MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII

EDUCAȚIE PLASTICĂ
manual pentru clasa a 3-a
. .
Ion Canțîru Alexandru Vatavu Olga Carauș

Editura ARC
ISBN 978-9975-0-0401-5

9 789975 004015

Educatia plastica cl 3 coperta 2020.indd 1 9/16/20 3:45 PM

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII

manual pentru clasa a 3-a

. .
Ion Canțîru Alexandru Vatavu Olga Carauș

Editura ARC
 Acest manual este proprietatea Ministerului Educației, Culturii și Cercetării.
Manualul școlar a fost elaborat în conformitate cu prevederile Curriculumului la disciplină, aprobat
prin ordinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării nr. 1124 din 20 iulie 2018.
Manualul a fost aprobat prin ordinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării nr. 892 din 26 au-
gust 2020, ca urmare a evaluării calității metodico-științifice.

...................................................................................................................................................................................................
(Denimirea instituției de învățământ)
ACEST MANUAL A FOST FOLOSIT

Anul Numele de familie Anul Aspectul manualului

de folosire și prenumele elevului școlar la primire la returnare

1.
2.
3.
4.
5.

• Dirigintele clasei verifică dacă numele, prenumele elevului sunt scrise corect.
• Elevul nu va face niciun fel de însemnări în manual.
• Aspectul manualului (la primire și la returnare) se va aprecia cu unul dintre următorii termeni: nou, bun, satis-
făcător, nesatisfăcător.

Comisia de evaluare:
Daniela Cotovițcaia, grad didactic superior, IP LTPA ,,M. Berezovschi”, Chișinău, coordonator
Zinaida Ursu, grad didactic superior, Școala de Arte ,,V. Poleacov”, Chișinău
Lilia Prisăcaru, grad didactic superior, IP LTPA „Ion și Doina Aldea-Teodorovici”, Chișinău
Lilia Carp, grad didactic superior, IPLT ,,C. Negruzzi”, Chișinău
Elena Savin, grad didactic superior, IPLT ,,G. Meniuc”, Chișinău

Redactori: Liliana Armașu, Eugen Lungu

Concepția grafică și coperta: Mihai Bacinschi
Desene: Vladimir Melnic, Anatoli Șmâșleaev
Imagini: www.shutterstock.com
Fotografii: Mihai Potârniche, Pavel Bălan, Vitalie Condrațchi, Iurie Foca
Redactor tehnic: Mihai Dimitriu

Toate drepturile asupra acestei ediții aparțin Editurii Arc.

© Editura Arc, 2020

© Ion Canțîru, Alexandru Vatavu, Olga Carauș, 2020

ISBN 978-9975-0-0401-5
 Dragă prietene,
Din primii ani de viață ai fost un admirator al frumosului: ai contemplat chipul
mamei, răsăritul sau asfințitul soarelui, copacii înfloriți
sau cu frunze aurii, florile, iarba etc.
Ai încercat de multe ori să desenezi ceea ce ți-a plăcut, bucurându-te de micile
tale reușite în ale picturii.
Acest manual îți vine în întâmpinare, susținând eforturile și
capa­citățile tale creatoare.
Ne-am străduit să punem la îndemâna ta mai multe informații
necesare din domeniul artelor plastice, cu ajutorul cărora
să-ți dezvolți abilitățile artistice și cultura generală.
Am ilustrat aceste pagini, pe lângă scheme, schițe „instructive”,
lucrări realizate de elevi, și cu reproduceri de artă universală și națională,
astfel încât să ai la dispoziție un mic „ma­nual de istorie a artei”.
Dorim mult ca acest manual să-ți devină un prieten apropiat,
care te va însoți în continuare în lumea frumosului.
Cu el vei afla multe lucruri noi și interesante. Mai mult decât atât,
cu ajutorul lui vei putea pătrunde, asemenea unui mic magician,
în marele univers al artelor plastice.
Mult succes!
Autorii
4 Unitatea de învățare 1

Unitatea de învățare 1
Frumosul în jurul nostru. Perceperea în arta
plastică
Perceperea culorilor în artă și natură
Dacă privești cu atenție în jur, vei observa o mulțime de culori și
nuanțe care ne bucură ochiul în toate anotimpurile. Cerul, câmpiile, pă-
durile ne încântă prin diversitatea de nuanțe. Îți amintești bogăția de cu-
lori ale unui peisaj de toamnă, apusul de soare la mare sau frumusețea
curcubeului? Tot ce ne înconjoară în natură are culoare proprie. Aces-
te culori se schimbă în diferite momente ale zilei în funcție de lumină:
într-o zi însorită, aceeași culoare pare mai deschisă, mai aprinsă, mai ve-
selă, iar într-o zi cu ploaie, toate culorile par sumbre, triste.
Culorile în natură se schimbă permanent și depind nu numai de lumi-
nă, dar și de anotimp. Primăvara ne aduce o varietate de culori și nuanțe,
începând cu topirea zăpezii, cu primii ghiocei, până când câmpiile se
acoperă cu un verde-deschis, iar livezile înfloresc.
Vara e la fel de bogată în culori calde, intense, vesele.
Toamna însă natura îmbracă alte culori: verdele dominant este înlo-
cuit de o gamă bogată de nuanțe aurii pline de lumină.

Maestrul îți vine

în ajutor
Examinează atent figu-
rile 1.1 și 1.2. Cum crezi, ce
anotimpuri sunt reprezen-
tate în imagini? De ce crezi
așa? Ce emoții îți trezesc
primăvara și vara? Care cu-
lori domină în imagini?

Fig. 1.1. Mihail Petric. Primăvară pe plaiul natal

 Frumosul în jurul nostru. Perceperea în arta plastică 5

Fig. 1.2. Pierre­Auguste Renoir. Femeie cu umbrelă în Fig. 1.3. Arthur Verona.
grădină Peisaj de toamnă
Tablourile de iarnă variază tonuri de albas-
tru-deschis, violet strălucitor, treceri energice
de la alb la negru. De obicei, aceste peisaje sunt
clare, senine, concise. Culorile pastelate ale ier-
nii completează armonios imaginea anotimpu-
lui rece prin îmbinarea cu nuanțe neutre de gri.

Maestrul îți vine

în ajutor
Urmărește atent figuri-
le 1.3 și 1.4. Ce anotimpuri
sunt reprezentate? De ce
crezi așa? Care culori domi-
nă toamna și care iarna sau
începutul de primăvară?
Ce dispoziție îți transmit
ambele? În ce perioadă a
anului există mai multe cu-
lori calde? Când natura își
schimbă culorile calde în
culori reci și invers?
Fig. 1.4. Isaak Levitan. Martie
6 Unitatea de învățare 1
E bine sæ øtii!
Leonardo da Vinci afirma
că puterea de meditaţie a
unui om poate fi foarte mare
dacă se află într­o cameră
cu geamuri violete atunci
când soarele este la amiază.
El recomanda culoarea vio­
let pentru stimularea crea­
tivităţii.
Pinocchio
a mai aflat cæ
...
În țările tropicale crește o
specie de arbori numită
eucaliptul curcubeu. Are
scoarţa pictată de natu-
ră, cu mai multe culori pe
suprafața tulpinii.
Maestrul îți vine
în ajutor
În ce anotimp te-ai
născut? Ce culori sunt ca-
racteristice pentru acest
anotimp? Care este ano-
timpul tău preferat? Cum
se schimbă natura în
funcție de anotimp, perioa-
dă a zilei, condiții meteo?
În toate timpurile pictorii s-au inspirat din
frumusețea plaiului natal, creând adevărate ca-
podopere cu peisaje impresionante din diverse
perioade ale anului.
Marii maeștri au început exact ca tine – mai
întâi au învățat să descopere, pas cu pas, fru-
mosul din jur. Încearcă și tu. Admiră pitorescul
vederilor ce ne înconjoară. Aceste priveliști te
vor ajuta să înțelegi și să analizezi arta peisagis-
tică a marilor pictori ai lumii.
Exercițiile și sarcinile creative de la orele de
educație plastică îți vor dezvolta simțul culorii,
al gustului pentru frumos. Și atunci vei putea
vedea cu adevărat multitudinea de culori minu-
nate ale planetei noastre.
Completează-ți
portofoliul
Scrie exemple de obiecte din universul tău apropiat
(rechizite, haine, elemente ale naturii, tablouri) care au
diverse culori: roșu, oranj, galben, verde, albastru, violet.
Privește un obiect de culoare roșie la lumină, apoi intră
într-o cameră mai puțin luminată și privește-l din nou.
Ce observi? În care dintre situații culoarea roșie pare mai
deschisă? Scrie care sunt culorile drapelului Republicii
Moldova. Desenează tricolorul nostru și păstrează dese-
nul în portofoliu.
Exercitii aplicative
Desenează un peisaj utilizând culorile și nuanțele
de culori potrivite anotimpului și dispoziției tale.
Ține cont de anotimp, perioadă a zilei, condiții
meteo.
 Frumosul în jurul nostru. Perceperea în arta plastică 7

Peisajul ca imagine a naturii

Peisajul, ca gen de pictură sau grafică, a inspirat întotdeauna artiștii.
Vrăjiți de priveliștile încântătoare, maeștrii penelului au pictat câmpiile
cu varietatea și bogăția lor de forme, cu diverse nuanțe ale verdelui,
pădurile, livezile în floare, munții, apele. Cerul, ca element al peisajului,
este frumos întotdeauna. Îl acceptăm chiar și în zilele mohorâte, când
este gri, ploios, acoperit de nori întunecați. Dar cel mai mult ne bucură
nourașii albi și pufoși ce plutesc pe cerul albastru într-o zi cu soare.
Cerul își schimbă des „dispoziția”, trebuie să-l urmărim cu atenție, ca
să-i descoperim „stările emotive”.

Fig. 1.5. Jacob van Ruisdael. Peisaj fluvial cu un Fig. 1.6. Jan Both. Peisaj italian cu bacul
castel pe stâncă

Maestrul îți vine în ajutor

Cum se numesc, într-un cuvânt, tablourile de mai sus? Ce emoții transmit pic-
torii în aceste lucrări? De ce crezi așa? Care culori transmit emoții pozitive și care
induc o stare de tristețe, frig?

Cel mai interesant și important element al naturii este pământul, pe

care se află toate lucrurile ce ne înconjoară. În afară de lumea vegetală
ce ne impresionează prin diversitatea formelor, culorilor, o frumusețe
aparte îi dau unui peisaj apele (iazurile, râurile, mările). În apa liniștită
se reflectă ca într-o oglindă casele, copacii, construcțiile tehnice aflate
pe malul râurilor. Culoarea obiectelor reflectate în apă este mai puțin
intensă decât a obiectelor din natură: suprafețele luminoase se întunecă,
iar cele întunecate devin mai deschise.
8 Unitatea de învățare 1

De aceea, pentru redarea cât

mai veridică a lumii înconjură-
toare, pictorii studiază cu atenție
particularitățile tuturor materiale-
lor create de natură. Copacii, spre
exemplu, sunt diferiți ca specie,
formă și mărime. Analizând arbo-
rii, pictorul îi reprezintă nu întot-
deauna identic, ci în mod diferit.
De pildă, un stejar va arăta altfel în
Fig. 1.7. Johannes Vermeer. Vedere din Delft funcție de locul său în cadrul tablo-
ului. Arborele din planul secund va
arăta diferit de cel situat în prim-plan, mai aproape de privitor. Astfel
toate elementele din peisaj sunt redate în volum, în adâncime.
Pentru desenarea unui peisaj, vom alege mai întâi un subiect intere-
sant din natură: o grădină, un râu, o pădure etc.
Apoi vom studia peisajul, încercând să în­țe­legem ce detaliu ne-a impre-
sionat cel mai mult și ce emoții vrem să transmitem prin desenul nostru
(bucurie, tristețe etc.).
La prima etapă, vom trasa cu atenție linia orizontului, apoi vom schița
cu creionul elementele principale, ținând cont de forma și de proporțiile lor,
adică de regulile perspectivei liniare. Conform acestor reguli, vom desena
formele din prim-plan mai jos și de dimensiuni mai mari, iar formele din
depărtare – mai sus și mai mici. Astfel vom obține efecte de spați­alitate
(fig. 1.8 a). Este important ca linia orizontului să nu coincidă cu mijlocul foii
(pământul să ocupe mai mult sau mai puțin din jumătatea foii).
Vom avea grijă ca toate elementele
desenului să constituie un tot întreg a)
(să nu apară detalii întâmplătoare).
După realizarea în creion a pei-
sajului, vom aplica culorile necesare,
respectând sugestiile și regulile per-
spectivei aeriene (fig. 1.8 b, c, d, e):

Fig. 1.8. Etapele realizării unui peisaj pe o

suprafață plană
 Frumosul în jurul nostru. Perceperea în arta plastică 9

– obiectele din prim-plan se reprezintă printr-o diferenţiere puternică

de nuanţe (închise-deschise), iar cele din depărtare – printr-o diferenţiere
slabă;
– culorile calde dau senzația de apropiere, iar culorile reci – de depărtare.

b) c)

d) e)

Maestrul îți vine în ajutor

Analizează atent imaginile. Ai observat cum îi reușește autorului să creeze
efectul de volum și adâncime? Cum se pot obține aceste efecte? Cum se schimbă
culoarea obiectelor îndepărtate de privitor? În prim-plan sunt situate obiectele ce
se află mai aproape de noi. Cu cât obiectul este mai aproape de privitor, cu atât
acesta este mai mare. Obiectele cele mai apropiate de privitor le acoperă pe cele
îndepărtate.
Elementele situate în față se văd mai clar, mai deslușit, pe când cele din pla-
nul doi au contururile ușor difuze, șterse. Dacă vei privi cu atenție, vei vedea că
elementele din fundal sunt situate mai sus în planul imaginii.
10 Unitatea de învățare 1
Completează-ți
portofoliul Glosar
Desenează compoziția Împreună cu mama sub aceeași Autor – persoană care
umbrelă. Imaginează-ți că te întorci de la școală pe timp creează o operă.
de ploaie și mama te întâmpină cu umbrela. Desenează
drumul și copacii de pe marginea lui.
Etape de lucru
1. Stabilește poziția foii de hârtie (verticală/orizontală).
2. Marchează linia orizontului, adică locul unde se întâl-
nesc cerul și pământul.
3. Amplasează formele pe coala de hârtie.
4. Determină proporțiile staturii adultului și a copilului.
5. Trasează linii subțiri pentru a indica corpul, brațele și CAUTĂ PE !
picioarele în mișcare. Găsește în internet foto-
6. Desenează detaliile. grafii cu diverși arbori și
7. Pregătește guașa/acuarela.
reproduceri de tablouri
8. Alege culorile care se potrivesc pentru vremea ploioasă.
ale marilor artiști. Există
9. Începe lucrul în culori de la fundal. Apoi colorează figu-
diferențe între fotografii
rile.
10. Cum crezi, care detalii din lucrare ar putea fi colorate în
și imaginile pictate?
culori vesele?

Activități în echipe
Grupați-vă în echipe a câte 4-5 elevi. Găsiți din revistele, albumele
de artă propuse de doamna învățătoare/domnul învățător exemple
de peisaje pictate de artiști celebri. Selectați imaginile care reflectă diferite
momente ale zilei. Fiecare echipă va alege câte trei picturi. Analizați pe rând
fiecare imagine, determinați perioada zilei redată în tablouri. Argumentați-vă
răspunsurile.

Exercitii aplicative
1. Caracterizează în câteva propoziții copacii, florile din apropiere, utilizând anto-
nime (de exemplu, înalt-jos, lat-îngust etc.). Desenează peisajul descris, repre-
zentând particularitățile copacilor, florilor (nuanțează deosebirile).
2. Pictează peisaje ţinând cont de etapele studiate.
 Frumosul în jurul nostru. Perceperea în arta plastică 11

Materiale create de natură

Natura ne oferă o mulțime de materiale din care putem crea compoziții
interesante. Din materialele „dăruite” de natură se pot face lucrări care
să ne bucure ochiul. Artistul englez James Brunt explorează ore întregi
parcurile și plajele din apropierea casei sale pentru a găsi materialele
potrivite. Este foarte atent și folosește doar ceea ce-i oferă cu generozitate
natura, fără să dăuneze mediului (figurile 1.9, 1.10). Încearcă și tu să
colectezi diverse materiale (ramuri, frunze, rădăcini). Poți să le dai o nouă
viață în compoziții create de tine. Ieșind în natură, fie în pădure, unde poți
aduna crenguțe sau frunze de diferite forme și culori, fie pe plajă, unde poți
găsi diverse pietricele, scoici sau chiar nisip, ai grijă să le păstrezi. Acasă,
privindu-le cu atenție, le vei combina după cum îți va dicta imaginația,
inventând diverse compoziții cu caracter artistic.

Fig. 1.9. Un „covor” minunat din frunze Fig. 1.10. Lucrare realizată din
scoici și pietricele
Important! Fii foarte atent la mediul înconjurător și străduiește-te să
nu dăunezi peisajului natural!

Maestrul îți vine în ajutor

1. Privește cu atenție imaginile (figurile 1.9 – 1.14). Numește materialele pe
care le-au folosit autorii. Care crezi că sunt etapele realizării acestor compoziții?
Ce materiale colectezi din locurile vizitate de tine? Din ce materiale create de
natură ai face imaginea unui cățeluș? Dar a unui porumbel? Ce materiale ai fo-
losi la crearea unei compoziții intitulate Amintiri de la mare?
2. Realizează o compoziție la alegere.
12 Unitatea de învățare 1

Fig. 1.11. Compoziție de primăvară Fig. 1.12. Pasăre „pietrificată”

Expresivitatea materialelor de artă în realizarea imaginii

plastice
În toate timpurile oamenii au comu-
nicat prin imagini. La început, imaginile
erau scrijelite pe stânci sau erau pictate pe
pereții grotelor, unde se adăposteau tribu-
rile preistorice. Apoi oamenii au învățat să
deseneze, să sculpteze, iar mai târziu, să
fotografieze, ca să transmită imagini ex-
presive semenilor lor. Cum reușesc? Ei fac
acest lucru și în prezent, de multe ori adop-
Fig. 1.13. Compoziție artistică de tând pentru aceasta expresivitatea materi-
toamnă alelor netradiționale sau moderne. Și cu
ajutorul lor se pot crea lucrări interesante.
Ai observat cât de frumoase sunt florile,
frunzele, cât de uluitoare sunt scoicile,
pietrele pe plajă? De ce ne atrag și ne plac?
Pentru că fiecare plantă, scoică, pietricică
are o formă irepetabilă, specifică și culori
diferite: florile sunt gingașe și multicolore,
frunzele de mesteacăn sunt galbene, cele
de arțar, oranj. Ne impresionează pietrele
și scoicile plate, ovale, ascuțite sau rotun-
de, de diferite culori.
Fig. 1.14. Cu materiale din natură poți face adevă­
rate opere de artă
 Frumosul în jurul nostru. Perceperea în arta plastică 13

Cum alegi materialele ca să creezi imagini artistice deosebite? Când vei

începe să lucrezi cu elementele netradiționale, va trebui de fiecare dată să
decizi ce vrei să transmiți privitorului. Indiferent de ce materiale folosești,
există posibilități creative infinite pentru a exprima ideile care te mișcă.
Calitatea și expresivitatea materialelor te vor ajuta să comunici trăirile
prin imaginile artistice create de tine.
Materiale, instrumente și tehnici de artă plastică
Materiale tradiționale
Hârtia. Știm din clasa a doua că hârtia de E bine sæ øtii!
desen este o suprafaţă plastică universală pen- Alegerea corectă a hâr­tiei
tru realizarea lucrărilor de artă. este la fel de im­portantă ca
De regulă, alegem hârtia în funcţie de mate- și alegerea materialelor de
rialele de care dispunem și tehnicile de lucru pe calitate.
care le vom aplica. Reușita unui desen depinde Pentru desenul în cre­ion,
tuș, carioci, vom da pre­
mult de calitatea hârtiei (figurile 1.15, 1.16), de
ferinţă hârtiei cu o suprafaţă
aceea e bine să fim atenţi la acest aspect atunci netedă, iar pentru acuarelă
când o procurăm. și guașă, vom folosi hârtie
Hârtia fabricată pentru lucrările plastice poa- densă și rugoasă.
te fi rugoasă sau netedă, groasă sau subțire.
Pentru desenul în creion cu mină de grafit
sau cu creioane colorate e recomandată hârtia
cu rugozitate fină și medie. Iar pentru acuarelă
și guașă este preferabilă hârtia cu fineţe medie
și rugoasă.
Fig. 1.16. Leonid Grigo­ra­
Fig. 1.15. Leonid Grigo­ra­șenco. Cai, căruță. Detaliu. Desen șenco. Budăie. Desen pe
pe hârtie de finețe medie hârtie colorată
14 Unitatea de învățare 1

Glosar Creioane. În clasele primare, se recoman-

dă a fi folosite creioanele cu mină de grafit
Grafit – cărbune natural (așa-zisele creioane simple)(fig. 1.18), începând
sau artificial, cristalizat. de la o duritate medie (marcate HB) și până la
cele moi (2B) (fig. 1.17).

H
HB
B
4B
6B
F Înveliș de lemn

Fig. 1.18. Creioane

Fig. 1.17. Marcarea creioa­nelor Mină de grafit cu mină de grafit

Creioanele colorate (fig. 1.19) au mina mai

groasă și mai grasă decât cele cu mina de gra-
fit. Prin apăsarea mai tare a creionului colorat,
obținem o urmă lucioasă, mai dificil de înlăturat
cu radiera.
Carioca (fig. 1.20) este un tub cu tuș sau cer­
neală colorată, îmbibată într-o fâșie de pâslă. Ca
suport de lucru pentru cariocă poate fi hârtia,
cartonul, plasticul ș.a. Cu cât suprafața este mai
netedă, cu atât mai ușor se desenează.
Fig. 1.19. Creioane colorate Liniile trasate cu carioca nu pot fi șterse, de
aceea vom lucra cu multă atenție.

Pinocchio *
a mai aflat cæ
...
... până în sec. XVI, cre­ionul
era confecționat din argint
sau din plumb.
* Pinocchio, ca personaj lite­rar,
este și un simbol al curio­zității, al
aventurii.

Fig. 1.20. Carioci

 Frumosul în jurul nostru. Perceperea în arta plastică 15

Poster
Imaginează-ți că în săptămâna cu genericul Școala altfel tu ești organizatorul
unei serbări în instituția în care înveți. Trebuie să deschizi serbarea. Vrei să prezinți
activitatea în așa fel încât să-i interesezi pe toți cei din sală să participe la eveni-
ment? Realizează un poster în care să surprinzi elemente reprezentative pentru
serbare și pentru şcoala ta: genericul serbării, simbolul şcolii, fotografii/desene la
subiect, activităţi extraşcolare (concursuri, jocuri creative) etc. Poți folosi tehnica
acuarelei, cea a colajului sau alte tehnici. Pentru a realiza un afiş complet, ține cont
de următoarele sfaturi:
1. Genericul trebuie să fie clar, atractiv și să se vadă bine de la distanță.
2. Textul va fi scurt și va fi scris cu litere mari.
3. Se vor selecta câteva imagini, fotografii, dar foarte interesante.
4. Posterul trebuie completat cu acuratețe, fără ca materialele să fie înghesuite.
5. La elaborarea și prezentarea posterului îți poți implica colegii, prietenii, familia.

Materiale netradiționale
La lecţiile de educaţie plastică se utilizează atât materiale de lucru tradi-
ţionale (pe care le-am studiat la primele ore), cât și materiale netradiţio-
nale (fig. 1.21). În jurul nostru există o mare varietate de materiale care
nu sunt destinate artelor plastice, dar ne pot oferi posibilităţi de crea-
ţie nelimitate, cum ar fi, spre exemplu, aluatul (vezi p. 18). Putem utili-
za și unele materiale naturale (paie de cereale, crenguțe, frunze, petale,
seminţe, conuri, ghinde, castane, diverse boabe ș.a.) sau diferite obiecte
care nu mai pot fi folosite: peturi, cutii, flacoane, mărgele disparate, chi-
brituri etc.
Glosar
Pet – vas din masă
plastică în care se vând
băuturile răcoritoare
(apa minerală, fanta,
coca-cola etc.).

Fig. 1.21. Acest arici a fost

meșterit din diverse materi­
ale netradiționale
16 Unitatea de învățare 1

Pregătirea materialelor naturale

Natura ne oferă o varietate irepetabilă de cu-
lori și o mare diversitate de forme, unele destul
de ciudate. Trebuie doar să le descoperim.
Așadar, când vom ieși să ne plimbăm în
scuaruri și parcuri sau vom merge în excursie
la pădure ori într-o călătorie la munte, la mare,
Fig. 1.22. Din florile presate vom selecta materialele care ne interesează. Cu
și uscate se pot face minuni! cât mai multe și mai variate vor fi materialele pe
care le vom aduna, cu atât ne va fi mai ușor și
mai interesant să lucrăm cu ele (fig. 1.22).
De regulă, culesul plantelor pentru activită-
ţile de educaţie plastică se poate face anul îm-
prejur.
Dacă plantele adunate sunt umede, ele trebu-
ie uscate în prealabil.
Materialele naturale se păstrează, de obicei,
Fig. 1.23. Așa pot fi uscate
în cutii deschise, frunzele însă se pun sub pre-
și presate plantele și frun­
să, între foi de hârtie. Frunzele uscate în cărți se
zele
vor pune între șervețele (fig. 1.23, vedeți mai jos
o compoziție din frunze – fig. 1.25).

Fig. 1.24. Mâinile iscusite vor

găsi o bună aplicare conurilor
de pin și ghindelor

Fig. 1.25. Compoziție din

frunze de toamnă
 Frumosul în jurul nostru. Perceperea în arta plastică 17

Fig. 1.26. Fructele de castan – o bună

materie primă pentru activitățile de
artă plastică

Fig. 1.27. Un fluture con­fec­ționat din

diverse semințe

Conurile pot constitui, la fel, un minunat material de lucru pentru

lecţiile de educaţie plastică (fig. 1.24).
În funcţie de perioada în care au fost colectate, conurile au dimen-
siuni și culori diferite, ce ne pot servi la alcătuirea diferitor compoziţii
originale.
Cu același succes pot fi folosite și ghindele (fig. 1.24). Fructele steja-
rului se colectează în lunile septembrie-octombrie, când ghindele sunt
uscate și cad singure din copac. Ghindele se culeg cu tot cu cupe, care de
asemenea pot fi utilizate ca material de lucru. Ca și conurile, ghindele se
păstrează în cutii deschise. Pentru a fi prelucrate mai ușor, înainte de a
începe activitatea, ghindele se ţin în apă timp de două-trei ore.
Pentru realizarea unor lucrări plastice interesante, se utilizează dese-
ori și castanele (fig. 1.26). Acestea se taie fără dificultate, învelișul lor se
găurește ușor. Fructele de castan au mărimi și forme diferite. Cu ajutorul
lor pot fi create compoziţii bogate stilistic. Castanele, ca și ghindele, se
înmoaie în apă înainte de a fi prelucrate.
Toamna se mai pot colecta seminţe de copaci,
de flori, de fructe și legume (fig. 1.27). Pentru o
mai bună păstrare a lor, înainte de a fi stocate,
seminţele de fructe și legume trebuie spălate și
puse la uscat.
Un material netradiţional pentru crearea
obiectelor de artă este aluatul sărat, accesibil
tuturor. Aluatul e ieftin și ușor de modelat. În Fig. 1.28. Aluatul astfel
plus, poate fi păstrat pentru mai mult timp în pregătit se poate păstra în
frigider (fig. 1.28). frigider
18 Unitatea de învățare 1

Compoziții din materiale netradiționale

Din cele mai vechi timpuri, gospodinele noastre coceau diferite pro-
duse de patiserie, înfrumuseţându-le de sărbători cu diverse ornamenta-
ţii, dându-le forma unor flori sau viețuitoare (fig. 1.29).

Fig. 1.29. Figurină modelată din 1 2

aluat („hulubaș”)
Fig. 1.30. Etapele confecționării
unei veverițe din diverse frunze

Pinocchio
a mai aflat cæ
... 3 4
Începând cu sec. al XX-lea
putem spune că arta nu se
mai bazează pe reguli sau pe
materiale și instrumente deja
consacrate, ci pe inedit și pe
libera exprimare. Tot ce trebuie
să faci este să dai frâu liber sen-
timentelor și ideilor tale.
5 6

Din frunze diferite ca mărime, culoare și formă, putem alcătui compozi-

ţii originale reprezentând diverse vietăţi. O veveriţă, de exemplu (fig. 1.30).
Mai întâi, avem nevoie de un suport din carton colorat, pentru a relie-
fa expresivitatea lucrării și pentru a evidenția nuanţele frunzelor.
La prima etapă vom desena pe carton veveriţa, apoi vom compara
părţile corpului cu frunzele pe care le avem pregătite din timp. Pentru
trunchi, vom alege o frunză mai mare de mesteacăn și o vom așeza pe su-
port fără să o lipim. Pentru coadă, vom potrivi o frunză de frasin, iar pen-
tru membrele superioare, vom găsi două frunze mici de scoruș sau vom
tăia în două o frunză de salcâm. Membrele inferioare le vom improviza
din două jumătăţi de frunză de mesteacăn.
 Frumosul în jurul nostru. Perceperea în arta plastică 19

Vom lipi mai întâi lăbuţa care se află mai departe de ochiul privito-
rului, adică cea de după corpul animalului, plasând-o sub frunza mare
(trunchi), iar lăbuţa dinspre privitor o vom fixa peste trunchi.
Pentru cap vom folosi, de asemenea, o frunză de mesteacăn, dar mai mică.
Din alte frunze vom decupa urechiușele și năsucul. Iar pentru ochi
putem folosi diferite seminţe sau boabe de piper negru tăiate în două.
Compoziții volumetrice
Din materiale naturale se pot confecţiona diverse lucrări volumetrice.
La realizarea lucrărilor plastice din materiale naturale, avem nevoie și
de materiale suplimentare: hârtie, carton, sârmă de cupru, lână, polisti-
ren, scobitori etc.
Pentru a crea lucrări volumetrice cu materiale din natură, vom ana-
liza în prealabil modelul (pasăre, animăluţ etc.), căutând materiale ce se
aseamănă cu anumite părţi ale corpului.
În imaginea alăturată (fig. 1.31), capul co­coșului s-a confecţionat din
ghindă de stejar (se poate folosi și fructul de măceș). Pentru trunchi
poate fi potrivită o castană sau un con, impor-
tant este ca acestea să se asemene cu trunchiul
cocoșului.
Vom fixa capul de trunchi cu ajutorul unei
crenguţe ascuţite. Tot cu crenguţe vom fixa de
trunchi labele picioarelor, pentru care vom uti-
liza cupele ghindelor.
Apoi ne vom ocupa de detalii. Din câteva
pene mici vom confecţiona coada și creasta.
„Mărgelele” cocoșului le vom modela din plas-
tilină. Pliscul poate fi făcut din două crenguţe, Fig. 1.31. Încercați să aflați
care sunt materialele utili­
dar poate fi modelat și din plastilină.
zate de tânărul „sculptor”
(un elev) în această lucrare

Exercitii aplicative
1. Care sunt materialele netradiționale utilizate la orele de educație plastică?
2. Realizează un colaj din materiale netradiţionale cu subiectul Toamna aurie.
3. Din materiale naturale (conuri, ghinde, castane etc.) improvizează o lucrare
volumetrică (păsări, animale).
20 Unitatea de învățare 1

Tehnici de lucru
Există mai multe tehnici de lucru cu ajutorul cărora putem desena, picta
sau modela diferite obiecte din lumea înconjurătoare. În funcție de
materiale, vom alege tehnica ce se potrivește cel mai bine intențiilor și
posibilităților noastre, dar și scopului propus, fie că vrem să executăm un
desen, o pictură sau un colaj, un mozaic etc.
Tehnica desenului în creion cu mină de grafit
Cea mai obișnuită tehnică este lucrul cu creionul negru (cu mină de
grafit). Cu acesta putem trasa diverse tipuri de linii (fig. 1.32): orizontale,
verticale, oblice.

Fig. 1.32. Diverse tipuri de hașurări trasate cu diferite creioane

Este important ca înainte de a începe lucrul
să as­cuțim foarte bine creionul (fig. 1.33). Aces­
ta trebuie purtat pe hârtie cu multă atenție,
a) b) căutând astfel conturul potrivit. Dacă dorim
să obținem o linie subțire, o vom trasa cu vâr-
ful ascuțit. Cu cât vom înclina mai mult cre-
Fig. 1.33. Creio­n ascuțit: ionul, cu atât linia va fi mai groasă (fig. 1.34).
a) cu ascuțitoarea; b) cu un Prin alter­narea liniilor mai intense și mai puțin
cuțit special
in­tense, putem reda volumul obiectelor, eviden­
ți­ind părțile luminate și cele rămase în umbră
(fig. 1.35).
 Frumosul în jurul nostru. Perceperea în arta plastică 21

Fig. 1.35. Exemplu de redare a volumului prin alternarea Fig. 1.34. Linii de diferite gro­
liniilor mai intense și mai puțin intense simi trasate cu creionul

Tehnica desenului în creioane colorate

Creioanele colorate sunt cele mai practice
pentru începători (fig. 1.36).

EE
bine
bine
sæsæ
øtii!
øtii!
Pentru acurateţea dese­
nului, e bine să avem sub
mână o hârtie albă. Resturile
de radieră rămase pe foaie se
înlătură cu peria.

Fig. 1.36. Desen în creioane colorate executat de un copil

22 Unitatea de învățare 1

Ca și creioanele cu mină de grafit, cele Glosar

colo­rate trebuie ascuțite bine. Pentru a obține
tonuri deschise și închise, trebuie să hașurăm Schiță – desen executat
suprafața de mai multe ori în direcții diferite. rapid care reprezintă cu
Dacă vom suprapune însă hașuri de diferite aproximație trăsăturile
culori, vom obține diverse nuanțe (fig. 1.37). unui obiect.
Mânuind cu pricepere creioanele colorate,
putem realiza compoziții variate și reușite ca
va­loare artistică.

Fig. 1.37. Modele de

hașurare
 Frumosul în jurul nostru. Perceperea în arta plastică 23

Activități în echipe
PROIECT. Cartea cu povești

Formați echipe a câte 4-5 copii. Fiecare echipă va

primi de la doamna învățătoare/domnul învățător
câte o poveste imprimată pe foi A4. Voi veți fi în rol
de ilustratori (desenatori) ai poveștii. Veți desena pe
foi de album, folosind creioane color sau cariocile.
Etape de lucru
1. Citiţi povestea.
2. Fiecare membru al echipei trebuie să își
aleagă câte un personaj din poveste și să-l
deseneze.
3. Unul dintre voi va desena o copertă potrivită.
4. Alternați creativ textul cu ilustrațiile. Nu uitați
de copertă. Capsați foile.
Veți reuși cu siguranță, dacă veți ține cont de:
1. Respectarea temei plastice.
2. Organizarea spaţiului de lucru.
3. Originalitatea și expresivitatea lucrărilor.
4. Respectarea proporţiilor corpului.
5. Hașurarea corectă a hainelor personajului.
6. Acuratețea lucrării.
Gata! Aţi creat minunate cărți de povești pe care
le puteţi expune la expozițiile clasei, școlii.

Exercitii aplicative
1. Realizează un desen în creion cu mină de grafit (un urcior, un măr etc.).
2. Desenează un peisaj în creioane colorate care să reprezinte anotimpul
tău preferat. Analizează ambele desene și explică prin ce se aseamănă și
prin ce se deosebesc unul de altul.
24 Unitatea de învățare 2

Unitatea de învățare 2
Alfabetul artei plastice. Elemente
de limbaj plastic
Pentru a înțelege mai bine o operă de artă și
Pinocchio
pen­tru a ști cum se desenează, pas cu pas, un a mai aflat cæ
obiect, o figură din lumea care ne înconjoară, ...
trebuie să învățăm mai întâi limbajul plastic. Ca ...natura folosește cu
și limbajul propriu-zis, prin intermediul căruia multă măiestrie punctele.
putem vorbi cu colegii de clasă, cu profesorii, cu Buburuza (fig. 2.1b) este
una dintre cele mai fru-
părinții, limbajul plastic e alcătuit din mai multe moase in­sec­te datorită
elemente cu ajutorul că­rora ne putem exprima, ce­lor șapte puncte „picta-
prin imagini, anumite stări, sentimente, trăiri. te” pe fundal roșu. Pentru
Elementele de limbaj plastic constituie alfabe- unele ființe mici, punctele
tul artelor plastice. Necunoscând acest alfabet, au nu numai un rol decora-
tiv. Fluturele ochi-de-păun
acest limbaj special, nu vei putea înțelege mesa-
(fig. 2.1a) imită prin cele
jul transmis de o operă de artă la fel cum un patru pete de pe aripi ochii
analfabet nu poate să citească o carte. În cele ce unui animal mai ma­re. În
urmează vei afla care sunt respectivele elemente. felul acesta el își pune
dușmanii pe fugă.
Punctul ca element constructiv și a)
decorativ
Punctul este urma cea mai mică lăsată de un
instrument de lucru pe hârtie, pânză, lemn.
În textele scrise, punctul este cel mai simplu
b)
semn ortografic. În arta plastică, punctul este
unul dintre cele mai importante elemente ale
limbajului plastic.
Folosind punctul plastic, putem obține anu-
mite efecte plastice.
Punctul este utilizat: Fig. 2.1. Exemple de punc­te
a) cu rol constructiv – pentru a sugera (a „pictate” de natură
mo­dela) volumul și spațiul (fig. 2.2 a, b);
 Alfabetul artei plastice. Elemente de limbaj plastic 25

b) cu rol figurativ – pentru a reda forme din Glosar

natură (stele, frunze, fructe în copaci, flori pe
câmp, picături de ploaie ș.a.) (fig. 2.3 a); Element – o parte
c) cu rol decorativ – pentru a ornamenta dife- dintr-un întreg.
rite obiecte: vase, unelte, încălțăminte, îm­bră­că­
minte, țesături etc. (fig. 2.4 a, b, c).

a) b)

Fig. 2.2. Punctul cu rol constructiv poate fi utilizat pentru a reda imaginar: a) volumul;
b) spațiul

a) b)

Fig. 2.3. Punctul cu rol figurativ poate reprezenta: a) picături de ploaie;

b) geamurile blocurilor
26 Unitatea de învățare 2

Unele opere de artă pot fi create din mai multe E bine sæ øtii!
puncte plasate alături pe hârtie, carton, pânză În artele plastice, punctul
ș.a. cu creionul, penița, pensula etc. (fig. 2.5). se obţine prin diverse proce­
dee:
pulverizare – împrăștie­
rea, pe hârtie sau pe o altă
suprafaţă, a culorii cu ajuto­
rul pulverizatorului;
stropire – se efectuează
cu stiloul, pensula, periuţa
de dinţi etc.

a) Fig. 2.4. Punctul cu rol

decorativ poate fi utilizat
b)
pentru ornamentarea:
a) vaselor; b) țesăturilor;
c) îmbrăcămintei

c)

Fig. 2.5 Henri­Edmond

Cross. San Giorgio
Maggiore
Glosar
Procedeu – mijloc folo-
sit pentru a obține un
anumit rezultat;
pulverizator – aparat
utilizat pentru împrăș-
tierea, în particule foar-
te fine, a lichidelor.

Maestrul îți vine în ajutor

Privește cu atenție imaginile din pagină. Prin ce element de limbaj plastic
s-au exprimat pictorii? Ce culori s-au folosit pentru a reda, prin puncte, planul
apropiat? Dar pentru planul depărtat? Care dintre operele prezentate mai sus ți-a
plăcut mai mult? De ce? Ce alte elemente care conțin puncte ai întâlnit în mediul
înconjurător? Identifică și denumește elementele din imagini care sunt redate
prin puncte.
 Alfabetul artei plastice. Elemente de limbaj plastic 27

Completează-ți
portofoliul
Realizează o compoziţie numai din puncte, cu titlul Brăduții. Prin dimensiunea diferită
a punctelor, poți reda distanța și mărimea obiectelor. Folosind puncte de mărimi diferite,
încearcă să redai impresia de volum brazilor pictați de tine. Umple interiorul brazilor cu
puncte, respectând indicaţiile: punctele foarte mici le vei utiliza pentru a picta vârful bra-
dului, punctele medii, pentru a reprezenta mijlocul acestuia, iar punctele mari le vei folosi
pentru a reda partea de jos. Poţi utiliza creioane colorate, carioci sau acuarelă.

Linia. Funcții constructive și

decorative øte-fli!
Aminte
Linia este urma continuă lăsată de un instru- Linia poate fi:
ment de lucru (creion, cariocă, pix, peniță, pen- – dreaptă;
sulă etc.) pe o suprafață anumită. Ea este com- – frântă;
pusă dintr-un șir neîntrerupt de puncte „lipite” – verticală;
parcă unul de altul. – orizontală;
– oblică.
Spre deosebire de linia care se folosește în
matematică, în artele plastice linia este modu-
lată (fig. 2.6), adică diferită ca valoare (închi- Glosar
să – deschisă, groasă – subțire), fiind trasată cu Oblică – înclinată.
mâna liberă (figurile 2.7, 1.35).
În compozițiile grafice, cu ajutorul liniei, ca
element constructiv, sunt reprezentate conturul

b)

c) a)

Fig. 2.6. Exemple de linii

modulate:
a), b) – cu creion cu mină
de grafit; c) – cu pensula

Fig. 2.7. Harmenszoon

van Rijn Rembrandt. Leul
28 Unitatea de învățare 2

formelor (fig. 2.6 a), volumul și spațiul (fig. 2.8). Pentru a reda petele de
lumină, se folosesc linii rare și subțiri, iar pentru a obține umbre, se vor
utiliza linii dese și groase (fig. 2.8).
Ca element decorativ, linia este întâlnită frecvent în natură (pe blana
animalelor, pe insecte, pești, flori ș.a.) (fig. 2.9), dar și pe diferite obiecte
create de om (haine, mobilă, veselă etc.) (fig. 2.10).
În arta plastică, dar mai ales în compozițiile meșterilor populari, se
practică linia-ornament ca element decorativ. În combinație cu alte ele-
mente plastice, această linie are un aspect deosebit.

Fig. 2.8. Liniile din acest desen redau volu­ Fig. 2.9. Exemplu de linii cu caracter decorativ
mul și spațiul

Fig. 2.10. Compoziții decorative cu linii­ornament

Completează-ți
portofoliul
Desenează conturul unui cățeluș cu creionul. Adaugă o mulțime de linii scurte,
mai dese, pentru a sugera blana.
 Alfabetul artei plastice. Elemente de limbaj plastic 29

Pinocchio
a mai aflat cæ
... ...în viața de toate zilele, suntem înconjurați de linii. Bra­zii,
stâlpii de telefon, muchiile caselor sunt excelente linii ver-
ticale. Orizontul se vede de multe ori ca o linie ori­zontală care desparte cerul de pământ
(fig. 2.11).

Linia orizontului

Fig. 2.11. Nicolae Grigorescu. Car cu boi

Secera lunii e o linie curbă. Unele insecte, cum ar fi albina sau viespea (fig. 2.12 a), au
corpul colorat în linii galbene și negre. Cu dungi negre, pe un fundal galben-oranj, este
„marcat” și tigrul. Zebra este însă animalul pe care natura l-a înzestrat cu cele mai multe
linii.
Unele scoici-de-mare (fig. 2.12 c), melcul, cu linia lui în spirală, au sugerat oamenilor
di­verse moti­ve deco­rative, reproduse apoi pe urcioare, porți, broderii, covoare. Fulgul e
cea mai frumoasă creație din linii a naturii (fig. 2.12 b).

a) b) c)

Fig. 2.12. Exemple de linii „desenate” de natură

30 Unitatea de învățare 2

Acest lucru se poate vedea deseori pe covoarele țesute de bunicile

și străbunicile noastre, ca­re, pentru a le înfrumuseța, folo­seau di­verse
tipuri de linii, accentuându-le cu mai multe culori (fig. 2.13). Linia e de
neînlocuit în broderii, în decorațiile de pe diferite obiecte din ceramică
(urcioare, farfurii ș.a.).

Fig. 2.13. Covor moldovenesc cu linii decorative

Exercitii aplicative
1. Desenează, la alegere, un pom sau un urcior, în care punctul să fie utilizat cu
rol constructiv, figurativ sau decorativ.
2. Creează un ornament pentru un semn de carte cu ajutorul punctelor și liniilor.
3. Realizează o compoziție plastică (un peisaj de toamnă, de exemplu), folosind
ca element de construcție linia modulată.

Pata picturală și pata decorativă

Pata de culoare reprezintă urma de culoare lăsată pe suportul plastic de
instrumentele cu care lucrăm (pensule, carioci, creioane etc.).
Pata poate fi cromatică, atunci când se obţine prin aplicarea diferitor cu-
lori pe suport (fig. 2.14) și acromatică, dacă se realizează cu alb, negru, gri
ori prin amestecul unor culori prin care se obțin aceleași efecte (fig. 2.15).
Pata cromatică sau cea acromatică poate fi așezată pe suport în diver-
se moduri. Cu pensula, prin stropire, imprimare etc. Acest procedeu se
numește tratarea suprafeţei plastice.
În cazul în care culoarea este aplicată uniform pe o anumită suprafaţă
fără urme vizibile de pensulă obținem pată plată sau decorativă. Pata plată
se aplică în lucrările decorative (fig. 2.16).
 Alfabetul artei plastice. Elemente de limbaj plastic 31

Fig. 2.14. Ștefan Zaporojan. Plimbare prin Fig. 2.15. Claude Lorrain [Clod Loren].
ploaie. Exemplu de utilizare a petei picturale Crângul

Pata picturală se realizează prin așternerea pe

suport a petelor de diverse tonuri și nuanțe, iar
tușele sunt vizibile. În comparaţie cu pata deco-
rativă, pata picturală este neuniformă, cu diverse
tonuri și nuanţe pe aceeași suprafaţă plastică, re-
dând efecte de lumină și umbră, de aproape-de-
parte. Astfel, obţinem compoziţii plastice armo-
nioase.

Maestrul îți vine în ajutor

De obicei, în viața cotidiană petele obiș-
nuite de pe haine (de înghețată, ciocola- Fig. 2.16. Pete plate într­o
tă, fructe, vopsele) îți provoacă neplăceri și, desigur, compoziție decorativă. Poți
emoții nu tocmai pozitive. Cu totul altfel ne impresi- să numești culorile folosite
onează petele de culoare în artă. Privește cu atenție
de artist?
petele reprezentate în figurile 2.14, 2.15. Ce observi?
Ce simți când le privești? Cu ce instrumente au fost
făcute petele de culoare din lucrări? Cu ce mai pot fi
făcute petele de culoare?
32 Unitatea de învățare 2

Spectrul de culori. Primare, binare; calde, reci; amestecul

culorilor
Toate lucrurile din jurul nostru au nu numai formă, dar și culoare, prin
intermediul căreia le putem mai ușor recunoaște. Culoarea ne face viața
mai frumoasă, mai plină.
Galben
Glosar
Cromatic – ce conţine
culoare; Verde Oranj
acromatic – lipsit de cu-
loare;
colorit – totalitatea cu–
lorilor unui tablou sau
obiect;
spectru de culori – Albastru Roșu
numele purtat de cele
șapte culori ale curcube-
ului: roșu, oranj, galben, Violet
verde, albastru, indigo și Fig. 2.17. Cercul cromatic (după J. Itten)
violet.
Dacă vei învăța să folosești corect culorile,
vei obține o lucrare reușită. De aceea analizează
atent cercul cromatic (fig. 2.17).
Trebuie să știi că în pictură sunt trei culori
Ghici ce e? E un joc de
grup. Cineva numește care nu pot fi obținute prin amestec. Acestea
culoarea și alte câteva sunt culorile principale sau primare (galben,
caracteristici specifi-
ce unui obiect, fără a-l
denumi. Colegii trebuie
să ghicească obiectul.
Exemplu: E de culoarea
galbenă, se află pe cer,
dă lumină și căldură. Ce
este?

Fig. 2.18. Ernest Walbourn.

La strâns maci
 Alfabetul artei plastice. Elemente de limbaj plastic 33

roșu, albastru). Dacă vei amesteca două culori primare, vei obține o culoa-
re secundară sau binară (roșu + galben=oranj; galben + albastru=verde;
roșu + albastru=violet).
Unele culori (galben, oranj, roșu) se asociază cu culoarea soarelui, de
aceea se numesc culori calde. Altele (albastru, violet) se asociază cu zăpa-
dă, gheață, cer, apă și se numesc culori reci. Culorile calde dau senzația
de aproape, iar cele reci, de departe (fig. 2.18). Așadar, vei picta petele de
lumină, soarele și obiectele din apropiere în culori calde, iar umbrele și
obiectele situate în depărtare, în culori reci.

Amestecuri cromatice
Prin combinarea culorilor între ele obținem un amestec cromatic.
Amestecând două culori vecine (pe cercul cro­matic), vom obține nuanțe
ale unei culori. De regulă, una din culori se ia în cantitate mai mare, la ea
adăugându-se, într-o cantitate mai mică, o altă culoare (sau alte culori), în
funcție de nu­an­ța pe care vrem s-o căpătăm. Această dispunere succesivă a
nuanțelor într-o compoziție formează game cromatice. Culoarea care redă
tonalitatea de ansamblu se numește dominantă cromatică.
Dacă într-o pictură aplicăm, de exemplu, mai mult galben, vom avea
o gamă caldă de culori (fig. 2.19), iar dacă aplicăm mai mult albastru,
vom obține o gamă rece de culori (fig. 2.20).
Fig. 2.20. Valentina Rusu-Ciobanu.
Fig. 2.19. Andrei Sârbu. Floarea-soarelui Foc de artificii
34 Unitatea de învățare 2

Fuzionarea
În unele cazuri, pentru a obţi-
ne o delimitare catifelată a culo-
rilor, amestecul spontan se efec-
tuează direct pe foaie. Acest pro-
cedeu de contopire a culorilor se
numește fuzionare. Fuzionarea se
obţine prin aplicarea a două pe-
te sau linii de culoare fluidizate
(curgătoare). Amestecul culorilor
pe suprafața umedă a foii creează
un joc neașteptat de nuanțe. Acest
joc poate fi diversificat prin aplica-
rea unor culori mai mult sau mai
puțin fluidizate (fig. 2.21).

Fig. 2.21. Ștefan Zaporojan. Veșmintele
toamnei. Fuzionarea culorilor
Completează-ți
portofoliul
Umezește o foaie de desen, folosind o
pensulă groasă. Acoperă suprafața de lucru
cu tușe de culori diferite, apoi lasă culorile
să se extindă pe foaie. Observă cum fuzio-
nează culorile. După ce s-a uscat, stropește
atent lucrarea cu pensula înmuiată în vop-
sea. Expune lucrarea în clasă, alături de
cele ale altor colegi, și discută cu ei despre
formele plastice obținute și despre tehni-
cile de colorare folosite.

Exercitii aplicative
1. Pictează o compoziție (un peisaj de vară, o zi ploioasă, amurgul etc.), utili-
zând nuanțe de culori reci și calde.
2. Realizează o compoziție cu subiectul Norii, utilizând procedeul de fuzionare a
culorilor.
 Alfabetul artei plastice. Elemente de limbaj plastic 35

Materiale, instrumente și tehnici de artă plastică

Materiale grafice și picturale
Îți amintești din clasa a doua care sunt tehnicile, materialele grafice și
picturale. În continuare vom aprofunda aceste cunoștințe.
Acuarela este o vopsea transparentă ușor solubilă în apă. Se prepară în
formă solidă (pastile; fig. 2.22) sau vâscoasă (în tuburi; fig. 2.23). Este compu-
să din pigmenți (co­loranți), în amestec cu gumă arabică, albuș de ou, miere.

Fig. 2.22. Acuarele solide

Fig. 2.24. Guașe

Fig. 2.23. Acuarele în tuburi

Guașa (fig. 2.24) este, de asemenea, o vopsea pre­parată din gumă ara-
bică, amestecată cu pigmenți minerali, apă și ceruză (o substanță chimi-
că). Guașa are consistența pastei și e turnată în tuburi sau în borcănașe.
Se dizolvă ușor în apă, dar, spre deosebire de acua­relă, este opacă, adică
netransparentă. Înainte de a începe lucrul, vom omogeniza conținutul
recipientului. De regulă, deasupra vopselei sub formă de pastă plutește
un lichid (liantul).
36 Unitatea de învățare 2

a) b)

Fig. 2.25. Pensule cu fibre moi (a) și cu fibre aspre (b)

Fig. 2.26. Tușe (în acuarelă) lăsate de
diferite pensule
E bine sæ øtii!
Nu e recomandabil să
în­
cerci calităţile gustative
ale acuarelei și ale celorlal­
te materiale de artă plastică.
Nu e igienic și poate fi dău­
nător pentru sănătate.
Fig. 2.27. Tușe (în ulei) lăsate de pensula cu
fibre aspre
Instrumente: pensula
Pensula este un obiect de diferite mă­rimi,
alcătuit dintr-un mă­­nunchi de fire de păr sau
de fibre sintetice prinse într-un mâner de lemn
sau de metal.
Pensulele sunt de mai multe fe­luri: cu fibre
moi, cu fibre aspre, subțiri, groa­­se etc. Pensulele
cu fibre moi (fig. 2.25 a) se folosesc la realiza-
rea lucrărilor în tuș, acuarelă, guașă ș.a. Cele
cu fibre aspre se utilizează în cazul în care se
pictează în culori de ulei (fig. 2.27). Pentru con­
tururi fi­ne, sunt necesare pensule subțiri, cu
vârful ascuțit (fig. 2.26), iar pentru linii mai
pro­nun­țate – pensule groase. Pensulele mari
acoperă ușor suprafețe mari.
 Alfabetul artei plastice. Elemente de limbaj plastic 37

Tehnici: ștampilarea
Ștampile pentru lucrări creative. Orice lucru Completează-ți
din jurul tău poate obține o nouă viață, dacă vei portofoliul
fi creativ. Ca să decorezi un obiect nu este nea- Creează câte o felici-
părat să aplici o tehnică anume. Poți să pictezi tare pentru sărbătorile din
așa cum dorești, folosind pensula și vopselele familie sau festivitățile de
după imaginație. Există însă și tehnici care nu-ți la școală folosind tehnica
ștampilării. Mai întâi fă-ți
solicită atât abilitățile picturale, cât capacitățile
ștampile cu formele potri-
tale imaginative și, mai ales, ingeniozitatea. vite. Gândește-te ce culori îi
Punându-le în aplicare, ai putea să-i impresionezi plac persoanei pentru care
pe toți. Vei fi mândru de rezultatele tale! O idee faci surpriza. Imaginează-ți
ingenioasă este ștampilarea. Vei avea nevoie doar cum ar trebui să arate feli-
de foi de hârtie și de vopsele turnate în farfurii citarea. Aplică modelul de
pe ștampilă pe foaie. Poți
de plastic, pentru a putea ștampila ușor. repeta modelul de-a lun-
Ștampila dintr-un cartof. Este distractiv să gul foii sau pe perimetru.
ai ștampila ta pe care să o apeși și să apară un Nu-ți fie frică dacă aplicarea
desen! Pentru aceasta, ai nevoie de: un cartof, repetitivă nu este perfectă:
un cuțit și un suport de lemn/tocător (cuțitul va astfel vei obține un efect de
naturalețe, de lucru manu-
fi folosit doar de un adult); forme de prăjituri
al. Poți aplica și fundițe,
(opțional). mărgeluțe sau alte detalii
Etapele de lucru: pictate, care ar conferi un
Spală bine cartoful și taie-l în jumătate. În aspect solemn felicitării
continuare, sculptează, împreună cu un adult tale.
din familie, o jumătate de cartof în forma dorită.
Sau alege o formă de prăjitură și apasă cu ea pe Fig. 2.28. Așa se obține
ștampila dintr­un cartof
jumătatea de cartof, astfel încât forma să intre în
cartof cam 1,5 cm (fig. 2.28). Șterge bine cartoful Fig. 2.29. Ștampila poate fi
și apucă-te de ștampilat! de diferite culori
38 Unitatea de învățare 3

Unitatea de învățare 3
Cum realizăm o lucrare plastică.
Iniţiere în compoziţie
Compoziția figurativă
Compoziția figurativă se referă la reprezentarea
plastică a ființelor și obiectelor din realitate, folo-
øte-fli! sind elemente luate din natură și viață, imaginile
Aminte create fiind ușor de recunoscut.
ziție înțe-
Prin compo Compoziția figurativă, ca orice compoziție
rea armoni-
legem aranja
ibrată a ele- plastică, trebuie să respecte unele principii
oasă și echil
mbaj plastic compoziționale: paginația, structura, proporția
mentelor de li
, astfel încât etc.
pe un suport
e percepute Paginația definește modul de organizare, de
acestea să fi
unitar. compunere a elementelor de limbaj în spațiul
plastic. Paginația este prima etapă în realizarea
unei compoziții plastice.
Structura reprezintă schema amplasării elementelor compoziției pe o
suprafață.
Schemele compoziționale pot fi organizate în mai multe feluri: pe
orizontală (fig. 3.1a, fig. 3.2), pe verticală (fig. 3.1b, fig. 3.3), pe diagonală
(fig. 3.1c, fig. 3.4) etc.
Compoziția pe verticală transmite senzația de avânt, de mișcare în
sus. Compoziția pe orizontală creează impresia de repaus, de liniște, de
mișcare pe orizontală. Și compoziția pe diagonală e concepută drept o
mișcare energică, dinamică.
a) b) c)

Fig. 3.1. Scheme compoziționale: a) pe orizontală; b) pe verticală; c) pe diagonală sau

oblică
 Cum realizăm o lucrare plastică. Iniţiere în compoziţie 39

Fig. 3.2. Igor Vieru.

Primăvara

Fig. 3.3. Emile Auguste

Hublin [Emil Oghiust
Ublen]. O mână de ajutor

Fig. 3.4. Frederick Morgan. Copiii pe balansoar

Maestrul îți vine în ajutor E bine sæ øtii!

Omul din cele mai vechi
Într-o operă de artă, prin mișcare înțelegem
impresia de acțiune pe care pictorul o sugerează: copiii timpuri a creat imagini
aleargă, caii se avântă în galop, valurile se mișcă, oamenii sculpturale. Sculpturile
muncesc în câmp etc. Pentru a reda senzația mișcării, artis- „împodobesc” străzile, par­
tul recurge la anumite procedee compoziționale. Maeștrii curile orașelor noastre. O
iscusiți știu să atragă astfel atenția privitorului. sculptură formată din două
Dacă analizăm fig. 3.4, privirea ni se îndreaptă mai în- sau mai multe figuri se
tâi la mamă, apoi la copii. Deci, privirea se mișcă din colțul numește compoziţie sculp-
stânga jos spre colțul dreapta sus, schema compoziției turală.
fiind o linie diagonală, după felul cum privim lucrarea.
Avem deci în acest tablou o compoziție pe diagonală. Ție
care tabloudin pagină îți place?
40 Unitatea de învățare 3

Compoziția nonfigurativă

Încă din epoca preistorică, omul s-a obișnuit

să decoreze obiectele de uz casnic cu diverse or-
namente. De ce­le mai multe ori, aceste de­se­ne
re­prezentau linii, cercuri, spirale și al­te forme
nonfigurative (fi­gurile 3.5 – 3.8).
Însă arta nonfigurativă, care este numită și
artă abstractă, apare ca mișcare artistică abia la
Fig. 3.5. Vas cu capac
începutul secolului XX.
modelat și desenat cu mii
de ani în urmă

Fig. 3.6. Wassily Kandin­sky. Galben – roșu – Fig. 3.7. Kazimir Malevici. Supremus.
albastru Compoziție în care pictorul a fo­losit
doar culoarea și figurile geometrice

Printre primii maeștri ai artei abstracte se nu-

Glosar
mără pictorii Wassily Kan­dinsky (1866-1944),
Profund – adânc; Kazimir Malevici (1878-1935) și Piet Mondri-
ascensiune – înălțare; an (1872-1944), sculptorul Constantin Brâncuși
vag – neclar. (1876-1957). Ei considerau că for­mele abstrac-
te, spre deosebire de cele concrete, permit ex-
primarea unor emoții mai pu­ternice, a unor
idei mai profunde.
De exemplu, sculptura Pasăre în spațiu de
Constantin Brâncuși (fig. 3.10) nu reprezintă
 Cum realizăm o lucrare plastică. Iniţiere în compoziţie 41

Fig. 3.8. Piet Mondrian. Măr în

floare. Compoziție în care pictorul
a fo­losit doar culoarea și figurile
geometrice

imaginea concre­ tă a unei

păsări, ci sugerează doar ide­
ea de zbor, de ascensiune, de
veșnicie.
Pornind de la o formă
concretă, pasărea (fig. 3.9) –,
sculptorul a obținut o figu­ră
simplificată la maxim, abs-
tractă, ca­re păstrează doar
urmele vagi ale realității.
Compoziția nonfigura-
tivă nu are în­ tot­
deauna la
bază un lucru real – ea poa-
te să apară și din imaginația
artistului.

Fig. 3.9. O pasăre în Fig. 3.10. Constantin

zbor Brâncuși. Pasăre în
spațiu
Amplasarea armonioasă a elementelor compoziționale
în spațiul plastic
La baza oricărei compoziții plastice se află o idee. Această idee ocupă
locul principal în compoziție, focalizând atenția privitorului.
În orice lucrare artistul încearcă să alcătuiască compoziția în așa fel,
încât elementele (obiectele) înfățișate să fie foarte expresive. Poți realiza o
lucrare reușită, dacă vei aranja armonios elementele compoziției, vei ale-
ge corect formatul tabloului și vei ține cont de mărimea imaginii. Un rol
important îl au evidențierea centrului de interes și organizarea cromatică
a tabloului.
42 Unitatea de învățare 3

øte-fli!
Aminte Fig. 3.11. Heinrich Hirt. Fig. 3.12. Ludwig Knaus. O
Orice urmă de culoa- Mica cusătoreasă gustare
re aplicată pe o suprafață
plastică se numește pată Locul sau zona dintr-o compoziție care atrage
de culoare. atenția din primul moment se numește centru
Urmele vizibile lăsate de interes.
de pensulă pe suprafață Centrul de interes poate fi pus în evidență
se numesc tușe. prin diverse modalități:
• prin contraste de lumină și culori (fig. 3.11);
• prin situarea personajelor în prim-plan sau
Glosar în centrul suprafeţei pictate (fig. 3.12);
• prin personaje antrenate într-o mișca-
A focaliza – a concentra re activă, chiar dacă acestea sunt în afara
atenția pe o suprafață
mică;
contrast – opoziție
(deosebire) puterni-
că între două sau mai
multe lucruri;
a aglomera – a aduna
laolaltă.

Fig. 3.13. Heinrich Hirt. Fig. 3.14. August­Friedrich­

Copiii și pisicul Siegert [Zighert]. Micul
cunoscător de artă
 Cum realizăm o lucrare plastică. Iniţiere în compoziţie 43

centrului geometric al tabloului; compoziţional, un asemenea grup de

personaje este echilibrat de un alt grup, secundar, situat în planul doi
(fig. 3.13).
Centrul de interes se evidențiază mai ales prin­tr-o anumită formă
sau culoare dominantă în compoziție. În acest caz, se vor face mai puțin
observate celelalte elemente (forme și culori), pentru că ele sunt se­cundare
(fig. 3.14). Acestea sunt însă părți componente ale lucrării și au rolul de a
accentua elementele principale.

Exercitii aplicative
1. Alcătuiește trei compoziții, aranjând elementele plastice conform schemelor:
pe orizontală, pe verticală, pe diagonală.
2. Pictează o compoziție figurativă, evidențiind centrul de interes prin contraste
de culoare.
3. Realizează o compoziție figurativă, aplicând tratarea picturală (un coș cu fruc-
te, o vază cu flori sau altceva).

Organizarea cromatică a spațiului plastic

Culoarea este elementul principal în pictură. Cu ajutorul culorii, pic-
torul „gândește” imaginea artistică, exprimă o anumită idee, conferă ex-
presivitate lucrării.
Inspirându-se din natură, pictorul creează opere de artă bazate pe
armonii (acorduri) cromatice, prin care elementele de limbaj se îmbină
pentru a forma un ansamblu unitar.
Un tablou va fi interesant și apreciat dacă artistul va realiza o
compoziție echilibrată care să sublinieze ideea sau mesajul propus.
Pentru structurarea unei compoziţii se va ține cont neapărat de
posibilităţile emoţionale ale culorilor. Prin intermediul lor, pictorul poate
sugera ceea ce îl frământă.
Buna dispoziție se asociază cu o zi însorită și culori calde. O stare
de tristețe ne este transmisă de zilele posomorâte, în aceste peisaje
predominând culorile pastelate, preponderent reci. Dimpotrivă, imaginile
care evocă un tablou primăvăratic vor fi pline de optimism, aceste peisaje
trezind îndeosebi inspirația artiștilor, poeților, compozitorilor.
44 Unitatea de învățare 3

Activități în echipe
PROIECT. Peisaj de primăvară

Realizează, împreună cu ceilalți colegi, la școală sau acasă, o compoziție de-

dicată primăverii, pe fundalul muzical al celebrei piese Primăvara de Antonio
Vivaldi.
Etapele de realizare a compoziției
1. Selectează subiectul. De ce idee te vei conduce? Ce va fi reprezentat în lu-
crare?
2. Poziționează foaia pe verticală sau pe orizontală. Marchează imaginea pe
format cu linii subțiri.
3. Ai grijă la amplasarea elementelor pe suprafața plastică. Nu uita de
proporții.
4. Gândește-te la culorile unui peisaj de primăvară.
5. Începe prin a colora cerul și pământul.
6. Încearcă să transmiți dispoziția de primăvară cu ajutorul culorilor (la alege-
re).
Turul galeriei
În săptămâna care urmează, lucrările realizate vor fi expuse și evaluate de co-
legii tăi, după următoarele criterii:
1. Respectarea temei plastice. 4. Originalitatea și expresivitatea lucrărilor.
2. Folosirea tehnicilor sugerate. 5. Gradul de finalizare a lucrării.
3. Organizarea spaţiului plastic. 6. Acurateţea lucrării.

Materiale, instrumente și tehnici de

artă plastică
Paleta (fig. 3.15) este o placă din lemn, plas-
tic sau o hârtie albă (mai groasă; se folosește
numai pentru acuarelă), pe care sunt ames-
tecate culorile. Fig. 3.15. Paletă
Pseudoinstrumente. Trebuie să știi că,
pe lângă pensule, creioane, carioci, la orele de educație plastică mai poți
folosi instrumente improvizate din diferite obiecte. Le numim convențional
pseudoinstrumente. Acestea pot fi destul de diferite, precum bețișoarele cu
vată, un dop de plută sau un pet – mediul ambiant îți pune la dispoziție
o mulțime de obiecte care ar putea fi utilizate în mod creativ. Încearcă să
 Cum realizăm o lucrare plastică. Iniţiere în compoziţie 45

găsești în jurul tău astfel de obiecte pe care, cu

acordul adulților, le vei folosi ca instrumente de Pinocchio
a mai aflat cæ
lucru în realizarea unei lucrări artistice. ...
Tehnica acuarelei ...în Egiptul antic, paleta era
destinată preparării fardu-
Acuarelele se aplică pe o suprafață uscată rilor.
(fig. 3.16) sau umedă (fig. 3.17). Pe hârtie usca-
tă, acuarela se pune în straturi subțiri, diluân­
du-se frecvent cu apă.
Fig. 3.16. Lucrare realizată
pe o suprafață uscată
Fig. 3.17. Imagine obținută
pe o suprafață umedă

E bine sæ øtii!
Înainte de a începe lucrul
cu acuarela, trebuie să ai
Pe suprafața umedă, culorile se contopesc pregătit un pahar cu apă, o
cârpă moale pentru a șterge
(fu­zionează) foarte ușor, obținân­du-se diferite
pensula, o paletă pe care vei
ames­tecuri cromatice. Prin amestecul a două- amesteca culorile.
trei cu­lori, putem obține nuanțele dorite (figuri-
le 3.18, 3.19). Pentru tonuri mai deschise, vom
adăuga în acuarelă puțină apă (fig. 3.20).
Glosar
A dilua – aici: a slăbi
cu­loarea prin adăuga­
rea apei.

Fig. 3.18. Lucrare în acua­

relă
46 Unitatea de învățare 3

Fig. 3.19. Obținerea nuanțelor de Fig. 3.20. Obținerea to­nurilor mai des­
cu­loare prin amestecul a două culori chise prin diluarea cu apă

Tehnica guașei
Guașa se aplică pe o suprafață uscată. Spre deosebire de acuarelă,
guașa ne permite să co­rec­tăm desenul, acoperind culoarea uscată cu o
altă cu­loare. Vom obține tonuri gradate – mai deschise, mai închise –
prin adăugarea vopselei albe (fig. 3.21). După uscare, desenul pierde din
stră­lucire și culorile sunt mai deschise, ușor catifelate.
Cu guașă se poate lucra atât pe hârtie, cât și pe carton.

Glosar
Catifelat – aici: fin, plăcut.

E bine sæ øtii!
Tubul cu guașă trebuie
închis bine după fiecare folo­
sire, altfel se usucă. În cazul
în care guașa e prea uscată,
ea se dizolvă cu apă.

Fig. 3.21. Igor Vieru. Ilustrație din Abecedar. Guașă,

acuarelă

Exercitii aplicative
1. Umezește cu apă curată o coală de hârtie, apoi aplică acuarela cu pensula,
folosind mai multe culori. Observă cum se contopesc (fuzionează) acestea.
2. Pe o foaie uscată, aplică guașa în straturi. Ce deosebire există între o lucrare
realizată în acuarelă și o imagine pictată în guașă?
 De ce ne place arta plastică 47

Unitatea de învățare 4
De ce ne place arta plastică
Opere de artă universală
Cele mai frumoase opere de artă sunt expuse CAUTĂ PE !
în muzee, săli de expoziții. Ca să te convingi de Caută în internet și fă
frumusețea acestora trebuie să mergi în excursii excursii virtuale la marile
la muzeele din țară și de peste hotare, să vizitezi muzee din lume.
atelierele artiștilor plastici, să vizionezi filme
despre arta plastică. Dacă nu ai posibilitatea să
vizitezi muzeele celebre din lume, poți face ex-
cursii virtuale la cele mai mari muzee din lume,
accesând link-urile disponibile pe internet.
Nu uita să faci fotografii memorabile în
timpul excursiilor.
Activități în echipe
PROIECT. Excursie la muzeu

Formați echipe a câte 4-5 elevi. Stabiliți la care muzeu vreți să mergeți.
Mai întâi însă fiecare dintre voi va citi cu atenție și va scrie în caiet lista de
reguli pentru vizita la muzeu:
1. Pe parcursul vizitei, rămâi în grup și ascultă de doamna învățătoare/dom-
nul învățător.
2. Nu intra în muzeu cu mâncare și apă sau cu obiecte care agaţă ori zgârie.
3. Când intri în muzeu, închide telefonul mobil!
4. Ascultă atent explicaţiile ghidului.
5. Păstrează liniștea pentru a nu-i deranja pe ceilalţi vizitatori.
6. Nu atinge exponatele, deoarece majoritatea lor sunt vechi și foarte fragile.
7. Nu folosi aparatul foto sau camera video fără acordul reprezentanţilor mu-
zeului.
8. Achiziționează pliantul muzeului, care este o sursă de informații utile pen-
tru tine, dar și o amintire plăcută.
La finele activității, câte un reprezentant din fiecare echipă va citi regulile
scrise în caiet.
48 Unitatea de învățare 4

Numim maeștri persoanele care demonstrează o deosebită înzestrare

și talent într-un anumit domeniu. Acesta poate fi un pictor bun, un gra-
fician subtil, un compozitor dăruit cu har, care compune melodii foarte
frumoase, un coregraf ingenios, un sculptor iscusit.
Să facem cunoștință cu câțiva maeștri ai artei universale și cu unele
capodopere semnate de ei.
Leonardo da Vinci (1452-1519) este unul dintre cei mai străluciți pic-
tori ai artei universale. Încă din copilărie, Leonardo s-a dovedit a fi foarte
bun la matematică, muzică și desen. Fiind și un bun inginer, a proiectat
aparate de zbor, parașuta, mașina de spălat, un cuptor metalurgic etc.

Fig. 4.1. Leonardo da Vinci. Fig. 4.2. Leonardo da Vinci. Doamna

Autoportret cu hermină

Fig. 4.3. Leonardo da Vinci. Buna Vestire

 De ce ne place arta plastică 49

Leonardo da Vinci a fost un pictor neîntrecut. Dovadă în acest sens

sunt capodoperele sale Cina cea de taină, Gioconda, Buna Vestire, Doam-
na cu hermină ș.a. (figurile 4.2, 4.3).

Pinocchio
a mai aflat cæ
...
Creatorul de modă Yves Saint-Laurent,
inspirându-se din lucrările lui Matisse, a
inclus ia în colecția de modă din 1981.
Și creatorul de haine Jean Paul Gaultier
a dedicat o colecție costumului popular
românesc. În cadrul prezentării de modă,
părul modelelor era prins în același mod
ca la fetele noastre de la țară.
Fig. 4.4. Henri Matisse
Pictorul francez Henri Matisse
(1869-1954) a revoluționat arta se-
colului al XX-lea, deoarece a folosit
altfel culoarea decât predecesorii săi.
El miza pe pata de culoare intensă,
fără nuanțe. Pictorul a fost un ma-
estru al artei expresive. Lucrările lui
se deosebesc prin culori pure, strălu-
citoare, pline de lumină, adeseori în
mare contrast una cu alta.
Pictorul român Theodor Pallady
(1871-1956) i-a dăruit lui Matisse o
colecție de ii. Inspirându-se din por-
tul nostru național, artistul francez
a realizat mai multe lucrări în care e
reprezentată ia românească (fig. 4.5).
Fig. 4.5. Henri Matisse. Ia românească

Maestrul îți vine în ajutor

Matisse s-a inspirat din costumul tradițional românesc. Renumiții creatori de
haine din lume au dedicat colecții întregi tradițiilor românești, acestea fiind ex-
trem de apreciate. De ce crezi că ia noastră le-a plăcut maeștrilor atât de mult?
Tu ai ie sau costum național? Aceste creații populare, care simbolizează spiritul
poporului nostru, te fac să le porți cu mândrie!
50 Unitatea de învățare 4

Opere de artă națională

Să facem cunoștință și cu artiști plastici renumiți
din spațiul românesc.
Nicolae Grigorescu (1838-1907) este unul
dintre cei mai importanți pictori români ai
sec. al XIX-lea (fig. 4.6). A pictat tablouri pe
teme de război (fig. 4.7) sau inspirate din viața
oamenilor simpli de la țară (figurile 4.8, 4.9). Se
Fig. 4.6. Nicolae Grigorescu. spune că Nicolae Grigorescu a pictat însuși su-
Autoportret fletul României.
Fig. 4.7. Nicolae Grigorescu. Convoi de prizonieri

Fig. 4.8. Nicolae Grigorescu. Car cu boi Fig. 4.9. Nicolae Grigorescu.
Portret de fată
Constantin Brâncuși (1876-1957). Sculptor
român, unul dintre marii maeștri ai artei uni-
versale (fig. 4.10).
În atelierul din Paris, Brâncuși dă viaţă ce-
lor mai vestite sculpturi ale sale: Pasărea măias-
tră, Pasăre în spaţiu (fig. 3.10), Începutul lumii,
Cocoșul, Muza, Pasăre ș.a. (figurile 4.12, 4.13).

Fig. 4.10. Constantin Brâncuși în atelierul său


Pinocchio
a mai aflat cæ
...
În 1914, Brâncuși deschide
prima expoziție în una din
cele mai mari galerii din
New York, Statele Unite
ale Americii, expoziție
care se va bucura de un
imens succes. Tot atunci un
colecționar îi va cumpăra
mai multe sculpturi, astfel
asigurându-i sculptorului
român o viață decentă.
Fig. 4.14. Pictorul Mihail
Grecu
De ce ne place arta plastică 51
În scurtele sale reveniri în ţară artistul ela-
borează complexul monumental de la Târgu
Jiu, cu celebrele grupuri statuare Masa tăcerii
(fig. 4.11), Poarta sărutului, Coloana fără sfârșit.
Fig. 4.11. Constantin Brâncuși. Masa tăcerii
Fig. 4.12. Constantin Brâncuși. Fig. 4.13. Constantin
Muza Brâncuși. Pasăre
Mihail Grecu (1916-1998). Este cel mai im-
portant pictor al secolului XX din spațiul nos-
tru. A studiat la Academia de Arte Fru­moa­se din
București (1937-1940), continu­ân­du-și formarea
artistică la Școala de Arte Plastice din Chișinău.
Primele sale lucrări sunt marcate de pic-
tura tradi­ ți­nală. Începând cu tabloul Fetele
o­
din Ceadâr-Lunga (fig. 4.15), pictat între anii
1959-1960, Mihail Grecu se orientează spre
ti­
pa­rele artei moderne. Dovadă sunt pânzele:
Geneză, Vulcan, Masă de pome­nire, Izvor, Casa
mare (fig. 4.16) ș.a. Prin această serie de lucrări,
artistul schimbă modelul pictural de la noi. El
abordează cu mult curaj teme istorico-culturale
52 Unitatea de învățare 4
Fig. 4.15. Mihail Grecu. Fetele din
Ceadâr-Lunga
Fig. 4.17. Igor Vieru
Interviu cu Constantin
Brâncuși
Imaginează-ți că ești
jurnalist și dialoghezi
cu sculptorul despre
creațiile sale și despre
alți sculptori, pictori
celebri. Ce l-ai întreba?
Fig. 4.16. Mihail Grecu. Casa mare
noi: Luna la Butuceni, Cetatea Albă, Mihai
Eminescu în bojdeuca lui Ion Creangă ș.a.
Pânzele lui Mihail Grecu se află astăzi în
multe galerii de artă din lume.
Igor Vieru (1923-1988). Alături de Mihail
Grecu, Igor Vieru este considerat unul dintre
cei mai remarcabili pictori moldoveni. Artistul
s-a afirmat în mai multe domenii – a fost por-
tretist, ilustrator de cărți, scenograf, pedagog,
redactor artistic.
Debutează în 1954 cu tabloul Ion Creangă
ascultând poveștile lui moș Bodrângă.
Pictorul a fost un mare îndrăgostit de folclor
și de viața de la țară. Pictând subiecte rustice,
a reușit să transmită prin intermediul culorilor
variate și luminoase frumusețea vieții țăranilor.
A ilustrat multe cărți și a creat peste 70 de
picturi: Primăvara, În satul natal, Balada des-
pre pământ, Toamna, Moara veche (fig. 4.19),
Meșterul Manole, Păcală și Tândală, Harap-
Alb, Capra cu trei iezi, Făt Frumos și Soarele.
 De ce ne place arta plastică 53

Pictorul a elaborat și imaginea grafică a lui Guguță, legendarul personaj

al lui Spiridon Vangheli.
Împreună cu Mihail Grecu și Valentina Rusu-Ciobanu a pus bazele
școlii naționale de pictură.

Fig. 4.18. Igor Vieru. Ilustrație

din cartea Povestea unui om
leneș de Ion Creangă
Fig. 4.19. Igor Vieru. Moara
veche
Fig. 4.20. Igor Vieru. Poetul
Grigore Vieru

Completează-ți
portofoliul
Afiș. Imaginează-ți că ești elevul unui pictor celebru. Vrei să convingi cât mai multă lume
să vină la expoziția pictorului? Realizează un afiș în care să incluzi elemente reprezentative
pentru eveniment: numele artistului, titlurile și imaginile unor lucrări expuse etc. Poți folosi
tehnica acuarelei, cea a colajului sau alte tehnici. Pentru a realiza un afiș complet, consultă
pliantele achiziționate de la muzee sau afișele postate pe internet!
54 Unitatea de învățare 4

Eleonora Romanescu (1926-2019). Pictorița

Fig. 4.21. Pictorița Eleonora
Romanescu. Autoportret
basarabeană Eleonora Romanescu s-a făcut
remarcabilă prin peisajele, portretele, naturi-
le statice create de ea. Artista a fost un colorist
desăvârșit.
Picturile incluse în ciclul tematic Meleag na-
tal sunt o expresie a dragostei față de frumusețile
ținutului nostru. În pânzele La umbra copacilor
bătrâni, La vie, Sat nistrean, La bunic în grădină,
Sara pe deal Eleonora Romanescu își amintește
cu drag de locurile copilăriei.
În portrete, autoarea pictează chipurile săte-
nilor săi, oameni apropiaţi sufletului. Unul din-
tre cele mai reuşite este Portretul mamei Maria
(fig. 4.23) – operă valoroasă, în care imaginea
mamei este evocată expresiv și cu mare dragoste.

Fig. 4.22. Eleonora Romanescu. Plai natal

 De ce ne place arta plastică 55

Cele mai multe lucrări ale pictoriţei poar-

tă amprenta locurilor natale. Anume acolo a
creat cele mai reușite pânze care aveau să-i
poarte numele departe de Moldova: Plai natal
(fig. 4.22), Moldova însorită, Ţinuturi natale,
Turiști (fig. 4.24), Întoarcere la vatră, Pace pe
pământ, Nuci bătrâni, Toamnă în Moldova, Săr-
bătoare în sat, Patria mea, Toamna în codru.
Frumusețea acestor tablouri ne inspiră și
nouă dragostea față de locurile dragi, față de
patrie și față de arta plastică în general. Fig. 4.23. Eleonora
Romanescu. Portretul
mamei Maria

Fig. 4.24. Eleonora

Romanescu. Turiști

Completează-ți
portofoliul

Album. Realizează, împreună cu toți colegii, un album cu fotografiile reprezentative din

timpul excursiilor la muzee cu clasa ta: plecarea de la școală, vizitarea locurilor memorabile,
discuțiile din clasă după vizită etc.
 CUPRINS
Unitatea de învățare 1. Frumosul în jurul nostru. Perceperea în arta plastică
Perceperea culorilor în artă şi natură ............................................................................ 4
Peisajul ca imagine a naturii ............................................................................................. 7
Materiale create de natură .............................................................................................. 11
Expresivitatea materialelor de artă în realizarea imaginii plastice..................... 12
Materiale, instrumente și tehnici de artă plastică..................................................... 13
Tehnici de lucru..................................................................................................................... 20

Unitatea de învățare 2. Alfabetul artei plastice. Elemente de limbaj plastic

Punctul ca element constructiv şi decorativ ............................................................... 24
Linia. Funcții constructive şi decorative ..................................................................... 27
Pata picturală şi pata decorativă ................................................................................... 30
Spectrul de culori. Primare, binare; calde, reci; amestecul culorilor ................ 32
Materiale, instrumente și tehnici de artă plastică..................................................... 35

Unitatea de învățare 3. Cum realizăm o lucrare plastică. Iniţiere

în compoziţie
Compoziţia figurativă.......................................................................................................... 38
Compoziţia nonfigurativă ............................................................................................... 40
Amplasarea armonioasă a elementelor compoziţionale în spaţiul plastic ..... 41
Organizarea cromatică a spaţiului plastic................................................................... 43
Materiale, instrumente şi tehnici de artă plastică..................................................... 44

Unitatea de învățare 4. De ce ne place arta plastică

Opere de artă universală .................................................................................................. 47
Opere de artă naţională ................................................................................................... 50

Descrierea CIP a Camerei Naționale a Cărții

Canţîru, Ion.
Educaţie plastică : manual pentru clasa a 3-a / Ion Canţîru, Alexandru Vatavu, Olga Carauş; comisia de evalu-
are: Daniela Cotoviţcaia [et al.]; Ministerul Educaţiei, Culturii și Cercetării. – [Chișinău] : Arc, 2020 (Combinatul
Poligrafic). – 56 p. : fig. color.
Proprietate a Min. Educației, Culturii și Cercet. – 38200 ex.
ISBN 978-9975-0-0401-5.
73/76(075.2)
C 19

Imprimat la Combinatul Poligrafic. Chișinău, str. P. Movilă nr. 35. Com. nr. 20546.
 MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII

EDUCAȚIE PLASTICĂ
manual pentru clasa a 3-a
. .
Ion Canțîru Alexandru Vatavu Olga Carauș

Editura ARC
ISBN 978-9975-0-0401-5

9 789975 004015

Educatia plastica cl 3 coperta 2020.indd 1 9/16/20 3:45 PM