L3CD Taine 3 CD Press 2022

SA˘ DEZLEGAM
˘
TAINELE TEXTELOR
LITERARE
Copertă şi ilustraţii: Giorgian Gînguţ
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
IORDĂCHESCU, CARMEN
Să dezlegăm tainele textelor literare : clasa a III-a / Carmen
Iordăchescu, Luminiţa Mincă, Roxana Iacob. - Piteşti : Carminis
Educaţional, 2022
172 p.; il.; 26 cm
ISBN 978-973-123-413-7
I. Mincă, Luminiţa
II. Iacob, Roxana
37
Copyright © Editura CARMINIS
Redactori: Anastasia Budişteanu, Carmen Trandafirescu

Tehnoredactori: Mina Suditu, Marina Zamfir
Corectură: autoarele
Revizie: Diana Marineci
Tehnoredactare computerizată: Editura CARMINIS
Tiparul executat la SC BOOKART PRINTING SRL, Bucureşti
Comenzile se primesc la tel./fax: 0248 253 022, 0248 252 467

e-mail: editura_carminis@yahoo.com
sau pe adresa:
Editura CARMINIS
str. Exerciţiu, bl. D 22, sc. B, ap. 1
cod 110242, Piteşti, jud. Argeş
www.carminis.ro
ISBN 978-973-123-413-7
2
CUPRINS
I. LA PAS CU FRUNZELE TOAMNEI
La pas cu frunzele toamnei, de Aurora Ionescu ..................................................... 4
Comparația, de Vasile Poenaru .................................................................................... 8
Am aflat cuvântul magic, de Vasile Poenaru ........................................................... 13
Recapitulare .................................................................................................................. 18
II. PRIETENII NOŞTRI NECUVÂNTĂTORI
Unde a zburat rândunica?, de Titel Constantinescu ............................................ 22
Congres, de Ana Blandiana ......................................................................................... 27
Textul informativ ......................................................................................................... 31
Recapitulare .................................................................................................................. 37
III. O LUME DE POVESTE
Buburuza fără buline, de Claudia Groza ................................................................. 40
Prințul fermecat, după Frații Grimm ...................................................................... 45
Minunata călătorie a lui Nils Holgersson, după Selma Lagerlöf ........................ 54
Scumpă țară românească!, de George Coșbuc ....................................................... 58
Iarna, de Vasile Alecsandri ........................................................................................63
Colinde, colinde!, de Mihai Eminescu ........................................................................68
Recapitulare .................................................................................................................. 72
IV. DIN TAINELE UNEI VIEŢI SĂNĂTOASE
Povestea unui fulg de nea, după Adina Popescu..................................................... 77
Sportul și sănătatea, de Claudia Groza ................................................................... 83
Recapitulare .................................................................................................................. 88
V. SPECTACOLUL NATURII
Peștișorul de aur, după Frații Grimm ....................................................................... 91
Muntele cel hodoronc-tronc, de Marin Sorescu ................................................... 96
Ciclonul, după Frank Baum ........................................................................................ 100
Recapitulare ................................................................................................................ 104
VI. ÎN RITM DE PRIMĂVARĂ
Soldățelul de plumb, după Hans Christian Andersen ......................................... 107
Regele Midas, după Charles Perrault ..................................................................... 112
Scrânciobul lui Guguță, de Spiridon Vangheli ...................................................... 117
Recapitulare ................................................................................................................ 123
VII. DORINŢE ÎMPLINITE
Georgică HabarN-am, după Angelica Lambru ...................................................... 127
Aripile lui Icar, după Petre Ghelmez ..................................................................... 131
Ilustrarea unui text literar printr-un desen ....................................................... 138
Recapitulare ................................................................................................................ 142
VIII. AMINTIRI DIN COPILĂRIE
La cireșe, după Ion Creangă .................................................................................... 147
Ceasul, de Spiridon Vangheli ................................................................................... 153
Freamăt de codru, de Mihai Eminescu .................................................................. 158
Scrisoare, de Ana Blandiana .................................................................................... 164
Recapitulare ................................................................................................................ 168
3
I. LA PAS CU FRUNZELE TOAMNEI
La pas cu frunzele toamnei
de Aurora Ionescu
Înţelegerea textului Comunicare
1 Marchează cu „“ răspunsul corect.
Textul este: a) în proză; b) literar; c) o scrisoare;
în versuri. nonliterar. un dialog.
2 Completează enunțurile cu informații din text.
Acțiunea textului se petrece ____________________ și ____________________ (unde?)
_____________________________________________________________ (când?) Personajele
care participă la întâmplare sunt: _____________________________________________ (cine?)
3 Alege explicațiile potrivite.
a) Tică este emoționat, deoarece: c) Când ajunge la școală, băiatul:
pleacă în excursie cu bunica; îl ia pe cățel în clasă;
începe școala; îl ascunde sub o grămadă de frunze;
se pregătește pentru aniversarea cățelului. îl trimite acasă.
b) În timp ce Tică pleacă la școală, Mieluț: d) La sfârșitul orelor, Tică își găsește prietenul:
se joacă cu ghiozdanul băiatului; sub o pătură de frunze;
doarme liniștit în cușcă; dormind pe o bancă;
prinde frunze aurii. așteptându-l pe treptele școlii.
4 Răspunde la întrebări.
a) Cum își manifestă bunica emoțiile? c) Cum se comportă Mieluț în drum spre școală?
b) În ce clasă este Tică? d) Ce sentimente trăiește Tică atunci când își revede colegii?
5 Scrie în tabel cum își manifestă bunica dragostea față de Tică, apoi cum își manifestă
bunica ta dragostea față de tine.
Bunica lui Tică Bunica mea
_____________________________________ _____________________________________
_____________________________________ _____________________________________
_____________________________________ _____________________________________
_____________________________________ _____________________________________
_____________________________________ _____________________________________
_____________________________________ _____________________________________
4
6 Mieluț se bucură când își revede prietenul ieșind pe poarta școlii. Tu ai un prieten
necuvântător? Prezintă-l în 4-5 propoziții. (Dacă nu ai unul, spune cum ai vrea să fie acesta.)
_____________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________ __
7 Caută în text și transcrie însușirile elementelor.
cămașa  _________________________ boticul _______________________
ghetele  _________________________ căţel  ________________________
obrazul  _________________________ glasurile  _____________________
mâna  __________________________ codiţă  _______________________
frunză  _________________________ păturică ______________________
8 Spune-ţi părerea! Motivează răspunsurile.
a) Este normal comportamentul bunicii față de Tică?
b) Ce crezi despre modul în care acesta își încurajează bunica?
c) A procedat corect Tică lăsându-l pe Mieluț la poarta școlii?
9 Continuă oral textul, povestind cum și-au petrecut cei doi prieteni restul zilei.
Joc de rol
Repetiţie la dans
O frunză aurie se legăna uşor pe o creangă. Alte câteva erau pe o ramură alăturată.
Pui-de-Vânt, un vânticel jucăuş, se opri o clipă.
– Ai rămas singură? Unde sunt surorile tale?
– Ele au fost mai grăbite. Au plecat să colinde potecile pădurii
ca să aleagă un loc bun să ţeasă cel mai frumos covor pentru Crăiasa
Toamnei.
– De ce nu ai plecat şi tu cu ele?
– Mie nu-mi place să ţes. Mie îmi place să dansez. Exersez un dans nou împreună cu
trupa mea. Vrem să o întâmpinăm altfel pe Crăiasă.
– Ia te uită! se miră Pui-de-Vânt.
– Să ştii că am nevoie de tine. Tu o să ne acompaniezi şi o să ne ajuţi să menţinem
ritmul.
– Nu ştiu dacă pot...
– Sigur că poţi. Întâi mai domol, apoi tot mai repede... Îţi dau partitura şi facem o
repetiţie. Începem?
5
Elemente de limba română, vocabular și exprimare corectă
1 a) Unește cuvintele care au același sens. b) Adaugă un cuvânt cu același sens,
după model.
emoții a aterizat ____________________

folos peripeție ____________________
mângâie trăiri sentimente
____________________
a picat dezmiardă ____________________
aventură stranie ____________________
ciudată ajutor ____________________
2 Scrie cuvinte cu sens opus pentru:

• adormise ≠ _________________________ • trist ≠ _____________________________
• prinsă ≠ ___________________________ • să iasă ≠ ___________________________
• dispariția ≠ ________________________ • aici ≠ _____________________________
• neastâmpărat ≠ _____________________ • răcoroasă ≠ ________________________
3 Descoperă sensurile diferite ale cuvintelor scrise colorat şi uneşte corespunzător.

● Azi-noapte am avut un somn profund. ● întrebare
● La cină, mama a pregătit somn cu legume. ● stare de repaus
● Cui îi împrumuți cartea ta? ● piesă de metal
● Tata bate un cui în perete. ● pește
● Am văzut un cățel la poarta școlii. ● animal
● Mama curăță un cățel de usturoi. ● parte dintr-o căpățână de usturoi
4 Transformă după model.
q Frunzele se fac precum aurul.  devin aurii
q Frunzele se fac precum trandafirul.  devin _____________________
q Frunzele se fac precum arama.  devin ________________________
q Frunzele se fac precum castana.  devin ________________________
q Frunzele se fac precum rugina.  devin ________________________
5 Alege dintre paranteze cuvintele potrivite care completează propozițiile.

Bunica îl ________________ pe nepot pentru prima zi de școală. (mare, pregătește, frunze)
Frunzele arămii ________________ din copaci. (aer, atingerea, se desprind)
Mieluț ________________ pantalonii băiatului cu botul umed. (zăpăcit, atinge, privirea)
Glasurile vesele ale copiilor ______________ în curtea școlii. (răsună, vacanță, nerăbdători)
6
6 Desparte în silabe cuvintele.
• termometru = ______________________ • suspina = __________________________
• frunzele = _________________________ • ciufulești = _________________________
• splendoare = _______________________ • năstrușnică = _______________________
• nerăbdători = ______________________ • brusc = ___________________________
7 Descoperă în text cuvinte care conțin următoarele grupuri de sunete, apoi scrie-le în tabel.
ea oa ie ia
8 Notează în casete numărul de vocale și de consoane.
• ied V= C= • iarbă V= C= • albine V= C=

• miel V= C= • iarnă V= C= • mușuroi V = C=
• oaie V= C= • mireasă V = C= • creangă V = C=
• ploaie V= C= • crăiasă V = C= • frunză V= C=
9 Scrie cuvintele în ordine alfabetică: pantaloni, bucle, ghiozdan, pământ, văzduh, bu-
nica, privire, școală, coadă, roșcovan.
_____________________________________________________________________________ __
___________________________________________________________________________
10 Alcătuiește cuvinte noi, după model: prinsă – desprinsă

` face – ________________________ ` compus – ___________________________
` scrie – _______________________ ` păgubit – ___________________________
` coase – ______________________ ` completat – _________________________
11 a) Completează cu „m“ sau „n“.

astâ___păr î___brățișare ati___ge întâ___plare
gâ___d a___tipatic si___t î___brăcăminte
la___pă u___brelă li___pede î___tindere
b) Încercuiește cuvintele în care apar grupurile de litere „mb“ și „mp“.
7
Comparația
de Vasile Poenaru

a) Textul este: literar în proză; literar în versuri; nonliterar.
b) Poezia are: 4 strofe; 6 strofe; 5 strofe.
c) Fiecare strofă are: 5 versuri; 3 versuri; 4 versuri.
2 Completează fagurele folosind cuvintele

albină
din text care au legătură cu albinele.
3 Alege explicațiile potrivite.

a) Școala este asemănată cu locul unde trăiesc:
lupii; veverițele; albinele.
b) Expresia „cu ochi vii, fire isteață“ se referă la:
albine; veveriță; ursoaică.
c) Învățătura înseamnă:
pedeapsă; odihnă; muncă.
d) Mintea poate fi umplută cu:
miere; hrană; informații.
e) Învățătura este folositoare pentru:
viață; putere; stup.
4 Găsește în text cuvintele ce rimează, apoi adaugă încă un cuvânt potrivit, după model.
• lup – stup – grup
• însemneze – _______________________ – _______________________
• isteață – _______________________ – __________________________
• școală – _______________________ – __________________________
• putere – _______________________ – __________________________
8
5 DIAGRAMA VENN. Completează diagrama cu asemănările și deosebirile care există
între activitatea desfășurată în școală și cea desfășurată în stup.
DEOSEBIRI ASEMĂNĂRI DEOSEBIRI
..................................................... .....................................................
....................................................... ............................... .......................................................
........................................................ ........................................ ........................................................

........................................................ ...................................... ........................................................
....................................................... ........................... ........................................................
......................................... ......................................
6 Spune-ți părerea! Cum te poate ajuta învățătura în viață?
7 Ursoaica a aflat de la lup adevărul că școala este asemănată

cu un stup. Tu ce adevăr ai aflat de la o altă persoană?
8 Ordonează cuvintele şi scrie proverbele obţinute.
parte are Cine carte are .
____________________________________________________________________________
este aur Învățătura comoară o . de
____________________________________________________________________________
curge gură învățătură mierea cu . Omului din îi
____________________________________________________________________________
tinerețe la Învață la bătrânețe să , ca . știi
____________________________________________________________________________
9 Prezint-o mamei tale pe Albinuța, noua ta colegă de clasă.
Joc de rol
– Mamă, de astăzi am o nouă colegă de clasă. Vom sta în aceeași bancă.
– Cum se numește noua ta colegă?
– .............................................................................................................................
– Unde locuiește ea?
– .............................................................................................................................
– Crezi că puteți deveni prietene? Vă asemănați?
– Da, și ea este harnică, ..........................................................................................
................................................................................................................................
9
1 Barează intrusul!
` a afla = a descoperi, a auzi, a vesti ` isteață = deșteaptă, harnică, inteligentă
` adesea = frecvent, uneori, des ` zumzet = murmur, freamăt, agitație
` a spune = a chema, a zice, a rosti ` putere = pricepere, forță, tărie
2 Scrie cuvinte cu sens opus celor prezente în text.

adesea ≠ ____________________________ goală ≠ ___________________________
vii ≠ _______________________________ strângem ≠ ________________________
muncește ≠ __________________________ viaţă ≠ ____________________________
3 Alcătuiește câte o propoziție cu sensurile diferite ale fiecărui cuvânt.

____________________________________________________________________
dar ____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
mie ____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
fire ____________________________________________________________________
4 Bifează varianta corectă de despărțire în silabe.

ur-soai-că urs-oai-că ur-soa-i-că
a-des-ea a-de-sea ade-sea
vev-e-ri-ță ve-ve-riță ve-ve-ri-ță
compa-ra-ția com-pa-ra-ția com-pa-ra-ți-a
5 Caută în text cuvinte care să respecte schemele date.

CCVC 2 ________________________ CVVCV 2 _______________________
CCVV 2 ________________________ CVCCV 2 _______________________
CVC 2 _________________________ CCVVCV 2 _____________________
6 Completează comparațiile.
 harnică precum _____________________  dulce ca ____________________________
 isteață ca __________________________  iute ca _____________________________
 galbenă ca _________________________  bun ca _____________________________
 gălăgios ca _________________________  leneșă ca ____________________________
10
7 Încercuiește cuvintele scrise corect.
D comparată – conparată D este – ieste
D aciasta – aceasta D iepure – epure
D șcuală – școală D lom – luăm
D strângem – strîngem D poezie – poiezie
• Mierea nu expiră, nu se strică, doar se zaharisește după un timp, pu-

tând fi însă consumată și cu această consistenţă.
• Mierea era folosită în războaie pentru tratarea rănilor. Ea ajută la vin-
decare, pentru că absoarbe umezeala și are proprietăți dezinfectante.
Știai că...?
• Cea mai bătrână albină din lume are 100 de milioane de ani. Este
conservată într-o bucată de chihlimbar și a fost descoperită în Myanmar.
• Albinele lucrătoare au o durată scurtă de viață, ele trăiesc aproximativ
30 de zile în timpul culesului și câteva luni în timpul repausului de iarnă.
• Regina albinelor trăiește până la cinci ani și este singura care depune ouă. Într-o
singură zi, ea depune până la 2000 de ouă, acestea cântărind de două ori mai mult ca ea.
Clubul Pippi începe şcoala

de lecturã
fragment
după Astrid Lindgren
Tommy şi Annika mergeau la şcoală, fireşte. că, în cele din urmă
În fiecare dimineaţă, la ora opt, se luau frumos se hotărâră să încerce
de mână şi porneau spre şcoală, cu manualele să o convingă.
la subraţ. – Nici nu-ţi în-
La ora aceea, Pippi obişnuia să-şi ţesale calul chipui ce învăţătoa-
sau să-l îmbrace pe Musiu Nilsson în costumaşul re drăguţă avem! îi
lui. Sau îşi făcea gimnastica de dimineaţă, adică spuse Tommy şiret
se dădea de patruzeci şi trei de ori peste cap, lui Pippi [...].
aterizând de fiecare dată în picioare.[...] – Dac-ai şti ce
Tommy şi Annika se uitau întotdeauna cu distractiv e la şcoală!
jind spre Vila Villekulla când plecau spre şcoală. îi ţinu Annika iso-
Ar fi dat orice să poată merge să se joace cu Pippi, nul. Aş muri dacă nu
în loc să stea cu orele în bancă. Dacă ar fi mers m-ar mai lăsa să mă
şi Pippi cu ei, poate că lucrurile ar fi stat altfel. duc! Aşezată pe un
– Îţi dai seama ce ne-am mai distra în drum scăunel, Pippi se spă-
spre casă? zise Tommy. la pe picioare într-un
– Da, şi-n drum spre şcoală, spuse şi Annika. lighean. Nu zise ni-
Cu cât se gândeau mai mult, cu atât mai mic, ci continuă să se bălăcească, împroşcând cu
rău le părea că Pippi nu mergea la şcoală, aşa apă în toate părţile.
11
locuitorii târgului se iviră la ferestre, care mai
de care mai curios, să vadă ce era cu calul care
scăpase pe străzi. Adică aşa credea lumea, că
poate scăpase de prin vreo curte. Dar nu era de-
cât Pippi, care plecase în galop spre şcoală. Calul
intră în curtea şcolii mâncând pământul, Pippi
sări din mers, îl legă de un copac, dădu de perete
uşa clasei cu o bufnitură straşnică, de-i făcu să
sară speriaţi pe Tommy, Annika şi pe colegii lor
de clasă, aşezaţi cuminţi în bănci.
– Salutare, adunare! strigă Pippi fluturân-
du‑şi pălăria cu boruri largi. Am ajuns la timp
pentru tabla multiplicăţirii?
– Şi nici nu trebuie să stăm prea mult acolo, Tommy şi Annika îi povestiseră deja învăţă-
continuă Tommy. Doar până la două. toarei că avea să vină o fetiţă nouă, pe nume Pippi
– Da, şi ne dau şi vacanţe. De Crăciun, de Şoseţica. Iar doamna auzise în oraş una şi alta
Paşte şi de vară. despre Pippi. Şi, întrucât era o învăţătoare tare
Pippi îşi ronţăi gânditoare degetul mare de la drăguţă şi bună cu copiii, se hotărâse să facă tot
un picior, dar tot nu zise nimic. Şi, deodată, vărsă ce-i stătea în putinţă să o ajute pe Pippi să vină
apa din lighean pe podeaua bucătăriei cu atâta cu drag la şcoală.
hotărâre, că-i udă leoarcă pantalonii lui Musiu Pippi se trânti într-o bancă liberă, fără să
Nilsson, care se juca într-un colţ cu o oglindă. ceară voie. Doamna învăţătoare nu păru a băga
– Nu-i drept! spuse Pippi deodată, fără să-i de seamă purtarea necuviincioasă a fetei şi-i zise
pese de bietul Musiu Nilsson şi pantalonaşii lui cu blândeţe:
uzi. Nu-i deloc cinstit şi n-am de gând să-ngădui – Bun venit la şcoală, dragă Pippi! Sper să
asemenea nedreptate! te simţi bine aici şi să-nveţi multe lucruri folosi-
– Ce nedreptate? se miră Tommy. toare!
– Peste patru luni vine Crăciunul şi vă dă va- – Eu una sper să-mi daţi vacanţă! zise Pippi.
canţă. Da, mie? Mie cine ce să-mi dea? zise Pippi De-aia am venit! Aşa-i cinstit!
cu o voce tristă. Nu tu vacanţă, nu tu nimic! se – Fii bună şi spune-mi care ţi-e numele în-
plânse ea. Aşa nu se mai poate! De mâine merg treg, o rugă doamna învăţătoare, să te pot înscrie
la şcoală! în catalog.
Tommy şi Annika începură să bată din palme – Mă cheamă Pippilotta Merindela Persiana
bucuroşi: Minta Aluefraim Şoseţica, fiica lui Efraim Ciorap
– Uraaa! Atunci te-aşteptăm mâine la opt, lung, căpitan de corabie, fostul Spaima Mărilor
în faţa porţii noastre. şi-n prezent Regele Negrilor. Pippi e doar numele
– Ei, nici chiar aşa, cu noaptea-n cap! Şi, de alint, că tata zice că-i prea lung Pippilotta.
oricum, vin călare până la şcoală, spuse Pippi. – Aha, zise învăţătoarea. Atunci o să-ţi spu-
Zis şi făcut. La ora zece fix, Pippi luă calul pe nem şi noi Pippi.
sus şi-l coborî de pe verandă. Puţin mai târziu, (din vol. „Pippi Şoseţica“, editura Arthur)
12
Am aflat cuvântul magic
de Vasile Poenaru
1 Completează corespunzător spațiile libere.
F Textul „Am aflat cuvântul magic“ este o ________________ . Are ________________
strofe. Fiecare strofă conține ________________ versuri.
F Ultimul cuvânt din strofa a doua este ________________ .
F Cuvântul din poezie care rimează cu „masă“ este ________________ .
2 Bifează explicația corectă a fiecărei expresii.

a) „pornit din suflet“ înseamnă:
cu voce tare; cu multă dragoste; în șoaptă.
b) „nu-s luat în seamă“ înseamnă:
nu sunt înțeles; nu sunt rugat; nu sunt ascultat.
c) „nu-ți tai vorba“ înseamnă:
nu te întrerup atunci când vorbești; nu te rog; nu te ascult.
3 Extrage din poezie cuvintele magice, apoi scrie-le în dreptul situațiilor potrivite.
i Te desparți de prietenii cu care ai petrecut ziua în parc.
i Soliciți o carte de la librărie.
i Un prieten îți oferă un cadou.
i Te întâlnești pe alee cu un vecin.
4 CIORCHINELE. Scrie și alte cuvinte magice pe care le cunoști.
CUVINTE
MAGICE
13
5 Bifează acțiunile specifice unui comportament politicos, întâlnite în poezie.
Salut o persoană cunoscută, atunci când o întâlnesc.
Ajut persoanele în vârstă, atunci când au nevoie.
Nu întrerup pe cel care vorbește.
Păstrez liniștea când ceilalți se odihnesc.
În timpul iernii, îngrijesc animalele din pădure.
Sunt punctual, atunci când trebuie să ajung într-un anumit loc.
La masă, am un comportament adecvat.
Particip la acțiuni de curățare a mediului.
6 Spune-ți părerea! De ce crezi că este important să ai „cei șapte ani de-acasă“?
7 Realizează corespondența între fiecare situație de comunicare și dialogul potrivit.
– Au, m-ai lovit! De ce nu ești atent?

– Scuză-mă! Nu a fost cu intenție.
– Bună dimineața! Scuzați-mă că am

întârziat! Îmi permiteți să iau loc în bancă?
– Bună dimineața! Nu este nicio proble-
mă! Tocmai ce-am început ora! Poftește la
locul tău!
– La mulți ani! Să fii sănătos! Primește

acest cadou din partea mea!
– Îți mulțumesc! Sigur îmi va plăcea!
– Bună ziua! Îmi permiteți să vă ajut?

– Mulțumesc frumos! Chiar aș avea ne-
voie! Sacoșele sunt grele.
8 Fii actor! Pune în scenă următoarea situație.

Ești la Grădina Zoologică și ceri îngrijitorului informații despre animalele pe care tocmai le-ai văzut.
14
1 Scrie cuvinte înrudite.
suflet vorbă frumos
2 a) Realizează corespondența dintre fiecare expresie și explicaţia potrivită.

a băga de seamă a analiza
a lua în seamă a observa
a lua seama a considera
a fi de-o seamă a constata, a se lămuri
a-și da seama a fi de aproximativ aceeaşi vârstă
b) Integrează în enunțuri expresiile de mai sus.
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
3 Completează textul cu semnele de punctuație potrivite. Recitiţi pe roluri dialogul.

O lumină dulce ca mierea coboară ușor printre ramurile bătrâne ale copacilor În adierea
vântului câte-o frunză răzleață coboară să îmbrățișeze pământul A venit toamna
La marginea pădurii Aricel-Țepoșel o zărește pe Rița-Veverița
Bună ziua dragă veveriță spune Aricel-Țepoșel cam îngândurat
Bună Aricel De ce ești abătut
Cum să nu fiu dacă toamna a venit deja pe aceste meleaguri iar eu nu am reușit
să-mi strâng proviziile necesare pentru iarnă
Nu te îngrijora dragă Aricel Pentru ce sunt buni prietenii Eu am destule me-
rinde adunate alune nuci ghinde Iarna aceasta putem locui și mânca împreună
Îți mulțumesc Ai un suflet de aur
15
a) să-l îndrăgesc → să îl îndrăgesc b) să îi chemăm → să-i chemăm
n-o spun → ______________________ să o văd → _________________________
nu-s luat → ______________________ nu îmi place → _________________________
nu-ți tai → ______________________ ce îl întrebi → _________________________
s-aștepți → ______________________ nu îl cunosc → _________________________
Clubul Neisprăvitul
de lecturã
după Charles Perrault
„Vai, cât e de prost băiatul ăsta! Atât de – Nu sunteţi dumneavoastră aceea care
prost de nu mai are pereche!“ Iată ce se auzea acum treisprezece ani aţi binevoit a ţine în braţe,
spunându-se în urma unui băiat de vreo treispre la botez, pe fiul meu?
zece ani, poreclit din pricina apucăturilor lui: – Ba eu sunt, Marianne. Venisem să văd casa
„Neisprăvitul“. Să ştiţi însă că el era mai mult de naştere din oraş şi cum naşa de acuma n-a
şiret decât prost, şi nu făcea pe prostul decât pen- putut veni, fiind bolnavă, m-am oferit să-i ţin eu
tru a-şi putea ascunde prea multele sale pozne. locul. Ştiu tot ce ţi s-a întâmplat de-atunci, atât
Mama lui, numită Marianne, îi cunoştea toate dumitale, cât şi finului meu. Ai rămas văduvă, şi
metehnele, dar îl iubea totuşi din tot sufletul ei contesa unde ai făcut serviciu ţi-a făcut o pensie
de mamă. [...] lunară. Băiatului îi spune lumea „Neisprăvitul“
Într-o zi, când acesta se întrecuse cu gluma, şi e cel mai rău copil de pe-aici.
ea îi vorbi astfel: – Mă tem că acesta e adevărul. Dar cum de
– Spune-mi, băiatule, tu nu te ruşinezi au- l-aţi aflat? Aţi rămas cumva prin vecinătate fără
zind cele ce se strigă după tine? [...] ca eu să ştiu?
Băiatul îi răspunse, prefăcându-se a plânge: – Dimpotrivă, buna mea Marianne, rostul
– Apoi, da’ ce, e vina mea? [...] meu e de a călători mereu. Dar pentru asta nu
– Ba e vina ta! îi răspunse mâhnită mama. e nevoie să mă ostenesc alergând din loc în loc,
Fiindcă [...] faci în fiecare zi numai pozne, pe care căci am la îndemână toate trăsurile din lume. Eu
oamenii le văd şi nu ţi le pot ierta. Când intri aduc vremea rea sau vremea bună, supraveghez
undeva, dai cu piciorul în câine, calci pisicile, pui copiii, într-un cuvânt, eu sunt zâna Bambina. [...]
mâna pe toate lucrurile din casă [...]. Ieri ai lovit Am darul să le îndrept greşelile şi să-i răsplătesc
cu piciorul masa, totul s-a răsturnat şi vasele mi pentru faptele bune.
s-au prăpădit. Tot ieri te-am trimis la doamna Acum vin de la şcoală. Am văzut copii buni,
contesă, unde am fost vreme de zece ani în servi- dar şi din cei care nu-şi ascultă profesorul şi le-am
ciu, şi-ai supărat-o şi pe dânsa. [...] Acum câteva lungit nasul. Vor rămâne aşa vreme de opt sau
minute, te încăpăţânai să iei din mâna mea sticla poate mai multe zile şi nădăjduiesc că pedeapsa
de ulei, pe care ai binevoit s-o verşi peste supa de le va aduce mintea cea bună.
pe foc. Ah, de-ar veni acum doamna care ţi-a fost Marianne o ascultă pe zâna Bambina pe
naşă şi pe care n-am mai văzut-o de la naşterea cât de uimită, pe atât de respectuoasă. Căci nu
ta! [...] Dar, ia te uită, ce văd pe fereastră? E chiar e puţin lucru să ai cinstea de a avea de cumătră
dânsa! Mă duc în calea ei. [...] tocmai o zână.
16
Apoi zâna Bambina adăugă: – Ia spune mai
– Cum eu ştiu totul despre copii, pot face tot repede, băiete, ce ne
pentru a-i îndrepta. Ştiu că e dispreţuit şi ocolit dai de mâncare?
de oameni, fiindcă în fiecare zi face câte o nouă – Iată, răspunse
năzbâtie.[...] prompt gazda: mai
Marianne rămase împietrită. Abia mai putu întâi mâncăm supa
răspunde: [...] aceasta pe care am şi
– Vă rog, ajutaţi-mă să-i îndrept greşelile şi pus-o la încălzit, apoi
vă voi purta o veşnică recunoştinţă, zână bună! mâncarea de fasole pe
– Ceea ce îmi ceri dumneata, Marianne, nu care trebuie s-o mâncaţi voi, să creadă mama că
e atât de greu, dar trebuie să chibzuim, răspunse am mâncat-o eu. Mai avem şi altceva. Ceva bun de
zâna Bambina. Şi am s-o fac, căci iată s-a ivit tot! Ia uitaţi-vă numai la şirul acesta de cârnaţi,
tocmai un prilej. Ascultă bine ceea ce îţi spun. pe care l-am şterpelit aseară pe când treceam
Este abia ora nouă. Du-te înapoi în casă şi spu- prin faţa mezelăriei, şi apoi am nişte plăcinte cu
ne-i băiatului că te-ai întâlnit cu naşa lui, fără carne care s-au luat după mine, pe când treceam
a-i mărturisi cine sunt. Spune-i că am venit de pe la plăcintărie, şi ceva vin. Ce ziceţi? Ospăţ în
departe să fac unele târguieli şi că te-am rugat toată regula. [...] Dar nici n-apucară să ducă bine
să mă însoţeşti pe la mai mulţi negustori. După lingurile la gură, când se pomeniră fiecare cu câte
aceea pleacă imediat de-acasă. Cu siguranţă că un clopot mare sub bărbie, făcând un zgomot
va pleca şi el în urma dumitale. Eu voi face în asurzitor, ori de câte ori încercau să deschidă
aşa fel încât să fim nevăzute şi vom putea vedea gura, să mănânce.
împreună tot ce va face în lipsa dumitale. – Doamne, Dumnezeule, ce-o mai fi şi asta?
Marianne făcu întocmai cum o sfătuise strigară cu toţii într-un glas.
zâna, iar când plecă din casă îi spuse: Dar, pe când spuseră asta, clopotele îşi dubla-
– Aşadar, fiul meu, eu plec şi îţi spun la ră zgomotul. Cei trei se priviră uimiţi. Se ridicară
revedere. Încălzeşte-ţi supa care a rămas de ieri şi încercară să-şi zgâlţâie adaosurile care bubuiau
şi mănâncă restul de fasole, dacă îţi este foame. şi tunau de se auzea până în stradă.
Poftă bună! Şi ai grijă să nu ieşi din casă căci, Fu cu neputinţă să le înlăture. Ar fi trebuit
după cum vorbeşte lumea, sunt destui hoţi prin să-şi smulgă bărbiile, căci acestea se prefăcuseră
cartierul nostru care abia aşteaptă să plece cineva în clopote.
de acasă pentru a fura. Neputincioşi, se aşezară la locurile lor, încer-
Băiatul făgădui că va face întocmai, dar… când totuşi să mănânce, dar… minune! Braţele le
bineînţeles că nu se ţinu de cuvânt. Abia o văzu rămâneau lipite de trup şi nu era chip să le mai
ieşind pe uşă, că şi alergă să-şi mai găsească doi mişte, iar gurile mestecau întruna, fără a mânca
din recunoscuta lui companie. La ora nouă, „Neis- nimic, sporind astfel tot mai mult şi mai mult
prăvitul“ îi aduse pe oaspeţi la el acasă şi începu sunetele clopotelor.
să pregătească masa. Zgomotele erau atât de puternice, încât
Pofticiosul Briffaut nu se putu abţine să nu-l făcură ca toată lumea să se oprească în stradă,
întrebe: neştiind ce să creadă.
► Care faptă a „Neisprăvitului“ ţi se pare cea mai gravă? ► Cu ce poveste se aseamănă aceasta?
► Tu cum ai încerca să îndrepţi un astfel de copil? ► Imaginează-ţi sfârşitul poveştii.
17
Recapitulare
c Citește cu atenție textul de mai jos, apoi rezolvă cerințele date.
Toamna
de Octavian Goga
Văl de brumă argintie
Mi-a împodobit grădina,
Firelor de lămâiță
Li se uscă rădăcina.
Peste creștet de dumbravă

Norii suri își poartă plumbul,
Cu podoaba zdrențuită
Tremură pe câmp porumbul.
Și cum de la miazănoapte
Vine vântul fără milă,
De pe vârful șurii noastre
Smulge-n zbor câte-o șindrilă.
De vifornița păgână
Se-ndoiesc nucii, bătrânii,
Plânge-un pui de ciocârlie
Sus, pe cumpăna fântânii.
Îl ascult și simt subt gene

Cum o lacrimă-mi învie:
– Ni se-aseamănă povestea,
Pui golaș de ciocârlie.

1
Bifează propoziţiile care descriu:
a) semnele toamnei prezente în poezie;
Cade bruma. Plouă des.
Plantele mor. Bate vântul rece.
Păsările călătoare au plecat. Cerul este înnorat.
Câmpul este pustiu. Bate viforniţa.
Cad frunzele. Pomii se apleacă de vânt.
18
b) caracteristicile poeziei.
Poezia are: patru strofe;
şase strofe;
cinci strofe.
Strofele au: trei versuri;

patru versuri;
cinci versuri.
2 Găseşte cuvinte/grupuri de cuvinte care pot completa expresiile.

mi-a împodobit grădina tremură
I văl de brumă .................................. I porumbul ..................................
.................................. ..................................
fără milă zdrenţuită
I vine vântul .................................. I podoaba ..................................
.................................. ..................................
3 Alege explicaţiile potrivite.
„Peste creştet de dumbravă/ Norii suri îşi poartă plumbul“ sugerează:

norii cenuşii trec nepăsători peste dumbravă;
norii se lasă grei, apăsători, peste dumbravă, ca şi când ar fi de plumb;
norii posomorâţi ameninţă cu ploaia.
„Cu podoaba zdrenţuită/ Tremură pe câmp porumbul.“ arată că:
porumbul pare un om zdrenţăros, tremurând de frig;
porumbul tremură de frica iernii, cu hainele sfâşiate;
porumbul este lovit de vântul aspru.
„Plânge-un pui de ciocârlie/ Sus, pe cumpăna fântânii.“ înseamnă că:
în faţa cruzimii viscolului care apleacă nucii puternici, puiul de ciocârlie,
singur, departe de mama sa, plânge amarnic, lipsit de apărare;
speriat şi singur, puiul cere îndurare viscolului nemilos şi strigă după ajutor.
„Îl ascult şi simt subt gene/ Cum o lacrimă-mi învie:“ înseamnă că:
poetul ascultă cântecul şi se simte trist, ca şi puiul de ciocârlie;
poetului îi dau lacrimile ascultând plânsul puiului părăsit de mamă,
condamnat să reziste singur iernii.
19
„– Ni se-aseamănă povestea,/ Pui golaş de ciocârlie.“ sugerează că:
poetul se simte trist şi părăsit, asemenea puiului de ciocârlie;
poetul plânge, speriat de venirea frigului.
„Pui golaş de ciocârlie.“ sugerează:
un pui nepregătit să reziste la vremea rea;
un pui părăsit şi singur, care trebuie să înfrunte frigul iernii.
Elemente de limba română, vocabular şi exprimare corectă
1 Uneşte cuvintele care au sens asemănător.

suri nord
miazănoapte viscol
viforniţă a (se) apleca
a (se) îndoi cenuşii
2 Înlocuieşte cuvintele evidenţiate cu altele având sens asemănător, extrase din poezie.
Vălul de brumă argintie a gătit grădina. ( _________________ )
Peste vârful dumbrăvii se lasă nori cenuşii. ( _________________ )
Cu haina ruptă, porumbul tremură pe câmp. ( _________________ )
Dinspre nord bate vântul nemilos. ( __________________, _______________ )
3 Completează cu formele potrivite şi alcătuiește enunţuri, după model.

(argintiu) argintii se ivesc la orizont.
Norii (cenuşiu) _____________________________________________
(alburiu) _____________________________________________

(argintiu) argintii strălucesc.
Plopii (auriu) _____________________________________________
(arămiu) _____________________________________________
4 Precizează sensurile cuvântului a se îndoi, alegându-le din coloana alăturată.
Pomii s-au îndoit sub vânt. a amesteca

Ei s-au îndoit de corectitudinea colegului. a se gârbovi
Vânzătoarea a îndoit bucata de stofă. a fi nesigur
Bătrânul s-a îndoit de spate pe zi ce trece. a împături
Barmanul a îndoit vinul cu apă. a se apleca
20
! Să ne amintim!
 Înaintea literelor b şi p se scrie întotdeauna m.
Exemplu: împodobit, a îmbunătăţi
 Când grupul de litere în- se adaugă în faţa unui cuvânt care începe cu n, noul cuvânt
se scrie cu nn.
Exemplu: înnorat (în + nor)
5 Completează literele care lipsesc.

î__cununat, î__proprietărit, bo__boane, co__bate, î__negrit, î__curca,
î__prietenit, co__pune, î__negurat, î__pădurit, î__tins, î__fierbântată,
î__nodaţi, î__părat, î__brăţişat, î__otător, î__miresmat, î__pins
6 Observă sensurile diferite ale aceluiaşi cuvânt şi uneşte-le cu termenii din coloana ală
turată.
Pe creştet, copilul purta o pălărioară de paie. vârf
creştet Pe creştetul dealului se ridica pădurea. cap
Sus, în creştetul bradului, strălucea o stea argintie. culme
7 Alcătuieşte propoziţii în care cuvântul vin să aibă sensuri diferite.

_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
8 Cu iscusinţă, poetul a inclus în poezie multe expresii

deosebite: văl de brumă argintie, creştet de dumbravă, podoaba
zdrenţuită, norii suri, vântul fără milă, viforniţa păgână. Fii
şi tu un poet priceput şi inventează expresii frumoase despre:
a) frunzele toamnei; __________________________
_______________________________________________
____________________________________________________________________________
b) bogăţiile toamnei; ______________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
c) vremea în anotimpul toamna. _____________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
21
II. PRIETENII NOŞTRI NECUVÂNTĂTORI
Unde a zburat rândunica?
de Titel Constantinescu

a) Textul este: literar în proză; literar în versuri; nonliterar.
b) Textul literar este: o piesă de teatru; o povestire; o descriere.
2 Completează harta povestirii.
Locul întâmplării: Timpul acțiunii: Număr de alineate:

............................................... ............................................... ...............................................
............................................... ............................................... ...............................................
Titlul textului:
................................................................
Autorul:
................................................................
Personaje: Expresii deosebite: Învățătura textului:

............................................... ............................................... ...............................................
............................................... ............................................... ...............................................
............................................... ............................................... ...............................................
22
3 Alege continuarea potrivită fiecărei propoziţii.
a) Căsuța rândunicii se afla:
într-un tei; sub streașina unei case; pe un mușuroi, într-o poiană.
b) Furnica o trimite pe vrăbiuță la:
broscuță; șopârlă; bursuc.
c) Bursucul:
căra în spate un sac cu grăunțe;
ducea în gură o ramură cu frunze roșioare;
ducea sub braț un mănunchi de paie.
d) Broscuța și-a construit o căsuță:
pe malul lacului; sub o piatră mai mare; pe fundul lacului, în nămol.
e) Rândunica pleacă spre țările calde, deoarece:
are acolo puișorii;
vrea să fie alături de prietenele sale;
nu are ce să mănânce aici, pe toată durata iernii.
a) De ce o căuta vrăbiuța pe rândunică?
b) Unde și-a făcut șopârla culcuș pentru iarnă?
c) Despre ce vorbeau rândunelele pe firul de telegraf?
5 Ordonează enunțurile.
Cele două prietene se întâlnesc.
Șopârla îi spune că nu are timp, deoarece își pregătește culcușul.
Furnica nu îi poate oferi nicio informație despre rândunică.
Vrăbiuța nu află nimic nou de la broscuță.
Peste iarnă, vrăbiuța rămâne în cuibul rândunicii.
Vrăbiuța pleacă în căutarea prietenei sale, rândunica.
Bursucul nu știe nimic despre prietena vrăbiuței.
6 Spune-ți părerea! Motivează răspunsurile.

a) De ce nu s-a întristat vrăbiuța când a aflat de plecarea rândunicii?
b) Cum crezi că va avea grijă vrăbiuţa de cuibul rândunicii până la primăvară?
c) Crezi că celelalte vietăţi s-au întristat la plecarea rândunicii?
23
• Multe păsări migrează în stoluri și se presupune că păsările mai în vârstă și mai expe-
rimentate zboară în față, arătându-le drumul celor mai tinere. Astfel, cunoștințele refe-
ritoare la drumul ce trebuie parcurs se transmit, într-o oarecare măsură, din generație în
generație. Păsările se nasc cu un fel de instinct ce le indică în ce direcție să zboare. Unele
păsări se ghidează după soare, altele, care zboară noaptea, folosesc în același fel stelele,
prin urmare bolta cerească le servește drept hartă. Probabil pot recunoaște și anumite
puncte de reper de pe uscat, cu ajutorul cărora își formează un fel de hartă proprie. Este
posibil ca unele păsări să se poată orienta și cu ajutorul mirosului: mirosurile recepționate
din diferite direcții le pot aduce în legătură cu locurile lor de trai. Este posibil și ca sune-
Știai că...?
tele neobișnuite să le fie de folos. Majoritatea păsărilor se orientează combinând aceste

posibilități.
• Înainte de migrare, păsările își măresc masa. Unele păsări mici chiar își dublează masa.
Păsările depozitează atâta grăsime, încât să fie îndeajuns pentru zboruri neîntrerupte de
câteva zile. La păsările mici se ard câte 500 mg pe oră de zbor.
• Bursucii sunt animale de noapte, care petrec mai mult de jumătate din viața lor în
subteran. Săparea unui tunel poate dura ani de zile; cel mai lung tunel înregistrat până
acum are o lungime de 880 de metri.
• Bursucul trăieşte între 12 și 18 ani. Glasul bursucului este un mârâit puternic. Văzul
este slab, auzul mai bun, dar mirosul este cu adevărat ascuţit. Trăieşte aproape tot timpul
în vizuină, mai puţin noaptea, când îşi procură hrana. Ziua mai iese în faţa vizuinii atunci
când este frig şi a ieşit soarele.

1 Scrie între paranteze cuvintele din text care au sens asemănător celor marcate.
• Vrăbiuța își căuta nerăbdătoare amica. (________________________)
• Bursucul ducea o creangă pentru a-și pregăti culcușul. (________________________)
• Furnica era preocupată să-și strângă merinde pentru iarnă. (________________________)
• Locuința broscuței se afla în noroiul de pe fundul lacului. (________________________)
• Rândunicile și-au făcut programul pentru călătorie. (________________________)
• Păsările au plecat adunate într-un grup. (________________________)
• Vrăbiuța era hotărâtă să ocrotească cuibul rândunicii până la întoarcerea acesteia.
(________________________)
• Vrăbiuța și-a găsit culcuș peste iarnă în cuibul rândunicii. (_______________________)
2 Găseşte cuvinte cu sens asemănător expresiilor, după model.

Model: a face baie 2 a se îmbăia a sta de vorbă 2 ________________________
a-și lua zborul 2 _______________________ a da de veste 2 _________________________
a-și găsi adăpost 2 ______________________ a-și aduce aminte 2 _____________________
a-și face provizii 2 ______________________ a face planuri 2________________________
24
3 Scrie cuvinte cu sens opus.
s-a trezit ≠ _____________________________ se opri ≠ ______________________________
a răsărit ≠ _____________________________ coborî ≠ ______________________________
dimineață ≠ ___________________________ departe ≠ _____________________________
frig ≠ ________________________________ răspunse ≠ ____________________________
împreună ≠ ___________________________ a începe ≠ _____________________________
4 Observă sensurile cuvântului a bate, apoi bifează cuvintele cu sens asemănător.

• bate covorul  lovește scutură ciocăne amestecă adie
• bate la ușă  lovește scutură ciocăne amestecă adie
• bate frișca  lovește scutură ciocăne amestecă adie
• bate cuiul  lovește scutură ciocăne amestecă adie
• bate vântul  lovește scutură ciocăne amestecă adie
5 Alcătuiește propoziții cu sensurile diferite ale cuvintelor a însemna, miez, fire, duce.
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
6 Compune un text de 6-8 enunțuri despre o călătorie, în care să folosești sensurile diferite
ale cuvintelor car și dor.
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
25
Clubul
de lecturã Puișorii
de Emil Gârleanu
Sub lumina trandafirie a unui blând apus Şi-şi cunoaşte el destul de bine puii: sunt cei
de soare, pământul pare adâncit într-o odihnă de la mijlocul şurii din dreapta, trei, unul lângă
neclintită: frunzele aţipesc, pregătindu-se pentru altul, sau cei de lângă aceştia, dacă n-or fi chiar
tihnitul somn al nopţii; în depărtări, miriştile cei de la capăt. Toţi parcă seamănă unii cu alţii,
scânteiază singuratice, ca nişte ţesături de fir; şi-s aşa de sus, aşa de sus!…
iazul îşi aşterne faţa umedă, sorbind, până în Păsărelele s-au odihnit puţin, apoi şi-au
adânc, din lumina asfinţitului. Din jos, din văi, ră- şoptit nu ştiu ce, au scos un strigăt vesel şi s-au
sună talanga; iar pe deal, în vii, doineşte fluierul. ridicat deodată cu toatele. Câteva din ele s-au
În aer, un popor întreg de rândunele se despărţit o clipă din stol, au atins uşor streaşina
pregăteşte de plecare; s-au adunat rând pe rând casei, apoi s-au pierdut iarăşi în mulţimea celor-
de prin părţile acestea şi, de bucurie, în zbor ne- lalte. Puişorii copilaşului îşi luau rămas-bun de
bun, străbat văzduhul ca nişte săgeţi. Atrase de la el şi de la cuibul lor de humă.
întinsul sclipitor al iazului, ele se lasă deasupra Stolul mai ocoli de vreo două ori iazul, apoi
lui, ca o perdea, apoi, răzleţindu-se în ciripiri se înălţă şi porni încet să lunece spre asfinţit.
ascuţite, se avântă cu toatele înspre păduricea Copilaşul privi lung stolul care se pierdea,
de sălcii; ascunzându-se, rătăcesc prin frunzişul ca o fluturare, în adânc, apoi duse mânuşiţele la
răcoros, apoi o iau de-a lungul miriştilor şi iar ochi şi începu să plângă.
se întorc în bătaia lină a aripilor. De după deal Maică-sa aruncă furca şi veni în fugă de-l
vine în zbor rotat un uliu. Pasărea de pradă pare luă în braţe; în cuvinte dezmierdătoare îl întrebă
că nu ia în seamă mulţimea paserilor călătoare. ce are.
Ele îl zăresc; un strigăt de îmbărbătare, şi stolul
întreg năvăleşte la luptă. Uliul ocoleşte iscusit
prin aer şi piere cu repeziciunea fulgerului dincolo
de deal. A scăpat! Rândunelele, vesele de această
fugă, plutesc sus, crezând că l-or mai vedea; zarea
rămâne însă limpede, şi dânsele se întorc obosite
de se înşiră pe vârful şurelor de paie…
Pe prispa casei, copilaşul numai în cămăşuţă, Copilul nici nu poate vorbi de atâta năvală de
cu capul gol, urmăreşte de mult jocul stolului de lacrămi. Întinde mâna spre cer, îi arătă stolul care
paseri, printre care se află şi cei trei pui ai lui, din lunecă în zbor necurmat, şi de-abia îi poate şopti:
cuibul de humă de sub streaşină. Îi căpătase dar – Puişorii…
de la mămuca lui. Mama îl strânge la sân şi îl sărută cu drag:
De câte ori era neastâmpărat, mămuca îi – Nu plânge, puiul mamei, au să se-ntoarcă
zicea: „Fii cuminte, dacă vrei să-ţi dau puii când înapoi… la primăvară…
or creşte mari!“ Copilaşul se linişteşte; punând mânuşiţa
Şi el a fost cuminte, puii au crescut mari, dar deasupra ochilor, ca mămucă-sa, privesc împre-
în urmă au zburat! El îi văzuse cum au ieşit zilele ună stolul pe zarea depărtată a cerului.
trecute de s-au jucat prin aer, dar parcă niciodată Şi lumina slabă a duiosului asfinţit de toam-
nu zburaseră mai mult ca astăzi. nă le îneacă ochii înrouraţi acum la amândoi.
26
Congres
de Ana Blandiana
1 Completează corespunzător spațiile libere.
Textul „Congres“ este o ____________ . Autorul textului este _______________________ .
Poezia este formată din __________________ strofe. Fiecare strofă are câte _______ versuri.
2 Reține înțelesul cuvintelor, apoi alcătuiește enunțuri cu fiecare dintre acestea.

conclav – adunare secretă
telegraf – aparat folosit pentru transmiterea semnalelor la distanță
Dicționar congres – reuniune în cadrul căreia se dezbat probleme majore
leghe – unitate de măsură pentru distanțe maritime sau terestre
mai abitir – mai mult, mai bine, mai tare
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
3 Alege explicaţiile potrivite.

a) Rândunelele s-au așezat:
pe pragul casei; deasupra casei; la fereastra casei.
b) „Cu noaptea-n cap“ înseamnă:
dimineața devreme; la miezul nopții; pe înserat.
c) „Descriu prin aer roate“ semnifică:
se plimbă cu bicicleta; se rotesc în aer; desenează un cerc.
d) Dorința fiecărei rândunele este:
să zboare cât mai sus; să adune grăunțe; să le vorbească celorlalte.
e) Rândunelele sunt preocupate de:
plecarea în țările calde; părăsirea puilor; formarea unor perechi.
27
4
Explozia stelară. Formulează întrebări pe baza poeziei folosind cuvintele din steluțe.
________________________________________
________________________________________ Cine?
________________________________________
________________________________________
De ce? Când?
________________________________________
„Congres“
________________________________________
________________________________________
________________________________________ Cum? Unde?
________________________________________
5 Extrage din text etapele pe care le parcurg rândunelele pentru a-și pregăti plecarea și
notează-le în tabel. Gândește-te la una dintre plecările tale și scrie în tabel etapele pe care le
parcurgi pentru pregătirea călătoriei.
Plecarea rândunelelor în țările calde Plecarea ta într-o excursie
____________________________________ ____________________________________
____________________________________ ____________________________________
____________________________________ ____________________________________
____________________________________ ____________________________________
____________________________________ ____________________________________
____________________________________ ____________________________________
____________________________________ ____________________________________
6 Fii poet! Compune câte o strofă alcătuită din două versuri care să aibă la final cuvintele date.
a) ___________________________________________________ mele
___________________________________________________ rândunele
b) ___________________________________________________ tare
___________________________________________________ fiecare

1 Scrie cuvinte cu sens asemănător.
sfat = ________________________________ mirare = _____________________________
avânt = ______________________________ arzătoare = ___________________________
cuvânt = _____________________________ chestiune = ___________________________
plecare = _____________________________ vacarm = ____________________________
28
2 Găseşte cuvinte cu sens opus celor prezente în text.
deasupra ≠ ____________________________ toate ≠ _______________________________
înalți ≠ _______________________________ miazăzi ≠ _____________________________
adevărat ≠ _____________________________ acum ≠ _______________________________
noapte ≠ ______________________________ pleacă ≠ ______________________________
3 Alcătuiește enunțuri folosind sensurile diferite ale cuvintelor drept, sfat, mir.
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
4 Desparte în silabe cuvintele și notează în casete numărul acestora.

• arzătoare  _____________________ • conclav  ______________________
• tencuială  _____________________ • mirare  _______________________
• împrejur  _____________________ • pereche  ______________________
• avânt  ________________________ • miazăzi  ______________________
• vacarm  _______________________ • străinătate  ____________________
5 Extrage din text cuvintele înrudite cu a scrie, apoi completează familia cu încă patru
cuvinte.
_____________________ _____________________ _____________________
_____________________ _____________________ _____________________
6 Ce vesteşte rândunica în poezia de mai jos? ___________________________________

Dar în poezia „Congres“ de Ana Blandiana? ___________________________________
Numeşte alţi vestitori ai primăverii/ai toamnei. ________________________________
____________________________________________________________________________
Sosirea rândunicii
de George Coşbuc
Rândunica a sosit, Tot e viu şi-ntinerit Răsărit-au mândre flori,

Primăvara vine. Căci e cald şi bine. Şi prin zări se văd cocori,
Iată mugurii-nverzesc, Ger, zăpadă, tot s-a dus, Verde-i jos, senin e sus
Grădiniţele-nfloresc, Primăvara vine! Căci e cald şi bine.
29
Clubul
de lecturã Povestea rândunicii
Odată, e mult de atunci, pe când erau multe poveşti, în lume trăia un împărat care avea o
fată numită Rândunica. Rândunica rămase fără mamă încă de mititică, iar tatăl ei era un om
supărăcios şi tăcut. Biata fată creştea singurică, fără dragoste şi fără mângâieri. Avea ochii mari,
albaştri ca cicoarea, părul mai auriu ca spicul grâului copt şi faţa mai albă ca laptele, iar trupul ei
se subţiase într-atâta că-l puteai cuprinde cu mâna.
Când fata se făcu mare, tatăl ei a vrut s-o mărite cu un fecior împărătesc.
Rândunica, însă, nu voia cu niciun chip. Ca să scape de cicălelile tatălui, ea se rugă lui Dumnezeu
s-o schimbe într-o pasăre, ca să zboare de la curtea părintească. Când tocmai se împodobea cu pene
de pasăre, iată că intră pe uşă şi părintele ei; ea – ţâşni pe fereastră afară. Atunci împăratul repede
o apucă de coadă, ca s-o ţie în loc; dar Rândunica se aruncă aşa de tare, că împăratul rămase cu
penele de la mijlocul cozii, în mână. De aceea cică rândunica are coada în două părţi, ca o foarfecă
deschisă. În odaia ei nu i-a rămas decât rochia, care, îndată se prefăcu într-o floare albă de câmp, în
forma unei rochiţe de păpuşi şi lumea zice la floarea aceea „rochiţa-rândunicii“.
Ce a făcut rândunica dacă a zburat de acasă?
Cântecul bătrânesc spune aşa:
Rândunica apoi zbura,
Către mare se lăsa;
Ea cu ciocul s-apuca,
Apa în gură o căra,
Apoi iute că zbura,
La cimitir se oprea,
Şi pe morţi îi adăpa...
De aceea, când se vede rândunica zburând ca o săgeată pe deasupra apelor şi atingând cu
ciocul luciul apei, lumea zice că ia apă ca s-o ducă la morţi în cimitire. Din vremea aceea, rândunica
poartă veşminte negre ca o călugăriţă.
Aşa a fost,
Şi nu mai este;
Şi dacă nu mai este
Înseamnă că-i poveste...
(din vol. „Legende despre flori şi păsări“, Editura Minerva, 1990)
• Ştiai că rândunica se spală în zbor, la nivelul apei?

Mai mult, rândunica se spală şi seara, la o oră fixă. Ea
bea apa tot din zbor; planează deasupra apei şi îşi scu-
Știai că...?
fundă mandibula pentru a lua apă. Rândunica vânează

insecte numai în zbor. Dacă ar fi închisă într-o colivie,
ar muri chiar dacă ar primi insecte, pentru că nu le
poate lua de jos cu ciocul.
30
Textul informativ

Textul A Călătoare!
de Emil Gârleanu
E călătoare! A ieşit din muşuroi furnica şi-a pornit, cum face în fiecare dimineaţă, a pornit să vadă
lumea… Ea ştia că ochii duc şi mintea întoarce; că, văzând multe, ştii destule şi ai de unde da şi la alţii.
Şi ce fericire să călătoreşti dimineaţa, în revărsatul zorilor, când iarba e proaspătă sub rouă, aerul
jilav de răcoare, şi când pe cer se prelinge lumina ca o undă de aur. Ş-apoi dimineaţa priveşti altfel lumea,
altfel o judeci; gândurile nu-ţi sunt spulberate, ci se limpezesc, tihnite, din prisos. De aceea furnica se
scoală cu noaptea în cap şi porneşte la drum.
În dimineaţa aceasta a luat-o spre răsărit. Încântată de frumuseţea soarelui, care se prevestea prin
mănunchiurile lui de raze, totuşi avu puterea să se gândească, drumeaţa, că, privind şi minunându-se
numai, nu câştiga nimic. De aceea, îndată ce dădu, prin mirişte, de cizma unui vânător, îşi şi puse în
gând să cerceteze, să cunoască mai bine făptura omenească în apucăturile ei. Îndrăzneaţă şi destoinică,
se ridică pe călcâiul pe care câteva fire de nisip se prinseseră, apoi, cu iscusinţă, o luă încet pe cusătura
carâmbului, în sus. Călătoarea îşi dete toată silinţa să se urce mai repede pe cizmă, căci vederea ei îi
amintea, cu groază, priveliştea pe care cizma unui alt vânător i-o dăduse într-o zi: trei tovarăşe din
furnicar strivite, dintr-odată, sub talpa grea a omului. „Ciudat, gândi furnica în sine, s-ar zice că numai
pentru ca să facă rău îşi învelesc oamenii picioarele în pielea groasă a încălţămintelor.“ Şi tot gândind
astfel, furnica ajunse la pânza îmbâcsită de praf a pantalonilor vânătorului. Îi sui şi pe aceştia, în zig-
zag, şi, când dădu de cel dintâi buzunar al surtucului, se opri. Să se coboare, să nu se coboare-n el? Din
cele ce învăţase dintr-atâtea călătorii, şi de la alţii, ştia că pe oameni, mai ales, cu greu îi poţi cunoaşte
pe dinafară. Iar în buzunarul unui om, îi povestise o bunică a ei că picase odată peste un pumn de ouă
furate dintr-un furnicar; bunica dăduse de veste numaidecât, întreg neamul furnicesc venise şi, în
vreme ce drumeţul dormea în iarbă, cât ai clipi, cărăbăniră toate ouăle, ca pe-o pradă de război. Aşa,
furnica îşi luă inima în dinţi şi, uşoară, se coborî în buzunar. Scotoci încolo şi-ncoace; într-un colţ dădu
peste câţiva bani de aramă. Îi pipăi, îi mirosi – întrebuinţare nu le putu găsi! „Ce-or fi făcând oamenii
cu lucruri care, după cât se vede, nu le aduc niciun folos?“ judecă ea. Porni mai departe. Mai în sus,
alt buzunar. Hai şi-acolo! De-abia se coborî însă, şi, repede, căută să fugă înapoi. Buzunarul, îmbâcsit
cu foi de tutun, o ameţise. „Iată ce fel de buruieni ştiu culege oamenii!“ îşi zise, dezgustată, furnica.
N-avea noroc! O luă mai sus; se urcă până după gâtul vânătorului. Acesta ridică tocmai atunci mâna.
Ispititoare, veni, sprintenă, pe mânecă, până lângă pumnul încleştat pe gâtul unei puşti. Şi cum căta
ce anume vrea să facă omul cu lucrul cela ce-l ţinea în mâini, cât ai clipi din ochi, prinse drept înainte
zborul unei prepeliţe. În vremea aceasta, o bubuitură groaznică răsună şi-un nor de fum învălui fur-
nica în ceaţă, în mirosul lui piperat şi acru. Vânătorul alergă şi, mai dincolo, ridică prepeliţa moartă
şi-o puse în tolbă. Furnica, îngrozită, o luă la fugă pe mânecă în sus, apoi, de cealaltă parte pe care se
urcase, se coborî pe haină. Ca să ajungă jos, trebuia să treacă peste tolbă. Păşi iute peste geanta de la
şoldul vânătorului şi, la marginea ei, îi veni sufletul la loc. Tocmai atunci ochii furnicii zăriră o bucăţică
31
de pâine ce rămăsese prinsă în reţea. Oricât era de grăbită, lucrul găsit ştia că nu se lasă-n drum; mai
ales merindele. „Bine că m-am ales măcar cu ceva“, îşi spuse în gând şi se grăbi să culeagă fărâmătura.
Dar cum o apucă, îndată o şi lăsă la loc: fărâmătura era udă de sângele păsării. „Brrr! Vasăzică, ăsta
e omul!“ gândi furnica; şi repede-repede-repede o luă pe cizmă în jos. Se coborî pe un fir de iarbă şi îşi
scăldă, cu mulţumire, trupul într-o picătură de rouă.
Textul B Furnica
Furnicile trăiesc pe Pământ de peste 100 de milioane de ani, fiind considerate o specie care a
evoluat și s-a adaptat cel mai bine la condițiile apărute de-a lungul timpului în evoluția Terrei.
Sunt descoperite peste 20.000 de specii, dintre care cele mai cunoscute sunt cele negre și roșii,
precum și furnicile albe sau termitele. Sunt rude cu albinele și viespile, dovada fiind organul în formă
de ac cu venin, din vârful abdomenului.
Ființe sociabile, furnicile trăiesc în grupuri mari, numite colonii, conduse de regină, în care or-
ganizarea muncii este foarte bine pusă la punct. Furnica poate să împingă o greutate de 30 de ori mai
mare decât a ei și să ridice o greutate mai mare de 50 de ori decât propria greutate.
Ca al oricărei insecte, corpul furnicii este format din trei părți: cap, torace și abdomen. Cele șase
picioare, care pornesc din torace, sunt acoperite cu perișori fini, cu care furnica își curăță cele două
antene din vârful capului.
Antenele sunt organe foarte importante pentru pipăit, mirosit sau auzit și înlocuiesc funcțiile
ochilor, mulți și adunați la un loc, care sunt puțin dezvoltați. De asemenea, antenele le folosesc furnicilor
pentru a comunica prin atingere cu celelalte surate din colonie.
În afară de ochi și antene, capul se termină cu un fel de fălci, ca niște clești, arme cu care furnica
se apără de dușmani. Tot un fel de clești, mai dezvoltați și mai ascuțiți, au la fiecare picior furnicile-
soldați, cele care păzesc mușuroiul.
Durata de viață a unei colonii depinde în mod direct de viața reginei. Când aceasta moare,
mușuroiul nu va rezista mai mult de câteva luni, deoarece foarte rar regina este înlocuită de o altă
furnică. Astfel, fără regină, furnicile părăsesc mușuroiul, urmând să aibă aceeași soartă ca și conducă-
toarea lor. Furnica poate să supraviețuiască 24 de ore sub apă.
În general, furnicile sunt insectivore, dar se hrănesc și cu plante, iar unele specii își cultivă sin-
gure hrana. Furnicile mai mici mărunțesc frunzele, altele și mai mici le mestecă și le frământă, făcând
cocoloașe, pe care le împrăștie prin camere.
Rolul fiecărui locuitor din furnicar (mușuroi) este foarte bine stabilit și respectat în cadrul grupului.
Astfel, colonia este condusă de o singură furnică, regina mușuroiului, a cărei unică sarcină este aceea
de a face ouă, fiind mereu îngrijită și apărată de toate celelalte furnici. Tot ea este cea care, la început,
a format colonia. Regina trăiește în jur de 10-20 de ani, iar furnicile muncitoare, în jur de 1-5 ani.
Majoritatea celorlalte furnici din mușuroi sunt muncitoare, hrana adunată de acestea fiind
împărțită „frățește“ între toți membrii coloniei. Grija păstrării ouălor intră tot în atribuțiile furnicilor
muncitoare, care le șterg frecându-le cu corpul, pentru a nu se depune pământ pe ele.
Ouăle se transformă apoi în larve (stadiu în care oul este îmbrăcat într-un fel de înveliș oval,
numit cocon), din care vor ieși viitoarele furnici.
https://www.toateanimalele.ro/insecte/furnica/
32
a) Textul A este: literar în proză; literar în versuri; de informare.
b) Textul B este: literar în proză; literar în versuri; de informare.
c) În textul A se vorbește despre: rândunică; furnică; șopârlă.
d) În textul B se vorbește despre: rândunică; furnică; șopârlă.
2 DIAGRAMA VENN. Completează diagrama cu asemănările și deosebirile care există
între furnică şi albină.
DEOSEBIRI ASEMĂNĂRI DEOSEBIRI
.......................................... ..........................................
........................................... ................................ ...........................................
............................................. ........................................... .............................................
.............................................. ................................................... ..............................................
.............................................. ...................................................... ..............................................
.............................................. ..................................................... ..............................................
............................................. ................................................. .............................................
............................................. ......................................... .............................................
........................................... ............................ ...........................................
......................................... .........................................
3 Bifează variantele corecte. În textul B sunt prezentate informații despre furnici, care se
referă la:
locul de trai; modul de viață; alcătuire; dușmanii furnicilor;
modul de hrană; tipuri de furnici; înmulțire; dispariția furnicilor.
4 Completează spațiile libere cu elemente din textul informativ.
Furnicile trăiesc pe pământ ________________________________________________ .
Există o varietate de specii de furnici, cele mai cunoscute fiind _______________________
___________________________________________________________________________ .
Grupurile mari în care trăiesc furnicile se numesc _______________________, iar acestea
sunt conduse de _______________________ . Ea trăiește în jur de _______________________,
în comparație cu furnicile muncitoare, care trăiesc _______________________ .
Au corpul format din _________________ , _________________ , _________________
și șase _______________________ .
Din punct de vedere al hranei, sunt _____________________________, dar mănâncă și
_______________________ .
Sarcina de a face ouă îi revine _______________________, însă cea de a le îngriji revine
_____________________________ .
33
1 Realizează corespondența dintre:
a) cuvintele cu înțeles asemănător; b) cuvintele cu înțeles opus.
a evolua să trăiască important ● ● adună
descoperite fărâmițează să împingă ● ● regres
organizarea fel de-a lungul ● ● începe
sociabil abandonează apărute ● ● neîngrijită
specie planificarea descoperit ● ● neimportant
a comunica protejează se termină ● ● de-a latul
păzesc a vorbi împrăștie ● ● acoperit
părăsesc prietenos îngrijită ● ● a desființat
să supraviețuiască a se dezvolta a format ● ● dispărute
mărunțesc găsite evoluție ● ● să tragă
2 Încercuiește substantivele din șirul de cuvinte: floare, minune, îngălbenit, aleargă, liniște,
Grecia, verde, trei, Argeș, voi, aer, țară, bursuc, Emilia, înțelegem, prăvălie, ploaie, bunătate, dorință.
3 Scrie câte cinci substantive care să denumească:

fenomene ale
ființe lucruri sentimente acțiuni
naturii
4 Recunoaşte substantivele şi barează intrusul din fiecare serie.

a) pădure, pădurar, împădurit, pădurice d) copil, copilărie, copilăros, copilandru
b) lumină, luminiș, luminiță, luminat e) pietriș, a pietrui, pietricică, piatră
c) a învăța, învățăcel, învățătură, învățătoare f ) om, omuleț, omenie, omenos
5 Formează substantive pornind de la cuvintele date, după model.

 frumos frumusețe  muncit ____________________
 a scrie ______________________  grijuliu ____________________
 verde ______________________  rău _______________________
 prietenos ___________________  a se minuna _________________
34
6 Subliniază substantivele proprii din enunțurile următoare.
Joia viitoare, Ioana pleacă la Brașov.
Barajul Vidraru este construit pe râul Argeș.
Carpații formează lanțul muntos al României.
China face parte din continentul Asia.
George și-a cumpărat un cățel pe care l-a numit Aki.
Sadoveanu a scris „Dumbrava minunată“.
7 Scrie în tabel câte patru substantive proprii.
Nume de ţări
Nume de județe
Nume de localităţi
Nume de ape
Nume de munţi
Nume de persoane
Nume de animale
Nume de cărţi
Nume de scriitori
8 Alcătuiește un text de 6-8 enunțuri, în care să povestești o întâmplare. Subliniază cu roșu

substantivele comune, iar cu albastru pe cele proprii.
9 Găsește în text substantivele la numărul singular și pe cele la numărul plural, apoi scrie-le
în tabel.
„Bătrânii cred că apa lui este fermecată. Pe ţărmul său a plâns o zână. A plâns zile şi nopţi. Şi
lacrimile sale amare au curs în lac. Şi apa s-a prefăcut precum erau lacrimile. Dar iată că se întoarce
voinicul. El fusese într-o luptă cu nişte zmei.“
(Alexandru Mitru – „Ursul şi comoara“)
NUMĂRUL SINGULAR NUMĂRUL PLURAL

____________________________________ ____________________________________
____________________________________ ____________________________________
____________________________________ ____________________________________
____________________________________ ____________________________________
____________________________________ ____________________________________
____________________________________ ____________________________________
____________________________________ ____________________________________
35
10 Scrie:
a) forma de plural a substantivelor: aripă, cale, corp, fiică, ied, anotimp, căldură, zi, tablă;
b) forma de singular a substantivelor: maci, străzi, chei, dulapuri, fii, copii, lopățele, ierni.
11 a) Poți găsi forma de plural a următoarelor substantive?
miere, usturoi, lapte, grâu, aur, cinste, fotbal, Timișoara, Dunăre
b) Dar forma de singular a următoarelor substantive?
București, Carpați, icre, tăieței, zori, aplauze, ochelari, câlți, blugi, pantaloni.
Ce observi?
! Reţine!
◘ Există substantive care au mai multe forme de plural, cu sensuri diferite.
vis: vise (de noapte)/visuri (idealuri)
corn: coarne (ale unui animal)/cornuri (produs de patiserie)/corni (arbust)
◘ Există substantive care au formă numai pentru numărul singular, dar şi substantive care
au formă numai pentru numărul plural.
12
Găsește și tu un alt exemplu ca cele de mai sus. Scrie pe caiet explicația fiecărui sens.
13
Extrage din textul „Călătoare!“, de Emil Gârleanu, câte patru substantive pentru fiecare
gen studiat.
feminin _________________________________________________________________
masculin ________________________________________________________________
neutru __________________________________________________________________
14
Formează substantivul de genul feminin, după model.
• prieten prietenă • elev _______________________
• curcan _____________________ • lup ________________________
• țăran ______________________ • român _____________________
• gâscan _____________________ • porc _______________________
15

Invitatie
› la amintiri
Creează un text de 6-8 enunțuri în care să povestești o întâmplare petrecută într-o zi de
vacanță. Ai grijă să introduci în textul tău următoarele substantive:
• un substantiv propriu, genul masculin;
• un substantiv comun, genul feminin, numărul singular;
• un substantiv comun, genul neutru, numărul plural.
Subliniază aceste substantive.
36
Recapitulare
I. 1 Bifează enunțurile cu Adevărat sau Fals.

 Un cuvânt poate avea mai multe sensuri.
 Cuvântul „pană“ are un singur sens.
 Dicționarul este instrumentul cu ajutorul căruia poți afla sensul unui cuvânt.
 În textul informativ pot apărea numere.
 Textul literar oferă informații exacte despre mediul înconjurător.
2 Completează enunțurile.
Pentru a comunica, oamenii folosesc ______________________ . Deoarece fac parte din
vorbirea noastră, cuvintele se numesc ____________________________ .
Substantivul este partea de vorbire care denumește ______________________________
_____________________________________ . Acesta este de două feluri: _______________ și
_________________ . Când denumește o singură ființă, un singur obiect sau un singur fenomen al
naturii, se află la _____________ , iar când denumește mai multe, se află la ________________.
Substantivul are trei ______________: ______________, _______________ și ___________ .
II. Citește textul următor.
Cele patru piersici

(poveste populară)
Un ţăran avea patru fii. Odată, el se gândi în spatele casei, am udat locul şi nădăjduiesc să
să-i încerce pe fiii săi. Aşa că, într-o dimineaţă, crească acolo un piersic frumos şi roditor.
i-a chemat la el şi i-a dat fiecăruia câte o piersică – Bine ai făcut, băiatul tatii, sunt sigur că
frumoasă. Omul a plecat apoi la câmp, lăsându-i tu o să ajungi un bun gospodar. Dar tu, îi zise
să-şi vadă de treburi şi să-şi împartă ziua cum celui de-al doilea, ce-ai făcut cu piersica ta?
cred ei de cuviinţă. – Eu am mâncat-o. A fost atât de bună,
Seara însă, când s-a întors, i-a chemat pe coaptă şi fragedă…
toţi patru şi l-a întrebat pe cel mai mare: – Şi apoi?
– Spune-mi, ce-ai făcut cu piersica ta? – Am aruncat sâmburele şi m-am dus la
– Ce să fac, tătucă, am mâncat-o şi-ţi mul- mama să-i mai cer câteva, că tare bune erau.
ţumesc. A fost tare bună. Apoi m-am gândit că – Fiule, zise atunci omul cu întristare în
ar fi tare bine să avem şi noi un astfel de pom cu glas, ai grijă să nu ajungi un om lacom, că „lăco-
piersici, aşa că am luat sâmburele, l-am plantat mia strică omenia“. Dar ţie ţi-a plăcut piersica,
37
a fost bună? l-a întrebat ţăranul şi pe cel de-al – Cum, şi tu ai vândut-o?
treilea fiu al său. – Nu, tată. Eu m-am dus în vizită la prie-
– Nu ştiu. tenul meu de peste drum, care e bolnav, şi i-am
– Cum nu ştii, da’ ce-ai făcut cu ea? dus-o lui. S-a bucurat mult pentru ea şi mi-a
– Am vândut-o. M-am dus cu ea în târg şi mulţumit din suflet.
am dat-o cu zece bani. Uite-i! Cu lacrimi în ochi,
– Fiule, tu sigur o să ajungi mare negustor, tatăl şi-a luat copilaşul pe
dar ai grijă că nu toate sunt de vânzare în viaţă; genunchi şi i-a spus:
mai ales nu ceea ce ai primit de la părinţi. – Nu ştiu ce te vei
În sfârşit, ţăranul l-a întrebat şi pe mezin, face tu în viaţă, dar ştiu
cel mai mic dintre toţi. că, indiferent ce drum vei
– Dar ţie ţi-a plăcut piersica? urma, vei fi un om bun şi
– Nici eu nu ştiu, tătucă. asta e tot ce contează.
1 Noi suntem personajele! Citiți textul pe roluri. Atenție la intonație!
a) Cum s-a gândit țăranul să își încerce feciorii? b) Ce a dovedit fiul cel mic prin fapta lui?
3 Indică învățătura povestirii.

Să credem că totul este de vânzare.
Să prețuim ceea ce este valoros în viață.
Banii nu sunt cei mai importanți în viață.
Să apreciem și calitățile sufletești ale oamenilor.
4 Subliniază însuşirile care i se potrivesc:

a) tatălui: înţelept, indiferent, răbdător, nervos, calm, bun la inimă, înţelegător, nepăsător,
egoist, grijuliu, iubitor, zgârcit, sensibil;
b) mezinului: bun la inimă, egoist, nepăsător, grijuliu, iubitor, zgârcit, sensibil, răutăcios,
prietenos, darnic, amabil, generos.
5 Găsește câte o însușire pentru ceilalți trei fii ai țăranului.

• primul fiu _____________ • al doilea fiu ____________ • al treilea fiu ____________
6 Spune-ți părerea! Dacă ai fi fost în locul unuia dintre fii, ce ai fi făcut cu piersica?
7 Ordonează cuvintele pentru a obține proverbe, apoi transcrie-le. Câte cuvinte are fiecare?
cumpără, bani, se, Prietenii, nu, cu __________________________________________________
se, nevoie, Prietenul, la, cunoaște ___________________________________________________
cunoaște, Omul, după, se, bun, fapte ________________________________________________
38
1 Desparte în silabe cuvintele, apoi identifică în fiecare situaţie numărul de vocale și de
consoane. V C V C
piersică 2 _____________________ cuviință 2 _____________________
coaptă 2 ______________________ negustor 2 _____________________
sâmbure 2 _____________________ omenie 2 ______________________
2 Scrie cuvinte cu sens asemănător. 3 Adaugă cuvinte cu sens opus.

I negustor = ____________________ ` întristat ≠ ____________________
I fecior = _______________________ ` a vinde ≠ ____________________
I a dărui = ______________________ ` a da ≠ _______________________
I a azvârli = _____________________ ` coaptă ≠ _____________________
4 Observă sensurile cuvântului tare, apoi bifează cuvintele cu sens asemănător.

• pâine tare răsunătoare dârz uscată solidă aspru
• om tare răsunătoare dârz uscată solidă aspru
• voce tare răsunătoare dârz uscată solidă aspru
• vânt tare răsunătoare dârz uscată solidă aspru
• coajă tare răsunătoare dârz uscată solidă aspru
• aer tare răsunătoare dârz uscată solidă aspru
5 Alcătuiește propoziții cu sensurile diferite ale cuvintelor mai, noi.

____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
6 Realizează corespondența dintre expresiile subliniate și sensul potrivit fiecăreia.
 Prietenul i-a mulțumit din suflet. ● ● n-o iubea

 Împăratul era un om fără suflet. ● ● cu convingere
 A venit la mine într-un suflet. ● ● nerăbdător
 Călătorul s-a așezat pe bancă să-și tragă sufletul. ● ● nemilos
 Așteaptă cu sufletul la gură rezultatul examenului. ● ● repede
 Mama vitregă n-o avea la suflet pe Cenușăreasa. ● ● să se odihnească
39
III. O LUME DE POVESTE
Buburuza fără buline
de Claudia Groza
 Buburuza (gărgărița) este un gândac mic care

are aripi bombate, de culoare roșie și cu puncte negre.
• Buburuzele fac parte din aceeași familie cu albinele.

• Ele protejează plantele, hrănindu-se cu omizi și viermi.
Știai că...?
• Femela buburuză depune până la 100 de ouă de-a lungul vieții.

• Buburuzele au, de regulă, culoarea roșie, însă acestea pot fi și negre sau galbene.
• Numărul bulinelor nu înseamnă vârsta lor, dar intensitatea culorilor semnifică nivelul
de substanță toxică pe care o pot degaja.
1 Încercuiește varianta potrivită.

a) Textul prezentat este:
literar narativ; literar descriptiv; nonliterar.
b) Insectele râdeau de buburuză, deoarece:
ploaia îi spălase punctele negre;
nu putea să zboare;
se juca mereu cu picăturile de ploaie.
c) Albina se oferă să îi dea:
o antenă; o aripă; o dungă neagră de pe abdomenul ei.
d) Băiatul avea:
un pachet cu buline negre; instrumente pentru pictat; un tablou cu buburuze.
e) După ce s-a privit în oglindă, buburuza a început:
să danseze împreună cu albina; să râdă; să plângă de fericire.
f ) După ce a ajutat-o pe buburuză, băiatul:
a început dansul, alături de cele două prietene;
a plecat acasă să se odihnească;
a pictat natura din jur.
40
2 Pălăriile gânditoare. Colorează pălăria în culoarea indicată, apoi rezolvă cerința.
Pălăria albă informează. Scrie pe scurt cum este prezentată vremea în text.
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
Pălăria albastră clarifică. De ce crezi că albina s-a oferit să o ajute pe buburuză?
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
Pălăria roșie spune ce simte. Ce te-a impresionat la băiat?
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
Pălăria verde generează idei noi. Cum ar fi putut să-și continue viața buburuza fără buline?
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
Pălăria galbenă prezintă beneficiile. Ce a înțeles buburuza din atitudinea albinei și a băiatului?
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
Pălăria neagră identifică greșelile. Cum s-au comportat celelalte insecte cu buburuza?
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
3 Invitaþie la amintiri
Amintește-ți de o întâmplare asemănătoare celei trăite de buburuză. Prezint-o pe scurt.
Cum ai depășit, tu sau prietenul tău, situația ivită?
41
4 Imaginează-ți o întâmplare petrecută în compania unui animal și povestește-o în 8-10 enun
țuri. Folosește în textul tău și următoarele expresii: raze neastâmpărate, mândrul curcubeu,
văzduh însorit, ochi iscoditori, râsete zglobii.

neastâmpărate = _______________________ rostul = ______________________________
spatele = _____________________________ iscoditori = ___________________________
tristă = ______________________________ chipul = _____________________________
salvarea = _____________________________ nemișcată = ___________________________
nedumerită = _________________________ veșnic = ______________________________
2 Găseşte cuvinte cu sens opus.

recunoscătoare ≠ ________________________ se liniștește ≠ ___________________________
a se ascunde ≠ __________________________ grăi ≠ ________________________________
se întristă ≠ ____________________________ plăcut ≠ ______________________________
a uni ≠ _______________________________ dispăruseră ≠ __________________________
nemărginit ≠ ___________________________ însorit ≠ ______________________________
3 Alcătuiește enunțuri cu sensurile diferite ale cuvintelor: roșie, mine, bloc.

____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
4 Completează cu forma potrivită.

a) într-o/într-un, dintr-o/dintr-un, printr-o/printr-un
____________ zi, buburuza a pornit la drum cu albina. ____________ coșuleț aveau câteva
mere. ____________ nor au început să cadă câteva picături de ploaie. S-au adăpostit ___________
scorbură de copac. Deodată, ____________ poiană au auzit un țipăt. ____________ minune a ieșit
soarele. ____________ târziu s-au îndreptat către poiană. Trecând ____________ desiş adânc, s-au
rătăcit.
42
b) sa/s-a, sau/s-au
Rareș _____ întâlnit cu prietenii săi. Împreună _____ dus la clubul
de lectură. Acolo _____ întâlnit cu colega _____ care citea o poveste
interesantă. Au rugat-o să le povestească ______ să le dea și lor cartea. Fata
_____ oferit să le citească povestea. Ei ______ bucurat tare mult când au auzit propunerea _____ .
5 Desparte în silabe cuvintele date.

fiică  _____________________________ alee  _____________________________
maxim  ___________________________ explicație  _________________________
înot  _____________________________ caraghios  _________________________
genunchi  _________________________ nemărginit  ________________________
6 Extrage substantivele din penultimul alineat al textului „Buburuza fără buline“, de

Claudia Groza („Albina și buburuza… mirositor“). Precizează numărul acestora.
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
7 Scrie următoarele substantive la:

a) numărul plural; b) numărul singular.
margine 2 ____________________________ aripi 2 _______________________________
curcubeu 2 ___________________________ ființe 2 _______________________________
libelulă 2 _____________________________ minute 2 _____________________________
dungă 2 _____________________________ râsete 2 ______________________________
bloc 2 _______________________________ raze 2 _______________________________
chip 2 _______________________________ buline 2 ______________________________
ciudățenie 2 ___________________________ pete 2 _______________________________
albină 2 _____________________________ vopsele 2 _____________________________
văzduh 2 _____________________________ petale 2 ______________________________
minune 2 ____________________________ părţi 2 ______________________________
8 Atelier creativ. Pregătește un articol despre un animal preferat. În elaborarea

acestuia ține cont de planul de mai jos. Prezintă articolul în faţa clasei.
F Plan de idei
1. Denumirea animalului 5. Modul de hrănire
2. Alte denumiri sub care mai este cunoscut 6. Modul de înmulțire
3. Mediul de viață 7. Durata de viață
4. Aspectul exterior al animalului 8. Curiozități
43
Clubul
de lecturã Gândăcelul
de Emil Gârleanu
Cum venise pe lume nici el nu-și dădea meargă, până în

seama. S-a trezit ca dintr-un somn și parcă vârf; și de acolo,
era de când pământul. Nu simțise nici durere, la bulgărele de
nici bucurie. Și mult îl muncise gândul: cum aur, din care cre-
răsărise și-al cui era? Mic cât un fir de linte, dea că se desfă-
mișca piciorușele fragede și ocolea, de pe mar- cuse: o săritură
gini, frunzișoara care-l adăpostise. Într-o zi – sau o vedea el
încercă o pornire lăuntrică: ieși de sub umbra ce-o face.
răcoroasă și dădu buzna afară, în ploaia de Atunci se
lumină. Atunci rămase pe loc, orbit de atâta mișcă din nou,
strălucire. Încetul cu încetul îi veni inima la și, după ce trecu peste un grăunte de piatră cât
loc și îndrăzni: deschise ochișorii mai mult, un munte și scoborî dincolo, se trezi la rădăci-
mai tare, mai mari, îi deschise în sfârșit bine- na crinului. Se odihni o clipă, apoi la drum, bă-
bine și privi în sus. Se făcuse mai mititel decât iete! Mai întâi se rostogoli de pe tulpina lucie
fusese. Cu câtă strălucire, ce adânc și albastru de câteva ori în țărână. Văzând asta, se ridică
se dezvelea cerul! Și ce minune! Cu ochișorii pe piciorușele dinapoi, și, fără să știe pentru
lui mărunți, cât niște fire de colb, îl cuprindea ce, cu cele dinainte își făcu, moșnegește, cru-
întreg. Și ce întunecime, câtă umezeală sub ce. Pe urmă încercă din nou și văzu că poate.
frunzișoara lui. Ce căutase dânsul acolo? Iar Luciu i se păruse lujerul crinului și, când colo,
din mijlocul tăriei albastre, un bulgăre de aur avea atâtea adâncituri, atâtea ridicături: văi,
aprins arunca văpăi. dealuri. Dar ce mireasmă se revărsa de sus!...
Tresări. Era el altul? Piciorușele nu mai Și-a mers voinicul, a mers. Mult să fi
erau ale lui de scânteiau așa? Și mai era îmbră- mers. Se uită în jos și-l prinse amețeala. Privi
cat în aur! Căci și trupușorul lui, pe care și-l ve- în sus și se cutremură. Ce – nu făcuse niciun
dea pentru întâia oară, scânteia. Nu cumva era sfert din sfertul drumului! Puterile îi cam slă-
o fărâmiță căzută, de acolo, de sus, o fărâmiță biseră, dar nu se lăsă. Încă vreo câțiva pași, și
de lumină închegată, rătăcită pe pământ? ici, deasupra, parcă se întruchipa o frunzișoară
Și, ca o adeverire, pe țărâna neagră trupul lătăreață, ca o prispă. Acolo o să se odihneas-
arunca o lumină dulce. Ce se mai întreba! Fără că. Și iar purcese la drum; și umblă, și umblă,
îndoială de acolo căzuse, acolo trebuia să se băiete, și de-abia ajunse. Iar când a poposit, ud
întoarcă. Dar ce depărtare! Și cum să ajungă? de sudoare, că părea o picătură de rouă, bul-
Privi în sus; și atunci, deasupra căpșorului, zări gărele de aur scăpătase de amiază. Și voinicul
lujerul unui crin ce se ridica așa de înalt, că par- privi iar în sus. Privea în sus și nu-și credea
că floarea din vârf își deschidea paharul chiar ochilor: zile, săptămâni, luni, avea de umblat.
dedesubtul bulgărelui de aur să-i culeagă razele. Și cât era de hotărât și de vânjos, drumețul
În mintea lui își înjgheba planul. Să se nu-și putu opri un oftat:
suie pe lujer în sus, să meargă, să meargă și să – Uf! Că mult mai am de suit, Doamne!
44
Prințul fermecat
după Frații Grimm
1 Completează harta textului.
Titlu Autor Personaje

............................................... ............................................... ...............................................
Cuvinte noi
............................................ Expresii deosebite
............................................ ...............................................................................................
............................................ ...............................................................................................
............................................
Problema care a declanșat acțiunea Soluția (cum s-a rezolvat problema)

............................................................... ...............................................................
............................................................... ...............................................................
............................................................... ...............................................................
M-a impresionat ....................................................................................................................

pentru că ...............................................................................................................................
...............................................................................................................................................
2 Bifează răspunsurile corecte.

b) Împăratul avea:
o singură fată; mai multe fete; mai mulți băieți.
c) Fântâna se afla:
în curtea palatului; în desișul pădurii; la umbra unui stejar bătrân.
45
d) Broscoiul i-a cerut fetei:
să meargă la palatul lui;
să mănânce și să doarmă cu el;
să se joace împreună cu mingea.
e) Când și-a recăpătat mingea, fata de împărat:
a fugit de lângă broscoi; l-a îmbrățișat cu drag; l-a luat de bărbat.
f ) Broscoiul a ajuns la palat când împăratul:
dormea în patul său; era plecat la vânătoare; era la masă.
g) Prințesa se temea de broscoi, deoarece acesta:
avea ochii mari; avea pielea umedă și rece; era fioros.
h) După ce se căsătoresc, fata de împărat și prințul:
rămân la tatăl fetei;
pleacă spre împărăția prințului;
pleacă într-o călătorie spre o țară îndepărtată.
3 Spune-ți părerea! Imaginează-ți ce s-ar fi întâmplat dacă broscoiul nu i-ar fi dat mingea fetei
de împărat.
4 Povestește fragmentul în care broscoiul ajunge la palatul împăratului.
5 Care este morala poveștii? Încercuiește variantele corecte.

Omul bun se cunoaște după fapte. Nu contează frumusețea, ci caracterul.
Nu tot ce strălucește este aur. Ființele nu sunt întotdeauna ceea ce par a fi.
6 Citeşte cu atenţie textul.
„După multe zile şi nopţi veni şi iarna. Întâi unul, apoi mai
mulţi, apoi sute şi mii căzură fulgii moi de zăpadă pe pământul
negru. Ca o plapumă de zăpadă se aşternea neaua peste tot.
Greieraşul cenuşiu se mişcă încetinel în ascunzişul lui, se în-
toarse de pe o parte pe alta şi deschise ochii un pic.
– Ce bine e! Ce căldură! mormăi el. Nu zic, ce bine era
dacă-mi adunam de cu vară câte ceva de mâncare! N-aş mai fi atât
de sărăcuţ! Noroc că m-am învăţat să rabd…
Deodată îşi aduse aminte că nu era singur prin părţile acelea. Şi numaidecât se auzi, ca din
depărtare, glăsciorul firav al seminţei:
– Mă rog, mama matale nu ţi-a dat desagă cu bunătăţi de tot felul? Uite, eu una n-am
nicio grijă. Stau liniştită la întuneric şi aştept. Am de toate. Mama mi-a umplut sacul cu tot
ce-a avut mai bun în cămară şi acum, aşa mică cum sunt, nu duc lipsă de nimic.
– Vorbăreţe mai sunt şi seminţele astea! zise greieraşul cam cu necaz şi închise iarăşi ochii.“
(Magdalena Popa, „Ce mi-a povestit un greier mic“)
46
A. Împarte textul citit în fragmente logice, după planul de idei:
a) Iarna își face apariția.
b) Greieraşul rabdă de foame în ascunzişul său.
c) Sămânţa nu duce lipsă de nimic.
d) De necaz, greieraşul adoarme.
B. Povestește oral fiecare fragment.
7 Numerotează fragmentele în ordinea desfăşurării acţiunilor.
A strâns el o traistă cu ouă de aur şi s-a dus să le vândă unor

giuvaiergii, care i-au umplut un coş cu monede.
Povestea spune că trăia odată pe malul mării un moş săr-
man. El vindea coliere din scoici. Cu banii căpătaţi pe şapte şiraguri,
şi-a cumpărat o găină din târg. Nu era o găină obişnuită, ci una care
făcea ouă de aur, câte unul în fiecare zi.
Jupânul cel lacom tăie găina vrăjită, îi scoase măruntaiele,
dar înăuntru nu găsi aurul. Îi veni să-şi smulgă părul din cap de ciudă.
A început să se îmbogăţească, dar lăcomia nu-i dădea pace. Astfel s-a hotărât să taie găi-
na, ca să-i ia tot aurul odată.
Cum trăise înainte moşul pe malul mării, nevoiaş, aşa a rămas să-şi ducă mai departe
viaţa în sărăcie.
(Adaptare după „Ouăle de aur“ – basm popular bulgar)

se prefăcu = ___________________________ sortit = _______________________________
minunându-se = ________________________ puterile = _____________________________
palat = _______________________________ petrecute = ____________________________
lângă = _______________________________ a sfătui = _____________________________
să se bălăcească = ________________________ umedă = ______________________________

se oprea ≠ _____________________________ întunecoasă ≠ __________________________
plângea ≠ _____________________________ căzu ≠ _______________________________
se apropia ≠ ___________________________ chipeș ≠ ______________________________
să se odihnească ≠ _______________________ a ridica ≠ _____________________________
umedă ≠ ______________________________ frumusețe ≠ ___________________________
47
3 Alcătuiește enunțuri cu sensurile diferite ale cuvintelor: se prefăcu, fiu, cât.
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
4 Observă înțelesul expresiilor, apoi alcătuiește propoziții cu acestea.
• a lega prietenie = a se împrieteni • a se sinchisi (de cineva sau ceva) = a-i păsa
• cât ai bate din palme = repede, imediat • a-și da încuviințarea = a accepta, a aproba
• a scoate la iveală = a expune, a arăta • a da de gol = a divulga, a deconspira
5 Scrie câte patru cuvinte înrudite cu cele date.

• împărat 2 _______________________________________________________________
• vrăjitoare 2 ______________________________________________________________
6 Adaugă ortogramele ia/i-a, după caz.

– ______ uite ce vreme schimbătoare! ______ spus Mirela colegei sale de bancă.
– E ziua mamelor! Fiecare să ______ pentru mama ei câte un cadou,
propune Cecilia. Angela ______ o carte cu poezii, Daniela ______ un al-
bum de artă. Răzvan e mic. El ______ dat mamei sale o felicitare şi un
buchet de flori.
7 Completează propoziţiile.
 Eleva ia __________________________________________________________ .
 Ieri, Ana i-a _______________________________________________________ .
 Verișoara mea i-a ___________________________________________________ .
 Pescarul ia ________________________________________________________ .
8 Alcătuiește un enunț în care să folosești ambele forme: ia și i-a.
_____________________________________________________________________________
! ◘ Cererea familiară este de obicei formulată cu „tu“, nu cu „dumneavoastră“.

Familiar înseamnă să vorbești simplu și relaxat, fără formule de politețe, cu persoane
apropiate, pe care le cunoști bine.
Reţine!
◘ Cererea politicoasă presupune utilizarea unor formule de politețe precum:

„Vă rog ...“, „Îmi permiteți ...“, „Mă scuzați ...“, „Fiți amabil ...“, „Ați putea să ...“.
48
9 Vorba dulce mult aduce! Realizează două dialoguri în care să foloseşti formule de solici-
tare politicoase şi familiare.
Model:
Joc de rol
O permisiune... negociată
Sergiu este acasă cu fratele său mai mic, Tudorel.

Tudorel (pe un ton de comandă): Dă-mi cutia ta cu carioci!
Sergiu: Pune-ți pofta în cui!
Tudorel: Ce înseamnă asta cu „pofta în cui“?
Sergiu: Adică, renunță, că nu îți dau cariocile mele! Clar?
Tudorel: Te rooog, numai puțin, că ale mele nu mai colorează.
Sergiu: După ce ai „mâzgălit“ toată cartea cu animale, cred și eu.
Tudorel: Nu e adevărat. Am colorat animalele, dar am vrut să termin repede.
Sergiu: De ce? (întrebă fratele mai mare nedumerit)
Tudorel: Eu vreau o carte cu avioane..., pentru că mă fac pilot.
Sergiu: Aha! Și ce i-ai spus mamei?
Tudorel (imitând tonul rugător): Te rog frumos, poți să-mi cumperi acum o carte cu avi-
oane? Și mi-a cumpărat! (spuse el cu satisfacție)
Sergiu: Bine, ți le dau, de probă, pentru o pagină. Dacă ai grijă de ele și colorezi frumos, le
mai vezi și altă dată.
Tudorel: Mulțumesc, fratele meu alb! (spuse serios puștiul)
Sergiu (pe un ton jumătate supărat, jumătate comic): Ce-ai spus?
Tudorel: Îmi plac și poveștile cu indieni, nu numai avioanele.
Și Tudorel o zbughi vesel din cameră.
10 Citește fragmentul din povestea „Hänsel și Gretel“, de Frații Grimm, apoi pune-l în scenă.
Hänsel și Gretel
(fragment)
După ce bătrânii adormiră, Hänsel se sculă, îşi puse hăinuţa pe el şi, deschizând uşa, se
strecură afară. Luna lumina ca ziua şi pietricelele albe, din faţa căscioarei, străluceau ca bănuţii
cei noi. Hänsel se aplecă de mai multe ori până ce-şi umplu bine buzunarul cu pietricele. Apoi
se-ntoarse în casă şi-i şopti lui Gretel:
HÄNSEL: Fii liniştită, draga mea surioară, şi dormi în pace! Apoi se culcă din nou în patul lui
şi adormi.
49
Zgripţuroaica de femeie nici nu aşteptă să răsară soarele, că se şi înfiinţă la patul
copiilor, să-i trezească.
MAMA: Ia sculaţi-vă, leneşilor, că mergem la pădure să aducem lemne!
Apoi dădu fiecăruia câte un codru de pâine şi mârâi printre dinţi:
MAMA: Asta aveţi de mâncare pentru la prânz! De vă îmboldeşte foamea, nu cumva să mâncaţi
înainte, că altceva nu mai căpătaţi!
Gretel luă toată pâinea şi-o ascunse sub şorţ, din pricină că buzunarele lui Hänsel
erau pline cu pietricele. Apoi porniră cu toţii spre pădure. După puţin timp, Hänsel se opri şi
îşi aruncă privirea înapoi, spre căscioara ce rămăsese în urmă. Asta o făcu o dată, apoi iarăşi
şi iarăşi… Şi dacă-l văzu taică-său, numai ce-i zice:
TATA: Da’ ce ai, Hänsel, că te opreşti mereu şi te tot uiţi înapoi? Vezi mai bine cum mergi, să
nu-ţi schilodeşti cumva picioarele!
HÄNSEL: Ştii, tăicuţule, mă uitam după pisicuţa mea albă… Stă cocoţată pe acoperiş, şi-mi
face semne de rămas-bun.
Dar vezi că femeia i-o tăie pe dată:
MAMA: Prostănacule, nu-i nicio pisicuţă! E soarele de dimineaţă, care străluceşte pe horn.
Acu’ e timpul să vă spun că Hänsel nu se uitase după nicio pisicuţă şi că de fiecare dată
când se oprea, scotea din buzunar câte o pietricică şi-o lăsa să cadă pe cărare.
După o bucată de vreme, ajunseră la locurile unde
pădurea se îndesea şi cam pe la mijlocul ei omul nostru se
opri şi zise:
TATA: Acu’, copii, mergeţi după vreascuri, c-o să vă facă tata
un focşor pe cinste, să nu vă fie frig deloc!
Hänsel şi Gretel aduseră vreascuri cât aduseră, până
ce se făcu o moviliţă bună. Lemnele luară foc pe dată şi, când
vâlvătaia începu să crească, femeia grăi:
MAMA: Staţi lângă foc, copii, şi odihniţi-vă, că noi ne ducem
mai încolo, în pădure, să tăiem lemne. Şi când vom
termina cu tăiatul, ne întoarcem aici şi vă luăm
acasă.
Hänsel şi Gretel se aşezară lângă foc şi când se făcu
ora prânzului, fiecare îşi mâncă bucătura de pâine.
Atenție!

Pentru reușita dramatizării, ține cont de următoarele aspecte:
• realizează-ți un costum adecvat personajului pe care îl interpretezi;
• memorează foarte bine replicile;
• exersează mimica și gesturile specifice rolului;
• fii atent la replicile celorlalți colegi, pentru a păstra cursivitatea spectacolului.
50
Clubul
Broasca fermecată
de lecturã de Frații Grimm
A fost odată ca niciodată, a fost un împărat ajut. Dar vorba e: ce-mi dai tu dacă-ţi aduc din
care avea mai multe fete şi toate erau frumoase ca apă jucăria?
nişte zâne. Dar cea mai mică era atât de frumoasă, – Orice doreşti, dragul meu broscoi; rochiile
că până şi soarele, care văzuse atâtea, se oprea în mele, pietrele nestemate, mărgăritarele, chiar şi
loc, uitându-se la dânsa şi minunându‑se de atâta coroana de aur, pe care o port pe cap, de-o pofteşti
frumuseţe. cumva!
La o mică depărtare de palatul împărătesc Broscoiul o ascultă pe gânduri, apoi grăi:
se întindea o pădure adâncă şi întunecoasă, iar în – Nu-mi trebuie nici rochiile, nici mărgă
pădure, la umbra unui tei bătrân, se putea vedea ritarele, nici pietrele nestemate, nici coroana ta
o fântână. În zilele cu prea mare zăduf, cea mai de aur, dar dacă ai începe să mă iubeşti, dacă ai
mică dintre fetele împăratului se ducea în pădure îngădui să-ţi fiu prieten şi tovarăş de joacă, să
şi se aşeza pe ghizdurile fântânii răcoroase. stau lângă tine, la măsuţa ta, să mănânc din
Stătea aşa fără să facă nimic şi, când o prindea talerul tău de aur, să beau din cupa ta şi să dorm
urâtul, scotea dintr-un buzunar o minge de aur; în pătuceanul tău, dacă-mi făgăduieşti toate
o arunca în sus, o prindea din zbor în căuşul astea, acu’ mă cobor în fântână şi-ţi aduc mingea.
palmelor şi-apoi o arunca iar. Ăsta era jocul care-i – Îţi făgăduiesc, îţi făgăduiesc tot ce vrei,
bucura cel mai mult inima. numai să-mi aduci mingea!
S-a întâmplat însă odată ca mingea să-i Dar în aceeaşi vreme, fata îşi zicea în sinea
scape din palme şi căzând pe pământ să se ei: „Ce tot îndrugă nerodul ăsta de broscoi? Că
rostogolească de-a dreptul în fântână. Fata de doar i-e sortit să se bălăcească în apă cu cei de-o
împărat o urmări cu privirea, dar mingea pieri fiinţă cu el şi să orăcăie întruna; cum poate unul
de parcă n-ar fi fost şi fântâna era tare adâncă, ca el să lege prietenie cu oamenii?!“
atât de adâncă, de nu-i putea zări fundul! Se Cum o auzi pe domniţă făgăduindu-i tot
porni atunci domniţa pe plâns şi plânse în ce dorea, broscoiul se dădu afund în fântână şi,
hohote, neputând în niciun chip să-şi ostoiască cât ai bate din palme, ieşi iar deasupra apei, cu
amărăciunea. Şi cum se jelea ea, numai ce aude mingea de aur în gură, şi-o zvârli în iarbă. Fata de
că-i strigă cineva din apropiere: împărat să sară în sus de bucurie, nu altceva, când
– Ce ţi s-a întâmplat, domniţă, de ce te îşi revăzu jucăria ei dragă. O ridică şi, fără să-i
boceşti aşa? Plângi că s-ar muia şi pietrele de spună broscoiului un singur cuvânt, o luă la fugă.
mila ta! – Stai, stai, nu fugi! strigă în urma ei bros
Fata cătă în jur, să afle cine anume îi coiul. Ia-mă şi pe mine, că nu pot s-alerg atât de
vorbeşte, şi văzu un broscoi ce taman atunci repede!
scosese din apă capul lătăreţ şi buburos şi privea Dar în zadar orăcăia broscoiul cât îl ţineau
la ea cu nişte ochi cât cepele! puterile, că fata de împărat nu se sinchisea de el şi,
– Ah, tu erai, moş Bălăcilă! se miră ea. Iaca, cu cât se apropia mai mult de casă, cu atât fugea
plâng că mi-a căzut mingea de aur în fântână. mai tare. Îşi uitase cu desăvârşire de bietul moş
– Şterge-ţi lacrimile şi nu mai plânge, o Bălăcilă, iar acesta, neavând încotro, se înapoie
mângâie broscoiul, că-mi stă în putinţă să te şi se lăsă din nou să cadă în fundul fântânii.
51
A doua zi, domniţa nici nu apucase bine În acest timp, broscoiul bătea cu înverşunare
să se aşeze la masă împreună cu împăratul şi cu la uşă şi striga:
toţi curtenii şi nici nu începuse să ia o bucătură – Hai, deschide uşa,
din talerul ei de aur, că şi auzi deodată nişte paşi, Fată de-mpărat!
lipăind afară, pe scara de marmură… Şi paşii Ai uitat cuvântul
făceau: „plici-pleosc, plici-pleosc!“ Ascultă ea un Care mi l-ai dat
răstimp şi numai ce se pomeni c-o bătaie în uşă Ieri, când la fântână
şi desluşi un glas strigând: Mi te-am ajutat?
– Fată de împărat, tu cea mai mică dintre Hai, deschide uşa, fată de-mpărat!
domniţe, vino de-mi deschide uşa! Auzind acestea, împăratul grăi:
Domniţa alergă într-un suflet la uşă să – Acu’, dac-ai apucat să făgăduieşti, ţine‑ţi
vadă cine era şi, când o întredeschise, se şi trezi făgăduiala. Du-te de-i deschide!
cu broscoiul în faţa ei. Trânti repede uşa şi, Fata se duse să-i deschidă uşa şi broscoiul
luând-o la fugă înapoi, se aşeză din nou la masă, sări pe dată pragul în sala împărătească; şi se
tremurând toată de spaimă. Împăratul băgă de ţinu scai după domniţă până ce ajunse în dreapta
seamă că fetei îi bătea tare inima, mai-mai să-i scaunului ei. Acolo se opri şi, când fata dădu să
spargă coşul pieptului, şi-o întrebă: se-aşeze, glasul broscoiului se-auzi poruncitor:
– De ce te-ai îngrozit aşa, copilă dragă? Au – Da’ pe mine cui mă laşi? Ia-mă lângă tine!
nu cumva ai zărit la uşă un zmeu, care a venit să Se codi ea ce se codi, se făcu a nu fi auzit,
te răpească? dar împăratul îi porunci să îndeplinească voia
– Da’ de unde, tată, n-am văzut niciun broscoiului. Cum se văzu broscoiul pe scaun, gata
zmeu, răspunse fata, cu silă în glas. La uşă e un ceru să-l urce şi pe masă… Şi dintr-o săritură se
broscoi buburos! pofti singur între blide. Şi ceru de-acolo:
– Un broscoi? Şi ce vrea broscoiul ăsta de – Ia trage talerul mai aproape, să mâncăm
la tine? amândoi din el!
– Nu îndrăznesc, tată, a-ţi spune cum a Biata copilă se văzu silită să facă aşa cum
fost! Ieri, pe când mă jucam lângă fântâna din îi poruncea broscoiul, cu toate că îi era scârbă şi
pădure, mi-a căzut mingea de aur în apă. Şi n-avea nicio tragere de inimă. Broscoiul a mâncat
fiindcă plângeam după ea de nu mai puteam, a cu mare poftă, dar fetei de împărat i se opreau
ieşit din fântână un broscoi şi pocitania asta, bucăturile în gât şi nu se atinse aproape de nimic.
cum a făcut, cum n-a făcut, mi-a scos mingea La urmă, broscoiul zise:
tocmai de la fund. Iar mai înainte îmi ceruse să-i – M-am ospătat cum se cuvine, dar mă simt
făgăduiesc că dacă îmi aduce mingea o să legăm ostenit rău. Du-mă în odăiţa ta şi vezi de înfaşă
prietenie şi o să fim tovarăşi de joacă. Atâta m-a pătuceanul cu aşternuturi de mătase, ca să ne
culcăm.
bătut la cap, că i-am făgăduit, ce era să fac! Dar
Domniţa începu să plângă: tare se mai
nu mi-a trecut nicio clipă prin minte că broscoiul
temea de broscoi! De frică şi de silă, nu-i venea
şi-ar putea face veacul şi altundeva decât în apă!
nici să-l atingă, c-avea o piele umedă şi rece ca
Şi-acum stă proţap afară şi ţine morţiş să vină
gheaţa…
la mine!
52
Şi când te gândeşti că de-aici înainte trebuia o caleaşcă trasă de opt cai albi, împodobiţi cu
să doarmă cu el în pătuceanul ei curat şi frumos… panaşe albe de struţi şi având hamuri cu totul şi cu
Parcă ar fi vrut să se împotrivească, dar împăratul totul de aur. Iar în spatele caleştii şedea Heinrich,
se mânie şi-i spuse: sluga credincioasă a feciorului de împărat.
– Când te-ai aflat la ananghie, ţi-a plăcut să Într‑atât se întristase sluga asta credincioasă
te bucuri de ajutorul broscoiului! Iar acum crezi că stăpânul său fusese prefăcut în broască, încât
că se cade să-l dispreţuieşti, nu-i aşa?! Nu-ţi mai umblase năuc câtăva vreme şi, de teamă ca nu
face plăcere tovărăşia lui! cumva să-i plesnească inima de durere, şi-o
Nemaiavând încotro, domniţa apucă bros strânsese în cercuri de fier.
coiul cu două degete şi, ducându-l cu ea sus, îl Caleaşca aştepta la scara palatului să-i
zvârli într-un ungher al iatacului. Dar când dădu ducă pe tânărul crai şi pe aleasa inimii lui în
să se întindă şi ea în pat, broscoiul ţopăi până împărăţia părintească. Heinrich cel credincios,
aproape de marginea patului şi-i strigă de-acolo: care pregătise totul după cum cerea cuviinţa, îi
– N-ai auzit că-s ostenit rău? Vreau să dorm ajută pe amândoi să urce în caleaşcă, iar după
şi eu la fel de bine ca şi tine; ia-mă sus în pat că, aceea se sui şi el în locul din spate. Şi inima-i
de nu, te spun împăratului! tresălta de bucurie că-i fusese dat să-şi revadă
Domniţa se făcu foc şi pară când îl auzi cum stăpânul. Merseră ei o bucată bună de drum şi
o ameninţă; îl ridică de jos, de unde se oţăra la ea, numai ce auzi feciorul de împărat o trosnitură
şi, izbindu-l cu toată puterea de perete, strigă: înapoia lui de parcă s-ar fi rupt ceva. Şi cum nu-şi
– Na ce ţi-a trebuit, broscoi buburos! Acu’ putu da seama ce poate fi, îi strigă slujitorului său:
ai şi tu linişte, am şi eu… – Heinrich, auzi trosnitura?
Şi ce să vezi? De îndată ce căzu jos, broscoiul Nu cumva s-a rupt trăsura?
se prefăcu într-un fecior de împărat, că ţi-era mai Iar Heinrich se grăbi să răspundă:
mare dragul să te uiţi la el: chipeş la înfăţişare, cu – Fii, stăpâne, liniştit,
privirea ochilor blândă şi c-un farmec în ei cum Ia, un cerc, ici, a plesnit,
nu se mai poate… Ce-mi ţinea inima strâns
Împăratul îşi dădu cu mare bucurie încu Să nu mor de-atâta plâns;
viinţarea ca tânărul crai s-o ia de nevastă pe Că un biet broscoi erai
fiică-sa. Iar acesta îi povesti domniţei cum fusese Şi sub vrajă grea zăceai…
blestemat de o vrăjitoare rea să se prefacă în – Şi se auzi trosnind încă o dată, şi apoi iar
broască şi că nimănui, în afară de dânsa, nu i-ar o dată… Iar feciorul de împărat din nou crezu
fi stat în putinţă să-l scape de sub povara cea grea că trosneşte caleaşca şi că-i gata să se rupă. Dar
a blestemului. nu caleaşca se rupea, ci cele două cercuri de fier
Apoi luară hotărârea ca a doua zi să por care se desprindeau din jurul inimii lui Heinrich
nească împreună spre împărăţia feciorului de cel credincios, care nu mai putea de bucurie că
împărat. Mai povestiră ei ce mai povestiră şi‑apoi stăpânul său scăpase de sub urgia blestemului şi
se culcară. Când se treziră din somn, în revărsatul că era acum fericit cu aleasa inimii lui.
zorilor, băgară de seamă că la poartă îi aştepta
® Compară lectura cu textul din manual. Ce observi?

53
Minunata călătorie a lui Nils Holgersson
după Selma Lagerlöf
1 Completează spațiile cu informații despre text.
Titlul textului este __________________________________
______________________________ . Autorul este _____________
_______________________ . Personajul care l-a transformat pe Nils
în pitic este ____________________ . Cel care l-a ridicat pe băiat spre
înălțimi este _____________________________ .
2 Bifează variantele potrivite.

a) Acțiunea textului se petrece:
într-o noapte; într-o duminică dimineața; într-o seară de iarnă.
b) Înainte de a pleca, părinții i-au spus lui Nils:
să aibă grijă de animale; să-și pregătească bagajele; să citească paisprezece pagini și jumătate.
c) Spiridușul:
prindea fluturi; a apărut în visul lui Nils; s-a așezat lângă Nils când acesta citea.
d) Băiatul îl căuta pe spiriduș:
să-l readucă la statura de la început; să plece cu el într-o călătorie; să citească împreună.
e) Nils era îngrozit, din cauză că:
păsările râdeau de el; părinții vor fi uimiți de transformarea sa; înțelegea graiul animalelor.
f ) Gâștele din curtea băiatului au fost îndemnate să zboare spre înălțimi de către:
un stol de rațe sălbatice; un stol de gâşte sălbatice; un stol de vrăbii.
g) Privind spre pământ, copilul vede:
părinții mâhniți; lanurile de cereale, pădurile și pășunile; cârdul de gâște din curtea sa.
3 Numerotează ideile principale ale textului, în ordinea derulării întâmplărilor.

Nils este transformat de către spiriduș într-un pitic.
Rămas singur, Nils adoarme în timp ce citește.
Cu teamă și uimire, băiatul admiră de la înălțime frumusețile zonei.
Uimit, băiatul prinde spiridușul care l-a trezit.
Băiatul urmărește cu tristețe zborul gâștelor sălbatice.
Agățat de gâtul gâscanului din curte, Nils se ridică spre înălțimile cerului.
4 Spune-ți părerea! Imaginează-ți ce s-ar fi întâmplat dacă Nils nu ar fi fost transformat în pitic
de către spiriduș.
54
5 Formulează întrebări pentru răspunsurile date.
F _________________________________________________________________________
Când a realizat că a devenit un prichindel, primul gând al lui Nils a fost să-l îmbuneze pe spiriduș.
F _________________________________________________________________________
Când păsările au început să vorbească, Nils a descoperit cu uimire că înțelegea graiul acestora.
6
Citeşte dialogul dintre Nils şi spiriduş, apoi interpretează împreună cu un coleg.
După ce s-a trezit din somn, buimac, Nils s-a privit în oglinda din Joc de rol
camera sa. A rămas mut de uimire când a descoperit că a devenit un
pitic. Cu ochii plini de lacrimi, s-a așezat pe marginea patului.
Deodată ușa se deschide și intră spiridușul sărind într-un picior.
Nils (dezamăgit): Tu ești vesel! Ce-ți pasă? Ce mi-ai făcut?
Spiridușul (pe un ton calm): Nu fi trist! Numai așa vei putea să vezi
toate frumusețile lumii!
Nils: Dar ce vor spune părinții mei când se vor întoarce și mă vor vedea?
Spiridușul: Ei vor înțelege că aceasta este șansa ta de a evolua și a deveni
mai bun.
Nils: Dar nu mă simt bine! Toate păsările din curte râd de mine.
Spiridușul: Nu lua în seamă! Ele nu au prea multă minte.
Nils: Dacă mă gândesc mai bine, poate că ai dreptate, dragă spiridușule!
Spiridușul: Când vei ajunge pe înălțimi, vei fi bucuros de această transformare!
Nils: Atunci, dragul meu, să mă grăbesc pentru a nu pierde zborul gâștelor!

a ațipi = ______________________________ îngrozit = _____________________________
zgomot = _____________________________ soarta = ______________________________
să înduri = ____________________________ prichindel = ___________________________
neîncetat = ____________________________ deznădăjduit = _________________________
nu îndrăzni = __________________________ devenise = ____________________________

a elibera ≠ _____________________________ a îmbuna ≠ ____________________________
tinerel ≠ ______________________________ îngrozit ≠ _____________________________
sălbatice ≠ ____________________________ a se agăța ≠ ____________________________
mâhnit ≠ _____________________________ subţirel ≠ _____________________________
nereușite ≠ ____________________________ puternică ≠ ____________________________
55
3 Observă înțelesul expresiilor, apoi alcătuiește propoziții cu acestea.
• a da drumul = a elibera
• a lua amețeala (pe cineva) = a ameți
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
4 Transcrie din text cuvintele care exprimă numere.

_______________________________________________________________________________
5 Completează spaţiile libere. Alcătuieşte apoi enunţuri.

oferit ghiozdanul
_______________________ _______________________
i-au _______________________ iau _______________________
_______________________ _______________________
6 Scrie între paranteze sensul cuvintelor colorate.

Iau struguri din vie. (culeg)
Elevii conştiincioşi iau note bune. (___________________)
Iau un kilogram de fructe. (___________________)
Iau o carte de la bibliotecă. (___________________)
7 Subliniază greşelile, apoi transcrie corect enunţurile.

Prietenii i-a oferit sărbătoritei cadoul aşteptat. Iau cumpărat o minge nouă.
Copiii i-au rucsacurile în spate. I-au autobuzul în ultimul moment.
8 Găsește în text adjectivele care însoțesc următoarele substantive.

băiat → _______________________________ cerul → _______________________________
păr → ________________________________ gâscan → ______________________________
voce → _______________________________ încercări → ____________________________
zgomot → _____________________________ pânza → ______________________________
palmă → ______________________________ frunze → ______________________________
9 Subliniază cu o linie substantivele și cu două linii adjectivele care le însoțesc. Rescrie

enunțurile schimbând poziția adjectivelor, după model.
• Băiatul înăltuț a ațipit în fermecata odaie. → Înăltuțul băiat a ațipit în odaia fermecată.
• Frunzele multicolore dansează minunatul vals al toamnei.
_______________________________________________________________________________
56
• Asprul vânt sufla cu putere ciulinii uscați de pe dealurile îngălbenite.
_______________________________________________________________________________
• Roadele bogate ale toamnei au umplut coșurile oamenilor harnici.
_______________________________________________________________________________
10
Transformă în adjective următoarele substantive, precum şi cuvintele care arată acţiuni.
suflet 2 ______________________ a uita 2 ___________________________
frig 2 ________________________ a mângâia 2 ________________________
lumină 2 _____________________ a crește 2 __________________________
minune 2 ____________________ a se rătăci 2 ________________________
11
Realizează acordul adjectivelor aflate între paranteze cu substantivele pe care le însoțesc,
apoi analizează, după model.
Model: floare (gingaş)  floare gingaşă  gingașa floare (gen feminin, număr singular)
I potecă (îngust)  ____________________________________________________________
I oameni (posomorâte)  _______________________________________________________
I inel (strălucitoare)  __________________________________________________________
I plete (argintiu)  ____________________________________________________________
I băieţi (zburdalnic)  _________________________________________________________
I munţi (înalt)  _____________________________________________________________
I oameni (fericit)  ____________________________________________________________
I gând (bună)  ______________________________________________________________
12
Completează tabelul, după model.
pantof argintiu pantofi argintii argintiii pantofi

rază trandafirie
frunze ruginii
castaniii copaci
codru arămiu
cercei aurii
zglobiii copii
13
Scrie un text de 8-10 enunțuri în care să folosești următoarele adjective: bucuroși,
înroșite, luminoase, ploioasă, vrednici, jucăușă.
57
Scumpă țară românească!
de George Coșbuc
Țara noastră se numește România. Face parte din continentul Europa. În centrul țării,
se întind, asemenea unui arc, Munții Carpați. La sud este străbătută de fluviul Dunărea, iar
în partea de sud-est, apele Mării Negre scaldă țărmul românesc.
Capitala României se află la București. Dintre orașele im-
portante amintim Iași, Oradea, Cluj-Napoca, Timișoara, Brașov,
Sibiu, Craiova, Constanța.
Românii sărbătoresc Ziua Națională pe 1 Decembrie. În anul
1918, la 1 Decembrie, a fost înfăptuită, la Alba Iulia, Marea Unire.
Toate teritoriile locuite de români au fost alipite la patria-mamă.
Imnul Național al României este „Deșteaptă-te, române!“.
Despre portul popular românesc
Portul popular românesc își găsește rădăcinile în portul strămoșilor noștri. În decursul
timpului, structura și evoluția costumului popular românesc și-a păstrat nealterate carac-
teristicile esențiale. Costumul popular poate fi mai simplu, de exemplu cel folosit în timpul
muncilor agricole, până la cel mai frumos ornat, cel folosit la nuntă.
Costumul femeiesc e compus din: cămașă (numită „ie“), poale și piesa care acoperă partea
de la brâu în jos, care se deosebește de la o regiune la alta. Ea are și denumiri diferite în funcție
de forma ei și de zonă, astfel ea poate fi „catrință“, „vâlnic“, „fotă“. O completare a portului
femeiesc o constituie acoperământul capului, care se numește „maramă“ sau „năframă“. Alte
piese ale costumului femeiesc sunt brâiele sau betele.
Costumul bărbătesc e mai simplu, fiind compus dintr-o cămașă lungă în sudul și estul
țării și mai scurtă în nord și vest, pantalonii în sud şi est sunt lungi și strâmți, iar în nordul și
vestul țării sunt mai scurți și mai largi. Ei sunt confecționați din pânză țesută în casă. Peste
cămașă, bărbații își pun un brâu țesut în casă sau un chimir de piele, în funcție de regiune
și de ocupație. Iarna, peste hainele enumerate mai sus se poartă haine din postav, frumos
ornamentate sau cojoace din piele și pieptare.
1 Completează spațiile cu informații despre textul din manual.

Titlul poeziei este ___________________________________________ . Autorul este
______________________ . Poezia are _______ strofe. Strofa a doua conține ________ versuri.
Poetul se adresează ____________________________ . Formula de salut folosită de poet
este ____________________________________________ . Versul care se repetă în poezie este
_________________________________________ .
58
2 Bifează varianta potrivită.
a) Versurile „Câmp pe care s-a văzut/ Vitejia strămoșească“ semnifică:
poiana unde au trăit strămoșii noștri;
locul unde înaintașii au luptat, cu mult curaj, pentru apărarea țării;
locul unde luptau zmeii cu feciorii de împărat.
b) Versurile „Și-a mea frunte ți se-nchină/ Ca ’naintea unui sfânt“ exprimă:
faptul că poetul își divinizează țara;
rugăciunile pe care le fac românii în fața icoanelor;
respectul tuturor în fața sfinților.
c) Versurile „Inima de dor mi-e plină,/ Să te văd mereu regină“ exprimă:
dorința ca țara să fie condusă de o regină;
dorința de a se întâlni cu o regină;
dorința ca țara să fie cea mai puternică de pe pământ.
d) Versul „Să ai viață de vecie“ sugerează:
să nu dispară niciodată; să aibă o viață frumoasă; să trăiască în liniște.
e) Versul „Să sporească-al tău popor!“ sugerează ca:
țara să aibă foarte mulți oameni bogați;
țara să-și extindă teritoriul;
țara să aibă cât mai mulți locuitori.
f ) Versurile „Sub stindardul tricolor,/ Să nu vezi decât frăție!“ sugerează:
să fie armonie între români;
românii să fie acoperiți de un steag;
frații să aibă permanent în case tricolorul.
3 Spune-ți părerea! Crezi că autorul își iubește țara? Argumentează!
4 Ciorchinele. Scrie șase cuvinte care îți vin în minte când te gândești la țara ta.
ROMÂNIA
59
5 Povestește în cinci rânduri un moment în care ai fost mândru că ești român.
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________

1 Găsește în text cuvintele care completează în același timp câte două propoziții.
▪ Haina pe care am cumpărat-o este foarte _____________________ .
▪ Îmi este foarte _____________________ bunica.
▪ În satul său, Ion Roată era un țăran de _____________________ .

▪ Are pe _____________________ un semn din naștere.
▪ În _____________________ orașului era un muzeu foarte vechi.

▪ De frică, puișorului îi bătea foarte tare _____________________ .
2 Colorează la fel etichetele pe care sunt scrise cuvinte cu sens opus.
vitejie să scadă scumpă să sporească înapoia plină
goală moarte înaintea ieftină frică viață
3 Scrie în paranteză partea de vorbire corespunzătoare cuvântului marcat.

I Mă leagă amintiri frumoase de acest obiect sfânt. (______________________________)
I Bunica se roagă la un sfânt. (_______________________________)
I Bătrânul avea un galben în buzunarul hainei. (_________________________________)
I Covorul galben al toamnei s-a așternut pretutindeni. (___________________________)
I În pădurea din spatele casei, crește un copac pitic. (_____________________________)
I Un pitic a intrat noaptea în camera băiatului. (________________________________)
60
a) se închină  se-nchină
se închide  _________________________ se întreabă  ________________________
se întâmplă  ________________________ se înțelege  ________________________
se întoarce  ________________________ se îndoaie  ________________________
b) îmi este plină  mi-e plină

îmi este dor  _______________________ îmi este greu  _______________________
îmi este foame  _____________________ îmi este frig  _______________________
îmi este drag  _______________________ îmi este indiferent  ___________________
5 Scrie câte patru cuvinte înrudite cu cele date.

• pământ 2
• frate 2
6 Formează adjective pornind de la următoarele substantive.

prieten → _____________________________ strămoș → ____________________________
român → _____________________________ curaj → _______________________________
copil → ______________________________ inimă → ______________________________
vitejie → _____________________________ lumină → _____________________________
liniște → _____________________________ veselie → _____________________________
7 Unește fiecare enunț cu sensul cuvântului colorat. Alege din coloana alăturată.
Suntem un neam de oameni curajoși și ospitalieri. rudă
Sunt neam cu colegul de bancă. popor
Până la această oră, n-am mâncat neam. origine, rang
Bunicii mei sunt de neam nobil. deloc
8 Completează cu neam sau ne-am, apoi alcătuiește propoziții pe caiet.
paşnic cântărit ajutat
întâlnit de români întrebat
61
Clubul
de lecturã Trăiască România dodoloaţă!
de Lucian Blaga
Era o dimineaţă rece, de iarnă.

Respiraţia se întrupa în invizibile cristale.
Pe o parte a şoselei se duceau spre Alba Iulia, scârţâind prin făgaşele zăpezii, căruţele româneşti.
Buchete de chiote şi bucurie, alcătuind un singur tir, iar pe cealaltă parte, se retrăgea în aceeaşi direc-
ţie armata germană ce venea din Romania, tun după tun, ca nişte pumni strânşi ai tăcerii. Soldaţii
germani, fumegând liniştiţi din pipe, se uitau miraţi după căruţele noastre grăbite…
– Uite, îi spun lui Lionel: aşa – prin ger şi zăpadă – se retrăgea pe vremuri Napoleon.
La Alba Iulia nu mi-am putut face loc în Sala Adunării. Lionel, care era în delegaţie, a intrat.
Am renunţat cu o strângere de inimă şi mă consolam cu speranţa că voi afla de la fratele meu cuvânt
despre toate. Aveam în schimb avantajul de a putea colinda din loc în loc, toată ziua, pe câmpul unde
se aduna poporul.
Era o roire de necrezut. Pe câmp se înălţau, ici-colo, tribunele de unde oratorii vorbeau naţiei.
Pe vremea aceea nu erau microfoane, încât oratorii, cu glas prea mic pentru atâta lume, treceau
de la o tribună la alta. În ziua aceea am cunoscut ce înseamnă entuziasmul naţional, sincer, spontan,
irezistibil, organic, masiv. Era ceva ce te făcea să uiţi totul, chiar şi stângăcia şi totala lipsă de rutină
a oratorilor de la tribună.
Seara, în timp ce ne întorceam cu aceeaşi trăsură la Sebeş, atât eu, cât şi fratele meu ne simţeam
purtaţi de conştiinţa că pusesem temeiurile unui alt „Timp“, cu toate că n-am făcut decât să „parti-
cipăm“, tăcuţi şi insignifianţi, la un act ce se realiza prin puterea destinului. Faptul de la răscrucea
zilei, cu tăria şi atmosfera sa, ne comunica o conştiinţă istorică.
Când am trecut prin Lancrăm, satul natal, drumul ne ducea pe lângă cimitirul, unde, lângă
biserică, tata îşi dormea somnul sub rădăcinile plopilor. Zgomotul roţilor pătrundea, desigur, până
la el şi-i cutremura oasele.
– Ah, dacă ar şti tata ce s-a întâmplat, zic eu fratelui meu întorcând capul spre crucea din
cimitir…
Când dăm să ieşim din sat, numai ce auzim dintr-o curte, neaşteptat, în noapte, un strigăt de
copil:
– „Trăiască România dodoloaţă!“
62
Iarna
de Vasile Alecsandri
1 Completează propozițiile.
Titlul textului este _________________________ . Autorul textului este (atenție la scriere)
__________________________________ . Poezia este formată din ______________________
strofe. Fiecare strofă are ______________________ versuri.
2 Alege varianta corectă.

a) Textul „Iarna“ de Vasile Alecsandri este:
un text literar în proză/o povestire;
un text nonliterar/informativ;
un text literar în versuri/liric.
b) Iarna este personificată sub înfățișarea:
unei fiinţe înspăimântătoare care scutură norii de zăpadă;
unui personaj iubit de copii;
unei tinere care creionează un peisaj.
c) Țării i se atribuie și ei însușiri omenești, fiind asemănată cu:
o zână;
o crăiasă a zăpezii;
o frumoasă femeie cu umeri albi.
d) Prezența omului în acest peisaj se face simțită prin:
imaginea satelor îngropate în zăpadă;
imaginea saniei trecând peste văi;
imaginea umbrelor care apar printre plopi.
31. Răspunde la întrebări.

 Ce culoare predomină în descrierea acestui tablou?
 Care este semnificația versului „Ziua ninge, noaptea ninge, dimineața ninge iară!“?
 De ce pare totul pustiit?
 Cum se schimbă tabloul iernii odată cu apariția soarelui?
 Cine însuflețește ultimul tablou al poeziei?
63
4 Selectează explicaţiile potrivite.
a) „cerne norii“ sugerează:
un personaj înspăimântător care cerne ninsoarea ca printr-o sită uriașă;
zăpada cade cu fulgi mici și deşi;
bate vântul viscolind omătul.
b) „troiene călătoare adunate-n cer grămadă“ semnifică:
călători pornind la un drum lung;
norii imenşi, ca nişte grămezi de zăpadă, ce s-au adunat pe cer;
nămeți viscoliți.
c) „satele pierdute sub clăbuci albii de fum“ exprimă:
îngroparea satelor sub albul zăpezii;
focul din vetre;
singurul semn de viață din pustiul de zăpadă.
d) „oceanul de ninsoare“ sugerează:
ninsoarea viscolită precum valurile oceanului;
ninsoarea a căzut neîncetat ca apele din ocean;
întinderea albă, nemărginită asemenea oceanului.
5 Scrie un cvintet pornind de la cuvântul IARNA.
1_______________
2_______________ _______________
3_______________ _______________ ______________
4_______________ _______________ ______________ ______________
5_______________
• Rândul 1 constă dintr-un singur cuvânt semnificativ din text, ales din mai multe exprimate
(de obicei, un substantiv).
• Rândul 2 este format din două cuvinte care descriu cuvântul-cheie ales (adjective).
• Rândul 3 este format din trei cuvinte care arată acţiuni.
• Rândul 4 este o propoziţie alcătuită din patru cuvinte care să exprime ce simţi tu despre
subiect.
• Rândul 5 este format dintr-un cuvânt cu rol de constatare sau o concluzie. Cuvântul nu
trebuie să fie repetat în celelalte rânduri (substantiv).
64
1 Realizează corespondența.
cumplită aer, atmosferă

fantasme nemiloasă, crudă
dalbi alintă, mângâie
clinchete albi, imaculaţi
răspândind în apropiere, în vecinătate
troiene împrăștiind, risipind
dezmiardă fantome, iluzii
văzduh sunete, zornăieli
împrejur grămezi de zăpadă, nămeţi
2 Extrage din poezie opusul cuvintelor.

blândă ≠ ______________________________ bătrânețe ≠ ____________________________
scurte ≠ ______________________________ apropiere ≠ ____________________________
împrăștiate ≠ __________________________ regăsite ≠ _____________________________
adunând ≠ ____________________________ începe ≠ ______________________________
rumeni ≠ _____________________________ trist ≠ ________________________________
3 Transcrie din poezie adjectivele corespunzătoare substantivelor.

• _______________________ iarnă • anii ____________________________
• ____________ troiene __________________ • fantasme ________________________
• fluturi _______________________ • întinderea _______________________
• umeri _______________________ • satele ___________________________
• zale _________________________ • _______________________ soare
• _______________________ ţară • sanie ___________________________
4 Precizează cu ce sunt comparați:

• fulgii 2 _________________
• soarele 2 ________________
• plopii 2 _________________
65
5 Transcrie poezia respectând regulile de așezare în pagina caietului.
Iarna
de Nicolae Labiș
Totu-i alb în jur cât vezi Prin odăi miroase-a pâine,

Noi podoabe pomii-ncarcă A fum cald şi amărui
Şi vibrează sub zăpezi Zgreapţănă la uşă-un câine
Satele-adormite parcă. Să-şi primească partea lui...
Doamna Iarna-n goană trece Tata iese să mai pună

În caleşti de vijelii – Apă şi nutreţ la vacă;
Se turtesc de geamul rece Vine nins c-un fel de brumă
Nasuri cârne şi hazlii. Şi-n mustăţi cu promoroacă.
6 Gândește-te la un obiect care se află în camera ta. Descrie obiectul ales, referindu-te la:
mărime, formă, culoare, materialul din care este confecționat, utilitate, miros și gust (dacă este
cazul). Folosește cât mai multe adjective, dar nu preciza numele obiectului. Citește colegilor tăi
descrierea realizată și lasă-i să descopere obiectul respectiv.
Afișul. Fluturașul
7 Clasa voastră organizează „Carnavalul personajelor din povești“. Realizează afișul eveni-
mentului. Folosește-te de schema de mai jos. Prezintă afișul colegilor.
Tema evenimentului
Cine?
Ce?
Unde?
Cum?
Când?
66
8 Ce conține un afiș? Scrie ce informații transmite acesta.
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
Invitația
9 Citeşte cu atenţie invitaţia de mai jos, apoi identifică elementele componente ale unei
invitaţii, subliniind astfel:
Dragă Amalia,
• cu roşu, formula de încheiere;
Miercuri, 22 decembrie, la ora 12:00, va avea
• cu galben, data și ora; loc CARNAVALUL IERNII.
• cu verde, formula de adresare; Activitatea se va desfășura în Sala Mare a
• cu albastru, semnătura; Centrului Cultural „CASA CĂRȚII“ din Pitești, din
• cu portocaliu, locul; Bulevardul Republicii.
Confirmă participarea la numărul de telefon
• cu negru, adresa; 0710 101 010.
• cu mov, confirmarea; Te aştept,
• cu maro, evenimentul.
Alexandra
10
Numește trei evenimente pentru care se poate formula o invitație.
11
Citeşte dialogul şi delimitează-l în funcţie de timpul când sunt rostite replicile celor trei
fete.
Oana: – Bună ziua, Ilinca. Ce vrei să faci în seara aceasta? Joc de rol
Ilinca: – Nimic deosebit. La ce te gândeşti?
Oana: – Vă invit la teatru, pe tine şi pe sora ta!
Ilinca: – Ce spectacol rulează?
Oana: – Este o comedie. Am auzit reclama la radio şi mi-a atras atenţia. Se numeşte „D-ale
carnavalului“.
Ilinca: – O, Caragiale! Chiar îmi doresc să merg! La ce oră începe spectacolul?
Oana: – La ora opt şi jumătate. Se pot cumpăra bilete de acolo, dar trebuie să ajungem cu
o oră mai devreme.
Ilinca: – Da, e bine! Ne vedem acolo.
Oana: – Luăm locuri mai în faţă sau preferaţi mai în spate?
Maria: – Eu aş prefera în faţă. Vreau să văd chipurile actorilor.
Oana: – În regulă! Stau eu la rând. Voi aşteptaţi.
Ilinca: – Cum vi s-a părut spectacolul?
Oana: – Eu am fost impresionată de prestaţia actorilor.
Maria: – Aţi văzut costumele pline de culoare şi foarte vesele?
Ilinca: – Decorul scenei a fost fabulos! Şi ce de spectatori!
Maria: – Da, într-adevăr. Foarte frumos! Îţi mulţumim pentru invitaţie, Oana!
Oana: – Cu plăcere, dragile mele!
67
Colinde, colinde!
de Mihai Eminescu
Cea mai importantă sărbătoare a iernii, Nașterea Domnului sau Crăciunul, aduce cu ea
un obicei frumos și solemn – colindul.
Colindele exprimă bucuria oamenilor cu ocazia acestei sărbători creştine. Iisus Hristos
s-a născut într-o iesle din Betleem, unde mama Lui, Maria, a ajuns împreună cu soţul ei, Iosif,
venind din Nazaret. La Naşterea Mântuitorului, pe cer s-a ivit o stea strălucitoare. Aceasta,
cu razele ei, a vestit lumii evenimentul şi le-a arătat celor trei magi drumul spre ieslea unde
se afla Iisus Hristos. Magii I-au oferit copilului tămâie, aur şi smirnă în semn de recunoaştere
a Lui ca Împărat al lumii.
Deprinderea de a colinda este străveche. Lumea satelor ne-a oferit întotdeauna un exem-
plu de tradiție și de zestre spirituală. Acolo totul are altă valoare, sărbătoarea Crăciunului este
respectată cu sfințenie de fiecare în parte, iar tinerii, cu mic, cu mare, au datoria de a colinda
pe la casele oamenilor, pentru a le ura de bine și de sănătate.
Aceste cântece deosebit de frumoase, colindele, au menirea de a anunța Nașterea
Mântuitorului, iar colindătorii reprezintă chipul îngerilor care au vestit Nașterea Domnului.
Începând din ajunul Crăciunului și până aproape de Bobotează, ulițele satelor răsună de
glasul colindătorilor, îmbrăcați în costume tradiționale, specifice fiecărei regiuni a țării.
Cele mai bogate, mai variate şi mai strălucitoare din punct de vedere artistic sunt: Steaua,
Capra, Plugușorul, Sorcova, Vasilca.
1 Bifează varianta potrivită.

a) „gheaţa se-ntinde asemeni oglindelor“ sugerează:
strălucirea gheţii; netezimea gheţii; răceala gheţii.
b) „Se bucur’ copiii“, deoarece:
au luat vacanţă; merg la săniuş; se apropie sărbătoarea Naşterii Mântuitorului.
c) „Și tremură brazii,/ Mișcând rămurelele“ sugerează:
frigul năprasnic; emoția naturii; agitația păsărilor.
d) „Când scânteie stelele“ semnifică:
atmosfera de sărbătoare;
sclipirea globuleţelor;
lumina cerului în noaptea de Crăciun.
e) „Luceşte pe ceruri/ O stea călătorului“ aminteşte de:
steaua polară;
steaua după care se orientează călătorii;
steaua care a călăuzit magii spre pruncul Iisus.
68
2 Informează-te și completează enunțurile.
__________________ este anotimpul în care se colindă.
 Maria este ____________________________________ .
 __________________________ mai este numit și Mântuitorul.
 Steaua de pe cer i-a îndrumat pe _________________
spre locul nașterii Mântuitorului.
3 Povestește:
a) cum te pregătești pentru colindat;
b) care este atmosfera din casa ta în seara de Crăciun.
4 Proiect - Cadoul din cutie. Participă alături de colegii tăi la organizarea

proiectului „Cadoul din cutie“. Stabilește detaliile desfășurării evenimentului ținând cont de
planul de mai jos.
F Acțiuni de pregătire a evenimentului: F Desfășurarea propriu-zisă:
• stabilirea datei și a locului; • primirea copiilor din centrul de plasament;
• realizarea afișului evenimentului; • stabilirea unor legături de prietenie;
• trimiterea invitațiilor; • realizarea în grup a unor decorațiuni de
• stabilirea obiectelor care pot fi puse în cutie; Crăciun;
• discutarea modului de împachetare și de • înmânarea cutiilor-cadou;
etichetare a cutiei-cadou; • schimbul de impresii la finalul proiectului.
• realizarea pachetelor de către copii.
Știai că...?

Proiectul „ShoeBox – Cadoul din cutia de pantofi“ este o acțiune începută în anul 2006 de o
familie din Cluj, pentru a-l învăța pe copilul lor să dăruiască, să împartă din hăinuțele și jucăriile
lui altor copii mai săraci din bloc. Un an mai târziu au extins proiectul la nivelul orașului, iar
acum la nivelul întregii țări. Există centre de colectare şi în alte țări.
 Conceptul este ca orice persoană care dorește să dăruiască să o facă implicându-se. De ce este
nevoie? Se pune în cutie tot ce intră, ce se dorește și se crede că îi trebuie unui copil de vârsta și sexul
ales, cu condiția să fie lucruri noi, care să ofere bucurie copilului care o va primi, dar nu în ultimul
rând trebuie să adaugi multă dragoste și răbdare. Deviza este „Fă un cadou așa cum ți-ar plăcea
să-l primești și tu!“.
 Proiectul ShoeBox reprezintă o încercare mică de a face lumea un loc mai frumos. În fiecare
an, în preajma sărbătorilor de Crăciun, zeci de mii de copii zâmbesc datorită cadoului din cutie.
69

vreme = ______________________________ tremură = ____________________________
rămurele = ____________________________ a scânteia = ____________________________
călător = _____________________________ a se întinde = ___________________________
2 Alcătuiește câte un enunț cu sensurile diferite ale cuvintelor cer și stea.

______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________

a) ramură – rămurică stea – ___________________ copil – __________________
brad – __________________ oglindă – ________________ fată – ___________________
b) oglindă – oglinzii pradă – _________________ gheaţă – _________________

stradă – _________________ ogradă – ________________ ceaţă – __________________
4 Completează comparaţiile.
cerul ca cerneala gheaţa ca _________________ noaptea ca ________________
brazii ca __________________ stelele ca _________________ zăpada ca _________________
5 Scrie forma de singular a substantivelor următoare.

colinde – _________________ oglinzi – _________________ brazi – ___________________
rămurele – ________________ stele – ___________________ fete – ____________________
plete – ___________________ ceruri – __________________ copii – ___________________
6 Adaugă câte un adjectiv potrivit fiecărui substantiv, apoi schimbă-i poziția, după model.
falnic
I brad _____________________ falnicul
 ______________________ brad
I oglindă ____________________  _____________________ oglindă
I călător ____________________  ______________________ călător
I ramură ____________________  ______________________ ramură
I plete _____________________  _______________________ plete
I gheață ____________________  _______________________ gheață
70
7
Completează dialogul cu întrebările copilului.
Joc de rol
copil: _________________________________________________
mama: Data de 25 Decembrie este importantă, deoarece s-a născut Mântuitorul.
copil: _______________________________________________________________
mama: Iisus Hristos s-a născut într-o iesle din oraşul Betleem.
copil: _______________________________________________________________
mama: Păstorii de la stână i-au adus un miel.
copil: _______________________________________________________________
mama: În ziua de Crăciun, oamenii merg la biserică, apoi se aşază împreună la masă, cin-
stindu-l pe Iisus.
Clubul
de lecturã Colindătorii
de George Coșbuc
Cad fulgii mari încet zburând, Ei cântă nălţător şi rar
Şi-n casă arde focul, Cântări de biruinţă,
Iar noi pe lângă mama stând Apoi se-ntorc şi plâng amar
De mult uitarăm jocul. De-a Iudei necredinţă,
De mult şi patul ne-aştepta, De spini, de-ostaşi, şi c-a murit…
Dar cine să se culce? Dar s-a deschis mormântul
Rugată, mama repeta Şi El acum e-n cer suit
Cu glasul rar şi dulce Şi judecă pământul.
Cum sta pe paie-n frig Hristos Şi până nu tăceau la prag,
În ieslea cea săracă, Noi nu vorbeam niciunul
Şi boul cum sufla milos Sărac ne-a fost, dar cald şi drag
Căldură ca să-i facă, În casă-ne Crăciunul.
Drăguţ un miel cum i-au adus Şi când târziu ne biruia
Păstorii de la stână Pe vatra caldă somnul,
Şi îngeri albi cântau pe sus Prin vis vedeam tot flori de măr
Cu flori de măr în mână. Şi-n faşe mic pe Domnul.
Şi-auzi! Răsar cântări acum,
Frânturi dintr-o colindă,
Şi vin mereu, s-opresc în drum;
S-aud acum în tindă
Noi stăm cu ochii pironiţi
Şi fără de suflare;
Sunt îngerii din cer veniţi
Cu Ler, oi Domnul mare!
71
Recapitulare
I. Completează enunţurile.
a) Adjectivul este partea de vorbire care exprimă _________________________________
______________________________ . Adjectivul se acordă în _______________________ și
___________ cu substantivul pe care îl însoțește. De regulă, poziţia adjectivului este __________
______________________________________ . Atunci când se află în fața acestuia, adjectivul își
__________________________________ .
b) Din categoria textelor nonliterare fac parte: ___________________________________ .
Colindătorii
după Mihail Sadoveanu
De sărbătoarea Crăciunului, cei doi băieți porniră cu
Steaua. Au plecat peste câmpuri, peste podul de gheață al
Siretului, spre Viișoara. Drumul către sat era greu prin
zăpadă, iar tăcerea tainică a înserării strecura picături de
neliniște în sufletele celor doi copii. Buzele celui mic prinseră
să tremure.
– Nu se vede nimic! murmură Vasile, băiatul cel mare.
– Ne-am rătăcit. Ce ne facem acum? Îmi este frig! îngână
cu greu frate-său cel mic.
– Vâră mâinile în mâneci! Steaua o duc eu. N-ai uitat „Trei Crai“?
– Nu, n-am uitat!
Merseră înainte prin lumina cenușie a serii. Pustiu de zăpadă, înaintea lor, pustiu de zăpadă,
în urma lor. Frigul creștea. Cel mic suspină abia deslușit.
– Dacă ne rătăcim? Au să iasă dihăniile.
– Ne-om ruga lui Dumnezeu și ne-o scăpa de ele.
Într-un târziu, colindătorii văzură izvorând din întuneric nenumărate stele ale satului. În hă-
măitul unui câine, pătrunseră într-o ogradă.
– Primiți stelari? îndrăzni cu întrebarea Vasile.
Glasul lui era așa de slab și plin de tremur, încât gospodarul ce ieșise să-i primească se aplecă
înduioșat spre ei. Stăpânul casei, un om tânăr, ca de treizeci de ani, zdravăn și spătos, se uita la ei
ca la o minune.
– Veți mânca și voi, că este de unde, slavă Domnului! Dar la Betleem știți voi cine
a fost? Ia să-mi cântați cântecul acela cu Domnul nostru Iisus. Înălțară băieții stea-
ua sub candelă, clopoțelul sună ușor și începură glasurile lor curate să depene firul
poveștii de demult:
„Trei crai de la Răsărit
Cu steaua călătorind...“
Iar celor din casă li se păru că îngerii cerului coborâseră să le aducă prin cântec
vestea cea bună. Și n-a fost loc în sufletele lor decât pentru mângâiere și lumină.
72
1 Bifează răspunsurile potrivite.
Acțiunea are loc: Cei doi băieți au plecat cu:
pe Siret, în ziua de Anul Nou; Steaua;
pe un pod, imediat după Crăciun; Plugușorul;
la Viișoara, de sărbătoarea Crăciunului. Sorcova.
Personajele povestirii sunt: Băiatul cel mic se temea:
Vasile; de întuneric;
fratele cel mic; de frig;
stăpânul casei; de animalele sălbatice;
un vecin; că vor întârzia;
familia colindată. că s-au rătăcit.
Pentru a se încălzi, Vasile îl sfătuiește pe Stăpânul casei i-a invitat pe copii:
cel mic să folosească: buzunarele; să cânte;
mănușile; să mănânce și să se odihnească;
mânecile paltonului. să cânte și să mănânce.
2 Alege mesajul transmis de povestire. Propune încă unul.

q De Crăciun, este zăpadă în toată țara.
q Crăciunul este o sărbătoare sfântă pentru români.
q Copiii doresc să ureze cât mai multor săteni.
q ________________________________________________
3 Ordonează ideile principale, numerotând în cerculeţe.
Gospodarul îi primește pe copii cu multă dragoste.
Băieții au pornit cu Steaua departe, spre Viișoara.
Copiilor le era frig și teamă de animalele sălbatice.
Toți membrii familiei sunt mângâiați de cântecul copiilor.
4 Încercuiește explicațiile potrivite.

„pustiu de zăpadă“ sugerează:
® troiene de zăpadă;
® cădere uriaşă de zăpadă;
® întindere de zăpadă fără urme, fără viață.
„izvorând din întuneric nenumărate stele ale
satului“ înfățișează:
® s-au ivit stelele pe cer, deasupra satului;
® se zăresc luminile de la casele sătenilor;
® oamenii au ieșit cu felinarele în drum, în așteptarea colindătorilor.
73
„se uita la ei ca la o minune“, deoarece:
® nu-i cunoștea pentru că nu erau din acel sat;
® erau primii copii veniți să colinde;
® apăruseră ca printr-o minune ca să vestească Nașterea Domnului.
„Înălțară băieții steaua sub candelă“ exprimă faptul că:
® ei orientează steaua spre răsărit, spre candelă şi icoană,
așa cum se spune în colind;
® băieții doreau ca gazdele să le admire steaua;
® respectă credința strămoșească.
III.
1 Uneşte cuvintele care au același sens. 2 Scrie cuvinte cu sens opus celor date.
tainic a murmura porniră ≠ __________________________

neliniște clar tăcere ≠ ___________________________
a îngâna a ofta
a crește îngrijorare a uita ≠ ___________________________
a suspina a spori a înălța ≠ __________________________
deslușit misterios a ieși ≠ ____________________________
ogradă emoționat
a se însera ≠ ________________________
înduioșat alinare
demult curte a se apleca ≠ ________________________
mângâiere odinioară târziu ≠ __________________________
3 Caută în text adjectivele care însoțesc substantivele de mai jos.

F tăcerea ________________________ F glasul _________________________
F lumina ________________________ F om ___________________________
4 Alcătuiește enunțuri în care cuvintele mare, mic, roșie, vie să fie pe rând substantive,
apoi adjective.
5 Barează cu o linie varianta greşită.
I-a adus mamei un buchet de trandafiri. I-au auzit vorbind în şoaptă.

Ia Iau
– Ia spuneţi, copii, ce mai faceţi voi? Mihai ia o prăjitură şi apoi ia restul.
I-a i-a i-a
Pietrele i-au speriat peştii din iaz. Sorin ia îmbrăţişat cu căldură.
iau i-a
Bunicii i-au adus un pisoiaş lui George. Eu i-au autobuzul şi merg la şcoală.
iau iau
74
6 Completează enunţurile folosind ortogramele ia/i-a şi iau/i-au.
? Mama _____ zis să _____ cartea din bibliotecă.
? Ea _____ răspuns corect la toate întrebările.
? Eu _____ mingea, iar ea _____ o coardă.
? Am zis că eu _______ numai „F.B.“.
? El nu _____ în seamă ce ________ spus colegii.
? Lui Andrei _________ căzut doi dinţi.
? Nu vrea să _____ medicamentele așa cum _______ prescris medicii.
7 Completează proverbele cu adjectivele potrivite.

Omul __________________, ________________________ de pâine nu duce dor.
Mâţa _____________________ zgârie rău.
Paza ___________________ trece primejdia ____________________.
Minciuna are picioare _______________________.
Buturuga __________________ răstoarnă carul ____________________ .
8 Rebus. Descoperă tradiţiile şi obiceiurile de iarnă corespunzătoare fiecărui vers.

4. 6.
1. Aho, Aho, copii şi fraţi!

5. 2. Am plecat să colindăm
1. 3. Ţa, ţa, ţa, căpriţă, ţa!
4. Steaua sus răsare...
5. Să trăiţi, să înfloriţi...
6. Na, na, na, Martine, na!
2. D D S Ă - N Ă L Ţ Ă M
,
3.
75
Clubul
de lecturã Amintiri din copilărie
de Ion Creangă
Odată, la un Sfântul Vasile, ne prindem noi Dumnezeu să fie preoţii noştri aşa, că nu te‑ai mai
vreo câţiva băieţi din sat să ne ducem cu plugul,– înfrupta cu nimica de la biserică, în vecii vecilor! Şi
căci eram şi eu mărişor acum, din păcate. Şi în până-l mai menim noi pe popă, până-l mai bosco-
ajunul Sfântului Vasile toată ziua am stat pe ca- rodim, până una-alta, amurgeşte bine.
pul tatei să-mi facă şi mie un buhai, ori de nu, – Ei, amu, ce-i de făcut? Hai să intrăm ici în
batâr un harapnic. ograda asta – zise Zaharia lui Gâtlan – că ne trece
– Doamne, ce harapnic ţ-oi da eu, zise tata de vremea stând în mijlocul drumului.
la o vreme. N-ai ce mânca la casa mea? Vrei să te Şi intrăm noi la Vasile Aniţei şi ne aşezăm la
buşească cei handralăi prin omăt? Acuş te descalţ! fereastră, după obicei. Dar parcă naiba vrăjeşte:
Văzând eu că mi-am aprins paie-n cap cu asta, cela nu sună coasa, că i-i frig; celuia că-i îngheaţă
am şterpelit-o de-acasă numai cu beşica cea de porc, mâinile pe cârecie; văru-meu Ion Mogorogea, cu
nu cumva să-mi ieie tata ciubotele şi să rămân de vătrarul subsuoară, se punea de pricină că nu ură,
ruşine înaintea tovarăşilor. Şi nu ştiu cum s-a în- şi numa-ţi crăpa inima-n tine de năcaz!
tâmplat, că niciunul dintre tovarăşi n‑avea clopot. – Ură tu, măi Chiriece – zic eu lui Goian – şi
Talanca mea era acasă, dar mă puteam duce s-o noi, măi Zaharie, să prufnim din gură ca buha-
ieu? În sfârşit, facem noi ce facem şi sclipuim de cole iul; iar iştialalţi să strige: hăi, hăi!
o coasă ruptă, de ici o cârceie de tânjală, mai un Ş-odată şi începem. Şi ce să vezi? Unde nu se
vătrar cu belciug, mai beşica cea de porc a mea, şi ie hapsina de nevasta lui Vasile Aniţei cu cociorva
pe după toacă, şi pornim pe la case. aprinsă după noi, căci tocmai atunci trăgea focul
Ş-o luăm noi de la popa Oşlobanu, tocmai din să deie colacii în cuptior.
capul satului din sus, cu gând să umblăm tot sa- – Vai, aprinde-v-ar focul să vă aprindă, zise
tul… Când colo, popa tăia lemne la trunchi afară ea, burzuluită grozav; dar cum se cheamă asta? în
şi cum a văzut că ne aşezăm la fereastră şi ne pre- obrazul cui v-a învăţat!
gătim de urat, a început a ne trage câteva naşteri Atunci noi, la fugă, băieţi, mai dihai decât la
îndesate şi a zice: popa Oşlobanu…
– De-abia s-au culcat găinile, şi voi aţi şi în- – Dar bun pocinog a mai fost ş-aista, zicem
ceput? Ia staţi oleacă, blăstămaţilor, că vă dau eu! noi, oprindu-ne în răscrucile drumului din mij-
Noi, atunci, am şterpelit-o la fugă. Iar el locul satului, aproape de biserică. Încă una-două
zvârr! cu o scurtătură în urma noastră, căci era un de-aiestea, şi ne scot oamenii din sat afară, ca pe
om hursuz şi pâclişit popa Oşlobanu. Şi din spai- nişte lăieşi. Mai bine să mergem la culcare. Şi
ma ceea, am fugit noi mai jumătate de sat înapoi, după ce ne arvonim noi şi pe la anul, cu jurământ
fără să avem când îi zice popii: să umblăm tot împreună, ne-am despărţit unul de
Drele pe podele altul, răbigiţi de frig şi hămisiţi de foame; şi hai
Şi bureţi pe păreţi; fiecare pe la casa cui ne are, că mai bine-i pare.
Câte pene pe cucoşi Şi iaca aşa ne-a fost umblarea cu plugul în anul
Atâţia copii burduhoşi, cum obişnuiesc a zice acela.
plugarii pe la casele ce nu-i primesc.
– Măi! al dracului venetic şi ceapcân de popă,
zicem noi, după ce ne adunăm cu toţii la un loc,
îngheţaţi de frig şi spărieţi! Cât pe ce era să ne olo-
gească boaita cea îndrăcită, vede-l-am dus pe nă-
sălie la biserica Sfântului Dumitru de sub cetate,
unde slujeşte; curat Ucigă-l-crucea l-a colăcit să vie
şi să-i facă budihacea casă la noi în sat. Ferească
76
IV. DIN TAINELE UNEI VIEŢI SĂNĂTOASE
Povestea unui fulg de nea
după Adina Popescu
2
Fulgul de nea s-a născut _______________________________ (când?), când temperatura
era ____________________ (cum?). În zborul său ____________________ (unde?), Fulg de Nea a
zărit _________________________________________ (pe cine? ce?), care zbura spre ţările calde.
Aceasta era în întârziere, întrucât fusese _________________________________________ (unde?).
După ce a fost respins de pasăre, Fulgul a întâlnit niște ___________________________ (ce?) murdare
și cenușii. Continuându-și drumul spre marele Oraș, nimerește într-un ____________________
____________________ (unde?), apoi în _____________________________ (unde?). Tatăl său,
___________ (cine?), a crescut și din el au început să cadă ___________________________ (ce?).
2 Cubul magic. Activitate în grup

Fiecare grup rezolvă câte o sarcină din cub. La sfârșit se discută la nivelul clasei.
a) Descrie-l pe Fulg de Nea, folosind substantive însoțite de adjective. Asociază
____________________________________________________________________________
Argumentează
Analizează
____________________________________________________________________________
Aplică
____________________________________________________________________________ Compară
b) Compară-l pe Fulg de Nea cu particulele de praf.
Descrie
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
c) Asociază plecarea păsării călătoare care apare în text cu a altor păsări întâlnite în textele
studiate.
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
d) Analizează dorința lui Fulg de Nea de a fi însoțit în drumul său spre pământ.
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
77
e) Aplică: Ce ai fi făcut dacă ai fi fost în locul fulgului de nea?
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
f ) Argumentează de ce fulgul a început să danseze de bucurie atunci când vântul l-a purtat
către aerul rece?
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
3 a) Ordonează ideile.
Fulgul așteaptă cu nerăbdare să se bucure de frumusețea pământului.
Aflată în întârziere, pasărea călătoare îl ignoră.
Norul trimite spre pământ o mulțime de fulgi de zăpadă.
Fulg de Nea suferă de singurătate.
Fulg de Nea se bucură de palma caldă a fetiței.
O pală de vânt îl salvează dintr-un nor de gaze de eşapament.
Un fulg de nea este trimis către pământ de tatăl său, Norul.
În căderea lui, se întâlnește cu niște particule de praf.
b) Împarte textul în fragmente corespunzătoare ideilor.
4
2 Spune-ți părerea! Crezi că a procedat corect pasărea respingând prietenia fulgului de nea?
5 Invitaþie la amintiri
Ai trăit vreodată senzația de gol în stomac, așa cum a simțit-o
Fulg de Nea? Prezintă colegilor acel moment.

s-a prefăcut = __________________________ cenușiu = _____________________________
vreme = ______________________________ a degera = _____________________________
clipă = _______________________________ s-a mărit = ____________________________
impresii = _____________________________ călătoare = ____________________________
panică = ______________________________ nerăbdător = __________________________
78
indecis ≠ _____________________________ s-a îndepărtat ≠ ________________________
a îngheța ≠ ____________________________ se topește ≠ ____________________________
a primi ≠ ______________________________ a prinde ≠ _____________________________
a pierde ≠ _____________________________ imaculat ≠ ____________________________
s-a întristat ≠ __________________________ singur ≠ ______________________________
3 Alintă cuvintele.
fulg 2 _______________________________ nor 2 _______________________________
țară 2 _______________________________ bulină 2 _____________________________
oraș 2 _______________________________ fular 2 _______________________________
vânt 2 _______________________________ vrabie 2 _____________________________
4 Uneşte corespunzător.
Vasile
moale cristalină
învățat
rugat nea adus ne-a plimbat
povestit Marin
curată pufoasă
5 Completează cu nea sau ne-a.

A început să ningă cu fulgi mari şi pufoşi de __________ . În curând totul era acoperit cu un
strat gros şi moale de __________. Iarna __________ scos pe toți din case. __________ Grigore
__________ făcut o săniuță care să alunece ușor pe covorul imaculat de __________ .
– Ce mult __________ plăcut la săniuş!
6 Înlocuiește substantivele subliniate cu pronumele potrivite.

 Fulgul a plecat într-o călătorie.
 În excursie m-am întâlnit cu Roxana și cu Gabriela.
 Pădurea părea de argint.
 În căsuța de la marginea pădurii iepurașul și bursucul locuiau împreună.
79
7 Unește corespunzător. 8 Încercuiește pronumele care se potrivesc.
I Eu/Noi cântăm la pian.
Noi vei desena
I Ea/Ele vorbește încet.
El/Ea citeau
I Veniți voi/tu la noi?
Voi auzim
Tu am dansat I Azi el/ei culeg merele.
Eu venea I Ea/Ele privesc cerul înstelat.
Ei/Ele veți povesti I El/Ei aude susurul izvorului.
Atenție!
Pronume – parte de vorbire care ține locul unui substantiv.
Prenume – nume dat unei persoane la naștere, nume de botez;
acesta stă înaintea numelui de familie.
9 Schimbă numărul pronumelor personale, făcând modificările necesare în propoziție.

 Noi ascultăm colindele străbune. ________________________________________________
 Azi, vii tu la mine? ________________________________________________
 În pădure eu aș admira copacii. ________________________________________________
 Ea câștigase concursul de șah. ________________________________________________
10
a) Încercuiește forma corectă a pronumelui.
Eu/Ieu și ia/ea mergem la bibliotecă.
Ei/Iei călătoresc cu avionul.
El/Iel va câștiga concursul.
b) Completează enunțurile cu următoarele cuvinte: ei, iei, ia, ea.
Tu ________ de la librărie câteva cărți pentru prietenii tăi. ________ apreciază cărțile
științifico-fantastice.
Vulpea e șireată. ________ vede o găină și o ________ între labe.
11
Formulează propoziții în care să folosești:
a) un pronume personal, persoana a III-a, numărul singular, genul feminin;
____________________________________________________________________________
b) un pronume personal, persoana I, numărul plural;
____________________________________________________________________________
c) un pronume personal, persoana a II-a, numărul singular;
____________________________________________________________________________
d) un pronume personal, persoana a III-a, numărul plural, genul masculin.
____________________________________________________________________________
80
Clubul
Întâiul drum
de lecturã de Ion Agârbiceanu
Flutură rar câte un fulg de nea prin văzduhul gă. Dar în clipa următoare învie iar.
sur. Se opresc pentru o clipă nehotărâţi, apoi co- Leagănă cu putere, cu străduinţă mare. Poa-
boară iar, şi iar se opresc. Parcă le pare rău după te adoarme cel mic. El vede şi simte că mamă-sa
înălţimea din care vin, se simt străini în lume şi e îngrijorată, dar de la o vreme îi vine greu şi lui
se tem de ce vor afla jos pe pământ. să mai audă plânsul frăţiorului: parcă i-a intrat
Uneori îi prinde o undă de vânt şi-i mătură prin urechi până în mijlocul capului.
de nu se mai văd şi trece o vreme până ce îndrăz- – Grijeşte, mă, că-l dai peste cap! Leagănă
nesc să coboare alţii. Îi mătură şi din curte, de pe mai încet.
pământul îngheţat pe care s-au aşezat, uşor, ca Cum să legene mai încet? De la o vreme se
nişte scame de pene. uită cu duşmănie la cel ce zbiară mereu.
Nu e frig. A fost înainte cu câteva zile, până Mamă-sa iasă şi vine şi iar iasă. Are trea-
a îngheţat tina. Acum e bine. Se tot încearcă să bă în tindă, în cămară, prin curte după lemne.
ningă şi nu poate. Se pare că iarna şi-a uitat din A făcut foc în camera dinainte şi aici fierbe şi
anul trecut să-şi scuture cojocul. mâncarea pe vatră. Rar priveşte şi ea prin geam:
Lelea Anuţa e necăjită tare. Copilul cel mic, ninge rar şi acum.
sugaciul, orăcăie ca o broască în leagăn. I-a dat Rar, dar vântul se înteţeşte.
să sugă, dar n-a vrut. Îşi încreţeşte şi-şi strâmbă Într-un târziu, sugaciul a adormit.
obrăjorii şi strigă tare, parcă speriat. – Încet, Ioniţă, de tot încet!
Îl ridică iar din leagăn şi-i dă sânul plin şi Ioniţă ar lăsa bucuros leagănul şi s-ar duce
alb, dar broscoiul se fereşte, se învineţeşte la la fereastră să vadă cum ninge. Dar dacă se
obraz, şi zbiară din răsputeri. Aşa o fierbe de deşteaptă şi plânge iar? Aşa e de bine în cameră,
azi-dimineaţă. în liniştea mare ce s-a pus. Priveşte cu încântare
– Ce te doare, puiule, ce te doare? Of, Doam- jocul flăcărilor pe vatră, deasupra lemnelor înne-
ne! De ce or mai avea dureri şi copiii? grite. Par când săbiuţe ascuţite, când săbii late,
Îl pune iar în leagăn şi Ioniţă, frăţiorul cel când fuioare despletite. Şi rar vântul fluieră prin
mare, se şi repede să-l legene în locul mamei horn şi parcă scuipă în foc.
sale, cuprinsă de trebi, cât nu mai ştie unde-i Lelea Anuţa începe odată să caute cu înfri-
este capul. gurare prin solniţa agăţată într-un cui. Nu află
– Haia, haia! Haia, haia! mormăie cadenţat ce caută, o ia din cui, o întoarce cu capul în jos şi
copilul. o scutură pe masă. Nu se scutură decât câteva
– Mai încet, mai încet, Ioniţă, că-l răstorni. fire de sare. Trece în tindă, caută în oale, intră
Leagănul se balansează, uneori, să ajungă în cămară, răscoleşte pretutindeni şi iar vine. E
cu fundul deasupra. Ioniţă mormăie şi mai tare şi neliniştită, îngrijorată.
cât poate el de gros, să acopere plânsul sugaciului, – Măi Ioniţă, n-ai văzut tu pe undeva sarea?
să-şi poată vedea mamă-sa de lucru. – În solniţă, mamă.
– Haia, haia! Haia, haia! – Nu mai este în solniţă. S-a isprăvit.
Rar, aruncă ochii pe fereastră. Parcă ninge – Poate în tindă, în oala de fier, cea crăpată.
mai bine. Vântul ţiuie uneori în streaşina lungă, – Nu mai este nici acolo.
şi fluieră scurt prin horn, şi atunci flacăra din Copilul se gândeşte: unde a mai văzut el
vatră se tupilează pe-o clipă, se topeşte repede, sare? Dar nu-şi aduce aminte să fi văzut într-alt
coborând pe tăciuni, ca şi când ar vrea să se stin- loc.
81
– N-am cu ce săra nici mămăliga, nici mân- – Mi-o iau, zise curajos copilul, aruncându‑şi
carea. Ce să fac? Aş da o fugă până la prăvălie, traista după cap. Îmbrăcat, cu căciula în cap, pă-
dar mă tem că se va deştepta copilul. rea mai mare de cinci ani trecuţi câţi avea.
La gândul să rămână cu cel din leagăn, Ioniţă Banii de aramă îi legă mamă-sa în colţul
se acri de tot. Ce să fac dacă se va trezi urlând? năfrămuţei lui cu rândunele şi i-o puse în buzu-
Alta era cu mamă-sa acasă: putea să plângă cât narul clicinului.
de tare, nu se temea de vreo primejdie. – Aici sunt douăzeci de bani, Ioniţă. Tu să-i
– Să mă duc să cer împrumut de la vecina, dai năfrămuţa lui jupânul şi-i va număra el. Să-i
mamă! spui numai atâta: m-a trimis mama să-i dai sare
– Du-te şi vino repede. de banii legaţi aici.
Dar vecina nu avea, chiar acum o pusese în – Păi, eu nu pot spune: să-mi dai sare de do-
fasole şi mămăligă, pe care a avut-o. uăzeci de bani? Ioniţă se simţi jignit. Da’, mamă
Şi nu avea nici cealaltă vecină. şi ştiu şi număra şi până dincolo de douăzeci.
– Va veni tatăl tău de la pădure şi nu pot face – Ştii cu greşeli.
mâncarea. Şi necăjită, lelea Anuţa începu să caute – Acum nu mai greşesc. Dumneata nu m-ai
iar. Nu află nimic. auzit de mult cum număr.
– Ştii ce, mamă? Niţă doarme acum şi ne- – Bine, bine! Tu să dai năframa jupânului,
legănat, mă duc eu la prăvălie să cumpăr sare. să dezlege banii şi să-i numere el. N-ar fi ruşine
– Tu? să-i numeri tu şi să greşeşti?
– Ştii că am mai fost şi cu dumneata. Lelea Anuţa ieşi cu el din tindă, să-l ducă
– Cu mine ai fost, dar singur nu. Singur nu până la portiţă. Dar cum ieşi în curte – altă în-
ştii nici unde e prăvălia. grijorare: ningea tot mai tare.
– Ba ştiu. Cunosc casa. Are table verzi la – Măi Ioniţă, eu zic să nu te mai duci tu
fereşti. nicăieri.
– Are, da’ pân-acolo, prin câte hudiţe trebuie – Ba mă duc!
să treci? Te vei rătăci şi nu vei mai veni nici acasă. – Dar nu vezi cum ninge?
Ioniţă zâmbi. – Las’ să ningă, doar îs cu căciula!
– Cum să nu ştiu? Las’ pe mine. Dă-mi bănu- Bâtă avea zdravănă, cu măciucă, o bâtă de
ţii şi o traistă şi îndată-s cu sarea acasă. corn, călită la foc de tatăl său. Să poftească să se
Ce să facă mamă-sa? Nu se îndură să-l lase ia vreun câne de el!
pe cel din leagăn. Era bolnăvior, de bună seamă,
şi trebuie să vadă şi de mâncare.
Îşi aruncă ochii pe fereastră. Ningea mai
des, cu fulgi mari, lânoşi. Vântul se mai potolise.
– Ia-ţi pieptarul şi îmbracă-ţi clicinul cel
bun. Ia-ţi şi căciula. Copilul se repezi să se îm-
brace.
Mamă-sa deschise lada şi adună din lădiţa ei,
cu mare silă, douăzeci de bani de aramă. Căută o
traistă mică şi i le dădu lui Ioniţă.
– Să-ţi iei şi bâta, să nu-ţi iese în drum vreun
câne.
82
Sportul și sănătatea
de Claudia Groza
Autor Titlu Personaje

............................................... ............................................... ...............................................
............................................... ...............................................
...............................................
Cuvinte necunoscute ...............................................
............................................ ...............................................
............................................
............................................
............................................ Problema care a declanșat acțiunea
...............................................................
Expresii deosebite ...............................................................
....................................................................
................................................................... Soluția (cum s-a rezolvat problema)
................................................................... ...............................................................
...............................................................
Din această lectură am învățat că .........................................................................................

..............................................................................................................................................
..............................................................................................................................................
2 Unește personajul cu replica potrivită.

„Am avut o dimineață ciudată și îmi va fi de folos!“ Oasele
„Noi suntem de partea ta!“ Limba
„Vrem să le susţinem pe suratele noastre din organism.“ Pielea
„Azi vreau să beau un ceai bun!“ Celulele musculare
„Azi avem un atelier despre sport și alimentație sănătoasă!“ Toma
„Vă pregătesc chiar azi [...] o delicioasă rețetă cu miere.“ Eva

Stomacul și Inima
„Noi am vrea să facem mișcare.“
83
31. Răspunde la întrebări.
a) Ce i-a spus Pielea lui Toma?
b) Ce-a pățit băiatul în drum spre școală?
c) Ce își doreau Oasele?
d) La ce atelier au participat Toma și Eva?
e) Ce au învățat copiii în urma participării la atelierul despre sănătate?
4 Cum poți avea un organism sănătos? Bifează afirmaţiile potrivite.

Merg cu bicicleta.
Mă joc cu animalele din curtea bunicilor.
Beau ceai de plante medicinale.
Consum dulciuri la fiecare masă.
Îmi petrec mult timp la calculator sau pe telefon.
Întotdeauna adorm după miezul nopții.
Mănânc miere și diverse semințe.
Mă supăr pe prietenii care nu sunt de acord cu mine.
5 Completează tabelul.
Cum era Toma înainte de a participa Cum s-a schimbat Toma după
la atelier? participarea la atelier?
___________________________________ ___________________________________
___________________________________ ___________________________________
___________________________________ ___________________________________
___________________________________ ___________________________________
6 Scrie 5-6 enunțuri prin care să-i convingi pe ceilalți să consume numai alimente
sănătoase. Insistă pe foloasele pe care le oferă acestea organismului.
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
84
7 Spune-ți părerea! Crezi că sunt suficiente o alimentație corectă și practicarea sportului
pentru a ne menține sănătatea? Ce ne-ar mai putea ajuta?
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________

a anunța = ____________________________ ciudată = _____________________________
morocănos = __________________________ utile = _______________________________
chip = _______________________________ împrăștiată = __________________________
decizia = _____________________________ melodioasă = __________________________
să calmeze = ___________________________ minune = _____________________________

încântat ≠ _____________________________ să plângă ≠ ____________________________
să se oprească ≠ ________________________ s-a alăturat ≠ ___________________________
corectă ≠ _____________________________ împreună ≠ ____________________________
sănătoasă ≠ ___________________________ perfect ≠ _____________________________
morocănos ≠ __________________________ interesante ≠ __________________________
3 Continuă comparațiile, după model.

• Celulele sunt precum niște cămăruțe bogate.
• Pielea este precum ________________________________________ .
• Oasele sunt precum _______________________________________ .
• Limba este precum ________________________________________ .
• Mușchii sunt precum ______________________________________ .
4 Completează textul cu sar/s-ar, ceai/ce-ai.
Mihai și Gabriel se întâlnesc pe aleea din fața blocului. Ei se gândesc să meargă în parc.
– Aș vrea să ______ pe trambulină, zice Mihai.
– Este o idee bună, dar ______ putea să fie cam aglomerat.
– Ai dreptate, Gabriel. ________ zice să mergem pe terenul de fotbal?
– Nu este o idee rea. Dar ________ în rucsac?
– Mi-a pus bunica o sticluță cu ________ de tei.
Cei doi băieți ______ de bucurie și pornesc cu entuziasm spre terenul de fotbal.
85
5 Povestește, în scris, întâmplarea ilustrată în șirul de imagini. Folosește în text expresiile
date.
Într-o zi, ..................... Mai întâi, ..................... Apoi, .....................
După aceea, ..................... Într-un târziu, ................... La final, .....................
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
6 Realizează un fluturaș pe o hârtie de formă pătrată, în care să promovezi lansarea re-

vistei pentru copii „Sănătatea, bunul cel mai de preț“. Stabilește informațiile-cheie: denu-
mirea activității, programul și locul desfășurării, numărul de telefon și adresa de e-mail pentru
obținerea detaliilor.
86
Clubul
Purcelușul cu blăniță de spini
de lecturã de Serghei Kozlov
Venise iarna. Gerul era atât de cumplit, blăniţă pe el şi nu vrea să se joace. Trebuie să-l
încât Ariciul, de câteva zile, nu mai ieşise din poftesc în casă şi să-i dau un ceai.“
casă. Făcea foc în sobă şi se uita pe geam. Gerul Şi s-a dat jos de pe pervaz, şi-a tras cizmu-
împodobea geamul cu fel şi chip de desene şi liţele de pâslă şi a ieşit afară în pridvor.
Ariciul trebuia din când în când să se caţăre pe – Purceluşule, a strigat el politicos. Vă rog
pervaz, să sufle cald în geamul îngheţat şi să-l să poftiţi înăuntru să beţi un ceai!
şteargă cu laba. – Ariciule! i-a spus Fulguşorul, Purceluşul a
„Iată!“ exclamă el, văzând iarăşi un brad, fugit chiar acum. Hai, joacă-te cu noi!
o buturugă şi un luminiş în faţa casei. Deasupra – Nu pot! E frig! i-a răspuns Ariciul şi s-a
luminişului se roteau, plutind undeva sus de tot întors în casă. A închis uşa, şi-a lepădat cizmele de
sau coborând până pe pământ, fulgii de zăpadă. pâslă lângă prag, a mai pus un braţ de lemnişoare
Ariciul şi-a lipit nasul pe geam şi un fulg de în sobă, pe urmă s-a suit iarăşi pe pervaz şi şi-a
zăpadă i s-a aşezat pe nas, de partea cealaltă a lipit nasul de geam.
ferestrei, s-a ridicat pe picioruşele sale subţiri şi – Porcuşorule! i-a strigat Fulguşorul. Te-ai
i-a spus: întors? Hai afară! Să ne jucăm împreună.
– Tu eşti, Ariciule? De ce nu vii să te joci „Aha! S-a întors!“, s-a gândit Ariciul şi şi-a
cu noi? tras iarăşi cizmele şi a ieşit în pridvor.
– Afară e frig, i-a răspuns Ariciul. – Purceluşule, a strigat el iar. Purcelu-u-u-
– Ba nu e, s-a pornit pe râs Fulguşorul. Nouă şule!
nu ne e frig deloc! Uite cum zbor eu! Vântul vuia şi fulguşorii se roteau veseli.
Şi şi-a luat zborul de pe nasul Ariciului şi a Şi uite aşa, până seara târziu, ba ieşea în
început să se rotească deasupra luminişului. pridvor şi-l striga pe Purceluş, ba intra iarăşi în
– Vezi, vezi? îi striga el, trecând în zbor casă, se suia pe pervaz şi-şi lipea nasul de geam.
pe lângă fereastră. Iar Ariciul şi-a lipit nasul de Fulguşorului îi era totuna cu cine să se joa-
fereastră atât de tare, încât i s-a turtit de tot şi ce şi îl striga pe Purceluş, când Ariciul şedea pe
semăna cu un rât de purceluş. Aşa că Fulguşorului pervaz sau pe Arici, când el ieşea în pridvor. Dar
i se părea că nu Ariciul se uită la el de după fereas- Ariciului, când să adoarmă, i-a fost tare teamă că
tră, ci un Porcuşor într-o blăniţă de spini. are să îngheţe Purceluşul cu blană de spini, pe-o
– Porcuşorule, i-a strigat el atunci, hai, vino noapte atât de geroasă.
să te joci cu noi!
„Pe cine o fi chemând?“ s-a întrebat Ariciul,
gândindu-se. Şi s-a lipit şi mai tare de geam, ca
să vadă dacă nu cumva se află vreun purceluş pe
prispă. Iar Fulguşorul era sigur acuma că după
geam stă purceluşul cu blăniţă de spini.
–Purceluşule! a strigat el din nou, mai tare.
Doar ai blăniţă pe tine! Hai, vino să te joci cu noi!
„Aşadar… s-a gândit Ariciul, acolo, afară,
sub geam, stă, se vede treaba, un purceluş cu
87
Recapitulare
I. Completează enunţurile.
a) Pronumele personal este __________________________________________________ .
Cuvintele _____, _____, _____, _____, _____, _____, _____, _____ sunt pronume personale.
Tot pronume personale sunt și: ___________, ___________, ___________, ___________ .
b) Fluturașul este un mic ______________________ care se distribuie mai multor persoane.
Bulgărele de zăpadă
(fragment) de Edmondo de Amicis
Ninge, ninge întruna. În dimineaţa aceasta, când plecam de la şcoală, s-a petrecut o întâmplare urâtă cu
zăpada. Un grup de elevi, de cum au cotit-o pe Corso, au şi început să arunce cu bulgări de zăpadă, din zăpada
aceea plină de apă, care face bulgării tari şi grei ca pietrele. Pe trotuare trecea multă lume. Un domn strigă:
– Încetaţi, ştrengarilor! şi, în aceeaşi clipă, de pe partea cealaltă a străzii, se auzi un ţipăt ascuţit; era
un bătrân care îşi pierduse pălăria şi se clătina, acoperindu-şi faţa cu mâinile, iar lângă el un copil striga:
– Ajutor! Ajutor!
Imediat a alergat lume din toate părţile. Fusese lovit de un bulgăre la un ochi. Toţi copiii au luat-o la
fugă, care încotro, cât ai clipi, iute ca săgeţile. Eu mă aflam în faţa librăriei, unde intrase tatăl meu, când
i-am văzut venind în goana mare pe câţiva dintre colegii mei care s-au amestecat printre ceilalţi de lângă
mine şi s-au prefăcut că privesc vitrinele: era Garrone cu obişnuita lui bucată de pâine în buzunar, Coretti,
zidăraşul şi Garoffi, cel cu timbrele. Între timp, în jurul bătrânului se adunaseră o mulţime de oameni şi un
sergent şi alte persoane alergau încoace şi încolo ameninţând şi întrebând:
– Cine e? Cine a fost? Tu eşti? Spuneţi cine a fost? şi se uitau la mâinile copiilor, să vadă dacă le aveau sau
nu ude de zăpadă. Garoffi era lângă mine: mi-am dat seama că tremura tot şi era alb la faţă, ca un mort.

Autorul Titlul textului
.................................................. ................................................................................
Timpul Locul
................................................................ ................................................................
Personajele
............................................................................................
Evenimentul
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
................................................................................................................................................
Învăţătura textului Sentimentele mele legate de acest text
............................................................... ...............................................................
.............................................................. ...............................................................
88
2 Răspunde la întrebări şi motivează.
a) Ce s-a întâmplat cu victima?
b) De ce toți copiii au luat-o la fugă după incident?
c) Unde se afla Enrico, băiatul care povestește întâmplarea?
d) Ce elevi s-au strecurat pe lângă colegul lor, prefăcându-se că privesc vitrinele? De ce?
3 Spune-ţi părerea! De ce crezi că Garoffi tremura și era alb la față?

______________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
4 Formulează două întrebări pornind de la ultimul alineat al textului.

_
______________________________________________________________________________
_
_____________________________________________________________________________
III.
1 Alcătuiește propoziții în care să utilizezi cuvintele: ceai/ce-ai, sar/s-ar, nea/ne-a.
2 Construiește trei propoziții în care cuvântul ochi să aibă sensuri diferite față de cel din text.
______________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
3 Găsește sensul următoarelor expresii.

a o coti 2 _____________________________ cât ai clipi 2 __________________________
a o lua la fugă 2 ________________________ alb la față 2 ___________________________
încoace și încolo 2 ______________________ iute ca săgeata 2 ________________________
4 Completează enunțurile următoare înlocuind substantivele cu pronume personale sau

cu pronume personale de politețe.
Exemplu: Numai Iuliana a intrat în cameră, deci ea a adus florile.
 M-am întâlnit cu Mariana, Karina, Alex și Loredana. ________ mergeau la cinematograf.
 Domnul Ionescu mi-a adus o carte nouă. _______________ este pasionat de dinozauri.
 Cucul își strigă singur numele. Oare ___________ crede că lumea nu-l cunoaște?
 Gabriel a fost la circ. Acolo, ___________ a văzut două maimuțe hazlii. ___________
mergeau pe bicicletă.
89
5 Cuvinte în cuvinte! Descoperă pronumele personale în cuvintele date şi scrie-le.
mătuşă, chei, măricel, trofeu, voinic, telegondolă, gheară, noiembrie
_____________________________________________________________________________ __
___________________________________________________________________________
6 Trece la singular pronumele și modifică potrivit comunicările.

Exemplu: Ei ajung pe stadion. Ÿ El ajunge pe stadion.
Ce modești sunteți voi! Ÿ __________________________________________________
Voi îndrăgiți calculatorul? Ÿ ________________________________________________
Nu mai vin și ele. Ÿ ______________________________________________________
Ei merg la teatru! Ÿ _______________________________________________________
7 Pe seama cărui pronume „pui“ acțiunile?
a) aruncă (______), zic (______), au fost (______), vor ști (______)
b) mergi (______), cânți (______), aveai (______), vei citi (______)
c) ducem (______), scriem (______), am visat (______), vom lua (______)
d) ați desenat (______), plecați (______), vă distrați (______)
8 Schimbă numărul pronumelor și realizează transformările necesare.

Exemplu: El s-a repezit să-și ia rămas-bun.  Ei s-au repezit să-și ia rămas-bun.
Tu să rămâi mereu optimistă.

_____________________________________________________________________________
În fiecare seară ea îmi spunea povești la gura sobei.
_____________________________________________________________________________
Acum înțelegem noi că trebuie să fim implicați în activitățile școlare.
_____________________________________________________________________________
9 Completează enunțurile cu formele potrivite: ia/i-a/ea.

 Când _______ dăruit merele de aur, și-a dat seama că _______ fusese în grădina palatului.
 _______ spus și lui că pentru _______ a fost foarte important să _______ premiul cel
mare la acel concurs.
 Deși _______ făgăduit că nu va mărturisi nimic, _______ și-a încălcat promisiunea.
10
Povestește o întâmplare petrecută în vacanța de iarnă. Alege un titlu potrivit. Folosește
expresiile care fac legătura între momentele povestirii (Într-o zi/Odată..., Mai întâi..., După
aceea..., Apoi..., Mai târziu..., Într-un târziu..., În final..., În cele din urmă...).
90
V. SPECTACOLUL NATURII
Peștișorul de aur
după Frații Grimm
• O parte dintre pești chiar beau apă – și anume peștii de apă sărată beau apă, însă cei
de apă dulce nu.
• Peștii nu au pleoape; această caracteristică o mai prezintă și insectele.
• Se spune că peștii aud, dar în cazul somnului, el este cel care provoacă diverse sunete.
Știai că...?
• Unii pești au capacitatea de a sări la suprafața apei, de a urca o stâncă din ocean sau
de a aluneca pe aceasta.
• Cel mai mare pește din lume este „rechinul-balenă“ – acesta poate atinge o lungime
de peste 15 metri și poate avea o greutate care să depășească 20 de tone.
• Peștii dorm cu ochii deschiși.
• Unele specii de pești au papile gustative nu numai în gură, ci și în piele și chiar în
înotătoare.
• Peștele cu cei mai mulți dinți, 9280, este „peștele-pisică“.
1 Încercuiește varianta potrivită.

b) Acțiunea se desfășoară:
în apropierea țărmului unei mări; pe malul unui lac; în apele unui râu.
c) Personajele textului sunt:
o broască țestoasă, pescarul, baba; peștele, pescarul, împăratul; baba, pescarul, peștele.
d) Soția pescarului se plângea, deoarece:
nu aveau un copil; soțul nu prinsese peștișorul de aur; duceau o viață foarte grea.
e) Prima dată, bătrânul i-a cerut peștișorului:
un palat; o covată mare și frumoasă; un sfat înțelept.
f ) După ce și-a văzut împlinite dorințele, baba:
s-a purtat frumos cu soțul ei;
a fost recunoscătoare peștișorului;
i-a adresat vorbe urâte pescarului.
g) Văzând comportamentul soției sale, bătrânul i-a cerut peștișorului:
să le ofere încă un palat;
să îi schimbe comportamentul nevestei;
să îi înlocuiască palatul cu vechea lui casă.
91
La ţărmul unei mări locuiau __________________________________ (cine?). Bordeiul
lor era ___________________ (cum?).
Nevasta l-a certat pe bătrân, deoarece_____________________ (din ce cauză?). Ultima dorinţă
a bătrânei a fost _______________________________________________ (care?).
Când s-a văzut împărăteasă, femeia i-a aruncat pescarului vorbe _____________________
_______________________________ (ce fel de?). Pentru a scăpa de acest necaz, pescarul a mers
___________________________ (la cine?) și l-a rugat _________________________________
________________________________ (ce?).
În final, deşi viaţa lor era simplă, pescarul se simtea _______________ (cum?).
3 Pălăriile gânditoare. Colorează fiecare pălărie, folosind culoarea indicată.

Pălăria albă informează. Scrie pe scurt cum trăiau cei doi bătrâni la început.
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
Pălăria albastră clarifică. De ce crezi că pescarul l-a rugat pe peștișor să dărâme palatul și
să le ia înapoi bogățiile?
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
Pălăria roșie spune ce simte. Ce te-a impresionat la pescar?
_____________________

Limbă

L3CD Taine 3 CD Press 2022

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

L3CD Taine 3 CD Press 2022

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SA˘ DEZLEGAM

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Copyright © Editura CARMINIS

Redactori: Anastasia Budişteanu, Carmen Trandafirescu

Tiparul executat la SC BOOKART PRINTING SRL, Bucureşti

Comenzile se primesc la tel./fax: 0248 253 022, 0248 252 467

emoții a aterizat ____________________

2 Scrie cuvinte cu sens opus pentru:

3 Descoperă sensurile diferite ale cuvintelor scrise colorat şi uneşte corespunzător.

5 Alege dintre paranteze cuvintele potrivite care completează propozițiile.

8 Notează în casete numărul de vocale și de consoane.

• ied V= C= • iarbă V= C= • albine V= C=

10 Alcătuiește cuvinte noi, după model: prinsă – desprinsă

11 a) Completează cu „m“ sau „n“.

Înţelegerea textului Comunicare

1 Marchează cu „“ răspunsul corect.

2 Completează fagurele folosind cuvintele

3 Alege explicațiile potrivite.

7 Ursoaica a aflat de la lup adevărul că școala este asemănată

2 Scrie cuvinte cu sens opus celor prezente în text.

3 Alcătuiește câte o propoziție cu sensurile diferite ale fiecărui cuvânt.

4 Bifează varianta corectă de despărțire în silabe.

5 Caută în text cuvinte care să respecte schemele date.

D șcuală – școală D lom – luăm

D strângem – strîngem D poezie – poiezie

• Mierea nu expiră, nu se strică, doar se zaharisește după un timp, pu-

Clubul Pippi începe şcoala

2 Bifează explicația corectă a fiecărei expresii.

7 Realizează corespondența între fiecare situație de comunicare și dialogul potrivit.

– Au, m-ai lovit! De ce nu ești atent?

– Bună dimineața! Scuzați-mă că am

– La mulți ani! Să fii sănătos! Primește

– Bună ziua! Îmi permiteți să vă ajut?

8 Fii actor! Pune în scenă următoarea situație.

2 a) Realizează corespondența dintre fiecare expresie și explicaţia potrivită.

3 Completează textul cu semnele de punctuație potrivite. Recitiţi pe roluri dialogul.

Peste creștet de dumbravă

Îl ascult și simt subt gene

Înţelegerea textului Comunicare

Strofele au: trei versuri;

2 Găseşte cuvinte/grupuri de cuvinte care pot completa expresiile.

3 Alege explicaţiile potrivite.

„Peste creştet de dumbravă/ Norii suri îşi poartă plumbul“ sugerează:

Elemente de limba română, vocabular şi exprimare corectă

1 Uneşte cuvintele care au sens asemănător.

3 Completează cu formele potrivite şi alcătuiește enunţuri, după model.

4 Precizează sensurile cuvântului a se îndoi, alegându-le din coloana alăturată.

Pomii s-au îndoit sub vânt. a amesteca

5 Completează literele care lipsesc.

7 Alcătuieşte propoziţii în care cuvântul vin să aibă sensuri diferite.

8 Cu iscusinţă, poetul a inclus în poezie multe expresii

Înţelegerea textului Comunicare

1 Marchează cu „“ răspunsul corect.

2 Completează harta povestirii.

Locul întâmplării: Timpul acțiunii: Număr de alineate:

Personaje: Expresii deosebite: Învățătura textului:

6 Spune-ți părerea! Motivează răspunsurile.

tele neobișnuite să le fie de folos. Majoritatea păsărilor se orientează combinând aceste

Elemente de limba română, vocabular și exprimare corectă

2 Găseşte cuvinte cu sens asemănător expresiilor, după model.

4 Observă sensurile cuvântului a bate, apoi bifează cuvintele cu sens asemănător.

2 Reține înțelesul cuvintelor, apoi alcătuiește enunțuri cu fiecare dintre acestea.

3 Alege explicaţiile potrivite.

3 Numerotează ideile principale ale textului, în ordinea derulării întâmplărilor.