Amalia Epure, Ana-Maria Paraschiv

Călătorie prin
lumea textelor
literare clasa
din MANUALUL
de limba română a II-a

semestrul I
exerciţii, evaluări
vocabular, curiozităţi, lecturi

NUME şi
PRENUME: ...................................................................................
CLASA: ...................................................................................

ŞCOALA: ....................................................................................

A edituraELICART
Acest auxiliar didactic este realizat în conformitate cu programa
şcolară în vigoare, aprobată de Ministerul Educaţiei Naţionale.

ISBN 978-606-768-186-4

Copyright © Editura Elicart – 2018. Toate drepturile aparţin Editurii Elicart.

Conţinutul acestei cărţi este protejat de legea drepturilor de proprietate intelectuală.
Nicio parte din acest volum nu poate fi copiată fără acordul scris al Editurii ELICART.

Pentru COMENZI vă puteţi adresa la:

telefon: 0723.235.286; 0770.508.511; 0747.584.029

e-mail:

site
:
UNITATEA 1
Școala și cartea –
doi prieteni adevărați
Ziua când toţi au şapte ani
după Octav Pancu-Iași

1 Marchează cu „x” caseta corespunzătoare răspunsului corect:

• Acţiunea din textul lecţiei se petrece:
într-o dimineaţă de vară într-o dimineaţă de toamnă
• Textul prezintă:
familia unui elev venirea toamnei prima zi de şcoală a lui Radu în parc
• Acţiunea se petrece:
acasă la Radu la şcoală la la rude
• Agitaţia din casă se datorează faptului că:
erau în întârziere uitaseră şcolarul acasă
prima zi de şcoală era un moment emoţionant
• Radu este amuzat de:
numărul mare de însoţitori pe care îi avea uniforma cea nouă
emoţia familiei lui
2 Cine îl însoţeşte pe băieţel la şcoală? Scrie pe spaţiul dat.

3Cum este Radu în această primă zi de şcoală? Alege varianta pe

care tu o crezi corectă şi justifică: agitat, calm, amuzat.
Radu este , pentru că

4Continuă întrebările începute, referitoare la

textul
• Cine citit: ?
• Ce ?
• Unde _?
• Din ce cauză _?

3
5 Spune-ţi părerea! De ce crezi că tocmai şcolarul a fost uitat acasă de către familia lui?

6 Cum crezi că va continua povestirea? Imaginează-ţi o posibilă continuare!

7Răspunde la întrebări:

Cine te-a însoţit pe tine în prima zi de şcoală?

Ce-ai simţit în prima zi de şcoală?

Ce vorbe de încurajare i-ai adresa unui elev din clasa pregătitoare în prima zi de şcoală?

8 Inventează câte o replică pentru fiecare dintre dialogurile de mai jos:

a) — Bună! Eu sunt Mălina şi am nouă ani. Vrei să ne jucăm împreună?

b) — Bună! Eu sunt Andrei. Sunt în clasa a II-a şi îmi place jocul Lego. Tu ce pasiuni ai?

9 Continuă să urci! Completează mează cuvintele:

„cărămizile” cu silabele care for-
color, culoare, colorată, coloratură
10 Colorează cu aceeaşi culoare petalele ce conţin cuvinte cu sens
opus: începe
se
înaint agită
e
sfârşeşt
se
e
linişteşt
e înapoi
co lor

11 JOC Aşază în ordine literele pentru a obţine denumirile unor obiecte din clasă.

A N C B Ă

D A C T R E Ă

L N A M A U
B A T L O U

12 Alcătuieşte enunţuri în care să foloseşti expresiile din textul citit:

„frunze multicolore”

„uniformă nouă”

„şapte ani”

13 Încercuieşte fructele şi legumele care se coc în anotimpul toamna.

prune, ardei, varză, vişine, dovlea

c,
mere, nuci, ridichi, struguri, cireşe,

căpşun gutui, roşii.

i,
14 Eu scriu una, tu scrii multe!

cameră 
uşă 
ghiozdan 
şcoală 
15 Aşază cuvintele din al doilea alineat al textului din manual în tabelul de mai jos, astfel:
cuvinte formate cuvinte formate cuvinte formate
dintr-o singură din două silabe din trei silabe
silabă

16 „Frunzele multicolore” reprezintă un semn al venirii toamnei. Notează şi tu alte

transformări care se petrec în natură, odată cu sosirea acestui anotimp. Dă un titlu
potrivit textului compus de tine!

17 COMPLETEAZĂ ŞI REŢINE!

Prima zi de şcoală este trăită de elevi şi de părinţi deopotrivă cu

şi _ . Într-o minunată _ de ,
Radu urmează să-şi înceapă viaţa de şcolar. Fiecare membru al familiei retrăieşte
emoţia începerii , alături de Radu.

18 JOC! Gândeşte-te la un obiect şi încearcă să îl

prezinţi colegului tău de bancă (fără să îi spui
denumirea), astfel încât acesta să ghicească despre
ce cuvânt este vorba.
Exemplu: Este albă, sfărâmicioasă, este un instrument
de scris etc. Ce este? (creta)
Luchi
după Otilia Cazimir

1Spune-ţi părerea! Încercuieşte varianta pe care tu o crezi corectă.

Fetiţa a reuşit cu greu să se aşeze pe scaun, deoarece era neînde-

mânatică / pupitrul era înalt şi ea era micuţă.

Ea nu a răspuns când a fost strigată, deoarece nu-şi cunoştea
numele / nu era obişnuită să fie chemată astfel.
• Intervenţia colegei este salvatoare / nepoliticoasă.
• Luchi se simte mândră că a crescut / tristă că a renunţat la numele de alint.
2 Completează rebusul şi vei afla numele personajului principal din textul citit:
A
1. Pupitru = .............
1
2. Textele sunt scrise de un... 3. Izbutesc
2
= ................
Numele unui text sau... 3
O nouă idee într-un text se marcheaza
4
printr-un...
5
Propoziţie sau... 6
Când începe şcoala? 7
Numele de alint al personajului 8
Insistă sau... 9
Enunţuri legate prin înţeles formează 10
un... 11
Participă la acţiunea din text
Poza care însoţeşte un text
1
2 13
Convorbire sau...
Într-un dialog se transmit...
14
Scriere frumoasă sau... 15
B

3 Cum s-a simţit Luchi în prima zi de şcoală? Completează!

ruşinată
 4 Spune-ţi părerea! Ce crezi că înseamnă „clopoţelul a început
să sune speriat”?

5Notează obiectele care se pot găsi pe pupitrul

unui elev.

6Tu ştii să te prezinţi? Prezintă-te, precizând numele şi prenumele tău,

vârsta, ocupaţia, preferinţele / pasiunile tale.

7 Notează grupurile de litere pe care le cunoşti. Oferă pentru fiecare grup de litere
câte un exemplu de cuvânt.

Ai scris toate grupurile de litere învăţate? Cuvintele date ca

exemplu sunt corecte? Roagă-l pe colegul de bancă să te
eva- lueze, colorând faţa zâmbitoare.

FB B S
8 Din experienţa ta! Răspunde la întrebări:
Ce nume de alint folosesc părinţii pentru tine?

Cum te simţi când eşti alintat / când nu eşti alintat?

9 Observă şi scrie sensurile cuvântului sună:

S-a sunat de intrare la ore.
A sunat cineva la uşă.
Vioara sună atât de melodios!
Voi suna un coleg să aflu tema.
10 Formează cuvinte adăugând silabe:

-
che che

- -

- chi - chi - -

11 Creează dialoguri, pornind de la imaginile de mai jos:

12 AUTOEVALUEAZĂ-TE! Bifează doar ce ştii:

Totalitatea literelor formează alfabetul.

Un text este format din mai multe propoziţii, legate între ele prin înţeles.

Textul are un titlu şi un autor.

Un text este format din mai multe alineate.

13 COMPLETEAZĂ ŞI REŢINE!

În prima zi de , o fetiţă, căreia i se spuse „Luchi” în familie, este

mirată, deoarece a numit-o Casian Alexandra. Deoarece
se simte ruşinată cu ei de alint, Luchi decide, cu părere de rău, să
la el.
Cartea de piatră
după Vladimir Colin

1 Așază întâmplările din textul lecţiei, în ordinea în care s-au petrecut:

Un băiat a făcut un zmeu. Din munte ieşi o carte mare de piatră.
Zmeul era mare cât casa. Băiatul citi pe nerăsuflate „Basmele Omului”.
Zmeul îl purta peste mări şi ţări. Zmeul colindă pământul în lung şi în lat.
Un tunet despică muntele. Băiatul a spus tuturor poveştile citite în carte.
2 Completează spaţiile libere cu informaţii din textul citit:

Băiatul a făcut un de hârtie. Zmeul uriaş, mare cât , l-a purtat pe

copil peste şi , spre un vârf de munte.
Un a despicat muntele, scoţând la iveală Cartea .
După ce a citit „ Omului“ din cartea de piatră, băiatul s-a întors şi
le-a istorisit tuturor citite.

3 Metoda CUBUL. Clasa este împărţită în 6 grupuri. Fiecare grup

va trata una dintre sarcinile de mai jos. Se discută şi se completează.
1. DESCRIE
zmeul confecţionat de băiat.

2. COMPARĂCartea Pământului cu o carte obişnuită.

3. ASOCIAZĂ cuvintele din prima coloană cu explicaţia potrivită din a doua coloană.

cuprins foaie cuprinsă într-o carte

filă marchează trecerea la altă idee
autor creatorul unui text
oferă detalii referitoare la conţinutul cărţii şi pagina
alineat
la care poate fi găsit
4. ANALIZEAZĂ călătoria băiatului.

5. APLICĂ De ce era important ca „Basmele Omului” (descoperirea, învăţăturile,

opera de artă) să fie cunoscute în lume?

6. ARGUMENTEAZĂ Seamănă zborul băiatului cu munca unui scriitor, savant sau

artist? De ce?

4 Notează cu „A” enunţurile adevărate şi cu „F” enunţurile false.

Vorbitorul trebuie să-şi formeze clar şi corect mesajul.
Înţelegerea mesajului poate fi afectată de gălăgie sau
neatenţie.
Un ascultător politicos este acela care foloseşte telefonul în timp ce ascultă.
Să comunici civilizat înseamnă să nu fii de acord cu partenerul de dialog.
Din lipsă de timp şi răbdare, putem vorbi mai mulţi în acelaşi timp.

5 Identifică şi notează părţile componente ale ŞTIAI CĂ…?

unei cărţi: autor, titlu, coperte, cotor, file
(pagini), ilustraţie.
Cea mai veche metodă de a
transmite mesaje şi poveşti era
prin viu grai. Primele cărţi au
fost scrise pe pergament (sau
piele de viţel), care mai târziu
s-a înlocuit cu hârtie. Numai că
aceste cărţi erau copiate de
mână. De aceea, ele erau
scumpe şi rare.
Cărţile au început a fi
populari- zate prin invenţia
tiparului cu litere metalice de
către Johann Gutenberg. Cu
trecerea timpului, cărţile
(tipărite pe hârtie şi cu
coperte tot din hârtie) au
devenit din ce în ce mai
 6 Notează titlul şi autorul a 3 cărţi din biblioteca părinţilor:
Tit Aut
lu or

7 Adaugă cuvinte pe care le poţi asocia cuvântului carte:

interesantă

8 Ia aminte! Citeşte proverbele, apoi explică, pe spaţiul dat, pe primul dintre ele:
● Învăţătura este cea mai mare avuţie.
● Cărţile sunt prieteni reci, dar siguri.
● E mai bine să stai desculţ decât să stai fără carte.
● Cine învaţă la tinereţe se odihneşte la bătrâneţe!

9 Alcătuieşte enunţuri din care să reiasă sensurile diferite ale cuvântului „carte”:
 carte cu texte

 carte de joc

 carte de credit

 carte de identitate

 carte poştală
10 Care dintre copii procedează corect? Bifează caseta corespunzătoare.
Marian
Ana
ţine cărţile de-a valma, printre alte lucruri
păstrează cărţile în ordine
mâzgăleşte paginile
nu scrie pe carte
îndoaie colţurile pentru a marca locul unde a rămas
foloseşte un semn de carte
citeşte textul doar parţial
citeşte textul în întregime

11 Uneşte corespunzător expresia cu explicaţia:

„a da cărţile pe faţă” ● se apucă serios de învăţat

„se pune cu burta pe carte” a spune adevărul

„vorbeşte ca din cărţi” nu cunoaşte scrisul şi cititul

„nu ştie o boabă de carte” om fără instruire/şcoală

„aşa cum scrie la carte” vorbeşte ca un om învăţat

„om fără carte” aşa cum trebuie

12 Bifează acţiunile care îţi sunt specifice:

Nu mâzgălesc şi nu pătez paginile
cărţilor. Îmi păstrez cărţile pe jos,
aruncate.
Îmi scriu numele sau alte însemnări pe toate paginile
cărţii. Merg la bibliotecă să împrumut cărţi.
Cititul este o activitate relaxantă şi captivantă.
Rup bucăţi din paginile cărţii pentru a scrie bileţele.
Citesc cu grijă cartea, deoarece respect efortul autorului de a o scrie.

13 COMPLETEAZĂ ŞI REŢINE!

Zborul băiatului pe zmeul de până în vârful muntelui, unde i

se arată Cartea , cu „Basmele “, este traducerea în
imagini copilăreşti a drumului parcurs de un scriitor, savant sau artist spre
cunoaş- tere, descoperire sau operă de artă.

Realizează şi tu o carte, urmând paşii:

1. Formează-ţi o echipă.
2. Alege-ţi un nume pentru echipă şi o temă pentru carte.
3. Fiecare membru trebuie să realizeze o filă: ilustraţie + text scurt, legate
de tema aleasă.
4. Împreună, realizaţi o copertă sugestivă, alegând un titlu şi un autor:
NUMELE ECHIPEI.
5. Prezentaţi cartea întregii clase.
 EVALUARE – UNITATEA 1
Citeşte
textul:
Profesorul tatălui meu
(fragment, de Edmondo de Amicis)
— Dumneata eşti profesorul Vincenzo Crosetti? întreabă tata, salutându-l.
Bătrânul îşi scoase pălăria şi răspunse cu glas tremurător, dar sigur:
— Eu sunt!
— Aşadar, zise tata, luându-l de mână, dă voie vechiului dumitale elev să-ţi strângă
mâna şi să te întrebe ce mai faci? Am venit înadins din Turin, ca să te văd.
Bătrânul se uită mirat la el, apoi zise:
— Îmi faci prea mare cinste... Nu ştiu... Când ai fost elevul meu? Te
rog…, numele dumitale?
Tata îi spuse numele Alberto Bottini, precum şi anul când a urmat
şcoala. Apoi adăugă:
— Deşi dumneata nu îţi mai aminteşti de mine, eu te ţin aşa de
bine minte!
Profesorul se gândi câteva clipe, cugetă şi rosti de vreo trei ori
numele tatei, apoi ridică fruntea şi zise încet:
— Alberto Bottini? Fiul inginerului Bottini? Acela care locuia în
piaţa Consolata?
— Exact aşa, răspunse tata, întinzând mâinile şi îmbrăţişându-
l. În câteva minute ajunseră la o curte cu o căsuţă.
Profesorul ne pofti în odaie. Într-un colţ se afla un pat de lemn, acoperit cu o cuver-
tură, în alt colţ o măsuţă şi o poliţă cu cărţi, patru scaune şi o hartă.

1 Răspunde la întrebări:
• Care era numele bătrânului profesor
?

• Ţi se pare emoţionantă întâlnirea dintre elevul ajuns la maturitate şi fostul profesor?

Explică pe spaţiul dat!

• Ce obiecte decorau camera profesorului?

2 Notează:
• titlul textului:
• autorul:
 3 Transcrie enunţurile din care reiese că:
• profesorul este încântat de gestul fostului elev

• fostul elev îi purta un respect profund bătrânului profesor

4 Care sunt cuvintele care fac parte din aceeaşi familie? Recunoaşte-le, apoi scrie-le pe
spaţiile date.

sigur cinste siguranţă a strânge

a asigura strângere nesiguranţă
necinstit strânsoare asigurat a cinsti nestrâns cinstire strâns asigurare

5 Formulează:
• un salut (te întâlneşti cu doamna învăţătoare într-un parc)

• o întrebare (vrei să afli numele unui nou coleg de clasă)

• o prezentare a celui mai bun prieten (nume, vârstă, 2-3 însuşiri)

• o solicitare (mergi la magazin să cumperi fructe)

6 Completează spaţiile libere cu informaţiile corecte:

• Data se notează în partea _ a paginii. • Rândurile scrise mai retras
spre dreapta se numesc . • Acestea marchează trecerea la altă .
• În cuprinsul cărţii aflăm paginii la care se regăseşte fiecare conţinut din
carte.

Autoevaluează-te! FB B S
UNITATEA 2
Toamna, doamnă ruginie
Ciuboțelele Ogarului
după Călin Gruia
 petrecut:
Faptele povestite în ordinea în care s-au

TITLUL
AUTORUL
1 Completează „harta” textului citit în manual:

2 Notează cu A (adevărat) sau F (fals) afirmaţiile: ŞTIAI CĂ... plantele îşi

Întâmplarea prezentată în manual se petrece fabrică singure hrana?
în anotimpul toamna. Ele folosesc apa, un
Vremea era plăcută. gaz găsit în aer, care se
nu- meşte dioxid de
Iepurele pornise spre iarmaroc cu trei galbeni.
carbon, şi lumina
S-a întâlnit pe drum cu un câine de vânătoare. soarelui.
Cei doi au pornit împreună la drum. Iarna, zilele sunt mai
scurte şi mai răcoroase.
Au poposit la hanul Lupului.
Plantele nu-şi mai
Iepurele a plătit ceea ce consumase Ogarul. fabrică hrana. Atunci
În schimb, a luat şuba Ogarului şi a fugit de la han. frunzele îşi schimbă
culoarea: din verzi
devin portocalii, gal-
3 Găseşte în textul lecţiei cuvinte cu sens asemănător pentru:
zgribulit = bani de aur =
cojocel = supărare =
târg = se culcă =
 4 Completează enunţurile cu termenii potriviţi, aleşi din coloana din dreapta:
• Vânătorul a luat puşca şi a chemat _. ciuboţele
• Bunicul, îmbrăcat cu , duce nutreţ la vite. ogarul
• Ogarul era încălţat cu _ roşii. • iarmaroc
• La găseşti fel de fel de mărfuri. • galbeni
• Cojocul acela a costat trei . • şuba

5 JURNAL CU DUBLĂ INTRARE. Scrie, din povestire, fragmentul preferat şi notează ce

emoţie ţi-a transmis.
fragmentul preferat emoţia transmisă

6 Aşază însuşirile în coloana potrivită din tabel:

Iepure Ogar
• grijuliu le ul
• necăjit
• mândru
• speriat
• lacom
• nepăsător

7 Uneşte replica cu animalul potrivit:

— Cât ai dat pe cioboţele?

— Doi galbeni.

— Merg să îmi cumpăr şi eu!

8 Alcătuieşte un dialog între Iepure şi Ogar, din care să reiasă supărarea Iepuraşului.
Nu uita că într-un dialog trebuie să respectăm părerea vorbitorului şi să ascultăm ce
are de comunicat!
 9 Spune-ţi părerea! Dacă ai fi în locul Iepurelui, cum ai fi procedat cu Ogarul care nu
avea bani să-şi plătească consumaţia? Argumentează răspunsul tău.

10 Iepurele a luat ciuboţelele Ogarului în schimbul celor doi galbeni plătiţi pentru mân-
carea şi băutura acestuia. Totuşi, le-a furat. E bine sau e rău ce a făcut Iepurele?
Alege o variantă şi justifică.

BI RĂ
NE U

11 JOC Formulează întrebări legate de textul Notează răspunsurile colegului

„Cioboţelele Ogarului”, care să înceapă cu: de bancă:

1. Cine 1.

2. Când _
2
.

3. Unde _ 3.

4. Cum 4.

5. De ce 5.
 CITEŞTE PROVERBELE ŞI REŢINE-LE!
„După faptă şi răsplată.”
„Ce ţie nu-ţi place, altuia nu-i face.”
„Orice naş îşi are naşul.”

12 Alege unul dintre proverbele de mai sus şi explică-l!

13 Scrie câte trei cuvinte cu litera „î”:

a) în interiorul cuvântului
b) la începutul cuvântului
c) la sfârşitul cuvântului

14 Colorează în fiecare pereche cuvântul scris corect:

hotărî hotărâ înmînă înmână

mârîi mârâi a pârî a pârâ

întâmplare ântîmplare coborî coborâ

15 COMPLETEAZĂ ŞI REŢINE!

Iepurele pornise către cu doi ,

pentru a cumpăra . Pe drum, se întâlneşte cu .
Peste noapte, cei doi poposesc la . Aici,
mănâncă pe săturate, iar iepurele plăteşte. De supărare, iepuraşul
plânge şi, când ogarul adoarme, îi ia şi fuge de la han.

ŞTIAI CĂ...?
 Un iepure care fuge poate face salturi de 4 m fiecare. Pentru a deruta
urmăritorii, nu intră direct în vizuină. Face întâi un ocol, se apropie puţin câte
puţin şi abia apoi intră.
 Ursul brun este cel mai mare vânător din pădurile europene. Este expert în
prinderea păstrăvilor şi a somonilor, dar preferata lui rămâne mierea albinelor.

LECTURĂ. Citeşte poezia următoare:

Zile de t oamnă, de George Coşbuc
Ieri vedeam pe luncă şi cald şi bine! Azi e frig şi nori şi vânt,
flori, Mândri fluturi Frunzele cad la pământ, Florile
zburători, Şi vedeam stau supărate, Veştejesc de
zburând albine, Ieri era brumă toate!
Ieri era frumos pe-
afară, Ca-ntr-o caldă
zi de vară, Azi e
toamnă pe pământ,
Vreme rea şi bate
vânt!
Cioc! Cioc! Cioc!
după Emil Gîrleanu

1 Marchează cu „” caseta corespunzătoare răspunsului corect:

* Personajele povestirii sunt:
veveriţa şi şopârla veveriţa, alunul şi ciocănitoarea veveriţa şi ciocănitoarea
* Veveriţa a umplut scorbura cu:
ghinde alune conuri de brad
* Cea care i-a mâncat merindele veveriţei a fost:
o rândunică un piţigoi o ciocănitoare
* Pentru a scăpa de hoţ, veveriţa:
şi-a astupat scorbura şi-a schimbat culcuşul a pus o capcană

2 Uneşte expresia cu explicaţia potrivită!

* nu mâncase nimic
* „ciocănitoarea dăduse de scorbură”
* veveriţa s-a mutat în altă scorbură
* „nu se atinsese de merinde”
* * găsise scorbura
„s-a pus la pândă”
* ciocănitoarea a reuşit să scape
* „ciocănitoarea lăsă coada în de veveriţă, dar „jumulită” de pene
laba veveriţei”
* a aşteptat ascunsă pentru a prinde
* „veveriţa îşi mutase culcuşul”
făptaşul

3 Completează cu informaţii din

lecţie:
titlul textului din manual
autorul
personajele care participă la acţiune
expresii frumoase din text
încheierea acţiunii

4 Citeşte enunţurile, apoi scrie câte o însuşire pentru fiecare personaj. Urmăreşte
mode- lul nostru!
* Veveriţa a cărat toată toamna alune. harnică
* A plănuit ca toată iarna să stea în scorbură. ……………………….
* Veveriţa s-a supărat şi s-a aşezat la pândă. ………………………..
* Ciocănitoarea s-a pus pe mâncat alune. ………………………..
* Pasărea a fugit de veveriţă. ………………………..
 5 Spune-ţi părerea! Dacă ai fi în locul veveriţei, ai fi pedepsit-o pe ciocănitoare? Cum
ai fi procedat? Argumentează răspunsul tău.

6 Formulează întrebări pentru următoarele răspunsuri:

* Veveriţa îşi avea culcuşul în scorbura unui copac.

* Ciocănitoarea fura alunele veveriţei.

7 Alcătuieşte enunţuri în care să foloseşti următoarele expresii cu „a (se) pune”:

* a se pune la pândă (a pândi)

* a-şi pune ceva în gând (a plănui)

* a se pune pe gânduri (a deveni gânditor, îngrijorat)

*a pune paie pe foc (a aţâţa, a întărâta)

* a pune osul la bătaie (a munci din greu)

8 Completează propoziţiile:
 Într-un an .
 într-o pauză.
 Într-un borcan .
 într-o capcană.
 9 Completează propoziţiile, folosind într-o sau într-un:

Veveriţa avea casa scorbură.

zi, ciocănitoarea i-a mâncat alunele.
moment de neatenţie, ciocănitoarea a fost prinsă de veveriţă.
Imediat, secundă, a pus laba pe ea.
Ciocănitoarea a zburat şi s-a ascuns stejar.

10 Rescrie corect textul:

Întro zi, un vânător apăru în pădure. Întro clipă, toate animalele au dispărut în
căsuţele lor. Întrun târziu, vânătorul a plecat cu tolba goală şi în pădure viaţa a continuat
liniştită.

11 Transformă folosind cuvintele „într-o” sau „într-un”, apoi formează propoziţii.

Model: în cutie  într-o cutie

în librărie 

în ghiozdan 

12 Completează enunţurile, folosind cuvintele potrivite, alese din coloana din partea
dreaptă:
* sar din creangă în creangă.
fructul scorbura
* Ghinda este stejarului.
ciocănitoarea
* este numită şi „doctorul pădurii”.
culcuşul veveriţele
* Ursul şi-a căptuşit cu muşchi şi frunze uscate.
* Cuibul păsării este în unui copac.

13 Transcrie ultimul alineat al textului din manual, respectând toate regulile de

aşezare în pagină. Atenţie la punctuaţie şi ortografie!
 14 Alege unul dintre cele două personaje (ciocănitoarea sau veveriţa) şi realizează un scurt
text, în care să foloseşti şi expresiile „la început”, „după aceea”, „la un moment dat”.

15 Răspunde la ghicitori şi descoperă lunile toamnei:

Eu sunt luna cea de toamnă,
Frunze cad din pom şirag.
Către şcoală se îndreaptă
Paşii noştri cu mult drag.
( )
Brumărel mi-a zis o lume.
Vin cu fructe şi legume,
Vin cu brumă pe ogoare,
Dar cu aur în hambare.
( )
Dau rugina florilor,
Verde grâu ogoarelor,
Vin cu note, teme noi,
Iar în geamuri bat cu
ploi.
( )

16 Citeşte propoziţia despre toamnă, scrisă de un mare scriitor francez:

„Toamna este o a doua primăvară, în care

fiecare frunză este o floare”. (Albert
Camus)
Scrie şi tu o propoziţie cât mai frumoasă despre toamnă.

Roagă-l pe colegul de bancă să aprecieze

ce ai scris, colorând faţa zâmbitoare.
17 Alege proverbul potrivit pentru lecţia din manual:
„Cine nu munceşte cu lipsă trăieşte.”
„Orice pasăre pe limba ei piere.”
„Cine munceşte hrană agoniseşte.”
18 COMPLETEAZĂ ŞI REŢINE!

O îşi făcuse provizii pentru iarnă în scorbura unui

. Observând că alunele strânse se împuţinează, se pune la pândă să
prindă . Descoperă că este vinovată de
pagubă. Scăpată cu chiu cu vai, ciocănitoarea se întoarce şi bate cu ciocul în
, dar veveriţa îşi mutase .

● ŞTIAI CĂ...? Veveriţele au patru dinţi din faţă care nu se opresc

niciodată din creştere! Din această cauză, pentru a-şi menţine dinţii la
o dimensiune normală, ele ronţăie mereu câte ceva.
 LECTURĂ. Citeşte textul următor:
Povestea Toamne i (legendă)
Demult, într-un regat 1 îndepărtat, trăia Bătrânul Anotimpurilor, împreună cu
cele patru fiice ale sale: Primăvara, Vara, Toamna şi Iarna. Fetele erau nespus 2 de
frumoase, iar bătrânul le iubea pe fiecare la fel de mult. Ele erau lumina ochilor
săi.
A sosit clipa când marele Ceas al Timpului, care guverna acel regat, a arătat că
era momentul ca cea de-a treia fiică, Toamna, să-şi înceapă călătoria spre ţinuturile
în care locuiau oamenii. Ea era cea care trebuia să le ofere acestora o mulţime de
daruri, pe care le pregătise din timp: culori dintre cele mai frumoase şi mai
luminoase, flori gin- gaşe şi parfumate, legume şi fructe coapte şi gustoase, ploi
roditoare şi bogate, şi multe, multe altele.
Toamna însă nu era foarte mulţumită, şi-ar fi dorit ceva care să o facă şi mai
fru- moasă şi mai iubită de oameni.
— Eşti minunată, îi spuse tatăl, ce ţi-ai putea dori mai mult?
— Mi-aş dori ca Soarele să strălucească doar pentru mine, spuse fata.
— Acest lucru nu este posibil, fiica mea! Soarele este prietenul vostru, al tău şi
al surorilor tale. Lumina sa nepreţuită vă însoţeşte pe fiecare în călătoria
voastră.
— Dar eu aş vrea ca Soarele să fie doar al meu! Dacă mă gândesc mai bine,
mi-aş dori să fiu chiar eu Soarele.
— Ce idee mai e şi aceasta? întrebă mirat Bătrânul Anotimpurilor. Frumuseţea
ta e dată de veşmintele deosebite pe care le porţi şi de toate darurile pe care le
oferi oa- menilor.
— Dacă nu-mi vei îndeplini dorinţa, nu voi mai pleca
anul acesta în călătorie! Nu-mi pasă ce vor crede oamenii!
Văzând-o pe fiica lui neclintită 3 în hotărârea ei, bătrânul
se retrase pentru a cugeta. Se întristase când a descoperit
că Toamna devenise atât de mândră. După ce se gândi
îndelung, o chemă şi îi spuse:
— Dacă încuviinţezi să pleci acum, la vremea
potrivită, îţi promit că atunci când te vei întoarce te voi
îmbrăca în cea
mai frumoasă haină din câte au existat vreodată. Este o haină
fără seamăn în lume! Însă, pentru asta, ai de făcut un lucru: să
culegi în coşul tău toate razele Soarelui. Când le vei aduna pe
toate, vei străluci mai frumos ca niciodată, deoarece vei fi îmbră-
cată în haina Soarelui.
De atunci, Toamna încearcă în fiecare an să strângă cât mai
multe raze de Soare, pentru a primi de la tatăl său haina cea minunată. Soarele însă
nu se lasă prins defel. În fiecare toamnă, se ascunde în spatele norilor, se furişează
printre copaci, între ramurile şi frunzele lor, printre flori sau aleargă mai iute ca
vântul.

Citim şi ne îmbogăţim vocabularul! Reţine cuvintele şi explicaţiile lor. Foloseşte-le

apoi în compuneri!
(1) regat = stat guvernat de un rege;
(2) nespus = care nu poate fi exprimat, descris;
(3) neclintită = neschimbată, statornică.
 EVALUARE – UNITATEA 2
Citeşte textul:

Frunza
(fragment, de Emil Gîrleanu)

„Frunza tânjea, se îngălbenea; celelalte, de pe acelaşi copac, parcă se

îngălbeniseră şi mai repede. Începuseră să cadă. Frunza auzea mereu, de acolo din
vârf, foşnetul tova- răşelor ce o părăseau.
De dimineaţa până seara, şi noaptea, frunzele cădeau întruna: unele mai repezi,
altele mai domoale, legănându-se în aer ca o aripă de fluture.
Într-o dimineaţă se sperie. În tot copacul rămăsese numai ea! Ramurile goale se
loveau unele de altele, tremurând ca de frig. Deasupra, cerul cu nori greoi ca de
bum- bac; în largul lui, stoluri întregi de păsări plecau în şir; atunci băgă de seamă
că şi cuiburile rândunelelor rămăseseră goale.”

1 Răspunde la întrebări:
• Despre cine se vorbeşte în text?

• Ce anotimp anunţă desprinderea frunzelor galbene din copaci?

• Ce se întâmplă cu celelalte frunze din copac?

• Ce sentimente o încercau pe frunză?

2 Completează cu informaţii din textul citit:

titlul textului
autorul
personajele
numărul de alienate
expresii frumoase din text

3 Adaugă însuşiri cuvintelor date:

frunză verde, ,
copac înalt, ,
ramuri bătrâne, ,
nori plumburii,
,
rândunele gălăgioas
e, ,
cuiburi uitate,
,
4 Corectează greşelile din enunţuri şi rescrie-le corect!

Rîndunelele au împînzit cerul.

Cîrduri ântregi de păsări plecau ân şir.

Norii plumburii plîngeau ânfriguraţi.

5 Completează enunţurile următoare cu: într-o / într-un.

• dimineaţă cenuşie, dintr-o scorbură a ţâşnit o veveriţă arămie.
minut, mica veveriţă s-a făcut nevăzută! Speriat de zgomotul castanelor, un
gândăcel s-a furişat crăpătură a scoarţei copacului.
6 Descrie copacul aşa cum reiese din textul citit:

7 Scrie un dialog între două frunze, aflate pe aceeaşi ramură.

8 Imaginează-ţi o zi de toamnă, folosind expresii din fragmentul citit.

Autoevaluează-te! FB B S
 UNITATEA 3
Familia, leagănul copilăriei
Mama
de Panait Cerna

1 Uneşte expresiile din poezie cu explicaţiile potrivite:

• „vârsta fericirii fără minte” • izolată şi modestă
• „de lume răzleţită şi sfioasă” • ungher
• „colţ întunecat” • îl iartă
• „în suspine” • copilărie
• „o biruieşte dorul”
• sentimentul ocrotirii
• „o umbră bună”
• plângând
2 Răspunde la următoarele
întrebări:
• Pe cine descrie poetul?

• Ce spune fapta mamei despre firea ei?

• Seamănă mama (personajul din poezie) cu mama ta? De ce?

• Ce sentimente îl încearcă pe poet la amintirea mamei şi a casei părinteşti?

• Ţie când ţi se face dor de mama ta?

 3 Alege două versuri din poezie care ţi-au plăcut şi explică de ce le-ai ales.
Versurile care mi-au plăcut Le-am ales pentru că...

4 Bifează sentimentele copilului din poezie. Motivează oral alegerea!

furie recunoştinţă mulţumi

re
respingere fericire linişte
regret nefericire revoltă
5 Alcătuieşte enunţuri în care să foloseşti cuvintele şi expresiile:
• casă (locuinţă)
• casă de marcat
• casa scării
• specialitatea casei

6 Alcătuieşte propoziţii cu următoarele cuvinte:

* îngeri

* îngerii

* salcâmi

* salcâmii
7 Bifează varianta corectă de răspuns:
 „Mama” este: o povestire o strofă o poezie

 Poezia este scrisă în: alineate dialoguri versuri

 Mai multe versuri compun: un text literar o strofă o legendă

8 Găsește rime pentru următoarele cuvinte:

rima autorului: casă
MODEL sfioasă
rima mea: politicoasă

rima autorului: rima autorului:

aline rima mea: frați
rima mea:
rima autorului: rima autorului:
dânsul neştire
rima mea: rima mea:
 9 Completează „ciorchinele” şi scrie cuvinte care au legătură cu „mama”.

căldură

grijă

10 Adaugă 3-4 cuvinte înrudite cu „copil”:

a copilări,

11 Scrie câteva gânduri pentru mama ta, inspirate de poezia citită în manual.

Roagă-l pe colegul de bancă să aprecieze ce ai scris, colorând inimioarele:

12 Povesteşte o întâmplare în care ai supărat-o pe mama ta. Cum s-a terminat?

NU UITA!
Formulează enunţuri clare.
Nu te îndepărta de subiect.
Foloseşte o exprimare
îngrijită.
Respectă ortografia.

13 COMPLETEAZĂ ŞI REŢINE!

Poetul Panait Cerna îşi descrie , povestind o întâmplare legată de

ea. Îşi aminteşte cum, după ce îl certa, biruită de şi părere de rău, îl îmbrăţişa şi îi
ştergea . Poezia cântă puterea de a iubi şi de
a ierta a unei mame .
Bunica
(fragment) de Ştefan Octavian Iosif

1 Notează cu A (adevărat) sau F (fals) afirmaţiile legate de textul poeziei din manual:
Poezia descrie o bunică.
Poezia are trei strofe a câte cinci versuri.
Chipul bunicii era blând şi luminos.
Bunica avea părul alb, ochi mici şi privirea senină.
Portul bunicii era ţărănesc.
Bunica făcea mâncare toată ziua.
2 Completează cu informaţii din poezie:

Figura bunicii exprimă . Ea era harnică, deoarece

toată ziua. Purta haine . Senină şi tăcută, bunica îşi privea nepoţii cu
. Uneori, în timp ce lucra, gândurile îi mai fugeau către
ei trecută.

3 Alege însuşirile care i se potrivesc bunicii din textul lecţiei:

duioasă firavă blândă
exigentă frumoasă senină
dojenitoare cicălitoare tăcută

4 Completează „diamantul”!

1. cuvântul tematic (despre ce este vorba în text);bunica

2. două însuşiri; 3. trei acţiuni; 4. o pro- poziţie
3
formată din patru cuvinte despre cuvântul tematic; 5. concluzia sau sinteza ideii.
2
1

5 Formulează o propoziţie în care s-o descrii pe bunica ta.

 6 Adresează-i colegului de bancă întrebări despre bunica
lui. Notează răspunsurile pe care ţi le-a dat.
• ÎNTREBARE: Cine ?
• RĂSPUNS: _

• ÎNTREBARE: Unde _?
• RĂSPUNS: _

• ÎNTREBARE: Cum ?
• RĂSPUNS: _

• ÎNTREBARE: Când ?
• RĂSPUNS: _

• ÎNTREBARE: Ce ?
• RĂSPUNS: _

7 Oferă explicaţii pentru următoarele expresii din poezie:

MODEL: „părul nins” – avea părul alb, ca neaua

„cu gândul dus” –

„era frumoasă de nespus” –
„frageda-mi pruncie” – _

8 Ce simţi pentru bunica ta? Colorează sentimentele tale. Poţi adăuga şi tu altele!

apreciere grijă indiferenţă dor

respect dragoste milă simpatie

9 Completează cu nume arborele genealogic al familiei tale.

bunica bunicul bunica bunicul

mama tata

tu
 10 Scrie câteva reguli de respectat într-o familie!
MODEL: Fiecare membru al familiei ajută cum poate la treburile gospodăreşti.
Se respectă părerile tuturor membrilor familiei.

•
•
•
•

11 Ce sensuri poate avea cuvântul port? Alcătuieşte propoziţii.

12 Adaugă şi tu expresii în care se repetă un cuvânt, după model:

• din când în când • zi de zi
•
•
•
•

13 Măreşte „familia” cuvintelor date:

gând frumos blând

a (se)
gândi

a
înfrumuseţa
îngândura îmblân
t zit
14 JOC! Înlătură o literă pentru a obţine un cuvânt nou! Vezi model: fermecat  ferecat
ceară
undele 
iarbă 
popas 
ţara 
dormea 
mult 
gură 
stau 
sacul 
15 COMPLETEAZĂ ŞI REŢINE!

Icoana bunicii şi s-a păstrat vie în

amintirea autorului. Îmbrăcată în haine şi cu furca
, bunica a rămas pentru urmaşii ei un model de frumuseţe,
bunătate şi hărnicie.
 EVALUARE – UNITATEA 3
Citeşte poezia:

SeScerectru de Niculina Ponov-Dumitraşcu

Niculina Ponov-Dumitraşcu eltul?
Iau cuvinte mici, nu grele:Strofa asta este gata.

„Mamă”, „ţară”, „floare”, „stele”,Am uitat să scriu de tata, Caut rime: „mare”–
„soare”De colegii mei mai mici,
Ca să fac poezioare!Despre jocuri şi bunici!

Am să scriu, ca să se ştie, Într-o altă poezie...

Fiindcă nu mai e secret:
Cred c-am să mă fac poet!

1 Răspunde la întrebări:
• Cum se numeşte autorul unei poezii?

• Cum se numesc rândurile dintr-o poezie?

• Ce formează un grup de patru sau mai multe versuri?
• Sunt necesare rimele într-o poezie? De ce?

• Despre ce se vorbeşte în această poezie?

• Cum se fac poeziile? Scrie, ţinând cont de „indicaţiile” autoarei poeziei de mai sus.

2 Completează JURNALUL CU DUBLĂ INTRARE!

Strofa care ţi-a plăcut Am ales-o, pentru că...
 3 Alcătuieşte propoziţii folosind cuvintele:

poeţi 
poeţii 
colegi 
colegii 
4 Scrie un scurt dialog între tine şi bunica / bunicul tău despre viitoarea vacanţă de vară.

5 Tu ce profesie vrei să ai? Scrie un scurt text despre ce vrei să

devii. Argumentează alegerea ta!

6 Alcătuieşte un text pe baza imaginilor de mai jos. Nu uita să respecţi regulile de

redac- tare! Dă-i un titlu potrivit!

Autoevaluează-te! FB B S
UNITATEA 4
Vin sărbătorile!
Vreau să trăiesc printre stele
de Victor Eftimiu

1 Notează cu A (adevărat) sau F (fals) afirmaţiile legate de lecţia din manual:

Un brad bătrân se săturase să stea la umbra altor brazi.
Puiul de brad dorea să poarte pe ramuri o mulţime de steluţe.
Ajuns pe o stâncă, brăduţul se simţea singur.
A venit la el Moş Nicolae.
A fost dus în mijlocul copiilor, care l-au împodobit.
Acum, brăduţul avea pe ramuri puzderie de stele.
2 Alege varianta corectă:
Puiul de brad se săturase să stea la umbra brazilor bătrâni, în întuneric, pentru că: era mereu
noapte
fiind mai înalţi, brazii bătrâni împiedicau cu ramurile lor lumina să ajungă până jos
Bradul începu să urce:
pentru a ajunge la stele pentru a ajunge la nori
• Moş Crăciun i-a împlinit dorinţa de:
a călători a purta „pe ramuri puzderie de stele”
3 Completează enunţurile folosind cuvântul potrivit din coloana din partea dreaptă:

• falnici îşi păstrează mereu veşmântul verde. • prietenii

• Pe deal, mulţi alunecă veseli cu săniile. • copii
• copiii
• Moşul vine încărcat cu pentru cuminţi. • jucării
• Am ieşit la joacă împreună cu _ mei. • brazii

4 Scrie cât mai multe însuşiri pentru cuvintele date:

MODEL: brăduţ: firav, verde, frumos, parfumat, împodobit.
steluţe:
jucării:
 5 Formulează câte două întrebări pornind de la fiecare imagine.
Roagă colegul de bancă să răspundă şi notează ce spune:

Întrebare:
Răspuns:
Întrebare:
Răspuns:

Întrebare:
Răspuns:
Întrebare:
Răspuns:

6 Completează scrisoarea pentru Moş Crăciun. Spune-i cum te-ai purtat şi ce

cadouri îţi doreşti. Nu uita să-i mulţumeşti.

Data:

Dragă Moş Crăciun,

Numele meu este . Sunt elev în clasa a II-a la Şcoala din _ .

Cu
drag,

7Citeşte enunţurile cu intonaţia

corespunzătoare:
— Hai să împodobim bradul, bunico! Crengile lui sunt atât de verzi şi de bogate!
— Îţi plac ornamentele pe care le-am cumpărat?
— Sunt foarte frumoase!
Ochii bunicii strălucesc de fericire.
8Formulează enunţuri care să exprime:
o întrebare despre anotimpul iarna

• o strigare

 un îndemn

 o constatare / informaţie despre Moş Crăciun

9 Taie varianta greşită:

lampă / lanpă scump / scunp compunere /
conpunere umbla / unbla zâmbi / zânbi
linbă / limbă

10 Rescrie corect enunţurile:

• M-am înbrăcat gros şi mi-am luat unbrela, deoarece se anunţase ploaie.

• Înpreună cu Olinpia particip la o conpetiţie în luna decenbrie.

11 Transformă cuvintele după modelul:

bun
îmbunat bujor
baie
îmbogăţit
piatră
belşug

boală povară

împachetat împânzit

12 Întrebări-ghicitori! Alcătuieşte întrebări, pentru a obţine răspunsurile date.

MODEL Ce pom are frunza verde tot timpul anului? Bradul!

• Steluţele!

• Moş Crăciun!
 13 Rescrie enunţurile, înlocuind cuvintele subliniate cu alte cuvinte, cu sens
asemănător. Foloseşte cuvintele de la Vocabularul lecţiei din manual.
• O mulţime de steluţe împodobeau bradul.

• Voia să zboare până în înaltul cerului!

14 Transformă întrebările după model!

MODEL Ai scris tema la matematică?  Scrie tema la matematică!

• Ai cumpărat cartea? 

• Ai mers la doctor? 

• Ai cântat la pian? 

15 JOC Află ce jucărie a găsit fiecare dintre copii sub brăduţul împodobit şi uneşte
corespunzător!

Mulţi sportivi o
îndrăgesc. De ce oare o AFLĂ MAI MULTE!
lovesc?
Steaua. De la
Chip de om, Crăciun şi până la
Dar minte n-are. Bobotează, copiii
E-ndrăgită de copii umblă cu
Că le-aduce bucurii. „Steaua”. Acest
obicei vrea să
amintească de
steaua care a
Nu-i băiat ca să nu-l vestit naşterea lui
ştie. Făurit e din Iisus şi
hârtie. i-a călăuzit pe cei
Vânt puternic vrea şi trei magi. Grupuri
sfoară Şi-atunci zbârnâie şi de 3-4 copii, cu
„Steaua” în
Când nu e zăpadă, Doarme în ogradă, Dar
mână, strigă pe
când ninge-afară, Cu copiii zboară.
la casele
oamenilor:
„Steaua sus
răsare Ca o taină
Are coarne, Dar nu-i ţap. Când merge, mare Steaua
Merge la trap.
16 Ce semn de punctuaţie putem pune la sfârşitul unei propoziţii? Bifează!
semnul exclamării (!) linia de dialog (–) punctul (.)
două puncte (:) semnul întrebării (?) virgula (,)
17 Completează cu semnele de punctuaţie potrivite:
„Intrară hotărâţi în lumina lămpii înaintea femeii, care-i întrebă:
— Nu v-aţi răsturnat
Copiii se priviră cu
înţeles:
— Nu răspunseră ei
— Nu v-a ajuns altă sanie din urmă
— Nu ” (La săniuş, Ion Agârbiceanu)
18 COMPLETEAZĂ ŞI REŢINE!

La fel cum toţi copiii doresc să devină mai repede independenţi, un pui de
dorea să plece de lângă ai săi şi să ajungă la .
Reuşeşte, dar realizează că e şi nu e foarte distractiv. În
ajutorul lui vine , care-l duce în mijlocul copiilor, ajutându-l
astfel să-şi împlinească _.

LECTURĂ. Citeşte poezia următoare:

Pomul de Crăciun de Irina Glinţă

De-un an întreg eu Din ceilalţi ani eu am păstrat,

îngrijesc, Mulţime de lumini şi globuleţe, Şi
Într-o găleată roşie de- o stea mare am mai cumpărat,
alamă, Un brad ce mare o S-o pun în vârf, pentru-a ne dea
să-l cresc, Să fie pomul bineţe.
meu
Pentrudeca-n
seamă.
noaptea Şi iată-l! Plin de strălucire,
specială, Nu mă mai satur să-l admir!
Ce o aştept de când mă E roşu, verde, galben... Ce
ştiu, Să îi pun şiruri de sclipire E-n fiecare rămurică
beteală de safir!
Am
Şi săpus cu grijă deoparte,
îl garnisesc cu
De când am învăţat să
argintiu.
decupez, Podoabele găsite
într-o carte, Iar îngeraşii
am să-i desenez.
AFLĂ MAI MULTE!
Toţi copiii îl aşteaptă pe Moş Crăciun în seara de Ajun. El va lăsa cadouri pentru
copiii cuminţi sub bradul frumos împodobit.
În zilele noastre, împodobirea pomului de Crăciun a devenit una dintre cele mai iubite
datini, atât la oraş, cât şi la sat.
Încercaţi să confecţionaţi singuri podoabe din diferite materiale, pentru ca bradul să
fie cât mai frumos. Bucuria voastră va fi cu atât mai mare!
Colindătorii
(fragment) de George C oşbuc

1 Marchează cu „x” caseta corespunzătoare răspunsului corect:

• Copiii stau:
afară în casă lângă ieslea în care s-a născut Iisus
• Ei nu vor să se culce, deoarece:
le place povestea spusă de mama lor nu le este
somn aşteaptă venirea lui Moş Crăciun
• Se apropie Sărbătoarea:
Crăciunului Paştelui Sfintei
Maria
• Mama povesteşte despre:
fecioara Maria minunile lui Iisus naşterea lui Iisus
• Domnul Iisus Hristos s-a născut:
într-un staul într-o casă la o stână
• A primit în dar un miel de la:
mama sa tatăl său păstori
• Îngerii „cântau pe sus, / Cu flori de
măr în mână”:
pentru a anunţa bucuria naşterii Mântuitorului pentru a arăta bucuria mamei
2 Găseşte, în poezia prezentată în manual, însuşirile pentru:
• glasul şi _ • un miel
• ieslea
• îngeri
3 Transcrie din text versurile care conţin:

Imagini vizuale (CE VEZI?) Imagini auditive (CE AUZI?)

Cad fulgi zburând

4 Formulează întrebări pentru răspunsurile

date:

• Copiii ascultau atenţi povestea mamei.

• Iisus Hristos s-a născut într-o iesle săracă.
 • Păstorii de la stână i-au adus în dar un miel.

• Îngerii cântau cu flori de măr în mână.

5 Scrie cuvintele din poezie, care rimează cu:

zburând – Hristos –
focul – săracă –
aştepta – adus –
culce – stână –

6 JOC Completează rebusul şi vei afla, pe verticală, cum se numesc cei ce colindă
satele pentru a vesti naşterea lui Iisus Hristos.

1. Prima lună de iarnă A

2. Gazdele îi răsplătesc pe cei care
colindă cu… 1
3. Jgheab construit din lemn, unde 2
se pune hrana animalelor
4. Bătrânul care aduce daruri 3
copiilor
4
5. Sania lui e trasă de… 5
6. Cade din cer sub
formă de fulgi 6
7. I-au adus lui Iisus în dar
un miel 7
8. S-a aprins pe cer, deasupra
locului unde s-a născut Mântuitorul 8
9. „Într-un colţ, uitată,
Rămân vara toată.
9
Iarna-n jurul meu
V-adunaţi mereu.” 10
11
B
10.Crenguţă împodobită cu flori din hârtie, cu care se urează de Anul Nou
11.Ultima lună din iarnă

Scrie cuvântul obţinut pe verticală: _

Verifică-te, citind ce a scris şi colegul tău de bancă!
7 Compune o felicitare prin care îi faci urări doamnei învăţătoare cu ocazia Crăciunului!

8 Scrie un scurt text despre felul în care sărbătoreşti Crăciunul, pornind de la întrebările:

• Când se sărbătoreşte Crăciunul?

• Ce tradiţii de Crăciun respecţi?
• Ce faci în dimineaţa zilei de 25 Decembrie?
• Ce înseamnă această sărbătoare pentru
tine? Dă un titlu potrivit textului scris de tine.

Roagă-l pe colegul de bancă să aprecieze ce ai scris, colorând inimioarele:

AFLĂ MAI MULTE!

Colindatul este cea mai răspândită tradiţie a românilor. La ţară, începând cu
noaptea de 23 spre 24 decembrie, uliţele satului răsună de glasul micilor
colindători. Cu traista după gât, cu bâta în mână şi căciula pe urechi, ei merg din
casă în casă şi strigă la porţi:
„Bună dimineaţa la Moş Ajun, / Ne daţi ori nu ne daţi!”
Cu acest prilej, gazda împarte colindătorilor: covrigi, mere, nuci şi colăcei.
 9 Găseşte cuvinte cu sens asemănător, apoi formulează propoziţii cu ele:
glas = păstor
zăpadă =
staul =

10 Formează perechi de cuvinte cu sens asemănător şi scrie-le pe spaţiile date:

încet, a se culca, săracă, stând, a dormi, sărmană, rar, şezând
= _ = _
= _ = _
11 Răspunde la ghicitori şi descoperă lunile de iarnă:
Prima lună cu ninsoare, Eu sunt luna lui Gerar,
Mi se spune meşter
Cu vacanţă, sănioare, Un an nou în calendar,
Faur, Că scot soarele de
Moş Crăciun şi jucării, Să vă puneţi haine
aur Printre norii
groase, Pom de iarnă, bucurii. Că am zilele geroase.
plumburii, Ca să râdă la
( ) ( ) copii!
12 COMPLETEAZĂ ŞI REŢINE! ( )

Poetul prezintă în versuri emoţionante povestea

naşterii Domnului . Copiii ascultă glasul şi
al mamei. În fiecare an, de , retrăim
bucuria naşterii lui Hristos.

LECTURĂ. Citeşte poezia următoare:

Cadoul preferat, de Irina Glinţă
De ziua mea, aş vrea în dar îmi e greu,
Un tren pe şine, cu Căci pot să-i dau eu orice formă.
vagoane, Să-i pun alături
un acar
Şi-n gară să-i aşez persoane.
Deşi… mai mult mi-ar
trebui Un zmeu fălos care
să zboare Când îl înalţ cu
alţi copii
Pe-afară în zilele cu soare.
Ba nu! Mă tot gândesc
mereu Că un robot ce se
transformă M-ar ajuta, când
Sau… poate chiar un
avion Mi-ar prinde
bine câteodată; Aş fi
un mare campion
Zburând fălos în casa
toată.
Şi totuşi…, nu-mi doream
un joc De curse, care să m-
ajute
Să îi întrec, când am noroc,
Pe fraţii mei cei buni la multe?!
E foarte greu să mă decid
Ce mi-aş dori eu cel mai
tare. Mai bine-aştept să
îmi deschid Cadoul de la
fiecare!
 EVALUARE – UNITATEA 4
Citeşte textul:
Era odată o fetiţă orfană, care rămăsese aşa de săracă, încât nu mai avea nici unde să
locuiască, nici unde să doarmă. Nu mai avea nimic altceva decât hainele de pe ea. Din când
în când, câte unui om cu suflet i se făcea milă şi atunci mai primea câte-o bucăţică de
pâine.
Ea era însă o fetiţă bună şi credincioasă, gata oricând să ajute pe cineva aflat în dificul-
tate. Într-o zi, se întâlni cu un om sărac, care-i spuse:
— Dă-mi şi mie ceva de mâncare, sunt mort de foame!
Fetiţa îi dădu ultima bucăţică de pâine ce-o avea la ea, apoi zise: „Dumnezeu să te bine-
cuvânteze!” şi plecă mai departe.
Pe drum, văzu un băieţel, care-i spuse:
— Mi-e tare frig la cap, dă-mi, te rog, ceva să mă acopăr.
Fetiţa nu stătu mult pe gânduri, îşi luă căciuliţa de pe cap şi i-o dădu.
După un timp, se întâlni cu o copilă, care tremura de frig. Îi dădu hăinuţa ei şi plecă
mai departe. Pe înserat, ajunse într-o pădure.
Acolo, o femeie sărmană veni la ea şi fetiţa îi dădu şi cămăşuţa pe care o mai avea,
gândind: „E noapte, nu mă vede nimeni, pot să stau şi dezbrăcată.”
Şi, cum stătea ea aşa, deodată văzu deasupra capului o ploaie de stele care, când
cădeau pe pământ, se prefăceau în monede de aur. Din cer îi căzu la picioare o haină
ţesută cu fir de aur şi un inel preţios. Ea îmbrăcă haina, îşi puse inelul pe deget, apoi începu
să adune monedele de aur.
Deveni, astfel, foarte bogată şi trăi apoi în belşug şi fericire toată viaţa. Dar, niciodată
nu i-a uitat pe cei sărmani şi i-a ajutat mereu.
(Ploaia de stele, de Fraţii Grimm)

1 Răspunde la întrebări:
• Cine este personajul principal al acestei poveşti
?

Ce fapte bune a făcut copila?

• Cum a fost răsplătită fata pentru generozitatea ei?

2 Colorează cuvintele care conţin însuşirile personajului principal:

miloasă bună generoasă săracă

egoistă nehotărâtă credincioasă plângăcioasă

resemnată bogată curajoasă nechibzuită

 3 Rescrie propoziţiile utilizând cuvinte cu sens asemănător, folosite în text:
• Fetiţa era gata oricând „să sprijine” pe cineva.

• Stelele, cum cădeau pe pământ, se prefăceau în „bani” de aur.

4 Completează fiecare cuvânt cu litera care lipseşte:

î părăteasă schi b tro petă pli bare u brelă
5 Transcrie din textul citit:
 o urare
 o
rugăminte
 o
constatare
6 Formulează câte un enunţ pentru fiecare imagine.

1 2 3

7 Redactează o felicitare cu ocazia zilei de naştere, adresată fetiţei din text.

8 AUTOEVALUARE. Cât de bine ţi-ai însuşit următoarele cunoştinţe? Scrie pe spaţiul dat
unul dintre calificativele: FB (Foarte Bine), B (Bine), S (Suficient).
Ştiu să formulez răspunsuri pe baza textului citit.
Ştiu să folosesc cuvinte cu sens asemănător.
Ştiu să scriu m înainte de p sau b.
Ştiu să redactez felicitări.
Ştiu să formulez întrebări, îndemnuri, rugăminţi.
UNITATEA 5
Farmecul iernii
Iarna
după Mihail Sadoveanu
1 Marchează cu „x” caseta corespunzătoare răspunsului corect:
* Autorul, Mihail Sadoveanu,
povesteşte: o amintire din copilăria
unui prieten
o amintire din copilăria lui o întâmplare inventată
* El a plecat la săniuş:
împreună cu prietenii împreună cu fratele
său împreună cu prietenii şi fratele său
* Avea o săniuţă:
cioplită de tatăl său cumpărată făcută de Moş Irimia
* Sania se conduce:
cu mâinile cu călcâiele cu tot corpul
2 Aşază în ordine întâmplările din textul lecţiei:
Autorul îşi aminteşte de o iarnă bogată.
Toţi copiii se bucură de zăpadă pe deal.
Copiii satului pornesc la săniuş.
Băiatul învaţă să conducă sania.
3 Uneşte cuvintele cu explicaţia potrivită:

a ciopli a conduce

a cârmui coastă de deal, povârniş, pantă

troienit a da o anumită formă unei bucăţi de lemn, cu

ajutorul unui instrument ascuţit
costişă înzăpezit
4 Completează enunţurile folosind cuvintele potrivite explicate la exerciţiul 3:
• Împăratul ţara cu dreptate.
• Grupuri de copii cu săniuţe se văd pe _ dealului.
• Bunicul cu dalta o bucată de lemn.
• Săniile alunecau pe potecile .
5 Povesteşte fragmentul în care Tudoriţă învaţă cum se conduce o sanie.

6 Alcătuieşte câte un enunţ care să exprime:

• o constatare despre derdeluş

• o întrebare despre sanie

• o exclamare despre zăpadă

7 Cum simţi tu „iarna”? Completează cadranele.

Culori legate de ea Mirosuri legate de ea

IARN
Sunete legate de ea A Emoţii legate de ea

8 Aşază virgulele acolo unde trebuie în enunţurile următoare:

 — Tudoriţă îndreaptă sania!
 — Aşază-te Matei în spatele meu!
 — Îţi place la derdeluş Vasile?
 Iarna zâna argintie aduce multe bucurii copiilor.
 Îmi păstrez jucăriile în cutii sertare şi dulapuri.
 9 Ce cuvinte mici se ascund în cuvântul mare?
Model: încălziserăîn, încă, zise, seră, eră

aprinseră 

îndreaptă 

10 Dezleagă rebusul şi află denumirea populară a lunii ianuarie. A

frig cumplit 1
pârtie sau…
2
sărbătoare în anotimpul iarna
ultima lună de iarnă 3
prima lună de iarnă 4
5
B
11 COMPLETEAZĂ ŞI REŢINE!
Autorul, , îşi aminteşte cu deosebită plăcere
şi nostalgie de prima de iarnă, în care a învăţat
saniei. Plecat la săniuş, împreună cu lui, a primit lecţii de la
. Toţi copiii se bucurau de joacă şi de zăpadă.

LECTURĂ. Citeşte poeziile:

Bucuriile iernii Iarna

de Irina Glinţă de Niculina Ponov-Dumitraşcu
Ninge cu fulgi mari şi jucăuşi,
O pătură albă se-aşterne, culcuş, Copiii ies Iarna rece, jucăuşă A sosit la noi
veseli cu sănii pe derdeluş Şi strada întreagă la uşă,
e un gigantic gheţuş!
Albă precum o mătuşă. Fulgii cad
Căciulă, mănuşi, fular şi ghetuţe, cu duiumul! Uite unul şi încă
De toate îmi pun, să pot culege steluţe, unul!
Frigului aprig îi cer să mă cruţe, Deschid palma şi-nchid pumnul
Şi zăpezii să nu-mi intre în şosetuţe! Şi, de teamă să nu zboare,
Îi strâng bine, tot mai tare! Dar
E zarvă pe străzi – oameni mari şi copii
Îşi fac din omătul pufos cele mai noi jucării, ce credeţi, frăţioare? S-au topit de
Lumini se-aprind, se sting la ferestre, zglobii. supărare!
A venit iarna cea darnică şi plină de bucurii!
Fiecare fulg de zăpadă este unic
după Justin D. Pollard

1 Completează enunţurile cu informaţii din textul lecţiei:

Cel care a constatat că fulgii de zăpadă nu sunt identici a fost .
Americanul a studiat fulgii de zăpadă la . Peste ani, el a
fulgii de zăpadă, utilizând un aparat de fotografiat.
Wilson Bentley a descoperit că fulgii de zăpadă sunt mici îngheţate. Forma lor
depinde de cât de rece şi de este aerul.

2 Scrie două texte despre „fulgii de zăpadă”: unul literar şi altul nonliterar (informativ).
Pentru textul informativ, caută informaţiile necesare pe Internet, în Atlase sau
reviste.

Text literar Text

informativ

3 Completează „diamantul”:

1. un cuvânt care poate ţine locul titlului; 2. două instrumente pe care personajul din text le
utilizează pentru a studia fulgii de zăpadă; 3. trei caracteristici / însuşiri ale unui fulg de zăpadă; 4. o
propoziţie din patru cuvinte despre textul lecţiei; 5. un cuvânt care exprimă constatarea autorului
despre fulgii de zăpadă.

5
 4 Metoda CUBUL. Clasa se împarte în 6
echipe.
1. DESCRIE un fulg de zăpadă, aşa cum ţi-l imaginezi tu.

2. COMPARĂ
Completează comparaţiile următoare:

 fulgi deşi şi mari ca

 ger aspru şi tăios ca
 zăpadă albă ca
3. ASOCIAZĂ
cuvintele cu înţeles asemănător:

a constata sol
a studia impresionant
superb întocmai
identic a cerceta
pământ a remarca
4. ANALIZEAZĂ.
Explică înţelesul următoarelor expresii:

„formă hexagonală” = _
„a imortaliza” =
„de formă identică” =

5. APLICĂ.
Alcătuieşte:
• o propoziţie din cinci cuvinte, legată de textul din manual

• o propoziţie în care cuvântul „microscop” să se afle în interior

• o propoziţie în care să foloseşti corect cuvintele „s-a” şi „sa”

6. ARGUMENTEAZĂ
că textul din manual este unul informativ.
 5 „Îmbogăţeşte” înţelesul propoziţiilor:
• Fulgii cad.

• Sania alunecă.

• Sclipesc stelele.

• Copiii sunt fericiţi.

6 Alcătuieşte câte o propoziţie:

formată din 2 cuvinte despre „vânt”

formată din 3 cuvinte despre „iarnă”

formată din 4 cuvinte despre „ninsoare”

formată din 5 cuvinte despre „ploaie”

7 Încercuieşte varianta corectă:

 Mama sa / s-a i-a cumpărat un microscop.
 Americanul sa / s-a gândit să studieze fulgii de zăpadă.
 Concluzia sa / s-a a fost că fulgii de nea nu sunt identici.
 Sa / S-a aşezat un fulg pe mâna sa / s-a dreaptă.

8 Traversează careul de la punctul A la punctul B, colorând

greşelile! Drumul merge doar „la dreapta”, „în sus” şi „în jos”:

s-a pus masa sa s-a legat alura sa farfuria alura s-a B

sa
s-a necăjit s-a întors haina sa sa colorat coaja s-a pasca s-a
A sa luminat sa aşezat dorinţa sa sa plâns oala s-a sa plâns
familia sa sa gătit pălăria s-a sa înfuriat s-a pâinea sa
aprins
parada sa gura sa ziua sa s-a uitat vocea sa s-a trezit
9 Transformă după model:

AZI IERI
Model: El se plimbă prin parc. El s-a plimbat prin parc.
Ea se aşază pe scaun.
Se aude vântul.
Mihai se îndreaptă spre ea.
 10 a) Scrie cuvinte alcătuite din:
2 silabe –
4 silabe –

3 silabe 5 silabe –
–

b) Alcătuieşte o propoziţie în
care:

– cuvântul din 2 silabe (scris de tine, la punctul a) să se afle în interior

– cuvântul din 3 silabe să se afle la început

– cuvântul din 5 silabe să se afle la sfârşit

11 Imaginează un text după şirul de ilustraţii. Dă-i un titlu potrivit.

Roagă-l pe colegul de bancă să aprecieze ce ai scris, colorând inimioarele:

12 COMPLETEAZĂ ŞI REŢINE!

Textul este
unul , în care autorul ne prezintă descoperirea lui Wilson Bentley.
După ce a studiat la microscop, cercetătorul american
a constatat că aceştia au formă . Concluzia sa a fost că doi
fulgi de nea nu pot fi .
 LECTURĂ. Citeşte poezia următoare:
Steluţa de nea, de Irina Glinţă
Astăzi la fereastra mea Două raze s-au ivit Iată cum m-a
A-nflorit... un fel de Dintr-un soare obosit; fascinat! Să mă joc,
stea! Nu ştiu cum şi nu O crenguţă s-a-nmuiat, am şi uitat...
ştiu ce A făcut-o aşa Dar restul... e Gândul meu e plin de stele
cum e! minunat! Şlefuite din mărgele.
Are vârfurile-n ramuri Parcă-ar fi o galaxie,
Răsfirate... e pe Căci steluţe, cam vreo
geamuri! Este şi dură, şi mie, Se înghesuie cumva
blândă, Pare rece..., dar Într-un petic mic de nea.
plăpândă.

LECTURĂ. Citeşte textul următor:

A d e v ă r a t a povest e a lui Mo ş G e r i l ă , de Nataşa Galche
A fost odată, demult, tare demult, în nordul Rusiei, acolo unde iernile sunt
lungi şi cumplit de geroase, un zeu bătrân, care stăpânea peste împărăţia frigului, a
zăpezilor şi a ninsorilor. Oamenii locului l-au numit Moş Gerilă. El stabilea legile
iernii, hotăra când să ningă, când să îngheţe şi când să viscolească. Cu toiagul său
magic, Moşul avea puterea de a îngheţa apele, aducea vânturi năprasnice sau
poruncea viscolului să se oprească.
Înfăţişarea lui părea aprigă: în loc de păr, pe creştetul lui se adunau nori de
zăpadă, în barba lungă găseai steluţe de gheaţă, iar răsuflarea lui aducea geruri aspre.
În timpul iernii, el cutreiera câmpiile şi pădurile, învârtindu-şi deasupra capului
toiagul fermecat.
Moş Gerilă domnea peste întreaga natură din noiembrie şi până în martie. Nu-i
plăceau oamenii care tremurau de frig. Înfuriat de cei veşnic nemulţumiţi, Moşul se
putea transforma într-un vârtej puternic, care putea troieni zăpada cât casele oame-
nilor. În noaptea de Crăciun, oamenii îi ofereau o porţie caldă de fulgi de ovăz cu
miere, strigând spre a-l îmbuna: „Gerilă, vino şi mănâncă ceva! Ai milă de noi şi nu
dis- truge recoltele noastre! Nu ne viscoli casele şi nu îngheţa apa fântânilor!"
Bătrânul zeu nu era neprietenos cu toţi oamenii, dimpotrivă, îi ajuta de cele
mai multe ori. Îi călăuzea prin viscol pe călătorii rătăciţi, salvându-le astfel viaţa. Tot
el le oferea sănătate şi putere oamenilor pentru a înfrunta iernile grele.
Cel mai mult însă îi iubea pe copii. Aceştia erau cei care se bucurau cel mai
mult de sosirea lui. Şi copiii îl iubeau pe Moş Gerilă. El era cel care îngheţa apele
şi, astfel, micuţii puteau patina. El trimitea din cer minunatele steluţe de nea, din
care copiii con- struiau oameni de zăpadă şi castele strălucitoare. Gerilă era singurul
care reuşea să îm- brace pământul în veşmântul alb de omăt, pentru ca toţi copiii
să se poată da cu săni- uţele şi schiurile.
Pentru cei mici iarna poate fi cel mai frumos şi mai vesel anotimp. Moş
Gerilă ştie asta şi are grijă ca în fiecare an să aducă minunatele lui cadouri: steluţele
de gheaţă. Învăţaţi, împreună cu părinţii voştri, să vă bucuraţi de ceea ce vă oferă
Moş Gerilă!
 EVALUARE – UNITATEA 5
Citeşte poezia:

Omul de zăpadă

În ogradă, în parc, pe stradă, Pusă cam pe o ureche

Iată-l: omul de zăpadă!
Nasul roşu de ardei,
Ochii mici, doi năsturei.
Şi sub nas o gură mică,
Braţul e o măturică,
Butonaşii din cărbune,
Iar pe cap, vedeţi voi bine,
Stă o pălărie veche.
Tot de la bunicu-n dar
A primit şi un fular,
Haină veche de dimie,
Să stea-n ger, frig să nu-i
fie! De s-ar mai mişca un pic
Poţi să juri că e bunic!
Niculina Ponov-Dumitraşcu

DICŢIONAR: dimie = ţesătură groasă de lână (albă), folosită la confecţionarea hainelor ţărăneşti.

1 Completează cu informaţii din textul poeziei:

• Omul de zăpadă avea în loc de ochi doi şi în loc de nas un .
• Bunicul îi împrumutase omului de zăpadă o pentru cap, un
de pus la gât şi o de dimie, care să-l apere de frig.
• În final, omul de zăpadă putea fi uşor confundat cu un .
2 Scrie câte două însuşiri pentru fiecare cuvânt dat:
nas ,

ochi ,

gură
,

3 Rescrie corect textul de mai jos. Atenţie la scrierea cuvintelor „sa” / „s-a” şi la
folosirea virgulei!
Omul de zăpadă e peste tot: în ogradă în parc pe stradă. Pălăria s-a veche e un dar de la
bunicul. Haina s-a veche tot de la bunicul este.
Acum omul de zăpadă pare că sa mişcat un pic!

AUTOEVALUARE. Cât de bine ţi-ai însuşit următoarele cunoştinţe? Colorează faţa zâmbitoare!
Ştiu să utilizez corect cuvintele sa/s-a.

virgula. Scriu corect

FB B S
FB B S
 4 Scrie din poezie cuvintele care rimează cu:
stradă –
ureche –
ardei –
dar –
mică –
dimie – _
cărbune–
pic –

FII CREATIV! Adăugă şi tu rime la cuvintele de mai sus!

5 Notează cuvinte ce reprezintă fenomene specifice iernii, pornind de la literele date
mai jos. Desparte apoi cuvintele scrise în silabe şi scrie numărul corespunzător de
silabe.

V viscol vis-col 2
G
F
Z
Ţ
B
6 Observă imaginile. Creează un text pe baza lor şi dă-i un titlu potrivit.

Autoevaluează-te! FB B S
 RECAPITULARE SEMESTRIALĂ

1 Scrie un posibil dialog între doi elevi, care se salută şi se prezintă:

2 Scrie câte o întrebare pentru fiecare imagine. Roagă-l pe colegul

de bancă să răspundă şi notează ceea ce spune.

ÎNTREBARE: ÎNTREBARE:

RĂSPUNS: RĂSPUNS:

3 Să ne aducem aminte ce am învăţat! Citeşte strofa şi identifică povestea din manual!

„Doi prieteni, cu noroc, „Cioboţelele ogarului”, de Călin Gruia

Au pornit spre iarmaroc.
„Cioc! Cioc! Cioc!”, de Emil Gîrleanu
La un han au poposit,
Însă numai unul a plătit!”
„Ziua când toţi au şapte ani”, de Octav Pancu-Iaşi

„Într-o toamnă aurie, „Luchi”, de Otilia Cazimir

Veveriţa cea zglobie
„Cioc! Cioc! Cioc!”, de Emil Gîrleanu
Multe-alune a adunat,
Dar o hoaţă le-a furat!” „Colindătorii”, de George Coşbuc
4 Completează poezia de mai jos cu rimele potrivite: răcoare, pământul, toată, geamuri.

Toamna

Prin pădure suflă vântul, Frunze nu mai sunt pe ramuri,

Toamna a cuprins . Picuri grei stropesc în ,
Acum nu mai este soare, Iar bunica, în livadă,
Plouă şi este . A cules recolta .

5 Scrie, din poezia de mai sus, câte două cuvinte alcătuite din:

o 2 3
silabă silabe silabe

6 a) Desparte cuvintele şi descoperă proverbele! Scrie-le pe spaţiul dat şi notează

numărul de cuvinte din care sunt alcătuite fiecare.
Carteaestepomulînţelepciunii. (cuvinte)

Cineştiecartearepatruochi. (cuvinte)

Pentruuniicarteaeocomoară,pentrualţiieopovară. (cuvinte)

a) Explică primul dintre proverbele descoperite!

7 Bifează enunţurile adevărate.

• Cuprinsul unei cărţi se află la mijlocul ei.
• Toate cărţile au un titlu şi un autor.
• Cărţile nu au coperte, au doar pagini.
• Întâmplările prezentate într-o carte pot fi reale sau imaginare.

8 Taie cu o linie varianta greşită (incorectă).

• Într- sa
o zi de sîmbătă , colega a plecat în vacanţă.
Întro sâmbătă s-a

• Întrun înpăratul sa
Într-un cufăr vechi, a găsit coroana .
împăratul s-a
 EVALUARE SEMESTRIALĂ
Citeşte cu atenţie textul de mai jos şi rezolvă cerinţele:

Farmecul iernii

„Fulgi de zăpadă fug alungaţi de frig. În casă, butuci de fag ard în foc, topind florile de ger din fereşti cu
fum fierbinte mirosind a fâneţe şi a fagure.
Întorc filele ferfeniţite1 ale cărţii şi prefac literele în felurite fiinţe:
iată o fată înfofolită în fote2 înflorite şi iată-l pe Făt-Frumos pe
un cal falnic, cu coama fluturând, gata să înfrunte fulgerele
furtunii.
Fermecat, mă fofilez3 şi eu în urma lor...”
(din Un fel de abecedar de Nichita Stănescu şi Gheorghe Tomozei)
DICŢIONAR

(1) ferfeniţite = făcute ferfeniţă, rupte;

(2) fotă = parte a costumului popular românesc, purtată de femei, care ţine locul fustei;
(3) mă fofilez = mă strecor.

1 Răspunde la următoarele întrebări:

* Ce anotimp este prezentat în textul de mai sus?

* Ce personaje imaginare apar în text?

* Cu ce literă iniţială încep majoritatea cuvintelor din text?

Scrie şi tu încă trei cuvinte care să înceapă cu aceeaşi literă.

2 Transcrie propoziţia din text care prezintă fulgii de nea.

Propoziţia scrisă are cuvinte.

3 Completează cuvintele cu literele care lipsesc:

f lg f lg re fl r le

fr g f g lit r l
4 Alcătuieşte câte un enunţ în care să foloseşti semnele de punctuaţie:

,
?
!
5 Ordonează cuvintele pentru a forma propoziţii.
* ies, săniuş, veseli, la, Copiii.

* aşterne, adormit, Neaua, se, peste, satul.

* fum, coşurile, Fuioare, de, ies, pe, caselor.

6 Formulează:
* o constatare despre „filele cărţii”

* o întrebare despre „fulgerele furtunii”

* o exclamare despre „Făt-Frumos”

7Scrie un scurt text, pornind de la imaginea dată.

Foloseşte şi
expresiile din textul citit: „flori de ger”, „alungaţi de
frig”.

Autoevaluează-te! FB B S
Cuprins

Unitatea 1. Şcoala şi cartea – doi prieteni adevăraţi

Ziua când toţi au şapte ani, după Octav Pancu-Iaşi...............................3
Luchi, după Otilia Cazimir...............................................................7
Cartea de piatră, după Vladimir Colin...............................................10
EVALUARE – Unitatea 1..................................................................14

Unitatea 2. Toamna, doamnă ruginie

Ciuboţelele Ogarului, după Călin Gruia..............................................16
Cioc! Cioc! Cioc!, după Emil Gârleanu...............................................20
EVALUARE – Unitatea 2..................................................................25

Unitatea 3. Familia, leagănul copilăriei

Mama, de Panait Cerna.................................................................27
Bunica (fragment), de Ştefan Octavian Iosif..........................................30
EVALUARE – Unitatea 3..................................................................33

Unitatea 4. Vin sărbătorile!

Vreau să trăiesc printre stele, de Victor Eftimiu...................................35
Colindătorii (fragment), de George Coşbuc......................................40
EVALUARE – Unitatea 4..................................................................44

Unitatea 5. Farmecul iernii

Iarna, după Mihail Sadoveanu........................................................46
Fiecare fulg de zăpadă este unic, după Justin D. Pollard........................49
EVALUARE – Unitatea 5..................................................................54

RECAPITULARE SEMESTRIALĂ.........................................................56
EVALUARE SEMESTRIALĂ...............................................................58