Tema: CND, CUM I DE CE SE NTMPL?

Descrierea temei O explorare a lumii fizice i materiale, a universului apropiat sau ndeprtat, a relaiei cauz-efect, a fenomenelor naturale i a celor produse de om, a anotimpurilor, a domeniului tiinei i tehnologiei.

PRIMAVARA

EVENIMENT DE DESCHIDERE

Plou des, cu stele, cu jar, flori umede, lacrimi de vreme, drumuri deschise, privire cetoasa, vorbe tacute. M despoaie un ru, m inund un val, un val colorat. M boltete curcubeul, nmuguresc degetele, parul nfrunzeste, cnt respirtia, lng suflet...viaa. Am deschis ochii si mi s-a prut ca visez un curcubeu de culori mi se intindea in faa ochilor. Mireasma aerului proaspt m umple de fericire ! E primavar ! Anotimpul renaterii, al vieii, al bucuriei. Am plecat la plimbare sa observ natura. In parc, rozul magnoliilor imi d senzaia c sunt in rai, iar zumzetul albinelor imi pare o muzic ambiental E primavar! Din nou! Un anotimp vechi, si totusi de fiecare dat nou! As vrea sa impartasesc bucuria mea si copiilor de la grupa Am cumprat din pia un buchet de narcise i lalele i le-am dus n grup, le-am aezat la colul tematic. O serie de ntrebri au nceput s curg din partea copiilor : De ce nfloresc florile ? Unde cresc florile ? De ce sunt colorate florile ? De ce ?.... De ce ?.... De ce ?.... O mulime de ntrebri, o mulime de rspunsuri, dar i o mulime de lucruri ce ateapt s fie descoperite.

SCRISOARE CTRE PRINI

Dragi prini, Miracolul anotimpului primvara se vede la orice pas. Frunzele copacilor au nverzit, florile au nflorit, un tablou de culori ni se nfieaz la fiecare pas. Natura a renscut i, o dat cu ea, i florile au nflorit i ne ofer un spectacol de lumin i culoare nemaivzut i nebnuit. Parc la fiecare pas ne zmbete o lalea, o zambil sau o narcis. Ne strig parc i ne spun: Pivii-ne frumuseea trectoare! Toate acestea ne-au fcut s ne hotrm s derulm proiectul tematic Darurile primverii florile. Pentru buna desfurare a proiectului v rugm s ne ajutai cu materiale i informaii despre florile de primvar. Va mulumim i v ateptm s srbtorii alturi de noi miracolul renaterii naturii! Grupa pregatitoare A i educatoarele

ARGUMENT nc o dat, iar i iar... A iubi e primvar... Natura ne anun c primvara a btut la geam... Noi, cu mic cu mare, bucuroi, am deschis fereastra, iar atunci am primit mngierea soarelui de primvar... Apoi mpreun am descoperit vestitorii primverii, iar pe ea, am poftit-o i la noi n clas, cci n inim o purtm mereu. La nceput timid, dar apoi prinznd curaj, primvara s-a instalat la noi n clas... S lsm copilul s creeze, cci acesta este verbul cu care opereaz la multe din activitile de la clas. n cadrul acestor activiti se mbin ct mai armonios utilul cu plcutul, copilul construind noi produse utiliznd toate formele de activitate: jocul, nvarea, munca i creaia.

OBIECTIV CADRU

Dezvoltarea capacitii de cunoatere i nelegere a mediului nconjurtor, precum i stimularea curiozitii pentru investigarea acestuia. OBIECTIVE DE REFERIN: DLC:
s participe la activitile de grup, inclusiv la activitile de joc, att n calitate de vorbitor, ct i n calitate de auditor. s neleag i s transmit mesaje simple; s reacioneze la acestea. s audieze cu atenie un text, s rein ideile acestuia i s demonstreze c l-a neles. s recepteze un text care i se citete ori i se povestete, nelegnd n mod intuitiv caracteristicile expresive i estetice ale acestuia. s neleag c tipritura (scrisul) are neles (semnificaie). s manifeste interes pentru citit. s recunoasc cuvinte simple i litere n contexte familiare. s utilizeze materiale scrise n vederea executrii unei sarcini date s utilizeze efectiv instrumentele de scris, stpnind deprinderile motrice elementare necesare folosirii acestora.s recunoasc literele alfabetului i alte convenii ale limbajului scris. s descopere c scrierea ndeplinete anumite scopuri, cerine sociale i s se foloseasc de aceast descoperire. s-i mbogeasc experiena senzorial, ca baz a cunotinelor matematice referitoare la recunoaterea, denumirea obiectelor, cantitatea lor, clasificarea, constituirea de grupuri/ mulimi, pe baza unor nsuiri comune (form, mrime, culoare) luate n considerare separat sau mai multe simultan s neleag i s numeasc relaiile spaiale relative, s plaseze obiecte ntr-un spaiu dat ori s se plaseze corect el nsui n raport cu un reper dat. s recunoasc, s denumeasc, s construiasc i s utilizeze forma geometric cerc, ptrat, triunghi, dreptunghi n jocuri s numere de la 1 la 10 recunoscnd grupele cu 1-10 obiecte i cifrele corespunztoare. s efectueze operaii de adunare i scdere cu 1-2 uniti, n limitele 1-10. s realizeze serieri de obiecte pe baza unor criterii date ori gsite de el nsui. s cunoasc unele elemente componente ale lumii nconjurtoare (obiecte, aerul, apa, solul, vegetaia, fauna, fiina uman ca parte integrant a mediului, fenomene ale naturii), precum i interdependena dintre ele. s cunoasc elemente ale mediului social i cultural, poziionnd elementul uman ca parte integrant a mediului s comunice impresii, idei pe baza observrilor efectuate.

D:

s aplice norme de comportare specifice asigurrii sntii i proteciei omului i naturii.

DOS: s cunoasc i s respecte normele necesare integrrii n viaa social, precum i reguli de securitate personal. s-i adapteze comportamentul propriu la cerinele grupului n care triete (familie, grdini, grupul de joac) s aprecieze n situaii concrete unele comportamente i atitudini n raport cu norme prestabilite i cunoscute s triasc n relaiile cu cei din jur stri afective pozitive, s manifeste prietenie, toleran, armonie, concomitent cu nvarea autocontrolului. s descrie i s identifice elemente locale specifice rii noastre i zonei n care locuiete (elemente de relief, aezare geografic, obiective socio-culturale, istorice, religioase, etnice). s cunoasc i s utilizeze unelte simple de lucru pentru realizarea unei activiti practice. s fie capabil s realizeze lucrri practice inspirate din natur i viaa cotidian, valorificnd deprinderile de lucru nsuite. s dobndeasc comportamente i atitudini igienice corecte fa de propria persoan i fai de alte fiine i obiecte. s se comporte adecvat n diferite contexte sociale. DEC: s descopere lumea nconjurtoare cu ajutorul auzului. s diferenieze auditiv timbrul i intensitatea sunetelor din mediul apropiat i al sunetelor muzicale s intoneze cntece pentru copii. s acompanieze ritmic cntecele. s cnte cntecele n aranjamente armonico-polifonice elementare S asocieze micrile sugerate de textul cntecului cu ritmul acestuia s exprime prin micare starea sufleteasc creat de muzica audiat S asculte i s recunoasc fragmente din creaii muzicale naionale i universale, corespunztoare specificului de vrst al copilului precolar i preocuprilor acestuia. s redea teme plastice specifice desenului. s obin efecte plastice, forme spontane i elaborate prin tehnici specifice picturii. s exerseze deprinderile tehnice specifice modelajului n redarea unor teme plastice. s compun n mod original i personal spaiul plastic. s interpreteze liber, creativ lucrri plastice exprimnd sentimente estetice.

 DPM:

s priveasc i s recunoasc creaii artistice corespunztoare specificului de vrst al copilului precolar i preocuprilor acestuia (portrete de copii, jocuri ale copiilor, scene de familie, peisaje, activiti cotidiene ale oamenilor) s cunoasc i s aplice regulile de igien referitoare la igiena echipamentului. s-i formeze o inut corporal corect (n poziia stnd, eznd i n deplasare). s perceap componentele spaio-temporale (ritm, durat, distan, localizare). s fie apt s utilizeze deprinderile nsuite n diferite contexte.

CENTRE DE INTERES DESCHISE i MATERIALELE puse la dispoziia copiilor pe parcursul ntregii sptmni:

TIIN Albume; Enciclopedii; Plane Jocuri de mas; Fie .

BIBLIOTEC ART Reviste, Creioane colorate Enciclopedii Acuarela Jetoane cu imagini Platilin Albume foto Hrtie colorat Caiete de lucru Coli de desen Plane CONSTRUCII JOC DE ROL Truse lego; Casa ppuii Cuburi de lemn; Set de vase Miniaturi animale i oameni; Siluete, mulaje Buci de lemn. Papui

INVENTARUL DE NTREBRI CE TIM? Cnd nfloresc majoritatea florilor C au un parfum frumos C sunt foarte colorate CE NU TIM I VREM S AFLM? De ce nfloresc florile Din ce sunt alctuite florile La ce folosesc florile

PLANIFICAREA ACTIVITILOR
7

PERIOADA: 30.03.2009 3.04.2009 TEMA: Cnd, cum i de ce se ntmpl? SUBTEMA: Darurile primverii florile ZIUA LUNI DATA 30.03.0 9 ACTIVITI DE NVARE ADP: - ntlnirea de diminea Florile simboluri, nviorarea ALA Biblioteca: Citim imagini; tiin: Primvara i florile; - Joc de micare: Fluturii vin la flori ADP: Activitate integrat: Buchetul primverii - DS observare: Flori de primvar - DEC desen: Buchetul cu flori ADP: - In\lnirea de diminea Florile i frumuseea, nviorarea ALA: - Biblioteca: Antrenament grafic, Joc de rol: Grdinarii; - Joc distractiv: Ghicete floarea! ADE: DS Florile i figurile geometrice Joc logic; DPM Gimnastic acrobatic ADP: - In\lnirea de diminea De ce nfloresc florile nviorarea ALA: - Art: desen Buchet cu lalele; Construcii Straturi pentru flori - Joc de micare: Cine sare mai departe? ADE: - DLC Floria din codru povestirea educatoarei - DEC Lalele predare, cntec ADP: - Inlnirea de diminea Florile i parfumul, nviorarea ALA: - Joc de mas: Puzzle, Joc de rol: La florrie; - Jocuri distractive la aparatele din curte ADE: - DS Rezolvm probleme exerciii cu material individual - DOS Cui, cnd i de ce oferim flori? - convorbire ADP: - In\lnirea de diminea Cui oferim flori?, nviorarea ALA: - tiin: Cte lalele sunt?; Art: Ram pentru tablou; Biblioteca: Sortm imagini - Joc de micare: Dansul florilor ADE: Activitate integrat: Parfumul primverii - DLC- Propoziie, cuvnt, silab joc didactic - DOS Buchet cu lalele i narcise - colaj

MARI

31.03.0 9

MIERCURI 1.04.09

JOI

2.04.09

VINERI

3.04.09

ACTIVITATEA METODIC PE O SPTMN: Tura I -pregtirea centrelor pentru activitile de nvare din ziua respectiv; proiectarea activitilor pentru sptmna viitoare; studiu individual - aprofundare Curriculum pentru nvmntul precolar; participare la ziua metodic din cadrul unitii. Tura a II-a pregtirea materialelor pentru activitile de nvare planificate; proiectarea activitilor pentru sptmna viitoare; studiu individual - aprofundare Curriculum pentru nvmntul precolar; participare la ziua metodic din cadrul unitii.

RESURSE -

Materiale: flori naturale; ierbare; plane, calculator cu imprimant; casetofon; DVD, televizor; Atlas botanic; Afie cu imagini de pe internet; Creioane colorate; acuarele; Hrtie colorat; Aparat foto; Cri, reviste; Enciclopedii.

Umane: - educatoare; - copiii grupei; - prini; - studeni de la USAB.

De timp: O sptmn. METODE I PROCEDEE: - brainstormin-ul; - observarea spontan i dirijat; - povestirea; - explicaia; - demonstraia; - exerciiul; - jocul didactic; - nvarea prin descoperire; - problematizarea; - experimentul. DESCRIEREA VIRTUAL A PROIECTULUI

Mi-am imaginat proiectul ca o poveste despre miracolul florilor, poveste creia n fiecare zi s i gsim o formul de ncheiere i care s reprezinte totodat punct de plecare n ziua urmtoare. Luni: Forme i culori nebnuite i miros mbietor; Mari: Ascultm glasul florilor i cntm mpreun cu ele; Miercuri: Florile ascult i vorbesc ntre ele; Ce aer curat e! Joi: Joaca florilor de primvar i povestea lor; Vineri: Florile?... o parte din natur!

Lalele, lalele...

10

plante mici, flori cu a, bulbi de zambile, plante bulboase, bulbi lalele si zambile, floricultura, expozitie de flori, cultura, hibrizi, specii de crini, gradini olanda, flori cu bulbi de primavara, pitesti, soiuri, universitatii Numele stiintific al lalelelor, intilnit in toata lumea, este de origine persana, venind de la termenul -tulben-care inseamna turban, ca aluzie la asemanarea cupei florale cu traditionalele lor turbane. Zona de origine a lalelelor este considerata regiunea muntoasa a Asiei Mici, dar ele pot fi intilnite si in zonele temperate ale Chinei, Japoniei, Asiei Centrale si, cu totul intimplator, de-a lungul Marii Mediterane, pe colinele muntoase europene si africane. De-a lungul timpului, lalelele au stirnit adevarate pasiuni, intre anii 1634-1637 ajunginduse la o adevarata tulipomanie. Zestrea acestei flori este foarte bogata. Zeci de specii au fost aduse in Europa din locurile de origine, iar horticultorii au creat mii de hibrizi, ajungindu-se la flori cu calitati inedite ca forma, vigoare, culoare, parfum. Prestanta si eleganta acestei flori au facut ca ea sa fie considerata o adevarata regina a gradinilor sau a interioarelor, in sezonul de primavara. Si drept dovada a importantei ce se acorda acestei plante, in Olanda functioneaza o mie de institutii si activitati de notorietate mondiala. Este important de stiut ca Olanda produce 70% din productia mondiala de bulbi. Aici functioneaza Sectia de Bulbicultura a Universitatii Agronomice din Wagemingen, Centrul International de Bulbicultura, Asociatia Regala a Bulbicultorilor, Asociatia Olandeza a Exportatorilor de Bulbi, Bursa Bulbilor. La Limmen a fost infiintat Muzeul -Hortus Bulborum-, unde sint adunate specii si hibrizi de plante bulboase. Aici pot fi vazute soiuri datind din 1595 sau soiul Zomerschoon, din timpul tulipomaniei (1634-1637). De asemenea, in 1949, la initiativa bulbicultorilor din regiunea Lisse, s-a infiintat forul Keukenhof (intre Haarlem si Leyde), o mare expozitie de plante bulboase, unde vedetele consacrate sint lalelele. Anual, pe o suprafata de 28 de hectare sint plantati 6-7 milioane de bulbi in diferite variante de prezentare. Perioadele de vizitare, daca doriti sa mergeti la expozitie in Olanda, sint: 15 aprilie-30 mai pentru lalele; aprilie pentru narcise; 15 aprilie30 mai pentru zambile si mai-iunie pentru crini. Programul expozitional cuprinde si alte specii de alstroemaria sau muscari. Acest eveniment expozitional a devenit un veritabil punct de atractie turistica, cu peste 1 milion de vizitatori anual. La noi in tara se crede ca lalelele au fost aduse din Turcia la inceputul stapinirii otomane. Documentele mentioneaza cultura de lalele abia pe la 1786-1788, cind au fost create primele gradini decorative, printre care si cea a palatului lui Nicolae Mavrogheni. O contributie importanta la dezvoltarea acestei culturi, la noi in tara, a avut-o Laboratorul de Floricultura Eforie Nord, unde a activat dna. ing. Elena Bitlan, cea care a reusit sa adune cel mai mare numar de soiuri peste 200. Este important de stiut ca bulbii produsi la Eforie Nord au initiat Expozitia -Simfonia lalelelor- care, de peste 30 de ani, se organizeaza anual la Pitesti, la sfirsitul lunii aprilie si la care va invitam. Va fi o placere. Zambila - Hyacinthus orientalis

11

Denumire populara: zambila Familie: Liliaceae Origine: zona mediteraneana si Africa de sud Tip de planta: bulb Expunere: plin soare Inaltime: 20-25 cm Sol: fertil, usor drenabil Dimensiunea florilor: 2,5 x 2,5 cm Culori: de obnicei alb, roz, piersic si albastru; se mai pot gasi insa si zambile purpurii, rosii, albastru inchis, galbene si portocalii. Culoarea foliajului: verde

Descriere Zambilele sunt flori foarte formale si parfumate. Bulbii masoara in mod obisnuit 14-15 cm, dar pot atinge si dimensiuni gigantice pentru zambile (19 cm). Ele infloresc in acelasi

12

timp cu lalele de mijloc de sezon. Zambilele se planteaza in grupuri mici, iregulate. Sunt excelente ca flori taiate si pot fi cultivate cu usurinta in ghivece, ca flori de apartament. Bulbii sunt toxici si de aceea nu sunt pe gustul rozatoarelor. Zambila a fost adusa in Europa de vest in secolul al XVI-lea si a fost cultivata pentru prima data in Austria in anii 1500. In timpul secolelor XVII-XVIII, asemenea lalalei, zambila se gasea numai in colectiile de plante ale oamenilor instariti, care de obicei le colectionau ca pe niste trofee de pret. Datorita parfumului persistent al zambilelor, bulbii erau foarte scumpi. Acum, zambilele se cultiva in principal in Olanda si Marea Britanie.

Ingrijire si cultivare Bulbii de zambile se planteaza toamna, cu sase saptamani inainte de perioada in care ingheata pamantul, intr-un loc insorit, cu pamant bogat in substante nutritive. Bulbii se planteaza la 15 cm adancime si tot la 15 cm distanta unul de altul. Daca nu cumva pamantul este deja foarte uscat, nu e nevoie sa udati florile dupa plantare. Monitorizati frecvent umiditatea solului. Primavara devreme, cand rasar frunzele si apoi dupa ce se ofilesc florile, tratati bulbii de zambila cu un fertilizator general, urmand intocmai instructiunile de pe ambalaj. Rupeti varfurile florilor dupa ce acestea au inflorit.

13

Zambila produce bulbi laterali care pot fi inlaturati in perioada de repaus a plantei si replantati separat. Pentru fortarea bulbilor, cumparati bulbi pre-raciti care au primit un tratament cu temperaturi scazute, asemanatoare iernii. Plantati acesti bulbi in ghivece pline cu pamant sau vase de sticla speciale, in care bulbul este tinut exact deasupra nivelului apei. Daca folositi metoda cu apa, umpleti vasul cu atata apa cat sa atinga usor partea de jos a bulbului si asezati-l intr-un loc intunecat, racoros (in jur de 10 grade Celsius) pana cand radacinile sunt bine dezvltate si se observa o crestere in partea superioara a bulbului, la frunze (in jur de 3-4 saptamani). Dupa aceea aduceti vasul cu bulbul de zambila intr-o camera cu temperatura mai crescuta, insorita, pentru a incuraja dezvoltarea foliajului si a florilor. Pentru a prelungi perioada de inflorire, mutati zambila intr-un loc in care sa nu primeasca soare direct atunci cand vedeti ca se apropie momentul in care se deschid florile. Soiuri de zambile Exista diferite soiuri si varietati de zambile, printre care albul Carnegie, Anna Marie, de culoare roz-somon, Splendid Cornelia (roz), si Deft Blue, de culoare albastru deschis.

Legenda Narcisei Se spune ca Narcisele sunt florile care au inflorit la moartea lui Narcis. In mitologia vechilor greci, Narcis era un tanar deosebit de frumos si de singuratic, de care se indragosteau fara succes toate nimfele. Narcis a fost blestemat de zeita razbunarii Nemesis sa nu poate iubi niciodata pe nimeni si sa se indragosteasca de el insusi. Acest lucru se si infaptuieste si Narcis se indragosteste de propria sa reflectie in apa. Dorins sa isi imbratiseze propria reflexie in apa, Narcis se ineaca. La moartea lui, au aparut florile Narcise, flori galbene, care isi tin capul in jos asemenea lui Narcis care se oglindea in apa. Limbajul Narcisei Narcisa este simbolul dragostei irationale, pasionale, de obicei ascunse, sub care se ascund pasiuni nedezlantuite. Poate acest lucru se datoreaza si mirosului afrodisiac al 14

florii. Barbatul care daruieste unei femei o Narcisa vrea sa ii declare acesteia ca o doreste. Femeia careia ii plac Narcisele este de obicei o femeie pasionala, care lupta pentru dragoste si pentru lucrurile in care crede. Numele Narcisa Numele Narcisa provine din grecescul narke, insemnand somn, narcotic. De aceea, numele de Narcisa sugereaza o persoana deosebit de atragatoare pentru sexul opus, pasionala si sentimentala. Persoana cu numele Narcisa tinde sa se lase prada sentimentelor si sa ghideze dupa intuitie, nu dupa ratiune. Legenda Viorelei Legenda spune ca printesa Viorica era cea mai tanara dintre fiicele imparatului si imparatesei regatului florilor. Datorita frumusetii nemaivazute a printesei, aceasta a fost ursita de cea de-a douasprezecea ursitoare ca in primavara varstei de 12 ani sa fie rapita de Zana Florilor. Cu toate incercarile parintilor ei de a o pazi, Viorica este rapita la varsta de 12 ani, primavara, si este prefacuta intr-o floare albastra, albastrul fiind simbolul melancoliei.Aceasta floare este asezata intre celelalte flori din gradina Zanei Florilor si este numita Viorica, nume care este cunoscut popular si ca Viorea. De atunci, Viorica este o floare care infloreste primavara si care se distinge de celelalte prin culoarea albastra, sugestie clara a melancoliei, dar si a increderii in viitor. De asemenea, perenitatea florii este o sugestie a vietii scurte a printesei Viorica. Asa cum printesa a trait doar 12 ani, se pare ca o viorea rezista de obicei doar 12 saptamani pana cand se ofileste. Limbajul Viorelei Viorica sau Vioreaua este o floare gingasa si daruirea unei Viorele cadou simbolizeaza sinceritate si incredere. Femeia care iubeste Viorelele este sincera in sentimente si deosebit de directa in manifestarea acestora. De asemenea, barbatul care face cadou unei femei o Viorea nutreste pentru aceasta sentimente puternice si doreste o relatie de durata. Numele Viorica Numele de Viorica sugereaza o persoana cu o mare incredere in sine si in fortele proprii si deosebit de directa in relatiile cu cei din jur. O persoana cu numele de Viorica va fi extrovertita si deosebit de diplomata. BRANDUSELE

15

Exista doua soiuri principale de branduse: Crocus heuffelianus (brandusa de primavara), care infloreste primavara si Colchicum autumnale (brandusa de toamna), care infloreste toamna. Brandusa de toamna este otravitoare (toate partile plantei sunt otravitoare). Brandusa de toamna este originara din Europa dar a fost introdusa si in alte zone cum ar fi Canada si S.U.A., unde creste in salbaticie dar este cultivata si in gradini. Este o planta pereniala din familia liliacee, care se dezvolta dintr-un bulb, a carui asemanare cu ceapa creeaza confuzii, brandusa fiind luata deseori drept ceapa salbatica. Frunzele in forma de sabie cresc pana la o inaltime de 30 cm. Planta produce o singura floare care se incadreaza intr-o gama de culori de la alb pana la roz-purpuriu. Toxicitatea brandusei de toamana este bine cunoscuta inca din Grecia antica dar in secolul al V-lea medicii bizantini au descoperit ca aceasta planta poate fi folosita in tratarea reumatismului si artritei iar arabii au inceput sa-l foloseasca pentru guta. Planta contine un alcaloid foarte folositor denumit colchicina care are propietati anticancerigene si este folosit in tratarea gutei. Otravirea cu aceasta planta se aseamana cu otravirea cu arsenic. Simptomele au loc intr-un timp de 2-5 ore de la momentul in care planta a fost ingurgitata si includ arsuri in gura si gat, diaree, dureri stomacale, voma si ingreunarea si oprirea functionarii ficatului. Adesea otravirea se finalizeaza cu moarte prin sufocare. Mai putin de doua grame de samanta este suficienta pentru a omora un copil. Nu exista un anume antidot asa ca tratamentul consta in a se acorda victimei carbune activ sau a se efectua spalari stomacale. Prin incrucisari succesive sau obtinut mai multe soiuri de branduse, atat de primavara cat si de toamna, intr-o larga gama de culori care incanta in mod placut ochiul.

16

Legenda Brandusei Legenda spune ca Brandusa era fata cea mai mica a imparatului Florilor. Pe vremea cand traia Brandusa, imparatia ei era condusa de un zmeu, care in fiecare an sacrifica cate unul dintre barbatii din imparatie. Cand a implinit 20 de ani, aceasta s-a casatorit cu un print pe care il iubea nespus de mult. La numai o zi de la nunta lor, printul este rapit de zmeu si dus in castelul acestuia spre a fi sacrificat. In ciuda insistentelor tatalui ei, Brandusa refuza sa lase salvarea sotului ei pe mana armatei tatalui ei si porneste ea singura in cautarea zmeului si a barbatului ei. Intalnind zmeul, aceasta il provoaca la lupta in sabii si palose, reusind pana la urma, dupa 7 zile si 7 nopti sa il ucida pe acesta si sa isi salveze iubitul. Limbajul Brandusei Brandusa este o floare care simbolizeaza sentimente puternice si devotament, legaturi stranse atat de dragoste, cat si de prietenie. Cel care daruieste unei femei Branduse nutreste pentru aceasta o dragoste puternica si pasionala. Femeia careia ii plac Brandusele este o femeia puternica, devotata, care pune pasiune in tot ceea ce face. Numele Brandusa Numele de Brandusa sugereaza putere si curaj. O persoana cu numele de Brandusa pune pasiune si loialitate in tot ceea ce face si va face tot posibilul pentru a-si atinge idealurile. Ikebana este tehnic artistic de aranjare a florilor (n vase) dup anumite principii, arta aranjamentele florale n stil japonez, arta tablourilor vii. Ikebana este concretizarea cea mai reprezentativ a cultului pentru frumos prezent de-a lungul istoriei n universul spiritual japonez. S-a conformat ntotdeauna, fa de celelalte arte, i pretutindeni situaiilor noi impuse de evoluia simului estetic al japonezilor. Ikebana este aducerea vieii vegetale la dimensiunile unei ncperi, unei vaze. Elementele florale dintr-un aranjament sunt puse n vaz cu intenia transpunerii lor ntr-o nou via, ncercndu-se recrearea universului lor natural. Aranjarea florilor este o expresie a vitalitii, a competiiei nentrerupte dintre via i moarte, o art ncrcat de simboluri care a devenit o parte indispensabil a interioarelor japoneze. Plcerea pentru aranjarea florilor caut s exprime pacea sufleteasc, echilibrul din natur i al naturii cu omul. n aranjamentul florilor se urmresc cteva reguli specifice i necesare cum ar fi forma imperfect, neregularitatea, nfiarea simpl, srac, dar n acelai timp delicat i fragil.

17

Istorie i origini Aranjamentele Ikebana au aprut n secolul al VI-lea, i au fost folosite mai nti la decorarea templelor budiste din Japonia. Treptat, ele au nceput s fac parte din viaa de zi cu zi a locuitorilor din aceasta parte a globului. Ocupnd un loc de seam n altarul familiei din fiecare cas, aranjamentul beneficia de acelai respect acordat lui Budha. Un samurai putea s fie preocupat de aciunile sale mai mult dect orice dar n acelai timp putea gsi o mare satisfacie i linite sufleteasc privind o modest floare, ntr-un tot att de modest vas. Concepia care-l ajuta pe vechiul samurai s mbine viaa de rzboinic, tumultoas i aspr, cu celelalte preocupri, l ajut pe japonezul de azi s se adapteze trepidantei viei moderne s munceasc ntr-un ritm fascinant, dar s poat rmne netulburat i linitit ore n ir n faa frumuseilor naturii, a unui aranjament floral sau a unei ceti cu ceai. n gramatica japonez ikeru provine de la verbul "a tri", i semnific "a face pe cineva s triasc", iar bana provine de la cuvntul "hana"', care nseamn "floare". Japonezii au la nceputul primverii unul dintre cele mai frumoase festivaluri, denumit sakura, cel al admirrii cireilor nflorii, i apoi toamna festivalul crizantemelor. Arborii de cire -cerasus pseudocerasus- sunt cultivai doar pentru florile lor, dei se tie foarte bine ca cireul japonez nu fructific. Ei au dezvoltat un adevrat cult al florii i au ridicat aranjarea florilor la rang de adevrat art, care poate fi ntlnit sub denumirea de ikebana, kadoo sau seika. Principii de baz Potrivit unei anumite concepii estetice, aranjamentul nu trebuie s copieze natura, ci s o corecteze. Sunt folosite tulpini, ramuri desfrunzite, frunze cu un contur deosebit. Aranjamentul simplu este preferat unui buchet bogat. Asimetria este absolut necesar pentru ca un aranjament Ikebana s fie atractiv. Japonezii consider mai interesant un copac ndoit, rsucit, scorburos dect unul crescut normal. Legtura dintre om i natur este redat prin trei linii, care simbolizeaz cerul, omul i pmntul. Cea mai important este reprezentat de ramura cea mai nalt, care semnific cerul. A doua ca importan este ramura mijlocie ce simbolizeaz omul. Ea trebuie aezat oblic n vas, iar lungimea ei trebuie s acopere trei ptrimi din prima ramur. A treia linie este cea mai scurt i trebuie aezat n partea din fa a aranjamentului. Cele trei linii par s porneasc din acelai loc. Simbolurile trecerii timpului au o mare importan n Ikebana. Nici un aranjament nu este acceptat dac nu sugereaz acest lucru. Aranjamentele difer n funcie de anotimp, precum i de perioadele vieii omului. Trecutul este simbolizat de plante nflorite i frunze uscate, prezentul - de flori ntredeschise i frunze verzi, iar viitorul este simbolizat de boboci de floare. Bogia aranjamentului variaz i ea n funcie de anotimp. Dac primavara i vara aranjamentul este bogat, iarna el va fi mai srac i fr strlucire. 18

Florile Pentru aranjamente se pot folosi: trandafiri, irii, crizanteme, floarea-soarelui, lalele, gladiole, crini, flori de pai, margarete. Se pot folosi frunze de ferig i ramuri de stejar, alun, salcie, liliac etc. De mare efect sunt ramurelele nflorite de mr, de cire sau ali pomi fructiferi. Se pot folosi i plante exotice, precum gerbera, diverse specii de orhidee, anthurium, croton, ficus, flori de bromelii i frunze de palmier. Vasul Vasul constituie o parte important a aranjamentului i trebuie ales cu atenie. n funcie de dimensiunile plantelor i ramurilor folosite, vasele pot fi nalte i subiri, scurte, cu gura larg sau ngust, ori largi i joase, asemenea unui bazin. Ele pot fi din sticl, ceramic, metal, lemn sau piatr i pot avea diverse culori. Pentru ca tulpinile s nu se rsfire, ele se fixeaz pe suporturi. La nceput, acestea au fost confecionate din paie de orez, legate n mnunchiuri. Cel mai cunoscut suport este kenzan-ul. El se aseaman cu o perie i este confecionat din metal.

19