_____________________

”Aprobat”
Directorul _________________
____________________________
„Coordonat”
Director-adjunct ___________________

PROIECTARE DE LUNGĂ
DURATĂ
Clasa: a III-a
ÎNVĂȚĂTOR: ________________

Discutat şi recomandat spre aprobare

la şedinţa Catedrei Învățămînt Primar
din data____________ Proces-verbal Nr.____

2016 -2017
LIMBA și LITERATURA ROMÂNĂ

Clasa: a III-a
Numărul de ore: 7 ore
Anual - 238 ore
 COMPETENȚE SPECIFICE
1. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare.

MIJLOACE INSTRUCȚIONALE : 2. Perceperea mesajului citit/audiat prin receptarea adecvată a

1. Curriculumul şcolar pentru clasele I-IV, Chişinău, 2010 universului emoţional şi estetic al textelor literare şi
utilitatea textelor nonliterare.
2. Ghid de implementare a curriculumului. Chișinău, 2011. 3. Utilizarea scrisului ca tehnică psihomotrică şi ca abilitate de
3. Buruiană M., Ermicioi A., Cotelea S. Limba română. exprimare a gîndurilor.
Manual pentru clasa a III-a. 4. Aplicarea conceptelor şi a terminologiei lexicale, fonetice,
4. Marin M. Tainele cărții. Agenda de lectură. Cartier, 2010. morfologice şi sintactice în structurarea mesajelor
5. Lecturi literare. REPARTIZAREA TEMELOR PE CLASE ŞI PE UNITĂŢI DE comunicative.
TIMP (din curriculum). 5. Manifestarea interesului şi a preferinţelor pentru lectură.
Secvenţele de conţinut Clasa I Clasa Clasa Clasa a IV-a
a II-a a III-a

Anual - ore
Total: 264 Total: Total: 231 Total: 231
231

Comunicare orală 30 30 24 30

Comunicarea scrisă: 116 85 96 85

 Lectura 102 86 81 86
 Scrisul
Tainele cărţii 16 30 30 30
Elemente de construcţie a comunicării Conţinutul acestei teme se va repartiza
în cadrul celor 4 secvenţe de conţinut
 SUBCOMPETENŢE

CONŢINUTURI

ORE

DATA

Activităţi de învăţare evaluare

(orientativ)
Evaluare

NOTE

1.8. Aplicarea tehnicilor de combinare corectă a formulelor din etica comunicării (de salut, de adresare etc.) cu formularea replicilor într-un dialog oral sau scris.

UNITATEA 1:
SUNĂ CLOPOŢELUL TOAMNEI
ŞCOALA-I UN BUCHET DE FLORI... (31 ore)

1.Comunicarea dialogată. Organizarea dialogului oral. Impresii din vacanţă. Prezentarea manualului.
1

Exerciţii de dialog cu persoane diferite: colegi, învăţători, părinţi; jocuri de rol;

2.1. Utilizarea eficientă a tehnicilor de lectură corectă, conştientă şi fluidă, în scopul ajustării lor aproape de ritmul vorbirii fiecăruia.
2. Tehnica citirii (cu voce şi în gând). Extinderea cîmpului vizual de citire.
Textul-suport: Învăţătura de Nicolae Tăutu
1

Povestirea succesivă a unor fapte şi întîmplări din viaţa cotidiană, folosind adecvat mijloacele expresive ale comunicării;
Manual p. 7-8

2.8.Recunoaşterea în baza textului a elementelor de versificaţie: strofă, vers, rimă.

3. Versificaţia. Poezia cu tematică diversă. Strofa. Versul. Rima. Lizibilitate, înclinaţie uniformă, acurateţe, poziţia corpului şi a caietului, igiena scrisului.
Exerciţii aplicative
1

Exerciţii practice de identificare a elementelor de versificaţie; jocuri de rimă, încercări de a scrie poezii de 4 versuri etc.

p. 8
2.3.Recunoaşterea părţilor structurale (introducerea, cuprinsul, încheierea) într-un text.
4. Textul narativ. Semnificaţia componentelor textului: titlul, autorul, conţinutul.
Textul-suport:,,Sorin, cartea şi calculatorul”

Exerciţii de identificare a întîmplărilor într-o succesiune logică dintr-un text citit;

p.9-10
2.12.Utilizarea raţională a diverselor sensuri ale cuvântului - antonime, sinonime; sens propriu şi sens figurat în comunicări orale şi scrise.
5. Categorii semantice ale limbajului textual: sinonime, antonime Textul-suport:,,Sorin, cartea şi calculatorul”

Activităţi ludice: „Recunoaşte personajul”; conferinţă de presă simulată; jocuri de rol;

p.11

2.15.Manifestarea unei atitudini pozitive faţă de limba română şi utilizarea eficientă în comunicarea verbală.
 6. Evaluare iniţială.
Compunere.Ce s-ar întâmpla dacă nu ar exista cărţi?
1

Compunere
I
p.13
2.1. Utilizarea eficientă a tehnicilor de lectură corectă, conştientă şi fluidă, în scopul ajustării lor aproape de ritmul vorbirii fiecăruia.

7. TAINELE CĂRTII. Agenda de lectură a cărţilor citite. Cărți, texte literare cu genericul Sună clopoţelul toamnei...
1

Exerciţii de utilizare a diverselor tipuri de lectură (explicativă, selectivă) pentru formarea deprinderilor de a citi corect, conştient, fluid şi expresiv;

1.16.Interpretarea corectă a mijloacelor comunicative nonverbale care înlesnesc, îmbogăţesc, mesajele exprimate oral.
1.17.Conştientizarea rolului mijloacelor de transpunere a informaţiilor în viaţa omului şi în viaţa personală.
8. Mijloace de transmitere a informaţiei (televizor, radio, telefon, internet) Textul-suport: Cartea de Maria Petra. Familia de cuvinte.
1

Exerciţii de citire a textelor, respectînd intonaţia impusă de conţinut şi semnele de punctuaţie;

p.12
1.12.Utilizarea corectă a mijloacelor expresive (tonul, timbrul etc.) în comunicarea orală.

9. Cartea. Componentele cărţii: coperta (titlul şi autorul cărţii), filele cu text, imaginile, cuprinsul şi rolul lor.
Situaţii de comunicare.
1

Exerciţii aplicative de sesizare din context a cuvintelor cu sens propriu şi figurat, a mijloacelor artistice: comparaţia şi personificarea.

p.13
2.7.Reproducerea integrală a textului în succesiunea planului, folosind adecvat mijloacele expresive.
10. Analiză, recuperare, ameliorare
1

Exerciţii de aplicare a regulilor de despărţire în silabe şi de trecere la capăt de rând (în dictări şi autodictări, copieri sau în scrierea unor enunţuri proprii);
Fişe de recuperare şi dezvoltare

2.2. Recunoaşterea unor specii literare în baza celor mai simple trăsături.

11. Modurile de expunere: naraţiune, dialog, descriere.

Textul-suport: Nenea directorul după George Şovu.
1

Exerciţii de explorare a emoţiilor şi a senti-mentelor redate de textul literar;

p.14-15
2.12.Utilizarea raţională a diverselor sensuri ale cuvântului - antonime, sinonime; sens propriu şi sens figurat în comunicări orale şi scrise.
12. Cuvintele noi din text. Categorii semantice ale limbajului textual: sinonime, antonime.
Textul-suport: Nenea directorul după George Şovu.

Exerciţii aplicative de sesizare din context a cuvintelor cu sens propriu şi figurat, a mijloacelor artistice: comparaţia şi personificarea.

p.15-16
3.5.Scrierea corectă a cuvintelor ce conţin grupuri de litere, a cuvintelor cu cratimă (în limita standardelor de conţinut).
13. Scrierea cuvintelor cu cratimă la, l-a.
Exerciţii aplicative.

Exerciţii de aplicare a regulilor de despărţire în silabe şi de trecere la capăt de rînd (în dictări şi autodictări, copieri sau în scrierea unor enunţuri proprii);
Planşa ortografică
p.16

2.1.Utilizarea eficientă a tehnicilor de lectură corectă, conştientă şi fluidă, în scopul ajustării lor aproape de ritmul vorbirii fiecăruia.

14. Evaluare sumativă orală. Citirea unui text nou necunoscut

Grilă de evaluare
ES

1.8.Aplicarea tehnicilor de combinare corectă a formulelor din etica comunicării (de salut, de adresare etc.) cu formularea replicilor într-un dialog oral sau
scris.

15. Adaptarea la situaţia de comunicare, la parteneri (prin îndeplinirea rolului de emiţător şi receptor). Tipuri de comunicare. Formule de politeţe.
1

Exerciţii de sesizare a unor mijloace nonverbale (gesturi, mimică) prin care se pot comunica diferite stări, atitudini etc.;

p.17
1.5.Transpunerea actului de comunicare dialogată în situaţii adecvate, în scopul adaptării la interlocutor.

16. Îmbinarea adecvată a replicilor de dialog cu noţiunile învăţate din eticheta comunicării, adaptându-le adecvat la situaţiile diverse ale comunicării verbale.
Comunicarea orală-dialogul.
1

Exerciţii de dialog cu persoane diferite: colegi, învăţători, părinţi; jocuri de rol;

Postere

p. 18-19

1.6.Construirea dialogurilor cu ajutorul replicilor eliptice (da/nu) şi argumentarea conţinutului acestora

17. Dialogul. Linia de dialog. Exerciţii aplicative.

Exerciţii de explicare a sensului cuvintelor noi în diverse contexte cu sau fără dicţionar;

p.19

2.4.Utilizarea eficientă a tehnicilor de lectură corectă, conştientă şi fluidă, în scopul ajustării lor aproape de ritmul vorbirii fiecăruia.

18. Tehnica citirii (cu voce şi în gând). Cuvintele noi din text. Textul-suport: Luchi în prima zi de şcoală după Otilia Cazimir.
1

Povestirea succesivă a unor fapte şi întîmplări din viaţa cotidiană, folosind adecvat mijloacele expresive ale comunicării

p.20-21
2.12.Utilizarea raţională a diverselor sensuri ale cuvîntului - antonime, sinonime; sens propriu şi sens figurat în comunicări orale şi scrise.
2.4.Desprinderea ideilor din părţile structurale ale textului în scopul formării planului simplu.

19. Categorii semantice ale limbajului textual: sinonime, antonime. Ideea principală, ideile secundare Textul-suport: Luchi în prima zi de şcoală după Otilia
Cazimir.
1

Exerciţii de explicare a sensului cuvintelor noi în diverse contexte cu sau fără dicţionar;

p.21-22
1.16.Interpretarea corectă a mijloacelor comunicative nonverbale care înlesnesc, îmbogăţesc, mesajele exprimate oral.
3.5.Scrierea corectă a cuvintelor ce conţin grupuri de litere, a cuvintelor cu cratimă (în limita standardelor de conţinut).
20. Comunicarea nonverbală: gestica, mimica, semne convenţionale, semnale. Scrierea corectă a cuvintelor ce conţin grupuri de litere (ce, ci, ge, gi, che, chi,
ghe, ghi)
1

Exerciţii de inten-sificare a transferului informaţional cu refe-rinţă la comunicarea nonverbală şi utilizarea acestora în situaţii practice, de ex. cule-gerea
informaţiilor personale;

p.23

2.1.Utilizarea eficientă a tehnicilor de lectură corectă, conştientă şi fluidă, în scopul ajustării lor aproape de ritmul vorbirii fiecăruia.

21. Calităţile citirii: corectă, conştientă, cursivă, expresivă (dezvoltarea lor). Vocabularul textului.
Textul-suport: Fructul cel mai valoros (poveste bulgară)
1

Exerciţii de citire a textelor, respectând intonaţia impusă de conţinut şi semnele de punctuaţie;

p.25-26
2.6.Exprimarea gândurilor, emoţiilor şi a sentimentelor faţă de mesajul textelor citite sau a unor secvenţe textuale.

22. Povestirea selectivă a fragmentului indicat sau a unei ilustraţii la text. Textul-suport: Fructul cel mai valoros.

Exerciţii de identificare a întâmplărilor într-o succesiune logică dintr-un text citit;

p.25-27
3.4.Scrierea corectă după auz a dictării şi aplicarea semnelor de punctuaţie adecvate.

23. Lucrări scrise – copieri, transcrieri, dictări, autodictări. Exerciţii aplicative.

1

Exerciţii de alcătuire a planului simplu de idei şi redactare a unor compuneri pe baza acestuia;

p.27
5.4.Folosirea unor tehnici/ strategii de lucru cu textul/ cartea prin transferul lor în lectura particulară.

24. TAINELE CĂRTII. Fişa de lectură. Atelier de lectură. Cărți, texte literare cu genericul: Omul cât trăiește - învață!
1

p.29-30
3.8.Elaborarea de texte pe baza unui plan de idei şi prezentarea expunerii în faţa colectivului.

25 Atelier de creaţie. Compunerea. Părţi componente: introducerea, cuprins, încheiere.

Exerciţii de alcătuire a planului simplu de idei şi redactare a unor compuneri pe baza acestuia;

p.28
3.1. Conştientizarea utilizării eficiente a scrisului lizibil cu păstrarea înclinaţiei şi aranjarea estetică pe pagina caietului.

26. Atelier de scriere: Organizarea estetică a scrisului pe caiete, în pagină. Redactarea compunerii ,,Prima zi de şcoală”
1

Exerciţii de alcătuire a planului simplu de idei şi redactare a unor compuneri pe baza acestuia;
p.28
3.4.Scrierea corectă după auz a dictării şi aplicarea semnelor de punctuaţie adecvate.

27. Exerciții de postscriere a compunerii.

Exerciţii de respectare a cerinţelor organizării estetice a scrisului în pagină: alineatul, spaţiul, elementele auxiliare – sublinierea, parantezele, trecerea la capăt
de rând;

2.15.Manifestarea unei atitudini pozitive faţă de limba română şi utilizarea eficientă în comunicarea verbală.
28. Atelier de lectură, creație și discuție. Consolidare şi generalizare.
1

Exerciţii de respectare a cerinţelor lucurului in grup

p.31
4.1. Utilizarea eficientă a lexicului învăţat în diferite construcţii de comunicare orală şi scrisă.
29.Evaluare sumativă. Test.

Test.
Grilă de evaluare

ES

2.12.Utilizarea raţională a diverselor sensuri ale cuvîntului - antonime, sinonime; sens propriu şi sens figurat în comunicări orale şi scrise.

30. Exerciții de recuperare, ameliorare, dezvoltare

1

Exerciţii aplicative
5.4.Folosirea unor tehnici/ strategii de lucru cu textul/ cartea prin transferul lor în lectura particulară.

31. TAINELE CĂRTII. Cărți, texte literare cu genericul

1

Exerciţii de utilizare a diverselor tipuri de lectură (explicativă, selectivă) pentru formarea deprinderilor de a citi corect, conştient, fluid şi expresiv;

2.15.Manifestarea unei atitudini pozitive faţă de limba română şi utilizarea eficientă în comunicarea verbală.
32. Proiect de grup Școala e cetatea mea

Tehnci de aplicare in timpul lucrului în grup

SUBCOMPETENȚE

UNITATEA 2
ŞI IAR CAD FRUNZE COLORATE
DIN CARTEA TOAMNEI AURII... (28 ore)

2.3. Recunoaşterea părţilor structurale (introducerea, cuprinsul, încheierea) într-un text.

4. Semnificaţia componentelor textului: titlul, autorul, conţinutul.

Structura conţinutului Textul-suport: Toamna în Moldova de Petru Cărare.
1

Exerciţii de citire a textelor, respectând intonaţia impusă de conţinut şi semnele de punctuaţie;

p.32

2.8.Recunoaşterea în baza textului a elementelor de versificaţie: strofă, vers, rimă.

5. Versificaţia. Poezia cu tematică diversă. Strofa. Versul. Rima. Textul-suport: Toamna în Moldova de Petru Cărare .
1

Exerciţii practice de identificare a elemen-telor de versificaţie; jocuri de rimă, încercări de a scrie poezii de 4 versuri etc.

p.32-33

2.14.Aprecierea textului literar prin valorificarea vocabularului.

6. Extinderea câmpului vizual de citire. Cuvintele noi din text. Textul-suport: Sărbătoarea frunzelor după Călin Gruia.

Exerciţii de citire a textelor, respectând intonaţia impusă de conţinut şi semnele de punctuaţie;

p.34-35

2.4. Desprinderea ideilor din părţile structurale ale textului în scopul formării planului simplu.
7. Alineatul în text - scrierea din rând nou - cu un spaţiu liber faţă de celelalte rînduri; marcarea schimbării ideilor. Textul-suport: Sărbătoarea frunzelor după
Călin Gruia.

Exerciţii de respectare a cerinţelor organizării estetice a scrisului în pagină: alineatul, spaţiul, elementele auxiliare – sublinierea, parantezele, trecerea la capăt
de rând;

p.35
2.7. Reproducerea integrală a textului în succesiunea planului, folosind adecvat mijloacele expresive.
8. Povestirea textului pe fragmente şi în întregime. Scrierea cuvintelor cu cratimă ia, i-a, ea. Exerciţii aplicative.
1

Exerciţii de identificare a întâmplărilor într-o succesiune logică dintr-un text citit;

p.34-36

1.2.Recunoaşterea tipurilor de propoziţii utilizate în textele citite în scopul înţelegerii semnificaţiei lor.
1.3. Transformarea propoziţiilor simple în propoziţii dezvoltate şi invers.
9. Propoziţia ca mod de exprimare a unui gând scris sau spus. Tipuri de propoziţii după scopul comunicării: enunţiativă, interogativă şi exclamativă (cu
utilizarea terminologiei).
1

Activităţi ludice: „Recunoaşte personajul”; conferinţă de presă simulată; jocuri de rol;

p.37

2.8.Recunoaşterea în baza textului a elementelor de versificaţie: strofă, vers, rimă.

10. Versificaţia. Strofa. Versul. Rima.

Textul-suport: Ce te legeni de Mihai Eminescu.
Proiect de grup (I) Aurul toamnei
1

Exerciţii practice de identificare a elementelor de versificaţie; jocuri de rimă, încercări de a scrie poezii de 4 versuri etc.

p.38-39

2.13.Identificarea în textul citit a mijloacelor artistice: comparaţia şi personificarea în scopul evidenţierii semnificaţiei lor.
11.Mijloace de expresie artistică: comparaţia şi personificarea. Textul-suport: Ce te legeni de Mihai Eminescu.
1

Exerciţii aplicative de sesizare din context a cuvintelor cu sens propriu şi figurat, a mijloacelor artistice: comparaţia şi personificarea.

p.39-40

5.1. Manifestarea interesului de a citi cărţi, texte literare de diferite specii şi presa periodică pentru copii.

9. TAINELE CĂRTII. Impresii şi preferinţe de lectură. Cărți, texte literare cu genericul DIN CARTEA TOAMNEI AURII...

Exerciţii de citire a textelor, respectând intonaţia impusă de conţinut şi semnele de punctuaţie;

Agenda de lectură.

2.3. Recunoaşterea părţilor structurale (introducerea, cuprinsul, încheierea) într-un text.

10. Semnificaţia componentelor textului: titlul, autorul, conţinutul.
Structura conţinutului Textul-suport: Culesul porumbului după Ion Agârbiceanu.
1

Exerciţii de explicare a sensului cuvintelor noi în diverse contexte cu sau fără dicţionar;

p.41-42

2.5. Sesizarea trăsăturilor fizice şi morale ale unor personaje, conform faptelor descrise.
11. PersonaJele textului, locul şi timpul desfăşurării acţiunii. Textul-suport: Culesul porumbului după Ion Agârbiceanu.
1

Exerciţii de identificare a întâmplărilor într-o succesiune logică dintr-un text citit;

p.42

2.5.Sesizarea trăsăturilor fizice şi morale ale unor personaje, conform faptelor descrise.
12. Calităţile (însuşirile, trăsăturile) personajului literar.
Exerciţii aplicative.
1

Exerciţii de identificare a calităţilor umane

p.43

2.3.Recunoaşterea părţilor structurale (introducerea, cuprinsul, încheierea) într-un text.

13. Cuvântul. Sensurile cuvintelor.
1

Exerciţii de explicare a sensului cuvintelor noi în diverse contexte cu sau fără dicţionar;

p.44

2.12.Utilizarea raţională a diverselor sensuri ale cuvîntului - antonime, sinonime; sens propriu şi sens figurat în comunicări orale şi scrise.
14. Cuvântul. Sinonime. Antonime. Exerciţii aplicative

Exerciţii de explicare a sensului cuvintelor noi în diverse contexte cu sau fără dicţionar;

p.45

2.12.Utilizarea raţională a diverselor sensuri ale cuvîntului - antonime, sinonime; sens propriu şi sens figurat în comunicări orale şi scrise.
15.Sensul propriu şi sensul figurat al cuvintelor. Exerciţii aplicative
1

Exerciţii aplicative de sesizare din context a cuvintelor cu sens propriu şi figurat, a mijloacelor artistice: comparaţia şi personificarea.

p.44-45

2.3.Recunoaşterea părţilor structurale (introducerea, cuprinsul, încheierea) într-un text.

16. Semnificaţia componentelor textului: titlul, autorul, conţinutul.

Structura conţinutului. Textul-suport: S-au aurit a toamnă pădurile după Gheorghe Tomozei.
1

Exerciţii de reflecţie asupra valorilor, încercări de ilustrare grafică a fragmentelor de text, a personajelor, experimente imagina-tive;

p.46-47

2.2.Recunoaşterea unor specii literare în baza celor mai simple trăsături.

17. Modurile de expunere: naraţiune, dialog, descriere.

Textul-suport: S-au aurit a toamnă pădurile după Gheorghe Tomozei. Propoziţii lacunare.
1

Dialoguri despre cărţi, personaje din texte cunoscute, despre biblioteci, librării etc.

p.48

4.2.Identificarea la auz şi în scris a componentelor simple: sunet-literă; silabă-cuvînt; cuvînt-propoziţie, text.

18. Aprofundare: sunetul şi litera. Corespondenţa dintre ele. Vocalele – rolul lor în formarea silabei. Consoanele – citirea lor sprijinită de vocale.
1

Exerciţii de identificare a vocalelor-consoanelor.

p.49

3.5.Scrierea corectă a cuvintelor ce conţin grupuri de litere, a cuvintelor cu cratimă (în limita standardelor de conţinut).
19. Grupurile de sunete: ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi. Analiza sonoră a cuvintelor care nu conţin grupurile de sunete indicate.
1

Exerciţii lacunare

p.50

5.4.Folosirea unor tehnici/ strategii de lucru cu textul/ cartea prin transferul lor în lectura particulară.
20. TAINELE CĂRTII. Atelier de lectură
Texte cu genericul: Şi iar cad frunze colorate
Si păsările iarăşi pleacă...

Agenda de lectură

p.52-53

3.8.Elaborarea de texte pe baza unui plan de idei şi prezentarea expunerii în faţa colectivului.
21. Atelier de creaţie. Compunere după un şir de imagini şi un plan simplu de idei. Părţi componente: introducerea, cuprins, încheiere.
1

Exerciţii de alcătuire a planului simplu de idei şi redactare a unor compuneri pe baza acestuia;

p.51

3.1.Conştientizarea utilizării eficiente a scrisului lizibil cu păstrarea înclinaţiei şi aranjarea estetică pe pagina caietului.
22. Organizarea estetică a scrisului pe caiete, în pagină.
Redactarea compunerii ,,Toamna-zâna belşugului şi regina culorilor.”
1

Exerciţii de respectare a cerinţelor organizării estetice a scrisului în pagină: alineatul, spaţiul, elementele auxiliare – sublinierea, parantezele, trecerea la capăt
de rând;

p.51

3.2.Redactarea textelor proprii cu şi fără repere, aplicând tehnicile de redactare învăţate.

23. Exerciții de postscriere a compunerii.

1

Exerciţii de aplicare a regulilor de despărţire în silabe şi de trecere la capăt de rînd (în dictări şi autodictări, copieri sau în scrierea unor enunţuri proprii);

2.1.Utilizarea eficientă a tehnicilor de lectură corectă, conştientă şi fluidă, în scopul ajustării lor aproape de ritmul vorbirii fiecăruia.
24. Atelier de lectură, creație și discuție. Consolidare şi generalizare.
1

Exerciţii de creativitate

p.54

2.15.Manifestarea unei atitudini pozitive faţă de limba română şi utilizarea eficientă în comunicarea verbală.
25. Evaluare sumativă. Dictare.Exerciţii de selectare a sinonimelor şi antonimelor din text.
1

Exerciţii de selectare a sinonimelor şi antonimelor din text

3.4.Scrierea corectă după auz a dictării şi aplicarea semnelor de punctuaţie adecvate.

26. Exerciții de recuperare, ameliorare, dezvoltare

Exerciţii de respectare a cerinţelor organizării estetice a scrisului în pagină

5.6.Manifestarea interesului de a organiza expoziţii de cărţi şi presă periodică pentru copii, pe baza unei hărţii conceptuale a proiectului de grup.
27. TAINELE CARTII. Agenda de lectură şi atitudine a cărţilor citite. Topul literar.
1

Exerciţii de utilizare a diverselor tipuri de lectură (explicativă, selectivă) pentru formarea deprinderilor de a citi corect, conştient, fluid şi expresiv;

Agenda de lectură a cărţilor citite

5.6.Manifestarea interesului de a organiza expoziţii de cărţi şi presă periodică pentru copii, pe ltarebaza unei hărţii conceptuale a proiectului de grup.
28. Proiect de grup Aurul toamnei
1

UNITATEA 3.
STRĂBUNII NOŞTRI NE LĂSARĂ TRECUTUL SFÎNT ŞI O FRUMOASĂ ŢARĂ...
(29 ore)
2.8. Recunoaşterea în baza textului a elementelor de versificaţie: strofă, vers, rimă.
1. Versificaţia. Poezia cu tematică diversă. Strofa. Versul. Rima. Textul-suport: Către pasăre de Ion Vatamanu. Lectură şi observare.
1

Exerciţii practice de identificare a elementelor de versificaţie; jocuri de rimă, încercări de a scrie poezii de 4 versuri etc.

p.55
1.1.Intonarea propoziţiilor în funcţie de scopul comunicării, de starea emotivă (admiraţie, repulsie, indignare, surpindere etc.) transmisă prin mesajul ei.
2.Mijloace de expresie artistică. Intonaţia. Textul-suport: Către pasăre de Ion Vatamanu. Exerciţii aplicative.

Exerciţii de citire a textelor, respectând intonaţia impusă de conţinut şi semnele de punctuaţie;

p.55-56
2.3. Recunoaşterea părţilor structurale (introducerea, cuprinsul, încheierea) într-un text.
3.Textul narativ. Semnificaţia componentelor textului: titlul, autorul, conţinutul.
Textul-suport: Din viaţa dacilor după Alexandru Vlăhuţă.
1

Activităţi ludice: „Recunoaşte personajul”; conferinţă de presă simulată; jocuri de rol;

p.57-58
2.1.Utilizarea eficientă a tehnicilor de lectură corectă, conştientă şi fluidă, în scopul ajustării lor aproape de ritmul vorbirii fiecăruia.
4 .Calităţile citirii: corectă, conştientă, cursivă, expresivă (dezvoltarea lor). Ideea principală, ideile secundare
Textul-suport: Din viaţa dacilor după Alexandru Vlăhuţă.
1

Exerciţii de citire a textelor, respectând intonaţia impusă de conţinut şi semnele de punctuaţie;

p.58-59
3.5.Scrierea corectă a cuvintelor ce conţin grupuri de litere, a cuvintelor cu cratimă (în limita standardelor de conţinut).
5. Scrierea cuvintelor cu cratimă neam, ne-am.
Exerciţii aplicative

Exerciţii de aplicare a regulilor de despărţire în silabe şi de trecere la capăt de rînd (în dictări şi autodictări, copieri sau în scrierea unor enunţuri proprii);

p.60
4.5.Identificarea în diferite enunţuri a părţilor de vorbire, observând rolul lor în contrucţia comunicării.
Utilizarea raţională în vorbire
6. Cuvântul-parte de vorbire. Exerciţii aplicative.

Exerciţii aplicative, lacunare.

2.12.Utilizarea raţională a diverselor sensuri ale cuvântului - antonime, sinonime; sens propriu şi sens figurat în comunicări orale şi scrise
7. Vocabularul textului. Categorii semantice ale limbajului textual: sinonime, antonime.
Textul-suport: Muma lui Ştefan cel Mare de Dimitrie Bolintineanu.

Exerciţii de explicare a sensului cuvintelor noi în diverse contexte cu sau fără dicţionar;

p.62-63
2.5.Sesizarea trăsăturilor fizice şi morale ale unor personaje, conform faptelor descrise.

8. Calităţile (însuşirile, trăsăturile) personajului literar. Atitudinea / opinia faţă de comportamentul personajelor descrise.
Textul-suport: Muma lui Ştefan cel Mare de Dimitrie Bolintineanu.
1

Exerciţii de explorare a emoţiilor şi a senti-mentelor redate de textul literar;

Exerciţii de reflecţie asupra valorilor, încercări de ilustrare grafică a fragmentelor de text, a personajelor, experimente imagina-tive;

p.63-64
5.1.Manifestarea interesului de a citi cărţi, texte literare de diferite specii şi presa periodică pentru copii

9. TAINELE CARTII. Atelier de lectură

Cărți, texte literare cu genericul ,,Nasc şi la Moldova oameni” Elementele cărţii după care poţi afla mai mult: prefaţă, adnotarea, postfaţa (informaţie
biobliografică despre scriitori).
1

Exerciţii de utilizare a diverselor tipuri de lectură (explicativă, selectivă) pentru formarea deprinderilor de a citi corect, conştient, fluid şi expresiv;

Agenda de lectură.
4.6.Utilizarea raţională în vorbire a noţiunilor gramaticale învăţate prin analiza categoriilor morfologice, clasificarea părţilor de vorbire dintr-un şir de cuvinte
sau dintr-un mic text.
10. Substantivul –parte de vorbire. Exerciţii aplicative.

Exersări de înlocuire a substantivelor cu pronume personale şi de politeţe;

EF
p.65
2.6. Recunoaşterea în baza textului a elementelor de versificaţie: strofă, vers, rimă.

11. Versificaţia. Strofa. Versul. Rima.

Textul-suport: Daniel Sihastru de Dimitrie Bolintineanu. Lectură şi observare.
1

Exerciţii practice de identificare a elementelor de versificaţie; jocuri de rimă, încercări de a scrie poezii de 4 versuri etc.

p.66
2.3.Recunoaşterea părţilor structurale (introducerea, cuprinsul, încheierea) într-un text.

12. Modurile de expunere: naraţiune, dialog, descriere. Citirea pe roluri. Textul-suport: Daniel Sihastru de Dimitrie Bolintineanu.
1

Exerciţii de citire a textelor, respectând intonaţia impusă de conţinut şi semnele de punctuaţie;

p.66-67

2.5.Sesizarea trăsăturilor fizice şi morale ale unor personaje, conform faptelor descrise.
13. Caracterizări simple de persoane/personaje literare după faptele descrise şi organizate pe baza unor repere.
Tehnica scrisului (intensificare şi automatizare).
1

Exerciţii de explorare a emoţiilor şi a senti-mentelor redate de textul literar;

p.68
4.8.Înlocuirea substantivelor cu pronume personale în scopul înlăturării repetărilor iritante.
14. Felul substantivelor: comune şi proprii.
Substantivele comune. Exerciții aplicative.
1

Exersări de înlocuire a substantivelor cu pronume personale şi de politeţe;

p.69
3.6.Utilizarea corectă a majusculei la începutul propoziţiei şi a substantivelor proprii, în limita conţinuturilor învăţate
15. Substantivele proprii. Majuscula la substantivele proprii. Exerciții aplicative.
1

Exerciţii de folosire corectă a majusculei la începutul propoziţiei şi a substantivelor proprii;

p.70
3.6.Utilizarea corectă a majusculei la începutul propoziţiei şi a substantivelor proprii, în limita conţinuturilor învăţate
16. Majuscula în scrierea numelor proprii (numele, prenumele propriu, al colegilor; denumire de sate/oraşe, ţări, capitale, denumiri de râuri ale Moldovei).
Exerciții de antrenare a competenței de scriere.

Exerciţii de folosire corectă a majusculei la începutul propoziţiei şi a substantivelor proprii;

p.69-70
5.6.Manifestarea interesului de a organiza expoziţii de cărţi şi presă periodică pentru copii, pe baza unei hărţii conceptuale a proiectului de grup.
17. TAINELE CARTII. Expoziție de cărţi din literatura artistică naţională dedicate istoriei neamului.
1

Exerciţii de utilizare a diverselor tipuri de lectură (explicativă, selectivă) pentru formarea deprinderilor de a citi corect, conştient, fluid şi expresiv;

Agenda de lectură.
1.5.Transpunerea actului de comunicare dialogată în situaţii adecvate, în scopul adaptării la interlocutor.

18. Organizarea dialogului oral. Textul-suport: ,,Chişinău, capitala ţării mele” Lectură şi observare.
1

Exerciţii de dialog cu persoane diferite: colegi, învăţători, părinţi; jocuri de rol;

p.71-72
2.7. Reproducerea integrală a textului în succesiunea planului, folosind adecvat mijloacele expresive.
19. Reproducerea orală a textelor citite (succesiunea pe baza unor repere logice sau a unui plan de idei dat). Textul-suport: ,,Chişinău, capitala ţării mele”
1

Exerciţii de identificare a întâmplărilor într-o succesiune logică dintr-un text citit;

p.72-73
4.8.Înlocuirea substantivelor cu pronume personale în scopul înlăturării repetărilor iritante.

20.Numărul substantivelor. Tehnica scrisului (intensificare şi automatizare).

1

Exerciţii de ortografie a substantivelor proprii, a substantivelor la numă-rul plural, pronumelor;

p.74
4.8.Înlocuirea substantivelor cu pronume personale în scopul înlăturării repetărilor iritante.

21.Evaluare sumativă.Probă scrisă

Scrierea corectă a substantivelor
1

Exerciţii de ortografie a substantivelor proprii, a substantivelor la numă-rul plural, pronumelor;

ES
p.75
3.8.Elaborarea de texte pe baza unui plan de idei şi prezentarea expunerii în faţa colectivului.
22. Atelier de creaţie. Compunere ,,Satul meu”
1

Exerciţii de alcătuire a planului simplu de idei şi redactare a unor compuneri pe baza acestuia;

p.76
3.1.Conştientizarea utilizării eficiente a scrisului lizibil cu păstrarea înclinaţiei şi aranjarea estetică pe pagina caietului
23. Lizibilitate, înclinaţie uniformă, acurateţe Redactarea compunerii ,,Satul meu”
1

p.76
3.4.Scrierea corectă după auz a dictării şi aplicarea semnelor de punctuaţie adecvate.

24. Exerciții de postscriere a compunerii.

1

Analiza compunerii

5.2.Identificarea componentelor obligatorii ale cărţii în scopul înţelegerii rolului lor în viaţa cititorului
25. TAINELE CARTII. Atelier de lectură: Cărți și texte literare cu genericul,,Moldovă-vatra mea străbună”
1

Agenda de lectură.

p.77
2.1.Utilizarea eficientă a tehnicilor de lectură corectă, conştientă şi fluidă, în scopul ajustării lor aproape de ritmul vorbirii fiecăruia.

26. Atelier de lectură, creație și discuție. Consolidare şi generalizare.

1

Exerciţii de determinare corectă a părţilor prin-cipale şi secundare cu ajutorul întrebărilor (ghidat de către învăţă-tor);

p.78
2.15.Manifestarea unei atitudini pozitive faţă de limba română şi utilizarea eficientă în comunicarea verbală.
27.Evaluare sumativă orală: Povestirea textului
2

Text suport
Grila de evaluare
ES

2.1.Utilizarea eficientă a tehnicilor de lectură corectă, conştientă şi fluidă, în scopul ajustării lor aproape de ritmul vorbirii fiecăruia.
28.Exerciții de recuperare, ameliorare și dezvoltare.
1

Exerciţii de completare a propoziţiilor lacunare cu structurile morfolo-gice învăţate;

 UNITATEA 4
CAD DIN CER MĂRGĂRITARE PESTE PLAIUL MEU IUBIT...
(26 ore)

2.8. Recunoaşterea în baza 1. Versificaţia. Poezia cu tematică 1 Exerciţii practice de identificare a p.79-80
textului a elementelor de diversă. Strofa. Versul. Rima. elementelor de versificaţie; jocuri de
versificaţie: strofă, vers, rimă. Textul-suport: Iarna de Vasile rimă, încercări de a scrie poezii de 4
Alecsandri.
versuri etc.

2.9. Compararea a două poezii 2. Semnificaţia componentelor 1 Exerciţii de explicare a sensului p.79-80
cu aceeaşi tematică, de diferiţi textului: titlul, autorul, conţinutul. cuvintelor noi în diverse contexte cu
autori, evidenţiind trăsăturile Vocabularul textului. sau fără dicţionar;
Textul-suport: Iarna de Vasile
comune şi distincte.
Alecsandri.
3. Cuvinte greşite în pronunţare şi 1. Exerciţii de aplicare a regulilor de EF p.81
3.5.Scrierea corectă a cuvintelor ce scriere: cuvinte care încep cu e şi cu î- despărţire în silabe şi de trecere la
conţin grupuri de litere, a i; î-u şi ie-e (practic). capăt de rând (în dictări şi autodictări,
cuvintelor cu cratimă (în limita Exerciţii aplicative. Dictare. copieri sau în scrierea unor enunţuri
standardelor de conţinut). proprii);

4.5.Identificarea în diferite 4. Adjectivul– parte de vorbire. 1 Exerciţii de determinare corectă a p.82

enunţuri a părţilor de vorbire, Exerciţii aplicative părţilor prin-cipale şi secundare cu
observînd rolul lor în contrucţia ajutorul întrebărilor (ghidat de către
comunicării. învăţă-tor);

2.3.Recunoaşterea părţilor 5. Modurile de expunere: naraţiune, 1 Exerciţii de identificare şi de p.83-84

structurale (introducerea, dialog, descriere. Structura argumentare a folosirii secvenţelor
cuprinsul, încheierea) într-un text. conţinutului. Textul-suport: de dialog şi a elementelor de
Decembrie după George Coşbuc.
descriere în textele narative;

6. Ordonarea ideilor 1 Exerciţii de identificare şi de p.84-85

2.4.Desprinderea ideilor din părţile
structurale ale textului în scopul
formării planului simplu.
4.5.Identificarea în diferite
enunţuri a părţilor de vorbire,
observînd rolul lor în contrucţia
comunicării.
5.4. Folosirea unor tehnici/
strategii de lucru cu textul/ cartea
prin transferul lor în lectura
particulară.
4.5.Identificarea în diferite
enunţuri a părţilor de vorbire,
observînd rolul lor în contrucţia
comunicării.
3.5.Scrierea corectă a cuvintelor ce
conţin grupuri de litere, a
cuvintelor cu cratimă (în limita
standardelor de conţinut).
2.6.Exprimarea gîndurilor,
emoţiilor şi a sentimentelor faţă de
mesajul textelor citite sau a unor
secvenţe textuale.
2.4.Desprinderea ideilor din părţile 12. Ideea principală, ideile secundare.
structurale ale textului în scopul Exerciţii aplicative. Textul-suport:
formării planului simplu.
3.5.Scrierea corectă a cuvintelor ce
textului.Reproducerea fragmentelor
textului.
Textul-suport: Decembrie după
George Coşbuc.
7. Adjectivul. Familia lexicală a
cuvîntului. Exerciţii aplicative.
8. TAINELE CARTII. Atelier de
lectură. Texte cu genericul Cad din cer
mărgăritare...
9. Acordul adjectivului cu substantivul
(poziţia faţă de substantiv). Exerciţii
aplicative
10. Scrierea adjectivelor cu nn. 1
Formarea adjectivelor de la cuvinte. Să
învăţăm jucîndu-ne!
11. Atitudinea / opinia faţă de
comportamentul personajelor descrise
Textul-suport: Colindătorii după
Mihail Sadoveanu.
Colindătorii după Mihail Sadoveanu.
13. Scrierea cuvintelor cu cratimă nai,
argumentare a folosirii secvenţelor
de dialog şi a elementelor de
descriere în textele narative;
Exerciţii de determinare corectă a EF p.85
1 părţilor prin-cipale şi secundare cu
ajutorul întrebărilor (ghidat de către
învăţă-tor);
1 Exerciţii de utilizare a diverselor
tipuri de lectură (explicativă,
selectivă) pentru formarea
deprinderilor de a citi corect,
conştient, fluid şi expresiv;
1 Exersări de înlocuire a p.86
substantivelor cu pronume
personale şi de politeţe;
Exerciţii de determinare corectă a p.87
părţilor prin-cipale şi secundare cu
ajutorul întrebărilor (ghidat de către
învăţă-tor
1 Exerciţii de explorare a emoţiilor şi p.88-89
a sentimen-telor redate de textul
literar;
1 Exerciţii de identificare în diverse p.89-90
contexte a părţilor de vorbire
învăţate şi explicaţia rolului lor în
construcţia propoziţiei;
1 Exerciţii de utilizare corectă a p.90
conţin grupuri de litere, a
cuvintelor cu cratimă (în limita
standardelor de conţinut).
3.1.Conştientizarea utilizării
eficiente a scrisului lizibil cu
păstrarea înclinaţiei şi aranjarea
estetică pe pagina caietului.
2.1.Utilizarea eficientă a tehnicilor
de lectură corectă, conştientă şi
fluidă, în scopul ajustării lor
aproape de ritmul vorbirii
fiecăruia.
2.12.Utilizarea raţională a
diverselor sensuri ale cuvântului -
antonime, sinonime; sens propriu şi
sens figurat în comunicări orale şi
scrise.
3.1.Conştientizarea utilizării
eficiente a scrisului lizibil cu
păstrarea înclinaţiei şi aranjarea
estetică pe pagina caietului.
3.2.Redactarea textelor proprii cu
şi fără repere, aplicînd tehnicile de
redactare învăţate.
8.8.Elaborarea de texte pe baza
unui plan de idei şi prezentarea
n-ai.
Exerciţii aplicative.
14. Tehnica scrisului (intensificare şi 1
automatizare).
Copieri, transcrieri.
15. TAINELE CĂRTII. Impresii şi 1
preferinţe de lectură. Expoziția de carte
cu tematica sărbătorilor de iarnă.
Proiect de grup Bucuriile iernii.
16. Calităţile citirii: corectă, conştientă, 1
cursivă, expresivă (dezvoltarea lor).
Textul-suport: Poezia Ajunul
Crăciunului de Elena Farago.
17. Cuvintele noi din text. Categorii 1
semantice ale limbajului textual:
sinonime, antonime.
18. Organizarea estetică a scrisului pe 1
caiete, în pagină.
(Invitaţia)
19. Atelier de creaţie: lucrări scrise: 1
Scrierea imaginativă Scrisoare lui Moş
Crăciun.
20. Redactarea scrierii imaginative .1
Scrisoare lui Moş Crăciun.
cuvintelor scrise cu cratimă;
Copieri, transcrieri în vederea
automatizării tehnicii scrisului;
Exerciţii de utilizare a diverselor Expoziț
tipuri de lectură (explicativă, ia de
selectivă) pentru formarea carte
deprinderilor de a citi corect,
conştient, fluid şi expresiv;
Exerciţii de citire a textelor, p.91
respectând intonaţia impusă de
conţinut şi semnele de punctuaţie;
Exerciţii de explicare a sensului p.91-92
cuvintelor noi în diverse contexte cu
sau fără dicţionar;
Exerciţii de respectare a cerinţelor p.93
organizării estetice a scrisului în
pagină: alineatul, spaţiul,
elementele auxiliare – sublinierea,
parantezele, trecerea la capăt de
rînd;
Activităţi de scriere corectă a unei p.94
scrisori, respectînd tehnicile de
redactare;
Activităţi de scriere corectă a unei p.94
scrisori, respectînd tehnicile de
expunerii în faţa colectivului.
3.4.Scrierea corectă după auz a
dictării şi aplicarea semnelor de
punctuaţie adecvate
5.6.Manifestarea interesului de a
organiza expoziţii de cărţi şi presă
periodică pentru copii, pe baza
unei hărţii conceptuale a
proiectului de grup.
2.1.Utilizarea eficientă a tehnicilor
de lectură corectă, conştientă şi
fluidă, în scopul ajustării lor
aproape de ritmul vorbirii
fiecăruia.
4.1.Utilizarea eficientă a lexicului
învăţat în diferite construcţii de
comunicare orală şi scrisă.
4.6.Utilizarea raţională în vorbire a
noţiunilor gramaticale învăţate
prin analiza categoriilor
morfologice, clasificarea părţilor
de vorbire dintr-un şir de cuvinte
sau dintr-un mic text.
5.1.Manifestarea interesului de a
citi cărţi, texte literare de diferite
specii şi presa periodică pentru
copii.
IARNA MULTE JOCURI ŞTIE PRIN ZĂPADA ARGINTIE...
21. Exerciții de postscriere a scrisorii.
22. TAINELE CARTII. Impresii şi
preferinţe de lectură. Expoziția de carte
din literatura română a Republicii
Moldova cu genericul: Despre iarnă...
23. Atelier de lectură, creație și
discuție. Consolidare şi generalizare.
24.Evaluare finală .
Test
25. Exerciții de recuperare, ameliorare
și dezvoltare.
26. TAINELE CĂRTII. Texte literare
cu genericul: Cum se sărbătoreşte
Crăciunul în alte ţări?
UNITATEA 5
redactare;
Dictări,transcrieri.
1 p.95-96
1 Exerciţii de citire selectivă (citire pe p.96
fragmente, pe roluri); de stabilire a
relaţiilor dintre titlul, conţinut şi
valoarea autorului în oglindirea
acestei teme;
1 Test
Grilă de evaluare ES
1 Exerciţii de completare a p.97
propoziţiilor lacunare cu structurile
morfologice învăţate;
1 Exerciţii de utilizare a diverselor
tipuri de lectură (explicativă,
selectivă) pentru formarea
deprinderilor de a citi corect,
conştient, fluid şi expresiv;
(22 ore)
 1. Semnificaţia componentelor textului:
titlul, autorul, conţinutul. Proza rimată.
1.12. Utilizarea corectă a
mijloacelor expresive (tonul, Textul-suport: La Polul Nord după
timbrul etc.) în comunicarea Marin Sorescu.
orală.
2.11 Utilizarea în exprimarea 2.Cuvintele noi din text. Categorii 1
orală şi scrisă a vocabularului semantice ale limbajului textual:
din textul citit (cuvinte, sinonime, antonime.
expresii). Calităţile citirii: corectă, conştientă,
cursivă, expresivă (dezvoltarea lor).
Textul-suport: La Polul Nord după
Marin Sorescu.
4.8.Înlocuirea substantivelor cu 3. Pronumele. Pronumele personal. 1
pronume personale în scopul Persoana. Numărul.
înlăturării repetărilor iritante. Exerciţii aplicative.
4.8.Înlocuirea substantivelor cu 4. Pronumele personal. Exerciţii
pronume personale în scopul aplicative.
înlăturării repetărilor iritante.
2.13.Identificarea în textul citit a 5. Mijloace de expresie artistică: 1
mijloacelor artistice: comparaţia comparaţia şi personificarea.
şi personificarea în scopul Textul-suport: La săniuş după Ion
evidenţierii semnificaţiei lor. Agârbiceanu.
3.2.Redactarea textelor proprii 6. Scrieri imaginative (schimbarea
cu şi fără repere, aplicând finalului unui text citit;
tehnicile de redactare învăţate.
5.5.Compararea textelor 7. TAINELE CĂRTII. Cărți, texte 1
selectate din literatura pentru literare cu genericul În lumea poveştilor.
copii cu textele de bază.
1 Exerciţii de citire selectivă (citire p.98
pe fragmente, pe roluri); de
stabilire a relaţiilor dintre titlul,
conţinut şi valoarea autorului în
oglindirea acestei teme;
Exerciţii de citire selectivă (citire p.99-
pe fragmente, pe roluri); de 100
stabilire a relaţiilor dintre titlul,
conţinut şi valoarea autorului în
oglindirea acestei teme;
Exerciţii de identificare a p.101
pronumelui în textele citite.
1 Exerciţii de identificare a p.102
pronumelui în textele citite.
Exerciţii de determinare corectă a p.103
părţilor prin-cipale şi secundare
cu ajutorul întrebărilor (ghidat de
către învăţă-tor);
1 Exerciţii aplicative p.105
Exerciţii de citire selectivă (citire
pe fragmente, pe roluri); de
stabilire a relaţiilor dintre titlul,
conţinut şi valoarea autorului în
 oglindirea acestei teme;
2.1.Utilizarea eficientă a 8. Calităţile citirii: corectă, conştientă, 1 Exerciţii de citire selectivă (citire p.106
tehnicilor de lectură corectă, cursivă, expresivă (dezvoltarea lor). pe fragmente, pe roluri); de
conştientă şi fluidă, în scopul Vocabularul textului stabilire a relaţiilor dintre titlul,
ajustării lor aproape de ritmul Textul-suport: Copiii şi păsărelele după
conţinut şi valoarea autorului în
vorbirii fiecăruia. Eugen Jianu. oglindirea acestei teme;

1.7.Improvizarea dialogului în 9. Comunicare în baza imaginilor şi a 1 Exerciţii de alcătuire a planului p.107

baza a două-trei imagini şi planului de idei. simplu de idei şi redactare a unor
verbalizarea propriu-zisă. Textul-suport: Copiii şi păsărelele după compuneri pe baza acestuia;
Eugen Jianu.

2.5.Sesizarea trăsăturilor fizice10. Personajele textului. Caracterizări 1 Exerciţii de explorare a emoţiilor p.108
şi morale ale unor personaje, simple de personaje literare după faptele şi a sentimen-telor redate de textul
conform faptelor descrise. descrise pe baza unor repere. literar;
Textul-suport: Copiii şi păsărelele după
Eugen Jianu.
3.8.Elaborarea de texte pe baza 11. Evaluare sumativă. 1 Compunere ES
unui plan de idei şi prezentarea Compunere cu început dat:Ninge peste
expunerii în faţa colectivului. tot.Uliţele înguste s-au transformat în
poteci albe...

4.8.Înlocuirea substantivelor cu 12.Pronumele personal de politeţe. 1 Exerciţii de identificare a p.109

pronume personale în scopul Exerciţii aplicative. pronumelui în textele citite.
înlăturării repetărilor iritante. Exersări de înlocuire a
substantivelor cu pronume
personale şi de politeţe;

2.3.Recunoaşterea părţilor
structurale (introducerea,
cuprinsul, încheierea) într-un
text.
13. Semnificaţia componentelor textului. 1
Structura conţinutului.
Textul-suport: Cheiţa după Mircea
Sîntimbreanu.
Exerciţii de utilizare a diverselor p.110
tipuri de lectură (explicativă,
selectivă) pentru formarea
deprinderilor de a citi corect,
conştient, fluid şi expresiv;

2.6.Exprimarea gîndurilor, 14.Atitudinea / opinia faţă de 1 Exerciţii de explorare a emoţiilor p.112

emoţiilor şi a sentimentelor faţă comportamentul personajelor descrise. şi a sentimen-telor redate de textul
de mesajul textelor citite sau a Exerciţii aplicative.
unor secvenţe textuale. Textul-suport: Cheiţa după Mircea literar;
Sîntimbreanu.

3.8.Elaborarea de texte pe baza 15. Atelier de creaţie. Compunere după 1 Exerciţii de alcătuire a planului p.113
unui plan de idei şi prezentarea un şir de imagini. Jocurile de iarnă ale simplu de idei şi redactare a unor
expunerii în faţa colectivului. copiilor compuneri pe baza acestuia;

3.8.Elaborarea de texte pe baza 16.Licitaţie de compunere. Redactarea 1 Activităţi de precizarea ghidată a p.114
unui plan de idei şi prezentarea compunerilor. stării postlec-torale, utilizând
expunerii în faţa colectivului. lexeme-tip: m-a îngîndurat, m-a
impresionat, am admi-rat faptul;
am rămas uimit; m-a frapat, m-a
încîntat, am devenit trist;

5.6.Manifestarea interesului de a 17. TAINELE CĂRTII. Atelier de 1 Exerciţii de utilizare a diverselor

organiza expoziţii de cărţi şi
presă periodică pentru copii, pe
baza unei hărţii conceptuale a
proiectului de grup.
lectură tipuri de lectură (explicativă,
Expoziția de carte: Poveștile copilăriei selectivă) pentru formarea
deprinderilor de a citi corect,
conştient, fluid şi expresiv;

3.2.Redactarea textelor proprii 18. Analiza compunerii. Exerciţii de post- 1 Copieri, transcrieri în vederea
cu şi fără repere, aplicând scriere. automatizării tehnicii scrisului;
tehnicile de redactare învăţate.

2.1.Utilizarea eficientă a
tehnicilor de lectură corectă,
conştientă şi fluidă, în scopul
ajustării lor aproape de ritmul
vorbirii fiecăruia.
19. Atelier de lectură, creație și discuție. 1 Exerciţii de explorare a emoţiilor
Consolidare şi generalizare. şi a sentimen-telor redate de textul
literar;

2.15.Manifestarea unei atitudini 20. Evaluare sumativă orală. 1 Citirea cu voce a unui text noi ES
pozitive faţă de limba română şi Citirea cu voce a unui text noi necunoscut necunoscut
utilizarea eficientă în Grilă de evaluare
comunicarea verbală.
3.2.Redactarea textelor proprii 21. Exerciții de recuperare, ameliorare și 1 Exerciţii aplicative.
cu şi fără repere, aplicînd dezvoltare.
tehnicile de redactare învăţate.

5.6.Manifestarea interesului de a 22. TAINELE CĂRTII. Prezentarea de 1 Exerciţii de utilizare a diverselor

organiza expoziţii de cărţi şi
presă periodică pentru copii, pe
baza unei hărţii conceptuale a
proiectului de grup.
carte: Cartea preferată. tipuri de lectură (explicitivă,
selectivă) pentru formarea
deprinderilor de a citi corect,
conştient, fluid şi expresiv;

2.1.Utilizarea eficientă a
tehnicilor de lectură corectă,
conştientă şi fluidă, în scopul
ajustării lor aproape de ritmul
vorbirii fiecăruia.
2.7.Reproducerea integrală a
textului în succesiunea planului,
folosind adecvat mijloacele
expresive.
3.4.Scrierea corectă după auz a
dictării şi aplicarea semnelor de
punctuaţie adecvate
4.5.Identificarea în diferite
enunţuri a părţilor de vorbire,
observînd rolul lor în contrucţia
comunicării.
5.3.Cunoaşterea tipurilor de cărţi
după indicii propuşi: carte de
poveşti, de poezii; despre natură,
viaţa copiilor, a animalelor.
2.3.Recunoaşterea părţilor 1. 6.Semnificaţia componentelor textului: 1
structurale (introducerea,
cuprinsul, încheierea) într-un
text.
UNITATEA 6
ŞI EI AU FOST COPII... (26 ore)
1. Tehnica citirii (cu voce şi în gînd). 1 Exerciţii de citire selectivă (citire pe p.118-
Extinderea cîmpului vizual de citire. fragmente, pe roluri); de stabilire a 119
Cuvintele noi din text. Categorii relaţiilor dintre titlul, conţinut şi
semantice ale limbajului textual:
valoarea autorului în oglindirea
sinonime, antonime.
Textul-suport: Despărţirea de Ipoteşti acestei teme;
după Boris Crăciun.
2. Delimitarea fragmentelor textului. 1 Povestirea succesivă a unor fapte şi p.120
Povestirea textului după ideile întâmplări din viaţa cotidiană,
principale. folosind adecvat mijloacele
Textul-suport: Despărţirea de Ipoteşti expresive ale comunicării;
după Boris Crăciun.
3. Tehnica scrisului (intensificare şi 1 Copieri, transcrieri în vederea
automatizare). Dictare textuală.Exerciţii automatizării tehnicii scrisului;
aplicative.
4. Verbul-parte de vorbire. Exerciţii 1 Exerciţii de completare a EF p.121
aplicative. propoziţiilor lacunare cu structurile
morfolo-gice învăţate;
5. TAINELE CĂRTII. Personajele literare 1 Exerciţii de utilizare a diverselor
pozitive şi negative în literatura pentru tipuri de lectură (explicativă,
copii. Personaje reale, personaje selectivă) pentru formarea
fantastice.
deprinderilor de a citi corect,
conştient, fluid şi expresiv;
Exerciţii de citire selectivă (citire pe p.122-
titlul, autorul, conţinutul. Textul-suport: fragmente, pe roluri); de stabilire a 123
O amintire de neuitat după George relaţiilor dintre titlul, conţinut şi
Sbîrcea.
valoarea autorului în oglindirea
acestei teme;
2.12.Utilizarea raţională a 7.Cuvintele noi din text. Categorii 1
diverselor sensuri ale cuvîntului
- antonime, sinonime; sens
propriu şi sens figurat în
comunicări orale şi scrise.
4.11.Identificarea părţilor
principale şi secundare ale
propoziţiei cu ajutorul
întrebărilor.
4.11.Identificarea părţilor
principale şi secundare ale
propoziţiei cu ajutorul
întrebărilor
2.5.Sesizarea trăsăturilor fizice
şi morale ale unor personaje,
conform faptelor descrise.
2.6.Exprimarea gîndurilor,
emoţiilor şi a sentimentelor faţă
de mesajul textelor citite sau a
unor secvenţe textuale.
4.4.Utilizarea eficientă a
regulilor învăţate de despărţire a
cuvintelor pe silabe la capăt de
rînd.
5.1.Manifestarea interesului de a
citi cărţi, texte literare de
Exerciţii de explicare a sensului p.124
semantice ale limbajului textual: cuvintelor noi în diverse contexte cu
sinonime, antonime. Exerciţii aplicative. sau fără dicţionar;
Textul-suport: O amintire de neuitat
după George Sbîrcea.
8. Persoana şi numărul verbului. Exerciţii 1 Exerciţii de identificare în diverse
aplicative. contexte a părţilor de vorbire învăţate p.125
şi explicaţia rolului lor în construcţia
propoziţiei;
9.Verbul. Exerciţii aplicative. Exerciţii de 1 Exerciţii de identificare în diverse EF p.126
caligrafie. contexte a părţilor de vorbire învăţate
şi explicaţia rolului lor în construcţia
propoziţiei;
Exerciţii de respectare a cerinţelor
organizării estetice a scrisului în
pagină
10. Caracterizări simple de 1 Descrierea, în coope-rare, a unor p.127-
persoane/personaje literare după faptele obiecte (forma, mărimea, culoarea,) 128
descrise şi organizate pe baza unor şi a unor personaje literare, în baza
repere. faptelor descrise;
Textul-suport: Atelier în pădure după
Peter Neagoe
11. Atitudinea / opinia faţă de 1 Activităţi de precizarea ghidată a p.129
comportamentul personajelor descrise. stării postlec-torale, utilizând
Textul-suport: Atelier în pădure după lexeme-tip: m-a îngândurat, m-a
Peter Neagoe
impresionat, am admi-rat faptul; am
rămas uimit; m-a frapat, m-a
încântat, am devenit trist;
12. Silaba. Despărţirea cuvintelor în Exerciţii de utilizare corectă a
silabe. Trecerea cuvintelor la capăt de 1 cuvintelor scrise cu cratimă sau
rînd (1-2 reguli) Exerciţii aplicative. separat.
13. TAINELE CĂRTII. Atelier de 1 Exerciţii de utilizare a diverselor
lectură
diferite specii şi presa periodică Proiect de grup Emisiune pentru copii tipuri de lectură (explicativă,
pentru copii. ”Tip-top, mini top”. selectivă) pentru formarea
deprinderilor de a citi corect,
conştient, fluid şi expresiv;

4.11.Identificarea părţilor 14. Timpul verbului: prezent, trecut şi 1 Exerciţii de determinare corectă a p.130
principale şi secundare ale viitor. părţilor principale şi secundare cu
propoziţiei cu ajutorul ajutorul întrebărilor.
întrebărilor
3.5.Scrierea corectă a cuvintelor 15. Scrierea cuvintelor cu cratimă va/v-a. 1 Exerciţii lacunare p.131
ce conţin grupuri de litere, a Exerciţii aplicative.
cuvintelor cu cratimă (în limita
standardelor de conţinut).

2.14.Aprecierea textului literar 16. Semnificaţia componentelor textului . 1 Exerciţii de citire selectivă (citire pe p.132-
prin valorificarea vocabularului. Cuvintele noi din text. fragmente, pe roluri); de stabilire a 133
Textul-suport: Cea mai fericită zi relaţiilor dintre titlul, conţinut şi
după Alexandru Vlăhuţă.
valoarea autorului în oglindirea
acestei teme;

2.13.Identificarea în textul citit a
mijloacelor artistice: comparaţia
şi personificarea în scopul
evidenţierii semnificaţiei lor.
2.7.Reproducerea integrală a
textului în succesiunea planului,
folosind adecvat mijloacele
expresive.
2.7.Reproducerea integrală a
textului în succesiunea planului,
folosind adecvat mijloacele
expresive.
3.8.Elaborarea de texte pe baza
unui plan de idei şi prezentarea
17. Mijloace de expresie artistică: 1
comparaţia şi personificarea. Sensurile
propriu şi figurat ale cuvintelor.
Textul-suport: Cea mai fericită zi
după Alexandru Vlăhuţă.
18. Povestirea selectivă a fragmentului 1
indicat sau a unei ilustraţii la text. Textul-
suport: Cea mai fericită zi după
Alexandru Vlăhuţă.
Exerciţii aplicative.
19. Reproducerea orală a textelor citite
în acest modul (succesiunea pe baza unor
repere logice sau a unui plan de idei dat).
20. Atelier de creaţie. Compunere după
un plan de idei. Visez să devin...
Exerciţii aplicative de sesizare din p.134
context a cuvintelor cu sens propriu
şi figurat, a mijloacelor artistice:
comparaţia şi personificarea.
Povestirea succesivă a unor fapte şi p.134
întâmplări din viaţa cotidiană,
folosind adecvat mijloa-cele
expresive ale comunicării;
1 Antrenament de structurare corectă a
diverselor tipuri de compuneri:
introducere, cuprins şi încheiere
1 Exerciţii de alcătuire a planului p.135
simplu de idei şi redactare a unor
expunerii în faţa colectivului.
3.4.Scrierea corectă după auz a
dictării şi aplicarea semnelor de
punctuaţie adecvate.
5.4.Folosirea unor tehnici/
strategii de lucru cu textul/
cartea prin transferul lor în
lectura particulară.
2.1.Utilizarea eficientă a
tehnicilor de lectură corectă,
conştientă şi fluidă, în scopul
ajustării lor aproape de ritmul
vorbirii fiecăruia.
2.15.Manifestarea unei atitudini
pozitive faţă de limba română şi
utilizarea eficientă în
comunicarea verbală.
4.5.Identificarea în diferite
enunţuri a părţilor de vorbire,
observînd rolul lor în contrucţia
comunicării.
21. Analiza compunerii. Exerciţii de post-
scriere
22. TAINELE CĂRTII. Atelier de
lectură
Şi ei au fost copii… Topul literar
23. Atelier de lectură, creație și discuție.
Consolidare şi generalizare.
24. Evaluare sumativă
Test.Verbul
25. Exerciții de recuperare, ameliorare și
dezvoltare.
compuneri pe baza acestuia;
Copieri, transcrieri în vederea
1 automatizării tehnicii scrisului;
1 Exerciţii de citire a textelor, p.136
respectând intonaţia impusă de
conţinut şi semnele de punctuaţie;
1 Exerciţii de utilizare a diverselor
tipuri de lectură (explicativă,
selectivă) pentru formarea
deprinderilor de a citi corect,
conştient, fluid şi expresiv;
2 Test
ES
1 Exerciţii aplicative.

SALUTARE,
2.2.Recunoaşterea unor specii
literare în baza celor mai
simple trăsături.
1.7. Improvizarea dialogului în
baza a două-trei imagini şi
verbalizarea propriu-zisă.
2.12.Utilizarea raţională a
diverselor sensuri ale
cuvântului - antonime,
sinonime; sens propriu şi sens
figurat în comunicări orale şi
scrise.
4.11.Identificarea părţilor
principale şi secundare ale
propoziţiei cu ajutorul
întrebărilor.
5.1.Manifestarea interesului de
a citi cărţi, texte literare de
diferite specii şi presa
periodică pentru copii.
2.8.Recunoaşterea în baza
textului a elementelor de
versificaţie: strofă, vers, rimă.
UNITATEA 7
PRIMĂVARĂ, TIMP FRUMOS,
1. Modurile de expunere: naraţiune,
dialog, descriere.
Textul-suport: Ghiocelul după Hans
Christian Andersen.
2.Dialogul în text. Citire pe roluri.
Textul-suport: Ghiocelul după Hans
Christian Andersen.
3. Cuvinte cu mai multe sensuri.
Exerciţii aplicative.
4. Predicatul- parte principală de
propoziţie.
Exerciţii aplicative.
5. TAINELE CĂRTII. Atelier de lectură 1
cu tematica ,, Salutare, primăvară !”
6. Versificaţia. Strofa. Versul. Rima.
Textul-suport: Poezia Cîntec de
primăvară de Grigore Vieru.
BINE- AI VENIT! (38 ore)
1 Exerciţii de utilizare a diverselor tipuri p.138-
de lectură (explicativă, selectivă) 139
pentru formarea deprinderilor de a citi
corect, conştient, fluid şi expresiv;
1 Exerciţii de citire selectivă (citire pe p.140
fragmente, pe roluri); de stabilire a
relaţiilor dintre titlul, conţinut şi
valoarea autorului în oglindirea acestei
teme;
1 Exerciţii aplicative de sesizare din
context a cuvintelor cu sens propriu şi
figurat, a mijloacelor artistice:
comparaţia şi personificarea.
2 Exerciţii de identificare în diverse p.141-
contexte a părţilor de vorbire învăţate 142
şi explicaţia rolului lor în construcţia
propoziţiei;
Exerciţii de citire a textelor,
respectând intonaţia impusă de
conţinut şi semnele de punctuaţie;
1 Exerciţii practice de identificare a p.143-
elementelor de versificaţie; jocuri de 144
rimă, încercări de a scrie poezii de 4
versuri etc.
2.13.Identificarea în textul citit
a mijloacelor artistice:
comparaţia şi personificarea în
scopul evidenţierii
semnificaţiei lor
3.7.Utilizarea corectă a
semnelor de punctuaţie la
dialog şi la enumerare.
2.14.Aprecierea textului literar
prin valorificarea
vocabularului.
2.5.Sesizarea trăsăturilor fizice 10. Caracterizarea personajelor.
şi morale ale unor personaje, Să învăţăm jucîndu-ne!
conform faptelor descrise.
4.11.Identificarea părţilor
principale şi secundare ale
propoziţiei cu ajutorul
întrebărilor.
4.11.Identificarea părţilor
principale şi secundare ale
propoziţiei cu ajutorul
întrebărilor.
5.5.Compararea textelor
selectate din literatura pentru
copii cu textele de bază.
2.14.Aprecierea textului literar
prin valorificarea
vocabularului.
7.Mijloace de expresie artistică.
Tablourile poeziei.
Textul-suport: Poezia Cîntec de
primăvară de Grigore Vieru.
8. Linia de dialog. Exerciţii creatoare.
Proiect de grup Gazeta de perete: „Zîna
Primăvară...”
9. Cuvintele noi din text.
Categorii semantice ale limbajului textual
Textul-suport: Moş Viscol şi Primăvara
după Mihail Sadoveanu.
Textul-suport: Moş Viscol şi Primăvara
după Mihail Sadoveanu.
11. Subiectul –baza propoziţiei.
12. Părţile principale de propoziţie.
Exerciţii aplicative.
13. TAINELE CĂRTII. Medalion
literar ,,Cu opera lui Ion Creangă am
crescut.”
14. Vocabularul textului.Momentele
textului.
Textul-suport: Cuibul de păsărele după
Cezar Petrescu.
1 Exerciţii practice de identificare a p.145
elementelor de versificaţie; jocuri de
rimă, încercări de a scrie poezii de 4
versuri etc.
1 Imagini,desene
1 Exerciţii de explicare a sensului p.146-
cuvintelor noi în diverse contexte cu 147
sau fără dicţionar;
1 Descrierea, în coope-rare, a unor p.148
obiecte (forma, mărimea, culoarea,) şi
a unor personaje literare, în baza
faptelor descrise;
1 Exerciţii de determinare corectă a p.149
părţilor principale şi secundare cu
ajutorul întrebărilor.
1 Exerciţii de determinare corectă a p.150
părţilor principale şi secundare cu
ajutorul întrebărilor.
1 Exerciţii de citire selectivă (citire pe
fragmente, pe roluri); de stabilire a
relaţiilor dintre titlul, conţinut şi
valoarea autorului în oglindirea acestei
teme
1 Exerciţii de explicare a sensului p.151-
cuvintelor noi în diverse contexte cu 152
sau fără dicţionar;
2.1.Utilizarea eficientă a
tehnicilor de lectură corectă,
conştientă şi fluidă, în scopul
ajustării lor aproape de ritmul
vorbirii fiecăruia.
3.2.Redactarea textelor proprii
cu şi fără repere, aplicând
tehnicile de redactare învăţate
3.8.Elaborarea de texte pe baza 17. Organizarea estetică a scrisului pe 1
unui plan de idei şi prezentarea caiete, în pagină.
expunerii în faţa colectivului.
Redactarea compunerii
3.4.Scrierea corectă după auz a
dictării şi aplicarea semnelor
de punctuaţie adecvate.
4.11.Identificarea părţilor
principale şi secundare ale
propoziţiei cu ajutorul
întrebărilor.
4.1.Utilizarea eficientă a
lexicului învăţat în diferite
construcţii de comunicare orală
şi scrisă.
5.3.Cunoaşterea tipurilor de
cărţi după indicii propuşi: carte
de poveşti, de poezii; despre
natură, viaţa copiilor, a
animalelor.
2.5.Sesizarea trăsăturilor fizice
şi morale ale unor personaje,
conform faptelor descrise
15. Calităţile citirii: corectă, conştientă, 1
cursivă, expresivă (dezvoltarea lor). Ideea
principală, ideile secundare. Textul-
suport: Cuibul de păsărele după Cezar
Petrescu.
16. Atelier de creaţie. Descrierea unui
anotimp. Primăvara.
18. Exerciţii de postscriere. Exerciții de
recuperare, ameliorare și dezvoltare.
19. Părţile principale de propoziţie.
Exerciţii aplicative.
20. Evaluare sumativă.
Expunere
21. TAINELE CĂRTII. Snoavele din 1
folclorul pentru copii. Impresii şi
preferinţe de lectură.
22. Naraţiunea. Personajul principal.
Textul-suport: Povestea cu
privighetoarea după Mihail Sadoveanu.
Exerciţii de citire a textelor, p.153
respectând intonaţia impusă de
conţinut şi semnele de punctuaţie;
1 Exerciţii de alcătuire a planului simplu p.154
de idei şi redactare a unor compuneri
pe baza acestuia;
Exerciţii de respectare a cerinţelor
organizării estetice a scrisului în
pagină: alineatul, spaţiul, elementele
auxiliare – sublinierea, parantezele,
trecerea la capăt de rând;
1 Exerciţii de aplicare a regulilor de
despărţire în silabe şi de trecere la capăt
de rând (în dictări şi autodictări, copieri
sau în scrierea unor enunţuri proprii);
1 Exerciţii de determinare corectă a
părţilor principale şi secundare cu
ajutorul întrebărilor.
1 Expunere scrisă ES
Exerciţii de utilizare a diverselor tipuri
de lectură (explicativă, selectivă)
pentru formarea deprinderilor de a citi
corect, conştient, fluid şi expresiv;
1 Descrierea, în coope-rare, a unor p.155-
obiecte (forma, mărimea, culoarea,) şi 156
a unor personaje literare, în baza

2.6.Exprimarea gîndurilor,
emoţiilor şi a sentimentelor
faţă de mesajul textelor citite
sau a unor secvenţe textuale.
4.11.Identificarea părţilor
principale şi secundare ale
propoziţiei cu ajutorul
întrebărilor.
4.11.Identificarea părţilor
principale şi secundare ale
propoziţiei cu ajutorul
întrebărilor.
1.12.Utilizarea corectă a
mijloacelor expresive (tonul,
timbrul etc.) în comunicarea
orală.
2.8.Recunoaşterea în baza
textului a elementelor de
versificaţie: strofă, vers, rimă.
5.2.Identificarea
componentelor obligatorii ale
cărţii în scopul înţelegerii
rolului lor în viaţa cititorului.
2.14.Aprecierea textului literar
prin valorificarea
vocabularului.
23. Analiza literară a textului. 1
Atitudinea / opinia faţă de
comportamentul personajelor descrise.
Textul-suport: Povestea cu
privighetoarea după Mihail Sadoveanu.
24. Părţile secundare de propoziţie.
Propoziţia simplă.
Exerciţii aplicative.
25. Părţile secundare de propoziţie.
Exerciţii aplicative.
26. Mijloacele expresive ale comunicării 1
orale: tonul şi tempoul; intonaţia şi
timbrul vocii (comunicarea paraverbală).
Textul-suport: Poezia Dimineaţa de
Vasile Alecsandri.
27.Versificaţia. Poezia cu tematică 1
diversă. Strofa. Versul. Rima. Exerciţii
aplicative
Textul-suport: Poezia Dimineaţa de
Vasile Alecsandri.
28. TAINELE CĂRTII. Pildele biblice.
Poezia pascală.
29.Vocabularul textului. Cuvintele noi
din text. Categorii semantice ale
limbajului textual: sinonime, antonime.
Textul-suport: Salcîmi în floare după
faptelor descrise;
Activităţi de precizarea ghidată a stării p.157
postlec-torale, utilizînd lexeme-tip: m-
a îngîndurat, m-a impresionat, am
admi-rat faptul; am rămas uimit; m-a
frapat, m-a încîntat, am devenit trist;
1 Exerciţii de determinare corectă a p.158
părţilor princi-pale şi secundare cu
ajutorul întrebărilor (ghidat de către
învăţă-tor);
1 Exerciţii de completare a propoziţiilor p.159
lacunare cu structurile morfolo-gice
învăţate;
Exerciţii de utilizare a diverselor tipuri p.160
de lectură (explicativă, selectivă)
pentru formarea deprinderilor de a citi
corect, conştient, fluid şi expresiv;
Exerciţii practice de identificare a p.161
elementelor de versificaţie; jocuri de
rimă, încercări de a scrie poezii de 4
versuri etc.
1 Exerciţii de utilizare a diverselor tipuri
de lectură (explicativă, selectivă)
pentru formarea deprinderilor de a citi
corect, conştient, fluid şi expresiv;
Exerciţii de explicare a sensului p.162-
1 cuvintelor noi în diverse contexte cu 163
sau fără dicţionar;

2.5.Sesizarea trăsăturilor fizice 30.Calităţile
şi morale ale unor personaje, personajului literar.
conform faptelor descrise.
4.9.Intensificarea actului
comunicării prin transformarea
propoziţiilor simple în
propoziţii dezvoltate şi invers.
4.9.Intensificarea actului
comunicării prin transformarea
propoziţiilor simple în
propoziţii dezvoltate şi invers.
4.9.Intensificarea actului
comunicării prin transformarea
propoziţiilor simple în
propoziţii dezvoltate şi invers
2.8.Recunoaşterea în baza
textului a elementelor de
versificaţie: strofă, vers, rimă.
2.1.Utilizarea eficientă a
tehnicilor de lectură corectă,
conştientă şi fluidă, în scopul
ajustării lor aproape de ritmul
vorbirii fiecăruia.
5.4.Folosirea unor tehnici/
strategii de lucru cu textul/
cartea prin transferul lor în
lectura particulară.
Ion Agîrbiceanu.
(însuşirile, trăsăturile) 1
Textul-suport: Salcîmi în floare după
Ion Agîrbiceanu
31. Propoziţia simplă. Propoziţia
dezvoltată.
Exerciţii aplicative.
32.Propoziţia afirmativă. Propoziţia
negativă.
33. Exerciţii aplicative.
34. Versificaţia . Strofa. Versul. Rima.
Cuvintele noi din text. Textul-suport:
Poezia Paştile de M. Popescu.
35. Mijloace de expresie artistică .
Calităţile citirii: corectă, conştientă,
cursivă, expresivă (dezvoltarea lor).
Textul-suport: Poezia Paştile de M.
Popescu
36. TAINELE CĂRTII. Atelier de
creaţie
Ilustrarea textelor despre Paşti lecturate.
Descrierea, în coope-rare, a unor p.164
obiecte (forma, mărimea, culoarea,) şi
a unor personaje literare, în baza
faptelor descrise;
1 Exerciţii de redactare a propoziţiilor p.165
simple şi a propoziţiilor dezvoltate etc.
1 Exerciţii de redactare a propoziţiilor p.166
simple şi a propoziţiilor dezvoltate etc.
Exerciţii de redactare a propoziţiilor
1 simple şi a propoziţiilor dezvoltate etc.
1 Exerciţii practice de identificare a p.167
elementelor de versificaţie; jocuri de
rimă, încercări de a scrie poezii de 4
versuri etc.
1 Exerciţii de utilizare a diverselor tipuri p.168
de lectură (explicativă, selectivă)
pentru formarea deprinderilor de a citi
1
corect, conştient, fluid şi expresiv;
Exerciţii de utilizare a diverselor tipuri p.169
de lectură (explicativă, selectivă) pentru
formarea deprinderilor de a citi corect,
 conştient, fluid şi expresiv;

2.15.Manifestarea unei 37. Proiect de grup Gazeta de perete: 1 Exersări de constatare a ilustrării
atitudini pozitive faţă de limba „Zâna Primăvară...” cărţilor prin diferite procedee artistice:
română şi utilizarea eficientă în desen, pictură, colaj, foto;
comunicarea verbală.

UNITATEA 8
ZĂBOVEŞTE ŞI ASCULTĂ: TOATE-N FELUL LOR CUVÎNTĂ...
(31 ore)
2.3.Recunoaşterea părţilor 1.Semnificaţia componentelor textului: 1 Exerciţii de citire selectivă (citire pe p.171
structurale (introducerea, titlul, autorul, conţinutul. Textul-suport: fragmente, pe roluri); de stabilire a
cuprinsul, încheierea) într-un Noi, albinele... după Călin Gruia. relaţiilor dintre titlul, conţinut şi
text.
valoarea autorului în oglindirea acestei
teme;

2.1.Utilizarea eficientă a
tehnicilor de lectură corectă,
conştientă şi fluidă, în scopul
ajustării lor aproape de ritmul
vorbirii fiecăruia.
2.7.Reproducerea integrală a
textului în succesiunea
planului, folosind adecvat
mijloacele expresive.
2. Citire expresivă şi pe roluri. Calităţile 1 Exerciţii de citire a textelor, p.172
(însuşirile, trăsăturile) personajului respectând intonaţia impusă de
literar. conţinut şi semnle de punctuaţie;
Textul-suport: Noi, albinele... după
Călin Gruia.
3.Povestirea selectivă a fragmentului 1 Povestirea succesivă a unor fapte şi p.172
indicat sau a unei ilustraţii la text întîmplări din viaţa cotidiană, folosind
Textul-suport: Noi, albinele... după adecvat mijloacele expresive ale
Călin Gruia comunicării;

2.4.Desprinderea ideilor din 4. Descrierea. Ideea principală, ideile 1 p.173

părţile structurale ale textului secundare Descrierea, în coope-rare, a unor
în scopul formării planului Textul-suport: Veveriţa după Mihail obiecte (forma, mărimea, culoarea,) şi
simplu. Sadoveanu. a unor personaje literare, în baza
faptelor descrise;

1.16.Interpretarea corectă a 5.Îmbinarea comunicării verbale cu 1 Povestirea succesivă a unor fapte şi

mijloacelor comunicative elemente din comunicarea nonverbală. întîmplări din viaţa cotidiană, folosind
nonverbale care înlesnesc, Exerciţii aplicative. Dictare de cuvinte. adecvat mijloa-cele expresive ale
îmbogăţesc, mesajele comunicării;
exprimate oral
3.8.Elaborarea de texte pe baza 3. Atelier de creaţie. Descrierea unei 1 Descrierea, în coope-rare, a unor p.173-
unui plan de idei şi prezentarea vieţuitoare. Veveriţa. Selectarea obiecte (forma, mărimea, culoarea,) şi 174
expunerii în faţa colectivului. informaţiilor. a unor personaje literare, în baza
faptelor descrise;

3.1.Conştientizarea utilizării 7. Redactarea compunerii. Lizibilitate, 1 Exerciţii de alcătuire a planului simplu p.175
eficiente a scrisului lizibil cu înclinaţie uniformă, acurateţe de idei şi redactare a unor compuneri
păstrarea înclinaţiei şi pe baza acestuia;
aranjarea estetică pe pagina
caietului.

3.4.Scrierea corectă după auz a 8. Analiza compunerii. Exerciţii de post- 1 Dictări,transcrieri.

dictării şi aplicarea semnelor scriere.
de punctuaţie adecvate.

2.8.Recunoaşterea în baza 9.Fabula. Structura fabulei. 1 Exerciţii practice de identificare a p.176-

textului a elementelor de Textul-suport: Racul, broasca şi ştiuca elementelor de versificaţie; jocuri de 177
versificaţie: strofă, vers, rimă rimă, încercări de a scrie poezii de 4
versuri etc.

2.15.Manifestarea unei 10. Evaluare sumativă orală. 1 Racul,

atitudini pozitive faţă de limba Recital de poezie Recital de poezie ES broasc
română şi utilizarea eficientă în a şi
comunicarea verbală. ştiuca
5.5.Compararea textelor 11. TAINELE CĂRTII. Atelier de 1 Exerciţii de utilizare a diverselor tipuri
selectate din literatura pentru creaţie de lectură (explicativă, selectivă)
copii cu textele de bază. Lectura fabulelor pentru formarea deprinderilor de a citi
corect, conştient, fluid şi expresiv;

2.5.Sesizarea trăsăturilor fizice 12.Personaje pozitive, personaje 1 Descrierea, în coope-rare, a unor p.179
şi morale ale unor personaje, negative. obiecte (forma, mărimea, culoarea,) şi
conform faptelor descrise. Textul-suport: Povestea crocodilului a unor personaje literare, în baza
care plîngea după Vladimir Colin. faptelor descrise;
2.1.Utilizarea eficientă a
tehnicilor de lectură corectă,
conştientă şi fluidă, în scopul
ajustării lor aproape de ritmul
vorbirii fiecăruia.
2.5.Sesizarea trăsăturilor fizice
şi morale ale unor personaje,
conform faptelor descrise
2.11.Utilizarea în exprimarea
orală şi scrisă a vocabularului
din textul citit (cuvinte,
expresii).
2.13.Identificarea în textul citit
a mijloacelor artistice:
comparaţia şi personificarea în
scopul evidenţierii
semnificaţiei lor.
2.6.Exprimarea gîndurilor,
emoţiilor şi a sentimentelor
faţă de mesajul textelor citite
sau a unor secvenţe textuale.
3.7.Utilizarea corectă a
semnelor de punctuaţie la
dialog şi la enumerare.
2.1.Utilizarea eficientă a
tehnicilor de lectură corectă,
conştientă şi fluidă, în scopul
ajustării lor aproape de ritmul
vorbirii fiecăruia.
3.1.Conştientizarea utilizării
13. Citirea textului pe roluri. Anrtenere,
dezvoltare.
Textul-suport: Povestea crocodilului
care plîngea după Vladimir Colin.
14. Calităţile (însuşirile, trăsăturile) 1
personajului literar. Caracterizări simple
de personaje literare după faptele descrise
.Atelier de creaţie.
15. Vocabularul textului. Lectură
expresivă.
Textul-suport: Poezia Cartea cu
Apolodor de Gellu Naum.
16. Mijloace de expresie artistică .
Calităţile citirii: corectă, conştientă,
cursivă, expresivă (dezvoltarea lor).
Textul-suport: Poezia Cartea cu
Apolodor de Gellu Naum.
17. Atitudinea / opinia faţă de
comportamentul personajelor descrise.
Exerciţii aplicative.
18. Propoziţia după scopul comunicării.
Semnele de punctuaţie respective .
Consolidare şi dezvoltare
19. Atelier de lectură, creație și discuție.
Consolidare şi generalizare.
20.Evaluare sumativă.
1 Exerciţii de citire selectivă (citire pe p.179
fragmente, pe roluri); de stabilire a
relaţiilor dintre titlul, conţinut şi
valoarea autorului în oglindirea acestei
teme
Povestirea succesivă a unor fapte şi p.181
întâmplări din viaţa cotidiană, folosind
adecvat mijloa-cele expresive ale
comunicării;
1 Exerciţii de utilizare a diverselor tipuri p.182-
de lectură (explicativă, selectivă) 183
pentru formarea deprinderilor de a citi
corect, conştient, fluid şi expresiv;
1 Exerciţii de utilizare a diverselor tipuri p.184
de lectură (explicativă, selectivă)
pentru formarea deprinderilor de a citi
corect, conştient, fluid şi expresiv;
1 Descrierea, în coope-rare, a unor p.184
obiecte (forma, mărimea, culoarea,) şi
a unor personaje literare, în baza
faptelor descrise;
1 Exerciţii de redactare a propoziţiilor
simple şi a propoziţiilor dezvoltate etc.
1 Exerciţii de utilizare a diverselor tipuri
de lectură (explicativă, selectivă)
pentru formarea deprinderilor de a citi
corect, conştient, fluid şi expresiv;
1 Compunere de caracterizare ES
eficiente a scrisului lizibil cu
păstrarea înclinaţiei şi
aranjarea estetică pe pagina
caietului.
3.1.Conştientizarea utilizării 21. Analiză, recuperare, ameliorare
eficiente a scrisului lizibil cu
păstrarea înclinaţiei
aranjarea estetică pe pagina
caietului.
5.1.Manifestarea interesului de
a citi cărţi, texte literare de
diferite specii şi presa
periodică pentru copii.
2.10. Redactarea celor mai
simple texte nonliterare:
anunţul.
2.11. Redactarea celor mai
simple texte nonliterare:
anunţul.
2.1.Utilizarea eficientă a
tehnicilor de lectură corectă,
conştientă şi fluidă, în scopul
ajustării lor aproape de ritmul
vorbirii fiecăruia.
2.7.Reproducerea integrală a
textului în succesiunea
planului, folosind adecvat
mijloacele expresive.
5.4.Folosirea unor tehnici/
strategii de lucru cu textul/
cartea prin transferul lor în
lectura particulară.
Compunere de caracterizare
şi
22. TAINELE CĂRTII. 1 Exerciţii de utilizare a diverselor tipuri
Agenda de lectură a cărţilor citite
Topul literar
23. Textul nonliterar. Scopul şi structura
textelor nonliterare. Anunţul
24. Redactarea textelor nonliterare.
Anunţul
25. Tehnica citirii (cu voce şi în gînd).
Extinderea cîmpului vizual de citire.
Textul-suport: Fram, ursul polar după
Cezar Petrescu
26.Ordonarea ideilor textului. Povestirea
textului. Exerciţii aplicative.
Textul-suport: Fram, ursul polar după
Cezar Petrescu
27. TAINELE CĂRTII. Atelier de
lectură
Textul Puiul după I.Al.Brătescu-
Voineşti . Harta textului. Fişa de lectură.
1 Exerciţii aplicative
de lectură (explicativă, selectivă)
pentru formarea deprinderilor de a citi
corect, conştient, fluid şi expresiv;
1 exerciţii de redactare corectă a unui
anunţ (respectarea cerinţelor);
1 exerciţii de redactare corectă a unui
anunţ (respectarea cerinţelor);
1 Exerciţii de utilizare a diverselor tipuri p.185-
de lectură (explicativă, selectivă) 186
pentru formarea deprinderilor de a citi
corect, conştient, fluid şi expresiv;
1 Povestirea succesivă a unor fapte şi p.187
întâmplări din viaţa cotidiană, folosind
adecvat mijloa-cele expresive ale
comunicării;
1 Exerciţii de utilizare a diverselor p.188
tipuri de lectură (explicativă,
selectivă) pentru formarea
deprinderilor de a citi corect,
 conştient, fluid şi expresiv;

5.2. Identificarea Exerciţii de utilizare a diverselor

componentelor obligatorii 28. TAINELE CĂRTII. Atelier de tipuri de lectură (explicativă,
ale cărţii în scopul lectură 1 selectivă) pentru formarea
înţelegerii rolului lor în Din folclorul copiilor
deprinderilor de a citi corect,
viaţa cititorului.
conştient, fluid şi expresiv;

2.1.Utilizarea eficientă a 29. Atelier de lectură, creație și 1 Exerciţii de citire selectivă (citire pe
tehnicilor de lectură corectă, discuție.Victorină literară fragmente, pe roluri); de stabilire a
conştientă şi fluidă, în scopul relaţiilor dintre titlul, conţinut şi
ajustării lor aproape de ritmul
valoarea autorului în oglindirea
vorbirii fiecăruia.
acestei teme;

5.3. Cunoaşterea tipurilor de 30.Evaluare finală. Test 1 Test EF

cărţi după indicii propuşi:
carte de poveşti, de poezii;
despre natură, viaţa
copiilor, a animalelor.

2.15.Manifestarea unei 31. Proiect de grup Miracolul din jur. 1 TOT

atitudini pozitive faţă de limba AL
română şi utilizarea eficientă în 231
comunicarea verbală. ore
 COMPETENŢE SPECIFICE
1. Identificarea şi utilizarea conceptelor matematice şi a limbajului
matematic în situaţii diverse.
2. Aplicarea operaţiilor aritmetice şi a proprietăţilor acestora în contexte
variate.
3. Rezolvarea şi formularea de probleme, utilizînd achiziţiile matematice.
4. Explorarea/investigarea unor situaţii-problemă reale sau modelate,
integrînd achiziţiile matematice şi cele din alte domenii.

MATEMATICA
Clasa: a III-a
Numărul de ore: 4 ore
Anual - 136 ore
 Subcompetenţe Nr. de rînd
Modulul I
Evocare
3.1. Utilizarea elementelor de limbaj (10ore)
matematic aferent conceptelor de
număr natural, operaţie
aritmetică.
3.2. Efectuarea operaţiilor aritmetice
în exerciţii cu 2 operaţii, cu şi
fără paranteze, explicînd ordinea
efectuării operaţiilor.
3.3. Aplicarea operaţiilor aritmetice şi
a proprietăţilor acestora pentru:
compunerea şi descompunerea
numerelor; aflarea unor numere
necunoscute în exerciţii.
3.4. Completarea unor succesiuni de
numere asociate după reguli
simple, indicate sau identificate
prin observare.
3.5. Rezolvarea problemelor cu plan
sau cu justificări, prin exerciţiu.
1.1. Identificarea, citirea şi scrierea,
numerelor naturale 0-1000.
1.2. Compararea şi ordonarea
numerelor naturale 0-1000.
1.3. Utilizarea elementelor de limbaj
matematic aferent conceptului de
Conţinuturi
1. Numerele de la 0 la 100.
2. Adunarea şi scăderea pînă
la 100, fără trecere peste ordin
3. Adunarea şi scăderea pînă
la 100, cu trecere peste ordin
4. Tabla înmulţirii şi împărţirii
5. Antrenare, dezvoltare.
6. Probleme rezolvabile prin 1-2 din 1
operaţiile aritmetice învăţate.
7. Ordinea efectuării operaţiilor în 1
exerciţii cu 2 operaţii, fără şi cu
paranteze.
8. Recapitilare
9. Evaluare iniţială
Nr. Data Activităţi de învăţare şi
ore evaluare Note
Efectuarea comentată, oral şi în
1 scris, a operaţiilor aritmetice;
calcul oral în lanţ.
1 Exerciţii fără paranteze cu 2
operaţii de acelaşi ordin şi de
ordin diferit;
1 exerciţii cu 2 operaţii, cu
paranteze; citirea expresiilor
numerice compuse, cu 2 operaţii.
1
Exerciţii de aflare anumerelor
necunoscute
Aflarea unor numere
1 necunoscute în exerciţii, în baza
încercărilor, a regulilor de aflare
a componentelor necunoscute, a
probelor, a organizării datelor în
tabele.
Rezolvarea de probleme cu 1-2
operaţii
Estimarea prin comparare, fără
efectuarea calculelor, a două
expresii simple, care se
deosebesc printr-un număr.
1 Exerciţii cu 1-2 operaţii,
rezolvarea de probleme
1 Continuarea, completarea unor
succesiuni de numere asociate
după o regulă legată de operaţiile
număr natural. învăţate

10.Analiză, recuperare, ameliorare 1 Exerciţii cu 1-2 operaţii,

rezolvarea de probleme

1.4. Explorarea modalităţilor
compunere a numerelor şi de
descompunere zecimală a lor,
folosind adunarea şi scăderea.
1.5. Completarea unor succesiuni de
numere naturale asociate după
reguli indicate sau identificate prin
observare.
2.1. Efectuarea adunării şi scăderii
în concentrul 0-1000, fără şi cu
treceri peste ordin.
2.2. Explicarea modului de calcul
şi a ordinii efectuării operaţiilor în
exerciţii cu, cel mult, trei operaţii.
Modulul II
Numere
Numere naturale
naturale 0- 1  000 (12 ore)
0- 1 000 Produsul evaluat:
de (12 ore) -Citirea/scrierea numerelor natural 0-
1000
-compunerea şi descompunerea
zecimală a numerelor
-compararea şi ordonarea numerelor
natural 0-100
-completarea unei succesiuni de Numărarea cu startul, finalul şi
numere pasul dat, în ordinea precizată.
Identificarea numerelor naturale
în contexte uzuale.
Compunerea numerelor şi
descompunerea zecimală a lor,
1.Formarea şi scrierea numerelor cu sprijin în obiecte, scheme,
naturale de la 100 pînă la 1 000 tabele, schimb de bani. Adunarea
şi scăderea dedusă din
2. Compunerea şi descompunerea descompunerea zecimală,
zecimală a numerelor comentînd modul de calcul.
Localizarea, compararea,
3. Adunarea şi scăderea dedusă din ordonarea numerelor în baza:
descompunerea zecimală scrierii zecimale; comparării
poziţiilor în şirul numerelor
4. Exerciţii de fixare 1 naturale.
Continuarea, completarea unor
5. Compararea numerelor de la 0 pînă succesiuni de numere asociate
la 1 000 1 după o regulă simplă, legată de
descompunerea zecimală a
6. Ordonarea numerelor de la 0 – 1000 numerelor.
1
7. Continuarea, completarea unor
succesiuni de numere asociate după o
regulă simplă 1
8. Exerciţii de fixare 1 Rezolvarea, formularea de
 Înmulţirea şi împăr Înmulţirea orală şi în scris,
Modulul comentarea etapelor de calcul.
IV
ţirea în concentrul
0 – 1  000 Efectuarea împărţirii cu rest cu
3.1 Efectuarea operaţiilor de înmulţire Înmulţirea
sprijin obiectual, în baza folosirii
şi împărţire în concentrul 0-1000, şi împărţi- Produsul evaluat:
tablei înmulţirii; verificarea prin
fără şi cu treceri peste ordin. -efectuarea fluent,mintală sau scrisă a
rea în probe.
calculelor
con- -efectuarea unui exerciţiu cu 3 operaţii
centrul Împărţirea orală şi în scris;
cu şi fără paranteze.
0 – 1 000 -rezolvarea problemelor compuse
3.2 .Explicarea modului de calcul şi a comentarea etapelor de calcul;
-formularea de probleme
ordinii efectuării operaţiilor în -completarea tabelelor
( 59 ore) verificarea prin probe; estimarea
exerciţii cu, cel mult, trei operaţii, -aflarea numerelor necunoscute
1 ordinului de mărime al cîtului
cu şi fără paranteze. 1. Evocare. Operaţia de înmulţire şi
(cu cîte cifre va fi scris cîtul).
împărţire
1 Exerciţii cu 2-3 operaţii învăţate,
2. Înmulţirea exactă cu 10, 100
cu şi fără paranteze. Calcul oral
1 în lanţ, cu efectuarea succesivă a
3. Antrenare, dezvoltare.
operaţiilor învăţate.
4. Înmulţirea cu numere formate din
1 Aflarea unor numere
zeci sau sute întregi
necunoscute în exerciţii, în baza
regulilor de aflare a
5. Antrenare, dezvoltare.
3.3 Aplicarea înmulţirii, împărţirii şi 1 componentelor necunoscute ale
a proprietăţilor acestora pentru operaţiilor şi a probelor.
6. Înmulţirea fără trecere peste ordin a
aflarea unor numere necunoscute 1 Estimarea prin comparare, fără
unui număr de două cifre cu un
în exerciţii. efectuarea calculelor, a două
număr de o cifră
expresii simple, care se
deosebesc printr-un număr.
7. Exerciţii de fixare
1
Continuarea unor succesiuni de
8. Înmulţirea fără trecere peste ordin a
1 numere, asociate după o regulă
unui număr de trei cifre cu un număr
de o cifră
simplă; identificarea şi
formularea regulii de formare;
9. Antrenare, dezvoltare.
1 propunerea de reguli pentru
formarea unor succesiuni de
3.4 Completarea unor succesiuni de
numere asociate după reguli
indicate sau identificate prin
observare.
3.5 Rezolvarea problemelor cu plan
sau cu justificări, prin exerciţiu.
10. Exerciţii aplicative
11. Înmulţirea unui număr cu o sumă
12. Exerciţii aplicative
13. Rezolvarea problemelor prin două
metode
14. Înmulţirea cu trecere peste ordin a
unui număr de două cifre cu un
număr de o cifră
15. Exerciţii de fixare
16. Antrenare, dezvoltare.
1 numere.
1 Rezolvarea, formularea,
modificarea problemelor cu 1-3
operaţii.
1
Completarea de tabele rubricile
1 cărora indică componentele
operaţiei, cuvintele-cheie ale
unei probleme. Completarea unor
1 scheme-lanţuri de calcule.
Activităţi matematice instructive
cu caracter ludic, utilizînd tehnici
1 antreprenoriale în contextul
orientării profesionale.
1

17. Înmulţirea cu trecere peste ordin a 1

unui număr de trei cifre cu un număr Aflarea unor numere
de o cifră necunoscute în exerciţii, în baza
regulilor de aflare a
3.6 Formularea de probleme pornind 18. Exerciţii de fixare 1 componentelor necunoscute ale
de la: enunţ incomplet; schemă;
operaţii aritmetice; exerciţiu; 19. Exerciţii aplicative 1 operaţiilor şi a probelor.
tematică. Estimarea prin comparare, fără
20. Consolidare şi dezvoltare 1 efectuarea calculelor, a două
expresii simple, care se
21. Lecţie de sinteză 1 deosebesc printr-un număr.
22. Evaluare sumativă 1
Continuarea unor succesiuni de
23. Analiza evaluării 1
numere, asociate după o regulă
24. Împărţirea exactă la 10, 100 1
simplă; identificarea şi
25. Împărţirea exactă a unui număr 1 formularea regulii de formare;
format din zeci sau sute la un număr propunerea de reguli pentru
de o cifră formarea unor succesiuni de
3.7 Explorarea unor modalităţi
elementare de organizare şi
clasificare a datelor în scheme,
tabele.
3.8 Investigarea unor situaţii-
problemă din cotidian, care
solicită aplicarea operaţiilor şi
metodelor învăţate.
3.9 Aplicarea înmulţirii, împărţirii şi
a proprietăţilor acestora pentru
aflarea unor numere necunoscute
în exerciţii.
3.10 Completarea unor succesiuni
de numere asociate după reguli
indicate sau identificate prin
observare.
numere.
26. Exerciţii de fixare 1
Rezolvarea, formularea,
27. Împărţirea cu rest 1 modificarea problemelor cu 1-3
operaţii.
28. Exerciţii de fixare 1
Completarea de tabele rubricile
29. Exerciţii şi probleme cu împărţiri 1 cărora indică componentele
exacte şi împărţiri cu restul diferit de operaţiei, cuvintele-cheie ale
zero unei probleme. Completarea unor
scheme-lanţuri de calcule.
30. Exerciţii aplicative 1
Activităţi matematice nstructive
31. Împărţirea unei sime la un număr 1 cu caracter ludic, utilizînd tehnici
antreprenoriale în contextul
32. Exerciţii de fixare 1 orientării profesionale.
33. Împărţirea unui număr de două 1 Aflarea unor numere
cifre la un număr de o cifră, cînd necunoscute în exerciţii, în baza
zecile deîmpărţitului se împart exact la regulilor de aflare a
împărţitor componentelor necunoscute ale
34. Exerciţii de fixare 1 operaţiilor şi a probelor.
Estimarea prin comparare, fără
35. Împărţirea unui număr de trei cifre 1 efectuarea calculelor, a două
la un număr de o cifră, cînd sutele şi expresii simple, care se
zecile deîmpărţitului se împart exact la deosebesc printr-un număr.
împărţitor
Continuarea unor succesiuni de
36. Exerciţii de fixare 1
numere, asociate după o regulă
37. Exerciţii şi probleme cu împărţiri 1
simplă; identificarea şi
38. Exerciţii şi probleme cu împărţiri 1 formularea
regulii de formare; propunerea de
39. Împărţirea unui număr de două 1 reguli pentru formarea unor
cifre la un număr de o cifră, cînd
zecile deîmpărţitului nu se împart succesiuni de numere.

3.11 Rezolvarea problemelor cu plan
sau cu justificări, prin exerciţiu.
3.12 Formularea de probleme pornind
de la: enunţ incomplet; schemă;
operaţii aritmetice; exerciţiu;
tematică.
3.13 Explorarea unor modalităţi
elementare de organizare şi
clasificare a datelor în scheme,
tabele.
exact la împărţitor
40. Exerciţii de fixare 1
41. Împărţirea unui număr de trei cifre 1
la un număr de o cifră, cînd zecile
deîmpărţitului nu se împart exact la
împărţitor
42. Exerciţii de fixare 1
43. Rezolvare şi creare de probleme 1
44. Probleme, rezolvabile prin 1 – 3 1
operaţii învăţate
45. Împărţirea unui număr de trei cifre 1
la un număr de o cifră, cînd sutele
deîmpărţitului nu se împart exact la
împărţitor, iar cîtul este scris cu trei
cifre
46. Exerciţii de fixare 1
47. Consolidare şi dezvoltare 1
48. Împărţirea unui număr de trei cifre 1
la un număr de o cifră, cînd cîtul
este un număr format din zeci şi
unităţi
49. Exerciţii de fixare 1
50. Consolidare şi dezvoltare 1
51. Probleme ce se rezolvă prin 1
metoda reducerii la unitate
52. Exerciţii cu cel mult 3 operaţii, 1
 fără paranteze

53. Rezolvare de exerciţii şi probleme 1

54. Exerciţii cu cel mult 3 operaţii, cu 1
paranteze

55. Exerciţii de fixare 1

56. Consolidare şi dezvoltare 1

57. Lecţie de sinteză 1

58. Evaluare sumativă 1
59. Analiza evaluării 1

Înmulţirea orală şi în scris,

comentarea etapelor de calcul.
4.1. Identificarea şi descrierea în
Modulul V Elemente intuitive de Efectuarea împărţirii cu rest cu
limbaj matematic a formelor Elemente geometrie şi măsurări sprijin obiectual, în baza folosirii
geometrice, indicate în intuitive tablei înmulţirii; verificarea prin
Produs evaluat :
conţinuturi. de probe.
-recunoaşterea figurilor geometrice
geometrie -exprimarea şi compararea Împărţirea orală şi în scris;
4.2. Exprimarea, compararea, şi comentarea etapelor de calcul;
rezultatelor unor măsurători
estimarea rezultatelor unor verificarea prin probe; estimarea
măsurări -completarea tabelelor
măsurători, folosind unităţi ordinului de mărime al cîtului
potrivite de măsură şi (cu cîte cifre va fi scris cîtul).
(22 ore) 1.Figuri geometrice 1
transformări ale lor. Exerciţii cu 2-3 operaţii învăţate,
2. Corpuri geometrice cu şi fără paranteze.
1
4.3. Explorarea unor modalităţi Calcul oral în lanţ, cu efectuarea
3. Măsurarea lungimii 1
elemen-tare de organizare a succesivă a operaţiilor învăţate.
rezultatelor unor observări şi
4. Exerciţii de fixare 1
măsurători: tabele, desene. Aflarea unor numere
necunoscute în
 5. Măsurarea masei 1
4.4. Investigarea unor situaţii- exerciţii, în baza regulilor de
problemă din cotidian, care 6. Exerciţii de fixare 1 aflare a componentelor
necunoscute ale operaţiilor şi a
presupun efectuarea a 1-3 operaţii
7. Măsurarea capacităţii 1 probelor. Estimarea prin
aritmetice învăţate asupra comparare, fără efectuarea
rezultatelor unor măsurători. 8. Exerciţii de fixare 1 calculelor, a două expresii
simple, care se deosebesc printr-
1 un număr.
9. Măsurarea timpului. Ceasul
4.5. Identificarea şi descrierea în 1
10. Exerciţii de fixare Continuarea unor succesiuni de
limbaj matematic a formelor
geometrice, indicate în 1 numere, asociate după o regulă
conţinuturi. 11. Măsurarea timpului. Calendarul, simplă; identificarea şi
deceniul, secolul formularea regulii de formare;
4.6. Exprimarea, compararea, 1 propunerea de reguli pentru
estimarea rezultatelor unor 12. Exerciţii de fixare formarea unor succesiuni de
măsurători, folosind unităţi numere.
potrivite de măsură şi 13. Unităţi monetare 1 Rezolvarea, formularea,
transformări ale lor. modificarea problemelor cu 1-3
14. Exerciţii de fixare 1 operaţii.
15. Consolidare şi dezvoltare 1
4.7. Explorarea unor modalităţi 16. Evaluare sumativă 1 Completarea de tabele rubricile
elemen-tare de organizare a cărora indică componentele
rezultatelor unor observări şi 17. Analiza evaluării 1 operaţiei, cuvintele-cheie ale
măsurători: tabele, desene. unei probleme.
18. Sinteză: folosirea operaţiilor 1
aritmetice Completarea unor scheme-lanţuri
de calcule.
19. Sinteză: crearea şi rezolvarea 1
problemelor Activităţi matematice instructive
cu caracter ludic, utilizînd tehnici
20. Sinteză: recunoaşterea formelor 1 antreprenoriale în contextul
geometrice orientării profesionale.

21. Sinteză: efectuarea măsurărilor 1

22. Recapitulare finală 1

 ŞTIINŢE
( 34 ORE ANUAL)

COMPETENŢE SPECIFICE DISCIPLINEI ŞTIINŢE

1. Receptarea informaţiilor ştiinţifice

2. Explorarea şi investigarea lumii înconjurătoare
3. Comunicarea orală şi scrisă utilizând stilul ştiinţific
4. Adoptarea unui comportament adecvat în cadrul mediului natural şi al celui social
 Subcompetenţe
1.1. Achiziţionarea şi utilizarea în
comunicarea ştiinţifică a termenilor -
cheie: Pămînt, ape, uscat, ţară,
capitală.
1.2. Reproducerea prin enunţuri
simple a viziunilor despre apariţia
Pămîntului.
1.3. Descrierea unor locuri după un
plan propus.
1.4. Identificarea diverselor locuri
utilizînd globul pămîntesc, harta.
1.5. Colectarea unor date, informaţii
ştiinţifice din surse diferite.
1.6. Proiectarea unor acţiuni de
ocrotire a mediului înconjurător.
2.1. Achiziţionarea şi utilizarea în
comunicarea ştiinţifică a termenilor -
cheie: solid-lichid-gazos; înveliş,
relief, sol, aer, apă, starea apei,
curgător-stătător, circuit, fenomene
naturale, vreme
2.2. Distingerea caracteristicilor
principale ale învelişurilor interne şi
Nr. de rînd Conţinuturi
Modulul I 1.Viziuni (ştiinţifică şi
religioasă ) despre apariţia
Pămîntului
Planeta
Pămînt
2. Uscatul şi apele
3. Evaluare iniţială
7 ore
4.Globul pămîntesc. Harta
5. Republica Moldova.
6.Capitala Republicii Moldova
7.Evaluare sumativă la finele
modulului Planeta Pămînt
Modulul II 1.Stările de agregare: solidă,
lichidă, gazoasă
Învelişurile 2. Învelişurile interne şi externe
Pămîntului ale Pămîntului
12 ore 3. Învelişul solid al Pămîntului.
4. Formele de relief. Relieful
Republicii Moldova Excursie
Nr Data Activităţi de învăţare şi Surse
. evaluare didactic
ore
Prezentarea unor imagini care
1 ilustrează planeta Pămînt;
discuţii privind cele două viziuni
despre apariţia Pămîntului, despre
călătorii întreprinse în jurul lumii;
1 jocuri de orientare pe globul
pămîntesc şi pe o hartă;
1 identificarea Republicii Moldova, a
unor localităţi pe hartă cu indicarea
1 continentului, a ţărilor vecine etc.);
descrierea plaiului natal după un
1 algoritm propus;
activităţi de documentare despre
oraşul Chişinău prin intermediul
1 Internetului;
acţiuni de colectare a informaţiilor
cu privire la starea ecologică
1 globală;
evaluare – concurs de afişe, alte
materiale de sesizare a populaţiei
privind impactul negativ a unor
acţiuni ale omului asupra mediului
ambiant;
evaluare – panou „Terra - casa
noastră comună!”;
1 Colectarea informaţiilor, desenelor,
imaginilor cu referire la înfăţişarea
planetei Pămînt;
1 reprezentarea grafică a învelişurilor
pămîntului;
experimente simple de observare a
1 însuşirilor corpurilor;
clasificarea corpurilor în
dependenţă de starea lor de
1 agregare: solide, lichide, gazoase;
exerciţii de comparare a unor
externe ale Pămîntului.
2.3. Compararea corpurilor pe baza
unor criterii date.
2.4. Efectuarea experienţelor simple,
pe baza unei fişe de instrucţiuni date.
2.5. Formularea întrebărilor,
răspunsurilor referitoare la
fenomenele din natură observate.
2.6. Descrierea unor stări, procese,
fenomene, folosind terminologia
specifică.
2.7. Măsurarea cu instrumente
convenţionale şi neconvenţionale,
comparînd rezultatele cu propriile
estimări.
2.8. Înregistrarea datelor,
informaţiilor în fişe de observaţii,
tabele, scheme.
3.1. Achiziţionarea şi utilizarea în
comunicarea ştiinţifică a
termenilor-cheie: plante
sălbatice,
cultivate, medicinale; ierburi-
arbuşti-arbori; animale sălbatice,
domestice; legături de hrănire.
tematică
5. Solul (proprietăţile solului)
6. Bogăţiile subsolului,
materiale prelucrate
7. Învelişul gazos al Pămîntului:
Aerul (proprietăţile aerului,
temperatura aerului)
8.Învelişul lichid al Pămîntului:
Apa (proprietăţile apei, formele
apei în natură)
9.Circuitul apei în natură. Starea
vremii
10.Apele curgătoare şi cele
stătătoare
11.Învelişul viu al Pămîntului:
Plantele, animalele şi oamenii
(grupuri de animale, legături de
hrănire între vieţuitoare)
12.Evaluare sumativă la finale
semestrului I
Modulul
III
1.Plantele de cîmpie
Lumea
vegetală şi 2. Plantele acvatice
animală
corpuri de acelaşi tip;
evaluare – descrierea unui corp
1 după un anumit algoritm (formă,
mărime, culoare, stare de agregare,
duritate, transparenţă, materialul
1 din care este confecţionat,
întrebuinţări etc.)
experienţe pentru evidenţierea
caracteristicilor solului, apei,
1 aerului;
lectura unui desen, a unui tabel sau
a unei scheme ce reprezintă
proprietăţi
1 ale corpurilor;
exerciţii de completare de scheme,
tabele;
1 efectuarea măsurărilor temperaturii
aerului;
înregistrarea datelor obţinute în
urma observaţiilor şi ale
măsurărilor în fişa de observaţii;
1
evaluare – interpretarea unei fişe
de observaţii despre starea vremii /
despre schimbările care se produc
în natură, în viaţa unui animal sau a
unei plante etc.;
1
1
Discuţii după vizionarea unor
filme documentare, artistice, cu
desene animate despre animale,
1 plante;
exerciţii de identificare pe planşe a
diverselor plante şi animale din
1 Republica Moldova;observarea şi

3.2. Stabilirea relaţiilor între
părţile
componente ale unui sistem
studiat (plante spontane şi
cultivate; animale sălbatice şi
domestice; lanţuri trofice etc.).
3.3. Explorarea efectelor factorilor
de mediu asupra plantelor şi
animalelor.
3.4. Argumentarea importanţei
protejării mediului înconjurător.
4.1. Achiziţionarea şi utilizarea în
comunicarea ştiinţifică a
termenilor - cheie: plante-animale
exotice, zonă naturală, grădina
zoologică, Cartea Roşie,
protecţie.
4.2. Descrierea relaţiilor între
sistemele mediului înconjurător.
4.3. Înregistrarea unor date,
informaţii despre plante şi animale
în fişe de observaţii.
4.4. Comunicarea rezultatelor în
urma observaţiilor asupra relaţiilor
unui sistem.
din Repub- 3.Plante de pădure
Evaluare formativă
lica
Moldova
4.Plantele decorative
9 ore
5.Plante de cultură – livada, via
6.Grădina de legume, cerealele
7. Lumea animală din Republica 1
Moldova (animale sălbatice şi
domestice)
8. Oamenii. Ocupaţiile oamenilor
din ţara noastră
9. Evaluare sumativă la finele
modulului Lumea vegetală şi
animală din Republica Moldova
1.Plantele şi animalele exotice
ModululIV
Protecţia
mediului 2. Zonele naturale
înconjură-
Evaluare formativă
tor
3. Grădina zoologică
6 ore Grădina botanică
Cartea Roşie a Moldovei
4.Protecţia mediului în care
trăiesc
5.Evaluare sumativă finală
1 descrierea verbală a unor plante din
mediulapropiat;
activităţi în grup în scopul colectării
plantelor pentru ierbare (Atenţie la
1
plantele rare!);
întocmirea unei liste cu măsuri ce
1 pot fi întreprinse în scopul
protecţiei mediului din localitatea
1 natală;
colectarea de informaţii în urma
unei excursii, drumeţii,expediţii;
jocuri de rol, dramatizări;redactarea
unor reguli de comportare în mediul
înconjurător;
studii de caz;
1  evaluare - rezolvarea unei
situaţii-problemă,
excursii tematice;
1
1
Descrierea plantelor şi animalelor
exotice după un algoritm dat;
exerciţii de identificare a plantelor
1
şi animalelor conform descrierilor
propuse;
identificarea legăturilor care se
1 stabilesc între lumea vie şi mediul
de viaţă;
organizarea datelor în tabele şi
realizarea unor grafice referitoare la
1 informaţiile achiziţionate;
colectarea de informaţii cu referire
la caracteristici şi comportamente
ale plantelor şi animalelor în
1 vederea adaptării la diferite medii
(camuflajul, schimbarea culorii,
grosimea blănii etc.);

4.5. Formularea de probleme pe
baza acţiunilor omului
(stabilizatoare, perturbatoare)
asupra mediului înconjurător.
4.6. Analiza consecinţelor
activităţii omului asupra mediului
ambiant cu elucidarea măsurilor
de remediere.
4.7. Determinarea efectelor
factorilor de mediu asupra
plantelor şi animalelor.
1 elaborarea de referate, jurnale,
6. Excursie la muzeul ţinutului proiecte referitoare la lumea
natal vegetală şi animală din diverse zone
ale Pămîntului;
crearea de jocuri didactice „Puzzle”
în baza unor imagini ce reprezintă
plante,animale;
vizionarea de emisiuni,
documentarea unor surse
ştiinţifice: enciclopedii, atlase;
 evaluare - realizarea unor cărţulii
tematice despre plantele, animalele
protejate de lege şi despre măsurile
de prevenire a dispariţiei unor
specii;
joc didactic „Grădina Zoologică”;
dialoguri improvizate cu animale de
la Grădina Zoologică;
comunicarea verbală,
EDUCAŢIA MORAL-
SPIRITUALĂ
COMPETENŢE SPECIFICE
1. Utilizarea conceptelor specifice
valorilor moral-spirituale pentru
cunoaşterea şi respectarea tradiţiilor
Clasa: a III-a naţionale, experienţei religioase,
Numărul de ore: 1 ore normelor de convieţuire în
societate.
Anual - 33 ore 2. Aplicarea normelor din sfera
valorilor umane in stabilirea
relaţiilor interpersonale pozitive.
3. Manifestarea unui comportament
social activ şi responsabil adecvat
unei lumi in schimbare.
4. Participarea la luarea deciziilor şi la
rezolvarea problemelor comunităţii.
 Conţinuturi Nr Data Activităţi de Surse
Subcompetenţe . învăţare didactice
ore şi evaluare
1.Motive folclorice, biblice, artistice specifice vieţii moral – spirituale -10 ore
- Identificarea 1. „ Grădina sufletului” 1 - Realizarea unui
situaţiilor din proiect la tema
cotidian din 2. „Viaţa” (parabolă) 1 obiceiurilor
perspectiva strămoşeşti păstrate în
valorilor moral- 3. „Ajutor dezinteresat” 1 localitate;
spirituale;
1
4. „Acul albinei” (legendă)
- explicarea moralei - portofolii
textelor biblice/literare în 1 individuale;
raport cu situaţiile din 5. „Dragostea călugărului” (parabolă)
viaţă;
6. „Din sfaturile unchiaşului înţelept” de A. 1 - joc creativ;
Pann
1
- acceptarea noţiunii de 7. „Îndemn” de D. Botez
valoare moral-spirituală 1
în texte artistice, 8. „Legenda lăcustei”
scripturale, folclorice; 1
9. „Patria” de V. Romanciuc
1
10.„Acasă” de D. Matcovschi

2.Valori centrale ale religiei creştine: Libertatea; Dragostea; Dreptatea ,Adevărul - 5 ore

- explicarea moralei
textelor biblice/literare în
raport cu situaţiile din
viaţă;
- identificarea valorilor
naţionale proprii
neamului nostru;
- acceptarea noţiunii de
valoare moral-spirituală
în texte artistice,
scripturale, folclorice;
3.Crăciunul în familie. Crăciunul în comunitate
- explicarea moralei
- identificarea în
textele citite a
1. “Povestea trandafirului”(legendă) 1 valorilor centrale
creştine: libertate,
2. “Legenda lăcrimioarei” 1 dragostea faţă de
altul, dreptatea,
adevărul;
1
3. “Dreapta educaţie” - memorarea unor
1 versuri cu conţinut
4. „Pilda celor doi pomi” educativ;
1 - exerciţii de
5. „Dumnezeu este iubire” elaborare a unui text
scurt de caracterizare
a acţiunilor într-o
situaţie concretă;
- acţiuni de inters
comunitar;
- 5 ore
- memorarea unor
textelor biblice/literare în
raport cu situaţiile din
viaţă;
- identificarea valorilor
naţionale proprii
neamului
- Identificarea situaţiilor
din cotidian din
perspectiva valorilor
moral-spirituale;
4. Sărbătoarea Paştelui în Familie şi în comunitate - 3 ore
- explicarea moralei
textelor biblice/literare în
raport cu situaţiile din
viaţă;
- identificarea valorilor
naţionale proprii
neamului
5. Aplicarea învăţăturilor biblice în viaţa de zi cu zi - 11 ore
1. Naşterea Domnului - prilej de bucurie 1 versuri cu conţinut
pentru toţi creştinii. “În seara de Crăciun” educativ;
de G. Coşbuc
- exerciţii de
1 elaborare a unui text
2. Un dar pentru micul Iisus
scurt de caracterizare
3. “Florile dalbe” de V. Alecsandri 1 a acţiunilor într-o
situaţie concretă;
1 - acţiuni de inters
4. “O, ce veste minunată”
comunitar;
1
5. “Sorcova” (folclor) “Pluguşorul”
- discuţii în grup în
1. “Răstignirea Domnului Iisus Hristos” 1
baza textelor şi
imaginilor
2. Învierea. “Paştile” de M. Popescu 1 despre tezaurul
cultural naţional;
3. “Hristos a înviat” de A. Vlăhuţă. Cum 1 - jurnalul personal:
sărbătores copiii Paştile impresii notate în
timpul orelor;
miniproiecte de
acţiune moral-
spirituală.
- reacţionarea adecvată la
morala textelor biblice;
- argumentarea
semnificaţiei şi
respectului faţă de
normele din sfera
valorilor moral-
spirituale.
- explicarea moralei
textelor biblice/literare în
raport cu situaţiile din
viaţă;
- identificarea valorilor
naţionale proprii
neamului
1. “Adevărata comoară” 1 - completarea
Agendei Faptelor
2. “ Cele patru piersici” (parabolă) 1 Bune;
- realizarea de mini
3. Să ne iubim părinţii” 1 proiecte;
- discuţii în grup în
1 baza textelor şi
4. “Mama” de P. Cerna
imaginilor
1 despre tezaurul
5. “Cea mai demnă” cultural naţional;
1 - jurnalul personal:
6. “Răsplata” impresii notate în
1 timpul orelor;
7. “Cîinele şi pisica” - miniproiecte de
1 acţiune moral-
8. “Iubiri nerăsplătite” spirituală.
1
9. “Să fim buni cu vieţuitoarele”
1
10.“Prietenie minunată”
1
11.Evaluare sumativă
 EDUCAŢIA TEHNOLOGICĂ
COMPETENȚE SPECIFICE

1. Elaborarea unui proiect de

Clasa: a III-a confecţionare a unui obiect, care să
răspundă unei trebuinţe;
Numărul de ore: 1 ore prezentarea acestui proiect;
Anual - 33 ore 2. Conceperea şi organizarea
mijloacelor de confecţionare a unui
obiect conform proiectului elaborat;
3. Realizarea obiectului conform
proiectului elaborat, respectînd
regulamentul tehnologic;
4. Evaluarea lucrării realizate,
memorizarea etapelor procesului
tehnologic;
 Subcompetenţe Conţinuturi Nr Data Note
Module .
ore
1. Lucrări de toamnă: recoltarea, sortarea,
1. Elaborarea unui proiect de semănare şi îngrijire a Modulul păstrarea roadei (seminţelor); pregătirea terenului 1
plantelor de ridiche, sfeclă roşie, morcovi: pentru sădirea plantelor cu bulbi (ceapa,
„Activităţi
- prezentarea proiectului; usturoiul).
- pregătirea solului şi a seminţelor pentru semănat; agricole”
- respectarea normelor de protecţie a muncii în timpul 4 ore 2. Creşterea legumelor rădăcinoase şi a celor cu 1
lucrului pe teren (acasă). bulbi.
2. Conceperea şi orgnizarea modului de îngrijire a Plantarea bulbilor de usturoi ,ceapă.
plantelor răsărite, a celor plantate:
- plantarea în sol a plantelor sănătoase, viguroase; 3. Lucrări de primăvară-vară: 1
În luna
- sădirea acasă a plantelor decorative de cameră; - prelucrarea solului;
- îngrijirea lor; udarea, plivirea la timp. mai
- pregătirea seminţelor şi semănatul; - îngrijirea
3. Recoltarea legumelor cultivate pe teren (acasă): plantelor răsărite pe lot.
- evidenţierea factorilor ce au influenţat obţinerea unei
roade bogate; 4. Îngrijirea plantelor decorative de cameră. 1 În luna
- comentarea rolului şi a importanţei legumelor pentru mai
sănătatea omului;
4. Evaluarea lucrărilor realizate, a calităţii recoltei
adunate:
- participarea la activităţile de organizare şi desfăşurare
a expoziţiilor (clasei, şcolii) de produse agricole
cultivate pe lotul şcolii (acasă);

1. Explicarea unor informaţii despre componenţa

nutritivă a alimentelor şi rolul acestora în organism: Arta culinară şi sănătatea
1
- elaborarea unui meniu pentru alimentaţia unui copil Modulul 1. Noţiuni despre o bună bucătărie şi o
de 10 ani (corespunzător unei alimentaţii echilibrate); „Arta alimentaţie echilibrată:
- componenţa nutritivă a produselor alimentare;
culinară şi - verificarea calităţii produselor alimentare;
sănătatea” - condiţii adecvate de păstrare a produselor
2. Evaluarea calităţii unor produse alimentare după alimentare.
aspect, culoare, miros, gust, pipăit etc.:
5 ore
 1
- explicarea unor informaţii despre calitatea nutritivă a 2. Normele de igienă şi protecţie a muncii:
produselor alimentare în funcţie de prospeţimea şi - igiena personală;
starea acestora; - îngrijirea şi utilizarea corectă a ustensilelor, vaselor
etc.;
- prevenirea contaminării alimentelor în timpul
prelucrării culinare.
- respectarea normelor de igienă şi protecţie a muncii în
timpul preparării şi consumării produselor culinare; 1
3. Comportarea corectă în timpul mesei.
4. Evaluarea activităţilor în grup, sub aspect estetic,
aranjarea mesei. 1
4. Întreţinerea ordinii şi curăţeniei în încăpere,
1. Elaborarea unui proiect de confecţionare a unei măşti la masa de lucru .
Salata din legume fierte. Prepararea salatei
după modelul din natură sau şablon, corespunzînd unui
anumit ritual:
- identificarea din imagini a tipurilor de măşti şi rolul 1
5. Evaluare finală
lor în desfăşurarea obiceiurilor şi tradiţiilor de iarnă.

2. Conceperea şi organizarea mijloacelor şi materialor

necesare pentru realizarea obiectului proiectat
(plastilină sau lut, hîrtie, clei, vopsea acrilică, cuţit de Sărbători calendaristice de iarnă
modelare etc.): 1. Obiceiuri şi tradiţii de iarnă:
- aprecierea calitatăţii materialelor pregătite şi - Crăciun, Anul Nou (sf. Vasile), Boboteaza; 1
proprietăţilor acestora (ruperea, uscarea, lipirea, - Cete de colindători şi urători, capra, malanca.
netezimea suprafeţei etc.); Sărbători
- pregătirea materialelor şi ustensilelor necesare pentru calenda- 2. Obiecte şi accesorii, simboluri etnoculturale:
confecţionarea articolului proiectat; - măşti, clopoţei . Elaborarea unui proiect de
ristice confecţionare a unei măşti
- păstrarea în condiţii adecvate a materialele şi 1
ustensilelor selectate.
9 ore 3. Materiale şi ustensile:
- lut sau plastilină;
3. Confecţionarea obiectului proiectat respectînd - carton, bucăţi de ziar, hîrtie albă, clei PVA, 1
tehnologia operaţiilor şi etapele de confecţionare a hîrtie abrazivă, guaş, riglă, foarfece.
modelului de mască:
- decorarea obiectului de ritual proiectat (mască), ţinînd 4. Tehnologia confecţionării
cont de caracteristicile personajului selectat; măştilor.Confecţionarea unei măşti
- prezentarea etapele de confecţionare a obiectului - modelarea formei; 1
(mască) realizat în scopul însuşirii etapelor tehnologice. - aplicarea straturilor de hîrtie;
- şlefuirea suprafeţei de hîrtie;
- vopsirea modelului;
4. Evaluarea calităţii confecţionării obiectului de ritual
proiectat după aspectul estetic, calitate şi utilitate. 5.Confecţionarea unei măşti
- aplicarea decorului în caracter;
- finisarea măştii. 1
1. Elaborarea unui proiect de confecţionare a unui
ştergărel decorat cu cusături şi elemente decorative 6Decoraţiuni pentru pomul de Crăciun
simple: -ghirlanda de hîrtie
- prezentarea schiţei grafice a ştergărelului ce doreşte 1
să-l confecţioneze; 7 Decoraţiuni pentru pomul de Crăciun
- stabilirea etapelor tehnologice la confecţionarea -Jucării din diverse materiale
ştergărelului. 1
8. Brăduţul din materiale recilcabile.

2. Stabilirea şi organizarea mijloacelor de confecţionare 9. Evaluare finală Cete de colindători şi urători, 1

a unui ştergărel cu decor simplu cusut: capra, malanca., înscenări folosind măştile
- selectarea şi păstrarea în condiţii adecvate a Cusutul şi brodatul tradiţional 1
materialelor şi ustensilelor necesare pentru 1. Ştergare tradiţionale cu decor realizat la ţesut
confecţionarea ştergărelului; sau la cusut, năfrămiţe, şerveţele Modele de
- evaluarea calităţii materialelor şi ustensilelor utilizate decor pentru un ştergărel.. 1
pentru confecţionare;
- respectarea normelor de igienă şi protecţie a muncii. Arta acului 2. Materiale şi ustensile:
- pînză de bumbac, in, cînepă cu textura uşor 1
(Cusutul şi
vizibilă;
*3. Confecţionarea unui ştergărel cu decor brodat brodatul - fire colorate muline;
conform proiectului. tradiţional) - aţă albă subţire, nr. 50, 60;
*- executare practică: croirea unui ştergărel de - ace, foarfece mici, gherghef etc.
dimensiuni mici; tivirea marginilor. Norme de igienă şi protecţie a muncii.
4. Evaluarea ştergărelului confecţionat: 10 ore 3. Tehnici de cusut şi brodat:
- memorarea etapelor tehnologice; însăilătura; 1
- evaluarea lucrărilor în aspect estetic şi calitativ Exerciţii de cusut;
4. Punctul înaintea acului. Punctul cruciuliţă
Exerciţii de cusut; 1
1. Elaborarea unui proiect de confecţionare a unui vas
de formă întinsă după şablon sau figurine, jucării etc.:
- prezentarea schiţei grafice a unui vas de formă întinsă 5.Găurele simple. Exerciţii de cusut; 1
(farfurie) sau a altui obiect;
- descrierea tehnică a modelării după şablon a unui vas 6. Etape tehnologice de confecţionare a unui
de formă întinsă. ştergărel.Confecţionarea unui ştergărel cu 1
decor simplu cusut.
2. Pregătirea materialelor necesare modelării unui vas - selectarea şi croirea pînzei;
sau a altui obiect: - tivirea marginilor;
- pregătirea ustensilor şi a locului de lucru pentru 7. Exerciţii de coasere;
modelarea din lut; -finisarea lucrării; 1
8.Felicitare originală
- respectarea normelor de igienă şi protecţie a muncii. 9.Finisarea felicitării.
3. Modelarea unui vas de formă întinsă sau a altui 10. Evaluare finală Expoziţie de lucrări 1
obiect (jucărie, figurină) prin tehnica modelării după Modelarea artistică din lut
şablon: 1. Obiecte de ceramică tradiţională: 1
- vase pentru preparat bucate (oale de diverse
- obţinerea plasticităţii necesare la prelucrarea lutului; tipuri); 1
- confecţionarea unei bile mari de lut; - vase pentru apă (ulcioare, căni etc.);
- întinderea bilei pentru a obţine o placă suficient de - farfurii, străchini etc.;
groasă şi presarea ei pe şablon; Modulul - figurine-jucării, ţuruiece etc.
- finisarea lucrării prin tăierea resturilor de pe margine, „Modelarea
scoaterea de pe şablon. artistică din 2. Materiale şi ustensile: 1
lut” - lut preparat, vas cu apă;
4. Evaluarea lucrărilor confecţionate în aspect estetic, - şlicher, angobă, pînză, sîrmuliţă etc.
calitativ, funcţional: 5 ore
- comentarea etapelor tehnologice, utilizînd 3. Modelarea unui vas. Tehnici de modelare:
terminologia specifică. - tehnica modelării prin suprapunerea spiralică a 1
vergelelor;
- tehnica prin suprapunerea bilelor mici, 1
- modelarea liberă.
4. Elemente decorative, motive populare;
cromatica ceramicii tradiţionale: 1
- elemente decorative simple.

5. Evaluare finală
Oformarea expoziţiei ,,De la lume adunate, 1
obiecte din lut modelate...”
EDUCAŢIA PLASTICĂ
Clasa: a III-a
Numărul de ore: 1 ore
Anual - 34 ore

COMPETENŢE SPECIFICE
5. Explorarea diverselor
instrumente, materiale şi tehnici
de artă.
6. Valorificarea elementelor de
limbaj plastic în exprimarea
artistico-plastică.
7. Realizarea lucrărilor plastice în
diverse tehnici şi materiale de
artă.
8. Cunoaşterea noţiunilor
elementare din domeniul artelor
plastice.
 SUBCOMPETENŢE CONŢINUTURI N. DATA RESURSE NOTE
MODULUL ORE
I. Materiale, Materiale, instrumente şi
instrumente şi tehnici de artă Planşa 1,
tehnici de artă 1.Materiale netradiţionale în arta
1
plastică. Subiectul “Toamna de aur”
1.1. Experimentarea materialelor şi
tehnicilor netradiţionale în exprimarea 1
individual-creativă.
6 ore 2. Modalităţi de expresie ale
materialelor naturale şi artificiale
Tehnici mixte.
1 planşa 2
3. Tehnica colajului
Colaj din materiale naturale “Păunul”
1.2. Realizarea proiectelor artistice în
diverse materiale şi tehnici de artă. 1 planşa 3
4. Tehnica formelor din diverse
planşa 27
materiale textile, hîrtie. Colaj
“Vază cu flori”. Mozaic Peisaj de
primăvară
1 planşa 4
5. Compoziţie din materiale naturale
Colaj “Iepuraşi”
1 planşa 6
6.Tehnica Origami Subiectul : Căţeluş
1.3. Crearea diverselor forme din II. Elemente de
1 Planşa 7
materiale naturale şi artificiale. limbaj plastic Elemente de limbaj plastic
10 ore 1.Punctul ca element constructiv.
Subiectul: Buburuze pe frunze Planşa 8
1
2.1. Utilizarea punctului ca element
decorativ în lucrările plastice. 2. Punctul ca element decorativ.
Subiectul: Tavă pentru tort 1 Planşa 9

2.2. Perceperea funcţiilor decorativă şi

constructivă a punctelor şi liniilor. 3. Funcţia constructivă a liniei. Planşa 10
Subiectul: Dealuri.
1
Subiectul: Valuri
Planşa 11
2. 3. Producerea petelor picturale şi 1
decorative prin amestecul culorilor.
4. Funcţia decorativă a liniei. Planşa 12
Subiectul: Fulgi fantastici
1
2.4. Crearea de forme geometrice pe
suprafaţa plană şi în volum din diferite 5. Pata picturală. Planşa 13
materiale. Subiectul:Felicitare de Crăciun 1

Planşa 14
6. Pata decorativă. 1
2.5. Identificarea culorilor primare,
binare pe reproduceri, planşe didactice, Subiectul: Pomul de Crăciun
Planşa 15
mediul înconjurător. 1
7. Forma geometrică.
Subiectul: “Veselă”
2.6. Obţinerea expresivităţii plastice prin
diverse procedee de modificare a culorii. 1
Planşa 30
8. Culori primare, culori binare.
Subiectul: Natură statică

3.1. Exprimarea preferinţelor în alegerea 9. Procedee de modificare a culorii:

subiectelor pentru realizarea compoziţiei III. Iniţiere în amestecul culorilor, fuzionarea. Planşa 16
realiste. Subiectul: Peisaj 1
compoziţie
10.Culori complementare
15 ore Subiectul:Clovn 1 Planşa 17
3.2. Reprezentarea structurilor din natură
în compoziţii volumetrice utilizînd
diverse materiale. Planşa 18
1

Iniţiere în compoziţie
1. Compoziţia realistă. Planşa 19
3.3. Evidenţierea centrelor de interes ale
1
compoziţiei folosind creativ mijloace de Subiectul: Jocuri de iarnă.
expresie.
2. Compoziţia realistă. Planşa 20
Subiectul: Adio, iarnă.

3.4. Promovarea valorilor general-
umane în lucrările efectuate.
3.1 Exprimarea preferinţelor în alegerea
subiectelor pentru realizarea compoziţiei
realiste.
3.2. Reprezentarea structurilor din natură
în compoziţii volumetrice utilizînd
diverse materiale.
3.3. Evidenţierea centrelor de interes ale
compoziţiei folosind creativ mijloace de
expresie.
3.4. Promovarea valorilor general-
umane în lucrările efectuate.
1
3. Plasarea elementelor
compoziţionale în spaţiul plastic.
Subiectul: La gura sobei
Planşa 21
1
4. Plasarea elementelor
compoziţionale în spaţiul plastic.
Subiectul: Eroul preferat Planşa 22
1
5. Evidenţierea centrelor
compoziţionale (culoarea),
Subiectul: Sărbători de primăvară 1
Colaj Planşa 23
6. Evidenţierea centrelor
Planşa 24
compoziţionale (mărimea),
1
Subiectul: Ciripit de păsărele
7. Echilibrul în compoziţia plastică
Subiectul: Poieniţa veselă Planşa 25
1
8. Organizarea cromatică a spaţiului
plastic.
Subiectul: Masa de Paşti, Ou
încondeiat 1 Planşa 29
9. Tangram
1
Subiectul: Improvizări Planşa 28
10. Structuri compoziţionale
(structură orizontală). 1
Subiectul: Lumea subacvatică
11. Structuri compoziţionale (structură 1 Planşa 32
verticală) Subiectul:Singur acasă
12. Structuri compoziţionale (structură
 pe diagonală) 1 Planşa 30

Subiectul: Vin cocostîrcii

IV. Iniţiere în 13. Centru de interes

domeniul Preferinţe libere.
artelor plastice 14.Amplasarea elementelor pe foaia de
3 ore lucru
1.1. Identificarea ramurilor artelor plastice. Subiectul: Lac 1

15. Amplasarea elementelor pe foaia de

4.2. Perceperea calităţilor estetice ale lucru 1
Subiectul: La păscut
operelor şi mesajelor de artă plastică. Iniţiere în domeniul
artelor plastice 1
4.3. Manifestarea interesului pentru 1. Ramurile artei plastice.
cunoaşterea Subiectul: Curtea şcolii
artei plastice populare, naţionale şi
universale. 2. Muzee şi galerii de artă.
Excursie la muzeul de arte plastice

3. Maeştri şi capodopere
Excursie la muzeul de arte plastice
 Educaţia fizică
COMPETENŢELE SPECIFICE ALE DISCIPLINEI
1. Cunoaşterea noţiunilor, cerinţelor şi legităţilor elementare referitoare la educaţia
fizică şi aplicarea acestora în practica educaţională:
Ø competenţe cognitive generale;
Ø competenţe cognitive specifice.
2. Dezvoltarea competenţelor fizice de bază prin intermediul exerciţiilor fizice:
Ø competenţe psihomotorice.
3. Formarea calităţilor de personalitate, comportamentului civilizat a deprinderilor
comunicative şi de interacţiune socială:
Ø competenţe de atitudini.
 SUBCOMPETEȚE
- să respecte regulile de
securitate în cadrul lecţiilor
de educaţie fizică.
- Să demonstreze atitudine
conştientă şi disciplină în
cadrul lecţiei de educaţie
fizică;
- să manifeste atitudine
grijulie faţă de sănătatea
proprie.
- Să cunoască regulile de
acţiune individuală şi în
comun.
- să stabilească legături
dintre activitatea motrice
independentă şi sănătatea
omului.
- Să demonstreze rezistenţă
în regim aerobic, calităţi de
viteză şi precizie a mişcării.
- să stabilească legături
dintre activitatea motrice
independentă şi sănătatea
omului.
- să stabilească legături
dintre activitatea motrice
independentă şi sănătatea
omului.
N CONŢINUTURI ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE ore Data Evaluare Note
R. Jocuri
1. Cunoştinţe conceptuale -dialog pe tema echipamentului adecvat 1
1. Principiile călirii organismului -Principiile călirii organismului
Noţiuni de regulament sportiv
2 1. Rolul exerciţiilor fizice în
- reamintirea măsurilor de prevenire a 1
fortificarea sănătăţii omulu
accidentelor
-Rolul exerciţiilor fizice în fortificarea
2. Reamintirea măsurilor de sănătăţii omulu
prevenire a accidentelor
3. 1.Exerciţii de front şi formaţii: - repetarea exerciţiilor de front şi 1
Enumerarea la unu-doi, cîte3, formaţii învăţate
cîte 4. - învăţarea raportului
2. Raportul
4. Teste motrice Alergarea de suveică: 3×10 m (s); 1
Teste antropometrice: ridicarea trunchiului din culcat dorsal
(nr. de repetări);
* flotări (fete) din sprijin culcat,
mâinile pe banca de gimnastică (nr. de
repetări);
* masa corporală (kg);
5. Teste motrice * tracţiuni în braţe (băieţi, nr. de 1
Teste antropometrice: repetări).
* sărituri în lungime de pe loc (cm);
talia (înălţimea corpului) (cm.);
* perimetrul toracic (cm.);
6. Teste motrice * din stînd pe banca de gimnastică, 1
Teste funcţionale aplecare înainte (cm).
* frecvenţa pulsului în stare de repaus
(timp de 1 min.);frecvenţa respiraţiei în
stare de repaus (timp de 1 min.).
-Să formeze competenţe de
a comunica, aplicînd
terminologia exerciţiilor
învăţate;
- Să demonstreze rezistenţă
în regim aerobic, calităţi de
viteză şi precizie a mişcării.
- Să cunoască regulile de
acţiune individuală şi în
comun.
Propunerea de exerciţii
fizice în scopul exersării
ţinutei corecte a corpului
- Să cunoască regulile de
acţiune individuală şi în
comun.
- să execute corect acţiunile
motrice orientate spre
dezvoltarea capacităţilor de
coordonare, viteză şi forţă -
explozivă.
- să manifeste îndemânare în
7. 1. Regrupare în deplasare cu - repetarea exerciţiilor de front şi 1
întoarcere; formaţii învăţate
Formaţia de adunare în linie pe -formaţia de adunare în linie pe două
două rânduri. rânduri
- alinierea în linie, formaţii de
2. Exerciţii de reglare a adunare în linie, pe două rânduri
respiraţiei, re relaxare şi de - exerciţii de reglare a respiraţiei, re
refacere după efort relaxare şi de refacere după efort
8. 1.. Mers pe cerc mare şi mediu;, - repetarea exerciţiilor de front şi 1
formaţii învăţate.
2.Repetarea exerciţiilor de front - învăţarea alinierii în linie şi în
şi formaţii învăţate. coloană.
-mers: cu pas obişnuit, cu pas
accentuat, cu ridica- genunchilor, cu
pas balansat, cu pas încrucişat
- exerciţii de reglare a respiraţiei, de
relaxare şi de refacere după efort
9. 1.Desfăşurare la dispoziţia - repetarea exerciţiilor de front şi 1
profesorului (braţele depărtate formaţii învăţate
prin paşi alăturaţi, sărituri).. - exerciţii de adunare în linie, pe două
rânduri
2.Poziţiile drepţi şi pe loc repaus - repetarea poziţiilor drepţi şi pe loc
repaus
- ex. de mers şi alergare - învăţare cu
accent pe execuţia corectă a mersului
şi alergării.
- activităţi practice de exersare;
- activităţi în diferite formaţii de lucru
10. 1. Deplasarea în coloană câte - repetarea exerciţiilor de front şi 1
unul şi câte doi formaţii învăţat
- formaţii de deplasare în coloană de
2. Mers în figuri: contramers (în câte unul şi de câte doi;
sens opus); şerpuire; pe cerc. - învăţarea întoarcerilor la stânga şi la
dreapta, la stânga împrejur
3. Întoarceri la stânga şi la - ex. de mers şi alergare - învăţarea
dreapta de pe loc corectă a tehnicii.
realizarea acţiunilor
învăţate.
- Să formeze competenţe de a
comunica, aplicînd
terminologia exerciţiilor
învăţate;
- să formeze concluzii
referitor la importanţa călirii
organismului.
- Să cunoască regulile de
acţiune individuală şi în
comun.
- să execute corect acţiunile
motrice orientate spre
dezvoltarea capacităţilor de
coordonare, viteză şi forţă -
explozivă.
- Să cunoască regulile de
acţiune individuală şi în
comun.
- să execute corect acţiunile
motrice orientate spre
dezvoltarea capacităţilor de
coordonare, viteză şi forţă -
explozivă.
11. 1. Regrupare dintr-o linie pe un - ex de trecere din linie pe un rând în 1
rând – în cerc; în două linii. formaţii de semicerc şi cerc.
- ex de trecere din coloană câte unul în
2. Pasul alergător de accelerare. formaţii de semicerc şi cerc
- mers şi alergare – repetare cu accent
3. Întreceri de alergare de viteză pe execuţie corectă
- activităţi practice de exersare;
- activităţi în diferite formaţii de lucru;
- exersarea alergării accelerate în linie
dreaptă până la un reper la distanţă de
10m;
- exersarea alergării de viteză în tempo
variat;
12. 1. Exerciţii de front şi formaţii. - repetarea exerciţiilor de front şi 1
Pornire şi oprire din mers, „Pasul formaţii învăţate
mai mare”; „Pasul mai mic!” - ex. de pornire cu mers pe loc şi
oprire (pornire şi oprire din mers);
2. Întreceri- alergare de viteză cu - activităţi practice de exersare;
întoarceri. - jocuri, întreceri
- activităţi în diferite formaţii de lucru
- navetă 5x5 m;
- jocuri dinamice sau ştafete cu
deprinderea de alergare;
13. 1. Evaluare - probă de evaluare 1 ES
Exerciţii de front şi formaţii.
Exerciţiicu caracter aplicativ.
14. 1. Complex de exerciţii pentru - învăţarea complexului de exrciţii 1
influenţarea aparatului pentru influenţarea aparatului
locomotor locomotor;
- săritura pe loc şi cu deplasare, cu
2. Sărituri: naturale fără desprindere de pe unul şi ambele

- să execute corect acţiunile
motrice orientate spre
dezvoltarea capacităţilor de
coordonare, viteză şi forţă -
explozivă.
- să execute corect acţiunile
motrice orientate spre
dezvoltarea capacităţilor de
coordonare, viteză şi forţă -
explozivă.
- să manifeste îndemânare în
realizarea acţiunilor
învăţate.
întoarceri şi cu întoarceri;
3. Jocuri, întreceri
15. 1. Poziţii ale braţelor
2. Repetarea exerciţiilor de front braţale jos;
şi formaţii învăţate;
3. Sărituri: cîte 3,4 şi mai mulţi braţele lateral-sus, braţale îninte-sus,
executanţi; pe obstacole cu braţele înainte-jos, braţele înapoi-jos.
bătaie;
16. 1. Mers şi variante de mers
2. Poziţii ale membrelor
inferioare: stând, stând depărtat,
stând pe genunchi, şezând,
culcat
3. Sărituri cu coarda mare în
echipe.
picioare.
- sărituri pe loc cu desprindere de pe
unul şi ambele picioare;
- sărituri pe loc cu desprindere de pe
unul şi ambele picioare cu mâinile în
diferite poziţii;
- sărituri pe loc cu desprindere de pe
unul şi ambele picioare cu deplasare
dreapta-stânga, înainte înapoi;
- execuţia poziţiilor după modelul
demonstrat
- jocuri, întreceri
- poziţii cu braţe întinse: braţe întinse 1
înainte, braţele sus, braţele lateral,
- poziţii cu braţele pe direcţii
intermediare: braţele lateral-jos,
- execuţia poziţiilor după modelul
demonstrat
-- exersarea săriturii în lungime de pe
loc
- ex de executare a poziţiei „stând” a 1
membrelor inferioare: stând, stând
depărtat, stând pe genunchi;
- ex de adoptare a poziţiei „şezând” a
membrelor inferioare:aşezat depărtat,
aşezat ghemuit, aşezat încrucişat;
- ex de adoptare a poziţiei „culcat” a
membrelor inferioare: din culcat
dorsal (depărtate întinse, îndoite,
ridicate), din culcat facial (întinse,
depărtate, înbrucişate), din culcat

- să manifeste îndemânare în 17.
realizarea acţiunilor
învăţate.
- să execute corect acţiunile
motrice orientate spre
dezvoltarea capacităţilor de
coordonare, viteză şi forţă -
explozivă.
Propunerea de exerciţii
fizice în scopul exersării
ţinutei corecte a corpului
- Să demonstreze rezistenţă
în regim aerobic, calităţi de
viteză şi precizie a mişcării.
costal (sus, înainte, întins sau îndoit);
- execuţia poziţiilor după modelul
demonstrat
-Sărituri peste coardă timp de 1 min.
(nr. de repetări).
1. Poziţii ale trunchiului - ex. de adoptare a poziţiilor 1
Mers pe vârfuri, mers pe călcâie, trunchiului: trunchi îndoit înainte,
mers ghemuit lateral spre dreapta sau spre stânga,
2. Săritura din ghemuit în trunchi extins, trunchi aplecat,trunchi
ghemuit. răsucit spre dreapta sau spre stânga
-activităţi practice de exersare, . - execuţia poziţiilor după modelul
3. Săritură în lungime (de pe loc demonstrat
şi cu elan).; - exersarea săriturii din ghemuit în
ghemuit: sărituri din ghemuit în
ghemuit de o parte şi de alta a unei
linii sau a unei corzi; trei sărituri din
ghemuit în ghemuit fără să calce
circumferinţa cercului; săritura
iepuraşului
18. 1. Alergări: cu întoarcere; din - ex. de adoptare a poziţiilor capului: 1
diferite poziţii; cap aplecat îninte, lateral stânga sau
dreapta, înapoi, cap răsucit spre stânga
2. Poziţii ale capului- exersarea sau spre dreapta
mişcărilor şi poziţiilor specifice - execuţia poziţiilor după modelul
segmentelor corpului cu aparat demonstrate
portativ. - exersarea unui complex de exerciţii
de dezvoltare fizică cu aparate
portative (minge, steguleţ, baston
19. 1. EDFG cu obiecte. - exersarea unui complex de exerciţii 1
de dezvoltare fizică cu aparate
2. Viteza – dezvoltarea vitezei de portative pe fond muzical.
reacţie şi execuţie la nivelul - startul din picioare şi lansarea de la
întregului corp. start;
Alergări: cu paşi încrucişaţi; la - şcoala alergării.
viteză. - alergare de viteză cu start de sus şi

- să execute corect acţiunile
motrice orientate spre
dezvoltarea capacităţilor de
coordonare, viteză şi forţă -
explozivă.
20. 1.Evaluare
Exerciţii de dezvoltare fizică
generală cu obiecte, alergări
Săritură în lungime (de pe loc şi
cu elan).
lansarea de la start pe distanţa de 10 –
15 m;
- probă de evaluare: complex de 1 ES
exerciţii pentru influenţarea
aparatului locomotor cu
obiecte,
- alergare de viteză pe distanţa de 30
m cu plecări din diferite poziţii în linie
dreaptă (viteza de reacţie)

- să manifeste îndemânare în 21.
realizarea acţiunilor
învăţate.
- să execute corect acţiunile
motrice orientate spre
dezvoltarea capacităţilor de
coordonare, viteză şi forţă -
explozivă.
1. EDFG fără obiecte: varietăţi.
2. Exerciţii speciale de viteză
- repetarea exerciţiilor de front şi 1
formaţii învăţate;
- ex. pt. dezvoltarea vitezei de reacţie
şi execuţie la nivelul întregului corp;

- să manifeste îndemânare în 22. 1. Împingeri: între doi - repetarea exerciţiilor de front şi 1

realizarea acţiunilor
învăţate.
- să execute corect acţiunile
motrice orientate spre
dezvoltarea capacităţilor de
coordonare, viteză şi forţă -
explozivă.
executanţi; formaţii învăţate;
- repetarea acţiunilor motrice cu
împingere reciprocă între parteneri; se
2. Ştafete spotrive. execută pe perechi, faţă în faţă, palmă
în palmă; pe perechi faţă în faţă cu
palmele sprijinite pe umerii
partenerului; pe perechi faţă în faţă în
ghemuit; împingeri reciproce din
stând spate în spate; se vor executa 4-
8 repetări, de 3-4 ori; pauză activă
15-30 secunde, exerciţii de relaxare.

- ex. pentru dezvoltarea vitezei de

reacţie şi deplasare
- dezvoltarea vitezei prin joc
- să manifeste îndemânare în 23.
realizarea acţiunilor
învăţate.
- să execute corect acţiunile
motrice orientate spre
dezvoltarea capacităţilor de
coordonare, viteză şi forţă -
explozivă.
- să manifeste îndemînare în
realizarea acţiunilor
învăţate.
- Să demonstreze rezistenţă în
regim aerobic, calităţi de viteză
şi precizie a mişcării.
- să manifeste îndemânare în 26.
realizarea acţiunilor
învăţate.
1. Împingeri: pe echipe-din stând - dezvoltarea îndemnării în cadrul 1
faţă în faţă, spate la spate, umăr acţiunilor motrice cu obiecte;
la umăr- repetare . - repetarea acţiunilor motrice cu
împingere reciprocă între parteneri
2. Îndemânarea - dezvoltare prin
săritura la coardă şi prin acţiuni - repetarea exerciţiilor de front şi
motrice individuale. formaţii învăţate;
- sărituri la coardă,
- dezvoltarea îndemânării prin acţiuni
motrice individuale;
- dezvoltarea îndemânării prin joc
24. 1. Forţa Exerciţii speciale de - repetarea exerciţiilor de front şi 1
forţă formaţii învăţate;
- ex. pt. dezvoltarea forţei dinamice la
2. EDFG cu obiecte. nivelul musculaturii abdomenului şi
spatelui;
- dezvoltarea forţei prin joc.
25. 1. Forţa – dezvoltarea forţei - repetarea exerciţiilor de front şi 1 EF
dinamice la nivelul membrelor formaţii învăţate;
inferioare şi superioare. - ex. pentru dezvoltarea forţei
dinamice la nivelul membrelor
2. Alergare în tempou mediu inferioare şi superioare;
(durata 5-10 min.). - dezvoltarea forţei prin joc;
1. EDFG cu obiecte pe loc şi în - mers cu paşi mici şi mari pe o linie 1
mişcare (în stînd, aşezat, culcat). trasată pe sol;
- mers cu pas adăugat pe o linie trasată
2. Echilibru: cu variante de pe sol;
mers- deplasări în echilibru pe - mers cu diferite mişcări de braţe,
suprafeţe înguste şi înălţate. balansări, rotări, pe o linie trasată pe
sol;
- mers cu păşire şi trecere peste
obstacole joase;
- mers în echilibru pe banca de
gimnastică pe muchia lată;
- să execute corect acţiunile
motrice orientate spre
dezvoltarea capacităţilor de
coordonare, viteză şi forţă -
explozivă.
- să manifeste îndemânare în
realizarea acţiunilor
învăţate.
- să execute corect acţiunile
motrice orientate spre
dezvoltarea capacităţilor de
coordonare, viteză şi forţă -
explozivă.
- să manifeste îndemânare în
realizarea acţiunilor
învăţate.
- să execute corect acţiunile
motrice orientate spre
dezvoltarea capacităţilor de
coordonare, viteză şi forţă -
explozivă.
- să execute corect acţiunile
27. 1. EDFG cu obiecte pe loc şi în - mers pe banca de gimnastică cu 1
mişcare (în stînd, aşezat, culcat). ducerea de mingi sub braţ;
- mersul ,,ursului” pe banca de
2. Echilibru: cu variante de mers gimnastică;
–- deplasări pe suprafeţe înălţate - mers pe banca de gimnastică cu un
combinate cu alte deprinderi. picior celălalt pe sol;
- mers pe banca de gimnastică cu
3. Jocuri, întreceri opriri pe vârfuri, întoarceri 1800 paşi
mici şi revenire la locul de plecare
- activităţi practice de exersare;
- jocuri, întreceri
28. 1. Echilibru:cu variante de - alergare şerpuită, cu ocolire de 1
alergare; cu transportarea obstacole, peste obstacole
greutăţilor; -exersare:
- mers în echilibru pe banca de
2. Târâre pe genunchi şi antebraţ gimnastică pe muchia îngustă;
combinat cu alte deprinderi - mers în echilibru pe banca de
motrice. gimnastică cu transport de obiecte;
- mers în echilibru pe banca de
gimnastică cu transport de obiecte şi
căţărare
- explicare, demonstrare;
- sprijin pe genunchi şi antebraţ,
deplasare înainte prin mutarea
simultană a antebraţului şi a piciorului
pe aceeaşi parte;
- exersare: târâre pe genunchi şi
antebraţ;
- activităţi practice de exersare;
- jocuri, întreceri
29. 1. Alergare cu genunchii sus - alergare cu călcâiele la şezută - 1
învăţarea tehnicii corecte;
2. Sărituri cu accent pe - alergare cu genunchii sus
desprinderea de pe unul şi de pe - săritura cu accent pe desprinderea de
ambele picioare; pe unul şi de pe ambele picioare;
- sărituri ca mingea de pe loc
30. 1. Echilibru:cu variante de - mers în echilibru pe banca de 1
motrice orientate spre
dezvoltarea capacităţilor de
coordonare, viteză şi forţă -
explozivă.
- Să demonstreze rezistenţă în
regim aerobic, calităţi de viteză
şi precizie a mişcării.
- Să demonstreze rezistenţă
în regim aerobic, calităţi de
viteză şi precizie a mişcării.
- să stabilească legături dintre
activitatea motrice
independentă şi sănătatea
omului.
- Să demonstreze atitudine
conştientă şi disciplină în
cadrul lecţiei de educaţie
fizică;
alergare; cu transportarea
greutăţilor;
2. Ttârâre- consolidare
31. Lecţie-întrecere
32. 1. Ex. de alergare cu accent pe - activităţi practice de exersare;
viteza de execuţie
2. Echilibru- generalizare
3. Startul de sus
33. 1. Lecţie organizatorică:
prezentarea cerinţelor, a
probelor de evaluare pe
semestrul al II-lea şi a măsurilor
de prevenire a accidentelor, în
ora de educaţie fizică
2. Activitate motrice
independentă
gimnastică pe muchia îngustă;
- mers în echilibru pe banca de
gimnastică cu transport de obiecte;
- mers în echilibru pe banca de
gimnastică cu transport de obiecte şi
căţărare
- explicare, demonstrare;
- sprijin pe genunchi şi antebraţ,
deplasare înainte prin mutarea
simultană a antebraţului şi a piciorului
pe aceeaşi parte;
- exersare: târâre pe genunchi şi
antebraţ;
- activităţi practice de exersare;
- jocuri, întreceri
Alergare de viteză 30m. 1
Startul de jos
1
- jocuri, întreceri
- prezentarea regulilor de igienă 1
personală;
- prezentarea probelor de evaluare;
- prezentarea importanţei activităţilor
fizice asupra sănătăţii copiilor;
- recomandări pentru echipamentul
necesar şi explicarea unor norme de
prevenire a accidentelor în ora de
educaţie fizică;
obiective, conţinuturi şi finalităţile
activităţii motrice independente;
sarcini pentru acasă la educaţia fizică

- să execute corect acţiunile
motrice orientate spre
dezvoltarea capacităţilor de
coordonare, viteză şi forţă -
explozivă.
- să manifeste îndemînare în
realizarea acţiunilor
învăţate.
34. 1. Aruncări şi prinderi a
obiectelor portative
- ţinerea şi aruncarea cu o mână mingii în sus şi prinderea ei cu două
şi prinderea cu două mâini.
2. Transport
– component important al activităţii
motrice independente; rolul exersării
independente sistematice în scopul
dezvoltării calităţilor motrice,
întremării sănătăţii
- exersarea ţinerii mingii cu o mână; 1
- stând cu mingea în mână, aruncarea
mâini;
- stând cu un picior în faţă, cu mâna
lângă ureche, aruncarea mingii în
podea şi prinderea ei
-Transportul partenerului în spate; 5-8
metri; de 2 ori; pauză 45 secunde

- să execute corect acţiunile
motrice orientate spre
dezvoltarea capacităţilor de
coordonare, viteză şi forţă -
explozivă.
- să manifeste îndemânare în
realizarea acţiunilor
învăţate.
- să execute corect acţiunile
motrice orientate spre
dezvoltarea capacităţilor de
coordonare, viteză şi forţă -
explozivă.
- să manifeste îndemînare în
realizarea acţiunilor
35. 1. Aruncarea azvârlită cu o mână ;- învăţarea aruncării şi prinderii cu 1
din diferite poziţii şi prinderea accent pe aruncarea tip azvârlire;
cu două mâini. - aruncarea la ţintă;
- aruncarea la partener
2. Tracţiune - prinderea cu două mâini.
aruncarea la ţintă; la distanţă
- aruncarea la partener
- prinderea cu două mâini
- tracţiune – învăţare cu accent pe
deplasarea propriului corp prin
tracţiune simultană cu braţele;
- Din stând faţă în faţă, apucat cu
două mâini, tracţiune, alternativ sau
simultan; 6-8 repetări; de 2-4
ori;pauză 15 secunde; exerciţii de
relaxare.
36 1. Aruncarea mingii în ţintă aruncarea la ţintă; la distanţă 1
orizontală şi verticală de la - aruncarea la partener
distanţa de 8-10m. - prinderea cu două mâini
- tracţiune – învăţare cu accent pe
2. Tracţiune - învăţare deplasarea propriului corp prin
tracţiune simultană cu braţele;
învăţate.
- să execute corect acţiunile
motrice orientate spre
dezvoltarea capacităţilor de
coordonare, viteză şi forţă -
explozivă.
- să manifeste îndemânare în
realizarea acţiunilor
învăţate.
- să execute corect acţiunile
motrice orientate spre
dezvoltarea capacităţilor de
coordonare, viteză şi forţă -
explozivă.
- să manifeste îndemînare în
realizarea acţiunilor
învăţate.
- să execute corect acţiunile
motrice orientate spre
dezvoltarea capacităţilor de
coordonare, viteză şi forţă -
explozivă.
- să manifeste îndemânare în
realizarea acţiunilor
învăţate.
- să execute corect acţiunile
motrice orientate spre
dezvoltarea capacităţilor de
coordonare, viteză şi forţă -
explozivă.
- să manifeste îndemînare în
realizarea acţiunilor
învăţate.
37. 1. Evaluare - probă de evaluare 1 ES
Aruncarea mingii în ţintă
orizontală şi verticală de la
distanţa de 8-10m.
Jocuri, întreceri
38. 1. Atîrnări şi sprijine mixte. - explicare, demonstrare 1
căţărare – coborâre pe scara fixă - exersare:
2. Mers şi alergare – învăţarea - stând cu faţa la scara fixă căţărare şi
corectă a tehnicii coborâre din şipcă în şipcă cu braţ
picior opus;
- ex. de menţinere a echilibrului în
atîrnat la scara de gimnastică
39. 1. Căţărare pe o bancă de - repetarea complexului de exrciţii 1
gimnastică pentru influenţarea aparatului
Învăţarea poziţiilor stând locomotor
depărtat, şezând culcat - repetarea exerciţiilor de front şi
formaţii învăţate;
2. Mers şi alergare – repetare cu - ex de câţârare – coborâre cu accent
accent pe execuţie corectă pe realizarea prizei corecte;
40. 1. Căţărare – coborâre - - repetarea complexului de exrciţii 1
exersarea pe scara fixă pentru influenţarea aparatului
locomotor
2. Startul de sus şi lansarea din - repetarea exerciţiilor de front şi
start – învăţarea tehnicii corecte formaţii învăţate;
ex de câţârare – coborâre pe scara fixă
- să execute corect acţiunile
motrice orientate spre
dezvoltarea capacităţilor de
coordonare, viteză şi forţă -
explozivă.
- să manifeste îndemînare în
realizarea acţiunilor
învăţate.
- să execute corect acţiunile
motrice orientate spre
dezvoltarea capacităţilor de
coordonare, viteză şi forţă -
explozivă.
- să manifeste îndemînare în
realizarea acţiunilor
învăţate.
- să observe greşelile altora în
vederea obţinerii informaţiei
despre corectitudinea
executării exerciţiilor.
- să observe greşelile altora în
vederea obţinerii informaţiei
despre corectitudinea
executării exerciţiilor.
- să observe greşelile altora în
vederea obţinerii informaţiei
41. 1. Căţărare – coborâre -
exersarea pe suprafeţe înclinate
2. Complex de exerciţii pentru
influenţarea selectivă a aparatuli
locomotor – învăţare
42. 1. Complex de exerciţii pentru
influenţarea selectivă a aparatuli
locomotor –repetare
2. Căţărare pe scara fixă
43. 1. poziţii de bază în gimnastică;
- elemente acrobatice dinamice:
- rulare laterală
- rulare pe abdomen şi piept.
2. Sărituri – repetarea săriturilor
la coarddă
44.
1. Elemente acrobatice statice de
echilibru:
- cumpănă pe un genunchi şi
palme
- stând pe omoplaţi
2. Îndemânare – dezvoltarea
îndemânării pri sărituri la coardă
45. 1. elemente acrobatice statice de
mobilitate:
- repetarea complexului de exrciţii 1
pentru influenţarea aparatului
locomotor
- repetarea exerciţiilor de front şi
formaţii învăţate;
ex de câţârare – coborâre pe suprafeţe
înclinate
- repetarea complexului de exrciţii 1
pentru influenţarea aparatului
locomotor
- repetarea exerciţiilor de front şi
formaţii învăţate;
- transport de greutăţi cu accent pe
apucarea cu ambele mâini a obiectelor
ex de câţârare – coborâre la scara fixă
- repetarea exerciţiilor de front şi 1
formaţii învăţate;
-ex. de transportatre a colegului;
- exersarea poziţiilor stand, depărtat
stand, ghemuit, stand cu diferite
poziţii de braţe
- explicaţie-demonstraţie
- exersare rulare laterală din culcat
facial, transversal pe saltea
- exersare rulare pe abdomen din
culcat facial
Stînd pe omoplaţi după rulare înapoi
din aşezat, din aşezat ghemuit, din
sprijin ghemuit
- exersare semisfoară; 1
- corectări individuale;
despre corectitudinea
executării exerciţiilor.
- să observe greşelile altora în
vederea obţinerii informaţiei
despre corectitudinea
executării exerciţiilor.
- să observe greşelile altora în
vederea obţinerii informaţiei
despre corectitudinea
executării exerciţiilor.
- semisfoară;
- podul de jos.
2.Formaţii de deplasare în
coloană de câte şi de câte doi,
întreceri prin sărituri la stânga şi
la dreapta cu indicarea anumitor
repere
46. 1. Escaladare cu apucare şi
încălecarea obstacolului.
2. - elemente acrobatice
dinamice:
- rostogolire înainte din ghemuit
în ghemuit;
- elemente acrobatice statice.
47. 1. Rostogoliri în îmbinare cu
elementele însuşite.
2. Escaladare cu apucare şi
încălecarea obstacolului.
- exersare podul de jos;
- alergare liberă prin sală, la semnal
execută semisfoară sau podul de jos.
exersare escaladare cu apucare cu 1
ambele mâini a băncii de gimnastică
sau a capacului de la lada de
gimnastică, încălecarea obstacolului şi
trecerea în partea opusă;
- escaladare cu păşire pe un scaun,
apucarea unui capac de ladă,
încălecarea obstacolului şi trecere în
partea opusă;
- explicare, demonstrare;
- exersare:
- rulări înapoi din poziţia şezând cu
genunchii îndoiţi, cu întinderea şi
depărtarea picioarelor în stand pe
omoplaţi şi aşezarea mâinilor lângă
urechi;
- rostogolire înapoi în depărtat din
şezând apoi din ghemuit pe un plan
uşor înclinat;
- rostogolire înapoi din ghemuit în
depărtat;
- corectări individuale.
- exersarea rostogolirilor înainte şi 1
înapoi învăţate;
- legări de elemente acrobatice:
- rostogolire înainte din ghemuit în
ghemuit, apoi rostogolire înapoi din
ghemuit în depărtat, săritură în

- să observe greşelile altora în
vederea obţinerii informaţiei
despre corectitudinea
executării exerciţiilor.
- să acţioneze în activitatea de
învăţare a elementelor tehnico-
tactice din jocuri sportive.
48. Evaluare- exerciţii acrobatice
49. 1.Pasarea şi prinderea mingii cu - în perechi, pasa cu două mâini de pe loc;
două mâini de pe loc.
2. Dezvotarea rezistenţei prin joc două rânduri sau cerc;
apropiat;
- rostogolire înapoi din ghemuit în
depărtat, săritură în apropiat,
rostogolire înainte din ghemuit în
ghemuit.
exersare escaladare cu apucare cu
ambele mâini a băncii de gimnastică
sau a capacului de la lada de
gimnastică, încălecarea obstacolului şi
trecerea în partea opusă;
- escaladare cu păşire pe un scaun,
apucarea unui capac de ladă,
încălecarea obstacolului şi trecere în
partea opusă;
- probă de evaluare 1 ES
- - cumpănă pe un genunchi şi
palme, semisfoara, stând pe
omoplaţi şi podul de jos.
1
- pase din poziţia şezând în formaţie pe
- câte doi faţă în faţă, pasă cu două mâini de
pe loc însoţită de pas înainte la aruncare şi
pas înapoi la prindere. Acelaşi lucru
executat la perete;
- copiii sunt împărţiţi în patru grupe cu faţa
la perete în formaţie de coloană. Primii au
câte o minge. Copiii care au mingea o
pasează în perete cu două mâini, după care
trece la coada şirului, mingea ricoşată din
perete este recuperată de partenerul care
urmează. Mingea se poate prinde după
ricoşarea din perete sau se poate lăsa să
cadă pe sol şi prinsă după aceea - ex. de
alergare cu accent pe dezvoltarea rezistenţei

- să acţioneze în activitatea de
învăţare a elementelor tehnico-
tactice din jocuri sportive.
- să acţioneze în activitatea de
învăţare a elementelor tehnico-
tactice din jocuri sportive.
- să acţioneze în activitatea de
învăţare a elementelor tehnico-
tactice din jocuri sportive.
50. 1. Dribling simplu şi multiplu pe
loc şi din deplasare.
2. Dezvoltarea vitezei prin joc
51. 1. Jocuri sportive
2. Pasarea cu o mână şi
prinderea cu două mîini de pe
loc şi din deplasare.
52. 1. Pasarea şi preluarea mingii cu
piciorul din deplasare.
2. Exersarea unui complex de
exerciţii de dezvoltare fizică
libere, 5-7 exerciţii
- dezvoltarea rezistenţei prin parcurs
aplicativ
- dezvotarea rezistenţei prin joc
- explicare, demonstrare; 1
- exersare: dribling de pe loc cu
modificarea direcţiei de împingere a mingii
în sol;
- dribling din mers;
- dribling din mers cu ocolire de obstacole;
- dribling printre obstacole cu schimbarea
alternativă a braţului care execută mişcarea
- ex. de alergare cu accent pe viteza de
execuţie
- dezvoltarea vitezei prin joc
- copiii sunt pe patru coloane la distanţa de 1
2 m de perete. Primii au câte o minge. La
semnal primii copii aruncă mingea în perete
cu două mâini, o prind, se răsucesc, o dau
următorilor după care trec la coada şirului.
Câştigă grupa care termină mai repede.
- copiii sunt pe patru coloane faţă în faţă la
distanţă de 8 m. Primii copii dintr-o parte au
câte o minge. La semnalul învăţătorului
primii execută dribling din mers pe distanţă
de 6 m, prind mingea cu două mâini, o
pasează celor din faţă şi trec la coada şirului
din alergare, următorul continuă acţiunea.
Câştigă grupa care ajunge mai repede în
vechea formaţie
. - copiii sunt pe două rânduri în spatele unei 1
linii de plecare. Primii au câte o minge. La
semnal execută dribling din mers pe distanţa
de 6 m, prind mingea cu două mâini, o
aruncă în perete, o prind, se întorc în
dribling, predau mingea următorului elev şi
trec la coada şirului.
- copiii sunt pe patru coloane faţă în faţă la
distanţă de 7 m. Un rând de copii au câte o

- să acţioneze în activitatea de
învăţare a elementelor tehnico-
tactice din jocuri sportive.
- să acţioneze în activitatea de
învăţare a elementelor tehnico-
tactice din jocuri sportive.
- să acţioneze în activitatea de
învăţare a elementelor tehnico-
tactice din jocuri sportive.
- Să demonstreze rezistenţă în
regim aerobic, calităţi de viteză
minge. La semnal copiii cu mingea conduc
din mers pe distanţă de 5 m, prind mingea şi
o pasează cu două mâini la cei din faţă,
după care trec la şirul unde au pasat,
următorul continuă acţiunea.
Joc: ,,Ţine mingea”
53. 1. Pasarea şi preluarea mingii cu - copiii sunt pe grupe de doi cu faţa la 1
piciorul din deplasare. perete, primii au câte o minge. Primii elevi
2. Deplasări pe suprafeţe înălţate pasează mingea în perete cu două mâini, iar
cu transport de obiecte următorul o prinde.
-acelaşi exerciţiu cu lăsarea mingii să cadă
jos.
Pasarea şi preluarea mingii cu piciorul din
deplasare.
- mers în echilibru pe banca de
gimnastică cu transport de obiecte;
- mers în echilibru pe banca de
gimnastică cu transport de obiecte şi
căţărare
54. 1. Dribling simplu şi multiplu pe - dribling simplu şi multiplu pe loc – 1
loc şi din deplasare. învăţarea tehnicii execuţiei;
2. Jocuri cu deprinderea de - dribling din mers – 10 m; aruncarea mingii
aruncare şi prindere. într-un perete cu o mână de deasupra
umărului şi reprinderea ei, distanţa de perete
–3m
- dribling din mers, pasa cu o mână de
deasupra umărului
55. 1. Dezvoltarea vitezei de reacţie - exerciţii şi jocuri cu deprinderea de 1
şi de deplasare. aruncare şi prindere.
2. Pasarea cu o mînă şi prinderea - alergare de viteză cu plecări din diferite
cu două mîini de pe loc şi din poziţii;
deplasare. - alergare de viteză şi culegere de obiecte de
pe sol;
56. 1. Aruncarea la poartă cu o -pasa cu două mâini de pe loc, din poziţie 1
mână de pe loc. Dribling din fundamentală;
şi precizie a mişcării.
- să acţioneze în activitatea de
învăţare a elementelor tehnico-
tactice din jocuri sportive.
- Să demonstreze rezistenţă în
regim aerobic, calităţi de viteză
şi precizie a mişcării.
- să acţioneze în activitatea de
învăţare a elementelor tehnico-
tactice din jocuri sportive.
- Să demonstreze rezistenţă în
regim aerobic, calităţi de viteză
şi precizie a mişcării.
- să acţioneze în activitatea de
învăţare a elementelor tehnico-
tactice din jocuri sportive.
- să acţioneze în activitatea de
învăţare a elementelor tehnico-
tactice din jocuri sportive.
- Să demonstreze rezistenţă în
regim aerobic, calităţi de viteză
şi precizie a mişcării.
- să acţioneze în activitatea de
învăţare a elementelor tehnico-
tactice din jocuri sportive.
mers 10 m, aruncarea mingii în
poartă cu o mână de deasupra
umărului distanţa de poartă- 3
m urmată de alergare uşoară;
2. Alergare de viteză din startul
de sus.
57. 1. Alergare de viteză - plecări la
semnal, păstrarea direcţiei de
deplasare.
2. Aruncarea la poartă cu o mână
de pe loc
58. 1. . Aruncarea la coş de pe loc - alergare de viteză pe distanţa de 30, 50 m
2. Alergare de viteză 30m, 50m
din startul de sus. -evaluare
59. 1.Aruncarea mingii mici de pe
loc – învăţare cu accent pe
aruncarea cu braţ, picior opus în
faţă
2. Dribling din mers– repetare
3. Jocuri sportive
60. 1.Aruncarea mingii mici de pe
loc – repetare cu accent pe
aruncarea tip azvârlire cu un braţ
2.Alergare de durată în tempo
moderat – învăţarea tehnicii
3. Ştafete cu alergări.
-aruncarea la poartă cu o mînă de pe loc.
- exersarea alergării accelerate, cu atingerea
vitezei maxime la sfârşitul accelerării,
- alergare de viteză cu start din picioare cu
ocolire de obstacole, cu păşire peste obiecte
- alergare de viteză pe distanţa de 10-20 m 1 EF
cu plecări din diferite poziţii în linie dreaptă
(viteza de reacţie)
-aruncarea la poartă cu o mînă de pe loc.
1
1
- aruncarea la ţintă; 1
- aruncarea la partener
- prinderea cu două mâini.
aruncarea la ţintă; la distanţă
- aruncarea la partener
- prinderea cu două mâini
- alergare cu spatele pe distanţă de 5 m, la
semnal întoarcere şi alergare de viteză pe
distanţa de 20 m;

- Să demonstreze rezistenţă în
regim aerobic, calităţi de viteză
şi precizie a mişcării.
- să acţioneze în activitatea de
învăţare a elementelor tehnico-
tactice din jocuri sportive.
- Să demonstreze rezistenţă în
regim aerobic, calităţi de viteză
şi precizie a mişcării.
- să acţioneze în activitatea de
învăţare a elementelor tehnico-
tactice din jocuri sportive.
- să execute corect acţiunile
motrice orientate spre
dezvoltarea capacităţilor de
coordonare, viteză şi forţă -
explozivă.
- Să demonstreze rezistenţă în
regim aerobic, calităţi de viteză
şi precizie a mişcării.
- alergare cu handicap cu faţa sau cu spatele
pe direcţia de deplasare pe distanţa de 10-15
m;
- ştafete pe echipe, cuprinzând alergare,
culegere de sticle de plastic pline cu apă sau
săculeţi cu nisip.
61. 1. Aruncarea mingii în ţintă la - aruncarea la ţintă; 1
distanţă de 5, 7, 10m. - aruncarea la partener
2. Alergarea de rezistenţă - prinderea cu două mâini.
aruncarea la ţintă; la distanţă
- aruncarea la partener
- prinderea cu două mâini
- alergare uşoară, alternată cu mers şi
exerciţii de respiraţie; de 2 ori 100m; pauză
40 secunde;
. 1
62. 1. Săritura în lungime cu - săritura în lungime cu elan 7 -9 paşi, cu
elan. trecere peste diferite obstacole aşezate după
locul de bătaie; de 6-8 ori; Se urmăreşte
2. Dezvotarea rezistenţei prin joc înălţarea după desprindere şi ucerea
genunchilor la piept; pauză activă: mers; 2
coloane a câte 5 elevi;
63. 1. Lecţie de evaluare elan moderat, bătaie în zone marcate şi 1 ES
Săritura în lungime cu elan. aterizare în groapa cu nisip; de 4-6 ori;
Cros -500m pauză activă: mers; 2 coloane a câte 5 elevi;
( se insistă pe următoarele elemente: pe
elan, elevul trebuie să alerge în viteză
maximă, bătaia pe un picior să fie energică
şi scurtă, zborul cât mai înalt cu genunchii
ghemuiţi la piept, iar aterizarea amortizată,
elastică).
 - Să demonstreze rezistenţă în
regim aerobic, calităţi de viteză
şi precizie a mişcării.
- să stabilească legături
dintre activitatea motrice
independentă şi sănătatea
omului.
- Să cunoască regulile de
acţiune individuală şi în
comun.
- să stabilească legături
dintre activitatea motrice
independentă şi sănătatea
omului.
- să acţioneze în activitatea de
învăţare a elementelor tehnico-
tactice din jocuri sportive.
64. Teste motrice
Teste antropometrice:
65 Teste motrice
Teste antropometrice:
66. 1. Repetarea exerciţiilor de front
şi formaţii, învăţarea poziţiilor
de bază şi a celor derivate.
2. Ştafete sportive şi jocuri
cuprinzînd elemente din atletism,
67.
1. EDFG cu obiecte pe loc şi în
mişcare
2. Ştafete sportive şi jocuri
cuprinzînd elemente din atletism,
jocuri sportive din gimnastică.
68. Recapitulare
Alergarea de suveică: 3×10 m (s); 1 ES
ridicarea trunchiului din culcat dorsal (nr.
de repetări);
* flotări (fete) din sprijin culcat, mâinile pe
banca de gimnastică (nr. de repetări);
* masa corporală (kg);
tracţiuni în braţe din culcat orizontal 1 ES
(băieţi, nr. de repetări). * sărituri în
lungime de pe loc (cm
talia (înălţimea corpului) (cm.);
* perimetrul toracic (cm.);
Identificarea modelului de mişcări specifice 1
pentru fiecare segment al corpului.
Activităţi practice de exersare 1
1
Proiectarea de lungă durată

EDUCAŢIA MUZICALĂ
Clasa a III-a
Semestru – I – 16 ore
Semestru – II – 18 ore
Anual – 34 ore
 Curriculum disciplinar
Educaţia muzicală
Clasa III

Conţinuturi:
Limbajul muzical
Melodia – mijloc important al limbajului muzical
Forma muzicală

Repartizarea orelor:
Predare – învăţare 27 ore
Recapitulare 2 ore
Evaluare 3 ore
Totalizare 2 ore
 I semestru
Nr Subcompetenţe Tematica Conţinutul Nr. Termen Activităţi de Note
. Abordată muzical de de învăţare
d/r (orientativ) ore realizar (recomandate)
e
1. Identificarea auditivă a 1. Limbajul muzical. Cânt vocal: „Muzica” 1 Exerciţii de
elementelor limbajului Elemente de limbaj muz. Ana-Maria Fusu intonare
muzical: melodie, ritm, muzical (melodie, ritm, vers. Gr.Vieru expresivă şi
dinamică, timbrul instru- nuanţe dinamice, Exerciţiu vocal: „Buna frazare, de
mental din contextul unor timbru) dimineaţa” – muz. solmizare, solfe-
lucrări audiate şi R.Buciucianu, vers. giere
interpretate P.Cărare elementară,
Audiţia: „Dimineaţa” din conştientă a
suita nr. 1 „Peer Gynt” de melo-diilor
E. Grieg simple
Comunicări
Audiţia şi
analizarea
2. Distingerea auditivă a 2.Ce este ritmul Interpretarea 1 Ritmul ( cu
trăsăturilor specifice muzical? cântecului ,,Nimeni nu păstrarea liniei
muzicii este singurel” (din melodice) pentru
folclorul copiilor) consolidarea
noţiunii de gen
musical.
3. Interpretare expresivă a 3. Specificul limbajului Cânt vocal: „Acum e 1 Lecturi ale
cîntecelor studiate. muzical comparativ cu toamna, da!” muz. manualu-lui
Reamintirea noţiunilor de alte modalităţi artistice G.Teodosiu, „7 note şi a altor
linie melodică, nuanţe de exprimare. Limbajul muzicale” muz. mijloace,
dinamice, tempo, timbrul sunetelor muzicale R.Buciucianu, vers. surse privind
muzical T.Ştirbu însuşi-rea
Exerciţiu vocal: noţiunilor de
„Clopoţelul” (cânt.didac.) dra-matică
Audiţia: „Dimineaţa” muzicală
Interpretarea,
audiţia,
analiza
4. Realizarea unui plan 4. Rolul elementelor Exerciţiu vocal: 1 Utilizarea
structurat de caracterizare limbajului muzical în „Clopoţelul” (cânt. dicţionaru-lui
a muzicii. Identificarea redarea imaginii muzi- Didac.) de termeni
diversităţii de ritmuri în cal-artistice a lucrării Audiţia: „Dans ţărănesc” muzi-cali
muzică: ritmuri în măsuri- (ritmul). Ce este ritmul (dans ritmic) de pentru
le binare şi ternale muzical C.Dimitrescu explicarea
unor noţiuni,
fenome-ne
muzicale
Exersarea
interpretării
la
instrumente
de per-cuţie
în baza melo-
diilor simple
5. Determinarea modului în 5. Rolul elementelor Cânt vocal: „Drag mi-e 1 Discuţii,
care se măsoară timpul în limbajului muzical în jocul românesc” – din explicaţii,
 muzică: succedarea regu- redarea imaginii folclorul copiilor lucrul cu
lată a timpilor acclutuaţi muzical „Toamna” muz. P.Anton, manualul,
şi neacclutuaţi, însuşirea artistice(metrul). Cum vers. A.Lozan comunicări,
noţiunilor de măsură se măsoară timpul în Exerciţiu vocal: „Hop şi- relatări
binară şi ternală muzică? aşa” vers. şi muz. Jocul
R.Rausch; „Cuc, cuculeţ”- muzical-
cîntec populat didactic
Audiţia: „Vals Interpretarea
sentimental” (opus Analiza
51,nr.6) de P.I.Ceaikovski Audiţia
6. Identificarea tempoului de 6. Rolul tempoului în Cânt vocal: 1 Lecturi ale
execuţie a unor lucrări redarea imaginii „Moldovioară, floare rară” manualului,
muzicale: tempouri rare, muzical-artistice muz. I.Macovei, vers. discuţii,
moderate, rapide Gr.Vieru „Trageţi hora” – explicaţii
Interpretarea expresivă a cîntec popular Audierea,
cîntecelor studiate Exerciţiu vocal: „Marşul interpretarea
piticilor” de E.Grieg
- Joc dobrogean de
P.Constantinescu
7. Determinarea nuanţelor 7. Nuanţele dinamice Cânt vocal: „Toamna” 1 Exerciţii
dinamice în executarea şi ca element de expresie muz. D.Radu, vers. melodice,
audierea unor lucrări muzicală V.Nedelcu ritmice
muzicale - „Cartea-i surioara mea” Audiţia,
Interpretarea expresivă a muz. D.Radu, vers. interpretarea,
cîntecelor studiate C.Dragomir comentarea,
Exerciţiu vocal: „Ceasul” comparaţia,
– melodie germană concluzia
- „Doina” muz. D.Radu
vers. C.Dragomir
Audiţia: „În peştera
împăratului munţilor” de
G.Grieg
 - „Reverie” din ciclul
„Scene din copilărie” de
R.Schumam

8. Recunoaşterea interpretă- 8. Rolul timbrului în Cânt vocal: „Măi stejar” – 1 Exerciţii de

rii muzicii vocale şi redarea imaginii cântec popular după intonare
instrumentale muzical-artistice. G.Muzucescu simplă şi
Redactarea unor eseuri cu Timbrul vocal şi „Lăutarii” muz.R.Krauss, frazare
privire la mesajul şi instrumental vers.populare Audiţia
imaginea muzical-artistică Exerciţiu vocal: „Ceasul”, Imaginaţia
a lucrării „Doina” (continuare) Comunicări
Audiţia: Concertul coral Lecturi ale
nr. 1 p.I „Cine, cine” de manualu-lui
G.Muzicescu şi a altor
Povestea simfonică mijloace,
„Petrică şi lupul” de surse
S.Procofiev
9. Evaluarea sumativă 9. Lecţie de recapitula- Repertoriul muzical studiat 1 Activităţile,
Subcompetenţele re a conţinuturilor metodele şi
antrenate studiate mijloacele
de utilizare
10 Identificarea prin audiere 10. Melodia mijloc Cânt vocal: „La noi” muz. 1 Exerciţii de
. şi interpretare a elemente- important al limbajului A.Chiariac, vers. Gr.Vieru intonare
lor limbajului muzical în muzical Exerciţiu vocal: „Cînte-cul expresivă şi
melodie (ritp, tempo, Ce este melodia? Gamei” muz. R.Rogees frazare,
nuanţe, timbru) „Cimpoiul” exerciţii de
Audiţia: P.I.Ceaikovski intonare la
două voci,
solmiza-re,
solfegierea
 melo-diilor
simple
11 Identificarea auditivă a 11. Melodia – Cânt vocal: „Spicule din 1 Exerciţii de
. elementelor structurale ale componentul de bază a vîrf de pai” precizare a
melodiei: motive-into- limbajului muzical. Ce Exerciţiu vocal: „Cânte- elementelor
naţii, fraze muzicale, pro- este structura? cul Gamei” muz. R.Rogees defini-torii a
poziţii, perioada muzicală „Cimpoiul” limbajului
Audiţia: „Preludiul nr. 7 mu-zical şi
pentru pian” de F.Chopin alte arte
Comunicări,
relatări

12 Identificarea auditivă a 12. Modul muzical – Cânt vocal: „Hora 1 Lecturi ale
. melodiilor care sună în felul în care se combi- copiilor” muz. D.Radu, manualu-lui şi
modul major şi în modul nă sunetele în melodie. vers. V.Romanciuc, a altor
minor Modul major şi modul „Limba românească” muz. mijloace,
minor I.Cartu, vers. G.Sion surse. Audiţia,
Exerciţiu vocal: „Coasa” – intonarea,
melodie populară caracterizarea
Audiţia: „Preludiu” de F- Comunicări,
Chopin relatări despre
compozitori,
creaţii
13 Identificarea caracteristi- 13. Melodia în lumea Cânt vocal: „Nu uita” 1 Audiţia,
. cilor principale ale cântecului muz.I.Ţîbulschi, vers. interpretarea,
melodiei în sfera Gr.Vieru solmizarea
cântecului Exerciţiu vocal: „Cavatina Analiza
lui Figaro” de auditivă,
W.A.Mozart creativitatea,
Audiţia: Fragment din muzicierea
opera „Nunta lui Figaro”
de W.A.Mozart
14 Interpretarea expresivă a 14. Melodiile Cânt vocal: „Am plecat să 1 Audiţia,
. colindelor de Crăciun şi a cîntecelor de Crăciun şi colindăm” – din colecţia interpretarea,
cântecelor de Anul Nou. de Anul Nou G.Cucu comparaţia
Caracterizarea muzicală a „O ce veste minunată”
lucrărilor interpretate şi muz. D.G.Kiriac
audiate „O brad frumos” –
melodie germană
Audiţia: Colinde şi cîntece
de Anul Nou

15 Evaluare sumativă a 15. Evaluare sumativă Conţinuturile muzicale 1 Test de Sumativă

. subcompetenţelor a conţinuturilor studiate evaluare
antrenate pe parcursul I studiate în I semestru
semestru
16 Lecţie de totalizare 1 Sumativă
. fixarea
rezultatelor
 Semestrul II
17. Remarcarea caracterului 17. Melodii de cîntece Cânt vocal: „Casa părin- 1 Caracterizarea
cantabil al melodiilor de propriu-zise interpretate tească nu se vinde” – poetică a
cântece interpretate la la instrumentele mel.populară pe vers. muzicii
diferite instrumente muzi- muzicale Gr.Vieru Fişe şi imagini
cale (vioară, fluer, nai, Exerciţiu vocal: (o melo- cu
trompetă, cobză, ţîmbal, die populară cu caracter instrumentele
acordeon) cantabil) muzicale
Audiţia: Melodii popula-
re instrumentale cu ca-
racter cantabil la diferite
instrumente (la alegerea
prof.)
18. Identificarea caracterului 18. Melodia şi caracterul - „Romanţa” – din muzi- 1 Audiţia şi
cantabil al unor lucrări cantabil al muzicii ca la filmul „Tăunul” de caracterizarea
instrumentale instrumentale. Cantinela D.Şostakovici muzicii,
- Piesa pentru pian „Ia- asemănarea şi
nuarie” din ciclul „Ano- contrastul
timpurile”,de
D.I.Ceaikovski
imagini poetice-pastel.,
poezii pe tema „Iarna”
19. Interpretarea expresivă a 19. Melodia şi caracterul Cânt vocal: „Bătuta” – 1 Exerciţii
unor cântece populare de dans al muzicii cîntec popular vocale ritmice,
Identificarea caracterului „Sîrba în căruţă” – melodice,
dansant al unor lucrări mel.populară de joc mişcări ritmice
instrumentale populare Exerciţiu vocal: „Coasa” Anticiparea şi
Executarea unor mişcări – melodie populară revenirea,
în ritm Audiţia: „Bătuta” – caracterizarea
cîntec popular ş.a.
20. Identificarea lucrărilor de
dans al lucrărilor instru-
mentale de factură
academică
Fredonarea motivelor –
intonaţii principale din
lucrările audiate
Identificarea caracteristi- 21. Melodia şi caracterul
21. cilor principale ale melo- de marş al muzicii
diilor de marş. Intonarea
unor fragmente din crea-
ţiile audiate. Executarea
la instrumente muzicale
elementare a acompania-
mentului ritmic la lucrări-
le audiate şi interpretate
20. Melodia şi caracterul - „Dans ungar” de 1 Audiţia,
de dans al muzicii I.Brahms (audiere şi analiza,
instrumentale simfonice fredonare) fredonarea,
- „Dansul Anitrei” din interpretarea,
Suita simfonică nr. 1 de caracterizarea,
E.Grieg (audiere şi comparaţia,
fredonare) concluzionarea
- „Mazurca” de F.Chopin
(audiere şi fredonare)
- „Valurile Dunării” de
I.Ivanovici (audiere şi
fredonare)
- Vals din filmul
„Gingaşa şi tandra mea
fiară” (audiere,
fredonare)
Cânt vocal: „Să iubim al 1 Interpretarea,
ţării tricolor” analiza
Exerciţiu vocal: O melo- auditivă,
die cu caracter de marş exerciţii
(la alegerea prof.) ritmice,
Audiţia: „Marş” din muzicierea,
„Albumul pentru creativitate
tineret”de R.Schumann
- „Marşul toreadorului”
din opera „Carmen” de
G.Bizet
22. Iniţierea în modul de or-
ganizare a ideilor muzica-
le în muzica vocală şi
instrumentală
Identificarea formelor
muzicale, a elementelor
de structură şi înţelegerea
semnificaţiei lor în dez-
voltarea ideii muzicale
23. Interpretarea expresivă,
individual, în grup a
cântecelor cu forma
strofi-că, forma strofică
cu refren
24. Evaluare sumativă a
subcompetenţelor
antrenate anterior
25. Identificarea caracterului
contrastant a părţilor cre-
aţiilor muzicale de formă
bipartită. Compararea
lucrărilor muzicale şi
caracterizarea diferenţilor
sau similitudinilor
22. Forma muzicală – Cânt vocal: „Moldova” 1 Intonarea,
modalitate de organizare muz. M.Ungureanu, analiza şi
a ideilor muzicale vers. A.Ciocanu caracterizarea
(forma strofică) „Răsai lună” din colecţia muzicii
lui G.Muzicescu - fişe cu
„Doina noastră” muz. sarcini
D.Radu, vers. I.Filip creative, plan
Exerciţiu vocal: „Dacă de dezvoltare
vesel se trăieşte”–joc m. a mesajului
Audiţia: „Hora” în pre- muzical
lucrare pian de C.Miculi
23. Forma muzicală, Cânt vocal: „Fata de 1 Lecturi ale
monopartită (formă păs-tor şi cucul” din manualului şi
strofică cu refren) colecţia lui D.G.Kiriac a altor surse
vers.pop. şi mijloace
Exerciţiu vocal: „Dacă privind
vesel se trăieşte” – joc însuşirea
muzical noţiunilor de
Audiţia: Piesa „Vine gramatică
ştiuca de la baltă” de muzicală
G.Musicescu
24. Evaluare sumativă a Conţinuturile muzicale 1 Activităţile Sumativă
conţinuturilor studiate studiate antrenate Fisarea
anterior rezultatelor
25. Forma muzicală Cânt vocal: „Santa 2 Stimularea
bipartită Lucia” –(cantonetă napo- imaginaţiei,
letană) traducerea vers. anticiparea şi
S.Ciurumelescu revenirea,
Exerciţiu vocal: p. 82,83 asemănarea,
Audiţia: „Badinerul” contrastul,
(S.Cherzo) din Suita intonarea
 pentru flaut şi orchestră vocală,
nr. 2 de J.S.Bach analiza şi
„Cântec napolitan” de caracterizarea
P.Ceaikovski

26. Identificarea prin audiţii 26. Forma muzicală Cânt vocal: „Hora” din 1 Analiza,
şi interpretare, modul de tripartită colecţia lui T.Brediceanu interpretarea
organizare a ideilor muzi- Exerciţiu vocal: p.87 Exerciţii
cale în ideile muzicale, în Audiţia: Piesa „Ploaie şi ritmice şi
lucrări de forma tripartită curcubeu” de melodice
simplă. Compararea părţi- S.Prokofiev Compataţia
lor din forma tripartită - Piesa de concert „Sârba Euristica
torească” de C.Rusnac

27. Remarcarea caracterului 27. Forma rondo Cânt vocal: „Cântec de 2 Audiţia,
contrastant al părţilor primăvară” de analiza, in-
formei muzicale rondo. W.A.Mozart terpretarea
Reprezentarea schematică Exerciţiu vocal: „Eu sînt vocală, ritmică,
a formei muzicale rondo numai un copilaş” muz. solmizarea,
W.A.Mozart solfegiu
Audiţia: „Rondo în stil Lucrul cu
turcesc” din „Sonata nr, manualul
11 pentru pian” de
W.A.Mozart
- „Rondo” de
L.Boceherini

28 Identificarea auditivă a 28. Tema cu variaţiuni Cânt vocal: „Primăvara, 1 Improvizaţia,

. modificărilor, varierii primăvara” –cânt.popul. creati-vitatea,
unei melodii (teme expu- Exerciţiu vocal: Impro- emisia
se iniţial) vizarea unei variaţiuni pe vocală,solmizar
Interpretarea expresivă a o melodie simplă ea, solfegiu,
 unor lucrări vocale
Exprimarea impresiilor
muzicale proprii. Impro-
vizarea unor variaţiuni pe
teme muzicale simple
29 Identificarea caracterului
. diferit al muzicii în
lucrările muzicale de
formă liberă (deschisă).
Fredonarea unor teme
muzicale. Analiza auditi-
vă a conţinutului de ima-
gini muzicale al lucrărilor
de formă liberă
30 Subcompetenţele
. antrenate anterior
31 Subcompetenţele
. antrenate anterior
32
. zultatelor
Audiţia: „Primăvara, pri- reproduce-rea
măvara” – variaţiuni ritmică şi
pentru pian de A.Stîrcea melodi-că,
-Variaţiuni pentru pian analiza şi
pe tema unui cîntec fran- caracte-rizarea
ţuzesc de W.A.Mozart
29. Forma liberă Cânt vocal: Cântece de 1 Interpretarea
(deschisă) la lecţiile anterioare expresivă,
Exerciţiu vocal de la analiza
lecţiile anterioare teoretică şi
Audiţia: „Capriciul caracterizarea
italian” de
P.I.Ceaikovski
30. Lecţii de Conţinuturile muzicale 1 Victorină, Sumativă
recapitulare interpretate şi audiate lecţie-concurs Integrarea
Conţinuturile abordate
31. Evaluare sumativă Conţinuturile muzicale 1 Test de Sumativă
Conţinuturi abordate pe interpretate şi audiate evaluare
parcursul sem. II
32. Lecţie de totalizare 1 Fixarea re-
finale
Matematica distractivă

Ora opțională
 PRELIMINARII

Motto:„Obiectul matematicii este atât de serios, încât este util să nu

pierdem ocazia de a-l face puţin mai distractiv”
Blaise Pascal.

În contextul noii societăţi moderne trebuie o reformă a matematicii cît mai

puţin cantitativ şi mai mult calitativ plecînd de la ideea că este necesară o
deschidere a elevului spre cultură şi formarea capacităţilor necesare achiziţionării
noutăţilor. Se pleacă de la aspectul formarii de specialişti bine pregătiţi
profesional, capabili de a se angaja creator în efortul constructiv al rezolvării
ploblemelor cotidiene. „Nu trebuie să educăm copiii pentru ceea ce suntem noi
azi, ci pentru ceea ce vor fi ei mâine” (academician Gheorghe Mihoc în
„Matematica în ciclul primar”). O contribuţie esenţială la realizarea acestei sarcini
o dă studiul opţionalului “Matematica distractivă”.

Definirea statutului curriculumului.

Curriculumul la disciplina Matematica distractivă e un document normativ
pentru realizarea procesului de predare-învăţare al acestei discipline de studiu în
clasele I-IV. Opţionalul răspunde nevoilor de dezvoltare a personalităţii elevilor
prin formarea de capacităţi, competenţe şi atitudini bazate pe gîndirea critică,
logică, divergentă şi creativă.

Funcţiile curriculumului

 reper pentru proiectarea didactică şi desfăşurarea

procesului educaţional din perspectiva unei
pedagogii axate pe competenţe;

 act normativ al procesului de predare –învăţare –

evaluare a disciplinei Matematicadistractivă în
contextul unei pedagogii axate pe competenţe;

 componentă de bază pentru elaborarea strategiei de

evaluare la disciplina Matematicadistractivă
 componentă fundamentală pentru elaborarea
manualelor, ghidurilor metodologice;
Modalităţi de aplicare
Lecţii, activităţi extracurriculare.

Beneficiari
 Elevilor, părinţilor – prin informaţii concise despre scopurile,
conţinuturile şi principiile învăţării într-un sistem de învățămînt adaptat
acestui mileniu.
 Managerilor școlari și cadrelor didactice – pentru organizarea învățării
și pentru recurgerea la cele mai bune și mai adecvate strategii de predare-
învățare-evaluare.
 Specialiștilor din direcțiile de învățămînt – prin sugestii utile pentru
monitorizarea procesului de implementare a curriculumului.
Autorilor de resurse de predare și învățare tradiționale sau deschise –
prin oferirea unui ghidaj pentru focalizarea pe necesitățile de învățare ale
elevilor în mediul socio-economic dinamic contemporan.

Administrarea disciplinei

Statutul Aria Clasa Nr. de Nr. de ore pe an

disciplinei curriculară unităţi de
conţinuturi
pe clase
I 8 34
 Disciplină Matematică II 7 34
opţională şi ştiinţă III 7 34
IV 7 34

I. CONCEPŢIADIDACTICĂ A DISCIPLINEI
 Definirea disciplinei
Cadrul diferit în care se pune problema, precum şi numele obiectului
"Matematica distractivai", îi familiarizează pe elevi cu problemele cotidiene, îi
învaţă să gîndească pe un plan mai general.
Opţionalul "Matematica distractivă" îi îndeamnă pe elevi să creadă că este
vorba de rezolvarea unor probleme distractive, usoare, care nu cer nici eforturi
deosebite, nici o cultură matematică adecvată. În realitate, folosind în general
limbajul obişnuit matematic, elevii vor rezolva probleme şi exerciţii care cer
adesea cunoştinţe şi îndemînare în folosirea gîndirii logice.

Statutul disciplinei în planul de învăţămînt

Matematica distractivă este disciplină opţională în aria curriculară
,,Matematică şi ştiinţe”.

Valoarea formativă a disciplinei

Opţionalul ,, MATEMATICĂ DISTRACTIVĂ ” îi pregăteşte pe elevi pentru
rezolvarea unor situaţii problematice din viaţa cotidiană prin cultivarea
perseverenţei , încrederii în sine, voinţei de a duce la bun sfîrşit un lucru început,
cooperării în cadrul unui grup.
Matematica, regina tuturor ştiinţelor, considerată de unii aridă, abstractă şi
accesibilă unui număr restrîns de persoane poate fi înţeleasă de oricine se va
apropia cu interes de ea.
tru
o
n
m
a
s
d
P
ic
î-
,ş
.z
b
/g
fv
ă
lţp
e
r
Principiile specifice predării-învăţării disciplinei

Orientări generale de predare-învăţare a disciplinei

Procesul general de predare-învăţare a disciplinei date este elaborat în
contextul sistemului de competenţe pentru învăţământul primar.
“Competenţa şcolară este un ansamblu/sistem integrat de cunoştinţe,
capacităţi, deprinderi şi atitudini dobîndite de elevi prin învăţare şi mobilizate în
contexte specifice de realizare, adaptate vîrstei elevului şi nivelului cognitiv al
acestuia, în vederea rezolvării unor probleme cu care acesta se poate confrunta în
viaţa reală.”
Orientarea la formarea de valori şi atitudini - constituente
ale competenţelor
Această disciplină îi învaţă pe copii să fie atenţi, să se gândească mai mult asupra
datelor unei probleme, să observe orice amănunt interesant, să facă deosebirea
între informaţiile relevante şi cele nerelevante pentru obţinerea unei soluţii
corecte. Sarcinile didactice vizează şi dezvoltarea unei judecăţi analitice, necesară
formării unei personalităţi inventive, puternic investigatoare.
 II. COMPETENŢE-CHEIE/ TRANSVERSALE

Sistemul de competenţe-cheie transversale pentru sistemul de învăţămînt din

Republica Moldova a fost definit pe baza competenţelor-cheie stabilite de
Comisia europeană şi a profilului absolventului:
1. Competenţe de învăţare/de a învăţa să înveţi;
2. Competenţe de comunicare în limba maternă/limba de stat;
3. Competenţe de comunicare într-o limbă străină;
4. Competenţe acţional-strategice;
5. Competenţe de autocunoaştere şi autorealizare;
6. Competenţe interpersonale, civice, morale;
7. Competenţe de bază în matematică, ştiinţe şi tehnologie;
8. Competenţe digitale, în domeniul tehnologiilor informaţionale şi
comunicaţionale (TIC);
9. Competenţe culturale, interculturale (de a recepta şi a crea valori);
10.Competenţe antreprenoriale.

III. COMPETENŢE TRANSDICIPLINARE PE TREAPTA PRIMARĂ

DE ÎNVĂŢĂMÎNT

Pentru treapta primară a sistemului de învăţămînt din Republica Moldova au fost

stabilite competenţele transdisciplinare descendente din sistemul de competenţe-
cheie transversale menţionate.
Competenţe de învăţare/ de a învăţa să înveţi
• Competenţe de a învăţa din surse diverse, independent şi împreună cu alţii.
• Competenţe de a acţiona în vederea satisfacerii unor nevoi prin autoformare
(stabileşte scopuri şi realizează planuri de învăţare a unor abilităţi).
Competenţe de comunicare în limba maternă/ limba de stat
• Competenţe de a aplica abilităţile de bază integratoare în situaţiile de învăţare şi
comunicare cotidiană. • Competenţe de a comunica idei şi a concluziona pe baza
unui text citit independent.
Competenţe de comunicare într-o limbă străină
• Competenţe de a comunica, aplicînd un minimum lexical şi gramatical în limba
dată.
Competenţe de bază în matematică, ştiinţe şi tehnologie
• Competenţe de observare, de utilizare a instrumentelor de măsurare şi de
descriere în vederea obţinerii informaţiei despre lumea vie şi inertă.
• Competenţe de utilizare a operaţiilor matematice de bază şi a proprietăţilor lor
pentru a inventa soluţii econome a problemelor în activitatea de învăţare.
• Competenţe de utilizare a diverselor forme de sistematizare şi prezentare a
informaţiei.
• Competenţe de a-şi construi comportamentul său în raport cu natura pe baza
cunoaşterii relaţiei „cauză - efect”.
Competenţe acţional-strategice
• Competenţe de a acţiona conform unui plan în activitatea de învăţare şi odihnă.
• Competenţe de a stabili legătură între propriile capacităţi, eforturi şi rezultatele
activităţii.
Competenţe digitale, în domeniul tehnologiilor informaţionale şi de
comunicare (TIC)
• Competenţe de utilizare a resurselor informatice digitale destinate învăţării şi
odihnei.
Competenţe interpersonale, civice, morale
• Competenţe de a interacţiona constructiv cu oamenii din jur, pe bază de
colaborare.
• Competenţe de valorizare a familiei, clasei, şcolii, a relaţiilor de prietenie.
• Competenţe de a identifica apartenenţa sa naţională, a-şi valoriza propriul
popor, ţară, a respecta normele de comportament legate de simbolurile Republicii
Moldova.
Competenţe de autocunoaştere şi autorealizare
• Competenţe de a manifesta atitudine pozitivă şi încredere în forţele proprii.
• Competenţe de autoreflecţie, autoevaluare şi autocontrol în activitatea de
învăţare, în relaţiile cu alte persoane.
• Competenţe de a-şi asuma responsabilitatea faţă de înfăţişarea şi sănătatea sa,
faţă de obiectele personale.
• Competenţe de securitate personală.
Competenţe culturale, interculuturale (de a recepta şi a crea valori)
• Competenţe de utilizare a mijloacelor artistice pentru autocunoaştere şi
autoexprimare.
• Competenţe de a respecta diversitatea dorinţelor şi posibilităţilor oamenilor,
recunoaşte drepturile persoanelor reprezentante ale diferitor culturi.
Competenţe antreprenoriale
• Competenţe de analiză a relaţiei „costuri - beneficii” pentru a lua decizii în
activitatea cotidiană şi cea de învăţare.
• Competenţe de iniţiere a jocurilor, activităţilor în grup şi contactelor cu colegii
săi.

IV. COMPETENLŢE GENERALE

1. Demonstrareainteresului şi motivaţiei pentru studiul şi aplicarea

matematicii;
2. Valorificarea valenţelor formative ale problemelor ce nu se supun unei
anumite metode de rezolvare,prin gradul lor de particularitate;
3. Integrarea exerciţiilor şi jocurilor de divertisment şi destindere în
activităţile cu caracter matematic;
4. Aplicarea spiritului imaginativ-creator şi a gândirii probabilistice într-o
formă recreativă şi atractivă;
5. Experimentarea jocului didactic matematic ca activitate ce stimulează
interesul, motivaţia, curiozitatea.
V. REPARTIYAREATEMELORPE CLASEŞI PE UNITĂŢI DE
TIMP
Clasa Temele Nr. de ore

I 1.Elemente pregătitoare 3
2.Numerele naturale de la 0 la 10 6
3.Adunarea şi scăderea numerelor 6
naturale de la 0 la 20
4.Numerele naturale de la 0 la 100 6
5.Adunarea şi scăderea numerelor 5
naturale de la 0 la 100
6.Figuri geometrice. 3
7.Măsurarea timpului. 2
8.Lucrul cu pătratele Tangram. 3
1. Să ne jucăm cu un număr natural- 8
II probleme de numeraţie,de
probabilistică, operaţii cifrate.
8
2. Metode de rezolvare a problemelor
tipice şi netipice. 2
3. Curiozităţi, amuzamente matematice. 4
4. Elemente de logică matematică. 7
5. Organizarea datelor - citirea şi 3
interpretarea informaţiilor. 2
6. Elemente de geometrie.
7. Exerciţii – joc de tip competiţie.
1.Exerciţii de paleoaritmetică 6
III 2.Exerciţii şi probleme cu conţinut 3
inspirat din alte arii curriculare şi
discipline
3.Probleme de logică, de perspicacitate 8
4.Exerciţii cu caracter distractiv
5.Rebusuri cu conţinut matematic. 5
6."Alt fel de probleme" 3
7.Exerciţii şi probleme cu conţinut de 5
geometrie . 4
1. Numere naturale 7
IV 2. Operaţii cu numere naturale 8
3. Diverse tipuri de probleme 10
4. Pătrate magice. 2
5. Operaţii cifrate. 2
6. Rebusuri matematice. 2
7. Curiozităţi aritmetice. 3
 Competenţe
specifice
1.1 Utilizarea algoritmilor
de calcul în vederea
efectuării de operaţii
aritmetice cu numere
mari.
1.2 Completarea unor
succesiuni de numere
asociate după reguli
indicate sau identifica te  cu conţinut informaţional
prin observare.
2.1 Formularea de proble
-me pornind de la: enunţ
incomplet; schemă; operaţii
aritmetice; exerciţiu;
tematică.
2.2 Explorarea unor moda-
lităţi elementarede organi-
zare şi clasificare a datelor
în scheme, tabele.
3.1 Investigarea unor situaţii-
problemă din cotidian, care
solicită aplicarea operaţiilor
şi metodelor învăţate.
3.2 Descoperirea anumitor
particularităţi curioase,
distractive, privind relaţia
dintre numere.
4.3 Sesizarea asocierii dintre
elementele a două catego rii
de desene sau numere; să
continuie metodele
repetitive reprezentate prin
Secvenţe de conţinut
ore
1.Exerciţii de paleoaritmetică
 înlocuirea unor cifre cu litere
sau simboluri ;
 exerciţii codificate : toate cifrele
numerelor sunt înlocuite de
diverse simboluri (litere,
cuvinte, figuri geometrice)
2.Exerciţii şi probleme cu conţinut
inspirat din alte arii curriculare şi
discipline :
(Ştiinţe) ;
 ghicitori matematice
 inspirate din poveşti, basme
(Limbă şi comunicare) ;
 în versuri (Limbă şi
comunicare) .
3.Probleme de logică, de
perspicacitate .
4.Exerciţii cu caracter distractiv :
 de descoperire a regulii şi de
completare a şirului ;
 de creare de şiruri pe baza unor
reguli; artificii
matematice ;"pătratul magic".
5.Rebusuri cu conţinut matematic.
6."Alt fel de probleme" : cu erori ;
cu date în plus ; din care lipsesc
date numerice.
7.Exerciţii şi probleme cu conţinut
de geometrie - "Geometria
năzdrăvană":
 forme plane: decupare,
desenare, alcătuire de tablouri,
colaje;
Nr. de Activităţi de învăţare şi
Data
evaluare
Clasa a
 Exerciţii de criptografie
(determinarea unor numere ale căror
III-a
cifre au fost înlocuite cu simboluri)
 Exerciţii de calcul rapid
folosind adunări, scăderi, înmulţiri,
împărţiri.
 Efectuarea unor calcule ce
necesită un număr de maxim 5
operaţii.
 Exerciţii joc cu cifre,
relaţii matematice în vederea
completării rezultatelor potrivit unui
algoritm descoperit.
 Rezolvarea de probleme în
versuri, de probabilistică.
 Rezolvarea unor probleme
care necesită doar atenţie, logică,
perspicacitate, nu şi utilizarea unor
metode de rezolvare.
 Descoperirea problemelor
existente în conţinutul unor texte
literare, poveşti, şi a modului
surprinzător de rezolvare.
 Jocuri matematice prin
care pot „ghici” diverse numere, pot
memora modul de executare a unui
joc matematic.
 Iluzii optice
 Curiozităţi despre numere
 Concursuri, întreceri
matematice.
 Construirea unor figuri de
Tangram.
 Compunerea de modele
geometrice cu ajutorul compasului
şi/ sau riglei.
 Completarea de rebusuri
matematice(reconstituirea unui
 VII.STRATEGII DIDACTICE:ORIENTĂRI GENERALE
(METODOLOGICE)

Educaţia şcolară trebuie să aibă ca principiu minimizarea efortului în zona

cantitativului şi maximizarea în cea a calitativului şi că în atingerea acestui deziderat
informatica, prin metodele şi mijloacele ei, are un rol determinant.
Strategia didactică presupune implicarea mjloacelor (materialelor) didactice,
metodelor de învăţămînt, formelor de activitate didactică pentru formarea
competenţelor specifice disciplinei MATEMATICA DISTRACTIVĂ.
Prin acest curs se presupune plasarea elevului în centrul procesului educațional,
transformându-l astfel în subiectul învățării. Strategiile didactice utilizate contribuie la
dezvoltarea gândirii critice, imaginaţiei şi creativităţii ce tind la formarea aptitudinilor
de integrare a elevilor în societate.
La studierea acestei discipline profesorul singur poate alege, crea strategia de
formare a competenţelor conceptelor fundamentale îmbinînd metodici tradiţionale cu
tehnologii formative moderne respectînd coerenţa între competenţe, conţinuturi,
strategii,obiective, sarcini didactice, metode de predare-învăţare-evaluare.
Pentru asimilarea de către elevi a cunoştinţelor se recomandă utilizarea metodelor
ca: expunerea de material teoretic,lucrări practice, învăţarea prin descoperirea,jocuri
didactice, demonstraţia didactică, lucrul în grup, studiu de caz,Călătorie în lumea
matematicii,Gîndeştete-Perechi-Prezintă,rezolvare în lanţ, exemplu,Volei
matematic,Dictare matematică,Reporterul,Loto-matematic etc.

VIII. STRATEGII DE EVALUARE

Axarea procesului de învăţare-predare-evaluare pe competenţe generează o structură

continuă a evaluării, realizată prin evaluare formativă şi testări sumative (finale). În
baza activităţilor de evaluare se obţine motivarea elevilor şi recepţionarea unui feed-
back continuu, care permite corectarea operativă a procesului de învăţare; stimularea
autoevaluării şi evaluării reciproce; evidenţierea succeselor; implementarea evaluării
selective sau individuale. Un element inovativ al evaluării este posibilitatea de utilizare
a resurselor educaţionale digitale pentru testările asistate de calculator, atât local cât şi
on-line. În acest context, valoarea evaluării formative constă în formarea permanentă,
continuă a competenţelor la elevi reflectate în standardele educaţionale.

Modalităţi de evaluare folosite pentru evaluarea continuă sînt:

Probe orale: jocuri matematice, exerciţii şi probleme

Probe scrise: teste de evaluare, fişe de lucru, „cartea” – culegere realizată de elevi
Probe practice: desene, colaje
Proiecte individuale şi în grup
Jocuri pe calculator ( în laboratorul AEL)
Portofoliul: exerciţii, fişe de exerciţii şi probleme, jocuri matematice,curiozităţi
matematice, etc.
Realizarea evaluării continue permite o apreciere obiectivă a cunoştinţelor şi
competenţelor elevilor, precum şi a progreselor înregistrate de aceştia.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1.Achiri I.,Cara A.Proiectarea didactică:orientări metodologice.Chişinău:

Lyceum,2004.
2.Achiri O.,Ceapa V.,Şputeanu O.Matematică.Ghid de implementare a curriculumului
modernizat în învăţămîntul liceal.Chişinău,2010.
3. Cartaleanu T.,Cosovan O.,Goraş-Postică V.ş.a.Formarea de competenţe prin
strategii didactice interactive.Chişinău:C.E.Pro Didactica,2008.
4.Cartaleanu T.,Ghicov A.Predarea interactivă centrată pe elev.
5.Educaţia centrată pe cel ce învaţă.Ghide metodologic.Coordonator Vl.Guţu.
Chişinău:CEP USM,2009.
6.Evaluarea de învăţămînt:orientări conceptuale.Ghid metodologic.
Coordonatori:Pîslaru V.,Cabac V.Chişinău:I.Ş.E.,2002.
7.G. Apostol-Ciubară, V. Plîngău, S. Musteaţă, Jocuri didactice matematice, Editura
Lumina Chişinău, 1996;
8.Guţu V.,Pîslaru ş.a. Tehnologii educaţionale.Ghid metodologic. Chişinău: Editura
Cartier,1998.
9. Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova.Matematică.Curriculum şcolar clasele I-
IV , Chişinău 2010;
10. M. Braghiş, Matematica curs opţional clasa I, aII-a,a III-a şi aIV-a;
11.V. Marţ, E. Enciu, Matematica aplicativă şi distractivă clasa a-II-a. 7.
„APROBAT”_______ ______ „COORDONAT”__________
________________________, directorul instituției _____________________, director-adjunct
________________________ 2016 ________________________ 2016

PROIECT DIDACTIC DE LUNGĂ DURATĂ

TAINELE COMUNICĂRII
Oră opțională
Pentru anul de studii 2016-2017
Clasa a III-a

Proiectul este elaborat conform Curriculumului la disciplina opțională, aprobat de Ministerul Educației,
Coordonator ştiinţific: Mariana MARIN, dr.conf.univ, IŞE
Discutat şi aprobat la şedinţa catedrei
Proces - verbal nr. ___ din ___________ 2016
Conducătorul catedrei ____________
 Competențe generale ale disciplinei

1. Comprehensiunea, reproducerea şi producerea mesajului oral şi scris.

2. Optimizarea exprimării orale în contextul situațiilor de viață.
3. Exprimarea scrisă în mod corect, logic, coerent şi concis a observaţiilor, gîndurilor, ideilor,
sentimentelor.
 Concepţia didactică a disciplinei
Definirea disciplinei: Tainele comunicării.
Competenţa fundamentală a educaţiei lingvistice şi literar-artistice este comunicarea, iar îmbogăţirea
cunoştinţelor elevilor şi formarea unui vocabular bogat şi nuanţat sunt priorităţile oricărui dascăl.
Premisele date constituie reperele cursului opţional Tainele comunicării, la nivelul ariei curriculare
,,Limbă şi comunicare”, destinat elevilor claselor I-IV.
Comunicarea în limba maternă este abilitatea de a exprima şi de a interpreta concepte, gânduri,
sentimente, fapte şi opinii, atât în formă scrisă, cât şi orală (ascultare, vorbire, citire şi scriere), şi de a
interacţiona lingvistic adecvat şi creativ, în diverse contexte sociale şi culturale: în educaţie şi formare, la
muncă, acasă şi în timpul liber.
Tainele comunicării oferă discuții libere, texte şi sarcini oportune pentru dezvoltarea competenţelor
de comunicare prin variate situaţii concrete și implementarea cu succes a acestora in situații concrete din
viață.
Situaţiile concrete pornesc de la o maximă, o întrebare, un text, explorându-le şi redând o gamă
variată de domenii de referinţă ce influenţează receptorul, provocând la el anumite reacţii care ar conduce
la realizarea unor obiective scontate.
Prin urmare, în activitatea de predare învăţătorul va avea în vedere sporirea la elevi a competenţei de
exprimare orală şi creşterea calitativă a nivelului acesteia, prin apelul la elemente de retorică şi de
semantică a discursului oral. Este evidentă, astfel, necesitatea abordării curriculumului dintr-o perspectivă
inter- şi transdisciplinară, care să valorifice creator potenţialul semantic al limbajului reflectat în eficienţa
comunicării atât orale, cât şi scrise.
Includerea în schema orară a disciplinei nominalizate este argumentată şi de contextul actual de
modernizare a învăţămîntului din perspectiva educaţiei centrate pe elev care presupune asigurarea
dezvoltării şi autodezvoltării elevului în raport cu particularităţile individuale ale acestuia în calitate de
subiect al procesului educaţional; oferirea fiecărui elev a posibilităţii de a realiza potenţialul propriu în
cunoaştere, comportament, socializare; dezvoltarea experienţelor individuale ale elevilor şi includerea lor
în activitatea de instruire activă.
Statutul disciplinei în planul de învățămînt: Disciplină opțională în aria curriculară Limbă și
comunicare
Valoarea formativă a disciplinei: formarea deprinderilor practice de comunicare în diverse situații
de viață; dezvoltarea abilităților de comunicare; dezvoltarea creativității în comunicare.
Beneficiari:
 Cadrele didactice vor utiliza acest document pentru proiectarea didactică, elaborarea şi
aplicarea tehnologiilor educaţionale moderne, formarea şi evaluarea competenţelor elevilor.
 Elevii vor utiliza curriculumul pentru stabilirea obiectivelor de autoformare, planificarea
carierei, conceperea strategiilor proprii de învăţare.
 Părinţii vor apela la curriculum pentru monitorizarea calităţii procesului educaţional.
 Autorii manualelor, ghidurilor şi altor materiale didactice vor utiliza acest document, pentru
crearea ofertei de auxiliare didactice, evitând suprasolicitarea informaţională.
 Factorii de decizie vor utiliza acest document pentru monitorizarea calităţii procesului educaţional
la disciplina opţională.
Principiile specifice predării – învăţării disciplinei:
a) Centrarea educației lingvistice pe comunicarea în diverse sfere ale cotidianului, pe formarea
competențelor comunicative.
b) Întemeierea educației lingvistice şi literar-artistice pe legile și fenomenele receptării și pe
interpretarea textelor literare.
c) Educația prin valori și pentru valori.
d) Corelarea sistemelor instrumentale comunicative/literare.
e) Diferențierea sistemelor de activitate a elevilor în funcție de: obiectivul urmărit; vîrsta elevului;
textul abordat/elaborat; situația de comunicare.
 Administrarea disciplinei

Statutul Aria curriculară Clasa Nr/ore Nr/ore

disciplinei săptăm. anual
Disciplină Limbă și I 1 34
opțională comunicare
II 1 34
III 1 34
IV 1 34

Repartizarea temelor pe clase şi pe unităţi de timp

CLASA MODULE NR .DE ORE

I 1.Omul și comunicarea. Clasa mea. 34

2.Întrebări și răspunsuri. Sînt școlar.
3. Comoara literelor. Hărnicie.
4.Comunicarea postlectorală prin tainele lecturii.
II 1.Învățătura este o comoară. Discuția. 34
2.Modalități de desfășurare a dialogului.
3.Feeria iernii. Comunicarea în acțiune.
4. Narațiunea. Munca aduce fericire.
5.Comunicarea nonverbală și paraverbală.
6.Caracterizarea personajelor. Legenda și basmul.
III 1.Castelul înțelepciunii. Normele comunicării 34
eficiente.
2. Întrebări și răspunsuri. Tălmăcirea proverbelor.
3. Comunicarea orală și scrisă. Clopoțeii iernii.
3.Narațiunea. Țara mea privită din stele.
4.Scrisoarea. Școala și mama.
5.Comunicarea nonverbală. Vestitorii primăverii.
6.Recital de poezie. Țara florilor.
IV 1.Pomul comunicării. Școala – casa cu suflet de 34
lumină.
2.Comunicarea eficientă. Limba îmi sfințește
neamul.
3 Scrisoarea. Avem o țară sfântă.
4.Comunicarea prin internet. Aventuri.
5.Toleranța în comunicare. Învață de la toate.
6.Pgini de jurnal. Farmecul ninsorii.
7. Caracterizarea personajelor. Prietenie.
8. Felicitarea. Casa părintească.
9.Articolul de ziar. Evantaiul primăverii.
10.Compunerea în proză și în versuri. Școala – o
șansă sigură de a reuși în viață.

Competențe specifice
1.1. Stimularea capacităţii de a citi
şi a audia mesaje specifice
activităţii şcolare şi vieţii
cotidiene.
1.2.Comentarea informaţiilor noi,
interesante şi utile.
1.3.Memorarea şi utilizarea
cuvintelor, îmbinărilor de cuvinte,
expresiilor în diverse situaţii de
comunicare.
1.4.Expunerea propriilor opinii
vizavi de cele audiate şi citite.
1.5.Construirea corectă şi logică a
enunţurilor în cadrul unui mesaj.
1.6.Formularea întrebărilor şi
răspunsurilor, respectând etica
comunicării.
Clasa a III-a
Conținuturi
 Deschide cartea comunicării.
Normele comunicării eficiente.
Textul Îndemn,
 N. Mîndru.
 Cultura comunicării. Culege
înţelepciune. Textul Castelul
înțelepciunii, A. Mîndru.
 Publicitatea. Cartea – prietena
mea. Textul Cum se face o
carte, G. Vieru.
 Lecţii – lecţii... Tălmăcirea
proverbelor.
 Comunicarea eficientă.
Caruselul toamnei. Textul Cad
frunzele, M. Peneș.
 Concurs: Recital de poezie.
 Reproducerea şi producerea
mesajului. Fauna ţării. Textul
Ciocănitoarea, E. Jianu.
 Descrierea naturii. Flora.
Textul Fagul, S. Mehedinți.
 Dialogul. Povestea timpului.
Textul O întîmplare deosebită,
C. Gruia.
 Întrebăm și răspundem.
Minunile tehnicii. Textul
Creierul-minune.
 Ascultăm interlocutorul.
Nr. de Data Activități de învățare și Note
ore evaluare
Mijloace instrucţionale
 exerciții de identificare a
propozițiilor care afirmă,
demonstrează, aprobă anumite
1
stări emotive ale vorbitorului;
 exerciții de transformare a
1 propozițiilor simple în
propoziții dezvoltate;
 idei de buzunar;
1
 reporterii și jurnaliștii;
 plimbarea cu geamantanul;
1  exerciţii de reformulare a unui
mesaj;
 activități de construcție a
2
dialogurilor orale și scrise;
 exerciţii de reglare a intonaţiei,
a tonului şi a vitezei proprii de
1
a vorbi;
 exerciţii de realizare orală a
1
unui plan simplu de idei;
 activităţi de comunicare pe
1 baza unui plan de idei realizat
anterior;
 exerciţii de trecere de la
1 vorbirea directă la vorbirea
indirectă;

2.1.Utilizarea deprinderilor de
normare a dialogului în relaţii
interpersonale.
2.2.Identificarea şi selectarea
unităţilor lexicale din diverse
contexte.
2.3.Redactarea textelor proprii cu
şi fără repere, aplicând regulile
învăţate.
2.4.Manifestarea interesului pentru
o comunicare eficientă în cadrul
dialogului şi a discuţiilor în grup.
3.1.Respectarea corectitudinii de
scriere în procesul emiterii
mesajelor.
3.2.Utilizarea adecvată a cuvintelor
cu ortograme noi în redactarea
propoziţiilor, a enunţurilor proprii.
Misterele legendei. Textul
Haina ariciului, legendă.
 Comunicarea orală şi scrisă.
Clopoţeii iernii. Textul Iarna,
Gh. Dimitriu.
 Concurs: Recital de poezie.
 Salutul. La Mulţi Ani! Textul
Vals stelar, T. Artiemeva.
 Vacanța de Crăciun.
 Luceafărul poeziei. Textul
Cîntecul străinătății, M.
Eminescu.
 Concurs: Recital de poezie.
 Receptarea mesajului. În
relaţie cu natura. Textul Omul
și pasărea, I. Creangă.
 Ordonarea logică a enunțurilor
 Plecăciune graiului şi pîinii,
A. Zaporojanu.
 Întrebăm, răspundem,
povestim. Avem o ţară sfîntă.
Textul Țara florilor, M.
Roman.
 Naraţiunea. Textul Ţara mea
privită din stele, Iurie Miron.
 Creare de texte scurte. Ascultă
sfatul bătrînesc. Textul Pinul
singuratic, A. Mitru.
 Sfătosul bunic din Humuleşti.
Textul La Humulești, N. Nasta.
 Scrisoarea. Şcoala copilului e
inima mamei. Textul Mama, I.
Creangă.
 Părţile textului. Amintiri
plăcute. Textul Primele
1  povestirea unor texte citite;
 jocuri de cuvinte: ex. de rostire
corectă a cuvintelor cu
probleme de accentuare;
2  activități de organizare a
concursurilor-recital de poezie
cu aprecieri verbale reciproce;
1
 exerciţii de ascultare a unor
mesaje ;
1 exerciţii de observare,
interpretare a unor imagini,
semne, semnale auditive şi
2
vizuale;
1  exerciții de alcătuire a planului
simplu de idei și redactare a
1
1 unor compuneri pe baza
acestuia;
1  interviuri, dialoguri;
1  exerciții de recitare expresivă a
1 versurilor;
 exerciţii de reproducere a
2
mesajelor ascultate, citite sau
2
vizionate;
2  exerciţii de dialog elev-elev,
elev-învăţător;
 simulări ale unor situaţii de
1
comunicare;
 exerciţii de stabilire a
1 acordurilor gramaticale;
 exerciţii de fixare a accentului
în cuvânt;
3.3. Scrierea din memorie a unor
cuvinte ce arată acţiuni, însuşiri şi
denumesc obiecte.
3.4. Utilizarea conştientă a
semnelor de punctuaţie în scrierea
sau transcrierea mesajelor.
3.5. Scrierea unor propoziţii și mici
texte alcătuite pe baza ilustraţiilor.
impresii, I. Iachim.
 Comunicarea nonverbală.
Vestitorii primăverii. Textul
Buburuza, E. Jianu.
 Concurs: Recital de poezie.
 Zorii dimineţii se revarsă.
Textul Dimineața, F. Mironov.
 Glasul pădurii. Textul
Pădurea, N. Dabija.
 Întrebări şi răspunsuri. Ploiţa
cuminte. Textul Stăpîna ploii.
 Reproducerea şi producerea
mesajului. Ţara florilor. Textul
Vioreaua, F. Ionescu.
 Vara. Comunicare orală și
scrisă.
1  exerciții practice de stabilire a
acordului gramatical;
 identificarea cuvintelor cheie
1
într-un enunț;
 exerciții de completare a
propozițiilor lacunare cu
structurile morfologice
învățate.
 exersări de completare și de
organizare corectă a agendei
de lectură după modelul
propus de către învățător, în
cooperare cu părinții.
 exerciții de redactare a paginii
de jurnal;
exerciții de orientare a
preferințelor de lectură prin
ceea ce le a atras atenția sau
pentru scopul urmărit.
 Referinţe bibliografice
Documente oficiale:
1. Curriculum școlar. Clasele I-IV. Chișinău: Tipografia Centrală, 2010.
2.Ghid de implementare a Curriculumului modernizat pentru treapta primară de învățămînt,Chișinău: Lyceum, 2011.
Literatură didactică:
1. Callo, T. Educaţia comunicării verbale. Chișinău: Editura Litera, 2003,
2. Cemortan, S. Jocuri literare. Chişinău. Stelpart SRL, 2008,
3. Dumitriu, Gh. Comunicare şi învăţare. Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1998,
3. Mîndru, N., Prisacari, S. Arta discuției, Chișinău, Lyceum, 2004
4. Mîndru, N. Tainele comunicării, Curs opțional pentru clasa I, Chișinău, Lyceum, 2013;
5. Mîndru, N. Tainele comunicării, Curs opțional pentru clasa a II-a, Chișinău, Lyceum, 2010;
6. Mîndru, N. Tainele comunicării, Curs opțional pentru clasa a III-a, Chișinău, Lyceum, 2011;
7. Mîndru, N. Tainele comunicării, Curs opțional pentru clasa a IV-a, Chișinău, Lyceum, 2012;

„APROBAT”_______ ______ „COORDONAT”__________

________________________, directorul instituției _____________________, director-adjunct
________________________ 2016 ________________________ 2016
PROIECT DIDACTIC DE LUNGĂ
DURATĂ
 EDUCAŢIA PENTRU SĂNĂTATE
Oră opțională
Clasa a III-a
Pentru anul de studii 2016-2017

Proiectul este elaborat conform Curriculumului la disciplina opțională, aprobat de Ministerul Educației,
Coordonator ştiinţific: Mariana MARIN, dr.conf.univ, IŞE
Discutat şi aprobat la şedinţa catedrei
Proces - verbal nr. ___ din ___________ 2016
Conducătorul catedrei ____________
 Competențe generale ale disciplinei

1. Receptarea termenilor specifici educaţiei pentru sănătate.

2. Adoptarea unui comportament şi a atitudinii responsabile de protejare a sănătăţii personale

şi a mediului natural, social.

3. Elaborarea strategiilor de rezolvare a anumitor situaţii problemă privind sănătatea, mediul.

 Preliminarii
„Nouă zecimi din fericirea noastră au la baza sănătatea.
Cu ea, totul este un izvor de putere si bucurie. Fără ea, nu este nici un bine, indiferent de ce
natură ar fi.”
Educaţia constituie un sistem complex şi unitar, care prezintă mai multe dimensiuni,
corespunzătoare principalelor laturi ale personalităţii umane: educaţia intelectuală, educaţia
civică, educaţia fizică, educaţia pentru sănătate, educaţia tehnologică, educația ecologică etc.
Aceste dimensiuni se află în raporturi de interdependenţă şi complementaritate, ce-i conferă
educaţiei în cadrul şcolii un caracter sistemic, deschis şi dinamic. Din acest punct de vedere,
educaţia pentru sănătate în şcoală devine o componentă esenţială a educaţiei
Dreptul la sănătate este unul din drepturile fundamentale ale omului. Conform Organizaţiei
Mondiale a Sănătăţii, sănătatea individului este definită drept "o stare de bine fizică, mentală şi
socială şi nu doar absenţa bolii sau a infirmităţii".
În contextul schimbărilor majore şi accelerate ale lumii contemporane, asigurarea unei stări
de sănătate a copiilor reprezintă una dintre direcţiile prioritare ale strategiei educaţionale.
Curriculumul la disciplina Educația pentru sănătate este un document normativ pentru
realizarea procesului de predare-învăţare al disciplinei opționale Educația pentru sănătate în
clasele I- IV.
Educaţia pentru sănătate are ca prioritate formarea unor abilităţi de viaţă sănătoasă. Astăzi,
la începutul mileniului trei, cînd viaţa individului a devenit mai complicată, cînd ştiinţa şi
întreaga societate au evoluat, educaţia pentru sănătate se impune ca o necesitate şi devine o
condiţie esenţială a educaţiei unei naţiuni civilizate .
Disciplina dată contribuie considerabil la dezvoltarea multilaterală a personalităţii evaluând
cîteva niveluri:
 informarea copiilor, a tineretului şi a întregii populaţii cu cunoştinţe, noţiuni, idei din
domeniul sănătăţii. Este o sarcină teoretică, având o funcţie cognitivă urmărind formarea
unor reprezentări teoretice igienico-sanitare, a bazei cognitive necesare înţelegerii
ştiinţifice a măsurilor de apărare şi promovare a sănătăţii.
 al doilea nivel al educaţiei igienice urmăreşte formarea unei poziţii (stării) efectiv
emoţională a individului, dirijarea sa afectivă - pozitivă spre acceptarea fenomenelor şi
faptelor educativ – sanitare. Aceasta este o treaptă esenţială în calea spre practică, deoarece
numai prin crearea unor sentimente şi emoţii pozitive, favorizează adoptarea cunoştinţelor
teoretice li transpunerii lor în viaţă
 al treilea nivel cu caracter practic urmăreşte formarea deprinderilor, obişnuinţelor şi
capacităţii de acţiune practică sanitară, a voinţei de a acţiona în folosul propriei sănătăţi şi
a sănătăţii colectivului - formarea unei concepţii,a unui comportament , stil de viaţă
sănătos.
 Principiile specifice predării – învăţării - evaluării disciplinei opţionale
Educaţia pentru sănătate
• Principiul funcţionalităţii asigură respectarea particularităţilor de vîrstă, a motivaţiilor,
intereselor elevilor şi oferă continuitatea în momentul trecerii de la o clasă la alta.
• Principiul integrării stimulează caracterul inter-, pluri- şi transdisciplinar al educaţiei prin
integrarea disciplinei opţionale.
• Principiul accesibilităţii care solicită respectarea nivelului de gîndire conform vîrstei
elevilor şi învăţarea gradată.
• Principiul însuşirii temeinice se referă la formarea deprinderilor de învăţare logică, ritmică
şi capacităţilor de autocontrol.
• Principiul racordării la societate presupune asigurarea legăturilor optime dintre şcoală şi
cerinţele sociale.
Principii generale de orientare a cadrelor didactice în desfăşurarea activităţilor de
educaţie pentru sănătate a copiilor.
• Copiii trebuie să conceapă îngrijirea pentru sănătate ca forme de comportare care
caracterizează un tânăr civilizat şi corect educat.
• Educaţia pentru sănătate trebuie să influenţeze copilul încât acesta să ştie: ce trebuie să
facă în problemele de sănătate: să ştie de ce este important să facă astfel; să ştie cum să
facă; sa vrea să facă; să facă efectiv; iar efectuarea să producă mulţumire.
• Motivaţiile constituie puntea între cunoştinţe şi practică. Copilul trebuie să-şi însuşească
acele motivaţii, care să-l determine să dorească a aplica riguros cunoştinţele sale .
Motivaţiile trebuie bazate pe argumentările legate de interesele specifice ale copiilor în
funcţie de satisfacţiile imediate pe care practicarea regulilor le poate aduce (favorizează o
creştere mai rapidă, o stare de vioiciune şi veselie care uşurează munca şi joaca, o
înfăţişare personală frumoasă şi sănătoasă ş.a).
Sănătatea emoţională se referă la capacitatea de exprimare şi de soluţionare a emoţiilor unei
persoane într-un mod constructiv. Sănătatea intelectuală se referă la capacitatea de evaluare a
informaţiei şi de luare a unei decizii importante. Sănătatea fizică se referă la condiţia
organismului şi la răspunsul acestuia în cazul vătămării şi a bolii. Sănătatea socială reprezintă
capacitatea de a aranja, de a se bucura, de a contribui şi beneficia de relaţiile dezvoltate cu alte
persoane.
Şcoala, prin autoritatea morală pe care o are, poate aduce o contribuţie substanţială în
transmiterea cunoştinţelor de educaţie pentru sănătatea elevilor.
În contextul schimbărilor majore şi accelerate ale lumii contemporane, asigurarea unei stări
de sănătate a copiilor reprezintă una dintre direcţiile prioritare ale strategiei educaţionale.
Educația pentru sănătate ca disciplina opțională urmăreşte promovarea cunoștințelor corecte
privind diferite aspecte ale sănătății și formarea de atitudini și deprinderi indispensabile unui
comportament responsabil și sănătos.
Școala îi învață pe copii cum să se comporte în natură și în societate, cum să se raporteze la
ceilalţi semeni, cum să trăiască frumos, demn și sănătos.
Educația pentru sănătate trebuie să înceapă la vîrste mici pentru ca în această etapă se
dobîndesc deprinderi care sunt relevante pentru activitățile ulterioare.
Funcţiile curriculumului Educația pentru sănătate:
  act normativ al procesului de predare-învăţare-evaluare a Educației pentru sănătate în
contextul unei pedagogii axate pe competenţe;
 reper pentru proiectarea didactică şi desfăşurarea procesului educaţional din perspectiva
unei pedagogii axate pe competenţe;
 componentă de bază pentru elaborarea strategiei de evaluare la Educația pentru sănătate;
Beneficiari:
 Cadrele didactice vor utiliza acest document pentru proiectarea didactică, elaborarea
şi aplicarea tehnologiilor educaţionale moderne, formarea şi evaluarea competenţelor
elevilor.
 Elevii vor utiliza curriculumul pentru stabilirea obiectivelor de autoformare,
planificarea carierei, conceperea strategiilor proprii de învăţare.
 Părinţii vor apela la curriculum pentru monitorizarea calităţii procesului educaţional.
 Autorii manualelor, ghidurilor şi altor materiale didactice vor utiliza acest document,
pentru crearea ofertei de auxiliare didactice, evitând suprasolicitarea informaţională.
 Factorii de decizie vor utiliza acest document pentru monitorizarea calităţii procesului
educaţional la disciplina opţională.

Administrarea disciplinei:
Statutul disciplinei Aria curriculară Clasa Nr. de unităţi de Nr. de ore
conţinuturi pe pe an
clase
 ,,Matematică și I 7 34
 opţionale științe II 7 34
 III 7 34
IV 7 34
 Repartizarea temelor pe clase şi pe unităţi de timp

Clasa Temele Nr. de ore

1.Micul meu univers 4
I 2. Activitate şi odihnă 3
3. Noţiuni elementare de anatomie şi fiziologie 4
4.Igiena personală 6
5. Sănătatea alimentaţiei 6
6. Un mediu curat –o viaţă sănătoasă 5
7. Viaţa are prioritate 4
Evaluare 1
Lecţie de sinteză 1
4
1. Micul meu univers 3
II 2. Activitate şi odihnă 4
3. Noţiuni elementare de anatomie şi fiziologie 6
4.Igiena personală 6
5. Sănătatea alimentaţiei 5
6. Un mediu curat –o viaţă sănătoasă 4
7. Viaţa are prioritate 1
Evaluare 1
Lecţie de sinteză
4
1. Micul meu univers 3
2. Activitate şi odihnă 4
III 3. Noţiuni elementare de anatomie şi fiziologie
4.Igiena personală 5
5. Sănătatea alimentaţiei 5
6. Un mediu curat –o viaţă sănătoasă 6
7. Viaţa are prioritate 5
Evaluare 1
Lecţie de sinteză 1
1. Micul meu univers
2. Activitate şi odihnă 4
3. Noţiuni elementare de anatomie şi fiziologie 3
4.Igiena personală 4
IV 5. Sănătatea alimentaţiei
6. Un mediu curat –o viaţă sănătoasă 5
7. Viaţa are prioritate 5
Evaluare 6
Lecţie de sinteză 5
1
1

Competenţe specifice
1. Micul meu univers
1.1. Descrierea beneficiilor
alimentaţiei sănătoase, activităţii
fizice, odihnei pentru sănătatea
omului.
1.2. Formularea opiniei referitoare
la sănătatea personală, a mediului.
1.3.Compararea diverselor
comportamente în situaţii cotidiene
în baza normelor de igienă/valori
morale.
1.4. Utilizarea corectă a noţiunilor
privind calitatea produselor
alimentare, a proceselor din mediul
înconjurător.
1.5. Identificarea unor tipuri de boli
şi pericole pentru sănătate şi
securitatea omului, folosind un
limbaj simplu.
2.1.Analiza factorilor interni şi
externi care determină starea de
boală şi de sănătate.
2.2.Aprecierea activităților fizice şi
al odihnei, motivînd rolul lor în
menţinerea sănătăţii.
2.3.Analiza efectelor pe termen
scurt şi lung ale substanţelor nocive
asupra organismului, mediului.
Clasa III
Conţinuturi Nr. Data Activităţi de învăţare şi evaluare Note,
de ore observații
- stabilirea unor măsuri de
 Formula succesului prevenire a îmbol-năvirilor;
 Recompense şi satisfacţii -alcătuirea de enunţuri, mici texte;
-rebusuri, careuri de cuvinte.
 Egalitatea GENDER
-expoziţii tematice
 Controlul emoţiilor şi dirijarea lor -activităţi în aer liber, excursii;
-joc de rol
-formulări de concluzii;
2. Activitate şi odihnă -completarea de fişe.
 Să învăţăm rapid şi eficient -exemple de observare şi evaluare
 Modalităţi de diminuarea a a valabilităţii produselor
oboselii alimentare;
 Activităţi culturale-relaxare şi - modalităţi de evitare a folosirii
utilitate substanţelor
toxice;
-analiza unor imagini cu subiecte
3. Noţiuni elementare de anatomie la temă de ex.“Ce e bine şi ce e
şi fiziologie rău?”
 Organismul un tot unitar - exerciţii de evitare a
accidentelor, îmbolnăvirii
 Dezvoltarea musculară la vîrsta surmenajului şi stresului
 şcolarului mic
 ţinută frumoasă -discuţii şi luare de decizii prin
 Călirea organismului tehnica „Cărările”
-expoziţii cu lucrări realizate de
4. Igiena personală elevi (desene, compoziţii plastice,
 Autonomie personală în machete);
activitățile dezbateri pe teme date;
-formulări de concluzii simple;
 de igienă - exerciţii de recunoaştere a unor
 De ce trebuie să ne vaccinăm? substanţe toxice şi agenţi nocivi
 Obiecte, produse de întreţinere a pentru organismul uman
igienei,
-discuţii de grup asupra
2.4.Identifacarea soluţiilor proprii
pentru rezolvarea problemelor din
viaţa cotidiană specifice vîrstei.
2.5.Validarea unui regim alimentar
corect, motivîndu-l prin norme şi
comportamente ale culturii
alimentare.
2.6. Manifestarea responsabilităţii
pentru un mediului curat,
implicîndu-se în activităţi de
protecţie
3.1. Interpretarea valorilor
fundamentale şi drepturilor omului
prin aprecierea şi respectarea
acestora.
3.2. Aplicarea conştientă a
regulilor pentru menţinerea
sănătăţii şi ecologiei acasă, la
şcoală, în comunitate.
3.3 .Angajarea în activităţi de
prevenire şi combatere a factorilor
de risc asupra sănătăţii şi mediului
ambiant.
3.4. Utilizarea corectă a unor
instrumente speciale, obiecte în
situaţii adecvate(obiecte de
igienă,obiecte de uz casnic).
3.5.Manifestarea adaptabilității în
diferite situaţii cotidiene.
 folosirea lor raţională
 Gripa și virozele respiratorii.
Cauzele,
 prevenirea gripei.
 Proiect Curat şi aranjat sunt pe
 placul meu şi al tuturor’’
5. Sănătatea alimentaţiei
 Hrana şi accesibilitatea ei
 Influenţa alimentelor de origine
vegetală
 Influenţa alimentelor de origine
animală
 Boli cauzate de alimentaţie
 Regimul alimentar este oglinda ta
6. Un mediu curat –o viaţă
sănătoasă
 Situaţii de poluare identificate în
mediul înconjurător.
 De ce plînge Pămîntul ?
Realizarea de
 pliante cu mesaje ecologice
 Subsolul şi dărnicia lui. Cum
putem opri
 poluarea solului?
 Paşi spre un mediu mai curat
 Apa, sursă de viaţă. Folosirea
raţională
 Şi deşeurile pot fi de folos.
Confecţionarea
conceptelor
”sănătate”/”boală”;
- comentarii de imagini.
exerciţii de luare a deciziilor;
-joc de rol ’’Proces judiciar’’
-concurs: „Cea mai sănătoasă
reţetă”
- discuţii despre substanţele cu
potenţial vătămător;
- portofolii
-exerciţii de rezolvare a unor
situaţii problemă;
-studiul unor statistici medicale
asupra populaţiei infantile
-discuţii de grup;
- portofolii;
-miniproiecte;
-activităţi practice în şcoală,
comunitate
-aprecierea timpului acordat
activităţii fizice
şi odihnei;
- prezentarea unui program zilnic;
analiza unor situaţii de abuz;
-comentarea unor cazuri din media
evitarea atitudinilor negative faţă
de ceilalţi ;
- dramatizare ;
- joc de rol .
- exemplificarea responsabilităţii
rolului de elev coleg/ prieten ;
- definirea responsabilităţilor în
familie şi în şcoală; rolul de
prieten .
- discutarea unor cazuri reale sau
imaginare;
 obiectelor din materiale reciclabile
7. Viaţa are prioritate
 Transportul auto de pasageri
 Comportamentul în timpul
furtunilor,
 fulgerelor.
 Prevenirea accidentelor la
domiciliu
 Recomandări medico-sanitare în
 perioada caniculară
 Trusa medicală. Cazuri de
utilizare
 Evaluare “Mama, tata şi eu,/
Împreună suntem mereu!”
Activitate în parteneriat cu
părinţii
 Lecţie de sinteză
- selectarea unor soluţii corecte ;
- expoziţii de desene .
-realizarea unui tabel cu
principalele grupe de alimente şi
expunerea în faţa clasei pentru
discuţii pe marginea lui (se lucrează
în echipe);
- exerciţii de identificare şi de
colectare corectă a
unor deşeuri;
- studierea cazurilor reale şi
precizarea
regulilor respectate/ nerespectate;
Referințe bibliografice

A. Documente oficiale:
1. Curriculum școlar. Clasele I-IV. Chișinău: Tipografia Centrală,2010.
2. Ghid de implementare a Curriculumului modernizat pentru treapta primară de învățămînt,Chișinău: Lyceum,2011.

B. Literatură didactică:
1. Didactici interactive în învăţămîntul primar,Chişinău 2014 Selecţie materiale: Marin Mariana
2. Zepca V., Bahnarel I., Cerbuşca P. Alege sănătatea. Ghidul elevului Formarea stilului sănătos de viaţă, Chişinău 2012,
3. Zepca V., Bahnarel I., Cerbuşca P., Ilco A. Viaţa are prioritate Ghidul elevului Siguranţa vieţii umane, Chişinău 2013,
4. Zepca V., Bahnarel I., Cerbuşca P., Ilco A. , Pîslă A.,Ai grijă de sănătatea ta Prevenirea maladiilor Ghidul elevului, Chişinău 2013.
5. Manual de educaţie pentru sănătate Donaţia Fundaţiei SOROS.