rb

r
s
7
Spllrturi

\Q

l
 Cuprins lntroducere in ,,Sporturi" 9

Atletismul t 0
Gimnastica l2
Fotbalul l4
;,,
-n

Mondialele de Fotbal l6
Rugby-ul l8
Fotbalul american 20
Crichetul 22
Baseball ;i softball 24
4 (b,
Hocheiul 26
Jocurile Olimpice 28
Cot, fileu, poarti 30
Sporturi cu racheta 32
Sporturi de lupti 34
Artele martiale 36
(}.,
'i_.|

Sporturile extreme 38
Tiagerea la fintt 40
in piscini 42
Pe apA 44
Sporturi de iarni 46
Olimpiada de larni 48
Zgomot de motoare 50
Pe rofi ;i pe rotile 52
Pe cai ! 54

Glosar de cuvinte-cheie 56
# lndex 58
,oW.
 ITTRoDUcERE IN

Spllrturi
Fi"."re dintre noi are cAte un idol din lumea
sportului. CAnd un mare campion invinge,
toati lumea se bucuri de performanta sa. Astfel,
oricine poate incerca sa devini un mare campion,
avind exemplul sportivilor de astdzi,
fie ci e vorba despre inot, atletism,
fotbal sau sah.
Cu ocazia evenimentelor sportive renumite, precum Jocurile Olimpice
sau Campionatul Mondial de Fotbal, putem fie si urmirim
la televizor performanfele sportivilor nogtri preferafi,
fie si triim competifiile in mod activ in parc sau in curtea gcolii;
orice activitate fizici este benefici atAt corpului, cAt gi minfii.

+s
 SpoRTURT

Atletismul
&,A*t"*,rmut include intreceri pe pisti ;i Siritura
iniltime
pe gazon. Pista se folosegte pentru alergat:
cele mai scurte curse sunt cele de I 00 de
metri plat, iar in cele mai lungi se fac mai .2TrHNrcA
multe tururi de pisti. Probele de sirituri ;i FoSBURY
Cei mai buni atleti Ia siritura in
arunciri au loc pe gazon, in interiorul pistei. inaltime sar cu spatele peste o
La siritura in lungime 9i la triplu salt, se sare ;tacheta. Aceastd teh n icd, den u m ita
Fosbury, a fost numi6 dupa
cit mai departe posibil, intr-o groapi plini americanul Dick Fosbury, care a
cistigat aurul olimpic in 1968.
cu nisip. La siritura in inilfime 9i la cea cu
prijina, trebuie si se depigeasci o tija
agezati la inillimi tot mai mari.
DATT ULUITOARE
* Recordut mondial ta
Linie de sosire siritura cu pr;jina este
pentru toti alergatori i detinut de Serghei Bubka,
Pistd pentru elan pentru
attetut care a reugit si sari
saritu ra in lu ngime
Linii de pornire 6,1/' metri in aer Iiber gi
si triplu salt
gradate 6,15 metri in sa[5.
\\
Groapa
Pista gi
gazonul cu nisip Cugca de aruncare a
unei arene discului si a ciocanului
sportive
Linia de pornire pentru
100 de metri plat

Zona circulard pentru aruncarea

greutatii, o sfera grea din metal

Zona de elan
in forma de evantai
pentru saritura in
inaltime
Zona de elan pentru
aruncarea sulitei
f -Pr
Pistd pentru sdritura cu prdjina: cu o
prajina flexibila, se trece peste o stachetd
situata la inaltimi tot mai mari
SrnDroN
Turul complet de pista este de 400 m.
Deoarece d istanla parcu rsi la exterior
este mai mare decat cea din interior,
atletii pornesc de pe o linie in trepte,
astfel incat fiecare si parcurga aceeasi
d istantd.
 ArleilsMUL

O CunsA PnIN OnAg

Maratonul este cea mai
lungd cursd din atletism.
Lungimea maratonului
depdqeqte I+2 km; este o
intrecere la care participd qi
alergdtori amatori. Distan[a
cursei de maraton a fost
stabilitd la Jocurile
MaratonuI din Los Angeles
Olimpice din anul 1908.

Competifie feminini
la 100 de metri garduri

Numdrul
identifica
atl eti i

Picior de ridicare
Picior
de elan Pantofii speciali au
priza buna pe pista

o**
-F

a,
'I

Bara gardului este

SAnrruRA PrsrE din lemn
Suport GnnDURI Gardurile pentru femei au
metalic La 1 10 m garduri (100 m o inaltime de 84 cm
pentru femei), atletii trebuie si (106,7 cm pentru barbati)
depa;easci 1 0 obstacole, -: - - - -r
rr-r---
-- - - - -t

alergand cAt de repede pot. cAurA $l DEscoPERA

/r-
:

Pot lovi obstacolele, dar acest $TllNTA lN JURUL N0STRU: pp. 54-55
lucru ii incetinegte. O singuri I CORPUL UMAN: p. 27
I
greteala ii poate costa l---r------r------r-r-

pierderea concursul u i.
 SpoRTURI

Distanla

Gimnasti0a intre f ire este

de 40 cm

&A.um cAteva secole, exercitiile de

gimnastici erau pentru vechii greci
Inelele sunt
modalitatea de a-ti demonstra forta gi sustinute
iscusinfa. in pre zent, Ettle{ii folosesc multe de curele

aparate, precum bara, bArna 9i inelele.

in competitii, arbitrii acordi un punctaj de
la unu la zece gimnagtilor pentru abilitetile
lor in executarea exercitiilor acrobatice.
F',
Zece este nota maximi. in sala de *,{
gimnastici insi se practici si alte sporturi .
I

*' k'l
ExERcrTrr DE GrMNAsncA
Barbatii se intrec la 6 specialitati: sarituri, sol,
cal cu manere, inele, paralele ti bara fixa.
Pentru femei, existd sarituri, sol, paralele
inegale ti barna.

Paralele
i negal e Paralele
BArnd
\

Cal cu mAnere
Sala de
gimnastici

I nele

Cal: atletii fac exercitii Zona pentru exerci;ii

acrobatice sprijin iti la sol este de I 2 m'
de mAnere

"$
 GTMNASTTcA

Gimnastul incearcd sd
DATE ULUITOARE
mentina mAinile si * Rominca Nadia Comineci a
picioarele drepte si fost prima gimnasti din istorie
nemi5cate in aceastd care a primit nota 10 ta
pozitie Jocurite Otimpice. Pentru ci a
\
fost primut 10 din istorie,
\ catcutatoarele au aritat nota
Gimnast ,,1 =00", nefiind programate
la inele pentru cif ra 10.

llt--r,-!^-:'
Pantaionii
gim nastu lu i su nt
ad e re nti

,/
./
Iegirea face
parte d in

4 a,ItrtELE Execu{ie Ia bArni

exercitiul la
bArna

ri
l;
f Baietii executi o serie de figuri la
ine le. Fac m iscari circu Iare s i
verticate. in timpul executiei,
incearci si pdstreze inelele cat mai
r BArna din lemn
are o latime de
numai l0 cm
necl intite, pentru a obtine nota cea

{' t /
.r- /
/
/
mai mare. Pentru exercitiile la inele,
gimnastii trebuie sa aiba multi forta
si echilibru. La sfArsitul executiei,
f .BAnNA
ate rizeazi printr-o sdritu ri. Fete e exec utd exe rc iti i
I

W-".{ uimitoare Ia bArna aflata

la 1 ,2 metri distanta de
pamAnt. Merg, aleargi, sar
si fac piruete in cursul unor
exercitii care d u reazi pAni
RTDICAREA la 90 de secunde. inainte si
GnEUTATILOR atinga pamAntul, executa
saritu ri cu mai m u lte rotatii.
$i acegti atle[i se antreneazd,
in sala de sport. Se impart in
clou'/a categorii, in func(ie de
greutatea lor. Cei mai grei, de
Ia categoria supergrea, -:- -r ----------- -- - -rl

cAurA $t DEscoPERA
/--
:
clepdqesc 108 kg. Campionii
MAfil PIH$CINALITATI: pp. 54-55
ltot ridica lnai mult de CORPUL UMAN; pp. 18-19
rlu[-rlul greutd[ii lctr. Un atlet de [a categoria supergrea, L-------
---------rrr-r
Ol,impiada din 1996
 SpoRTURT

FeGh&IHI
f -Cr
MEcrr
Fiecare echipa are un portar. Portarii
sunt singu rii d in ech ipa care pot atinge
mingea cu mdinile, dar numai in
&Fotbalul este unul dintre cele mai interiorul propriului careu. Pentru a
impiedica mingea si intre in plasd,
vechi gi mai populare sporturi din lume.
portarii plonjeaza si sar asupra mingii,
Populatiile chineze gi mexicane se distrau de aceea trebuie sd fie foarte agili.
cu un joc foarte similar cu mii de ani in
urmi. Fotbalul urm eazd, reguli foarte
simple; este distractiv de jucat gi pe plaji,
nu numai pe gazonul unui stadion.
Doui echipe a cAte 11 jucitori lovesc Mingea de fotbal este
din material sintetic
cu piciorul o minge incercAnd si o trimiti impermeabil
in poarta adversi: cfutiga acela care
inscrie mai multe goluri .

Cercul care marcheazd

centrul terenului Poarta

Linia de mijloc
a terenu lu i porlii
Zona
Tusd
laterala Careul de l6 metri
Tricoul de portar este diferit de
cel al celorlalti jucatori ai echipei
Punctul de Ia I I m
de unde se executd
Ioviturile de penalty
DATT ULUIT()ARE
* FaimosuL portar Dino Zott
nu a primit niciun got
in 12 partide internalionate
disputate in perioada
Un teren 1972-197l*.
de fotbal

Un tAnir
fotbalist lovegte
f
'LovrruRrlE
cu CnpuL
Fotbalistii pot Iovi mingea cu capul pentru a o baga
mingea cu capul.
in poarta, pentru a-ti apira propriul careu de tuturile
adversarilor sau pentru a o pasa unui alt jucator.

'*$ \\,
 FoTSALUL

Poarta are
:timea de 7,3 m
: inaltimea Mdnugile u;ureazd
prinderea Cupn MoNDIALA LA
:e 2,4 m
TTNERET
\\ Este un campionat mondial
pentru jucdtorii sub 20 de
ani. in fin ala din l9f)7, din
Mal aiezia, Argentina a
\ invins lJruguayul cu 2 la 1.
Un meci din Cupa Mondiali
de tineret

Plasa porlii
este sustinuta
de bare
,%

Arbitrul verifica daca meciul este

Cartonagul corect folosind, printre altele,
ro7u este cartonatele galbene ti rosii. Pentru a
pentru ave rliza u n jucitor care a com is u n
eliminari fau lt, aratd cartonasu I galben, pentru
o incorectitudine gravi, pe cel rosu,
care duce la eliminarea de pe teren.
in teren existi trei arbitri, unul de
centru si alti doi arbitri de linie, care
Cartona;ul galben il asista pe arbitrul de centru pentru
esfe pentru a lua cele mai bune decizii.
ave rtizdri
r--!

il;;;.;;-;;;GOPERA i
POPOARELE LUMII: pp. 36-37
Un portar apiri un ISTORIA OMULUI: pp. 28-29
sut al adversarului. Pantofi de sport
L-------------------r-

cu crampoane

+'5
 il'temdfiaIgle
e
-7O
CupA inr inrrnEcrME
DrN Aun
Cupa Mondiala este din aur

GFffiAI masiv ti malahit, o piatra verde

sem ipretioasd.
A fost prezentatd pentru prima
data in 1974. Cupa precedenti,
atribu ita Braziliei, a fost fu rata in
Ftnalele celui mai important 1983 si nu a mai fost gasita.
campionat din lume au loc la fiecare
patru ani. in aceasti perioade,
echipele nafionale ale fiecirei firi Un jucdtor francez sare
pentru a da o loviturd cu capul
joaci meciuri de calificare pentru
Cupa
urmitorul Campionat Mondial. Mondiali

Nafionala Braziliei este considerati cea mai

buni echipa din !ume, deoarece a cA;tigat
de patru ori Mondialele 9i este singura care
trecut intotdeauna de f aza grupelor. Dupi
cea de-a treia victorie mondiali, in 1970, i-a
fost atribuit trofeul original, Cupa Jules
Rimet. La Mondialul din Franfa 1998, din
l7O de firi participante s-au calificat doar
32. Dintre acest€Er, echipa firii gazda ;i cea
definitoare a Cupei sunt calificate automat.
Mondialul din 2OO2 s-a disputat in Japonia
gi in Coreea de Sud. Cel din 2006 s-a
desfi;urat in Germania, iar cel din zOt 0 se
va desfisura in Africa de Sud.

Un apdrdtor
al Braziliei
in actiu ne
in partida
impotriva
Frantei

Mascotele
Mondialului
din Franta 1998
 MoNDTALELE DE ForeAL

Doui jucitoare i9i

) disputi mingea in finala
Cupei Mondiale
feminine din 1995.

a, CnruProNATUL FrMrNlN
Cu pa Mond iala la fem in in s-a
desfasurat pentru prima data in
199I ;i a fost castigati de Statele
U n ite, care a invins Ch ina.

c
Peste 70 de tari au participat la
meciu rile de cal ificare, iar finala se
desfasoari la fiecare patru an i.
7
Hnr FRANTAI
ln I998, Campionatul Mondial
s-a desfisurat in Franta.
Meciurile s-au jucat in intreaga ixvrNGAroRrr
tard, pe 1 0 stadioane diferite. CennProNATULUr
Cu aceastd ocazie, Franta a MONDIAL
devenit pentru prima data Cele 18 campionate mondiale
fucampioand a lumii, invingand de pdnd acum au fost cdqtigate
uu0n
finata Brazrlia. de i [dri.
*"d
Anut C6gtigitor
#'.
'{Flt', 1930 Uruguay
s 1931, ltalia
1938 ltatia
1950 Uruguay
1951* Germania
1958 Brazilia
19 62 B raz itia
1966 Angtia
1970 Brazitia
1971* Germania
1978 Argentina
1982 ltaLia
1985 Argentina
1990 Germania
1991r Brazitia
1998 Fra nta
2002 Brazitia
2006 lta tia

inala Cupei Mondiale

din 1998
 SpoRTURT

* 'LEAaUE
sAU UxtoN?
Rugby league este varianta
profesionala, cu 13 jucdtori in
fiecare echipa, in timp ce rugby
union, rezervat amatorilor, este
&ln or"rent, rugby-ut este practicat cu o minge mai rdspandit, cu echipe de 1 5
jucdtori. Min irugby-u I este jucat
ovali, dar la inceput, in 1 823, se folosea o minge de baieti si fete cu vArsta cuprinsa
de fotbal. Rugby-ul actual este varianta moderni intre 6 si 12 ani.
a jocului la soule ce se juca in Franfa inci din Evul
Este mai bine sd
Mediu. Un elev de la gcoala din Rugby, Anglia, a se foloseascd, o
protectie pentru
prins mingea 9i a inceput si fugi: se niscuse un d inti , pentru evitarea

joc nou. Jucitorii aleargi cu mingea gi o paseazi accidentelor

cu mina sau cu piciorul pAni cAnd inscriu

aruncind-o pe pimint dincolo de linia de fund
adversi. Existi doui tipuri de rugbyz rugby union
9i rughy league.
Tricourile de rugby
Poartd Linia de 5 m sunt din bumbac
rezistent
Linie laterald

Suprafala
de eseu Linia de centru
a terenu lu i

Linia
de 22 mm
Linia
de minge
Linia de l0 m moartd

* Linia de eseu
I ERENUL
Un teren de rugby union nu trebuie sa fie
mai lung de 100 de metri. Pentru a marca Terenul pentru
si a caStiga astfel cinci 5 puncte, trebuie sa rugby union
se depaseascd linia de inscriere adversa, iar
balonul sa atinga pamAntul. Dacd mingea
este;utati printre barele verticale, echipa Un tAndr jucdtor
castiga doud puncte. incearcd o placare
 RuGBY-uL

DATT ULUITOABT
* Recordut de puncte reaLizate de
un jucitor intr-o partid;
internalionaLi este de 50. Tntr-un
meci etiminatoriu pentru
Campionatut Mondiat impotriva
echipei din Singapore, in 199t*,
Ashtey Bittington din Hong Kong a
inscris 50 de puncte It O eseuril.

qs
PLAcAREA LA RUGBY
Adversarii pot placa jucatorul
,er care tine mingea, pri nzdndu-l
: atAt din spate, cat 5i din fata.
La rugby union, jucatorul placat
J
trebuie si dea drumul mingii,
care este prinsa de un alt jucator
din aceeati echipa sau de un
ad ve rsar.

o placare intr-un meci feminin

W
Balonul oval este ESEU I
din material sintetic Punctele in rugby se realizeaza prin purtarea
im permeabil si cu lcarea m ingii in teren u I de tinta advers
(eseu) sau trimiterea mingii cu piciorul
printre buturile adverse (transformare).
Buturile sunt formate din doi stalpi paraleli
cu o bara ridicati perpendicular intre ei.

Un plonjon dincolo Un jucitor din

O partida de linie, pentru a rugby league
de minirugby inscrie u n eseu

Pantofii de rugby
au crampoane, precum
cei de fotbal

19
 SpoRTURt

pen'iru

FOthalUl Amefiean,"i"nT,:,';f: f^!o'in"'e

Pe tricou, este
&A."rt sport este un amestec intre fotbal intotdeauna inscris
n u maru I jucatoru lu i
gi rugby. Pe teren, sunt doui echipe a cite
,

adesea ti numele
1 I jucitori, iar scopul jocului este acela de a
trece mingea dincolo de poarta adversi,
J

L*-',fl
marcind un touchdown (o incercare) care 1

valore aze 6 puncte. Dace mingea trece

pri ntre barele terenului de finti
advers, s€ inscrie un field goal,
care valore aze trei puncte.

Balonul oval este pulin mai

il
Linia de 45 m ascutit decAt la rugby, ceea ce
(mijlocul terenului) il face mai aerodinamic,
pentru suturi mai lungi

Linia
de tinta

\,
l''
Linii interne: jocul t,,
incepe la ce ntru I
terenului, cu jucatorii Pantalonii
insirati intre aceste linii sunt bufanti
Un teren de
fotbal american
.2I ERENUL Zona de lintd,
* ',,REGrzoRur
Quarterback este jucatorul cel
Terenul are lungimea de 90 de unde jucatorii
mai important atunci cAnd
metri si este impartit in bucati de marcheaza un
i echipa sa are mingea. De fiecare
touchdown t

4,5 metri. Pentru a se pastra I dati cAnd jocu I se opre;te,

posesia m ingii, o ech ipa trebu ie coechipierii primesc de la
sa o duca cel putin 9 metri cdtre quarterback indicatii despre ceea
tinta adversi, intr-o serie ce trebuie facut. Apoi ii paseazi
de 4 incercari, numite down. mingea, pentru a demara
schema de joc stabilita initial.
Quarterback
 FoTSALUL AUERIcAN

Apdrdtoare pentru spate

Apdrdtoare pentru bral

Apdrdtoare
pe ntru cot

Apdrdtoare
qb
late rale

Apdrdtoare
de sold

Mdnu;d

ApARAToARE LE J ucAroRr LoR

Regu lile fotbalu lu i american perm it
lovirea adversarului, de aceea jucatorii
trebuie sd poarte, pe Iangi cascd,,
un fel de armura peste tricou si pe
sub pantaloni. a,
SUPER Bowl
Federatia Nalionala Americani de
Fotbal (National Football League,
CINE COxTRoLEAZA N FL) cuprinde 30 de echipe. La
Jocur sfArsitul sezonului, primele doui
Existd 7 arbitri. Cel mai mare in joaca finala, denumita Super Bowl,
grad este arbitrul meciului, asistat in fata a mii de fani, presdratd cu
4pdrdtoare de arbitru; apoi sunt tuqierii qi dansurile a zeci de majorete.
: ntru coapse arbitrul de teren, arbitrul de linie
de fund, de linie qi lateral. Pentru a
J ucitor cu apiritoare le comunica jucdtorilor hotdr0rile
lor, folosesc semne speciale.

Bandaj pentru
gl ezna it
{ri
t+=J
rJbd
!:+F4
t-t u-.!.
HE
0f sa id
Tou chdo wn Primul, down
lafari din jocl

Super Bowl in Superdomul

din New Orleans
DATE ULUITOARE
* Jerry Rice a marcat gapte
touchdown pentru 5an /--
r
:-
- - -- ------- -- - - - -
rl

Pantofi cu Francisco 4rgers in trei f inale cAUTA $r DESCOPERA :

:ram poane, pentru *t$vlt*f'.li*;i f ili""#r: pp. 18-19
Super Bow[ disputate intre
a nu aluneca A'i"$. l.ti:; ; pp . 42-43
1 989 sa 1995.

Wzt
 Mingea este

ffipfieh din piele

& ln crictret, existi doui echipe de cAte BAta traditionald

1 1 jucitori, care arunci gi apiri cu schimbul. de crichet esfe d in len '
de satcie
O echipi bate pini la eliminarea tuturor f
jucitorilor proprii. Aceasti tazd, se nume;te ,,AIERGARE" PE PuNcrE
Aruncitorul incearci si loveasci
serie de inning (tururi de aruncare). Partidele mingea astfel incit sd aiba timp sa
fuga intre doua wicket. Fiecare
normale dureazi de la cAteva ore la o zi ,,alergare" (run) de Ia un wickef la
intreagi; cele de nivel inalt mai multe zile, altul da un numar de puncte
echipei Ia bataie. Daci mingea
deoarece echipele au doui tururi de aruncare; ajunge dincolo de limita
competifiile internafionale (partide de terenu lu i, aruncdtoru I marcheazi
patru run (puncte) . Castigd echipa
campionat) dureazi 5 zile. care totalizeazi un numir mai
mare de run.

Cascd

Limitd Aruncdtorul este elimina t

deoarece mingea i-a
lovit poarta \
\

Wicket-ul este format

din trei bete inalte
tinute impreuna de mici
traverse
CAmp

Traversele se
indeparteazd de bete
cAnd wicket- ul este lovit

Terenul de joc gi cimpul de crichet Minge

* 'CAnnPUL
Terenul de joc este o faSie de gazon tuns,
unde se lanseazd gi se bate. Pe cdmpul mare
oval din jur: fielder-ul (jucatorul care aleargi
1

.t
1
apdrdtoare speciale
si relanseazd mingea) incearcd sd prindi sau 1
I
(pentru tibie)
\
sd opreascd mingea dupa ce a fost aruncatd.
Terenul de joc are Pantofii au tdlpi

*..f lungimea de 20 de metri cu crampoane

 CnTcHETUL

.t. doilea aruncdtor este Arbitrul controleazd DATT ULUITOARE

: ::itionat la extremitatea d aca s u nt respectate

: ,:sd a terenului de joc ./ /' regulile jocului * in 1991, aruncitoruL Brian Lara
G&- a tota lizat 501 run intr-o sing u ri

l
;
'.ir
partid;, feri si fie etiminat.

Lansatorul incearcd
sa loveascd w ic ket- u/
#
q aruncdtorului pentru
\-, *
f

=e4, Y \ '\.h-
a-l elimina
f,'
Fuj
t
T
)I Til ?

Fielder- ul agteaptd
t
t __.,, sA ia mingea
-t-"'

\*
t ,1

**\
t,r.*\d
a \
":lit

BEG

Mdnugi pentru
protectia mAinilor
e -

CUM SE PnINDE MINGEA

CnICHET DE
PTeJA
Daci aru ncitoru I lovegte m ingea Crichetul se poate juca
si fielder-ul reutette si o prinda aproape in orice spa[iu
Un meci de crichet inainte sa atinga pamAntu I ,
deschis, chiar qi pe
aru ncitoru I este elim inat. Este plajd. Nu-ti trebuie
nevoie de mult antrenament prea multe ca sd te
pentru a reu;i sd prinda din zbor distrezi: o b0td, o
mingea si de multa atentie, minge qi ceva de folosit
pentru ca fielder-ul sd nu o ca wicket'
Crichet Pe o Ptaji
piarda din vedere. din Noua Zeelandi

r r- rr-rr--

'cnurA $t DEscoPERA
/rr :
- - - -rr - - - !

POPOARELE LUMII : p. 26
PLANTELE: p. 49
Un tAnir fielder L--r-r-------r----r--r
prinde o minge

?23
 SpoRTURT

Basehall $i softball BA,SBBALL-UL iN

STATELE UxTTE
In Statele unite, baseball-ul este
sportul nafional oficial.
& gi softball-ul se joaci in
B"r"b"ll-ul Competi[ia principald este World
Series, jucatd in
aer liber cu o bAti gi o minge. Ambele au fiecare an intre
acelagi scop: aruncetorul incearce se cdgtigdtorii celor
doud federafii
trimite mingea departe de apiritori, sportive
astfel incat se aibe timp se alerge de americane mai
importante.
la o bazd, la alta gi se marcheze un punct, Minge 9i minugi
denumit home run. Echipa din apirare
incearci sA il opreasce pri nzAnd mingea
din zbor sau ajungand cu mingea in mAni
la bazi inaintea !ui.

f TTRENUL lrurERN 5r TTRENUL ExTERN

Executantut b;t;ii 9i primitoruI
in agteptarea aruncirii mingii

La baseball, existi in total 9 apiritori, 6 in terenul

intern (aparatori ale bazelor, inte rbazl,, lansator Alergdtorul plonjeazd Ca sca executantului
si primitor) si 3 in terenul extern. Lansatorul arunci pentru a ajunge la baza ba fiii il protejeaza
mingea in zona d e strike, cea cuprinsd intre pieptul inainte ca aparatorul de minge
si genunchii executantului bataii. sa ra mtngea
I

__l_

Teren de baseball

Extern stinga
Extern central
Baza a doua

Extern dreapta
Interbazd

Baza a treia

Lansator

Executant bdtaie
Primitor Prima bazd

Arbitru Baza-casd
 BaSEBALL gr SoFTBALL

DATE ULUITOABT
* Lynn Nolan Ryan din
echipa de baseball
California Angets putea si
arunce mingea cu
extraordinara vitezi
de 160 hm/h.

Cascd Mingea de softball

Apdrdtorul bazei trebuie sd imbrdcdmintea pentru
' : in contact cu baza si sa esfe din piele sau
softball este asemdndtoare
. . -tga cu mingea jucatorul din material sintetic
cu aceea de baseball
: ,.ecLttantul b\fiii care
- :a rgil pentru a-l elimina
\
\

\
\
\

\
\

BAta de softball
poate fi din lemn
sau metal

Mdnu;d
pentru prindere
SOFTBALL
Mingea de softball este mai mare
si mai grea decAt cea de baseball
si trebuie Iansata de jos. Softball-ul
se joaci pe un teren mai mic,
cu o bata mai scurta si mai usoari.
Barbatii si femeile joaci adesea
in ech ipe m ixte.
softball

r>
rts
-

cAUTA $r DESCOPERA
Msrrr'* AYLA$: pp. 42-43
li
t v L------rr-------------
Baza este din plasd oe canepa
sau material similar

)
$2s
 SpoRTURT

LncRoSSE
Acest joc, cu minge qi bastoane,
practi cat intr-o vreme de
&Ho.n"iut este unut dintre cele mai
populare jocuri cu mingea gi
indienii din America,
asemdndtor cu hocheiul.
este

crosa. Existi Bastoanele au o plasd in capdt,

doui tipuri: hochei pe iarbi, care se poate pentru a transporta qi arunca
juca in aer liber sau pe gazon sintetic; mingea in poarta adversd.
Echipele feminine au in
hocheiul pe gheafi, se joaci pe o suprafafa componen[d 12 iucdtoare, iar
cele masculine 10.
de gheali (rink) cu un disc din cauciuc dur
(puc) in loc de minge. Scopul jocului consti
in introducerea mingii sau a discului in
poarta adversi. Pentru aceasta, sportivii
trebuie si fie rapizi, agresivi ;i foarte
mobili.
0 partidi de lacrosse

f7
HocHEr PE InnBA
La hocheiul pe iarba, fiecare echipa este formata Jucdtoarea din apdrare igi
placheazd adversara 5i incearcd
d in 1 1 jucdtori, inclusiv portaru I . J ucatorii trebu ie
sd se indeparteze cu mingea
sa loveasci mingea cu extremitatea rotunjita a
crosei. Se poate inscrie n u mai d in interioru I

cercului de atac al echipei adverse. Portile au

latimea de 3,7 metri, jumdtate din cea a portilor O partida de
de fotbal, si inaltimea de 2,I metri. hochei feminin

Linie de centru

Partea inferioard
a crosei are vArful
rotu n j it

Poartd

Mingea, albd, este

din material rigid
Teren
de hochei

Punctul pentru penalty

,r- jt_
 HocHEtuL Mdnu;ile protejeazd
mAi ni le si articulati i le

f'
HocHEr PE GHrnlA
Echipele sunt formate din 6 jucdtori,
inclusiv portarul. Pentru a avea
viteza caracteristica jocului, este
nevoie ca acestia si fie schimbati
des in timpul partidei; intreaga
ech ipa poate aju nge sa n u mere
20 de jucitori, care folosesc cisti
si apardtoare.

Pucul este din

cauciuc dur -G J ucitor de hochei
Crosd pe gheate
Cerc de angajare pentru
reluarea jocului Zona neutrd
Cerc
central

Poartd Zona
de atac

Zona Terenul de hochei pe gheati (rink)

de aparare

DATE ULUIT()ARE
* Jucitorii de hochei pe
gheali patineazd cu viteza
Sub
'caltam inte, de 50 km/h, ior discut poate
atinge 150 km/h.
-.: folosesc
: c Aratoare
:?ntru tibie

rr r rr--rrr r- r r r.l
- - - -r -

GnurA gr DEscoPERA
/ :
I

ISTORIA OMULUI: pp. 40-41

i $TIINTA iru .runul NosrRU: p. 45
Fi.

-l^+il: i; L---rr--r---r-----rrr-

r Pe iarbd se folosesc pantofi

,c-u talpa din cauci uc

+2r
 SpoRTURT
*'
J ocuRrLE itrt ATncHITATE

cwJocurile Primele jocuri olimpice din istorie au avut loc in

anul776 i.Hr. la Olimpia.Jocurile, denumite de
aceea Olimpice, s-au desfasurat timp de mai bine
de un mileniu, pana cAnd romanii le-au

MOlimpice abandonat.Jocurile Olimpice au fost reluate in

L" fiecare patru ani, atlefii
din intreaga lume se intAlnesc
vara pentru a-ti disputa Jocurile
anul 1896, ta Atena. in acel an, la Olimpiada au
participat 241 de atleli. La urmitoarea olimpiada
din Atena, numdrul lor ajunsese la peste 11 000.
Gimnaziu
Pistd pentru alergare
(vechea sala de sport)

Olimpice, care cuprind

aproximativ 300 de intreceri .
1=*sd.
all{
.t {A

Olimpiadele incep cu o festivitate de

deschidere, in cadrul cireia tofi p*
%
w$ifr[
sportivii defileazi in centrul Cw*---'::-
stadionului. Apoi, in urmitoarele doui
siptimini, se desfiloari competitiile a
ru
28 de specialititi diferite. Atletii locuiesc Reconstruirea spatiulu i
jocurilor de la Olimpia
in satul olimpic amenajat special pentru Templul lui Zeus
aceasti ocazie, in apropierea
stadionului. Stadionul olimpic este plin, Pe stadion sunt prezentate
d rapel ele tutu ror tari I o r
mai ales la intrecerile mai importante,
participante
precum cea de 100 metri plat, urmirite * 'FmcARA
la televizor de milioane de telespectatori OlrMPrcA
din intreaga !ume. Siin prezent, torta olimpica se
aprinde tot la Olimpia, in Crecia. Tribune pentru
Prin stafetd, o multime de alergatori spectatori
o poarta din Crecia pana la stadionul
olimpic unde se va desfdsura
festivitatea de deschidere. Ultimul
alergator aprinde cupa cea mare
d in interioru I stad ion u lu i cu torta
olimpica. Flacara va arde pe toata
durata Olimpiadei.

Festivitatea de deschidere

Defilarea atletilor
pe stadion

Fiecare echipd poartd steagul

Ceremonia de deschidere de la Olimpiada din 1996 tarii sale

,'4b
 JocuRrLE OlrMPrcE
* 'AURUL
OlrMPrc
Fiecare invingator la
OUMPIADELE MODERNE
Jocurile Olimpice ob!ine
Dtrpd o pau zd de aproximativ ca premiu o medalie de
I ;00 de ani, baronul fran cez aur (de fapt, din argint
Pierre de Coubertin a hotdrat au rit) . Medalia pentru
reluarea vechilor jocuri olimpice. locu I doi este de argint,
Prilna Olimpiadd modernd a avut iar cea pentru locu I trei
loc in capitala Greciei, la Atetr&, din bronz.
in I tlf )ti.

AnuI Locut de desfigurare

1 896 Atena, Grecia
1 900 Pa ris, Fra nta
190rr Saint Louis, Statete Unite
1 908 Londra, Ahgtia
1912 Stockhotm, Suedia Argint
1920 Anvers, Betgia
192t* Pa ris, Fra nta
1928 Amsterdam, 0tanda
1932 Los Angeles, Statete Unite
1936 Berlin, Germania
19IrB Londra, Anglia
1952 Hetsinki, Fintanda
1 956 Metbourne, Australia
1 960 Roma, ltalia
19 61.. Tokio, Japonia
19 68 Mexico, Mexic
1972 M[inchen, Gsrmania
197 6 Montrea[, Canada
1 980 Moscovd, U RSS
1981. Los Angeles, StateLe Unite
1 988 Seut, Coreea de Sud
1992 Barce[ona, Spania
199 6 Atl,anta, Statete Unite
20 00 Sydh€y, Austratia
2001r Atene, Grecia
2008 Beijing, Ch ina

Ultimul alergdtor din ttafetd

apri nde flacdra ol i m pica
 SpoRTURT

Co$r fileu, poartf,

Inelul cogului se afld
Mingea la 3,05 m de sol
de baschet

&Btr.tt"tul, voleiul 9i handbalul sunt toate

,kpp,uarlttJ
sporturi cu mingea foarte rapide. Prima partidi
de baschet dateazd, din 1891. Acest joc a fost
inventat de americanul James Naismith, care
a agifat doui coguri de pescuit la marginea Mangete
tribunelor unei sili, pentru a arunca mingea pentru
transpiratie Plasd fdrd
in ele. in prezent, echipele de baschet au cinci fund
O partide
jucitori, joaci pe teren acoperit gi punctele de baschet
se marcheazi prin aruncarea mingii in cot.

f
-BnscHET
Apdrdtorul nu trebuie
Terenul de baschet are lungimea de 26 de metri. sa faulteze atacantul
Fiecare cot valoreazd, un punct dacd este realizat din
aruncare Iiberi, in urma unui fault (incalcare a regulilor
jocu lu i) , doua pu ncte daca este realizal d in interioru
I

suprafetei de tragere sau trei puncte din afara acesteia.

Linia de
centru a Linia de
teren u lu i aruncare libera

Cos Panou

Semicerc
de trei puncte

T,NTRU;;:;J:ilI*
De-a lungul timpului, sporturile cu
Baschet Volei Handbal

mingea au devenit tot mai specifice,

diferentiindu-se si prin tipul de minge.
Mingea de baschet este cea mai mare
si cAntare;te aproximativ d u b lu fati
de o minge de volei.

Mingi diferite
 Co$, Frreu, PoanrA

* 'VoLEr
Este un sport jucat de echipe de 6 jucatori pe
un teren impartit in doua printr-un fileu. Fiecare
echipa poate atinge mingea de trei ori inainte de
a o trim ite peste fileu, lovind cu main ile sau cu
bratele. Echipa care nu reuseste sa trimita peste
fileu pierde punctul.

Coreea de Sud impotriva Chinei, intr-un

meci feminin de volei

Lovitura de atac se
executa sarind si
lovind puternic
,ningea spre co7

Tricoul are marcat

numdrul jucatorului
ti numele echipei

* 'HANDBAL
Doui echipe de cAte 7 persoane joacd pe
un teren cu lungimea de 40 de metri, cu
porli la cele doud capete. Este un joc
asemdnator cu fotbalu l, dar, pentru a
inscrie, jucatorii se deplaseazi cu mingea
sau o paseaza f olosind main ile in locuI

picioarelor. Nu se poate trage la poarta

din interiorul careului rezervat portarului.

Finala feminini de handbal

DATE ULUITOART intre Danemarca 9i Coreea de Sud
de la Olimpiada din 1996
* in generat, jucitorii de
baschet sunt inaLli, dar cet ---- --- ------Il---r- --l

mai Tnatt dintre toli [2,5 ml

este fostut jucitor tibian cAUTA $r DESCOPERA
CORPUL UMAN: pp. 48-49
Suleiman Ati Nashnush.
L-----r-------r--r-rr-

,i't'r',
w
 SpoRTURT
''-..'..

Bentila se poarti

Sporturi eu raeheta pentru ca parul si

nu intre in ochi

&Existe multe sporturi care se joaci folosind

o racheti pentru a arunca mingea peste un ,iD
dl:-;;">-

fileu: tenisul este cel mai vechi dintre ele.

Ping-pongul (tenisul de masi) este o versiune in
miniaturi a tenisului. La badminton, in schimb,
se folosegte un fluturag in locul mingii.
Squash-ul gi racquetball-ul, practicate mai
ales in Statele Unite, se joaci aruncind mingea
la un perete.
imbrdcdmintea
de tenis trebuie lQUtQ2
sa fie foarte usoard
Linie si comoda
Linie centrald Fileu de fund * 'PE
de servire TrREN
are lu ngimea de 23 ,7 7 metri. Ten isu
Teren u I de ten is I

poate fi jucat de doi adversari (simplu) sau intre patru

jucatori impartiti in doui echipe (dublu). Mingea trebuie
trimisd peste fileu in cealalta jumitate de teren,
astfel incat adversaru I sa n u poata rdspu nde
loviturii. Terenul intreg se foloseste doar pentru
meciurile de dublu, in care joaca patru
jucatori. in meciurite de simplu, se
folosegte doar terenul de interior.
Terenul Linie laterald
de tenis pentru simplu Linie laterald
pentru d ublu

Pantofii de tenis sunt

diferiti, in functie de
suprafala de joc
Racheta este din
grafit, carbon 5i
fibre de sticla

O jucitoare de tenis
 SpoRTURT cu RncHETA Racheta gi
mingea de
racq u etbal I

PTNG-PoNG
Jucdtorii folosesc o rachetd micd,
pentru a trimite mingea uqoard din
plastic dincolo de fileu. Mingea
trebuie lovitd astfel incdt sd
impiedice adversarul sd o trimitd Racheta gi
inapoi. I.Jn meci este compus din mingea
maximum 5 seturi. Caqtigd primul de ping-pong
care cAqtigd 3 seturi. Masa de ping-
Meci de ping-pong pe o stradi pong are o lungime de '2,1 1 metri.
din Macao

Fluturas
-$ Rachete
Rachetd ugoard
pentru bad m inton ti mingi

Rachetd gi
* 'BADMINTONUL fluturat de
bad minton Rachetd gi
Se joaci de obicei pe un teren minge de
acoperit, mai mic decdt cel pentru sq u ash
tenis. Fluturatul trebuie trimis dincolo
de fileu. La turneele mai importante,
fluturatul este confectionat din pene
de gasci, in timp ce, in mod normal,
el este din plastic. Ca ti la tenis, se
I poate juca in doi (simplu), in patru
F- (dublu) sau dublu mixt (doi barbati
si doua femei).
*'
RACHETE 5t MTNGI
Multe rachete, precum cea de tenis,
Mingea este din cauciuc sunt realizate din material sintetic.
invelit cu lAna si f ibre Dacd se joacd pe teren Paleta de ping-pong, in schimb, este
artif ic iale acoperit, se folosesc p4ltqfi.= facuti din lemn invelit cu cauciuc.
cu talpa din cauciuc Mingea de squash este din cauciuc 5i
Un jucitor are un punct colorat, in functie de
de badminton vitezd: galben pentru mingile foarte
lente, alb pentru cele lente, rosu
.\ pentru cele rapide si albastru pentru
cele foarte rapide.
DATT ULUIT()ABT
* China a c6gtigat toate
medatiite de aur [a ping-pong
la Jocurile 0limpice din
GnurA $r DEscoPERA
/---;----r----r-----:--t
:
1996: ta cele doui probe p.25
MAHILE INVENTII:
individuale 9i ta cele doui de I PLANTELE: p. 49
I
dublu, mascutin 9i feminin. L-----r----rrr--rrr---
 SpoRTURT
In general, un luptdtor de sumc
cAntareste cel putin 160 kg

Sporturi de lupta Pdrul este legat,

pentru a nu deranja
lu ptatorii ,
/
&Luptele libere reprezinti una dintre cele mai
vechi forme de competifie sportivi. ln unele pegteri,
s-au descoperit picturi de acum I 5 000 de ani, ce
infitigeazi scene de lupti. Lupta a devenit un \'*ff-
xr b"*
sport olimpic in anul 7O8 i.Hr. Dupi 20 de ani,
luptitorii greci au inceput si practice un fel de
box, cu pumnii infigurali in fA;ii de piele.
Scrima, in schimb, derivi din dueluri, foarte
obi;nuite intr-o vreme in care gentilomii se
provocau la lupti pentru ,,probleme de {ft"--**r*'
*"1+,*.;t

onoare". in prezent, este doar un sport.

a, Ringul are un diametru

de 4,6 metri
SuMo
Sumo este o veche forma de lupta japonezi.
E ra practicat de lu ptatorii sam u rai acu m sute

de an i. Lu ptatoru I trebu ie sd faca astfel incAt

I
adversaru I sa iasa d in spatiu I delim itat pentru Betigoare
lupta sau sA atinga terenul cu o alta parte d eco rative
a corpului decat picioarele.
Luptdtorul poartd numai
,, pe rizo m Lt I
" caracte ristic
(mawashi)

a,
DATE ULUITOART
* inainte de fiecare
Tnt6[nire, [uptitorii de
sumo bat puternic din patme
pentru a-i trezi pe zei 9i
arunci sare pe ringut de
tupti pentru a-l purif ica.
LUPTA LISERA
in acest sport, luptatorul invinge
daca reuseste sa-ti tini adversarul
cu spatele la podea timp de una
sau doui secunde. Se poate
ob!ine victoria si gratie punctelor
atribu ite pentru an u m ite m iscari.
Existi I0 categorii de greutate,
de la musci la categoria
su pergrea. Punere la pimAnt
intr-o lupti liberi
 SpoRTURT DE LUPTA
Md;ti pentru
protectia fetei
*
ScRTMA
Scrima se practica folosind trei tipuri de armd: Proteclie
floreta, spada;i sabie, toate neascutite, cu varful metalica pentru
rotunjit. Un cablu electric introdus de-a lungul a apdra corpul
lamei si conectat pe protectia sportivului si apoi Floretd cu
la n i;te becu lete de sem nal izare in registreazd vArful rotunjit
loviturile ce reprezinti puncte (lovituri pe corp
deasupra centurii).

Un meci
Arbitrul poartd un de scrimi
costum traditional
japonez MUHAMMADALI
Acest mare boxer american a
cdqtigat aurul olimpic in 1960 la
categoria semigrea. in t 96 4, z
devenit campion mondial al lumii
la categoria supergrea
profesioniqti, cel mai inalt titlu in
acest sport, pe care l-a cAgtigat qi
O partida de sumo
in Lgi 1, qi in l91tl. El boxa sub Muhammad Ati
pseudonimul Cassius Clay.

f'Box
Cascd de proteclie
Boxerii poarta mdnu5ile
pentru cap
caracteristice, iar incepitorii au
si o casca de proteclie.Fiecare Mdnugi de piele
rep rizl d u rea 26, lrei m in ute.
intAtn irile intre amatori d u reazi
trei reprize, in timp ce acelea
intre profesion isti pot avea pana
la 12 rep rize.

Luptdtorii
sunt desculti

Un meci de box intre amatori

-----------------II---a
I

cAUTA $r DESCOPERA
MARI PERsorunlrAI: p. 55
L----------------r-- --

+35
 SpoRTURT

f
Artele milrtiale )
JuDo
La judo, care in japoneza
inseamni,,arta politetii ",
concurenti i trebu ie sa-l
doboare pe adversar gi sa-l
&Ert" vorba despre o metodi de imobilizeze la pamAnt.
autoapirare apiruti in lndia 9i Tibet acum vizeazi in special
Teh n ici I e
pierderea echilibrului celuilalt
multe secole. Cilugirii se apirau astfel de judoka. in acest sport,
bandili ;i de animalele silbatice, firi si ab ilitatea si experienta
conteazi mai mult decdt talia
foloseasci arme. Tehnicile s-au rispAndit in si forta fizica. Judokanii sunt
imbracati in kimono.
China 9i in Extremul Orient, unde au devenit
o formi de sport, ata cum le cunoa;tem astizi.
Unele discipline, precum judoul, implici Judoka (cel care practicd judoul)
prinderea gi doborirea adversarului; la altele, poarta o cama5a lunga si
pantaloni albi si largi
precum karate, el trebuie lovit.
Un judoka i;i
doboari
adversarul Ia
pimAnt.

Un meci de
tae kwon do

Mdnusi
Proteclie
to race

Tnr Kworu Do
Din anul 2000, si tae kwon do-ul,
lupta bazati pe lovituri cu mAinile
si picioarele, a devenit sport olimpic,
alaturi de judo. Reguli foarte clare
interzic lovirea dureroasi si impun
folosirea unor minusi speciale si Centura coloratd indicd
nivelul atins: cea portocalie indica
a unor protectii pentru torace ;i cap.
u n n ivel med iu, cea neagrd ind ica
nivelul maxim
 AnTELE MARTIALE
f KrNDo
Este o artd marliala in care se
foloseste o armi. Kendo (,,arta
sabiei") deriva dintr-o lupta veche
japonezi cu sabia. Concurentii
puncteazd atunci cdnd, strigind,
lovesc zona p restab il ita cu o sab ie
din bambus. Pentru sigurantd,
folosesc imbracaminte speciala si
respecti reguli stricte.

Protectie
pentru cap
Mascd
Carcasd
pentru torace

e
Lectie de karate intr-un templu chinezesc Shinai
?
(sabia din bambus
caracte ristica)

LovrruRr cu MATNTLE
SI PICIOARELE
Karate este un tip de lupta fara arme, in care
Lupta se concurentii se lovesc pe rand cu picioarele.
desfasoard Mdnusi sau
ln sportu I modern, concu rentii invati si-si aparatoare
in picioarele
retraga piciorul inainte de a-si lovi adversarul, pentru mAini
goale ,
\ pentru a nu-i face riu. Este un sport practicat
\\ de multi baieti si fete in scop de autoapdrare. Apdrdtoare
pentru solduri

Sutand

Un luptitor de kendo

DATT ULUIT()ARE
* Un karateka lpracticant de
karatel bun reugegte si spargi
btocuri de ciment, l€mn 9i
cirimizi cu o singuri lovituri
a miinii.

*?,-- - - - - - -- - --- --- -r --- -.1

'Q
$r{Yrr\.-.r.-,vr
CAUTi,II,
IJ;:IPERA (
l-------r----r--r---- -*
c@
- ;$o
 SpoRTURT

Sp0rturile lru Zeon cu PAruzr

Pilotii de deltaplan isi iau avAnt de pe un deal sau
de pe o stanca ti se arunca in gol. Raman agatati

ffi) dxtreme
cu un ham special, prins de aripi, ;i-;i pastreazd
directia cu ajutorut unei bare de comanda. in
competitii, pilotii de deltaplan sunt evaluati in

*=- r
ffi'-!m
functie de altitudine Si distanta pe care o
ating. Recordul de distanla este
q\ Lei care iubesc provocirile de 4BB de kilometri.
dincolo de limite preferi activititi
care necesiti iscusin{i gi curaj.
Pentru aceste sporturi, sunt
necesare echipamente speciale.
Tije care susfin
stru ctu ra
in mutte sporturi extreme, atletii sfideazi
natura. Pilotii de deltaplan folosesc
curentii de aer cald pentru a zbura Ia fel ca
pisirile. Cefiritorii se aga{i pe perefi
abrupfi ;i apoi coboari pe corzi. Scafandrii
exploreazd, fundul mirii respirind cu
ajutorul buteliilor de oxigen.

Un deltaplan
in zbor
Coardd

CArlige pentru
controlarea coborArii

CoborAre cu coardi dubli

pe un perete de stinci
 SpoRTURTLE ExrnEME

PAnzd din
Structura din aluminiu are
m ate rial ntetic
deschiderea aripilor de l0 m
si

Spsot,ocrA
f,xplorarea pegterilor poate fi foarte
periculoas5, de aceea speologii se
FrAnghie deplaseazd, intotdeauna in grup, cu
de sustinere un ghid experimentat. Adesea
trebuie sd meargd pe cursul unor
Cascd de rduri subterane, sd treacd de cascade
proteclie qi sd intre prin deschizdturi inguste.
Pilotul trebuie sd-gi
deplaseze greutatea
corpu lu i pentru a
schimba directia

Hamul asigurd
pilotul

C6liva speotogi exptoreazi o pegteri.

'l-\ Masca acopera

Bara de control och ii si nasul
al d irectiei
*
lru ApANcURI
Butelii Ech ipamentu I de scufu ndare perm ite
de oxigen scafandrilor sd respire sub apa. Este
vorba despre butelii cilind rice de
oxigen, pu rtate pe spate si conectate
la gurd cu un tub.

Doi scufunditori 'cnurA $r DEscoPERA

/---:---------------rr-i
:

Salopeta foarte MIJLOACE DE TRANSPORT:

pp. 34-35,40-41
Cu ajutorul labelor aderenti protejeaza si
L----------------rr---
inoti mai rapid pastreaza corpul cald

+3e
 SpoRTURT

Tfogerea la !i*tf,". Pentru a scoate bila din

buncdr, se foloseSfe o crosa
speciala din fier

Degetele se
&ln un"le sporturi, scopul consti in a finti suprapun la pr:
jucatoru lu i de g-
ceva: o linti cu sigeata, o gauri de pe cimp la
golf sau o gauri in masi la snooker. Golful este
originar din Scofia, unde primul club a fost Vizierd de
protectie impotriva
intemeiat in 1 744. Tirul cu arcul este unul soarelu i
dintre cele mai vechi sporturi: era
practicat de vanitori acum mii de ani.
,
$ lSe poarta
# o singu ra
Pe atunci, se antrenau trigAnd in copaci .
iE'
'$ man uta
::*'Ji
I
I
rii{
,alfd

pentru a se pregeti pentru vAnitoare. 1,ff

V
I

Jucdtorul de golf
love5te m ingea cu
miscare u1oara, da
h otarAta

linta este formatd din l0

cercuri concentrice, de la cel
Sdgeatd
exterior, care valoreaza un
punct, spre centru, care
Arc
valoreaza l0 puncte
Stabilizator

Centrul
tintei

\i
Btut tnncca :an'ultlee5;te
Un arcas tintind o)o idr
'b9r, tdp,td {e
ro )dt
n,t isi'ptp
si{- pe)Ccarar
'rel
jt-UC(caitr crutl, de
tor Ie
de

* 'TRAcEREA $ttol ft
tlf 're Lbu
trt uieeisa
rie

cu Ancul o evvitite te
La competitiile de tir cu arcul, tinta \

\
este situati la d iferite d istante, intre
\
30 ;i 90 de metri. Arcasul trage un \
\

numar stabilit de sageti la fiecare

distanla, incercdnd sa Ioveasci Pantofi cu
centru l, care are pu nctaju I maxim. crampoane

Un jucitor de golf lovegte mingea

care a ajuns intr-un buncir.
 TnacEREA LA TrrurA

BowLrNG
DATE ULUITOARE
'te u n sport in sala, in
: cad ru I caru ia
- catori i rostogo lesc o minge grea pe * intr-o competilie oficiati
- pisti, incercAnd si doboare din de bowling desfSgurati in
-:mai doua Iovituri cel mai mare 197 6, un jucitor american a
-
lmar posibil de popice situate la totatizat 33 de strike-uri [a
:apatul pistei. Punctajul cel mai r6nd, un record mondiat
lare se obline cu un strike, atunci niciodati egalat.
:and sunt doborAte toate cele 10
-- opice dintr-o singura lovituri.
Un jucitor de bowling arunci
bila spre popice.

Orificiile de pe bila de
golf o fac mai

M
Lemn
ae rod i n am ica
I
--::11-- -=-==:5:-:-:=
I

h'
I

r"
r.
'lt r
Putter
* 'GoLF
in golfse folosesc crose diferite pentru fiecare
operatiune: ,, lemn", ,,fier" si ,,putter". )ucitorii
folosesc crosa lunga din lemn pentru a trimite bila
cAt mai departe, pe traseul stabilit. Folosesc fierul
pentru a deplasa bila spre green (zona giurii) si
pentru a o trimite in gaura folosesc putter-ul , o
crosd mai ugoari, de obicei din metal. Traseul
Un campion de snooker, thailandezul
complet are 1B gauri.
James Wattana

*
SNooKER
derivati din
Este o specialitate
biliard, un joc mai vechi.Jucitorii
lovesc cu vArfu I tacu lu i bila alba,
care trebuie si loveasci toate bilele
colorate 5i sa Ie trimita in cele tase
gauri situate pe marginile sau in
colturile mesei.
il

I cAurA $l
MARI
DEScoPERA
PrnsorvnlrAyt: p. 54
L--r------------------

+4t
 SpoRTURI

In piseina
& lnotul este un sport complet ;i amuzant.
Competifiile de inot internafionale au inceput
odati cu primele olimpiade moderne ;i s-au
desffuurat pe mare, in apropiere de Atena. in
prezent, inotitorii concureazi in piscine acoperite,
Platforma are
incilzite ;i confortabile. Competifiile de sirituri, inaltimea de l0 m
de obicei, au loc intr-o piscini foarte adAnci, si lungimea de 2 m

unde scufunditorii nu trebuie si se ingrijoreze

ci ar putea lovi alfi inotitori sau fundul bazinului.

* 'SnLURr
DE iruor
in competitiile de inot, se folosesc patru
stiluri diferite. Crawl pe burta este cel mai
rapid si se folosegte si in competitiile de
stil liber. Ca vitezi, cel de-al doilea loc
revine stilului delfin, care seamini cu
miscarea acestor mamifere. Pentru spate F
I

se pleaca deja din apa, fird sirituri, iar --,'-

brasul este stilul cel mai lent.

CCC)
O

Crawl

Delfin DATE ULUITOARE

* La Olimpiada din 1996,
siritorii chinezi au cigtigat
Spate trei dintre cete patru medatii
de aur destinate probetor de
si ritu ri.

Bras
 lru PrscrruA VArfurile degetelor
de la picioare
s u nt co ntractare \--=
Sdritoarea line
mAinile unite

F 'tft

Costumul este
foarte aderent
";t

.
",'fF
.,"0'' .#li

s.p
:{ r-

Siritura de la platformi prevede Un jucitor arunci mingea

o secventi de f iguri. coechipierutui siu.
Poro
\ in fiecare echipd, existd un
V?|n'T,rn'i*Ani
iAntruRt itrt ApA
portar qi Ease jucdtori, care
isii paseazd mingea qi trag la
Exista doui probe principale de sarituri, poart a adversd pentru a
una de la trambulina de 3 metri si alta de inscrie gol. Primul
la o platformi situata la inaltimea de
campionat de polo din lume
1 0 metri, cam cat o cladire cu trei etaje.
a avut loc in Anglia in l ltltlt.
Arbitrii atribu ie pu ncte pe baza d ificu ltatii
sariturii si a stilului de evolutie a saritorului.

.--.1

il;;;-;;-;;;COPERA i
MARI PERSONALITAII: p. 54
CORPUL UMAN: p.27
CAnd sdritorul atinge
!------r---------r---r
apa, corpLtl trebuie sa fie
ve rtical
 SpoRTURT

e apa Arbore
PAnza de windsurfing
esfe de obicei foarte
&5. poate merge repede pe apa coloratd, astfel incat
poate fi observata si de
mirii, a lacurilor gi a riurilor; folosind departe
diverse mijloace. Practicanfii surfului
O ambarcatiun:
plutesc cu placa pe valurile mirii. Barca cu pentru
pAnze 9i windsurf-ul aluneci pe api ajutate windsurfing

de vAnt. Pentru bircile cu vAsle 9i canoe,

este nevoie de for.ta mugchilor. Schiorii pe
ape sunt tra;i de birci cu motor rapide. Dar
pentru a practica toate aceste sporturi
acvatice trebuie si stii si inoti bine.

f'WTNDSURFING
in I 958, un baiat englez de 12 ani
a incercat sd atateze o pAnza la
placa de surf. Astfel s-a ndscut
windsurfing-ul (sport practicat cu o
placi cu panzA).ln prezent, nu
numai ci este sport olimpic, dar a
devenit si foarte popular pe plajele
din intreaga lume.

In windsurfing, pAnza este

manevratd cu ghiul, incercAnd
o sd se valorifice la maximum
a
vAntul din spate

f
'CANoE
5t CntAc
Competitiile pe rduri involburate sau
to re nte se d esfasoari c u aj uto ru
I

caiacului (cu pagaie dubla) sau canoe

(cu pagaie simpla) . Canotorii trebuie si
treaci prin mai multe po(i (20 sau 25)
formate din doud bare suspendate
la 1 5 centimetri de suprafata rAului
sau a torentului.

O canoe pe un curs rapid in Canada

 Pe ApA

DATT ULUIT()ARE
* Delinitorul recordutui mondiat
de vitezi [a windsurfing este
surferul francez Thierry Bielak, care
a ptutit pe valuri cu un windsurf ta
viteza de 84 km/h.

O vAsld pentru
':care vAslas

Doud vAsle pentru

fiecare vAslas

f
Caiac

' PLUTTND PE Vnlunr

lnca de acum multe secole, locuitorii
PAnza are un pdtrat
transparent cu rol de
lfi-BARcATruNr cu vAs* insulelor Hawaii foloseau placi de Iemn
La caiac, sportivii folosesc o singurd pentru a aluneca pe valuri. in prezent,
,, fe reastrd, "
vdsli, in timp ce la canoe se surferii folosesc placi dintr-un plastic
folosesc cAte doua. ugor gi din fibre de sticla si rasini. in
Ech ipaju I an u m itor barci poate concursuri, arbitrii acordd un punctaj
include si un cArmaci, care mentine pentru stil si iscusinta demonstratd.
d irectia.

Placa de surf este fdcutd

din polistiren expandat
acoperit cu plastic

Picioarele se introduc in
'prinderi speciale fdcute pe
laca

rr rr r--r- r r-r r r !
- -- - -

EnurA sr DEscoPERA
-arr
:

MARILE INVENTII: p. 20
!
lt'
$TnNTA iru .lunuL NosrRU: p. 34
L---------- --r-r-r--r-
 SpoRTURI

Sporturi de iarni
Ochelarii intunecali
&S.hiul atpin este cel mai cunoscut li protejeazd sportivii
de reflexia zdpezii,
mai practicat dintre sporturile de iarni. daunatoare pentru
Stafiunile de schi din intreaga lume sunt och i

prevdzute cu instalafii de urcare ;i cu

hoteluri . Schiorii profesioni;ti coboari pe
pArtie cu vitezd, mare, incercAnd si
doboare recorduri . in concursurile de
slalom, urmeazi un traseu printre porfi,
care trebuie parcurs in cel mai scurt timp.
in ultima vrern€, s-a de zvoltat gi Fati pe snow-board
snow-boardul, un fel de surf pe zdpadi.

c 'SURFUL PE ZApnoA
Snow-boardingul este o cale de
mijloc intre skateboard si surf, dar
se practica pe zapada. Cei care
practica snow-board ingu I au
picioarele fixate de placd cu
dispozitive de prindere 5i, pentru
manevrare, i;i deplaseazi greutatea
corpu lu i d intr-o parte in alta.

Belele ajutd la
pastrarea ech iIi bru I u i Salopeta
ad e re nta
pdstreaza
schiorul uscai

f CoBoRARE LTgERA
Schiorii de coborAre liberd
au baza schiului mai lata
(pentru aderenta la teren)
Competitiile de cobordre Iiberi au loc pe
pArtii abrupte, pe care campionii Ie parcurg in
medie in 2 minute, la viteza aproximativd de
140 km/ora.
Un schior de coborAre liberi
 SpoRruRr DE lanmA

f 'SANTA
Pe pante mai putin abrupte si mai
scurte, este foarte distractiva
cobordrea cu sania. Pentru
manevrarea sa, greutatea corpului
se deplaseaze dintr-o parte in alta
si se frdneazd cu picioarele. PArtia
de sanie cea mai celebra din Iume
este Cresta Run din Elvetia,
cu lungimea de 1 21 2 metri.

Copi
Mdnu;i
Sania alunecd pe

Haine groase
e' PATINAJUL PE GnEATA
lamele de otel

poate p ractica in pati n oare le

Pati n aj u I se
acoperite sau descoperite ori pe lacuri
inghetate. Existi multe concursuri cu diferite
caracteristici, dar care se bazeazd toate pe
mi;cari gratioase, singur sau in pereche. Exista
Bocanci si concursuri de dans pe gheatd.
impermeabili

Legdturi pentru a fixa

picioarele pe placa

\Ff
rn;
-=- Placa este din lemn
:?|ffi
,t
;!
.j?

t,: acoperit cu rasin i

,:t
speciale
t rVl'''tr'

Patinatori la Hong Kong (China)

DATE ULUITOARE
* Americanut Jeffrey r--i
Hamilton este schiorul
VArful pldcii este
cet mai rapid din [ume. il;;;-;;-;;;GOPERi i
curbat in sus POPOARELE LUMII:pp. 34-35
A stabilit recorduL de I PLANETA PAMANT: pp. 40-41
2IrO km/h ! I
L-------r-r--r-----r--

++T
 SpoRTURT
at,
)ARITURI

0limpiada In timp ce schiorul

Competitiile pe zapadd au inclus
intotdeauna ti sdriturile de Ia
tram bu lina. Sportivii isi iau elan,

de Inrni
este in aer, schiurile se aruncd de pe o trambulind cu
formeazd Lrn ,,V " zapada ;i zboara pana Ia 90 de
metri in aer inainte de a ateriza pe
pArtie. Pu nctaju I se bazeazd, pe
lu ngimea siritu rii si pe stil
L" Olimpiada de Vari din
.

192O, patinajul gi hocheiul pe

gheafi s-au dovedit doui sporturi
Frilnatorul opregte
foarte urmirite, ata ci din 1924 bobul la incheierea
s-a hotirit introducerea concu rsu lu i

Olimpiadei de larni.
Prima Olimpiadi de larni a avut loc Un siritor
in Franta gi cuprindea 14 discipline. in zbor
in afari de patinaj ;i bob, era ;i o
intrecere de schi fond de 50 de
kilometri. PAni in 1992, Jocurile I
Legdturile schiurilor la
Olimpice de larni se desfiturau in sarituri perm it atletul ui
sd se incline in fate pe
acelati an cu cele de vari, apoi s-a hotirit durata zborului
alternarea !or: acum, avem cite o
Olimpiadi Ia fiecare doi ani, una de vari ;i
una de iarni. Olimpiada de larni din 1998, CArmaciul manevreazd
desfi;urati Ia Nagano (Japonia) , ajunsese bobul cu o manetd si tiranti
legati la patinele din fata
deja Ia 64 de discipline.

* 'CoNcuRsuRlLE
DE Boe
Bobul alunecd pe o pArtie inclinati,
pregatita special, cu lungimea de cel putin
1 200 metri. in prima parte a parcursului,
conducatorii (doi sau patru) imping bobul
si apoi sar in el inainte de a ajunge la curbele
inghetate. Se ating viteze de 1 50 de kilometri
pe ori, iar cursa dureazd de obicei in jur de un
m in ut.

Un schior de fond in concurs

 OIIMPIADA DE lanruA
:
*'
PATTNAJ VrrEzA
La Olimpiadd se concureazi pe o pista
inghetata de 400 de metri, cu doua
culoare, pentru a Ie da posibilitatea
concurentilor de a alerga impreuni.
Este o cursi contracronometru si, la
fiecare tur, sportivii isi schimbi culoarul.
Cele mai epuizante probe sunt cele de
5 000 de metri pentru femei si de
10 000 de metri pentru barbali.

O cursi de bob
Bobul de dublu poate fi
lung pAna la 2,7 m si este din
o{el, fibre de sticla si ra5ini,
aluminiu

Patinatori de vitezi Patine

Borrzr PE GUnATA
Sania este ugoard qi alunecd pe lame,
fdrd frdne sau manete. Atle[ii se intind
pe spate gi o collduc prin migcdri uqoare
ale gambelor qi corpului. Pista este
foarte asemdndtoare cu cea folositd
pentru bob.

Attet pe sanie [a Jocurite Otimpice de larni din 1998

ernut peste

cAUTA $t DESGOPERA
f iagd sunt manevrate cu $TuNTn iru JURUL NosrRU: p. 48
tru a urma direclia pistei

*log
 SpoRTURT

&M"r"le Premiu de Formuta l, campionatul

automobilistic cel mai rapid, este intotdeauna
foarte urmirit, pentru a descoperi cine va fi
Tehnicieni Ia lucru intr-un pit stop
pilotul anului ;i echipa cfutigitoare. Dar sunt
9i alte tipuri de competi{ii automobilistice,
precum raliurile gi concursurile de go-kart.
f
'Ptr Srop
in tim pu I concu rsu lu i, se
Este vorba despre competifii echilibrate, care intAmpla ca matinile sa se
sedesfigoari intre ma;ini de putere egali. opreasca Ia boxe pentru a face
plinul, a schimba cauciucurile 5i
Aceasti reguli este respectati pentru alte reparatii rapide.
Cratie muncii a circa 20 de
9i la motociclism, unde motocicletele sunt tehnicieni, opririle dureaza in
impa(ite dupi capacitatea motoarelor. general sub 10 secunde, pentru
a se evita pierderea timpului
p retios.
Magind de
Formula I

t^4ProNAruL DE FoRMULA l
Campionatul mondial se decide pe
parcursul a 16 Mari Premii. Fiecare $asiu alungit
intrecere dureazd cam 2 ore si numai
primele 6 ma;ini care trec linia de sosire
primesc puncte. Pentru fiecare concurent,
cAnd sosette, se ridica un stegulet pe care
este desenatd o tabla de sah.

5e{t
 Pedala ZeoMor DE MoroARE
acceleratorului

Cascd de proteclie

Motor MoroCRoS
Este un concurs de motociclete care
se desfdqoard pe circuite adesea pline
de noroi, unde se poate intdmpla ca
motociclistul sd alunece. Traseul este
foarte dur, cu qan{uri, gropi qi
cobor0ri brugte. Motocicletele pentru
cros sunt proiectate pentru trasee
neregulate gi au ro{i rezistente gi
Pedala de frAnd pneuri cu profil special.
O intrecere de go-kart

f -Go-KART
Este vorba despre o matina mici de curse, fdrd
acoperis. Pedalele conducatorului sunt la vedere,
in partea din fata a maSinii. La concursuri pot
participa si copii, incepAnd de la opt ani. Multi
mari piloti au inceput cu go-kart.

Pilotul poartd cascd, iar

salopeta este din material
ignifug

Camerd video pentru

transmisie TV

Startut intr-o intrecere de motocros

Oglindd in Japonia
retrovizoare

DATI
ULUITOART
t,'fr * La Marite Premii mai
rapid€, maginile ating viteze
de pes|c 2r+0 km/or5.

r--!

{";;;-;;-;;;coPERA i
MARI PERSONALITATI: pp. 22-23
MIJLOACE DE TRANSPORT: 14-15
L-----r-r
---r---r-----
 SpoRTURI

Tricoul galben este

Pe roti $i pe rotile
rezervat liderului in
clasamentu I general

&M"rrul pe bicicleti este un mod plicut de

plimbare, dar gi un sport cit se poate de serios
gi de solicitant. La Olimpiadi, au loc curse de
ciclism in aer liber 9i in sali. Cea mai scurti
consti intr-un sprint de un kilometru. Cele mai
/
celebre doui competi{ii din lume sunt Turul J'
Franfei ;i Turul ltaliei, care se desfigoari pe S-*et%'lrq

etape, timp de trei siptimini, totalizAnd circa 4

4 000 de kilometri. Specialigtii in mountain bike
concureazi pe trasee neasfaltate, pe teren
accidentat. Apoi mai sunt bicicletele in tandem,
care pot fi conduse de doi sau mai mul(i cicli5ti.

a-

FrAna p*.
,{

*
TURUL FnnruTEt
Cursa cea mai importanta din lume s-a
desfasurat pentru prima dati in 1 903.
in fiecare an, milioane de persoane
asistd pe strazile Frantei la trecerea
ciclistilor sau urmiresc Turul la
televizor. Traseul se schimba la fiecare
editie, dar cuprinde intotdeauna
cAteva,,catardri" pe munte, in Alpi si
in Pirinei. Americanul Lance Armstrong
' a cAstigat de cele mai multe ori Turul
Frantei, de 7 ori, intre 1999 si 2005.

Bicicletd de competilie
pe sosea (tipul se schimba
in functie de etap|)

Concurenf i Pantof i
in Turul Frantei de conc,.
 RonLE

Cascd de
protectie
STATEBoARD
O
C
;,
Y

I Ndscut pentru amuzament in

Cicli;tii din aceeagi
echipa incearca sa-si
ajute liderul
J pi ru ete.
jurul anului 19-40, dupd
exemplul surfului, se practicd
coborAnd pe o placd micd, ce
poate fi din fibre de sticld,
metal, plastic sau lemn,
sus[inutd de patru rotile. Acest
sport implicd multd iscusintd qi
echilibru. Cei mai buni pot
avea execu[ii extraordinare, o
inqiruire de sdrituri, curbe gi Skateboard

x:
t'
Cascd de
;\
r- p rotectie * 'ROLLERBLADE
inainte de inventia rotelor, patinele
cu rotile erau ca un fel de pantofi
sprijiniti pe patru rotile, doua in
fata si doud in spate. Noile patine,
care au patru roti le in I i n ie, s u nt
mai rapide si mai ugor de utilizat.
Magina echipei poartd Patin e Ie ro I Ie rb lad e se fo losesc
piese de schimb si biciclete, pentru competitii si activitati
t sportive, dar ;i pentru a patina
daca esfe nevoie
( prin parc sau pe pistele special
amenajate.

\ Mdn ugile ajutd la menlinerea

.'
unei prize bune pe ghidon
intdritoare
pentru gen u nch i
si coate FrAna este pe spate

O patinatoare

e
' BrclcLETA PTNTRU Cele patru
su
pe rotile

nt in lin ie
roli
TrREN AccIDENTAT
Mou ntain bike-u rile au cauciucu ri
solide ti un schimbator cu mai
multe rapoarte. Se folosesc atAt
pe teren accidentat, cat si pe cAUTA gt DESCOPERA :

asfalt. Primul campionat mondial MIJLOACE DE TRANSPORT: p.21

de mountain bike (devenit din !l' MARILE INVENTII: pp. 16-17

L
---r---- -- -------- ---
1996 disciplind olimpica) s-a
Ciclist de mountain bike desfasurat in 1 990.

+53
 SpoRTURT

Pe eei! *'
CURsELE CnmPEsrRE
Competitiile campestre se
desfasoari de-a lungul unui
&Olimpiadele antice prevedeau gi traseu cu obstacole pe camp.
o cursi de trisuri trase de patru cai. De pis i rea rivie re i (u n o bstacoI

urmat de o groapa plina cu apa

in prezeht, nu mai existi trisuri, dar se este f aza cea mai dificila, foarte
practici alte sporturi cu cai (ecvestre). apreciata de spectator.

Pentru cei mai tineri (young riders) existi

diferite manifestafii, precum gymkhana.
Pentru adulli, existi concursuri
de alergare gi trasee cu obstacole.
Un ciliret sirind riviera
Multi preferi doar si priveasci cursele
de cilirie.

Riviera de cAmp

Cdldretul tine
piciorul pe scdr':

Start
a,
SARrruRr
lntr-un concurs de sarituri, calul trebuie
sa depdseasci obstacolele urmAnd
ordinea stabilita a traseului. Gregelile si
Un traseu cu opririle (atunci cAnd calul refuza sa sara)
obstacole sunt penalizate. Castigi caliretul cu cel
mai mic numar de penalizari sau care are
Rivierd u n ,, parcu rs cu rat"
.

Barierd
t4L
 Pe Cru!

Uneori, cdldrelul cade in Poro

apa la impact
in acest sport, cdldre[ii
\
(patru in fiecare echipd) pe
cai rapi zi incearcd sd trimitd
Cascd de o minge in poarta adversd
p rotectie folosind crose speciale.
Dimensiunea terenului
('215 m lungime qi t:r5 m
Jochei la sosire
ldtime) face jocul qi mai
di fi ci l.

trN cu Rs u R r TRAD rTr o NALE

Echitatia, care dateaza din vechime, se
imparte in curse de plat (fara obstacole)
si curse cu obstacole. Calaretii
profesion isti se n u mesc jochei.

CravaSd

0 partidi de poto

DATE ULUITOART
Hamuri
pentru * Rasa speciati de cai
controlul
cunoscuti d rept,,pursinge"
calu lu i Zdbala se este urmaga a trei cai arabi,
fixeaza in adugi ?n Angtia acum 300 de
Hdturi gura calului ani.

* in lndia, pol,oul se joaci cu

etefan!i in toc de cai.

+5s

Glosar de euvintgreheie
Alergitor de gtafeti:
membru al echipei de
alergatori care aleargi pe rdnd
o parte din distanta unei
cu rse.
Amator: persoani care nu
cistigi bani din practicarea
unui sport.
Apiritor: jucitor care
incearci si impiedice
adversarii aflati in atac si
inscrie un gol.
Apiritor de bazi: in
baseball si softball, jucatoru
care apara o baz6,.
Arbitru: persoani care aplica
regulile unui joc.
Arte marfiale: sporturi bazate
pe tehnici traditionale de
autoapS.rare.
Atlet: persoani care participa
la un sport, in special intr-un
sport de pista sau de teren.
Bari transversali: bara
dintre barele verticale ale
porlii.
'e{t
SpoRTURT
Caiac: o canoe mic6.,
aco pe riti.
Careu de penalizare: zoni
marcati in fata potii. Daci un
atacant este fau ltat in aceasti
zon5,, echipa sa prime;te o
lovituri de pedeapsi.
Centru: mij locul unei tinte.
Culoar: banda de pistd,
gheata sau apa pe care un
competitor trebuie si rimana
in timpul unei curse.
I
Cursi liberi: cursi de inot in
care inotitorii pot utiliza orice
stil de inot.
Deposedare: incercare de a
caStiga mingea de la un
adve rsar.
Etapi: competitie dintr-o
serie de curse de campionat
mondial pentru ma;ini de
curse sau motociclete.
Fault: acliune contrari
regulilor jocului.
Formula 1: concurs
automobilistic cu o serie de
curse de campionat mondial.
Gol: incercare reusita de a
marca introducdnd mingea
intre bare sau intr-un cerc.
Jocheu: ciliretul din cursele
de cai.
Jucitor de cAmp: in crichet,
baseball si softball, u n jucator
care incearci si prinda sau si
opreascd o minge lovita de
executantu I bataii.
Motocros: formd de curse de
motociclete pe teren
acc id e ntat.
Mountain bike: bicicleta cu
pneuri aderente si mai multe
viteze, conceputa pentru mers
pe teren accidentat.
Poarti: zona dintre bare.
Portar: apiritor care are voie
si atinga mingea cu mina
pentru a proteja poarta
echipei sale.
Prinzitor: in baseball si
softball, jucatoru I pozitionat
direct in spatele executantului
bataii.
Profesionist: persoani care
ca;tiga bani din practicarea
unui sport.
Puc: obiect rotund 5i plat
folosit in loc de minge la
hocheiul pe gheata.
PursAnge: cal de curse, de
rasi p u r5..
Quarterback: in fotbalul
american, un jucitor care
direclioneazd atacul.
Racheti: paleta cu plasi si
mAner.
Raliu: competitie pentru
autoturisme avdnd loc pe
drumuri publice.
Rapel: coborAre pe un perete
abrupt cu aj utorul unei corzi
infasu rate in ju ru I co rp u I u i
.
Ring: zond pentru patinaj pe
gheata.
Role: sunt similare cu patinele
pentru gheata, dar, in loc de
lamd, au patru roli in linie.
Sali de fitness: cladire sau
sala unde oamenii fac
gimnastici sau exercitii cu
aparate pentru a se mentine in
formi.
Sanie: vehicul cu tilpi in loc
de roli, cu aj utorul cirora
aluneci pe zepad5..
Schimb de mingi: schimb de
lovituri intre adversari, in
special in jocurile cu mingea.
Scuba (inifialele pentru Self-
Contained Underwater
Breathing Apparatus):
scufu ndiri su bacvatice
folosind butelii de aer legate
pe spate Ie scafan d ru I u i .
A servi: a trimite corect o
minge peste fi leu la inceputul
jocului in tenis, volei si multe
alte Ie.
Slalom: tip de cursi in schi
sau canoe pe un traseu in
zigzag printre porti .
Speologie: explorarea
pegteri Ior.
Sprint: cursi scurta la vitezi
maxim5,.
Stadion: teren cu tribune
pentru spectatori.
Tiambulini: platformi care se
balanseazi cind sportivul sare
in apa.
Turi: circuit al unei piste.
Turneu: competitie cu mai
m u lti concu renli sau ech ipe
care joaca mai multe jocuri .
Visle: pereche de rame mici
folosite de un singur canotor.
Wicket: in crichet, cele trei
bare de Iemn spre care trage
aru ncitoru I ;i apara lansatoru l.
Windsurf: placa cu catarg 5i
pa nzi, folositi in windsu rfi ng.
57