a

/
Locuri eelehre

D
 Cuprins
lntroducere in ,,Locuri celebre" I
Parcuri nationale l0
Diguri gi cascade l2
1i'' Minunile eroziunii l4
lzvoare gi surse termale t 6
VArfuri maiestuoase t 8
Minunile trecutului 20
AIte minuni antice 22
Vechi cetati gi ruine 24
( t' Locuitorii petteritor 26
Locuri secrete 28
Licage de cult 30
Locuri sacre 32
Sediile puterii 34
1' Sport ;i spectacol 36
Poduri celebre 38
Fortirefe gi castele 40
t" Minunile ingineriei 42
Monumente simbolice 44
Locuinfe regale 46
Palate grandioase 48
Gridini 50
: Patrimonii ale umanitatii
ifo; '
52
Mirimi record 54

Glosar de cuvinte-cheie 56
lndex 58
 ITTRoDUcERE IN

L0curi
eelebre
Co-orite naturale ale Terrei, de la barierele
de corali Ia culmile inzipezite ale munfilo6
sunt spectacole inegalabile 9i se numiri printre
locurile cele mai vestite din lume. Dar ;i omul
a contribuit la crearea unor peisaje fantastice.

in toati lumea, existi construcfii gi clidiri extraordinare,

rod al geniului uman: orate vechi care amintesc un trecut glorios,
locuri sacre gi de cult, palate ;i castele frumoase, turnuri, diguri
;i poduri care fac si func(ioneze lumea moderni.

qb.

&
 LocuRr CeLEBRE

enale
H
&Un parc na{ional este o zoni vasti in \f
care peisajul natural, plantele gi animalele
sunt protejate. Create fie pentru amuzament,
fie din motive de ordin istoric gi gtiinfific,
parcurile existi in foarte multe firi, in special
in Brazilia, Japonia, Africa, lndia gi Statele
Unite. Primul parc nafional a fost cel de la
Yellowstone, infiintat in Statele Unite in 1 872.

Aborigenilor nu Ie place
ca turi5tii si se plimbe pe
potecile lor sacre

* 'O
DATE ULUITOART
* Avind 34 t, 4oo km2,
Marea Barieri de Corali din
Australia este cel mai mare
parc nationat marin din
[ume.
RocA SncRA
U lu ru- Kata Tjuta, infiintat in 1 987 ,
este cel mai cunoscut parc national
din Australia. Uluru, sau Ayers Rock,
este considerat u n loc sacru de cdtre
aborigen i, ind igen ii australien i, care
sunt proprietarii sai. Acestia cred ci
s-a format in momentul crearii
Terrei.

f
T
lzvoARE Cnl-pr In Yellowstone existd rl

Yellowstone, cel mai mare parc national aproximativ 250 de

din Statele Unite, este celebru pentru gheizere sau izvoare
izvoarele sale calde, dar include si lacuri, de apa caldd, active
cascade ti paduri pietrificate. in interiorul
parcului, care se extinde pe o suprafati de
5 470 km' pe teritoriul a trei state, triiesc
foarte multe animale.

La un moment dat,
existau temeri privind
supravietu i rea u r5i lor
grizzly, al cdror numdr esfe Parcul de la Yellowstone (SUA)
astdzi in crestere
 f 1..'
ff

&.*- PnncuRr NnTToNALE

ls.*=' La Amboseli poli vedea
'.i rY Muntele ad esea gi rafe , gaze le ,
*' { Kilimanjaro zebre si lei
ii
t t 1,1 t\ t Stinca este o enormd rocd de
t t- ,i'f
U
!l E

gresie. Varful atinge 348 m inaltime

t
t
{

Parcul Nafional, care include

I 'Jluru
5i zonele inconjuratoare,
=sfe proprietatea aborigen i I or Pe perelii pegterilor
exista taieturi si picturi
vizib ile

Parcul National Amboseli, sudul Kenyei

{'TEJAREA FnuNEI 5r A Ft-oREr

Parcul National Amboseli se vizileazd, pentru
a observa fauna ti flora silbatice ti pentru
in jurul bazei stilncii a admira Kilimanjaro, cel mai inalt munte din
sunt pe5teri sdpate de Africa (5 895 m). Vizitatorilor li se recomanda
si rimana pe drumurile marcate, deoarece
matinile pot dauna plantelor si copacilor cu
care se hrdnesc animalele.

Mii de turi;ti
viziteazd parcul in
?'t+. fiecare an
ti

Uluru-Kata Tjuta National Park,

centrul Australiei

*
'O CnscADA PE Posr
DE GnnruITA
Enormele cascade ale rAului
lguagu cad de pe un perete de
stincd care formeazd o parte a
granitei intre Brazilia si Argentina. %Nr$ stttt .

Ambele tiri au infiintat parcuri

nationale in ju ru I rau lu i, pe o
suprafati de 2 520 km' de padure
tropicali, unde animalele, cAurA $l DEScoPERA
insectele si plantele traiesc ;i cresc PLANETn pAruArur: pp. 54-55
p rotejate.
L----r--rrr----r-r--
Fluturele ,,88" este una dintre --

multele vietuitoare care triiesc

in parc.
 LocuRl Ceu,,-'g.S,,,.

Bigwd $i e&$8# €.o,cnoAAsunz,roARE

&o cascade se formeazi in locul in
care un fluviu sau un rdu cade de pe un
Numele african al cascadei Victoria este
Mosi-oa-Tunya, care inseamni,,fumul
tun5,tor". intr-adevir, cizdnd de pe
peretele de piatra, apa scoate un sunet
perete stAncos. Unele cascade, risunitor, iar piciturile se rdspindesc
spectaculoase, au devenit obiective la 3OO m. in cel mai lat punct, cascada
misoari 1 708 m, iar apa cade in
turistice. Energia apei in cidere poate cataracte de la o inaltime de 1 10 m.
fi valorificate pentru a produce energie
electrici. Apa este colectati intr-un bazin
cu ajutorul unui dig gi, cAnd este
Fluviul Zambezi terpuiegte
eliberati, invArte turbinele, care produc printre mai multe trecdtori
inainte de a cddea de pe peretele
curent electric. Bazinele reprezinti de stAnca \
li o rezervi de ape.

* 'UN
FI-uvru PUTERNIC
in anii 1 960, de-a lungul N ilului s-a
construit Marele Dig de la Assuan, pentru
a produce energie electrica si a iriga
cimpurile cultivate. in timpul construirii
lui, digul era considerat un mare succes
ingineresc. Pentru a crea enormul bazin
posterior insi, a fost nevoie sd se inunde
m u It teren.

Marele Dig de la Assuan produce

mare parte din curentul electric
necesar in Egipt.

DATT Cascada se afld Ia

circaI 400 km de mare
ULUIT()ART
* Marete Dig de ta
Assuan are 1 000 m
t;lime gi a fost construit Cascada Victoria, la granifa
pe nisip 9i pietrig.
dintre Zambia si Zimbabwe

r24*
 DrcuRr gr CnscADE
,ZV ee

f
'UN BnRAJ ITUPUNAToR oot
o, ,o ty'r' 22":-
too t--

Barajul Hoover a fost construit pe fluviul +

Colorado, in Statele Unite, intre I931 ;i
1936. Par-tea principala a constructiei, din
beton armat, are 221 de metri inaltime.
Digul, care a fost numit dupa presedintele \

w
american Herbert Hoover, folose;te la
controlarea debitului apei si la furnizarea
\\'//.22"
de energie electrica ti de rezerve de apa.

-: 'r struirea barajului Hoover

: -A), in jurul anului 1936

LAngd cascade apare de

-'
-lte ori curcubeul, datoritf
- ninii reflect4te de picaturile
- : apa din aer

,-! l: Jt
ir€

AcnoBATrr Sus CescADE

Cascada Ni agara este una dintre principalele
atrac[ii turistice ale Canadei Ei Statelor lJnite.
at:
La frontiera dintre cele doud [dri, cele doud
Lz
cascade
ca (Horseshoe Falls qi American Fallr),
cu indltrimea de 52, respectiv 56 de metri
ali
alimen teazd, centrale
electrice. in secolul al
ek
X
XIX-lea, cativa
acroba[i
ac au cobor6t
cascada
ca Niagara in
butoaie.

Un acrobat este sirbitorit

dupi coborirea cascadei
Niagara intr-un butoi.

r--.1

Apa rdsund intr-o

il;;;-;I-;;;COPERA :

CUM FUNCTIONEAZA?: pp. 18-19

strAmtoare de 65 m PLANETn pAruArut: p. 31
Iatime ti I 20 m l--rrr---rr--r---r-- rr

Iu ngime

+Fr3
 LocuRr CeLEBRE

ffimfile
.O
ffiHII
Vtntul, apa;i ghea{a pot
reprezenta forfe puternice, care
erodeazi, adici rod formafiunile
solului, re prezentind uneori
o ameninfare pentru zonele
locuite de om.

Apa poate eroda incet chiar gi cea mai

C*w
'MARELE CnruroN
tare roci, formAnd uneori structuri Marele Canion din Arizona, Statele
Unite, cu lungimea de 446 km gi
bizare. Unele fluvii, de exemplu Colorado adancimea maxima de 1 600 m, a fost
din Statele Unite, Eru sipat canioane mari sipat de fluviul Cotorado in straturi de
in stAncile din jur. VAntul 9i nisipul roci formate acum doui miliarde de
ani. Una dintre atracliile acestui loc
modeleazi peisajul detertic, creind fascinant o reprezintd culorile rocii. '
forme ciudate, cum ar fi cele din
,

Pinnacles Desert, in Australia.

e7
EnozruNEA GnETII
in ultimele doui milioane de ani,
gheata, vdntul si ploaia au erodat
muntii formati in Chile acum peste
12 m ilioane de an i. Aceasta
actiune erozivi a creat torres
(,,tu rn u ri le ") , vArfu ri stancoase
cu inaltimea de peste 2 600 m,
Pietrele de riu au fost din Parcul National Torres
transportate gi erodate del Paine.
de api pe fundul mirilor
sau al rAurilor.
Turnurile din Torres del Paine (Ch
f44p
F
) MTNUNTLE EnozruNu
VArfuri de roci
calcaroase

"- In perelii
canionului s-au
gdsit fosile de acum
500 de milioane Golful Phang-trg?,
'''=**de
ani Phuket (Thailanda)

q ozruNEA PAr*Arurulur
Acum circa 7 5 de milioane de ani, in
golful Phang-nga din Thailanda, miscirile
scoartei terestre au impins stratul de roci
calcaroase de pe fundul oceanului la
suprafati. Calcarul a fost apoi erodat
incet de valuri, rdmanand doar rocile
cele mai dure, acestea atingAnd in zilele
noastre chiar 100 de metri inaltime.
str tfll&S

Fluviul Colorado curge

2 300 km printre Muntii
trtnc\;i inainte de a se
varsa rn mare

Pinnacles Desert, in apropiere de Perth (Australia)

k$ry

trv DrSERr DE vArrrr 5r NrsrP

Stranii stalpi de calcar din Pinnacles Desert, in
Australia, s-au format cind nisipul ridicat de
Marele Canion, vdnt a erodat roca exterioari, mai moale.
Arizona, SUA Lichenii care cresc deasupra ii protejeazd intr-o
anumita mdsurd impotriva eroziunii, dar
formatiu n ile calcaroase, d intre care u nele au
4,5 metri iniltime, continui si se erodeze.

cAurA $r DEScoPERA
Pl-^ANErn pAruArw: pp. 32-33, s2-53
L------rrr-r-------rrr

*Frs
 LocuRr CeLEBRE

Invonre $i Cun E ,rI NFERNALETT

Jigokudan ir rrv alea infernul ui"
din Japonia, se numeqte astfel

surse termale din cauza aburului qi a apei

clocotite care [6qnesc din
stdncd.in fundul vdii, se afld
un rzvor termal, unde oamenii
& Mare parte din apa de pe planeta se scufundd in piscine de apd
noastri provine din subsol, de unde lignegte cal dd.

adesea sub formi de izvoare. in trecut, se

credea ci izvoarele sunt sacre 9i ci apar{in
divinitifilor. in generat, in regiunile vulcanice,
acestea sunt calde gi se numesc izvoare
termale. Apa unora dintre ele, care sunt
recunoscute pentru bogafia de proprietifi 9i macacii fac baie in piscinete
cu a pi ca td5.
curative datoriti mineralelor pe care le con{in,
se bea sau este folositi pentru scildat. Bii termale la izvoarele de
la Pamukkale (Turcia)
Pamukkale in turcd fnseamnd
,,castel de bumbac". Terasele de
* ,CURELE stAncd, intr-adevdr, il fac sd
TTRMALE semene cu un enorm castel alb.
lzvoarele termale de la Pamukkale, din
Turcia, erau celebre inca din secolul al ll-lea
i. H r., cAnd a fost fondat oragu I H ierapolis.
in epoca romand, localitatea a devenit
statiune termala, unde impiratii veneau sa
se vindece cu ajutorul apei.

.,*..

DATT ULUITOARE Carbonatul de calciu,

* Gheizerul Otd Faithfut un mineral prezent in \ \ l!

[,,bitr6n credincios"l, din parcul apL, formeaza terase albe

I

Yellowstone ISUAI, este numit

astfel pentru ci erupe punctual, ,

ta fiecare 55 de minute.
I
16J5b
 lzvoARE gr SuRsE TTRMALE
V
f
'JETURI
DE ApA CnloA Indltimea coloanei de
\
Jn gheizer este un izvcr- de apa calda ;i apa a lui Geysir poate
din interiorul
aburi , care tA;neste - aiunge si la 60 m r'
PimAntului. Unul dintre cele mai
a"J( '<----
VJ
:unoscute gheizere este Ceysir, din q/
lslanda, o insula acoperita trei sferturi cu
:ntinderi de lava , tzvoare calde si
Gheizerul Geysiro
i/t
gheizere, din cau za activitatii vulcanice
in lslanda
Jin subsol.

Apa caldd provenitd din Apa iese din

subsol incalzeste B 50/o d in casele pamAnt avAnd 35'C
is lan d eze +p
TERMELE AnncE
in Antichitate, izvoarele erau adesea
n considerate locuri sacre, cu proprietati
-r
o?

'b ,'
i;,
I
curative. Deja in vremea romanilor,
a* t
..t

r# ti'

ri
oamenii mergeau la izvoare precum cele
.+
r4i. t
| .{

1F& de la Bath, din Anglia, pentru a se

1\F
vindeca. Bath a revenit la modi in
secolul al XIX-lea si este vizitat si astdzi.

Oamenii fac baie pentru a se

vindeca de diverse boli, precum
disfunclii cardiace 5i afectiuni ale
pielii 5i ale ochilor

ililililF

lM Apele termale care curg pe sub strizile

f din Bath (Marea Britanie)

-dF
cAUTA $r DESCOPERA
ii F PLANETa pAnnArur: p. 21
t
h.
L--------
-- -- -------- -

&17
 LocuRr CeLEBRE
Vilrful are indllimea
de4477m

WrfHri 4.

m&iestuo$se
Cervinul, in Alpi
&Munlii sunt formafiuni ate solului care
?f* vAnr cu PrnnMrDE
se ridici deasupra regiunii inconjuritoare.
in general, au pante abrupte gi formeazi Cervinul este un munte din Alpi, la
granita dintre Elvetia ti ltalia. Are
lanfuri. Unii oameni consideri ci munfii din o formi caracteristici, de piramida,
locul in care triiesc sunt sacri, in timp ce cu pante foarte abrupte, care reprezinti
o provocare pentru alpinisti. in 1 865,
pentru alfii escaladarea munfilor a devenit vdrful a fost escaladat pentru prima
o provocare sportivi. Alpinigtii infrunti data intr-o expeditie condusd de
englezul Edward Whymper.
conditii dificile pentru a ajunge pe cele mai
inalte creste.

DATE ULUITOARE
* intre 1855 9i 1865, toate
virfurile inatte din Atpi au fost
esca tadate.

* Pe muntete Everest, rofaLele

de v6nt pot sufla cu viteza
incredibiti de 150 km/h.

r,//1/r/4,
CAnd se pregdtesc sd escaladeze
vArfuri mai inalte, alpinistii trebuie sd
se pregdteascd pentru temperaturi
Muntele Everest, intre Nepal si Tibet (China) , face din ce in ce mai scdzute
parte din Himalaya. Este cel mai inalt vArf din lume
AIpini;tii pornesc fn
escalada dintr-o tabara de
si a fost atins pentru prima data de neozeelandezul
la poalele Everestului
Edmund Hillary si de nepalezul Tenzing Norgay in
1953. incepand cu perioada celui de-al Doilea
Razboi Mondial, noi echipamente, ca de exemplu
crampoanele care asigurd priza pe zipada ;i gheatd,
precum si noi materiale cu proprietiti termice
deosebite au imbunatatit activitatea alpinistilor.
O tabiri la poalele
muntelui Everest,
in Himalaya
 VAnFUT Mol=sruo$$E
f
7
Uru VAnr Pmr
Cape Town a fost fondatd
Cel mai inalt vArf al lui Table
Mountain, Maclear's Beacon,
Table Mountain, sau Tafelberg, domina se afla la I 086 m deasupra
de colonistii olandezi in I 652
Cape Town, din Africa de Sud. Numele sau nivelului marii
se datoreazd, formei: un vArf plat ca o masi
(table). Adesea, vdrful muntelui este
acoperit de un nor jos, pe care locu itorii
zonei il numesc ,,fati de masi".

ls r- -.' *"''+,:,l;i;f.&Ei _--Tl

VArful muntelui Everest #.n*l-'* # IF

,.. +_;a*;-J.i. -,".

se afla la B B4B m deasupra

nivelului marii
Un nor jos pe Table Mountain, Cape Town (Africa de Sud)

$
3.4.

Ux MUNrE Sncnu
Avdnd 3 716 m, Fiji este vdrful cel mai inalt
,l din Japonia qi simbolul na[ional al acesteia.
Muntele sacru este un vulcan pasiv sau inactiv:
ultima erupfie a avut loc in I792.in fiecare &n,
este escaladat de peste

l ,1,
100 000 de persoane,
japonezi qi turiqti strdini,
mai ales in lunile de vard.
La poalele sale se aflS
cinci lacuri mici ) care
reflectd muntele in apele

I lor limpezi qi liniqtite.

Copii in viziti ta temptut

Heiwaken, [a poatete
muntetui Fuji Uaponial

La tabdra de bazd,
alpiniStii verifica
echipamentul r--!

{";;;-;;-;;;coPE*i i
MAMIFERELE: pp. 50-51
I PLANETA PAMANT: PP.22.23
I
l--r-rrr--r r--rrrr
--- -

Corturile speciale protejeazd

de v1nt si de frig
 LocuRr CeLEBRE

Minunile tresutului
&l n secolul at ll-lea i.Hr., in oragul
Alexandria din Egipt, arhitectul Filon din DATT ULUIT()ARE
Bizanf a scris o carte intitulati ,,Cele ;apte
* Conform lui Herodot, p€ntru
minuni ale lumii", in care enumera ;apte a construi Marea PiramidS, d
fost nevoie d e 20 ani gi de
creafii ale omului care uimeau oamenii din munca a 100 000 de oameni.
vremea sa.
Astizi, a rimas doar una dintre aceste * Lingi Marea PiramidS,
arheotogii au descoperit
gapte minuni, Marea Piramidi din Egipt, dar cartiere care puteau adiposti
aproximativ 4 000 de muncitori.
istoricii gi arheologii au descoperit cum
trebuie si fi aritat celelalte, inclusiv
Gridinile suspendate ale Semiramidei din
Babilonia. Plantele erau irigate cu apd
din fluviul Eufrat, care traversa
orasul Babilonia

Grddinile suspendate, adicd

supraindltate, se numeau astfel
pentru cd se a flau pe acoperisurile
altor cladiri. Crengile plantelor 5i
frunzele atArnau de pe pereti.

O reconstituire a
Gridinilor suspendate
din Babilonia (actualul
lrak)

f
'GRADTNTLE cu TTRAsE
Bab i Io n ia se af la ap roape d e
actualul orag Hilla, din lrak. Cel mai
cunoscut rege babilonian,
Nabucodonosor al ll-lea, odatd ajuns
la putere in anul 605 i.Hr., a
reconstru it orasu l, creAnd m in u nate
gradini cu terase pentru sotia sa
persani, care avea nostalgia tarii
natale, bogate in munti si paduri.
 MINUNILE Tnrcuru.
..'..' Ht

t* MoRMArur MoNUMENTAL
Marea Piramida, din Egipt, este un
mo rmant gigantic, constru it d in
aproximativ;ase milioane ti jumatate de
tone de piatri, intre 2553 si 2530 i.Hr.
Piramida era locul in care a fost ingropat
faraonul Keops. Multe popoare au
construit morminte monumentale, dar cele
mai impunitoare rimdn cele din Egiptul
Marea Piramide din Giza (Egipt) Antic. O piramide are patru fele
si o bazi.

Statuia avea indltimea

.2O SrnrutE GlcANncAde I 4 m, incluzAnd soclul

in jurut anului 435 i.Hr., Fidias a

scu lptat statu ia zeu Iu i grec Zeus.
Statuia, una dintre cele mai mari
scu lptu ri de interior realizate vreodatd,
era din lemn acoperit cu aur 5i fildet ti
se afla in templul lui Zeus de la
Olimpia, din Crecia.

Statuia lui Zeus, la Olimpia (Grecia)

O LuvrINA CmLuztroARE
Farul de pe insula Pharos, la
intrarea in portul Alexandria,
avea o indl[ime intre 1 15 qi
135 m. Finalizat in jurul
anului 280 i.Hr., a fost distrus
de cutremurele din 1303 qi
L323. in vdrf, se aprindea un
foc, care cdlduzea vapoarele,
iar dedesubt erau mai multe
puncte de observa[ie.
Copacii erau Farut din Alexandria, Egipt ,fi
probabil plantati
pe terase ca
aceasta

cAurA $t DEScoPERA
Grddinile erau ISTORIA OMULUI: pp. 14-15,21
inconjurate de ziduri
lungi de pAna Ia B km
 LocuRr CELEBRE

Alte minuni antiee

& Din vremea in care Fiton din Bizant a MAna ridicatd era
menita sd sustind o
catalogat clidirile cele mai spectaculoase torta aprinsa
din zona Mirii Mediterane, s-au putut
O armurd de
admira multe alte minuni. Unele sunt opera bronz acoperea
omului, precum Marele Zid Chinezesc, altele structura din fier
si piatra
ale naturii, precum Marele Canion din
Statele Unite. Pani astizi insi, nimeni
nu a reu;it si modifice lista arhitectului
din Antichitate.

Pentru
construirea
Colosului din
Rhodos au fost
necesari I 2 ani

Reconstituire a
Colosului din Rhodos
* (Grecia)
'GTGANTUL Gnrc
Dupa parerea Iui Filon, Colosul din Rhodos,
o statuie gigantica de aproximativ 33 de
metri inaltime, il reprezenta pe Helios, zeul
Soarelui la grecii antici. Dupa parerea altor I
scriitori antici, statuia statea cu cdte un picior :t

pe fiecare mal al portului; se poate insa sa fi

fost si agezati pe un soclu de piatra. {

224p
I
 Alre MTNUNT AruncE

fi MoNUMENT R'GAL
Mausol era guvernatorul Cariei (actuala
Cpln $nrrn MINUNI
Turcie de sud-vest) . CAnd a murit, in anul
Dupd toate probabilitdtile, cele gapte minuni men[ionate
352 i. H r., sotia Artem isia i-a constru it u n
Je Filon din Bizant au fost alese cu grijd, pentru a atrage
impundtor monument comemorativ, inalt
,)arilerii sd le viziteze. Deoarece cinci dintre ele se afld in
de aproximativ 49 m, care a luat numele
centrul marelui imperiu infiin[at de Alexandru cel Mare
de mausoleu. in interior, erau doud statui
t ;156-323 i.Hr.), minunile aveau drept scop preamdrirea
gigantice: a lui Mausol si a Artemisiei.
lruterii acestui imperiu qi a indemdndrii arti$tilor sdi.La
multe dintre ele se ajungea pe mare sau pe rAu. Od atd,
irrtorqi acas5, vi zitatorii le descriau cu enluziasm.

WA
,t*1
i.
'.: llir / :+
q Car sculptat,
+=.tL--*,
.i.'f . f-i.,l
_,i{--l-f. tras de patru
r. .i
.. ..,._i.."
l,P,i
,

i"
bu-
"'L .
F="!-titl
' . ;rF-ti' {d,\,
i*:;-***l-y f
Gridinite ,urp"ndate
din Babironia
ffi 131-=--i
,

: Mausoteut din
,=* $Ji: :i
o**;;;=*{;;efui zu! -'!:.
ffi
.-.,ffiu
.a
i:;!i-fli{
Farul,din
Atexandria
H a Lica rnas

i-
/
w.#ffi-'

Colosut din
Rhodos
Acoperig in
forma de piramida

Temptut [ui Artemis Marea Piramidi

DATE ULUITOABE
* ColosuL din Rhodos s-a Scriitorul roman Plinius cel
pr;bugit in mare in timput
BatrAn (23-79 d.Hr.) afirma
cutremurutui din 226i.Hr., dar
ca perimetrul monumentului Mausoleul din vechiul
chiar gi ruinele sugereazi
era de 125 m Halicarnas, astizi in apropiere
dimensiunile sa[e de Bodrum (Turcia)
impresionante.

4MPLUL ZeryEI vANAroRrI

in Crecia Antica, Artemis era zeita vdnitorii,
a padurilor, a lunii si a na;terilor. ln anul
550 i.Hr., Cresus, regele Lidiei, i-a construit
un templu la Efes, in Turcia de astizi.
Templul, decorat cu sculpturi rafinate din
marmuri, gravuri si picturi, era unul dintre
cele mai mari construite vreodati in Grecia
in cinstea unei divinitati.
\

cAUTA $l DESCOPERA
Coloanele aveau MARI PERsorunlrATt: p. 15
capiteluri si fundatii Templul lui Artemis, la Efes. Ruinele sale se
L----------r----------
scu I ptate , co Io rate in afli in apropiere de Selguk (nrrcia).
ra
i cu lori stralucitoare
"t

l
+23
 LocuRr CELEBRE

decAt majoritatea celor moderne. Pompei era un oras roman prosper pana
cAnd, pe 24 augu sl 7 9 d. H r. , o eru ptie a
in ele locuia suveranul, iar locuitorii Vezuviului a provocat moartea a aproximativ
de la fari ajungeau acolo ca si i;i 2 000 dintre cei 20 000 locuitori ai sai.
Ruinele s-au pdstrat sub cenuta vulcanici 5i,
vAndi sau si i;i schimbe marfa. Deti dupa ce au fost descoperite de arheologi, au
multe orate antice au disparut furnizal multe informatii despre viata in orat.

complet, au rimas ruinele cAtorva,

cu ajutorul cirora am aflat foarte
multe despre cum se triia in trecut.

Cuptor mare
din caramida

O CeprrALA ANrrcA
Xi'an (Chan g'un) a fost
capitala Imperiului Ch inez
int re 202 i.Hr. Ei 8 d.Hr., in
timpul dinastiei Han.
Arheologii au readus la
Iumind harta oraqului, un
templu inconjurat de ziduri
numeroase ruine. Fortireafa oragutui [l* r Fffi
;_F- ,*i*
Xi'an lChinal, a9a cum f

a rati astizi

i&
{'-ti
..;.'-
d.-, li.
lil .- r'1'.

H -tt
CAnd brutdria a fost
descoperitd, in cuptor
mai era inca pAine

La sfArgitul secolu lu i al XIX-l€d,

solda{ii de gardi din situl de
la Pompei au ajutat la descoperirea
unei brutirii.
 VecHt CETATI gr RUINE

La ultima treaptd a
Jr-J TTMnLU iw OtrtoAREA Urun ZtrTE fundatiei, monumentul
-:nonul, un templu dedicat zeitei Atena, a fost are latimea de peste
.- j:'u it intre 447 si 432 i. H r. Se inalta pe dealu I
30m
- -*-,ole, la Atena, in Crecia. Sculptorul Fidias a
::at o statuie mare a Atenei din aur si fildes,
i-: a fost transportatd in interiorul templului.
- ::'ior, timp de secole, templul a servit fie drept
-: ':cA crestina, fie ca moschee musulmani. r--4

Parthenonul din Atena (Grecia), in zilel e noastre

Porliuni vaste de ziduri

antice erau inca in bund
stare \ DATE ULUIT()ART
\ * Pentru a construi Piramida
.'ezuviul i Soarelui a fost nevoie de 30 de ani si
3 000 de oameni.
fF ,',
#
riy * Pompei a fost acoperit de un strat
ri de cenu95 vulcanici inalt de peste 7 m.
iJ

ri
le
j,.f

tf
.i+ t'
*7
;l
,i LrncAruul SonnELUr
*V
in jurul anului 500 d.Hr., Teotihuacan
era cel mai mare orat din Mexic,
cu o populatie de aproximativ
200 000 de locuitori. Una dintre
cladirile cele mai inalte din oras era
Piramida Soarelui, un templu considerat
drept locul de na5tere al soarelui.

Piramida are
terase si domina
orasul de o
inaltime de 63 m

{k&;

Piramida Soarelui (Mexic)

cAurA $l DEScoPERA
PLANETn pAruArur: pp. 20-21

*t2s
 in vArf, se afld
o urnd sculptata
LocuRr CeLEBRE Deirul are aproximativ
40 m inaltine

Lll0uitorii
'?' pe$terilor
*s,"
*M}U
frc Oamenii primitivi ciutau adapost
epl
in mediul natural. Vanitorii campau
sub pere{ii stinco;i, iar familiile triiau
gi se refugiau de multe ori in grote.

in anumite locuri, precum Lascaux, in Franta,

sau Altamira, in Spania, oamenii primitivi au
pictat scene cu animale pe peretii petterilor.
Multe secole mai tArziu, in Grecia preclasici,
in epoca romani gi in Evul Mediu, s-au sipat
galerii in rocile friabile. Unele civilizatii au
construit inclusiv clidiri in peretii stAncosi, de
exemplu, templele gi mormintele sipate in
piatri roz de la Petra, din lordania. |-.:

,il
.ll

.l'
i.,
li

'i
i:
<r'

t
{
1.,
:i"
l,
:i
:,'

,1. ::

il. ::.

. ii, :

.,.l"ir;r.trr;.
;6;; *o r"#

Ad Deir este cel mai

mare templu d in Petra

Pegterile le oferi
oamenilor adipost.
Unul dintre monumentele cele mai impunitoare
din Petra (lordania) este Ad Deir, datAnd din
secolul I d.Hr.

Un TTMPLU DrN GnEstE

Vechiul oras Petra din lordania era un important centru
comer-cial in vremea roman ilor. Acesta era traversat
caravane de cam ile care transportau timAie, matase si
condinrente. Crasul era inconjurat de inalti pereti
stAncosi, de gr-esie, in care locuitorii au sapat cladiri.
Unele dintr-e ele, de exemplu Deirul, sau manastirea,
ex ista s i asraz
i

Falada templului a fost
sapata in peretele stAncos,
d in gresie
Ad Deir (mdndstire) se
numerte astfel pentru cd se
:onsiderd. cd acolo au trdit
c u stn ici crestin i
tLocurNrA
^, irv SrAnrcA
lntre anii I000 ;i 1300 d.Hr., cu
aproximatie, anasazii, indigeni care
traiau in sud-vestu I statu lu i
Colorado (SUA) , au construit case in
cavitatile peretilor stAncoti ai
canionului. Aceasti zoni, unde
astazi se afla un parc, se numeste
Mesa Verde, adica ,,masa verde".
LocurroRn PegrERrLoR
c'GRoTE SncRE
in templele budiste din grotete de la
Yangquan, in provincia Shanxi, China,
in timpul dinastiei Wei de Nord
(3 B 6-534 d. H r.) triiau cam 1 0 m ilioane
de persoane. in timpul dinastiei Sui
(581-618 d.Hr.), peste 500 de grote din
apropiere de Dunhuang, in vestul tarii,
au fost decorate cu picturi si gravuri
infatisAndu-l pe Buddha, de unde numele
,,Crotele celor 1 000 de Buddha".
Crotele, astazi nelocuite, au fost folosite
de cilugari si de misionari.
Grotele celor 1 000 de Buddha
(china)
c'LocurAU
itrt PTSTERI
Timp de 5 000 de ani, in
Cappadocia, o regiune din Turcia,
oamenii au locuit in pesteri.
Aseziri ru pestre, d intre care u n e le
sunt inca locuite, au fost sapate in
roca vulcanica si au intrarea in
partea de sus, din motive de
sigu rantd.
Agezdrile rupestre constau, de obicei,
dintr-o sala mare, cu ni5a patului sapata
in pereti
--=r-
_\\*
---\\
__
'
A--
A;ezirile rupestre
din Cappadocia (Turcia)
_a- - - - - - - -- --- - --- -- - - - -.t
bnurA sr DEscoPERA I
PICTURI $l SCULPTURI: pp. 10-11
r
I
PLANETn pAruArur: p. 33
Cliff Palace, o zone din Mesa Verde
L-----r
------------r --
(SUA), astizi
{F27
 LocuRr CeLEBRE

Locuri secrete
--a- Arheologii
A
+? aduc la lumini ageziri ale
oamenilor primitivi, obiecte ;i resturi
alimentare ale acestora. Cum populatiile
preistorice nu cunogteau scrisul, se gtie pufin Adesea, Iiiiile.
se rncrucrseaza
despre obiceiurile gi credinlele lor. Oamenii
de gtiinfi reugesc si traseze un cadru al
culturilor primitive pornind de la urmele pe
care le-au lisat, care rimin insi, de multe
ori, mistere nerezolvate.

fi#
-
LrNn MrsrERroAsE i (sff I': Jt;Hii,ffi t','
i{',i
Unul dintre cele mai mari
mistere ale lumii se afla Ia YFw#
,"'!i,' .':ii,*'''

'*,fi .#r;:'!t
,e.t'*tiu;..'i,|,,:.,.':,,,,,.ffi{'.:,$
Nazca, in Peru, unde, intre anii
500 i.Hr. si 500 d.Hr., au fost ;*',-=:=';ffr{'HWii+*ry
r]ri:,,,ifumtyii:,!'
i'*. l - --
sapate in pamAnt niste linii si :--: :-':-:': . -,rii, :',ff1f,-,,::,lii:
-,ff i4+.,,'-.'4.',,r,;'
. ", I.r:1
*l$t',,{'.., .;::;.
I.ari.:'', :..:''-Jt
desene enorme, vizibile doar "; t 1.t,. : ,:. ..; '

din aer. Nu se stie cu sigurantd

la ce au folosit. Multi istorici
consideri cd au avut u n rol
important in ceremoniile
Liniile de la Nazca (Peru),
religioase.
vizute de sus

#
'PIETRE
EITIORME
Menhirele (megaliti) de la Stonehenge,
din Anglia, au fost ridicate cu aproximativ
5 000 de ani in urmd, de oameni care
apartineau unei culturi neolitice. Au asezat
blocurile de piatra cu multa grija, probabil
pentru a construi un calendar cu ajutorul
cdruia sa calculeze traseul aparent al
soarelu i.
Cercul de megaliti de Ia Stonehenge (Marea Britanie)
 LocuRr SecRETE

l
*'-

DATT ULUITOARE
* Liniite gi desenete de
[a Nazca acoperi 518 km'
de degert.

* Cea mai mare piatri de ta

Unele Iinrt sunt Stonehenge are inittimea de
drepte pe o d istanta aproape 7 m si cintireste mai
de l0 km mutt de tts t.

I
Nourlangie Rock, Kakadu National Park
Una dintre imaginile de la (Australia)
IYazca esfe un paianjen enornl ,

lung de aproximativ 45 m
DTSENE AeoRrcENE
Desenele erau realizate prin zgArierea La Nourlangie Rock, in Australia, rocile
stratului de la suprafafa al desertului, din gresie sunt acoperite cu picturi si
inchis la culoare, pentru a ajunge la desene misterioase. Unele dintre aceste
pietris, care era mai deschis imagini au mai mult de 20 000 de ani si
redau fiinte supranaturale din mitul
aborigen ale Creatiei. Localitati ca
Nourlangie Rock sunt sacre pentru
OnAguL DE Aun aborigen i.
S lran iol i i cerre uru i n vaclat A nrel icer cle
Sud in secoluI al X \i I -lea c recleer u
irt existen(a trntri ()rrrq cle irur'.
l)e crrre l-zru trunrit LI I )oratltl.
ge-rsit atrr in nrllltc locul'i.
rlur tricioclztti-t
-r-i

Ptuti precotumbian; din aur, OPER Ai

vt

descoperiti in 1969 intr-o groti in p. 51

apropierea orasutui Bogota (Cotumbial pp. 22-23

29
 LocuRr
Lica$e de cult
&De-a lungul timpului, popoarele au
construit temple ;i sanctuare pentru
adorarea divinitetilor in care credeau.
Multi ridicau statui, sacnficau animale
sau ofereau alimente gi obiecte pretioase
zeilor lor. De multe ori, invadatori i
decorau templele existente in stilul
propriei retigii. in fiecare retigie,
existi metode diferite de
construire a licaselor de cult.
Templul are cinci terase pdtrate,
deasupra carora se afla trei terase
circulare mai mici, acoperite de stupe
Credincio;ii urmeazd un
anumit traseu pentru a
ajunge in vArful templului
CELEBRE
.,'j'-'"
Uru TTMPLU BUDIST
Borobudur, din insula Java, este unul
dintre templele budiste cele mai
spectaculoase din Iume. A fost construit in
anii 790-835 d.Hr., in vArful unui deal,
pe locul unei fundatii anterioare. in
partea cea mai inalta a templului, se
inalta 72 de stupe, sau relicvarii in forma
de clopot, fiecare continAnd cAte un
Buddha, in timp ce in tot templul exista
peste 500 de statu i de Budd ha asezati.
Borobudur; templul lui
Buddha (Java)
,.::.,
 LAcngE DE CuLr
f 'MoscHEEA cu Pficl
DE FnlnrulA
Moscheea Albastra d in lstan bu I
construita de sultanul
Ahmed I intre 1609 si 1616,
este singura moschee din orat cu
tase m inarete, tu rn u ri su btiri d in
care m uezin ii cheami
musulmanii la rugiciune. Peretii
interiori sunt acoperiti cu placi
albastre de faiantd.
Moscheea Albastri
din lstanbul (Turcia)
Perefii interiori ai
Moscheii Albastre sunt
acoperi{i cu plici de
faian!i
?8 cnrrDRALA MEDTEVALA
Catedrala din Chartres, construiti intre
anii 1 1 94-1260, este cea mai bine
conservatd constructie de acest tip din
Franta ;i i;i dato reaz6, celebritatea
arhitecturii exceplionale ;i frumusetii
vitral ii lor sale colorate.
Templul de Aur din Amritsar (lndia)
DATE ULUITOARI
, * Moscheea Atbastri are
260 de ferestre gi peretii ii
sunt decorati cu peste
20 000 de ptici de faian!5.
* Borobudur a fost construiti
cu peste doui mitioane de
btocuri de piatri cu un votum
de 60 000 de metri cubi.
Vilrfurile ornamentale
dateaza din secolul al XVI-lea
Vitral i i I e fe re strel o r
sunt colorate
Catedrala din Chartres (Franfa)
c
'TEMPLUL DE Aun
Amritsar, in regiunea indiani Punjab,
inci din
este centrul religios al sikhilor
secolul al XVI-lea. Celebrul siu Templu
de Aur, cu acoperisul din crengi
acoperite cu aur, se ridicd Pe malul
unui tac sacru. in I830, cand
acoperiSul a trebuit repoleit cu aur, a
fost nevoie de 100 kg de aur Pentru a
acoperi frunzele de pe ramuri.
t r- r- r- r ri
- -- --rr-rr
cAurA $l DESCoPERA
/rr :
i
MARI PERSONALITATI: P. 30
I PICTURI $l SCULPTURI: pp. 32'33
l-.u
L--r-----r--------l-rr
iF3r
 LocuRr CELEBRE

Locuri sacre --.

w" -
t-
-.-
^-,

UN Mnnr OnnS SrArrrr

lerusalimul este sfAnt pentru evrei,
musulmani si creStini. Evreii
& ln fiecare religie, se crede ci anumite consideri cd regele Solomon a
locuri, precum casa unui sfint sau localitatea construit acolo primul templu
ebraic; in credinta musulmanilor,
unde a avut loc un miracol, sunt sacre. Mahomed s-a ridicat de acolo la
in afari de tocul propriu-zis, 9i zona ce ru ri ; pe ntru c re5ti n i , re p rezintd
locul in care a fost crucificat Iisus.
inconjuritoare gi drumul care duce acolo sunt
socotite importante. in Evul Mediu, pelerinii
parcurgeau pe jos drumurile sfinte. Unii
credinciogi fac acelagi lucru ;i astizi, in timp
ce alfii preferi trenul, autobuzul gi avionul.

* 'UN
SnrucruAR CnESTIN
-.i11'
1"'
in jurul anului 813 d.Hr., lAnga Santiago
i"

,,s
t
de Com postela, in nord-vestu I Span iei,
t s-a descoperit un mormant. Unii
'a
i- !-l
f;'-: Bg
JI
$ F.:
J-
sustineau ci era locul in care a fost
$f."
( ,,)
ingropat Sfantul lacob, unul dintre
apostolii lui Iisus. Acolo s-a construit un
sanctuar, care a devenit loc de pelerinaj .

Santiago de Pelerinii parcurg incd pe jos drumul

Compostela (Spania) lung, pentru a vizita sanctuarul
SfAntului lacob
*
Apr SnNTE
Varanasi este un oras sfAnt situat pe fluviul
Cange, in India. Pelerinii hindusi coboari
scarile, dispuse de-a lungul fluviului, pentru
a se scalda in apele sfinte. Hindusii presara
in fluviu si cenusa mortilor incinerati.

Credinciogi scildAndu-se in Zidurile ora1ului au fost

Gange, la Varanasi (lndia) construite in secolul al XVI-lea, pe
o fundatie mai veche
324F
 LocuRr SncRE

Kaaba este locul

Cupola StAncii a fost sfAnt de la Mecca
JC,?S tru ita intre an ii
c87-69/ d.Hr., pentru
a acoperi stAnca de pe
care Mahomed s-a ridicat Musulmanii ocolesc de Sapte
la ceruri ori Kaaba, in sens invers acelor
de ceasornic--- ---

Pelerini la Kaaba, Mecca

(Arabia saudite)
il'
w'UN
t PTLERTNAJ SrArur
in fiecare an, peste un milion de
musulmani merg Ia Mecca, in Arabia
Saudita, pentru hajj , pelerinajul sacru.
Mecca este cetatea sfAnta unde, in anul
57 0 d. H r., s-a niscut Mahomed. Doar
musulmanii pot intra in zona sfAnta.

It DATE ULUIT()ARE
* Musulmanii cred ci
!4q
temptut Kaaba a fost construit
de Avraam si lsmael, doi
11'

'f'r:F--{!-*?FE},',,..-,
patriarhi bibtici, cEre au
eh--
fotosit fundalia sipati de
I.i

jb
Adam.
*: *.,;t
i'!
$ ,. t -*",
ili

p
i.osL-',];F
e.\ ) "
; ,9t
t,f
tt

iii {
I-1- - - - - - - - - - - - - r - - - - - - - -.1
,.g ;:! ia

:ffi#,'
eI e: f'' i ;r tll I +
,q' 'HF:
e 6"urA gr DEscoPERA
..2G-27
:

f'hl I ,ri ,f ? fisr$ffite

fiSr$ffite : 26-27
Lll-tJl pp
#nfiLlt-tJt:
#nfi /
*'q.i&-f'#Rr $f ffiKfr*-#tAT#ffifi: pp . 32-33
lerusalimul include zone ebraice, -t' Zidut plangerii, unde
musulmane si crestine
F merg sa se ro age evreii

fu33
 LocuRr CeLEBRE

Sediile puterii
&D" obicei, clidirile istorice cele mai
impunitoare erau locuri de cult sau sedii
ale puterii. Suveranii doreau clidiri mire{e,
pentru a-9i demonstra puterea
gi de unde si poati conduce !ara. Sediile
moderne ale puterii sunt, adesea, palate
enorme ale guvernelo[ in care lucreazi
sute de persoane. Pot include gi
apartamentele ;efilor de stat.

e
'MAREA SnLA A
PoPoRULUT (CHINA)
Cuvern u I ch inez se reu ne;te in
Marea sali a Poporului, in piata
Tienanmen, la Beijing. Sala are
o suprafata de 171 800 mp
si 1 0 000 de locuri pe scaune.

Marea Sali a Poporului de

la Beijing (China)

DATI ULUITOARE mffi

* Organizatia Naliunilor
Unite [0NUl, degi se afti ta
New York, ru isi are cartierul
generat pe pim6nt american,
trv
ci pe un teritoriu considerat
internationa[, care are chiar
9i un of iciu postal gi timbre
proprii.
zcARrE-NoRr AL PAc'
Organizatia Naliunilor Unite a fost fondata
in 1945,1a sfArsitul celui de-al Doilea Razboi
Mond ial, pentru a garanta pacea in lume.
Cartieru I general al acesteia, constru it Consiliul Economic
la New York in 1952, este un zgerie-nori si Social se reunesfe aici
cu 39 de etaje.
 SeDltLE Purerul l

.'.'''.

* 'BrRouL
Ovnl
Casa Alba, din Washington D.C., este,
d in 1 800, reSed inta preSed intelu i

Statelor Unite si se numea la inceput

Casa Preged intelu i. Clad irea are
132 de camere, printre care Biroul Oval,
unde lucreaza pre5edintele, si
apartamentele private ale acestuia.

\I
Casa Abe din Washington (SUA)
.,l""
{#,'

t* corvrPLEX GuvERNAMENTAL
in Evut Mediu, kremlinete erau fortarele. PAna
la Revolutia Rusi din 1917, Kremlinul de Ia
Moscova reprezenta palatul regal. Astdzi, este
sediul guvernului rus. in interioru I zidurilor se
ridicd palate, muzee si trei catedrale.

Kremlinul de Ia Moscova (Ru

(Rusia)

in fala clddirii fluturd

cele 192 de steaguri ale tarilor
membre ONU
Adunarea Generald a ONU se
reunette pentru a discuta probleme
de i m portanQ i nternationala
Palatut Parlamentului din Londra IMarea
Britaniel a fost construit de Charles Barry
9i A.W. Pugin

PnrnruI, PInLAMENTULUT
(WesrMINSrER)
Guvernul britanic are sediul in Palatul
Parlamentului din Lon dra, Angl ia, a
cdrui clddire a fost finalizatd,in 1868.
Pentru a discuta problemele na(ionale,
membrii parlamentului se reunesc in
Camera Comunelor.

r-r!

il;;;-;I-;;;GOPERA i
MARILE INVENTII: pp. 26-27
Cartierul general al Naf iunilor ISTORIA OMULUI: p. 55
Unite din New York (suA) L--------r------r-rr--

*.3s
 LocuRr CeLEBRE

Spott $i_
spbetudol
De-a lungul timpului, s-au
construit clidiri in care oamenii si
poate aduna pentru a asista Ia
spectacole gi Ia competitii sportive.
Unii arhitecfi au reugit si proiecteze
structuri originale pentru anumite
activititi de agrement.
se *
O SrRUcrunA DE TUBURI
Centrul Pompidou de la Paris, din Franta, a fost
inaugurat in anul 1 9 77 . in interior se afla o
biblioteci, ur1 cinematograf , un centru de proiectie
si cAteva galerii de arti care expun circa 800 de
opere in acelasi timp. Proiectul cladirii este insolit
pentru ci structura din otel, scara mobili si
conductele se afla Ia exterior.

Spectatorii trebuie si se bucure de o

vizibilitate buni, deci forma clidirii este
importanti. in multe clidiri pubtice moderne,
precum stadioanele de fotbal, silile de concert
gi de cinema, scaunele sunt agezate pe rinduri
semicirculare, imitAnd amfiteatrele antice,
care puteau adiposti mii de persoane.

Centrul Pompidou de la Paris (Franta)

Zidul exterior este

din ciment armat
in interior se afld doud
piscine, Ltna pentru inot si
ln cadrul unei
cealalta pentru concursuri le
competitii sportiv€,
de saritu ri
festivitatea de
premiere face parte
din spectacol. f 'SPoRT sr AvnNGARDA
in 1g64, jorurile Olimpice s-au
desfasurat Ia Tokyo, in Japonia.
Arh itectu I Ke nzo Tange a p ro iectat Sala
Sporturilor prin metode inginere5ti
*?
avangard iste. Acoperitu l, d in olel sudat,
este sustinut de cabluri de olel fixate de
doi stalpi din beton armat.

u;
36J|F
 SpoRr gt SpecTAcoL
Colosseumul putea
50 000 de persoane
) rotejate de soar€ pt; *
nobila Uru SrnotoN FARA prREcHE
inca d in Antich itate, intre 7 7 6 i. H r. si
Prin cele aproximativ 393 d. H r., Jocurire orimpice aveau roc
80 de ie5iri, multrrnea
,I J la fiecare patru ani, ca si in prezent.
c utea parasi teatru I Pentru a gazdui competitiile olimpice,
'n 3 minute in toata lumea s-au construit stadioane
magnifice, precum cel de la Munchen,
din cermania, cu acoperis retractabil.
Secfiune a Colosseumului
,{!!!
f ^ din Roma

'AMFITEATRUL Animalele erau tinute

RoMAN sub arend ti adus'e pe
irpiratul Titus a construit Colosseumul, scend in custi
ca loc de amu zarnent pentru poporul
roman. Amfiteatru I inaugu rat in
B0 d.Hr. putea adaposti aproximativ
50 000 de persoane ti avea
circumferinta de 587 m. Acolo aveau
loc concursuri precum cursa de care
ti
luptele gladiatorilor cu animale feroce.

StAlpul din beton arma

sustine cea mai ma re Stadionul olimpic din Mrinchen
parte a cablurilor (Germania)
Acoperigul cu linii acoperisu lu
i
cu rbe am inte5te
de stilu I japonez Cablurile
trad itional acoperisu lu i
su nt d in otel #
ffi
Existd l5 000 de
locuri pe scaune
ffi
ffi
\wr
lg,

EME

i r - - r r r r
?l - - - r - r r'ir a'$
cAUTA gt DESCOPERA
M,ARI pensorunlrATt: p. 24
Sala Sporturilor din Tokyo (Japonia) SPORTUR|: pp. 2g-Zg
l--r_-r---- r----r--r-r

*.37
 LocuRr CELEBRE

Poduri celehre
'/)- Poduri te au caracteristici diferite,
+fl
in funcfie de scopul in care au fost Un detaliu al podurilor Seto Ohashi, Japonia
construite. Pe unele trec trenuri 9i
autovehicule. Pe altele poti traversa
d'PODURI IrurRE IITISULE
pe jos rAuri gi trecitori. Iar altele, cum O serie de poduri numite Seto Ohashi leaga
doua insule din Japonia, Honshu si Shikoku,
este Tower Bridge din Londra, s€ ridici avAnd Ia bazacinci insule mici. Poduri le au
pentru a lisa si treaci navele. Cu lungimea totala de 13,22 km. Au doua
niveluri: unul superior, pentru matini, si unul
ajutorul metodelor ingineretti moderne, inferior, pentru trenurile electrice.
se pot construi poduri pe ape curgitoare
foarte late sau pe insule indepartate.
Pe pod sunt astdzi magazine
Pepodurile din oragele de bijuterii, de suveniruri
medievale se construiau de si marochinarii
multe ori magazine ti case

el
,*' rFFlda|r

$0' t
i ''-
-.-^ itu
fi
r1

i: tt
tl
fr
itro
I
t
h
'.tq.,, '
;'r.'" '*r' : ,. ". pr;

r t n a ii'tf
E&5
*l
Er.l ,tlp'

E
*r F *
lJ -.& .
I
ddF,i#,
".s
;
s',F"'*
J

#,fu d 7
Urv Poo MEDTEVAL
Picior din piat'd
in forma de pr-
de vapor

Ponte Vecchio, din Florenta, a fost construit

pe fluviul Arno in 1345. Are trei arcade *.' 'a',&i:'
-''i*i"*i***
a
.

sustinute de doua picioare din piatra. Forma Ponte Vecchio pe Arno, ll-
acestor picioare este deosebita, apa putAnd la Florenta, ata cum arati
curge utor prin jurul lor. astizi

38JtF
 PoDURt CeLEBRE

€SPENDAT cu cnBLURr DE olrl

Cand a fos: '-a-=-"r: ln 1937, Golden Cate din
San Francis:: S-.:eie Unite, era cel mai lung DATT ULUITOARI
:
pod suspenla: : ,:me. Arcada, adici structura
dintre cele ccJa:*:-luri construite de muncitori * Tn fieca re zi, pe GoLden
Gate trec peste 120 000 de
care locuiaull sa -:pe pe rAu, are 1 280 m.
autovehicule.

* Cel mai Lung pod simptu

din lume este Minami Bisan
Turnurile de Ia capetele
Pe pod existd trotuare podului sustin doud cabluri
Seto, unut dintre podurile
pietonale ti o tosea de otel, pe care se sprijina
Seto 0hashi: are 1 1 18 m.
cu 6 benzi .,\\ \
t podul
t
t
I
\I
t
f-
t
\
\t
Golden Gate are circa
2,7 km lungime

Podul mobil se ridicd

in mai putin de un
minut, pentru a lasa sa
treaca ambarcatiunile

Golden Gate din San Francisco (SUA)

t ltr3,ncE

0rto' Tower Bridge, Loidra Fluvul Tamisa

f
(Marea Britanie)

'UN Poo MoBIL

Tower Bridge a fost construit pe Tamisa, la
Londra, in Marea Britanie, intre 1 BB6 si 1894.
Are doui turnuri si un pod mobil. Cand trebuie
si treacd o ambarcatiune inalta, traficul de pe
pod este blocat, iar toseaua se ridica.

Jt.

ERA

L------rr r-r-----rrr
--

*.3e
 LocuRr CELEBRE

F0rtf,rete f 'CAsTELELE
SnmURAILoR
Spre sfArsitul secolului al XVI-lea, in Japonia
puterea a trecut in mAinile cAstigatorilor

etb razboiului, care au construit castele si au

construit fortirefe ;i
in scopuri de apirar€,
dar gi drept locuinfe pentru impirati, regi
9i regine 9i pentru servitorii acestora.
Tiiseturile castelelor variazd, in functie
de locul IN care erau construite ti de tipul
de arme cu care puteau fi atacate,
angaj al rdzboinici (samurai) pentru a lupta
impotriva dutmanilor. Unul dintre cele mai
spectaculoase castele este cel de Ia Himeji,
care a fost reconstruit in 1577 pe o structuri
din secolul al lV-lea.
Castelul are
cinci n ivele

de exemplu linci sau tunuri . in general,

aveau ziduri rezistente, pentru a tine
departe dutmanii.

DATT ULUIT()ARE
* Zadurite Fortului Rogu
se intind pe 2,4 km.

* CasteluL de La
Neuschwanstein, cu
acoperigurile ?n panti 9i
turnurite inalte, i-a inspirat
tui Walt Disney Castelut
Fermecat din Disneyland.

Castelul de la Himeji,
din Japonia, in zilele
noastre

Castelul detine un
sistem complex de porti si
ziduri solide

4oJtF i,fr;r*t!
 FoRTARETE gr CasrELE

* 'UN
PnLAT IruptAN
Shah Jahan, unul dintre cei mai cunoscuti imparati
indieni, a construit Fortul Rosu in secolul al XVII-lea,
cand a mutat capitala imperiului la Delhi. Construirea
complexului din gresie rosie, previzut cu fortificatii
remarcabile, a inceput in 1638.

Massada, o fortireati in munti (lsrael) Odatd, in interiorul

Fortului Rosu erau
6 palate
€FoRTAREATA inr MuNrr
in tupta impotriva cc,ipariei lsraelului de citre #i#']
romani, evreii au fosi asediati timp de doi ani in
fortareata Masada, aflata in munti. Decdt sd se
predea dutmanului, 959 din cele 966 persoane
din fortareata si-au luat viata pe 1 5 aprilie 73
d.Hr. Astdzi, Masada este un simbol national al
lsraelu lu i. :r1..

{ ,tb

t Fortul Rogu de la Delhi (lndia), in zilele noastre

Tencuiala albd proteja

Castetul Neuschwanstein a fost

construit Ia sfarsitul secolului al XIX-lea
de cdtre Ludovic al ll-lea, rege al
Bavariei, o regiune care face parte
astdzi din Germania. Cu numeroasele
sale terase si turnuri ascutite, castelul
are un aspect medieval. Astizi este
vizitat de mii de turisti.
l\ riiliilrt
h -,arryrzr-z

Castelul Neuschwanstein, din

Bavaria (Germania) cAurA $r DEScoPERA
ISTORIA OMULUI: pp. 30-31
t
Zidurile fnalte de piatrd fdceau l------ r-rrr----rr----
difici Ia asedierea castel u Iu i

{p41
 LocuRr CeLEBRE

minunile
€ tI; riei
\A?S'r
^Y= Lonstruirea
,----
-\rllJlltlll\-(
structuri
de JLf tI\'LtItl mari si,
lll
\tr\.

neobitnuite, folosind materiale 9i

tehnologii moderne, a reprezentat
?ntotdeauna o provocare pentru j
ingineri, care de multe ori erau nev oiti
si infrunte obstacole naturale, de
exemplu stAnci dure sau soluri cu
suprafete neregulate.

Unele construcfii, precum Marele Zid

Chinezesc, surprind gi astizi pentru ci au fost
construite cu mijloace mecanice primitive. in
schimb, foarte multi oameni au lucrat acolo o
perioadi indelungati. Ast dzi, pentru a construi w
structuri complexe, inginerii pot folosi
echipamente avansate, de la computere la
macarale enorme.
Din cauza stadiulu
precar de conset'vd'' -

turistii nu pot vizit:

decAt anumite zone

Unele jucirii contribuie

la dezvoltarea
capacitatii de a construi. Marele Zid Chinezesc
in declin

Uru Zto EtvoRM

Constructia Marelui Zid Chinezesc, cea mai mar-e
structu ra realizatA vr-eod atA d e c nr , a fost in itiata in
)I jur-ul anului 221 i Hr de inrparatul Qin Shi Hurangdi
pentr-u a-ti apara teritor-iile de huni, care veneau dir
nord. Mai tArziu, a fost ccn-rpletat si reconstruit in
cLr r-':-r I secolelor al XV-lea si al XVI-lea.

42
 MINUNILE lructNenlE}

de Nord,
d istanta

Turnurile de pazd gi
portile erau folosite
pentru apdrare

Trecerea unei nave prin una dintre ecluzele

Canalului Panama

t*
OcEANE
cnrunr irurnr DouA
Finalizat in
4, Canalu I Panama
191
permite navelor sd treacd din Oceanul
Atlantic in Pacific traversdnd America
Centrali. Cu o lungime de circa
65 km, este una dintre operele
inginere;ti cele mai grandioase
din lume.

Ux TunN DE ftER
Turnul Eiffel, ast 6zi simbol
na[ional al Fran[ei, a fost proiectat
de Alexandre-Gustave Eiffel
Marele Zid este atit de mare
incAt apare in fotografiile fdcute de
pentru Expozifia lJniversals de la
sateliti d in spatiu Paris din t 889. Are
indlfimea de 300 m,
este din fier, iar
Intre secolele al XII-lea ti al XV-lea, structura lui
s-au adaugat ziduri laterale, cu ajutorul include
cdrora zidul a atins grosimea de B m 2,5 milioane
de nituri.

* Turnul Eiffet,
Paris IFranfal
Uru TTRMINAL MODERN
lonstruirea term i nal u I u i aeroportu I u i
Jin Kansai, in Colful Osaka (Japonia) , a
Jurat mai mult de 3 ani. A fost
'inalizata in 1994. Echipele de
-Truncitori au inceput sa lucreze la
:apete, pentru a se intalni la mijloc. cAurA $r DEScoPERA
:ladirea are un acoperit curbat, cu MARI PERsorualrATl: pp .24-25
ungimea de aproximativ 1 ,5 km, L----r--r----r-rrr----
Terminalul aeroportului din
;ustinut de 900 de coloane.
Kansai (Japonia)

}43
 LocuRr CTLEBRE

Monumente simholiee
&De-a lungul timpului, s-au
DATT ULUITOART
construit monumente in onoarea
aaaa * Construirea magnificutui Taj
sl rn memorra unor persoane tl
to Mahat gi a gridinitor sale a durat
22 de ani gi se spune ci aici ar f i
evenimente importante. Multe au muncit 20 000 de oameni.
devenit celebre in toati IumeEI,
* Pirlite componente ale
precum Taj Mahal-ul, din India, Statuii Libertilii au fost
simbol al dragostei, sau Statuia transportate in Statele Unite pe
vapor, ?n 210 de cutii.
Libertitii, din portul New York,
simbol al libertitii.
* 'UN
llttrt AL DnncosrEl
imparatul mogul Shah Jahan ti-a numit
sotia preferatd Mumtaz Mahal,
,,favorita palatu lu i" . CAnd aceasta a m u rit
t r
6'
in I 631 , a poruncit si se construiasca
in lndia un monument comemorativ in
Cupola centrald are Y
f
memoria ei, Taj Mahal-ul.
{
.,f
indl;imea de 60 m i' t

t
/ . '',41*

'! *
'# n' , Clddirea este acoperitd
'r li de marmurd imaculatd
{ {."'* t 1*
'.iF-'

Pe arcuri sunt versete Zidurile sunt decorate

din Coran 5i decoratiuni cu pietre semi prelioase
florale
:i I
I

:,- !
I

1-.
.I

t\

lr.,t1,',' 'r

"",1
bgiina^ de apd
d i n grad i n i rc [iru-----=---
44 inconjoara monumentul
I
 MoNUMENTE SruBoLlcE

Gura are aproape

De Ia soclu Ia
Statuia Liber:i:
un metru latime ivrsnAcalr ix Jen
93 de metri in: in China, in timpul dinastiei Han
(206 i.Hr. - 220 d. Hr.), oamenii
Torta este simbolul importan[i erau ingropa[i in
libertatii si al spe ,'.: -:= morminte bogat.. i" 1968, in fS
provincia
Pr\-lvrllwtcl Hebei Ds-au
lr\:L/ur c[Lr ,,H
.:',

f
'DAR
DrN PnRTEA FnnruTEI
descoperit corpul prin[ului ti#
Liu Sheng qi al prin[esei F
Tou Wan, in costume
-" t=-^ ,t^ r:--
funerare fdcute din
,ij:{
ll:d
:
Statuia Libeftatii esre un simbol al
libertatii si al democratiei. A fost 2 0(X) de tdbli[e de iad fu*

daruita Statelor Unite de Franla, in

TibLifete de jad din costumete
onoarea prieten iei d intre ele si funerare erau legate cu fir de aur.
pentru a sarbatori primul centenar
al poporu Iu i american. Corpu I

statuii este alcatuit din 300 de placi

de cupru. Coroana cu sapte vArfuri
si m bol izeazi cele sapte conti nente
ale Iumii.

Statuia Libertifii domini portul

din New York (SUA)

care musulmanii sunt

chemati la rusaci
gacr u ne

Arcul de Triumf din Paris (Franta)

* 'UN
Anc TnIUMFAL
impiratul francez Napoleon I a
constru it Arcu I de Triu mf, u n
monument in stil roman, decorat
h cu sculpturi, pentru a-ti celebra
victoriile. Finalizat in I836,
este arcul de triumf cel mai mare
din !ume.

fr1r- ----- -- -r- rr -- -- --- -.1

v ) {,) v' Y v
S"
q
cAurA r F\ ?a,A,
$l DESGoPERA
" hrr-.
r

Taj Mahal-ul de la Agra, lAngi New Delhi (lndia)

ATLAS:p.2g
l-------------------- -@ (.
 LocuRr CeLEBRE

I,oeuinle regale Pnrerul, SUTTANULUI

Sultanul Bruneiului a poruncit sd

&Pdatete, in ri"r"t, sunt.Irrruite de se construiascd un palat care este,

probabil, cel mai impundtor din
oameni bogafi gi puternici (regi, regine ;i lume, cu | 778 de camere. A fost
pregedinti). De aceea, sunt adesea mari gi nevoie de doar doi ani pentru
construcfia lui, dar a costat peste
maiestuoase, in general inconjurate de 350 de milioane de dolari.
gridini gi chiar de parcuri. Multe palate vechi
s-au pistrat, iar astizi sunt deschise
publicului ca muzee. Aceste clidiri ne pot
oferi multe informa{ii despre gusturile li
ideile epocii in care au fost construite.

Palatul sultanului Bruneiului a fost

f inatizat in I 981r.

Palatul regal
de Ia Versailles
{LATUL RTGAL DE LA VTRSAILLES Statuile zeilor greco-romani (Franfa)
Magnificul palat regal de la Versailles era decoreazd cladirea ti gradinile
principala reSedinta a regilor Frantei. A fost
construit de Ludovic al XIV-lea, care ti-a
m utat cu rtea aco lo in 1 682 . in 1 7 89 , in
tim pu I Revolutiei Franceze, poporu I i-a
ffi
fortat pe Ludovic al XVI-lea si pe familia iii

sa si piriseasci Versailles-ul pentru

a se muta in Paris.

ffiW-'-"
'antele
\

sunt atezafe a#
incAt sd forme?e desene in jurul
micilor lacuri ii A't filntAnilor l

46 *Blb't
,r a&. *-$
rl tlht-r * rA i,:L #tu
 LocutNTE RecaLE

\\ ____\-
\

* 'FAsr
BntrANtc "?t j

Regedinta oficiali a familiei

regale -aE
*n
(Et.i

britanice este Buckingham Palace, din

Lond ra (Marea Britan ie). Finalizat in
secolul al XIX-lea, se ridici pe locul unei
vechi resedinte regale. Primul suveran
care a locuit acolo a fost regina Victoria
(1837-1 901). Astizi, mii de turisti
urmdresc ceremonia de schimbare a
gdrzii, in fata intrarii palatu lu i.

Schimbare a gdrzii la Buckingham

Palace, Londra (Marea Britanie)

Palatul are circa 2 000 de camere

e7
Pnurul
in
TnnrLoR
1703 tarui, adicd regele Rusiei, Petru cel
ti o lungime de 500 m Mare, a ales drept capitala Sankt Petersburg.
A proiectat un palat magnific, cu gradini
aseminitoare celor de la Versailles, pe care
rtll.; fiica sa Ecaterina cea Mare l-a finalizat in
ll ll, ,

it$ 1762. Palatul, care are 1 500 de camere ;i a

rl$r;
'*
fost retedinta principala a tarilor pAna la
Revolutia Rusd din 1917, a fost numit Palatul
de larni.
F
]dl.
HTR
lt ll
tis
ll ir Itltimul etaj era rezervat
!8
s#
lr
ft
ap artam e nte I o r se rvito ri I o r

DATT ULUIT()ART i,
3r
I
* Pentru f0ntinite 9i r -1.
,r
canatele de [a Palatul de !f

larni din Rusia erau necesari

28 394 I de api pe secundS.
Palatul de larni, la Sankt Petersburg
* A fost nevoie de 10 ani gi
de 30 000 de oameni pentru a
f ina liza construc!ia pa [atu [u i
regat de ta Versaitles.

L--------rr---r--r-r--

{F4T
 LocuRr CeLEBRE
Palatul este construit
in intregime din lemn

Palate grendi&&$e
& D" multe ori, suveranii au dorit si tase ffi"rr
l,t

in urmi un semn al puterii lor, construind

palate grandioase in stiluri gi cu materiale
care variau de la o fari la alta. Alhambra, F:1i"lt ',
{lr '- :l
din Spania, este din piatri; palatul imperial Palatul Katsura, la Kyoto (Japonia)
japonez Katsura este din lemn. Multe palate
erau enorme, dar pu{ine aveau suprafafa *
Irrr lrurnEGrME DrN LrMN
Oragului lnterzis, care includea palatul Palatul Katsura a fost construit in
secolul al XVll-lea la Kyoto, capitala
impirafilor chinezi. a I m periu lu i J aponez pana in 1 B6B.
A fost construit din lemn utor, pentru
a se integra in med iu I inconju ritor.

In complexul interior se
aflau numeroase incdperi
pentru imparat 5i familia lui

Unul dintre cele ot:*

cinci poduri peste
RAul de Aur

t'
Uru EruoRM Onns-PALAT
Timp de 500 de ani, pani in I9l l, Beijingul,
Oragul Interzis, a fost re5edinta impdratilor
ch in ezi. Servitorii si fu nctionarii trebu ia sd se
o rie nteze p ri ntre s ute le d e c lad i ri care fo rm au
marele oras inconjurat de ziduri. Poporul si
striin ii n u puteau intra fara perm isiu ne.

Oragul lnterzis de la Beijing (China)

 PnmrE GnnNDroAsE

*7
Uru Pnur Mnun
AIham bra, sau Castelu I Rosu, d in Cranada, in
Span ia, era palatu I suveran ilor m usu lman i.
Construit intre 1248 si 1354, acest enorm palat
DATT ULUITOART fortificat, exemplu magnific de
arh itectu ri mau ri, reprezenta
* ct;dirite din oragul cartieru I general m ilitar si centru I

lnte rzis erau indreptate citre

de guvernare a oratu lu i.
sud, protejate de vintut
Siberiei gi de spiritele rele
despre care se credea ci vin
din nord.

Ziduri cu lungimea de Alhambra in Granada

4 km se intindeau pe (Spania)
fiecare latura a cetatii

'-. s ,^\.t*'*

.t ..-

-t

' /-\
1.,,
a'I

'r
\
'. \,.
j
' P'.,,-l'i' 'lt*'..
-.'ni
-l
I -cl-
r!
€'a
'
-4, -- '
-l

-. i-'' ---
'{
i
br

c}'ft- .t-li,i-*r n
GU

h
I
|lF ISTORIA OMULUI: pp. 34-35
I CALATORI $l EXPLORATORI: p. 28
l-',-
1--r------- -----------
i:

\t
/
1

,j
,/
49
\
 LocuRr CeLEBRE

Gridini
&l n lume existi diverse tipuri de
gridini, a ciror funcfie comuni este
e 'GnADTNTLE Zrru
Cradinile Katsura, create initial in secolul
aceea de a crea o ambianp lini;tite 9i al XV-lea, fac parte din palatul cu acelasi
plicuti. in Occidert, de multe ori, nume de la Kyoto, din Japonia. Realizate
conform traditiei budismului zen, creeaza
gridinile sunt concepute pentru cultivarea o ambianti Iinistita, propice meditatiei.
controlati a unor anumite plante.
in Orient, au o funcfie mai mutt
ornamentali gi tind si imite clidirile
din mediul inconjuritor.
Gridinile Katsura
din Kyoto flaponia)

DATT ULUIT()ART
* impiratut mogut Akbar, care a
cucerit lndia de Nord in secotul
at XVI-tea, E declarat intregut stat al
Cagmirului gridina sa privati.

Copacii sunt tdiali in

formesimpte
ffi f Yrru sr Ynruc
Ca multe gradini chinezeSti, cele
de la Suzhou se bazeazS, pe
principiul filozofic ti religios
chinezesc al opozitiei, yin si yang.
Pentru crearea contrastu lu i,
grad inarii au asociat p lante
diferite, precum bananul, care
este drept (yang) si salcia
plangatoare, incl inata (yin).

StAncile ti apa sunt

elemente importante Gridinile de la Suzhou (China)
ale gradinilor

5o4r
 GnADrNr

f
'GRADINILE RTGALE
La Kew existd mai mult
de 40 000 de tipuri de
plante GnAnTNILE PluuroARE
in 17 59 , Au.-Q'- s:*
Grddinile Xochimilco, de lAngd Ciudad
Ceorge al lll-iea a ,-nSIiei, a
de Mexico, erau folosite intr-o perioadd
infiintat Ke\',' R: . -, Bctanical
de azteci, care au sdpat canale Ei au
Gardens, in car'e se afli cea mai
creat insule plutitoare din ndmol,
importanta colectie de plante
trestie Ei ierburi, unde se obtrineau chiar
din Europa, cu exemplare care
gi patru recolte pe an. Astdzi, oamenii
provin din toate partile lumii.
Multe seminte sunt transportate
din zond vdnd flori gi suveniruri miilor
de turiqti care viziteazd, oragul.
chiar si in tari indepar-tate
pentru a fi plantate.

Gridinile de la Kew, Londra

i'r
iil
rll
iiljil,nii
'i " 0 vinzitoare de ftori [a Gridinite Xochimilco
=i lMexicl
.l ,!

Grddi nile sunt pdstrate

at' :r,!.;i, pentru o
,--:'ztta linistita

+5r
 LocuRr CelrBRE

Piltrimonii ale f
umanititii )
&Multe locuri din lume sunt
considerate atat de valoroase incat au
nevoie de protecfie deosebite impotriva
unor pericole precum eroziunea sau
avariile provocate de turismul in mase.
Unele dintre acestea, precum Marele
Recif de Corali din Australia, sunt
frumuseti naturale unice. Altele, de
exemplu, Tikal, in Guatemala, au o mare
'RurNE
SncRE
Civilizatia maya s-a dezvoltat intre anii 250
si 900 d.Hr. Oragul principal era Tikal, in
Cuatemala, care se intindea pe 1 30 km'.
Tikal, un fost centru religios cu numeroase
temple,printre care 5i Templul Marelui
Jaguar, este astdzi un sit protejat. Mayasii
l-au abandonat inainte de sosirea
spaniolilor, in secolul al XVI-lea.
Camerd in care erau
sacrificati oameni
si animale

valoare istorici si culturali.

Piramida are noud terase,
pentru cd mayatii credeau cd
lumea de dincolo de mormAnt
are noud niveluri

Templul Marelui Jaguar

de la Tikal (Guatemala)

5',{r
 PnrnrMoNu ALE UrvrnNrrATu

f
'O ASEzARE RnTtoNnd
..^fl nrareoras
Sanctuarul budist este
mai recent decAt orasul
antic DATE ULUITOARI
Motrenlo-D''- :: * intr-o perioad5, ?n jurut
al civilizat;= ---): a atins centrului retigios de [a Tikat
maximun-, l= )- :- llare in jurul locuiau circa 50 000 de
anului 25C- ='= f,r-oiectatin persoalle.
detaliu si a. =: -:' = :ir-e, strizi si
fezefvoafe l: :: : - -':?.2i, Se * Marele Recif de Corati este
incearci lir ::":: -.-"'s,llului, format din peste 3 000 de
pentru p rc::. : ': -. : lo r Terme
Ruinele de la Mohenjo-Daro
recifuri separate, cu 400 de
ce ntrale
grandioase ::": i= ='a in (Pakistan) specii de corati 9i 1 500 de
Pakistan specii de pegti.

f 'UN Onns Sue ApA

Venetia a fost construitd pe mai mult
Templul are inAltimea de 1 20 de insu le m lastinoase
de 47,5 n minuscule. in secolul al XIII-lea, a
d eve n it u n i m po rtant ce ntru
comercial. Astdzi, este unul dintre
oratele cele mai vizitate din lume. Te
O scard abruptd duce Ia
poli deplasa in barci sau in gondold,
cane":: - .arful templului pe canale. in prezent, se afla in curs
de desfasurare o lucrare importanti
de recuperare, pentru a evita
scufundarea orasului in apele lagunei.

O gondoli pe
un canal din
Venef ia

t,
t\
..-l
t\ -+"f !

i
, *t

t\

,"*_f
Ftr.
lF.--
r--l

{";;;-;l-;;;coPERA i
ANIMALELE DIN MARE: pp. 34-35
ISTORIA OMULUI: pp. 28, 29
L-----r--r-----r------

; nl/-. -
*.
?"

tF53
 LocuRl CELEBRE

mirimi record
&l n aproape toate colturile lumii,
existi minuni naturale care pot fi
admirate, de la cele mai inalte vArfuri
ale munfilor la cascadele gi la rAurile
foarte lungi care terpuiesc pe cAmpii.
Timp de secole, popoarele au proiectat
9i au ridicat clidiri magnific€, iar astizi
se construiesc poduri tot mai lungi,
clidiri tot mai inalte ;i stadioane
tot mai spectaculoase.

(Venezuela)
 MAntMt REcoRD

CELE MAI MARI STADIOANE

DE FOTBAL

Moy Doy
Pyeongyong, Coreeo de Nord -
t 50 000 de locuri
ccpocitote:
Morocono
Rio de Joneiro, Brozilio -
copocitote . 127 000 de locuri
Solt Like
Colcutto, lndio - copocitote:
I 20 000 de locuri

Stodio Azteco
Ciudod de Mexico, Mexic -
copocitote . t l4 600 de locuri
Senoyon
Jokorto, lndonezio - copocitote:
I l0 000 de locuri

CELE MAI iruruTE CLADIRI

Petronos Towers, Kuolo Lumpur, Moloyezio - inilqime:

452 m,linolizot in 1996
cEr MAI INALTI MUNTI
DE PE FIECARE Seors Tower, Chicogo, Stotele Unite - inillime:
443 m, finolizot in 1974
CONTINENT
World Trode Center, New York, /flI
Muntele Everest, Asio Stotele Unite - inilqi me: 417 m, ffi
B846m finolizot in t 974(distrus) ffi,[j[

Aconcoguo, Americo de Sud Jin Moo Building, Shonghoi, ffi

6959m Chino - inilqi me: 382 m, ffi
finolizot in 1997
Muntele McKinley, Americo
de Nord Empire Stote Building, New York,
6 194 m Stotele Unite - inilqime: 38 I m,
f inolizot in I 931
Kilimonioro, Africo
5B?5m
E lbrus, Eu ropo
5642m
Muntele Vinson, Antorctico
5 140 m S-t l

Muntele Kosciusko, Austrolio e,'{

2228m

-------..-----I--I----!
I

cAUrA $l DEScoPERA i
pp.22-23, 30-31
I
L---------------------

55

Glosar de cuvintereheie
Aborigeni: populatie indigena
care traia in Australia inainte de
sosirea coloniStilor europeni.
Amfiteatru: clad ire circu lari
cu scaune atezate in trepte in
jurul unei zone numite sceni.
Amfiteatrele au fost construite
de romani si folosite drept
locu ri de d ivertisment.
Arheolog: persoani care
stud iaza cu ltu rile ;i civilizali ile
preistorice, antice 5i
medievale, prin intermediul
obiectelor 5i al altor dovezi
materiale rimase de la
acestea.
Baraj: o barierd,, in general
din beton, construita peste un
riu sau fl uviu, pentru a opri
un volum foarte mare de apa.
Uneori, volurnul de apa in sine
este un baraj sau un rezervor.
Biserici: o cladire folositi de
creStin i pentru desfa;urarea
slujbelor religioase.
Canal: un curs de apa
constru it de om, pentru
**-p,fu*
LocuRr
vapoare si barci.
Canaltzare: teavd sau scurgere
folositi pentru indepartarea
materiilor reziduale din cladiri.
Canion: o vale adAnci intr-un
peisaj stAncos, de obicei
formati de u n fl uviu.
Cascadi: apa care cade atunci
cAnd cu rsu I u n u i fl uviu sau al
unui riu se intrerupe brusc, de
exemplu la marginea unei
stAnci.
Castel: o cladire solida, al
cirei scop era si protejeze
locu itorii d in ju r. Adesea era
locu inta cond ucitoru lu i local
.
Catedrali: principala biserici
cre;tina dintr-o regiune,
condusa de un episcop.
Majoritatea cated ralelor su nt
cladiri mari 5i impresionante,
p ro iectate de arh itecti
cu nosculi.
Cca. sau circa: o data
aproximativa. De exemplu,
cca. 1 000 i.Hr. inseamna in
jurul anului 1000 i.Hr.
Fortireafe: o cladire
puternicS,, de reguli ocupata
de soldati, al cirei scop este
de a proteja oamenii sau o
regiune impotriva ased i i lor.
Fosili: rimisitele unei plante
sau ale unui animal pistrate
sub formd de piatrS. 5i
urmele de picior sau pielea
se pot fosiliza.
Gheizer: jeturi de apa
fierbinte sau de abur care
ta;nesc din izvoarele fierbinti
de sub pamdnt.
Gladiator: un roman din
Antichitate care se Iupta, de
obicei pe viata si pe moarte,
cu un alt barbat sau cu un
animal, intr-o areni publicd.
Gondoli: o barci lunga 5i
subtire folosita in Venetia,
Italia, pentru a transporta
mirfuri 5i persoane de-a
lungul canalelor din ora5.
H idroe I ectricitate: energie
electrici rr-,iiruta din forta
apei car-e :ade intr-un baraj
sau intr- o :ascadi.
lmperiu: !ir grup de tari , state
sau popoare conduse de un
imparat, o im parateasi sau un
alt conducitor puternic.
lnginer: specialist care
p ro iecte azA s i co n stru ieste
masin i sau stru ctu ri
complicate, de exemplu
pod u ri.
lzvor termal: izvor natural,
folosit de turisti drept apa de
baut sau pentru a se imbiia.
Monument comemorativ:
stru ctu ri, c re sau loc c reat
I ad i
sau infi intat in cinstea cuiva
sau a unui eveniment
im portant.
Moschee: o cladire sacri
pentru musulmani, fi ind loc de
rugaciune.
Musulman: o persoani care
respecti lslam u l, religie bazati
pe invititu rile Profetu lu i
Mohamed, care a triit in
Arabia cca . 57 0-6 32 i. H r.
Palat: locuinta oficiala a unui
cond ucitor im portant.
Pelerin: persoani care
intreprinde o calatorie citre un
loc religios.
Pegteri: un loc sapat in piatra
de vreme, sau apa, sau de
oameni, pentru adapost.
Piramidi: o cladire imensd
din piatri, cu baza patrata si
patru laturi triunghiulare,
folosita de popoarele antice
drept mormint sau loc de
rugiciu ne.
Pod mobil: un pod peste un
o
riu, care poate fi ridicat si
coborAt, pentru a permite
trecerea vapoarelor sau pentru
a proteja intrarea intr-un
caste I .
Samurai : rdzboinic japon ez.
Samuraii aparlineau unei
categori i respectate de
rdzboinici.
Stadion: u n teren de sport
inchis, cu gradene sau rAnduri
de scaune pentru spectatori.
Statuie: imaginea d in lem n ,
ghips sau piatra a unui om sau
a u n u i an imal, in general in
mirime naturald.
Teatru: cladire imprej muita,
proiectati pentru desfatu rarea
de piese de teatru, spectacole
de balet sau concerte. De
obicei, are o sceni inaltata 5i
rinduri cu locuri pentru
spectatori .
Templu: cladire in care
oamenii se roagd unuia sau
mai multor zei.
Turist: persoani care viziteazi
pentru propria plicere
anumite locuri din lume.
Jar: numele dat conduci-
toru lu i I m periu lu i Rus inainte
de Revolutia d in 1917 .
Vulcan: munte format cand
roca fierbinte, gazele si cenuta
explodeazd printr-o
desch i zdlu ri d in scoarta
Pamintu lu i.
Zgdrie-nori: o
cladire moderni
foarte inalta, cu
multe etaje.
57