TH{E{

udoaddbyStefg0
9uecrria
a 6efig

be eornpungn
Edilia a 3-a, reviznitd

Redactor:Aul r\,4a
or
DTP:CamenDianaMateescu

Dessierea
ClPaBiblioteciiNalionslea Rom6niei
PENEs,
MARCELA
penes.
Buori de a s<riecompuneri/Marcela
.
Ed.a 3 a' Bucurqi: Ar.misPint.2013
|SBN
978-973-679-951-8
372.464

rsBN978-973-679-951-8
Copyrigttt
6 2013Aramispdnts.r.l.toatedreprunte
rezervate
AramisPrints,r.l.. Rdaclia
sisediulsocial:
B-dulMetalurgiei
nr 46-56,cod041933,sector4,
Bucuresti,
O.P82 - C.p38
tel:(021)
461.08.1
0/14l1
5; fax:(021
) 461.08.09/]
9.
e-mail:office@edituraaramis.ro;
office@meqapress.ro
mentuldesfacere:
tet:(021)46Lo8.oit2lI j/t6;
Pepgl
lax:(071)
46|.08.09/19;
E-marl:
deifacere@editJrdaramis
fo
Tiparitla MEGApress
holdings
s.a.

Lui Alexandnt Si celorla.lli ;colqri ,

compuneri bogate in idei precum albele
Si bldndeleninsori ...

(1 4lfost odardo pan6.dar nu una obilnuita.A fost o

\_-,,'U pand-demult.pe wemeac6trdse scriacu oana.nu
cu penila.
Panaaceea
sunteusi amvenitdin lumeamea.pentru
tine. Am scris multe qi $tiu multe... $tiu ci orice qcolarigi
doreftesd scriecelemai frumoasecompuneri.E o marebucurie
sd $tii cd e$tiascultatcu pldcerede colegi saucd, atuncicard iti
cite$ti compunerea,nu se aude niciun fognet de caiet. Toatd
lumeaascultd.Cuvintelecurg lin, ca apaceaneobositi, cu care
abiade seing6ni goaptelev6ntului 9i fblfiitul mltdsoaseloraripi.
Dar, ca sdajungi sdpoli gdsilocul cuvintelor,cunoscandu_le
bine infelesurile (sensurile),sd incercdm sd g6sim impreund
drumul carene va ducespreminunataLUME A COMPUNERILOR.
increde-tein rnine, sunt o pdetendde nddejcle!gi ca si-1i
dovedescacestlucru,mai intdi, i1i voi incredintao taind.Ascultd!
Eu suntceacarel-a ajutatpe cel mai marepoetromen,Mihai
Eminescu,se scrieneuitatelesaleveNun.
pdsdrele
,,Somnoroase
Pe la cuiburi se adund,
Seascundin rdmurele,
Noaptebund!"
$i tot eu l-am ajutatpe Ion Creangasi povesteascidespre
Nici. dar 5i pe Mihail Sadoveanu
sd scriedespreduduiaLizuca
saupe Ernil Gdrleanusd-li ddruiascdintampllri Din lumeacelor
care nu cuyAntd.

Cite$te, penhu inceput, din aceastdcafie, peripeJiile unui

gdnddcel.Citeqte incd o dati, urmdrind cu toatd atenlia povestirea,astfel inc6t si-mi poli rEspunde,la sfer$it,la intebdri.
. Daci Ji-apldcutqi de ce?
. Ce li-a pldcutmai mult?

Gdnddcelul
venisepe lume. nici el nu-pi d.ideaseama.S-a
Q*m
-{3 Lrezitca dintr-unsomnqi parcderade cdndprnmdnrul.
Nu simJisenici durere,nici bucurie. $i mult igi muncisegdndul:
cum rdsdrise gi al cui era? Mic cAt un fir de linte, migca
picioruiele fraged 9i ocolea,pe de margini, frunzigoaracare-l
addpostise.intr-o zi incercd o pomire lduntricd; iegi de sub
umbra ricoroasi qi d.ddubuzna afard, in ploaia de lumin6.
Atunci rimasepe loc, orbit de atatasbAlucire.incerulcu incetul
ii veni inima la loc. [...] Ce adAncAialbastru sedezveleacerul!
$i ce minune! Cu ochi$orii lui mirunfi, cit niqte lir de colb,
il cuprindeainffeg. Iar in mijlocul tiriei albastre, un bulgire de
aur aprinsaruncavdpdi.
Tresdri.Era el, era altul? Picioruqelenu mai erau ale lui de
scdnteiauaga?$i mai eraimbricat in aur! Cdci gi trupugorullui,
pe caxe$i-1vedeapentru intiia oard, scdnteia.Nu cumva era o
firlmifd de lumini inchegat5, riticiti pe pdmdnt?gi, ca o adeverire, pe firina neegri trupul arunca o tumini dulce. Fdrd
indoiald, de acolo cdzuse.acolo trebuia sd se intoaxcd.Dax ce
depirtare! $i cum sd ajungd?Priyi in sus; qi atunci, deasupra
cdpgorului,zdri lujerul unui crin ce seridica agade lnalt, cd paxcd
floareadin vdrfigi deschideapa.harulchiar dedesubtulbulgirului
de aur, s6-i culeagdrazele.fn mintea lui igi injghebdplanul. Sb

sesuiepe lder ln sus,sdmearg6,sdmeaxga$i sdmeargdpandin

v64 qi, de acolo, la bulgdrul de aur, din care credea cd se
desfdcuse.
(Emil GdrleanuDin lumeatcelor care nu cuyAnt\
Acest fragmentliterar poatefi asemdnatcu o compunere.
E adevdrat,textul a fost creatde un scriitor - omul carescrie
pentru noi, cititorii. Dacd scrie poezii, il numirn qi poet, iar rlac!
scrie pove$ti,povestiri, ii putem spuneqi povestitor.
$i tu poji redractacompuneridin ce in ce mai frumoase.Ca
toli scriitorii care au fost, mai intdi, qcolari ca qi tine -, iJi poli
insugi o exprimarealeasb.
Te vdd adeseori,in orele de compunere,cA nu-! gesefti
cuvintele;nu gtii desprece sb scrii Ei nu qtii cum sd incepi; nu ai
cwajul sd-Jicite$ti limba romandpentru cd nu e$ti convins cd ai
scrisbine ... si mulle asemenea
mici necazuri.

CD TREBUM SA CIJNOA$TEM DESPRT,

SCRIEREAUNOR COMPT]NERJ
L Citind mult vei izbuti!
Lectura te va ajuta si intelegi regulile unei compuneri.Prin
lecfiud ili vei imbogdJivocabularul cu unele cuvinte noi gi vei
invbla cum sd amjezi acestecuvinte in propozilii, astfel incdt
ceeace ai scris s6-fi placi cu adevdrat.
Noteazd tn caietul vocebular toste cuvintele necunoscute
pe care le inftlneQti in lecturi; explicdJe cu ajutorul unui
diclionan
. InvaJd sd povesteqti folosind cuvinte simple, dar bine
rdnduite,sprea fi inleles.
Sd incercdm un mic exerciliu. Dezvolti urmitoarea propoziFe:..lnserareatrece". Scrienouapropo./ilje.

Citellede mulLe
ori propozitia.
VezidacAai agezat
bineroate
cuvinlele.
Incearcd
sdIeschirnbiloculgi vezidacie maibinealt_
fel. RdmAila forma careiJi place cel mai mult.
Iate cum a dezvoltat aceastd propozilie poetul George
Topirceanu,autorul cunoscutelorRazsodlj.
,,Inserareqnutd trece furisotdprin ptidure...
. Citind versurile, parcd.vezi o fiinJd furi96ndu-se,in tecere,
prin pddure.
Dar tu etti abia la inceput de drum. Exemplele date te pot
.
aluta sd intelegi c6.t de frumos se pot rAndui cuvintele in
propozitie.
Lecturq esteun modelpermanent din csre poli invdlq cum
sd scril
2..Vei putea scrie frumos, adeviral ti convingitor
numar despre ceea ce cuno$ti
Foarte imporlant este sb observi, cu toatd atentia,tot ce se
alla in jurul rru: gaze.flori.pomi.case,strdzi,oaminietc.si tot
ce se intimplA in juul rdu: ploaia.jocul, cdnteculprisareielor.
susurulapei.rdsdritulsoarelui,inflorireapomilor.cadereafrun_
zelor.intoarcerea
pAsirilor,zrimberulflorilor ...
Observdnd,vei puteq poyesti mai bine gi mai ason
Iati cum inldli$eazd marele scriitor Mihail Sadoveanuun
colt din natur5,pe carenu-l puteazugrdvi atdt de bine, dacbnu
l-ar fi observatcu toatdatentia.

La drum
Cobordrd prin livezi, unde adiau miresme calde de
cimbriqorqi ceard.Gaxdudfoarteinalte de nuiele, cu streasinade
spini.seridicaula dreapra5i la sr6nga.$i sdlcii birnine,cu forme
ciudatei$i miqcaudomol pleteleargintii.Lizucagtiac6 sdlciile
asteasunt oameniqi dihdnii infepeni{i din veacuri de o lrajd. Le
privea cu sfiald qi le ascultacum ofteazdqi cum goptesc.

Drumul celor doi tovardgi mai intirzie o weme l6ngd o

adunare liniftiti de gAnginii mirunte qi ro$ii punctate cu
negru.
- Patrocle,acestea-s
vacile-Domnului,zisefetila.
$tiu, dar haide sd mergem,cd acuqiasfinlegtesoarele,
dspunse c6trelu1.
Mergem,Patrocle,nu te supdra.Uite, pe coastade dincolo
se vede dumbrava.Acugi ajungem.
Era in juru-le tdcere Si singurdtate;pi-o lumini dulce se
crnea printre crengile silciilor. Parcb intrase in tinutul unui
basm... Deasupra,
departeseplecacerul albastru spredumbravd, curgdrtdca o ap6; gi-o impirdteasdpajuri plutea pe talazul
acela,cu aripileneclintite.
Mihail Sadoveanu.
Dumbravaminunatd.)

3. Las$-tlim&gin{getlnchipulree)sSrboercl
Compunereanu-|i cere numai sd observi qi sd redai realitatea;ea \Tea se-! $i inchipui ceeace nu este,daxpoatefi, chiar
gi numai in imaginafiata.
Inventeaz5!Inventeazdur joc interesant,gdse$teun cuvant
nou prin combinarea unor silabe, gdsegteun rdspuns mai
neaqteptat,cautd o altd solulie de rezolvare a unui exerciliu,
gdndegte{epi imagineazd-Ji
cum ar fi clasata peste10, 100de
ani? Dar gcoala?Dar oraqul?Nu te gandi tot timpul la ce e Si ce
nu e posibil;ceeace astdzipareimposibil,m6ine,poatedeveni
realitate.

Glndeqte-tela mllnet
Sd incercdmcetevaexercitii-joc de imaginatie.
'.t:

O scrisoare desenstd
ir scriebuniciisale.Fratelesiu. Ardrei.nu gtie
1-/onel
A$aca el ii lrimire
LV incd sa scrie.dar 5lie sd deseneze.
bunicii saleo scrisoare
desenatd.
Ce crezi tu cd a vrut el s6-i trarsmitd?

,.,:::i
a
ts\.\----+^{

l%)

\6"0P

&fl)

.ft
-.:/

-4Stq -1

-W.4
b*,{
qao

/A\

/n
/

S#@@

+
I

Scurti poyeste
Eu ili spun trei cuyinte cu ajutorul cdrora tu vei incerca sd
realizezi o scurtd.poveste,
Cuvintele ar puteafr: Ecolar,furioasi, curili.
IatA ti o scurtApoveste,alcdtuitdcu ajutonrl acestorcuvinte:
,,Ionel nu e acasd.Lucrurile din ghiozdanul gcolarului se
cearti, fiecaregdndinddespresine c6 e mai important.Cerneala
furioasi sevarsepe caiete.Caietelese sperie.Vine o z6n6qi le
curifi. Lucrurile seimpacd.."
Se pot face legdturi intre cele mai diferite cuvinte. Cu c6t
cuyintele sunt mai indepdrtate,cu atet legdturile suntmai interesante.
O variantd mai simpld, pentru inceput, ar fi aceea de a
alcdtui, cu cele trei cuvinte date, trei propozitii care si aibd o
legiturd de inteles.
Sbludmcuvintele:tren, vribiuli, nai.

Iatd qi textul alcdtuit de un pcolar:

,,Treceun tren. Pe tren esteo wdbiul6. Ea ascultdun cdldtor
carecAnti la nai."
Ceva extraordinar!
Eu iti pun intrebarea:C poate face un bob de griu? Tu iti
imaginezi ceva neobignuit, extuaodinar.Exemplu: Un bob de
grau poate crette mare, mare, mare, dincolo de nori. $i a$a,
poli continuamica poveste,ardtard ce i se mai poate intampla
bobului de gr6u.

Cevace nu s-amai intempht

Eu spunnumeleunui lucru saual uaei fiinJeqi tu spune
despreel ceva ce nu s-a mai intampht. Exemplu: arsal - Ursul
a zburat, luAndu-sela intrecere cu un avion. Ursul a cettigat
lntrcerea. Saa mingea - Mingea s-a transformat lntr-un
balon uriaq. Cevanevizut mi finea de a. S-aini[at pani la
nori qi mai sus.Abia ziream pimantul etc.
Amesteci silabele
Amestecdadsilabele vei obline fel de fel de cuvinte care
existdsaunu existd.Alege-lpe cel care-Jiplacemai mult. Cevei
denumicu el?
re-du-p6
mu-ne-co
pd-re-du
ne-co-mu
re-pd-du
ne-mu-co
du-p6-re
co-ne-mu
pd-du-reetc.
co-mu-neetc.
Ce face?
Eu te intreb ce faceun lucru sauo fiin16.Cautdrdsprmsurile
celemai diverse.Estede apreciatrdspursulcel mai deosebit,mai
nea$teptat,mai interesant.

- Ceface norul?
- Trece,aleargd,fuge, vine,pldnge.
Ceface pddurea?
Cre$te,infl oreste, cAnfi .
- Ceface ttdntul?
Sufld, bate,aleargd, adie, cdntd,Sopte;te,poyesteSte.

Cuvintul interzis
Voi anunJade la inceput cuvantul interzis. Apoi voi pune
intrebdri. in rdspunsurinu trebuie sd rostesti acest cuvant. Vei
cdutaalte cuvinte carevor puteainlocui cuv6nhrlcu pricina, ftrd
a schimbainlelesul propoziJiei.
Si spunem ci este interzis cuvdntul ,,iama,,. Iatd. cireva
intrebdri gi rdspunsuriposibile.
- in ce anotimpestelunadecembne?
- in aaotimpul cu zdpad.d.
- tn ce anoltmpvtDeMogCr6cinn?
- In anotimpul alb.
- Care estecel mai ftiguros anotimp?
- Arotimpul carevine dupi toamad.
In ce anotimppdsirile celdtoaresuntplecate?
- In anotimpul in carenu mai au ce m6nca.
in ce anotimpvine Anul Nou?
- In anotimpulcolindelor(etc.)

Imagineazi-fici eqti...
lmparle diferite roluri colegilor tdi. Ei trebuiesdsecomporte
asemenealucrurilor saufiinlelor pe carele reprezinti, imagin6nd
o convorbire.
in reluareajocului lasd-i pe colegi sd-gi aleagdsinguri
_
roludle de interpretat.
Sb ludm cdtevaexemplede dialoguri alcbtuite de qcolari ca
tine.

Caibul Si rdndanica

av
dndunicddragd, de ce
-)<-L,
e$tiaqaneliniqtite?
- Cum si nu md nelinigtesc,cind
md a$teaptd
un drumatatde lung...
- Nu pleca!Nu mb ldsasingurl
- E frig. Iama e aproape.
- i1i voi trineaddpost,sd nu simji
vdntulcel rece.
- Dar m6ncarea?Pbmdntul va fi
inghelat.Voi muri de foame.
- Nu pleca.Voi rugape copiii cei
buni sd-{ipresarefidmihrd. Rdmai!
- Dar vor plecatoatesurorilemele.

TrebuiesApleccuele.A$teapt6-me.
Voireveni1aprim6var6.
(etc.)

Soarele Si ghiocelul

/'v
- \JU unuleSoare,trimire-mi
o razdcaresd topeascd
zdpadadin
jurul meu!
- Inoaravol rtmtte pnma raTaa
acesteiprimdveri.penrrua mdngdia
gingaqultiu clopoJel.
- llr mrxlumesc,soare:
vorIn orl
gi voi strdluci pentru bucuria oamenilor.
.Voi incdlzipimdnlulsdapardyi
somta.vioreaua
zambile.
9i veseleLe

Wad fepeS gi holal

g(P-"*iro*t,

I-adomaitorul
VladJepeqa fostadusun

Domnitorul: Cum de ai inclriznit s6 furi?

Holul: N-am crezut cd fapta mea e atdt de gravi .. .
Domnitorul: Te voi pedepsicu tragereain feap6!
Hoful: Iertare,Doamne,nu voi mai flra in viafa mea!
Dornnitorul: Am hotfuet!
Povestitorul:Aga em \4ad Tepeg,neindudtor cu cei r6i.
Alte pe$onaje caxepot fr interpretate:ScufiJaRoqieqi lupul,
ursul gi lulpea, pomul $i ultima frunzd,ddicina qi tulpina, norul
qi floarea,Mihai Viteazu Si Sina.npa$a,creionul qi guma,ziua
6i
noaptea,celepatru arotimpuri, stejarul9i ghinda,pdm6.nteanul
gi
ma4ianul etc.
Sd se cauteintdi cuvinte potrivite ca rimd.
Giseqte al doilea vers!
*CiJeluqul meu frumos

*Floricica din fereastrd

*Norul vine l6ngd soare

sToarcem6ta fdrd ldnd

*Fulgii caduqor,uqor

*Ghioceigi viorele

*Un cocogmare,lilos

*Vine ursu-ncetiqor
*in pidurea de stejar

xDoi copii s-auintdlnit

*Robolelul meu ar l,rea

*Am o gumd.gi-un creion

*Suflavanhr-n
remurele
*A venit la mine-o zAai

4. Cuvinteqi propozitii
Compunereaesteo zidire. Cdrdmizile se adundin randuri 9i
inalti zidul, a$acum cuvintele se adundin propozilii. Rdndurile

sunt trainic legate unele de altele, aga cum propozijiile sunt

legateprin inteles,continua.ndu-se
una pe alta.
inh-o propozilie cuvintele au o anumitd ordine. C6nd
alcituiegti fiecare propozilie, trebuie s6 cauli locul hecdrui
cuvdnt:unde std el mai bine, unde sepotrivegte,cu cine sepoate
invecina.Schimbdndlocul cuvintelor,observdmcareformi de
alcdtuirea propoziliei esteceamai buna.O propozilie poateavea
mai multe feluri de aranjarea cuvintelor.
Deci nu putem alcdtui o compunerefird a Sti sd onlondm
cuvintele Xnpropozilie ti apoi propoziliile Xntert
. Ordoneazdcuvintele in propozilii:
* strdlucagte,
bolta,pe, soarele,albastrd;
- desprind,frunzele, se,ruginii, ugor,de, pe, ramuri;
- las5,se,spre,asfintit,soarele,ugor;
- repede,meu,merge,spre,colegul,9coal6;
- mi, mama,multe,lnvafd,folositoare,lucruri;
- se,cine,scoal6,depaxte,
de, dimineatd,ajunge;
- carul, mic, ristoamd, buturuga,mare;
- muqc6,latrd,care,cainele,nu,
- dimineala,de,ziua,se,bund,cunoa$te;
- prinde,cu. pisica,clopolei,nu, goricei;
- fapte, se, omul, ounoagte,dupd;
- s-a,sacul,dus,mare,cu, pomut,la, liudat;
* merge,nu, ulciod, api, la, de,ori, multe;
- suprafafd,ca, iese,adevbrul,la, untdelemnul;
- pe, Idsa,meine,nu, poli, ce,azi, face;
- m6ine, fi.ua,cine, un, azi, fi.ri, bou, un, va, ou;
- iepuri,doi, cine,dupd,fuge,prinde,nici unul,nu;
- duce,muncitor, de, omul, p6ine, nu, dor
. Ordoneazdcuvintele in propozifii,
alcdtuiegteun text si
gaseste-iun titlu potrivit.

Ionel,rolie, cu, sejoacd,o minge;

cu, o, putere,love$te;
in, geamul,se,opre$te,mingea,vecinului;
ce, pare,ii, rdu.
. Ordoneazi propoziliile in text. De un titlu potrivit textului.
il urmdreain fiecare zi.
Alexandru pi \4ad s-audus in pddure.
intr-o zi a dispdrut.
Langdun arboreau gdsitun arici.
L-au dus in grddinalor
Aveacorpulca un ghemcu ace.
Penbu e ordona propo4iliile in turt 6au cuvintele in
ptopozilie) procedezi sstfel: citetti totul; stqbiletti ordinea,
numerotAnd: veifici ordinea, opoi scrii,

5. Despn insnqiri
Fiinlele, lucrurile, fenomenelenaturii au diverseinsuqiri:
a. Iizice
- formd (rotund, lunguief)
mdrime (mare,mic)
culoare(roqu,albastru)
- gust (acru, dulce, amar)
- miros (aromat,imbhtdtor)
b. suflete$ti
- milos,bltud, bun,duiosg.a.
O fiiuJd, un lucru, un lenomen pot aveamai multe insuqiri:
codrii - deqi, adanci,nestrdbdtuti;oamenii - buni, harnici, pricepuli.
Cuvintele carc ara.tdinsuqirile sunt adjctive. Adjectivel
sunt cuvint de sirbitoare. Datoriti lor exprimareaestemai
precisi.mai plicuti. mai limpede.

Adjectivele pot sta dupd sau inaintea substartivelor: floare

mendri $i frumoasi, mendra gi frumoasafloare,ceralbastru
gi senin,albastrul gi seninulcer
Adjectir.ul di precizie 9i frumusetecompunerii,agacum florile dau culoaregi mireasmdcdmpului inverzit. Sd ldsdmadjectilul si seprezinte singur.
SuntADJECTIV, curdnrce are
Mtrrime, form6, gust, culoare.
Fac ghiocelul argintat
Pe cdmpullmprimivirat.
Laleauarotie o cant
Pe-ntinsul,verdele pdmert.
Facnorul alb gi trecitor
$i soarelestrilucitor,
Rotunsul mdr, gustos,din pom
Culesde lnfeleptul om.
Am strai ales,de sirbatori,
Pe undeftec eu, semdnflori.
Chiar SUBSTANTIVUL, frate-meu
Md cheamdsd-l ajut mereu.
$i nu lipsescdin adunare,
Ca sd impart la fiecarc,
O insugire,doud,trei.. .
Sunt bun 9i darnic, dragii mei!
Istet dorit $i inyntiv
Eu sunt frumosul ADJECTM
. ExerciJii
a) Gisegtec6t mai multe insugiri pentru substantiveledate.
zdpad6:pufoasd,argintie, moqle,sclipitoare
pddure:

om:
floare:
b) CompleteazdpropoziJiiledate.
C6mpia ...........................
se desfhgoard
p6n6 departe.
Soarele.....................
aparedeodatd.
Razelelui ......................
tes
dantele.........................
. Pdsdri
ipi iral;Atril_
urile ..........,,..........,.....
. O adiere
se slmteuneon.
Mireasmaflorilor..
ajungepani departe.
c) Gdsegteinsu$iri pentru cele doudpersonaje.
Fdt-Frumos
Zmeul

d) Aseamdndsaucompar6.
alb cafdina, zdpada,spuma,varul
negruca
aunu ca
bln ca
inalt ca
$lret ca
lacom ca
e) Gdseqteinsugiri opuse.
cer intunecatpdm6ntuscat
picuri deqi om slncer
Scolaxordonatvrdbii gurege
barbd albd
vant putemic f) Dubleazi insugirile.
vdi inguste;i qdAnci

munti inalti gi

lnsuqire

Denumireaei

Actiune

frumos

frumusefe

a infrumusefa

blard

bldrrdele

aimblinzi

bun
rotund
inalt
curat
r9ce

dulce

rugr u
h) Scde insuqiri pohivite

&

stIdlucitor

aunu
rotund
vesel
SespunecuvAntsauvorbi. Expresii:om de cuvdnt(carciqi
fine promisiunea), cuydnt de onoare (gromisiune, asigurare),

schimb cle cuyinte (discutie, ceattd),pe drept cuv nt

$rc bwd,
dreptate).
6. Expresii poetice
Urmdreqteun fragmentdin compunerea,,Ninge,,.
A. Fulgii u$ori qi atbi ca florile de cireq se joac6 prin
vizduhul ca cenu$a,apoi selas6pe pimantul somnoros.Jocul
stelulelor sclipitoar md amele$te.Un pomipor cafeniu sla
adunat,pe bratl rci, podoabe argintii. CeilalJipomi din
grddind s-au invdluit in dantele albe, cerclate. Norii suri au
ciptuqitbolta posomoreti.
,,Fulgiialbi qi uqori,';,,stelufele
sclipitoare,.;
,pdmantulsom_
noros"; ,,dantele albe, cercelate,.; ,,norii suri,.;
,,bolta
posomorate"- toate sunt expresii potice.
La fel sunt$i comparatiile:,,fulgii albi ca florile de cire6.,,
,,vdzduhca cenuga".Tot in acestfragmentvedem ci pomiqorul
are brale aa gi un om. El igi adunbpe brale ,podoabe argintii.,.
IatA dar cd pomiqorul se poartd ca o fiinjd. $i atunci cand atri_
buim lucrurilor insugiri qi purtdri omene$ti,spunemc6 folosim
expresii poetice. Cu ajutorul acestorexpresii, propoziliile devin
mai limpezi qi mai bogate.
Sdvedemcum a.rfi texhrl ,,Ninge.,fZri acesteexpresii.
B, Fulgii vin din vdzduh qi cad pe pdm6nt.Cdderealor md
amele$te.
Un pomi$oresteacoperitcu zdpadd.Ceilaltipomi sunt
9i ei la fel. Norii au acoperitbolta.
. Comparaceledoudfragmente(A B). Spune
caredintre
si
ele te face sd vezi mai bine momentulpetuecut,sd inJelegimai
bine frumuse{ealui?
. Subliniazd.expresiilepoeticedin ftagmentul care
umeaz6.

Vor besc undeleArgeSului

e limpedegi rdcoroasi.Pesletot domneiteo
ffi^apIea
^\-/ I liniite care te indeamnala visare.Numai Argegul.
cdlitor fdrd odihnb,trecehiulind pe spintecdturavdilor qi undele
lui vorbesc intruna, cdnd mai tare, chnd mai incet. Vorbesc
undelelui de mdxetiaqi frumuseteaNegoiului, din coapsacdruia
au izvorat, de codrii lui degi, addnci, nesfdbdtuti, unde fiarele
ged thrd fi:ictr toldnite-n luminiguri g-ascu1t.6
ca omul cantecul
privighetorii, unde mugchiul e moale ca pema de puf, 9i
izvoarelealbe ca spumalaptelui 9i brazii a6ade inalli cdli cade
cdciula din cap cAndstai qi te uifi in vdrful lor Vorbescundele
Argeguluide shdgniciastAacilorde la Chei, pe care 1e-abiruit qi
ldsatin urmd.ca pe ni$te cetdli ddrdpd.nate,
vorbescde comorile
pbmdntului acestuia ingrdqat de sdngele atator viteji, de
mdndreleaplaiurilor, de rodnicia pdgunilorgi holdelor pe carele
scald6,de turmelepe care le-au adipat, de chiotele ciobanilor gi
de tirrguirea dulce a doinelor pe care le-au ascultatcu drag in
lunga qi zbuciumatalor cdldtorie.
(Alexandru Vlahutd,
Romdniapitoreascd)

7. Desprecepofi scrie?
Eqti in vacaaJd9i ai wea sd scrii o compunere,dar desprece
arume se scrii? Nimic nu-fi vine in gdnd qi renunji. Uneori qi la
Scoali eqti ldsat sd-ti alegi singur un subiect. NuJ gbsegti.Te
frdmdnJi9i timpul trece.Esteoareatat de greu sdgdsegtisubiecte
pentru compuneriletale?
Hai sd ne gdndim impreund! Ce-ai zice sd pomim de la
redareaunor intampliri de la gcoali (din ore, din recreaJii,din
drumul p6nd la qcoali), de la joc, din familie, plimbdri, vizite,
excursii, lecturi. Am putea povesti ceva desprepdpu$ata sau
despreo alti jucdrie, inchipuindu-necd gi ea poatevorbi gi cd a

venit la tine dintr-o lume a juciriilor. Cum o fi in lumeaaceea?

O povestepoate aveagi avionul tdu gi macarauaqi maginateleghidatl $i trenulelul.
Dar despreo conversajiecu MoS Criciun ce-ai zice?La fel
po{i conversagi cu anul, cu fiicele lui, anotimpurile, cu ziua, cu
vftrtul.
$i mugcatadin fereastd ili poatpovesti multe, clacdadmili
cd eavede gi audetot, ce-ti rccunoa$teglasul,cd sepoateintrista
9i bucuraca 9i tine.
Mai ai in junrl tdu: creionul, stiloul, caietul, cartea, ghiozdanul, cilimara, masa d scris . .. despretoate se poate spune
cAteceva.Suntobiectedin preajmata. incearcdsdle asculliqi ai
sdvezi c6te lucruri interesantevei afla!
Dar despremama, tata, bunicii, frafii, prietnii, doamna
invilitoare n-ai puteasd scrii? $i cdten-ai aveade spusdespre
ei! ... E ca gi cdndle-ai desenachipurile, intr-un fel, numai cd in
compunereii vei zugrdvi folosindu-tede cuvinte. $i nu uita sdte
referi gi la unele fapte gi inl6mpl6ri legatede firea lor
Se pot scrie compuneridespreanimale: clinele cl credincios, calul cel mandru, pisica cea lingutitoar, cocoqulcel
vitaz, vulpea cea vicleani, veverita rolcati, ursul morocinos, ariciul lepos etc. Observbcu atenJieanimalul desprecare
vrei sdpoveste$ti,ordoneaza-tiobservaliile,red6-1eprin cuvinte
qi idei potrivite.
Privegtepe fereastrdun colf din gridini, fi o plimbare prin
livada bunicilor, pe strada ta, prin parc saupddure,prin orag
sau prin sat, dimineafa sau seara. Prive$te cu interes totul.
Privegte gizele mirunte care au qi ele viala lor, sau admird
muntle cel smtr.Despretoatepoli scrie cateceva.
Dar norul cel alb cum a ajunsnor?incearcdsd-i gdsegtio
poveste.Dar fulgul d nea cum a ajuns in palma ta? incearch
s6-ti imaginezi clrumullui.
Dar rlndunica cum a ajunsla cuibul ei?
Dar pidurea ce spuneoare?

Dar hiinuta ta?Dar ghetele?Daxbanca?Daxizvorul?Dax

frunza aceeardmasdsingurdperam?
Ce pofi spuaedespreculoareaalb[? Despreun drum,
despreun ora$ nmaivizut,despreoameniialtor plante,
desprelocuri pe careai vra si le vezi $i s-arputeasdexiste,
despreo invenlieextraordinarila carevisezi,despreun prietenrobot,despre
masinile,drumurilSiorapelevlltorului .. .
despre
... despre
.,.
Nu uita ci poli si-f imaginezidrumwi,cdldtorii,intdmpldri,
orice!Vrei sd ajungipe o planeti necunoscutd?
Cu gdndulpoli
ajungeoricdnd.Vrei sdai o navdcosmici?ln imaginatia
ta, ea
poateexista$i oueapoli facecilitorii extraordinare.
ln gAnd,totul esteposlbil.
Nbscocette,
cauld,imagineaze-li
qi toate acesteganduri
adur6-lein compunerile
tale.

Nu aita!
Compunereana tnseamndnumai ceedce este,ci
gi ceeace vaJi sau ar putea sdfre, sau ai wed sdJie,
. Pune-tisingurintrebfui.incearcd
si gdse$ti
dspunsuricare
sd fie numai ale tale. Iati numai odtevadinfte nenumdratele
lntrebiri carepot fi punctuldeplecarepentruo compunere.
Deceestezipadaalbd?........,.............
De celnfloresopomii?
Decezdmbesc
oamenii?
De ce suntcopiiimici?
De ce aupomii frunze?
De ce apunesoarele?
De ce cdnttroamenii?
De cesusurdizvorul?
Deceesterogumacul?
De ce sunt bitr6ni bunicii?

De ce estenoapte?
De ce copiii preferdjocul?
De ce suntgi oamenirdi?
De ce zboardpdsarile?

. Am prlmit o scrlsoarede la toamnll

1. Peste. . . cu v6rflrri sure.
2. A cdzttt.,, rece.
3. inserarea... trece.
4. Furiqatd... pddure.
5. Sedesprinde
largun... .
6. ... ti monoton.

2
.r

8. Fiecarecompunereareun tltlu
Titlul unei compunedpoate s6-!i fie sugeratsautrebuie sil
gese$titu.
Atunci cdnd ai un titlu, dupd care va hebui sd lucrezi compunerea,te vei gdndi la un conJinutcare sd fie legat de titlu. i1i
faci un plan al lucrdrii gi, pe misuri ce scrii, recitetti tidul spre
a yedadaci nu te-ai abitut d la el.
Atunci cdnd ji se dd tema compunerii (o int6mplare din
vacanld,o faptd bund, o vizitd), va herbuis6-Jistabileqtisingur
litlul.gandindu-te
la conlinutulcompunerii.
Titlul trebui si fi cAt mai scurt Si cet mai cuprinzitor.
El poatefi 9i o inhebare sauun proverb.
. Stabileqre
titlul textuluicareumeaza.
In fiecarevard merg la bunica mea.Ce bine md simt in casa
ei! Toati ziua o ajut la treburi, prin curte sauprin casi, Searane
liniqtim. Bunica imi spune povegti. Eu ii privesc faJarohrnd6,
ochii frumogicu c6tevacuteimpreju $i pdnrl alb ca neaua,strdns
in coc.

M6inile ei impletescmereucateceva.Povesteasedes{dgoarh
lin ca aJade pe ghem.Abia a$teptvacanla de iamd! Voi fi iar
aldturi de bunica,in casaei plinb de basme.

. Exemplede titluri
A sosit toamna!
Toamnain tivadd
Toamnain pddure
Prima zi de pcoald
Toamnain grddind
Plecareapdsdrilor
O intdmplare
Cine aleargddupddoi iepuri . ..
CAnddoi se ceartd...
Un joc
Prietenie
O int6mplarecu cdinelemeu
La pescuit
O intdmplaredin pddure
Nu lSsape mdine. ..
MinciuJraarc picioare scurte
Un vis
Prima ninsoare
O faptd bund
Iama in grddind
La derdelug
Mog Crdcinn
Povesteaunui ftrlg de nea
O intamphxedin vacanli
Colegul meu
Mama, fiinJa ceamai dragd
invdfdtoareamea
Un personajindrdgit

Pisicamea
Veverita
Greierele9i flrmica
Iepurelegi ariciul
Vulpea 9i giina
Ploaia
Ghiocelul
Sosegteprimdvara!
Se intorc pdsirile!
O excursie
Cartea,prietenamea
Un muzeu
Ce sd fiu?
De vorbd cu o r.4ndunicd
Ce mi-a povestit o frunze
PovesteapAjnii
Un basm
O int6mplarefantastich
De vorbi cu norul
Cdsutadin pddure
Sdm6nJandzdrdvand
Am intahit o zand
intr-un oragal viitorului
Cdldtoriepe o plaaetdnecunoscutd
Rdmas bun, doamnd inv616toare!

. Cauti titlul unei poezii scrisi de poetul Mihai

Eminescu,completandrebusulde pe paginaurmitoare.
1. ... te legeni,codrule
2. De ... nu m-aqlegdrna
3. Ftu6ploaie,fdrd ...
4. Dacdtrece... mea
5. De ce nu m-a9...
6 .Zlu a ...
7. Cu ... la pimdnt
8. Ce te ... codrule
9. Bate...
10.$i ... mi-l rdreste

10
9. Pirfile compunerii

Orice compunereare un lnceput (o infoducere), o desfiqurare (un cuprins) qi un sfrrqit (o incheiere).

Cupdnsul esteparteaceamai dezvoltatd.
Sdurndrim locul qi intindereapirtilor compuneriiin exemolele careurmeaz6.

La Mdrlisor
1) Introducere
Cit de frumoasde primdvarala Mdrfiqor!
Am aqteptatcu nedbdareinflorireaciregilor9i a liliacului gi,
intr-o duminicbcu cer limpede9i albastru,am urcat cu colegii
mei, stdpenilideemotie,drumulcbtreacelloc plin demireasmd
si deooezie.

2) Cuprins
Iat6-ne in fafa por{ii de lemn. Trecem,in liniqte, intrAnd in
raiul de la MdrJipor.
Soareleigi trimite cu diruire razeleprintre miile de flori albe
careincarci cireqii.Albinele zumzdiein voie. Tufele de liliac ne
intdmpini cu mlidieri uqoaregi cu o mireasmi ameJitoare.
Deodatdse audeun ldtrat subtire.
- E Z&eanla:- strigdunuldinhecopii.
De noi se apropieun c6!el vioi, ,,cu ochii de faianld.,,av6nd
o urecheldsatdpestenalacdmd.
Tu ai mdncatoul fierbinte?- il intrebdm,mdngdinduJ.
El dn din coadd,privind tirct cdtre locul unde se aud cotcodicindgdinile.
Cdfelul ne conducebucuros,Vizitdm cu respect9i admiralie
locul unde a tdit Si a creatTudor Arghezi. E tdcere.De undeva
se aude,indepdrtatgi rar, glasul poetului:
,,L-aJivdzut cumvape Zdreantd,
Cel cu ochii de faianli?"

3. incheiere
Plecdm t6rziu spre caselenoastre,rupandu-necu greu de
farmecul Md4iqorului, dar duc6nd fiecare cu sine o fbr6md.de
poezie.

Cdldtoare
l) Introducere
E cdldtoaxe!A ie$it din muquroifurnica gi-a pomit, cum face in fiecare
dimineaJa,
a pomit sdvadi lumea[...]

2) Cuprins
in dimineafaaceastaa luat-o spre rdsdrit. incAntatdde frumusejeasoaxeluicaxeseprevesteadin mdnunchiurilelui de raze,
totu$i a a!,ut putereasI se gdndeascd,drumeata,cd, privind 9i
minundndu-senumai, nu cdqtigi nimic. De aceea,de indatd ce
didu, prin miri0te, de cizma unui vdndtor 19i puse in gerd sd
cerceteze,sdcunoascdmai bine frptura omeneascd
in apucihuile
ei. indxdzneatdgi destoinicd,se ridicd pe cdlcAiulpe care cateva
fire de nisip seprinserd,apoi, cu iscusinld,o lu6 lncet pe cusdtua
carambului, ln sus. $i tot gendind, fumica ajunse la p6nza
imbdcsitdde praf a pantalonilor
vanatonrlui,ii sui gi pe aceptia,
in
zigzag,$i, cOnddidu de ce1dintdi buzunaral surtucului,se opri.
Sesescoboare,
sAnu sescoboare
in el? t...1 lti lu6 inimain dini
gi, uqoard,secoborl ln buzunar.Scotociincolo gi lncoace;lntr-un
col! dadupesrecd;ivabani de aramd.ii pipai, il mirosi- intrebuinlaxenu le putugtrsi[...] Mai in sus,alt buzunar.Hai pi acolo!
De abiasescoboriinsdgi, repede,cdutl sdfugd inapoi.Buzunarul,
imbdositou foi de tutun, o amerise.O lud mai sus; se urc6 pend
dupi gdtnl vendbrului, apoi, sprintend,pe manecdpeni Ungd
pwmul lncle$tatpe gatul unei pu$ti ce prinsedreptinainte zborul
unei prepelile. O bubuihrd groazrici rdsuni pi-un nor de fum
lnvdlui fifnica, ingrozitd,o lu6 la fug6, se sooboripe hain6,peste
lolb6. ZAn o bucdlicd de pdine. ,,Bine cb m-am ales mdcaxcu
ceva", iti zise ln gend9i se gdbi s{ culeagdf}r0mitura. Dar cum
o apuc6,lndatdo l6sdla loc: firOmihua eraudd de sdngelepdsdrii.

3) lncheiere
,,Bml va sd zicd 6sta e omul!" g6ndi fimica: 9i repederepede-repede
o lud pe cizmbinjos. Sescoboripe-unfr de iarbi
gi lgi scbldd,ou mullumire, trupul intr-o picdturd de roud.
(Emil Gdrleanu,
Din lumeq celor cqre nu cwdntd)

Am vdzut cd in cele ceteva propozi{ii ale introducerii ne

putem referi la locul, timpul gi personajelecompunerii.
In cuprins seredaufaptelein ordineain care s-aupetrecut.
Incheierea arati cum s-a sfarsit intdmplarea;ce invd{dturd
se poate dsprinde,cu ce impresii $i sentimenteam rdmas,ce
concluzii sepot desprinde.
Nu e nevoie si scrii denumireapd4ilor compunerii. Este
suficient sdJii seamade ele.
Refine: Nu toatepersonajelepot fi prezentatein introducere.
Suntpersonajecareaparpe misurd ce acJiuneasedesfbqoarh.
Importart este ca cititorii sau ascultdtorii tei se inleleagd
ceea ce ai wut sl poveste$ti, momentele compunerii succe_
ddndu-sefiresc.normal.agacum s-aupebecut.
. Cdrrdscrii, respectdalineatelecare indicd inceputul
celor
pi4i
principale
trei
ale compunerii.
. Carc este partea cea mai dezvoltati a compunerii?(Afl6
singur rispunsul.)
10, Respecti alineatele
ASacum am vezut,o compuneretrebuie s6aib6cel putin trei
alineate(pentrucele trei pdrfi ale compunerii).
Cuprinsul poate avea,la rdndul sbu,mai multe alineate,in
funcJiede ideile careapar.
Sd observAmimpreundalineateletexfului urmdtor.
1. ,,Dumitru std in gridind. privegte pomii cu ramuri largi,
ascultdadiereafrunzelor,prive$teun nor rezlet.
2. Deodatd,o frunzd.se desprindede pe crearrgi gi-i cade
aproape.Esteo funzdmic6, galbend9i zimfatd uqorpe margini.
3. - Ce-i cu tine, frunzb dragi? Vrei, poate s6-mi spui ceva?
De ce te-airupt de suroriletaie?
4. Din casdse audeglasul mamei. Dumitru mai pdstreazdo
clipi frunzain palme.O mdng6ie,apoio trimitein bratelevintului."

lnceputul textului, cdderea frunzei, inceputul dialogului,

intervenlia mamei sunt cele patru alineateale textului.
. Scrie corect textul de mai jos, stabilind $i numerotend
alineatele.
,,intr-o zi am plecatcu Grivei pe malul apei.Am pdvit sdlciile cu ramwi lungi, plopii cei inalfi 6i rdchitelemlddioase.Iat6-l
qi pe unchiul meu, Nicolae. Vine de la pidwe. - Dar ce faceJi
voi? lntrebd el, uiterdu-se la mine si la Grivei."
. O compunerefdrd purct
Av6nd de lucrat compunerea,,O zi din vacan16",Danaa scris
astfel:
,,Eu lntr-o zi de vacanti m-am sculatmai texziu,am mancat,
am citit o carte,m-am jucat cu soramea, am vdzut un film, mam plimbat prin parcul din apropiereacaseigi, am uitat sd spun
cd am ajutat-ope mama"
Ce pdrereai despre,,compunerea"Danei?Ce greteli suntin
ea?

11,Desprelntreblri gi rispunsuri
Mailnteiciteqte
toateinhebdrilecarefacpartedinplanulde
idei.
Stabile$tece vei rdspundela fiecare intrebare.Un rdspuns
poate fi alcdtuit din una sau mai multe propozitii. incearoi sd
conshuiestifieoarepropozilie ln gdndgi apoi s[ o scrii.
Nu relua mecanic cuvintele tntrebdrii stunci cAnd formului rdspunsul, dar nici nu da rdspunsuri in propozilii
incompletesauprin cuv tte izolate, din carc sd nu se lnlelergd
nimic.
Sd ludm c6tevaexemplepentru a intelege mai bine ceeace
am spus.
a) tntrebarea:Ce a fdcut va.ndtorul?
Rdspunsgregit:A impugcatiepurele.
Rdspunscorect:Vdndtorul a impugcatiepurele.

b) Intrebare:CepoJispunedespreltlpe?
Rdspuns
gregit:Eu pot spunedesprevulpec6esteun animal
sdlbatic.
Rispunscorect:Vulpeaesteun animalsdlbatic.
c) Cei s-aintempbtlui Horia?
Lui Horiai s-aintamplat
cda sparlvaza.(rdspuns
................)
Horiaa spaxt
vaza.(rispuns
....................)
d) Cums-adescurcat
Viorel?
Viorels-adescwcat
cda cumpdrat
geamul.
(rdspuns
....,.......)
Viorela cumpdrat
geamul.
(rdspuns.................
..)
Cuvintele de prisos stricd corcctitudinea0i ftumusetes
propozilieL
. Alcituiestescudepropozifiifolosind,pe r6nd,
cuvintele:
vdndtorul,vdndtorului,pe vdndtor
l
)

3.

. 12.Timpul ln caresepetreceacllunea.Timpul pove_

stirii
C0ndalchtuiegti
o compurere
trebuiesd flli consecvent
ln

ceeaceprive$tetimpul saupersoana
(sdpoveste$ti
intreagacom_
punerela acelagitimp: trecut,prezentsauviitor gi la aceeagi
per_
soan6).
Uneori ]i s-a int6.mplatsd incepi compunerea,punandver_
bele la un timp qi s-o sfbrqegtiin alt timp. Descriereaunei per_
soane,a unui animal, a unui coll de naturi o poti face la timpul
trecut, dar gi la prezent,ca qi c6ndle-ai avealn fati.
. Vezi caree timpul potdvit pentruactiunile
din textul de mai
jos. Corecteaza
undeestenecesar.
,,Ieri, Ionel a venit la mine. Ne-am jucat amdrrdoi.Am
impletitun covoraq.Ionelvedebibliotecameapi sebucuri ci va
imprumutani$te cd4i. gi eu suntbucuos.-

Scrie forma corectda verbelor pusela timp nepotrivit.

.Scrie sd treci la timpul prezent,apoi la viitor verbeledin

versudleuxmbtoaxe:
,,A venit un lup din crdng
$i alergaprin sat ..."

. inlocuieqtepersoanaintdi (eu) cu persoanaa treia (el). Fii

atentqi la schimbareafomei altor cuvinte.
fostla vbrulmeu( ................) . Mie mi-a
,,Euam (................)
(................)
pldcut plimbareacu vaporul. Pe mine m-a
( .
.....) invdJat vdrul meu (.......,........)
cum sd fac
(................,
un zmeu.
Cemult mi-a(................)
pldcutplimbarea!"
PREZENT

TOR

I
TIMP
13. Nu repeta acIeaqicuvinte!
Ca sd inlelegi acestlucru, sd pomim de la un ftagment din
compunerea
,,Veverila",scrisdde un elev ca qi tine.
,,Veverifa trdie$tein pddue. Vevritraaxeo blani. ro$cateca
focul. Veverifa sehrdnegtecu nuci qi alune."
Nu e greu sd observi greqeala.Cuvdntul ,,veveriJa"aparein
fiecare din celetrei propozitii. Deci serepetdin propozilii foarle
aproprate.
Sd corectdmimpreund.

Prima propozitie va rdmdle a$acum este scrisd.in a doua

propozilie vom inlocui cuvdntul care s9 repetd cu altul care sd
exprime acelagilucru. in loc de ,,veverila',vom scrie ,,ea,..
Ultima propoziJieva trebui s-o schimbdmpuJin,ca sI nu fie la
fel ca primele doui. IatAnoul fragment,corectat:
,,VeveriJa trdieite in pddure. Ea are o bldniJd ro$catdca
focul. Ilrana preferatda acestimici silbiticiunl suntalunelesi
nucile."
. Corecteazisingur urmdtorul fragment.
,,Soarele shdluce$tecu putere pe bolta albastrd. Soarele
incdlzeqtepdmattul. Soareleare raze str6lucitoare.',
Fii atent: ultima propozilie va putea incepe cu ajutorul

cuvantului,,razele".
Corectaxe:

Dar nu numai cu pronuanele(eu, tu, el, ea, noi, voi, ei, ele)
puteminlocui un cuvant,sprea nu serepeta,inlocuiri putemface
gi cu alt cuvant saugmp de cuvinte careau inleles asemdndtor
Exemple:
vulpea(vicleana,rcgcata,cumetra,jupaneasa,codata,gireata)
ghiocelul (clopolelul de argint, vestitorul primdverii,
firicelul gingag)
ploaia (iclii
reci, stropii mdrunti,/mari,firicelele de apd,
bobitele shdvezii)
lepare,/e(fricosul, urecheahrl)
izvorul curge (aleargd,gerpuieste,se duce, se strecoarb,se
depirteazd,se rostogole$te)
Iuna (stdp?na.nop[ii,crai-nou (luna nou6),regina noplii)
cartea (blJii.tL prieten, sfetuitor, izvor de invbtdminte,
comoardde infelepciune)
pdsd.rilecdldtoare(migatoare, oaspetiiprimdverii, vestitorii
primdverii)

14. Esenfialul Si amlnuntele

Seconsiderl a fi esenlialceeace trebuieneapdxatspus,ceea
ce este foarte importart gi fErd de care compunereanu ar avea
conjinut, ar fi goal6 9i nu ar trata ceeace trebuie. Amdnuntele
suntdate/informaJiicarepot lipsi, fiind mai puJinimportante.Se
poate intempla ca, uneori, ceea ce este amdnunt intr-o compunere sd fie esenlial in alta care are un a1tsubiect. (in compunerea,,Veverila" descriereaunei nuci esteun ambnunt,dar in
compuaerea,,Nucul",
aceastd
descrieredevineimpofiantd.)
Ai ascultat$i tu compuneriin careunii colegi au scrisdespre
fapte caxenu sunt relevantepentru subiectul compunerii (,,apoi
am mancat,ne-amimbrdcat"etc.).
Observafie!
in descrisreaunor personaje,scriitorii recurg la arndnunte
pentru a caxactedzamai bine gi mai convingdtor personajul
respectiv.
. insemneazdcu + afirmaliile pe carele consideriesentialegi
cu - pe cele carepot lipsi din compunerea,,Primaninsoare":
E iamd....
Eu mdndnc....
Mdncareae bun6....
Cerulesteplin de nori. ...
Cad primele steluteaxgintii. . ..
Privescdansulfirlgilor de nea....
Fratelemeu a sparto ceaqcd....
Ventulbatepe fereastrb....
Eu imi voi cumpd.rapatine. . ..

15.Nu te ritici!
Titlul compuneriii1i spunedespreceeace tebuie sdscrii. Nu
pofi scrie despreceeace n-are legiturd cu compunerea.Astfel,
nu poti infdlipa rulpea intr-o compunercdespreveveritd..Nu poji
infdliqa numai natuxain timpul iemii, atunci cdnd ai de povestit
..O inldmplaredin vacatrlade iamd".
Alcdtuireaplanului de idei te va ajutasd nu te ,,r6t6ce$ti,.,
alunecdndsprealte subiecte.
inainte de a te apucasd scrii compunerea,iJi aduni ideile. Le
scrii in ordinea in care i1i vin. Apoi le ordonezi intr-o inqiruire
fireascd(aqacum s-a des{bgurat9i intdmplarea,in functie de tlecereatimpului; sau cum sunt ordonatepd4ile unui intreg, dacd
faci o descriere),astfel incdt sd fii infeles cu u$urintd.
Dacdvei scriedespre,,O zi", vei incepecu momenteledin
dimineata zilei respective, continudud, in ordine, cu celelalte
momente;dacddescrii ul animal, nu incepi cu codiJa.
. Ordoneaz6cdtevadintre ideile compunerii zi la mare,..
,,O

1.Peplaje
2. Drumulspreplajd
3. La amtazd

1. ......................................
2 . ................................
3 . ................................

4
4. intdmphri clepe plajd
5. Activitdji de dupd-amiaze 5. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
6
6. inserarea
7. Apus de soare
7 . ................................
. Ordoreazd cateva dintre ideile compunerii,,Oaspelii
primdverii".
l. Pdsdrilerefac cuibul.
l.
2. A sositprimivara.
2.
3. Pdsdrilerecunosccuibul.
3.
,
4. Oamenii suntbucurogi.
5. in cuib vor creptepuiqori.
5.
6. Pdsirilecdldtoareseintorc. 6.

16. Fii atent cum scrii!

O compuneretrebuie si fie scrisdcu atenJiepentru a nu face
qi altegregeli:
a. de punctuatie,
b. de ortografie.
Deci lii atent la ce scrii, dar 9i cum scrii!
Nu uita!
- Scrie data sus,in parleadreapt6,pe primul spaliu.
- Suie titlul la mijloc (bsand un spaliu dupddatd).Titlul se
scrieincepAndcu literd maregi ftri punct la sfe$it. Lasdun rand
liber dupi titlu.
incepeprima propozijie cu alineat gi cu literd mare.
- Nu inghesui cuvintele la sfbrgitul rdndului, ci desparte-le
corectin silabe.
- Respecti alineatul cdnd treci la o altd parte de compunere
saula o idee noud.
- Scrie, incepdndcu literi mare, numele de persoate, tdri,
orate,ape,munti, animale,strdzi,sateetc.
- Nu omite (nu ,,m6nca")litere din cuvinte sau cuyinte din
propozilii.
Semnelede punctuafiesunt: punctul(.), virgula(,), semnul
inhebdrii (?), semrrulexclamdrii (!), punctul 9i virgula O, doud
puncte(:), semnelecitbrii saughilimelele(,, "), linia de dialogqi
de pauzd(-), parantezele
( ), punctelede suspensie
(...).
Semneleortogralice sunt: cratima(-), apostroful(').
- Folosegtecorect semneleorlografice qi de punctuaJie.
- Marcheazdcuvintele frecdruipersonajcu linie de dialog qi
alineat(9.a.).
. Umdreqte compunereaunui pcolarneatent.Transcriecompunereacorect,addugAadsemnelede punctualiecarelipsesc.

Colegul meu

@
19

olegul meu se
numegteAlexandru L-am cunoscut
incd din clasaint6i
Este potrivit de statura Are
pdrul negru ochii albaqhi 9i obrajii
roqii Are un suflet foartebun
Ce faci astdzimi intreabdel in
ftecarezi
Eu 1in mult la el 9i ne petrccemmult timp impreuni

17.Un plan bun, o compunerebuni

A$a cum ai vezut mai inainte, planul de idei te ajutd sd nu
te ,,rdtdcaqti"prin alte subiecte,s6-1iordonezigAndurile,sdalegi
esenJialul.
Planul compuneriisteformat din ieile compunerii. Fiecareidee poate cuprindeuna saumai multe propozilii. ln
rAnduireaideilor vei tine seamade pirfile unei compuneri.
Ideile trebuie sd se continueuna pe alta, astfel incat compunerea
sd ,,curgd"firesc, fdrd intreruperi.
$i tu singur ifi po{i alcdtui planul unei compuneri.
Ideile pot fi propozitii interogative(inhebdtoaxe),propozilii
enunjiative(cu punct la s{hrqit),titluri (redatefoarte pe scurt).
Vom alcdtui, impreuna,planuri pentru cet mai multe compuneri.
Mai inainte ins6, a! lrea sd relii ceeace urmeazd.
. Pentrua realiza o compunere,nu uita caievacednte foarte
importante!
E bine ca aceste ceinte sd fie scdsepe cea de-a doaa
pagind a csietului tdu de compunere.Sd le citetti mereu $i sd
fii seemsde elc.

Cerinfe
. Respectd:
cele trei pd{i ale compunerii (introducerea,cuprinsul qi
incheierea);
- ordineafireascda ideilor;
- bogdlia ideilor, frrd a pierde din vedereesenlialul;
tatarea temei date,conform titlului (fdri ritdciri);
- folosirea unui limbaj clar gi corect, dar bogat (prin
folosireaunor expresiipoetice);
- corectitudinea$i claritateascrisului (respectarearegulilor
ortograflce qi de punctualie), frumuseleascrisului (prezentarea
sauaspectullucrdrii).

18.lnaintede a scrie,gAndeqte!
Gindegteqi apoi scrieonu invers!
Ai destuleobsewalii culese.Ji-ai alcdtuit ua plan de lucru in
care ai cuprins ideile de bazd ale compunerii.Urmeazesi dezvoltri aceste idei, alcdtuind propozilii. Orice propozilie se
alcdtuie$teintai in g6ndEi apoi se scrie.Dupb ce ai scris propozllia, o rnai cite$ti o dat5. Daci nuJi place, o corectezi pdnb
capdtdforma ceamai bun6.Dacdai terminat ti incheierea,citeqte
de catevaori compunereain intregime.Poti sd.mai adaugisausd
scofi unelepropozitrii.
Ca sd ajangi la forma ude curst", trebuie sdfaci una sau
mai multe incercdri pe csietul tdu de exerciliL
Munca de alcdtuirea unei compunerinu e preaugoard,dar e
plind de bucurii.
Ultima citirc a lucririi f6-o cu voce tare. Este impodant sd
qtii sd cite$ti compunerea,pentru a fi inteles.
Iati ci acum putem rispunde la intrebarea ,,Ce este

compunerea?"

Ce estecompunera?
Compunerea-iprecumo casd,
Estea ta gi e fturoasd;
Tu ai fdcut-o, cu gdndire,
$i-n ea e truddgi sim{ire.
I-ai pus, cum $i-altii au fEcut,
O temeliede-nceput,
Din carea la$nit, in salt,
Zidirea mandrdspreinalt.
Din cdrdmizi,pe lung qi lat,
Cuprinsul caseis-a-n5ltat.
$i-n incheiere,tu, pieptig,
I-ai meqteritacoperig.
Dar, cAndm6-ntrebaqa,in mine,
Cum de ieqirdtoatebine,
Tu planul imi ard{i indatd,
O schitrimicd, da-nsemnatd,
Un g6ndtrimis spremai departe
Ce-afost-naintea
celorlalte.
$i-a fost in gdnd,qi loc de uge,
jucdugd,
$i de fereastrd
$i de-ncdperic6t e nevoie
Si poli sd locuieqti in voie.
Ai dat perefii cu culoare,
Sd-1iplaci gi s-adunesoare;
$i-ai pus gi mobila.Visata,
Doritacasdiat-ogata!
E hainic6,frumoasdeste,
Te muli in ea ca-ntr-opoveste,

sb

iNvArAu sAscnrr:,nrcoMPUNERT

A sosit toamna
Alcituirea unui plan bun inseamndo compunerepejumdtate
Tacura.

Planul de idei poatefi oricand schimbatsaucompletatdupd

bunul tdu plac.
Sdincepem!
Planul de idei
Introducere
Ce anotimp a sosit? Cu ce
putemaseminatoamna?

Cuprins
a. Care sunt semnelesosirii
toamnei?
Cum incdlzeqte
soarele?
Ce au licut pdsirilecdlbtoaxe?
Ce seintdmpli in gridinn?(cu
florile,pomii, legumele,fructele)
Ce seintAmplbin vii?
b. Carcsuntactivitatileoamenilor in acestanotimp?
c. Ce fac ;colarii'l
incheiere
Ce fel de anotimpestetoamna?
De ce iJi place?

in sprijinul t5u
inainte clea tlece la scriereacompunerii, cite$tecetevaversuri inchinatetoamtrei.Lectua 1orte va ajuta sdincepi lucrul cu
mai multd pldceregi chiar sdfolosegtiuneleexpresiifrumoasepe
carele vei retine.
..Coboalatoamna-ncet
din slavA,
Ndframagalbend-irdsare
$i pestevdrfuri de dumbravi
li flutud departe-nzaxe..,
(OctaviaaGoga, Coboardtoamna)
,,intdrziat6fEri lreme
Seplimbd toamnaprin grddini
Cu faldurii hlamidei plini
De crizanteme."
(GeorgeTopirceanu,Octombrie)
.,Iat-o. ,. Suspedeal.Ia strunga.
Aqterndndpdnaatului
Haina 9i cu tren6 lungd
De culoaxeav6ntului
S-aivit pe culne Toarrma"...
(GeorgeTopirceanu,Rapsodiide toamnfl

. Exercifii
a. Alcdtuiegte propozilii folosind cuvintele: toemnd, de
toqmnd, qstd toamnd (toamna lxecutd),Ia toqmnd (toarwtr. viitoare),pdnd la toamari'fu6ni incepetoanrna).
b. Completeazdpropoziliile.
Muntele ...................
se ridicd in fala noastr6.Varful
era acoperit cu zdpadd ...,.,...........,. Brazi

qi ...................
se in4llaucdtrecerul
duceaspreo st6nd.De undeva,de departe,
Poteca..,..........,.....
veneao adiere
de toamni.
Alcituie$te o compunerecu titlul Toamna.

ToamnaTnlivadi
Planul de idei

Introducere
1. Ce anotimpa sosit?
2. Ce fel de anotimp
estetoamna?

Cuprins
3. Ce ne ddruieqtecea
de-atreia fiicd a arrului?
4. Ce se inHmpld in
livad6? Cum sunt pomii,
fiuctele, frunzele? Ce comparaJiiputem face?
5. Ce munci fac oamenii in livezi? Ce se citegtepe felele
oamenilor?
6. Cine ii ajutd pe culegbtori?

lncheiere
7. Ce legdturdcrezi cd existi intre pom gi om?

. Variantepentruintroducere:
a) ,,A sosi( in calaFi auriti, toamna, cea mai darnici
liici a bitrinului an,"
b) ,Regini mAndri in culoare

Aducetoamnain frunzare
Rotunde,inrositemere
pere,
$i grben-parfumate
Brumateprune;
gi cet puii
Suntrotunjimilegutuii..,
c) ,,Asosittoamnaceadarnicdcu alaidefrunzeruginii gi
cu cAntece
de bucuri.,.
ln sprijinul tiu
Mere ca focul, pere gdlbui, prune brumate,gutui cu puf
gd.lbui,frunze ruginii @albene,roscate,yerzi,ardmii), toqmnq
hqtnicd;i de bunuridarnicd.
Pomul e eaomull
. Iati cdtevacuvinteinruditecu substantivul
,,fruct,,(rod):
fructifer (carerodeqte),fructificd (aducevenit), fructierd(vas
pentrufructe).
Alcituie$teo compunere
dupi planulde idci.

Primazi de gcoali
Introducere
l. Ce anotimpa sosit?
2. Ce seintdmpldcu gcolile?

Cuprins
3. Ce poji spunedespredrumul spregcoal6?
4. Dar despre intilnirea cu
colegii?
5. Cum s-a desfbguratfestivitateade deschiderea noului an
Dcolax?

6. Cum li s-apdrut $coala?Dar clasa?

lncheiere
7. De ce suntbucurogigcolarii?

in sprijinul tiu
Toamnadeschidepo4ile scolilox Clasas-a tnsufleyit.
Neuitqteleclipe ale vqcqnlei; crestelemunlilor cu strdluciri
rle rliamant; brqzi ce ard caJlacdraterde; nisipul auriu al mdrii;
merqma albastrd a cerului; chipurile bronzate ale colegilor;
glasul bldnd
. inainte de a incepesd scrii compunerea,citegtetextelecare
urrneaza.
. ,,Loculuadeera odatdgcoala...
Acolo am intrat in fteamitul de copii cu teami Si cu bucurie
in intdia dimineatS,cAndm-a dustata de m6n6."
(Mihail Sadoveanu,Domnu' TrandaJir)
Elevii mari suntzgomotopi,
,,E prima zi de qcoalh.Vezi
Ce m6ndru-s cu ghiozdanu-n Cei mici trec pragul cu sfiald,
Bine-a1ivenit,copii frumogi,
spate?
Aici, la draga voastre Scoa$i toamnar6deprin livezi,
16...*
Tufrgurile-swlpi rogcate.
(ElenaDfago|, Lq ;coqld)
. PoJifolosi diferite xtresii qi propozilii alcdtuite cu verbul
,,a intra".
intru la gcoald:incepgcoala
parcda intrat in pimant: parcba dispxxut
imi veneasd intru in pdmant:imi era ru$ine
a-i intra cuiva subpiele: a-i cAqtigabunbvoinJa
am intrat intr-o belea:am o nepldcere,o incurcdturd
a intrat in hor6: a inceput ceva

a infat la cheltuiald:a cheltui ffud mdsurd

a intrat in vorbd: a inceput o discutie
n-a intat wemea in sac:mai timp
a intrat frica in el: s-a speriat,s-ainfricosat
i-a intlat in senge:i-a devenitobicei
a intrat la spdlat:s-amicgorat
a intrat la api: a intrat intr-o incurcdturi
Alcituieqte o compuneredupi planul de idei.

Cinealeargi dupi doi iepuri...

L Ce anotirnp este?De unde se
vedeacestlucru?
2. Ce poli spunedesprecase,
pomi, drumuri?
Unde a ajunsAzor?
Ce a zdit deodat6?
Ce-a fdcut calelul la vederea
iepurelui?
Ce a mai apdrut?
Ce s-a gdnditAzor in acel
moment?
Ce au ftcut iepurii?
3. Cu ce proverb se poateincheia compunerea?

in sprijinul tiu
Copaci de zahdr C6mp de cristal, cdlelul q zbughit_ola
joqcd. A ie$it tiptil-tiptil. intinderea lucie, Iepurasul a finpietrit
de groazd.A o zbughi iute. Seduceade-a dura ca un bulgdre .
. Observalie:g6ndurilecdlelului le puteli reda
aslfel:
pe
Dar
iatd
inci un iepure! care dintre cei doi sd-l prind?
,,Dar cLacd
prinde
i-ag
pe am6ndoi?,.

. Exercifii-j oc
pe doui coloare, acliunile ti insuqirile: bogat,
a. Grupeazd,,
imbogdjegte,incdlzeste,cald, rotund,rotunjette, infrumusejeez5,
frumos, alb, albette, infloritor, inllore$te.
b. Gdse$tecuvintel inrudite (din aceeaqifamilie).
pddure,pddurar,pdduret,pdduros,impidurit, pidurice
mu n te ,.................
co p iI.....................
|e m n ,....................
i co a ld .................
i n va ld ,..... ............
c. Joc- Cum este?
Conducdtoruljocului puneintrebarea:Cumeste ... Iupul satt
r,rrlpea,iepurele, zdpada,mamq pddureaetc. Jucdtorii scriu cat
mai multe insuqiri. CAndconducdtoruljocului spune,,stop",toli
pun creionuljos. Se citescrdspunsurile.
Cdqtigdcel carea dat
cele mai multe rdspunsuricorecte.
d. Gdse$teinsugiri (adjective) care lncep cu o literd (se
nume$telitera).
,,s" (sdrac,serios,sever,senin,spumosetc.)
e. Gdsegte
acJiuni(verbe)careincepcu o silabd(senumeqte
silaba).
,,ca"(cade,car6,cautd)
f. Spunecate un cuvint care sd inceapdcu silaba fiaald (de
sfhrgit) a cuvdntului spusde mine.
mafe repede- dese- secretax- taxtor- tortul etc.
Alcituie te o compuneredupi planul de idei.

Plecareapdsirilor
Introducere
Ce anotimpa sosit?
Ce poJi spune despre
weme?

Cuprins
De ce pleaci pdsirile
cdldtoare?
De ce seadundele inaintede a pleca?Ce sesfAtuiesc?
Cumpdrdsesc
ele cuiburile?
Cum pornescla drumul cel lung?
Cdt timp qi pdndundevor cdlitori?
Ce se poateintempla in acestdrum greu?

incheiere
Ce simli vdzdndplecareapdsdrilor?

in sprijinul tiu
Pomii ;i-au dezbrdcat straiul verde. Lungul drum cdtre
sudultnsoit. Pdsdrileducpe aripile lor cantucele
pddurii. Toate
qscultd.sfqtul celor mai bdtane.
$ituri negre.Strigdtejulnice.
Vorteni cu soarelepe aripi.
" inainte de a incepe sd scrii compunerea,cite$teve$urile
caxeurmeazd.
Balada unai greier mic
,,Pestedealudzgribulite,
Pestelarini zdrenfuite,

A venit aga,deodatii,
Toamla ceaintunecati . .."
(GeorgeTopirceanu,
Balada unui greier mic)
IatI cum descriu unii poefi plecarea pisirilor.
,,Dinpddwi qi de la balt6,
Zbudtoare laolalte
Poposescpe inserat
La o marginede sat.
Vin cu larmd potoliti
Pestepalcuri de rdchit6,
Pestedealurilemoarte,
De departe,de departe,
$i plutindcoboarElin.
Parcdningedin senin!
(Otilia Cazimir, Vestitorii)
,,... Pestev0rf de rdmurele
Trec in stoluri rdndunele,
Ducdndgdndwilemele
$i noroculmeucu ele.
$i se duc pe r6nd, pe r6nd
Zarealumii-ntunecind,
$i se duc ca clipele,
Scutur6ndaripile.
$i md lasapustiit,
Ve$tejit$i amo4it
$i cu doru-mi singurel
De md-ngdnnumai cu el!"
(Mihai Eminescu,
Ce te legeni...)

Inainte de plecare,pdsdrile iqi mai viziteazd odat6 locurile

unde $i-au scospuii, ciripesc in jurul cuiburilor qi apoi dispar
spre Jarmurile Mediteranei, in AAic4 prin bdllile Nilului. in
clldtoria lor, ele pot parcurge7-8 mii <lekilometri.
Alcituiegte o compuneredupi planul de idei.

Minciunaare picioarescurte
Poli povesti o intimplare din viala t4 care te-a lEcut sd
inJelegi ce incurcdturi poate aduce minciuna; pofi relata o
int6mplareauzitd sauinchipuitii.
l. Cdnd gi cum a apdrutminciuna?@ovestefteo intamphxe
din care ai crezut cd e mai ugor sb ieqi spuo6ado minciund.)
2. CAt6mp a rczi$rt minciuna?
3. Cum a fost descoperitadevfuul?
4. Ce invdtdhui ai tras din aceastbint6mplare?

ln sprijinul tiu
Iatd un exemplu.
Ce rusine!
Alexandru 9i Marin
De la gcoaliacasivin.
Zice dinh-odal' Marin:
Hai sd nejuc6m pulin!
intr-un ram de corcodu5
Pun ghiozdaneleacuq
$i incing cu sete-unjoc.
Timpul insi nu sti-n loc.

Mama-itaresupirati.
Nu termindvorbabine,
Alexandru-npragse-axatd.
Iatdgi bunicavine,
- Bunicutam-alinut
CasdJvaddpebiiat,
Pela teburi s-oajut.
Cdas-noapte
l-a visat.
CeruSinea pdtit
Alexandru,c-amintit,
Nu e greude-nchipuit...
Desluginddesenele
vei afla un proverbdespreminciuntr.E
bine s6-llii minte.

E*lD= _-.n__
nu __Je"

.{

. Cuvinte inrudite
minciund,mincinos,minciunea(prdjiturl)
. Zictrtori gi proverbe
Minciuna are picioare scurteCu minciuna n-o daci depalte.
Ce-i in mAndnu-i mrzcmnd.(Nu te ldsaademenitde ce nu e
sigur.)
. Alcituie$te propozilii folosind cuvintele: cu minciuna,
despreminciund,de minciund,minciunii.
. PovestFteoa gi c6nd ar fi vorba despre tine, folosind
cuvdatul ,,eu" (persoanaint6i).
,Nicu a plecat la pddure.L-a luat gi pe Grivei. Nicu merge
inainte, iar Grivei vine dupd el. Biiatul zire$t o ciocinitoare.
Lui ii plac pisaxile."
. Dezvoltdpropozitiile date.
Vdntul sufld. Vaporul inainteazd.Marinarii privesc. Cetul
estealbqstru. Un cAntecse aude. Toli ascultd.
Scrieco compunerecu acela$ititlu.

Sfirgit de toamni
Planul de idei

Introducre
in ce lutnd.a anului ne
armml

Cuprins
Cum sevedesoarele?
Cum estecerul?
Cum estelTemea?
Cum sunt pomii, florile, grddina?
Ce poli spunedespre
cdnteculpdsirilor?
Ce fac animalelepidurii?
Ce fac oamenii?

lncheiere
Ce anotimpseapropie?

in sprijinut tIu
,,Vil de brumi argintie
Mi-a impodobitgrddina
Tufelorde ldmaili
Li seuscdrdddcina."
(O ctavian Go ga, Tbamna)
,,Cucrengileude ti firi vtment
Salcamiila poarti se-ndoaie.
Pe stradi seplimbdiernaticul vint

$i fluierd-n tachrl aceluiaqic6nt

$i plinge cu lacrimi de ploaie!"
(GeorgeTopirceanu,Fanteziede toamnd)
,,Plouaintruna, ploaie mirunti de toamnbgi bdteaun vant
iute ti rece care aduceaceteodati nouri albi, din care sigetau
acede gheafi.
Zllele umde gi reci vesteau apropiereaiemii. Crridinile
rdmdseserdfdrd verdeaJi."
(Mihail Sadoveaau,Opere,vol. 2)
,,Josprin acelede cetini:
- Nu-mi mai simt picioarele...
Ajutor, sdrili prieteni
Cd sestingesoarele!"
(Otilta Cazmtr, PoveStide toamnd,CdrdbuSut)
. Ca sd aflali ce anotimps-a sfiirgit, scrieli litera de inceputa
primului cuvantdin frecarevers.Citili apoi cuvantul,pe verticali.
... rec cocoarelein r"anduri
... mul cadetrist pe gdnduri
... pa-npicuri de cenuqd
.,. onotonne c6ntd-nuqi
. .. orii-qi trec cirezile
... ducdndzipezile
. Completeazd:
1
l. Toami gri/ ... -s mic qi
2
necdjit...
3
2. Cd puteam9i eu s-adun/
... g r d u n je . ..
4
3. $i pe ... pudratcu brumd.
5
4. Ploi ... frunzemoarte.
6
5. Tare-smic ai ...
6. A venit .... deodati-toamna... B
Alcituiette o compuneredupi planul de idei.

Ninge
Planulde idei
Introducere
Ce anotimpeste?
Cum estevremea?

Cuprins
Ce poJispunedespresoare?
Cum estecenrl?
Ce au inceput sd facd norii? (Norii au inceout s6 cearnd
stelufeaxgintii.)
Cum ninge?(Cu ce putem asemdnafirlgii de nea?)
Ce seintimpld cu pomii, casele,strdzile?

lncheiere
CesimJitu?
in sprijinul tiu
. Citeqte urmdtoareleversuri despreiamd. Reline expresii
poetice.
,,Punevil de promoroaci
Pestepomi $i pestecase.
Iax prin crengil cochte
Flori de marmuri anin6,
O ghirlanddde buchete
Caretremur5-nlumind,
Reci podoabe-nramuri goale
Ploud ldrd si le scuturi,

Ici, risipi de petale,

Colo,roi usorde fluturi..."
(GeorgeTopirceanu,
Noaptede iarnd)
,,SubmustaJa-ialbd cerul
a-nceputsb sufle gerul."
(Nichita Stdnescu,Nlnsoare)
,,Vine-opasdregi coase
in fuioare de mdtase
ale norilor atlase
de Jdrilungi 9i lunecoase...
Vine-o fatd qi descoase
tot ce paserealucrase
qi cu genele-ilucioase
ninge flori de nea frumoase
qi-apoile preschimbd-nraze
argint6ndciriri gi case". . .
(Nichita Stinescu,larza)
. Expresii frumoase Se auzeaucAntecelevdntului de iarnd.
Roiuri desedefulgi albi strdlucescin lumind. O cernerealbd se
Iasd din vdzduh.Decembrieq yenit ca cerneri defluturi albi din
vdzduhulcdptusit cu nori de zdpodd.Caseles-au acoperit cu o
pdnzii albd.
A

. Completiadvei descoperi 1
(peverticali) ce aduceiama.
2
1. ... ipi picuri argintul
3
Peovezelede aur.
4
2. Ostenitdin ... bate
Caun vis pribeagrm graur.
5
3. Floarea-soarelui
pecdmpuri
o
... fruntea-nganduafi

4. Doarme.. . la irugd
5. Codrd cantere|-Siculca
... trestiabolnavd
K

Pp?ih4+

h6
- ^ "r ^

Un cioban intins pe glugd.

AlcituieEte o compuneredupi planul de idei. Folosefte
expresiifrumoasedespreiarni.
Tfansformi dialogul in vorbire indirecti.
Alexandru
pe Vlad:
il inbeabd
- Ji-ai scriscompunerea?
- Nu am scris-o,ii rdspundeacesta.
- $i cdndo vei scrie?
Dupi ce vei terrninatema la matematicd.
Transforml vorbirea indirecti in dialog.
Bunica il inteabd la Vlad dacd.nu a vdzut vazacea albastud.
Vlad ii spunecd nu gtienimic desprevazd9i segdndeqtecdpoate
a spart-opisica. Bunica semird cum de-aputut pisica sAascunda
cioburile in dulap.

O povestecu MogCriciun
incearcdsd-1iimaginezi
o povestecu acesttitlu. Iate
gi un plan dup6 carete poji
orienta.

Introducere
Cine esteMop Crdciun?

Cuprins
De undevine el?De ce vine?
Cum este&umul?
Cine il ajutd sd ajungdla toJi copiii?

incheiere
De ce il iubesccopiii pe Mo9 Criciun?

ln sprijinul tiu
inainte de a incepe si scrii, citeqtecele doud poezii despre
Moq Criciun. Ele vor ajuta imaginaJiata sd pomeascdmai
repedela dum. Vei vedeaacolo cum amtdMoqul, de undevine,
cum ajungela fiecare,de unde ttie el tot.

Oaspetela drum de seard

rocu umura-n oglltroit
$i, de cine $tie unde,

ran ]a parurrauparunoe
CAtrtecdulce dd colind5.
Pestedealcu sdniug,
rvro$Lmctun!"lneacu$:
Ttupu-i vechi 9i puJinel
Tremuri-n cojocel,
Iar subcuqmi-ir6d,ghiduq,
Baxba-ncetini pieptdnati
$i mustttilede vat6.
Drumu-i lung pi frri spor

Uite-I,batela portild
$i intreabd-ncetigor:
N-adomiqi oumva,fetild?
(Otilia Cazimir)

MoS Crdciun
copii din laxaasta,
Vd mirali voi cum se poate,
Mog Criciun din cer de-acolo,
De le ttie toate-toate...
Uite cum vd spunebadea;
Iama-n noapteade zdpad.d,
El trimite cdte-uninger
La fereastri sdvd vadd.
ingerii se uiti-n casd
Vdd qi spun iar Mogul are,
Colo-ncer,la el in tindd,
Pe genunchio cartemare.
Cu condei de-argintel scrie
Ce copil gi ce purtare:
$i de-acoloqtieMogul,
C6-i qiret el lucru mare!
(OctavianGoga)
Alcituiette o compuneredespreMo$ Criciun

Ciinele meu
(descriereaunui animal)
Introducere
Cum se numeqte
ciineletbu?
Cuprins
De cdndll ai 9i de la
cine?
Care esteinfbJigarea
lui?
. rasa,talia, culoarea
pirului
. cap (ochi, urechi, bot)
. trunchi, picioare,coadd
Cum te po4i cu el? Cum sepoarti el cu tine?
Ce intdmplfi poli povesti in legdturbcu el?
Ce ai inleles din acesteintampltui?
Ce fel de animal esteceinele?

incheiere
De oe iube$ticainele?

in sprijinul tiu
. Cite$tetxtele urmetoare.Urmiregte cum poatefi infAtiqat
un animal, ArdtAnd care este inftfigarea cdinelui, spunemcdJ
descriem.

Patroclc
Q.

,*1*t iztca, observdaproapepe

pdetenul ei, Patrocle,gi-i zimbi.
Patrocle era un boldei rogcat,cu
picioarele scurte $i strambe Si cu
capul mare. Intre ochii omenesli,
sprencenali.
negri.aveaadinci crefuri
perpendiculareti anii gi experienfele
yielii ii inclrunlised perii in jurul
botului.
indatd ce vdzu sur6sul duduii
Lizuca,se apropie9i incepua-i linge
mena,plind incd de $erbetde portocale...
(Mihail Sadoveanu.

ceinele
esteprietenul
credincio
., k(l;:'r:#K'An
gle$e$tefald de caine,dar ciinele gtie"s6 fie iertator cu omul.
,,Staujos,ii cuprindcapulcu m6inileam6ndou6
si, uit0ndumd in ochii lui frumogi,il mdngdipesteurechileddci la pipditca
malasea
... il mangriinumaipe cap ... pe hup nu ... o nu! ca
poate il dor incd nedreptele mele lovituri. C6 abia acum cu
mrnteameade om pricepjudecatalui de c6ine. ...,
(I.Al. Brdtescu-VoineSti,
Bietul Tric)
Observafie:Cdunciine arcuncap,untunchi Sipahupicioarc,este
foaxtadevdmt,
darinh-ocorr4unere
vomincercasdspunemacest1uqu.
folosindu-ne
de Lurele
cuvinle$i exprsiicarepotinfrumusela
descrierea
(veziexpresiile
dinexerrpleledate).
. Familia cuvintului ..c6ine..
cdinesc(dinte cdiaesc),cdinos (rdrl
. Expresii qi cuvinte legatede cuv6atul
,,c6ine,,

nald de cAine(grea);nu-i numai un cAinescurt de coadd

(mai e gi altcinevaca el)i cAinelecare latrd nu muScd(crre face
gdldgienu e primejdios);umbld cdinii cu covrigi in coacld(e
belqug).
Cdinele esteun animal foarte credincios.El rdspldtegte,cu
un deosebitdevotament,grija gi dragosteaomului.
Alcituiette o compuneredupi planul de idei.

Colegulmeude bance
(descriereaunei persoane)
Introducere
Numele colegului
Locul qi timpul primei
int6lniri

Cuprins
Scurteint6mpldri din care
sdreiasduneledintre insugirile
coleguluiprzentat.
insuqiri fizice (in{btigarea):statura,chipul (pdr, ochi, fati),
mersul,vorba, felul de a seimbrdca
insugiri sufletegti(frea): bun la sufleVrbq modest/ldudiros,
cinstivnecinstit; sdritor la
hamic/delisdtor,respectuos/obraznic;
nevoie/indiferentetc.
Preocupiri (lectrrr6,sport, jocuri, ajutorul in familie, inclinalii deosebite)

incheiere
intr-o bancdsunt doi colegi, nu unul!

In sprijinul tiu
Observatie:Reddndinsugirilefizice qi sufletegtiale unel
pe$oane,
spunem
cd-ifacemo caracterizare.
Ca staturi o persoari poate fr: inalt6, foarte inalt6. scundd.
potrivit.it.
Pirul poatefr: negru ca noaptea(ca abanosul,ca paftr cor_
-bului),
auriu ca spicele verii, castaniu ca fructele castanului,
ro$catata cur suntfrunzeletoamrei.
Ochli pot fi: negri ca murele, albagtri ca cerul de vard (ca
floareade nu-m6-uita).verzi ca marea(ca frunzasau iarba.ca
smaraldul - piatrd strdlucitoare,pretr1oas6,
de culoare verde).
cdpruica inserarea.
Atentrie!Gande$te+ela incheiereacompunerii.Ce inseamnd
oarecolegialitate?!Ce faci tu pentru a fr rm bun coleg?
Complet6ndr6ndurilepe orizontald,vei obtine,pe verticald,
cuvantul care denumestelocul unde se intdlnesc O
cei doi colegi.
1. Suntcolegi . .. nu rdi.
1
2. Sunt colegi,ba mai mult, su ... .
2
3. Nu e alb,e ... .
3
4. Suntoolegiin aceeagi... .
5. Nu e dulce,e ... .
4
. Pe cbipul fiecirui om se citesresrarea
sufleieascipe care o are la un momenldat.cPrivegtechipurile, recunoa$testareasufleteascdB
ilustratd,apoi deseneazdle.

,q I e

eI

Alcituifi o compuneredupi planul de idei,

Vulpea
Planul de idei
Alcdtuiette o compuneredupa
planul de idei.
l. Ce fel de animaleslevulpeai
(Daceai intainit-oin realitate,candii
unde?)
2. Unde trdieqteea?
3. Care este infdligareaVulpii?
(corpul. blana. capul. truncbiulpicioarele,coacla)
4. Cu ce se brinegte? Cum igr
procurdhrana?Ce fel de aaimal este?
5. in ce lecturi se vorbeqtedesprer,rrlpe9i despreinsuEirile
ei?
6. Ce ghicitori, proverbesauzicAtori cunogtidesprelrrlpe?

in sprijinul tiu
inainte de a incepesbscrii, g6ndeqte-teqi la lectwile: ,,Ursul
pdcdlit de vulpe", ,,Vulpea qi cocogul", ,,Judecatavulpii",
,,Vulpeaqi iepurele"q.a.

Ghicitori
Blanarogcati,frumoasi,
Coada-ilungdqi stufoasd,
Vinenoapteaprin grddini,
Furdrale qi giini.

Am blana ca o toamni ce se lasd

Prin tufele cu foqnetde mdtasd
$i-agacum searase adunblin
Pe la poiat?i,pe fiuiq, eu vin.
Cd sunt tireatii asta
9i voi,
L-an pbcdlit pe rrsul'ti!icel greoi
$i-mi poarti picd, wea ca sd md roadi
De vind cicd-s eu, cd n-are coadd.
in pas de dans,pe inseratpomesc . . .
Credc-atighici(ci ... mi numesc...
. incearcd.sd creezi tu o ghicitoare desprc
vulpe, completerd
$i
versurile:
Coadae s
B lan a e _ -_ _ __Sti in v- __ _,
$i-ar vreao g __
O s-o aibd-ndatd,
Fiindcde9__ __
Alcituiti o compuneredesprevulpe.

lepurele9i ariciul
Planulde idei
Introducere
in pddure
int6lnirea celor doi

Cuprins
Descriereafieciruia

Un dialog(din caresdreiasdcd iepurelesemird de aceleariciului, gfudindu-se ce incomode sunt, iar ariciul se mird de
picioarele qi urechile iepurelui, intrebdnduJ la ce i-ar putea
folosi).
Apardia lupului.
Salvareafiecdruia cu armeleproprii de apXrare.

lncheiere
Dupd primejdie, fiecare se gandeite la dreptateaceluilalt,
inJelegdndu-1.

ln sprijinul tiu
. Vei face o descrieremai completba celor doudanimale,
daci vei citi cu atenlieversurile careumeaz5.
,,Uite,md, ce ardtaxe!
Nici nu merge,nici nu sare!
Seimpiedicdde-unhop,
Di la dealde zici c6-i qchiop,
Di la vale,cade-nbot,
Cu codita de-aspinare,
Cu uechile de-uncot!"
OtiIia Cazimi, La iepuri)
,,Alungat ca de fui1und,
Cu picioaxede l6custd.;
Sedestinde$i s-adune
Pesteo miri$te ingustd.
A cIzut, ba nu! Din goand
Mic, elasticai urgent
L6ng-o tufb de sdnziand
A ftcut un compliment."
(GeorgeTopirceanu, Un iepure)

,,Aseardprin grddinaamortiti
Din tufe de pelin cu frunze mici
A apdrutin taind un arici,
O micd vietate ghemuitd.
Copiii l-au zdrit de pe cerdac
Cum se migcadomol pe sub gutui,
$i tori au alergatin jurul lui,
Iar el a-ncremenitpe loc, posac
Cum il prinseselremea pe cdraxe
Ca o pemiftr sfericdin care
O fatE rea, ca sd sejoace,
A-nfipt o sumedeniede ace!"
(GeorgeTopircean.o,
Ariciu[)
Completind r6ndurilepe orizontald,vei obtine,pe
verticali. deoumirealegdnrrii dintre arici gi
fepuras.
:
l.

buni de bdut

2. Frunzigul_ _
3.Luna_--lunaflorilor
4. Puiul caprei

2
3

5. Iedul are un
mic, catifelat Siumed
6. Bluza din costumulnational
7. Suntpatru anotimpud intr-un _
8. PdSteao turme de _ _
9.Api ___cagheala

Ghici!
Ghem de spini 9i lepi uscate,
Std-ntdritca-ntr-ocetate.
(TudorArghezi, lrici, arici, bogorici)
Alcituiefte o compunerecu titlul Iepurelefi ariciul.

Greierele9i frunica
Planul de idei
l. Zi de vard
2. int6lnirea greierului cu
fumica
Inlbligarealor
Scurt dialog (din care
reiesecdcei doi sehothrdscsd
lucrezeimpreunl)
3. Muncain doi e mai cu
spor

ln sprijinul tiu
. Recitegte
,,Doarpe coastd,la urcug,
Din cdsutalui de humb
A iegit un greieruq
Ngru, mic, muiat in tut
$i pe-aripi pudrat cu brumd".
(GeorgeTopirceanu,Balada unui greier mic)

. Retinecuvinte

ii expresiidin textul de mai jos:

,,Furnica negricioasi, mici la trup i{i trimire in fald
curiosse antenele.Ochii cautdpretutindeni Si Sasepicioruse ca
SaseJiricele duc cu iuleald trupul incolo qi incoace.Care neobositi Si harnici, in tbcere,grdunlii mai mari gi mai grei decdt
ea. Neodihna ei indeamndla munci, fiindcd te simli ru$inat in
fata acestuineastempir."
. Expresii: soarearzdtor,ialba caperia, poteci numqi de ea
cunoscute,li sdreqin ajutotalucrau in inlelegereSi voie bund.
" Dialog
Dupi ce seprivird o clipd, greiereleintreb6:
* Incotro, &agd fumicd, a$agrdbitd?
- Cum sd nu fiu grdbiti, c6nd o mulfime de trebud sunt pe
capulmeu.Iamavine repedegi va trebuisaadunprovizii.
- Ai dreprare.
$i eu m-amgdndirla acesrlucru.
Hai sdmuncirn impreund!Ne vom puteaajuta la greugi nu
ne vom plictisi.
- Gata- s6ri greierelebucuros.
:
. Cuvinte iffudite cu substanti\,ul..1irmich,,
furnicqr (m\quroi sau toate fumicile dintr-ua musuroi:
mullimede oameni).furnicdrurd(inlepanrlape piele)
. Joc: Cu cineseamdad?
Conducitorul jocului pune intrebarea ,,Cu cine seamdnd
...?" un lucru sauo fiinJi, denuminduJepe r6nd.Jucdtoriivor
scrie aat rrai multe asemdndri.Cdnd conducbtoruljocului va
spune,,stop",toli jucdtorii vor ldsa creioarreleios. Se citesc
rdspunsurile.
Cdgtigricel carea dat cele mai multe.dar si cele
mai bune, rdspunsuri. Se vor aprecia rdspunsurile deosebite,
nea$teptate,surprinzdtoare.

Exemplu: Cu cine seamdndnorul? (bradul, spicul, zdpada,

pdm6ntul,luna noaptea,r6ul, pidurea, melcul, ariciul etc.)
Alcituiegte o compuneredupi planul de idei.

De vorbi cu fulgul de nea

Casdscri aceastd
compunere
tuebuie
sd-Jiinchipui cd micul fulg de nea poate
vorbi cu tine, stdnd linigtit in palma ta.
El ili poate gopti o povestepe care.
ascultdnd-o.
o vei scrieIEragreutate.
1. Ninge
2. Un fulg se oprestein palmi
3. Pare o micd fiinJi (descieJ a5a
cum aparein inchipuireata)
4. incepe dialogul
5. Fulgul iti spunepovestea(pomind
de la jucbugul strop de ap6 de rAu, popasul la Norul ce1Uriaq,
intdhirea cu Moq Crivdt, mica stelutdqi drumul ei sprep6m6nt)
6. O micd picdturd...

ln sprijinut tiu
Dansulfulgilor dansulpetalelor de cireS.Fulgii sejoacd
prin aer ca un roi deJluturi albi. Steluyeargintii umpluvd.zduhul.
Ninge des.Zdpadacaclecafdinq la cernut. Cu o mantiealbd se
imbracd,pdmdntul. Plopii fantasme (silueteneclare,par neadevfuate)albe sepierd insirali in zqre. CaseleSi-aupus cusme
de nea.
. Verbul ,,a ceme" se poate folosi cu urmitoarele sensuri
(infelesuri):
- Cem fdina.
Sitanoui cernebine(ce e nou e bun).

- Stelelecemeaulumina (expresiepoeticd).
- A ceme (a separace e bun de ce e rdu).
. insugiri
zdpada: albn
noru:
pufoasd
sclipitoare
argintie
moale
soarele: shelucitor
firlgii de zdpadS:
auriu
galben
rotund
palid
mdrel
ro9u

Alcdtuie$tepropoziliicu ajutorulaoestorcuvinte.
. Includein propozitiicuvintele:eram,era, amfost, voiJi,
erai, erti, este,vomrt,
AlcituiSte
o compunere
despreun lulg dc nea.

O intimplaredin vacantd
O intamplare se povestestefiresc, agacum s-a petrecut ea,
agezindpropozi{iile in ordine, astfel incet totul sAfie clar gi ugor
de in{eles.
Se poate folosi vorbirea directi (dialogul), ldsind personajeleintdmpldrii si intervind direct.
Planul de idei
f. incepuhrl intdmphrii (locul, timful, personajelecareapar
la inceDut)

2. Desfdqurareaint4mplirii
3. Sffirqitul int6mpldrii $i invi@tura desprinsd

in sprijinul tiu
' Sepot relata intamplbri legatede: excursii, plimbXri in pddure,pescuit,colindat, un joc deosebit,o faptd buni, o ge$eald,
un animal"o hotir"are,o cade,un evenimentetc.
Sepot imagina 9i intAmpliri extraordinare.
. Alcdtuiegtepropozilii folosind cuvintele: din intdmplare,la
intdmplare(la voia int6mpldrii), pentru orice lntamplare,despre
o intdmplare,intdmpldrii.
' inainte de a incepe sd scrii compunerea,recitegtelntampldrile nt Pupdzadin tei sauLa cire$e,scrisede marelepovesti
tor Ion Creangd.

' lnlelesuridiferitealeverbului,,aciuta":
- cautdpe soralui,
- a cdutacearttr/pricini cu lum6narea(a provocaceaxta),
- a ctrutacu ochii (a cerceta,a urm6ri),
- a c6utacu gandul (incearcdsd-9iaducdaminte),
- ii cauti in coarne(il rdsfald).
' Expresii:
N-qi ce cduta aici (nu ai voie).
Cautd-li de treabd (tu te amesteca).
Cum explici expresia'.,,A cduta acul ln carul cufdn"?
Alcituie$te o compunere despre o intimplare din
Yacanli.

Vulpeagi gdina
Titlul acesteicompuneri iti

cere s6-1i

imaginezi o intamplare
ai cdrei eroi sunt o vulpe
gi o gdind. gtii bine cd
vulpea este duqrnanul
gdinilor9i mai gtii cd ea
recurge la fel de fel de
qiretlicuri pentru a-qi
face rost de hrand. Dar
in compunereata totul se va intAmplaaqacum vei dori tu.
Iatb un pla.npe care tu il pof modifica sau completa dupd
cum doregti.
l. intdlnirea nrlpii cu gdina
2. inldfigarearulpii 9i a gdinii
Dialogul dinte doud personaje (r,ulpea cu glas mieros o
laudi pe giind pentm frumusete qi in{elepciune,invitand-o in
vizuina ei; gbinaspuneci l,rea sd-9iaducdtoatesuatele la petrecereadin vizuind; wlpea lacomi o lasds6plece).
3. intoarcereagdinii impreundcu stdpdnulgi c6inele.
Vai de biatarulpe!

ln sprijinulttu
. Expresiiformatecu ajutorulcuvanflrlui
,,vulpe.,:
A aveaochi de vulpe(privireviclean6).
A tocmiyulpeadinpddure(a vindecenu ai).

ro$catd,codate,tireat6, yicleard, hoaJi,prefrcutd.

insuqirile c6inelui

insuqirile omului

. Alcdtuieqte propozijii folosind cuvintele: vulpii, vulpi,

despretulpe, cu vulpea,pe vulpe.
CompletAndrdndurile pe orizontalS,vei afla undea
traiestevulpea.
1 Iar ochii i setulburd de
_ mo4ii.
2. Caldca o _ _ _ -_ a pdrnantului.
3. Cdprioara
stdjos lfugd__
ei.
4. Acestaqi-aintinscapul
4
cu

m1c.

5
5. $i limba ei
cutca Duna
6
moale.
B
6. Fiinla ftagedd_
i-a dat viaF.
Alcituieqte o compunerecu titlul VulpeaSi giina.

Veverila
1. CAnd9i unde ai intalnit veverila?
2. Ce inftfiqare axe? (trup, bldniti, cap, urechi, picioare,

coditrn)
Ce fel de animal este?
Unde trdiegtegi cu ce sehrXnegte?
3. De ce esteindrdgiti de oameni?

ln sprijinul tiu
. inainte de a scrie compunerea,cite$telectura yeverila,
de
Mihail Sadoveaau.Retine expresii, addugdnduJecelor care
vrmeazd.
. Expresii: ghemde bldnild de culoqrea
fld.cdrii; coadi sfia_
foasd adusd pe spinare spre urechi; cdpSor mic, puisor al
Jbgului.al pddurii Si al primAverii.ii licArescochitorii ca doud
boqbede roud. Puful ei se desprindeade pe o rqmurd ;i pluteq
in sus.
. Completeazbverswile folosind cuvintele din parartezade
la sfbrgit.
Alti gdndaci....................
(cefel?)
Care-$ipoaxtdfiecaxe
Ochelarii pe spinare
Dorm in soare,somlorogii!
Iar pe-un fu de pdpddie
Ce se-nalfddrept, din iarbd,
Suie-uncdrdbug
....................
(cefel?)
in hiinufb....................
(cefel?)
'(aurie,mdrunti gi roEii, cu barbd)
Alcituieste o compuneredespreveverifi.

pisica
. Ghicitoare
Cine indrdgettejocul
$i-9i spal6mereucojocul,
Toarce-ntrunacu mult spor
Fnrd fl.uci 9i fuior?

. Cdnd scrii aceastiicomptmeree bine sd nu te gandeqtila

pisicd, in general.Gindeqte-tela pisica ta, saula o anumepisich,
pe care ai observat-ocu multi atentie,penlru a o putea descde
cat mai xact.
Planul de idei
1. Cum se numeqtepisica ta?
2. in ce imprejurareai observat-ocu mai mult6 atenfie?
3. Caxeeste infiligarea pisicii? (trup, b1dnit6,cap, urechi,
ochi, mustdti,picioare, gheare)
4. Ce fel de animal estepisica?
5. Ce proverbedesprepisicd crmoqti?

ln sprijinul tiu
. Expresii: bldnild moale;i mdtdsoasd;scdpdrarcaochilor;
lunina yerzuiedin ochi; mieunatlung Si moale;ghearelese odihnescretrqsein pernile ,noi.
. Observatie
Descriereapisicii (ca a oricirui animal) nu incepe brusc,
direct. Povestinddespreea, cauti rm moment ca.nd,priYind-o cu
atenfle,o observi mai bine qi ii poti reda infef$area (vezi acest
lucruin textul careurmeazi).
,,Esteo zi ploioasE.Stauin case$i citesc,ascultAadcdntecul
monotonal ploii. Deodati aud un mieunatprelung. E Miaunica.
Se lipe$te de mine, se invdrte in jurul meu 9i a$teaptbo
m6ngiiere. Dau carteade o pa e $i-o privesc.Bldnita ei albi 9i
moale lucegtede curdfenie-Md privette cu ochii ei verzi pdtrunzdtori gi foarte atenJi.Are cdpqorul mic, aproaperotund ca o
minge. Urechile fine ca doui mici frunzuliJeaud qi cel mai mic
zgomot. Must6tile asprestaude-o parte qi de alta a botului mic
gi moale. incepe si se spele. Cu limba ei neobositdia la rind

bl6nifa, curdlind-ode zor. Ghearelestauretrasein pernujelemoi,

pe carc Miauldca p4e$te neauzite.
Dupi ce termind spdlatulincepesdtoaxc6.,.g.a.m.d.
. Adeseoripisica sti minute in qir ta pdndd. p6ndegte
Ea
nu
numaigoareci...
Motanul pedepsit
Rdndunicaa plecat
Dupi hrandpentru pui,
Cuibu-i singurel sub streqini
$i prin curtg nimeni ru-i.
Radesub mustifi motanul
- Cs noroc! . .. Pdcatsdl scap!
Iute sus!... Dar poa,o piatd
Il lovestedrept in cap.
Trist se anguie mota.nul:
- Miau qi vai de capul meu!
Petrigoril ia in brafe:
- Iartd-me,te rog, cdci eu
Te-amlovit, Si rau imi pare,
Dar de bi4ii puiqori
tie cum nu !i-a fost mili,
CAndsdriseqisi.-i omori?
(ElenaFarago)

. Exercilii
Ordoneazdcuvintele in propozilie. Explicd inJelesulprover_
belor descoperite.
a) nu, pisica, goareci,cq prinde, clopolei

b) rdu, bl6add,zg6rie,mAJa
c) nu-i,joac6,cdnd,acasd,pisica,pe, qoarecii,masd

. incercuind a doua likra din cuvintele care urmeaz6,vei

obtine denumireaunui animalcu carepisica nu seimpacdde obicei.
ac, mdncare,oi, intrare, ied, elefant,iepure
Alcituiette o compuncrcdcsprepisici.

Ghiocelul
Planul de idei
1. Sfhrgitde iamd.
2. Primul ghiocel.
3. Inftfigareaghiocelului.
4. Un scurt dialog (inchipuit) cu
ghiocelul (de undevine, ce wea s6vesteascA,de unde a imprumutat culoarea
albdetc.).
5. O floare pentru mama!

in sprijinul tiu
Ghiocel,gingagdfl oare,
De ce ieqi de subzdpadd,
N-ai vhzut cd iama asta
N-a plecatnici din ogradd?

. ln realaarea acesteicompuneriiJi pofi imagina

un dialog
ghiocelul.
cu
incearcds6-li dai rdspunsud$i la intrebdrile de mai jos:
De cefloricica ghiocelului areformd de clopoTel?
De ce ghiocelul arefloarea albd?
De ce esteghiocelul cea dintdi floare a primdverii?
Rispunsurile la acesteintrebiri pot fi imaginate de tine,
explicate printr-o poveste(legendd)in care intdmpldrile adevdrate si seimpleteasci cu cele inchipuite (fantastics,\ezi Legen_
da ghiocelului).

Ghincelul
/'-7
L/4 analarna nu se indud incdsdplecede la noi.E [rig.
dar soareleigi face loc printre norii d cnugi gi trimite cdteva
raze aurii. E sfhrgitde februarie.
Pete maxi de zdpaddacoperdograda. De sub ele, Iiricele
subfiri de apdi$i cautblocul prin pimantul umd qi negru.
Dar iatdun ghiocel!A ieEitaga,ca o bucuriein caleameagi
nu Stiu dacd aceastasuavi floricici esteaici cu adevdratsau e
doaxun fulg de zipadi prins lntr-un ac de iarbi? $i-a desprins
din gluga lui cea verde capul, un clopolel de argint aplecat
chtrepimAntul de catifea.
- Gingagghiocel, nu 1i-e teamdcd o si-li inghete firicelul
subfir de trup?
- Menirea mea e de a face bucurii oamenilor De aceeamd
grdbesc sd fiu primul care si le vestesc sosirea primdverii.
Ascult6-m5!
O adiere a venit ugor, mitcard delicatul clopofI, iax eu
parcaam auzit un glas subfire li mic:

- Cling! Cling! Cling!

Degetelemele ll mdng6ieugor qi numai gAndulde aJ pune
in palmelemameimd face s6-l desprindde acolo,din pimantul
care l-a ndscut.Alerg acas6.
- Mamd, vine primdvara! $i in palmele-i mangaiebareeu
pun ceamai gingagdfloaxecu caresufletul ei singurseaseamire.

Zdpada Si ghiocelul
legendd
and Dumnezeua fdcut toate cete surt pe pimant,
iarbd, buruieni 9i flori, le-a impodobit cu tot felul de culori frumoase.Cdnd a Idcut zdpada,i-a ns'.
- S6-1icauli tu singurd culoarea care-Ii place, fiindci tu
umbli pestetot.
Atunci zdpadase dusela iarbbqi-i spuse:
- Dd-mi gi mie culoareata velde $i aqade ftrmoasd!
Iarbanu vru insd.Rugdapoipe trandafir s6-i deaculoarealui
rosie, strdlucitoare.Dar nici trandafirul nu voi. Ceru culoarea
albastrdde la viorea, culoarea galbend de la floarea-soarelui.
zdpezii.
rugdmintea
Niciunanu asculta
Tristi $i amdxatd,zdpadaajunsein dreptul ghiocelului. Cdtre
el igi pldnseea durerea,grdind:
- Nimeni nu lrea s6-mi dea culoareasa.
Ghiocelul, milos, se induiogdde soartazdpezii gi-i zise:
- Dac5-li place culoareamea albd, eu o impaxt bucuroscu
tine.

ZEpadaprimi cu mullumire darul ghiocelului. De atunci ea

poarl5ve$mantulalb ca al ghiocelului. Drept recunoqtinJd,
il lasd
sAscoati cdpgorulafardde cum incepesd se arateprimdvaxa.
(I.L. Mitrea,
Legende)
. Urmdregteinlelesul diferit al cuv6ntului

fantastic.
Povestirea
estefantasticd(ireald,inchipuitd,imaginatd).
Carnavalule fantastic(extraordinar,m6ret,minunat).
Omul e fantastic(nemaipomenit,extraordinar).
Mi separe fantasticde scump(foafie scump).
. Creeazdqi apoiscrieversulal doilea.
Floareagingagd,frumoasd
Altituiclt0

in scl iri itr,lt!pulli]i,citru {i{lUl (;hii}{rlul.

A sositprimevara!
Planul de idei
1. Ce anotimpa sosit?
Cum mai poate fi numit
acestanotimp?
2. Care sunt semnele
sosirii primdverii? (soarele
incdlze$te,apar ghioceii qi
viorelele,pomii inmuguresc,
seintorcrdndunelele
etc.)
Caresunt activitdfile agricole de primdvari?
Ce fac animalelepddurii?
3. De ce sebucurdoamenii?Ce daruriigi fac ei de I Martie?

. Citette, mai intei, cdtevaversuri inchinateanotimpuluiflorilor

ln sprijinul tiu
..Se-nal1iaburmoaledio gradind.
Pejos, pomescfumicile la drum
Acoperiquriveqtede-nlumini
intind sprecer ogeacurifird fum.
Pe ldngbgarduri s-a zvantatpdmantul
pe zid
$i ies g6ndacii-Domnului
Ferestreamo4ite sedeschid
Sdintre-ncasasoarelegi vintul.
(GeorgeTopdrceanu- Rapsodii deprimdvard)
Semnede primivari
Pe la sfhrgitul lui februaxie incepuri a se topi zdpezile.
nourii intunecosi9i potopul de
$uvoiuri de lumini spergeau
rxze se revdxsape pimant. Petice negre se iveau ici-colo pe
dealuri,creqteau,cucereautot mai mult pinza albi a iemii; iazul
se umflase din mal in ma1gi pesteapa tulbue se roteau stoluri
mari de nagdJi.
Dddurd mugurii, se zbici pdm6ntul; plutea boarea caldi a
primdverii, cu miros de pimAnt umed.
Cu martie veniri cocostarcii, rotindu-se pe deasupra
smdrcurilor;rdndunelelesdgetauprin nesfbrgitulde luminl aurie.
(Mihail Sadovearu,Opere,vol. 2)
Trei zile bituserd vanturi sunitoare de Ia miazizy pdmdntul se zbicise, qi-n dumbrdvioaradin margineasatului, la malul
Siretului,incepuserd
si lnfloreasci galbeniconii. [...]
- Uite cocostarcii
! ...

Dincolo de mal, intr-un sm6rcumblau cu pagi rari cocostarcii cu pliscuri portocalii. Apoi pe deasupracrdnguluitrecu cu
zbor guierdtorun card de ra1e.Venirddin susulrdului Iblfiind rar
din aripile lor asculite9i doi pesciruqi albi. in dumbrava plini
de lumini vdzui deodatdzburdnd 9i fluturi rotii - si-n
singuretateacarene impresuraera cevabldnd gi dulce, ca-ntr-un
basmal copildriei.
(Mihail Sadoveanu.
Un orr necdiit\

Pentrutine,primdvard...
$iruri negrede cocoare
Ploi cdldu;e9i ugoare,
Fir de ghiocel pldp6nd,
Centeclegdnatde vant,
Sdrbdtoare
...
Zunzet vil' plir zanen, oarc
Cdntdflorile la soare?
Cd pe crengi de floare pline,
Nu ptii: flori sunt,ori albine?
Pentrucine?...
Pentrutine, primdvari,
Care-aducibelqugin tard,
Carevii
Pestec6mpii
Cu bturuli de pdpddii
$i cu c6ntecde copii!
(Otilia Cazimir)

. Cuvinte gi expresii formate cu ajutorul substantivului

pimdtard saua crtvintelorinrudite cu acesta.
La primdvard (in primbvaraviitoare)
Astd-primdvard (pnmivara hecutb)
Primdvar q yi4ii (timercle)
Vdntprimdvdratic (vdn| cdlduJ,adiere)
S-atmprimdvdrat (a venit primivara)
Rebus ,.. inmiresnat
l. Somnoroase...pe la cuiburiseadun6.

2. Seascundprin .. .
3. Aievea parc-o vdd

aicil ...fuaveibunici.

4. Pesie-anoptii feerie

seridicd ... lunb.

5. Tohr-ivis 9i . ..
6. $i de crunta-mi...

5
6

tu te aperi c-un toiag?

7. Pestefagi cu vdrfuri

8
9

sure/Acdzut .. . rece.
8. Daxacu'vei vfea

cu oasteti ... ca sdne ce4i?

9. Fie-fi ingerii .. .
AlcituiSteo compunerecu tidul A sositprimivara.

Oaspetiiprimiverii
. Cite$te poezia Oqspelii
primdverii, de GeorgeCoqbuc.
Planul de idei
l. S-ainto$ primdvara.
2. Se petrec schimbdri in
naturd.
Pasdrile cdldtoarerevin in
fara noastra* locul lor de bagtind
(loc undefac oud gi scotpui).
incepe munca de construte
saude refacerea cuiburilor.
in acestecdsulevor fi clociteoublegi vor ieqipuii.
3. Pdsfuileaduccanteculii voia bun6.
Oameniisuntmai bucurogi.
ln sprijinul tiu
.ln sprijinul tiu: din sudul insorit;codrii lipsili de
fanze
Si de cdntec; vechile cuiburi; zarea albastrd; nopSilecu poezie,
yd.nnrile line, caldeleploi Si veselia;
foSneml de mdtaseal aripilor obosite; Odatd cu pdsdrile vin Siflorile in cdmpie.
. Cuvinte inrudite cu substanti.v'ul
pasire.
- pdsd.releQtlsii mai mici)
- pdsdrar (crescLtorde pdsdri)
pdsdrd.rie(prdvilie cu pdsdri)
pdsdret (mulli'Jte,\eam pdsdresc)
pdsdroi (bdrbitfitS)
- pdsdricd (nsLre)

. Alcetuif propozitii folosind cuvintele care fac parte din

familiacuvAnirlui,pasire".
. Completeazi propozitiile care urme^z i.
Soarele.....................
a rdsdrit.Vintul ....................
aleargi
pe campia
. Pidurea...-...............
se umple de viaF.
Susurul ...................
al izvoarelorse aude ca un suspin
. Frunzele...................
foqnescca o mdtase.
Alcetuieqteo compuneredespreoaspeliiprimiverii.

Devorbi cu o randunice
Planul de idei
l. Ce schimbdriai observat cd s-au petrecut itr
natud?
2. Unde qi cdndai vdzut
rdndunica?
Careesteinfdliqareaei?
Ce ai wea sdgtii despre
ea?Ce o poji intreba?
3. Ce ai inJelesdin povesteaei? Ce hotdrareai luat?

in sprijinul tiu
Azr am vdzttt intiia rdndunicd:
O slovd ascuJitd,subjiric5,
Cu caremdnanu qtiu cui
inseamndpe albastrulcerului
Cd iar e primivard.
(ot',ilta Cazimir,E primdvard iar ...)

. Observafier Intehirea cu r6ndunicapoateavealoc pe filserat, c6ndea, obositd.dupdo zi de munci (la reparaxeacuibului de

substreaqind),seafld intr-o clipd de oclibni.Atunci poatevorbi cu
tine qi-fi poatepovestidespredrumurilelungi 9i pline de peripetii.
. E bini sAstii ci ...
Rdaduneauaeste un zidar neintrecut. Ea gtie sd culeagd
plmdntul moale,s6-l mestececu firiqoarede iarbh saupaie $i se
lipeasci foaxtebine acest amestecin aga fel ca el sd nu cad5,
Clddegtetreptat. Pune, ca gi omul, temelia cuibului 9i agteaptd
p6nd se usuci. Clddeqtemai departe9i din nou aqteaptdsA se
usuce.In zilele ploioase,construcliainainteazdgreu.Pentruconstnrirearmui cuib, rdnduneauaface cam 500 de transporturi.
Rendunelelesuntpdsdriunite, caregtiu sd se ajute la nevoie.
Iatd o intamDhreadevdrati.

RAndunelele
Din viata rdndunelelor,cunoscun fapt dive$, interesant.
Ofamilie a plecat in concediupentru o lund Si a inchis bine
casa.Ld relntoarcere,au rdmassurprinsi, gdsind intr-o camerd
dinsprecurte o rAndunicdce zbura de colo pdnd colo. Pesemne
cd o inchiseserdla plecareJdrd sd-Sidea seama.
Dar oare cum de nu murise, rezistAndfimp de o lund Jdrd
hrand.SiJd.rdapd?
. incearcdqi tu un rdspuns.Apoi citestemai departerdspunsul meu.
O vecini din aceeagicurtele-a lbmurit taina:
Un ochi de geam ayea o foqfie micd spdrturd, cdt degenl,
frcutd de o prq.;tie. Pe acolo, rdndunelelede afard i-au adus

mancare;i apd.,hrdnind-o ca pe puitorii care nu Stiu tncd sd

zboqre.
Venindstdpdnulcasei,i-q dat din plin seuinle $i ... Iibefiate.
(M. Sevastos,Islo/r'siri qdevdrate)
. SpumemrAnduneasa::rdndunicd qi rdndunel.
. Tot rdndunici se nume$teqi ultima dintre cele cinci pdnze
ale unui catarg,a$ezatiin vdrful acestuia.
. Afld in{elesul unor grupuri de cuvinte formate cu ajutorul
cuva.ntului,Jand".
rdzd (gir de lucnui, fiinle)
pe rdnd(tnal tpd alt \
in primul rdnd Qnaintede toate)
aJi in primele rdndurl (a fi pe un loc de frunte)
a citi pintre rAndurl (a pricepe ce nu se spune)
Ia rdndul rneu(din paxteamea)
in afitea rAnduri (de atdteaori)
in rdnd cu cineva (gteaceeagitreaptd,aldturi)
om de rdnd (din popor,obiqnuit,fix6 rang)
rdnduiali (obicei)
Alcituiette o compuneredupi planul de idi,

Mama,fiinta cea mai dragi

Planul de idei
1, De ce estemamafiinJa ceamai dragi?
2. Care este inftrtigareamamei? (statura, chipul, irnbrdcimintea)
Care sunt lnsugirile sufletegti?(bundtateq rbbdarea,inJelegerea.exigenla.inlelepciunea)

Ce intamplfi deosebitenu po{i uita? (Cum s-apurtat mama

in aceleimprejurfi?)
3. Ce ii datorezimamei?Cat timp te vor insotisfahrile ei?

ln sprijinul tiu
. inainte de a incepesAscrii, cite$tetextele careurmeaz6.
Reline modul firesc de a povesti. Desprindeunele lnsugiri
caresepotrivescqi mameitale,relineexpresiideosebite.

Mama
rau ffei sdrmani;doi copii gi-omamd.

maramd.
$i p6ine!. .. un singurcodru-ntr-o
Mamal frAnse-ndoui 9i detepe r6nd
La fie$tecare
oete-opdrticea.
- Mam6!atunoicopiiiziserdpldngdnd,
Tie ce-tirdmane?
- Voi,rlspunseea.
(AlexandruDepdrld[earrrs,
Mama)
.Insugiri suflete$ticarese desprind:bunitatea,dirnicia,
iubirea,puterea
desauificiu.
,,$i eu eramveselca vremeacea buni qi $turlubatic$i
copildrosca vantulin tulburareasa.
$i mama,ca:reeravestitdprin nbzdrdvdniilesale,imi zicea
cu zdmbetuneori,cdndincepeaa seivi soareledintrenouridup6
o ploaieindelungati.<Iegicopilecu pdrulbilan afardqi r6dela
soare,doar s-a in&epta r,.remea.>
$i vremease indreptadupd
rasulmeu...
Agaeramamain r.,remea
copildrieimeleplinddeminunbfli,pe
c6t miaduc aminte,$i-mi aduc bine arninte,cdci brateleei
m-aulegdnatcdndii sugeam
telaceadulcegi mdalintaula sdnu-i

gangurind$i uitandu-mdin ochii ei cu drag! $i sdagedin sdngele

ei qi carnedin cameaei am imprumutat,9i a vorbi de la d6nsaam
invdjat. Iar injelepciuneade la Dumnezeu,c6ndvine vremeade
a pncepeomulce-ibile gi ce-iriu."
(Ion Creangi,

. insusiri
caresedesprind:
hdmicia,
rdbu!*!i,"ffi;;ouu*'
Ceamai scampddepe lume
1-.Y;ll
r\lv

\_./ pune-micaremamd_anume
Ceamai scumpdde pe lume?
Puii toti au zis de pisiiri,
Zarztuiiau As de zarz t,
Pe$ti$odide pe$toaicd,
ursulefli de ursoaici,
qerpiqoriide gerpoaic5,
tigri poride
i ti groai c a...
Mdnjii toli au zis de iepe,
firuI cepiia zis de cepe,
nucii toli au zis de nuci,
cuciitoli au zisd..cucir,
toli pisoii de pisicd,
iari eu,de-ameamdmic6.
Orice mamde anums
Ceamai scumpdde pe lume!
(de Nichita Stdnescu)
. Afli intelesurile unor gn.rpuride cuyinte formate cu ajutorul cuvdntului,,mamd".
mama-pfulurii (personajrdtr din basme)
o mamdde bdtqie (o bdtaiebund,straqnicd)
de mama.focului(foarle tare, exhaordinar)

. AlcdtuiJi propozitii cu expresiiledatemai inainte.

. Rebus
Un nume drag
1
1. Ochi negrica . . .
2
2. Spicegalbeneca de ...
3. inalt caun ...
3
4. ... cazdpada.
4
. incearcdsi scrii o srrofb inchinatAB
mameitale.
ESti cea mai b- _
$i ceamai d_, _,
Ca tine nu-i alta
i n lu m e e i ____,__.
Alcituiette o compuneredespremama ta.

invititoarea mea
flniilitorut meu)

Planul de idei
l. Ca.nd$i cum ai cunoscut-ope
irvdtitoarea ta?
2. Care esteinfiliqarea ei?
Careii sunt insuqirile sufleteqti?
Ce intampldrite-aulegat $i mai
mult de invelitoarea ta?
3. De ce o stimezi?
. Cindegte-tede unde vine numele de invdtitor

ln sprijinul tiu
. Citeqteurmitoarele versuri inchinateinvdlitoarei.

Invdldtoarei
6nd mama a venit la qcoali-n loamni

Eram un lanc shos gi mic;

M-aU mengaiatpe cregtet,
Doamnd,
$i, parc6m-am simlit voinic.
Nu ali vdzut in ochi de stele
Bobile oaldede mdrgele,
Saule-ali vdzut, acumStiuclar,
Dar le-ali inchis lntr-un sertar.
Ce calddmdndmi-aJiintins!
$i-am scris gi am citit cu spor.
Nimic in via{d nu-i uqor!
Sd fim destoinici ne-ati pretins.
O dat6,poate,ali lipsit,
Ce mult atunci ne-amnecdjit,
Cd e uqoardtruda noastrd
Doar sub privirea dumneavoastri.
$i in dulapuri, ferecate,
Sunttoatepozele-ncuiate,
Le-ali adunatca pe mirgele,
Dar noi am invdlat din ele.

Acum cAndprimul an s-a dus

Ca soarelecdtreapus,
Pe candne in ldmc-o treaptji,
Vd sdrutim mArlaceadreapti
$i vi aducem,Doamaanoastrd,
Tot cerul intr-o floare-albastrd!
. A stima pe cineva inseamnda avea o atitudine
de respect
saude considerafiepentu meritele aceleipersoane.
Urmdxesteun frapent din una dintre cele mai frumoase
scrieri despreinvdld.tor.

Domnu'TrandaJir

.ar

l-z I uJ vdzusemde mult pe domnu'Trandalnimi inchi_

puiam cd e pensionar,cI trebuie sd fi imbdha.nit.Eu il vedeam
insd tot ca odinioaxd.:inatq bine legaq cu musticioara neagri,
pe caxe tt-o tundea intotdeauna scurt, zdmbind cu bundtate,
incruntandu-secateodati,insuflandu-neun respectnemdrginit.
Mai cu seami explicaliile la istorie erau minunate. pe sub
tavanul scundal claseitreceaueroii altor wemuri in crurunilelor
de neguri. ii urmiream infiorat, auzeamparcefreamitul luptelor
gi, acasi, ii visam o noapteintreagd.
Uite, ,gi acum mi se pare cd Domnu, nostru a fost un om
deosebit.Ii scdnteiauprivirile 9i era 9i el mi$cat c6ndne spunea
despremarireasrdmogeascd.
CdndlEceaun semncu mena,a5a,
intr-o part,parcdridica o perdeade pe trecut, $i eu vedean tot
ce spuneaglasul lui .. .

imi aducamintece zarvda fost cend,intr-un rard, s-azvonit

cd pe Domnu' nostru are sd-l mute iotr-o comund,peste Siret.
Ne-am strdnssaratoli biietii, am vorbit, unii plangeaugi am luat
o hotdxaremare,sd ne ducemgi noi cu Domnu' pesteSiret.
Dar Domnu'nu s-adusnicdieri;a remasacolope pdmentul
nostru; 9i in pdmdntulnostrul-au $i ingopat.
(Mihail Sadoveaau)
. Cuvinte inrudite cu verbul ,,a invdJa":
invdlare (muncade a afla, de a gti, de a reJine),
izrdlal (om caxe$tie multe),
invd1dceI (qcolar,elev),
tnvdldturd (concluzietmse dinh-o intamphre saumuncade
a invd{a),
de invdlare in qcoli),
invdldmA (proces;.:J
invd1dtorime (mullimea inv6lltorilor).
Retine! Ucenicii seadrcsauMentuitorului folosind cuvdntul
s{bnt,,invilitorule".

Invdldtura
invdJdflra e averea
Ce purureao duci in gdnd
$i fdrXraza ei, puterea
E doaxun colb putat de vant.
lnvdJdtura-io comoard
Ce nimeni nu Ii-o poatelua
igi va sporipodoabarard,
Cu cdt imparfi mai mult din ea!
(Nlc olaeT 6tfii, i nvdtrdtura)
Alcituie$te o compuneredespredoamnainvifitoare.

O fapti buni
Planul de idei
CAndti undes-apetrecut intimplarea?
Care a fost desjdsarareamomentelorintAmpldrii?
CAndai intervenit tu fi cw?
Care estesfArtitul tntdmpldrii? @acd a mai intervenit ceva
de atunci, legat de intiimplarearespectivd.)
Provrb:
Pomul se cunoqfte dupd road.e,iar omul dupdfapte.
Pentru a redactaaceastiicompuneretrebuie sd cauli prinhe
fapteletale una caxesi insesmeun bine 1Ecutcuiva,
Orice copil a flcut o faptii buni
Compunerea aceasta se bazeazd. deci pe int6mpldri
adevirate, nu imaginate. Scrie sincer, cinstit, ferd s6 te lauzi.
Atunci c6nd este vorba despre tine, relateazd (poveste$te)
intamphrile ffrd a-ti pune singur in evidenli insuqirile sufletegti
(srmt bun, hamic, sdritor etc.)- Lasi-i pe alfii si faci aprecieri
despre tine!
Va trebui sd completeziplanul dat gi cu alte idei, gandindu_
te la conlinutul comprmeriitale.

ln sprijinul tiu
. Cuyinte ti expresii:
fapt
fqpt (ir.tirnplarc reald,adevXratti);dzfupt (in realit*e); fapnl zilei (inceputll zile|);pus infa4a unuifapt inplinit (obligat se
acceDteceva).

bun
om bun (carefacebine, sepoarti bine); bun la inimd (milos);
a ajunspe mdini bune (pricepute);a fdcut una bund (o pozrld);
bund treobd! (frumos, n-am ce zice); bun de gard (vorbdxet);o
Iine u a Si bund (sustine insistent); d Jdcut cu bund credin,d
(con4tient,qtiace face); estede bundcredr4d (sincer,nu ascunde
ntnric)',bund-cuviinld (bundcregtere,purtarecuviincioasd,plini
de respect,cu politete).

Ursul
(o intdmplare - fragment)
Petrice pestorul, cu
capul go1,cu p6rul v6lvoi
qi cu ochii dtdcili vorbea
spenat:
- A dat nrsul! A dat
ursul! A ieqit din rdpi 9i a
sdrit peste Joiana noastrd
cearogie.
- Cum se poate una
ca asta? Ce spui tu,
copile?A omor6t-o?

N-a omodt-o, stdgdpdstorasul,cd nu l-am l6sateu. Dar de

tuditnu cred sdmai trdiascd.Cdndam vdzut cd a apucat-o,m_arn
dus asupralui, cu bata. $i atunci wsul a wut sdmi mdndncepe
mine!
- Vai! IisuseIlristoase!
- Candam tapatin el beta,urureazdpetrici, qi-amzbierat la
el sdlasepe Joianapentruci-i a noastrd,el a stat$i-a intors capul
cdtlemine.
Cine a intors capul?
- D-apoi cine? Dihania! A ldsatjuninca gi ia agas_auitat la
mine. S-a uitat tinte. Ce-a zis? Dac|las juninca, musai sd te
imbuc pe tine. A l6satjuninca qi a venit la mine. Eu arn dat fuga
la brad gi m-am suit in brad. Dar nu era chiar un brad; era un
brddui. De-acum,ii zic eu il sineamea,ai sb mdndncipe dracu;
pe mine nu md mai ajungitu aici in vaxf.Grdiagi ursul mormdind.
Nu $tiu ce spunea.Vine la brad gi prinde s6-l scuture.[...]
- V6i! Mam6!
C6t ce-amrdcnit eu,ydi mamd!,,,ursul n-a mai fost sub
mine.$i-a dat drumuljos qi s-adusla dracu!
(Mihail Sadoveanu,
ValeaFruruoasei)
Alcituiette o compuneredespreo fapti buni.

Ploaia
(descrierea unui fenomen al naturii)
Pentrua realizao compunerecu acest
titlu e nevoie sd fi ascultat cu adevdxat
canteculmonotonal ploii, sd fi privit cdderea picurilor pe iarbi, pe phmant, pe
frunzele copacilor, in fereastrd.Este
nevoie si fi vdzut cerul inainte de
ploii.cu ogtirilecenugiide nori
inceperea
5i sd-i fi umarit limpezimeadupi ce
rdpditul ploii a incetat, iar undeva,pe un
co[ de cer, a apdrutcurcubeul.
Sunt ploi repezi de vard gi ploi lungi
de toamrS. Tu povestegtedespreo ploaie
de vard pe careai observat-ocu adevdrat,
de la inceputla sfirgit.
Planul de idei
1. Seapropieploaia.
2. incepesdpicure.
Ploud cu adevdrat.
Ploaiaseopreqte.
3. Totul selumineazS.

ln sprijinul tiu
. Alcdtuieqte propozilii folosind cuvintele: pe ploaie, in
ploaie, despreploaie, ploii.
. Include in propozitii cuvintele inrudite cu cuvantul
,,pIoaie": ploicicd, ploioasd,plouat.

. Exernple:

Ploaia
,,Desus,din nourii de picuri, tot cemeaploaierece...
(Mihail Sadoveanu)
,,Nourii de pe boltd seingrogau,rnAncaualbastrul cerului.
De susploaia curgeatot mai deasi, mirunti gi caldi.,.
(Mihail Sadoveanu)
,,Ploaia contenea.De la asfinJit, din munfi, izvorau sdgefi
lungi de aur, firlgerdndin sus,in nouri, 9i injos, in oglinzile de
api."
(Mihail Sadoveanu)

Wscolul
/-\

.{-\ I A

eneaun vetrt aspru.carefrigea obrazurile ca un brici

Y/
,,riu ascufit. Cu el nipdstuird Ei valurile de zipadi mirunti.
Cdteodatdse intunecalumea in marile vartejuri albistrii, care
suiau omdtul de pe pdm6.ntinapoi spre nouri. pe crestele
dealurilor ndvdleautalazuri uriat, se indlfau in risfringeri
tremuritoar, ca o stropire de spumi, apoi se rostogoleau
intr-o cernere viforoasi in vdi."
(Mihail Sadoveanu)
,pe la inceputul lui decembrie,intr-o buni dimineate.,cerul
seposomori seciptugi cu plumb ti ciorile incepuri a seviita
pe sub nourii cenugii.

$i o suflare aspri de vdnt veni; v6rtejuri se iscardridicdnd

sprecerul posomorat stebi rotitori de praf. Peurmi, in undele
reci, incepurda rdtdci tremurdndfulgi, flori inghefate.
$i vdrtejuriledeodatdseinilbird; vdnhrlveneavijelios izbind
in geamurilemari cu aripi de puf; zguduia cercevelele,6uiera,
tipa, strecurain toate sufletele fiori. Pomii rari, goi, negri se
cutremurauin toatepdr{ile,parcdvoiau si sesmulgi din rdddcini.,.
(Sadoveanu)
Alcituiette o compuneredespreun fenomenal naturii.

Cartea,prietena mea
Carte freamdtde fnrnze in var6,
Cdatecalinitor de vioarS,
Aripi-albastrd, boarede cetind,
Carte,stovi 5i gdnd9i prietend.
Planul de idei
Ce esteo carte?Cineo scrie?
Ce poli cunoa$tecu ajutorul cd4ii? (trecutul indepdrtat,vitejia strdbund,viata plantelor gi a animalelor,Jdri gi popoareindepdrtate,cuceririle gtiinJei,intimpldri qtiin{ifico-fantastice,lumea
basmelor,a poezieietc.)
De ce estecaxteaprieten al omului?
Ce ganduriai fali de carteqi de cei care o scriu?
in sprijinul til
. Expresii forrnatecu ajutorul cuvdnhrlui,,carte".
om de carte, cdrturar (persoanldcarecite$temult)

t)orbeSteca-n cqrte (ca un om invdtat)

s-apus pe carte (s-a apucatde invdjat)
cum scrie Ia carte (aqacum hebuie)
. Alcdtuiegtepropoziliicu expresiiledatemai inainte.
. Cautdproverbul.Scrie-lmai jos.

trll

|ji-]
t;;I

Lrgl

f-rl

[-oln:..r

@F l
" Giseqtelnsugiripentrucuventulcarte.

@ F0
C i- d____

_tl

. Alcdtuieitepropoziliifolosindouvintele:carte, cdlli, din

cafte,in carte,desprecatte,cdrlilor
;\lcituirltr: lr tonrpu|lcrecu litlsl ,,Car.te:!,
pri('{cu$mc?i.,.

ln excursie
in locut acestuititlu tu pofi trece
chiar denumirealocului undeai fEcut
excursia: La Bugteni, La Cheile
Bicazului,Sinaia,Pe Bucegietc.
Nu poti scde compunereapdnd
nu ai Idcut o excursiegi nu ai observat cu atenlietot ce ai vizitat. E bine
ca in orice excursiesdai cu tine qi un

cametelin caxeiti poji nota anumitedatepe carenu le pofi reline

preaugor,daxcareili suntnecesaxein realizareaunei compuneri
complete gi convingdtoare.iti poji nota 9i unele observafii gi
impresii spre a nu le pierde din vedere pand in momentul
realizdrii compunerii.E bine ca o compunerecu aceastdtemdsd
o scrii in primele zile dupdce ai venit din excusie. Atunci imaE_
inile5i impresiile
culesesuntincdproaspete.
Planul de idei
l. Fixareadalei5i a loculuiexcursiei.
Pregdtireaexcursiei.
2. Momenhrl plecdrii (despre locul de plecare, momentul
zilei, buna dispozifie a tutuxor)
Drumul la ducere
Punctul saupunctelede popas(descrierealor)
Drumul la intoarcere
Sosirea
3. Impresii
o
.,, , _rn sprulnul rau
Impresiile din excursiesunt ceac rimene in gand Sl in
suflet (in simJire):imagini fiumoase,sentimente,pdrcri.
SentimentelesausimJdminteleomului (ceeace simte e1legat
de fapte,intdmpliri, fenomene,fiinJe)pot fi: dragoste,admira{ie,
respect,veneralie,injelegere,mild, ur6, dezaprobareg.a.
. Numegtesentimentelepe carele poli aveafald de:
ma m a......
:
.............
un lucru foarte frumos (un tablou): .........,................,............;
doamnainvililoare: ..............................................,...............;
eroiineamului:
......,...............................:
un boloav:
utrbdtratr:
......,.............,...................,.....;
leneqi,mincinoqi:

. Ordoneazi silabelein dou6guvinteSi vei alla u.nsfat.

croOte
te$- nara!
tu. Urmire$te lecturile date. Observb cum sunt infilSate
locurile vizitate de fiecaxeautor.

Curtea de Argeg
n
\$fh amurgsosimla CurleadeArgeq.C tne-armaiziceazi
cd acel ordqelretras,linigtit, cu cdsuteleluijoase, imprdgtiatepe
coastaunui deala fost odinioardcapitalaldrii! t. ..1
$i totuqi, cdldtori din toate pdrlile lumii se abat cu dmg pdn
pd4ile acestea,Ei vin sd vadd minunata zidire care-ntrupeazd
visul voievodului-axtistde acumpatru sutede ani.
in mijlocul unei lunci ce se agtemeputin mai sus,pe malul
stdng al Argegului, la poalele Carpafilol ca din wdjirea unor
basme,rdsareuimitor de frumoasd,cu tudele ei zvelte aurite,
incinsdde br6iealbesculptate-npiatrd,strdlucitoareca unjuvaer,
mdndrabisericd a Cu4ii de Arge6, ridicatd pe la inceputul veacului al gaisprezecelea,
de inleleptul gi cuviosul Domn Neagoe
Basarab... ziditd toatd in piatri, imbrdcati ca o relea de sculpturi migdlite cu rard mdiestrie, clfiirea-nheage pare c-ar fi
dintr-o bucath,qi din orice parteo priveqti,ili inftti$eazdrrnadintre cele mai frumoasebiserici ale rdsdrihrluicregtin.
Vechealegendd spune cd meqterulMa.nole,pentru ca s-o
poatd isprdvi, a trcbuit sd-ngroapede vie, in zidurile ei, pe buna
qi scumpalui solie, w6nd inlelepciuneapoporului sdne axatecu
aceastacetdjertfd 9i tdrie de suflet se cer ulrui om, ca sd poati
duce peni la smrsit o agaheabd grea, o agade mdreald 9i de
minunatdlucrare.

in fala bisericii, de partea cealalti a clrumului, e vestita Si

binecuvdntataciqmea,nurnittr,,Fdntina lui Manole".
(Alexandru VlahuJd,
Romdniapitoreascd)

Sinaia
@:

e1)ta Eaelekilometri de Bugteni, tot pe paxteadreaptda

Prahovei,e Sinaia... Acum doudsutegi mai bine de ani erau
pustietdfi pe-aici. Muntele Molomot (Fumica) era acoperit de
phduri. Un singur schihrlet era ascunsintr-un tuminiq pe br6ul
muntelui, undepustniceauc6liva cdlugdri.
Noaptea,card tot oragulstriluceqtela lumina ldmpilor electrice, cerd cele mai frumoasesteles-aucoboratdin cer, ca sddea
farmecvdii acesteia,Sinaiapareo vedeniede prin alte lumi.
Bucegii se inalJd 9i o privesc inmdrmuri{i un mdndru
coltigorde rai animatpe poalele1or,9i-9izic qi ei, de bundseamd,
vorba bitrdrleascd:,,Omul sfinteite locul".
De jos, din margineaparcului, o ludm incet pe loseaua ce
urcd tdrdgftmt la deal, trecemprin curteaMindstirii gi cobor6m
valea Peleqului.Un tipqaa verde se ridicd in faJanoastri qi sus,
pe o aqezdturldeschisbla soare,zvelt pi luminos iese din codru
Castelul Peleq- podoabduimitoaxe, de-o mireJie gi de-o frumusele,cum nici prin basmenu s-a pomenit. Rizoare qi flori il
inconjoarb, molcom ii c6ntd 9i-i sar imprejur izvoarele, qi-i
anrncdpietre scumpe,iar soarele,la asfinfit, seoprestepe Piatra
Arsd, 9i lung, gi cu drag se uitd-n vale la mimrneaasta,gi parci
nu se-ndurdsdmai plece...
(AlexandruMahuli,
Romdniapitoreascfi

Sldnic
l%ru"^,

u'nuLm
drumgreula slinicul dinprahova.

Satul e aqezatpe vale, strdbdtutde apa Slinicului, in care se

preling izvoarelece mijesc de sub dealuri gi las6pe iarbauscatd
cirdri albe de sare.in dreaptasunt bdile. [...]
Ne scobordmcu ,,liftobuzul" pe gura stramtdSi intunecoasd
a ocnei.De jos vine rdcoaregi un indbugitormiros de petrol, apoi
s-aud ciocanele zdagdnind din ce in ce mai tare. Deodatd o
lumind albd, scenteietoarene impresoarddin toate pd4ile - am
ajuns.Suntemaieveape alte t&6muri, in unul din acelepalatede
cristal, cu caxene minunaubasmelecopilbriei. in uriagelegalerii
deschise,la o adincime de aproapeo sutd de metri, sub lumina
vie a ldmpilor electrice,spirgitodi de l6ngdperetii inalJi qi shdlucitori ai botilor par niqtepitici caresejoac6.
Izbesccu ciocaneleintelit in sticloaseleziduri, blocuri mari,
tdiateregulat, serdstoamdgreoaiein cbrucioare,bubuie addncul
tot de zgomotelemuncii.
Suntemil1 una din cele mai bogatesaline din lume: sute de
ani am puteaindestulapdm6ntulnumai cu sareade aici.
Ne ridicim. Cu un fior de nelinigtesimlim golul cresc6ndsub
noi, tot mai departegi mai infimdat auzimzirgdnitul topoarelor
Iat6-neiar la hma hrminda soarelui.pulin mai la deale ocna
pdrdsitd,hdul fioros 9i rdsuudtor,in fundul cdxuianu te poli uita . . .
Aldturi seinaltd, cdt o bisericb,o standalbi de sare,rdbufnitddin
sdnulpdmdntului- scapbriiu soaremucbiile-i lucii qi shdvezii.
(Alexardru Vlahute,
RomAniapitoreqsc\
Alcituiefte o compuneredespreexcursiala care ai participat.

Gridina gcolii

(descriereaunui col! din naturi)

Descriereaunui col! din
naturi sau zugrdvirea unui
peisaj cere,mai intai de toate,
observareacu multi atenlie a
loculuirespectiv,
aqacumeste
el intr-un moment al zilei
(dimineald, amiazd, seari).
Dupdculegerea
observafiilor
treci cAtmai repedela scrierea
compunerii,pe bazaunui plat
de idei c6t mai bogat.Ldsdad
si treacdtimpul, imaginile se
uitd, se qterg din memorie:
emofiile pe care le-ai simfit
pentru ceeace a fost frumos trec ai ele qi compunereanu va mai
fi la fel de reugitS.
Priveliqtea aleasdtrebuiezugrivitd astfl incat cel ce cite$te
sau ascultdcompunereasi aibd impresia cd are in faJaochilor
tabloulsautablouriledescrise.

Planul de idei
1. Cdnd qi cu ce prilej ai privit cu multd atenJiegrbdina
qcolii?(anotimpul,momentulzilei)
2. Cum ti s-ainftliqat grddina?(cerul,lumina soarelui,pomii,
florile, tufele, iarba,pdsirelele,adiereaventului, gazeleetc.)
3. Ce cou 1i-aahasmai mult atentia?De ce?
4. Cu ce impresiiai plecat?(!i-a pldcutplimbarea?
De ce!ipl6cut?
a
Ai fi \,Tutsdmai rdmdi?De ce?)

. Retine
in descrierea
unuicoll dinnatudestefoarteimportant
sdtii

seamade momentul zilei (atunci c6nd ai cules observaliile 6i

impresiile), momentdesprecarenu uita cd trebuie sd scrii.

in sprijinul tiu
. Observafi,ln ftagmenteleurmitoare,cumpot fi zugrdvite
diferitelemomentealezilei.
Seara
,,Malurilep6r6uluiprin preajmaciruia ne strecuramerau
pline de verdeaJ6
bogatd:ici-colo s cii cu frunzelepilite
atexnau
nemiqcate
deasupra
ciuruirilor de unde.Linigteaadanci
se lntinseiar, fumegarealnserirll se fdceadin ce in ce mai
deas6."
(Mihail Sadoveanu)
Noapte
lncetprinumbraneagri a silciilor. pegesuriqi,,Pomirtrm
n vdi era o ticre nmlrginltl. Numai departe,pe f6nete,o
posire tipa ascuflt,ca un lierlstriu subpili. gi un lntuneric
orb acopereavdzduhulqi p&nantul.Sus, peste scliplrlte
stelelor,heceaugrimzl uria$d norl.,.
(Mihail Sadoveanu)
Risirit
,,Lardsdritsecrdpazarea,lds6ndsdpdtrundefocul zorilor,
Dealurile,viil serumenlri. Ziua albi umpluvdzduhul.
Deodatdscanbiardsulifeledelumini ale soarelui,rdsdritul
seinfldcdraintr-o lierbre arginti."
(Mihail Sadoveanu)

Risirit
,,Soareledsdri ca o lumini prieteneasci,negurase risipi
curdnd qi vdzduhul se umplu de strdlucire.Pdn vdi se mlddiau
pale de ceaJi,seftceau din ce in c mai strivezii pind ce semistuiau in limpezimea aerului."
(Mihail Sadovearu)

Noapte
,Noaptea era cdlduJd,pe cer umblau grimezi d nouri:
lacud linittite, albastre, instelate cu aur, se deschideaudin
cdndin candca in mijlocul unor pdduri. Luna invdluit6, undeva"
dddeanourilor din miazizi striluciri cenuiii argintate."
(Mihail Sadoveanu)
SearI
,,inserarease intindea ca un vil de pdnzdde pdianjen,care
ascundeape jumdtate lucrurile. Vantul foqneaduios prin livada
mare.
Soarelescufundatde mult in asfinfitul yanit, trimitea incd
luciri trandafirii nourilor nemitcafi, deasupra,in indl{imi. Sate
depdrtatein infirnecimeacaxecre$tea,se cuno$teaf intei dupd
fumegiri uqoare,apoi dupd lumini pierdute in noapte, ca
licurici pe o intinder firi margini, qarese amestecaude la o
vremecu stelelezdrii."
(Mihail Sadoveanu)

in zori
,,Intrarim sub tremurul frunzelor, sub bolta plopului. Se
lnflicira risiritul tot mai tare li tdrgul se lbmureanegnrca
vOltoarea
zdrii. Creiteapojarulrdstrritului."
(Mihail Sadoveanu)

Noapte
,,Luna se ridicase 9i cdmpiile se ldmureaudreptep6nd cine
Stieunde, ca nifte ape liniitit, subpbienjenigulde lumind.,.
(Mihail Sadoveaau)
. Zugrdvind un coll din naturd,pe l6ngd momentul
zilei, e
nevoie sd amintegtigi de anotimpul in careai culesimpresii.
Iatd un exemplu:
Primivara
,,Ziua era nouroasdqi un vdntiqorumed veneade la mjazdn.
Pomii clddeauctrumulfiurzelor in vdrirri verzi de sdgeti.pe f.drfua
proaspdti se ind[au ici-colo pdlcuri de zambiiepline de clopotei
ftagezi.Pe stb zaplaz,boboci sfioqi de toporaqisedezveleau.,.
(Mihail Sadoveanu)
Alcituielte o compunerein care si descri un colt din
naturi intr-un anumit moment al zilei.

Oamenigi faptedin trecut

Ctatee
Neamfului
in sprijinul tiu
Iatd, asemeneaunei coroane, fantastica ruini a Cetitii
Neamgului.
inchidochii Sirevadcetaleafutreaga.
O paginasftnld
mi seldmuregteca gi cum toatecateau fost s-ar smulge,pentruo
clipd, de umbreletrecutului qi-arimbrdcadin nou viata de atunci.
E noaptegi-i linigte...
Deodata,pe vale s-audeun tropot de cal. in tum strbjerul
sunddin com. Bate cinevala poartd.De sussedeschideo fereas_
tr6 Si inteaba Doamnailgrijoratd:
- Cine-i?

- Sunt eu, rdspundeun glas ostenit, sunt eu $tefan, singur,

rdnit, invins ,.. Tresaresirmana Doamnd: i se ftdnge inima de
durere qi de mild cd-i fiul ei cel care vorbette; fi cugeti c6-i
rom6ncdqi fiul ei cel mai sldvit voievod al jdrii. gi indbuqindu-9i
pldnsul ce std s-o podideascd,il roagdfrumos sdplece inddrdt,sd
buciume in munti, sa-gi striangbpldieqii risipili $i aperatorii
pimartului acestuia.
Ce popor arein istoria lui o pildb rnai mare qi mai ind[dtoare
de jer1fr qi de iubire de patrie?
(Alexandru Vlahuti,
Romdniapitoreascd)
. Cdnd autorul zugrbve$teprin cuvinte, fapte qi evenimente
care s-au petrecutin trecut, spunemcI evoci acele evenimente
(fe aduceh fala ooastrd.povestinduJe).in Donnu'Trandafir.
lecturddesprecaream mai discutal scriitorul Mihail Sadoveanu
evocd.figura lumiroasd a dascdlului(invdptorului) siu.
. Cuvinte iffudite cu verbul ..a trece".
trecut (timp scvts)
trecdtoqreOocds frecere\
trecdtor (om caxetxecesauun fap carenu dureazd)
trecere(a. suntin trecere;b. trecerede pietoni; c. are trecere
saue bine vdzut. luat in seami)
. Alcdtuiegtepropozifii folosind cuvintelq in trecut, din trecut, despretrecut, trecutului.
. Expresii qi propozilii formate cu ajutorul verbului ,,a
trece str qda (txaYe$eazi)
bece cu vederea(r\t ia in seam-iceva)

q trecut hopul (a scdpat)

a treceIafapte (a incepetreaba)
trece ca gdscaprtn apd (nu s-a ales cu nimic)
treacdde la mine (cedez,renunJ)
. Gdse$teprintre cuvintele dateun proverb.
ea

tl

cu

piehele

lax

ln

dar
$1

Apa

la

ca

nu

de

da

rdmdn

Scrieproverbul:
Alcituieqte o compunerecu tiflul ,,Oameni$i fapte din
trecut".

O viziti la un muzeu
(la o casi memoriali)

Vei scrie,desigur,
_
lpmpunereain urma efectudriiunei vizite
la un muzeu,o casdmemoriald,un monument.un loc unde s_a
intdmplal cevadeosebit.
Compunerease bazeazd,
pe observaliile gi impresiile culese
direct.
Planul compunerii
l. Desprece muzeu(loc deosebit)vrei sd scri?
Unde se afl6? Cdndl-ai vizitat? Cu cine?
2. Ce obiectess afli expusein muzeu?ftrezinti-le pe r6nd)
Ce importanli prezinti muzeul?
Ce te-a interesatin mod deosebit?

e li-a pldcut mai mult? De ce?

3. Cu ce impresiiai plecat?

in sprijinul tiu
. Dacd scri compunereadespreun muzeu nu inseamni si
inqiri numai ce ai vdzut. Trebuiesd qi spui cdtecevadespreceea
ce ai vFlztJt.@espre lucrurile importarte, despreceea ce te-a
impresionat.)
. Urmfuegtetextul.

Casapictorului Nicolae Grigorescu

CAmpina- un ordgelliniqtit, aitemut la pragul munJilorpe-o
colind dezvelitd,bogatdin izvoarede petrol. Aici trdieste,intr-o
cdsujdretras6,deparlede zgomotul lumii, cel mai mare artist al
neamuluinostru- pictorul Grigorescu.
in ce lumind fermecitoaxemi se axatdfrumuseJealirii pe
pAnzeleacestui maestru! Sub cenui albastre,calde, pe intinse
revdrsdride plaiuri, pasc turme de oi: un cioban std rezernatin
b6td pe o muche de deal; pdduri ruginite de toamndigi scuturi
frunza,nori albi, uqori semigci pe deasupralor; pe vdi depirtate
sclipescrduri de argint; cdsuJealbe,veseleseivescdintre copaci;
de pe coline coboardincet, alene,boi injugaji la careincercatecu
ffn; intr-un nor de praf trece pe drum o lae de Jigani; o Jdrancd
gi toarce,ducdndla pdscutun c6rd de
inaltd, zveltd peseste-agale
viJei ... $i nu qtiu ce aer de bunatate,de linigte 9i de curatd gi
indtdtoarc iubire pluteqtein jurul acesteilumi din mnnaartistului - o lume sdnatoasi,in caretoatetrdiesc:un colliqor de pajigte,
o tuld sublirc qi albi de mesteacdn,o gingaqi floare de c6mp

vii te privesc din tablou, ili sur6d,ili vorbesc cu drag, ce de

9i
lucruri frumoase-Jispunde trarata!
Ieqim inseninali din casamaestrului ca dintr_o bisericd in
caxene-amrugat.Ni-s plini inci ochii de_atdtalumind.
(Alexan&u Vlahuld,
RornA ia pitoreqscd)
' Cuvinte Eiexpresiiformatecu ajutorul cuvdntului,,tablou.,.
tablou (pictutit, fotografie cu ramd); priveligte; peisaj; des_
criereaurreiprivelipti;
a rdmas tablou (1incremenit, a inlemnit)
' Seformuldm impreuni propozilii cu substantilrrl ..tablou,..
ardtinddiferiteleiotelesuripe carele are.
a. Pe pereteesteprins un tablou.
b. Priveammuntele acesttablou mhxet.
c. Scriitorul zugriveqteun tablou al prirniverii.
. Alcatuie$tepropozi{ii folosind cuvintele:
in tqblou, desDre
tabIou. tablouri, tablouri Ior.
Afuituielte o compuneredespremuzeulpe care l-ai vizi_
tatr.

De vorbi cu o frunze
Planul de idei
1. Estevard.
2. Eu citescin grddin6.
O frunzd coboard lin pe pagina

cn4ii.
O privesc cu atenJie.
Frunzaimi spuaepovesteaei.
3. Rbmasdintrepaginilecdrfii ...

ln sprijinul tiu
incearcdsi-Ji imagineziun dialog cu o fiunzd. Compunerea
aceastapoatecuprindeatdt lapte reale, cdt gi imaginare.
. Sd ne imagindmdialogul.
Micd pasdreverde, de unde ai venit aga,dintr-odatd?Am
aflat eu ci, rureori,zdnelecele bune se preschimbdintr-o floare
sauintr-o pasdregi vin la oameni.Nu cumva eqti zani? Sauegti
o scrisoarepe caremi-a trimis-o toarrna, de undevade deparle?
... Ce n-aqda sdaflu povesteatal
- Ai rrca chiar agade mult?
- Cine a vorbit oare?Nu cumva chiar tu, frunzigoaramea
dragd?
- Ba chiar eu! gi, daci ai rdbdare,ili voi istorisi, cat mai pe
scur1,povesteamea.(g.a.m.d.)
" Cuvinte imudite cu subsianti\ul ,,frunze".
fiunzar (desiqde frunze)
a Ji,unzd.i (a rdsfoi)
y'azzl,r (multime de ftunze)
frunzos (cu fntrne mtlte)
JianziSoard,ftunzuliqd (o frurzi alintiti:)
. Alchtuiesteo propozilie cu expresia:,,CAtdfrunzd qi iarbd".
. Gdse$tealt cuvent cu carepoti inlocui cuvantul ,,frunzi".
Frunzdverde de trifoi
verdede trifoi.
. Urmdre$tecu atenJieinceputul povestimiFruwa, de Emll
G6rleaau.incearcdsAcontinui povestirca,imagindndu-licum se
va lega prieteniainte frunzd Ei randunici.

Frunza gi rdndunica

'@
\-/

-a deslbcut din mugur. inrr-o dimineald caldi a

inceputuluide primdvard.Ceadintdrrazdde soares-aimpletit pe
d6nsaca o s6rmi de aur, fdcdnd-osi tremure de fericirea unei
asemeneaatingei. Zrua int6i i s-a pdrut scurt6, qi apropierea
nopjii o mahni. Lumina se stinse,recoaxeao ftcu sd se zgribuleascd,si sevdre intre celelalte$i sda$tepte,aJipind,pdnda doua
zi, venireasoarelui,
Cu ce revdrasrede strdlucireseridicd stipdnitorul lumii p6nd
sus,pe cer! Razase cobori din nou gi toattrziua, incdlzitd, fiunza se scdlddin albastrulvdzduhului.
in scurti vreme, se desfbcumare, verde, mai frumoasi ca
toate,mai susdecatcelelalte,tocmai in v6rf.
Un ciripit strdin o mird. gi cea dintdi r6ndunicd,venitd de
departe,tdie albastrulca o sdgeat6,inconjurd copaculde cdteva
ori cu strigite de bucurie...
(Emil Gerleanu,
Frunza)
. Sd incercim o micd poezie desprecele dou6 prietene.Ce
titlu sepotrivepte?
Stauimpreund{Erdfric6:
O frun26..................
de pe ram
rAndunicd,
$i ...................
Ce-qiare..................
l6ngi geam.
povestegte
$i ..................
C6te-avdzut in lumea
Frunzaascult6,seuime$te,
Visdndci are..................

Numai dupd ce ai completatsingur, cite$tegi cuvintele din

parantezd.Alege care sunt cuvintele cele mai pofrvite (cuibul,
verde,mdrlanlicd,rdndunica,mare,aripioar).
Alcituigte o compunere despre povesteaunei frunze
folosindplanul de idei.

Povesteapiinii
Planul de idei
1. Pemasdesteo p6inecaldi.
2. O rog pe mamas6-mi spunbpovesteapiinii.
Drumul p6inii incepede la bobul de gr6u.
Omul ard cdmpul, seam5r6,secerd,treier6,macindgr6ul.
Din fdina albd sepreparbaluatLrl.
Pdinease coacein cuptoare.
3. Paineainseamndmuncdgi muncacererspect.
. Expresii formate cu ajutorul cuviatului
,,p6ine.,.
a intdmpina cu pdine pl sare (a primi cu cinste)
a aveapdinea Si culilr/ (a aveaputerea)
bun ca pdinea caldd (foaxtebrm)
se cautd ca pdinea caldd (estefoartec stat)
AJcdtuiegle
propoziliicu acesteexpresii.
. Alcdtuiegtepropozifii folosind cuyintele;pAineq,pAinii, pe
pdine, cu pdine, pdinilor.
. Cuvdnhrl,,bob" poatedenumi:
bob (bob de griu)
bob (plant6 cu pbstti)
bob (saniejoasd cu volan)

In sprijinul tiu
. Expresiiformatecu ajutorulcuvdntului,,moard".
altdJd.ind.
semacindIa moard(s-at schimbatlucrurile)
ii uergegura ca o moard.stricatd(varbe$tpreamult)
se bate cu morile de vdnt (face lucruri imposibile,uneori
ridicole- deris)
Alcituie$te propozitii cu acestexprsii.
. Alcatuiettepropozifiifolosindcuvintele:piinea, pd,inii,pe
pdine,cupdine,pdinilor
. Cuvdntul,,bob"poatedenumi:
bob (bobde greu)
bob(plantdcu pdstii)
bob(saniejoasdcu volan)
. Expresiiformatecu ajutorulcuvAntului,,moard".
altdfdind semacindla moard(s-a:uschimbatluorurile)
ii mergegura ca o moardstricqtd(vorbegtepreamult)
se bate cu morile de vAfi (face lucruri imposibile,uneori
ridicole- derds)
. Reltus
Nu lipscstede pe masi
1. Nu lipsegtedin aluat9i curge.
2. Ioana... cu pofti.
3. Principalamateriecare
4
intri in aluat.
4. Seamestece
sause ... .
5. in cuptorse ... .
6. E cdutatca piinea ... .
Alcituiette o compuneredespredrumul painii.

O intimplare fantastici
(imaginad, ireali)

Compunerease poate baza qi pe unele lucruri reale (adev6rate), dar cel mai mare loc il vor ocupa faptele qi personajele
imaginare.Ea poatefi un vis (numai c6 acestlucru il vei preciza
abia in finalul compunerii).
Plan de idei
1. Un vehicul neobignuit,oamenineobiqnuili
2. O cilbtorie extraordinard
Popaspe planeta... (gbsegte
o denumire)
Fel de fel de curiozitdli
Daruri primite
3. Din nou pe pdmdnt(trezireadin somnulcet addncla sunetul ceasomicului)

ln sprijinut tiu
. Expresii formate cu ajutorul cuvdntului
,,ad6nc.,.
groapd addncd(departede suprafald)
a trdi pdnd Ia addnci bdtuAnefi(a tr6i r.rlult)
suspinaddnc (ventt din interior)
Iiniste addncd(deplind,totald)
AicAtuie$te
propoziliicu acesleexpresii.
. Gese$teadjectivepotrivite pentru substartivele:
cdletorie
vehicul
oameni

. Cauti al doilea cuvAnt

stele
rdmurele

pnmart
pisici
Joc

goricel

Alcituilte o compuneredespreo intAmplareimaginari.

Un basm
Basmul sau povesteaprezintl intdmpldri fantastice (inchipuite, imaginare,scomite)gi eroi (penonaje)supranaturali,adicd
fiinfe carepot faoeorice; rcalizeazdltcrui mai presusde puterile omenegti.
intr-un basmfortele binelui se luptl cu rdul, caxeesteinviDs
pdni la urmi.
Si incercdm9i noi alcltuirca unui scurtbasmin caresI zicem
cd estevorbadespreun copil rdpit de o pasixenemaivdzutd.Titlul
basmuluinostrupoatefi chiar numeleeroului. Planulva cuprinde
ideile mai importante,incep6ndcu venireape lume a copilului, cu
cre$terealui (de unde sd se vadl cd era ur bdiat nazddva.ncare
cresteaintr-o zi cet allii inh-un an gi ii uimea pe tofi din jur cu
primejdiile prin care a tebuit sd treacd).Pasireagi-a salvatpuii
cu ajutoml lui, iar rdsplatanu a fost delocmicd. ln finalul poveqtii
vedemcd bucuriapirinlilor estedeosebitde mare.

In sprijinul tiu
Si basmul,ca orice compunere,are o introducere,un cuprins
qi o incheiere.Basmulincepecu ,,A fost odat6ca niciodattr.. se
,i
incheie cu ,,$i-am lnchlecatpe-o ga 9i v-am spuspovesteaaga.,.
Iati careaxputeafi introducrea basmuluinostru:
,,A fost odati un mot ti o babi. Amandoi triiau undeva
la margineaunei piduri.
$i erau tare mahnifi ci nu ayeau un copil care si le
mingAie bitrinefite.
Dar iati ci Dumnezus-aindurat de ei,,... etc.
. Proverbeln carese a-fli cuvdntul ..babd,.:
CasaardeSi babasepiqptdnd. (pentrucinevacarese ocupd
de lucruri neinsemnate)
Popa nu toacd de doud ori pentru o babd surdd. (pentru
cinevaneatentcarecere sAi serepetecele spuse)
. Alcdtuiegtepropozitii folosind cuvintele:mog,moSi,
moSii.
Ftr deosebirea intre cuvdntul ,,rn6qii.. - care inseamnb
,,bitr&rii" - qi moqii - carelnseamniptrmenturi.in prLna situalie
rostim mai apisat prima silabd a cuvdatului, in a doua situalie
rostim mai apdsatsauaccentudmceade-adouasilabtr.
. Dumitrel aveascrisnumeleunui frumosbasmrominesc
oe
o frgie de hdrtie.Fratelesdumai mic a rupt felia. incearcashl
aju{i pe Dumitrel sd ordonezesilabelepentrua afla titlul basmului.

!q!l eRAsr-lEEllE!EM&s E@E

Tfanscrie introducreabasmului de mai sus,apoi scrie
cuprinsul pi incheiereaaia cum ifi imaginezi.

intr-unoragal viitorului
lncearci si construiegti,imaginar,un oraqin caretotul strfie
exhaordinar Fiind oragulcreat de tine, totul va fi rAnduit dupd
bunul tdu plac.
Deci poJiredaun oraqaqacum il visezi tu, saupoJiporni de
la un desen.Sd ne inchipuim cd ai terminat de colorat planqa
,,Stradamea". O priveqti cu atenJie$i dintr-odatatotul se mipc6,
seinsuflelegte.Planpaprinde viaf5.

Idei pentru plan

Desprestrdzile qi vehiculeleoraqului
Desprelocuiujele oamenilor
DesprespaJiiledejoacd
Despreoameniqi preocupirile lor
Despreiluminatul oragului
Despregrddinile oraqului
Despreroboti gi serviciile pe carele fac ei
Despremuzica oragului
intoarcereala realitate
date in adjective.Include-lein
'Translormd substantivele
propozilii.
frumusele- frumos - copil ftumos
bundtate- bun om bun
riulate

uralenie
cSlduri
rotunjime
mdndrie
' Gdse$teintrebareadin poveste.

are

zbor

el

ca

Sd

nu

vartul

91

ta

ca

sau

gerdul?

. Alcdtuie$te propozilii despre: rdndunicd, barzd, flori,

pomi, ptnaLnd,
verbelela timpul viitor.
. Afld deosebireaintre cuvintele ,dupd" 9i ,de pe".
Exemplu:a luat stiloul de pe barrcI.Estedupi dulap.L-a
luat pe dupi gat. Veneamunul dupi altul. Cdineles-a luat dupi
st.ipan.A venit dupi-masi sau dupi o sdptdmend.Face dupi
cum il taiecapul.A plecatdupi heburi.
Alcituiegte o compuneredespreoragulviitorului.
I

.-.

Intalnireacu un personajdin basme

Cred cd momentul cel mai potdvit pentru intehirca cu un

personaj din basmear fi seara,dupb ce ai terminat de citit o
poveste.inchizi cartea,inchizi ochii 9i dintr-odatd...

Idei pentruun plan

Unde Si card te-ai intilnit cu un erou din basme?
Ce Ii-a povestit?
Pe undete-a putat gi ce ai vdz]0.tj
Cu ce impresiiai rdmas?

ln sprijlnul tiiu
Te poli intalni cu: o zdnd,Albd ca Zdpada,un pitic, Motanul
incdlJat,Prdsleacel Voinic, IJrsul pdcdlit de rulpe, Capra,
lugulea, Muma-pddurii, Zmeul, Fdt-Frumosetc.

. Cuvinte iuudite cu substantiwl ,Jis"

vrsare(denumireafaptului de a visa)
un lucru visat (doit)
vr'sdtor(om inclinat sprevisare)
. Alcbtuiegte propozilii folosind cuvintele: in vis, de vis,
viseIo4 visd.tor,visdnd.
. Completeazdcomparatiile.
albdca.................................
singurca
negruca ..................,...........
intunecat
ca ..,..................,......
frico sca..... .........,............,...
nepotolit
c a. . . . . . . . . . . . . . . . . . , , . . . . . . .

. Gdse$tetitlul a doudpoveqtiscrisede lon Creang6:

c u3
la-4:t)
o ra

"o 3

ur

cn2
Alt compunri

Rimas bun,doamndinvildtoare!
Comprmerea
esteun g6nddemulfumirepentruinvtlbtoarea
carcJia indrumatprimii pa$iin taineleinvdtirii.
Shiduiesie-tecaprin aceastilucnre si n-o ez,amiLgegai.

Idei pentruplan
Primaintilnire
Amintiri legatedeAbecedar
Activitdti pldcutedesfigurate
Fapte,int6mpldri(excwsii,sefteri, olimpiadeetc.)
invdjituri desprinse
Gdndurila sfirgitul claselorprimare

in sprijinul tlu
. ln aceasticompunere
va tebui si povestegiuneleamlntirl
dinceipatu anipteculialdtrrideinv{ftoareata.Amlntlrlle sunt
povsdddsprer'hte pruprle.
. in compunere
gi cwmtele:in anul,la anul,acumun
folosegte
a ,c1tu a in wmd,deunan,dupdunan,deanigi ani,andean,
intr-unan,cuanii.
Alcdtuieste
o compunere
cu tillul ,,Rimasbun doamni
invdlitoare".

Patrianoastri
Ce-1i doresc eu tie, dulce
Rominie,
lara meadeglorii,jarameade
dor,
BraJelenervoase,arma de
tirie,
k tcutu-timaxe,
marcviitor!
MihnEnnrrsloq Ce-lidorc:c
eulie, dulceRomdnie)

Scrieaceasticompunere,
gdndindu-te
la lrtejtashdbunievocatd
in lecfiilede islorie,la ftumusefleqi bogdlrilepdmhnnrlui
nostu
oglinditein lecliiledegeogmfie.
Nu uitaexcuniileficute!GAndegtete b Aumuselea
cantecelor
qi poeziilorcreatedepoponrlnostru,in
graiul dulce romdnesc.Cu acestegandurifrumoase,aduni_ti
ideileinh-unplan.
Dacdvrei,pofifineseama
gi deideileurmitoare:
Patrianoastrd- Romdnia
Frumusetile
gi bogdtiilepatriei
Trecutuldevitejie al neamuluiromdnesc
Poporul- virtulile sale(lnsugirile)
Mdndriadea fi rom6n
Romdnia- tartreuropeani
. Spunempatrie,
Jar[, moqie (vezi versul din poezia
Scrisoarea
III, deMihaiEminescu:,,N-avemogti,dardiubireade
mo$lee un zid").
. Din familiacuvdntului
relinecuvintele:
,,pahia,.
patriot(cel ae-giirrbe$te
patria).
pqtriotism(dragostea
gi devotamentul
fati depatrie).
ln sprijinul tiu
. inaintedea incepesdscrii compunerea,
cite$tecatevaftag_
mentelileraredesprepatriepi popor.
Lecturi litrare

{ara- Poporul
tlupd AluaruIru Wahuld
,4

pdstrat in seogele oostru vitejia celor doua

^
popoare mari din care ne tragem. $i nu odati, in zbuciumul
e,,%

atetorveacur:i,ne-am ardtaturmasi wednici. De atunci au hecut

doud mii de ani. Multe rdzboaie am al,lrt $i multe nenorociri
ne-aucdlcat in wemea asta.Vijelii cunpliie au trecut pestenoi,
la toate am tinut piept, $i nu ne-amdat, S-aiciam stat. Ca trestia
ne-amindoit subv6nt, dar nu ne-amrupt.
$i-am rdmasstipfi

pe mogioaranoastrS.$tie numai bunul

Dumnezeucu c6t singe ne-ampHtit noi pdmdntulacesta,scump

tuturorromanilor,scumppentrufiumuseleasi bogdliile lui, scump
pentrufaptelem[re1egi indltdtoarecares-aupetrecutpe el.
pace gloriosul $tefan ce n-au fost spuse-n
Odihneascd-se-n
de$ertcuvintelemandrc9i inlelepte pe careni le-a l6satcu limbd
de moarte:
,,Daci dugmanulvostru ar cerelegdminteruginoasede la voi,
atunci mai bine murifi prin sabia lui decdt sd fi{i privitori
impildrii qi ticdlogiei }drii voastre."

poporul

@
{C

eeace seridicdmai luminosgi mai sfiintin mijlocul

amintirilor mele,podoabacea mai aleasi gi mai mdndrd_ntre
podoabeleJirii, estepoporulromaresc.in sufletu-ilarg,nespus
deduios,trecutprin focul atdtorsuferinteamgisit izvorul curat
al frumoaselor
lui cdntecegitot intelesulistorical trliniciei noastre pe acestplment.ln marealui puteredemunc5,delupte de
Si
rdbdare,ln mintealui treaztrgi-ninimalui calddamgtrsitsprijin_
ul speranlelornoastre9i dezlegarea
lnaltei chemlri a neamului
nostru,ll umrirescou gindul de-alungul veacurilor,il vid cu
pieptuldezveliX
in bdtilii muncindcasdplIteasodd.{rile,clz8nd
9i ridic6ndu-seiar, murindln gesqi ren6sc6nd
ln munJi,pururea
tdntrr,purureamdadru,cu toatenevoilece-auvlut sil rapuie_ gi
mtr-ntrebce popor a alut pe lume o soartdmai aprigagi mai
zbuciumatI,ceneamdeoamenia statmai viteazgi mai lnftegin
fafaatatordureri!
Unde-arfi ajunsel astizi dac-arfi fost ldsatin pace!...
Suferinteleau pus o bldndeledivini pe figura
Jiranului
nostru.Inimalui eplini demil6 pentruceinenorociligi limbalui
e dulceqi plini demdngdieri.
lntr-o 1artragade frumoasE,c-un uecut agade glorios, in
mijlocul unui poporat6t de degtept,cum si nu fie o adevtrrati
religie iubireadepatriegi cum si nuli ridici fruntea,ca falnicii
stuAmogi
de odinioaxi,mAndruc6poli sprme:,,Suntrom6n!,.
(dupi Alexa.ndru
Vl aht46,Romdniapitoreasc

Dundrea
(descriere)
dupdAlexandru Wahuld

\%u.pr"u

""

lusdticut6, vasti, solemnd.Luceferimu{i

iasar ln flrndul apei qi tremurdpe valuri. Subtainica mdngdierea

lunei, Dunarea calcd-ntre pdduri, care-i aduc aminte de
izvoarele-i depidate, pare cd viseazd. Cdte-a mai vdzut,
Doamne,$i catemai StieDundxeaastaa noastrd- c6ndar sta ea
sd le povesteascbpe toate! . .. Din vremuile tulburi, de pe cAnd
pdminhrl nu-gi agezaseincd neamurile-ngranili hotdrate,roiau
popoarelepe malurile ei atrdgdtoare.$i n-a fost impdratmare sb
nu-gi poarle pe-aici doru-i de cucerire.N-a fost co! de lume in
caresdnu fi stribdtut faima ,,FrumosuluiIstos", fermecdtoarele
legende ale acestui minunat fluviu, la care se inchinb at6tea
noroadeqi a cdrui apd scrie Sofocle- aveain credinJelecelor
vechi darul de a spdla de pdcate ... Crai din toate pdrfile lumii
Si-aunipustit pe aici oqtirile-n rdzboaie,din std$nicia cerora sau ldmurit cele mai mari evenimentedin istoria omenirii.
Pe clrumu-ilung de 3000de kilometri, Duntueadd vial6la 30
de oraqe,din caretrei sunt capitale; soarbe120 de rduri, sparge
doud girui de munli $i in falnicu-i mers spre mare, i$i ascultd
gloria cdntatd-ngaselimbi; dar doina, ad6acmigcitoare, doina
RomAniei,o farmecdintr-atita, cd-si dd acesteitdri cea mai frumoasb9i mai bogati jumitate din stdpadreavalurilor ei. Nici nu

se puteavisa un daxmai prelios gi mai binelbcdtorpenhu Datria

noastrd...
Alcituieqte o compunerecu tiflul patria mea.

Nu uita aceastipovestepe caream scris_openhu tine.

$i ori
de cdte ori vei fi in irnpas,adu-fi aminte de mine gi eu voi veni
neintaxziat.
Vom regdsiimpreund
BUCURIADE A SCRIE COMPUNERI ...
Vacanldpldcutd!

CUPRINS
Cetrebuiesi cunoagtemdesprescrierea
unor compuneri
1.Cit ind
m ultv ei iz b u t.i. . .
. . . . . . . . . . . . . . . .5
putea
2. Vei
scriefrumos,adeverat9i convingetor
numai
d es prceeeac ec u n o g t i
.........6
(inchipuirea)
3. Lasd-tiimaginatia
sdz boare !
.........7
gi
pr
o
p
o
z
i
t
i
i
4 . Cuv int e
.
.....,,..1 3
5. Despre
insu$iri
. . . . . . . . . . . . . .15
poe
t
i
c
e
.
.
6 . E x pres ii
...........1 9
p
o
t
i
7 . Des prcee
scrie?
.........2 O
8 . F iec arceom p u n ear reeu nt i t l u
..........2 3
9 .P drjilec o m p u n .e. r. .i i. . .
.............2 5
1 0.R es pecal
t di n e a t e .l e
.........2 A
1 1.Des print
e r e b e9riir e s p u n s u r i
...........2 9
'12.Timpulin carese petreceaqiunea.
pov e s t i r i i
T im pul
.............3 0
1 3.Nur epetac
a e l e acgui v i n t e !
.............3 1
14.Esentialul
. . . . . . . . . . . . . .33
9i amdnuntele.
'1 5.Nut e r lt eci !
.......3 4
1 6.F iiat entc ums c r i i !. . . . . .
, . . . . . . . . . . . . .3 5
plan
17.Un
bun,o compunere
buna. . . . . . . . . . . . . . . . . -36
'1 8.
g
a
n
d
e
$
te!
T naintde
e a scrie,
..... .. . .. ..3 7
invdlim si scriemcompuneri
A sos itt oamna
To am na
in liv a d d. . .
Primazi de gcoald
Cinealearge
dupedoiiepuri...

........3 9
............4 ' l
. . . . . . . . . . . . . .42
. . . . . . . . . . . . . .44

Plecarea
Daserilor
Minciuna
arepicioare
scurte
Sfargitde toamne

.46
.48
.50

Ninge . . .
O poveslecu Mo9Crdciun

.52
54

Cainelemeu

57

Colegulmeu de bancd

59
61
62

Vulpea
...
lepurelegi ariciul
gifurnica
Greierele
Devorbi cu fulgulde nea
O lntamplare
dinvacanle
Vulpeagi gaina
Veverita. .
Pisicamea
Ghiocelul
A sosil primdvara!

Devorb6cu o randunicd
Mama,fiintacea mai dragd
In ve t6 l o a re
maea .......

O faptebune

o5

68

70
71

...........78

83
65

88

Ploaia . . .
Cartea,prietenamea
Grddinagcolii

Oameni9i faptedintrecut
O vizitdla un muzeu
Devorbecu o frunza
Povesteapeinii

98

103
106
108
.......110

O intamplare
fantastici
.........115
Unbasm.
116
lntr-unoragal viitorului
118
lnt6lnirea
cu un personaj
din basme
Rd m as
bun,do a m nidn v a t e t o a r.e. .!.... ............1 2 O
Patrianoastrd

,,,,rtW

r{!,w*w
'ltf{l;

,?'r-1
\gt ';;ifi i't.:;