LF 3

Nicoleta Popescu, Cristina Martin
și fișe de lectură
pentru clasa a III -a
texte literare adaptate pentru elevul de clasa a III-a
NUME şi PRENUME: ..............................................................................
CLASA: ..............................................................................
ȘCOALA: ..............................................................................
editura ELICART
Acest auxiliar a fost avizat de Ministerul Educației Naționale,
conform Anexei la Ordinul nr. 3530 din 04.04.2018, privind
aprobarea auxiliarelor didactice din învățământul preuniversitar.
Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României

POPESCU, NICOLETA
Lecturi și fișe de lectură pentru clasa a III-a / Nicoleta Popescu,
Cristina Martin. - Bascov : Elicart, 2018
ISBN 978-606-768-136-9
I. Martin, Cristina
37
Copyright © Editura Elicart – 2020. Toate drepturile aparţin Editurii Elicart.

Conţinutul acestei cărţi este protejat de legea drepturilor de proprietate intelectuală.
Nicio parte din acest volum nu poate fi copiată fără acordul scris al Editurii ELICART.
Pentru COMENZI vă puteți adresa la:

telefon: 0727.304.880; 0770.508.511
0747.584.029; 0774.607.024
e-mail: editura_elicart@yahoo.com
site: www.edituraelicart.ro
Aventurile lui Tom Sawyer
(fragment, de Mark Twain)
Era o zi însorită de duminică. Întreaga natură fremăta de viață.

Peste tot vedeai chipuri vesele, peste tot domnea primăvara. În văz-
duh se simțea puternic mireasma salcâmilor în floare.
Tom își făcu apariția cu o căldare de vopsea și cu o bidinea 1
în mână. Se uită posomorât la gardul ce trebuia vopsit. O tristețe
adâncă i se strecură în suflet. Douăzeci și șapte de metri de gard, de
doi metri și jumătate înălțime! Viața îi părea fără rost, o povară. Oftă
adânc, înmuie bidineaua în găleată și o prelinse peste scândura gar-
dului, de sus în jos. Repetă operațiunea. Măsură din ochi minuscula
porțiune vopsită, apoi întinderea imensă de gard nevopsit. Descu- MARK TWAIN
(1835-1910)
rajat, se așeză pe o buturugă.
Deodată, cum stătea abătut și plin de deznădejde, îi veni o idee măreață! Luă iar
bidineaua în mână și se apucă repede de muncă. Nu după mult timp, își făcu apariția
Ben Rogers, băiatul de care se temea cel mai mult. Ben venea țopăind vesel și plin de
energie: hop-țop! Mușca dintr-un măr și scotea câte un strigăt prelung și melodios,
urmat de un „ding-dong-dong, ding-dong-dong". Făcea pe vaporul. Când se apropie de
Tom, micșoră viteza, o luă prin mijlocul străzii, făcând manevre de acostare 2. Își
închipuia că este vapor, căpitan și clopoțel în același timp, astfel încât trebuia să stea
pe propria-i punte de comandă, să dea ordine și tot el să le și execute.
Tom vopsea mai departe liniștit, de parcă nici nu-l văzuse. Ben se uită o clipă la el,
apoi zise:
— Hei! Ești pedepsit, așa-i?
Nu primi niciun răspuns. Cu aerul unui maestru, Tom se uită cu o privire critică la
ultimul strat de vopsea, mai trecu o dată cu bidineaua peste același loc și iarăși privi
rezultatul. Ben se apropie. Lui Tom îi lăsa gura apă după mărul din care mușca Ben cu
poftă, dar se prefăcea absorbit cu totul de vopsitul gardului. Văzându-se nebăgat în
seamă, Ben își pierdu răbdarea și întrebă:
— Ce faci, șefule? Te-a pus la treabă?
— Ah, tu erai, Ben? Nici nu te-am văzut.
— Eu mă duc la scăldat! Sunt sigur că și tu vrei! Sau îți place mai
mult să vopsești gardul?
Tom se uită lung la el, apoi zise:
— Ce, tu crezi că asta-i muncă?
— Dar ce să fie?
Tom se apucă iarăși de vopsit.
— Poate că este, dar eu știu un singur lucru: că-mi place.
— Fugi de aici... nu cumva vrei să te cred?
— Cum să nu-mi placă? Ce, crezi că în fiecare zi ai norocul să vopsești un ase-
menea gard?
 Texte literare adaptate pentru clasa a III-a  3

Totul apărea acum într-o lumină nouă. Ben, gânditor, se opri din ronțăitul măru-
lui. Tom vopsea mai departe, se dădea câte un pas înapoi ca să vadă mai bine rezul-
tatul, corecta puțin și apoi își privea din nou opera. Ben îl urmărea din ce în ce mai
uimit. Nu mai rezistă și, deodată, zise:
—Tom, lasă-mă să vopsesc și eu puțin!
Băiatul se gândi o clipă, fu cât pe-aci să fie de acord, dar imediat
se răzgândi:
— Nu, nu se poate, Ben. Mătușa Polly ține mult la gardul ăsta,
fiindcă e la stradă... Dacă ar fi fost cel din spate, n-aș zice nimic, și nici
ea. Despre gardul ăsta spune că trebuie vopsit cu mare grijă. Eu cred
că dintr-o mie de băieți, poate doar unul s-ar pricepe să-l vopsească
bine!
— Ce spui, măi! Hai, Tom, lasă-mă și pe mine să încerc numai
puțin. Eu te-aș lăsa!
— Cum, Ben, crezi că eu nu vreau să te las? Vreau, dar mătușa
Polly... Să știi că a vrut și Jim să-l vopsească și nu i-a dat voie! Nici lui
Sid nu i-a dat voie. Tu nu vezi că nu pot? Nu pot și gata. Dacă te las
să-l vopsești și greșești, ce mă fac? Spune și tu.
— N-o să se întâmple nimic, o să-l fac la fel de bine ca tine! Lasă-mă să-ncerc! Hai,
că-ți dau cotorul mărului, cu toți sâmburii!
— Știu și eu ce să zic... Nu, Ben, nu se poate, mi-e frică.
— Îți dau tot mărul!
Tom lăsă cu șovăială 3 bidineaua din mână. În timp ce Ben muncea la soare, „artis-
tul” ieșit la pensie stătea pe un butoi, la umbră, ronțăind din măr și făcând planuri cum
să-i păcălească și pe alți fraieri. Se găsiră destui! Mereu apărea câte un băiat. Venea să
râdă și rămânea să vopsească. Atunci când Ben obosi, Tom îl lăsă să vopsească gardul
pe Billy Fisher, în schimbul unui zmeu bine cârpit 4. Când obosi și acesta, Johny Miller îi
oferi un șoricel, plus un mosor 5 de sfoară. Dacă, de dimineață, Tom era un biet băiat, pe
la amiază, abia își mai putea număra avuțiile. Avea douăsprezece bile, un ciob de sticlă
albastră, o cheie, o bucată de cretă, un dop de sticlă, un soldățel de plumb, un pisoiaș, o
clanță de alamă 6, o zgardă pentru câine (păcat că n-avea câine!) și patru coji de porto-
cală. Timpul trecuse plăcut, Tom nu era deloc obosit și fusese înconjurat de prieteni. În
plus, gardul avea pe el trei straturi de vopsea! Dacă nu s-ar fi terminat vopseaua, i-ar fi
ruinat 7 pe toți băieții din oraș.
VOCABULAR Citeşte cu atenţie cuvintele explicate şi reţine-le!
● (1) bidinea = pensulă mare, folosită pentru văruit; ● (2) acostare = apropiere de chei, de ţărm,
în vederea debarcării; ● (3) şovăială = lipsă de hotărâre, ezitare în acţiuni, în atitudini;
● (4) cârpit = reparat prin coaserea unui petic; ● (5) mosor = piesă cilindrică de lemn, de metal
sau de plastic, pe care se înfăşoară aţă, sfoară sau sârmă; ● (6) alamă = metal de culoare
galben-auriu, din care se confecţionează diverse obiecte; ● (7) a ruina = a face pe cineva să-şi
piardă averea, a sărăci.
4  Lecturi și fișe de lectură 

FIȘĂ DE LECTURĂ
Autorul: ________________________________________________________________
Titlul textului: ________________________________________________________________
Personajele: ________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
Momentul cel mai amuzant:

_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
1 METODA CUBULUI. Clasa se împarte în 6 grupe. Fiecare

grupă va rezolva una dintre cerințe.
1. DESCRIE cum era dimineața de duminică în care se petrece întâmplarea
povestită (folosește și citate din textul lecției).
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
2. COMPARĂ atitudinea de la început a lui Tom cu felul de a se comporta după

ce i-a venit „o idee măreață”.
Înainte de „idee” După „idee”
______________________________________ _________________________________________
______________________________________ _________________________________________
______________________________________ _________________________________________
______________________________________ _________________________________________
______________________________________ _________________________________________
______________________________________ _________________________________________
3. ASOCIAZĂ!
a) Formează perechi de cuvinte cu sens/înțeles asemănător:
chipuri, văzduh, povară, posomorât, grijă, avuție,
aer, avere, întristat, greutate, atenție, fețe
____________________ = _____________________ ____________________ = _____________________
____________________ = _____________________ ____________________ = _____________________
____________________ = _____________________ ____________________ = _____________________

b) Asociază trăsăturile cu personajul căruia i se potrivesc:
posomorât vesel
șiret zeflemitor
leneș isteț
TOM prefăcut naiv BEN
4. ANALIZEAZĂ felul de a se purta al lui Tom.

________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
5. APLICĂ! Completează enunțurile următoare cu informații din textul citit:
 Tom fusese pedepsit de mătușa Polly să ____________________________________________
 Era posomorât deoarece ___________________________________________________________
 S-a gândit la un șiretlic pentru a ___________________________________________________
 Ben a vopsit el gardul, fiindcă ______________________________________________________
6. ARGUMENTEAZĂ! De ce vrea Tom să-i păcălească pe alții?

________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
2 Așază ideile în ordinea în care s-au petrecut în text:
Ben se amuză pe seama lui Tom.
Este o minunată dimineață de duminică.
Tom este posomorât deoarece trebuie să muncească.
Tom îl păcălește pe Ben să vopsească gardul în locul lui.
3 Alcătuiește enunțuri în care să folosești expresii din textul citit:
• „chipuri vesele”
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
• „tristețe adâncă”
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
• „întindere imensă”
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________

Întâmplări în Pădurea anotimpurilor
(fragment, de Laura Răducanu)
Stejărel face cunoștință cu Toamna
A fost odată ca niciodată un tărâm minunat. La marginea lui se întindea o pădure

deasă, cu arbori bătrâni de când lumea, care se chema ,,Pădurea anotimpurilor”.
În adâncurile ei, viețuitoarele trăiau în bună înțelegere. Printre ele, își ducea tra-
iul un pitic. De unde venise și cât era de bătrân, nimeni nu putea spune! Un lucru era
clar: piticul devenise înțeleptul pădurii. Avea răspuns la orice întrebare i s-ar fi pus și
avea cunoștințe despre toate bolile. De asemenea, prepara leacuri după rețete numai
de el știute.
Piticul Timp, căci uitasem să vă spun numele lui, era foarte ordonat. Avea un pro-
gram zilnic de la care nu se abătea 1: se trezea la ora 6 dimineața, servea micul dejun –
un ceai de fructe de pădure și un ou fiert, adus zilnic de o coțofană –, se îmbrăca, își
încingea mijlocul cu un brâu de trestie, împletit chiar de el, își punea tichiuța 2 cafenie
și era pregătit pentru o nouă zi de muncă.
Cum deschidea ușa casei, o scorbură în trunchiul unei răchite pletoase, saluta
întreaga suflare a pădurii, cu bucurie:
— Bună dimineața, dragii mei prieteni! Să aveți o zi minunată!
— Bună dimineața, piticule Timp! răspundeau, foșnindu-și ramu-
rile, stejarii cei bătrâni.
— Bună dimineața! șoptea pârâiașul din apropiere, clipocind prin-
tre pietre.
— Toc-toc! Bună-bună dimi-dimi-nea-ța! rostea silabisit doamna Cio-
cănitoare, în timp ce își căuta de mâncare sub scoarța unui copac.
— Ei, prieteni, tare mi-ar plăcea să mai stau de vorbă cu voi, dar am
atâtea de făcut astăzi! Trebuie să-i fac o vizită căprioarei care tocmai a născut doi pui,
să-l consult pe bunicul bursuc – îl supără rău un dinte –, apoi merg să vorbesc cu veve-
rița, pentru că…
— Să vorbești și cu mine! strigă cu putere un pui de stejar ce răsărise într-un luminiș.
— Da, da, o să vorbesc și cu tine, copăcel! Nici nu te-am zărit.
Cum te cheamă? întrebă Timp, complet nedumerit 3.
— Eu sunt Stejărel, spuse copăcelul, care era cam timid. Și
m-am născut în primăvară, dintr-o ghindă. Am împlinit 6 luni, sunt
băiat mare! se semeți 4 Stejărel.
— He-he-he! Ești încă mic. Mai ai multe de văzut. Ți-au crescut
de-abia 3-4 frunzulițe și te crezi copac în toată puterea? He-he-he!
— Nu râde de mine, piticule Timp. Eu vreau doar să-ți pun o
întrebare. Nu știu ce-i cu mine, cred că sunt bolnav. Au început să mi
se îngălbenească frunzele. Tare mi-e teamă! Una stă să cadă!!! adăugă
Stejărel și o lacrimă i se prelinse ușor pe-o frunzuliță.
— Nu te îngrijora, nu ești bolnav deloc! N-ai observat că acest lucru li se întâmplă
și părinților tăi? Privește! În toată pădurea, frunzele au început ușor-ușor să-și

schimbe culoarea. Vântul le desprinde pe rând și le așterne pe pământ ca pe un
covoraș, ca să le țină de cald rădăcinilor.
— Deci cu toții suntem bolnavi?
— Da, sunteți bolnavi, sunteți bolnavi de-o boală care se numește
Toamnă, se amuză piticul Timp.
— Ce trebuie să fac? Vreau să mă însănătoșesc! scânci 5 Stejărel,
speriat de-a binelea.
— Toamna, micuțule, este o bună prietenă de-a mea. Nu este o boală.
Te-am speriat puțin!
— Atunci?!
— Fii atent, îți voi explica cum stau lucrurile: acum, când vara e pe sfârșite, își va
face apariția Toamna, o zână-anotimp. De ce? Pentru că natura are nevoie de ea: e
maestră în decorarea frunzelor și în coptul fructelor. Este bogată și frumoasă, aduce
răcoare și belșug. Oamenii, pe care nu-i cunoști, o iubesc foarte mult.
— De ce?
— Pentru că toamna răsplătește munca tuturor. Da, da, nu te uita mirat! În lumea
oamenilor, lucrurile sunt diferite. Vei afla că pentru ei, dar și pentru viețuitoarele
pădurii, Toamna aduce roade care vor umple cămările, astfel încât Iarna să fie mai ușor
de îndurat. Natura, dragul meu, iubește Vara cea călduroasă, dar așteaptă Toamna
pentru ca fructele să se coacă, iar semințele să cadă pe pământ și să poată lua naștere
alte plante. Așa te-ai născut și tu, dintr-o ghindă căzută astă-toamnă din stejarul cel
bătrân. Înțelegi acum că nu ești în niciun pericol?
— Da, da! exclamă uimit de-a binelea Stejărel.
— Acum, toamna, e timpul ca voi, copacii, să vă odihniți. În timpul anului, din pri-
măvară și până acum, ați bucătărit 6 în frunzulițele voastre, ați crescut fructele și ați
copt semințele. Sunteți obosiți, la fel și uneltele voastre de muncă, frunzele. Trebuie ca
ele să vă părăsească și, la primăvară, să vă crească altele noi. În timpul iernii, veți
dormi și tu, și frații tăi, iar la anul vă veți trezi mai puternici.
— Și dorm toate viețuitoarele? întrebă Stejărel nerăbdător și parcă un pic mai
curajos.
— Nu. Unele hibernează, altele își duc traiul ca și în celelalte anotimpuri. Eu, de
pildă, iarna sunt extrem de ocupat. Pădurea are mereu nevoie de mine.
— Acum am înțeles totul, piticule Timp. Dar nu mă-ndur de cele trei frunzulițe să
le las să plece!
— Fii pe pace, râse Timp. Îți promit că la primăvară vei avea mult mai multe! A,
am uitat! Am primit un răvaș 7 chiar de la Toamnă, trebuie să înceapă școala. Mă gră-
besc! Vorbim și mâine. La revedere!
● (1) a se abate = a se îndepărta de la o normă, de la un obicei; ● (2) tichie = obiect de

îmbrăcăminte din stofă sau din pânză, care acoperă numai creştetul capului; ● (3) nedu-
merit = care este mirat, încurcat în faţa unui fapt; ● (4) a se semeţi = a se făli, a se mândri;
● (5) a scânci = a plânge înăbuşit, slab; ● (6) a bucătări = a găti mâncare; ● (7) răvaş =
scrisoare, bilet.

FIȘĂ DE LECTURĂ
Autorul: ________________________________________________________________
Titlul textului: ________________________________________________________________
Personajele: ________________________________________________________________
Expresii frumoase din text (Foloseşte-le în viitoarele compuneri!) ______________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
Ce ţi-a plăcut cel mai mult în povestea citită?
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
1 Răspunde la întrebări:
• Cu ce se ocupa piticul Timp?
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
• De ce credea Stejărel că este bolnav?
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
• Ce se întâmpla de fapt cu micul copac?
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
• Cum ajută Toamna oamenii și viețuitoarele pădurii?
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
• Ce fac copacii toamna?
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
2 Ce nume i-ai da tu piticului Timp? Argumentează!

Sugestii: Doctorul pădurii, Piticul Știe-Tot
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________

3 Completează propozițiile cu idei însușite din text:
• Toamna este maestră în …………………………………………………………………………………………

• Ea aduce ………………………………………………………………………………………………………………
• Toamna, semințele …………………………………………………………………………………………………
4 Ce crezi că i-a scris Toamna piticului Timp în „răvaș”? Alcătuiește biletul.
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
5 Scrie în câteva enunțuri care era ritualul zilnic al piticului Timp. Notează apoi
care este programul tău de zi cu zi.
__________________________________________________________________
programul __________________________________________________________________
zilnic al lui __________________________________________________________________
Timp
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
programul
tău zilnic __________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
6 Scrie în casetele din dreapta câte o însușire pentru cuvintele subliniate, des-
prinsă din enunțurile din stânga. (Vezi exemplul nostru.)
„frunzele au început ușor-ușor îngălbenite,

să-și schimbe culoarea”
„covoraș, ca să le țină de cald

rădăcinilor”
„Toamna aduce răcoare și

belșug.”

7 Bifează trăsăturile care crezi că îl pot caracteriza pe Stejărel:
curajos nepoliticos naiv ordonat
temător curios imprudent neascultător
8 Alcătuiește un scurt text în care să povestești care sunt schimbările ce se

petrec toamna în natură. Folosește cuvintele și expresiile:
„belșug” „cămări” „covoraș de frunze” „zâna-anotimp”
________________________________
______________________________________________________
______________________________________________________
______________________________________________________ NU UITA!
______________________________________________________  Dă un titlu potrivit
textului.
______________________________________________________
 Formulează propoziţii
______________________________________________________ clare şi complete.
______________________________________________________  Foloseşte corect
______________________________________________________ semnele de punctuaţie.
______________________________________________________  Fii atent la aşezarea
______________________________________________________ în pagină.
 Foloseşte expresiile
______________________________________________________
date.
______________________________________________________
______________________________________________________
______________________________________________________
_________________________________________________
Zile de toamnă
de George Coşbuc
9 Citește cu intonație poezia „Zile de
toamnă”, de George Coșbuc. Roagă-l pe Ieri vedeam pe luncă flori…
colegul de bancă să aprecieze cum ai Mândri fluturi zburători,
interpretat, colorând fața zâmbitoare. Și vedeam zburând albine!
Ieri era și cald și bine.
Azi e frig și nori și vânt,

Frunzele cad la pământ,
Florile stau supărate,
Veștejesc de brumă toate.
SUGESTIE DE LECTURĂ!
Dacă vrei să afli mai multe despre ano- Ieri era frumos pe-afară
Ca-ntr-o caldă zi de vară.
timpul toamna, citeşte şi „Calendarul
Azi e toamnă pe pământ,
şcolarului”, de George Coşbuc.
Vreme rea și bate vânt.

Elefantul
(fragment, de Alexandr Kuprin)
[…] Două ore mai târziu, tata este la circ. Stă în primul rând și
se uită cum animalele dresate execută fel de fel de comenzi. Câinii
inteligenți fac tumbe prin aer, dansează, latră în ritmul muzicii,
formează cuvinte, aranjând în ordine literele mari din carton.
Maimuțele – unele în fustițe roșii, altele în pantalonași albaștri –
merg pe sfoară și se plimbă călare pe un câine mare. Leii imenși cu
coamă roșcată sar prin cercuri de foc. Foca neîndemânatică trage
cu un pistol cu apă.
La final, în arenă intră elefanții. Sunt trei: unul mare și doi
mai mici, pitici, de o înălțime comparabilă cu cea a cailor. Este ALEXANDR KUPRIN
ciudat să vezi cum aceste animale uriașe, ce par stângace și gre- (1870-1938)
oaie, execută mișcări dificil de efectuat chiar și de către cel mai iscusit acrobat.
Dintre toți trei, se distinge în mod deosebit elefantul cel mare. Se ridică pe
picioarele din spate, se așază în fund, stă în cap cu picioarele în sus, merge pe butoaie
ce se rostogolesc și dă paginile unei cărți mari de carton, folosindu-se de trompă.
În cele din urmă, se așază la masă, i se pune în jurul gâtului o bavețică 1 și începe
să mănânce ca un băiețel bine-
crescut.
Reprezentația se încheie.
Spectatorii părăsesc sala. Tatăl
Nadiei se apropie de proprieta-
rul circului, un neamț gras. Stă
și fumează un trabuc 2 mare, în
spatele unui perete despărțitor
de lemn.
— Vă rog să mă scuzați!
spune tatăl Nadiei. Nu cumva ați
putea să îi dați voie elefantului
dumneavoastră să vină la mine
acasă?
De mirare, neamțul face
ochii mari cât cepele și cască
gura atât de mult, că îi cade
trabucul pe jos. Se apleacă cu
greu, îl ridică, îl bagă la loc în
gură și, abia atunci, bolboro-
sește:
— Să-i dau voie? Elefan-
tului? La dumneavoastră acasă?
Nu pricep...

Ochii lui par a întreba același lucru: dacă pe tatăl Nadiei nu cumva îl doare capul...
Dar tatăl se grăbește să explice despre ce este vorba: singura lui fiică, Nadia, suferă de
o boală stranie 3, pe care nici măcar doctorii nu o înțeleg. De o lună, fetița zace în pat,
slăbește văzând cu ochii, nu este interesată de absolut nimic, se plictisește și parcă se
stinge încetișor. Medicii le-au recomandat să o înveselească, dar fetița nu are chef de
absolut nimic; i-au sfătuit să îi îndeplinească toate dorințele, dar copilul nu își dorește
nimic. Astăzi însă și-a exprimat dorința de a vedea un elefant viu. Oare acest lucru este
imposibil de realizat?
Apoi, adaugă cu o voce sugrumată, agățându-se cu o mână de un nasture de la
paltonul neamțului:
— Asta e... Desigur, sper din toată inima că fetița mea se va însănătoși. Dar...
Doamne ferește... dacă boala evoluează prost... dacă cumva se stinge? Imaginați-vă
numai: toată viața voi fi chinuit de gândul că nu i-am îndeplinit ultima dorință!
Neamțul se încruntă și, căzând pe gânduri, își scarpină cu degetul mic sprânceana
stângă.
Într-un final, întreabă:
— Hm... Dar câți ani are fetița dumneavoastră?
— Șase.
— Hm... Liza mea are tot șase. Hm... Știți, treaba aceasta v-ar costa foarte scump.
Elefantul trebuie să fie dus noaptea și abia noaptea următoare poate fi adus înapoi. În
timpul zilei, nu se poate. Se adună oamenii și poate ieși un scandal... Plus că pierd o zi
întreagă și trebuie să îmi acoperiți daunele.
— A, desigur, desigur... nu vă faceți griji în această privință...
— În afară de asta, va permite oare poliția să ducem un elefant la dumneavoastră
acasă?
— De acest lucru voi avea eu grijă. Va permite!
— Încă o întrebare: credeți că proprietarul casei va fi de acord ca un elefant să
pătrundă în apartament?
— Va fi de acord. Eu sunt proprietarul.
— Aha! Asta e perfect! Dar mai am o întrebare: la ce etaj locuiți?
— La etajul doi.
— Hm... Asta nu mai este așa de bine... Scările blocului sunt largi, au tavanul înalt?
Camerele apartamentului sunt spațioase, au uși încăpătoare, podeaua este suficient de
rezistentă? Pentru că Tommy are o înălțime de peste doi metri, o lungime de aproape
trei metri și cântărește două tone!
Tatăl Nadiei cade pe gânduri pentru câteva minute.
— Știți ce? Haideți acum la mine și vedem exact la fața locului. Dacă este nevoie,
pot să lărgesc intrările.
— Perfect! acceptă propunerea proprietarul circului.
● (1) baveţică = şerveţel care se leagă la gâtul copiilor, când mănâncă;

● (2) trabuc = ţigară de foi; ● (3) stranie = care iese din comun, neobişnuită.

FIȘĂ DE LECTURĂ
Titlul textului: ________________________________________________________________

Autorul: ________________________________________________________________
Personajele: ________________________________________________________________
____________________________________________________________
Ce te-a impresionat cel mai mult?
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
Cum crezi că va continua povestirea? ______________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
1 Bifează cu „x” varianta corectă:

 Acțiunea textului se petrece la:
Grădina Zoologică circ teatru
 Dintre toate animalele dresate, la circ se distinge:

câinele maimuțica elefantul
 Nadia, fetița bolnavă, are o singură dorință:

de a merge la circ de a vedea un elefant viu de a citi o carte despre elefanți
 La circ, prin cercuri de foc sar:

leii maimuțele câinii
 Numele elefantului este:

Liza Nadia Tommy
 Elefantul are o înălțime de:
doi metri trei metri două tone
2 Răspunde la următoarele întrebări:

• Cine sunt „artiștii” reprezentației de circ?
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
• Ce îi cere tatăl Nadiei proprietarului de circ?
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________

• Care este motivul pentru care îi cere un asemenea lucru?
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
• De ce proprietarul circului nu este de acord imediat cu propunerea tatălui Nadiei?
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
3 Completează „jurnalul cu dublă intrare”.
Fragmentul preferat Motivează alegerea
4 Care este semnificația fragmentului marcat în text? Alege varianta corectă.
Proprietarul circului este nehotărât.

Proprietarul circului are o durere de cap.
Neamțul nu este de acord cu o asemenea propunere ciudată.
5 Ce îți vine în minte când pronunți cuvântul circ ? Completează „ciorchinele”,

respectând indicațiile!
culori
stări sufletești clovni
muzică atmosferă
6 Explică semnificația expresiei „cu o voce sugrumată”.

________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________

7 Găsește două însușiri, altele decât cele din text, pentru cuvintele:
dresate
_______________________ _______________________
• animale • câini
_______________________ _______________________
_______________________ _______________________
• carte _______________________ • voce _______________________
8 Ce alte cadouri crezi că ar putea s-o înveselească pe fetiță? Argumentează în fiecare

caz!
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
9 Spune-ți părerea! De ce crezi că Nadia voia un elefant viu și nu o jucărie, așa

cum este cea din imaginea de mai jos?
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________

Ce știm despre… elefanți?
text nonliterar (informativ)
Elefantul face parte din familia pachidermelor (pachiderm

sau pahiderm înseamnă „piele groasă şi aspră”). Este un animal
masiv, cu o înălţime care poate depăşi 4 metri şi o greutate medie
între 2 şi 6 tone!
Elefanții trăiesc în turme, în pădurile tropicale și savanele

din Asia și Africa. Fiecare turmă este condusă de cea mai bătrână
femelă, familia fiind formată din mame și puii acestora. Masculul
face parte din turmă până în jurul vârstei de 12-15 ani, după care
acesta este exclus 1, urmând să trăiască singur sau în turme for-
mate numai din masculi.
Femelele sunt mame grijulii, puii având parte de o atenție specială din partea
fiecărui membru al turmei. Ei învață de la ceilalți cum să se comporte, la fel cum copilul
învață de la părinți. De aceea, femelele își țin puii în preajmă până la vârsta de 4-6 ani.
În cazul puilor orfani, aceștia vor fi adoptați de alte femele, aflate în perioada de
lactație 2.
Elefanții au mirosul bine dezvoltat, comunică
folosind sunete puternice, iar în caz de pericol,
suflă zgomotos prin trompă și se grupează în cerc,
 Elefanţii sunt cele mai mari
în jurul celor tineri.
mamifere terestre.
Ei emit sunete speciale care nu pot fi auzite
de urechea umană. Aceste sunete sunt amplificate
 Elefantul african mănâncă
de trompă și transformate în sunete și mai puter-
nice. În acest fel, elefanții pot comunica la distanțe aproximativ 16 ore pe zi, el
uriașe, de 8-10 km! consumând astfel o cantitate
Cu ajutorul trompei, elefanții se hrănesc, miros, enormă de hrană, de 5 ori
pipăie, apucă sau sorb. Hrana lor este formată din greutatea sa. De asemenea,
ierburi, frunze, semințe, fructe și scoarță de copac. el bea până la 200 de litri
Trompa elefantului este încadrată de cei doi de apă zilnic!
fildeși (incisivi). Fildeșul este un material foarte
scump, din care se pot fabrica ornamente, podoabe,  Elefantul poate detecta
clape de pian sau bețe de biliard. Din acest motiv prezenţa apei sau chiar a unui
elefanții au fost vânați excesiv de braconieri, astăzi duşman doar ridicându-şi
numărul lor fiind foarte scăzut. În ciuda măsurilor de
trompa în vânt şi mirosind.
protecție, elefanții sunt pe cale de dispariție din cauza
braconajului 3 și a distrugerii habitatului 4.
Elefanții sunt animale prietenoase, ușor de domesticit, care pot trăi în preajma
așezărilor umane, dar uneori pot provoca pagube în plantațiile și câmpurile peste care
trec.

● (1) exclus = îndepărtat, dat afară, eliminat. ● (2) lactaţie = perioadă de timp în care o
mamă (femelă) îşi poate alăpta copilul (puiul); ● (3) braconaj = practicare ilegală a
vânatului sau a pescuitului; ● (4) habitat = loc care oferă condiţii corespunzătoare de viaţă
pentru o anumită specie de animal.
1 Bifează cu „x” varianta corectă.

 Elefanții pot trăi:
în savane în câmpii
în deșert în păduri de foioase în junglă
 Greutatea unui elefant este cuprinsă între:
1 – 1,5 t 2–6t 1–3t 4–7t
 Elefanții comunică prin:
semne și mișcări sunete puternice sunete slabe
 Turma de elefanți este condusă de:
cel mai bătrân mascul cea mai bătrână femelă
cea mai tânără femelă
 Hrana elefanților este formată din:
ierburi, frunze, semințe, fructe, scoarță de copac
ierburi, frunze, carne, fructe
ierburi, frunze, semințe, fructe, miere
 Ce cantitate de hrană poate consuma zilnic elefantul?
dublul greutății sale triplul greutății sale
de 5 ori mai mult a cincea parte din greutatea sa
• Cum argumentezi că femelele elefant sunt „mame grijulii”?
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
• Ce obiecte se pot confecționa din colții elefanților?
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
• Care sunt principalele motive pentru care elefanții sunt pe cale de dispariție?
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________

3 Scrie, în casetele din dreapta, câte o însușire a elefanților desprinsă din enunțurile
din stânga.
În caz de pericol se grupează în jurul celor tineri.
Greutatea medie este de 2-6 tone.
4 Ai aflat din text cauzele care au condus la scăderea numărului de elefanți.

Transmite un mesaj oamenilor pentru a salva elefanții de la dispariție. Rea-
lizează și un afiș.
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
_________________________________
5 Formează propoziții cu următoa-

rele cuvinte din textul citit:
habitat fildeș turmă
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
6 Vă plac elefanții? Scrie răspunsul tău și pe al colegului de bancă!
____________________________________
Răspunsul tău ____________________________________
Răspunsul colegului de bancă
____________________________________ ____________________________________
____________________________________ ____________________________________
____________________________________ ____________________________________
____________________________________ ____________________________________
____________________________________ ____________________________________
____________________________________ ____________________________________
____________________________________ ____________________________________

7 TEMĂ Caută în reviste sau pe Internet informații și curiozități despre animale
sălbatice. Notează faptele interesante și citește-le colegilor la ora de lectură.
Informații Curiozități
rinocerul
hipopotamul
crocodilul
girafa
struţul
Citește cartea lui Marin Sorescu: Unde fugim de-acasă?

Un arici nemulțumit
(de Natașa Galche)
De când e lumea, se știe că aricii sunt animăluțe acoperite pe spate cu țepi lungi și
viguroși 1. Poate că asta nu este pe placul tuturor, dar ce să-i faci? Așa s-au născut aricii:
țepoși!
Pe ariciul din povestea noastră îl cheamă Toto. Din fragedă copilărie, el avea o
singură și arzătoare dorință: să nu mai aibă țepi! Desigur, vă întrebați de ce? Explicația
lui era foarte simplă: pentru că țepii îi aduceau numai ghinioane! De exemplu, într-o zi,
se juca cu veverița de-a prinselea. Era o zi splendidă 2 de vară și cei doi amici alergau
voioși unul după celălalt. Deodată, se auzi glăsciorul veveriței:
— Aaaau! Iar m-ai înțepat cu acele tale!
Bietul Toto, deși nu avea nicio vină, s-a simțit foarte vinovat! Nu își dorea cu
niciun chip să o rănească pe prietena lui. I-a cerut iertare, dar veverița era puțin cam
mofturoasă și a preferat să se retragă din joc.
Alt necaz a pățit într-o zi când se ducea în
vizită la șoricel. Da, ați auzit bine, șoricelul era prie-
tenul său! Bineînțeles, știți cu toții că hrana aricilor
este compusă din insecte, șerpi și șoareci. Ceea ce
nu știți este că Toto renunțase demult la o alimen-
tație „atât de nesănătoasă”, cum spunea el, și se
hotărâse să adopte o dietă vegetariană 3. Aflând des-
pre acest fapt inedit 4, doamna ciocănitoare, repor-
teriță 5 la gazeta pădurii, scrisese un întreg articol.
Din acest motiv se și ducea Toto la șoricel: pentru a sărbători prietenia lor, care
devenise celebră.
Era o toamnă târzie și copacii își lepădaseră veșmântul de frunze galbene și
ruginii. La poalele lor parcă se întindea un covor țesut din fire de culori diferite, de
nuanțe calde.
„Cât de minunate sunt aceste frunze! își spuse Toto fermecat. Oare ce maestru
iscusit le-a pictat atât de frumos? Iată o frunză maronie ce pare că a ruginit! Și alta
aurie care seamănă cu o rază de soare! Aceasta pare cuprinsă de flăcări și cealaltă ai
zice că e pastelată 6.”
Ariciul era atât de fascinat 7 de culoarea frunzelor, încât a început să cânte și să
danseze printre ele. Dar bucuria lui nu a fost de lungă durată! Frunzele au început să se
agațe de țepii săi! În zadar s-a scuturat, acestea nu voiau să se mai desprindă de pe
blănița lui țepoasă! Când a ajuns la șoricel, Toto era un rotocol de frunze și de iarbă. Abia
dacă i se mai zăreau ochii și năsucul.
— Cine ești tu? a întrebat șoricelul, care nu l-a recunoscut.
— Sunt eu, Toto! Ajută-mă să mă descotorosesc 8 de frunzele astea!
— Vai, cât ești de nostim 9! Parcă ești o minge de frunze! a început să râdă șoricelul.
Așa a fost nevoit sărăcul Toto să umble întreaga toamnă, spre hazul animalelor
din pădure. Însă, într-o bună zi a decis:
— De-ajuns! Nu mai vreau să fiu țepos! M-am săturat!

Spunând acestea, a dezbrăcat hăinuța de ace și a ascuns-o în cel mai întunecat
ungher al vizuinii sale. Apoi, a ieșit la plimbare fără țepi. Hoinărea pe sub brazi și prin-
tre tufe mult mai agil și viața i se părea acum fără cusur 10!
— În sfârșit sunt liber! Nimic nu se mai agață în acele mele! Nu-mi plăcea deloc
când toate frunzele și rădăcinile mi se prindeau încăpățânate de blănița mea țepoasă!
Mergând așa, vesel și lipsit de griji, a zărit o ciupercă. Cum v-am spus, Toto era
vegetarian și mereu preocupat de silueta sa. A cules ciuperca și a vrut să o înfigă în
acele de pe spinarea sa. Dar ciuperca s-a rostogolit pe jos!
„Există și necazuri mai mari de atât! Voi lua ciuperca la întoarcere și o voi
căra între lăbuțe!” și-a spus ariciul și a plecat țanțoș mai
departe.
Toată ziua, a alergat și s-a jucat cu veverița și șori-
celul, pe care i-a întâlnit întâmplător lângă stejar. Era
așa de bucuros că nu a mai înțepat pe nimeni! Când
soarele mai avea puțin și asfințea, Toto a pornit spre
casă. Nu mai erau mulți pași până la vizuina sa, când,
deodată, a văzut o umbră roșcată strecurându-se prin-
tre copaci.
„Vai de mine! Vulpea!” s-a speriat Toto și imediat
s-a făcut ghem. „N-are decât să se apropie acum! Să vezi
cum o înțep cu aaaaa...”
În aceeași clipă, și-a amintit că hăinuța lui țepoasă
era acasă!
„Aoleu! Ce imprudență 11 am făcut! Sunt cel mai
nerecunoscător arici de pe fața pământului!” a început
să plângă Toto. „Cine mă mai apără acum?”
A stat câteva clipe și a cugetat, apoi și-a spus:
„Fuga este rușinoasă, dar este mai sănătoasă!”
Și a luat-o la goană spre casă. A intrat ca o furtună pe ușa vizuinii, s-a repezit în
ungherul întunecat și a îmbrăcat repede hăinuța sa, plină de ace.
„Mai bine să fiu din nou țepos! Prietenii mei nu se vor supăra pe mine, pentru că
mă iubesc așa cum sunt! Cu toate imperfecțiunile mele!”
Astfel, Toto a înțeles că țepii nu sunt niște defecte ale naturii! Țepii îl protejează și
îl ajută! Și, din acea zi, Toto nu s-a mai gândit vreodată că acele lui sunt incomode!
● (1) viguros = puternic, rezistent; ● (2) splendid = foarte frumos, minunat; ● (3) vegetarian
= care se bazează numai pe produse vegetale şi pe lactate; ● (4) inedit = necunoscut mai
înainte; nou, neobişnuit; ● (5) reporter = persoană care culege şi transmite de pe teren ştiri
şi informaţii; ● (6) pastelat = în culori delicate, pale; ● (7) fascinat = încântat, captivat; ●
(8) a se descotorosi = a se elibera de cineva sau de ceva care supără; ● (9) nostim = haios,
amuzant; ● (10) cusur = imperfecţiune, defect; ● (11) imprudenţă = faptă nesocotită, riscantă.

FIȘĂ DE LECTURĂ
Titlul textului: ________________________________________________________________

Personajele: ________________________________________________________________
Întâmplările, pe scurt, în ordinea desfăşurării lor:
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
Care ţi s-a părut cel mai amuzant moment?
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
1 Scrie întrebări pentru următoarele răspunsuri:

________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
Ariciul nu mai dorea să aibă țepi, pentru că aceștia îi aduceau numai ghinioane.
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
Când a văzut vulpea, ariciul s-a făcut ghem.
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
Ariciul a înțeles că țepii lui îl apără și îl ajută.
2 Notează „A” în dreptul enunțului adevărat și „F” în dreptul enunțului fals.

Încă din primii ani de viață, Toto și-a dorit să nu mai aibă țepi.
Ariciul le-a înțepat atât pe veveriță, cât și pe vulpe.
Toto devenise vegetarian.
Ariciul și-a ascuns hăinuța de ace între frunze.
Ciocănitoarea scrisese o poezie despre arici.
Frunzele toamnei aveau culorile curcubeului.
Ariciul a scăpat de vulpe, transformându-se într-un ghem.
Ariciul s-a acceptat așa cum era, cu blana lui țepoasă.

3 Scrie două texte despre arici, unul literar și unul informativ (nonliterar).
TEXT LITERAR TEXT INFORMATIV

______________________________________ ______________________________________
______________________________________ ______________________________________
______________________________________ ______________________________________
______________________________________ ______________________________________
______________________________________ ______________________________________
______________________________________ ______________________________________
______________________________________ ______________________________________
______________________________________ ______________________________________
______________________________________ ______________________________________
______________________________________ ______________________________________
__________________________________ __________________________________
_________________________________ _________________________________
4 Găsește pentru fiecare animal prezentat în text o însușire, apoi povestește o

întâmplare petrecută în pădure cu cel puțin două dintre aceste personaje.
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
______________________________________________________________________
La fel ca ariciul din povestea citită, un cerb este nemulţumit de picioarele lui…
prea subţiri! Citeşte fabula „Cerbul privindu-se în apă”, de Jean de la Fontaine.

Morcoveață
(fragment, adaptare după Jules Renard)
Domnul Lepic are doi băieți la internat 1: pe Felix și pe Mor-

coveață. Îi place să-și ia copiii prin surprindere și apare când nici nu
te-aștepți pe trotuarul din față, cu țigara în gură.
Așa s-a întâmplat și într-una dintre dimineți, când Felix și
Morcoveață îl zăriră și alergară imediat la el, bucuroși să-l vadă.
Morcoveață se ridică pe vârfuri și se căzni 2 să-l sărute pe tatăl
său. De-abia apucă să-i atingă obrazul cu buzele, că domnul Lepic își
ridică capul de parcă ar fi vrut să se ferească. JULES RENARD
„Oare ce s-a întâmplat? se întrebă îngrijorat Morcoveață. Nu mă (1864-1910)
mai iubește? Văd că pe fratele meu l-a sărutat și nu s-a ferit deloc. De
mine de ce se ferește? Vrea să mă facă gelos?”
Morcoveață se întristează dintr-odată și de-abia răspunde la întrebările tatălui său.
Domnul Lepic: Cum te descurci la școală cu germana?
Morcoveață: Nu prea mă descurc. Merge greu cu pronunția.
Domnul Lepic: Și cum îi vei bate pe nemți dacă nu vei ști germana?
Morcoveață: Lasă că nu începe războiul mâine!
Domnul Lepic: La compuneri cum stai? Sper că nu ești codaș 3.
Morcoveață: Ei, e nevoie și de cineva care să fie ultimul în clasă la
compuneri.
Domnul Lepic: Nu sună prea bine! Eu voiam să vă scot în oraș, să
luăm masa, dar... nu vreau să vă stingheresc 4.
Morcoveață: Eu nu am așa multe lucruri de făcut. Dar tu, Felix?
Felix: Domnul profesor nu ne-a dat nicio temă, deci sunt liber azi.
Domnul Lepic: Dacă stau și mă gândesc mai bine, poate ar trebui
ca voi doi să vă duceți și să vă pregătiți lecțiile.
Felix se bosumflă, iar Morcoveață se posomorî și mai tare.
Trebuia să-și ia rămas-bun și Morcoveață era îngrijorat: „Acum o să mă conving
dacă tatălui meu îi place să-l sărut sau nu.” Se apropie de el, țuguindu-și buzele și
privindu-l țintă. Domnul Lepic îl lăsă să se apropie, apoi întinse mâna și-l opri.
Domnul Lepic: Ai grijă! O să-mi scoți ochii cu tocul acela pe care-l ții după ureche.
Ai putea să-l scoți când mă săruți, așa cum fac și eu cu țigara, pe care o scot din gură!
Morcoveață: Iartă-mă, tăticule! E numai vina mea. Credeam că nu vrei să mă
săruți, dar tu te fereai de toc. Deci, mă iubești! Oh, ce fericit sunt!
Domnul Lepic: Era cât pe ce să-mi scoți un ochi și tu râzi?
Morcoveață: Nu de asta râd, tati! Îmi intrase în cap o prostie, dar acum am scăpat
de ea.

● (1) internat = aşezământ şcolar în care elevii primesc locuinţă şi întreţinere;

● (2) a se căzni = a se strădui din greu, a se chinui;
● (3) codaş = care a rămas printre ultimii la învăţătură;
● (4) a stingheri = a stânjeni, a încurca, a incomoda, a deranja.
SĂ ÎNŢELEGEM TEXTUL!
Felix şi Morcoveaţă sunt vizitaţi de părintele lor la internat, dar Morcoveaţă se

întristează când, vrând să-l sărute pe tatăl său, acesta se fereşte. Băiatul se
întreabă dacă tatăl îl mai iubeşte, fiindcă acesta îl ţine la distanţă.
În final, Domnul Lepic îl atenţionează pe Morcoveaţă să-şi scoată tocul de după
ureche ca să-l poată îmbrăţişa şi, astfel, gândurile triste ale băiatului dispar.
FIȘĂ DE LECTURĂ
Autorul: ________________________________________________________________
Titlul textului: ________________________________________________________________
Personajele: ________________________________________________________________
Locul şi timpul: ________________________________________________
Ce te-a impresionat: _____________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
1 Bifează cu „x” răspunsul corect:
• Domnul Lepic era: profesorul lui Morcoveață;

tatăl lui Morcoveață;
verișorul lui Morcoveață.
• Întâmplarea are loc: dimineața; când se întorceau de la internat; duminica.
• Tatăl s-a interesat de: traiul lor la internat;

nota la purtare;
notele la germană și compunere.

• Ce ținea Morcoveață după ureche?
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
• De ce se ferea tatăl de sărutul lui Morcoveață?
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
• De ce râde Morcoveață fericit la sfârșit?
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
3 Transcrie întrebările pe care și le pune Morcoveață atunci când tatăl său se

poartă ciudat.
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
4 Alcătuiește enunțuri cu sensurile cuvântului „toc”.
1 toc  a toca
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
2 toc  partea cea mai înaltă a pantofului
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
3 toc  zgomotul produs de lovitură
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
4 toc  cutie pentru păstrarea unor obiecte
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
5 toc  cadrul de lemn al ferestrei sau al ușii
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
6 toc  instrument de scris
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________

5 Unește sensurile cuvântului „lasă” cu cuvintele din dreapta care au același înțeles.
● Durerile l-au lăsat o vreme. ● renunță
● Văzând câinele, lupul se lăsă păgubaș. ● provoacă
● Războiul lasă în urmă suferință. ● nu l-au impresionat
● Rugămințile lui l-au lăsat rece. ● îi permise
● Domnul Lepic îl lăsă să se apropie. ● au încetat
6 Alcătuiește „scheletul” de recenzie al textului citit:
• Exprimă într-un enunț despre ce este vorba în text.

________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
• Scrie într-o expresie ce conține textul.
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
• Rezumă printr-un cuvânt esența textului.
______________________________________________________________
______________________________________________________________
• Precizează culoarea pe care o asociezi cu conținutul textului.
______________________________________________________________
______________________________________________________________
• Realizează un desen care să cuprindă esențialul textului.
7 Descrie în câteva cuvinte relația pe care o ai cu tatăl tău sau cu mama ta.
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________

Bradul
(de Vasile Alecsandri)
Sus pe culme bradul verde În zadar a ta suflare

Sub zăpada albicioasă Apa-n râuri o încheagă,
Printre negură se pierde Șterge urma pe cărare
Ca o fantasmă 1 geroasă, Și de mine țurțuri leagă.
Şi priveşte cu-ntristare În zadar aduci cu tine
Cum se plimbă prin răstoace 2 Corbul negru și prădalnic,
Iarna pe un urs călare, Și din codrii cu jivine
VASILE ALECSANDRI
Iarna cu şapte cojoace. Faci să iasă urlet jalnic. (1821-1890)
El se scutură şi zice: În zadar, urgie 3 crudă,

„În zadar tu, vrăjitoare, Lungești noaptea-ntunecoasă
Aduci viforul pe-aice, Și, râzând de-a lumii trudă,
Aduci zile fără soare. Scurtezi ziua luminoasă.
În zadar îngheţi pământul, În zadar îmi pui povară
Ucizi florile şi stupii De zăpadă și de gheață.
Şi trimiţi moartea cu vântul Fie iarnă, fie vară,
Şi trimiţi foamea cu lupii. Eu păstrez a mea verdeață!
● (1) fantasmă = fantomă, nălucă, arătare; ● (2) răstoacă = loc unde apa râului este
mai puţin adâncă; ● (3) urgie = prăpăd, dezlănţuire a forţelor naturii.
FIȘĂ DE LECTURĂ
• Ce se întâmplă cu bradul de pe culme?
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
• Cum apare iarna în textul poeziei?
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
• Ce aduce iarna cu ea?
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
• Cum o numește bradul pe iarnă?
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________

2 Notează cuvintele care rimează în prima strofă a poeziei, apoi alcătuiește pro-
poziții cu ele:
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
3 Găsește răspunsuri neobișnuite la întrebările următoare (vezi model):

MODEL: De ce apare iarna călare pe urs?  Fiindcă i s-a stricat sania.
• De ce iarna îi pune bradului pe umeri poveri de zăpadă?

________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
• De ce este bradul verde tot timpul?
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
4 Observă legătura dintre cuvintele din prima pereche și vei găsi cuvântul din
a doua pereche. Scrie-l apoi în casetă.
pom carte lună ? jivine oameni lup corb
frunze ? noapte ziuă urlete ? blană ?
pagini
5 Scrie însușiri potrivite pentru:

Albina și păianjenul
(adaptare după George Coșbuc)
Era odată o femeie ce avea doi copii: un băiat și o fată. Copiii au plecat amândoi în
lume, să-și caute de lucru, pentru că mama lor n-avea putere să-i crească.
Băiatul a intrat învățăcel 1 la un țesător de pânză, iar fata căra pietre pentru zida-
rii care făceau case.
După câtăva vreme, mama lor s-a îmbolnăvit și a rugat pe un om din sat să ducă
vestea copiilor.
Omul, după mult umblet 2 prin lume, a găsit în sfârșit pe băiat și pe fată. Băiatul
era la războiul de țesut și, când i-a spus omul de ce a venit, a zis:
— Din păcate nu pot să plec, am prea mult de lucru. Îmi pare foarte rău pentru
bătrâna mea mamă!
Băiatul a rămas să țeasă pânză mai departe și nu s-a dus să-și viziteze mama.
Pe fată a găsit-o omul urcând schelele cu pietre în poala 3 hainei. Când i-a spus de
ce a venit, fata a lăsat pietrele jos și a început să plângă, apoi a plecat într-un suflet spre
casă.
Mumă-sa 4, când a văzut-o, s-a ridicat din pat și de multă bucu-
rie i s-a limpezit sufletul; dar s-a întristat când i-a spus că băiatul
n-a putut să vină. A luat capul fetei între mâini, a sărutat-o pe
frunte și i-a zis:
— Chiar dacă fratele tău nu a reușit să vină, eu vă iubesc
deopotrivă pe amândoi. Îl iubesc și îl iert. Și dacă a făcut cu asta
vreun păcat, să-l judece Dumnezeu, că e drept și puternic, și jude-
cata lui e fără greșeală.
Și, în clipa aceea, fata s-a făcut Albină, iar
băiatul Păianjen.
De atunci, Păianjenul trăiește singur și își țese pânza prin
locuri întunecoase. E posomorât și supărat, iar oamenii îi strică
pânza și pe el îl fugăresc.
Iar Albina e veselă și toată ziua zboară de pe o floare pe alta și
trăiește cu părinții, cu frații și cu surorile ei la un loc. Oamenii o iubesc și o văd cu drag,
căci ea cu toți împarte ce adună și tuturor le dă din mierea ei.
● (1) învăţăcel = (aici) ucenic, tânăr care învaţă o meserie; ● (2) umblet = faptul
de a umbla, alergătură; ● (3) poală = partea de jos a unui veşmânt femeiesc;
● (4) mumă = mamă.

FIȘĂ DE LECTURĂ
Autorul: ________________________________________________________________
Titlul textului: ________________________________________________________________
Personajele: ________________________________________________________________
Cum s-a încheiat întâmplarea? ___________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
Ce te-a impresionat cel mai mult: _________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
• Ce munci făceau cei doi frați?
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
• De ce nu s-a dus băiatul să-și vadă mama bolnavă?
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
• De ce l-a iertat mama pe fiul său?
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
• Cum vă comportați voi cu aceste mici vietăți, albinele și păianjenii?
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
● Copiii au plecat în lume:

să-și caute norocul să caute de lucru să caute înțelepciune
● Când și-a văzut fata, mamei:
i s-a limpezit sufletul i s-a rupt sufletul i s-a înnegrit sufletul
● Mesajul textului este:
Aveți grijă de voi! Aveți grijă de părinți! Aveți răbdare cu părinții!
● Un alt titlu potrivit ar fi:
„Fiul nerecunoscător” „Albina” „Păianjenul”

3 Care cuvânt descrie cel mai bine starea mamei în momentul în care constată că
fiul ei nu vine?
bucurie milă neliniște durere tristețe frică
4 Unește corespunzător expresiile:
● „a umbla prin lume” ● a umbla fără rost
● „a umbla creanga” ● a fi liber
● „a umbla de capul său” ● a merge în picioare
● „a umbla copăcel” ● a umbla foarte repede
● „a umbla ca o fofează” ● a colinda
5 Alcătuiește propoziții din care să reiasă sensurile diferite ale cuvântului „război”,
conform definițiilor date mai jos.
● război = conflict armat între două sau mai multe țări
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
● război = mașină de lucru folosită la realizarea țesăturilor pentru haine
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
● a se război = a se bate, a se lupta
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
6 Scrie în dreapta o însușire a albinelor desprinsă din enunțurile din stânga:

„...toată ziua zboară de pe-o floare pe alta”
„...ea cu toți împarte ceea ce adună”
7 Scrie un scurt text despre cum ar trebui să te comporți cu părinții, atunci când
ei vor fi bătrâni și tu vei fi matur.
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________

La săniuș
(adaptare după Ion Agârbiceanu)
Numai la o săptămână după Crăciun, iarna a pus stăpânire

peste lume. Omătul s-a depus în strat gros, să nu se mai clintească
până vor începe să bată vânturile primăverii. Cojoc gros ca în anul
acesta, spuneau bătrânii, nu se mai văzuse de ani de zile. Toate
casele din sat păreau mai mici, ca şi când ar căzut într-un somn
adânc, sub acoperişurile grele de zăpadă.
Odată cu încetarea ninsorii, s-a înseninat şi s-a pus pe un pui de
ger, de ţi se lipeau degetele de clanţa de fier a uşii. Apoi, în câteva ION AGÂRBICEANU
zile, frigul s-a înmuiat şi oamenii au ieşit la treabă. (1882-1963)
Copiii s-au bucurat de schimbarea vremii şi au ieşit în grabă cu

săniuţele.
Chiar şi cei mai mici au pornit cu săniuţele pe

coasta 1 din capul satului. Era o coastă înaltă, largă,
din al cărei vârf puteau pleca odată zeci de săniuţe.
Veneau ca trăsnetul până la poalele ei, unde era loc
adăpostit – nu trecea pe-acolo niciun drum de
care 2. Era, din vremuri vechi, locul de săniuș al
satului.
Doi băieţi vecini, Niculiţă şi Vasilică, se rugau
de zile în şir de părinţii lor să-i lase şi pe ei să se
ducă la săniuşul de pe coastă.
— Dacă păţiţi ceva? Acolo sunt şi sănii mari
care vă pot izbi, care se pot răsturna peste voi! le
spunea mama lui Vasilică.
Până la urmă, au primit îngăduința 3 și au pornit în fugă către coastă. Când s-au
apropiat, au stat pe loc cu răsuflarea oprită; nu de oboseală, ci de mirare să vadă cum
veneau, ca din praștie, săniuțele pe coastă, la vale.
Cinci, șase, opt, zece rânduri coborau și într-o clipă erau la poale. La coborâș nu se
prea vedeau bine cei din săniuțe, câte doi, câte trei, chiar câte patru, dar când începură
să urce pe alt drum, recunoscură mulți copii de la școală.
Au privit o vreme cum coboară zburând și săniile mari, și cele mici, apoi au
început să urce coasta în rând cu alți copii care ajunseseră cu săniuțele jos. Parcă,
parcă le-ar fi oleacă 4 frică! Anul trecut în fruntea saniei a stat fratele lui Vasilică, ei doi
la spatele lui. Acum, care va sta în frunte și care la spate?
— Cel care șade în față trebuie să știe să conducă, vorbi un băiat, apropiindu-se
de sania lui, unde îl așteptau doi ortaci 5.
„Să conducă! Ce să conducă? Sania dacă pornește odată, se duce ea de capul ei. Și
încă cum!” se gândeau copiii.
Până la urmă, se urcară la întâmplare. Vasilică se pomeni în față, iar Niculiță în
spatele lui.

După multe încercări, cei doi vecini reușiră să pornească săniuța în linie dreaptă.
Nici nu și-au dat bine seama ce se-ntâmplă, că au și ajuns la poalele coastei. Obrajii le
ardeau de bucurie și ochii le scânteiau.
Timpul a trecut în fugă. Se lăsase deja noaptea, când copiii au intrat cu săniuța în
curtea lui Vasilică și au pus sania în șopron 6.
— Acum se vine, când se lasă noaptea? le strigă din tindă 7 mama lui Vasilică.
Așteptați de-acum să vă mai lăsăm!
Cei doi tovarăși nu se speriară, cunoscură după glas că mama lui Vasilică nu era
mânioasă, ci numai se făcea. Știau ei: când era mânioasă țipa ascuțit și iute.
— Da’ n-ați pățit nimic?
— Nimic! au răspuns copiii bucuroși, cu gândul că a doua zi vor merge iar cu
sania.
● (1) coastă = (aici) pantă, versant de deal; ● (2) car = (aici) vehicul terestru încăpător, cu
patru roţi, cu tracţiune animală, folosit la ţară pentru transport; ● (3) îngăduinţă = permisi-
une, încuviinţare; ● (4) oleacă = puţin, un pic; ● (5) ortac = camarad, tovarăş; ● (6) şopron
= construcţie (din scânduri) care serveşte drept adăpost pentru uneltele agricole
● (7) tindă = încăpere mică situată la intrarea caselor ţărăneşti.
FIȘĂ DE LECTURĂ
Autorul: ___________________________________________
Titlul: ___________________________________________
Personajele: ________________________________________________________________
Locul şi timpul: _______________________________________________________________
Momentul cel mai tensionat: _____________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
Ce ţi-a plăcut cel mai mult: ______________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
1 Notează (A) pentru enunțurile adevărate și (F) pentru enunțurile false.
Iarna a pus stăpânire pe lume cu o săptămână înainte de Crăciun.

După câteva zile de la încetarea ninsorii, s-a înseninat și a venit gerul.
De pe coasta din capul satului puteau pleca deodată zeci de săniuțe.

Niculiță și Vasilică s-au rugat zile în șir de părinții lor să-i lase la săniuș.
Copiii au ajuns în curtea lui Vasilică și au pus sania în tindă.
Mama lui Vasilică era mânioasă fiindcă cei doi copii au întârziat.

● Expresia „pui de ger” semnifică:
un ger mic; un ger năprasnic.
● Expresia „frigul s-a înmuiat” semnifică:
zăpada s-a topit vremea s-a mai încălzit.
● Expresia „ca din praștie” semnifică:
cu viteză mare; încet, lent.
3 Formulează întrebări legate de textul citit, apoi roagă-l pe

colegul de bancă să răspundă la ele. Notează răspunsurile.
• Când _________________________________________________________________?
________________________________________________________________________________
Răspuns:
________________________________________________________________________________
• Unde _______________________________________________________________?
________________________________________________________________________________
Răspuns:
________________________________________________________________________________
• Cum _______________________________________________________________?
________________________________________________________________________________
Răspuns:
________________________________________________________________________________
• De ce ______________________________________________________________?
________________________________________________________________________________
Răspuns:
________________________________________________________________________________
4 Alcătuiește enunțuri cu sensurile diferite ale cuvintelor „care” și „coastă”.

_________________________________________________________________
• care
_________________________________________________________________
_________________________________________________________________
• coastă
_________________________________________________________________
5 Găsește însușiri, altele decât cele din textul citit, pentru cuvintele:
________________________ ________________________
• somn ________________________ • sănii ________________________

6 Găsește pentru fiecare anotimp trei cuvinte care să-l caracterizeze.
primăvara vara toamna iarna
7 Răspunde la ghicitori și descoperă lunile de iarnă:
Prima lună cu ninsoare, Eu sunt luna lui Gerar, Mi se spune meşter Faur,
Cu vacanţă, sănioare, Un an nou în calendar! Că scot soarele de aur
Moş Crăciun şi jucării, Să vă puneţi haine groase, Printre norii plumburii,
Pom de iarnă, bucurii! Că mi-s zilele geroase! Ca să râdă la copii!
( ________________ ) ( ________________ ) ( ________________ )
8 Adăugând detaliile din casete, vei obține descrierea anotimpului iarna. Scrie o
compunere despre iarnă și dă-i un titlu potrivit, format din trei cuvinte.
• a pus stăpânire pe lume • omătul ca un cojoc gros
• s-a înseninat și s-a pus • casele s-au cufundat sub

pe un pui de ger iarna acoperișurile grele de zăpadă
______________________________________________
___________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________

Aleodor Împărat
(adaptare după Petre Ispirescu)
A fost odată ca niciodată un împărat. El ajunsese la bătrânețe

și nu a avea niciun copil. Dar iată că se îndură norocul și de
dânsul și dobândi un drag de copilaș. Împăratul îi puse numele
Aleodor. Când fu a-l boteza, împăratul adună toată suflarea ca să
se veselească vreme de trei zile și trei nopți.
Băiatul de ce creștea, de-aia se făcea mai isteț și mai iscusit. Nu
mai trecu mult și iată că împăratul ajunse la ceasul morții, luă
copilul pe genunchi și-i zise:
— Dragul tatei, iată că Dumnezeu mă cheamă la el. Eu simt
că tu ai să ajungi om mare. Asupra cârmuirii 1 împărăției n-am PETRE ISPIRESCU
(1830-1887)
nimic să-ți zic, fiindcă tu, cu iscusința ta, știu că ai s-o duci bine.
Un lucru numai am să-ți spun: vezi tu muntele acela, să nu te ducă păcatele să vânezi
pe acolo! Acel munte este moșia lui Jumătate-de-om-călare-pe-jumătate-de-iepure-
șchiop. Cine calcă pe moșia lui, nu scapă nepedepsit.
Acestea zicând, își dădu sufletul. Aleodor, după ce se urcă în scaunul împărăției,
deși copilandru 2, puse țara la cale ca un om matur. Toată lumea era mulțumită de
domnia sa și oamenii se mândreau cu el.
Aleodor ieșea adesea la vânătoare. El ținea însă minte ce-i spusese împăratul și se
silea să-i păzească cuvintele cu sfințenie.
Într-o zi, nu știu cum făcu, dus fiind pe gânduri, alunecă și călcă pe pământul
pocitului 3 de om. N-apucă să facă zece, douăzeci de pași, și iată că se pomeni cu dânsul
dinaintea lui.
Pocitania pământului îi zise:
— Toți nelegiuiții 4 ce-mi calcă hotarul cad în robia 5 mea.
— Mai întâi trebuie să știi, îi răspunse Aleodor, că din nebăgare de seamă și fără
de voia mea am călcat pe moșia ta, și n-am niciun gând rău.
— Eu te socoteam mai altfel; dar văd că ai de gând să-ți ceri iertare de la mine ca
toți fricoșii.
— Ba să mă ferească Dumnezeu! Eu ți-am spus curatul adevăr și dacă vrei luptă,
alege-ți: în săbii să ne tăiem, în buzdugane să ne lovim, ori în luptă să ne luptăm.
— Nici una, nici alta. Ca să scapi de pedeapsă alt chip nu e, decât să te duci să-mi
aduci pe fata lui Verdeș Împărat.
Aleodor se simțea vinovat, așa că făgădui să facă ce i se cerea. Plecă deci la drum
și, cum mergea el gândindu-se și întrebându-se oare ce îi va fi dat să întâlnească în
călătoria asta, se pomeni pe marginea unui eleșteu, unde o știucă se zbătea de moarte
pe uscat.
Cum o văzu, el se duse să o ia să-și aline foamea cu dânsa. Știuca îi zise:
— Nu mă mânca, te rog, ci mai bine dă-mi drumul în apă, că mult bine ți-oi prinde.
Aleodor o ascultă și îi dădu drumul în apă. Atunci știuca îi mai zise:
— Ține acest solzișor și când te vei gândi la mine, eu voi fi la tine.

Flăcăul plecă mai departe, dar se tot mira de o astfel de întâmplare. Când, iată că
se întâlnește cu un corb ce avea o aripă ruptă. Și voind să vâneze corbul, acesta îi zise:
—Decât să-ți încarci sufletul cu mine, mai bine ai face să-mi legi aripa, că mult
bine ți-oi prinde.
Aleodor îl ascultă, căci era băiat de treabă, nu doar viteaz, și îi legă aripa. Când era
să plece, corbul îi zise:
— Ține pana asta, voinicule, și când te vei gândi la mine, eu voi fi lângă tine.
Aleodor luă pana și își văzu de drum. Dar nu făcu decât o sută de pași și iată că
dădu peste un tăune 6. Când se pregătea a-l strivi cu piciorul, tăunele zise:
— Cruță-mi viața, Aleodor Împărat, și eu te voi ajuta la nevoie. Ține acest pufuleț
din aripioara mea și când te vei gândi la mine, eu voi fi lângă tine.
Auzind Aleodor acestea, îl lăsă pe tăune să se ducă în voia lui.
Și mergând înainte, timp de nu știu câte zile, dădu de palatele lui Verdeș Împărat.
— Ce vrei, flăcăule? îl întrebă împăratul când îl văzu.
— Ce să vreau, mărite împărate, îi răspunse el, iată sunt trimis să-ți cer fata!
— Bine, băiete. Dar mai întâi trebuie să facem o învoială, căci așa este obiceiul la
curtea mea. Ai voie să te ascunzi unde vei dori, trei zile de-a rândul. Dacă fiica mea te
va găsi, capul ți se va tăia!! Iar de nu te va găsi, atunci cu cinste împărătească o vei lua
de soție.
— Am credință în Dumnezeu că nu mă va lăsa să pier. Să facem învoiala, mărite
împărate.
Fiind și fata de față, se învoiră ca a doua zi Aleodor să se ascundă cum va ști mai
bine. Și cum se tot gândea și se răzgândea el unde s-ar putea ascunde mai bine, iată
că-și aduse aminte de știucă. Scoase solzișorul, se uită la el și se gândi la
stăpâna lui. Și iată că știuca apăru pe dată și veni și îi zise:
— Ce poftești de la mine, Făt-Frumos?
— Ce să poftesc? Iată ce mi s-a întâmplat... Poți să mă ajuți?
— Nu te mai îngrijora. Lasă pe mine.
Și îndată, lovind din coadă, făcu pe Aleodor un peștișor și îl ascunse
pe fundul mării, printre ceilalți pești.
Când se sculă fata împăratului, își luă ocheanul7 și se uită cu el în
toate părțile. Nu-l văzu pe Aleodor nicăieri. Ce-i veni ei atunci, se uită
cu ocheanul și în mare și îl zări acolo, în adânc, printre pești. Pasămite,
ocheanul ei era năzdrăvan 8.
— Ieși de-acolo, hoțomanule, îi zise ea râzând. Din om te-ai făcut un peștișor și
te-ai ascuns pe fundul mării?!
Aleodor nu avu încotro și trebui să iasă. Fata îi zise împăratului:
— Mi se pare, tată, că flăcăul ăsta mi-a venit de hac. Și e tare frumos. Chiar de l-oi găsi
și a treia oară, să-l ierți, tată, că nu e prost ca ceilalți. Chipul îl arată a fi ceva mai deosebit.
— Vom vedea, îi răspunse împăratul.
A doua zi, ce-i veni lui Aleodor, se gândi la corb. Acesta se înfățișă numaidecât
înaintea lui, și-i zise:
— Ce vrei, stăpâne?
— Ia uite ce mi s-a întâmplat... Nu știi tu ceva să mă înveți?
— Să încercăm.

Și, lovindu-l cu aripa, îl făcu un pui de corb și îl vârî într-un stol de corbi ce urcase
în zbor până la vântul turbat.
Cum se sculă fata, își luă ocheanul și iarăși îl căută prin toate locurile. Nu era
nicăieri. Caută-l pe pământ, nu e! Caută-l prin ape și prin mări, nu e! Către amiază, se
uită în sus și îl zări în slava cerului în stolul de corbi. Îi zise:
— Dă-te jos de-acolo, omule, ce te-ai făcut pasăre? Nici în rai nu scapi de mine!
Se dădu jos, că n-avea ce face. A treia zi, dis-de-dimineață, Aleodor se gândi la
tăune. Acesta veni într-un suflet. După ce îi spuse ce vrea, tăunele zise:
— Lasă pe mine, te ascund eu de nu te va găsi în veci.
Tăunele îl făcu o lindină 9 și-l ascunse chiar în părul fetei, fără ca ea să simtă ceva.
Fata a luat ocheanul și l-a căutat toată ziua pe Aleodor, dar nu l-a găsit deloc. I se
părea că-l simte prin preajmă, dar de văzut nu-l vedea. Căută cu ocheanul prin mare, pe
pământ, prin văzduh, dar nu-l văzu nicăieri. Către seară, obosită de atâta căutare, strigă:
— Arată-te odată! Te simt că ești pe aici, pe aproape, dar nu te văd. Tu m-ai
învins, a ta o să fiu.
Dacă auzi el că este învinsă, se dădu binișor jos din părul ei și i se arătă. Împăratul
n-avu nici el ce mai zice și îi dădu fata. Când plecară, îi petrecu cu mare cinste și alai,
până afară din împărăția lui.
Cei doi porniră la drum și ajunseră cu bine la Jumătate-de-om-călare-pe-jumă-
tate-de-iepure-șchiop. Aleodor îi zise:
— Iată, mi-am îndeplinit slujba! Ți-am adus fata. Acum pot pleca, sunt liber.
Dar fata împăratului, când văzu acea arătare, se cutremură de scârbă și nu voi să
rămână la dânsul pentru nimic în lume.
Pocitania se dădu pe lângă fată și începu s-o lingușească 10 cu vorbe mieroase și să
se dea cu binele pe lângă dânsa, pentru a-l lua de bărbat.
Dar fata îi zise:
— Dispari din fața mea imediat!
Dacă se văzu respins, arătarea plesni de necaz și
muri pe loc de ciudă!
Atunci, Aleodor își întinse împărăția și peste moșia
lui Jumătate-de-om-călare-pe-jumătate-de-iepure-șchiop
și luă de soție pe fata lui Verdeș Împărat.
Urcându-se din nou în scaunul împărăției, Aleodor
domni și trăi în fericire alături de soția sa, până la adânci
bătrâneți. Iară eu încălecai pe-o șa și vă spusei dumnea-
voastră povestea așa.
● (1) cârmuire = domnie, conducere; ● (2) copilandru = băiat în perioada de trecere de la

copilărie la adolescenţă; ● (3) pocit = foarte urât, diform, slut; ● (4) nelegiuit = ticălos, criminal;
● (5) robie = asuprire, sclavie; ● (6) tăun = insectă de culoare brună, cu pete galbene pe pântece;
● (7) ochean = instrument optic pentru examinarea amănunţită, cu un singur ochi, a obiectelor
situate la distanţe mari; ● (8) năzdrăvan = (aici) care face lucruri fantastice; ● (9) lindină = ou de
păduche; ● (10) a linguşi = a lăuda în mod exagerat pe cineva pentru a-i câştiga bunăvoinţa;

LF 3

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Titlu original

Drepturi de autor

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

LF 3

Titlu original:

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Nicoleta Popescu, Cristina Martin

pentru clasa a III -a

texte literare adaptate pentru elevul de clasa a III-a

NUME şi PRENUME: ..............................................................................

Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României

Copyright © Editura Elicart – 2020. Toate drepturile aparţin Editurii Elicart.

Pentru COMENZI vă puteți adresa la:

Era o zi însorită de duminică. Întreaga natură fremăta de viață.

 Texte literare adaptate pentru clasa a III-a  3

VOCABULAR Citeşte cu atenţie cuvintele explicate şi reţine-le!

4  Lecturi și fișe de lectură 

Momentul cel mai amuzant:

1 METODA CUBULUI. Clasa se împarte în 6 grupe. Fiecare

2. COMPARĂ atitudinea de la început a lui Tom cu felul de a se comporta după

 Texte literare adaptate pentru clasa a III-a  5

TOM prefăcut naiv BEN

4. ANALIZEAZĂ felul de a se purta al lui Tom.

6. ARGUMENTEAZĂ! De ce vrea Tom să-i păcălească pe alții?

3 Alcătuiește enunțuri în care să folosești expresii din textul citit:

6  Lecturi și fișe de lectură 

Stejărel face cunoștință cu Toamna

A fost odată ca niciodată un tărâm minunat. La marginea lui se întindea o pădure

 Texte literare adaptate pentru clasa a III-a  7

VOCABULAR Citeşte cu atenţie cuvintele explicate şi reţine-le!

● (1) a se abate = a se îndepărta de la o normă, de la un obicei; ● (2) tichie = obiect de

8  Lecturi și fișe de lectură 

2 Ce nume i-ai da tu piticului Timp? Argumentează!

 Texte literare adaptate pentru clasa a III-a  9

• Toamna este maestră în …………………………………………………………………………………………

4 Ce crezi că i-a scris Toamna piticului Timp în „răvaș”? Alcătuiește biletul.

„frunzele au început ușor-ușor îngălbenite,

„covoraș, ca să le țină de cald

„Toamna aduce răcoare și

10  Lecturi și fișe de lectură 

curajos nepoliticos naiv ordonat

temător curios imprudent neascultător

8 Alcătuiește un scurt text în care să povestești care sunt schimbările ce se

Azi e frig și nori și vânt,

 Texte literare adaptate pentru clasa a III-a  11

12  Lecturi și fișe de lectură 

VOCABULAR Citeşte cu atenţie cuvintele explicate şi reţine-le!

● (1) baveţică = şerveţel care se leagă la gâtul copiilor, când mănâncă;

 Texte literare adaptate pentru clasa a III-a  13

Titlul textului: ________________________________________________________________

1 Bifează cu „x” varianta corectă:

 Dintre toate animalele dresate, la circ se distinge:

 Nadia, fetița bolnavă, are o singură dorință:

 La circ, prin cercuri de foc sar:

 Numele elefantului este:

2 Răspunde la următoarele întrebări:

14  Lecturi și fișe de lectură 

3 Completează „jurnalul cu dublă intrare”.

Fragmentul preferat Motivează alegerea

4 Care este semnificația fragmentului marcat în text? Alege varianta corectă.

Proprietarul circului este nehotărât.

5 Ce îți vine în minte când pronunți cuvântul circ ? Completează „ciorchinele”,

stări sufletești clovni

6 Explică semnificația expresiei „cu o voce sugrumată”.

 Texte literare adaptate pentru clasa a III-a  15

8 Ce alte cadouri crezi că ar putea s-o înveselească pe fetiță? Argumentează în fiecare

9 Spune-ți părerea! De ce crezi că Nadia voia un elefant viu și nu o jucărie, așa

16  Lecturi și fișe de lectură 