PA

624-2,

RlGfc
1872,

Book

JS.1

&

<

COMENTARIELE
LUI

CAIU JULIU CESRE

DE BELULU G A L
TRADUSE DE
C.
1

COPACINIANU,
nrufkiaartrin prof93oriu.
--^M

TIPRITE

SI

PREMIATE
DE

D'IN

FONDULU CUZA

SOCIETATEA ACADEMICA ROMANA.

Fiet

quodcunque volent

qui vala-

bant; valebunt autem semper arma.

(Cicerone).

Pretiulu doui

lei

noi

BUCURESC

NOU' A TYPOGRAPHIA A LABORATORILORU ROMANI

Nr. 19. Strat' a Academiei. Nr. 19.

187

'*-

COMENTARIELE
LUI

CAIU JULIU CESAR E

DE BELDLU
GAL1 GU
TRADUSE DE
C.

COPACINIANU,
professoriu.

TIPRITE

SI

PREMIATE DIN FONDULU CU ZA

DE

SOCIETATEA ACADEMICA ROMANA.

Fiet

quodcunque volent

qui vale-

bunt; valebunt autem semper arma.

(Cicerone).

BUCURESCI
NOU A TYPOGRAPHIA A LABORATORILORU ROMANI
Nr. 19. Strat a Academiei. Nr. 19.

18

7 2

MAS 7

1S04

D.ofO,

**

PREFATIUNE
Dup
tului

decisiunea data de onorabilea Societate academica, in

siedeuti'a din

12 Augustul871, pentru impresiunea manuscripmeu de traductiune din de Bello GaJUco, apucatu-m'am cii

tota punerea de i-am facutu ndreptri in sensulu ideii oru emise

in reportulu onorabilei Comisiune, care cercetase manuscriptele

presentate la concursu.

La

finele Prefatiunei ce insoci

operatulu meu, eca ce dceam

despre traductiunea

mea

...

In traducere n'am cautatu

testu,

c
i

frasile se varieze, ci

m am

tienutu mai multu de

crediendu ca numai astufeliu sar

.

pote reproduce in traducere calitile originalelui.

In privirea termeniloru militari,

astadi in armata nostra,

am

espresu

cumu

se dcu

mai toi de

la Francesi (1); s pentru acei

termeni seau machine de belu ce astadi nu se mai intrebuientieza (2) s ale crora numiri proprie nu sciu se se fi aflandu in limb'a nostra,
i

am

luatu din limb'a

mama. ...

In prima mea declaratiune, de a

destia s

me

fi

tienutu mai multu de

testu, Comisiunea a crediutu a recunosce

s unu escesu de mouna pretentiune nu totu-de-una justificata s cu tote calitile ce constatase in manuscriptul u meu, ea, din nenorocire a gasitu acestu resultatu adese imbinatu cu una prea mare deprtare de la formele testului latinu. Comisiunea dece a gasitu ci\ nu urmasemu, cu destula esactitate, curgerea testului latinu. In ceea ce se atenge de a fi espresu cu dcori francese (cumu
;

se

urmeza astadi

in

armata nostra)

terminii vechi militari pen-

tru lucrure care s astadi suntu usitate in oste,

(l)Precumu
(2)
:

Comisiunea a

De

es.

(farda, ecleroru, crenelure, etc. ceniurione, prirnipilu, testudine 9eau tiestosa, tiestu, etc.

gasitu una idea pucinu nemerita, cce, dce, profusiunea termeniloru de asemene natura da una fisionomia

neplcuta chiaru

aceloru locure, unde

traductiunea e mai esacta, unde stilulu e

mai

corectu.

Comisiunea dece a gasitu a se inlatur tote

s cari

acele dceri francese cari n'au nece

introduce in limba romana,

unu cuventu temeinicii a se mai pucinu potu a si ave losi

culu in traductiuni dintr'una limba ce

proprii ai sei.
.

are termenii technici

cautatu

In intielesulu acestoru opiniuni ale onorabilei Comisiuni, am s eu a face corectiuni operatului meu. S asia, pentru a
apropia
si

me

mai multu de
ctu

fraseologi'a lui Cesare,

revediendu
ori-

manuscriptulu, urmat'am cu fidelitate mersulu stilului din

ginale,
stre.
ci

in

modu pre
limba

am

crediutu

ierta firea limbei nos

Usioru mi a fostu un'a ca acesta, cce

cuventele

lega-

tur'a loru in

mama

Dera terminii technici s taia de capu mi au datu,

multu semena cu ale limbei nostre. mai vertosu unii comuni nu pucina b-

silitu

m'am vediutu a

cere consiliele

onorabilei Delegatiune a Societatei. Benevoitoriele s luminatele

respunsure ce mi a tramesu, multu mi a usioratu calea indreptariloru ce

reri

aveam de fcut u; altmentre, cumu multe

:

s varii
fi

p-

suntu asupra limbei nostre, mai ca pote m'asi

atta era sfierea
s

lasatu de

a mai face asemeni corectiuni

nedomerirea

mea, cumu se

fcu

ca se fia

mai bene.

De voiu fi potutu urma ideiloru domniloru Comisari s Delegai ai Societatei celu pucinu in apropiare, ferice de mene, ca nu in desiertu va i fostu a mea truda Ci domnia loru inii voru
!

judeca; eu atta inse potu spune,

n'am crutiatu nece tempu,

nece truda pentru a respuude la benevoitoriele consilie date mie.

Fora dictionarie romanesci,

fusiunea cu care

in lipsa de forme stabilite, in con-

acumu

ni

st

limba, unii vrendu se

s

de una

cale, alii alta; in

una incercare rara pona astadi

grea, nea-

junsure
s

vorbe nenemerite fivoru pote multe in traducerea mea;

omenii competeni voru ave dece ocasiunea a le areta, pentru

c traductorii se se indrepte. Era eu cutediu a

torii lectori se ierte relele ce

rog

pre benevoi-

aru gsi,
fi

se creda

nu buna

voientia, nece punerea

mi ar

lipsitu, ci

capulu pana la atatu

m'a dusu, ctu se vede.

Pentru a

fi

mai cu indemaaare
s este insocita

mai

intielesa acesta traduc-

tiune, ea a fostu

de note despre totu ce ani creanotatu. Ci

diutu de nevoia

fi

esplecatu
s ale

acumu

esplecarile

terminiloru technici

unora comuni nu le-am mai pusu la

Joculu unde se intempena in testu cuventulu de esplecatu, ce le

am intrulocatu in una

Notitia alphdbetica\{\) s acesta

am

facut'o,

pentru ca se evitezu repetrea seau amentirea aceleiai note, pentru ca se fia cu ndemnare lectoriului a

gsi

esplecarea cuven-

tului doritu, ori candu ar voi, ceea ce ar fi greu deca

nota ar

fi

data, acolo unde se intempena cuventulu pentru anti'a ora;

fine,

in

pentru ca altmentre paginile testului aru

fi

prea ncrcate

cu note.

Tote numele de locure ce se intempena in aceste Comentarie,

s

pre cari le

am

espresu

dup

limba mama,
lui

fost'au

suntu,

cuprense in una Notitia geografica, luata mai tota,

O.-Mac.-Carthy. Descrierea apoi a vietiei
socitu operatulu

dup

a d-lui

Cesare, s care a in-

meu

la concursu, este acea ce

urmeza.
Rornanu, 1B72.

atenge de miliia, precum legiune, coorte, turma, tabera, arme, cosa,, pilu, custodia, staiune, esploratoriu, etc; grade seau deregutorie, p.e. legatu, centurioue, aciliferu, etc; impartiture de tempu, p. c. ora, veghia, calende, etc; de distantia, p. c. pasu, petiorn, etc: de maneta, aestertiu, etc; a.\ti termini '.omuni, p. c agru, ripa, cetate,
(1)

Ea cuprende totu ce

ee

iernatice, stegure; valu, fosata, turnu;

opidu,

sttu etc; precumu

si

uoii termeni betrani seau cd si

(lenesce),

limba (esploratoriu)

sub (sub munte,

d. es.),

prsii, ci mcetu a apuca consiliu, terne:

iulu (grculu), cod'a, fruntea, cornulu ostei,

etc

INTRODUCTIUNE
Fiet quodcumque volent, qui valebunt; vale-

tmnt autem semper arma.

Faceseva ori ce voru voi
tari

(CiCEHONe)
cei tari; flvoru inse

totudeuna armele.

stu.

Caiu Juliu Cesare se nscu la Kom'a in anulu 100 inainte de ChriElu era din stralucit'a familia Juli'a care si da originea din Venere s Anchise nepotu lui Mariu dup mama s genere lui Cin'a. In etate numai de sieptesprediece ani, nfrunta pre Sul'a. Acest'a voi a Iu face se-si lase pre femeie'a sa, Corneli'a, s a i da pre fiii'a sa, in sperantia de a Iu trage in partesi Cesare insa recus cu ori ce pretiu acestu pasu. Sul'a confisca averea Corneliei, s candu Cesare cu tote acestea cutedi a se present inaintea poporului s a cere se fia numitu auguru fcu de i se respinse cererea. Proscrisu sub prepusu ca era de partea lui Mariu, elu fugi, s nu scap cu vieti'a, dintru antiu, de ctu amblandu ascunsu, din locu in locu, s dandu bani celoru tramesi dup elu; in urma, prin poternic'a influentia a familiei Juli'a, prin rogatiunile vestaliloru s chiaru a amiciloru lui Sul'a. Elu se retrase la

Nicomede, regele Bitiniei. Dup mortea lui Sul'a, elu se intorse

ti'a.

la

Rom'a
seu.

se ocupa cu elocen-

Intre altele acus pre Cn. Dolabel'a, cetatianu de frunte, pentru

portare a cea neonesta in guvernamentulu

tiata, prin

Din caus'a

urei at-

acesta acusatiune, fu silitu a fugi. Cautandu se profite de

tempulu esiliului s se s adaug cunoscentiele, elu se duse la insul'a Rodu, s lua lectiuni dela renumitulu profesoriu Apoliniu, pre care Iu ascultase Cicerone. In drumulu seu fu prensu de pirai sicilieni, cari i cerura douedieci de talenti pentru rescumparare. Cincidieci am seve dau, dera am se ve spendiuru, respunse elu ridiendu. Elu stete treidieci s optu de dle intre ei, i trata cu dispretiu, comandanduli a tace candu avea se lucreze seau se dorma, s facundui ignorani s barbari, deca nu Iu aplaudeau, candu li cetea compunerile sale. Rescumperatu
de ctra locuitorii Miletului, elu lua cteva nai, prense s si tienu cuventulu, punendui pre cruce.

urmri

pre pirai,

Elu se afla la Rodii, catidu iuscicntianduse ca regele Mitridate atacase provincie legate cu Rom'a, aduna oti ausiliarie, fora se fia avutu
nsrcinare,
s

batendu pre generrii regelui, redede republicei cetile

ce se luaser.

influente pre atunce in republica,

Reintorcunduse la Rom'a, Cesare se altura pre lenga Pompeiu, forte s se puse a lucra in scopulu ce avea, de a ajunge poternicu in Sttu. Numitu edile in 65, elu caut de cfavorea poporului prin splendide ospetie, la cari
s,

tig
er

Rom'a intrega

cu tota nevrerea senatului, ridicandu statuele mosiului seu Mariu, nume iubitu poporului. Omu de mari talente, de una activitate estraordinaria, dera sedominaii de patim'a de potere, in ambiiunea sa, elu tosu de mrire er darnicu s resipitoriu pentru amici, pentru poporu; sprepusulu nu lipsesce c, pentru a si indeman ajungerea scopului, nu s'ar fi bagatu in mai multe conjuratiuni de resturnare. Se ve fia tema de acelu june elegante cu vestimentulu falfaindu, dsese nobililoru betranulu Sul'a, vorbindu despre Cesare; s amicii sei Iu vedinsera plangundu de naintea unei statue a lui Alesandru (alii spunu, candu cetea istoCandu era de etatea mea elu ri'a acestui mare cpitanii), s dcundu cuprensese lumea, s eu inca nu am facutu nemicu. Multe se dceau despre vieti'a sa i se imputa unu traiu forte desfrenatu; cu tote aceste poporulu, dreptu recunoscentia pentru darurile ce primea, Iu alese pontefice masimu, deregutoria pre vietia, care Iu fcea neviolabile s capii alu relegiunei. Singur'a tnta ce urmari er pentru a ajunge la mrire pentru a ajunge la potere s in acestu scopu nu cruti nemicu; totu avutulu s Iu ruinase s fcea imprumuture enorme. Catulu unulu din competitorii la ponteficatu, cercase in desiertu de a Iu face
invitata, prin magnificenti'a jocureloru sale,
,

Voiu face imprumuture scopumi, fu respunsulu seu. Magin anulu 62, candu fu nificenti'a s risip'a Iu ruinase attu de tare, numitu pretoriu, elu detori optu sute cincidi.eci de talenti, s trebui ca avutulu Crasu, care posedea averi nemargenite, se Iu ie pre sem'a sa, pentru creditorii se Iu lase a merge la guvernulu seu in Ispani'a
se si lase candidatur'a la acesta deregutoria.
s

mai mari, pentru ca

se

ajungu

la

c
:

Ulteriore.

Candu se intorse in 60, afl pre Pompeiu s pre Crasu nemultiamiti de Senafcu unulu, pentru nu i se intari faptele sale in Asia; celalaltu, pentru era lasatu fora influentia in Sttu. Elu fcu pre amenmn'a, cce erau neamici, s tustrei formar una unire sedoui a si

creta, cunoscuta sub

numele de trmmviratu, jurandu de a pune

creditulu
s

in sers

vitiulu lorii

comune

medi-locele ce aveau, de a vorbi

de a lucr in orice
si

afacere

numai conformii intereseloru

asociatiunei.

Cesare, ridicaii la consulatu prin ajutcL-iulu colegiloru sei, caut a trage in partea sa pre poporu s pre calri. Elu propuse dece una lege agraria, prin care seimparti la cei mai neavuti locure din dominiele publice
s,

laneajunsu, dinpamenturi private, cari

ese

cumpere

cu banii ce adusese Pompeiu din Asi'a. Legea, snstienuta de acest'a si de Crasu, fii admisa, cu tota opunerea nobilimei, s se decreta ca toi deregutorii actuali s venitori se jure pas'a cu santienia a ei, sub pe-

depsa de morte. Pentru calri, elu micsiura cu una atrei'a parte aren-

Atunce fu in stare a face se se intaresca faptele lui Pompeiu, carui'a i dede de socia pre fii'a sa Juli'a, pentru a se lega s mai tare in de ei. Bibulu, neamicu cu Cesare s pre care aristocraii i Iu dedeserade colegii, se opuse fora nece una potere contra acteloru lui Cesare amenintiatu s luatu la fuga candu se propuse legea agraria, fora redmu in senatu, care era intimidatu, se retrase, dup patru ludele din Asi'a.
: ,

ne, in cas'a sa, cercandu prin edicte se atace de nulitate actele colegului

seu.

Senatulu remase astfeliu neconvocatu, fienduca Cesare voia

a se vede singurii conducundu afacerile publice, in ctu unii

numir

anulu acest'a Consulatulu lui Juliu s alu lui Cesare. Togma acest'a era in dorenti'a sa. Iubescu mai bene se fiu antiulu intr'unu cotunu dectu alu douile in Eom'a, dsese elu candu cu mergerea la guvernulu Ispaniei.

Apropianduse terminulu consulatului seu, in scopu de a ctiga gloguvern ulu Galieloru, unde se se semnaleze s se esercite siuguru una potere unica. Elu ceru pentru cinci ani guvernulu Galiei Cisalpine, mpreuna cu trei legiuni. Poporulu,castigatu prin jocurele s liberalitatile sale nu numai i impleni cererea, dera i dede s Iliria; de alta parte senatulu, de tema ca se nu fia intrecutu de
ria s averi, elu cugeta la
,

catra poporu, s pentru ca Cesare se tiena

tea adunarei betraniloru nobilimei, se

comandulu ca datu din par,

dreptu incredentiare de impacatiune, a adauge la darulu poporului una apatr'a legiune s una atrei'a provincia, Galia Transalpina unde belulu era aprope a se esc. Strigatulu profeticii aiului Catone Voi armai tirani'a s o punei in una cetate de asupra capeteloru vostre, fuse indesiertu. Pentru a tiene in freu, in absenti'a sa, pre Pompeiu s pre senatu, redic la tribunatu pre patriciulu Clodiu, care se fcuse fiiulu adoptivii alu unui plebeu, inadensu pentru ca se pota fi primitu la acesta magistratura; fcu se se desemneze consuli Pisone, pre a carui'a fiia o lua de socia, s Aulu Gabiniu, amici ai sei; stete de se esclusera din deregutorie toi acei pre cari i credea ca nu i erau devotai; iu fine lua ori, :

grbi

mesura care se asecure poterea s infiuenti'a creatureloru sale, s mai cu sema a lui Clodiu. Acest'a incepu mai antiu a indepart dela Eom'a pre capii partei aristocraiei, cari poteau fi de temutu contra poterei lui Cesare Cicerone, marele oratoriu s nu de multu numi tu parente a Iu patriei, fu esiliatu la patru sute mile departe de Eom'a, pentru ca fcuse se mora fora judecata complicii lui Catilin'a; Catone,
ce
:

care d peptu oricandu vedea amenintiate vecinele instituLiuni republicane, fii insarcinatu a merge se reduc Cyprulu in provincia. Toi

neamicii lui Cesare incepura a se teme pentru vieti'a lom, s pucini pre la finele consulatului seu, a se aret, in adunrile ce erau presiediute de elu.
senatori cutediau,

Romanii

se intensesera cu dorainatiunea preste

una parte a Galiei

incadin anulu 125, s intraser in legature deamicetia cu Eduii, unulu din cele mai nsemnate popore ale Galiei libere. Ariovistu, rege Germanii, trecuse Renulu s btuse pre Secuani, cari Iu chiamasera, s pre Edui, cari li dedesera ajutoriu portarea lui catra invinsi era cruda; trecuse la una suta douedieci mie de Germani in Galia s voia a, aduce noue turme. De alta parte Elveii nelenesciti de incursiunile Sueviloru, poporu Germanu, se puseser a si parai tier'a s a se duce in regiunile de lenga Oceanu, aprope de provinci'a romana, pentru a se bucura de una clima mai blnda s de una esistentia mai lenescita. Ei s trecuser in tier'a Eduiloru s o predau. Cesare, chiamatu in ajutoriu de catra Edui purcese in contra acestoru neamici. Elu ajunse pre Elveti la malurele Ararelui, i btu s constrinse pre cei remasi a se reintorce in munii loru. In urma invinse pre Ariovistu in una btaia crncena la Vesontione, s Iu alunga din colo de Renii. Reinasiti'a aniloru guvernului seu, precumu s ali patru ani din cinci, tempu pentru ctu i se mai lsase acestu guvernu, o intrebuintia in alte bele contra Galiloru, a Belgiloru s a Germaniloru, s in espeditiunile sale elu se intense pana in Britani'a s Germani'a. Sucesulu ncorona mai Gali'a in urm'a rebeliunei sale gepretotendene intreprenderile sale nerale fu deplenu nvinsa, in eroic'a lupta ce tienu la Alesi'a in 52. Orecari mice micri fura nbuite prin luarea Uselodunului, in 51. Cesare intrebuenti in supunerea Galiei optu ani s una armata de diece legiuni (60 mie omeni), afora de ostile ausiliarie pre cari le lua de la insesi statele galice s de pre la Germani. De una parte, desbinarea cetatiloru galice, reu'a conducere a ostiloru loru, ambiiunea capiloru, dintre cari unii serviau interesele Romaniloru; de alta parte, aspr'a disciplina pe care Cesare o tienea in militari, candu se aflau in faci'a
; , ,
,

neamicului; geniulu seu belicu

activitatea sa infricosiata,
o

monstrum

activitatis, horribilis diligentia,

cumu

numi

Cicerone, Iu facura se

o scota la capetu cu aceste intreprenderi. Inse faptele crude ce le co-

mise contra Galiloru asupra unor'a chiaru dup cesesupusesera

lasara

indurare ce Romanii i atribuira. Cace uciderea totororu senatoriloru la Veneti, necrutiarea in raacelu nece a betraniloru, nece a femeieloru, nece a copiiloru, la Avaricu;

mare peta

in reputatiunea

de blandetia

taiarea

mneloru unui ntregii presiediu, la Uselodunu, suntu nesce crudimi cari ne fcu se ne infloramn. In anulu alu nouele alu guvernamentului seu, Cesare, pentru a asecur victori'a sa, lua mesure prin cari Galii se fia imblanditi s mpcai. Las cetatiloru legile s guvern ulu loru; trata cu distinctione pre principalii locuitori s li dede sperantia de a capet dreptulu de cetatienia romana; impuse unu singurii tributu de 40 milione sesteri (ceva mai mul tu de optu milione lei), s acest'a sub nume de stipendiu militare, pentru a nu atenge mundri'a acestei natunibelicose; scuti de orice sarcina pre unele state s orecari cetati; pre altele le lua sub aripa
t

sa.

Prin atari mesuri, elu trase in partesi pre nesce omeni cari mai

i fusera neamici. In tempu ce Cesare era ocupatu cu belulu in Gali'a, Pompeiu sta la Eom'a, cautandu a intunec pre Cesare s a atrage in partea sea pre senatu prin una moderatiune prefcuta, s pre poporu prin liberalitati. Infruutatu in fia-care d de catra Clodiu, creatur'a lui Cesare, elu fcu de se rechiam din esiliu Cicerone, s ridica iu contra lui Clodiu pre tribunulu Milone. Triumviratulu fu reinoitu (in 56) la Luc'a, unde se intelnira tustrei triumvirii. Acolo seau la Pis'a Cesare veni in fia-care anu de veghi mai de aprope asupra impregiurariloru ce se petreceau laKom'a, s cumpra prin scandalose profusiuni conscientiele Komaniloru, in asisstenti'a colegiloru sei. Consuli, tribuni ai poporului, edili, pretori alergau din tote prile la acestu oboru; asia ca se vedeau la port'a guvernatoriului Galieloru pana la un'a suta doudieci de lictori portandu fasci. Precumu regulaser triumvirii in de ei, Pompeiu s Crasu cape-

nainte

tara alu douile consulatu, mpreuna cu provinciele Ispani'a s Afric'a pentru celu ntiu, Syri'a pentru celu alu douile; ctu pentru Cesare, guvernulu seu fu prorogatu pentru cinci ani. Unirea reinoita a triumviriloru n'avea se tiena multu. Juli'a, fet'a lui Cesare s femei'a lui Pompeiu, mori in 55, s mortea ei aduse ruptur'a legatureloru cari impedecau discordiele intre socru s genere. Crasu, care contra-bilanci poterea lui Cesare s a lui Pompeiu, peri in 53, in belulu contra Partiloru, si astfeliu ambii emuli remasera facia in faci a unulu de altulu.

Intre aceste certele dintre tribunii Clodiu

ordini la

Milone causau mari dis-

sngele curgea, insusi Clodiu fu ucisu, s turburarile impedecau alegerea consuliloru. Pompeiu, invidioii de glori'a lui Cesare s dorindu de a fi elu tare s mare, favor pre sub mna asemeni
:

Kom'a

turburari, in scopu de a trage fructe din ele. Acesta stare de lucrure Iu

reapropria de senatu, care Iu ctiga deplenu, facundulu consule numai pre elu singurii (52), cu potere absoluta. Cce, in faci'a lui Cesare, a cruia gloria deveni in fia-care d mai amenintiatoria, senatulu a-

vea nevoia de unu generariu s de armata. Atacurele contra lui Cesare ncepur curundu. Mai ntiu i se luar din otea sa, prin unu senatuconsultu, doue legiuni, sub cuventu ca erau de nevoia pentru belulu
Itali'a;

contra Partloru, cu tote ca fura date lui Pompeiu, s erau tienute in apei Iu provoca a las comandulu armatei s guvernulu provin-

cieloru, nainte de a se fini alu douilea termenii de cinci ani. Elu promise ca va depune poterea, deca s Pompeiu va face asemene. La 1 januariu 49, senatulu dede unu decretu prin care declara pre Cesare neamicu alu patriei, deca nu s'ar demite din comandulu armatei s guvernulu provincieloru. Doui tribuni, Casiu Longinu s Marcu Antoniu, cari se opusera contra acestui decretu, fura amenintiati, s alungai din adunare de catra Pompeiani. Ei fugir in tabera la Eaven'a, unde se afla Cesare, cu una oste de 5000 pedestri s 300 calri. Prin glori'a ce

^1J

ctigase in belele

galice,

prin portarea sa catra osteni, elu

s i

f-

cuse devotai; prin mesurele ce lnase cu organisarea Galieloru trsese in partea sa pre locuitorii loru; prin liberalitatile sale-si preparase in-

strumente pentru a subjuga republic'a. Mniatu de decisiunea senatului, fienduc astfeliu belulu i era declaratu, Cesare, c celu ce de multu lucra pentru a ruina creditulu lai Pompeiu, trece Kubiconele, care
sale, s apuca spre Kom'a. audiulu despre acest'a, Pompeiu, care, neasceptanduse la resistentia din partea lui Cesare contra decretului datu, nu luase mesure de a si concentra otea, desrata prin spani'a s aiurele, fuge din Rom'a, mpreuna cu senatulu. Elu avea in partea sa spani'a, Afric'a, Egiptulu, Syri'a, Asi'a mica s Greci'a: Gai'a, Itali'a, Sardini'a, Corsic'a s Siei-

forma margenea provinciei

La

tieneau cu deregutoriulu Galieloru, s apoi elu domina s la Kom'a. Cesare cuprense in siese dieci de dle tota Itali'a, Sicili'a s Sardini'a; trecu in spani'a s constrinse pre Afraniu s Petrei u, legaii lui Pomli'a

peiu,

a depune armele, in tempu ce legaii erau batuti, unulu in Afric'a, cestaialtu in

sei,

Curione

Dolabel'a

Iliri'a.

Masili'a care restetese, se incliin. Poporulu la

torii!.

La intorcerea sa, Kom'a Iu numise dicta-

esiliati,

Elu fcu se se scad din capete uurele respimse, reehiam pre afora de Milone, ucidietoriulu lui Clodiu, desfienti legea lui
fiii s

Sul'a, care dechiar necapabili pentru deregutorie publice pre

ne-

poii celoru proscrii,

trecu in Epiru,

dede dreptulu de cetatienia Galiloru cisalpini

apoi abdica din dictatura s se

numi
s

dup

Pompeiu,

consule. La inceputulu anului 48, cerca in desiertu a Iu mpresura la

:

lipsitu de s cu poteri multu mai inferiori batutu intr'unu atacu contra linieloru neamice, se retrase in Tesali'a. Pompeiu se lua dup densulu. Ei se intalnira la Farsali. Cesare nu avea de ctu douedieci s doue mie pedestri s una mia de calri. Pompeiu, care dispunea de unu numeru indouitu de pedestrime s de siepte mie de calarime, voia se traganeze ci constrinsu de staruintiele teneriloru nobili, cari erau stuli de ateptare, nerbdtori de a se intorce la Rom'a s securi de victoria, determina se de batai'a. Lupt'a fu crncena, Pompeiu batutu, cincisprediece mie omeni de ai sei remasera pre campulu de btaia, s elu lua fug'a, apucandu spre Egiptu. In tempu ce debarca, crediendu c se afla in una Tiera amica, (elu restabilise pre trona pre tatalu regelui), fu omoritu prin punerea la cale a ministriloru regelui Ptolomeiu. Cesare se luase dup Pompeiu ajungundu in Egiptu, se nfiora, candu i se present capulu ad-

Durachiu (Dnrazzo), de
s

bucate

lucite victime.

lui s comanda immormentarea acestei strElu reehiam pre Cleopatr'a, sor'a regelui, deprtata de minitri, s decise c ea se domnesca impreuna cu fratele, dup testamentulu parentelui loru. Minitrii redicara atunce poporulu din Alesandri'a s cbiamara otea regelui. Cesare, insocitu numai de patru mie legionari, se afla in partea cetatei de lenga portu, unde se cercuval. Elu fu mpresurat tempu de siepte lune de catra unu poporu de

versariului;

plane sortea

iui

trei sute

mie de suflete s de douedieci mie militari bene esercitati. In unu atacu asupra insulei Faru, mic'a sa otire fu respinsa, s elu abia scap aruncanduse in marea, unde, precumu se dce, cu una mana innota, era cu cealalt si tienea Comentariele afora din apa. Cu ajutoriulu ce

inneca in Nilu i veni din Asi'a, btu armat'a regelui, care se pre candu fugi, s puse pre Cleopatr'a pre tronu. De acolo trecu in Asi'a, unde btu in cinci dle pre Farnace regele Pontului (47), la Yeni, vidi, viei care ocasiune scrise senatului aceste celebre cuvente (venii, vediui, vinsei). In anulu 46, trecu in Afric'a, unde refugiaii
:

pompeiani formaser una armata poternica

gele Numidiloru.
;

s se

uniser cu Jub'a

re-

Cesare btu armat'a republicaniloru precumu s a Numidloru, la Tapsu nvinii perdura cincidieci de mie omeni. Kegele Jub'a, Scipione generariulu ostei republicane, Petreiu legatulu se ucisera singuri. Catone, care comanda la Utic'a, se strpunse insusi cu
sabi'a,

duta.

pentru a nu mai vietiui dup ce vediuse ca libertatea era perLegatimi s manele, dsese elu fiiu seu s amiciloru candu nu si gsise sabi'a, care i fuse luata. O Catone, striga Cesare, laaudiulu despre acest'a, tu mi ai invediutu glori'a de a ti scap vieti'a. In 45, Cesare nemici la Mund'a, in Ispania, cele de pre urma poteri ale republicaniloru, conduse de Cneiu s Sestu, fiii lui Pompeiu. Preste 30000 mie republicani perira in acesta ultima lupta. Nu mai remasese nemene care se i resista elu triumfa. I se dedera
:

tote onorile pre cari lengusirea pote se le inventeze, s senatulu

se n-

china ca unui dieu. Pomp'a triumfureloru sale nu se mai vediuse pana atunce necaiurile riurele pre unde trecuse ca invingutoriu erau representate in auru, sub forma de captivi; se vedeau tabelle represen:

tandu victoriele sale, imagenile regiloru s a generariloru pre cari i ucisese sau nvinsese. In urma, elfi distribui premie totororu osteniloru s cetatieniloru s ospet pre poporu la douedieci s doue mie de mese cte cu trei pature. Spectaculele se sucesera cu una pompa s cu una varietate fora esemplu ele atrasera la Eom'a asia de mare mul,

de strini, ca ei fura silii a si face corture in strade s afora din urbe, s imbulsirea fu asia de mare ca mai muli cetatieni perira nduii. Cesare concentra tota aciunea publica in manele sale, insusndusi
tote deregutoriele republicane, cari cu

ime

cutu.

dictatorii! pre vietia s consule pre cinci ani, elu

numele substetera ca s in treavu poterea

esecutiva, cu dreptulu de a dispune de tesauru; c imperatoriu, poterea preste otire; c tribunii, vetulu asupra poterei legelative. Principe aln sanatului, elu diregea desbaterile acestei adunri; prefecii alu mo-

ravuriloru, elu o compunea dup plcerea sa; mare pontefice, elu fcea se vorbesca religiunea dup interesele sale, s previghi pre minitrii

judeciaria

Erariuiu, otea, religiunea, poterea esecutiva, una parte a poterei s, indirecii, mai tota poterea legelativa, erau dera reunite in manele sale. Cu tote aceste elu nu intrebuinti poterea de ctu pentru a face bene ierta pre cei mai mari neamici ai sei, infrumusetia
ei.
:

XIV

fcu unu portu la gur'a Tiberelui, reforma legile, adopta unu nou calendariu, tienu cu asprime disciplin'a in oti, satura pve poporu
ftoni'a,

de darure, ospetie
strainiloru de la

s jocure, s

dera Iu tienu in freu

s

dete darure

bani

Eom'a

din provinciele Italiei; traraese colonie penCorintulu; dede dreptulu de cetatienia

tru a reimpopor Cartaginea

totororu strainiloru cari Iu serviser cu credentia; puse se se lucreze

una carta generale a imperiului s una statistica a provincieloru, imbarbat agricultura italiana, cu unu cuventu, crea unu mare numeru de asiediemente utili. Elu cugeta a face inca mari lucrare a culege legile in unu singura codice, a ntemeia bibliotece, a merge contra Daciloru s Partloru, a se intorce pre la Scii s Germani, pre cari se i bata, intendiendu astfeliu imperiulu din tote partle; apoi a tai istmulu de Corintu a seca baltle Pontine, a scurge laculu Fucinu, a duce preste Apeninu una mare cale dela Adriatic'a pana la marea Toscana; in fine a immult dreptulu de cetatienia, pentru a prepara uni: ,

tatea imperiului.

Cesare, des avea in manele sale tota poterea, inse, in vanitatea

imprudenti'a
s

sa,

voia

numele de rege. Pentru a deprende pre omeni

se fundeze, elu

ctiga in favorea monarchiei ce voia

degrada,

in

modu

sistematicii, institutiunile republicane s introduse in ascul-

unu mare numeru de strini, mai cu sema Gali, ceea ce atti nemultiamirea Romaniloru. Crescuse numerulu deregutoriloru, s ca se pota numi mai multu de doui consuli fcu consuli
tatoriulu seu senatu
,

substitui.
diu'a de

Unulu din
!

acesti'a stete abia cteva ore in consulara, in

consule veghiatoriu

31 decern vre 45, candu morise acelu pre care Iu nlocuia. Ce striga Cicerone, in tota magistratura sa n'a nchiii ochii una data. Cesare ridica statuele lui Sul'a s ale lui Pom-

peiu, resturnate de poporu; dispuse de tote deregutoriele, chiaru de acele cari se

nrile
sei, s

lui

restatori in onorile

d prin umbra de alegere din partea popurului rari adulom pre cetatienii degradai de catra
;

censori seau condemnati; dede prefectur'a erariului unor'a diu servii

s

merse cu despretiulu pana la a face elu insusi senatu-consulte a le subscrie cu numele senatoriloru cari i veniau in mente s cari, precumu se intempl lui Cicerone erau cuprensi de mare mirare la
,

audiulu despre asemenia decrete, seau candu primiau epistole de multiamiri dela omenii in favorea

crora

se

fcuser, omeni
nu
i

pre cari sem-

natorii s propunitorii intipuiti de Cesare nece

sciau ca erau pre

lume. Amicii s creatitrele lui Cesare cercar in desiertu a i present in publicu diadern'a poporulu, care fuse insielatu in speranti'a de a ave' unu guvernu populariu, nu se areta dispusu a i d aprobarea, s acest 'a Iu fcu se o recuse. Departe de a despera, ei gasira unu altu medi;

lui Sul^a s restaurate

crile sibiline, arse pre tempulu cu adausure false, ei aflara, in favorea domnului lom, unu pretensu oraculu, care suna ca Romanii numai atunce candu
locu pentru a ajunge la scopu. In

voru ave unu rege voru pote nvinge pre Parti. Cesare se prepara a mer-* ge contra loru, s se dcea ca ai sei aveau se i de, in momentulu candu elu ar es din Rom'a, titlulu de rege. Intre aceste de mai multe lune se formase una conjuratiune contra vietiei dictatoriului, compusa parte din vechi pompeiani s republicani, parte din cesariani, cari-si vediusera eadiute sperantiele ce avusera. Casiu Longinu, vechiu legatu alu lui Crasu, s pre care Cesare Iu iertase ca luase parte pentru Pompeiu, era capulu conjuratiunei. Elu trsese in partea sa chiaru pre Brutu, cumnatulu seu, care era nepotu s genere alu marelui Catone, s pre care Cesare Iu avea in cea mai mare favore, cu tote ca se luptase in contra-i la Farsale. ncercarea imprudente a lui Cesare, pentru a i se da vanulu nume de rege, adause numerulu conjuratiloru. Elu fu inscientiatu despre acest'a, dera nu i dede importantia, redmanduse pre poporu Rom'a, dcea-elu, se intereseza de vieti'a mea mai multu
:

de ctu mene chiaru. In diu'a ideloru lui marte (15 marte, 44), candu, precurau se dcea, creaturele sale aveau se i de titlulu celu attu de doritu, elu merse la senatu. Conjuraii se adunar in giurui; Tuliu Cimbru incepu se cera rechiamarea din esiliu a fratelui seu ceilali inca Iu rogau. La insistenti'a loru, Cesare se scola ca se i resping cu poterea. Atunce Tuliu apuca vestimentulu de pre umerii sei, s Casc'a i da cea antaiu lovitura de-alungulu umerului. Cesare apucandui maneriulu armei cu care Iu lovise, Scelerate, ce faci? disse-elu. Dera in acelai tempu vediendu pre Brutu ridicandu pumnariulu asupra sa, las mn'a lui Casc'a s acoperindusi capulu cu vestmentulu seu, cade ranitu de 23 loviture. Elu era in etate de 56 de ani, de una statura inalta, animatu s cu demnitate in gestulu seu, elegante s placutu in vorbire, s nobile in abitudinile sale; cu ochii negri s vii, s majestosu in fisionomi'a sa.
;

Astfeliu se stinse vieti'a acestui mare orau, care, precumu dce unu invetiatu alu nostru, intrebuinti tote medi-locele de a resturn are-

poporu s de a se inalti pre sene pre ruinele republicei. Cesare nu era numai mare omu de Sttu, mare capitanu, caliti despre cari am crediutu bene a trage din istoria (1) faptele amentite de asupra, pentru a sta in fruntea traductionei unei'a din operile sale elu era totu una data unu escelente oratoriu, unu scrietoriu elegante. Vomu aret dece s nsemntatea sa literaria, scopu cu attu mai usioru pentru noi, ca nu avemu de ctu e'rasi a spune aci opiniunea invetiatiloru critici cari au vorbitu despre vieti'a sa literaria. Scrierile sale cunoscute astadi suntu mai multe oratiuni, intre al* tele, acusatiunea ce fcu asupra lui Cn. Dolabel'a; sustienerea causei grecilpru in procesulu contra lui C. Antoniu, s a Bitinieniloru in contra lui Viuiciu; mai multe oratiuni funebre, intre cari a matusiei sale Juli'a, veduv'a lui Mariu; mai multe oratiuni politice in senatu s in foru; una poema sub titlu cahtoria, tratate despre Ampicie s despre
stocrati'a prin
:

(1)

Dup

d-nii

Duruy, Baudement, Laurian,

s alii.

si
dreptulu augurale, unu tratatu de gramatica despre Analogia, Comentariele, s in urma Anti-Catonele.

Din

tote aceste scrieri, esistu astadi

numai Comentarielc, cteve

e-

pistole s fragmente.

Cesare incepu artea sa oratoria la etate de 21 ani, acusandu pre Cneiu Dolabel'a. Din acea d, dce Suetoniu, elu fu pusu, fora contestare, in antiulu gradu alu patroniloru seu alu oratorilora judeciari. Cesare se esprime Cicerone a perfecionai! in facare d talentulu seu prin esercite continue astfelu stilulu seu este plenu de espresiuui alese; mareti'a vocei sale, demnitatea gestului seu, da gratia s strlucire vorbeloru sale; s totulu concure in unu modu attu de fericitu, ca eu nu credu se i lipsesca una singura din calitile oratoriului Cesare este pote din toi oratorii acelu ce vorbesce limb'a latina cu mai multa puritate Cesare, luandu raiunea dreptu caleusu, corige, prin una intrebuintiare mai pura s unu gustu mai severu, vitele s corup:

tiunea venite prin usu. Astfeliu, candu la acesta elegante latinitate, necesaria orcarui Romanu de buna familia, fora se fie oratoriu, elu a-

dauge ornamentele

elocentiei,

cugetrile sale sunt ca atte tablele for-

mate cu arte, pre care le espune la lumina favorabile. Indiestratu cu unu daru naturale asia de frumosu, pre care, pre longa aceste, elu Iu unesce cu celelalte parti ale artei, eu nu vedu crui emulu elu ar pote fi inferiore. Declam atiunea sa este plcuta s plena de sinceritate; vocea
gestulu seu, totu esteriorele seu are ceva nobile s maretiu. Cesare, dce Cintilianu, are in sene att'a potere, attu spiritu, att'a micare, in ctu se vede forte bene, ca elu intrebuinti in vorbire
sa,

fcea belulu s deca s'ar fi aplelucrrile forului, elu ar fi, intre toi oratorii notri, acelu pre care Famu indica ca emulu lui Cicerone. Opiniunea vechiloru invetiati este unanima esceptandu pre autoriulu
aceasi potere de care se servi candu
;

catu

numai

la

Dialogului Oratoriloru in recunoscerea gloriei literaria a lui Cesare, s acest'a este s opiniunea multoru celebri critici moderni. Vomu vorbi acumu anume despre Comentarie. Comentariele cuprendu descrierea beleloru portate de Cesare, s anume acelu cu Galii s acelu civile. Antiulu are optu crti siepte proprie ale lui Cesare, a opt'a este scrisa s adausa pre lenga celelalte, precumu se crede in generale, de catra Irtiu Pans'a, unu legatu alu lui Cesare. Belulu civile cuprende trei crti. Comentariele, precumu areta titlulu, sunt nisce memorie scrise d cu d de la rapediune fora pretentiune s precumu evenementele s'au petrecutu; ele erau destinate a servi mai in urma de materia pentru una istoria amenunta s completa a espiditiuniloru lui Cesare. Cu tote aceste evenementele suntu narate cu una simplicitate s claritate Cari fcu ca acesta opera se fia un'a din cele mai admirabili. Comentariele, dce
:

Cicerone, sunt una opera escelente; stilulu este simplu, puru, plenu de este una frumusetia fora grate s despoiaii de orice pompa de limba
:

__xyij^

ornamentu.Vrendu a prepara materia pentru istoricii venitori, Cesare a facutu pote plcere unoru mice spirite, cari se voru incerc a incarc cu ornamente vane aceste narri; inse pentru omeni cu mente elu li a luatu gustulu de a scrie, cce nemicu nu este mai placutu in istoria de ctu una brevitate corecta s clara.
Cesare in nararea evenementeloru, in cari elu a jucatu principalea nu se ocupa despre sene de ctu in atrei'a persona; elu las se vorbesca numai faptele sale, precumu las se vorbesca ale celorlali. Scrierea sa nu cuprende nece de acele tabelle alu crora artificiu consiste in a aret orecari amununte mai atragutorie s a las altele in umbra; nece acele imageni in cari pictorele pote forte raru remane deplenu impariale s fidele adeverului; nece acele cugetri morali cari esu mai multu seau mai pucinu bene din narare nece acele oratiuni fcute in urma s in cari naratoriulu pune propriele sale sentimente in gur'a eroiloru sei. Personele lucra simplu cumu sta in natur'a loru; cuventele loru suntu reportate in una fidele analise; raru vorbescu ele insesi, s atunce oratiunile loru suntu forte scurte. Deca Cesare, dce d. Msardu, celebru criticu modernu, n'a dusu orecari caliti attu de departe pre ctu noi amu vre, in comparatiune cu idealulu ce ni amu facutu despre genulu istoricu, acest'a nu vene din causa ca n'ar fi potutu, ci din anume scopu. Elu n'a dsu nece mai multu nece alta ceva, pentru ca n'a voitu. Elu avea poterea in reserva s n'a usitatu de ea, amandu mai bene a las se se creda ca i lipsi de ctu s'o aplice fora cuventu. Deca imaginatiunea nu me insiela, acesta retienere, acesta economia intielepta a sa este una frumusetia propria lui Cesare. In adeverii, ce pote fi mai frumosu de ctu de a vede pre acelu ce potea totulu, a se tiene de unu lucru s a Iu face attu de esactu; pre acelu ce escel in a si ride de ceneva, a atenge abia pre cei mai pucinu ludabili din neamicii sei pre acelu care in elocentia sci, dup spunerea lui Cicerone, sa fac din fiacare proba ca unu tabelu espusu la lumina favorabile, a se margeni la mice oratiuni, cele mai multe indirecte ; pre acelu care, audiendu aperarea lui Ligariu, las se i cada din mna actulu de acusatiune, a sei se fia impariale pana la acelu gradu de a pare nesemtitoriu pre acelu ce avea tote talentele, a le guverna attu de bene, s pre rondu a le reuni seau a le separa attu de fericitu, in ctu facultile sale preau ca nesce corpure de armate distincte, pre cari le conducea inaintea sa, impingundule pre tote mpreuna seau separate, dup trebuentia, s proportionandule, pentru numerulu seau gradulu de potere, dup pedec'a ce avea a nvinge. Lips'a de ornamente in narrile lui Cesare pote impedec de a nu se semt indata frumusetiele Comentarieloru sale. Brbai din cei mai luparte,
; .
. . ;

lui Cesare, ca scrietoriu, una stima mai mica de cumu i s'ar alii Iu considera inferiore lui Salustiu s chiaru nece de cornparatu cu Tacitu seau Titu-Liviu. Singurulu defectu alu Comenta-

minai da
;

detori

Nisard, este ca numai studiulu s, pentru a vorbi potu se faea a se gusta perfeciunile discrete s ascunse ale loru. Operele de genulu acest'a trecu pre deasupra multoru capete, eu intielegu capete bene precepute. Ele nu prevenu spiritulu mai de nainte, modesti'a loru ascunde acesta. Se dice in moralea secuiului: trebue orecare abilitate chiaru omeniloru oneti, chiaru
rieloru,

continua

d.

astfeliu, practie'a autorinlui,

vertutei, pentru a se recomanda s ase face utili. Masim'a nu este mai pucinu adeverata despre autori. Deca ei nu fcu nemicu pentru a trage ochii, periclita se nu fia vediuti. Pucinu din acesta abilitate nu le siede reu, numai ea se nu fia de ctu una attiare innocente pentru a trage
la adeverii.

Toi
dice

criticii

au celebratu geniulu literariu alu

lui Oesare.

apretiatiune a Comeutarieloru care este pote cea

lui

mai

justa.

Eca una Eu semtu,

Joanu de Muller, Tucididele Elveiei, ca Cesare me face infidele Tacitu este imposibile a scrie cu mai multa elegantia s puretate; elu are adeverat'a precisinne, acea care consiste in a dce totu ce este necesariu s nece unu cuventu mai multu. Elu scrie ca omu de Sttu, totudeun'a fora patima. Tacitu este filosofu, oratoriu, amicu neadormiii alu omenirei, s in poterea acestoru titluri, elu se inflacareza cte una data; deca me incredu orbesce in elu, pote se me duca prea departe. Cu Cesare eu nu me espunu la acest'a. Una elegantia admirabile; darulu attu de raru im numai de a nu dce nemicu prea multu, ceea ce nu este asia de usioru, dera in acelai tempu de a nu omite nemicu eseniale; una armonia totudeuna apropriata cu graviatea subiectului seu, s, mai pre susu de tote, una singularia egalitate de stilu s una mesura totudeuna perfecta, tote aceste caliti justifica in ochii mei dcerea lui Tacitu Divulu Juliu, celu mai mare din autori \ Summus auctorum clivus Julius. Cuventarea sa nu este de ctu una urmare de fapte presentate in modulu celu mai iuvederatu s luminoii. Stilulu seu este imagenea caracteriului seu in tempu ce elu coprendea in interiore patimile cele mai violente, in esteriore elu prea, ca s dieii ridicatu de asupra totoru patemeloru; s nemicu nu prea indestulu de mare pentru c sufletulu lui Cesare se se pota las a se misc.
:

Socotu a inchiai acesta prefatiunea punendu aci comparatiunea ce

face intre Cesare s Salustiu d. Alexis Pierron, profesoriu francesu,

din a cruia carte de literatura eu am estrasu cea mai mare parte din cte s'a disu mai susu despre vieti'a literaria a lui Cesare. ....Nu este mai nemicu comune intre autoriulu lui Catilin'a s alu lui Jugurtfa, s autoriulu Comentarieloru. Calitile unui-a suntu antipodele, deca cutediu a vorbi astfeliu, calitatiloru celuialaltn. Acesta
opositiune se vedesce pretotendene. Asia, in

cea ce a facutu
3

indata

eumu

tempu ce Cesare narezaaa facutu, fora altu scopu de ctu de a

Dicerea lui Tacitu nu are totulu eu seusulu ce atribuo Jean de Muller. semnifica numai c marturirea lui Cesare este autoritatea suprema despre certitudinea unui faptu, seau, literalmente, c divinulu Juliu este autoritatea istorica celu mai inaltu gradu.

Ea

fi

simplu

adeveratu, Salustiu scrie pentru a scrie

si

elu este

unu omu,

s lucrrile sale, dup gustulu seu, asupra diverseloru punte ale istoriei natiunale care dispune, cu arte, materi'a sa, s care cugeta, nainte de tote, la interesulu narariloru sale s la perfeciunea stilului seu. Salustiu nu se margenesce, c Cesare, a las se lucre personele sale : indata ce i se presenta unu nume, elu i descrie imaginea mai multu seau mai pucinu viua in colore, dup importanti'a figurei. Elu nu se las ehiaru de a nu schiti pre unele cari mai numai ctu trecu pre de naintea nostra c nesce umbre; s a~ ceste trasature de caractere suntu considerate cu dreptulu intre cele mai nsemnate bucati ale opereloru sale. Unu ornamentu nu mai pucinu admiratu in invetiatele sale compusetiuni suntu acele oratiuni in cari istoriculu reproduce, dup ide'a sa propria, cuvente cari au fostu pronuntiate in fapta, seau inventedia pre acele cari aru fi potutu fi tienute, s pre cari le face se para adeverate, conformanduse dateloru subiectului s ne facundu a se dce de catra aceste persone nemicu ce nu la situatiunea s morii loru, la doar respunde la tempulu s loculu rentiele ce le aniraedia. Nemicu de asemene in narrile lui Cesare. Elu se margenesce, in generale, a reporta, candu careva a vorbitu, sensulu cuventeloru pronuntiate. Oratiunile directe nu suntu dectu cuvent6 militari forte scurte asia precumu impregiurarea le a facutu se aib locu, s cari, dup cuventulu unui criticii, in locu de a suspende aciunea, o continua. Salustiu pune faptele intr'una ordine pucinu arbitra;

care dispunendu de tempu, caut a neocupate, care formeza cugetrile

ocupa in

modu

utile orele sale

ria,

prin care lucrurele se

fcu nsemnate unulu

prin altulu

in care

antaiele planuri suntu desvelite cu una lumina

mai
:

viua; in care unele

amenunte suntu
gulate intu'unu

sacrificate efectului;

in care perspectivele suntu re-

cu unu cuventu, SaCesare nu scie acesta arte, Cesare se absci. Alta diferenia tiene de a disert forte arare ori elu s permite* in treciitu acele simple cugetri pre cari evenementele le inspira mai fora de a ave voentia pentru acest'a. Salustiu, din contra, areta semnulu de raoralistu si nu totudeuna la locu lui i plcu senteutiele, lungele frasi de virtute, s elu ar fi ncntat u c se fia consideratu c unu cugeta toriu profundu si c unu filosofii austeru. Ctu despre stilu s diciune contrastulu este pote mai compleii, mai batutoriu la ochi inca. Cesare este claritatea insasi; Salustiu este concisu panalaobscuritate. Cesare vorbesce cumu s cugeta, s intorseturele cele mai pucinu elegani, cele mai pucinu silite, suntu acele pre cari elu le prefere Salustiu ar crede a pecatui catra lectoriu, deca n'ar investi cugetarea sa de costume mai multu seau mai pucinu pitoresce elu provoca curiositatea; elu vre ca se se caute sub frasea sa....
a incant pre lectoriu
tabele. lustiu face acea ce se

modu de

numesce seau mai bene elu a voitu a nu o

;

Terminu

aci cuventele invetiatiloru critici despre

,

calitile literarie
neperitoriulu seu

ale lui Cesare

caliti

cari

a lasatu adeveratulu

monumentu.

COMENTARIELE
LUI

CAIU

U LIU

CESARE

DEBELULUCUGALII*

CARTEA
Descriptiunea geografica a Galiei.
rege
I.

I.

(Anulu Komei 695, nainte de J-C. 58)

Belulu cu Elveii. Belulu cu Ariovistu,

trei

germanu,
parti 1
,

Galra este tota impartita in

din cari un'a este lo-

cuita de Belgi, alfa de Acitani, atrei'a de acei ce in limb'a loru se nu-

mescu Celti, era in a nostra Gali. Toi acetia diferu intre sene prin limba, asiediamente si legi. Pre Gali i desparte de Acitani Garumn'a riulu, de Belgi Matron'a si Secuan'a. Din toi acesti'a cei mai tari suntu Belgii, pentru ca ei suntu forte departe de cultur'a si civilisatiunea provinciei nostre, pentru ca negotiatorii mergu forte raru in tier'a loru, si nu le aducu lucruri ce servescu a molei animele, si pentru ca suntu
Kinu si cu cari porta necontenitu belu. Totu din asemenea causa, Elveii inca intrecu prin vertutea loru pe ceilali Gali, fiendu ca ei sta cu Germanii in lupte mai de tote dilele, seau pentru ca se i resping din tier'a loru, seau mervecini cu Germanii, cari locuescu d'incolo de

gu ndu

ei inii cu belu pre teritoriulu acelora. Din cele trei parti un'a, care s'a disu ca este ocupata de Gali, incepe dela riulu Kodanu, se
*

Pentru orice nume de poporu, de

si

tiera, de cetate, etc, a

vede la

fine: Notiti'a

geografica.

Pentru orice termini technici

Notiti'a alfabetica.

alte cuvente

comuni a vede asemene

la fine,

marginesce cu riulu Garumu'a, cu Oceanulu si tier'a BelgiJoru, si atenge chiaru riulu Kenu iu partea despre Secuani si Elveti ea este situata spre media-nopte. Belgii incepu dela margenile estreme ale Galiei, se intendu pana la partea inferiore a Eenului si caut spre medianopte s resaritu. Acitani'a se intende dela riulu Garumn'a pana la munii Pirenei s pana la acea parte a Oceanului care este longa Spa2 ni'a; ea caut intre apusu s media-nopte II. La Elveti cu neasemenare celu mai nobile s mai avutu fu Orgetorige. Acest'a, sub consultatulu lui M.Mesai'a s M. Pisone 1 impinsu de setea de domnia, fcu conjuratiune cu nobilimea s ndupleca pre cetatieni ca cu tote poterile se esa din tier'a loru. Era forte usioru, cumu ei ntreceau prin vertute pre toi, a apuca imperiulu a tota Gali'a. Elu i ndupleca la acest'a cu attu mai usioru, Elveii suntu strimtorati de pretotendene de natur'a locului de una parte de riulu Eenu, forte latu s forte aduncu, care desparte tier'a Elveia de a Germaniloru de alta parte de Jur'a, munte forte inaltu, care este intre Secuani s Elveti d'in atrei'a de laculu Lemanu s riulu Kodanu, care desparte provinci'a nostra despre Elveti. D'in aceste pedece urma ca ei s se se intenda mai pucinu departe cu escursiunile s se pota mai pucinu usioru merge cu belu asupra veciniloru din care causa ei, omeni setosi de a se oti, erau cuprensi de mare dorere. Dup mulimea apoi a omeniloru s dup glori'a in belu s tari'a loru ei considerau aveau auguste margeni, cari in lungime se intendeau doue sute patrudieci de mii de pai, in latime una suta optudieci. III. Adui prin aceste motive s impinsi prin autoritatea lui Orgetorige, ei deciser a prepara cele ce erau de nevoia pentru a purcede, a cumper unu numeru ctu mai mare de vite de trasu s de care, a face semenature ctu mai multe, pentru ca se aib pre drumu grane a intari pacea s amiciti'a cu statele vecine. Pentru a cu ndestulare doui ani li erau destuii purtermina aceste preparative, cugetar cederea o decidu, prin una lege, pre alu treile anii. Pentru a indeplin
:
.

aceste lucrure este alesu Orgetorige. Acest'a dup ce lua asuprasi legatiunea catra statele vecine, in mersulu seu, ndupleca pre Casticu Secuanulu, fiiulu lui Catamantalide s alu cruia parente tienuse muli ani domni'a la Secuani s fuse numitu amicu de catra senatulu poporului romanu ca se apuce in tier'a sa domni'a, pre care tatalu o avuse mai nainte asemene ndupleca pre Dumnorige Eduulu, fratele lui s care in acelu tempu tienea celu antiu gradu de onore in Divitiacu statulu seu s er forte amatu de poporu 1 c se caute a face s elu asemenea, s i da pre fii'a sa in cstoria. Elu li probeza c este forte usiuru de facutu, a scote la capetn intreprenderea, pentru c insusi are se aib guvernamentulu tierei sale c nu este ndoire c Elveii nu aru fi cei mai poteni din tota Gali'a i incredintieza c le va ajuta, cu medilocele s armat'a sa, pentru a si procura domniele. nduplecai prin aceste vorbe, ei-si d cuventu s juramentu intre sene, s spera c

apucandu puterea, cu ajutorulu acestoru trei popore, cele mai poteni s mai brave, aru pote ajunge domni preste tota Gali'a. IV. ndat ce acestu lucru fu descoperitu Elvetiloru, prin una denunciatiune, ei constrinsera pre Orgetorige a-si da cuvente de aperare; pusu in fere dup datin'a loru, coudemnatulu trebuia se sufere punitiunea de a fi arsu in focu. In diu'a fisata pentru aperarea causei, Orgetorige aduna de pretotendene la judeciu pre toi omenii casei sale, pana s totu acolo aduse pre toi clienii s debitorii sei, de la diece mie cari avea mare numeru. Prin ajutoriulu acestora elu se sustrase de a nu si da indreptare. In tempu ce tier'a, attiata pentru acesta fapta, caut a si urmri dreptulu cu armele, s deregutorii aduna dela cms nu lipsesce prepusulu, pie mulimea omeniloru, Orgetorige mori precumu credu Elveii, ca nu si-ar fi facutu elu insusi morte. Y. Dup moartea sa, Elveii caut nu mai pucinu a face cea-a ce de,

cisesera, pentru ca se esa din tier'a loru.

parai pentru

acest'a,

dau focu totoru cetatiloru

Candu acumu credu ca suntu loru, in numeru de douesute,

s

sprediece, sateloru, la

numeru de patru

totoru locuintieloru

private; tote granele, afora de acele ce aveau se le duca cu sene, le

ardu, pentru c, luandulise speranti'a de intorcere a casa, se fia mai preparai a nfrunta orice periclu; demanda c fia-care se si ie de a casa
farina pentru trei luni. ndupleca pre Eauraci, pre Tulingi
tobrigi, vecini cu densii, c
s

pre

Lafi

urmandu esemplulu

loru,

dup

ce voru

impreuna cu ei; apoi pre Boi, cari locuiser d'incolo de Kenu s trecuser pre teiitoriuluNoricu, unde btuser Norei'a, i premescu intre densii s-i admitu c soci. VI. Erau de totu doue drumuri pre cari poteau es din tier'a loru : unulu pre la Secuani, angustu s greu, intre muntele Jur'a s riulu Roapoi unu munte danu, pre unde carele abia poteau trece cte unulu forte inaltu domina acesta cale, inctu prea pucini omeni poteau usioru a i impedec; celalaltu, prin provinci'a nostra, multu mai bunu s mai scurtu, pentru c intre tier'a Elvetiloru s a Alobrogiloru, supui nu de multu, curge Rodanulu, s acest'a in unele locuri Iu trecu prin vadu. Cea mai de margene cetate a Alobrogiloru s mai aproarsu cetile
s satele,

se purceda

piata de tier'a Elvetiloru este Genev'a.

unu podu

De la acesta cetate se intende Ei credeau c seau voru in duplec pre Alobrogi, fienduc inca nu se preau cu buna anima catra poporulu romanu seau cai voru constringe cu poterea, c se fia lasati a trece prin tier'a loru. Preparandu tote Tucrurele pentru purcesu, fiseza una d in care toi se se adune la rip'a Rodanului acesta d er a cincea nainte de calendele lui Aprile, sub consulatulu lui L. Pisone s A. Gabiniu. VII. Cesare 1 cumu se inscienti c ei caut a si face drumulu prin provinci'a nostra, se grabesce a purcede din urbe 2 s ctu pote mai rpede merge in Gali 'a ulteriore si ajunge la Genev'a. Elu demanda in tota provinci'a unu numeru de militari ctu pote mai mare, cce in Gali'a ulteriore er numai una legiune, s pune de strica podulu de la
la Elveti.
, :

metu

Genev'a. Elveii, indata ee se incredentieza despre venirea lui, trala densulu ca legai pre cei mai nobili ai cetatei loru, in fruntea

creia legatiuni' se afla Nameiu s Verudoctiu, ca se i dca ca ei au in cugetu, fora nece una reutate, a si face drumulu prin provincia, pentru ca nu au alta cale ca Iu roga se le fia permisu a face acest'a cu voi'a lui. Cesare fienduc tienea mente ca consulele L. Casiu fuse ucisu s
;

armat'a acestuia infranta s trecuta pre sub jugu de catra Elveti, cugete ca nu trebuia a li conced. Elu nu credea ca nesce omeni cu anima neamica, dandulise invoire a si face drumulu prin provincia, aru pote se se abtiena de a nu face daune s reutati. Totui ca se pota trece
la medi-locu

tempu pana

ce s'aru

dase, respunse legatiloru ca va caut

aduna una

militarii pre care

coman;

d pentru a delibera

ca

ei,

deca aru voi ceva, se revena (in du'a) inainte de idele lui Aprile. VIII. Intre aceste, cu legiunea pre care o avea cu sene s cu militarii ce se adunaser din provincia, face, dela laculu Lemanu, care cura 1 in riulu Bodanu pana la muntele Jur'a, care desparte tier'a Secuaniloru de Elveti, unu muru de nouesprediece mii 2 de pai in lungime s de siesesprediece petiorein inaltime, precumu s unafosata. Terminandu acestu lucru, elu dispune presiedie s intaresce castele, pentru ca cu attu mai usioru, deca Elveii s'aru incerc a trece fora voi'a sa, se i pota respinge. Candu vene diu'a pre care o fiase cu legaii s ei revenii la densulu, li dce, ca dup datin'a s esemplulu poporului romanii, nu pote da nemenui drumulu prin provincia s, deca ei aru cerca a face acest'a in potere, li areta ca i va impedec. Elveii, insielati in acesta sperantia, legandu nai impreuna s facundu multe 3 era alii, prin vadurele Rodanului, pre unde aduncimea riului plute era cea mai mica, cercandu deca aru pote trece in potere, uneori du'a, mai adese noptea, s de tari'a fortificatiuniloru si de alergarea s armele militariloru respini fiendu, se lasara de acesta ncercare. IX. Li remanea singura calea pre la Secuani, pre unde fora voi'a acelora ei nu puteau merge din caus'a strimtoriloru. Ne potendu sei nduplece ei inii, trametu legai la Dumnorige Eduulu, ca, fiendu elu medilocitoriu, se capete dela Secuani acesta voia. Dumnorige, prin favorea s largitiunea sa, potea forte multu la Secuani, s era amicii Elvetiloru, fienduc luase din acea tiera in cstoria pre fii'a lui Orgetoapoi impinsu de setea de domnia elu favor lucrurele noue s rige voia a ave legate cu sene, prin benefacerea sa, ctu mai multe popore. Asia dera elu iea asuprasi lucrulu, capeta dela Secuani ca se lase pre Elveti a merge prin tier'a loru, s face ca ei se si de unii altora ostaSecuanii, pentruc se nu impedece pre Elveti in drumulu loru; tici Elveii, pentru ca se treca fora dauna si reutate. X. Cesare este inscientiatu ca Elveii au de cugetu asi face drumulu prin teritoriulu Secuaniloru si Eduiloru, in tiera Santoniloru, ce suntu nu departe de tier'a Tolosatiloru, a caroru cetate este in provinci'a nostra. Elu intielegea ca deca s'ar face acest'a, va fi unu mare periculu
, ; ,
; , :

pentru provincia, c pre nesce omeni belicosi, neamici

ai

poporului roin grane.

manu,

se

aib

vecini unoru locure deschise

si forte fertili

acea-a da legatului T. Labienu comandulu preste intariturile ce 1 fcuse; elu insusi merge rpede in Itali'a conscrie acolo doue lein impregiurimile Aiernaser alte iernatice trei, cari din scote giuni, cileiei, si cu aceste cinci legiuni apuca pre unde er calea cea mai scurta

De

in Gali'a ulteriore, prin Alpi. Acolo Centronii, Graiocelii si Caturigii, ocupandu inaltimile, cerca a opri trecerea ostei. Elu i respinge in mai multe lupte, si de la Oceln, care este in margenea provinciei citeriore,

ajunge in siepte dile pre teritoriulu Vocontilorn, in provinci'a ulteriore; de acolo elu duce otea in tier'a Alobrogiloru si apoi la Segusiani. Acesti'a suntu cei antaiu afora din provincia, din colo de Kodanu. XI. Elveii trecuser acumu cu cetele loru prin strimtorile si tier'a Secuaniloru, ajunseser pre teritoriulu Eduiloru si devtastau agrii loru. Eduii, cumu nu poteau aper de acetia pre sene si ale sale, trametu legai la Cesare spre a Iu rog pentru ajutoriu 1 In totu tempulu ei se portasera asia catra poporulu romanii, ca nu aru fi meritatu ca, mai in ochii armatei nostre, agrii loru se fia devastai, copii loru dui in servitute, cetile loru luate cu poterea. In acelai tempu, Ambarii, a.

consngeni Eduiloru, incredentieza pre Cesare ca agrii loru au li este greu a si aper cetile de furi'a neamiciloru. Asemene Alobrogii, cari aveau sate si posesiuni dincolo de Kodanu, se retragu cu fug'a la Cesare si i areta ca nu li a remasu nemicu afora de pamentulu agriloru loru. Cesare, adusu prin aceste plngeri gsi c nu trebuia a atepta pana candu Elveii aru ajunge la Santoni, dup ce aru
mici
si

fostu predai, si ca

fi

ruinatn tote averile sociloru.

XII. Este unu rin, Ararele, care curge prin tier'a Eduiloru
cuanilor in

si

a Se-

Kodanu

elu

merge attu de lenu

ca nu se pote vede cu

ochii in care parte curge. Elveii Iu treceau pre plute si pre luntri le-

gate impreuna. Cesare, in data ce se incredenti prin exploratori ca trei parti din cetele loru trecuser acumu Ararele, era ca apatr'a parte remasese dincoee de riu, purcese din tabera, la atrei'a veghia, cu trei legiuni, si ajunse la acea parte care inca nu trecuse riulu. Atacandui pre neateptate si cumu erau iu disordine, ucise mare parte din ei; cei

remasi luar fug'a si se ascunser in pdurile vecine. Aceti omeni eru din tienuulu ce se numi Tigurinu, cace tota tier'a Elvetiloru este
impartita in patru tienuture. Tigurinii singuri esindu din tier'a loru, in tempulu parentiloru notri, ucisesera pre consulele L. Casiu si trecuser armat'a lui pre sub jugu. Asia, seau din intemplare seau prin
vointi'a dieiloru nemoritori, partea statului elvetiu care causase poporului

romanu acea mare calamitate, ea antiu-si trase punitiunea. In acesta invingere, Cesare resbuna nu numai injuriele publice, dera chiaru ale
sale private, cace Tigurinii, in aceasi
siu, ucisesera

btaia in care omorisera pre Capre legatulu L. Pisone, bunulu socrului seu L. Pisone.
ce dede acesta btaia, Cesare, c se pota

XIII.

Dup

urmri

cetele

remase ale Elvetiloru, pune de face unu podu preste Arare, s trece ostea sa. Elveii inspaimentati de apropiarea lui neateptata, s vediendu
ca cea ce
fruntea
ei

fcuser

in douedieci de dle cu forte in

mare greutate, ca

se

treca riulu, elu o

fcuse

una singura
:

d,

trametu

la elu legai, in

crora era Divicu ce fuse generariu in belulu cu Casiu. Elu vorbesce catra Cesare asia Deca poporalii romanii ar face pace cu Elveii, ei voru merge s se voru asedi in partea unde ar decide s ar voi Cesare; era deca elu ar persevera a i urmar prin belu, se-si aduca-amente s de perderea suferita odeneore de poporulu romanu, s de vechi'a barbata a Elvetiloru. Ca atacase pre neateptate unu senguru tienutu, candu acei ce trecuser riulu nu poteau da ajutorii la ai loru, pentru acest'a elu se nu atribuesca multu vertutei sale, nece se i despretiuesca. Ei invetiasera dela parentii s strmoii loru ca se se lupte mai multu cu barbata de ctu prin insielatiune, seau se se servesca de curse. De aceea elu se ie-amente ca nu cumva loculuunde ei stetesera se-si ie numele dela calamitatea poporului romanu s dela nemicirea armatei sale, s se transmit posteritatei amentire rea. XIY. La aceste Cesare respunse asia Elu esit cu attu mai pucinu 1 cu ctu tieuea mente faptele pre cari le amentisera legaii elveti; suferi cu attu mai greu, cu ctu mai cu nedreptulu se intemplase acea calamitate poporului romanu, care, deca s'ar fi schitu culpabile de ore-care nedreptate, nu i ar fi fostu greu a se padi; dera se insielase prin acea ca neci nu cunoscea se fia facutu ceva pentru care se i fia frica, neci credea ca trebuia a se teme fora causa. Deca elu ar
: ,

voi a uita vechi'a desonore,

poterear asemene d uitarei injuriele receni, ca se ncercaser de a trece prin provincia in potere, fora voi'a sa, ca vesasera pre Edili, pre Ambari, pre Alobrogi ? Ca ei se mundriau attu de insolente despre victori'a loru s se mirau cremasesera nepuniti attu de lungu tempu pentru injuriele ce fcuser, acest'a era 2 cce dieii nemoritori, pentru ca omenii, pre cari voescu totu un'a a i puni de nelegiuirea loru, se suferia cu attu mai grea dorere scambarea sortei, li acorda adese ori prosperitatea s una impunitate mai tarda. De s lucrurele suntu asia, totui, deca i voru d ostatici, pentru c elu se fia asecuratu ca ei voru face cele ce aru promite, deca voru ndestula pre Edui s pre socii loru, precumu s pre Alobrogi, pentru daunele ce li causasera, elu va face pace cu densii. Divicu respunse c Elveii erau invetiati dela strmoii loru c se aib datin'a a primi ostatici, era nu a d; c despre acestu lucru poporulu romanu
:

er mrturii.

XV. Dandu acestu respunsu elu se retrase. Adou'a d, Elveii se muta cu taber'a din acelu locu; Cesare face asemene, s tota calarimea sa, in numeru pana la patru mie, pre care o adunase din tota provinci'a,

dela Edui

dela socii loru, o tramete inainte, c se veda ncotro

mergu

neamicii. Calri romani urmarindu prea cu aprendere cod'a incepu lupt'a cu calarime.i Elvetiloru, in unu locu neamiciloru, ostei

nefavorabile,

civa din

ai

notri cadn. Elveii, ingonfati prin ace-

sta lupta, fienduc cu cinci sute de calri respinseser una multme attu de mare de calri, incepura a se opri cu mai multa cutediare, si

cte una data a ne artieli din cod'a-ostei loru. Cesare opri pre ai sei dela lupta s se multiami de im a camu data a impedic pre neamicu dela rpiri, dela nutretiu s dela stricationi. S unii s alii mersera

mai cincisprediece
de pai.

dle astfeliu,

fruntea-ostei nostre

incu intre cod'a-ostei neamiciloru s nu era mai multu de ctu cinci seau sesse mie

XVI. Intre
Gali'a,

aceste Cesare strmtor pre Edui, in fia care d, pentru

i

granele ce publicu

promisesera; cce din caus'a frigului, fienduc

precumu s'a dsu mai inainte, este situata la media nopte, nu numai nu erau copte panile in agre, dera nu era neci cniaru indestulu
nutretiu; era cu granele pre cari le tramesese cu navile pre riulu Arare,

pentru ca Elveii si abtuser calea dela Arare, s ei. Eduii traganu din d in d; ei dceau ca granele se stringeau, ca se transportau, ca erau aprope se sosesca. Vediendu ca era prea indelungu amanatu s ca se apropia du'an care trebuia a impart osteniloru gru, elu convoca pre principalii cetatieni ai Eduiloru, de cari era mare numeru in tabera, intre acesti'a pre Divitiacu si Liscu, care era supremulu loru deregutoriu, pre care Eduii Iu numescu vergobretu, care este alesu pre unu anu s are potere de vietia s morte asupra a loru sei. Greu li imputa elu, ca in tempu ce nu se pote nece cumpra, nece stringe de pre agri, ei nu Iu ajuta in unu tempu attu de cu nevoia, s candu neamicii suntu asia de aprope; mai cu sema cumu elu se apucase de belu induplecatu, in mare parte, prin rogatiunile loru, multu mai tare se plnge ca este parasitu. XVII. Atunce Liscu, adusu de cuventele lui Cesare, i spune lucrure, de cari elu tcuse pana in acelu tempu Erau unii cari aveau cea mai mare autoritate asupra plebei s cari, simpli privai, poteau mai multu de ctu insisi deregutorii. Aceia prin cuvente seditiose s amagitorie fceau pre multme ca se nu aduc grulu ce trebuia a da. Ei dceau ca, deca Eduii nu poteau ave supremati'a in Gali'a, era mai bene ca ei se suferia dominatiunea Galiloru de ctu a Komaniloru, s ca nu trebuia a mai fi indoire ca Komanii, dup ce voru nvinge pre Elveti, nu voru rpi Eduiloru libertatea una cu a celoralalti Gali. Aceiai inscientiu pre neamici despre consiliele nostre s despre cea ce se petrecea in tabera. Elu nu potea a i reprime ba inca, deca constrinsu de necesitate, descoperise lui Cesare lucrulu, elu sci cu ctu de mare periculu fcuse acest'a, s de acea s tcuse ctu tempu potuse. XVIII. Cesare semti ca vorbele lui Liscu desemna pre Dumnorigo fratele lui Divitiacu l inse, fiendu ca nu voia a tracta acestu lucru de facia cu mai muli, desface indata adunarea, retiene pre Liscu s Iu intreba pre elu smguru despre cele ce dsese in adunare. Liscu vorbesce mai in voia s cu mai multa cutediare. Cesare intreba despre a-

nu

se potea servi

elu

nu voia a

se

deprta de

8
s afla ca erau adeverate. Era insusi Dumnorige omu de cea mai mare audacia, cu multa trecere la poporu pentru liberalitatea sa, s setosu de una scambare de lucrure. Elu avea luate in arenda de mai muli ani portoriele s tote celelalte venituri ale Eduiloru, cu micu pretiu, pentru ca licitandu elu nemene nu

ceste, in secretu, s pre alii

lui. Prin acestu medilocu elu si mrise averea ndemnri pentru a face largi tiuni. Totu-deuna elu intretienea cu banii sei unu mare numeru de calri s-i avea impregiurulu seu; s nu numai in patri'a sa, dera chiaru s in cetile vecine potea forte multu, s in interesulu acestei poteri, elu mritase pre mam'a sa la Biturigi dup unu omu forte insemnatu s potente in-

cutedi a licita contra

sa s capetase mari

pre sor'a sa dup mama s pre consangenele sale le mritase in alte tiere. Elu favor pre Elveti s se interesa de benele loru, din caus'a acestei afiniti. Uri chiaru personale pre Cesare si pre Eomani, fiendu ca prin venirea loru poterea sa se micsiurase, s fratele seu Divitiacu fuse restabilitu in vechia'i favore s onore. Deca. s'ar intempl ceva reu Komaniloru, elu avea sperantia a obtiene domni'a prin ajutoriulu Elvetiloru; sub imperiulu poporului romanu, elu despera nu numai de domnia dera cbiaru pentru favorea ce avea. Cesare intrebandu afla de asemene ca in nefericit'a lupta de calarime, urmata cu cteva dle mai inainte, fug'a incepuse din partea lui Dumnorige s a calariloru sei (cci elu comanda calarimea pre care o tramesese Eduii in ajutoriu lui Cesare), s ca fug'a acestora inspaimentase remastf a calarimei. XIX. Dup ce lua cunnoscentia de asemeni lucrure fiendu ca pre lenga aceste prepusure se adugeau fapte forte certe, ca Dumnorige trecuse pre Elveti prin tier'a Secuaniloru, ca ingrigise ca ei sesi dee otre ei; insusi avea socia de la Elveti
, , ,

statici intre sene, ca

fcuse

tote aceste

nu numai fora mandatulu

;

lui

Cesare s a cetatianiloru sei, dera cbiaru fora scienti'a loru ca era acusatu de catra deregutoriulu Eduiloru, Cesare credea ca era destula causa, pentru ca seau elu se Iu punesca, seau se demande cetatei a Iu puni ea. Unu singuru lucru se opunea la acesta mesura, acea-a ca elu cunoscea amorea cea prea mare a lui Divitiacu, fratele lui Dumnorige, pentru poporulu romanu, nemargenit'a lui buna voentia catra densulu, insemnat'a-i fidelitate, justiti'a s moderatiunea lui. Elu se temea dece ca se nu amaresca anim'a lui Divitiacu prin supliciulu fratelui

Asia dera mai inainte de a face ceva, comanda ai chiampre Didandu la una parte pre interpreii ordinari, vorbesce cu elu, prin C. Yaleriu Procilu celu mai insemnatu cetatianu in provinci'a Gali'a, amiculu seu, in care avea deplena ncredere despre orice lucru. Elu i amentesce totuunadata cea ce s'a dsu cbiaru in presenti'a sa, in adunarea Eduiloru, despre Dumnorige, s Iu inscientieza despre cele ce i s'au spusu de alii la una parte; apoi Iu imbarbateza s i cere ca, fora superarea animei lui, seau insusi, dup ce ar fi judecaii caus'a, se pronunie punitiunea, seau se demande ca cetatea se o decid.
seu.

vitiacu, s

XX. Divitiacu, multe lacriine versandu, imbraciosieza pre Cesare s incepe a Iu rog ca se nu statuia ceva prea greu asupra fratelui seu. Elu scie ca acele suntu adeverate, s nemine nu sufere pentru acesta mai multa dorere de ctu sene, pentru ca in tempu ce elu, prin creditulu seu, potea forte mu] tu in tier'a sa s in tota Gali'a, fratele, care nu avea mai nece una potere clin caus'a teneretiei, s'a ridicaii prin ajutoriulu seu. Fratele se servi de averea s poterea ctigat nu numai peutru a i micsiur favorea, dera mai s pentru perderea sa. Cu tote aceste elu este miscatu pentru fratele seu s de amorea fratiesca s de opiniunea publica. Deca Cesare ar lua vreuna mesura aspra in contra fratelui seu, in tempu ce elu este cu densulu in amicetia attu de strinsa, nemene nu ar crede ca acest'a nu ar fi urmatu cu vointi'a

impregiurare ar urma ca animele a tota Gali'a se se ndeprteze dela elu. Pre candu Divitiacu plangundu cerea aceste dela Cesare cu multe vorbe, Cesare Iu apuca de mna Iu liniscesce s Iu roga ca se nu mai vorbesca; i spune ca are asia de multa considerasa, din care
,

tiune pentru elu, in ctu,

dup

dorenti'a s rogatiunile sale

s

las

la

una parte
pre

s injuri'a

fcuta republicei

propri'a sa superare. Elu

,

chiama

Dumnorige la sene, aduce de facia pre fratele lui i areta cea ce avea se i impute; i spune lucrurile ce elu insusi scie, precumu s acele de cari se plnge tier'a Iu consiliza ca in venitoriu se se feresca de tote prepu surele, s i dce ca, pentru consideratiunea fratelui seu, i ierta cele trecute. Pune custodi pentru a Iu preveghi, ca se pota sci ce ar lucra s cu cene ar vorbi. XXI. In aceasi d, incredentiatu de esploratori ca neamicii se asiediasera sub unu munte, la optu mile de pai de la taber'a sa, elu tramese ca se cunosca cumu er natur'a muntelui s cum suisiulu prin pre;

giuru. Ise reporta ca er usioru.

acei caleusi cari

La

atrei'aveghia, elu

comanda lui T. Las

bienu, legatu propetoriu, a se sui pre vervulu muntelui cu doue legiuni

;

cu

cunoscuser drumulu i spune care este planulu seu. La a patr'a vegbia, insusi apuca catra neamici pre acelai drumu pre care ei merseser tota calarimea o tramete naintea sa; P. Considiu,
;

care er consideraii c forte abile in artea militare

care fuse in ar-

mat'a lui L. Sul'a s dup aceea in a lui M. Crasu, este tramesu mai inainte cu esploratorii. XXII. In faptulu dlei, pre candu vervulu muntelui er ocupatu de T. Labienu, era Cesare se afla dela taber'a neamiciloru nu mai departe de ctu de una mila s cinci sute pai, s, precumu s'a descoperiii in urma de la captivi, neci apropiarea sa nece a lui Labienu nu li er cunocuscuta, Considiu, dandu ventu calului, alerga la Cesare; i spune c muntele, pre care comandase lui Labienu se Iu ocupe, er cuprensu de neamici c elu cunoscuse acest'a dupo armele s flamurele galice. Cesare se retrage cu ostile sale pre celu mai apropiaii delu, s asiedia lini'a de btaia. Labienu, precumu i se recomandase c se nu incepa lupt'a de ctu candu ar fi vediutu ostile lui Cesare aprope de taber'a
;

3
tote

neamiciloru, pentru ca ataculu asuprale se se fac in acelai tempu din prile ocupase muntele, s atepta pre ai notri, abtienenduse de

fcuse in fine de multu dua, candu Cesare afla prin esplomuntele er ocupaii de ai sei, s ca Elveii se mutaser cu taber'a, si ca Considiu inspaimentatu de frica i reportase ca vediute lucrure pre cari nu le vediuse. In acea d Cesare urmaresce pre neamici la distanti'a ndatinata, s se pune cu taber'a la trei mie de pai
la lupta. Se

ratori s ca

de la a loru.

XXIII. Adou'a d, fiendu ca erau numai doue dle pana la tempulu candu trebuia se seimpartia ostei gru 1 sfienduc pana la Bibracte, cetatea cea mai mare s mai avuta a Eduiloru, nu er mai multu de ctu optusprediece mie de pai, Cesare crediu ca trebuia a se ingriji de bucate, las calea despre Elveti s apuca a merge spre Bibracte. Ace,

stu faptu este inscientiatu neamiciloru de nesce fugii ai lui L. Emiliu,

decurione in calarimea Galiloru. Elveii, seau crediendu ca Romanii se retragu de frica, cu attu mai multu ca ei in du'a trecuta, dup ce ocupasera muntele, nu ncepuser lupt'a, seau incredienduse ca aru pote inclide Romaniloru bucatele, scambarasi projectulu, s intorcunduse in apoi se puser a urmri s a artieli pre ai notri dela cod'a-ostei. XXIV. ce vede acest'a, Cesare duce ostile pre unu delu forte apropiatu, s calarimea o tramese ca se sustiena ataculu neamiciloru. nsui intre aceste formeza, la medi-loculu delului, una ntreita linia de btaia din patru legiuni de veterani, ca se asiedie de asupra sa, pre culmea delului, cele doue legiuni, pre cari le conscrisese de curundu in Gali'a citeriore, s pre toi ausiliarii; apoi comanda se imple cu omeni totu muntele, s intre acestea se stringa sarcinele la unu locu, s pre acest'a se Iu intaresca cei ce sta in lini'a mai de deasupra. Elveii urmandu cu tote carele loru, strinsera la unu senguru locu sarcinele; ei, cu lini'a loru forte indesita, respingundu calarimea nostra s facundu falangea, naintar sub anti'a nostra linia. XXV. Cesare dup ce indeparteza mai antiu calulu seu, apoi pre ai totororu, pentru ca perj cui ulu fiendu ecuale pentru toi, se li ie speranti'a de fuga, imbarbateza pre ai sei s ncepe lupt'a. Militarii aruncau du pilurele din unu locu superiore, sparsera usioru falangea neamiciloru punend'o in desordine, ei se aruncar asupra loru cu sbiei scose. Pentru Gali mare impedecare er in lupta, ca mai multe scute de 1 prin una singura ale loru fiendu strpunse s prense imulu de altulu lovire a pilurelorn, cumu ferulu se indoise, ei nu poteau nece a iu scote, nece, fienduli stang'a impedecata, a se lupta ndestulii de comodu; in ctu muli din ei, dup ce si miscasera indelungu braciulu 2 preferiau a las scutulu din mna s a se lupta cu corpulu deschisu. La urma repusi de rane, ei ncepur a d napoi, s fiendu ca unu munte er ace prope camu de un'a miia de pai, acolo ncepur a se retrage. muntele fuse apucaii s ai notri naintau spre densii, Boii s Tulingii, cari, camu la cmcisprediece mie de omeni, inchiu otea in mersu a

Dup

Dup

s erau presiediulu celoru din coda, atacar, in mersu, pre ai notri, la laturea deschisa 3 si luar impregiuru; s acesta vediendu Elveii cari se retrasesera in munte, incepura a se apropia din

neamiciloru,

nou

si

a reinoi lupt'a.
:

Komanii mtorcundusi

stegurele, inaintara in a-

mendoue prile

anti'a s a dou'a linia ca se resista neamiciloru ce

fuseser invinsi s respini, a trei'a ca se sustiena ataculu celoru ce veniu acumu. XXVI. Se batura asia indelungu s cu inversiunare, in una lupta indouiosa. Cumu neamicii n\i poteau sustiene mai indelungu ataculu nostru, unii se retraser in munte, pTecumu ncepuser, ceilali apucar spre sarcinele s carele lom. In tota acesta lupta, de s se batura dela or'a a sieptea din d pana ser'a, nemene n'a potutu vede unu neamicu dandu dosu. Se batura inca multu din nopte lenga sarcine, pentru ca,
neamicii dispusesera carele loru ca unu valu, s din locu mai inaltu arunc cu armele asupra aceloru din ai notri cari mergeau spre densii; era unii, printre care s rote, aruncau matare s tragule, s raniau pre ai notri. Dup ce se batura indelungu, ai notri li luar sarcinile s tabera. Acole fura prensi fii'a s unulu din fiii lui Orgetorige. Din acesta btaia scapr aprope una suta treideci de mie de omeni s merfora se si ntrerup nece cumu sera necontenitu tota noptea acea mersulu noptea, ajunser a patr'a d in tier'a Lingoniloru, pre candu ai notri, s din caus'a osteniloru raniti, s pentru immormentarea ucisiloru, intardiandu trei dle, nu potusera a i urmri. Cesare tramese la Lingoni scrisori s nunti, ca se nu i ajute nece cu bucate nece cu orice altu lucru; ca de i voru ajuta i va ave neamici, ca pre Elveti. nsui elu, dup ce trecuser trei dle, incepu cu tote ostile a i urmri. XXVII. Elveii adui in lips'a de totelucrurele, tramesera la elu legai pentru supunere. Acesti'a intelnindulu pre drumu se aruncar la petiorele lui, s roganduse s plangundu, cerura pacea. Demandanduli a atepta venirea sa in acelu locu unde erau atunce Elveii, ei se supusera. Cesare dup ce ajunge acolo, li cere ostatici, armele loru s servii cari fugiser la densii. Pre candu aceste se caut s se aduna la unn locu, facunduse nopte, aprope siese mie de omeni din tienutulu ce se numesce Verbigenu, seau inspaimentati de temerea ca se nu fia supui la grea punitiune, dup ce voru fi datu armele, seau mpini prin speranti'a de scpare, fienduca credeau ca, inmediloculu unei mulime attu de mare de supui, fug'a loru ar pote fi nevediuta seau nece cumu
;
, ,

sciuta, esra din taber'a

Elvetiloru, la inceputulu noptei,

apucar

spre

Kenu s spre margenile Germaniloru. XXVIII. Cesare, indata ce afla acest'a, demanda
ei
i

aceloru prin aca1

apucaser, c se i caute s se i aduc inapoi, de voiau a fi justificai naintea sa. Keaducandui, elu eratotoru trata c neamici celoralalti, dup ce dedera ostatici, armele s fugarii, li priimi supurora tiera
;

nerea. Demanda Elvetiloru, Tulingiloiu torca in tier'a loru de unde purcesesera;

Latobrigiloru c se se reinfienduca acas nu aveau ne-

i
micu cu
ca se
si

ce se si tiena fomea, cce tote recoltele loru erau perdute,

li

man-

d Alobrogiloru c se

fac indemanare cu

paue; era loru

li

prescrise

reconstruesca cetile s satele pre cari le arsesera. Acest'a o alesu pentru cuventulu c nu voi se remana desertu loculu pre care ei Iu lsaser, c nu cumva pentru bunetatea pamentureloru, Germanii, cari locuescu din colo de Kenu, se treca din tier'a loru in a

fcu mai

Elvetiloru
Eduii, elu

s
li

se fia vecini cu provinci'a Gali'a s cu Alobrogii.

Cerendu
i

invoi c se asiedie in tier'a loru pe Boi

ales'a loru vertute.

fienduc erau

renumii pentru

Ei

li

dedera agri
s se

s in

urma

pri-

mir
ce

la acelesi drepture s
1
,

liberti pre

cari inii le aveau.

XXIX.

In taber'a Elvetiloru se atiara

scrise cu litere greeesci

in cari table er
,

aduser la Cesare table anume trecutu eomptulu,

numeru esse din tier'a loru cari poteau porta armele, s asemene separaii copiii, betranii s femeiele. Sum'a totororu acestora er : douesute siesedieci s trei de mie capete deElveti, treidiecis siese mie
s trei

Tuiingi, patruspredieci mie de Latobrogi, douedieci

raci, treidieci s

mie Kau-

doue mie Boi. Din acesti'a, omeni cari poteau porta armele, erau la nouedieci s doue mie. Preste totu fura la trei sute siesedieci s optu de mie. Eacunduse, precumu mandase Cesare, recensementulu aceloru ce se intorsera a casa, s'a aflatu unu numeru de una

suta diece mie.

XXX.
cei

Terminanduse belulu cu Elveii, legai mai din tota Gali'a, mai antiu ai cetatiloru venir pentru a gratula pre Cesare. Ei
,

intielegeau c de

prin belulu acest'a elu infrenase pre Elveti pen-

fcuser poporului romanu, totui acestu belu urmase nu mai pucinu pentru benele tierei Galiei de ctu pentru alu Eomaniloru, fiendu c Elveii, in tempu ce erau in una stare forte
tru vechi ele batujocure ce

belu in alega pentru locuentia, din una mare intendere, pamentulu pre care l'aru fi crediutu celu mai comodu s mai fertile din tota Gali'a, s c se aib tributarie pre tote celelalte popore Ei cerura se li se invoiesca de a convoca in anume d una adunare a tota Gali'a, s acesta se o fac cu buna-vrerea lui Cesare; c avea orecari lucrare pre cari voiau a le cere dela densulu
nflorit,

lsaser

casele

loru, cu scopu c se se duca cu

tota Gali'a, c se o

supun

dominatiunei loru, c se

si

cu consemtimentulu comune. Permitiendulise acestu lucru, ei fisara du'a adunarei s prin juramentu santira intre sene c nemene se nu descoperia ceva afora de acei crora s'ar fi mandatu cu consiliulu totorora. XXXI. Desfacunduse acesta adunare, aceiai cetatiani principali ai
cetatiloru, cari fusera

permit a
niloru.
lui
:

mai nainte la Cesare, revenir s cerura c se li vorbi cu elu in secretu de salutea loru s a totororu cetatiase

Capetandu acesta voia, toi plangundu

aruncar
,

la petiorele

Ei struiau s erau ngrijii nu mai pucinu c se nu se descoperia fienduc, deca cele ce voru vorbi, de ctu c se capete cele ce voiau s'aru descoperi vorbele loru, ei vedeau c voru fi espusi la cele mai cumplete suplicie. Divitiacu Eduulu vorbi pentru densii In tota
:

ii
Gali'a erau doue factiuui
Yernii.
:

capii unei'a erau Eduii, era ai celeilalte

Ar-

Dup

ce acesti'a de

muli

ani se luptau intre sene cu inversiu-

nare pentru potere, facutus'a ca de catra Arveni s Secuani Germanii se fia chiamati in ajutoriu cu salariu. Din acei'a trecur Eenulu mai antiu cam cincisprediece mie; apoi dup ce ei, omeni feroci s barbari, se impatemira de fertilitatea pamentului, de bunulu traiu s de multmea averiloru Galiloru, fura adui mai muli acumu era in Gali'a unu numeru pana la un'a suta douedieci de mie. Eduii s clienii loru se btuser cu densii in doue rondure cu armele; fiendu invinsi suferiser una mare calamitate, perdusera tota nobilimea, totu sena:

Kepusi prin aceste lupte s calamiti, ei cari, s prin lega turele de ospeta s amicetia cu poporulu romanu, poteau forte multu in Gali'a, fusera constrinsi a da Setulu, tota calarimea.

prin vertutea loru,

cuaniloru ostatici pre cei mai nobili ai loru,

s a-si

lega tier'a prin

juramentu ca nu i voru cere inapoi, nece voru implora ajutoriu dela poporulu romanu, nece voru recus ca se fia purure sub jugulu s imperiulu loru. Unulu erdin tota cetatea Eduiloru, care nu potusefi induplecatu ca se jure seau se de ostatici pre copii sei. De aceea elu fugise din tier'a sa s venise in Bom'a, la senatu, ca se cera ajutoriu 1 fienduc singuru elu nu era tienutu nece cu juramentu nece cu ostatici. Dera se intemplase mai reu invingutoriloru Secuani de ctu invinsiloru Edui cce Ariovistu, regele Germaniloru, se asiediase iu tier'a loru, ocupase a trei'a parte din pamentulu secuanu, care este celu mai bunu din tota Gali'a, s acumu demand Secuaniloru ca se lase inca atrei'a parte, fienduc pucine lune mai inaiute i veniser douedieci s patra mie Arudi, crora avea se prepare locu s asieiiari. In pucini ani va urma ca toi Galii se fia alungai d'in Gali'a, s toi Germanii se treca Eenulu, cce nu este de comparata nece pamentulu galicii cu alu Germaniloru. nece datin'a traiului acestor'a cu a Galiloru. Ariovistu apoi, cumu una data in lupta nvinsese ostile Galiloru, care lupta urma la Magetobri'a, comanda cu mundria s cu crudme, cerea
,
:

ostatici pre copiii totororu celoru

ciele

mai

nobili s

supunea la tote spe-

de crudmi, deca unu lucru nu era facutu la semnulu ce da seau dup vointi'a sa. Elu era unu omu barbaru, plenu de mnia, naucu tirani'a lui nu potea fi suferita mai ndelungii. Toi Galii, deca nu ara afla vre-nnu ajutoriu la Cesare s la poporulu romanu, trebuia se fac totu acea ce au facutu Elveii, se emigreze din patri'a loru, se caute alte locuintie, alte asiediari, deprtate de Germani, s se-si cerce sortea orice s'ar iutempi. Elu nu se indoui ca Ariovistu, deca aceste i voru f descoperite, n'ar supune la supliciele cele mai grele pre toi ostaticii ce erau la densulu. Cesare, s prin autoritatea sa s a armatei sale, s prin victori'a recente, s prin numele poporului romanu, potea impedec ca se nu treca Eenulu una mai mare multme de Germani, s potea aper tota Gali'a de reulu lui Ariovistu. XXXII. Dup ce Divitiacutienuacestucuventu, toi cari erau de fa-

Ii
cia ncepur cu mare plngere a

cere ajutoriu dela Cesare. Elu lu-amente

ca Secuanii singuri dintre toi nu fceau nemicu din cele ce fceau ceialalti ci triti , cu capulu plecatu , se uitau in pamentu. Miranduse intreba chiaru pre densii de caus'a superarii loru. Secuanii nu respun,

sera nemicu, ci remasera tacuti in acea-asi tristetia.

ce i intreba de mai multe ori fora ca se pota scote din gur'a loru una siugura vorba, Divitiacu Eduulu respunse asemene pentru densii Sortea Secuaniloru era mai misera s mai grea de ctu a celoralalti, fenduca ei singuri nu cutediu nece a se plnge chiaru in secretu, nece a implora a:

Dup

jutoriu, s se

cumu
fugi;

ar

fi

presente

inspaimentau de crudmea lui Ariovistu absente, cas cce ceilali aveau celu pucinu facultatea de a
;

Secuanii inse, cari primiser pre Ariovistu in tier'a loru s ale crora cetati erau in poterea lui, trebuiau a suferi tote crudimile.

XXXIII. Cunoscundu aceste impregiurari, Cesare intari prin vorbe animele G-aliloru s li promise ca va ave ingrigire de plngerea loru ca avea mare sperantia ca Ariovistu, s in recunoscenti'a benelui seu 1 , s adusu prin autoritate sa, va pune capetu nedreptatiloru. Dup aceste vorbe elu desfcu adunarea. Pre lenga faptele espuse, multe motive ndemnau pre Cesare c se cugete asupra acestei afaceri s se o ie asuprasi. Mai antiu elu vedea c Eduii, numii adese frai 2 si consngeni de catra senatulu romanii, erau tienuti in servitutea s sub dependenti'a Germaniloru, s sciea c ei aveau ostatici la Ariovistu s la Secuani, cea ce, sub imperiulu attu de mare alu poporului romanu, elu credea c er forte rusnosu pentru sene s pentru republica. C Germanii apoi se se deprenda cu incetulu a trece Kenulu, s ca una mare mulime din ei se vena in Gali'a, elu vedea a fi periculosu pentru poporulu romanu s nece nu credea c aceti omeni feroci s barbari, caudu vom fi ocupatu tota Gali'a, nu se voru opri, precumu Cim3 fcuser mai nainte, c se se duca in provincia, s brii s Teutonii de acolo se apuce in Itali'a, mai alesu cumu pre Secuani i disparti de 4 Cugeta c trebuia a preintempin provinci'a nostra numai Eodanulu ctu maicurendu aceste lucrure. nsui apoi Ariovistu ajunsese la att'a mundria, la att'a arogantia, in ctu se vedea a nu mai fi de suferitu. XXXIV. De acea elu gsi cu cale c se tramet la Ariovistu legai, cari se i cera a alege unu locu intermediarii! pentru una convorbire intre ei amendoui, c voia a trata cu elu de lucrure forte importani pentru republica s pentru ei amendoui. Ariovistu respunse acestei legatiuni. Deca ar fi avutu ceva nevoia dela Cesare, elu s'ar fi dusu la densulu deca Cesare voia ceva dela elu, trebuia se vena nsui. Pre lenga aceste, elu fora oste nu cutedi a merge in acele parti ale Galiei pre cari le posedea Cesare, nece otea fora mare caratura de bucate s greuti nu potea a o aduna in unu locu. Lui inse i se prea unu lucru de mirare ce avea a face Cesare seau in generale poporulu ro:
, .

manu

in Gali'a sa, pre care elu o nvinsese in belu.

XXXV.

Aducundu-i-se acestu respunsu, Cesare tramese din nou

le-

15

gti

Fienduc Ariovistu, onoratu cu la densulu cu aceste mandate una benefacere attu de mare din partea sa s a poporului romanu, candu in consulatulu seu fuse numitu de catra senatu rege s amicu, da lui Cesare s poporului romanu acea multamita, ca invitatu fiendu, elu se ingreui a veni la una convorbire, si nu credea ca trebuia a vorbi s a lua cunoscentia despre una afacere comune, aceste cerea Cesare dintru antiu mai multu se nu mai treca orecare mulime dela elu apoi ostaticii ce i avea dela Edui se de omeni preste Kenu in Gali'a
:
: ;

de inapoi, s Secuaniloru se li permit c se pota, cu buna-vrerea lui, a li inapoi pre acei ce i aveau ei se nu nelinescesca pre Edui cu vre una nedreptate, neci se li fac belu loru seau sociloru loru. De va face aceste, elu va ave totudeun'a favorea s amiceti'a sa s a poporului romanu era de nu va fi urmatoriu, fienduc senatulu, sub consultatulu lui M. Mesel'a s M. Pisone, decernuse ca oricene ar guverna provinci'a Gali'a se apere, intru ctu ar pote fi in interesulu republicei, pre Edui s pre ceialalti amici ai poporului romanu, Cesare nu va fi nepesatoriu pentru injuriele suferite de Edui. XXXVI. La aceste Ariovistu respunse Dreptulu belului era c acei ce ar fi invinsu se comande celoru pre cari i nvinsese, in ce modu voiau de asemine poporulu romanu avea datin'a a comanda invinsiloru nu dup prescriptiunea altuia, ci dup arbitriulu seu. Deca elu nu prescriea poporului romanu, in ce modu se use de dreptulu lui, nu trebuia c elu se fia impedecatu de catra poporulu romauu in dreptulu seu. Eduii, fienduc cercaser sortea belului, s se luaser la btaia s fusera invinsi, ajunser tributarii sei. Una mare perdere i fcea Cesare, care cu venirea sa i micsiur veniturele. Elu nu va inapoi Eduiloru ostaticii, nu-i va ataca pre nedreptulu cu belu nece pre densii nece pre socii loru, deca voru remane statori la ceea ce conveniser, s voru respunde in fiacare anu tributulu era de nu voru face acest'a, numele de frai ai poporului romanu va fi departe de a li servi intru ceva. C Cesare i declara c nu va fi nepesatoriu pentru suferentiele Eduiloru, nemene nu se btuse cu elu fora c se nu fia cadiutu. Se va lupta candu Cesare va voi. Cesare va vede ce potu prin vertutea loru neinvinsii Germani, forte deprensi cu armele, s cari de patrusprediece ani nu intraser sub acoperimente. XXXVII. In acelai tempu candu se aducea lui Cesare aceste respunsure, veniu s legai din partea Eduiloru s a Treviriloru Eduii pentru a se plnge c Arudii, cari fusera de curundu adui in Gali'a,
i
;

predau tier'a loru, c nece chiaru dandu ostatici, nu potusera capet pacea dela Ariovistu; Trevirii inse pentru a inscienti c una suta de
tienuture ale Sueviloru stetesera la ripele Renului s cercau a Iu trece, c in fruntea acestor'a erau Nasu'a s Cimberiu frai. De cari lucrure

Cesare miscatu forte tare, crediu c trebuia a se grbi, pentru c nu elu se pota mai greu resiste, deca nouele cete de Suevi s'aru fi impreunatu cu vecbiele oti ale lui Ariovistu. Asia dera, preparau-

cumva

ii
duse de bucate ctu potu mai rpede, apuca cu mersula iuta spre Ariovistu.

XXXVIII. Pre candu

elu mersese trei dle,

se

anunti ca Ario-

vistu se ducea cu tote cetele sale pentru a ocupa Vesontione, care este cetatea cea mai mare a Secuaniloru , s ca fcuse una cale de trei

Cesare crediu ca trebuia a lu tote mesurele, cce in acea cetate era una forte mare cantitate de tote lucrurele utili pentru belu, s ea era attu de intarita prin natur'a locului, in ctu da mare usioretate de a se tragan belulu, pentru ca riulu Dabe, dusu impregiuru ca cu unu compasu, ncinge mai tota cetatea; pre loculu remasu, care nu este mai mare de siese sute petiore, s care nu este taiatu de riu, se afla unu munte forte inaltu, asia ca malurile riului atengu din amendoue prile polele acestui munte. Unu muru impregiura muntele s forraeza una cetatiuia, pre care o unesce cu opidulu. Cesare merge intr'acolo, d s nopte cu mersu rpedu s ocupandu cetatea asiedia acole unu
dle dela
sale.

margenile
ace'st'a

pentru ca

se

nu aib locu

presiediu.

XXXIX.
s alte

In tempu ce elu sta cteva dle la Vesontione pentru graue

provisiuni, in urm'a intrebariloru militarileru notri, s a vorbeloru Galiloru s ale negotiatoriloru, cari totu spuneau ca Germanii

suntu cu nesce corpure forte mari, cu una vertute s deprendere necrearme; ca adeseori venindu la lupta cu densii nu aru fi potutu suferi nece cliiarn faci'a s agerimea priviriloru loru de una data atta temere cuprense tota armat'a in ctu nu pucinu perturba mentile s animele totororu. Mai antiu fric'a se incepu dela tribunii militariloru s prefecii calariloru, s dela acei cari din amicetia insocissera dela Kom'a pre Cesare, s cari aveau nu prea mare deprendere in artea militare. Dintre acesti'a, care de care pretestandu una causa diversa ce i fcea, diceau, a purcede numai dectu, cereau ca cu voi'a lui se li fia permisii a se duce; civa, fienduli rosne, remaneau, ca se nu de prepusu de temere. Ei nu poteau nece se si prefac faci'a, nece se si tiena cte una data lacrimele ascuni in corturi si plangean sortea seau se tanguiu cu amicii loru de periculuiu comune. Pretotendene in tabera se fceau testamente. Plngerile s temerea loru perturba cu incetulu chiaru pre acei cari aveau destula deprendere in belu, militari, centurioni s comandani de calarime. Cari din acesti'a voiau se fia privii ca mai pucinu timidi, diceau ca nu de neamicu li era tema, ci de strimtorile drumuriloru s de mrimea pdurilor u cari erau intre ei s Ariovistu, s ca se temeau pentru bucate se nu pota fi transportate cu ndestula ndemnare. Unii chiaru incunoscientiau pre Cesare ca, candu va comanda a se ridica taber'a s a se duce nainte stegurele, militarii nu voru aud de comandu, nece voru apuca stegurele din
dibili in
: :

caus'a temerei.

XL. Cesare luandu arnente

aceste, convoca con.siliulu, s

1
,

la acestu consiliu pre centurionii de tote ordinile

li

face aspre

cbiamandu impu-

31
Mai antiu fiendu ca credeau ca trebuia a intreb seau a cugeta in ce parte s cu ce scopu au se fia dui. In tempulu consulatului seu, Ariovistu cutase cu multa aviditate amiceti'a poporului romanu; pentru ce ar judeca ceneva ca acel'a s'ar abate cu atta imprudentia de la detori'a sa ? Elu era convinsu ca Ariovistu, cunoscundu-i cererile s vediendu ecitatea conditiuniloru sale, nu se va laped nece de favorea sa nece de a poporului romanu. Ca deca, impinsu de furia s nebunia, ar incepe belulu, de ce aru ave ei a se teme ? seau pentru ce aru despera ei de vertutea loru s de activitatea sa ? Fcuser cercare cu acestu neamicu in tempulu parentiloru notri, candu Cimbrii s Teutonii infransi fiendu de catra C. Mariu, armat'a ctigase nu mai pucina gloria de ctu generariulu ei, precumu se sciea; facusese chiaru nu de multu in Itali'a, candu cu tumultulu serviloru, precari i ajuta incaorecare esperientia s disciplina ce invetiasera de la noi. Din aceste se potea judeca ctu bene are in sene constanti'a, fiendu ca pre nesce neamici nearmati de cari se temuser fora causa, i nvinser dup acea armai s invingutori. Apoi acesti'a erau acea-asi cu cari Elveii batenduse adese-ori nu numai in tier'a loru, dera chiaru in a acelor'a, i nvinseser mai totudeuna, Elveii cari totui n'au potutu resiste armatei nostre. Deca pre unii i aru nelenesci lupt'a nefericita s fug'a Galiloru, acei-a cercetandu aru pote afla ca, in tempu ce Gralii erau ostenii de indelungarea belului Ariovistu, dup ce se tienuse mai multe lune in tabera s intre blti, s se ferise de a veni la lupta, atacandu-i pre neateptate, cumu ei erau acumu desperai de btaia s resipiti i nvinse mai multu prin abilitate s prudentia de ctu prin vertute. Deca acestu planu avuse locu in contra unoru omeni barbari s neesperienti Ariovistu insusi nu spera ca armat'a nostra ar pote* fi apucata totu asemene. Acei cari da c pretestu temerea pentru bucate s strimtorile drumuriloru, fceau unu lucru prea cutediatoriu, fiendu c preau a despera c generariulu nu s-ar impleni detori'a, seau a-i o prescrie. Elu avea ngrijire pentru aceste Secuanii, Leucii, Lingonii procurau grane, s acumu panile pre agri erau copte despre drumure ei inii voru judeca in curundu. C militarii, dcese, nu voru aud de comandu s nu voru duce flamurele elu nu se turbura intru nemicu de acestu lucru cce sciea c toi acei crora una armata nu se supusese la comandu seau fusera prsii de sorte , portandu reu belulu, seau fusera culpabili de avareta, descoperinduse asuprale orecare crime. Integritatea sa in tota vieti'a, fericitatea sa in belulu cu Elveii erau recunoscute. Asia dera elu va face fora intardare acea-a ce er se amne pentru una d mai ndeprtata, s se va muta cu taber'a in noptea urmatoria la a patr'a veghia, pentru c se veda ctu mai curundu, deca asupra loru ar ave* mai multa potere onorea s detori'a seau temerea. Deca cu tote aceste nu l'ar urma nemene, elu totui va purcede numai cu legiunea a diecea, de care nu se ndoui, s ea i va ff
tari
: , , , : ;
,

coortea pretorian. Cesare favor specialmente acesta legiune, tru barbati'a ei se incredea forte multu in ea.
in

pen-

XLI. Dup ce tienu acestu cuventu, mentile totororu fura scambate unu modu mirabile, s cea mai mare infocare s dorentia de a se bate se nscu. Mai antiu legiunea a diecea, prin tribunii militari, multiami iui Cesare, ca elu avuse de dens'a una opiniune attu de bur na, s Iu incredinti ca ea era forte parata a porta belulu. Apoi celelalte legiuni, pria tribunii

militariloru s prin centurionii primeloru

una data nu nu crediusera ca judeciulu despre conducerea belului era dreptulu loru, ci alu comandantelui supremii. Priimindu scusele loru s luandu conoscentia prin Divitiacu fiendu ca, dintie Grali, in elu avea cea mare ncredere, ca avea se fac unu incungiuru mai multu de cincidieci mie de pai, pentru ca
oraini, deckiarara, ca se sactisfaca pre Cesare, ca ele nece

se indouisera, nece se

temuser de

ceva, nece

duca armat'a prin locuri deschise, elu purcese, la a patr'a vegbia, precurmi dsese. In diua a sieptea, candu inca nu intrerupsese mersulu, fu incredintiatu de esploratori ca cetele lui Ariovistu erau departe de ale nostre de douedieci s patru mie de pai. XLII. Ariovistu luandu cunoscentia deapropiarea lui Cesare tramete
se

legai la

ceruse mai nainte despre una intelnire, elu mai aprope, s ca elu crede ca ar pote face acest'a fora periculu. Cesare nu respinse propunerea; elu credea ca Ariovistu veniea acumu la drept'a judecata, fiendu ca oferiea de
elu, ca cea ce
i

o potea face, fiendu ca Cesare venise

la sene acea ce recusase

mai inainte, candu i ceruse; avea sperantia ca pentru attea bene-facerice i fcuse elu s poporulu romanu, acelu-a, c.unoscundu cererile lui, se va las de cerbici'a sa. Du'a intelnirii se fisa pre dura a cincea, incependu de atunce. Intre aceste in tempu ce si trametau adese legai unulu altuia, Ariovistu ceru ea Cesare se nu aduca la convorbire nece unu pedestru; ca se temea se nu fia prensu in cursa de catra densulu ca s unulu s altulu se vena cu calarime; ca almentre elu nu va veni. Cesare fiendu ca nece nu voia a se nltura convorbirea prin vre unu pretestu, nece nu cutedi aincredenti securetatea sa calarimei galice, gsi ca era forte bene se ie caii calariloru gali s se pun pre ei pre militarii legionari ai legiunei a diecea, in care se incredea forte multu, pentru ca se aib unu presiediu adeveratu 1 Pre candu se fcea acest'a, unu oreamicale, deca ar fi avutu nevoia care din militarii legiunei a diecea dse, in unu modu destulu de ridiculu Cesare li fcea mai multu de ctu promisese promisese ca va
,
;

ave legionea a diecea in loculu coortei pretoriane, s acumu i trecea 2 intre calri . XLIII. Er unu siesu mare s pre acest'a una movila destulu de inalta. Acestu locu er mai la acea-asi deprtare de la amendoue taberele. Acolo, dup cu mu se dsese, mersera la convorbire. Cesare asiedi la doue sute de pai de 3a movila legiunea pre care o adusese pre cai. Calrii lui Ariovistu stetera asemene la una distantia ecuale. A-

li
riovistu ceru ca ei se vorbesca de calri s amendoui pre lenga sene, se aduc la convorbire cte diece calri. Candu venir acolo, Cesare,
,

la inceputulu cuventului seu,

s ale
:

amenti

lui Ariovistu bene-facerile sale

sene tul ui catra elu Ca fuse numitu rege, amicu, de catra senatu, ca i se tramesese darure forte mreie, care lusru s puci ni avur fericirea a Iu obtiene s era ndatinaii a se da pentru mari servitie ale ominiloru. Ariovistu, in tempu ce nu avea nece intrare la senatu, nece vre una causa justa pentru a cere, ctigase acele onori prin bene-fa-

cerea

liberalitatea sa s a senatului.

Elu i-areta apoi, Ctu de ve-

cbie s de juste cause de legamente erau intre

Eomani

Edui, ce se-

ctu de onorifice se dedesera pentru densii; cumu ei avusera totudeuna supremati'a in Gali'a, mai nainte cbiar de a fi poftiii amiceti'a nostra. Acea-a era datin'a poporului romanu, ea elu voia ca socii s amicii sei nu numai se nu perda nemica d'in a
natu-consulte, de cte ori
s

loru, dera chiaru se se

Acea-a dera ce
a
li

ei
,

maresca cu creditulu cu demnitatea s onorea. aduseser din parteli la amiceti'a cu poporalii romanu,
,

cene ar pote suferi? Elu cerii dup aceste totu acecuprense in mandatele ce dedcse legatiloru, ca nece Eduiloru nece sociloru loru se nu fac belu; pre ostatici se i inapoiesca s, d ca n'ar pote tramete inapoi in patri'a loru nece una parte d'in Germani, celu pucinu se nu permit ca alii se mai treca Renulu. XLIV. Ariovistu respunse pucine la cererile lui Cesare; de meritele .Iu trecuse Renulu nu de la sene, ci rogatu s sale multe totu dse chiamatu de catra Gali; nu fora mare sperantie s mari reniuneratiuni, lsase patri'a s consngenii sei. Asiediari in Gali'a le avea concee chiaru de catra densii; ostaticii fusera dai iusasi de bun'a loru voia; lua, dup dreptulu belului, tributulu pre care invingutorii au datin'a a Iu impune invinsiloru. Nu elu se ridicase cu belu asupra Galiloru, ci ei asupra lui tote tierele Galiei veniser spre a Iu ataca s si fcuser taber'a in faci'a sa; elu sferemase s nvinsese tote aceste oti in una singura btaia. Deca ei ara voi a se mai ncerca elu era paratu a se lupta din nou; era deca voiau a trai in pace, era nedreptu ca ei se recuse tributulu, pre care Iu de'dese pana atunce de buna voi'a loru. Amiceti'a poporului romanu trebuia se fia pentru onorea s protectiunea sa, era nu in detrimentulu seu; s cu acea sperantia o s ceruse. Deca prin intre venirea poporului romanu ar incet tributulu s i s'ar sustrage supuii, elu se va laped de amiceti'a cu densulu, nu mai pucinu voiosu de ctu o poftise. Ca elu aducea in Gali'a mulime de Germani, acest'a o fcea pentru a se asecur pre sene, era nu pentru a ataca Gali'a, proba despre asemene lucru era ca elu nu venise de ctu rogatu s ca nu ncepuse elu belulu, dera ca se aperase. Elu venise in Gali'a mai nainte de ctu Romanii 1 nece una data nainte de acestu tempu armat'a poporului romanii nu trecuse margenile provinciei. Ce voiea Cesara de la elu ? Pentru ce veniea in posesiunile sale ? Acesta parte a Galiei era provincia sa, precumu acea-a 2 era a nostra. Precumu nu trebuia c elu
se

rpi

loru

lesi lucrare

80

asemene eramu Ca Cesare dcea ca Eduii fus era numii frai de catra senat u elu nu er attu de barbara nece attu de ignorante de evenemente, c se nu scia ca Eduii nece nu dedesera ajutoriu Komaniloru in belulu din urma cu Alobrogii nece nu se serviser de ajutoriulu poporului romanu in certele ce avusera cu elu s cu Secuanii. Elu trebuia se presupun c Cesare sub una amiceiniei noi cari Iu

se fia lasatu a se arunca asupra margeniloru nostre, de

impedecamu

in dreptulu seu.
,

prefcuta tienendu armata in Gali'a , o avea cu scopu pentru a Iu sferem pre elu. Deca Cesare nu s'ar retrage s nu ar scote armat'a sa din aceste regiuni, Iu va ave nu c amicu, ci c neamicu. Deca elu Tar ucide, ar face unu lucru piacutu multoru nobili s principali cetatiani ai poporului romanu; elu fuse incredentiatu despre acest'a chiaru prin tramesi d'in partea acelor'a , a crora buna voientia s amicetia le ar pote cumper prin mortea lui. Deca Cesare s'ar retrage s i ar las libera posesiunea Galiei, elu i va d wna mare remuneratiune s orice bele ar voi Cesare a porta, le va face elu , fora nece una truda s periculu a lui Cesare. XLV. Multe dse Cesare asupra imprejurariloru pentru cari elu nu
tia
,

potea desiste la cererile sale. Nece datin'a sa nece a poporului romanu nu suferi c elu se parasesca pre socii ce meritaser attu de bene. Elu nu judeca c Gali'a ar fi mai multu a lui Ariovistu de ctu a poporului romanu. In belu invinsi fusera Arvernii s Kutenii de catra 1 Q. Fabiu Masimu s poporulu romanu i iertase, s nece nu i prefcuse in provincia, nece nu li impusese tributu. Deca ar trebui a se considera chiaru tempulu celu mai vechiu, imperiulu poporului romanu in Gali'a er celu mai justu; deca ar fi a se observa judeciulu senatului, Gali'a trebuia se fia libera, fiendu c senatulu voise c ea, de s nvinsa, se s
,

conserve legile sale. XLVI. In tempu ce se petreceau aceste in convorbire, se anunti ui Cesare c calrii lui Ariovistu se apropiau de movila s veniau spre ai notri, asupra crora aruncau cu petre s misili. Cesare incet de a vorbi, se rentorse la ai sei s li comanda a nu arunca cu nece una arma asupra neamiciloru. Cce des vedea c lupt'a intre legiunea sa ales s calarimea neamica ar fi fora nece unu periculu, totui nu credea c trebuia a se incepe, pentru c nu cumva, dup ce neamicii aru fi fostu
invinsi, se se pota aice c ei fusera insielati de catra elu, in acesta ince se lat intre osteni scirea teloire, prin cuventulu ce li dedese.

Dup

cu cta arogantia se servise Ariovistu la convorbire, cumu interdsese Komaniloru Gali'a s calrii lui atacaser pre ai notri, s cumu acesta impregiurare intrerupsese convorbirea, multu mai mare ardore s mai mare dorentia de a se bate cuprense armat'a. XLVII. Dup doue dle, Ariovistu tramete legai la Cesare, c eiu voia a vorbi cu densulu despre acele lucrure cari ncepuser a fi tratate intre ei s nu fusera terminate; c Cesare seau se defiga una d pentru una noua convorbire , seau, de n'ar voi acfot'a, se trametia la

elu pre unulu din legaii sei. Cesare nu vediu vreuna causa de a mai convorbi, cu attu mai multu ca cu una d mai inaiute Germanii nu potusera fi oprii de a nu arunca cu armele asupra osteniloru notri, Elu credea ca nu ar pote tramete de ctu cu mare periculu pre unulu din legaii sei, s ca Tar espune la reutatea unoru omeni feroci. I pru ca er forte nemeritu a tramete pre C. Valeriu Procilu, fi iu alu lui
C. Valeriu Caburu, teneru cu multa barbata s cultura, (alu crui pa1 rente fuse daruitu cu cetateni'a de catra C. Valeriu Flacu ), s pentru limb'a galica, de care Ariovistu se scienti'a de pentru credenti'a lui, s

serviea acumu, dup indelungata deprendere, s fiendu ca Germanii nu aveau nece una causa de a i face reu. mpreuna cu acest'a Cesare nsrcina s pre M. Metiu, care fuse cu Ariovistu in legamente de ospeta. Elu li mand ca se asculte s se i reporte cele ce ar dce Ariovistu. Acest'a, candu i vediii la sene in tabera striga in presenti'a armatei sale. Ce veniau ladensulu? Ca se espitesca? Cercandu a i vorbi, elu i opri s i arunca in lanciure. XLVIII. In acea-asi d elu se ridica cu taber'a s stete sub unu munte, la siese mie de pai de la taber'a lui Cesare. A dou'a d trecu cetele sale de a lunguu taberei romane s tabera la doue mie pai dela
,

ea,

cu scopu de a nchide lui Cesare grulu

si

caraturele de provisiuni,

cari se aduceau dela Secuani s dela Edui. Din acea d, Cesare scose, in cinci dle de-a-rondulu, ostile sale, naintea taberei, s le tienu togmite in ordine de btaia, ca, deca Ariovistu ar voi a veni la lupta, se

nu i lipsesca ocasiunea. Ariovistu in tote otea sa, s se btu in fia care d numai in

aceste dle tienu in tabera

lupte de calarime. Acest'a

era genulu luptei in care Germanii erau esercitati. Ei aveau siese mie de calri; totu pre atti pedestri forte iuti s forte animosi pre cari s din tota armat'a fia-care calare pentru securii alesese cte unulu tatea sa. Calrii erau insociti in lupta de aceti pedestri s la densii se retrgeau deca erau in periculu, pedestrii alergau in ajutoriulu loru; deca unii cdeau de pre cai, din caus'a raneloru grave ce primiser, ei veniau in giurulu loru deca trebuia a inaint mai departe seau a se retrage rapede, iutmea loru era attu de mare prin esercitatiune, ca, tienduse de comele ciloru, i ecualau in alergare. XLDL Vediendu ca Ariovistu se tienea in tabera, Cesare, ca nu cum, , ,
,

va caraturele de bucate

se i fia oprite mai indelungu alese pentru tabera una positiune favorabile, camu la siese sute de pai de loculu unde Germanii se asiediasera, s ordiaandu armat'a sa in trei, merse acolo.
,

Elu comanda ca antai'a s a dou'a linia se ste in arme , era a trei'a se intaresca taber'a. Ace3tu locu era, precumu s'a dsu, camu la siese sute de pai departe dela neamicu. Ariovistu tramese acolo unu numeru aprope de siesesprediece mie omeni de oste usiora, impreuna cu tota calarimea , cari oti se inspaimente pre ai notri s se i opresca dela lucru.

Cu

tote aceste Cesare,

cele doue linie se

precumu regulase mai nainte, comanda ca resping pre neamicu, era a trei'a se termine lucrulu.

2$
Intarinduse taber'a, elu las aci doue legiuni s una parte din ausiliari r era pre celelalte patru le duse in taber'a cea mare. L. In du'a urraatoria, Cesare, dup datin'a sa, scose cetele sale din amendoue taberele s, inaintandu ctuva de] a cea mare, dispuse otea ca de btaia, s dede neamiciloru ocasiunea de a veni la lupta. Candu vediu ca ei nece atunce nu naintau, elu readuse, camu pre la amedia-d r armat'a in tabere. Atunce numai Ariovistu tramese una parte din ostile sale ca se atace taber'a cea mica. Se batura cu inversiunare diu amendoue prile pana catra sera. Pre la apusulu sorelui, Ariovistu readuse in tabera ostile sale cari s facura s primir multe rane. Cesare intrebandu din captivi pentru ce Ariovistu nu veniea la btaia, ca la Germani era datin'a ca mamele de familia se afla acesta causa 1 decabatai'a sepoteadcu sucesuseau declare, prin sorti s meniture Nu era datu Germaniloru a nvinge deca am nu; ca ele dceau ca fi venitu la lupta nainte de luna noua. LI. Adou'a d Cesare las in amendoue taberele unu presiediu cta 1 i se pru de ajunsn; pre toi ausiliarii i puse in faci'a neamiciloru, de naintea taberei mice, fienduca elu era mai puciuu tare cu ostenii legionari, in proportiune cu numerulu neamiciloru, in ctu se serviea, pentru aparentia, de ausiliari. nsui, dup ce dispuse armat'a pre trei linie, merse pana aprope de taber'a neamiciloru. Atunce numai, Germanii nevoii esra din tabera cu cetele loru s se asiediara dup naiuni s la intervale ecuali, Arudi, Marcomani, Triboci, Vangioni, Nemeti, Sedusi r
,

Suevi;

tota

otea loru

s-o inehiaiara cu carutie s care, ca se

nu

li

re-

mana

sperantia de fuga. In ele

despletitu s

pre femeile loru, cari, cu perulu plangundu, implorau pre militarii ce mergeau la lupta,
.

puser

ca se nu le de Komaniloru in servitute 2 LII. Cesare puse in capulu fia-careia legiuni cte unu legatu s pre cestorele seu, pentru ca fia-care se i aib de martori brbiei sale. nsui incepu batai'a dela cornulu dreptu, fiendu ca observase ca neamicii erau prea pucinu tari despre acea parte. Danduse semnulu, ai notri se aruncar cu atta inversiunare, s neamicii naintar de una data attu de iute, in ctu ai notri nu avur tempu a arunca pilurele asupra loru. Lasandu pilurele se luptar de aprope cu sabiele. Inse Germanii facundu rpede falang'a dup deprenderea loru, sustiennra ataculu sabieloru. Se gasira muli militari de ai notri cari se aruncaasupra falangeloru neamiciloru, li smulser scuturele din mne s i ranira pre de asupra. Pre candu armat'a neamiciloru dela cornulu stangu era btuta s pusa in fuga, ei cu mulimea loru dela arip'a drepta strimtorau forte tare armat'a nostra. P. Crasu tenerulu, care comanda calarimea, cumu vediuse acest'a, fiendu ca era mai liberii de ctu
,

tramese a trei'a linia in ajutorin la ai notri cari erau in periculu. LIII. Asia lupt/a se restabili, s toi neamicii intorsera spatele s nu incetara a fugi mai nainte de ce ajunser la Kenu T departe de loculu
cei ce sta in lupta,

J5i

mai de cinci dieci de miie de pai. Acolo forte pucini din ei, cercar a trece innotu, seau gaseau incredienduse ia poterile lorii sindu luntri, s aflara scparea. Intre acesti'a fu riovistu, care dandu preste una naviora legata la mala, scap cu ea. Pre toi cei-alti urmarindui calrii notri i macelara. Doue fura fe relele lui riovistu, una Sueva de naiune, pre care o luase cu sene de acas, cealalt Norica, sora cu regele Vocione, pre care o luase in Gali'a, tramesa de fraamendoue perira in acea fuga. Din doue fllie ale loru, un'a fu tele ei ucisa, cea-altaprensa. C. Valeriu Procilu, pre candu era trasu de custodi in fug'a loru, legatu cu trei lanciure, se intempin chiaru cu Cesare, care urmari cu calarimea pre neamici. Acesta impregiurare aduse lui Cesare nu mai pucina voia buna de ctu insasi victori'a, fienduc elu si vedea recapetatu pre omulu celu mai consideraii in tota provinci'a Gali'a, amiculu s ospele seu, smulsu din manele neamiciloru; s asia sortea nu micsiurase, prin nefericirea acestui-a, nemicu din att'a bucuria s multiamire. Elu spunea ca de trei ori, in presenti'a sa, se dedesera sortii despre sene, deca trebuia se fia indata datu la morte, cu focu, seau se fia reservatu pentru altu tempu ca, multiamita sortiloru, elu remasp-se neatensu. M. Metiu inca fu gasitu s adusu la Cesare. LIV. Audnduse din colo de Renu despre acesta btaia, Suevii, cari veniser la malurele Renului, incepura a se intorce in tier'a loru. Ubii ce locuescu forte aprope de Renu urmrir pre aceti omeni inspaimentati s ucisera unu mare numeru din ei. Cesare dup ce termina in lina vera doue mari bele, duse armat'a in iernatice la Secuani, ceva mai tempuriu de ctu cerea tempulu anului; puse pre Labienu mai mare preste iernatice, era insusi purcese in Gali'a citeriore pentru a tiene abataei
,
:

dunarile.

CARTEA
Belulu contra Nerviloru. Belulu cu Belgii. nerea mai multoru cetati maritime.
I.

II.

(Anulu Komei 696, nainte de J-C. 57)

Luptfa cu Aduatucii. Supucumu

areta-

Pre candu Cesare er

la iernatu in Gali'a citeriore,

i

ramu mai

susu, uete repette

se reportau s totu

dentiatu prin epistole din partea lui dsu ca suntu a trei'a parte a Galiei , se conjurau contra poporului romanu s ca s d intre sene ostatici; ca cuele acestei conjuratiune eru mai antiu, fienduc se temeau c nu cumva armat'a nostra, dup ce ar fi snpusu tota Gali'a, se se duca s la densii; apoi, fienduc i intetiu mai muli Gali una parte cari, precumu nu voiser c Germanii se ste mai indelungu in Gali'a, de asemene suferiau cu greu c armat'a romana se ierneze s se prenda radecina in Gali'a; alii, cari din nestatoria si usiorenti'a mentei, doriau una noua dominatiune; alii apoi, pentru c domniele in Gali'a erau apucate de ordinari u de catra cetatienii cei mai cu potere s de acei ce aveau mediloce pentru a tiene cu bani omeni armai, s cari poteau ajunge la asemene scopu cu mai multa greutate sub imperiulu nostru. II. Miscatu prin aceste uete s epistole, Cesare conscrise doue legiuni noue in Gali'a citeriore s, la inceputulu verei, tramese pre Q. Pediu legatulu c se se duca cu ele in Gali'a ulteriore. nsui, indata cumu incepu a fi destula nutretiu, veni la armata. nsrcina pre Senoni s pre ceilali Gali, cari erau vecini cu Belgii, se afle cele ce se lucrau la densii s se i fac sciutu despre asemene lucrure. Acesti'a toi incuno:

una data er increLabienu, ca toi Belgii, cari amu

scientiara in acelai

modu, c

se

in

unu

locu.

Atunce

elu crediu c

adunau poteri, c se concentra otea nu trebuia a mai intard de a purdle.

cede asuprale, preste douesprediece

se ridica cu taber'a s ajunge
Belgiei.

Ingriginduse de bucate, elu

camu

in cincisprediece dle la

margenea

III. Cumu ajunse acolo pre ne-asceptate s mai rpede de ctu nu credea nemene, Kemii, cari dintre Belgi suntu cei mai apropiai de Gali'a, tramesera la elu legai pre Icciu s Antebrogiu , cei antaiu ai cetatei loru, c se i spun, C ei se lsau cu tote ale loru in credenti'a s poterea poporului romanii; c nu se uniser cu ceilali Belgi s nu se conjuraser nece cumu contra poporului romanu. Ei erau parai s a

ostatici, s a face cea ce li ar

demand,

a Iu primi in opidele loru,

ii
s a Iu ajuta cu gru s cu ori ce alte lucrure. Toi ceilali Belgi erau in arme; Germanii, cari locuescu din coce de Kenu, se uniser cu densii, s furi'a totororu er attu de mare, in ctu ei nu potusera intorce

dela unirea cu acele popore nece chiaru pre Suesioni frai s consngeni ai loru, cari aveau in comune cu ei acelesi drepturi s legi, s unu singuru guvernamentu s deregutoriu. IV. Cesare intrebandui cari s cte tiere apucaser armele, s ce poCei mai muli Belgi se trgeau din Gerteau ele in belu, afla asia mani s trecuser din veclime Kenulu, se stabiliser acolo pentru fertilitatea pamentului, alungaser pre Gali, cari locuiau in acele locure, s erau singurii cari in tempulu parentiloru notri, dup ce tota Gali'a fuse devastata, opriser pre Teutoni s Cimbri de a li intra in tiera. Din cari impregiurare urma ca ei, prin amentireade acelu sueesu, se s ie mare autoritate s mare mundria in artea militare. Eemii spuneau inca, Ca ei aveau in totulu cunoscentie certe despre numerulu loru, fienduc, legai cu densii prin vecinetate s afiniti sciau eare cta multme promisese in adunarea generale a Belgiloru, pentru acestu belu. Intre densii Belovacii erau cei mai tari, s prin vertute s prin autoritate, s prin numerulu omeniloru; acesti'a poteau ridica una suta de mie de omeni armai promisesera din acestu numeru siesediece mie alei, s cereau pentru sene comandulu a totu belulu. Suesionii erau vecini cu Eemii s posedeau pamenture forte intense si forte fertili. La densii fuse rege, chiaru in tempulu nostru, Divitiacu, celu mai potente din tota Gali'a, s care obtienuse guvernamentulu attu a unei mari parti a acestoru regiuni, ctu s alu Britaniei. Acumu er rege Galb'a, cruia, pentru dreptatea s prudenti'a sa, se oferiea cu voienti'a totororu conducerea a totu belulu. Ei aveau douesprediece opide s promiteau cincidieci de mie armai. Totu atti, Nervii, cari erau considerai ca cei mai selbatici dintre Belgi s erau cei mai de departe; cincisprediece mie, Atrebatii; Ambianii, diece mie; Morinii, douedieci s cinci de mie; Menapii, noue mie Caletii, diece mie; Velocasii s Veromanduii, totu atti; Aduatucii, douedieci s noue mie; Condrusii Eburonii, Ceresii, s Pemanii, cari toi cu unu nume se nume seu Germani, se estimau a da pana la patrudieci de mie. V. Cesare asecurandu pre Remi s vorbinduli cu dulci cuvente, demaud ca totu senatulu loru se vena la densulu s se i se aduc ostatici copiii celoru anti cetatieni. Tote aceste fura fcute pre deplenu
, :
, ,

la du'a defipta.

Cesare animeza multu pre Divitiacu Eduulu s i areta, Ctu de mare interesu er pentru republica s pentru salutea comune, de a impart poterile neamiciloru, ca nu cumva se fia nevoitu a se bate in acelai tempu cu att'a multme. Acest'a se potea face, deca

Eduii aru intra cu cetele loru in tier'a Belovaciloru s aru incepe a devasta agri loru. Aceste mandandu-i, Iu las se merga. ce aud ca tote ostile mpreunate ale Belgiloru veniau asupra-i, s afla dela esploratorii tramesi s dela Remi ca ele nu erau acumu departe, elu se

Dup

2J

grbi
tierei

a trece cu armat'a preste riulu Ason'a, care este margeirile Eemiloru, s se puse cu taber'a acolo. Acesta dispositiune s a-

per una lture a taberei prin malnrele riului, s asecur despre neamici totu ce era in deretulu lui Cesare, s fcea ca carat urele de bucate dela Remi s dela celelalte cetati se pota fi aduse la elu fora periculu. Pre acelu riu era unu podu; acole pune unu presediu s de cealalte parte a riului las pre legatului Q. Tituriu Labienu cu siese coorti; comanda de iutarescu taber'a cu unn valu de douespredece petiore in altme s cu una fosata de douedieci fora doue petiore 1 VI. In deprtare de optu mie pai dela taber'a lui Cesare, er cetatea Eemiloru cu numele Bibracte. Belgii, in mersulu lom, se puser cu mare furia a o batere. Cu greu in acea d se sustiemi. Ataculu Galiloru s alu Belgiloru asupra locureloru este acelai, s Iu fcu in ace impregiura cu mulime de omeni tote intaritucestu modu. rele locului, se punu de arunca asupra murului petre, s candu murulu este parasitu de aperatori, fcu testudine, se apropia de pori s derima murula. Cea ce atunci usioru se fcea; cce cumu att' a multme arunca cu petrele s cu armele, nu mai era cu potentia nemenui de a sta pre muru. Candu noptea fcuse se nceteze ataculu, Icciu, Remulu r de una strlucita nobilitate s cu forte mare favore intre ai sei car-; comanda atunce preste cetate s era unulu din acei ce veniser c legai la Cesare pentru pace, i tramete nunti, c deca nu i se aduce ajutoriu, elu nu pote a se sustiene mai indelungu. VII. Pre la mediulu noptei, Cesare, usitandu c caleusi pre aceiai omeni cari veniser c nunti din partea lui Icciu, tramete in ajutoriu cetatieniloru pre Numidi, pre sagetarii Crei s pre fuuditorii Baleari; cu a crora sosire, s Remiloru, una data cu speranti'a de aperare, li se mari zelulu de a se bate, s neamiciloru li se duse speranti'a de a lu cetatea. Asia dera standu ctuva tempu lenga cetate s devastandu agrii Remiloru, dup ce dedera focu sateloru s locuientieloru de cari potusera a se apropia, apucar cu tote cetele loru spre taber'a lui Cesare, s se puser la mai pucinu de doue mie pai cu taber'a loru, care, precumu se prepunea dup fumu s focure, se intendea mai multu de optu mie pai in latme. VIII. Cesare, s pentru multmea neamiciloru s pentru insemnat'a opiniune de vertutea loru, se decise mai antiu de a aman batai'a; totui in fiacare d elu cerca, prin lupte de calarime, ce potea neamiculu prin vertutea sa, s ce cutediu ai notri. Candu vediu c ai notri nu erau inferiori, elu alese unu locu ce er de naintea taberei, oportunu s favorabile prin natur'a sa, pentru a dispune armat'a in linia de btaia; cce dealulu unde er pusa taber'a, inaltianduse pucinu de asupra siesului, se intendea, in latme, in partea de nainte, attu
.

Dup

laturile er inclinatu, s frunteai,

ctu locu potea ocupa una armata pusa in linia de btaia; la amendoue inaltiata linu in forma conica, se

micsiur pre incetulu pana la siesu. Elu

fcu

la

amendoue

laturile a-

27
cestui delu una fosata transversale, raai de patru sute de pai, ridica la estremitatile fosateloru castele, s acole asiedi tormente, pentru ca nu cumva si candu ar fi pusu otea in btaia, neamicii, cari cu mulimea

poteau attu de multu, se pota impregiur din laturi pre ai sei in tempulu luptei. Dup ce fcu acest'a s las in tabera acele doue legiuni pre cari le conscrisese de curundu, pentiu ca se pota fi duse in ajutoriu, deca ar fi nevoia, dispuse in linia de btaia, de iuaintea taberei, pre celelalte siese legiuni. Neamicii asemene scosera din tabera ostile loru s le tocmir de btaia. IX. Una balta nu mare era intre armat'a nostra s a neamiciloru.
Ei ateptau ca
ai

notri

se o treca;

ai

notri inse sta in arme ca

se

atace pre ei impedecati, deca ar fi inceputu a o trece. Intre aceste se ce nece unii bteau in lupte de calarime, intre amendoue ostile.

Dup

nece alii nu se puser a trece balt'a, s lupt'a de calarime fii cu sucesu la ai notri, Cesare readuse in tabera pre ai sei. Neamicii indata apucar din acelu locu spre riulu Ason'a, care s'a aretatu ca era din deretulu taberei nostre. Gasndu vadure cercar a trece parte din ostile loru, cu scopu, deca aru pote, ca se ie castelulu unde comanda Q. Tituriu legatulu, s se strice podulu; era de
agrii Kemiloru,
s se ni

nu aru

cari ni erau de

mare

utilitate

fi potutu, se devasteze pentru a porta belulu,

opresca caratulu bucateloru.

X. Cesare inscientiatu de catra Tituriu, trece preste podu tota calarimea, pre Numidii cu armatura usioia, pre fundatori si sagetari, si apuca catra neamici. Inversiunatu se batnra in acelu locu. Ai notri atacandu pre neamici, impedecati in reu, ucisera mare numeru din ei. Pre cei remasi, cari cercau cu mare cutediare a trece preste corpurele ucisiloru, i respinser cu mulimea armeloru era pre cei din frunte, cari apucaser a trece, i impregiur si i macel calarimea. Neamicii cumu intielesera ca speranti'a si de a lua cetatea si de a trece riulu i insielase; si vedura ca ai notri nu naintau in unu locu reu pentru a se bate, si incependu a duce lipsa de bucate; convocara consiliulu si deciser ca lucrulu celu mai bunu era ca fia-care se se intorca la cas'a sa; ca la acei in tier'a crora mai antiu aru fi intratu Romanii cu armat'a, se se adune toi de pretotendene spre a i aper; ca mai bene se se lupte in locurele loru de ctu in cele strine, si se se servesca de ndemnrile locali pentru bucate. La acesta resolutiune, pre longa alte cause, i aduse inca acea impregiurare, case inscientiasera ca Divitiacu cu Eduii se apropiau de tier'a JMovaciloru, si acetia nu poteau fi nduplecai ca se intardia mai ndelungii si se nu duca ajutoriu la ai loru. XI. Dup ce se decise acestu lucru, neamicii esra din tabera, la a
;

dou'a veghia, cu mare uetu si tumultu, fora neci una ordine fisa, fora comandu, fienduc fia-care apuca drumulu nainte s segrabiea a ajunge a casa, in ctu facura c purcederea loru se para asemenea fugei. Cesare inscientiatu indata despre acestu lucru, prin speculatori, temenduse de cursa, fiendu c nu sciea inca din ce causa se retrgeau, tienii

in tabera pedestrimea s calarimea. In reversatulu dlei, adiverindu-ise faptulu de catra espl oratori, tramese inainte calarimea, c se opre-

sca cod'a-ostei neamice.

Comandulu calarimei

Iu incredinti legatiloru

Q. Pediu s L. Aurunculeiu Cofa. Comanda legatului T. Labienu c se urmeze indata cu trei legiuni. Ei atacar pre cei din coda, i urmrir mai multe mie de pai s ucisera mare multme din aceti fugari, candu
acei din rondurele din urma, la cari ajunser, se

oprir

sustienura

cu tria ataculu militariloru notri; era acei mai din frunte, fiendu c se vedeau departe de periculu s nu erau retienuiti nece de una necesitate, nece de comandu, audndu strigatulu, turburar rondurele loru s toi si puser scparea in fuga. Asia ai notri, fora nece unu periculu, att'a multme din ei ucisera, ctu inu du'a; pre la apusulu sorelui incetara s se retraser in tabera, precumu li se comandase. XII. Adou'a d, mai inainte de ce se se fi lenescitu neamicii de spaima s fuga, Cesare se duse cu armat'a in tier'a Suesioniloru, cari erau vecini cu Kemii, s facundu multa cale, apuca spre cetatea Noviodunu. Cercandu, in drumulu seu, a o bate, fiendu c audise c era desierta de aperatori,nu putu a o hi, din caus'a largimei fosatei sainaltimei murului, aperatu de pucini omeni. Intarinduse taber'a, incepu a nainta vineele s a prepara totu ce er de nevoia pentru impresurare. Intra aceste tota mulimea fugaria a Suesioniloru veni in cetate, noptea urmatoria. Dup ce vineele suntu rpede naintate spre muru, aggerele fcute s turnurele construite, Galii, inspaimentati de mrimea lucrariloru, pre cari nu le vediusera mai inainte s de cari nece nu audsera, cumu s de rapediunea Komaniloru, trametu legai la Cesare pentru supunere, s, cerendu Kemii, capeta c se fia lasati cu vieti'a. XIII. Cesare dup ce primi ostatici pre cei anti ai tierci s chiaru pre doui fii ai regelui Galb'a, si dup ce tote armele din cetate i fura trdate, primi supunerea Suesioniloru s se duse cu armat'a asupra Belovaciloru. Ei se retrasesera cu tote ale loru in cetatea Bratuspantiu, s, pre candu Cesare cu armat'a sa er camu la cinci mie de pai, toi betranii esra din cetate s ncepur a intende manele spre elu s a declara c ei se lsau in credenti'a s poterea lui, s c nu se luptau cu armele contra poporului romanii. Asemene candu se apropia de cetate s se punea acole cu taber'a, copiii s femeiele, intendiendusi manele de pre muru, cerura dup datin'a loru pacea de la Komani. XIV. Pentru ei puse cuventu Divitiacu, cce, dup retragerea Belgiloru, desfacundu ostile Eduiloru, se ntorsese la Cesare. Belovacii fusera totu-deuna in ncrederea s amiceti'a Statului eduu; impinsi de
capii loru, care dceau c Eduii, redui in servitute de catra Cesare, suferiau tote indiosirile s batujocurile, se desfacusera de Edui s porniser

belu asupra poporului romanii. Acei cari fusera capii acestoru consilie, fiendu ca vedeau cta calamitate aduseser asupra tierei, fugiser in Britani'a. Cereau nu numai Belovacii , dera pentru ei chiaru s Eduii,
c elu se

aib

pentru densii a sa indurare

bunetate.

De va

face ace*-

J5.
at'a,

autoritatea Eduiloru se va mari la toi Belgii, cu alu caroru aju-

toriu s raediloce ei suntu sustienuti de ordinariu,

candu

li

se

ntempla

nescari bele.

XV. Cesare dse c, pentru onorea lui Divitiacu s a Eduiloru, i va primi sub protectiunea sa s li va las vieti'a; inse fiendu ca cetatea loru era cu mare autoritate intre Belgi si ntrecea pre altele prin multmea omeniloru, ceru siese sute de ostatici. Tradenduse acesti'a s danduse tote armele din cetate, elu se duse de acolo in tier'a Ambianiloru, cari cu tote ale loru fora intardare se dedera. Tier'a loru o atengeau NerNegovii, de a crora natura s mori intrebandu Cesare, asia afl tiatorii nu aveau nece cumu intrare la densii; nu lsau se se aduc nece vinu, nece ori-ce alte lucrure atengutorie de lusu, fiendu ca ei considerau ca prin aceste lucrure animele se langediescu s vertutea se molesiesce; ei erau omeni feroci s de mare barbata; mustrau s acusau pre cei lalti Belgi, c cei ce se supusesera poporului romanu s degeneraser din vertutea parentesca; incredentiau ca ei nece nu voru tramete legai, nece nu voru primi ver-una conditione de pace. XVI. Candu fcuse trei dle drumu prin tier'a loru, afla de la captivi ca riulu Sabe nu er mai departe de diece mie de pai de la taber'a sa, s ca din colo de acestu riu se asediasera Nervii s ateptau venirea Romaniloru, una cu Atrebatii s Veromanduii, vecinii loru, cce ei nduplecaser s pre unii s pre alii c se cerce mpreuna fortun'a belului; c ateptau inca ostile Aduatuciloru, s c erau pe drumu; c femeile loru s toi acei cari prin etatea loru se vedeau neutili pentru
:

belu, fusera

pui

in

unu

locu, la care din caus'a baltloru

nu er intrare

pentru armata.

XVII. Cunoscundu aceste lucrure, tramete inainte esploratori, si centuunu locu bunu pentru tabera. Cumu din supuii Belgi s din cei-lalti Gali, mai muli urmandu pre Cesare, fceau drumulu mpreuna, unii dintre acetia, precumu s'a aflatu in urma de la captivi, observandu cu luare amente datin'a mersului armatei nostre, in acele dle, se duser noptea la Nervi s li facura conoscutu c intre fia-care legiune se afla mare numeru de sarcine, s c nu ar fi nece una greutate c, precandu legiunea antia ar fi venitu in tabera s celelalte aru fi la mare deprtare, ei se o atace sub sarcine c batendu pre acest'a s apucandu-i sarcinele, celelalte legiuni nu aru mai cutedi c se resista. Ajuta inca consiliulu acelora ce reportau lucrulu, acea-a c Nervii, din vechime, cumu nu poteau nemicu cu calarimea (cce s acumu nu se arioni, cari se alega
;

pleca la acest'a, ci totu ce potu, potu cu ostile pedestre), pentru c mai usioru se impedece pre calarimea veciniloru, candu ar fi venitu la densii spre a i preda, dup ce tiau s indoiau arbori teneri, s punea intre

numerose raraure, maciesi s spini, fceau c aceunu muru, prin care nu numai nu se potea intra, dero nece chiaru vede. Fienduc prin aceste lucruri mersulu armatei nostre potea fi impedecatu, Nervii crediura c nu trebuia a las la una parte consiliulu.
densii, de-a-latulu,

ste gardure se presente intariture c s

XVIII. Natur'a locului pre care ai notri Iu aleseser pentru tabera era Unu delii, ecuale nclinat dela muchia, se intendea pana la riulu Sabe, pre care 1'amu numiii mai susu. Dela acestu riu, mai la doue sute de pai, se ridica unu altu delu, cu aceaasi inclinatiune, faacest'a.
i

cia in facia cu celalaltu s iu sensu contrariu, deschiii iu partea din diosu, era in cea din susu cu pduri, in ctu nu se potea vede cu usio-

rentia n laintru. Neamicii se tieneau

ascuni

in acele

pduri;

in lo-

culu deschisu, dealungulu riului, se vedeau pucine staiuni de calri. Aduncimea riului era camu de trei petiore.

XIX. Cesare, dup ce tramesese nainte calarimea, urma de aprope cu tote ostile; inse planulu s ordinea mersului armatei era altmentre de cumu Belgei reportaser Nerviloru. Cce, fienduc se apropia de neamici, Cesare, dup datin'a sa, conducea siese legiuni usiore; in urm'a acestora asiediase sarcinelea tota otea; apoi cele doue legiuni couscrise de curendu inchiaiau totu mersulu ostei, s erau de presiediu lasarcine. Calrii notri trecundu riulu cu fundifcorii s sagetarii ncepur lupt'a cu calarimea neamiciloru.Acesti'a din tempuintempuse retrag >auin pdure la ai lom, s erasi se aruncau din pdure asupra militariloru notri; pra ai notri, pre candu neamicii cedeau, nu cutediau a i urmri mai departe de ctu pana unde se intendeau locurele plane s deschise. Intre aceste cele siese legiuni, cari sosiser mai antiu, dup ce s mesurara partea de lucru, ncepur a intari taber'a. Candu neamicii, cari se tieneau ascuni in pdure, vediura antiele sarcine ale armatei nostre, care tempu se fiase intre ei pentru a ncepe lupt'a, asia cumu regulaser in pdure otea pentru btaia s cumu inii se imbarbatasera uuii pre alii, de una data se rapedra cu cetele loru ^ se aruncar asupra calariloru notri. ce pre acetia usioru i respinser s i puser in desordine, cu necredina rapediune alergar la riu, in ctu mai in acelasi tempu neamicii erau vediuti s lenga pdure, s in riu s in manele nostre. Cu aceasi iutime ei apoi apucar, pre delulu opusu, spre taber'a nostra s spre acei ce erau ocupai cu lucrulu. XX. Cesare avea a face tote in acelai tempu trebuia a ridica vesilulu, care era semnulu de a alerga la arme; a da semnulu cu tub'a, a revoca pre militari din lucru, a chiam pre acei ce se duseser mai departe pentru a caut materiali a asiedi de btaia armat'a, a anima pre militari, a da semnulu 2 Brevitatea tempului, apropiarea s ataculu neamiciloru impedecau aplecarea unei mari parti din atari mesure. La aceste greuti, doue lucrure erau de ajutoriu, scienti'a s esperienti'a osteniloru, cce, esercitati prin luptele precedeni, ei inii poteau, nu mai pucini bene de cum aru fi fostu invetiati de alii, a si prescrie cea ce trebuia a face; apoi fienduc Cesare oprise pre fia-care legatu de a se retrage dela lucru s dela legiunea sa pana nu s'ar fi intaritu taber'a. Din caus'a apropiarei s a iutmei neamiciloru, legaii nu mai ateptau comandulu lui Cesare, ci luau dela sene mesurele ce li se preau bune.

Dup

31

ce sortea

ce comanda lucrurele necesarie, alerga in partea pentru a insuflet pre militari s ajunse la legiunea a diecea. Animandu pre militari, prin unu cuventu nu asia de lungii, ca se nu s uite de vechi'a loru vertute, se nu se turbure in anim'a loru s se sustiena cu tria ataculu neamiciloru, dede semnulu de a incepe lupt'a, cace neamicii nu erau mai departe de ctu la una distantia unde se potea arunca cu armele. Purcediendu aroi in alta parte, totu pentru a imbarbat pre osteni, i gsi luptanduse. Tempulu fu attu de

XXI.

Cesare,
i

dup

oferi,

scurtu

avur nu numai candu

macaru a
si

neamiciloru attu de paratn pentru a lupta, ca ai notri nu a s adapta semnele loru de onore 1 dera nece
,

pune coifurele 2

a scote invelitoriele scuteloru.

Care in

ce parte ajunse din in' emplare, dup retragerea din lucru, s ce steaguri vediu mai antiu, la acele stete, ca nu, cautaudu pre ale sale, se si perda tempulu de a lupta.

XXII. Otea fuse dispusa mai multu

dup

natur'a locului, a incli-

narei delului s a necesitatei impregiurariloru, de ctu

dup cumu

cerea

regul'a s ordinea artei militare; apoi fienduc legiunile, fia-care'in alta

parte, resisteau neamiciloru in diverse punte, s intre densele aflanduse

gardure forte dese, precumu aretaramu mai inainte, vederea era im-

pedecata, nu se potea nece asiedi ajutorinre in anume punte, nece a se lua mesurele ce erau de nevoia in orecare parte, nece a se conduce

intregulu

comandu de

catra unulu singuru. J)e aceea, in att'a nefa-

vore de cercustari, sucesele ce le aducea sortea inca erau varie. XXIII. Militarii legiunei a nou'a s a diecea, cumu se asiediasera in

btaia

la partea stnga,
li

aruncandu pilurele asupra Atrebatiloru (cace

dela sorte), cari erau
i

acestora acea parte

venise

fora suflare, din

caus'a alergarei s a ostenitiuuei, s repusi de rane,

respinser indata de pre inaltme in riu; surmarinduicusabiele, candu ei cercau a trece riulu s erau ncurcai, ucisera mare parte din ei. Ai notri nu esitara
inaintandu in unu locu nefavorabile, neamicii se reinreincepundu lupt'a, ai notri erasi i luar pre fuga. Asemene in alta parte, doue legiuni, a unsprediecea s a opt'a, fiacare in unu puntu diversu, dup ce resturnasera de vale pre Veromandui, cu cari se luaser la btaia, continuau lupt'a de pre inaltme chiaru la malurele riului. Inse in acelu tempu, taber'a fiendu mai de totu lipsita de oti, in frunte s Ja partea stnga, fienduc legiunea a douea trece riulu
s

torsera. s resistendu s

spre- diecea se asiediase lacornuludreptu, s nu la mare deprtare dela a sieptea, toi Nervii, sub conducerea lui Boduognatu, care avea comandulu supremu, naintar spre acelu locu, cu ostile loru forte ndesite, din cari una parte incepura a impregiur legiunile din laturea deschisa, ceilali a apuca loculu celu mai de susu alu taberei. XXIV. In acelai tempu, calrii s pedestrii notri usioru armai, cari am dsu ca fusera mpreuna respini in celu antiu atacu cu nea-

micii, se

retrgeau spre tabera, candu intelnindu

mici,

apucar din nou

inainteli pre neafug'a in alta parte; apoi argaii armatei, cari,

51
dela port'a decumana s de pre muchi'a delului, vediusera ca ai notri invigutori treceau riulu, essera pentru a preda, candu uitanduse in

urma

vediendu ca neamicii erau in taber'a nostra, cutau rpede se audia strigatulu s fremetulu aceloru ce veniau cu sarcinele; s cari inspaimentati apucau care de care intr'alta parte. De tote aceste lucruri turburai calrii Treviri, cari au intre Gali una distinsa reputatiune pentru barbat'a loru, s cari veniser la Cesare tramesi de cetatea loru pentru ajutoriu, dup taber'a nostra er plena de multme de neamici, legiuce vediura nile strimtorate s mai de totu mpresurate; ca argaii, calrii, funditorii, Numidii, in diverse locure s risipii, fugiau in tote partle, desperar de sucesulu nostru s apucar a casa ei spuser tierei loru Romanii fusera respini s invinsi, s neamicii li apucaser .taber'a
s

scparea loru in fuga. Totu una data

s sarcinile.

XXV.

Cesare,

dup ce

vorbise legiunei a diecea,

mergundu

la arip'a

drepta, candu vediu pre ai sei strimtorati, flamurele legiuuei a doue-

sprediecea reunite intr'unu locu, s militarii standu imbulsiti s facundusi ei inii impedecare in lupta; toi centurionii coortei a patr'a ucii,
stegariulu macelatu s stegulu perdutu; mai toi centurionii celoralalte coorti raniti seau ucii, intre acesti'a primipilulu P. Sestiu Baculu, omu
forte bravu, repusu de

multe

grele rane,
s

ceilali militari devenii

mai moli,

unii din cei

acumu ne mai potenduse tiene'; mai din urma prsii

retragunduse din lupta s fugindu de arme; &*a neamicii nu si intrerupeau suirea din partea de diosu spre frunte, s amenintiau amendoue nu laturile Cesare vediendu lucrulu ajunsese la estremitate s er nece cumu alta oste care se pota fi tramesa in ajutoriu, apuc scutulu unui militariu din coda, fienduc elu venise acolo fora scutu, merse
:

la anti'a linia s

chiamandu pre nume pre centurioni s imbarbatandu pre ceilali osteni, comaud de a duce nainte flamurele si de a rari maniplele, pentru c se se pota servi mai usioru cu sabiele. Sosirea sa dandu sperantia militariloru s reinsufletndu anim'a loru, cumu fia-care dup poterea sa, togma in aceste cercu stri es treme, dori de a si prob zelulu in vederea comandantelui supremu, furi'a neamiciloru fu pucinu micsiurata.

legiunea a sieptea, care st aprope, er XXVI. Cesare vediendu de asemene strimtorata de neamicu, recomand tribuniloru militari c se impreune pre-incentulu amendoue legiunile, s intorcundu stegurele
spre neamici, se nainteze asuprale.

Dup

ce

fcu

aces'a,

cumu

ei si

temeau c, luai pre din deretu, aru a resiste mai cu tria si a se ncepur nconjurai neamici, de pote fi bate mai cu barbata. Intre aceste militarii celoru doue legiuni, cari
d ajutoriu unii altora
s

nu

se

erau la cod'a ostei presiediulu sarcineloru, anuntiandulise lupt'a, iutra mersulu loru, s erau acumu vediute, pre vervulu delului, de catra neamici. Apoi T. Labienu, dup ce luase taber'a neamiclloru, vediendu de pre inaltime lucrurele ce se petreceau in taber'a nostra, tramese in a-

_33_
jutoriu la ai notri a diecea legiune, care cunoscundu, dup fug'a caIariloru s a argatiloru, in ce locu era lupt'a s in cta de mare peri-

culu se aflau

s taber'a, s

legiunile

generariulu,

fcu

totulu pentru

a ajunge ctu roai rpede. XXVII. Cu venirea acesfcoru legionari se

fcu una scambare

de lu-

crure attu de mare, in ctu chiaru acei ai notri cari, repusi de rane, sta culcai, redmanduse pre scutele lom, rencepeau lupt'a; apoi ar-

gaii, vediendu pre neamici inspaimentati, se aruncau chiaru nearmati rosnea asupra celoru armai; era calrii, ca se si sterga prin

brbia

fugei loru, se aruncau in btaia, in tote locurele luptei,

lute, aretara att'a barbata, in ctu,

mai naintea

egionariloru. Inse neamicii, chiaru in estrem'a loru sperantia de sa-

candu cdeau cei din frunte, cei mai de aprope naintau preste jacundi s se luptau de pre corpurele loru; fiendu s acesti'a ucii s cadaverele imbulsinduse, cei cari remaneau, aruncau asuprane cu armele ca de pre una movila, s ne inapoiau pilurele nostre prense de ei inctu trebuia a se judeca ca nesce omeni de una barbata attu de mare, nu din desiertatiune, cutediasera a trece unu liu forte latu, a se ridica pre nesce ripe forte inalte s a se sui pre unu locu forte nefavorabile mrimea animei loru fcuse usiore aceste intreprenderi de unde ele erau forte grele. XXVIII. Dup ce urma acesta btaia s gentea s numele Nerviloru fu aprope redusu la stengere 1 betranii, cari dseramu ca fusera pui una cu copiii s femeiele intre lacure 2 s blti, inscieutianduse despre acesta btaia, cumu nu vedeau pentru invingufcori nemicu de pedeca, pentru invinsi nemicu securu, cu consemtrea totororu celoru ce mai remasera, tramesera legai la Cesare s i se dedera. Convorbindu de calamitatea tierei loru, spuser ca ei erau redui la trei senatori din siese sute, s la cinci sute abia de omeni cari se pota porta armele, din siesedieci de mie. Cesare pentru ca se se veda ca elu era cu indurare
:

catra omenii meseri

rogatori,

conserva cu tota ingrigirea,

veciniloru ca se se opresca,

li

las

ier/a

s cetatle

loru, s

demand

s ei s

ai loru, dela orice injuria s reutate catra densii.

XXIX.

Aduatucii, de cari scrisemu mai susu, pre candu veniau cu

tote cetele loru in ajutoriu Nerviloru, inscientianduse de acesta bat ia,

se iutorsera de pre
ei

drumu a

duser

tote ale loru in

casa. Parasindu tote cetile s castelele, una cetate 1 forte intarita dela natura. Cumu

ea avea din tote prile impregiuru stance forte inalte s sta de asupra cmpului, intrarea la ea era lsata numai din una parte, leu u nclinat s in latime nu mai multu de ctu de doue-sute de petiore, pre care

ntriser cu unu muru duplu forte inaltu, si asiediasera pre enorme s grande forte ascuite. Ei se trgeau din Cimbri s Teutoni, cari, pre candu si fceau drumulu spre prjvnci'a nostra s spre Itali'a, lasandu din coce de riulu Eenu arcinele pre cari nu
locu
hi

elu petre

le

poteau duce

s nort.

cu sene, incredintiara custodi'a

siese

mie omeni din

ai loru.

Acetia

dup

perirea acelora,

aperarea la muli ani

3

neleneseiti de catra vecini, candu

mergundu

ei

inii cu belu asuprale,

candu aperanduse de acele ce viniau in contra loru, dup ce se fcu pace, cu consemtrea totororu vecinilorn, aleser acestu locu pentru
locuientia.

prim'a venire a armatei nostre, ei fceau dese eruptiuni bteau cu ai notri in mice lupte; in urma, impresurati cu unu valu inaltu de doue-spre-diece petiore, in cercuitu de cinsprediece mile, s cu numerose castele, se tieneau in cetate. Candu, dup ce se naintaser vineele s se fcuse aggerele, vediura ca se construia in deprtare unu turnu, incepura mai antiu a ne ride, de pre muru, s a ne batjocuri prin vorbe Pentru ce se construia una macbina asi de mare la unu spaiu attu de departe? Cu ce mne sau cu ce poteri credeau, mai alesu nesce omeni de una statura asia de mica (cce in generale Galii, dup mrimea corpureloru loru, despretuiescu mic'a nostra statura), a duce lenga muri unu turnu de una greutate attu de mare?
^

XXX. La

din cetate

s se

XXXI. Cumu inse vediura turnulu miseanduse s apropianduse de muri, immarmuriti de acesta vedere noua s necunoscuta loru, tramesera la Cesare legai pentru pace, cari i vorbir in acestu modu : Ei nu credeau ca Eomanii portau belulu fora ajutoriulu deiloru, ca cei ce poteau misc cu atta rapediune nesce machine de atta nlime, s a se lupta din apropiare. Ei disera ca se lsau cu tote ale loru in potestatea Komaniloru. Un'a numai cereau s implorau deca elu dup indurarea si bunetatea sa, de cari ei audsera dela alii, ar decide pote a las pre Aduatuci ca vieti'a, se nu i despoie de arme. Mai toi vecinii li erau neamici siliinvidiau vertutea; de cari ei, tradandu armele, n'aru pote a se aper. Pentru ei era mai bene de a suferi orice sorte dela poporulu romanii, deca aru fi redui la asemenea nefericire, de ctu de a fi ucii prin tortura de aceia asupra crora ei aveau datin'a
:

a domina.

XXXII. La
multu

aceste Cesare respunse

Elu va cruti

tier'a loru

mai

deca ei s'aru da, inainte de ce arietele se atenga murulu; inse nu era cu potentia nece una conditiune de inchinare, deca nu aru fi tradatu armele. Elu va face pentru densii acea ce fcuse pentru Nervi' va demand veciniloru ca se nu causeze nece unu reu supusiloru poporului romanii. Eeportandu lucrulu la ai loru, dsera ca voru face cele ce li se comanda. Ei aruncar de pre muru in fosat'a ce er naintea cetatei una mulime de arme attu de mare, ca mormanele ajungeau aprope inaltmea murului s a aggerelui, s totui camu una atrei'a parte, precumu mai apoi s'a vediutu, fuse ascunsa s oprita in cetate. Deschidendu apoi portle, stetera in pace in acea d. XXXIII. Catra sera Cesare comanda a se nchide porile s a es militarii din cetate, ca nu cumva preste nopte cetatianii se sufere vredatin'a sa de ctu
:

dup

dup meritulu loru,

una violentia dela

militari. Aceia,

dup

consiliulu

fcu tu mai

inainte,

; ,

ii
precumu s'a intielesu lucrulu, crediendu ca, in urm'a supunerei fcute, ai notri voru retrage presiediele sau cellu pucinu voru veghi cu mai pucina ingrigire, apucar parte armele ce leretienuserasle ascunsesera, parte scute fcute din scortia seau impletite din losia pre cari cu rapediune, pre ca tu li permitea pucinulu tempu, le imbracara cu peli s de una data, la atreia vegiiia facura eruptiune din cetate, cu tote ostile loru, in partea acea unde suisiulu la intariturele nostre se prea mai pucinu dificile. ndat, precumu Cesare comandase mai inainte danduse semnulu prin focure, alergar acolo din castelele cele mai apropiate; s nearaicii se batura asia de inversiunatu, cumu trebue se se lupte nesce brbai animosi, in estrem'a sperantia de salute s in unu locu nefavorabile, in contra acelora ce aruncau cu armele de pre valu s dn turnure, cce tota speranti'a de salute consistea numai in barbat'a loru. Dapa ce se ucise la patru mie de omeni, cei ramai fura respini in cetate. Adou'a d Cesare, stricandu porile, cumu nu le avendu la licitaper acumu nemene, s bagandu pre osteni in intru tiune totu ce se afla in acesta cetate. De catra acei ce cumperasera, i se spuse ca numerulu capeteloru era de cncidieci s trei de mie. XXXIV. In acelai tempu P. Crasu pre care Iu tramesese cu una legiune la Veneti, Uneli, Osismi, Curiosoliti, Sesuvi, Aulerci Kedoni, cari suntu popore maritime s se invecineza cu Oceanulu, inscienti pre Cesare ca tote aceste tieri fusera reduse sub dependentia s in poterea
,

poporului romanii.
ce se obtienura aceste sucese, tota Gali'a ajungundu XXXV. supusa, attu de mare opiniune se lai intre barbari despre acestu resbelu, in ctu naiunile ce locuescu din colo de Eenu tramesera la Ce-

Dup

sare legai, ca se
sale,

promit

ca voru da ostatici s voru face demandele

crora legatiuni Cesare, fienduca se grabi a merge in Itali'a s Iliricu, li comanda ca se revena la elu la inceputulu verei urmatoria. Punendu legiunile in iernatice la Carnuti, Andi s Turoni, cari popore
erau vecine cu locurele unde portase belulu elu purcese in Itali'a. Pentru aceste sucese, in urm'a epistoleloru lui Cesare, se decernura suplicatiuni cincisprediece dle 1 cea ce inainte de acestu tempu nu se
, ,

intemplase nemenui.

CAETEA

III.

(Anulu Romei 697, nainte de J.-C. 56)

Belulu cu Veragrii s Sedunii. Belulucu Veneii. Victoriele in Acitani'a. Espeditiunea in contra Moriniloru s Menapiloru.
I. Precandu Cesare purcese in Itali'a, tramese pre Serviu Galb'a, cu legiunea a douesprediecea s cu parte de clrim e, la Nantuati, Veragri s Seduni, cari de la marginile Alobrogiloru, dela laculu Lemanu s de

la riulu

terei fu ca voia a deschide

pana la culmile Alpiloru. Caus'a tramedrumulu prin Alpi, pre unde negotiatorii treceau mai totu-deauna cu mare periculu s grele portorie. Ellu i
se intendu

Eodanu,

permise, deca ar crede ca era de nevoia, ca se asiedie in aceste locure legiunea pentru iernaticii. Galb'a, dup ce fcu cteva lapte cu sucesu s btu mai multe castele, trametienduise de pretotendene legati danr duise ostatici s facunduse pace, decise a asedi doue coorti la Nantuati, s insusi, cu celelalte coorti ale legiunei, a ierna in satulu Vera-

chiama Octoduru. Acestu satu, pusu in una vale, unde unu siesu nu mare, este incungiuratu de pretotendene de muni forte inalti. Cumu elu este despriii in doue parti prin unu riu, Galb'a concese Galilorn una parte a acestui satu, era cealalt, lsata
griloru, care se

se intende

ei, o dede coortiloru pentru iernaticu. Acestu locu Iu intari cu fosata. II. Candu trecuse mai multu tempu din ierna, s elu demandase c se se aduc acolo grane, de una data fu inscientiatu prin esploratori c toi Galii essera noptea din partea acea a satului pre care o lsase loru, s c munii cari erau de-asupra satului, erau ocupai de forte mare mulime de Seduni s de Yeragri. Din mai multe cause se intempase c Galii se apuce pre neateptate consiliulu de a rennoi belulu s a nemic legiunea mai antiu fiendu c, pentru micul u ei numeru, despretiuiau legiunea, care nu era completa, doue coorti fiendui luate s abseni mai muli, cari fusera tramesi in diverse locuri pentru a caut bucate; apoi fiendu c credeau c din caus'a reutatei locului, candu eis'aruraped din muni in vale s aru arunca cu armele, ai notri n'aru pote sustiene nece chiaru antiulu loru atacu. Pe lenga aceste ei suferiau c li se luaser copiii sub nume de ostatici, s erau incredentiati c Eomanii nu numai pentru drumure, dera chiaru pentru posesiunea perpetua, cutau a ocupa culmile Alpiloru, s a uni acele lorure cu pro-

diesierta de
s

cu valu

vinci'a vecina.

III.

loru

Primindu aceste sciri, Galb'a, fienduc nece lucrrile iernateceintariturele nu erau deplenu terminate, nece nu se aprovisio-

facunduse supunase indestulu cu gru s celelalte bucate, pentru nerea si primindu ostatici credea ca nu avea a se teme nece cumu de convoca indata consiliulu s ncepu a ntreba opiniunile. Cumu belu, unu periculn attu de mare s neaseeptatu se intemplase contra prevederei totororu, s acumu mai tote inaltmile se vedeau plene de mulime de armai, s nu se potea nece a li veni in ajutoriu, nece a li se aduce bucate, nchise fiendu drumurile, aprope desperandu acumu de scpare, unii si da prerea, in acestu consiliu, clasandu sarcinele s facundu eruptiune, se si pun tote poterile pentru scpare, apucandu pre acelesi drumure pre cari veniser acolo. Cea mai mare parte totui gsi cu cale ca, reservanduse acesta prere pentru cea de pre urma, se s cerce intre aceste sortea evenementului, s se apere taber'a. IV. Trecundu pucinu tempn, care abia fu de adjunsu pentru a regula s a esecut lucrrile ce se decisesera, neamiciii din tote partle, la semnulu datu, se rapedu s arunca petre s gese asupra valului. Ai notri, dintru antiu, cu poterile intrege, resistu cu tria s nu arunca in desiertu nece cu una arma de pre valu; ori unde una parte a taberei, lipsita de aperatori, se vedea strimtorata, acolo ei alerga s ducu ajutoriu; inse suntu ntrecui prin acea neamici cei ostenii in lupta, prin durat'a bataiei, se retrgeau, s alii cu poteri intrege li veniau in locu, lucrare ce ai notri nu poteau face nece cumu, din caus'a micului loru numeru; s nu era cu potentia nu numai celui osteni tu de a se retrage din btaia, dera nece chiaru celui ranitu de a parai loculu unde stetese, s de a resufl. V. Candu acumu se bteau de mai multu de siese ore necontenitu, s nu numai poterile, dera chiaru armele lipsiau la ai notri, era neamicii ne strimtorau mai tare, s vediendu pre ai notri mai langedi, incepusera a sparge valu Iu s a imple fosatele; si lucrulu ajunsese acumu la cea de pre urma P, Sestiu Baculu, centurione primipilu, de care amu dsu fuse repusu de multe rane in lupt'a cu Nervii, s C. Volusenu, tribunu alu militariloru. omu cu mare intieleptiune s barbata, alerga la Galb'a s i areta numai una singura sperantia de salute este, a cerca celu dup urma raedi-locu, facundu eruptiune. Asia dera elu, convocandu pre centurioni, insciemieza indata pre osteni ca se ntrerup pucinu lupt'a, s numai se se feresca de misilele ce se arunca asuprale, s se se repauseze de ostenitiune; apoi, la semnulu datu, se erup din tabera, s se si pun tota sperantia de scpare in barbati'a loru. VI. Ceea ce suntu comandai, fcu, s de una-data pre la tote porile facundu eruptimip, nu las potentia neamiciloru nece de a cunosce cea ce se urma, nece de a se culege. Asia fortun'a scambanduse, ai notri impregiura din tote prile s ucidu pre acei ce avusera sperauti'a de a cuprende taber'a s din mai multu de treidieci de mie de barbari, care numeru se adeveri venise asupra taberei, macelandu mai multu
,

pre cei remasi, pleni de spaima i iea la fuga s uu v de a se opri nece chiaru pre inaltimi. Astfelu risipindu tote cetele neamice s despoiandule de arme, ei se retragu in tabera s in intariturele loru. ce urma acesta lupta, Galb'a, fiendu ca nu voia a si cerca mai multu sortea, s si amenti ca venise in iernatice cu altu scopu, s vedea dedese preste alte impregiurari, impinsu mai alesu de lips'a de gru s de bucate, a dou'a d dandu focu la tote casele acestui satu, purcese pentru a se intorn in provincia; s fora ca nece unu singuru neamicu se i opresca seau se i intarde mersulu, elu duse legiunea nevetemata la Nantuati, apoi la Alobrogi, s iern acole. ce se petrecuser aceste evenemente, Cesare credea din VIL orice puntu de vedere Gali'a era in pace, fiendu Belgii fusera invinsi, Germanii alungai, Sedunii batuti in Alpi; s asia la inceputulu iernei purcesese in Iliricu, cce voia a vede asemene naiunile acele s a cunosce regiunile loru, candu de una data se esc belulu in Gali'a. Caus'a acelui belu fu acesta. P. Crasu tenerulu iernase, cu legiunea a in aceste locure era lipsa sieptea, aprope de Oceanu, la Andi. Fiendu de gru, elu tramese prefeci s mai muli tribuni militari in tierele vecine, pentru a cere gru s bucate; in numerulu acelora erau T. Terasidiu, tramesu la Uneli; M. Trebiu Galu, la Curiosoliti; L. Velaniu cu T. Siliu, la Veneti. VIII. Autoritatea acestui din urma sttu este cu neasemenare cea mai mare pre tota cost'a maritima a acestoru regiuni, fienduc Veneii si au forte multe vase cu cari naviga de ordinariu in Britani'a, s prin scienti'a s practic'a navigatiunei ntrecu pre toi ceilali s in acesta mare furtunosa s intensa aflanduse pucine porturi, pre cari le tienu ei inii, au tributari pre toi acei cari naviga pre ea. Dela ei fu incepuprin acesti'a credeau tulu de oprir pre Siliu s Velaniu, fiendu voru recapet ostaticii ce dedesera lui Crasu. Vecinii adui prin esem-

de a

trei'a parte,

suferii

Dup

Dup

plulu acestor'a,

cumu suntu rapedi s neateptate

resolutiunile Galiloru,

retienu, totu din aceasi causa, pre Trebiu s pre Terasidiu, s trame-

tiendu in data legai, se prendu cu juramentu intre sene, prin capii nu voru lucra nemicu de ctu cu comune intielegere s ca loru, voru suferi acelai esitu alu sortei. Ei solicita pre celelalte cetati, c se prefera mai bene a remane in libertatea ce o primiser de la strmoii loru de ctu de a suferi servitutea Komaniloru. Tota cost'a maei trame tu la P. Crasu ritima, induplecanduse in data la prerea loru una legatiune comune, c, deca voesce a primi pre ai sei, se li inapoe-

sca ostaticii.

IX. Cesare inscientiatu despre aceste lucrure de catra Crasu, fiendu insusi era forte departe, comanda de una camu data a se construi nai lunge in riulu Ligere, care curge in Oceanu, a se lua lopatari din provincia s a se aduna marinari s gubernatori. Dup ce fura rpede esecutate aceste lucrure, insusi, indata ce-i permise tempulu anului, plec la armata. Veneii s asemene celelalte cetati aflandu de ve~

nirea lui Cesare, tofcu-una-data fienduc intielegeau ctu de mare crime comisesera,cretienusera s puseser in fere pre legai, allu cror a nume la tote naiunile a fostu totu-deuna santu s neviolabile, se punu a se

para de belu, dup mrimea periculului, s mai alesu a se ngriji de cele ce suntu de nevoia pentru nai, cu atta mai mare sperantia ca se incredeau mnltu in natur'a locureloru loru. Ei sciau ca drumurele pre uscatu erau ntrerupte ele blti, ca navigatiunea era dificile, din caus'a necunoscentiei locureloru si a micului numeru de porture. Ei aveau tare mare sperantia ca armat'a nostra n'ar pote ntardi multu tempu la densii, din caus'a lipsei de grane, s ca chiaru de aru urma totfi contra asteptarei loru, ei totui poteau forte multu cu naile. Observau ca Romanii n'aveaunece cumu potere de nai, s nu cunosceau nece vadurele, nece porturele, nece insulele din aceste locure, unde erau se porte belulu; apoi ca navigatiunea pre una mare margenita er cu nemrginit u de intensu s forte totulu alfa de acea de pre Oceanu transporta ei intarescu cetile deschisu. Luandu aceste resolutiuni in ele granele de pre agri s aduna ctu potu mai multe nai in Veneti'a unde se nvedera ca Cesare va porta dintru antu belulu. Ei si ia soci pentru acestu belu pre Osismi, Lesovi, Naneti, Ambiliati, Morini, Diablinti, Menapi; s si procura ajutoriure din Britani'a, care este pusa in faoi'a acestoru regiuni. X. Aceste erau dificultile pentru portarea belului, precumu le arataramu mai susu; dera totui multe motive impingeau pre Cesare la acestu belu batjocur'a cu retienerea calariloru romani 1 rebeliunea fcuta in urm'a supunerei, defeciunea dup ce dedesera ostatici, conjuratiunea attoru State, s mai antiu de tote ca nu cumva, neglegenduse injuri'a in acesta parte, celelalte naiuni se creda ca s loru li ar fi permisa acest'a. De acea-a, sciendu ca mai toi Galii ama scambarile de lucrure s ca se atitia usioru s rpede la belu, era ca toi omenii ama de la natura libertatea s urescu starea de servitute, crediu ca trebuia mai nainte de ce s'aru lega mai multe State a imparti armat'a s a o distribui pre una mai mare intendere. XI. Asia dera elu tramete pre T. Labienu legatulu, cu calarimea, la Treviri, cari suntu vecini cu Eenulu. I demanda ca se merga pre la Remi s ceilali Belgi, s se i tiena la detona; s pre Germani, cari se diceacerau chiamati in ajutoriu de catra Belgi, deca s'aru ncerca a trece in potere riulu, cu naile, se i resping. Demanda lui P. Crasu c se purceda in Acitani'a cu douesprediece coorti legionarie s cu unu mare numeru de calarime, pentru c nu cumva se se trameta de aceste popore ajutorie in Gali'a s se se unesca nesce naiuni attu de tari. PreL. Tituriu Sabinu legatulu, cu trei legiuni Iu tramete la Uneli, Curiosoliti s Lesovi, pentru c se tiena ocupata poterea loru. Pre D. Brutu tenerulu Iu pune in capulu flotei s a nailoru galice, pre cari le demandase de se adunar dela Pietoni, Santoni s din celelalte regiuni su1
, ,

ii
puse,
s i

comanda ca

se purceda la Venefci, indata ce ar pote.

nsui

apuca intr'acolo cu

ostile pedestre.

XII. Situatiunea cetatiloru venetice era

la estremitatea limbeloru

cam

in acestu

modu, ca puse

de pamentui
,

si

a promontorieloru, ele n'a-

veau apropiare nece cu petiorulu candu flusulu se arunca din mare, cea ce unneza totudeuna de doue ori in tempu de douedieci s patru ore, nece cu naile, cce, candu se micsiur flusulu, naile se prendeau in vadure. Asia impies urarea cetatiloru era impedecata prin amendoue aceste cause; s deca canduva cetatienii repusi dela sorte prin mrimea lucrariloru dup ce marea era respinsa prin aggere s stavile, s aceste mai ajungundu murii cetatei, ncepeau a despera de sortea loru, apropiandu mare numeru de nai, lucru cari li era de totu usioru, transportau tote ale loru, s se retrgeau in cetile vecine. Acole ei se aperau erasi prin aceasi situatiune favorabile a locului. Acest'a facura ei mare parte din vera, cu attu mai usioru, ca naile nostre erau retienute de furtun e, s dificultatea de a naviga pre una mare forte intensa s deschisa cu mari flusure s reflusure, cu porture rare seau mai nece decumu, era forte mare. XIII. Naile loru erau fcute s armate in acestu modu carinele ceva mai late dectu ale nailoru nostre, pentruc mai usioru se pota nfrunta vadurele s marea scadiuta; prorele forte ridicate, s de asemene naile s pupile acomodate dup mrimea valureloru s a furtuneloru

peste totu fcute de stejaru, pentru a sustiene orice ciocnire s dauna; podului lom din grande late de unu petioru, btute cu cuie de feru de grosimea policelui ancurele legate cu lanciure de feru, in locu de
;

lucrate snbtre in locu de velure, seau d'in caus'a cea ce este lipsei inului s a nescientiei de a Iu intrebuinti, seau mai aprope de adeveratu fienduca credeau ca cu velurele nu poteau
funi; peli

moi

tureloru Oceanului,

sustiene furtunele cele attu de mari s furi'a cea attu de tare a vens de a conduce indestulu de comodu nesce nai attu de grele. Lupt'a flotei nostre cu aceste nai era, ca li ntrecea nusi prin manarea lopateloru, era in orice alfa naile neamiciloru erau mai proprie s mai acomodate pentru natur'a locului si pentru tari'a furtuneloru; cce ale nostre nu li potea face stricatiune cu rostrulu, attu era de mare soliditatea loru s din caus'a inaltmei loru, misilile nostre nu potea fi aruncate la ele cu usiorentia s totu din asemene causa, nu pre erau retienute de scopele. Pre lenga aceste, candu ventulu ncepea a bate cu furia, s de se lsau in voi'a lui, sustieneau mai usioru furtun'a, se opriau mai cu securitate in vadure, s lsate de reflusu nu se temeau nece cumu de stance s scopele casure

mai prin iutmea

cari tote erau forte

multu de temutu pentru naile nostre. XIV. Dup ce luase mai multe cetati, Cesare vediendu ca in desiertu "i att'a truda, s ca luandu cetile nu "otea impedec fug'a neadecise a atepta flot'a. Indata ce ea veni u, nece a li face reu
,

''rta

de neamici, aprope doue sute douedieci de nai ale loru,

_41_
forte

bene parate
s

indiestrate cu totu genulu de arme, purcesera din

stetera in faci'a nailoru nostre. Brutu, care era in capulu flotei, preeumn s tribunii militari s centurionii, crora se dedese comandulu preste cte una naie, nu erau inca decii, ce aveau se fac, nece

portu

ce planu de

face nece

btaia se urmeze. Cce ei sciau ca cu rostrulu nu poteau unu reu; s cu tote ca ridicaser turnurele, totui aceste erau

ntrecute de inaltmea pupiloru dela naile barbare, in ctu misilile nostre, din unu locu mai de diosu, nu se poteau arunca indestulu de bene,

era acele tramese de Grali cdeau mai gravu. Unu singurii lucru preparatu de ai notri era de mare utilitate, cose forte ascuite s lunge in coda 1 mai de aceasi forma cu cosele murali. Candu cu aceste cose, funile, cari ineau aninate antenele de catarte, erau prense s trase, ce miscanduse rpede nainte naiea cu lopatele, ele se rupeau. funile erau tiate, antenele cdeau numai de ctu; si fienduca tota
,

Dup

armamente, candu acelai tempu tota micarea nailoru. Lupt'a remanea atunce dependiendu numai dela barbata, prin care ostenii notri nvingeau usioru, s cu attu mai multu ca lucrulu se petrecea in vederea lui Cesare s a tota armat'a, in ctu nece unu faptu mai de barbata nu potea fi nevediutu, cce tote colnicele s inaltmile, de unde vederea pre mare era aprope, se tieneau ocupate de armata. XV. Dup ce antenele erau date diosu, cumu amu dsu, cte doue seau trei nai impregiurau pre cte un'a, s militarii si poneau tote poterile pentru a se sui in naile neamiciloru. Barbarii vediendu acest'a, dup ce li se luar mai multe nai, fiendu ca ei nu gasiau nece unu asperanti'a nailoru galice consistea in velure s in

aceste erau smulse,

se opri in

jutoriu contra acestei intreprenderi, se

fuga,

puser a si caut salutea in ntorseser naile intr'acea parte in cotro btea ventulu, candu de una data se fcu unu incetu s una lenesce attu de mare, ca nu poteau a se misic din locu. xicesta impregiurare fu forte oportuna pentru a termina intreprenderea cce ai notri le urmrir s le luar un'a cte un'a, inctu forte pucine din totu numerulu ajunser la uscatu prin venirea noptei, in tempu ce se btuser mai dela patru ore pana la apusulu sorelui. XVI. Prin acesta btaia se tei'min belulu cu Veneii s cu tota cost'a maritima. Cce tota tenerimea si cbiaru toi acei de una etate mai naintata, cari aveau orecare autoritate seau demnitate, se adunasera acolo; apoi naile ce fusera ori-unde le strinsera in unu locu. Dup ce perdusera s omenii s naile, cei remasi nu aveau nece unde se se retrag, nece cumu se si apere cetile. Asia dera ei se dedera lui Cesare cu tote ale loru. Cesare crediu ca trebuia a-i puni cu attu mai aspru, pentru ca in venitoriu dreptulu legatiloru se fia respectatu de barbari. Asia dera punindu cu morte totu senatulu loru, pre ceilali i vendu sub corona 1 XVII. In tempu ce se petrecu aceste la Veneti, Q. Tituriu Sabinu, cu ostile pre cari le primise dela Cesare, ajunse in tier'a Uneliloru. Visacumu
ei s
:
.

_42_
ridovice era capulu loru s avea
ce se rebelasera, dela cari elu adunase

comandulu supremii preste tote cetile armata s mari poteri. De cte-

Aulercii-Eburovici s Lesovii, dup ce macelasera senatulu loru, fi provocatoriu belului, inchisesera porile s se uniser cu Viridovice. Pre lenga acesti'a din tote prile Galiei se adunasera mare multme de omeni perduti s de lotri, pre cari speranti'a de preda s ardorea de belu i indepart de la agricultura s dela lucrulu loru de tota du'a. Sabinu se tienea in tabera, in unu locu favorabile in tote privirile, pre candu Viridovice se pusese in faci'a lui, la

va

dile,

fiendu ca nu voia a

una distantia de doue mile, s, in tota du'a scotiendu cetele sale, i da ocasiune a veni la btaia, in ctu acumu Sabinu nu numai ca ajunsese in despretiulu neamiciloru, dera inca era muscatu in ctva chiaru de
militarii notri, in convorbirile loru; s att'a opiniune dede de temere,

acumu neamicii cutediau a se apropia de valulu taberei nostre. Acefcea din causa ca credea ca unu legatu nu trebuia a se bate cuattude mare multme de neamici, mai vertosu fiendu absente acelu ce tienea comandulu supremu, afora numai deca s'ar afla la locu bunu,
ca
st'a elu o

seau deca

s'ar

present una ocasiune favorabile.

ce se intari acesta opiniune de temere, elu alese pre

XVIII.
orecare

Dup

unu

preceputu s abile, G-alu, din acei ce i avea cu sene pentru ajutoriu. Prin mari remuneratiuni s promisiuni ndupleca pre acestu omu ca se treca la neamici, si i areta ce voia se fac. In data ce elu ajungec fugariu la densii, li spune temerea Romaniloru, li areta in ce pericolosa strimtorare este adusu insusi Cesare de catra Veneti sica nu mai departe de ctu in noptea urmatoria, Sabinu are se esa pre furisiu din tabera cu otea s are sepurceda pentru a duce ajutoriu lui Cesare. ndat ce audu acest'a, toi striga ca nu trebue a perde ocasiunea pentru a obtieue sucesulu doritu, ca trebue a merge asupra taberei. Multe motive intetiau pre Gali la acesta resolutiune esitatiunaa lui Sabinu in dlele trecute, afirmatiunea fugariului, lips'a de bucate, de cari ei prea pucinu se aprovisionasera, speranti'a ce aveau in belulu veneticu, s acea ca omenii credu mai totudeuna bucuroi cea ce dorescu. Adui prin aceste impregiurari, ei nu las din consiliu pre Veridovice s pre ceilali capi, mai nainte de ce nu li aru fi mvoitu ca se apuce armele s se merga asupra taberei. Dandulise acesta permisiune, ei, voioi ca de una victoria certa, aduna ramure si tufare, cu cari se imple fosateleEomaniloru, s apuca spre tabera. XIX. Loculu taberei era inaltu s inclinatu cu incetulu, camu de una milia pai. Ei mersera intr'acolo in fuga mare, pentru c se de ctu s'ar pote mai pucinu tempu Romaniloru de a se aduna s a se arma, s ajunser fora se mai pota resufl. Sabinu animandu pre ai sei, li da seiraiulu, cumn ei doriau. Pre candu neamicii erau impedecati din caus'a sarcineloru ce portau, elu comanda se se fac de una data eruptiune prin doue pori. Oportunetatea locului, nescienti'a s fatig'a neamici1
, :

omu

loru,

vertutea militariloru, esperienti'a loru in belele precedeni fa-

ii
cura c neamicii se im pota sustiene nece chiaru unu singuru atacu alu si indata se intorca dosulu. Pre cari, cumu erau impedecati, militarii uostri cu poterile intrege urmarindui, ucisera mare numeru din ei; pre cei remasi urmarindui calrii, pucini, cari scpaser in fuga, lasara. Astfeliu in acelai tempu fu inscientiatu s Sabinu despre batai'a navale, s Cesare despre victori'a lui Sabinu, s tote cetile se su1 Cce, precumu anim'a Galiloru este ardente pusera indata lui Tituriu
nostru,
.

momente de a intreprende bele, de asemene sufletulu loru este mole s nece cumu constante de a suferi calamitile. XX. Camu in acelai tempu, P. Crasu ajunsese in Acitani'a, care, precumu s'a dsu mai inainte, dup ntenderea regiuniloru s dup muls

dispusa la

tmea omeniloru, trebue a fi estimata c atrei'a parte a Galiei. Cugetandu ca elu avea de portatu belu in nesce locure, unde civa ani mai inainte L. Yaleriu Preconinu legatulufuse ucisu sarmat'a sa nvinsa, s de unde proconsulele L. Maniiu, dup ce perduse sarcinele, fugise, elu recunoscea c trebuia a ave mare ingrigire. Asia dera aprovisionanduse cu bucate, adunandu ausiiiari s calarime, pre lenga aceste chiamandu anume muli brbai de anima din Tolus'a, Carcasone s Narbone, cari suntu cetati ale provinciei Galiei, vecine cu Acitani'a, intra cu armat'a in tier'a Sotatloru. Acesti'a inscientianduse de venirea sa, adunar mari oti s calarime, in care ei aveau poterea principale, s atacandu armat'a uostra in mersu, incepura antiu una lupta de calarime; apoi dup ce calarimea loru fu respinsa, s ai notri o urmariau, de una data se aretara ostile loru pedestri, pre cari le asediasera in una vale pentru cursa. Eh atacar pre ai notri reschirati s
cu inversiunare, fienduc Sotatii, munpusa in vertutea loru; era ai notri doriau se fia vediuti, ce poteau face fora generariulu s fora celelalte legiuni, sub unu comandante tenerelu. Totui repusi de rane, neamicii dedera dosu. Dup ce fu ucisu mare numeru din ei, Crasu se puse in mersulu seu a bate cetatea Sotatiloru. Fienduc ei resisteau cu tria, elu inaint vineele s turnurele. Neamicii, dup ce une-ori cerca a face eruptiune, alte ori ducu cunicule la aggere s la vinee (lucru in care Acitanii suntu cu neasemenare forte abili, fienduc la ei se afla in multe locure fodine de arama), candu vediura c prin aceste ncercri nu potu nemicu ctiga, din caus'a activitatei militariloru notri, traraetu legai la Crasu s Iu roga c se li primesca supunerea, Care lucru obtienendulu s demandandulise a trda armele, ei facura acest'a. XXII. Pre candu mentea totororu a nostrora era atientata la acestu
s

rencepur lupt'a. XXI. Se batura indelungu

dri de vechiele loru victorie, priviau salutea a tota Acitani'a

Adcantuanu, care tienea comandulu supremu, se prepara de a face eruptiune cu siese sute de omeni devotai, pre cari ei i numescu solduri. Conditiunea acestor'a este c in tota vieti'a se se impartesiesca de tote bunurele una cu acelu la a carui'a
lucru, in alta parte a cetatei,

44
ei s'au devotata; deca lui i se intempla se mora prin violenseau se sufer impreuna aceasi sorte, seau se si de inii mortea ; pana acumu pre ctu tienu mente omenii, nu s'a aflatu nece unulu care, dup ce ar fi fostu ucisu acelu la a cruia amicetia se devotase, se fi recusatu mortea. Ca acesti'a Adcantuanu cerca de a face eruptiune, candu dandase strigatuiu din acea parte a intaritureloru, militarii alergara la arme, s dup ce se baturainversiunatu, neamiculurespinsu n cetate obtienu totui dela Crasu ca se se bucure de aceasi conditiune

amicetia
tia, ei

a supunerei.
ce primi armele s ostaticii, Crasu purcese in tier'a XXIII. Vocatiloru s a Tarusatiloru. Atunce inse barbarii inspaimentati, fienduc aflaser ca una cetate 1 intarita s prin natur'a locului s prin arte, fuse luata de Eomani, dup cteva dle de candu veniser acolo, se puser a tramete legai din tote partle, a se lega intre sene, a si
,

Dup

da
s

ostatici s a

para oti.

fii

trametu legai chiaru

;

s la statele cari

se

tienu de Ispani'a citeriore, vecine cu Acitani'a

credere

ceru de acolo ajutorie

comandani. La venirea acestor'a, intreprendn belulu cu multa ns cu multme de omeni. Comandani inse suntu alei acei ce fusera impreuna cu Sertoriu 2 in totu tempulu, s cari erau considerai ca aveau cea mai mare cunoscentia in artea militare. Acesti'a ncepu, dup datin'a poporului romanu, a ocupa positiuni a fortifica taber'a
,
,

lorus a ni nchide caraturele de bucate. Crasu semtndu acest'a s vediendu ca nu camu potea impart ostile sale, din caus'a micului loru
rele, s las s in
s arabl in tote partle, s atienea s drumutabera unu presiediu in destulu; ca din acesta causa grulu s bucatele i se aduceau cu mai pucina ndemnare; ca numerulu neamiciloru se adugea din d in d cugeta ca nu trebuia a mai esit de a da batai'a. Supunedu acesta prere la consiliu, s vediendu ca toi

numeru; ca neamiculu

cugetau totu asemene, fisa lupt'a pre a doua d. XXIY. In faptulu dlei, scotiendu tote ostile, forma una ndoita linia de btaia 1 puse pre ausiliari in medi-locu, s atepta se veda ce planu aru apuca neamicii. Acesti'a, de s dup mulimea s vechi'a loru gloria in belu, s dup miculu nostru numeru, judecau ca aru pote a se bate fora tema, totui credeau ca era mai securii, ocupandu dru,

murele, inchidiendu-ni buccatele, a capet victori'a fora nece una rana; s deca Romanii, pentru lips'a de ale mancarei, aru incepe a se retrage, ei cugetau a i ataca, candu aru fi fostu ncurcai in mersu, sub sarcine si cu mai pucina anima. Acestu planu incuvientianduse de capii loru,
tieneau in tabera, pre candu ostile Romaniloru sta scose afora. neamicii, prin esitatiunea loru s Intielegundu acestu planu, fiendu prin temerea ce se prea ca aru ave, fcuser pre militarii notri mai ardeni pentru lupta, s se audiau strigatele totoru ca nu trebuia a se
ei se

atepta mai indelungu, peutiu a merge asupra taberei, Crasu imbarbatandu pre ai sei, apuca, cumu ei toi doriau, spre taber'a neamiciloru. XXY. Acolo, pre candu unii impleau fosatele, alii dup ce arunca-

sera multe misili, alungau pre neamici dela valu si dela intariture, era

Crasu nu multu se redm pentru lupta, procurandu glie laaggere, searetau la vedere sin prere c omenii ce se lupta; pre candu neamicii se bteau asemene statori s nu cu temere, s misiliie aruncate din unu locu mai inaltu nu cdeau calrii, dup ce amblasera impregiurulu taberei, inscienin disiertu tiara pre Crasu c nu era intarita cu aceasi ngrijire despre port'a decumana, s c avea apropiarea usiora. XXVI. Crasu recomandandu prefecilor u calariloru c se animeze pre ai loru prin premie s juruentie, li spuse ce voia se fac. Ei, precumu li se comandase, scotiendu patru coorti, cari, lsate de presiediu la tabera, nu erau storse de ostenitiune, s ducundule mpregiuru pre unu drumu mai lungu, pentru ca nu cumva se pota fi vediute din taber'a neamiciloru, pre candu ochii s mentea totoru erau atntate la lupta, ajunser rpede la intariturele de cari amu vorbitu, si dup ce le sparsera, se oprir in taber'a neamiciloru, mai inainte de ce acesti'a se i pota vede curatu, seau se cunosca cea ce se petrecea. Atunce audienduse strigatulu din acea parte, ai notri s reinnoescu poterile, cea ce urmeza de ordinariu in speranti'a de victoria, s incepu a ataca mai cu aprendere. Neamicii impregiurati de pretotendene, perdiendu tota speranti'a, se puser a sari preste intariture s a-si caut scparea in fuga. Pre cari calarimea nostra urmariodui, in campiele de totu deschise, din ununumeru de cinci dieci de mie, cari seadeveriea c se adunaser din Acitani'a s de la Cantabri, las abia a patr'a parte, s se reintorse in tabera, noptea forte tardu. XXVII. La audiulu despre acesta btaia, mare parte a Acitaniei se supuse lui Crasu s tramese de la sene ostatici. In numerulu acest'a fura Tarbelii, Bigerionii, Precianii, Vocaii, Tarusatii, Elusatii, G-aritii, Auscii, Garumuii, Sibuzatii, Cocosatii. Pncine naiuni mai de departe, redmanduse in tempulu anului, fiendu c se apropia iern'a, neglesera a face asemene. XXVIII. Camu in acelai tempu, de s ver'a era acumu aprope trecuta, totui fienduca, dup ce tota Gali'a fuse supusa, mai remasesera Morinii s Menapii, cari erau in arme s nu tramesesera nece una data legai de pace, Cesare crediendu c acestu belu ar pote fi rpede terminatu, se duse cu armat'a intr'acolo. Ei dispusera a porta belulu dup unu planu cu totulu altmentre de cumu ceilali Gali. Cce vediendu c naiunile cele forte mari, cari se luaser la btaia, fusera respinse s invinse, s fiendu c aveau forte intense pduri s blti, se duser acolo cu tote ale loru. Dup ce Cesare ajunsese la inceputulu acestoru pduri, s dispusese a intari taber'a, fora c intre aceste neamiculu se se fi vediutu, precandu ai notri erau despati in lucru, de una data neamicii se rapedra din tote prile, din pduri, s se aruncar asupra otenilor u notri. Ai notri apucar indata armele, i respinser in paausiliarii, in cari
s

petre sarrae,

ducundu

ii
duri, s

dup

ce ucisesera

muli, urmarindui prea departe, in locure

strbtu tu, perdura civa din ai loru. XXIX. In dlele ce urmar dup aceea, Cesare puse la taiatu pdurile, s pentru ca nu cumva militarii, nearmati s apucai pre neatepgrele de
fi atacai din laturi, toi arborii cari se tiau, se asiedeau neamicu s se puneau unulu preste altulu, la amendoue laturile, in forma de valu; Dup ce in pucine dle mare intendere fuse tiata, cu rapediune necredibile, candu acumu vitele s sarcinele din urma erau in mn'a nostra, era neamicii se retrgeau in desimea paduriloru, tempulu incepu a fi asia de reu, in ctu trebui se se ntrerup lucrulu, s din caus'a ploiloru continue militarii se nu pota fi tienuti mai indelungu in corture. Asia dera, dup ce devasta tote pamenturele s dede focu sateloru s locuentieloru neamiciloru, Cesare duse inapoi armat 'a

tate, se

pota

intorsi spre

o asiedi in iernatice la Aulerci, la Lesovi

s la

celelalte popore cari

de curundu

fcuser

belu.

CAKTEA

IV.

(Anulu Eomei 698, inainte de J-C. 55)

Trecerea sbelulu JEspeditiunea in Germani' a. Belulu cu Usipstiis Tencterii. Devastatiunea Menapiloru. Luptfa cu Morinii. in Britani'a.

In iern'a ce urma, candu fu anslu consulatului lui Cn. Pompeiu s Usipetii Germani s asemene Tencterii, cu mare mulime de omeni, trecur riulu Kenu, nu departe de marea unde se vers Renulu. Caus'a trecerei fii, ca nelenesciti de mai muli ani de catra Suevi, erau apesati cu belulu s impedecati dela agricultura. Gentea Sueviloru este cu neasemenare cea mai mare s mai belicosa dintre toi Germanii. Ei, se dce, au una suta de tienuture, din cari, in totu anulu, scotu din fiacare cte una miie omeni armai, pentru a se oti afora din tiera. Ceilali, cari au remasu a casa, nutrescu s pre sene s pre acei'a; ei suntu in arme la rondulu loru, peste unu anu, s acei'a remanu a casa. Asia nece agricultur'a, nece scienti'a s practic'a belului nu se ntrerupe. 1 Inse agri privai s separai la densii nu suntu nece cumu, s a remane mai multu de unu anu in unu locu, pentru a Iu cultiva, nu este invoitu. Ei vietiuiescu nu cu multu gru, ci cea mai mare parte cu lapte s carne, s se ocupa multu cu venatorea, care ocupai une, mpreuna s cu genulu mancarei, s cu esercitarea de tote dlele, s cu libertatea vietiei (pentru ca de copii nefiendu deprensi nece la una detoria, nece la una disciplina, nu fcu nece cumu nemicu in contra vointiei loru) li desvelesce poterile s face din ei omeni cu corpure de una mrime enorma. Ei au ajunsu la acea deprendere ca, in locure forte frigurose, se nu aib alte vestimente, afora de peli (cari fiendu mice, mare parte a corpului li este descoperita), s se se scalde in riure.
I.

M. Crasu,

II. Pentru negotiatori este la densii intrare, mai mult ca se cui vende cele ce au apucatu in belu, de ctu pentru ca aru dori a
i

aib
li

se

importa vre-unu lucru. Ba inca, in privirea cailoru, pentru cari Galii au forte multa plcere s i cumpera cu mare pretiu, Germanii nu se servescu cu de cei strini, dera pre acei ce suntu de tier'a loru, rei s uriti, ei prin una esercitare de tota du'a, i fcu se fia pentru cele mai mari greuti. In luptele de calarime, ei saru adese de pre cai s se lupta dinpetiore; ei deprendu asta in acelai locu caii loru, la cari, candu este de nevoia, rpede se intorcu. In morii loru nu se consider ceva mai de rosne s mai fora de barbata de ctu a se servi de siele; de aceia ei, ori ctu de pucini, cutedia a merge asupra unui numeru ori

ii
ctu de mare de neamici, cari sta pre siele. Vinulu nu Iu las nece cumu de a se importa la densii. fiendu ca credu ca prin acesta beutura omenii se molesiescu pentru a suporta trud'a, s si perdu barbati'a. III. Ei cugeta ca este una lauda forte mare pentru unu poporu, c r din colo de margenile sale, pamenturele se fie desierte in una intendere ctu mai mare; ca prin acestu faptu se areta ca mare numeru de popore nu potu sustiene ataculu loru. De acea se dce ca despre una parte de la Suevi, mai la siese sute mie de pai, pamenturele sunta desierte; la cealalt parte venu in apropiare Ubii, a crora tiera fu intensa s inflorindu, dup captulu Germaniloru ei suutu ceva mai civilisati de ctu ceilali de aceasi naiune, pentru ca atengu Kenuln, s negotiatorii venu forte adese la densii, sprinvecinetates'au deprensu cu morii Galiloru. Pre densii, des Suevii cercandu adese, prin multe bele, n'au potutu, din caus'a intenderei s a poterei Statului lom, a i alunga din tier'a loru, totui s i facura tributari s i reduser a fi multu mai umilii s mai
1 ;

infirmi.

IV. In acelai casu fura Usipetii s Tencterii, pre cari i dseramu susu; muli ani ei sustienura atacurele Sueviloru, totui la cea de pre urma f uralungati din pamenturele loru, s multe locure ale Germa-

mai

niei cutreierandule, in tempu de trei ani, 'ajunser la Eenu, in prile unde locuiau Menapii. cari aveau pre amendoue ripele riului agri, lo-

cuentie

si sate.

Acesti'a, inspaimentati de venirea unei

mulime

attn

de mari, se

strmutaser

din asiediarile ce aveau din colo de riu, s

dispunendu presiedie din coce de Eenu, i opriau de a trece. Germanii dup ce cercar tote medilocele, ne potendu trece riulu nece in potere,
din lips'a de nai, nece pre furisiu, din caus'a custodloru Menapiloru, se prefcur a se duce inapoi la locuentiele s tier'a loru; ci mergundu cale de trei dle, erasi se intorsera, s calarimea loru, facundu in una nopte totu drumulu acest'a, pre neasceptate calcara pre Menapi, cari,
incredentiati prin esploratorii loru despre retragerea Germaniloru se ce macereintorsesera fora frica in satele loru de preste Eenu.
,

Dup
fi

lara pre acesti'a s

li

apucar

naile,

mai inainte de

ce se

afla tu

par-

tea Menapiloru cari sta din coce de Eenu, lenesciti in casele loru, trecur riulu si apucanduli tote locuentiele, se nutrir remasti'a iernei

cu bucatele acestora. Y. Cesare inscientiatu despre aceste lucrure s temenduse de infirdelitatea Galiloru, fiendu-c suntu usiori. in a lua resolutiuni, s li plcu deordinariu scambarile; judeca ca nu trebuei a se increde nece cumu in ei. Este apoi acesta datina la Gali, si se constringa pre calatori a se opri, cniaru nevrendu, s sei ntrebe de cea ce fia-care clin ei au auditu sau cunoscuii despre orice lucru; apoi poporulu in eetati incungiura pre negotiatori s i constringe a spune din ce pani venu s ce au aflatu acolo. Micai prin aceste uefce s spuneri, adese ei iea resolutiuni despre afacerile cele mai nsemnate, de cari resolusiuni suntu nevoii a se cai indata, liendu ca asculta de nesce uete necerte, s mai

toi

cei

ntrebai

li

respundu lucruri intipuite

dup

voienti'a loru.

49
* VI. Cesare cunoscundu acesta deprendere, pentru c se nu intempene unu belu mai gravu, purcede * la armata mai curundu de ctu avea datina. Cumu ajun3e acolo, afla c se s petrecuser faptele pre legatiuni dela unele cetati fusera tramese la Gercari le presupusese mani, s acesti'a invitai de a se retrage dela Renu, s c tote cte ei aru fi cerutu voru fi parate de catra ele. Germanii, adui prin acesta sperantia, cutreierau acumu mai in deprtare, s ajunser in tier'a Eburoniloru si a Condrusiloru, cari suntu clieni ai Treviriloru. Cesare chiamandu pre principalii brbai din Gali'a, crediu c trebuia a disimula cele ce cunoscuse, s magulindui s imbarbatandui, apoi demanduli calarime, se determina a porta belulu cu Germanii. VII. Dup ce se prepara cu bucate s ridica calri, incepu a merge in spre locurile unde audia c se aflau Germanii. Pre candu elu era departe de unu drumu de puciue dle, venir dela ei legai, alu caroru cuventu fu acest'a 2 Germanii ne a,e nu fceau ei mai antiu belulu poporului romanu, nece nu recusau "^totui c se se bata, deca aru fi provocai, fienduc datin'a Germaniloru, remasa dela strmoi, era acest'a, de a resiste, orcine ar merge cu belulu asuprale, s a nu se rog de a fi crutiati; totui ei spuneau c veniser nevrendu, alungai fiendu din tier'a loru. Deca Romanii aru voi amiceti'a loru, ei li aru pote fi amici utili; se le de paraenture, seau se ilase a tiene acele pre cari le ocupaser cu armele. Bicedeau numai Sueviloru, cu cari nece chiaru 1 incolo, adeveratu nu er nemene diei nemoritori n'aru pote fi ecuali pre pamentu pre care ei se nu Iu pota invinge. VIII. La aceste Cesare respunse cea ce ise pru bene; inse inehiaiarea cuventului seu fii Nu potea fi nece una amicetia intre sene cu dennn er dreptu c ei, cari nu potusii, deca ei aru remane in Gali'a sera aper tier'a loru, se ocupe pre a altor'a nu se aflau in Gali'a nece cumu pamenture neocupate cari aru pote fi date mai vertosu unei mulime attu de numerose c ei, fora nedreptatrea cuiva. Inse ei poteau, deca aru voi, se se asiede in tier'a Ubiloru, ai caror'a legai erau la elu s se plngeau de injuriele Sueviloru, cerendu ajutoriulu seu. Acest'a elu o va obtiene dela Ubi. IX. Legai dsera c voru reporta aceste la ai loru, s, dup ce voru fi desbatutu lucrulu, voru reveni la Cesare, peste trei dle; cerura c intre aceste elu se nu se mute cu taber'a mai aprope de densii. Nece acest'a n'o poteau obtiene dela elu, dise; cce aflase c mare parte de calarime fuse tramesa de ei, cteva dle mai inainte, pentru a preda s a se aprovision cu grane la Ambivariti, din colo de Mos'a. Elu credea c se ateptau acei calri, s pentru acestu lucru se punea la me: :

dilocu intardare.

X. Mos'a esvoresce din muntele Vosegu, care este la margenile Lindup ce primesce unu braciu alu Renului, care se numesce Vaale, formeza insul'a Bataviloru, s nu mai departe de ctu de optudieci de mie de pai de la Renu se versa in Oceanu. Renulu inse isvogoniloru, s

rece dela Leponti,

cari locuescu in Alpi; curge rpede s in

iu

intensu, prin tier'a Nantuatiloru, Elvetiloru, Secuaniloru,

unu spaMedio-

matriciloru, Tribuciloru, Treviriloru, s candu se apropia de Oceanu,

se desface in mai muli craci, formandu multe s mari mare parte suntu locuite de naiuni feroci s barbare, se nutrescu cu pesce s oue de paseri), s se versa in
insule, (din cari

cari se crede ca

Oceanu prin mai

multe gure. XI. Pre candu Gesare nu era mai departe de neamicu de ctu de douesprediece mie pai, venir la elu legaii, precumu se regulase; intempenendulu in cale, Iu rogau forte multu ca se nu nainteze mai departe. Cumu ei nu obtienusera acest'a, cereau ca elu se trameta la calrii cari apucaser inainte ostei, s se i opresca a nu incepe lupt'a, s lorusi se li de permisiunea de a tramete legai la Ubi, ai crora capi s senatu, deca li aru da incredentiare prin juramentu, ei fceau cunoseutu ca voru acept conditiunile cari li s'aru pune de Cesare; pentru a termina acesta afacere, se li lase tempu de trei dle. Cesare vedea ca tote aceste tienteau la acelai scopu, ca urmandu una intardare de trei dle, se se intorca calrii loru, cari erau departe totui li dse ca in acea d nu va merge mai departe de patru mie de pai, pentru ndemnare de apa; acolo se se adune ei in diu'a urmatoria, ctu aru pote mai muli, pentru ca elu se ie conoscentia de cererile loru. Intre aceste tramete la prefeci, cari apucaser inainte cu tota calarimea se i inscientieze se nu atace pre neamicu, s deca inii aru fi atacai, se se tiena pena ce elu cu armat'a ar fi venitu a,prope.
;

XII. Inse neamicii, indata ce vediura pre calrii notri, cari erau in cinci mie, de s ei n'aveau mai multu de optu sute calarime, fienduc acei ce trecuser din colo de Mos'a pentru a se aprovision inca nu se ntorseser, pre candu ai notri nu duceau nece cumu tema pentru ca legaii neamiciloru pucinu mai inainte se retrasesera de se arunla Cesare, s in acesta d era armistetiu cerutu de densii,

numeru de

car

asupra calariloru notri, s indata i puser in desordine. Ai notri resistendu din nou, neamicii, dup datin'a loru, sarira diosu s ucidienduli caii s restornandu pre muli de ai notri, luar pre ceilali la fuga s i aduser in atta de mare spaima, in ctu ei nu ncetar fug'a mai inainte de ce nu ajunser in vederea armatei nostre. In acesta lupta suntu ucii din calrii notri sieptedieci s patru, intre ei unu barbatu forte bravii, Pisone Acitanu, nascutu din una familia strlucita, alu cruia bunu avuse domni'a in tier'a sa, s fuse numitu amicu de catra
senatulu nostru. Elu, alergandu in ajutoriu fratelui seu, care era incungiuratu de neamici, Iu scose din periclu; dup cecalului fu ranitu, insusi dandu diosu, restete cu mare tria, ctu tempu potu. Pre candu incungiuratu, dup ce primise multe rane, cadiuse; fratele seu, care acumu se retrsese din lupta, vediu acest'a de departe s dandu ventu
calului, se oferi neamiciloru, s fu ucisu.

XIII.

Dup

ce

urmase acesta lupta, Cesare cugeta ca nu trebuia

ii
nece a asculta pre legai, nece a acept conditiuni dela aceti omeni, cari prin insielatiune s cursa, dup ce ceruser pacea, incepusera ei era a atepta pana ce ostile neamiciloru s'aru adauge inii belulu s calarimea loru s'ar intorce, judeca a fi una prea mare nebunia; apoi cunoscundu infirmitatea Galiloru, semti ctu de multa consideratiune
;

neamicii trebuia se fi castigatu acumu la densii prin singura lupt'a acest'a elu cugeta ca nu trebuia a li las nece cumu tempu de a ace se decise asupra acestoru lucrure s puc nescari resolutiuni.
;

Dup

comunica cu cestorele s legaii resolutiunea sa, ca nu va las se treca nece una d pentru a^d batai'a, veni una impregiurare forte favorabile, adec, a dou'a d demanetia, Germanii, in mare numeru, usandu de aceasi perfidia s prefacere, venir la elu in tabera, insociti de toi capii s cei mai in etate ai loru, s, cumu dceau, pentru a se justifica
si

ca contrariu de

cumu

se regulase s

cumu

ei

inii ceruser, incepusera

una data, deca aru pote, se capete armistetiu prin amgire. Cesare bucuranduse ca ei i se oferiser, comanda
batai'a in du'a trecuta, s totu

de a
t'a

retiene 1

insusi scose din tabera tote ostile s

comanda

calari-

meia merge
XIV.

la cod'a ostei, fienduca credea ca era

spaimentata de lup-

de curendu.

ce dispuse armat'a pre trei linie si fcu rpede una cale de optu mile, ajunse la taber'a Germaniloru, mai nainte de ce ei se pota semt cea-a ce se petrecea. Spaimentati de una data in tote privirele s prin absenti'a celoralalti ai s prin rapedea nostra venire loru, s ne avendu tempu nece de a tiene consiliu, nece de a apuca armele, ei se turbura nesciendu ce ar fi mai bene, se esa ore cu ostile asupra neamiciloru, seau se apere taber'a, ori se si caute scparea in fuga. In tempu ce temerea loru se intielegea de pre fremetulu s agitaiunea loru, militarii notri, interitati de perfidi'a din du'a trecuta, se aruncar asupra taberei. In acestu locu acei ce potura apuca indata armele, restetera catra la ai notri s incepura lupt'a intre care s sarcine; inse cealalt multme a copiiloru s a femeieloru loru (cce ei cu tote ale loru essera din tiera s trecuser Renulu) incepura a fugi in tote prile, dup cari Cesare tramese calarimea pentru a i urmri.
,

Dup

XV. Germanii audndu

la spatele loru strigate s

vediendu ca

ai

loru erau macelati, lapedara armele, lasara stegurele s se

afora din tabera; apoi candu

aruncar

ajunser la confluentele Mosei s Renului, desperandu de a si pote continua fug'a dup ce mare numeru din ei fura ucii, cei remasi se aruncar in riu, s acole repusi de temere, de ostenelasdepotereariului,perira. Ai notri, dup att'a temere de acestu belu, fiendu ca numerulu neamiciloru fuse de patru sute treidieci mie de capete, se intorsera in tabera, toi pana la unulu, prea pucini fiendu raniti. Cesare permise aceloru pre cari i retienuse in tabera de a se duce; ei temenduse de supliciele s torturele din partea Galiloru, ale crora pamenture le devastaser, dsera ca voiau a remane' la elu. Cesare li dede acesta voia.
,

2L
XVI. Dup ce termina belulu cu Germanii, Cesare statui, din mai multe cause, ca trebuia a trece Eenulu. Cea mai intemeiata din aceste fu fienduc vedea pre Germani impinsi attu de usioru a veni in Gali'a, voi ca ei inca se se tema pentru bunurele loru, candu aru vede* ca armat'a poporului romanu s potea s cutedi a trece Kenulu. Se adause
:

loru,
s

inca la acest'a, ca acea parte de calarime a Usipetiloru s a Tencteride care am amentitu mai susu ca trecuse Mos'a pentru a preda
sei, se

a se aprovision cu grane, s ca nu fuse in lupta, dup fug'a sociloru retrsese preste Eenu, in tier'a Sigambriloru, s se unise cu ei. La cari dup ce Cesare tramesese nunei, ca se cera a i da pre acei ce fcuser belu se si Galiei, ei respunsera ca imperiulu poporului romanu finiea la Eenu; ca deca credea injustu ca Germanii se treca in Gali'a fora voi'a sa, de ce elu pretendea pentru sene a ave orecare dominatiune s potere din colo de Kenu ? ra Ubii cari senguri dintre poporele de preste Kenu tramesesera legai la elu, fcuser amicetia s dedesera ostatici, Iu rogau forte multu, ca se li vena in ajutoriu, fienduc erau greu apesati de catra Suevi; seau deca occupatiunile republecei l'aru impedec a face acest'a, numai se treca armat'a din colo de Eenu acest'a li va fi destulu pentru ajutoriu s pentru speranti'a in venitoriu. Attu era numele s opiniunea armatei sale, dup ce nvinsese pre Ariovistu s dup ce urmase lupt'a de curundu, chiaru la naiunile cele mai ndeprtate ale Germaniloru, in ctu ei aru pote fi aperati prin numele s amiceti'a poporului romanu. Ei oferiau una mare multme de nai spre a transporta armat'a. XVII. Din acaste cause pre cari le amentii, Cesare decernuse a trece Eenulu; inse a trece cu nai, elunece nu judeca a fiindestulu de securu, nece credea a fi de demnitatea sa s a poporului romanu. Asia dera, de s una prea mare dificultate pentru a face unupodu i se punea inainte r din caus'a rapediunei, a latmei s a aduncimei riului, totui cugeta ca trebuia a-si pune poterea pentru a face acest'a seau altmentre de a nu duce armat'a de cea-a parte. Elu stabili dece acestu planu pentru podu. Cte doui tarasi de unu petioru s diumetate 1 pucinu ascuii in partea din diosu, mesurati dup aduncimea riului, i mpreuna intre sene
: ,

unu intervalu de doue petiore. Candu i dedese in riu s i nfipsese cu ajutoriulu machinelorn, i btea apoi cu berbecele, nu ca tarasii dreptu perpendiculari, ci plecai, ca se ste nclinai dup curgerea riului. In faci'a acestora, totu cte doui, in acelai modu impreunatit la unu intervalu de patrudieci petiore despre partea inferiore, i btea intorsi contra poterei s a i ataiei riului. Acesti'a s unii s alii erau unii prin una granda pusa de asupra loru, grosa de doue petiore, ctu 2 s btuta din amenera de deprtata impreunatur'a a cte doui tarasi doue prile, la capete, cu cte doue cuie mari. Cumu ei erau deschii
la
,

in

una parte

unii in

cealalt'a, att'a era tari'a s astufeliu

natur'a

lucrariloru, ca cu ctu ap'a

btea cu mai mare

potere, cu attu ei se

tieneau mai strinsu legai. Aceste scaune erau unite cu lemne, puse

st
de a lungulu podului, s aternute cu grandesiore s erate. Nu mai pucinu s iu partea dela vale a riului erau batuti oblicu tarasi, cari, pui ca redmu (proprele) s impreunati cu intregulu opu se susin poterea apei; s asemene alii in partea din susu de podu, la ore care distantia, ca deca trunchi de arbori seau nai aru fi date pre apa de barbari, pentru a strica podulu, prin aceste aperatorie se fia nemicita po-

terea aceloru lucrure, s se

nu fac

stricatiune podului.

XVIII.

Dup

ce totu lucrulu este terminatu in diece dle de

candu

incepuse a se transporta lemnulu, armat'a trece de cea-a parte. Cesare lasandu la amendoue caprele podului unu presiediu tare, apuca spre
tier'a

ceruudu pacea

Sigambriloru. Intre aceste dela multe popore venu la elu legai, s amiceti'a, crora li respunde cu bunetate s li demanda ca se i aduc ostatici. Inse Sigambrii, dup ce din tempulu
se
s Usipeti,

candu incepuse a se construi podulu

dui acei din Tencteri

pre cari

preparaser de fuga, consiliani aveau la densii, se retraser

s se

din tier'a loru, luaser cu sene tote ale loru

ascunsesera in sin-

gurti

in pduri.
dle in tier'a loru,

XIX. Cesare intardandu pucine

focu totororu sateloru
s

dup
fi

ce dede
incalcati

locuentieloru, s secera granele 1 , se retrase

in tier'a Ubiloru, s promitienduli ajutoriulu seu, deca aru

de catra Suevi, cunoscu dela densii ca S nevii, dup ce prin esploratori aflaser ca se fcea podulu, tienendu consiliu, dup datin'a loru, tramesesera nunei in tote prile ca se se strmute din cetati, se pun in pduri copiii, femeiele s tote ale loru, s toi acei ce poteau porta armele se se adune intr'unu locu; ca acest'a se alesese camu in mediloculu regiuniloru pre cari le ocupau Suevii; ca aci ateptau venirea Komaniloru s acole decisesera a se bate. Cesare candu afla ace'st'a, fiendu c-si implenise tote acele scopure pentru cari decisese a trece cu armat'a, anume, ca se arunce frica in Germani, se-si resbune asupra Sigambriloru, se libereze pre Ubi de impresurare, dup ce stetese optuspredieee dle in totulu peste Renu, crediendu ca fcuse destulu, s pentru lauda, s pentru utilitate, reveni in Gali'a s strica podulu. XX. Kemasese una mica parte din vera, s cu tote ca iern'a este tempuria in aceste locure, cce tota Gali'a se afla situata spre medianopte, totui Cesare se puse a purcede in Britani'a, fiendu ca sci ca mai in tote belele cu Galii de acolo se oferi ajutoriu neamiciloru notri. Deca ar lipsi tempulu pentru a porta belulu, totui credea a i fi de mare utilitate, deca celu pucinu ar fi mersu in insula, ar fi observatu natur'a locuitoriloru s ar fi cunoscuii locurele, porturele, intrrile, lucrure cari mai tote erau necunoscute Galiloru. Cace nemene afora de negotiatori, nu se duce usioru in acea tiera, s chiaru acelora nu li este altu ceva cunoscutu afora de cost'a maritima s de acele regiuni cari suntu in faci'a Galiei. S asia chiamandu la sene negotiatori de pretotendene, nu potii afla nece cta era mrimea insulei, nece ce s tu de tari naiuni locuiau in ea, nece ce datina de belu aveau, seau

54

cu ce asiediamente se serviau; nece cari erau porturele favorabili pentru una mulime de nai mai mari. XXI. Pentru a cunosce aceste, mai nainte de a face cercare, tramete cu una naie lunga pre C. Volusenu, crediendulu ca era capace pentru acest'a. Elu i manda ca dup ce ar fi cercetatu tote lucrurele, se se intorca la elu ctu mai curundu. nsui cu tote ostile purcede la Morini, fienduc de acole era forte scurta trecerea in Britani'a. Demanda a se aduna acolo naile de oriunde, din regiunile vecine, s flot'a pre care o fcuse in ver'a trecuta pentru belulu veneticu. Intre aceste, planulu seu fiendu cunoscutu s prin negotiatori reportatu Britaniloru, dela multe State ale acestei insule venu la elu legai, ca se promit ca dau ostatici s se supunu imperiului poporului romanu. ce i asculta, asecurandui de bun'a sa voientia s consiliandui ca se remana constani in acestu semtmentu, i las se merga a casa, s mpreuna cu ei tramete pre Comin, pre care insusi, dup ce nvinsese pre Atrebati, Iu asiediase acole rege, a cruia s barbata s prudentia le recunoscea, pre care s-lu credea fidele, s a carui'a autoriti in acele regiuni mare era. Acestui'a i demanda se merga la cari cetati ar pote, se le consilieze de a dori protectiunea poporului romanu, s se le anuncie ca elu va veni curundu acolo. Volusenu dup ce observa regiunile, pre ctu i potu fi cu potentia lui care nu cutedi a es din naie s a se ncrede in barbari, a cincea d se intorce la Cesare s i raporta cele ce observase acolo. XXII. In tempu ce Cesare sta in -aceste locure pentru a para naile, dela mare parte a Moriniloru venir la elu legai, cari se se scuseze de portarea din tempulu trecutu 1 caca omeni barbari s necunoscutori de datin'a nostra, fcuser belu poporului romanu, s se promit ca voru face cele ce li ar fi demandatu. Cesare cugeta ca pentru sene acest'a se intemplase indestulu de favorabile, fiendu ca elu nece nu voia a las in urm'a sa neamici, nece nu avea ndemnare de a porta belu cu densii, diu caus'a tempului anului, nece .nu judeca ca aceste ocupatiuni, cu nesce lucrri attu de mice, trebuia a le preferi espeditiunei in Britani'a. Li demanda dece mare numeru de ostatici. ce i fura adui, primi supunerea loru. Candu se adunar s se ntrunir aprope la optudieci nai onerarie, cea ce elu credea a fi destulu pentru a transporta doue legiuni, orice nai lunge avea afora de aceste le distribui cestorelui, legatiloru s prefectiloru. Pre longa aceste avea inca optusprediece nai onerarie, cari erau tienute de ventu la optu mie de pai din acelu locu, in ctu nu poteau veni in acelai portu. Pre aceste le distribui calariloru; armat'a remasa odede legatiloru L. Tituriu abinu s L. Aurunculeiu Cofa, pentru a o duce la Menapi s in acele tienuture ale Moriniloru dela cari nu veniser la elu legai ; era lui P. Sulpiciu Eufu legatulu, cu unu presiediu ce credea a fi indestulu, i comanda a tiene portulu. XXIII. ce dispuse aceste lucrure, dandu unu ventu favorabile

Dup

Dup

Dup


ii
pentru navigatu, elu ridica ancurele, camu la a trei'a veghia, s co1 a se sui in nai s calariloru de a merge la portulu ulteriore a Iu urma. Fienduca ei esecutara acest'a pucinu mai tardu, elu ajunse, camu la a patr'a ora din d lenga Britani'a, numai cu cele antie nai, s acolo vediu ostile neamiciloru standu armate pre tote delurile. Namarea er cuprensa de muni in unu modu tur'a locului er acest'a attu de angustu, in ctu de pre inaltimi se potea arunca cu armele in tiermu. Judecandu ca loculu acest'a nu er nece cumu favorabile pentru a debarca, elu atepta in ancure pana la a nou'a ora, c se vena acole s celelalte nai. Intre aceste convocandu pre legai s pre tribunii militariloru, li spuse s cele ce atlase dela Yolusernu s cele ce voia se precumu cere artea militare, mai alesu infac, s li recomanda c treprenderile maritime, cumu ele au una micare rpede s nestabile, ce i las se esecute la semnulu seu s la tempu tote operaiunile. 2 favose merga, avendu in acelai tempu s ventulu s starea marei rabili, dede semnulu, s ridicanduse ancurele, merse mai optu mie de pai dela acelu locu, s stete cu naile la unu tiermu deschisu s planu 3 XXIV. Inse barbarii intielegundu scopulu Eomaniloru, dup ce tramesera nainte calarimea s esedarii, cu cari ei au datin'a a se servi in lupte, urmandu s celelalte oti ale loru, impedecau pre ai notri a debarca. Dificultatea er forte mare din aceste cause, c naile nostre, pentru mrimea loru, nu poteau fi dispuse de btaia de ctu la largulu marei; militarii apoi in locure necunoscute loru, cu manele impedicate s iDcarcati cu greu'a s marea loru sarcina de arme, trebuia de una data s a sari din nai, s a sta s in mediloculu valureloru, s a se s lupta cu neamicii, pre candu acesti'a'seau de pretermu seau inaintandu pucinu in apa, liberi cu tote membrele loru, in lecure bene cunoscute loru, aruncau cu armele, fora a duce tema, s se rapediau cu caii loru, deprensi la acest'a. De cari lucrure ai notri inspaimentati s in lupte de genulu acest'a nece cumu esperienti, nu naintau cu aceasi ardore s cu acelai zelu, cu cari erau deprensi a se servi in luptele pre uscatu. XXV. Cesare, indata ce i vediu asia, comanda c naile lunge, a crora s form'a er mai multu necunoscuta barbariloru 1 s micarea mai usiora, se fia deprtate pucinu de naile onerarie, se le mene rpede cu lopatile, se le asiedie spre laturea deschisa a neamiciloru, s de acolo se i resping s se i ndeprteze cu fundele, cu sagetele s cu tormentele. Acesta micare fu de mare utilitate la ai notri. Cce barbarii, turburai s de form'a nailoru s de micarea lopatiloru, s de genulu necunoscutu alu tormenteloru, se oprir s se s retraser pucinu. In tempu ce ai notri esitau, mai-cu-sema din caus'a aduncimei marei, acelu ce porta acil'a legiunei a diecea invocandu dieii c intreprenderea sa 2 se fia cu fericire legiunei sele, Sariti comilitoni, dise, deca nu voii a trad neamiciloru acil'a eu de securu voiu fi implenitu detori'a mea catra republica s catra generariu. Dcundu aceste cu voce tare, elu se arunca din naie s incepu a merge cu acil'a spre

manda

Dup

JL1
neamici. Atunce ai notri imbarbatanduse intre sene ca se nu sufere att'a desonore, sarira toi din naie; pre acesti'a vediendui alii din naile apropiate i urmar s ei, s se apropiara de neamici.

XXVI. Se batura cu inversiunare din amendoue prile; totui ai notri, fienduc nu poteau a-si conserva rondurele, nece a se tiene cu tria, nece a urma stegurele, s unii din una naie alii din alfa se stringea la care cu mu Iu intelniau, erau greu turburai. Neamicii inse, cunoscundu tote vadurele, indata ce de pre tiermu vedeau pre unii din ai notri esndu isolati din naie, se rapediau cu caii s i atacau, cumu erau impedecati; mai muli impregiurau pre pucini; alii despre laturea deschisa aruncau cu armele asupra totoroni. Cesare vediendu acest'a comanda ca se imple cu militari luntrile nailoru lunge, precumu s naile speculatorie pre cari i vedea in periculu, acelora trametea ajutoriu. Ai notri indata ce se aflara pre uscatu, urmandui toi ai loru, se aruncara asupra neamiciloru s i puser in fuga, era mai departe nu potura a i urmri, fienduc calrii nu potusera a si tiene calea s a ajunge la insula. Acest'a un'a lipsi furtunei ndatinate a lui Cesare 2 XXVII. Neamicii invinsi iu lupta, cumu se linescira de fug'a loru, indata tramesera la Cesare legai de pace; ei promisera ca voru da ostatici s ca voru face orice li aru fi demandatu. mpreuna cu aceti legai veni Comiu Atrebatele, de care aretasemu mai susu ca fuse nainte tramesu in Britani'a de catra Cesare. Elu debarcase s in calitate de oratoriu ducea la densii mandatele generariului, candu ei Iu prensera s Iu aruncar in fere; apoi, dup ce urmase lupt'a, Iu liberrara s la cererea pacei aruncar asupra multmei culp'a acestei fapte, s se rogara ca se li se ierte pentru nescienti'a loru. Cesare plangunduse ca dup ce ei dela sene tramesesera legai la continente s ceruser dela elu pacea, fcuser belu fora causa, dise ca li ierta nescienti'a loru, s li demand ostatici; din cari ei parte s dedera indata, era parte, ceruta din locure mai deprtate, dsera c o voru da in pucine dle. Intre aceste ei comandar la ai loru de a se intorce la locurele loru, s capii ncepur a veni de pretotendene s a recomanda
:
.

lui

Cesare

pre sene inii s cetatle.

fuse intarita prin aceste lucrare,

XXVIII. Candu pacea

dle de

dup

patru
s'a a-

candu venise in Britani'a, cele optusprediece nai de cari

retatu

mai

superiore, cu

susu, s cari transportau pre calri, purcesera din portulu unu ventu lenu. In tempu ce se apropiau de Britani'a s

erau vediute din tabera, de una data se esc una furtuna attu de mare, c nece un'a din ele nu potu a si tiene calea inainte, ci unele fura duse inapoi totu la loculu de unde purcesesera, era celelalte aruncate cu mare periculu la partea inferiore a insulei, care este mai spre apusu; ele de s aruncar ancurele, totui, fiendu c valurile intra in ele, de nevoia trasera la largalu rnarei, pre una nopte teribile, s ajunser
la continente.

XXIX.

In acea-asi nopte se intempl ea lun'a se

fia

plena,

tempu

ii
producu de ordinariu cele mai mari cresceri de apa in Oceanu, 1 Astfeliu in acelai tempu vaera necunoscuta la ai notri lurele agitate ale marei impleau naile lunge, cu cari Ce sare fcuse a se transporta armat'a si pre cari li retrsese la tiermu, era furtun'a btea naile onerarie, cari erau in ancure, s ai notri nu aveau nece una potentia de a li derege seau de a le ajuta. Dup ce se stricaser mai multe nai, cumu cele remase, perdiendu funile, ancurele s celecea ce lalte armamente, nu erau in stare de a naviga, mare turburare se fcu in tota armat'a nostra; cace nu neaperatu trebuia se urmeze erau alte nai cu cari se pota a se intorce, s lipsiau tote lucrurele ce suntu de necesitate pentru a repara pre cele cu lipsure; s fienduc toi recunosceau ca trebuia a ierna in Gali'a, nu se ingrigise de grane pre ierna pentru Britani'a. XXX. Aflandu despre aceste impregiurari, capii Britaniei, cari dup batai'a urmata, se ntruniser pentru a face cele ce li demandase Cesare, se vorbir intre sene, s vediendu ca Eomaniloru li lipsiau s calrii, s naile s granele, s cunoscundu miculu numeru alu osteniloru notri de pre pucin'a intendere a taberei, care era inca s mai angusta prin acea ca Cesare transportase legiunile fora sarcine, judecar ca celu mai bunu lucru de intreprensu era de a face rebeliune, a ni opri granele s bucatele, s a tragan lucrulu pre ierna, fienduc aveau ncrederea ca invingundune seau inchidenduni intorcerea, nemene nu va mai trece dup acea-a in Britani'a, pentru a porta belu asuprale. XXXI. Asia dera din nou facundu conjuratiune, ei incepura a se retrage pre incetulu din tabera s a stringe in ascuns u pre ai loru dela cmpia. Inse Cesare de s inca nu cunoscuse consiliele loru, totui, de pre sortea ce avusera naile sale s de pre acea-a ca ei ntrerupser a dare ostaticii, prepunea va se urmeze acea ce s'a s intemplatu. S asia elu prepara mediloce pentru tote casurele cace in fia-care d s aducea in tabera grane din agri, s intrebuinti lemnulu s aciai'a nailoru ce fu sera mai greu stricate, pentru a repar|pre celelalte, s demand de se aducea de la continente cea ce er de nevoia pentru aceste

candu

se

s acest'a

lucrure. S asia fienduc militarii esecutau lucrulu cu celu

zelu,

mai mare

dup

ce douesprediece nai remasera perdute, elu

fcu

ca celelalte

se pota bene naviga.

XXXII. In tempu ce se lucrau aceste, s una legiune care se numiea, a sieptea, era tramesa, dup datina, pentru a face provisiune de grane, ne danduse pana in acelu tempu nece unu prepusu de belu, fienduc
parte de omeni se aflau totu la campure, era parte veniau dese ori cbiaru in tabera, acei ce erau in staiune la pori inscientiara pre Cesare ca una pulbere, mai mare de ctu urmeza de ordinariu, se vedea
in acea parte
era,

unde

se dusese legiunea. Cesare

prepunendu cea ce

ca barbarii

fcuser vre-unu nou

planu,

comanda ca

coortile ce

remase

erau in staiuni se purceda cu sene intracea parte, ca doue din cele se inlocuesca pre aceste in staiuni s ca celelalte se se armeze

ii
elu. Candu naintase puci nu departe dela tabera, vediu ca ai sei erau strimtorati de neamici s cu greu resisteau, s ca legiunea standu ndesita, din tote prile se aruncau cu armele
s se

urmeze indata

dup

asupra ei. Cce, fiendnc tote granele fusera strinse din celelalte parti, s remasesera numai in una parte, neamicii, prepunendu ca ai notri voru veni acolo, se ascunsesera noptea in pduri; apoi pre candu legiunarii, lasandu armele, erau desipati s ocupai cu secerisiulu, atacandui de una data, dup ce ucisesera pucini, pre ceilali cu rondurele ne asiediate i perturbaser ; totu una data i impregiurasera cu calarimea
s esedele.

XXXIII. Genulu luptei din esede este acest'a. Mai antiu ei alerga cu caii in tote prile s arunca cu armele, si prin insasi terorea cailoru s uetulu roteloru, turbura mai totu deuna rondurele neamice; apoi candu au petrunsu intre turmele de calri, saru din esede s se lupta din petiore. Intre aceste menatorii cailoru s ducu pre incetulu din lupta s asiedia ast-feliu carele, ca lupttorii, deca suntu strimtorati de multmea neamiciloru, se aib unde a se retrage cu ndemnare. Asia ei oferu in lupta rapedtatea calariloru s statori'a pedestriloru, s prin una practica s esercitatione de tote dlele ajungu pana la attu, ca suntu deprensi a opri, in unu locu inclinatu s riposu, caii loru in fuga, a i modera s a i intorce in scurtu tempu, a nainta rpede pre oite, a st pre jugu, s de acole a se intorce forte iute in care. XXXIV. In aceste impregiurari, candu ai notri fusera pui in desordine prin acestu nou modu de lupta, Cesare li aduse ajutoriu dreptu la tempu; cce la venirea sa neamicii se oprir, s ai notri se lenescira de temere. ce urma acest'a, Cesare judecandu ca tempulu er nefavorabile pentru a provoca si a ncepe lupt'a, se tienu in loculu seu, s dup ce trecu pucinu tempu, readuse in tabera legiunile. In tempu ce se petreceau aceste, s pre candu toi ai notri erau ocupai, acei cari erau remasi in campure se retrasesera. Mai multe dle de-a-rendulu urmar tempestati cari s pre ai notri i tienea in tabera s pre neamici i impedec a ne ataca. Intre aceste barbarii tramesera in tote prile nunti, inscientiara pre ai loru despre miculu numeru alu osteniloru notri, s li aretara ctu de mare usiorentia li se da pentru a face una preda s a se libera pentru totudeuna, deca aru fi alungatu pre Komani din tabera. Cu modulu acesta adunandu in scurtu tempu multme de pedestrime s de calarime, ei venir asupra taberei. XXXV. Cesare de s intielegea ca are se urmeze totu acea ce se petrecuse in dlele precedeni, ca neamicii deca aru fi respini, au se scape de periclu prin rapedtatea loru; totui avendu c la treidieci de calri, pre cari Atrebatele Comiu, de care s'a dsu mai nainte, i transportase cu sene, dispuse legiunile in btaia, naintea taberei. Incependuse lupt'a neamicii nu potura sustiene mai indelungu ataculu militariloru notri s intorsera spatele. Ai notri i urmrir attu locu ctu potura face dup iutmea s poterile loru, s ucisera muli din ei; apoi

Dup

stricandu

ardiendu totu ce se afla ia una mare intendere, se reintor-

venir la Cesare legai tramesi de neamici pentru pace, Elu duplec numerulu de ostatici pe care Iu ceruse mai inaints, s demand c se i aduc la continente, cce fiendu aprope tempulu ecinoptiului, credea ca nu trebuia a se espune de a naviga iern'a cu nesce nai nesolide. Dandu unu ventu favorabile, elu ridica ancurele pucinu dup mediulu noptei, s tote naile ajunser in buna stare la continente. Inse din aceste, doue onerarie nu potura ajunge la acelesi porture c celelalte, s fura duse pucinu mai in diosu. XXXYII. Pre candn aprope trei sute de militari, cari debarcaser din aceste nai, se duceau spre tabera, Morinii pre cari Cesare, plecandu in Britani'a, i lsase supui, adui prin speranti'a de preda, i impregiurara, mai antiu cu unu numeru nu asia de mare din ai loru, s li demandara, deca nu voiau a fi ucii, a depune armele. Militarii facura orbele s resisteau, candu, la strigatele neamiciloru, se adunar indata la siese mie de omeni. Cesare inscientiatu despre acestu lucru, tramese calarimea din tabera in ajutoriu la ai sei. Intre aceste ostenii notri sustienura ataculu neamiciloru, se luptar mai multu de patru ore, cu mare brbia, s in tempu ce ei pucine rane priimira, pre muli din neamici ucisera. Inse dup ce calarimea nostra ajunse in vederea loru, neamicii, aruncandu armele, dedera dosu, s mare numeru dineifuucisu. XXXVIII. A dou'a d, Cesare tramese pre T. Labienu legatulu, cu legiunile pre cari le readusese din Britani'a, asupra Moriniloru, cari fcuser rebeliune. Cumu ei n'aveau unde se se retrag, pentru c erau secate blile cari li serviser de adapostu in anulu trecutu, cadiura mai toi in poterea lui Labienu. Era legaii Q. Tituriu s L. Cofa, cari se duseser cu legiunile in tier'a Menapiloru, se intorsera la Cesare, dup ce devastaser toi agrii, culesesera panile s dedesera focu locuentieloru, cce Menapii toi se ascunsesera in desimea paduriloru. Cesare asiedi la Belgi iernaticele totororu legiuniloru. Acolo i tramesera ostatici numai doue State din Britani'a, era celelalte neglesera. ce se obtienura aceste sucese, senatulu, in urm'a epistoleloru lui Cesare, decernu suplicatiuni in tempu de douediece de dle 1

sera in tabera. XXXVI. In aceasi d

Dup

CAKTEA V
(Anulu Eomei 699, nainte de
J. C. 54).

A dou'a espeditiune in Britani' a.

Luptele cu
ei.

Defeciunea lui Ambiorige a lui Cativolcu. Calamitatea Sabinu. Bataliele cu Nervii mortea legatiloru Cofa Eburonii. Mari micri in Gali' nvingerea Treviriloru.
s

Descriptiunea acestei

tieri s

alocuitoriloru.

si

a.

I. Sub consulatulu lui Luciu Domitiu s Apiu Claudiu, Cesare mergundu din iernatice in Itali'a, precumu avea datin'a a face in toi anii, comanda legatiloru, pre cari i pusese in capulu legiuniloru, c se ingrijeasca in tempulu iernei a construi ctu aru pote mai multe nai, s a

repara pre cele vechie. Elu da mesur'a s form'a loru. Pentru a le ncarc s trage la uscatu 1 cu rapeditiune, le- face mai pucinu inalte de ctu acele cu cari avemu datin'a a ne servi in marea nostra 2 s acest'a cu attu mai multu, ca elu cunoscea c din caus'a deseloru scam,

s reflusului, valurele in Oceanu erau mai pucinu mari. Pentru a transporta multa ncrctura s mare numeru de cai, le face mai late de ctu acele cu cari ne servimu in celelalte mari. Elu co-

bari ale flusului

manda
arma

c se

le

fac

cu velure
fi

cu lopate, lucru pentru care mic'a

loru inaltme multu este favorabile. Cele ce er de necesitate pentru a

nrile

aduse din Ispani'a. Dup ce tiene aduaudia c Pirustii devastau, prin incursiunile loru, partea vecina a provinciei. Ajungundu acolo, demanda osteni stateloru, s comanda a se aduna la unu locu anume. Pirustii inscientiati de acestu lucru, trametu la elu legai, cari se i spun c nemicu din faptele petrecute nu se fcuse cu consiliulu natiunei, s se i arete c ei erau parai a satisface in orice modu daunele. Priimindu rogamentea loru, Cesare le demanda ostatici s le prescrie a i adduce la una d fisa; de nu voru face asia, elu li areta c va
naile, elu

demanda a

G-aliei citeriore, pleca in Iliricu, fienduc

urmri
fisata,

Dup ce ostaticii suntu adui la diu'a demandase, elu numesce arbitri intre amendoue tierele cari se estime daunele s se decid indemnitatea. II. Terminandu aceste lucrure s tienendu adunrile, se intorce in Gali'a citeriore, s de aice pleca la armata. Candu ajunse acolo, inspectandu tote iernaticele, gasesce c prin zelulu estraordinariu alu osteniloru, in una lipsa estrema de tote lucrurele erau construite la siese sute nai de speci'a ce aretaramu mai susu, precumu s alte douedieci
tier'a loru prin resbelu.
li

precumu

optu nai lunge, s ca nu multu lipsiea pentru ca in pucine dle se ce lauda forte multu pre militari s pre fi date in mare. acei ce conduseser lucrulu, li areta ce voia se fac, s comanda c toi se se adune la portulu Itiu, dela care elu cunoscea a fi forte comoda trecerea in Britani'a, departe la treidieci mie de pai dela continente. Pentru acesta intreprendere las militari ctu i se pru indestulu insusi purcede, cu patru legiuni usiore s optu-sute calri, in tier'a Treviriloru, fienduc acesti'a nece nu venieaula adunri, nece nu se sus

pota

Dup

puneau comandantelui

seu, s se dicea ca solicitau pre

Germanii de

dincolo de Eenu. III. Acesta cetate (a Treviriloru) este cu neasemenare cea

mai cu

potere din tota Gali'a in calarime, s are mari oti de pedestri, s precurmi aretaramu de-asupra, atenge Eenulu. In acesta tiera doui se lup-

tau intre sene pentru potere, Indutiomaru s Cingetorige; din cari cestu alu douile, in data ce se afla de venirea lui Cesare s a legiuniloru, se duse la densulu, Iu incredenti c elu s toi ai sei voru remane in detori'a loru s nu se voru desface de amiceti'a poporului romanu apoi i spuse cele ce se lucrau la Treviri. Inse Indutiomaru se puse a aduna calarime s pedestrime, s pre toi acei cari prin etatea loru nu poteau fi in arme, ascundiendui in pdurea Arduena, care cu imensa-i mrime se intende prin medi-loculu tierei Treviriloru, de la riulu Kenu pana la margenea Remiloru, se para de belu. Dera dup ce unii din cei mai nsemnai din acesta tiera, s determinai prin legaturele loru cu Cingetorige, s inspaimentati de apropiarea armatei nostre, venir la Cesare s incepura c privai a i face cerere de bunurele loru, fienduc ei nu poteau face nemicu pentru tiera, Indutiomaru, temenduse c se nu fia parasitu de catra toi, tramete legai la Cesare, Cumu c elu pentru acea nu voise a se deprta de ai sei s a veni la elu, pentru c mai usioru se pota tiene in detoria cetatea, c nu cumva, cu ducerea a tota nobilimea, plebea prin ignoranti'a ei se cada in vre-unu pecatu ; c de aceea cetatea era in poterea sa, s c deca Cesare i ar permite, va veni la elu in tabera s va las la dreptatea lui sortea sa s a tierei sale. IV. Cesare, de s intielegea din ce causa i se dceau aceste, s ce impregiurare indepart pre Indutiomaru dela planulu ce fcuse, totusi r c se nu fia constrinsu a-si trece ver'a la Treviri, dup ce tote lucrurele erau preparate pentru belulu in Britani'a, demand lui Indutiomaru c se vena la elu cu doue sute de ostatici. Aducunduise ace;

aceluia, pre cari anume i ceruse, remana constante in detoria. Totui nu mai pucinu chiamandu la sene pre cei mai antiu dintre Treviri, i trase cte pre unulu in partea lui Cingetorige, fiendu c elu credea nu numai a i face dup meritu, dera c er de mare interesu c autoritatea acestui'a intre ai Sei se fia ctu se pote mai mare, c unu omu alu cruia
sti'a,

intre ei fiiulu s

toi consngenii

Iu consola si Iu consilia se

devotamentu pentru sene Iu recunoscuse attu de multu. Acesta fapta greu o suferi Indutiomaru, c i micsior creditulu intre ai sei, s de unde

elu er acumu mai de inainte cu anima neamica mai aprensu prin acesta dorere.

catra noi, deveni

multu

V. ce regula aceste lucrure, Cesare se duse cu legiunile la portulu Itiu. Acolo afla ca patrudieci vase, cari er fcute la Meldi, res-

Dup

pense de una fortuna, nu potusera urma calea, s ca se intorsesera acolo de unde purcesesera; era pre celelalte le gasesce parate pentru a naviga s indiestrate cu tote lucrurele. Totu acolo se aduna calarimea. a tota Gali'a, in numeru de patru mie, s cei mai nsemnai cetatiani din tote cetile. Cesare decisese c unu micu numeru din acesti'a, acarora credentia catra sene i er nvederat, se remana in Gali'a, era pre ceilali se i duca cu sene in locu de ostatici, fiendu c se temea de una micare a Galiei, candu elu ar fi absente. VI. Er mpreuna cu aceti nsemnai cetatiani Dumnorige Eduulu de care noi am vorbitu mai inainte. Pre acest'a decisese a Iu ave cu sene intre cei antiu, fiendu c Iu cunoscea doritoriu de lucrure noue, doritoriu de potere, cu mare anima, cu mare autoritate intre Gali. La acestea se adugea c Dumnorige dsese in adunarea Eduiloru c i se oferiea de catra Cesare domni'a cetatei loru, vorbe pre cari Eduii greu le suferiau s nu cutediau atramete legai la Cesare, nece pentru a recus nece pentru a Iu rog. Acestu faptu Iu cunoscuse Cesare dela ospetii sei. Dumnorige caut mai antiu, cu multe rogatiuni, c se fia lasatu in Gali'a, pretestandu parte c nedeprensu a naviga pre mare, ce se temea, parte c era impedecatu prin motive religiose 1 vediu c acest'a i se recus cu cerbicia, perdiendu tota speranti'a de a o capet, incepu a solicita pre principalii cetatiani ai Galiei, a i lua
.

Dup

la

una parte cte pre unulu s a i consilia c se remana la continente; a i inspaiment necontenitu prin temerea c nu fora causa se fcea c Gali'a se fia despoiata de tota nobilimea; c acest'a er scopulu lui Cesare c pre toi acei cari se temea a i ucide in vederea Galiei, trecundui in Britania, acolo se li ie viati'a. Altora li d cuventu s li cepentru Gali'a ei se fac prin colui Cesare de catra mai muli. Cesare fiendu c dedese attu de multa consideratiune cetatei Eduiloru, decise a reprime pre Dumnorige s a Iu intorce dela planulu seu, prin orice mediloce. Fiendu c vedea c nebuni'a acestui'a mergea crescundu din ce in ce mai multu, judeca c trebuia de a veghi c se nu pota a i face vre-unu reu se
rea juramentu c cea ce ar
fi

utile

mune intielegere. Aceste erau reportate VIL Dup ce cunoscu acestu lucru,

Asia dera standu in acelu locu mai douedieci s Coru 3 care bate in aceste locure mare parte din anu, impedec navigatiunea, elu se ingrigi c se tiena pre Dumnorige in detoria, s nu mai pucinu se cunosca tote pasurele lui. In fine dandu unu ventu favorabile, elu comanda militarjloru s calariloru de a se sui in nai. Inse in tempu ce mentea totororu este ocupata, Dumnorige, cu calrii Eduiloru, fora scirea lui Cesare, incepe a se trage din tabera spre tier'a sa. Inscientianduise acestu faptu, Ce-

nsui

republicei.

cinci de dle, fiendu c ventulu

mare

sare ntrerupe purcederea, s negligundu tote celelalte lucrure, tramete parte de calarime, pentru a Iu urmri s a Iu aduce inapoi; deca

ar resiste s n'ar asculta, demanda a Iu ucide, crediendu ca, in absenti'a sa, nu ar face nemicu rationabile acestu omu, care, in presenti'a sa, despretiuise mandatele sale. In adeveru Dumnorige fiendu apucatu

apera cu armele in mna s incepe a implora crestrigandu necontenitu ca liberii este elu s alu unui sttu liberu. Calrii, precumu li se comandase, Iu incungiura si Iu ucidu apoi toi calrii Edui se reintorcu la Cesare. VIII. ce se petrecura aceste lucrure, lasandu la continente pre Labienu cu trei legiuni s doue mie de calri, c se custodesca portu-

a se intorce,

resiste, se

denti'a sociloru sei,

Dup

rele, se

ingrigesca de bucate, se cunosca cele ce s'aru lucra in Gli'a s dup tempu s impregiurari, insusi, cu cinci legiuni s cu unu numeru de calri, ecuale cu acelu pre care Iu las la uscatu, desse ie

mesuri

leg naile, la apusulu sorelui, despre Afric'a 1

,

menatu de unu ventu lenu batendu

candu acest'a

stete,

camu

pre la mediulu noptei, elu

nu si potu tiene calea, s marea in ferbere ducundulu departe, vediu, candu se fcea dua, ca Britani'a remasese la stang'a. Atunce erasi urmandu dup scambareaapeloru marei, se pune cu lopatile a ajunge la acea parte a insulei, unde cunoscuse, din ver'a trecuta, c esrea era forte comoda. In acesta intreprendere forte multu fu de laudatu virtu-

men cu lopatile, dedera unoru vase de transportai s greu incarcate una rapediune ecuale cu a nailoru lunge. Ei ajunser cu tote naile loru lenga Britani'a camu pre la amedia. Neamiculu nu se vediu in acelu locu; inse, precumu in urma descoperi Cesare de la captivi, mari cete se adunaser acolo, ci inspaimentate de multmea vaseloru (cari cu acele din anulu trecutu s cu acele private ce fiacare s fcuse pentru comoditatea sa, se vedeau in acelai tempu mai multu de optu sute) se retrasesera de la tiermu s se ascunser in locurele mai de susu. IX. Cesare, dup ce debarca 1 otea s alese unu locu favorabile pentea militariloru, cari neintrerupendu de a
tru tabera, cumu afla din captivi, in ce locu se asiediasera cetele neamiciloru, las la tiermu diece coorti s trei sute de calri, cari se fia de presiediu pentru nai, s apuca asupra neamicului, la a trei'a veghia, te-

menduse cu attu mai pucinu pentru nai, c le las legate la ancure, unu tiermu inclinatu pucinu s deschisu. Preste presiediulu nailoru fcu mai mare pre Q. Atriu. Insusi mergundu noptea mai douesprediece mie de pai, vediu ostile neamiciloru. Ei inaintandu cu calarimea s esedele loru spre riu, se puser, din unu locu mai inaltu, a opri pre ai
la

notri s a incepe lupt'a. Kespinsi de calarimea nostra, ei se retraser in pduri, avendu unu locu forte intaritu s de la natura s prin arte, pre care, precumu se vedea, Iu preparaser mai de inainte pentru unu
belu domesticii cce tote intrrile erau nchise cu numeroi arbori taiati. Ei din pduri se luptau rari s impedecau pre ai notri de a intra in intariturele loru. Inse militarii legiunei a sieptea faoundu te;

6
s ridicandu unu aggere aprope de intarituri, cuprensera loalungar din pduri, pucine rane primindu. Totui Cesare i opri de a urmri mai departe pre neamicii fugari, s pentru ca nu cunoscea natur'a locului, s pentru ca mare parte din d fiendu trecuta, voia se remana teinpu pentru ntrirea taberei.

studinea culu s i

X.
s

urma
mai

notri merseser ctuva drumu, candu acumu cei mai din venir la Cesare calri din partea lui Q.Atriu ca se Iu inscientieze ca noptea trecuta escanduse una furtuna forte mare,
ai

Dup ce

dou'a d demanetia, elu tramese in espeditiune ostenii pedestri calarimea, in trei parti, ca se urmaresca pre neamicii cari fugiser.
fugari erau vediuti,

curele s funile

tote vasele fusera sparte s aruncate pre tiermu, fienduca nece annu fusera in stare a resiste, nece marinarii s gubernas

torii nu potusera suferi furi'a furtunei, a nailoru, mare dauna se causase.

ca astfeliu, din acea ciocnire

XI. Luandu scientia despre aceste impregiurari, Cesare comanda a rechiam legiunile s calarimea, s a nceta cu mergerea. nsui se intorce la nai; mai totu acele ce cunoscuse din tramesii s epistolele lui Atriu, le prevesce cu ochii sei, in atare modu ca dup ce aprope la patrudieci vase se perdusera, cele remase totui se vedeau ca aru pote fi reparate cu mare truda. Asia dera elu alege lucratori din legiuni s

demanda a se aduce s alii de la continente. Lui Labienu i scrie c se construesca nai, ctu ar pote mai multe, cu legiunile cari erau la elu. nsui, dei intreprenderea cerea multu lucru s ostenetiune, totui judeca er forte bene a trage la uscatu tote vasele s a le asiedi in

aceleai intariture cu taber'a. In aceste lucrure consume mai diece dle, neintrerupenduse lucrulu osteniloru neci chiaru in tempulu nopce naile suntu scose la uscatu s taber'a bene intarita, las tei. pentru presiediulu nailoru acelesiosti c mai nainte, sinsusi purcede totu in partea de unde se ntorsese. Candu elu ajunse acolo, cetele Britaniloru, mai mari acumu, se adnnasera de pretotendene in acelu locu, dup ce prin comune intielegere autoritatea suprema s conducerea

Dup

belului se incredentiasera lui Casivelaunu, a

cruia tiera o desparte de statele maritime riulu ce se numesce Tamise, cam la optudieci mie de pai de la mare. In tempulu de mai nainte, intre acest'a s celelalte cetati urmaser bele necontenite, ci inspaimentati de venirea nostra, Britanii pre acest'a Iu nsrcinaser cu conducerea a totu belulu s cu autoritatea suprema. XII. Partea interiore a Britaniei este locuita de omeni cari dcu c 1 partea mali a remasu traditiunea c aru fi nscui chiaru in insula ritima, de acei cari au trecutu dela Belgi pentru a preda s a face belu, s cari mai toi suntu muniti cu numele tieriloru in cari se nscuser s de unde venir acolo, care dup ce facura belu, remasera acolo s ncepur a cultiva agrii. Multmea omeniloru este infinita s locuintiele forte dese, mai asemene cu ale Galiloru; mare numeru de vite. Ei se 2 servescu, pentru moneta, cu arama seau cu anele (verige) de feru, fa;

SI
se afla plumbu albu mica cantitatea acestui'a; se servescu cu arama importata. Lemnu de orice genu este ca s in Gali, afora de fagu s bradu. A gusta iepure, gina s gsc, ei nu socotii a li fi permisu, totui le tienu de gustu s pentru plcerea loru. Locurele suntu cu una clima mai stemperata de ctu in Gali'a, frigulu fiendu mai demole. XIII. Insul'a prin forra'a sa e triangularia; una lture este despre Gali'a. Unu anghiu alu acestei lture, acelu ce este la Cantiu, unde tragu la tiermu mai tote naile cari venii clin Gali'a, caut spre sore-resare celu inferiore spre media-d. Acesta lture tiene mai cinci sute de mie de pai. Adou'a caut spre Ispani'a s apusu, in partea unde este Iberni'a, mai mica cu diumetafce, precumu se estima, de ctu Britani'a, inse calea e la aceasi deprtare de acest'a ctu este din Gali'a in Britani'a. La mediul a acestei cale este una insula, ce se numesce Mon'a; se crede ca in faci'a acestei lture aru fi inca multe insule mai mice, de-

cute de

unu pondu

fisatu.

In

prile

interiori

(cositoriu),

in cele maritime feru; inse este

spre cari insule unii au scrisu ca la solstetiulu de ierna noptea este de

treidieci dle continue. Noi,

dup incredentiarile

nostre,

nemicu nu des-

coperiramu despre acest'a, fora numai vediuramu, cu mesurele certe de apa 2 ca nopile erau mai scurte de ctu la continente. Lungimea acestei lture este, precumu e opiniunea acelora, de siepte sute de mile. Atrei'a este spre media-nopte, in care parte nu se afla in facia nece unu pamentu, ci unu anghiu alu ei caut mai cu sema spre Germani'a. Acesta lture se estima a fi de optu sute de mie de pai in lungime. Asia tota insul'a este impregiuru de douedieci de ori una suta de mie de pai. XIY. Din toi omenii insulei cei mai civilisati suntu acei ce locuescu la Cantiu, care regiune este tota maritima, s nu multu diferii de datin'a Galiloru. Mai toi acei mai din intru nu semena grane, ci vietiuescu cu lapte s carne, s se imbraca cu pei. Dera apoi toi Britanii 1 se coloreza cu vitru cari li da una colore albastra, s prin acest'a ei suntu mai oribili la vedere, in btaia; suntu cu perulu lungii s cu verice parte a corpului rasa, afora de capu s de bus'a superiore. Cte diece s doisprediece au socie comuni, s mai-cu-sema fraii cu fraii s parentii cu fiii; inse deca din aceste femeie se nscu copii, ei suntu considerai ai acelora in cas'a crora virginea a fostu mai ntiu adusa. XV. Calrii neamiciloru s esedarii loru dedera belu inversiunatu cu calarimea nostra, in mersu, totui asia ca ai notri fura superiori in
, ,

tote

prile s i mpinser in pduri s pre delure; inse dup ce ucisera muli, urmarindui mai cu aprendere, perdura civa din ai loru. Ci neamicii, trecundu la mediu-locu tempu, pe candu ai notri nu se ateptau la vre-unu atacu, s er ocupai cu ntrirea taberei, de una data se rapedra din pduri, s aruncunduse asupra aceloru ce erau asiediati in staiune naintea taberei, se batura cu mare aprendere. Doue coorti
fura tramese in ajutoriu de catra Cesare,
legiuni;
s
1 aceste antiele a doue

cum

ele se

asiediaseralasandu unaintendere de locu forte mica

5

66
intre sene, ai notri flendu inspaimentati de noulu genu de btaia, neamicii se rapedra cu forte mare cutediare prin mediloculu loru, s se retraser nevetemati. In acea d Q. Laberiu Duru, tribunu militare este ncisu. Neamicii, trametienduse mai multe coorti in contra loru,

sun tu respini. XVI. In totu acestu genu de btaia, cu mu se lupta sub ochii totororu s naintea taberei s'a intielesu ca ai notri din caus'a greutatei aimeloru, fiendu ca nece nu poteau urmri pre cei ce se retrgea, nece
,

nu cutediau a se deprta de la flamurele loru, erau mai pucinu api pentru unu neamicu de genulu acest'a; era calarimea se lupta cu mare periculu, fienduca neamicii adese ori se retrgeau chiaru intr'adensu, s candu ndeprtaser pucinu de la legiuni pre ai notri, sariau din care s se bteau din petiore, in una lupta neecuale. Modulu deci alu
luptei de calare aducea acelai perielu ecuale pentru calrii

notri, s retragunduse s urmarindu. Se adugea la acest'a ca neamicii nu se bteau nece una data dei, ci rari s la mari intervale, s aveau dispuse staiuni, in ctu unii pre alii necontenitu se nlocuiau, s cei intregi

receni urmau celoru ostenii. XVII. A dou'a d neamicii stetera pre delure, departe de tabera, s ncepur a se aret rari s a artieli pre calrii notri, mai mole dectu in du'a trecuta. Inse la amedia, candu Cesare tramesese trei legiuni
s
s

tota calarimea, cu C. Triboniu legatulu, pentru nutretiu, neamicii

se rapedra de
feliu ca

una data din tote prile asupra

i

nutretiatoriloru, astu-

nu

stetera departe de stegure s legiuni.

se cu inversiunare asuprale,
le

respinser

Ai notri aruncandunu ncetar de a urmri de

;

ctu atunce candu calrii, redmati in ajutoriulu legiuniloru, fienduca vedeau in urmali alungar pre neamicii risipii s mare numeru din ei ucediendu, nu li dedera tempu, nece de a se culege, nece de a sta in locu seau de a sari din care. In urm'a acestei nfrngere, indata ajutoriurele ce se adunaser din tote prile se retraser, s dup acestu tempu neamicii nu se mai luptar cndva contra nostra cu temeiulu
,

ceteloru loru.

XVIII. Cesare incunoscientianduse de acesta resolutiune, duse armat'a spre riulu Tamise, in tier'a lui Casivelaunu. Acestu riu pote fi trecutu cu petiorulu numai in unu singuru locu, s si acest'a cu multa greutate: Candu venise acolo, vediii ca la celalaltu malu alu riului mari oti de ale neamiciloru sta dispuse in ordine de btaia; malulu apoi era intaritu cu pari ascuii, infipti nainte, s totu de acelai genu pari infipti sub apa erau acoperii de riu. Cunoscundu aceste lucrure de la captivi s fugari, Cesare tramete nainte calarimea s comanda ca leginnile se urmeze indata dup ea. Militarii naintar cu acea rapediune s pornire, de s numai capulu li sta afora din apa, in ctu neamicii nu potura sustiene ataculu legiuniloru
s

alu calarimei, lasara

malulu

luar

fug'a.

tota speranti'a de lupta,

XIX. Casivelaunu, precumu aretaramu deasupra, dup ce perduse dandu drumulu la cele mai multe din ostile

lasandusi ca patru mie de essedari, observa mersurele nostre, se da pucinu din cale, se ascundea in locure grele de strabatutu s padurose, s in acele regiuni prin cari cunoscea ca noi eramu se ni fasale, s

cemu drumulu, ducea vitele s omenii din campure in pduri; s candu calarimea nostra se reschiar mai in voia in campure, pentru a preda s a strica, cumn elu cunoscea tote caile s potecele, rapedi din pduri essedarii, s cu ei lupta cu mare periculu pentru calrii notri, in ctu prin acesta temere i impedec de a cutrier mai indepartare. Kemanea ca Cesare se nu li permit a se duce mai departe de legiuni, s se fac neamiciloru atta reu, stricandu agrii s dandu focu, ctu militarii legionari in trud'a s mersulu loru poteau face. XX. Intre aceste Trinobautii, tiera aprope cea mai tare din acele regiuni, de unde Mandubratiu tenerulu punenduse sub umbrirea lui Cesare, venise la elu, la continente, in Gali'a (acarui'a parente Iinanuentiu avuse dorani'a in acea tiera s fuse ucisu de catra Casivelaunu, era eluinsusi scpase de morte priu fuga), traraetu legai la Cesare s promitu ca ei se voru da supui lui s voru face mandatele sale; ceru ci elu se apere pre Mandubratiu de injuri'a lui Casivelaunu s se Iu trameta in tier'a loru, pentru ca se fia mai mare intre ei s se aib guvernamentulu. Cesare li demanda patrudieci de ostatici, grane pentru armata s tramete pre Mandubratiu la densii. Ei indeplenira indata mandatele sale, tramesera ostaticii, dup numerulu cerutu, s granele. XXI. Cumu Trinobantii erau aperati s scutii de tota injuri'a militariloru, Cenimagnii, Segontiacii, Ancalitii, Bibrocii, Casii, inca trametu legai s se dau lui Cesare. Dela ei cunosce ca nu departe de acellu locu era cetatea lui Casivelaunu, aperata de pduri s blti, unde in destulu de mare numeru de omeni s de vite se adunaser. Cetate (oppidum) inse Britauii numescu, candu nesce pduri, grele de strabatutu, le au intaritu cu valu s cu fosata unde pentru a scap de incursiunile neamiciloru au datin'a a se aduna. Intr'acolo Cesare purcede cu legiunile; elu afla unu locu forte intaritu dela natura s prin arte; totui se pune a-lu bate diu doue parti. Neamicii resistendu ctva tempu, nu potura sustiene ataculu militariloru notri, s se aruncar afora prin alta parte a opidului. Mare numeru de vite se gsi aci, si muli neamici fura prensi s ucii in fug'a lor. XXII. In tempu ce aceste se petrecu in aceste locure, Casivelaunu tramete nunti la Cantiu, care arataramu de asupra ca este longa mare, in care parte guverna patru regi Cingetorige, Carvitiu, Tasimagulu, Segonacte, s acestora li comanda 1 ca, adunandu tote cetele pre neatep:

tate se atace si se bata taber'a navale.

2 Candu ei veniser la tabera, ai notri facundu eruptiune, uccidendu muli din ei, prendiendu chiaru pre insemnatulu capu Lugotorige, se intorsera in tabera nevetemati. Casi-

velaunu, inscientianduise acesta lupta, du pace attea perderi sufferise, dupace tierai fuse stricata, mai cu semainca forte miscatu de defectionea
stateloru 3 , tramete la Cesare, prin Atrebatele

Comiu, legai pentru su-

punerea

sa.

Cesare, fiendu ca decisese a petrece iern'a la continente, din

caus'a deseloru

micri

ale Galiei, s

nu mai era multu din

vera, s ju-

deca ca acestu belu potea usioru a fi traganatu, demanda ostatici s fiseza ce tributu Britani'a se respunda poporului romanu in fiacare anu. Elu interdice s demanda lui Casivelaunu ca se nu fac belului Mandubratiu
s

Trinobantiloru.

ce primesce ostaticii, Cesare readuce armat'a la mare. gasesce reparate. Dandule in apa, tiendu ca s avea mare numeru de ostatici, s mai multe nai perisera de furtuna, decide a duce inapoi armat'a in doue carature. Se intampl ca din unu numeru attu de mare de nai, in atte navigationi, nece in anulu acest'a nece in celu trecuii, nu se perdu uuu singurii vasu care porta militari; inse din acele cari i se trameteau desierte dela continente, dup ce debarcaser militarii antiului transportu, s din acele pre cari Labienu ingrigise in urma a se face, in numeru de siese dieci, forte pucine ajunser la loculu doritu, era celelalte mai tote fura aruncate in mare. Cesare dup ce le ateptase in desiertu ctuva tempu, de tema ca nu cumva tempulu anului se-i inchida navigafciunea, fiendu ca ecinoptiulu se apropia, puse de nevoia pre militari mai dei, s urmandu una forte mare lenesce a marei 1 purcese, dup inceputulu veghiei a dou'a, s in faptulu dlei atense pamentulu, s tote naile le aduse in buna stare. XXIV. ce naile fura trase la uscatu s dup ce tienu la Samarobriv'a adunarea Galiloru, fienduca in acelu anu panile in Gali'a se fcuse pucine din caus'a secetei, fu nevoitu a asiedi armat'a in iernatice altmentre de cumu in anii trecui s a imparti legiunile in mai multe tieri un'a o dede lui C. Fabiu legatuln, pentru a o duce la Morini ; a dou'a lui Q. Cicerone, la Nervi; a treia lui L. Kosciu, la Esui a patr'a lui T. Labienu, la Eerai, la margenea Treviriloru; trei le asiedi in Belgiu; preste aceste fcu mai mari pre M. Crasu cestorele s pre L. Muuatiu Plancu s C. Triboniu legai. Una legiune, pre care o conscrisese de curundu din colo de Padu, s cinci coorti le tramese la Eburoni, dintre cari cea mai mare parte suntu intre Mos'a s Kenu, s cari erau sub guvernulu lui Ambiorige s alu lui Cativolcu. Preste aceti osteni comanda a fi mai mari Q. Tituriu Sabinii s L. Aurunculeiu Cot'a, legai. In acestu modu distribuindu legiunile, crediu a pote preintempin forte usioru lipsa de grane; s totui iernaticele totororu acestora legiuni, afora de acea pre care o dedese lui L. Kosciu, pentru a o duce in una regiune forte supusa s lenescita, erau cuprense in

XXIII.
le

Dup

Naile

Dup

una intendere de una suta mii de pai. nsui

asiediatu legiunile
in Gali'a.
s

intre aceste,

pana ce ar

fi

ar

fi

cunoscutu ntrite iernaticele, decise a sta

XXV. Era

la Carnuti Tasgetiu nascutu din

stensa, ai carui'a

strmoi

avusera domni'a in

tier'a sa.

una familia forte diPre acest'a,

pentru barbat'a

lui s bun'ai vointia catra sene, fiendu ca in tote res-

belele se servise de

loculu stramosiloru.

unu insenmatu ajutoriu din partei, Iu restituise in Alu treilea anu era acumu domni ndu, candu nea-

micii sei, sustienuti chiaru de

muli

alii din tier'a sa, Iu ucisera fa-

Acesta fapta este reportat lui Cesare. Fiendu ca ea pre muli temenduse ca nu cumva cetatea, prin impulsulu loru, se se desfac, comanda lui L. Plancu ca se merga indata, cu legiunea din Belgiu, la Carnuti, se ierneze acolo, s pre acei prin a crora punere elu ar fi cunosciiuu ca fuse omoritu Tasgetiu prendiendui, se i trameta la elu. Intre aceste fu inscientiatu de catra toi legaii s cestorii, crora incredentiase legiunile, ca ajunseser in iernatice, s ca loculu iernacisiu.

privi, elu

ticeloru era intaritu.

candu legiunile veniser in ieruna data unu inceputu de tumultu s de defeciune din partea lai Ambiorige s Cativolcu. Acesti'a dup ce mersera naintea lui Labienu s Cot'a, la margenile tierei loru, s aduseser grane in iernatice, impinsi prin tramesii lui Indutiomaru Trevirulu attiara pre ai loru, s calcandu de una data pre lemnarii notri, venir cu mari poteri pentru a bate taber'a. Cumu ai notri apucaser indata armele s se suiser pre valu, s calrii ispani, rapediti din alta parte, fusera invingutori in una lupta de calarime, neamicii desperandu de sula cincisprediece dle de

XXVI. Mai

natice, se esca de

loru,
ei

cesu retraser pre ai loru dela baterea taberei. Atunce, dup datin'a strigar ca orecari din ai notri se merga la una convorbire, ca

aveau lucrure de interesu comune, de cari voiau a vorbi, prin cari

lucrure sperau ca s'ar pote pune capetu certeloru.

XXVII. Se tramete pentru o convorbire C. Arpineiu calariu romanu, amicu alu lui Q. Tituriu, si Q. Juniu din Ispani'a, care maiinainte mersese de multe ori la Ambiorige, ca tramesu de Cesare. Ambiorige vorElu mrturia ca detoresce forte multu bi eatra ei in acestu modu
:

lui

Cesare pentru benefacerile catra sene, fiendu ca prin punerea lui Cesare fuse liberaii de tributulu ce respundea totudeuna Aduatuciloru, veciniloru sei, s fiendu ca Cesare i inapoise s pre fiiulu seu si pre fiiulu frateseu, pre cari, ca tramesi in numerulu ostaticiloru, Aduatucii i tienusera in servitute s in lanciure. Acea ce fcuse cu baterea taberei, nu o fcuse nece din judetiulu, nece din vointi'a sa, ci constrinsu de tiera; autoritatea sa era in acelu modu ca nu mai pucinu dreptu avea asuprai mulimea de ctu insusi asupra multmei. Apoi caus'a belului pentru tier'a sa fuse, fiendu ca ea nu potuse resiste de a nu intra in conjuratiunea neateptata a Galiloru acest'a usioru o potea proba prin starea sa umilita, fiendu ca cu poterile sale ar pote invinge pre poporulu romanu. Inse planulu era comune pentru Gali'a; acesta d fuse defipta spre a ataca tote iernaticele lui Cesare, pentru ca una legiune se nu pota veni altei legiuni in ajutorin. Nu usioru Galii potusera recus Galiloru, mai-cu-sema candu consiliulu prea apucatu pentru a rectiga libertatea comune. Fiendu ca elu, dup amorea sa de patria, si implenise detori'a catra compatrioii sei, avea acumu invedere detoti'a pentru benefacerile lui Cesare elu inscienti pre Tituriu, Iu rog, in temeiulu legamenteloru de ospeta, c se ingrigesca de salutea sa s a osteniloru sei. Mari poteri de Germani, dui pre bani, trecuser Renulu; ele au se ajung aci in doue dle. Ko: :

Ii
manii trebuia a delibera, deca voiau, mai inainte de ce aru semt vecinii, c se retrag pre militari din iernatice s se i duca seaula Cicerone seau la Labienu, dintre cari unulu era departe de acole carnu la cincidieci mie de pai, celaltu pucinu mai multu. Elu promitea s intari prin juramentu c li va da trecere secura prin tier'a sa. Facundu
acest'a,

elu s lucra in interesulu cetatei sale, fiendu c ar

s
si

fi

usiorata

de iernatice,
rile lui.

aret recunoscenti'a catra Cesare pentru beneface-

Dup

ce tienu acestu cuventu,

s

Ambiorige

se retrase.

Juniu reporteza ci le ce au auditu legatiloru. Acesti'a turburai prin unu evenementu neasceptatu, de s li era spusu de catra neamicu, totui credeau c nu trebuia a fi nepesatori. Ei erau nelinesciti mai-cu-sema prin acea c cetatea nensemnata s umilita a Eburoniloru se fi cutediatu a face dela sene belu poporului romanu; abia era de crediutu. Asia dera ei supunu consiliului impregiurarea, s mare desbatere se ridica. L.Aurunculeiu, mai muli tribuni ai militariloru s centurioni de ai priraeloru ordini erau de prere, c trebuia
a nu face nemicu pripitu, s a nu se retrage din iernatice fora mamlatulu lui Cesare. Ei aretau c la orictu de mari oti, chiaru de ale Germaniloru, poteau resiste in iernaticele loru ntrite; c proba era

XXVIII. Arpineiu

impregiurarea c sustienusera forte barbatesce antiulu atacu alu neamiciloru, pre lenga c li rniser muli omeni. De bucate nu erau strimtorati; intre aceste s din iernaticele cele mai apropiate s dela Cesare Ii voru veni ajutoriure. In urma, ce ar fi mai neconsideratu s mai rosinosu dectu de a apuca, dup propunerea neamicului, consiliu despre afacerile cele mai mari.: XXIX. Tituriu contra acestei prere,
ceva, candu s'aru
fi

va f tardu, striga, a face adunatu mai mari cete de ale neamiciloru dup seau candu iernaticele apropiate ce s'aru fi impreunatu cu Germanii aru fi suferitu orecare calamitate. Scurtu era tempulu pentru a lu mesure. Elu credea c Cesare purcesese in Itali'a; altmentre nece Crmiii n'aru fi apucatu consiliulu de a omori pre Tasgetiu, nece Eburonii, deca Cesare ar fi in Gali'a, n'aru fi venitu asupra taberei, cu attu de mare despretiu catra noi. Nu la neamiculu ce li da consiliu, ci la lucrulu in sene elu se uita Eenulu era aprope; mare dorere aveau Germanii pentru mortea lui Ario vistu 1 s victoriele nostre trecute; Gali'a* redusa sub imperiulu poporului romanu, ardea, dup attea batujocure suferite s dup ce vechi'a i gloria militare fuse stensa. In urma, cene ar crede c Ambiorige ar fi venitu da unu atare consiliu, fora c lucrulu se fia certu ? Prerea sa er secura din aniendoue prile deca nu s'ar intempl nemicu greu, ei aru ajunge fora nece unu periculu la legiunea cea mai apropiata deca tota Gali'a ar fi unita cu Germanii,
,

scparea ar fi numai in celeritate. Inse consiliulu lui Cofa s aceloru cari erau mpreuna contra, ceestu ar ave? In acelu consiliu, deca nu ar li periculu in presente, inse de securu, prin una lunga impresurare, fometea ar fi tare de temutu. XXX. Dup ce urma acesta disputatiune din amendoue prile, cumu

II
primii centurioni resisteau cu tria, nvingei, deca asia voii, dse Sabinu, s aceste cu voce mai petrundietoria, pentru ca se aud mare parte de militari. Eu nu sum dintre voi, dse elu, acelu
s

Cofa

care m'asi inspaiment

mai

tare de pericululu mortei

aceia

me

voru

apret, s deca s'ar intempl orecare nenorocire, voru cere dela tene

sema,

ei cari, deca tu le ai permite, unii poimane cu iernaticele cele mai apropiate, aru urma impreuna cu ceilali sortea comune a belului, s nu aru peri de ferulu neamicului seau de fome, separai s aruncai

departe de ceilali.

XXXI. Se ridica din consiliu apuca pre amendoui legaii s i roga ca nu prin desbinarea s cerbi ci'a loru se aduc lucrulu in unu periculuestremu usioru era lucrulu seau ca se remana, seau ca se plece, deca numai un'a toi ara semti s aru aproba; din contra, in desbinare ei nu vedeau nece cumu scpare. Disputatiunea se prelungesce pana la mediulu noptei. La urma Cofa miscatu da manV; prerea lui Sabinu nvinge se pronunia ca voru purcede in faptulu dlei. Partea remasa din nopte se trece fora somnu, cumu fi acare ostenu caut ale sale, ce ar pote duce cu sene ce ar fi constrinsu a las din lucrurele sale de ierna. Tote li venu in cugetu, pentru cari n'aru pote remane fora periculu, s ca pericululu s'ar adauge prin langedrea s veghiarile osteniloru. In faptulu dlei ei purcedu din tabera astfeliu, in sru forte lungu s cu multe sarcine, c nesce omeni cari avea convingerea ca
;
;

consiliulu lui Ambiorige nu li era datu de unu neamicu ci de catra unu omu cu totulu amicu. XXXII. Inse neamicii, dup ce de pre fremetulu s veghiarile de nop,

te,

in

semtira de purcederea Komaniloru, intensera curse din doue parti, pduri, in unu locu favorabile s ascunsu, camu la doue mie de pai; s ateptau sosirea Eomaniloru. Candu cea mai mare parte a ostiloru nostre se nfundaser, in una mare vale, ei se aretara de una data din amendoue prile acelei vali, s se puser a mpinge pre cei din coda, a impedic pre cei din frunte la suisiu, s a incepebatai'a, in unu locu
forte nefavorabile pentru ai notri.

XXXIII. Atunce in fine Tituriu, c celu care nemicu nu prevediuse de mai inainte, se turbura, alerga in tote prile, dispune coortile, dera in unu modu timidu s c s cumu se prea c tote i lipsiau, cea ce de ordinariu se intempl aceloru cari suntu constrinsi a apuca consiliu togmai in tempulu afacerei. Inse Cofa, care cugetase c aceste se poteau intempl pre drumu, s pentru acea causa nu fuse sustienutoriu purcederei, nu lipsi de a lu orice mesura pentru salutea comune, s chiamaudu pre osteni pre nume s imbarbatandui, impleni detori'a de generariu, s in btaia pre acea de ostenu. Fienduc din caus'a lungimei srului ostei, legaii poteau mai pucinu usioru vede tote prin ei
s a ingrigi de cea ce era de facutu in orice locu, comandar a d de scire c se lase sarcinele s se ste in orbe. Acestu planu, de s in una intemplare de atare modu nu este de imputatu, totui fu nefavorabile, cce s micsiur speranti'a militariloru notri, s fcu pre ne-

inii,
se

amici mai nfocai pentru btaia, fiendu ca nu fora una estrema temere s desperatiuue se vedea a se fi fucutu acest'a. Pre longa aceste se intempl ceea ce era neaperatu se urmeze ca militarii din tote prile se se retrag de la stegure, se se arunce a lua s a apuca din sarcine lucrurele cefiacare avea maipretiose, s de strigare s plngere

tote se fia plene.

Inse barbariloru nu li lipsi prudenti'a caee capii loru coa se proclama in tota otea ca nemene se nu si parasesca loca culu; ca pred'a era a loru s li se reserv orice aru las Eomanii de aceea ei se cugete ca tote dependea de la victoria. Ei erau, s prin virtute s prin numeru, ndestuli pentru a lupta 1 Ai notri, de s erau prsii de generariu s de sorte, totui puneau tota speranti' de sa:

XXXIV.

mandar

lute in

brbia,

s ori

candu vre-una coorte

se

arunca nainte, in aacest'a,

cea parte

mare numeru de neamiei cdea. Ambiorige vediendu

comanda a se proclama ca ai sei se arunce de departe cu armele, nu se apropia prea tare, si in care parte Eomanii aru face ataculu,
se se
ei

se
ei

retrag; cu usioritatea armeloru s deprenderea loru de tota diu'a, nu poteau face nece unu reu Komaniloru; se i urmaresca candu aceretrage spre stegurele loru.

bti'a s'aru

XXXV.

Acestu comandu fu deplenu urmatu de catra

ei

candu una

coorte, esi din orbe s

fcea

ataculu, neamicii fugiauinapoi forte iute.

se fia espusa s se

Intre aceste

urma neaperatu ca acea parte

miselile neamiciloru de la laturea deschisa. In

ncepea a se intorce la neamicii cari se retrasesera s de acei cari stetesera forte aprope; era deca voiau a-si tiene loculu, nece nu li remanea locu pentru barbati'a loru, nece ndesii nu poteau a se feri de armele aruncate de atta mulime. Cu tote ca batuti de atte rele, dup ce primiser multe rane, resisteau, s cu tote ca trecundu mare parte din d, se luptau din faptulu dlei pana acumu la or' a optu, nu fceau nemicu nedemnu de densii. Atunce T. Balventiu, care in anulu trecutu fuse centurione primi-

primesca candu loculu de unde purcesesera, erau atacai s de

urma

ai notri,

de mare considerare, este strapunsu la amendoue Q. Lucaniu, de aceasi ordine, care se lupta forte barbatesce, venindu in ajutoriu fiiulu seu, impregiuratu de neamici, este ucisu; L. Cofa legatulu, imbarbatandu tote coortile s ronpilu,

barbatu tare

copsele de una tragula.

durele, este ranitu la facia cu

una funda.

XXXVI. De

aceste lucrare prea miscatu Q. Tituriu,

cumu

vediuse

de departe pre Ambiorige imbarbatandu pre ai sei, tramete la elu pre interpretele seu, Cn. Pompeiu, pentru a Iu rog case Iu crutie pre densulu s pre militarii sei. Acela vorbinduise respunde. Ca deca Tituriu voesce a vorbi cu elu, i este permisii; elu spera a pote obtiene de la multmea sa cea-a ce ar privi viati'a osteniloru romani, era lui insusi nu i se va face nece unu reu, s pentru acestu lucru elu pune la medilocu credenti'a sa. Tituriu vorbesce cu Cofa ranitu, ca deca crede bene, se se trag din btaia, s una cu elu se vorbesca cu Ambiorige ca elu spera a pote capet de la acel'a scparea loru 3 a militariloru.

Ii
Cofa
dce ca ela

nu va merge

la

unu neamicu
urmeze
i

arinatu,

in acest'a

persiste.

XXXVII.

Sabinii

comanda ca

se Iu

tribunii militariloru s
;

avea in giurulu seu s cumu ajunsese aprope de Ambiorige, comandatu a arunca armele, face acest'a, s comanda la ai sei ca se fac asemenea. Intre aceste pre candu ei trateza intre sene despre conditiuni s convorbirea este intr'adensu prelungita de catra Ambiorige, Sabinu pre nesentte incungiuratu este
centurionii primeloru ordini, pre cari
ucisu.

Atunce neamicii,

dup datin'a

loru, striga victoria,

li

dau unu ur-

turbura greu rondurele. Acolo L. Cofa luptanduse este ucisu cu cea mai mare parte de osteni; ceilali se retragu in tabera de unde essera. Dintre acesti'a, L. Petrosidiu aciliferu, cumu era strimtoratu de mare multme de neamici, arunca acii'a din colo de valu s luptanduse forte barbatesce, este ucisu de naintea taberei. Cei lalti cu greu sustienu pana in nopte ataculu preste nopte toi pana la unulu, desperandu de scpare, se ucidu ei inii. Pucini scpai din lupta, pre drumure necunoscute, prin pduri, ajungu la .T Labienu legatulu in iernatice, s Iu incredentieza despre faptele petrecute. XXXVIII. De acesta victoria ingonfatu, Ambiorige purcede indata cu calarimea la Aduatuci, cari erau vecini remnului seu; nece nopte nece d nu sta, s comanda pedestrimei ca se Iu urmeze de aprope. Dup ce areta Aduatuciloru lucrulu s i attia, adou'a-d ajunge la Nervi s i consilieza ca se nu lase ocasiunea de a se libera pentru totu-deuna s de a si resbun asupra Eomaniloru pentru batjocurele ce suferiser; li spune ca doui legai fusera ucii s mare parte a armatei loru perise; ca nu este nece cumu dificultate, atacandu pre neasceptate legiunea care ierna acolo cu Cicerone, se o macele; elu se declara de ajutatoriu pentru asemene intreprendere. Usioru prin aceste cuvente ndupleca pre Nervi. XXXIX. Asia dera ei, dup ce trametu nunti la Centroni, Grudi, Levaci, Pleumosi, Geiduni, cari toi suntu sub imperiulu loru, aduna ctu potu mai mari cete, s alerga pre neasceptate la iernaticele lui Cicerone, pana inca a nu fi ajunsu la elu faim'a de morfcea lui Tituriu. Acestui-a se intempl de asemene ceea ce a fostu neaperatu se urmeze ca mai muli militari, cari se duseser in pduri dup lemne pentru densii s pentru intariture, se fia apucai prin sosirea neasceptata a calariloru neamici. ce i incungiura, Eburonii, Nervii, Aduatucii
letu s aruucandu-se asupra militariloru notri,
;

Dup

toi socii s clienii loru, in mare numeru, se punu a ataca legiunea. Ai notri alerga indata la arme s se suiu pre valu. Cu greu ei se tienu in acea d, fiendu ca neamicii tota speranti'a s-opuneau in celeritate, s aveau ncrederea ca castigandu s acesta victoria, ei voru fi
s

totu-de-una invingutori. XL. Se trametu indata scrisori de catra Cicerone, lui Cesare, punendu mari premie tramesiloru, deca le aru fi dusu. Cuprense fiendu tote calile, tramesii suntu oprii. Preste nopte, din lemnulu ce se adu-

74
sese pentru intariture, se ridica

pana

la un'a suta doue-dieci de tur-

una rapediune necredbile; cele ce se vedeau lipsindu la intariture suntu fcute. Neamicii a doua-d. dup ce adunar- multu mai mari cete, btu taber'a s irnplu fosat'a. Ai notri resistu in acelai modu ca si in diu'a trecuta; totu asemene fcu s in dlele urmatorie. Nece una parte din tempulu noptei nu este intrerupta dela lucru; nece tempu de repausu; orice e ue nemorbosiloru nece ranitiloru nu se voia pentru a susine ataculu pre a doua-d, se prepara noptea; muli pari intariti la capete in focu, mare numeru de pilure murali se fcu;
nure, cu

turnurile suntu acoperite cu scandure

pine s lorice din erate suntu cu sanetatea forte debile, nu si las nece chiaru tempulu de nopte pentru repausu s numai de adunatur'a s vocile militariloru er constrinsu a se cruti. XLI. Atunce capii s principalii cetatieni ai Nerviloru, cari aveau
;

adause. nsui Cicerone, cu tote

c era

orecare intrare
ei

aru

voi ai vorbi.

rige spusese lui

legtura de amicetia cu Cicerone, Iu inscientieza Dandulise voia, ei amentescu totu acele ce AmbioTituriu, tota G-ali'a este in arme, Germanii au

suntu mpresurate. Adaugu inca despre mortea lui Sabinu, s i areta pre Ambiorige pentru a face credentia. Dcu Eomanii se insiela deca spera orecare ajutoriu de la acei cari despera despre insesi lucrurele loru ei cu tote aceste suntu catra Cicerone s poporulu romanu cu acea anima, nemicu afora de iernatice nu recusa, s acesta datina c se prenda radecina ei nu voescu. Din partea loru potu a se retrage neatensi din iernatice s a se duce fora frica in ce parti aru voi. Cicerone la aeeste numai un'a respunde Nu este datin'a poporului romanu de a acept vre-una conditiune dela unu neamicu armatu deca ei voescu a depune armele, se se servesca de elu ca de ajutatoriu s se trameta legai la Cesare; elu spera, dup dreptatea aceluia, ei voru obine' cele ce aru fi cerutu. XLII. Din acesta sperantia cadiuti, Nervii incingu iernaticele cu unu valu de unsprediece petiore s cu una fosata de cincisprediece. Ei s cunoscuser aceste dela ai notri in traiulu cu densii, anii trecui, s avendu civa captivi din otea nostra, erau invetiati de acesti'a. Inse ne avendu nece cumu instrumente de feru, cari suntu proprie pentru acesta lucrare, constrinsi erau cu sabiele a tai gliele s cu manele s sagurele a car pamentulu. De pre care lucru s'a potutu cunosce mulimea omeniloru cce in mai pucinu de trei ore ei terminar una intaritura de diece mie 1 de pai impregiuru; era in dlele urmatorie se

trecutu Eenulu,

c iernaticele lui Cesare s ale celoralti

c

puser

a face turnure de inaltmea valului, cose cari aceiai captivi i invetiasera. a

s
1

par

testudini,

XLIII. In du'a a sieptea de impresurare, escanduse forte mare ventu, ei incepura a arunca cu fundele gliande ferbenti fcute din argilu, s jacule inferbentate 2 asupra caseloru nostre, cari dup datin'a Graliloru erau acoperite cu paie. Ele luar indata focu, s cu tari'a ventului Iu latra in totu locsilu taberei. Neamicii aruncanduse cu forte mare stri,

asecurata victori'a, incepura a nainta turnurele s testudinile, s a se sui cu scarele pre valu. Inse att'a fu barbat'a s present'a de spiritua osteniloru acea-a, ca de s erau ari de flacare de pretotendene s nbuii de multme de
gare, ca s
fi

cumu aru

avutu

31 acu mu ctigat

misili, s sciau ca tote sarcinele s tote lucrurele loru ardea,

nu numai

nemene na se retrgea de pre valu pentru a se ndeprta, dera chiaru mai nece unulu nu se uita inderetu; s toi se luptau atunce cu forte mare nfocare s barbata. Acesta d fu pentru ai notri cu neasenienare cea mai grea; inse totui avu acestu estu, ca forte mare numeru de neamici fura raniti s ucii, cumu ei se imbulsisera chiaru sub valu, s cei din urma impedecau retragerea celoru de dinainte. Candu flacar'a se demolise pucinu s neamicii

mpinseser unu turnu in orecare

locu, lenga valu, centurionii coortei a trei'a se dedera inapoi din lo-

culu unde sta, s retraser pre toi ai loru; prin semne s cu vocea ei incepura a chiam pre neamici ca se intre, deca voiau ; ci nemene din ei nu cutedia a nainta. Atunce din tote prile aruncanduse asuprale
petre, ei fura resturnati s turnulu loru arsu.

doui centurioni, brbai forte bravi, cari ordini, T. Pulfione s L. Yarenu. Acesti'a aveau intre sene nentrerupte disputatiuni, care din ei se fia preferitu, s in toi anii se luptau cu nempcata ura pentru locu. Dintre

XLIV. Erau in acea legiune acumu se apropiau de primele

candu batai'a urma cu cea mai mare inversiunare lenga intariture, Ce stai, Varene, i dse, s ce ocasiune mai atepi, pentru a proba barbat'a ta? Acesta d, acest'a va judeca de certele nostre. Dcuodu aceste, elu s inainteza afora din intariture, s unde i se pru ca era partea cea mai desa de neamici, acolo se rapede. Varenu de asemene nu se opresce in intariture, ci temenduse de opiniunea totororu, Iu urmeza de aprope. Ajungundu la una mica d^stantia, Pulfione arunca pilulu s strpunge pre unulu din multme, care nainta spre denei Pulfione,

sulu. Acest'a fiendu ranitu sucisu, neamicii Iu acoperii cu scuteleloru,

arunca cu toii misilele asupra lui Pulfione s nu i las mediloculu de a se retrage. Scutulu seu este strabatutu, s saget'a se nfige in cingutorea sbiei. Acestu acidente i ncurca tec'a s i intarda mn'a, candu elu caut a scote sabi'a; neamicii Iu incungiura, cumu elu era impedecatu. Neamiculu seu Varenu se rapede s i da ajutoriu, in acestu periculu. Asupra lui se intorce atunce tota mulimea dela Pulfione; ei credu acest'a era strapunsu de sgeta. Varenu merge iute inainteli cu sabi'a, tene lupt'a de aprope, s dup ce ucide pre unulu, respinge pucinu pre ceilali; pre candu i ataca s cu mai mare aprendere, vene intr'unu locu afundaii s cade. Cumu elu era incungiuratu, Pulfione i vene s elu in ajutoriu, s amendoui neraniti, dup ce ucidu mai muiti neamici, se intorcu in intariture, cu cea mai mare lauda. In lupt'a s cert'a loru, fortun'a i inverti pre amendoui, asia ca unulu altui'a neamicu fu de ajutoriu s de scpare, s nu se potii judeca, care din amen-

doui se

prea

ca ar trebui a

fi

preferitu

dup

barbata.
s

XLV. Cu

ctu impresurarea era din d in d mai grea

mai

aspra,

mai cu sema din causa ca mare parte din

militari fiendu raniti, rema-

sesera pucini aperatori, cu attu se trameteau

sori s nunti, din cari parte fiendu prensi, erau

mai desu

la Cesare scri-

ucii cu crudme in vederea osteniloru notri. In tabera era unu Nervu, nascutu din una familia insemnata, cu numele Yerticone, care dela inceputulu impresurarei fugise la Cicerone s si tienuse credenti'a sa catra elu. Acest'a in-

dupleca pre unu servu alu seu, prin speranti'a de libertate s mari premie, ca se duca una epistola la Cesare. Elu o duce legata la unu jaculu, s ca Galu trecundu printre Gali foranece unu prepusu, ajunge la Cesare. Dela densulu se afla despre pericululu lui Cicerone s alu legiunei. XLVI. Cesare primindu epistol'a camu la unsprediece ore din d, tramete indata unu nuniu in tier'a Belovaciloru, la M. Crasu cestorele, ale cruia iernatice erau departe de doue-dieci s cinci mie de pai dela Cesare. Elu i comanda a purcede cu legiunea, la mediulu noptei, s a veni rpede la densulu. Crasu purcede cu nuntiulu. Pre unu altuiu Cesare Iu tramete la C. Fabiu legatulu, ca se aduc legiunea in tier'a Atrebatiloru, pre unde elu insusi sciea ca trebuia se si fac drumulu. Scrie lui Labienu ca se vena cu legiunea la margenile Nerviloru, deca ar pote face acest'a fora daun'a intereseloru republicei. Cealalt parte a armatei fiendu ca era mai departe, elu nu crede ca trebue a o atepta; era calri aduna la patru sute din iernaticele cele

mai apropiate. XLVII. Pre

la or'a a trei'a, incredentiatu fiendu de catra antecur-

merge in acea d douedieci mie de pai. Pre Crasu Iu pune comandante la Samarobriv'a s i da una legiune, fiendu ca acole las sarcinele armatei, ostaticii cetatiloru, actele publice s tote granele, pre cari le transportase acolo pentru a duce iern'a. Fabiu precumu i se comandase, nu asia multu intardandu, preintempina in cale, cu legiunea sa, pre Cesare. Labienu, fiendu ca dup ce se audise despre mortea lui Sabinu s uciderea coortiloru, tote cetele Treviriloru veniser la densulu, temenduse ca nu cumva, deca ar fi facutu purcederea din iernatice asemene unei fuge, se nu pota sustiene ataculu neamiciloru, mai alesu cumu sciea ca ei erau ingonfati de recentea loru victoria, tramete lui Cesare una epistola, aretandui ca ctu de mare periculu ar fi se retrag legiunea din iernatice; i scrie pre largu lucrurele petrecute la Eburoni 1 s Iu inscientiaza ca tote ostile de calarime s de pedestrime ale Treviriloru se asiediasera la trei mie de pai departe dela taber'a sa. XLVIII. Cesare aprobandu opiniuuea acestuia, de s insielatu in speranti'a de trei legiuni, fuse redusu la doue, totui singurulu medi-locu de salutea comune s-lu punea in celeritate. Elu vene cu mersu rapidu in tier'a Nerviloru. Acole cunosce din captivi cele ce se petrecu la Cicerone, s in ctu de mare periculu este lucrulu. Atunce ndupleca prin mari remuneratiuni pre unu calariu Galu, c se duca una epistola 1 c nu cumva neala Cicerone. Elu o tramete scrisa cu litere grecesci micii prendiend'o se cunosca planurele nostre. Deca n'ar pote merge
sori despre venirea lui Crasu, Cesare
,

n
pana in tabera;
i

recomanda c

se arunce in interiorele fortificatiuni-

loru taberei tragul'a sa cu epistol'a legata de curea. In epistola scrie

celupurcediendu cu legiunile, in curunduva fi acolo; imbarbateza pre Cicerone c se si tiena vechia sa vertute. Galulu temenduse de periculu, precumu i se recomandase, arunca tragul'a. Aces'ta din intemplare se prende la unu turnu s in tempu de doue dle nebgata in sema de catra ai notri in atrei'a d este vediuta de unu orecare ostenii : luata este dusa la Cicerone. Elu dup ce o cetesce senguru, o recetesce cu voce tare in adunarea osteniloru s i imple pre toi de cea mai mare 2 care bucuria. Atunce se s vedea in deprtare fumulu incendieloru lucru alunga orice indoiela despre apropiarea legiuniloru. XLIX. Galii aflandu lucrulu prin esploratori, las impresurarea s apuca cu tote cetele spre Cesare; ele era la siesedieci mie de armai. Cicerone avendu ndemnare, cere totu dela Verticone, pre care Iu aretaramu mai susu, unu Galu, care se duca una epistola la Cesare; i re,

comanda c

se merga cu precautiune s rpede. In epistola scrie lui Cesare c neamicii s'au retrasu dela taber'a sa s c au intarsii tota

mulimea

loru catra elu. Epistol'a ajungundu pre la mediulu noptei,

ai sei s
i

Cesare face sciutu la

reintaresce in anim'a loru pentru a se

muta cu taber'a, s mergundu aprdpe patru mie de pai, vede multmea neamiciloru din colo de una vale mare s de unu riu. Er mare periculu de a se bate in unu locu reu cu atte oti; apoi fienduc elu sciea pre Cicerone liberaii de impresurare s pentru acest'a cugeta c trebuiea oricumu a micsiur in ctuva celeritatea sa, sta s intaresce tabera in unu locu ctu mai favorabile. De s taber'a er de la sene mica, fiendu abia siepte mie de omeni, mai cu sema ne avendu nece cumu sarcine, totui Cesare, prin angustarea drumureloru ei, o strimteza ctu pote mai multu, cu acelu scopu c se ajung in celu mai mare despretiu din partea neamiciloru. Intre aceste trametienclu limbe 1 in tote prile, elu caut prin ce locu mai comodu ar pote trece valea. L. In acea d facunduse mice lupte de calarime la apa, s unii si
lupta. Adou'a d, in faptulu dlei, elu se

alii se tienu in loculu loru

rose, cari inca

Galii, fienduc ateptau oti mai numenu veniser; Cesare cu scopu, deca ar pote, prin simu:

latiunea de temere, a trage la loculu seu pre neamici, se incepa batai'a din coce de vale, naintea taberei; deca n'ar ajunge la ace'st'a, atunce, dup ce ar fi cercetaii drumurile, se treca valea s riulu cu mai pucinu periculu. In faptulu dlei, calarimea neamiciloru vene aprope de tabera s incepe lupt'a cu calrii notri. Cesare comanda intr'adensu calariloru de a cede s a se retrage in tabera; totu una data comanda a intari din tote prile tabera cu unu valu mai inaltu, a astupa porile, s in esecutarea acestoru lucrure, a alerga ctu mai multu in tote prile s a lucra cu una temere prefcuta. LI. Neamicii, atrai prin tote aceste lucrure, trecu din coce ostile s le asiedia de btaia in unu locu nefavorabile. Ai notri inse fiiendu retrai chiaru de pre valu 1 neamicii venii mai aprope, arunca din tote
,

21
prile
cu armele in la-intrulu iritri tureloru, s trametiendu impregiurulu taberei strigtori, comanda a se proclama ca orice Galii seauKomanu ar voi a trece la densii inainte de or'a a trei'a, potu fora periculu; ca dup acestu tempn, nu va ii cu potentia s pana intr'att'a
;

despretiuira pre ai notri in ctu, cumu porile erau astupate in aparentia cu unu senguru rondu de glie 2 fienduca li se prea a nu pote
,

intra rpede pre la ele, incepura unii a derim valulu cu manele,

alii a imple fosatele. Atunce Cesare facundu eruptiune prin tote porile s rapediendu calarimea, pune indata pre neamici in fuga, asia ca

nece chiaru unulu nu st pentru a lupta; s mare numeru din ei ucide s pre toi i dispoia de arme. LII. Mai departe se temu de a i urmri, fienduca la medi-locu erau pduri s blti, s vedea ca neamicii si lsaser positiunea nu cu mica perdere. Elu ajunge la Cicerone in aceasi d cu tote cetele sale nevete-

mate. Elu se mira de turnurele construite de neamici, de testudinile s intariturele loru. Scotienduse legiunea, gasesce ca nece din diece militari unulu nu remasese neranitu. De pre tote aceste impregiurari, elu judeca cu ctu periculu si cu cta vertute se conduseser lucrurele. Lauda pre Cicerone, dupameritui, s legiunea lui; amentesce pre nume pre centurionii s tribunii militari, a crora nsemnata barbata o cunoscuse prin marturirea lui Cicerone. Elu iea cunoscentia de la captivi, in modu mai certu, despre intemplarea lui Sabinu s Cofa. A dou'a di, tienendu una adunare, spune faptulu petrecutu, consoleza s imbarbateza pre osteni; areta ca daun'a ce urmase prin cup'a s imprudenti'a legatului trebue suferita cu anim'a mai lenescita, cce, prin bunetatea dieiloru nemuritori s prin vertutealoru, perderea fiendu resbunata, nu va remane neamiciloru ndelungata bucuria, necelorusi mai lunga dorere. LIII. Intre aceste fam'a de victori'a lui Cesare ajunge la Labienu prin Eemi, cu rapediune necredibile, in ctu, des elu era departe mai de siedieci mie de pai de la taber'a lui Cicerone, s Cesare ajunsese la acest'a dup or'a a nou'a din d, se aude inainte de mediulu noptei, la portele taberei, unu strigatu prin cari Eemii da de scire despre victoria s fceau gratulri lui Labienu. Acesta faima latnduse laTreviri, Indutiomaru, care decernuse a ataca a dou'a d taber'a lui Labienu, fuge preste nopte s duce inapoi la Treviri tote ostile. Cesare tramete pre Fabiu cu legiunea in iernaticele sale, reguleza a ierna elu insusi cu trei legiuni, mprite in trei tabere, impregiurulu Samarobrivei s fienduca se petrecuser attu de mari misicari in G-ali'a, decernu a

remane tota iern'a la armata 1 Cce dup ce se latse soirea despre perderea s mortea lui Sabinu, mai tote tierile Galiei consultau de belu,
.

trameteau in tote prile nunti s legai, cutau ce planu se apuce pentru venitoriu s de unde se incepa beluln, s tieneau adunri noptea
in locure desierte.

Mai nece unu singurii momentu, in tota iern'a, nu trecu fora nelenesce pentru Cesare, fora se nu primesea orecare scire despre adunrile s micarea G-aliloru. Intre altele fu incredentiatu de L. Kosciu legatuln, pre care Iu pusese comandante preste legiunea a

79_

treisprediecea, ca se adunaser mari cete de Gali ale stateloru ce se numescu Armorice, pentru a Iu ataca, s ca ele nu fusera mai departe de ctu de optu mie de pai dela taber'a sa; dera ca latinduse scirea de
victori'a lui Cesare,

se retrasesera attu de iute, ca retragerea loru

cei antiu ai fiacarei'a cetati,

pru
s

asemenea fugei. LIV. Cesare chiamandu la sene pre

pre unii inspaimentandui, in tempu ce li declara ca elu sciea cele ce se urmau, pre alii imbarbatandui, tienii in detona mare parte a Galiei. Totui Senonii, cetate care este din cele mai tari s are mare autoritate intre Gali, se puser dup una intielegere comune, a ucide pre Cavarinu, pre care Cesare Iu pusese rege la ei. (Fratele seu Moritasgu

guverna
la

la venirea lui Cesare in Gali'a, s

strbunii

sei

inca avusera

domni'a).

Cumu

elu presemtse planulu s fugise, ei Iu

urmrir

pana

margenile tierei loru, s Iu alungar din domnia s din patria; apoi trametiendu la Cesare pentru a se indreptat, cumu elu li demandase ca se vena la densulu totu senatul u loru, nu fura asculttori acestui mandatu. Faptulu ca se aflaser orecari capete pentru a se ridica cu belu, avu att'a potere asupra unoru omeni barbari, s aduse att'a scambare in voientiele totororu, ca afora de Edui s de Eemi, pre cari Cesare i avu totuteuna in una distensa consideratiune, pre unii pentru vechi'a s constantea loru credentia catra poporulu romanu, pre ceilali pentru servitele recente in belulu galicu, mai nece una singura cetate nu ni fu nesuspecta. S eu nu sciu deca ar trebui a ne mira attu de multu, pre ctu din mai multe alte cause, pre attu mai-cu-sema fienduc Galii, cari prin vertutea loru in belu erau superiori totororu gentiloru, suferiau cu forte grea dorere ca perdusera intr'attu acestu renume, in ctu se supuneau la mandatele poporului romanu. LV. Trevirii inse s Indutiomaru nu incetara nece cumu in totu tempulu iernei, ca se trameta legai din colo de Kenu, se intetiesca poporele, se li promit bani, se li dca ca mare parte a armatei nostre fiendu macelata, remanea numai una prea mica parte. Cu tote aceste nece unu poporu alu Germaniloru nu potu fi indnplecatu c se treca Kenulu, dcundu cumu c, dup ce fcuser de doue ori cercare, candu cu belulu lui Ariovistu s cu trecerea Tencteriloru, ei nu trebuia a cerca mai multu sortea. Cadiutu din acesta sperantia, Indutiomaru incepe nu mai pucinu a aduna oti, a le esercit, a si procura cai dela vecini, a trage pre lenga sene, prin mari remuneratiuni, pre esiliatii s condamnaii din tota Gali'a. S prin aceste lucrure-si ctigase acumu att'a autoritate in Gali'a, c de pretotendene veniau la elu legatiuni s cereau, in numele statului loru seau in numele loru privatu, favorea
s

amiceti'a sa.

LVI.
Senonii

Cumu
s

vediu c veniau la sene de buna voia; c din una parte Carnutii erau intetti prin conscienti'a crimei loru 1 c din
,

alta parte Nervii s Aduatucii se

loru, s c
tier'a sa,

parau de

belu in contra

Romani-

nu i voru lipsi cete de voluntari, deca ar apuca a es din convoca una adunare armata (asia este, dup morii Galiloru,

inceputulu belului), la care.

dup

intrunescu

armai

care din ei vene celu

una lege comune, toi tenerii se mai in urma este supusu la

tote torturele s ucisu in vederea multmei. In acesta adunare, elu ju-

deca 2 de neamicu pre Cingetorige, capulu factiunei contraria, generele seu (de care aretaramu mai susu ca si tienuse credenti'a catra Cesare s nu se deprtase dela elu), s confisca averile lui. Dup ce se termina acesta cestiune, anuntia in adunare ca chiamatu de Senoni, Carnuti s mai multe alte popore ale Galiei, elu va merge la densii prin tier'aRemiloru s ca va devasta agrii acestoru-a, era ca mai inainte de ce ar face acest'a, va ataca taber'a lui Labienu. Comanda cele ce voiea se se fac. LVII. Labienu, fiendu se tienea in una tabera forte intarita, s prin natur'a locului s prin arte, nu se temea intru nemicu de vre-unu periculu pentru sene s pentru legiune; elu cugeta ca se nu perda nece una ocasiune pentru a obtiene unu sucesu. Asia dera aflandu dela Cingetorige s apropii acestui'a de cuventulu pre care Indutiomaru Iu tienuse in adunare, tramete nunti la tote cetile vecine s chiama de

pretotendene calri, caror'a li defige anume d pentru a se aduna. Intre aceste aprope in fia-care d, Indutiomaru se inverti cu tota calarimea sub taber'a lui Labienu, candu pentru a cunosce situatiunea ei, candu pentru a convorbi s a ne spaiment toi calrii sei aruncau mai totudeuna cu armele. Labienu tienea pre ai sei intre intariture s prin orice lucrure potea, adugea opiniunea de temere. LYIII. Pre candu Indutiomaru se apropia de tabera din d in d totu cu mai mare despretiu, Labienu, dup ce in una singura nopte, bag in intru pre calrii totororu cetatiloru, pre cari avuse ingrigirea a i chiama, tiene cu custodiele in tabera pre toi ai sei, cu att'a ateniune, in ctu nece prin unu medi-locu acestu lucru nu pote fi descoperitu seau anuntiatu Treviriloru. Intre aceste Indutiomaru, dup datin'a de tote dlele, se apropia de tabera s st acole mare parte din d; calrii sei arunca cu armele, s cu mare batjocura de vorbe provoca pre ai notri la lupta. Nedandulise nece unu respunsu din partea osteniloru notri, catra sera, candu li se pru bene, ei se retragu desrati s in desordine. De una data Labienu rapede pre toi calrii sei prin doue pori; elu li comanda dup ce aru fi inspaimentatu pre neamici s i aru fi
;

pusu in fuga, cea-a ce elu vedea se se arunce pre Indutiomaru,

toi fia, precumu a si urmatu ca nemene se nu ranesca pre careva nu mai inainte de ce nu aru fi vediutu pre acel'a macelatu, fiendu voia ca prin intardarea cu ceilali, elu se aib tempu de a scap. Promite mari premie aceloru cari Taru fi ucisu, s tramete coorti in ajus

c are se

toriu calariloru. Sucesulu probeza planulu omului; s cumu toi urmariau pr.9 unulu singurii, Indutiomaru prensu fiendu, este ucisu chiaru
1 in vadulu riului

s capulu seu este adusu in tabera. Calrii intorcnnduse urmarescu s ucidu pre cari potu. Aflandu acestu lucru, tote cese retragu; s tele Eburoniloru s ale Nerviloru, cari se adunaser lenescita. mai pucinu avii Gali'a Cesare faptu dup acestu
, ,
#

CRTEA
Anulu Romei

VI

700, nainte de J. C. 53

Xoua

Mergerea sa contra Xerviloru, strinsura de oti din partea lui Cesare. nvingerea Treviriloru de Lbienu. doiCa s Menapiloru. Morii Galiloru s ai Germaniloru. Pdurea espeditiune in Germani' a.

A Belidu cu Ambiorige. Ataculu taberei din Ercinia cerone de catra Sicambri. Devastatiunea Eburoniloru. Supliciulu
Senoniloru
s ferele

ea.

lui Ci-

lui

A-

cone,

capulu Senoniloru.

Din multe cause, Cesare asteptanduse la mai mare micare a Gapune prin M. Silanu, C. Antistiu Reginu, T. Sestiu, legai, a face noua strinsura de oti; totu una data dela Cn. Pompeiu proconsule, fiendu 1 cere sta lenga Kom'a cu comandulu pentru seeuretatea republicei ea se comande militarilorn din Gali'a Cisalpina, pre cari ca consule i chiamase la juramentu 2 de a se aduna sub stegure s a se duce la elu. De mare interese era, chiaru in veuitoriu, credea elu, ca Gali'a se alba
I.

liei,

se

ere Jenti'a ca atte erau poterile Italiei, ca, deca s'ar ii suferiii vre-una perdere in belu, se potea nu numai acest'a acoperi in scurii tempu, dera inca a se adauge mai mari oti. Cumu Pompeiu, s in interesului republicei s pentru amicetia, i indepleni cererea, s legaii terminar

rapede adunatur'a de oti, nainte de rinele iernei se s formar s se aduser trei legiuni, s se duplec numerulu aceloru coorti, pre cari le perduse cu Q. TiturinLabienu; sprin rapediune, s prin ostile strinse, elu aret ce poreau disciplin'a s medi-locele poporului romanii. II. Dup ce Indutiomaru fu ucisu, precumu aretaramu, comandulu este datu de Treviri la cei de aprope ai sei. Acetia nu inceteza a intet pre Germanii vecini s a le junii bani. Cumu dela coi mai apropiai nu potea capet ceva, cerca pre cei mai deprtai. Gasindu unele 1 cetati, se lega intre sene cu juramentu, si cu ostatici respundu de bani Pre Ambiorige inca Iu tragu in societate s legamentu cu densii. De aceste lucrure luandu cunoscentia Cesare, cumu vedea ca de pretotendenebelulnse para; ca Xervii, Aduatucii, Meuapii, unii cu toi Ger2 erau in arme; ca Senonii nu se supuneau manii de dincoce de Renii la mandatulu seu s st in intielegeri cu Crmiii s cu cetile vecine; crediu ca elu ca Germanii prin dese legatiuni erau intetti de Treviri trebuia mai de tempuriu a cugeta de belu. III. Asia dera, pana inca a nu fi trecutu ierna, adunandu patru legiuni, cele mai apropiate, pre neateptate se duce in tier'a Nerviloru, s, mai inainte de ce ei se pota seau a se aduna, seau a fugi, apucan. ,
:

82

duli

vite s de omeni, s acesta preda lasand'o milidevastandu agrii loru, i constringe a veni la supunere s a-i da ostatici. Dup ce termina rpede acesta espeditiune, readuce legiunile erasi in iernatice. Convocandu, precumu avea datina, adunarea Galiei, la inceputulu primaverei, cumu toi ceilali veniser afora de Senoni, Carnuti s Treviri, crediendu urmarea acestora a fi unu inceputu de belu s defeciune, ca se se veda ca elu las mai pre urma 1 strmuta adunarea la Lutet'a Parisiloru. Vecini tote alte afaceri erau acetia cu Senonii s cetatea s o uniser cu densii inca din tempulu parentiloru loru; inse se credea ca nu luau parte la conjuratiunea de acumu. Dup ce pronunia acesta decisiune de pre tribuna, in aceasi d purcede cu legiunile la Senoni, s cu mersu rapedu ajunge acolo. IV. Inscientianduse de apropiarea sa, Acone, care era capulu acestei conjuratiuni, comanda ca multmea se se adune in cetati. Pre candu cetatienii cerca acest'a mai nainte de a se pote termina, se anuntia ca Komanii au s sositu. De nevoia se asa de projectulu loru s trametu legai la Cesare, pentru a se scus de urmarea loru; ei intra la elu prin medi-locirea Eduiloru, sub umbrirea crora era din vechime cetatea loru. Bucurosu Cesare, rogandulu Eduii, li da iertare s primesce scusatiunea loru cace cugeta ca tempulu verei er pentru unu belu amenintiatoriu, nu pentru una cercetare. Demandanduli una suta de ostatici, elu i da Eduiioru pentru a i custodi. Totu acolo Carnutii i trametu legai s ostatici, avendu medi-locitori pre Kemi, sub a crora aripa erau; acelai respunsu li se da. Cesare tiene adunarea s demanda calri cetilor u. V. Dup ce impaca acesta parte a Galiei, elu sta totu 1 s cu mentea s cu anim'a, la belulu Treviriloru s alu lui Ambiorige. Lui Cavarinu i comanda a purcede un'a cu elu, cu calarimea Senoniloru, pentru ca nu cumva, soau din mni'a acestuia, seau din ur'a in care incepuse din partea tierei 2 se se nasc vre-una micare. Eegulandu astfeliu lucrurele, fiendu ca avea incredentiarea ca Ambiorige nu va veni la btaia, elu cugeta in sene la celelate planure ale acestuia. Erau Menapii vecini cu tier'a Eburoniloru, aperati de intense blti s pei singurii din Gali'a nu tramesera la Cesare nece una data leduri gai de pace. Elu sci ca cu ei er in legature de ospetia Ambiorige; de asemene cunoscuse ca prin Treviri venise in amicetia cu Germanii. Aceste ajutoriure elu cugeta ca trebuia a i le lua, mai nainte de a Iu apuca cu belulu, pentru ca nu cumva, desperandu de salute, se se ascund la Menapi seau se fia constrinsu a se uni cu poporele de dincolo de Kenu. Dup ce iea acesta resolutiune, tramete sarcinele a tota otea la Labienu, la Treviri, s comanda ca doue legiuni se merga de asemene la Labienu. nsui, cu cinci legiuni fora sarcine, purcede asupra Menapiloru. Ei ne avendu adunata nece una mna de oste, redmati in tari'a locului, fugu in pduri s la blti, s totu acolo ducu
tariloru, s
, , ,

mare numeru de

alle loru.

VI. Cesare

dup ce imparte ostile cu

C.

Fabiu legatulu

cu

M. Crasu

st
rpede podure, intra prin trei parti, da focu locuentieloru s sateloru, s apuca mare numeru de vite s de omeni. Prin a<;este lucrure constrinsi, Menapii trametu la elu legai pentru a cere pace. Elu priminduli ostaticii, li spune curatu ca i va ave in numerulu neamiciloru, deca ei aru priimi in tier'a loru seau pre Ambiorige seau ce asiedia astfeliu lucrurele, las la Menapi pre pre legaii sei. Oomiu Atrebatele, cu calarime, pentru custodire, s insusi purcede concestoriulu, s face

Dup

tra Treviriloru.

dup ce adude pedestrime, se, parau a ataca pre Labienu s legiunea care ierna in tier'a loru; s acumu ei nu erau dela elu mai departe de ctu de una cale de doue dle, candu se inscientieza ca veniser doue legiuni, tramese de Cesare. Ei se punu cu taber'a la cincisprediece mie de pai s decidu a atepta ajutoriulu Germaniloru. Labienu afiandu scopulu neamiciloru s sperandu ca imprudenti'a loru dup ce las cinci coorti prei va da orecare ocasiune de a se bate, siediu la sarcine, cu douedieci s cinci coorti s cu mare numeru de calarime purcede contra neamiciloru, s standu la unu spaiu de una mia
VIL In tempu ce se lucrau naser mari cete de calarime
aceste de Cesare, Trevirii,
s

pai

dela

ei,

se intaresce in tabera.

Er

intre

1 riu greu de trecu tu s cu ripile forte drepte .

Labienu s neamicu unu Elu nece nu avea in cu-

getu a Iu trece, nece nu credea ca neamicii Iu vom trece. Speranti'a loru pentru venirea ajutoriureloru se adugea in fiacare d. Labienu dce in consiliu, in audiulu totororu, ca de ore-ce se dcea ca Germanii se apropiau, elu nu va pune in periculu sortea sa s a ostei sale, s -ca a dou'a d, in faptulu dlei, se va muta cu taber'a. ndat aceste suntu reportate neamiciloru, fienduc intr'unu mare numeru de calri Gali natur'a fcea pre unii a favor interesele galice. Labienu preste nopte adunandu pre tribunii militariloru s pre primii centurioni, li spune care era planulu seu, s pentru c mai usioru se de neamiciloru prepusu de temere, comanda c cu mai mare uetu s tumultu, de cumu este datin'a poporului romanu, se se ridice taber'a. Prin aceste lucrure face c purcederea se semene a fuga. Aceste inca suntu reportate neamiciloru prin esploratorii loru, nainte de dua, cumu taberele erau attu de aprope un'a de alfa.
VIII. Abia cod'a ostei esse afora din fortificatiuni, candu Galii se
s

animeza

mni pred'a sperata; arfiindelungare, cumu Eomanii erau inspaimentati, a atepta ajutoriulu Germaniloru, s nece demnitatea loru nu suferi c cu atte cete ei se nu cutedie a ataca una mna de oste atta de mica, mai vertosu candu ea fugea s er impedecata cu sarcinele. Ei nu esita a trece riulu s a incepe lupt'a in unu locu nefavorabile. Labienu, care prepusese c va urma acest'a, pentru c se i trag pre toi din coce de riu, intrebuinti aceasi prefacere 1 in mersulu seu, s inaint incetu. Apoi trametiendu pucinu mai nainte sarcinele s asiediandule pre una inaltme Avei,
iDtre sene, c se

nu

lase din

dse elu, militariloru, ocasiunea ce ati doritu; pre neamicu Iu tieneti

impedecatu intr'unu 16cu nefavorabile. Aretati

sub comandulu

meu

84
aceasi vertute, pre care adeseori ati aretat'a generariului
elu este aci s ca privesce tote de faci a. In acelai
;

cugetai ca

a intorce stegurele contra neamiciloru s trametiendu cteva turme pentru presiediu la sarcine, dispune pre ceilali calri la laturi. ndat ai notri, dandu unu strigatu, arunca pilurele asupra neamiciloru. Acetia indata ce, contra sperantiei loru, vediura ca acei pre cari i credeau a fugi, mergeau asuprale cu flamurele amenentiandu, nu potura nece macaru sustiene rapedrea nostra s dela antiulu atacu, pui fiendu in fuga, apucar in pdurile apropiate. Labienu urmarindui cu calarimea, s mare numeru ucidiendu s muli prendiendu, dup pucine dle primi supunerea tierei cce Germanii, cari veniau in ajutoriu, precependu de fug'a Treviriloru, se intorsera acas. Cei de aprope ai lui Indutiomaru, cari fusera capetele rebeliunei, i insocira, s cu densii se retraser din tiera. Antiatatea s guvernulu fura date lui Cingetorige, pre care Iu aretaramu ca dela inceputu re,

tempu elu comanda a inderept lini'a de btaia

masese in

detoria.

IX. Cesare,
decise a trece

dup
;

ce veni dela
:

Eenulu

jutoriu Treviriloru

Menapi la Treveri, din doue cause se un'a era, ca Germanii tramesesera contra sa acealalt, ca Ambiorige se nu aib la ei adapostu.
.

Determinanduse astfeliu, se puse a face uuu podu, pucinu mai in susu de loculu pre unde mai nainte trecuse araiat'a 1 Cunoscuii s esecutatu fiendu alta data planulu,
dle lucrulu este facutu.
s

Dup

ce

mare zelulu militariloru, in pucine las unu presiediu tare la podu, des-

pre Treviri, pentru ca nu cumva din partea loru se se nasc orecare micare pre neateptai), ellu trece cu tote celelalte oti s cu calarimea. Ubii, cari mai de nainte dedesera ostatici s se supusesera, trametu, pentru a se ndreptai, legai la elu, cari se i arete ca nece nu se tramesese din cetatea loru ajutoriu Treviriloru, nece nu si calcasera credenti'a. Ei ceru s i se roga ca se i crutie s ca nu cumva, in ur'a comune asupra Gtermaniloru se sufer punitiunea ei inoceni in loculu celoru culpabili. De voiesce mai mare numeru de ostatici, ju,

ruescu a da. Cesare luandu cunoscentia de causa, afla ca ajutoriulu caut de se informa despre trecatoriele s caile la Suevi. X. Intre aceste, dup pucine dle, elu este inscientiatu de Ubi ca Suevii aduna in unu locu tote cetele s ca natiuniloru ce suntu sub imperiulu loru li dau de scire c se trameta ajutoriu de pedestrime s de calarime. Aflandu despre aceste lucrure, elu se aprovisioneza cu bucate, alege unu locu favorabile pentru tabera, comanda Ubiloru c se retrag de pre campure turmele s orice alte lucrure ale loru s se le aduc in opide, sperandu ca nesce omeni barbari s neesperienti, cufuse tramesu de Suevi, primi justificatiunea Ubiloru s
,

prensi de lips'a de bucate, ar pote

tiune nefavorabile. Elu
li

fi

manda

c se trameta

adui de a se lupta in una posinumeroi esploratori la

Suevi

s se afle cele

ce se petrecu la densii. Ubii indeplenescu acestu

mandatu, s trecundu pucine dle i reporta c Suevii toi, dup ce li veniser sciri mai certe despre armat'a Eomaniloru, cu tote ostile loru

li adunaser, se retraser togniai la margeca acolo era una pdure de mrime nemargenita, care se numesce Bacene; ca acest'a se intende departe in laintru s standu ca unu muru naturale, opresce dela stricatiuni s incalcari pre Cherusci despre Suevi, pre Suevi despre Cherusci; ca la capetulu acestei pduri,

s ale
iiile

sociloru, pre care

tierei;

Suevii se determinaser a atepta venirea Eomaniloru. XI. De ore-ce am ajunsu la acestu locu, nu se pare strainu a spune

de morii Galiei
sene. In Gali'a,

s ai

Germaniei,
in tote

in ce diferu aceste

naiuni

intre

cetile, s in tote satele s ctunele, dera mai chiaru s in fia-care casa suntu faciuni; s capii acestora faciuni suntu acei cari, dup judeciulu omeniloru, suntu considerai a ave
cea mai mare autoritate, la alu crora arbitriu s judeciu caut se fia decisiunea suprema a tote lucrurele s deliberatiunile. Acest'a pare a se fi asiediatu din vechime pentru acelu cuventu, c cineva din plebe

nu numai

redmu contra unuia mai potente, cce nemene nu aperati s nclcai, s deca face altmentre, nu mai are nece un'a potere intre ai sei. Acestasi sistema domnesce de asemene in interesulu publicu a tota Gali'a 1 cace tote cetile ei indoue
se

nu aib

lipsa de

sufere c ai sei se

fia

parti suntu impartte.

XII. Pre candu Cesare veni in Gali'a, Eduii erau capii uneia din faciuni, Secuanii alu celeialalte 1 Acetia, fiendu c prin sene inii erau mai pucinu poteni pentru c suprem'a autoritate era din vechime a Eduiloru s clientelele loru erau mari se uniser cu Germanii s cu A-

aduseser la densii cu mari daruri s promisiuni. Dup ce inse facura mai multe lupte cu sucesu s ucisera tota nobilimea Eduiloru, att'a i intrecusera prin poterea loru, c luaser dela ei mare parte din clieni, primiser ostatici pre fiii principaliloru cetatieni, j constriusera a jura publicu c nu voru forma nece unu planu in contra
riovistu, s
i

Secuaniioru,
s

luar partea din teritoriulu invecinatu, ocupata in potere, obtienura supremat'a a tota Gali'a. Acesta nevoia fcuse pre Divitiacu de se dusese la Eom'a pentru a cere ajutoriu de la senatu; culucrulu inse nealesu elu se ntorsese. Cu venirea lui Cesare facunduse scambare de lucrare 2 ostaticii fusera redai Eduiloru, vechiele loru
,

noue prin Cesare ctigate, fiendu c acei ce vedeau bucuranduse de una conditiune mai buna s de unu guvernu mai blandu; s orice alte lucrare ale loru, favorea, poterea marindulise, Secuanii perdusera antiatatea. In loculu acestora se puseser Eemii, pre cari vediendui c a^veau la Ceclientele inapoite, altele
se legau in amicetia cu densii se

sare aceasi favore ecuale, acei cari, pentru vechie neamicetie, nece in-

tr'unu

Acetia

se poteau uni cu Eduii, se legau in clientel'a Kemiloru. protegeau cu multa iugrigire. Astfeliu Kemii aveau una autoritate s noua s rpede ctigat. In acea stare se aflau lucrurele pre atunce, c Eduii erau considerai c cei mai antiu, era alu doile locu de demnitate Iu tieneau Iiemii. XIII. In tota Gali'a suntu numai doue clase de omeni cari suntu in ore-care consideratiune s onore; cce plebea o au mai c s in loculu
i

modu nu

serviloru, s nemicuprin sene nu cutedia s nece la unu consiliu nu este admisa. Cei mai muli, cumu suntu apesati, seau prin detorie, seau prin mrimea tributeloru, seau prin nedreptatea celoru mai poteni, se dau in servitute nobililoru; acetia au asuprale tote acelesi drepture c s ale unui domnu preste servii sei. Din acele doue clasi, un'a este a druidiloru, cealalt a calariloru. Druidii se ocupa cu cultulu dieiloru, fcu
sacrificiele publice
s

private, s

interpreta religiunea.

Mare numeru

de teneri mergu la densii pentru invetiatura, s in mare onore suntu ei la aceti teneri. Mai despre tote neintielegerile publice s private ei decidu; s deca s'a comisu una crime, deca s'a facutu una ucidere, deca este neimpacare despre ereditate, despre limite, totu ei judeca. Kecompensele
publicu,
s

punitiunile ei le decidu.
se

Deca univ omu, seau privatu seau

i

nu

supune decretului

loru, ei

interdcu sacrificiele. Acesta

punitiune la densii este cea mai grea. Acei crora s'a facutu asemene interdcere -suntu considerai in numerulu celoru impii s scelerai; de densii toi se departeza, s de intelnirea s convorbirea cu ei fugu;

pentru c nu cumva prin atengerea cu ei se sufere vre-unu neajunsu r s nece nu li se da dreptatea, candu o ceru, nece nu li se face parte la vre-una onore. Preste druidi inse este mai mare unulu, care are autoritatea suprema intre ei. Morindu acest'a, deca careva dintre ei esceleza prin demnitatea sa, i sucede; seau, deca suntu mai muli ecuali,. se alege prin sufragiulu druidiloru; cte una data ei se lupta chiaru cu armele pentru antiatate. Ei, la unu tempudefiptu preste anu, se aduna intr'unu locu consecratu, in tier'a Carnutiloru, care regiune se considera a fi in medi-loculu a tota Gali'a. Acolo venu toi de pretotendene,
cari au neintielegeri, s se

supunu

la judeciele s decesiunile loru.

s

Se

crede c doctrin'a loru

c de acolo a fostu adusa in Gali'a; sacumu cei ce voescu a o cunosce mai afundu, se ducu de ordinariu acolo pentru a o invetia. XIV. Druidii au datin'a de a nu merge la belu s nu dau tributu
s'a

descoperitu in Britani'a

una cu ceilali
ei

cetatieni; de servitiulu militare s de ori-ce alte sarcine

au

scutire.

Atrai

prin atte privilegie,

la acesta invetiatura, s suntu tramesi de

muli s de vo'a loru venu prini s cei de aprope. Se

:

dice c invetia

mare numeru de versure

la densii

de aceea unii re-

mnu
ceri,

cte douedieci de ani la invetiatura. Ei credu c

inscrisu acele versure, de s
private,
ei se

nu

li

este per-

misu a esprime
publice
s

mai

in tote celelalte afa-

se pare a o

servescu cu literele grecesci. Acest'a mi : fiendu c ei nu voiescu nece c scienti'a loru se se descoper in poporulu de rondu, nece c cei ce invetia, redmanduse pre scripte, se si cultive mai pucinu memori'a; c
fi

asiediatu din doue cause

se intempla de ordinariu c cei

se

mai muli, avendu in ajutoriu scripte, devena mai pucinu diligeni pentru studiu s se neglega memori'a
:

loru. Intre cele antiu despre acest'a ei voiescu a incredenti

fletele

c su-

nu peru, inse c dup morte trecu de la unii la alii; s acesta credentia mai cu sema cugeta ei c attia brbai 'a, indepartandu fric'a de morte. Pre lenga aceste ei disputa s invetia pre tenerime

Jjft

multe cunoscentie despre astre s micarea lom, despre mrimea lumei s a pamentului, despre natur'a lucrureloru, despre tari'a s poterea dieiloru nemoritori.

XV. A dou'a clase este a calariloru. Acetia, candu este nevoia s candu vene vre unu belu (cea-a ce inainte de venirea lui Cesare se intempl mai in totu anulu, seau pentru c ei inii se fac devastatiuni' la alii, seau pentru ca se resping pre acele ce veniau asuprale), toi ieu parte in belu, s precumu fiacare din ei este mai insemnatu prin
nascere
s averi,

asia are impregiurulu seu

s

mai muli

srrvitori

clieni.

Acesta un'a favore

potere cunoscu

ei.

Galilor u este forte mul tu supusa la super tidin acesta causa, acei ce sun tu cuprensi de morbure mai grele s acei ce se afla in lupte s in periculu, imoleza omeni c victime, seau juruescu ea voru imol, s la aceste sacrificie se servescu de ministe-

XVI. Tota naiunea

s

i uni;

riulu druidiloru; cace ei credu ca pentru vieti'a unui

vieti'a altui

omu, de nu se da immortali nu potu fi altmentre imblanditi. Ei au statorite s publice sacrificie de acestasi genn. Unii au simulacre (tipure), de una mrime enorma, ale caror'a membre fcute de losie le implu cu omeni vii, s dandule focu, omenii mor a nconjurai de flacura. Supliciele aceloru ce suntu prensi in furtu seau in ota, seau in omu,
dieii

alte fapte rele, ei le socotu a

fi

mai plcute
ei se

dieiloru nemoritori

inse

candu

le lipsescu

asemeni omeni,

apuca de

sacrifica chiaru inoceni.

:

XVII. Ei venereza mai cu sema pre dieulu Mercuriu 1 semulacrele acestuia sunt forte multe. Pre acest'a Iu tienn c inventatoriulu totorora artiloru, pre acest'a Iu credu de caleusuiu drumureloru s alu calatorieloru, s ca acest'a are cea mai mare potere ia castigulu baniloru
s la

acest'a, ei venereza pre Apoline s pre Marte, s pre Minerv'a. Despre acetia ei au mai totu aceasi credentia cas celelalte naiuni c Apoline indeparteza morburele, Minerv'a

negotiu.
s

Dup

pre Joue,

da inceputarele industriei s ale artiloru, Joue tiene imperiulu cerescu, Marte conduce belele acestuia, candu ei au decis u a incepe una btaia, i juruescu de ordinariu cele ce voru apuca in belu. Cari au mai remasu cu vietia animali apucate, ei le immola; celelalte lucrure le stringu intr'unu. locu. In multe cetati se potu vede' fcute mormane de aceste lucrure, s nu adesea se intempla c ceneva, despretiuindu relegiunea, se cutedie a ascunde la sene cele apucate, seau se ie din acele puse la unu locu; pentru acestu crime s'a statoritu celu mai greu
;

supliciu cu tortura.

XVIII. Galii
ei

se lauda c ei

toi

se tragu din dieulu Dite 1 , s acest'a

dcu c

li s'a

rat'a a totu
tiloru;

tempulu

descoperitu de catra druidi. Pentru acesta causa duei o mesura, nu cu numerulu dleloru, ci alu nops

du'a nascerei, s inceputulu luneloru

ei,
.

alu aniloru asia le ob-

serva
tiei,

nu

c du'a se urmeze dup nopte 2 In celelalte datine ale vie-mai numai prin acest'a diferii de ceilali omeni, c pre copiii loru suferu de a veni de inainte loru in publicu, de ctu candu s'au fafiiu

cutu mari, c se pota sustiene servitiulu militare; cace c unu

in

etate copilaresca se ste in publicu in vederea parentelui seu, acest'a o

privescu ca lucru rosinosu.

XIX. Brbaii, ci bani au primitu dela

diestre, atti din averea loru,

sociele loru cu

nume de

una estimatiune fcuta, punu in comune cu diestrea. De toi aceti bani se tiene la unu locu comptulu, s veniturele suntu conservate. Care din doui a remasu in viatia, la acela trece partea amendorora, cu fructele tempului trecuii. Brbaii au
asupra femeieloru loru, ca s asupra copiiloru, poterea de vietia s de morte; s candu unu parente de familia, de nascere mai strlucita, a moritu, cei de aprope ai sei se aduna, s deca vene impregiurarea de prepusu despre mortea lui, ieu pre femeia la cercetare, in modulu cumu 1 se face cu servii s deca s'a descoperitu, ei le cruceaza s le omoru cu focu s cu tote torturele. Funerele suntu, dup civilisatiunea Galiloru, mreie s somptuose; s tote pre cari ei le credu a fi fostu plcute mortului, candu vietiuiea, in focu le arunca, chiaru s animalile; si pucinu nainte de acestu tempu, servii s clienii cari se sciau ca i fusera iubii, dup ce se terminau funerele cuvenite, erau mpreuna ari. XX. Cetile cari suntu privite ca administra mai bene interesele publice, au santtu prin legi ca deca ceneva ar afla dela vecini, din nete, seau din audite, ceva de interesulu publicu, se inscienteze pre magistraii s se nu comunice altuia cuiva; cace s'a recunoscutu ca adese omeni imprudeni s ne-esperienti se inspaimenta de uete false, se arunca la crime s apuca consiliu despre lucrurele cele mai nsemnate. Deregutorii ascundu cele ce li se pru de tacutu, s descoperu multmei acele ce ei judeca utili. De afacerile publice nu este permisu a vorbi de ctu numai in adunare. XXL Germanii raultu diferii dela aceste datine; cace ei nece nu au druidi, care se presieda lucrurele divine, nece nu se ocupa cu sacrificie. In numerulu dieiloru ei numai pre aceia i punu, pre cari i vedu
;

dup

modu vederatu: Sorele, Vulcanu 1 Vieti'aloru Lun'a; de ceilali ei nece chiaru din spuse n'au auditu tota s o petrecu cu venatori'a si cu esercitiele militari; de mici se apleca ]a lucru s la truda. Acei cari unu tempu forte ndelungaii remanu impuberi, forte mare lauda-si tragu intre ai loru ei credu ca prin acest'a se maresce statur'a, prin acest'a se marescu poterile, s ners
s

de ale crora poteri suntu ajutorai in

vii se intarescu.

fi avutu inse cunoscentia de femeia iuainte de alu douediecele anu alu etatei, o au intre lucrurele cele mai rosnose; asemene lucru nu se pote nece-curnu ascunde, fienduca ei s se scalda a2 mestecati in riure, s porta piei seau mici vestmente de renone , mare parte a corpului remananduli gola. XXII. La agricultura nu se prea apleca, s cea mai mare parte a man-

carei loru consiste in lapte, brandia, carne.

Nece unulu nu are una

in-

tendere determinata de agru, seau pamentu ca proprietate a sa; ci magistraii s capii in fia-care anu da familieloru s adunatureloru de omeni, cari s'au unitu mpreuna, ctu pamentu s in ce locu Ji se pare mai bene, s preste unu anu i constringu a trece aiure. De acesta ur-

mare

ei

da multe cuvente
si

ca nu cumva, atrai prin una deprendere

continua, se

scanibe pentru agricultura gustulu de a porta belulu

ca se nu se ocupe a posede pamenture intense, s cei mai poteni se indeparteze pre cei mai infirmi din posesiunile lom; ca nu cumva pentru a se feri de frigu s de cldura, se-si construa locuentie mai cu ingrigire; ca se nu se nasc patim'a pentru bani, din care causa se producu faciunile s desbinarile; ca se contiena pre poporu prin lenescea sufletului, cumu fiacare vede averile sale a ecu cu ale celoru mai poteni. XXIII. Pentru state cea mai mare lauda este, a ave impregiurulu loru ctu mai intense solitudini cu pamenturele devastate. Acest'a credu
ei

propriulu vertutei, ca vecinii se fia alungai s se-si lase agrii loru, ca nemine se nu cutedie a sta aprope de densii; totu una data prin

acest'a credu ca ei voru fi mai asecurati, cumu temerea de una nclcare neateptata este ndeprtata. Candu una tiera respinge belulu venitu asuprai, seau merge ea cu belu, se alegu deregutori cari se fia

aib poterea de vietia s de morte. In pace nu una magistratura generale, ci capii regiuniloru s ai tienutureloru da dreptatea intre ai loru s fcu se nceteze neintielegerile. Lotriele cari se fcu afora de margenele oricrui sttu nu suntu nece cumu de rosne, s spunu curatu ca aceste se fcu in scopu de a esercit pre tenerime s pentru a ndeprta lenea. Candu vre-unulu din cetatienii de frunte dce in una adunare ca elu va fi capulu s cari aru
in capulu belului s se

este nece

voi a la

mulu,
ei

urma se declare, se ridica acei ce aproba s caus'a s pre opromitu ajutoriulu loru s suntu ludai de multme cari din nu Iu urmeza suntu considerai in numerulu desertoriloru s alu trai
;

dutoriloru, s de acole nainte

li

se ridica ncrederea despre orice lucru.

A
li

viola pre ospeti ei

nu credu

legiuitu; pre aceia cari, "pentru orice cau-

sa,

venu la densii, i apera de injuria s i au inviolabili; casele totororu suntu deschise s mncarea li se da in comune. XXIV. Fost'a mai nainte unu tempu candu Galii ntreceau in bar-

bata pre Germani,

mergeau
s

multimei omeniloru
de

ei antiu cu belu asuprale, s din caus'a a lipsei de pamentu, trameteau colonie din colo

S asia locurele cele mai fertile ale Germanii in impregiurimile padurei Ercinia (care vedu a fi fostu cunoscuta din spuse lui E.

Renu 1

s orecaroru Greci, cari o numescu Orcinia), le ocupar Volcii Tectosagi, s acole se asiediara. Acestu poporu pana in tempulu presente se tiene in acele asiediari s are una mare reputatiune de ju-

ratostene 2

stiia

s de gloria belica; acumu ei inca sta in aceasi lipsa, nevoia, rbdare, cas Germanii, s au acelai modu de vietiuire s de imbracamente; Galiloru 3 inse vecinetatea provinciei s cunoscenti'a objecteloru

de preste marea li da multe pentru ndestularea s trebuentiele loru. Cte pucinu deprensi a fi ntrecui s in multe lupte invinsi, nece chiaru
ei

inii nu se compara cu Germanii in vertute.

acestei pduri Ercini'a, care s'a aretatu mai susu, se intende cale de noue dle pentru unu omu sprintenu ; cce altmentre nu se pote determina, cumu Germanii nece nu cunoscu mesurele dru-

XXV. Latmea

st
racilorn, s se intende dreptu in

mureloru. ncepe dela margeaile Elvetiloru, ale Nemetioru s aleRaudireciunea riului Danubiu, pana la margenile Daciloru s ale Anartiloru; de aci apuca spre stang'a, in regiuni deprtate dela riu, s atenge margenile a multoru naiuni din caus'a marimei sale. Nu este neraene in acesta parte a Germaniei 1 care seau se dca ar fi datu de capetulu acestei pduri, dup ce ar f mersu cale de siese-dieci de dle, seau se fi audtu din ce locu incepe. Este vederatu ca in ea se nscu multe genure de fere, cari in alte locure nu s'au vediutu; din aceste animali, acele ce diferu forte multu de celelalte s pru a fi demne de amentitu, suntu aceste : XXVI. Este unu bou de figur'a cerbului 1 din mediloculu fruntei cruia, intre urechie, se inaltia unu cornu mai ridicatu s mai dreptu de ctu cornele cari noue ni suntu cunoscute. Din vervulu cornului, se intendu, cas palmele 2 ramure ctu mai in latu. Este aceasi natur'a femeiei s a brbatului, aceasi form'a s mrimea corneloru. XXVII. Suntu erasi unele cari se numescu aici 1 . Figur'a loru este asemene cu a capreloru s pelea cu pete; inse cu mrimea pucinu le ntrecu, s suntu fora corne 2 s petiorele le au fora nodure s inchiature 3 ; ele nece nu se culca pentru a dormi, nece, deca lovite de orecare intemplare cadu, nu se potu scula seau ridica. Loru li sunt arborii in locu de culcusiu ele se redma de densii, s asia, inclinanduse pucinu, apuca repausu. De pre urmele loru candu venatorii au observatu unde ele suntu deprense a se retrage, toi arborii din acelu locu seau i la pamentu, din redecina, seau i tia numai attu, c se remana aparenti'a ei st in petiore. Acolo candu ele dup deprendere se punu de se redma, cu greutatea loru restorna aceti arbori infirmi s un'a cu ei insele cadu. XXVIII. Alu treile genu este alu unoru animali cari se numescu mi 1. Acetia suntu cu mrimea ceva mai mici decatu elefanii, cu aspectulu

colorea

s figur'a ale

taurului.

Mare

este poterea loru s

mare

iut-

mea; nece pre omulu, nece pre fer'a ce diarescu nu crutia. Germanii i prendu cu ingrigire in fose s i ucidu. Omenii teneri si intarescu potecu acesta intreprendere s se eserciteza in acestu genu de ventoau ucisu muli uri aducundu in publicu cornele, cari suntu dreptu testimoniu, mare lauda atragu asuprasi. Ci a se deprende cu omenii s a se imbland, nece chiaru de mici luai, nu se pote. Mrimea corneloru, s form'a s speci'a, multu diferu de cornele boiloru notri. Aceste corne le caut cu multa dorentia, le orneza impregiuru la margeni cu argentu s se servescu cu ele in locu de cupe la ospetiele cele
rile
ria; s cari

mai mari.

XXIX.

Cesare

dup

ce

afl prinesploratorii Ubi

c Suevii

se retra-

sesera in pduri, temenduse-de lips'a de grane, fienduc, precumu deasupra aretaramu, toi Germanii prea pucinu se ocupa cu agricultur'a,
decise a

nu merge mai departe. Inse

1
,

pen,tru c

nu de totu se ridice bar-

bariloru temerea de intorcerea sa,

dup

ce se intorce cu armat'a

c se intarda ajutoriurele loru, partea de dincolo a podului, care atens

Ubiloru 2 o tia in una lungime de doue sute de petiore, s unu turnu cu patru rondure, pune unu presiediu de douesprediece coorti pentru a custodi podulu, s intaresce acelu locu cu mari fortificatiuni. Preste acelulocu s presiediu fcu mai mare pre C. Volcatiu Tulu tenerulu. nsui, cumu panile ncepeau a se coce, purcediendu la belulu lui Ambiorige, (prin pdurea arduena, care este cea mai mare din tota Gali 'a, s se intende dela malurele Renului s dela margenile Treviriloru pana la Nervi, s cuprende mai multu de cinci sate mile in luugme 3), pre L. Minuciu Basilu, cu tota calarimea Iu tramete nainte, in scopu deca ar pote obtiene orecare sucesu prin rapediunea mersului s oportunetatea tempului; i recomanda c se opresca a se face focure in tabera, pentru c nu cumva acest'a se de in deprtare semnu despre venirea sa; i dce c elu vene in data in

gea

ripile

la estalaltu capetu construe

urma.

XXX.
la

Basilu face precumu

s'a

steptarei totororu facundu drumulu, pre

comandatu rpede s contra amuli, suprensi fiendu, i apuca

:

loculu

campure unde

dup

se dcea c er cu pucini calri.

aretarea loru, elu apuca spre insusi Ambiorige, la Multu pote fortun'a pre

ctu in tote lucrurele, pre attu mai cu sema in belu; cce precumu prin unu mare asardu se intempl c Basiliu se cada asupra lui Ambiorige, nepaditu
s

chiaru neparatu,

omenii neamicului mai nainte de ce se

c venirei lui se fia vediuta de fia inscientiata prin audite

seau prin nunti, totu asia fu mare fortun'a c Ambiorige, dup ce i se luase tote materialele de belu, pre care Iu avea impregiurulu seu, s i se prensesera carele s caii, se scape de morte. Inse acest'a urma prin aceea c cas'a sa fiendu incungiurata de pdure (cumu cam suntu locuentiele Galiloru, cari, pentru a evita caldurele,

caut de brdinariu a riureloru), socii s amicii sei sustienura pucinu tempu,in unu locu angustu, ataculu calariloru notri. In tempu ce ei se luptau, unulu din ai sei Iu puse pre unu calu pdurile adapovecinetatea paduriloru
s
:

stara pre fugariu. Astfeliu fortun'a

in periculu s pentru a Iu scap.

multu contribui

pentru a Iu pune

XXXI. Ambiorige intr'adensu ore nu aduna ostile sale, fienduc ar cugetatu a nu se lu la btaia, seau tempulu nu Iu incapu, s de neasteptat'a venire a calariloru notri fu impedecatu, in tempu ce credea pote cremasti'a armatei venia in urma? este dubiu; inse certu c elu, in secretu trametiendu nunti pre la cmpie, comanda c fiacare se se ingrigesca de sene. Parte de omeni fugir in pdurea arduena, parte la blile vecine, cari fura mai aprope de Oceanu se ascunser in acele insule pre cari marea in ferbere le formeza de ordinariu 1 muli esndu din tiera se dedera cu tote ale loru la cei mai strini de ei. Cativolcu, rege alu unei diumetate parti a Eburoniloru, care un'a cu Ambiorige fcuse plan ui u, repusu acumu de betranetie, cumu nu potea suferi fa tig'a nece a belului nece a fugei, dup ce arunca tote blastemele asupra lui Ambiorige, care fuse autoriulu planului, se ucise cu tisa 2 de care mare cantitate este in Gali'a s Germani'a.
fi
;
,

31
Condrusii din gentea s nuuierulu Germaniloru, si cari sunt intre Eburoni s Treviri, tramesera legai la Cesare, pentru a Iu roga ca se nu i privesca in numerulu neamiciloru s se nu judece ca este causa comune intre toi Germanii de dincoce de Renu; ca nemicu nu cugetaser de belu, ca nece unu ajutoriu nu tramesesera lui Ambiorige. Cesare, dup ce se incredenti de adeveru prin intrebarea captiviloru, li demand ca deca unii Eburoni, in fug'a loru, s'aru fi adunatu la ei, se i aduc la sene; de voru face asia, li declara ca elu nu va strica tier'a loru. Atunce impartiandu armat'a in trei parti, strinse sarciaele a tote legiunile la Aduatuc'a. Acest'a este numele unui castelu. Elu este cam in medi-loculu tierei Eburoniloru, unde Tituriu s Aurunculeiu s'au fostu asiediatu pentru iernatu. Cesare judeca bunu acestu locu, pre ctu din multe alte cause, pre attu din acea ca fortificatiunile anului trecutu sta intregi, in ctu elu potea usior trud'a militariloru. De presiediu sarcineloru las legiunea a patrusprediecea, un'a din cele trei pre cari conscrise de curandu din Itali'a le trecuse
Segnii
s
, ,

XXXII.

in Gali'a. Preste acesta legiune s preste tabera puse pre Q. Tuliu Cicerone s i dede doue sute de calri.

XXXIII. Impartndu armat'a, comanda lui T. Labienu a purcede, cu

trei legiuni, spre

Oceanu, in acele parti cari se invecinezacu Menapii;

pre C. Triboniu, cu unu numeru ecuale de legiuni, Iu tramete in regiunea care este lenga Aduatuci, spre a o devasta; insusi, cu trei legiuni

remase, decide a merge spre riulu Scalde, care se versa in Mos'a s spre partle estreme ale Arduenei, unde audia ca plecase Ambiorige cu pucini calri. Purcediendu elu incredentieza ca se va intorce in a sieptea d, tempu caudu sci ca trebuia a se da gru legiunei, pre care o las in presediu. Recomanda lui Labienu s lui Triboniu ca ei, deca aru pote face cu benele republicei, se se intorca in aceasi d, pentru ca intielegunduse din nou s recunoscundu planurele neamiciloru se se pota erasi apuca de belu. XXXIV. Nu er, precumu aretaramu mai susu, nece una oste anume, nece opidu, nece presiediu care se se apere cu armele; ci in tote prile mulime risipita. Unde cui seau una vale ascunsa, seau unu locu acoperitu de pduri, seau una balta a nevoia de trecutu i oferiea orecare sperantia de adapostu s de scpare, acolo se asiediase. Aceste locure erau cunoscute veciniloru, s lucrulu cerea mare ingrigire, nu pentru a asecur greulu armatei cce totoru reunii nu se potea intempl ci nece unu periculu din partea unoru omeni inspaimentati s risipii pentru a conserva pre fia-care militariu, care lucru nu mai pucinu in-i teres in parte salutea armatei. Cce s aviditatea de preda mpingea pre muli prea departe s pdurile cu caile periculose s necunoscute i impedec a merge indesiti. Deca Cesare voia a termina afacerea s a nemici acestu poporu de omeni scelerai, trebuia a tramete, incoce s incolo. mai multe oti, s a impart pre militari; deca voia a tiene maniplele la stegure, precumu cerea regul'a statorita s datin'a armatei romane, loculu insusi er de aperare barbariloru s flcruia nu i lip,

din ascunsu a intende curse s a ataca pre ai notri resacestu modu, se luau precautiuni ctu hirati. Inse in dificulti de ast-feliu ca mai bene se neglegea in irudenti'a potea se le preveda ardeau de a si resbun, de :tuva a li face ren, de s animele totororu partea militariloru. Cesare din perdere orecare cu reu tu de a li face le chiama la elu prin sperantote pre vecine; cetile la nunti a-amete pre Eburoni, ca mai bine vieti'a Galiloru Iti'a de preda, spre a sparcui 1 totu una data ca in pdure, de ctu militarii legionari
sea audaci'a
,

se se periclete

stenga, pentru fapmare mulime aruncanduse din tote prile, se se 2 Mare numeru se acetati acestei t'a sa cea rea, poporulu s numele
.

la

duna indata de pretotendene. XXXV. Aceste se petreceau in tote prile tierei Eburoniloru, si se la sarapropia du'a a sieptea in care d Cesare decisese a se intorce furtun'a pote multu de ctu cunosce potutu s'a Aci legiune. cfne s la fiendu risipii s inin belu s ctu de mare asarde aduce. Neamicii oste, care se de una una nece spaimentati, precumu aretaramu, nu era de Kenu, la Gerdincolo ajunge Faim'a mica, de ctu causa de temere mani, ca Eburonii suntu sparcuiti s ca tote poporele suntu chiamate de catra preda. Sigambrii, cari suntu cei mai apropiai de Kenu, s
,

cari

fug'a Ioni,

mai nainte ca fusera primii Tencterii s Usipetii, in aduna doue mie de calri s trecu Kenulu cu naile s cu pluunde era r'acutu unu tele, treidieci mie de pai mai in diosu de loculu antiu ei venu la Dintru Cesare. catra de presiediu unu podu s lasatu margeniie Eburoniloru, stringu muli de cei risipii in fuga s apuca

amu

aretatu

mare numeru de turme, de cari barbarii suntu forte doritori. Atrai de nece balta, nece pduri nu intarda preda, ei inainteza mai departe pre aceti omeni nscui in belu s in ote. Ei ntreba din captivi in ce
:

locure este Cesare; afla ca elu este purcesu departe s ieu cunoscentia ca tota armat'a s'a retrasu. Eraunulu din captivi, pentru ce, li dce, urmrii una preda mesera s mica, voi caripoteti fi acumu forte avui?

In trei ore poteti ajunge la Aduatuc'a; acolo armat'a Rornaniloru a adunatu tote averile sale ; presiediulu este attu de micu, ca nu pote nece cbiaru ncinge murulu, s nemene nu cutedia a es^ afora din intariture. Oferindulise acesta sperantia, Germanii las in unu iecu a-

scunsu pred'a ce fcuser, s apuca spre Aduatuc'a, avendu de caieusu pre acelai omu prin a cruia aretare ei cunoscuser aceste. XXXVI. Cicerone, care in tote dilele precedeni, dup mandatele
lui Cesare,

tienuse cea

mai mare ingrigire prin militari in tabera,

nu

suferise nece chiaru ca vre-unu argatu se esa afora din intariture,

1

in du'a a sieptea, ne

mai crediendu ca Cesare-si va tiene cuventulu fienduca audia ca se dusese mai departe, s nu de numeruln dleloru se aducea vre-una scire de intorcerea lui; totu una data miscatu de vocile aceloru cari numiau patienti'a sa mai una impresurare, fienduca nu er permisu a es din tabera; s neasteptanduse la nece unu casu, prin cari i s'ar fi potutu aduce vetemare, intr'unu cercuitu de trei mie de pai, cumu de nainte sa erau noue legiuni s unu mare numeru de
,

94
calarime, era neamicii risipii s aprope nemiciti, tramese cinci coorti, pentru a se aprovision cu gru, in agrii cei mai apropiai, intre cari agris intre tabra era numai unu delu. Mai muli morbosi clin legiuni fusera lasati in tabera, dintre cari acei ce in tempulu acestoru dle se insanatosiasera, c la trei sute, suntu sub unu vesilu tramesi una cu coortile. Afora de acetia mare mulime de argai, cu mare numeru de vite de caratu, cari remasesera in tabera, dandulise permisiunea, se ducu

dup

militari.

In acelai tempu din intemplare calrii Germani sosescu pre neateptate, s totu atunce intr'una intensore, cumu veniser, cerca a irupe in tabera despre port'a decumana. Ei nu fura vediuti, aflanduse despre acea parte pduri, mai inainte de ce se apropiara de tabera, pana intr'att'a c negotiatorii, cari erau intensi sub valu, nu avur tempu de a se retrage 1 Ai notri, suprensi prin acestu evenementu neasteptatu, greu se turbura, s coortea in staiune abia pote sustiene antfa rapedre. Neamicii se intendu impregiuru din celelalte parti, pentru c se pota gsi una intrare. Cu greu ai notri apera porile; loeulu insusi s intariturele apera celelalte intrri. In tota taber'a
.

XXXVII.

'este

desordine; s unulu pre altulu se intreba de caus'a tumultului; nece nu se precepu in cotro se duca stegurele, nece in care parte se se adune fiacare. Unulu anuntia ca tabar'a este acumu cuprensa; altulu sustiene c barbarii au venitu invingutori, dup ce nemicisera armat'a s pre generariulu; cei mai muli si fcu noue temeri superstitiose din loculu
lui Cofa s Tituriu, atare temere toi tiendu inspaimentati, se confirma barbariloru opiniunea, cumu audsera dela captivi, c nu era in intru nece unu presiediu. Ei se punu a strbate in potere, s inii se animeza c se nu perda din mani atat'a avere. XXXVIII. In presiediu er lasatu morbosu P. Sestiu Baculu, care comandase c primipilu sub Cesare s de care facuramu meniune in luptele precedeni; de cinci dle acumu elu nu mncase. Ne mai

ce ocupa, s

si

punu naintea ochiloru calamitatea

cari cadiusera in acestasi castelu.

De

cre-

diendu de scparea sa s atotororu, elu ese nearmatu din cortu, vede c neamicii amenintia s c lucrulu este in unu periculu estremu; apuca arme dela cei mai apropiai s se pune la una porta. Pre elu Iu

urmeza centurionii
pucinu
lupt'a.

Sestiu

coortei ce er in staiune, s un'a cu elu sustienu si perde cunoscenti'a, primindu grave rane; cu

greu, trasu cu manele, este scapatu. In acestu intervalu de tempu, ceilali se imbarbateza atat'a c se cutedie a st la intarituri s se presente aparenti'a unoru aperatori.

XXXIX.

Intre aceste militarii notri,

dup

ce

fcuser

aprovision

mentulu de gru, audu strigatulu; calrii alerga inainte s recunoscu in ctu de mare periculu este lucrulu. Acolo inse nu este nece una intaritura, care se adapostesca pre cei inspaimentati; cei conscrisi decurundu s in practic'a belului neesperienti intorcu privirile loru ca-

manda. Nimene nu

tra tribunii militariloru s catra centurioni; ei atepta ce li s'ar coeste attu de tare, c se nu se turbure de acestu

ii
periculu neasteptatu. Barbarii, vedndu de departe stegurele se

las

de atacu; mai antiu ei credu ca s'au intorsu legiunile, de cari cunoscuser dela captivi ca se duseser mai departe; dup acea, despretiuindu miculu nostru numeru, din tote prile fcu ataculu. XL. Argaii alerga pre una movila apropiata de aci rapede alungai, ei se arunca spre flamure s maniple; cu attu mai multu ei inspaimenta pre militarii timidi. Unii suutu de prere ca, facundu euniulu, se strbat rpede, fienduc taber'a este attu de aprope; s deca parte din ei impregiurati aru cade, celu pucinu credu ca ceilali aru pote scap alii, ca se ste pre inaltime s toi se sufer aceasi sorte. Acest'a nu o aproba vechii militari, cari aretaramu c un'a cu ceilali purcesesera sub unu vesilu. S asia intre sene animanduse, sub conducerea lui G. Triboniu, calri a romanu, care fuse pusu preste ei, o rupu prin mediulu neamiciloru, s toi pana la unulu nevetemati ajungu in tabera. Pre acetia urmandui argaii s calrii cu aceeai rapedre, suntu scpai prin barbat'a militariloru. Inse acei ce stetesera pre iualtme, neavendu nc nece una esperientia in artea belului, nu potura nece a remane' statori in planulu ce aprobaser, c se se apere in loculu de pre inaltme, nece a imita tari'a s rapediunea, cari ei le vediusera c fusera utili celoralalti; ci incercandu de a se intorce in tabera, cadiura in unu locu nefavorabile Centurionii, dintre cari unii, din ordin ile inferiori ale celoralalte legiuni, fusera, pentru barbat'a loru, trecui in ordinile superiori ale acestei legiuni, c nu cumva se s perda laud'a ce ctigaser mai nainte in belu, cadiura luptandu forte tare. Parte de militari, dup ce prin vertutea acelorai neamici fusera ndeprtai, afora de tota speranti'a, ajunser nevetemati in tabera; parte incungiurati de neamici perira. XLI. Germanii desperandu de luarea in potere a taberei, fienduc vedeau c ai notri acumu st la intariture se retraser preste Eenu cu pred' a pre care o despusesera in pduri. S att'a fu terorea chiaru dup retragerea neamiciloru, c in acea nopte, pre candu C. Volusenu, tramesu cu calarimea, venise la tabera, nu potu a li face credentia c Cesare era in apropiare cu armat'a nevetemata. Temerea cuprensese ast-feliu animele totorora, c, mai c s cu mentea stricata, dceau c
; ;

tote ostile fusera sferimate, s c

calarimea scpase cu fug'a; ei sustieneau c de er nevetemata otea, Germanii nu aru fi atacatu taber'a. Pre care temere venirea lui Cesare o indepart. XLII. Intorcunduse elu s cunoscundu evenementele belului 1 numai de un'a se plane, c coortile fusera lsate a merge din staiune s din presiediu. Elu judeca c n'ar fi trebujtu a se las locu nece chiaru pentru celu mai micu acidente c multu fortun'a potuse in venirea neateptata a neamiciloru s inca cu multu mai multu, c mai dela
, ; ,

porile taberei ndeprtaser pre barbari. Din tote aceste impregiurari mai cu sema se vedea a fi de mirare, c Germanii, cari trecuser Kenulu cu acelu consiliu c se devaste tier'a lui Ambiorige, aruncanduse asupra taberei Romaniloru, facura aceluia servitiulu celu mai doritului.

XLIII. Cesare, erasi purcediendu pentru a sferim pre neamici, a-

duna mare numeru de omeni dela statele vecine s i tramete in tote prile. Totororu sateloru s locuentieloru pre cari le vedea oricare, se da focii; predile se aduceau din tote prile; granele nu numai ca erau consunate de att'a mulime de omeni s de cai, dera inca cadiusera la pamentu de tempulu anului s de ploi, in ctu chiaru deca li,

fi ascunii in presentia, totui dup ce s'ar fi retrasu armat'a, se vedea ca ei trebuia a peri prin lips'a de orice lucru. Dese ori de ai notri venir in acelu locu, cumu atat'a calarime era impartita in tote prile, ca captivii sustieneau a fi vediutu de curundu pre Ambiorige in fug'a sa, s ca elu chiaru nu dispruse cu totulu din vedere; in ctu oferinduse speranti'a de a Iu ajunge, s dandusi una truda nefinita, acei ce credeau a intra in cea mai mare favore la Cesare, mai ca nvingeau natur'a prin zelulu lom 1 s totu deun'a se prea ca pucinu lipsesc, pentru a ajunge la acea suprema fericire; era elu disprea in locure ascunse seau in pduri, s preste nopte ne fiendu vediutu mergea in alte regiuni seau in alte parti, cu unu presiediu de calri nu mai mare dectu de patru, singurii crora cutedi a si incredenti vieti'a sa.

nii s'aru

XLIV. ce in atare modu fura devastate regiunile nearaiciloru, Cesare duce la Durocortoru, urbe a Kemiloru, armat'a, care perduse doue coorti. Convocandu in acela locu adunarea Galiei, se puse a face cercetare despre conjutiunea Senoniloru s a Carnutiloru. Contra lui Acone, care fuse autoriulu acelui consiliu, pronuntianduse sententi'a de morte, elu s lua supliciulu dup morii strabuniloru 1 Unii temenduse de judecata fugir. Cesare interdse acestora ap'a s foculu 2 s asiedia doue la Lingoni, in iernatice doue legiuni la margenile Treviriloru pre celelalte siese la Agendicu, in tier'a Senoniloru; s dup ce armata fu aprovisionata cu grane, elu, precumu avea datin'a, purcese in I tali'a, spre a tieue adunrile.
.

Dup

CARTEA
'Rebeliunea intregei Galiesub

VII
J. C.

Amilu Romei 701, inainte de

52

comandulu Arvemului Vercingetorige. Intorcerea periculosa a lui Cesaredin Itali'a in Glia; succesele sale. Arderea cetatei mpresur area s luarea Avacatra Gali pentru a opri pre Cesare. loru Luptele contra Parisiloru. ricului. Impresurarea Gergoviei. ImpresuNoue s mari strinsure de oti din tota Gali'a. rarea Alesiei. Atacurele la nvingerea suferita de Gali. Alesi'a.

Gali'a fiendu lenescita, Cesare, precumu decisese, purcede in Itapentru a tiene adunrile. Acolo afla de uciderea lui Clodiu 1 s incredentianduse de senatu consultulu datu ca toi tenerii din Itali'a se jure mpreuna 2 elu se pune a face aduntura de oti in tota provinci'a. Aceste lucrure indata se audu in Gali'a transalpina. Galii adaugu s si intipuescu ei inii, pre lenga uete, aceea ce impregiurarea cerea, ca Cesare este retienutu de micarea din urbe s ca in medi-loculu attoru desbinari, elu nu pote veni la armata. mpini prin acesta ocasiune, cei cari acumu mai de inainte cu dorere suferiau ca erau supui imperiului poporului romanii, incepu a face, mai in voia s mai cu cutediare, consilie de belu. Principalii cetatieni ai Galiei tienendu adunri intre sene, in pduri s in locure retrase, se plangu de mortea lui Acone, areta ca atare casu pote se cada s asuprale, plangu sortea comune a Galiei; prin tote juruentiele s remuneratiunile siau de acei cari aru face inceputulu belului s cu pericululu capului loru aru pune Gali'a in libertate. Intre cele antiu despre acest'a dcu ei ca trebue a ave ingrigire, ca, mai inainte de ce ascunsele loru consilie se se descoper. Cesare se fia inchisu despre armata; ca acest'a ar fi usioru, fienduca nece legiunile, absente fiendu Generariulu, n'aru cutedi a es din tabera, nece generariulu fora presiediu n'ar pote ajunge la legiuni; in urma, ca este mai bene a mori in lupta de ctu a nu rectiga vechi'a gloria de belu s libertatea pre care o primiser de la strbuI.

li'a

nii loru.
II.

Dup ce asemeni
comune
ei cei

tru salutea
s

ei

nu

lucrure fura desbatute, Carnutii declara ca pense da inderetu de naintea nece unui periculu,

antiu dintre toi voru face belulu; era fienduca ostatici, de tema ca lucrulu se nu se descopere, ei ceru ca se se santiesca prin juramentu s se se de cuventu, in faci'a flamureloru militari ntrunite (cerimonia care, dup morii loru, este cea mai considerabile 1 , ca facundu inceputulu belului, nu
in presente

promitu ca

nu potu respunde cu

98^

de ceilali. Atunce Carnutii la culme suntu ludai, s cei ce erau presenti s defigunduse tempulu acestei intreprenderi, se ducu din adunare. III. Caudu acea d veni, Carnutii cu Cotuatu, s Conetodunu, ducii loru, omeni desperai, dandulise semnulu, alerga la Genabu s pre cetatianii romani, cari sta acole pentru negotiu intre acetia pre C. Fusiu Cit'a, onestu calariu romanu, care din mandatulu lui Cesare er mai mare preste bucate i maceleza s li rapescu bunurele loru. Kpede faim'a se latiesce la tote cetile Galiei; cace indata ce se intempla unu lucru mai mare s mai insemnatu, Galii Iu inscienteza cu strigate prin agri s regiuni, s aceste strigate alii apoi le primescu s le dau la cei mai apropiai, precumu atunce urma. Cace cele ce la resaritulu sorelui se petrecuser la Genabu, inainte de trecerea antiei veghia fura audte in tier'a Arverniloru; distanti'a acest' a este cam de una suta siesedieci mie de pai. IV. In acelai scopu acole Vercingetorige, (fiiu lui Celtilu), Arvernu, teneru de cea mai mare potentia, alu crui parente avuse antiatatea in tota Gali'a, s pentru caus'a ca ambl dup domnia fuse ucisu de cetatea sa, convocandu pre clienii sei, usioruiaprende. ce scopulu seu este cunoscutu, omenii alerga la arme. De catra Gobanitione, unchiulu seu, s de ceialalti capi, cari nu judecau ca trebuia a cerca acesta fortuna, elu este alungatu din cetatea Gergovia; totui nu se las, s la tiera face strinsura de omeni lipsii s perduti. Adunandu acesta ceta, pre oricari intelnesce din tiera i pleca la prerea sa; i consilieza ca pentru libertatea comune se apuce armele s dup ce mari cete aduna, pre adversarii sei, de cari pucinu mai inainte elu fuse departatu, i alunga din tiera. Cei de partea sa Iu numescu rege. Elu tramete pretotendene legatiuni conjura pre toi ca se fia statori in credentia. Curendu elu atrage in partesi pre Senoni, Parisi, Pietoni, Cadurci, Turoni, Aulerci, Lemovici, Andi, s pre toi ceilali cari atengu Oceanulu.
fi

vom

prsii

danduse juramentulu de

Dup

totororu comandulu se incredentieza lui. Dup ce da acesta potere, elu impune ostatici totororu aceloru state, demanda ca se se aduc indata la sene unu numeru determinatu de mi-

Cu consemtmentulu
se

litari, s

decide cuantuiu de arme ce fiacare tiera se

fac

la sene s ina-

inte de care tempu. Intre cele antiu de calarime se ocupa.

La

activi-

tatea cea

mai mare

elu

adauge asprimea cea mai mare a comandului

cace pentru mai cu tote torturele; era pentru urechiele seau li scote cte unu celoralalti esemplu, s prin mrimea
;

prin

mrimea

supliciului constringe pre cei indoitiosi

s

mare delictu comisii, i omore cu focu una causa mai usiora, dup ce li tia
ochiu,

i tramete a casa, ca se fia pedepsei se inspaimente pre alii. ce prin asemeni suplicie aduna indata una armata, pre LucV. teriu Cadurcu, omu de cea mai mare audacia, cu parte de oti, Iu tramete la Euteni; era insusi purcede la Biturigi. La apropiarea sa, Biturigii trametu legai la Edui, sub a caroru aripa erau, spre a se rog

Dup

99
de ajutoriu, c mai usioru se pota sustiene ostile neamiciloru. Eduii, dup consiliulu legatiloru pre cari Cesare i lsase la armata, trametu
in ajutoriu Biturigiloru cete de calarime s de pedestrime.

Aceste a-

jungundu
pucine
legatiloru

la riulu Ligere, care desparte pre Biturigi^de Edui, sta acolo

,

se intorcu a casa s spunu s necutediandu a trece riulu notri c s'au intorsu temenduse de perfidi'a Biturigiloru, alu caroru planu ei luaser cunoscentia c era, deca aru fi trecutu riulu se i incungiure din una parte ei inii, de cealalt Arvernii. Facut'au ei acest'a din caus'a pre care o declarar legatiloru, seau impinsi de perfidia ? fiendu c noue nu ne este nemicu invederatu, nu vedemu c trebue a o pune cu temeiu. VI. Aceste evenemente anuntianduse lui Cesare, in Itali'a, cumu elu sci acumu c lucrurele in urbe ajunseser prin vertutea Ini Pompeiu iutr'una stare mai buna, pleca in Gali'a transalpina. Candu veni acolo, in mare dificultate se afla, prin ce medi-locu se pota ajunge la armata cce de chiam legiunile in provincia, intielegea c ele voru ave a se de mergea insusi la armata, nu lupta pre drumu absente fiendu elu
dle,
: ,
;

credea securu a

si

incredenti'a vieti'a nece chiaru acelora cari in acelu

tempu

se

vedeau

lenesciti.

VII. Intre aceste Lucteriu Cadurcu, tramesu la Ruteni, trage acesta cetate in partea Arverniloru. Mergundu apoi la Netiobrigi slaGabali, s de la unii s dela alii priimesce ostatici, s adunanduuna mare ceta, pleca pentru a face eruptiune in provincia, despre Narbonea. De care lucru inscientianduse Cesare, crediu c trebuia a preferi, inainte de tote alte scopuri, c se purceda la Narbonea. Cumu vene acolo, elu imbarbateza pre cei ce se temeau, asiedia presiedie la Eutenii provinciali, la Volcii-Arecomici la Tolosati s impregiurulu Narbonei, cari locure erau vecine cu neamicii. Unei parti din cetele din provincia s nouei
,

adunature de oti pre cari le adusese din Itali'a, le comanda a se adun la Elvi, cari atengu margenile Arverniloru. VIII. Dup ce aceste lucrare suntu preparate, s Lucteriu opritu s indepartatu acumn, fienduc judeca periculosu a intra printre presiedie, Cesare purcede la Elvi. Des muntele Ceven'a, care desparte pre Arverni de Elvi, in unu tempu celu mai aspru de preste anu, cu neu'a lui cea forte grosa, i impedec drumulu totui curatinduse neu'a in aduncime de siese petiore s asia caile deschidienduse, cu cea mai mare punere a militariloru sei, elu ajunse la margenile Arverniloru. Calcandui, cumu ei nu se ateptau la ace'st'a, fiendu c se credeau aperati de Ceven'a, c de unu muru, s nece cbiaru unui singura omu in acestu tempu alu anului crrile nu erau vre una data deschise, elu comanda
;

calariloru c ctu

se arunce in neamici.

mai de parte se se latiesca s ctu mai mare terore Rpede aceste din audiu s cu anume tramesi suntu inscientiate lui Vercingetorige; precare toi Arvernii inspaimentati Iu

impregiura

Iu conjura c se ingrigesca de bunurele loru s

se

nu

suferi a c ei se fia sparcuiti

de neamici, mai cu sema candu vede

KW
c totu belulu este stramutatu la densii. Elu miseatu de rogationileloru, se muta cu taber'a dela Biturigi in spre Arverni. IX. Inse Cesare standu doue dle in aceste locure, fienduc precepuse
cele ce erau se urmeze din partea lui Vercingetorige, se duce dela armata, cu cuventu de a aduna noue oti scalarime. Pre Brutu tenerulu

Iu face
in tote

departe dela tabera. ce dispuse aceste lunu Iu ateptau, cu mersu ctu pote mai rapidu, ajunge la Vien'a. Acole gasindu nou'a calarime, pre care cu multe dile mai inainte o tramesese acol'o, s nece d nece nopte ne intrerupendusi mersulu, apuca prin tier'a Eduiloru la Lingoni, ucde iernau doue legiuni; c deca chiaru Eduii aru fi luatu vre una resolutiune contra vietiei sale, elu s'o preinfcempene prin celeritatea sa. Cumu ajunse acolo, tramete dup celelalte legiuni s pre tote le aduna in unu locu, mai inainte de ce Arvernii se pota fi inscientiati de venirea lui. Aflandu acestu lucru, Yercingetorige erasi duce otea sa la Biturigi s de aci purcediendu la Gergovia, cetate a Boiloru, pre cari Cesare, dup ce-i nvinsese in belulu elveticu, i asiediase acolo s i dedese Eduiloru,
trei dile

prile mai mul tu- de

crare, pre

mai mare preste acele otiri ctu mai departe c

; ;

elu si va

recomanda ca calrii se cutreiere da silentia c se nu fia

Dup

candu

ai sei

pune a o batere. X. Acesta intreprendere mare dificultate caus lui Cesare spre a apuc planulu seu de tienea legiunile partea remasa din ierna, in unu, 1 locu, se temea c nu cumva tributarii Eduiloru batuti fiendu, tota Gali'a se se desfac, fiendu c ar vede' c pentru amici in elu nu era nece unu redmu; era de le scotea mai tempuriu din taberele de ierna, tema i er se nu duca lipsa de bucate, grele fiendu caraturele. Elu gsi totui c er mai bene a se espune la tote dificultile, de ctu, suferindu atta nfruntare, a si nstrina animele totoru sociloru sei. S asia indatorandu pre Edui a-i aduce bucate, tramete inainte la Boi c se i inse
:

scientiedie de venirea sa s se
se sustiena cu

i consilieze c se remana in credentia s mare anima ataculu neamiciloru. Lasandu la Agendicu

doue legiuni s sarcinele a tota otea, purcede la Boi. XI. Adou'a d venindu aprope de Velaunodunu, opidu alu Senoniloru, pentru c se nu lase in urm'a sa vre unu neamicu, c astfeliu se aib mai cu ndemnare provisiunile, se pune alu mpresura, s in doue dle Iu cercuvaleza; a trei'a d trametienduse din cetate legai pentru supunere, elu demanda a i trad armele, a i aduce caii s a i d siese sute de ostatici. Pre C. Treboniu legatulu Iu las c se esecute aceste; era insusi, c se si termine ctu mai rpede mersulu, purcede la Genabu, cetate a Carnutiloru, cari atunce antia ora primindu scirea despre incungiurarea Yelaunodului s crediendu c acesta intreprendere se va tragan, preparau pentru a aper Genabulu unu presiediu, pre cari se i Iu trameta. Cesare ajunge acolo in doue dle dup ce se pune cu taber'a de naintea cetatei, ne incapendulu tempulu acelei dle, amna pre a dou'a d baterea, s comanda militariloru cele ce suntu de nevoia
;

pentru acestu lucru; apoi fiendu ca unu podu de pre riulu Ligere lega eetatea Genabu cu celaltu rualu, temenduse c nu cumva neamicii se fuga noptea din cetate, comanda la doue legiuni c se veghieze in arme. Genabenii pucinu inainte de mediulu noptei esndu in tcere din cetate, incepu a trece riului. Acestu lucru inscientiatu fiendu prin limbi,

Cesare da focu portiloru, baga in intru legiunile, crora comandase a fi parate si iea cetatea, prea pucini din numerulu neamiciloru scapandu c se nu fia toi prensi, fiendu c angustimea podului s a drumuriloru inchisesera multmei fug'a. Cesare devasteza cetatea s i da focu, las militariloru pred'a, trece armat'a preste Ligere s ajunge in ter'a Biturigiloru.

XII. Vercingetorige, indata ce afla de apropiarea lui Cesare, se las de impresurare s purcede inaintea lui. Cesare se pusese a batere cetatea Noviodunu a Biturigiloru, pusa in calea sa. Din acesta cetate legai veniser la elu pentru a Iu rog c se i ierte s se li lase vieti'a. C intreprenderile ce i mai remaneau se le termine cu aceasi rapediune cu care ctigase mai pre tote, elu li demanda a i trad armele, a i aduce ce parte fusera trdai, pre candu cele recaii s a i d ostatici. mase se esecutau, s centurioni s pucini osteni intraser in cetate c se caute armele s caii, se vediu in deprtare calarimea neamiciloru, care precesese temeiulu ostei lui Vercingetorige. Cetatianii in data ce o dierira s venir in sperautia de ajutori 11, dandu unu strigatu, ncepur a apuca armele, a inchide porile s a imple murulu. Centurionii din cetate, cumu de pre micrile Galiloru intielesera c ei formase vreunu nou planu, scosera sabiele, ocupar porile s retraser pre toi ai

Dup

loru neatensi.

XIII. Cesare comanda calarimei se esa din tabera, s incepe una lupta de calarime; pre candu ai sei nu se mai poteau acumu tiene, elu

tramete in ajntoriu aprope patru sute de calri Germani, pre cari de la inceputu dispusese a i ave cu sene. Atacuiu acestora Galii nu Iu potura sustiene, s luai pre fuga, s muli perdiendu, se retraser spre greulu ostei loru. Dup ce neamicii fura invinsi, cetatianii din nou spaimentati prensera pre acei prin a crora punere credeau ca plebea fuse atitiata, i duser la Cesare s ise dedera. Terminandu acesta intreprendere, Cesare purcese la opidulu Avaricu, care er forte mare s forte intaritu, mi tier'a Biturigiloru, in regiunea cea mai fertile cu agrii, cce credea c luandu acestu opidu, va supune poterei sale tota cetatea Bituli

rigiloru.

XIV. Vercingetorige dup atte perderi suferite una dup alta, la Velaunodunu, la Genabu, la Noviodunu, convoca pre ai sei la consiliu. Elu le spune C belulu trebue portatu dup unu planu cu totulu altulu de cumu mai inainte fuse portatu prin tote modurele trebue a
:

se fia lipsii de nutretiu s de bucate. Ace'st'a este usioru, fienduc inii au multa calarime, s fienduc suntu ajutai de tempulu anului 1 Erb'a nu pote fi tiata; de
.

se apleca pentru acelu lucru, c

Romanii

.122.

nevoia neamicii ambla reschirati de caut preia case; toi acetia in fiacare d potu fi nemiciti de calri. Afora de aceste, pentru salutea totororu trebue a nu se tiene sema de interesele private; sateloru s caseloru trebue datu focu, in una intendere dela Boi ori ncotro, unde s'ar pare ca Komanii aru pote merge pentru a lua nutretiu. ndemnrile de aceste lucrare pentru densii suntu in abundantia, fienduc
in tier'a crora se porta belulu, de medi-locele acelora suntu ajutai. Komanii seau nu voru suferi lips'a, seau cu mare periculu voru merge mai in deprtare dela tabera s este totu un'a deca i aru ucide seau li aru lu sarcinele, cari deca suntu perdute, belulu nu se pote porta.
;

Afora de aceste trebue datu focu cetatloru cari prin intariturele loru s prin natur'a locului nu suntu scutite de totu pericululu, pentru ca nece efia adoposture la ai loru spre a recus servituilu militare, nece se fia
espuse Eomaniloru pentru a lu bucate cu ndemnare s preda. Acevedu grele s aspre, cu multu mai greu trebue a judeca unele ca aceste, ca copiii s femeiele loru suntu trai in servitute, ca ei suntu ucii, cea ce este neaperatu se se intemple celoru invinsi. XV. Cu consemtrea totororu acesta prere fiendu aprobata, intr'una
ste de se

da focu la mai multu de douedieci urbi ale Biturigiloru. Acest'a de asemene se face s in celelalte cetati. In tote partle se vedu incendie; pre cari des cu multa dorere toi le suferiau, totui acesta cond se

solatiune si punea inainte, ca victori'a fiendu aprope certa, aveau credenti'a ca in curundu voru rectiga cele perdute. Se delibereze despre Avaricu in adunarea generale, deca ar fi bene a i da focu seau a Iu aper. Biturigii se arunca la petiorele totororu Galiloru.

Ca
;

se

nu

constringa a da focu cu manile loru urbei celei mai frumose mai din usioru tota Grali'a s care este aperatur'a s ornamentulu cetatei loru voru aper-ocu natur'a locului, dcu ei, pentru ca aprope din tote par1 una singura s angusta intle fiendu incungiurata de riu s de blti Li se da scutirea ce cereau, Yercingetorige mai antiucomtrare are. batand'o, apoi cedendu s rogeloru loru s mesericordiei multmei. Aperatori capaci suntu alei pentru opidu. XVI. Vercingetorige urmeza cu mersu incetu dup Cesare s alege pentru tabera unu locu aperatu de blti s pduri, dela Avaricu departe de siesesprediece mie de pai. Acolo prin ceri esploratori, in fia-care momentu din d, elu cunoscea cele ce se petreceau la Avaricu, s ce voia se se fac, comanda. Tote pasurele nostre pentru nutretiu sf grane elu le observa, s pre cei reschirati, candu de nevoia se duceau mai departe, i ataca s mare stricatiuni li face, des ai notri, pre
,

ctu cu mentea poteau prevede, cutau se prevena ataculu seu, mergundu la ore nedefipte s pre cai diverse. XVII. Cesare, dup ce puse taber'a in acea parte a cetatei care, necuprensa de riu s blti, avea, precumu deasupra dsemu, intrare angusta, incepu a face unu aggere, a inaint vinee s a construi doue turnure, cee natur'a locului Iu opri a o cercnval. Pentru grane elu

155.

pre Edui; dintre cari unii, fienduc nu nu lucrau cu nece unu zelu, nu multu Iu ajutu; ceialalti, nu cu mari medi-loce, fienduc cetatea loru er mica s infirma, n curundu consumar cea ce avusera. In cea mai mare dificultate pentru grane ajunincet a intet pre
s

Boi

caseloru,

sese otea, cu saraci'a Boiloru, cu negligenti'a Eduiloru, cu incenderea pona la attu ca mai multe dle militarii avur lipsa de grane

s cu vite aduse din sate mai deprtate si tieneau fomea loru'cea estrema; totui nu se aud dela ei nece unu cuventu nedemnu de majestatea poporului romanu s de victoriele precedeni. Ba inca, candu Cesare vorbi cotra fiacare legiune in lucru s li dcea ca, deca suferiau lips'a prea aspru, elu v las impresurarea, toi i cereau se nu fac acest'a Ca ei asia serviser mai muli ani sub comandulu seu, in ctu nece una desonore nu primiser s nece una data nu se retrasesera cu lucrulu nefacutu ca acest'a voru suferi ei ca una desonore, deca ei aru las una impresurare nceput ca er mai bene a suferi tote calamitile dectu c se nu resbune mortea cetatieniloru romani, cari prin perfi*tii'a Galilor u perisera la Genabu. Totu aceste le mandau centurioniloru s tribuniloru militari, pentru c prin ei se fia reportate lui Cesare. XVIII. Candu acumu turnurele se apropiaser de muru, Cesare cunoscu dela captivi c Yercingetorige consumandu nutretiulu se mutase cu taber'a mai aprope de Avaricu s c insusi cu calarimea s cu pedestrii usiori, cari erau deprensi a lupta intre calri, purcesese pentru a intende curse in acea parte unde credea c ai notri a dou'a d erau se vena pentru nutretiu. Cunoscundu aceste lucrure, elu purcede in tcere la mediulu noptei s demaneti'a ajunse la taber'a neamiciloru. Ei aflandu indata prin esploratori de venirea lui Cesare, ascunser in desimea paduriloru carele s sarcinele, s tote cetele le asiediara in unu locu deschisu s inaltu. Inscientiatu fiendu de acestu lucru, Cesare comanda a stringe rpede sarcinele in unu locu s a prepara armele. XIX. Delulu er lenu inclinatu de diosu; mai din tote prile Iu ncingea una balta anevoia de trecutu, nu mai lata de cincidieci de petiore. Pre acestu delu, Galii, dup ce rupsera podurele, se tieneau cu ncredere in locu, s distribuii dup semente s cetati, tote vadnrele s luncele acelei balte le tieneau ocupate cu custodi ceri asia parai cu anim'a, c, deca Eomanii s'aru incerc a trece in potere acea balta, ei se se arunce de pre inaltme asuprale, candu aru fi ncurcai cu trecerea; in ctu care vedea 1 apropiarea locului, credea c ei erau parai a se bate in una lupta aprope drepta; era care se uita la neecualitatea positiuniloru, cunoscea c ei se aretau cu vana prefacere. Militarii indignanduse c neamiculu potea sustiene vederea loru, la una distantia Cta attu de mica, s cerendu semnulu de btaia, Cesare li areta perdere s mortea ctoru brbai de anima ar trebui se coste victori'a; vedindui attu de dispui cu anim'a, c se nu de inderetu de inaintea nece unui periculu pentru glori'a sa, elu ar trebui se fia condemnatu de cea mai mare nedreptate, deca vieti'a loru n'ar pretiui-o mai multu
: ; ;
:

J2i
de etu salutea sa. Asia consolandu pre militari, inaceasi di readuce in tabera s dispune a esecut lucrrile remase, cari priviau impresurarea cetatei. XX. Vereingetorige, candu se intorse la ai sei, fii acusatu de trdare, fienduc mutase taber'a mai aprope de Komani, fienduc se dusese cu tota calarimea, fieuduc lsase fora comandu atte oti, fienduca cu ducerea sa Komanii veniser la una ocasiune attu de favorabile cu att'a rapediune. Aceste tote nu dela intemplare seau fora anume scopu potusera urma; elu voia a ave domni'a G-aliei mai bene prin favorea lui Cesare dectu din grati'a loru. In atare modu acusatu, elu respunse la aceste Ca se mutase cu taber'a, o fcuse din lips'a de nutretiu, chiaru ei indemnandulu; ca elu venise mai aprope de Komani, fuse determinatu de situatiunea favorabile a locului, care se aper ins
:

susi prin intariturele sale. De ajutoriulu calariloru inse nece nu trebuise a semt nevoia intr'unu locu baltosu, s fusera utili unde se duseser. Comandulu supremu, ducunduse elu, intr'adensu nu Iu incredentiase nemenui ca nu cumva acelu cui Far fi datu se fia prin ar-*
,

dorea multmei impinsu a se bate; care lucru elu vedea ca toi Iu doriau din caus'a molitiunei animei loru, fienduc nu poteau suferi mai indelungu trud'a. Komanii, de veniser dela intemplare, trebuia a multiemi fortunei; era de veniser dup descoperirea cuiva, acestuia, fiendu ca ei de pre inaltme potusera s se cunosca miculu numeru alu Ko-

maniloru, s se despretiuesca barbat'a acestoru neamici, cari, necutediandu a se bate, cu rosne se retraser in tabera. Elu nu doriea nececumu dela Cesare priu trdare imperiulu, pre care potea a Iu ave prin victoria, care acumu era certa pentru sene s pentru toi Galii; ba inca elu li depunea autoritatea sa, deca se vedeau ca ei i da lui mai multa onore de ctu primiau dela elu salute. Aceste ca se intielegeti, dse, ca eu vi le vorbescu sinceru, ascultai pre militarii romani. Elu aduce inainteli nesce servi, pre cari, pucine dle mai inainte, i prensese mergundu dup nutretiu s i cruciase cu fomea s lanciurele. Acetia inca mai de inainte invetiati, ce se spun ntrebai fiendu, dcu: Ca ei suntu militari legionari; de fome s de lipsa adui, ei essera pre ascunsu din tabera, cu scopu deca ar pote gsi in agri ceva gru seau vite. Tota armat'a era strimtorata de aceasi lipsa, s acumu nece poterile nu mai erau indeajunsu cuiva, nece nu mai poteau porta fatig'a lucrului. De acea generariulu decisese, deca n'ar obtiene nece unu sucesu in impresurarea cetatei pona in trei dle a se retrage cu armat'a. Aceste benefaceri, dse Vereingetorige, dela mene le avei, dela mene, pre care voi Iu acusati de trdare; prin a cruia ngrijire, fora sngele vostru, vedei una armata attu de mare s invingutoria aprope nimicit prin fome, s pre care, cu rosne retragunduse, in acesta fuga a ei, m'am ingrijitu ca nece una cetate se nu o primesca pre
,

teritoriulu seu.

XXI. Tota mulimea

striga s

dup

murii

sei

suna cu armele, cea

ce Galii au datin'a a face pentru acelu alu cruia cuventu ei Iu aproba Vercingetorige este capulu loru supremu; nece de credenti'a lui nu trebue a se ndoi, nece cu mai mare tactica belulu nu pote fi condusu. Ei decidu ca diece mii de omeni alei din tote ostile se fia tra-

mesi in cetate

cce cugeta ca salutea

comune nu trebue incredenacetia aru

tiata Biturigiloru singuri, rienduc intielegeau ca, deca conserva acea cetate, tota victori'a va fi atribuita loru.

XXII. Singularei virtui a militariloru notri, inventiuni de orice specia se opuneau din partea Galiloru, cumu ei suntu una naiune de una estrema abilitate si forte api de a imita s a face tote cte li se areta de oricene. Cce ei s ndeprtau cu laciurele cosele, pre cari
prendeau cu tormentele le trgeau in intru s ruinau prin mai multa scientia ca la ei suntu mari fodine de feru s totu genulu de cuniculi este cunoscutu s esecutatu. Totu

cumu

le

cuniculi aggerele, cu atta

murulu apoi
risera cu pei.

Iu intarisera in tote

prile cu

turnure,

aceste le acope-

Apoi cu dese eruptiuni diu'a s noptea seau da focu aggerelui seau atacau pre militarii ocupai cu lucrulu s inaltimea turnureloru nostre, ctu li o da aggerele ridicatu mai susu in fiacare d,
;

ei o

3 ecualau, inadindu grandele turnureloru loru

,

cuniculele deschise

ei le

opriau cu lemne arse s ascuite la capetu cu bitume ferbentatu 2 s ne impedecau a ne apropia de muri. s cu petre forte mari XXIII. Form'a inse a totororu muriloru Galiloru este cam acest'a : Grande drepte neinadite se asiedia prepamentu in lungimea loru (capu
,

in capu), deprtate intre sene prin acelai intervalu de doue pitiore. Aceste se lega intre ele pre din launtru s se imbraca cu multu pamentu 1 Intervalele apoi de cari amu vorbitu se implu in facia cu petre mari. Asiadienduse s inchianduse aceste, altu rondu se pune deasupra, in atare modu ca se se conserve totu acelu intervalu s se nu se atenga intre sene grandele, ci, aflanduse intre ele aceasi distantia s avendu fiacare cte unu rondu de petre intre densele, se se tiena strinsu. Astfeliu se construe mai departe totu opulu, pona ce se implenesce inaltimea cuvenita a murului. Acesta constructiune nu numai nu este uritiosa in aparenti'a s varietatea ei prin alternatiunea grandeloru si a petreloru, cari conserva rondurile loru in linia drepta; dera apoi are una forte mare utilitate pentru securitatea s aperarea cetatiloru, fienduc s de incendiu apera petra, s de ariete lemnulu, care consistandu din grande lungi cte de patrudieci petiore de ordinariu, legatu pre din la-intru, nu pote fi nece ruptu, nece trasu din locu 2 XXIV. Prin aceste dificulti attu de multe erimpedecataimpresurarea; s militarii, des in totu timpulu erau intardati in lucru de glodu, de frigu s de ploie continue, totui, prin nentrerupta lucrare, nvinser tote aceste dificulti, s in douedieci s cinci de dle facura unu aggere latu de trei sute treidieci petiore s inaltu de optu dieci. Pre candu acestu-amai catengea murulu neamiciloru, s Cesare dup datin'a sa veghi asupra lucrariloru s indemn pre osteni ca se nu in.

i21
trerupa nece unu momentu lucrulu, pucinu nainte de atrei'a veghia se vediu ca esi fumu din aggere cruia neamicii i dedese focu prin unu cuniculu ; s in acelai tempu danduse unu strigaii pre totu muralii, neamicii fceau eruptiune prin doue pori despre amendoue laturele turnureloru. Alii de departe de pre muru aruncau in aggere facle s lemne uscate, alii versau bitume s orice alte materie, prin care foculu se pote atti in ctu ai notri abia poteau vede" unde se alerge mai antiu s crui punctu se duca ajutoriu. Totui, fiendu c dup regul'a statorita de Cesare, doue legiuni veghiau totu de una de naintea taberei, s mai multe altele, la ore impartte intre ele, erau in lucru, facutus'a rpede c unii se resista eruptiuniloru, alii se retrag turnurele s se taie aggerele 1 si apoi s tota multmea armatei se alerge din tabera pentru a stinge foculu. XXV. Pre candu se bteau in tote locurele, trecuta fiendu acumu partea remasa din nopte, s necontenitu speranti'a de victoria reinsufleti pre neamici, cu attu mai multu c vedeau arse pluteurele turnureloru s intielegeau c nu er usioru Komaniloru de a se espune deschii 1 a d ajutoriu; s necontenitu cei netruditi veniau in loculu celoru obosii, s tota scparea Galiei o credeau atarnandu dela acestu momentu s'a petrecuii, privindu noi insine, unu faptu, care parenduse demnii de amentire, nu judecaramu c trebue a Iu trece cu tcerea, naintea unei pori a cetatei, unu Galu, care arunca in foculu din dreptulu unui turnu botiuri de seu s de bitume, date lui din mna in mna, fu strapunsu la cost'a drepta de unu scorpione s cadiu fora suflare. Unulu din cei mai apropiai trecundu preste corpulu acestuia, indepleni totu aceasi sarcina; acestu alu doile fiendu ucisu totu in a, ; , :

celu

modu de una

alu treile alu patrule;

inainte de ce, neamicii, se

sucesese,

sagetatura de scorpione, i sucese alu treile, s celui s acelu locu nu remase parasitu de aperatori mai stingunduse aggerele s din tote partle respingunduse
fine luptei.
,

fcu

XXVI. Tote
li

cercandule Galii

fiendu c nece una intreprendere nu

indemnandui s demandanduli Vercingetorige. De voru cerca acest'a in tcerea noptei, ei sperau c nu cu mare perdere din ai loru voru face o, pentru c nece

apucar

consiliulu de a fugi din opidu,

er departe dela opidu taber'a lui Vercingetorige,

se afi intre ei s

intens'a balta ce

Komani

s preparau a face familia alergar in locurele publice

urmri. Acumu se noptea acestu pasu, candu de una data mamele de

intard pre acetia de ai
s

pangundu, aruncate la petiorele

barbatloru loru, cu tote rogatiunele cerura c se nu le de la supliciulu neamiciloru pre ele s pre copiii loru, pre cari infirmitatea naturei s a poteriloru loru i impedec a apuca fug'a. Cumu vediura c ei perst in decisiunea loru, cce cele mai de multe ori intr'unu periculu estremu temerea nu aude indurare, ele ncepur a striga tote s a d semnu Komaniloru despre fuga. Galii inspaimentati de temerea c nu cumva caile se fia ocupate de calarimea Romaniloru, se lasara de planululoru.

XXVII. In urmatori'a d, dup ce Cesare misc nainte unu turnu inderept lucrrile ce comandase a se face, mare ploia incepu se cada. Cugetandu ca acestu tempu nu era nefavorabile pentru a apuca plas

nulu sen, fiendu ca vedea custodiele dispuse pre muru pucinu mai cu comanda c ai sei inca se se porte mai incetu in lucru, s li aret ce voia se fac. Pre legiunile ce sta parate in ascunii intre vinee le animeza c se culega in fine fructulu victoriei pentru atte faaceloru cari cei antiu se voru fi suitu pre muru li puse premie tige s dede militariloru semnulu. Ei de una data din tote prile se aruncar s rpede implura murulu. XXVIII. ISTeamicii inspaimentati de acestu faptu neateptaii, aruncai de pre muru s din turnure, stetera formai in cuniu in foru s in
neingrijire,
;

mai large, cu acestu cugetu c, deca din orcare parte Komanii aru veni contra loru, ei se se lupte in btaia regulata. Candu vediura c nemene nu descendea la locu dreptu, dera c Eomanii de pretotendene se intendeau preste totu murulu, ei temanduse case nu li se iede totu speranti'a de fuga, aruncar armele si alergar intr'una intensoria laportledin margene ale cetatei. Parte, cumu inii se ndesau Ia esrea angusta a portloru, fura acole' ucii de cotra militari parte, esti acuma dela pori, de catra calri; nece fu careva care se se ocupe de preda.
locurele
;

Interitati s prin uciderile dela Grcnabu, s prin fatig'a lucrariloru,

nu

crutiara nece pre betrani, nece pre femei, nece pre copii. In fine din
totu acestu

numeru de neamici, care

fu la patrudieci de mie, abia optu

sute, cari la audiulu antiului strigaii se

aruncaser afora din opidu,

In fug'a loru, elu i strinse in tcere, candu acumu trecuse multu din nopte, temeuduse c nu cumva prin venirea loru de una data s prin comptimirea multmei se se nala Vercingetorige.

ajunser nevetemati

sc
i

vre una seditiune in tabera, in ctu dispusese la

ai

drumu
i

in

depr-

tare amici de ai sei s pre capii cetatiloru, s ingrigise a

duce la

separa s a loru, in acea parte a taberei care dela inceputu cadiuse

fiacareia cetati.

XXIX. Adou'a d convocandu una adunare, elu consoleza s imbarbateza pre ai sei C se nu si perda de totu speranti'a s se nu se turbure de perderea suferita. Nu prin vertute, nece in btaia regulata i nvinseser Romanii, ci prin orecare arte s prin scienti'a loru in impresurari, lucru in care inii nu erau esperienti. Se insiela acei cari in belu aru atepta estulu totororu evenementeloru cu sucesu. Elu nece una data nu gsise cu cale a aper Avariculu, lucru de care avea marturi chiaru pre ei; ci prin imprudenti'a Biturigiloru s prin prea marea ascultare ce li dedesera celelalte cetati 1 facutus'a c se se sufer acea perdere acest'a totui elu o va repara in curendu prin mai mari sucesc Cce cetile cari erau desbinate de ceilali Gali elu prin ingrigirea sa le va uni cu densii s va face c unu singurii sentmentu se fia in tota Gali'a, la a creia voentia unita nece chiaru lumea intrega n'ar pote a se opune; s acest'a elu o avea aprope acumu fcuta. Intre ace:
,

10B

comune elu se obtiena dela densii ca intreprenda a fortifica taber'a, pentru c mai usioru se pota sustiene atacurele neprevediute ale neamieiloru. XXX. Acestu cuventu nu fu neplacutu Galiloru, mai cu sema fienduc elu nu-si perduse curagiulu, dup att'a perdere suferita, nece nu se dedese la ascunsu, adec nu fugise de vederea multimei. Elu era conei se

se

era dreptu c pentru salutea

sideratu a ave in mentea sa una prevedere s una presentire cu attu mai multu, c, pre candu lucrurele era in buna stare, elu fuse de prere mai antiu c trebuia datu focu Avaricului, in urma c trebuia
desiertatu.

De

acea, pre

cumu

intreprenderile nefericite micsiureza au-

toritatea altoru generri, asia demnitatea sa, din contra,

suferita din d in d se

dupaperderea

asecurarea sa, ei veniau in sperantia despre unirea celorlalte cetati cu densii. Pentru anti'a data in acelu tempu Galii incepura a intari taber'a loru, s astufeliufura consternai in anim'a loru, in ctu, ei omeni nedeprensi la lucru credeau c tote cte li se comanda, ei trebuia a le suferi s rabd.
,

adugea;

totu una data,

dup

Vercingetorige lucra nu cu mai pucina punere de anima de ctu promisese, c se asocieze pre celelalte cetati, s pre capii acestora i atrgea prin darure s promisiuni. Pentru acestu scopu alegea omeni
capaci, prin ale caroru cuvente amagitorie seau
forte usioru prensu.

XXXI.

Pre acei

arma s demanda cetatiloru unu numeru defiptu de militari, determinandu du'a inainte de care elu voesce se fia adui in tabera; s pre toi sagetarii, alu crora numeru in Gali'a er forte mare, comanelu ingrigesce a
se fia intregite,
i

amiciia oricine se pota fi baterea Avaricului scpaser, imbrac. Totu una data c ostile impucinate
cari

dup

da a i caut s a i tramete la elu. Prin aceste mesuri se implenesce curundu cea ce perise la Avaricu. Intre aceste Teutomatu, fiiulu lui Olovicone, regele Nitiobrigiloru, alu crui parente fuse numitu amicu de

mare numeru de calri ai sei cu acei pre cari i adunase din Acitani'a. XXXII. Cesare standu mai multe dle la Avaricu s gasindu acole forte mare cantitate de gru s de alte bucate, recrea otea de fatig'a pre candu ins lips'a ce avuse. Acumu iern'a fiendu aprope trecuta sasi tempulu anului Iu chiam a porta belulu, s elu decise se a purcede asupra neamicului, pentru c se pota seau a Iu trage dela blti s din pduri, seau a Iu strimtor prin im presurare, venu la elu legai cei antiu cetatiani ai Eduiloru pentru a Iu rog: C intr'una cercucotra senatulu nostru, vene la densulu cu
s
,

stantia forte cu anevoia se vena in ajutoriu cetatei loru. Tier'a er in

mai mare periculu, fiendu c in tempu ce din vechime er datin'a de se crea unu singuru deregutoriu, s acest'a tienea unu anu poterea regesca acumu doui au deregutori'a s unulu s altulu dce a fi fostu creatu dup legile loru. Dintre acetia unulu este Convictolitane, teneru in flore s strluciii; celalaltu Cotu, nascutu din una familia forte vechia s omu cu forte mare potere prin sene insusi s cu mari legature de snge, alu crui frate Valetacu anulu trecutu avuse aceasi magicelu
,

strature. Tier'a tota este in arme, imparttu senatulu, imparttu poporulu, fiacare din ei cu clienii sei. Ca deca tiene mai indelungu acesta neintielegere, va urma ca una parte a cetatei se se bata cu cealalt.

Acest'a c se nu se intempb, depende dela ingrigirea s autoritatea lui Cesare. XXXIII. Cesare de s cugeta ca er cu dauna a se indepart dela belu s dela neamicu , totui sciendu cte rele se nscu de ordinariu
din desbinari, de tema c nu cumva acesta cetate, attu de mare s attu de strinsu legata cu poporulu romanii pre care elu insusi o favorase totudeun'a s o indiestrase cu orice bunure, se ajung la violentia
,

rile sale se s

apuce armele, s acea parte care s'ar increde mai pucinu in poteprocure ajutoriu dela Vercingetorige, judeca c trebuia a preveni acestu periculu; s fienduc dup legile Eduiloru nu er permisu acelora cari tieneau deregutori'a suprema a es din tiera, Cesare, c se nu se veda c ar fi calcatu ceva din dreptulu seau legile loru, statui a merge insusi la Edui s totu senatulu s pre acei doui intre cari er neintielegerea i chiam la Deceti'a. Candu aprope tota cetas se
,
,

tea se adunase acolo, elu afla c puciui fiendu in secretu convocai \ in fratele fuse proclaaltu locu, in al tu tempu de cum s'ar fi cuveniii

maii de
unulu

cotra frate.

Cumu
i

legile pre doui din

una familia, traindu

opriau a fi creai magistrai, dera chiaru nu i lsau a fi in senatn, Cesare constrinse pre Cotu a depune autoritatea, era lui Convictolitane, care fuse creatu de cotra preoi, dup datin'a tierei, facia fiendu magistraii, i comanda a tiene poterea. ce dede acesta decisiune, ndemna pre Edui c se uite XXXIV. de neintielegerile s desbinarile loru, s lasandu la una parte tote aces aitulu,

nu numai

Dup

ocupe de acestu belu, se ascepte dela densulu, dup ce recompensele ce voru fi meritaii s se i trameta indata tota calarimea loru s diece mie de pedestri, pre cari elu se i dispun in presiedie pentru aprovisionare cu bucate. Armat'a o mpart! in doue parti; patru legiuni le dede lui Labienu pentru a le duce la Senoni s Parisi, era elu insusi cu siese se duse de-a-lungulu riului Elavere, la Arveni, spre opidulu Gergovi'a. Parte de calarime o dedese lui Labienu, parte o las pentru sene. Aflandu de mersulu lui Cesar, Verciugetorige strica tote podurele de pre acelu riu s incepu a si face drumulu pre de cealalt parte a Elaverelui. XXXV. Cumu amendoue ostile erau in vedere un'a altei'a s neamiculu se punea cu taber'a mai in faci'a taberei romane, avendu dispui esploratori, pentru c Komanii se nu fac undeva podu s se treca cetele loru, intreprenderea pentru Cesare er in mari dificulti, de tema c nu cumva cea mai mare parte din vera se fia irnpedecatu de riu, fiendu c de ordinariu Elaverele mai nece una data naintea tomnei nu pote fi trecuii prin vadu 1 S asia, c se nu i se intemple acest'a, elu se puse cu taber'a in unu locu acoperitu de pduri, in dreptulu unuia
ste certe, se se
fi

va

inviusu Grali'a

din podurele pre cari Vercingetorige ingrigise de le tiase; era adou'a

oti cu tote sarciprecumu avea datin'a, le tramese, luandu din fiacare patru coorti er acelai 2 Coun'a pentru ca numerulu legiuniloru se se veda mandanduli (ostiloru tramese) a merge ctu aru pote mai departe, candu acumu dup tempulu dle-i presupuse ca ele voru fi ajunsu a taberi, incepu a reface podulu, pre aceiai tarasi a crora parte inferiore remasese intrega. Kpede terminnd u lucrulu, s trec and u legiunile, s alegundu unu locu favorabile pentru tabera, recbiam pre celelalte oti. Yercingetorige aflandu despre aeest'a, ca nu cumva contra voend stete in ascunsu cu doue legiuni s pre celelalte
nele,

tiei sale se fia

constrinsu a se bate, apuca inainte cu mersure rapide.

la Gergovi'a,

XXXVI. Din acelu locu Cesare in a cincea tabera 1 ajunse

sdupaceinaeeasidavu una usiora lupta de calarime s recunoscu situatiunea urbei, care, pusa pre unu munte forte inaltu, avea tote apropiarile dificili, despera de baterea ei, era de impresorare decise a nu se ocupa inainte de ce nu si aru fi asecuratu bucatele. Inse Vercingetorige, dup ce pusese taber'a in munte aprope de opidu, asiediase impregiurulu seu, la mice intervale
s

separatu, cetele fiacareia cetati,

ocupandu tote
feri

colnicele acestei inaltmi, ori in cotro se potea privi, ooribile; s capiloru cetatloru, pre cari
li i

unu aspectu

alesese pen-

tru a forma consiliu,

demand a

se

aduna

la elu in tota diu'a la re-

versatulu dioriloru, seau pentru ca se vedea trebuia a li comunica ceva, seau pentru avea a esecut ceva, s nu las se treca mai nece una d, fora c se nu cerce prin lupte de calri, amestecai cu sagetari, ce anima s vertute avea oricare din ai sei. Er in dreptulu cetatei, cbiaru sub polele muntelui, unu colnicu forte bene intaritu s din tote prile taiatu impregiuru; pre care de Iu tieneau ai notri, se neamicii poteau fi oprii s dela apa, in mare parte, s dela vedea liber'a mergere dup nutretiu; inse acestu locu er tienutu de ei cu unu presiediu nu pre tare. Dece Cesare in tcerea noptei esndu din tabera

mai

siediulu

inainte de ce din cetate se pota veni ajutoriu, alungandu pres cuprendiendu loculu, asiedi acole doue legiuni s fcu una

fosata dupla de douesprediece petiore dela taber'a pentru c chiaru omeni singuri se pota ambl fora

mare la cea mica, tema despre unu

atacu neasteptatu din partea neamiciloru. XXXVII. Pre candu aceste se petrecu la Gergovi'a, Convictolitane Eduulu, cruia aretaramu c Cesare prin judecat'a sa i dedese deregutori'a, coruptu de Arverni cu bani, convorbesce cu civa teneri ai caroru capu erau Litavicu s fraii acestuia, teneri nscui din una familia forte nsemnata. Elu imparte cu ei banii s i ndemna c se si aduca amente c ei suntu nscui liberi s pentru a comanda. Singura
cetatea Eduiloru este care intarda victori'a forte certa a Galiei; celesuntu retienute prin autoritatea ei, care trecundu de cealalt parte 1 , nu ar fi pentru Komani locu in Grali'a spre a st. Elu primise
lalte

dela Cesare orecare benefacere, cu tote c

sulu una causa forte justa; inse elu avea

numai ctu ctigase la denmai multa consideratiune pen-

Aii.

tru libertatea comune; cce de ce mai bene Eduii aru veni la Cesare ca jude despre dreptulu s legile loru, dectu Eomanii la Edui? In data tenerii fura nduplecai si prin cuventulu deregutoriului s prin remuneratiuni; s cumu declarau ca ei chiaru vom fi capii acestei conjuratiuni, se caut medi-loculu de a ajunge in capetu cu intreprenderea, fiendu ca ei nu sperau ca tier'a ar pote fi nduplecat de a intreprende belulu fora cuventu. Ei gasira cu cale ca se pun pre Litavicu
in capulu aceloru diece mii de omeni, cari se

trameteau

lui

Cesare pen-

tru belu, ca elu se ingrigesca a i duce, s fraii lui se merga mai nainte la Cesare. Celelalte lucrure ei le reguleza in ce modu gasescu

ca este bene a le face. XXXVIII. Litavicu primindu armat 'a, candu era departe dela Gergovi'a la treidieci mie de pai, convoca de una data pre militari s la-

Undemergemu, militariloru ? dise elu. Tota clrim ea nonobilimea nostra a peritu. Cei antiu ai cetatei, Eporedirige s Virdumaru, acusati falsiu de trdare, au fostu ucii de cotra Eomani, fora se fia ascultai. Aceste cunosceti-le dela acei cari au scapatu chiaru din medi-loculu mcelului cce eu, cu fraii s cu toi cei de aprope ai mei ucii, nu potu de dorere spune cele ce s'au petrecuii. Se aducu
crimandu
:

stra, tota

nainte acei pre cari

invetiase se dica cele ce elu voia;

:

ei

spunu
fu-

mulimii

totu acele ae Litavicu declarase

C toi calrii Eduiloru

s

sera macelati, fiendu c se dicea c ei avusera convorbiri cu Arvernii;

c ei inii se ascunsesera in

mulimea militariloru
si

scpaser

din

me-

roga pre Litavicu a ingriji de ei. Cas-cumu, in adeveru, dse elu, ar fi de deliberatu s n'ar fi de nevoia pentru noi a merge la Gergovi'a s a ne uni cu Arvernii Au dora ne indoimu c Romanii dup ce au comisu acesta fapta nelegiuita, nu alerga acumu spre noi pentru a ne macel ? De aceaa, deca mai este ceva anima in noi, se resbnnmu mortea aceloru cari au peritu in modulu celu mai nedemnu, s se ucidemu pre aceti lotri. Elu areta pre cetatianii romani, cari, incrediuti in acestu presiediu, erau mpreuna 1 li rapesce in data mare cantitate de gru s de bucate s pre ei inii i ucide, torturandui cu crudme; tramete nunti prin tota cetatea Eduiloru i attia prin aceasi meniune despre uciderea calariloru s a capiloru loru i ndemna c ei in acelai modu, cumu insusi fcuse, se si resbune batjocurele loru. XXXIX. Eporedirige Eduulu, teneru din una familia forte strlucita si cu forte mare potere in patria, s un'a cu elu Virdumaru, de aceasi
! ,
;

di-loculu uciderei. Eduii toi striga

una familia neecuale, pre care Cesare, de Divitiacu, din loculu lui celu umilitu Iu ridicase la cea mai inalta demnitate, veniser in numerulu calarilom anume chiamati de elu. Intre ei era lupta despre antiatate s in nenelegerea dintre cei doui deregutori luptaser cu tote poterile, unulu pentru Convictolitane, celalaltu pentru Cotu. Dintre ei Eporedirige, aflandu planulu lui Litavicu, cam pre la mediulu noptei reporta lui Ceetate s consideratiune. inse din

avendulu recomandaii

U2^
sare lucrulu s Iu roga
:

cale ale unoru teneri se se

ce elu prevede c va f, meni, pentru a crora salute n'aru pote nece cei de aprope ai loru a fi nepesatori, nece cetatea se o privesca c pucinu importante. XL. Cuprensu de mare nelinisce la audiulu acestei sciri, Cesare,

Se nu sufere c tier'a prin relele puneri la desfac de amiciti'a poporului romanu, cea deca se voru uni cu neamicii atte mie de o-

fienduc totu de una favoresce cu deosebire cetatea Eduiloru, fora a sta nece cumu a cugetare, scote din tabera patru legiuni usiore s tota calarimea; nece fu tempu in atare impregiurare a augusta taber'a 1 fienduc intreprenderea se vedea atarnandu dela celeritate. Pre C. Fabiu legatulu cu doue legiuni Iu las de presiediu la tabera. Pre fraii lui Litavicu elu demandase a i prende, s afla c pucinu mai nainte ei fugiser la neamici. Imbarbatandu pre militari c se nu se inspaimente de fatig'a drumului in una impregiurare cu anevoia, s toi ardiendu de aceasi dorenti'a, elu merge douedieci s cinci mie de pai s diarindu ostile Eduiloru, rapede calarimea, li intarda s li impedeca mersulu, s interdce la toi ai sei c se nu ucid pre cineva. Lui Eporedirige s lui Virdumaru, pre cari Eduii i credeau ucii, li demanda a st intre calri s a chiam pre ai loru. Cunoscundui pre ei s vediendu insielatiunea lui Litovicu, Eduii incepu a intende manele, a d o intielegere prin semne de supunerea loru, s aruncandu armele a se rog ca se nu fia omoriti. Litavicu cu clienii sei, crora dup morii Galiloru nu este iertatu chiaru la cea mai de pre urma sorte a parai pre patronii loru, fuge la Gergovi'a. XLI. Cesare tramese nunti la cetatea Eduiloru c se i inscientieze c prin benefacerea sa fusera conservai omenii loru, pre cari dup dreptulu belului, i-ar fi potutu ucide s dup ce dede ostei trei ore de repausu noptea, se ridica cu taber'a spre Gergovi'a. Cam pre ladiumetate de cale nesce calri tramesi de Fabiu i spunu In ctu de mare periculu se aflaser ai sei i areta c taber'a fuse atacata de forte mari oti, s cumu neconteniii neamicii cu poterile ntregi urmau in loculu celoru ostenii, s cu nentrerupta punere osteniau pre ai notri, cari clin caus'a marimei taberei trebuiau neincetatu a st totu aceiai la valu de mulimea sageteloru s de totu genulu de arme muli fusera raniti. Spre a sustiene acestu atacu, de mare utilitate fusera tormentele. Fabiu dup retragerea neamiciloru lasandu doue pori, astupa pre celelalte, adauge pluteure la valu s pre adou'a d se prepara pentru unu casu asemenea acestuia. Cunoscundu aceste lucrure, Cesare, cu cea mai mare punere din partea militariloru, ajunge in tabera nainte de
, ,

resaritulu sorelui.

XLII. In tempu ce aceste se petrecu la Gergovi'a, Eduii primindu pre antii nunti dela Litavicu, nu si las nece unu momentu spre a lua cunoscentia. mpinge pre unii cupiditatea, pre alii mni'a s usiorenti'a mentei, care mai cu sema este nnscuta in acesta sementa de omeni, c una simpla audre o au c lucru adeveritu. Ei rapescu bunu-

u:;

rile cetatieniloru

victolitane ajuta

aciunea pornita

romani, facn ucideri in ei, i tragu in servitute. Cons pre plebe o mpinge la furia, ca,

comitiendu crimele, se li fia rosne a se intorce la drept'a judecata. Pre M. Aristiu, tribunu alu militariloru, care si fcea drumuki la legiunea sa, dandui incredentiare, Iu fcu se se duca din opidulu Cabione constringu pre acei cari sta acole pentru negotiu de a face asemene. Pre acetia atacandui necontenitu pre drumu, i despoia de tote sareinele loru; pre cei cari resistu, d s nopte i incungiura. Dup ce muli suntu ucii s din una parte s din alta ei attia pre una mai mare multme la arme. XLIII. Intre aceste aducunduli-se scire ca toi militarii lom suntu in poterea lui Cesare, ei alerga la Aristiu areta ca nemicu nu se fcuse cu cosemtmentulu generale decidu una cercetare despre bunurele rpite confisca bunurele lui Litavicu s ale fratloru sei s trametu legai la Cesare pentru a se desculp. Aceste ei le fcu in scopu de a recapet pre ostenii loru; inse petati de crime, amgii de castigulu bunureloru rpite fienduc acestu lucru privea pre muli, s inincepu a face in secretu planure de fricosiati de temerea de pedepsa belu, s prin legatiuni intetiescu pre celelalte cetati. Cesare de s intielegea acestea, totui, ctu pote mai blandu, vorbesce cotra legai Elu pentru nescienti'a s usioretatea poporului de diosu nu judeca nemicu rea despre cetate, s nece i micsiureza bun'a sa voentia cotra Edui. Asteptanduse la mai mare micare a Galiei, c nu cumva se fia incungiuratu de tote cetatle, elu s fcea planulu cum ar pute a se retrage dela Gergovi'a s a concentra din nou tota otea 1 fora ca purcederea sa, urmata din temerea de una rebeliune, se para asemene cuuna fuga.
,
;

XLIV. Cugetandu aceste, i se parii ca i se pr esena ocasiunea de a obtiene unu sucesu. Cce venindu in taber'a cea mica spre a observa lucrrile vediu desierta de omeni inaltmea care se tienea de cotra neamici s care in dlele trecute din caus'a multmei loru abia potea fi
,

privita.

Cuprensu de mirare

ntreba despre causa pre fugari, de cari

la elu.
:

in tota du'a

mare numeru veni

,

Toi
s

adeverescu acea ce aera

cumu

insusi Cesare cunoscuse din limbi

c culmea acestui munte

mai numai

siesU

inse acoperita de

pduri

augusta acolo unde era

apropiarea pre de ceealalta parte a cetatei; c neamicii se temeau multu pentru acelu locu s nece c semtiau acumu almentre dectn c, (lupa ce unu colnicu fuse ocupatu de Romani deca voru perde si pre cela,

laltu, se

vedeau a

fi

mai c
;

cercuvalati

inchisi de tota esirea s

mergerea dup nutretiu c spre a intari acestu locu, toi fusera chiamati de Vercingetorige. XLY. Cunoscundu acestu lucru, Cesare tramete intr'acolo la mediul noptei mai multe turme de calri; li comanda c se cutreiere tote locurele in modu pucinu mai tumultuosu. In faptulu dlei elu comanda a scote din tabera unu mare numeru de cai de sarcina s de catiri a
1
,

iii
ei sielele s catirarii cu coifure, cuaparenti'a s asemenarea de calri a merge ixnpregiurulu coliueloru. Pre lenga ei adauge puci ni calri,, cari pentru amgirea neamicului se se latiesca mai de,
,

lua de pre

ca toi prin una lunga cotitura se merga la aceleai Aceste se vedeau din opidu in deprtare, cumu dela Gergovi'a era vedere in tabera; inse intr'unu spaiu attu de intensu, nu se potea cunosce ce anume era. Una legiune o tramete spre aceasi inaltme s inaintandu pucinu, sta in unu locu mai in vale s o ascunde in pduri. Prepusulu Galiloru se adauge s tote cetele loru suntu duse acolo la intariture. Cesare vediendu taber'a neamiciloru desierta, dup ce acopere semnele la ai sei s ascunde flamurele militari, duce din taber'a mare in cea mica pre militari tofcu rari, ca se nu se bage de sema din cetate, s legatloru pre cari i pusese in fruntea fiacareia legiuni li areta ce voia se fac; intre cele antiu li recomanda se tiena pre militari, ca nu cumva, in aprenderea loru de a se bate, seau in speranti'a de preda, se nainteze prea departe; li spune ce reu are loculu nefavorabile; ca acest'a se pote evita numai priu celeritate, ca sucesulu era dependiendu dela una ocasiune, nu dela una lupta. ce li puse in vedere aceste lucrure elu da semnulu s despre partea drepta, pre unu altu suisiu, totu in acelai tempu, tramete pre Edui.
parte.
parti.

Demanda

Dup

XLYL

Murulu

cetatei dela siesu s inceputulu suirei in linia drepta,

deca nu se afla la medilocu nece unu incungiuru, era departe de una mia doue sute de pai. Ori ctu se face in acestu incungiuru spre a micsiur inclinarea, acest'a adugea distanti'a mersului. Cam dela medi-loculu inaltmei, Galii construiser de-a-iungulu, precumu permitea natur'a muntelui, unu muru de siese petiore s din petre mari, care se intarde rapedrea nostra, s totu spatiulu dela vale lasandulu desiertu, partea superiore a inaltmei pona la murulu opidului o implusera cu taberele loru forte ndesite. Militarii, dandulise semnulu, rpedeajungu 2 1 S att'a la intariture s trecundu preste ele, cuprendu trei tabere fu rapediunea in luarea taberiloru, ca Teutomatu, regele Nitiobrigiloru, pre neateptate apucatu in cortu, cumu se repaus la amed, cu partea superiore a corpului nuda s cu calulu ranitu, abia se smulse din ma.

nele militariloru, cari

ambl dup preda. XLVII. Capetandu acea ce s propusese

s

in mente, Cesare

comanda

steagurele legiunei a diecea de care era insocitu stetera. Inse ostenii celoralalte legiuni ne audndu sunetulu tubei, fienduc la medi-locu se afla una vale indestulu de mare, cu tote ca
a cant de retragere,

erau retienuti de tribunii militari s de legai, precumu se recomandase de cotra Cesare, inse animai de speranti'a unei rapide victoria, s de fug'a neamiciloru, s de luptele cu sucesu din tempurele trecute, nemicu nu credeau lorus attu de greu ca se nu pota triumfa prin vertutea loru, s nu ncetar a urmri pre neamicu mai nainte de ce se apropiara de murulu s de porile cetatei. Atunci inse din tote prile
,

urbei danduse unu strigatu, acei cari erau mai in deprtare, inspai-

iii
meritai de acestui tumultu neasteptatu, fiendu ca credeau ca neamiculu intrase pre pori, se rapedira afora din cetate. Mamele de familia aruncau de pre muru vestimente s bani, s ridicandu-se pona la peptu, cu manele intense rogau pre Komani ca se le crutie s se nu fac ca la Avaricu, ca nu crutiasera nece chiaru pre femei s pre copii. Unele tienute de mni, lasanduse de pre muru, se da militariloru.
L. Fabiu, centnrione din legiunea a opt'a, care se sci ca in acea d di-

sese intre ai sei ca elu era attiatu de premiele dela Avaricu

s,

ca nu

va las c unu altulu careva se se suia pre muru inainte de elu, gasindu trei manipulri ai sei s de ei ridicatu, se suia pre muru; pre densii, elu inca apucandui pre cte un ulu, i ridica pre muru. XLVIII. Intre aceste acei cari, precurmi deasupra aretaramu, se duseser la cealalt parte a cetatei pentru ntrirea ei, audndu antiulu
strigatu s dup acea inca intetti prin dese sciri ca cetatea era ocupata de Eomani, tramesera inainte calarimea s ei cu mare alergare apucar intr'acole. Care cumu veni antiu din ei sta sub muru s adaugea nurnerulu luptatoriloru loru. Gandu se adunaser mare mulime din ei, mamele de familia, cari pucinu mai inainte intendeau de pre

muru manele
galica a
si

la

Eomani, ncepur a rog pre

si

ai loru

dupo datin'a

aduce in vederea loru pre copii. Nu era pentru Komani, nece dup locu, nece dup numem, lupta drepta totu una data s de alergare s de durat'a luptei ostenii, nu usioru se tieneau contra neamiciloru receni s intregi. XLFX. (Jesare cumu vedea c se luptau in unu locu nefavorabile s c ostile neamiciloru se adugeau temenduse pentru ai sei, traraese la T. Sestiu legatulu, pre care Iu lsase de presiediu la taber'a mica, c se scota indata din tabera coortle s se le asiedie in partea de diosu a colinei, despre laturea drepta a neamiciloru; c, deca ar vede pe ai notri alungai din loculu loru, se inspaimente pre neamici, c mai pucinu liberu ei se i urmaresca. nsui inaintandu cu legiunea pucinu din loculu unde stetese, atepta estulu luptei. L. In tempu ce se luptau inversiunatu de aprope s neamicii se incredeau in locu s in numeru, era ai notri in barbata, de una data se vediura, despre laturea nostra deschisa, Eduii, pre cari Cesare i tramesese despre partea drepta, pre unu altu suisiu, spre a imparti poterile neamiciloru. Ei, cu asemenarea armeloru loru forte tare inspaimentarapre ai notri 1 s des se vedeau cu braciulu dreptu nudu, cea ce era datin'a a fi semnu de pace, totui chiaru acest'a militarii Iu credeau facutu de neamici spre a i insiel. In acelai tempu L. Fabiu centurionele s acei cari un'a cu elu se suiser pre muru, fiendu incungiurati s macelati, suntu aruncai de pre muru. M. Petreiu, centurione din aceasi legiune, cumu cercase a strica porile, fiendu strimtoratu de mulime s desperandu pentru sene, dup ce acumu primise multe raue, vorbesce manipulariloru sei, cari Iu urmaser Fiendu c, dce elu, eu nu potu scap un'a cu voi, celu pucinu voiu ingriji de salutea vostra,
aret perulu despletitu

li

iii
v aui adusu in pericuku Voi, danduvise ndemnarea, ingrigiti de voi. In acelai tempu elu se s arunca in mediloculu neamiciloru s ucidiendu pre doi, indeparteza pucinu pre ceialalti dela porta. Ai sei incercanduse a Iu ajuta In desiertu, dse elu, ve silii a veni in ajutoriulu vietiei mele, candu acumu sngele s poterile me parasescu; de acea mergei de aci pona
,
,

ca cei pre cari eu, impinsu de setea de gloria

candu inca este cu potentia,

retrage tive la legiune. Pucinu in

urma

elu cadiu luptanduse, s astfeliu fu de

scpare

la ai sei.

LI. Ai notri cumu de pretotendene erau strimtorati, dup ce perdura patrudieci s siese de centurioni, fura aruncai diu loculu ioru; ci legiunea a diecea, care se asiediase pentru ajutoriu (ca reserva) in unu locu pucinu mai favorabile, intarda pre Gali, cari urmariau pre ai notri, tare strimtorindui. Pre ea inca o sustienura coortile legiunei a treisprediecea, cari, duse din taber'a mica cu T. Sestiu legatulu, ocupaser unu locu mai de deasupra. Legiunile, indata ce atensera siesulu, stetera cu flamurele amenintiandu contra neamicului. Yercingetorige readuse pre ai sei dela polele colinei inintrulufortificatiuniloru. In acesta cl ni se perdura ceva mai pucinu de siepte sute militari. LII. In urmatori'a d, Cesare adunandu otea, imputa railitariloru pentru neprudenti'a si ardorea loru cea orba Fiendu ca ei inii judecaser in ce parte se prea ca trebuia a inaint s ce trebuia a face s nece stetesera dup ce se dedese semnulu de a se retrage, nece potusera fi retienuti de cotra tribunii militari s de cotra legai, candu elu spusese ce potea unu locu nefavorabile ce judecase elu insusi la Avaricu, candu, prendiendu pre neamicii fora comandante s fora calarime, se lsase de una victoria certa, pentru ca necechiaru una mica perdere se nu i se intemple in lupta din caus'a nefavorei locului. Pre ctu ellu admira mrimea loru de anima ca cei pre cari nece fortificatiunile tabereloru, nece inaltimea muntelui nece murulu cetatei nu potuse a i intardi, pre attu li imputa pentru licenti'a s aroganti'a loru, ca ei credea a judeca mai bene dectu generariulu despre victoria s estulu intreprenderiloru intr'unu militariu modesti'a si cumpetarea elu nu le dori mai pucinu de ctu barbat'a s mrimea de anima. LIII. Dup ce tienu acestu discursu s la urma imbarbata pre osteni ca se nu se nelenescesca in anim'a loru pentru acesta perdere, nece se atribuesca vertutei neamiciloru acea ce adusese nefavorea locului cugetandu totu la planulu seu de purcedere, pre care mai de inainte s-lu pusese in mente, scose legiunile din tabera si le asiedia in ordine de btaia, intr'unu locu favorabile. Cumu Yercingetorige nu mai pucinu ca s mai inainte, nu descendea la siesu, Cesare, dup ce avu una mica lupta de calarime s acest'a cu sucesu, readuse otea in tabera. Acest'a facund'o de asemene in du'a urmtori a s crediendu ca, spre a micsior desiert'a ingonfare a G-aliloru s spre a intari animele militari:
; , ,

loru

sei,

elu

fcuse

ndestulii, se ridica cu taber'a spre Edui.

Nece a-

III
tunce chiaru nu Iu

urmrir

neamicii,

a trei'a d elu drese podulu la

riulu Elavere s trecu cu otea.

s Eporedirige, afla Litavicu cu tota caarimea purcesese spre a ridica pre Edui era de nevoia, i dca ei, ca inii se merga nainte spre a reintari tier'a in datori'a ei. Des din multe impregi urri Cesare avea acumu ca vederata perfidi'a Eduilorn, s judeca ca cu purcederea acestora se va pripi retrebuia a i retiene ca se nu se para beliunea; totui nu crediu elu li fcea una injuria, seau, se de orecare prepusu de temere. Pre candu ei erau se se duca, elu li pune pre scurtu in vedere benefacerile sale cotra Edui : Gene erau ei s ctu de umilii i primise in amici ti 'a

LIV. Acole intelnitu de cotra Eduii Yirdumaru

sa, alungai in cetati, despoiai de agrii lom, cu ostile perdute, cu tributu impusu, cu ostatici luai cu sl'a s cu forte mare batjocura; s in ei nu numai ajunseser erasi ce fericire s in ce mrire i adusese, intrecusera demnitatea s la vechi'a loru stare, dera inca se vedea favorea loru din tote tempurile. Danduli aceste recomandatului, i las se merga. LY. Noviodunulu era unu opidu alu Eduiloru, pusu pre ripeie ngerului, in unu locu favorabile. Acolo Cesare strinsese pre toi ostaticii

Oaliei, granele, tesaurulu si

matei

acolo tramesese
s

mare parte din sarcinele sale s ale armare numeru de cai, cumperati pentru acestu
candu Eporedirige
si

belu in Itali'a

in Ispani'a. In acelu locu

s

Yir-

dumaru ajunser

luar cunoscentia de

starea tierei,

c Litavicu fuse

primitu de Edui la Bibracte, care este una" cetate cu forte mare inConvictolitane magistratulu s mare parte a senatului veniser la densulu; legai in numele tierei fusera tramesi la Yercingetorige pentru a inchi pace s amiciia nu crediura trebuia a las se treca una ocasiune attu de favorabile. Asia dera ucidiendu pre custodii Noviodonului s pre acei cari se aflau acolo pentru negotiu seau in caletoria, impartira intre sene banii s caii, s ingrigira ca ostaticii cetatiloru se fia dui la magistratu in Bibracte opidului, fienduc judecau a nulupote tiene, i dedera focu, ca se nu fia de orecare utilitate Romaniloru; grulu pre care Iu potura ridica de una data, Iu transportar cu naile, s pre celu remasu Iu dedera in riu s in focu; ncepur inii a aduna oti din prile vecine, a dispune presiedie s custodie la malurele Ligerelui, si a se aret cu caarimea in tote locurele, spre a arunca temere, cu scopu, deca aru pote, se inchida pre Romani dela bucate s aducundui in lipsa, se i alunge din tiera. La acesta sperantia multu i ajuta aceea Ligerele din scurgerea neuei crescuse, in ctu se vedea necaiure prin vadu nu potea fi trecutu. LVI. Aceste lucrure aflandule, Cesare crediu trebuia a se grbi, ca, deca er se cerce a face podure, se de batai'a mai inainte de ce se se fi adunatu acolo mai mari oti. Cce ca se si scaimbe planulu s se apuce drumulu inapoi in provincia, acest'a nemene nece chiaru atunce nu credea 1 Iu impedecaroera nevoitu a o face, pre ctu pentru
fluentia intre Edui;

iii
nedemnitatea acestei mesure, s muntele Ceven'a aflatoria in cale s dificultatea drumureloru; pre attu mai cu sema fiendu ca se temea forte multu pentru Labienu, care era despartitu de densulu, s pentru legiunile pre cari le tramisese mpreuna cu elu. Asia dera facundu d s nopte mersure forte rapede, contra asteptarei totororu, elu ajunge la Ligere, s calarimea gasindu unu vadu, favorabile dup necesitatea impregiurarei, ca numai braciele s umerii potea fi afora din apa spre a sustiene armele, elu dispuse calarimea ca se franga poterea apei, s cumu neamicii greu se turburaser la prim'a nostra vedere, trecu otea foraperdere; s gasindu inagri grne s vite destule, implu otea cu aceste provisiuni s apuca drumulu la Senoni. LVII. Pre candu aceste se petrecu la Cesare, Labienu lasandu la Agendicu, ca se fia de presiediu sarcineloru, adausuiu de oste care de curundu venise din Itali'a, purcede cu patru legiuni la Luteti'a. Acest'a este cetatea Parisiloru, pusa in una insula a riului Secuana. Venirea lui cunoscuta fiendu neamiciloru, mari oti dela cetile vecine se adunar. Comandulu supremu se da lui Camulogene Aulerculu, care, des aprope repusu de betranetia, pentru singulari'a sa scientia in artea militaria fii chiamatu la acesta onore. Elu bagandu de sema ca er'una balta 1 nentrerupta, care da in Secuan'a s care impedec forte multu tota acea parte, se asiedi acolo s se decise a opri trecerea la ai nostrL LVIII. Labienu cerca mai antiu a inaint vinee, a imple balt'a cu erate s pamentu, s a s deschide drumulu. Dup ce vede ca acesta lusinea
s

crare se

fcea prea cu greutate

s

ese in

tcere din tabera,

la a treia

vegbia,

totu pre acelai drumu, pre care venise, ajunge la Melodunu. Acest'a este unu opidu alu Senoniloru, pusu in una insula a Secuanei, precumu pucinu mai nainte disemu ca este Luteti'a. Apucandu ca la
cincidieci nai, s unindule indata mpreuna, s
s

punendu

in ele militari,

de acestu faptu neasteptatu inspaimentati fiendu cetatienii, din cari mare parte fusera cbiamati la belu, elu cuprende fora lupta cetatea, Prefcu ndu podulu, pre care in dlele trecute neamicii Iu stricaser, trece armat'a s, urmandu cursulu riului, apuca drumulu cotra Luteti'a. Neamicii cunoscundu lucrulu dela acei cari fugiser dela Melodunu, da
focu Lutetei
s

demanda a

strica podurele acestei cetate;

ei se

ducu 1

dela balta s se asiadia pre malulu Secuanei, in dreptulu Lutetei s in faci'a taberei lui Labienu. LIX. Acumu se aud ca Cesare se retrsese dela Gergovi'a; acumu se portau uete despre defeciunea Eduiloru s despre rebeliunea cu sucesu a Galiei s Galii in convorbirile loru afirmau ca Cesare, inchidienduise drumulu s trecerea preste Ligere, constrinsude lips'a de bu;

apucase drumulu in provincia. Belovacii apoi, cari mai de nainte erau nefideli in sene, aflandu despre defeciunea Eduiloru, ncepur a aduna oti s pre ,facia a se para de belu. Atunce Labienu, in att'a trebuia a apuca unu consiliu cu toscaimbare de lucrure, intielegea tulu al tu Iu decumu judecase mai inainte; s nece cugeta acumu c se
cate,

m
ctige vre unu sucesu s se artielesca cu lupt'a pre neamici, ci ca se readuc nevetemata armat'a la Agendicu. Cace de una parte Iu araenintiau Belovacii, cetate care are in Gali'a unu forte mare renume de vertute; cealalt o tienea Camulogenu cu una armata parata s asiediata in ordine; apoi unu riu forte mare separa legiunile, inchidiendule
s sarcinele loru. In atte dificulti venite pre neateptate, elu vedea ca ajutoriulu trebuia a Iu cere dela vertutea ani-

dela presiediulu

mei sale. LX. Asia dera cotra sera convocandu consiliulu s recomandandu la toi ca se esecute cu diligentia s activitate cele ce li ar fi comandatu, naile pre cari le adusese dela Melodunu le da cte un'a calariloru romani s li demanda ca dup trecerea antiei veghia se inainteze in tcere patru mie de pai in diosulu riului s se Iu atepte acolo. Cinci coorti, pre cari le credea ca erau cele mai pacinu tari spre a lupta, le las presiediu ia tabera; celoralalte cinci ale aceleai legiuni li comanda ca
cu mare tumultu.

mediulu noptei cu tote sarcinele se purceda in susulu riului Caut inca luntri; pre aceste, menate cu mare sunetu de lopati, le tramete in aceasi parte. nsui pucinu dup acea, esndu in tcere din tabera, cu trei legiuni, apuca spre loculu unde demandase
la

ca se ste naile.

LXI. Candu veni

acolo, esploratorii neamiciloru,

,

cumu

erau dispui

pre tota partea riului, neasteptanduse la ceva

fiendu ca se escase de

una data mare furtuna, suntu apucai de ai notri; otea s calri mea indata suntu tramese din colo, trecu ndule calrii romani, crora Labienu incredentiase acesta sarcina. Mai intr'unu tempu, despre dua, se anuntia neamiciloru ca in taber'a Eomanioru este unu tumultu neindatinatu, ca mare oste merge in susulu riului, ca in aceasi parte se aude sunetu de lopati s ca pucinu mai in diosu se transporta militari cu naile. Aceste audndule neamicii, fiienduca credeau ca legiunile treceau riulu prin trei locure s ca toi, forte turburai de defeciunea Eduiloru, separau de fuga, impartra s ei ostile loru in trei parti; cace s lasara unu presiediu in faci'a taberei romane, s una mica mna de

tramesa spre Metosedu, care attu se nainteze, ctu ar fi mersu oti le duser in contra lui Labienu. LXIJ. In faptulu dlei s toi ai notri erau trecui, s armat'a neamica se vedea dispusa de btaia. Labienu animeza pre militari ca se
oste fu
naile; era celelalte

tiena

mente de vechi'a

loru

cruia conducere ei nvinseser adese ori pre neamici, este presente; apoi da semnulu de btaia. La anti'a repedre, despre cornulu dreptu, unde stetese legiunea a sieptea,
insusi Cesare, sub a
Iu tienea

intipuesca

brbia

de atte lupte fericite,

s se-si

neamicii suntu respensi s luai pre fuga; despre stang'a, pre care locu legiunea a douesprediecea, de s antiele ronduri aie neami-

ciloru strpuni de pilure cadiusera, totui forte inversiunatu ceilali resisteau s nece d prepusu de fuga vreunulu. Insusi ducele neamiciloru,

Camulogenu, era mpreuna cu

ai sei s

anima pre

ei.

Ci,

nea-

1SL
lesu inca fiendu acuniu estulu victoriei, cuinu se dedese de scire tribuniloru legiunei a sieptea despre cele ce se petreceau la cornulu stangu,
ei se aretara cu legiunea pre din deretuu neamiciloru s naintar flamurele asuprale. Necechiaru in acelu tempu careva din einu se retrase din locu, ci toi fura ineungiurati s ucii. Aceasi sorte o avu Camulogenu. Inse acei cari fusera lasati de presiediu in faci'a taberei lui Labienu, candu audsera ca lupt'a incepuse, mersera in ajutoriu la ai loru s ocupara unu delu; ci nu potura sustiene ataculu militariloru notri invingutori. Astfeliu amestecai cu fugarii loru, acei pre cari pdurile s munii nu i adpostir fura ucii de calarime. Du pa ce termina acesta lupta, Labienu se intorce la Agendicu, unde fusera lsate sarcinele a tota armat'a; de acolo cu tote ostile vene la Cesare. LXIII. Dup ce defeciunea Eduiloru este cunoscuta, belulu se maresee. Legatiuni se trametu prin pregiuru in tote partle; ori ctu potu
.

prin creditu, prin autoritate

celelalte cetati.

bani, ei

caut

a trage in partea loru pre

i

Avendu

in

mna

ostaticii pre cari Cesare

depusese
.

la densii, ei infricosiaza prin supliciul u loru pre

cetile

ce esita 1

E-

duii ceru de la Yercingetorige se

vena

la ei s se se intielega

asupra

medeloru de a porta belulu. Cererea loru fiendu implenita, ei starue ca se li se de loru comandulu supremu; ci lucrulu ajungundu la neintielegere, una adunare a tota Gali'a este convocata la Bibracte. Acolo se aduna de pretotendene forte muli. Cestiunea se las a fi decisa prin sufragiele multmei toi pona la unulu aproba generariu pre Yercingetorige. De la acesta adunare lipsir Kemii, Lingonii si Trevirii cei antiu, fiendu ca se tienea de amiciia cu Eomanii; Trevirii, fiendu ca se aflau prea departe s erau nelenesciti de Germani, cea ce fu caus'a pentru care ei nu luar parte in totu belulu s nu tramesera ajutoriu nece unora nece altora. Cu mare dorere suferu Eduii ca cadiusera din comandu; se plangu de scaimbarea fortunei s li pare reu dup bun'avoentia a lui Cesare cotra densii totui cnmu belulu era inceputu, ei nu cutedia a separa caus'a loru de a celorlali. Teneri de cea mai mare sperantia, Eporedirige s Yirdumaru nevrendu asculta de Yercingetorige. LXIY. Elu demanda ostatici celoralalte cetati s pentru acest'a defige du'a; totororu calariloru, in numeru de cincisprediece mie, li comanda a se aduna indata la acelai locu; cu pedestrimea ce avuse mai nainte dce ca va fi multiamitu; ca nu si va cerca furtun'a, nece nu va lupta in btaia regulata; ci, fiendu ca dispune de multa calarime, i va fi forte usioru de facutu, a opri Komaniloru aprovisionarea de bucate s de nutretiu, numai ca ei (Galii) cu tria de anima inii se ne:

micesca bucatele s se de focu locuentieloru, prin care perdere de averi ei vedu ca voru capet pentru totu de una imperiulu s libertatea. Asiediendu aceste lucrure, elu demanda Eduiloru s Segusianiloru, cari suntu vecini cu provinci'a, diece mie de pedestri, la cari adauge optu
suse de calri. Preste acetia face mai mare pre fratele lui Eporedirige s i comanda a merge cu belu asupra Alobrogiloru. De alta parte pre

i2L
ale Arvernilora le tramete asupra Elviloru; asemine pre Kuteni s pre Cadurci, spre a devasta tier'a Volciloru Arecomici. Nu mai pucinu inse prin secrei tramesi s legatiuni solicita pre Alobrogi, ale crora menti elu spera inca a nu se fi lenescitu de canclu cu belulu precedente. Capiloru lom li promite bani, era cetatei imperiulu a tota provinci'a. LXV. Pentru tote aceste evenemente erau preparate presiedie de douedieci s doue de coorti, cari, adunate chiaru din provincia de cotra L. Cesare legatulu, erau opuse neamicului la tote partle. Elvii, de la sene luanduse la lupta cu vecinii loru, sunt btu ti, s dup ce C. Valeriu Donotauru, fiiulu lui Caburu, capulu tierei, s mai muli alii

Gabali s tienuturele cele

mai apropiate

fura ucii, ei suntu alungai in opidele si intariturele loru. Alobrogii. dispunendu numerose presiedie la Rodanu, apera cu mare ingrigire s
diligentia marginile loru. Cesare, fiendu ca intielegea ca neamicii erau
superiori in calarime si

c nchise

fiendui tote drumurile,

s

nu

se potea

din Itali'a, tramete dincolo de Kenu, in Germani'a, la cetatle pre cari le supusese in anii trecui, s si procura dela ele calarime s pedestri cu armatura usiora, cari erau
ajuta cu nece

unu lucru din provincia

ei se serviau deprensi a lupta intre calri. La venirea loru, fiendu de cai mai pucinu buni pentru belu, Cesare ia caii de la tribunii mili1 s dela tari s de la ceilali comandani, inca s dela calrii romani

evocai,

distribue Germaniloru.

cetele neacalrii cari fusera demandati din tota Gace se aduna mare nu merii de oti, pre candu Celi'a se stringu. sare si fcea drumulu la Secuani, pre la marginile tierei Lingoniloru,

LXVI.

Intre aceste, pre candu se petrecu atari lucrare,

s

miciloru de la Arverni

Dup

ca se pota

di cu trei tabere

mai usioru duce ajutoriu provinciei, Vercingetorige se asiecamu la diece mie pai de la Komani, s convocandu
:

la consiliu pre prefecii calariloru

A
s

venitu tempulu victoriei,

:

li

areta elu; fugu in provincia

i

Komanii

din Gali'a se retragu

acest'a

in presente, era pentru repausulu in tempulu venitoriu pucinu servesce; cce Eomanii, adunandu mai mari oti, se voru intorce s nu vom face fine belului. De acea se i atace, cumu suntu impedecati cu mersulu. Deca pedestrii aru da ajutoriu la ai loru s cu acest'a amu intardi, nu si voru pote face drumulu; deca (ceea ce elu crede mai multu ca va fi) lasandu sarcinele, aru caut de insasi salutea loru, voru fi despoiai s de lucrurele necesarie s de demnitatea loru. Cce despre calrii neamiciloru, ca nemene din ei nu ar cutedi a inaint numai afora din rondu, nece chiaru ei inii nu trebue a se indoui. Pentru ca ai sei se fac ataculu cu mai mare anima, elu va ave dispuse tote cetele de naintea taberiloru, s va fi de terore neamiciloru. Calrii striga toi ca trebue a se lega prin celu mai santu juramentu, se nu fia primitu in cas'a sa, se nu aib intrare nece la copii, nece la parenti, nece la socia, acelu care de doue ori nu va fi trecutu prin otea neamiciloru.

este lui destulu pentru a obtiene libertatea

s

pacea

d calarimea distribuita in trei parti, dovie se areta la

rele (nostre), era una, despre fruntea ostei, ncepe a

LXVII. Propunerea fiendu aprobata, toi supusila juramentu, sadou'a amendoue latu-

Inseienfciatu despre acest'a, Cesare

i inipedec calea. inca divide calarimea sa in trei parti s i comanda a merge contra neamicului. Se btu atunce un'a in sarcinile sunt retrase intre legiuni. Deca in sta otea tote partle
;
;

ore care parte ai notri se vedeau a

torati, acolo

fi in periculu seau mai greu strimCesare comanda a duce steagurele s aintorce batai'a, care mesiira s pre neamici i intardi a urmrire, s pre ai notri i reintari prinsperanti'ade ajutoriu. La urma Germanii despre laturea drepta, cuprendiendu culmea unei inalfcmi, alunga pre neamici din loculu loru, urmarescu pre fugari pona la riu \ unde se asediase Vercingetorige cu ostile pedestre, s muli din ei ucidu. Acest'a vediendu ceilali s te-

menduse ca se nu fia incungiurati, o iau la fuga. In tote locurele urmeza macelulu. Trei Edui forte nobili prensi fiendu suntu adui la Cesare
:

Cotu, prefectulu calariloru, care avuse neintielegerea cu Convic-

tolitane, candu cu comitele precedeni; s Cavarilu, care

dup

defec-

iunea

Litavicu fuse pusu preste ostile pedestre; s Eporedirige, sub conducerea cruia, nainte de venirea lui Cesare, Eduii portasera belu
lui

cu Secuanii.

fugrit, Vercingetorige retrase de naintea taberei, s indata apuca drumulu la Alesi'a, care este una cetate a Mandubiloru, s demand a scote rpede sarcinele din tabera s a veni dup elu. Cesare ducundu sarcinele sale pre unu delu apropiaii s iasandu doue legiuni pentru presiediu, urmri pre neamici ctu i permise tempulu diei s ucidiendu
LXVIII.
tota calarimea fu
cetele sale,

Dup ce

precumu

le s asediase,

la trei

mie din cod'a ostei loru, adou'a d-si fcu taber'a lenga Alesi'a. Observandu situatiunea urbei s neamicii aflanduse inspaimentati fiendu ca fusera batuti cu calarimea loru, in care se incredeau mai multu, elu anima pre militari la lucru s se puse a cercuval Alesi'a.

LXIX. Acesta

cetate era pre vervulu unei coline intr'unu locu forte

inaltu, in ctu se vedea a

nu pote fi luata de ctu prin impresurare. 1 De naintea Polele acestei coline le scalda de doue parti doue riure lungime, era pai iu mie de unu trei siesu cam de cetatei se intendea de tote celelalte parti o ncingeau colnice, cari erau la ima distantia mediocra s cu acea-asi inaltme. Sub muri, partea colinei care caut
.

spre resaritu, o implusera, in totu oculu, ostile Galiloru, s fcuser 2 de nainte una fosata s unu muru de siese petiore in inaltme. Cercuitulu fortificatiuniloru care se asiediau de cotra Romani, tienea unsprediece mie de pai. Taber'a er pusa in locure favorabili s douedieci s trei de castele fcute, in cari castele du'a sta dispuse posture,

ca nu cumva se se fac una eruptiune subita, era noptea erau tienute cu custodi s cu tari presiedie. ce se ncepuser lucrrile de cercuvalatiune, se face una LXX. lupta de calarime pre siesulu aflatoriu intre colnice s care de asupra

Dup

aretaramu ca se intendea trei mie de pai in lungime. Cu cea mai mare inversiunare lupta s unii s alii. Ai notri fiendu aprope se cada, Cesare li tramete in ajutoriu pre Germani s asiedia legiunile de inain-

cumva se se fac pre neateptate una eruptiune de cotrapedestrimea neamiciloru. In speranti'a ajutoriului legiuniloru, curagiulu la ai notri se maresce; neamicii luai la fuga se impedeca ei inii prin mulimea lom, s porile loru lsate fiendu prea anguste, ei se imbulsescu. Atunce Germanii s mai iuversiunatu i urmarescu pona la fortificatiuni. Se face mare ucidere unii lasandusi caii cerca se treca fosat'a s se sar preste muru. Cesare comanda ca se pasiesca pucinu nainte legiunile, pre cari le asiediase de naintea valului. Galii cari erau in intrulu intaritureloru suntu nu mai pucinu greu turburai crediendu ca chiaru atunce venu asupra loru, ei striga la arme; unii inspaimentati irupu in cetate. Vercingetorige demanda a se nchide portle. ca se nu remana taber'a fora aperatori. ce pre muli ucidu s muli cai apuca, Germanii se retragu. LXXI. Vercingetorige, nainte de ce Eomanii se fia terminatu cercuvalatiunea, apuca planulu de a tramete noptea pre toi calrii sei. Candu purcedeau, elu li manda ca fia-care se merga in tier'a sa s pre toi acei cari dup etate aru pote porta armele se i adune la belu. Elu li pune in vedere benefacerile sale pentru densii s i conjura ca ei se aib grige de salutea sa s se nu Iu de la supliciulu neamiciloru, pre densulu care prea bene a meritatu de libertatea comune; ca deca ei voru fi negligenti, li areta elu, optdieci de mie de omeni alei voru peri un'a cu densulu ca dup calcululu ce fcuse, avea bucate strinse pentru treidieci dle inse ca voru potea tiene pucinu si mai ndelungii, crutiandule cu economia. Dandu aceste instruciuni, la adou'a veghia elu tramete in tcere calarimea, pre unde lucrrile nostre erau intrerupte. Demanda ca se se aduc la elu totu grulu pune pedeps'a de morte pentru acei ce nu s'aru fi supusu; vitele, de cari mare multme era strinsa de Mandubi, le mparte intre toi; grulu incepe a Iu mesur (da) cu economia s cte pucinu; tote cetele pre cari le asediase de nainte cetatei, le retrage in cetate. Cu aceste mesure elu se pare a atepta ajutoriulu Galiei s a conduce belulu. LXXII. Aceste lucrure cunoscundule din fugari s din prensi, Cesare asiedia urmatoriulu genu de fortificatiune. Sapa una fosata (larga) de douedieci petiore, cu laturele drepte, astfeliu ca fundulu ei era totu attu de latu ctu erau departe margenile de asupra. Tote celelalte intariture le duse napoi la patru sute pai dela acea fosata 1 acest'a in vedere (fiendu ca fuse nevoitu a cuprende impregiuru att'a spaiu s nu usioru totu opulu potea fi incinsu cu una cununa de militari), c nu pre neprevediute seau'noptea mulimea neamiciloru se se arunce asupra intarituriloru, seau se de diu'a cu armele intr'ai notri ocupai cu lucrulu. Lasandu la medilocu acestu spaiu, elu fcu doue fosate 2 largi de cincisprediecie petiore s cu aceasi aduncime, dintre cari pre acea
tea taberei, ca nu
; :

Dup

interiore,

aflatoria in locure de siesu s afundate, o

implu cu apa datai

s

din riu.

Dup
;

aceste fosate
la

fcu unu aggere

una
s

si

unu valu de douesprecerbi

diece. petiore

acest'a adause

lorica, pine

mari

esti

a aggerului cari se intarda suirea neamiciloru; s totu opulu Iu impregiur cu turnure, cari erau departe intre sene de optudieci de petiore.

inainte la impreunatur'a plutiureloru

de necese in acelai tempu s a aduna lemnulu, s a s a face atte fortificatiuni, ostile nostre fiendu astfeliu impucinate, ca cele ce se duceau departe de tabera apoi une ori Galii cercau lucrrile nostre s se puneau a face cu cea mai mare tria eruptiuni din cetate prin mai multe pori. De aceea Cesare crediu a adauge incala aceste lucrri, ca cu mai micu numeru de militari se se pota aper fortificatiunile. Asia dera se taiara trunchi de arbori seau

LXXIIL Era

merge

dup

bucate,

tra

vervurele loru se curatra de scortia s se ascuadunce cte de cinci petiore. Acolo acei tumurugi batuti s legai despre partea din diosu, ca se nu pota fi smuli, sta dela ramure afora din pamentu 2 Erau cinci rondure letari,
s
;

ramuri forte

apoi se

spau

fose lunge

gate intre sene s mpleticite, unde acei cari intrau se inciepau inii in aceti tumurugi forte ascuii. Pre acetia i numiau cipi. naintea acestora in rondure oblice, dispuse in cincunce, se spau fose de trei petiore in aduncime, cte pucinu totu mai anguste spre fundu. Acole tumurugi rotundi de grosimea copsei, ascuii s ari la capetu. se in* fgeau astfeliu ca se nu ste afora din pamentu mai multu de patru degite; totu una data spre a i intari s ai stabili, la fia care fosa se calea tierina de unu petioru dela partea de diosu; cealalt parte a fosei, spre a ascunde curs'a, era acoperita cu ramure s cu tufari. Erau fcute optu rondure de acestu geuu de cursa s deprtate ntre sene cte de trei petiore. Acesta ei o numiau crinu, dup asemenarea cu florea. naintea acestora, butai lungi de unu petioru, cu cngi de feru nfipte in ei, erau pui de totu in pamentu, s, lasanduse intre ei mici intervale, erau

semenati in tote locurele; pre acetia i numiau stimuli. LXXIV. Dup ce fura terminate aceste lucrri, Cesare urmandu nesce direciuni pre unu pamentu ctu potu mai planu dup natur'a locului, cuprendiendu impregiuru patrusprediece mie de pai, fcu fortificatiuni 1 contra neamiciloru totu de acelai genu, in sensu opusu celoralalte de afora 2 pentru ci ei nece chiaru in mare multme se nu pota mpresura presiediele nostre, de cumva cu ducerea loru s'ar intempl acest'a.
,

ca toi se

fia constrinsi a es cu periclu din tabera, elu demanda nutretiu s bucate pentru treidieci de dle. LXXV. In tempu ce se petrecu aceste la Alesi'a, Galii convocandu una adunare de principalii loru cetatieni, statueza ca trebue a nu chiam

Ca

ai sei se

nu

aib

pre toi acei cari aru pote porta armele, precumu regulase Vercingetorige, dera ca se se demande fiacareia cetati unu numeru defiptu, c

nu cumva

in amestecatur'a unei atte

sei,

guverna nece a cunosce pre ai

mulimi, ei se nu pota nece a nece a ave mediloce de aprovisiona-

A?!
s clientiloru loru, Segusiani, AmBranovi, mie treidieci s cinci; unu nuCadurci, Gabalii, meru ecuale Arverniloru, la unu locu cu Eleu terii Velaunii, cari suntu de ordinariu sub dependenti'a Arverniloru; Senonilorn, Secuaniloru, Biturigiloru, Santoniloru, Euteniloru, Carnutloru Belovaciloru diece; totu atte Lemoviciloru cte douesprediece mie :te optumie, Pictoniloru, s Turoniloru, sParisiloru, s Elviloru; Suesioniloru, Ambianiloru, Medionatriciloru, Petrocoriloru, Nerviloru, MoAulerciloru Cenomani totu riniloru, Xitobrigiloru, cte cinci mie atte; Atrebatloru, patru mie; Belocasiloru, Lesoviloru, Aulerciloru Eburoni, cte trei; Rauraciloru s Boiloru treidieci mie; totororu cetatloru ce atengu Oceanulu s cari dup datin'a Galiloru se numescu Armorice, in numerulu crora suntu Curiosolitii, Redonii, Ambibarii, Caletii, Osismii, Lemovicii, Veneii, Unelii, siese. Din acetia Belovacii nu dedera numerulu loru, fiendu ca dceau ca ei voru porta belulu cu Romanii in numele s dup gustulu loru, s ca nu voru asculta de comandulu cuiva; totui rogati de Comiu, pentru legatur'a de ospeta intre elu cu ei, tramesera doue mie. LXX VI. De concursulu fidele s utile alu acestui Comiu, precumu aretaramu mai inainte, se servise Cesare anii trecui in Britani'a, pentru cari merite elu fcuse ca cetatea lui se fia scutita de sarcine, i rededese drepturile s legile ei, s lui i dedese pre Morini. Atta inse fu consemtimentulu intregei Galia pentru a rectiga libertatea s a recapet vechi'a sa lauda de belu ca Galii nu erau micai nece de benetaceri, neci de amentirea amicetiei, s toi, s cu anim'a s cu averile loru, se aplecau la acestu belu, adunandu optu mie de calri s aprope doue sute patru dieci de mie de pedestri. Acestora oti se face cutare s numerare in tier'a Eduiloru; li se numescu capii comandulu supremu se incredentiaza Atrebatelui Comiu, Eduiloru Virdumaru s Eporedirige, Arvernulu Vergasilaunu, veru lui Vercingetorige. Acestora li se da omeni alei din cetati. cu alu caroru consiliu se se conduc belulu. Toi animai s pleni de ncredere purcedu la Alesi'a; s nece era intre toi careva, care se creda ca s'ar pote sutiene celu pucinu vederea unei atte mulimi, mai vertosu in unu atacu duplu, candu din cetate s'ar face eruptiune s in afora s'ar vede atte oti de calarime s de pedestrime. LXXVII. Inse acei ce erau mpresurai la Alesi'a, dup ce trecuse

rea cu bucate. Ei

bivarti, Aulerci

Branovici,
;

demanda Eduiloru

du'a in care

ateptaser

ajutoriulu dela ai loru,

dup

ce se

consumase

totu grulu, nesciendu ce se petrecea la Edui,

adunar

consiliulu s

consultau de estulu sortei loru. Intre ei prerile esprese erau varii : parte opinau pentru supunere, parte pentru eruptiune, pona candu inca aveau in de ajunsu poteri. Aci nu mi se pare ca trebue a trece cu tceAcest'a, nascutu din

rea cuventuu lui Critognatu, pentru singurari'a suritios'a lui crudime. una familia forte nsemnata intre Arverni, s a:

vendu mare autoritate

Nimicu, se esprese

elu,

voiu dce despre pa-

rerea aceloru cari cea mai rosnosa servitute o numescu cu numele de supunere; s eu cugefcu ca aceti omeni ar trebui nece se fia conside-

rai ca cetatieni, nece se fia admii la consiliu. Eu acei cari sustienu eruptiunea, in acarora opiniune,

am se discutu cu dup consemtrea

vostra a totoru, se vede conservanduse amentirea vechiei nostre vertuti.Estemolitiune de anima, nu barbata, anupote suferi ctuva tempu lips'a. Omeni cari se se ofer de buna voia la morte se gasescu mai usioru dectu acei cari se sufer cu patientia dorerea. Eu inca asi fi de acesta prere cce demnitatea pote atta asuprami deca nu asi vede nece una perdere alfa afora de a vietiei nostre inse apucandu

unu consiliu, se avemu in vedere tota Grali'a, pre care amu pus'o in micare pentru ajutoriulu nostru. Candu optudieci mie de omeni 1 voru fi fostu macelati in unu locu, ce anima cugetai ca voru ave cei de aprope ai notri s consngenii, deca voru fi constrinsi a se bate mai
pre cadaverile acelora? Nu i despoiai de ajutoriulu vostru, pre densii cari au nesocotitu pericululu loru pentru salutea vostra, s prin nebu-

anima nu ingenunchiati tota Galia'a s nu o lasati in perpetua servitute. Au dora, fiendu ca n'au venitu la du'a pusa ve ndoii de credenti'a s constanti'a loru? Ce dora? Romanii pentru plcere ore cugetai voi ca lucra necontenitu in fiacare d la aceste fortificatiuni ulteriori? 2 Deca prin tramesi de ai loru (Galiloru) nu poteti fi incredentiati, tota intrarea fiendu nchisa, fia-ve marturi aceia (Romanii), ca se apropia venirea
ni'a si temeritatea vostra, seau prin imbecilitatea de
,

loru, de

temerea creia inspaimentati, d s noptea ei stau in lucru. Care este dece prerea mea? A face aceaa ce strmoii notri fecerain belulu, nece cumu asemene, alu Cimbriloru s Teutoniloru. Con-

cetile loru s redui totu la asemene lipsa ei tienura vieti'a cu corpurele aceloru cari prin etatea loru se vedeau inutili pentru belu, si nu se dedere neamiciloru. De acesta fapta deca nu
strinsi a se nchide in
si
,

amu

ave esemplu, totui eu asi judeca ca ar fi forte frumosu a Iu face pentru libertate s a Iu las urmasloru notri. Cce ce asemene ca acumu fu la acelu belu? Cimbrii, dup ce devastar Gali'a s i causara

mare calamitate,
in alte
tieri;

esra dela

unu tempu din

locurele nostre s

apucar

drepturele, legile, agrii, libertatea ei ni le lasara; Romanii inse ce alfa caut, seau ce voescu, de ctu, ca mpini de invidia, se se
asiedie in pamenturele s

noscui nsemnai

cetile aceloru pre cari din faima i au cupoteni in belu, s se li impun eterna servitute ? Cce ei nece nu au portatu canduva bele cu altu scopu. Deca cele ce se petrecu la naiunile deprtate nu le scii, uitative la Grali'a vecina 3 care redusa in provincia, dup ce i s'au scaimbatu dreptulu s
s
,

legile,

supusa securiloru 4 este apesata de perpetua servitute. LXXVIII. Dup ce si dsera prerile, decidu ca acei cari din caus'a s sanetatei seau a etatei aru fi inutili pentru belu se esa din cetate ca se se ncerce tote mai nainte de ce aru veni la opiniunea lui Critognatu; totui ca mai bene se urmeze acelu consiliu, deca impregiu,
,

JL27

rrea

ar constringe

ajutoriulu ar intard, de ctu se cousemtia

pace. Maudubii, cari
i

la nchinare seau la conditiuni de

primiser in

cetate, sun tu constrinsi a es cu copiii s femeile loru. Ei

cumu

se a-

propiasera de intariturele Eomaniloru, plangundu cereau cu tote rogatiunile c se

fia

primii iu servitute

s se-i

ajute

cu mncare. Inse

Cesare, dispunendu custodi la valu, opriea de ai primi.

LXXIX. Intre aceste Corn iu s ceilali capi, crora se incredentiase comandulu supremii, ajuugu cu tote cetele aprope de Alesi'a s ocupandu unu delu esteriore, se asiedia nu mai departe de una mie de
pai de
la intariturile nostre. In du'a urmatoria, scotiendu din tabera calarimea, implu totu siesulu care aretaremu c se intendea trei mie de pai in lungime era cetele pedestre le asiedia pucinu dela acelu locu, ascunse in locurele mai deasupra. Era din cetatea Alesi'a vedere
,

la

tuleza intre ei

campu. Cei din la-intru alerga, vediendu aceste ajutoriure, se gras animele totororu se attia la bucuria. Asia dera sco-

tiendu ostile, le asiedia naintea cetatei, acoperii cu erate fosat'a cea mai apropiata s o implu cu pamentu, s se prepara pentru eruptiune s pentru tote casurele. LXXX. Cesare dispunendu tota armat'a de amendoue partle intarituriloru, c, deca ar veni nevoi'a, fia-care se tiena s se cunosca loculu seu, comanda se scota calarimea din tabera s se incepa lupt'a. Er vedere din tote taberele cari tieneau din tote partle culmea inalt,

animele atntate ale totororu militariloru ateptau estulu bataiei. Galii puseser reschirati intre calrii loru sagetari s militari de armatura usiora, cari se de ajutoriu la ai loru candu aru cede, s se sustiena ataculu calariloru notri. Mai muli de ai notri, raniti pre nevediute de cotra aceia, se retrgeau din lupta. Cumu Galii credeau c ai loru erau superiori in btaia s vedeau c ai notri erau strimtorati de multme, ei din tote partle, s acei cari erau impregiurati de fortificatiunile nostre, s acei cari veniser in ajutoriu, cu strigate s urlete intariau animele la ai loru. Fienduc lupt'a se petrecea in vederea totororu s nece unu faptu de barbata seau de rosne nu se potea ascunde, setea de lauda s temerea de infamia attia s pre unii s pre alii la vertute. Se bteau dela amed s acumu er aprope de apusulu sorelui, s victori'a incanealesa, candu Germanii, stringundusi turmele loru in una singura parte, se aruncar asupra neamiciloru s i respinser; acetia fiendu luai la fuga, sagetarii loru fura incungiurati s ucii. Asemene din celelalte parti neamicii cedendu, ai notri pona la tabera i urmrir s nu li dedera tempu de a se reculege era acei cari essera din Alesi'a triti s aprope desperandu de victoria, se retraser in cetate. LXXXL Una d trecundu la medi-locu in acestu tempu Galii facundu mare numeru de erate de scri s de cngi, la mediulu noptei esu in tcere din tabera s se apropia de intariturile dela campu 1 Dandu de una data una strigare, prin care semnu cei ce erau impresomei,
s
,

_JL28
rati in cetate se

pota cimosce venirea loru, ei arunca eratele, restorna cu fundele, cu sagetle s cu petrele pre ai notri de pre valu s esecuta celealte niesuri privitorie la unu asaltu. In acelai tempu audndu strigatulu din afora, Vercingetorige da cu tub'a sernnulu la ai sei s i scote din cetate. Ai notri dup cumu in dlele trecute fia-caruia se defipsese loculu seu, venu la intariture, cu fundele, cu librilile, cu ciepusiele, pre cari le dispusesera la intariture, s cu gliandile inspaimenta pre Gali. Intunereculu impedecandu vederea muli suntu raniti din amendoue partle; multe sageti se arunca cu tormentele. Ci M. Antonii! s C. Triboniu legai, crora li cadiuse aceste parti pentru a le aper, in ce parte intielegean ca ai notri erau strimtorati, acolo li-trametea ajutoriure, scose din castelele mai deprtate. LXXXII. Ctu tempu Galii stetera mai departe dela intarituri, mai multu sucesu avur cu muitmea misililoru aruncate; dup ce inse venir mai aprope seau se inciepau inii in stimuli neasteptanduse la acest'a, seau cadiendu in fose se strpungeau, seau periau strpuni de plurele aruncate de pre valu s din turnure. Dup ce din tote partle multe rane primir, s intariturele nu le potura sparge necaiuri, candu era aprope de dua, temenduse ca nu cumva despre laturea deschisa se fia incungiurati prin una eruptiune din partea de susu a taberei, se retraser la ai loru. Inse cei din la-intru, in tempu ce ducu afora lucrurele care fusera preparate de Vercingetorige pentru eruptiune, s implu antiele fosate, intardandu mai in de lungu in esecutarea acestoru lucrri, alia, mai inainte de ce se se apropia de intariturele nostre, ca ai loru se retrasesera. Astfeliu cu lucrulu nealesu ei se intorsera in
,
,

cetate.

doue ori cu mare perdere respini Galii, delibereza ce fac. Ei consulta pre acei ce conosceau locurele s afla dela densii situatiunea taberei in partea de pre inaltme s intariturele ei. Despre medianopte era una colina, pre care, din caus'a marimei cercuitului ei, ai notri nu potusera a o cuprende cu fortificaii! nile loru, s de nevoia
se

LXXXIIL De

fcuser
tistiu

taber'a in
s

unu locu cam nefavorabile

lenu inclinatu. C.

An-

Keginu

C. Caniniu Rebilu, legai, tieneau cu doue legiuni a-

cesta positiune. Capii neamiciloru,

esploratori, alegu din tota

dup

ce

recunoscur locurele prin

cetatiloru

cari

aveau

celu

otea siesedieci mie de militari din ai mai mare renume de vertute; decidu

fac s in ce modu, s defigu este amed. Preste aceste oti tempulu atacului candu se va pare punu pre Vergasilaunu Arvernulu, unulu din cei patru capi s de aprope alu lui Vercingetorige. Elu esndu din tabera la anti'a veghia s despre dua terminandusi aprope drumulu, se ascunse dup munte s comand militariloru se se repauseze de fatig'a de nopte. C^adu acumu
deci in

secretu ce gasescu cu cale se

era aprope de amed, apuc spre acea tabera .re care mai se pru de asupra o aretaramu. In acelai tempu calarimea neamica incepu a

J8L
se apropia de fortificatiunile de la

campu, era

celelalte

oti a

se aret

inaintea taberei lom. LXXXIV. Vereingetorige, vediendu din cetatiui'a Alesiei pro ai

sei,

ese din cetate; elu duce cu sene din tabera perticele lungi, musculii,

cosele s celelalte lucrare pre cari le parase pentru eruptiune. Se lupta

in
li

acelai tempu in tote locnrele cu inversiunare

tote le cerca.

Unde

Eomaniloru cu atte fortificatiuni suntu impartte s nuusioru resistu in mai multe locure. Multu contribue spre a inspaiment pre ai notri strigatulu ce se da la spatele loru candu ei lupta, flendu ca vedu ca ndeprtarea periculului loru depende de la vertutea altora; cace de ordinari u tote
se pare partea cea rnai pucinu tare, acolo alerga.

Ostile

mai tare mentle orneniloru. Cesare standu la unu locu favorabile cunosce ce se petrece in orice parte s tramete ajutoriu la acei din ai sei cari sunt obosii. S unora si altora li sta in cugetu ca acest'a este singurulu tempu, candu se cuvene a se lupta din tote poterile. Galii, de nu voru sparge fortificatiunile, despera de tota salutea; Eomanii, de ctiga victori'a,
cte lipsescu din vedere turbura

LXXXV.

atepta

finele totororu fatigeloru.

Mai cu sema

pericululu este la forti-

ficatiunile de pre colina,

unde aretaramu ca fuse tramesu Vergasilaunu.

Culmea
nea
ei.

ei forte

pucinu intensa are mare importautia

dup

inclinatiu-

Unii arunca misili, alii facundu testudinea, se suie. Celoru obositi li venu in locu pre rondu alii cu poterile ntregi. Pamentulu aruncatu de toi la intariture s da ndemnarea la suitu, s acopere cur1 sacumu ai notri sele pre care Eomanii le ascunsesera in pamentu
;

nu mai au ndestule nece arme nece poteri. LXXXVI. Luandu cunosceutia de aceste lucrure, Cesare tramete pre Labienu cu siese coorti in ajutoriu celoru amenintiati i demanda ca acest'a deca nu s'ar pote tiene, se scota coortile s se fac eruptiune inse se nu o fac de ctu numai la nevoia. nsui merge la ceilali ndemna se nu i repun fatig'a, li areta ca fructulu totororu lupteloru
;

precedeni depende de la acesta d s de la acesta ora. Cei din la-intru desperandu de a strbate in locurele de la campu, din caus'a marimei
fortificatiuniloru
1
,

cerca cu suirea pre la locurele drepte (rupte). Ei a-

ducu acolo cele ce paraser, alunga din turnure cu mulimea misililoru pre acei ce le apera, implu fosatele cu pamentu s erate, si deschidu
tenerulu cu siese coorti, acea cu alte siepte pre C. Fabiu legatulu; la urma, candu se luptau cu mai mare aprendere, insusi li aduce in ajutoriu oti cu poterile

drumu s cu cosele tia valulu s loric'a. LXXXVII. Cesare tramete antiu pre Brutu

dup

ntregi. Eestabilindu lupt'a s

respingundu pre neamici, apuca spre lo-

culu unde tramesese pre Labienu, scote patru coorti din castelulu celu

mai apropiaii s comanda ca parte de calri se se duca dup elu, era parte se merga impregiurulu fortificatiuniloru pre din afora s se atace
de la spate pre neamici. Labienu, dup ce nece aggerii, nece fosatele nu poteau sustiene poterea neamiciloru, aduna patrudieci fora un'a de
9

coorti, pre cari, scose din presiediele apropiate,

le oferi sortea, s prin

tramesi inscientiedia pre Cesare, ce crede elu ca este de facntn. Cesare se grabesce ca se fia facia la lupta.

LXXXV1II. Venirea lui Cesare cnnoscundu-o de pre colorea vestimentului seu distensu 1 pre care elu avea datin'a de Iu porta in lupte, s vediendu turmele de calri si coortile crora comandase de veniau dup elu, cce din locurele de susu erau vediute aceste micri pre locurele plecate s din vale, ueamicii incepu lupt'a. La strigatulu ce se da de ambele par ti respimde imn altu strigaii de la valii s din tote fortificatiunile. Ai notri aruncandu pilurele, sustienu lupt'a cu sabiele. De una data pre din deretu se vede calarimea nostra alte coorti se apropia; neamicii intorcu spatele; calrii atienu calea fugariloru; se face mare macelu. Seduliu, generri ui u s capulu Lemoviciloru, este ucisu; Yergasilaunu Arvernulu este prensu viu in fng'a sa; sieptedieci s patru de steagure sunt aduse la Cesare. Pucini din atta numeru se retragu in tabera nevetemati. Impresuratii vediendu din cetate macelulu s fug'a fratiloru lom, s clesperandu de salute, retragu ostile dela fortificatiuni. Audndu de acesta nvingere, Galii din tabera apuca indata fug'a. Deca ostenii notri n'aru fi fostu obosii prin multele lom micri s prin trud'a unei dle ntregi, tote ostile neamiciloru ara fi fostu fi nemicite. Calarimea tramesa pre la mediulu noptei ajunge cod'a loru; unu mare numeru este prensu s ucisu. Ceilali, scpai cu fug'a, se ducu in ce, ;

tile
spune

loru.

LXXXIX.
:

In du'a urmatoria, Vercingetorige convocandu adunarea,

elu

nu intreprensese acestu belu pentru necesitile sale, ci pentru libertatea comune; s fiendu ca trebue a cede fortunei deca ei voiescu a satisface pre Romani seau prin mortea sa, seau a Iu da viu, elu li se ofere s pentru un'a s pentru alfa. Se trametu pentru ace-

Ca

sta legai la Cesare. Elu li deraanda ca se i trda armele s se i aduc pre capii loru. nsui sta la intariture de naintea taberei; acolo suntu adui capii. Vercingetorige este datu 1 s armele aruncate. Reservandu c se rectige prin pre Edui s pre Arverni, in scopu, deca ar pote
,

acest'a pre

cetile loru din ceilali captivi elu distribue la tota armat'a cte unu capu de fiacare militarii! cu nume de preda. LXXXX. Terminandu aceste intreprenderi, elu purcede la Edui s
, ,

primesce supunerea tierei loru. Acolo legai tramesi din partea Arverniloru i promitu c vor face ce elu li ar demand. Elu li demanda unu mare numeru de ostatici. Legiunile le tramite in iernatice. Aprope douedieci mie de prensi reda Eduiloru s Arverniloru. Lui T. Labienu, cu doue legiuni s cu calarimea, i comanda se plece la Senoni, s i da de ajuntoriu pre M. Semproniu Rutilu. Pre C. Fabiu s L. Minuciu Basilu, cu doue legiuni, i asiedia la Remi, c acetia se nu sufer vre

unureu dela

vecinii loru Belovaci. Trametecu cte una legiune, pre C. Antistiu Reginu la Ambivariti, pre T. Sestiu la Biturigi, pre C. CaniuiuRebilu la Ruteni. Pre Q. Tuliu Cicerone s pre P.Suspiciu i asie-

131

pentru dia la Cabilonea s Matisconea, in tier'a Eduiloru, pre Arare aprovisionarea de bucate. Elu insusi decide a ierna la Bibracte. x\ceste
,

sucese cunoscute fiendu la

Rom'a din

epistolele lui Cesare

se decreta

douerlieci dle de suplicatiuni.

CAETEA Vin
Antilu

Romei 702703,

in.

de

J. 0.

5150.

Noue micri in Gali'a. Espeditiunile contra Prefationea lui Irtiu Pans'a. nvingerea lui Dumnacu, ducele AnBiturigiloru, Carnntiloru, Belovaciloru. mprejurarea s supunerea Uselodunului. Belulu cu Cadurcii. diloru. Purcederea s mersidu triumfale alu lui Cesare Luptele cu Atrebatele Comicu.

in Gali'a cisalpina. Preliminariele belului

civile.

PREFATIONEA LUI IRTIU

Constrinsu necontenitu de cuventele tale, Balbe \ fiendu ca recusamea de tote dlele se prea a ave dreptu scusatiune nu dificultatea intreprenderei, ci lenea, eu am luatu asuprami una sarcina forte grea. Ara continuaii comentariele lui Cesare alu nostru despre evenementele petrecute in Gali'a, continuare care nu este de comparaii cu scrierile sale anteriori s posteriori; totu una data am terminatu celu din urma comentariu alu seu neperfectu 2 dela evenementele petrecute la Alesandri'a pana la finele, nu a desbinariloru civili alu caroru termenii nu Iu vedemu nece cumu ci alu vietiei lui Cesare. Dee dieii ca acei ce le voru lege se pota sci cu cta nevoientia eu am intreprensu a le scrie, ca astfeliu mai usioru se potu fi scutiii de imputarea de neprudentia s arogantia, ca eu m'am pusu in medi-loculu operiloru lui Cesare Cce este cunoscutu intre toi ca nece una scriere n'a fostu fcuta cu att'a
tiunea
,

punere de catra alii, care se nu fia ntrecuta prin eleganti'a acestoru comentarie. Ele au fostu produse pentru ca se nu lipsesca scrietoriloru cunoscenti'a attoru fapte; s attu suntu aprobate de judeciulu totororu, ca pare a se fi rapitu, era nu a se fi oferitu scrietoriloru facultatea de a scrie acele fapte. In preventi'a acest'a totui admiratiunea nostra este mai mare dectu a totororu altora cce ali omeni cunoscu ctu de bene s ctu de corecii elu le a compusu; noi scimu inca s ctu de usioru s ctu de rpede le a facutu. Era apoi in Cesare, pre lenga celu mai mare talentu s elegantia de a scrie, s una cunoscentia forte adeverata pentru a esplec scopurele sale. Mie nu mi s'a intemplatu celu pucenu ca se fiu facia ia belulu alesandrinu s africanii cari bele, des
:

ni suntu cunoscute in parte din convorbirile cu Cesare, totui altmentre

audmu
nea
ridica

faptele cari, prin noutatea impregiurariloru s prin admiratiu-

ne captiva, s altmentre acele pre cari voimu a le spune ca vemrturia. Inse eu de certn, in tempu ce eulegu tote motivele de scusatiune, c se nu fiu comparatu cu Cesare, prin insasi acest'a me espunu la imputarea de arogantia cumu c asi crede c in mentea cuiva eu asi pote fi comparatu cu Cesare.
loru,
,

Fii sanetosu.
I.

Cumu

tota Gali'a era deplenu invensa, Cesare, fiendu c in ver'a

trecuta nu intrerupsese nece unu momentu belulu, voia c militarii in lenescea iernaticeloru se se repauseze de atte trude, candu i se anuntia

c in acelai tempu mai multe cetati reinoiau planurele loru de belu, s fceau conjurai ani. Despre acestu lucru se aducea unu motivu ce

prea

adeveratu,

cumu

c totoru Galiloru

li

era cunoscuii c cu nece

una multme de omeni adunai in unu locu nu s'ar pote resiste Rornaniloru; c deca mai multe cetati aru incepe belulu in acelai tempu, in

romana n'ar ave in destulu nece poteri militarie, nece tempu, nece medi-loce pentru a sustiene tote aceste bele; apoi c nece una cetate nu ar fi se recuse daun'a ce sortea ar aduce, deca, prin atare pedeca (pusaRomaniloru), celelalte cetati aru pote se si recapete
diverse parti,, armat'a
libertatea.
II. Pentru c acesta opiniune a Galiloru se nu se intaresca, Cesare pune in capulu iernaticeloru sale pre M. Antoniu, cestoriulu, era insusi cu unu presiediu de calarime purcede, in priorea calendeloru lui Ja-

nuariu, din cetatea Bibracte, la legiunea a treisprediecea, pre care o asiediase

nu departe de marginile Eduiloru,

in tier'a Biturigiloru, s cu

mai apropriata. Lasandu doue coorti spre a custodi sarcinele, otea remasa o duce in pamenturele cele mai fertili ale Biturigiloru, cari, fiendu c aveau intensa tiera s multe opide, nu potusera fi tienuti, prin taberarea unei legiuni, c se nu se pare de belu s se nu fac conjuratiune. III. Prin neasteptat'a venire a lui Cesare se intempl ceea ce fu neapraii se se intemple unoru omeni neparati s risipii, c fora nece una temere culi vandusi pamenturele, fura clcai de calarime, mai inainte de ce se pota fugi in opide. Cce chiaru acelu semnu comune despre inacest'a unesce legiunea a unsprediecea, care era cea

locuentieloru, fuse interdsu din

cursiunea neamiciloru, care de ordinarii! se intielege de pre incenderea mandatulu lui Cesare, pentru c nece elu se duca lipsa de nutretiu s de bucate, deca voia a nainta mai departe, nece neamieii se se inspaimente prin incendie.

Dup

ce multe

mie de omeni fura apucai, Biturigii forte inspaimentanduse, cari din ei la prim'a venire a Romaniloru potura scap, fugir la poporele vecine, incredienduse seau in legaturele private de ospeta, seau in comunitatea de planure. Inse in desiertu; cce Cesare cu mersure rapede apuca in tote locurele s nu d nece unui poporu tempulu de a cugeta mai multu la salutea altora dectu la a sa propria. Prin acesta rpe-

ist
diune, elu
s

pre amicii fideli

tienea in detoria,

pre cei ce esitau

aducea prin terore la conditiuni de pace. Atare conditinne fiendu pusa naintea lom, Biturigii, curau vedeau ca prin ciementi'a lui Cesare li se deschidea intorcerea in amiceti'a sa, s ca cetile vecine, fora vre una alta pedepsa, cledesera ostatici s fusera primite sub umbrirea sa,
facura
s ei

totu asia.

IV. Cesare, pentru att'a truda s patientia a militariloru, cari in dle de ierna, pre drumure forte grele, pre unu frigu de nesuferita,

perseveraser cu cea mai mare punere in acesta intreprendere, juli da cte doue sute de sestertie, era centurioniloru cte doue mie numi, sub nume de preda; s trametiendu inapoi legiunile in ierruesce a
natice, insusi se iutorce

dup

patrudieci dle la Bibracte. Acole, pre

ia

candu elu judeca, Biturigii traraetu

asuprale.

densulu legai spre a

cere a-

jatoriu contra Carnutiloru, de cari ei se plngeau ca porniser belu

Cunoscundu acestu faptu, de

nu stetese mai multu de optu-

sprcdiece dle in iernatice, scote din taberele de ierna dela Arare legiunile a patrusprediecea s a siesea, cari s'a aretatu in comentariulu precedente ca fusera asiediate acole pentru a indeman aprovisionarea de bucate. Astfeliu elu purcede cu doue legiuni pentru a urmri pre

Carnuti.

V. Candu faini'a despre apropiarea armatei ajunse la neamici, Carnaii, impensi de calamitatea celoralalti Gali, desierta satele
s

opidele,

unde locuiau pentru a suporta

asiediari

iern'a,

avendusi fcute rpede mici

dup

nevoi'a loru (cce nu de multu fiendu invinsi

prsiser
fia es-

multe

cetati), s

fugu risipii. Cesare ne voindu ca militarii se

pusi la furtunele forte aspre ce era

mai cu sema

in acelu

tempu,

se

pune cu taber'a in opidulu Genabu alu Carnutileru, s adapostesce pre militari, parte sub acele ce fura construite cu paie, aruncate dela rpede pentru a acoperi corturele. Totui pre calri s pre ausiliarii pedestri i tramete in tote prile, ori unde se dcea ca apucaser neamicii. Acest'a nu in desiertu; cce ai nostrii se intorcu mai totu de un'a
cu mare preda apucata. Carnutii, apesati de greutatea iernei, inspai-

mentati de periculu, fiendu ca alungai din locuentiele loru nu cutediau a sta mai indelungu nece intr'unu locu, s nu poteau a se adapost cu aperatur'a padureloru, pre
partle,

dup

ce perdu

unu tempu forte aspru, risipii in tote mare parte din ai loru, se respandescu in cet-

ile vecine. VI. Cesare, curau in celu mai greu tempu alu anului privi ndestula a risipire cetele ce se adunau, c nu cumva se se nasc vre unu inceputu de belu, s fiendu ca, pre ctu i sta in mente, judeca c
lucru securii,

cpana in tempulu verei nu potea se se attienece curau unu mare belu, asiedi in iernatice la Genabu pro C. Treboniu cu aeele doue legiuni pre cari le avea cu sene. nsui, fiendu c era inscientialu prin numerose legatiuni din partea Keiniloru c Belovacii,
intreceau pre toii Galii
s

cari, prin glori'a loru in belu,

pre Belgi,

i2i
cetile vecine cu
ei,

sub conducerea
s le

lui

Coreu Belovaculu

a lui Co-

miu
tota

Atrebatele, preparau oti

adunau intr'unu

locu, pentru ca cu

mulimea

loru se
;

fac

iruptiune in tier'a Suesioniloru, cari erau

dai Remiloru 1

totu una data flendu ca judeca ca previ nu

numai

demnitatea, dera chiaru securitatea sa, ca se nu sufere nece una calamitate socii cari meritaser forte bene de republica, chiama din nou din iernatice legiunea a unsprediecea, tramete una epistola lui C. Fabiu ca se aduc la margenile Suesioniloru acele doue legiuni pre cari le avea cu elu, s demandaun'a din doue dela T. Labienu. Astfeliu prectu permitea situatiunea iernaticeloru s artea belului, elu, in tempu co insusi era neconteniii ocupatu, impunea pre rondu legiuniloru sarcin'a espeditiuniloru.

aceste oti, elu purcede asupra Belovaciloru s pumargenile loru, tramete turme de calri in tote prile spre a prende civa omeni, dela cari se cunosca planurele neamiciloru. Calrii implenindusi detori'a i reporta ca pucini gsiser pre la locuentie, s ca acetia nu erau de acei cari aru fi remasu pentru a cultiva agrii, cace de pretotendene rapede se strmutaser, inse de acei ce fusera tramesi spre a specula (spiona). Cesare intrebandu pre acetia unde era mulimea Belovaciloru s care era planulu loru, afla Toi Belo vacii cari poteau porta armele se adunaser intr'unu ca locu; ca cu ei Ambianii, Aulercii, Caletii, Velocasii s Atrebatii aleseser pentru tabera unu locu inaltu, in pdure, s incungiuratu de una balta anevoia de trecutu. Tote sarcinele le strinsesera mai in fundulu

VII.

Adunandu
la

nendu taber'a

paduriloru.

Mai muli capi erau attiatorii belului, dera multmea sema de Coreu, fendu ca intielesese ca elu avea cea mai mare ura asupra numelui poporului romanu. Pucine dile mai nainte, Atrebatele Comiu se dusese din acesta tabera spre a aduce ajutoriu de Germani, a crora s vecintatea era apropiata s multmea
asculta mai cu

nenumerata. Belovacii apoi decisesera cu consemtmentulu totororu capiloru, in dorenti'a cea mare a multmei, ca deca, cumu se dcea,
Cesare ar veni cu trei legiuni,
ei se

se oferia spre a se bate, c

s

nu cum-

va mai apoi, in una conditiune mai mesera

ei se ste in

mai

aspra, se fia con-

mai mari oti, aleseser, s prin curse se opresca Romaniloru nutretiulu, care din caus'a tempului anului era s pucinu s risipiii, precumu s aprovisionarea de grane s celealte bucate. VIII. Cesare cunoscundu aceste din spunerile unanime ale mai multora, s judecandu ca planurele ce i se reportau erau plene de prudentia s forte departe de nesocotenti'a barbariloru, decise a caut tote
strensi a se lupta cu tota armat'a; era deca elu ar aduce

acelu locu ce

si

medele, pentru c neamiciLdespretiuindu miculu

riloru sei,
se

numeru

alu railita-

vena mai citricii la btaia. Elu avea cu sene legiuni forte vechie, de una sengularia barbata, a sieptea, a opt'a s a non'a de asemene a unsprediecea de forte mare sperantia s compusa din teneri alei, care, des servi acumu de optu ani, totui, in comparatiune

121
s de brdera convocandu una adunare s espunendu totororu lucrurele ce i se reportaser, intaresce animele multrnei. Deca din intemplare prin numerulu a trei legiuni ar pote trage pre neamici a se bate, elu dispuse astfeliu ordinea ostei in mersu, ca legiunea a sieptea, a

cu celelalte, nu capetase inca acea-asi opiniune de vechime

bia. Asia

opt'a s a nou'a se merga inaintea totororu sarcineloru; apoi srulu totororu sarcineloru (cu tote ca era de medi-locu, precumu este datin'a a f in espeditiuni) se Iu inchiaia a unsprediecea, pentru ca se nu pota

ajunge la vederea neamiciloru una mai mare mulime de oti de ctu inii doriser. In acestu modu dispunendu otea cam in forma de patratu, elu o duce in vederea neamiciloru mai curundu de ctu ei se ateptau. IX. Candu vediura de una data ca legiunile naintau spre ei dispuse ca in ordine de btaia s cu unu pasu certu, Galii, ale crora planure plene de incredere se reportaser lui Cesare, seau de pericululu luptei, seau din caus'a subitei nostre sosiri, seau in ateptarea de a vede planulu nostru, dispunu cetele loru inaintea taberei s nu se departeza din loculu loru inaltu. Cesare des dorise a se bate, totui coprensu de mirare la vederea unei atte multme de neamici, s la medilocu aflanduse una vale mai multu adunca de ctu lata, pune taber'a sa in faci'a taberei loru. Comanda a o ntri cu unu valu de douesprediece petiore, s a se face, dreptu cunune, una loricula, in proportiune cu inaltmea lui; a se sapa una dupla fosata de cincisprediece petiore, cu laturele drepte; a se ridica numerose turnure, la inaltme de trei rondure, s a se uni intre ele prin podure puse dela unulu la altulu s acoperite, ale caroru fruni 1 se fia intarite cu una loricula de losia, ca se se apere despre neamici prin una dupla fosata, prin unu duplu rondu de aperetori; dintre cari acelu de pre podure, cu ctu mai multu ar fi aperatu de inaltme (a podului), cu attu mai cu cutediare s mai in deprtare se arunce misilile; celalaltu, care ar fi fostu asiediatu mai aprope de neamicu, chiaru pre valu, se fia acoperitu de podu contra misililoru ce aru cade asuprai 2 La intrrile taberei elu puse pori s turnure mai
ei
.

inalte.

ca

X. Duplu era scopulu acestoru fortitieatiuni cce Cesare s spera mrimea lucrariloru s temerea sa va inspira incredere barbariloru, s, cumu trebuia a merge mai in deprtare pentru a se aprovision cu nutretiu s cu bucate, vedea ca prin aceste fortificatiuni taber'a potea fi aperata cu pucine oti. Intre aceste adeseori si din una parte s din alta inaintandu pucini militari, se luptau la balt'a ce se afla intre ambele tabere, pre care balta totui uneori seau ausiliari de ai notri, Gali s Germani o treceau s urmariau cu inversiunare pre neamici, seau la ronclulu loru neamicii trecund'o, respingeau departe pre ai notri. Se intempl apoi in mergerile de tota diu'a dup nutretiu cea ce era neaperatu se se intemple, cumu nutretiulu se caut pre la locuentie rare s reschirate c nulretiarii risipii se fia atacai in Io:

cure nefavorabili; cari atacure de s caii sau la ai notri nu mare perdere de cai s de servitori, totui attiau nebnnescele cugetri ale Barbariloru, s cu attu mai multu ca Comiu, pre care Iu aretai ca se du-

Germani, venise inapoi cu calri cari de s nu erau in numeru mai mare de cinci sute, totui barbarii se ingonfau prin venirea acestoru Germani. XI. Cesare, fiiendu ca vedea ca neamicii se tieneau de mai multe die in tabera, aperata de balta s prin natur'a locului, s ca nu potea nece taber'a loru se fia luata fora una btaia crncena, s nece loculu a se inchide cu fortificatiuni dectu numai cu mai mare armata, tramete una epistola la Treboniu ca, ctu ar pote mai rpede, se cbiame legiunea a treisprediecea, care ierna la Bitnrigi cu T. Sestiu, legatulu, s asia cu trei legiuni se vena la clensulu, cu mersure rapide. Pre calrii Kemiloru, ai Liugoniloru s ai celoralte cetati, de cari mare numeru chiamase, i tramete pre rondu de presiecliuin mergerea dup nusese spre a capet ajutoriu de
;

tretiu, c se sustiena atacurele subite ale neamiciloru.

XII. In tempu ce acest'a se fcea in fiacare d, s acumu dapa deprendere diligenti'a se micsiur, cea ce mai totu-dea-un'a se intempla prin trecere de tempu, Belovacii cu una mna ales de pedestri, cunoscundu staiunile de fiacare d ale calariloru notri, dispunu curse in locure acoperite de pduri, s adou'a d trametu totu acolo calri, cari mai antiu se trag pre ai notri in curse, apoi incungiurandui se i atace. Sortea acestui ren cadiu asupra Remiloru, crora le venise rondulu a face servitiulu in acea d. Cce ei, cuniu vediura de una data pre calrii neamiciloru s c superiori in numeru despretiuira pre cei pucini, urmarindui prea cu nfocare, de tote partle fura incungiurati de pedestri. Prin aeestu atacu greu fiendu turburai, ei se retraser mai rpede de ctu este datin'a in una lupta de calarime, dup ce perdura pre Vertiscu, capulu cetatei s prefectulu calariloru loru care de s, din caus'a etatei, abia se potea tiene pre calu, totui, dup cleprenderea Galiloru, nece nu se servise de acesta scusatiune la luarea corn andului calri mei, nece nu voise a se urma lupt'a fora sene. Se ingonfa s se attia animele neamiciloru prin acesta lupta cu sucesu s
;

prin uciderea capului s comandantelui Kemiloru; era ai notri prin perderea patta suntu prevenii a si dispune staiunile, dup ce arii fi esploratu locurele, cu mai multa ingrigire, s a urmri mai cu cumpetiire pre neamicn, candu s'ar retrage. XIII. Nu se intrerupu intre aceste luptele de tota du'a, in vederea ambeloru armate, la vadurelc s trecutoriele baltei. In acesta incairare Germanii, pre cari Cesare adusese de presto Renu, c se se lupte pui intre calri, trecundu toi cu barbata balt'a s ucidiendu pre pucinii neamici cari resisteau, s urmariudu s maieu inversiunare pre cealalt

mulime, inspaimentaraso nu numai

acei cari erau strimtorati de as

prope, seau cari erau raniti in deprtare, ci cliiaru

acei cari sta de

s

ordinariu mai departe pentru a da ajutoriu,

cu rosue fugir,

fine

mai inainte de ce totn perdiencfa locurele loru inalte, ajunser in taber'a loru, era unii nevoii de rosne s mai departe fugir. Prin periculul acestora tote cetele loru asia greu se turburar ca abia se potea judeca deca ele erau mai insoleni in nesce mici sucese, seau mai timide in nesce perderi mediocre. XIV. Dup mai multe dle petrecute totu in tabera, candu cunoscnra ca veniser mai aprope legiunile si C. Treboniu, legatulu, capii Belovaciloru, temenduse de una impresurare asemenea acelei de la Alesi'a, trame tu noptea din tabera pre acei ce li erau inutili seau din caus'a etatei, seau a poteriloru, seau ne fiendu armai, s un'a cu ei tote sareinele. In tempn ce ei insra mulimea acestora turburata s confusa, (ece Galii au datin'a a fi urmai de mare mulime de care chiaru fiendu
fugei nu fecera
, ,

fora sarcine), apucandui du'a, dispunu cete de

armai

naintea taberei

pentru ca Romanii se nu incepa a urmrire mai inainte de ce mulimea sarcineloru ar fi inaintatu departe. Inse Cesare judeca ca nu trebuia nece a i ataca, candu ei aru resiste, nece ai artieli, deca s'aru retrage, fiendu ca suisiulu pre colina era attu de greu; ca elu trebuia a misc legiunile poua la acelu puntu c barbarii se nu pota descende din loculu loru fora periculu, candu ai notri aru fi in apropiare de ei. Asia, fiendu c taberile erau desprite prin balta, ane voia de trecutu, care dificultate de a o trece potea intard rapidiunea in ai urmri, s inaltimea care era de cea parte a baltei se intendea mai pana la taber'a ncamiciloru, s vedea ca aceasta inaltme era separata de taber'a loru prin una vale nu mare: Cesare, dup ce face podure pre balta, trece legiunile s rpede ajunge Ia podisiulu celu mai de deasupra alu inaltmei, care era aperatu despre amendoue laturile prin mari inclinatiuni. Acole intocmindusi legiunile, ajunge la margenea inaltimei s asiedia liui'a de btaia in unu locu de unde misilile date cu tormentele se pota fi aruncate asupra neamiciloru formai in cuniu. XV. Barbarii incredienduse in natur'a locului, cumu nu recusau a se bate, deca Romanii aru cerca a sui delulu, s fiendu c nu cutediau a tramete pre rondu cetele loru mprite, c nu cumva fiendu risipii
loru
,

se fia

tini loru,

in desordine, remasera in linia. Cesare cunoscundu constandispune in ordine de btaia douedieci de coorti s mesurandu acolo loculu pentru tabera, comanda a o intari. Dup ce lucrrile suntu

pui

terminate, elu asiedia legiunile in btaia de naintea valului, era pre calri i dispune in staiuni cu caii in frene. Belovacii, cumu vedeau pre Romani parai a i urmri, s fiendu c nu poteau veglii noptea, nece a romane mai indelungu in acelu locu fora bucate, formar astfeliu

cumu siediusera pre ele (cce s'a dsu in comenfcariele precedeni c Galii au datin'a a siede, candu suntu iu linia 1 ), s de cari forte mare cantitate era in tabera, le asiediara naintea
liniei loru,s

platiulu de a se retrage. tare de paie s de vergi,

Dandusi din mna in mana intre sene lega-

in acelai

catra linele dlei, pronuutianduse semnulu, li dcdera focu tempu. Astufeliu una flacra nentrerupta acopere de una data

J21
lom de vederea Romanii oru. Candu urma acest'a, barbarii fugir, alergandu forte iute. XVI. Cesare de s nu potea observa retragerea neamieiloru, din caus'a focureloru intrepuse, totui fiendu ca presupunea ca acestu planu se fcuse in scopu de fuga, mica legiunile inainte s tramete turme de calri me spre a i urmri; era elu insusi temenduse de curse, c nu cumva neamicii se fia standu totu in acelu locu s se cerce a trage pre ai notri in unu locu nefavorabile, inainteza mai incetu. Catote ostile

lrii, fiendu ca

desa,

prile
liberii

li era frica a intra in fumu s in flacra, care era forte fiendu ca, deca unii in ardorea loru s intraser, abia vedeau de inainte ale cailoru loru, se temur de curse s dedera tempu

Belovaciloru spre a se retrage. Asia prin una fuga plena de temere totu una data s de astuta, neamicii mergundu fora nece una perdere nu mai multu de diece mile, se puser cu taber'a in unu locu

De acolo dispunendu adese calri s pedestri pentru curse, causau mari daune Romaniloru in mergerile dup nutretiu. XVII. Pre candu acest'a urma adese, Cesare afla de la unu prensu ca Coreu, capulu Belovaciloru, alesese siese mie de pedestri de cei mai animosi si calri din totu numerulu una mia, pre cari i asiediase pentru curse in acelu locu in care, pentru abundanti'a grneloru s a nutretiului, presupuneau ca Romanii voru tramete. Luandu cunoscentia de scopulu acest'a, Cesare scote mai multe legiuni de ctu fcea de ordinarii!, s calarimea, pre care avea datin'a a o tramete totu de-a-una c presiediu nutretiariloru, o tramete inainte. In ea pune ausiliari de armatura usiora; era elu insusi cu legiunile se apropia ctu pote mai multu de acelu locu. XVIII. Neamicii dispui in curse, dup ee si aleseser, spre a esecut intreprenderea, unu campu, intensu in tote prile nu mai multu de una mia pai, aperatu de pretotendene de pduri, forte anevoia de strabatutu, s de unu riu forte aduncu, Iu impregiurasera cu curse c cu una retiea. Dup ce esplorara planulu neamieiloru, ai notri parai s cu anim'a s cu armele spre a lupta, fiendu c urmandui de aprope legiunile, nu recusau nece cumu lupt'a, venir in turme in acelu locu. La venirea loru, Coreu crediendu c i se oferise oeasiunea de a esecut lucrulu, mai antiu se areta cu pucini omeni s se arunca asupra turmeloru mai apropiate. Ai notri sustienu cu barbata ataculu neamieiloru s nu se aduna muli in unu locu, cea ce de ordiuarin in luptele de calarime candu se intempla din caus'a orecarei temeri, aduce
forte tare.
ei
,

s in micu nu lsau c ai loru se fia incungiurati despre laturi, ceilali neamici, pre candu Coreu lupta, erupu din pduri. Batai'a se ncinge cu mare ardore in diverse punte. Pre candu ea tienea de mai multu tempu, fora a se da nece unii nece alii, pucinu cte pucinu mulimea pedeslriloru inainteza din pduri, dispusa in ordine de ba-

perdere in omeni prin insasi mulimea (imbulsirea) loru. XIX. In tempu ce, dispui in turme, se btea pre rondu

numeru,

tia, s constringe pre calrii notri a se retrage. Acestora li venu indata in ajutoriu pedestrii usioru armai, pre cari iaretai ea fuseratramesi inaintea legiuniloru, s intrepunenduse in turmele calariloru notri, se lupta cu barbata. Se btu ctuva tempu cu lupta drepta; in ur-

ma, precumu cerea raiunea luptei, acei ce sustienusera antiele atacuri ale curseloru ajungu superiori ckiaru prin acea ca nufusera neprudenti s nu suferiser nece una perdere dela acei ce intensesera cursele.

Intre aceste legiunile se totu apropia

s la ai

s sciri

un'a

dup

alfa se a-

ducu in acelai tempu

notri

neamiciloru, ca generariulu

este in apropiare cu cetele ntocmite de btaia. Cunoscundu acest'a, ai notri, incrediuti in redmulu coortiloru, se lupta cu cea mai mare nfocare, ca nu cumva, deca ar fi terminatu mai tardu batai'a, se se vecia ca au impartitu glori'a victoriei cu legiunile. Xeamicii perdu curagiulu s si caut de fuga pre cai diverse. Ci in desiertu ; cce de aceleai dificulti ale locureloru, prin cari voiser a nchide pre Eomani,

inii erau tienuti. nvini in fine s respini, dup ce perdu cea mai fugu pleni de spaima, ai loru , in cotro i duce sortea parte apucandu spre pduri, parte spre riu. Totui in fug'a loru suntu ucii de ai notri, cari i urmarescu cu inversiunare; pre candu intre aeeste Coreu, prin nece una calamitate invinsu a se retrage din lupta s a apuca in pduri, seau, precumu Iu invitau ai notri, a se supune, nu potu fi adusu in plecare, forte barbatesce luptandu s muli ranindu, ca se nu impinga pre invingutori furioi de mnia, a arunca
ei

mare parte din

in elu misilele loru.

termina in atare modu, Cesare mergundu judecandu ca neamicii repusi prin att'a calamitate, candu voru primi scirea, voru parai loculu taberei loru, care se dcea ca nu era mai departe dela loculu mcelului mai multu seau mai pucinu de optu mie pai, de s vedea ca trecerea i era impedecata de riu, totui ducundu armat'a de ceea parte, apuca nainte. Inse Belovacii s celelalte cetati, dup ce pre neateptate primir din acea fugapucini din ai loru, s s acetia raniti, cari, multiemita padureloru, scpaser de morte, tote fienduli adverse, cunoscundu calamitatea suferita, s ca Coreu fuse ucisu, s calarimea s pedestrii cei mai animosi perduti, cumu credeau ca Romanii veniau spre ei, convocandu indata adunarea cu cantulu tubeloru, striga ca se se trametala Cesare legai
ce

XX.

Dup

aciunea

se

pre urmele recentei lupte

si ostatici.

Acesta opiniune aprobanduse de toi, Comiu Atrebatele fuge cari luase ajutoriu pentru acestu belu. Ceilaiti indata trametu la Cesare legai s ceru Ca elu se fia multiamitu de pedeps'a suferita de neamici, pre care pedepsa, deca fora lupta potea a li o da, candu ei nu avusera inca nece una perdere, elu, in indurarea s umanitatea sa, de certu nece una data nu li ar dat'u. Poterile Belovaciloru fusera nemicite in lupta de calarime; multe mie de pedestri alei perisera; abia scpaser cari anuntiara macelulu. Totui, in ala acei

XXL

Germani dela

\'i

iii
tt'a calamitate,

Belovacii mare bene ctigaser in acesta lupta, ca Coreu, autoriulu belului, attiatoriulu mullimei, fuse ucisu; cce nece una data, pre candu elu vietiui senatulu nu avuse in cetate att'a
,

potere, cta avuse plebea ignorante.

XXII. Aceste cerendu legaii, Cesare li amentesce Ca in anulu trecuii Belovacii s celelalte cetati ale Galiei se ridicaser cu belu in acelasi tempu. Ei dintre toi remasesera cu cea mai mare pertinacia in resolutiunea loru s nu veniser la drept'a judecata prin supunerea ce:

loralalti.

Elu scie

intielege ea culp'a unui pecatu se arunca forte u-

nemene inse nu este attu de potente ca, ne vrendu capii, resistendu senatulu, opunenduse toi bunii cetatieni, -se pota, cu una mna infirma de plebe, atti s porta belulu. Inse totui elu va fi multiamitu cu pedeps'a pre care ei inii si atrasesera.: XXIII. In noptea urmatoria legaii aducu acestu respunsu la ai loru; ei stringu ostaticii. Alerga s legaii celoralalte cetati, cari sta se veda esitulu cererei Beloyaciloru. Dau ostatici, fcu cele demandate, asioru asupra celoru
;

mori

fora de Comiu, pre care temerea Iu retienea de a s las salutea sa in

credenti'a cuiva. Cce in anulu trecuii, T. Labienu, pre candu Cesare judeca in Gali'a citeriore, descoperindu ca Comiu atti cetile s fcea conjuratiune contra lui Cesare, judeca ca necredenti'a acestuia elu o potea comprime fora nece una imputare de perfidia. Fienduc nu credea ca chiamandulu in tabera va veni, c nu cumva, cercandu acest'a, se Iu fac mai veghiatoriu, tramese pre C. Volusenu Cuadratu, care,

prefacunduse a ave cu elu una convorbire, se caute a Iu ucide. Pentru acestu lucru i dede centurioni alei s capaci. Candu veniser la convorbire, s Volusenu, precumu pusese la cale, apucase mn'alui Comiu, centurionele, seau ca turburaii c nedeprensu cu atare fapta, seau c indata retienutu de familiarii lui Comiu, nu potu ucide pre acestu omu totui la anti'a datatura Iu ram greu la capu cu sabi'a.Cu tofce
;

de una parte sde alfa se trseser sabiele, s unii s alii avur scopulu nu attu pentru a se lupta, pre ctu pentru a fugi: ai notri,
s

tiendu c credeau pre

Comiu rnit u de morte;

temeau c
se

Galii, fienduc,

dup ce

mai mulii de decisese de a Comiu ctu vedeau. In urm'a acestui faptu se dcea c nu veni nece una data in faci'a vre-unui Romanu. XXIV. Dup ce gentile cele mai belicose fura invinse, Cesare vediendu c acumu nu mai era nece una cetate care se se pare de belu, pentru ca sei resista, inse c unii se strmutau din opide, fugiau din agri, spre a scap de dominatiunea presente, decise a tramete otea in mai multe parti.
cunoscuser curs'a
,

se

nu

li

se intemple

Pre M. Antoniu cestoriulu, cu legiuuea a unsprediecea, Iu iea lenga sene; pre C. Fabiu legatulu, cu douedieci s cinci coorti, Iu tramete in partea cea mai opusa a Galiei, tiendu c audia c acolo unele cetati erau in arme, s credea c C. Caniniu Rebilu legatulu, care comanda in acele regiuni, nu era in destulu de tare cu doue legiuni. Pre T. Labienu Iu chiama la sene s legiunea a douesprediecea, care fuse cu a-

cesta in iernatece, o tramete in Gali'a togata spre a aper coloniele cetatienileru

se se intemple intemplase Tergestiniloru, cari pre neateptate fusera clcai cu lotri'a s ataculu loru. Elu insusi purcede spre a devasta s a preda tier'a lui Ambiorige, pre care, inspairnentatusfugariu, fiendu c elu desperase a Iu pote supune poterei sale, judeca c era de demnitatea sa a face pana intr'attu desierta tier'a lui de cetatieni, de case, de turme, in ctu Ambiorige, din ur'a cetatieniloru sei, deca pre unii sortea iar filasatu se scape, se nu pota nece cumu, din eaus'a attoru calamiti, a se inturn in tiera. XXV. Dup ce tramese in tote prile tierei lui Ambiorige candu legiunile, candu ostile ajutatorie, s tote le devasta prin macelu, focu, rpiri; dup ce mare numeru de omeni ucise au prense, tramete pre Labienu cu doue legiuni la Treviri, a crora cetate, din eaus'a vecinatatei cu Germanii, esercitata prin bele de tote dlele, nu multu diferiea de Germani prin traiulu s morii sei selbatici, s nu fcea nece una data cele ei demandate de ctu numai constrinsa fiendu cu oste. XXVI. Intre aceste legatulu C. Caniniu cunoscundu din epistolele s tramesii lui Duratiu (care remasese totu-de-a-una fidele in amiceti'a Romaniloru, des orecare parte a cetatei se desfcuse) c mare multme de neamici se adunase in tier'a Pictoniloru, purcede la opidulu Lemonu. Pre candu se apropia de acestu locu s afla in modu certu clin captivi c Duratiu, inchisu in Lemonu, era impresuratu cu multe mie de omeni de cotra Dumnacu, capulu Andiloru, fiendu c nu cutedi infirmele sale legiuni a se lua la lupta cu neamicii, se puse cu taber'a in unu locu intaritu. Dumnacu, cumu afla c se apropia Caniniu, intorcundusi tote cetele sale asupra legiuniloru, se puse a batere taber'a Romaniloru. ce consumase mai multe dle in acestu atacu, s, cu tota perderea cea mare in ai sei, nu potu strica nece una parte

Romani, c nu prin incursiunea barbariloru

ore-care dauna, asemene

cumu

iu ver'a trecuta se

Dup

a fortificai uniloru, erasi se intorse spre a mpresura Lemonulu.

Fabiu legatulu primesce sub umbrire cu ostatici s este incredentiatu prin epistolele lui O. Caniniu Rebilu despre cele ce se petrecu la Pietoni. Cunoscundu aceste lucrure, elu purcede spre a duce ajutoriu lui Duratiu. Inse Dumnacu, dup ce se inscientieza de venirea lui Fabiu, desperandu de salutea sa, deca in acelai tempu ar fi constrinsu s a sustiene ataculu in contra Romaniloru, neamici din afora, s a preveghi pre cetatieni, s a se teme de ei, indata se retrage cu ostile din aceluloeu, s nu crede c elu va fi in destulu securu, dsca nu va fi dusu ostile preste
C.

XXVII. In acelai tempu

mai multe

cetati, se asecura

podu din eaus'a marimei apei. Fabiu, des inca nu venise in faci'a neamiciloru s nu se unise cu Caniniu, totui informatu de acei ce cunosceau natur'a locureloru, crediu mai multu de ctu orice alfa c neamicii inspaimentati voru merge spre loculu unde era podulu. Asia dera elu apuca cu cetele sale spre acelai podu, s comanda calarimei a merge naintea greului legiuniloru,
riulu Ligere, care trebuia trecutu pre

attu ctu se pota reveni in aceasi tabera, fora a osteni caii. Calrii notri urmeza precurmi li se comandase, s dau preste otea in mersu a lui Dumnacu, s atacandu in drumu si sub sarcine pre neamici, cari

fugian

erau inspaimentati,

muli

din

ei

ucidiendu,

mare preda

apuca. Astfelu terminandu bene intreprenderea, ei se intorcu in tabera, XXVIII. In noptea urmatoria, Fabiu tramete inainte pre calri, astfeliu parai ca se atace s se intarda in mersulu ei tota otea neamica, pana ce ar ajunge insusi. Ca lacrulu se fia esecutatu dup instruciunile lui Fabiu, Q. Atu Varu, prefectulu calariloru, barbatu insemnatu s cu anim'a s eu prudenti'a animeza pre ai sei, s ajungundu otea neamiciloru, parte de turme le dispune in locure favorabili, era cu parte incepe una lupta de calri. Calarimea neamiciloru se bate cu mare cutediare, venindu dup ea pedestrii, cari, standu in locu cu tota otea, ducu ajutoriu calariloru loru contra a loru notri. Se face una btaia cu mare aprendere, cace ai notri despretiuindu nesce neamici, invinsi cu una d inainte, cumu si amentiau ca legiunile veniau dup ei, s in rosnea de a cede, s in dorentia de a termina prin ei inii batai'a, forte barbatesce se luptau contra pedestriloru era neamicii crediendu ca nu voru veni nece cumu mai multe oti, precumu cunosceau din du'a trecuta, si intipuiau ca capetasera ocasiunea de a nemici calarimea nostra. XXIX. Pre candu se bteau de ctuva tempu cu cea mai mare inversiunare, Dumnacu dispuse de btaia otea (pedestrimea), care pre rondu se fia de ajutoriu calariloru sei. Atunce de una data legiunile ndesite venii in facia neamiciloru. Cumu le vediura, turmele barbariloru coprense fiendu de frica, s otea neamiciloru inspaimentata, s srulu sarcineloru greu turburaii, cu mare strigare s alergare apuca fug'a in tote prile. Ci calrii notri, cari pucinu mai inainte se luptaser forte tare cu neamicii, pre candu resisteau, transportai de bucuri'a victoriei, dandu din tote prile unu marestrigatu, se ieau dup fugari, s ctu potu caii loru urmri s mn'a loru tai, attu ucidu in acea lupta. S asia mai multu de douesprediece mie, au armai, au de acei
;

cari de

tema aruncaser armele, fiendu macelati,

tota

mulimea

sarci-

neloru loru este apucata.

XXX. Cumu se nvedera ca din acesta fuga Drapete Senonele (care, candu Gali'a fcuse rebeliunea, sfcringundu de pretotendene omeni perdnti, cliiamandu la libertate pre servi, asociandusi pre esiliatii totororu

cetatiloru s primindu lotri, apucase sarcine

loru), sfcrinsese

bucate de ale Romanis

pana

la

doue mie de omeni in fuga

mergea spre pro-

Cadurcu (care este cunoscuii din comentariulu precedente ca, la prim'a defeciune a Galiei, voise a face incursiune in provincia); Caniniu legatul u pleca cu doue legiuni spre a i urmri, ca nu cumva din temerea s daunele ce s'aru caus provinciei prin lotriele unora omeni perduti, se se suferia mare
vincia, s ca un'a cu elu apucase consiliulu Lucteriu

desonore.

Pabin cu otea remasa purcede asupra Carnutiloru s cefcuse cu Dumnacu fusera chiamate oti. Cce elu nu se indoi ca dup recentea calamitate nu voru fi mai supuse; ca dandulise inse tempu s ocasiune, s totu Dumnacu standu de ele, poteau fi attiate. In acesta intreprendere Fabiu este urmaii de cea mai mare fericire s rapediune in a primi supunerea cetatiloru. Cce Carnutii, cari adese batuti nu fcuser nece una data vorba de pace 1 dandu ostatici, venu la supunere; asemene celelalte cetati, puse in prile din margene ale Galiei, alturea cu Oceanulu, s cari se numescu Armorice, aduse fiendu prin autoritatea Carnutiloru, la venirea lui Fabiu s a legiunilorn, fcu fora intardare cele lorii demandate. Dumnacu, alungaii d'in tier'a sa, ratacindu s
-

XXXI.

C.

lornlalte cetati, dela cari sci ca in lupt'a ce

ascundenduse, fu constrinsu a merge singurii in

prile

cele

mai din
ca le-

margine

ale Galiei.
s

XXXII. Inse Drapete

un'a cu elu Lucteriu,

cumu cunosceau

giunile s Caniniu er aprope, s nu credeau ca urmarindui armat'a aru pote intra pre teritoriulu provinciei fora perdere certa, s acumu nu a-

veau ndemnare libera de a cutreiera locurele

de a face

lotrie, se o-

prescu in tier'a Cadurciloru. Acole Lucteriu, fiendu ca avuse multa potere la cetatienii sei, odeneore candu afacerile sale erau in buna stare,
s

fiendu ca, totu de a

una autoriu alu unoru noue planure, avea mare

autoritate la barbari, ocupa cu cetele sale s ale lui Drapete cetatea

Uselodunu, care fuse in clientel'a sa s er forte intaritaprin natur'a locului, s se unesce cu cetatienii. XXXIII. Candu C. Caniniu veni rapede acolo s observa ca tote prile cetatei erau intarite cu stanei rupte dreptu, unde, chiaru neaperandule nemene, totui er dificile pentru omeni armai a se sui; vediendu apoi mari sarcine ale cetatieniloru, pre cari, deca ei, prin una fuga pre furii, aru cerca a le duce cu sene, n'aru scap nu numai de calarime, ci nece chiaru de legiuni, mparte coortile in trei parti, s fcu, in unu locu forte inaltu, trei tabere, dela cari cte pucinn, pre ctu potea cu ostile sale, incepu a face unu valu in giurulu cetatei. XXXIV. Candu cetatienii vediura acest'a s, nelenesciti detrist'a amentire dela Alesi'a, se temur de unu casu asemenea prin impresurare, s mai-cu-sama dintre toi Lucteriu, care suferise acea sorte, ndemnatului a ingrigi de bucate, decidu cu consemtirea totoru, ca lasanduse acole parte de oti, capii se purceda cu omeni usiori armai spre a aduce bucate. Acesta inchiare aprobata fiendu, in noptea urmatoria, dup ce las doue mie de armai, pre ceialalti i ducii din cetate Drapete s Lucteriu. Ei, intardandu cteva dle, stringu mare cantitate de grane din tier'a Cadurciloru, cari parte doriau a i ajuta cu bucate, parte nu poteau a i opri c se nu ie. Une ori apoi prin espeditiuni de nopte ei ataca castelele nostre. Din acesta causa, Caniniu amna a incungiur totu opidulu cu intariture, c nu cumva seau se nu pota aper lucrrile fcute, seau se dispun in forte multe locure presiedie infirme.

ii4

XXXV. Dup

ce

teriu stau dela opidu

aduna mare cantitate de bucate, Drapete s Lucnu mai departe de diece mile, de unde se trans:

porte cte pucinu grulu in cetate. Ei impartiescu intre sene sarcin'a Drapete cu parte de oti remane de presiediu la tabera, Lucteriu se duce spre opidu cu taber'a de care. Dup ce dispune presiedie, cam la or'a a diecea din nopte, elu incepe a duce grulu in opidu, pre cai angliste s acoperite de pduri. Vigiliele taberei semtindu actulu lorii s esploratorii tramesi reportandu cele ce se petrecau, Caniniu iudata, cu coortile armate din cele mai apropiate castele, se arunca despre dina asupra celorn ce transportau gr anele. Acetia, inspaimentati de acestu atacu neateptaii, fugu la presiediele loru, pre cari ai notri cumu le vedu, attianduse si mai tare asupra celoru armai, nu las pre nemene se fia prensu viu din acelu numeru. Lucteriu fuge de acolo cu pucini s nu sp

retrage in tabera.

XXXVI.

Dup

ce termina cu bene intreprenderea, Caniniu afla din

oti cu Drapete suntu in tabera, nu mai departe de douesprediece mile. Acest'a cunoscund'o dela mai muli s intielegundu c dup ce fugrise pre celalaltu capu, ar pote usioru sfarem pre ceilali neamici inspaimentati credea ca era una mare fericire ca nemene din macelu nu scpase in tabera, c se duca lui Drapete soirea despre calamitatea suferita. Cumu nu vedea dece nece unu periculu in a cercare acest'a, tramete nainte spre taber'a neamiciloru tota
captivi c parte de
,

calarimea

s pedestrii

elu insusi distribue

fora sarcine o

Germani, omeni de cea mai mare iutme, era una legiune in tustrele taberele s pre ceialalta duce cu sene. Candu ajunge mai aprope de neamici, afla

dela esploratori, pre cari i tramesese nainte, c taber'a acelor'a, precurmi este deprenderea barbariloru, lasandu locurele mai de-asupra, era pusa la ripele unui riu, s c Germanii s calrii in tcmpu ce toi nu se ateptau la ceva, alergaser pre neprevediute s ncepuser lupt'a. Cunoscundu acest'a, elu duce legiunea armata s dispusa de btaia.
,

una data semnulu din tote partle, locurele mai de-asupra suntu cuprense. Candu urma acest'a, Germanii s calrii vediendu stegurele legiunei, se lupta cu mare inversiunare; indata tote coortle se arunca din tote partle, s pre toi neamicii macelandui au prendiendui, mare preda apuca. Insusi Drapete este prensu in acesta lupta.
Astfeliu, danduse de

XXXVII. Caniniu terminandu cu fericire intreprenderea, fora mai nece una rnire in militari, se intorce spre a mpresura pre cei din opidu; s fiendu c elu nemiciso neamiculu din afora, de temerea cruia fuse mai inainte impedecatu a impart presiediele s a impregiur pe
cetatieni cu intariture,

comanda
s C.

Acolo vene a dou'a d

Fabiu cu

a se esecut lucrrile in tote partlr. ostile sele s si iea una parte a

opidului spre a o mpresura. XXXVIII. Cesare intre aceste

tenti'a de a

las

la

storiulu, cu cincisprediece coorti, pentru c se

Belovaci pre M. Antoniu Cenu se dee Belgiloru po-

apuca erasi none

consilie. Insusi

merge

la celelalte cetati,

'

iii
deruanda mai

muli

ostatici, lenescesce prin asecurarile sale

tuturora celoru timidi. Candu veni la Carnuti dup a crora consiliu Cesare a spusu in comentariulu precedente ca se escase inceputulu fiendu ca vedea ca ei se temeau forte multu penbelului in tier'a loru 1

auimele

tru complicitatea loru la fapta, c se indeparteze

ti erei
,

mai rpede temerea

cere la pedepsa pre Glutruatu, capulu acelei crime s attiato-

riulu belului. Acest'a, des

sei (se tienea ascunsu),

nu

se incredea nece cliiaru in cetatienii

totui cautatu cu ingrigire de catra toi, este indata adusu in tabera. La supliciulu acestui omu, Cesare, contra naturei sale, este pana intr'att'a constrinsu de forte mare aduntura de militari, cari i spuneau tote periculele s perderile in belu, suferite de la Grutruatu, in ctu pune de Iu bate de morte cu vergi si'i tia capulu cu securea 2 XXXIX. Acole elu este inscientiatu prin mai multe epistole din partea lui Caniniu despre cele ce se petrecuser cu Drapete s Lucteriu, s in ce resolutiune st Opidanii. De s elu despretiui miculu loru numern, totui judeca ca pertinaci'a loru trebuia infrenata cu una mare punitiune, c nu cumva tota Gtali'a se creda c nu poterile i lipsise spre a resiste Romaniloru, ci constanti'a, s c nu prin acestu esempiu, celelalte cetati, redmenduse in situatiunea favorabile a locureloru, se amble a si recapet libertatea, cumu elu sci c totororu Graliloru li er cunoscutu c lui i remasese de sttu in guvernulu Galiei numai una vera 1 , in care deca ei aru pote se se tiena, nu s'aru mai teme in urma nece de unu periculu. Asia dera elu las cu doue legiuni pre Q. Calenu legatulu, c se vena dupo densulu cu mersu ordinariu era insusi cu tota calarimea, ctu pote mai rpede, pleca la Caniniu. XL. Candu contra ateptare! totororu, Cesare veni la Uselodunu s vediu c cetatea er nchisa cu lucrri de cercuvalatiune, s recunoscea c nu se potea las de impresorare sub nece una conditiune aflandu apoi din prensi c opidanii aveau in abundantie mare cantitate de bucate, se puse a cerca de a opri pre neamicu dela apa. Unu riu imparti in doue valea de diosu, care ncingea mai totu muntele in care er pusa cetatea Uselodunu, cu costele drepte din tote prile. Natur'a locului opri a se intorce acestu riu, cce elu curgea astfeliu la polele muntelui, in ctu nece intr'una parte, deca s'aru fi sapatu fose, nu potea fi abatutu. Er inse pentru cetatieni greu s rapidu coborisiulu la elu, in ctu deca ai notri i impedecau, ei fora de a nu fi raniti s fora pericululu vietiei nu potea nece a merge la riu, nece a se intorce pre rapidulu suisiu. Cunoscundu acesta dificultate a loru, Cesare, dup ce dispuse sagetari s funditori, s asiedi inca s tormente in ore cari locure, in dreptulu coborisiureloru celoru mai usiore, opri dela ap'a riului pre opidani, a crora tota mulimea dup aceea se ducea spre a lu apa numai in unu locu, chiaru sub murulu cetatei, unde esi unu mare esvoru de apa, despre acea parte, care, in una intendere mai de trei sute petiore, nu er cuprensa de riu impregiuru.
.

10

iii
XLI. In tempu ce toi ceilali doriau ca opidanii se fia oprii dela numai Cesare unulu vedea ca se potea face acest'a. Elu ncepu a inaint vinee s a face unu aggere in dreptul u esvorului, contra muntelui, cu mare truda s cu una lupta continua. Cce cei din cetate, alergundu din loculu de susu, se luptau din deprtare fora periculu totui militarii s raniau pre muli, cari naintau cu cerbicia spre ei notri nu se lsau de a nu se duce nainte cu vineele s a nvinge prin lucrrile loru dificultile locureloru. In acelai tempu ei ducu cuniculi dela vinee la capulu esvorului, lucru care se potea face fora nece unu periculu s fora prepusulu neamiciloru. Aggerele se construe la una inaltime de noue petiore s se asiedia pre elu unu turnu cu diece rondure, nu c se ecualeze inaltmea muriloru, cce acest'a nu se potea face prin nece unu feliu de lucrri, dera c se intreca puntulu de nlimea unde era esvorulu. Cum din acestu turnu se aruncau cu tormentele misili la intrrile esvorului, s neamicii nu poteau veni fora periculu spre a lu apa, nu numai vitele s caii loru dera chiaru mare multme de omeni moriau de sete. XLII. De acestu reu inspaimentati, opidanii implu vase cu seu, cu
acestu esvoru,
; ,

bitume, cu ciendure, s le prevalescu aprense asupra lucrariloru nostre. In acelai tempu ei se btu cu cea mai mare inversiunare, c prin lupta s amenintiare se ndeprteze pre Eomani dela stingerea focului. Una mare flacra se ridica de una data chiaru la lucrri; cce tote cte se aruncau pre loculu celu prevalitu, oprinduse in vinee s in aggere, aprendeau togma lucrurile in cari se impedecau. Militarii notri din contra, de s erau strimtorati de una lupta periculosa s de unu locu nefavorabile, totui cu tare

anima sustieneau
:

tote, cce lucrurele se petre-

ceau s pre unu locu inaltu. s in vederea armatei nostre, s mare strigatu se d s de una parte s de alt'a de aceea fia care, in unu modu ctu potea mai insemnatu, se espunea la misilele neamiciloru s la flcri, pentru c barbati'a sa se fia cu atta mai multu cunoscuta s marturita.

XLIII. Cesare, vediendu c se raniau muli de ai sei, comanda c despre tote prile cetatei coortile se suia muntele s de pretotendene se dee strigare, prefacunduse c aru voi a cuprende murii. Facundu acest'a, cetatienii se inspaimenta s cumu nu sciau ce se petrecea in celelalte locure, nelenesceti fiendu, rechiamapre armaii loru de la baterea
lucrariloru
si
i

dispunu la muri. Astfeliu lupt'a incetandu, indata

ai

notri parte stengu lucrrile cuprense de flcri, parte tia focul u. Pre candu neamicii totu resisteau cu cerbicia s, dup ce acumu mare parte
din ai loru perisera de sete, perseverau in resolutiunea loru, cu cunieu-

tiate s intorse in alta parte. Facunduse acest'a de una data esvorulu (spotulu) care mai nainte curgea nencetaii, seca s att'a desperatiune de salute aduse cetatieneloru, in ctu ei credeau c acest'a se fcuse nu cu mentea omeniloru, cidinvoenti'a dieiloru. Asia dera, constrinsi de nevoia, ei se dedera.
lele in fine venele esvorului fura

141
XLIV.
nu
se

Cesare,

cumu

sci ca indurarea sa era cunoscuta totororu s

temea ca

se para ca a facutu ceva prea aspru din

crudmea na-

scopureloru sale, deca in atare rnodu mai muli in diverse locure aru apuca planure a se rebela, judeca ca trebuia a inspaimentpre ceilali prin unu esemplu de supliciu. Asia dera totororu celoru cari portasera armele li tia manele; vieti'a li o
ii rei sale, s fiendu ca
finele

nu vedea

las, pentru ca cu att'a mai multu se

fia

cunoscuta pedeps'a omeni-

loru rei. Drapete, pre care Iu areti ca fuse prensu de Caniniu, seau de rosne s de dorere ca era inchisu, seau de temerea unui supliciu mai

greu, se abtienu cteva dle de mncare s asia mori. In acelai tempu Lucteriu, care, precumu scrisei, fugise din lupta, cadiuse in manile lui

Epasnactu Arvernulu

cce adese niutanduse din locu in locu

elu se

necaiure nu potea las in ncrederea multora , fiendu ca i se prea sta mai indelungu fora periculu, cumu elu semti iu sene ctu de mare

neamicu trebuia se
alu poporului
Cesare.

fia

Cesare. Epasnactu Arvernulu, forte

bunu amicii

Romanu,

fora nece una esitatiune Iu aduse legatu la

XLV. Labienu

intre aceste face cu sucesu

tra Treviriloru, s ucidiendu

muli

Treviri

una lupta de clrim e conGermani, cari nu recu-

sau nemenui ajutoriu contra Romaniloru, prense vii pre capii loru s intre ei pre Suru Eduulu, care, s prin barbat'a s prin nascerea sa, avea cea mai mare reputatiune, s era dintre Edui singurulu care remasese in arme pana in acelu tempu. XLVI. Luandu cunoscentia de acestu lucru, Cesare cumu vedea ca in tote prile Galiei intreprenderile fusera cu bene terminate, s judeca ca prin espeditiunile precedeni Gali'a era nvinsa s supusa; fiendu nu se dusese insusi nece una data in Acitani'a, ci o nvinsese in ore care parte prin P. Crasu, purcese in acea parte cu doue legiuni, c se intrebuentieze acolo tempulu celu din urma alu verei. A cesta espeditione, c s pre celelalte, rpede s cu fericire o termin cce tote cetile Acitaniei tramesera la elu legai s i dedera ostatici. aceste sucese obtienute, elu purcese la Narbonea cu unu presiediu de calri, era otea o duse prin legaii sei in taberile de ierna patru legiuni le asiedi in Belgiu cu M. Antoniu, C. Treboniu, P. Vatiniu s Q. Tuliu, legai doue le tramese la Edui, a caroru autoritate in tota Gali'a elu sci c er cea mai mare; doue le puse la Turoni, in margenile Carnutloru, c se tiena in freu tota partea vecina cu Oceanulu pre cele doue remase le asiedi in tier'a Lemoviciloru, nu departe de Arverni, c se nu fia nece una parte a Galiei neocupata de armata. Pucine dle elu stete in provincia, candu merse rpede la tote adunrile, lu conoscentia de desbaterile publice, distribui recompense celoru ce bene le meritau ; cce elu avea forte mare facilitate a cunosce cu ce anima fuse ori-care pentru republica, candu cu rebeliunea a tota Gali'a, contra creia elu se sustienuse prin fidelitatea s cu ajutoriu-

Dup

14$
rile provinciei.
s

Terminandu aceste

lucrare,

merge

la legiuni in

Belgiu

ierneza la Nemetocen'a. XLVII. Acole afla ca Comiu Atrebatele avuse una lupfca cu calari-

mea nostra. Cace candu Antoniu venise in iernatice s cetatea Atrecare, in urm'a ranei ce am batloru st fidele in detori'a sa, Comiu aretat'o mai de-asupra, era totu de-a-una paratu pentru cetatienii sei

la tote

arme
se

micrile, ca se nu lipseasc provocatoriulu s conductoriulu la amblau dup planure de belu in tempu ce cetatea se nutri cu ai sei din otele ce fcea cu casupunea Komaniloru
celoru ce

lrii sei, s, atenenduse la drumure, apuca multe carature, cari se duceau in iernaticele Komaniloru. XLVIII. Era datu lui Antoniu (de) prefectu alu calariloru C. Volusenu Quadratu, care ierna cu elu. Pre acest'a Antoniu Iu tramete spre a urmri calarimea neamiciloru. Volusenu inse la barbatfa sa, care er singularia in elu, uni una mare ura asupra lui Comiu 1 pentru ca cu attu mai bucurosu se fac aceea ce i se comanda. Asia dera, dup ce dispuse curse, atacandu adese pre calrii neamicului, fcea lupte cu sucesu. La cea de pre urma, cumu se luptau cu mare inversiunare s Volusenu in dorenti'a de a prende chiaru pre Comiu, Iu urmrise mai cu aprendere, cu pucini omeni, era acela, prin una fuga iute, dusese pre Volusenu mai departe, de una data Comiu invoca credenti'a s ajutoriulu totoru sociloru sei, ca se nu suferia neresbunate ranele sale ce i se fcuser prin perfidia; s intorcundusi calulu se rapede de la ceilali ai sei, cu imprudeni a, asupra prefectului. Toi calrii sei fcu de asemene, s intorcu pre pucinii notri omeni s i urmarescu. Comiu attiandusi calulu cu pintenii, ajunge calulu lui Volusenu scu mare poce pretere strpunge medi-loculu copsei neamicului cu lancea. fectulu este ranitu, ai notri nu esita a resiste s intorcunduse a respinge pre neamicu. Candu urma acest'a, muli neamici respini in marea nostra rapedre, suntu raniti, si parte suntu sfaremati in fuga, parte prensi. Candu de acestu periculu capulu loru scap cu iutmea calului, prefectulu greu ranitu, in ctu se vedea ca vieti'a i er in periculu, este adusu in tabera. Comiu apoi, seau ca si alenase dorerea sa, seau ca perduse mare parte din ai sei, tramete legai la Antoniu s Iu asecura, dandu ostatici, ca elu s va st unde i va prescrie, s va face cele ce i va demand. De un'a numai se roga, ca in temerea sa se i se conceda c se nu vena in faci'a vreunui Romanii. Acesta cerere Antoniu judecand'o a fi motivata din una justa temere, i dede voi'a ce cerea s i primi ostaticii.
,

Dup

Sciu c Cesare a facutu cte unu comentariu pentru fiacare anu, ceea amu crediutu c nu trebue se fcu, pentru c anulu urmatorin, candu fura consuli L. Paulu s C. Marcelu, nu are nece cumu lucrare
ce eu

149

de mare nsemntate petrecute in Gali'a. Ca ceneva totui se nu ignore in ce locure fura in acestu tempu Cesare s armat'a, gasit'am cu cale ca trebue a scriere pucine s ale altura la acestu comentariu.

XLIX. Cesare, in tempu ce ierna in Belgiu, avea acelu unicu scopu, a tiene cetile in amicetia, a nu d nece uneia din ele sperantia seau causa de a se ridica cu armele; cce nemicu mai pucinu nu voia de ctu 1 de a porta a nu fi pusu in ore care necesitate, aprope de plecarea sa belu, necumu, candu ar fi fostu se retrag armat'a, se remana orecare belu, pre care tota Gali'a bucurosu l'ar intreprende, fora pericululu pre,

sente 2 . Asia dera adresanduse cu cuvente de lauda cotra cetati, pre

mari remuneratiuni, nece una sarcina noua impunendu, usioru tienu in pace Gali'a, obosita de atte nefericite lupte, cumu conditiunea de a se supune er mai buna. L. Dup ce trecu tempulu iernei, elu, contra datinei sale, purcese in Italia 1 cu mersure ctu mai rapide, ca se solicite municipiele s coloniele, crora se li recomande cererea (candidatur'a) pentru sacerdotiu a lui M. Antoniu, cestoriulu seu. Cce elu se punea cu favorea sa pre ctu bucurosu pentru unu omu forte legatu cu elu s pre care pucinu mai inainte Iu s tramesese cu cererea, pre attu cu tria contra factiunei s poterei ctoruva 2 cari prin cderea lui M. Antoniu doriau a ruina puterea lui Cesare, esndu din guvernulu seu. De s mai inainte de ce se ajung in Itali'a, elu audse pre drumu ca Antoniu fuse facutu auguru, totui crediu ca avea una causa nu mai pucinu justa de a merge pre la municipie s colonie, c se li fac multiamiri ca dedesera lui Antoniu ajutoriulu loru s i fcuser asemene bene, s totu una data c se se recomande pre sene cu cererea la deregutori'a (de consule) pre anulu urmatoriu, pentru c adversarii sei se ludau cu insolentia c L. Lentulu s C. Marcelu fusera alei consuli c se dospoia pre Cesare de tota deregutori'a s demnitatea, s c lui Sergiu Galb'a, de s acesta avuse urultu mai multa favore s sufragie, i se rpise consuprincipalii cetatieni daruindui cu
,
,

latulu, fiendu c er unitu cu elu (Cesare) s prin amicetia s prin le-

gature de legatiune 3 LI. Primita fu venirea lui Cesare de tote municipiele s coloniele cu necredbile onore s amore cce atunce anti'a ora elu veni de la acelu belu a tote Gali'a. Nu se las nemicu care se potea cugeta spre a orna porile, drumurele, tote locurele, pre unde Cesare er se merga. Tota mulimea cu copiii esi inainte; victime in tote locurele se imolau, cu mese intense forurele s templele plene erau, c bucuri'a celui mai asteptatu triumfu elu mai de inainte se o pota semt. Att'a er magniiicenti'a la cei avui, dorenti'a la cei sraci!
. :

LII. Cesare,

dup

ce

ambl

in tote

prile

Galiei togate, cu cea

mai

Nemetocen'a, s chiamandu legiunile din tote iernaticele la marginile Treviriloru, purcese acolo s
se intorse la armata, la

mare rapediune

J5L
ostei. Pre T. Labienu Iu fcu mai mare preste Gali'a togata, pentru c cu att'a mai mare punere se fia recomandatu cu cererea pentru consulatu. nsui atta drumu fcea ctu credea ca er in

fcu cutare

destulu cu mutarea din locu in ocu pentru sanetate. Atunce de s audia adese ca neamicii sei solicitau pre Labienu 1 s er incredentiatu ca se lucra dup consiliele ctorva c elu, prin intrepunerea autori tatei sena,

tului, se fia despoiatu de

una parte clin armata, totui necede Labienu nu crediu nemicu, nece nu potu fi adusu de a face ceva contra autoritate! senatului, cce elu judeca c prin liberele opiniuni ale parentloru senatori usioru va castig caus'a sa. In adeveru, C. Curione 2 , tribunii alu plebei, cuniu luase asuprasi a aper caus'a s demnitatea lui Cesare,

propuse adese senatului c, deca armele lui Cesare inspirau cuiva temere, fienda c s dominationea s armele lui Pompeiu causau nu mai pucina spaima in foru, se se retrag si unulu s altulu de la arme s
ostile se le

tulu seu. Elu nu

a face

demit; c prin acestu faptu cetatea va fi libera s in drepnumai ca propuse ae^st'a, dera chiaru incepu prin sene discesiune 3 cea ce consulii s amicii lui Pompeiu demandarase
,

nu

se

nar

asia senatorii, regulandu cu moderatiune lucrulu, termidesbaterea.

s

fac;

LIII. Mare er acesta marturire din partea a totu senatulu s convenindu cu unu faptu precedente. Cce in anulu trecuii, candu Marcelu combtea demnitatea lui Cesare s, contra legei lui Pompeiu s Crasu 1 propusese Senatului a lud lui Cesare provinciele nainte de tempu, dup ce prerile se spuser, facundu discesiune 2 Marcelu, care caut a si castig totu meritulu prin ur'a asupra lui Cesare, Senatulu forte numeroii trecu la tote alte opiniuni 3 Prin aceste cderi anim ele neamiciloru lui Cesare nu se infrangeau, ci ei erau inseientiati c cu attu se fac mai mari legature, prin cari senatulu se pota fi constrinsu a aprob aceea ce ei decisesera. LIV. Se face dup aceea unu senatu-consultu c se se trameta la beulu cu Prtii una legiune de Cn. Pompeiu s alfa de Cesare; s aceste doue legiuni sunt luate in modu vederatu numai de la Cesare; cce Cn. Pompeiu dede c din numerulu seu legiunea anti'a, pe care o tra, .

fcuta din strinsur'a de oste din provinci'a lui Cesare. nu mai er pentru neme indoentia despre voenti'a adversariloru sei, Cesare las lui Cn. Pompeiu legiunea s dup senatu-consultulu comanda a se d in numele seu legiunea a cincila Cesare,

me ese

Cu

tote aceste, s de s

sprediecea, pre care

o avuse in Gali'a cetiriore.

In loculu acestei'a,

elu tramete in Italia 1 a treisprediecea legiune, pentru c se tiena presiediele din cari scotea pre a cincisprediecea. Elu distribue armat'a in

iernatice

pre C. Treboniu, cu patru legiuni, Iu asiedia in Belgiu; pre

C. Fabiu, totu cu atfce, Iu traniete la Edui. Astfeliu elu credea c le-

nescea in Gali'a va

mai mare
nata, aru
fi

barbata,

deplenu asecurata, deca Belgii, cari aveau cea a caroru autoritate er cea mai nsemtienuti cu armate. Elu insusi purcese in Itali'a.
fi

s Edilii,

51
cari
acolo, afla ca amendoue legiunile traraese de elu, s senatu-consultulu trebuiau duse la belulu cu Prtii, fusera date de consulele Marcelu lui Cn. Pompei u s erau retienute in Itali'a. acestu faptu, de s nu mai era indoentia pentru nemene ca se

LV. Candu veni

dup

Dup
tote,

para ceva contra

ctu tempu

lui Cesare,
i

totui elu se determina ca trebuia a suferi

se decide lucrulu

ar

remane orecare sperantia de a

mai bene

dup

dreptate, de ctu de a porta belu. Elu ceru cu punere 1

NOTE
LA COMENTARIELE LUI CESARE DESPRE BELULU CU GALII
CARTEA
I.
*

Acesta inipartre nu cuprende nece

tier'a Alobrogiloru,

nece provenci'a ro-

mana,

tiere cari, la inceputulu espeditiunilorn lui Cesare,

erau supuse Eomaniloru.

Ea cuprende

acele regiuni ale Galiei cari, pre atunce, erau libere de dominatiunea

Rom anii oru.

2

Positiunile punteloru cardinali aretate aci suntu relative la

x

Rom'a sau

Itali'a.

II.

La
*

an. R. 693 (60 in. de J. C).

Romanii desemnau deordinariu anulu prin

numele consuliloru ce functiunau.

VII.
2

Cesare avea guvernulu Galieloru, precumu s'a aretatu in prefatiune.

la Notiti'a Alfabetica).

Din Rom'a. (Vedi cuventulu urbe

*

VIII.

Vorb'a cure in riulu

Rodanu nu

este esacta

este seau erore seau pote

ca Cesare nu conoscea cursulu superiore alu Rodanului, nainte de loculu acest'a,

cce, din contra, riulu trece prin elu.
2

stui
3

Mai muli suntu de prere ca s'ar cuveni' a se suprime unele seau diecile numeru pentru a micsiura lungimea, care este aprope de 28 kilometri.
Aci unii repetiescu vorb'a
era alii.
*
'
. .

ace-

dlvi,

pentru ca se se pota traduce

unii pre ace-

ste,

X.
XI.

Itali'a

insemna

aci,

cumu

s aiurele,

Gali'a Cisalpina.

Eduii erau in legtura cu Romanii.

'

XIV.
2

Esil.

deca, era se

li

de pacea, seau se

urmaresca prin belu.

Era

totu un'a
*

va ave acelai estu.

XVIII.

Divitiacu sustienea partea Romaniloru in Gali'a; elu fu de mare aju-

toriu lui Cesare.

Dumnorige,

fratele seu, era, din contra, capulu partei

opusa Ro-

maniloru; elu aper nedependenti'a Galiei.

XXIII.

Militarii primiau pentru nutritur'a loru

gru pre care trebuia a Iu

macin

ei

inii.

Destributiunea se fcea una data seau de doue ori pre luna. Pentru
trei

una luna ei de

modii (cam 26

litre)

tragundu aprope 20 kilograme.

XXV.
2
3

Elveii, la formarea falangei, suprapunendu, cu margenile, scutele, se

intempl de Romanii strpungeau cu unu pilu doue de una data.

ncercare pentru a deprende scutele.

Laturea deschisa era acea drepta, care nu

x

se afla aperata de scute.

XXVIII.

puni cu morte seau

vendu.

XXIX.

Galii se serviau pre atunce, pentru actele publice, de litere strine, s

mai cu sema de alfabetulu grecescu, adusu in Gali'a pre la an. 600 catra locuitorii Masiliei (Marseille), colonia intemeiata de Foceeni. XXXI. l Acestu pasu alu lui Divitiacu fu in desiertu atunce.

in.

de Ch. de

XXXIII.
Ch.)
2 3

Ariovistu fuse la Rom'a, sub consultatulu lui Cesare, (an. 59

in.

de

primise titlulu de amicu alu poporului romanu.

Dintre toi Galii, singuri Eduii primiser titlulu de frai aipoporului romanu. Cimbrii s Teutonii fusera sferemati de Mariu, pre candu strbtea in Itali'a.

Eodanulu potea
l

fi

trecutu prin vadu in unele locure (Cap.

6).

XL.
consiliu

De

ordinariu,

cumu

dce

Le Deist

de Polidoux, generariulu chiam in

numai pre primulu centurione alu

triariloru (a trei'a linia a legiunei),

(a dou'a linia,

nu-

miii primipilu, pre primulu centurione alu principiloru

odeneore

anti'a) s pre primulu centurione alu astariloru (antai'a linia).

2 Este probabile, ca Cesare, desemna aci belulu cu Spartacu, urmatu cu 14 ani mai nainte (72 in. de Ch.). XLII. * Calarimea romana, in espeditiunile lui Cesare, era, cea mai mare parte, de nu s tota, compusa din ausiliari dela socii seau supuii din Gali'a. (Vedi s

Cap. XV). Acesta espleca cererea lui Ariovistu

2

precautiunea

lui Cesare.

Joculu de cuvente alu legiunariului consiste in aceea ca vorb'a calri,

sa, i trecea in-

tre

ad
se

equnm

rescribere, potu semnific de

s

una data
lista

in latinesce elu

pune a ni
cesii

da unu calu,

elu ne face calri, (in iutielesulu de aceea ce Fran-

numescu
*

chevaliers), fiendu ca la
li

Rom'a

se

fcea una

de cetatienii ad-

mii

in ordinea ecestre, s Statulu

da calulu.

XLIV.
2

Alegatiune nentemeiata; cce Romanii nvinseser pre Arverni multu

lui

mai nainte de venirea

Provinci'a romana.
*

Ariovistu in Gali'a.

XLV.
L.
1

Acesta nvingere urmase la an. 121

l

in.

de Ch.

XLVII.

C. V. Flacu

comanda

in Gali'a la an.

83

in.

de Ch.
s

Tacitu spune c Germanii credeau ca in femeie era ceva santu

s

profeticu;

ca nu despretuiau consiliele loru

nu erau nepesatori pentru

predcerile lorn.

(De Mor. Germ.

LI.
*

8; Hist.

IV, 61).
;

In ordinea de btlia, ostile romane formau centrulu

ausiliarii cari con-

sisteau

mai vertosu din calarime, erau intogmiti

s

la

amendoue

aripele de unde por-

tau numele
2

de olarii.

Germanii se temeau pentru servitutea femeieloru loru multu mai tare de ctu
insisi.

pentru a loru

Se spunea c armate plecate spre retragere

s

mai c

ca-

diute fuse restitute in lupta prin staruitoriele loru rogatiuni

presentandusi pep8).

tulu

aretanduli captivitatea la care erau espuse. (Tac. de Mor. Germ.

CARTEA
V.
2
l

II

Se intielege in aduncime.
l

XX.

Materiali pentru fortificatiune, precumu trunchi de arbori, glie, etc.

dce,

Senmulu, seau, cumu se

i

cuventidu de ordine, (tessera), se d scrisu pre

tablitie pre cari centurionii s-le treceau din

mna

in

mna

se d s din gura.
s

XXI.

Aceste semne de onore erau torci (salbe, lantiuri de auru), braciele

alte

premie militari; pre

luptei.

cari ostenii

erau neaperatu mundri a

s li

pune

in

mo-

mentulu
2

Adese in tempu de repausu, de lucru seau

*

in mersu, militarii si scoteau coifu-

rele s le

portau suspense la peptu seau la spinare.

XXVIII.
scapatu,

Dup

Plutarcu (Viei' a lui Cesare), cinci sute de Nervi numai ar

fi

cumu
:

se areta s aci. Inse,

dup
s

Deist de Polidoux, acesta perdere este

urmatoriele) Nervii se vedu dispunendu

esagerata

in

Cartea a cincea (cap. 39

de mari oti.
2

Aceste lacure aestuaria, era totu blti formate de mare,

1

supuse

s ea, flu-

sului s remisului.

XXIX.

Acesta cetate se crede a

1

fi

fostu situata pre colin'a unde se afla a-

stad Flaise.

XXXV.

Strlucita esceptiune pentru Cesare! (Vedi splecarea cuventului su~

plicatiuni la Notiti'a Alfabetica).

CAKTEA
IX. X.
*

III

Marea medite rnea. Legaii retienuti posedeau, se vede, titlulu de calri romaui, ceace fcea s mai mare crimea Barbariloru. XII. * Asemene limbe de pamentu suntu multe pre acesta costa a marei. Limbele de pamentu diferu de promontorie prin aceea ca aceste din urma suntu mai intense s mai iDalte. XIII. * Cuventulu podu corespunde cuventului transtra din testulu latinu. Datu-i-am acestu sensu s nu acelu de scaunele seau bancele lopatariloru, intemeiandu-me pre urmatoriele
:

La

cap.

XIV,

se dce ca luanduse velurele s

armamentele nailoru venetice, se

opria totu una-data

micarea acestoru vase;

;

velis

armamentisque

ereptis,

omnis

usus navium uno tempore eriperetur

ar
fi

inctu este invederatu ca acesta oprire nu

fi

potutu urma deca naile venetice ar

ei

avutu banei de lopatari seau mai bene

lopatele naiea.
francesu, trebue luatu in intelesulu
;

dsu lopatari; cce

atunce aru

Transtra, dce

d.

menatu cu Ozaneaux, unu invetiatu

fi

de podu de naie. Sensulu ordinariu este bancele lopatariloru

inse acesta a-

ceptiune este neadmisibile, cce in cap. urmatoriu (XIV) Cesare dce in

modu

in-

vederatu ca Galii nu se servi au de ctu de velure,

quum omnis

gallicis

navibus

spes in velis consisterent ; apoi Festu, iu definitiunea cuventului Transtra, areta

asemene sensulu de podu de naie Tigna quce ex pariete in parietem porriguntur, grande puse din unu prete pana in altulu.
:

XIV.

'

guriis, puse s

Lunge in coda, dup intielesu; era btute in prajine.

Venderea sub corona,
servii
,

dup

cuventu, insertce affixceque lon-

XVI.
se

la licitatiune,

sub corona vendere, se fcea din

flori; prensii in

vechime cu

cari erau

pui de

vendiare incunuuati cu
asta).

belu
co-

vendeau sub hasta (era anuntiata prin una

Venderea Venetiloru sub

rona urma dece pentru mai mare batjocura.

XVIII.

Barbarii, se vede, nu sciau inca c belulu cu

Veneii era terminatu

ca Romanii erau invingutori.

XIX.
8

Q. Tituriu Sabinu.
*

XXIII.

Cetatea Sotiatiloru.

Sertoriu, cu Lusitanii s cu remastiele factiunei lui Mariu, sustienuse in Spa-

ni'a

mai multe lupte cu sucesu

in contra lui

Metelu Piu

chiaru in contra lui

Cn. Pompeiu.

XXIV.
de btaia,

Ordinea ndatinata de btaia la Komani era pre trei

pentru c nu se prea incredea in ausiliari spre a

linie.

Crasu nu

se tiene in presente de acesta ordine,

s

pentru c se intenda mai multu fruntea sa

i

las,

cumu

se

urm

de ordinariu, la amendoue aripele.

CARTEA IV
I.
1

III.
iit

Nu erau pamenture cari se fia c proprietate privatiloru. Dup capulu Germaniloru precumu ei cuprendu cu mentea, au
*

idea,

est captus

Germanorum.

VI.

Oesare se dusese pentru a petrece iern'a in Gali'a Cisalpina, ceea ce elu a

neglesu a aret la finele cartei precedeni.

VII.
*

Acesta esagerare, c nece chiaru diei nu se poteau mesur cu unii Candu,

o-

meni, era naturale la poporele barbare.

XIII.
*

dup

lectur'a epistoleloru lui Cesare, Senatulu vota suplicatiuni,

in recunoscenti'a acestei victorie: Suplicatiuni! striga Catone;

votai mai bene

es-

piatiuni

rogati dieii de a nu face se cada asupra ostiloru nostre crimele unui ge-

nerariu culpabile.

Dai

pre Cesare in manile Barbariloru, c ei se scia c

i

Rom'a nu

comanda nece curau

XVII.
*

perjuriulu s c ea cu orore

respinge fructulu. (Baudement),

In diametru seau intre muchie, cce uu prea vene a crede,

cumu

unii

voescu a intielege, c acesta mesura s'ar reporta la grosime, cea ce ar d nesce

tarasi prea subtri
2

mai alesu

la

unu podu c

acest'a.

Vre

se dca

grandele, cari una cu tarasii formau scaunele, se inibuc in in-

tervalulu lasatu intre tarasii prensi doui cte doui, la distanti'a de doue petiore.

XIX. * Secera granele frumentis succisis, le tai; le strica pote-fi. XXII. 1 Moriuii apucaser de doue ori armele (Cart. II, Cap. IV; Car. III, Cap. IX). XXIII. * Acestu portu, mai din diosu, precumu s portulu superiore, mai din
susu (Cap. 28), se credu a
2

fi

la

Boulogne-sur-Mer (Pas-de-Calais).
debarcatu

Flusulu

s reflesulu, cestus.
.

Not'a

dela cap. IX, Cart. V, areta locurele unde se crede a

fi

Cesare candu cu espeditiunile sale in Britani'a.

XXV.
2

Ei cnnosceau mai multu naile onerarie proprie pentru negotiu.

Intrepreuderea pre care avea se o fac, sarindudin naisapucandu spre neamicu.

l

XXVI.
care, pre
te

Acesta vorba, forturi a (norocidu) lui Cesare era familiaria invingus

toriului Galiloru,

reamentesce cuventulu seu celebru catra conductoriulu barcei

la Brindn,

una mare furtuna, Iu ducea

candu cu belulu cu Pompeiu

Ce

temi ?

Tu
!

duci pre Cesare

forturi a sa.
forte imperfectu fenomenele flusului
s

XXIX.

Romanii cuuosceau pre atunce

reflusului, cce

navigatiunea

lom nu

se intensese

mai multu dectu pre Meditera-

ne'a,

unde aceste fenomene se semtu mai pucinu dectu in Oceanu.

1

XXXVIII.

Sucesele lui Cesare erau in fapta pucinu considerabili, inse Sena-

tote acestea admiratiunea

tulu Iu remunera pentra ca deschisese armeloru romane calea catra Britani'a. Cu nu fu unanima, s istoricii reporta cPompeiu aret acesta antia debarcare in Britani'a ca

una deplena nvingere suferita de Romani.

una fuga rosnosa purcederea nopturna
s

Traditiunile tierei celebreza asemene ca

precipitata a flotei romane; ele reamentescu cu mundria

cumu

Cesarianii debar-

car
dce

ca supunitori in insul' a Prydain, pentru a o

parai ca

fugari. Ei

disprur,

unu betranu

cronicaviu,

cumu

dispare pre nisipulu tiermului neu'a pre care a

atens'o ventulu de media-d.

CARTEA V
I.
*

Romanii aveau datin'a de a pune

la

uscatu naile loru in tempulu reu de

preste anu.
2

Mediterane'a, mare esentialmente romana.

'

VI.

Dumnorige
lui

pretest,

fora indoela, ca auspiciele

Sicili'a,

nu erau favorabili; cce,

s

dup

spunerea

Diodoru din

Galii credeau, ca

Romanii, a ceti veni-

toriulu in sboratulu paserilorn s in meruntaiele victimeloru.

VII.
VIII.

'

Ventulu de media-nopte-apusu.
1

Ventulu de media-d-apusu.
sale, in

IX.

Prennell, care a esaminatu cestiunea relativa la locurele unde debarca Ce

sare, in
tia,

amendoue espeditiunile
Valmer Castle; ca

contra Britaniei, recunosce

ca, in

cea an-

elu arunca ancur'a in facia de Dover, ca debarcarea se facil la tiermulu inin a dou'a, riulu

tre Deal s

unde elu ajunse pre neamicu este

borigines, popore cari se
pretendu a nu se trage din

Stour,

s
'

ca ingangiarea luptei avu locu aprope de Canterbury (Comitatulu Kent).

XII.

Ceea ce Grecii numescu oTo&ovsc,

latinii
s cari

credu nscute din pamentulu in care locuescu

nece unu altu poporu.
2

Unele editiuni au annulis,

prin urmare, anele, verige; altele, talis,

s asia,

dup

acestu cuventu, zaru, cea ce face a se intielege c banii de feru ai Britanifi

l

loru aru

avutu form'a zarului seau a cuburelului de jocatu table.

Sore-resare (oriens sol), vorba vechia romanesca in locu de resaritu, re*

XIII.

sritul a sorelui.
2 Una specie de orologiu, numitu clepsydra, cu care se servi cei vechi s care mesur tempulu prin cantitatea de apa ce se scurge regulatu. XIV. Planta, altmentele pastelu numita, ale crei frundie da una colore al'

bastra ce se usiteza in industria.

XV.
rea
1

'

Antiele coorti erau acele mai bune

l

mai alese

in

una legiune.
II), in

XXII.

Casivelaunu fuse numitu capu suprerau alu armatei (cap.

pote-

crui

titlu elu

comanda acestoru
II).

regi.
s

Loculu fortificatula tiermu unde Cesare trsese naile

Statele care se supusesera lui Cesare.

unde sta

ostile

lsate

pentru custodirea loru (cap.

8

V
XXIII.
li

Vasele la
l

cei vechi fiendu concluse

de lopati

s velure,

marea lenescita

era favorabile

mai alesu pentru una mica

cale.

XXIX. XXXI.

Cesare a spusu (Cart. I cap. 53) nvingerea portata asupra lui Ariovistu;

elu n'a vorbita despre

l

mortea

sa,

causata pote prin ranele ce primise.

dcere
s

D mn'a dat manus,

ce ni se propune.

aciune ce cu

fericire

suntu inca con-

servate intre noi Romanii, candu ne impacmu, ori ne induplecmu seau ne la-

smu a primi ceea

XXXIV.
notri;
la

Din patru

editiuni, consultate la facerea acestei traductiuni, un'a, a

d-lui Nisard,

nu are

aci nece

una punctuare,
s

ci

dup

urmatoriele doue cuvente,

s

Ai

s ast-feliu,

starea de a lupta,

dup

potere

dup

numevu, o reporta

Romani.
XLII.
XLIII.
x

Unele editiuni au numerulu de diece mie, altele de cincisprediece.

'

Ferventes glandes. D. Ozaneaux crede ca aceste gliande erau nesce vase

de argilu implute cu materie inflamate, precumu smola, pecura, sulfure, etc; ca

aceste vase implute cu asemene materie aprense, erau aruncate cu fund' a
s

ca-

diendu in tabera mpresurat se stricau

2

poteau caus aprenderea.

d.

Jacula fervefacta. Aceste jacule, dce

Ozaneaux, erau de lemnu, nvelite cu

buci seau calti, s muiate in pecura seau smola. Ele erau

mai antiu aprense

a-

poi aruncate.

XLVII.
in tier'a

Faptulu cu perirea
*

lui Sabinii s

Cofa, a crora tabera de ierna era

conscriptam
litters,

Eburoniloru (cap. 24, 26).

Scrisa cu litere grecesci,

XLVIII,
era

dup cuventu, grcecis

I),

dup intelesu,

scrisa in limb'a grecesca, fiendu ca Galii se serviau in scriere

ar

mai cu sema de alfabetulu grecu (cap. XXIX, cart. fi fostu scrisa numai cu litere s nu cu cuvente
nosce planarele lui Cesare, ceea ce elu nu voia.
8

inctu, deca acesta epistola

grecesci, neamicii poteau

cu-

Cesare d focu locuentieloru pre unde trecea cu armat'a, semnu care cu tote
betranii notri romni, in locu

aceste

urma s din partea neamiciloru. XLIX. 1 Limbe speculatores. Asia mai dceau
LI.
*

de speculatori, esploratori, (Vedi aceste cuvente

Militarii fura

la Notiti'a Alfabetica).

retrai inadensu pentru a nu insufla nece una temere Gali-

loru de a se apropia de taber'a

2

romana.
pentru aparentia, numai cu unu
li-

Porile taberei nu fuse

glie,

fortificate deplenu, ci,

senguru ronda de
beru
in

de susu pana diosu, pentru ca trecerea se se pota face

pucinu tempu.
*

LIII.

Precumu

s'a vediutu in

crile precedeni, Cesare mergea totudeuna de

st

iern'a in Gali'a Cesalpina.

x

LVI.

Carnaii ucisera pre regele loru Tasgetiu, restabilitu pre tronu de cotra

Cesare (cap. 25).

sare (cap. 54).
2

Senonii alungaser pre regele loru

dup

Cavarinu, pusu totu de Ce-

Judicat. Fiendu ca decisiunea a fostu luata

propunerea

lui
lui

Indutiomaru,
judicat.

Cesare d

dup
1

datin'a in latinesce, pre Indutiomaru de subjectu

TCreviri.

LVI1I.

Riulu Mos'a care desparti pre Remi de

159

CARTEA
I.
l

VI
pvovnci'a Spani'a pentru cinci ani,
s ori

La

an.

Romei

698, se dede lui

Pompeiu

cu autorisatiune din partea senatului de a stringe oti ori de undo

crede de nevoia.
2

cte ar

Militarii romani, la conscrierea loru,

i

depuneau consulelui juramentnlu

Pre

cari ca consule

cliiamase la juramentu,
i

Quos consulis sacramento

ostatici, ea

rogavissit, vre

se dica pre cari

II.
a

conscrisese cu poterea de consule.

Respundu de bani, se prendu, prin dare de

voru respunde

banii ce juruescu.
2

Cesare a spusu ca cei mai

s se
l

muli

Belgi se

trgeau

din Germani, cari trecuser

Renulu
III.

asiediasera de estalalta parte a Renului (cart. II, cap. 4).

Omnia

postponere; cu alte cuvente

pentru tienerea adunarei elu se in-

teresa

mai multu dectu pentru

l

celelalte afaceri.

V.
2

Sta totu... totus

insistit...

nu

se

mai cugeta

la altele dectu la belulu

Treviriloru....

Pre Cavarinu
x

Iu uriau Senonii, fiendu ca elu era

amicu

lui

Cesare, care lilu im-

pusese rege.
VII.

VIII.

IX.
XI.

muli comentatori vivu a desemna aci riulu MoseVa. Precumu se prefcuse la purcederea sa din tabera (cap. 7). Candu cu prim'a espeditiune in Germani' a (cart. IV, 17). Acestasi sistema...., Hcec eadem ratio est in summatotius Gallice
Cei mai
'

In ad-

ministratiunea, in constituirea privitoria la intreg'a cetate a Galiei, inea esiste

sistem' a de faciuni, de partite.

XII.
8

Situatiunea acestoru partite este descrisa mai pre largu la cart.

I,

cap. 31.

Dup
*

invingerea

alungarea Germaniloru condui de regele loru Ariovistu

(cart. 1, 35).

XV.

Muli suntu
l

de prere ca aceti servitori (ambacti) aru

fi

fostu aceea ce

erau sold urii (cart. III. 22).

XVII.
XVIII.
2

Cesare da

nume romane

divinitatiloru galice carii se

pru

a ave orecare

asemenare cu acele romane.

l

Deulu

infernului.

Ei mesur tempulu
noi

dup

nopi, nu

dup

dle; dceau,
s

de

es.

dup patru nopi,

dup
acelai

precumu

dcemu

dup

patru dle. Judeii

Atenienii

numerau

sistemu (Ozaneaux).

XIX.

Adec

punendulela tortura pentru descoperirea crimelui.

Ise,

XXI.
tori,

Tacitu spune ca Germanii adorau pre Mercuriu,

ce se potu afla intre aseriunile

Ercule

si

Marte (Mor.
scriese-

Germ. 9). Diferentiele

in privirea
i

amenduroru acestoru
clistanti'a a

Germaniloru, suntu usioru de esplicatu prin

doue

cule care
2

separa.

Despre acestu animale a vede not'a, cap. 26 urmatoriu.

l

XXIV.
tele seu

Inca din tempulu

lui

lui

Tarciniu Priscu, una colonia de Gali se stabili

C e fra-

sub conducerea

Sgovesu, in impregiurimile padurei Ercini'a, in tempu

s

Belovesu mergea spre Itali'a

se asiedi in Gali'a Cesalpina.

100,
2 3

Eratostene din Ciren'a, autoriu unoru tratate de geografia, istoria Galiloru remasi in Gali'a.
1

s filosofia

XXV.
XXVI.

In partea unde a amblatu Cesare.

x

BufFon recunosce in acestu animale pre acelu ce Francesii Iu numescu

genu cu cerbulu. Numele de bou, datu unui animale, attu de neasemene cu boulu, nu treime a ne pune in mirare. Romanii numiau asia
orice animali de

renne, animale de acelai

una statura mare, cari

li

era necunoscute; astfeliu, elefantulu fu

ei

numitu de
2

bou lucanu (bos lucanus), fienduc in Lucani'a candu cu belul u lui Piru.
ei

Iu vediura pentru anti'a

data

Palmele, ramurele de palmariu.

lui BufFon, este acelu pre care Francesii Iu

XXVII. x Animale ce, dup prerea numescu elan, una specie de cerbu.
2

Buffon conchide din aceste cuvente ca Cesare n'a vediutu de ctu aici femeie,

cari
3

nu au corne.
Elanulu (aicea) are petiorele forte tiepene, adec, incliiaturele forte tari
:

fiendu ca cei vechi erau incredentiati ca se aflau animali, pre cumu elefantulu, cari

nu poteau nece
XXVIII.
l

indoi petiorele, nece a se culca, nu este de mirare ca ei au atri-

buitu elanului acesta parte a fabulei elefantului. (Buffon).

Acest'a e boulu selbaticu (bourulu?) pre care Germanii Iu numescu

urochs sau auerochs.

XXIX.
2

In Gali'a.
riului.

Capetulu care atengea teritoriulu germanu, pre malulu dreptu alu

Cinci sute mile seau siepte sute treidieci
s siese

kilometre. Unii critici ga-

sescu prea mare acestu numeru,

cincidieci mile,

Nervi,

s suntu de prere ca ar trebui a ceti una suta numeru care ard aprope distanti'a de la Renu pana la Sabe, despre care numeru scrienduse in cifre romane cu C L, a potutu usioru deveni

cinci sute (mile) seau D, prin negligenti'a copistiloru.

XXXI.
face
2

Aceste suntu in provinci'a Zeland'a

(in Oland'a);

marea

in ferbere ar

astadi aci insule fora stavilele cari oprescu Oceanulu.

Frundiele de lisa da unu principiu cristalisabile veninosu numitu ifina. (Dict.

de Med. E. Littre et Cn. Robin).

XXXIV.
2

Terminulu acest'a desemna anume pre

militarii romani, cce

Romanii

senguri erau

admii

in legiuni.

In adeveru candu Eburonii fura esterminati de Cesare, Tungrii ocupase tier'a

loru, s chiaru

numele invinsiloru

disparii.

XXXVI. XXXVII.
apropiare

Dlele cte le pusese

1

pana

la intorcerea sa la Cicerone.

Erau intensisub

valu...., subvallotenderent...,

seintielege cu cor;

turele. Negutatorii nu
s,
l

erau admii
t

in tabera cu

militarii

ei se

intendeau in

in casu de periculu, aflau

adapostu in tabera.
s

XLII.
s osteni.

Ctu suntu de scambatiose

x

necerte, fora se dependa de

comandante

XLIII.

Cu
Fii

alte cuvente, ei suportau fatige

mai pre susu de natur'a ominesca.

solene de esiliare.

XLIV.
2

batutu cu vergi
s

descapetnatu.

interdce cuiva ap'a

foculu era la

Romani formula

161

CARTEA
I.
1

VII

Clodiu, tribunu seditiosu, sustienutoriu aiului Cesare, fuse ucisu de.Milone

s

neamiculu seu politicu,

2

acestu evenimentu arunca turburar iu Rom'a.

Iu momentele de

crise, consulele ridica

unu stegu

pronunia acesta formula

.Lui vuit salvam rempublicam,

urmeze). Atunce conscriptiunea

me sequatur (care vre salutea republicei, se me se fcea fora a depune juramentulu individuale
impreuua, conjurabant.

sacramentum;
II.
L

ci

conscrisii jurau

loru, s le insufla

Atare cerimonia avea mare inriurire s potere de a lega artimele omeniuna temere religiosa de a si tiene cuventulu.
s

X.

Boii, cari erau clieni ai Eduiloru

alu caroru opidu, Gergovi'a, Vercin-

getorige se pusese a Iu batere.

XIV.
tarii

Era inca

ierna, ceea

ce favor scopulu neamiciloru de a face pre mili-

romani se suferia fometea,

x

XV.

Avariculu (asta- di Bourges) este scaldatu de riulu Auron

de alte pain giu-

tru mici riure a caroru apa, mai de totu

stttor ia

in locu, formedia

blti

rulu urbei.
care onsider c noamicii sta attu de aprope. XIX. * Care vedea XXLI. S inaltmea ... o ecualau, inadindu grandele turnureloru loru : cu ctu Romanii prin inaltiarea aggerelui ridicau mai susu tumurele loru, cu attu s Ga. .
.

lii

inaltiau totu asia de susu turnurele loru, inadinduli grandele, ceea ce servi pen-

tru a ridica alte rondure de asupra.

2

Prin atari pedeci fceau nepracticabili cuniculele ncepute de Romani, cari prin

acest'a erau

pui

a deschide altele,

prin urmare a ii?tard cu luarea cetatei.

:

XXIII.

Se imbraca cu pamentu (multo aggere vestiuntur)

intervalele gr ari-

delor u se implu cu

pamentu,

ast-feliu traduce d-lu Quicherat.

Ctu pentru lega-

tur'a pre din la-intru, acest'a de certu se

fcea

prin alte grande, puse de-a-cur-

medisiulu intre grandele drepte.

2

Nu

pote

fi

ruptu din caus'a grosimei, nece trasu din loculu seu din caus'a

le-

gatureioru sale.

XXIV.

* *

Pentru a stinge foculu care ardea in

la-intru.

XXV.
XXIX.

Deschii (vedi Notiti'a

l

alfabetica), fiendu c

mi mai erau

aclapostati

de pJuteurele turnureloru, cari fusera arse.

Fiendu c

ele se

nduplecaser

la rogele s cuventele Lilurigiloru

de a

nu da focu Avaricului.

XXXIII.

Aceste vorbe, puciui fiendu in secretu convocai, paucis clam con-

vocatis, unii le reporta la Cesare,

cari afla c fratele fuse

cumn

c elu chiam pre civa in secretu, dela

finele ace-

proclamaii de catra frate. Inse vorbele dela

stui capu, facia fiendu magistraii,

dup

care se invedereza c la alegerea lui

s

Convictoiitane astetera magistraii,

justifica intielesulu traductiunei mele.

adec mai multa lume

nu civa,

pru

XXXV.
2

Scurgerea neuei in tempulu caldurelorumarosce Elav^iele

fi

(Allier), s

numai toinn'a pote

trecutu prin vadu.

Cesare avea cu sene siese legiuni seau siese-dieci coorti; luanducte una coorte
11

din fiacare patru,

legiuni,

adec

cincisprediece de tote, cari erau aprope de

s cinci

numerulu a doue

dede celoralalte patrudieci

l

aparenti'a a siese legiuni.

XXXVI.
intarita.

In a cincea tabera seau taberire, quintis castris,

adec
si

in a cincea

d de mersu, fiendu ca ostile

romane

ori

unde sta preste nopte

fceau tabera

XXXVII.

Trecundu de cealalt parte, transducta, cu

alte cuvente, scam-

bandusi portarea, adec, imbraciosiandu caus'a nedependentiei Galiei.

tate,

XXXVIII. l Negotiatorii romani in caletori'a loru, pentru mai multa securefcea drumulu un'a cu aceste oti ausiliari, cari mergeau la Cesarc. Taber'a er fcuta pentru siese legiuni. Cele doue remase au multa greuXL.
1

tate a se aper din caus'a marimei

ei,

precumu

se

vede in capulu urmatoriu.

cari le

.XLIII.

Elu voia a reuni legiunile sale cu acele patru pre

tramesese cu

Labienu

la
*

Senom

s la

Parisi (cap. 31).

XLV.

Cai de sarcina, Impedimenta. Intielesulu figuratu, Cai de sarcina

alu cuventului impedimenta pare mai la locu, dectu acelu propriu, Sarcine;

cce se vede ca Cesare avea scopulu cu acesta calarime prefcuta a indepart aten-

iunea neamiciloru dela adeveratulu seu planu; apoi nu pare a prende locu.
2

intielesulu propriu, Sarcine,

Stramenta, samarele, insusi sarcinele ce portau.

i Murulu care era la diumetatea colinei. Era cte una tabera pentru militarii fiacareia

XLVI.
2

ce tai cari se

uniser

la

acestu

resbelu.

L.

Eduii, soci ai Romaniloru, erau

armai

cas ceilali Gali; cari serviau sub

Vercingetorige.

De

aci erorea

Romaniloru de
s

se inspaimentara.
la

LVI.
sare,

Credea. Editiunea Nisard

Ozaneaux reporta acecta cugetare

Ce-

una punendu, in locu de nemo turn (nemene atunce), ne metu (nece de tema),

cealalt ne (nece) in locu de nemo. Ci eu

cari

am urmatu dup

ed.

Sommer

Regnier,

dau de subjectu
x

lui

credea pre nemo.

balta, care acoperi malurele Secuanei, se afla
le

LVII.
LVIII.

Una amentire despre acesta

l

in numele cartariului orientale alu Parisului care se numesce

Marais (Ozaneaux).
Eu am

Unele editiuni au protecti

(protesi), altele profecti (purcesi).

preferitu,

dup

ide'a d-lui Oz., pre acestu din

in medi-loculu baltei, Parisienii resistu lui

urma, profecti. Eca de ce. Taberiti Labienu; acesta se da inapoi, merge de

balte, protecti

trece Secnan'a la Melodunu,

revene pentru a ataca Lutet'a pre la malulu stangu.

Atunce Parisienii nu suntu mai multu protesi de

parasescu
s se
x

a pdlude;

ci ei le

ducu, profecti, pre malulu Secuanei, in faci'a taberei lui Labienu.

LXIII.

Cesare lsase la Noviodunu ostaticii din tota Gali'a (cap. 55)JEi fusera
la

luai

dui

Bibracte de catra Eduii Virdumaru

Eporedirige. Amenintiandu
le

pre poporele ai

crora erau aceti

lui Cesare.

ostatici, Eduii

voescu a

determina se apuce

armele contra

LXV.
LXIX.
2

Acetia erau
* 1

cetatieni romani din ordinea ecestre.

fi

LXVII.

Se presupune ca acestu riu ar

Ararele (Saone).
s

Aceste riure erau Lutos'a (Lose)

Ozer'a (Lozerain).

Acestu muru era facutu din petre numai suprapuse, fora cimentu (maceria).
*

LXXII.

Acesta fosata perduta (forte naintata spre neamicu) nu potea ave

163^

pucinu mare
care avea

de obiectu de ctu de a forma in giurulu postului neamicului una incingere mai s mai pucinu dificile de cnstoditu, de ctu acea a liniei (intaritura

unu cercuitu de unsprediece mie de pai,

cap. 69),

de a procur mili-

tariloru libertatea de a lucra in urrn'a acestei incingeri, fora a ave

tema

in totu

momentulu de
2

miselile s eruptiunile Galiloru. (Guschard. Meni. sur plusieurs

points d'ant. mii. tom. 4} pag.

IM, dup

ed. Regnier).
s

Aceste doue fosate se intendeau de-a-lunguluintaritureloru uneia

a celeilalte

linie.

Gusch. tom.
*

4, p.

153.
forte tari) se

LXXIII.
chii)

Aceti trunchi (seau ramure

se

puneau

in

pamentu pana la

partea unde dedese ramurele; era de acole sta afora, de certu pentru

ciepii (tie-

formai
x

veteme pre neamicii

iruptori.

LXXIV.
2

Acele descrise la cap. 69, cari avean unu cercuitu de unsprediece mile.

Acei cari fusera tramesi de catra Vercingetorige (cap. 71), pentru a cari aru fi venitu se Iu atace pre din deretu.

adun oti

LXXVII.
2

Acestu numeru

er

in Alesi'a (cap. 71).

le

Acele fortificatiuni pre cari Cesare pusese de

(c.

fcea

in prevederea unui atacu

din partea neamicilor u de afora

74).

Partea Galiei care

er acumu
:

supusa Romaniloru (Provincia).

erau semnulu de potere alu proconsuliloru

Vorba metaforica
iu provincia

securea

s fascile

c
x l

a consuliloru la Rom'a.

LXXXI. cumu se le

Acele fcute despre campu contra neamiciloru din afora, cari venu a-

atace.
Ciepii, crinii, stimuiii (c. 73).
x

LXXXV. LXXXVI.

Trecerea fuse impedecata de Romani cu cursele ce intensesera.

x

LXXXVIII.

Acestu vestimentu

er

acelu ce

Romanii

Iu

numiau pludamenlui Cesare, se in-

tum, una mantia de purpura (roia), pre care o portau generrii.

LXXXIX.
s

Vercingetorige se sui calare, veni insusi naintea^

verti in giurulu tribunei

unde

st

acesta, sari de pre calu s luandusi sabi'a, piluln

coifulu le arunca la petiorete inviDgutoriului. Acesta

micare, aparitiunea sa de
inspaimentatu

una data,

inalt'a sa statura,'~faci*a sa niundra s belicosa causara intre spectatori

voiali. Cesare,
i

una comotiune fora

tru cari

suprensu

mai

tcu

ctva

tempu; inse curendu incepii a

i

imput

vechi*a sa amicetia ? benefacerile sale, pen-

multiamise asia de reu; apoi

fcu semuu

lictoriloru a Iu lega s a Iu duce

in tabera.
tarii

Verciugetorige suferi tote in tcere. Legaii, tribunii, centurionii, mili-

chiaru fura viu

micai. Spectacululu

unei asia maris nobili iufurtune vorbi

s

totororu animelovu; Cesare singura remase rece

la

crudu. Vercingetorige fu dusu

Rom'a
si

aruncatu in inchisoria, unde atepta siese ani

c invingutoriulu se
Galu
s

vena a

desveli mundri'a triumfului seu; cce

numai

in acea d patriotulu

trebuia se gasesca, sub securea carneficelui, finele umiliatiunei

loru
sale.

alu suferentie-

Amentirea pericleloru

la cari acestu

Arvernu espusese pre Cesare nu

Sommer).

pucinu contribui la tratamentulu ce elu primi de la invmgutoriulu Galieloru, care

in acesta cercustantia, pare a
fi

estu din caracteriulu seu (Ed. Nisard

164

CARTEA
Cartea a opt'a.
cei
(1)

VIII
lui

Cartea acest'a este atribuita

Aulu

Irtiu Pans'a de catra

mai muli
43
s

invetiati.

Elu

er amicu

lui

Cesare

s lui

Cicerone, care vorbesce de

elu numindulu disciplu alu seu iu artea de a vorbi

an.

(lib.

XI. ep. 16); fu consule in

lui

peri chiaru in acestu anu in una

x

btaia contra

Antoniu.

Prefatione.

Corneliu Balbu majore, nascutu la Gades (Cadix), servise in belulu

s in

contra lui Sertoriu, capetase bun'a voentia a lui Pompeiu

urma

a lui Cesare.

Facutu cetatienu romanu, elu fu antiulu strainu care ajunse la consulatu. Elu er amicu lui Cicerone, care compuse pentru densulu aperarea Pro. G. Balbo, prin
care fcu,
2

se fia mantienutu in dreptulu de cetatienu rom. ceea cei se contest. Cartea despre belulu de la Alesandri'a s care este atribuita lui Irtiu.
1

Cap. VI.

Ei erau sub dependeni' a Rerniloru. In crile precedeni s'a vediutu

ca unele popore galice erau

c clieni

ai

altoru popore

mai poteni.

XI.
2

Partea de din afora,

s

Acesta intaritura cu doue rondure (valulu

podulu) nu e menionata in im-

presorarile descrise in comentariele precedeni, in ctu unii credu ca acest'a

er

una noua inventiune a

lui Cesare.

XV.

In comentariele lui Cesare nu se spune nemicu despre acest'a. Este dera

erore din partea lui Irtiu, afora

in intre gulu loru.

numai deca comentariele nu

ni

au fostu transmise
vediutu in car-

XXXI.
tea VI.

Irtiu seau ca a uitatu, sau ca este in erore, cce

amu

c. 4,

c Carnutii tramisera
x

legai s

ostatici,

avendu de medilocitori pre;Eemi.

3).

XXXVIII.
2

Belulu candu cu rebeliunea a tota Gali'a (Cart. VII. cap.

supliciulu pre

Acesta

er
x

care

Romanii

Iu

numiau suplicinlu

dup

morii

stramosiloru (supplicium de more majorum).

XXXIX.
cumu

Guvernulu Galiei

se dedese de a dou'a ora lui Cesare pre cinci ani,

se areta in prefatione. Faptele descrise aci se petreceau

candu acumu

er

alu patrule anu, in ctu elu avea

in Gali'a.

numai una

vera, in care potea se porte belu,

XLIII.

Volusenu avuse nsrcinarea de a ucide pre Comiu (cap. 23). Rosnea

c nu potuse, Iu

fcea

se

aib ura
fcea

contra Ini Comiu.

XLIX.
2

Plecarea sa, decessus, esrea sa din guvernulu Galiei.

periculose pentru Gali ridicrile loru cu armele, in

Presenti'a lui Cesare

tempu
L.
s
x

ce absente fiendu elu, ei

nu aveau a se mai teme de periculu. Pana atunce Cesare mersese de stetese iern'a in Itali'a (Gali'a cisalpina)
lui Cesare, adeco,

in
2

primavera se ntorcea in Gali'a.

Autoriulu desemna aci partea opusa

Pompeiu, Catone, Mar-

celu, Scipione, etc.

3

LII.

Galb'a fuse legatu alu lui Cesare. l . Labienu parai la urma pre Cesare,

c pre unu neamicu alu republicei,

lui

in

data ce acela trecu Rubiconde. Elu imbraciosi partea

Pompeiu s

se

fcu unulu

din inamicii cei mai inversiunati ai vechiului seu generariu. Elu peri la an. 45 in batai'a d la Mund'a (in Spani'a), unde se dusese lenga fiii lui Pompeiu.
;

251
2

in

Acestu Curione, care mai antiu se tienuse de Pompeiu, fuse trasu de Cesare partea sa prin bani. Elu in calitate de legatu alu lui Cesare fubatutu in Afric'a
lui

de armat'a
3

Juba
. .

s
.

mori in lupta.
discesiune, dscesionem facere ccepit. Discessionem facere

ncepu a face

vre se dca a face, a cere impartrea, votarea, a trece de partea unui senatoriu, parafinau prerea opusa. Atare espresiune se espleca prin aceea ca in senatu, in locu de a aduna prerile senatoriloru un'a cte un'a, ceea ce cerea multu tempu, dup ce se ascultau doui seu trei, membrii se impartiau, se duceau la loculu unde
sta acelu a

cruia prere

ei o

imbraciosiau.

LIII.
1

Acest'a era legea care prelungi pre cinci ani deregutori'a lui Cesare

in Gali a.
2

vede not'a ... (3 la cap. precedente).

ori ce alte preri moduu de votare alu

Trecu la tote alte opiniuni, in alia omnia transit (adopta

contrarie propunerei lui Marcelu), vorbe cari se espleca prin

senatoriloru, trecundu de partea acelui a

cruia opiniune

li

plcea.

LIV.

x
l

Itali'a

desemna

aci Gali'a cisalpina.

LV.
anu
(II.

32): Cesare, cave

Naraiunea mai departe lipsesce. Ea se pote ndeplini usioru dup Apier acumu in Itali'a, cerii cu punere, priu epistole, de la
s promise
1

senatu

c s Pompeiu se abdice de la potere,

nu va
lipsi

c elu inca va face asemene,

Morus (dup

altmentreelu

si

face detori 'a pentru sene s pentru patria. Acesta

naraiune
edit.

se unesce cu inceputulu cartei antia despre belulu civile.

A. Regnier, fostu profesoriu la colegiulu Carolu-Magnuln).

NOTITIA GEOGRAFICA

LA COMENTAMELE LUI CESAEE DESPRE BELULU CU GALII

intre

Acitani'a (Aquitania), un'a din impartturele a tota Gali'a, cuprensa Garumn'a, Pirenei s Oceanu.

Acitani (Aquitani), un'a din cele trei naiuni ale Galiei intregi.

Adnatuc'a (Aduatuca), urbea Aduatuciloru in Belgic'a (Tongres). Aduatuci (Aduatuci), poporu belgicu, pre ambele malure ale Mosei, spre confluentele ei cu Sabe (in prbvinci'a actuale Namur). Agendicu (Agendicuni) urbe a Senoniloru, in Gali'a, (dup unii, Provins, dep. Seine-et-Marne; dup alii, Sens, dep. Yonne). Albiei (Albiei), poporu in pro? inci'a romana; urbea loru se numi Beii,
(Riez, in Provence).

urme

Alesi'a (Alesia), opidu alu Mandubiloru, din care esiste inca orecare pre una colina mai susu de satulu Alise, la 67 k. N. N. O. de Au-

tun, aprope de
Savoi'a,

Semur. Alobrogi (Allobrogse), unulu din cele mai

prile

septentrionali ale dep. Isere

Alpi (Alpes), muni situai intre Itali'a, Ambari (Ambarri), poporu in Gali'a, la S. Secuaniloru, (dep. Ain). Ambiani (Ambiani), poporu in Belgic'a, dep. Somme; capitalea loru era Samardbriva, (Amiens). Ambibari (Ambibari), poporu maritimii in Gali'a, (dep. Manche) Ambiliati (Ambiliati), poporu allu cruia nume pote se fia in locu de Ambiani, cu attu mai multu ca acestu nume este pusu alture cu allu Moriniloru, vecini cu Ambianii. Ambivareti (Ambivareti), poporu ce se presupune a fi totu un'a ru

popore galice; ocupa una parte din Ain. Gali'a s Germani'a (Alpii).
tari
s

Ambarii. Ambivariti (Ambivariti), poporu presupuii in Belgic'a, impregiuru de Amby, aprope de Maestricht. Anarti (Anartes), poporu vecinii cu Dacii; locuia laturea ocidcntale
a Carpatiloru spre cursulu superiore alu Tisei.
1 Numirile aci aretate sunt, in privirea situatiunei, relative la mprirea si margenile ce Cesare da Galiei, (Cap. I. Cartea L). Antia parentese cuprende numirea latina; celelalte, numirea seau loculu actuale.

Aiicaliti (Ancalites), poporu in Britani'a. Andi (Andes), poporu in Gali'a, (vechi'a provincia Anjou). Arare (Arar), riu in Gali'a (Saone). Arduen'a (Arduenna silva), cea mai mare din pdurile Galiei; se intendea dela margenea orientale a Nerviloru s Remiloru pona la Renii. Ea nu are acumu intenderea din tempulu lui Cesare. (La foretdes Ar-

dennes). Arecomicii, vedi Volei. Arelate (Arelas), un'a din cele mai frumose s mai mari urbi in provinci'a romana (Arles, dep. Bouches-clu-Rh6ne). Armonice, cetati (Armonicse civitates), regiune in Gali'a (provinci'a

Britani'a s parte din Normandi'a). Arndi (Harudes), poporu in Germani'a intre Danubiu, Main s Renu (Vurtemberg s marele ducatu de Baden). Arverni (Arverni), poporu forte avutu s potente in Gali'a (provin-

Auvergne). Asou'a (Axona), riu in Belgic'a (Aisne). Atrebati (Atrebates), poporu in Belgic'a. (Partea orientale a dep. Somme s Pas-de Galais). Aulerci (Aulerci), nnuln din principalile popore ale Galiei. Ei se impartiau in 1. Aiderci-Eburovices, (dep. Eure), cu capitalea Mediolanum seau Eourovices (Evreux); 2. Aulerci- Cenomani (dep. Sarthe), cu capitalea Subdinum seau Cenomani (Mans); 3. Aierci-Diablintes (dep. Mayenne, partea de K) cu capitalea Neodunum sau Diablintes, Jableins, satu la S. 0. de Mayenne); 4. Aulerci-JBrannovices, in impregiurimile Matiscului (Macon, dep. Saone-et-Loire). Ausci (Ausci), tribulu celu mai distansu din poporele Acitaniei; cetatea loru era Ausci'a (Auch, clep. Gers). Avari cu (Avaricum), urbe mare s tare a Biturigiloru Cubi (Bourges).
ci'a
:

E.
Bacene, pdure, (Bacenis silva), parte din pdurea Ercini'a; iualtmile ei au astadi diferite nume Spessart, Yogelsgebirge, Hoche-Rioen, s Fuldaischer Gebii>;e. Baleari, insule (Baleares insula), in Mediteranea, vecine cu Spani'a. Locuitorii loru erau cei mai renumii funditori din lumea antica; de aceea Romanii adausera cu ei poterea armeloru loru. Batavi (Batavi), poporu germanii. Alungai din tier'a loru, ei oceupara regiunea carei'a dedera numele de insula Bataviloru, formata de Renu, Mos'a s Vaale. Belgi (Belgae), un'a din cele trei mari naiuni ale Galiei. Ea se imparti in douedieci de tribure, dintre cari cele mai principali erau Belovacii, Menapii, Nervii s Trevirii. Belgic'a (Belgica), un'a din divisiunele Galiei ntregi; cuprindea Belgic'a actuale, Oland'a s parte din Franci'a.
:

J68_
Belgia (Belgium), partea din centrulu Bilgiei; cuprendea tier'a Belovaciloru, a Atrebatiloru
s

a Ambianiloru (dep. Oise,

Sommes

parti

din Pas-de-Calais s Nord). Belocasi seau Velocasi (Bellocassi seau Velocasses), popor u in Belgic'a (parte din dep. Seine-et-Oise, Eure s din Seine-inferieure).
BeloYici (Bellovaci), n nulii din cele

mai

tari tribure ale Belgicei

(dep. Oise).

Bibracte (Bibrax), opidn aln Eemiloru (Bievre, la 36 Ml. N. V. de Heims). Bibracte (Bibracte) urbea cea mai nsemnata a Edililor a (Aittitn,
dep. Sane-et-Loire). Bibroci (Bibroci), poporu in Britani a.
1

Big-erioni (Bigerriones), popora in Acitani'a (mic'a regiune Bigorre,

dep. Hautes Pyrenees).

Biturig (Bituriges), popori numeroii, in Gali'a. Elu se imparti in doue tribure forte deprtate unulu de altulu Bituriges Cubi, cari aveau de capitale Avariculu s ocupau Berry (dep. Cher, Loire-et-Cher s Indre); Bituriges Vitusci, cu capitalea Burdigal'a (Bordeaux), pre amendoue ripele Garumnei, in mediulu dep. Gironde. Boi (Boii), poporu germanii; eilocuira mai antiu in Germani'a, apoi
:

se stabilir in Gali'a (dep. Allier).

Branoyi (Brannovii), poporu necunnoscutu; alii credu ca acetia aru

fi

totu Brannovices (Vedi Aulerci-Brannovices).

unii;

Bratuspantin (Bratuspantium), cetate a Belovaciloru(.BeaWMS,dupa Gratepenche, satu intre Bretui s Mont Didier, dup ultii).
Britani'a (Britani'a), Angleter'a.

C.

a Eduiloru. (Chlons-sur-Sone). Gali'a (dep. Lot s Tarn-et-Garonne) in poporu (Cadurci), Cadurci capitalea lorii era JDivona (Gahors). Caleti (Caletes), poporu in Belgic'a (Pays de Gaux, in dep. Seine-

CaMlonu (Cabillonum), urbe

Inferieare).

Cantiu (Cantium), regiune in Britani'a (comitatulu Kent). Carcasone (Carcaso), Urbe a Volciloru-Tectosagi (Carcassonne, dep. Aude). Crmii (Carnutes), poporu in Gali'a (dep. Enre-et-Loire s parte
din dep. vecine). Casi (Cassi) poporu in Britani'a. Caturigi (Caturiges). poporu in provinci'a romana, a crora uibe se crede a fi pre loculu comunei Chorges, intre Gap s Embrun (dep. Hautes-Alpes).

la

CelMc'a (Celtica) una din marile regiuni ale Galiei; se intendea de Garumn'a pana la Secuan'a s Mos'a. Celtii, pre cari Romanii i nu-

J69_
miau
Gali, ocupau iuca

amendoue

laturile

Rodannlui

doue parti din

trei alle

Elveiei. Cenima^ni (Cenimagni), poporu in Britani'a (provinci'a Norfolk). Cenomani, vedi Aiderci. Centroni (Centrones), poporu lenga Alpi, ala cruia nume s'a conservatu in satulu Centron, la N. de Moutier in Savoi'a. Centroni (Centrones), poporu in Belgic'a, clieni ai Nerviloru, inim-

se prepune ca locuia in regiunea Caros, situata la 50 ki. la Nordu de Treves. Ceven'a seau Leben*a (Cebenna), muni in Gali'a (Cei'ennes). Cherusci (Cherusci), poporu germanii; ocupa prile vecine cu Aarzulu. Cimbri (Cimbri), poporu germanu; ocupa peninsul'a Jutland (Da/;emarc'a), numita de la ei Chersonesulu seau peninsul'a cimbriea. Cocoai (Cocosates), poporu in citani'a (in dep. Landes). Coudrr.si (Condrusi), poporu in Belgic'a; ocupa partea cunoscuta astadi sub nume de Condros, intre Liege s Namnr. Creta7ii (Cretre), locuitorii din insul'a Cret'a (Candi'a). Ei erau sagetari renumii s serviau ca atari in armatele romane. Ciiriosoliti (Curiosolitai), poporu in Gali'a, a caroru urbe este astadi unu satu, Courseidt in dep. Cotes-du-Nord.
,

pregiurimile Termondei si Bruselei. Ceresi (Caersesi), poporu in Belgic'a

D.
Daci (Daci), poporu care ocupa Transilvani'a, mare parte din Ungari'a s Bomani'a.

Deceti'a (Decetia), opidu alu Eduiloru (Decize, in dep. Nievre). Diablinti, vedi Aiderci.

Dube (Dubis),

rin in Gali'a, afluente alu in

Durocortoru (Durocortorum), urbe (Reims, dep. Marne).

Gali'a,

Ararelui (Doabs). capitalea Remiloru

E.

Eburoni (Eburones), poporu in Belgic'a

(tier'a Liege).

Ebnrovici, vedi Aiderci. Edui (Aedui), poporulu celu mai tare din Gali'a; ocupa regiunea ce formeza acumu dep. Cote-d'Or, Nievre, Sa6ne-et-Loire si Rhone. Elavere (Elaver), rin in Gali'a (Allier).

Eleuteri-Cadurci (Eleutheri-Cadurci). Dup unele manuscripte, numele acesta ar li alu Cadurciloru de la nordu, cari locuiau ripele Duraniului (Dordogne), in giuru de Uselodunu; dup d'Anville, ar fi a se ceti Lucteri; dup alii, ft'endu ca iu cele mai multe manuscripte se cetesce Eleietii, ar fi alu unui poporu dis-tensu de alu Cadurciloru, care

locuia diocesea de Rodez, la nordu, seau care se intendea intre Divon'a

s

tali ale

ocupa prile centrali s ocidenElveiei actuale. Elvi (Helvii), poporu galicu; ocupa dep. Ardeche. Elusati (Elusates), poporu in Acitani'a (partea N. V. a dep. Gers). Esui (Essui), poporu belgicu, presupuii ca locuia partea orientale a Lusemburgului, intre Thionville s Bastogne. ErciuPa, pdure (Hercynia silva), n Germani' a, (Harz, Harzvald). Cesare apleca acestu nume la lung'a linia sinuosa de inaltimi cari cercuscriu la nordu podisiulu Europei meridionali s se intendu dela marele anghiu alu Kenului la Bale pona la malurele Dunrei inferiore, sub diferite nume de Schvarzvald (Marciana Silva), Spessart, HocheKhoen, Tburingervald (Bacenis et Gabreta silvce), Frankisch s Tichtelgebirge, Erzgebirge (Sudeti montes). Biesengebirge (Asciburgius
;

Gergovi'a Arverniloru. Elveti (Helveii), poporu celticii

mons)

Carpatii.

O.
Gabali (Gabali), poporu in Gali'a (dep. Cntai). mare regiune, esceptandu Gali'a italiana (Itali'a nordica pana la Bubicone), cuprendea Franci'a de adi, Savoi'a, diumetatea ocidentale a Elveiei, Belgi'a s mare parte din Oland'a. In tempulu espeditiuniloru lui Cesare, se distingea in Gali'a doue parti
Gali'a (Gallia). Acesta
:

un'a provinci'a romana numita s Gallia braceata, (dela bracea, bracea specia de pantaloni scuri s strinsi diosu, pre cariiportau locuitorii); ceealalta, care era libera, Gallia comata (de la coma, fiendu ca Galii se portau cu coma, adeco, cu perulu lungu). Acesta din urma cupren-

dea Belgie' a, Acitani'a si Gali'a propria seau Celtica. Gali'a in tota intenderea ei avea diferite nume, cari resultau clin positiunea ei relase tivii la Bom'a s la Gali'a italiena. Asia Gali'a de dincolo de Alpi numia Gali'a ulteriore, Gali' a transalpina, Provincia ulteriore, precum Gali'a italiana, de dincoce de Alpi, se numi'a Gali'a citeriore, Gali a
cisalpina, Provinci'a citeriore; acest'a se

mai numi

Gali'a togata,

numita

astfeliu fiendu ca aci se porta tog'a, ca la Kom'a. Gariti (Garites), poporu in Acitani'a (depart. Tarn-et-Garonne).

Garumii'a (Garumna), riu intre Gali'a propria s Acitani'a (Garonne). Garumni (Garumni), micii poporu in Acitani'a spre partea supenore
a Garumnei. Geidiini (Geiduni), poporu maritimii in Belgic'a. Genabu (Genabum), cetate a Carnutiloru (Orleans). Genev'a (Geneva), opidu alu Alobrogiloru (Geneve).

Gergovi'a (Gergovia). Erau doue urbi cu acestu

verniloru pre

nume

un'a a Arla 8 k.

unu munte

isolatu,

numitu inca mont Gergovin,

;

S. de Clermont-Ferrand, dep.

Puy de Dame

ceealalta a Boiloru, a

creia

cetatiela,

Arx

in Boiis, a lasatu numele seu satului vecinu

Ar-

zemboy.
stul'a, Baltic'a,

Germawi (Germani), naiune care ocupa regiunea margenita de ViKenulu, Danubiulu s Carpatii. Graioceli (Graioceli), micu poporu alu Alpiloru graici, in vile Vau
super. (Savoi'a).
:

Arc

Grudi (Grudii), clieni ai Nerviloru Grooten Berghe in Flandr'a orientale.

locuiau intre Oudenaarden

Iberni'a (Hibernia), Irland'a.

Iliricu (Illyricum), regiune in Europ'a meridionale de alungulu tier-

mului Adriaticei.
Itu, portu (Itius portus), pre cost'a Moriniloru in

astadi Vissant, care inca la inceputulu secuiului 18 se

Fretum Galicum, numi Esseu.

J.

nev'a, la

Jur'a (Jura), munte care se intende de la Eodanu, aprope de GeRenu, aprope de Bale, s care separa pre Secuani de Elveti

(Jura).

Latobrigi (Latobrigi), poporu alu Germaniei prin pregiuru de Donauscliingen, spre esvorele

Dunrei. Lemanu, lacu (Lemanus lacus), lactdu de Genev'a, in Elveti'a, numitu s Lemanu. Lemonu (Lemonum), urbe a Pictoniloru (Poitier, dep. Vienne). Lemovici (Lemovices), poporu in Gali'a, a crora urbe principale era
;

Lemovices (Limoges, dep. Haute-Vienne). Lemovicii-Armorici (Lemovices Armorici), tribu alu Lemoviciloru locuia la S. Luarei (in dep. Loire-inferieure). Letonii (Lepontii), poporu allu Alpiloru locuia munii s vile de unde esu Renulu, Eodanulu s Ticinulu. LesoYi (Lexovii), poporu in Gali'a, a crora capitale, Noviomagus, era aprope de Lezieux, urbe in dep. Calvados. Leuci (Leuci), poporu in Belgic'a, intre Mos'a s Vogesi (dep. Vosges s Meurthe) capitalea li era Tullum (Toul). Levaci (Levaci), poporu in Belgic'a, presupuii ca ar fi locuitu tier'a impregiuru de Louvain (Brabantulu meridionale).
; ;

Libere (Ligeris), riu in Gali'a (Loire). Liui^oni (Lingones), poporu in Gali'a; capitalea seau Lingones (Langres, in dep. Haute-Marne).

li

era

Andomaturum

in acea insula a Secuanei, situata in

LutetPa (Lutetia Parisiorum), urbe principale aParisiloru, care era mediulu Parisului de astadi s numita in ca la CM.

M.
MagetabrPa (Magetpbria), locu ce se crede a fi fostu aprope de Ponnumele chiaru pare a fi transmisii, des alteraii, unui satu apropiaii care se numesce Moigte de Broie.
taillier (dep. COfce-d'Or);

ManduM

Marcomani (Marcomani), poporu germanii; intre Eenu, Main s Danubiu.

(Mandubii), poporu in Gali'a (dep. Cote d'Or). locuia regiunea situata

Masili'a (Massilia), urbe in provinci'a (romana, Marseille). Matiscone (Matisco), urbea Eduiloru pre Arare (M.con, dep. Saoneet-Loire).

Matron'a (Matrona), riu in Gali'a (Mame). Mediomairici (Mediomatrici), poporu in Belgic'a (dep. Mense, Moselle s Bas-Rhin). Urbea ldru capitale era Divodurtim seau Mediomatrici

(Metz).

Meldi (Meldi), mica poporu la resaritu de Parisi s cari aveau de capitale lotinnm seau Meldi (Meanx, dep. Seine-et-Morne). Meldi (Meldi), tribu aluMenapiloru in Belgic'a, in giuru de Bruges. Melodimu (Melodunum), urbe aSenouiloru, in una insula a Secuanei (Melim, dep. Seine et-Marne). Menapi (Menapii), unulu din principalile popore ale Belgicei; ocupa tote prile sept. s ocid. ale Belgicei actuale, s se intendea de la Mos'a pona la termulu Oceanului germanicii. Urbea loru era Castellum Menapiorum (Cassel, dep. Nord). Metiosedu (Metiosedum), locu in Gali'a lenga Secuan'a, intre Lutet'a s Melodunu (Corbeil seau mai bene Etioles). Moa'a, insula (Mona insula), intre Britani'a slberni'a. (Insul'a Man). Morini (Morini), poporu in Belgic'a, in prile N. V. s V. ale dep. Pas-de-Calais. Urbea loru principale era Tanienna (Therouanne). Mos'a (Mos'a), riu alu Belgicei (Mense).

N.
Naneti (Nannetes), poporu in Gali'a, (dep. Loire-Inferieure). Urbea
loru principale er Nannetes (Nantes).

numita Chablais

Nantuati (Nantuates), poporu galicii, presupuii in partea Alpiloru s Bas-Valee, pre laculu Lemanu s pre Rodanu (Sa-

voi'a si Elveti'a).

Narbone (Narbo), urbe in provinci'a romana (Narbonne, dep. Aude). Nemet i (Nemetes), poporu alu Germaniei, pre malulu dreptu alu Re-

ist
nului (in
Spir'a).

prile

sept. ale

Marelui-ducatu de Badenu spre re sari tu de

Nemetocen'a (Neinefcocenna), capitalea Atrebatiloru (Arras, dep.

Pas-de-Calais). Nervi (Nervi), celu mai potente poporu in Begic'a. Urbea loru principale, JBagacum (Bavay) fu in urma nlocuita prin Camaracum (Cam,

bray). Ei se intendeau in
ridionale,

prile

orientale dep.
Gali'a.

Nord, Brabantulu me-

Hainaut

Flaudr'a orientale in Begic'a.

Nitiobrigi (Nitiobriges), poporu in (Agen, dep. Lot-et-Garonne).

Urbea loru era Aginum

in

Norei'a (Noreia), capitalea Noricului

Austri'a de susu).

(iV^Ww#),apropedeGmund

Noriculu (Noricus ager), regiune intre Vindelici'a s Panoni'a, s care cuprendea partea occidentale a archiducatului Austriei snordulu Stiriei. Noviodunulu Eduiloru (Noviodunum Aeduorum), urbe a Eduiloru pre Ligere (Nevers, dep. Nievre). Noviodimulu Bitnrigiloru (Noviodunum Biturigum), urbe a Biturigiloru-Cubi (Neuvy-sur-Baranjeon, dep. Cher). Noviodunulu Suesioniloru (Noviodunum Suessionum), urbe a Suesioniloru (Soissons, dep. Aine).

Numidi (Numidce), poporu in Afric'a septentrionale. Numidii formau basea calarimei usiore a Romaniloru.
O.

Ocelu (Ocelum), opidu alu Alpiloru in Gali'a citeriore (Usseau, in Piemonte). Octoduru (Octodurus), opidu in Elveti'a (Martigny). Osisini (Ossismii), poporu in Gali'a (partea centrale a dep. Finistere).

Parisi (Parisii), poporu in Gali'a, capitalea loru Luteti'a (Paris).

Pemani (Psemani), poporu

galui.

in Begic'a, in partea sept. a

Lusembur-

Petro cori (Petrocorii), poporu in Gali'a (vechiulu Perigord, dep. Dordogne). Pietoni (Pictones), unulu din cele mai nsemnate popore in Gali'a. Capitalea Limonum (Poitier). Tler'a loru a formatu provincia Poitou (dep. Vendee, Deux Sevres, Vienne s una parte din Maine-et-Loire s
Loire-inferieure).

Pirusti (PirustaB), poporu vecinu culliri'a; locuiau in Panoni'a seau

Dalmati'a.

Pleumosi (Pleumoxii), poporu in Begic'a; seprepune a filocuitu pamentulu Tournay, in Flandr'a orientale.

iii
Preciani (Preciani), poporu in Acitani'a (partea orientale a dep. Basses-Pyrenecs).

Provinci'a (Provincia Romanorum), parte din Gali'a intrega cuprendea regiunea intre iUpi, Ceven'a s Garumn'a. Provincia citeriore era Gali'a citeriore; provincia ulteriore, Gali'a ulteriore.
;

R.
Bauraci (Rauraci), poporu alu Belgicei, locuia intre Vosegu sRenu; ocupa dep. Haute-Rhin s una parte din tienutulu elvetianu Bale. Bedoni (Rhedones), poporu in Gali'a (dep. Ille-et-Vilaine); capitalea li era Bhodones, civitas Bhedonum (Bennes). Bemi (Renii), poporu in Belgic'a (dep. Aisne, Ardennes s Marne);
cetatea loru principale era

Seim (Rhenus),

riu mare, care separa

Lurocortorum (Beims). mai in totu cursulu seu Gali'a

de Germani'a. Bodanu (Rhodanus), riu in Gali'a (Rhdne). Bubicone (Rubico), riu care separa Itali'a de Gali'a cisalpina (Finmesino seau Pisatello). Unui generariu romanu era oprita trecerea preste elu cn armat'a spre a intra in Itali'a. Butelii (Ruteni), poporu in Gali'a (dep. Aveyron). Parte din ei aflanduse, in tempulu lui Cesare, in marginile Provinciei, se numiau Buteni provinciali. Capitalea era Buteni, numita de locuitorii ei Segoldun
(Bodez).

Si

Sabe (Sabis), riu alu Belgicei (Sambrc). Samarobrir'a (Samarobriv'a) in Gali'a, urbe capitale a Ambianiloru (Amiens, dep. Somme). Santoni (Santones); poporu in Gali'a. Tier'a loru, care lua numele de Aunis, Saintonge s Angoumois, forma dep. Charente s Charenteinferieure
;

capitalea

Mediolanum Santonum

(Saintes).

Scalde (Scaldis), riu in Belgic'a (Escaat seau Schelde). SeeuaHa (Sequana), riu in Gali'a (Seine). Secuaiai (Sequani), unulu din marile popore ale Galiei (dep. HauteSaone, Jur'a, Doubs s Ain). Seduui (Seduni), poporu galicii, in centrulu regiunei Valais (Elveti'a),
pre rip'a drepta a Rodanului
lea loru.
s

impregiuru de Seduni (Sion), capitase crede ca locuia acelai

Sedui

(Sedusii), poporu

germanu, care

teritoriu cu Arudii.

Segni (Segni), poporu alu Belgicei, impregiuru de Siney, in provinci'a

Namur.

Segontiaci (Segontiaci), poporu in Britani'a, dera a crui positiune nu se pote determina in modu certu.

num

Segusiani (Segusiani), poporu in Gali'a; capitalea loru era Lugdu(Lyon). Senoni (Senones), poporu iu Gali'a, care se intendea preste dep.

Yonne, Loiret, Seine-et- Marne s Aube. Urbea loru principale era #enones (Sens). Sesuyi (Sesuvii), poporu in Gali'a, necunoscutu. Ci fienda ca Cesare i pune intre poporele maritime (II. 34), alture cu Aulercii, positiune care convene deplenu Lesoviloru, se presupune una alteratiune a testulocu de Sesuvi. lui, s s'ar cuveni a lege Lesovi Sibuzati (Sibuzates), poporn in Acitani'a, in tier'a Tarbeliloru, pre riulu Ature (Adour). Sig-ambri (Sigambri), poporu dela Sios, unu afluente alu Eenului, mai diosu de Bonna, s cellu mai potente din poporele germane de Ocidente (Prusi'a renana s ducatulu de Nasau). Sotiati (Sotiates), poporu in Acitani'a, in giuru de Son, la S. V. de Nerac (dep. Lot-et-Garone). Suesioni (Suessiones), poporu in Belgic'a (dep. Aisne s Marne); ca-

pitalea loru era

Noviodunum

(Soissons).

Suevi (Suevi), celu mai insemmatu, mai potente s mai belicosu din triburele germanice, ceea ce facii ca numele seu se devena ca unu terminu genericu, care se apleca la mai multe popore. Suevii propriu disi locuiau preamendoue malurele Oderului (Viadrus), in Prusi'a centrale
(Silesi'a).

T.

Tamise (Tamesis), riu in Britani'a (Tamisea). Tarbeli (Tarbeli), poporu in Acitani'a (dep. Landes). Tarusati (Tarusates), tribu alu Acitaniloru. Numele loru pare a fi remasu in acelu de Tartas, urbe pre Ature in dep. Landes. Tectosagi vedi Volei. Tencteri (Tenchteri), poporu numerosu din Germanii de ocidente,
fora asiediare
Trieste).
fisa.

Tergestini (Tergestini), locuitori pre tiermulu Adriaticei (acei dela

bri,

Teutoni (Teutoni), poporu germanu, cu locuenti'a la resaritu de Cimpre tiernulu marei Baltice s in insulele Danemarcei. Tigurinu, tienutu (Tigurinus pagus), situatu in Elvcti'a, intre Jur'a, Neuchtel, Bern, Thun s ripele sept. ale lacului Genev'a. Tolos'a (Tolosa), urbe in provinci'a romana (Toulouse, dep. HauteGaronne). Tolosati (Tolosates), poporu galicu in provinci'a romana. Treviri (Treviri), poporu in Belgic'a (ducatulu de Lusemburgu s Prusi'a renana); urbea loru principale avea acestasi nume (Treves). Triboci (Triboci), poporu in Belgic'a, mai antiu intre Mediomatrici

AZI
si

Treviri, apoi in dep.

Haut-Ebin, impregiuru de Argentoratum(Stras-

hurg).

Trinobanti (Trinobantes), poporu in Britani'a; locuia in comit tulu Essex s Middlesex. Londiniulu (Londori) era capitalea loru. Tulingi (Tulingi), poporu germanii; locuia impregiuru de Stuhlingen, urbe in marele ducat u de Badenn. Turoni (Turones), poporu in Gali'a pre ambele malure ale Ligerelui;
capitalea loru era Turones (Tours).

U.
Ubi (Ubii), poporu in Germani'a, in impregiurimile Coloniei (Cologne seau Koeln). Uneli (Unelli), poporu in Gali'a (parte din dep. Manche). Uselodisiiu (Uxellodunum), opidu alu Cadurciloru, alu cruia locu nu este inca bene determinata. Unii creduc ar fi fostu situatu pre muntele

Puech

d'Issolud, scaldatu de riulu Tourmente, ceva

mai susu de con-

Dordogne, la 52 Kil la N. de Divon'a (Cahors); alii Iu punu la Capdenac, pre riulu Lot. Usipeti (Usipetes), poporu in Germani'a, a crora asiediare nu se pote fisa in modu cer tu; fienduca erau in ctva nomadi.
fluentele seu cu riulu

Vaale (Vahalis), unu braciu aluEenului care se.versain Mos'a (Vahal seau Vaal). Vangioni (Yangiones), poporu in Germani'a, la resaritu de
s

Mayence

Vorms, in prile orient, ale marelui-ducatu Hessen-Darmstadt. Yaru (Varus), micu riu in Gali'a (Var). Yelauni (Yelauni), poporu in Gali'a (Le Valai, dep. Haute-Loire). Yelaunodunu (Vellaunodunum), opidu alu Senoniloru (Hullaine, la 35 kil. spre apusu de la Troyes, capitalea dep. Aube).
Yeiocasi, vedi Belocasi.

Yeneti (Yeneti), poporu in Gali'a lenga Oceanu (dep. Morbiban); urbea loru principale Bariorigiim seau Veneti (Vannes). Veragri (Veragri), poporu galicii, impregiuru de Saint-Maurice s

Martigny (regiunea Valais,

in Elveti'a).

Verbigenn, tienutu (Yerbigenus pagus), unulu din patru tienuture ale Elvetiloru Se intendea in impregiurimile Urbei numita astad,iQr5ew seau Orhach. Yeroinaiidui (Yeromandui), poporu in Belgic'a (Vermandois, partea
sept. a dep. Aisne). Capitalea loru era

Augusta Veromanduorum

(Saint-

Quentin).

Yesoniioue (Yesontio), urbe a Secuaniloru (JBesangon). Vieu'a (Yienna), urbe importante a Alobrogiloru {Viennc, de Lyon).

la S. V.

III
Vocati (Vocates), poporu in Aeitani'a prepusu in partea orient, a
dep. Gironde.

Voconti (Vocontii), poporu in provinci'a romana (dep. Drome). Volei (Volcse), poporu in provinci'a romana; se imparti in Volei Arecomici s Volei Teetosagi. Ei ocupau Languedoculu de susu s de
diosu.

Yosegu seu Vogesu (Vosegus sau Vogesus mons) a Kenului ripa stnga (Vosgi).

muni

paraleli cu

NOTITIA ALFABETICA
DE TERMENII TECHNICI, MILITARI, DE MESURA, DE TEMPU, DE DEREGUTORIE, etC,
S

DE ALTE VORBE COMUNI, CDPRENSE IN TRADUCTIUNEA COMKNTARlELORU LFI CESABE

DESPRE BELULU CU GALII

Acila (aquila), acera, pasere,

semnu

milit. vedi stegu.

Aciliferu (aquilifer), portatoriulu unei acile.

Adunri

(conventus), curi de judecata, pre cari deregutoriulu fia,

celu pucinu una data pre anu spre a judeca. Erau mai multe s in diverse urbi, cari erau cunoscute, precurmi s du'a venirei deregutoriului, in ctu fia care pote astfeliu a-i
carei provincia trebuia a le tiene

infaciosi reclamationile sale.

Aggere (agger): 1 inaltiatura artificiale de pamentu (fr. terrasse), pre care se ridicau machinele belice s de ordinariu turnurile pentru a pote a se apropia de muri, fiendu terenulu planu s a ave una mai mare inaltime, c se ajung seau se domine inaltimea muriloru; 2lu,

crari pentru a se adapost contra atacureloru

neamicului (valu,

fr.

re-

trachement).

Agra

(ager), ogoru,

moia, pamentu.

Antecursoriu (antecursor), nainte mergutoriu, anuntiatoriu de venirea cuiva.

Antena (antenna), prjina lunga s mobile, pusa de-a-curmedisiu, lunecandu de-a-lungulu catartului s servindu a sustiene velulu. Apuca (a) (capere, inire); consiliu, (capere, inire), vorba vechia romanesca (a apuca svatu) a lua una resolutione una mesura, a se determina. Argatu (calo), servitoriu la oste, insarcinatu de a aduce lemne, apa, etc.

12

178_

Atari omeni nu erau fora esperienti'a armeloru; in pace urmau aceleai

esercitie, era la ocasiune, in belu, ei inca luptau,
jj

Ariete (aries) machina belica consistenda din una granda-enorme, avendu la capetulu de inainte unu capu de berbece facutu de acioia. Era asediata sub unu acoperementu miscatoriu, numitu testudine, seau in rondulu antiu alu unui turnu s spendiurata cu lantiure. Prin ajutoriulu unoru
fiini
,

militarii in

mai pucinu, trgeau

pra muriloru cetatei.

arietele inapoi s Iu

suta, mai multu seau impingeau apoi inainte asuElu btea cu mare potere s derema murulu.

numeru de una

Aripa

(ala, cornu), vedi

cornu.
fr.

Armameutu (armamenta,

agres),

lucrarele cu cari una naie este

indiestrata, pr. antene, velure, funi.

Arma (arma), instrumentu defensivii s ofensivu, seau de aperare s de atacu. Ca defensive erau coifulu, scutulu, loric'a; ca ofensive pi:
:

lulu, jacululu, saget'a,

numite cu unu cuventu misili (missilia, tela), precumu s alte projectili, ele unde vorb'a tela conjicere, a arunca armele, a da, a arunca cu armele; de asemene ast'a, lancea, sabi'a seau pumnariulu. Asta (hasta), vedi lance.
:

Astutia (astutia), finetia, insielatoria, viclenia. Ausiliari (auxiliarii, auxilia), ajuttori, oti ajutatorie din partea sociloru s a supusiloru.

B
Bucate (res f mmentaria, frumentum, commeatus, fr. vivres), de ale mancarei, provisiuni, gru, pane, etc. Militarii primiau nutri tur'a loru in gru, pre care trebuia a Iu macin ei inii. Distributiunea se fcea una data seau de doue ori pe luna, cu mesura, de unde vorb'a metiri (a mesura). Pentru una luna era de trei modii (cam 26 litre) tragundu aprope 20 kilograme. Bituine (Bitumen, pix), materia ardietoria precumu: pecur'a, smola, etc.

C
Calamitate (Calamitas). mare reu seau nenorocire ce cade asupra cuiva. Calarime (equitatus), oste calare. Calarimea romana in espeditiunile era cea mai lui Cesare, de ordinariu a diecea parte ctu pedestrimea mare parte, de nu s tota, compusa din ausiliari de la socii seau supuii din Gali'a (XV. car. 1), uneori s din Germani. Calariu (eques), militariu calare; calariu romanu, cetatianu din ordinea ecestra. Calende (calendse), anti'a d a fia creia luni. Mediulu lunei se numia ide; ele cdeau in 15 a luniloru marte, maiu, juliu s octombre,
,

13 a luniloru celoralalte; a noua d inainte de ide se chiam none, acestecadeau in 7 a luneloru aretate, s in 5 a celoralalte luni. Una d din un'a din aceste periode se numer cu numerulu dleloru ce erau pona la iriceputulu periodei urmetoria. Es. 2 aprile se dcea a patr'a
s in s
:

d seau cu patru dle inainte de nonele lui aprilie (qnarto [die ante] no-

nas apriles); 8 aprile a siesea d inainte de iele lui apriUe, (sexto a cincisprediecea d inainte de calendele lui idus aprilis); 17 aprile maiu (decimo quinto celenclas maii). Captivu (captivus), prensu apucatu in belu, in una espeditiune. Garina (carina), partea de diosu a naiei, partea care intra in apa
:
:

candu plutesce. Garatnra (commeatus), bucate, caratura de bucate, transportu. Gastelu (castellum fr. fort, redoute), locu intaritu cetatiela, tria, care se pote aper prin sene insasi; intaritura nelegata cu altele. Cutare (recensere, lustrare), vechiu termenu milit. rornanescu,a face

revedere, inspectiune ostei, a o trece iu revista.

mare iutime,rapediuneainesecutarea unui lucru. Centuria (Centuria) ceta de 100 de militari, a siesediecea parte a unei legiuni. Centurione (centurio), capu, comandate alu unei centuria. Centurionii nu erau ecuali in titlure. Erau siese-dieci in una legiune, cte doui de fia-care maniplu, unulu prior, mai antiu, celaltu posterior, alu doile (mai pre urma). Antiulu centurione alu legionei era primulu centurione alu antiului maniplu de triari (a treia linia a legiunei), numitu primipilu; dup elu era primulu centurione alu antiului maniplu de principi (a dou'a lini'a), apoi antiulu alu primului maniplu de astati (anti'a linia) de acole veni alu doile centurione alu triariloru, alu doile alu principiloru s alu doile alu astat]oru, s asia mai departe pona la centurione] e posteriore alu maniplului alu treidiecele, inctu erau 60 grade de percursu pentru unu centurione. De aci vorb'a primi centurioni seau ai primeloru ordini, srure; centurione de tote ordinile seau gradele. Cerbu (cervus, fr. fraise, chevaux defrise), term. de fort. trunehiu de arbore cu ramurile sale ascuite s esndu inainte in mediloculu unei
Celeritate (celeritas),
, ;

intarituri.

Cercnval

(a),

a incungiur, a ciepui cu intariture.

ciepuirea, lucrrile ce se

Cercuyalatiuiie, actionea de a cercuval,

fcu pentru

acest'a.

Cestoriu (qusestor), deregutoriu civile pusu in capulu tesaurului, la armata, acelu ce tienea cas'a ostei s ingrigi de subsistenti'a ei. Cetate, l.tiera, sttu, cetatienii unei fieri, poporu, corpu de naiune (civitas) cetatea Eduiloru, cetatea Venetiloru, adec tier'a, poporulu Eduiloru, etc; 2. locu tare seau intaritu, aperatura servindu pentru a se adapost, a se aper contra neamicului; 3. asiediare cu multe case la unu locu, de ordinariu intaritu tergu, orasiu. In ctu se atenge
: :

despre numirea unoru atari loeure, vorb'a opidu (oppidum) cuprende amendoue intelesurele de pre urma; urbe (urbs), nsemnarea de pre urma; apoi in Cesare, ca si in ali scrietori clasici, urbe fora calificativu, fora se se reporte la unu locu mentionatu, semnifica urbea in cellu mai inaltu gr adu (per excellentiam), Eoma. intaritura a unei cetati s care se Cetatiuia seau cetatiela (arx) inaltia mai susu de ctu ea. Ceta (copia), unu numeru de omeni, mai cu sema militari aflanduse impreuna. Ciepusia (sudis), una specia de arma, ferecata seau ascuita s ntrit in focu, servindu ca lance. Cincunce (quincunx), dispositiune de planure la distantie ecuali, in linia drepta, s cari infaciosieza mai multe cai seau carari. ipu (cippus, fr. palissade), term. de fort., ciepu, aperatura, intaritura fcuta cu trunchi de arbori seau ramure grose bgate in pamentu s ascuite la capetele din afora. Clientela (Clientela), aperare, omeni pui sub arip'a, sub umbrirea
,

cuiva.

Cliente,

omu

in clientel'a cuiva.

Cod'a-sotei, seau

riere-garde), vechiu term. milit. romanescu, partea ostei care

numai coda (novissimum agmen, novisimi, fr. armerge in

urma, militarii din urma, din coda.

Coif u (galea,
fr.

casque), invelisiu seau acoperisiu de metalu seau de

pele alu militariloru.

Colonia (Colonia), populatiune asiediata in locu strinii, urbe, tiera ocupata de una colonia. Comanda (a) (jubere, impeiiire), a dce se se fac ceva, a prescrie; a fi mai mare peste oste. Comandante, celu ce conduce, celu ce este mai mare peste unu numeru de oste; supremu (imperator), capulu a tota otea, deregutoria ce, dup judecios'a cpiniune a unoru brbai competeni, s'ar pote numi s in romanesce cu vorb'a imperatoriu, conservanduse numirea imperatu pentru capulu unei imperata. Comandu (imperium), poterea de a comanda. Comilitone (Comilito), sociu de arme.

Comii e (comitia), adunarea cetatieniloru, a poporului. Consiliu (consilium), decisiune, resolutiune, punere la cale, svatu, ved.
a

apuc.

Consule (consul), deregutoriu care avea autoritatea principale in rederegutoriu ce guverna una provincia cu autoritatea de consule. Coorte (cohors), subimpartre a legiunei, a diecea parte din ea, compusa de ordinarii! pana la 600 omeni coortea pretoria, presiediulu speciale alu unui capu, generariu, consule, imperatoriu. Coran, vechiu term. mii. romanescu (cornu), arip'a, margenea, lapublic'a romana. Proconsule (proconsul),
;

1SL
turea unei oti. Numirea s de cornii s de aripa la oste potu veni de acolo ca ele stau ia derectiunea unde sta cornele unui animale seau aci nu mai pucinu s'ar judeca ca pote fi aplecata ripele unei pasere 1. la laturea unei oti pedestre, fienduca micstrinsu vorb'a cornu 2. la rile ei de ordinariu se fcu incetu, ca s a animalelui cu corne anghiurile din frunte ale unei oti; era vorb'a aripa la laturea formata din oste calare, care se pote misc iute, precumu paserea cu aripele. Cosa (falx), instrumentu belicu, arma avendu si unu vervu s unu ascuttu recurbaii. Cosa murale, cosa cu coda lunga, servindu de instrumentu pentru a derera unu muru impresoratu. Crate, (crates), term. mii., cuventu ce este acelai cu populariulu grote, s in nsemnare s cu unguresculu lesa. Cratele, fcute din nuele, serviau pentru a indeman trecerea peste una fosata, peste una balta formandu stavil'a; peste unu podu, servindu in.locu de podele. Crinii (lilium) fr. cheveux de frise, term. mii., una mare bucata de lemnu bgata in pamentu s avendu in afora ciepi seau ciepusie spre a se aper de incursiunea neamicului.
: : ;

Cnneu seau cuniu (cunens), pena de spantecatu lemnulu, s de aci, ca term. mii., dispunerea unei oti in forma de atare pena, de trianghiu antiulu rondu era compusu de unu numeru de militari mai micu
:

de ctu alu

doile, s asia

mai departe.
;

Cuniculu (cuniculus), (fr. souterain, mine de guerre), term. mii., sptura pre sub pamentu sptura fcuta spre a derem aggerele impressoratoriloru s a le nemici tote lucrrile loru in generale. Impresoratoratorii inco o usitau contra intaritureloru celor u impresorati.

Custode (curtos), militariu care st, de preveghieza. Custodi (a) (custodire, tueri), a prevegni, a veghi, a aper. Custodia (custodia), vechiu cuv. romanescu, ved. presiediu.

D.

Decumana porta, ved. tbera. Decurione (decurio), comandante alu unei decuria, turma, compusa la inceputu din 10 calri, de unde i se s dedese numele, era mai tar.

du din 32.

Defeciune, (defectio), desfacere de legtura, de amiciia, rebeliunea unui poporu. Demaud, (a) (jubere, imperare), a cere, a dce se se fac ceva. Deschisu (apertus, nudo corpore), vechiu term. mii. romanescu, care nu e aperatu, protesu contra atacului neamicu cu laturea deschisa, descoperita (aperto latere) cu laturea drepta neaperata, fiendu ca acest'a nu era aperata de scutu; cu corpulu desehisu (nudo corpore), fora
:

scutii; militari

deschii (milites aperti) neadapostati de vre una apera-

tura, d. es. de pinten, etc.

ritatea

Dictatoriu (dictator), deregutoriu estraordinariu, investiii cu autosuprema pre siese luni, cu dreptulu de a face pace s belu, cu poterea de vietia s morte. Numirea lui se fcea numai in grele impreginrari, s acest'a de consule. Drumure seau ci ale taberei, ved. tabera.

E.
Edile (aedilis), deregutoriu insarcinatu cu administrarea joeureloru si cu ngrijirea edificieloru publice.

publice

carea

Eruptiune (eruptio, excursio), esire rapida a impresoratiloru, arunlorii candu esu spre a ataca pre impresoratori (fr. sortie) invasiune, aruncare in una tiera spre a o preda, spre a o devasta. Escruci (a) (excruciare), a pune pre cineva la chinuire, a Iu tortura. Esedariu (essedarius), militariu care lupta din esedu. Esedu (essedum), carii, carutia usiora de belu, cu doue rote, usi;

tata la Belgi, la Gali, la Britani.

Esploratoriu (explorator,
lator),

fr.

eclaireur), militarii! care

merge de ob-

serva, de cunosce positiunea neamicului; spionu. Speculatorul (specu-

sinonimu in intielesu omu ce se tramete spre a observa, spre a afla pasurele neamiciloru. Betranii notri aveau una vorba s frumosa, s plcuta s avuta in intielesu spre a esprime nu numai aceste doue intielesure ci chiaru insasi cunoscenti'a, aflarea fcuta prin asemeni tramesi, ba chiaru pre neamiculu prensu seau fugi tu, de la care potea limba : mergea fora straja, fora limba; avendu se iee informatiuni scire s prendiendu limba ; a tramesu se prenda limba ; intielegundu din limbi; s intr'acea d i a adusu limba strafa siese lesi; s nece alta limba a potutu lu fora de unu turcu ranitu greu. Evocatu (evocatus), veteranu alesu care, dup ce s fcuse terminulu, er rechiamatu la miliia ca plinii de esperienti'a armeloru. Evocatiloru se da unu calu s erau in legiune pre acelai petiorn ca s centu:
,

rionii, des

cu atributiuni diverse.

F.

Faciune

(factio),

asociatiune, partitu; legtura,

omeni legai in

scopu de a face una turburare, una scambare de lucrure. Falanga (phalanx), dispositiune militaria, semen cu aceea ce Komanii numiau testudo (testudine) militarii mergea ridicandu de asupra capului scutele lorii unite s suprapuse unulu la altulu, s formandu astu-feliu unu acoperementu contra misililoru neamice. (aestus), inflareas scderea marei, flusu s reEerbere, marea iu
:

flusu, ved. flusu.

Flamura, vedi stegu. accedens), inflarea, micarea regulata a marei spre Flusu (aestus, tiermn; reflusu (decessus, aestus minuens), micarea contraria, scdere

despre tiermu. Fodina(fodina,sectura),

sptura, fosa de unde

Fosa

(fossa),

sptura

in diosu, gropa,

lunga,

se scotu metalele,

mina.

sptura

de alun-

gulu, siantiu.

Fosata
nui locu.

(fossa),

sptura

de alungulu, siantiu, pentru aperarea u-

Frunte (frons), term. mii., partea de inainte fruntea ostei (primum agmen, primi, fr. avant-garde), partea unei oti care merge cea antiu, inainte, in frunte; cei intiu, cei din frunte; faci'a unei oti candu sta, faci'a unu lucru (fr. front). Funda (funda), instrumentu belicu consistendu din una bucata de pele aninat de doue curele si servindu spre a arunca petre, plumbi
;

pratia. Funditoriu (funditor), celu ce arunca cu fund'a.

G.
Generariu (imperator, dux), capnlu a tota otea. Gesa (gaesa), arma de aruncaii ciepusia fcuta tota de feru seau de lemnu ferecatu au intaritu in focu. Glia, (cespes), bucata de pamentu cu erba cu totu, brasda. Glianda (glans), ori ce specia de projectile ce se arunca cu fund'a, pr. c. petre, plumbi, etc. Librilile (librilia) inca erau projectili, nesce petre mari aruncate cu mediloculu unei curele, instrumentu care porta
,

acestasi

nume.

Greulu ostei, ved. temeiu. Gubernatoriu (gubernator), conductorii! alu unei nai, carmaciu.

Ide (idus), ved. calende.

Iernatice, ved. tdbera.

Imol

(a) (immolare), a sacrifica,

a jertfi.

la etatea de teneru, e inca copilu. ncet u (malacia), cuventu vechiu romanescu, lenescea marei. Inclii (a), a otea in mersu (agmen claudere), a fi in urma, la coda; a otea cu carutie s care (aciem rhedis et carris circumdare),

Impuberu (impnber) care inca n'a ajunsu

a se incungiur cu atari lucrurc pentru aperare, pentru a nu fugi. Infirmitate (infirmitas), lipsa de potere, slabitiune. Infirmu (infirmus), ceru ce are infirmitate, slbu.

JL8

Interprete (interpres), celu ce spune ceva din partea cuiva, celu ce espleca cuiva vorbele altuia de alta limba.

Iurede (a) (invidere), a nu vede bene pre cineva, a

fericirea cuiva.

cu ura pentru

J.

Jaculu (jaculum) ved. piu. Judetiu (judicium) vech. cuv. romanescu, fapt'a de a judeca, de a
decide, judecat'a.

Lance (lancea), arma consistendu din unu vervu ascuttu de feru, cu coda lunga de lemnu. Asta (hasta), specia de lance mai lunga, de impunsu, mai scurta de aruncaii; de asemene matar'a (matara) forte
tare
s forte grea, arma propria Galiloru. Largitiune (largitio), mare drnicia.

Lture, ved.

deschisu.

Legatiune (legatio), insarcinare pentru a face ceva, deputatiune, ambasata, solia; ca term. mii., insarcinare ce unu generariu da cuiva ca se fia allu doile dup elu preste unu numeru de oti, preste unu locu, seau ca se fac ceva. Legatu (legatus), celu ce are sarcin'a legatunei in araendoue intielesurele; legatu propretoriu (pro praetor), acelu care in loculu pretoriului, seau sub poterea unui proconsule seau generariu, comanda unu corpu de oste seau una provincia, legatu. Legtura (fascis, fr. fascine), de paie, de vergi, de crengi, pentru a astupa una fosa, pentru a indrept drumulu seau a ndemna

trecerea.

Lege (a) (legere), a spune pre carte, a ceti. Legiune (legio), corpu de oste, care incependu de la trei mie de omeni se totu adause pana la siese mie. Legiunea era impartita in 10 coorti, subimpartita in 30 maniple s preste totu in 60 centurie.
Librile, ved. glianda.

Limba, ved. esploratoriu.

Linia (acies), term. mii., rondu, ordine; direciunea ostiloru dispuse de btaia. Ordinea de btaia indatinata la Eomani era pre trei linie. Lorica (lorica, fr. cuirasse, parapet), peptariu, imbracamentu de pele spre a aper corpul u totu ce adapostesce s apera; la intariture, constructiune de petra seau de pamentu, de scandure seau de erate, ridicata de asupra unui muru, unui valu, spre a se adapost contra misi;

liloru din afora.

Loricula (loricula), lorica construita mai mica.

Lotru

(latro), celu ce face lotria, hotiu.

Lolria(latrocinium), predatiune, rpire, crime comisa in potere

cu

mn'a armata,

hota.

M.
ceta de militari. a cere, a dce se se fac ceva. Mandatu (mandatum, jussus, praeceptum), cerere, insarcinare, prescriptiune, instruciune, ordine. Maniplu (manipulus), ceta de oste din doue centurie.

Mna (manus), mna de ote, Mand (a) (mandare, jubere)

Maniplariu (manipularis), militariu. Marinariu (nauta), celu ce servesce la menarea unei nai. Matara, ved. lance.
fr.

Mersu (iter), drumu ce face cineva rapidu, iute, (iter maximum, marche forcee), cu mai mare rapediune ordinariu (justum iter, fr. marche ordinaire), cam ca totu de-a-una. Militarii romani fceau 20 mile pre d (29 kilom. 63) candu nu aveau sarcine, s 8 mile (11 kilom. 852) candu erau incarcati. Mila (miile), mesura iteneraria de una mie pai, in metri: 1481. 75.
:

Militariu (miles) omu de belu, osteanu. La Komani totu cetatianulu era detoriu a servi in oste dela etatea de 17 ani celu pucinu pana la 50. Misile (missile, telum), orice arma de trasu, de aruncatu, pr. c. sgeta, glianda, pilu, asta, etc; orice arma ofensiva, pr. c. sabia, secure, etc.
,

Morbu (morbus), reu, suferentia a corpului, boia. Morbosu (morbosus, aeger), care sufere de unu morbu, bolnavu.
Municipiu (municipium), la Komani urbe ai carei'a cetatieni se bucurau de drepturele s privilegiele de cetatienia romana, traindu inse

dup

legile s datinele sale.

terni, de fort., constructiune de petra, de lemnu, de pamentu, ridicata in giurulu unui locu spre a aper pre cei din intru

Muru (murus),

de ataculu neamiciloru; valu, ddu. Murale (muralis), de muru, ved. cosaf pilu. Musculu, ved. vinea.

N.
Naie (navis), constructiune pentru transportulu pre apa, vasu, coraNaile la cei vechi erau menate s de velure s de lopeti. Pentru mersulu pre apa erau nai mai mari seau mai mici, cu diverse numiri, pr. c. nai lungi (naves longae) forte asemeni cu galerele de astadi, s proprie pentru lupta aceste aveau doue seau trei rondure de lopate, unulu de asupra altuia, prin midiloculu crora se poteau ndrepta dup
bia.
:

voentia; pror'a loru era armata de ordinariu cu unu ciocu de feru (rostrum), care servi spre a sparge vasele neamice; nai onerarie (naves onerariae), pentru ncrctura s proprie pentru negotiu nai

in una espeditiune pre mare serviau spre a observa pre neamicu, erau mice s usiore, s lustruite verde, pentru ca se pota mai bene a se confunde cu valurele s a scap de vederea neamicului; naiore seau naicule (navicellae, naviculae), nai mici, apoi ca s astadi luntri (luntres) mice vase, menate cu lopa-

speculatorie (naves speculatoriae), cari

s plute (rates), fcute din mpreunarea mai multoru bucati de lemnu formandu una specia de podii pre apa.

tele,

Naviora, naiora, ved. naie. Navigatiune (navigatio), mergere pre apa, plutire. None, ved. calende.

Numu,

ved. sestertiu.

Nuniu
mandat u.

(nuntius), tramesulu cuiva, celu ce aduce una scire, unu

fr.

Nutretiu (pabulum,
fenu, erba, etc.

fourrage), mncare pentru cai, vite; pasiune,

0.

Onerariu ved. naie. Opidu ved. cetate.

Ora, ved. veghia. Oratoriu, (orator), vorbitorii! din partea cuiva, solu. Orbe (orbis), dispostiunea unei oti in forma de cercu, spre a tiene peptu neamiciloru din tote prile; ea corespundea, afora de forma la batalionulu patratu de astadi. Ospe, ospee (hospes), celu ce e primitu s cautatu cu cele de nevoia

de cotra cineva, Ospeta (hospitium), primirea s cutarea unui ospe. La cei vechi dreptu reciprocu de a st unulu la altulu; strinsa legtura intre cei ce se primiau. Ostaticu (obses) persona data de cineva spre asecurare ca se va tiene de una legtura fcuta cu celu cui o da; amanetu, zaloga. Oste (exercitus, copise), cete adunate mpreuna.
"

Pasu (passus), mes. de lungime ecuale cu cinci petiore seau metri, petiorulu avendu 0*2963.
Pedestrime (pedestris exercitus, peditatus
diosu, pedestra.
,

1.4815

fr.

infanterie), oste pre

Pedestru (pedestris, pedes), militariu de pedestrime. Pertinacia (pertinaeia), cerbicia, indereticia. Petioru (pes), ved. pasu. Pilu (pilum), arma de aruncaii s de aperatu, propria Romaniloru;
lance, inse er mai pucinu lungu, mai tare Jacululu (jaculum) er una specie de pilu; ved. lance,

semen cu una

mai greu.

Piue (pinnae, fr.crenaux), crestele unui muru, unei intariture, adeea ptrata din petra, dinlemnu, din erate, dispuse impregiuru de asupra muriloru seau a turnureloru, ast-feiu ca se fia in tre ele unu intervalu regulatu, pre unde se de cu armele fora a fi espusu.
constructiuni de forma

Pluta, ved. naie.

Pluteu seau plutiu (pluteus): 1 imbracamentulu turnuriloru, facutu din table de lemnu; erate, acoperite cu peli receni ude , cu cari erau mbrcate seau acoperite turnurele pentru a adapost pre militarii ce luptau din ele. Pelile ude serviau spre a feri turnurele de foculu ce 2 instrumentu belicu, ved. vinea. neamicii aruncau asupra loru. Portarelu (portorium), cuv. popolariu, ceea ce se da pentru persone

lucrure la trecerea anei pori, unei

margene

vama.

Postu, ved. staiune. Prefectu, alu calariloru (praefectus equitum), term. mii., capu, comandante de calri, elu avea acelai gradu ca s tribunulu militarii!. Presiediu (praesidium), oste insarcinata pentru custodirea, aperarea unui locu, orecaroru lucrure, unei persone; loculu ocupatu de una oste, tabera (ir. garnison, garde, escorte). Analoge in intielesu cu acecustodia (custodia), preveghiare, pasa de aprope, militariu st'a suntu ce preveghiadia (sentinelle); staiune sq&u postu militariu (statio), militari ce stau pentru custodia, mna de oste dispusa spre a da ajutoriu
:

(16. v) (postemil., faction, vedette, corps de reserve); vigilia (vigilia),

custodia preste nopte.

Pretoriu (praetor), mare judectorii! la Rom'a

poterile in

deregutoriu cu tote

una provincia.
:

Primipilu, ved. centurione:

Prioru (pridie), cuv. populariu, diu'a inaintea unei alte dle priorulu sntului George, 22 aprile. Proconsule, ved. consule. Propretoriu (deregutoriu ce guverna una provincia cu poterea de pretoriu; legatu propretoriu, ved. legaii. Prora (prora), partea de din inainte a unei nai. Pupe (puppis), partea de din apoi a unei nai.

R.
Recente (recens), rece, prospetu; oste , netrudita. Reculege seau culese (a se) (colligere se), term. mii., a se aduna eseau in rasi, a se asiedi din nou la locu, dup una grea turburare urm'a unei risipe.
,

Reflusn, ved. flusu.

Rescluratu (rarus), care sta ice, cole; raru, raritu. Ripa (ripa), margenea unui locu afundaii, unui riu; malu. Risipi (a), dispergere, term. mii., a arunca in tote prile pre neamicii luai la fuga.

HI
Risipa (dispersio), aciunea de a risipi pre unu neamicu
:

in risipa

fugir

(dispersi profugerunt).

Rostru, ved. naie.

S.

Sabia (gladius), arma de taiatu sde impuii, avea form'a unui mare pumnariu, dreptu, latu s grosu. Acest'a era arm'a preferit a Komaniloru. Sacerdotiu (sacerdotium), deregutori'a de auguru, preotu insarcinatu a observa sborarea s cantulu paseriloru, s a predice din ele. Sgeta (sagitta), arma ce se arunca cu unu arcu seau cu una alta machina. Sagetariu (sagittarius), militariu care arunca sageti, arcasiu. Sagn seau Sagulu (sagum, sagulum), mantea galica; asemene la militarii romani; ea nu trecea de genuchi. Sarcine (fr. bagages), lucrure ale armatei in generale, carufcie, machine, etc, (impedimenta); lucrure ale fia crui militariu, adec, afora de armele sale, pari pentru intariture, una secure, bucate pentru 15 dle s uneori pentru una luna (sarcinae). Scopelu (scopulus, cautes), stanca in mare. Scorpione (scorpio), ved. tormente. Scutu (scutum,) iustrumentu defensivii, in forma de paralelogramu, portatu la braciulu stangu s servindu a acoperi corpulu; facutu de lemnu egatu cu feru, bulbucatu la medilocu s acoperitu preste totu cu arama; j lungii de patru petiore s latu de doue s diumetate. Elu avea una inve-W litoria spre a Iu aper de ploia s de pulbere. Una alta specia de scutii era de forma rotundu s mai micii, s se numi clypeus. Semnu, (signum, insigne), term. mii., cuventu, aretare pentru unu lucru cuventu de ordine, semnu de btaia (fr. signal du combat); (mot d'ordre), care de ordinariu nu era datu din gura ca adi, ci scrisu
:

pretablitie(tessera),pre cari centurionii

s le

treceau din

diverse ornamente ca premie militari,

:

mna in mna;

pr. c.lantiure

de auru, braciele,

seau de destentiune, pr. c. creste, pene la coifure. Senatu-consultu (senatus-consultum), decretu, decisiune a senatului. Sestertiu (sextertius),c s numulu (numus), banu in valore de 20 bani 200 est. fcu 41 lei, 2000 numi 410 lei. s ceva Sociu (socius), omu egatu cu altulu, aliatu. Solduriu (soldurius), omu egatu cu altulu mai distensu s la vietia
s la

morte; cliente.

Speeukitoriu, ved. esploratoriu.

Speculatoriu-ia, adj. ved. naie.

Staiune, ved. presiediu.

Statn, ved. cetate.

Stegariu (signifer), portatorlulu unui stegu. Stegu, flamura (signum), semnu militariu. Ca atare, alu legiunei era

HI
unaacilae aurustanduin vervulu unei lance in petiores cu aripele intense; alu maniplului, una mna intensa, totu in capetulu junei lance. Vesilulu '(Vexillum) era stegulu unei coorte; totu acestu nume Iu avea una mica
flamura roia, care se punea pre cortulu unui generariu, canclu trebuia a apuca armele. Stegurele serviau nu numai de semne pentru reculegere, dera s de semne pentru micrile in tempulu luptei. Candu batai'aurm din deprtare, ele sta in alu treile rondu; in momentulu candu avea se se fac unu atacu de aprope tare (charge), ele Iu aretau mergundu la antiulu rondu s plecanduse spre neamicu. Ori ce atacu seau resistentia inversiunata spre un'a din coste, in coda seau la frunte, se aret prin direciunea steguriloru. De aci vorb'a a duce, a nainta stegurele (signa inferre), adec, a inaint cu ostile; cu stegurele amenintiandu (infestis signis), tare dandu, seau tienendu peptu neamicului. Stimulu (stimulus), instrumentu de fort., care, ca s tipii s crinii, impedecau apropiarea neamiciloru, inciepandule petiorele; se asemen cu aceea ce Francesii numescu chausse-trappe, ceea ce consiste in unu feru cu mai multe vervure ascutte in forma de stea, ast-feliu ca unu vervu sta totu deauna in susu. Stipendiu (stipendium, fr. solde), bani ce se dau unui militariu pen-

muru, dreptu unui munte, unui muru, seau, sub adapostulu unui munte, unui muru. Subitu-a, (subitus), care se intempla de una data, pre neateptate,
:

tru servitiulu seu, lefa; servitiu militariu, tributu. munte, Sub (sub), vorba conservata in poporu

la polele

pre neprevediute. Suplicatiime (supplicatio), multiamire dieiloru pentru una victoria ctigat; se decernea in urm'a reportului unui generariu victoriosu s
tienea de ordinariu trei dle. In tempulu acestora dle templele erau

fceau ospetie publice s senatulu mergea in corpu de satemplulu lui Jupiteru capitolinu. Cesare avu fericit'a esceptiure a i se decerne cte 15 s 20 di!e de suplicatiuni. apliciu (supplicium), pedepsa corporale, btaia, chinu, ucidere.
deschise, se
crif.c in

T.
Tabera (castra), starea, asiediarea unei oti pre locu; loculu unde sta una oste. Taber'a Komaniloru era de ordinariu de forma ptrata; incungiurata cu fosate s cu valu, de asupra carei-a se infigeau pari penmai mare tria. Ori unde sta, chiaru pentru una nopte, Eomanii si fceau tabera, de unde vene vorb'a primis castris, quintis castris, etc, in anti'a tabera, in a cincea tabera, adec, in anti'a d, in a cincea d de mersu. Una tabera avea patru pori anti'a numita pretoria, cea mai apropiata de cortulu generariului (praetorium) s in partea despre neamici; a doua in partea opusa s numita decumana, unde sta calrii seau servitorii ostei; cte una apoi la celelalte doue laturi. Cutru
:

stodirea flacareia pori er incredentiata de ordinariu uneicoorti. Drumurele taberei erau, optu cinci de alungulu strei de alatulu. Deordinariu
:

ver'a militarii

romani sta sub

corturi; iern'a, in case

delemnu(barace),

acoperite cu paie, adaposture

mai proprie de ctu

corturele contra as-

primei timpului; asiediarea preste ierna, adec iernaticele, ei o numiau hiberna. Tabera navale (navalia seau nautica castra) er unu locu intaritu la tiermu unde sta naile trase la uscata s otea ce le custodia. Taberi (a) (castra ponere, collocare) a se pune, a se asiedi cu tabera, cu otea. Taleutu (talentum), suma, pondu de bani in valore de 5,560 lei. Tcmeinlu, greuiu ostiloru seau ceteloru. vechiu term. mii. romanescu (summa exercitus, sumrcse copiae, fr. le gros de l'armee), partea principale, cea mai mare a unei oti. Temeritate (temeritas), cutediare prea mare, neprudente. Tesauru (tesaurum), venitulu, banii publici, vestiari'a.
Testudiiie (testudo): 1.

machina
s

belica, ved. vinea; 2. tiestu, asiediare

de oste la baterea cetatiloru,

fcea

ast-feliu

militarii se

s in btaie pre campu. Ea se formau in patratu; antiulu rondu din par-

uneori

tea despre impresorati sta in petiore, alu doile s urmatoriele se plecau

progresivu pena la celu din urma, care sta cu unu genuchiu pre pamentu; in acelai tempu fia oare militariu ridica scutulu seu de asupra capului redmandulu pre acele ale veciniloru sei in modu de a forma unu acoperementu spre a i adposti contra misililoru neamice; militarii

naintau ast-feliu pana la intariturele locului impresoratu, seau pana la neamici. Cte una data unu alu doile rondu de militari se suiau pre celu antiu s mergundu pre acesta specia de acoperimentu, poteau ajunge la inaltmea intaritureloru neamice. Atare dispositiune se numi testudo, de la asemenarea ei cu troc'a seau acoperementulu broscei tiestose.

Toga

(toga), vestimentu propriu alu Eomaniloru, largu s fora

ma-

nice s portatu deasupra altui straiu.

belice de aruncaii petre, sageti s Asia er batista (balista), usitata s la impresorare s in btaia pre campu, spre a arunca petre; poterea ei er atta de mare in ctu arunca la mai multu de una suta douedieci pai petre de trei sute libre, s aceste petre erau date cu atat'a tria s rapediune, inctu fcea se sar pinele muriloru, rupeau anghiurele turnurelo.ru s da la pamentu srure de militari. Onagrulu (onager) er totu una specia de una alta macnina, diferi de balista balista; catapuWa (catapulta) prin aceea ca cu ea se arunca misili; Scorpionele (scorpio) arunca mialte projectili.
,

Tormente (tormenta), machine

sili

projectile date cu atari machine,

Tormente se numiau s precumu s funile loru. Ved. vinea, turnu. Tragula (tragula), una specia de pilu, care intrata in corpu, er imposibile a o scote fora de a nu rupe bucat'a unde intrase. Tribuna (suggestus), inaltiatur'a de pamentu seau de scandure, pre

mai

scurte de ctu pilulu s petre mari.

i21
cave se sue acelu ce are se
litari.

vorbeasc unei adunare de poporu, de mi-

Comandanii romani aveau ca una datoria, inainte de inceperea luptei, a tiene ciwentu militarii om, afora de unu casu neasteptatu. Atare tribuna servi pentru acesta.

alu plebei, deregutoriu avendu sarciu'a de a Tribuuu (tribuuus), militariu seau alu militar Hor u, aper pre poporu contra nobilimei; capu, comandante de militari. In una legiune erau siese tribuni. Tuba (tuba), instrumentu de musica consistendu din unu. tub u lungu s totu mai largu spre gura, trompeta; in oste servi spre a da semnulu; pentru acest'a erincaunu altu instrumentu rotatu, buciuma seau bucina (buccina) seau cornulu (cornu). Tinuiii (tumultus), turburare, uetu ; ridicarea cu armele, ataculu neasteptatu din partea unui poporu. Turbura (a), (perturbare), vechiu ter. mii. romanescu, a pune n nerenduiela, in desordine. Turm'a (turma), unu numeru orecare de animali la unu locu de scadronu. aci una ceta de calri prin alusiune la turm'a ciloru loru Turuu (turris), machina belica, usitata la impresorarea cetatiloru; era fcuta de lemnu, cu mai multe rondure, micata pre rote s acoTurnurele avea adese in perita pre din afora cu pei seau scandure. rondulu de diosu arieti pentru baterea s deremarea muriloru impresorati, in celelalte rondure s de asupra sta militari de aruncau cu misilile asupra impresoratiloru; apoi in unulu din rondurele superiori era unu podu, care intendendu-se punea pre impresoratori in comunicatiune cu cetatea. Una atare machina, cu care se ataca de una data din tote rondurele, era oper'a cea mai strlucita a artei militarie a celoru vechi; o numiau supunetoriulu cetatiloru. Tur nure aveau s naile(14.III), s le usitau s cei impresorati (40.V.), un'a pentru a se adapost contra misililoru neamiciloru, s alu doile spre a sta in unu locu mai superiore pentru ca cu mai mare ndemnare se dee cu armele.

U.
Urbe, ved.
cetete.

Yalu (valum)
scote din

inaltiatura de

pamentu , fcuta din

tieren'a ce se

una

fosata, s servindu pentru aperarea unui locu.

licide seau alte lucrure; naie,

Vasu (vas, cupa, navis), vasu pentru

ved. naie.

Veghia (vigilia), impartitura a noptei. Du'a Komanii o impartiau in douesprediece ore (horae); anti'a ora incependu la 6 demaneti'a;
noptea o impartiau in patru veghie anti'a incependu dup apusulu sorelui, a trei'a dup mediulu noptei. La a patra ora din d nsemna dera la 10 ore de demanetia ale nostre la unsprediece ore din d,
,

cinci

tr'a vegliia, la trei

s

noue ore dup amed, la a pademanetia seau dup mediulu noptei. Durata oreloru a veghieloru era mai lunga seau mai scurta dup cumu du'as nop-

dnpa amedi;

la a dou'a veghia, la

tea erau

mai mari. Velu (velum), pans'a unei naie.

Vesilu, ved. stegu.

Victima (victima), animale de sacrifieatu. jertfa.

Vigile (vigil), care preveghieza, militariu care sta in vigilia.
Vigilia, ved. presiediu.

Vinea (vinea.

fr.

mantelet), instrumentu belicu

sub adapostulu
si

c-

ruia impresoratorii se apropiau de una cetate spre ai sapa s

derem

murii. Vinea era lunga de 16 pet. larga de optu

construita din

inalta de siepte;

lemnu usioru cu unu acoperementu

de impresorati,
s

tare spre a resiste

la petrele aruncate

spre a le feri de a lua focu. Erau dejordinariu

acoperita cu pei receni seau ude mai multe unite in frunte

s formau una specia de galeria mobile. Unu altu adapostu pentru acelai scopu, de forma diumetate cercularia construitu din scandure strinsu unite imbracatu erasi cu pei receni seau ude s standu pre rote, se numi pluteu (pluteus); deca acestu instrumentu se misc pre valetuci (cilindri), se numi musculu (musculus). Testudinm era de asemene unu acoperimentu, semenandu cu alu broscei tiestose si avendu in ea unu ariete cu care se btea murii neamiciloru. Diferenti'a intre aceste instrumente s intre tormente era, ca aceste serviau spre a arunca misile, era celelalte spre a se pote apropia de muri s a i derem.
,

NB. Multe cuvente

ci

se voru crede de prisosu puse in acesta Notitia

veda ca pentru multe nu avemu nevoia de strine, candu cele curatu romanesci nu ni lipsescu: pedestrime, de es; in locu de infanteria, calarime in locu de cavaleria etc, era altele, de lipsa, inse curatu romanesce, spre a fi mai usiora lectur'a
eu le
scrisu, unele ca se se

am

pentru

mu ^i-

OCT -l

PIETATEA ACADEMICA ROMANA

da co a esitu de sub
tipariu
si

se afla

depuse

la casariulu

So-

Icademice Romane, d. Demetriu Iarcu, Bucuresci, Strat'a Pen^unauuui No. 12. urmatoriele opuri Annalile Societatei, tomu I, coprendiendu desbaterile si lucrrii e So:

cietateiin sessiunileannilorul867,

1868 si 1869, cupretiul de lei noui 4. Annalile Societatei, tomii II, coprendiendu vietia si activitatea lui G. Sincai, cu lei noui 2. Annalile Societatei, tomu III, coprendiendu desbaterile si lucrrile

din sessiunea annului 1870,

nici, actele

cum

si

un studiu asupra poetid ui A. Do-

si Cuza, etc, cu pretiul de lei nuoi 2. Annalile Sociotatii, tomu IT, coprindiendu desbaterile si lucrrile Societatei din sessiunea annului 1871, cumu si un studiuassupra vietiei

de donatiune oile lui

Zappa

lui

de

G. Lazaru, cu una imagine a nemoritoriului romnnu,pre pretiulu noui 2, 50 bani. Graramaticalimbei romane, partea analitica, deTim. Cipariu, membru alu Societatei Academice, cu pretiullu de Jei noui 5. Operele lui Corneliu Tacitu, tradusse de repausatulu Gabriel Munteami, membru alu Societatei Academice, cu pretiullu de lei nuoi 6.
lei

DICTIONARIULU LIMBEI ROMANE

Din dictionariulu
10
fascicule.
si

Glossariulu limbei romane, a esitu pino

acumu

Pretiulu opului intregu de una suta colle este de lei 40, din cari 20 pltii inainte, ero restulu candu va esi jumetate din opu. Domnii collectanti de abonamente la acestu opu, primeseu unu beneficiu

de 10/o pentru desfacerea unui'nuraevu de 10 essemplarie, de 15 o pentru desfacerea unui numeru de 50 essemplarie, de 20 o pentru desfacerea unui

Numele

numeru de 100 essemplarie. Collectanti, cumu si allu abonatiloru, oagin'a din urma a copertei unora din fascicule.
d-loru

se vor tipri

LIBRARY OF

CONGRESS

003 073 314 9