Carmen Iordăchescu

Cristina-Diana Neculai

Lectura˘
CLASA a III-a

1
Copertă şi ilustraţii: Giorgian Gînguţ

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

IORDĂCHESCU, CARMEN
Lectură : clasa a III-a / Carmen Iordăchescu, Cristina-Diana Neculai. -
Piteşti : Carminis, 2012
96 p.; il; 26 cm

ISBN 978-973-123-169-3

I. Neculai, Cristina-Diana

371.671:372.41:373.3

Copyright © Editura CARMINIS

Redactor: Cristina-Diana Neculai

Tehnoredactor: Marina Zamfir
Tehnoredactare computerizată: Editura CARMINIS

Tiparul executat la S.C. EURO PONTIC SERV S.R.L. Cluj-Napoca

Comenzile se primesc la tel./fax: 0248 253 022, 0248 252 467

e-mail: editura_carminis@yahoo.com
sau pe adresa:
Editura CARMINIS
str. Exerciţiu, bl. D 22, sc. B, ap. 1
cod 110242, Piteşti, jud. Argeş

www.carminis.ro

ISBN 978-973-123-169-3

2
 Cuvânt-înainte

Ora săptămânală de „Lectură“ introdusă în orarul obligatoriu al elevilor din clasele

primare are o importanţă deosebită. Această carte vine să deschidă şi să jaloneze demersul ca­
drului didactic în utilizarea la maxim a acestei ore. Argumentele luate în consideraţie în reali­
zarea acestei lucrări sunt următoarele:
1) Au fost alese opere literare integrale sau fragmente sugestive din literatura română
şi universală şi au fost grupate pe teme de interes pentru universul copiilor, spre a diversifica
şi îmbogăţi temele existente în manualul de Limba şi literatura română.
2) Aceste fragmente au o întindere moderată (1­3 pagini) pentru a putea fi citite în în­
tregime şi discutate pe parcursul unei ore. Fragmentele captivante au fost selectate totodată ca
să stârnească interesul elevilor în citirea integrală a volumului.
3) Lectura expresivă şi nuanţată a textelor literare deschide elevilor porţile cunoaşterii:
a literaturii, istoriei, naturii, artei etc., iar pe plan educativ îi ajută să viseze, să devină mai sen­
sibili, mai buni, să iubească frumosul.
4) Un set succint de exerciţii atractive şi variate verifică şi fixează înţelegerea textului,
concretizându­se într­o fişă de lectură simplă, adaptată vârstei.
5) Lectura îşi propune să îmbogăţească şi să fixeze lexicul elevilor prin „Micul dicţionar“
ataşat fiecărui text şi prin exerciţiile rapide şi antrenante care îi urmează.
6) Dezbaterea întâmplărilor citite, povestirea orală, motivarea, dramatizarea unor frag­
mente sau jocul de rol îi ajută pe copii în comunicare, în exprimarea liberă a opiniilor, atât oral
cât şi în scris.
7) „Expresiile frumoase“ selectate de către elevi în fişele literare le vor îmbogăţi şi
nuanţa vocabularul, fiindu­le de folos în realizarea unor compuneri frumoase şi sensibile.
8) Jocurile inserate la fiecare text au menirea să­i atragă pe copii spre universul ferme­
cat al cărţilor şi să le deschidă apetitul spre lectură.
Urmărind cu consecvenţă acest demers, elevii vor resimţi plăcerea lecturii şi vor
dobândi deprinderea dezbaterii şi aprofundării textului literar.

Autoarele

3
4
 r La porţile cunoaşterii s
LITERELE, CA NIŞTE NĂTÂNGE
de Corina­Elena Preda

Nu ştiu dacă am iubit şcoala dintotdeauna. Mai degra­

bă, nu toate treptele şcolare le­am iubit la fel.
Şcoala am început­o într­o zi, când mi­a venit rândul.
Mi­a fost frică să mă duc şi mama a venit cu mine. Mai erau
şi alte mame. Aveam codiţe sau nu, nici nu mai ţin minte. Îmi
amintesc însă uniforma cu pătrăţele, şorţuleţul în ton şi pan­
tofiorii roşii cu şiret pe care mi­i luase tata în ajun. Deşi eram
atât de mândră de ei, toate bălţile le luam în picioare. Sărăcuţii,
acum stau cu tălpile dezlipite şi cu şireturile înjumătăţite, un­
deva prin pod. Or mai fi?
Ce grele au mai fost semnele albastre pe foaia de caiet!
Tata mă găsea în recreaţie scriind. Nu că aş fi fost pedepsită – că doamna era blândă cu noi, ci
pentru că mi­era teamă ca, ieşind în pauză, să nu fi uitat cum se mai fac semnele acelea curioase.
Ridicam ochii din caiet şi, pe tablă, litera mare de tipar căsca spre mine un rânjet batjo­
coritor. De cornul cu mac, preferatul meu pe atunci, nici nu îndrăzneam să mă ating. Se termina
pauza şi eu nu reuşeam să umplu pagina cu semne. Doamna vorbea cu bunătate despre mine.
„Ce­o fi spunând doamna tatei? Că rup foile, că scriu atât de urât... Dar e atât de greu să scrii!
şi stiloul ăsta... Nici el, măcar, nu mă ajută... Degeaba e frumos, că nu face nimic singur. Cred
că asta o să cer lui Dumnezeu în rugăciunea mea de seară – ca stiloul meu să scrie singur. O să
cumpăr pentru el cerneală din cea mai bună.“ Pândeam privirile doamnei, dar ea îşi măsura
cu grijă fiecare gest ce mi­ar fi umplut ochii de lacrimi. Chiar că era bună cu mine! Şi bunătatea
ei se prăbuşea sub spaima că acasă nu voi putea face singură literele, că voi şterge ouşoarele şi
cârligele până voi găuri pagina. Tata avea să o rupă şi să mă pună să scriu la nesfârşit. Ce ţi­e
cu literele astea! Trebuie să umpli toate rândurile cu câte o literă cocoşată sau cu fruntea în nori
ori cu bastonaşul strâmb.
Pentru mama, toate literele mele erau frumoase şi
cuminţi. În ochii ei, a avea burtica plină cu cerneală, dar –
„nu­i nimic!“ – asta îi dădea un aer de omuleţ bine hrănit. I
era zvelt ca un flăcău bun de însurătoare. A îşi scutura cosi­
ţele, chiar dacă nu erau egale. O pocnea de gras. R mergea
pe spate, târându­şi obosit un picioruş bolnav. Bietul „Tata“
era mereu „Fata“. Apoi m se târa dezlânat pe jumătate de
rând şi n tot aşa. Ca nişte lumânărele aprinse se înşira i. T
bătea cuie în podea, S îşi lua zborul şi C se făcea potcoavă
pentru calul meu din vise.
Rânduri albe, câte pete nu v­au umplut! Câte
„mama“ la început de rând n­au mai ajuns la capătul paginii!
Teama de foaia albă mi­a rămas ca o veşnică încercare...
5
 FIŞĂ DE LECTURĂ
Titlul lecturii: ........................................................................................................................................
Autorul: .................................................................................................................................................
Personaje: ..............................................................................................................................................
Expresii frumoase: ...............................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
Învăţăminte: ..........................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
Explică titlul lecturii. ....................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................

1. Răspunde la întrebările următoare:

a) Ce­şi aminteşte fetiţa din prima zi de şcoală?
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
b) Ce voia şcolăriţa să ceară în rugăciunea de la culcare? De ce?
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
c) Ce credea mama despre literele scrise de fetiţa ei? Cu ce semănau ele?
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................

2.
ale cuvintelor date.
Cuvinte cu mai multe înţelesuri. Ilustrează în câte un enunţ sensurile diferite

mac (plantă) ..............................................................................................................................

(măcănit) ...........................................................................................................................
şiret (la pantofi) .........................................................................................................................
(viclean) .............................................................................................................................
trepte (scări) ................................................................................................................................
(etape) ...............................................................................................................................
6
 3. Jocul literelor
i, t, s, c – pentru a echilibra balanţa cu alte cuvinte.
. Foloseşte literele Corinei – a, i, o, r, m, n,

aroma
cari carioca
rama
maro

4. Notează cu A (adevărat) sau F (fals).

• Fetiţa a mers singură la şcoală în prima zi.
• Ea era îmbrăcată în rochiţă roşie şi purta pantofiori cu şiret.
• Nu îndrăznea să se atingă de cornul cu mac, din cauza emoţiilor.
• Mamei îi plăceau toate literele pe care le scria fetiţa.

5. Explică înţelesul proverbului: „Fără răbdare nu­i învăţătură.“

.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................

6. JOC . Găseşte şi tu cuvinte care să poată fi citite în ambele sensuri.

...............................................
...............................................
...............................................
...............................................
...............................................

7. Alcătuieşte portretul învăţătoarei, aşa cum şi­o aminteşte fetiţa.

.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................

7
 LECŢIE DE DESEN
de Lucia Olteanu

Un creion, o rudă bună de a

unui pom, s­a cocoţat în buzunarul
unui om. L­a însoţit la şcoală, în târg
şi cu sârg, tot ce a văzut a păstrat, ca
un aparat de fotografiat. Dar, ca un
ins mincinos, când să arate pozele, a
întors lumea pe dos. Se pare că nu­i
vinovat numai creionul, ci şi omul.
Am aflat un secret: stăpânul
creionului e poet, om­om dar care
vede şi în somn.
Cu un simplu creion uneori, el face zăpada
în culori, îi lasă pe copii să zburde prin cer teleleu
cocoţaţi chiar pe curcubeu şi întotdeauna, le pune la
dispoziţie drept minge: Luna.
Dacă vede ce nu văd eu, desenul lui frumos, e mincinos?
Odată poetul a desenat un om zburând aşa cum l­a văzut el în gând şi, ca dovadă că tot
ce trece prin gândul omului poate fi adevărat, oamenii s­au apucat de zburat. Şi nu de ici­colea,
ci de la stea la altă stea. Din aeroplan s­au convins că cerul n­are tavan aşa că simplu s­au săltat,
în Lună, în Marte şi cu gândul, vă asigur eu, zboară şi mai departe. (De unde­or fi luat lecţii de
zbor gândurile astea curate dar prea zvăpăiate? S­o recunoaştem, sunt cutezătoare şi talentate,
nu ştiu nici de frică nici de imponderabilitate).
Dar să revenim la modestul creion din lemn şi la opera lui ce se cheamă desen. Pen­
tru a ajunge la definiţie, hai să intrăm într­o
expoziţie. Acolo aflăm desenul ce este. Ceva
deasupra a ce ştim, adică peste. E un act de
naştere, scris frumos, al unui gând, al unui
vis, fie înaripat, fie duios.

Mic dicţionar
ins – om, persoană
teleleu – de colo până colo
de ici-colea – de aici până în apropiere
zvăpăiate – nebunatice, zburdalnice
cutezătoare – curajoase, temerare
imponderabilitate – stare în care cineva
sau ceva nu are greutate şi pluteşte

8
 1. Citeşte atent textul, apoi răspunde la întrebări.
a) Care e rostul creionului din buzunar?
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
b) Ce face stăpânul de fapt cu creionul?
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
c) Din ce loc putem afla ce este un desen?
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................

2. Completează seriile de mai jos cu elementele corespunzătoare:

creion, cariocă, ..............................................................................................................................
balon, minge, ................................................................................................................................
aeroplan, rachetă, ..........................................................................................................................

3. JOC. Scrie în petale alte cuvinte care

să rimeze, descoperite în text.

4. Argumentează! Explică de ce creionul

este „rudă bună de­a unui pom“.
................................................................................................
................................................................................................
................................................................................................
...............................................................................................
...............................................................................................

5. Uneşte seriile de cuvinte care au acelaşi înţeles:

• ins • boltă cerească • arbore

• pom • persoană • mister

• secret • teamă • om

• cer • copac • spaimă

• frică • taină • firmament

9
 FIŞĂ DE LECTURĂ

Titlul lecturii: ........................................................................................................................................

Autorul: .................................................................................................................................................
Personaje: ..............................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
Expresii frumoase: ...............................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
Învăţăminte: ..........................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
Motivează! E adevărat că tot ce­i trece omului prin minte se poate îndeplini? ..................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................

6. Transcrie propoziţia din care aflăm ce este un desen.

.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................

7. Denumeşte alte obiecte cereşti pe care le cunoşti.

........................................................................................
LUNA PĂMÂNT
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
MARTE ........................................................................................

8. Dă exemplu de alte obiecte care sunt realizate din lemnul copacilor.

creion, ...........................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................

10
 ŞAPTE VIEŢI
de Passionaria Stoicescu

Printre frunzele – verzi săbii,

mâţa urmăreşte vrăbii,
sare după cărăbuşi
şi se freacă blând de uşi.
În lădiţă, trei vărgaţi
miorlăie înfometaţi...
Trece­n zbor o mămăruţă
şi o trage de lăbuţă:
– Du­te la copii, că­i noapte,
fă­le patul, dă­le lapte,
că de­atâta mieunat
şi Azor s­a­nduioşat!
Dar pisica:
– Miau, miau, miau!
Sunt ai mei şi fac ce vreau!
În tipicul pisicesc
spune clar să îi călesc,
nu să îi răsfăţ de zor
cum li­e cheful dumnealor
şi nu tu o să mă­nveţi
cum să­i cresc cu... şapte vieţi!

Mic dicţionar
mămăruţă – buburuză
tipic – obicei, rânduială
a căli – a face mai puternic

1.
Găseşte încă două expresii prin care să arăţi cum sunt frunzele, apoi alcătuieşte cu
toate trei enunţuri:
verzi săbii: ................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................

11
 FIŞĂ DE LECTURĂ

Titlul lecturii: ........................................................................................................................................

Autorul: .................................................................................................................................................
Personaje: ..............................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
Expresii frumoase: ...............................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
Învăţăminte: ..........................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
Motivează! Ce crezi despre mama pisică? ..............................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
Ce personaj ai îndrăgit? De ce? ...................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................

2. Răspunde oral la următoarele întrebări:

a) Unde a plecat pisica?
b) Ce animale s­au înduioşat de soarta micuţilor? Cum au reacţionat ele?
c) Cum justifică pisica indiferenţa pe care o arată puilor săi?

3. JOC.
la fel cu următoarele:
Ajută­i pe cei trei vărgaţi să descopere alte trei cuvinte care se termină

lapte, ......................................................................................................................
pisicesc, .................................................................................................................
mămăruţă, .............................................................................................................

12
 4. Ştii cum se comportă alte animale cu puii lor? Dă un exemplu.
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................

5.
Bifează trăsătura care se potriveşte atât pentru
domnişoara buburuză, cât şi pentru câinele Azor.

prefăcut  rapid  înfometat 

milos  curajos  ocupat 

rele aspecte:
6.
Transcrie versurile care sugerează următoa­

pisica a plecat la vânătoare: ..................................................................................................

..................................................................................................

pisoiaşilor le este foame: .......................................................................................................

.......................................................................................................

mama vrea să­şi călească puii, nu să­i răsfeţe:

.........................................................................................................
.........................................................................................................
.........................................................................................................

7.
JOC de rol. Împreună cu un coleg, demonstrează că pisica are (sau
nu are) dreptul să facă ce vrea cu puii ei. Adu cât mai multe argumente în sprijinul ideii pe
care o susţii.

În Amsterdam (Olanda) există Muzeul Pisicii (creat în memoria unui motan Tom), în
care turiştii pot admira sculpturi, cărţi şi postere care înfăţişează pisici.

La Muzeul Ermitaj din Sankt Petersburg (Rusia), în luna martie se sărbătoreşte „Ziua
pisicilor“, prin expoziţii de fotografii şi picturi. Participă şi copiii, încercând să realizeze cel
mai reuşit desen cu pisici. Acestea au fost aduse iniţial la palat pentru prinderea şoarecilor de
la curtea ţarului, iar întemeietoarea Ermitajului, împărăteasa Ecaterina a II­a, a stabilit că pisi­
cile sunt apărători ai galeriilor de picturi.
13
 HEIDI, FETIŢA MUNŢILOR
(fragment)
de Johanna Spyri

În dimineaţa zilei următoare, după

ce­i deschise uşa domnului preceptor şi mai
apucă să­l conducă în sala de studii, Sebas­
tian auzi din nou zbârnâitul soneriei […].
Deschise în grabă şi ce să vadă? În
prag, stătea un copil zdrenţăros, cu o flaş­
netă mică în spinare. […] Şi urcă numai­
decât în sala de studii, s­o anunţe pe
domnişoara Clara că un băiat doreşte
să­i vorbească personal. Încântată de
o întâmplare atât de puţin obişnuită,
Clara porunci ca oaspetele să fie pof­
tit, fără întârziere. Băiatul, auzind însă
porunca ei, nu mai aşteptă să vină Sebastian să­l ia şi, începând să cânte din flaşnetă, dădu
buzna în odaie. În acest timp, domnişoara Rottenmeier îşi căuta de lucru prin sufragerie, ca
să nu mai fie nevoită s­o asculte pe Heidi cum bolboroseşte alfabetul. Deodată, îi ajunseră la
ureche sunetele unei melodii neaşteptate şi se întrebă dacă ele veneau din stradă sau de unde­
va de mai aproape. Era de neînchipuit să cânte cineva din flaşnetă în sala de studii; spre a se
convinge, deschise uşa.
Rămase înmărmurită, zărind în mijlocul încăperii un băieţandru zdrenţăros, care în­
vârtea de zor la manivela instrumentului. Preceptorul părea că ar dori să spună ceva, în timp
de Clara şi Heidi ascultau melodia, luminate la faţă de atâta încântare.
– Încetează, încetează odată! strigă mânioasă domnişoara Rottenmeier.
Muzica era însă mai tare decât vocea ei disperată. Se repezi spre băiatul care învârtea
mereu la manivelă, dar, în drum, se împiedică de ceva. Privi în jos şi se îngrozi: un animal hi­
dos, de culoare închisă, se încurca printre picioarele ei: o broască ţestoasă!
Domnişoara Rottenmeier sări în sus, cum nu mai sărise în viaţa ei, şi începu să ţipe cât
o ţineau plămânii:
– Sebastian, să înceteze odată muzica asta nesuferită!
Valetul, care văzuse saltul acrobatic al guvernantei, râdea cu lacrimi. În cele din urmă,
izbuti să se stăpânească şi intră în sala de studii. Domnişoara Rottenmeier zăcea acum prăbu­
şită într­un fotoliu.
– Afară! porunci ea. Dă­l afară, cu bestia asta cu tot.
Sebastian îi făcu semn băiatului să­şi ia broasca, şi ieşiră împreună. Pe scară, îi spuse:
– Uite, ţine aici patruzeci de centime, pentru că ai condus­o pe fetiţă, şi încă patruzeci,
pentru că ai cântat atât de frumos. Şi după ce îl însoţi până la poartă, se întoarse în sala de
studii, unde, între timp, totul reintrase pe făgaşul normal. Lecţia reîncepuse, dar domnişoara
Rottenmeier nu se mai mişcă de acolo, de teamă să nu se trezească, peste puţin timp, cu o nouă
surpriză de acest fel. După plecarea preceptorului, voia să afle cine­i vinovatul şi să­i aplice
pedeapsa meritată.
14
 Dar iată că în clipa aceea se auzi iar zbârnâitul soneriei. Sebastian veni să anunţe că a
venit cineva cu un coş pentru domnişoara Clara.
– Pentru mine?! întrebă mirată micuţa infirmă. Adu­l repede să văd ce e în el.
Sebastian aduse coşul şi plecă.
– Sper că n­ai de gând să­l deschizi înainte de terminarea lecţiei, spuse guvernanta cu
severitate.
Neînţelegând cine ar fi putut să­i trimită un asemenea coş, micuţa Clara stătea tot tim­
pul cu ochii aţintiţi asupra lui.
– Domnule preceptor, întrebă ea la un moment dat, în mijlocul unei declinări; n­aş
putea să văd ce e în el?
– Nu ştiu ce să spun. De fapt, n­ar trebui să vă las, dar, din păcate, nu mai sunteţi aten­
tă decât la obiectul acesta...
Şi până să isprăvească preceptorul, fetiţa a şi deschis coşul şi câteva pisicuţe ţâşniră
glonţ din el, răspândindu­se prin toată încăperea. Săreau pe pantofii preceptorului şi­l apucau
de pantaloni, se agăţau cu ghearele de rochia domnişoarei Rottenmeier, se căţărau pe Heidi şi
pe Clara, mieunau şi­i zgâriau pe toţi, deopotrivă.
Clara era în culmea fericirii şi striga întruna:
– Heidi, Heidi, uite ce drăguţă e asta! Şi ce frumos ştie să sară. Uite, şi asta... şi asta...
Una mai drăguţă ca alta...
Heidi zburda după ele prin toată odaia, iar preceptorul
sălta mereu câte un picior, ca să scape de zgârieturi.
Domnişoara Rottenmeier rămase încreme­
nită în fotoliul ei; nu îndrăznea să se ridice,
de teamă că toate animalele aveau să se
năpustească asupra ei.
– Sebastian! Tinette!
ţipă ea, ca din gură de şarpe.
Auzind chemarea ei
deznădăjduită, servitorii ve­
niră în grabă şi, după multe
peripeţii, izbutiră să vâre
pisicuţele înapoi în coşul
lor. La puţin timp după
aceea, se aflau la adăpost,
împreună cu tovarăşele
lor din ajun.

Mic dicţionar
preceptor – profesor particular
flaşnetă – mică orgă portativă
manivelă – mâner cu care se învârte un mecanism
centimă – a suta parte dintr­un franc, dintr­un leu vechi
făgaş – (aici) direcţie

15
 1. Răspunde la următoarele întrebări:
a) De unde provenea melodia neaşteptată pe care a auzit­o domnişoara Rottenmeier?
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
b) Cum a reacţionat valetul la vederea saltului guvernantei şi ce a făcut cu băiatul?
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
c) Ce s­a întâmplat când Clara a deschis coşul primit în dar?
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................

2. Joc. Întregeşte fructele care conţin cuvinte având acelaşi înţeles:

3. Indică înţelesul următoarelor expresii, apoi alcătuieşte cu fiecare câte o propoziţie.

• dădu buzna – ...........................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
• cu ochii aţintiţi – ......................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
• ţipa ca din gură de şarpe – .......................................................................................................
.....................................................................................................................................................................

4. Explică oral care este rolul semnelor de punctuaţie din următorul enunţ:
– Încetează, încetează odată! strigă mânioasă domnişoara Rottenmeier.
16
 FIŞĂ DE LECTURĂ
Titlul lecturii: ........................................................................................................................................
Autorul: .................................................................................................................................................
Personaje pozitive: ...............................................................................................................................
Personaje negative: ..............................................................................................................................
Expresii frumoase: ...............................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
Care scenă ţi­a plăcut mai mult? De ce? .....................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
Ce personaj ai îndrăgit? De ce? ..................................................................................................
.................................................................................................................................................................

5.
Dă exemplu de alte animale domestice pe care le cunoşti
sau despre care ai învăţat şi spune ce foloase aduc ele omului.
................................................................................................................................
................................................................................................................................

6. Bifează varianta corectă:

Sebastian l­a condus pe preceptor: La auzul poruncii Clarei, băiatul:
 în camera de zi a fetiţei;  a fugit mâncând pământul;
 în sala de studii;  a dat buzna în odaie;
 în biroul tatălui.  s­a intimidat şi a amuţit.

Domnişoara Rottenmeier s­a speriat: Când Clara a deschis coşul:

 deoarece băiatul era zdrenţăros;  din el au ieşit o mulţime de pisicuţe;
 fiindcă a văzut broasca ţestoasă;  toată lumea a fost fericită;
 fiindcă muzica era prea tare.  Heidi a vrut să le dea repede afară.

7. Alege din text cuvintele care au legătură cu educaţia celor două fetiţe:
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................

17
r Toamna, armonie în tonuri arămii s
TOAMNĂ LUNGĂ
(fragment)
de G. Topîrceanu

La noi, la Iaşi, toamna începe la sfârşitul lui mai –

şi ţine până la Crăciun. Vară nu există la Iaşi. Dacă n­ar
fi şi iarnă din când în când, pe la noi ar fi întotdeauna
numai toamnă. […]
Soarele ieşan are în toată făptura lui un aer de
melancolie demodată, care nu se potriveşte deloc cu
sezonul. Când treci pe străzile de sus, casele se uită
peste garduri la tine, de parcă n­au mai văzut om...
Afară de asta, prin grădina publică te întâlneşti de pe
acum cu câte o frunză moartă, care umblă de colo până
colo fără niciun rost, măcar că­i moartă. Şi­i o linişte,
de­ai crede că toţi locuitorii s­au cufundat în amintirile
trecutului istoric, şi n­au mai rămas vii în oraşul ăsta
decât două­trei mâţe oropsite şi câţiva painjeni, spânzu­
raţi cu capul în jos pe sub balcoane. […]
Şi într­o săptămână, toate se schimbă. […] Grădinile se îmbracă în chimonouri uşoare
de borangic, zidurile şi balcoanele – în zdrenţe de purpură vegetală. Tonuri de bronz şi de aur
franţuzesc fără strălucire alternează acum pretutindeni cu portocaliu palid de flacără înaltă, cu
limoniu diafan de fluture primăvăratic, cu roş dulce şi putred de vişină coaptă.
Şi fiecare copac de cei mari primeşte toamna după ritualul lui, moştenit din veacuri.
Plopii lungi îi trimit întru întâmpinare roiuri mărunte de fluturi, stejarii îi sună în cale din foi
de tinichea ruginită şi arţarii din cimitire îi depun cu evlavie la picioare stele mari de aur.
Pe lângă casele oamenilor, prin grădini, rourusca şi perii s­aprind la faţă de nerăbdare.
Gutuii ies la garduri îmbrăcaţi în odăjdii scumpe – şi zarzării o aşteaptă gătiţi cu salbe vii de
icosari, pe care şi­i adună dintr­odată în poală, după ce Doamna cea mândră a trecut.
Speriate de atâtea apariţii bizare în jurul lor, frun­
zele salcâmilor se agită, se strâng cap la cap într­o
adiere de vânt şi­ncep să şoptească între ele – până
când unele mai isterice îşi pierd minţile de spaimă,
se desprind de pe ramuri şi pornesc de­a dreptul
spre Socola.
Numai prin candelabrele castanilor mai
spânzură până târziu câteva steguleţe uitate, de
hârtie jilavă şi cafenie.
După ce toate frunzele au devenit artifi­
ciale şi­au căzut de pe copaci, te miri cum mai pot
florile de toamnă să se ţie într­un picior, drepte şi
orgolioase, în mijlocul acestui prăpăd?
18
 Dalii înalte, ochiul­boului şi crizanteme cu cârlionţii­n ochi, risipite prin toate grădini­
ţele, asistă nepăsătoare la dezastrul universal din jurul lor, ca şi cum nimic nu s­ar fi­ntâmplat.
Splendoarea lor târzie, în lumina sonoră a celor din urmă zile cu soare, nu păleşte de spaimă
la apropierea nopţii friguroase. Şi­n zori de ziuă, când balonul [...] lunii pline coboară din azur
spre asfinţit şi le lasă singure cu cerul, carnea lor de petală nu se­nfioară, nu se zgârceşte şi nu
moare atinsă de brumă, ca o vulgară frunză.

Mic dicţionar rourusca – plantă agăţătoare

melancolie – tristeţe
sezon – anotimp
oropsit – asuprit, chinuit
chimono – rochie japoneză
borangic – ţesătură din fir de mătase
purpură – (aici) vegetaţie roşu­închis
limoniu – de culoarea lămâii
odăjdii – haine preoţeşti de sărbătoare
icosar – ban turcesc vechi, din aur
bizar – ciudat
jilav – umed
vulgar – (aici) obişnuit, banal
candelabru – suport cu braţe pentru
lumânări sau becuri

1. Răspunde oral la următoarele întrebări:

a) Ce sugerează liniştea din grădina publică?
b) Cum este întâmpinată toamna de plopi şi de stejari?
c) Cine este Doamna cea mândră? De ce este denumită ea astfel?
d) Cum se comportă frunzele speriate ale salcâmului?
e) De ce sunt asemănate frunzele castanilor cu nişte steguleţe
de hârtie umedă şi cafenie, uitate pe ramuri?

2. Bifează varianta corectă, în fiecare caz:

Grădinile se îmbracă în chimonouri uşoare de borangic semnifică:
 în grădini pot fi găsite chimonouri din borangic;
 bruma toamnei acoperă plantele din grădini ca o ţesătură uşoară din borangic;
 oamenii acoperă plantele din grădini cu borangic, ca să nu îngheţe.
Plopii lungi îi trimit întru întâmpinare roiuri mărunte de fluturi înseamnă:
 când se scutură, frunzele îngălbenite ale plopilor par a forma roiuri de fluturi;
 din plopi îşi iau zborul roiuri de fluturi, speriaţi de venirea toamnei;
 toamna este întâmpinată de fluturii adăpostiţi în plopi.
Arţarii ... îi depun ... la picioare stele mari de aur, adică:
 arţarii lasă stele din aur să cadă printre ramurile lor;
 drept omagiu adus toamnei, arţarii îi pun la picioare stele din aur;
 frunzele îngălbenite ce cad din arţari seamănă prin formă şi culoare cu stele din aur.
Gutuii ies la garduri îmbrăcaţi în odăjdii scumpe înseamnă:
 în gutuii de lângă garduri pot fi găsite odăjdii;
 toamna, culorile gutuilor îi fac să pară împodobiţi în haine preoţeşti de sărbătoare;
 oamenii au pus pe gutui odăjdii, ca să­i împodobească.
19
 3. Explică următoarele expresii:
• candelabrele castanilor: .............................................................................................................
• crizanteme cu cârlionţii-n ochi: ................................................................................................

4. Scrie formele corecte ale următoarelor cuvinte din text:

ieşan – ................................ painjen – .............................................. roş – .................................

5. JOC. Aranjează literele din frunze pentru a obţine nume de plante agăţătoare.

rourusca ualealu radeie cinagli foiprica

cuturlui

.....................................................................................................................................................................

6. Extrage din text toate:

• numele de copaci: ..................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
• numele de flori: ......................................................................................................................
• numele de insecte: ..................................................................................................................

FIŞĂ DE LECTURĂ
Titlul lecturii: ........................................................................................................................................
Autorul: .................................................................................................................................................
Expresii frumoase: ...............................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
Motivează! Ce manifestări ale toamnei descrise te­au impresionat? ...................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
20
 VINE TOAMNA
de Maria Chirtoacă
Vine toamna şi nu ştiu
E devreme, e târziu,
Să mă bucur, ori să plâng?
Ramurile­n vânt se frâng,
Însă strugurii se coc,
Merele pe ram iau foc,
Roşiile şi ardeii
Îşi înalţă clopoţeii,
Zilele tot scad, se duc
Păsările­n zări buluc,
Intră­n ghioc melcul nătâng,
Se usucă iarba­n crâng,
Vine toamna şi nu ştiu
E devreme, e târziu,
Să mă bucur, ori să plâng?

Mic dicţionar
buluc – grămadă
ghioc – cochilie
nătâng – prostuţ
crâng – pădurice tânără

1. Răspunde la următoarele întrebări:

a) Care sunt semnele toamnei observate în poezie?
b) Ce se întâmplă cu legumele şi fructele amintite în poezie?
c) Cum reacţionează vieţuitoarele la venirea anotimpului toamna?

2. Explică ce înţeles are versul „Merele pe ram iau foc“.

.....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................

3. Spune-ţi părerea!
Poeta este nehotărâtă dacă să se bucure că a sosit toamna cu roade bogate sau să se
întristeze că vara s­a sfârşit. Precizează ce ai alege tu şi explică de ce.
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................

21
 FIŞĂ DE LECTURĂ
Titlul lecturii: ........................................................................................................................................
Autorul: .................................................................................................................................................
Personaje: ..............................................................................................................................................
Expresii frumoase: ...............................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
Ce ţi­a plăcut în această poezie? .............................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................

4.
JOC. Completează ciorchinele uriaş cu alte
nume de fructe de toamnă.
..................................................................................
.................................................................................
..................................................................................
..................................................................................

5.
În adăpost. Adu în adăpost doar
păsările care nu pleacă toamna în ţările calde.

6.
Transcrie doar versurile care de­
scriu comportamentul vieţuitoarelor toamna.
..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................
.............................................................................
..............................................................................
22
 r În familie s
RĂZBUNAREA JUCĂRIILOR
de Claudia Groza

Tudor este un băieţel frumos, cu părul şaten,

numai bucle, şi ochii de un albastru cenuşiu, sinceri.
Tenul uşor măsliniu, obrajii rotunzi şi pufoşi, cu gust
aromat, de turtă dulce.
El are o soră, Dorela, blândă şi cuminte, socia­
bilă şi foarte veselă. Tudor însă e cam răsfăţat. Părin­
ţii i­au dat jucării fel de fel. Tot ce a cerut i s­a oferit
imediat. A devenit un băieţel egoist şi extrem de alintat.
– Nu vreau să­ţi plimbi păpuşa cu trenuleţul
meu. Nu vreaaau! strigă Tudor cât îl ţin plămânii.
Tristă, Dorela se retrage în camera ei şi îşi adu­
nă păpuşile pentru a le schimba şi a le aranja părul.
– Nu fiţi supărate! Vă veţi plimba într­o bună zi cu un tren de­adevăratelea. Vă promit!
Când merg în tabără, vă iau cu mine.
Dorela le îmbrăţişează, aproape cu lacrimi în ochi.
În timpul acesta, Tudor îşi aliniază soldăţeii. Le dă ordine, îi urcă în vagoane, îi trimite
să facă lucruri rele: să distrugă toate jucăriile pentru fetiţe din librării. Soldăţelul­şef îi spune:
– Nu e bine să facem aşa ceva! Vom produce multă suferinţă, vom stârni hohote de
plâns şi mări de lacrimi.
– Nu mă interesează. Ordinele nu se discută, răspunde Tudor nepăsător.
Nici bine nu termină de zis acestea, că se şi îndreaptă spre camera Dorelei, îi ia păpuşa
preferată şi îi rupe un picior şi o mână.
Când a descoperit totul, Dorela nu a mai suportat şi i­a spus ce frate rău, răsfăţat şi
nesuferit este, iar Tudor a rămas mut în faţa răbufnirii surorii sale. Mereu era liniştită şi îi ac­
cepta toate faptele, majoritatea rele, bineînţeles. Şi­a adunat
soldăţeii, i­a aruncat în lada cu jucării – nu ştia că acestea au
suflet – şi a ieşit în curte, puţin abătut.
– Oare ce mi se va întâmpla? Sunt cam rău. Nimeni
nu se joacă cu mine. Nu am prea mulţi prieteni.
Soarele merge spre culcare. A predat ştafeta lunii,
mare, rotundă, argintie, gătită să strălucească toată noaptea.
Stelele îi ţin de urât. În camera ei, Dorela îşi face rugăciunea
de seară.
– Te rog, îngeraşul meu cel bun, repară­mi păpuşa. E
atât de frumoasă! Amin. Îţi mulţumesc.
În lada cu jucării, soldăţelul lui Tudor întâlneşte pă­
puşa rănită, care oftează şi suferă. Impresionat, el găseşte
membrele rupte şi i le prinde cu pricepere.
23
 – Gata. Eşti ca nouă, strigă mândru de reuşită soldăţelul.
– Mulţumesc, suspină păpuşa, Dorela o să fie fericită.
– Cred că trebuie să-i dăm o lecţie lui Tudor, adaugă soldăţelul. Trebuie să-i demon-
străm cât mai curând că nu e bine ceea ce face.
– Da. Să ne revoltăm! Să nu-l mai asculte ni-
cio jucărie! Atunci şi-ar cere iertare şi ar învăţa
să împartă, spune pe nerăsuflate păpuşa.
– E minunată ideea ta.
Soldăţelul a făcut o mică şedinţă.
A rugat toate jucăriile lui Tudor să nu mai
coopereze cu el, să nu accepte să execute
„sarcinile“ date de acesta. Jucăriile au fost
de acord. Se săturaseră şi ele să fie aruncate
fără milă în lada cu jucării, nebăgate în sea-
mă cu zilele.
După ce a spus soarelui bună-dimineaţa,
Dorela s-a dus la baie, şi-a spălat faţa, dinţişorii, apoi a bătut la uşa frăţiorului ei răutăcios.
– Da, mormăie Tudor.
– Bună-dimineaţa. Îmi cer iertare pentru ce am spus ieri. Dar era păpuşa mea cea nouă.
Jucăriile au şi ele suflet. Să te porţi mai frumos cu ele, zise Dorela, sărutându-l pe frunte. Eu te
iubesc mult, să ştii.
– Şi eu te iubesc, Dorela.
Fetiţa s-a dus la lada cu jucării, sperând ca îngerul păzitor să-i fi ascultat rugăciunea. A
căutat emoţionată păpuşa. Când a găsit-o, nu-i venea să-şi creadă ochilor. I-a verificat de două-
trei ori mâna şi piciorul, apoi i-a mulţumit îngeraşului.
A luat păpuşa şi a alergat la Tudor.
– Uite, păpuşa e întreagă! Îngeraşul mi-a ascultat rugămintea!
– Ce bine! Mă bucur pentru tine. Mă simţeam tare vinovat.
Uşurat, Tudor a scos din lada cu jucării soldăţeii, trenuleţul, i-a aliniat şi le-a dat ordin:
să plimbe toate păpuşile. Aceştia au rămas nemişcaţi. Tudor le-a repetat ordinul. Soldăţeii s-au
încăpăţânat să nu-l asculte. Nu au vrut sub nicio formă să-şi mişte picioarele.
Lacrimile s-au adunat în colţurile ochilor. Au început să curgă uşor pe obrajii dulci şi
pufoşi.
– V-aţi supărat pe mine, am înţeles… ce să fac să fiu iertat de voi?
– Dragă Tudor, îi spuse Dorela, diseară roagă-ţi îngeraşul să ceară jucăriilor să te ierte.
După o zi care a trecut foarte greu, momentul mult aşteptat a sosit. Spălat, îmbrăcat
în pijamaua frumoasă şi curată, Tudor îşi face rugăciunea lângă
pat. Lacrimile îi sclipesc ca smaraldele în ochi.
– Îngeraşul meu iubit, am greşit. Îmi pare rău. Te rog să
mă ierţi şi să-mi faci jucăriile să mă accepte, să se joace cu mine.
Promit că am să le împrumut şi altor copii şi o să am grijă de ele.
În liniştea blândă a nopţii, îngerul suflă peste jucării şi
le spune că băiatul şi-a învăţat lecţia. De a doua zi, va fi un copil
mult mai atent cu jucăriile!
Acum, Tudor are mulţi prieteni!

24
 Mic dicţionar
măsliniu – negricios răbufnire – izbucnire
sociabil – prietenos gătit – împodobit
egoist – care se iubeşte a coopera – a colabora,
doar pe sine a lucra împreună

1. Citeşte lectura, apoi răspunde oral la întrebări.

a) Cum era Tudor la începutul povestirii?
b) De ce s­a întristat Dorela şi s­a retras în camera ei?
c) Ce faptă urâtă a făcut băiatul şi cum a reacţionat sora lui?
d) De ce s­au întrunit jucăriile?
e) Cum a reacţionat băiatul când a văzut că nu­l mai ascultă nicio jucărie?
f) Ce sfat i­a dat fetiţa fratelui său? L­a ascultat acesta?
g) Tudor şi­a învăţat lecţia? Cum se va comporta el de acum înainte?

2.
Uneşte cuvintele care au înţeles asemănător şi scrie pe spaţiile punctate opusul
celui din prima coloană.
frumos darnic urât
răsfăţat durere ............................................
suferinţă aspectuos ............................................
nesuferit răzgâiat ............................................
generos binevoitor ............................................
accepta insuportabil ............................................
amabil încuviinţa ............................................

3.
Dar cu jucăriile?
Spune-ţi părerea! Cum ar fi trebuit să se poarte de la început băiatul cu sora sa?

.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................

4. Bifează trăsăturile care se potrivesc fiecărui copil.

• Tudor  atent  frumos • Dorela  blândă  tristă
 egoist  sincer  nesuferită  cuminte
 alintat  răsfăţat  sociabilă  gălăgioasă
 vesel  timid  iubitoare  încăpăţânată

25
 FIŞĂ DE LECTURĂ
Titlul lecturii: ........................................................................................................................................
Autorul: .................................................................................................................................................
Personaje pozitive: ...............................................................................................................................
Personaje negative: ..............................................................................................................................
Expresii frumoase: ...............................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
Învăţăminte: ..........................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
Ce ţi­a plăcut? .............................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
Ce personaj ai îndrăgit? De ce? ................................................................................................
.................................................................................................................................................................

5.
Ordonează întâmplările din planul de idei, apoi povesteşte pe scurt lectura, urmă­
rind planul obţinut.
 Jucăriile se revoltă şi nu mai vor să­l asculte pe băiat.
 Tudor nu vrea să­i plimbe Dorelei păpuşa, iar fetiţa se supără.
 Regretând fapta făcută, Tudor cere iertare şi se îndreaptă.
 Băiatul rupe un picior şi o mână ale păpuşii iubite de sora sa.
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................

6. Care dintre enunţurile următoare ilustrează cel mai bine finalul lecturii?
 Nu vei fi iubit dacă te gândeşti numai la persoana ta.
 Când greşeşti, cere iertare, căci astfel te cinsteşti pe tine însuţi.
 Orice nedreptate poate fi învinsă prin blândeţe.
26
 7. Completează diamantul.

8. JOC DE ROL. Imaginează­ţi un dialog amuzant între cei doi fraţi, apoi
interpretează­l în clasă, împreună cu colegul de bancă.

9. JOC.
perechi de fraţi.
Labirintul cu fraţi. Parcurgând cele trei drumuri, vei descoperi trei

.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................

27
 DINO DINULESCU,
UN DINOZAUR CU SUFLET DE AUR
de Maria­Ioana Vasiloiu
Frunză verde foi de laur,
Sunt un pui de dinozaur,
M­am născut cândva pe­un plaur,
Am putere ca un taur,
Vitejie ca un maur
Şi arăt ca un balaur,
Dar mi­e sufletul de aur.
(Un adevărat tezaur!)
De­aia­ţi spun o mare taină:
Ţii tu minte? Astă iarnă,
Ai găsit o şopârliţă
Rebegită­n grădiniţă.
Ai dus­o la tine­acasă,
I­ai dat chiar casă şi masă,
Şi apoi, în primăvară,
Ai lăsat­o iar afară.
Dar ştiai că astă „fiară“
Mititică şi sprinţară
Este strănepoata mea?
Ce? Nu crezi? E chiar aşa!
Dinozaur, şopârliţă
Se trag din aceeaşi spiţă
Şi au rubedenii droaie
(Şopârloi şi şopârloaie
Uriaşe cât o casă,
Care­nfulecau la masă
Doar ferigi şi iarbă deasă.)
Vrei să ştii cum se numesc?
Ea începe cam aşa:
Eu pot doar să­i pomenesc
Pe câţiva (căci nu am loc): Pe acest pământ, cândva,
E bunicul diplodoc, Erau câmpuri nesfârşite,
Verişorul brontozaur, Mări ca ape încropite
Şi nepotul stegozaur... Şi munţi ce scuipau doar foc...
După ei vin alţi urmaşi În păduri, din loc în loc,
Tot la fel de uriaşi. Dinozaurii veneau,
Cine vrea să fie cult Gâtul lung şi­l înălţau,
Şi să ştie cât mai mult Frunze fragede smulgeau
Despre lumea şopârlească, Şi cu ele se hrăneau.
Poate­ndată să citească, Se jucau, se fugăreau,
Dintr­o carte minunată, Uneori se şi luptau,
O poveste­adevărată. Printre ferigi se­ascundeau...

28
 Ce zici, n­am un neam simpatic? (Asta nu­i polologhie!
Vino­n jocu­i şturlubatic Nu­i plictis! Poţi să mă crezi!
Şi­ai să­nveţi geologie! O să­ţi placă mult şi ţie,
Cum te văd şi cum mă vezi!)

Mic dicţionar
laur – dafin droaie – mulţime, grămadă
plaur – insulă plutitoare din vegetaţie cult – educat, învăţat
maur – arab cuceritor din Africa încropit – călduţ
rebegit – îngheţat şturlubatic – neastâmpărat, nebunatic
sprinţar – zglobiu, jucăuş geologie – ştiinţă care studiază for­
rubedenii – rude marea şi alcătuirea Pământului
spiţă – (aici) neam polologhie – vorbăraie

1. Răspunde oral la următoarele întrebări.

a) Cine este Dino Dinulescu şi unde s­a născut?
b) Care este taina pe care el o mărturiseşte copilului?
c) De ce îl îndeamnă dinozaurul pe copil să citească din cartea minunată?
d) Care este povestea adevărată despre „lumea şopârlească“?

2.
Alege din text cuvintele care îi denumesc pe dinozauri şi pe rudele lor, apoi formu­
lează cu fiecare câte o propoziţie.
Ş _ _ _ _ _ _ _ _ – ..........................................................................................................................
D _ _ _ _ _ _ _ – ...........................................................................................................................
B _ _ _ _ _ _ _ _ _ – .....................................................................................................................
S _ _ _ _ _ _ _ _ – ......................................................................................................................

3. Transcrie versul în care este descris un vulcan.

....................................................................................................................................................

4. Alcătuieşte enunţuri cu următorii termeni: rebegit, sprinţar, şturlubatic.

.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................

5. Motivează. Ai fi adăpostit în casa ta „şopârliţa“? De ce?

....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
29
 FIŞĂ DE LECTURĂ
Titlul lecturii: ........................................................................................................................................
Autorul: .................................................................................................................................................
Personaje: ..............................................................................................................................................
Expresii frumoase: ...............................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
Ce ţi­a plăcut mai mult? .............................................................................................................
.................................................................................................................................................................
Ce personaj ai îndrăgit? De ce? .................................................................................................
.................................................................................................................................................................

6. JOC. Ajută­l pe Dino să aleagă,

dintre termenii următori, pe cei referitori la
familie:

• În ţara noastră există Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului, unic în lume. Aici
sunt protejate zonele cu resturi fosile (păstrate în straturile pământului) de dinozauri pitici,
care nu mai există nicăieri pe Pământ. În bazinul Haţeg au fost găsite în ultimii ani patru
specii de dinozauri erbivori şi patru specii de dinozauri carnivori. Cea mai importantă desco­
perire a fost făcută la Vălioara (judeţul Hunedoara): resturile unui pterozaur gigant (o reptilă
zburătoare), care avea deschiderea aripilor de aproape 12 metri.
• Expoziţii impresionante (inclusiv dinozauri) pot fi vizitate la Muzeul Naţional de
Istorie Naturală „Grigore Antipa“ din Bucureşti. Muzeul are şi programe educaţionale, cum
ar fi cel desfăşurat în perioada martie – iunie 2012: „De la natură la artă. Şedinţe de creaţie
pentru copii şi adulţi“.
30
 COSETTE
(fragment)
de Victor Hugo
Deodată, unul dintre negustorii
ambulanţi găzduiţi în han intră şi spuse
cu asprime:
– De ce nu mi­ai adăpat calul?
– Vezi bine c­a fost adăpat! zise
jupâneasa Thénardier.
– Iar eu îţi spun că nu i s­a dat
apă deloc, întâmpină negustorul.
Cosette ieşise de sub masă.
– O, ba da, domnule, calul a băut,
a băut din găleată, o găleată plină­ochi,
chiar eu i­am dus apă, ba i­am şi vorbit.
Nu era adevărat. Cosette minţea.
– Ia te uită, e micuţă cât un ţânţar
şi minciuna­i cât un armăsar! ţipă negus­
torul. Netrebnico, eu îţi spun că n­a fost
adăpat calul! Când i­e sete, sforăie într­ un fel anumit, pe care­l cunosc bine. [...]
– Ce e drept, e drept, zise cârciumăreasa, dacă n­a fost adăpat calul, trebuie să i se dea
apă. [...]
Se aplecă şi o descoperi pe Cosette ghemuită în cealaltă parte a mesei, aproape sub
picioarele muşteriilor.
– Marş afară de acolo! strigă tuşa Thénardier.
Cosette ieşi din locul unde se ascunsese.
– Du­te de adapă calul!
– Dar, doamnă, zise Cosette cu sfială, nu mai este apă!
Cârciumăreasa deschise atunci larg uşa care răspundea în uliţă:
– Ei şi? Du­te de adă!
Cosette lăsă capul în jos şi apucă o găleată goală, care se afla într­un colţ lângă plită.
Găleata era mai mare decât ea, şi copila ar fi putut să intre înăuntru şi să stea acolo în
largul ei.
Cârciumăreasa se apropie iarăşi de plită, gustă cu o lingură de lemn din mâncare şi
mormăi:
– Parcă n­ar fi destulă apă la izvor! N­am văzut copil mai viclean ca ăsta.
Scotoci apoi prin sertar, în care se aflau bani mărunţi, piper şi usturoi.
– Când te întorci, adăugă ea, să cumperi de la brutărie o pâine mare. Iacă, ai cincispre­
zece bani.
Într­o parte a şorţului, Cosette avea un mic buzunăraş; luă în tăcere banul şi­l vârî acolo.
Apoi rămase nemişcată, cu găleata în mână, în faţa uşii deschise. Părea că aşteaptă să­i
vină cineva în ajutor.
– Pleacă odată! strigă cârciumăreasa.
Cosette ieşi. Uşa se închise în urma ei.

31
 Şirul de prăvălii începea de la biserică şi se întindea
până la cârciuma Thénardier. Toate barăcile erau luminate. În
schimb, nu se zărea nici o singură stea pe cer.
În prăvălia care se afla chiar în faţa cârciumii, se vin­
deau jucării. În vitrină sticleau fluturaşi de aur şi de argint,
jucării mici de sticlă şi lucruşoare minunate de tinichea. Chiar
în faţă, în locul unde se vedea cel mai bine, negustorul aşezase
o păpuşă uriaşă, îmbrăcată într­o rochie de crep roz, cu agrafe
de aur în păr, cu păr adevărat şi cu ochi de sticlă. Toată ziua
această minune fusese ţinută în vitrină, spre încântarea trecă­
torilor mai mici de zece ani. Dar în întregul Montfermeil nu se
găsea nicio mamă destul de bogată sau de risipitoare să cum­
pere păpuşa şi s­o dăruiască fetiţei sale. Eponine şi Azelma pe­
trecuseră ceasuri întregi admirând­o şi chiar Cosette se încu­
metase s­o privească, dar, ce e drept, numai pe furiş.
În clipa în care Cosette ieşi cu găleata în mână, oricât
de mâhnită şi de abătută era, nu se putu opri să nu ridice ochii
la minunata păpuşă, spre „doamna“, cum o numea ea.
Biata copilă rămase încremenită pe loc. Până atunci,
ea nu văzuse încă păpuşa de aproape. Întreaga prăvălie îi pă­
rea un castel, iar păpuşa – o făptură de basm. Era bucuria,
măreţia, bogăţia, fericirea, care i se arătau ca într­o nălucire acestei micuţe făpturi, cufundată
în mizerie. Cosette îşi spunea că ar trebui să fii regină sau cel puţin prinţesă ca să poţi avea
un asemenea „lucru“. Se uita la frumoasa rochiţă trandafirie, la părul bogat, strălucitor, şi se
gândea: „Ce fericită e păpuşa asta!“ Nu era în stare să­şi ia ochii de la vitrina ca din poveste...
Şi cu cât privea mai mult, cu atât se minuna mai mult. În această încântare ea uită totul, chiar
însărcinarea care­i fusese dată.
Pe neaşteptate, glasul aspru al cârciumăresei o aduse la realitate:
– Cum, leneşo, tot aici îmi eşti? Ei, stai că viu eu la tine! Ce naiba îi fi făcând acolo?
Lasă, ai să vezi tu, stârpitură!
Cârciumăreasa aruncase o privire pe geam şi o văzuse pe Cosette
înmărmurită de admiraţie.
Cosette înhăţă găleata şi o luă la goană, făcând paşii cât putea
de mari.

Mic dicţionar
ambulant – care se deplasează din loc în loc
muşteriu – client
prăvălie – magazin
tinichea – (aici) obiect din metal
crep – ţesătură fină, uşor încreţită
stârpitură – fiinţă care nu s­a dezvoltat
fizic destul

32
 1. Răspunde pe scurt la întrebările următoare:
a) Ce minciună a spus Cosette?
.....................................................................................................................................................................
b) Unde a trimis­o tuşa Thénardier pe micuţă?
.....................................................................................................................................................................
c) De ce Cosette a fost atrasă irezistibil spre vitrina prăvăliei din faţa cârciumii?
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
d) Cum s­a trezit la realitate copila, din visul ei cel frumos?
.....................................................................................................................................................................

tează.
2. JOC . Citeşte descrierile, pentru a recunoaşte personajele. Uneşte şi comple­

3. Ţi­ai dorit vreodată atât de mult o jucărie? Cum ai procedat? Ce au spus părinţii tăi?
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................

33
 FIŞĂ DE LECTURĂ

Titlul lecturii: ........................................................................................................................................

Autorul: .................................................................................................................................................
Personaje pozitive: ...............................................................................................................................
Personaje negative: ..............................................................................................................................
Expresii frumoase: ...............................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
Învăţăminte: ..........................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
Motivează de ce a minţit Cosette. .............................................................................................
.................................................................................................................................................................
Ce te­a impresionat? ....................................................................................................................
.................................................................................................................................................................

4.
Cu ajutorul unui dicţionar explicativ al limbii române, stabileşte oral sensul cuvin­
telor date, apoi formulează cu ele propoziţii dezvoltate, în scris.
plită, brutărie, însărcinare, înmărmurită
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................

5.
Găseşte în text exprimările nepoliticoase, apoi spune cum ar fi trebuit să vorbească
personajele respective.
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................

6. concurs. Împreună cu colegul de bancă, descoperă în text cât mai mul­

te comparaţii, în cinci minute. Câştigă cel care a aflat mai multe, în timpul precizat.

34
 r Între prieteni s
VASILE POROJAN
(fragment)
de Vasile Alecsandri
Am pierdut în zilele trecute
un tovarăş de copilărie care purta un
nume mai mult de şatră decât de salon,
căci se numea Porojan! El a fost unul
din robii noştri, ţigan lingurar de soiul
lui, însă pitar de meserie. [...] Am pier­
dut în Vasile Porojan pe cel de pe urmă
martor al începutului vieţii mele, riva­
lul meu în jocul de arşice şi în azvâr­
litura de pietre pe deasupra bisericii
Sfântului Ilie din Iaşi, vecină cu casa
părintească.
Valurile lumii şi treptele sociale ne­au despărţit mult unul de altul, eu înălţându­mă pe
scară mai până la vârful ei, şi el rămânând jos, fără a putea pune piciorul nici măcar pe întâia
treaptă; însă acum 50 de ani eram amândoi egali înaintea soarelui, fiind deopotrivă pârliţi de
dânsul, şi formam o păreche nedespărţită, de cum răsărea lumina zilei, până ce apunea. Poa­
mele din grădină nu apucau niciodată a se coace din cauza noastră, căci amândoi ştiam a ne
acăţa ca veveriţele pe vârfurile copacilor roditori...
Meşteri în arta de a fura merele şi perele de pe crăngi; îndrăzneţi în asaltul stogurilor
de fân, din vârful cărora ne plăcea a ne da de­a rostogolul; neobosiţi la „Puia­Gaia“, la „Poar­
ca“, la „Ţurca“ şi chiar iscoditori de noi jocuri, eram mândri unul de altul!... Singura deosebire
ce exista între noi doi consista într­aceea că pentru făr­de­legile noastre copilăreşti, numai
Porojan era pedepsit de către jupâneasa din casă, mama Gahiţa! Câte bătăi a mâncat el sărma­
nul pe socoteala mea!... De­abia scăpat din mâinile jupânesei, cu chica topor şi cu obrajii bujo­
raţi de palme, el alerga la mine şi, uitând usturimea,
mă îndemna să ne jucăm în puf. […] Ce talent avea
el pentru confecţionarea arcelor de nuiele cu săgeţi
de şindrilă! Cum ştia de bine să înalţe zmeii de hâr­
tie poleită până sub nori şi să le trimeată răvaşe pe
şfară!... […]
Pe la 1827 aveam de profesor pe Gherman […].
Acesta venea în toate zilele […] purtând işlic rotund
de piele de miel sură... Vai de nenorocitul işlic! El de­
venise o minge în mânile noastre şi ne atrăgea ocări
aspre din partea părintelui Gherman, ba uneori chiar
şi palme. Cum să ne răzbunăm; Vasile Porojan găsi
modul de răzbunare!... Dascălul nostru avea obice­
iul să doarmă după amiazi şi să horăiască, de răsuna
ograda. El atunci se afla într­un soi de letargie din

35
care nu l­ar fi trezit nici tunul. Profitând deci de această împrejurare, ne­am apucat de am
zugrăvit cu cerneală vişinie sprâncenile, barba şi mustăţile călugărului. Efectul produs a fost
de minune!... Părintele Gherman nu mai îndrăzni să mai iasă în lume vreo două luni de zile,
pentru ca să scape de glumele oamenilor, iar bietul Porojan făcu cunoştinţă pentru prima oară
cu Sfântul Niculai din cui.

Mic dicţionar
lingurar – ţigan care face linguri şindrilă – scândurică folosită pentru acoperiş
pitar – brutar (pită = pâine) poleit – aurit
rival – adversar, concurent răvaş – scrisorică
arşice – oase folosite la un joc de copii şfară – sfoară
poame – fructe işlic – căciulă de blană
acăţa – atârna sură – de culoare gri
stog – grămadă de fân ocară – ceartă
făr-de-legi – fărădelegi, nelegiuiri a horăi – a sforăi
jupâneasă – (aici) menajeră letargie – somn adânc şi lung
a face cuiva chica topor – a­l trage de păr

1. Citeşte textul, apoi răspunde la întrebările următoare:

a) Cine era Vasile Porojan şi cum a rămas el în amintirea scriitorului?
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
b) De ce nu apucau să se coacă roadele din grădină?
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
c) Care era singura deosebire dintre cei doi copii în vremea aceea?
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
d) Cum s­au răzbunat băieţii pe dascălul lor, călugărul Gherman?
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................

2. Împarte textul în patru fragmente logice şi alcătuieşte planul de idei.

 .................................................................................................................................................
 .................................................................................................................................................
 .................................................................................................................................................
 .................................................................................................................................................
36
 FIŞĂ DE LECTURĂ
Titlul lecturii: ........................................................................................................................................
Autorul: .................................................................................................................................................
Personaje: ..............................................................................................................................................
Expresii frumoase: ...............................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
Ce ţi­a plăcut mai mult? ..............................................................................................................
.................................................................................................................................................................
Ce personaj ai îndrăgit? De ce? ...................................................................................................
...............................................................................................................................................................

3.
Citeşte cifrul pentru a descoperi un proverb despre prietenie.
a = 1, c = 3, e = 5, i = 9, l = 13, n = 15, o = 16, p = 17, r = 18, s = 19, ş = 20, t = 21, u = 23, v = 24.

.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................

4. Extrage din text numele de jocuri şi completează cu altele pe care le preferi.

.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................

• Scriitorul Ion Creangă şi poetul Mihai Eminescu au fost

foarte buni prieteni.
• O prietenie specială i­a unit pe scriitorii Fănuş Neagu,
Marin Sorescu, Adrian Păunescu şi Dinu Săraru.

37
 ZÂNUŢA DORA-LI
ŞI VRĂJITOAREA CIUMFI
(fragment din cap. XI. „Apar prieteni noi“)
de Anastasia Popa
Mai întâi vreau să ştii că mă cheamă Arahnir şi că
poţi să-mi spui pe nume. M-aş simţi chiar onorat.
– Încântat de cunoştinţă. Eu sunt elful Miriam şi mă
aflu aici pentru că...
Arahnir îl întrerupse:
– Ştiu, ştiu cine eşti şi de ce-ai venit. Aici, în pădure,
veştile zboară cu repeziciune în toate direcţiile. Îmi pare
rău pentru prietena ta şi ştiu cât de afurisită este Ciumfi,
vrăjitoarea.
– O cunoşti?
– Cum să n-o cunosc? Şi încă pe propria mea piele...
Întreabă-mă de fapt cine n-a avut de-a face cu răutăţile ei?
Observi că-mi lipsesc două picioare din spate? Ei bine, află
că este opera ei! Ea mi le-a rupt şi m-ar fi omorât de-a binebine-
lea dacă nu reuşeam să-i scap din gheare ca prin minune.
– De ce voia să te omoare?
– Păi, la început m-a lăsat să-mi ţes plasa în coliba
ei. Îi convenea că o scap de muşte, ţânţari şi alte insecte
supărătoare. Şi se învârteau destule pe acolo. Află că nici
nu iubeşte prea mult curăţenia, dar asta rămâne între noi.
Într-o zi i-a venit ideea năstruşnică să experimenteze o reţetă de bucate nouă: piftie din picioare
de păianjen. Participa la o sindrofie de-a lor şi voia să se remarce, să facă pe moţata, pe grozava,
altfel spus. Mereu îi vin idei din astea trăsnite. Şi le pune în aplicare făcând rău altora. A reuşit
atunci să-mi smulgă două picioare... Norocul meu că mai am încă şase, altfel îţi dai seama ce
se alegea de viaţa mea?
– Oribil, murmură Miriam care se simţea înspăimântat. Ce crezi că i-ar putea face prietenei
mele, zânuţa Dora-Li?
– Greu de spus, oftă Arahnir. De la Ciumfi ticăloasa te aştepţi la orice. Iar cu prietena ta se
pare că face o experienţă nouă, ba chiar este marea ei găselniţă, cum se spune. Trebuie neapărat
eliberată. Neapărat!
– Bine, dar cum? strigă Miriam.
– Îţi promit să te ajut. Mai exact spus o să te ajutăm, fiindcă în curând va sosi aici prietena
mea, Arahnia. Am invitat-o să petrecem ziua împreună. Ea este foarte isteaţă şi găseşte soluţii
pentru orice situaţie. Oricât de grea ar fi. Am multă încredere în mintea ei. Şi ai zis bine, astăzi
am ţesut o pânză, nu o plasă.
– E vreo deosebire? întrebă Miriam.
– Nu foarte mare, dar este. Pentru plasă folosesc două feluri de fire: unele tari şi altele
lipicioase.
– Lipicioase? De ce?!
38
 – Ei... ezită Arahnir, să-ţi spun sau nu? Mă tem
că n-o să mă mai priveşti cu aceiaşi ochi.
– Nu înţeleg ce vrei să spui.
– Bine, trebuie să cunoşti adevărul despre
mine. Într-o prietenie trebuie să fii sincer. În firele
lipicioase se agaţă insectele pe care le mănânc. Ştiai
despre mine că mă hrănesc cu insectele pe care le
prind în plasă?
– Nu, dar şi Ciripiri îşi hrăneşte puişorii cu
insecte şi viermişori. Şi asta nu ne împiedică să fim
prieteni şi să-mi dovedească ce suflet mare are.
– Eşti înţelept, elfişorule. Înţelept şi înţelegă-
tor. Mulţi strâmbă din nas şi ne privesc cu dezgust.
Ei nu înţeleg că fiecare vietate care vine pe lumea asta se descurcă aşa cum poate, cum a învăţat
de la cei din neamul ei care au trăit cu mult înainte. Din moşi-strămoşi adică. Aşa a fost orânduit
cândva, la începuturile lumii, şi rânduiala asta are un rost. Şi apoi gândeşte-te! Dacă muştele,
ţânţarii, gândacii şi nenumăratele neamuri de insecte supărătoare s-ar înmulţi întruna n-ar
copleşi lumea? N-ar distruge-o? N-ar lăsa-o pustie, fără viaţă? Ei, ce spui?
– Ai multă dreptate!
– Facem vreun rău cuiva?
– Nu, dimpotrivă, cred că eşti folositor.
– Să înţeleg că nu-ţi este ruşine să fii prieten cu mine?
Miriam i-a răspuns din toată inima:
– Dimpotrivă, sunt mândru că voi avea un prieten atât de priceput şi de binevoitor.

Mic dicţionar să se remarce – să se distingă,

sindrofie – petrecere să iasă în evidenţă prin merite
năstruşnic – năzdrăvan dezgust – silă
găselniţă – descoperire binevoitor – amabil

1. Citeşte atent lectura, apoi răspunde oral la următoarele întrebări:

a) De ce a fost la început binevenit păianjenul în coliba lui Ciumfi?
b) Din ce cauză voia vrăjitoarea Ciumfi să-l omoare pe Arahnir?
c) Pentru ce motiv se temea păianjenul Arahnir?

2. Transcrie ce crede păianjenul Arahnir despre prietenie. Motivează oral.

.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................

3. Adaugă însuşiri potrivite şi completează enunţul:

Ea are o idee năstruşnică ..............................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
39
 FIŞĂ DE LECTURĂ
Titlul lecturii: ........................................................................................................................................
Autorul: .................................................................................................................................................
Personaje pozitive: ...............................................................................................................................
Personaje negative: ..............................................................................................................................
Expresii frumoase: ...............................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
Motivează! Ce ţi-a plăcut? ..........................................................................................................
.................................................................................................................................................................
Ce personaj ai îndrăgit? ...............................................................................................................
.................................................................................................................................................................

4. Formulează câte o propoziţie dezvoltată cu:

din moşi-strămoşi: ......................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
experienţă: ..................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
ca prin minune: ..........................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................

5. JOC. A. Taie vietăţile cu care păianjenul nu se poate hrăni.

B. Scrie numele insec-

telor din pânza de păianjen care
sunt:
folositoare: ...................................
........................................................
........................................................
.......................................................
dăunătoare: .................................
.......................................................
.......................................................
.......................................................
40
 MICUL PRINŢ
(fragment)
de Antoine de Saint-Exupéry

Iată însă că veni şi clipa când, după ce um-

blă o vreme îndelungată prin nisip, pe stânci şi prin
zăpezi, micul prinţ, într-un sfârşit, descoperi un
drum. Iar drumurile, toate, duc spre oameni.
– Bună ziua, spuse el.
Se afla într-o grădină de trandafiri înfloriţi.
– Bună ziua, ziseră trandafirii.
Micul prinţ îi privi. Toţi erau aidoma cu
floarea lui.
– Cine sunteţi voi? îi întrebă el înmărmurit.
– Noi suntem trandafiri, ziseră trandafirii.
– Vai! făcu micul prinţ.
Şi se simţea foarte nefericit. Floarea lui îi
povestise că era, în univers, singura în felul ei. Şi iată că se mai aflau aici cinci mii, toate semă-
nând cu ea, într-o singură grădină!
„Tare s-ar mai socoti jignită, îşi zise el, dacă ar vedea una ca asta... nu s-ar mai opri
din tuse şi s-ar preface chiar că moare, ca să scape de ruşine. Iar eu aş fi, desigur, nevoit să mă
prefac c-o îngrijesc, pentru că altminteri, ca să mă îndurereze şi pe mine, s-ar lăsa să moară
cu-adevărat...“
Apoi îşi zise mai departe: „Mă credeam înavuţit cu o floare fără seamăn, şi iată că n-am
decât o floare de rând. Cu asta numai şi cu trei vulcani, care-mi vin doar până la genunchi şi
dintre care unul e poate stins pe vecie, nu prea sunt un mare prinţ...“
Şi, culcat în iarbă, plânse.
Chiar atunci sosi şi vulpea:
– Bună ziua, zise vulpea.
– Bună ziua, răspunse cuviincios
micul prinţ întorcându-se, dar nu văzu pe
nimeni.
– Sunt aici, zise glasul, sub măr...
– Cine eşti tu? zise micul prinţ.
Eşti tare frumoasă...
– Sunt o vulpe, zise vulpea.
– Vino să te joci cu mine, o pofti
micul prinţ. Sunt atât de trist...
– Nu pot să mă joc cu tine, zise
vulpea. Nu sunt îmblânzită.
– A! Iartă-mă, rosti micul prinţ.
Dar după un răstimp de gândire,
adăugă:
– Ce înseamnă „a îmblânzi“? [...]
– E un lucru de mult dat uitării, zise vulpea. Înseamnă „a-ţi crea legături“...
41
 – A-ţi crea legături?
– Desigur, zise vulpea. Tu nu eşti deocamdată pentru mine decât un băieţaş, aidoma
cu o sută de mii de alţi băieţaşi. Iar eu nu am nevoie de tine. Şi nici tu n-ai nevoie de mine. Eu
nu sunt pentru tine decât o vulpe, aidoma cu o sută de mii de alte vulpi. Dar dacă tu mă îm-
blânzeşti, vom avea nevoie unul de altul. Tu vei fi, pentru mine, fără seamăn în lume. Eu voi
fi, pentru tine, fără seamăn în lume...
– Încep să înţeleg, zise micul prinţ. E undeva o floare... mi se pare că m-a îmblânzit... [...]
– Viaţa mea e veşnic aceeaşi. Eu vânez găinile, pe mine mă vânează oamenii. Toate
găinile se aseamănă între ele, şi toţi oamenii se aseamănă între ei. Aşa că mă cam plictisesc. Dar
dacă tu mă îmblânzeşti, viaţa mi se va însenina. Voi cunoaşte sunetul unor paşi deosebiţi de-ai
tuturora. Paşii altora mă fac să intru sub pământ. Ai tăi mă vor chema din vizuină, ca o melo-
die. Şi-apoi, priveşte! Vezi tu, colo, lanurile acelea de grâu? Eu nu mănânc pâine. Mie grâul nu
mi-e de folos. Lanurile de grâu mie nu-mi trezesc nicio amintire. Şi asta-i trist! Tu însă ai părul
de culoarea aurului. Va fi, de aceea, minunat când mă vei fi îmblânzit!
Grâul, auriu şi el, îmi va aminti de tine. [...]
Vulpea tăcu şi se uită la micul prinţ.
– Te rog... îmblânzeşte-mă, zise apoi. [...]
– Ce trebuie să fac? zise micul prinţ.
– Trebuie să ai foarte multă răbdare, răspunse vul-
pea. La început, te vei aşeza ceva mai departe de mine,
uite-aşa, în iarbă. Eu te voi privi cu coada ochiului, iar tu
nu vei zice nimic. Graiul e izvor de neînţelegeri. Însă vei
putea, pe zi ce trece, să te aşezi din ce în ce mai aproape
de mine...
A doua zi, micul prinţ veni din nou. [...]
Şi-aşa micul prinţ îmblânzi vulpea. Iar când ora
despărţirii fu aproape:
– Vai! zise vulpea... Am să plâng.
– Din vina ta, zise micul prinţ, eu nicidecum nu-ţi
voiam răul, ci numai tu ai vrut să te-mblânzesc... [...]
– Du-te să mai vezi o dată trandafirii. Vei descoperi că floarea ta nu are-n lume seamăn.
Întoarce-te apoi la mine, să-ţi iei rămas bun, iar eu îţi voi dărui o taină.
Micul prinţ se duse să mai vadă o dată trandafirii.
– Voi nu semănaţi întru nimic cu floarea mea, voi încă nu sunteţi nimic, le spuse el. Pe
voi nimeni nu v-a îmblânzit, precum nici voi n-aţi îmblânzit pe nimeni. Sunteţi aşa cum era şi
vulpea mea. Nu era decât o vulpe, aidoma cu altele o sută de mii. Eu însă mi-am făcut din ea
un prieten, iar ea acum nu are în lume seamăn.
Şi florile se ruşinară.
– Sunteţi frumoase, dar sunteţi deşarte, le mai spuse el. Nimeni n-ar avea de ce să
moară pentru voi. Floarea mea, fireşte, un trecător de rând ar crede că e asemeni vouă. Ea însă
singură e mai de preţ decât voi toate laolaltă, fiindcă pe ea am adăpostit-o sub clopotul de sti-
clă. Fiindcă pe ea am ocrotit-o cu paravanul. Fiindcă pentru ea am ucis omizile (în afară doar
de câteva, pentru fluturi). Fiindcă pe ea am ascultat-o cum se plângea, ori cum se lăuda, ori
câteodată chiar şi cum tăcea.
Fiindcă ea e floarea mea.

42
 Mic dicţionar
aidoma – la fel, asemenea deşarte – inutile, zadarnice
înmărmurit – încremenit, înlemnit paravan – perete sau panou despărţitor

1. Citeşte atent lectura, apoi răspunde oral la întrebări.

a) De ce micul prinţ a fost dezamăgit când a văzut grădina cu trandafiri?
b) Cu cine a început el să vorbească?
c) Ce explicaţie i-a dat vulpea băiatului despre ce înseamnă „a îmblânzi“?
d) De ce urma să plângă vulpea când a venit vremea despărţirii?
e) Ce a înţeles micul prinţ despre floarea sa după ce a îmblânzit vulpea?

2. Scrie cuvintele cu înţeles opus următoarelor:

umblă – ...............................................
înflorit – ..............................................
a îndurera – ........................................
plânge – ..............................................
trist – ...................................................
se aseamănă – .............................................
îmblânzit – ..................................................
cuviincios – .................................................
despărţire – ................................................
prieten – .......................................................

3. Bifează varianta corectă.

Mult timp, micul prinţ a rătăcit: Băiatul a fost dezamăgit deoarece:
 în afara oraşului;  credea că floarea lui este unică;
 la malul mării;  ar fi vrut să aibă toată grădina;
 prin nisip, pe stânci şi prin zăpezi.  era obosit de la atâta mers.

Vulpea nu putea să se joace cu micul prinţ fiindcă:

 o aşteptau puii în vizuină;
 nu era îmblânzită;
 vulpile nu se joacă cu băieţi.

4. Alege din text câteva gânduri frumoase despre prietenie şi scrie-le mai jos.
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................

43
 FIŞĂ DE LECTURĂ
Titlul lecturii: .......................................................................................................................................
Autorul: ................................................................................................................................................
Personaje: .............................................................................................................................................
Expresii frumoase: ..............................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
Motivează de ce crede vulpea că totul va fi minunat după îmblânzirea ei de către prinţ.
................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
Învăţăminte: ...............................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................

5. Indică proverbul care nu se potriveşte cu textul, dintre cele date mai jos:
• Prietenul adevărat întotdeauna la fapte bune te îndeamnă.
• Cine culege trandafiri trebuie să se-nghimpe.
• Vulpea când n-ajunge la struguri zice că-s acri.
• Prieten adevărat este acela care te sfătuieşte de bine, iar nu
acela care îţi laudă nebuniile.
• Floarea cea mai frumoasă, dacă nu e căutată* se sălbăticeşte.
(*Aici, „căutată“ înseamnă „îngrijită“.)

6.
JOC. Pune stelele în ordine şi
o să afli de unde credea autorul că a venit
băieţelul – o planetă zărită doar „o sin-
gură dată, cu telescopul, în 1909, de
către un astronom turc“.

AS O B 612
__ __ __ __ __ __ __ __ __ __ ______

44
 TRIMISUL LUI DECEBAL
de Petru Demetru Popescu

Se spune că regele dac l-a chemat pe unul

din cei mai buni luptători ai săi, pe nume Viezur.
Ostaş dac, bărbos şi pletos, voinic ca ursul şi iute ca
fulgerul în mişcări, Viezur ştia să lupte bine şi să iasă
cu sabia-n mână din orice necaz. Pentru asemenea
virtuţi, şi mai ales pentru că-l ştia cât îşi iubeşte ţara,
Decebal îl preţuia şi-l socotea vrednic de încrederea
soliilor. Îl trimitea când şi când la carpi, la costoboci
şi la alţi fraţi din vecinătatea regatului său. Acum îl
mâna, pentru prima oară, în tabăra romană, aflată la
miazăzi de Dunăre, în dreptul Drobetei.
– Mergi la Traian, i-a spus Decebal, şi vezi ce vrea de la noi!
Viezur nu întrebă nimic, îl cunoştea pe regele său că e scump la vorbă şi că atunci când
spune o dată, cuvânt e. Îl salută şi se duse degrabă să se îmbrace cu straie noi, aşa cum trebuia
să arate un trimis al lui Decebal. Plecă apoi îndată.
Ajuns în tabăra romană, Viezur fu dus înaintea împăratului care tocmai se pregătea să
treacă Dunărea. Mândru şi impunător, ostaşul dac abia se plecă în faţa acestuia, aşa cum fac
stejarii cei înalţi când adierea vântului le mişcă pletele frunzelor. Lui Traian îi plăcu măreţia
gestului, îi plăcu şi Viezur. Dar n-o mărturisi. Ci, cu o voce severă, întrebă:
– Aduci solie de pace? Decebal vrea pacea, înainte de a fi cucerit prin luptă?!
Lui Viezur nu-i plăcu vorba lui Traian. Dar nici el nu-şi mărturisi gândul. Abia clipi
din ochi. Glasul lui bărbătesc parcă era un tunet:
– Nu putem aduce solie de pace, căci pace avem. Şi nu dorim s-o stricăm, împărate.
Dar venind încoace, am văzut că voi vă pregătiţi de război. Şi mi-am zis că vreţi război înainte
de a fi încercat să ne respectaţi pacea!
Lui Traian îi plăcu şi măreţia răspunsului. Dar un general roman, amestecându-se în
vorbă, îi aruncă lui Viezur cuvinte provocatoare:
– De când sunteţi voi dacii aşa meşteri la vorbă?
– De când cu împăratul Domiţian, generale!
– Ce vrei să spui? îl întrebă Traian, parcă zâmbind.
– Vreau să spun că la pacea încheiată cu voi în 89 ne-aţi
trimis bani şi arme şi meşteri pricepuţi la toate: la construirea podu-
rilor şi cetăţilor şi poate şi meşteri în ale vorbei. Şi poate am învăţat
şi de la voi toate acestea!
Generalul, roşu de mânie, îi strigă răstit:
– Ai să mi-o plăteşti, dacule!
– Nu voi avea cu ce, îi răspunse de îndată Viezur. Banii
primiţi prin pacea aceea ni i-aţi cerut înapoi. Singura mea avere e
sabia aceasta. Numai cu ea pot plăti!
... Lupta fu scurtă. Generalul roman căzu în faţa împăratului, lovit de braţul dacului
cel iute ca fulgerul în mişcări.

45
 Apoi Viezur îşi suflecă până la umeri cămaşa şi, cu sabia încă roşie de sânge, îşi făcu
o crestătură pe braţ. Traian observă că întreg braţul lui Viezur era plin de asemenea crestături
cicatrizate. Îl întrebă mirat:
– Când ţi-ai făcut toate aceste crestături, dacule?
– După fiecare victorie, împărate!

Mic dicţionar la miazăzi – la sud

virtuţi – însuşiri pozitive, calităţi straie – haine
carpi, costoboci – triburi de daci de îndată – imediat

1.
Răspunde oral la următoarele întrebări:
a) Ce virtuţi avea ostaşul Viezur?
b) Ce misiune i-a încredinţat regele Decebal oşteanului?
c) Ce i-a răspuns Viezur împăratului Traian când acesta l-a întrebat dacă aduce solie
de pace?
d) De ce s-a supărat generalul roman?
e) Cum s-a sfârşit lupta dintre viteazul dac şi generalul lui Traian?

2. Notează înţelesul expresiei „scump la vorbă“, apoi alcătuieşte cu ea un enunţ.

.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................

3. Observă şi reţine câteva comparaţii din text. Extrage cel puţin încă două:
voinic ca ursul, .............................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................

4. JOC
plecat în solie.
. Descoperă porunca secretă pe care regele dac i-a dat-o lui Viezur când a

.......................................................................................................
.......................................................................................................
46
 FIŞĂ DE LECTURĂ
Titlul lecturii: ........................................................................................................................................
Autorul: ................................................................................................................................................
Personaje pozitive: ..............................................................................................................................
Personaje negative: ..............................................................................................................................
Expresii frumoase: ...............................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
Învăţăminte: ..........................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
Motivează! De ce s-a dovedit demn de încredere Viezur? ..................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
Ce personaj ţi-a plăcut mai mult? ...............................................................................................
.................................................................................................................................................................

5. Adevărat (A) sau fals (F)?

Regele Decebal trimitea în solie la carpi şi la costoboci pe orice oştean dac. 
Viezur ştia că regele dacilor nu vorbea prea mult şi se ţinea de cuvânt. 
Regelui Traian nu i-a plăcut felul de a vorbi şi mândria viteazului dac. 
În lupta cu generalul, dacul a fost superior şi nu a folosit nicio viclenie. 

6.
Transcrie din text cuvintele prin care Viezur îi spune generalului de când sunt da-
cii pricepuţi la vorbă şi explicaţia pe care i-o dă împăratului Traian în continuare.
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................

Iată ce spune Dio Cassius, un cunoscut istoric roman, despre Decebal:

Decebal era foarte priceput în planurile de război şi iscusit în înfăptuirea lor, ştiind să aleagă
prilejul de a-l ataca pe duşman şi a se retrage la timp. Dibaci în a întinde curse, era un bun luptător şi se
pricepea să folosească izbânda, dar şi să iasă cu bine dintr-o înfrângere. Din această pricină multă vreme
a fost un duşman de temut pentru romani.
47
 PREDA BUZESCU
de Dimitrie Bolintineanu

De trei zile lupta n-a mai încetat

Şi tătarul pare c-a înaintat.
Dar Buzescu Preda vede cu durere
Floarea României ce pe vale piere.
Trece înainte pe un cal în joc
Ce varsă din ochii-i flacăre de foc.
Strigă cu tărie cetelor zdrobite
Ce la glasu-i mândru se întorc uimite.
Iată că nepotul hanului tătar
Trece pe-un sălbatec, ager armăsar.
Unde se arată pe întinsa vale
Prin oştirea noastră îşi deschide cale.
Iar Buzescu Preda cum îl întâlni,
Îi ieşi-nainte şi-astfel îi vorbi:
„– Dacă nu ţi-e frică şi-ai credinţă-n tine,
O, tătare! vino să te baţi cu mine!“
Ei descălecară atunci amândoi
Şi se iau la luptă ca doi juni eroi.
Ochii tuturora cată cu mirare
La Buzescu Preda şi tătarul mare.
Ei se bat la raza stelei cei de foc,
Flăcările-i albe pe-a lor zale joc.
Vântul răcoreşte fruntea lor udată
Şi mânia dulce sufletul le-mbată.
Ei se bat în spade – spadele se frâng;
Şi se iau la braţe – se smucesc, se
strâng.
Când tătarul scoate o secure mică
Şi lovind pe Preda, pavăza îi strică.
Dar el cu măciuca astfel îl lovi
Încât deodată căzu şi muri.
Iar după aceasta, oastea românească
Pleacă şi învinge horda tătărască.

Mic dicţionar
june – tânăr
pavăză – scut
hordă – armată cotropitoare,
hoardă

48
 FIŞĂ DE LECTURĂ
Titlul lecturii: .......................................................................................................................................
Autorul: ................................................................................................................................................
Personaje pozitive: ...............................................................................................................................
Personaje negative: ..............................................................................................................................
Expresii frumoase: ...............................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
Învăţăminte: .........................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
Ce ţi-a plăcut în această poezie? ................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................

1. Răspunde oral la întrebările următoare:

a) De ce era îndurerat Preda Buzescu?
b) Care erau cele două armate din bătălie?
c) Cu cine s-a luptat viteazul român?

tătar.
2. Transcrie versurile în care Preda Buzescu îl provoacă la luptă pe nepotul hanului

.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................

3.
Explică expresia „floarea României“, apoi alcătuieşte un enunţ în care cuvântul
„floarea“ să aibă un alt înţeles.
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................

4. Motivează! De ce victoria lui Preda Buzescu a încurajat oastea română?

.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
49
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................

5. Precizează ce rol au semnele de punctuaţie în versul:

O, tătare! vino să te baţi cu mine!
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................

6. Scrie formele corecte ale cuvintelor:

flacăre – .................................................. flăcările [...] joc – .........................................
cată – ....................................................... sălbatec – ......................................................
tuturora – ................................................ horda – .........................................................

7. JOC
A. Cuvinte zburătoare! Prinde „cuvintele zburătoare“ la locul potrivit. Descoperă şi
subliniază versurile în care pot fi integrate.

B. Ordonează versurile de mai jos pentru a forma o strofă:

Plânge şi suspină tânăra domniţă,
Pe o stâncă neagră, într-un vechi castel,
Dulce şi suavă ca o garofiţă.
Unde curge-n vale un râu mititel,

50
 ZIMBRUL
(fragment)
de Eusebiu Camilar
Cum trecuseră de satul Bosancilor, şi cum au urcat dealul la Luncuşoara, amândoi s-au
uitat în urmă, şi printre culorile toamnei se zăreau turnurile cetăţii luminate ca de-un pojar. Se
distingeau clopotele Sucevii, ca suspinele. Sau, poate, erau numai zimbrii în adâncul pădurilor
udeştene, boncăluind la apele singurătăţilor; şi le răspundeau alţi zimbri, din pădurile veacu-
rilor.
Destul că privind pojarul de pe turnuri şi ascultând, Bogdan voivod a oftat.
Feciorelul s-a îngălbenit.
Şi unul şi altul simţeau nelămurit că fac un drum primejdios!
De ce oare?
Nici unul, nici altul n-ar fi putut spune, însă teribilul simţământ le-a crescut când au
zărit Reusenii, cu cetăţuia lui Boldur.
Zidul împrejmuitor avea creneluri, iar în
turnul de deasupra porţii se vedea straja în zale şi
cu halebardă.
A răsunat un corn.
Înlăuntru s-a auzit freamăt scurt.
Abia când a văzut că poarta nu se deschide
îndată, şi că e lăsat să aştepte, Bogdan voivod a sim-
ţit fulgerul jignirii; dar s-a stăpânit.
Feciorelul şi-a dus mâna la jungher.
Însă poarta s-a deschis.
Se auzeau glasuri de oşteni, grăind şi dând
porunci, pe nemţie.
Înalt, pietros, bărbos şi trufaş, boier Boldur
s-a înfăţişat cu pas calm.
S-a descoperit încet.
N-a îngenunchiat.
Numai s-a înclinat puţin, poftind oaspeţilor
bună venire [...].
Apoi, după ce şi pâlcul de oaste a intrat, porţile s-au închis.
Lăutarii au prins a cânta.
Bogdan şi feciorelul s-au aşezat la masa mare, între boieri bătrâni.
Erau şi coconi la masă.
Şi domniţe.
S-au sculat şi au închinat, boier Boldur numai prefăcându-se că repede oala cu vin spre
gură!
Însă şi Bogdan aşijderea făcea, deşi boier Boldur luase băutura de credinţă, jurând pen-
tru a zecea oară că-i gata oricând să dea Domnului cuvenitul sfat şi ajutor*!
– Tătuţă, nu-i da încredere! îi venea feciorelului să ţipe, dar ochii lui Bogdan zâmbeau
spre el:
– N-ai teamă, feciorel!
51
 Deodată un vânt mare a izbit ferestrele!
Peste o clipă, răpăia furtuna de toamnă.
Lumânările au clipit speriate în sfeşnice
şi-n ulcioare. Una câte una s-au stins.
Afară se petrecea un vălmăşag!
Pumni grei băteau în uşi!
Într-o clipită s-a arătat un oştean de-al
voivodului!
Horcăia, arătând cu mâna afară.
A izbutit să geamă:
– A venit Petru Aron...
S-a auzit hohotul de râs al lui Boldur.
Uşile s-au năruit.
Petru Aron s-a arătat în prag.
S-a repezit spre Bogdan.
L-a lovit cu sabia în grumaz. […]
– Pe fratele tău? a răcnit careva.
– Da, chiar pe fratele meu! Unde se află Ştefan, fiul fratelui?
Totul s-a petrecut într-o clipă. Săbii şi scuturi l-au apărat pe Ştefan, la furişarea afară.
Cu capul gol, prin ploaia repede, el urca Dealul Cramei, spre codru. Îl urma doar un
om, un pământean necunoscut. Îl apucase de mână.
– Spre Transilvania, domnişorule! a spus o singură dată şi în urmă răsunau cornurile
şi nechezeau caii vrăjmaşilor. [...]
Apoi, pământeanul a râs spre fugar, încredinţându-l că oricât va fi în seama stihiilor, să
n-aibă teamă! I-a pus pe umăr sumanul său mirosind a fum; şi l-a petrecut spre apa Moldovei
şi spre Bistriţa; iar când s-au zărit străji la brazda ţării româneşti de peste munţi, a urat copi-
lului orfan şi nefericit drum bun!
Aşa a început feciorelul Ştefan pribegia lungă de şapte ani.
A trecut brazda ţării româneşti de peste munţi, ducând cu sine imaginea îngrozitoare
a morţii tatălui şi hotărârea de a se răzbuna, oricum şi oricâtă vreme ar trebui să treacă!

Mic dicţionar
pojar – (aici) incendiu aşijderea – asemenea
udeştean – al boierului Boldur a răpăi – a ropoti
Udeştean vălmăşag – învălmăşeală
boncăluind – mugind a horcăi – (despre muribunzi) a respira
creneluri – metereze greu şi cu zgomot
zale – armură din inele metalice grumaz – gât
halebardă – armă în formă de lance stihii – fenomene distrugătoare ale naturii
cu o bardă în vârf şi o secure pe o suman – haină ţărănească groasă
parte l-a petrecut – l-a condus
jungher – pumnal brazdă – (aici) hotar
a grăi – a vorbi pribegie – exil, părăsire a locului natal
pâlc – ceată

52
 FIŞĂ DE LECTURĂ
Titlul lecturii: .......................................................................................................................................
Autorul: .................................................................................................................................................
Personaje pozitive: ...............................................................................................................................
Personaje negative: ..............................................................................................................................
Expresii frumoase: ...............................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
Învăţăminte: ..........................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
Motivează! Deşi a gustat primul din băutură spre a dovedi că nu e otrăvită, deşi a jurat
să acorde domnitorului Bogdan sfat şi ajutor în calitate de vasal (supus), boierul Boldur l-a
trădat şi a plănuit uciderea acestuia împreună cu Petru Aron. Ce spune acest fapt despre fi-
rea lui Boldur?......................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
Ce personaj apreciezi? De ce? .....................................................................................................
.................................................................................................................................................................

1.
Citeşte atent lectura, apoi răspunde oral la următoarele întrebări:
a) Ce simţeau voievodul Bogdan şi fiul său, viitorul Ştefan cel Mare,
la începutul drumului lor?
b) Cum au fost ei primiţi în cetatea lui Boldur de la Reuseni?
c) Cum s-a comportat cu cei doi oaspeţi boierul trădător?
d) Cine a vestit venirea lui Petru Aron?
e) Cum şi-a pierdut viaţa voievodul Bogdan?
f) Ce s-a întâmplat cu feciorelul Ştefan după moartea tatălui său?

2. Alcătuieşte enunţuri cu diferitele înţelesuri ale cuvântului „corn“.

.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
53
3. Uneşte ce se potriveşte!

4. Scrie cuvinte opuse următoarelor:

a urca – ...................................................
luminat – ...............................................
a se deschide – ......................................
calm – .....................................................
înalt – ......................................................
încet – ...............................................
teamă – ..............................................
afară – ................................................
a apăra – ............................................
îngrozitor – .......................................

5. Alege trăsăturile care se potrivesc fiecărui personaj:

◘ Bogdan voievod:  orgolios  stăpânit  curajos

 mândru  fricos  grăbit

◘ Boierul Boldur:  înalt  fidel  trădător

 bărbos  trufaş  pietros

◘ Feciorelul Ştefan:  înţelept  orfan

 hotărât  nefericit

◘ Pământeanul:  credincios  viclean  viteaz

 nehotărât  milos  bun

54
 r Iarna, anotimp de sărbătoare s
ZÂNA IARNA
de Maria Chirtoacă
Iarna, zâna mea cea bună,
A sosit cu fulgi de lună
Şi cu stele prichindele
La fereastra casei mele.
Singură, în alb, pe stradă,
În caleaşca-i de zăpadă,
Unduind alene-şi scrie
Tainic, prima poezie.
Somnoroşi, copiii-n zori
Vor vedea pe geamuri flori
Şi vor râde prin perdea
Fulgilor timizi de nea.

1. Uneşte steluţele care conţin cuvinte având acelaşi sens.

2. Descoperă alte cuvinte care se potrivesc cu cele subliniate.

fulgi de lună: argintii, sclipitori, ..........................................................................................
stele prichindele: mititele, jucăuşe, .....................................................................................

3. Alcătuieşte propoziţii cu termenii: prichindel, tainic, alene.

....................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................

55
 FIŞĂ DE LECTURĂ
Titlul lecturii: ........................................................................................................................................
Autorul: .................................................................................................................................................
Expresii frumoase: ...............................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
Explică titlul poeziei. ..................................................................................................................
.................................................................................................................................................................

4. Completează: Copiii vor vedea pe geamuri flori de ..........................................................

5. Răspunde la întrebările următoare:

a) Care este prima poezie a Zânei Iarnă?
....................................................................................................................................................................
b) Unde îşi scrie zâna poezia?
.....................................................................................................................................................................

6. JOC.
rimeze cu cel dat.
Globuleţe poetice. Notează în fiecare globuleţ câte un cuvânt care să

7. Imaginează-ţi în câteva rânduri jocul fulgilor de nea. Alege dintre cuvintele:

aleargă, sar, se învârtesc, se rostogolesc, alunecă, se prind în horă, ţopăie, râd.
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................

56
 O POVESTE CU NOUĂ POVEŞTI
(fragment)
de Silvia Kerim
Fram făcu funda într-o clipă – o fundă simplă, ca funda de pe un pachet. Şi pe dată
Zâna Zăpezilor – chiar ea – se arătă, coborând de pe un nor de viscol. Scânteia, în haină de
zăpadă, şi purta o căciuliţă din ţurţuri lungi de gheaţă.
– O, Zâna Zăpezilor! se minunară într-un glas piticii.
– Chiar ea, pitici-voinici, zâmbi Crăiasa. Bună ziua, Albă-ca-Zăpada, bună ziua, Fram,
bună ziua, pitici-voinici, surâse iar, împrejur, cu voioşie. Ai făcut o fundă. Care-i necazul, Fram?
– Sania, spuse Fram. Nu ştiu s-o fac văzută. Şi nici cerbii de aur...
– Fram, Fram, uituc-năuc, râse Zâna. Ce te-ai fi făcut dacă n-ai fi avut cojoc veşnic, ci
doar un cojocel din cele obişnuite, purtate de oameni, sau cum are Alba, adică un cojocel pe
care-l lepezi la căldură. S-ar fi pierdut şi firul fermecat din rochia mea de stele... Pierdeai şi
sania... E simplu, dragă Fram, zise Zâna Zăpezilor. Ai de spus doar atât:
Sanie, acuş-acuş,
tu mă du pe derdeluş...
Şi-ntr-adevăr, ca prin farmec, apăru o minunăţie de sanie, mare, încăpătoare, înţesată
de şaluri călduroase, numai potrivite pentru înfofolit pitici şi alte personaje friguroase. Era
plină de zurgălăi ca de argint, avea perdele mari, de catifea, care să te apere de vânt şi viscol,
sobiţă de porţelan cu foc neîntrerupt, pe care se zărea un ceainic tot de argint cu ceai mereu
fierbinte şi o farfurie mare cu plăcinte calde. Era trasă, într-adevăr, de doi cerbi de aur, cu
coarne mari, buclate, bătute-n pietre roşii, sclipitoare.
– Ooo, ce sanie, spuse Arţăgosul, plin de res-
pect. Mă ştiţi cum sunt...
– ... pretenţios şi arţăgos, căscă piticul cunos-
cut sub numele de Somnorosul, cu ochii la sania plină
de şaluri pufoase numai potrivite pentru un pui de
somn.
– ... mă ştiţi cum sunt, mai spuse o dată
Arţăgosul, dar mă jur, eu sanie ca asta nu am mai
văzut şi nici nu ştiu să fie în vreo poveste...
– Chiar nu e, aş fi auzit şi eu, îngăimă
Alba. Sau aş fi citit, mai spuse ea. Zâna Zăpezilor,
îţi mulţumim din suflet... Ştii, noi pornisem într-o
călătorie lungă... Dar... pe jos... De unde sanie? Mi
se urâse să tot aştept, în inima pădurii, să vină Baba
Cloanţa, adică Regina Neagră, şi apoi Prinţul...
Ştiam că mai durează şi m-am hotărât să-mi iau
piticii şi să pornim în lume ... [...]
– Vă duceţi, aşadar, la Pol, îşi dădu cu
presupusul Crăiasa Zăpezilor.
– Unde vrea
Alba, răspunse
Fram în grabă.

57
 – Unde vrea Alba, spuseră şi piticii.
– Alba, unde vrei?
– Ştiu eu, Zâna Zăpezilor? Aş vrea s-ajung departe, dincolo de Pământ.
Aş vrea s-ajung în stele.
– În stele?! se minunară toţi.
– În stele, suspină Alba. Am auzit c-ar fi tare frumos.
– Nu te sfătuiesc, spuse Crăiasa. Sunt reci. Când cad, se ascund... nu le găseşte nimeni
urma. N-ai cum să le cunoşti mai bine... Nu au rude. Nu leagă prietenii. Spre ele nu duc scări.
Nu ştiu câţi au ajuns acolo, dar nimeni nu s-a mai întors. Uite, am să-ţi împărtăşesc o taină...
Rochia mea nu-i de stele adevărate – aş muri de frig în ea – e doar bătută-n diamante. Adică
port o imitaţie. Nu te sfătuiesc să pleci spre stele. Sunt nesuferite! Dar am vorbit destul. Nu
vreau să vă influenţez. Să vă prezint mai bine cerbii. Îi cheamă Bur şi Calambur!
Cerbii înclinară capul şi coarnele buclate, bătute-n pietre scumpe, roşii, se împlântară,
parcă, în pământ.
– Bur şi Calambur, oftă, visător, Fram. Ce nume frumoase.
Doar la circ se mai pomeneau astfel de nume: Arlechino, Colombina...
– S-aveţi grijă de ei! Să nu-i mânaţi prea tare. De lupi să nu vă temeţi.
Lupii nu atacă cerbii fermecaţi. Şi nici personajele din poveşti. Doar vreo oiţă
rătăcită. Există şi-o singură excepţie, ce-i drept: Scufiţa Roşie. Şi-acum vă las
cu bine! Drum bun! Dar nu spre stele. Sunt prea reci.

1. Leagă cuvintele care au acelaşi sens:

a lepăda morocănos
năuc neplăcut
arţăgos a dezbrăca
nesuferit buimac

2. Răspunde la întrebările următoare:

a) Cum a chemat-o Fram pe Zâna Zăpezilor? De ce?
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
b) Unde vrea să meargă Albă-ca-Zăpada?
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................

3. Completează la ce ajută fiecare obiect magic.

firul Zânei Zăpezii .....................................................................................................................
sania fermecată .....................................................................................................................
cerbii de aur .....................................................................................................................
58
 FIŞĂ DE LECTURĂ
Titlul lecturii: ........................................................................................................................................
Autorul: .................................................................................................................................................
Personaje: ..............................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
Expresii frumoase: ...............................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
Învăţăminte: .........................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
Ce personaj ai îndrăgit? ...............................................................................................................
.................................................................................................................................................................

4. JOC. Încercuieşte personajul care ar putea opri cerbii fermecaţi.

5. a) Rosteşte formula magică! ..............................................................................................

b) Spune ce personaje din această poveste ai mai întâlnit în alte cărţi.

6. Completează însuşirile uimitoare ale saniei fermecate.

- şaluri .....................................................................................
- zurgălăi ................................................................................
- perdele .................................................................................
- sobiţă ....................................................................................
- foc .........................................................................................
- ceainic ...................................................................................
- farfurie .................................................................................
- cerbi de aur ...........................................................................
59
 7. Motivează! Sania fermecată era încăpătoare şi caldă. Cu ce semăna ea?
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................

8. JOC.
corectează-le!
Printre trăsăturile stelelor s-au rătăcit şi unele nepotrivite. Barează-le şi

depărtate

calde nimeni nu s-a întors de acolo

prietenoase,
singure ca nişte norişori

necunoscute au scări până la Pământ

9.
JOC de rol. Interpretează cu un coleg scena întâlnirii şi pe cea a
despărţirii Zânei Zăpezilor de grupul călătorilor din poveste. Nu uita formulele de politeţe
învăţate.

„O poveste cu nouă poveşti“ va fi redată pe scenă într-o operă pentru copii intitulată
„Steaua de sticlă“. Premiera va avea loc la 1 noiembrie 2012, la Opera Naţională din Timişoara.
Libretul şi versurile sunt semnate de scriitoarea Silvia Kerim, iar muzica îi aparţine compozi-
torului Dan Ardelean.
Astfel, această nouă operă pentru copii din muzica românească se adaugă celei cre-
ate de compozitorul Cornel Trăilescu, „Motanul Încălţat“, iar pe plan internaţional se alătură
operei „Spărgătorul de nuci“, a compozitorului rus Piotr Ilici Ceaikovski.

60
 AMINTIRI DIN COPILĂRIE
- În Ajun -
de Ion Creangă

... Aşadar, şcoala a rămas pustie pentru o bucată de

vreme, şi câţiva dintre noi, care ne ţineam de părintele Ioan,
calea-valea. […] Duminicile bâzâiam la strană, şi hârşti! câte-un
colac! Şi, când veneau cele două ajunuri, câte treizeci-patruzeci de băieţi fugeau înaintea po-
pii, de rupeam omătul de la o casă la alta, şi la Crăciun nechezam ca mânzii, iar la Bobotează
strigam chiraleisa de clocotea satul. Şi, când ajungea popa, noi ne aşezam în două rânduri şi-i
deschideam calea, iară el îşi trăgea barba şi zicea cu mândrie către gazdă:
– Aiştia-s mânzii popii, fiule. Nişte zile mari ca aceste le aşteaptă şi ei, cu mare bucurie,
tot anul. Gătitu-le-aţi ceva bob fiert, găluşte, turte cu julfă şi vărzare?
– Gătit, cinstite părinte; poftim de ne blagosloviţi casa şi masa şi poftim de mai şedeţi,
să ne şadă peţitorii.
Când auzeam noi de masă, tăbăram pe dânsa, ş-apoi, aţine-te, gură! Vorba ceea: „De
plăcinte râde gura, de vărzare, şi mai tare“.
Ce să faci, că doar numai de două ori pe an este ajunul! Ba la un loc, mi-aduc aminte,
ne-am grămădit aşa de tare şi am răsturnat masa omului, cu bucate cu tot, în mijlocul casei, de
i-am dogorit obrazul părintelui de ruşine. Dar el tot cu bunătate:
– De unde nu-i, de-acolo nu se varsă, fiilor; însă mai multă băgare de seamă nu strică!

1. Descoperă obiectul care nu exista în vremea copilăriei lui Ion Creangă. Alcătuieşte
oral trei propoziţii dezvoltate despre imagine.

61
 Mic dicţionar peţitor – bărbat care cere în căsătorie o fată
calea-valea - treacă-meargă (a) tăbărî – a se repezi
chiraleisa – strigare la Bobotează bob – boabe mari, asemănătoare fasolei
(Doamne, miluieşte!) a se aţine – a ţine pasul
julfă (reg.) – terci dulce din seminţe (a) blagoslovi – (a) binecuvânta
de cânepă strană – loc unde stau cântăreţii în biserică
vărzare (reg.) – plăcinte cu varză băgare de seamă – atenţie

2.
Unele cuvinte îmbătrânesc sau sunt folosite doar în anumite zone ale ţării. Poţi
găsi în text câteva exemple?
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................

3. Notează formele corecte ale cuvintelor:

mânzii – .............................................................
ne-am grămădit – ..............................................
aiştia – ...............................................................

4. Scrie cuvintele care au acelaşi sens cu cele de mai jos:

omăt – ....................................................... pustie – ......................................................
mândrie – ................................................. bucurie – ...................................................
bunătate – ................................................. bucate – ......................................................

5. Precizează sensurile cuvintelor subliniate.

a) Gazda a gătit mâncăruri tradiţionale. ................................................................................
Fetiţa a gătit păpuşa. .............................................................................................................
b) Învăţătorul era un om cinstit. ..............................................................................................
Bine aţi venit, cinstite părinte! .............................................................................................

6. Transcrie din textul „În Ajun“ câteva expresii care stârnesc hazul.
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
62
 FIŞĂ DE LECTURĂ
Titlul lecturii: ........................................................................................................................................
Autorul: .................................................................................................................................................
Personaje: ..............................................................................................................................................
Locul şi timpul povestirii: ..................................................................................................................
................................................................................................................................................................
Expresii frumoase: ...............................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
Zicători şi proverbe: .............................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
Motivează! Ce ţi-a plăcut? ..........................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................

7.
JOC. Printre expresiile care suge-
rează bucuria băieţilor în Ajun s-au strecurat şi unele
care nu se regăsesc în text. Barează-le!

63
 8. Răspunde la întrebările următoare:
a) Despre care ajunuri este vorba în text?
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
b) Ce apreciau cel mai mult băieţii cu această ocazie?
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................

9. JOC de rol. Interpretează cu câţiva colegi dialogul dintre preot şi gazdă.

Casa memorială Ion Creangă de la Casa memorială Ion Creangă

Humuleşti - Neamţ, unde s-a născut de la Ţicău, Iaşi, primul muzeu
scriitorul şi despre care a povestit în memorial din România, inaugu-
„Amintiri din copilărie“. rat în 1918

• Ion Creangă a mai avut şapte fraţi Căsuţa în care a locuit învăţătorul
şi surori. Ion Creangă, la marginea Iaşului,
• Părinţii scriitorului şi pe care a numit-o „Bojdeuca de la
se numeau Ştefan şi Ţicău“. Aici a scris autorul „Amintirile
Smaranda. din copilărie“ şi „Poveştile“, la îndemnul
prietenului său, poetul Mihai Eminescu.

64
rPrimăvara, bucuria renaşterii naturiis
CONCERTUL PRIMĂVERII
Chiar acum din crâng venii
Şi c-o veste bună!
Iarăşi e concert, copii;
Merg şi eu, şi tu să vii,
Mergem împreună.
Vrei programă, lămurit?
Stăi puţin să caut...
Cucul, un solist vestit,
De printr-alte ţări venit,
Va cânta din flaut.
Cântăreaţa dulce-n grai,
Cea numită „perla
Cântăreţilor din mai“,
Dulce va doini din nai
Multe doine, mierla,
Va-ntona apoi un psalt,
„Imnul veseliei“,
Corul dintr-un fag înalt.
Vor cânta-n sopran şi-n alt
Graurii câmpiei,
Turturelele-n tenor,
Şi-alte voci măiestre,
Toate după glasul lor.
Vor urma dup-acest cor
Fel de fel de-orchestre,
Mic dicţionar
crâng – pădurice tânără
flaut – instrument de suflat cu
sunete înalte şi melodioase
(a) doini – a cânta doine
doină – cântec trist, de dor
psalt – cântăreţ de psalmi în biserică
sopran, alto, tenor – voci (foarte) înalte
măiastru – minunat, fermecat
65
de George Coşbuc
Voci de gaiţe cari fac
Să scoboare ploaia,
Şi-ntr-o scoarţă de copac
O să bată tica-tac
Tactul gheunoaia.
Iar naţionale-apoi,
Cobze şi-alte hanguri,
Glas de fluier şi cimpoi,
Pitpalaci şi cintezoi
Şi-un taraf de granguri.
Se vor pune-apoi pe joc
Până chiar şi surzii,
Când vor prinde dintr-un loc
Să ne cânte hori cu foc
Din tilincă sturzii.
Vom cânta şi noi ce-om şti,
Cântece din carte.
Şi, de va putea veni
Vântul, şi el va doini,
Că e dus departe.
Cine-i contra, să-l vedem,
Ca să-l ştie soţii!
De-aveţi chef, tovarăşi, blem –
Ura-n cer! Cu toţii-avem,
Mergem dar cu toţii!
orchestră – grup mare de cântăreţi la
instrumente
gheunoaie – ghionoaie, ciocănitoare
hanguri – instrumente de acompaniament
pitpalac – prepeliţă
taraf – formaţie de lăutari
tilincă – tip de fluier popular
blem – haidem, să mergem
 1. Citeşte cu atenţie poezia şi răspunde la întrebări:
a) Cine aduce vestea concertului şi lansează copiilor invitaţia?
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
b) Unde va avea loc spectacolul?
.....................................................................................................................................................................
c) De ce poezia se numeşte „Concertul primăverii“?
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................

2. Completează rolul muzical al interpreţilor următori:

Mierla va interpreta multe .......................................................................................................
Corul alcătuit din grauri şi turturele va intona ....................................................................
Ghionoaia ...................................................................................................................................
Grangurii formează un .............................................................................................................
Sturzii ..........................................................................................................................................

3. JOC. Priveşte
cu atenţie imaginile alăturate.
Leagă solistul de instrumentul
muzical prezentat în poezie.

66
 FIŞĂ DE LECTURĂ
Titlul lecturii: ........................................................................................................................................
Autorul: .................................................................................................................................................
Personaje: ..............................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
Expresii frumoase: ...............................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
Motivează! Ce ţi-a plăcut? ........................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................

4. Perechile de cireşe conţin cuvinte care au acelaşi sens cu cele date.

5. Scrie formele corecte ale cuvintelor:

programă – ....................................................... cari – ..........................................................
gheunoaie – ...................................................... hori – ..........................................................

6.
Explică de ce ghionoaia a fost aleasă de către poet ca să „bată tactul“ orchestrei
într-o scoarţă de copac.
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................

67
 ZÂMBETELE PĂMÂNTULUI
– Primăvara –
de Nestor Urechia

Ger şi ninsoare... Ninsoare şi ger... Zăpada

scârţâie sub paşii omului, trosneşte călcată de roţile
carelor.
Toate casele sunt streşinite cu tive albe,
pe când stâlpii ulucilor poartă căciuli albe; pădu-
rea este împodobită cu horbote albe. Pânza apelor
stă încremenită într-o pătură groasă albă; numai o
Topliţă din miezul codrului, izvoraş călduţ, îşi picu-
ră un firicel, care, ca o suveicuţă cât un ac de subţiri-
că se mlădie, şerpuieşte, se înconvoaie printre gingii
de gheaţă.
Ziua sclipesc diamante pe pământ; noaptea
lucesc briliante pe cer.
Toate vieţuitoarele s-au aciuit, care pe unde
a găsit adăpost împotriva gerului.
Într-un loc ce nu se poate arăta, că este o
tăinuită sfântă, într-o peşteră adânc cufundată în
pământ, stau făpturi în nemişcare. Un moş, cu bar-
bă albă, lungă până la glezne, doarme dus, sforăind straşnic. Jur împrejur, dorm o mulţime de
copilaşi, care lungit, care încovrigat. Bătrânul este Moş-Pământul, cei din juru-i sunt florile lui,
Zâmbetele pământului.
Iată că un băieţaş, sprijinit cu capul pe o rădăcină, începe să se mişte. Deschide un ochi,
apoi celălalt, se scoală, se întinde, strănută, cască. Privirea-i cade asupra moşneagului. Se duce
la el, îi şopteşte:
– Moş-Pământe... Moş-Pământe... Aş! Doarme buştean...
Băieţelul se apleacă şi-i ţipă în ureche:
– Moş-Pământe... Scoală, că baba Iarna se găteşte de ducă şi curând va sosi Primăvara!
Ţi-ai găsit! Să tai lemne pe el, că nu se deşteaptă. Toate bune, dar eu, ghiocelul, preves-
titorul Primăverii, nu mai pot trântori în adormire.
Trebuie să plec, să-mi plinesc menirea. Rămâneţi cu bine, somnoroşilor, şi tu, Stăpâne!
Ghiocelul o ia pe rădăcina unui copac, se suie, se suie şi iată-l sus.
«Ce ger! Dar eu nu sunt friguros. Am să-mi învelesc tulpina în zăpadă, şi-o să-mi ţie
de cald. Numai capul îl voi îţăi pe deasupra».
Ghiocelul se depărtează.
Dedesubt urmează tăcerea sfâşiată de sforăiturile Moş-Pământului; somn şi iarăşi
somn. Şi trec zile, şi trec zile...
Dar iată că, din rândul celor culcaţi în peşteră, se scoală o fetişcană, rumenă la obraz.
Se apropie de moş şi-l scutură de un braţ, şoptindu-i:
– Stăpâne, fă ochi, că soseşte Primăvara!
Bătrânul mârâie, se întinde şi, cu limba încâlcită, mormăie:
68
 – Hm!... Hm!... Da... da... vine... da...
Se deşteaptă de-a binelea.
– Tiii! Dar ştiu că am dormit... Cine mi-a stricat somnul?
– Eu, Moş-Pământe, Măseaua-Ciutei.
– Tu, fetiţo? Ia să-ţi văd ochişorii... Şi ce vrei?
– Va să plec colo, sus.
– Bine, dar nu singură, ci cu verişorul Ghiocelul.
– Ghiocelul? Ia-l de unde nu e... S-a dus de mult, că nu l-a răbdat inima să mai stea aci.
– De! Se cheamă că e crainicul Primăverii...
Ei, fetiţo, trebuie să-i deşteptăm şi pe ceilalţi. Dar ce să-i deştepte? Că s-au şi sculat; se
întind, se îmbrâncesc, zbenguindu-se, ca nişte copii ce sunt.
– Sărutăm mâinile, Stăpâne, zic toţi, într-un glas.
– Cu noroc vă fie traiul anul ăsta, scumpii mei copii. Acum trebuie să vă fac numără-
toarea... Haide, aşezaţi-vă la rând...
Şi moşul îi cheamă pe nume: Măseaua-Ciutei, [...] Brânduşa, Vioreaua, Crucea-Voinicului,
Brebenelul, Mierea-Ursului, Mărgăritărelul, Floarea-Paştelui, Ciuboţica-Cucului!... Aşa! Sunteţi cu
toatele, zâmbetele mele primăvăratice... Voi sunteţi podoabele mele, gingaşe şi darnice făpturi
ale Celui-de-sus...
Trebuie să plecaţi colo sus, să învăluiţi pământul cu drăgălăşenie, să îmbălsămaţi văz-
duhul, înveselind toată Firea.
De-abia şi-a gătit moşul cuvântarea şi iată că în fundul
peşterii se face o spărtură, curge ţărână, se fărămiţesc rădăcini.
– Cine-i acolo ?
– Eu, Cârtiţa.
– Ce-i cu tine ?
– Aduc o veste bună: a sosit Primăvara!
E aci, deasupra... Vă cheamă...
– Iaca plecăm. Rămâi cu bine, stăpâne!
– Umblaţi sănătoase, fetiţelor! Umblaţi sănătoşi, băieţaşi!
S-a pornit alaiul în orânduială; se suie pe rădăcina copacului din margine, până dă de
răsuflătoare. Aci îl aşteaptă primăvara. Cum se iveşte câte o floare, o mângâie şi o îmbrăţişea-
ză. Se aşază în fruntea lor şi duse sunt cu toatele, de se pierd în zare.
Încep a miji frunze la arbori; se aude un cântec de păsărică; un şipoţel ţâşneşte dintr-o
stâncă. […]
Un cioban trece, cântând din fluieraş şi zicând:

Primăvară, mama noastră,

Ia zăpada de pe coastă,
Iarba verde să mai crească,
Sufletul să-mi răcorească,
Să-mi aud cerul tunând
Să-mi văd oile păscând!

Şi se aud clinchetele talangei batalului din capul oilor. [...]

Cu toţii să ne înveselim! Viaţă va ţâşni din pământ; bunătate se va revărsa în jur! Dar
Moş-Pământul, rămas singur dedesubt, îşi ţese umbletul, de colo colo.
69
 «S-au dus frumoasele moşului... S-au dus cu toatele...
Ba nu, văd într-un ungher dormind mai multe.
Ha! Dedeţelul... Ochii-Păsăruicii... Clopoţelul... Mărgărita... Macul... Albăstreaua... Cicoa-
rea...
Ştiu ce e cu ele: sunt florile verii, mai au de dormit.
Dar eu ce fac? Ei, treabă am destulă: să dau vlagă bucatelor, must copacilor... Dar cu
cine mai schimb eu o vorbă? Lele Cârtiţo, lele Cârtiţo, ia poftim încoa...»
Dar cârtiţa a plecat de mult la treburile ei.

Mic dicţionar
tive – tivuri (margini) (o) tăinuită (arh.) – tainiţă, ascunzătoare
horbote – dantele a trântori – a trândăvi, a lenevi
topliţă – pârâu cu apă caldă menire – scop, rol
a se mlădia – a se îndoi graţios voi îţăi – voi iţi, voi arăta puţin
suveicuţă – piesă de lemn folosită la ţesut a face ochi – a se trezi
briliante – diamante batal – berbec
a se aciui – a-şi găsi refugiu a da vlagă – a întări

1. Răspunde la întrebări:
a) Ce făpturi dorm într-o peşteră săpată adânc în pământ?
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
b) Cine se trezeşte primul şi ce face?
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
c) Când pleacă Zâmbetele pământului?
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................

2. Notează formele corecte ale cuvintelor:

tive .......................................................... o să-mi ţie de cald ....................................
(a)-şi plini menirea ............................... se fărâmiţesc ..........................................

3. Copiază doar grupurile de cuvinte care exprimă culoarea imaculată a iernii.

.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................

70
 4. JOC. Priveşte cu atenţie imaginile florilor de primăvară şi descoperă intru-
sul. Spune când înfloreşte această floare. Numeşte-le pe celelalte.

.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................

FIŞĂ DE LECTURĂ
Titlul lecturii: ........................................................................................................................................
Autorul: .................................................................................................................................................
Personaje: ..............................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
Expresii frumoase: ...............................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
Motivează! Ce ţi-a plăcut? ..........................................................................................................
.................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................

71
pe cineva.
5. Compune enunţuri cu expresiile: a-şi împlini menirea, a-şi strica somnul, a tăia lemne

.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................

6. Transformă enunţul, punând verbele la timpul trecut:

Deschide un ochi, se scoală, se întinde, strănută, cască.
A deschis .....................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................

7. Continuă şi explică în 4-5 rânduri:

Cu toţii să ne înveselim! Viaţa va ţâşni din pământ; bunătate se va revărsa în jur!
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................

8. JOC.
apoi cu cele din text.
Folosind indiciile, ghiceşte numele florilor de primăvară. Verifică-le

72
 r Copilăria cea minunată s
BUNICA ALBĂ
(fragment)
de Silvia Kerim
Era o iarnă grea. Gerul prinsese pământul într-o
chingă de gheaţă. Bătrâna cu obrajii de copil, cu părul alb,
strălucitor, adunat într-un coc mic, la ceafă, fusese internată
la spital, într-o seară din ajunul sărbătorilor de iarnă. În
oraş se simţea că vine Crăciunul. Că Anul Nou pândeşte
pe-aproape. Oamenii păreau grăbiţi, duceau, de colo-colo,
pachete. Spre seară, aerul mirosea a cozonac. Şi în spital se
simţea că oamenii, chiar şi cei bolnavi, chiar şi cei bătrâni,
se pregăteau de sărbătoare. Pe noptiere apăruseră brăduţi
stropiţi cu parafină ori nuci poleite, ori câte o portocală.
Bătrâna doamnă nu avea brăduţ la căpătâi, ci
doar o poză veche, ţinută multă vreme printre acte. Poza
înfăţişa un băieţel slăbuţ, îmbrăcat într-un costum de mari-
nar, şi o fetiţă urâţică, grasă, cu breton. Stăteau pe-o treaptă
acoperită cu un covor şi ţineau în mână – fetiţa un cerc şi
băieţelul o minge cu picăţele. Copiii din poza îngălbenită
aveau, acum, la rândul lor, copii şi erau prea ocupaţi cu pro-
pria lor viaţă. Nu ştiau nici că bătrâna doamnă răcise, că avusese
fierbinţeală, că i se aprinseseră plămânii – cum spunea doctorul – şi că nişte vecini care ţineau
la ea o internaseră, în ajun de Crăciun, la spital.
După şase săptămâni, bătrâna doamnă părăsi spitalul. Pe culoarele lungi şi înguste o
însoţiră, până la uşa de sticlă a spitalului, două surori – cu faţa lucind de lacrimi – şi şapte copii mici.
Se despărţiră, cu greu, în prag, făgăduindu-şi să păstreze cu sfinţenie taina. Era o taină mare:
În cele şase săptămâni, seară de seară, în salonaşul copiilor abandonaţi, bătrâna cu
părul alb înfăptuise câte o minune. La ceasul când doctoriile fuseseră luate, când febra, parcă,
mai scădea, când, deasupra paturilor luminate cu becuri galbene, sfioase, Moş Ene da târcoale,
nevăzut, bătrâna cu glas dulce chema în jurul ei copiii orfani – cei şapte, ca piticii din poveste.
Pentru ei, spitalul, cu surorile şi doctorii lui buni, ţinea acuma loc de casă şi de părinţi. Erau iubiţi
– chiar alintaţi – primeau păpuşi în dar sau cuburi colorate. Dar nimeni, niciodată, nu se gândise
să se aşeze la căpătâiul lor şi să le spună ceva ce începea cu... „A fost odată, ca niciodată...“.
În spitalul cenuşiu, seară de seară, bătrâna cu părul nins spusese poveşti.
Salonul copiilor avea acum oaspeţi aleşi. Erau acolo şi Cenuşăreasa şi Albă-ca-Zăpada
şi Fram şi Harap-Alb. Motanul Încălţat intra pe horn şi vrăjitoarele, năuce, zburau pe mături
negre, gonite de Zâna străvezie... ...În uşa de sticlă a spitalului, mai înainte de a porni spre
marele oraş, bătrâna doamnă, cu păr nins îşi luă rămas bun de la surori, apoi se aplecă înspre
copii – cel mic avea trei ani, cel mare, tuns chilug, doar opt – şi le şopti o taină. Ea nu era o
bătrânică oarecare, venită la spital ca să se facă bine. Era chiar ALBĂ-CA-ZĂPADA prefăcută
în Bunica Albă, pentru ca nimeni să nu prindă de veste, prin spital, pentru ca nimeni să nu
ştie vreodată că ea venise anume pentru ei, venise să le povestească despre lumea lui „A fost
odată...“. Pleca, din nou, pe drum de iarnă, încredinţată că de-acum încolo, în salonaşul cu

73
perdele lungi, pe lângă paturi, Frumoasa din pădurea adormită, alături de Cenuşăreasa şi de
spiriduşi vor sta de veghe ca nu cumva copiii fără părinţi să se simtă singuri...

Mic dicţionar
chingă – cingătoare năuc – buimac, distrat
orfan – fără părinţi chilug – tuns la piele

1. Completează cu „A“ (adevărat) sau „F“ (fals).

Acţiunea se petrece într-o primăvară timpurie.
Bătrâna doamnă a fost internată la spital.
Aceasta a fost adusă la spital de către copiii ei.
Pe noptiera ei de la spital era un brăduţ.

2. Citeşte textul şi răspunde la întrebările următoare:

a) Ce făcuse bătrâna doamnă cât stătuse la spital?
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
b) Care era taina bătrânei doamne?
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................

3. Leagă cuvintele care au acelaşi sens în text:

• a pândi • părăsit • febră
• fierbinţeală • a promite • a aştepta
• a făgădui • a urmări • mister
• taină • temperatură • vestit
• ales • celebru • orfan
• abandonat • secret • a stabili

de iarnă:
4. JOC. Bifează obiectele din povestire legate de sărbătorile

74
 FIŞĂ DE LECTURĂ
Titlul lecturii: ........................................................................................................................................
Autorul: .................................................................................................................................................
Personaje: ..............................................................................................................................................
Expresii frumoase: ...............................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
Locul acţiunii: .......................................................................................................................................
Timpul acţiunii: ....................................................................................................................................
Motivează! Ce personaj ai îndrăgit? De ce? ............................................................................
..................................................................................................................................................................

5.
Alege din coloana alăturată sensul potrivit al expresiilor. Alcătuieşte câte un enunţ
cu fiecare expresie.
e a prinde de veste e a se despărţi
e Moş Ene da târcoale e a afla
e a sta de veghe e se apropia somnul
e a-şi lua rămas bun e a veghea
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................

6.JOC. Asociază printr-o linie personajele cu elementele corespunzătoare din poveste.

Cenuşăreasa

Albă-ca-Zăpada

Fram

Harap-Alb

Motanul Încălţat

vrăjitoare

zâna străvezie

Frumoasa din pădurea adormită

75
 MELC, MELC, CODOBELC!
de Passionaria Stoicescu

Melcului, ca el să iasă
din căsuţa calcaroasă
şi cu talpa să se prindă
de o frunză, de o grindă,
îi tot cânţi şi îi descânţi:
– Melc, melc, codobelc,
melc, melc, codobelc...
„Melc“ îl strigi, fiindcă e melc,
dar de unde... „codobelc“?
Pentru cine stă să-l vadă,
melcul n-are nicio coadă,
doar un corp, o talpă lată
cu-o căsuţă spiralată.
Cam atât... Păi, frate melc,
tu cam eşti de... „coadă berc”!
„Coadăberc“ spus împreună,
„codoberc“ aproape sună.
Ca să iasă-un cântecel
şi c-o rimă prinsă-n el,
îl schimbăm pe „berc“ în „belc“...
Aşadar, melc, codobelc,
Mic dicţionar
scoate coarne boureşti,
singur să te dumireşti, berc – cu coadă scurtă sau fără coadă
pentru ce din „coadăberc“ a se dumiri – a înţelege
ai ajuns un... codobelc! a descânta – a face vrăji

1. Citeşte expresiv poezia şi răspunde la întrebare:

Cum explică poeta formula „codobelc“?
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................

2.
Priveşte imaginea melcului
şi precizează oral părţile componente
ale corpului său, menţionate în poezie.
Înlocuieşte cuvântul „căsuţă“ cu unul
asemănător, învăţat la „Ştiinţele natu-
rii“.

76
 FIŞĂ DE LECTURĂ
Titlul lecturii: ........................................................................................................................................
Autorul: .................................................................................................................................................
Expresii frumoase: ...............................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
Ce ţi-a plăcut mai mult? ...........................................................................................................
.................................................................................................................................................................

cuvintelor:
3. Copiază doi termeni care exprimă obiecte mai mici. Notează formele „alintate“ ale

frunză ................................................. coadă .......................................................

miel .................................................... frate .........................................................

4. Înlocuieşte cuvintele subliniate cu un termen corespunzător.

• căsuţă în spirală
• aer de sărbătoare
• material cu dungi
• obraz ca de catifea
• cochilie de calcar
• coarne de bour
 spiralată
 .............................................................
 .............................................................
 .............................................................
 .............................................................
 .............................................................

5. Notează câte o propoziţie în care cuvântul „corn“ să aibă sensuri diferite.

....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................

6. Recită descântecul melcului, aşa cum l-ai învăţat când erai mic.

Melcul are ochii la capătul coarnelor.

El se hrăneşte cu frunze tinere.
Pe timpul iernii hibernează, retrăgându-se în cochilia sa.

77
 PRIETENA MEA, BUBURUZA
de Ligia Vişoiu

Dragi copii, v-am spus că-mi place să

merg la iarbă verde? Mireluţa şi Eugen,
părinţii mei adoptivi, mă iau şi pe
mine oriunde se duc, în special la
ţară, la bunici, unde mă lasă libe-
ră să fac tot ce vreau în iarba ver-
de din grădină. Acolo, mai întâi,
trebuie să mă obişnuiesc cu locul
şi cu insectele din jur: lăcustele,
furnicuţele, gândăceii şi fluturaşii
ce-mi zboară prin faţă. Dar, dintre
toate vietăţile, eu am o preferinţă:
buburuza roşie cu buline negre! Nu
înţeleg nici acum ce caută punctele acelea
negre pe spatele ei şi de ce mă atrage culoarea ei roşie. De aceea, la prima întâlnire m-am apro-
piat mai mult, lucru care a speriat-o, făcând-o să mă socotească duşman.
Acest incident a convins-o pe buburuză să-şi desfacă aripile, transformându-se în avi-
on. M-am speriat şi m-am dat un pas înapoi ca să-i observ mişcarea:
– Cine eşti tu? zbârnâia, din aripi, buburuza. Ce doreşti?... că nu-mi place să fiu privită
insistent; fă bine şi stai pe loc, altfel mă aşez pe blăniţa ta şi n-o să-ţi fie bine…
– Nu te speria, doamnă buburuză! M-am apropiat să-ţi văd rochiţa roşie. Am mers
tiptil ca să nu te sperii, că nu văd la distanţă...
– Dar cine eşti dumneata şi de ce te-ai oprit tocmai la rochiţa mea cu buline, ce, n-ai
mai văzut aşa ceva prin grădină?
– Doamnă buburuză, m-ai luat prea repede şi am uitat să mă prezint. Mii de scuze,
eu sunt pisicuţa Mimi. De fapt, să mă recomand: domnişoara pisicuţă birmaneză cu pedigri,
Mimi! Mă uitam la rochiţă, pentru că îmi place culoarea roşie!
– Ascultă, domnişoară, cu ce treburi prin locurile noastre? Asta e o pajişte, nu o curte
de oameni unde trăiţi voi, pisicile…
– Te înşeli, doamnă buburuză! Ajung aici pentru că îmi place să merg prin iarbă şi să
vă admir pe voi, toate vietăţile.
– Dacă e aşa, mă bucur să te cunosc, pisicuţă birmaneză! Şi un zbârnâit trecu pe lângă
urechile domnişoarei, de săraca era aproape să se culce la pământ de frică.
– Nu te speria! o linişti buburuza. Eu nu am ac de înţepat precum albina şi viespea, şi
nici veninoasă nu sunt. Uite mă aşez pe frunză, ca tu să mă studiezi, iar ce nu ştii, mă întrebi!
– Doamnă buburuză, mieună domnişoara Mimi, de ce eşti aşa de mică, parcă n-ai fi
mâncat nimic... Cu ce te hrăneşti?
– Eu nu te întreb de ce eşti aşa de mare şi nici cine îţi dă de mâncare. Presupun că mă-
nânci şoareci, domnişoară Mimi!
– Vai, doamnă buburuză, ce jignire mi-ai adus! Cum să mănânc şoareci? Eu sunt de
rasă nobilă, hrana mi se aduce ca unei prinţese... şi nu orice fel de mâncare...

78
 – Cum, nu mănânci şoareci precum Gogu-motanul-maidanez? El, toată ziua, caută
prospătură prin fâneaţă. Chiar semeni cu el... la înfăţişare...
– Doamnă buburuză, nu mă supăra! Nu ai cunoştinţe şi nici nu mă mir, în mediul în
care trăieşti ca rasă inferioară, nu ai de unde să ştii!
– Parcă dumneata, pisicuţă Mimi, ştii mai multe ca mine!
Buburuza, enervată de lăudăroşenia pisicii, îşi întinse aripile şi cu un fâlfâit intră în
urechea lui Mimi, unde începu să zbârnâie, s-o sperie pe această domnişoară... cu pretenţii.
Pisicuţa, cât era ea de mare, o luă la fugă prin iarbă ca să ajungă la locul unde erau stăpânii ei.
– Nu e decât o buburuză! De ce te-ai speriat aşa de tare? i-au zis aceştia.
– Nu m-am speriat, mieună ruşinată pisicuţa, dar buburuza a început să-mi cânte în
ureche şi asta nu mi-a plăcut!
– Am vrut să-i arăt că sunt eu mică, dar pot face lucruri mari, mai ales că pisicuţa Mimi
m-a jignit!
– Cu ce te-am jignit, doamnă buburuză?
– Mi-a spus că sunt de rasă inferioară şi nu se compară cu mine! Eu doar i-am arătat că
n-are dreptate, se burzuluia buburuza.
Ea se plângea în faţa stăpânilor, pentru ca ei să înţeleagă că pisicuţa lor mai are încă
multe de învăţat şi nu trebuie să se mai laude.
Mimi, auzind reproşul buburuzei, şi-a recunoscut vina:
– Doamnă buburuză, îmi retrag cuvintele! Dacă v-aţi supărat cumva, îmi cer scuze.
Nu v-am cunoscut până acum, dar pe mai departe aş vrea să
ne împrietenim...
Asta s-a întâmplat la prima lor întâlnire, o
mică neînţelegere! Apoi, de fiecare dată când Mimi
sosea în grădină, buburuza venea să-i povesteas-
că cum a salvat trandafirul galben pe care tăbă-
râseră puricii de plante.
– Cum ai făcut? mieuna Mimi, curioasă.
– I-am mâncat! Erau aşa de mulţi, şi
trandafirul m-a rugat să-l salvez de invazia lor
că altfel se ofileşte şi moare.
– Dragă buburuză, înţeleg că ai un soţ de
te numeşti doamnă. Pe unde este, de zbori neînsoţită pe câmp?
– Am, dar e leneş! Soţului meu îi place să doarmă pe sub frunzele trandafirilor. Îl las
în pace că e bătrân şi greoi!
– Ce mănâncă, dacă e leneş?
– Ouăle puricilor şi chiar puricii de plante! Domnul buburuzoi se aşază sub frunze şi
acolo se ospătează. Noi suntem doctorii plantelor din grădiniţa cu flori. Uneori nici nu pridi-
dim cu îngrijirea bolnavilor, atât sunt de mulţi…
– N-am ştiut de asemenea fapte, foarte frumos din partea dumitale! Când voi veni data
viitoare pe aici, am să-ţi spun şi eu ce isprăvi am mai făcut.
Buburuza şi-a luat zborul ca să-şi trezească soţul pentru masa de seară.
Când a ajuns acasă, alintata birmaneză Mimi şi-a amintit cum zbura buburuza. S-a
gândit atunci să încerce şi ea să sară de pe spătarul canapelei jos pe podea sau să se înalţe până
sus pe dulapul din sufragerie…

79
 Mic dicţionar
insistent – stăruitor, perseverent
cu pedigri – de rasă
prospătură – mâncare proaspătă

1. Sfătuieşte-o pe birmaneza Mimi ce să facă: să sară de pe spătarul canapelei pe po-

dea sau să zboare? Explică-i alegerea.

Sfaturi pentru tine, dragã Mimi,

……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………….……………………………………………
Cu prietenie,
.........................
2. Citeşte cu atenţie povestirea şi răspunde la întrebări:
a) De ce pisicuţa Mimi se vede „ca o prinţesă“?
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
b) Motivează de ce buburuzele sunt numite „doctorii plantelor“.
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………

3. Completează cu A (adevărat) sau F (fals), în funcţie de răspunsul corect.

Pisica vede bine la distanţă. 
Buburuza se hrăneşte cu ouă şi purici de plante. 
Pisicuţa birmaneză mănâncă şoareci. 
Buburuza îşi zbârnâie picioarele. 

4. Copiază din text cinci cuvinte care au legătură cu lumea plantelor.

…………………………………………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
80
 FIŞĂ DE LECTURĂ
Titlul lecturii: ........................................................................................................................................
Autorul: .................................................................................................................................................
Personaje: ..............................................................................................................................................
Motivează învăţătura! .................................................................................................................
.................................................................................................................................................................

5. JOC . Barează intruşii!

„Buburuzoiul“  doarme mult
 e veninos
 este greoi şi leneş
 este iute
 se deplasează puţin

6. JOC de rol
a) În faţa clasei, interpretează împreună cu un coleg ceea ce ai reţinut din disputa din-
tre buburuză şi pisicuţă.
b) Imaginează împreună cu colegul de bancă un dialog între buburuză şi soţul ei, pe
care-l trezeşte pentru cină şi căruia îi prezintă sarcinile în calitate de „doctori ai plantelor“.

7.
Alege învăţătura care ţi se pare cea mai potrivită pentru această povestire. Subli-
niaz-o şi motivează oral.
Fiinţele mici pot fi frumoase şi folositoare.
Putem învăţa multe lucruri utile de la natură.
Este important să respectăm fiinţele din jurul nostru.

8. Urmează labirintul, ajutând fiecare insectă să ajungă unde o interesează.

81
 COLŢ-ALB
(fragment)
de Jack London
În primăvara următoare, Colţ-Alb trecu printr-o
mare nelinişte. Zeul iubirii dispăruse. Diferite amba-
laje şi pachete fură expediate înaintea plecării sale.
Dar Colţ-Alb nu desluşea ce înseamnă
acele lucruri, nedându-şi seama decât după
aceea.
În acea noapte, aşteptă în
zadar pe pragul cabanei întoarce-
rea stăpânului. Spre miezul nopţii,
vântul îngheţat ce începuse să sufle
îl constrânse să caute un adăpost;
dormi puţin. Dar spre orele două di-
mineaţa, spaima îl cuprinse din nou.
Se duse să aştepte din nou pe pragul
îngheţat, cu urechile ciulite, zgomo-
tul paşilor cunoscuţi. Dimineaţa,
poarta se deschise şi Matt ieşi afară.
Îl privi îngândurat.
Matt n-avea niciun mijloc ca să
explice animalului ceea ce dorea acesta să cunoască. Zilele treceau şi stăpânul nu apărea.
Colţ-Alb, care până atunci nu suferise de nicio boală, căzu bolnav, aşa de bolnav încât
Matt trebui să-l ducă în interiorul cabanei. Apoi, la prima scrisoare pe care o scrise lui Scott,
adăugă un post-scriptum lămuritor în privinţa aceasta.
Weedon Scott se găsea în oraşul Circle City când citi: „Acest afurisit de lup nu mai
vrea să muncească şi nici să mănânce. Nu ştiu ce să mă fac cu el. Ar vrea să ştie unde sunteţi,
dar nu ştiu cum să i-o spun. Cred că e pe cale să moară.“
Informaţiile erau exacte. Colţ-Alb, dacă ieşea afară, se lăsa muşcat de toţi câinii atela-
jului. În cabană zăcea tot timpul pe podea, aproape de sobă, fără să mănânce. Dacă Matt îi
vorbea blând sau îl înjura, pentru el era totuna. Se mulţumea să-şi întoarcă ochii săi trişti spre
om, apoi lăsând să-i cadă capul pe labele dinainte, nu se mai mişca. Într-o seară pe când ci-
tea în şoaptă, mişcându-şi buzele, Matt tresări. Colţ-Alb gemuse înăbuşit, apoi se ridicase, cu
urechile ciulite spre uşă şi asculta cu multă atenţie. Un moment după aceea, se auzi zgomot
de paşi şi poarta deschizându-se; intrase Weedon Scott. Cei doi oameni îşi strânseră mâinile.
Apoi Scott privi în jurul lui.
– Unde e lupul? întrebă el.
Îl descoperi pe Colţ-Alb lângă sobă, unde se întinsese, dar care nu sărise înaintea lui
cum ar fi făcut un câine obişnuit.
– Bun câine! exclamă Matt, uitaţi-vă că mişcă bucuros din coadă. Nu se opreşte deloc.
Weedon Scott îl chemă şi el veni îndată fără salturi. Dar o fericire nemărginită îi um-
plea ochii, ca o lumină. Scott se lăsă pe călcâie în faţa lui şi începu să-i dezmierde meşteşugit
baza urechilor, gâtul, umerii şi întreg spatele. Colţ-Alb începu iar să mârâie încet, apoi întin-

82
zându-şi deodată capul înainte îl vârî sub braţul stăpânului său, ascunzându-şi fericirea şi
legănându-se.
Odată cu întoarcerea stăpânului iubit, Colţ-Alb se restabili repede. Nu ieşise din caba-
nă timp de două nopţi şi o zi. Când reapăru afară, ceilalţi câini, care uitaseră forţa sa naturală
neamintindu-şi decât de ultima sa slăbiciune, se repeziră asupra lui. Nu le trebui mult timp ca
s-o ia disperaţi la goană. Fugiră urlând şi nu mai reveniră decât seara, unul câte unul, umili şi
târându-se spre a-şi dovedi supunerea lor.

Mic dicţionar
post-scriptum – completare la o scrisoare, pusă după semnătură
atelaj – animalele care trag un vehicul şi echipamentul lor
a se restabili – a se însănătoşi, a se înzdrăveni

1. Citeşte cu atenţie textul şi răspunde la întrebările următoare:

a) De ce se îmbolnăvise Colţ-Alb?
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
b) Ce s-a întâmplat cu Colţ-Alb după întoarcerea lui Scott?
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................

2. Descoperă indiciile. Subliniază în text semnele

suferinţei lui Colţ-Alb care tânjea după prezenţa stăpânului.

3. Leagă cuvintele care au acelaşi sens:

a expedia a obliga
a constrânge a explica
a desluşi a mângâia
a lămuri a trimite
a dezmierda a înţelege

4.
Alcătuieşte câte un enunţ cu termenii:
dezmiardă, „o fericire nemărginită ca o lumină“.
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................

83
 FIŞĂ DE LECTURĂ
Titlul lecturii: ........................................................................................................................................
Autorul: .................................................................................................................................................
Personaje: ..............................................................................................................................................
Expresii frumoase: ...............................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
Ce ţi-a plăcut mai mult? ..............................................................................................................
.................................................................................................................................................................
Ce personaj ai îndrăgit? De ce? ..................................................................................................
.................................................................................................................................................................

5.
Notează termenii cu sens opus pentru a vedea
cum devenise Colţ-Alb datorită absenţei stăpânului:
t puternic – ...............................................................
t vesel – .....................................................................
t iute – .......................................................................
t respectat – .............................................................

6.
Cu toate că suferea şi nu-l mai interesa nimic în
jurul său, Colţ-Alb îşi mai aştepta încă stăpânul. Transcrie
acţiunile care trădau acest aspect.
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................

7.
Motivează! Colţ-Alb nu era un câine obişnuit. Caută în text trei reacţii ale acestuia
la întoarcerea stăpânului său.
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................

84
 BARONUL MÜNCHHAUSEN
(fragment)
de Gottfried August Bürger

Aşa odată, cu prilejul unei raite vânătoreşti, ajunse-

sem la un lac pe care pluteau zeci de raţe sălbatice, dar erau
mult prea îndepărtate una de alta ca să pot trage nădejdea
să dobor mai mult de una dintr-o împuşcătură. Şi, din neno-
rocire, nu mai aveam decât o singură încărcătură de pulbe-
re. Ehei, şi cum mai jinduiam să pun mâna pe toate raţele,
mai ales că aveam de gând să poftesc la masă, pe curând, o
mulţime de prieteni şi de cunoscuţi.
Atunci mi-adusei aminte că din toată merindea pe
care o luasem cu mine îmi mai rămăsese în tolba de vână-
toare o bucăţică de slănină. Bucăţica asta o legai de capătul
unei sfori răsucite, destul de lungi. Am desrăsucit sfoara,
aşa că ea s-a lungit cel puţin de încă vreo patru ori faţă de
cât fusese înainte. Apoi, ascunzându-mă în păpurişul de pe
mal, zvârlii bucăţica de slănină în apă şi avui bucuria să văd
cum cea mai apropiată dintre raţe înoată iute spre ea şi o înghite. După cea dintâi raţă, urmară,
în scurtă vreme, toate celelalte. Căci îmbucătura unsuroasă din capătul sforii era curând dată
afară, nemistuită, şi o înghiţea raţa următoare... Şi aşa, toate la rând. Ce mai una, alta: bucăţica
mea de slănină călători prin toate raţele, fără să se rupă de sfoară, aşa că păsările se înşirară ca
nişte mărgele pe o aţă. Cu nespusă mulţumire trăsei sfoara la mal şi înfăşurând-o de câteva ori,
pe după umăr şi mijloc, îmi văzui de cale înspre casă.
Dar fiindcă mai aveam o bună bucată de mers, iar grămada de raţe nu era o povară
tocmai uşoară, aproape că începuse să-mi pară rău că le prinsesem pe toate. Deodată, însă, avu
loc o întâmplare neobişnuită, care, la început, mă puse în mare încurcătură.
Fireşte că toate raţele erau încă vii. De aceea, de cum şi-au venit în fire, după prima
uluire, ele au şi început să bată puternic din aripi şi să mă ridice şi pe mine, împreună cu ele, în
văzduh. Nici vorbă că m-am întrebat pe unde o să scot cămaşa. Mă pricepui totuşi să folosesc
prilejul acesta spre folosul meu, vâslind prin aer cu pulpanele hainei, şi mânând astfel cârdul în
direcţia locuinţei mele. Iar când m-am văzut ajuns deasupra casei şi tocmai mă gândeam cum
să cobor fără a-mi primejdui viaţa, îmi veni un gând năstruşnic; începui să răsucesc gâtlejurile
răţuştelor unul după altul, şi aşa, mă lăsai lin şi cu încetul prin coşul casei mele pe vatra din
bucătărie, unde, din fericire, nu fusese încă aprins focul. Vă puteţi închipui cât s-a mirat şi ce
spaimă a tras bucătarul meu când m-a văzut.

1. Completează cu termenul potrivit.

Baronul Münchhausen apare ca .............................................................................................
El voia să împuşte mai multe .......................................................... sălbatice.
Acesta nu avea în puşcă decât o singură ................................... de pulbere.
Atunci, vânătorul a folosit o bucăţică de ...................................................... .

85
 FIŞĂ DE LECTURĂ
Titlul lecturii: ........................................................................................................................................
Autorul: .................................................................................................................................................
Personaje: ..............................................................................................................................................
Expresii frumoase: ...............................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
Ce ţi-a plăcut mai mult? .............................................................................................................
.................................................................................................................................................................
Ce personaj ai îndrăgit? De ce? .................................................................................................
................................................................................................................................................................

2. Încercuieşte răspunsul corect:

Vânătorul conducea cârdul de raţe spre locuinţa sa cu ajutorul:
a) unei nuiele b) pulpanelor hainei c) braţelor
Pentru a coborî, vânătorul a procedat în felul următor:
a) a aruncat tolba
b) a ancorat sfoara cu raţe de hornul casei
c) a răsucit gâturile raţelor
El a ajuns în bucătărie:
a) pe horn b) pe uşă c) de pe acoperiş

3. Labirint.
până la aducerea prăzii în bucătărie.
Găseşte drumul urmat de vânător de la prinderea raţelor

4. Motivează! Baronul Münchhausen este un mare mincinos fiindcă ..........................

.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
86
 DOI ANI DE VACANŢĂ
(fragmente)
de Jules Verne

Odată înţeleşi, la opt şi ju-

mătate porniră toţi patru printre
dunele ierboase care învăluiau şesul
mărginit spre apus de păduri întinse.
[…]
Mergând de-a lungul malurilor,
când pe câmp, când pe prundiş, tine-
rii străbătură fără multă osteneală
vreo zece mile, dar pe tot parcursul nu
întâlniră nici urmă de localnici, nici vre-
un fum prin pădure. Nu văzură nicio urmă de
pas omenesc pe nisipul umezit de valuri şi nicio pirogă în zare pe luciul întins al apelor. Chiar
de va fi fost cândva locuit ţinutul acesta, acum era cu totul pustiu.
Nici chiar animale, feline sau rumegătoare, nu întâlniră, afară doar de nişte vietăţi
necunoscute, de care nu se putură apropia.
– Sunt struţi, declară Service, convins de ceea ce spunea.
– Cam mici, fu de părere Doniphan.
– De-ar fi struţi, începu să spună Briant, şi de ne-am afla pe un continent...
– Tot te mai îndoieşti? îi tăie vorba batjocoritor Doniphan.
– ...atunci ne aflăm pe continentul american, unde păsările astea sunt în număr mare;
asta voiam să spun, sfârşi Briant.
Pe la şapte seara poposiră. În ziua următoare aveau să se înapoieze la Sloughi-bay,
cum denumiseră ei golful unde naufragiaseră. […]
Să fi fost şapte dimineaţa când Briant îşi deşteptă camarazii ghemuiţi în pături. Într-o
clipă fură în picioare şi, în vreme ce Service ronţăia un pesmet, ceilalţi merseră să arunce o
privire asupra ţinutului de dincolo de râu.
– Ia te uită! strigă Wilcox. Mare noroc că n-am trecut aseară râul! Nimeream drept în
mlaştini!
– Într-adevăr, mlaştini cât vezi cu ochii! se minună Briant.
– Uite! Uite! strigă Do-
niphan. Câte cârduri de
raţe, lişiţe şi becaţe
zboară peste ele!
Ce-ar fi să ne
mutăm aici la
iarnă? N-am mai
avea grijă de-ale
gurii!
– De ce
nu? răspunse Briant
şi porni pe ţărmul din dreapta al râului. […]
87
 – Ia priviţi aici! exclamă Wilcox, când ajunse
la poalele falezei.
Văzură cu uimire o îngrămădire
de pietre, aşezate întocmai ca cele din pă-
dure, şi care formau un fel de dig.
– Nu mai încape nicio îndoială!
spuse Briant.
– Nicio îndoială! zise şi Do-
niphan, arătând spre nişte frânturi de
lemn învechit, aflate la capătul digului.
Erau rămăşiţele unei luntre
putrezite, acoperite cu muşchi. Printre
ele părea să fie o piesă de lemn de la
îmbinarea provei, din care mai atârna un belciug de fier ros de rugină.
– Un belciug! Un belciug! strigă Service.
Şi cu toţii, nemişcaţi, se uitară în jur ca şi când stăpânul luntrei, care pietruise şi digul,
ar fi fost gata să apară dintr-o clipă în alta.
Dar... nimeni! Câţi amar de ani or fi trecut de când luntrea asta rămăsese în părăsire
pe mal! Fie că omul care trăise acolo şi-a regăsit semenii, fie că şi-a sfârşit sărmana-i viaţă pe
meleagurile astea, în neputinţă de a pleca.
E uşor de închipuit emoţia celor patru în faţa unor asemenea mărturii de trai omenesc.
Atunci îşi dădură seama şi de neastâmpărul câinelui. Desigur că Phann simţise ceva, căci ciu-
lea întruna urechile, dădea agitat din coadă, adulmeca pământul cu botul, vârându-se printre
ierburile înalte.
– Ce-o fi cu Phann? spuse Service.
– A simţit el ceva! răspunse Doniphan, alergând spre câine.
Phann se oprise cu un picior în aer şi cu botul întins. Apoi o luă brusc la goană spre un
desiş de copaci de la piciorul falezei, în apropiere de lac.
Briant şi ceilalţi se luară după el, ca peste câteva clipe să se oprească în faţa unui fag
bătrân, pe a cărui scoarţă erau săpate două litere şi o dată, în felul acesta:
FB
1807
Briant, Doniphan, Service şi Wilcox ar fi rămas multă vreme înmărmuriţi în faţa inscrip-
ţiei, dacă Phann, întorcându-se, n-ar fi cotit în goană pe după piciorul falezei.
– Aici, Phann! Aici! strigă Briant.
Câinele nici gând să vină, în schimb lătra întruna.
– Atenţie! spuse Briant. Să rămânem împreună şi cu ochii în patru! [...]
Băieţii porniră încet înainte şi, luând-o pe lângă piciorul falezei, se furişară de-a lungul
malului îngust al râului. N-apucară să facă vreo douăzeci de paşi, că Doniphan se aplecă să
ridice un obiect de jos. Era o sapă, al cărei fier abia se mai ţinea de coada aproape putredă – o
sapă americană ori europeană, în niciun caz o unealtă grosolană făcută de sălbaticii polinezi-
eni. Ca şi belciugul luntrei, era foarte ruginită şi de bună seamă că zăcea de mulţi ani acolo. [...]
Dar deodată un lătrat lugubru sfâşie aerul. Aproape în aceeaşi clipă îl văzură pe Phann
înapoindu-se în goană, în prada unui neastâmpăr de neînţeles. Dădea întruna târcoale, alerga
spre băieţi, cu ochii ţintă în ochii lor, părând că-i cheamă să-l urmeze.

88
 – S-a întâmplat ceva neobişnuit! spuse Briant, căutând zadarnic să potolească câinele.
– Haide după el! zise Doniphan, făcând semn lui Wilcox şi lui Service să-l urmeze.
Câţiva paşi mai departe, Phann se opri în faţa unui hăţiş cu ramuri încâlcite, de la poa-
lele falezei.
Briant se duse să vadă dacă nu cumva sub el era vreun cadavru de animal ori de om şi,
dând la o parte rămurişul, zări o văgăună.
– Să fie cumva vreo peşteră? strigă Briant şi se dădu câţiva paşi înapoi.
– Se prea poate, spuse Doniphan. Dar ce să fie în ea?
– Vom vedea, zise Briant.
Şi începu să taie vârtos cu toporişca crengile
care astupau intrarea. În acelaşi timp îşi plecase ure-
chea să asculte, dar nu auzi nimic suspect.
Între timp, Service se pregătea să intre pe
brânci în văgăună, dar Briant îi spuse:
– Ia să vedem mai întâi ce face Phann?
Dar câinele continua să scheune înfun-
dat, fapt care le sporea neliniştea.
În orice caz, dacă vreo vietate s-ar fi as-
cuns acolo, ar fi ieşit până acum!...
Trebuiau să se hotărască într-un fel.
Însă, pentru că s-ar fi putut ca în peşteră aerul să fie
viciat, Briant aprinse un mănunchi de ierburi şi-l aruncă în gura peşterii. Ierburile împrăştiate
pe pământ ardeau mai departe, dovadă că aerul era curat.
– Intrăm? întrebă Wilcox.
– Intrăm, spuse Doniphan.
– Staţi, barem să vedem pe unde mergem, zise Briant.
Băiatul tăie o ramură răşinoasă dintr-un pin care creştea pe marginea râului, îi dădu
foc şi apoi, urmat de ceilalţi, îşi făcu loc printre tufe. […]
Intrând, Wilcox lovi un scaun de lemn din faţa unei mese cu obiecte casnice puse pe
ea: un urcior de lut, câteva cochilii mari de scoici în loc de farfurii, un cuţit cu lama ştirbită şi
ruginită, două-trei undiţe de prins peşte, o ceaşcă de tablă, goală ca şi urciorul.
Lângă peretele din fund se găsea o ladă din scânduri grosolan îmbinate, în care erau
câteva haine zdrenţuite.
Aşadar, fără îndoială că peştera fusese locuită. Dar când şi de cine? Oare biata fiinţă ce
vieţuise acolo va fi putrezind cumva prin vreun colţ?
În fund era un sărman culcuş acoperit cu o pătură zdrenţuită. La căpătâi, pe o laviţă,
se afla încă o ceaşcă şi un sfeşnic de lemn cu o feştilă arsă în el.
Băieţii se cutremurară la gândul că sub pătură ar putea fi un schelet. Briant, călcân-
du-şi pe inimă, o ridică. Nu era nimic. Adânc impresionaţi, ieşiră toţi patru. Phann rămăsese
afară, neliniştit şi urlând a pustiu.
Impresionaţi de cele văzute, coborau încet malul râului când, la o mică depărtare,
rămaseră locului, îngroziţi: jos, printre rădăcinile unui fag, zăceau pe pământ resturile unui
schelet. Aici, aşadar, venise să moară nefericitul care trăise poate în peştera aceea ani şi ani
de-a rândul, iar mohorâtul acela de adăpost ce-l folosise ca locuinţă nu-i putuse fi nici măcar
mormântul.

89
 FIŞĂ DE LECTURĂ
Titlul lecturii: ........................................................................................................................................
Autorul: .................................................................................................................................................
Personaje: ..............................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
Expresii frumoase: ...............................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
Ce crezi despre copiii naufragiaţi? .........................................................................................
.................................................................................................................................................................
Ce te-a impresionat? .................................................................................................................
.................................................................................................................................................................

1. Răspunde oral la întrebările de mai jos:

a) Unde au ajuns cei patru copii?
b) Ce au descoperit ei la capătul digului?
c) De ce era câinele Phann atât de agitat?
d) Care a fost marea lor descoperire din peşteră?

2. Explică înţelesul următoarelor grupuri de cuvinte:

dunele ierboase – ....................................................................................................................
luciul întins al apelor – ...........................................................................................................
urlând a pustiu – ....................................................................................................................

3.
Joc. Creează tu rubrica Mic dicţionar! Uneşte fiecare cuvânt cu explicaţia
potrivită, folosind la nevoie un dicţionar al limbii române.

Mic dicţionar
dună proră, partea din faţă a unei nave
pirogă verigă de metal prin care se trece un lacăt, un lanţ etc.
provă înfiorător, care produce groază
belciug fitil de lumânare sau de lampă
lugubru val de nisip format de vânt în deşert
feştilă barcă primitivă scobită într-un trunchi de copac sau
făcută din piei de animale

90
 PRINŢESA FLUTURE
(piesă de teatru)
de Crina Decusară-Bocşan

Personaje:
Povestitorul
Regele
Regina
Zâna Darnica
Alte zâne: Înţeleapta, Milostenia, Modesta,
Subţirica, Zâna Artelor şi Zâna Poveştilor
Prinţesa Încântătoarea
Toboşarul
Prinţul Viteaz
Pajul

POVESTITORUL: Este povestea despre un rege şi o regină

care stăpâneau un ţinut bogat, cu păduri întinse, cu câmpii îmbelşu-
gate, cu pârâuri repezi şi lacuri albastre, cu oameni harnici şi viteji.
Acolo toţi trăiau în prosperitate şi fericire. Şi iată că regele şi regina
au fost binecuvântaţi cu un prunc.
(Zgomot de fundal, rumoare)
REGINA: Tot poporul se bucură şi se veseleşte că avem o fetiţă.
REGELE: Bucuria noastră este că iată, pe fetiţa noastră o veghează cele
şapte zâne din regat.
REGINA: Toate au vrut să-i fie naşe şi, în bunătatea lor, vor avea grijă
să-i fie ursitoare de noroc.
REGELE: Sssst! să nu le tulburăm...
ZÂNA DARNICA: Copilă dragă, eu am fost naşa mamei tale şi am ve-
gheat să aibă o viaţă tihnită şi fericită. Ţie îţi dăruiesc frumuseţe neîntrecută şi să străluceşti ca
luna între stele!
ZÂNA ÎNŢELEAPTA: Eu îţi dăruiesc înţelepciune neasemuită, toţi bătrânii regatului
vor fi fericiţi să îţi ceară sfatul şi îl vor urma cu încredere.
ZÂNA MILOSTENIA: Să fii bună la inimă şi milostivă cu nevoiaşii!
ZÂNA ARTELOR: Eu îţi hărăzesc să ai talent în toate artele, să cânţi neasemuit de fru-
mos, să dansezi ca un fulg, să pictezi neîntrecut de inspirat...
ZÂNA MODESTA: Să fii modestă cum numai oamenii înzestraţi pot şi ştiu să fie!
ZÂNA POVEŞTILOR: Eu îţi dau ca zestre isteţime şi minte pătrunzătoare, să ştii vorbi
cu pricepere!
ZÂNA SUBŢIRICA: Să fii gingaşă şi mlădioasă cum nu e alta în regat!

91
 ZÂNA DARNICA: Şi ca o încununare a tuturor acestor calităţi, numele tău să fie cel mai
potrivit, Încântătoarea, căci pe toţi îi vei vrăji cu firea ta minunată. Te voi lua cu mine să creşti
în Palatul de Cristal, căpătând acolo învăţătura cuvenită unei prinţese.
REGELE: Cum să vă mulţumim, zânelor? Şi ţie, care o iei sub protecţia ta?
REGINA: Bunătatea şi dărnicia îi vor fi călăuze fiicei noastre spre bucuria supuşilor care
au îndrăgit-o deja.
(Pauză muzicală)
REGELE: Iată, dragă regină, au trecut cincisprezece ani ca cincisprezece zile, pe umerii
mei se lasă bătrâneţea şi tare mi-e dor de Încântătoarea noastră.
REGINA: Ar fi timpul să revină la palat, căci se apropie vremea să se mărite şi să ne
urmeze la tron. Cel ales trebuie să fie demn de mâna ei şi să fie în stare să conducă regatul.
REGELE: Dar unde se va afla oare un prinţ demn de Încântătoarea? Vom trimite portre-
tul ei desăvârşit în regatele învecinate spre a-i invita la noi pe peţitori.
REGINA: Peste putinţă! Fiica noastră este atât de frumoasă, încât niciun pictor nu a fost
în stare să-i redea strălucirea pe pânză. În zadar s-au străduit, niciun portret nu-i seamănă.
ZÂNA DARNICA: Mărite Rege, fiica Măriei Tale este tot atât de talentată pe cât este de
frumoasă, desigur că ar putea ea însăşi să-şi facă portretul uitându-se în oglindă. Astfel, prinţii
şi regii cărora le veţi trimite tabloul vor fi deopotrivă de încântaţi de frumuseţea şi de talentul
tinerei prinţese.
REGINA: Ai dreptate, zână bună! Draga mea fiică, vrei să-ţi faci portretul?
ÎNCÂNTĂTOAREA: Mă apuc de îndată. Mă voi strădui să-l fac cât mai asemănător
mie şi peste două zile solii vor putea porni către vecinii noştri cu el. Sper să vă placă şi să fiţi
mândri de mine.
(Perdea muzicală)
POVESTITORUL: Vestea s-a dus ca vântul… Se aflase despre frumuseţea Încântătoarei şi că
urma să se căsătorească cu cel pe care îl va alege, dintre zecile de peţitori, însăşi prinţesa. S-au organizat
petreceri, baluri, întreceri, în aşa fel încât Încântătoarea să îi vadă şi să-i cunoască pe toţi cei ce o doreau
de soţie.
TOBOŞARUL: Lume, lume, la palat sosesc astăzi prinţi şi cavaleri de seamă, regi şi îm-
păraţi dornici să cucerească inima prinţesei noastre.
(Muzică, veselie, chiote, murmure)
VOCI: Doamne, ce frumoasă e! Cât de gingaşă! E suavă! E ca o zână!
PRINŢUL VITEAZ: De-aş fi eu alesul… Nu plec de-aici fără ea! Simt că te iubesc,
Încântătoareo, mai mult decât poate cuprinde o inimă vitează. Îţi închin inima şi braţul meu
de luptător.
CAVALERUL VERDE: Îţi pun la picioare iubirea mea nesfârşită şi toate pădurile de pe
Pământ, vreau să fii fericită.
CAVALERUL ROŞU: Am venit să îţi aduc toate fructele de pe Pământ şi iubirea mea
nemărginită.

92
 CAVALERUL NEGRU: Te voi apăra de tot ce ar sta în calea fericirii tale, Încântătoareo,
căci te iubesc fără margini.
ÎNCÂNTĂTOAREA (în şoaptă, către Regină): Nu-l aleg pe niciunul, nu-mi simt inima
tresăltând de fericire la vederea vreunuia dintre ei.
(tare)
Cât îmi pare de rău că nu pot să vă răspund pe măsura aşteptărilor şi dorinţelor domni-
ilor voastre, care aţi făcut atâta drum până aici. Mă simt vinovată că inima mea nu bate înfio-
rată de dragoste. Mă apasă tristeţea că nu pot împărtăşi sentimentul de iubire pe care voi mi-l
puneţi la picioare.
REGELE (încet): Dar, fiica mea iubită, ştii bine că trebuie să te măriţi.
ÎNCÂNTĂTOAREA: Da, tată, ştiu. Însă nu-mi place niciunul dintre aceşti prinţi fru-
moşi care au venit anume să mă vadă.
REGELE: De ce oare, fiica mea iubită?
ÎNCÂNTĂTOAREA: Tată, s-ar părea că nu am darul de a îndrăgi un bărbat…
REGINA: Numai Zâna Darnica ne-ar putea ajuta.
ÎNCÂNTĂTOAREA: Buna mea năşică!
ZÂNA DARNICA: Sunt aici, lângă voi.
ÎNCÂNTĂTOAREA: Numai cât ţi-am rostit numele şi ai şi apărut!
REGINA: Asta înseamnă că sigur ne poate ajuta.
ZÂNA DARNICA: Mărite rege, la naşterea fiicei voastre, eu şi suratele mele i-am făcut
toate darurile ca ea să fie desăvârşită.
REGELE: Aşa este. Iar noi îţi mulţumim.
REGINA: Şi îţi suntem recunoscători.
ZÂNA DARNICA: Dar am uitat să-i oferim darul cel mai preţios.
Este darul de a iubi.
REGELE: Şi nu poţi îndrepta greşeala?
REGINA: O, cât ţi-am fi de recunoscători…
ZÂNA DARNICA: Voi afla de îndată ce voi deschide cartea
noastră cu file de satin alb, scrisă cu litere de aur.
ÎNCÂNTĂTOAREA: Ai aflat ceva? Este vreun leac?
ZÂNA DARNICA: Ei, da! Uite ce scrie aici. Ar
trebui ca timp de un an de zile Încântătoarea să fie pre-
schimbată în fluture, simbolul sufletului.
REGELE: Dar cum se poate aşa ceva?
ZÂNA DARNICA: Acceptă, spune DA. Îţi promit
că voi veghea asupra finei mele. Pot face asta. Doar atât.

93
 REGELE: Însă regina nu va accepta niciodată ca fiica
noastră să… dispară… aşa…
ZÂNA DARNICA: O voi face eu pe regină să înţe-
leagă. Trebuie să aveţi încredere în mine.
REGELE: Mă învoiesc. Dar ce voi spune tinerilor
veniţi să-şi încerce norocul? Mai ales cum îi voi mărturisi
Prinţului Viteaz, care o iubeşte la nebunie pe fiica mea şi a
promis, apoi a ameninţat că nu pleacă fără ea, chiar de-ar
fi să moară?
ZÂNA DARNICA: Le vom spune tuturor că e bol-
navă, dar că se va însănătoşi curând. Regină dragă, vei fi
mulţumită de felul în care voi desface vraja.
REGINA: Îţi mulţumesc pentru tot ce faci, căci În-
cântătoarea este lumina ochilor noştri.
ZÂNA DARNICA: Încântătoareo, urmează-mă.
Cu bagheta mea de aur îţi voi presăra praf de smarald pe
braţe şi le voi transforma în aripioare, ca să poţi zburda prin parcul palatului. Iar dacă, înainte
de a se împlini anul se va petrece minunea şi vei îndrăgi pe cineva atât de mult încât să vrei
să-ţi sacrifici viaţa, atunci vraja se va rupe.
(Perdea muzicală)
TOBOŞARUL: Lume! Lume! Atenţiune! Prinţesa Încântătoarea nu mai vrea să vadă pe
nimeni. O boală necunoscută o ţine departe de aleşii invitaţi ce ne-au onorat venind aici. Îm-
prăştiaţi-vă, în zadar o aşteptaţi pe prinţesa Încântătoarea. Duceţi-vă la casele voastre!
PRINŢUL VITEAZ: O, nu! Asta nu se poate! Nu suport o astfel de despărţire...
REGELE: În zadar, tinere!
REGINA: O, Prinţe Viteaz, erai vesel şi glumeţ, iar acum nu te mai recunosc… trist,
tăcut şi visător.
PRINŢUL VITEAZ: Dacă nu o văd pe prinţesa Încântătoarea încă două zile, simt că voi
cădea şi eu bolnav, fără scăpare…
(Perdea muzicală)
POVESTITORUL: Zilele treceau şi Prinţul Viteaz suferea cel mai mult dintre toţi peţitorii. De
fapt, cei mai mulţi chiar renunţaseră la visele de căsătorie cu prinţesa. Viteazul slăbise, nu mai avea chef
de viaţă, şi toate gândurile lui erau către Încântătoarea. Nimic nu-i mai plăcea, nu mai voia nimic, triste-
ţea i se citea în priviri, răzbătea în vocea abia şoptită... ca de obicei, era însoţit doar de un paj credincios,
care îi ştia durerea.
PRINŢUL VITEAZ: Cred că este ultima dată când pot să mă mai plimb prin parcul
palatului, unde ştiu că Încântătoarei îi plăcea să stea, visătoare. Simt că mă topesc de dorul ei!
PAJUL: Măria-Ta, nu se poate! Iată ce frumos e aici! Miresme de flori, verdeaţă, răcoa-
re… Pentru ce să rămâi între zidurile întunecate ale palatului? Ascultă trilurile păsărilor, ad-
miră fluturii ce zboară în jurul nostru…
94
 PRINŢUL VITEAZ: Eu nu mai am de ce să trăiesc fără prinţesa Încântătoarea. Mă simt
atât de slăbit, atât de trist…
PAJUL: Măria-Ta, ce să facem ca să te înveselim? Porunceşte şi orice dorinţă îţi va fi în-
deplinită. O, uite un fluture cu aripile smălţuite... E de o frumuseţe rară!
PRINŢUL VITEAZ: Îl vreau! Adu-mi-l pentru insectar! Îl voi pune pe perna roşie de
catifea, înfipt cu un ac de aur. Nu am mai văzut un fluture atât de frumos.
PAJUL: Măria-Ta, parcă ar înţelege, aşa de aproape şi frumos se roteşte şi parcă nu s-ar
teme de noi. Iată, singur s-a aşezat pe pernă. Oare nu ştie că va fi sacrificat?
PRINŢUL VITEAZ: O, cât e de frumos! E atât de gingaş! Cât de mult îmi aminteşte de
prinţesa Încântătoarea, care parcă plutea când dansa…
ÎNCÂNTĂTOAREA (şoptit): Oh, sărmane prinţ! Cât de mult suferi din cauza mea…
De aceea simt că te îndrăgesc. Am putea dansa împreună un vals legănat ca zborul meu către
tine…
PRINŢUL VITEAZ: Mai repede! Adu acul, pajule, să nu zboare fluturele minunat!
ÎNCÂNTĂTOAREA (şoptit): Eu te aştept… Şi ce dacă
vrei să mă ucizi!? Nu-mi pare rău să mor de mâna ce-
lui pe care îl iubesc. Îţi sunt recunoscătoare pentru
dragostea ce-mi porţi şi simt că te pot iubi la fel
de mult.
PAJUL: Iată acul de aur cu care poţi
prinde fluturele smălţuit pe catifeaua roşie.
PRINŢUL VITEAZ: Acum vei fi al
meu, fluturaş fermecat!
ÎNCÂNTĂTOAREA: Auuu… Voi fi
mereu cu tine.
POVESTITORUL: Dar pe când rostea
aceste cuvinte în gând, glasul Încântătoarei se făcu
auzit, aripioarele gingaşe se alungiră redevenind bra-
ţe, şi ea se transformă în frumoasa prinţesă. Singurul care nu s-a pierdut cu firea a fost pajul, ce alergă
să dea vestea minunată la palat.
Nu numai regele şi regina au venit în grabă, ci, din văzduh, într-o caleaşcă de aur trasă de po-
rumbei, a venit zâna Darnica.
ZÂNA DARNICA: Mărite Rege, iat-o pe prinţesa Încântătoarea, care se va căsători cu
Prinţul Viteaz chiar astăzi.
Prinţe Viteaz, această fiinţă frumoasă a fost înzestrată cu toate calităţile, însă nu te-ar fi
făcut fericit pentru că ea nu putea iubi. Noi, zânele, care i-am fost naşe, am hotărât să îndrep-
tăm greşeala şi i-am dat înfăţişarea de fluture. I-am hărăzit să rămână aşa până când va fi aflat
ce înseamnă să iubească, chiar să se sacrifice pentru fericirea fiinţei iubite.
REGELE: Acum vraja s-a destrămat...
ZÂNA DARNICA: Prinţe Viteaz, acum eu ţi-o încredinţez plină de iubire pentru tine.
Fiţi fericiţi şi amintiţi-vă mereu de mine atunci când dăruiţi celor din jur dragoste.

95
 CUPRINS
LA PORŢILE CUNOAŞTERII
- „Literele, ca nişte nătânge“ de Corina-Elena Preda....................................................................... 5
- „Lecţie de desen“ de Lucia Olteanu................................................................................................. 8
- „Şapte vieţi“ de Passionaria Stoicescu ........................................................................................... 11
- „Heidi, fetiţa munţilor“ (fragment) de Johanna Spyri ................................................................ 14

TOAMNA, ARMONIE ÎN TONURI ARĂMII

- „Toamnă lungă“ de G. Topîrceanu ................................................................................................ 18
- „Vine toamna“ de M. Chirtoacă ..................................................................................................... 21

ÎN FAMILIE
- „Răzbunarea jucăriilor“ de Claudia Groza ................................................................................... 23
- „Dino Dinulescu, un dinozaur cu suflet de aur“ de Maria-Ioana Vasiloiu.............................. 28
- „Cosette“ (fragment) de Victor Hugo ............................................................................................ 31

ÎNTRE PRIETENI
- „Vasile Porojan“ (fragment) de Vasile Alecsandri....................................................................... 35
- „Zânuţa Dora-Li şi vrăjitoarea Ciumfi“ (fragment) de Anastasia Popa ................................... 38
- „Micul prinţ“ (fragment) de Mark Twain ..................................................................................... 41

ŢARA
- „Trimisul lui Decebal“ (fragment) de Petru Demetru Popescu ................................................ 45
- „Preda Buzescu“ de Dimitrie Bolintineanu .................................................................................. 48
- „Zimbrul“ (fragment) de Eusebiu Camilar .................................................................................. 51

IARNA, ANOTIMP DE SĂRBĂTOARE

- „Zâna Iarna“ de M. Chirtoacă......................................................................................................... 55
- „O poveste cu nouă poveşti“ (fragment) de Silvia Kerim .......................................................... 57
- „Amintiri din copilărie“ (În Ajun) de Ion Creangă ..................................................................... 61

PRIMĂVARA, BUCURIA RENAŞTERII NATURII

- „Concertul primăverii“ de George Coşbuc................................................................................... 65
- „Zâmbetele pământului“ (Primăvara) de Nestor Urechia ......................................................... 68

COPILĂRIA
- „Bunica Albă“ (fragment) de Silvia Kerim ................................................................................... 73
- „Melc, melc, codobelc“ de Passionaria Stoicescu......................................................................... 76
- „Prietena mea, buburuza“ de Ligia Vişoiu ................................................................................... 78

AVENTURĂ
- „Colţ-Alb“ (fragment) de Jack London ......................................................................................... 82
- „Baronul Münchhausen“ (fragment) de Gottfried August Bürger ........................................... 85
- „Doi ani de vacanţă“ (fragmente) de Jules Verne ........................................................................ 87
„PRINŢESA FLUTURE“ (piesă de teatru) de Crina Decusară-Bocşan .............................................. 91
96