GRIGORE URECHE

LEToPISETUL TARI I MoLDovEl

Prefald, Tabel cronologic, :.

Referinle critice qi Glosar

de
DAN HORIA MAZILU :''

Editura MondoRO
 CUPRINS

Prefag .....1
LETOPISETUL renlr rraOlnov"L o" cAr.tp s au
DESCALECAT TARA SI DE CURSUL ANILOR
SI DE VtrATA DOMMLOR CAREA SCRIE DE LA
DRAGOS VODA PANA LA ARON VODA . . . , .7

Tabelcronologic.. .....155
Referinpcritice .......156
Glosar . . .169

t80
 Mulqi scriitori au nevoit de au scris rAndull si povdstoa
{[161or, de au ldsat izvod pX urm[, qi bune Ei
r6le, s[ rflmAie
ieciorilor nepo{ilor,
qi si le fie de inv[!6turi, despre2 cdle rdle s[
s[ fsreasci sd s[
qi socoteascd, iar dupre c61e bune s[ urm6ze3 qi
s5 sd inv6{e gi s[ si indrept6ze' $i pentru ac6ia, rnili de la al{ii
chizmindu Ei insemn0nd qi pre scurtu scriind, adecd qi rlposatul
Gligorie Urdchea ce au fost vornic mars, cu multd nevoinld
cetind clrfile Ei izvoadele ;i ale noastre 9i c61e striine, art aflat
cap qi incep[turas moEilor, de unde au izvor$t in [ar[ gi s-au
inmui{it qi s-au l[qit, ca s[ nu sI inndce a toate ![rdie anii trecu{i
qi si nu sl Etie ce s-au lucrat, sI s[ asdmene fier[lor qi
dobitoacelor celor mute qi f[rd minte. Pre acdia urmAnd qi
chizm6nd, m6car c[ sI afll gi de allii semnate lucrurile l5rii
Moldovii, apucatu-s-au gi dumnealui de au scris incepitura Ei
adaosul, mai apoi qi sclderea care s[ vdde c[ au venit in zilele
noastre, dupd cum au fbst intdiu ![rAi Ei pflmdntului nostru
Mol<lovei. C[ cum se tAmplfl de sArgu de adaoge povoiul apei qi
iariq de sdrgu scade qi s[ ?mpu7ineaz6, aEa s-au adaos qi
Moldova, carea mai apoi de alte ldri s-au descdlecat, de s-au de
sargu l[1it Ei fnrn zilbavi au indireptatu.
Acdstea cercdnd cu nevoin{[ vornicul Ur6che, scrie de zice
cE ,onu numai ldtopiselul nostm, ce Ei cir,ti streine au cercat6, ca
si putem afla adevlrul, ca s[ nu mi aJlu scriitoriu de cuvinte
deqarte, ce de dreptate, cd ldtopiselul nostru cel moldovenescu

I au scris rdndal - au relatat faptele in succesiune.

2
tlespre - de.
3
a unna de pre - a lua exemPlu"
a Cuvinte pe care Simion Daicdlul le repro<luce in vorbire indirecti.
5 cap
;i incepdrurd - trrigine.
6
,,Letopisetul moltlovenesc", utilizat de Crigore Urtche.
a$a de pre scurt scrie,c[ nici de viafa domnilor, carii au fost
toati cArma, nu al6ge, necum lucrurile denl[untru si aleag[ gi
pre scurt scriind gi insemn0nd de la inceput pdndla domniia lui
Pltru vodd $chiopull ;i s-au stinsu, cd de aciia fnainte n-au mai
scris nimenea p[n[ la Aron vod6. Nici ieste a sd mira, c[ scri-
itorii noqtri n-au avut de unde strOnge c[rfi, c[ scriitorii dentdiu
n-au aflat scrisori, ca de niqte oameni neaqdzaTi Ei nem6rrrici,
mai mult proEti decit sd Etie carte. Ce qi ei ce au scris, mai mult
den basne qi den povegti ce au auzit unul de la altul. Iar scriso-
rile striinilor mai pe largu Ei de agiunsu scriu, carii au fost
fierbin{i gi rAvnitori, nu numai a sale si scrie ce gi cdle striine s[
insemn6ze. Si de acolo multe luund qi lipindu de ale noastre,
potrivindu vr6rnea qi anii, de au scris acest ldtopisef, carile de
pre in multe locuri de nu si va fi Ei nemerit, gAndescu c[ cela ce
va Ii in[eleptu nu va vinui, ci de nu poate de multe ori omul sX
spuie aqa pre cale tot pre rdndu, cela ce v6de cu ochii sIi qi multe
zrnintdqte, de au spune mai mult, au mai putin, dari lucruri vechi
gi de demult, de s-au rlsuflat atAta vr6me de ani? Ci eu, pe cum
am aflat, a$a am ardtat."
(srMroN DASCALUL)2
Dupi acdia gi eu care s6nt lntre cei picitogi, Simeon Dascal apucatu-m-am
qi eu pre urma a tuturora a scrie acdste poveqti, ce intr-inse spune cursttl alilor
gi viiala domnilor, vhzAndu qi cunoscAnd cd scriitorii cei mai de demult care au
fost insimndnd acdste lucruri ce au trecut Ei s-au sfirqit si pre urma lor alqii nu
vor si si apuce; vlzAnd noi aceasta cI si pXr{sdste aceastd inslmnare,
socotit-am ca si nu lisim acestl lucnr nesdvdrsit gi s[ nu sI insemn6ze inainte,
carele mai nainte de al$i au fost inceputd pre rAnd fusemnatu, pXni la domni-
ia lui Vasilie vodd, ca si nu ne zicd cronicarii altora limbi c-am murit si noi cu
scriitorii cei dinceput, sau cd doard sdntem neinvi{at. Ci cu ajutoriul de la
Dumnezeu, lntdi m-am apucat a scrie ce au pizmit qi ce au lnsemnat al1ri.
Pentru ac6ia, g6ndindu si socotind de la inim[ ca si pociu afla cu adevirat
acest lucru, sd fie deplin, adunat-am izvoade pre rAnd de i-am impreunat. $i
I Petru
$chiopul, domn aI Moldqvei intre iunie 1574 - noiembrie 1577, ianuarie 1578 -
noiembrie 1579, septembrie 1582 - august 1,591.
2 Cu litere mici sunt tipdrite interpol5rile stabilite de P.P. Panaitescu. lntre paranteze se
dau numele interpolatorilor.
l0
citind izvoade pre rdnd, aflat-am qi acest izvod, carele l-au scris Urdche vor-
nicul qi deaca l-au citit, l-am socotit cI ieste scris adevlr, lnsd mai mult din
cdrlile streinilor decAt din izvoadele noastre. cd numai cAt tinde povegtile mai
largri qi de agiuns qi mai deschis, iar semnele sau tocm6lele gi lucruri cdte s-au
Ilcut in tar5, nu le arati toate, ci poate fi ci n-au qtiut de toate cronicariul cel
lesesc s[ le: scrie. Iar l6topisegul nosuu nu tinde poveqtile, cb scrie mai pre
scnrt, insi le lnsemneaze toaate pre rdnd. Micar cd vorrricul Ur6che au scris
mai sus cd ldtopisdtul cel moldovenesc scrie pdnd la domniia lui Peffu vodi
Schiopul si ddcii s-au stAns, iar eu, adun6nd izvoade de limba noastr6, aflat-am
izvod denceput, cam pre scurti vrdme qi toate pre rAnd insimnAnd, pHn[ la
domniia lui Vasilie vodl
Pentru ac6ia, deaca am vdzut cla lipsesc poveqtile qi cursul anilor din
l6topise{ul cel leqesc, am lipit dintre-ale noastre izvoade, carele am aflat c5-s
adevlr si am adus poveqtile la l6topisiprl cel leqesc, carea la locul siu, carele
toate mai nainte si vor arita, caresi la locurile sale qi toate pre rind chizmind
qi insimnAnd, am izvodit din toate izvoadele intr-ttn loc qi am fbcut unul dis[-
vdrsit, de care lucru cu mare nevoinl^5 am silit s[ nu rirmAie nimic nesi-mnat'
Prddosloviia descdlicdrii a ldrii Moldovei
dincepwtul ei. Carea ieste tnsemnatd de
Urdche vornicul din l4toPisetrul
cel latinescu iz,voditd.
Vor unii Moldovei sh-i zicd cb au chiemat-o Sqitia, sau
Schithiar, pre limba sloveneasc5. Ce S{itia coprinde loc mult, nu
nurnai al nostru, ce fnchide qi Ardealul qi fara Munteneasci qi
cAmpii preste Nistru, de coprinde o pafie mare $i de Tara
Leqasci. Chiematu-o-au unii qi Flachia, ce scriu ldtopiselile
latineqti, pre numele hatmanului rdmlenescu2 ce l-au chiemat
Flacus3, carile au bltut r[zboiu cu s{itii pre ac6ste locuri si
schimb0ndu-s[ qi schimosindu-si numelo, din Flachia i-au zis
Vlahiia. Ce noi acesta nume nu-l priimim, nici-l putem da [[rdi
noastre Moldovei, ci Te-rii Munteneqti, cb ei nu vor s[ disparf[,
s[ facd doao gdri, ci scriu cI au fbstu tot un loc si o !ar[ ,si noi
afl5m cI Moldova s-au disc[licat mai pe uffne, iar munt6nii mai
S6da sau Schithia, adici Scilia (Iat. Sc'-thia,
1
$. Skythia)
z rdmlenescu (adj.) - roman.
3 Generalul mman Flaccus.
11

dint[i, m[cari cd s-au tras de la un izvod, muntdnii 1nt6i,
moldov6nii mai pre urmI, de pdstorii nemerit, c[ umbldndu pIs-
torii de ld Ardeal, ce s[ chiiami Maramorog, in munli cu
dobitoacile, au dat de o hiarfl ce s[ chiamd buor qi dupb multi
goani ce o au gonit-o prin munqi cu duldi, o au scos la gesul apei
Moldovei. Acolea fiindu si hiara obosit[, au ucis-o la locul unde
sechiam[ acum Buor6niil, daca s-au disc[licat sat. Si hierul15rii
sau pec6tei cap de buor sd fnsemneazfl. $i cdqeaoa cu care au
gonit fiara ac1ia aa crdpat, pre carea o au chiemat-o Molda, iar[
apei de pre numele ce[61ii Moldii, i-au zis Molda, sau cumu-i zic
unii, Moldova. Ajijderea Ei {6rii, dipre numele apei i-au pus
numele Moldova.
:.,,i..
1r,.,"
(MrsArL cAr,ucAnul)
Scriu alte istorii pentru tara noastri a Moldovei, cum au stbtut pustie 600
de ai, trec6nd impirl1iia slivitului qi put6micului Traian irnplrat, carelo sd
cunoscll sdmnele puterii 1ui pe unde au tras troian preste multe {iri qi preste
aceastd gari, trec6ndd oqtile lui preste cAmpi qi preste ape. AtAtia ai s-au aflat
pustie, pdn' in vremea ce au vrut milostivul Dumnedzdu a nu l5sarea acestfi
pdmAnt fbr' de oameni. Ce cu voia sfinlii sale, indemndndrs[ o samd de ficiori
de domni den domniile ce au lbst pre ac6le vremi la RAm qi cu oamenii lor den
Maramuriq, viind preste mrurgii ungureqti qi preste muntii 6rai Moldovei,
v6ndndu heri, s5lbatece pdn'au ieqit la apa ce-i dzice Moldoa, gonind un dzim-
bru, carele,!4u qi dobdnditu la un sat ce sfl chiami Buorenii, pre aceia ap6.
S-au pus acgi ape numele Moldova, pre numele unii lanci ce s-au inecatu
tntr-acea ail4,. ce o au chemat pre q6nc5 Molda qi pre numele ei si dzice acmu
siitlthl, Miildova, pdn'ast5dzi. Iegindu la loc fiumos qi deqchis, socotindu cu
tolii c6-illoc buir de hrani qi plbcAndu-le tunlror, s-au lntorsu inapoi iarhqi in
Maram.uriq E-qu.lcos oamenii lor toli intr-aceasti gar[.
1
Bnorenii, sat?n linutul Sucevei.
t2
I
Pentrw limbtt rutastrd molcloveneascd
Aqijderea qi limba noasffA din multe limbi ieste adunatX Ei ne
ieste amestecat graiul nostru cu al vecinilor de prinprejur,
m[car[ ci de la RAm2 ne tragem, qi cu ale lor cuvinte ni-s
arnestecate. Cum spune Ei la prddosloviia ldtopise{ului celui
moldovenescu de toate pre rflndu: ce fiindu fara mai de apoi ca
la o slobozie3, de prinprejur venindu Ei disc[licAndu, din limbile
lor s-au amestecat a noastr[: de la r6m16ni, cdle ce zicem latinl,
p6ine, ei zic panis, carne, ei zic cato, gilina, ei zictr galenaa,
^rnuieria,
mulier, f[mdia, feminas, p[rinte, pater6, al nostru, nos-
ter qi altile multe din limba latineascfl, c[ de ne-am socoti pre amb-
runiul, toate cuvintile le-am fn{elege' AEijderea qi de la frdnci7,
noi zicem cal, ei zic cavals, de la greci straste, ei zic stafas, de la
l6Ei prag, ei zic prog, de la turci, m-am cdsltorit, de la s0rbi cra-
catifi qi altile multe ca acdstea din toate limbile, carile nu le
putem s6le insemnXm toate. $i pentru aceasta s[ cunoaqte c[ cq4
nu-i discili call, lan de oameni a ilzaIi.; aEa nici legile, nici
tocmeala {5rii pre obicde bune nu-s legate, ci toati direptatea au
l[sat pre acel mai mare, ca sd o judece Ei ce i-au p[rut lui, ori
bine, ori rdu, acdia au fost l6ge, de unde au luat qi voie aqa mare
qi vArf. Deci cumu-i voia domnului, le cautd s[ le plac[ tuturor,
ori cu folos, ori cu paguba !fuii, care obicdi pln5 astbdzi tr[ieqte.
De rdsipirea ldrdi dentdi
Afl[-sh aceast[ fard s5 fie fostfr lbcuit,si allii intr-insa mai nainte
de noi, de unde cetiflle tirii sd cunoscu ci-i lucru frf,ncoscue, de au
1 Limba romdnd volbitd in Moldova.
2
Rdm, numele slav al Romei.
3
Sloltozie, sat de coloniqti care se bucutau de anumite privilegii.
a Lat. gallina.
5 Rom. .fdneie (femeie) vine din lat. .familia.
6 Rom. pdrinte vine din lal. pdrens, -tis.
? Nume dat popoarelor romanice din Europa de apus.
si ital. cavallo, vin din lar. caballus.
8 Rom. cal, ca
e
frArLcescu - romanic occidental sau italian.
13
l5cuit o;tile Rdmului si au iernatu de multe ori, bdtdndu-sI une-
ori cu slitii sau tltarii, uniori cu Bosnal gi cu Rumele2 qi la perEi
trec6ndu. Ce fiindu in calea riot6li1or gi stropgindu oqtile, care
de multe ori s[ fdcea rizboaie pre acesta loc, cum inci s6mnile
arutil, caile le vedem multe pretitindirile: movili mari qi mici gi
$anfuri pre Nistru, pre Prut, prin codri, n.au mai putut suferi, ce
s-au rdsipit qi s-au pustiit.
(SIMION DASCALUL)
De izvodirea moldav€nilor,
de unde au venit tntr-aciste locuri
Scrie l6topisequl cel ungurescu cd oarecdndu pre ac6ste locuri au fostn
,
ldcuind t5tarii. Mai plodindu-s[ Si inmultindu-si Ei l[tindu-s5, s-au tinsu de au
trecut qi preste munte, la Ardeal. Si impingdndu pe unguri din ocinile sale, n-au
mai putut sufbri, ce singur LaslSu craiul ungurescu, cari-i zic filosof-, s-au scu-
lat'de s-au dus la imp[ratul RAmului, de q-au cerqut oaste intru ajutoriu impro-
tiva vrljmaqilor sii. Ce lmp[ratul Rflmului alt ajutoriu nu i-au fbglduit, ce i-au
dat rdspunsu intr-acesta chip, de i-au zis: ,,Eu sdntu jurat, cdndi am stitut la
impir6$e, om de sabiia mea gi de judequl mieu sI nu moari. Pentru acrlia
oameni rii s-au fXcut ?n {ara mea qi cAte temnite am, toate sintu pline de ddnqii
gi nu mai am ce le face, ci {i-i voi da fie, si faci izbAndd cu ddnsii gi eu s5-mi
curdgescu lara de d6nqii. Iari in lara mea sd nn-i mai aduci, cb 1i-iu diruiescu
;ie." Si de sdrgu invap de-i str6nseri pre toti la un loc de pretitinderile qi i-au
insemnatu pre to[i, de i-au arsu imprejurul capului de le-au pArjolit pfuul ca
unor tAlhari, cu un hier arsu, care semnu trIieqte qi pini astlzi tn {ara Moldovei
qi la Maramoroq, de s[ cevluisscu oamenii prejw cap. Ddcii Lasldu craiu, daca
au luat acel ajutoriu tilhirescu de la implratul R6mului, au silit la Tara
Ungureascd qi d6cii pre cAslegile Niscutului3, cu toatd put6rea sa s-alr apucat
de titari a-i bate qi a-i goni, de i-au trecut munte in ceasta parte pre la Rodna,
pre care cale qi sdmne prin stinci de piatri in doao locuri se afl[ fbcute de
Laslbu craiul. Si aqa gonindu-i prin mun{i, scos-au qi pre aceqti titari, carii au
fostu llcuitori la Moldova, de i-au trecut apa Sirdtiului. Acolea LaslSu craiu ce
se chiamh leqaqte Stanislav, stAndu in lirmurile apei, au strigat ungurdqte:
,,Sirdtem, sir6tem", ce sd zice rumdndqte, place-mi, place-mi, sau cum ai zice
I Bosnia.
2 Rumelia.
3 NAvutul - Clflciunul
t4
pre limba noastr5: ,,Asa-mi place, aqa". Mai apoi, daca s-au discilicat (ar6'
dupi cuvdntul craiului, ce au zis, sir6tern, au pus nume apei Sirdtiul. $i dupn
multd goanS ce au gonit pre tiltaA i-au gonit gi i-au trecut preste Nistru, la
CrAmu, unde qi pdni ast[zi trdiescu, de acolo s-au intorsu Lasldu crai lnddritq
cu mare laudl qi bimin{5. Si sosindu la scaunul sdu in zioa de lisatul secului,
cerqutu-q-au blagoslovenie de la vl5dicii sdi, sh-l lase trei zile s[ se veseleasch
cu doamni-sa qi cu boierii sii. Si aga l-au blagoslovit, de au l5saf sec martj, cu
toati curtea sa, care obiceai si {ne la ldgea lor qi p[ni astizi, de las[ sec margi'
Ce aceasti poveste a lui Lasliu crai ce spune c[ au gonit pre cegti titari nu
a-o scos UrdchL vornicnl, din l6topisdlul cel lesescu, ci eu Simeori Dascalul o
amn izvodit din ldtopisllul cel unguresc, care poveste o am socotit pre sdmne
ce arati, cE poate fi adevlrath.
D e dis c dl icatwl M aramo ro $ ului
Lasldu craiut ungurescu dupd izbAndd cu noroc ce au l6cut, de rdsipi pre
cei titari si si aEezX la scaunul siu, sf[tuitu-s-au cu boierii sXi, ce vor face cu
acei tAlhari ce-i adusX intr-ajutoriu de la impiratul RAmului, cu carii mare
izbdndi ficusd, de rbsipise put6rea acelor tdtari; cd si le dea loc qi ocine in {ard,
nu suferiia cei de loc si de mosie, ungurii, vizdndu-i ci sdnt nigte oameni r[i
qi ucigagi, socotindu cI de sd vor plodi qi sE vor inmulqi, ei sb vor intlri qi
c6ndai si nu li si prilejeascd vreoprice cu d6ngii, sd nu pali mai rdu decdt cn
titarii, mai apoi nu le fie a piierde si criiia. Ce le-au ales loc pustii si s5l-
sX
batec, ingrEdit cu mund penpreju, intre Tara kgascd qi intre Tara Ungureascd,
unde sE chiami acum Maramoroqul. Acolo i-au dus de le-au impirtit hotari gi
ocine qi locuri de sate qi tdrguri qi i-au nemiEit pre to[, adecd slugi crdeqti, unde
si plnd astdzi tr[iescu la Maramorog.
Pentru discdlicatul ldrii al doilea rdntl
Dupi risipa ![rii dint[i, cum spune mai sus cA s-au pustiit de
nevoia o$tilor lui Flac hatmanul rAmlenescu (sau cum spune
l6topiselul cel ungurescti de Lasldu craiul ungurescri, cAndu au rdsipit t5tarii
dintr-ac6ste locuri, de au rlmas locul pustiu)l mai apoi, dup[ multd
vr6me, cum spune mai sus, cAndu pistorii din munli unguresti'
pogorandu dupd vdnat au nemerit la apa Moldovei, locriri desfl-
tate cu c6mpi degchiEi, cu ape cur5toare, cu p[duri d6se, qi
I Adiugiri ale 1ui Simion Dascdlul.
15
 indrflgind locul, au tras pre ai sli de la Mararnoroq gi pre al{ii au
indemnat, de au disc5licat intdi supt munte, mai apoi ad[ogAn-
dy;s[ qi crescdnclu inainte, nu numai apa Moldovei, ce nici
Sir6tiul nu i-au hotdr0t, ce s-au intinsu pdnd la Nistu Ei pdn[ la
mare: Nici rizboaie mai f[cea ca sd-Ei apere ta.ra gi plmintul s[u
de c[tri s{iti qi gotthil qi di cbtr[ alli vecini qi limbi ce era pin-
prejur. Ce avindu purt[toriu domnii 1or carii r[dicasi dentru
sine, fn Tara LeEasc[2 de multe ori au intrat qi mult[ prad[ Ei
izbdnd1 au frcut, din cflmpi t5tarii i-au scos. (ci dup6 mulr[ r[sipi
ce i-au fost gonit pre tdtari oarecdnd di pre acdste locuri Lasl[u, craiul ungures.
cu, iarlqi au fost inceput a si tinde la cAmpi).3
AEijderea Ei munt6nilor nu numai nevoie Ei groazd le f[ciia,
ce Ei domniile schimba Ei pre cine vrea ei, primiia; pre arddleni
nu-i lisa s[ sd odihneasc5, ci pururea le f[cea nevoie Ei cetXfi
cdteva le luas[ qi le lipiia cltr[ {ara Moldovei, carile toate mai
inainte la locurile sale sI vor ar5ta. Mai apoi qi turcii carii sI
vedea c4 ca o negur[ toatl lumea acoperea, rilzboaie minunate au
ficut de multe ori i-au qi biruit, mai apoi de o au qi supus supt
giugul lor, de multe ori i-au asudat, rocoqindu-se qi nu f[r5 multd
moarte Ei pagubd in oameni, p[n[ o aEilza.
Predosktvie a litopiseyului moldovenescu ce tntr-tnsa
spune cd ieste frcutd lara dzn doaa limbi, de rumkni
$i de rwsi, de care lucru sd cunoa$te cd ;i phn' astdzi
ieste lara giumrttate de rusi a ;i giumdtate de rurnhni
Ce accasl"l povdste nu sI afld insfmnatd de Uriche vornicul, iar cu n-am
vrut sd las nici acbasti sd nu pomenescri, socotind ci cum am adus aminte de
altele; ca si nu i6mde nici aceasta neinsimnati.
rll;Scrie Ia ldtopiselul cel rnoldovenescu, la predoslovie, de zice ci deaca an
ucis'acei vdnitori acel buor,.intorcdndu-se inapoi, vlzind locuri desfState, an
t goxhi
- ga1t, ,-
) - Polonia.
lara I-e,sascd
3 Addugiri ale lui Simion Dascilul.
a Rus, ru.si
- ucrainean.
16
luat pre cAmpi intr-o parte gi au nemerit la locul unde acum tdrgul Suc6vei.
Acolo aminosindu-le fum de foc qi fiind tocul despre ap[, cu pidrre m5nuntl,
au pogorAt pre mirodeniia firmului la locul unde ieste acum mdndstirea
Eqcanei. Acolea pre acelaq loc au glsit o priseacd cu stupi gi un mogneag
bltren, de prisiciriia stupii, de semin{ie att fost rus qi l-au chiemat Eqco. Pre
carele deaca l-au iritrebat van6torii, ce omu-i si den ce qard ieste, el au spus.ch
ieste nrs den Tara trgascl. Agijderea $i penffu loc l-au fnffebat, ce loc ieste
acesta Ei de ce stipf;n ascultb? Efco au zis: ieste un loc pustiiu gi firi stipdn,
ile-l domnescu fierile si pashrile si si tinde locul in gios, pin in DunEre, iar in
sus pdn'in Nistr"u, de sd hotlragte cu Tara Irqasc6, qi ieste loc foarte bun de
hran[. inlelegdnd vanetorii acest cuvAnt, au sdrguit la Maramorbg, de s-au tras
oamenii sii inh-aceastl parte qi pre al.tii au indemnat, de au deschlecat intli
supt munte qi s-au lilit pre Moldova in gios. Iar Ialco prisecarird, deaca au inqe-
les de descllecarea maramordq6nilor, indatd s-au dus Ei el in Jara Leqascd, de
au dus r-usi mul1i qi i-au descilecat pre apa Sucevei in sus Ei pre Siretiu despre
Botoqiani. Si aqa de s6rgu s-au liqit rumdnii in gios qi nrsii in sus.
(MrsAIL CAr-UCAnUl)
$i s-au plinit toate locurile intr-aceasti 6ri de oameni, den munte phn' in
Nistrr.r si in gios pin' unde di Dundrea ?n Vidov qi pXn' in Cetaatea Albi qi
Chiliia qi Renii qi Nistrul in sus pdni mai sus de Cemiuti, unde sI imprer-rnl
cu hotanrl TirAi I-eqegti qi pre Ceremuq.
(SIMION DASCATUI)
Aqijderea qi tdrgul Baia scrie ch l-au descllecat niEte sasi ce au fbst olari;
aEijderea si Suceava scrie ci o au descdlecat niqte cojocari ungurdgti, ce sd chi-
ami pre limba lor suci, iar Sirceava pre limba ungureasci si chiam[ Cojoclrie.
Asa ?ntr-acesta chip si afli s[ fie fost discbhcarea qirii Moldovei.
, (MrsArL cAr-ucAnul)
Aflatu-s-au intr-aceasti tara Ei cetlti f[cute mai de demulttr de ianovedzil:
cetaatea in tArgul Sucdvii Ei cetaatea la Hotin si Cetatea Alb[ qi Cetaatea Chilii
qi Cetaatea Neamqului gi Cetatea Noa5, Romimul, ce i s-au surpat pdm6ntul
s-au chdzut cetaatea.
I Genovezi
t7
 Dinceputul domniilor
vri leatul 6867 <1359> 1
lntr-acei pistori ce au nemeritu locul acesta, fosp-au ;i
Dragoq, carile au venitu de la Maramorog, carile si vediia si mai
de cinste gi mai de folos decdtu tofi, pre carile cu to{ii l-au pus
mai mare qi purtdtoriu 1or.
(MrsArL cAr-ucAnur)
Si daci l-au pus domnu, luarl pildd de pre capul acei hiar[ ndsilnice, dzim-
brul, ce scriem mai sus c[ l-au vdnat gi pusdrd de au fEcut peciate {irAi
Moldovei, de trdieste pbn intr-acdste vremi in mdnule cui alege Dumnedzdlr a
hire domnu firdi, de trSieqte pdn' asti&i, de si pune pre chr1i, ce poronc6qte
domnul de tocmdle gi de aqedzbri ldcuitorilor si de ascultat c[rora vor si faci
strdmbltigi intre licuitori, iar celora ce nu asculti, de certare mare...
Si daca au domnitu doi ani, au muritu.
Si-ntr-acea incepiturd a fost domniia ca o cdpitlnie2.
Pre acesta semnu dint6iaqi datb ce se ar[tl domniia ffuA trai,
sd putea cunoaqte ce nu va fi a;ezarea bun5 intre domniia
Moldovei, ce cum fu pre scurtu viiafa domnului dint5i, aEa gi
domnii ce vor fi inainte, ad6sea s[ vor schimba si intre domniia
Moldovei multl neaqezare va fi.
Pre urma lui Drago.s vodI, au stltut la domnie fiiu-siu, Sas
vod[ qi au {inut domniia 4 ani si au murit.
Dup[ moartea lui Sas vod[, au linut domniia fiiu-siu, Lalco
vodb 8 ani.
Pre urrna lui La,tco vod[ au domnit Bogdan vod6 6 ani.
Dupd domniia lui Bogdan vodi au domnit P[tru vod[,
ficiorul lui Mugatu, 16 ani.
Dup[,dAnsul au domnitu frati-s[u, Roman vod6, trei ani.
1 intre paranteze asoulite sunt notafi anii erei noastre (<le la Nar;terea lui Hristos)-
2
Completare a lui Misail CilugErul.
t8
(AXINTE URICARIUL)
Samod6rjetul, stip6nitoriu qbr6i de la plaiuri qi p5nd la mare.
Si acesta au ficut tdrgul Romanul pre numclc lui, precum mbrturiseste la
uricul lui, carile si afld la m6ndstirea Potrata.
.
Iarb pre urma lui Roman vodl au st5tut la domnie $tefan
vod[, carile au avutu doi feciori, Stefan qi P[tru, Ei au domnitu
7 ani.Iard ce sl va fi lucratu in zilile'acestor domni, nu sd afld
scris nimica, catu au domnitu ei 46 de ani. Cunoaqti-se cd au
fostu neaqezali qi de cur0ndu, de n-au avut cine scrie, nici
vecinii, carii nimica n-au ldsatu neinsemriatu, n-au qtiut de
dAnqii sI scrie.
De tnsemnarea anilor
insemnarea anilor a scriitorilor noqtri nu s[ tocm6qte cu a
streinilor, cd l6topise(ul nostru scrie cd au fostu vd leatul 6867
<1359>, cAndu au stltut domn Dragoq vod[, iarl ldtopiseful
streinilor scrie ci au fost 5867 ?n zilile acestui Stefan vod[ ce
scriern mai sus. Iari ce si va fi trecut inapoi nu sI afl[ insemnat
de streini, cunoaEti-s[ c5 cum nu si afl[ de scriitorii noqtri
insemnat viiafa domnilor qi lucrurile lor, aqa si vd leatul, cAndai
s[ nu fie smintitu, iard de au ;i insemnatu, nu au $tiut ce au scris.
Iar ldtopise{ul leqescu putem cunoaqte c[ poate fi mai adevdratu,
c[ fiindu oameni aqeza\i mai de demultu gi cronicarii lor
neavAndu alte trebi, ce numai v[ leatul pdziia qi niqte lucruri
mari ca acdstea pdzlia qi socotiia, s[ nu rimde ceva neinsemnat,
pentru ca sE nu Ie zicd vecinii lor di prinprejur c[ au fostu
adormi,ti sau neinvdfa{i qi nesklbltufi cu istoriia. Pentru ac6ia Ei
pre acesta lucru putem cunoaEte cI ei cum au infeles de desc5li-
carea \drai noastre qi de lucrurile domnilor indat[ s-au apucat de
au insemnatu toate pre rAndu si ale noastre s,i ale lor. pentru
ac€ia ei scriu ci au fostu v[ leatul la domniia lui Stefan Vod[,
6867 <1359>.
19