Ministerul Agriculturii si Al Industriei Alimentare din Republica

Moldova
Universitatea Agrara de stat din Republica Moldova
Facultatea Medicina Veterinara

Etica experimentelor pe animale

Realizat:

Studentul an.v.gr.II
Mindru Ion

Verificat:

Doctor hab.conf.univ.
Macari Vasile

Chisinau 2012

ETICA EXPERIMENTULUI PE ANIMALE DE LABORATOR

Experimentele pe animale se regasesc inca din cele mai vechi timpuri aleistoriei. In Grecia A
ntica vivisectia se practica in scopul observarii structurii sifunctiei organelor la animalele vii. In t
impul Imperiului Roman,
Galen dezvoltavivisectia, ce devine un
instrument
important
in cadrul investigatiilorfiziologice. Astfel,
se practica ligaturarea ureterelor, demonstranduse functialor de
transport a urinei de
la rinichi la vezica urinara si se sectioneazamaduva spinarii la diferite niveluri pentru a
se stabili relatiile intre diferiti nervispinali si zonele de inervatie la nivelul corpului (Post, 2004).
In Evul Mediu,experimentele pe animale devin mai rare, iar teoriile stiintifice antice suntprivite c
u scepticism. Totusi,
la sfarsitul Evului Mediu,
se publica o serie decarti despre anatomia organismului uman (Andreas Vesalius, carti de fiziolog
ie- William Harvey), care studiaza prin metoda vivisectiei circulatia sangelui in organism.
In anii 1800 experimentul pe animale ramane singura metoda de a elucidadiferite procese fizi
ologice.
In secolul XX, utilizarea animalelor in scop experimental
se extinde,depasind domeniile farmacologiei si fiziologiei, fiind folosite si in domenii cumar fi p
sihologia, testarea produselor cosmetice, testarea diferitelor produsemedicamentoase si a altor pr
oduse de larg consum.
Exista
legi
pentru
evaluarea
si
justificarea
utilizarii
animalelor in contextul cercetarii biomedicale si educatiei. Utilizarea animalelor pentru
cercetarea biomedicala a fost subiectul unor indelungi dezbateri si continua sa fie si astazi.
Pe masura ce naintam intr-un ritm accelerat in investigatiile stiintifice, noi probleme (de
exemp 11511y2418l lu, manipularea genetica a animalelor ) privind ngrijirea si utilizarea
animalelor de laborator continua sa apara. Principala ntrebare care da nastere acestor dezbateri
filozofice este daca este sau nu corect, din punct de vedere moral sa se efectueze cercetari pe
animale.
Odata cu aparitia umanitarismului, apar si primii filosofi partizani aidrepturilor animalelor. W
illiam Hogarth publica monografia Cele patru stagiiale cruzimii, referindu-se
la tratamentul barbar la
care sunt supusi cainii sipisicile, iar Jeremy Bentham argumenteaza ca abilitatea animalelor de
a simtidurerea le confera acestora dreptul la consideratii de ordin moral.
Dupa cel de-al doilea razboi mondial, guvernele a numeroase tari alocafonduri imense in sco
pul cercetarii medicale. Se remarca o crestere anumarului de animale folosite in laboratoare. Totu
si, intre anii 1970-1980 izbucnesc cateva scandaluri mari legate
de abuzurile la
care sunt supuse animalele de laborator. Totodata,
se adopta de catre organizatiile internationale o serie de acte legislative ceprevad reducerea numa
rului de animale utilizate in experimente, reducerea disconfortului produs la animalele de laborat
or prindiferite metode anestezice si analgezice si inlocuirea lor cand este posibil cu diferite mode
le matematice sau cu culturi detesutur.
In prezent, oponentii experimentelor pe animale condamna cel mai mult utilizarea acestora in
testele LD-50,
in testele Draize(utilizandu-se iepurii,

se masoara gradul de iritare la nivelul ochilor produs de diferite produse cosmetice) si in cazulex
perimentelor psihologice (instinctul matern studiat pe puii de maimuta).
In cazul experimentelor militare au fost iradiate maimute pentru a
se observa care sunt efectele expunerii la radiatii si caresunt modificarile comportamentale indus
e de radiatii. Un caz celebru de abuz asupra animalelor de laborator este experimentalefectuat pe
primate
cu scopul de
a simula leziunile cerebrale de
la oameni. Acest experiment
sa desfasurat la Facultatea deMedicina a Universitatii din Pennsylvania. Ceea ce s-a reprosat cel
mai mult cercetatorilor a fost lipsa anestezierii animalelor,efectuarea de leziuni multiple
la maimute fara un scop stiintific bine definit, intretinerea animalelor in conditii improprii, lipsa
unuipersonal veterinar care sa asigure intretinerea corespunzatoare a animalelor.
Exista numeroase teorii filozofice care incearca sa explice statutul moral al animalelor.
Termenul de" moral" este definit ca fiind conceptul conform caruia exista pentru oameni
principii intrinseci privind binele si raul.
Cele patru teorii etice principale sunt: utilitarismul, deontologia, inrudirea, unitatea organica.
*Utilitarismul:
Teoriile utilitariste privesc alegerea actiunii care va aduce cele mai mari avantaje pentru cel mai
mare numar de indivizi. Cind facem aceste calcule pentru a stabili daca o actiune este corecta din
punct de vedere moral sau nu, insumam cantitatea totala de bine care va fi rezultatul unei
anumite actiuni si o comparam cu cantitatea totala de rau care va fi cauzat
*Deontologia
Deontologia sau viziunea bazata pe drepturi respinge in anumita masura abordarea utilitarista
a nsumarii beneficiilor versus prejudicii cnd se stabileste care actiune este cea mai morala.
In schimb deontologia afirma ca, atunci cnd se iau aceste decizii, trebuie sa luam drepturile
indivizilor (oameni sau alte specii vii) ca fiind binele suprem. In sens strict deontologic nu se
poate justifica o actiune care altfel ar fi considerate gresita din simpla ratiune ca produce mai
multe consecinte benefice dect daunatoare.
* nrudirea
Teoria inrudirii poate fi vizualizata ca o serie de cercuri concentrice inconjurand o fiinta umana.
Cu cat mai mult o persoana (sau specie) se apropie de pozitia noastra la centrul cercului , cu atit
mai puternica este obligatia noastra fata de acele fiinte care ocupa o pozitie apropiata.
* unitatea organica
Teoria unitatii organice se bazeaza pe premiza ca viata organica este unica si are propria ei
valoare in masura in care este un organism viu care aduce contributii pamintului si are propriile
scopuri.
Justificari etice pentru utilizarea animalelor in cercetare
Metoda proportionalitatii

presupune verificarea faptului ca scopurile proiectului de cercetare sunt proportionale cu specia

folosita, cu durerea si disconfortul care va fi produs animalelor si cu numarul de animale folosite.
Metoda antropomorfismului critic ne permite sa apreciem si sa alinam mai bine durerea si
disconfortul pe care animalele le pot indura in timpul unei proceduri de cercetare si cat timp
traiesc intr-un stabiliment de cercetare. Antropomorfismul critic ne permite sa reducem costurile
etice ale unui experiment.
Experimentele pe animale au avut o contributie remarcabila in descoperirea unor tratamente pe
ntru diverse boli, mai ales
incazul cercetarilor privind diabetul si hipertensiunea. Experimentele pe animale sunt necesare, a
sa cum sunt necesareexperimentele pe bolnavi sau cele facute pe voluntari sanatosi, chiar daca n
u exista un beneficiu imediat. Multe tari au adoptatCoduri practice
cu scopul de
a proteja animalele utilizate pentru cercetare. Fiecare Comitet de etica urmareste respectareaCod
urilor de practica si codurilor etice in ceea ce priveste experimentul pe animale.
Comitetul etic de cercetare al Asociatiei Internationale de Studiu a Durerii (IASP),
a aratat ca studierea mecanismelor dureriicronice pe animale este esentiala, dar ca aceste experim
ente necesita o planificare exacta in scopul diminuarii sau evitariistresului la animale.
Cercetatorii care conduc studii privind durerea si care
au drept modele diferite specii de animale trebuie sa ia in considerareo serie de cerinte privind de
sfasurarea studiului (IASP
1982):
- sa demonstreze utilitatea si potentialele beneficii aduse de experimentul pe animale in inteleger
ea mecanismelor durerii acutesau cronice;
- daca este posibil, cercetatorul trebuie sa incerce stimulul dureros pe el insusi,
in cazul stimulilor durerosi neinvazivi;
- sa fie posibila aprecierea unor niveluri de durere prin observarea modificarilor de comportamen
t ale animalului fata de
normal;
- cercetatorul sa se asigure ca animalul este expus la stimulul de intensitate minima
care sa faca posibila desfasurareaexperimentului;
- animalul care sufera o durere cronica sa primeasca tratament pentru usurarea suferintei sale;
Studiile despre durere care
se realizeaza pe animale paralizate cu blocanti neuromusculari:
- nu trebuie sa fie conduse in absenta unei anestezii generale, iar
- durata experimentului sa fie
cat mai scurta posibil, atat cat sa permita o concluzie pertinenta,
la fel si numarul de animaleimplicat in experiment (Zimmermann, 1983).
Suferinta animalelor in cercetarea biomedicala si educatie exista in mod direct, fiind datorata
unei proceduri experimentalele care animalul a suportat-o sau ntretinerii inadecvate care ii este
oferita sau amindurora.
Suferinta este:
a) Durere si disconfort. Durerea este definita de catre Asociatia Internationala pentru Studiul
Durerii ca " o experienta senzoriala si emotionala neplacuta, asociata cu lezarea potentiala sau
efectiva tisulara". Disconfortul este definit ca "o schimbare minima in nivelul adaptativ al
animalelor sau homeostaziei ca rezultat al schimbarilor biologice, fizice, sau psihologice ce au
loc in mediul lor".
b) Neliniste si teama. Nelinistea este definite ca" o stare emotionala ce implica excitabilitate si
atentie crescuta, determinate de un pericol necunoscut care poate fi present in imediata apropiere.

Frica e nefinite " asemanator, numai ca frica s-ar referi la un pericol cunoscut sau trait in
imediata apropiere.
Consideratiile etice privind actul medical au reprezentat o parte integranta a medicinii
moderne nca de la nceputuri. Bioeticasi deontologia medicala nu au fost considerate stiinte
multidisciplinare distincte pna n anii '80, cnd etica medicala si dreptul medical s-au dezvoltat
ca entitati separate, devenind arii de interes academic si profesional. Factorii care au condus la
aceastadezvoltare: explozia noilor tehnologii si proceduri medicale si dezumanizarea actului
terapeutic.
Conventia Europeana privind Protectia Animalelor Vertebrate utilizate in scopuri exper
imentale sau cu alte scopuri stiintifice(1986, intrata in vigoare in ianuarie 1991, adoptata si
de tara noastra)
a mai suportat o serie de modificari legislative
in
1992,
1993,
1997 si 2003. Ea prevede reducerea numarului de experiente pe animale si a numarului de
animale din cadrul acestorcercetari. Studiul pe animale poate fi realizat doar in cazul cerce
tarii in scopul profilaxiei,
a diagnosticului si tratamentului unorboli,
in domeniul anchetelor medico-legale,
in invatamant, pentru studierea unor mecanisme fiziologice si protectia mediului (art.
2). In toate procedurile trebuie aplicate metode de anestezie generala,
de analgezie sau orice alte metode concepute in scopuldiminuarii pe cat posibil a durerii si s
tresului suferite de
animal. Exceptie fac cazurile in
care metodele de reducere a dureriiinterfera cu rezultatele cercetarii si cand stimulul durer
os aplicat la animal nu produce modificari ale starii fiziologice a acestuia(art. 8).
Legislatia privind protectia animalelor exista si este functionala n multe tari europene de peste
80 ani (n Marea Britanie din 1911). Interesul crescut n ultimii ani privind experimentul medical
pe animal este determinat de o noua viziune stiintifica, ecologica, umanista si integrativa ce
caracterizeaza acest mileniu. Utilizarea animalelor pentru cercetare se afla sub control n unele
tari ale UE prin prevederile "Conventiei Europene de protectie a animalelor vertebrate, utilizate
n experimente si n alte scopuri stiintifice". In Marea Britanie exista un cod de buna practica
privind utilizarea animalelor n practica stiintifica.
n aceste documente exista prevederi referitoare la beneficiile si riscurile legate de folosirea
animalelor n cercetare. De exemplu Scientific Steering Committee al Comisiei Europene
considera ca primatele neumane sunt necesare n cercetarea biomedicala pentru urmatoarele
motive:
. pentru a asigura siguranta; multe vaccinuri noi sau medicamente necesita a fi evaluate pentru
specificitate si siguranta ntr-un sistem imun apropiat de cel uman nainte de a intra n cercetarea
clinica pe subiecti umani
. pentru a determina eficacitatea primatelor neumane pentru infectii pentru care nu exista nici
un alt model animal recomandat; aceste studii, denumite dovada de principiu (proof of principie)
sunt esentiale n cresterea interesului si dezvoltarea capitalului pentru trialurile clinice.
n utilizarea animalelor ca elemente de experiment se ridica mai multe probleme etice:
.

reproducerea si hranirea animalelor, inclusiv obtinerea animalelor prin histerectomie

utilizarea izolatoarelor si a containerelor de izolare

recoltari de snge sau tesuturi, organe si utilizarea eutanasiei

. utilizarea animalelor nascute prin histerectomie si mentinerea n conditii stricte de izolare este
considerata o metoda traumatizanta, n Marea Britanie fiind interzisa despartirea animalelor
nainte de patru saptamni de viata
. animalele folosite n scop experimental trebuie sa fie sanatoase si fara probleme
comportamentale, izolarea putnd genera modificari de comportament
. recoltarea de organe si tesuturi, ca si eutanasia folosite n experiment pot genera suferinta,
recoltarea secventiala de organe fiind inacceptabila.
Din nefericire, numai o mica parte din membrii Comitetelor de etica pentru experimentele
pe animale din diferite institutiiposeda cunostiinte de cercetare propriuzisa. Acest lucru il pune p
e cercetator in situatia de a explica cu minutiozitate ceea ceintentioneaza sa faca in materie
de tehnica chirurgicala, anestezie pentru fiecare animalin parte. Aceasta metoda face
caactivitatea de cercetare sa devina impracticabila (Astarastoae V., 1998).
Controverse privind studiul pe animale continua sa existe. Discutiile continua sa fie polarizat
e pe doua mari directii:restrictionarea cercetarilor conduse pe animale si benefiiciile medicale pe
care
le presupun aceste cercetari.
In prezent un accentdeosebit se pune pe "principiul celor trei R": reducerea numarului de animal
e folosite pentru experimentare, redefinireaprocedurilor de cercetare cu scopul de
a diminua durerea animalelor de laborator si inlocuirea (replacement
- engl.) modeleloranimale cu alte metode alternative
cum ar fi culturile de tesuturi sau modelele matematice.
BIBLIOGRAFIE
1. Cruce Mihai, Etica cercetarii stiintifice - studii experimentale, curs pentru doctoranzi, UMF Craiova,
2006
2. Belis Vladimir, Gangal Marius, Cadrul juridic si deontologic al practicii medicale, Ed. Viata Medicala
Romneasca, Bucuresti, 2002
3.

Stoica O., "Genetica versus Bioetica", Ed. Polirom, Iai, 2002