f,

,r't

/ \{\

\}}
t,,,

)! )l)
/L
t-/!I

Cuprins
lntroducere in ,,Corpul uman"

l0
Celulele corpului l2
Pielea, pirul, unghiile gi dinfii l4
ln interiorul corpului

Scheletul t 6
Muschii
' si miscarea t 8
Plemanii 20

singelui
lnima 24

Circula{ia

22

fu Mereu in formi 26
Digestia 28
,,Reziduurile" corpului 30
f:ty Alimentafia gi sinitatea 32
Puterea creierului 34
Sistemul nervos 36
Vizul ;i pipaitul 38
Sim{ul olfactiv 9i gustul 40
Auzul ;i echilibrul 42
Femeia si birbatul 44
O no"a viafi 46
Cretterea 48
: A ,, v Fiti voi ingivi 50
Sistemul de iparare 52
'p Mainile care vindeci 54
Glosar de cuvinte-cheie 56
lndex 58

IrrrrRoDUcERE IN

Corpul umarr
Construit pe o structuri de oase mai dure
decAt ofelul, corpul tiu este o matinirie
foarte complicati. Poate respira, mirosi 9i
gusta; poate sim{i, vorbi 9i merge; mininci,
bea 9i gAndegte. Se poate repara singur daci
este

rinit.

Creierul este organul principal 9i asiguri funcfionarea

corecti a organismului, controlAnd toate sistemele
din corp. Pe durata cre;terii, corpul tiu se schimbi,
dar daci ai griji de aceasti ma;inirie extraordinari,
aceasta ,,va funcfiona" timp indelungat.

+e

CoRPUL Uruaru

/\

In interiorul

DATT ULUITOARE
*

Vasele sanguine din corpuL

tiu, puse cap ta cap, acoperi
u n sf ert d in d ista nta d intre
Pim6nt si Lun5.

c(}rpului
&

ln .orpul uman existi diferite sisteme,

precum sistemul nervos sau scheletul;

Sistemul
circulator
fiecare indeplinette o funcfie specifici, dar
lucre azd, impreuni cu celelalte pentru a
Inima
mentine corpul viu gi intr-o stare perfecti.
Fiecare sistem reprezinti un ansamblu de
organe gi fiecare organ, precum creierul
sau stomacul, are o anumite alcituire. Arterele (rogu)
transporta sAngele
dinspre inima

Craniul

Corpul este sustinut de o structuri

"!lHELEruL
osoasi, scheletu l, care protejeazi
organele interne si indeplineste
functia de ancord pentru muschi.

Venele (albastru)
transporta sAngele
cdtre in ima

Coastele
Coloana
ve rte b rald

Mugchii
bragu lu i (bice ps
g i trice ps)

Bazinul

*srEMUL

'MuscHIr
Toate'm i5cari te co rp u I u i
precum alergatul sau siritul,

Este

sunt provocate de mu;chi,

care opere azd, in gen eral
actionAnd oasele scheletului
pe care sunt fixate.

Mu Ech iu

coapsei
(cvad rice p s)

l0

alcituit din inimi,

sange

si reteaua de vase sangu ine.

Pompat de citre inimi,
sdngele f urnizeaza oxigen si

Scheletul

crncuLAroR

Sistemul
muscular

elemente nutritive intregului

corp si elimina produsii ce nu
sunt necesari organismului.

lrurrRroRUL
Nasul
Gura

Trahee

PldmAnii

.t

r RESPTRATIA
ii trebuie energie,
fiind produsi prin alimentatie, in

Pentru a trai, corpului

aceasta

Gura

combinatie cu oxigenul furnizat de

sistemul respirator. CAnd se inspira pe nas
sau pe gurd, aerul ce contine oxigen este
transportat prin trahee cdtre plamani.
Stomacul

Intestinul subtire absoarbe

elementele nutritive din
alimente

Creie ru I

Sistemul
respirator

Intestinul gros --''

Relea
de nervi

absoarbe apa

r:EE

Mdduva
sptnant

DrcEsnA

Fiecare aliment pe care il

minanci si pe care il bei
este transformat de sistemul

digestiv in substante simple

(elemente nutritive),
transportate de sdnge cf,tre
fiecare parte a corpului si
utilizate pentru a-ti da
energie si pentru a te ajuta sd
cre;ti.

*srEMUL NrRVos
'

Toate activitatile corpu lu i,

precum mersul, vederea,

gandirea ;i vorbirea sunt
controlate de sistemul nervos.
Acesta este comandat de creier,
care primegte mesaje ti trimite
instrucliuni prin intermediul
maduvei spinarii si al retelei
de nervi.

ffirrr:

-p
Sistemul
nervos

Sistemul

digestiv

rr -rr-rrr rr-- --'l

gr DEScoPERA I
cAurA
-P-;N;;:11

l------

--r

-t--:

->

CoRPUL Uunnr

Cplulele corpului
sunt ,,cirim izile"corpului, ?&*E*lzl Prrurnu CotrtsrRucTtE
In fiecare zi, corpul produce miliarde de
.r. r r
t.t .. r.
aGesta Tlln(I COnStltUlt (Iln mlllaf0e Oe
cetute noi, datoiita procesutui cie diviziune
ce,lulari: unele sunt necesare pentru a le
asemenea Unitafi vii minUSCUle. FieCare
cetuti confine informafii
ilIii'ffj;i.");'*l:11.?""ffi[ ff '':
cretterea corpului. Diviziunea celulari are
pentfU a COnStfUi ;i pentfU a aSigUfa
trei faze principale:
iunclionarea corpurui uman. chiar daci rl-,-ln orima
--:::tnfazd, a

&Celulele
t t.. t

necesare

:I JiJ,T:"0#"":',',"1i;:l;tr-i:T:",i:"'
.

#ldli# ,.H;t[[:

doud.
* ,.,,, ';t*'tBq*-'

"?-#dil,tif:ldfli:"
-:'\
egale, urmat de
citoPlasmi.
I

*,RUCTURA

CTLULEI

O celu la vie este constitu ita

intr-u n

invelis extern su btire (mem brana),

ce inconjoara o masa gelatinoase
(citoplasma) . Toate celelalte particule
minuscule plutesc in interiorul
citoplasmei. Centrul de control al celulei
(nucleul) contine informatiile necesare
pentru a mentine celula vie si in stare
buna de functionare.

Citoplasma este
un fluid apos din
interiorul celulei

Membrana celulard
esfe peretele extern
al celulei

I
rt
i
I

.L

Nucleul controleazd
functionarea celulei

Diviziunea celulari

lnteriorul unei celule

'2{r

lI

CeLULELE CoRPULUT

l-

I \---zI

g'\

t-

\t-

?i

qi

.1

.fi

\;

I
-4t

Neuron

Celuli a pielii

Celuli a ficatului

Globuli rosie

?A
Celuli a muschiului

PnrvrM I^TDEAPR.APE

Dupa functia pe care o indeplinegte,

fiecare celu la are o d imensiu ne ti

o formd proprie. Este atat de mici,

incAt se poate vedea doar cu ajutorul
microscopului, care o face sa pari
mai mare 5i permite ochiului uman
sa ii examineze componentele.

al Cele doui

celule
noi sunt identice

cu celu la originald
si intre ele.

DATE ULUITOART
* Cetul,ete miduvei osoase

nu au viali lungi: se divid

la citeva ore dupi ce se
formeazS. in schimb, mulli
dintre neuroni pot si reziste
pe d u rata intreg ii vieli.

Celulele pot

L------r-r-

fi studiate la microscop

-----------

CORPUL

&P,"1"",

organul din corp cu cea mai mare

suprafali, formeazi o barieri intre interior ;i
lumea externi. Tine departe microbii, incetinegte
pierderea de lichide, protejeazi de razele solare
gi reprezinti sediul simfului tactil 9i ne menfine
cildura corpului. Pirul ;i unghiile cresc din piele.
Din(ii igi au originea in oasele craniului gi sunt
acoperi{i de un strat de smalf dua ce permite
micinarea alimentelor inainte de a fi inghitite.
Pielea reprezintd

PnoTEJAREA CoRPULUI
Pielea are doui straturi: cel extern (epiderma)
il protejeaze pe cel intern (derma). Epiderma,
ce dd culoare pielii, se deterioreazi in permanente
si este intocuita de celule noi. in dermd se afla
ridicinile firelor de par glandele sudoripare 5i
terminatiile nervoase ce ne permit sa simtim
caldura, durerea si de a ne utiliza simtul tactil.

"tNrRU

Secfiune prin
piele

Senzor pentru
presare puternicd

Dinlii puternici
macind mAncarea

Unghiile protejeazd
vArfurile degetelor

pirul

F!' _------------/
de par
I
-.j!

Folicul

si elastic

Pielea, dinfii,

Senzor pentru
presare u5oard

al parului

un invelis
impermeabil

GIandd
sudoripara

gi unghiile

Pdrul protejeazd capul

de frig si de razele
solare puternice

PtELEA, PARUI-, UrucHnLE gr DINTn

Fir de pdr

e
7

.t

Piele exfoliatd

7 DINTII

PARUL

Dinti

Firele de par sunt alcatuite

prin radicin i, taie si macini

mancarea. La virsta de trei
ani, multi copii au 20 de dinti
,,de lapte". incepAnd cu Sase
an i, cresc d intii noi, cei
permanenli, care ii inlocuiesc
pe cei de lapte. Adultii au 32
de dinti permanenti.

din cheratini,, substanta durA si

im permeabila. Celu lele firu lu i de
par sunt moarte; unica parte vie
este ridicina, ce se afla in partea
de jos a foliculului, o cavitate a
pielii. Celulele de la ridacini se
divid si impingand in sus,
cau zeazi cresterea paru lu i.

Firele de pir cresc din folicule gi

sunt inconjurate de piele exfoliati

i,

fixa!i

Molar

in maxitare

Rdddcind

Incisiv

DATE ULUITOARE
* Nu existl doui persoane cu

aceleagi amprente digitale, nici

micar daci este vorba de doi
gemeni identici.

Substanla cea mai duri din

corp este smattut dinli[or.

Dintii permanenli

*'

cresc prin gingii

lN VARFUL DTGETELoR
Unghiile, ca ti pirul, sunt formate
din cheratina. Acestea protejeazi
degetele de Ia mAini si de la
picioare gi ajuta la apucarea
obiectelor. Aceeasi functie
o au si varfu rile degetelor, ce
prezinta striati i subtiri, amprentele
digitale, unice pentru fiecare
individ in parte.

Secliune a

Dinlii de

unui maxilar
de copil

lapte sunt cei

care apar

primii

sfs
-9

o@6

G-e(9

Gqo

(?

'6
.G

r - - - - - - - r - - Y-

I--

-- ---

gr DEscoPERA
t\ F{"urA
pAsAntLE: pp.

GS

ES?

3q
^G.t

s=a
s-5

8;a zP

e
Gt IL@Gv

Q-17

cUM FUNCTIONEAZA: p. 53
-----

- - --

- : -----

--

- -

rr

CoRPUL Uunru

Scheletul
*Tt''A5.heletut unui adult, format din 206
oase, este o structuri lejeri dar puternici,
ce sustine corpul. Oasele, Iegate intre ele
prin articulafii, datoriti actiunii mutchilo[
pot si indeplineasci o gami largi de
mi5ceri . Scheletul proteje azd, parti
importante ate corputui: coastele
protejeazd, inima gi plemAnii, iar

lmbindrile intre
oasele craniului
sunt fixe gi nu

permit migciri

Omoplat

craniul apari creierul.

rtr

MIcr sr Mnnr
Oasele pot avea diferite forme ti

dimensiuni. Acelea lungi si puternice

ale picioarelor permit corpului sd
alerge si si sari, acelea mici ale
mAinilor utureazd sarcinile precum
rid icarea gi apucarea obiectelor.

Articula{ia din
cot permite
brafului si se
indrepte sau
si se indoaie
Coloand vertebrald

Bazinul

t
Articulafia sferici
a bazinului permite
piciorului si se
roteasci in aproape
toate directiile
Femur
t:.:':

\
Peroneu
-r{

Tibie
I

SCHELETUL

-.------------"--

DATT ULUITOARE

,i

* Piciorut este format doar

din l* oas, talpa piciorutui, din 25.

Articulatia in
formi de ga a
degetului mare '\
p"i-ite migciri in
sus, in jos gi in lateral

Un os este de 6

ori mai dur dec6t

bari de olel de aceeagi greutate.

Oasele si

articulatiile
corpului

Osul spongios se
gisegte la capitul
oaselor lungi
UIna

dius

Osul compact este

partea cea mai dura

a osului

uruur os
Secfiune a osului
lung al unui copil

Oasele sunt rezistente, dar usoare,

"firERroRUL
d ato rita p reze nle i u n u i strat exte rn
format dintr-un material foarte dur
(os co m pact) , care im b raci os u
spongios mai u5or. Spatiile din interiorul
osului spongios contin o maduvi osoasi
rogie, ce produce milioane de celule noi
de sAnge pe minut.
I

Spa{ii din osul

spongios care confin

f|susrrNE*,*rffi;
copii, coloana vertebrali are
33 de oase (vertebre) ; la adulti,
unele se unesc, rlumirul acestora
reducdndu-se la 24. Maduva
spinarii delicati, care face legitura
dintre creieri si nervi, se afla in
siguranti in interiorul coloanei
La

Rotuld

Vertebrele

formeazd

"-,'.
'.i

coloana vertebrald,
puternica si flexibila

.-j

rt

r ARTTcULATTTLE

iiI

3:

-+

.+

verteb rale.

.J
'l

:.

'.: j'

Oasele se unesc prin

articulatii, in general mobile,

u n ite p ri n corzi p ute rn ice
(ligamente) . Prin oase, cu rge
un lichid uleios, lichidul
sinovial, ce perm ite m iScari
f Iuente.

J.

/\,

Coloana vertebrali

--

---I

---I------

--

rNSEcrE $t pAtnru.lENt: pp. 10,

MAMIFERELE: p. 10
-

-rI

s4 /

r-

L-------

--/
-(1

---rr---r--

*17

Co-Ti.uL***M-

a
&Mutchii

scheletici, in numir de
aproximativ 640, dau formi corpului ;i
permit mitcarea acestuia. Sunt fixa{i de
oase 9i actioneazi prin contractare, adici
stringandlr-se. Atunci cAnd un mugchi se
contracti, mitci osul de care este atagat.
Orice tip de mitcare, de Ia alergat Ia
masticafie, depinde de mu5chii scheletici.

Mu;chii faciali
determ ina

expresiile fetei

Muschii
antebratului ne ajuta
sa ridicam sau sd tragem
ob iecte

Mugchii trunchiului
ne ajuta sa ne indoim
si sd ne rotim

5r MAsuRr

Mu;chii
DTFERTTE

''lrRME
Muschii sunt rispanditi in tot corpul

coapselor ne

permit sa sdrim

formi si dimensiune.
Cei mai Iungi sunt cei ai coapsei,
cei mai mari sunt cei fesieri, utilizali
in alergare si in citirare, iar cei mai
mici se afla in ureche.

si sa alergam

gi vari az6, ca

Mugchii

noastre

Mu;chiul
gambei
Un grup de patru
mu5chi ai coapselor,

cvadricepsul, permite

Tendoanele unesc
mu5chii de oasele

inti n d e rea p i ci oare

in timpul mersului

piciorului
Tendonul
lui Ahile

e
'

CdlcAi

lnteriorul piciorului

;i

migcirile

Mugchiul piciorului
ne ajuta sa indoim
picioarele 5i degetele

I ENDOANELE
Muschii sunt uniti de oase prin ligamente
robuste (tendoane) . ContractAndu-se, un
mutchi trage tendonul, care la randul sau
trage osul. Tendonul Iui Ahile e un tendon
mare, ce uneste muschiul gambei de calcAi.

Mu$cHu gt MIS.AREA

c
'

(TRIMASE
Pe fata ;i pe gat existi mai mult
de 40 de mutchi mici. Atunci cand
ace5tia se co ntracta, trag p ie lea,
provocAnd o gami larga de expresii
faciale. Aceste expresii, spre
exem p lu , incretirea fru ntii
sau zdmbetul, arati daca o
persoani este tristd, fericita,
infuriata sau speriata.

Privire incruntatd,
produsa de muschii
in c retiti
ai fru ntii

Muschii falcilor
intind buzele intr-un
zAmbet

lncruntarea fruntii

ZAmbet

Tricepsul se relaxeazd
si se alu ngeste

Tricepsul se contractd
si se strAnge pentru a
cobori antebratu I

Bicepsul
Bicepsul se contractd
si se strAnge pentru
a ridica antebratul

tricepsu

gi

lucreazi
impreuni

Bicepsul
se relaxeazd
se a lungeste

t'ErREcHr

DATE ULUITOARE
* Mugchii constituie

aproape jumitate din

greutatea corpului.

DE MuScHr
in general, m usch ii lucrea 26, in pereche
si fiecare provoaci mi5cdri opuse.
Acestia su nt n u m iti m utch i antagon ici.
Bicepsul se contracta pentru a indoi
bratul din cot, in timp ce tricepsul
se contractd pentru a-l intinde.

Muschii migci ochii unei

persoane ltreazi sau care
doarmel de 100 000 de ori
pe zi.

-- ,CNUTA
_a-r

----

---r-------

- -l

SI DESCOPERA

$TllNTA lN JURUL NOSTRU: pp. 34-35

SPORTURI: pp. 12-13
L-------r

----

--rr-rr--

*Fre

CoRPUL Uunnt

/\

oo

Aerul pdtrunde prin

$m&Htr

cavitatea nazala

'/)- Pentru a rimAne in viafi, corpul

+/l
are constant nevoie de oxigen, un gaz
prezent in aer. Oxigenul este colectat
de sistemul respirator: nas, trahee
9i plemAni. Atunci cAnd inspirim,
oxigenul intri in plemAni gi trece
in sAnge. Un gaz care este eliminat,
dioxidul de carbon, trece din sAnge
in plemAni gi este eliminat atunci

cind expirim.
Aerul este inspirat
de nas si de gura

%*

FuNcTroN rnzA

Aerul ajunge in plamani prin intermediul

traheii. Aceasta se desparte in doui
tu bu ri inguste (bron h ii primare) , care
se ramifica in alte tuburi si mai mici
(bronhii secundare) . in extremitatile
acestora se afla nigte siculeti cu aer
(alveole) . Oxigen u I trece prin peretii
subtiri ai alveolelor si de acolo in sdnge,
prin intermediul vaselor sanguine.

Bronhie
secu n d ara

Vas sanguin

Alveold
lnteriorul
unui plimAn

2o4F

Laringele este situat

in partea superioard
a traheii

Aerul trece prin

trahee si ajunge
in plam1ni

PdnnAul

PnoDUCEREA SuNnrELoR
Laringele se situ eazd, in partea

Coastele
se ridicd

superioard a traheii qi este traversat

de doud membrane (coardele
vocale), care de obicei sunt deschise.

Coastele
coboard

Diafragma

Atunci cdnd vorbim, se inchid

qi aerul care trece prin coardele
inchise provoacd vibrarea lor qi
produce sunete.

Diafragma

se aplatizeazd

se ridicd
:,
I

1l

Aerul

,i

esfe aspirat

Coardele vocale

Aerul este impins

afara din plamAni

in plam1ni

lnspira{ia

Expirafia

Coarde vocale
deschise

in timput

?fi

resp ira!ie

normate

sPr

RAT'A 5r Expr RAT'A

Respiratie depinde de migcarile coastelor ;i

de un mutchi mare gi plat, diafragma, care
se situeazd sub plamani. in timput inspiratiei,
coastele se ridice ti diafragma se aplalizeazd,.
Acest lucru permite plamanilor sd se extinda
si sd aspire aer. in timpul expiratiei, coastele
coboara ti diafragma se ridici, impingand
aerul afard din plamani.

AA

Coarde vocale
Tn cazuI
in care se
vorbegte sau
se ci nt5

Inchise

DATT ULUIT()ART
>k in ptimani exist; mai muLt
de 300 de mitioane de alveole.
Puse cap [a cap, Er acoperi o
suprafa!5 mai mare de jumitate
de teren de tenis.

* Cintirelii de operi inva!5

s5-gi controleze migcirile
diafragmei pentru a-gi miri
volumut vocii.
'cnurA gt DEscopERA
/r-r

-fl$*
..1#

PIdmAnul
stAng are

doi lobi

I
I

l--rr---r

-rr-rrrrrr

rrr

r-

:-

DANs, TEATRU $t MUztcAr pp. 36-37

PISNTELE: p. 13
--

--rr-rr-r--

-rl

CORPUL Uunru

*a s&m elui
&Sang"le este vehiculul de schimb pentru

corp. Pistreazi in viafi celulele furnizAndu-le

hrani gi oxigen gi eliminind produsele nocive.
Printre altele, pistreazi corpul cald ;i il
protejeazi de boli, distrugind bacteriile 9i
virusurile. SAngele este pompat de citre inimi
in tot organismul prin intermediul unor tubulete
numite vase sanguine; acestea sunt de trei
tipuri : arter, vase capilare ti vene.
Globulele rogii
transporta oxigenul
cdtre tesutu rile d in
corp

Plasma este
partea lichida
d in sAnge

Compozi{ia

singelui
intr-o arteri
Trombocitel e coagul eazd
sAngele pentru a inchide
o rand

Globulele albe ajutd

la combaterea bolilor

Arterele au pereli robugti

pentru a rezista presiunii
sAngelui pompat de inima

6A'MA

5r CTLULELE
doui componente
principale: plasma ;i celulele sangvine. Plasma

Sangele este compus din

este Iichida, transporta elementele nutritive din

alimente citre toate celulele corpului si elimini

resturile. Transporta miliarde de celule de sAnge,
in special globule rogii, trombocite si globule albe.

CTRcULATIA SAruFEruf
'

r-:.ir,''i

.;.'',: ,t ,li

'

't

'

'

'

c
7

Inima

BATATLE lrurMrr

De fiecare

z-

dati cand inima

S\"h

:\\
:\\
't

pompeazi un flux de sdnge

printr-o arteri, se produce
o bitaie. Acestea se pot simti
cu degetele pe partea interioard
a pulsului si viteza se poate
masura calculand numirul
batailor pe minut. Bataile inimii
unei persoane in stare de repaus,
vari azd, intre 60 Si B0 pe minut.

&

k
E
5

rdqe"

Este de ajuns o apisare foarte slabi

pentru a simti beteile pulsului

'
,

l\

{r

Arterele
(cu ro5u) transporta
sAngele bogat in

noBULE

5r TnomBocrrE

Clobulele ro5ii, in forma de disc, poarti

oxigenul dinspre plamani catre celulele din tot
corpul. Clobulele albe apara corpul de infectii,
distrugAnd bacteriile. Trombocitele, fragmente
de celule, ajuti sdngele si se coaguleze, adici
sa se intireascd, pentru a bloca micile pierderi
din vasele sanguine ti hemoragiile.

oxigen dinspre inima

cdtre fiecare parte a

corpului
Venele
(cu albastru)

transportd sAngele
sdrac in oxigen cdtre

inima

Vene si artere

Globule

mirite

{*cuLATrA

oxTGENULUT
lnima pompeazi sAngele bogat
in oxigen in tot corpul prin
intermediul arterelor, care se
ramifici, formand vase capilare.
Acestea se reunesc apoi, formand
vene, prin intermediul carora
sAngele sdrac in oxigen se
intoarce Ia inima, care il
pompeazi in plamAni pentru
a-ti procura oxigen proaspat.
.--l

{;;;-;;.;;;GOPERA
MARI PERSONALITATI: p. 33
REPTILE $l AMFIBIENI: p.44
L------rr

--

---r----rr-

CoRPUL ''Unnaru
:,

, _.': "

ffNffi&

Aorta transportd
Vena cavd superioard
duce sAngele sdrac

./Ll
{J lnima este un muschi cavitar care
.

sAngele bogat in oxigen

de la inima cdtre corp

in oxigen din partea

superioard a corpului
cdtre inima

pompeazi sAngele in tot corpul.

Se afli in piept, pufin deplasati inspre
partea stAngi, fiind despir,titi de un perete
in doui pa(i: dreapta gi stAngi.
Fiecare prezinti

doui cavitifi, in partea

de sus atriul 9i in partea de jos ventriculul,

care are un perete muscular mai gros decit
al atriului. Vasele sanguine principale aduc
sAngele in fiecare atriu ;i il scot din fiecare
ventricul.
3

..---"l g,Si,'ffii

Secf iune
a inimii

t]:,/l

:t/t I /
"rB/

/W

medie, iflima omului bate de peste

3 miliarde de ori, firi si se
o p reasc;.

* intr-o singuri zi, prin pompare

continuS, inima ar putea umple o
cisterni de 15.000 de titri.

e'

lN lrurERtoRUL ltruMtr

Atriul stAng primegte sAnge bogat in

oxigen de la plamAni, iar ventriculul
stAng il pompeazi in tot corpul prin
artera aorta. Sangele sirac in oxigen
se intoarce Ia atriul drept de-a lungul
venei cave ;i este pompat in plemani
pentru a se oxigena prin artera
pu lmonari.

t'

rt.n
/'rF

DATE ULUITOART
-t in cursul unei vieli de durati

Atriul drept
prime5te sAngele
de Ia vena cavd

Valvele impiedicd

si circule in
rectie gresitd

sAngele
d

Ventriculul drept
prime5te sAngele de
la atriul drept 5i il
pompeazd in plamAni

prin artera pulmonara

Vena cavd anterioard

aduce sAngele sdrac in
oxigen din partea
inferioard a corpului
cdtre atriu lu i d rept

INIMA
BArAr

Artera pulmonard

lr

Artera

CnnDtAcE

spre deosebire de
alte artere, duce

pulmonard

Aorta

SAngele

din plamAni

sAngele sdrac in

oxigen de la inima
spre plamAni I

Atriul

Atriul

P:

stAng

crept
SAngele din

partea inferioara
a corpului

\'.
\

t\'.

\',

Ventriculul
V,

lva

\
\

se in c, ide

lI SAngele circuli din corp

in atriul drept 5i din

plamani in atriul stang

f.

:fl\

', E--- snng

\--

Ventriculul
d rept

'-l

n!#;:

O Mugchii perefilor atriului

Q Pere{ii ventriculului

9se contracti si sAngele

apasd, impingand sAngele

spre ventricu le

este impins in sus citre

arte re.

Venele pulmonare,
spre deosebire de alte
vene, aduc sAngele bogat
in oxigen de la plamAni la
inima

Atriul sting primette

sangele din venele

frscu

LrATI BArAr LE

I rrr rMr

De fiecare data cand bate, inima produce sunete,

cauzate de valvele cardiace care se inchid. Poti
asculta inima apropiind urechea de pieptul cuiva,
sau cu ajutorul unui instrument numit stetoscop.

pu lmonare

Valva impiedicd
circulatia sAngelui

inapoi in atriu

Ventriculul stAng
prime5te s1nge din atriul
stAng 5i il pompeazd in
corp prin intermediul

aortei

\. -*.*"

Stetoscopul amplifici, adici face

si se audi mai tare, beteile inimii

*)--

?
Peretele inimii

L--------r--

--

--

MARTLE INVENTI:

---

--

p.42

cUM FUNcTtoNEAzA' pp. 16-17

-

rI

--rr-r---

esfe un muschi

+zi

CoRPUL Unnnru

ereu

e
7

ExERcrTrr AERoBTcE

Saritul corzii, mersul pe bicicleti, patinajul cu rolele

si alergatul sunt modalitati optime pentru
im bu natatirea rezistentei. Aceasta inseam na ca
organismul devine mai eficient, deoarece reuseste
si fu rnizeze mai mult oxigen si mai multa hrana
m usch i lo

acest motiv, un exerciiiu r.gulat

imbunitifette capacitatea de
absorbfie a oxigenului de citre
corp. Migcarea este sinitoasi,
deoarece fortifici gi ceilalti
mutchi gi ne mentine in formi.
durata exerci{iilor aerobice,
cum ar fi alergatul sau patinajul,
inima bate mai tare ;i pliminii
lucreazd, mai mult, deoarece mugchii
care mitce corpul soliciti mai multi
alimenta{ie gi oxigen pentru a le da
mai multa energie.
Alte tipuri de exercifii, de exemplu
yoga, imbuniti(esc forma fizici,
fortificind mugchii ;i menfin
corpul flexibil.

r.

Casca este un element

important al

echipamentului

Cotierele si

protecliile pentru
incheieturi au rol
protector

Pe

Picioarele
I

;i bratele

ucreaza impreu na pentru

mentinerea vitezei ti
echilibrului

Genunchierele ajutd
la prevenirea rdnilor
si a contuziilor

incdttdmintea

..

ri, r.6\

Siritul corzii
reprezinti un
exercifiu aerobic

,e4f

trebuie sa fie
comoda si sa
aiba mdsura
corecta

Patinajul cu role

amplifici bitiile
inimii

MTREU IN FonruA

Una dintre pozifiile

fundamentale de
yoga

c
7

ExERcrrru sr RTLAXARE
in yoga, ;intea si corpul lucreazi
impreuna. Un anumit numar de pozitii
(den u m ite postu ri) alu ngesc m ugch ii,
in timp ce exercitiile de respiratie incetinesc
bataile inimii si produc o stare de relaxare.

}SPTTMBARE BuNA

AT,ERGAToRII
Atletismul este un sport foarte
solicitant. Alergdtorii de vit ezd

Pentru a ne mentine in formi este

suficient putin exercitiu in fiecare zi;
de exemplu, o plimbare regulati
mergand Ia 5coala pe jos, nu cu
matina sau cu autobuzul, mentine
m usch ii si im bu nitateste fu nctia

trebuie sd aibd muqchi puternici

la picioare pentru a avea un
sprint rapid pe distan[e scurte.
Alergdtorii de maraton au nevoie
de rezisten[d qi de rezerve de
energie pentru a face fa{d
concursurilor pe distante lungi.

card iovascu lara.

Plimbirile te mentin in formi

Atteli care pornesc de ta Linia de start

ItTtOTUL

lnotul este un exercitiu

complet

inotul este un bun exercitiu,

deoarece su nt utilizati toti m usch ii
im portanti ai corpu lu i, fara n iciu n
efort pentru articulatii, fiing.e apa
sustine greutatea corpului. ln plus,
favo rizeaz6,

res p

ratia p ute

rn

ici

r:--r-rrrrrr-r-rrr--l

bnurA gr DEScoPERA
/-r

MARI PERSoruaurATt: pp. 54-55

SPORTURI: pp. 42-43

si

regu Iata.
L-------

--r-r-r---rr-

CoRPUL Urvrnru

Bfi

O CAIAToRIE LutrtcA

Odata inghitita, hrana este impinsa

prin esofag in stomac, acolo unde se
transformd intr-o substanta pastoasd
care intrd in intestinul subtire. Aici
are loc f aza principala a digestiei
si elementele simple trec in sdnge.
Reziduurile intrd in intestinul gros
si rdmdn in rect, inainte de a fi
eliminate din corp.

&Corpul are nevoie de hrani pentru

a-ti procura energie, pentru a crette ;i

a se regenera. Hrana pe care o consumdm

este formati din substante complexe,
elemente nutritive, care trebuie
descompuse in elemente mai simple
astfel incAt corpul si le poati utiltzaz
aceasta este responsabilitatea sistemului
digestiv. Substanfele nutritive simple trec
in sAnge gi sunt conduse citre toate
celulele din corp.

Pirtile sistemului
digestiv
Esofagul

Limba
Hrana

Hrana

Epiglota

Hrana este impinsi in

spatele gurii de citre

limbi

c
7

Esofagul
Esofagul

Ficatul

Traheea

Epiglota

PnrMA ErnpA

Prima etapi a digestiei incepe cu

gura. Hrana este taiata si mdruntita
de dinti si amestecati cu saliva
pana cand se transformi intr-o
masi moale, impinsa apoi pe gat
de limba; de acolo este inghitita
si apoi intri in esofag.

Intestin sublire,
Traheea
Epiglota inchide
traheea pentru a
impiedica hrana si
intre in plimini

unde se

produce digestia

Intestinul gros
absoarbe lichidele
din produsele
rezid uale

Rectul

DrcEsnA

Iw SToMAc

Esofag

-. j: - ::::e;rtru a face spatiu

pentru hrana. ,',',-.:::j: -,:: r^,acului elibereazi
Peretii stomac'-

un suc acid care ): - -- =-:=-1 cu hrana, initi az6,

procesul de di,_ees: : s -. -'le bacteriile. Peretii
musculari, prin c:-:"::-,'i, agitA hrana ti sucul
gastric creand c p:-i:a::'emoasA. Pe durata
digestiei, mai ales : -. la c masa copioas5,,
ne simtim somncr'os:.

Perete muscular

Sectiune a stomacului
Hrana
amestecata cu
sucu rile gastrice

DATT ULUITOART

ntestinul

su btire

Daci misurim lungimea

intestinului unui adu[t,
acesta poate ajunge la 7 m.

Stomacul amestecd
hrana transformAnd-o
intr-o pasta consistenta

Stratul

Vilozitdti

?f,^NsFoRMAREA HnnNEr

celulei

Mare parte a digestiei se realizeazA

in tim p ce h rana trece p rin intestin u
subtire, acesta fiind acoperit de cute
circulare. Pe aceste cute exista vilozitati
minuscule similare degetelor. Hrana
d igerata trece prin peretii vilozitatilor
si intra in sangele capitarelor. in final
sAngele duce hrana digerata acolo unde
I

*l

este necesari.

r
-

SAngele care circuld

prin vasele capilare
absoarbe h rana digerata

Secfiune a intestinului subf ire

cu prim plan asupra vilozitifilor

--

r
-

--r--I

-----al

cAUTA $r DESCOPERA
tNSEcrE $t pAlnru.lENt: pp. 54-55

L------------

---r----r

{pzs

CoRPUL Urvrnru
,

oo

,'*.,:%*r:i,.*it{*,q

it':*'t;

HdIe e0rp r*Ic*i

&Celulele

sunt asemeni unor mici intreprinderi

chimice: au nevoie de hrani, api ;i oxigen pentru
a funcfiona gi a menfine corput in viafi. in timp
ce lucre a26,, celulele produc reziduuri care trebuie
eliminate de organe speciale. Rinichii filtreazi
anumite reziduuri din singe pe care le transformi
in urini; ficatul transformi in substanfe
inofensive alte reziduuri; dioxidul de carbon
este expirat de plimAni.

'PlAtvrANrr
in interiorul fiecarei celule
a corpului, oxigenul si hrana
se combina pentru a genera
energie. Acest proces, la rAndul

siu, produce ca reziduu

dioxidul de carbon, care este
adus de sdnge in plamdni,
fiind apoi expirat.

Artera renald aduce

sAngele in rinichi

Vena renald

*'

scoate sAngele

din rinichi

ELIBERAREA UnINEI
Urina se formeazd in rinichi si intrd intr-o
cavitate elastici (vezica) unde rimAne pana
cand aceasta se umple. Atunci cind aceasta
este plind, vezica transmite mesaje cdtre
creie[ iar noi simtim nevoia de a merge la
toaleta. Copiii foarte mici nu sunt in mdsura
de a sti singuri cAnd sd urineze ;i din acest
motiv au nevoie de scutece.

in partea

Uretrul aduce

externd a rinichilor
sunt milioane de

Copil cu scutece

nefron i

urina in vezicd
Secf iune
a unui rinichi

Organele

*' lN lrurrRroRul RrrurcHrloR l"T:[:""#inarea

Rinichii primesc un sfert din sdngele
pompat de inima. in interiorut acestora,
milioane de filtre minuscule (nefroni)
elimina reziduurile si apa din singe
producind urina. Sangele curdtat iese
d in rin ich i prin vena renala

,**r.;

,, R Ezr DU u R rLE"

CoRPU LU I

Traheea

*
PIdmAnii

Iw lrurERroRUL Frcnrulur
Ficatul este foarte important si are
d iverse ro lu ri. in afara de a contribu
la digestie, transforma elementele
ch im ice dau natoare in rezid u u ri
inofensive, pe care corpul le poate
elimina cu mai mare usurinta.

Ficatul

DATE

ULUITOART
* in fieca re zi, prin rinichi

trec aproximativ 1800 t de

s6

nge?

Rinichiul

9i pietea eLimini
rezid u u ri : in f ieca re zt
elimini circa 200 ml
transpira!ie.

reterul

Vezica

L----r-------rrr-r--r-

*.3r

CoRPUL Urunru
O

Imentnlia Qi
s$m&tafea

c
7

O AIEGERE BocnrA

Dieta este hrana pe care o minAnci in fiecare

zi. Este ech ilibrati atu nci cand fu rn izeaz6,
corpului un ansamblu de substante nutritive,
mentinAndu-l astfel sandtos. Carbohidratii ar
trebui si constituie partea principala a dietei,
iar proteinele ti grasimile, partea secundari
(in proportie mai mica): este bine si mdncim
si multe fructe 5i legume proaspete in fiecare zi.

H rana contine substante

nutritive care dau energie corpului
gi il ajuti si creasci. Pentru a ne
menfine sinitogi, avem nevoie de
o dieti completi.
Substan{ele nutritive cuprind: Carbohidra{i
sau zaharuri, proteine, grisimi, vitamine
gi minerale. Carbohidra{ii, prezenfi de
exemplu in alimentele bogate in amidon,
ne dau energie imediati. Proteinele sunt
importante in procesul de cre;tere, in timp
ce grisimile ne dau energie gi ne ?ncilzesc.
Vitaminele ;i mineralele necesare in doze
mici ne menfin sinito;i. Corpului ii sunt
necesare gi substanfe vegetale (fibre)
care nu pot fi digerate, insi sunt necesare
pentru buna functionare a sistemului
digestiv.

dieti echilibrati

este importanti

pentru sinitate

Untul, pAinea,
brAnza, laptele,

uleiurile si nucile au
un continut ridicat
de grasime

T.:F

Copiii au nevoie

si

bea

un litru de lichide pe zi

Carnea, pertele, oudle,

legumele 5i semintele contin

multe proteine

AUM ENTATIA gl SAruArerEA

.t

Cartof i

Hamburger

praji{

Sucuri

'MuLrA ApA

inghelatd

Aproximativ doui treimi din

greutatea corpului este format
din apa, care prevaleazi fata
de orice alta substanle. Fara
apa celulele nu pot functiona,
din acest motiv este important
sd se consume multa apa pe
parcu

*'

Aceste alimente ar trebui

si fie consumate in
cantititi foarte mici

rs

ul zilei.

Prdjituri

lN CnrurrrATr Mrcr
Alimentele precum
hamburgerul, cartofii
prajiti si ciocolata contin
multe grasimi. Dacd sunt
consumate des si in
cantitati mari pot provoca
daune organismului.

PAinea integrald,
orezul, pastele si faina
su nt alimente bogate
in carbohidrati si fibre

Fructele gi legumele
contin, in afara de fibre
si vitamine ti minerale

O mare parte a
apei din corp se
gisegte in celule

'CALoRULE
H rana furn izeazS, corpu lu i energia
necesard pentru activitatile cotid iene.
Aceasta energie se mdsoard in calorii.

Atunci cdnd consumim mai multe calorii

decAt este necesar, Ie inmagazinim sub
forma de grisimi, crescAnd in greutate;
daca le consumdm in cantitate mai mica
decAt cea necesari, pierdem in greutate.

{Fr3

CORPUL

Putersa erelerul$i

Cortexul cerebral
reprezinta
din creier

&Cr"i"rul

este centrut de control al corpului.

Aceasti structuri cutati gi moale, protejati
numai de craniu, confine peste 100 de miliarde
de neuroni, care formeazd, o refea de
comunicafie in care mesajele ating o vitezi
foarte mare pe secundi. Creierul ne permite
si gindim ;i si auzim: inmagazineazi amintirile
noastre gi ne ajuti si ne migcim.

Partea stilngd se
ocupd cu activitatile
sti

intifice

Partea dreaptd
se ocupa cu
activitatile creative

Cerebelul
controleazd
mesajele transmise
cdtre mu5chi

Trunchiul cerebral
u ne5te creieru I cu

maduva spinarii

c
7

Pirf ile
principale
ale creierului

PAnnLE CnEIERULUT

Creierul este impartit in trei pa(i.

Partea cea mai mare este cortexul
cerebral acolo unde este localizal

centrul gAndirii, al emoliilor 5i al

actiunii. Cerebelul, aflat sub creier,
asigu ri ech il ibru I 5i coordoneazi
mi5carile. Trunchiul encefalic
controleazi respiratia ti bataile
inimii.

f'

Emisferele
creierului

O BUN;, OntHNA
In timp

UNUL LArucA Anul

Creierul este impi(it in doui
emisfere: partea stingi controleazd

jumitatea dreapti a corpului, iar

partea dreapti controleazi jumitatea
stAnga. Fiecare are activititi diverse:
partea dreapta se ocupa de arta 5i
activitati creative; partea stinga de
limbaj, numere ti solutii ale
problemelor.

900/o

ce dormim,

corpul

se

odihneqte qi se regenereazd,.
+
Insd creierul este incd activ,
chiar qi in cazul somnului
profund: revede evenimente

int0mplate in cursul zilei qi

in mag azineazd, ami n t i ri.

PureREA CneIERULUt

In partea externd
subtire a cortexului
cerebral

su

nt

el

aborate

informatiile

uNUr conPUrER
Ne trebuie mult timp pentru a invita

"ftEMENEA
si facem lucruri noi, cum ar fi sa adunim
si sd scidem, sau pentru a cdnta la un

instrument. Odati invdtate, aceste

aptitudini sunt inmagazinate in ,,banca
de date" a creierului, pentru a putea
fi utilizate atunci cand este necesar,
fara a fi nevoie si le invitdm din nou.

Mesajele transmise
de creier permit degetelor
sd se miste pentru a cAnta
notele corect

Adunarea 9i sciderea cu ajutorul abacului

DATT ULUIT()ARE
*

Creierul, care fotosegte o cincime

din energia corputui, este numai a
cincizecea parte din greutatea sa.

existi niciun fet de raport

greutatea
creierului gi
intre
intetigent;.
Nu

4:.:-;-:-.-:;:
;--l
cAUTA $r DESCOPERA

MARILE INVENTII: pp. 52-53

MARI PERsorualtrA1: pp. 22-23

+3s

CoRPUL Uunru

ffiffG@

Ref eaua
de nervi

new@s

Creierul

&F,"."r"

activitate umani, incepind de

la mirositul unei flori 9i pAni Ia ci{iratul pe
o scari depinde de sistemul nervos, care este
format din trei pi4i. Creierul (centrul de
control) primegte mesajele, le selecfioneazi,
le inmagazineazA ;i apoi transmite instruc(iuni

cetre corp. Meduva spinirii este o

importante cale de comunicatie
care leagi nervii de creier.

co

ntro I eaza

activ itati I e

corpului

i;
t!
\1fr

'

.h

-/

,tr
rl'

':

1-

-**d.*,

i,

1#
..31

jt
1r

:,

'r"

ry

w
.l1ji*,i

.:.*.',
t,'..,.
16'r;

'

.:.1.

Nervii cranieni
se ramifica de

la creier

*7

RTTEAUA DE NrRVt
Nervii sunt rispAnditi in tot corpul.
Nervii cranieni, din creier, ne
controleaza expresia fetei si
transporta informatii de la ochi si
urechi Ia creier. Nervii spinali, din
miduva spinarii, ne controleazd
miscdrile si transporta informatii
cu privire la simtul tactil.

Mdduva spindrii,
d in coloana
vertebrald, transmite
mesaje de la corp la

creier si viceversa

Nervul sciatic
controleaza muschii
ti a talpilor

picioarelor

Nervii spinali
se ramifica

DATT ULUITOARE
*

Nervut cu cele mai mari dimensiuni

este nervuI sciatic, de grosimea degetului
mijlociu a[ unui copit? Se intinde incepdnd cu
miduva spinirii, de-a tungut fiecirui picior.

MuLte mesaje ate nervitor trec de-a lungut

miduvei spinirii prin gat? Din acest motiv,
eziunile apirute [a gat pot fi grave, cauz6nd
paratizii, ddici incapacitatea de a te misca.

din mdduva
spinarii

STsTEMUL NeRVos

?i*

Esrr coNsrRurr uN NrRV

Nervii sunt fAsii de celule subtiri si foarte

Iungi (neuroni). Neuronii sen zoriali
transporti mesajele la creier de la och i,
urechi, limba, nas gi piele, permitand sa
,,simta" diverse lucruri. Neuronii motori
transporti instructiunile de la creier Ia
mutchi pentru a le permite miscarea.

Chiar gi pentru a

face temele sunt

folosi{i neuroni

senzitivi gi motori

Neuronii senzitivi transmit

mesajele care ne permit si
simfim mirosurile

RrncTrE

IwTEDIATA

Reflexele actioneazd cu viteza mare pentru a ne

proteja de pericole. Daca ti se intAmpla sa te
intepi cu u n ac, sen zorii pielii picioru lu i transm it
mesaje cdtre maduva spinarii, care transmite

imediat mutchilor piciorului instructiunea de a

retrage piciorul. Creierul nu primegte mesajul de
durere pani in momentul in care apare reflexul.
Actiune reflexi

{)

e
t a

Creierul primegte

tesajul

cje simf al

durerii dupa ce piciorul

fost retras.

O mi;care neaSteptata in apropierea

fetei ne face sd inchidem ochii: este
un reflex care ii protejeazd de un
eventual pericol. O lovituri uSoari
sub genunchi cu un ciocinel ar trebui
sd ne facd sd ridicdm piciorul; medicii
controleazi acest reflex pentru a se

Meduva spinirii

Llransmite muschilor
mesajul direct de a
retrage picioru l.

ci sistemul nervos
functioneazd bine.
asigura

cAurA $l

DEScoPERA

MARILE INVENTII: pp . 42-43

L--rrrr--r---rr--r-rrr

.t

t
t
I

:
I

*F37

CoRPUL Unnnru

Wnwl gi pipaitul

?iuPrLA
Pentru a putea vedea, in interiorul
ochiului trebuie si patrunda o
cantitate corecta de lumina: daci
este prea mici, pupila se maregte
pentru a putea permite sa intre
mai multa lumina; daci este prea
mare, pupila se micgoreaz6, pentru
a nu produce leziuni retinei.

&Ochii

gi pielea sunt organe dotate cu

milioane de mici senzori care transmit mesaje

citre creier de-a lungul nervilor, informAndu-l

in mod continuu asupra a ceea ce apare in jurul
corpului. Senzorii ochilor ac{ioneazi la lumini gi,
prin intermediul creierului, ne permite si vedem
ceea ce ne inconjoari; senzorii pielii permit

Pupila se miregte atunci cAnd este

pipiitul.

pufini lumini, pentru a permite

pitrunderea luminii necesare

Vasele sanguine
hrdnesc ochiul

Cri stal i nul concentreazd

Iu m

Celulele retinei

.*4i
?Z

rEa

Corneea este
fe

transformd lumina

in semnale
nervoase

Dimensiunile normale ale pupilei

ina pe retina

reastra

och iu lu i

in cazul luminii de intensitate mare,

pupila se micgoreazi pentru a
proteja retina
Prin pupild, Iumina
patrunde in interiorul
ochiului

rt

TCuM VrDE OcHruL

ffi
Nervul optic
tran sm ite
sem nale catre

creier

In mijlocului
Anumili muqchi
permit miscarile
och iu lu

384F

Sectiu ne

a ochiului

irisul colorat
afla pupila

se

Lumina patrunde in ochi prin corneea

transparenta, apoi trece prin pupila, iar
cristalinul o concentreazd pe retina. Acest
strat subtire acopera partea din spate a
ochiului si contine celule sensibile Ia
lumina. Atunci cAnd lumina le atinge,
aceste celule transmit semnale creierului;
acolo semnalele se transforma in imaginile
pe care noi le vedem.

YAzUL gr PtpArrul

nAlnREA ocHruLUI

Lacrimile coboard

Pleoapa

de-a

lu ngu I

obrajilor

Lacrimile sunt produse 1n mod

continuu de glandele lacrimale,
pozitionate deasupra fiecArui ochi.
La fiecare cl ip ire a p leoape lor, acestea
cu rati och iu I : in d e parteaza p rafu I
omoari bacteriile si pastreaza corneea
umeda. Acestea se golesc prin
intermed iul cond uctelor lacrimale
din interiorul nasului. Din acest motiv,
daca plangi, lacrimile curg pe obraz
ti iti curge nasul.

Canalul lacrimal
descarca lacrimile

rotejeazd

in interiorul nasului

och iu I

/
Un canal conduce
lacrimile catre nas

Glandele
produc lacrimi

Lacrimile se
colecteaza in
interiorul

Curif area

iffi:

ochiului

nasului si il pot
face sa curgd

DATT ULUITOARE
* OchiuI omenesc conline

70 ta

suti din senzorii

corpului.

*.

PIPAITUL
lmediat sub piele se gdsesc milioane
de mici senzori. Unii reactioneazi Ia
o u;oari presiune, altii la o presiune
mai mare, iar altii la durere, la
caldura gi la frig. Atunci cAnd atingi
ceva, ace;ti senzori iti comunica dacd
suprafata este asprd sau fina, duri
sau moale, caldi sau rece sau daca
gadila. Partile corpului cu cel mai
mare n u mar de se nzori su nt och ii,
limba, buzele, degetele si picioarele.

Flacdra este f oarte

fierbinte, d in acest m otiv
tineti mAinile departee

de aceasta

I
I

I
5-:.I

t-;

nA.,'**j-

n. It':; qz \r'-

'cnurA $r DEscoPERA

/r--:-------]

CUM FUNCTIONEAZA: pp. 41-42

gnrNTA ilu .tLtRUL NosrRU: pp.20-21

)-

Cuburile de gheafd sunt

dure, reci si umede

,'--t

Pdrul de pisicd

L--------r---rr------r

esfe moale si cald

+3e

CoRPUL Unnnru

ff*
gfi

?a*

$Ifue

srmrrM MrRosuRrLE

Senzorii olfactivi din cavitatea nazald

ind ivid ualizeazd in aeru I pe care il inspiram
particule de mirosuri, provenite din substanle

#s*ul

cum ar fi alimente, parfum sau fum. Deci

senzorii transmit semnale citre creier, care
identifici mirosuri le.

&S,m{ul

otfactiv gi gustul sunt simfuri

foarte strAns legate intre ele: ambele
recunosc substanfele chimice.
Receptorii olfactivi, situati in capitul
cavitetii nazale le individual i zeazd, in
atmosferi; receptorii gustativi se afli
pe limbe;i recunosc hrana 9i biuturile.
Simful olfactiv gi gustul permit aprecierea
gusturilor mAncirurilor li evitarea
substantelor nocive.
Mesajele cu privire

Crei

la mirosuri si la gusturi
sunt transmise de-a
lu ngu I nervilor olfactivi
pAna la creier

Nervii olfactivi sunt

DATE

stimulati de mirosuri

ULUITOART
* Majoritatea persoanetor

Cavitatea nazald
Limba

pot distinge 10000 de

mirosuri diferite.
* SimtuI otfactiv este
de 10000 de ori mai acut
decit cet at gustului.

"

k
Nervii transmit mesaje

Cum recunoa;tem

mirosurile
gusturile

rul i nterpreteazd

semnalele care ajung de

la nas si limba

gustative cdtre creier

si

,/
/

Srnn1ul

?i*

Olracnv

gt

GusruL

RrcuNoASrEM GusruRrLE

Sub forn-,a lnor mici ciorchini de celule, papilele

gustatirre sunt dispuse pe toati suprafata limbii.
Crupuri de papile gustative din diverse zone
reactioneazA la patru gusturi principale: amar,
sirat, acru si dulce. Fibrele nervoase din papilele
gustative transmit mesaje citre creier gi permit
simtu I gustu lu i.

:ffi.,
Gustul alimentelor

fl

\
s

ir at

.-,

:,

:'

kfl
\,i*ai"**.o/

HA.EREA

DE A MArvcA
Simturile gustului si cel olfactiv lucreazi
impreuni, chiar dacd simtul olfactiv este mult mai
sensibil decAt cel al gustului. Daci esti ricit si ai
nasul infundat, alimentele nu au gust. Daca iti
acoperi nasul in timp ce minAnci, simti cu
d ificu ltate gustu I mincarii.

Dulce

Doud tipuri
de papile

Limba priviti
prin microscop

*'

PAPTLELE GUsTATIVE
Suprafata limbii este strabatuti de
m ilioane de m ici protu berante,
pap i Ie le gu stative care se gasesc la
baza si pe partile laterale ale limbii.

-:-

-rr

rrrr-

rr

-rrrrl

bnurA $r DEscoPERA
/-r

MAMIFERELE: p. 31
cAunroRt $t EXPLoRAToRT: pp.
L----------

r--r-----

+4t

CoRPUL Unnaru

ffiro'ffit

$i eshitf,hffit

rrurrnronu, Unecn'

z+llvrechire
,.r ne permit.. sivauzim sunetete"fi
&r;#,.j'Jilg:il#3jffiii,ifft:"n"
trei
.

gi ne

ajuti in menfinerea echilibrului. Sunetul

unor

calatoiegte sub forma unor unde, adici a

mici vibrafii ale aerului.
in interiorul urechii, aceste unde
stimuleazi senzorii care transmit semnale
citre creier, acolo unde sunt transformate
in cuvinte, muzici si alte sunete.

calatoreste prin

oase (oscioare)

l,.%'Jt3lii1^1,!'.;lJ,j',il1,,?!",..",.
firi5oare caie transmit un semnal

lungul ribrelor

;1tf":'J:'de-a
canarete semicircutare

//

interne
i!: y:"'!',
percep
miscdrile capului

Secfiunea unei urechi:

{il{

externi, medie, interni

,,n,.gf

Neruul vestibular
transm ite cdtre
creier semnale
legate de echilibru

Pavilion
lar

au ricu

Canal

auditiv extern

e
7

Timpan

Nicovald

Neruul acustic
transm ite creieru

OnsELE
in u rechea

medie existd trei mici

oase: ciocinelul, nicovala
si scarita, care se numesc
in acest fel, datorita formei
fiecireia. Aceste oase transmit
vibratiile de la timpan citre
interiorul urechii

i424r

lu

mesaje despre auz

Ciocdnel

Scdri{a este
Oasele din

ureche medie

osul care se
afla cel mai la

interior

Spirala din urechea

internd contine senzori
care pot percepe
sunetele

Auzul gr EcHTLTBRUL

Tanp gr ixcEr

dB

Intensitatea diverselor sunete este mdsuratd in

decibeli (dB): o goaptd are 20 dB, o explozie
de artificii circa 100. Sunetele de peste
130 dB prt-rduc daune urechii omului.

180

DATE ULUIT()ART
* Pisicite 9i titiecii pot auzi

sunete cu tonalititi mult mai

?nalte, sunete pe care urechea
omutui nu o poate auzi.

ffi

* Scirila este ceL mai mic os

al corputui: are o lungime de
numai 3 mm.

e'

lN

EcHILTBRU PrRFEcr

Urechile ne ajuta si ne mentinem echilibrul.

in interiorul fiecarei urechi sunt trei canale
semicirculare care contin un fluid. MiscAnd capul,
se miscd si acest fluid, iar senzorii semnaleazi
creierului schimbarea pozitiei capului.
Creierul transmite instructiuni pentru
a asigu ra mentinerea ech ilibru lu i
corpu lu i.

Canalele semicirculare

comunici creierului unde

anume se

4RE.HILE

ATTtMALEL'R

Anumite animale, cum ar fi iepurele

sau vu lpea, au u rech i cu pavilioane
auriculare foarte mari, care se pot
orienta dupi sunete. Sunt foarte utile
pentru cautarea hranei sau pentru
evitarea pradatorilor, deoarece perm it
perceperea sunetelor slabe si
i nd ivid ual i zeazA proven ienla acestora.

gi astfel

afli

corpul

tiu

pofi rimine in

echilibru

'cnurA $r DEscoPERA
.'rr!

/rrr:---rr--l'

MAMIFERELE: pp. 18-19

gnrNTn iru JURUL NosrRU: pp. 24-25
L---r--r-r-rrrrr--r-

rr

lepurele

+43

CoRPUL Uunru

ovuLULUr

$tffi

&Odati
viafi,

cu fecundarea incepe o noui

adici se unegte un ovul al femeii

Odata pitrunsi in corpul femeii,

"?T.'NDAREA
spermatozoizii inoatd in trompa lui Fallopio.
Daci existd un ovul, il inconjoari pand ce un
singur spermatozoid reuge;te si rupd stratul
extern si sa il fecundeze. Ovulul fecundat se
imparte ti o masd de celule (embrion)

pitrunde in

cu un spermatozoid al berbatului: ovulul

fecundat confine toate informafiile
necesare pentru crearea unui nou individ.
Ovulul se imparte de mai multe ori in
celule identice ;i se dezvolti in corpul
femeii pAni in momentul in care aceste
devine un copil.

uter.

Un spermatozoid
fecundeazd ovulul

atunci c1nd il
intAlneste

Mulli spermatozoizi

\-

incearcd sa patrunda

*'

in ovul

BARBATUL

Dintr-un ovul

q;'i=-r

Spermatozoizii sunt produti de

testiculele barbatului care se gisesc

(\--

intr-un ,,sac" din piele (scrot) .Sperma

(lichidul seminal) coboara din
testicule prin mici canale, fiind
eliberati prin penis.

se

dezvolti

\.
q".--l\-_-_

Sperma coboard cdtre

penis prin intermediul
unor canale minuscule

DATE ULUIT()ARE

Penisu

-t

in f ieca re zi, in testicuLeLe unui

birbat se formeazi mitioane de
spermato zoizi.

Birbat

Testiculele
p

Femeia se naste cu toate

in ju r de
un mition ?n ovarele de dimensiuni
f oa rte m ici.
ovu le[e: ECBStea s u nt

rod uc

spermatozoizi

Scrotul

FeMEn gt BAnBATUL

Dupd 36 de ore,
ovulul fecundat se
divide in doua
celu Ie

Embrionul, o masd
mica de celule, se
instaleazd pe peretii
uteru lu

.t
7

/ - -\ t

/
,?

Gemenii identici

GunnENrr
Atunci cdnd un ovul fecundat

FTMEIA
gvulele unei femei se gisesc in ovare.
ln fiecare lund este eliberat un singur
ovul, care face o cdlatorie foarte lenta
din ovar pana in trompa Iui Fallopio.

imparte, cdteodatd cele doud celule

se separd, insd con{in aceeagi
informa[ie qi aqa se dezvoltd
gemenii homozigoli sau gemenii
identici. Gemenii heterozigo[i sau
neidentici se dezvoltd atunci cdnd
doud ovule eliberate de ovare sunt
fecundate in acelaqi moment.

Dacd intalne5te u n spermato zoid,

acesta poate fi fecundat. Odata

l?',.:lflfiili?

se

:I,::ffiiga

in uter
unde va cregte pani ce va deveni un

cop il .

Trompa lui Fallopio

In trompa lui Fallopio

Embrionul se

colecteazd ovulul

ovulul int1lne5te

instaleazd pe partea

din ovar

spermatozoidul

interioard a uterului

Femeia

Uterul sau
pentece le

in ovar se
gasesc ovu le le

Colul uterin
esfe intrarea

in uter
Vaginul

I-rr

rr

rrr

rrrrrrrrrrrrrrl

v
$r DEScoPERA
- ) ) cAurA
-'
PLANTELE: pp .24-zs
(
Y
I
f

--rrrrrrr-rrrrrr-rrr

-@

{F4s

CoRPUL Uvlnru
.j

\p}
,F-

$mffi*vi$&
&Ert"

nevoie de noui luni ca ovulul

fecundat si se transforme complet in
copih in aceasti perioade ovulul se
divide de mai multe ori pentru a produce
miliarde de celule necesare si cre eze
o fiinfe umani. La inceput este denumit
embrion, dar dupa opt siptemAni
petrecute in uter este denumit fet.
Fitul este legat de mami prin intermediul
placentei prin care ii este procurati
hrana gi oxigenul.

f'

Dupi cinci siptimini, in interiorul

embrionului sunt formate mai
multe pe(i ale organismului

Dupi noui siptimAni, toate pa(ile

importante ale fitului sunt formate
.,*r

Tor Mnr Mnnr

Celulele fatului se divid rapid. Crupuri
de celule se transforma in diverse pa(i ale

corpului, cum ar fi inimd, plamAni, creieI

mAini si picioare. La opt sdptamani de
viati, chiar daci are numai doi centimetri
;i jumitate in lungime, fatul are deja forma
unei fiinte umane. Dupa 38 de saptdmAni
(9 luni) este gata de a se naste.

Dupi 13 siptimAni, bratele gi picioarele

cresc mai repede decAt restul corpului

Copilul cregte in
siguranta in uterul
mamei

#
DATT ULUITOART

Pe perioada

gravidit;!ii uterut se
miregte chiar gi de 20 de
ori fa[i de dimensiunite
sale normale?

La 16 siptimAni, fitul
are o lungime de 16 cm,
poate lovi cu picioarele
gi se poate risuci

O NouA VnrA

CoRDoNUL OrvrBrLrcAL

Ux Nou N,q,scur

Placenta este prinsA de peretele

uterului. Hrana ii oxigenul din sdngele
mamei trece prin intermediul placentei
si pitrunde in fetus printr-u tub numit

Copilul respird cu ajutorul

pldm6nilor imediat ce se nagte.
Atunci cdnd cordonul ombilical
este tdiat, copilul se separd de
corpul mamei qi iqi incepe
propria via[d.

cordon ombilical. Atunci cAnd acesta

este taiat, la nastere, sub abdomenul
copilului ramane o adancituri (buricul).
Buricul
La 38 de sdptdmAni pozilia
copilului este cu capul in jos
5i este gata de

Cordonul ombilical

a se naste

Placenta

Un copil nou-niscut

Lichidul amniotic
esfe apos 5i

inconjoard copilul
p

rotejAnd u-l

e
7

l
Uterul

\\ -,

':

1.t.

Colul uterin se

deschide si astfel

copilul poate fi impins

in afard
ai
Vaginul

uterului

Gnrn DE Nn5rERE

Atunci cAnd un copil este gata

sd se nasci, peretii musculari ai
uterului mamei il imping prin
colul uterin si vagin. in mod
normal, nou-niscutii ies cu capul
inainte. Placenta alu neci in afara
corpului mamei la citeva minute
de la nastere.

l--

Copilul este gata de a se nagte

CoRPUL Uunru

|lr'

i
lr

'i,b'

&Corpul

tt

,t:

,l
i.

fiecirei fiin(e umane urm eazd,

{t

,\.

tit

lq--

t?-.,
'. /lr
li

7t'.F
4,!

f-"

I
.

i,

10

14

fi'

\
ari$.-_

impingAnd inainte genunchii.

L" zece !uni, multi copii gtiu deja

unii se tArasc pe sezut.

484F

chiar daca

,'

Un nou niscut de cinci luni

Lincepe sd mearga de-a butilea,

rJ sa mearga de-a butilea,

I doua isi poate ridica capul

cAnd este'asezat pe burta.

P'
Y*. *

PASI

^ffi

tr,. !,

"v-1i

;'\-.

.&iii'

t,

r.,':'i *'**-*---.**-'

1Un nou-niscut de o luni sau

'J''

I -'--

tir

PRIMII

\,
t

aceea;i schemi de dezvoltare. lmediat ce

se na;te, copilul plinge pentru a primi laptele
pe care il suge de la sAnul mamei, insi micuful
este complet neajutorat. in primii doi ani
cregte cu rapiditate, apoi in mod constant
pe parcursul perioadei copiliriei cind invafi
si meargi, si vorbeasci ;i si dezvolte alte
activititi. Intre 10 si 1 5 ani, beietii si fetele
cresc rapid ti devin adulti.

v..
'1 /'

lii

ti
[&,

rl

4*U

La aproximativ 14

f_La un an, cu puf in ajutor,

r*copilul reuseste si stea in

Jluni multi copii merg

picioare.

fara a fi ajutati.

1B

CnegrEREA

'UN

. :..
I
,i-

-.

-J7

CoRP Cnnr
sE ScHrMeA

HonMoNrr

Corpu I, crescdnd, se sch im ba:

Yiteza cu care corpul

cregte este controlatd de
nigte substante chimice,
hormonii, produqi de
glandele corpului, care
sunt apoi elibera[i direct

CnEgrERrr

in medie, fetele incep si devini

\i

1B

,-.

14

10

femei in jurul vdrstei de 1 1 ani,

iar biietii devin barbati Ia 13
ani. Multe persoane inceteazd
sd mai creasci in jurul vdrstei
de 20 de ani, insa fiecare creste
in alt ritm.

in

sdnge.

ani

Cum se schimbi corpul pe parcursul

perioadei de cregtere

Cele trei genera{ii ale unei familii

S
N

L DE irvreArnArrr

RE

Corpul se schimba mai putin Ia o vdrstd

adulta. Dupa 40 de ani, pielea incepe
sa produci riduri si uneori pirul albeSte.
Crija fata de propriul corp ne ajuta si
ne pistrdm sdnitatea pAni Ia o vArsti

";-ocEsu
DATE ULUITOARE
* 0 fati ating, in jurul

virstei de 7 ani, trei sferturi

din initlimea pe care o va avea
cind va fi aduttS, iar biielii in
jurut virstei de 9 ani.

in

{^:-:-;-::-:::'
;--'l
cAUTA $r DESCOPERA

* in medie, poporut japonez

triiegte cel mai mutt fati de
a

lte

po poa

aintati.

REPTILE

re.

)p 18-19
9l AMFIBIENI: pp.

MAMIFERELE: p.
f

111

--r--rr----rr-----rr-

{ts4s

CoRPUL Uunru
'

"':'';'rrj:,;r16;l',:rll{,r;.*fijit;;lji:J;.j''lr'

.'

7 DIFERENTELE

rynF"ry
m.$rw
e multe ori, persoanele din
aceeati familie se aseamini ti se
comporte in acelagi fel. inse nu
existe doue persoane identice,
deoarece fiecare este un individ
care are propria personalitate.

Persoanele sunt diferite, nu numai din punct de

vedere al aspectului, dar si prin modul de a gindi,
de a se comporta ti de a se exprima. Uneori este
posibil sd recunoaStem caracterul unei persoane
d u pa exp res ia fete i
.

Siguran(d

Noi mogtenim de Ia pirinti anumite pe{i

ale personaliti{ii: fiecare poate primi insi
o combinatie diferiti a caracteristicilo[ care
formeazi felul siu de a fi; din acest motiv,
chiar gi intre frafi 9i surori existi diferen(e.
Alte aspecte ale personalitefii noastre
se dezvolti din experien{ele vie{ii,
inmagazinate in memorie, care influenfeazd,
modul nostru de a gAndi ;i de a ne
comporta.

Melancolie

Copiii pot deprinde activitifi

;i hobby-uri de Ia pirinti

Fryr

Vol lru$vA

.,. l'"

Exprimarea
sentimentelor

EmonrLE
Zdmbetele ti lacrimile

sunt semnale
externe ale sentimentelor noastre,
influentate nu numai de alte
persoane ti evenimente, ci si

Seriozitate

de fotografii,
carti si film.

m u zic6,, comed ii,

Un film bun te poate face

rAzi si si te distrezi

si

Timiditate

Fotografia unei

AwUNTTRT DrN CoPrLARtE

Experientele copilariei si educatia
influente azl, personalitatea unui individ.
Am intirile fru moase sau u rAte su nt
colectate de creier: uneori este de ajuns
o fotografie dintr-o vacanta pentru a
reaminti emotii putern ice

familii in vacanti

rr

rr

r-

rrrrrrrt

'cnurA $t DEscoPERA
/rrr:-

COMUNICATIILE: pp. 1 4-15

PLANTELE: p. 51

*.5r

CoRPUL Uunru

'E

siomul dg affrrar

&Coryul

afli

sub un constant atac

din partea bacteriilor si a virusilor, cauze
ale bolilor.
Un corp sinitos are multe modalitifi de
apirare: de exemplu, rinile pielii se inchid
pentru a nu pitrunde bacteriile. Globulele
albe le consumi sau elibereazi substanfe
chimice (anticorpi) pentru a le distruge.
se

Bac,ere

globuli albi

mininci o bacterie
Globuld
alba

* 'LA

Arncr

Anumite globule albe,,iti amintesc"

identitatea fiecirei bacterii sau a fiecdrui
virus agresor. Daci acestea revin,
globulele albe elibereazi imediat
substanle chimice mortale, anticorpi,
pentru a le distruge. Alte globule albe
alunga bacteriile si Ie elimini,
mdncdnd u-le.

VnccTNAREA
O modalitate de prevenire a bolilor
periculoase este aceea de a injecta mici

cantitdti de bacterii in corp: in acest

mod,globulele albe pot recunoatte
inamicul si pot pregiti apararea prin
asa-numita imunizare.

r * ,r'
d

.,,

ft

+tUta
t*-*#'

i--.

L.s'
t:,;

v.'

.#"

Vaccinare
a".

't

i{

\ 'o'
\

/c\
Vaccinul poate

Y*:Y\

..-'{J

,d-

,.

52
tt

1t-",

fi

jectat in ante b rat

STSTEMUL DE ApARARE

a,
DEcAREA FnncruRrloR
a,e corpului se potvindeca
sing-": rs rupt se regenereazd

Vr

ru

Mui:=:*--

daca := = r
N'1a: '

--=

lJl extremitati

sunt unite.

l ge le se coagu leaza pe

,'= .; l: se transformd intr-un

tes'J-- : -:::-:cr, Ia final, celulele produc
un : a:=" a eIastic, cartilaginos care
frac:

VA

:,,

Os fracturat
SAnge

Coagularea
Cum se vindeca un os

Noul material

sAngelu i in

carti lagi

interiorul fracturii

va

os care

fi inlocuit de os
Radiografia arati un
deget rupt

DATE ULUITOARE
* Este nevoie de mitiarde
de virusuri pentru a acoperi
gimitia unui ac.

Febrd mare,

39

0C

Febrd med

*
ie

Bacteriile se descompun
ta f iecare 20 de minute.

37,8'C

Un adult ifi
poate misura
temperatu

Temperatu ra

normala a
corpului, :-

4,MPERATURA
Temperatu ra
este

indica:'

nivelul unt,
pe o scara
numerotata

-:

:'

CORPULUI

Febra este o creStere a temperaturii

corpului, cauzatd in general de

reactia organismului Ia bacteriile care

il invadeazd. O febra utoari poate
creSte sistemul de aparare a corpului
si il ajuta in combaterea bolilor.
Te m peratu ra se misoara c u u n
i

nstrument numit termometru

GnurA gr DEscoPERA
/rrr:--rrrr-r-rrrrr----t

MARI PERSONALITATI: p . 32

cuM FUNcTtoNEAzA, pp. 52-53

L--r--rr--r------r----

ir'l

CoRPUL Urvraru
.

^. r
,

...

..lj;. .-.tr-,,,i;.-ri;,:'-,i,

:.

.;:..

e&Fe

-)
fl;ilN
.f I
ZELftI5-- I

{tp
-

?entru
r
ingnjirea corputui este

necesar si cunoastem functionarea

acestuia.
Existi diverse tehnici pentru
combaterea bolilor si vindecarea

'VINDEcAREA cu
AluroRUL AcELoR
in China, acupunctura este
folosita de peste 3500 de ani.
Este fondata pe ideea ci in
corp curge un flux de energie,
a5a-numiti,,qi" care trebuie
mentinuti in proporlie corecta
pentru a avea o sdnitate buni.
Sunt introduse in piele ace subtiri
in anumite pa4i ale corpului.
Se recurge la acupunctura pentru
a se trata foarte multe boli.

t
i.

corpului.
Sunt necesari mulfi ani de studiu gi cercetiri
pentru a gesi medicamente care si invingi
o anumiti boali. in spitate, chirurgii se
confrunti mereu cu noi operafii ;i tehnici.
in zitele noastre, pElcienfii pot primi rinichi
noi, plimAni sau o inimi noui, daci aceste
organe nu funcfioneazi bine. Anumifi
medici propun tratamente antice cum
ar fi acupunctura, utilizarea ierburilor
gi reflexoterapia ;i terapii prin masaje.

ncturist

Acupunctura:
'

harta corpului

.,-.i

'' ;-,'r
; 'L '\".,
\
1\r
't
,)r
\
\J
''\

.'\

r \ji
r*\
i

/\,

Un ac din olel
inoxidabil este
introdus in piele

t!
I
I

1.,

SUpUNEREA
LA O INTTRVENTTE
CHTRURGICALA
Medicii pot folosi
chirurgia (practicarea
unei incizii in corp)
pentru a vindeca boli sau
rdni, ac[iondnd asupra
organelor bolnave.
Interven[iile se realizeazd,

in

camere speciale,

sdlile de opera[ie, acolo

unde totul este sterilizat
pentru a preveni

infecliile.
Diverse

tipuri de medicamente

0pera!ie chirurgicati

MATNTLE Cnne VTNDEcA

OA:

.,CERE PI-ACUTA
-:.* c senzatie de bine

si

-^ inAnd

.
-

rigiditatea corpului
-:;-rsiune ti stres. Aromaterapia,
-: i cu uleiuri speciale,
: - -: parfumate pentru a

-, :

-'::legatedesanatate.La
. : rasajul special al talpilor,

- .:

. -r a se trata intreg corpul.

tb"
t"r::

t
'qir*}lt|l#-

-k
Meinile
pielea - -

rr'r2<4272

Ill{-lJtgges

\
'.. +,
: 4:"
'.iiJ,,,r,g.,.tfi,'

TnnrnREA cu AluroRUL

Masajul unui copil

PLANTELOR MEDICINALE
De seco le, este b i n ec u n osc utA
proprietatea plantelcr de
a vindeca bolile. VanzAtor-ii
de plante medicinale cunosc
m od al itatea d e ut i I iza re
a diverselor plante,
com bi nAndu-le pe nir-'-i
p

repararea med

ca

it^,

{"r;;-;l-;;;coPERA
,

*t'.o,:,''.,,'i.7,'

rr

L---------

;^i:e i c

r'

.; 'r p.43
pp. 52-53

[-'Jiit*iri,; ,'

--

--

rr-rl

CoRPUI UrvrAN

Glosar de euvintereheie
Arteri:

vas sangu in care

transporti sAngele de Ia
in ima citre restu I corpu Iu i.

inm agazi ne az6,5i purifica

lnimi: organ muscular care se

Grisimi: totalitatea
elementelor nutritive care

lu

singe Ie.

afla in piept si care pompeazi

singele Tn vasele sanguine.

Articula{ie: punct in care

se intalnesc doui sau mai
multe oase. Multe articulatii
sunt flexibile si permit
m

i, simtu rile,
gandirea;i mi;carea.
ale corpu

Diafragmi: mu;chi plat care

separi pieptul de abdomen
care are un rol important in

i;carea.

Capilar: vas sanguin de mai

mici dimensiuni care une;te
arterele 5i venele ;i transporti
singele de Ia 5i citre toate
celu lele corpu Iu i.

Carbohidra{i: cumul de
elemente nutritive care

res p

fu rn izeaz6, energie,

inm agazi nate sub piele pentru

a mentine caldura in corp.

si

ratie.

Digestie: proces datorita

ciru ia alimentele ingerate su nt
impartite in elemente nutritive
in stomac si in intestin.

lntestin: tub lung, in partea

interioari a corpu lu i, care
digera ;i absoarbe hrana din
stomac.

Meduva osoasa: substantd

gelatinoasi care se gase;te in
interioru I oaselor

Elemente nutritive: substanle

prezente in alimente, care,
dupa procesul de digestie pot
fi utilizate de corp pentru

energie corpu Iu i.
Alimentele cum ar fi orezul
5i cartofi i sunt bogate in
carboh id rati.
fu rn izeaz6,

construirea 5i regenerarea
celulelor.

Meduva spinirii: mdnunchi

de nervi care circula de-a
lungul gAtului 5i al spinirii ;i
care uneste creierul cu restul
corpu lu i

Celuli: structurd minusculi

care sti la baza fiecirei forme
de viati. Milioane de celule
constituie diversele pa(i ale

Esofag: partea superioari a

tu bu lu i d igestiv care cond uce
mdncarea de la guri citre

Mugchi: lesut fibros care

poate contracta si relaxa
pentru a mi;ca o parte a

corpului uman.

stomac

corpu

Creier: centru I controlu lu i

sistem u Iu i nervos care
reglementeazi multe functi

Ficat: organ de mari

dimensiuni situat imediat sub
d iafragma ;i care

Nerv: structu ri lu nga si su btire

care transmite semnale intre
corp, creier si maduva spinirii

Iu

se

Organ: :-a= a corpului care

desfa; :

=', : 'r i-'lctie speciala

(de e>13-: e'^:rna sau

sub diafragma, cu functia de a

elimina reziduurile 5i apa din
singe prod ucind u rina.

ureche=

Spermatozoizi: celu le
minuscule, similare
mormolocilor, produse
e, care au
responsabilitatea de a fecunda
ovulul pentru a da viata unui
d

Oxigen: _:=: -ecesar

majori:i:' !:^--elor umane vii
pentru a s -: -r.','ietu i; prezent
in atnrcst:'a :ste inspirat 5i
utilizat ce ::l':ie pentru a
elibera e:::s a din alimente.

Rect: sectiunea finala a

intestinului in care reziduurile
sunt inm agazinate inainte de a
fi eliminate de cdtre corp sub
forma de fecale.

Singe: Iichid pompat de

Ovul fecundat: oul care s-a

unit cu un sJ:rmatozoid din

inima de-a lungul canalelor

den u m ite vase sangu ine,
transportd elemente n utritive

care se dez',':,:a apoi

si oxigen cdtre celule si apara

embrionui.

corpul de bacterii

Plimin: unu, ::rr cele doua

Receptori: celule minuscule

care se gasesc mai ales in ochi,
urechi,piele, nas si limba gi
care aclion eazi ca detectori,
informand creierul asupra a
ceea ce se intAmpla, atit in
i nte rio r cAt s i in exte rio r.

organe de ccl,s's:enta
buretoasa care se gasesc in
piept, cu aj utc r:, carora
oxigenul din ae: ::rtra in fl uxul
sangu in.

Proteine: tota ::a:ea

elementelor nu:r':l'.'e uti I izate
de corp pentru :re;:erea si
regenerarea cei':,:',at. Carnea,
peStele si fasolea

s'J:,-.

alimente bogate

::

p:c:eine.

Rinichi: unul dinlre :e e :oua

organe care se gases:

'-::ia:

e testic

cop il .

Stomac: sac muscular in

interiorul corpului prin
intermed iu I ciru ia trece
hrana in prima etapa
a d igestiei.

Tendon: structurd putern ici

similara unei corzi care uneste
un mu5chi de un os.

Uter: organ fem in in

in interiorul ciruia se
d ezvo ltd fitu I
.

Veni: vas sangu in care

transpo

rti

corp citre

sdnge le d i n
in

ima

Sistem: grup de organe care

lucreazd impreuni pentru a
realiza o functie speciali.
ln ima, sdngele 5i d iversele
vase sangu ine, de exem p Iu,
formeazi sistem u I circu lator
care transporti singele in tot
corpul.

57,';