/

/ Popoarele lumii

Q
 Cuprins
lntroducere in ,,Popoarele lumii" I
$

Jirile lumii t0
Nordul Europei l2
Europa Occidentald gi Centrali l4
Europa de Est 16
;$" via{a la orat t 8
Rusia 20
Asia Centrali li Orientul Mijlociu 22
Zon" indiani 24
( rto Viata
i,t-
tari
- ---;- la
'
26
Regiunea chinezi 28
Japonia 30
Asia de Sud-Est continentali 32
Asia de Sud-Est insulari 34
Africa de Nord 36
Africa Meridionali 38
$" Jocuri gi hobby-uri 40
Canada 42
Statele Unite 44
America Centrali 46
Sirbitori gi zile festive 48
America de Sud: muntii 50
rica de Sud: junglele 9i cAmpiile 52
Oceania 54
#
Glosar de cuvinte-cheie 56
lndex 58
 ITTRODUcERE irv

op(}arele
A
lumii
ln diferite pe4i ale lumii, oamenii au obiceiuri
de via(i diferite. Unii locuiesc in apartamente situate
in orage, alfii in sate din jungli, iar alfii la ferme
izolate. Unii se deplaseazi in automobile, alfii pe
bicicleti, pe cimile sau in canoe. Vorbesc multe limbi,
iar copiii se joaci in moduri diferite.

Pestetot, copiii se joaci gi invafi dupi tradifiile 9i obiceiurile locului.

Dar; chiar daci lecliile pe care le invali ;i jocurile pe care
le joaci diferi de la o farl la alta, acestea au un singur scop:
de a-i pregiti si devini adultii de miine.

&
 GnoSxLANDA
(Drxe*tn nc.o,)

..{ \ f "'sts"'

Unele, cum este Rusia, sunt

foarte mari; altele, ca San
Srarnln UmrB roJ
Marino, foarte mici. Unele sunt DnNs Populrn Lpror

dens populate, ca lndia, in timp

+

ce altele, cum este Canada,

au putini locuitori res:pinditi pe un
teritoriu foarte vast. ln'{iecare fare
se vorbette, de obicei, o limbe
comune, dar pot conviefui
ti popoare cu limbi ti traditii OcB,q,Nur
PAcm'tc
diferite. Bnlzn ra

Sun

*'
MAPAMoNDUL
Din spatiu, planeta noastri
pare o sferi acoperita
de albastrul oceanelor ti de
vastele intinderi de pamdnt
numite continente. ,
g:r,,' INSULELE FTIXI.ITN
Continentele, impartite in state, (Manpr Bnrrrrlp)
sunt Europa, Africa, Asia,
America de Nord si de Sud,
Legenda hirlii geografice
Oceania si Antarctica. l Guatemal'a aI lrtandei de Nord 31 Polonia
2 Be[ize 16 Portugatia 32 Repubtica CehE
3 Et Salvador 17 Andorra 33 Austria
4 Honduras 18 Monaco 34
Slovacia
5 Nicaragua 19 Franla 35
Ungaria
6 Costa Rica 20 T5rite de Jos 36
Slovenia
7 Pana ma 21 Betgia 37 Croatia
8 Guyana Z2Luxemburg 38 Bosnia-
9 Su rina m 23 Etvelia Hertegovina
10 Guyana f rancezi 2l+ Liechtenstein 39 lugostavia
11 Paraguay 25 San Marino 40 Macedonia
12 Uruguay 26 ltatia 41 Atbania
13 lstanda 27 Cetatea Vaticanului 42 Grecia
14 lrlanda 28 Matta L3 Bulgaria
15 Regatut Unit aI 29 Danemarca /r/, RomAnia
Marii Britanii si 30 Germania 45 Moldova
 TAntLE
, LuMu
,:'-/. -
I -,'.';
'
, f,', ': i''
\hnna GlactanA
AncrrcA
DATE ULUIT()ARI
!

* Numirut statetor se
modifici ?n timp, pentru ci
O familie laponi din unele liri se unesc, iar
Rusm
Finlanda de Nord attete se despart, devenind
state autonome.
-
/\.
f"- "" "'
\/-:.--' -''l

_ "tt-
-' '
/.-',

ASIA :-.

CnrNl Copii coreeni

in costume
traditionale
INom

.":';

-.
\ ,i.,,.
I
/;

, S{f LnNxn
:

OCEANUL PACIFIC
Mllnrvn
SBycun,LLES

0cBnxul INnrnn '

INsUt BLE DIN Pactptc
't.

Ausrn.l,ua

Fiecare fari are

propriul steag
\\
' ''
\
'.r-ji ln Marea Antilelor ;i in
7 ifli
i
- Oceanul Pacific existi sute
46 Estonia 61 Azerbaidjan 77 Mauritania 92 Sao Tome si de insule care forme aza 14 gi,
47 Letonia 62 Tadjikistan 78 Senegal Principe respectiV 8 state
48 Lituania 63 Karg6zsta 79 Gam bia 93 RepubLica
49 Betarus 6l+ Bh uta n 80 Cap Verde Centraf ricanE independente.
50 Ucraina 65 Bangtadesh 81 Guineea Bissau 94 Erilreea
51 Cipru 66 Myanmar 82 Guineea 95 Djibouti
52 Siria 67 Thailanda 83 Sierra Leone 96 Uganda
53 Liban 68 Laos B4 Liberia 97 Ruanda
54 lsraeI 69 Vietnam 85 Burkina Faso 98 Burundi
55 lordania 70 Cambodgia 86 Coasta de Fitdes 99 Repubtica
56 Kuwait 71 Singapore 87 Ghana Democrati Congo
57 Bahrain 72 Brunei 88 Togo 1 00 Ma lawi
58 Qatar 73 Coreea de Nord 89 Benin 101 Zam ba bwe
59 Emiratete Arabe 7I+ Coreea de Sud 90 Camerun 102 Mozambic
Unite 75 Tunisia 91 Guineea 1 03 Botswa na
60 Armenia 6 Maroc
7 Ecuatoria[5 104 Lesotho
il
 PoPoARELE LuMu

Ochelarii de soare sunt necesari

.dffit H
pentru a proteja ochii de reflexele
luminii in zipada

&Norvegia, Suedia, Danemarca 9i

Finlanda se afli in nordul Europei. Aici,
iernile sunt lungi, reci 9i intunecoase:
in nordul extrem soarele nu apare timp
de mai multe luni; in schimb, vara nu
dispare deloc. De ace€El, aceasti zoni
se numette ;i ,,pimAntul soarelui
de la miezul noptii".

* 'LA :tr-.

Scond PE ScHruRr
in tafile nordice schiul de fond
este un sport foarte raspandit.
lnventat in Norvegia cu mult timp
in urmi, este metoda gptima de
\
\
deplasare pe zdpadi. In multe sate
copiii merg la 5coald pe schiuri.

ln lslanda, se poate face baie in aer

liber, in izvoarele calde, chiar ;i iarna,
in ciuda frigului 9i a zipezii.

f-Jrrunl
CnLDE
in tslanda existi multe
gheizere, puncte prin care
la;neste apa fierbinte din
pamAnt, folosita la in cdlzirea
apei din piscine si a caselor.

Copiii merg la gcoali

pie schiuri. '

'24r
 NoRDUL EuRopEl
: . '.,.. , I .:'''ill':'''': ''' "
i
-.;','i;1:;:;i':'-,il" '' '

Pentru a se feri de frig, copiii

poarta jachete, pantaloni
matlasati si caciuli groase

Casele sunt
construite folosind
lemnul din paduri

* 'LocurroRn
OnnSELoR
Cea mai mare parte a populatiei
din nordul Europei traieSte in
marile ora5e: Copenhaga, in
Danemarca, Oslo, in Norvegia,
Stockholm, in Sued ia, si H elsin ki,
- in Finlanda. Toate aceste capitale
au ie;ire la mare; de multe ori,
iarna, porturile lor sunt blocate de
-\__\- ghetari.
\_ \--.--- .-_\___.-

'',.. :,...

Schiorii foloseso belele pentru

echilibru 5i pentru a.5i lua avAnt
' ,"j."

Schiurile de fond sunt mai

inguste decAt cele de cobor1re

Portul din Copenhaga (Danemarca) vara

'cnurA gr DEscoPERA
/---:--------------r---i
i
ATIAS: pp. 16-17
!
It't
$TnNTA iru .lunul NosrRU: p. 48
/'. f
-------- -------r--- --

Cdlciiele sunt libe

 {-" Po PoARELE Lurralf ,,;#

Europa (heidentali
qi Centrdf, f 'PTETELE
DtN Onn5r
'(-
*-
.-
r_J
._J:=.

|-;*l
= ='
F
-r-i. ,-

Mutte orate europene iu fost

&MOoritatea locuitorilor construite cu citeva secole in
din Europa Occidentali triiesc in urmi. Acestea includ piete
mari, locuri traditionale de
orate, unde mediul economic intal n ire inconjurate de
le oferi foarte bune oportuniti{i cafenele 5i restaurante, in care <
=*
.r< =
oamenii se pot relaxa.
profesionale. Multe dintre aceste ---
state fac parte din Uniunea
Europeani.
Copertinele ofed
protectie cAnd
soarele esfe prea
puternic

f
'VIATA PE RAU
De-a lungul maritor fluvii
eu ropene, cu m este Rin u I , care
traverseazi Cermania ti Tarile de
J os, mirfu rile su nt transportate
Copii la bordul unei pe 5alupe Iungi 5i inguste, unde
galupe pe Rin, in trdiesc, in u nele cazu ri, fam ilii
Jirile de Jos intregi. Copiii se joaci pe punte
intre ghivecele cu flori si lenjeria
atirnati la uscat.
O piafi din Paris
(Franfa)

I
{ MnnEA MEDTTERANA
" in unete sate de pescari de pe malurile Marii
Mediterane viala continua dupa traditii
vechi, mult mai linistita decat aceea din
oratele aglomerate. Aici, oamenii peticesc
Un sat de pescari de plasele de pescuit inainte de a pleca
lingi Napole pe mare pentru o nou A zi de munci.
 CCIDENTALA Sl CetsRnlA

SppcrAlr rA,Tr ApnusANTE

Multe piele au Ia intrare Cdteva dintre felurile de mdncare
arcuri impodobite cele mai vestite din lume provin din
Europa Occidentald: pizza qi pastele,
de exemplu, sunt originare din
Italia, cdrndciorii wtirstel din
Germania. In Franta au apdrut
Adesea, pe strdzi au loc brdnzeturile foarte bune gi cartofii
spectacole de paputi,
prdji{i ) care in englezd, se numesc
mima 5i acrobatii
French fries (chiar dacd,in realitate,
--==l
-;::-=-'l
sunt originari din Belgia).
-:-t

H
'J-!fi
-:el Spaghete cu ragut
---51
e* 1

sl1gff

's

In multe piele
existd fAntAni

DATE ULUIT()ARE
* Cet mai mic continent, dupi
0ceania, este Europa. lnsi in r r rrr rr---rr r- r rl

'cnurA sr DEscoPERA
_-rr -- - - -

Europa triiesc mai multe I

persoane dec6t in America ATLAS: pp. 16-17

de Nord, Et cirei teritoriu
I vv

CALATORI $l EXPLORATORI: p. 48
l-'-
L------r---r----------
este mai mutt decat dublu.

*l ls
 PoPoARELE LuMn

de Est a,VIArA
LA FenmA
Chiar daci in tarile din Europa de Est
existi multe fabrici, agricultura este
&Europa de Est cuprinde Frite care foarte importanti. Fermele sunt,
se afli la vest de Rusia: Polonia, in general, mici si administrate de
o singu rd fam il ie, care cu ltiva cartofi
Republica Cehe, Slovacia, Ungaria, grau si legume. Aici tiranii folosesc
,

Rominia, Bulgaria 9i Grecia, in afari de secole aceleasi tehnici de cultivare.

de Frile in care este impe{ite Peninsula

Balcanici. in aceste state triiesc multe
popoar€, cu traditii ;i stiluri de via{i
diferite, precum sArbii, croaf ii, albane zti In multe ferme existd
un mic grAnar, unde
gi romAnii. faranii depoziteaza grAul
sau adapostesc
,.,.
Copiii ajutd la animalele
. ., ..,r:/
trebu ri I e gospodaresti
O fermi traditionali inainte si dupa scoala
din Ungaria

\:
\\
\
q,.

\\
\
b \
f;. .;1.,

i,
! it
I
t

"r
DATT ULUITOARI
a
I * ?n BuLgaria, daci scuturi
,ji caput de [a stinga ta dreapts,
spui ,,da", iar daci 1a9i caput
in jos, spui ,,nu".

* in Transitvania, legenda
vampirutui Dracuta se bazeazi
pe un personaj istoric, Vtad
Tepeg, ur domnitor care a
triit in secoluI aI Xv-tea.
Gdini si alte animale de curte
 ltNsu Rr LE TnnprTroNALE
Tarile din Europa de Est sunt
!' .-1+ '

""ll\\r!;! i
'Qt ;4
celebre pentru dansurile populare, f' f,.F
,.*€t,

ale cdror origini trebuie cdutate

in dansurile din timpul sdrbdtorilor
recoltei sau in alte momente
importante ale anului. Copiii
invati dansuri precum polca
si mazurca si, de obicei,
cind danseazd,, poarta costume
trad itionale.

Un dans folcloric
tradifional din Letonia
l"

c 'GnAprNt PE PTRVAz
Polonezii iubesc florile. Chiar
FILME PnNTRU Copn
Multe filme cehe se baz eazd" pe
povestiri tradifionale pentru copii.
si cei care locuiesc intr-un In general, joacd actori in carne qi
apartament Ia orat cultiva flori oase, dar filmele lui Jan
in ghivecele de pe pervazurile Svankmajer qi ale altor regizori au
;' ferestrelor. Mai mult de drept personaje pdpu$i sau eroi de
:r jumdtate dintre familiile desene animate.
poloneze triiesc in apartamente,
pentru ci multe case au fost
- t'
i.1 i.ffi!
-ffi i,w,tr'Tffi Tffiffiff I
distruse in timpul celui de-al
Doilea Razboi Mondial.
Un copil strrope: ;te plantele
de pe pe r\taz.

0 sceni din fitmul ,,Atice"

de Jan Svankmajer

rr-|l

{";;-;;-;;;coPERA i
ATLAS: pp. 16-17
COMUNICATIILE: pp. 44-45
1-----r--r------------
 fPoPg.*:*\F*M

Terrei
triiegte in orate. Multe dintre
acestea au centre moderne,
cu binci, spitale gi clidiri in care
funcfioneazi birouri; deasemen€d,
au muzee, parcuri, cinematografe €,J;] ;I:;;JrK(SUA)
in multe orate existi piete, gradini sau parcuri,
;i teatr€, magazine gi restaurante. zone linistite si umbroase si fantani.
in unele parcuri mari sunt chiar
si lacuri. Oamenii Ie frecventeazi pentru
Dar marile orate au 9i probleme: sunt
relaxare sau pentru practicarea sporturilor.
adesea supraaglomerate 9i poluate
de emisiile nocive ale uzinelor, ale
automobilelor 9i ale instalafiilor
de incil zire. De asemenea, in orate
triiesc mulfi siraci, care nu au locuin{i
9i merg pe stradi, triind din diverse
activitati, adesea ilicite.

Galeriile Lafayette din Paris (Fran(a)

4NTRELE corvrERcrALE
Pentru a putea alege dintr-un numir mare de
magazine 5i restaurante, marile orate sunt cele
mai potrivite. Multe magazine sunt grupate ?n
centre comerciale care pot sa includa si sali de
jocuri, cinematografe ;i chiar patinoare.

ln ora;e existi o gami largi de magazine

t.e.*
 d'

€nAzr AcL'MERATE
U,neo)n,a, lenjeria
De multe ori,
peroanele de metrou
Multe strizi ale oratelor sunt pline
de automobile, autobuze 5i tramvaie. la USC,att pe bare I Clddire sunt deasupra
Cazele evacuate in trafic pot diuna
fe'rest,retlor aparta de birouri nivelului firezii
sanatatii; de aceea, in unele orate I

numirul ma;inilor care circuli

pe strada este limitat.

Cei care trdiesc in clddiri cil

multe etaje sunt protejati de i
balcoane solide
Trafic pe strizile
din Tokyo (Japonia)
Ma;inile avanseazd
lent pe strdzile
aglomerate ale ?fiATA LA unrMELE ErnJr
oraselor mari Aproape toata intinderea unui oraS
este acoperiti de cladiri si strizi.
De aceea, existd o singurd modalitate
de a construi: pe verticala! Cladirile de
birouri 5i apartamente au multe etaje.

bnurA gr DEscoPERA
/rr-:----rr-r-rrr-rr-r-!
I

MARILE INVENTII: pp. 26-27

!I MIJLOACELE DE TRANSPORT: pp. 12-13
L--r-rr-- rr
-r--------r
 PoPoARELE Luruu

f 'LA SconLA DE Dnrus

Rm$fi& galet;l este dansul cel mai

popular in Rusia. Copiii care
danseazi cel mai bine merg
la scoli unde exerseazi,
&Ruri" este tara cea mai mare din tume. in speranta de a intra, intr- o zi,
in corpul de dans al Teatrului
Se intinde din Europa pAni Ia Oceanul
Balsoi, cel mai renumit teatru
Pacific, prin Asia. Regiunile cele mai d in Rusia.
nordice, citre Marea Glaciari Arctici,
sunt inghe{ate in cea mai mare parte
a anului ;i aproape nelocuite.
Majoritatea populafiei triiegte in
apartamente miGi, in oratele din partea
occidentali a Rusiei. in Rusia vara este
cald, dar iernile sunt foarte aspre.
,,Coppelia", in interpretarea
corpului de balet al Teatrului Balsoi
din Moscova (Rusia)

Balerinii folosesc bara pentru Instructorul de balet

a-ti mentine echilibrul in timpul arata miscarile si pozitiile
exercitiilor
\

Balerinii
poarta
pantalon i
mulati

Balerinele poartd body gi

poante speciale pentru balet
Poantele sunt fntdrite la vilrf
pentru a permite balerinelor sd
stea in vArful picioarelor
 Rusn

O PApu$A ix Alrn
Matriogka este pdpuqa ruseascd tradi[ionald.
Foarte coloratd, ea este formatd din doud
pdr[i care se deschid: in interior se afld o altd
pdpuqd mai micd, aceast z, la rAndul ei, se
desparte in doud qi con[ine o alta, gi aEa mai
departe. Copiii se amu zd, mont6nd rii
o{D
A.A.

demontAnd matrioqka. l'$'

DATI ULUIT()ART
Balerinele i;i lin * Rusia este at6t de mare incit
este nevoie de opt zite pentru a
parul strAns in coc
o traversa pe toati cu trenut,
de [a Moscova [a Vtadivostok.

Lina groasi dintr-o

Ceai cu
ciciuli de oaie
SmAntAnd acrd protejeazi gi
marmelada impotriva ploii.

€CAcruLA DrN LAnrA DE onrr

Cre5terea oilor este foarte raspandita
in muntii Rusiei, iar din lAna acestora se
Blini fabrica multe obiecte de imbricaminte.
Unele persoane poarta tot anul o caciula
ceai rusesc grea din lana de oaie: tine cald iarna
si ricoare vara.
* 'CEAIUL
cu Bttttt
. t',, Blini sunt gogoti, de obicei umplute,
;.j*t**-* '
-- ----------- -: - -t
{r?.,r
care se servesc cu o crema din lapte,
GnurA gr DEscoPERA
/---:-
!
smetana (smdntAni acre) . Rusii servesc
ATI-^AS: pp.22-23
blini cu ceai, pe care il beau din pahar
Lectie de balet ! DANS, TEATRU $r MUzrcA, pp. '
t
si il indulcesc cu marmelada. I
la Moscova (Rusia) L-----------rrrr---r--

r;f...*.-.t

+zt
 PoPoARELE LuMn

Asia Cemtrala gi
Orientul lWiiloeiu
&A."asti zoni include Frile
din centrul gi sud-vestul Asiei,
de la Afghanistan Ia Kazahstan, pini
in Arabia Saudite gi Turcia. Multe dintre
aceste teritorii sunt deterturi sau steP€,
iar locuitorii lor triiesc din cretterea
oilor gi a caprelor. Mare parte
a populatiei este musulmani,
dar aceasti zoni include gi poporul
evreu, din lsrael. se serve5te drept
bautura iaurt
proaspat
PrAnzul intr-o casi
din Arabia Sauditi
*
Uw PnAruz iru FnmtLIE
in general, in familiile arabe traditionale
din toatd Asia de Sud si Occidentali,
barbatii si femeile mdnAnci separat.
in timpul mesei, mesenii se a;azi
pe podea, iar felurile de mincare
sunt servite pe un covor.

Corturile sunt
Tunicile largi, albe facute din par de
<B- ii apara de caldura cap ra tesut

*
'VTATA itrt
CoRT Pentru beduini,
Beduinii sunt un grup de popoare
nomade care traiesc in unele tdri,
camilele sunt un
semn de bogatie
I
de exemplu in Oman. Astdzi,
multi beduini locuiesc in orate
sau sate, dar intr-o anumita
perioada a anului ritdcesc inci
prin deSert, traind in corturi.
Tabiri de beduini
in desert
 Asrn CeNTRAd gt OnIENTUL',MrJLoctu

in famitiile arabe tradifionale,

mAncarea se servette din farfurie
Shurba este o supa care cu mAna dreapta
contine iau rt, orez, ceapa
si paste

fiNcAREA DrN zttELE

DE SAnBATOARE
Musulmanii practicd religia
islamica. La fel ca adeplii altor

I religii, ei celebreazi sarbatori Ie

religioase consumand
mdnciruri deosebite . Ma'moLtl,
de exemplu, sunt biscuiti din
grit, curmale ti fistic.
'cnurA $r DEscoPERA
/r--:--r
-----rr-----rrr!

ATISS: pp. 24-27

Ma'moul, desert MAMIFERELE: pp. 32-33
specific armenesc L----------r----r-----
 PoPoARELE Lunnn

AfiSele mari fac

publicitate ultimelor
filme indiene

&l n lndia triiesc peste 9oo de

milioane de persoane gi multe alte
milioane triiesc in tarile vecine:
Pakistan, Bangladesh, Nepal, Bhutan
gi Sri Lanka. in aceasti zor1i, multi
emigreazd, de Ia {ari pentru a gisi
de lucru in marile orate. in fabrici
se fac computere gi televi zoare, in timp
ce la sat agricultura inci se practici
cu mijloace traditionale.

Elefan{ii sunt acoperi;i

cu pretioase tesdturi colorate
si siraguri de beculete

Strdzile oratelor
sunt pline de
masini si oameni

-,$6

de ra Esala Perahera
Ia Esara Perahera '4/-t

f
' SARBAToAREA EIEFANTTLoR
Sarbatoarea budista de la Esala
Perahera are loc la Kandy,
in Sri Lanka, in luna iulie.
Strdzile se umplu de dansatori,
acrobati, inghititori de foc
si de sute de elefanti.
 ZoNA lruolANA,,"
- ' -."--::,.-l{j-^'-; ;
-"':':'
I ' ":rii'
1r''-

f
"''

' ATENTI E, sE Fr I-tvtEAzA!

lndia produce aproximativ 800 de fi lme
pe an, mai multe decAt orice alta tara din
lume. Scenele sunt filmate in studiourile
din Bombay sau pe strada. lndustria
cinematografica ind iana, ,, Bo I lywood "
,
este inspirati de Hollywood, cunoscutul
orat american, capitala a cinematografiei.
MATm CU HENNA
in Indi a, de sdrbdtori qi la nunfi,
tinerele fete igi picteazd, mOinile qi
picioarele cu un colorant roqu.
Colorantul este obtrinut prin
amestecarea fru nzelor de henna
cu ulei qi prin mdcinarea lor, pdnd
devin ca o pastd.
Maini pictate cu henna

1
c 'ORA itrt GnADINA
in Pakistan, de obicei, baietii
si fetele merg la Scoli diferite.
ln sate insd, clasele sunt
de multe ori mixte, iar orele
au loc uneori in aer Iiber.

Lumini

Echipa
de filmare
Copii care fac ore in aer liber,
intr-un sat din nordul Pakistanului.

inainte de a fncepe
sa filmeze, regizorul rr-i

se asigurd ca toate 6;;;-;;-;;;COPERA I

sunt la locul Ior ATISS: pp. 28-29

MARILE lNvENTlt: p.47
 PoPoARELE LuMn

4ATA irrrrR-uN sAr lrrrprAN

Locuitorii satelor din lndia
merid ionala se ajuta u n u I pe altu
I

ca ti cum ar face parte dintr-o

echipa. Se aduna in centrul satului
pentru a munci si a schimba doui
vorbe. Seara, copiii merg
cu parintii sd se uite Ia televizor
in casa celor care au asa ceva.
triiesc
mai mult la tari, in sate
indepertate de orate gi la ferme,
unde copiii i;i ajuti parinfii la
munca cimpului.

Aproape tofi copiii care triiesc Ia fari

fac cAte ceva inainte de a pleca Ia gcoali
sau cAnd se intorc acasi. Prin intermediul
acestor mici sarcini, nu numai ci ii ajuti
pe adulli, dar inva{i mereu ceva despre
Casele sunt fdcute
fermi. Cauti lemne pentru foc, scot ape din lemn sau
din puf, aduni animalele sau strAng ouile. din cdrdmizi
in acelati timp, merg gi ta gcoati gi de pamAnt uscat

au timp si se joace, cEt alfi copii.

Copiii se distreazd
jucAnd crichet

intr-o fermi din

Franfa, un copil aduni
ouile din cuibar; dupi
terminarea cu rsurilor.

ffi\
5I

2
 Vnrn '
t
. - ,.- .,,..,-, ,1,,
LA TENN
_,, ..a4,.,:.1 .:: ;.;:...-; '';.::

Femeile scot apd dintr-un

pul d in centru I satu lu i

NeavAnd tractoare,
tdranii trebuie sd
foloseascd boii pentru
a trage plugul

$*,'* :1",;r- '.--

f
'MERsuL LA SconLA
in multe zone, ;Joula se afla
la mai multi kilometri de sat.
Daci nu existi autobuze sau
trenuri, copiii ajung la ;coali
pe jos sau cu bicicleta.
E xcrementel e ani malelor
sunt puse la uscat pe un
zid; apoi, sunt folosite
drept combustibil

Viafa agitata dintr-un sat

din lndia meridionali

Msutctr AMSULANTT
Multe sate sunt departe
de un dispensar medical Fete care merg
sau de un spital. De aceea) la gcoali cu
in unele [dri existd medici bicicleta la Giava
ambulan{i ) care viziteazd,
satele pentru a ingriji
bolnavii qi a vaccina copiii.
cAurA $r DEScoPERA
MARILE INVENTII: pp. 14-15

l----r----- rr---------
Medic ambutant in Nigeria lAfrical
 P-oPgAl*r.,Luun

ffimeft hfimM q.ExruNrsrAprrcA*

ln tcolile chineze copiii fac
&China se afli in Asia. Are o suprafata in fiecare dimineatd gimnastici
impreund, in curte. Exercitiile
imensi, aproape cAt a intregii Europ€, si muzica sunt aceleaSi in toate
gi o populafie foarte numeroasi, egali cu Scolile din China, iar juriile
premiazi cele mai bune scoli.
un sfert din populafia Terrei. Pe teritoriul
siu conviefuiesc peste 50 de nationalititi,
fiecare cu limba gi tradifiile sale. Jirile Exerciliile sunt executate
in ritmul muzicii care se
vecine, Mongolia;i Coreea de Nord gi de aude dintr-un difuzor
Profesorii au clase
Sud, au obiceiuri si traditii aseminitoare. mari, de peste
60 de elevi

E
E

i_-r

Cravata ro;ie este simbolul Copii care fac

Tinerilor Pionieri, o organizatie gimnastici intr-o
nationald a copiilor chinezi ;coali din China
i
\r
I
 RecruNEA CnrruezA

CArn BrcrcI,nrp!
in China, bicicleta este un
stil de vi a\d.Pufine familii
au magind; aproape tofi merg
cu bicicleta. Sunt peste 200
de milioane, sji nu de pu[ine
ori poti vedea strdzi pline de
biciclete, in loc de magini.
Cictigti pe o stradi
din Beijing lCtrinal

tll
,1
4sruMELE TnnorTroNALE
f
_-r- Chiar daci astizi traiesc in
,J
zgirie-norii din marile orate, multi
sud-coreeni continui si respecte
anumite traditii din tara lor.

rj,
7'-41'='
* 'ScRrsuL
cu PrNsuLA
De sarbdtori, copiii imbraci
traditionalul hanbok de mitase.
Han inseamnd ,,coreean", iar
;" in China, etevii folosesc pensule bok - ,, haind." .
L -_?__* pentru exercitiile de scris. in loc
t
rt
lt de litere insi, Iim ba ch in ezd are
JE=:.. peste 60 000 de ideograme. De obicei, hanbok-ul este de mdtase
in primii ani de Scoala fiecare
elev trebuie sa invete deja peste
1 000 de caractere.
=--
DATT ULUITOARE
* in fiecare an, in China se
nasc aproximativ 16 mitioane
Pentru a scrie, s€ de copii.
poate folosi o pensula
\ * in China locuiesc mai
Cerneald mutli copii decit in orice
\
atti lari din lume.

.--.1

il;;;-;;-;;;COPERA i
ATLAS: pp. 30-31
PICTURI $l SCULPTURI: p. 20
t't, L--r-----
-- --------- --

O fetiti face exercitii de scriere. .atsr'

+2s
 4RrcoLUL curnEMURELoR
in Japonia, cutremurele sunt
un pericol constant. in unele Scoli
copiii sunt invitati ce si facd in caz
de cutremur. in timpul exercitiilon
elaponia este formati dintr-un grup copiii trebuie sa ia ti serviete
speciale, cu instrucliu n ile de u rgente.
de insule din Oceanul Pacific, situate Ia
est de China, in Asia. Este o {ari
moderni, cu multe orate mari. Copiii
japonezi folosesc cele mai performante
computere ;i cilitoresc in trenuri foarte Copiii sunt invdlali sd
lase capul in jos, pentru
rapide, dar invate de mici si se aliture a se proteja

adul{ilor pentru sirbitorirea

ceremoniilor care au rimas aceleagi de
secole. intr-adevir, poporului japonez ii
place si pistreze vechile obiceiuri
datoriti cirora tara sa este unici.
Pdpugile sunt imbrdcate
cu costume traditionale

4RBAT'RTLE coPrrloR
Pe 5 mai se sdrbatore5te Kodomono-hi,
,,Ziua copiilor", iar ace5tia inalta de pe
acoperi5uri steaguri in formi de pe5te.
Pe 3 martie este Hina Matsuri,
,,Sdrbdtoarea papuSilor ", cdnd fetele
aSazi papu5i deosebite in cea mai
frumoasi camerd din casd.

Fefiteleasazd
..@ papu;ile intr-o ordine

rcr exactd, simbolizAnd

o urare de sdndtate
Steaguri in vAnt
de Ziua copiilor

Pipugi agezate pentru Hina Matsuri

 JnpoNrA
' :r..
'i '',''

NnsuNr DUPA MtNca

Multor copii japon ezi le
place foarte mult sd se uite la
desene animate qi sd citeascd
benzlle desenate manga, in
culori aprinse. Existd foarte
multe, cu tot felul
de subiecte, de la d inozauri
la supereroi.

Monitor TV cu un desen animat

manga, ta Tokyo Uaponial

Copii in timpul unui

exercifiu anticutremur Glugile cdptugite ii feresc
de obiectele care pot sa
cada

O fetifi se pregitegte
si intre in casi. "*1 y/

* TFARA
irvcAlrArvuNrE
'
irrr CnsAI
Cand intri in casd,, japonezii isi
scot pantofii si ii lasa langa uta
de la intrare. in casi poarte
papuci sau inciltiminte moale,
DATT ULUIT()ARE sau stau in picioarele goale.
* Japonezii mlninci mai multe
atge marine decit orice alt popor
din [ume. Fac din ele rutouri cu r
- --
r- rrr-r-r rr
-r
r
-
rl

orez sau le presari peste paste. bnurA $r DEscoPERA

/-r :
I

ATI-.AS: pp. 32-33

i
I
pLANETA pAnrAruT: pp. 18-19
f
------ ------ ------- --
 PoPoARELE L

Asla de Sud.Est eontlnontald

&Peninsula sud-estului asiatic include *
mai multe firi: Myanma[ Thailanda, 'VTATA DE CAlucAn
Pentru a deveni calugari budi;ti,
Laos, Vietnam, Cambodgia, Malayezia
copiii pirisesc casa parinteasci
gi Singapore. Popoarele din aceste firi la virsta de opt ani. Se rad in cap,
si din acel moment i;i petrec viata
vorbesc limbi diferite 9i au sisteme rugAndu-se 5i stud iind invitaturile
de guvernare diferite; totugi, traditiile lui Buddha, fondatorul acestei
religii, care a triit acum aproape
sunt comune. Aproape to{i sunt buditti, 2500 ani.
cu exceptia populatiei din Mal ayezia,
in majoritate musulmani. Novicii, aspiranlii la titlul de cdlugdr,
studiaza viata si invatdturile lui Buddha

Cilugiri novici in ;coala

unei ministiri din Thailanda

€*rr 5r FronRE DE Lorus

Un tinir care se pregate5te sa devini
calugar budist nu poate sa lucreze
;i trebuiesi certeasci pentru a-ti
procura hrand. Are la el un bol, pe care
a;teaptd ca Iumea sd i-l umple. Arde
tdmAie si lasi orez 5i flori sacre de lotus
in templu, oferindu-le ca jertfa.

Bol pentru
pomana
Orez

rl
Bastonare
de tamiie

Jertfe pentru templu

Vas pentru
ars tdmAia
 Asrn DE SUD-Esr CoNTINENTnIA

O pia{a plutitoare pe lacul lnle,

c
in Myanmar

'O PrnrA PlunroARE

in fiecare dimineata, comerciantii
care locuiesc langa rauri sau lacuri
incarcd in barci fructe,
condimente gi flori. Pentru a face
cu m paratu ri le, c I ie nti i vas lesc
pani la ei sau ii cheama, din
casele construite pe malurile
rdu lu i.

Cdrlile budiste sunt scrise

intr-o limba antica, pali Papaya\

Banane

DATT ULUITOARE
* Tinerii citugiri budigti au voie Litchi Fructe din
Asia de
si minince doar o dati pe zi,
Sud-Est
inainte de pr6nz.
ft)-- ------- -- - - - -- -- - - -- rr

* Numete thaitandez a[
Bankokului este Krung Thep, care ?(r 34-35
ALrAS: pp. 34-35
ALTAS:
pLANETn pAruArut: p.41
/
insea m n5,,0rasut ingeritor". I
L-------------------
--

il {F33
 PoPoARELE Lurrnl:l' " r,,,

Asla de Sud-Sstlnsularf,
&l ndone zia,Filipirl€, Brunei gi Papua
Noua Guinee sunt formate din
f'SRTr DE PrscARr
Filipinele sunt formate din peste
arhipelaguri de sute de insule care se 7 000 de insule, ale ciror coaste
intind intre Oceanul Pacific 9i cel Indian. sunt marginite de sute de sdtulete
pescdregti. Locuitorii acestor sate
in aceste firi, mulfi oameni triiesc in pescuiesc aproape in fiecare zi in
citur€, pescuind sau cultivAnd pimintul; bariera de corali si in Iargul marii.
inainte ;i dupa oi., copiii igi ajuta
mulfi alfii insi locuiesc 9i lucre azd, in parintii sd pescuiasca ;i si curete
marile orate foarte aglomerate, ca Manila, pe5tele.

in Filipirl€, ;i JakaFti, in Indonezia.

Acoperigurile sunt
in interior, casele au de multe construite din frunze
ori o singurd camerd mare de palmier

Plasele pescdregti
sunt legate de stAlp
Sat de pescari din insula lungi din lemn
Panay (Filipine)

fdru;ii protejeazd casele de inundaliile

provocate de musoni si de maree
 Asn DE SuD-Esr lrusuLARA

C,q,LAronIND cu
Jnnpxnr
Pe strdzile aglomerate din
Manila, mii de persoane se
depl aseazd,in jeepney. Aceste
autobuze erau odatd jeepuri
militare, dar astdzi transportd
pasageri. in generalr sunt
vopsite in culori vii
qi decorate cu ogl inzi,
claxoane qi panglici.
c
'PAtvtArurul LImBILoR
in Papua Noua Cuinee se vorbesc
peste 800 de limbi. Uneori, oameni
din sate diferite pot comunica doar
i printr-un interpret, care explica
fiecdruia ce spune celalalt.
La 5coala, copiii invati engl eza,
limba oficiala.
Un jee pney din Manila IFitipinel

Elevi din Madang (Papua Noua Guinee)

e 'SARoNG st PnruroFt
DE GIMNASTICA
Pentru a se proteja de calduri,
locuitorii Asiei de sud-est folosesc
haine largi, precum sarongul,
u n d reptu ngh i de tesut infasu rat
utor in jurul taliei, ca o fusti.
Multor copii le place sd poarte
traditionalul sarong cu un tricou
si pantofi de gimnastici.
DATT ULUITOARE
* lndonezia este formati
din peste 14 000 de insule.
* Brunei, una dintre cete mai
mici liri din [ume, este foarte
bogat in petrol. De aceea,
guvernatorul siu, sultanut,
este unut dintre cei mai bogali
oameni din [ume.

cAurA $l DEsGOPERA
/---:----trrr--r--r-r--!
IJn sarong din batic, un procedeu de i
decorare a tesdturilor cu ceara si culori ATISS: pp. 34-35
COMUNICATIILE: PP. 12'13
L--rr-----------------
Copii purtAnd sarong

+35
 PoPoARELE Lurun
Strdzile acoperite sunt
umbroase si rdcoroase

G=#+ltt.':-'-' t.'- ' f.-:

&Multe {ari nord-africar€, ca
€Er.;:.:-:-"a.--'-' f
*t*-:i:-:':'-:
i
\r '" .),'-. __.j
rqu*- .--*1 -..'" -- *-fF
-' ",
I
t,,r4
':'f^

Marocul ;i Algeria, se afli la marginea rEE:\-'

f+-':''-
-;1,. -'l
,\",!\,5-,4
) {i : ! -
-"--r*""F'
t\ ^,

marelui detert Sahara. Pentru a se feri

ft+i(d'|t
f-t- ,,'
i

de soare, aici oamenii stau Ia umbri

gi poarti haine subtiri . 5i in Nigeria,
Ghana gi in sudul Saharei este foarte
cald, dar acolo sunt peduri, iar clima
este ploioasi. Uneori, daci ploui
prea tar€, orele de gcoali se intrerup
din pricina zgomotului apei. \-4

Magazinele sunt
* 'NoMAzu deschise pe stradd,
DTSERTULUT astfel cumpardtorii pot
Poporul nomad al tuaregilor trdie5te vedea mdrfurile
la marginile desertului Sahara,
calatorind de la o oazd, la alta,
in ciutare de apd pentru animale.
Copiii invati repede sd cildreasci
pe cimile, aceasta fiind cea mai buna
modalitate de a se deplasa printre
nisipurile arzdtoare ale desertului.

Un vdl protejeazd
Souk-urile din Tunis,
de nisip fafa
capitala Tunisiei
calaretu I u i
'J

I
i,Al r..
&r, Copilul imbracd SOIJK
i ve5mAntul traditional in multe orase din Africa de Nord exista
:l
'{l-/ albastru-inchis al piete aglomerate, souk-urile, unde, pe
poporului tuareg stradulele inguste, se pot cumpara
fructe, carne, haine si covoare. Parintii
Un copil ciliregte isi invata copiii arta de a se tocmi,
o cimili in desert. pentru a obtine cele mai bune preturi.

36
 ArnrcA DE Nono

OnA$E iN ExPANSTUNE
in aceastd zond,, oragele cresc
repede, pentru cd numeroase
familii pdrdsesc satele in
cdutarea unui loc de muncd.
Multe oraqe se extind de-a
lungul coastelor sau al
rdurilor, astfel cd de multe ori
lumea se deplaseazd cu barca.
Un cartier de-a lungul unei
autostrizi, d€ [a periferia
oragutui Lagos INigerial

Covoarele lesute de mana

sunt de lAna

Clien{ii beau
ceai in timp ce
e--
'MESAJE iru RIrruuRr
G
C-
ATRTcANE
aleg produse Locu itorii pad u rilor d in Africa
Centrala ;i de Nord comunici
prin intermediul tobelor. Copiii
cunosc ritmul care ii cheamd la
prdnz, cel care anunta o sirbdtoare
sau ii avertizeaza in legaturi
DATT ULUITOARE cu un pericol.

* Biutura tradilionati in Maroc este

ceaiul de ment5, servit cu mult zahir
r r
9i cu o crengut; de ment5. Se oferi 'caurA gr DEscoPERA
/-- :
- - - -- ---r--r -- - - -.1

gratis ctienlilor inainte de a incepe si I

ATLAS: pp. 36-37

negocieze prefut mirfurilor pe care [e
PLANETa pAruArut: pp. 52-53
doresc. l---r-----rrr-----rr--

i|"
 {'"PIPoARELE

Aftrloa Merldlonali
&A."asti zoni include tiri diferite
din punct de vedere geografic ;i climatic.
in Congo existi multe peduri ptuviale,
iar popula{ia se deplaseazd,in canoe pe
rAuri . in Ztmbabwe ;i in Tanzania existi
mari savane deschise, unde se cresc
animalele. Aceste firi insi mai au
gi orate aglomerate, ca Pretoria,
in Africa de Sud, 9i Harare, in Zimbabwe.
f 'DANSURTLE ZvLU
Zulu este cel mai mare grup de triburi
din Africa Meridionali. Astizi, multe
dintre ele practici agricultura, dar la ocazii
deosebite se imbraci in costumele de
razboi 5i danseazi dansuri traditionale.
Ca ti alte triburi, Zulu incearci si pastreze
vech ile trad itii; astfel, bitran ii ii invati
pe copii povettile si dansurile care descriu
istoria poporului !or.

Scuturile sunt fdcute Dansatorii poartd sulile

din piele de bivol cu vArful bombat

Coifurile frumoase
sunt fdcute din pene
,f,
tf.B r r

Dansatori zulu

7-',

$ireturile de pe
picioare sunt
fdcute din
coamd de leu

4*"3"[
 ArRrcA MERTDToNALA

f 'MERGAND PE Lrnrur
Unii copii care traiesc in Africa
Centrala nu au vdzut niciodati o
stradi sau o cale feratd. Padurile dese
si riu rile dezlantu ite ingreu neazi
comunicarea intre satele lor si ora5e.
Pentru a vedea pe cineva din alt sat,
trebuie si traverseze poduri mobile,
din liane.
Grup de copii sud-africani

Copii pe un pod de liane SrAngrrul

ApnnrHEID-ULUI
in Africa de Sud, pdnd in anul
1990, legile cunoscute sub
numele de ,rapartheid" separau
persoane de rase diferite. Astdzi
multe lucruri s-au schimbat:
copiii sud-africani, albi sau negri,
pot trdi qi se pot juca impreund.
i

i,

f 'PE DnUMUL cEL Butrt

Unii dintre cei mai buni atleti din
lume provin din Africa Meridionala.
Aici, multi copii care traiesc in
citune trebuie si parcurgi in fiecare
zi distante mari pentru a ajunge la
scoali; astfel, se obisnuiesc sd alerge
incd din copilarie.
-
-r
5
DATE ULUITOARI
--
-
b
inainte de a se cisitori,
blr
*
5 fiecare birbat din insula
*b
-
b Madagascar trebuie si lini un
%
b.
discurs; daci discursul nu este
qt
%
convingitor, trebuie si plSteasci
a, o amendi gi si o ia de [a capit.
Qe*
llBs+

.5fu a
* Lacut Mal,awi acoperi
aproximativ un sfert din suprafafa Cursi de amatori pe o plaja din Africa
!5rii cu acetagi nume; pegtele din
apele sale este principata resursi
de hrani a tocuitorilor. ft-- r - r - - - r - -r ----r rr - - - -.1
'? CAUTI,II,SJ;ffPERA
(
l-----------rr-rr---- -*

+3e
 PoPoARELE Lurvlll ,,

* 'NEBUN
DupA ForsAL
_#$effiri $f,. in aproape toate tarile se joaca fotbal, cel mai
popular sport din lume. Pe o plajd sau intr-un
parc, copiii trebuie doar si marcheze portile
pentru a incepe o partida. Multi viseaza si
devina suficient de buni pentru a face parte din
echipa nationali a tarii lor.

le place sA se joace ti aproape

tofi s-au jucat cel pufin o dati
leapta sau v-ati ascunselea.
Anumite jocuri, chiar daci au nu me
diferite, se asemini foarte bine.

Sporturile sunt jocuri care implici

un anumit exercifiu fizic. Unele jocuri,
precum fotbalul, rugby-ul sau baseballul,
se joaci in echipi; altele, precum tenisul,
sunt ca un concurs intre doi adversari.
Hobby-urile, cum ar fi construirea sau
colec{ionarea a diferite obiecte, sunt un
alt mod, foarte rispindit, de a te juca.

Copiii invald sd
Sa bafidin palme in ritmul unui cintec sau al
controleze mingea
unei poezii este un joc foarte rispindit
pe nisip
aproape peste tot, printre copii.

JocURILE ErncrRoNICE
Existd multe jocuri instalate pe
calculatorul de acasd, dar qi
jocuri portabile. Sunt jocuri
individuale, in care te intreci
cu tine insuti, incercAnd sd oblii
un punctaj cAt mai bun. Multe
astfel de jocuri sunt produse
in Japonia.
in generat, jocuril,e etectronice
sunt mai scumpe dec6t atte jocuri.
 JocuRr $r HoBBY-ufft

f Tu Esn!
ln multe tdri, copiii se distreazd, cu
jocuri de masd. Unele dintre acestea,
de exemplu jocul japonez Co, se joaci
doar in tara unde au fost inventate. =
Altele insi, cum ar fi sahul sau
damele, se joaca aproape peste tot.
Doi copii se joaci ,,snakes and ladders",
un joc rispindit in firile anglo-saxone.

1,,

'---*Fr :"

!=:+<-: -ri

t LL a ''

i;

*
MoDELTSMUL
Multor copii le place si construiasci
modele de automobile ti avioane.
. ,ii 8t'* f
efji d iififi
;a

'
.&''B'' "
Uneori, acestea se cumpara in truse
speciale cu instructiunile complete
pentru asamblare. Unii copii insa i5i
folosesc imaginatia ti creeazi modele
din carton, betitoare, pietre sau alte
materiale pe care Ie au la dispozitie.

Copil african cu
modelul unui
camion din sArmi
;i capace de sticle

Portarul incearcd sd-i

'cnurA gr DEscoPERA
/---:-
-------r---r- -- --t

i
in Brazitia, copiii Hainele marcheazd impiedice pe jucatorii echipei COMUNICATIILE: pp. 48-49
joaci fotbal pe plaji. stAlpii portii adverse sd marcheze I SPORTURI: pp. 14-17
I
L--rr----r-r
-r--r--

+4t
 PoPoARELE LuMil

Gmede * 'SANTA
Sania cu motor este
cu MoroR
asemdnitoare cu o motocicleti,
&lnui1ii, din nordul extrem, 9i alfi bigtinagi cu tenile;i schiuri in loc de roti.
in nordul extrem al Canadei,
americani au triit in Canada timp de mai bine pamintul este acoperit de
de l0 000 ani. Apoi, oameni venifi din alte zapadd in mare parte din an; de
aceea, oamen ii folosesc acest
pe4i ale lumii au contribuit la dezvoltarea mijloc pentru a se deplasa mai
acestei firi. Primii colonizatori europeni utor. San iile cu motor su nt, intr-
adevdr, mult mai rapide decit
proveneau din Anglia gi din Franfa, astfel ci cele obitnuite, trase de ciini,
in Canada sunt doui limbi oficiale: franceza care se folosesc de secole in
aceastd zoni.
9i engleza. Astizi, oamenii au un stil de viafi
foarte aseminitor celui din Statele Unite.
Utilaj de
dezapezire
# i
'l'----f
' >--t
* .
,' \. 'l
Hainele in culori vii oferd
* 'LA vizi bi I itatea in trafic {
SconLA suB ZApnDA {*
?-/
in r,itt. tocalitati din Canada ,'A\-*.
iernile sunt lungi 5i inzapezite. \'\
Copiii trebuie si fie atenti cAnd
n
\.\ a

\
/l\,
traverseazi strada, pentru ci
vizibilitatea este scdzuti, iar |'.
I

5oferii ii observi mai greu.

i

4.
r.. ,. !i-i,- ,,..
SIHOCT G t/ARil

Cum se merge ta scoali i'.: -".

p ri nt r- o f u rti n6, {{zapade.
"

Traficul este oprit pentru

a permite copiilor sa
traverseze strad a Ma;inile au lanturi Ia rofi, pentru
o aderenla mai mare pe zapada alunecoasd
 i*#t
| /6. rg '- 11

CnTADA E(*
):#cR
vrJblrr

TOTEMURILE
Pieile roqii din vestul Canadei
fdceau stdlpi mari din copaci,
denumi{i totemuri, in care crestau ::'ff';,
poveEtile familiei. Totemurile
addposteau intrarea in case.

Un totem al, pieitor rosii din Canada

-

Familie de inuiti pe o sanie cu motor

in fafa unui magazin, in golful Hudson

*7
Uru Slnop DULcE
Siropul de a(ar se extrage din artarul
de zahar. Seva acestui copac se
recolteaza si se fierbe pana cAnd se
condenseazi, formand un sirop care se
servegte cu clitite sau pe paine. Daci
verti sirop de artar cald pe zipada
obtii o maple taffy, un fel de caramel.

Copii care fac

maple taffy

DATE ULUITOABT
o o-N ,.Ju uL c
s * larna, unii oameniigi
umplu gridina cu ap;,
O( casi inghele 9i si se
oC transforme in patinoar
ccc sau teren de hochei.
o

'cnurA $t DEscoPERA
rr rri
--r-r-rr-r--r
/r--:-
:

ATIAS: pp. 40-41

PICTURI $l SCULPTURI: p.
L----------r-----rr---

+43
 Felinarele sunt tdiate in
dovleci din care s-a scos
m iezu I

hSr"tele
'!) / r unite ale Americii includ
un mare amestec de popoar€, obiceiuri
gi tradifii, pentru ci in ultimii 400 de ani
s-au stabilit acolo foarte multe persoane
provenind din diverse zone geografice. *nsAroAREA RrcuNosrr NrE r
in fiecare an, in ultima zi de joi din iunu
Astizl, aproximativ trei sferturi dintre noiembrie, in Statele Unite se sdrbatoreSte
Ziua Recunogtintei, cu mese bogate, in
americani triiesc in oratele mari li mici jurul cdrora se aduni intreaga familie.
rispindite in toati (ara. Traditia acestei sarbatori a inceput in 1621 ,

cdnd u n ii d intre prim ii colon izatori englezi

au sirbitorit prima recolta.

Ziua RecunoStin{ei se sdrbdtore;te in Cu ocazia Zilei Recunogtinlei,

aproape toate familiile americane, fie ca familiile pun pe masd cea mai
provin din ltalia, din Mexic, din Africa, frumoasd vesela
din Marea Britanie sau din China

DATE ULUIT()ART
* La primaSirbitoare a
Recunogtinlei, in 1621 , felul
principat nu a fost curcanul,
ci anghila.

* Patru americani din cinci

vorbesc engteza. A doua
timbi ca rispindire in
Statete Unite este spaniola.

O familie reuniti pentru

cina din Ziua Recunostintei
Vr-,
r;tr* a-';+

Din pulpa de
dovleac se fac
ri foarte
p raj itu
bu ne Sosul de afine se potrivette
cu gustul cdrnii de curcan
y:;:: !;:#' :::, ! ::!,'
J

1
 SrnrE*E,,[J,U.T.S -

?fr DnTr onr NU NE Dnlr?

\
\
.{ Pe 31 octombrie este Halloween,
ti
o sarbitoare care provine din vremea
in care se credea cd in aceasti zi
fantomele revin pe Pimint. in
noaptea de Halloween, copiii se
degh izeazi cu costu me infrico5itoare
si merg din casi in casi amenintAnd
sa joace feste daci nu primesc
dulciuri.

Spectatori la cinematografuL Sony

lmax din New York
Copii mascafi
de Halloween
Erpcrc SpncIALE
in unele cinematografe din
New Y'ork, filmele par reale.
Spectatorii iqi pun ochelari
speciali, cu ajutorul cdrora
Unii oameni cdldtoresc imaginile par sd iasd de pe ecran,
mult pentru a se aldtura spre ei.
familiilor lor

f
'MANDRT
DE Tnnn Lon
Steagut american'ur. 50 de stele,
cite una pentru fiecare stat. Copiii juri fidelitate steagului 9i promit
Americanii considerd cd steagul lor si fie loiali tirii lor.
este simbolul uniunii. in tcolile
americane, in fiecare d im ineatd,
inainte de inceperea orelor, copiii .--.1

se ridica ti promit, cu mina pe il;;;-;;-;;;COPERA i

inimd, sa fie fideli steagului si tirii. ATI.AS: pp. 42-43

COMUNICATIILE: p. 45
L---------- --------- --
 PoPoARELE LuMu

Amerloa Centeal*
&Arnerica Centrali este numele dat
tirilor care se afli intre America de Nord
c
'O Zt DrosEBrrA
in fiecare an, pe 1 noiembrie, se

gi America de Sud. Cea mai mare dintre sarbatore;te Ziua Mortilclr. Pentru
mexican i, este o zi deosebita: fam iliile
acestea este Mexicul. La est de aceasti aprind lumAnari pe mormintele rudelor
zoni se afli lunga ingiruire a frumoaselor disparute. Chiar se crede cd in acea
noapte se intorc pe PamAnt. Este o zi
insule din Marea Antilelor. Regiunea este de sirbitoare, in car-e fiecare isi
am integte de cei d ragi.
populati de mai multe grupuri etnice
gi de popoare de rase diferite, precum
cele asiatici, afro-caraibiani, aruacho
gi europeani.

Comercianlii vAnd flori, figurine

de hArtie, dulciuri 5i stegulete care
servesc la decorarea caselor
w
ti a mormintelor

Copiii i;i scriu numele

pe dulciuri in forma
de cran ii

DATT ULUITOART
* Ciudad de M6xico este
cel mai mare orag din
lum€: ocolo [ocuiesc mai
mutt d e 20 de milioane
oameni, gi inci se extinde.

Copiii mdnAncd cranii O vinzitoare vinde

de ciocolata si alte dulciuri ;i flori pentru
du lciu ri Ziua Mo(ilor in Mexic.
 AruERtcA CeTTRAIA;

f 'MuzlcA
Ni;te copii caraibieni bat
in tobe de metal.
LA Currr
in Trinidad ;i in alte insule din
Marea Antilelor: oamenilor le ,
'
place mu zica gen steel band,
grupuri de muzicanti care cdnti
la instrumente de percutie
confectionate din cutii de metal.
Pana;i copiii se amuzd, cantand
la cutii vechi, transformate in
instrumente muzicale . Steel
band su nt popu lare printre
tu ri;tii care i5 i petrec vacante le
in Marea Antilelor.

Stegulele de hArtie
cu desene de fantome
si spiridusi La aceastd
sarbatoare, florile
sunt la mare
cdutare, in special
garoafele portocalii
?fi sconLA DE GnADTNARTT
in CuLa copiii invatd sd cultive diverse
tipuri de plante si fac practicd in
grad in ile speciale de langi scoli.
Pe rind, fiecare se ocupa de sdpat,
plantat ;i cules. Unele plante cultivate
de copii sunt apoi folosite la

!
b
prepararea med icamentel o r.

,'."

T
i
$ rtttu

I t
fl
$ o,n
,'[i{lB
rili

i
dr
vf t ry

'tt 6t -'
+€sg

b
t5
:

wt
.t
Wr

{
I

&.d

Copii cubanezi in gridina tcolii lor

IIII-Ir-III-IIIIII--r-.1

6nurA st DEscoPERA i
ATIAS: pp. 44'45
i onNs, TEATRU $l MUzlcA, pp. 46'41
 PoPoARELE LuMn

f'DANSURTLE
fftuhatcryfi $fi It
It E
DE 1 Mnr
in u nele tari d in nord u
ropei, tinerii intam pina
u
I

*mfrlefestfiw
ru
,F
;
ir
I
n
primdvara dansAnd in jurul
unui stalp impodobit cu
panglici si flori. Pentru aceastd
ocazie, se imbraci in haine
t
W Copiii din toati lumea arteapti F
F
t colorate, iar fetele isi pun
ghirlande de flori in par. Apoi,
cu neribdare sirbitorile care au loc F o fata este aleasi regina lunii
l mai si conduce festivitatile.
in diverse perioade ale anului. F.
F
Unele dintre acestea sunt tipice t
I
pentru o anumite {ari, de exemplu ;-
Ziua Morfilor in Mexic; altele, t
;
ca Revelionul, se sirbitoresc J StAlpul in jurul cdruia
t tinerii
in foarte multe tiri .
danseaza este
de lemn ti este taiat dintr-un
copac inalt si drept,
de exemplu un brad
Multe sirbitori, cum este Criciunul pentru
cregtini sau sirbitoarea Diwali pentru Dansatorii fluturd panglici
hinduti, sunt religioase. Altele insi, colorate care se impletesc
in jurul stAlpului
ca sirbitoarea japonezi a ciregilor inflori{i
sau sirbitoarea ruseasci a primei zdpezi,
t
sunt legate de anotimpuri.

cir

Se poartd haine in
culori vii, pentru a
sarbatori sosirea
florilor de primdvard si
a zilelor mai lungi si
mai insorite

Zi de 1 Mai in Marea Britanie

Un muzicant cAntd

484F Ia violoncel
 SAneAronl gt Ztre FesrvE
in formd

4RTURI LE DE AT*IVER'ARE
A La tarabe, se vlnd in fiecare an, copiii sarbatoresc ziua in

r masti in forma de
luna sau de animale
care s-au niscut cu un tort in care se pun
lumAnari: cAte una pentru fiecare an.
Prietenii participa la petrecere ti aduc
cadouri.

Copiii sufli in
lumAnirile de
pe tortul de
Sirbitoarea fel i narelor aniversare,
in Vietnam

*RBATOAREA FTLI NAREL'R

in fiecare toamnd, in zilele cu luna plind,
cop iii d in d iverse tdri asiatice participa
la Sarbatoarea Felinarelor: se aduna gi
merg pe strizi purtAnd felinare aprinse.
ln timpul acestei sirbatori, se pot
cu m pira de la tarabe d u lciu ri speciale,
in forma de luni.
*
SAnBAToAREA Pltrtnrn
La sdrbatorile mexicane, copiii incearci si rupi
cu un be! o figurina de carton numita pinata.
Pe rAnd, se leaga la ochi gi incearcd si loveasci
pinata atArnati de o sfoari. Cand aceasta
se rupe, cade o ploaie de dulciuri.

O fetifi incearci
si rupa pinata.

c
&3
"".,\-

PICTURI $l SCULPTURI: p. 29
Il-,- cALqroRr $r EXPLoRAToRT: pp.40-41
L---rrr----rr---------
 PoPoARELE LuMn

ffiHm$tfi
&L"nful ;untos al An zilor se
intinde de-a lungul coastei occidentale
a Americii de Sud, traversind
Columbia, Ecuadorul, Peru, Bolivia gi
Chile. La munte, via{a este grea: este
obositor si respiri aerul incircat de
oxigen, gi iarna este foarte frig.
Pentru a se incilzi, oamenii poarti
ciciuli li haine groase de lAni.

c
*r*,

'PTETE LA Corr lrunlrr Femeile poartd un

, dreptunghi de stofd,
ln Anzi , zilele de targ atrag van zdtori si ahuayo , ca un sal, 5i il
cumparatori din toate imprejurimile. De Ia folosesc pentru a duce
ferme vin femei incdrcate cu oviz, cartofi, incarcaturi grele
ceapa ;i alte legume. Pentru a ajunge la
tArg, unele dintre ele parcurg mai multi
J
kilometri pe jos, pe potecile de munte. t
Mdrfurile sunt
intinse pe jos, in
fata vAnzatorilor
Zi de tirg in Anzi

€
'ScoLr LA MUNTE
i?r multe scoti din tarile andine
din America de Sud, orele se tin
in limba spaniola. Dar de multe
ori profesorii Ie vorbesc copiilor
in quechua sau aymara, doud
limbi ale populatiei
amerindiene.
Copii stAnd la coadi si meargi
la gcoali la San lgnacio (Peru)
DATT ULUITOARE
* Ora9ut La Paz, din Bolivia,
este capita[a situati [a cea
mai mare altitudine din [ume,
diferenla fati de nivetut mirii
fiind de 3 577 metri. La
aceasti aLtitudine aeruI
devine foarte rarefiat, turigtii
venili aici ?nt6mpin6nd
dificuLtiti de respiratie.

so4F
 ArvlERtcA DE Suo: MUNTn

-i:dq,i.i. F.,i.. &

S:g: CAcruLr CoIoRATE

$li
'; il
t
Oamenii care locuiesc in Anzi
la indllime mare, trebuie sd
r-c
;l
poarte haine groase; cdnd este,
*if :jl.! intr-adevdr , frig, mul[i poartd
rF.tud | .
r
-3
eff
i ..,
,,{rr"l I
!
Iluchu, o cdciuld grea,
i"' #*j.)
'd

tricotatd, cu prelungiri
pentru urechi, care ii
apdrd, impotri va vdnt ul ui.

Cutorite naturate obfinute din plante

dau motivele cotorate caracteristice
pentru lluchu.

; *'t*;
"",, i :" i
S{ .Lrer }

d
+
_-#'J
+
t
5

*s
t
Pdldria este des
dr int1lnita la femeile care
locuiesc in Alpi

O familie quechua conduce lamele

la tirgul din Cusco (Peru)

f
'CREsTEREA
LnmELoR
Lameie sunt animale care traiesc in Alpi.
ObiSnuite sd se mi5te pe munte, rareori
gretesc pasu l. Su nt in rud ite cu cdm ilele 5i,
la fel ca ele, sunt crescute pentru a
transporta incdrcdturi grele ti sunt cunoscute
pentru incapalanarea lor. Copiii ajuta la
adunarea lamelor care pasc pe cimpuri.

'cnurA gr DEscoPERA
/rr-:
- -r -r----r-r ---r
r
-.1

ATLAS: pp. 46-49

ISTORIA OMULUI: pp. 28-29
I
f
----------rr------r--

+sr
 PoPoARELE

Parada gcolilor

fuerlmde$ud* c de samba

'SAMBA!
Pu nctu I cu lm inant al
Carnavalu lu i este parada

lunglele At efrmptile tcolilor de samba. Mii de

dansatori se aduni in
grupuri sau ,,scoli"
i

&Un"l" tiri situate la est de Anzi au un pentru a dansa pe ritmul

dezlantuit de samba,
climat cald-umed. Jungla, o pidure pluviali infruntdndu-se
pentru
deasi, acoperi mare parte din suprafafa un premiu.
Braziliei ;i a {irilor vecine din nord gi unele
zone din Peru, Bolivia 9i Paraguay. Mai la
sud insi, sunt cimpii intinse, pampasuri,
care acoperi mare parte din Paraguay,
Argentina ti Uruguay. Majoritatea
locuitorilor triiesc in marile orate,
precum Rio de Janeiro din Brazilia
li Buenos Aires din Argentina.

Lumea danseazd pe
ritmuri de samba

Camioane decorate, numite,,care",

transporta dansatorii ti muzicantii

Unele costume reproduc pdsdri

fantastice sau aripi de fluturi

* 'ZTLELE
DE CnnNAVAL
Copiii iubesc Carnavalul, o sirbitoare
care marcheazi inceputu I postu lu i
cre;tin al Pagtelui. Cel mai mare carnaval
din Iume se tine la Rio de Janeiro: mii
de oameni imbraci costume fanteziste si
danseazd toati ziua pe strizi.

Parada de Carnaval din Rio

de Janeiro (Brazilia)
 AvrERtcA DE Suo: JuNGLELE gt CArvlpuLE

DATE ULUIT()ABE
* Brazitia acoperi jumitate
din America de Sud, dar
l* brazilieni din 5 tocuiesc pe
o f69ie de pim6nt de 200
de kilometri.

La pescuit pe malurile fluviului

Costumele de carnaval, foarte Amazon (Brazilia)
colorate, sunt de multe ori

t'1t'
-ltt,
t,i
acoperite de palarii gigantice
f
' PE MnIURILE FI-uvruLUI
$u,
Multi locuitori ai Americii de Sud,
precum tribul Yanomami din Brazi lia,
traiesc inci in cdtune, in mijlocul
padurii tropicale. Copiii se spala li
inoata in rduri, dar trebuie sa invete si
se fereasci de crocodili, serpi si piranha.

Gaucho sunt nigte

c'GAUcHo
Unii locuitori din pampasurile
cilireti foarte buni.

Alpargatas,
incaltem inte de vard
trad iti o nal a, fo I osita
argentiniene ti uruguayene pentru calarie
pizesc turme mari de animale:
ace5tia su nl gauchos, cowboy-i
din aceast6, zoni. Tinerii invati
repede si caldreasci si ajuta {cAUrA gr DEscoPERA :

adultii sd adune turma. / ATI-,AS:46-49

pp. t
-_/=iI
-?^ I - - - ::'j'1: ::T'j'j1T -T- ::Q., \3-
7*
4i*
*
+53
 * 'TRATND
Pr MARE
Marile ora5e australiene, ca
Sydney-ul, s-au dezvoltat de-a
&Oceania include Austratia, lu ngu I coastelor, u nde clima este mai
ricoroasi decdt in marea regiune
Noua Zeelande;i micile insule din desertica din centrul tarii, numiti
Oceanul Pacific. Australia este o tari Outback (zona d in interior) .
foarte mare. Primii sii locuitori,
aborigenii, triiesc aici de peste
40 000 de ani; primii europeni Acoperigul Operei din
Sydney aminteste de
s-au stabilit acolo cu aproximativ pAnzele unui vapor

200 de ani in urmi. De atunci, multi

oameni au venit si locuiasci
in acest continent. -,ffi{

DATE ULUITOARE
* Cregterea oilor este o
resursi economici importanti
a Noii Zeelande. in aceasti lari
sunt circa 50 de mitioane de oi,
de 16 ori mai multe decit
In Australia, majoritatea
populaliei provine din
familii emigrate aici din lari
europene precum Marea il

numirul de locuitori. Britanie, Italia sau Grecia,

sau asiatice, precum China
si Vietnam
\\
\\

Multor familii australiene

le place viafa in aer liber.

''',5.'..o{
 OcEANTA
.i' t-,... :;,. ..,:. r!:;^:*.l;::.1.', :' . :-:lI :t ,.;,l':'1j,,,''

f-MUNITATILE A'ORIGENE VIATA PopuLATrEr

Multi aborigeni traiesc azi in marile MnoRr
orate, dar existi o organizatie, Maori, originari din insulele
Aboriginal Council, care contribuie Poline ziei, din Oceanul
la pastrarea lim bii, a cu ltu rii 5i a Indian , ?u fost primii
traditiilor acestui popor. Aborigenii coloni zatori care s-au stabilit
incearci prin orice metoda sa mentini in Noua Zeelandd, acum
legaturile deosebite cu teritoriile lor. aproximativ L 200 ani.
Copiii aborigeni se joaci Triburile Maori sunt ca nigte
pe o trambulini elastici mari familii, in care bunicii
invafd copiii istoria poporului
lor, in vechea limbd Maori.
Harbor Bridge ;i Opera House
din Sydney sunt doua monumente
Copiii ?nva!5 istoria I
poporutui Maori. L ^
australiene celebre
*, 't ls

Windsurfingul este
un sport foarte
raspAndit pe plajele
australiene

*
O TnnA SLne PoPULATA
Noua Zeelandi este la fel de mare
ca Marea Britanie, dar are doar
3 m ilioane de Iocu itori, d intre care
trei sferturi locuiesc pe una dintre
cele doua insule principale. Multor
neozeelan dezi le place sa faca
excursii in minunatele paduri gi in
muntii din tara lor. De multe ori,
Copii intr-o excursie
copiii mai mari pot petrece zile
in munfii din
Noua Zeelandi intregi afari, dormind in cort.

-- - - t

bnurA gr DEscoPERA
/rr-:--rrrrrr------
i

/ ATL^As: pp. 50-53 t

Crema dg proteclie
jt_:o:1_T:':' jl
solard este obl igatori e
sub soarele arzdtor
I_ - __ _t_t_tI
4,\/
+s5
 Glosar de euvintereheie
Budist: o persoani care
respecti invititu rile lu i
Buddha, un lider religios care
a triit acum aproximativ 700
de ani.
Carnaval: o festivitate care
include petrecere, dans gi
parade. Uneori, marcheazi
inceputu I festivalu lu i creStin al
Postu lu i, care tine pana la
Pa5te.
Cregtin: o persoani care crede
ci lisus H ristos este fiu I lu i
Dum nezeu.
CIimi: tipul de vreme
obitnuit intr-o regiune, pentru
mai mult timp.
Comerciant: persoani care
cumpara si vinde lucruri, de
obicei intr-o piati.
Continent: una dintre cele
mari mase in care este
impartita Terra. Cele 7
continente sunt: Asia,
Australia, America de Nord,
America de Sud, Europa,
Africa 5i Antarctica.
Costum: stilul sau modul
specific de a se imbrica al
unui anumit popor. Multe liri
au costume traditionale sau
istorice, care se poarti la
festivaluri sau la evenimente
im portante.
Cutremur: o migcare a
pamAntu lu i, cau zal6, de o
eliberare bruscd de energie
de pozitati su b su prafata
te restri.
Evreu: adept al religiei
iudaice. Cartea sfanti a
poporului evreu este Biblia
iudaici. Cre5tinii o numesc
Vechiul Testament.
Fabrici: o cladire sau un
atelier cu maSini sau
echipamente folosite pentru
7 fabricarea sau productia de
mirfu ri.
Festival: o anumita zi sau
anumite zile in care se
sarbatoregte un eveniment sau
se marcheazi un moment
important al anului.
Festivitate: o sirbitoare sau
un eveniment special,
organizat de obicei in aceeasi
perioadi in fiecare an.
Grup etnic: un grup de
oameni care au aceeati Iimbe,
trad iti i ;i, de m u lte ori, aceeasi
religie.
Hindus: un adept al
hinduismului, o religie bazati
pe scrieri Ie sacre din vechea
lnd ie.
Limbi: felul in care oamenii
fo losesc cuvinte Ie pentru a-ti
vorbi unul altuia sau pentru a
scrie.
Maritim: Iegat de mare.
Muson: un vint de vari care
sufla d inspre Ocean u I lnd ian
in Asia de Sud-Est. Aduce ploi
dese din mai pAni in
septem brie.
Musulman: persoani care
respecte lslamul, religie bazati
pe cuvintele lui Dumnezeu
transmise de profetul
Mahomed.
Muzeu: cladire care
adaposteSte si expune articole
de mare valoare si interes
i sto ri c.
Nafionalitate: apartenenta
o anumita naliune, ai cirei
membri au, in general, aceeasi
limba si aceeaSi istorie.
Nomad: persoani care
hoinareSte dintr-un loc in altul
si nu are un domiciliu fix.
Oazi: zond din detert in jurul
unui pu! sau al unui izvor. De
obicei, aici plantele au
suficienta apa pentru a se
h rin i.
Obicei: un fel de
comportament pe care un
anumit grup de persoane il are
de mult timp.
Poluat: avariat sau murdarit
de deteuri, precum fum,
vapori sau rezid u u ri.
Populafie: numirul de
persoane care locuiesc intr-un
anumit loc.
Rasi: un grup de persoane
care au aceiasi strimosi.
Recolti: adunarea roadelor
atunci cind sunt coapte.
la
Religie: set de conceptii care
incearci si explice toate
lucru rile 5i, in general, accepte
ci existi o forta care
controleazi viata.
Sezonier: eveniment dintr-o
anumita perioadi a anului,
precum primivara sau vara.
Stat: grup de persoane
organ izate ca o com u n itate
politici sub controlul unui
guvern.
Strimot: membru al familiei
sau al rasei cuiva, care a triit
cu m u lte generatii inainte.
TimAie: substanla folositi
ceremoniile rel igioase, care,
atunci cind e arsi, are un
miros dulceag.
Templu: clidire pentru
adoratie religioasi,
considerati drept casa
paminteasci a unui zeu sau a
unei zeile.
Tiadifie: idee sau credinta
transmisa din tati in fiu timp
de mai multi ani.
Tiaducitor: persoani care
poate exprima ideile dintr-o
limba intr-o alta limba.
Tiib: grup de persoane care au
strimogi comuni 5i, de obicei,
acelati conducitor.
Tiupi: grup de actori ,
dansatori sau cintireti.
Jari: o regiune cu limite
geografice exacte, in care
oamenii vorbesc, in generai
aceea5i limba si au
aceleaSi traditii.
la
,-_n1 ,
<_>--
57