Pisirile

Cuprins
lntroducere in ,,Pisirile" 9

Pisiri care nu pot si zboare l0

Piuni, fazani & Co. l2
Cocori, cristei ;i dropii 14
f;" Penele gi zborul 16
in trecere prin ape l8
Pisiri de ape dulce 20
Pisiri de mare 22
in ciutarea unui partener 24
( Pisdri de pradi 26
Papagali, cuci gi porumbei 28
Pisiri-rinocer 9i altele 30
t' Construirea cuibului 32
Pisiri de pedure 34
Hrinirea in zbor 36
Notitite & Co. 38
f. Oui gi pui
,,,r' 40
O melodie printre ramuri 42
Vinitori de insecte 44
Acasi, printre copaci 46
Devoratori de seminfe 48
\ p Pisiri migratoare 50
Dimensiune XXL 52
in pericol de disparifie 54
.'

Glosar de cuvinte-cheie 56
lndex 58
,-t-
 ITTRoDUcERE iru

Pisirile
Un vultur care plutegte cu elegan{i in inaltut
cerului ;i un pinguin dolofan ;i simpatic care triiegte
pe o banchizi par si nu aibi nimic in comun.
$i totugi sunt doar doui dintre cele peste noui mii
de specii de pisiri existente in lume.

Pisirile triiesc aproape oriunde, in aer, pe pimAnt gi in api.

Existi colibri minusculi 9i albatrogi cu aripi uriage, pisiri care
nu pot si zboare gi pisiri care in fiecare an stribat in zbor
jumitate din globul pimAntesc. Creaturile cu pene sunt dintre
cei mai surprinzitori acrobafi existenfi in naturi, dar ;i unele
dintre cele mai prefioase frumuseti naturale.

+s
 MmH * 'STRUTUL
Pasdrea cea mai
cEL Rnpro
inalta din lume estre
strutul, care misoara aproape trei

Mm*
metri. Este si cel mai rapid alergitor,
atingand 70 km/ord. Strutul traieste
in Africa ti este pasirea care depune
cele mai mari oud (avAnd greutatea
de aproximativ un kilogram si
&Toate pisirile au aripi, dar nu toate jumatate) .

pot si zboare. Struful ;i ernu, de exemplu,

au aripi mici ;i picioare lungi 9i robuste,
ata incit in loc si zboare aleargi cu vitezd,
mar€, pentru a se feri de pericole sau
pentru a-ti ciuta hrana. Nici pasirea kiwi,
degi este mai mici, nu poate si zboare,
dar nu este nici un bun alergitor; de aceea,
preferi si iasi noaptea pentru
a ciuta mAncare.

Strufi in savana

f
Penele cozii
af ricani

'EMU AUSTRALIAN
Emu
Cu cei doi meti'i ai sii, emu este
a doua pasdre ca inaltime din Picior mare, cu
lume. Are penele aspre gi degete robuste
aplecate in jos, ceea ce-i da
penajului un aspect de blana.
Are aripi mici si aleargi repede,
strabatand distante mari prin
de;ertu rile Australiei, in ciutare Ghearele lungi il
de plante, seminte si insecte. ajuta sd alerge
pe distante mari

{^NDU, uN TnrA Burrr

Nandu este pasirea cea mai
Nandu mascul
inalta din America de Sud:
cu pui a--
atinge aproape un metru si r
jumitate. La fel ca ruda sa
australiand emu, este un tati ffi
bun, cloceste oudle si are
grija de pui.
 PAsAnr Cnne .
^..r.::-.;.: r.,

Ochii mari permit

','ederea la distanta
n are

Gra{ie gAtului lung, Strulul igi apleacd gAtul pentru

strutul are o vizibilitate a ciuguli de pe sol plante, insecte
bund a teritoriului si chiar reptile, dar de fiecare
data il ridica pentru a verifica
daca nu sunt pericole

CAnd curteazd femela,

* asculul bate din aripile
--i pene lungi si moi

'----
@

DATE ULUITOARI
* OchiuL strulului este
mai mare dec6t pasirea
cea mai mici din tume,
co tib ri-a [b ina. Cazuarul are gAtul albastru.

*,
CAaUARUL
in padurile tropicale
Cazuarul traieSte
din Noua Cuinee ti Australia. Are
gheare mari si puternice, iar pe cap
are un ,,coif " (o creastd osoasa) pe
care il foloseSte uneori pentru a-ti
a, croi drum prin vegetatia deasi.

Krwr
,Vliculul kiwi din Noua Zeelanda
are un cioc lung, cu narile situate
in vArf. Are un miros foarte
cAUTA gr DESCOPERA
Jezvoltat, iar cu ciocul ATLAS: pp. 50-51
scormone5te pamdntul in cdutare
Je viermi, larve si insecte.
 PASARTLE

Pauni, fazani tiRrcArul PAsART Hoco

Hoco triieste in padurile din

& Co. America de Sud. i;i cauta hrana

pe sol, dar cAnd este in pericol
zboara pe crengile copacilor.
Pentru a atrage femela, mascu lu I

&Prrrr,,e denumite galiforme sunt rispindite em ite u n strigat care risu nd

in intreaga pad u re.
in intreaga lume gi cuprind peste 260 de specii,
printre care piunii, coco;ii-de-munte, curcanii ;i
fazanii. Cele mai multe specii au corpul rotund,
capul mic cu cioc scurt 9i robust ;i picioare
cu gheare masive gi puternice, cu patru degete,
pentru a scormoni in pimint in ciutare de
semin{e gi fructe. Degi au aripi scurte gi
rotunjite ce le permit si zboare pe distanfe
scurte si la inil{imi mici, preferi viafa la sol.

Creastaa din penc

ffi
,
ti o protul
:ni:::sa galbena
obesc
I capul
hoco

Mascul hoco

Pentru a-gi construi

d-
'O ConoA irrr FoRMA
cuibul in copaci,
foloseste rdmurele
si fru nze ad u nate
DE EVNruTAI de pe pamAnt
.o4l'
Penele cozii paunului-mascul sunt
splend ide, foarte colorate, decorate
cu desene asemanitoare cu n iste
ochi strilucitori. Pentru a atrage
femela, pdunul le ridice ti le
deschide formAnd un evantai
strilucitor.

Reprezentafia unui piun mascul

 PAuNl, Fnznrul 8,Co. Cuibul este menlinut
"dt{ 'r.
la temperatura
l:,
*r
,,.-' "r" constantd de 33' C
*' +w'.$t4:{
sih" l
.
*,
UN lttcuBAToR NnruRAL ffiit;'}l,i s: I

Fazanul australian are un mod ciudat

I

,.,1
de a-ti face cuibul. Femela dePune EB I

ouale intr-o movila din nisip si frunze, srnn

t

construita de mascul. Cand frunzele *

incep sa putrezeasci, temperatura

nrovilei cre5te. Masculul adaugd sau *!l
{l;
'"Q\. ;ai
in laturi material, astfel incat .,i{q'rd
4""
temperatura interioari a cuibului si
ramana constantd, ca intr-un incubator.
Cand ouale se sparg, puii ies din movila. Cu ajutorul ciocului,
Mascul de fazan contro I eaza te m p e ratu ra
australian gi internd a cuibului
cuibul-movili

Y DATE
*
ULUIT0ARI
Cea mai tungi coadi
este aceea a fazanutui
\ a rg us, ca re poate misu ra
Argus mare peste un metru gi jumitate.

c
Aripile scurte indicd
faptul cd hoco nu este
un bun zburdtor
'StnAmoSuL GAINII
Stramotul salbatic al gainii de curte,
gaina de Bankiva, trdieSte in padurile din
sud-estul Asiei. Masculul are nigte pene
superbe , verzi si portocalii. Femela, mai
mici, are de obicei culoarea maronie.

Penele cozii,
lungi ti ample

Cocos Bankiva

------------------r--r!
I

+;

! It
 PASARTLE

6wri, eristei gi dropii

&Cocorii, cristeii ;i dropiile atcituiesc *i
'DANsuL CocoRULUl
un grup foarte variat de pisiri: unele, in perioada imperecherii, cocorii
fac dansu ri de cu rtare. i; i desch id
precum elegan{ii cocori, stribat in zbor aripile pentru a-ti ardta penete, I
distanfe lungi la inal{imi mari, altele, precum inainteazi cu pieptul umflat,
miscdnd capul in sus si in jos si, I'l
dropiile, preferi si se deplaseze pe sol, din cAnd in cAnd, fac salturi in aer.
alergind cu vitezi mare. De asemenea, igi fac I
cuibul tot pe sol. Unii cristei Si bitlanii ifi
caute hrana in zone mlistinoase Deschid aripile, pentru
''--r4
sau cu ape pu{in adAnci.
-.inr,@$'r;,*
Multe au picioare lungi, iar
unele specii de cocor sunt
cele mai inalte
pisiri zburitoare.
Capul cocorului
incoronat esfe
impodobit cu un
smoc galben

Cocorii rdmAn
Cristelul-de-balti se hrinegte toata viata cu
animare acvatice' acelasi partener
* .::'':'
Ln VAruAronRE PRIN SruFARlS
Cristelul-de-balta se miscd utor printre
trestii, cautand cu ciocul lung ti rotu
insecte ti
broaSte, cu care se hraneSte.
Este u n bu n inotitor, prinzAnd pesti si
alte animale de balta mici. in mod
normal, i;i construieste pe sol un cuib
elegant in forma de cupd, in stuf.

Un cocor
deschide
in timpu
 CocoRr, CnrsrEr gr DnoPu

Capul este rotu,

alb si negru

Cocorul zboard
cu gAtul si
picioarele
Cocor incoronat intinse
in zbor

*
Irrr CAUTnREA HnnNEt
& Cocorii se hranesc variat ti isi folosesc
r ciocul robust pentru a prinde insecte ti Un bAtlan igi
arati penele
animale mici si pentru a apuca
in culori vii.
L.: seminte si frunze. De multe ori,
i;i cauti hrana in apa putin adAnci,
de;i nu au gheare palmate.

Agamis
(pasirea-trompeti)

+,Utt Slsrrru DE
AUToAPARARE
Batlanul rimine adesea ascuns
la adapostul plantelor cAnd i;i cauti
hrana. Totugi, daci este speriat,
deschide aripile ;i-;i arati penele
in culori vii, pentru a-ti speria
d utman ii.

TrpErE SrnrDENrE
Crupuri de agamis isi cauti fia-r -- - r r -- -- rr--- -- - - - -'l
impreuna hrana pe sol, prin $" v {, v r rr. .).t.s, v
pad u re. Aceste pasari au arip i
) ) 'lr'cAUTA
' $l DESCOPERA
r

? ATLAs: pp. 34-3s (

p utin d ezvo ltate s i zboard rar.
Emit tipete foarte puternice si l------------r------- -@
stridente.

*Fr5
 PASARTLE

Penele €RMA AnrPrLoR

Pasarile praditoare, precum
5r zeoRUL
vulturii, au aripi

&.
mari, cu fisuri adAnci in apropiere de vArful

ru $i uhorul remigelor primare. Acest tip de aripi le ajuta

ffi' Pisirile sunt singurele creaturi
cu pene. Fiecare pasire are tipuri
diferite de per€, toate utoare ;i
rezistente, fiecare cu funcfii diferite;
unele le ajuti si
zboare gi si-gi
menfini echilibrul in aer1 altele
le pistreazi cildura 9i le ajuti
si se echilibreze in zbor, valorificAnd curentii
atunci cand cauti hrand. Pasarile marine,
precum albatrogii, au aripi lungi si subtiri,
pentru a parcurge in zbor distante mari.
Pasarile mai mici si mai agile, precum
rindunelele, au aripi subtiri si arcuite,
care le ajuti si zboare repede.
s\ ,i!-

la ritualul de imperechere.
Gratie aripilor
I
Pisirile zboari datoriti penelor lungi lungi si subtiri, I

u n albatros
;i puternice de Ia coadi ;i aripi. Penele reuseste sa
aripilor se impart in remige primare 9i strabata in zbor
pAna la 500 km
secundare. Cele primare au rol de propulsare pe zr
e

;i servesc Ia baterea aerului, ficAnd pasdrea Albatros

rl
r\r

si inainteze-' , in timp ccee remigele secundare \

o mentin in echilibru I n aer. Pentru a bate
din aripi, pasirea folosegte puternicii mulchi Albatrosul poate zbura
pectorali. Betand din aripi, deplaseazi pe distante lungi fara
a bate din aripi
aerul inainte li ?napoi, riminAnd astfel
in aer si inainiand.

Aripi de pasire Remigele primare

sunt mai mari

Vrabia
australiani
ilu zBoR
zbor Jlor^mat, bitaia
Remigele sdeundare
1in
r anpil tn tmptnge
Jos
sunt mai mici pasirea, ajutdnd-o
sa inainteze.
 PENELE gl ZaoRfJL,,,,'
..:r'
-t'/

-'-*'/
Aripi-sdgeatd,
in forma de fus Pandremige\
+Fue
Diferite tipuri ffil i
de pene W r{lI
t\
c
i

i\

Agerul ldstun poate

zbura foarte repede ti 'TTPURI DE PrNE
isi poate schimba
Listun
rapid directia Penele mici 5i moi care formeazd puful
protejeazd de frig si se gisesc de obicei
sub penele mai mari si mai puternice.
Multe pasari au pene decorative de
forme neobi;nuite, care se folosesc
in ritualul de curtare a femelelor.
Fisurile remigelor
primare ajutd
pradatorii sd se
Ianseze in aer

Aripile largi fac

din vultur un
zburator puternic

Vultur

t Aripile sunt in
4pun.trl cel mai
****W inalt, gata sd inceapa
o noua bataie in jos.

---!

{";;;-;l-;;;coPERA :

nln timpul bitiii in jos,
Lprnele aripii se lirgesc
rentru a mdri suprafata care
.1'rpinge
aerul.
Q Cand aripa incepe si se CORPUL UMAN: pp. 18-19
9 ridice, penele se apropie MAMIFERELE: pp. 18-19
din nou, pentru a reduce
rezistenta aeru lu i.

{btT
 PASARTLE

/\

In trecere
v o +t
prln npn FUGACIUL DE TARM
Fugaciu I de
este o pasire
tdrm, I n tip de flu ierar,
foarte activa.
ScormoneSte cu ciocul in nisip si
inspecteazi litoralul sau apele putin
&Cio.-intors, fluierarul gi beca(a-de-mare adanci in ciutare de viermi, melci
triiesc in zonele de coasti, in apropiere de sau moluste. in zonele in care hrana
este abu ndenti, fugacii se ad u na
gurile de virsare ale fluviilor sau pe fa;iile in sto u ri foarte mari
I .

de uscat din lacuri . Ciocul are o formi

particulari gi astfel i;i gesesc hrar?,
extrigAnd animale mici din noroi sau
Un fugaci de
molugte de pe falezele litoralului. firm in cdutare
de hrani
Multe au gheare lungi, cu care i;i cauti
hrana in ape mici.

O becati-de-mare
,, inspecteazi" Iitoralul
in ciutarea molustelor.

4- MArucAron DE Scorcr
Becata-de-mare foloseste ciocul lung
si rotunjit pentru a extrage scoici si alte
moluste din faleze 5i pentru a goli
cochiliile. Zboara;i pe uscat, in ciutare
de viermi si insecte in zonele cultivate.
Este prezentd in majoritatea zonelor
globu lu i.

;a4F
 iru

f,
-'rcroc-iNToRs
Pasdrea cioc-intors are gheare lungi
si elegante pene albe si negre. Are
un cioc mai putin obignuit, sublire 5i
curbat in sus Ia varf, pe care il miscd
rapid in apa putin adanci sau in noroi
in ciutare de viermi si crabi.

Cioc curbat Pescirugi pe plaji, in ciutare de hrani

f
-PEscARUSu
Sunt pasari mari, robuste, cu aripi
lungi si degete palmate. CArdurile
galagioase zboara de-a lungul
Iitoralu lu i, cautAnd prada. Fu ri si
oui din cuiburile altor pisari si isi
:;; 'o'dF-'
s#q."
' cauti h rana ti pe teren u rile cu ltivate
--€8w' sau prin gunoaie.
Gheare lungi
pentru a inainta
in apa de mica
adAncime

Cioc-intors

Fazanul de apA ,ry*-../

/4154-{.:-id

t
@b
'tr-rcfu*, -.#a.Q.$ffi !::tr. --*=* -"-*-t*e.#

?#GETELE LuNGI ALE

DATE ULUITOARE
* Citeodati, pescirugii tasi
si cad; din zbor molugte,
pentru a [e sparge cochiliite.
* in migraliite sale, fluierarul
auriu, o pasire de mlagtini
aseminitoare cu becafete,
parcurge 13 200 km; varazboari
_ din zonele cele mai nordice
ale Americii de Nord in America
de Sud.
FnznNULUr DE ApA
Fazanul de apd are degete lungi, care ating
aproape B centimetri. Creutatea sa corporala
se distribuie astfel pe o suprafatd mare,
pentru a putea pfui pe frunzele plutitoare,
precum cele ale nufirului, in cdutare de melci,
plante si vietati mici cu care se hraneste.
I
I
PLANTELE: pp. 40.41
L----r---------r--rr--
 PAsAnlt.e

P*sf,ri de apa
&.-**;-

l' e
dulee I,
Lf,
'UN Croc AscuTrr
Batlanul isi procuri hrana
cu ciocul lung;i ascutit. J
El Cand vede o broascd sau *
&Lacurile api dulce, iazurile gi riurile
cu \
\
un pe5te in apa, le prinde
(
J

atrag o varietate foarte mare de pisiri. Aici cu o mi;care rapidi a

ciocu lu i. I
igi gisesc hrani din abundenfi, multe dintre
ele construindu-si cuibul pe malul rAului.
Unele pisiri de ape dulce, precum
flamingoul gi batlanii, au ghearele gi gAtul Picioare lungi, pentru a
inainta utor prin apa
lung, ciocuri in formi neobi;nuiti pentru
a-si putea gesi hrana scormonind in ape.
Alte pesiri, ca de exemplu rafele, gfutele
9i lebedele, au labe palmate, cu ajutorul
cirora inainteazi plutind pe apeo ** ai

*lilffi-* .d:j*,s

*'
lNoTAroRI DE ExcEPTIE
Lebedele au gatul Iung ti penele albe,
negre sau alb cu negru. Pot atinge un
metru ;i jumatate inaltime. Sunt niste
inotdtori iscusiti si buni zburitori,
dar au picioare scurte, iar pe pamAnt
se deplaseazd cu greu.

,*h-

c
Cuib de barzil pe un acoperis
Lebdda se hrdnegte
in principal cu plante
'CUTBURTLE DE BrRzE acvati ce

Berzele sunt pasari mari, inalte de pAna

la un metru. in zbor, aceste pasari isi tin " *"n-*.
"r*

picioarele lungi si gAtul intinse. Lebidi

ln general, i;i fac cuibul in grup in copaci mici
sau pe hornurile caselor. Cuibul este facut
din ramuri .

2o4F
 PAsAnr DE APA DULcE

DATE ULUITOARE
* Lebida mici are 25 21 5 peh€,
mai mutte decit orice atti
pasi re.

* Prin deschiderea aripilor

13,2 ml,marabuul este una dintre
cele mai mari pisiri din [ume.
Mascul de rati mandarin

Flamingoul igi scufundd ciocul *

'RATA MnTDARTN
rdsucit in apa pentru a se hrani
Masculul foarte cotorat al ratei
mandarin iti cauti hrana pe
suprafata apei. in partile
*
'cttMnr inrnrr laterale, are pene aseminitoare
cu niste pinze pe care Ie
Flamingoul este cea mai inalta
pasdre de apa. Cand minAncd, deschide in timpul curtarii.
adund cu ciocul ape amestecati cu Aceste rate sunt originare din
noroi si o filtreaz6, cu zimtii (lamele) Asia, dar au fost aduse in lacurile
situate intr-o parte a ciocu lu i, si iazurile din intreaga lume.
pistrand numai bucitelele de
h rand.
-l"--t;x '
.+b*
,

"r*-

M,.*?

Picioarele lungi permit pdsdrii

f
flamingo sa intre in apA adAnca

7.,
Culoarea roz provine
de la crevetii cu care

h se h raneste \)

/ Lamelele ciocului /
'ffi filtreaza apa si
pastreazd h rana

r- r rl
-- - ----rrr --- --
/-r-
cAUrA $r DEscoPERA
:
i
PLANETn pAruArut: pp. 3o-31
REPTILE $l AMFIBIENI; pp. 12-13
L------------------r--

{F2t
 PASARTLE

* 'PIRATII
CTRULUI

P&sf,ri de m&re Fregatele sunt pasari mari si

puternice, cu ciocul gros si cu varful
incovoiat. i;i procuri hrana din apa
sau o fura de la alte pasari: Ie
Cf Albatrogii gi corbii de mare sunt doar urmdresc dacd au prins un peSte
s i le fo rteazd sa d ea d ru m u I prazii
citeva din numeroasele pisiri care i9i .

procuri hrana din mare. La fel ca multe

alte pisiri marine, sunt neobosite gi pot
survola ore intregi suprafafa mirii in
ciutare de pegte. Unele ating pimintul Fregata

numai pentru a depune ouile Coada despicatd

ti aripile scurte fac
gi a-9i cregte puii. in general, toate zborul fregatei
pisirile de mare sunt bune inotitoare foarte agil

;i pot urmiri prada 9i in ape.

Un cormoran
usuci aripile.

Pene negre
tPnsARE suBAcvArrcA stral u citoare
Cormoranul prinde pestii urmirindu-i din
zbor cum inoata si ii aduce la suprafati
inainte de a se hrani. Deoarece penele
sale nu sunt impermeabile, uneori, dupa
cite o scufundare, se opregte pe faleze ;i
deschide aripile pentru a le usca.

Albatrosul este pasirea cu *

anvergura aripilor cea mai 'O VrnlA itrt ZeoR
mare: albatrosul urlitor Albatrosul urlitor isi petrece mai tot timpul in
poate atinge 3,5 m aer, ch iar daca u neori p luteste pe apa pentru
anverguri. a prinde pesti sau calamari . Se opreste pe
insulele din apropierea Antarcticii pentru a
depune oudle ti a-ti creSte puii.

22*
 PAsAnr DE
...
I

,. r. .:-:-jr,.:_#i:)\il.l\,ij,.,Ii;::fli.

PTNGUINII DIN
AxTARCTICA
Pinguinii nu pot sd zboare, dar
sunt inotdtori qi scufunddtori
redutabili. Trdiesc in emisfera
sudicd. Pinguinii din Antarctica
au un strat gros de grdsime sub
Un pinguin imperial penq care ii protejeazd de apa
?9i inc6tzegte puiul. inghe[atd.

'Eru

Cioc cu vArful
incovoiat Sac in care
adund pe5tele

Rindunici-de-mare

c
Pelican

Fregata urmdregte G' ^4-

.- "'"/ 'UN Snc DE PrSTE
celelalte pasdri pentru Sub ciocul lung, pelicanul are un sac
a le fura pestele din piele elasticd, pe care il foloseSte
ca plasa de prins peStele. Pelicanii
pescuiesc in grup, dispunAndu-se in
forma de potcoavi pentru a prinde
un banc de pegti.
DATE ULUIT()ARE
* Corbul de mare igi face
cuibut ?n faleze, triind in colonii
de peste 209 000 de exemplare.
Fiecare pereche trebuie si lupte
r-r!
pentru a-gi apira propria bucati
de falezS, dEr se pare ci aceste
{";;;-;;-;;;coPERA i
PlANErn pAruArut: pp. 28-29
conditii de aglomerare rI ATLAS: p. 55
Colonie de corbi de
favo rizeazi rep rod u ce rea.
mare pe o fatezi L---r-----r r--rr--r r--
 PASARILE

A
Femela are un penai

In cfiutaren mai putin colorat

ffiFTIUI palrDsrrs
*:
@' ln perioada de reproducere ;i
depunere a ouilor; masculii trebuie
si-gi caute perechea: ciutarea nu
este utoari, dar existi diverse
strategii de atragere a femelelor.
Pasirea paradisului Raggiana
Stu rzii se agazi intr-un tufig ;i intoneazi
cintece melodioase. Masculii de pasirea
.2
O SpLENDIDA PnEZENTARE
paradisului au un penaj superb ;i i;i arati Pasirea paradisului are culori superbe.
culorile vii femelelor care au culori mai pufin Masculul pasarii paradisului Raggiana, care
traie5te in padurile din Noua Cuinee, i;i
spectaculoase. Unii masculi executi prezinta in cu rsu I ritualu lu i de im perechere
demonstra{ii de grup speciale: bat din minunatul penaj.i;i deschide aripile pAna
picioare gi emit strigite de chemare, cand acestea se ating la spate ti-ti ridica
penele Iungi, rosii, din partile laterale, in
in timp ce femelele ii observi. Lebedele timp ce i5i cheamd partenera.
gi pinguinii rimin toati viafa cu acelagi
partener. AIte pisiri insi igi cauti cAte
un nou partener in fiecare all.

idryf
I

i
i
Din coadd I
pornesc doua pe nel
mai groase
\ )
Pufinul i9i folose;te
Un mascul de fazan
de munte f
r
,F
ciocul frumos colorat
pentru a atrage * 'CURTARE
femela. itrt GnuP
Crupurile de masculi de fazan de munte se
aduni in locuri speciale pentru a-ti arita penele
femelelor. i;i deschid coada in evantai, iti umfla
creasta de piele ro;ie situata langa ochi si se
plimbi cu pieptul umflat inainte si inapoi.
 iru CAUTAREA Uruur PnnTENER

O pereche de
fundaci mari
Aripi ridicate care
se ating

Masculul are niqte pene

rosii superbe pe care le
etaleaza in timpul curtarii

f
, ,,",,r',ri
I
!

' DANsUL FUNDAcTLoR I

a
i

Mascu Iu I si femela fu ndacu lu i mare fac

i
I

o serie de miScari asemindtoare unui

dans inainte de a incepe construirea
cu ibu lu i. in tim pu I dansu lu i, iti ofera
pe rAnd bucati de plante acvatice.

Masculul

f
Urrr Dnn Gusros
pisirii albina

lu I pasarii albina oferd

----------I---------r-l
"Aascu
'emelei o albina prinsa de el,
rentru a o incuraja sa il lase cAUTA $r DESCOPERA
>A se apropie. COMUNICATIILE: pp. 14-15
L--------
---r----r----

{F25
 PASARTLE

* 'LA

P&sfiri de pr&dn VAruAronRE, iN Zeon

PI-nruAT
in timp ce vAneazd, vinderelul rotu
planeazd, adica bate rapid din aripi
pentru a rdmdne suspendat,
&Pisirile de pradi sunt vAnitori cu mentinAndu-ti pozitia. Cand vede
vederea ascufite gi campioni ai zborului. prada, de exemplu un soarece, se
lanseazd in picaj pentru a o prinde.
Cand sunt in ciutarea hranei, zboari foarte
sus in vdzduh. Au gheare puternice gi Bdtaia de aripi
ascufite pentru a prinde prada gi ciocuri esfe foarte rapida ,r"

robuste, incovoiate, pentru a smulge buca{i

din ea. Vulturii sunt oarecum diferifi de
celelalte pisiri de pradi: se multumesc de Coada se deschide
Vinderel in evantai in timp ce
obicei cu animale deja moarte sau rotu vinderelul ramAne
abandonate de alti priditori .

Aripi mari, pentru

a plana mult timp
tn aer

Acvila regali

Vulturul regal
* 'REGELE
PASARILoR
* 'UN Zburdtor excelent, acvila regala
MrRos DezvoLTAT zboara in inaltu I ceru lu i mai m u lte
Vulturul regal nu are pene pe cap, dar
ore in cdutarea prdzii. Se hraneSte
pielea are culori vii. Spre deosebire de
in principal cu mamifere, precum
majoritatea pasarilor, are u n m iros bu n,
iepurii, dar prinde si pasari mici.
care-l ajuta sa descopere carcase (animale
Acvila isi omoard prada sfAsiind-o cu
moarte) cu care se hraneste.
ghearele puternice.
 PAsAnr DE

DATE ULUITOART
* Cuibut acvitei de mare cu
capul atb [2,5 m li[ime 9i 6 m
in5llimel este unut dintre
cele mai mari.

* Acvila cea mai mare din

lume este harpia, din America
de Sud: cintiregte circa 10 kg
9i se hrinegte cu maimule
loimii pelerini sunt foarte iscusiti
la zbor si vAnitoare.
9i porci spinogi.

t- zeuRAroR ExcELENT
5oimul pelerin este unul dintre cele
mai rapide zburitoare. Vaneazd in
aer, plonjand asupra altei pisiri, de
Cioc incovoiat
obicei porumbei. Cand coboari in
picaj, poate atinge 300 km la ori.

Gheare incovoiate,
p ute rn ice

Un huhurez
in plonjon
asupra prizii

DE NonPrE I-rr r r rr rr-r r- !

- -r--rrrrr
Cati bufnitele, huhurezul vaneazd noaptea.
"tNAroARE
Auzul extraordinar gi ochii mari il ajuta sa q MAMIFERELE: pp. 52-53 I
giseasci prada (;obolani, ;oareci sau pasari $TllNTA itu .lunuL NosrRU: p. 21
mici) gi in absenla Iuminii.
|
L------- l-------r r-
---
 PASARILE

f PnpncAll GAI-AcroSt
P&pngaln euei ZgomotoSii eclectus zboard printre copaci
hranindu-se cu nuci 5i alte fructe. Seara isi
incep zborul prin care i5i etaleazd aripile,

$i p$rumhei
dupa care se retrag si se odihneasca in
grupuri de aproximativ BO de exemplare.

&Chiar daci papagatii, cucii li Femela se poate lduda

cu o combinatie de culori
porumbeii formeazi trei familii de rosu-albastru
pisiri diferite,aproape toate
triiesc in copaci: i;i construiesc
cuibul printre ramu ri, unde i;i gesesc
;i hrana. Papagalii ;i porumbeii se
hrinesc cu seminfe, nuci gi fructe;
cucii gi cu insecte, pe care le gisesc
pe frunze gi pe trunchiurile copacilor.
Papagalii triiesc mai mult in emisfera
sudici, in timp ce porumbeii gi cucii
se gisesc in intreaga lume.

Cu ciocul puternic gi incovoiat, se

agatA de ramuri si desprind nuca
Cu ghearele lin
nuca in timp ce o
d esfac cu ciocu I
&'"
r.f
ffi-
5\

1f".5r G'EARE purrRNrcE

DATI ULUIT()ART
Ara macao, ca toti papagalii, are * Cucut de degert este o specie
gheare robuste, pe care le folosegte care poate si zboar€, dar preferi
pentru a prinde hrana ti pentru si alerg€, Etingind viteza
a-ti mentine echilibrul pe ramuri. de 20 km/h.
Ciocul scurt, incovoiat, este foarte

Ara
puternic ;i astfel reuseSte si sparga * Cel mai mare papagat din lume
coaja n ucilor tari. este kakapo din No ua ZeelandS,
macao
din aceasti specie nemaiexist6nd
decit aproximativ 60 de
exem p[a re.
284r
 PnpncAlr, Cucr gr PonuMBEt

Un porumbel hrinindu-se

*
',,LAPTE DE PoRUMBET
Porumbeii stau in copaci si se hranesc cu
pastai si fructe, dar 5i cu resturile meselor
noastre. Sunt singurele pasari care produc in
gAt un lichid cremos, denumit,, lapte de
porumbel", cu care isi hranesc puii in primele
zile de viata.

Papagali eclectus
intr-un copac

Pirinte adoptiv al unui pui de cuc flimAnd

4- cure DE irvrPRUMUr
Unele specii de cuci depun oudle in cuiburile
altor pasari. Cand oul de cuc se deschide,
parintele adoptiv se straduie5te sa hrdneascd
puiul infometat, care va deveni in scurt timp
mai mare decAt el.

ffidG Penele masculului

sunt de un verde _r-r - - r - r r-
r r - r r-- r - - - - r.l

strdlucitor, cu pete 6eurA sl DEscoPERA :

rosii si albastre MAMIFERELE; p. 11

PLANTELE: pp. 26-27
L---------------r-----
'iS
\r'
r+.

{F2s
 PASARILE

* 'UN

P&sfirirrime€er Cule iru CoPAc

Femela unei varietati de pasdre-rinocer
i;i depune oudle in scorburile copacilor.
Masculul o ajuti sd inchidd cuibul cu

gi &Itele noroi, lasand o deschizatura pe unde

introduce mAncarea. Femela, la
adapost de dutmani, cloce;te astfel
oudle pand se deschid.
&Prrrrile-rinocer, dumbriveanca, motmot si
pescirugul albastru sunt, la prima vedere, foarte
diferite intre ele, dar apar{in aceluiagi grup. in
general, aceste pisiri triiesc gi i;i fac cuibul in
copaci, avind un penaj viu colorat sau de un
alb-negru strilucitor.
Se hrinesc in principal cu insecte gi
animale mici, precum broagte ;i gopirle, dar
pisirile-rinocer 9i motmot minAnci si fructe,
in timp ce pescirugii albagtri minAnci pegte.
Quetzal apar{in unui grup diferit, dan la fel
ca pisirile-rinocer, igi fac cuibul in copaci
;i mininci fructe gi insecte.
a, Ciocul masculului este lung
de 30 cm, dimensiunea
O ConoA cA uN PTNDUL potrivita pentru a introduce
Coada coloratei pasari motmot h rana in cu ib printr-o
are pene lungi care se termini in crapatu rd
forma de lingura. El se atazd pe Pasire-rinocer
o creanga in aSteptarea insectelor
Motmot sau a toparlelor pe care le va
prinde ti isi leagand coada.

Dumbriveanci
DATT ULUITOARE af
Urrr PloNJoN irrr Arn
* in perioada clocitului, o Dumbrdveanca std pe crengile joase
pasire-rinocer mascut duce ale copacilor in asteptarea prazii
Tn cu ib a proxima tiv 2t, 000 de (insecte sau animale mici). Apoi se
buciti de fructe. lanseazi in picaj pentru a le prinde
pe sol sau in aer.
 PAsART-RrruocER gl AITELE

in timp ce clocesc, femelele

tre b u ie sd a5te pte aj uto ru I
masculului pentru a se hrani

Le PgSCUIT
ix RAU
Pescdruqul albastru se
scufundd in apele rdurilor
pentru a prinde prada cu
ciocul lui mare. Unii
pescdruqi prind Ei insecte
$i Eopdrle de pe sol.

Un pescirug albastru
prinde un pegtigor.

lt
tt

Cuib
construit in
inte rio ru I
copacu lu i

Mascul quetzal

Penele cozii cad

:upa ce trece
tconoA MuLncoLoRA
Penele de culoare verde strilucitor ale I-II--I-I----III--III-

-.erioada de
-Tl
perechere, dar cozii quetzal-ului pot atinge un metru GA urA gr DEScoPERA
: e regenereazd lungime. Pentru a atrage femela, MAMIFERELE: pp . 14,53
:'upa putin timp mascu Iu I agita coada, mAnd rind u-se
L--r-r-r-----r--------
cu penaju I acesteia.

+3r
 I
PASARILE fr

Ollnstruirea Deschiderea micd de

sus permite pasarii sa
intre si sa iasa din cuib .lJ

ffi cuihului
o codobaturi
MPtririle i;i fac cuib pentru a ;i cuibul siu
pistra ouile la cald gi in siguranti
de eventualii priditon, pAni cind Pdrintele aduce
mAncare puilor
se nasc puii. Felul in care o pasire
?;i face cuibul depinde de mediul
in care triieste. e
'UN Cule lmPLETtr
Micuta codobatu ri
ln paduri, unele pisiri i;i construiesc in construieste un cuib delicat,
virful copacilor sau in tufi;urile joase cuiburi care seamani cu o geanta
agatata pe o ramurd, impletit
din frunze 9i ramuri. Altele i;i impletesc din plante si par de animale,
cuiburi care atirni pe ramuri. Ciocinitorite de exemplu smocuri de lana.
i;i sapi cuibul in trunchiul copacilor cu
ciocurile puternice. Pisirile de mare,
precum gariile, f;i depun ouile pe faleze:
sunt locuri sigur€, greu accesibile. unele
pisiri fac cuiburi in vizuini sau in cisute Cuibul este fdcut
special construite de oameni. din frunze, iarbd
si par de animale

€vr zurNA DnEpr

Cucuveaua din vizuinile
cure
americane iti depune ouile intr-o
Ace;ti pifigoi sunt ferici{ii gaura sipata in pamAnt. Uneori,
proprietari ai unor cisute
folose5te vizuin ile abandonate de
construite de om.
hArciogi sau de alte animale, dar
i;i poate sipa propria vizuini cu
ciocul si ghearele puternice.

i,

,.\
1'

iL
-d

\ i,i

Cucuveaua de vizuini
f,'
-!l
f
'11

*-ri. i::;

t^
CoNSTRUTREA CutBuLUt

i
f 'AcATATE DE PTRETE
RAndunetele isi fac cuibul pe
faleze, in pesteri si chiar in orase,
pe pe reti i case lo r. Cu i b u I este
facut din frunze, paie ti pene,
tinute impreuna de saliva
lipicioasi pe care o produc
aceste pasari.
Cuiburi de rAndunele
intr-o pe;teri

t
Jl

Gariile igi fac cuibul pe faleze.

*
Irrr EcH tLtBRU PE FnLEZA
Caria depune oul pe falezele de pe
malu I marii. Creeazi senza\ia ca oul
poate cadea d intr-u n moment in
altu l, dar este ascutit la un capit si,
d aca este ati n s, n u se rostogo le5te,
ci doar se roteste.

*
Uw Cure PlunroR
- is ita face u n cu ib care
rluteste pe apd, agatat de
sfufiriS sau de alte plante
'cvatice. Masculul adund
naterialul (plante 5i paie) ,

a r fe m e la co n stru ieste
-:- - - -- ------- -r - - - -.1

-uibul. cAurA gr DEscoPenA

/--
!

PLANsrn pAnnArur: p. 33
CORPUL UMAN: p. 28
L-------r--------- r---

Lisite in cuib

{ha3
 PASARTLE

Pns& i de pidure
&Tucanur gi pisirire inrudite i;i petrec
viafa printre copaci, i;i fac cuibul in
scorburile acestora. Multe au gheare
robuste, pentru a se menfine in echilibru
pe ramuri gi pe trunchiuri . Au aripi scurte
9i rotunjite, potrivite pentru zborul printre
copaci, gi ciocuri puternice. Jacamarul
SI' CUCII" africani se hrinesc in special
to
5e pare cd desenele
cu insecte, dar celor mai multe Ie plac stral ucitoare ale ciocul ui
ajuta pasdrea toco sd
gi fructele. recunoascd celelalte
exemplare, fiind ca o carte
de identitate

Masculul gi femela
sunt identici

?f.cul ErvoRM AL Tu.ANULUT

Cu ciocul lung;i viu colorat, tucanul
ajunge la fructele din varful ramurilor,
prea subtiri pentru a-i sustine greutatea:
le desprinde cu vdrful ciocului si apoi isi
da capul pe spate, inghitindu-le.

Jacamar
in zbor Toco, o specie
de tucan

e'PRtNs '?tr{=
DIN ZeoR
Jacamarul, o pasire mici, avAnd un
penaj viu colorat, despica aerul
pentru a prinde in zbor insecte,
precum fluturi si libelule. Prinde
prada cu ciocul lung ti ascutit si se
intoarce pe creanga pentru a o
mAnca in liniste.
 PAsA,*l

t* BAnBos PnrNrRE RnmuRr

Barbosul are capul mare gi ciocul
puternic, prevdzut cu par. Nu este un
zburitor bun, de aceea i;i petrece cea
mai mare parte a timpului in copaci.
Se agatd cu agilitate de crengi, gratie
Birbos ghearelor robuste.

Ciocinitoarea are gheare

lungi, cu care se agafi
de trunchiurile copacilor.

DATE ULUITOABT qL
* Ciocinitorile comunici intre MUNcA DE CrocArurroARE
ete lovind cu ciocul in coaja Ciocdnitoarea se agatd de trunchi
co pacito r. si love5te scoarta cu ciocul ascutit.
Dupa ce a facut o gaurd, extrage
Cucul african este capabil si din scoartd insecte ti paianjeni
* mici cu ajutorul Iimbii.
min6nce gi si digere atit cearo,
cit 9i larvele atbinelor.

t' UNDE E MIEREA?

Cucului african ii plac larvele de
Cuc african
albine, dar are nevoie de ajutor
si bursuc
pentru a intra in stupul lor. Scoate
sunete ;i i;i agita coada pentru a
atrage atentia omului sau bursucului,
un mamifer amator de miere.
Pasirea ii arati stupul ,,ajutorului"
sdu si aSteapti ca acesta sa il \
r1
desch ida.

Tucanul are aripi

scurte 5i nu este un
bun zburdtor

r-rr----r rr rl
_?rr - -- -rrr - -
I
Gheare
'Jbuste
bnurA sr DEscoPERA !

\ PLANTELE: p. 55
PLANETI pAruArur: pp. 48-49
!-----r r---r-----r----
 PASARILE

Hranirea in nhov
*'
&Multe pisiri i;i procuri hrana in UN Zeon FonRTE LUNG
Randunica sdgeteazi cerul si rareori
zbor 9i se at azd, apoi si o minAnce. se asazd. Poate chiar si sadoarmi
Randunelele, pisirile colibri gi in zbor. Are gheare delicate, fiind
destul de nepriceputa pe sol.
pipaludele sunt diferite; ele i;i prind 9i
devoreaz6, prada in zbor. De fapt,
rAndunelele fac aproape totul in zbo[ in
afari de depunerea ouilor ;i cretterea Penele, Iungi spre
puilor. Pentru a se hriri, zboari cu exterior, scurte la
interior, dau aripii
ciocul deschis gi prind insectele pe care forma cu rba

le intalnesc. 5i pisirile colibri sunt

foarte iscusite in zbor; dar cAnd RAndunicd

minAnci bat aerul foarte rapid cu

aripile, pentru a se menfine suspendate
in timp ce sug nectarul, lichidul dulce
produs de flori .

Cioc deschis pentru

a prinde insecte in aer
Papaludi

Noaptea, pdpiluda zboard aproape de sol, cu DATE ULUITOARE

ciocul deschis, prinzAnd insecte, precum fluturii
de noapte. Parul de langa cioc o ajuta sa prindi
* Odati pirisit cuibuL, tenira
rindunici nu se mai agazi Tnainte
prada. Ziua sta pe sol sau in copaci, unde se de a avea ta 16ndut siu pui, adici
ascunde gratie penajului brun. peste doi ani. in aceasti perioad;,
poate zbura peste 500 000 km
firi si se opreascS.
 HnANTREA iru Zeon

O Pes.A'RE DE PngrnnA
Steatornis caripen sis, o pasdre
asemdndtoare cu pdpdl uda,
trdieqte in peqteri: iese noaptea
pentru a se hrdni cu fructele
uleioase ale palmierilor,
zburAnd la distan[d rnedie.
Le tine in stomac Ei le digerd Pasire colibri-vultur
0 sfeaf ornis ca ripensis in zitta Llrrndtoare.
in pestera sa

* 'MrcuTu
CoLrBRr
Miculele ti coloratele pasari colibri
pot zbura in orice directie, dar pot si
sd stea pe Ioc in aer. Forma ciocului
Colibri cu cioc-sabie
este adaptata florilor din care-ti trag
nectarul. Ciocul curbat este ideal
Ciocul este lung pentru florile de cdmp; pasarea
de 12 cm colibri cu ciocu I sabie isi extrage
nectarul din flori in forma de palnie.

Coadd in formd
Je furculita Lungimea ciocului
d ubleaza I u ngi mea totala

Aripile subliri gi lungi

permit rlndunicii sa
zboare cu viteza

*-
PoonRcus
Podargus este asemanitor cu
papaluda. Ziua se asaz6, pe ram u ri,
r-
unde se confunda cu scoarta, 'cnurA gr DEscoPERA
/--
-
:-
-r --rr---r--- - -il

I
gratie penelor gri-brune. Noaptea
se hraneste cu insecte ti vineazd
INSECTE$l PAIANJENI: pp. 32-33
I PLANTILE: pp. 24-25
an imale m ici, precu m toareci. I
L--r------r
-------rr --

Podargus strigoides

{p.37
 PASARILE

Not&tlte & 00. o

&Multe notilf"gi pisiri inrudite * 'O

ConoA BrruncnrA
triiesc in emisfera sudici. Notititele, in zbor, lungile pene caudale ale

pisirile din familia Pitidae (rAndunele din rAnd icii cu coada-foarfecd se

un
deschid ca o foarfeci. in timput
Asia gi Australia) gi furnicarii se hrinesc cu curtdrii, masculul executd acrobatii
aceste pene se incovoaie ca niste
insecte 9i animale mici pe care Ie gesesc in panglici.
pamAnt. 5i rindunica cu coada-foarfeci
(Tyrannus forficatus) se hrinegte cu
insecte, dar adesea le prinde din zbor. Tyrannus
forficatus
Doi membri fascinan{i ai acestui grup sunt meridional

pupdza de stAnci peruani 9i pasirea-liri.

Masculii acestor specii i;i etaleazi
penajul minunat pentru a atrage femelele.

%
t
I
t
!i Ciocul este lat
@^'\ pentru a prinde
\a l 11\
insectele in aer
@
'
trb
e !r-
e Pr Unrun
cl@PS
(t

FuRNtclLoR
,)

Miculul furnicar urmeazd sirurile de

fu rn ici care mdrsilu iesc prin ju ngla. RAndunica australiand
Nu este interesat de ele, dar sta cu capul alb
aproape de sol pentru a prinde din
zbor insectele care scapa trecerii lor.

384F -,cfi*o
 NorAnle & Co.,,i'r,
Penele cozii
ating lungimea

t* JrsAroR DE curBURr
Notatita traie5te in piduri si in zonele
de 60 cm

cu tufariguri. Cuibul siu oval este

impletit din fibre vegetale ti atirni
pe ramurile joase, adesea in apropierea
cursurilor de apd.
b+rh
fr;:t'
Y.

Penele din coadd au

lungimea de peste 20 cm
N otitifi cu
cuibul atArnat

Pasire-liri
mascul

*
Irrr PnSt DE Dnrus
Pasdrea-lira din Australia are un penaj
bru n palid, dar coada mascu lu lu i este
superba. Unele din penele lungi ale
cozii sunt extrem de fine, altele au
€cnEAsrA
',lasculul
coLoRArA formd curba. inainte de imperechere,
pupezei de stinci masculul danseazd in fata femelei
f,eruane, cu penaj viu colorat, deschizand coada maiestuoasi.
:raieste in America de Sud.
lreasta mare de pene se
:urbeazi spre cioc. Crupurile
re masculi isi prezinta penele
:entru a curta femelele. DATE ULUITOARE
* Unele notitile produc
prin bitaia aripilor un
Pupizi de stAnci peruani
zgomot ce poate fi auzit
p6ni ta 60 m. it folosegte
pentru a line alte pisiri
RAndunica de Borneo departe de teritoriul siu.
f
'LA VAruAronRE
PnTNTRE FnuNzE
Pasarile din familia Pitidae sunt
pasari micute, cu cioc robust 5i coada
r- r r r- r rl
scurta. Traiesc in general pe solul _f-r - ----rr- -- - - -

padurilor din Australia si Asia, unde bnurA sr DEscoPERA i

'{
INSECTE $|,PA|ANJEN|: p. 41
oqt vAneazd insecte ti alte vietu itoare
1,,

tr
i'1. PLANETA PAMANT: pp. 48-49
r"qli mici printre frunze.
c{" ,r

.1, ;""

*.3e
 -r. !:l::a
PASARTLE '

ErnpELE EUBRToNARE
Coajd
o
0ud pur Embrion

Gdlbenut

&
G

@&'To"te pesiri le depun oui, 4 Embrionul in formare

| . protejat de doui
AIbug

rf CrescAnd, embrionul se
/.nraneSte cu galbenut ti
din care ies puii, spre deosebire straturi: de albut si de o prime5te aer prin
membrani care cdptuseste intermediul membranei.
de mamifere, ale ciror femele coaja de ou pe interior.

nasc gi alipte azd, propriii pui.

Pdrintele aduce
puilor un viermi5or
Coaja tare a oului protejeazi dezvoltarea
embrionului, iar prin gilbenut acesta se
hrinegte. Pirinfii trebuie si cloceasci
ouile, {inindu-le la cald, in timp ce Cu ciocurile
deschise, puii
embrionul cre;te in interior; cele mai cer mAncare
multe pisiri clocesc atezAndu-se pe oui
in cuib gi incilzindu-le cu propriul corp.
Ajuns Ia ultima etapi de dezvoltare,
puiul iese singur din ou. Puii multor specii itr

au un virf ascu{it pe cioc, ,,dintele oului", ff*$

tu .

pe care il folosesc pentru a rupe coaja. #*

*'i

Oul p,as I bri,i Etlena

tdsa ntii,I ct'oli,'lb
esfe Itunl {eln nITI f,tTl si lat
UI1g dtte
:

de8Itfflftm,'4,Ccan
:A ttdtri
"intrd
numtati 0,.
C o
b
I
I

f '
FARA ApAnnRE
8,'ru;[.T';lfi

lmediat dupa nastere, puiul de mierla

Oul pdsdrii emu nu reuse;te nici sa-ti tina capul drept.
este lung de I 3 cm Este crescut de ambii parinti,care ii aduc
5i poate cAntail pAna hrana. Creste repede, dupa doud-trei
la 700 g saptamdni invitand deja si zboare.
 OUA gr Pur

-o{}*-*-.-

Aripi
Gheare
Puiul
Ochi format

cap

rl Acum embrionul are I Micul pui este acum gata Micutele lebede isi urmeazi mama.
J Oeja formate capul si 4 sa rupa membrana si"si
:chii si in curs de formare sparga coaja oului pentru a-
ricioarele si aripile. si continua cresterea in
lumea exterioard.
* 'Pur
Pdrintele hrdnette ltrtoEPENDENTt
puii de mierla timp Puii de lebada pot si inoate si sa-si
de I 9 zile giseasci h rana singu ri, dar parintii ii
protej eazd,. Lebada regala isi poarta puii pe
spate cand acestia su nt obositi sau speriati.

* 'URMANDU-51
MnMA
Unii pui, precum bobocii de rata, urmeazi
automat primul lucru pe care il vad
m iscAnd u-se d u pd ce ies d in ou .

De obicei este mama Ior, si

astfel micutii stau alaturi de
'i.,^. ...1 :-."
*'.
;,'', parinli, departe de pericole t
;fu*r1;"u{o,eiir; Dar, dacd in momentul iesirii
din ou vad un om, se vor ,., ._j
lua dupa el.

Adultul invArte cu ciocul

ouale pentru a le incalzi

c
in mod uniform

'CroctruL OUALoR
Masculul si femela lacarului
clocesc ouale pe rAnd. Le
clocesc timp de 1 1 zile, pdni
r- r - - -lI
cAnd puii sunt gata si sparga _a-- -- - - - -- -------

c oaja. bnurA sl DEscoPERA :

CORPUL UMAN: pp. 46-47

MAMIFERELE: p. 11
O femeli licar cloceste o L--------r---r--------
 PASARTLE

O melodie printre ramuri

& M* mult de jumitate din speciile * 'SToLURI
DE ,,BuLBUti'
de pisiri apar{in ordinului Passeiformes lPvcoNorrDAE )
Stolu ri galagioase de rAnd u nele d in
sau pisiri cintitoare. Majoritatea familia Bulbulus se aSazi pe crengile
masculilor acestui grup intone azd, copacilor din paduri si gradini.
Cautand pe sol insecte, precum
secvente de note in timp ce curte azd, furnicile, aceste pasiri pot dauna
femela sau i;i apiri teritoriul. recoltelor. Masculii si femelele
seamani foarte bine.
Paseriformele au patru degete, trei
RAndunica Bulbul cu
indreptate inainte gi unul inapoi: este mustiti rosii
forma ideali pentru a se prinde de
ramuri sau de cabluri metalice. Nu toate
se hrinesc in copaci. CiocArl iile li
codobaturile i;i gesesc de obicei hrana
pe sol, in timp ce rAndunelele prind
insectele in zbor.

Puii de rAndunicd rdmln in

cuib, hraniti de parinti
,

pAna la 243 de zile

Masculul gi femela seamdnd,

chiar dacd masculul are penele
cozii mai lungi

RAndunici

Cioc scurt,
usor curbat

€rBU-;HAT'DUNELE
RAndunelele construiesc cuiburi din noroi
si rimurele, pe care le Iipesc de peretii
pesterilor, depozitelor 5i ale altor cladiri. b-
Traiesc in Europa, Asia ti America de
Nord.

424p
 O MELoDTE PnINTRE RnnnuRt

*
Irrr PnSr DE Dnrus CiocArlia
Fasa de apa ;i codobaturile
i;i miscd in sus si in jos
capul si agiti coada cAnd *
'CArurAruo iru Zeon
merg. FAsa de apa merge
prin apa putin adanci sau Multe pasari cAnta atunci cand
prin noroi pentru a prinde stau pe crengi, dar ciocarlia isi
viermi si insecte. intoneazd trilurile melodioase in
zbor, zboari in inaltu I ceru lu i,
cantAnd tot timpul.
FAsa de api in ciutare de insecte

Corpul are
lungimea de 20 cm

Pene rogii in
apropierea urechilor

Ux BUX IVTTTATOR
Mierloiul american intoneazd, zi gi noapte
c0ntecul sdu , dar este
capabil sd imite c6ntecul
altor pdsdri qi chiar qi
zgomotul de magini, sirenele
qi ldtratul c0inilor.
Mierloi american
DATE ULUIT()ARE
* Puii de r6ndunici
mininci de 400 de ori pe zi.
Pirinlii au mutt de lucru
pentru a te procura insecte. cAurA $l DESGoPERA
rNsEcrE $t pAlnrv.leNt: p. 55
 PASARTLE

VAnatori * 'AcERUL
MuscAR

de insecte Muscarul cu piept rosu iti petrece

primivara si vara in padurile ti
tufisurile din Europa de Est si Asia
Centrald, unde depune ouile si-si

&Muke pisiri, precum muscarul, sunt cre;te puii. Apoi zboari spre regiunile
calde din sud, pentru a-ti petrece
insectivol'€, adici se hrinesc cu insecte. restu I an u Iu i.

Au in general ciocul mai lat, previzut cu

peritori, sau pufin curbdt, folosindu-l
pentru a prinde insecte din aer; nu tofi au
un tril frumos. Spre deosebire de pisirile Mascul
din familiile Sylviidae gi Turdidae, cele din adult

familia Timaliidae nu au un cintec

melodios, dar comunici intre ele cu
strigite asurzitoare pe care le emit
continuu cAnd se hrinesc.

Muscar cu piept rotu

,4
{
b

c
Stufirica pitati (Cisticola juncidis) in cuib
DATT ULUIT()ARE
'SrurAnrcA PArnrA * CintecuL Licarutui este
acut: pini [a 1400 de note
Aceastd pasare i;i petrece mare parte din pe minut.
timp pe sol, la vandtoare de insecte. i;i
ascunde cuibul, facut din paie ti panze de
paianjen, in ierburile inalte. Deschiderea se
* T6riiacut ve rzui reugegte
si imite c6ntecul att or 70 de
afla in partea superioari. specii de pisiri.
 La exemplarul tAndr
nu sunt incd dezvoltate
caracteri sti ci I e speci e i
At ;i piept
maro-desch is

Gaita cu ochi galbeni

t^rTA cu ocHr GnrBENr

? *.
i;;
*i! <
Perechi sau grupuri de gaite cu och
galbeni prind insectele emitand
strigate continue.i;i acoperd cu pinze
de paianjen cuibul gratios ficut din
i

(
ierburi si bucati de scoarta.

Cioc larg cu
perisori fini
pentru a prinde
prada in zbor

/
#-
,\\ - Insectd urmdritd
de un mascul adult

GAtul ;i
pieptul rosii
Sturz fluieritor

*
'SruRzuL FlutERAroR
Stu rzul fluieritor din Asia emite
ej fluierituri puternice, ca semnal
de alarmi, dar moduleazd 5i un
cAntec mai melodios. Traie5te in
zonele de padure din munli, in
apropierea cursurilor de apd.

r: r- r
- - - -----rrr- -- -i

GnurA gr DEscoPERA
/rr
:

IN$ECTE $l PAIANJENI: pp.46-47

MAMIFERELE: pp. 14-15
L----rr---------rr----
 PASAHLE

*mtrcffi
&Murce pisiri din familia vribiilor sunt
arboricole, adici i;i gesesc hrani ;i
f DtcnErJM TmcoNosrrcMA
Lunga de circa 9 centimetri, aceastd
adipost in copaci. Nu trebuie si fie pasire cu spatele rotu este activi si
campioni ai zborului gi se deplaseazi galagioasd . Zboara printre flori
prinzand insecte ti culegAnd seminte
simplu dintr-un copac in altul, culegind sau sugand nectaru I.

fructe gi prinzAnd insecte cu ciocul ascutit.

Cu ajutorul ghearelor robuste stau prinse
de ramuri ;i trunchiuri . Pasdrea ,,soare
Rindunica cu burta portocalie
4
ilt

strdlucitor" (Cinnyris habessinica), o pasire

viu colorate, se hrinette cu insecte, dar
gi cu nectarul cules din florl, ajutindu-se
de ciocul lung 9i curbat.

Gheare gi
coadd scu rte

*
Pasire cu ,,ochi de ceari" 'CurBURr AcATATE
Grupurile de cacique (Cacicus
Cela) din America de Sud stau
t^sAnEA,,Cu ocnr DE CrnnA" unul lAnga altul pe ramuri.
Perech i le construiesc cu i buri
lZosrERoPs LnrERALrsl magnifice din fire de iarbd, in
Pasirea cu ,,ochi de ceari" isi foloseSte ciocul
pentru a extrage insecte din scoarta ;i pentru a forma de sac, care atirna de
prinde peianjeni pe frunze. Cu limba poroasd ram u ri. Stau im preu nd., pentru a
suge si nectarul din flori. Se deplaseaza in
proteja mai bine ouale 5i puii de
Cacique se hrinesc, fac cuibul dutmanii infometati.
stoluri mici si comunica prin triluri cu ceilalti
9i triiesc in grupuri pe ramuri.
membri ai grupului.

',,,4,$
 AcasA, PnTNTRE Cop cr

Limbd lungd in
formd de trompd,
pentru a suge
nectaru I

Fsr Pasirea,,soare strilucitor"

r{
cu coadi-in-fliciri
(Cinnyris habessinica)
mascul

Gheare robuste, Miculii zidari sar

pentru a se prinde dintr-o ramurd in alta
de ramuri in timp in cautare de insecte
ce se hrdneste

dr/*,LoARi srnAlucrroR"
cH CAIAnAToARE
-PAsAnr t
;

Cu ConpA-in-FtAcAnl Ciocan itoarele-zidar au gheare Ciocinitoare -zidar

Mascu Iu I are pene strilucitoare, ro5ii,
galbene ti albastre. Femela, mai mici,
este in nuante de gri si maroniu. De obicei,
se ataz6,in apropierea florilor, pentru
a suge nectar.
puternice si robuste, pentru a se
agata de sco{4a gi stAnci in timp
ce mdninci. Isi introd uc ciocu rile
ascutite in crdpaturile trunchiurilor
de copac sau intre stAnci, in
cdutare de insecte.

Ciocdnitorile-zidar
DATE ULUIT()ARE bat din aripi in timp
ce vAneazd insecte.
* PiligoiuL atbastru are
numai 11 cm lungime, dar
depune 15 oui odat5, mai
'
mutt decit orice atti -.4' .
r--i
pasi re ca re-gi h ri negte
propriii pui.
Pitigoi albastru cu cuibut
ptin de oui
{";;;-;;-;;;coPERA i
CORPUL UMAN: p.28
PI-^ANTELE: p. 22
L---r------r----rrr---
 PASARTLE

Ilevoratori de seminte )
&Seminlele de orice fel reprezinti hrana
de bazi pentru multe pisiri granivore. * -FoRFEcUTA
Pisiri precum cintezele gi presurile au Este o cinteza micd, al cdrei cioc

ciocuri robuste, adesea in formi de con, are o formi neobisnuiti: partea

superioara ;i cea inferioari se
pentru a firimifa semin{ele tari 9i a scoate incruci5eazd in vArf, permitand
pasarii sa deschidd semintele de
miezul. Forma ciocului variazi in funcfie de pin si si extragd miezul.
tipul de seminfe cu care se hrinesc in mod
normal: pisirile care mininci seminte mai
lllllil

groase au ciocuri aseminitoare celui Numai masculul forfeculei este

ro1Lt, femela esfe gri-verzuie.
al papagalului. Multe dintre acestea prind
insecte, pentru hrana lor li a puilor.

Zebra
australiani
Piept striat ;i pete
deschise la culoare
in partea din fafa

,rffiENE
zebrele australiene sunt pasari raspdndite in
Australia, care se deplaseazd in stoluri mari, de
peste o sutd de exemplare. i;i fac cuibul adesea in
grup ti fiecare pereche isi construieste un cuib cu
cupola din iarba ;i rimurele, intr-un copac sau tufis.

DATE ULUIT()ARE tangara

* Presura zipezilor i9i face

cuibut Tn zona arctic5, cel mai
ta nord dintre toate pisirile.
Sapi gropi Tn zipad;, pentru
a se proteja de frig.
TnTGARA
Pasarile tangara i;i petrec majoritatea
vietii in copaci, h ran ind u-se cu fructe
.,
si seminte si prinzAnd insecte din zbor.
i:i fac cuibut in forma de cupd, pe ramuri.
 DrvoRAToRt DE SeMINTE

fi TrsAron DE curBURr
Cu ibui mascu lu lu i tesator baya
din Africa de vest este rotund,
atarnd de o ramurd sau de un fir
metalic si este impletit cu ierburi
si rdmurele, cu o deschidere in
partea superioari. Fiecare
mascul are mai multe perechi si
Mascul de fesitor
constru ieste pentru fiecare cdte
baya in cuib
un cuib.

O forfecufi mascul scoate

semintele dintr-un con de pin

f{H{ *
'PAsAnr DE Sol
Presura isi procuri de obicei
hrana scormonind terenul cu Presura ;'

ghearele robuste, in ciutare de cu gAt rotu

seminte. Depune ouale pe sol,
intr-un cuib in forma de cupi,
construit de mascul.

E Ciocul se
incruciseazd in vArf

Cojile seminlei rdmAn

deschise, in timp ce
Ii mba extrage sem i ntele

Pitigoiul de balti,
un tip de presuri

'ceurA
$r DEscoPERA
/r--:-----------r------!

ATLA$: pp. 54-55

PLANTELE: p. 2O
L-------- r-r------rr--

{F4s
 PASARTLE

Hsnd
/
D" doui ori pe Eu1, multe
pesiri fac cilitorii incredibile:
migratiile. Cei mai multi
Ruta de migra(ie a goimului pescar
migratori i;i petrec primivara gi ,,,,,,,F
vara in nord, iar toamna zboari ,Y'
L,
- Tf-

spre sud, pentru a se pune Ia

* 'SorMUL
adipost de frig. Se intorc in PrscAR
O pasdre de pradi mare, soimul
nord cind clima devine din nou pescar, parcurge in migratiile sale
blindi: astf€!, dispun de soare pana la 10 000 de kilometri. Este
un campion al zborului, se hranegte
;i hrani tot timpul anului. in principal cu pe5te, de aceea se
deplaseazd la suprafata apei,
prinzand pesti in trecere.
Pisirile cilitoare pot parcurge distante
enorme 9i au diferite metode de a-5i
gesi drumul. Se pare ci se nasc
cunoscAndu-ti deja destina{ia, deoarece
pisirile tinere reugesc si migreze ;i
firi ajutorul adulfilor. Conform
oamenilor de ttiinfi, se oriente azd,;i
dupa soare, stele gi puncte de reper
familare. in general, fac opriri regulate
pentru a se odihni ;i pentru a se hrini.

RAndunica-de-mare arctici zboari

Oamenii folosesc de Ia o regiune polari la alta.
ha4i detaliate
pentru a gisi
drumul.
f' DE LA
uN Pol LA Anul
Randunica-de-mare arctici are migratia cea mai
lunga dintre pasari . Zboari 20 000 de kilometri
de la Polul Arctic (unde isi face cuib) pana in
Antarctica, u rmand vara australd.

',,,,50$
 PAsAnl MtcRAToARE

* 'ZBoR
ilv FoRMATIE
Pasarile mari, precum gastele ti cocorii,
zboara in stoluri in forma literei ,,V".
\,r* fue-
-.-&w _ffip
fiecare pasare o poate vedea pe cea din
W
fata, fara a fi deranjata de aerut deplasat
de bataia sa de aripi.
z :

Fluierarul auriu american

stribate in zbor circa l3 OOO km.

*'
FLUIERARUI- AuRtu
Fluierarul auriu iti face cuib in unele regiuni ale
Americii de Nord, in Siberia si in Asia de Nord in
lunile de vard. Cand vine iarna, migreazd in sud.
Fluierarul auriu american zboara din America de
Nord in cea de Sud fara a se opri deloc.

*
TURUL LuMu
Albatrosul nu migreaza de la ncr-l
la sud, ci calitoreSte continuu in
regiu n ile sud ice ale lu m ii. Se o p res::
pe cate o insula doar pentru a se
imperechea si pentru a depune c'_a:

cAurA gl DEScopERA
ATLAS: pp. 54-55
PLANETn pArvrANT: p, 13
Albatrosul rimAne intotdeauna in L---r----
-- ------ - - - - - -7n -
regiunile cele mai sudice din lume.
---
t .-/

*Fsr
 PASARILE

Ilimensiune XXt t- cure DIN DnncosrE

Pentru a atrage femela, masculul
pisari i Pti lonorhynchus violaceus
&Unete pesiri se diferenf iazd,de (corbul de matase) construiegte
celelalte prin dimensiuni. Corbii, de o cisuta conica din rimurele.
O,,picteazd" cu o pasti de fructe
exemplu, depetesc 60 de centimetri mestecate 5i o decoreazi cu flori,
lungime gi sunt considerati a fi unele seminte, chiar si dopuri de sticli,
aproape intotdeau na albastre.
dintre cele mai inteligente pesiri , Elu cioc
puternic gi sunt vAnitori iscusiti; masculul f
;i femela seamini. in schimb, masculii
pisirii paradisului sunt foarte diferiti de
mult mai modestele femele, pe care le
curte azd, etalAnd un penaj superb.

Drongo cu *<
coada-racheti
tconoA NroBrSNurrA
Drongo cu coada-racheta are
creasti ;i penele cozii lungi de
pana la 35 de centimetri.
Caligioasa pasdre prinde insecte
in zbor si inspecteazi ramurile ti *-j{T:*- 7>-
frunzele in cdutare de hrani.

i*i*
Masculul are penaj
Penele cozii se termind
inchis la culoare si
in forma de rachetd
strdlucitor
*
Corb de mitase

DATT ULUIT()ART
* Conform savanfitor, corbul
imperiat, specia cea mai mare,
gtiesi numere. in cursul unor
experimente, unete exemplare
au numirat pini [a cifra gase.
CoIoFANA HonTA
Cotofana este un tip de corb care
mdnAnci aproape orice gase;te.
Fura ouile ti puii din cuiburile altor
pasari, dar prinde ti animale mici,
precum goareci si tobolani.
Cotofana

524b
 DTMENSTUNE Xxl
* 'Cu
CnPUL iru Jos
Masculul pasAr-ii paradisului albastre
i;i prezinta penaj u I bogat agatat cu
capul in jos Apoi isi leagana cele
doua pene lur ngi din coada in fata
femelei.

Masculul pisirii
paradisului
albastre Un grangur eurasiatic aduce o larvi puilor.

* 'UN
', 1{ CArurrc MELoDIoS
r d' # Ca toti grangurii, si cei eurasiatici scot
i,1F .,
un sunet placut, melodios. Femela
impleteste cuibul din fire de iarbi
It Perelii curbati ai cdsulei
sunt la distanG
si il agati intre doua ramurele,
ca un hamac. Masculul o ajuta
I de circa l0 cm la ingrijirea puilor.
i
{
"t

Masculul
+
* constru ieste
i, p d----"'" o casuta pentru
7s{t a atrage femela
E,tr' !+' *
lF.t'tT $
{?' *i* il,
r
t
li,
4# -.t'
.-f' .J-

b--
'r
"rgff'

rP*- S.

Femela construieqte
un cuib separat pentru
a depune ouale

?* "t*

)-
 PASARILE

In perieol Condorul, un tip special

de vultLJr, se hrane5te
cu animale moarte

de dispnr iri )

&pestePrrrrtle suntcelein 9pericol in intreaga lume:

000 de specii risci si
1 000 din
dispari pentru totdeauna. Omul reprezinti un
pericol pentru pisiri: devasteazi sau polueazi
zonele in care acestea triiesc (paduri, lacuri 9i
riuri)9i adesea le vAneazi, le ucide sau le
prinde pentru a le inchide in colivii. Dar se
poate face ceva: de exemplu, unele pisiri rare
pot fi crescute in captivitate pentru a fi apoi Condorul depune
un singur ou la fiecare
redate liberta{ii; se pot crea rezervafii doi ani, deci marirea
numdrului de exemplare
naturale, unde pot trii protejate. necesita mult timp

€EMPLARE PE cnl-r DE DI'PAR'TIE

Acum mai mult timp, mai existau numai
noui exemplare de condori din California
care traiau in libertate. Cateva exemplare
au fost crescute in captivitate gi, in 1997
,

s-a ajuns la 121 de condori, dintre care unii

au fost repusi in libertate.

O pasire este curifati de petrol.

Cocor siberian
\
\c 'PARTNTI AooPTIVt
*, Pentru a salva cocorul siberian,
CURATAREA PNJELOR
ouile depuse de exemplarele in
Petrolul vdrsat in mare de petroliere
captivitate sunt puse in cuibul
ucide fauna ti flora ti polueazi
altor tipuri de cocori . Se speri
mediul inconjurdtor. Dacd o pasire isi
ca noii parinti sd aiba grija de
murdareSte penele de petrol, nu mai
oua si de pui alaturi de ai lor,
poate s6, zboare; daci incearcd si se
mirind astfel numdrul de
curete singurd, poate muri sufocatd
exemplare in libertate.
sau otrdvita.

s4t
 irv PeRrcoL DE DlsPARlnE

*'
DATT ULUITOARE
* Peste 90 din cete
350 de specii de papagaLi
a r putea d is pi rea in scu rt
timp.
* Pe o insuLi in targuL
Noii Zeelande, o singuri
pisici a cauzat in gase [uni
dispari[ia unei specii
intregi de pitutici.
PADUREA iN PrRrcoL
Zone intinse de padure tropicald,
unde trdiegte acvila din Filipine,
au fost despadurite. Aceste acvile
sunt in prezent printre cele mai
rare pasari din lume: praddtoare
atat de mari, nu reu;esc sd
supravietuiasci daca nu dispun
de o zona de vAndtoare intinsa.
Acvila de Filipine
* 'O
PnSARE RnRA
Ara hiacint a facut obiectu I comertu lu i

cu animale domestice: in 1978

Aripile condorului
mdsoard 2,7 m
de la un capat la celalalt
rimdsesera in I ibertate n u mai 60.
A avut de suferit si ca urmare
a distrugerii habitatului siu si
a plantelor cu care se hrinea,
defrisate in scopul obtinerii
de terenuri agricole.

Ara hiacint

Studiul
Condor din California pisirilor este
important,
deoarece poate
ajuta la
protejarea lor.

/-r-:-----------r---:--t
cAUTA $t DESCOPERA :

REPTILE $l AMFIBIENI: pp. 54-55

MAMIFERELF: pp. 54-55
L--------r------rr----

{F5s
i/o
Glosar de cuvintereheie
Albut: substanla transparenti
care se gase5te in ou in jurul
gal ben utu I u i. Prote jeaza
embrionul in formare.
Captivitate: starea u n u i
an imal tin ut departe de
propriul mediu natural, in
cugti sau curli, precum
gradinile zoologice sau
rezervatii natu rale.
Carcasi: corpu I an imalelor
moarte. Unele pasari , precum
vu ltu ri i , se h rin esc cu carcase.
Cheratini: substanla din care
sunt formate unghiile,
ghearele, acele, coarnele,
penele, ciocu rile si sol zii.
Clocit: proces prin care
pasarile mentin ouale calde
pAna la eclozare. Consti de
obicei in atezarea pe ou5., pe
care le incilzesc cu corpu l.
Colonie: grup de animale din
aceeati specie, care triiesc
impreunS..
.,,,.,56t
Creasti: excrescenti osoasi
pe capul sau pe ciocul unei
pdsiri . zoni geograficS,.
Cuib: Iocul sigur in care o
pasdre depune ouale si i;i
crette pu ii.
Curent: masi de aer sau apa
care se misca intr-o directie.
Curtare: momentul vietii unei
pasariin care mascu lu I
incearci sd atragi atentia
femelei.
Dinte de ou: vdrful dur pe
ciocu I pu iu Iu i de pasire cu
care sparge coaja pentru a ie5i.
,, Dintele" cade dupa ce oul
este spart.
Disparifie: proces prin care
toate exemplarele unei specii
dispar de pe Pam6,nt.
Ecl oziune: ieSirea puiului din
ou.
Fauni: totalu I speciilor de
animale care triiesc intr-o
an u m ita zoni geograficS..
Flori: toate speciile de plante
care triiesc intr-o anumita
Fructivor: se spune despre
animalele care se hranesc cu
roadele pamintu lu i.
Fulg: pand mici si sublire,
situati sub penele principale;
totalitatea fu lgilor aj uta la
menti nerea tem peratu ri i
corporale optime.
Galbenut: substanla galbena
care se gase;te in ou si
h rane;te em brion uI in
fo rmare.
Granivor: se spune despre
animalele care se hranesc cu
sem inte.
Habitat: toate conditiile de
mediu in care triieste un
animal.
Larvi: stadiu al vietii unei
insecte, intermediar intre ou SI
fi inta ad u lta.
Limicol: se spune despre
animalele care trdiesc in
terenuri mlastinoase.
Mamifere: clasi de animale
la care femelele nasc pui vii si
ii alapteazS,.
Migra{ie: deplasare, de obicei
sezon ier5,, a an u m itor specii de
pasari citre regiuni unde se
reproduc 5i i;i gisesc hrana.
Nectar: lich id d u Ice prod us de
multe plante. Atat unele
pisiri, cit si an u m ite insecte
se hranesc cu nectar.
Pedure tropicali: padurea
deasd din regiunile calde
tropicale, unde ploua mult in
timpul anului.
Penaj: toate penele care
acoperd o pasire.
Poluare: pagu ba cau zald
mediului de materialele
d escircate, p recu m fu m ,
deteuri sau mirosuri puternice.
Pradi: animal vanat de un alt
animal.
Regiuni polare: zonele din jurul Tericol: se spune despre
Polului Nord si al Polului Sud. animalele care traiesc si T;i fac
cuibul in principal pe sol.
Remige primare: pene mari
Teritoriu: zoni limitata in care
ale aripilor, care aj uta pasirea
un animal traieSte si i;i
si inainteze in timpul zborului.
procuri hrana, care adesea
Remige secundare: pene este apirati de intrusi.
scurte cu care pasirea i5i
schimba directia in zbor si se fundri: zona detertica din
menline in aer. tirile reci, cu sol inghetat si
acoperit de gheati in
majoritatea an u lu i.
Rezerva{ie naturali: zoni
protejata in care animalele si
Vizuini: gauri subterani care
plantele traiesc si se reproduc.
servette drept refugiu pentru
animale.
Savani: teren plat cu ierburi
gi tufi5uri, tipic regiunilor
Zbor planat: zbor in care
trop icale.
pasirea rimine suspendata in
aer in timp ce minAnci sau in
Rezistenta aerului: forta
a;teptarea prizii.
exercitati de aer cAnd o
pasire, betand din aripi, il
dep Iaseazd,.
Specie: grup de animale cu
caracteristici com u ne.
Stol: grup mare de pasari
care zboari sau vineazi
im preu n5,.
57,,,'