Limba Romana - Caiet Auxiliar - Clasa A III-a

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ
Anicua Todea | Anca Veronica Tăut | Adina Achim | Elena Lăpușan
caiet de
aplicaii 3
Design: Iuliu Duma
Ilustraii: Constantin - Flavius Pătrașcu
Redactor: Corina Șaitiș
Corectură: Anca Pascu
© Copyright 2015 Sinapsis Publishing Projects. Toate drepturile rezervate
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Limba şi literatura română: caiet de aplicaţii: clasa a III-a /
Anicuţa Todea, Elena Lăpuşan, Adina Achim, Anca Veronica Tăut. -
Cluj-Napoca: Sinapsis Publishing Projects, 2015
ISBN 978-606-8616-27-8
I. Todea, Anicuţa
II. Lăpuşan, Elena
III. Achim, Adina
IV. Tăut, Anca Veronica
811.135.1(075.33)
821.135.1.09 (075.33)
Dă-ne Like pe
www.facebook.com/editura.sinapsis
www.sinapsis.ro
CUPRINS
Propoziţia şi textul ...................................................................................................... 4
Semnele de punctuaţie ............................................................................................... 10
Cuvântul. Silaba. Sunetul şi litera ................................................................................ 13
Cuvinte cu formă diferită şi sens asemănător ............................................................. 18
Cuvinte cu sens opus ................................................................................................... 20
Cuvinte cu mai multe sensuri ...................................................................................... 22
Cuvinte asemănătoare ca formă, dar diferite ca sens ................................................. 24
Repetăm ce am învăţat! .............................................................................................. 26
Scrierea corectă .......................................................................................................... 28
Să scriem corect!
„i-a“ şi „ia“ ......................................................................................................... 28
Să scriem corect!
„i-au“ şi „iau“ ..................................................................................................... 30
Să scriem corect!
„l-a“ şi „la“ ......................................................................................................... 32
Să scriem corect!
„ne-am“ şi „neam“ ............................................................................................. 34
Să scriem corect!
„ne-a“ şi „nea“ ................................................................................................... 36
Să scriem corect!
„să-i“ şi „săi (lui, ei)“ ........................................................................................... 38
Scrierea funcţională .................................................................................................... 40
Afişul ...................................................................................................................... 40
Fluturaşul ............................................................................................................... 41
Cartea poştală ........................................................................................................ 42
Invitaţia .................................................................................................................. 43
E-mailul .................................................................................................................. 44
Repetăm ce am învăţat! .............................................................................................. 45
Scrierea imaginativă ................................................................................................... 46
Textul informativ .................................................................................................... 46
Textul literar ........................................................................................................... 57
Scrierea despre textul literar ................................................................................... 73
Redactarea de mesaje în diverse situaii de comunicare ......................................... 85
Părţile de vorbire ........................................................................................................ 86
Substantivul ........................................................................................................... 87
Substantive care denumesc un singur obiect şi substantive care denumesc mai
multe obiecte ......................................................................................................... 90
Genul substantivelor .............................................................................................. 92
Adjectivul ............................................................................................................... 93
Pronumele personal ............................................................................................... 97
Cuvintele care arată numere ................................................................................... 101
Verbul .................................................................................................................... 103
1. Repetăm ce am învăţat! ......................................................................................... 107
3
Propoziţia şi textul
Să ne reamintim!
Propoziţia este .
Propoziţia este alcătuită din .
Cuvintele unei propoziţii sunt legate între ele .
Primul cuvânt al propoziţiei se scrie cu .
La sfârşitul fiecărei propoziţii se pune
.
Mai multe propoziţii legate prin înţeles alcătuiesc .
Fiecare text are un , scris în partea de , la rândului.
Scrie câte cuvinte are fiecare propoziţie.

a) Şcoala ne aştepta cu porţile larg deschise.
b) Pe feele tuturor copiilor se citea bucuria revederii.
c) „- Bine aţi revenit la şcoală!”
Scrie corect următoarele propoziţii.

a) Carteaesteunizvordeînţelepciune.
b) Vorbadulcemultaduce.
c) Oriceomesteapreciatdupăfaptelelui.
d) Hărniciaestemamasuccesului.
e) Cinesescoalădedimineaţădeparteajunge.
Ordonează cuvintele scrise pe frunze, astfel încât să alcătuieşti câte o propoziţie.
a)
ia
cur
fru
bu
cte
coşurile co
ap
uc te
ad cu
rec
olt
ei
4
b)
cu to
am
mple na live
u zile
fru
cte
Citeşte biletul.
● Transcrie propoziţia care arată unde sunt copiii.
● Cea mai lungă propoziţie are cuvinte.

● Îmbogăţeşte cea mai scurtă propoziţie, adăugând două cuvinte.
● Transcrie formula de adresare.
Scrie pe fiecare frunză cuvinte care arată cum pot fi acestea toamna. Alcătuiește propoziii de
4-6 cuvinte cu trei dintre expresiile obinute de tine.
îngălbenite
Toamna, pădurea tristă îşi scutură frunzele îngălbenite.
5
Citeşte textul:
― Ce bine îmi pare să te revăd, Ionuţ!

― Şi eu am aşteptat cu nerăbdare întâlnirea noastră, Şerbane!
Unde ai fost în vacanţa de vară?
― Am fost la bunici. Dar tu unde ai fost?
― Am fost într-o tabără la munte.
● Textul cuprinde propoziţii.

● Propoziţia enunţiativă de patru cuvinte este:
● Transcrie o propoziţie exclamativă.
● În text sunt propoziţii interogative.
Alcătuieşte:
a) o propoziţie enunţiativă, folosind cuvântul „vânt”.
b) o propoziţie interogativă, folosind cuvântul „călătoresc”.
c) o propoziţie exclamativă, folosind cuvântul „toamna”.
d) o propoziţie afirmativă formată din şase cuvinte.
e) o propoziţie negativă, folosind cuvântul „senin”.
Rescrie corect propoziţiile.
● Cocorii a plecat în ţările cald.
● De pe chip toamnei se cerne ploile rece.
● Soarele palidă nu mai încălzesc cu putere.
6
Completează textul de mai jos, folosind cuvintele potrivite, scrise pe norișori.
frigul plumburiu adăpostesc deasă rece văzduhul copacilor
Frunzele cad arse de brumă. Vântul biciuie

cu stropi de ploaie şi . Vrăbiile zgribulite se
tăcute sub streaşină. Prin văzduhul trec croncănind
ciorile. Ploile şi au alungat copiii în casă.
Observă şi citeşte textele.
a) Nedespărţite!...
de Emil Gârleanu
„Toamnă!... Păsările se rotesc în înalt. […] Se ridică stolul sus-sus, pe apa albastră a cerului.
Un stol de turturele a întârziat. Grăbite s-au strâns în dimineaţa aceasta.... şi pornesc. Întâi
o iau pe-aproape de pământ, peste lunci, […] printre plopii înalţi, ca şi cum ar vrea să mai vadă
locurile acestea o dată. Apoi fac un ocol mare, de jur împrejurul păduricii, în vreme ce o rază de
soare împunge pânza norilor şi ţinteşte pe cer o dungă de lumină. Bucuroase, păsările bat din
aripi şi se hotărăsc.“
b) Zile de toamnă
de George Coşbuc
Ieri vedeam pe luncă flori,

Mândri fluturi zburători,
Şi vedeam zburând albine,
Ieri era şi cald şi bine.
Azi e frig şi nori şi vânt,

Frunzele cad la pământ,
Florile stau supărate,
Veştejesc de brumă toate.
Ieri era frumos pe-afară

Ca-ntr-o caldă zi de vară.
Azi e toamnă pe pământ
Vreme rea şi bate vânt.
7
Bifează varianta corectă.
a) Autorul primului text este

□ Emil Gârleanu.
□ Cezar Petrescu.
□ Mihail Sadoveanu.
b) Păsările călătoare se adună în stoluri pentru

□ a-şi repara cuiburile.
□ a căuta hrană.
□ a pleca în ţările calde.
c) „O rază de soare împunge pânza norilor“ se referă la

□ lumina care răzbate dincolo de nori.
□ strălucirea razelor soarelui.
□ cerul senin.
d) Poezia prezintă sosirea anotimpului

□ vara.
□ toamna.
□ iarna.
e) Cuvântul „vânt“ rimează cu

□ supărate.
□ toate.
□ pământ.
Completează spaţiile libere:
Primul text are alineate.

Alineatul al doilea are la început cuvântul .
În ultimul rând, cuvântul care conţine cele mai multe consoane este .
Primul alineat este format din enunţuri.
Al treilea enunţ, din primul alineat, este format din cuvinte.
Al doilea text are strofe. Fiecare strofă este formată din versuri.
Primul cuvânt al fiecărui vers este scris cu .
Al doilea vers din a treia strofă este .
Al doilea cuvânt din versul al treilea al ultimei strofe este .
Ultimele două versuri ale strofei a doua au cuvinte.
Titlul textului este „ “, iar autorul lui este .
Zile de toamnă este un text în .
8
Ordonează propoziţiile pentru a obţine un text. Pune-i un titlu.
Îmbogăește textul adăugând două propoziii.
□ Toţi sunt dornici să împărtăşească amintiri din vacanţă.

□ Toamna aduce începerea anului şcolar.
□ Cu feţe vesele, copiii se îndreaptă spre porţile deschise ale şcolilor.
Găseşte al doilea vers.

● Fructe dulci şi aromate ● Şcoala iar a început
9
Semnele de punctuaţie
Să ne reamintim!
Semnele de punctuaţie
învăţate sunt:
punctul (.)
semnul întrebării (?)
semnul exclamării (!)
virgula (,)
două puncte (:)
linia de dialog (―)
Completează spaţiile libere.

Punctul se foloseşte la sfârşitul
Semnul întrebării se foloseşte la
Semnul exclamării se foloseşte la
Virgula se foloseşte
Două puncte se folosesc
Linia de dialog se foloseşte pentru a arăta
Completează textul următor cu semnele de punctuaţie potrivite.
În scorbura răchitei □ Lizuca adoarme □ Visul e o poartă în lumea poveştilor □ Câţiva

pitici o întâmpină pe fetiţă şi îi spun □
□ N-ai de ce te teme □ Lizuca □ Noi suntem piticii din poveste □ N-ai dorit tu să ne
întâlneşti □
□Aşa este □încuviinţă fetiţa
□N-ai spus tu tuturor să vândă pădurea oamenilor □
10
Formulează întrebări, al căror răspuns să fie propoziţiile următoare:
Întrebare: Cine
Răspuns: Lizuca s-a rătăcit prin dumbravă.
Întrebare: Ce
Răspuns: Patrocle a căutat adăpost pentru stăpâna sa.
Întrebare: Unde
Răspuns: Cei doi s-au adăpostit în scorbura unei răchite.
Întrebare: De ce
Răspuns: Lizuca se temea de întuneric.
Reformulează următoarele propoziţii, astfel încât ele să devină exclamative şi interogative,
schimbând ordinea cuvintelor.
Model:
● Noaptea e înfricoşătoare şi rece.
Ce înfricoşătoare şi rece e noaptea!
E înfricoşătoare şi rece noaptea?
● Pe cer lumina se stinge încet.
● Întunericul devenea tot mai des.
● Zgomotul zilei a încetat brusc.
Alcătuieşte enunţuri, în care să foloseşti semnele de punctuaţie învăţate.
11
Transcrie fiecare propoziţie la locul potrivit, completând şi semnul de punctuaţie.
Sărbători fericite
Mâine mergem în excursie
Ce carte citeşti
A cumpărat caiete
creioane stilouri şi radiere
Bine ai venit
În ce anotimp suntem
Copilul scrie o scrisoare
Am pictat copaci frunze
iarbă și flori
Imaginează-ţi un dialog între fetiţă şi răchită.

Dă un nume fetiţei şi scrie dialogul. Găsește un titlu potrivit dialogului.
Alcătuiește un text în care să folosești cât mai multe semne de punctuaie.
12
Cuvântul. Silaba. Sunetul şi litera
Cuvintele sunt formate din . Silabele sunt formate din .

Semnul scris al sunetului este . Sunetele sunt de feluri:
şi .
Încercuieşte vocalele din strofa următoare.
„Din căsuţa lui de humă

A ieşit un greieruş,
Negru, mic, muiat în tuş
Şi pe-aripi pudrat cu brumă:
Cri-cri-cri
Toamnă gri...“
(George Topârceanu – Balada unui greier mic)
Subliniază consoanele din strofa următoare.
„Nu credeam c-o să mai vii

Înainte de Crăciun,
Că puteam şi eu s-adun
O grăunţă cât de mică...“
(George Topârceanu – Balada unui greier mic)
Scrie cuvintele în ordinea crescătoare a numărului de silabe.
toamnă, îngălbenite, nor, călătoare, livadă, vânt, animalele, desfrunzite, anotimp
Înlocuieşte vocalele subliniate cu altele şi scrie cuvintele obţinute conform modelului.
baci beci, bici sare

ramă drag
sate plan
s ac păr
formă torn
13
Înlocuieşte consoanele subliniate cu altele şi scrie cuvintele obţinute.
casă scame
dai cadă
pare mare
hai cont
pod pană
Pune consoane în locul vocalelor şi scrie cuvintele obinute.
pare cere
cui pori
case pasă
Adaugă silabe potrivite pentru a obţine cuvinte.
ca te
Scrie cuvintele în tabel.
iată, scop, suie, iese, crap, baia, tren, oase, nouă, oală, roua, gras
CCVC VVCV CVVV

iată
Completează cuvintele cu literele pierdute.
De data aceasta, veveriţa nu a şit la pli are. Era t mnă t rz ,

apr pe de nceputul rnii. Plo mărunt şi rba gălbenise. re
m ncar îi va ajunge până la primăvara viit re?
14
Completează silabele care lipsesc.
ca re măvara pri pe
sep brie clamă ti re
cas vete furie co lă e
Desparte în silabe cuvintele:

porneşte activ
aspru ghiozdan
contra cereale
liniar sticlă
Taie cu o linie cuvintele care nu pot fi despărţite în silabe la capăt de rând.
vizită credinţă la excursie
ne-am lac sfarm
dimineaţă început s-au marţi
Desparte în silabe cuvintele netăiate.
Uneşte silabele pentru a forma cuvinte.
măr gă ros ve no bă e
bu ge re di se za tor
bul cu le în tre li ur
Încercuieşte cuvintele care sunt despărţite corect în silabe.
clo – pot cre – ngi ia – nu – a – ri – e în – tâmp – la – re

jer – tfă î – no – ta i – e – nu – păr a – za – le – e
i – dee cas – tel ghioz – dan tu – rlă
15
Scrie toate posibilităţile în care cuvintele date pot fi despărţite în silabe, la capătul rândului.
Cenuşăreasa
învolburate
întinerise
minunăţie
Scrie cuvinte formate din:

două litere:
trei litere:
patru litere:
cinci litere:
două silabe:
trei silabe:
patru silabe:
cinci silabe:
Aşază cuvintele date în ordinea alfabetică a literelor iniţiale.
provizii alună frunză scorbură bârlog
jir ghindă dumbravă iarnă mesteacăn
Găseşte cuvintele care „s-au ascuns“.

albastru alb, as, astru, bas
arătură
farfurie
scrisoare
caşcaval
ramură
16
21 Completează tabelul, urmând modelul dat.
sanie sănii săniile săniilor

bogăţie
câmpie
vrabie
(o) mie
22 Taie cuvintele scrise greşit.

propoziţiile
propoziţile
copiilor săbiile
copilor săbile
ii
fiilor cochilie
filor cochiliile
poeziile
poezile
23 Alcătuieşte propoziţii, folosind expresiile:

a) argintiile păduri
b) brumăriile fire de iarbă
c) ruginiile frunze
d) cenuşiile zări
e) plumburiii nori
17
Cuvinte cu formă diferită și sens asemănător
Citeşte următorul e-mail.
Către: bunicamaria@yahoo.com
Dragă bunică Maria,
Au trecut câteva săptămâni de şcoală. Am
reuşit să-mi fac prieteni printre elevii claselor
a treia. Sunt foarte bucuros. Îţi ataşez câteva
poze din prima zi de şcoală. Mi-e dor de tine.
Te îmbrăţişez,
Şerban
Găseşte în text cuvinte cu sens asemănător celor date. Scrie-le.

şcolari amici
vesel cea dintâi
am izbutit anexez
Uneşte cuvintele cu sens asemănător.

valoros a socoti harnic spune
arbore zăpadă victorie întotdeauna
a calcula noroc măreţ silitor
nea preţios mereu falnic
şansă copac zice izbândă
● Alcătuieşte enunţuri cu trei cuvinte alese de tine.
Găseşte cuvinte cu înţeles asemănător expresiilor date şi completează.
cu bâta colul
din gură vorbește
în baltă
dă
apă la de știre
șoareci la o parte
18
Completează careul.
1 concurs 1
2 aspiraţie 2
3 îndrăzneală 3
4 linişte 4
5 generos 5
6 instruit 6
SUGESTIE: Foloseşte dicţionarul de sinonime.
Găsește un cuvânt care are același îneles cu al cuvântului „politicos“. Alcătuiește o propoziie cu
acesta.
Taie grupurile de cuvinte care nu au înţeles asemănător.
bunătate
încredere
lumină ocrotit
întuneric apărat
durere cană larmă călător

suferină pahar gălăgie muncitor
cugetă carte mirare pace grădină
gândeşte caiet teamă război livadă
mic spaimă dar obstacol

scund frică cadou piedică
prieten glumă
dușman minciună
19
Cuvinte cu sens opus
Citeşte următorul afiş:
Asociaţia Planeta Vie

organizează campania de ecologizare
„Ape limpezi şi curate“
25 mai
Râul Someş
Găseşte în textul afişului cuvinte cu sens

opus celor date. Scrie-le.
murdară
tulbure
moartă
dezorganizează
Colorează cu aceeaşi culoare oglinzile în care sunt scrise cuvinte cu înţeles opus.
lumină trist a pierde întuneric sătul
gras a merge slab flămând bun
a înnoda a deznoda rău a sta jos
blândeţe vesel asprime sus a câştiga
Alcătuieşte o propoziţie din şase cuvinte în care să folosești opusul cuvântului dezordonat.
20
Scrie cuvinte cu sens opus, după model.
ne in
copt necopt capabil incapabil

ştiut decis
învăţat color
dorit corect
Scrie cuvinte cu sens opus cuvintelor date. A

1. negru 1
2. dezordonat 2
3. fricos 3
4. cald 4
5. mare 5
6. darnic 6
7. întunecos 7
8. trist 8
9. urât 9
10. harnic 10
B
Încercuieşte varianta sau variantele corecte, după modelul dat.
spune ordine
vorbește tace pace liniște
șoptește război
neinteresat totul
interesat curios nimic puin
dezinteresat împărit
Completează cu ajutorul cuvintelor potrivite.
Toţi o ştiţi pe fata babei Scufiţa Roşie, drăguţa,
În căsuţă la pitici, Şi n-aţi vrea să fiţi ca ea, Aleargă la bunicuţa,
Lucruri mari? La nimic nu este bună Veselă de când există
Nu, lucruri Dimpotrivă, este Nu-i motiv să fie
21
Cuvinte cu mai multe sensuri
Citeşte dialogul.
― Ioana, doreşti o rochie?
― Da, tată. Nouă.
● Continuă dialogul.
Subliniază în propoziţiile următoare cuvintele cu aceeaşi formă, dar înţelesuri diferite.
a) Din strugurii culeşi, tatăl meu a făcut un vin gustos.

Primăvara vin stoluri de cocori.
b) Bătrânii de la sate au un port frumos.

Vapoarele încărcate s-au retras în port.
Când e soare puternic, port pe cap o pălărie.
c) Corina sare coarda.

Mama a pus sare în ciorbă.
d) Vara trecută am fost la bunici.

Vara mea a venit la noi.
e) Voi merge în tabără la mare.

Fratele meu este mai mare decât mine.
f) Cornul vacii este ascuţit.

Mirela a suflat în corn.
Ce proaspăt e cornul!
22
Taie răspunsurile greşite, acolo unde e cazul.
a) lună înseamnă: - astru b) liliac înseamnă: - floare
- curat - animal
- interval - busuioc
c) coş înseamnă: - găleată d) liră înseamnă: - monedă

- horn - instrument muzical
- paner - stea
Alcătuieşte propoziţii în care cuvintele vie şi poartă să aibă înţelesuri diferite.
Găseşte în propoziţiile date cuvinte care pot avea mai multe înţelesuri. Alcătuieşte cu ele
propoziţii interogative.
● În unde line, tremură lacul.
● Seara se întorc în sat care cu boi.
● La împărţire am obţinut un cât greşit.
● Restaurantul organizează cine romantice.
Găseşte cuvântul care face legătura între imagini. Alcătuieşte propoziţii cu fiecare dintre
sensurile cuvintelor găsite.
23
Cuvinte asemănătoare ca formă, dar diferite ca sens
În grabă, Alex a scris greşit unele cuvinte în scrisoarea sa. Rescrie corect scrisoarea lui Alex.
12 august 2015
Dragă Tudor,
De două vile, eu şi sora mea, Mioara, am ajuns în Delta Dunării. Totul e

foarte frumos, cu toate că vremea e cam zece. Mioara, fată mătură şi
descurcăreaţă, a făcut rost de două paturi să ne acoperim. Nu sunt deloc ţânţari
să ne ciulească. Crem că vom mai sta încă o săptămână.
Aştept cu nerăbdare să ne revedem şi să îţi povestesc lotul.
Cu drag,
Alex
Înlocuieşte prima literă a cuvântului dat, cu alte litere, pentru a obţine cuvinte noi, conform
modelului.
casă masă
● Alcătuieşte o propoziţie de şase cuvinte cu ultimul cuvânt obţinut.
Pentru a obţine cuvinte noi, înlocuieşte:

prima literă a doua literă ultima literă
dor sac lac
cor
24
Schimbă o literă pentru a obţine cuvinte noi.
mătură pătură pară
hăţiş fes
lună nouă
carte port
Adaugă câte o literă cuvintelor date, pentru a obţine cuvinte noi.
tainic trainic urs

alină tai
toc prun
pus nor
lasă cor
sat lamă
Citeşte enunţurile. În fiecare situaţie, indică sensul cuvintelor.
Mircea este familiar cu întrecerile.
familiar - □ care este obişnuit, binecunoscut;

- □ care aparţine familiei, legat de familie.
Ionel absentează din cauza unor probleme familiale.
familial - □ care este obişnuit, binecunoscut;

- □ care aparţine familiei, legat de familie.
Augusta a susţinut un examen oral.
oral - □ care se transmite pe cale verbală;

- □ program al unei activităţi, împărţit pe ore.
Maria are un orar încărcat.
orar - □ care se transmite pe cale verbală;

- □ program al unei activităţi, împărţit pe ore.
25
Repetăm ce am învăţat!
Citeşte textul:
„Când m-am trezit, se luminase de zi de mult. Cerul era senin şi furtuna

trecuse. Marea nu mai era învolburată. Spre marea mea uimire, am văzut corabia
noastră pe un banc de nisip, în care se împotmolise adusă de flux, până aproape
de stânca pe care fusesem aruncat cu o zi înainte. M-am gândit că mi-ar prinde
bine dacă aş lua câte ceva de pe corabie!“
Daniel Defoe, „Robinson Crusoe“
● Alege răspunsul corect.
a) Fragmentul este un text:

□ în versuri.
□ în proză.
□ dialogat.
b) Corabia naufragiază din cauza:

□ unui atac al piraţilor.
□ unei defecţiuni la motor.
□ unei furtuni pe mare.
c) Expresia care arată unde se împotmolise corabia este:

□ „aproape de stâncă“.
□ „se luminase de zi“.
□ „banc de nisip“.
● Notează din text:

● un cuvânt format din 5 silabe: ;
● două cuvinte care au structura C V C V C: , ;
● propoziţia negativă: .
● Găseşte în text cuvinte:
cu sens opus cuvintelor: se întunecase, înnorat, liniștită.
cu sens asemănător cuvintelor: mirare, se poticnise.
● Scrie o propoziţie în care cuvântul „banc“ să aibă alt înţeles decât cel din text.
26

Completează enunţurile.
● Perechea de cuvinte „stat“ şi „sfat“ sunt cuvinte cu formă şi

sens .
● Perechea de cuvinte „drumeţ“ şi „călător“ sunt cuvinte cu formă
şi sens .
● Perechea de cuvinte „dispreţ“ şi „respect“ sunt cuvinte cu formă şi
sens .
● Cuvântul „stea“ poate avea mai multe .
Colorează, respectând codul de culoare:

roşu cuvintele cu sens asemănător
verde cuvintele cu sens opus
galben cuvintele asemănătoare ca formă, dar diferite ca sens
albastru cuvintele cu mai multe sensuri
codru cuminte port flămând

sare sătul cuvinte pădure
Completează tabelul după model.
Cuvânt cu sens Cuvânt cu sens Cuvânt asemănător

Cuvântul
asemănător opus ca formă
a sosi a veni a pleca a dosi

înserare
amic
luncă
tăcut
laş
● Alcătuieşte enunţuri cu patru dintre cuvintele găsite de tine.
27
Scrierea corectă
Să scriem corect!
„i-a“ şi „ia“
Citeşte enunţurile şi încercuieşte „i-a“ şi „ia“.
● Lui George i-a apărut în vis Crăiasa Zăpezii.
● Pe drumul spre casă, lui Iepurilă i-a ieşit în cale o vulpe.
● Greierele se gândea de unde să ia mâncare.
● Iepurilă îşi ia inima în dinţi şi se apropie de vulpe.
● Prepeliţa i-a sfătuit la ce să ia aminte când sunt în zbor.
● Spânul i-a cerut lui Harap-Alb să meargă în pădure să ia pielea cerbului.
Completează cu exemple potrivite.

mulumit cartea
i-a ia
Încercuieşte varianta corectă.

● Băiatul ia / i-a sfios cartea care ia / i-a atras atenţia.
● Tatăl ia / i-a spus să fie atent când ia / i-a medicamentul.
● Dacă îşi ia / i-a avânt va reuşi să îşi ia / i-a zborul.
● Ia / I-a arătat cum să ia / i-a merele din pom.
● Mariei îi ia / i-a ceva vreme să ajungă la casa bunicii, unde ia / i-a
deschis uşa chiar ea, bunica.
Completează cu ia sau i-a.
Bunicul luat mâna nepotului şi spus:

― aminte, nepoate. Din viaţă tot ce este mai bun.
Băiatul sărutat obrajii bătrânului şi promis că o să-i urmeze sfatul.
28
Alcătuieşte câte două enunţuri cu:
a) ia
b) i-a
c) ia și i-a
Alcătuieşte un scurt text după imagine folosind grupurile de cuvinte: i-a cerut, i-a dat, ia osul, ia
un grăunte. Găsește un titlu potrivit.
29
Să scriem corect!
„i-au“ şi „iau“
Citeşte enunţurile şi încercuieşte „i-au“ şi „iau“.
● Mărului din grădină i-au căzut frunzele spulberate de vânt.

● Prietenii i-au organizat stejarului o petrecere.
● Ca să se coacă, fructele iau căldura de la soare.
● Când se înserează, copiii iau drumul casei.
● Iau parte şi eu la petrecerea pe care i-au pregătit-o părinţii Sorinei.
● I-au spus că eu o să iau premiul pentru cea mai reuşită compunere.
explicat mingea
i-au iau

● Iau / I-au amintit de promisiunea făcută.
● I-au / Iau propus să lucreze împreună.
● Prietenii mei i-au / iau trenul spre Cluj-Napoca.
● I-au / Iau lăudat pentru că i-au / iau numai note bune.
● Părinţii iau / i-au certat pentru că i-au / iau fructe necoapte din grădină.
● I-au / Iau spus că iau / i-au avionul mâine dimineaţă.
Completează cu iau sau i-au.
Vineri, copiii vacanţă. Mădălina şi Sanda promis bunicului că îşi vor

petrece vacanţa la el. telefonat şi spus când ajung. pregătit chiar şi o
surpriză. cumpărat o pereche de ochelari noi.
30
a) iau
b) i-au
c) iau și i-au
Completează tabelul, după modelul dat:
Acum Ieri
Îi pregătesc ghiozdanul. I-au pregătit ghiozdanul.
Îi explic rezolvarea problemei.
Îi spun să fie atent.
Îi vorbesc despre relieful ţării.
Îi felicită pentru reuşita lor.
Îi arată drumul spre casă.
Îi mulumesc pentru ajutor.
31
Să scriem corect!
„l-a“ şi „la“
Citeşte enunţurile şi încercuieşte „l-a“ şi „la“.
● L-a sunat chiar acum pe colegul său de bancă.
● Ghidul l-a purtat prin toate încăperile muzeului.
● Prin muncă ajungi la performanţă.
● Am coborât din tramvai la a doua staţie.
● La plecare, l-a întrebat ce l-a impresionat cel mai mult.

zărit pădure
l-a la

● La / L-a văzut pe fratele său mai mic cum se juca cu mingea.
● La / L-a premiat pentru lucrarea prezentată.
● Am primit la / l-a plecare un suvenir de la vânzător.
● La / L-a încurajat să participle la / l-a concursul de matematică.
● La / L-a întoarcere, mama la / l-a lăudat şi la / l-a sărutat duios pe frunte.
● Mihnea l-a / la invitat pe prietenul său la / l-a spectacolul de la Teatrul Naţional.
Alcătuiește câte două enunuri cu:
a) la
b) l-a
c) la și l-a
32
Completează cu la sau l-a.
Ursul s-a dus vulpe şi i-a spus:

― Unde pot găsi şi eu peşte?
― Du-te baltă. Bagă coada în apă şi aşteaptă.
Ursul a făcut cum sfătuit vulpea. La revărsatul zorilor, scoate coada dacă mai
poţi! Aşa păcălit vulpea pe urs, de a rămas fără coadă.
Completează tabelul, după modelul dat: Îl laudă. L-a lăudat.
Acum Ieri
● îl impresionează
● îl întâmpină
● îl prezintă
● îl răsplăteşte
● îl felicită
● îl informează
Alcătuiește un scurt text cu grupurile de cuvinte: la lac, l-a salvat, la mal, l-a strigat.
Găsește un titlu potrivit.
33
Să scriem corect!
„ne-am“ şi „neam“
Citeşte enunţurile şi încercuieşte „ne-am“ şi „neam“.
● Ne-am împodobit sala de clasă cu baloane şi flori.
● Nu ne-am putut hotărî ce lucrări să trimitem la concurs.
● Am plecat în vizită la un neam din partea mamei.
● Dacii au fost un neam de oameni viteji.
● Ne-am apărat ţara când vreun alt neam a vrut să ne cucerească.
● Ne-am hotărât să prezentăm din tradiţiile şi obiceiurile fiecărui neam.
pregătit
ne-am
Alcătuiește câte un enun cu fiecare dintre înelesurile cuvântului „neam“.
popor rudă
neam
soi seminie

● Ne-am / Neam potolit setea în apa limpede şi rece a izvorului.
● Ne-am / Neam bucurat de răcoarea pădurii.
● Nu ştiu ce ne-am / neam de gâze este acesta.
● Acesta este vecinul meu, nu este un neam / ne-am de-al meu.
● Ne-am / Neam întâlnit cu un neam / ne-am de oameni cărora nu le înţelegeam limba.
34
Completează cu ne-am sau neam.
Părinţii noştri plecaseră la un din satul vecin şi noi am rămas acasă.

luat săniuţele şi dus în grabă la derdeluş. Acolo întâlnit cu
Mihai, care este cu noi şi dat cu săniuţele până târziu.
Când întors acasă, părinţii ne aşteptau îngrijoraţi.
Rescrie corect enunţurile.

Neam întâlnit cu toţii la un neam din partea bunicii.
Ne-am pregătit să întâmpinăm un ne-am venit din străinătate.
Un ne-am apropiat a spus că neam grăbit cu plecarea.
Neam mândrit mereu că suntem un neam de oameni paşnici.
Alcătuieşte câte două enunţuri cu „ne-am“ şi „neam“.

● ne-am
● neam
35
Să scriem corect!
„ne-a“ şi „nea“
Citeşte enunţurile şi încercuieşte „ne-a“ şi „nea“.
● Ne-a explicat unde trebuie să ajungem.
● Bunicul ne-a făcut o surpriză.
● Un strat gros de nea s-a aşternut peste întreaga natură.
● Covorul moale de nea străluceşte în lumina soarelui.
● Nea Ilie ne-a spus de unde să luăm materialele necesare.
vorbit
ne-a
fulg de
nea
Transformă după model.

Ne cheamă.
Ne-a chemat.
Acum Ieri
Ne așteaptă.
Ne încântă.
Ne arată.
Ne explică.
36
● Prin văzduh au început să danseze steluţe de nea / ne-a.

● Nea / Ne-a vorbit despre drepturile copilului.
● Nea / Ne-a Ion nea / ne-a explicat cum să construim aparatul de zbor.
● Nea / Ne-a adus acasă un pui de căprioară şi ne-a / nea rugat să-l îngrijim.
● Înainte de concurs, tata nea / ne-a încurajat şi nea / ne-a dorit succes.
● Când nea / ne-a văzut, nea / ne-a Ștefan nea / ne-a strigat să facem un om de nea / ne-a.
Completează cu ne-a sau nea.
La întoarcere, Mihai întrebat:

― Aşa fost înţelegerea? Trebuia să fiţi demult acasă!
― Iartă-ne, dar reţinut frumuseţea covorului de care strălucea aşa
frumos în lumina soarelui!
Auzind asta, Mihai nu mai certat.

● nea
● ne-a
● nea și ne-a
37
Să scriem corect!
„să-i“ şi „săi (lui, ei)“
Citeşte enunţurile şi încercuieşte „să-i“ şi „săi“.
● Nu voia să-i spună mamei despre întâmplarea de la şcoală.
● Am venit să-i spunem vestea cea bună.
● Prietenii săi au felicitat-o pentru reuşită.
● S-a bucurat foarte mult de surpriza colegilor săi.
● Dorea să-i vadă fericiţi pe bunicii săi dragi.
● Ar fi bine să-i anunăm pe părinii săi.

întâmpinăm prietenii
săi
să-i (lui, ei)

● Cloşca şi-a dus puii săi / să-i în grădină.
● Părinţii săi / să-i i-au cumpărat o bicicletă.
● Săi / Să-i citeşti povestea cu Harap-Alb.
● Săi / Să-i aduci Mariei cartea pe care ţi-a împrumutat-o.
● Ochii săi / să-i căutau săi / să-i spună ceva.
● Doreşte săi / să-i aştepte la gară pe prietenii săi / să-i.
Completează cu să-i sau săi.
Mâine va fi ziua Mălinei. Colegii de clasă vor facă o surpriză. Se
gândesc cumpere flori şi comande un tort.
― Poate ar fi bine anunţăm şi pe părinţii , zice Mihai.
― Mă gândesc invităm şi pe ei la şcoală, propune Maria.
A doua zi, Mălina s-a bucurat foarte mult de surpriza colegilor.
38
Alcătuieşte enunţuri cu:
● săi
● să-i
● să-i și săi
Alcătuieşte un text, în care să foloseşti ortogramele învăţate. Dă-i un titlu potrivit.
39
Scrierea funcţională
Afişul
Aminteşte-ţi! Şcoala Gimnazială „Andrei Mureşanu“

organizează
Afişul este o înştiinţare publică,
prin care se dau informaţii în legătură Târgul de carte
cu diferitele evenimente (culturale,
sportive, caritabile etc.). „Dăruieşti o carte, primeşti o carte“
Afişul cuprinde: numele
25 Aprilie 2014
o r g a n i z a t o r i l o r, d e n u m i r e a
evenimentului, imagini, data şi Biblioteca Şcolii Gimnaziale „Andrei Mureşanu“
locaţia evenimentului. str. Brazilor, nr. 40, Gherla
● Realizează un afiş pentru un eveniment, sportiv sau cultural, desfăşurat în şcoala ta.
40
Fluturaşul
Fluturaşul este o foaie de mici dimensiuni, lipită în locuri publice sau difuzată gratuit,
care cuprinde scurte anunţuri sau material publicitar.
Se mai numeşte flyer.
CINE?
Florăria „Floris“ (furnizorul)
Într-un stil de eleganţă şi rafinament,
florăria Floris realizează la comandă buchete şi
aranjamente florale pentru evenimente festive. CE?
Vă aşteptăm să ne vizitaţi la magazinul de (oferta)
pe strada Plopilor nr. 16, Cluj-Napoca. Telefon:
0264 XXXXXX. UNDE?
Sună acum şi primeşti o reducere de 10%! (datele de contact)
● Matei s-a oferit să realizeze nişte fluturaşi, pentru a-i face reclamă atelierului de mobilă
al tatălui său. Iată ciorna lui Matei. Ajută-l să finalizeze fluturaşul.
Ce vă oferim? obilier la comandă!

M
MOBILIER
Unde ne găsiţi?
● Realizează un fluturaş pentru promovarea ofertei de 1 Iunie, la un magazin de jucării.
41
Cartea poştală
Cartea poştală este o Dragă Alex, DESTINATAR
bucată de hârtie ilustrată,
de regulă în formă Primeşte
dreptunghiulară. salutările mele din
Scopul ei este acela cea mai frumoasă
MESAJ staţiune montană,
d e a t ra n s m i t e u n u i
destinatar mesajul Predeal.
expeditorului şi imagini
despre locul unde se află Cu prietenie,
acesta. EXPEDITOR Bogdan
● Imaginează-ţi că eşti într-o localitate de pe ţărmul Mării Negre şi doreşti să trimiţi o

carte poştală bunicilor. Realizează desenul, apoi alege şi transmite mesajul potrivit cărţii
poştale trimise de tine.
Dragi bunici,
Vă mulţumesc pentru cadoul

trimis cu ocazia zilei mele de naştere.
A fost o surpriză minunată.
Cu drag,
Dragi bunici,
Vă trimit cu drag urările mele

de bine de pe ţărmul mării. Mi-e dor
de voi!
Cu drag,
Dragi bunici,
Doresc să vă invit la serbarea de DESTINATAR

Crăciun, care va avea loc joi, 20
decembrie, în sala festivă.
Vă aştept cu drag,
Dragi bunici, Str.

Doresc să vă transmit un sincer Nr.
„La mulţi ani“ cu ocazia aniversării Loc.
căsătoriei dumneavoastră.
Mulţi ani frumoşi împreună! Jud.
Cu drag,
ara
42
Invitaţia
Invitaţia este o Teatru de Păpuşi „Pinocchio“ CINE? (EXPEDITOR)
formă de comunicare
scrisă, scurtă, prin Domnişoara Alexandra
c a r e c i n e va e s t e Popescu este invitată la CUI? (DESTINATAR)
invitat să se prezinte premiera spectacolului
undeva sau să „Punguţa cu doi bani“ care va
participe la un avea loc sâmbătă, 14 aprilie EVENIMENTUL
e ve n i m e nt s a u o 2016, ora 17:30, în sala mică a
manifestare. teatrului.
Vă aşteptăm cu drag! INFORMAŢII
● Din grabă, Amalia a redactat greşit textul invitaţiei la serbarea de sfârşit de an a clasei
sale. Transcrie corect invitaţia.
INVITAŢIE
Colectiv claselor a 3 a A, alături de doamna ânvăţătore, are deosebita

plăcut să vă invitat la serbarea de sfârşit de lună, care va avea lot vineri, 15 iunie,
ora optsprezece, în sala festivă.
Vă aşteptăm cu drag!
● Realizează o invitaţie pentru ziua ta de naştere.
43
E-mailul
E-mailul EXPEDITOR INBOX CONTACTS CALENDAR NEWS
reprezintă un mesaj FROM: oanapop@yahoo.com
transmis prin poşta DESTINATAR TO: ancamarin@yahoo.com
electronică. SUBJECT: VEȘTI
SUBIECT
Dragă Anca,
Abia am aşteptat să te anunţ că îţi
MESAJ voi face o vizită în vacanţa de vară.
Mama va merge într-o delegaţie în
● Simona a scris două e-mailuri. Dintr-o oraşul tău şi mi-a propus să o însoţesc.
eroare, mesajele s-au încurcat. Separă
propoziţiile din cele două e-mailuri şi
transcrie-le.
To: magda.ionescu@gmail.com To: vasilescu_maria@yahoo.com

Subject: Rugăminte Subject: Veşti bune
Salut, Magda! Dragă mătuşă!

Am nevoie de ajutorul tău! Nu mi-a Sunt tare fericită că am câştigat
venit să cred că am fost cea mai bună. concursul de patine cu rotile. Mi-ai putea
Mâine se va ţine concursul de patine cu împrumuta casca ta? Te rog, ajută-mă!
rotile la şcoală. Păcat că nu m-ai văzut.
Mi-am uitat casca de protecţie la bunici. Te pup,
Simona
Te îmbrăţişez,
Simona
To: magda.ionescu@gmail.com To: vasilescu_maria@yahoo.com

Subject: Rugăminte Subject: Veşti bune
● Compune textul unui scurt e-mail, adresat colegului de bancă.
To:
Subject:
44
Repetăm ce am învăţat!
● Clasa ta organizează Carnavalul personajelor îndrăgite. Pentru acest eveniment, realizează:
un afiş, o invitaţie, un fluturaş şi un e-mail adresat unui prieten.
Afiș Fluturaș
E-mail Invitaţie
45
Scrierea imaginativă
Textul informativ
Extragerea unor informaii de detaliu din texte informative
Știu – vreau să știu – am învăat
Ce informaii despre delfini ai putea utiliza într-un proiect cu titlul „Despre delfini“? Notează
aceste informaii mai jos.
ŞTIU
Dacă ai întâlni un biolog care studiază viaa delfinilor, ce întrebări i-ai adresa pentru a afla mai
multe despre delfini? Scrie aceste întrebări.
VREAU SĂ ŞTIU
Citește textul de mai jos.
DELFINII
Delfinii sunt cele mai inteligente animale acvatice, îndrăgite pentru aspectul lor
prietenos şi atitudinea lor jucăuşă. Ei trăiesc în grupuri de câte 15 indivizi. Sunt mamifere
carnivore, care consumă pe zi între 8 şi 20 kg de peşte. Unii delfini pot atinge o dimensiune
de 8-10 m şi o greutate de 10 tone, în timp ce alţii ajung doar la 1,5 m şi 40 de kg.
Delfinii au o vedere excepţională, atât în apă, cât şi pe uscat. Sunt foarte buni
înotători, putând să se deplaseze cu o viteză de 60 de km/oră, dar nu se pot scufunda la
adâncimi mai mari de 500 de m. În mod normal, ei respiră o dată la 6 minute. Atunci când
sar în aer, saltul lor poate atinge 6 m.
Multe persoane care au înotat supravegheat alături de delfini s-au vindecat de boli
grave. Totuşi, când sunt mângâiaţi excesiv, delfinii pot deveni agresivi.
(sursa web: www.cerceteaza.blogspot.ro/delfinii-mamifere-marine)
46
Extrage din textul „Delfinii“ informaiile noi pe care le-ai aflat despre aceste mamifere acvatice.
AM AFLAT
Ce detalii din text redau următoarele numere?
10 tone
1,5 m
500 m
6m
6 minute
60 km/oră
Află mai multe despre delfini, citind textul de mai jos.
UN TEST CU „GUNOI“
Un dresor a dresat câţiva delfini captivi să-i aducă obiectele care nu-şi aveau locul în
bazin (resturi de alimente, gunoaie), în schimbul unei recompense.
Dresorul a constatat că delfinul a continuat să-i aducă resturi pentru a primi
„premiul“.
În cele din urmă, s-a descoperit că delfinul îşi depozitase toate gunoaiele într-o
pungă lipită de peretele bazinului şi că aducea de fiecare dată câte o bucăţică, pentru a fi
recompensat de cât mai multe ori.
Care crezi a fost scopul testului cu „gunoi“?
47
Extrage informaiile de detaliu din textul Un test cu „gunoi“, în ordinea dată.
La început Apoi În final
De ce crezi că delfinii sunt considerai cele mai inteligente animale? Scrie părerea ta mai jos.
RE INE!
Textul informativ are rolul de a
transmite informaii clare, precise
despre un obiect sau o temă.
Notează asemănări și diferene între un delfin și o balenă.
Care este scopul textului Un test cu „gunoi“? Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului
corect.
a. de a oferi informaii despre viaa delfinilor;
b. de a relata povestea prieteniei dintre un delfin și dresorul său;
c. de a oferi dovezi despre inteligena delfinilor;
d. de a demonstra că delfinii sunt animale prietenoase și jucăușe.
48
Textul informativ
Cuvintele-cheie
La ce te gândești când vezi un ghiocel? Notează mai jos cuvintele care îi vin în mine.
ghiocelul
Citește cu atenie textul de mai jos. Subliniază cu creionul cuvintele care te ajută să reii mai bine
informaiile importante despre ghiocel. Extrage aceste cuvinte în coloana din dreapta.
GHIOCELUL
Ghiocelul (Ghalantus) este din
categoria plantelor bulboase, care
înfloresc printre primele la începutul
primăverii. Ghioceii nu trebuie confundai
cu două plante asemănătoare, lușca și
ghiocelul bogat. Acestea sunt mult mai mari și
au toate cele șase petale de aceeași mărime.
Ghioceii obișnuii înfloresc din ianuarie și în condiii
favorabile, continuă să înflorească până în martie. Ei au
bulbi, frunze liniare și tulpini lipsite de frunze, cu o singură
floare în vârf, sub formă de clopot. Unii ghiocei au flori
simple, alii au flori duble.
O legendă spune că aceștia au apărut în momentul
în care Adam și Eva au fost alungai din Rai. Ajunși pe
Pământ și nemaivăzând asemenea viscol și răcoare, au
încercat să caute calea de întoarcere în Rai, dar nu au mai
găsit-o. Atunci, îngerul trimis să îi însoească a luat în
mână un bulgăre peste care a suflat și s-a transformat în
ghiocei. O dată cu apariia ghioceilor, nămeii au început
să se topească și pământul a cunoscut pentru prima dată
primăvara.
49
În ciorchinele de mai jos sunt prezentate câteva cuvinte-cheie ale unui scurt text. Descoperă
care este tema pe care o prezintă acest text.
Soarele cosmonaut
TEMA:
Terra Luna
navetă spaţială Calea Laptelui
Imaginează-i că ai de realizat un proiect cu titlul „Ce nu știai despre ghiocei“. Dorești să caui
informaii despre această temă pe internet. Ce cuvinte-cheie vei introduce pe internet, pentru a
găsi mai ușor informaiile căutate? Întocmește o listă a acestora.
GOOGLE
GOOGLE
GOOGLE
GOOGLE
Iată câteva curiozităi despre ghiocei. Citește-le și notează pe ghiocei câteva cuvinte-cheie,
extrase din informaiile citite.
ȘTIA I CĂ...?
● în lume există peste 100 de specii de ghiocei; RE INE!
● bulbii de ghiocei sunt otrăvitori; Cuvintele-cheie te
● ghioceii pot trata multe boli; ajută să extragi
● ghiocelul simbolizează sperana, prietenia, inocena, informaia
puritatea, alinarea, smerenia; esenială dintr-un
● ghiocelul prevestește moartea (în Anglia); paragraf citit.
● ghiocelul e considerat prima floare de pe pământ.
50
Textul informativ
Utilizarea organizatorilor grafici
La ce te gândești când auzi „Polul Nord“? Notează ideile tale mai jos.
Citește enunurile următoare și explică sensul cuvintelor subliniate, pe baza mesajului transmis
de fiecare enun. Folosește apoi dicionarul pentru a explica aceste cuvinte
Laponii folosesc renii pentru traciune și ca sursă de hrană.
În tundra din zona arctică, renii se hrănesc cu licheni.
Renul este un mamifer polar, capabil să reziste la temperaturi scăzute.
Cuvântul Ce cred eu că înseamnă Ce spune dicionarul

lapon
tundră
mamifer
tractare
arctic
licheni
51
● Citește textul.
RENII
Adesea asociai cu Moș Crăciun, pentru că sunt cei care ajută la tractarea saniei încărcate
cu daruri, renii sunt considerai un simbol al sărbătorilor de iarnă. Ei au fost domesticii în urmă
cu câteva mii de ani și sunt folosii la munci, dar și ca sursă de hrană.
Renii se găsesc la Polul Nord, pe aproape toate continentele din împrejurimi: Asia, Europa
și America, numai în zonele cu tundră arctică (zonă de vegetaie formată din arbori, mușchi,
licheni). Sunt mamifere impresionante, pentru că rezistă la temperaturi scăzute de până la -60°C
și sunt capabili să se deplaseze mii de kilometri, în cele mai aspre condiii.
Seamănă mult cu cerbii carpatini din pădurile noastre, dar sunt mult mai mari, unii putând
atinge greutatea de 300 kg și înălimea de 230 cm. Blana lor este de culoare gri-bej în timpul
iernii și cafenie pe perioada verii. Blana cerbului carpatin este brun-roșcată vara și brun-închisă
iarna.
Interesant în ceea ce-i privește pe reni este faptul că atât masculii, cât și femelele au
coarne pe care le pierd vara, în timp ce ciuta, perechea cerbului, nu are coarne. Doar cerbul are
coarne ramificate după care poate fi recunoscut ușor și pe care le pierde începând cu luna
martie. Copitele renului sunt mai late, ceea ce împiedică scufundarea animalului în mlaștinile
care se formează în sezoanele mai călduroase.
Atât renii, cât și cerbii, sunt vânai de numeroase animale carnivore ce trăiesc în acele zone,
printre care se numără ursul și lupul. Pentru a se apăra, renii, precum cerbii, fie își folosesc
coarnele, fie aleargă din faa pericolului. Renii pot alerga fără probleme, deși sunt greoi. Sunt
capabili să alerge cu o viteză de 20-25 km/oră. În întrecerile cu reni, organizate de finlandezi,
oamenii își pun schiuri și alunecă în spatele renilor, care pot alerga cu viteze de până la 60 km/oră.
Laponii, locuitorii zonelor nordice din Europa, folosesc renii pentru traciune, pentru lapte
bogat în grăsimi, carne și piele. Renii pot căra greutăi de două ori mai mari decât greutatea lor.
Atât renul, cât și cerbul sunt animale erbivore. Renul este un soi de sanitar, deoarece se
hrănește cu licheni, plante de care alte rumegătoare nu se apropie. Consumă și iarba, dar nu o
găsește foarte des în locurile în care trăiește. Iarna, renii consumă zăpadă în loc de apă.
Schimbările de climă înregistrate în ultimii ani amenină renii. Aceștia își pierd habitatul,
adică locul în care trăiesc și care le oferă condiiile de viaă. În Norvegia, renii se chinuie să
supravieuiască, pentru că temperaturile și precipitaiile cresc. În plus, renii rămân şi fără
păşunile lor vaste, care sunt invadate de turişti, încurajaţi de temperaturile mai ridicate. În loc de
natură, renii dau peste zeci de cabane, construite în mijlocul naturii.
(sursa web: www.ipedia.ro/renul)
Extrage din text informaiile necesare și completează tabelul.
Unde trăiește? Cu ce se hrănește? Cum se apără?
Renul
Cerbul
52

Răspunde la întrebările de mai jos.
a. De ce renii sunt asociai cu Moș Crăciun?
b. Pe ce continente pot fi întâlnii renii?
c. Cu ce scop au fost domesticii renii?
Caută în text caracteristici ale renului și realizează în spaiul de mai jos un ciorchine cu
informaiile găsite.
renul
Ai aflat din text că renul este un mamifer impresionant.

Notează două argumente, din text, care dovedesc acest lucru.
RE INE!
Pentru a înelege mai
● bine informaiile citite,
le poi nota în tabele,
diagrame, ciorchine,
scheme.
●
53
Ce consecine au următoarele caracteristici ale renilor? Completează cu informaiile potrivite.
CAUZĂ EFECT
Au copite late.
Pot căra greutăi de două ori

mai mari decât ei.
Au coarne ramificate, puternice.
Notează în diagrame asemănări și deosebiri între ren și cerb.
Notează două cauze ale dispariiei renilor.
54
Textul informativ
Citirea activă a unui text folosind simboluri
Observă lista de simboluri pe care le poi folosi în timp ce citești un text, pentru a-l înelge mai
bine.
CUM SĂ ÎN ELEG MAI UȘOR UN TEXT

Folosește în dreptul unei informaii pe care o cunoști.
Folosește – în dreptul unei informaii care contrazice ceea ce știi.
Folosește + în dreptul unei informaii noi.
Folosește ? unde informaia i se pare neclară.
Citește textul de mai jos, folosind simbolurile din lista observată.

Pentru fiecare simbol poi utiliza o culoare diferită.
12 CURIOZITĂ I DESPRE APĂ

1. Apa este un lichid. Acest lichid are mai multe proprietăi: e inodor (fără miros),
insipid (fără gust) și incolor (fără culoare). Câteodată apa are nuană albăstruie sau
verzuie.
2. Apa este sursa vieii. Doar pe Pământ există apă.
3. Organismul omului este constituit și din apă. Un procent de 70% îl reprezintă apa din
organism.
4. Consumul zilnic recomandat de apă este de 2 litri. Dacă bei prea multă apă într-un
timp prea scurt, te poi intoxica cu apă.
5. Apa dizolvă mai multe substane decât orice alt lichid.
6. Cea mai mare parte din suprafaa Pământului este acoperită de apă. Apa reprezintă
70 % din suprafaa terestră.
7. Nu toată apa de pe Pământ este apă dulce. Doar 2,5% din apa Pamântului este apă
dulce, necesară pentru supravieuire. Aceasta este aproape în întregime stocată în
gheaă și subteran. Mările și oceanele au apă sărată.
8. Într-un singur an, un om obișnuit de la oraș, dintr-o ară dezvoltată, folosește peste
380 000 litri (uz casnic și exterior).
9. Circa 800 de milioane de oameni de pe glob nu au acces la apă curată.
10. Apa care a existat acum milioane de ani pe Pământ există și astăzi.
11. În multe regiuni de pe Glob se estimează că resursele de apă vor scădea. Cercetătorii
spun că 3 miliarde de oameni vor ajunge să sufere de lipsa apei până în 2 025.
12.
ările foarte dezvoltate devarsă apele menajere (din gospodării și fabrici) fără să fie
tratate, direct în râuri, lacuri și zone de coastă. Prin deversarea apelor menajere în
râuri și lacuri se produce poluarea apei.
55
Notează în tabelul de mai jos câte o informaie desprinsă din text.
Informaie cunoscută Informaie nouă
Informaie neclară Informaie care contrazice ceea ce știu
Ai aflat din informaiile citite că, poluarea apei și reducerea surselor de apă potabilă sunt
probleme grave ale planetei.
● Imaginează-i că trebuie să creezi afișul pentru o campanie de protejare a mediului

înconjurător, care se desfășoară în școala ta. Ce argumente ai nota pe afiș, pentru a
convinge copiii despre importana apei?
● Scrie un slogan al acestei campanii.
Ești de acord cu activitatea unor fabrici, care varsă apele reziduale în apa lacurilor și râurilor din
apropiere? Alege unul dintre răspunsuri și justifică alegerea făcută.
DA, pentru că
NU, pentru că
Colorează etichetele pe care sunt notate cuvinte ce exprimă emoiile sau stările pe care le-ai
trăit, citind cele 12 curiozităi despre apă.
interes revoltă indiferenă uimire curiozitate
tristee plăcere neputină plictiseală dezinteres
56
Textul literar
Extragerea unor informaii de detaliu din texte literare
Harta textului. Jurnalul cu dublă intrare

i s-a întâmplat vreodată să nu ai încredere în tine? Când? Ce ai simit?
Notează răspunsul tău mai jos.
Citește cu atenie textul dat.
Povestea unei furnicue care nu avea încredere în ea

de Anca Veronica Tăut
Trăia odată într-un mușuroi, o furnicuă mică, mică de tot. În prima zi, când a ieșit din
oul său, toate furnicile au privit-o cu uimire. Era atât de mică, chiar și pentru un pui de furnică!
Grijulii, furnicile au hrănit-o cu tot ce au avut ele mai bun în mușuroi. Nu o lăsau niciodată
singură, de teamă ca nu cumva vreun arici mai pofticios sau vreun urs înfometat să o
mănânce. O protejau mai tot timpul, ferind-o de poverile mai mari, crezând că greutatea lor
pot frânge trupul fragil al micii furnicue. Uneori, furnicua se plictisea, neputând să ia parte
la muncile din mușuroi.
Cu timpul a început să simtă frica. Îi era teamă să mai iasă din mușuroi. Chiar și bătaia
delicată a aripilor unui fluture o înspăimânta. Era convinsă că dacă va ieși afară, ceva rău i se
putea întâmpla. Dar tânjea zilnic după o rază călduă de soare, după firul crud al ierbii și după
aerul proaspăt și înmiresmat al pădurii. Credea că nu se putea descurca singură, fiind atât de
mică. Seara privea cu admiraie furnicile care, după o zi de muncă îndelungată, se întorceau
ostenite în mușuroi, cărând uneori poveri de 20 de ori mai mari decât trupul lor. I se păreau ca
niște soldai puternici, mereu pregătii pentru o bătălie.
Viaa furnicuei se scurgea tihnită, dar monotonă. Toate zilele păreau un șir lung de
clipe, în care ea privea trist prin ochiul de fereastră al mușuroiului. Toate zilele treceau la fel.
Doar seara simea bucurie, atunci când mușuroiul se înviora de forfota furnicilor lucrătoare,
întorse acasă cu hrana adunată.
Până într-o zi, o frumoasă și luminoasă zi de vară, când, ceva neașteptat schimbă cu
totul viaa micii furnici. Părea o zi ca oricare alta. Suratele ei tocmai găsiseră un nou cuib de
hrană. Ua, micua noastră furnică, privea în depărtare șiragul neîntrerupt al muncitoarelor
care se îndreptau, ordonat și hotărât spre inta lor. Era un drum mișcător din sute și sute de
puncte negre. Deodată, nu departe de mușuroi, se auzi un strigăt disperat.
- Ajutor, ajutor! Salvai-mă, vă rog! se auzea din ce în ce mai sfâșietor ipătul.
Ua nu știa ce să facă. Privea speriată spre regina-furnică, lângă care fusese lăsată și
care, acum era foarte ocupată să îngrijească ouăle din mușuroi. Strigătul se auzea mai
sfâșietor.
57
„Nu, nu pot să ies din mușuroi, mi-e tare frică!”, își spunea Ua. „Voi sfârși mâncată de un
arici”, gândea ea. Dar strigătul de ajutor se auzea din ce în ce mai tare și furnicua se simea
neputincioasă. Își făcu puin curaj și ieși din mușuroi. Nu departe, pe petalele deschise ale unei
margarete, o furnicuă rătăcită se lupta cu o libelulă. Era Hărnicua, cea mai de încredere
slujitoare a reginei-furnică. Puterile o lăsaseră și libelula era gata-gata să o înhae. Numai vântul
o mai ajuta, aplecând margareta cu suflarea lui și ferind-o astfel de lacoma libelulă.
„Nu, nu pot să urc pe margaretă, sunt prea mică. Mi-e frică. Nu voi avea putere și nici curaj
să o înfrunt pe libelulă”, se căina biata furnicuă. Îi era atât de frică încât ar fi luat-o la goană. Doar
mila pentru surata ei o intuia locului. Ar fi vrut să îi sară în ajutor, dar nu avea încredere în
puterile ei.
- Pornește, nu-i fie teamă! șuieră vântul. Sunt aici lângă tine și te voi ajuta. Haide, vei
reuși!
Ua prinse puin curaj și se sui pe tulpina margaretei. Mai întâi, puse, abia îndrăznind, două
piciorușe. Văzu că margareta nu se clatină și se simi în sigurană. Apoi mai puse două piciorușe.
Un fior de bucurie o învălui. Mai puse ultimele două piciorușe, și, încetinel, dar sigur, o porni spre
petalele imaculate. Ajunsă aici, o foră ciudată îi dădu putere. Furnica atacată zăcea istovită. O
prinse cu mult curaj, o luă în spate și, la fel de sigur, începu să coboare pe tulpina margaretei.
Vântul suflă ușurel, îndoind blând tulpina florii printre firele de iarbă, astfel că libelula nu mai
putea vedea furnicuele. Lihnită și însetată, aceasta zbură spre izvorul din pădure pentru a-și
potoli setea.
Ua ajunse cu bine la mușuroi. În drumul ei, nu simise defel povara furnicii pe care o
purtase în spate. Maia, regina-furnică, o primi cu nespusă bucurie. Observase lipsa ei și crezuse
că nu se va mai întoarce vreodată. Seara, la cină, toate lucrătoarele din mușuroi au vorbit cu
admiraie doar despre isprava micuei furnici! Ua nu mai era furnica mică și neputincioasă!
Ceva, în inima, în mintea și în gândurile furnicuei se schimbase. Pentru Ua începea o nouă
viaă.
Care crezi că sunt cuvintele-cheie pentru textul citit? Bifează-le.
urs mușuroi frică lipsă de încredere
furnică arici încredere în sine curaj
Cum o protejau furnicile pe furnica cea mică? Găsește în fragmentul din chenarul albastru trei dovezi.
●
Care este ideea principală a fragmentului din chenar? Încercuiește litera răspunsului corect.
a. Furnicuele au privit cu uimire oul din care ieșise o furnicuă mică.

b. Furnicua cea mică nu era lăsată niciodată singură în mușuroi.
c. Toate furnicile din mușuroi o protejau pe furnicuă pentru că era cea mai mică.
d. Funicua cea mică nu putea lua parte la muncile din mușuroi.
58
Ai aflat din text că furnica cea mică nu ieșea din mușuroi. Care sunt cauzele? Notează-le.
●
Completează cu informaiile necesare harta textului.
HARTA TEXTULUI
Titlul textului
Autorul Numărul de alineate
Personajele Cauza
Timpul aciunii Locul aciunii
Finalul aciunii Cel mai important lucu pe

care l-am învăat din text:
59
De ce furnicile o protejau pe Ua? Scrie răspunsul tău mai jos.
Transcrie din text cuvintele personajului care o încurajează pe Ua.
Transcrie un scurt paragraf sau un citat din poveste care te-a impresionat cel mai mult. Notează
comentariile tale într-un mic jurnal. Te pot ajuta să faci comentarii următoarele întrebări:
● De ce l-ai notat? ● La ce te-a făcut să te gândești?
● Ce întrebări ai în legătură cu acest fragment? ● Cum te-a făcut să te simi?
JURNALUL CU DUBLĂ INTRARE

FRAGMENTUL PREFERAT COMENTARIILE MELE
60
Ce ai simi dacă tu ai fi furnicua Ua? Notează câteva idei.
Dacă aș fi furnicua, Ua, aș....
Realizează un desen în care să redai momentul salvării Hărnicuei de către furnicua Ua.
61
Textul literar
Cadranele. Tabelul T
TEST DE SINCERITATE
Desenează o tabletă. Cât de des foloseși tableta?

(Dacă ai una, desenează tableta ta.)
La ce utilizezi de obicei tableta? Marchează Dacă ar fi să renuni la timpul petrecut

cu „x“ variantele care i se potrivesc. folosind tableta, pentru ce activitate ai
folosi acest timp?
□ Mă joc jocurile preferate.
□ Accesez internetul din curiozitate.
□ Caut informaii, pentru a realiza
proiectele mele de la școală.
□ Comunic pe internet cu prietenii mei
(prin e-mail, prin reele de socializare).
Citește cu atenie textul dat.
Ricky, devoratorul de tabletă

Când părinii i-au ales numele, în poienia cu flori, fluturi, soare și minuni, toate numele
pentru puii de iepuri erau deja alese: Rilă, Urechilă, Urechici, Urechi Lungi, Bocănilă, Piciorongul,
Fricosul. Așa încât, mama iepuroaică, prevăzătoare din fire, s-a gândit din timp la numele puiului
pe care urma să îl aibă. A răsfoit cu răbdare paginile unei cări vechi, pe care o avea în bibliotecă
de la stră-străbunica ei, ba chiar l-a rugat pe tatăl iepure să caute cele mai frumoase nume de
iepurași pe internet. Bunicul Mustăilă a fost cel care i-a ajutat.
─ Ricky este cel mai potrivit nume! Pe stră-străbunicul meu îl chema Richard, pentru că era
foarte curajos. De ce să nu fie și nepotul meu la fel de curajos? a explicat el.
Și Ricky i-a rămas numele.
Când a venit pe lume, bucuria le-a fost fără margini. Iepurașul creștea văzând cu ochii,
blănia i se făcea din ce în ce mai deasă și era cel mai jucăuș și mai amuzant iepuraș din poiana cu
flori, fluturi, soare și minuni. A venit și timpul să meargă la școală. Era bucuria părinilor lui. Îi
plăcea să învee și era tare sârguincios. În scurt timp, Ricky devenise cel mai bun alergător.
Învăase să privească atent în jurul său, să își ciulească urechiușele pentru a se feri de orice
pericol. Era cel mai rapid la culesul morcovilor din grădina școlii. Toi îi iubeau, mai ales că era un
62
iepuraș foarte prietenos. Își făcuse muli prieteni alături de care se juca în pauze sau chiar în
poieniă, după ce își termina leciile.
O iarnă grea și nemiloasă se apropia. Afară era frig și viscolul sufla aspru, necontenit. Ricky
se cam plictisea în căsua lor, învelită toată acum în cojocul alb și pufos de zăpadă. Nu mai putea
ieși. Să nu se plictisească, mama iepuroaică i-a dat lui Ricky o tabletă mică pentru a se juca. Nu
întotdeauna putea să se joace cu puiul ei, adesea treburile din casă îi ocupau mai tot timpul, iar
tatăl iepure pleca de dimineaă în căutarea hranei și se întorcea acasă seara foarte obosit de
atâta alergătură. Lui Ricky i-a plăcut tare mult tableta. Toată iarna s-a jucat cu ea, din zori până în
seară. Nu mai citea cări, nu mai scria, nu mai mergea în vizită la prietenii săi. O devora cu
plăcere, așa cum focul nu se poate stăpâni să mistuie o claie cu fân. Mama era mulumită acum
că iepurașul nu se mai plictisea.
Dar a venit și primăvara, iar Școala Iepurașilor și-a redeschis porile. Deși abia a așteptat să
se întoarcă, lui Ricky nu i se mai păreau atât de frumoase leciile. Cările parcă nu mai erau
captivante ca odinioară. De multe ori, după ce se întorcea acasă, își făcea temele în grabă și se
juca apoi pe tabletă toată ziulica. Aceasta devensie prietena lui cea mai bună. Cu timpul, Ricky a
uitat de prietenii săi: ieșea mai rar afară, nu se mai bucura de frumuseea poieniei, ba chiar
ajunsese ca la școală să nu mai învee atât de bine. Râmânea printre ultimii la concursul
săptămânal de alergare. Dar lui Ricky nu-i prea păsa.
Și totuși, întâlnirea cu bătrânul Coli Puternici i-a dat de gândit. În drumul său către casă,
l-a zărit după un copac, pândindu-l cu gura larg deschisă. Știa că lupul nu îi era prieten, învăase
la școală că cel mai bun lucru este să aibă curaj și să fugă cât îl ineau lăbuele. Dar frica îl
încremenise parcă pe bietul iepuraș. La ultimul concurs de alergare pierduse cursa. Nu mai
îndrăznea să facă niciun pas. Gândul îi zbură la Mustăilă bunicul. Ce dezamăgit ar fi fost acesta
să știe că îi e frică să fugă! Dacă nu s-ar fi jucat atât de mult pe tabletă, poate că ar fi avut timp să
se antreneze mai mult pentru alergare! Noroc cu Blănosul, vecinul său, care, vâzând primejdia, îi
sări în faă lupului. Coli Puternici, atras de o pradă mai mare, o luă la goană după iepure.
Ricky ajunse acasă tremurând. Alergase cât îl inură puterile și încă mai tremura de frică.
Merita numele de Ricky Fricosul, nu Ricky Curajosul. În ziua aceea, tableta a rămas neatinsă, pe
biroul tatălui iepure.
Vocabular:
devorator devorant; arzător, mistuitor, care nu poate fi potolit, stăpânit
captivant atrăgător
a pândi a urmări
De ce părinii au ales pentru iepuraș acest nume? Scrie răspunsul.
63
CADRANELE
Selectează din text informaiile necesare pentru a completa cadranele de mai jos.
Poi lucra individual, în pereche sau în echipă pentru realizarea sarcinilor de lucru.
Notează trei lucruri importante pe care Extrage din fragmentul marcat două
Ricky le-a învăat la școală. motive pentru care Ricky a fost lăsat să
se joace pe tabletă.
●
● ●
● ●
Au greșit părinii iepurașului când i-au Găsește câteva soluii pentru ca Ricky să
dat tableta să se joace toată ziua? Da nu se plictisească iarna în casă.
sau nu? Alege un răspuns și motivează
alegerea făcută.
Ai aflat din text că Ricky s-a reîntors primăvara la Școala Iepurașilor. Ce schimbări s-au petrecut
cu el? Marchează cu „x“.
Cările nu îl mai atrăgeau. Nu se mai juca cu prietenii săi.
Se plictisea în casă. Învăa cu plăcere.
Își făcea temele în grabă. Prietenii l-au părăsit.
Se antrena zilnic pentru concurs.

Nu mai admira frumuseea
naturii.
Leciile îl plictiseau.
64
Care este ideea principală a fragmentului marcat? Încercuiește varianta răspunsului corect.
a. O iarnă grea și nemiloasă se apropia.
b. Ricky se plictisea în căsuă.
c. Toată iarna, iepurașul s-a jucat pe tabletă din zori și până în seară.
d. Ricky nu mai citea cări pentru că se juca pe tabletă toată ziua.
Numerotează momentele din poveste, în ordinea în care s-au petrecut.

□ Iepurașul era foarte sârguincios la școală.
□ Când a venit pe lume, un iepuraș a primit numele de Ricky.
□ Blănosul îl salvează pe iepuraș de lupul Coli Puternici.
□ Ricky nu s-a mai atins de tabletă.
□ La venirea iernii, Ricky a rămas în casă jucându-se toată ziua pe tabletă.
□ Din cauza tabletei, Ricky nu mai învăa și nu se mai juca cu prietenii săi.
Notează câteva cuvinte-cheie pentru textul citit.
TABLETĂ
Ce nume i s-ar potrivi iepurașului, după ce tableta a devenit singura lui prietenă? Notează câteva
nume amuzante.
65
Răspunde la întrebările de mai jos, completând răspunsurile.
Ce părere ai?
● Este Ricky un pui neascultător?
Eu cred că
● Putea iepurașul să se salveze singur de lup?
Consider că
TABELUL T
Pentru a rezolva cerina de mai jos, poi lucra în pereche sau în echipă alături de colegii tăi.
Notează argumente pro și contra, pentru a susine răspunsul DA sau NU pentru întrebarea dată.
Este tableta un lucru inutil?
DA NU
66
Textul literar
Formularea de întrebări și răspunsuri
Pentru a înelege mai bine poezia pe care urmează să o studiezi, ar fi bine să faci niște pregătiri.
Urmează instruciunile de mai jos.
Citește explicaiile cuvintelor. Explică următoarele cuvinte cu ajutorul

dicionarului.
sopran cea mai înaltă voce de
crâng =
femeie sau de copil
alto vocea de femeie sau de copil,
cu timbru mai grav hang =
tenor cea mai înaltă voce
bărbătească
blem haide, să mergem psalt =
gheunoaia =
a doini =
taraf =
tilincă =
Notează sub fiecare instrument muzical
denumirea lui.
Caută în cări, în reviste sau pe internet

imagini pentru a descoperi cum arată
păsările menionate mai jos.
cuc
sturz graur
mierlă
turturică ghionoaie
pitpalac gaiă
67

Acum ești pregătit! Citește cu atenie poezia.
Concertul primăverii
de George Coșbuc
Chiar acum din crâng venii

- Şi c-o veste bună!
Iarăşi e concert, copii;
Merg şi eu, şi tu să vii,
Mergem împreună.
Vrei programă, lămurit?

Stai puţin să caut.
Cucul, un solist vestit,
De printr-alte ţări venit
Va cânta din flaut.
Cântăreaţa dulce-n grai,

Cea numită „Perla
Cântăreţilor din mai“
Dulce va doini din nai
Multe doine mierla.
Va-ntona apoi un psalt

„Imnul veseliei“
Corul dintr-un fag înalt.
Vor cânta-n sopran şi-n alt
Graurii câmpiei,
Turturelele-n tenor,
Şi-alte voci măiestre,
Toate după glasul lor.
Vor urma dup-acest cor
Fel de fel de-orchestre,
Voci de gaiţe cari fac
Să scoboare ploaia,
Şi-ntr-o scoarţă de copac
O să bată tica-tac
Tactul ghionoaia.
Iar naţionale-apoi,
Cobze şi-alte hanguri,
Glas de fluier şi cimpoi
Pitpalaci şi cintezoi
Şi-un taraf de granguri.
68
Se vor pune-apoi pe joc
Până chiar şi surzii,
Când vor prinde dintr-un loc
Să ne cânte hori cu foc
Din tilincă sturzii.
Vom cânta şi noi ce-om şti,

Cântece din carte.
Şi, de va putea veni
Vântul, şi el va doini,
Că e dus departe.
Cine-i contra, să-l vedem,

Ca să-l ştie soţii!
De-aveţi chef, tovarăşi, blem -
Ura-n cer! Cu toţii-avem,
Mergem dar cu toţii!
Scrie răspunsul la următoarele întrebări.
a. Ce veste bună au primit copiii?
b. Ce păsări fac parte din cor? (Vei găsi denumirile lor în strofele a patra și a cincea.)
c. Cum este numită mierla pentru vocea sa plină de talent?
69
În afișul de mai jos este prezentat programul concertului. Completează programul cu
informaiile selectate din poezie.
Concertul primăverii
Cucul va cânta din .

Mierla va doini multe doine din .
Corul va intona într-un fag înalt psalmul cu titlul
.
Vocile de gaie fac .
Ghionoaia va bate într-o scoară de copac .
În orchestră se vor auzi glasuri de .
La concert va participa și un de granguri.
Din vor cânta sturzii.
Copiii vor cânta .
Ce cântece din carte ar putea cânta copiii la spectacolul „Concertul Primăverii“? Notează
titlurile acestora. Cântai împreună aceste cântece.
Transcrie, din poezie, strofa care i-a plăcut cel mai mult.
Titluri Strofa preferată
70
Completează cadranele de mai jos cu informaiile potrivite.
Ce vezi citind poezia? Ce auzi citind poezia?
Selectează din poezie cuvintele De ce crezi că acest concert are loc

care arată aciunile, mișcarea. primăvara?
Formulează o întrebare în legătură cu textul citit și scrie răspunsul.
Imaginează-i că ești reporter. Tocmai ai stabilit o întâlnire cu solistul tău preferat. Ce întrebări
i-ai adresa? Notează mai jos întrebările tale. Nu uita să scrii numele cântăreului tău preferat.
Întrebările reporterului:
1.
2.
3.
71
Învaă să scrii o poezie din cinci versuri, pornind de la poezia
„Concertul primăverii” de George Coșbuc. Știai că...
poezia formată din
Scrie poezia, respectând următoarele instruciuni: cinci versuri se
numeșe cvintet?
Versul 1 - un singur cuvânt care prezintă tema/subiectul poeziei;
Versul 2 - două cuvinte care descriu tema poeziei (adjective);
Versul 3 - trei cuvinte care exprimă aciuni (verbe);
Versul 4 - patru cuvinte care exprimă sentimente faă de tema poeziei;
Versul 5 - un cuvânt care exprimă cel mai important aspect, lucru.
72
Scrierea despre textul literar
Formularea unui răspuns emoional faă de textul literar citit
Citește fragmentul următor.
Atenie!
Vocabular: Acesta este un text mai
vechi despre copilăria
se hurducă se clătină, se zdruncină, se zgâlâie; de odinioară. Citește
bruși bulgări de pământ, cocoloși de pământ; cuvintele pentru a
mumă-sa mama sa; înelege mai bine
a podidi a âșni, a izbucni, a năpădi. textul!
Ninge
de Ion Agârbiceanu
(fragment)
De când aștepta Petrică să nu mai ningă deloc, să poată ieși cu săniua lui, săniua pe
care i-a făcut-o tatăl său anul trecut, și aștepta și ea într-un col din cămară să-i vină vremea.
Nici nu s-a acoperit bine curtea cu zăpadă și Petrică o și scoase din adăpostul ei. Dar
săniua se hurducă pe colii îngheai și scrâșni, iar el se împiedică de brușii tari și căzu în nas.
Căzu rău, îl podidi sângele și, când văzu zăpada roșie, începu să zbiere ca mușcat de șarpe.
Mumă-sa năvăli în curte, îl ridică, îl duse în casă și-l spălă cu apă rece, până se opri
sângele. Suspinele lui Petrică încetară cu mult mai târziu.
- Te mai doare?
- Doare tare!
- Ţi-ai fi rupt nasul în colii ăia. Ce copil ai mai fi fost tu fără noi?
- Da' am vrut să merg cu sania.
- Văd eu bine ce-ai vrut, dar iată ce-ai păit! Trebuie să mă întrebi pe mine.
De-atunci copilul o întreba în fiecare zi de zece ori:
- Acum pot să merg cu sania?
- Încă nu! Nu-i încă drum de sanie!
- Nici acum?
- Păi nu vezi că ninge încă? Vrei să-i ningă căciula cea nouă?
Era singura lui căciulă și i-o făcuseră să o aibă de Crăciun.
Cum ar fi putut evita Petrică micul accident? Formulează două soluii.
73
Ce ai simi dacă ai fi Petrică? Notează răspunsul tău mai jos.
Recitește cu atenie fragmentul din chenarul albastru.

● Notează în lista de mai jos toate momentele prezentate în fragment.
● Încercuiește momentul pe care îl consideri cel mai important și formulează ideea

principală a fragmentului din chenarul albastru.
Ai aflat din text că mama lui Petrică i-a interzis acestuia să meargă cu sania fără voia ei. Care este
părerea ta despre atitudinea mamei? Noteaz-o mai jos.
Citește fragmentul de mai jos.

Alege prin încercuire ideea principală potrivită fragmentului citit.
A fost odată un iepuraş frumos, rotund şi alb ca un ghem a. Iepurașul era

de vată. Avea nişte urechiuşe, ca nişte petale mătăsoase. Dar nemulumit din
faptul că era atât de mic şi de pufos nu-i era deloc pe plac cauză că era mic.
iepuraşului şi când întâlni o zână bună plutind pe un nouraş, o b. A fost odată un
întrebă cu mâhnire în glas: iepuraș frumos,
- Zână bună, de ce sunt atât de mic? Vreau să fiu şi eu rotund și alb.
mare, cel puţin cât leul sau cât tigrul. c. Un iepuraș pufos și
mic îi spune unei
(„De ce iepurașul are urechile lungi”, poveste nemuritoare - zâne că dorește să
sursa: www.e-povesti.ro) fie mare.
74
Evidenierea aspectelor importante dintr-un text literar. Ideile principale
Citește și notează cuvântul-cheie pentru fiecare paragraf și ideea principală.
Ca să nu rămâie repetent și anul acesta, mam'mare, mamiica și
Cuvântul-cheie:
tanti Mia au promis tânărului Goe să-l ducă-n București de 10 mai.
Puin ne importă dacă aceste trei dame se hotărăsc a părăsi locul
lor, spre a veni în Capitală, numai de hatârul fiului și nepoelului lor.
Destul că foarte de dimineaă, dumnealor, frumos gătite, împreună cu
tânărul Goe, așteaptă cu multă nerăbdare, pe peronul din urbea X, trenul
accelerat care trebuie să le ducă la București.
(D-l Goe, după I. L. Caragiale)
Ideea principală:
Azi am sfârșit cel din urmă examen oral. Directorul și patru

Cuvântul-cheie:
profesori, între care și domnul profesor Perboni stăteau în jurul mesei.
Drept să spun, bun e profesorul nostru. Azi am văzut mai bine ca oricând
ce mult ine la noi! Chiar dacă părinii noștri ar fi fost în locul lui, nu ne-ar
fi putut ajuta mai mult.
(Cuore, inimă de copil - Cel din urmă examen,
după Edmondo de Amicis)
Ideea principală:
Redactează 2-3 enunuri (un paragraf de text), pentru a ilustra ideea principală de mai jos.
Primăvara cea luminoasă a sosit la noi.

RE INE!
Ideea principală redă
esenialul unui
paragraf / fragment.
75
Evidenierea aspectelor importante dintr-un text literar. Ideile principale
Creează un scurt text, folosind cuvintele următoare:
călătorie minte drum
noroc răni
Citește textul de mai jos și observă delimitarea lui în fragmente.
Norocul şi Mintea
de Ion Luca Caragiale
1. Zice că odată, Norocul şi Mintea s-au prins tovarăşi şi au plecat amândoi în călătorie. Ei
merseră ziua întreagă pe un drum de ţară şi, mai cu vorbe, mai cu glume, iată că soarele se
ascunde după un deal şi noaptea îi apucă pe cei doi călători în mijlocul drumului, departe de
satul la care gândeau că vor putea ajunge.
2. Ce era de făcut? Unde să poposească peste noapte?
— Ce atâta bătaie de cap? zise în cele din urmă Norocul, hai să ne trântim aici, în mijlocul
drumului, că nu mai e mult până dimineaţă.
— Dar dacă va veni un car peste noi? zise Mintea cu glasul ei înţelept. Hai mai bine să ne
dăm la o parte din drum, să ne odihnim pe pajiştea cea de alături.
— Fă tu cum ştii, zise Norocul, eu unul aici mă culc.
Şi zicând acestea se trânti în mijlocul drumului.
Mintea, mai cu grijă, ieşi din drum şi-şi găsi un locşor potrivit pe pajiştea moale.
3. Abia aţipiră drumeţii noştri şi se auzi o duruitură. Era o căruţă trasă de patru cai ca patru
zmei. Încă două trei clipite şi Norocul ar fi fost făcut praf şi pulbere de copitele cailor şi de roatele
carului.
Dar caii se speriară, văzând mogâldeaţa ce se mişca în mijlocul drumului. Ei traseră căruţa
din drum pe pajişte şi trecu chiar peste picioarele Minţii, rănind-o, biata de ea.
4. Când se dezmetici din leşin, Mintea, cu înţelepciunea ei, îi spuse tovarăşului său de
drum să-i caute nişte ierburi, cu care reuşi să-şi vindece rănile de la picioare.
76
Completează tabelul de mai jos, extrăgând din fiecare fragment aspectele secundare și
formulând apoi ideea principală.
Aspecte secundare
Ideea principală
(mai puin importante)
Norocul și Mintea au mers pe un Norocul și Mintea au plecat într-o

drum de ară. călătorie.
1. Tot timpul au glumit.
Noaptea i-a prins departe de sat.
2.
3.
4.
Cu ce personaj ești de acord și de ce? Justifică răspunsul tău.
77
Evaluarea unui apocrif
În această lecie, ai misiunea de a verifica testul
de evaluare al lui Matei. RE INE!
Citește cu aten ie sarcinile de lucru ș i Apocriful este un text/document
răspunsurile încercuite de Matei pe care el le-a fals. În cazul de faă apocriful
considerat corecte. este testul de evaluare al unui
Dacă ai descoperit o greșeală, notează pe elev imaginar.
margine răspunsul corect și explicaiile tale.
Popovici Matei 05.12. 2018 Răspunsul corect

TEST DE EVALUARE este:
Cuvântul-cheie pentru fragmentul de mai jos este:

Mircea nu s-a descurajat. Deși modelul de avion
construit de el s-a prăbușit, a doua zi a luat-o de la capăt. A
făcut nenumărate încercări, construind zeci de modele de
aeronave în miniatură. Visul său era să reușească să
construiască un mic aeromdel.
a. Mircea
b. perseverenă
c. disperare
d. concurs

Întrebarea potrivită pentru enunul de mai jos este:
Răspunsul corect
Împărăteasa a alungat-o pe Albă ca Zăpada de la palat, este:
deoarece era invidioasă pe frumuseea fetei.
a. Cine a alungat-o pe Albă ca Zăpada de la palat?
b. Unde a fugit Albă ca Zăpada?
c. De ce a alungat-o împărăteasa pe fată de la palat?
d. Cum era Albă ca Zăpada?
Cuvintele care se potrivesc fragmentului dat sunt: Răspunsul corect

Și prinul a luat-o pe prinesă pe calul său și au plecat este:
spre castelul său. Acolo s-au căsătorit și au trăit până la adânci
bâtrânei.
a. mai apoi
b. mai întâi
c. între timp
d. în cele din urmă
78
Redactarea de mesaje în diverse situaii de comunicare
Realizarea unei scurte descrieri
Descrie umeraşul tău, răspunzând la câteva întrebări de sprijin.
● Ce este umerașul?
● Cum arată un umeraș?
● La ce folosește în mod obișnuit?
● Ce întrebuinare amuzantă i-ai putea da?
Gândește-te la floarea ta preferată.

Descrie această floare, cu ajutorul întrebărilor de mai jos.
● Care este floarea ta preferată? ● De ce e floarea ta preferată?
● Cum arată această floare? ● Cui ai dărui această floare?
● Unde crește?
79
Descrierea unei fiine din universul
apropiat pe baza unui plan simplu
Numește câteva trăsături fizice și morale ale colegului tău preferat din clasă (fată sau băiat).
Completează lista trăsăturilor lui.
Cum arată colegul meu? Ce calităi are colegul meu?
Alcătuiește, alături de colegii tăi, un plan simplu de idei care te ajută să descrii colegul
preferat/colega preferată.
Plan simplu de idei
Descrie colegul preferat/colega preferată, urmărind planul simplu de idei.
80
Povestirea pe scurt a unei întâmplări trăite
Scrierea paragrafelor în care se folosesc conectorii narativi
Observă reeta culinară de mai jos. Notează în dreptul fiecărei secvene cuvintele potrivite din
casete.
în cele din urmă mai întâi apoi
SALATA DE FRUCTE
Se curăă coaja fructelor și se scot

sâmburii, dacă este cazul. Toate fructele se
taie cubulee.
Deasupra lor se toarnă suc de ananas și

se adaugă puină esenă de rom și zahăr
vanilinat.
Se ornează cu frișcă din abundenă.
Prezintă pregătirile tale de dimineaa, pe care le faci înainte de a merge la școală.
Mai întâi,
Apoi,
În cele din urmă,
81
Povestirea pe scurt a unei întâmplări trăite
În viaa ta de școlar ai avut de bună seamă prilejul de a lucra în echipă cu colegii tăi de clasă, la
diferite activităi. Notează câteva informaii legate de această experienă.
Ce activitate ai realizat? Cu cine ai lucrat în echipă?
Cum te-ai simit să lucrezi

Cum v-ai pregătit fiecare?
alături de colegii tăi?
Prezintă acum activitatea pe care ai realizat-o alături de colegii tăi.
Mai întâi,
Apoi,
În cele din urmă,
82
Transmiterea în scris a unor idei
Scrie 4-5 enunuri despre imaginile de mai jos.
Notează câteva dintre ideile tale pentru a prezenta pe scurt câteva situaii pe care le-ai trăit.
Ai lipsit de la școală pentru că ai fost bolnav / bolnavă.
Cel mai bun prieten / cea mai bună prietenă te-a dezamăgit.
83
Povestirea pe scurt a unei întâmplări imaginate
Observă imaginile de pe benzile desenate și ideile pe care le exprimă acestea.
1 2
Victor este un băiat care iubește El s-a înscris la concursul de atletism

mult sportul. al școlii și se antrenează din greu.
3 4
În ziua concursului, Victor se Deși cei doi copii au pierdut cursa,

accidentează, dar Paul îi sare în ajutor. au descoperit ce înseamnă prietenia.
● Redactează un text cu ajutorul benzilor desenate și stabilește un titlul potrivit.

Folosește în text cuvintele: mai întâi, apoi, în cele din urmă.
84
Transmiterea în scris a unor idei
Răspunde la întrebările de mai jos.
● Care este evenimentul cel mai plăcut pe care l-ai trăit la școală?
● Când a avut loc acest eveniment și unde?
● Cine a participat la acest eveniment?
● Ce ai simit?
Cu ajutorul răspunsurilor formulate de tine la exerciiul anterior, prezintă o zi din jurnalul clasei
tale.
O pagină din jurnalul clasei mele
85
Părţile de vorbire
Cuvântul – parte de vorbire
Scrie cuvinte care: RE INE!
● denumesc: fiinţe: Oamenii comunică
între ei cu ajutorul
lucruri: cuvintelor.
fenomene ale naturii:
însuşiri:
acţiuni:
stări sufleteşti:
● exprimă însuşiri:
● ţin locul numelor:
● exprimă acţiuni:
● arată un număr:
● fac legături între alte cuvinte:
Grupează următoarele cuvinte în tabelul de mai jos.
frumoasă, fetiţă, trei, oval, aleargă, sinceritate, citire, veselă, povesteşte,

cincisprezece, cu, desenează, noi, şi, tu, verde, fulger, ei, voios, pe, citesc, opt, alb,
ele, zece, spre, am plecat, peste, eu, şapte, bunătate, vulpe, umbroasă, citisem,
douăzeci şi cinci, la, ele
Cuvinte care Cuvinte care Cuvinte care Cuvinte care Cuvinte care Cuvinte care
denumesc exprimă ţin locul arată acţiuni arată un fac legătura
fiinţe, lucruri, însuşiri numelor număr între alte
fenomene ale cuvinte
naturii, însuşiri,
acţiuni, stări
sufleteşti
86
Substantivul
REŢINE! REŢINE!
Substantivul este cuvântul care denumeşte Substantivele care reprezintă nume se scriu
fiinţe, lucruri, fenomene ale naturii, cu literă iniţială mare oriunde s-ar afla în
însuşiri, acţiuni, stări sufleteşti. propoziţie.
Completează careul A
folosind cuvinte cu 1) urlet 1
înţeles asemănător 2) povară 2
celor date.
3) monedă 3
4) maramă 4
5) vreme 5
6) gâlceavă 6
7) zăpadă 7
8) podoabă 8
9) teamă 9
10) trândăvie 10
11) copil 11
12) ostaş 12
B
Citeşte textul. Subliniază substantivele.
Cei mai devotaţi prieteni ai şcolarului sunt rechizitele sale. Îi sunt alături ori de
câte ori are nevoie să scrie o compunere, să realizeze un desen sau să rezolve o
problemă. Toţi copiii le apreciază, mai ales de când ele au devenit două obiecte
într-unul. Printre acestea se enumeră: neobositul creion cu mine, ascuţitoarea cu
burduf, creioanele cu moţ şi carioca, ale cărei vârfuri sunt unul subţire şi unul gros.
Completează cu substantive potrivite din paranteză.
„S-a desfăcut din într-o „Văl de argintie

caldă a începutului de Mi-a împodobit ,
. Cea dintâi de
de s-a împletit pe dânsa ca o Li se uscă ”
de aur, făcând-o să tremure de (Toamna – Octavian Goga)
unei asemenea atingeri. Ziua (rădăcină, grădină, brumă,
lămâiă, firelor)
întâi i s-a părut scurtă şi apropierea
o mâhni.” (Frunza – Emil Gârleanu)
(nopţii, rază, dimineaţă, mugur, primăvară,
soare, fericirea, sârmă)
87
Scrie substantivele în tabel:
mamă, fulger, punte, muncă, animal, chemare, floare, veselie, ceaţă, mers,
frumuseţe, bucurie, dascăl, munte, zăpadă, hărnicie, curaj, şcoală, blândeţe, caiet,
copil, bunătate, alergare, ploaie
Substantive care denumesc

fenomene stări
fiinţe lucruri însuşiri acţiuni
ale naturii sufleteşti
Scrie câte trei substantive:

● nume de ţări: ;
● nume de localităţi: ;
● nume de munţi: ;
● nume de ape: ;
● nume de persoane: ;
● nume de animale: .
Încercuieşte substantivele care sunt nume, folosind culoarea verde, iar pe celelalte, folosind
culoarea roşie.
Ana locuieşte în oraşul Sibiu, pe strada Cibinului. Vara trecută s-a dus în tabără la Năvodari.
Acolo s-a împrietenit cu Maria, o fetiţă din Iaşi. În zilele însorite se jucau cu mingea pe plajă,
construiau frumoase castele de nisip şi înotau în apa mării.
Transformă cuvintele date în substantive după model.
Model: tânăr tinereţe plec plecare

bun învaţă
frumos alergau
bătrân citeşte
iubitor sosesc
liniştit intră
88
Scrie câte trei substantive înrudite cu substantivele:
● prieten
● pădure
● floare
Scrie substantive:
a) cu înţeles asemănător celor date: b) cu sens opus celor date:

voioșie tinereţe
cinste trândăvie
teamă duşmănie
izbândă tristeţe
ostaş tăcere
podoabă frumuseţe
uimire război
gingăşie ordine
Alcătuieşte:
● un enunţ, în care să foloseşti trei substantive care denumesc obiecte comune.
● un enunţ, în care să foloseşti două substantive care reprezintă nume de persoane.
Rescrie corect textul de mai jos.
Capitala ţării este oraşul bucureşti. Râul dâmboviţa traversează acest mare
Oraş. Când am vizitat Bucureştiul cu mihai, m-a impresionat librăria Mihai
eminescu. De acolo am cumpărat Cartea piciul.
89
Substantive care denumesc un singur obiect şi substantive
care denumesc mai multe obiecte
Grupează substantivele după numărul de obiecte pe care le denumesc: covor, iezi, lup, frunză,
copil, păduri, colinde, izvoare, cheie, tren, cireaşă, câmpii, iarbă, gâze.
denumesc un singur obiect denumesc mai multe obiecte
Completează tabelele:
un obiect mai multe obiecte mai multe obiecte un obiect

pădure cărţi
şcoală creioane
excursie cântece
ghiveci stilouri
Transformă după model:

● (o) fetiţă – (câteva) fetiţe – (toate) fetiţele ● (un) copac – (câţiva) copaci – (toţi) copacii
livadă stejar
haină băiat
floare gândăcel
Transcrie textul, trecând substantivele din paranteză la forma potrivită.
Se zăreau (muntele) în depărtare. Ici-colo, câte o (case) rătăcită printre

(copac). Felurite (gâză) mişunau printre (firicelul) verzi de iarbă. (Apa) limpezi ale
izvoarelor curgeau lin, printre (piatra) care străluceau în bătaia (razei) de soare.
Deasupra zburau (stol) de (pasăre).
90
Completează propoziţiile cu forme ale substantivelor brad şi flori, răspunzând întrebărilor
adresate. Foloseşte cuvinte de legătură unde este cazul.
● de Crăciun e împodobit.
Cine?
● Cetina e mereu verde.

A cui?
● Lemnul de miroase frumos.

Care? Ce fel de?
● ne aşteaptă multe cadouri.

Unde?
● şi-au deschis petalele.

Cine?
● Mireasma s-a răspândit peste tot.

A cui?
● Am păşit pe un covor .
Care?/Ce fel de?
● Gâzele mişună .
Unde?
● le trebuie lumină și apă.

Cui?
Privește imaginea. Pornind de la aceasta scrie patru substantive care denumesc un singur obiect
și patru substantive care denumesc mai multe obiecte.
91
Genul substantivelor
Reţine!
Substantivele se pot număra cu: „un şi doi”, „o şi două”, „un şi două”.
Grupează în tabel substantivele următoare: împărat, floare, codru, bob, lac, ogor, câine, răchită,
iepure, zână, câmpie, lup, privighetoare, fluier, deal.
un doi o două un două
Completează spaţiile libere cu substantivele scrise în paranteză.
„Stelele păliră: pădurea, , își dezbrăcară

cine / ce? cine / ce?
deodată . împietri de .
ce? cine? ce? de ce?
Chiar lângă el se întinse pe o arătare cu două grozave.

unde? ce?
(coarne, copacii, iepurașul, tufele, pământ, umbra, groază)
Scrie câte două propoziţii cu substantive care se numără cu:
● „un şi doi”
● „o şi două”
● „un şi două”
92
Adjectivul
Scrie cuvintele cu înţeles opus cuvintelor date. Reţine!
Adjectivul exprimă
însuşirea unui obiect.
A
1) mic;
1
2) indisciplinat; 2
3) laş; 3
4) mincinos; 4
5) rece; 5
6) neascultător; 6
7
7) leneş;
8
8) tăcut; 9
9) frumos; 10
10) agitat. B
Citeşte textul. Subliniază adjectivele.
Creionul cu mine este cel mai longeviv dintre creioane pentru că îşi poartă
depozitul în spinare. Scrie şi nu se opreşte, de aceea este numit creionul cel
neobosit. E un obiect eficient, dorit de orice copil inteligent. Imediat ce una dintre
subţirelele mine s-a terminat, alta locul i-a luat.
Completează spaţiile libere cu adjectivele scrise în paranteză.
a) „Stânci , munţi , păduri , văi

, gârle a căror apă curge printre câmpiile ...
(...) Apoi, în tot locul, dai de râuri , cu nume care poartă aurul.”
Ardealul – Nicolae Bălcescu
(înflorite, uriaşe, prăpăstioase, limpede, mari, întunecoase, răcoritoare, armonioase)
b) „Brâiele melancolicelor stânci învăţau doina, iar vulturii de pe crestele

şi ale stâncilor înalte învăţau ţipătul cel plângător. Ochii cei ai
fetelor se umpleau de lacrimi şi-n pieptul păstorilor încolţea un dor
, şi mare.
Făt-Frumos din lacrimă – Mihai Eminescu
(negri, reci, tineri, adânc, sure, întunecos)
93
Scrie cât mai multe adjective pentru substantivele:
pădure
cântec
iarnă
vânt
ploaie
Uneşte adjectivele:
● cu înţeles asemănător ● cu sens opus

firav vesel rece îndrăzne
curajos șireată harnic trist
bucuros plăpând timid cald
vicleană viteaz vesel leneș
Completează spaţiile libere cu adjectivele potrivite scrise în paranteză.
Pe cărările şi ale munţilor , am

pornit spre piscurile , conduşi de un ghid.
(bătrâni, înguste, priceput, înalte, primejdioase)
Completează tabelele după model.
Substantiv Adjectiv Adjectiv Substantiv
frumuseţe frumos mâncăcios mâncare

argint glumeţ
lumină credincios
blândeţe minunat
aur supărăcios
bunătate înalt
somn vesel
inteligenţă friguros
tristeţe cald
94
Observă şi continuă.
copil talentat talentatul copil oameni harnici harnicii oameni

floare albastră cărţi interesante
pădure întunecoasă părinţi fericiţi
izvor cristalin elevi ambiţioşi
amurg liniştit vânători iscusiţi
Completează tabelul după model.
lan auriu lanuri aurii auriile lanuri
covor argintiu
frunză arămie
apă străvezie
copil pirpiriu copii pirpirii pirpiriii copii
nor plumburiu
pom timpuriu
strop târziu
Alcătuieşte câte o propoziţie, în care adjectivele azuriu, cuminte, străvezie, să se afle înaintea
unui substantiv.
Găsește adjectivul potrivit fiecărui substantiv.
ploi fulgi fructe aromate sclipitori
pământ potecă roditor îngustă mărunte
95
Transcrie textul, respectând legătura adjectivului cu substantivul.
Zăpada (alb) şi (pufoşi) s-a aşternut peste câmpia (întinse). Copacii (rămuros)
s-au împodobit cu cercei (strălucitoare). Sub plapuma (cald) de nea, plantele îşi
dorm somnul (dulci).
Alcătuieşte un text cu titlul Ghiocelul, în care să foloseşti cât mai multe adjective.
96
Pronumele personal
Completează careul, înlocuind prima literă a fiecărui cuvânt cu altă literă, astfel încât să obţii
cuvinte cu sens:
A
1) fapte 1
2) mătură 2
3) rod 3
4) cană 4
5) mănuşă 5
6) toamnă 6
7) parte 7
8) balon 8
9) noapte 9
B
Citeşte textul. Subliniază cuvintele care ţin locul substantivelor „creion” şi „mână”.
Cel mai apreciat dintre creioanele cu moţ este creionul cu radieră. El poate
scrie şi şterge în acelaşi timp. De aceea, prietenia lui cu mâna care scrie este
foarte strânsă. Nu este zi în care ei să nu-şi declare prietenie.
― Dragă creionule cu radieră, numai tu dai viaţă gândurilor mele pe hârtie.
― Dragă mână care scrii, doar tu mă porţi în cele mai nebănuite aventuri
imaginare. Noi nu ne vom despărţi niciodată! Niciodată!
97
Reţine!
Pronumele personal este cuvântul care indică diferitele persoane participante la
comunicare.
Persoană despre care se

Numărul care vorbeşte cu care se vorbeşte
de persoane vorbeşte
o singură persoană eu tu el, ea
mai multe persoane noi voi ei, ele
Alte forme ale pronumelui Pronume personale – forme de politeţe

personal, forme cu un grad domnia-ta
dumneata
scăzut de politee
dumneaei domnia-sa
dânsul dânșii dumnealor domnia-voastră
dânsa dânsele dumneavoastră domniile-voastre
domniile-lor
Subliniază pronumele personale din propoziţiile de mai jos.

a) Noi pregătim un spectacol interesant.
b) Eu voi putea participa la întrecerea sportivă.
c) Ei l-au ajutat pe colegul lor.
d) Tu ai primit în dar un căţeluş.
e) Ele au plecat în parc.
f) Voi aţi ascultat sfaturile doamnei învăţătoare.
g) A citit un basm împreună cu el.
h) A primit de la ea o invitaţie.
I) Dumnealui este un om gospodar.
j) Am vizitat muzeul împreună cu domniile lor.
Completează spaţiile libere cu pronumele personale potrivite.
Pe înserat, cumătra vulpe a ieşit din pădure. se îndrepta spre sat. A nimerit chiar
lângă coteţul găinilor. au simţit-o şi au început a cotcodăci. Alături se afla cuşca lui Grivei.
a pândit-o şi, când a vrut să intre în coteţ, a şi apucat-o de coadă.
Dimineaţa am văzut un ghemotoc din blana roşcatei şi ne-am dat seama că Grivei
este un paznic bun.
98
Completează după model.
● Bogdan şi Răzvan sunt colegi. Ei stau în aceeaşi bancă. Se joacă împreună în pauză.
● Emil este elev în clasa a III-a.
● ― Corina, parcă ai febră!
● Elena, Crina şi eu mergem la ziua lui Daniel.
● ― Grigore, Ionuţ şi Claudiu merg la film.
● Sanda şi Celia merg în parc.
Scrie în tabel pronumele personale din enunţurile date, arătând care persoană vorbește și câte
persoane sunt.
a) Tu ai ajuns la timp la şcoală. d) În grădina şcolii, ele plivesc straturile de flori.
b) Ea a îmbrăcat rochiţa albastră. e) Eu urmăresc la televizor un serial pentru copii.
c) Voi culegeţi plante medicinale. f) Din cauza ninsorii, ei au rămas înzăpeziţi.
Pronumele personal Care persoană este? Câte persoane sunt?
a) tu persoana cu care se vorbeşte o persoană
b)
c)
d)
e)
f)
Alcătuieşte câte o propoziţie cu:
a) pronumele personal, persoana care vorbeşte, mai multe persoane.
b) pronumele personal, persoana cu care se vorbeşte, o singură persoană, care să se afle în

interiorul propoziţiei.
c) pronumele personal, persoana despre care se vorbeşte, mai multe persoane, care să se
afle la sfârşitul propoziţiei.
d) un pronume personal de politeţe.
99
Rescrie corect enunţurile.
Ieu am plecat în vacanţă.
Ia are o colecţie interesantă de timbre.
Trebuie să ei medicamentele prescrise de medic!
Iei au organizat un concurs.
Am fost cu iele în tabără.
Citeşte textul.
Astăzi, noi toţi ştim că marele explorator, Cristofor Columb a realizat una
dintre cele mai mari descoperiri din istoria îndelungată a lumii, descoperind
America de Nord. Deşi a fost probabil primul european care a văzut America, el
a crezut până la moarte că a ajuns pe continentul Asia, fiind un om fericit că a
reuşit să facă înconjurul pământului într-un timp scurt.
În amintirea lui, sărbătorim în luna octombrie Ziua lui Columb.
Transcrie din text.

a) un substantiv nume de persoană
b) un substantiv format din patru silabe
c) un substantiv nume de continent
d) un substantiv scris cu „ii”
e) un adjectiv, care stă înaintea substantivului
f) un pronume, care arată persoana despre care se vorbeşte
g) un pronume, care arată mai multe persoane
Alcătuieşte un scurt dialog în care să foloseşti cât mai multe pronume personale.
100
Cuvintele care arată numere
A
Completează careul. 1
2
1) Înaintea numărului doi.
2) Se află între numerele opt şi zece. 3
3) Zece sute formează o . 4
4) Trei plus trei fac . 5
5) Azor are picioare.
6
6) Atâtea zile are o săptămână.
7
7) Unu urmat de şase zerouri.
8
8) Se află după nouăzeci şi nouă.
9) După primul urmează al . 9
Citeşte textul. Subliniază cuvintele care arată numere. B
Carioca ale cărei vârfuri sunt unul subţire şi unul gros, este de mare folos în
realizarea desenelor. Dacă trebuie trase una, două, trei sau mai multe linii, vârful
subţire este cel care intră în acţiune. Cu răbdare şi precizie, acest vârf trasează
prima, a doua, a treia linie şi aşa mai departe. Dacă trebuie colorat în interiorul
unui contur, cel de-al doilea vârf, cel gros, va fi folosit. De când a fost inventată,
petelor, greşelilor şi mâzgălelilor li s-a declarat război. Numărul lor a scăzut cu
sutele şi miile.
Scrie cu litere:
a) 9 20
5 34
12 67
14 99
b) 125
1877
Alcătuieşte câte două propoziţii folosind cuvintele corespunzătoare orelor indicate de ceasuri.
101
Încercuieşte varianta corectă
● Am primit patrusprezece / paisprezece trandafiri.
● Maria are şaisprezece / şasesprezece ani.
● Bunica locuieşte la numărul optisprezece / optsprezece.
● La concurs a câştigat şaptesprezece / şaptisprezece puncte.
● Am cheltuit şaizeci / şasezeci de lei.
● Este ora doisprezece / douăsprezece.
Subliniază cuvintele care arată numere din textul următor.

Astăzi am fost cu tata la un meci de fotbal. Meciul a început la ora paisprezece. Ne-am
ocupat locurile cu numerele o sută treizeci şi cinci şi o sută treizeci şi şase.
Pe teren au intrat douăzeci şi doi de jucători. În tribune erau în jur de cincisprezece mii de
spectatori. În final, scorul a fost de trei la doi pentru echipa mea favorită.
Scrie cuvintele care arată numere din paranteză la forma potrivită.
(doi) mere (doisprezece) zile
(unu) fetiţă (două) iepuri
(o) băiat (douăzeci şi doi) de lalele
a) În clasa noastră sunt bănci şi elevi. Dintre
aceştia, sunt băieţi şi sunt fete. Pe rândul de la geam
stau fete.
b) Eu sunt elev/ă în clasa . Am ani. Sunt născut/ă în

anul . Măsor metru şi centimetri
şi cântăresc kilograme. Eu am fraţi / surori.
Răspunde la următoarele întrebări, scriind numai numeralul.
a) La ce oră închei cursurile?
b) Câte ore de şcoală cuprinde programul tău săptămânal?
c) Câte geamuri are sala ta de clasă?
Citeşte propoziţiile, apoi completează tabelul.
Anca a mers la bunici. Într-o zi, ea s-a dus în grădina înverzită a bunicii împreună cu
prietena ei, Maria. Ele au cules din grădină cinci flori roşii, două flori galbene şi trei flori violet.
Substantive Adjective Cuvinte care arată Pronume personale

numere
102
Verbul
Completează careul. A
1
1) Cuvintele sunt părţi de . 2
2) Exprimă însuşirea unui obiect.
3
3) Ţine locul unui nume.
4) Cuvântul carte este . 4
5) Exprimă un număr. 5
6) Fuge. 6
B
Citeşte textul. Subliniază verbele.
Ascuţitoarea cu burduf aparţine şi ea categoriei rechizitelor două într-una.

Înainte ca aceasta să existe, toate ascuţitoarele nu aveau unde să depoziteze
resturile de creion. Multe dintre ele atârnau emoţionate deasupra coşurilor de
gunoi în timpul ascuţirii creionului. S-a terminat însă cu acea perioadă
înfricoşătoare. Acum ele lucrează liniştite. Resturile se adună în burduf. Unele
dintre ele chiar visează la minunatele felicitări făcute din resturile de creioane.
Reţine!
Verbul este
cuvântul care
exprimă acţiunea
sau existenţa.
Completează spaţiile cu verbe potrivite din paranteză.
„Într-o zi, capra iezii de afară şi le- :

― Dragii mamei copilaşi, eu în pădure după mâncare. Voi
în casă cuminţi. Nu uşa nimănui!
Capra . Iezii uşa cu zăvorul.”
(Capra cu trei iezi, după Ion Creangă)
(au încuiat, a chemat, deschideţi, a zis, voi merge, a plecat, staţi)
Realizează corespondenţa între substantiv şi verb.

a) elevul ● ● strălucesc b) el ● ● călătoresc
florile ● ● a curs noi ● ● culegeţi
stelele ● ● a citit eu ● ● învaţă
apa ● ● aterizează voi ● ● aleargă
avionul ● ● au înflorit ea ● ● vorbim
103
Completează tabelele.
Substantiv Adjectiv Verb
ordine ordonat am ordonat
sperietură
mâncare
frumuseţe
Substantiv Adjectiv Verb
muncă
luminos
îmblânzește
sărac
vorbă
aur
vesel
plânge
Găseşte şi scrie verbe cu sens asemănător expresiilor subliniate.
Mircea şi-a adus aminte de prietenul său, Radu. Acesta i-a venit în ajutor anul trecut.
Mergeam împreună pe o cărare de munte. Mircea nu a băgat de seamă marginea abruptă a
cărării. Noroc că Radu i-a atras atenţia prinzându-l de mână. Fără el, Mircea s-ar fi dus de-a dura
până jos.
şi-a adus aminte

i-a venit în ajutor
nu a băgat de seamă
i-a atras atenţia
s-ar fi dus de-a dura
104
Completează satelitul. Alcătuieşte enunţuri cu două
expresii găsite de tine.
a chiuli
concluzii
cu urechea a trage a împuşca
de timp
a respira
Continuă după model.

a cânta
(eu) cânt am cântat voi cânta
(tu)
(el/ea)
(noi)
(voi)
(ei/ele)
a lua
(eu)
(tu)
(el/ea)
(noi)
(voi)
(ei/ele)
Rescrie textul, înlocuind verbele cu altele cu sens opus.
Ploaia a început de câteva minute. Cerul s-a întunecat treptat. Soarele a

dispărut după perdeaua de nori. Aerul s-a răcit, iar vântul s-a înteţit.
105
Taie forma incorectă.
să fii este să scri să știi să vi așază
să fi ieste să scrii să ști să vii așează
suntem mănâncă batem făcem uscă eram

sântem mâncă bătem facem usucă ieram
Rescrie propoziţiile, după model.
Eu văd un film interesant.

Eu nu văd un film interesant.
Noi nu vedem un film interesant.
Fetiţa a ascultat de mama ei.
Elevul îşi scrie tema.
Piticul a părăsit căsuţa din pădure.
Completează tabelul
Doi iepuraşi cenuşii au intrat în grădina cu legume. Cu mare poftă, ei mâncau

varza crudă şi morcovii dulci. S-a auzit un zgomot puternic. Cei doi iepuraşi au fugit.
Adjective Cuvinte care

Substantive Pronume Verbe
arată numere
106
1. Repetăm ce am învăţat!
● Citeşte textul.
„Sosi şi dimineaţa de duminică. Întreaga fire proaspătă, strălucitoare, freamătă de viaţă.

Inimile erau pline de cântec, iar celor cu inima tânără cântecul li se revarsă pe buze. Pretutindeni
nu vedeai decât chipuri voioase, peste tot domnea primăvara, văzduhul era plin de mireasma
salcâmilor în floare (…).
La capătul drumului apăru Tom, ducând o căldare cu var şi o bidinea cu coadă. Când dădu
cu ochii de gard, întreg peisajul se posomorî şi o adâncă melancolie îi întunecă sufletul. Douăzeci
şi şapte de metri de gard, de doi metri şi jumătate înălţime! Lumea îi păru fără rost, viaţa o
povară. Oftând, înmuie bidineaua şi trecu peste şipca de sus, repetă operaţia, mai dădu o dată.
Măsură din ochi neînsemnata fâşie văruită, apoi vasta întindere de gard nevăruită şi se lăsă
descurajat pe o buturugă. Tocmai atunci ieși Jim pe poartă, sărind într-un picior, cu o găleată
goală în mână (…). Tom spuse:
― Măi Jim, mă duc eu să aduc apă dacă dai tu niţel cu bidineaua!
Jim scutură energic din cap şi răspunse:
― Nu poate, dom' Tom. Stăpâna spus la mine trebui aduci apă şi nu opreşti pierzi timp şi
joci. (...)
― Lasă, mă Jim, nu te lua după ea. Aşa vorbeşte ea totdeauna.
Dă-ncoace găleata, nu stau mult... un minut. Nici n-o să ştie.”
Aventurile lui Tom Sawyer – Mark Twain
● Rezolvă cerinţele.
Ce avea Tom de făcut?

Tom avea:
□ de adus apă de la fântână.
□ de măsurat gardul.
□ de vopsit gardul.
Ce crezi că înseamnă enunţul următor:

„Când dădu cu ochii de gard, întreg peisajul se
posomorî şi o adâncă melancolie îi întunecă sufletul.”?
Enunţul înseamnă că:
□ Tom era trist pentru că era singur.
□ Tom era trist pentru că trebuia să vopsească gardul.
□ Tom era vesel pentru că avea de lucru.
Scrie motivul pentru care Jim refuză să vopsească gardul.
107
Notează din text:
● două substantive care reprezintă nume de persoană:
● două substantive însoţite fiecare de câte un adjectiv:
● două cuvinte care exprimă numere:

● un verb care începe cu litera „î”, altul care se termină cu litera „î”:
● două pronume diferite:

● substantive asemănătoare ca sens substantivelor date:
fee supărare
miros greutate
● verbe opuse ca sens verbelor date:
dispăru lumină
se înveseli întrebase
Scrie câte un verb asemănător ca sens expresiilor din text:
dădu cu ochii ; se lăsă descurajat .
Corectează greşelile din replica lui Jim şi rescri-o în spaiul de mai jos.
Alege una dintre rechizitele tale. Realizează o scurtă descriere a acesteia, pornind de la
întrebările:
Cum este?
Din ce material este făcută?
La ce foloseşte?
Ce alte întrebuinţări poate avea?
108
● Citeşte cu atenţie, textul următor pentru a rezolva corect exerciţiile următoare.
A fost odată ca niciodată, că de n-ar fi fost nu s-ar fi povestit. La marginea unui lan de grâu
galben ca razele soarelui, era un oraş cum nu s-a mai văzut, numit Tribobia, unde nimic nu era
mai înalt decât un spic de grâu. Vă întrebaţi de ce avea acest nume? Ei bine, locuitorii oraşului
erau de înălţimea a trei boabe de grâu. De aceea, ei se numeau tribobi, iar oraşul Tribobia.
Conducătorul lor, Plusunu, nu numai că era cu un bob de grâu mai înalt decât toţi tribobii, dar el
era şi cel mai înţelept dintre ei, cunoscând toate secretele grâului. Umbla vorba printre tribobi că
ar şti de asemenea unde era ascuns Spicul cu boabe de aur, a cărui putere magică proteja oraşul
şi culturile de grâu de pretutindeni.
Asemeni soarelui care din centrul său împrăştie razele binefăcătoare pentru coacerea
grâului, oraşul Tribobia avea în centru căsuţa lui Plusunu de la care toate drumurile satului se
despărţeau. De sus, oraşul nu era decât o copie, parcă, pe pânză a astrului ceresc. Iubitori de
soare, tribobii şi-au construit casele rotunde, cu acoperişurile fără coşuri de fum, în forma unor
pălărioare întoarse. Şi pentru că trulii (aşa se numeau căsuţele tribobilor) nu aveau colţuri, ei nu
foloseau niciodată expresiile a da colţul, a lua colţul sau după colţ.
Liniştea şi pacea domneau în Tribobia, dintotdeauna. Seară de seară, toţi tribobii, cu mic
cu mare, se adunau la casa lui Plusunu, unde ascultau poveşti despre cum străbunii lor au reuşit
să alunge gărgăriţele, fluturii şi acarienii care doreau să distrugă lanurile de grâu. Dar cel mai
tare, îi fascina povestea despre Spicul cu boabele de aur. Întotdeauna, Plusunu începea la fel:
― Ei, ce poveşti să vă mai spun? Nu îmi mai aduc aminte niciuna!
― Povestea spicului cu boabele mai galbene decât razele aurii ale soarelui! strigau toţi
tribobii într-un glas.
― Povestea aceasta s-a întâmplat cu foarte mult timp în urmă, când grâul făcea boabe
mari cât strugurii, iar tribobii călătoreau în toate colţurile lumii să le vândă. Într-una dintre
aceste călătorii, tribobii au ajuns la Porţile Cerului...
Alege varianta corectă:
a) Oraşul Tribobia era situat:
□ lângă un lac.
□ la Porile Cerului.
□ la marginea unui lan de grâu.
b) Tribobii aveau înălimea:
□ a trei boabe de grâu.
□ a patru boabe de grâu.
□ unui spic de grâu.
c) Căsuele tribobilor aveau formă:
□ de soare.
□ rotundă.
□ de boabă de grâu.
d) Tribobii erau fascinai de:
□ culturile de grâu.
□ călătorii.
□ povestea Spicului cu boabe de aur.
109

Marchează cu X varianta/variantele corecte.
a) Plusunu era:
□ cel mai înalt dintre tribobi □ conducătorul tribobilor □ cel mai înelept dintre tribobi.
b) Privit de sus, orașul Tribobia semăna cu: □ o pălărioară □ o boabă de grâu □ un soare.
c) Căsuele tribobilor se numeau: □ Plusunu □ truli □ Tribobia.
d) Străbunii tribobilor au reușit să alunge: □ fluturii □ acarienii □ gărgăriele.
Transcrie enunţul/enunţurile care arată de ce orașul se numea Tribobia.
De ce tribobii nu foloseau niciodată expresiile a da colul, a lua colul sau după col?
Transcrie din text:

● o propoziţie enunţiativă:
● o propoziţie interogativă:
● o propoziţie exclamativă:
Găseşte şi transcrie din text:

a) cuvinte cu sens opus celor date: b) cuvinte cu sens asemănător celor date:
adună se desfăceau
dăunătoare deștept
scund strămoș
Alcătuieşte două enunţuri în care cuvântul „coş” să aibă înţelesuri diferite.
110
Scrie câte un cuvânt cu sens asemănător expresiilor date:
avea nume a lua colul
umbla vorba nu îmi aduc aminte
Completează cu semnele de punctuaţie potrivite.

Întotdeauna Plusunu începea la fel
Ei ce poveste să vă mai spun acum Nu îmi mai aduc aminte nici una
Povestea Spicului cu boabele mai galbene decât razele aurii ale soarelui strigau
toţi tribobii într-un glas
Transformă următoarele substantive în verbe:
seară călătorie
nume poveste
Transcrie din text:

două substantive:
două verbe:
două adjective:
două numerale:
două pronume:
Încercuieşte forma corectă:

● Povestea aceasta s-a / sa întâmplat cu foarte mult timp în urmă.
● Într-una / Întruna dintre aceste călătorii, tribobii au ajuns la Porţile Cerului.
● Toţi tribobii strigau într-un / întrun glas.
● Plusunu i-a / ia întrebat ce poveste vor să asculte.
Continuă povestea tribobilor într-un text de 8-10 propoziţii, pornind de la enunţul dat.
Într-una dintre aceste călătorii, tribobii au ajuns la Porţile Cerului.
111
● Ionuţ trebuie să corecteze testul colegului său de bancă.
Ajută-l să corecteze, notând în banda alăturată:
● bifă pentru răspunsurile corecte;
● răspunsurile corecte pentru cele greşite.
Gigantul albastru
(text adaptat după www.zoo.ro/balena-albastră)
Balena albastră este considerată cea mai mare creatură care a trăit vreodată pe pământ.
Dacă nu ştiai, află că balena albastră este atât de mare, încât poate depăşi dimensiunile celui mai
mare dinozaur. Cea mai mare balenă măsurată vreodată a fost o femelă ce cântărea 171 de tone
şi peste 17 metri lungime. Cea mai lungă balenă măsurată vreodată a avut 33 de metri. Dacă
această balenă ar fi întinsă pe pământ, ar fi atât de lungă cât 9 maşini mari înşirate una după alta.
Imaginează-ţi acum o maşină! Ei bine, inima unei balene albastre este mare cât o maşină, iar
vasele de sânge sunt destul de spaţioase, încât un om ar putea înota prin ele.
De ce oare este atât de mare o balenă albastră? Oamenii de ştiinţă nu au oferit încă un
răspuns exact la această întrebare. Cert este că nici
dinozaurii nu erau atât de mari ca ea. Se pare totuşi că unul
dintre motivele dimensiunilor sale gigantice îl reprezintă
oceanul, adică exact mediul său de viaţă, un spaţiu imens în
care înoată şi care i-a permis să ia aceste dimensiuni în timp.
În loc ca greutatea balenei să fie susţinută de scheletul ei,
apa este cea care susţine corpul balenei albastre. Dacă o
balenă albastră ar ajunge pe uscat, ea s-ar sufoca din pricina
greutăţii sale.
Alege varianta / variantele corecte:
a) balena albastră poate depăși dimensiunile:
□ a nouă mașini.
□ celui mai mare dinozaur.
□ unui om.
b) inima unei balene este:
□ mare cât o mașină.
□ de 171 tone.
□ peste 27 de m lungime.
c) Balena albastră este atât de mare datorită:
□ scheletului său.
□ efectului de imponderabilitate oferit de apă.
□ mediului său de viaă.
Substantivele din primul enun sunt:

● albastră, creatură, a trăit □
● balena, este, creatură □
● balena, creatură, pământ □
112

Limba Romana - Caiet Auxiliar - Clasa A III-a

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Limba Romana - Caiet Auxiliar - Clasa A III-a

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

Anicua Todea | Anca Veronica Tăut | Adina Achim | Elena Lăpușan

© Copyright 2015 Sinapsis Publishing Projects. Toate drepturile rezervate

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Scrie câte cuvinte are fiecare propoziţie.

Scrie corect următoarele propoziţii.

Ordonează cuvintele scrise pe frunze, astfel încât să alcătuieşti câte o propoziţie.

● Transcrie propoziţia care arată unde sunt copiii.

● Cea mai lungă propoziţie are cuvinte.

● Transcrie formula de adresare.

Toamna, pădurea tristă îşi scutură frunzele îngălbenite.

― Ce bine îmi pare să te revăd, Ionuţ!

● Textul cuprinde propoziţii.

● Transcrie o propoziţie exclamativă.

● În text sunt propoziţii interogative.

a) o propoziţie enunţiativă, folosind cuvântul „vânt”.

b) o propoziţie interogativă, folosind cuvântul „călătoresc”.

c) o propoziţie exclamativă, folosind cuvântul „toamna”.

d) o propoziţie afirmativă formată din şase cuvinte.

e) o propoziţie negativă, folosind cuvântul „senin”.

 Rescrie corect propoziţiile.

● Cocorii a plecat în ţările cald.

● De pe chip toamnei se cerne ploile rece.

● Soarele palidă nu mai încălzesc cu putere.

frigul plumburiu adăpostesc deasă rece văzduhul copacilor

Frunzele cad arse de brumă. Vântul biciuie

 Observă şi citeşte textele.

Ieri vedeam pe luncă flori,

Azi e frig şi nori şi vânt,

Ieri era frumos pe-afară

a) Autorul primului text este

b) Păsările călătoare se adună în stoluri pentru

c) „O rază de soare împunge pânza norilor“ se referă la

d) Poezia prezintă sosirea anotimpului

e) Cuvântul „vânt“ rimează cu

 Completează spaţiile libere:

Primul text are alineate.

□ Toţi sunt dornici să împărtăşească amintiri din vacanţă.

 Găseşte al doilea vers.

Completează spaţiile libere.

Semnul întrebării se foloseşte la

Semnul exclamării se foloseşte la

Două puncte se folosesc

Linia de dialog se foloseşte pentru a arăta

Completează textul următor cu semnele de punctuaţie potrivite.

În scorbura răchitei □ Lizuca adoarme □ Visul e o poartă în lumea poveştilor □ Câţiva

● Întunericul devenea tot mai des.

● Zgomotul zilei a încetat brusc.

Alcătuieşte enunţuri, în care să foloseşti semnele de punctuaţie învăţate.

 Imaginează-ţi un dialog între fetiţă şi răchită.

 Alcătuiește un text în care să folosești cât mai multe semne de punctuaie.

Cuvintele sunt formate din . Silabele sunt formate din .

Încercuieşte vocalele din strofa următoare.

„Din căsuţa lui de humă

Subliniază consoanele din strofa următoare.

„Nu credeam c-o să mai vii

Scrie cuvintele în ordinea crescătoare a numărului de silabe.

toamnă, îngălbenite, nor, călătoare, livadă, vânt, animalele, desfrunzite, anotimp

Înlocuieşte vocalele subliniate cu altele şi scrie cuvintele obţinute conform modelului.

baci beci, bici sare

 Pune consoane în locul vocalelor şi scrie cuvintele obinute.

 Adaugă silabe potrivite pentru a obţine cuvinte.

 Scrie cuvintele în tabel.

Rescrie corect propoziţiile.

Observă şi citeşte textele.

Completează spaţiile libere:

Găseşte al doilea vers.

Imaginează-ţi un dialog între fetiţă şi răchită.

Alcătuiește un text în care să folosești cât mai multe semne de punctuaie.

Pune consoane în locul vocalelor şi scrie cuvintele obinute.

Adaugă silabe potrivite pentru a obţine cuvinte.

Scrie cuvintele în tabel.

Completează cuvintele cu literele pierdute.

Desparte în silabe cuvintele:

Taie cu o linie cuvintele care nu pot fi despărţite în silabe la capăt de rând.

Desparte în silabe cuvintele netăiate.

Uneşte silabele pentru a forma cuvinte.

Încercuieşte cuvintele care sunt despărţite corect în silabe.

Scrie cuvinte formate din:

Aşază cuvintele date în ordinea alfabetică a literelor iniţiale.

Găseşte cuvintele care „s-au ascuns“.

Taie grupurile de cuvinte care nu au înţeles asemănător.

Scrie cuvinte cu sens opus cuvintelor date. A

Citeşte enunţurile. În fiecare situaţie, indică sensul cuvintelor.