Nr. 27 - Fenomene Extraordinare

Descoperă lumea distrându-te!
D esco peră lu m ea d istrâ n d u -te !
Fenomene
extraordinare
Cuprins
Introducere în „Fenomene extraordinare” 7
Unde se pot vedea aurorele polare? 8

De ce bate vântul? 10
Ce este canicula? 12
Ce este musonul? 14
Ce este viscolul? 16
Ce este briza? 1 8
Ce este un ciclon? 20
Ce este o tornadă? 22
Ce sunt presiunea ridicată şi presiunea scăzută? 24
Ce este un anticiclón? 26
Ce sunt norii şi ce este ceaţa? 28
Cum se formează grindina? 30
Ce este o undă? 32
Ce este Curentul Golfului? 34
Când îngheaţă apa dulce? 36
Ce este o inundaţie? 38
Ce este un gheizer? 40
Unde se găsesc cei mai mulţi
vulcani? 42
Cine este vulcanologul? 44
Ce este o erupţie vulcanică? 46
Un vulcan stins poate
erupe din nou? 48
Cei mai periculoşi vulcani
din Europa 50
Există vulcani pe alte
planete? 52
I n t r o d u c er e în
Fenomene
extraordinare
Uneori, în jurul nostru se petrec fenomene aparent
inexplicabile. Aurora boreală, tornadele, grindina,
cutremurele, erupţiile vulcanice, iată câteva dintre
surprizele pe care ni Ie rezervă planeta Pământ.
Nu trebuie să ne sperie astfel de fen o m en e. Există

o explicaţie ştiinţifică pentru fiecare dintre ele. Totuşi,
forţa naturii poate fi uneori d e v asta to a re , de a ce e a oam enii
de ştiinţă încearcă să p reîn tâm p ine astfel de even im en te
prin studii şi cercetări ap ro fu n d ate.
Unde se pot vedea
aurorele polare?
Locuitorii din regiunile polare şi subpolare pot admira aurorele
polare, frecvente primăvara şi toamna, în perioada echinocţiilor. Aurorele
sunt produse de particulele emise de soare, electronii, care se îndreaptă
cu viteză spre polii magnetici Nord şi Sud ai Pământului. în contact cu
atmosfera terestră, aceşti electroni favorizează apariţia pe cer a unor
fascinante lumini colorate, verzi, galbene, albastre, roşii sau violet, sub
formă de cortină, cerc sau arc.
A u r o r ă B o r e a l ă sau
A uroră A ustrală?
Există doua tipuri de aurore
polare. Când aurora este vizibilă
deasupra Oceanului Arctic, adică
in emisfera nordică, poartă
numele de auroră boreală. Când
se produce in emisfera sudică,
deasupra continentului antarctic
şi a apelor ce-l mărginesc, peana
numele de auroră australă.
Auroră boreală
văzută
dintr-un satelit
geostaţionar.
A urora Polară
Auroră boreală (Polul Nord) Auroră australă (Polul Sud)
ESTE RÂNDUL TĂU ACUM!
C hestionar
!>tH cu ce viteză pe secundă se deplasează
0 C u r s ă N e b u n ă pe C er
particulele de electroni cure stau Iu originea Aurorele polare nu pot fi prevă2ute. Acestea
producerii aurorelor polare? sunt vizibile de pe Pământ la o altitudine de
1 50 până la 1 000 de km. Cu toate acestea,
să nu uiiăm că particulele de electroni
din care sunt compuse aurorele polare se
IQÿ deplasea2â cu mai mult de 1 000 km/secundâ.

o vite2ă ameţitoare.
V O N 0 0 3 S HN 000 I 3 lim O B
A DEVÂRÂT SAU FALS?

1 Aurorele polare sunt mai frecvente vara.
A urora boreală se produce in emisfera
nordică.
A uro ra australă se produce în emisfera
sudică.
■ Hleclronii care stau la originea aurorelor
polare vin de pe J u pi ier.
ŞTIAŢI CA...
O E D O U A O R I P E A N . 2 IU A Ş l
3 H V 0 S 3 0 |Ş |H 3 JLNHS 3HW 10d N O A PTEA AU A C EEA ŞI D URATA:
U 013U O U O V V 3N IO IH O V T 0 V 1 S A C E A S T A P E R IO A D A S E N U M E Ş T E
3 H V 3 IIN O U 1 3 3 3 3 S IV d ft E C H IN O C T IU . P E 21 M A R T IE A R E L O C 1
1VM VA30V C 1 V U V A 3 0 V Z E C H IN O C T IU L D E P R IM Ă V A R Ă , IA R (
V N IM V O l IÈ V U V A V IN lU d P E 23 S E P T E M B R IE C E L D E TO A M N Ă
3 T N 3 A 3 3 H 3 1N O S 3HW 30d
333U O U n V STVd I 311011
F enomene E xtraordinare
De ce bate vântul?
Soarele nu încălzeşte la fel toate
regiunile de pe Pământ. De exemplu,
D e la C a ld la R ece
regiunea Africii este expusă la o căldură Vântul bate mereu dintr-o zonă unde
mai mare decăt cea a Polului Nord. Cum aerul este cald (zona cu presiune înaltă)
către o zonă unde aerul este mai rece
aerul cald urcă, o mare parte din căldura (cu presiune scăzută). Cu cât diferenţa
de temperatură şi de presiune este mai
pe care o primeşte Pământul se pierde mare. cu atât vântul este mai puternic
în spaţiu: se produc astfel deplasări ale
maselor de aer, denumite vânturi.
n 1805. un amiral engez.

Francis Beaufort. a conceput
o scară de măsurare a
vitezei vânturilor. Această
scară măsoară toate tipurile
de vânt, de la briza abia
perceptibilă (l-5km /h)
până la uragan (118 kn şi
mai mult), incluzând briza
moderată (12-19 km/h).
briza medie 9-19-24 km/h).
rafala de vânt violent
(62-74 km/h) si furtuna
(89-102 km/h).
v f
7
Cu ajutorul
vântului,
corăbiile cu
pânze pot
înainta, iar
zmeele se
pot plimba
in voie pe
cer.

Girueta indica direcţia in care bate vântul.
U n T almeş-B almeş
Aşazfi in ordinea corespunzătoare literele din
culantul umilitor şi vei aflu numele unui vani
violent însoţit de ploaie.
I¥ G R U A A
NVDVun J iir n o i Cu T oata C ă l d u r ă , Î n a in t e !
Dacă ai locui in Franţa, ai observa
D escoperă C uvântul C are uneori cum maşina părinţilor tai a fost
acoperita cu un strat subţire de praf
nu se Potriveşte galben. Stai liniştit! Vântul sinocco se
C O R A B IE CU PÂN ZE face vinovat de asta. Este un vânt foarte
ZMEU cald care vine din Saharasi care. uneori,
PARA PA N TÂ bate atat de puternic încât traversează
RACH ETA Marea Mediterana si ajunge tocmai
până in Franţa...
ŞTIAŢI CA
Ş l UN O B IE C T A F L A T IN A E R P O A T E FI
S U P U S P R E S IU N II E S T E V O R B A D E S P R E
P R E S IU N E A A T M O S F E R IC A IN Z O N E L E D E
M U N T E . P R E S IU N E A E S T E M A I M IC A D E C Â T IN
Z O N E L E D E C Â M P IE A E R U L DIN IN T E R IO R U L
A V IO A N E L O H E S T E M E N Ţ IN U T L A O P R E S IU N E
N O R M A L A P E N T R U C A P A S A G E R II S A A IB A
S U F IC IE N T O X IG E N
ST1 3 ÍN I 3 NIB IIISHOVU Vii. 4 3 3 X 3
ns im niNVA în s o in r v na v zx n sv d a o 35 i í d í i b o aisaaw s iv o i s u m o s
Ce este canicula?
Canicula se instalează vara, când temperatura
depăşeşte 39°C. Unele persoane suferă din cauza
caniculei, fiind afectate de căldura excesivă.
Locuitorii de la oraşe îşi pornesc instalaţiile de aer
condiţionat sau se grăbesc spre fântâni şi bazine de înot
pentru a se răcori. La 41°C, oamenii suferă de căldură
şi au probleme de respiraţie. Se recomandă, în aceste
condiţii, să se bea cât mai multă apă, pentru a se
elimina, prin transpiraţie, căldura acumulată în corp.
Nu v â E x p u n e ţ i !
Tuaregii şi alţi locuitori ai
deşertului poartă haine largi
care lasă aerul să circule şi care
blochea 2ă razele soarelui. Este
cel mai bun mijloc de a lupta
împotriva căldurii.
C a n ic u l a
ESTE RÂNDUL TÂU ACUM!

A devărat sau Fals?
1 Oamenii se obişnuiesc cu lem perulunle ridicate.
-* Stuful este şl el un fel de »parai de clim atizare,
i Căldura umeda este suportata mai bine.
d ito s n io m m u - ir s v i h t n i m i i i r a i o i id H i i t v iiv H id iN v m
g a n o in v o î i t n v w n o iv a î s m v o i a iv a s n u i i i n H iv y a v a
iv id D d n s s a u o â n i¥ w s m y a iw u a in d ¥ H n a iv a s i v * c H O issva
in H O iuai.N i n io î n n a v in o a yH ¥ rmiNSd oaHin i n i a n io a ia o u id i t n
3 0 Q N iu a IIN 3 W V O v i o m i n i q 3 N 0 Z H 3 N n N| i v u y ^ a v E V U V i V 3 0
V U n iV U S t f M U V I Î Z Î 1 d V O V 33 v * 3 d 3 0 N | T fld H O D V N V W V l d V « O
V d n a V B N r i ' i n M M V U Id S N V H X i n d l D N I V I 1 V H V A 9 Q V l u i m o *
A n im a l e l e se po t A dapta
5pre deosebire de oameni, unele animale rezista la căldură puternica fara să Re afectate
De exemplu, corpul cămilei poate ajunge la 40°C. fara ca animalul sa sufere prea mult
Scorpionul suporta temperaturi mai mari de 50°C Soparlele si iguanele pot ramane
nemişcate timp de ore întregi sub soarele arzator. Iar cangurul-sobolan de desert poate sa
reziste întreaga viaţa fără sa oea nici macar o picătură de apa
ŞTIAŢI. ..
U N O R A Ş E A N (L O C U IT O R D E L A
O RAŞ) ESTE O PER SO A N A C ARE
L O C U IE Ş T E Ş l M U N C E Ş T E
IN T R -U N O R A Ş . U N D E C A N IC U L A
E S T E M AI G R EU D E SU PO R" AT
D ECÂT LA T A R A .
Ce este musonul?
iusonul este un vânt care bate atât iarna, cât si vara si care
îşi schimbă direcţia în funcţie de anotimp. Iarna, bate dinspre
continent spre ocean aducând cu el climă secetoasă (după ce
a parcurs numai regiuni secetoase). Vara, bate dinspre ocean
spre continent, aducând cu el climă umedă (după ce a parcurs mii
d e k ilo m e tri d e a s u p r a o c e a n u lu i şi a a c u m u la t m u ltă a p ă ).
T r ă ia s c ă M u s o n u l
de Vară!
in India şi in China, ţăranii
aşteaptă cu nerăbdare musonul
de vară, care aduce ploi şi
ajută la creşterea roadelor.
Fără muson. pământul ar
deveni sterp şi nu ar mai exis:a
orez sau grâu. in Africa şi in
Australia, musonul umed aduce
cu el ploi care cad deasupra
terenurilor aride,
i
■
i
M usonul
Plantaţie de orez irigată cu ajutorul

musonului.
im-
JOACÂ-TE CU MlCKEV
Cu ce inulţu oamenii casele?

i Piloni
d Picioare
1 Proie/e
Ce este musonul?
1 Un fruct
* Un vani
1 O regiune clin A sia
z a i v :«unoS
C e e M ult S t r ic ă ! ŞTIAŢI CA...

i India, in perioada musonului umed. in urma ploilor, apa UN C O P A C S T E R P . A O IC A U S C A T . NU
o oate depăşi uneori 175 de centimetri in unele regiuni de F A C E F R U C T E . P E UN T E R E N S T E R P
N U C R E Ş T E N IM IC . A C E S T C U V Â N T
.stă si 100 de centimetri n interiorul continentului. Străzi. E S T E A N T O N IM U L C U V Â N T U L U I
_FFR TH “
:e-enun oraşe sunt adesea nundate in timpul musunului
secetos te^enur e v ce crapă, astfel incât recoltele din India
âccpe'I ce --ană ai populaţiei
15
Ce este viscolul?
Viscolul este un vânt foarte violent,
însoţit mereu de furtuni de zăpadă. Este
foarte rece, pentru că vine din regiunile
nordice. Acest vânt bate în apropierea
Polului Nord si
9 a Polului Sud, dar si
A
* în
estul Europei. In America de Nord se
poate produce în estul Canadei şi al
Statelor Unite, iarna sau primăvara.
În gh eţ!
Viscolul poate ţine. in
aceste regiuni, mai multe
săptămâni la rând. in
mod normal, oamenii nu
ar putea trăi in asemenea
condiţii: ar îngheţa in
câteva secunde! Pentru a
supravieţui, ei trebuie să
se adăpostească şi sa se
protejeze cu mai multe
straturi de îmbrăcăminte
călduroasă.
— — 1
V iscolul
V is c o l u l S e c o l u l u i
în America de Nord. in luna martie
1993, viscolul a paralizat tot estul
Canadei şi al Statelor Unite. Vântul şi
zăpada au blocat străzile, căile ferate
şi aeroporturile, in numai două zile,
s-au produs pagube uriaşe si au fost
înregistrate 200 de victime.
ESTE RÂNDUL TAU ACUM!

M esajul S ecret
înlocuieşte fiecare litera cu cea imediat următoare
din alfabet şi vel ufla ce Ic spune Donald nepoţilor
săi.
F W Î Ş D P M ? OV,
F E P Ă S P NÎDĂ
WÎKFMÎF...!
Ş TIAŢI C A. ..
C/ ATUN CI CÂN D TE A D Ă P O S T E Ş T I
, U N D E V A ÎN S E A M N Ă C A T E R E T R A G I .
. ÎN T R -U N LO C P R O T E J A T U N D E N U /
P Ă T R U N D E F R IG U L
i anariA V 3 ih o uwoa 3 a n it c o s ia s an mnoajj

os
Ce este briza?
Briza este un vânt uşor
şi plăcut care bate după o
zi călduroasă. Briza adie cu
aproximativ 29 km/h, suficient cât
să legene uşor frunzele copacilor.
I n S ens I n v er s
Meteorologii fac deosebirea intre
briza de mare care adie ziua
dinspre mare spre uscat şi briza
de uscat care bate noaptea spre
mare. Mai există şi briza de munte
care adie spre sfârşitul zilei dinspre
vârfurile munţilor, in jos. spre văi.
Ultima, briza de vale. se produce
in zorii zilei şi bate în direcţia
crestelor înzăpezite.
Coborâre cu
p arap an ta
pe o briză
de munte.
; B riza

C ompletează L it e r e l e L ipsă
Câteva litere în plus sau în minus pot schimba cuvântul. înlocuieşte punctele
cu literele lipsa pentru a completa frazele de mai jos.
i Când adie ! '• • • • e mai bine sä tc adăposteşti.
Şi-a schimbat ! ! • • • • . acum nu îi mai este frig.
O !< •••• este o prăjitura preparată din albuş de ou bătut cu zahăr.
1 Pentru a li hun la matematică Irehuie să te ht pe cunoştinţe solide
iz » « « -f « z a s c vzm i z v z iu s i a iim o s
Meteorologii folosesc anemometre

pentru măsurarea vitezei vântului.
Anemometrul este un instrument
care seamănă cu 0 elice şi a cărui
viteză de rotaţie ajută la estimarea
vitezei vântului. Girueta este un
instrument care determină direcţia
vântului.
ŞTI AŢI C A .
M E T E O R O L O G IA 1
E S T E Ş T IIN Ţ A C A R E S E O C U P A C U 1
O B S E R V A R E A F E N O M E N E L O R N A T U R II/
(T E M P E R A T U R A . V Â N T ,.| P E N T R U ( t
• A P U T E A P R E V E D E A V R E M E A J_ _ , \
Ce este un eielon?
r f iy 3 Cicloanele apar când temperatura apei mării este foarte
ridicată. Atunci, apa se evaporă în atmosferă; la întâlnirea cu
o masă de aer rece, se favorizează producerea unor vânturi
foarte puternice: peste 120 km/h, uneori chiar până la
320 km/h! Cicloanele se formează întotdeauna deasupra
oceanelor şi doar în regiunile calde de pe planetă. Din fericire,
în Europa nu sunt şanse să se producă.
C atastro fal!
Copacii sunt smulşi din
rădăcini, acoperişurile
caselor sunt luate de
vânt. maşinile sunt
aruncate departe de
locul unde au fost
parcate, vapoarele
sunt scufundate...
C iclonul
P a n ic a
Cicloanele seamăna cu nişte varte uri
A devărat sau Fals? imense, formate dm nori negri care
pol urca pană la I 5 km deasupra
i Pagubele suni mul muri in cenirul ciclo nu lui mării. Acestea provoacă nu numai
vânturi foarte puternice, dar si ploi
î „T a ifu n ” şi „ciclo n ” suni sinonime.
torenţiale Când un ciclon se aproaie
V a n lu l în timpul unui ciclon poalealinge de coasta. Coti locuitorii sunt cuprnsi
o v iic /ă de H()(I km /h. de frica şi se baricadeaza m case.
* Cicloanele se formează pc mările reci. Vuietul vântului este atat de puternic
- Pentru a afla în ce an s-a format un ciclo n, este meat te dor urechile!
suficient sa afli prima litera din numele acestuia:
lie că ru ia n n corespunde câte o Iniţiala.
Un ciclon observat de un satelit meteo.

Atentie. se apropie de continent!
o i 3 a n o v 3 iio o n v -so i m » o N y N iiu v d v 13 0 v v u a in

n o 3 d 3 0 N I N O IO IO m in w iU d Q N V N lU V d V 313W H N MV 3 U V 0 3 I3 NI : S1V d 9
OoBC 3 1 $ 3 & V d 3 a V B fU V B 3 d W 3 1
3 0N n 3BVMI O 3d V7V3WB03 3B în N O lO lO 'V B iN O O NIO S I V I 9 ŞTIATI CA...
H WM DO» |$ UVIKO 3 9 N U V 3 1 V 0 d î n i N V A 1 V U V A 3 0 V X P L O IL E T O R E N Ţ IA L E S U N T P L O I
ivuyAsav z F O A R T E V IO L E N T E C A R E C A D IN (
y iu S iN n Ş U V O A IE C A UN P O T O P
31U V O ! vnoz o v u v 3 S i n i n v o i o i o tn n iH o o n v s l i n n i N 3 0 n i s i v i i
SN ndBVH
■ ■ ----- wm.-mm._jm. w \ m ^ 1u u —i
Ce este o tornadă?
a
J y 3 In timpul unei furtuni, vântul bate foarte puternic. Uneori

acesta se concentrează într-un anumit punct, unde aerul cald şi
aerul rece din atmosferă se amestecă. Diferenţele de temperatură
dau naştere unui vârtej uriaş care funcţionează ca un gigant
aspirator: acesta poartă numele de tornadă, des întâlnită în sudul
Statelor Unite. Tornada se roteşte cu viteze foarte mari deasupra
uscatului şi smulge totul în calea sa: maşini, camioane, case, copaci.
C i c l o a n e l e si T o r n a d e l e
Tornadele nu trebuie confundate
cu cicloanele. Tornadele nu
se formează din cauza unei
depresiuni, Tornadele se nas:
din întâlnirea vânturilor opuse,
adesea sub un nor cu dezvoltare
verticală, care poartă numele de
cumulonimbus. Acest nor este cel
care cauzează adesea formarea
furtunilor.
T ornada
a
N im ic n u - i R e z is t ă
0 tornadă este însoţită de nori întuneca;!,
grindină, averse puternice şi fulgere care
brăzdează cerul. Vântul suflă cu peste
600 km/h. O tornadă se deplasează pe
treizeci de kilometri timp de aproximativ
o oră. Nimic nu rezistă în calea ei.
Tornada este un fenomen natural foarte,

foarte periculos.

Uri C e T are S ufla!
“ O tornadă este:
i Un vârtej de vânt
: Denumirea unui aspirator
1 Un monstru submarin
11 Ciclonul este:
i Un animal care aleargă foarte repede
* O tornadă marină
i O îngheţată italiană
Prin vârtejul creat, tornada aspiră aerul de

la sol cu o incredibila forţă, creând un vid
care scade presiunea atmosferică din jurul
caselor, blocurilor etc. Această diferenţă dintre
presiunea exterioară şi cea interioară poate
duce uneori la explodarea caselor.
ŞTIAŢI CA...
c S E flO T I" IN S E A M N A A S E ÎN V Â R T I
P E L O C . V IT E Z A C R E Ş T E S I S E
F O R M E A Z Ă O S P IR A L A .
Ce sunt presiunea ridicată

şi presiunea scăzută?
_ " Presiunea ridicată şi presiunea scăzută sunt termeni des
întâlniţi în buletinele meteo. Presiunea reprezintă forţa cu
care aerul ne apasă. în atmosferă există zone unde aerul este
mai puţin dens, mai uşor: acolo presiunea este scăzută. Şi mai
există zone unde aerul este mai compact, mai dens, mai greu:
aici presiunea este ridicată. Aerul care este mai dens (presiune
ridicată) se deplasează către masa de aer mai puţin dens
(presiune scăzută), deoarece aici este loc mai mult.
Masele de aer cald şi rece arculâ şi

se deplasează unele către altele fără
încetare.
Pe cer A e r u l se M i s c â
Masele de aer nu sunt. aşadar, fixe
şi tocmai acest fenomen duce la
formarea vântului. Cum aerul dens
este cald. iar aerul mai puţin dens
rece, se creează astfel diferenţe
de temperatură. Modificarea
vremii este. prin urmare, legată
de presiunea ridicată şi de cea
scăzută.
____________________ ______________________________________________________________ l
Şi tu Poţi să Î nţelegi B uletinul M eteo de la Televizor

“ A nlkklunul este o zonă cu:
1 Presiune ridicată
Presiune scăzută
Anticlclonul aduce:
1 Vreme frumoasă
- Fu rtu n i
1 O zona cu presiune scăzută, sau depresiune, aduce:
1 A er foarte cald
t Vreme urâtă
V lV H n 3 IM3 UA 1 SNndSVb 3 M VO W nttd 3 W3 HA ISNndBWMH ViVDICIIM 3 N fllB 3 tJd flU VNOZ O 3163 in N 0 1 3 l 3 UNV IS N dH S W H * S lim o fi
Anticiclón: Vreme frumoasă Depresiune: Vreme trată
A n t i c i c l o n u l şi D e p r e s i u n e a
0 2onâ cu presiune ridicată, adică un loc unde aerul este
ŞTIAŢI CA...
foarte dens peste tot, se numeşte anticiclón şi favorizează o S T A B IL ÎN S E A M N Ă C A NU S E S C H IM B A 1
vreme stabilă şi frumoasă. 0 zonă cu presiune scăzută, adică 1 O V R E M E S T A B IL A E S T E V R E M E A C A M /
1 N U SE S C H I M B A t i m p d e C Â T E V A Z I L E A '•>.
un loc unde aerul nu este dens, se numeşte depresiune.
Depresiunea favorizează o vreme variabilă şi ploioasă.
• .......................................................................................
Ce este
un antieiclon?
• Merul are o greutate cu care apasă
Pământul. Această presiune este presiunea
atmosferică. în unele zone, presiunea
este mai ridicată decât în altele. Aceste
regiuni cu presiune ridicată se numesc
„anticicloane”. Aici se acumulează mase de
aer greu, care se învârtesc fără încetare şi
coboară la suprafaţa Pământului. Cerul senin este cel mâi frumos cadou pe
care ni-l face anticiclonul.
^ T aran tat V rem e

F rum oasa!
Presiunea atmosferica
puternică a anticidonului
împiedică formarea narilor.
Acesta favorizează de:i o
vreme liniştită şi uscată.
De exemplu, anticiclonul
siberian, care se află pe
timpul iernii deasupra
Siberiei, cauzează o vreme
uscată in această regiune pe
toată perioada lunilor de
iarnă.
A nticiclonul
* Un anticiclon este:
i U n adăpost îm potrivii cid o an clur
' O zonă cu presiune ridicata
1 U n produs care omoară insectele dăunătoare Zonele de pe planetă unde nu pot fi
observaţi nori (regiunile albe) sunt
'■ Anticiclonul siberian trimite în Europa:
protejate de anticidoane.
1 Ploaie
- Ceaţă
i A er rccc
1 Azore este denumirea:
A n t i c i c l o n u l d in A z o r e
i U nor insule din Oceanul A tla n tic
Deasupra tropicelor se aliniază două
* U nor insule din Marea Medilerană lanţuri de anticidoane care nu părăsesc
niciodată aceste regiuni, În emisfera
nordică, faimosul anticiclón este cel
din Azore. De aici pleacă vânturi
călduţe şi umede care se îndreaptă
spre noi. in Europa. Acest anticidor ne
oferă zilele călduţe si însorite de va'ă.
Ş T I A T I C A ...
AZO RE
C J IN S U L E L E A Z O R E S U N T UN G R U P DE
■IN S U L E . UN A R H IP E L A G D IN O C E A N U L
l A T L A N T IC C A R E S E A F L A S IT U A T IN
I V E S T U L A F R IC II.
Ce sunt norii şi ce
este ceaţa?
N orii stratus sunt nori netezi, dispuşi orizontal, care nu sunt
foarte plăcuţi deoarece acoperă complet soarele. Aceşti nori nu urcă,
aşa cum fac ceilalţi nori, ci se extind pe orizontală. Norii stratus se
lipesc unii de alţii pentru a forma un strat dens care acoperă tot cerul.
Vremea devine mohorâtă. Norii stratus sunt nişte nori mai speciali. La
început, o pătură ceţoasă urcă în atmosferă. Deasupra se vor forma,
apoi, norii. Pătura de nori astfel formată va acoperi cerul, devenind
ceea ce se numeşte un nor stratus. Cerul acoperit pare că se află la o
înălţime joasă, pentru că norii gri se deplasează deasupra pământului
la nici un kilometru înălţime.
N o r i L in iş t iţ i
Norii stratus sunt nişte rori
mohorâţi, dar nu sunt răi. Micile
picături de apă din care sunt
formaţi sunt atât de mărunte
incât nu dau niciodată ploaie,
doar burniţa. Norii care dau
ploaie si zăpadă sunt rudele lor.
nimbostratus, care, mult mai
'întunecaţi, se răsfiră ameninţător.
_
Norii şi C eaţa
N egura de D easu pra P ă m â n tu lu i

Ceaţa este o pătură compusă din milioane de picături
minuscule de apă. Aceste mici picături se formează când
o masă de aer cald întâlneşte o masă de aer rece sau
când o masă de aer cald intră in contact cu solul rece.
Ceaţa este o negură, un fel de nor care acoperă solul,
in zonele industriale se formează o ceaţă mai specială,
numită smog. ceaţă naturală amestecată cu fum şi praf
industrial de la uzine
Podul Golden Gote din Golful Sar Francisco
ESTE RÀMDUL TĂU ACUM!

JOACÂ-TE CU R i RI, F i n , LULU
Toate cuvintele de mul jos uu le g ă tu ră cu termenul
„ceaţă”, mai puţin unul. Un cuvânt străin s-u
strecurat printre aceste 5 cuvinte. Care este acesta*?
D ea să de o Tai cu C u ţ it u l
Iarna, când temperatura este de
aproximativ 0°C, ceaţa se transforma
în burniţă, o ploaie măruntă. Când
burniţa intră în contact cu solul rece.
picăturile îngheaţă şi se formează
poleiul, din caU2a căruia multe
automobile se pot tampona.
ŞTIA ŢI C Ă...
B U R N IŢ A
E S T E F O R M A T A D IN P IC A T U R I
M Ă R U N T E . P R E C U M C E L E DIN
P U L V E R IZ A T O A R E L E C U A P Ă
PE C A R E LE F O LO S E Ş T I A C A S A
PEN TRU A TE RĂCO RI
N 01313 3 1 S3 NJVU1 S TfllNVAnG 3 IJJ11G9

Cum se formează
grindina?
-^ s TI otul -începe cu un curent de aer care ridică în
atmosferă miliarde de fire de nisip. Dacă firele de
nisip trec printr-un nor, acestea devin umede. Atunci,
de frică să nu fie îngheţate de un curent de aer rece,
acestea se transformă în bobiţe de gheaţă: boabele
de grindină. Când devin suficient de grele, boabele de
O
Secţiune transversală
intr-un bob de
grindină format din
straturi concentrice.
grindină cad pe pământ: atunci se produce grindina.
G heaţa
G ranulată
Grindina est? deci o
precipitaţie atmosferică
formată dimr-un fel
de bile foarte tari
de gheaţă. Foate
produce pagube
asupra acoperişurilor
caselor sau poate
strica recoltele de
fructe sau de flori.
Fereşte-te de ea! Când
bucăţelele mici de
gheaţă dansează pe cer,
adâposteşte-te!
ESTE RAUDUL TAU ACUM»
U n Proverb C araghios
Cerui ne poule rezerva o grămadă de surprize! Găseşte proverbul ascuns şi ghiceşte
semnificaţii) sa. înlocuieşte fiecare literă cu cea cure o precede in ulfubel (literu A se vu
înlocui cu ultimu din ulfuliet, adică %).
B H M D D Z L A M A U A M Ş
B T K D F D 1 Q T M A
vN nixnd i t m n s im v a vn v w v ss jpyn a i i m o s
Grindina poate fi mărunta sau, din contră, foarte mare.

Boabele de grindină pot fi de dimensiunea unei cireşe, in
situaţii excepţionale, grindina poate ajunge de dimensiunea
unei mandarine.
Depresiune: vreme urâtă
F u lg S au B o b de G h e a t ă
Zăpada şi grindina sunt două precipitaţii atmosferice
diferite. Zăpada se formează când este foarte frig şi ŞTIAŢI CA...
când vaporii de apă din nori se transformă în cristale de ( J P R E C IP IT A Ţ IIL E
T S U N T D IF E R I T E L E FO H M E P E C A R E
gheaţă. Grindina, in schimb, se formează din picături mici l L E P O A T E L U A A P A A F L A T Ă )N NORI
de apă. si nu din vapori de apă. Grindina poate să cadă l
l
C Â N D C A D E P E P A M A N T (Z Ă P A D Ă ,
G R IN D IN A . P L O A IE ). şa\
primăvara, cu precădere în lunile aprilie şi mai.
Ce este o undă?
'j* U n d a este o vibraţie care se transmite
în spaţiu, precum rotocoalele care se formează
la suprafaţa apei când arunci o piatră. Cântecul
păsărilor, muzica, lumina venită de la stele sau
de la o lampă, toate reprezintă unde pe care noi
le captăm şi le transformăm în sunete şi imagini.
Mai există însă şi unde pe care noi nu le putem
vedea sau auzi.
in vârful turnului Eiffel

se află un emiţător
Forma undelor sinusoidale foarte puternic.
y
Ca un Ş arpe
Sunetele şi lumina sunt
unde electromagnetice
sinusoidale, adică sub
formă de valuri sau
care seamănă cu un
şarpe de mare. alcătuite
dintr-o curbă in partea
superioară, o curbă in
partea inferioară şi asa
mai departe. Fiecare tip
de undă este caracterizat
printr-o lungime, care
reprezintă, intr-un fel.
semnătura sa.
U ndele
Maşini teleghidate, emisii

radio sau TV. telefoane
mobile şi chiar cuptoare
cu microunde: trăiască
undele!
M esajul S ecret
Cu ajutorul undelor radio, oamenii au putut sa
comunice peste oceane prin codul morse. Descifrează
mesajul de mai jos cu iţjutorul acestui cod.
CO D :
U n d e d in B e l ş u g
încă de când au fost inventate radioul
şi televiziunea, spaţiul este plin de tot
felul de unde. Unele dintre acestea
se completează reciproc şi devin mai
puternice. Altele sunt opuse şi se
anulează. De aceea, este nevoie să se
ceară atribuirea unei frecvenţe inainte
de emiterea unor unde radio sau TV.
Ş T I A Ţ I CĂ. . .
C J FRECVENTA U N E I U N D E D E P IN D E DE •
■ N U M Ă R U L CURBELOR CARE IN T R A iN •
■ C O M P O N E N T A S A (LU N G IM E ). PRECUM
' SI DE V IT E Z A FIECĂREI CURBE
|
3U .3N D V W O U 1D 3 13 3 lim O S
33
Ce este Curentul Golfului

(Gulf Stream)?
G u lf Stream este un curent de apă caldă
care măsoară 80 km lăţime si 500 de metri
■ ■
*
adâncime. Acesta transportă 4 miliarde de

tone de apă pe minut şi parcurge 160 km pe
zi. Porneşte din Coiful Mexic, în America, si
traversează Oceanul Atlantic până în regiunile
reci din nordul Europei.
Bretonia: climat temperat
C lim a t M ai B lân d
Curentul Golfului (G ilf Stream)
care porneşte din Mexic este
format din apa caldă. Urcând
către nord. această masă
de apă caldă nu se răceşte
imediat şi rămâne mai călduţă
un timp. Astfel, când ajunge in
Europa. încălzeşte aerul prea
rece si îmblânzeşte climatul.
Atlantic: Curenţi puternic
C u r e n ţ i F o l o s it o r i
Curenţii marini echilibrează climatul
de pe planetă. Curenţii calzi încălzesc
aerul prea rece. iar curenţii reci răcesc
aerul prea cald. Astfel, temperaturile
devin mai suportabile.

-------------------------------------------------- ii
D escoperă M esajul S ecret al lui M innie
GULF STREAM ESTE
UN CURENT
CALD DIN MARE
C hestionar
Curentul Golfului transporta in fieeure minut
1 1 ()( J de mii ioane de lene de apă
'il)(l de milioane de lene de apă
1 'i m iliarde de lone de apă
V d V 3 0 1 N 0 1 3 0 3 G H V I 1 IW * SN D dflV N
Coiful
Mexic
Ş T IA Ţ I C A . . .
J UN C U R E N T E S T E O M A S A D E A P A
■ E N O R M A C A R E C U H G E C A UN F L U V IU
■ P R IN M IJ L O C U L O C E A N U L U I Ş l P E
■ C A R E N IM IC N U O P O A T E O P R I.
Când îngheaţă
apa dulce?
4 =y^ Atunci când îngheaţă, apa devine
solidă şi se transformă în gheaţă. în timpul
acestui proces, apa îşi măreşte volumul cu
aproximativ 10%. însă greutatea acesteia
scade. D e aceea, cuburile de gheaţă
dintr-un pahar urcă la suprafaţa lichidului,
iar gheţarii plutitori plutesc pe mare.
D a r A pa S ă r a t ă ?
Dacă apa dulce îngheaţă la
0 C. apa sărată îngheaţă
la temperaturi mai scăzute.
La Polul Nord o baichiză.
adică un gheţar uriaş din
apă de mare, se formează
la temperaturi foarte
scăzute.
În g h e ţ u l .

—
Mesajul Secret
înlocuieşte fiecare literă cu cea care o precedă in ali'ahet (litera A se va
Înlocui cu ultima din alfabet, adică Z).
ZS ZOQDBHZ M-ZH
LZH ŢHŞZ RA IMBGHYH ŢSZ
EQHFHCDQTKTH! 9 9
nmnHiai'jim vSn iz ih s n i vs vun iww i* - n vdwq voaudv t v ju n io s
Banchiza de
la Polul Nord
Drum de
munte
acoperit de
gheaţă
P er io a d ele G laciare
Ai auzit vorbindu-se despre perioade glaciare?
Cu milioane de am in urma. planeta Pământ a Ş T IA Ţ I C A. . .
cunoscut perioade in timpul carora temperaturile nu . . UN G H E Ţ A R
:. y E S T E O M A SA DE G H EA TA Ş l ZA P A D A ,
depaseau 0°C. Aproape coate zonele de pe planetă C O M P A C T A C A R E A C O P E R A P E T IM P (
erau îngheţate Apa de multe era transformata in D E IA R N A C O A S T E L E U N O R M U N Ţ I N
gheţari lungi, iar marile in mste banchize uriaşe.

Ce este o inundaţie?
J P Când ploaia cade în averse, pe timp de furtună sau uragan, solul
nu mai poate să absoarbă aceste cantităţi uriaşe de apă. Seamănă cu un
fel de burete. Milioane de litri de apă se acumulează deasupra solului,
în văi, iar râurile şi lacurile se revarsă: iată un prim tip de inundaţie. Alt
tip de inundaţie este mai frecvent în ţările din America de Sud sau din
Asia. înainte, ţăranii obişnuiau să construiască, pentru culturile lor, terase
pe coastele munţilor. Astăzi ei nu mai construiesc terase. De aceea, când
plouă, apa se scurge provocând alunecări de teren, iar pământul se
prăbuşeşte de pe coaste în râuri. Acestea se revarsă şi provoacă inundaţii.
I n u n d a ţ i i B i n e - V e n it e
în unele regiuni de pe glob. inundaţiile fac
parte din ciclul natural al anotimpurilor.
Timp de mai bine de două milenii, revărsarea
fluviului Nil a ajutat la dezvoltarea civilizaţiei
egiptene şi multe zone tropicale au depins de
revărsările anuale ale debitului acestui fluviu,
precum si de musonii care fertilizează }i irigă
aceste culturi, ajutând la formarea rezervplor
de apă pentru anotimpul secetos.
Inundaţii in Florenţa
■ţ
C u m sá Î m b l â n z e ş t i A p e l e ?
Oamenii construiesc baraje pe lacuri şi
râuri Cu ajutorul acestor ziduri uriaşe
care blochează apele, nivelul lacurilor şi al
râurilor poate fi. in sfârşit, controlat. Când
plouă, ecluzele barajului sunt deschise, iar
surplusul de apă se scurge fără a provoca
inundaţii Când. in schimb, vremea este
secetoasă, ecluzele sunt ţinute închise
pentru ca apa să nu se risipească.

Peştele D ezordonat
Dacă vrei sa afli ce mănâncă peştişorul de mai jos,
foloseşte literele de pe solzi şi aranjează-le in ordinea
corespunzătoare.
Stradă inundată
Păşuni sub ape
Ş T IA Ţ I C A ... .
ATUNCI *
U CĂÂIN D UN LAC DE A C U M U L A R E •
1 C O N Ţ IN E M A I M U LT L IC H ID D EC ĂT ¡1
1 PERM ITE V O L U M U L . ACESTA n
1 SE REVĂR S Ă.
3 A M \n
Ce este un gheizer?
A
In subsol, în interiorul Pământului, există magmă,

adică o masă minerală fluidă si *
incandescentă. Când
apele subterane întâlnesc în calea lor magmă, se
încălzesc şi se transformă în vapori. Vaporii atrag, ca
într-o uriaşă oală sub presiune, o presiune foarte mare
şi... jeturi nemaipomenite de apă fierbinte (70 până la
100°C) încep să ţâşnească la suprafaţa Pământului, lată
ce este un gheizer.
Ce clocot nemaipomenit
sub Pământ!
457 DE M e t r i
A
Î n ă l ţ im e !
Termenul de „gheizer" vire
din Islanda şi înseamnă
..izvor de apă fierbinte
care izbucneşte periodic"
Islanda, o insulă din nordul
Atlanticului, este tara
gheizerelor: aici sunt peste
I 000 de gheizere!
Dar gheizere mai există
şi in Statele Unite şi
in Noua Zeelandâ.
In 1904. un gheizer
din Noua Zeelandâ
a atins inăltimea
de 457 de metri.
A depăşit chiar
înălţimea Turnului
Eiffel!
G heizerele
C el M ai M are şi C el M ai M ic
Ştii să spui repede cure este cel inui mare gheizer
din imaginea de mai jos? l)ur cel mai mic?
D e f i n i ţ i e In O c l i n d â
Află care este definiţia termenului „gheizer" citind ex
tn e tim re tn i ro vzl
al re ra c ,n a clu v nu ed ta re n e g
ă cn u ra ,pm it ed e la v re tn i e tîm u n a
.iro p av iş e tn ib re if ăpa ă ra fa nî
S u b P ă m â n t : V ia t a M a g m e i
Apa dintr-un gheizer poate ţâşni timp de
mai multe ore. uneori chiar mai multe
zile: gheizerul se linişteşte când sub
pământ nu mai există vapori de apă.
Dar magma rămâne la fe! de fierbinte
şi încălzeşte apele subterane... şi totul
începe din nou.
Ş T IA Ţ I C A . . .
i P A M A N T U L N U ESTE S IN G U R A
^ P L A N E T A UNOE EX IS TA
GHEIZERE. TREI SA TE LIŢI D IN
S IS T E M U L S O LA R . T R ITO N .
E N C ELAD E Ş l IO. A U Şl El
GHEIZERE ÎN S Ă A C E S T E A SUNT
FOARTE DIFERITE OE CELE DE
PE P L A N E T A N O A S T R Ă . IN CEEA
CE PRIVEŞTE T E M P E R A T U R A .
ELEM ENTELE C A R E L E C O M P U N f
S A U S T R U C T U R A G EO LO G IC A \ s.
EXTERNĂ x------- -
Unde se găsesc cei

mai mulţi vulcani?
• 3^ mai mari lanţuri de vulcani au
rămas mult timp necunoscute. E normal,
pentru că sunt ascunse pe fundul oceanelor.
Acestea sunt denumite dorsale oceanice. Sunt
lanţuri submarine de munţi care au apărut
în punctele de întâlnire ale plăcilor scoarţei
terestre. Magma profită de aceste ciocniri
între ■plăci si
* tâsneste
» * ^ afară.
F u r ia d e S u b M ă r i
Cele mai multe erupţii vulcanice s<
produc de-a lungul acestor lanţuri
submarine interminabile Acestea
sunt foarte spectaculoase, insă aici
tone întregi de lavă se scurg in lin;
aproape fără încetare. Pe alocuri s-
adună atât de multă avă încât ace
poate forma lacuri imense.
Atolii, rotunzi, sunt craterele

unor vechi vulcani.
V ulcanii ^

G ăseşte C uvântul N epotrivit
CuvinU-li* dc mai jos fac parlc din vocabularul lesui dc vulcani şi vulcanolouie,
în afara de două. Care sunt acestea?
PIATRA VULCANICA A VULCANIZA
VORACITATE
FUM AROLE
MAGMATIC
ERUPTIV
JiNiMwuadMai antisaoi s in v o ih a im z io ia
aiidnua v i voiiAiUd' VNwvasNi . Andrina’ înN aw nai ..aivuavnoA" i i (din* na inam onva
v iv m vl ..vziNvainA V iu n s osa/\m.iod as pn auva ajNiAna vnaa aian ju m o s
P er n e de L avă
Prin explorarea adâncurilor oceanelor,
au putut fi observate nişte perne ciudate
compuse din lavă: când lava se scurge incet,
cum apa mării are timp să o transforme ir
stare solidă, prin răcire, se formează nişte
bule. in alte regiuni din vulcani poate să
ţâşnească apă foarte fierbinte de culoare albă,
gri sau neagră. Aceşti vulcani sunt denumiţi
.vulcani care aruncă fum".
ŞTIAŢI CA...
Ü „ A S O L ID IF IC A "
In s e a m n A a t r e c e d in s t a r e ,
L IC H ID A SA U G A Z O A S A I n STARE
S O L ID A A P A SE S O L ID IF IC Ă (
D E V E N IN D G H E A TA . 'S
Cine este
i
vulcanologul?
*
Jp Vulcanologul este specialistul care încearcă
să prezică data la care un vulcan va erupe, pentru
ca populaţiile care trăiesc în apropiere de acesta să
aibă timp să plece în grabă. Cu ajutorul unor aparate
speciale, el supraveghează de la distanţă zonele
subterane de sub vulcani. Dacă au loc cutremure la
mare adâncime, atunci magma fierbinte riscă să urce
la suprafaţă, iar vulcanul poate să erupă.
U n O m d e Ss t i i n t• ă
C u r a jo s
Aparatele insa nu sunt de ajuns.
Vulcanologul trebuie sâ Tieargâ şi
pe teren şi sâ inspecteze vulcanii
de aproape, chiar şi când aceştia
erup. El analizează fumul care
iese din crater sau lava care se
scurge pe pereţii vulcanului. El mai
adună şi examinează şi pietrele
care sunt aruncate afară din
vulcan. Verificând toate acestea,
vulcanologul va şti dacă vulcanul va
prezenta sau nu vreun pericol
U n C o s t u m m a i S p e c ia l
Când lucrează cu un vulcan,
vulcanologul poartă un :ostum
izolam. Capul este protejat printr-un
fel de cască. Pentru a nL se arde
ia mâini şi la picioare, e poariă
incălţăminte dintr-un material gros
si nişte mănuşi la fel de groase.
Seismograful
este un aparat
care măsoară
mişcările
seismice.
Atenţie! Acul
care începe să
se mişte într-o
parte şi în alta
anunţă pericolul.
Mulţumită vulcanologului. locuitorii din

împrejurimi sunt preveniţi la timp!
ESTE RÂNDUL TAU ACUM! Cuvântul „vulcan" provine

de la numele Zeului
C hestionar Focului la romani. Vulcan
11 Un vuleanolog este un om de ştiinţă cure studiază: (Hefaisios. în greaca veche).
i oile
vu lcanii
1 peştii
■
> Pentru u studiu vulcanii de aproape, vulcunolngul
poartă:
i un costum special
f un costum de hale
* o armură f )
ŞTIAŢI CA...
CZ MlA G M A ESTE FO R M ATA
M
D IN ROCI IN C A N D E S C E N T E
S U B TE R A N E . ÎN T IM P U L UN E I
ERU PŢII. A C E A S T A M ATERIE
URCÂ L A S U P R A F A Ţ Ă SUB
FO R M A OE LA V A
ivoaas wnxsoo Nn v i H v o d in o o iO N v o in A o sNndsvn

a iin v o t p a v z v i a m s î n D O io N v o in A z s w n d s v « v a ii m o s
Ce este o erupţie
vulcanieă?
U n ele tipuri de vulcani, precum Vezuviul Alt tip de vulcan, precum Etna sau
sau muntele Saint Helens, se trezesc prin Mauna Loa. se poate trez aproape
in linişte, ceea ce poate fi la fel
producerea unei explozii, când vârful este de periculos, ¡n acest caz. lava se
azvârlit, printr-un zgomot puternic. Vulcanul revarsă doar din crater.
Cu o consistenţă semilichidă, lava
aruncă în aer pietre, îngroapă văile cu un val se scurge lent pe pereţii vulcanului.
Dar lava mai poate fi şl foarte fluidă,
de roci şi noroi vulcanic, scuipa spre cer nori înaintând ca nişte flăcări, cu mai
întregi de praf şi gaze asfixiante. mult de 100 de km pe ora şi arzând
totul în calea sa.
C um S are D o p u l!
Magma de la unii vulcani este atât
de densă încât nu se poate scurge.
Pe coşul vulcanic se formează atunci
un fel de dop. Gazele se străduiesc
să împingă dopul afară, dar nu
reuşesc. Singura soluţie rămasă este
explozia. Eliberate, gazele aruncă
afară cenuşă şi bucăţi de magmă, o
materie fierbinte care se rostogoleşte
la vale. ca lavă.
* * .
A t e n ţ ie : V u l c a n i Î n c in ş i!
Cenuşa şi gafele fierbinţi provoacă daune uriaşe: dacă
locuitorii nu sunt evacuaţi, se pot înregistra mii de victime,
deoarece oraşele din zonă pot fi şterse de pe faţa pământului.
Aşa s-a întâmplat cu Pompeiul. când vulcanul Vezuviu a erupt
in anul 79. sau cu Saint-Pierre, in Martinica, atunci când
muntele Pelé s-a trezit si el din somn. in 1902.
ESTE RÂNDUL TĂU ACUM!ii

•
Î ntrebări E xplozive
" Materiu rare erupe din vulcan este compusa din:
1 gaze, bucăţi de pietre şi cenuşă
■ gaze. bucăţi de gheaţă şl cenuşa
1 gaze, bucăţi dc pietre şi lum
11 Vulcanul careu distrus oraşul Saint-Pierre, in M artinica, se numeşte:
1 Muntele Pelin
* Muntele Peleş
M untele Pele
Vulcanii crup pentru că:

1 Oazele devin prea fierbinţi
Magma nu se scurge şi astupă craterul
1 Lava conţine substanţe explozive
i a ea i « aumas
Materia
fierbinte
aruncată
de vulcan
este mai Ş T IA Ţ I C Ă . . .
periculoasă L A V A ESTE F LU ID A C AN O
A JU N G E iN STARE L IC H ID A
decât lava Ş l SE PO ATE SCURGE CU
care se scurge. U Ş U R IN Ţ A , F A flA CA N IM IC SA
O h u a iA o h m i.
Un vulcan stins
poate erupe
din nou? O impresionantă cantitate de
lavă care se scurge şi acoperă pe
jumătate o autostradă
U n vulcan este ca şi un om: adoarme, apoi
se trezeşte din nou! Cu câteva săptămâni înainte
de erupţia unui vulcan, se produc uneori mici
cutremure de pământ. Când temperatura de
la sol creşte şi gazele ţâşnesc afară din vulcan,
atenţie! Uriaşul se pregăteşte să se trezească.
D e t a l ii I n c e n d ia r e
• Există 80 de vulcani activi
submarini, intr-adevăr, se pot
produce explozii şi lava se poale
scurge chiar şi sub apă.
• Kilimandjaro, aflat in Africa,
este un vulcan stins, acoperit de
zăpadă.
• Etna este cel mai mare vulcan
din Europa (3 323 m). Este unul
dintre puţinii vulcani care au
rămas activi şi astăzi.
V V ulcanul
C um s.a Fabricăm o M ini-E rupţie?

a o sliclă de apă minerală şi aşuz-o deasupra chiuvetei. Agită
bine sticlii, apoi scoate brusc dopul. Vei provoca o erupţie.
Gazul care se află in sticlă a ieşit brusc sub formă
de hule si. odată cu t'l. a [âşnit afară şi o parte din lichid.
I
r ^ ^ R T £ ATEM1: S i \
—■
Vulcan din regiunea Auvergne

(Franţa). în Italia, pe vremea
romanilor, un vulcan numit
Vezuviu, care dormise liniştit timp
de 1 000 de ani, s-a trezit brusc
într-o zi.
V u l c a n ii S u n t P e r ic u l o ş i
ŞTIAŢI CA...
Astăzi există 440 de vulcani activi in lumea întreagă. Unii / UN SOL FERTIL ESTE UN
sunt consideraţi a fi foarte periculoşi, in ultimele patru secole, SO L BO G AT. ID E A L PENTRU
A FI C U LT IV A T S O IU R IL E
s-au produs mai bine de 500 de erupţii vulcanice. Astăzi, in V U L C A N IC E S U N T FERTILE
Indonezia. Martinica sau în alte regiuni, există locuitori care D A T O R ITA C E N U Ş II PE CARE
O C O N Ţ IN .
şi-au asumat riscul de a trăi lângă aceşti vulcani, deoarece solul
este mult mai fertil aici decât in alte locuri,
J |K 4 9
Cei mai periculoşi

vulcani din Europa
A*
In anul 79 d.Hr., vulcanul Vezuviu a erupt: un val

de cenuşă neagră a acoperit soarele şi, în plină zi, s-a
făcut deodată întuneric. Imediat, un amestec fierbinte
de gaze şi cenuşă a început să se scurgă spre oraşele din
împrejurimi. După câteva secole, sub stratul gros
de cenuşă s-au descoperit 2 000 de victime.
Din vulcanul Stromboli ţâşneşte, cel mai

adesea, cenuşă.
Ruinele oraşului Pompei, la poalele

Vezuviului.
5”-<*
V e z u v iu şi S trom bo u
V u l c a n u l C a r e n u se
O dihn eşte N iciodată
Siromboli. aflat m sudul Ital ei.
nu departe de Etna. este
in acelaşi timp si vulcan, si
insulă Acesta nu se odihneşte
mciodata. un nor de gaze
tasmnd in permanenţa din coşul
vulcanic. Siromboli nu este
foarte înalt, are 920 de met'i.
insa, deoarece coboara inca
aproape 2 000 de metri sub
mare. are o înălţime totala de
3 000 de metri.
ESTE RÂNDUL TÀU ACUM!

Stromboli P r e f e r ă sa
Izbucnească
E xplorează exploziile! Chiar daca este mai calm de felul
Ce harababură prin notiţele pe care Dingo vrea să său. Stromboli poate deveni foarte
violent, putând sa scuipe gaze si cenuşa
le scrie! Unele cuvinte sunt pe dos. Ai putea oare să
prin cele 5 coşuri ale sale. Lava nu
înţelegi, totuşi, ce a scris Dingo? prea se scurge deoarece este prea
vascoasa Pentru a se elibera, vulcanul
ÎN ONMALRU LUI JULES ENREV, „OLÂTÂRICE
pulverizează mai întâi lava. Apoi.
SPRE CENTRUL NPMÂUĂLUIT", EXPLORAREA
aceasta se scurge, in amestec cu cenuşa.
BRTEUANÄS A CELOR TREI ROEI SE ÎNCHEIE
CU TUPRIAE VULCANULUI STROMBOLI, Ruinele oraşului Pompei, la poalele
PRIN CARE ACEŞTIA SEI LA RPASFAŢÂU. Vezuviului
Ş T IA Ţ I CA. . .
A P U L V E R IZ A " UN CORP SO LID
Î n s e a m n ă a -l t r a n s f o r m a .
In m o d v io l e n t in p u l b e r e a d ic a
vivjvaans v n sat vuâaov aavo N iu d noawoms i o i o n v o i o a v i i d n m ÎN BUCATELE M IN U 5 C U L E
0 3 3 I3 H 3 N I 3 S IOU3 I3H 1 « 0 1 3 3 V V N V H 3 1 8 n S V 3 8 V M 0 1 d X 3 • - im O iN V W V d fi
1 0 H 1 N 3 3 3 H d S 3 IH O J.V 1 V 3 " ’ 3N H3A S 3 1 0 f IO ! ÎO N VINO M NI ^ 3 lIm O S
Există vulcani pe
alte planete?
U r ia ş u l M a r ţ ia n
Pământul nu este singura planetă care Scoarţa planetelor este ca o carapace
se mai înfurie câteodată. Şi pe alte planete formată din roci, care este găurită,
din loc în loc. de vulcani. Aceştia
există vulcani. Astfel, planeta Venus este se găsesc in aşa-numitele „puncte
fierbinţi" de pe planetă, ca şi pe
aproape in întregime acoperita de campn planeta noastră. Cel mai faimos
de lavă, unde există milioane de vulcani este Muntele Olimp. de pe Marte:
este cel mai înalt munte din întreg
activi. Şi pe Marte se găsesc mulţi vulcani, sistemul solar, măsurând 25 de km
dar aceştia sunt stinşi. înălţime!
Petele întunecate presărate pe

suprafaţa planetei Marte sunt vulcani
Triton, un satelit al lui Neptun, pare să

aibă aproximativ 12 vulcani activi din
care ţâşnesc gaze îngheţate.
v. V ulcani şi Planet ^
T raseul C orect
Vulcanologul/astronautul nostru tocmui a explorat muntele
Mont şl muntele Olimp. El vrea să meargă şi pe Triton eu
să exploreze un vulcan necunoscut pe care îl va boteza după
numele său. Ce traseu trebuie să urmeze pentru a nu se întoarce
de unde a pornit?
C in e v a S c u ip ă S u l f !
Uneori 51 unii sateliţi se mai
înfurie. Io este un tovarăş de
gheaţă al planetei Jupiter.
al cărui centru clocoteşte.
Satelitul scuipă neincetat gaze
şi lavă care conţine sulf. uneori
si la câteva sute de kilometri
înălţime. Lava care se scurge
îngheaţă în final, formând tot
felul de pete colorate.
VU LCAN N EC U N O SCU T
DE PE PLAN ETA TRITC INI
j inj sv ui jumos
Vulcan de pe Venus
ŞTIATI CA...
O C A R A P A C E E S T E U N ÎN V E L IŞ
P R O T E C T O R . T A R E Ş l R IG ID . P R E C U M (
CEL AL ŢESTOASEI.

Nr. 27 - Fenomene Extraordinare

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Nr. 27 - Fenomene Extraordinare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Descoperă lumea distrându-te!

D esco peră lu m ea d istrâ n d u -te !

Unde se pot vedea aurorele polare? 8

Nu trebuie să ne sperie astfel de fen o m en e. Există

Auroră boreală (Polul Nord) Auroră australă (Polul Sud)

ESTE RÂNDUL TĂU ACUM!

IQÿ deplasea2â cu mai mult de 1 000 km/secundâ.

A DEVÂRÂT SAU FALS?

n 1805. un amiral engez.

ESTE RÂNDUL TĂU ACUM!

ESTE RÂNDUL TÂU ACUM!

Plantaţie de orez irigată cu ajutorul

ESTE RÂNDUL TĂU ACUM!

Cu ce inulţu oamenii casele?

C e e M ult S t r ic ă ! ŞTIAŢI CA...

ESTE RÂNDUL TAU ACUM!

i anariA V 3 ih o uwoa 3 a n it c o s ia s an mnoajj

ESTE RÂNDUL TĂU ACUM!

i Când adie ! '• • • • e mai bine sä tc adăposteşti.

Şi-a schimbat ! ! • • • • . acum nu îi mai este frig.

O !< •••• este o prăjitura preparată din albuş de ou bătut cu zahăr.

1 Pentru a li hun la matematică Irehuie să te ht pe cunoştinţe solide

Meteorologii folosesc anemometre

Un ciclon observat de un satelit meteo.

o i 3 a n o v 3 iio o n v -so i m » o N y N iiu v d v 13 0 v v u a in

J y 3 In timpul unei furtuni, vântul bate foarte puternic. Uneori

Tornada este un fenomen natural foarte,

ESTE RÂNDUL TAU ACUM!

Prin vârtejul creat, tornada aspiră aerul de

Ce sunt presiunea ridicată

Masele de aer cald şi rece arculâ şi

Şi tu Poţi să Î nţelegi B uletinul M eteo de la Televizor

Anticiclón: Vreme frumoasă Depresiune: Vreme trată

^ T aran tat V rem e

N egura de D easu pra P ă m â n tu lu i

Podul Golden Gote din Golful Sar Francisco

ESTE RÀMDUL TĂU ACUM!

N 01313 3 1 S3 NJVU1 S TfllNVAnG 3 IJJ11G9

grindină cad pe pământ: atunci se produce grindina.

Grindina poate fi mărunta sau, din contră, foarte mare.

Depresiune: vreme urâtă

in vârful turnului Eiffel

Maşini teleghidate, emisii

ESTE RÂNDUL TĂU ACUM!

Ce este Curentul Golfului

adâncime. Acesta transportă 4 miliarde de

Bretonia: climat temperat

ESTE RÂNDUL TĂU ACUM!

D escoperă M esajul S ecret al lui M innie

GULF STREAM ESTE

CALD DIN MARE

ESTE RÂNDUL TĂU ACUM!

nmnHiai'jim vSn iz ih s n i vs vun iww i* - n vdwq voaudv t v ju n io s

gheţari lungi, iar marile in mste banchize uriaşe.

ESTE RÂNDUL TĂU ACUM!

Păşuni sub ape

In subsol, în interiorul Pământului, există magmă,

Unde se găsesc cei

Atolii, rotunzi, sunt craterele

ESTE RÂNDUL TĂU ACUM!

PIATRA VULCANICA A VULCANIZA

Mulţumită vulcanologului. locuitorii din

ESTE RÂNDUL TAU ACUM! Cuvântul „vulcan" provine

ivoaas wnxsoo Nn v i H v o d in o o iO N v o in A o sNndsvn