L3CD Taine 3 CD Press 2022

SA˘ DEZLEGAM
˘
TAINELE TEXTELOR
LITERARE
Copertă şi ilustraţii: Giorgian Gînguţ
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
IORDĂCHESCU, CARMEN
Să dezlegăm tainele textelor literare : clasa a III-a / Carmen
Iordăchescu, Luminiţa Mincă, Roxana Iacob. - Piteşti : Carminis
Educaţional, 2022
172 p.; il.; 26 cm
ISBN 978-973-123-413-7
I. Mincă, Luminiţa
II. Iacob, Roxana
37
Copyright © Editura CARMINIS
Redactori: Anastasia Budişteanu, Carmen Trandafirescu

Tehnoredactori: Mina Suditu, Marina Zamfir
Corectură: autoarele
Revizie: Diana Marineci
Tehnoredactare computerizată: Editura CARMINIS
Tiparul executat la SC BOOKART PRINTING SRL, Bucureşti
Comenzile se primesc la tel./fax: 0248 253 022, 0248 252 467

e-mail: editura_carminis@yahoo.com
sau pe adresa:
Editura CARMINIS
str. Exerciţiu, bl. D 22, sc. B, ap. 1
cod 110242, Piteşti, jud. Argeş
www.carminis.ro
ISBN 978-973-123-413-7
2
CUPRINS
I. LA PAS CU FRUNZELE TOAMNEI
La pas cu frunzele toamnei, de Aurora Ionescu ..................................................... 4
Comparația, de Vasile Poenaru .................................................................................... 8
Am aflat cuvântul magic, de Vasile Poenaru ........................................................... 13
Recapitulare .................................................................................................................. 18
II. PRIETENII NOŞTRI NECUVÂNTĂTORI
Unde a zburat rândunica?, de Titel Constantinescu ............................................ 22
Congres, de Ana Blandiana ......................................................................................... 27
Textul informativ ......................................................................................................... 31
Recapitulare .................................................................................................................. 37
III. O LUME DE POVESTE
Buburuza fără buline, de Claudia Groza ................................................................. 40
Prințul fermecat, după Frații Grimm ...................................................................... 45
Minunata călătorie a lui Nils Holgersson, după Selma Lagerlöf ........................ 54
Scumpă țară românească!, de George Coșbuc ....................................................... 58
Iarna, de Vasile Alecsandri ........................................................................................63
Colinde, colinde!, de Mihai Eminescu ........................................................................68
Recapitulare .................................................................................................................. 72
IV. DIN TAINELE UNEI VIEŢI SĂNĂTOASE
Povestea unui fulg de nea, după Adina Popescu..................................................... 77
Sportul și sănătatea, de Claudia Groza ................................................................... 83
Recapitulare .................................................................................................................. 88
V. SPECTACOLUL NATURII
Peștișorul de aur, după Frații Grimm ....................................................................... 91
Muntele cel hodoronc-tronc, de Marin Sorescu ................................................... 96
Ciclonul, după Frank Baum ........................................................................................ 100
Recapitulare ................................................................................................................ 104
VI. ÎN RITM DE PRIMĂVARĂ
Soldățelul de plumb, după Hans Christian Andersen ......................................... 107
Regele Midas, după Charles Perrault ..................................................................... 112
Scrânciobul lui Guguță, de Spiridon Vangheli ...................................................... 117
Recapitulare ................................................................................................................ 123
VII. DORINŢE ÎMPLINITE
Georgică HabarN-am, după Angelica Lambru ...................................................... 127
Aripile lui Icar, după Petre Ghelmez ..................................................................... 131
Ilustrarea unui text literar printr-un desen ....................................................... 138
Recapitulare ................................................................................................................ 142
VIII. AMINTIRI DIN COPILĂRIE
La cireșe, după Ion Creangă .................................................................................... 147
Ceasul, de Spiridon Vangheli ................................................................................... 153
Freamăt de codru, de Mihai Eminescu .................................................................. 158
Scrisoare, de Ana Blandiana .................................................................................... 164
Recapitulare ................................................................................................................ 168
3
I. LA PAS CU FRUNZELE TOAMNEI
La pas cu frunzele toamnei
de Aurora Ionescu
Înţelegerea textului Comunicare
1 Marchează cu „“ răspunsul corect.
Textul este: a) în proză; b) literar; c) o scrisoare;
în versuri. nonliterar. un dialog.
2 Completează enunțurile cu informații din text.
Acțiunea textului se petrece ____________________ și ____________________ (unde?)
_____________________________________________________________ (când?) Personajele
care participă la întâmplare sunt: _____________________________________________ (cine?)
3 Alege explicațiile potrivite.
a) Tică este emoționat, deoarece: c) Când ajunge la școală, băiatul:
pleacă în excursie cu bunica; îl ia pe cățel în clasă;
începe școala; îl ascunde sub o grămadă de frunze;
se pregătește pentru aniversarea cățelului. îl trimite acasă.
b) În timp ce Tică pleacă la școală, Mieluț: d) La sfârșitul orelor, Tică își găsește prietenul:
se joacă cu ghiozdanul băiatului; sub o pătură de frunze;
doarme liniștit în cușcă; dormind pe o bancă;
prinde frunze aurii. așteptându-l pe treptele școlii.
4 Răspunde la întrebări.
a) Cum își manifestă bunica emoțiile? c) Cum se comportă Mieluț în drum spre școală?
b) În ce clasă este Tică? d) Ce sentimente trăiește Tică atunci când își revede colegii?
5 Scrie în tabel cum își manifestă bunica dragostea față de Tică, apoi cum își manifestă
bunica ta dragostea față de tine.
Bunica lui Tică Bunica mea
_____________________________________ _____________________________________
_____________________________________ _____________________________________
_____________________________________ _____________________________________
_____________________________________ _____________________________________
_____________________________________ _____________________________________
_____________________________________ _____________________________________
4
6 Mieluț se bucură când își revede prietenul ieșind pe poarta școlii. Tu ai un prieten
necuvântător? Prezintă-l în 4-5 propoziții. (Dacă nu ai unul, spune cum ai vrea să fie acesta.)
_____________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________ __
7 Caută în text și transcrie însușirile elementelor.
cămașa  _________________________ boticul _______________________
ghetele  _________________________ căţel  ________________________
obrazul  _________________________ glasurile  _____________________
mâna  __________________________ codiţă  _______________________
frunză  _________________________ păturică ______________________
8 Spune-ţi părerea! Motivează răspunsurile.
a) Este normal comportamentul bunicii față de Tică?
b) Ce crezi despre modul în care acesta își încurajează bunica?
c) A procedat corect Tică lăsându-l pe Mieluț la poarta școlii?
9 Continuă oral textul, povestind cum și-au petrecut cei doi prieteni restul zilei.
Joc de rol
Repetiţie la dans
O frunză aurie se legăna uşor pe o creangă. Alte câteva erau pe o ramură alăturată.
Pui-de-Vânt, un vânticel jucăuş, se opri o clipă.
– Ai rămas singură? Unde sunt surorile tale?
– Ele au fost mai grăbite. Au plecat să colinde potecile pădurii
ca să aleagă un loc bun să ţeasă cel mai frumos covor pentru Crăiasa
Toamnei.
– De ce nu ai plecat şi tu cu ele?
– Mie nu-mi place să ţes. Mie îmi place să dansez. Exersez un dans nou împreună cu
trupa mea. Vrem să o întâmpinăm altfel pe Crăiasă.
– Ia te uită! se miră Pui-de-Vânt.
– Să ştii că am nevoie de tine. Tu o să ne acompaniezi şi o să ne ajuţi să menţinem
ritmul.
– Nu ştiu dacă pot...
– Sigur că poţi. Întâi mai domol, apoi tot mai repede... Îţi dau partitura şi facem o
repetiţie. Începem?
5
Elemente de limba română, vocabular și exprimare corectă
1 a) Unește cuvintele care au același sens. b) Adaugă un cuvânt cu același sens,
după model.
emoții a aterizat ____________________

folos peripeție ____________________
mângâie trăiri sentimente
____________________
a picat dezmiardă ____________________
aventură stranie ____________________
ciudată ajutor ____________________
2 Scrie cuvinte cu sens opus pentru:

• adormise ≠ _________________________ • trist ≠ _____________________________
• prinsă ≠ ___________________________ • să iasă ≠ ___________________________
• dispariția ≠ ________________________ • aici ≠ _____________________________
• neastâmpărat ≠ _____________________ • răcoroasă ≠ ________________________
3 Descoperă sensurile diferite ale cuvintelor scrise colorat şi uneşte corespunzător.

● Azi-noapte am avut un somn profund. ● întrebare
● La cină, mama a pregătit somn cu legume. ● stare de repaus
● Cui îi împrumuți cartea ta? ● piesă de metal
● Tata bate un cui în perete. ● pește
● Am văzut un cățel la poarta școlii. ● animal
● Mama curăță un cățel de usturoi. ● parte dintr-o căpățână de usturoi
4 Transformă după model.
q Frunzele se fac precum aurul.  devin aurii
q Frunzele se fac precum trandafirul.  devin _____________________
q Frunzele se fac precum arama.  devin ________________________
q Frunzele se fac precum castana.  devin ________________________
q Frunzele se fac precum rugina.  devin ________________________
5 Alege dintre paranteze cuvintele potrivite care completează propozițiile.

Bunica îl ________________ pe nepot pentru prima zi de școală. (mare, pregătește, frunze)
Frunzele arămii ________________ din copaci. (aer, atingerea, se desprind)
Mieluț ________________ pantalonii băiatului cu botul umed. (zăpăcit, atinge, privirea)
Glasurile vesele ale copiilor ______________ în curtea școlii. (răsună, vacanță, nerăbdători)
6
6 Desparte în silabe cuvintele.
• termometru = ______________________ • suspina = __________________________
• frunzele = _________________________ • ciufulești = _________________________
• splendoare = _______________________ • năstrușnică = _______________________
• nerăbdători = ______________________ • brusc = ___________________________
7 Descoperă în text cuvinte care conțin următoarele grupuri de sunete, apoi scrie-le în tabel.
ea oa ie ia
8 Notează în casete numărul de vocale și de consoane.
• ied V= C= • iarbă V= C= • albine V= C=

• miel V= C= • iarnă V= C= • mușuroi V = C=
• oaie V= C= • mireasă V = C= • creangă V = C=
• ploaie V= C= • crăiasă V = C= • frunză V= C=
9 Scrie cuvintele în ordine alfabetică: pantaloni, bucle, ghiozdan, pământ, văzduh, bu-
nica, privire, școală, coadă, roșcovan.
_____________________________________________________________________________ __
___________________________________________________________________________
10 Alcătuiește cuvinte noi, după model: prinsă – desprinsă

` face – ________________________ ` compus – ___________________________
` scrie – _______________________ ` păgubit – ___________________________
` coase – ______________________ ` completat – _________________________
11 a) Completează cu „m“ sau „n“.

astâ___păr î___brățișare ati___ge întâ___plare
gâ___d a___tipatic si___t î___brăcăminte
la___pă u___brelă li___pede î___tindere
b) Încercuiește cuvintele în care apar grupurile de litere „mb“ și „mp“.
7
Comparația
de Vasile Poenaru

a) Textul este: literar în proză; literar în versuri; nonliterar.
b) Poezia are: 4 strofe; 6 strofe; 5 strofe.
c) Fiecare strofă are: 5 versuri; 3 versuri; 4 versuri.
2 Completează fagurele folosind cuvintele

albină
din text care au legătură cu albinele.
3 Alege explicațiile potrivite.

a) Școala este asemănată cu locul unde trăiesc:
lupii; veverițele; albinele.
b) Expresia „cu ochi vii, fire isteață“ se referă la:
albine; veveriță; ursoaică.
c) Învățătura înseamnă:
pedeapsă; odihnă; muncă.
d) Mintea poate fi umplută cu:
miere; hrană; informații.
e) Învățătura este folositoare pentru:
viață; putere; stup.
4 Găsește în text cuvintele ce rimează, apoi adaugă încă un cuvânt potrivit, după model.
• lup – stup – grup
• însemneze – _______________________ – _______________________
• isteață – _______________________ – __________________________
• școală – _______________________ – __________________________
• putere – _______________________ – __________________________
8
5 DIAGRAMA VENN. Completează diagrama cu asemănările și deosebirile care există
între activitatea desfășurată în școală și cea desfășurată în stup.
DEOSEBIRI ASEMĂNĂRI DEOSEBIRI
..................................................... .....................................................
....................................................... ............................... .......................................................
........................................................ ........................................ ........................................................

........................................................ ...................................... ........................................................
....................................................... ........................... ........................................................
......................................... ......................................
6 Spune-ți părerea! Cum te poate ajuta învățătura în viață?
7 Ursoaica a aflat de la lup adevărul că școala este asemănată

cu un stup. Tu ce adevăr ai aflat de la o altă persoană?
8 Ordonează cuvintele şi scrie proverbele obţinute.
parte are Cine carte are .
____________________________________________________________________________
este aur Învățătura comoară o . de
____________________________________________________________________________
curge gură învățătură mierea cu . Omului din îi
____________________________________________________________________________
tinerețe la Învață la bătrânețe să , ca . știi
____________________________________________________________________________
9 Prezint-o mamei tale pe Albinuța, noua ta colegă de clasă.
Joc de rol
– Mamă, de astăzi am o nouă colegă de clasă. Vom sta în aceeași bancă.
– Cum se numește noua ta colegă?
– .............................................................................................................................
– Unde locuiește ea?
– .............................................................................................................................
– Crezi că puteți deveni prietene? Vă asemănați?
– Da, și ea este harnică, ..........................................................................................
................................................................................................................................
9
1 Barează intrusul!
` a afla = a descoperi, a auzi, a vesti ` isteață = deșteaptă, harnică, inteligentă
` adesea = frecvent, uneori, des ` zumzet = murmur, freamăt, agitație
` a spune = a chema, a zice, a rosti ` putere = pricepere, forță, tărie
2 Scrie cuvinte cu sens opus celor prezente în text.

adesea ≠ ____________________________ goală ≠ ___________________________
vii ≠ _______________________________ strângem ≠ ________________________
muncește ≠ __________________________ viaţă ≠ ____________________________
3 Alcătuiește câte o propoziție cu sensurile diferite ale fiecărui cuvânt.

____________________________________________________________________
dar ____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
mie ____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
fire ____________________________________________________________________
4 Bifează varianta corectă de despărțire în silabe.

ur-soai-că urs-oai-că ur-soa-i-că
a-des-ea a-de-sea ade-sea
vev-e-ri-ță ve-ve-riță ve-ve-ri-ță
compa-ra-ția com-pa-ra-ția com-pa-ra-ți-a
5 Caută în text cuvinte care să respecte schemele date.

CCVC 2 ________________________ CVVCV 2 _______________________
CCVV 2 ________________________ CVCCV 2 _______________________
CVC 2 _________________________ CCVVCV 2 _____________________
6 Completează comparațiile.
 harnică precum _____________________  dulce ca ____________________________
 isteață ca __________________________  iute ca _____________________________
 galbenă ca _________________________  bun ca _____________________________
 gălăgios ca _________________________  leneșă ca ____________________________
10
7 Încercuiește cuvintele scrise corect.
D comparată – conparată D este – ieste
D aciasta – aceasta D iepure – epure
D șcuală – școală D lom – luăm
D strângem – strîngem D poezie – poiezie
• Mierea nu expiră, nu se strică, doar se zaharisește după un timp, pu-

tând fi însă consumată și cu această consistenţă.
• Mierea era folosită în războaie pentru tratarea rănilor. Ea ajută la vin-
decare, pentru că absoarbe umezeala și are proprietăți dezinfectante.
Știai că...?
• Cea mai bătrână albină din lume are 100 de milioane de ani. Este
conservată într-o bucată de chihlimbar și a fost descoperită în Myanmar.
• Albinele lucrătoare au o durată scurtă de viață, ele trăiesc aproximativ
30 de zile în timpul culesului și câteva luni în timpul repausului de iarnă.
• Regina albinelor trăiește până la cinci ani și este singura care depune ouă. Într-o
singură zi, ea depune până la 2000 de ouă, acestea cântărind de două ori mai mult ca ea.
Clubul Pippi începe şcoala

de lecturã
fragment
după Astrid Lindgren
Tommy şi Annika mergeau la şcoală, fireşte. că, în cele din urmă
În fiecare dimineaţă, la ora opt, se luau frumos se hotărâră să încerce
de mână şi porneau spre şcoală, cu manualele să o convingă.
la subraţ. – Nici nu-ţi în-
La ora aceea, Pippi obişnuia să-şi ţesale calul chipui ce învăţătoa-
sau să-l îmbrace pe Musiu Nilsson în costumaşul re drăguţă avem! îi
lui. Sau îşi făcea gimnastica de dimineaţă, adică spuse Tommy şiret
se dădea de patruzeci şi trei de ori peste cap, lui Pippi [...].
aterizând de fiecare dată în picioare.[...] – Dac-ai şti ce
Tommy şi Annika se uitau întotdeauna cu distractiv e la şcoală!
jind spre Vila Villekulla când plecau spre şcoală. îi ţinu Annika iso-
Ar fi dat orice să poată merge să se joace cu Pippi, nul. Aş muri dacă nu
în loc să stea cu orele în bancă. Dacă ar fi mers m-ar mai lăsa să mă
şi Pippi cu ei, poate că lucrurile ar fi stat altfel. duc! Aşezată pe un
– Îţi dai seama ce ne-am mai distra în drum scăunel, Pippi se spă-
spre casă? zise Tommy. la pe picioare într-un
– Da, şi-n drum spre şcoală, spuse şi Annika. lighean. Nu zise ni-
Cu cât se gândeau mai mult, cu atât mai mic, ci continuă să se bălăcească, împroşcând cu
rău le părea că Pippi nu mergea la şcoală, aşa apă în toate părţile.
11
locuitorii târgului se iviră la ferestre, care mai
de care mai curios, să vadă ce era cu calul care
scăpase pe străzi. Adică aşa credea lumea, că
poate scăpase de prin vreo curte. Dar nu era de-
cât Pippi, care plecase în galop spre şcoală. Calul
intră în curtea şcolii mâncând pământul, Pippi
sări din mers, îl legă de un copac, dădu de perete
uşa clasei cu o bufnitură straşnică, de-i făcu să
sară speriaţi pe Tommy, Annika şi pe colegii lor
de clasă, aşezaţi cuminţi în bănci.
– Salutare, adunare! strigă Pippi fluturân-
du‑şi pălăria cu boruri largi. Am ajuns la timp
pentru tabla multiplicăţirii?
– Şi nici nu trebuie să stăm prea mult acolo, Tommy şi Annika îi povestiseră deja învăţă-
continuă Tommy. Doar până la două. toarei că avea să vină o fetiţă nouă, pe nume Pippi
– Da, şi ne dau şi vacanţe. De Crăciun, de Şoseţica. Iar doamna auzise în oraş una şi alta
Paşte şi de vară. despre Pippi. Şi, întrucât era o învăţătoare tare
Pippi îşi ronţăi gânditoare degetul mare de la drăguţă şi bună cu copiii, se hotărâse să facă tot
un picior, dar tot nu zise nimic. Şi, deodată, vărsă ce-i stătea în putinţă să o ajute pe Pippi să vină
apa din lighean pe podeaua bucătăriei cu atâta cu drag la şcoală.
hotărâre, că-i udă leoarcă pantalonii lui Musiu Pippi se trânti într-o bancă liberă, fără să
Nilsson, care se juca într-un colţ cu o oglindă. ceară voie. Doamna învăţătoare nu păru a băga
– Nu-i drept! spuse Pippi deodată, fără să-i de seamă purtarea necuviincioasă a fetei şi-i zise
pese de bietul Musiu Nilsson şi pantalonaşii lui cu blândeţe:
uzi. Nu-i deloc cinstit şi n-am de gând să-ngădui – Bun venit la şcoală, dragă Pippi! Sper să
asemenea nedreptate! te simţi bine aici şi să-nveţi multe lucruri folosi-
– Ce nedreptate? se miră Tommy. toare!
– Peste patru luni vine Crăciunul şi vă dă va- – Eu una sper să-mi daţi vacanţă! zise Pippi.
canţă. Da, mie? Mie cine ce să-mi dea? zise Pippi De-aia am venit! Aşa-i cinstit!
cu o voce tristă. Nu tu vacanţă, nu tu nimic! se – Fii bună şi spune-mi care ţi-e numele în-
plânse ea. Aşa nu se mai poate! De mâine merg treg, o rugă doamna învăţătoare, să te pot înscrie
la şcoală! în catalog.
Tommy şi Annika începură să bată din palme – Mă cheamă Pippilotta Merindela Persiana
bucuroşi: Minta Aluefraim Şoseţica, fiica lui Efraim Ciorap
– Uraaa! Atunci te-aşteptăm mâine la opt, lung, căpitan de corabie, fostul Spaima Mărilor
în faţa porţii noastre. şi-n prezent Regele Negrilor. Pippi e doar numele
– Ei, nici chiar aşa, cu noaptea-n cap! Şi, de alint, că tata zice că-i prea lung Pippilotta.
oricum, vin călare până la şcoală, spuse Pippi. – Aha, zise învăţătoarea. Atunci o să-ţi spu-
Zis şi făcut. La ora zece fix, Pippi luă calul pe nem şi noi Pippi.
sus şi-l coborî de pe verandă. Puţin mai târziu, (din vol. „Pippi Şoseţica“, editura Arthur)
12
Am aflat cuvântul magic
de Vasile Poenaru
1 Completează corespunzător spațiile libere.
F Textul „Am aflat cuvântul magic“ este o ________________ . Are ________________
strofe. Fiecare strofă conține ________________ versuri.
F Ultimul cuvânt din strofa a doua este ________________ .
F Cuvântul din poezie care rimează cu „masă“ este ________________ .
2 Bifează explicația corectă a fiecărei expresii.

a) „pornit din suflet“ înseamnă:
cu voce tare; cu multă dragoste; în șoaptă.
b) „nu-s luat în seamă“ înseamnă:
nu sunt înțeles; nu sunt rugat; nu sunt ascultat.
c) „nu-ți tai vorba“ înseamnă:
nu te întrerup atunci când vorbești; nu te rog; nu te ascult.
3 Extrage din poezie cuvintele magice, apoi scrie-le în dreptul situațiilor potrivite.
i Te desparți de prietenii cu care ai petrecut ziua în parc.
i Soliciți o carte de la librărie.
i Un prieten îți oferă un cadou.
i Te întâlnești pe alee cu un vecin.
4 CIORCHINELE. Scrie și alte cuvinte magice pe care le cunoști.
CUVINTE
MAGICE
13
5 Bifează acțiunile specifice unui comportament politicos, întâlnite în poezie.
Salut o persoană cunoscută, atunci când o întâlnesc.
Ajut persoanele în vârstă, atunci când au nevoie.
Nu întrerup pe cel care vorbește.
Păstrez liniștea când ceilalți se odihnesc.
În timpul iernii, îngrijesc animalele din pădure.
Sunt punctual, atunci când trebuie să ajung într-un anumit loc.
La masă, am un comportament adecvat.
Particip la acțiuni de curățare a mediului.
6 Spune-ți părerea! De ce crezi că este important să ai „cei șapte ani de-acasă“?
7 Realizează corespondența între fiecare situație de comunicare și dialogul potrivit.
– Au, m-ai lovit! De ce nu ești atent?

– Scuză-mă! Nu a fost cu intenție.
– Bună dimineața! Scuzați-mă că am

întârziat! Îmi permiteți să iau loc în bancă?
– Bună dimineața! Nu este nicio proble-
mă! Tocmai ce-am început ora! Poftește la
locul tău!
– La mulți ani! Să fii sănătos! Primește

acest cadou din partea mea!
– Îți mulțumesc! Sigur îmi va plăcea!
– Bună ziua! Îmi permiteți să vă ajut?

– Mulțumesc frumos! Chiar aș avea ne-
voie! Sacoșele sunt grele.
8 Fii actor! Pune în scenă următoarea situație.

Ești la Grădina Zoologică și ceri îngrijitorului informații despre animalele pe care tocmai le-ai văzut.
14
1 Scrie cuvinte înrudite.
suflet vorbă frumos
2 a) Realizează corespondența dintre fiecare expresie și explicaţia potrivită.

a băga de seamă a analiza
a lua în seamă a observa
a lua seama a considera
a fi de-o seamă a constata, a se lămuri
a-și da seama a fi de aproximativ aceeaşi vârstă
b) Integrează în enunțuri expresiile de mai sus.
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
3 Completează textul cu semnele de punctuație potrivite. Recitiţi pe roluri dialogul.

O lumină dulce ca mierea coboară ușor printre ramurile bătrâne ale copacilor În adierea
vântului câte-o frunză răzleață coboară să îmbrățișeze pământul A venit toamna
La marginea pădurii Aricel-Țepoșel o zărește pe Rița-Veverița
Bună ziua dragă veveriță spune Aricel-Țepoșel cam îngândurat
Bună Aricel De ce ești abătut
Cum să nu fiu dacă toamna a venit deja pe aceste meleaguri iar eu nu am reușit
să-mi strâng proviziile necesare pentru iarnă
Nu te îngrijora dragă Aricel Pentru ce sunt buni prietenii Eu am destule me-
rinde adunate alune nuci ghinde Iarna aceasta putem locui și mânca împreună
Îți mulțumesc Ai un suflet de aur
15
a) să-l îndrăgesc → să îl îndrăgesc b) să îi chemăm → să-i chemăm
n-o spun → ______________________ să o văd → _________________________
nu-s luat → ______________________ nu îmi place → _________________________
nu-ți tai → ______________________ ce îl întrebi → _________________________
s-aștepți → ______________________ nu îl cunosc → _________________________
Clubul Neisprăvitul
de lecturã
după Charles Perrault
„Vai, cât e de prost băiatul ăsta! Atât de – Nu sunteţi dumneavoastră aceea care
prost de nu mai are pereche!“ Iată ce se auzea acum treisprezece ani aţi binevoit a ţine în braţe,
spunându-se în urma unui băiat de vreo treispre la botez, pe fiul meu?
zece ani, poreclit din pricina apucăturilor lui: – Ba eu sunt, Marianne. Venisem să văd casa
„Neisprăvitul“. Să ştiţi însă că el era mai mult de naştere din oraş şi cum naşa de acuma n-a
şiret decât prost, şi nu făcea pe prostul decât pen- putut veni, fiind bolnavă, m-am oferit să-i ţin eu
tru a-şi putea ascunde prea multele sale pozne. locul. Ştiu tot ce ţi s-a întâmplat de-atunci, atât
Mama lui, numită Marianne, îi cunoştea toate dumitale, cât şi finului meu. Ai rămas văduvă, şi
metehnele, dar îl iubea totuşi din tot sufletul ei contesa unde ai făcut serviciu ţi-a făcut o pensie
de mamă. [...] lunară. Băiatului îi spune lumea „Neisprăvitul“
Într-o zi, când acesta se întrecuse cu gluma, şi e cel mai rău copil de pe-aici.
ea îi vorbi astfel: – Mă tem că acesta e adevărul. Dar cum de
– Spune-mi, băiatule, tu nu te ruşinezi au- l-aţi aflat? Aţi rămas cumva prin vecinătate fără
zind cele ce se strigă după tine? [...] ca eu să ştiu?
Băiatul îi răspunse, prefăcându-se a plânge: – Dimpotrivă, buna mea Marianne, rostul
– Apoi, da’ ce, e vina mea? [...] meu e de a călători mereu. Dar pentru asta nu
– Ba e vina ta! îi răspunse mâhnită mama. e nevoie să mă ostenesc alergând din loc în loc,
Fiindcă [...] faci în fiecare zi numai pozne, pe care căci am la îndemână toate trăsurile din lume. Eu
oamenii le văd şi nu ţi le pot ierta. Când intri aduc vremea rea sau vremea bună, supraveghez
undeva, dai cu piciorul în câine, calci pisicile, pui copiii, într-un cuvânt, eu sunt zâna Bambina. [...]
mâna pe toate lucrurile din casă [...]. Ieri ai lovit Am darul să le îndrept greşelile şi să-i răsplătesc
cu piciorul masa, totul s-a răsturnat şi vasele mi pentru faptele bune.
s-au prăpădit. Tot ieri te-am trimis la doamna Acum vin de la şcoală. Am văzut copii buni,
contesă, unde am fost vreme de zece ani în servi- dar şi din cei care nu-şi ascultă profesorul şi le-am
ciu, şi-ai supărat-o şi pe dânsa. [...] Acum câteva lungit nasul. Vor rămâne aşa vreme de opt sau
minute, te încăpăţânai să iei din mâna mea sticla poate mai multe zile şi nădăjduiesc că pedeapsa
de ulei, pe care ai binevoit s-o verşi peste supa de le va aduce mintea cea bună.
pe foc. Ah, de-ar veni acum doamna care ţi-a fost Marianne o ascultă pe zâna Bambina pe
naşă şi pe care n-am mai văzut-o de la naşterea cât de uimită, pe atât de respectuoasă. Căci nu
ta! [...] Dar, ia te uită, ce văd pe fereastră? E chiar e puţin lucru să ai cinstea de a avea de cumătră
dânsa! Mă duc în calea ei. [...] tocmai o zână.
16
Apoi zâna Bambina adăugă: – Ia spune mai
– Cum eu ştiu totul despre copii, pot face tot repede, băiete, ce ne
pentru a-i îndrepta. Ştiu că e dispreţuit şi ocolit dai de mâncare?
de oameni, fiindcă în fiecare zi face câte o nouă – Iată, răspunse
năzbâtie.[...] prompt gazda: mai
Marianne rămase împietrită. Abia mai putu întâi mâncăm supa
răspunde: [...] aceasta pe care am şi
– Vă rog, ajutaţi-mă să-i îndrept greşelile şi pus-o la încălzit, apoi
vă voi purta o veşnică recunoştinţă, zână bună! mâncarea de fasole pe
– Ceea ce îmi ceri dumneata, Marianne, nu care trebuie s-o mâncaţi voi, să creadă mama că
e atât de greu, dar trebuie să chibzuim, răspunse am mâncat-o eu. Mai avem şi altceva. Ceva bun de
zâna Bambina. Şi am s-o fac, căci iată s-a ivit tot! Ia uitaţi-vă numai la şirul acesta de cârnaţi,
tocmai un prilej. Ascultă bine ceea ce îţi spun. pe care l-am şterpelit aseară pe când treceam
Este abia ora nouă. Du-te înapoi în casă şi spu- prin faţa mezelăriei, şi apoi am nişte plăcinte cu
ne-i băiatului că te-ai întâlnit cu naşa lui, fără carne care s-au luat după mine, pe când treceam
a-i mărturisi cine sunt. Spune-i că am venit de pe la plăcintărie, şi ceva vin. Ce ziceţi? Ospăţ în
departe să fac unele târguieli şi că te-am rugat toată regula. [...] Dar nici n-apucară să ducă bine
să mă însoţeşti pe la mai mulţi negustori. După lingurile la gură, când se pomeniră fiecare cu câte
aceea pleacă imediat de-acasă. Cu siguranţă că un clopot mare sub bărbie, făcând un zgomot
va pleca şi el în urma dumitale. Eu voi face în asurzitor, ori de câte ori încercau să deschidă
aşa fel încât să fim nevăzute şi vom putea vedea gura, să mănânce.
împreună tot ce va face în lipsa dumitale. – Doamne, Dumnezeule, ce-o mai fi şi asta?
Marianne făcu întocmai cum o sfătuise strigară cu toţii într-un glas.
zâna, iar când plecă din casă îi spuse: Dar, pe când spuseră asta, clopotele îşi dubla-
– Aşadar, fiul meu, eu plec şi îţi spun la ră zgomotul. Cei trei se priviră uimiţi. Se ridicară
revedere. Încălzeşte-ţi supa care a rămas de ieri şi încercară să-şi zgâlţâie adaosurile care bubuiau
şi mănâncă restul de fasole, dacă îţi este foame. şi tunau de se auzea până în stradă.
Poftă bună! Şi ai grijă să nu ieşi din casă căci, Fu cu neputinţă să le înlăture. Ar fi trebuit
după cum vorbeşte lumea, sunt destui hoţi prin să-şi smulgă bărbiile, căci acestea se prefăcuseră
cartierul nostru care abia aşteaptă să plece cineva în clopote.
de acasă pentru a fura. Neputincioşi, se aşezară la locurile lor, încer-
Băiatul făgădui că va face întocmai, dar… când totuşi să mănânce, dar… minune! Braţele le
bineînţeles că nu se ţinu de cuvânt. Abia o văzu rămâneau lipite de trup şi nu era chip să le mai
ieşind pe uşă, că şi alergă să-şi mai găsească doi mişte, iar gurile mestecau întruna, fără a mânca
din recunoscuta lui companie. La ora nouă, „Neis- nimic, sporind astfel tot mai mult şi mai mult
prăvitul“ îi aduse pe oaspeţi la el acasă şi începu sunetele clopotelor.
să pregătească masa. Zgomotele erau atât de puternice, încât
Pofticiosul Briffaut nu se putu abţine să nu-l făcură ca toată lumea să se oprească în stradă,
întrebe: neştiind ce să creadă.
► Care faptă a „Neisprăvitului“ ţi se pare cea mai gravă? ► Cu ce poveste se aseamănă aceasta?
► Tu cum ai încerca să îndrepţi un astfel de copil? ► Imaginează-ţi sfârşitul poveştii.
17
Recapitulare
c Citește cu atenție textul de mai jos, apoi rezolvă cerințele date.
Toamna
de Octavian Goga
Văl de brumă argintie
Mi-a împodobit grădina,
Firelor de lămâiță
Li se uscă rădăcina.
Peste creștet de dumbravă

Norii suri își poartă plumbul,
Cu podoaba zdrențuită
Tremură pe câmp porumbul.
Și cum de la miazănoapte
Vine vântul fără milă,
De pe vârful șurii noastre
Smulge-n zbor câte-o șindrilă.
De vifornița păgână
Se-ndoiesc nucii, bătrânii,
Plânge-un pui de ciocârlie
Sus, pe cumpăna fântânii.
Îl ascult și simt subt gene

Cum o lacrimă-mi învie:
– Ni se-aseamănă povestea,
Pui golaș de ciocârlie.

1
Bifează propoziţiile care descriu:
a) semnele toamnei prezente în poezie;
Cade bruma. Plouă des.
Plantele mor. Bate vântul rece.
Păsările călătoare au plecat. Cerul este înnorat.
Câmpul este pustiu. Bate viforniţa.
Cad frunzele. Pomii se apleacă de vânt.
18
b) caracteristicile poeziei.
Poezia are: patru strofe;
şase strofe;
cinci strofe.
Strofele au: trei versuri;

patru versuri;
cinci versuri.
2 Găseşte cuvinte/grupuri de cuvinte care pot completa expresiile.

mi-a împodobit grădina tremură
I văl de brumă .................................. I porumbul ..................................
.................................. ..................................
fără milă zdrenţuită
I vine vântul .................................. I podoaba ..................................
.................................. ..................................
3 Alege explicaţiile potrivite.
„Peste creştet de dumbravă/ Norii suri îşi poartă plumbul“ sugerează:

norii cenuşii trec nepăsători peste dumbravă;
norii se lasă grei, apăsători, peste dumbravă, ca şi când ar fi de plumb;
norii posomorâţi ameninţă cu ploaia.
„Cu podoaba zdrenţuită/ Tremură pe câmp porumbul.“ arată că:
porumbul pare un om zdrenţăros, tremurând de frig;
porumbul tremură de frica iernii, cu hainele sfâşiate;
porumbul este lovit de vântul aspru.
„Plânge-un pui de ciocârlie/ Sus, pe cumpăna fântânii.“ înseamnă că:
în faţa cruzimii viscolului care apleacă nucii puternici, puiul de ciocârlie,
singur, departe de mama sa, plânge amarnic, lipsit de apărare;
speriat şi singur, puiul cere îndurare viscolului nemilos şi strigă după ajutor.
„Îl ascult şi simt subt gene/ Cum o lacrimă-mi învie:“ înseamnă că:
poetul ascultă cântecul şi se simte trist, ca şi puiul de ciocârlie;
poetului îi dau lacrimile ascultând plânsul puiului părăsit de mamă,
condamnat să reziste singur iernii.
19
„– Ni se-aseamănă povestea,/ Pui golaş de ciocârlie.“ sugerează că:
poetul se simte trist şi părăsit, asemenea puiului de ciocârlie;
poetul plânge, speriat de venirea frigului.
„Pui golaş de ciocârlie.“ sugerează:
un pui nepregătit să reziste la vremea rea;
un pui părăsit şi singur, care trebuie să înfrunte frigul iernii.
Elemente de limba română, vocabular şi exprimare corectă
1 Uneşte cuvintele care au sens asemănător.

suri nord
miazănoapte viscol
viforniţă a (se) apleca
a (se) îndoi cenuşii
2 Înlocuieşte cuvintele evidenţiate cu altele având sens asemănător, extrase din poezie.
Vălul de brumă argintie a gătit grădina. ( _________________ )
Peste vârful dumbrăvii se lasă nori cenuşii. ( _________________ )
Cu haina ruptă, porumbul tremură pe câmp. ( _________________ )
Dinspre nord bate vântul nemilos. ( __________________, _______________ )
3 Completează cu formele potrivite şi alcătuiește enunţuri, după model.

(argintiu) argintii se ivesc la orizont.
Norii (cenuşiu) _____________________________________________
(alburiu) _____________________________________________

(argintiu) argintii strălucesc.
Plopii (auriu) _____________________________________________
(arămiu) _____________________________________________
4 Precizează sensurile cuvântului a se îndoi, alegându-le din coloana alăturată.
Pomii s-au îndoit sub vânt. a amesteca

Ei s-au îndoit de corectitudinea colegului. a se gârbovi
Vânzătoarea a îndoit bucata de stofă. a fi nesigur
Bătrânul s-a îndoit de spate pe zi ce trece. a împături
Barmanul a îndoit vinul cu apă. a se apleca
20
! Să ne amintim!
 Înaintea literelor b şi p se scrie întotdeauna m.
Exemplu: împodobit, a îmbunătăţi
 Când grupul de litere în- se adaugă în faţa unui cuvânt care începe cu n, noul cuvânt
se scrie cu nn.
Exemplu: înnorat (în + nor)
5 Completează literele care lipsesc.

î__cununat, î__proprietărit, bo__boane, co__bate, î__negrit, î__curca,
î__prietenit, co__pune, î__negurat, î__pădurit, î__tins, î__fierbântată,
î__nodaţi, î__părat, î__brăţişat, î__otător, î__miresmat, î__pins
6 Observă sensurile diferite ale aceluiaşi cuvânt şi uneşte-le cu termenii din coloana ală
turată.
Pe creştet, copilul purta o pălărioară de paie. vârf
creştet Pe creştetul dealului se ridica pădurea. cap
Sus, în creştetul bradului, strălucea o stea argintie. culme
7 Alcătuieşte propoziţii în care cuvântul vin să aibă sensuri diferite.

_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
8 Cu iscusinţă, poetul a inclus în poezie multe expresii

deosebite: văl de brumă argintie, creştet de dumbravă, podoaba
zdrenţuită, norii suri, vântul fără milă, viforniţa păgână. Fii
şi tu un poet priceput şi inventează expresii frumoase despre:
a) frunzele toamnei; __________________________
_______________________________________________
____________________________________________________________________________
b) bogăţiile toamnei; ______________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
c) vremea în anotimpul toamna. _____________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
21
II. PRIETENII NOŞTRI NECUVÂNTĂTORI
Unde a zburat rândunica?
de Titel Constantinescu

a) Textul este: literar în proză; literar în versuri; nonliterar.
b) Textul literar este: o piesă de teatru; o povestire; o descriere.
2 Completează harta povestirii.
Locul întâmplării: Timpul acțiunii: Număr de alineate:

............................................... ............................................... ...............................................
............................................... ............................................... ...............................................
Titlul textului:
................................................................
Autorul:
................................................................
Personaje: Expresii deosebite: Învățătura textului:

............................................... ............................................... ...............................................
............................................... ............................................... ...............................................
............................................... ............................................... ...............................................
22
3 Alege continuarea potrivită fiecărei propoziţii.
a) Căsuța rândunicii se afla:
într-un tei; sub streașina unei case; pe un mușuroi, într-o poiană.
b) Furnica o trimite pe vrăbiuță la:
broscuță; șopârlă; bursuc.
c) Bursucul:
căra în spate un sac cu grăunțe;
ducea în gură o ramură cu frunze roșioare;
ducea sub braț un mănunchi de paie.
d) Broscuța și-a construit o căsuță:
pe malul lacului; sub o piatră mai mare; pe fundul lacului, în nămol.
e) Rândunica pleacă spre țările calde, deoarece:
are acolo puișorii;
vrea să fie alături de prietenele sale;
nu are ce să mănânce aici, pe toată durata iernii.
a) De ce o căuta vrăbiuța pe rândunică?
b) Unde și-a făcut șopârla culcuș pentru iarnă?
c) Despre ce vorbeau rândunelele pe firul de telegraf?
5 Ordonează enunțurile.
Cele două prietene se întâlnesc.
Șopârla îi spune că nu are timp, deoarece își pregătește culcușul.
Furnica nu îi poate oferi nicio informație despre rândunică.
Vrăbiuța nu află nimic nou de la broscuță.
Peste iarnă, vrăbiuța rămâne în cuibul rândunicii.
Vrăbiuța pleacă în căutarea prietenei sale, rândunica.
Bursucul nu știe nimic despre prietena vrăbiuței.
6 Spune-ți părerea! Motivează răspunsurile.

a) De ce nu s-a întristat vrăbiuța când a aflat de plecarea rândunicii?
b) Cum crezi că va avea grijă vrăbiuţa de cuibul rândunicii până la primăvară?
c) Crezi că celelalte vietăţi s-au întristat la plecarea rândunicii?
23
• Multe păsări migrează în stoluri și se presupune că păsările mai în vârstă și mai expe-
rimentate zboară în față, arătându-le drumul celor mai tinere. Astfel, cunoștințele refe-
ritoare la drumul ce trebuie parcurs se transmit, într-o oarecare măsură, din generație în
generație. Păsările se nasc cu un fel de instinct ce le indică în ce direcție să zboare. Unele
păsări se ghidează după soare, altele, care zboară noaptea, folosesc în același fel stelele,
prin urmare bolta cerească le servește drept hartă. Probabil pot recunoaște și anumite
puncte de reper de pe uscat, cu ajutorul cărora își formează un fel de hartă proprie. Este
posibil ca unele păsări să se poată orienta și cu ajutorul mirosului: mirosurile recepționate
din diferite direcții le pot aduce în legătură cu locurile lor de trai. Este posibil și ca sune-
Știai că...?
tele neobișnuite să le fie de folos. Majoritatea păsărilor se orientează combinând aceste

posibilități.
• Înainte de migrare, păsările își măresc masa. Unele păsări mici chiar își dublează masa.
Păsările depozitează atâta grăsime, încât să fie îndeajuns pentru zboruri neîntrerupte de
câteva zile. La păsările mici se ard câte 500 mg pe oră de zbor.
• Bursucii sunt animale de noapte, care petrec mai mult de jumătate din viața lor în
subteran. Săparea unui tunel poate dura ani de zile; cel mai lung tunel înregistrat până
acum are o lungime de 880 de metri.
• Bursucul trăieşte între 12 și 18 ani. Glasul bursucului este un mârâit puternic. Văzul
este slab, auzul mai bun, dar mirosul este cu adevărat ascuţit. Trăieşte aproape tot timpul
în vizuină, mai puţin noaptea, când îşi procură hrana. Ziua mai iese în faţa vizuinii atunci
când este frig şi a ieşit soarele.

1 Scrie între paranteze cuvintele din text care au sens asemănător celor marcate.
• Vrăbiuța își căuta nerăbdătoare amica. (________________________)
• Bursucul ducea o creangă pentru a-și pregăti culcușul. (________________________)
• Furnica era preocupată să-și strângă merinde pentru iarnă. (________________________)
• Locuința broscuței se afla în noroiul de pe fundul lacului. (________________________)
• Rândunicile și-au făcut programul pentru călătorie. (________________________)
• Păsările au plecat adunate într-un grup. (________________________)
• Vrăbiuța era hotărâtă să ocrotească cuibul rândunicii până la întoarcerea acesteia.
(________________________)
• Vrăbiuța și-a găsit culcuș peste iarnă în cuibul rândunicii. (_______________________)
2 Găseşte cuvinte cu sens asemănător expresiilor, după model.

Model: a face baie 2 a se îmbăia a sta de vorbă 2 ________________________
a-și lua zborul 2 _______________________ a da de veste 2 _________________________
a-și găsi adăpost 2 ______________________ a-și aduce aminte 2 _____________________
a-și face provizii 2 ______________________ a face planuri 2________________________
24
3 Scrie cuvinte cu sens opus.
s-a trezit ≠ _____________________________ se opri ≠ ______________________________
a răsărit ≠ _____________________________ coborî ≠ ______________________________
dimineață ≠ ___________________________ departe ≠ _____________________________
frig ≠ ________________________________ răspunse ≠ ____________________________
împreună ≠ ___________________________ a începe ≠ _____________________________
4 Observă sensurile cuvântului a bate, apoi bifează cuvintele cu sens asemănător.

• bate covorul  lovește scutură ciocăne amestecă adie
• bate la ușă  lovește scutură ciocăne amestecă adie
• bate frișca  lovește scutură ciocăne amestecă adie
• bate cuiul  lovește scutură ciocăne amestecă adie
• bate vântul  lovește scutură ciocăne amestecă adie
5 Alcătuiește propoziții cu sensurile diferite ale cuvintelor a însemna, miez, fire, duce.
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
6 Compune un text de 6-8 enunțuri despre o călătorie, în care să folosești sensurile diferite
ale cuvintelor car și dor.
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
25
Clubul
de lecturã Puișorii
de Emil Gârleanu
Sub lumina trandafirie a unui blând apus Şi-şi cunoaşte el destul de bine puii: sunt cei
de soare, pământul pare adâncit într-o odihnă de la mijlocul şurii din dreapta, trei, unul lângă
neclintită: frunzele aţipesc, pregătindu-se pentru altul, sau cei de lângă aceştia, dacă n-or fi chiar
tihnitul somn al nopţii; în depărtări, miriştile cei de la capăt. Toţi parcă seamănă unii cu alţii,
scânteiază singuratice, ca nişte ţesături de fir; şi-s aşa de sus, aşa de sus!…
iazul îşi aşterne faţa umedă, sorbind, până în Păsărelele s-au odihnit puţin, apoi şi-au
adânc, din lumina asfinţitului. Din jos, din văi, ră- şoptit nu ştiu ce, au scos un strigăt vesel şi s-au
sună talanga; iar pe deal, în vii, doineşte fluierul. ridicat deodată cu toatele. Câteva din ele s-au
În aer, un popor întreg de rândunele se despărţit o clipă din stol, au atins uşor streaşina
pregăteşte de plecare; s-au adunat rând pe rând casei, apoi s-au pierdut iarăşi în mulţimea celor-
de prin părţile acestea şi, de bucurie, în zbor ne- lalte. Puişorii copilaşului îşi luau rămas-bun de
bun, străbat văzduhul ca nişte săgeţi. Atrase de la el şi de la cuibul lor de humă.
întinsul sclipitor al iazului, ele se lasă deasupra Stolul mai ocoli de vreo două ori iazul, apoi
lui, ca o perdea, apoi, răzleţindu-se în ciripiri se înălţă şi porni încet să lunece spre asfinţit.
ascuţite, se avântă cu toatele înspre păduricea Copilaşul privi lung stolul care se pierdea,
de sălcii; ascunzându-se, rătăcesc prin frunzişul ca o fluturare, în adânc, apoi duse mânuşiţele la
răcoros, apoi o iau de-a lungul miriştilor şi iar ochi şi începu să plângă.
se întorc în bătaia lină a aripilor. De după deal Maică-sa aruncă furca şi veni în fugă de-l
vine în zbor rotat un uliu. Pasărea de pradă pare luă în braţe; în cuvinte dezmierdătoare îl întrebă
că nu ia în seamă mulţimea paserilor călătoare. ce are.
Ele îl zăresc; un strigăt de îmbărbătare, şi stolul
întreg năvăleşte la luptă. Uliul ocoleşte iscusit
prin aer şi piere cu repeziciunea fulgerului dincolo
de deal. A scăpat! Rândunelele, vesele de această
fugă, plutesc sus, crezând că l-or mai vedea; zarea
rămâne însă limpede, şi dânsele se întorc obosite
de se înşiră pe vârful şurelor de paie…
Pe prispa casei, copilaşul numai în cămăşuţă, Copilul nici nu poate vorbi de atâta năvală de
cu capul gol, urmăreşte de mult jocul stolului de lacrămi. Întinde mâna spre cer, îi arătă stolul care
paseri, printre care se află şi cei trei pui ai lui, din lunecă în zbor necurmat, şi de-abia îi poate şopti:
cuibul de humă de sub streaşină. Îi căpătase dar – Puişorii…
de la mămuca lui. Mama îl strânge la sân şi îl sărută cu drag:
De câte ori era neastâmpărat, mămuca îi – Nu plânge, puiul mamei, au să se-ntoarcă
zicea: „Fii cuminte, dacă vrei să-ţi dau puii când înapoi… la primăvară…
or creşte mari!“ Copilaşul se linişteşte; punând mânuşiţa
Şi el a fost cuminte, puii au crescut mari, dar deasupra ochilor, ca mămucă-sa, privesc împre-
în urmă au zburat! El îi văzuse cum au ieşit zilele ună stolul pe zarea depărtată a cerului.
trecute de s-au jucat prin aer, dar parcă niciodată Şi lumina slabă a duiosului asfinţit de toam-
nu zburaseră mai mult ca astăzi. nă le îneacă ochii înrouraţi acum la amândoi.
26
Congres
de Ana Blandiana
1 Completează corespunzător spațiile libere.
Textul „Congres“ este o ____________ . Autorul textului este _______________________ .
Poezia este formată din __________________ strofe. Fiecare strofă are câte _______ versuri.
2 Reține înțelesul cuvintelor, apoi alcătuiește enunțuri cu fiecare dintre acestea.

conclav – adunare secretă
telegraf – aparat folosit pentru transmiterea semnalelor la distanță
Dicționar congres – reuniune în cadrul căreia se dezbat probleme majore
leghe – unitate de măsură pentru distanțe maritime sau terestre
mai abitir – mai mult, mai bine, mai tare
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
3 Alege explicaţiile potrivite.

a) Rândunelele s-au așezat:
pe pragul casei; deasupra casei; la fereastra casei.
b) „Cu noaptea-n cap“ înseamnă:
dimineața devreme; la miezul nopții; pe înserat.
c) „Descriu prin aer roate“ semnifică:
se plimbă cu bicicleta; se rotesc în aer; desenează un cerc.
d) Dorința fiecărei rândunele este:
să zboare cât mai sus; să adune grăunțe; să le vorbească celorlalte.
e) Rândunelele sunt preocupate de:
plecarea în țările calde; părăsirea puilor; formarea unor perechi.
27
4
Explozia stelară. Formulează întrebări pe baza poeziei folosind cuvintele din steluțe.
________________________________________
________________________________________ Cine?
________________________________________
________________________________________
De ce? Când?
________________________________________
„Congres“
________________________________________
________________________________________
________________________________________ Cum? Unde?
________________________________________
5 Extrage din text etapele pe care le parcurg rândunelele pentru a-și pregăti plecarea și
notează-le în tabel. Gândește-te la una dintre plecările tale și scrie în tabel etapele pe care le
parcurgi pentru pregătirea călătoriei.
Plecarea rândunelelor în țările calde Plecarea ta într-o excursie
____________________________________ ____________________________________
____________________________________ ____________________________________
____________________________________ ____________________________________
____________________________________ ____________________________________
____________________________________ ____________________________________
____________________________________ ____________________________________
____________________________________ ____________________________________
6 Fii poet! Compune câte o strofă alcătuită din două versuri care să aibă la final cuvintele date.
a) ___________________________________________________ mele
___________________________________________________ rândunele
b) ___________________________________________________ tare
___________________________________________________ fiecare

1 Scrie cuvinte cu sens asemănător.
sfat = ________________________________ mirare = _____________________________
avânt = ______________________________ arzătoare = ___________________________
cuvânt = _____________________________ chestiune = ___________________________
plecare = _____________________________ vacarm = ____________________________
28
2 Găseşte cuvinte cu sens opus celor prezente în text.
deasupra ≠ ____________________________ toate ≠ _______________________________
înalți ≠ _______________________________ miazăzi ≠ _____________________________
adevărat ≠ _____________________________ acum ≠ _______________________________
noapte ≠ ______________________________ pleacă ≠ ______________________________
3 Alcătuiește enunțuri folosind sensurile diferite ale cuvintelor drept, sfat, mir.
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
4 Desparte în silabe cuvintele și notează în casete numărul acestora.

• arzătoare  _____________________ • conclav  ______________________
• tencuială  _____________________ • mirare  _______________________
• împrejur  _____________________ • pereche  ______________________
• avânt  ________________________ • miazăzi  ______________________
• vacarm  _______________________ • străinătate  ____________________
5 Extrage din text cuvintele înrudite cu a scrie, apoi completează familia cu încă patru
cuvinte.
_____________________ _____________________ _____________________
_____________________ _____________________ _____________________
6 Ce vesteşte rândunica în poezia de mai jos? ___________________________________

Dar în poezia „Congres“ de Ana Blandiana? ___________________________________
Numeşte alţi vestitori ai primăverii/ai toamnei. ________________________________
____________________________________________________________________________
Sosirea rândunicii
de George Coşbuc
Rândunica a sosit, Tot e viu şi-ntinerit Răsărit-au mândre flori,

Primăvara vine. Căci e cald şi bine. Şi prin zări se văd cocori,
Iată mugurii-nverzesc, Ger, zăpadă, tot s-a dus, Verde-i jos, senin e sus
Grădiniţele-nfloresc, Primăvara vine! Căci e cald şi bine.
29
Clubul
de lecturã Povestea rândunicii
Odată, e mult de atunci, pe când erau multe poveşti, în lume trăia un împărat care avea o
fată numită Rândunica. Rândunica rămase fără mamă încă de mititică, iar tatăl ei era un om
supărăcios şi tăcut. Biata fată creştea singurică, fără dragoste şi fără mângâieri. Avea ochii mari,
albaştri ca cicoarea, părul mai auriu ca spicul grâului copt şi faţa mai albă ca laptele, iar trupul ei
se subţiase într-atâta că-l puteai cuprinde cu mâna.
Când fata se făcu mare, tatăl ei a vrut s-o mărite cu un fecior împărătesc.
Rândunica, însă, nu voia cu niciun chip. Ca să scape de cicălelile tatălui, ea se rugă lui Dumnezeu
s-o schimbe într-o pasăre, ca să zboare de la curtea părintească. Când tocmai se împodobea cu pene
de pasăre, iată că intră pe uşă şi părintele ei; ea – ţâşni pe fereastră afară. Atunci împăratul repede
o apucă de coadă, ca s-o ţie în loc; dar Rândunica se aruncă aşa de tare, că împăratul rămase cu
penele de la mijlocul cozii, în mână. De aceea cică rândunica are coada în două părţi, ca o foarfecă
deschisă. În odaia ei nu i-a rămas decât rochia, care, îndată se prefăcu într-o floare albă de câmp, în
forma unei rochiţe de păpuşi şi lumea zice la floarea aceea „rochiţa-rândunicii“.
Ce a făcut rândunica dacă a zburat de acasă?
Cântecul bătrânesc spune aşa:
Rândunica apoi zbura,
Către mare se lăsa;
Ea cu ciocul s-apuca,
Apa în gură o căra,
Apoi iute că zbura,
La cimitir se oprea,
Şi pe morţi îi adăpa...
De aceea, când se vede rândunica zburând ca o săgeată pe deasupra apelor şi atingând cu
ciocul luciul apei, lumea zice că ia apă ca s-o ducă la morţi în cimitire. Din vremea aceea, rândunica
poartă veşminte negre ca o călugăriţă.
Aşa a fost,
Şi nu mai este;
Şi dacă nu mai este
Înseamnă că-i poveste...
(din vol. „Legende despre flori şi păsări“, Editura Minerva, 1990)
• Ştiai că rândunica se spală în zbor, la nivelul apei?

Mai mult, rândunica se spală şi seara, la o oră fixă. Ea
bea apa tot din zbor; planează deasupra apei şi îşi scu-
Știai că...?
fundă mandibula pentru a lua apă. Rândunica vânează

insecte numai în zbor. Dacă ar fi închisă într-o colivie,
ar muri chiar dacă ar primi insecte, pentru că nu le
poate lua de jos cu ciocul.
30
Textul informativ

Textul A Călătoare!
de Emil Gârleanu
E călătoare! A ieşit din muşuroi furnica şi-a pornit, cum face în fiecare dimineaţă, a pornit să vadă
lumea… Ea ştia că ochii duc şi mintea întoarce; că, văzând multe, ştii destule şi ai de unde da şi la alţii.
Şi ce fericire să călătoreşti dimineaţa, în revărsatul zorilor, când iarba e proaspătă sub rouă, aerul
jilav de răcoare, şi când pe cer se prelinge lumina ca o undă de aur. Ş-apoi dimineaţa priveşti altfel lumea,
altfel o judeci; gândurile nu-ţi sunt spulberate, ci se limpezesc, tihnite, din prisos. De aceea furnica se
scoală cu noaptea în cap şi porneşte la drum.
În dimineaţa aceasta a luat-o spre răsărit. Încântată de frumuseţea soarelui, care se prevestea prin
mănunchiurile lui de raze, totuşi avu puterea să se gândească, drumeaţa, că, privind şi minunându-se
numai, nu câştiga nimic. De aceea, îndată ce dădu, prin mirişte, de cizma unui vânător, îşi şi puse în
gând să cerceteze, să cunoască mai bine făptura omenească în apucăturile ei. Îndrăzneaţă şi destoinică,
se ridică pe călcâiul pe care câteva fire de nisip se prinseseră, apoi, cu iscusinţă, o luă încet pe cusătura
carâmbului, în sus. Călătoarea îşi dete toată silinţa să se urce mai repede pe cizmă, căci vederea ei îi
amintea, cu groază, priveliştea pe care cizma unui alt vânător i-o dăduse într-o zi: trei tovarăşe din
furnicar strivite, dintr-odată, sub talpa grea a omului. „Ciudat, gândi furnica în sine, s-ar zice că numai
pentru ca să facă rău îşi învelesc oamenii picioarele în pielea groasă a încălţămintelor.“ Şi tot gândind
astfel, furnica ajunse la pânza îmbâcsită de praf a pantalonilor vânătorului. Îi sui şi pe aceştia, în zig-
zag, şi, când dădu de cel dintâi buzunar al surtucului, se opri. Să se coboare, să nu se coboare-n el? Din
cele ce învăţase dintr-atâtea călătorii, şi de la alţii, ştia că pe oameni, mai ales, cu greu îi poţi cunoaşte
pe dinafară. Iar în buzunarul unui om, îi povestise o bunică a ei că picase odată peste un pumn de ouă
furate dintr-un furnicar; bunica dăduse de veste numaidecât, întreg neamul furnicesc venise şi, în
vreme ce drumeţul dormea în iarbă, cât ai clipi, cărăbăniră toate ouăle, ca pe-o pradă de război. Aşa,
furnica îşi luă inima în dinţi şi, uşoară, se coborî în buzunar. Scotoci încolo şi-ncoace; într-un colţ dădu
peste câţiva bani de aramă. Îi pipăi, îi mirosi – întrebuinţare nu le putu găsi! „Ce-or fi făcând oamenii
cu lucruri care, după cât se vede, nu le aduc niciun folos?“ judecă ea. Porni mai departe. Mai în sus,
alt buzunar. Hai şi-acolo! De-abia se coborî însă, şi, repede, căută să fugă înapoi. Buzunarul, îmbâcsit
cu foi de tutun, o ameţise. „Iată ce fel de buruieni ştiu culege oamenii!“ îşi zise, dezgustată, furnica.
N-avea noroc! O luă mai sus; se urcă până după gâtul vânătorului. Acesta ridică tocmai atunci mâna.
Ispititoare, veni, sprintenă, pe mânecă, până lângă pumnul încleştat pe gâtul unei puşti. Şi cum căta
ce anume vrea să facă omul cu lucrul cela ce-l ţinea în mâini, cât ai clipi din ochi, prinse drept înainte
zborul unei prepeliţe. În vremea aceasta, o bubuitură groaznică răsună şi-un nor de fum învălui fur-
nica în ceaţă, în mirosul lui piperat şi acru. Vânătorul alergă şi, mai dincolo, ridică prepeliţa moartă
şi-o puse în tolbă. Furnica, îngrozită, o luă la fugă pe mânecă în sus, apoi, de cealaltă parte pe care se
urcase, se coborî pe haină. Ca să ajungă jos, trebuia să treacă peste tolbă. Păşi iute peste geanta de la
şoldul vânătorului şi, la marginea ei, îi veni sufletul la loc. Tocmai atunci ochii furnicii zăriră o bucăţică
31
de pâine ce rămăsese prinsă în reţea. Oricât era de grăbită, lucrul găsit ştia că nu se lasă-n drum; mai
ales merindele. „Bine că m-am ales măcar cu ceva“, îşi spuse în gând şi se grăbi să culeagă fărâmătura.
Dar cum o apucă, îndată o şi lăsă la loc: fărâmătura era udă de sângele păsării. „Brrr! Vasăzică, ăsta
e omul!“ gândi furnica; şi repede-repede-repede o luă pe cizmă în jos. Se coborî pe un fir de iarbă şi îşi
scăldă, cu mulţumire, trupul într-o picătură de rouă.
Textul B Furnica
Furnicile trăiesc pe Pământ de peste 100 de milioane de ani, fiind considerate o specie care a
evoluat și s-a adaptat cel mai bine la condițiile apărute de-a lungul timpului în evoluția Terrei.
Sunt descoperite peste 20.000 de specii, dintre care cele mai cunoscute sunt cele negre și roșii,
precum și furnicile albe sau termitele. Sunt rude cu albinele și viespile, dovada fiind organul în formă
de ac cu venin, din vârful abdomenului.
Ființe sociabile, furnicile trăiesc în grupuri mari, numite colonii, conduse de regină, în care or-
ganizarea muncii este foarte bine pusă la punct. Furnica poate să împingă o greutate de 30 de ori mai
mare decât a ei și să ridice o greutate mai mare de 50 de ori decât propria greutate.
Ca al oricărei insecte, corpul furnicii este format din trei părți: cap, torace și abdomen. Cele șase
picioare, care pornesc din torace, sunt acoperite cu perișori fini, cu care furnica își curăță cele două
antene din vârful capului.
Antenele sunt organe foarte importante pentru pipăit, mirosit sau auzit și înlocuiesc funcțiile
ochilor, mulți și adunați la un loc, care sunt puțin dezvoltați. De asemenea, antenele le folosesc furnicilor
pentru a comunica prin atingere cu celelalte surate din colonie.
În afară de ochi și antene, capul se termină cu un fel de fălci, ca niște clești, arme cu care furnica
se apără de dușmani. Tot un fel de clești, mai dezvoltați și mai ascuțiți, au la fiecare picior furnicile-
soldați, cele care păzesc mușuroiul.
Durata de viață a unei colonii depinde în mod direct de viața reginei. Când aceasta moare,
mușuroiul nu va rezista mai mult de câteva luni, deoarece foarte rar regina este înlocuită de o altă
furnică. Astfel, fără regină, furnicile părăsesc mușuroiul, urmând să aibă aceeași soartă ca și conducă-
toarea lor. Furnica poate să supraviețuiască 24 de ore sub apă.
În general, furnicile sunt insectivore, dar se hrănesc și cu plante, iar unele specii își cultivă sin-
gure hrana. Furnicile mai mici mărunțesc frunzele, altele și mai mici le mestecă și le frământă, făcând
cocoloașe, pe care le împrăștie prin camere.
Rolul fiecărui locuitor din furnicar (mușuroi) este foarte bine stabilit și respectat în cadrul grupului.
Astfel, colonia este condusă de o singură furnică, regina mușuroiului, a cărei unică sarcină este aceea
de a face ouă, fiind mereu îngrijită și apărată de toate celelalte furnici. Tot ea este cea care, la început,
a format colonia. Regina trăiește în jur de 10-20 de ani, iar furnicile muncitoare, în jur de 1-5 ani.
Majoritatea celorlalte furnici din mușuroi sunt muncitoare, hrana adunată de acestea fiind
împărțită „frățește“ între toți membrii coloniei. Grija păstrării ouălor intră tot în atribuțiile furnicilor
muncitoare, care le șterg frecându-le cu corpul, pentru a nu se depune pământ pe ele.
Ouăle se transformă apoi în larve (stadiu în care oul este îmbrăcat într-un fel de înveliș oval,
numit cocon), din care vor ieși viitoarele furnici.
https://www.toateanimalele.ro/insecte/furnica/
32
a) Textul A este: literar în proză; literar în versuri; de informare.
b) Textul B este: literar în proză; literar în versuri; de informare.
c) În textul A se vorbește despre: rândunică; furnică; șopârlă.
d) În textul B se vorbește despre: rândunică; furnică; șopârlă.
2 DIAGRAMA VENN. Completează diagrama cu asemănările și deosebirile care există
între furnică şi albină.
DEOSEBIRI ASEMĂNĂRI DEOSEBIRI
.......................................... ..........................................
........................................... ................................ ...........................................
............................................. ........................................... .............................................
.............................................. ................................................... ..............................................
.............................................. ...................................................... ..............................................
.............................................. ..................................................... ..............................................
............................................. ................................................. .............................................
............................................. ......................................... .............................................
........................................... ............................ ...........................................
......................................... .........................................
3 Bifează variantele corecte. În textul B sunt prezentate informații despre furnici, care se
referă la:
locul de trai; modul de viață; alcătuire; dușmanii furnicilor;
modul de hrană; tipuri de furnici; înmulțire; dispariția furnicilor.
4 Completează spațiile libere cu elemente din textul informativ.
Furnicile trăiesc pe pământ ________________________________________________ .
Există o varietate de specii de furnici, cele mai cunoscute fiind _______________________
___________________________________________________________________________ .
Grupurile mari în care trăiesc furnicile se numesc _______________________, iar acestea
sunt conduse de _______________________ . Ea trăiește în jur de _______________________,
în comparație cu furnicile muncitoare, care trăiesc _______________________ .
Au corpul format din _________________ , _________________ , _________________
și șase _______________________ .
Din punct de vedere al hranei, sunt _____________________________, dar mănâncă și
_______________________ .
Sarcina de a face ouă îi revine _______________________, însă cea de a le îngriji revine
_____________________________ .
33
1 Realizează corespondența dintre:
a) cuvintele cu înțeles asemănător; b) cuvintele cu înțeles opus.
a evolua să trăiască important ● ● adună
descoperite fărâmițează să împingă ● ● regres
organizarea fel de-a lungul ● ● începe
sociabil abandonează apărute ● ● neîngrijită
specie planificarea descoperit ● ● neimportant
a comunica protejează se termină ● ● de-a latul
păzesc a vorbi împrăștie ● ● acoperit
părăsesc prietenos îngrijită ● ● a desființat
să supraviețuiască a se dezvolta a format ● ● dispărute
mărunțesc găsite evoluție ● ● să tragă
2 Încercuiește substantivele din șirul de cuvinte: floare, minune, îngălbenit, aleargă, liniște,
Grecia, verde, trei, Argeș, voi, aer, țară, bursuc, Emilia, înțelegem, prăvălie, ploaie, bunătate, dorință.
3 Scrie câte cinci substantive care să denumească:

fenomene ale
ființe lucruri sentimente acțiuni
naturii
4 Recunoaşte substantivele şi barează intrusul din fiecare serie.

a) pădure, pădurar, împădurit, pădurice d) copil, copilărie, copilăros, copilandru
b) lumină, luminiș, luminiță, luminat e) pietriș, a pietrui, pietricică, piatră
c) a învăța, învățăcel, învățătură, învățătoare f ) om, omuleț, omenie, omenos
5 Formează substantive pornind de la cuvintele date, după model.

 frumos frumusețe  muncit ____________________
 a scrie ______________________  grijuliu ____________________
 verde ______________________  rău _______________________
 prietenos ___________________  a se minuna _________________
34
6 Subliniază substantivele proprii din enunțurile următoare.
Joia viitoare, Ioana pleacă la Brașov.
Barajul Vidraru este construit pe râul Argeș.
Carpații formează lanțul muntos al României.
China face parte din continentul Asia.
George și-a cumpărat un cățel pe care l-a numit Aki.
Sadoveanu a scris „Dumbrava minunată“.
7 Scrie în tabel câte patru substantive proprii.
Nume de ţări
Nume de județe
Nume de localităţi
Nume de ape
Nume de munţi
Nume de persoane
Nume de animale
Nume de cărţi
Nume de scriitori
8 Alcătuiește un text de 6-8 enunțuri, în care să povestești o întâmplare. Subliniază cu roșu

substantivele comune, iar cu albastru pe cele proprii.
9 Găsește în text substantivele la numărul singular și pe cele la numărul plural, apoi scrie-le
în tabel.
„Bătrânii cred că apa lui este fermecată. Pe ţărmul său a plâns o zână. A plâns zile şi nopţi. Şi
lacrimile sale amare au curs în lac. Şi apa s-a prefăcut precum erau lacrimile. Dar iată că se întoarce
voinicul. El fusese într-o luptă cu nişte zmei.“
(Alexandru Mitru – „Ursul şi comoara“)
NUMĂRUL SINGULAR NUMĂRUL PLURAL

____________________________________ ____________________________________
____________________________________ ____________________________________
____________________________________ ____________________________________
____________________________________ ____________________________________
____________________________________ ____________________________________
____________________________________ ____________________________________
____________________________________ ____________________________________
35
10 Scrie:
a) forma de plural a substantivelor: aripă, cale, corp, fiică, ied, anotimp, căldură, zi, tablă;
b) forma de singular a substantivelor: maci, străzi, chei, dulapuri, fii, copii, lopățele, ierni.
11 a) Poți găsi forma de plural a următoarelor substantive?
miere, usturoi, lapte, grâu, aur, cinste, fotbal, Timișoara, Dunăre
b) Dar forma de singular a următoarelor substantive?
București, Carpați, icre, tăieței, zori, aplauze, ochelari, câlți, blugi, pantaloni.
Ce observi?
! Reţine!
◘ Există substantive care au mai multe forme de plural, cu sensuri diferite.
vis: vise (de noapte)/visuri (idealuri)
corn: coarne (ale unui animal)/cornuri (produs de patiserie)/corni (arbust)
◘ Există substantive care au formă numai pentru numărul singular, dar şi substantive care
au formă numai pentru numărul plural.
12
Găsește și tu un alt exemplu ca cele de mai sus. Scrie pe caiet explicația fiecărui sens.
13
Extrage din textul „Călătoare!“, de Emil Gârleanu, câte patru substantive pentru fiecare
gen studiat.
feminin _________________________________________________________________
masculin ________________________________________________________________
neutru __________________________________________________________________
14
Formează substantivul de genul feminin, după model.
• prieten prietenă • elev _______________________
• curcan _____________________ • lup ________________________
• țăran ______________________ • român _____________________
• gâscan _____________________ • porc _______________________
15

Invitatie
› la amintiri
Creează un text de 6-8 enunțuri în care să povestești o întâmplare petrecută într-o zi de
vacanță. Ai grijă să introduci în textul tău următoarele substantive:
• un substantiv propriu, genul masculin;
• un substantiv comun, genul feminin, numărul singular;
• un substantiv comun, genul neutru, numărul plural.
Subliniază aceste substantive.
36
Recapitulare
I. 1 Bifează enunțurile cu Adevărat sau Fals.

 Un cuvânt poate avea mai multe sensuri.
 Cuvântul „pană“ are un singur sens.
 Dicționarul este instrumentul cu ajutorul căruia poți afla sensul unui cuvânt.
 În textul informativ pot apărea numere.
 Textul literar oferă informații exacte despre mediul înconjurător.
2 Completează enunțurile.
Pentru a comunica, oamenii folosesc ______________________ . Deoarece fac parte din
vorbirea noastră, cuvintele se numesc ____________________________ .
Substantivul este partea de vorbire care denumește ______________________________
_____________________________________ . Acesta este de două feluri: _______________ și
_________________ . Când denumește o singură ființă, un singur obiect sau un singur fenomen al
naturii, se află la _____________ , iar când denumește mai multe, se află la ________________.
Substantivul are trei ______________: ______________, _______________ și ___________ .
II. Citește textul următor.
Cele patru piersici

(poveste populară)
Un ţăran avea patru fii. Odată, el se gândi în spatele casei, am udat locul şi nădăjduiesc să
să-i încerce pe fiii săi. Aşa că, într-o dimineaţă, crească acolo un piersic frumos şi roditor.
i-a chemat la el şi i-a dat fiecăruia câte o piersică – Bine ai făcut, băiatul tatii, sunt sigur că
frumoasă. Omul a plecat apoi la câmp, lăsându-i tu o să ajungi un bun gospodar. Dar tu, îi zise
să-şi vadă de treburi şi să-şi împartă ziua cum celui de-al doilea, ce-ai făcut cu piersica ta?
cred ei de cuviinţă. – Eu am mâncat-o. A fost atât de bună,
Seara însă, când s-a întors, i-a chemat pe coaptă şi fragedă…
toţi patru şi l-a întrebat pe cel mai mare: – Şi apoi?
– Spune-mi, ce-ai făcut cu piersica ta? – Am aruncat sâmburele şi m-am dus la
– Ce să fac, tătucă, am mâncat-o şi-ţi mul- mama să-i mai cer câteva, că tare bune erau.
ţumesc. A fost tare bună. Apoi m-am gândit că – Fiule, zise atunci omul cu întristare în
ar fi tare bine să avem şi noi un astfel de pom cu glas, ai grijă să nu ajungi un om lacom, că „lăco-
piersici, aşa că am luat sâmburele, l-am plantat mia strică omenia“. Dar ţie ţi-a plăcut piersica,
37
a fost bună? l-a întrebat ţăranul şi pe cel de-al – Cum, şi tu ai vândut-o?
treilea fiu al său. – Nu, tată. Eu m-am dus în vizită la prie-
– Nu ştiu. tenul meu de peste drum, care e bolnav, şi i-am
– Cum nu ştii, da’ ce-ai făcut cu ea? dus-o lui. S-a bucurat mult pentru ea şi mi-a
– Am vândut-o. M-am dus cu ea în târg şi mulţumit din suflet.
am dat-o cu zece bani. Uite-i! Cu lacrimi în ochi,
– Fiule, tu sigur o să ajungi mare negustor, tatăl şi-a luat copilaşul pe
dar ai grijă că nu toate sunt de vânzare în viaţă; genunchi şi i-a spus:
mai ales nu ceea ce ai primit de la părinţi. – Nu ştiu ce te vei
În sfârşit, ţăranul l-a întrebat şi pe mezin, face tu în viaţă, dar ştiu
cel mai mic dintre toţi. că, indiferent ce drum vei
– Dar ţie ţi-a plăcut piersica? urma, vei fi un om bun şi
– Nici eu nu ştiu, tătucă. asta e tot ce contează.
1 Noi suntem personajele! Citiți textul pe roluri. Atenție la intonație!
a) Cum s-a gândit țăranul să își încerce feciorii? b) Ce a dovedit fiul cel mic prin fapta lui?
3 Indică învățătura povestirii.

Să credem că totul este de vânzare.
Să prețuim ceea ce este valoros în viață.
Banii nu sunt cei mai importanți în viață.
Să apreciem și calitățile sufletești ale oamenilor.
4 Subliniază însuşirile care i se potrivesc:

a) tatălui: înţelept, indiferent, răbdător, nervos, calm, bun la inimă, înţelegător, nepăsător,
egoist, grijuliu, iubitor, zgârcit, sensibil;
b) mezinului: bun la inimă, egoist, nepăsător, grijuliu, iubitor, zgârcit, sensibil, răutăcios,
prietenos, darnic, amabil, generos.
5 Găsește câte o însușire pentru ceilalți trei fii ai țăranului.

• primul fiu _____________ • al doilea fiu ____________ • al treilea fiu ____________
6 Spune-ți părerea! Dacă ai fi fost în locul unuia dintre fii, ce ai fi făcut cu piersica?
7 Ordonează cuvintele pentru a obține proverbe, apoi transcrie-le. Câte cuvinte are fiecare?
cumpără, bani, se, Prietenii, nu, cu __________________________________________________
se, nevoie, Prietenul, la, cunoaște ___________________________________________________
cunoaște, Omul, după, se, bun, fapte ________________________________________________
38
1 Desparte în silabe cuvintele, apoi identifică în fiecare situaţie numărul de vocale și de
consoane. V C V C
piersică 2 _____________________ cuviință 2 _____________________
coaptă 2 ______________________ negustor 2 _____________________
sâmbure 2 _____________________ omenie 2 ______________________
2 Scrie cuvinte cu sens asemănător. 3 Adaugă cuvinte cu sens opus.

I negustor = ____________________ ` întristat ≠ ____________________
I fecior = _______________________ ` a vinde ≠ ____________________
I a dărui = ______________________ ` a da ≠ _______________________
I a azvârli = _____________________ ` coaptă ≠ _____________________
4 Observă sensurile cuvântului tare, apoi bifează cuvintele cu sens asemănător.

• pâine tare răsunătoare dârz uscată solidă aspru
• om tare răsunătoare dârz uscată solidă aspru
• voce tare răsunătoare dârz uscată solidă aspru
• vânt tare răsunătoare dârz uscată solidă aspru
• coajă tare răsunătoare dârz uscată solidă aspru
• aer tare răsunătoare dârz uscată solidă aspru
5 Alcătuiește propoziții cu sensurile diferite ale cuvintelor mai, noi.

____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
6 Realizează corespondența dintre expresiile subliniate și sensul potrivit fiecăreia.
 Prietenul i-a mulțumit din suflet. ● ● n-o iubea

 Împăratul era un om fără suflet. ● ● cu convingere
 A venit la mine într-un suflet. ● ● nerăbdător
 Călătorul s-a așezat pe bancă să-și tragă sufletul. ● ● nemilos
 Așteaptă cu sufletul la gură rezultatul examenului. ● ● repede
 Mama vitregă n-o avea la suflet pe Cenușăreasa. ● ● să se odihnească
39
III. O LUME DE POVESTE
Buburuza fără buline
de Claudia Groza
 Buburuza (gărgărița) este un gândac mic care

are aripi bombate, de culoare roșie și cu puncte negre.
• Buburuzele fac parte din aceeași familie cu albinele.

• Ele protejează plantele, hrănindu-se cu omizi și viermi.
Știai că...?
• Femela buburuză depune până la 100 de ouă de-a lungul vieții.

• Buburuzele au, de regulă, culoarea roșie, însă acestea pot fi și negre sau galbene.
• Numărul bulinelor nu înseamnă vârsta lor, dar intensitatea culorilor semnifică nivelul
de substanță toxică pe care o pot degaja.
1 Încercuiește varianta potrivită.

a) Textul prezentat este:
literar narativ; literar descriptiv; nonliterar.
b) Insectele râdeau de buburuză, deoarece:
ploaia îi spălase punctele negre;
nu putea să zboare;
se juca mereu cu picăturile de ploaie.
c) Albina se oferă să îi dea:
o antenă; o aripă; o dungă neagră de pe abdomenul ei.
d) Băiatul avea:
un pachet cu buline negre; instrumente pentru pictat; un tablou cu buburuze.
e) După ce s-a privit în oglindă, buburuza a început:
să danseze împreună cu albina; să râdă; să plângă de fericire.
f ) După ce a ajutat-o pe buburuză, băiatul:
a început dansul, alături de cele două prietene;
a plecat acasă să se odihnească;
a pictat natura din jur.
40
2 Pălăriile gânditoare. Colorează pălăria în culoarea indicată, apoi rezolvă cerința.
Pălăria albă informează. Scrie pe scurt cum este prezentată vremea în text.
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
Pălăria albastră clarifică. De ce crezi că albina s-a oferit să o ajute pe buburuză?
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
Pălăria roșie spune ce simte. Ce te-a impresionat la băiat?
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
Pălăria verde generează idei noi. Cum ar fi putut să-și continue viața buburuza fără buline?
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
Pălăria galbenă prezintă beneficiile. Ce a înțeles buburuza din atitudinea albinei și a băiatului?
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
Pălăria neagră identifică greșelile. Cum s-au comportat celelalte insecte cu buburuza?
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
3 Invitaþie la amintiri
Amintește-ți de o întâmplare asemănătoare celei trăite de buburuză. Prezint-o pe scurt.
Cum ai depășit, tu sau prietenul tău, situația ivită?
41
4 Imaginează-ți o întâmplare petrecută în compania unui animal și povestește-o în 8-10 enun
țuri. Folosește în textul tău și următoarele expresii: raze neastâmpărate, mândrul curcubeu,
văzduh însorit, ochi iscoditori, râsete zglobii.

neastâmpărate = _______________________ rostul = ______________________________
spatele = _____________________________ iscoditori = ___________________________
tristă = ______________________________ chipul = _____________________________
salvarea = _____________________________ nemișcată = ___________________________
nedumerită = _________________________ veșnic = ______________________________
2 Găseşte cuvinte cu sens opus.

recunoscătoare ≠ ________________________ se liniștește ≠ ___________________________
a se ascunde ≠ __________________________ grăi ≠ ________________________________
se întristă ≠ ____________________________ plăcut ≠ ______________________________
a uni ≠ _______________________________ dispăruseră ≠ __________________________
nemărginit ≠ ___________________________ însorit ≠ ______________________________
3 Alcătuiește enunțuri cu sensurile diferite ale cuvintelor: roșie, mine, bloc.

____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
4 Completează cu forma potrivită.

a) într-o/într-un, dintr-o/dintr-un, printr-o/printr-un
____________ zi, buburuza a pornit la drum cu albina. ____________ coșuleț aveau câteva
mere. ____________ nor au început să cadă câteva picături de ploaie. S-au adăpostit ___________
scorbură de copac. Deodată, ____________ poiană au auzit un țipăt. ____________ minune a ieșit
soarele. ____________ târziu s-au îndreptat către poiană. Trecând ____________ desiş adânc, s-au
rătăcit.
42
b) sa/s-a, sau/s-au
Rareș _____ întâlnit cu prietenii săi. Împreună _____ dus la clubul
de lectură. Acolo _____ întâlnit cu colega _____ care citea o poveste
interesantă. Au rugat-o să le povestească ______ să le dea și lor cartea. Fata
_____ oferit să le citească povestea. Ei ______ bucurat tare mult când au auzit propunerea _____ .
5 Desparte în silabe cuvintele date.

fiică  _____________________________ alee  _____________________________
maxim  ___________________________ explicație  _________________________
înot  _____________________________ caraghios  _________________________
genunchi  _________________________ nemărginit  ________________________
6 Extrage substantivele din penultimul alineat al textului „Buburuza fără buline“, de

Claudia Groza („Albina și buburuza… mirositor“). Precizează numărul acestora.
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
7 Scrie următoarele substantive la:

a) numărul plural; b) numărul singular.
margine 2 ____________________________ aripi 2 _______________________________
curcubeu 2 ___________________________ ființe 2 _______________________________
libelulă 2 _____________________________ minute 2 _____________________________
dungă 2 _____________________________ râsete 2 ______________________________
bloc 2 _______________________________ raze 2 _______________________________
chip 2 _______________________________ buline 2 ______________________________
ciudățenie 2 ___________________________ pete 2 _______________________________
albină 2 _____________________________ vopsele 2 _____________________________
văzduh 2 _____________________________ petale 2 ______________________________
minune 2 ____________________________ părţi 2 ______________________________
8 Atelier creativ. Pregătește un articol despre un animal preferat. În elaborarea

acestuia ține cont de planul de mai jos. Prezintă articolul în faţa clasei.
F Plan de idei
1. Denumirea animalului 5. Modul de hrănire
2. Alte denumiri sub care mai este cunoscut 6. Modul de înmulțire
3. Mediul de viață 7. Durata de viață
4. Aspectul exterior al animalului 8. Curiozități
43
Clubul
de lecturã Gândăcelul
de Emil Gârleanu
Cum venise pe lume nici el nu-și dădea meargă, până în

seama. S-a trezit ca dintr-un somn și parcă vârf; și de acolo,
era de când pământul. Nu simțise nici durere, la bulgărele de
nici bucurie. Și mult îl muncise gândul: cum aur, din care cre-
răsărise și-al cui era? Mic cât un fir de linte, dea că se desfă-
mișca piciorușele fragede și ocolea, de pe mar- cuse: o săritură
gini, frunzișoara care-l adăpostise. Într-o zi – sau o vedea el
încercă o pornire lăuntrică: ieși de sub umbra ce-o face.
răcoroasă și dădu buzna afară, în ploaia de Atunci se
lumină. Atunci rămase pe loc, orbit de atâta mișcă din nou,
strălucire. Încetul cu încetul îi veni inima la și, după ce trecu peste un grăunte de piatră cât
loc și îndrăzni: deschise ochișorii mai mult, un munte și scoborî dincolo, se trezi la rădăci-
mai tare, mai mari, îi deschise în sfârșit bine- na crinului. Se odihni o clipă, apoi la drum, bă-
bine și privi în sus. Se făcuse mai mititel decât iete! Mai întâi se rostogoli de pe tulpina lucie
fusese. Cu câtă strălucire, ce adânc și albastru de câteva ori în țărână. Văzând asta, se ridică
se dezvelea cerul! Și ce minune! Cu ochișorii pe piciorușele dinapoi, și, fără să știe pentru
lui mărunți, cât niște fire de colb, îl cuprindea ce, cu cele dinainte își făcu, moșnegește, cru-
întreg. Și ce întunecime, câtă umezeală sub ce. Pe urmă încercă din nou și văzu că poate.
frunzișoara lui. Ce căutase dânsul acolo? Iar Luciu i se păruse lujerul crinului și, când colo,
din mijlocul tăriei albastre, un bulgăre de aur avea atâtea adâncituri, atâtea ridicături: văi,
aprins arunca văpăi. dealuri. Dar ce mireasmă se revărsa de sus!...
Tresări. Era el altul? Piciorușele nu mai Și-a mers voinicul, a mers. Mult să fi
erau ale lui de scânteiau așa? Și mai era îmbră- mers. Se uită în jos și-l prinse amețeala. Privi
cat în aur! Căci și trupușorul lui, pe care și-l ve- în sus și se cutremură. Ce – nu făcuse niciun
dea pentru întâia oară, scânteia. Nu cumva era sfert din sfertul drumului! Puterile îi cam slă-
o fărâmiță căzută, de acolo, de sus, o fărâmiță biseră, dar nu se lăsă. Încă vreo câțiva pași, și
de lumină închegată, rătăcită pe pământ? ici, deasupra, parcă se întruchipa o frunzișoară
Și, ca o adeverire, pe țărâna neagră trupul lătăreață, ca o prispă. Acolo o să se odihneas-
arunca o lumină dulce. Ce se mai întreba! Fără că. Și iar purcese la drum; și umblă, și umblă,
îndoială de acolo căzuse, acolo trebuia să se băiete, și de-abia ajunse. Iar când a poposit, ud
întoarcă. Dar ce depărtare! Și cum să ajungă? de sudoare, că părea o picătură de rouă, bul-
Privi în sus; și atunci, deasupra căpșorului, zări gărele de aur scăpătase de amiază. Și voinicul
lujerul unui crin ce se ridica așa de înalt, că par- privi iar în sus. Privea în sus și nu-și credea
că floarea din vârf își deschidea paharul chiar ochilor: zile, săptămâni, luni, avea de umblat.
dedesubtul bulgărelui de aur să-i culeagă razele. Și cât era de hotărât și de vânjos, drumețul
În mintea lui își înjgheba planul. Să se nu-și putu opri un oftat:
suie pe lujer în sus, să meargă, să meargă și să – Uf! Că mult mai am de suit, Doamne!
44
Prințul fermecat
după Frații Grimm
1 Completează harta textului.
Titlu Autor Personaje

............................................... ............................................... ...............................................
Cuvinte noi
............................................ Expresii deosebite
............................................ ...............................................................................................
............................................ ...............................................................................................
............................................
Problema care a declanșat acțiunea Soluția (cum s-a rezolvat problema)

............................................................... ...............................................................
............................................................... ...............................................................
............................................................... ...............................................................
M-a impresionat ....................................................................................................................

pentru că ...............................................................................................................................
...............................................................................................................................................
2 Bifează răspunsurile corecte.

b) Împăratul avea:
o singură fată; mai multe fete; mai mulți băieți.
c) Fântâna se afla:
în curtea palatului; în desișul pădurii; la umbra unui stejar bătrân.
45
d) Broscoiul i-a cerut fetei:
să meargă la palatul lui;
să mănânce și să doarmă cu el;
să se joace împreună cu mingea.
e) Când și-a recăpătat mingea, fata de împărat:
a fugit de lângă broscoi; l-a îmbrățișat cu drag; l-a luat de bărbat.
f ) Broscoiul a ajuns la palat când împăratul:
dormea în patul său; era plecat la vânătoare; era la masă.
g) Prințesa se temea de broscoi, deoarece acesta:
avea ochii mari; avea pielea umedă și rece; era fioros.
h) După ce se căsătoresc, fata de împărat și prințul:
rămân la tatăl fetei;
pleacă spre împărăția prințului;
pleacă într-o călătorie spre o țară îndepărtată.
3 Spune-ți părerea! Imaginează-ți ce s-ar fi întâmplat dacă broscoiul nu i-ar fi dat mingea fetei
de împărat.
4 Povestește fragmentul în care broscoiul ajunge la palatul împăratului.
5 Care este morala poveștii? Încercuiește variantele corecte.

Omul bun se cunoaște după fapte. Nu contează frumusețea, ci caracterul.
Nu tot ce strălucește este aur. Ființele nu sunt întotdeauna ceea ce par a fi.
6 Citeşte cu atenţie textul.
„După multe zile şi nopţi veni şi iarna. Întâi unul, apoi mai
mulţi, apoi sute şi mii căzură fulgii moi de zăpadă pe pământul
negru. Ca o plapumă de zăpadă se aşternea neaua peste tot.
Greieraşul cenuşiu se mişcă încetinel în ascunzişul lui, se în-
toarse de pe o parte pe alta şi deschise ochii un pic.
– Ce bine e! Ce căldură! mormăi el. Nu zic, ce bine era
dacă-mi adunam de cu vară câte ceva de mâncare! N-aş mai fi atât
de sărăcuţ! Noroc că m-am învăţat să rabd…
Deodată îşi aduse aminte că nu era singur prin părţile acelea. Şi numaidecât se auzi, ca din
depărtare, glăsciorul firav al seminţei:
– Mă rog, mama matale nu ţi-a dat desagă cu bunătăţi de tot felul? Uite, eu una n-am
nicio grijă. Stau liniştită la întuneric şi aştept. Am de toate. Mama mi-a umplut sacul cu tot
ce-a avut mai bun în cămară şi acum, aşa mică cum sunt, nu duc lipsă de nimic.
– Vorbăreţe mai sunt şi seminţele astea! zise greieraşul cam cu necaz şi închise iarăşi ochii.“
(Magdalena Popa, „Ce mi-a povestit un greier mic“)
46
A. Împarte textul citit în fragmente logice, după planul de idei:
a) Iarna își face apariția.
b) Greieraşul rabdă de foame în ascunzişul său.
c) Sămânţa nu duce lipsă de nimic.
d) De necaz, greieraşul adoarme.
B. Povestește oral fiecare fragment.
7 Numerotează fragmentele în ordinea desfăşurării acţiunilor.
A strâns el o traistă cu ouă de aur şi s-a dus să le vândă unor

giuvaiergii, care i-au umplut un coş cu monede.
Povestea spune că trăia odată pe malul mării un moş săr-
man. El vindea coliere din scoici. Cu banii căpătaţi pe şapte şiraguri,
şi-a cumpărat o găină din târg. Nu era o găină obişnuită, ci una care
făcea ouă de aur, câte unul în fiecare zi.
Jupânul cel lacom tăie găina vrăjită, îi scoase măruntaiele,
dar înăuntru nu găsi aurul. Îi veni să-şi smulgă părul din cap de ciudă.
A început să se îmbogăţească, dar lăcomia nu-i dădea pace. Astfel s-a hotărât să taie găi-
na, ca să-i ia tot aurul odată.
Cum trăise înainte moşul pe malul mării, nevoiaş, aşa a rămas să-şi ducă mai departe
viaţa în sărăcie.
(Adaptare după „Ouăle de aur“ – basm popular bulgar)

se prefăcu = ___________________________ sortit = _______________________________
minunându-se = ________________________ puterile = _____________________________
palat = _______________________________ petrecute = ____________________________
lângă = _______________________________ a sfătui = _____________________________
să se bălăcească = ________________________ umedă = ______________________________

se oprea ≠ _____________________________ întunecoasă ≠ __________________________
plângea ≠ _____________________________ căzu ≠ _______________________________
se apropia ≠ ___________________________ chipeș ≠ ______________________________
să se odihnească ≠ _______________________ a ridica ≠ _____________________________
umedă ≠ ______________________________ frumusețe ≠ ___________________________
47
3 Alcătuiește enunțuri cu sensurile diferite ale cuvintelor: se prefăcu, fiu, cât.
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
4 Observă înțelesul expresiilor, apoi alcătuiește propoziții cu acestea.
• a lega prietenie = a se împrieteni • a se sinchisi (de cineva sau ceva) = a-i păsa
• cât ai bate din palme = repede, imediat • a-și da încuviințarea = a accepta, a aproba
• a scoate la iveală = a expune, a arăta • a da de gol = a divulga, a deconspira
5 Scrie câte patru cuvinte înrudite cu cele date.

• împărat 2 _______________________________________________________________
• vrăjitoare 2 ______________________________________________________________
6 Adaugă ortogramele ia/i-a, după caz.

– ______ uite ce vreme schimbătoare! ______ spus Mirela colegei sale de bancă.
– E ziua mamelor! Fiecare să ______ pentru mama ei câte un cadou,
propune Cecilia. Angela ______ o carte cu poezii, Daniela ______ un al-
bum de artă. Răzvan e mic. El ______ dat mamei sale o felicitare şi un
buchet de flori.
7 Completează propoziţiile.
 Eleva ia __________________________________________________________ .
 Ieri, Ana i-a _______________________________________________________ .
 Verișoara mea i-a ___________________________________________________ .
 Pescarul ia ________________________________________________________ .
8 Alcătuiește un enunț în care să folosești ambele forme: ia și i-a.
_____________________________________________________________________________
! ◘ Cererea familiară este de obicei formulată cu „tu“, nu cu „dumneavoastră“.

Familiar înseamnă să vorbești simplu și relaxat, fără formule de politețe, cu persoane
apropiate, pe care le cunoști bine.
Reţine!
◘ Cererea politicoasă presupune utilizarea unor formule de politețe precum:

„Vă rog ...“, „Îmi permiteți ...“, „Mă scuzați ...“, „Fiți amabil ...“, „Ați putea să ...“.
48
9 Vorba dulce mult aduce! Realizează două dialoguri în care să foloseşti formule de solici-
tare politicoase şi familiare.
Model:
Joc de rol
O permisiune... negociată
Sergiu este acasă cu fratele său mai mic, Tudorel.

Tudorel (pe un ton de comandă): Dă-mi cutia ta cu carioci!
Sergiu: Pune-ți pofta în cui!
Tudorel: Ce înseamnă asta cu „pofta în cui“?
Sergiu: Adică, renunță, că nu îți dau cariocile mele! Clar?
Tudorel: Te rooog, numai puțin, că ale mele nu mai colorează.
Sergiu: După ce ai „mâzgălit“ toată cartea cu animale, cred și eu.
Tudorel: Nu e adevărat. Am colorat animalele, dar am vrut să termin repede.
Sergiu: De ce? (întrebă fratele mai mare nedumerit)
Tudorel: Eu vreau o carte cu avioane..., pentru că mă fac pilot.
Sergiu: Aha! Și ce i-ai spus mamei?
Tudorel (imitând tonul rugător): Te rog frumos, poți să-mi cumperi acum o carte cu avi-
oane? Și mi-a cumpărat! (spuse el cu satisfacție)
Sergiu: Bine, ți le dau, de probă, pentru o pagină. Dacă ai grijă de ele și colorezi frumos, le
mai vezi și altă dată.
Tudorel: Mulțumesc, fratele meu alb! (spuse serios puștiul)
Sergiu (pe un ton jumătate supărat, jumătate comic): Ce-ai spus?
Tudorel: Îmi plac și poveștile cu indieni, nu numai avioanele.
Și Tudorel o zbughi vesel din cameră.
10 Citește fragmentul din povestea „Hänsel și Gretel“, de Frații Grimm, apoi pune-l în scenă.
Hänsel și Gretel
(fragment)
După ce bătrânii adormiră, Hänsel se sculă, îşi puse hăinuţa pe el şi, deschizând uşa, se
strecură afară. Luna lumina ca ziua şi pietricelele albe, din faţa căscioarei, străluceau ca bănuţii
cei noi. Hänsel se aplecă de mai multe ori până ce-şi umplu bine buzunarul cu pietricele. Apoi
se-ntoarse în casă şi-i şopti lui Gretel:
HÄNSEL: Fii liniştită, draga mea surioară, şi dormi în pace! Apoi se culcă din nou în patul lui
şi adormi.
49
Zgripţuroaica de femeie nici nu aşteptă să răsară soarele, că se şi înfiinţă la patul
copiilor, să-i trezească.
MAMA: Ia sculaţi-vă, leneşilor, că mergem la pădure să aducem lemne!
Apoi dădu fiecăruia câte un codru de pâine şi mârâi printre dinţi:
MAMA: Asta aveţi de mâncare pentru la prânz! De vă îmboldeşte foamea, nu cumva să mâncaţi
înainte, că altceva nu mai căpătaţi!
Gretel luă toată pâinea şi-o ascunse sub şorţ, din pricină că buzunarele lui Hänsel
erau pline cu pietricele. Apoi porniră cu toţii spre pădure. După puţin timp, Hänsel se opri şi
îşi aruncă privirea înapoi, spre căscioara ce rămăsese în urmă. Asta o făcu o dată, apoi iarăşi
şi iarăşi… Şi dacă-l văzu taică-său, numai ce-i zice:
TATA: Da’ ce ai, Hänsel, că te opreşti mereu şi te tot uiţi înapoi? Vezi mai bine cum mergi, să
nu-ţi schilodeşti cumva picioarele!
HÄNSEL: Ştii, tăicuţule, mă uitam după pisicuţa mea albă… Stă cocoţată pe acoperiş, şi-mi
face semne de rămas-bun.
Dar vezi că femeia i-o tăie pe dată:
MAMA: Prostănacule, nu-i nicio pisicuţă! E soarele de dimineaţă, care străluceşte pe horn.
Acu’ e timpul să vă spun că Hänsel nu se uitase după nicio pisicuţă şi că de fiecare dată
când se oprea, scotea din buzunar câte o pietricică şi-o lăsa să cadă pe cărare.
După o bucată de vreme, ajunseră la locurile unde
pădurea se îndesea şi cam pe la mijlocul ei omul nostru se
opri şi zise:
TATA: Acu’, copii, mergeţi după vreascuri, c-o să vă facă tata
un focşor pe cinste, să nu vă fie frig deloc!
Hänsel şi Gretel aduseră vreascuri cât aduseră, până
ce se făcu o moviliţă bună. Lemnele luară foc pe dată şi, când
vâlvătaia începu să crească, femeia grăi:
MAMA: Staţi lângă foc, copii, şi odihniţi-vă, că noi ne ducem
mai încolo, în pădure, să tăiem lemne. Şi când vom
termina cu tăiatul, ne întoarcem aici şi vă luăm
acasă.
Hänsel şi Gretel se aşezară lângă foc şi când se făcu
ora prânzului, fiecare îşi mâncă bucătura de pâine.
Atenție!

Pentru reușita dramatizării, ține cont de următoarele aspecte:
• realizează-ți un costum adecvat personajului pe care îl interpretezi;
• memorează foarte bine replicile;
• exersează mimica și gesturile specifice rolului;
• fii atent la replicile celorlalți colegi, pentru a păstra cursivitatea spectacolului.
50
Clubul
Broasca fermecată
de lecturã de Frații Grimm
A fost odată ca niciodată, a fost un împărat ajut. Dar vorba e: ce-mi dai tu dacă-ţi aduc din
care avea mai multe fete şi toate erau frumoase ca apă jucăria?
nişte zâne. Dar cea mai mică era atât de frumoasă, – Orice doreşti, dragul meu broscoi; rochiile
că până şi soarele, care văzuse atâtea, se oprea în mele, pietrele nestemate, mărgăritarele, chiar şi
loc, uitându-se la dânsa şi minunându‑se de atâta coroana de aur, pe care o port pe cap, de-o pofteşti
frumuseţe. cumva!
La o mică depărtare de palatul împărătesc Broscoiul o ascultă pe gânduri, apoi grăi:
se întindea o pădure adâncă şi întunecoasă, iar în – Nu-mi trebuie nici rochiile, nici mărgă
pădure, la umbra unui tei bătrân, se putea vedea ritarele, nici pietrele nestemate, nici coroana ta
o fântână. În zilele cu prea mare zăduf, cea mai de aur, dar dacă ai începe să mă iubeşti, dacă ai
mică dintre fetele împăratului se ducea în pădure îngădui să-ţi fiu prieten şi tovarăş de joacă, să
şi se aşeza pe ghizdurile fântânii răcoroase. stau lângă tine, la măsuţa ta, să mănânc din
Stătea aşa fără să facă nimic şi, când o prindea talerul tău de aur, să beau din cupa ta şi să dorm
urâtul, scotea dintr-un buzunar o minge de aur; în pătuceanul tău, dacă-mi făgăduieşti toate
o arunca în sus, o prindea din zbor în căuşul astea, acu’ mă cobor în fântână şi-ţi aduc mingea.
palmelor şi-apoi o arunca iar. Ăsta era jocul care-i – Îţi făgăduiesc, îţi făgăduiesc tot ce vrei,
bucura cel mai mult inima. numai să-mi aduci mingea!
S-a întâmplat însă odată ca mingea să-i Dar în aceeaşi vreme, fata îşi zicea în sinea
scape din palme şi căzând pe pământ să se ei: „Ce tot îndrugă nerodul ăsta de broscoi? Că
rostogolească de-a dreptul în fântână. Fata de doar i-e sortit să se bălăcească în apă cu cei de-o
împărat o urmări cu privirea, dar mingea pieri fiinţă cu el şi să orăcăie întruna; cum poate unul
de parcă n-ar fi fost şi fântâna era tare adâncă, ca el să lege prietenie cu oamenii?!“
atât de adâncă, de nu-i putea zări fundul! Se Cum o auzi pe domniţă făgăduindu-i tot
porni atunci domniţa pe plâns şi plânse în ce dorea, broscoiul se dădu afund în fântână şi,
hohote, neputând în niciun chip să-şi ostoiască cât ai bate din palme, ieşi iar deasupra apei, cu
amărăciunea. Şi cum se jelea ea, numai ce aude mingea de aur în gură, şi-o zvârli în iarbă. Fata de
că-i strigă cineva din apropiere: împărat să sară în sus de bucurie, nu altceva, când
– Ce ţi s-a întâmplat, domniţă, de ce te îşi revăzu jucăria ei dragă. O ridică şi, fără să-i
boceşti aşa? Plângi că s-ar muia şi pietrele de spună broscoiului un singur cuvânt, o luă la fugă.
mila ta! – Stai, stai, nu fugi! strigă în urma ei bros
Fata cătă în jur, să afle cine anume îi coiul. Ia-mă şi pe mine, că nu pot s-alerg atât de
vorbeşte, şi văzu un broscoi ce taman atunci repede!
scosese din apă capul lătăreţ şi buburos şi privea Dar în zadar orăcăia broscoiul cât îl ţineau
la ea cu nişte ochi cât cepele! puterile, că fata de împărat nu se sinchisea de el şi,
– Ah, tu erai, moş Bălăcilă! se miră ea. Iaca, cu cât se apropia mai mult de casă, cu atât fugea
plâng că mi-a căzut mingea de aur în fântână. mai tare. Îşi uitase cu desăvârşire de bietul moş
– Şterge-ţi lacrimile şi nu mai plânge, o Bălăcilă, iar acesta, neavând încotro, se înapoie
mângâie broscoiul, că-mi stă în putinţă să te şi se lăsă din nou să cadă în fundul fântânii.
51
A doua zi, domniţa nici nu apucase bine În acest timp, broscoiul bătea cu înverşunare
să se aşeze la masă împreună cu împăratul şi cu la uşă şi striga:
toţi curtenii şi nici nu începuse să ia o bucătură – Hai, deschide uşa,
din talerul ei de aur, că şi auzi deodată nişte paşi, Fată de-mpărat!
lipăind afară, pe scara de marmură… Şi paşii Ai uitat cuvântul
făceau: „plici-pleosc, plici-pleosc!“ Ascultă ea un Care mi l-ai dat
răstimp şi numai ce se pomeni c-o bătaie în uşă Ieri, când la fântână
şi desluşi un glas strigând: Mi te-am ajutat?
– Fată de împărat, tu cea mai mică dintre Hai, deschide uşa, fată de-mpărat!
domniţe, vino de-mi deschide uşa! Auzind acestea, împăratul grăi:
Domniţa alergă într-un suflet la uşă să – Acu’, dac-ai apucat să făgăduieşti, ţine‑ţi
vadă cine era şi, când o întredeschise, se şi trezi făgăduiala. Du-te de-i deschide!
cu broscoiul în faţa ei. Trânti repede uşa şi, Fata se duse să-i deschidă uşa şi broscoiul
luând-o la fugă înapoi, se aşeză din nou la masă, sări pe dată pragul în sala împărătească; şi se
tremurând toată de spaimă. Împăratul băgă de ţinu scai după domniţă până ce ajunse în dreapta
seamă că fetei îi bătea tare inima, mai-mai să-i scaunului ei. Acolo se opri şi, când fata dădu să
spargă coşul pieptului, şi-o întrebă: se-aşeze, glasul broscoiului se-auzi poruncitor:
– De ce te-ai îngrozit aşa, copilă dragă? Au – Da’ pe mine cui mă laşi? Ia-mă lângă tine!
nu cumva ai zărit la uşă un zmeu, care a venit să Se codi ea ce se codi, se făcu a nu fi auzit,
te răpească? dar împăratul îi porunci să îndeplinească voia
– Da’ de unde, tată, n-am văzut niciun broscoiului. Cum se văzu broscoiul pe scaun, gata
zmeu, răspunse fata, cu silă în glas. La uşă e un ceru să-l urce şi pe masă… Şi dintr-o săritură se
broscoi buburos! pofti singur între blide. Şi ceru de-acolo:
– Un broscoi? Şi ce vrea broscoiul ăsta de – Ia trage talerul mai aproape, să mâncăm
la tine? amândoi din el!
– Nu îndrăznesc, tată, a-ţi spune cum a Biata copilă se văzu silită să facă aşa cum
fost! Ieri, pe când mă jucam lângă fântâna din îi poruncea broscoiul, cu toate că îi era scârbă şi
pădure, mi-a căzut mingea de aur în apă. Şi n-avea nicio tragere de inimă. Broscoiul a mâncat
fiindcă plângeam după ea de nu mai puteam, a cu mare poftă, dar fetei de împărat i se opreau
ieşit din fântână un broscoi şi pocitania asta, bucăturile în gât şi nu se atinse aproape de nimic.
cum a făcut, cum n-a făcut, mi-a scos mingea La urmă, broscoiul zise:
tocmai de la fund. Iar mai înainte îmi ceruse să-i – M-am ospătat cum se cuvine, dar mă simt
făgăduiesc că dacă îmi aduce mingea o să legăm ostenit rău. Du-mă în odăiţa ta şi vezi de înfaşă
prietenie şi o să fim tovarăşi de joacă. Atâta m-a pătuceanul cu aşternuturi de mătase, ca să ne
culcăm.
bătut la cap, că i-am făgăduit, ce era să fac! Dar
Domniţa începu să plângă: tare se mai
nu mi-a trecut nicio clipă prin minte că broscoiul
temea de broscoi! De frică şi de silă, nu-i venea
şi-ar putea face veacul şi altundeva decât în apă!
nici să-l atingă, c-avea o piele umedă şi rece ca
Şi-acum stă proţap afară şi ţine morţiş să vină
gheaţa…
la mine!
52
Şi când te gândeşti că de-aici înainte trebuia o caleaşcă trasă de opt cai albi, împodobiţi cu
să doarmă cu el în pătuceanul ei curat şi frumos… panaşe albe de struţi şi având hamuri cu totul şi cu
Parcă ar fi vrut să se împotrivească, dar împăratul totul de aur. Iar în spatele caleştii şedea Heinrich,
se mânie şi-i spuse: sluga credincioasă a feciorului de împărat.
– Când te-ai aflat la ananghie, ţi-a plăcut să Într‑atât se întristase sluga asta credincioasă
te bucuri de ajutorul broscoiului! Iar acum crezi că stăpânul său fusese prefăcut în broască, încât
că se cade să-l dispreţuieşti, nu-i aşa?! Nu-ţi mai umblase năuc câtăva vreme şi, de teamă ca nu
face plăcere tovărăşia lui! cumva să-i plesnească inima de durere, şi-o
Nemaiavând încotro, domniţa apucă bros strânsese în cercuri de fier.
coiul cu două degete şi, ducându-l cu ea sus, îl Caleaşca aştepta la scara palatului să-i
zvârli într-un ungher al iatacului. Dar când dădu ducă pe tânărul crai şi pe aleasa inimii lui în
să se întindă şi ea în pat, broscoiul ţopăi până împărăţia părintească. Heinrich cel credincios,
aproape de marginea patului şi-i strigă de-acolo: care pregătise totul după cum cerea cuviinţa, îi
– N-ai auzit că-s ostenit rău? Vreau să dorm ajută pe amândoi să urce în caleaşcă, iar după
şi eu la fel de bine ca şi tine; ia-mă sus în pat că, aceea se sui şi el în locul din spate. Şi inima-i
de nu, te spun împăratului! tresălta de bucurie că-i fusese dat să-şi revadă
Domniţa se făcu foc şi pară când îl auzi cum stăpânul. Merseră ei o bucată bună de drum şi
o ameninţă; îl ridică de jos, de unde se oţăra la ea, numai ce auzi feciorul de împărat o trosnitură
şi, izbindu-l cu toată puterea de perete, strigă: înapoia lui de parcă s-ar fi rupt ceva. Şi cum nu-şi
– Na ce ţi-a trebuit, broscoi buburos! Acu’ putu da seama ce poate fi, îi strigă slujitorului său:
ai şi tu linişte, am şi eu… – Heinrich, auzi trosnitura?
Şi ce să vezi? De îndată ce căzu jos, broscoiul Nu cumva s-a rupt trăsura?
se prefăcu într-un fecior de împărat, că ţi-era mai Iar Heinrich se grăbi să răspundă:
mare dragul să te uiţi la el: chipeş la înfăţişare, cu – Fii, stăpâne, liniştit,
privirea ochilor blândă şi c-un farmec în ei cum Ia, un cerc, ici, a plesnit,
nu se mai poate… Ce-mi ţinea inima strâns
Împăratul îşi dădu cu mare bucurie încu Să nu mor de-atâta plâns;
viinţarea ca tânărul crai s-o ia de nevastă pe Că un biet broscoi erai
fiică-sa. Iar acesta îi povesti domniţei cum fusese Şi sub vrajă grea zăceai…
blestemat de o vrăjitoare rea să se prefacă în – Şi se auzi trosnind încă o dată, şi apoi iar
broască şi că nimănui, în afară de dânsa, nu i-ar o dată… Iar feciorul de împărat din nou crezu
fi stat în putinţă să-l scape de sub povara cea grea că trosneşte caleaşca şi că-i gata să se rupă. Dar
a blestemului. nu caleaşca se rupea, ci cele două cercuri de fier
Apoi luară hotărârea ca a doua zi să por care se desprindeau din jurul inimii lui Heinrich
nească împreună spre împărăţia feciorului de cel credincios, care nu mai putea de bucurie că
împărat. Mai povestiră ei ce mai povestiră şi‑apoi stăpânul său scăpase de sub urgia blestemului şi
se culcară. Când se treziră din somn, în revărsatul că era acum fericit cu aleasa inimii lui.
zorilor, băgară de seamă că la poartă îi aştepta
® Compară lectura cu textul din manual. Ce observi?

53
Minunata călătorie a lui Nils Holgersson
după Selma Lagerlöf
1 Completează spațiile cu informații despre text.
Titlul textului este __________________________________
______________________________ . Autorul este _____________
_______________________ . Personajul care l-a transformat pe Nils
în pitic este ____________________ . Cel care l-a ridicat pe băiat spre
înălțimi este _____________________________ .
2 Bifează variantele potrivite.

a) Acțiunea textului se petrece:
într-o noapte; într-o duminică dimineața; într-o seară de iarnă.
b) Înainte de a pleca, părinții i-au spus lui Nils:
să aibă grijă de animale; să-și pregătească bagajele; să citească paisprezece pagini și jumătate.
c) Spiridușul:
prindea fluturi; a apărut în visul lui Nils; s-a așezat lângă Nils când acesta citea.
d) Băiatul îl căuta pe spiriduș:
să-l readucă la statura de la început; să plece cu el într-o călătorie; să citească împreună.
e) Nils era îngrozit, din cauză că:
păsările râdeau de el; părinții vor fi uimiți de transformarea sa; înțelegea graiul animalelor.
f ) Gâștele din curtea băiatului au fost îndemnate să zboare spre înălțimi de către:
un stol de rațe sălbatice; un stol de gâşte sălbatice; un stol de vrăbii.
g) Privind spre pământ, copilul vede:
părinții mâhniți; lanurile de cereale, pădurile și pășunile; cârdul de gâște din curtea sa.
3 Numerotează ideile principale ale textului, în ordinea derulării întâmplărilor.

Nils este transformat de către spiriduș într-un pitic.
Rămas singur, Nils adoarme în timp ce citește.
Cu teamă și uimire, băiatul admiră de la înălțime frumusețile zonei.
Uimit, băiatul prinde spiridușul care l-a trezit.
Băiatul urmărește cu tristețe zborul gâștelor sălbatice.
Agățat de gâtul gâscanului din curte, Nils se ridică spre înălțimile cerului.
4 Spune-ți părerea! Imaginează-ți ce s-ar fi întâmplat dacă Nils nu ar fi fost transformat în pitic
de către spiriduș.
54
5 Formulează întrebări pentru răspunsurile date.
F _________________________________________________________________________
Când a realizat că a devenit un prichindel, primul gând al lui Nils a fost să-l îmbuneze pe spiriduș.
F _________________________________________________________________________
Când păsările au început să vorbească, Nils a descoperit cu uimire că înțelegea graiul acestora.
6
Citeşte dialogul dintre Nils şi spiriduş, apoi interpretează împreună cu un coleg.
După ce s-a trezit din somn, buimac, Nils s-a privit în oglinda din Joc de rol
camera sa. A rămas mut de uimire când a descoperit că a devenit un
pitic. Cu ochii plini de lacrimi, s-a așezat pe marginea patului.
Deodată ușa se deschide și intră spiridușul sărind într-un picior.
Nils (dezamăgit): Tu ești vesel! Ce-ți pasă? Ce mi-ai făcut?
Spiridușul (pe un ton calm): Nu fi trist! Numai așa vei putea să vezi
toate frumusețile lumii!
Nils: Dar ce vor spune părinții mei când se vor întoarce și mă vor vedea?
Spiridușul: Ei vor înțelege că aceasta este șansa ta de a evolua și a deveni
mai bun.
Nils: Dar nu mă simt bine! Toate păsările din curte râd de mine.
Spiridușul: Nu lua în seamă! Ele nu au prea multă minte.
Nils: Dacă mă gândesc mai bine, poate că ai dreptate, dragă spiridușule!
Spiridușul: Când vei ajunge pe înălțimi, vei fi bucuros de această transformare!
Nils: Atunci, dragul meu, să mă grăbesc pentru a nu pierde zborul gâștelor!

a ațipi = ______________________________ îngrozit = _____________________________
zgomot = _____________________________ soarta = ______________________________
să înduri = ____________________________ prichindel = ___________________________
neîncetat = ____________________________ deznădăjduit = _________________________
nu îndrăzni = __________________________ devenise = ____________________________

a elibera ≠ _____________________________ a îmbuna ≠ ____________________________
tinerel ≠ ______________________________ îngrozit ≠ _____________________________
sălbatice ≠ ____________________________ a se agăța ≠ ____________________________
mâhnit ≠ _____________________________ subţirel ≠ _____________________________
nereușite ≠ ____________________________ puternică ≠ ____________________________
55
3 Observă înțelesul expresiilor, apoi alcătuiește propoziții cu acestea.
• a da drumul = a elibera
• a lua amețeala (pe cineva) = a ameți
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
4 Transcrie din text cuvintele care exprimă numere.

_______________________________________________________________________________
5 Completează spaţiile libere. Alcătuieşte apoi enunţuri.

oferit ghiozdanul
_______________________ _______________________
i-au _______________________ iau _______________________
_______________________ _______________________
6 Scrie între paranteze sensul cuvintelor colorate.

Iau struguri din vie. (culeg)
Elevii conştiincioşi iau note bune. (___________________)
Iau un kilogram de fructe. (___________________)
Iau o carte de la bibliotecă. (___________________)
7 Subliniază greşelile, apoi transcrie corect enunţurile.

Prietenii i-a oferit sărbătoritei cadoul aşteptat. Iau cumpărat o minge nouă.
Copiii i-au rucsacurile în spate. I-au autobuzul în ultimul moment.
8 Găsește în text adjectivele care însoțesc următoarele substantive.

băiat → _______________________________ cerul → _______________________________
păr → ________________________________ gâscan → ______________________________
voce → _______________________________ încercări → ____________________________
zgomot → _____________________________ pânza → ______________________________
palmă → ______________________________ frunze → ______________________________
9 Subliniază cu o linie substantivele și cu două linii adjectivele care le însoțesc. Rescrie

enunțurile schimbând poziția adjectivelor, după model.
• Băiatul înăltuț a ațipit în fermecata odaie. → Înăltuțul băiat a ațipit în odaia fermecată.
• Frunzele multicolore dansează minunatul vals al toamnei.
_______________________________________________________________________________
56
• Asprul vânt sufla cu putere ciulinii uscați de pe dealurile îngălbenite.
_______________________________________________________________________________
• Roadele bogate ale toamnei au umplut coșurile oamenilor harnici.
_______________________________________________________________________________
10
Transformă în adjective următoarele substantive, precum şi cuvintele care arată acţiuni.
suflet 2 ______________________ a uita 2 ___________________________
frig 2 ________________________ a mângâia 2 ________________________
lumină 2 _____________________ a crește 2 __________________________
minune 2 ____________________ a se rătăci 2 ________________________
11
Realizează acordul adjectivelor aflate între paranteze cu substantivele pe care le însoțesc,
apoi analizează, după model.
Model: floare (gingaş)  floare gingaşă  gingașa floare (gen feminin, număr singular)
I potecă (îngust)  ____________________________________________________________
I oameni (posomorâte)  _______________________________________________________
I inel (strălucitoare)  __________________________________________________________
I plete (argintiu)  ____________________________________________________________
I băieţi (zburdalnic)  _________________________________________________________
I munţi (înalt)  _____________________________________________________________
I oameni (fericit)  ____________________________________________________________
I gând (bună)  ______________________________________________________________
12
Completează tabelul, după model.
pantof argintiu pantofi argintii argintiii pantofi

rază trandafirie
frunze ruginii
castaniii copaci
codru arămiu
cercei aurii
zglobiii copii
13
Scrie un text de 8-10 enunțuri în care să folosești următoarele adjective: bucuroși,
înroșite, luminoase, ploioasă, vrednici, jucăușă.
57
Scumpă țară românească!
de George Coșbuc
Țara noastră se numește România. Face parte din continentul Europa. În centrul țării,
se întind, asemenea unui arc, Munții Carpați. La sud este străbătută de fluviul Dunărea, iar
în partea de sud-est, apele Mării Negre scaldă țărmul românesc.
Capitala României se află la București. Dintre orașele im-
portante amintim Iași, Oradea, Cluj-Napoca, Timișoara, Brașov,
Sibiu, Craiova, Constanța.
Românii sărbătoresc Ziua Națională pe 1 Decembrie. În anul
1918, la 1 Decembrie, a fost înfăptuită, la Alba Iulia, Marea Unire.
Toate teritoriile locuite de români au fost alipite la patria-mamă.
Imnul Național al României este „Deșteaptă-te, române!“.
Despre portul popular românesc
Portul popular românesc își găsește rădăcinile în portul strămoșilor noștri. În decursul
timpului, structura și evoluția costumului popular românesc și-a păstrat nealterate carac-
teristicile esențiale. Costumul popular poate fi mai simplu, de exemplu cel folosit în timpul
muncilor agricole, până la cel mai frumos ornat, cel folosit la nuntă.
Costumul femeiesc e compus din: cămașă (numită „ie“), poale și piesa care acoperă partea
de la brâu în jos, care se deosebește de la o regiune la alta. Ea are și denumiri diferite în funcție
de forma ei și de zonă, astfel ea poate fi „catrință“, „vâlnic“, „fotă“. O completare a portului
femeiesc o constituie acoperământul capului, care se numește „maramă“ sau „năframă“. Alte
piese ale costumului femeiesc sunt brâiele sau betele.
Costumul bărbătesc e mai simplu, fiind compus dintr-o cămașă lungă în sudul și estul
țării și mai scurtă în nord și vest, pantalonii în sud şi est sunt lungi și strâmți, iar în nordul și
vestul țării sunt mai scurți și mai largi. Ei sunt confecționați din pânză țesută în casă. Peste
cămașă, bărbații își pun un brâu țesut în casă sau un chimir de piele, în funcție de regiune
și de ocupație. Iarna, peste hainele enumerate mai sus se poartă haine din postav, frumos
ornamentate sau cojoace din piele și pieptare.
1 Completează spațiile cu informații despre textul din manual.

Titlul poeziei este ___________________________________________ . Autorul este
______________________ . Poezia are _______ strofe. Strofa a doua conține ________ versuri.
Poetul se adresează ____________________________ . Formula de salut folosită de poet
este ____________________________________________ . Versul care se repetă în poezie este
_________________________________________ .
58
2 Bifează varianta potrivită.
a) Versurile „Câmp pe care s-a văzut/ Vitejia strămoșească“ semnifică:
poiana unde au trăit strămoșii noștri;
locul unde înaintașii au luptat, cu mult curaj, pentru apărarea țării;
locul unde luptau zmeii cu feciorii de împărat.
b) Versurile „Și-a mea frunte ți se-nchină/ Ca ’naintea unui sfânt“ exprimă:
faptul că poetul își divinizează țara;
rugăciunile pe care le fac românii în fața icoanelor;
respectul tuturor în fața sfinților.
c) Versurile „Inima de dor mi-e plină,/ Să te văd mereu regină“ exprimă:
dorința ca țara să fie condusă de o regină;
dorința de a se întâlni cu o regină;
dorința ca țara să fie cea mai puternică de pe pământ.
d) Versul „Să ai viață de vecie“ sugerează:
să nu dispară niciodată; să aibă o viață frumoasă; să trăiască în liniște.
e) Versul „Să sporească-al tău popor!“ sugerează ca:
țara să aibă foarte mulți oameni bogați;
țara să-și extindă teritoriul;
țara să aibă cât mai mulți locuitori.
f ) Versurile „Sub stindardul tricolor,/ Să nu vezi decât frăție!“ sugerează:
să fie armonie între români;
românii să fie acoperiți de un steag;
frații să aibă permanent în case tricolorul.
3 Spune-ți părerea! Crezi că autorul își iubește țara? Argumentează!
4 Ciorchinele. Scrie șase cuvinte care îți vin în minte când te gândești la țara ta.
ROMÂNIA
59
5 Povestește în cinci rânduri un moment în care ai fost mândru că ești român.
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________

1 Găsește în text cuvintele care completează în același timp câte două propoziții.
▪ Haina pe care am cumpărat-o este foarte _____________________ .
▪ Îmi este foarte _____________________ bunica.
▪ În satul său, Ion Roată era un țăran de _____________________ .

▪ Are pe _____________________ un semn din naștere.
▪ În _____________________ orașului era un muzeu foarte vechi.

▪ De frică, puișorului îi bătea foarte tare _____________________ .
2 Colorează la fel etichetele pe care sunt scrise cuvinte cu sens opus.
vitejie să scadă scumpă să sporească înapoia plină
goală moarte înaintea ieftină frică viață
3 Scrie în paranteză partea de vorbire corespunzătoare cuvântului marcat.

I Mă leagă amintiri frumoase de acest obiect sfânt. (______________________________)
I Bunica se roagă la un sfânt. (_______________________________)
I Bătrânul avea un galben în buzunarul hainei. (_________________________________)
I Covorul galben al toamnei s-a așternut pretutindeni. (___________________________)
I În pădurea din spatele casei, crește un copac pitic. (_____________________________)
I Un pitic a intrat noaptea în camera băiatului. (________________________________)
60
a) se închină  se-nchină
se închide  _________________________ se întreabă  ________________________
se întâmplă  ________________________ se înțelege  ________________________
se întoarce  ________________________ se îndoaie  ________________________
b) îmi este plină  mi-e plină

îmi este dor  _______________________ îmi este greu  _______________________
îmi este foame  _____________________ îmi este frig  _______________________
îmi este drag  _______________________ îmi este indiferent  ___________________
5 Scrie câte patru cuvinte înrudite cu cele date.

• pământ 2
• frate 2
6 Formează adjective pornind de la următoarele substantive.

prieten → _____________________________ strămoș → ____________________________
român → _____________________________ curaj → _______________________________
copil → ______________________________ inimă → ______________________________
vitejie → _____________________________ lumină → _____________________________
liniște → _____________________________ veselie → _____________________________
7 Unește fiecare enunț cu sensul cuvântului colorat. Alege din coloana alăturată.
Suntem un neam de oameni curajoși și ospitalieri. rudă
Sunt neam cu colegul de bancă. popor
Până la această oră, n-am mâncat neam. origine, rang
Bunicii mei sunt de neam nobil. deloc
8 Completează cu neam sau ne-am, apoi alcătuiește propoziții pe caiet.
paşnic cântărit ajutat
întâlnit de români întrebat
61
Clubul
de lecturã Trăiască România dodoloaţă!
de Lucian Blaga
Era o dimineaţă rece, de iarnă.

Respiraţia se întrupa în invizibile cristale.
Pe o parte a şoselei se duceau spre Alba Iulia, scârţâind prin făgaşele zăpezii, căruţele româneşti.
Buchete de chiote şi bucurie, alcătuind un singur tir, iar pe cealaltă parte, se retrăgea în aceeaşi direc-
ţie armata germană ce venea din Romania, tun după tun, ca nişte pumni strânşi ai tăcerii. Soldaţii
germani, fumegând liniştiţi din pipe, se uitau miraţi după căruţele noastre grăbite…
– Uite, îi spun lui Lionel: aşa – prin ger şi zăpadă – se retrăgea pe vremuri Napoleon.
La Alba Iulia nu mi-am putut face loc în Sala Adunării. Lionel, care era în delegaţie, a intrat.
Am renunţat cu o strângere de inimă şi mă consolam cu speranţa că voi afla de la fratele meu cuvânt
despre toate. Aveam în schimb avantajul de a putea colinda din loc în loc, toată ziua, pe câmpul unde
se aduna poporul.
Era o roire de necrezut. Pe câmp se înălţau, ici-colo, tribunele de unde oratorii vorbeau naţiei.
Pe vremea aceea nu erau microfoane, încât oratorii, cu glas prea mic pentru atâta lume, treceau
de la o tribună la alta. În ziua aceea am cunoscut ce înseamnă entuziasmul naţional, sincer, spontan,
irezistibil, organic, masiv. Era ceva ce te făcea să uiţi totul, chiar şi stângăcia şi totala lipsă de rutină
a oratorilor de la tribună.
Seara, în timp ce ne întorceam cu aceeaşi trăsură la Sebeş, atât eu, cât şi fratele meu ne simţeam
purtaţi de conştiinţa că pusesem temeiurile unui alt „Timp“, cu toate că n-am făcut decât să „parti-
cipăm“, tăcuţi şi insignifianţi, la un act ce se realiza prin puterea destinului. Faptul de la răscrucea
zilei, cu tăria şi atmosfera sa, ne comunica o conştiinţă istorică.
Când am trecut prin Lancrăm, satul natal, drumul ne ducea pe lângă cimitirul, unde, lângă
biserică, tata îşi dormea somnul sub rădăcinile plopilor. Zgomotul roţilor pătrundea, desigur, până
la el şi-i cutremura oasele.
– Ah, dacă ar şti tata ce s-a întâmplat, zic eu fratelui meu întorcând capul spre crucea din
cimitir…
Când dăm să ieşim din sat, numai ce auzim dintr-o curte, neaşteptat, în noapte, un strigăt de
copil:
– „Trăiască România dodoloaţă!“
62
Iarna
de Vasile Alecsandri
1 Completează propozițiile.
Titlul textului este _________________________ . Autorul textului este (atenție la scriere)
__________________________________ . Poezia este formată din ______________________
strofe. Fiecare strofă are ______________________ versuri.
2 Alege varianta corectă.

a) Textul „Iarna“ de Vasile Alecsandri este:
un text literar în proză/o povestire;
un text nonliterar/informativ;
un text literar în versuri/liric.
b) Iarna este personificată sub înfățișarea:
unei fiinţe înspăimântătoare care scutură norii de zăpadă;
unui personaj iubit de copii;
unei tinere care creionează un peisaj.
c) Țării i se atribuie și ei însușiri omenești, fiind asemănată cu:
o zână;
o crăiasă a zăpezii;
o frumoasă femeie cu umeri albi.
d) Prezența omului în acest peisaj se face simțită prin:
imaginea satelor îngropate în zăpadă;
imaginea saniei trecând peste văi;
imaginea umbrelor care apar printre plopi.
31. Răspunde la întrebări.

 Ce culoare predomină în descrierea acestui tablou?
 Care este semnificația versului „Ziua ninge, noaptea ninge, dimineața ninge iară!“?
 De ce pare totul pustiit?
 Cum se schimbă tabloul iernii odată cu apariția soarelui?
 Cine însuflețește ultimul tablou al poeziei?
63
4 Selectează explicaţiile potrivite.
a) „cerne norii“ sugerează:
un personaj înspăimântător care cerne ninsoarea ca printr-o sită uriașă;
zăpada cade cu fulgi mici și deşi;
bate vântul viscolind omătul.
b) „troiene călătoare adunate-n cer grămadă“ semnifică:
călători pornind la un drum lung;
norii imenşi, ca nişte grămezi de zăpadă, ce s-au adunat pe cer;
nămeți viscoliți.
c) „satele pierdute sub clăbuci albii de fum“ exprimă:
îngroparea satelor sub albul zăpezii;
focul din vetre;
singurul semn de viață din pustiul de zăpadă.
d) „oceanul de ninsoare“ sugerează:
ninsoarea viscolită precum valurile oceanului;
ninsoarea a căzut neîncetat ca apele din ocean;
întinderea albă, nemărginită asemenea oceanului.
5 Scrie un cvintet pornind de la cuvântul IARNA.
1_______________
2_______________ _______________
3_______________ _______________ ______________
4_______________ _______________ ______________ ______________
5_______________
• Rândul 1 constă dintr-un singur cuvânt semnificativ din text, ales din mai multe exprimate
(de obicei, un substantiv).
• Rândul 2 este format din două cuvinte care descriu cuvântul-cheie ales (adjective).
• Rândul 3 este format din trei cuvinte care arată acţiuni.
• Rândul 4 este o propoziţie alcătuită din patru cuvinte care să exprime ce simţi tu despre
subiect.
• Rândul 5 este format dintr-un cuvânt cu rol de constatare sau o concluzie. Cuvântul nu
trebuie să fie repetat în celelalte rânduri (substantiv).
64
1 Realizează corespondența.
cumplită aer, atmosferă

fantasme nemiloasă, crudă
dalbi alintă, mângâie
clinchete albi, imaculaţi
răspândind în apropiere, în vecinătate
troiene împrăștiind, risipind
dezmiardă fantome, iluzii
văzduh sunete, zornăieli
împrejur grămezi de zăpadă, nămeţi
2 Extrage din poezie opusul cuvintelor.

blândă ≠ ______________________________ bătrânețe ≠ ____________________________
scurte ≠ ______________________________ apropiere ≠ ____________________________
împrăștiate ≠ __________________________ regăsite ≠ _____________________________
adunând ≠ ____________________________ începe ≠ ______________________________
rumeni ≠ _____________________________ trist ≠ ________________________________
3 Transcrie din poezie adjectivele corespunzătoare substantivelor.

• _______________________ iarnă • anii ____________________________
• ____________ troiene __________________ • fantasme ________________________
• fluturi _______________________ • întinderea _______________________
• umeri _______________________ • satele ___________________________
• zale _________________________ • _______________________ soare
• _______________________ ţară • sanie ___________________________
4 Precizează cu ce sunt comparați:

• fulgii 2 _________________
• soarele 2 ________________
• plopii 2 _________________
65
5 Transcrie poezia respectând regulile de așezare în pagina caietului.
Iarna
de Nicolae Labiș
Totu-i alb în jur cât vezi Prin odăi miroase-a pâine,

Noi podoabe pomii-ncarcă A fum cald şi amărui
Şi vibrează sub zăpezi Zgreapţănă la uşă-un câine
Satele-adormite parcă. Să-şi primească partea lui...
Doamna Iarna-n goană trece Tata iese să mai pună

În caleşti de vijelii – Apă şi nutreţ la vacă;
Se turtesc de geamul rece Vine nins c-un fel de brumă
Nasuri cârne şi hazlii. Şi-n mustăţi cu promoroacă.
6 Gândește-te la un obiect care se află în camera ta. Descrie obiectul ales, referindu-te la:
mărime, formă, culoare, materialul din care este confecționat, utilitate, miros și gust (dacă este
cazul). Folosește cât mai multe adjective, dar nu preciza numele obiectului. Citește colegilor tăi
descrierea realizată și lasă-i să descopere obiectul respectiv.
Afișul. Fluturașul
7 Clasa voastră organizează „Carnavalul personajelor din povești“. Realizează afișul eveni-
mentului. Folosește-te de schema de mai jos. Prezintă afișul colegilor.
Tema evenimentului
Cine?
Ce?
Unde?
Cum?
Când?
66
8 Ce conține un afiș? Scrie ce informații transmite acesta.
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
Invitația
9 Citeşte cu atenţie invitaţia de mai jos, apoi identifică elementele componente ale unei
invitaţii, subliniind astfel:
Dragă Amalia,
• cu roşu, formula de încheiere;
Miercuri, 22 decembrie, la ora 12:00, va avea
• cu galben, data și ora; loc CARNAVALUL IERNII.
• cu verde, formula de adresare; Activitatea se va desfășura în Sala Mare a
• cu albastru, semnătura; Centrului Cultural „CASA CĂRȚII“ din Pitești, din
• cu portocaliu, locul; Bulevardul Republicii.
Confirmă participarea la numărul de telefon
• cu negru, adresa; 0710 101 010.
• cu mov, confirmarea; Te aştept,
• cu maro, evenimentul.
Alexandra
10
Numește trei evenimente pentru care se poate formula o invitație.
11
Citeşte dialogul şi delimitează-l în funcţie de timpul când sunt rostite replicile celor trei
fete.
Oana: – Bună ziua, Ilinca. Ce vrei să faci în seara aceasta? Joc de rol
Ilinca: – Nimic deosebit. La ce te gândeşti?
Oana: – Vă invit la teatru, pe tine şi pe sora ta!
Ilinca: – Ce spectacol rulează?
Oana: – Este o comedie. Am auzit reclama la radio şi mi-a atras atenţia. Se numeşte „D-ale
carnavalului“.
Ilinca: – O, Caragiale! Chiar îmi doresc să merg! La ce oră începe spectacolul?
Oana: – La ora opt şi jumătate. Se pot cumpăra bilete de acolo, dar trebuie să ajungem cu
o oră mai devreme.
Ilinca: – Da, e bine! Ne vedem acolo.
Oana: – Luăm locuri mai în faţă sau preferaţi mai în spate?
Maria: – Eu aş prefera în faţă. Vreau să văd chipurile actorilor.
Oana: – În regulă! Stau eu la rând. Voi aşteptaţi.
Ilinca: – Cum vi s-a părut spectacolul?
Oana: – Eu am fost impresionată de prestaţia actorilor.
Maria: – Aţi văzut costumele pline de culoare şi foarte vesele?
Ilinca: – Decorul scenei a fost fabulos! Şi ce de spectatori!
Maria: – Da, într-adevăr. Foarte frumos! Îţi mulţumim pentru invitaţie, Oana!
Oana: – Cu plăcere, dragile mele!
67
Colinde, colinde!
de Mihai Eminescu
Cea mai importantă sărbătoare a iernii, Nașterea Domnului sau Crăciunul, aduce cu ea
un obicei frumos și solemn – colindul.
Colindele exprimă bucuria oamenilor cu ocazia acestei sărbători creştine. Iisus Hristos
s-a născut într-o iesle din Betleem, unde mama Lui, Maria, a ajuns împreună cu soţul ei, Iosif,
venind din Nazaret. La Naşterea Mântuitorului, pe cer s-a ivit o stea strălucitoare. Aceasta,
cu razele ei, a vestit lumii evenimentul şi le-a arătat celor trei magi drumul spre ieslea unde
se afla Iisus Hristos. Magii I-au oferit copilului tămâie, aur şi smirnă în semn de recunoaştere
a Lui ca Împărat al lumii.
Deprinderea de a colinda este străveche. Lumea satelor ne-a oferit întotdeauna un exem-
plu de tradiție și de zestre spirituală. Acolo totul are altă valoare, sărbătoarea Crăciunului este
respectată cu sfințenie de fiecare în parte, iar tinerii, cu mic, cu mare, au datoria de a colinda
pe la casele oamenilor, pentru a le ura de bine și de sănătate.
Aceste cântece deosebit de frumoase, colindele, au menirea de a anunța Nașterea
Mântuitorului, iar colindătorii reprezintă chipul îngerilor care au vestit Nașterea Domnului.
Începând din ajunul Crăciunului și până aproape de Bobotează, ulițele satelor răsună de
glasul colindătorilor, îmbrăcați în costume tradiționale, specifice fiecărei regiuni a țării.
Cele mai bogate, mai variate şi mai strălucitoare din punct de vedere artistic sunt: Steaua,
Capra, Plugușorul, Sorcova, Vasilca.

a) „gheaţa se-ntinde asemeni oglindelor“ sugerează:
strălucirea gheţii; netezimea gheţii; răceala gheţii.
b) „Se bucur’ copiii“, deoarece:
au luat vacanţă; merg la săniuş; se apropie sărbătoarea Naşterii Mântuitorului.
c) „Și tremură brazii,/ Mișcând rămurelele“ sugerează:
frigul năprasnic; emoția naturii; agitația păsărilor.
d) „Când scânteie stelele“ semnifică:
atmosfera de sărbătoare;
sclipirea globuleţelor;
lumina cerului în noaptea de Crăciun.
e) „Luceşte pe ceruri/ O stea călătorului“ aminteşte de:
steaua polară;
steaua după care se orientează călătorii;
steaua care a călăuzit magii spre pruncul Iisus.
68
2 Informează-te și completează enunțurile.
__________________ este anotimpul în care se colindă.
 Maria este ____________________________________ .
 __________________________ mai este numit și Mântuitorul.
 Steaua de pe cer i-a îndrumat pe _________________
spre locul nașterii Mântuitorului.
3 Povestește:
a) cum te pregătești pentru colindat;
b) care este atmosfera din casa ta în seara de Crăciun.
4 Proiect - Cadoul din cutie. Participă alături de colegii tăi la organizarea

proiectului „Cadoul din cutie“. Stabilește detaliile desfășurării evenimentului ținând cont de
planul de mai jos.
F Acțiuni de pregătire a evenimentului: F Desfășurarea propriu-zisă:
• stabilirea datei și a locului; • primirea copiilor din centrul de plasament;
• realizarea afișului evenimentului; • stabilirea unor legături de prietenie;
• trimiterea invitațiilor; • realizarea în grup a unor decorațiuni de
• stabilirea obiectelor care pot fi puse în cutie; Crăciun;
• discutarea modului de împachetare și de • înmânarea cutiilor-cadou;
etichetare a cutiei-cadou; • schimbul de impresii la finalul proiectului.
• realizarea pachetelor de către copii.
Știai că...?

Proiectul „ShoeBox – Cadoul din cutia de pantofi“ este o acțiune începută în anul 2006 de o
familie din Cluj, pentru a-l învăța pe copilul lor să dăruiască, să împartă din hăinuțele și jucăriile
lui altor copii mai săraci din bloc. Un an mai târziu au extins proiectul la nivelul orașului, iar
acum la nivelul întregii țări. Există centre de colectare şi în alte țări.
 Conceptul este ca orice persoană care dorește să dăruiască să o facă implicându-se. De ce este
nevoie? Se pune în cutie tot ce intră, ce se dorește și se crede că îi trebuie unui copil de vârsta și sexul
ales, cu condiția să fie lucruri noi, care să ofere bucurie copilului care o va primi, dar nu în ultimul
rând trebuie să adaugi multă dragoste și răbdare. Deviza este „Fă un cadou așa cum ți-ar plăcea
să-l primești și tu!“.
 Proiectul ShoeBox reprezintă o încercare mică de a face lumea un loc mai frumos. În fiecare
an, în preajma sărbătorilor de Crăciun, zeci de mii de copii zâmbesc datorită cadoului din cutie.
69

vreme = ______________________________ tremură = ____________________________
rămurele = ____________________________ a scânteia = ____________________________
călător = _____________________________ a se întinde = ___________________________
2 Alcătuiește câte un enunț cu sensurile diferite ale cuvintelor cer și stea.

______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________

a) ramură – rămurică stea – ___________________ copil – __________________
brad – __________________ oglindă – ________________ fată – ___________________
b) oglindă – oglinzii pradă – _________________ gheaţă – _________________

stradă – _________________ ogradă – ________________ ceaţă – __________________
4 Completează comparaţiile.
cerul ca cerneala gheaţa ca _________________ noaptea ca ________________
brazii ca __________________ stelele ca _________________ zăpada ca _________________
5 Scrie forma de singular a substantivelor următoare.

colinde – _________________ oglinzi – _________________ brazi – ___________________
rămurele – ________________ stele – ___________________ fete – ____________________
plete – ___________________ ceruri – __________________ copii – ___________________
6 Adaugă câte un adjectiv potrivit fiecărui substantiv, apoi schimbă-i poziția, după model.
falnic
I brad _____________________ falnicul
 ______________________ brad
I oglindă ____________________  _____________________ oglindă
I călător ____________________  ______________________ călător
I ramură ____________________  ______________________ ramură
I plete _____________________  _______________________ plete
I gheață ____________________  _______________________ gheață
70
7
Completează dialogul cu întrebările copilului.
Joc de rol
copil: _________________________________________________
mama: Data de 25 Decembrie este importantă, deoarece s-a născut Mântuitorul.
copil: _______________________________________________________________
mama: Iisus Hristos s-a născut într-o iesle din oraşul Betleem.
copil: _______________________________________________________________
mama: Păstorii de la stână i-au adus un miel.
copil: _______________________________________________________________
mama: În ziua de Crăciun, oamenii merg la biserică, apoi se aşază împreună la masă, cin-
stindu-l pe Iisus.
Clubul
de lecturã Colindătorii
de George Coșbuc
Cad fulgii mari încet zburând, Ei cântă nălţător şi rar
Şi-n casă arde focul, Cântări de biruinţă,
Iar noi pe lângă mama stând Apoi se-ntorc şi plâng amar
De mult uitarăm jocul. De-a Iudei necredinţă,
De mult şi patul ne-aştepta, De spini, de-ostaşi, şi c-a murit…
Dar cine să se culce? Dar s-a deschis mormântul
Rugată, mama repeta Şi El acum e-n cer suit
Cu glasul rar şi dulce Şi judecă pământul.
Cum sta pe paie-n frig Hristos Şi până nu tăceau la prag,
În ieslea cea săracă, Noi nu vorbeam niciunul
Şi boul cum sufla milos Sărac ne-a fost, dar cald şi drag
Căldură ca să-i facă, În casă-ne Crăciunul.
Drăguţ un miel cum i-au adus Şi când târziu ne biruia
Păstorii de la stână Pe vatra caldă somnul,
Şi îngeri albi cântau pe sus Prin vis vedeam tot flori de măr
Cu flori de măr în mână. Şi-n faşe mic pe Domnul.
Şi-auzi! Răsar cântări acum,
Frânturi dintr-o colindă,
Şi vin mereu, s-opresc în drum;
S-aud acum în tindă
Noi stăm cu ochii pironiţi
Şi fără de suflare;
Sunt îngerii din cer veniţi
Cu Ler, oi Domnul mare!
71
Recapitulare
I. Completează enunţurile.
a) Adjectivul este partea de vorbire care exprimă _________________________________
______________________________ . Adjectivul se acordă în _______________________ și
___________ cu substantivul pe care îl însoțește. De regulă, poziţia adjectivului este __________
______________________________________ . Atunci când se află în fața acestuia, adjectivul își
__________________________________ .
b) Din categoria textelor nonliterare fac parte: ___________________________________ .
Colindătorii
după Mihail Sadoveanu
De sărbătoarea Crăciunului, cei doi băieți porniră cu
Steaua. Au plecat peste câmpuri, peste podul de gheață al
Siretului, spre Viișoara. Drumul către sat era greu prin
zăpadă, iar tăcerea tainică a înserării strecura picături de
neliniște în sufletele celor doi copii. Buzele celui mic prinseră
să tremure.
– Nu se vede nimic! murmură Vasile, băiatul cel mare.
– Ne-am rătăcit. Ce ne facem acum? Îmi este frig! îngână
cu greu frate-său cel mic.
– Vâră mâinile în mâneci! Steaua o duc eu. N-ai uitat „Trei Crai“?
– Nu, n-am uitat!
Merseră înainte prin lumina cenușie a serii. Pustiu de zăpadă, înaintea lor, pustiu de zăpadă,
în urma lor. Frigul creștea. Cel mic suspină abia deslușit.
– Dacă ne rătăcim? Au să iasă dihăniile.
– Ne-om ruga lui Dumnezeu și ne-o scăpa de ele.
Într-un târziu, colindătorii văzură izvorând din întuneric nenumărate stele ale satului. În hă-
măitul unui câine, pătrunseră într-o ogradă.
– Primiți stelari? îndrăzni cu întrebarea Vasile.
Glasul lui era așa de slab și plin de tremur, încât gospodarul ce ieșise să-i primească se aplecă
înduioșat spre ei. Stăpânul casei, un om tânăr, ca de treizeci de ani, zdravăn și spătos, se uita la ei
ca la o minune.
– Veți mânca și voi, că este de unde, slavă Domnului! Dar la Betleem știți voi cine
a fost? Ia să-mi cântați cântecul acela cu Domnul nostru Iisus. Înălțară băieții stea-
ua sub candelă, clopoțelul sună ușor și începură glasurile lor curate să depene firul
poveștii de demult:
„Trei crai de la Răsărit
Cu steaua călătorind...“
Iar celor din casă li se păru că îngerii cerului coborâseră să le aducă prin cântec
vestea cea bună. Și n-a fost loc în sufletele lor decât pentru mângâiere și lumină.
72
1 Bifează răspunsurile potrivite.
Acțiunea are loc: Cei doi băieți au plecat cu:
pe Siret, în ziua de Anul Nou; Steaua;
pe un pod, imediat după Crăciun; Plugușorul;
la Viișoara, de sărbătoarea Crăciunului. Sorcova.
Personajele povestirii sunt: Băiatul cel mic se temea:
Vasile; de întuneric;
fratele cel mic; de frig;
stăpânul casei; de animalele sălbatice;
un vecin; că vor întârzia;
familia colindată. că s-au rătăcit.
Pentru a se încălzi, Vasile îl sfătuiește pe Stăpânul casei i-a invitat pe copii:
cel mic să folosească: buzunarele; să cânte;
mănușile; să mănânce și să se odihnească;
mânecile paltonului. să cânte și să mănânce.
2 Alege mesajul transmis de povestire. Propune încă unul.

q De Crăciun, este zăpadă în toată țara.
q Crăciunul este o sărbătoare sfântă pentru români.
q Copiii doresc să ureze cât mai multor săteni.
q ________________________________________________
3 Ordonează ideile principale, numerotând în cerculeţe.
Gospodarul îi primește pe copii cu multă dragoste.
Băieții au pornit cu Steaua departe, spre Viișoara.
Copiilor le era frig și teamă de animalele sălbatice.
Toți membrii familiei sunt mângâiați de cântecul copiilor.
4 Încercuiește explicațiile potrivite.

„pustiu de zăpadă“ sugerează:
® troiene de zăpadă;
® cădere uriaşă de zăpadă;
® întindere de zăpadă fără urme, fără viață.
„izvorând din întuneric nenumărate stele ale
satului“ înfățișează:
® s-au ivit stelele pe cer, deasupra satului;
® se zăresc luminile de la casele sătenilor;
® oamenii au ieșit cu felinarele în drum, în așteptarea colindătorilor.
73
„se uita la ei ca la o minune“, deoarece:
® nu-i cunoștea pentru că nu erau din acel sat;
® erau primii copii veniți să colinde;
® apăruseră ca printr-o minune ca să vestească Nașterea Domnului.
„Înălțară băieții steaua sub candelă“ exprimă faptul că:
® ei orientează steaua spre răsărit, spre candelă şi icoană,
așa cum se spune în colind;
® băieții doreau ca gazdele să le admire steaua;
® respectă credința strămoșească.
III.
1 Uneşte cuvintele care au același sens. 2 Scrie cuvinte cu sens opus celor date.
tainic a murmura porniră ≠ __________________________

neliniște clar tăcere ≠ ___________________________
a îngâna a ofta
a crește îngrijorare a uita ≠ ___________________________
a suspina a spori a înălța ≠ __________________________
deslușit misterios a ieși ≠ ____________________________
ogradă emoționat
a se însera ≠ ________________________
înduioșat alinare
demult curte a se apleca ≠ ________________________
mângâiere odinioară târziu ≠ __________________________
3 Caută în text adjectivele care însoțesc substantivele de mai jos.

F tăcerea ________________________ F glasul _________________________
F lumina ________________________ F om ___________________________
4 Alcătuiește enunțuri în care cuvintele mare, mic, roșie, vie să fie pe rând substantive,
apoi adjective.
5 Barează cu o linie varianta greşită.
I-a adus mamei un buchet de trandafiri. I-au auzit vorbind în şoaptă.

Ia Iau
– Ia spuneţi, copii, ce mai faceţi voi? Mihai ia o prăjitură şi apoi ia restul.
I-a i-a i-a
Pietrele i-au speriat peştii din iaz. Sorin ia îmbrăţişat cu căldură.
iau i-a
Bunicii i-au adus un pisoiaş lui George. Eu i-au autobuzul şi merg la şcoală.
iau iau
74
6 Completează enunţurile folosind ortogramele ia/i-a şi iau/i-au.
? Mama _____ zis să _____ cartea din bibliotecă.
? Ea _____ răspuns corect la toate întrebările.
? Eu _____ mingea, iar ea _____ o coardă.
? Am zis că eu _______ numai „F.B.“.
? El nu _____ în seamă ce ________ spus colegii.
? Lui Andrei _________ căzut doi dinţi.
? Nu vrea să _____ medicamentele așa cum _______ prescris medicii.
7 Completează proverbele cu adjectivele potrivite.

Omul __________________, ________________________ de pâine nu duce dor.
Mâţa _____________________ zgârie rău.
Paza ___________________ trece primejdia ____________________.
Minciuna are picioare _______________________.
Buturuga __________________ răstoarnă carul ____________________ .
8 Rebus. Descoperă tradiţiile şi obiceiurile de iarnă corespunzătoare fiecărui vers.

4. 6.
1. Aho, Aho, copii şi fraţi!

5. 2. Am plecat să colindăm
1. 3. Ţa, ţa, ţa, căpriţă, ţa!
4. Steaua sus răsare...
5. Să trăiţi, să înfloriţi...
6. Na, na, na, Martine, na!
2. D D S Ă - N Ă L Ţ Ă M
,
3.
75
Clubul
de lecturã Amintiri din copilărie
de Ion Creangă
Odată, la un Sfântul Vasile, ne prindem noi Dumnezeu să fie preoţii noştri aşa, că nu te‑ai mai
vreo câţiva băieţi din sat să ne ducem cu plugul,– înfrupta cu nimica de la biserică, în vecii vecilor! Şi
căci eram şi eu mărişor acum, din păcate. Şi în până-l mai menim noi pe popă, până-l mai bosco-
ajunul Sfântului Vasile toată ziua am stat pe ca- rodim, până una-alta, amurgeşte bine.
pul tatei să-mi facă şi mie un buhai, ori de nu, – Ei, amu, ce-i de făcut? Hai să intrăm ici în
batâr un harapnic. ograda asta – zise Zaharia lui Gâtlan – că ne trece
– Doamne, ce harapnic ţ-oi da eu, zise tata de vremea stând în mijlocul drumului.
la o vreme. N-ai ce mânca la casa mea? Vrei să te Şi intrăm noi la Vasile Aniţei şi ne aşezăm la
buşească cei handralăi prin omăt? Acuş te descalţ! fereastră, după obicei. Dar parcă naiba vrăjeşte:
Văzând eu că mi-am aprins paie-n cap cu asta, cela nu sună coasa, că i-i frig; celuia că-i îngheaţă
am şterpelit-o de-acasă numai cu beşica cea de porc, mâinile pe cârecie; văru-meu Ion Mogorogea, cu
nu cumva să-mi ieie tata ciubotele şi să rămân de vătrarul subsuoară, se punea de pricină că nu ură,
ruşine înaintea tovarăşilor. Şi nu ştiu cum s-a în- şi numa-ţi crăpa inima-n tine de năcaz!
tâmplat, că niciunul dintre tovarăşi n‑avea clopot. – Ură tu, măi Chiriece – zic eu lui Goian – şi
Talanca mea era acasă, dar mă puteam duce s-o noi, măi Zaharie, să prufnim din gură ca buha-
ieu? În sfârşit, facem noi ce facem şi sclipuim de cole iul; iar iştialalţi să strige: hăi, hăi!
o coasă ruptă, de ici o cârceie de tânjală, mai un Ş-odată şi începem. Şi ce să vezi? Unde nu se
vătrar cu belciug, mai beşica cea de porc a mea, şi ie hapsina de nevasta lui Vasile Aniţei cu cociorva
pe după toacă, şi pornim pe la case. aprinsă după noi, căci tocmai atunci trăgea focul
Ş-o luăm noi de la popa Oşlobanu, tocmai din să deie colacii în cuptior.
capul satului din sus, cu gând să umblăm tot sa- – Vai, aprinde-v-ar focul să vă aprindă, zise
tul… Când colo, popa tăia lemne la trunchi afară ea, burzuluită grozav; dar cum se cheamă asta? în
şi cum a văzut că ne aşezăm la fereastră şi ne pre- obrazul cui v-a învăţat!
gătim de urat, a început a ne trage câteva naşteri Atunci noi, la fugă, băieţi, mai dihai decât la
îndesate şi a zice: popa Oşlobanu…
– De-abia s-au culcat găinile, şi voi aţi şi în- – Dar bun pocinog a mai fost ş-aista, zicem
ceput? Ia staţi oleacă, blăstămaţilor, că vă dau eu! noi, oprindu-ne în răscrucile drumului din mij-
Noi, atunci, am şterpelit-o la fugă. Iar el locul satului, aproape de biserică. Încă una-două
zvârr! cu o scurtătură în urma noastră, căci era un de-aiestea, şi ne scot oamenii din sat afară, ca pe
om hursuz şi pâclişit popa Oşlobanu. Şi din spai- nişte lăieşi. Mai bine să mergem la culcare. Şi
ma ceea, am fugit noi mai jumătate de sat înapoi, după ce ne arvonim noi şi pe la anul, cu jurământ
fără să avem când îi zice popii: să umblăm tot împreună, ne-am despărţit unul de
Drele pe podele altul, răbigiţi de frig şi hămisiţi de foame; şi hai
Şi bureţi pe păreţi; fiecare pe la casa cui ne are, că mai bine-i pare.
Câte pene pe cucoşi Şi iaca aşa ne-a fost umblarea cu plugul în anul
Atâţia copii burduhoşi, cum obişnuiesc a zice acela.
plugarii pe la casele ce nu-i primesc.
– Măi! al dracului venetic şi ceapcân de popă,
zicem noi, după ce ne adunăm cu toţii la un loc,
îngheţaţi de frig şi spărieţi! Cât pe ce era să ne olo-
gească boaita cea îndrăcită, vede-l-am dus pe nă-
sălie la biserica Sfântului Dumitru de sub cetate,
unde slujeşte; curat Ucigă-l-crucea l-a colăcit să vie
şi să-i facă budihacea casă la noi în sat. Ferească
76
IV. DIN TAINELE UNEI VIEŢI SĂNĂTOASE
Povestea unui fulg de nea
după Adina Popescu
2
Fulgul de nea s-a născut _______________________________ (când?), când temperatura
era ____________________ (cum?). În zborul său ____________________ (unde?), Fulg de Nea a
zărit _________________________________________ (pe cine? ce?), care zbura spre ţările calde.
Aceasta era în întârziere, întrucât fusese _________________________________________ (unde?).
După ce a fost respins de pasăre, Fulgul a întâlnit niște ___________________________ (ce?) murdare
și cenușii. Continuându-și drumul spre marele Oraș, nimerește într-un ____________________
____________________ (unde?), apoi în _____________________________ (unde?). Tatăl său,
___________ (cine?), a crescut și din el au început să cadă ___________________________ (ce?).
2 Cubul magic. Activitate în grup

Fiecare grup rezolvă câte o sarcină din cub. La sfârșit se discută la nivelul clasei.
a) Descrie-l pe Fulg de Nea, folosind substantive însoțite de adjective. Asociază
____________________________________________________________________________
Argumentează
Analizează
____________________________________________________________________________
Aplică
____________________________________________________________________________ Compară
b) Compară-l pe Fulg de Nea cu particulele de praf.
Descrie
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
c) Asociază plecarea păsării călătoare care apare în text cu a altor păsări întâlnite în textele
studiate.
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
d) Analizează dorința lui Fulg de Nea de a fi însoțit în drumul său spre pământ.
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
77
e) Aplică: Ce ai fi făcut dacă ai fi fost în locul fulgului de nea?
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
f ) Argumentează de ce fulgul a început să danseze de bucurie atunci când vântul l-a purtat
către aerul rece?
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
3 a) Ordonează ideile.
Fulgul așteaptă cu nerăbdare să se bucure de frumusețea pământului.
Aflată în întârziere, pasărea călătoare îl ignoră.
Norul trimite spre pământ o mulțime de fulgi de zăpadă.
Fulg de Nea suferă de singurătate.
Fulg de Nea se bucură de palma caldă a fetiței.
O pală de vânt îl salvează dintr-un nor de gaze de eşapament.
Un fulg de nea este trimis către pământ de tatăl său, Norul.
În căderea lui, se întâlnește cu niște particule de praf.
b) Împarte textul în fragmente corespunzătoare ideilor.
4
2 Spune-ți părerea! Crezi că a procedat corect pasărea respingând prietenia fulgului de nea?
5 Invitaþie la amintiri
Ai trăit vreodată senzația de gol în stomac, așa cum a simțit-o
Fulg de Nea? Prezintă colegilor acel moment.

s-a prefăcut = __________________________ cenușiu = _____________________________
vreme = ______________________________ a degera = _____________________________
clipă = _______________________________ s-a mărit = ____________________________
impresii = _____________________________ călătoare = ____________________________
panică = ______________________________ nerăbdător = __________________________
78
indecis ≠ _____________________________ s-a îndepărtat ≠ ________________________
a îngheța ≠ ____________________________ se topește ≠ ____________________________
a primi ≠ ______________________________ a prinde ≠ _____________________________
a pierde ≠ _____________________________ imaculat ≠ ____________________________
s-a întristat ≠ __________________________ singur ≠ ______________________________
3 Alintă cuvintele.
fulg 2 _______________________________ nor 2 _______________________________
țară 2 _______________________________ bulină 2 _____________________________
oraș 2 _______________________________ fular 2 _______________________________
vânt 2 _______________________________ vrabie 2 _____________________________
4 Uneşte corespunzător.
Vasile
moale cristalină
învățat
rugat nea adus ne-a plimbat
povestit Marin
curată pufoasă
5 Completează cu nea sau ne-a.

A început să ningă cu fulgi mari şi pufoşi de __________ . În curând totul era acoperit cu un
strat gros şi moale de __________. Iarna __________ scos pe toți din case. __________ Grigore
__________ făcut o săniuță care să alunece ușor pe covorul imaculat de __________ .
– Ce mult __________ plăcut la săniuş!
6 Înlocuiește substantivele subliniate cu pronumele potrivite.

 Fulgul a plecat într-o călătorie.
 În excursie m-am întâlnit cu Roxana și cu Gabriela.
 Pădurea părea de argint.
 În căsuța de la marginea pădurii iepurașul și bursucul locuiau împreună.
79
7 Unește corespunzător. 8 Încercuiește pronumele care se potrivesc.
I Eu/Noi cântăm la pian.
Noi vei desena
I Ea/Ele vorbește încet.
El/Ea citeau
I Veniți voi/tu la noi?
Voi auzim
Tu am dansat I Azi el/ei culeg merele.
Eu venea I Ea/Ele privesc cerul înstelat.
Ei/Ele veți povesti I El/Ei aude susurul izvorului.
Atenție!
Pronume – parte de vorbire care ține locul unui substantiv.
Prenume – nume dat unei persoane la naștere, nume de botez;
acesta stă înaintea numelui de familie.
9 Schimbă numărul pronumelor personale, făcând modificările necesare în propoziție.

 Noi ascultăm colindele străbune. ________________________________________________
 Azi, vii tu la mine? ________________________________________________
 În pădure eu aș admira copacii. ________________________________________________
 Ea câștigase concursul de șah. ________________________________________________
10
a) Încercuiește forma corectă a pronumelui.
Eu/Ieu și ia/ea mergem la bibliotecă.
Ei/Iei călătoresc cu avionul.
El/Iel va câștiga concursul.
b) Completează enunțurile cu următoarele cuvinte: ei, iei, ia, ea.
Tu ________ de la librărie câteva cărți pentru prietenii tăi. ________ apreciază cărțile
științifico-fantastice.
Vulpea e șireată. ________ vede o găină și o ________ între labe.
11
Formulează propoziții în care să folosești:
a) un pronume personal, persoana a III-a, numărul singular, genul feminin;
____________________________________________________________________________
b) un pronume personal, persoana I, numărul plural;
____________________________________________________________________________
c) un pronume personal, persoana a II-a, numărul singular;
____________________________________________________________________________
d) un pronume personal, persoana a III-a, numărul plural, genul masculin.
____________________________________________________________________________
80
Clubul
Întâiul drum
de lecturã de Ion Agârbiceanu
Flutură rar câte un fulg de nea prin văzduhul gă. Dar în clipa următoare învie iar.
sur. Se opresc pentru o clipă nehotărâţi, apoi co- Leagănă cu putere, cu străduinţă mare. Poa-
boară iar, şi iar se opresc. Parcă le pare rău după te adoarme cel mic. El vede şi simte că mamă-sa
înălţimea din care vin, se simt străini în lume şi e îngrijorată, dar de la o vreme îi vine greu şi lui
se tem de ce vor afla jos pe pământ. să mai audă plânsul frăţiorului: parcă i-a intrat
Uneori îi prinde o undă de vânt şi-i mătură prin urechi până în mijlocul capului.
de nu se mai văd şi trece o vreme până ce îndrăz- – Grijeşte, mă, că-l dai peste cap! Leagănă
nesc să coboare alţii. Îi mătură şi din curte, de pe mai încet.
pământul îngheţat pe care s-au aşezat, uşor, ca Cum să legene mai încet? De la o vreme se
nişte scame de pene. uită cu duşmănie la cel ce zbiară mereu.
Nu e frig. A fost înainte cu câteva zile, până Mamă-sa iasă şi vine şi iar iasă. Are trea-
a îngheţat tina. Acum e bine. Se tot încearcă să bă în tindă, în cămară, prin curte după lemne.
ningă şi nu poate. Se pare că iarna şi-a uitat din A făcut foc în camera dinainte şi aici fierbe şi
anul trecut să-şi scuture cojocul. mâncarea pe vatră. Rar priveşte şi ea prin geam:
Lelea Anuţa e necăjită tare. Copilul cel mic, ninge rar şi acum.
sugaciul, orăcăie ca o broască în leagăn. I-a dat Rar, dar vântul se înteţeşte.
să sugă, dar n-a vrut. Îşi încreţeşte şi-şi strâmbă Într-un târziu, sugaciul a adormit.
obrăjorii şi strigă tare, parcă speriat. – Încet, Ioniţă, de tot încet!
Îl ridică iar din leagăn şi-i dă sânul plin şi Ioniţă ar lăsa bucuros leagănul şi s-ar duce
alb, dar broscoiul se fereşte, se învineţeşte la la fereastră să vadă cum ninge. Dar dacă se
obraz, şi zbiară din răsputeri. Aşa o fierbe de deşteaptă şi plânge iar? Aşa e de bine în cameră,
azi-dimineaţă. în liniştea mare ce s-a pus. Priveşte cu încântare
– Ce te doare, puiule, ce te doare? Of, Doam- jocul flăcărilor pe vatră, deasupra lemnelor înne-
ne! De ce or mai avea dureri şi copiii? grite. Par când săbiuţe ascuţite, când săbii late,
Îl pune iar în leagăn şi Ioniţă, frăţiorul cel când fuioare despletite. Şi rar vântul fluieră prin
mare, se şi repede să-l legene în locul mamei horn şi parcă scuipă în foc.
sale, cuprinsă de trebi, cât nu mai ştie unde-i Lelea Anuţa începe odată să caute cu înfri-
este capul. gurare prin solniţa agăţată într-un cui. Nu află
– Haia, haia! Haia, haia! mormăie cadenţat ce caută, o ia din cui, o întoarce cu capul în jos şi
copilul. o scutură pe masă. Nu se scutură decât câteva
– Mai încet, mai încet, Ioniţă, că-l răstorni. fire de sare. Trece în tindă, caută în oale, intră
Leagănul se balansează, uneori, să ajungă în cămară, răscoleşte pretutindeni şi iar vine. E
cu fundul deasupra. Ioniţă mormăie şi mai tare şi neliniştită, îngrijorată.
cât poate el de gros, să acopere plânsul sugaciului, – Măi Ioniţă, n-ai văzut tu pe undeva sarea?
să-şi poată vedea mamă-sa de lucru. – În solniţă, mamă.
– Haia, haia! Haia, haia! – Nu mai este în solniţă. S-a isprăvit.
Rar, aruncă ochii pe fereastră. Parcă ninge – Poate în tindă, în oala de fier, cea crăpată.
mai bine. Vântul ţiuie uneori în streaşina lungă, – Nu mai este nici acolo.
şi fluieră scurt prin horn, şi atunci flacăra din Copilul se gândeşte: unde a mai văzut el
vatră se tupilează pe-o clipă, se topeşte repede, sare? Dar nu-şi aduce aminte să fi văzut într-alt
coborând pe tăciuni, ca şi când ar vrea să se stin- loc.
81
– N-am cu ce săra nici mămăliga, nici mân- – Mi-o iau, zise curajos copilul, aruncându‑şi
carea. Ce să fac? Aş da o fugă până la prăvălie, traista după cap. Îmbrăcat, cu căciula în cap, pă-
dar mă tem că se va deştepta copilul. rea mai mare de cinci ani trecuţi câţi avea.
La gândul să rămână cu cel din leagăn, Ioniţă Banii de aramă îi legă mamă-sa în colţul
se acri de tot. Ce să fac dacă se va trezi urlând? năfrămuţei lui cu rândunele şi i-o puse în buzu-
Alta era cu mamă-sa acasă: putea să plângă cât narul clicinului.
de tare, nu se temea de vreo primejdie. – Aici sunt douăzeci de bani, Ioniţă. Tu să-i
– Să mă duc să cer împrumut de la vecina, dai năfrămuţa lui jupânul şi-i va număra el. Să-i
mamă! spui numai atâta: m-a trimis mama să-i dai sare
– Du-te şi vino repede. de banii legaţi aici.
Dar vecina nu avea, chiar acum o pusese în – Păi, eu nu pot spune: să-mi dai sare de do-
fasole şi mămăligă, pe care a avut-o. uăzeci de bani? Ioniţă se simţi jignit. Da’, mamă
Şi nu avea nici cealaltă vecină. şi ştiu şi număra şi până dincolo de douăzeci.
– Va veni tatăl tău de la pădure şi nu pot face – Ştii cu greşeli.
mâncarea. Şi necăjită, lelea Anuţa începu să caute – Acum nu mai greşesc. Dumneata nu m-ai
iar. Nu află nimic. auzit de mult cum număr.
– Ştii ce, mamă? Niţă doarme acum şi ne- – Bine, bine! Tu să dai năframa jupânului,
legănat, mă duc eu la prăvălie să cumpăr sare. să dezlege banii şi să-i numere el. N-ar fi ruşine
– Tu? să-i numeri tu şi să greşeşti?
– Ştii că am mai fost şi cu dumneata. Lelea Anuţa ieşi cu el din tindă, să-l ducă
– Cu mine ai fost, dar singur nu. Singur nu până la portiţă. Dar cum ieşi în curte – altă în-
ştii nici unde e prăvălia. grijorare: ningea tot mai tare.
– Ba ştiu. Cunosc casa. Are table verzi la – Măi Ioniţă, eu zic să nu te mai duci tu
fereşti. nicăieri.
– Are, da’ pân-acolo, prin câte hudiţe trebuie – Ba mă duc!
să treci? Te vei rătăci şi nu vei mai veni nici acasă. – Dar nu vezi cum ninge?
Ioniţă zâmbi. – Las’ să ningă, doar îs cu căciula!
– Cum să nu ştiu? Las’ pe mine. Dă-mi bănu- Bâtă avea zdravănă, cu măciucă, o bâtă de
ţii şi o traistă şi îndată-s cu sarea acasă. corn, călită la foc de tatăl său. Să poftească să se
Ce să facă mamă-sa? Nu se îndură să-l lase ia vreun câne de el!
pe cel din leagăn. Era bolnăvior, de bună seamă,
şi trebuie să vadă şi de mâncare.
Îşi aruncă ochii pe fereastră. Ningea mai
des, cu fulgi mari, lânoşi. Vântul se mai potolise.
– Ia-ţi pieptarul şi îmbracă-ţi clicinul cel
bun. Ia-ţi şi căciula. Copilul se repezi să se îm-
brace.
Mamă-sa deschise lada şi adună din lădiţa ei,
cu mare silă, douăzeci de bani de aramă. Căută o
traistă mică şi i le dădu lui Ioniţă.
– Să-ţi iei şi bâta, să nu-ţi iese în drum vreun
câne.
82
Sportul și sănătatea
de Claudia Groza
Autor Titlu Personaje

............................................... ............................................... ...............................................
............................................... ...............................................
...............................................
Cuvinte necunoscute ...............................................
............................................ ...............................................
............................................
............................................
............................................ Problema care a declanșat acțiunea
...............................................................
Expresii deosebite ...............................................................
....................................................................
................................................................... Soluția (cum s-a rezolvat problema)
................................................................... ...............................................................
...............................................................
Din această lectură am învățat că .........................................................................................

..............................................................................................................................................
..............................................................................................................................................
2 Unește personajul cu replica potrivită.

„Am avut o dimineață ciudată și îmi va fi de folos!“ Oasele
„Noi suntem de partea ta!“ Limba
„Vrem să le susţinem pe suratele noastre din organism.“ Pielea
„Azi vreau să beau un ceai bun!“ Celulele musculare
„Azi avem un atelier despre sport și alimentație sănătoasă!“ Toma
„Vă pregătesc chiar azi [...] o delicioasă rețetă cu miere.“ Eva

Stomacul și Inima
„Noi am vrea să facem mișcare.“
83
31. Răspunde la întrebări.
a) Ce i-a spus Pielea lui Toma?
b) Ce-a pățit băiatul în drum spre școală?
c) Ce își doreau Oasele?
d) La ce atelier au participat Toma și Eva?
e) Ce au învățat copiii în urma participării la atelierul despre sănătate?
4 Cum poți avea un organism sănătos? Bifează afirmaţiile potrivite.

Merg cu bicicleta.
Mă joc cu animalele din curtea bunicilor.
Beau ceai de plante medicinale.
Consum dulciuri la fiecare masă.
Îmi petrec mult timp la calculator sau pe telefon.
Întotdeauna adorm după miezul nopții.
Mănânc miere și diverse semințe.
Mă supăr pe prietenii care nu sunt de acord cu mine.
5 Completează tabelul.
Cum era Toma înainte de a participa Cum s-a schimbat Toma după
la atelier? participarea la atelier?
___________________________________ ___________________________________
___________________________________ ___________________________________
___________________________________ ___________________________________
___________________________________ ___________________________________
6 Scrie 5-6 enunțuri prin care să-i convingi pe ceilalți să consume numai alimente
sănătoase. Insistă pe foloasele pe care le oferă acestea organismului.
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
84
7 Spune-ți părerea! Crezi că sunt suficiente o alimentație corectă și practicarea sportului
pentru a ne menține sănătatea? Ce ne-ar mai putea ajuta?
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________

a anunța = ____________________________ ciudată = _____________________________
morocănos = __________________________ utile = _______________________________
chip = _______________________________ împrăștiată = __________________________
decizia = _____________________________ melodioasă = __________________________
să calmeze = ___________________________ minune = _____________________________

încântat ≠ _____________________________ să plângă ≠ ____________________________
să se oprească ≠ ________________________ s-a alăturat ≠ ___________________________
corectă ≠ _____________________________ împreună ≠ ____________________________
sănătoasă ≠ ___________________________ perfect ≠ _____________________________
morocănos ≠ __________________________ interesante ≠ __________________________
3 Continuă comparațiile, după model.

• Celulele sunt precum niște cămăruțe bogate.
• Pielea este precum ________________________________________ .
• Oasele sunt precum _______________________________________ .
• Limba este precum ________________________________________ .
• Mușchii sunt precum ______________________________________ .
4 Completează textul cu sar/s-ar, ceai/ce-ai.
Mihai și Gabriel se întâlnesc pe aleea din fața blocului. Ei se gândesc să meargă în parc.
– Aș vrea să ______ pe trambulină, zice Mihai.
– Este o idee bună, dar ______ putea să fie cam aglomerat.
– Ai dreptate, Gabriel. ________ zice să mergem pe terenul de fotbal?
– Nu este o idee rea. Dar ________ în rucsac?
– Mi-a pus bunica o sticluță cu ________ de tei.
Cei doi băieți ______ de bucurie și pornesc cu entuziasm spre terenul de fotbal.
85
5 Povestește, în scris, întâmplarea ilustrată în șirul de imagini. Folosește în text expresiile
date.
Într-o zi, ..................... Mai întâi, ..................... Apoi, .....................
După aceea, ..................... Într-un târziu, ................... La final, .....................
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
6 Realizează un fluturaș pe o hârtie de formă pătrată, în care să promovezi lansarea re-

vistei pentru copii „Sănătatea, bunul cel mai de preț“. Stabilește informațiile-cheie: denu-
mirea activității, programul și locul desfășurării, numărul de telefon și adresa de e-mail pentru
obținerea detaliilor.
86
Clubul
Purcelușul cu blăniță de spini
de lecturã de Serghei Kozlov
Venise iarna. Gerul era atât de cumplit, blăniţă pe el şi nu vrea să se joace. Trebuie să-l
încât Ariciul, de câteva zile, nu mai ieşise din poftesc în casă şi să-i dau un ceai.“
casă. Făcea foc în sobă şi se uita pe geam. Gerul Şi s-a dat jos de pe pervaz, şi-a tras cizmu-
împodobea geamul cu fel şi chip de desene şi liţele de pâslă şi a ieşit afară în pridvor.
Ariciul trebuia din când în când să se caţăre pe – Purceluşule, a strigat el politicos. Vă rog
pervaz, să sufle cald în geamul îngheţat şi să-l să poftiţi înăuntru să beţi un ceai!
şteargă cu laba. – Ariciule! i-a spus Fulguşorul, Purceluşul a
„Iată!“ exclamă el, văzând iarăşi un brad, fugit chiar acum. Hai, joacă-te cu noi!
o buturugă şi un luminiş în faţa casei. Deasupra – Nu pot! E frig! i-a răspuns Ariciul şi s-a
luminişului se roteau, plutind undeva sus de tot întors în casă. A închis uşa, şi-a lepădat cizmele de
sau coborând până pe pământ, fulgii de zăpadă. pâslă lângă prag, a mai pus un braţ de lemnişoare
Ariciul şi-a lipit nasul pe geam şi un fulg de în sobă, pe urmă s-a suit iarăşi pe pervaz şi şi-a
zăpadă i s-a aşezat pe nas, de partea cealaltă a lipit nasul de geam.
ferestrei, s-a ridicat pe picioruşele sale subţiri şi – Porcuşorule! i-a strigat Fulguşorul. Te-ai
i-a spus: întors? Hai afară! Să ne jucăm împreună.
– Tu eşti, Ariciule? De ce nu vii să te joci „Aha! S-a întors!“, s-a gândit Ariciul şi şi-a
cu noi? tras iarăşi cizmele şi a ieşit în pridvor.
– Afară e frig, i-a răspuns Ariciul. – Purceluşule, a strigat el iar. Purcelu-u-u-
– Ba nu e, s-a pornit pe râs Fulguşorul. Nouă şule!
nu ne e frig deloc! Uite cum zbor eu! Vântul vuia şi fulguşorii se roteau veseli.
Şi şi-a luat zborul de pe nasul Ariciului şi a Şi uite aşa, până seara târziu, ba ieşea în
început să se rotească deasupra luminişului. pridvor şi-l striga pe Purceluş, ba intra iarăşi în
– Vezi, vezi? îi striga el, trecând în zbor casă, se suia pe pervaz şi-şi lipea nasul de geam.
pe lângă fereastră. Iar Ariciul şi-a lipit nasul de Fulguşorului îi era totuna cu cine să se joa-
fereastră atât de tare, încât i s-a turtit de tot şi ce şi îl striga pe Purceluş, când Ariciul şedea pe
semăna cu un rât de purceluş. Aşa că Fulguşorului pervaz sau pe Arici, când el ieşea în pridvor. Dar
i se părea că nu Ariciul se uită la el de după fereas- Ariciului, când să adoarmă, i-a fost tare teamă că
tră, ci un Porcuşor într-o blăniţă de spini. are să îngheţe Purceluşul cu blană de spini, pe-o
– Porcuşorule, i-a strigat el atunci, hai, vino noapte atât de geroasă.
să te joci cu noi!
„Pe cine o fi chemând?“ s-a întrebat Ariciul,
gândindu-se. Şi s-a lipit şi mai tare de geam, ca
să vadă dacă nu cumva se află vreun purceluş pe
prispă. Iar Fulguşorul era sigur acuma că după
geam stă purceluşul cu blăniţă de spini.
–Purceluşule! a strigat el din nou, mai tare.
Doar ai blăniţă pe tine! Hai, vino să te joci cu noi!
„Aşadar… s-a gândit Ariciul, acolo, afară,
sub geam, stă, se vede treaba, un purceluş cu
87
Recapitulare
a) Pronumele personal este __________________________________________________ .
Cuvintele _____, _____, _____, _____, _____, _____, _____, _____ sunt pronume personale.
Tot pronume personale sunt și: ___________, ___________, ___________, ___________ .
b) Fluturașul este un mic ______________________ care se distribuie mai multor persoane.
Bulgărele de zăpadă
(fragment) de Edmondo de Amicis
Ninge, ninge întruna. În dimineaţa aceasta, când plecam de la şcoală, s-a petrecut o întâmplare urâtă cu
zăpada. Un grup de elevi, de cum au cotit-o pe Corso, au şi început să arunce cu bulgări de zăpadă, din zăpada
aceea plină de apă, care face bulgării tari şi grei ca pietrele. Pe trotuare trecea multă lume. Un domn strigă:
– Încetaţi, ştrengarilor! şi, în aceeaşi clipă, de pe partea cealaltă a străzii, se auzi un ţipăt ascuţit; era
un bătrân care îşi pierduse pălăria şi se clătina, acoperindu-şi faţa cu mâinile, iar lângă el un copil striga:
– Ajutor! Ajutor!
Imediat a alergat lume din toate părţile. Fusese lovit de un bulgăre la un ochi. Toţi copiii au luat-o la
fugă, care încotro, cât ai clipi, iute ca săgeţile. Eu mă aflam în faţa librăriei, unde intrase tatăl meu, când
i-am văzut venind în goana mare pe câţiva dintre colegii mei care s-au amestecat printre ceilalţi de lângă
mine şi s-au prefăcut că privesc vitrinele: era Garrone cu obişnuita lui bucată de pâine în buzunar, Coretti,
zidăraşul şi Garoffi, cel cu timbrele. Între timp, în jurul bătrânului se adunaseră o mulţime de oameni şi un
sergent şi alte persoane alergau încoace şi încolo ameninţând şi întrebând:
– Cine e? Cine a fost? Tu eşti? Spuneţi cine a fost? şi se uitau la mâinile copiilor, să vadă dacă le aveau sau
nu ude de zăpadă. Garoffi era lângă mine: mi-am dat seama că tremura tot şi era alb la faţă, ca un mort.

Autorul Titlul textului
.................................................. ................................................................................
Timpul Locul
................................................................ ................................................................
Personajele
............................................................................................
Evenimentul
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
................................................................................................................................................
Învăţătura textului Sentimentele mele legate de acest text
............................................................... ...............................................................
.............................................................. ...............................................................
88
2 Răspunde la întrebări şi motivează.
a) Ce s-a întâmplat cu victima?
b) De ce toți copiii au luat-o la fugă după incident?
c) Unde se afla Enrico, băiatul care povestește întâmplarea?
d) Ce elevi s-au strecurat pe lângă colegul lor, prefăcându-se că privesc vitrinele? De ce?
3 Spune-ţi părerea! De ce crezi că Garoffi tremura și era alb la față?

______________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
4 Formulează două întrebări pornind de la ultimul alineat al textului.

_
______________________________________________________________________________
_
_____________________________________________________________________________
III.
1 Alcătuiește propoziții în care să utilizezi cuvintele: ceai/ce-ai, sar/s-ar, nea/ne-a.
2 Construiește trei propoziții în care cuvântul ochi să aibă sensuri diferite față de cel din text.
______________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
3 Găsește sensul următoarelor expresii.

a o coti 2 _____________________________ cât ai clipi 2 __________________________
a o lua la fugă 2 ________________________ alb la față 2 ___________________________
încoace și încolo 2 ______________________ iute ca săgeata 2 ________________________
4 Completează enunțurile următoare înlocuind substantivele cu pronume personale sau

cu pronume personale de politețe.
Exemplu: Numai Iuliana a intrat în cameră, deci ea a adus florile.
 M-am întâlnit cu Mariana, Karina, Alex și Loredana. ________ mergeau la cinematograf.
 Domnul Ionescu mi-a adus o carte nouă. _______________ este pasionat de dinozauri.
 Cucul își strigă singur numele. Oare ___________ crede că lumea nu-l cunoaște?
 Gabriel a fost la circ. Acolo, ___________ a văzut două maimuțe hazlii. ___________
mergeau pe bicicletă.
89
5 Cuvinte în cuvinte! Descoperă pronumele personale în cuvintele date şi scrie-le.
mătuşă, chei, măricel, trofeu, voinic, telegondolă, gheară, noiembrie
_____________________________________________________________________________ __
___________________________________________________________________________
6 Trece la singular pronumele și modifică potrivit comunicările.

Exemplu: Ei ajung pe stadion. Ÿ El ajunge pe stadion.
Ce modești sunteți voi! Ÿ __________________________________________________
Voi îndrăgiți calculatorul? Ÿ ________________________________________________
Nu mai vin și ele. Ÿ ______________________________________________________
Ei merg la teatru! Ÿ _______________________________________________________
7 Pe seama cărui pronume „pui“ acțiunile?
a) aruncă (______), zic (______), au fost (______), vor ști (______)
b) mergi (______), cânți (______), aveai (______), vei citi (______)
c) ducem (______), scriem (______), am visat (______), vom lua (______)
d) ați desenat (______), plecați (______), vă distrați (______)
8 Schimbă numărul pronumelor și realizează transformările necesare.

Exemplu: El s-a repezit să-și ia rămas-bun.  Ei s-au repezit să-și ia rămas-bun.
Tu să rămâi mereu optimistă.

_____________________________________________________________________________
În fiecare seară ea îmi spunea povești la gura sobei.
_____________________________________________________________________________
Acum înțelegem noi că trebuie să fim implicați în activitățile școlare.
_____________________________________________________________________________
9 Completează enunțurile cu formele potrivite: ia/i-a/ea.

 Când _______ dăruit merele de aur, și-a dat seama că _______ fusese în grădina palatului.
 _______ spus și lui că pentru _______ a fost foarte important să _______ premiul cel
mare la acel concurs.
 Deși _______ făgăduit că nu va mărturisi nimic, _______ și-a încălcat promisiunea.
10
Povestește o întâmplare petrecută în vacanța de iarnă. Alege un titlu potrivit. Folosește
expresiile care fac legătura între momentele povestirii (Într-o zi/Odată..., Mai întâi..., După
aceea..., Apoi..., Mai târziu..., Într-un târziu..., În final..., În cele din urmă...).
90
V. SPECTACOLUL NATURII
Peștișorul de aur
după Frații Grimm
• O parte dintre pești chiar beau apă – și anume peștii de apă sărată beau apă, însă cei
de apă dulce nu.
• Peștii nu au pleoape; această caracteristică o mai prezintă și insectele.
• Se spune că peștii aud, dar în cazul somnului, el este cel care provoacă diverse sunete.
Știai că...?
• Unii pești au capacitatea de a sări la suprafața apei, de a urca o stâncă din ocean sau
de a aluneca pe aceasta.
• Cel mai mare pește din lume este „rechinul-balenă“ – acesta poate atinge o lungime
de peste 15 metri și poate avea o greutate care să depășească 20 de tone.
• Peștii dorm cu ochii deschiși.
• Unele specii de pești au papile gustative nu numai în gură, ci și în piele și chiar în
înotătoare.
• Peștele cu cei mai mulți dinți, 9280, este „peștele-pisică“.
1 Încercuiește varianta potrivită.

b) Acțiunea se desfășoară:
în apropierea țărmului unei mări; pe malul unui lac; în apele unui râu.
c) Personajele textului sunt:
o broască țestoasă, pescarul, baba; peștele, pescarul, împăratul; baba, pescarul, peștele.
d) Soția pescarului se plângea, deoarece:
nu aveau un copil; soțul nu prinsese peștișorul de aur; duceau o viață foarte grea.
e) Prima dată, bătrânul i-a cerut peștișorului:
un palat; o covată mare și frumoasă; un sfat înțelept.
f ) După ce și-a văzut împlinite dorințele, baba:
s-a purtat frumos cu soțul ei;
a fost recunoscătoare peștișorului;
i-a adresat vorbe urâte pescarului.
g) Văzând comportamentul soției sale, bătrânul i-a cerut peștișorului:
să le ofere încă un palat;
să îi schimbe comportamentul nevestei;
să îi înlocuiască palatul cu vechea lui casă.
91
La ţărmul unei mări locuiau __________________________________ (cine?). Bordeiul
lor era ___________________ (cum?).
Nevasta l-a certat pe bătrân, deoarece_____________________ (din ce cauză?). Ultima dorinţă
a bătrânei a fost _______________________________________________ (care?).
Când s-a văzut împărăteasă, femeia i-a aruncat pescarului vorbe _____________________
_______________________________ (ce fel de?). Pentru a scăpa de acest necaz, pescarul a mers
___________________________ (la cine?) și l-a rugat _________________________________
________________________________ (ce?).
În final, deşi viaţa lor era simplă, pescarul se simtea _______________ (cum?).
3 Pălăriile gânditoare. Colorează fiecare pălărie, folosind culoarea indicată.

Pălăria albă informează. Scrie pe scurt cum trăiau cei doi bătrâni la început.
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
Pălăria albastră clarifică. De ce crezi că pescarul l-a rugat pe peștișor să dărâme palatul și
să le ia înapoi bogățiile?
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
Pălăria roșie spune ce simte. Ce te-a impresionat la pescar?
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
Pălăria verde generează idei noi. Cum ar fi putut să se comporte baba după ce a primit ce
și-a dorit?
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
92
Pălăria galbenă prezintă beneficiile. Ce a învățat pescarul din această întâmplare?
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
Pălăria neagră identifică greșelile. Cu ce a greșit bătrâna față de soțul său?
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
4 Ordonează ideile.
Bătrâna dorește de la peștișor o covată nouă.
Dezamăgit, pescarul îi cere peștișorului să dărâme palatul.
Ultima dorință a babei este de a avea un palat măreț.
Un pescar bătrân trăia împreună cu soția lui într-un bordei sărăcăcios.
Pescarul este mulțumit cu viața la care au revenit.
Pescarul eliberează peștișorul de aur, în schimbul îndeplinirii a trei dorințe.
Ajunsă împărăteasă, femeia își ocărăște și își alungă soțul.
Nemulțumită, baba vrea și o casă mare.
5 Completează diagrama cu trăsăturile personajelor din text.

Bătrâna Pescarul
..................................................... .....................................................
....................................................... ............................... .......................................................
........................................................ ........................................ ........................................................
........................................................ .......................................... ........................................................
........................................................ ...................................... ........................................................
....................................................... ........................... .......................................................
..................................................... .....................................................
6 Spune-ți părerea! Crezi că a procedat corect bătrânul cerându-i peștișorului distrugerea

palatului? În ce fel s-ar fi putut rezolva situația?
93
țărm = _______________________________ grăi = ________________________________
să astâmpere = _________________________ falnic = _______________________________
a prins = ______________________________ palat = _______________________________
dărăpănat = ___________________________ izvorâte = _____________________________
sfat = ________________________________ se înălța = _____________________________

apropierea ≠ ___________________________ aspru ≠ _______________________________
lăcomie ≠ _____________________________ vechea ≠ ______________________________
împăcat ≠ _____________________________ a găsi ≠ _______________________________
pacea ≠ _______________________________ ultimă ≠ ______________________________
se înălța ≠ _____________________________ îndeplinită ≠ __________________________
3 Enumeră cinci termeni care fac parte din familia cuvântului pește.
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
4 Alintă cuvintele.
bordei 2 _____________________________ ochi 2 _______________________________
bătrân 2 _____________________________ vorbă 2 ______________________________
traistă 2 _____________________________ suflet 2 ______________________________
nevastă 2 _____________________________ poartă 2 _____________________________
5 Completează enunţurile cu la/l-a.

 Pescarul ______ prins repede din urmă.
 ______ ea erau toate cărțile?
 Nevasta ______ rugat pe bătrân să se ducă ______ peștișor.
 Bunica a sosit într-o clipă ______ bucătărie.
 ______ tine în cameră este foarte curat!
 Maria a plecat ______ magazin.
 Doamna învățătoare ______ strigat pe Codruț.
6 Adaugă cuvinte potrivite.
l-a ___________________________ la ___________________________
l-a ___________________________ la ___________________________
l-a ___________________________ la ___________________________
l-a ___________________________ la ___________________________
94
7 Încercuiește verbul din fiecare șir de cuvinte.
• credință, încrezut, credeam, încrezător, credul
• pietruit, pietricică, împietrit, pietruiesc, nepietruit
• ai gândit, gândire, gânditor, gând, negândit
• luminiș, luminiță, luminos, luminează, neluminat
8 Bifează enunțurile în cadrul cărora cuvintele colorate sunt verbe.
În pădure am văzut o urmă de urs. Băiatul îl urmă pe bunicul său.
Îl dor ochii din cauza luminii. Îi este dor de bunicii săi.
Uneori, Mihai îi mai minte pe colegi. Omul de Tinichea nu avea multă minte.
Țara era condusă de un duce bătrân. Ioana duce coșul cu fructe.
9 a) Scrie în casete numărul la care se află fiecare verb.
dorm așteptăm cântați
........................ ........................ ........................
se cuibărește zbori
starea existența acțiunea
........................ ........................
este au fost a povestit stă
........................ ........................ ........................ ........................
b) Indică prin săgeţi ce exprimă fiecare verb.
10 Imaginează-ți o întâmplare pornind de la una dintre imaginile de mai jos. În textul creat
de tine, ghidează-te după întrebările și recomandările date.
Când? Respectă recomandările:

 așezarea în pagină, titlu, alineat;
De ce? Unde?
 scrierea corectă (majuscule, semne de punctuație,
Povestirea unei cratimă, despărțirea în silabe la capăt de rând);
întâmplări  ordonarea logică a întâmplărilor;
imaginate  folosirea cuvintelor de legătură (la început, apoi,
Cum? Cine? după aceea, într-un târziu, în cele din urmă);
 exprimarea frumoasă;
Ce?  recitirea textului.
95
Muntele cel hodoronc-tronc
de Marin Sorescu
Lanțul Munților Carpați este așezat în partea centrală a României. Acesta se împarte în trei
grupe: Carpații Orientali, Carpații Meridionali, Carpații Occidentali. Cei mai înalți sunt Carpații
Meridionali, iar cei care se întind pe o suprafață mai mare sunt Carpații Orientali. Munții Carpați
reprezintă o zonă turistică importantă, dar și o sursă valoroasă de bogății, atât la suprafața solului,
cât și în subsol.
1
Alege explicațiile potrivite.
b) Textul prezintă:
hărnicia oamenilor care trăiesc la munte;
frumusețea și bogăția Munților Carpați;
detalii despre satele din zonele de munte.
c) Autorul a scris textul cu intenția:
de a ne amuza;
de a ne povesti o întâmplare pe care a trăit-o la munte;
de a ne prezenta frumusețea zonelor montane.
Marin Sorescu a vrut să aducă munții ____________________ (unde?), dar aceștia au zis
că nu se mișcă _______________________________________________ (de unde?). Ei sunt
făcuți __________________ (din ce?) și poartă în buzunare ________________________ (ce?).
Pe picioare se spală ____________________________________________ (cu ce?). Unii dintre
Carpați sunt __________________ (cum?) decât alții.
Lumea vine la munte ____________________________________________ (cu ce scop?).
____________________________________________ (unde?) se ascund jivinele și brazii
își înfig rădăcinile.
3 Bifează bogățiile munților amintite în text.

• aur • argint • grâu • bușteni • viță-de-vie • cărbuni
• pomi fructiferi • fier • plastic • var • hârtie • sare
• ape minerale • platină • izvoare • animale
96
4 Completează comparațiile cu elementele potrivite din text.
 munții se opriseră ca ________________________________________________
 sunt bogați ca _________________________________________
 în munți se intră ca _____________________________________
 norii se îngrămădesc ca __________________________________
 se poate călca pe iarbă ca _________________________________
 munții au ascunzișuri multe ca ____________________________
 animalele stau în munți ca ________________________________

traistă = ______________________________ zare = ________________________________
străveche = ____________________________ spinare = _____________________________
leneși = ______________________________ creastă = ______________________________
ștrengari = ____________________________ pufoși = ______________________________
dirijează = _____________________________ fermecată = ___________________________

înalți ≠ _______________________________ singuri ≠ ______________________________
cuminte ≠ ____________________________ găsește ≠ ______________________________
sănătos ≠ ______________________________ coadă ≠ _______________________________
voinici ≠ ______________________________ groși ≠ _______________________________
să intrăm ≠ ____________________________ înfig ≠ _______________________________
3 Observă sensul expresiilor, apoi alcătuiește enunțuri cu acestea.

• a se face luntre și punte – a depune toate eforturile, a-și da toată silința, a face tot posibilul
• fără pereche – unic în felul său, care nu poate fi comparat
• a se lua cu vorba – a se antrena într-o discuție (prelungită)
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
4 Subliniază verbele din fragmentul următor, apoi precizează numărul acestora.

„Sub pietre sunt cărbuni, cu care desenează locomotivele aburi pufoși. Au fier, var, sare, dar
ce n-au? Chiar și lupi care fac «hauhau». Ca să nu mai vorbesc de ape minerale și alte izvoare: cu ele
munții se spală și pe picioare.“
97
5 Citește e-mailul primit de Bogdan.
adresa de e-mail
De la: alexandra2016@yahoo.com a expeditorului
persoana căreia îi este
Catre: bogdan_toma@yahoo.com adresat e-mailul
Subiect: Organizare petrecere-surpriza la ce se referă conținutul
mesajului
Buna, Bogdan! formulă de introducere
Saptamana viitoare este ziua prietenului nostru, David. Intentionez
sa-i organizez o petrecere surpriza. Imi doresc sa participe toti amicii conţinutul mesajului
sai. Ce zici? Poti sa vii? Tu ce idei ai? Cum am putea sa-l surprindem?
Astept raspunsul tau.
Cu drag, } formulă de încheiere
Alexandra semnătură
a) Cine a scris e-mailul? b) Cui îi este adresat? c) La ce se referă mesajul?
7 Scrie răspunsul pe care Bogdan i-l trimite Alexandrei. Recitește mesajul Alexandrei. Ai
grijă să răspunzi la întrebările acesteia.
De la:
Catre:
Subiect:
8 Completează dialogurile cu formulele potrivite.

Joc de rol
a) Anghel se întâlnește cu colegul său, Marin, în parc.
– ………………………………, Marin! Jucăm fotbal?
– ………………………, Anghel! Ai putea să aduci tu mingea?
– Imediat! ……………………… să mai ai răbdare cinci minute, să sosească și Alin.
– Bine, îl așteptăm.
– ……………………….......... pentru înțelegere!
98
b) – Domnule învățător, ………………………………………. să merg până la bibliotecă?
întreabă sfioasă Ionela.
– Bineînțeles, răspunde blând învățătorul.
Ionela intră în bibliotecă:
– ……………………………………….!
– ………………………………………., Ionela!
– Aș vrea, ………………… frumos, să-mi împrumutați
cartea „Dumbrava minunată“ de Mihail Sadoveanu.
– Este aici. Poftim!
Fetița ia cartea și îi spune doamnei bibliotecare:
– ……………………………………............….!
– ………………………………………., Ionela!
Clubul La Grădina Zoologică

de lecturã de Marin Sorescu
... Grădina Zoologică e un fel de magazin de cu el într-o sacoşă (că i-a mai pierdut odată, i-a
jucării, unde tigrii, girafele şi leoparzii sunt vii. căutat Australia toată). Lupul trăieşte în haite
Rogi lupul să te ia puţin în cârcă şi când colo te şi pe la noi. Mănâncă dimineaţa oi, la prânz oi, şi
mănâncă. Hei, ca pe Scufiţa Roşie te-ar mânca, seara tot oi. Din cauza acestui meniu fix, umblă
cuşca dacă l-ar lăsa. Dar, vedeţi, aceste cuşti de oamenii după el prin păduri, cu puşti şi cu topoa-
fier, sau colivii, sunt ca nişte bunicuțe ale lor: au re, ca să-l cam omoare. Ursul polar poartă, ca un
grijă să nu facă prostii. Copii! lăsaţi un pic gă- moş, cojoc şi fular. Îi e ciudă că aici nu-i aşa ger
lăgia! Faceţi acum cunoştinţă cu zoologia. Iată, şi-ar intra într-un frigider. Ce să vă mai arăt?
aici reprezentanţii mândrei faune, care ştiu să Rinocerul? Dromaderul? Grădina Zoologică e
urle, să ragă, să zbiere și să schiaune. (Dar, mi- foarte frumoasă, dar eu zic să mai mergem şi
raţi-vă mai încet, dragii mei, că asurziţi aceşti acasă. E târziu: a sunat şarpele cu clopoţei de ora
lei). Oriunde întorci capul vezi un şarpe sau un trei. Și animalelor nu le place să mai întârziem
leopard care sare peste un gard. Iată tigrul adus pe-aici după orele lor de servici. Ș-apoi, cei urâți
din Bengal cu cheltuială. Toată blana de pe el e or fi venit de la lucru acasă și acum ne așteaptă
naturală. Mirela, acela nu se strigă „Cuţu-cuţu“, la masă. Și e musai până mâine în zori, să le po-
că e struţul. Balaurul care se prăjeşte pe nisip e vestim totul, măcar de-o sută de ori. Cum a fost,
crocodilul, iar bazinul de lângă el e Nilul. Ele- cum a decurs toată treaba... Altfel, înseamnă
fantul care vă priveşte ursuz e întrebuinţat în c-am văzut atâtea jivine degeaba.
loc de troleibuz. Încaleci pe el dimineaţa şi pleci
la şcoală, mergând o mie de staţii prin pădurea
ecuatorială. Sahara e o regiune şi mai dificilă. Pe
acolo circulă numai această cămilă. Orișiunde
ar pleca, îşi ia întotdeauna apa cu ea, aşa cam la
vreo două-trei butoiaşe; cred că în cele două co-
coaşe! (Fiindcă-i limpede ca bună-seara: nu poţi
şti când curge apă în Sahara!). Cangurul, uite,
are blana roșă. Ca să nu-şi piardă puii, îi poartă
99
Ciclonul
după Frank Baum
1 Completează cadranele cu informații desprinse din text.
I. Notează: II. Precizează:

titlul; _______________________________ locul întâmplării; ______________________
autorul; _____________________________ ____________________________________
personajele. ___________________________ timpul acţiunii. ________________________
____________________________________ ____________________________________
III. Răspunde la întrebări. IV. Transcrie din text enunțurile care prezintă
● Ce rol avea gaura săpată în pământ? comportamentul lui Toto.
____________________________________ ____________________________________
____________________________________ ____________________________________
● De ce a fugit unchiul Henry spre șopron? ____________________________________
____________________________________ ____________________________________
____________________________________ ____________________________________
● Ce a observat Dorothy după ce s-a trezit? ____________________________________
____________________________________ ____________________________________
____________________________________ ____________________________________
____________________________________ ____________________________________
____________________________________ ____________________________________
2 Notează în spațiile indicate informații desprinse din text.

Toto
Două însușiri →
Trei cuvinte care exprimă acțiuni →
O propoziție formată din patru cuvinte →
Un cuvânt care îl caracterizează →
Dorothy
Două însușiri →
Trei cuvinte care exprimă acțiuni →
O propoziție formată din patru cuvinte →
Un cuvânt care o caracterizează →
100
3 Alege varianta corectă.
a) Dorothy trăia într-o casă mică din Kansas împreună cu:
bunicul și bunica sa; unchiul și mătușa; părinții săi.
b) În această zonă, din când în când, aveau loc:
vârtejuri mari de vânt; incendii; furtuni puternice.
c) Unchiul Henry s-a ascuns:
în șopronul cailor; în gaura mică și întunecoasă; sub pat.
d) Dorothy nu a reușit să plece din casă, deoarece:
ușa s-a blocat;
Toto s-a ascuns sub pat;
s-a speriat foarte tare.
e) Ciclonul a dus căsuța:
într-o prăpastie adâncă;
pe vârful unui munte;
în mijlocul unei pajiști de o frumusețe încântătoare.
f ) Dorothy a fost întâmpinată de oameni:
cu blândețe; cu reținere; cu teamă.
4 Spune-ți părerea! Crezi că a procedat corect Dorothy atunci când nu a părăsit casa, deși
mătușa sa a anunțat-o că vine ciclonul?
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________

casă = ________________________________ cenușiu = _____________________________
pivniță = _____________________________ pajiște = ______________________________
zbughi = ______________________________ mătăsos = _____________________________
urlet = _______________________________ centrul = _____________________________
zguduitură = __________________________ au șușotit = ____________________________
101
întuneric ≠ ____________________________ a înaintat ≠ ____________________________
mijlocul ≠ _____________________________ frumusețe ≠ ___________________________
căzuse ≠ ______________________________ depărtare ≠ ____________________________
cuminte ≠ _____________________________ înalte ≠ _______________________________
s-au apropiat ≠ _________________________ a adormit ≠ ___________________________
3 Alcătuiește enunțuri în care să folosești sensurile diferite ale cuvintelor ceas, ținut, deschis.
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
4 Transformă substantivele în verbe.

gaură 2 ________________ așezare 2 __________________ grup 2 __________________
echilibru 2 ______________ aer 2 _____________________ bărbat 2 _________________
vânt 2 _________________ fulg 2 ____________________ glas 2 ___________________
depărtare 2 _____________ zguduire 2 ________________ putere 2 _________________
frumusețe 2 _____________ floare 2 ___________________ locuință 2 ________________
5 Realizează corespondența dintre enunțuri și explicația folosirii semnelor de punctuație

marcate.
● Marchează sfârșitul unei urări.

De la miazănoapte suflă vântul cu putere. ●
● Marchează începutul unei enumerări.
– Bunico, e foarte bună prăjitura! ● ● Separă cuvintele autorului de cele ale
Să nu rupi niciodată crengile copacilor! ● personajului.
● Separă cuvântul care exprimă o strigare
De unde veneau cei doi străini? ● de restul enunțului.
În depărtare se vedeau: stejari, fagi, ulmi și ● Marchează sfârșitul propoziției care
exprimă un sfat.
mesteceni. ●
● Marchează sfârșitul propoziției care
Să fii sănătos! ● exprimă o întrebare.
● Marchează sfârșitul unei propoziții care
–Voi pleca curând la drum, zise bătrânul. ● exprimă o constatare.
102
6 Notează corect semnele de punctuaţie.
Legenda bradului
Mica pasăre se duse atunci în pădure ca să ceară ajutor de la arbori Ea îi întrebă pe
toţi cu glas duios
Vreţi să mă lăsaţi să trăiesc între ramurile voastre până s-o face vremea bună
Nu pot zise fagul Mi-e destul că îngrijesc ramurile mele Du-te de aici
Nici eu nu pot zise stejarul Mă tem că-mi vei mânca ghinda
Şi nici eu nu te primesc drăguţă fiindcă nu adăpostesc niciodată străini
spuse salcia cu nepăsare
Iată însă că o zări bradul şi îi zise
Unde te duci pasăre mică
Nici eu nu mai ştiu unde Arborii nu vor să mă primească
Iar eu nu pot să zbor mai departe pentru că am aripa frântă
Vino la mine Poţi să stai pe oricare dintre ramurile mele cât vei voi
! Reţine!
Atunci când descriem o persoană trebuie să ne referim la două aspecte:
a) Trăsăturile fizice reprezintă ceea ce vedem atunci când privim acea persoană.
Exemplu: statura, culoarea ochilor, a părului, forma feţei, orice alte detalii pe care le poți observa,
inclusiv modul în care se îmbracă, dacă e mereu îngrijită sau nu, cum se mişcă, gesturile, vocea, vârsta.
b) Trăsăturile morale le putem deduce din comportamentul sau faptele persoanei respective.
Exemplu: înţelegător, blând, egoist, generos, amabil, respectuos, mofturos, nepoliticos, sincer,
prefăcut, atent, grijuliu, superficial, calm, agitat, indulgent, exigent, fricos, curajos, harnic, leneș,
isteț etc.
7
7 Autoportret. Realizează descrierea trăsăturilor tale fizice și morale.
Model:
Mă numesc Ruxi. Sunt mică de statură, cu fața ovală și ochii negri. Am părul castaniu
și ondulat. Îmi place să fiu îngrijită, să am mereu hainele curate şi călcate. Mă mișc mult,
îmi place să vorbesc și sunt veselă.
Unii spun că sunt cam vorbăreață, dar eu nu vorbesc în ore. Nu sunt mofturoasă și
sunt hotărâtă când vreau ceva. Nu am totdeauna răbdare și termin repede ce am de făcut.
Bunica îmi spune că sunt cam zorită. Îmi place mult să inventez jocuri.
103
Recapitulare
a) Verbul este partea de _______________ care exprimă ______________, _______________
sau _______________________ ființelor, lucrurilor, __________________________________ .
b) Punctul se scrie la sfârșitul unei propoziții prin care se comunică _____________________,
_______________ sau _______________ . Semnul întrebării se scrie la sfârșitul unei propoziții care
exprimă o _______________ . La sfârșitul propozițiilor care exprimă o mirare, o strigare, o urare, un
salut, un sfat, un îndemn, o poruncă se scrie ____________________ . ___________________ se
scrie la începutul cuvintelor unei persoane. Două puncte se folosesc __________________________
și ________________________________________ . Virgula se utilizează __________________
_____________________________________________________________________ și pentru
____________________________________________________________.
c) În descrierea unei ființe prezentăm trăsăturile _________________ și _________________ .
Cartierul Winnie-Puh
(fragment) după A. A. Milne
După vijelia îngrozitoare din pădure, Winnie-Puh, ursulețul și amicul său, Porculete, au
hotărât să-i facă o vizită Bufniței, să vadă dacă a pățit ceva.
– Luați loc, spuse amabilă Bufnița.
Se auzi o trosnitură puternică. Ce-i asta?
– Păzea! strigă Puh. Fii atent la ceas! Dă-te la o parte, Porculete! Porculete, cad peste tine!
– Ajutor! strigă Porculete.
Partea de cameră unde se afla Puh se ridica încet în sus și scaunul lui începu să alunece în
jos, peste scaunul lui Porculete. Se auzi din nou o trosnitură puternică... și camera Bufniței era de
nerecunoscut.
– Puh! spuse speriat Porculete.
– Da, rosti unul dintre scaune.
– Unde suntem?
– Nu sunt prea sigur, spuse scaunul.
– Suntem... noi suntem în casa Bufniței?
– Cred că da, pentru că tocmai urma să bem ceaiul cu ea și nu l-am băut.
– A! Oare Bufnița ține întotdeauna o cutie poștală pe tavan?
– Acolo o ține?
– Da, privește.
– Nu pot, spuse Puh, sunt cu fața în jos sub ceva și asta este o poziție foarte proastă pentru a
privi un tavan.
Se auzi o mișcare în spatele mesei din celălalt colț al camerei și Bufnița reveni printre ei.
– Cred că vântul ți-a dărâmat casa, spuse Porculete.
Auzind asta, Bufnița zbură să-și vadă noul tavan, admirându-și cutia poștală.
– Bufnițo, coboară, spuse Porculete, coboară ca să-l ajuți pe Puh!
104
Împinseră și traseră fotoliul și Puh ieși de dedesubt și acum putea și el să privească din nou în jur.
– Bravo! rosti Bufnița. Frumoasă situație! Trebuie să ne preocupe acum Problema Salvării.
Pentru că nu putem ieși prin ceea ce era înainte ușa principală. A căzut ceva pe ea.
– Ai putea să zbori până sus la cutia poștală, cu Porculete pe spate? întrebă Puh.
– Nu, se grăbi să răspundă Porculete. Nu poate.
Bufnița îi explică despre Mușchii Dorsali Necesari...
– Pentru că, înțelegi tu, Bufnițo, dacă am putea să îl băgăm pe Porculete în cutia poștală, s-ar
putea strecura după ajutor.
Și deodată îi veni o idee.
– Legi un capăt de sfoară de Porculete, zbori până la cutia poștală cu celălalt capăt în cioc,
tragi sfoara prin cutia de sârmă și o cobori pe podea. Apoi tragi de acest capăt împreună cu mine, și
Porculete o să se ridice încet, la celălalt capăt. Și gata.
– Și gata cu Porculete, spuse Bufnița. Dacă se rupe sfoara?
– Dacă se rupe? întrebă Porculete, fiindcă dorea cu adevărat să știe.
– Atunci încercăm altă sfoară.
Asta nu era prea plăcut pentru Porculete, fiindcă oricât de multe sfori ar fi încercat să tragă în
sus, tot el va fi cel care cădea, dar părea singura soluție.
1 Încercuiește și motivează.
Fragmentul este: a) nonliterar; b) o povestire; c) o narațiune;
literar. științific. un dialog.
Locul unde se petrece întâmplarea este:
la casa lui Puh, ursulețul; la casa Bufniței; la sala de spectacol.
Timpul când are loc întâmplarea:
la cutremur; la o vijelie puternică; la tăierea unui copac.
2 Răspunde: a) Care sunt personajele?
b) Ce s-a întâmplat cu locuința Bufniței?
c) Unde s-a trezit Puh?
d) Care a fost ideea lui Puh pentru a chema ajutoare?
3 Completează cu explicațiile potrivite.
a) Bufnița a coborât ca să ______________________________________
_______________________________________________________________ .
b) Cei doi musafiri și Bufnița nu puteau ieși pe ușa principală, deoarece _________________
___________________________________________________________________________ .
c) Puh dorea să-l bage pe Porculete în cutia poștală pentru a ___________________________
___________________________________________________________________________ .
d) Porculete a acceptat riscul salvării, pentru că ____________________________________
___________________________________________________________________________ .
105
4 Spune-ți părerea! Spune în 2-3 enunțuri ce ți-a plăcut în acest fragment.
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
5 Alege și colorează diferit câte o expresie potrivită fiecărui personaj. Scrie dedesubt nu-
mele personajului.
6 Descrie un personaj preferat dintr-o poveste, referindu-te la trăsăturile fizice și la cele morale.
1
III. Alcătuiește enunțuri în care să folosești pe rând ortogramele într-o/într-un, dintr-o/
dintr-un, printr-o/printr-un, întâi la începutul propoziției, apoi în interiorul acesteia.
2 Subliniază în text pronumele personale. Înlocuiește-le pe acestea cu pronume personale
de politețe în trei situații, apoi rescrie enunțurile obținute.
3 Alcătuieşte enunţuri în care cuvântul par să fie pe rând:
substantiv 2 _________________________________________________________________
adjectiv 2 ___________________________________________________________________
verb 2 ______________________________________________________________________
4 Transcrie din textul dat:
▪ un substantiv comun, numărul plural; _______________________________________
▪ un verb, numărul plural; __________________________________________________
▪ un pronume personal, genul masculin, numărul plural; __________________________
▪ un pronume personal, genul feminin, numărul singular; __________________________
▪ un substantiv propriu, genul masculin; ______________________________________
▪ un verb, numărul singular. ________________________________________________
5 Pune semnele de punctuaţie potrivite.
Atunci femeia s-a dus la o vrăjitoare bătrână şi i-a spus
N-ai putea să-mi spui cum să fac să am şi eu un copil
Sigur că pot Ţine bobul acesta de orz pune-l într-un ghiveci și ai să vezi ce răsare
din el
Mulţumesc zise femeia
După un timp a răsărit o floare mare şi frumoasă Semăna cu o lalea
Ce floare frumoasă exclamă femeia
106
VI. ÎN RITM DE PRIMĂVARĂ
Soldățelul de plumb
după Hans Christian Andersen
1 Completează cadranele cu informații din text.
I. Notează: II. Precizează personajele.

titlul; ................................................................ .........................................................................
autorul; ............................................................ .........................................................................
timpul acţiunii. ................................................ .........................................................................
III. Răspunde la întrebări. IV. Transcrie din text enunțurile din care ai aflat
• Ce a primit băiețelul de ziua lui? ce au făcut cei doi băieți cu soldăţelul de plumb.
......................................................................... .........................................................................
......................................................................... .........................................................................
• De ce stătea într-un picior fetița din hârtie? .........................................................................
......................................................................... .........................................................................
......................................................................... .........................................................................
• Ce s-a întâmplat cu soldăţelul de plumb după .........................................................................
ce a căzut din luntrea de hârtie? .........................................................................
......................................................................... .........................................................................
......................................................................... .........................................................................
......................................................................... .........................................................................
• Unde a ajuns în final soldățelul? .........................................................................
......................................................................... .........................................................................
......................................................................... .........................................................................
......................................................................... .........................................................................
2 Alege varianta potrivită.

a) Băiatul a primit soldăţeii de plumb: b) Un soldăţel avea doar un picior, deoarece:
de ziua surorii sale; plumbul a fost insuficient;
de ziua lui; s-a rupt în cutie;
în ajunul Crăciunului. a fost rupt de fratele băiatului.
107
c) Jucăria din fața castelului care i-a atras atenția era:
o panglică de mătase albastră;
o luntre din hârtie;
o fetiță din hârtie.
d) Ajuns în luntre, soldăţelul de plumb și-ar fi dorit:

să fie în casă cu copiii;
ca fetița din hârtie să fie lângă el;
să își continue plimbarea cât mai mult.
e) Când a tăiat peștele, bucătăreasa:

a aruncat soldățelul pe fereastră;
a dus jucăria în camera unde se afla dansatoarea;
a așezat soldățelul sub o fâșie de lumină.
3 Ordonează ideile principale ale textului.

Găsit de bucătăreasă în burta peștelui, soldățelul ajunge în camera cu jucării.
Din cei douăzeci și cinci de soldați de plumb, primiți de băiat, unul avea doar un picior.
Doi băieți i-au dat drumul pe apă într-o luntre de hârtie.
Soldățelul este înghițit de un pește mare.
Dimineața, soldățelul de plumb a căzut de la etaj.
Dansatoarea din hârtie i-a atras atenția acestuia.
4 Completează diagrama cu asemănările și deosebirile dintre cele două personaje.

Soldăţelul de plumb Dansatoarea din hârtie
..................................................... .....................................................
....................................................... ............................... .......................................................
........................................................ ........................................ ........................................................
........................................................ .......................................... ........................................................
........................................................ ...................................... ........................................................
....................................................... ........................... .......................................................
..................................................... .....................................................
108
5 Scrie pe spațiile indicate informații desprinse din text.
• Rândul 2 conține două însușiri ale personajului (adjective).
• Rândul 3 este format din trei cuvinte care arată acţiuni (verbe).
• Rândul 4 este o propoziţie alcătuită din patru cuvinte despre personaj.
• Rândul 5 este format dintr-un cuvânt caracteristic personajului.
Soldăţelul de plumb
2_______________ _______________
3_______________ _______________ ______________
4_______________ _______________ ______________ ______________
5_______________
Dansatoarea din hârtie

2_______________ _______________
3_______________ _______________ ______________
4_______________ _______________ ______________ ______________
5_______________
6 Continuă dialogul dintre soldăţel și dansatoare prin câteva replici.
Dansatoarea: Bine-ai revenit acasă, dragul meu prieten! Am fost tare Joc de rol
îngrijorată. Nu știam ce ai pățit!
Soldăţelul: Ah! Dacă ai ști prin câte peripeții am trecut!
Dansatoarea: Copiii te-au căutat, dar n-au aflat nimic despre tine! Și ei erau mâhniți
că ai dispărut!
Soldăţelul: Puteau să fie mai atenți și să nu mă așeze pe pervaz. Dar ei unde sunt?
Dansatoarea: Au rugat-o pe bucătăreasă să le pregătească pește pentru prânz și au
plecat în parc, la joacă.
Soldăţelul: Așadar, ......................................................................................................
......................................................................................................................................
......................................................................................................................................
......................................................................................................................................
109

vopsită = _____________________________ caldarâm = ____________________________
panglică = ____________________________ s-a prăbușit = __________________________
nevastă = _____________________________ a se scufunda = _________________________
drăgălașă = ____________________________ s-a înduioșat = _________________________
șanț = ________________________________ oștean = ______________________________

prins ≠ _______________________________ marginea ≠ ____________________________
potrivită ≠ ____________________________ drept ≠ _______________________________
împreună ≠ ___________________________ la fel ≠ _______________________________
dese ≠ _______________________________ ultimul ≠ _____________________________
frumusețe ≠ ___________________________ subțire ≠ ______________________________
3 Scrie patru termeni care fac parte din familia cuvântului a lăcrima.
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
4 Formează cuvinte noi, după model.
șir 2 înșirat ` noroi 2 ____________________________
` lanț 2 ________________________ ` stea 2 ______________________________
` bogăție 2 _____________________ ` podoabă 2 __________________________
` gând 2 _______________________ ` piatră 2 ____________________________
` soare 2 _______________________ ` armă 2 _____________________________
5 Găseşte toate posibilitățile de despărțire la capăt de rând a cuvintelor date, după model.
Model: uniformă  u-niformă, uni-formă, unifor-mă
• frumusețea  _________________________________________________________
• exclamat  ___________________________________________________________
• castelului  ___________________________________________________________
• dansatoarea  _________________________________________________________
• bucătăreasa  _________________________________________________________
• caldarâmului  ________________________________________________________
• a înduioşat  _________________________________________________________
110
6 Scrie forma de plural a cuvintelor date.
• geamgiu  ________________________ • camionagiu  ______________________
• barcagiu  ________________________ • hangiu  __________________________
• macaragiu  _______________________ • omagiu  _________________________
7 a) Completează cu formele corecte ale cuvintelor din etichete.
copac ........................................ frunză ......................................

ruginiu
copaci ....................................... frunze ......................................
pantof ...................................... bluză ........................................

vișiniu
pantofi ..................................... bluze ........................................
fulg ......................................... picătură ...................................

albăstriu
fulgi ........................................ picături ...................................
codru ...................................... tavă .........................................

arămiu
codri ....................................... tăvi ..........................................
b) Rescrie perechile de cuvinte, așezând adjectivul în fața substantivului.

` copii zglobii 2 _________________________________________________
` urși maronii 2 _________________________________________________
` pantaloni portocalii 2 ___________________________________________
` cercei aurii 2 __________________________________________________
8 Completează enunţurile cu fi sau fii.
? Te rog, _____ îngăduitor cu prietenii tăi!

? La concurs, voi _____ cel mai înfocat susţinător al tău.
? Niciunul dintre cei doi _____ ai împăratului nu a reuşit.
? Mă gândesc dacă o _____ început ploaia.
? Nu _____ supărat pentru ceea ce s-a întâmplat ieri!
? Întotdeauna trebuie să _____ ascultător!
? Dacă nu ar _____ nins, aş _____ plecat mâine cu trenul.
? Trebuia să _____ învăţat toată lecţia.
111
Regele Midas
după Charles Perrault

literar descriptiv; nonliterar; literar narativ.
b) Textul prezintă:
lăcomia regelui Midas;
dorința regelui de a-i ajuta pe cei săraci;
viclenia spiridușului.
c) Textul „Regele Midas“ are rolul:
de a amuza cititorul;
de a oferi o învățătură importantă;
de a oferi informații despre viața regilor.
d) Morala textului este că:
bogăția nu reprezintă totul în viață;
oamenii buni sunt ușor de păcălit;
în viață trebuie să faci orice pentru a deveni bogat.
2 Completează enunțurile cu informaţii din textul din manual.

Deși era bogat, regele Midas își dorea ________________________________________ .
În momentul în care a apărut spiridușul, regele i-a spus că _______________________________
_________________________________________________________ . Văzând bunele intenții
ale spiridușului, acesta l-a întrebat dacă _____________________________________________
________________________________________ . Pentru a-i testa puterile, Midas a atins toate
obiectele din jur și ____________________________________________________________.
Când și-a îmbrățișat fiica și a transformat-o într-o statuie de aur, acesta și-a dat seama că ________
______________________________________________ .
După cele întâmplate, regele a împărțit ________________________________________
devenind ___________________________________________________________________ .
112
Asociază
3 Cubul magic. Rezolvă sarcinile cubului.
Argumentează
Analizează
Aplică
a) Descrie-l pe rege înainte ca acesta să învețe lecția dată de spiriduș.
______________________________________________________________ Compară
______________________________________________________________ Descrie
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
b) Compară atitudinea pe care o are Midas la începutul textului față de cei nevoiași cu cea pe
care o are la sfârșitul întâmplării.
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
c) Asociază situația prezentată în text cu alta asemănătoare din altă poveste.
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
d) Analizează comportamentul spiridușului.
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
e) Argumentează de ce regele şi-a dorit în final să i se ia harul de a transforma tot ce atinge în
aur. _________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
f ) Aplică: Ce ai fi făcut dacă ai fi fost în locul spiridușului?
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
4 Selectează proverbele potrivite textului.
? Lupul își schimbă părul, dar năravul ba. ? Banii nu aduc fericirea.
? Banul face din om neom.

? Lăcomia strică omenia.
? Cine se lăcomește să apuce cele străine
? Graba strică treaba.
pierde și pe ale sale.
? Bine faci, bine găsești. ? Bogăția îl strică pe om.
113
5 Citiţi dialogul pe roluri. Spuneți-vă părerea despre atitudinea fetei.
Joc de rol
Văzându-și fiica transformată într-o statuie de aur, regele a
început să plângă cu disperare:
– Iartă-mă! Iartă-mă, fata mea! Nu am vrut să îți fac niciun
rău! Am dorit doar să devin foarte bogat. Spiridușule, ajută-mă!
– Rege Midas, aveai destule bogății. Nu știai că lăcomia îți
poate distruge ceea ce ai mai frumos în viață?
– Din păcate, abia acum mi-am dat seama. Ce mai pot face?
Salvează-mi fata, te rog!
Cu o ușoară mișcare a mâinilor, spiridușul o readuce la viață.
Aceasta își privește speriată tatăl și îi spune:
– Tată, credeam că un rege este înțelept. Dorința ta putea să
distrugă totul, dacă spiridușul nu mă salva. M-ai dezamăgit!
– Credeam că având mai multe bogății te-aș putea face fericită, să ai tot ce-ți dorești și
să fii mai presus de ceilalți.
– Eu sunt fericită dacă toți cei din jurul meu sunt fericiți. Așa ar trebui să gândești
și tu, ca rege al acestui popor. Mulțumește-te cu ceea ce ai pentru că nu bogăția îți aduce
mulțumirea sufletească. Ajută-i și pe cei nevoiași, iar acest lucru îți va aduce respectul acesto-
ra și bucuria deplină.

nevoiași = _____________________________ dezamăgiți = ___________________________
neobișnuită = __________________________ înduioșat = ____________________________
nenorocirea = __________________________ pivniţă = ______________________________
pricină = ______________________________ dură = _______________________________

ivise ≠ _______________________________ zgârcit ≠ _____________________________
lăcomie ≠ _____________________________ îndeplinită ≠ __________________________
neobișnuită ≠ __________________________ nevoiași ≠ ____________________________
îngrijorat ≠ ____________________________ să liniștească ≠ _________________________
3 Alcătuiește câte o propoziție în care cuvintele nevoiaș, iubit și bogat să fie adjective, apoi
substantive.
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
114
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
4 Transformă adjectivele în substantive.

zgârcit 2 _______________________ obișnuit 2 _______________________
bogat 2 ________________________ lacom 2 _________________________
dezamăgit 2 ____________________ preferat 2 ________________________
nevoiaș 2 ______________________ respectat 2 _______________________
5 Exprimă-ți acordul sau dezacordul în legătură cu ideile prezen-

tate în enunțurile date, utilizând formulele specifice.
a) Bogăția nu aduce fericirea.
b) Nu e necesar să-i ajuți întotdeauna pe cei săraci.
c) În viață, trebuie să îți dorești să obții mai mult.
6 Alexandru, împrăștiat cum este, a scris această carte poștală. Transcrie corect textul scris
de băiatul grăbit.
______________________________________
Dragi bunici
______________________________________
Cu drag,
______________________________________
Vremea este frumoasă şi am ajuns cu
bine în tabără,
______________________________________
Vă transmit salutări și toate cele bune ______________________________________
Iar muntele este grandios ______________________________________
Alexandru ______________________________________
Roagă-ţi părinţii să-ţi cumpere o carte poștală cu timbru, asemănătoare cu aceasta. Compară-le.
Destinatar: ________________________
_________________________________
Str. _______________________Nr. ____
Bl. _______ Sc. ____ Et. ____ Ap. ____
Sectorul __________ Județul __________

Cod poștal Localitatea
Oficiul Poștal ____
Bucureşti, Grădina Cişmigiu Țara de destinaţie ____________________
(faţa cărţii poştale) (spatele cărţii poştale)

115
7 Completează cartea poștală. Alege destinatarul și scrie mesajul.
data
__________________
formulă de adresare
_______________________
__________________________________
__________________________________ Destinatar __________________________
conţinutul mesajului
__________________________________ ___________________________________
__________________________________ Str. ________________________ Nr. ____
__________________________________ Bl. ________ Sc. ____ Et. ____ Ap. ______
__________________________________ Sectorul ____ Județul _________________

formulă de încheiere Cod poștal Localitatea
___________________
___________________ Oficiul Poștal ____

semnătură Țara de destinaţie ____________________
Clubul Lăcomia maimuței

de lecturã poveste chinezească
În munții Emei din China trăia odată o maimuță.
Într-o bună zi, ea coborî din munte și merse până ajunse la o grădină plină de roade. Tare se
mai bucură maimuțica văzându-le și culese numaidecât un spic de mei pe care și-l puse pe umăr și
plecă fericită mai departe.
Și iată că ajunse la o livadă de piersici; când văzu pomii plini de piersici mari și roșii, se gândi că
trebuie să fie foarte gustoase. Atunci, aruncă de îndată spicul de mei și culese o piersică.
Apoi, porni mai departe și ajunse la o grădină de pepeni, care era plină de pepeni mari și rotunzi,
cu miezul roșu. Văzând aceasta, maimuța cea lacomă aruncă numaidecât piersica și culese un pepene.
Și atunci își făcu ea socoteala că ar cam fi timpul să se întoarcă acasă. Prin urmare, luă pepenele la
spinare și, nemaiîncăpându-și în piele de bucurie, plecă spre casă.
Merse maimuța cât merse, când, deodată, dădu peste un iepure. Văzându-l cum sare, i se păru
nemaipomenit și, aruncând pepenele, fugi să-l prindă pe iepuraș.
Acesta însă alergă în pădure, până nu se mai văzu, iar maimuța nu mai avu altceva de făcut
decât să se întoarcă acasă cu mâinile goale.
116
Scrânciobul lui Guguță
de Spiridon Vangheli
Titlu Autor Personaje

............................................... ............................................... ...............................................
...............................................
Cuvinte necunoscute Minciunile inventate de copil

............................................ .............................................................................................
............................................ .............................................................................................
............................................ .............................................................................................
............................................ .............................................................................................
Problema care a declanșat acțiunea Soluția găsită de Guguță

............................................................... ...............................................................
............................................................... ...............................................................
............................................................... ...............................................................
M-a impresionat ....................................................................................................................

pentru că ...............................................................................................................................
...............................................................................................................................................

a) Guguță își dorea:
un căluț din lemn; un leagăn din lemn; un balansoar.
b) Când toți credeau că băiatul a uitat de scrânciob, el:
pleca la joacă cu prietenii;
îi ajuta pe ceilalți la treburi;
se ascundea în coșul de la cumpăna fântânii.
117
c) Părinții copilului au folosit fântâna când:
au udat castraveții;
au udat florile;
au spălat rufele.
d) Mama l-a descoperit pe Guguță:
când l-a auzit plângând în hohote;
după ce a văzut niște pietre sub zidul de lângă fântână;
după ce prietenii acestuia l-au dat de gol.
3 Pălăriile gânditoare. Colorează fiecare pălărie, folosind culoarea indicată.
Pălăria albă informează. Scrie ce își dorea Guguță.

____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
Pălăria albastră clarifică. De ce crezi că băiatului îi crăpa obrazul de rușine când veneau
copiii la el?
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
Pălăria roșie spune ce simte. Cum se simțeau părinții atunci când băiatul le spunea că i-a
ajutat?
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
Pălăria verde generează idei noi. Cum ai fi procedat dacă erai în locul lui Guguță?
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
118
Pălăria galbenă prezintă beneficiile. Ce a înțeles tatăl din comportamentul copilului?
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
Pălăria neagră identifică greșelile. Care este greșeala tatălui? Dar a lui Guguță?
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
4 PRO ȘI CONTRA! Analizează comportamentul băiatului, apoi completează tabelul

judecând faptele acestuia.
PRO CONTRA
..................................................................... .....................................................................
..................................................................... .....................................................................
..................................................................... .....................................................................
..................................................................... .....................................................................
..................................................................... .....................................................................
..................................................................... .....................................................................
..................................................................... .....................................................................
..................................................................... .....................................................................
5 Scrie un text de 10-12 rânduri în care să relatezi o întâmplare asemănătoare, în urma

căreia ai reușit să-ți surprinzi părinții.
6 Continuă tu dialogul! Găsește mai multe soluții și discută-le cu colegii, în clasă.

Joc de rol
– Mihnea, de ce plângi?
– Sunt foarte trist!
– Ce s-a întâmplat?
– Mama m-a trimis să-i duc o prăjitură bunicii și...
– Și?!
– Nu am rezistat tentației și am mâncat-o pe drum...
– Ce vei face acum?
– Nu știu încă... m-am gândit să...
119

a umblat = ____________________________ cale = ________________________________
cară = _______________________________ par = ________________________________
a pomeni = ____________________________ fântână = _____________________________

s-a pornit ≠ ____________________________ răsare ≠ ______________________________
în urmă ≠ _____________________________ întuneric ≠ ____________________________
a isprăvit ≠ ____________________________ a uda ≠ _______________________________
3 Alcătuiește familia cuvintelor date.

• grădină 2 _______________________________________________________________
____________________________________________________________________________
• bătrân 2 ________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
4 Compune enunțuri cu următoarele cuvinte/grupuri de cuvinte.

 cumva 2 ________________________________________________________________
 cum va 2 ________________________________________________________________
 parcă 2 _________________________________________________________________
 par că 2 _________________________________________________________________
 săi 2 ___________________________________________________________________
 să-i 2 ___________________________________________________________________
5 Scrie propoziţii cu sensurile diferite ale cuvintelor: unde, cine, a uita.

______________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
120
6 Subliniază substantivele din enunțul următor, apoi analizează-le.
„Veneau copiii să se dea în scrânciob, și lui Guguță îi crăpa obrazul de rușine.“
7 Gândește-te la o carte pe care ai citit-o, apoi urmează paşii de mai jos pentru a realiza
prezentarea acesteia.
 Cartea pe care doresc să v-o prezint se numeşte ...................................................................,
şi este scrisă de ............................................................................................................................... .
 În paginile acesteia, autorul prezintă ....................................................................................
........................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................... .
 Personajul principal este ..................................................................................................... .
 Mi-a plăcut foarte mult momentul în care acest personaj (povesteşte o întâmplare prin care a
trecut) ..............................................................................................................................................
...................................................................................................................................................... .
 În carte, mai apar și alte personaje, precum: .........................................................................
...................................................................................................................................................... .
 Am citit cartea cu plăcere, pentru că .......................................................................................
....................................................................................................................................................... .
 O recomand și colegilor, deoarece .........................................................................................
...................................................................................................................................................... .
Clubul Poveste caraghioasă
de lecturã de Octav Pancu-Iaşi
– Dacă s-a spart, s-a spart, spuse Ducu. – Și nu te bate?
– Văd că nici nu-ți pasă, spuse băiatul care – N-auzi că-i de zece ori mai puternic decât
mesteca gumă. Poate că tatăl tău e bancher. mine? Ce, eu îl bat pe Dănuț?
– Ce înseamnă bancher? întrebă Ducu. – Cine-i Dănuț ăsta?
– Un domn gras, spuse băiatul care mesteca – Dănuț ăsta e un băiețel. Are doi dinți. Unul
gumă. Un domn gras care are bani mulți. sus și altul jos.
– Tata e maistru, spuse Ducu și nu-i deloc – Aha, făcu băiatul care mesteca gumă. De
gras. E tocmai așa cum trebuie să fie un tată. aceea.
– Te bate? – Ce? întrebă Ducu.
– La ce? – De aceea nu-ți pasă. Pentru că tatăl tău nu
– Te-am întrebat dacă te bate. te bate. Dar acum tot o să-ți tragă vreo două.
– Când jucăm Peter cel negru, nu mă bate. La – De ce?
loto o bate chiar și pe tanti Minodora. – Pentru că ai spart sticla cu ulei. Ce-o să
– Te-am întrebat dacă te bate, așa: pac, pac… spui acasă?
– Păi, tata e de zece ori mai puternic decât – O să spun că s-a spart. M-am împiedicat și
mine! am căzut. Doar erai aici și ai văzut și tu.
121
– Dacă spui asta, capeți imediat vreo două.
– Dar chiar așa s-a întâmplat. M-am împie-
dicat de piatra asta și am căzut.
– Trebuie să spui altceva, dacă nu vrei să o
încasezi. Piatra și căzutul n-ajută. Uite, întrea-
bă-l și pe el.
El era un alt băiat, un băiat care avea o bilă
albastră și care se uita la Ducu și la băiatul ce
mesteca gumă fără să spună nimic. Nici acum
băiatul cu bila albastră nu spuse nimic. băiatul cu bila albastră. De când sunt n-am auzit
– De unde ai luat bila? îl întrebă Ducu. o poveste mai caraghioasă.
– Caraghios ești tu și cu bila ta albastră, spuse
– De bilă îți arde ție? se supără băiatul care
băiatul care mesteca gumă.
mesteca gumă.
– Și mai caraghios ești tu cu guma ta, spuse
– E frumoasă, spuse Ducu.
băiatul cu bila albastră.
– Treaba ta. Eu vreau să te ajut.
Ducu era grăbit. Plecă acasă fără să mai
– Sticla nu mai poți s-o faci la loc, spuse Ducu.
aștepte ca să vadă cine era mai caraghios.
– Dar pot să te învăț ce să spui acasă!
Acasă, intră în bucătărie și spuse:
– Asta pot și eu, pot și eu să-l învăț, vorbi, în – Mămico, te rog, alege care poveste vrei.
sfârșit, băiatul cu bila albastră. Cel mai bine e Întâia: m-am împiedicat de o piatră, am căzut
să spui că ți s-au furat banii. și am spart sticla cu ulei. A doua: a venit un hoț
– Cine mi i-a furat? întrebă Ducu. legat la un ochi și mi-a furat banii. A treia: a ieșit
– Un hoț. Un hoț care avea un ochi legat cu un dulău dintr-o curte, m-am speriat, am luat-o
o cârpă neagră. Ți-a dat un brânci, tu ai scăpat la fugă și când am ajuns la băcănie, banii nu mai
banii din mână și el i-a luat și a fugit. erau în buzunar.
– Povestea asta nu face doi bani, spuse băia- – Ție care îți place mai mult? întrebă mama.
tul care mesteca gumă. Trebuie să spui ceva mai – Toate sunt caraghioase, spuse Ducu.
frumos. – Prima poate că e mai puțin, spuse mama.
– Nimic nu-i mai frumos decât că a venit un – Așa mi se pare și mie.
hoț cu un ochi legat și i-a furat banii, spuse bă- – Atunci să nu ne mai încurcăm cu celelalte,
iatul cu bila albastră. Era un pirat. spuse mama. Te-ai lovit?
– Un pic.
– Nu există pirați în București, spuse băiatul
– Te doare?
care mesteca gumă. Povestea asta nu face doi
– Nu.
bani. Aici trebuie un câine. Un dulău. A ieșit un
– Atunci du-te şi cumpără altă sticlă.
dulău dintr-o curte, tu te-ai speriat, ai luat-o la Acolo, pe trotuar, în faţa băcăniei, băiatul
fugă și când ai ajuns la băcănie, banii nu mai care mesteca gumă şi băiatul cu bila albastră
erau în buzunar. jucau şapte pietre.
– Dar unde erau? întrebă Ducu. – Ei, cum a fost? îl întrebară amândoi pe Ducu.
– Nu știi. Ți-au căzut. S-au împrăștiat. – Mama a ales povestea mea, spuse Ducu. Ale
– I-a luat dulăul ca să-și cumpere oase, râse voastre erau prea caraghioase.
® Precizează care sunt trăsăturile morale ale personajelor din text.

122
Recapitulare
a) Silaba este ____________________ sau ______________________________________
care se pronunță printr-o singură deschidere a gurii. Atunci când un cuvânt nu încape în întregime
pe un rând, acesta _________________________________________ trecând pe rândul următor
__________________ . Sunetele duble se despart în ________________________ .
b) ______________________ este o modalitate de corespondență scrisă deschisă, care se
expediază fără ______________ . Pe una dintre fețe se află _______________ , iar pe verso se
notează _____________ și _________________________________ în partea dreaptă, iar în stânga
_______________ către destinatar.
(silabe întregi, mesajul, imagini, plic, numele, silabe diferite, o vocală, se desparte în silabe, un grup
de sunete, cartea poştală, adresa destinatarului)
În fiecare primăvară, Petrişor şi Ancuţa înfloriţi. Din
mureau de teamă că s-au uscat salcâmii peste zi în zi înflo-
iarnă. Toţi pomii din grădina lor înfloreau, resc mai mulţi
înverzeau, numai salcâmii înălţau braţe negre struguri albi,
în văzduh. Păreau o arătare urâtă şi de spaimă. și într-o bună
Cireşii, prunii, vişinii, merii, perii se împodo- dimineaţă co-
beau cu puzderia de flori albe ori trandafirii şi, piii nu se mai
când bătea vântul dinspre grădină, mireasma aud unul pe al-
lor umplea ograda, numai salcâmii, la bătaia tul de zumze-
vântului, nu făceau decât să-şi scuture păstăile tul albinelor.
uscate, care nu căzuseră peste iarnă. / 1 Toate florile erau bătucite de ele, iar printre
În toată dimineaţa, când ieşeau în curte, flori şi frunze zburau roiuri. / 4
copiii se apropiau de salcâmi şi, când vedeau Cântecul lor îi îmbăta pe copii cu dulcea-
întâii muguri şi întâile frunzuliţe, chiuiau de ţă, ca şi aroma tare a florilor de salcâm, şi ei, de
bucurie şi alergau să spună în casă vestea cea la o vreme, se simţeau ameţiţi, nu mai priveau
mare. / 2 în sus, în salcâmi, ci şedeau pe laviţă cu mâinile
Lângă gardul deasupra căruia străjuiesc în poală, cu un zâmbet larg pe faţă. / 5
de-a lungul salcâmii este o laviţă înnegrită de Salcâmii înalţi, cu toate crengile plecate
ploi, de vânturi şi de soare, pe care a făcut-o de greutatea florilor, păreau nişte candelabre
tatăl celor doi copii, bădicul Ionaş, să stea la uriaşe cu atâtea lumini câţi struguri albi aveau,
umbră în căldurile mari, de vară. Petrişor şi şi în ei se ţesea zborul şi zumzetul necurmat
Ancuţa şed aici, însă, de îndată ce înfloresc cei al muştelor de aur, ca un imn de slavă a unor
dintâi ciorchini albi. / 3 fiinţe aeriene, nevăzute. Mireasma florilor albe
Ciorchinii, ca de struguri, cei mai mulţi părea a unei tămâi nespus de fine, care nu mai
încă verzi, atârnau deşi, plecând crengile sal- încăpea în coroana salcâmilor, ci se varsă şi
câmilor. Puţine albine zboară însă pe la cei umple lumea întreagă. / 6
123
Într-un târziu, Petrişor îşi ridică iar capul Albinele zburau de pe o creangă pe alta,
şi privi salcâmii. Erau în ei multe albine. intrau în câte o floare, rămâneau ceva mai mult
– Mi se pare c-au venit toate din stup, zise sau ceva mai puţin timp nemişcate, după câtă
el. dulceaţă culegeau.
– Du-te şi vezi, îl îndemnă Ancuţa. Cât au fost salcâmii în floare, mereu au fost
Băiatul se întoarse dezamăgit şi spuse: copii străini în curte. Ancuţa şi Petrişor erau
– Mai sunt multe acolo. Şi zboară şi la câmp. mândri de salcâmii şi de albinele lor. Mama nu
– Se vede că n-au aflat toate că au înflorit se supăra şi zicea:
salcâmii, zise copila. / 7 – Lasă-i să se bucure şi ei de minunea co-
Pe uliţa lor nu mai erau alţi salcâmi. Copiii borâtă din salcâmi! / 8
din vecini veneau să vadă minunea cu albinele. („Salcâmii în floare“, după
Nu le era frică de ele, pentru că aveau altă Ion Agârbiceanu)
treabă decât să-i înţepe.
Minidicţionar
laviță – bancă fixată afară (la poarta caselor țărănești)
bădicul – bădița, termen politicos de adresare către un bărbat mai în vârstă
candelabru – suport cu mai multe brațe pentru lumânări sau becuri electrice
1 Completează comparaţiile.
I Înainte de a înverzi, salcâmii semănau cu __________________________________________ .
I Florile de salcâm par _________________________________________________________ .
I După înflorire, salcâmii se confundă cu ___________________________________________ .
I Albinele sunt comparate cu ____________________________________________________ .
I Mirosul florilor de salcâm se aseamănă cu cel _______________________________________ .
2 Notează cu A (adevărat) sau cu F (fals) enunţurile următoare.

Petrişor zări multe albine în salcâmul din grădină.
Băiatul a crezut că toate albinele din stup au venit în acel salcâm.
Ancuţa l-a îndemnat să meargă la stup pentru a se convinge.
În stup nu mai erau albine, deoarece toate zburaseră la câmp.
Pe uliţă erau mulţi salcâmi înfloriţi.
Copiii din vecini veneau să vadă cum albinele culeg nectarul florilor de salcâm.
Cei doi fraţi erau tare bucuroşi şi mândri de albinele lor cele harnice.
Mama era supărată pe copiii străini care veneau să vadă salcâmii şi albinele.
3 Scrie într-o propoziție mesajul textului dat.
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
124
4 Compune planul de idei al textului, conform fragmentelor delimitate.
_______________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
III. 1 Scrie cuvinte cu sens asemănător, respectiv cu sens opus.
a) puzderie = _______________________ zumzet = ________________________

arătare = _________________________ bătucite = ________________________
a ședea = _________________________ dezamăgit = ______________________
b) dulceață ≠ ________________________ teamă ≠ _________________________

necurmat ≠ _______________________ înălțau ≠ _________________________
a umple ≠ ________________________ coborâtă ≠ _______________________
2 Alcătuieşte enunţuri în care cuvântul par să fie pe rând:

substantiv; ___________________________________________________________________
adjectiv; _____________________________________________________________________
verb. ________________________________________________________________________
3 Transcrie din textul dat:

▪ un substantiv comun, numărul plural; _______________________________________
▪ un verb, numărul plural; _________________________________________________
▪ un pronume personal, genul masculin, numărul plural; __________________________
▪ un pronume personal, genul feminin, numărul plural; ____________________________
▪ un substantiv propriu, genul masculin; ______________________________________
▪ un verb, numărul singular. ________________________________________________
4 a) Completează cu săi/să-i.
Cerul norii ________ adună, Pământul, oamenii ________ ,
Căci la treabă vrea ________ pună Iarba, florile din văi
Spre pământ ei să pornească, În sus feţele-și proptească
Ploaie ca ________ dăruiască. Cerului ________ mulţumească.
125
b) Încercuieşte forma corectă.
Fiindcă nai ales nimic, aş vrea totuşi să-ţi dau un nai , să cânţi cu el, să-ţi treacă de urât.
n-ai n-ai
N-ai văzut ce n-ai frumos avea Gheorghe Zamfir?
Nai nai
5 Subliniază varianta corectă de despărțire în silabe a fiecărui cuvânt.

I teamă  te-a-mă tea-mă te-amă
I mireasma  mi-re-as-ma mi-rea-sma mi-reas-ma
I chiuiau  chi-u-iau chiu-iau chi-ui-au
I greutatea  greu-ta-tea gre-ut-a-tea gre-u-ta-tea
I zumzetul  zu-mze-tul zum-ze-tul zumz-e-tul
I candelabru  can-de-la-bru ca-nde-la-bru can-del-a-bru
6 a) Mergi împreună cu părinții la poștă și cumpără o carte poștală, cu timbru. Trimite-o
cuiva drag ție.
b) Completează cartea poștală de mai jos anunțând-o pe bunica ta că în vacanța de vară
vei merge la dumneaei.
__________________
_______________________
__________________________________
__________________________________
Destinatar __________________________
__________________________________
___________________________________
__________________________________ Str. ________________________ Nr. ____
__________________________________ Bl. ________ Sc. ____ Et. ____ Ap. ______
__________________________________ Sectorul ____ Județul _________________

Cod poștal Localitatea
__________________________________
___________________ Oficiul Poștal ____
___________________ Țara de destinaţie _____________________
126
VII. DORINŢE ÎMPLINITE
Georgică HabarN-am
după Angelica Lambru
a) Georgică HabarN-am este un băiat:
roșcat, cu pistrui, foarte vesel;
blond, cu ochii mari, mereu îngrijorat;
roșcat, cu pistrui, neastâmpărat.
b) Colegii îl porecliseră HabarN-am, deoarece:
nu-și făcea temele;
echipa sa pierdea întotdeauna;
când era întrebat și nu știa, răspundea scurt „HabarN-am!“.
c) Printre lacrimi, băiatul spunea că își doreşte:
să rezolve corect și să fie felicitat de către învățător;
să fie acceptat de către colegi în jocurile lor;
să găsească o carte neobișnuită.
d) Fetița din carte l-a schimbat pe Georgică într-un băiat care:
se comportă frumos cu ceilalți;
înțelege repede enunțurile și își face corect temele;
consideră că școala nu este folositoare.
e) Văzându-se apreciat de colegi, băiatul:
a devenit dezinteresat de învățătură;
s-a umflat în pene atât de mult, încât a început să plutească;
a devenit amabil cu colegii.
f ) Ajutat de pagina de carte să coboare cu picioarele pe pământ, Georgică:
a devenit coleg de bancă şi de clasă cu fetița care l-a ajutat;
și-a mai pus și alte dorințe;
s-a supărat pe colega cea nouă.

Băiatul este apreciat de părinți, de învățător și de colegi.
Plângând, băiatul își exprimă dorința de a fi apreciat de ceilalți.
Cei doi copii devin colegi de bancă.
127
Colegii l-au poreclit HabarN-am pe Georgică, deoarece era mereu nepregătit.
Fetița din carte i-a spus că dorințele îi vor fi îndeplinite.
Începând să plutească, băiatul se sperie și o cheamă pe fetiță.
3 Realizează corespondența dintre replică și personaj.
„Eu nu plâng niciodată!“ ●
„Să vedem ce zice Cartea.“ ● ● băiatul
„Georgică este de nerecunoscut!“ ●
„De-acum, ți se vor întâmpla multe lucruri neobișnuite.“ ● ● fetița
„Cum să te caut dacă nu știu cine ești?“ ●
„Mergi la locul tău!“ ● ● învățătorul
„Despre ce dorințe vorbești?“ ●
4 Diagrama VENN. Completează diagrama cu asemănările și deosebirile dintre cele două

Georgică HabarN-am Georgică Știe-Tot
..................................................... .....................................................
............................... .......................................................
.......................................................
........................................................ ........................................ ........................................................

........................................................ ...................................... ........................................................
....................................................... ........................... ........................................................
......................................... ......................................
5 Jurnalul cu dublă intrare! Selectează din text un fragment care ți-a amintit de o
experiență personală (plăcută sau neplăcută) sau care te-a contrariat ori te-a impresionat.
Transcrie-l în partea stângă, apoi în dreapta notează comentariile personale.
Fragmentul selectat Părerea personală
..................................................................... .....................................................................
..................................................................... .....................................................................
..................................................................... .....................................................................
..................................................................... .....................................................................
..................................................................... .....................................................................
..................................................................... .....................................................................
..................................................................... .....................................................................
..................................................................... .....................................................................
128
6 Spune-ți părerea! După întâlnirea cu fetița din carte, băiatul s-a transformat în
Georgică Știe-Tot. Ce părere ai despre comportamentul acestuia?
7 Alege un coleg de clasă, gândește-te la două însușiri ale acestuia şi scrie-le în chenar.
Compune patru versuri referitoare la colegul tău, în care să integrezi însușirile selectate.
Model:
Mai mereu prietenos,
prietenos Cu toți se poartă frumos.
generos Generos este de fel,
Și-ar da haina de pe el.
............................................................................................
............................................................................................
............................................................................................
............................................................................................

simpatic = ____________________________ tovarăși = _____________________________
rostogolit = ___________________________ nu contenește = ________________________
complicate = __________________________ îndată = ______________________________
dispreţuit = ___________________________ se vârâse = ____________________________
împăturită = ___________________________ contez = ______________________________

disprețuit ≠ ____________________________ simpatic ≠ ____________________________
complicat ≠ ___________________________ mulțumire ≠ __________________________
se umflă ≠ _____________________________ a-și aminti ≠ ___________________________
să dispară ≠ ____________________________ împăturită ≠ ___________________________
se mândreau ≠ _________________________ a câștiga ≠ _____________________________
3 Alcătuiește enunțuri cu trei sensuri diferite ale cuvântului dulce.

____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
129
4 Completează cu forma corectă, după model.
• Eu n-am înțeles nimic. • Ele ................... înțeles nimic.
• Ea ................... înțeles nimic. • Noi ................... înțeles nimic.
• Voi ................... înțeles nimic. • Ei ................... înțeles nimic.
• Tu ................... înțeles nimic. • El ................... înțeles nimic.
5 Alcătuiește propoziții în care să folosești expresiile: a merge pe dos, de ciudă, a părea

ieșită dintr-un basm, a se umfla în pene, a ajunge cu picioarele pe pământ.
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
6 Completează propozițiile următoare.

► Un citat dintr-un text se redă în scris cu ajutorul ______________________________ .
► Înaintea unei enumerări este nevoie de _____________________________________ .
► La începutul vorbirii unei persoane folosim _________________________________ .
► O pauză mai mare în vorbire se redă în scris prin ______________________________ .
► Pentru a separa o strigare de restul propoziției scriem ___________________________ .
► Pentru a separa cuvintele unei enumerări folosim _____________________________ .
7 Scrie ghilimelele acolo unde se impune.

a) Stă, se gândeşte şi pe dată-i vine-n minte: O să mă duc degrabă la măicuţa. Ea nu-i aşa de
rea ca tata. Şi o să-i cer un galben.
(Banul muncit, Alexandru Mitru)
b) Elevilor clasei a III-a li s-a recomandat să citească Momente şi schiţe de Ion Luca Caragiale
şi Când stăpânul nu-i acasă de Emil Gârleanu.
c) Prietena mea învață la Școala Gimnazială Ion Luca Caragiale din Pitești.
d) Atenţie la scrierea cuvântului înnoptat!

130
Aripile lui Icar
după Petre Ghelmez
Textul informativ
1 Completează cadranele cu informații din text.
titlul; ................................................................ • personalitățile evidențiate în text;
autorul. ............................................................ .........................................................................
Fragmentul scris cu roșu reprezintă un text .........................................................................
...................................................................... . .........................................................................
Fragmentele scrise cu negru aparţin unui text .........................................................................
....................................................................... . • domeniul comun în care s-au implicat.
....................................................................... .
III. Răspunde la întrebări. IV. Scrie câte o informație pe care ai aflat-o din
• De ce i-a construit tatăl lui Icar aripi? text despre fiecare personalitate prezentată.
......................................................................... Icar ..................................................................
......................................................................... .........................................................................
• Cum s-a sfârșit zborul lui Icar? .........................................................................
......................................................................... .........................................................................
......................................................................... Leonardo Da Vinci ............................................
• Cine a realizat primele schițe ale unor aparate .........................................................................
de zbor? .........................................................................
......................................................................... .........................................................................
......................................................................... Orville și Wilbur Wright ...................................
......................................................................... .........................................................................
• În ce an a avut loc primul zbor al omului cu .........................................................................
un avion cu motor? .........................................................................
......................................................................... Traian Vuia .......................................................
......................................................................... .........................................................................
......................................................................... .........................................................................
• Prin ce s-a remarcat avionul construit de .........................................................................
Traian Vuia? Aurel Vlaicu ....................................................
......................................................................... .........................................................................
......................................................................... .........................................................................
......................................................................... .........................................................................
......................................................................... .........................................................................
131
2 Spune-ți părerea!
● Care este scopul textelor informative prezentate în manual?
● Ce rol au imaginile atașate fiecărui text?
3 Observă sensul cuvintelor, apoi alcătuiește câte un enunț cu fiecare dintre acestea.
• catapultat = lansat printr-un dispozitiv, pentru a atinge o viteză mare pe un spațiu redus
• decolare = desprindere a unei aeronave de pământ
• aeroplan = aparat de zbor
• inventator = persoană care a descoperit ceva nou, inexistent până atunci
• bord = partea din față a aparatului de zbor
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
4 Imaginează-ți că pleci într-o călătorie cu avionul. Scrie un text de 8-10 enunțuri în care
să prezinți colegilor tăi informații exacte despre această călătorie.
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
132
Aurel Vlaicu
(1882-1913)
Aurel Vlaicu (n. 19 noiembrie 1882, Binținți, lângă Orăștie, județul Hunedoara – d. 13 sep-
tembrie 1913, Bănești, lângă Câmpina) a fost un inginer român, inventator și pionier al aviației
române și mondiale. În cinstea lui, comuna Binținți se numește astăzi Aurel Vlaicu.
A terminat Colegiul Reformat al Liceului Calvin din Orăștie, care din 1919 încoace a fost
numit „Liceul Aurel Vlaicu“, luându-și bacalaureatul la Sibiu în 1902. Și-a continuat studiile
inginerești la Technische Hochschule München, în Germania, obținându-și diploma de inginer în
1907. După aceea a lucrat ca inginer la uzinele Opel în Rüsselsheim. În 1908 se întoarce la Binținți
unde construiește un planor cu care efectuează un număr de zboruri în 1909. În toamna anului
Află mai mult!
1909 se mută în București și începe construcția primului său avion, Vlaicu I, la Arsenalul Armatei.
Avionul zboară fără modificări (lucru unic pentru începuturile aviației mondiale) în iunie
1910. În anul 1911 construiește un al doilea avion, Vlaicu II, cu care în 1912 a câștigat cinci premii
memorabile (1 premiu I şi 4 premii II) la mitingul aerian de la Aspern, Austria. Concursul a reunit
(între 23 și 30 iunie 1912) 40 de piloți din 7 țări, dintre care 17 din Austro-Ungaria, 7 germani,
12 francezi, printre care şi Roland Garros, cel mai renumit pilot al vremii, un rus, un belgian, un
persan și românul Vlaicu. În cel mai cunoscut ziar vienez, „Neue Freie Presse“, se găseau urmă-
toarele rânduri despre zborurile lui Vlaicu:
„Minunate și curajoase zboruri a executat românul Aurel
Vlaicu, pe un aeroplan original, construit chiar de zburător, cu
două elice, între care șade aviatorul. De câte ori se răsucea (vira)
mașina aceasta în loc, de părea că vine peste cap, lumea răsplătea
pe român cu ovații furtunoase, aclamându-l cu un entuziasm de
neînchipuit.“
La 13 septembrie 1913, în timpul unei încercări de a tra-
versa Munții Carpați cu avionul său, „Vlaicu II“, s-a prăbușit
în apropiere de Câmpina, se pare că din cauza unui atac de cord. În anul următor, prietenii săi,
Magnani și Silișteanu, finalizează construcția avionului Vlaicu III și cu ajutorul pilotului Petre
Macavei efectuează câteva zboruri scurte. Autoritățile vremii interzic continuarea încercărilor; în
toamna anului 1916, în timpul ocupației germane, avionul este expediat la Berlin. Avionul Vlaicu III
a fost văzut ultima dată în anul 1940.
https://www.unitischimbam.ro/aurel-vlaicu-1882-1913/
Asemănări și deosebiri între cei doi pionieri ai zborului: Traian Vuia și Aurel Vlaicu
Ce îi aseamănă?
• Ambii sunt născuți în sate din fostul Imperiu Austro-Ungar (primul în Banat, lângă Lugoj,
al doilea în Transilvania, lângă Orăștie).
• Ambii au studiat până la liceu în actuala Românie (Lugoj și Sibiu), apoi ambii au studiat
la Politehnica din Budapesta.
• Ambii sunt înmormântați în Cimitirul Bellu din București.
• Ambii au case memoriale-muzeu (în satul Traian Vuia e un muzeu cu aspect modern).
• Ambii au dat numele lor unor aeroporturi: aeroportul din Timișoara e numit „Traian Vuia“,
Aeroportul Băneasa din Bucureşti e numit „Aurel Vlaicu“.
133
Ce îi deosebește?
• Traian Vuia era mai în vârstă cu 10 ani decât Aurel
Vlaicu.
• Vuia își numea aparatul „mașina care zboară/mașinăria-
planor“, iar Vlaicu îi zicea „mașină de zburat cu corp în urmă
de săgeată“.
• Vuia creează la Paris, Vlaicu trece munții și creează
avioane pentru Armata Română.
• Traian Vuia a trăit până la 78 de ani, iar Aurel Vlaicu a trăit 31 de ani, însă mult mai intens.
Monumentul lui Aurel Vlaicu de la Bănești
Portretul lui Aurel Vlaicu se află pe bancnota cu valoarea nominală de 50 de lei, emisă în anul 2005,
dar și pe moneda de 50 de bani, emisă în anul 2010.
134
Clubul
de lecturã Deasupra norilor
de Nikolai Nosov
Capitolul IX – Nu credeam deloc aşa ceva! se supără
Habarnam. Pur şi simplu am văzut acolo căsuţa
Neînfricaţii noştri noastră şi v-am spus şi vouă. Până adineaori
călători nici nu simţiră locuiam în căsuţă, iar acuma zburăm cu balonul.
când s-a ridicat balonul – De zburat – zburăm, bombăni Dondănel.
în aer, atât de lin se Dar cine ştie unde-om ajunge zburând aşa!
desprinse el de pământ. – Tu, Dondănel, mereu bombăneşti, îi
Abia după un minut, răspunse Habarnam. Din cauza ta n-avem tihnă
când aruncară o privire nici în balon.
peste marginea coşului, – N-ai decât să cobori, dacă nu-ţi place!
văzură jos mulţimea – Unde să cobor?
prietenilor care le făceau – Gata, ajunge! se răsti Ştietot la certăreţi.
semne cu mâna şi-şi Ce-i cu sfada asta în balon?
aruncau în sus pălăriile. Răzbăteau până la ei Balonul se ridică şi mai sus şi întregul Oraş
strigăte de „ura“. al Florilor se vedea ca-n palmă. Casele păreau
– Rămâneţi cu bine! începură să le strige, mici-mititele, cât despre pitici, nu se mai zăreau
drept răspuns, Ştietot şi prietenii săi. Îşi agitară deloc. Balonul fu mânat de vânt şi în curând
şi ei pălăriile. Zăpăcilă duse mâna spre cap să-şi oraşul rămase departe în urmă.
scoată şapca şi abia atunci descoperi că n-o are. Ştietot scoase busola din buzunar şi începu
– Staţi puţin, fraţilor! începu el să strige. să stabilească direcţia în care plutea balonul.
Opriţi balonul! Mi-am uitat şapca acasă. Busola era un fel de cutiuţă metalică cu o
– Mereu îţi uiţi câte ceva! mormăi Dondănel. săgeată magnetică. Săgeata magnetică indică
– Acum balonul nu mai poate fi oprit, spuse întotdeauna nordul. Dacă urmăreşti săgeata
Ştietot. El va zbura până când aerul dinăuntru busolei poţi găsi oricând drumul înapoi. De aceea
se va răci şi abia atunci se va lăsa în jos. şi luase busola cu sine Ştietot.
– Şi eu ce mă fac fără şapcă? întrebă supărat – Vântul ne duce direct către nord, anunţă
Zăpăcilă. Ştietot, înseamnă că la întoarcere va trebui să
– Doar ţi-ai găsit sub pat căciula, spuse ne îndreptăm către sud.
Gogoaşă. Balonul se înălţase foarte sus şi zbura deasupra
– De găsit am găsit-o, dar îmi era prea cald câmpiei. Oraşul dispăruse în depărtare. Jos, ca o
şi am pus-o pe masă, iar după aceea, în ultimul panglică îngustă, şerpuia pârâul pe care piticii îl
moment, am uitat s-o iau. numeau al Castraveţilor. Copacii răspândiţi pe
– Întotdeauna uiţi câte ceva în ultimul câmp păreau nişte mici tufe răsfirate.
moment, spuse Dondănel. Pe neaşteptate Gogoaşă observă dedesubt o
– Ia priviţi, fraţilor, începu să strige mică pată întunecată. Pata se mişca repede pe
Habarnam, căsuţa noastră a rămas jos! pământ, părând că aleargă în urma balonului.
Izbucniră cu toţii în râs, iar Dondănel zise: – Uitaţi-vă, fraţilor, cineva fuge după noi,
– Dar tu ce credeai, că şi căsuţa va zbura cu strigă el. Începură să urmărească cu toţii mica
noi? pată.
135
– Vedeţi, a sărit peste pârâu! ţipă Zăpăcilă. de sub el dispăru. De jur împrejur numai nişte
– Ce poate să fie? întrebă Grăbilă. Priviţi, valuri albe.
trece peste copaci! – Ce-i asta? începură să strige cu toţii. De
Balonul zbura pe deasupra pădurii. Mica unde a ajuns fumul aici?
pată se mişca peste vârfurile copacilor. Doctorul – Ăsta nu-i fum, spuse Ştietot. E un nor.
Pilulă îşi agăţă ochelarii pe nas, dar nici aşa nu Ne‑am înălţat până la nori şi acum zburăm
putu să desluşească ce era acolo. printr-un nor.
– Ştiu! începu să strige dintr-o dată Habarnam. – Ei, asta-i o născocire de-a ta, fu de părere
Eu am înţeles cel dintâi! Este Strop al nostru. Am Habarnam. Norul e ceva ca piftia, ca un piureu
uitat să-l luăm pe Strop şi uite-l, aleargă acuma de ovăz, pe când ăsta nu-i decât un fel de abur.
după noi. – Dar tu din ce crezi că e făcut un nor? îl
– Ce tot spui? îi răspunse Glonţişor. Strop e întrebă Ştietot. Norul este făcut într-adevăr din
aici. Uite-l lângă mine, sub bancă. abur. Numai privit de departe pare consistent.
– Ce să fie? Poate ghiceşti tu, Ştietot? întrebă Habarnam nu crezu aşa ceva şi spuse:
Probabil. Ştietot strânse busola şi privi în jos. – Nu-l ascultaţi, fraţilor. Toate astea sunt
– Păi, asta-i umbra noastră! spuse el râzând. scorneli de-ale lui, ca să credem noi că ştie multe,
– Cum, umbra noastră? se miră Habarnam. când, de fapt, el nu ştie nimic. Parcă n-am altă
– Foarte simplu. Este umbra balonului nos treabă decât să cred că norul este abur! Norul
tru. Noi zburăm prin văzduh, iar umbra noastră este un piureu. Ce, parcă n-am mâncat eu piureu,
aleargă pe pământ. zău aşa!
Prichindeii urmăriră îndelung umbra care Curând balonul se ridică mai sus, ieşi dintre
devenea tot mai mică. În cele din urmă dispăru. nori şi începu să zboare pe deasupra acestora.
– Unde s-a ascuns umbra? se neliniştiră toţi. Habarnam aruncă o privire afară din coş şi
– Ne-am înălţat foarte sus, îi lămuri Ştietot. văzu dedesubt norii care acopereau pământul.
Acum nu se mai poate distinge umbra. – Doamne, Dumnezeule, începu el să răc
– Ce ruşine! bombănea pentru sine Dondănel. nească, cerul e dedesubt! Noi zburăm cu picioarele
Să stai aşa, şi nici măcar propria umbră să nu ţi-o în sus!
vezi. – Cum cu picioarele în sus! se mirară toţi piticii.
– Iar bombăneşti! zise Habarnam. Nicăieri – Ia uitaţi-vă: cerul e sub picioarele noastre,
n-are omul linişte din cauza ta. înseamnă că zburăm cu picioarele în sus.
– Linişte, linişte! îl îngână Dondănel. Ce – Zburăm deasupra norilor, explică Ştietot.
linişte poate fi într-un balon! Dacă vrei linişte, Ne-am ridicat mai sus decât norii, de aceea ei nu
stai acasă. mai sunt deasupra noastră, ci sub noi.
– N-ai decât să stai tu. Însă Habarnam nu crezu nici asta. Încre
– Eu n-am nevoie de linişte. menise pe locul său şi-şi apăsa din toată puterea,
– Nu vă certaţi! spuse Ştietot. Va trebui să cu amândouă mâinile, pălăria pe cap. Credea
vă trimitem pe pământ. Speriaţi, Dondănel şi că pălăria poate să-i cadă, de vreme ce stă cu
Habarnam au încetat să se mai certe. picioarele în sus. Vântul îi gonea repede pe
Tocmai atunci balonul fu cuprins din toate deasupra norilor, dar în curând băgară de seamă
părţile de un fel de fum sau ceaţă. Pământul cu toţii că balonul începe să coboare.
136
– De ce zburăm în jos? se neliniştiră pri – Atâta ştiţi amândoi: „probabil“ şi „posibil“!
chindeii. spuse Ştietot şi-i luă lui Probabil briceagul.
– S-a răcit aerul dinăuntrul balonului, le Nisipul se scurse din coş prin gaură, balonul
explică Ştietot. se făcu mai uşor şi se înălţară din nou. Plini
– Înseamnă că acum o să coborâm pe de mulţumire, prichindeii se tot iţeau peste
pământ? întrebă Grăbilă. marginea coşului. Erau bucuroşi că balonul se
– Păi, de ce am mai luat cu noi sacii cu nisip? ridicase iar. Doar Dondănel, care era veşnic
spuse Ştietot. Trebuie să aruncăm nisipul din coş nemulţumit de ceva, continua să bombănească:
şi ne vom înălţa din nou. – Ce-nseamnă asta – când în sus, când în jos!
Probabil înşfăcă repede un sac cu nisip şi-l Ce, aşa se zboară cu balonul?
aruncă. Neştiind ce să mai zică, trase cu ochiul către
– Ce faci? se răsti Ştietot. Se poate să arunci Gogoaşă care ronţăia tăcut o bucăţică de zahăr.
un sac plin? Dacă loveşte în cap pe careva. – Dar tu ce ronţăi acolo?
– Probabil că n-o să lovească, răspunse – Mi-am umplut buzunarele cu zahăr şi uite
Probabil. că acuma-l scot şi-l ronţăi.
– „Probabil că n-o să lovească!“ îl îngână – Ţi-ai găsit când să ronţăi zahăr! După ce
Ştietot. Trebuie să dezlegăm sacul şi să vărsăm ne-om coborî, n-ai decât să tot ronţăi.
nisipul din el. – Păi, de ce să car o greutate în plus? spuse
– Îl vărs eu imediat, spuse Posibil. Gogoaşă. Eu mănânc zahărul, balonul se face mai
El dezlegă alt sac şi răsturnă nisipul direct uşor şi noi o să ne înălţăm mai sus.
în coş. – Ei, n-ai decât, ronţăie! Să vedem cum se va
– Unul mai deştept decât altul! clătină din sfârşi ronţăitul
cap Ştietot. Ce rost are să rămână nisipul în coş? ăsta! îi răspunse
În felul ăsta balonul nu devine mai uşor. Dondănel.
– Dar este posibil ca eu să vărs nisipul jos, (din vol.
răspunse Posibil şi începu să arunce nisipul din „Aventurile lui
coş cu palmele făcute căuş. Habarnam şi
– Mai încet! se răsti Zăpăcilă. O să mi-l ale prietenilor
arunci în ochi. săi“)
– N-avea grijă, n-o să ţi-l arunc, zise Posibil
dar tot atunci i-l aruncă direct în ochi.
Începură cu toţii să-l certe pe Posibil, dar
Probabil luă un briceag şi tăie pe fundul coşului
o gaură mare, pentru ca nisipul să se scurgă prin
ea. Ştietot văzu şi se răsti:
– Stai! Ce faci? Din pricina ta coşul o să se
desfacă şi-o să cădem cu toţii din el.
– Probabil că n-o să se desfacă, răspunse
Probabil.
137
Ilustrarea unui text literar printr-un desen
Ţânţarul şi avionul
(fragment)
de Otilia Cazimir
Sub o frunză de arţar
Stă la umbră un ţânţar,
Sus, un avion subţire
Zbârnâie ca un bondar.
– Ia te uită, stârpitura,
M-a trezit din somn cu gura!
Uite-aşa i se năzare,
Parcă-i cine ştie cine…
Doar că bâzâie mai tare,
Dar încolo-i mic cât mine!
1 Completează enunţurile.
Textul are titlul _________________________________________________, iar autorul
este ________________________________________ .
Poezia are _______ strofe. Prima strofă are ________ versuri, iar a doua, ________ versuri.
2 Găsește în text cuvintele care rimează.

• țânțar – __________________ – __________________
• gura – __________________
• cine – ____________________
• tare – ____________________
3 Transcrie din poezie cuvintele și expresiile care exprimă locul unde se află țânțarul și
avionul.
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
138
4 Completează diagrama Venn cu asemănările și deosebirile care există între țânțar și avion.
ȚÂNȚAR AVION
..................................................... .....................................................
....................................................... ............................... .......................................................
........................................................ ........................................ ........................................................
........................................................ .......................................... ........................................................
........................................................ ...................................... ........................................................
....................................................... ........................... .......................................................
..................................................... .....................................................
5 Completează cu A pentru adevărat și cu F pentru fals.

● Țânțarul stătea pe o frunză de arțar.
● În înaltul cerului se aude un avion.
● Avionul tulbură somnul țânțarului.
● Zgomotul produs de avion este silenţios.
● Țânțarul crede că avionul nu este mai mare decât el.
6 Unește expresiile cu imaginile poetice sugerate.
Doar că bâzâie mai tare, Sub o frunză de arţar

IMAGINI VIZUALE IMAGINI AUDITIVE
Dar încolo-i mic cât mine! M-a trezit din somn cu gura!
7 Spune-ți părerea! Țânțarul consideră că avionul nu este mai mare decât el, ci doar puțin
mai zgomotos. Ești de acord cu părerea acestuia?
139
8 Interpretează dialogul împreună cu colegii.
Joc de rol
Deranjat de zgomotul avionului, țânțarul pornește în zbor, spre depărtări. După un
timp, epuizat, se oprește pe aripa unui avion ce tocmai aterizase. Vede atâta alb în jur și se
întreabă nedumerit unde o fi ajuns.
O voce gravă îi atrage atenția:
– În scurt timp eu îmi voi lua zborul! Vrei să călătorești
cu mine?
– Dar cine ești tu?
– Eu sunt un avion.
– Un avion??? Atât de mare??? Nu pot să cred! Știu că faci foarte mult zgomot, dar nu
mă gândeam că ești atât de mare!
– Te-ai înșelat! Eram doar în depărtare! Privite astfel, lucrurile par foarte mici.
– Ești atât de puternic! Îmi doresc să te însoțesc în următoarea ta călătorie. Deși va fi
obositor, sunt convins că voi fi captivat de frumusețea din jur.

1 Desparte în silabe versurile date. Scrie numărul acestora.
Sub o frunză de arţar
__________________________________________________________
__________________________________________________________
Sus, un avion subţire
__________________________________________________________
__________________________________________________________
2 a) Transcrie comparațiile întâlnite în poezie.
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
b) Completează comparațiile.
• avion precum _________________________ • bâzâie ca _______________________
• mic precum __________________________ • subțire ca ______________________
• zbârnâie precum _______________________ • tare ca _________________________
3 Transcrie din text:

a) trei substantive de genul feminin; __________________________________________
b) un adjectiv; ___________________________________________________________
c) trei verbe. ____________________________________________________________
140
4 Scrie fără cratimă cuvintele, după model.
• Parcă-i cine ştie cine. 2 Parcă este cine ştie cine.
• Dar încolo-i mic cât mine.
2_________________________________________________________________________
• Afară-i cald şi bine.
2_________________________________________________________________________
• Noaptea, luna-i pe bolta cerească.
2_________________________________________________________________________
• Primăvara-i atât de frumos.
2_________________________________________________________________________
• Ce bine-i când adie vântul!
2_________________________________________________________________________
5 Scrie câte trei adjective pentru fiecare dintre substantivele date.

• frunză 2 ______________________________________________________________
• arțar 2 _______________________________________________________________
• avion 2 ______________________________________________________________
• umbră 2 _____________________________________________________________
• somn 2 ______________________________________________________________
• bondar 2 _____________________________________________________________
6 Ilustrează printr-un desen textul „Țânțarul și avionul“.
141
Recapitulare
I. Completează enunțurile.
a) Ghilimelele („…“; «…») sau ______________________________ sunt semne de
punctuație folosite pentru a _______________ întocmai _______________, _______________,
_______________ sau ________________ gândite sau scrise de cineva.
b) Textul informativ se recunoaște prin faptul că transmite informații _________________
din realitate.
II. 1 Citiți expresiv pe roluri textul.
Paul Arghirescu, poreclit Puricel, mergea pentru prima dată într-o tabără. El s-a prezentat
printre primii în tabăra de la Homorod și a fost repartizat la vila Trandafirilor, dormitorul unu.
Am ajuns primul. Am găsit cheia în ușa dormitorului. Am lăsat geamantanul pe podeaua ce-
ruită și dintr-o ochire mi-am ales patul de lângă fereastră, cel cu pledul în carouri roșii și albastre.
De la fereastră priveam cum munții Harghitei se înălțau spre cer. [...]
Iată-mă în tabără! O ușoară umbră de îngrijorare îmi dădea târcoale. Oare cum va fi aici? Voi
reuși să mă împrietenesc cu cineva? În clipa aceea am auzit ușa scârțâind încet: intrase un băiat
slăbuț, blond, mic de statură. Ochelarii cu rame mari, negre, îi cădeau spre vârful nasului. Asta îi
dădea un aer zăpăcit, de șoricel sperios. M-am convins repede că noul venit nu era de fel un șoricel
sperios. Dimpotrivă! Știa foarte bine ce vrea. O clipă, ochii lui mititei de viezure mă cercetară atent
prin lentile, și se înclină cu o politețe exagerată:
– Salut! Mă numesc Mohrrraru Victohrr. Dacă nu te supăhrră, aș phrefehra patul de lângă
fehreasthră!
Uluit, m-am trezit strângându-i mâna energică, aspră ca glaspapirul. În ciuda aparențelor,
acest Mohraru Victohr era un tip sigur de el și vorbea de parcă avea sub limbă o caramelă, de care
se lipea și se dezlipea litera „r“.
– Mă rog, am bolborosit surprins și, ca un automat,
am început să-mi mut lucrurile pe patul vecin.
– Mulțumesc foaahrte mult!
Împinse geamantanul sub pat, se instală ca un pașă
pe pledul cu carouri roșii și albastre. Fără să-mi mai acorde
vreo atenție, își vârî nasul într-o revistă pe care o avusese
în hanorac.
Am zărit scris pe copertă „Gazeta Matematică“
și simțeam cum mă dezmeticesc, cum încetul cu încetul
încep să fierb la foc mic și să dau în clocot: Ei drăcie, nu mi-a ajuns Mărcușan cel mare în tren! Alt
nesuferit! Ăsta vine, se prezintă de parcă ar fi cel puțin Euclid, îmi ia patul și, după toate, mai face
și pe savantul! Dumnealui a venit în tabără să studieze „Gazeta Matematică“! Și eu, blegul, cât pe
ce să-i cer și scuze, după ce i-am dat patul! În definitiv, n-am venit eu primul? Nu mi-am ales locul
de lângă fereastră? Poftim cum se lăfăie! Adică nu, dumnealui, savantul, studiază! Eu sunt o râmă,
un sac cu tărâțe. Am devenit o cantitate neglijabilă! Nu exist pentru el. [...]
Ușa se deschise cu un pocnet sec și rămase așa dată de perete: o hoardă de nou-veniți se re-
vărsă în dormitor, precum mazărea dintr-un sac. N-am ridicat ochii... Nu m-am clintit. Erau cinci
142
și se vedea că sunt prieteni la cataramă. Veneau din Petroșani. Treaba lor! Dar ce bine de dânșii că
veniseră împreună! N-am zis nimic. Parcă mi se înecaseră toate corăbiile. [...]
Deodată am auzit un glas și parcă am înlemnit.
– Bă, Victore, bă, Victorașule! Am amețit căutându-te! Ce comedia-comediilor faci aici? Ai
încurcat borcanele! Suntem repartizați la vila doi...
– Cum? Și asta ce vilă e?
– Aici e vila unu, zăpăcilă! Unde ți-e capul? Hai, ia-ți catrafusele. [...]
Am ridicat cu teamă privirea. Visez? M-am scrântit? Dar puteam să jur că aceea fusese vocea
lui Mache, vechiul meu prieten care se mutase la Galați. Da, Mache era chiar acolo în prag, în carne
și oase. Mache îi zicea savantului „Victorașule!“. În clipa următoare s-a auzit un răcnet de tigru. Mi
s-a făcut roșu înaintea ochilor. Roșu, pentru că puloverul lui Mache era roșu. Escaladase dintr-un
salt un pat și o noptieră. Se năpusti asupra mea:
– Mă, Puricel, măă! Mânca-te-ar puriceii, ce faci tu aicea? Noroc că puloverul lui de lână roșie
îmi zgâria fața, altfel aș fi înnebunit de bucurie. Abia am izbutit să îngaim:
– După cum vezi!
– Amândoi, în aceeași tabără două săptămâni? zbieră Mache în culmea fericirii. Și, răsturnat cu
burta în sus pe pat, dădea din picioare hohotind și chițcăind. Drăcovenia drăcoveniilor! Măi Victoraș,
tu pricepi? Pricepi ce înseamnă să mă întâlnesc aici cu Paulică Arghirescu?
– Phricep! catadicsi Victoraș, continuând să stea cu nasul în revistă.
Cu un dos de palmă, Mache îi aruncă cât colo „Gazeta Matematică“.
– Hai, îngerașilor! Faceți cunoștință! Prietenul meu cel mai bun de la
Galați! ținu el să precizeze.
– Am și avut cinstea și onoarea! am mormăit eu, mai acru decât o lămâie.
Deci nesuferitul ăsta e prietenul lui cel mai bun de la Galați?
– Serios? Când? Păi, habar n-ai c-ai făcut cunoștință cu un inventator! Invenția secolului!
Grădinarul vrăjitor! [...]
– Hai, Mache, lasă-te de fleacuhri!
– Zău! continuă Mache, alimentat de un entuziasm înflăcărat. A luat premiul I la Concursul
de creație tehnică pe județ cu Omulețul lui de tinichea. Va fi brevetat!
(„Omulețul de tinichea“, după Gica Iuteș)

® Textul este: informativ; literar; confesiune (jurnal personal).
® Tabăra în care se petrece acțiunea se numește:
Hunedoara; Homorod; Humulești.
® Paul este repartizat în Vila:
Toporașilor; Trandafirilor; Crizantema.
® Porecla lui Paul este:
Zăpăcel; Fotograful; Puricel.
® În tabără, Paul se întâlnește din întâmplare cu:
primul său coleg de bancă;
un prieten vechi, mutat la Galați;
un grup de sportivi.
143
3 Răspunde la întrebări și motivează.
a) Cui a cedat Paul patul ales de el? De ce?
b) Ce a simțit Paul după venirea colegului de cameră?
c) Ce încurcase Victor Moraru ajungând în cameră cu Paul?
d) Cum și-a arătat Mache sentimentele față de Puricel?
e) Ce reprezenta „Omulețul de tinichea“?
Ajuns în tabără, Paul își alege patul de la fereastră în camera repartizată.
După ce se instalează, Victor se cufundă în lectura unei reviste.
Victor Moraru îi cere patul ales și îl obține.
Mache, foarte încântat, încearcă a le face cunoștință celor doi.
Paul află că Victor a inventat „Omulețul de tinichea“.
Un grup de prieteni năvălește în cameră căutându-l pe Victoraș.
Paul se reîntâlnește cu vechiul său prieten, Mache.
Descoperind titlul, „Gazeta Matematică“, Paul fierbe împotriva „savantului“.
5 Transcrie cinci comparații sugestive din text.

Vorbea „de parcă __________________________________________________________
_____________________________________________________________________________ __
_____________________________________________________________________________ __
_____________________________________________________________________________ __
_________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
6 a) Recitește portretul lui Victor Moraru. Enumeră oral detaliile portretului său fizic.
b) Desprinde trei-patru trăsături morale dominante și argumentează-le prin comporta-
ment și fapte. Poți arăta și cum este privit personajul de către celelalte personaje.
7 Formulează într-un enunț mesajul textului.

_____________________________________________________________________________ __
_____________________________________________________________________________ __
_____________________________________________________________________________ __
_____________________________________________________________________________ __
_____________________________________________________________________________ __
_____________________________________________________________________________ __
144
1
III. Desparte în silabe cuvintele: carouri, podeaua, îngrijorare, exagerată, automat, se
dezmeticește.
_____________________________________________________________________________ __
_____________________________________________________________________________ __
_____________________________________________________________________________ __
2 Notează cuvintele cu sens opus.

ceruit ≠ _________________________ zăpăcit ≠ _________________________
sigur ≠ __________________________ aspră ≠ __________________________
a lipi ≠ __________________________ energic ≠ ________________________
slăbuț ≠ _________________________ bucurie ≠ ________________________
3 Înlocuiește expresiile date cu un cuvânt din coloana alăturată care are același sens.
• a da târcoale = _____________________________ ● viu, prezent
• a încurca borcanele = _________________________ ● extrem de fericit
• a i se fi înecat corăbiile = ______________________ ● a nu ști
• a cere scuze = ______________________________ ● a se învârti în preajma cuiva
• în carne și oase = ____________________________ ● a cunoaște
• în culmea fericirii = __________________________ ● a greși
• a face cunoștință = ___________________________ ● a se întrista
• a nu avea habar = ___________________________ ● a se scuza
4 Explică rolul utilizării ghilimelelor în textul „Omulețul de tinichea“.

_____________________________________________________________________________ __
_____________________________________________________________________________ __
_____________________________________________________________________________ __
_____________________________________________________________________________ __
_____________________________________________________________________________ __
_____________________________________________________________________________ __
5 Scrie ghilimelele acolo unde se impune.
• Mihai Eminescu a scris Luceafărul.
• Atenție la scrierea cuvântului așază!
• Comentează proverbul: Ce ție nu-ți place, altuia nu-i face.
• Am citit cartea Charlie și fabrica de ciocolată, de Roald Dahl.
• Nu e deloc ușor să scrii cărți pentru copii, afirma autorul Roald Dahl.
6 Adaugă din text însușiri pentru următoarele substantive:
carouri __________ și ________________ ; băiat ______________ , ______________ ,
___________________ ; rame _________ , __________ ; ochii ______________ ; politețe
______________ ; mâna __________ , ____________________________ ; lână __________ .
145
7 Completează tabelul, analizând substantivele și adjectivele următoare: rame negre, șoricel
sperios, podeaua ceruită, ochii mititei, grădinarul vrăjitor, carouri roșii.
Substantiv Adjectiv gen număr
băiat slăbuț masculin singular
8 Transcrie din text enunțurile ce conțin ortogramele: n-ai, mi-a, să-i, va.
_____________________________________________________________________________ __
_____________________________________________________________________________ __
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________ __
___________________________________________________________________________
9 Alcătuiește câte un enunț cu ortogramele: n-ai/nai; i-au/iau; să-i/săi; m-ai/mai; v-a/va.
10 Citește cu atenție textul următor și precizează tipul acestuia.

„Gazeta Matematică“ este o publicație lunară editată de Societatea de Științe Matematice din
România.
Revista a influențat pozitiv evoluția culturii românești, începând cu științele naturale și termi-
nând cu componenta umanistă.
În cei 125 de ani de apariție neîntreruptă, „Gazeta Matematică“ a contribuit în mod esențial la
dezvoltarea învățământului matematic și a școlii matematice românești. Revista se adresează în spe-
cial tinerilor pasionați de matematică și care doresc să se informeze și să-și perfecționeze cunoștințele
în domeniul peste nivelul învățământului general. În acest fel, ea deschide tinerilor un drum spre
cariera de matematician. Ea este, de asemenea, folositoare tuturor celor care au preocupări în dome-
niul matematicii elementare și a predării lor.
Revista publică articole cu conținut matematic și metodic, probleme propuse și rezolvate, subiec-
te date la olimpiade, examene și concursuri, informații utile profesorilor de matematică și elevilor.
Paginile ei găzduiesc, de asemenea, probleme propuse, din care o parte sunt dedicate Concursului
„Gazeta Matematică“ – ViitoriOlimpici.ro organizat de Societatea de Științe Matematice din România,
în parteneriat cu Intuitext. Revista conține, de asemenea, rubrica „rezolvitorilor“ de probleme.
„Gazeta Matematică“ se adresează elevilor, studenţilor, profesorilor și tuturor celor interesați de
matematică elementară.
146
VIII. AMINTIRI DIN COPILĂRIE
La cireșe
fragment din „Amintiri din copilărie” după Ion Creangă
Autorul
Personajele ............................................... Morala

............................................... ...............................................
............................................... ...............................................
............................................... Titlul
............................................... ...............................................
Locul desfăşurării acţiunii
...............................................
..........................................
Timpul desfăşurării acțiunii
..........................................
...............................................
..........................................
...............................................
..........................................
...............................................
Cum s-a terminat întâmplarea?
Cel mai intens moment ...............................................................
............................................................... ...............................................................
............................................................... ...............................................................
............................................................... ...............................................................
...............................................................
Desen:
147
2 Explozia stelară. Compune întrebări pe baza textului folosind cuvintele din steluțe.
________________________________________
________________________________________ Cine?
________________________________________
________________________________________
De ce? Când?
________________________________________
La cireșe
________________________________________
________________________________________
________________________________________ Cum? Unde?
________________________________________
3 Bifează varianta corectă.

a) Nică s-a dus la moș Vasile, cu gândul: d) Nică a scăpat de femeie:
de a merge la scăldat; după ce i-a plătit cireșele;
de a fura cireșe; când aceasta s-a împiedicat și a căzut;
de a merge cu el după sumani. după ce i-a cerut iertare.
b) Ion era plecat cu tatăl său: e) Seara, la tatăl lui Nică au venit:
la scăldat; moș Vasile, vornicul și paznicul;
la târg; moș Vasile, vornicul și mătușa Mărioara;
să cumpere sumani. vornicul, paznicul și mătușa Mărioara.
c) După ce a vorbit cu mătușa Mărioara, Nică: f ) Băiatul a fost pedepsit:
s-a urcat în cireșul femeii; interzicându-i-se să mai meargă la scăldat;
a plecat la scăldat; fiind pus să aibă grijă de gospodărie;
s-a pitit în cânepă. cu o bătaie zdravănă de la tatăl său.
4 Recunoaște personajul.
● Este plecat cu moș Vasile la o chiuă din Codreni. 2 ______________________________
● Apare cu o jordie în mână la tulpina cireșului. 2 ________________________________
● Se duce acasă la Ion. 2 ___________________________________________________
● Azvârle cu bulgări în copil. 2 _______________________________________________
● Vine, însoțit de vornic și de paznic, la poarta tatălui. 2 ___________________________
● Sare peste gard. 2 _______________________________________________________
● Îl pedepsește pe Nică. 2 ___________________________________________________
148
● Nică a mers să fure cireșe de la mătușa Mărioara. A procedat corect?
● Tu ce ai fi făcut într-o situație asemănătoare?
● Cum ai fi procedat tu dacă ai fi fost unul dintre părinţii lui Nică?
6 Atelier de creaţie. Imaginează-ți un alt final al întâmplării din text.

____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
1
Unește cuvintele:
a) cu sens asemănător; b) cu sens opus.
mă furișez bătaie generos darnic
chiuă mă arunc cărpănos cumpără
târg stricăciune crude se descurcă
a cărăbăni mă strecor plăcere se ridică
jordie croitorie vând coapte
tâlhar iarmaroc cade neplăcere
holbat hoț se încâlcește zgârcit
chelfăneală zgârcit a se aburca lent
se încâlcește a căra a clămpăni se strângea
mă azvârl nuia îngrijorat a coborî
pagubă se încurcă iute a tăcea
cărpănos mirat se întindea liniștit
149
2 Completează enunțurile cu variantele potrivite.
a) odată/o dată
▪ Am mușcat _______________ din măr și l-am aruncat.
▪ În aceste locuri, trăia _______________ un împărat vestit.
b) cam/c-am
▪ Am fost felicitat pentru _______________ câștigat concursul.
▪ Uneori este _______________ greu să ajung pe culmea dealului.
c) mia/mi-a
▪ O _________ albă se rătăcise de turmă.
▪_________ plăcut spectacolul de teatru.
▪ Am mers la țară împreună cu _________ .
▪ Bunica a pus în portofel _________ de lei.
d) ții/ți-i
▪_________ poftă de ceva dulce?
▪ Tu _________ în ghiozdan tot ce îți este necesar la școală.
3 Observă sensul expresiilor, apoi alcătuiește câte un enunț cu fiecare.

• a duce cu vorba = a amăgi, a înșela
____________________________________________________________________________
• iute de picior = rapid
____________________________________________________________________________
• a o lua la sănătoasa = a fugi
____________________________________________________________________________
• cu dare de mână = înstărit, bogat
____________________________________________________________________________
4 Completează tabelul cu părțile de vorbire:
cireșe, noi, văratic, intru, Ion, vărul, ies, el, încep, tulpina, holbați, ea, vede, bulgări, frumoasă,
seară, Vasile, strigă, ei, a tunat, deasă, ajută.
SUBSTANTIVE VERBE PRONUME ADJECTIVE
150
5 Folosind informațiile de mai jos, scrie textul unei invitații în spațiul corespunzător.
Numele
Carnavalul Florilor
evenimentului
Data 21 mai
Ora 16:00
Locul Parcul Tineretului
Organizatorii
Elevii clasei a III-a B
evenimentului
6 Realizează un fluturaș în care să anunți activitățile desfășurate în cadrul Carnavalului

Florilor.
7 Compune textul unui scurt e-mail, adresat unui coleg.
Catre:
Subiect:
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
151
8 Ghici, ghicitoarea mea! Bilişoare roşioare
Strălucesc frumos la soare;
Cu codiţele perechi
Să le pui după urechi. Ce-s?
Clubul
de lecturã Ştiai că Ion Creangă a fost şi poet?
Nu lucrezi, n-ai ce mânca

de Ion Creangă
Ar fi un mare păcat
Omul leneş de-ajutat.
Ştiţi Dumnezeu ce i-a dat
Omului când l-a creat?
Membre bune-ndămânoase,
Creieri în cap de-ajuns,
Minte, grai, simţiri, virtute,
Toate-n el perfect le-a pus.
Dacă lenea-l dominează,
Singur este vinovat.
Cine ziua nu lucrează
Doarmă noaptea nemâncat!
Bine-a zis biata furnică
Greierului calicind:
„Ai petrecut astă-vară?
Joac-acum, de-i fi putând!
Iar la iarna viitoare,
Măi jupâne greieruş,
Fii ca mine, strângătoare,
Nu tot trage din arcuş...
Ţ-ăi deda corpul la lucru,
Lenea nu te-a domina;
Şi la iarn-având strânsură,
Lipsa-ţi vei întâmpina.“
152
Ceasul
de Spiridon Vangheli
1
Bifează varianta potrivită.
b) Personajele textului sunt:
Guguță, tatăl, bunicul; Guguță, ceasul, tatăl; Soarele, Guguță, tatăl.
c) Guguță îi spune tatălui să-i dea ceasul când:
se va face dimineață;
va avea o curea de ceas;
nu va mai avea minute în el.
d) Bunicul privește către soare:
ca să îi simtă căldura; ca să își dea seama cât e vremea; pentru că se plictisea.
e) Băiatului i se pare că ceasul bunicului este mai bun, deoarece:
nu se va strica niciodată;
nu poate fi purtat pe mână;
arată vremea în mod corect.
f ) Guguță înțelege că ceasul tatălui își ia minutele de la:
ceasornicar; soare; de la bunic.
g) Fericit că a obținut ceasul, băiatul:
merge la vecini pentru a-i anunța ora;
se duce la bunic să-i mulțumească;
se laudă cu ceasul primit de la bunicul său.
2 Cubul magic
a) Descrie ceasul bunicului. Asociază
Argumentează
____________________________________________________________________________
Analizează
Aplică
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
Compară
b) Compară ceasul bunicului cu ceasul tatălui. Descrie
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
153
c) Asociază modul bunicului de a se orienta după soare cu alte posibile situații de orientare
după natură.
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
d) Analizează comportamentul lui Guguță.
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
e) Argumentează de ce băiatului i-a plăcut mai mult ceasul tatălui.
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
f ) Aplică: În care situații folosești ceasul?
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
3 Realizează un cvintet pornind de la personajul principal al textului.

Cuvântul de bază →
Două adjective corespunzătoare
cuvântului de bază →
Trei verbe →
O propoziție formată din patru cuvinte
care exprimă sentimentele cititorului →
Un cuvânt care reprezintă esența
cuvântului de bază →
4 Ordonează ideile textului.
Impresionat de răspunsul copilului, tata îi dăruiește ceasul.
Nerăbdător, băiatul își pune o curelușă la mână.
Încântat, Guguță îi anunță pe săteni cât este ceasul.
Guguță își dorește ceasul tatălui.
Bunicul măsoară vremea cu un ceas mai bun.
În trecut, oamenii se orientau după diferite semne din natură. Astăzi știința a evoluat, au
apărut diverse instrumente de orientare. Am putea reveni la trecut? Ce părere ai?
154
1
Scrie cuvinte:
a) cu sens asemănător; b) cu sens diferit.
griji = ________________________________ s-a stricat ≠ ____________________________
umblă = ______________________________ umblă ≠ ______________________________
oleacă = ______________________________ plin ≠ ________________________________
a răsărit = _____________________________ găsește ≠ ______________________________
să arunc = _____________________________ încălzește ≠ ____________________________
a se foi = ______________________________ a răsări ≠ ______________________________
vremea = _____________________________ luminează ≠ ___________________________
2 Alcătuiește enunțuri cu expresiile: cât colo, hăt târziu, grozav de rău.

____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
3 Identifică în fragmentul dat părțile de vorbire solicitate.

„– Dar eu știu de unde ia ceasul tău minutele, nu se lăsă bătut Guguță.
– De unde? prinde interes tata.
– Păi, din ceasul bunicului, de acolo le ia. Ceasul de pe cer e mai mare peste toate ceasurile!“
a) două substantive comune, genul neutru, numărul singular; ______________________

b) un substantiv propriu; __________________________________________________
c) două verbe; ___________________________________________________________
d) un pronume personal; ___________________________________________________
e) un adjectiv. ___________________________________________________________
_
4 Citește cu atenție textul, apoi rezolvă cerințele.
„Firește că toate rațele erau încă vii. De aceea, de cum și-au venit în fire, după prima uluire,
ele au și început să bată puternic din aripi și să mă ridice și pe mine, împreună cu ele, în văzduh. Nici
vorbă că m-am întrebat pe unde o să scot cămașa. Mă pricepui, totuși, să folosesc prilejul acesta spre
folosul meu, vâslind prin aer cu pulpanele hainei, și mânând astfel cârdul în direcția locuinței mele.
Iar când m-am văzut ajuns deasupra casei și tocmai mă gândeam cum să cobor fără a-mi primejdui
viața, îmi veni un gând năstrușnic; începui să răsucesc gâtlejurile rățuștelor unul după altul, și așa,
mă lăsai lin și cu încetul prin coșul casei mele pe vatra din bucătărie, unde, din fericire, nu fusese încă
aprins focul. Vă puteți închipui cât s-a mirat și ce spaimă a tras bucătarul meu când m-a văzut.“
(„Baronul de Münchhausen“, de Gottfried August Bürger)
155
Am înţeles ce am citit
1. Cum erau rațele?
2. De ce băteau acestea din aripi?
3. Cum a reușit baronul să dirijeze cârdul spre locuința sa?
4. Ce a făcut baronul pentru a ajunge pe vatra din bucătărie?
Îmi îmbogăţesc vocabularul
1. Alcătuiește enunțuri cu sensurile diferite ale cuvintelor: vii, fire, lin, coș.
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
2. Alcătuiește familia cuvântului gând.
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
Îmi exprim părerea
Ce părere ai despre gândul năstrușnic al personajului? Tu cum ai fi procedat?
Scriu corect
1. Observă scrierea cu cratimă a cuvântului a-mi, alcătuiește o propoziție cu acesta, apoi
scrie cuvintele fără cratimă.
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
2. Alcătuiește o propoziție cu ortograma vi-i (vă este).
____________________________________________________________________________
Recunosc părţile de vorbire
Analizează următoarele părți de vorbire: vii, ele, prilejul, năstrușnic, puteți.
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
156
Clubul
Povestea ceasului cu inimă
de lecturã de Vladimir Colin
Trăia odată un – Măria Ta, nu se mai poate… Ceasul Măriei
ceasornicar bătrân. Tale ne face viaţa amară. Nu merge bine, Măria
Într-o zi, plimbân- Ta!
du-se printr-o pă- L-a chemat împăratul pe ceasornicar şi i-a
dure de la margi- dat ceasul să-l repare. […] Ajuns acasă, ceasor-
nea oraşului, văzu nicarul scoase piticul din ceas şi îl întrebă ce se
un ceas aruncat la întâmplă.
rădăcina unui ste- – Meştere, meştere – oftă piticul – ce să fac
jar. Era mare cât un dacă am o inimă? Inima ţine cu oamenii nevoiaşi
băiat sau o fetiță de şi nu-i iubeşte pe boierii hrăpăreţi… Atunci pun
patru ani, avea limbile de aur şi cifrele de pietre ceasul să meargă mai repede sau mai încet după
scumpe. cum cred eu că e bine. Meşterul dădu din cap.
Niciodată nu mai văzuse ceasornicarul un Doar avea şi el o inimă şi-l înţelegea tare bine pe
asemenea ceas! Îl privi pe toate părţile, însă piticul cel inimos! […]
ceasul nu mergea. Îl luă acasă şi îl desfăcu să îl Pentru a ieşi din impas, ceasornicarul apelă
repare. Pe vremea aceea, în fiecare ceas locuia un la ajutorul altui meşter care, dorind să fie pe
pitic. El era cel care mişca roţile dinţate şi bătea placul împăratului, construi un pitic de fier, fără
cu un ciocănel, făcând tic-tac, tic-tac… inimă, care să pună ceasul în mişcare ca şi piticul
Ceasul pe care îl găsise meşterul nu avea adevărat. Tare s-au bucurat boierii şi împăratul
pitic. Avea însă un pitic într-un sertar, de la un de noul ceas! L-au aşezat în sala tronului şi, de
ceas care fusese strivit din greşeală de stăpânul atunci, din nou vorbiră boierii câte o oră, iar ne-
său. Repară ceasornicarul ceasul şi îl aşeză în voiaşii câte o clipă… Apoi, îmbătrânind, piticii
vitrină, doar, doar o veni păgubitul după el. din ceasornice se mutară, rând pe rând, în ţara
Într-o zi trecu pe acolo împăratul, care vă- poveştilor şi în locul lor fură aşezaţi pitici de
zând ceasul, dori să-l cumpere. Îl duse la palat şi fier sau arcuri, lanţuri, pendule şi cuci. Până în
îl aşeză în sala tronului, păzit de doi ostaşi. Din zilele noastre se cunosc ceasuri cu arc, cu lanţ,
ziua aceea se petrecu un lucru tare ciudat. De cu pendule sau cu cuc, dar ceasuri cu pitic sau cu
câte ori venea la palat câte un boier să se plângă inimă nu se mai cunosc decât în poveştile pentru
că-l necăjesc ţăranii, abia îi spunea împăratul: copii.(…)
„Vorbeşte! Îţi dau voie să vorbeşti o oră…“ că
ceasul cu limbi de aur şi arăta că ora trecuse!
Pleca boierul supărat, fără să apuce să deschidă
gura. Dacă venea, însă, o văduvă, care îl învinuia
pe boier că-i fura şi ultima bucăţică de pâine,
împăratul îi spunea:
– Ei, vorbeşte şi tu! Îţi dau voie o clipă… Şi
iată că după ceasul cu limbă de aur, clipa ţinea,
ţinea şi nu se mai sfârşea… Pleca văduva numai
când spusese tot ce avea pe inimă!
Dacă au văzut aşa, s-au strâns boierii într-o
zi şi s-au dus la împărat.
157
Freamăt de codru
de Mihai Eminescu

1 Completează următoarele enunţuri.
„Freamăt de codru“, de Mihai Eminescu, este un text ________________ .
Poezia are ______ strofe. Fiecare strofă este alcătuită din câte ______ versuri. Al treilea vers
din prima strofă are ______ silabe, iar ultimul vers al fiecărei strofe are ___________ silabe.
Cuvântul care rimează cu „soare“ este ________________ .
Poezia exprimă ________________ poetului Mihai Eminescu faţă de _______________ .
2 Completează cadranele cu informații desprinse din text.

● titlul; ● momentul zilei ilustrat în poezie;
____________________________________ ____________________________________
● autorul. ● locul prezentat de poet.
____________________________________ ____________________________________
III. Răspunde la întrebări. IV. Selectează din text:
● Ce transmite poetul cititorului? a) imagini vizuale;
____________________________________ ____________________________________
____________________________________ ____________________________________
● Care sunt elementele din natură amintite în ____________________________________
poezie? ____________________________________
____________________________________ b) imagini auditive;
____________________________________ ____________________________________
____________________________________ ____________________________________
● Ce păsări apar în poezie? ____________________________________
____________________________________ ____________________________________
____________________________________ c) imagini de mișcare.
____________________________________ ____________________________________
● Ce simte poetul când ascultă glasul păsărilor? ____________________________________
____________________________________ ____________________________________
____________________________________ ____________________________________
____________________________________ ____________________________________
158
3 Bifează explicația corectă a fiecărei expresii.
„Tresărind scânteie lacul“ sugerează:
mișcarea zgomotoasă a apei;
unduirea apei sub razele soarelui;
apariția flăcărilor deasupra apei.
„Las aleanul să mă fure“ exprimă:
sosirea tâlharilor în codru;
apariția somnului care îl cuprinde pe autor;
sentimentul de melancolie care pune stăpânire pe poet.
„valuri sperioase“ sugerează:
forța cu care apa curge la vale;
furtuna care pune stăpânire pe codru;
căldura soarelui care îl sperie pe poet.
„Și vorbesc cu-atât de multe/ Înțelesuri“ sugerează:
prin graiul ei, fiecare pasăre transmite un mesaj;
păsările uimesc prin ciripitul lor;
neînțelegerile care există între păsările din codru.
4 Completează folosind cuvinte din poezie.

___________________ (cine?) scânteie Soarele ______________________________ (ce face?)
___________________ (cine?) ascult Cucul _______________________________ (ce face?)
___________________ (cine?) se azvârle Ale păsărilor neamuri ___________________ (ce face?)
5 Completează ciorchinele cu sentimentele pe care ți le trezește poezia.
Freamăt de codru
159
6 Ilustrează prin desen versurile
următoare din poezia „La mijloc de
codru...“, de Mihai Eminescu.
„La mijloc de codru des

Toate păsările ies,
Din huceag de aluniș
La voiosul luminiș,
Luminiș de lângă baltă“
7 Alcătuiește un dialog de opt replici între poet și păsările din codru.
.......................................................................................................... Joc de rol

......................................................................................................................................
......................................................................................................................................
......................................................................................................................................
......................................................................................................................................
......................................................................................................................................
......................................................................................................................................
......................................................................................................................................
......................................................................................................................................
......................................................................................................................................
......................................................................................................................................
......................................................................................................................................
......................................................................................................................................
......................................................................................................................................

a se legăna = ___________________________ scânteiază = ___________________________
pădure = ______________________________ pătrunde = ____________________________
alean = _______________________________ ramuri = ______________________________
sperioase = ____________________________ se azvârle = ____________________________
neamuri = _____________________________ înțelesuri = ____________________________
160
2 Recitește versurile. Observă sensurile diferite ale cuvântului unde, apoi alcătuiește
enunțuri cu fiecare dintre acestea.
„Unde soarele pătrunde
Printre ramuri a ei unde“
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
3 Scrie patru termeni din familia cuvintelor date.

vorbă  ___________________________________________________________________
a asculta  _________________________________________________________________

Model: îl privesc 2 privindu-l pitite în 2 pitite-n
îl leagănă 2 _______________________________ duse în 2 ______________________
îl fură 2 _________________________________ văzute în 2 _____________________
îl ascultă 2 _______________________________ aduse în 2 _____________________
îl pătrunde 2 _____________________________ desenate în 2 ___________________
îl azvârle 2 _______________________________ citite în 2 ______________________
îl lasă 2 __________________________________ chemate în 2 ___________________
5 Unește fiecare expresie cu înțelesul potrivit, apoi alcătuiește propoziții cu aceste expresii.
a lăsa rece a abandona

a lăsa baltă a renunța
a lăsa pe mâine a ieftini
a lăsa cu ochii-n soare a nu-l interesa
a se lăsa păgubaș a amâna
a lăsa din preț a părăsi
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
161
6 Observă imaginile, apoi numerotează-le respectând ordinea așezării într-o carte.
162
Clubul
de lecturã
Fiind băiet păduri cutreieram
de Mihai Eminescu
Fiind băiet păduri cutreieram
Şi mă culcam ades lângă izvor,
Iar braţul drept sub cap eu mi-l puneam
S-aud cum apa sună-ncetişor:
Un freamăt lin trecea din ram în ram
Şi un miros venea adormitor.
Astfel ades eu nopţi întregi am mas,
Blând îngânat de-al valurilor glas.
Răsare luna,-mi bate drept în faţă:

Un rai din basme văd printre pleoape,
Pe câmpi un val de argintie ceaţă,
Sclipiri pe cer, văpaie preste ape,
Un bucium cântă tainic cu dulceaţă,
Sunând din ce în ce tot mai aproape...
Pe frunze-uscate sau prin naltul ierbii,
Părea c-aud venind în cete cerbii.
Alături teiul vechi mi se deschide:

Din el ieşi o tânără crăiasă,
Pluteau în lacrimi ochii-mi plini de vise,
Cu fruntea ei într-o maramă deasă,
Cu ochii mari, cu gura-abia închisă;
Ca-n somn încet-încet pe frunze pasă,
Călcând pe vârful micului picior,
Veni alături, mă privi cu dor.
Şi ah, era atâta de frumoasă,

Cum numa-n vis o dată-n viaţa ta
Un înger blând cu faţa radioasă
Venind din cer se poate arăta;
Iar păru-i blond şi moale ca mătasa
Grumazul alb şi umerii-i vădea.
163
Scrisoare
de Ana Blandiana
1
Bifează varianta potrivită.
a) Scrisoarea îi este adresată:
pisoiului Arpagic; verii; Soarelui.
b) Autoarea scrisorii se teme de:
mama; ortografie; pisică.
c) Ea îi cere Soarelui:
să prelungească vacanța de vară;
să ofere căldură pământului în fiecare anotimp;
să le fie alături, mai ales iarna.
d) Autoarea își mai dorește:
să crească mai repede mare;
ca vacanța de vară să dureze vreo zece ani;
să nu mai vină la școală când e frig.
e) Scrisoarea este semnată de:
autoare și pisoiul Arpagic;
mama autoarei;
colegii fetiței.
2 Realizează câte un cvintet pornind de la cuvintele date.
SOARE
1_______________
2_______________ _______________
3_______________ _______________ ______________
4_______________ _______________ ______________ ______________
5_______________
• Rândul 1 constă dintr-un singur cuvânt semnificativ din text – SOARE (aici).
• Rândul 4 este o propoziţie formată din patru cuvinte care să exprime ce simţi tu despre subiect.
• Rândul 5 este format dintr-un cuvânt cu rol de constatare sau o concluzie. Cuvântul nu trebuie
să fie repetat în celelalte versuri (substantiv).
164
VACANŢĂ
1_______________
2_______________ _______________
3_______________ _______________ ______________
4_______________ _______________ ______________ ______________
5_______________
• Rândul 1 constă dintr-un singur cuvânt semnificativ din text – VACANŢĂ (aici).
• Rândul 4 este o propoziţie formată din patru cuvinte care să exprime ce simţi tu despre subiect.
• Rândul 5 este format dintr-un cuvânt cu rol de constatare sau o concluzie. Cuvântul nu trebuie
să fie repetat în celelalte versuri (substantiv).
3 Transcrie din text formulele de adresare.

____________________________________________________________________________
4 Caută în text pagubele pe care Soarele le aduce iarna copilului și enumeră-le pe spațiul
de mai jos.
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
5 Spune-ți părerea! Ca recompensă pentru prelungirea vacanței, autoarea îi propune să

nu mai vină deloc iarna. Tu ce i-ai propune?
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
6 Imaginează-ți că tu ești Soarele. Alcătuieşte o scrisoare prin care să formulezi un răspuns

copilului. Utilizează formule de adresare corespunzătoare.
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
165
1 a) Unește fiecare cuvânt de mai jos cu explicația corespunzătoare.
stimabil corp situat pe bolta cerească
astru vrednic de respect
ortografie a face pe cineva să creadă ceva pe bază de dovezi și argumente
a convinge ansamblu de reguli care stabilesc scrierea corectă a cuvintelor
b) Formulează propoziții folosind cuvintele explicate mai sus.
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
2 Scrie cuvinte:
a) cu sens asemănător; b) cu sens opus.
am hotărât = ___________________________ simplu ≠ ______________________________
să lungești = ___________________________ târziu ≠ _______________________________
destulă = _____________________________ supărată ≠ ____________________________
răsplată = _____________________________ schimbată ≠ ___________________________
căi = _________________________________ stăpân ≠ ______________________________
3 Completează propozițiile de mai jos cu forma potrivită a cuvintelor sau/s-au, miau/mi-au,

caș/c-aș, numai/nu mai.
Bunicii știau _________ dori să am o pisicuță. _________ gândit cum să îmi îndeplinească
dorința. De ziua mea, _________ adus într‑un coș un ghemotoc de blăniță. E tare drăguță. _________
când îi este foame strigă _________ . Atunci îi dau _______ _______ lapte. __________ vreau să
mă despart niciodată de noua mea prietenă.
4 Alcătuiește enunțuri cu următoarele cuvinte.
• mai/m-ai
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
• deloc/de loc
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
• oricare/ori care
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
166
5 Găseşte forma de plural a substantivelor date.
astru 2 __________________________ vreme 2 __________________________
frică 2 __________________________ cale 2 ___________________________
vacanță 2 ________________________ răspuns 2 _________________________
răsplată 2 ________________________ iarnă 2 ___________________________
6 Selectează și analizează verbele din penultima strofă, după model.

Model: poți = verb, persoana a II-a, numărul singular
Clubul
de lecturã Într-o zi pe când lucram
de Ana Blandiana
Încăpea printre uluci, Şi ştia chiar să se joace

Dar avea blăniţa-n dungi; Cu câteva ghemotoace.
Oare, ce-aţi fi făcut voi
Şi-ntr-un capăt, dintr-o dungă
Cu-acest musafir de soi?
Îi creştea o coadă lungă;
Eu, oaspetele important,
Era numai cât o floare,
L-am tratat cu lapte cald;
Dar avea patru picioare;
Într-o zi pe când lucram
În grădină, pe sub geam, Ca să-l conving să rămână,
Ochii-albaştri îi clipeau
I-am dat şi-un pic de smântână;
Şi ştia să zică „miau“.
Îngrijind un trandafir,
Văd că intră-un musafir: Şi, pentru că era mic,
Ba să vezi şi să te bucuri –
L-am botezat Arpagic.
Sărea-n aer după fluturi
Era mic c-abia-l vedeai,
Dar cu mustăţi ditamai;
O furnică poetă
de Ana Blandiana
În timp ce scriu, Fără s-o observ, din greşeală, Să fie primită (de greiere!)
Pe tocul meu S-o moi cu peniţa în cerneală În uniunea de creaţie.
Se urcă o furnică. Şi să devină singura furnică albastră
Ştie şi ştiu De pe planeta noastră.
Că n-are de ce Ba, dacă bea din cerneală un pic,
Să-i fie frică. Nu se mai poate face nimic:
Nici s-o alung, Devine singura furnică poetă
Nici s-o omor De pe planetă.
Nu-mi stă în fire. Şi atunci, trebuie să facă cerere
O singură nenorocire: Şi reclamaţie
167
Recapitulare
_ Citește cu atenție fragmentul din „Aventurile lui Tom Sawyer“, după Mark
Twain.
Sosi și dimineața de duminică. Întreaga fire, proaspătă, strălucitoare, fremăta de viață.
Inimile erau pline de cântec, iar celor cu inima tânără cântecul li se vărsa pe buze. Pretutin-
deni nu vedeai decât chipuri voioase, peste tot domnea vara, văzduhul era plin de miresme
îmbietoare.
La capătul drumului apăru Tom, ducând o căldare cu var și o bidinea cu coadă. Când
dădu cu ochii de gard, întreg peisajul se posomorî și o adâncă melancolie îi întunecă sufletul.
Oftând, a muiat bidineaua și a trecut-o peste șipcile gardului. Nu îi plăcea ce avea de făcut. Ce
de planuri își făcuse pentru ziua aceea! Ce-o să-și mai bată joc de el prietenii lui! Începu să se
scotocească prin buzunare ca să vadă dacă poate ademeni pe cineva care să lucreze în locul lui.
Deodată îi veni o idee straşnică și măreață! Luă iar bidineaua și se apucă liniștit de lucru.
Nu trecu mult și apăru Ben Rogers care venea ţopăind, cu inima voioasă, făcând ca vaporul.
Muşca dintr-un măr. Tom s-a făcut că nu-l vede și muncea tacticos.
– Ce e, șefule? Te-a pus mătuşa Polly la treabă?
– Aa, tu erai, Ben? Nici nu te-am văzut.
– Eu mă duc la scăldat. Sâc! Ce ai mai vrea și tu! Ori te
pomenești că-ți place să dai cu bidineaua?
– Sigur! zise Tom, văruind de zor. Cum să nu-mi placă? Ce,
în fiecare zi ai norocul să văruiești un gard ca acesta?
Ben rămase uimit. Nu trecu mult și zise:
– Tom, lasă-mă și pe mine să văruiesc!...
Deși se împotrivi cu o prefăcută şovăială, Tom acceptă...
Reuşise să-l păcălească pe Ben.
1 Notează datele complete.

Timpul întâmplării 2 __________________________________________________________
Locul acțiunii 2 _______________________________________________________________
Personajele 2 _________________________________________________________________
Tom se scotocea prin buzunare, fiindcă _________________________________________
___________________________________________________________________________ .
Băiatul a susținut în fața lui Ben că-i place să văruiască, pentru că _____________________
___________________________________________________________________________ .
168
Ben a renunțat la scăldat, deoarece ___________________________________________
___________________________________________________________________________ .
3 Diagrama VENN. Completează diagrama cu asemănările şi deosebirile dintre cele două
personaje.
Tom Ben
..................................................... .....................................................
....................................................... ............................... .......................................................
........................................................ ........................................ ........................................................
........................................................ .......................................... ........................................................
........................................................ ...................................... ........................................................
....................................................... ........................... .......................................................
..................................................... .....................................................
4 Delimitează textul în fragmente.
5 Transcrie ideile principale în ordinea desfășurării evenimentelor.

Ben se lasă păcălit.
Vara împrăștie în jur veselie.
Lui Tom nu îi place să vopsească gardul.
Tom încearcă să-l ademenească pe Ben.
____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________ __
___________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________ __
___________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________ __
6 Povestește pe scurt fragmentul preferat.
____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________ __
___________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________ __
___________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________ __
7 Spune-ți părerea! Ce părere ai despre comportamentul lui Tom? Tu cum ai fi procedat?

169
8
Găseşte cuvinte cu sens asemănător. 9
Scrie cuvinte cu sens opus.
straşnic = _____________________ îmbietor ≠ _____________________
fremăta = _____________________ melancolie ≠ ____________________
uimit = _______________________ a se împotrivi ≠ __________________
10 Enumeră trei termeni din familia cuvântului uimit.

____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________ __
11 Alcătuiește enunțuri în care cuvântul ochi să fie mai întâi substantiv, apoi verb.
_____________________________________________________________________________ __
________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
12 Analizează pe caiet cuvintele subliniate, respectând categoriile gramaticale studiate.

Substantiv: fel/gen/număr Adjectiv: gen/număr
Pronume: fel/număr Verb: număr
13 Desparte în silabe cuvintele.

• strălucitoare = _____________________ • voioase = _________________________
• chipuri = _________________________ • șipcile = __________________________
• scotocească = ______________________ • bidineaua = _______________________
• strașnică = ________________________ • șovăială = _________________________
• îmbietoare = _______________________ • păcălească = _______________________
14 Completează textul cu una dintre ortogramele: neam/ne-am, nea/ne-a, nai/n-ai, săi/să-i,

va/v-a, mai/m-ai.
Într-o frumoasă zi de ________, ________ gândit să mergem la ________ Vasile ca
________ ducem din bunătățile pregătite de mama. Acesta ________ așteptat alături de nepoții
________ . ________ anunțat că ne ________ cânta la ________ . În acel moment a intrat în curte
un ________ mai tânăr de-al său care întreabă vesel:
– ________ început spectacolul, măi Vasile?
– ________ prins când ridicam cortina, răspunse amuzat simpaticul bătrânel.
Imediat, sunetul meșteșugit al naiului său ________ încântat auzul, iar atitu-
dinea plină de noblețe a marelui artist ________ uimit.
– ________ plăcut naiul fermecat? întreabă curios ________ Vasile.
Cuprinși de o tăcere admirativă, am aprobat prin înclinarea capului.
170
15 Explică semnele de punctuație din următoarele enunțuri:
– Ce e, șefule?
Ben rămase uimit. Nu trecu mult și zise:
– Tom, lasă-mă și pe mine să văruiesc!...
____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________ __
___________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________ __
___________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________ __
____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________ __
___________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________ __
___________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________ __
____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________ __
___________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________ __
16 Portofoliu. Realizează un afiș în care să anunți serbarea sfârșitului de an școlar.

17 Redactează un text creativ cu titlul „Planuri pentru vacanța mare“ în care să introduci
următoarele expresii.
să explorez
cerul plin nisipul fin cartea – prietenă
binemeritata soare dulce
de stele al plajei dragă
vacanță
marea răcoarea
cerul uriaș cu valuri
ploaie de codrilor vacanță de
de cristal înspumate
miresme nesfârșiți neuitat
171
Cum să păstrezi amintirile pe care nu vrei să le uiți?
,
JURNAL DE VACANTA
,
Dacă n-ar fi, nu s-ar povesti, nu-i așa?
Fiecare dintre noi dorește să-și păstreze amintirile frumoase, cât mai vii și
pentru cât mai mult timp, în minte și în suflet. Atunci când călătorim prin locuri
minunate, când aniversăm anumite evenimente, când suntem alături de familie
sau de prieteni dragi, am vrea să înregistrăm aceste momente unice, iar peste
ani să le retrăim cu aceeași intensitate, revenind ușor la bucuria de odinioară.
Cum am putea păstra, cât mai fidel, aceste clipe frumoase?
Răspunsul este simplu: însemnându-le într-un jurnal. Acesta poate fi o
agendă sau un caiet cu o copertă deosebită, pe care o poți realiza chiar tu.
Poți începe și tu să îți consemnezi, în paginile următoare, momentele
deosebite pe care le vei trăi în această vacanță de vară!
Cum scriem o pagină de jurnal?

• pentru a ne adresa jurnalului, folosim formulele: „Dragă
jurnalule“, „Dragul meu jurnal“, „Iubitul meu jurnal“;
• vorbim despre noi;
• notăm ziua/data care este prezentată;
• prezentăm evenimente reale, petrecute cu o zi înainte
sau în ziua respectivă;
• amintim despre emoțiile, stările, senzațiile din timpul
evenimentelor respective.

Te poți folosi de întrebările următoare:
• Ce am făcut în această zi?
• Ce idei am avut? Ce emoții am simțit? Ce senzații am receptat? Din ce motiv?
• În ce ordine s-au petrecut acțiunile?
• Cu cine m-am întâlnit? Despre ce am discutat? Ce am încercat să-i explic acelei persoane?
• Cum au fost locurile/persoanele întâlnite în această zi?
• Ce semnificație a avut ziua aceasta pentru mine?
• Ce am înțeles din cele întâmplate?
Vacanţă plăcută!

L3CD Taine 3 CD Press 2022

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

L3CD Taine 3 CD Press 2022

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SA˘ DEZLEGAM

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Copyright © Editura CARMINIS

Redactori: Anastasia Budişteanu, Carmen Trandafirescu

Tiparul executat la SC BOOKART PRINTING SRL, Bucureşti

Comenzile se primesc la tel./fax: 0248 253 022, 0248 252 467

emoții a aterizat ____________________

2 Scrie cuvinte cu sens opus pentru:

3 Descoperă sensurile diferite ale cuvintelor scrise colorat şi uneşte corespunzător.

5 Alege dintre paranteze cuvintele potrivite care completează propozițiile.

8 Notează în casete numărul de vocale și de consoane.

• ied V= C= • iarbă V= C= • albine V= C=

10 Alcătuiește cuvinte noi, după model: prinsă – desprinsă

11 a) Completează cu „m“ sau „n“.

Înţelegerea textului Comunicare

1 Marchează cu „“ răspunsul corect.

2 Completează fagurele folosind cuvintele

3 Alege explicațiile potrivite.

7 Ursoaica a aflat de la lup adevărul că școala este asemănată

2 Scrie cuvinte cu sens opus celor prezente în text.

3 Alcătuiește câte o propoziție cu sensurile diferite ale fiecărui cuvânt.

4 Bifează varianta corectă de despărțire în silabe.

5 Caută în text cuvinte care să respecte schemele date.

D șcuală – școală D lom – luăm

D strângem – strîngem D poezie – poiezie

• Mierea nu expiră, nu se strică, doar se zaharisește după un timp, pu-

Clubul Pippi începe şcoala

2 Bifează explicația corectă a fiecărei expresii.

7 Realizează corespondența între fiecare situație de comunicare și dialogul potrivit.

– Au, m-ai lovit! De ce nu ești atent?

– Bună dimineața! Scuzați-mă că am

– La mulți ani! Să fii sănătos! Primește

– Bună ziua! Îmi permiteți să vă ajut?

8 Fii actor! Pune în scenă următoarea situație.

2 a) Realizează corespondența dintre fiecare expresie și explicaţia potrivită.

3 Completează textul cu semnele de punctuație potrivite. Recitiţi pe roluri dialogul.

Peste creștet de dumbravă

Îl ascult și simt subt gene

Înţelegerea textului Comunicare

Strofele au: trei versuri;

2 Găseşte cuvinte/grupuri de cuvinte care pot completa expresiile.

3 Alege explicaţiile potrivite.

„Peste creştet de dumbravă/ Norii suri îşi poartă plumbul“ sugerează:

Elemente de limba română, vocabular şi exprimare corectă

1 Uneşte cuvintele care au sens asemănător.

3 Completează cu formele potrivite şi alcătuiește enunţuri, după model.

4 Precizează sensurile cuvântului a se îndoi, alegându-le din coloana alăturată.

Pomii s-au îndoit sub vânt. a amesteca

5 Completează literele care lipsesc.

7 Alcătuieşte propoziţii în care cuvântul vin să aibă sensuri diferite.

8 Cu iscusinţă, poetul a inclus în poezie multe expresii

Înţelegerea textului Comunicare

1 Marchează cu „“ răspunsul corect.

2 Completează harta povestirii.

Locul întâmplării: Timpul acțiunii: Număr de alineate:

Personaje: Expresii deosebite: Învățătura textului:

6 Spune-ți părerea! Motivează răspunsurile.

tele neobișnuite să le fie de folos. Majoritatea păsărilor se orientează combinând aceste

Elemente de limba română, vocabular și exprimare corectă

2 Găseşte cuvinte cu sens asemănător expresiilor, după model.

4 Observă sensurile cuvântului a bate, apoi bifează cuvintele cu sens asemănător.

2 Reține înțelesul cuvintelor, apoi alcătuiește enunțuri cu fiecare dintre acestea.

3 Alege explicaţiile potrivite.

Elemente de limba română, vocabular și exprimare corectă

3 Numerotează ideile principale ale textului, în ordinea derulării întâmplărilor.