Cuprins

lntroducere ih ,,Planeta PimAnt" 9

l0 Zilele 9i anotimpurile l2 lnteriorul gi exteriorul l4 Continente in migcare l6 Cutremurele l8

Povestea PimAntului

Vulcanii 20

Mun{ii 22
(

Ghefarii 26
Oceane ti miri 28 RAuri gi lacuri 30
(bi

Peisajul se transformi 32 Cum este vremea 34 r;, Prognoza vremii 36 Nori si fronturi 38 Ploaie 9i zipadi 40 Furtuni, cicloane &, Co. 42 *i, Clima pe glob 44

Polii gi tundra 46 Pidurile 48 Preriile 50 De;erturile 52

Si ajutim PimAntul 54

#
*.

Glosar de cuvinte-cheie 56 lndex 58

lrurRoDUcERE IN

))Planeta PimAnt))
Cu milioane de ani in urmi, o enormi minge din roci incandescenti se rotea in jurul Soarelui. incet-incet s-a ricit 9i cAnd s-a format scoar{a, gaze fierbinti au Flnit din aceasta, creAnd aer; nori gi ape. La sfArgit au apirut ;i fiin{ele: PimAntul i;i incepea viata.
noastri au luat na;tere peisajele pe care le cunoagtem: piduri, de;erturi ;i cimpii. Vulcanii ;i cutremurele, uraganele ;i tornadele demonstreazi forfa procesului de creafie a Pimintului ;i, chiar ;i in zilele noastre, acesta este supus schimbirilor din cauza fo(ei vAntului, ghefii ;i apei.
Pe planeta

Pmruern PAuArur

Povestea Pimflntului
&P,"n"ta
noastri este o sferi enormi, care se rotegte in jurul unei stele: Soarele. PimAntul s-a format cu circa 4,6 miliarde de ani in urmi, din gaze fierbinfi gi praf, care au devenit o sferi din roci
gi incandescenti.
Ve oe nr DrN Senlru Vizut de pe Luna, PamAntul pare rotund, dar, in realitate, este ugor tuftit la cei doi poli si bombat la mijloc. O mare parte din
suprafata sa este acoperita de apa, ceea ce

topiti

in milioane de ani,

il face sa pari de culoare albastra.

temperatura din centrul PimAntului a coborAt pAni Ia 5 500 'C, iar gazele iegite la suprafafi din adAncuri s-au adunat in jurul acestuia formAnd un balon gazos, numit atmosferi.

CUM s-A

Fonunr PAvrArurul
I L

PimAntul vizut de pe Luni

PamAntul s-a

ricit treptat, iar roca topiti,

topita si incandescenta. CAnd s-a format scoarta, gazele au tAsnit prin vulcani, creAnd o atmosfera in

4 I

in primii sii ani, PimAntul era o sferi de roci

prezentA la suprafata, a devenit solida. ln noua atmosfera s-au format nori si a inceput si ploui; oceanele si marile au inceput sa se umple cu apa.

jurul planetei.

PovesrEA

PATUATTULUI

StsrEnnul, Sor,qR
intr-o parte a spa[iului, denumitd Sistemul Solar, PdmAntul se roteqte in jurul Soarelui, impreund cu alte opt planete. Este singura planetd din Sistemul
Solar pe care se qtie cd existd viald. Sistemul Solar face parte dintr-un grup de stele denumit Calea Lactee.

soare
au aparut primele forme de viata. La inceput erau organisme simple. Apoi s-au dezvoltat plantele, animalele au inceput sd evolueze gi viata s-a mutat :reptat din api pe uscat.

2 t)

ln urmi cu circa 3 milioane de ani, in oceane

"*."\

,-,

t 4l

in zilele noastre existi pe PimAnt foarte multe plante si animale diferite. Planeta s-a ricit, dar

nucleul sdu este inca foarte cald. Existi inca vulcani si furtuni, dar nu la fel de multe ca atunci cAnd
PamAntul era inca in formare.

Dnt
*

UruroARE

Soarete este atit de mare, inc6t in interioruI siu ar putea intra mai bine de 1 miLion de p[anete de dimensiunea Pim6ntutui.

t$' 6a,urA $r DEscoPERA q pp. t

cAlAronre

_ -DtNozAURu:
iru

10-1

snalrU: pp. 20-21

{n rr

Pmrurrn PAruArur

nilele $i anotimpurile
&Anotimpurite
sunt cete
toamni in cea sudici perioade in care este impirf it anul (primivara, vara, toamfld, iarna). Alternan{a lor este dati de pozifia inclinati a PimAntului, in timp ce se rotegte in jurul Soarelui: anotimpul cald va fi in ernisfera cea mai expusi la Soare, cel rece in cealalti. PimAntul mai efectueazi gi o rota{ie in jurul propriei axe, in 24 de ore: aceasti miscare determini alternarea zilei li a noptii.

Pdm,6ntul este
uSor inclinat

patru

ilH;;,:llTX,X1:r,

I
I

SOARE

PdmAntul
se roteste in

jurul Soarelui in
aceasta directie

Mzl
l7'rlNl

Legendi N : Nord

ffi ffi @) ffi ffi

S:Sud

lunie: vari in emisfera nordici, iarni in cea sudici

Anotimpurile anului
s

qf,r,

RNAREA

AruorMpu

Rr

LoR

inclinarea PAmAntului pe propria axi face ca, in perioade diferite ale anului, unele locuri sa fie mai expuse Soarelui decAt altele. in locurile cele mai expuse Soarelui este mai multa lumini si caldura (vara), iar in cele care nu sunt indreptate spre Soare este mai frig si mai intunecat (iarna).

Tttete $r ANonMPURILE
Decembrie:

iarni
Decembrie:

in emisfera nordici, vari in cea sudici

iarni in
America

3.

.r.--:.ri*'i.,i.i:'
:a::B=--:,::"

de Nord

gi

in Europa, in emisfera nordici

Ecuatorul imparte
PamAntul in emisferele de nord si sud
s

Decembrie:

vari in
Australia,

Soarele ddruiegte lumind 5i culoare

in emisfera sudici

*'
PdmAntul se rote;te
in jurul propriei axe o data la 24 de ore.
Se rotette numai spre est

ANonMPURtLE
Ecuatorul imparte Pamdntul in doui jumatali, numite emisfere. Aproape peste tot exista patru anotimpuri: primavara, vara, toamna 5i iarna, dar in apropierea celor doi poli, la extremititile nordici si sudicd ale planetei existi doar iarna si vara. Atunci cAnd in emisfera boreala (de nord) este vari, in emisfera australi (de sud) este iarna si invers.

Septembrie: toamni in emisfera nordici, primivari in cea sudici

Noapte

PamAntului

Dnrr UTUITOARE
p;mantul se deplaseazi cu aproape 105.000 km/h in timp ce se rotegte ?n jurut

'ZruA st Nonprrn
Sunt n...rur. 24 de ore pentru ca Pimintul si se roteasci in jurul axei sale (linia imaginari care trece prin centrul planetei 5i unegte Polul Nord de Polul Sud). Pe suprafata Pimintului indreptati catre Soare este zi; insa in timp ce Pimdntul se

Soarelui.

roteite, aceeagi zoni se indepirteaza de lumina si intri in intuneric. Dacd pe o parte a PimAntului este zi,
pe cealalta este noapte.

tu s..6nurA
q
i
I

cAuronte iru snnytU: pp. 1o-11_ $rttruTa iru .luRul NosrRU: pp.2o-21

$t DEscoPERA

Zorii: se na;te o noui zi

.!f.te

PmruErA PAruArur

Interiorul $i exteriorul
&Ptrntntul
este format din roci si

Srnnrr
gr

Mrrnl

DE RocA

metale foarte fierbinti. PimAntul este ,,invelit" cu strate de gaze care formeazd, atmosfera. Atmosfera controleazi temperatura PimAntului gi fu rnizeazd, fiintelor aerul pe care acestea il respiri. in ptus, tine la distanfi anumite raze solare, care ar putea diuna planetei.
O parte a crustei este uscatul

Pamantul este format din trei strate principale. Scoarta exterioard subtire, pe care locuim, este alcatuita din roci solida si rece. Dedesubt se afla un strat foarte gros gi fierbinte, mantaua. in centrul PimAntului
se afla nucleul: nucleul intern este

format din metal solid, cel extern din metal lichid foarte cald.

Manta de rocd
incandescentd

Nucleu exterior din metal lichid

terestru, iar solul

..

r.&"

4:'g,,F*

format deasupra rocii este fertil

Cn

o PlrnsrcA

Stratele Pimantului sunt asemandtoare celor ale unei piersici. Coaja subtire a piersicii este scoarta terestri, pulpa moale este mantaua, iar sAmburele tare este nucleul alcatuit din metale.

.Si1

.,.

%*rr**,

,---..

Pirtile
unei piersici
O

parte a crustei este ,--

acoperita de mari si
oceane

Stratele PimAntului si atmosfera

lrurenroRul gl ExTERIoRUL

Srnnrr DE GAzE in atmosfera se afla cinci strate

principale de gaze: troposfera, stratosfera, mezosfera, termosfera
si exosfera.

Exosfera: stratul cel mai subtire de gaz

Gravitalia este care atrage obiectele citre PimAnt

fo(a

..-'
^.-

-'-:

".'ln

Termosfera: stratul cel mai

cald de gaz

Mezosfera: stratul cel mai

rece de gaz

f[]
\,f

Stratosfera: in acest strat de gaz zboara

avioanele supersonice

salturi la trambulini, o fortA numiti gravitatie te atrage in jos. in acelasi fel, gravitatia Pamintului atrage totul catre
Cand

FonrA GRAVTTATTET 'faci

centrul sau, impiedicand ca lucrurile sa zboare spre spatiu si ficand ca ploaia sa cadi pe pimant.

Troposfera:
acest strat de gaz

determind clima

DNrr UUIIIARE
Uergind firi oprire, ar fi nevoie de 10 siptimini pentru a ajunge in centrul

Pi mA ntu tu i.

,}' ({nurA gr DEscoPERA

q

tu
i
I

grrNTA

itu

;unul NosrRU: pp.28-29

iru

cAlAronte

sralu:

pp.

21

lrrs

Pmrurrn

Continente rn mt$eare
A o

&S.o"rta

terestri este impirfiti in

blocuri gigantice care se imbini ca un joc de puzzle. Cind roca fluidi se migci in adAncurile Pimintului, plicile tectonice aluneci, ficAnd ca enormele zone de uscat terestru (continentele) care se afli deasupra si se migte.

doui placi vecine se deplaseazi in directii opuse, in roci se formeazi o mare cripdtura (falie). Pe coasta occidentali a Americii de Nord se afli o falie lungi, numita San Andreas. De-a lungul liniei faliilor se produc de obicei cutremurele.
Cand

Fnlu lr

Falia San Andreas din

f'

ScHTMBARTLE PArvrArrrruLur Cu mai bine de 200 de milioane de ani in urmi, pe planeta noastri exista un singur continent, pe care oamenii de gtiinla il numesc Pangea. incet, acesta s-a spart in bucati care s-au deplasat pana au format cele gapte continente de astdzi. in fiecare an, continentele se misci usor.

California (Statele U nite), cu o lungime de I 125 km, s-a format in urma alunecdrii a doud placi vecine in sens opus

Falia San Andreas

Pangea s-a

divizat formAnd continentele de astizi

Continentele, ata cum apar astizi

Antarctica Rift Valley din estul Africii s-a format in urma separdrii a doud placi

r64l'

incet, continentete s-au deplasat pe toati suprafafa Pimintului

CorurrNENrE iw MtgcARE
&ffi W ft
**a

MT5cAREA Pl-AcrLoR
CAnd doua placi tectonice se afla aproape, se pot ciocni, separa sau aluneca in directii opuse.

-/,

)t

nt-fr
t

O mare parte a

plicilor

se separi

sub oceane, iar roca fluidi urci pentru a acoperi

gaura

l/
Fosa Marianelor este punctul cel mai adAnc al PamAntului. S-a format atunci cAnd s-au ciocnit doua placi, iar una dintre ele s-a scufundat in P|ment

Faliile si cutremurele apar cAnd doui plici vecine aluneci in

sens opus

Muntii pot
koata

lua nastere din ciocnirea

plicilor
tectonice
\

Cangur

Donn ix AusrRALrA
Oceania
i

Australia et devenit o insuld cu circa 'rir de n-rilioane de erni in urmr-r. Marni ferele ol-liqnuite,
car

Dnrr UturToARE
Continentete se deptaseazi cu circa 2 cm
pe an.

elelan[ii ;i ur;ii, au inlocuit

rnarsupialele (rnami l'erele cu

l-ruzunare) in multe alte parli arle glol-rului, detr uu ;i in Australia. Aici, vechile merrsupiale au evoluert ;i atr l'ormat sltecii noi, culn sunt koalzr ;i cangurii., care llu se intlilnesc in niciun alt loc clin luure.

Lantul Himalaya
a ltrat nastere din

61;;;-;l-DEscoPERA
P,T[-A$; pp. 50-51 MAf!{IFERELI : pp. 12-13

ciocnirea a doua placi tectonice ale caror

margini s-au indoit in sus

Pmruern PArvrArur

Cutremurele

1,,,*,*,r,.,,,u.u, propaga dintr-un punct

se

pagubele & Cutr"rnurut este o clitinare neprevizutd a (hipocentru). Dar loc intr-un mari au scoa4ei terestre. Multe cutremure au toc cind ::l:i:' i" marginite a doui ptici vecine i"lT:ffJi"ll,3titlu,uo,"u "lun".l opui". Roca zvAcnegte sau vibreazi dintr-o dati, |]H]:iH'" deseoripe ficind ca suprafala PimAntului si tresalte. in fiecare an au loc circa o jumitate de milion Ericopterete survoreazd

din adAncul Pimdntului

r""i"ri

de cutremure, dar numai o mie cauzeazi pagube grave. Cutremurele marine (cutremurele care au toc sub miri) dau nagtere deseori unor valuri uriage, numite tsunami in Japonia.

':;:,',:';:{,:J:i"'"'u"

;;i
tl -*..-- $

\ .,

crddirite moderne sunt

/ ,/

;:! il.::r

.*:ll
id

Proiectate astfel incat sa reziste la cutremure

Clddirile vechi

"::oh
-ffi '. :ryi*.,
'yl\

;dkcg*. li$*:ffi

utrtu rllLlr q.rrF- tlt!:.

;TH,

r.i'ffiffijffif, iEffiffiilleT
r1i

nrEf,i . Etxt i3m ;JX.ryh* ; fl3-a -*fdr i*-3 1S4::

t|rar{

tLl

,-ir;,
',t

a,

Efectele cutremurului de la Kobe (Japonia), din 1995

sa crdpdturd

Epice este punctul deasupra de la supra

oartei terestre

hipocentrului

EruencrA CUTREMURU;LuI
Scala Richter mAsoari energia eliberatA de zsuduiturile u6ui rDerata eliberati oe zguduiturile qhui zguourtunre 9nur
curtremur. Un
7.

cutremur ca/e are 2 sau mai nJica pe scala Richter nu se simtel insd, daca valoarea este de 7 lau mai ridicatl, poate provoca d catastrofi.
o valoare de
re
I

CulneMURELE

Fonln

CUTnEMURULUT Scala Mercalli mdsoard forla unui cutremur prin evaluarea

pagubelor provocate. Scala are 12 grade.

3 grade

Abia se simte: tavanul se misc5

r*

'

incet

s grade

it simte toati lumea:

se varsb apa

din pahar

9 grade
Dupd un cutremur au loc deseoil incendii
12

Pagube grave:

turnurile se
prbbusesc, releaua
de conducte se

sparge Catastrofe: PEm6ntuI atunecS si se deptaseaz5

grade

,:)

fuii

Patru din cete 12 grade de pe scala Mercalti

# 'tif

,: --,

^tr f

Dnrr UTUITIIARE
Transamerica Pyramid din San Francisco (Statele Unite)

*'

CI-Aornr Srcunr
Anumite clidiri sunt astfel proiectate pentru a rdmine in picioare in timpul unui cutremur. Au fundatii solide si se pot misca putin dacd plmAntul se cutremura. Forma de piramida a clidirii Transamerica Pyramid din San Francisco (Statele Unite) impiedica pribusirea cladirii.

* Unete animate au un comportament ciudat inainte de un cutremur. C6inii tatri disperat pentru ci pot simli cutremurele inaintea oamenilor.

Un cutremur imaginar in San Francisco (Statele Unite)

$rs

Pmruern PArvlArur

Yuleanii
&Vutcanul
din interiorut PimAntului. CAnd se ricegte, roca formeazil dealuri si munti. O mare parte a vulcanilor se afli pe marginile brazdelor terestre. Din cAnd in cAnd, ur vulcan activ erupe sau explodeazi. Despre un vulcan care nu a mai erupt de mult
este o deschizituri in scoarta terestri prin care iese Ia suprafati roca topiti 9i incandescenti

Magma sub presiune erupe din crater si se ---_

scurge la suprafata sub forma de lava

Cosul central

Magma urcd in cog

-L.

cos

taterat

.r,t'' "" ;. .,/,' ;,'; | ' - .

...:-1"

.,

ffi f,i z'

,,r,
';

-/./i:'
",:

----*

se solidifica

:'^-*",.E':'.-.1; ;;.";f.W -':---:- -bfffi -.--,-,-- compacta 'UN MUruff t6yA

lavA

sub forma de con

--,' Sub vulcani se

-;:-_." - ;=afli un cuptor

'_-j

scut, plat

ffi:$#f,:
stratele de lavd fluida se solidifica

magmatic, un rezervor de roci topita-=' si incandescenti (magma). CAnd '. presiunea din cuptorul magmatic I creste, magma se ridica Ia suprafata -i printr-un cos central 5i iese prin crater. Magma care ajunge la i suprafata se numeste lavi. i

cuptorul magmatic

/it,

/t\ /

n /\
I

al unei eruptii mai vechi

Dnrr UUIToABE 4o**,.,v,,.o",.*;.;,,;.;.;iJLulffi.,'-:.-.,)'.,.

gj;:tii:#[r*;;r'j:ru:
de departe a curs lava. Lava

fluidi di na5tere vulcanilor plati, in forma de scut: cea densa da nastere

vulcanilor inalti, ?n formi de

::,,.ff]
(\ '\\

con.

I \y' I "" I 2 ori 't tava estede ,/, | * Lava este de circa 12 ori I dec6t apa ffi I mai fierbinte decat apa | j
1

* Lava poate si atunece cu o vitezi de p6ni [a 100 km pe ori.

i:ii,Hi':;;"f iffi; -, I',", ***' magrnatic ptin t ,,,

derotabpifit '
-

-'
'.

5i inlandescente'

'
.t
.

I ctocotiti. ctocotiti.

,,

zo4fr

li.'

Vur-cRturr

; I
- Crater
-\-*-

-t

Jr:

Sec!iune a unui vulcan in eruptie

S..
'((

Curgere de lavd

Gheizerul este un
f,

jet

de

!-

de crater Kelimutu (lndonezla)

VAnrul Snnr iru Arn

O eruptie violenti poate face ca vdrful vulcanului si explodeze, astfel formAndu-se un crater sau un bazin (caldera) care se poate umple cu apa, devenind un lac de crater. Dacd craterul ramane uscat, alte eruptii vor putea forma pe fundul siu plat mici conuri de cenusa si lavA.

OavrBNr DE $rrrNlA iN SIIoPETA

Oamenii de gtiin[d care studiazd vulcanii trebuie sd poarte salopete speciale pentru a se proteja de lava incandescent[. EEantioanele de lavd ii ajutd sd afle rnai multe despre rocile din interinrul PdrnAntului Examinarea unei scurgeri Ei sd prevadd noi eruptii. de lavi

!r'zr

PmruErA PAruArur

Muntii
)

&Aoroape

toti mun{ii

s-au format

FonunREA LnruruLur HrunlAYA

4 I
Cu circa 45 de milioane de ani in urma, placa tectonica ce transporta

in urma unor migciri ale plicilor terestre. Sunt de trei tipuri: cu strate cutate, munfi-bloc ti munti-cupoli. Majoritatea muntilor mai inalli, cum este Himalaya (Asia), sunt de increfire ti se intind in
giruri lungi (lanfuri). Unii munti inci se mai inalti, in timp ce al{ii s-au erodat (distrus) in urma fenomenelor atmosferice.

lndia a inceput sa se miste spre cea care transporta restul Asiei.

India

Ocean

Asia
I

'41--=
4-t I

"4

alB

.u

{fi ''\-'.r
Ocean mai mic Asia

ir.

Miqcarea pldcii

India
Formarea munlilor

rI Cu circa 4O de milioane /. a, ani in urmA, placa

indiana s-a ciocnit de cea
asiatica, iar rocile de pe fundul

oceanului s-au incretit in

sus,

formind cute gigantice.

India Mi;carea pldcii citre Asia

final, nd 'oc ro 3: arut. rla a(

La a
lr
CU u

ta 5-; unit au

Asia, iar

antul CC;

5 *

mai creste cu circa 1 cm pe an.

Himal,aya

inci

a dis pi sp Un lar an nt imputn im rur rAtor de MU ti m Jnl nu de in retire, Hlin al;ay.a nc imi ma ma 'ch marc eaza purn ctu inI Catre ncl ,ul ctr 'ea ae rut A AVL loc cioc-nrire rdiintr'e U1 n irt ir cele cel d ouA plAc_ii
,

Placa este incd in miscare catre

cea asiatica

Murupr
Farie-_______-__
"

Falie

Aenul on MUNrE
Atmosfera Pdmdntului este formatd din aer, un amestec de azot, oxigen ;i alte gaze. La munte, la altitudine mare, aerul este,rarefiat": gazele sunt mai pu{in dense decAt la nivelul rndrii, cleci existd rnai pu(in oxigen pentrul a respira.

o masd

de ---t=-=-='#

impinsa in sus intre doua falii

t
Formarea

mun!ilor-bloc
Magma
Peruanii sunt obignuili
cu aeruI rarefiat din Anzi

impinge

rocile in

sus

Formarea munf ilor-cupoli

Drvrnsr TIPURI DE MUNTI Muntii in blocuri se formeazi atunci cAnd o masi de roca este impinsA in sus intre doua linii de falie; la cei cu cupola, magma impinge ?n sus suprafata rocilor care se afli deasupra, formand o protuberantd.

Un model de munte-cupoli realizat din plastilini

\

th
i")

.'5 A rl
fi :;; 11
u

Himalaya este un mare Iant de munti formati prin incretire, care cuprinde si Muntele
Everest

F : A.!-t .r-l

tl)F*
Roci

increlite
+cry*ri:lrWF:{t-

PIaca asiaticd
se impinge catre

A q 6nurA $t DEscopERA pp. LocuRt

cELEBRE: PLANTELE: pp. 38-39

lr

+'-

cea indiana

18-19 /

Linia faliei marcheazd intAlnirea placilor

Qlza

Pmruern PArvlArur

*'

ry

Bocile fosilele ffi{i

Rocr Rncrre
Rocile vulcanice se formeaza atunci cAnd magma, roca lichefiata, se rAceSte 5i se

intire5te. Unele roci vulcanice se formeazi in subsol, altele din lava care ajunge Ia suprafata terestri.

Gabbroul este o

roci vulcanici ce formeazi atunci cind magma se

se

Rocile de pe scoar{a terestri se forme azd, gi se consumi neincetat, intr-un proces lent. CAnd magma ajunge la suprafa{i se solidifici in roci vulcanice. Acestea sunt erodate (firAmitate) in parfi mai mici (material detritic), care sunt purtate de
rAuri citre mare ca sedimente. CAnd stratele de sedimente se acumuleazi prin depunere 9i se intiresc, se formeazi rocile sedimentare.
Magma

ricegte Magma care se rdceqte deasupra sau in apropierea scoartei terestre : t ,t -:,-^ -^t:,1 :I:-::.-.-se sot id ifica in'T:

-:,

Hry
'.! -,

?tr;;l

Multe roci sunt formate din amestecul diferitelor minerale. Mineralele prezente intr-o roci pot fi recunoscute pe baza culorii, duritifii gi a tipului de cristale pe care le formeazi.

este impi,

in sus din interio

PamAn

Cdldura gi presiunea pot transforma rocile

sed i mentare sau vu lcan ice

in roci metamorfice

Multe roci confin cristale de cuar-t, cel mai rispindit mineral

qf" 'Roc
CAnd

SE TRANSFO
lcanice sau sedimentare prafata terestrd sunt

preze

metamorfici formati din comprimarea argilelor sedimentare

listul

este o roci

supusgFKtnei pfusiuni puternice sau unei edlduri ridieate, se transformi

in metamorfice. Rocile din zonele

vdlcanice sunt supuse frecvent acestei
sch im

24

biri

Rocte gr FoSTLELE
Cuvr sE FoRMEAZA

C,q,nBUNELE
Huila
a

-'Fd-*g{g.

inceput sd se formeze cu circa 3()0 de milioane de ani in urmd. Este compusd din plante moarte, ingropate gi comprimate incet, pAnd s-au trasformat in rocd
durd.

1. Plante de mtagtin5, moarte 9i scufundate

at

Fosili de amonit, un animal marin

in noroi 9i presate, formeazi

2. ingropate

FosrLE LE
Fosilele sunt resturi de plante si animale conservate mai ales

turba
3. Turba,

in rocile

ingropati

mai ad6nc si presatS,

formeazi tignitut
4.

in cete din urmi, ia nastere cirbunete

negru, lucios si

compact

sedimentare. Pentru a deveni fosile, plantele sau animalele trebuie si fie ingropate in grabi de sedimentele care, de-a lungul milioanelor de ani, s-au intirit in piatri. PIanta sau animalul se descompune lisAnd o urmi pe piatra sau se fosilizeaza acolo. transportd rocile

Ghelarii, rAurile, ploaia gi

vAntul

RAU ri Ie

toate erodeazd rocile

erodate cdtre mare, sub forma de sedimente Ciclul rocilor

':''*o. '- a4
+ &r
.:l:c _:+q
-i,.

l1i

! ri: il*Lqlits+ --!acr -:f * :l

*'
..'
-1

Rocrue SrnnrrFrcATE
Rocile sedimentare s-au format dupa compactarea stratelor de sedimente. Unele sedimente provin din eroziunea diferitelor roci, altele sunt de origine organica, cum sunt fragmentele de cochilii si de corali marini.

w
\

Stratele de sedimente
si de animhle marine.

Sedimentul
se depoziteazd

acolo unde

fluviile

se
I

varsa tn mare

Calcarul este o roci sedimentari, formati sub api, din scheletele gi

din cochiliile animalelor marine

lrzs

Pmruern PAuArur
Zdpada cdzutd pe ghelar
se preseaza, transformAn d u -se

Ghetarii
&G^",
^lrsunt ghea{i, formate din zipada cizuti
ftuvii enorme de
la inil{ime mare. Ei erode azd, rocile, migcAndu-se incet spre vii. Cind temperatura cregte gi capitul ghefarului (limba) aluneci spre

in gheata

o zoni mai caldi, incepe si se topeasci. in aceasti f azil, rocile sfirAmate incep se se depuni.

*#
d-

GHrnrA sl Rocr ir.r Mrscnnr Un ghetar t. risci la vale cu *tiuu

centimetri pe zi, impins de propria sa greutate, care ii conferi o mare forta. ln timp ce inainteazi, desprinde bucati de roci, agitandu-le si inglobandu-le in gheatA.

Limba ghetarului

Morena, pdmlntul modelat de gheata in

mi5care, este formatd din fragmente de rocd
PArAU

Rocile erodate
se pravalesc la

vale, intre doi ghetari uniti

format

dupa topirea ghetarului

Materialele detritice
sunt sedimentele de
roca pe care un

ghetar.

!
,

.)
iA
J

le

lasa

in urma sa atunci

r".1
8-r

cand Se.tope5te
l?1 l-

+"
i-

Valurile mprenice"
.sunt grame2i de nislp,.

pietris si prundis
depozitate de ury'
..

Marmitele gigantilor sunt cavititi circulare, pline

' apd, care se formeaza cAnd r tn ghetar +,,*, Un ryhorr" transporti milioane de bucAti *-'.-r"' blocurile de gheata se topesc ;^ :^-=' -_.L,I.LJL de roci, care sunt depozitate acolo unde : se topegte gheata. Aceste acumulari de .--t-L: -^-: -^ pot . -pe roci se ^^+ i.^rl--J^ intinde ^^ o suprafati mare sau pot alcatui gramezi sub forma unor

* de ' lru Unnnn GHffnRuLUI

^^^^::':::'j:--

i "

-^-:

|.-L'-.^

-l-.--

'*

valuri morenice.

GnETARU
Capdt sau inceput al ghetarului

FcnanAREA VATLoR r'

'^,
I t
I I

I i
I I I I

L ghetarilor, un rAu curgea, sapAnd o vale cu marginile asemdnitoare literei,,V".

4 I

in perioade mai calde, inainte de formarea

, ' ,,' \ .. ,i
.
-1

tl

Spdrturile adAnci
din ghetar se
numesc crevase

Un ghe{ar care
se topegte

r) L

Cand clima a devenit mai rece, s-a format ghetarul care a umplut valea.
si

CoborAnd, ghetarul a sapat o vale largita mai adAnca.

.:t ,t
-{
7

Pietre ;i roci transportate in si sub ghetar

cu un

}' 6nurA gr DEscoPERA pp.

? t
I

r-

ArLAS:

$TllNTA lN JURUL NOSTRU: pp. 48

54-55

!rzz

Pmruern PAuArur

Oeeane $i
bM"i

miri

f'

Sue ApA
Fundul marilor si al oceanelor nu este deloc plat. Exact ca suprafata pamAntului, are propriul relief, munti
si fose. Multe dintre aceste forme de

bine de doui treimi din suprafafa PimAntului sunt acoperite de apa oceanelor gi a mirilor. Existi trei oceane: Pacific, Atlantic, lndian, gi numeroase miri. Oceanele gi mirile sunt mereu in migcare: vAntul sufli gi formeazi valurile; Luna 9i Soarele atrag apa mirii gi provoaci mareele.

relief au luat nastere ca urmare a miscarii placilor si din activitatea vulcanica subterana, exact cum se intampli si pe uscat.

Uscat

PovArnigul continental este punctul in care platforma

continentala se incl i na cdtre fundul oceanului

Fundul oceanului Petrolier

i I

\r '

| .1,'.:;,::i1','. j i i;:' , :)
t,:

PI

atf o rm a

co

nti n e ntald

este o zona de pe fundul..

marii, usor inclinata

..;'/ /'

Forare

pentru

\'''
in fosa oceanicd, fundul

extragerea gazului

a,

aPetrorurui

;i dinmare

T:;::!:,#:#';t'#Wi

CnneuRANTUL SuBMARIN
Petrolul si gazul se afla in adAncul PamAntului chiar si sub fundul marilor si oceanelor. Sunt formate din resturi de plante si animale care au trait cu milioane de ani in urmi. Oamenii foreaza solul pentru a ajunge la acesti carburanti fosili, utilizati pentru a produce energie.

Lanturile muntoase din ocean sunt formate din magma care isi face loc catre suprafata intre doua placi

OcenruE Sr MAnl
PAntecul

valului

Punctul cel mai inalt (creasta) valului

Spargerea
i

MnnEELE
Nivelul apelor din oceane .si urdri se ridicd in mareele inalte Ei cobclard in rnerreele joase. Mareele sunt cauzate, in principal, de LunIt, cilre, iu uriqcarea szl in jtrrul Pi-rmAntuI ui, atrage oceatuele. .\t unci cind PlturAntul,
Luner ;i Soarele sunt lulinierte, Luua ;i Sourele crerci ti-r irnpreu l'li-r o at rac[ie
irs
Lr

Atractie exercitatd de
Lund asupra

Atracfia Lunii si

apelor

Soaretui cauzeazi maree foarte inalte

Maree inaltd Maree joasd Soarele
Lu na

)
Mi;carea valului
este circulari
Atractia Lunii este mai puternicd decAt
cea a SoareLui

przr oceittt el or, ltrtlvttcliu

cl

0rbita Lunri
in juruL

Miscarea valului

nlrree

;i rlai inalte.

PdmAntuLui

Muntii submarini
vArfurile plate sunt denumiti guyot

cu

Muntii submarini care

razbat din mare formeaza insule

+, Vnlu
Munte
submarin

RrLE Valurile se misca pe suprafata

impins in

sus

de magma de dedesubt

marii. PAntecul si creasta sunt formate de forta vantului care sufla peste api. CAnd valul ajunge la tarm, ,,se sparge" pe plaja.

'/

Dnrr UturToABE
\-

*
\ .'\ .\
)-._.'

AOancimea fosei Marianelor (11kml, din OceanuI Pacific, este egati cu de 29 oriinittimea Empire State Buitding din New York.

f)-a--+\

6;;;-;,;;;;;;;--l(\ pp.22-23 Y
sPAriur- cosMlc:

Peisajul fundului oceanrc

-'-:r,

duze

Pmruern PArvrArur

Bfluri $i laeuri
&Un
rau este apa care curge la vale pe un drum drept, numit formati din doui maluri de

RAurile igi au de obicei izvorul la munte, unde ploua din abundenta si

unde se topeste zapada

piatri;i fo*J j ffiT::T:':.,:",1TfJ",:T;'.:*,,

;i poate
schimba forma peisajului. RAUrile Sapi Vii ;i CfeeaZi laCUfi gi cascade. Aduc cu ele rocile erodate

albie,

Jt

i 1

1..__ j

, $|iF
_l
I
DELTA
apropierea igi
rndreqte sedirnente: |
Ei depoziteaz'/a
s;i

.. r' j

1i",,,,,,i:'J

lt;a,/i+i
1i.

Ambarcatiuni pe ftuviul Gange, lndia rmuarcatiuninettuviutcanse,rndia

loplrn l[ in ndrii, rdul din munti ;i depoziteazi o parte din l:::l:.X::"llllljiljj_ i[ .,ii.r , vileza acestea inainte de a se virsa in mare. j nisip, ..o;il;i;,';,:,;. noroi "i,i,,,,, "",,r. tl::#.
argild.

, ,,,,,

ti=-.

't

lAcestrnater.irrl.nttmit,,lttvi.tn,,r.il,r'}},'"' Acest material, nurnit erluvionur,

j' " qi l'ormeazd 3 I se rz-rspAndeqte ;,',1 ilJ.:',,1"1 o

C 'CuRsut-

qi i. rni.scaror;i f+..:i.:::'. Iumed.delta.

T",:J,illil'

pamrinr ,,,n5 | zond de pdnAnt rni;cdtor

umed, delter.

"'' h i/Y,il,' l piit :"9;gi .

-l*'i*Xri]

.1

Izvorul unui rdu se afli de obicei in munti, acolo unde ploaia cade in cantitati mai mari. Apa curge mereu in jos, urmand cel mai scurt parcurs citre mare. La inceput, riul sapa valeadAnca, insi cind ajunge campie se largeste. Matca largeste si formeaza meandre. intio vaie largA.

RAulul

reren

mtdrtinos
.. ,,.}"-)t=

-:
I

in formd de
semiluna

..1.:: . fr;l;.:;-=i: ' , " '':*"{-.;r";';'l{

se

o la

d-;.-l.l:,r ....... :'r'': --. i .- "-.:..*-.1,.-.r."..*". --.--*+i *-..-. 'i ' .:L-':t'---,,'i::" - i ';:'.-'. " -- =\ .... ., ...;=r;-;t. --:-'----_ ' ' . _ ,(:1t-{\:.,=--....."'.:-':'---.-.-'.-'=*.t ss---.*.-.ra-:;.11 1;.,,.... -- =..i; " .n . l. .- .:.i.: . '';r';: ..
.

--4. .-- -;-_*- .--,- -..._,... . ,'-) ..,::,: .:1',.'.1: ,... -ir' ..- ;t ,(
al r-6ulu|

Meandru

:.'

-*:_ .j:'.,.n$1q::-_-.... -;:, - )

-::'.:,i:i:-

'-

._=

-r..'

;,

-,,=.-*

-;1-r-..;i-t',

) -l.,Ia5iil
-'<
-:
"

' -t
,

'

este

locul

in

care
Delta se formeazd -/ atunci cAnd rAul depune
sedimentele, care vor

,--"''-:'"'.:,,--t
Cilmpiile aluvionare y' sunt formate din sedimentele depuse
,.:

rAul se varsd in

mafe

caracteristicile unui fluviu

forma noul

uscat

de

rAu

RAuRr gr Lncunt

Cuvl FonuEAZA o CASCADA

:'
I.

O GROAPA

Dnrr UTuITOARE
\ *
Ce[ mai tung f Luviu din 5tume este Nitu[, din Egipt, care depigegte 6/*00 km.

Rocd dura Rocd

moale

i''

Repezi;urile sunt zonele cu apd inspttntati, in care rAul curge pe un pat de rocA nu foarte adAnc

O cascadi curge pe un strat de roca dr-rr-a, care nu se erodeazA usor', si ajunge pe unul de roca mai moale, care se afla la baza caderii de apA.

/l I

Cascadele se formeazd in zonele in care rAul, care curge peste roci dure, se pravaleste dintr-odata
)

Marmitd

1,,.

. ---"/
*.--!--__

.)

) L

Crednd yn vArtej in lurul rocr mor, apa

sapa o gaura adancA,

o marmita. Groapd

-.\; --\ Un lac de crater tn vArful unui vulcan

CAnd roca durd 5e sfarAma, cascada 5e

ntuti mai

sus

l\.

Lncu

Rr LE

r) r)
Belciug in Itrnca unui

Dupa mai mult timp fluviul erodeaza

CAnd apa se

aduni intr-o cavitate

a t.
I

:erenului, se formeaza un lac. Acest lucru poate avea loc in mai multe rroduri: craterul unui vulcan se umple :Lr apa; un fluviu lsi schimba cursul si ,asa in urma sa un teren mlastinos; un _ihetar sapi un bazin care se umple cu :pa unui fluviu sau a unui torent.

rAu

si roca rezistenta, iar cascada se deplaseaza mai sus, lasAnd in urma sa o groapa.

cAurA $r DEScoPERA
i^ilci.f H! CELISfiH: pp. 12-13, 54-55

Lac

creat

format intr-un bazin de un ghetar

Pmruern PAvtArur

Peisalul se
\ffi/a-, r>pectul peisajului se schimbi
?ncontinuu sub efectul apei, al ghefii ;i al vAntului care sfirAmi roca. Acest proces, numit eroziune, este in general foarte lent, dar roca moale, cum este calcarul, se sfirAmi mai repede decAt cea duri, cum este granitul. Rocile acoperite de plante sunt mai protejate impotriva eroziunii.
Rocile calcaroase rotii din Bryce Canyon, din Statele Unite, au fost modelate in forme ciudate care se aseamini cu nigte castele de piatri. Mii de ani de ploaie, api curgitoare, ger 9i dezghet, precum gi substanlele chimice din aer le-au erodat astfel.

&,fnansformn ft,y'

Rocile dintre dealuri au fost erodate de rAuri si de ploaie, care au lasat in urmd turnuri

inalte,

stS.ncoase

rOt

J'r'i

-"

it'
-J

I I
t

"\*---*
4n'4r

:.
Turnurile calcaroase din Guilin (sud-estul Chinei)
;::;

Mope LArE or ApA

Apa poate sfarAma roca, curgAnd peste ea, sau o poate dizolva chimic. Eroziunea chimica poate duce la formarea unor peisaje impresionante, cum sunt turnurile si grotele calcaroase din Cuilin, in China.

Marele Canion (Statele Unite ale Americii)

324&

PetseruL sE TRANSFoRMA
Vilrtul colinelor
era:,

intr-un

f.
CAmpiile care
inconjoara

Fonrn VAruruLUr
Eroziunea vintului este obi;nuita in zonele uscate, cum sunt degerturile, din cauza absentei plantelor care ar putea sa ii diminueze forta sau si protejeze rocile.

in deserturi, vdntul sufld cu violenta nisipul

peste roci, modelAnd forme cum sunt coloanele si arcurile.

fluviul
Coloane de rocd erodate de vAnt
.t *-{,t

Sculpturi de roci formate de eroziunea vintului

rv) t - ydnurA gr DEscoPERA

q r
LocuRt cELEBRE: pp.

r___ 4>
14-15 A PLANTELE: pp.16-17 \\

{pra

Puruera PAruArur

um e s te vreme a? T*,','^",*

&So"r.le

este cel care determini vremea pe PimAnt: incilzegte atmosfera, migcAnd aerul sub formi de curenfi sau vAnt gi determini ciclul apei pe PimAnt ti curenfii oceanici. impreuni, curenfii, vAnturile 9i ciclul apei cree azd, diferitele tipuri de climi din lume.

"0., de pe Pamant spre cer, si invers. incepe atunci cAnd soarele incalzeste apa de pe pamant sau din mare, transformAnd-o in vapori de ap^a, un gaz invizibil prezent in aer. ln atmosfera, vaporii de api se rdcesc, transformAndu-se in picaturi de apa si in cristale de gheata, care se unesc, formAnd norii.

*r,,.,! r,#J*,^,","^

Ploaia si zdpada cad din nori

Vaporii de apd din atmosfer| se racesc 5i formeaza picaturi de

apa si cristale de gheata, care se unesc si formeaza norii

Principalele zone ale vAnturilor

l'W
parte \

rffi
// \\
Legenda

Polul Nord

// \\

Ecuator
O

a apei se

Polul
Sud

infiltreaza

tt

insol
VAnturi de vest

* *

vantuil estice

polare

-*',,,,'.i,,.,

Vanturi alizee din nord-est si din sud-est

*'

VAtrttuRtLE DtN Lurur

VAntul influenteazi clima. Existi trei zone ale vAnturilor in jurul PimAntului: alizeele sufla catre Ecuator, vAnturile de est bat dinspre est, iar cele de vest bat dinspre vest.

Ciclul apei

Curu Esre Vneuee?

EppcrELE Lur er Nrxo

Mir;carezr curentiltrr ()cerurici influen[eaz-r clima. I)e exemplu, pe c()ir\ta n()rLl-\.esticir a Americii de Sud, lzr intervale cle cati\ a iu'li. iqi face aparitia ull curent calcl,
cerre se

Aerul
cald
urcd

Aerul
rece

coboara

llulneste

l-l \ir1o. Apa

-si

caldh se adunr-r in
spre vest,

apropiererr coastci.

in loc sr-l se cleplaseze

I
une
I

cltre Australia
Iucru schitnlri-r
czrn t i tatea ci-rlcltr

Presiune

Incloneziu. Acest
ri

ndtcata -'

/"/

i ;i
,., f.

a umicliter(ii aerului

in juruI
cauzirncl

Pr"rmiint uIu

i,,

*fut*-*

America ;i Australia.

inunda(ii in seceta-r in

lnundatie in San Diego lStatete Unitel

Aerul cald urcA, formAnd zone cu pr"es -;-= scazuta. Aerul rece, mai greu, coboarA, :r-=* zone cu presiune ridicata. VAnturile surfla din zonele cu presiune ridicata catre cele:presiune joasa, unde este, in general, o :,' ---, umeda si cu mult vAnt, in timp ce in pri;:-= = este o clima uscata.

PnesruNe JonsA 5r RrorcnrA

Dnrr
*

UturToARE
) ),

Cantitatea de api de pe Pim6nt rimine intotdeauna aceeagi, nu se schimbi niciodati. Aceasta se misci incontinuu, urm6nd un ciclu natura[.

,I
(l

.Apa din rAuri

si din ntari
se evapori 5i

formeaza vapori de apa

,
L

-\--

'.

Apa curge in fluvii cdtre oceane si mari

$r ors-coPERA

ftr.es

Pmruern PAruArur
Satelitii din spaliu

Prognq?a

fac fotografii ale fenomenelor de

pe PamAnt

vremil

O stalie meteorologicd
unde se mdsoard temperatura, p reci pitati i le, p resi u nea atmosfericd si vAntul

Pr"ul ziunile vremii sunt

elaborate pe compute6 misurAnd temperatura, precipita{iile, presiunea atmosferici gi vAntul, dar ti tinAnd cont de ceea ce s-a intAmplat in trecut.
Schimbirile de vreme pe planeta noastri se pot observa de pe uscat, de pe mare, din cer 9i chiar din satelifii din spatiu. Satelilii meteorologici transmit fotografii despre situafia norilor 9i misoari temperaturile pe tot PimAntul. Fenomenele atmosferice importante, cum sunt uraganele, se vid clar in fotografiile de pe satelifi.

*1-#
.'*

,&

4"r-rcrREA

,*ro**fi"3-

lnformatiile asupra schimbarilor vremii provin de la miile de statii meteorologice de pe uscat, de pe nave gi geamanduri de pe mare si de la planoarele si baloanele
aerostatice lansate spre cer. Computerele combina aceste informatii cu cele provenite de la satelitii din spatiu gi pun

Uraganul Gladys fotografiat de un satelit din spatiu

fiD'ii*-, i
t-eE ' j

lJllf,'f Jf!:ii,'^",,,,,
meteorologtce tnmtt meteoroloeice trimi

informatii prin satelit cdtre computerele de pe uscat

...'"^,-i

Zond de joasd presiune

Pnocru ozA Vneurr

lzobard

Front oclus, unde frontul rece se

intAlneste cu frontul cald

Front
cald

Zond

Avioanele speciale si cele de linie

inregistreaza

de inalta presiune

conditiile vremii din troposfera

Hartd meteorologici
,$q

Front rece

*6
-'- f".*b'
dsli\

*W.wY

gF '.
rrl

' ScHTTAREA Vnrnnu

Previziunile sunt vizualizate pe harti speciale. Liniile (izobare) unesc locuri cu aceeasi presiune atmosferica. Alte

f6q r* \

simboluri arati fenomene ca fronturile, precipitatiile, soarele gi norii.

+
t
IxsrnuMENTE DE MAsURARE
\r'

I
I

se afld diverse instrumente: barograful mdsoard presiunea atmosfericd, termometrul mdsoerrd temperatura, pluviometrul mdsoard cantitertea de precipita!ii Ei anemometrul vileza vAntului

intr-o sta[ie meteorologicd

1 ;.r.i
{
I

"P lq+,, {"lo^ne aerostatice speciale transportd i #4, Baloane aerostatice speciale transportd -)
t:ft-*'
_ instrumente pentru a mdsura temperatura, viteza vAntului 5i presiunea atmosferica in

-**fr

;
Ba rog

raf

Termometru Ptuviometru

Anemometru

troposferd si in stratosfera

* i'd'_rt*s--;
Observafii meteorologice

'

J* ,

!''r r*.6

1 ...s: l
6. l;

i: -t+ '*

nf 13 'l
s

p\6"urA 'q4 . 'f ! 'i

'; I f t_t

$pATiul cosuic: pp.

Geamandurile
meteorologice aduna informatii de la suprafata oceanului

CCMUNICATIII-H:

gr DEscopERA i 53 I
PP.42'43

.-{i{ ,s..
.tt

$ ;*gj

*fu"e2

PmruErA PArvrArur

Nori $i fronturi
&Norii
sunt formati din picituri mici de api sau din cristale de gheafi care se forme azd, cind apa caldi se ridici gi se ricegte. Acest lucru are loc, de obicei, intr-un front atmosferic, unde o masi de aer cald se ciocnegte cu o masi de aer rece. Aerul cald este mai utor 9i se migci intotdeauna deasupra aerului rece care este mai greu. intr-un front existi deseori nori, ploaie gi furtuni.

Norii cirrus se formeazd

in zonele inalte ale cerului si sunt alcatuiti din cristale de gheata

Trpunr DE Nonl
Norii se impart in zece tipuri, in functie de iniltimea lor de la sol. Cele patru tipuri principale sunt: cirrus, cu strate gi cu moluri, cumulonimbus, care se inalti spre cer ca ni;te turnuri; stratus, norii care se intind unul deasupra celuilalt; si cumulus, care formeazi grimezi pufoase, cu partea inferioara plata.

Norii stratus se
intind pe cer ca o patura cenu5ie

Dnrr UrutToARr
* Norii acoperi mereu circa jumitate din ceruI din juruI planetei.
\
Norii cumulus
sunt albi 5i moi ca bumbacul

CUM sE FonuenzA uru Non

Aer mai rece

Nivelul Ia care vaporul de apa

se transformd in picaturi de apa

-rS.i1A'.

^.1r1.'

ry:ll,

Aer mai cald

incalzeste aerul, formAnd un balon de aer cald.

Cildura de pe PimAnt

rl

ridica asemeni unui balon aerostatic, se intinde

si se raceste.

/.se

Balonul de aer cald

Q I se rrdrca se racegte,
um

Ca1{.U_alonul care
id

itatea se transforma

in picaturi de apa, care

formeaza norul

38.-ffifu

Nonr gr FnoruruRr

Cumulonimbus sunt nori : -- ':-',ri . alungiti, care se . '-- -- =::i intr-un front rece

a #:i;

4'.str:

' FRoNTURT Cnloe sr Rrcl

Aerul cald
se ridica 5i se

raceste, formAnd

nori si ploaie

intr-un front rece, o ruia de aer rece aluneci pe sub o masi de aer cald. intr-un front cald, o masi de aer cald alunecd pe sub o masi de aer rece. in ambele cazuri, aerul cald urcd gi se rice;te, formind nori 5i ploaie. Un front atmosferic poate fi lung de sute de kilometri.

Aerul rece alunecd pe sub cel cald intr-un front rece

-S==
\\5 _

,.&;irdsiffi,"

Ploaie intensd

O ZT DE CEATA
Ceala reprezintd un nor apropiat de sol. Se formeazd
rutunci c0ncl un strert gros
cle aer

la nivelul solului este

plmdntul de cledesut-rt. VaprlruI cle apa

rr"rcit de

clin aer concletrseaza-r. aclicir

se

transforrler in mici pici-r1uri rle api-r cerre stilu susltenclate,

l'tlrmAncl ceu!ir.

+\q
Camion care se deplaseazi prin

fra--i

6i;

i-;;

-;;; ;;; ;;;-

ceati

l---

tvCsTRU: pp. '.U -rUnUL rdlJlqlAcfil ilF Tsi,&Fr$psFir: pp. 40-41

gTiit.jl-r

---re/D ---,-.-,-\
.,,39

i 41 A \\

Pmruern PAuArur

Ploaie $i rapadn
&Plo"la
din nori. Acest lucru are loc atunci cAnd piciturile de api sau buci{elele
minuscule de gheafi prezente in nori devin prea mari gi prea grele ti se precipiti din cauza gravitafiei. Daci aerul este cald, ploui, daci este rece, ninge sau cade grindini. Uneori, in coborAre , zdpada se incilzegte 9i, topindu-se, devine ploaie.
Linia de inghef
delimiteaza inaltimea de la care incep si se formeze cristale de gheata

ti zipada cad pe pimAnt

'r!-l: .:t:.i',;i

Picdturi
de apa

-:

Picdturile cad

ApA Snu GnrnrAr

in zonele calde, picaturile mici de apa din nori se unesc si formeazd picaturi
mai mari. Cand sunt prea grele, cad pe pamAnt sub forma de ploaie. in zonele reci, picaturile ingheati sub formi de cristale care, reunindu-se, dau nagtere fulgilor de zapada; sau strAng in continuare api si ingheata din nou, formAnd grindina.
.

oe

rl $s

&

,,

+A
,/

,tJ ,/ --tt +
,J

'\

' ar'

I Ploaie fina

Picdturile mici unite formeaza picaturi mai mari

Cum se

formeazi ploaia gi zipada

Dnrr UTUITOARE
Se poate misura ploaia cizutd, colectAnd-o intr-un borcan de sticli

Cet mai mare griunte de grindini din Iume a cizut in Bangladesh: cintirea 1 kg.

40.4&
)

PloarE $r ZApaoA
Cristale de gheatd
si mici prc:,-

. : -;- .:

l.

t''?)
.

i' Yr \tr,,,
,,u_t
lr
^,

fi

'

Grindini adunati in mAnE

Plonra ixcnEATA
(irinclirla
se lormeuzi-i

in nori.
-iffi

\ ,/'

/4\

cotoand

-,4
/

clincl cristalele de ghea[a surtt inrpitrse in sus qi in jos cle Cristalele

Formele futgilor de zipadi

// z\

1-fr;.-=-r {:': :: r '!g:ti

*.'*!{.

ttttit'=_==-f*F
car
F# *6-'.

curenLii puternici cle aer. Picaturile cle apir ingheali-r in strate pe cristalele cerre cresc piini-r cacl sub l'ormI cle
grinclinz-r.

W Cnrsrnle DE DrvrRsE
Fonmr
Fulgii de

zipadi

sunt clasificati

in functie de formi: plati, in

formd de stea sau de coloana. Formele si dimensiunile depind de temperatura, de cantitatea de apa prezenti in nor si de altitudine. Niciun fulg de zapada nu este identic cu altul.

0,i .\
I r,) ,\
t

..1\.. Hs

r-\----\
T''-\---

.::i
''-i'

,t

Vrl:
:

+'

lr

#. *
gheald

Picdturi de

'. Fulgi de zdpadd

*'

DupA MusoN

Stradi inundati dupi trecerea unui muson in Nepal

Ploile intense care cad in unele tari tropicale, ca lndia si Nepal, sunt cauzate de musoni, vinturi care sufli din directii opuse in *" "diverse perioade ale anului. CAnd un muson sufla dinspre mare este plin de api gi aduce cu el catastrofe si aluviuni.

}' @nurA gr DEscoPERA q pp.

t
I

sPonrunr:
Im JUR[JL

$TllNJA

N0STHU: pp. 48-49

46,48

Quot

Pmruern PAnnArur

Furtuni,
eieloane & Co.
&Frrtuna
este un fenomen cu vreme intunecati, nori negri, ploaie violenti sau grindini, tunete ti fulgere ti vAnt puternic. in zonele mai reci se dezlinfuie de obicei de-a lungul fronturilor atmosferice; in cele mai calde se formeazi nori gi ploaie, deoarece aerul cald se ridici 9i se riceste. Cicloanele (uraganele ti taifunurile) gi tornadele sunt fenomene atmosferice mult mai violente decAt o furtuni.
In vArful
vArtejului, sufla citre

Un nor enorm
de furtuna (de tip

cunulonimbus)

se indreapta

Curentii puternici de aer in sus si in jos in interiorul norului '-,.

\ \

Electricitatea se formeaza din frecarea picaturilor de apd si a cristalelor de gheata in curentii de aer

vAntul .

FA;iile de nori de furtund produc ploi violente

exterior

TurrrETE

Un fulger este o uria5i scinteie electrica, ce se formeazi in norii

5t Fulcrnr

t f
Mai

rt jos, "/
F

:.j,

. Aerul coboard
in centrul calm
al ciclonului, numit ,,ochi"

de furtuna atunci cind picaturile de api 5i cristalele de gheati se freaca unele de altele. Fulgerul incAlzeste gi dilati aerul, trasAnd un parcurs 5i cauzand o expozie puternica, tunetul

vAntul sufla

catre interior

Sectiunea unui ciclon

Fulgerul care incepe

VAnrrJURt Grcnrurrcr
Cicloanele, care pot fi taifunuri sau uragane, sunt furtuni uriase, tipice zonelor cu mari tropicale. Aerul cald si umed al marii se

si se termina pe pamAnt este numit

,,in furca", datorifi

formei

sale

.e. _{\s.,
"ii,i[

ridica si se raceste, formAnd nori care se rasucesc intr-un imens vAr-tej. VAnturile din jurul ochiului uraganului pot atinge chiar 320 km pe ora.

,:t

:-r'1,

;wr
r'{' t'
I

".

,,' "l^t-.. ,
:

1;,,,i*
.r>

* -'i
{

42r$f*

:F
&

'.."y,l*.
,.,.

rr)
,}.';::.:'

.:

r"-Jl *.t,,.*$

I
{
i

. '-'t' :l

*.

,..
'
..*:

'

'1...

Funruu, CIcLoANE & Co.

Furtuni intr-un
cumulonimbus

_dt qs

Colonrur RorlroARE
Tornada este un vArtej de aer care se extinde de la baza unui nor de furtuna. Aerul

din interiorul tornadei

este

rotit (poate ajunge la 480 km pe ora) de vAnturile puternice prezente in partea superioara a norului.
O

tornadi
pe

pimint

se abate

Lumina unui fulger

se formeazd

in interiorul unut nor

Fulgerul poate lovi din nor in nor, precum si din nor in aer

MASUnAREA VANTULUI
Scala Beaufort mdsoard electele

vAntului asupra mediului inconjurdtor. Se imparte pe Ii3 niveluri (forqe), de la vAnt calm (forqa 0) la urargan (lorqa l2).
Gradut 1 Adiere a Fumutse

vintului
1-5 km/h

l:;:::f #
Steagurite

misci

si

Ii

Gradul 4 V6nt moderat 21-29 km/h

fAtfiie, iar
praful se inatt5

8 Furtuni 62-7l,kmlh
Gradul

Se rup rSmurete din

copaci

-'--

Gradut 12

C t5 d

irite

F'
I

e$:'l

.r"

r;ti.{.'

iir

..,Liri

;.ir)!

Uragan
1

suferE
pag
u

18 km/h

be

sau mai mult

importante

l j.

l,

Dnrr UrutToARr
in f ieca re za,in tume se deztintuie circa 50.000 de
fu

-t

rtu ni.

g!
!t

in Java, in tndonezia, tuni in 220 de zite pe an.

-t

? I

t-

MARr pEH$CIN,ALilAri: $TllNTA IN JURUL NOSTRU: pp. 36-37

pp.23 /

,*
I

*at,,,,

@*ot

Pmruern PAvtArur

Clima ffi,,,ff,f,l3"lzn,i ittorferice

care totalut condifiilor se repeti, aseminitor, de la un an la altut. in generat, este cald in apropierea Ecuatorului, frig in apropierea polilor gi temperat in regiunile de mijloc. Clima este influenfata gi de relief, de vAnturi ;i de curentii oceanici prezen{i in zoni.
De milioane de ani, clima este in continui schimbare, din cauza divergilor factori, cum ar fi varialiile de cilduri de la Soare, marile erupfii vulcanice 9i poluarea provocati de om. in trecut au existat perioade reci, de lungi durati, numite perioade glaciare.

glob prezintl tipuri Clima de "?"-rlr petropicali, subtropicali, ncipale:

5ase

ctMAtcE

DtN Lurur

pri

temperat caldi, temperat rece, de desert si polari. Pe planiglob formeazi zone ample.

Planisfera indici zonele climatice

_,u,r^___J _1\:rFr-L

a:J <&?-g f,Z;- +Og{(fL^

-: Y.'"8
{*

^--v\

Clima de tip tropical este, in general, toridi

gi

a*

YG

cu umiditate

ploioasi tot anul, ridicati

Clima de tip subtropical se caracteri zeaz6, prin cilduri ;i usciciune pe tot parcursul

Comparafie intre calota de

gheati din timpul ultimei perioade glaciare gi astizi

anului, iar anotimpurile ploioase au cam aceea;i durati cu cele uscate

in timput ultimei perioadd

glaciare, cu circa 20000 de ani in urmd, gheala acoperea o mare parte a Europei 5i a Americii de Nord

44{p

Astdzi, clima este mai calda 5i existd mai putina gheatd

Polul Nord

--_]
Ecuator

temperati caldi evidentiazi prin patru anotimpuri: vari caldi

Clima
se

Raze sotare

iarni rece umedi, toamni 9i 9i primivari

gi uscat5,

Polul Sud
Clima polari este, in general, uscati, cu ierni lungi ;i reci ;i veri scurte, cildufe
c2 ca Cum

___l
incilzeste Soarele PimAntul

qlo

Esrr Rorurup

"il*Arurur

Diversele regiuni ale Pamdntului primesc cantititi diferite de caldura de la Soare. La Ecuator, razele solare incdlzesc o zond mici, unde se atinge o temperaturi foarte ridicati: la poli se risfring pe o suprafati mult mai mare, ficind ca aceste regiuni sd fie reci. Zonele intermediare au o climi mai

pulin extremi.

"B

lrA @#'@.p q^\ Q6:7p

Clima

temperati rece prezinti

#o
de;ertici se remarci prin foarte pufini ploaie, zile toride gi nopfi reci
Clima

1)frZr;HF va,'c

F& l----- t 5
\,/ v
:,&
:':.-

patru anotimpuri: vari caldi, iarni lungi gi rece, primivari 9i toamni. Ploaia cade pe tot parcursul anului

i
eft.e;

Cumn MorurnruA
Clima montani este deseori umedi pe un versant 5i uscata pe celilalt. Cand aerul urcd, se riceSte gi formeazi nori din care cade ploaie sau ninsoare. Aerul care se deplaseazi in jos de pe celilalt versant este uscat si se incilzeste in coborare.

Se formeazd

nori, iar

ploaia sau zdpada cad in apropierea virfului

"q,

Versantul uscat este ferit de ploaie

r'*: I-

__r___r

; 1_-_
,

q :

- AruAS: pp. gflrNTA ilu .lunul NosrRU: pp. 2o-21

12-13

-ft/D

A \\

*r.w

Pmruera PAruArur

Polii $i tundra
&Polul
Nord si Potul Sud sunt locuri inghetate, Ia extremitetile opuse ale PimAntului. in jurul Polului Nord este Arctica: un ocean inghetat, inconjurat de pimAnturi reci gi intinse: tundra. in jurul Polului Sud este un continent ingropat de o caloti de ghea{i, numit Antarctica. Antarctica gi Arctica au veri foarte scurte ;i ierni lungi 9i intunecate.

Acvila de mare

-"1

{L ",,

.:*

&
Ur;i polari

.rJ

VAntul gi valurile desprind blocuri rotunde si plate din gheata

Cea mai mare parte a aisbergului esfe

ascunsd sub

apa\

\ \ \

GnETURTLE DrN Nono Decorul arctic este in continui schimbare,

deoarece apa de sub stratul de gheald (gros de circa 4 m) se mi5ci, provocind ruperea 5i desprinderea acesteia. Ursii polari, singurele animale terestre care triiesc pe gheala, tin companie focilor, balenelor 5i celorlalte vietuitoare marine.

Narval

-.4t

Animalele din Arctica si din tundri

Por-u $r TUNDRA

ANTanCTICA
Antarctica este un continent neloctrit gi ingheqat. cu ntunli, vulcani qi gheqari. L,ste populat drtar cu
animale capabile sir reziste la cliltler rece.
Futgiigi un strat de grisime protejeazi
pinguinii de gerut din Antarctica

Dnrr UUIIIARE
Antarctica este aproape de doui ori mai mare dec6t Australia 9i este acoperiti de un strat de gheali gros de /r km.

RAulete la Balena

polari

Permafrostul este un strat de sol ce nu

dezgheata niciodata

se

Sol noroios

|.

Secliune a unei po(iuni de tundri in timpul verii

fASol ltrtcHETAT
Un strat al solului de tundra

toati perioada anului.

Boi muscafi
'#..
G'-

(permafrost) rdmine inghetat pe Se topeste doar la suprafati, in timpul verii: devine noroios, iar apa se aduna

in vii.

Vrnln

Tundra din Arctica cuprinde zonele din nordul Asiei, Europei

si Americii de Nord. Este atat de rece 5i de vintoasi, incat doar

LA PoLUL NoRD

$.6nurA gr DEscoPERA q
ArLAS: pp. 54-54
MAMIFERELE: pp.24-25

ft

putine plante gi animale, precum boul muscat, pot supravietui acolo.

__

Lemming

$ot

Pururrn

PAvrArur

Sn
&O*ul

dutim Pf,mantul
a,

Raze solare

modifici echilibrut naturat al Pimintului. Din cauza exploatirii

resurselor PimAntului, clima se schimbi, iar habitatele naturale sunt din ce in ce mai mult in pericol. Pentru a ajuta PimAntul gi viefuitoarele si supravie{uiasci,

GAURTLE DrN SrnnruL DE Ozotrt in stratosferd este prezent un strat de gaz (ozon), care protejeazi pimAntul de cele mai periculoase radiatii solare, cele
ultraviolete. Anumite produse chimice, emise mai ales de spray-uri si de dispozitivele de ricire provoaci giuri in stratul de ozon" ?n special la poli.

trebuie si poluim mai pufin, si folosim mai bine energia

gi si reciclim mai mult ceea ce producem.

;i resursele naturale

Stratul de ozon absoarbe in mare parte razele solare

ddundtoare
O mare

parte
Gaura din stratul de ozon
lasa sd treacd razele solare

a razelor solare daunatoare ajunge

pe PamAnt

ddundtoare

parte din cdldurd

revine inapoi in spatiu

et
O parte din cdldurd este captata de gazele

Secfiune a unei pa4i din atmosfera terestrd

ErrcruL

DE SenA

din atmosfera

PdmAntul este
incalzit de Soare
si radiaza caldura

Anumite gaze, ca dioxidul de carbon care provine din industrie, centrale electrice ;i automobile, se stratifica in atmosfera. Ele impiedica raspandirea caldurii emise de PimAnt in spatiu, provocAnd o incalzire usoara dar constanta a PAmAntului, fenomen cunoscut sub numele de efect de sera.

DEsj.*-T=*U.S*lufu*?w; Ploaia cade peste munti

--:
\o

o'a ii\
-

Apa se adund gi

'%-;fr
Y
Apa se scurge desert

,';;.';::"-, un de;ert

a,

sib

{ -

Apn DrN De5enr

Oazaeste o regiune din degert in care se gisegte apa, adunati in vai ale [erenului, sipate de vint. Apa provine

\---l' -G
Duna transversald este dispusd orizontal pe directia vAntu,lui

din furtunile care se dezlintuie in desert sau de la ploaia care cade in muntii apropiali. Apa de ploaie pitrunde in profunzime prin roci si se aduni in oaze. fl{ryr:-:**-**
Fi\. -

er-

ffiGF'

Finffreff

EFt*"f*

rtes'

fuh-i{

kqr-<{.i ."r_
i-r

*d"r -,

utI i&lr,
'^

--::i

fS' I

t-*

\Ii

Duna stelard are diverse

care se intAlnesc intr-un

./ n"

wnct \'4\

creste--\-h-

\**

Dunele sunt acumuldii'%,"" mari de nisip transportat de vAnt

n q6ourA
i

fu

----:t=:*:::.-:# gr
DEscoPERA
pp. 32-33 pp.32, 42

MAMTFERELE:
PLANT_ELEI

-t-.Hza

este o regiune depresionard s-a adunat apa, care permite cre5terea vegetatiei

in care

dF5,3'*

Pmruern PAvtArur

De$erturile
&D"r"rturile sunt locuri aride, ?n care
ploui foarte rar. in majoritatea zonetor
degertice este foarte cald ziua gi foarte frig noaptea; in altele este mereu frig. Uneori, de;erturile au un sol nisipos, dar in majoritate sunt acoperite de pietre, prundig 9i roci golati. Pufine plante supravie{uiesc pe solul arid din degert. Rocile, sub acfiunea vintului gi a ploii, sunt erodate in forme ciudate.

Dnrr UTUITOARE
Deserturil,e acoperi circa o treime din suprafata Pimintului.

* *

Cete mai inatte dune de nisip din tume se gisesc in Degertut Sahara 9i ajung ta /'65 m.

>t in degertul Atacama

lAmerica de Sudl nu a plouat de 400 ani.

Rocile care seamdnd cu nigte ciuperci se formeazd, atunci cAnd vAntul sufla nisipul de la baza, erod1nd si lasAnd o coloana
subtire de roca

Uedul este valea uscatd a unui

rAu, sapata de in u,ndatii cauzate de rarele furtuni

tt\

Familie din degertul Gobi (Asia)

*'

SuPRAVTETUTREA iN Desrnl Degertul Cobi din Asia Centrali are ierni foarte geroase, cu temperaturi care scad pani la -40' C. Chiar si vara, dupa zilele cilduroase, urmeazi nopti friguroase. in desert, ploaia este atat de rara, incAt plantele si animalele s-au adaptat la supravietuirea cu putina apa. ln medie, in desertul Cobi cad 25 de centimetri de ploaie pe an.

*'
Duna mobild, in formd de semiluna, se numette barcand

"

s24l'

Peisaj din degert

dq{1*

PETSAJELE DrN De5rnr De;erturile sunt locuri in majoritate stdncoase, cu forme ciudate sApate in roci de nisipul suflat de vint. Tot din cauza actiunii vAntului se pot forma acumuliri de nisip (dune). Citeodata, se dezlantuie furtuni, iar ploaia violentl sapd rapid vai si erodeazi roca mai moale.

de

Balti g api '.F-

f
:

ln pampasul din America de Sud triiesc multe animale

Dnrr UturToARE
>t in [ume existi circa
10.000 de specii de iarb5. BamUusut spinos din lndia cregte p6ni ta 37 mi este cea maiinalti iarbi din [ume.

Mai umede si temperate, pampasul sudamerican gi preria din America de Nord au iarba inaltA si verde. Pampasul adaposteste multe specii de mamifere precum iepurele de Patagonia, si de pisari mAncatoare de seminte, precum nandu. in pampas traiesc 5i termitele, care construiesc cuiburile in musuroaie inalte.

Pnnnpns 5r Pnrnrr

;l fn

,f
f

\
rdbr

Yl7/,

* t iF-l

Animalele mai mari, ca girafele, se hrdnesc cu

'91
!

Micile animale din

savand se refugiazd

frunzele rare ale copacilor si ale arbustilor si beau apa

f
.

ilncendiu intr-o prerie din Dakota de Nord (Statele Unite)

PnrRu iN F[cAnl
in timpul anotimpului secetos, in prerii
izbucnesc deseori incendii cauzate de fulgere sau chiar de om. Copacii tineri si arbustii sunt distrusi, impiedicand dezvoltarea pidurilor. Dupa un incendiu, iarba cre5te insi mai verde si mai grasa.

din balti

sub pamAnt

tI
+
,A

't\r\,il\'rj

w Vv
\o,5
|

cAUTA $t DESCOPERA
MAMIFERELE: pp. 40-41

$'t N*'/'I;,$#i \./ VI,

)d/N)V

Puruern PAruArur

Preriile
&Pr.riite
sunt zone intinse de pimAnt, slab inclinate gi utor denivelate, acoperite de iarbi, cu putini copaci 9i cu o fauni bogati. larba cregte bine in aceste spafii deschise, in ciuda vAntului, a secetei gi a animalelor care pasc. Preriile, in care cresc diverse tipuri de iarbi, iau numele de savani, stepi sau pampds, in funcfie de regiunea de pe glob in care se afli.
Animalele pasc in stepa asiatici

e
si

'STTPELE
Preriile temperate gi uscate din Asia Centrala din Europa de Est se numesc stepe. Aici, vara temperatura ajunge la +30'C, iar iarna. _ -n coboara pana la -30'C. C, decenii in urmi, il hoarde de cai silbatici pigteau tufele joase de

iarba din stepi. Astizi, agricultorii cultiva aici

cereale si lasa oile sa

pasca.

Crcrul

l,t

VrETrr
de mdncare.

:.

in prerii nu se face risipd

savana africand, de exemplu, iarba este mdncatd de cdtre ierbivore, care sunt, la rdndul lor, prada

in

lt
't

,\

.!;
u!C

carnivorelor. Resturile ierbi vorelor sunt ,,curd!ate" de mAncdtorii de stArvuri. Ceea ce rdm6ne este eliminat de insecte qi bacterii, iar substantele nutritive revin in pdmdnt.
4. lnsectele si

bacteriile elimind

1.

Zebra mdnAncd

resturile animale,
restituind soLului substanlele nutritive

iarba care conline substanle nutritive continute de sol

f'

Solul savanei africane

Snvnrun
Preriile din Africa tropicala se numesc savane. Clima este calda tot anul, dar exista anotimpuri uscate ;i umede. larba savanei poate fi inalta (pAna la 4 metri si jumatate) sau joasi (circa 30 cm). Animalele, ca antilopele gnu si girafele, se deplaseazi prin savani, in ciutarea apei.

&

3. CorpuL hienei\ devine hrand pentru

aLte animale

\
2. Zebra devine

hrand pentru

animalele
carnivore, ca hiena

v\

Puruern PAuArur

Padurile
&Ptourile
sunt zone cu mutti arbori. Existi trei tipuri de piduri: umede, de foioase gi de conifere. Pedurile oferi hrani ;i protecfie plantelor gi animalelor. Ridicinile copacilor fixeazi solul, iar frunzele produc oxigfl, de care au nevoie toate fiinfele. Dar omul taie copacii pentru lemn ti elibereazd, terenul pentru a-l cultiva ti pentru a construi.

Aonprnrr l-n Fnrc

Padurile de conifere cresc in zonele reci din lume, cum sunt regiunile nordice ale Asiei, Europei si Americii de Nord. Coniferele au fructe in forma de con, care contin numeroase

a,

PAoURTLE Tipurile de pidure cresc in functie de clima. Padurile umede cresc in regiunile calde, la altitudine redusi sau la baza muntilor, in fasia cuprinsi intre tropice. Padurile de foioase cresc in zonele cu climi temperati caldi, in timp ce padurile de conifere se afli in zonele cu climi mai rece. Exista insa si zone mult prea reci pentru ca acolo sd creasci
plante.

Utrtor Cnrsc

seminte, si frunze aseminitoare acelor care rezisti tot timpul anului. Aceste plante mereu verzi supravietuiesc foarte bine iernilor lungi, cu multa zapadi.

Viafa intr-o

pidure de
conifere

&
;"{
t

\;"'\
Copncr Prrurnu To AnonMPURtLE
Pidurile de foioase cresc in regiunile supuse schimbdrilor climatice de sezon, cum este zona Chinei, Japoniei, a Europei 5i a Americii de Sud. Foioasele isi pierd frunzele toamna sau inaintea anotimpului uscat; astfel supravietuiesc frigului si secetei.

Limita vegetatiei arborescente

q
"e.brige-

Pdduri

Baza

muntelui

Viata intr-o

48{L

ttdurile

pidure de
si clima

foioase

SA AlurAnn PArvrAturuL

Plonrn AcroA
Anumite gaze nocive, emise de automobile sau din industrie, precum bioxidul de sulf si oxizii de azot, se amesteci cu norii si fac ca ploaia si fie mai acida decAt este normal. Ploaia acida dauneaza animalelor si plantelor si distruge piatra cu care sunt construite cladirile. Daca poluarea s-ar diminua, ploile acide ar .:_. -'-'
!

Gazele nocive ajung in nori

VAntul transportd norii in alt loc Ploaia acidd cade din nori

:.t:+d&#

inceta.

Ploaia acidi polueazi fluvii gi lacuri

W7
c
'RrcrCLAREA
HArtia, sticla, metalul, stofa si plasticul p9t fi reciclate si refolosite. ln afara de reducerea productiei de noi materiale, acest lucru previne acumularea de deSeuri care distrug cdmpiile si polueazi apa, aerul si solul.

Cum este

replantati o pidure

a, VrcHr

PcNTRU

Nou

Pentru a-;i procura lemn sau pentru a avea noi terenuri cultivabile sau pentru a construi orase, oamenii distrug multe paduri. in anumite cazuri, in locul copacilor doborAti sunt plantati arbori noi. Padurile sunt importante pentru ci influenteaza clima, protejeazi solul si oferi hrana, oxigen si refugiu plantelor si animalelor.

Dnrr UTUITOARE
Oin cauza efectului de ser5, se o cregtere a nivetutui mirii cu 15-46 cm in urmitorii 50 ani.

pretimini

Degeurile pot

impi(ite dupi tipurile

de materiale de reciclat

fi

MARTLE

INVENJu: pp.

PLANTELE: pp.50-51

54-55 /

!rss

Pmruern PAuArur

Gtosar de cuvinte-eheie
Alizee: vdnturi care sufla direct spre Ecuator, in zona
intertrop icala.

Cumulonimbus: nori enormi

de furtuni care aduc ploaie violentd, tunete si fulgere.

in cauza ape i , a vAntu lu i sau a ghetii.

d

Atmosferi:

gazu I care

inconjoard o stea, o planetd sau o lund. Cirrus: nori inalti, subtiri 5i cu moturi, formati din cristale de gheata.

Cutremur: zguduire a solului cauzata de emiterea

nea5teptatd a energiei acumulate in roca de su b suprafata terestrd.

Falie: fracturd a rocii in suprafata terestrd.

Fosili: resturi de plantd sau animal conservat in piatra.

Front: schimbare meteorologica ce are loc cand doud mase de aer, unul cald si unul rece se
ciocnesc.

Delta: arealul in care

se

Climi: totalul conditiilor

atmosferice care caracterizeazd un loc pentru o lunga perioadi de timp.

depun aluviunile aduse de un fluviu care se varsd intr-o mare sau intr-un lac.

Efectul de seri:
incalzirea gradatd a atmosferei terestre, datorati acumularii unor gaze.

Continent: fiecare din cele 5apte zone principale in care este im partit pamAntu I
.

Gheizer: apd calda (sau vapori) care ta;negte din izvoarele calde subterane.

Ghefar: riu de gheat5., care miSca incet spre aval.

se

Continentele sunt: Asia,

Oceania, America de Nord,

Emisferi: jumdtatea
superioard sau inferioard a globului pimAntesc.

Gravitafie: fo(d care impinge

orice obiect cdtre centrul unei stele, al unei planete sau al unei luni.

America de Sud, Europa, Africa 5i Antarctica.

Curent: masd de aer

sau

de apa care se migcd intr-o anumitd directie. Cumulus: nori albi ;i moi care inseamna de obicei timp frumos.

Ecuator: lin ie imaginari care inconjoard Pdmantul impartindu-l in doua jumatati egale. Eroziune: d istrugere gradati sau miscare a rocii si a solului

Lavi:

rocd topita

si

incandescenti care erupe dintr-un vulcan 5i apoi se ricegte ;i se solidifica la su prafata Pimintu lu i.

'u*

Magmi: roci topita

si

incandescenti prezenta in mantaua Pamantu lu i, care iese la suprafata prin vulcani.

ochi de apd; de obicei este ape suficienta pentru a

asigu ra su pravietu i rea

de rocd gi resturi de vietu itoar: transportate de api.

vegetatiei.

Manta: imbricimintea
stAncoasd a unei planete,

cum este PamAntul, pe care se sprijind scoarta.

Permafrost: stratul de sol din regiunile polare, care rdmAne inghetat tot anul. Ploaie acidi: ploaie care,

Stratus: nori cenutii si farA formd care cauzeaza deseori perioade lungi de ploaie fina Strat de ozon: patura de ga(ozon) din atmosfera terestrl care absoarbe rad iatiile u ltraviolete ddunatoare ale
Soarelu i.

Mineral: substanta fara viatd care se afld in scoarta

terestrd. Anumite minerale sunt extrase si folosite pentru prod ucerea altor materiale.

amestecatd cu gazele prezente

in aer, devine ddundtoare

pentru natu ra 5i med iu
in co nju rdto
r.
I

Tundri: zond degertica

Roci vulcanici: rocd ce se Muson: vAnt care sufla din d iverse d irectii in perioade diferite ale anului.
acumulare de bucdti de rocd erodate si transportate de un ghetar. formeaza cAnd magma sau lava se rice5te 5i se solid ifica.

regiunilor reci cu sol inghe'.a: ;i acoperit de gheata in me.r:: parte a anului.

Roci metamorfici: roci

Uragan: furtuni tropicala violentd, care se formeaza

deasupra mirilor calde si in apropierea, dar nu exact deasupra Ecuatorului.

Moreni:

imentare transformate d in cau za cdld u rii ti a presiunii.

vu lcan ice sau sed

Nucleu: partea centrali a PamAntu lu i

.

Roci sedimentari: rocd

ce

se formeazd prin acumularea

Are

doui strate: cel interior,

si

si compactarea stratelor de
sed
i

format din metale solide cel exterior, format din metale lichide.

mente.

Scoar.ti: partea exte rioard a PamAntu lu i. Sediment: fragmente mici

Oazi: loc d in desert d in jurul unui izvor sau al unui

57