' ..

r&

L{&ffi

5",-
-v' 1_
*,, ze: Z'_".-
'1

: F:q
-- :i
ct-
 Cuprins
lntroducere in ,,Atlas" I
I
Ha4ile l0
Lumea 12
{v ttatia l4
L
Europa de Nord l6
Europa de Vest gi Centrali l8
Europa de Est 20
Rusia 22
Orientul Mijlociu 24
( S' Asia Centrali 26
Regiunea indiani 28
Regiunea Chinei 30
Japonia 32
Asia de Sud-Est 34
.$" Africa de Nord 36
Africa Centrali 38
Canada 40
Statele Unite ale Americii 42

$ America Centrali 44
Nordul Americii de Sud 46
Sudul Americii de Sud 48
fr
W Australia 50
Noua Zeelande 52
Regiunile polare 54
I
Glosar de cuvinte-cheie 56
lndex 58
 ITTRoDUcERE IN

Atlas
Sapte continente, mii de insule, mai mult de
190 de firi: gi totul pe o harti geografici!
Har{ile, imagini ale lumii fascinante 9i bogate
in informafii, care ne spun unde se gise;te
un loc anume sau la ce trebuie si te agtepfi
cind ajungi acolo.
Hi(ile geografice sunt firi indoiali cele mai utile reprezentiri
ale lumii: descriu lumea naturali, alcituiti din de;erturi,
riuri gi mun{i 9i ne ajuti si infelegem cum triiesc oamenii,
daci acettia locuiesc in orage aglomerate sau pe cAmpii intinse.

tttu
 Arms

Legenda hir!ilor

HtuFIg p CapitaLE

0rag important

Gra ni!5 i nterna!iona LE

& Ht4tt" geografice reprezinti un fel de ffi Teritoriu de granil5

portret al suprafefelor terestr, desenat din il R6u

ce[ cu imagini clare ti simple, astfel incat se ruffi Lac

K2L Munte
fie citite cu uturin$. in trecut, acestea erau Sabara Degert
desenate dupi ce se efectuau misuritori CHINA Naliu ne

precise fie pe mare, fie pe uscat, in timp ce JS. KERMADEC

t (*.t.)
Teritoriu dependent

astizi se obfin cu ajutorul fotografiilor ficute KET{YA Natiune in afara suprafelei

in evident5
pusE

din aer sau din spafiu.

CoNSTRUTREA PurursFEREt Tiierea cojii unei

portocale in fAgii te
4 Reprezentarea cartografici va ajuta si infelegi
I a lumii mai exacti este globul, cum sunt realizate
care reproduce forma adevirati a ha(ile geografice
Pamantului. Pentru a reprezenta lumea
in plan, pe hArtie, globul trebuie turtit.

n lmaginafi-vi ci
DATT ULUITOA L globul pamantesc ar
;t Aproape trei sferturi fi o portocala. Daci ii tai
coaja in pa(i egale, vei
din suprafala Terrei sunt obtine fragmente de
acoperite de api. forma ovald, care se
restring spre partea de
sus ti spre cea de jos.

.ro4F
 HAnnLE
,

* 'CELE
|nPTE CoNTTNENTE ""'aqwc
L..'r .lEF..(ts.
Lumea este impartita in sapte q,,,
D
.-
. :,,,,,,
..,...r..1.i
1,.,l'..1'.
e.:f,,,lS*Tb
1., {!i,...,r...
.4 '1:.i.r...r1
r,inl-i,,: 3'ti:r.:ir'r.
.!
"'

Y5O,'.*l''.il.'i.; it,'/
blocuri de pamant, dintre care \i$
cel mai mare este Asia si cel mai
mic, Oceania. Europa este unita
cu Asia, formand Eurasia.
Si Antarctica este un continent: Ir_
I

eriqe
sub stratul gros de gheata se afla
sPd
de fapt pemAnt. !/

f
4..

,-) r)

Anta rct ica

Fragmentele pot fi intinse

IQ pe o suprafata pland: vei LoNGrruDrNE gr LarrruDrNE
observa ci exista spatii goale
mari in patile de sus si de jos Cartografii impart lumea folosind
ale fiecirei sectiuni. o serie de linii: lJnele (meridianele)
unesc Polul Nord cu Polul Sud qi
se folosesc pentru calcularea
longitudinii; altele (paralelele) pornesc
/ de la vest la est qi sunt folosite pentru
b{
t'v a calcul a latitudinea. Paralela centralS
este Ecuatorul.

l ra.
Potul Nord Paralele
'li Ecuator
(jr:
e
Vest

Meridiane
Polul Sud
/ Aceste zone libere
4pot fi umplute astfel,
incAt pa4ile sa se
uneasca pentru a forma
r--l|
un dreptunghi; acesta
reprezi nta inti nderi le il;;;-;;-;;;COPERA i
de pimAnt 5i de mari PIANETA PAMANT: pp. 16-17
mai mari decat sunt I SPATIUL COSMIG: pp.20-21
, i\- I'
acestea in realitate. L---------------------

PlanisferS: reprezentarea ptanetei Terra

It ,.t
 ATLAS

[um0a,\
& ln lume existi peste
190 de state, diferite prin
formi, dimensiuni, clirTli,
limbe, rligie;i mod de
\

'r- I,

viafi. Cel mai mare stat

este Rusia, urmat de
Canada si de China.
Unele dintre cele mai mici, precum insula i.
OCEAIVUL
ATLAIVTI(
STATBLE UNITE
Nauru din Oceanul Pacific, sunt mici petice ALE AMERICII
de pimint. Cele patru oceane (Pacific, s.\INl'KIT'[S $I NE\ I:

Atlantic, lndian, Arctic) sunt intinderi AN]-I(;[ \

BARllt'l) r\
$I

enorme de ape sirate impe(ite.in mai

multe miri mici, precum Marea Caraibilor;
care face parte din Oceanul Atlantic.

O C E A IV U L '>', BR AZIL IA
i

PACIFIC PERU J ,,A -_w

a*-'
l
T\

t
I

CHIL
,
E .UR UGUAY
I
,i

{a RGEN TIN A
fr{ord -:i
Roza vinturilor t ^i

*v
,
CITIREA HARTILoR
Vest

Roza vAnturilor, care indica nordul, sudul,

estul si vestul, ne ajuta sa stabilim directia, 4800 km
in timp ce scara grafica, care mentioneazd
cali kilometri reprezinta segmentul ales ca Scari grafici
unitate de masura pe harta, ajuta la
calcularea dimensiunilor unei zone.
 LUMEA
CALATORIA IN JURUL LUMII
Din RomAnia poli cELEtori cEtre
O('EAIYLl1, A/ICTT(- Europa de Nord gi apoi c5tre vest.
Vei cunoagte Asia, 0rientuI
Mijtociu, Africa, America de Nord
lr gi de Sud;i in cete din urm5
0ceania 9i regiunite potare.

IS I. \ NDA

F'INI,ANDA

t"'-'"''}

Tropicrtl Racului
o(:E,l No
PACII: r('o
\I,\RSH \I,I
'\-DJIllr.ir.l
s't'\I I t.
nTIOPI't ' I,.\NKA F IrDliR \Tl \
P.\ I .,\ [', \II('R0NF-ZI,\
i ,.'soMALlA \lr\LDIVI'.
Ecuator
: D'I\'OIRE
(;I{ANA i' = 'd[tIliEEA
s,\o .t.()NtE ECUAToRt'q'LA [rR t,N I)I
NT) ONEZ.IA I)-r Pt;,.\
Norr,l (iltjrN nE
\,\T'Rt' KIRII]A]'I

$I pRrNCrpE toxr.l,Nt^-l O C E A ,ry LI I. S,\l,O\l()N 'It, \ ALt'

ANG''')-on,,n,^"ffi,lilX, I r/ D I A A/ ,.'- /(---,

I
SAI\IOA
)t - i
i\ \"\NLlAl'['
'. F'I.ll _
/,
l,

,l 'r
/
j

../ 'I'ON (; A

Tropicul C apricornului
o('t":A IYUL {AUSTRAL IA
-r'rLA I/TIC
I
i
I

1,

.i I
r, l,
Jl
-,\ I
I

.. /
/i
/
/ ./'
i

NOU A ZI.,EI,ANDA

DATT ULUITOART
* Suprafata Rusiei este
de 39 de milioane de ori
mai mare decit cea a [1it-5i
D E s c o PE R,t--':
I
minusculului stat-oras lnformatii suplimentare referitoare la
Vatica n. I regiunile pdmAntului ilustrate aici pot fi
i gesite in volumul POPOARELE LUMll,--
L--r------------------

ANTARCTICA
{t.r3
 Capra lbex trdie;te fn Parcul
Arms National Gran Paradiso, din

ELVETIA
HG".mItm
21+ lr*i" este o peninsuli ingusti gi lungi Mont Blan
4807
ce se intinde de Ia nord la sud pe
1269 kilometri . inconjurati din trei pirti
de miri (Ligurici, Ti reniani, lonici si
,*}
.)
Adriatica). include cele doui insule () uoor/,
'ttO
principale din Marea Mediterani (Sicilia gi orl
rrt
trr
Sardinia). Alpii, in nord, gi Apeninii, de-a ,Gerili
lungul peninsulei, sunt cele doui lan{uri
MAREA
muntoase principale din teritoriu. LIGURICA 1'^{
-$-
400 km
TOS c\xr
t-:frl{
rrAl
$ CORSICA
Nuraghe este un turn Colosseum-ul putea
de aparare din piatra gdzdui 50 000 de
tipic Sardiniei din era r--,*j , spectatO ri
p reistorica
Cu ai sii 48O7 m, Mont Blanc este
cel mai inalt vArf din Europa
'1 SARPf NIA
6
M
DATT
TIR
ULUIT()ARE
t.Cagliari
* Lasfirgitul erei neozoice,
cu un milion de ani in urmi,
7 C6mpia Padutui IPadanal
era o mare intinsS. Aluviunite a
transportate de fluviuI
Po, rezuttate gi din topirea
ghelaritor atpini, Eu format
c6mpia.
4(oD
tr,

ru* T'\
$P t:
 Domul din Milano are mii
de turnulete din marmura
lraln

tur('W,nflff
#*,AUSTRIA

SLOVENIA
Floarea reginei infloregte
pe muntii inalti calcaro5i il
PnnLA GoTFULUT
Venegia Napoli inseamnd ,roraq nou".
A fost denumit astfel de cdtre
anticii fondatori greci. Conform
honaAcN legendei, pe malurile golfului pe
,. r.Bologna care se afld Napoli, locuia o sirend,
N
Partenope: acesta a fost gi numele
INO?i satului primitiv.

ARCHE Y a Gotfut Napoti 9i VezuviuI

a
Ancona ,
a
DIMENSIUNILE REGIUN I LOR
PIEMONTE MARCHE
Suprafala : 25 402 km2 Suprafala: 9 694 km2
4 ?tcv
& o specie protejata LOMBARDIA LA210

--"H in ltalia Suprafata : 23 844 km2 Suprafata: 17 237 km2

VALE DAOSTA
ABRUZZO
5firo ISE Trutli ,^rflreristice Suprafala:3 263kmz
Su prafata : 10 7 63 km2
local ifiti i Al berobel I o TRENTINO-

\ \TICAN
t LA ZI Camo
o^
ASSO

PU,G'LlA.Bari
ALTO ADIGE
Suprafala: 13 607 km2
MOLISE
Su prafata : 4 438 km2
VENETO CAMPANIA
C Suprafala: 18 399 km2 Suprafala: 13 590 km2
Napoli o ffi FRIULI - PUGLIA
VENEZIA GIULIA Suprafala: 19 358 km2
Ve2vviu Su prafa la: 7 858 km2 BASILICATA
?EA LIGURIA Suprafafa: 9 992kmz
Su prafala : 5 442 km2
\
\ CALABRIA
,, I A It/ A
I

EMILIA-ROMAGNA
Suprafafa: 15 080 km2
Suprafa ta: 22 124 kmz
TOSCANA
stctLrA
Suprafafa :22 993 km2 Suprafala:20 711 km2
i UMBRIA SARDINIA
I
I
1
Su prafala : 8 456 km2 Suprafa la:24 090 km2
\.cata nzaro
Pegte spadi o
/

Palermo
ia
t-
,.
(

Pdpugile,
.t {
CALABRIA
)

r)arionete
v
A
ffit
N

-*=L--- G---l---------d--------.:
-Ya/
'l
!

siciliene, ii reprezinta pe
_\rFz cAurA gl DEscopERA )
,?i S POPOARELE LUMII: PP. 14-15 (
pelerinii lui Carol cel Mare ,
.1
+\a L
Teatrul grec din Siracuza
I
L--------
-------------

{br5
 Arms

/
nump ISLANDA
,=:a!'
, \:".{aip-'&<-:
/i
Gheizer

(
deNcld O neykjavik
f%J
Erropa de Nord este atcituite
in cea mai mare parte din Peninsula -- "'". u t*porar a rctic
Scandinavi, dar cuprinde 9i Finlanda in
est, Danemarca in sud 9i lslanda in s
nordul Oceanului Atlantic. Nordul oceanul
Atlantic
extrem depigegte Cercul Polar Arctic,
unde iarna e intuneric toati ziua, iar
vara soarele nu apune niciodati: de \
/q )H
,
HArtia este ll'

aceea este numiti ,,Jara soarelui de la produsd -r

rrondheim\
'' transformAn
miezut noptii" . lemnul in
pastd

1u,1hg"
s Glittertind

Bergen o

Uoosala
rr
o
'r"

Stockholm :
{, Platformi
Stavanger o e:
petrolieri
Bisericile erau
Fiordurile sunt vii sipate co n stru ite in total itate oF
de ghefari in coastele din lemn incd de acum o ntt
Norvegiei o mie de ani goD
S
Mica Sirend /-
Marea
DATE ULUIT()ART llordului
* Pe coastete Norvegiei
existi atAtea f iorduri ?ncit, $o
daci acestea ar f i fost drepte,! DAN
ar fi acoperit iumitate din (
circumferi nta Pimintulu i.
I
R NIAi'P0 I,0NI
I"l fi
::4*
 -:&#,tl
Hammerfest
EURoPA
({A LA
')--J
l*F6;nii, at cdror
nume na;ional este
Sam i , cresc ren i

p ntru lapte
e ,

carne ti piele

RTJSIA
400 km

Lemnul
padurilor este
utilizat pentru
ffi
h
o large varietate
de produse

IfdtsinRi

DI }I ENSIU N I LE STATELOR

DAI{EI,IARCA NORVEGIA
kmz
suprafafa : 43 094 Suprafafa :323 758 km2
FINLANDA SUEDIA
suprafala:338 145 kmz Suprafa[a:449 964 kmz
ISLANDA
^'S
u LET Suprafala : 102 819 km2
\.\
t]
f, ITUA
r r r r-r---r-r r r r rl
_2-r -r -r

\ 6aurA st DEscoPERA :
,ITRUSIA
/a* Pl-.ANEra pAruArut: pp. 48-49
--/ Pentru a produce hArtie gi COMUNIGATIILE : pp. 22-23
creioane se utilizeazA lemnul L--rr-rr--rrr--rrr-rrr

F
 Arms Insulele
She tIand

Hffi @%ffG
SCOTIA
Platformi
petrolieri

gfi $effiGm*& Aberd..n o

Edinbursh
IRLANDA Glassow O, ')
DE NORT)
'-'to

& T,mp de secole, aceasti parte a

Europei a fost una din regiunile cele mai
avansate din punct de vedere economic
9i tehnic, sediul primelor industrii
moderne din !ume. Solul fertil 9i clima
blAnde gi umedi, au facilitat dezvoltarea
animalelor gi producfiei de lactat, dar gi
culturilor de cereale si cartofi.

,)4
{

intre orasele
principale din Franta FR
Go lful
B i s caya iBord.uoi
#'q

S antander

Sondi utilizati pentru siparea tunelului Canalul

de o O--.,,
osantiago tgilbuJ ? i .r

MAnecii, care uneste Marea Britanie de continent

compostela ,. ,P:'Pignal

Sagrada
Familia
DATT ULUIT()ARE It
ALI eMadrid B!
;t in anu 1218 d.Hr., 9neralul Tajo
oToledo
african Hannibat, trecind prin
Spania, a condus impotriva
Lisabona
SP AN Mallorca
Ibiza
Romei o armati, traversind in ,,

parte munlii Pirinei 9i Atpi pe I.

i

J:.
spatete unui elefant. Guad'alquivir Dansatoare
''t:'r.
t'i de flamenco
oGrenada
oCddrzoM alaga
oGibraltar
r84F {t
g.J {l il il,
 EURoPA DE Vesr gt CcTTRALA

DIMENSIUNILE STATELOR

ANDORRA LUXEMBURG
Suprafata: 468 km2 Suprafata:2 586 km2
AUSTRIA MALTA
Suprafafa: 83 871 km2 Suprafata: 31 5,6 km2
BELGIA MAREA BRITANIE
Suprafafa: 30 528 km2 Suprafata:242 514 km2
ELVETIA MONACO
ir,\hf,l\{ARCA
' qf# Su prafala : 41 2BS km2 Suprafata:1,95 km2
FRANTA OLANDA
0LANDA : Suprafala: 543 965 km2 Su prafata: 41 SZg km2
GERMANIA PORTUGALIA
.Hamburg
gtbo Suprafata: 357 093 km2 Suprafaf a : 92 152 km2
e
Berlin
Poarta Brandenburg IRLANDA SAN MARINO
Suprafata: 70 273 km2 Suprafaf a : 61 ,19 km2

TGERMAI\I P()1.()l{t A ITALIA SPANIA

.d Suprafala:301 312 km2 Suprafala: 505 gST km2
'?o
LIECHTENSTEIN VATICAN
o.Koln
Suprafa!a: 1 60 km2 Suprafafa:0,44 km2
.r.Bonn f REI").
,ioFr4nkfurr ct E II A
/{i \ sL{} \' ,\ t.' 0
\tfuxEMBURG \-ffi
a\
.r--T
400 km

'n nL G t
^k\ \u" .,*"**
*uTh'*{ ;" - P;b"
Jfi?surruu';:^{1I \;\ {;
F,#-IECHENSTEIN 5t';
t-re
Er,$fi;'"mk$
fleV Trieste
r oMilano 'v.n"iiu
;forino pio SAN
M A RINO
?
e{
M ONACO +
lsa ?'

Co rsica
I R.oryE
T faL.' I
..
vATICAN
ruapotio
cle \ /ngh etata a fost introdusd
lfe in ltalia de Marco Polo, care
Sardinia a descoperit-o in calatoriile
Iinorca sale in China
oCagliari
Palermo
o L Etna
llurea Mediteran a' Sicilia
!
I
LOCURI CELEBRE: p. 43
I
------------rr----- --
O Valleta
N{ { LTA

{Lre
 A B rL-, n H, F {; H
N

{ ffiwpdemfft
& Cea mai mare parte din
DIMENSIUNILE STATELOR

ALBANIA
Suprafafa : 28 7 48 km2
BELARUS
Suprafafa :207 600 km2
MACEDONIA
Suprafala :25 713 km2

REPUBLICA MOLDOVA
Suprafala: 33 843 km2

Europa de Est este alcituite dintr-o BosNrA 9r

HERTEGOVINA
MUNTENEGRU
13 812 kmz
cimpie enormi, odate acoperiti de Suprafala: 51 200 km2
POLONIA

I paduri, in prezent despiduriti, pentru a

BULGARIA
Su prafala : 1 10 970 km2
Suprafafa :312 585 km2

ROMANlA
obline terenuri cultivabile cu griu, porumb, REPUBLICA CEHA
Suprafala : 78 866 km2 Suprafaf a : 238 391 km2

sfecti de zahir gi cartofi. in sud, in jurul cR0AT|A

Suprafata:56 594 km2
SERBIA
Suprafala: 88 361 km2
Mirii Mediterane ;i al Mirii Negre, clima ESTONIA SLoVACIA
Suprafafa:45 227 km2 Suprafafa : 49 034 km2
estivali foarte caldi face ca zonele litorale GRECIA SLOVENIA
2 si devini renumite destinafii de cilitorie. Su prafala: 1 31 957 km2 Suprafala : 20 273 km2

in schimb, in nord, verile sunt mai calde, LETONIA UCRAINA

Suprafala: 603 700 km2
{r
Suprafaa : 64 589 km2
dar iernile foarte aspre. LITUANIA UNGARIA a
Suprafala: 65 300 km2 Suprafala: 93 030 km2

,} F-.I\[.ANI]A
J ifi

Costum DATI ULUIT()ARE

traditional * Mai mul,t de doui cincimi
e r"tHn c ^leton din productia mondialS de
paprici aparfine Ungariei,
ESTONIA iar oragul Katocsa, din sudut
firii, ore dedicat un muzeu
/* acestui tip de mirodenie.

Dunirea traverseazA zece state ti lantier

patru capitale inainte de a se virsa in
Marea Neagri
LITUANIA 400 km

*tl

)
tt l,'ll \l \ N I
(t
PO 'O N I A 'l BELARI{p.,\u i*0,','rn

Catedrala
sf. vit .Lodz
o.Wroclaw Mistreful populeazi
I
pidurile gi este vinat
pentru carne $-
"T
-"

7
REP.
CEH A
octu.ovia
A(I N A
Nipra
t

$ii''i
{n*,
r\.- "

t
,{l

SLOVACIA ,1,

AL; S'I]RI REP:

\
oil'
Budapest
RIA o ,

SL V EN I Marea
t{ \I, IA L
o ROMAI\IA Azov
a
cRontI Transilvania o Bra$ov
,.
\ ,j
chi N lTl
cD
BOSNIA- Sevastopol
HE TEGOYI o
I

o
rc BucureEtiO
*.ft
'""%***-a.grli
,J
I
Trandafirii sunt
cultivati pentru a
T
Split $araj (]
obtine parfumuri si
Dunilteo m
* MI ERBIA Sofia
arome alimentare
m
DubrovniR { "tt_ b a
BULG Marea {
fuIare& ') e sr.op} l/eagrd
Adriaticd i -'
Tiranae ilI' CEDONIA
TURCI I
t
,l
ALB.,ANI ,oThessaloniki
I

!i

r# \
Misline ,
Marea
; Egee
::1il11?1,;:f,fff i,i',lu,te f"o,,',n,ou c REC OIA
Est Atena

f
state din Europa de
Barci cu
pinze
ft- --rrrr-r-------------r Conform legendei,
t\ 6"urA gr DEscoPERA iZ palatu I lu i Cnosos, astdzi
AI
MTJLoAcE rRANspoRr: pp.22-23 AE
v I
DE
LOCURI CELEBRE: p. 49
in ruine, a fost construit
acum 3 500 de ani
L----------------- ---- CRET pentru regele Minos
I {

Rusla
b Rusia este cea mai mare tari din
lume: ocupi o treime din Asia gi o treime
din Europa. Cea mai mare parte din Rusia
asiatici, o enormi intindere de peduri ;i
mlagtini acoperite de zipade 9i urmansk
gheafi o mare parte din EIII, se
numegte Siberia. Mai la sud, de-a 'e?o
'+i
%
lungul ,,ciii ferate transsiberielle ",
se ivesc orase mari, centre ale
4 industriei siderurgic, mecanice, BELARUS
chimice ;i pentru procesarea
cirbunelui. Timp de aproximativ
70 de ani, Rusia a fost centrul =

Catedrala5
-
)
Uniunii Sovietice. Vasile Blajrgnr

UIA^R A IF
DIMENSIUNILE STATULUI r)ru/
RUSIA
Suprafa!5 : 17 075 400 km2
Marea
Neagrd
6 KAZAH
t\.------l
\ Marea"
Caspicd
EORGIA
0 800 km

AZERB AIDJAN

Lacul Baikal ingheafi in ianuarie gi rimAne inghefat

pini in mai

A B C D E,
 RusrA

Navele spdrgdtoare de
inRusia, iernile gheata menti n practicabi le
sunt foarte aspre rutele mari ne deschizAnd
si oamenii trebuie cai p ri ntre gh etari
si se imbrace gros
Marea
OCEAlVUL Bering
ARCTIC
Ren
tO
@
OCEA I/UL
Cdrbunii gi metale precum ? PAC I FIC
fieru I constitu ie i mportante 6
Vulpea albd capdtd bogatii naturale ale Rusiei
tD

aceasta culoare pe ?o
timpul iernii, pentru o
P
a se camufla ?e

I .s
t
M0re0
O h 0 t s'k ?
Ursul brun se hrdnegte
Q,
f o Iakutsk c
cu fructe de od.dure.
-- b a
St
o

se fotosett;Z;- t/
Calea feratd transsiberiand este
ghearele ascutite t!
o linie feroviard cd. face Iegdtura /
pentru a dezgropa
intre Moscova 5i Vladivostok, pe tD
rdddcini si tuberculi
o lungime de 9 300 km
Sahalin X
Tro n ssiberi o
o na F
ts
Angata oi F]l
st
-.'l
ry
lrr
C
c l{
3-\ \,
r*
l- @
T
= +1 \ G
ffi
oTomsk
L nl ur \ Habarovsk
."i't I
l1

ovosibirsk l:'
,ll
,..]

Lacul l.l ,!' I

Baikal t,
i
t
FI I
Irkutsk o t

JAPONIA
,l:,,1,1;.v;y1 I;., .;';1:::;,: i
Foci siberiani Vladivost
N'ION(;{) T, T
'\ Marea
Japoniei
N

DATE ULUITOARE V E
* Lacut Baikat, care deline
o cincime din apete du[ci ate
tumii, este ceI mai adAnc [ac
de pe Terra tt 620 mt.
@ t\ 6"urA I--

q
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - r - !
gr DEscoPERA
MAMTFERELE: pp .26-27 /
i

MIJLOACE DE TRANSPORT: pp. 48-49

+23
 A B C D r F G H

Sflnta Sofia,
construita ca biserica
crestind, a fost mai
tArziu transformata
in moschee
GRECIA
$riemtulffi Irciu
& C""
mai mare parte a teritoriului orientului
Mijlociu este acoperiti de degert, arid 9i torid,
B U I. (; A R 1A unde supraviefuiesc pufine plante. in firile
mai calde, unicele zone verzi sunt oazele 9i
piminturile cultivate de-a lungul riurilor; absente
in Arabia Sauditi. in ciuda climei, unele state din
Orientul Mijlociu, precum Arabia Saudita li
a

Kuwait, sunt foarte bogate datorite

t {Izmtt
O Ankara -.
qriatelor zdcdrninte de petrol.
2 aSamsirn
Dervi; ce n,.') Marea lt{eagrd
danseazd
Adalia.
o qekDocra Sivas
o OR(;IA
Mara CA
ir rand
Medite
T U RCI A r-r
ETZUTUM
O
Kars
o
ARMT'NIA
3 AraratL
-'.O) Nicosia AZNRBAID.I AN
-
CIPRU T

ln Cappadocia, in
Turcia centrali, existi
case sipate in roca LIBAN Cedru
vulcanici firAmicioasi

4
Minaretd in spirald
Domul de Piatrd I
a Marii Moschei din
esfe un sanctuar -- Samara
islamic ridicat pe un BagdadO
loc sacru atAt pentru
\f-
j
evrei, cAt si pentru
musulmani Oragul antic \IRAK*i
\
Petra
 \ It\
6 A R A B I A
DATE
S A u D I T
-
In Kuwait, prelioasa
ULUIT()ART Golful
ape dulce, obtinuta prin
desalinizarea apei de
.Medina
* Marea Moarti este cet ArabiclPersic mare, eslc ( on\('fv,ll,'l
ry mai adinc punct al uscatu itt tttt ttttt i tlc ,t1t,t
precum si marea cea mai
si rati. Manama
oJiddah
oMecca
C Riyadh e//BAHRIttN
QATAR
Strdmtoare a
Mare
RoSi
a
e KF \\: petrolier
\e
t
*
il
Doha

Petrolier
Ormuz
i
Marea Moschee este Palmier
cel mai important loc sacru
Petrolul din subsolul ipMlR" Golful
al Islamului, loc de pelerinaj
pentru mii de credincio5i in
deSertului reprezintd una din ade'tn+ U {h
*
Om&n
principalele surse de bogatie dl
,*
-r- fiecare an
J-'- din Yemen
Mascate
.fotlarr" ,N isiPurite)
Ia-elf-wr
-rffi-T i (Ar Rirrot
Kholi
+ Ruh' ol
I
I
t r t *I r
*t
OMAN
I (t"*t***
, i
j"l
YEMEN
&
Saldlah Marea
'o Arabiei
Aden
j-' 800 km

Dll'l E1{SlUNl LE STATEL0R

ARABTA sluotri toRDANtA LTBAN TURctA

suprafafa: 2149 600kmz Suprafala:88 778 km2 Suprafala: 10 400 km2 Suprafala:783562kmz
BAHRAIN IRAK OMAN YEMEN
Suprafala: 728 kmz Suprafafa: 434 128 km2 Suprafala: 309 500 km2

f
Suprafala: 527 96g km2
CIPRU ISRAEL OATAR
km2 km2
uJg
ffi;;-;;-;;;;;;;;;--i
YI 12-13 /
MAHI PERsorunlmAfl: pp.
LOCURI CELEBRE: pp. 27,31, 33
Suprafala: 5896
EMIRATELE
UNITE
ARABE
Suprafala: 20 700
KUWAIT
Suprafala: 17 818 km2
Suprafala:
SIRIA
1

Suprafafa: 185 180 kmz

1 525 km2

I Suprafafa: 83 600 km2

 Arms
.. /..",::.,,,;.1,.:......-

2
tula Centrdf,
& V"stele regiuni din Asia Centrale,
departe de mare, erau stribitute, inci din
Antichitate, de citre negustorii care
transportau covoare, fesituri de mitase, Caviarul, o delicatesd,
mirodenii gi vase rafinate de-a lungul unei rn'
\
'-,--\
( constd in icre de sturion
/J
cii comerciale numite Drumul Mitisii. Chiar ,,

daci in aceasti regiune cea mai mare parte \

a teritoriului este degertici, cu munfi ?nalfi gi
stinco;i, acolo unde existi api 9i teren fertil M are
4 Marea Caspi
se cultivd cereale, pomi fructiferi, legume ;i l/eagrd
EOR
bumbac, datoriti intensei cilduri solare.

AR
DIMENSIUNILE STATELOR
Erev
AFGANISTAN KAZAHSTAN
5 Suprafala 645 807 km2 Suprafala:2724 900 km2 TU RCIA
ARMENIA XANOAZSTAN
Suprafala : 29 43 kmz
7 Suprafala : 199 900 km2
AZERBAIDJAN TADJIKISTAN ,truuri)
Suprafala: 86 600 km2 Suprafala: 143 100 km2 tLacul
GEORGIA TURKMENISTAN Urrnia
Suprafala: 69 500 km2 Suprafala: 488 000 km2
IRAN UZBEKISTAN
6 suprafafa: 1 648 195 km2 Suprafafa: 447 400 km2

2r
IRAK " r'l

Lacul Aral s-a redus la I

jumitate, deoarece cursul
7 D,A T E afluenfilor sii a fost deviat
pentru irigafii
u L ull'IT 0 AFBI
* 'c;aI alul .K aral
anral rkurml, care
rO ?Wo'
atr:raln! forr nartt der
ns;fo e9e rttut din
,Tut
(m
rk m( lnis
ten tarnn ltr- o reg iu n
int
'ocdu
de p1)rol luc! ie aabu rU lTl biacu lu i,
ca benzina si plasticul
I ar( otttt,un
r rnq i m(eldee1 l*t00 km.

,,264F A B D E,
 0 800 km Asrn CeNTRALA

RT,SIA
Cocorii siberieni
migreazd'din Rusia
de Nord c'dtre Asia
de Sud e Astana

oKaraganda

S N
, Cosmodromul din Lacul BalhaE
Y Baikonur era principala
baza de lansare in
LK-,__ misiunile spatiale
. '''
(J
,-
,''
--\-..-,
ale Uniunii Sovietice
.'
,':

\,.'. LacuI
:i
t Aral ,q Alma Ata o
Cereale

z^.
'tnthu a?
Pik Pobedy
t KISTAN

Hiva
INA
Ka roto._ Minarete din Hiva
4
TURKMEI\ISTAI\
Aqhabad

Moschee regali iltr Pasul

Mashhad o s
fF

Cimile \ Khyber
O Teheran So Kabul
o Herat
IR AFGHA NISTAN
o Estefan
2
o Persepolis, orat construi
&,
o ,sin secolulal Vl-lea i.Hr., a
1 fost una dintre capitalele PAKISTAI\
Persiei antice

{
Covoarele afgane
sunt exportate in
fu- ---------rrr-r---r-r-!
oBandar Abbas
intreaga lu me e ff"urA $r DEscoPERA
p.27
i

Raffineria ? tsroRlA oMULUt: /

! $TilNTA iru .lunul NosrRU: p. 53 \
Golful di gas I

':biclPersic L---------r r------r---

F
{FzT
 Arms

Srin vo
*a:r ''

Regtunea indianfl
At.(;,\\ls .\N
F"-abad.Eii
r Rawalpindf '= '

'81> lnaia se intinde de la muntii Faislamabad,!*iti

C- , A

Hirnalaya, in nord, pAni Ia

i'ir rI'ilL4
Oceanul lndian, in sud. intre cele PAKIST '-.'.=1 r.'' I
vili
doue extremiteti, campii insorite IR Aurit
alterneaze cu dealuri mici, dens
{ttot
populate de locuitori care
muncesc in sate agricole ti in
orate industriale suprapopulate. Karachi
Nepal gi Bhutan sunt finuturi MormAntul monument
4 intre munti, in timp ce al lui Mohammed Ali Jinnah,
fondatoru I Paki stan u I u i
Ahmadaban
o
Bangladesh este o lari in campie, modern, decedat in l94B

deseori inundati de marile

sale fluvii.

5
Mumbay
(Bombay)

Casi
DATE ULUITOARE dintr-un sat
Putini i;i pot permite o matini,
* Pe l6ngi cele doui timbi prin urmare, trenurile sunt 3,
oficiate Ihindi gi englezal, in India s
6 mereu aglomerate is
se mai vorbesc l4limbi principate
9i peste 1 500 secundare.
OCEAIIUL INDIA
1l/DIAtl

DIMENSIUNILE STATELOR
s44- Cocotier
7 BANGLADESH NEPAL
suprafafa : 147 570 km2 Suprafafa: 147 181 km2 o*u,.
Ambarca{iune
BHUTAN
km2 PAKISTAN de pescuit
suprafala
INDIA
:46 640
Suprafala :796 096 km2 MALDIVE
Suprafala :3 287 263
SRI LANKA
km2
Suprafafa:65 610 km2 o CEA r/u
I MALDIVE
Suprafala:298 km2 250 km
I I/ D I A A-

A B C D H
 RecluNEA lruonruA
^)

LeoPardul zdPezilor,
) o felina montana, este MUNTII HTMALAI.A
o specie rarA, Pe cale de Himalaya, cel mai inalt lan[
a,

d isParitie
muntos, se afld la grani[a
4 dintre India, China gi NePal'
:+,lQ
Aici se ridicd Everest,
muntele cu cel mai inalt
vdrf din lume. Clele mai
{,'HINA seme[ e zece vArf uri d i n lu me
6rful
V
Everest fac parte din lan[ul ffltlnttls
c"-/.NEPAL \ L r.u,;* g+A*."**T=@, HirnalaYa qi din Karakoraln

',.q
Delhi
6p,&:r _,
Kathmandu\
*=.*q .:i.,..., -:*io.;;,;
1'ii*jsft*ftns'd

.Agra [fffl ?J ili. fi"h,

lahal
['41[{

Iaip u r
ol-ucknoJn*,
oLucknow vfu u-%
oGwalior Ottle

t) I

IA q
aBhopal / Kolkatar
I
Tigrii
'grii trdiesc (CalcPt9.
-, tperial in
,',rS ol ful
ro' ,u'!r'1, G

o Nagpur
1f,[',3t";,!3[
numdrul It M#
":f,m{
B en gal
Muntele Everest are o initlime de I 848 m

eodavari
\
$
Yil
![)e 0 r i 800krn
9^ -1-
% ZJ'

Bumbac V( ., \t\
I
,-
o Hyderabad ;nn
*\n vara, regiunea
I
O esfe udata de
is hno ploile musonice
ot''
-A$
$
4
rc(
f+\
ffi\
F,rh
N\,[4
=ffiffi 'f$lllll, ^,11 -

\.*,galore
in aproPierea ora;ului
Bangalore se ridica mai
mult de o mie de
rcmPIe
j(ochi '
oJaffna Frunzele subtiri
de ceai sunt culese
cu mAna
W:rincomalee
I
0']u' s R
LANKA
Colomb0g
G +-2s
1
Arns
:,,*:. lf ti,rrr' ;'
:
iid ;, 43{i i"q
o;i'l l;;ii:"'i:;

) Re$unoa Chlnel Pdstorii mongoli 9i

familiile lor locuiesc in
corturi de pAsla
denumite ,,iurte"

& Cn,n" este o natiune enormi.

Principalele orate moderne se afle in est,
aproape de coaste. Regiunea centrali
a tirii este intesati de sate in care se
3 practici agricultura gi cretterea
animalelor; in timp ce in partea de nord
se intinde Desertul Gobi, o zoni vasti ofriimqi
predominant aride, pietroasi
:t,
/t-
;i nisipoasi. Detertul
cuprinde ;i o parte din
Mongolia, unde intinsele Degertul
cAmpii sunt acoperite '.'r1-l
Taklitnakan
de ierburi . lta
lo
Palatul de iarnd din
5 INDTA Potala a fost construit
pentru liderii religio5i
numiti Dalai-Lama C

6 ..\,-\--
-*-^1-=
al-hasa
\/u
r' --E,

Femeie ce transporti saci de orez {UTAFTINp'IA

rfi;AA,
abia recoltat (unul din produsele u t
agricole cele mai importante din k, - ,*/
China)
trsul Panda petree{
pAni la 15 ore pe zi
mAncAnd bambus
7
R acului

800 km

A B C D H,
 RecruNEA CnrNEr

RLi SIA

rs
':--bsuSz
ln Coreea de Sud existi
cele mai mari santiere
=
navale din lume
Ulan Bator C
v'-i-'E
Marele,Zid
'''6' Tigru
Chinezesc
Chinezesc :, ,i a

J\ GOLIA me i
are o lungf
de 6 350
oHarbin
DIMENSIUNILE STATELOR

CHINA
Suprafala: 9 572 900 km2

'l oChangchun COREEA DE NORD

Suprafala : 122 7 62 kmz
mile
COREEA DE SUD
,Shenyang Suprafala:99 646 km2

De;ertul Gobi COREEA MONGOLIA

f}..8'NORD suprafata:1564 160 km2

^tryl^ { TAIWAN
Marele
J oBeijins O nyeongyang Suprafata: 36 202km2
.[Iianjin

oTaiyuan
; ,, Seu' 6gB1t,r
i'.

o Qingdao o Daegu Busan

.Lanzhou
Marea
A,oe
oxi Huang )'
Galbend
v
am
Lucrare in teracoti OCE A TV UL
' Nanchio.
Hefeil '- $antier, naval
PACIF IC
Chensdu
^-rrDus Wuhan ' oShanghai
i o
liOrtg
chol:nonroins Mare a DATT
Chin ei
de E st ULUITOABE
Coline
calcaroase
* china are peste
Jonci 1,3 mitiarde de tocuitori,
-) uilin oTaipei echivalentul a o cincime
ttJtbn& din poputafia mondia[5.
Guan zhou
WAN
-=q? C anton
e^ --1-
Macao oXia n ggang
:l\{hr*
I

(Ho n k Kon Hong Kong este

ft-- - -- - --- r- ----- -- - - r - r
M re& chi alcatu it d i ntr- o
t\ 6"urA gr DEscoPERA :
a
peninsula si peste ? pAruArut:
PLANETn pp. 32-33 I
de S ud MAMIFERELE: pp. 32-33
230 de insule
Hainan L-------- ----------- --

d'
t-r
*.31
 A B C D E F G H

$ &L"
nia
est de china si Coreea
0

Kendo este un tip de arte

martiale japoneze in care se utilizeazi
400 km

se afli patru mari insule cu climi sabii de lemn, conform unei traditii
inaugurate de anticii samurai R
temperati in nord gi subtropicald in sud. Insulele
impreuni cu alte 3 OOO de insule mai mici, Kurile
formeazi Japonia,una din cele mai avansate firi
din punct de vedere tehnologic. Multe ramuri ta
ale industriei japoneze care produc automobile,
jocuri video, aparate foto gi alte aparate
2 electronice sofisticate, au filiale in diferite firi
ale lumii. Teritoriul Japoniei este afectat
Ainu din insulele din
de frecvente cutremure. nord este consideratd
populalia initiala
a Japoniei

4
Una din cele
mai importante
industrii este cea
automobilisticd,
unde se utilizeazd
robotii . '5

5 endai
 M(r,'(u .lupo,tici
(r

DIMENSIUNILE
STATULUI
JAPONIA
Suprafa!5: 372 824 km2
Shinkansen, sau
Tokio O
Fr*.{ ,,trenul glont", se deplaseazd
cu o viteza de 272 km/h Fuji lZokohama

^.

Pavilionul Aurit a fost

oNagoya OC EAIl UL
construit ca templu
;Kyoto PA CIF IC
budist in I 394
Kobe. oOsaka

c0*nni
. us
Hiroshima
$1 ku C-
\0
i>
\\
c .Kochi r!
o
I
I

b
, oFukuoka F
:; -,

Kyushu Miyajima torii (Poarta templului)

conduce cdtre I nsula Sanctuarului.
','
Nagasakir ,,
1
RidicAndu-se pe un pamAnt supus
mareelor, pare ca pluteste pe apa
Cel mai inaltvirf din Japonia este Fuji Yama,
Japonia un vulcan inactiv din apropiere de Tokyo

DATE ULUITOARE
* Tokyo unut din cete mai mari

f
,(^,
w
6;;;-;l-;;coPERA
MIJLOACE DE TRANSPORT; pp.
LOCURI CELEBRE: p. 19
L---------------------
i
orage din [um: Ere peste
12 milioane de tocuitori, mai mult
dec6t triptut poputaliei intregii
Noii Zeelande.
 Arms

'1!
Anfi& d@ $w**E$t
e l" aceasti zoni se afli o
peninsuli ingusti, insule vaste E lefanli i transportd trunchi uri I e

Borneosi INDI
pretiosului copac tek mai in
precum Sumat siguranla decAt orice masind

Noua Guinee gi in jur CHIN{A

Tro icul Raculu!
20 000 de insule mici. Clima
calde 9i umedi, cu ploi in(e$^er-- -Ydarg#'l
r''{ M aR'i
favo,zeazd,cu ltivarea ot"|t Jtfr
Chtang
- 2,- - -,
a fructelor exotice, a ceaiului,
r I

,^f,#: : Vin
cafelei, trestiei de zahir; (Ru'sffi?i;' ?
mislinului. rHAI*t
Bankok
A
\a
o NAM
GIA
nom oNha Trang
plunhO:
D.A'\T E
Marea Chinei
U LI,u l1Tt0lAIR E de Sud
* 'inn11888:83,,Xxplltoz,z:ia eru p!iei
vultcaanlrulrtuui Kr;'akkat ttrOE,,Tn
lncCorrIll I l't lsiim lit pini
ezziad, s-ail re5
la Bririsl lnc3rA\ur
sbi)ar rstr tr'a tiia, [a
52t300kknffir nt;a.
r diistaan

Urangutan,
o CEA IriUL jPalembang Baniarma$
I I/ D I AT/ Raflesia
I N
Krakatoa L 6lJacarta
813 Surqb aya
._.9
ulava o o'
Bandung Yogiakarta
800 km Bal
Multe piduri din Malaysia Varanul de Komodo, cea mai mare gopArli
au fost despidurite pentru din lume, poate atinge o lungime de 3 m
L,T
a exporta lemnul
:, ,)

t"h
t1 {: eF .$,*
 $
Asn DE SUD-ES1,,,
. ...-,*,r...,: , ,,:- ir i ,: il . .i :. '

\
\ \it /,
lr.
\
1t
\
\\
\\\ \\
\\
\ \\
.<E-1 \

\\i

ln Filipirl, orezeriile (cAmpurile

inundate pentru cultivarea orezului)
sunt sipate in terase pe versanfii
DIMENSIUNILE STATELOR
abrupfi ai dealurilor
BRUNEI MYANMAR
Suprafala :5 7 65 km2 Suprafala : 67 6 577 km2
CAMBODGIA PAPUA NOUA GUINEE
nila Su prafala: 1 81 035 kmz Suprafala : 462 840 km2
FILIPINE SINGAPORE
r)
Suprafala: 300 076 km2 Suprafala :704 km2
ffI- I
E
l INDONEZIA THAILANDA
xot lp Suprafala: 1 860 360 km2 Suprafala:513 115 km2
LAOS VIETNAM
Suprafala : 236 800 km2 Suprafala :320 315 kmz
anao
MALAYSIA
Su prafala : 329 847 kmz

bcEA NUL
leA CI FIC
Ecuato\
,,Casele spiritelor" sunt
edificii sacre in care se
*
% "if
$, I {b t
aDura \ spune cd locuiesc spiritele
r si divinitatea
L0
,GFw-
t' *\
qth" ffiry&r
Z "tr"l illw-"i""irfu
A
gT

= o
I
.E A
3n
t "'o,Ji U
Portul

Primii colonizatori (melanezienii) r--l

trdiesc in zona occidentala a
Noii Guinee
6;;;-;l-;;;coPERA i
MAMIFERELE: p. 54
LOCURI CELEBRE: pp. 30-31
L r------ r
---rrrr - -- ---

F G
+3i-
 Arms

2
ffiicnde e
SPAN IA
Melilla Algeri
& Maroc, Algeria, Tunisia, ARHIPELEAGUL
MADEIRA
( Po RT u G A L I A'
Ceuta (Spania)
Rabat
o
o
(Spania)
oOrano
e
Libia ti Egipt se afle in Africa casablanca o e oFbs
MAROC
de Nord ti sunt in mare parte INSULELE
t o.:.,.,
Marrakecho
CANARE
ocupate de Sahara, rBiunea (sPANrA) Citrice
3 detertice cea mai mar; ti
Frr.*'l'

cea mai celduroase din lume.

a-tlIrt
iAL GER
SAHARA
Coastele Africii de Vest, Numdrul
din Senegal pAni in Nigeria, nomazilor

sunt mai ploioase. apropie de

4 un milion ertu
MAURITANIA
DIMENSIUNILE STATELOR
ONouakchott AL I
ALGERIA GUINEEA-BISSAU fa Tamboctou
4
suprafala:2381 741 km2 Suprafala:36 125 km2
Dakare SENEG fi
BENTN LIBERIA
5 Suprafala: 1 12 622km2 Suprafala: 11 1 369 km2 GAMBIA6fr* I -
BuRKTNA LIBIA oscheea lui Djen
suprafala : 1 759 540 km2 BissauQ
suprafa lat 270 7 64 km' GUINEEA TGUINEEA
MALI

'APUL 'ERDE
suprafafa:
CIAD
km'
4 033
suprafala : 1 248
MAROC
57 4 kmz BISSAU
cona-:iffi"m HAN
ENI
Abuj
Suprafala: 458 730 km2
Suprafala: 1 284 000 km2 MAURITANIA
SIERRA ffi (.)
IG
LEONE DI IVOIRE ,umas c rlbadan
COTE D'IVOIRE Suprafala: 1 030 700 km2 o Ir
6 km2
yra
a

Lom ?, rLasos
oLagos
Suprafala: 320 763
EGIpT
NIGER
Suprafafa: 1 267 000 km2 o1
Abidjari A9.;
6rtul Nou
suprafafa: 1 001 449 km2 NIGERIA
Su prafa la: 923 7 68 kmz 0 150 km
ERITREEA
Suprafalat 121 100 km2
SENEGAL
l+t
OCEAIlUL ATLAIlTI(.
Suprafala: 196722 km2
ETIOPIA
SIERRA LEONE
Suprafafa: 1 127 127 kmz
Su prafa la: 71 7 40 km2
7 GAMBIA
SOMALIA CAPUL
Suprafafa:11295 km2 DATE
GHANA
Suprafala: 637 657 km2
VERDE
SUDAN
Suprafala: 238 533 km2
Suprafa la:2 503 gg0 km2 ePraia ULUITOARE
DJIBOUTI TOGO * Picturite rupestre din
Suprafata: 23 200 km2 Suprafafa: 56 600 km2 sudut Atgeriei, d acum 8 000
GUINEEA TUNISIA de ani, ne informeazi ci,
Suprafata:245 836 km' Suprafafa:164150 km2 demutt, Sahara era acoperiti
8
de o vegetalie ierboasi.

364F A *"i (- [] f,:,

 ArnrcA DE NoRD

C^^__-___.J
'qntni:^--\f
\\/
/o'

T'NIS IA Marea
poli Porto
Bengasi aid
petrolier Alexan 11a
Sfinxul ;i Marea Caird
Piramidd, opere
ale egiptenilor
BIA
EG
Tropicul Racutu rAssu
Lacul Nasser ?\
\ ?-q.
Curmalul p, uc \a\
fa\
J

Tibesti fructe dulci i oferd IO

\\G ne'
umbrd si le n

IAD S UD a^
Relineli cd lara
Khartoun de origine a cafelei
\?-
\u tiopia
-?)
__"^aa

Djamena (-
fo
JIBOUTI
-
,----J

:;-=-3j
- Put ,jibouti
petrglie \
S OMALI

H REPUBLICA
CENTRAF'RICA
epa
IA
tr
, ..__ -," .'' -

REPUBI, ICA NYA

Equatore DEM. CONGO ,''Y-'7
.D
rx-

GANDA

800 km

Cea mai mare parte din

Sahara este acoperiti cu beurA gt DEscoPERA
/rrr:--r-rrr-rrrrrrr---!
:

dune enorme de nisip, dar PLANETA PAMATT ; pF. 52-53

se intilnesc gi vaste intinderi I PASARILE: pp. 10-11
I
stincoase si munti l---rrr-r---rrrrr--rrr

F G
+F3r
 \
rs
i.
l*
{--.s
{q !f-r
{i:
fii

;lF
f".
f_
t'-
ft', {"; r.x
$*

w
s
*
eftCent,,d*
&Atrica CentralA, traversati de
Ecuato[ are o climi tropicale,
cu ploi intense gi temperaturi ridicate.
Alterneazi pedurile des, viile largi DIMENSIUNILE STATELOR
AFRICA DE SUD KENYA RWANDA
udate de rAuri gi platouri . in Africa Suprafala: 1 220 813 km2 Suprafala :582 646 km2
LESOTHO
Suprafala: 26 338 km2

de Est, in special in Kenya ;i Tanzania, ANGOLA

Suprafala:1 2L6700 km2
existi numeroase parcuri protejate, BOTSWANA
Suprafata: 581 730 km2
in care triiesc animale silbatice, BURUNDI
precum lei, rinoceri, girafe, hipopotami Suprafala: 27 834 km2
SuPrafala: 30 355 km2 sAo roME gr PRINcTPE
Suprafala: 1001 km2
MADAGASCAR
Suprafala: 587 041 km2
SEYCHELLES
MALAWI
Suprafala: 455 km2
Suprafala: 118 484 km2
MAURITIUS SWAZILAND

;i gazele. Regiunea produce !emn,

CAMERUN Supraf ala:2 040 km2 Su prafala : 17 364 km2
Suprafala: 475 442 km2
MOZAMBIC TANZANIA
cupru gi alte materiale de export. INSULELE COMORE Suprafala :799 380 km2
Su prafala : I45 000 km2
Su prafala : 1 862 km2
NAMIBIA
CONGO Suprafala:824 115 km2 UGANDA
NIG RIA Su prafala : 342 000 km2
REPUBLICA
Suprafala:241 038 km2
'-t GABON cENTRnrnrcaNA ZAMBIA
:T Suprafala :267 667 km2 Suprafala : 622 436 km2
CIAI) Su prafala : 752 614 km2
"# GUINEEA REPUBLICA
Fotbal EcuATonralA DEMocnlrrcA coNGo ZIMBABWE
Pidu Suprafata: 28 051 km2 Su prafala : 2 344 858 km2 Suprafala: 390 757 km2
REP. ,'
RAFRICaNA
STJDAN E1'IOPIA

SAO TOME -"1 l;altL /.

sjr PRTNCIPE -
t.
rleflinii'
, ---/''
QLiberville
t; C o N b,o
I

Ecuator Kisangani
., , , ,t,it,nr- , ., L
Sao
Tome iG A':B.O N I.knya
a

\\ON
arro
{
AN(;()1.
 \ \., 1 lll \
llttfti-.--d-ilt:,,r,,,
'L A N I [rl);rr (')' s,tl.r.rrrr
Lacul
0 C E A IV Ll 1,,

I I/ D I A If
Rinocerii, v|nati ;' i'i'"'1ffi}fl1ffi;
coNroRrt
pentru coarnele
T;;''ri'r-r-[r"Ju',i, ANGOL A$
dedisparitie - .. Cascada
Apa din -i
. t,. - . 1F*
Victoria,f
o ldtime de t
\J
Z A MBI
Banane
Girafe
O Moroni
Cameleonii isi
sclt i tn b,t c tt I o,l/'(', l

ffi
care are 6001n,
cade intr-un canion de I ry pentt'It ,r s('
(rt
la o inaltime de 122 m LukasaO V
--.-q ,r-nitn,1ti1
dit l
\
.(J

E NAMIBW
$
$

{J' Pidure
'&o \\
tropicati \)
\s v
I
s
e
Diamantele sunt Gaborone Tropic ul C apric ornului 'Tt
extrase si prelucrate ()Pretoriaii 4
pentru a obtine bijuterii I o
rohan"3,o,; dtrSil:un"'o
Rizboinic zulu o
&{K'i-b;F;i;._fotein swAzIr,AND m
z{
o o -dftseru oDurban n
OCEA NUL L/sorHo
N\
:/
ATLA I/TIC RE,P. AFRICA 1-
>.
7,
ij DESUD
o Cape Town

Port
I^ Luis
DATE ULUIT()ART
* Oup; sezonul ptoios, dpd care cade MA UR ITIUS
pe minut din Cascada Victoria poate umpte
265 de baztne otimpice.
tI

f
0 15 km
trEEEEI il

800 km
w
\o
I

zt3
Cmada DI },I ENs I U N I LE STATULU I

CANADA
Suprafa!5: I 984 670 kmz
.L / canada este cel de-al doilea stat
din lume ca suprafafi, dupa Rusia.
Totemurile sunt sculpturi
in raport cu vecinul siu sudic, Statele mari din lemn facute de
Unite, are mai pufini locuiton, care indienii Haida de pe coasta
de vest
z
J
triiesc in special
-r- in oratele din lungul
granifei cu Statele Unite. lnsulele din
O C E A T/ U
nordul extrem, locuite de eschimo'i ARCTI
sau inuiti, depa;esc Cercul polar
arctic. Mai la sud, in schimb,
4 tundra vasti cede azd, locul \-'--*/"-*\
g

suprafetelor enorme deluroase Ala ska

acoperite de peduri . in toati (SU A) 'S
.\
.aa
\^N
q'R u
Canada, chiar gi in provinciile %\ \'-"i _-_

\,,
/i
)
din sud cu cea mai blinda clirTli, r#sgt,
?ll
'n()
t
o

iarna este lunga gi aspre. \^- b

\ ,
Lacul +_

(
L
t't+
la.
It.
s\i-^-$rtito
\a C+

6 Enormele silozuri
din provincia Qu6bec
sunt utilizate pentru
pistrarea grAnelon
care se transporti in
special pe mare
toon l
7 "*$,

tr

A B C D E,
 CnTADA

DATE ULUITOARE
* Cei 8 900 km de grani!5
dintre Canada gi Statete Unite
a
constituie cea mai tung;
:L

!
*
1
granili care nu este apirati
mefre din lume.
t
7

fc
t
t

R O E N T- A N DA
\
t
,t-

t
1"-
(DAN.) Inuitii locuiesc
'!t i t
a
t-

a
intr- u n vast te rito ri u
t
I

ce le aparti n e
r\ denumit Nunavut
,

Ttn G olf ul

Ba tTia
lnuit
DE NORD.VEST
Caiacul este unul din multele sporturi
C erc ul Polar arctic practicate de canadieni in vastele lor spafii
naturale
Gisci de olqaluit rr/uL
Canada TIC
Frunza de arlar
esfe simbolul national
al Canadei
Golful
Castor Hudson
;)

AN TOB de ghea{i
,i.o St. John's

Lacut / cilare, denumiti

yn"if,"s
mounty
'\lO NTAR o

(ereale owi Lacul

Superior I

' Lacul
Huron

'1h, roir", fi, roPonto T*onfo I i Ontario

: af la restau rantu I rotu n d ascada
;tat la cea mai mare
C
It,'iagara
I PLANTELE: p. 47
I
.-.'tudine din lume L------r---
-r----rrr-r
Lacul Erie
:17,5 m)
F.G
+41
L
Shtelemte C ANADA

defuerioii
2
\ "P I .{AIc,Y{itNky

thoragE

A
t=T Sr"tete unite ale Americii, sau Y::r'norry K
.F
d-

SUA, este cea de-a patra fari ca 0 800 km

mirime din lume ;i una dintre cele mai

bogate. Acoperi o suprafati egali cu
o treime din circumferinfa terestri ;i
include ;i enormul stat Alaska, ce se
afli in nord-vest, la granifa cu Canada.
SUA este compusi din 50 state, dintre
care al 5O-lea, Hawaii, se afli in
Oceanul Pacific.

5 Podul
Golden Gate
San Francisco

Marele Canion
(Grand Canyon) urmeazd
pe o lungime de I 830 m
cursul rAului Colorado '--'-\
I\
LosAngeres
San Diego

f@uai
MEXIC
Honolulif i Hollywood este
D5b
=ilA_au yt t*,#
('+ capitala industriei
HAWAII cinematografice
am erican e

D
 SrarELE UrurrE ALE ArvlERtcu

DATE ULUITOART
* inainte si ?nceapi si f ie
vinali, in SUA triiau in jur de
70 de mitioane de bizoni. Astizi
au mai rimas in jur de
Parcul Yellowstone, din Wyoming, 200 000 de exemplare.
declarat in 1872, a fost primul
parc nafional din Statele Unite

Pe versantul Muntelui
800 km
Rushmore, in Dakota de Sud, Cascada Niagara se afla
2u fost sculptate figurile a patru la granita dintre Canada si
cresedinti ai Statelor Unite Statele Unite

c..\ \i.\ I) A T7EANUL

- VE,RMONT MAINE ATLANTIC
II Lacul *---'- - \
)RrHlDAKorA MINEssorA siiiiiZ, *.;_f,?! \ ,,
-S^_^
'-''5qffii *!:;to F
Errs -4J.8', j::r-r::'tr
NEw

Basebaf!-.-^^ Baseball
LacutHrtrort lacut.
"^^ E ' -.Borron
: r-, r "'--' RH.DE ISLANI)
.LTHDAKOTA -W WISCONSINMrcHrcAN otitario ,.Buffalo ' coNNEcilcur
a.tluntele fT rv'rw4sNv'|r
MilwaukeS
o t6*#u"oto
-Rushmore ,fA\
-Rushmore 14.\ Detroit
L'errort
lnNNsyr.v^Nto i1 l_flJi""qi-f._:_.
FnNNsyr.v4Nrl
i / \, ,*rriI)-" philadelphiar. <N-Ew JERSEv
_
.
\;rilu'1gu
EBRASKA
EBRASKA Chicagd rOwA
z-IOWA OHIO f ^. DELWARE

kYrTYiT*o
rl.Tn
%r,"L'N.rJNDIANA
'1@^,-Bizon- ---- :
, n,Xdi$oVIRGINIA
.A , "
vrrlv'\r''r
t!"t'/amgrican

I (/
OKLAHOMA '"%
4,-i, O-^Yr\'/r-r+lr'*r.' ^ 1t!
voAttanta
;
3
U)

! GEORGIA"
= ALABAMA
kieffi rDallas t
n Put
-- ->e-=lc=ft:::
- +'*L _
ls
Rodeo
ffi n.itotier n5 DIMENSIUNILE STATULUI
?A STATELE UNITE ALE AMERICII
,?.
a
/a
f@ISIANA o New Orleans o Orlando IsUAI
,l
e.
Houston'o FLORIDA Suprafa!a: 9 372 614 km2
a

-?e
G olful
}I e r i c Miami r
il;;-;;-;;;COPERA I
Aligator MARI PERSONALITATI: p . 37
I LOCURI CELEBRE: p. 10
I
L--------
-rrr---

{p.43
 Arms

)
Gft C$
-
& Sp".t"cutosul lan( muntos Sierra Madre
caracterizeazd, o parte din peisajul Mexicului, pe
ale cirui cimpii fertile se cultivi cereale, cafea gi
bumbac, in timp ce in regiunile aride din nord se
3 practici cregterea animalelor in ranch (ferme).
ingusta figie de pimint care unegte Mexicul de
merica de Sud se numeste America Centrali. in
Seaste regiune'ie gesesc vulcani ti munti
tltl- \

periti de peduri tropicale

4 dese.
STATELE
TJNITE

o
a
rre
e
4

5
_;? Quetzal Efectele inundafiei cauzate de
uraganul Roxann, la Xbacab
+? Campeche in Mexic (l ees)
?A
Gotf ttt Mexi
e c

I Racului

e. Ruine ale piramidelor

e vechii civilizatii maya,
6 aparuta cu mii de ani
In urma
tara
t!
'+:
ada
Barci cu pinze \-/'-'-
Ciudad
de{Vlexico\ ",h ! ,
'$lVetactvz
o
e a
(onocattpttf, 5

DATT ULUITOARE
{---=a&'Br-
Sierra
7 Acapuli de Su
* Ciudad de Mexico se afti pe
de Juarez G
tocul unui vechi tac. Chiar daci
acesta a dispirut, urele ctidiri Guat
vechi construite din materiale
in fiecare dn, fluturii San SdI96
grete s-au afundat in pim6nt,
care a cedat destut de ugor, astfel
regi nei Alexandra parcu rg EL SALVADOR
in zbor 3 000 de km, din regiunea
inc6t, in prezent, multe se af15 Mana
I sub niveluI strizii.
Marilor Lacuri, din Statele Unite
in America Centrala

I/UL - COSTA RICA

OCEA PA CI FIC
,'\ r{ {l t) E
 ', AMERIcA CeNTRALA

DIMENSIUNILE STATELOR

ANTIGUA 9I BARBUDA HONDURAS

Suprafala:442 kmz Su prafala: 112 492 kmz
BAHAMAS JAMAICA
Suprafa!a: 13 939 km2 Suprafala: 10 991 km2
BARBADOS MEXIC
Suprafala:431 km2 Suprafala: 1 958 201 km2
BELIZE NICARAGUA
Suprafala 22 965 km2
Suprafala: 130 373 km2
PANAMA
COSTA RICA
Su p rafala : 75 501 km2
Suprafala:51 102 km2
PUERTO RICO
CUBA
Suprafala: 9 104 kmz
Suprafala: 100 886 km2
REPUBLICA DOMINICANA
DOMINICA
Suprafala: 48 671 km2
Suprafa la: 7 54 km2
sArNT KTTTS gt NEVTS
EL SALVADOR
Suprafala:269,4 km2
Suprafala:21 041 km2
SANTA LUCIA
Uraganele provoacd GRENADA Suprafala : 617 km2
vAnturi violente si ploi Suprafala:344 km2 sArNT VTNCENT gt
ntiale
to re
GUATEMALA GRENADINE
0 800 km Suprafala:108 889 km2 Suprafala: 389 km2
HAITI TRTNTDAD 9t ToBAGo
Suprafala:27 700 km2 Suprafala:5 128 km2

BAIIAN,IAS UILL Si\INT KITTS $I NEVIS

INSULEL ( B RIT.)
Nussau $r INISU LTE VIR
S UL ELI YI IG INE ANTIGUA E BARBUDA
tD S
' {Ir E
BIRI
1 TI'A\NIC
IIT,
(BF
(l }RRI r.)
/ INSU LE]LTE\vt
/IRr:G
(srUAA{))
(
ilir
N1

REPUBLICA
\
rLU MONTSSERAT (BRIT.)

Trestie H
DOMINICANA
HLspanLol"
t _o'
S:AIn,JIu:AI
PrgJBNR
(D
(
nY
RI:CCO
R
}l I

fno,
{
DOIIINICA
on, ' de zahir n ,f U' -.-(r';?
Ot SaIto ',illl'\'o',o
/ , Port au Pri nde t Domingo
e 4ntile .1 .

BARBADOS
INSULA e Kingston Scufundare in ape 3-t) -.-}t.--,.
+
---rrr ,\lSANTA LUCIA
CAYMAN sAINl'VINCIiNT
(BRIT.) JAMAICA unei bariere de co r-
=,
Ft (;RF,NAI)INE
SI a\r)I:vrf\1\!ttr
( f
F.!
A+
ANTILELE OLANDEZE :i.. GRENADA
Mareo Caraibilorl (oLANDA)
Curacao Bonaire Portof Spain - TRINIDAD- [iI
Morea Antilelor t roBAGo

Canalul Panama
ARUBAL! v;>
permite navelor sit
treaca d in Oceanul
Atlantic in Pacific
S

'cnurA $r DEscoPERA
rr-:--o
-rr-rrr--r-
/rrr:-
:
Canalul LOCURI CELEBRE: pp. 25,52-53
I
I
PLANETA PAMAruT: P.42
L--------
--------r---r

(.'OI.TJMI}IA
+4s
 Arms

,?
1*#

&Arnerica de Sud este traversate de ,J

Am azon, al doilea fluviu ca lungime 9i PANAMA '
primul ca debit (volum) de ape. Fluviul *s
s
stribate pedurea ecuatoriale, care Cali. S
s-"-2i

ldol de piat
.E4!fr{}fr.I

ur"4
/''b

3 acoperi jumitate din Brazilia gi unde

CdL UMBIA
triiesc mii de specii de plante gi
de animale. ECUADOR
o Gu azasui
Muntii Anzi se intind de-a lungul
coastei de vest, La Paz fiind capitala
,lb
aflati la cea mai mare altitudine
din lume. PERU
Jaguar
Anticul oras
monumental Machu a
Picchu a fost readus
Limae i
#t,
lai"

' la lumina in l9l I

z*), Cusco
OLIV
O C E A I/ UL Lacul Titic
PACIF IC <a eta Paz
f
Indigenii din zona lacului
Titicaca construiesc barci si
e( r4O S ucre

Padurea amazoniani este cea mai vasti l, l

{; pidure ecuatoriali din lume case din trestie
r'l
Numele insulei provine de la
broagtele lestoase gigantecare O C E A l/ L/ L Tr o Pic ul
8e4
C aPri c ornului
#
,{1
traiau odatd in acestteritoriuw FI C
^ :
- :
,M?
IxsuLELE GnrAPAGos dr Ecuator IA
D, TIE u LL-UtJtIT 0,ART
Galdpagos, un grup de tfu q--b *krLA.ac ul
acul itiicilEt
aca ;tersiituat
:aeestr
12 insule din Pacific,
".'
.^..,ifu
-.$ -iR, A

tmr
lnr nuunr n!i zi,
i, int
nt reE BrloL ivia
!ii 'JlZ ,
r rr
la o distanld de 3 10 km de Insuldidatapagos'd iPe)er
tru
FU,,t' 10lm,
3l8',l1t n l.
9i I

coastd, sunt faimoase pentru Arhipeleagu[',Colon steet

Esi :tatacr
cu afl'Iaat [accea
rt Ia tar lTlrai
faund gi flord, aici existAnd (tiC tIADOR) ME reea
la rc tti
l att rdilinnreddinnltlurllTlte,
specii care nu se mai gdsesc na' 'igi rit
avil rabi U,atmb: barrca:attiurni
ffi
inaltdparte. o l5okm :i.:''
mitici.

:; .s d 1r. '
f\
,E .f E r.-
 NoRDUL ArvrERrcn DE Suo

George Town
O Paramaribo

i --1-1 r
,'./ii/
ln-'
:t,
i - / Fotbalul este sportul nalional
l,/t / " )
';./,r
', ,r! al B raziliei , u n ica fara care a
i ,.r' tt

,/t:' . Natal participat mereu la campionatele

mondiale
i

-9;Recife
,O C E A I/ U L
:

\s
:tr'

-s
I ATL A It/ T I C
t\
o.- G
,oSalvador
I

e g rasfhu-''
freiiie ae
Colibri
DIMENSIUNILE STATELOR

..1 BOLIVIA GUYANA FRANCEZA

I
suprafala: 1 098 581 km2 Suprafala: 83 534 km2
''PARAG o Paulo
BRAZILIA PERU
. '/'oRio Janeiro Suprafala:8 514876 km2 Suprafala: 1 285 216 km2
I COLUMBIA SURINAM
A r\- Statuia lui Hristos care suprafala: 1 141
ECUADOR
748km2 Suprafala: 163 B20km2
VENEZUELA
domina Rio de Janeiro
are o inaltime de 30 m su prafala : 256 370 km2 Su prafala : 91 6 445 km2
GUYANA
Su prafala : 214 999 km2

'cnurA $t DEscoPERA
r--
- ---r--- --- - - -.t
/--r :-
:
800 km
\- PICTURI $l SCULPTURI: pp. 50-51
i
I MAMIFERETE: pp. 16-17
I
L--------
---r--r----r-

+47
q
 A B C t) E F {; H

S SudulAmerlellde Sud
&Din ushuaia, cel mai sudic orat din lume,
impunitorul lanf muntos din Anzi stribate in
lungime America de Sud. Chile se afli aproape in
intregime in mun{i.
La est se intind vastele cimpii din Argentina,
reci 9i aspre in sud, dar care in nord se transformi
in cimpii u;or vilurite 9i podiguri netede,
acoperite de o vegetafie ierboasi (pampas), care
se continui in Uruguay. Aici se intilnesc multe
ferme 9i multe industrii legate de cre;terea {1-
animalelor gi de agriculturi. ct,
Hidrocentrala ltaipu, care produce energie electrici
Condorul din Anzi, una din pentru Brazilia gi Paraguay, este cea mai mare din lu-

PE RTJ , pasarile cele mai mari din

lume, are o deschidere a
3 aripilor de peste 3 m

DIMENSIUNILE STATELOR )

BOI. IVIA
i

\
ARGENTINA \
Suprafa[a: 2 780 403 km2 i
I
!
S S
CHILE
1

T Barajul
Oe
Suprafala: 756 102 km2 s Itaipu

+
PARAGUAY
Su prafala: 406 752 km2 hn**clu Tr"ppul Capricornului
URUGUAY
Su prafafa : 17 6 21 5 km2
Nandd este o pasdre
Asuncion mare ce nu poate zbura,
o C E A I/UL asemdndtoare strutu I u i.
Femela depune 50 de
P A C I FIC oud deodata
5 $
o$l BR A Z I T. I A
 ' ,,)
Cordoba
6 Alpaca, rudd indepdrtatd a cdmilei, o Santa Fe
traie5te la altitudini mari in Anzi 5i, \j /'
aldturi de lamd, este folositd pentru AR oiG E N T I N
transportul de marfuri la piatd RUGUA
Valparaiso
Santiag Cerealele sunt cultivate
Buenos:Aires
\- in pattt p(tsLt ri le tt tttecte
tevideo d in est

7 MINE DE CUpRU
Chile este principalul ' r.l s'$t
producdtor mondial de cupru. \+1^ ?oo, I
La Chuquicamata, in nordul oH

fdrii, pe un platou pdrdsit din -

Anzi, se afld cea mai mare \i x;'
lJ.i:
N
sL @+ n>\
.i._.__{

carierd de cupru din lume.

Cuprul extras este exportat
J/*:
8 (,J3
peste tot in lume qi se
utilizeazd pentru fabric area
Puerto Mo
*
,-\
/)/ l--/
i
\
cIQ
produselor din bronz cl-
qi alamd.
,D
l=
lm
,O
r-:

i
9 Cartofii gi ardeiul iute
ls
)
/-"--r--

sunt originare din

Q\ America de Sud

CEAIlUL ATLANTIC
INSULELE in
FALKLAND
\$-:n.,'eF
-! t-t ---r
tIfJ+- Insulele Falkland, din Atlanticul
t'.-
(NIAREA rlRrTANrE) 4,',t-' de Sud, se afla in jur de 2 500
10 de locuitori
in mina din Chuquicamata
lucreazi mii de tocuitori ai locutui

0 800 km
S trdrntoare DATE ULUIT()ARE
M age lan
Capul Horn * Hidrocentrata ltaipf produce mai
mutti etectricitate decit orice
aLt baraj din [ume, avand o putere
instalati de 12 600 megawati.
Elefant de mare
PI-ANETA pAnnAruT: pp. 55-s1
:
f
---r-r-----r-------rr
 ${2
Darrvil*? ^- _-_d

2
Austrdia Mare a
Titno r (

&Australia este o
insuli mare si bogati, dar
{

I
)
/
/

slab populati. Oratele principale se Cangurii sunt T E RI

mamifere care se
afli in apropierea coastei, deoarece doar in Australi,
I

3 partea centrali a (irii este ocupati

de un desert arzdtor. lntre desert
9i coasti se afli in schimb
vaste zone agricole,
denumite outback, unde rro,
4 se cresc milioane de oi
;i vite. ln sud se cultivi
cereale 9i vifi de vie gi in
multe regiuni din lari
se extrag cirbuni, fier;
aur si diamante.

DATE ULUIT()ARE Perth Ma rele

* Australia este pe primul G olf
6 loc in Lume, co netezime 9i Au s t ralian
attitudine medie, gi pe aL
doilea, prin regimul siu
secetos.
I

Calea feratd dintre\

oceanele Indian ti Pacific
traverseazd Australia
7 de la Perth la Sydney

in Australia soarele este foarte

puternic: este, prin urmare,
necesar si po4i pilirii ;i
ochelari de soare gi si te
I Uluru (Ayers Rock), din centrul continentului,
este un loc sacru pentru aborigeni,
protejezi cu creme solare

populafia bagtinagi a Australiei

-#p4F A B C
 Murea AusrRALrA
.lrafura

Musuroi IG
de term ite
t

G()llttl o
.F undare
Carpctttur la \s Scuf
-iF
C in apele unei
t_a

-
F

r'
? bariere de
*. Cairns ^ ?^. corali
o o G.s,
-iF
ORI UL a
?'
.F{

Tri NO RD Picturi rupestre

?
aborigene e
oo
I A c)
a1
n/.
\---{
M u n(ii oto
,tt)'ctcdoinell Marea Barierd de Corali
t se intinde pe 2 000 km si
e eire cea mai lunga din
o
\lice Sprin,_e s a U E E N L A N D lu me

[,'g $ ertul Koala igi petrece Mini de

psorl cirbuni
It"n viata in copaci,
hranindu-se ('\
iTR A LIA
cu frunze de
SU D
eucal pt
i .Brisbane
LacuI
Eyre --"'--'*--'*'.*\+ta,
.r
vY*i'*-
\ Spre bucuria surferilor,
NOUA GAL IE s
a,) pe coasta de est se
DE SU Dt) formeaza cele mai
spectaculoase valuri
$$ din lume
$

L Kottiuszko
nt
\-ICT ORIA oMelbourne
DIMENSIUNILE STATULUI
AUSTRALIA
StrArntoarea Suprafala:7 703 429 km2
B&ss Mqrea
Ta s tnen
MANIA
Barca cu pinze
oHobart
il;;;-;;-;;; co PE Ri-i
LOCURI CELEBRE: pp. 10-11
800 km MAMIFERELE: pp. 12-13
L-------------rrr-----

*tssr
 {' Arms

400 km

doui insule principale: lnsula de Sud, OC E A A/ L

cu vArfuri muntoase acoperite de zipade PA CIFI
(dintre care unele depatesc 3 000 de
3 metri), rlumite Alpii Sudici gi lnsula de Sculpturile maori
Nord, unde existi peduri ;i vulcani activi. decoreazd faimoasele
Aucklando izvoare calde din iurul
Acum o mie de ani, populafia maori,
originari din insulele din Pacific, Insula
Hamilto
s-a stabilit in Noua Zeelande, iar acum de Nord
4 Rotoruao
doui secole, aici sau stabilit 9i englezii.
Cea mai mare parte a locuitorilgr
triiegte in lnsula de Nord. N O tI A 5i -* ofprt u
ZEELANDAo a
?t
Palatul
Parlamentu lu i
e' este numit Stupul
4(+
DATE ULUIT()ARE ',' o
* Cu o ?n5l!ime de 37 61 m, p'CWettington
Muntele Cook, de pe lnsuta de Sud,
este cel mai inatt virf din tar5.
(D
!9 L
* in 1992, pribugirea unei o
o
st6nci din virf, i-a redus o
initlimea cu 6 m. 6

lChristchurch
t
\t
v Insula Albatros
de Sud
7

Muntele Ruapehu, din tnsuta :'a'

Dunedin
de Nord, face parte dintr-un
lanf de vulcani activi DIMENSIUilILE STATULUI
NouA zEELAxoA
Pasdrea kiwi, devenitd simbol S t e w a r t Suprafala:270 534 km2
8
national, traieste in paduri
5i nu poate zbura

, j24} ;\ B C r) H.
 NouA ZeflnruoA Sl husu N PacrFrc

DrMEltstuiltLE

Insule dln Paolffo INSULELOR DIN PACIFIC

Suprafala totaLE a uscatutui:
90 650 km2
Suprafa[a total5 a m5rii: nu
mai pulin de 51 800 000 km2

&Pacificul este infesat de mii de insule,

nu toate locuite, multe aperute in urma
activitatii vulcanice de pe fundul mirii.
Locuitorii triiesc mai mult din pescuit,
cultivarea legumelor;i come(. Pe unele -
insule se extrag minerale gi se cultivi
cocotieri, bananieri, palmieri de
avocado si vanilie.
Nuca de cocos, din care
se obtine un ulei, creste in
pal rn ie ri inalti 5i subtiri

lL-rNsr LELE
MARIANE DE \ORD
CEANUL PACIFIC
(SUA
\{ A RSHALL
' )
HOWLAND Kingman Recifele de coral sunt
/(s u A ) resturi ale unei bariere de
/ PALMYRA
r.-<I{ilffi corali ridicata la suprafala
,,.,Cabani-Ul
. frunze de ?(SUA) de activitatea
vulcanicd
ARVIS
(suA) Ecuator
UA NA KIRIBATI INSULELE
TOKELAU
INSULELE
regby
i

.O
*WTH- . Insulele
:.Marchize
a

POLINEZIA Fregati
-AT FRANcnzA
U ':1,,3o; NTA)
Port vilat . -!I F.A
\ Tahiti ''"'"
'
PITCAIRN
(BRIT.)
Tro pic ul C apric ornului

ELE
I NS UL
NIUE SAMOA
TERITORIUL WALLTS $r
(N.z.) AMERIc.TNA
INSL LELOR FUTUNA
DI\ }IAREA (FRANTA) ;INSULA
N KERMADEC
\ ( N.Z.) fty1::1311 --- -- r r - r r r - r r r !
{ORFOLK
N
(ATUSTRALI A) + 6"urApAsAntLE:
gr DEscoPenA i
"M:.^" 3200 km
?
f
pp. 10-11
pAnnArut:
I
PtANErn
--rrrrrrr-rrrr-rr-rrr
pp. 2O-21

F G F{ J K
1
(

Be$unlle polare
DI MEI{SI UN I LE STATULUI
ANTARCTICA
Suprafafa : 14 107 637 km2
GROENLANDA
2 Suprafala : 2 166 600 km2

& Regiunile din nordul extrem li din

OCEANUL ARCTIC
suprafala:14 060 000 km2

sudul extrem al Terrei, denumite regiuni

polare, sunt acoperite de gheafi. Paralela
din jurul Polului Nord (latitudine
66,5 de grade) se nume;te Cercul Arctic li Banchiza de gheald
delimite azd, aproximativ calota polari, acoperd Oceanul Arctic
atit iarna cAt si vara
un ocean inghefat, o uriate banchizd,,
inconjurati de uscat. q\*
''rd'F

Enorma regiune de la x -.>\ 'iej

./
Polul Sud, delimitati de Cercul tt;\ \
polar antarctic, se nume5te
Antarctica ;i este o zoni de
uscat acoperiti de o
caloti de ghea{i.
5
I/UL
TIC
vt
4
6 Polul Nord se afli !n'
mij locul Oceanqlpl, Arcti c,
pe banchir" upp.lgata
,t'

L\}--
A DA \ ,3,
Aisbergurile sunt blocuri enorme
de gheata (din care cea mai mare
( D/A I{EN(
Dp

CA)
Godtha
parte se afli sub apa), care s- Nuuk
au desprins dintr-un ghefar gi ,,-.""*,)
care plutesc pe mare
\
\
-fl|\.-
leAh4-...-
r s rt*rvn
f: *"-
\ {r

spirgitoare
Vase A
sheati
de 'It'
8 0 ' 1200 km

NO RVEGI
A B C D E
 RAndunica de mare
RecruNrLE
: i'aseste Polul Nord pe
::'ioada iernii si zboara
cdtre Antarctica
C:':TP:U:
-/^rr\ \ .--'-\
Orba.
\..=-_
----\_

')--ffi-Pifrfuini o
\t\
-?A$--..

HalleY o 2 Shtiunile de cercetare Mizuho (Japonia) '\

(M.Br.) ( ofera adapost oamenilor
,/ de stii nta care stu d iazd Mawson (Australia)
Terra 5i spatiul cosqi

C/1r\
(a
\/\-/
\I

\\
11
\\
c\
\\
))
<:--

Polul Sud

Amundse Scott (usA)

qt0
a
e
.B
.J
t
ANTARCTI
Teritori ul Regina Maud
Falena Albastri
\ \ Vostoko (Rusia)
\
\-
,-\.
ritoriul
a ie-Byrd an hiza
c
1, Boss Mc. M.g!o (suA)
\7
\ scotfif'r
\ .('7-c R..
i -,/-)P-rL.
\ t"l Dumont d'Urville
.a e ritoriul (FranIa)

.I
1,,
\- \ I C
1 200 km

4i
\r DrA TI
.E

U L U]ll'T()A R RE
* 'P eppetrrioada ier
iern
m5iri [erdiin jurul Anti
Ar
ingrhreafrti,r, dubta nd
ld
oo0 5UtDriafaaf:a acest ei:
!ia.

4 ?o
O

,CNUTA
-r---
I I
- -

MAMIFERELE: pp. 24-25

I
--

SI DESCOPERA
IIIIIT- r-r r rr
!

I PLANETA PAMANT: pp.46.47

I
L- r-r--r-r
---rrt- --r -r

t" (;
 Gilmar de euvlnte.Ghele
Arid: Pimint nefertil sau pe
care nu cresc plante, din cauza
usciciu n ii.
Cimpie: O suprafali intinsi
de teren plan.
Canal: O cale navigabili
construite de om pentru nave
5i ambarcaliuni.
Climat: Modelul obi;nuit de
vreme dintr-o zoni de-a
lungul timpului.
Colonizator: Persoani care se
muti intr-un tinut nou pentru
a lucra 5i trdi.
Continent: Unul din cele
5apte mari mase de pamint in
care suprafata terestri s-a
impirtit. Cele 5apte continente
sunt Asia, Australia, America
de Nord, America de Sud,
Europa, Africa 5i Antarctica.
Culturi: Modul de viati
construit de un grup de
persoane 5i transmis din
generatie in generalie.
Degert: O zoni in care ploud
foarte putin, prin urmare,
existi o vegetalie foarte
sdracd. Degerturile pot fi foarte
cilduroase sau foarte reci.
Ecuator: Linia imaginari ce
trece prin mijlocul Pamintului,
impa(indu-l in doui
em isfere.
Export: Orice bunuri, precum
produsele din ferme 5i
produsele din fabrici trimise
in striinitate pentru a fi
vdndute.
Ghefar: U n riu de gheali ce
se migcd incet de-a lungul unei
vii.
Glob: O sferi acoperita cu o
harti reprezentind su prafala
Pimintului.
Golf: O parte dintr-un ocean
sau o mare ce se extinde spre
uscat.
Granifa: Linia ce separi o
!ari, provincie sau regiune de
o alta.
lndustrie: O activitate ce
produce bunuri, precum
ind ustria otelu lu i. Mu lte d intre
industri i implici existenla unor
uzine mari .
lnsuli: O bucata de pamint
inconjurati in totalitate de apa.
lrigatie: Udarea terenuri lor 5i
cu ltu rilor cu ajutoru I levilor;
pu lverizatoare Ior, canalelor
sau prin inundare.
lanor termal: Apa ce !i5ne5te
din pamint dupa ce a fost
incilzita de activitatea
vulcanici sub suprafala
Pamintu lui.
Lac: O suprafati intinsi de
ape dulce sau sirati
inconjurati de pam6,nt.
Latitudine: O modalitate de
misurare a distantei de la
Ecuator citre Polul Nord gi
Polul Sud. Latitudinile sunt
marcate pe harta prin linii
paralele.
Longitudine: O modalitate de
misurare a distanlei prin Iinii
imaginare, numite meridiane,
ce unesc Polul Nord
cu Polul Sud.
Maritim: Ce se referd la mare.
Muson: Vant periodic,
caracteristic sudului Asiei,
cauzind un anotimp excesiv
de ploios, vara, Si unul uscat,
iarna.
Oazi: O zoni din de;ert din
jurul unui pu! sau al unui
izvor, O oaza are de obicei
suficienta apa pentru a sprij ini
viata plantelor.
Pampas: Numele dat unor
cimpii intinse si ierboase din
America de Sud.
Peninsuli: O fisie lunga
5i
ingusti de pamAnt ce se
intinde in mare.
Petrol: O substanla minerali
lichida extrasa de sub scoa(a
terestri. Este de asemenea
numit litei si se rafi neazi
pentru a obtine combustibili 5i
alte materiale
Plantafie: Un tip de fermi,
unde un anumit tip de cultur5,,
precum trestia de zahir sau
bumbacu I este cu ltivati in
cantitali mari
Poli: Punctul cel mai nordic
punctul cel mai sudic ale
PamAntu Iui.
Prerie: Numele dat cAmpiilor
intinse 5i ierboase din America
de Nord, in special.
Recif de corali: O creasti din
material aseminitor cu piatra
dintr-o mare cu ape de
suprafala calde, produsi de
milioane de mici polipi solzo5i
de animale.
Rezervafie: Un areal protejat,
pentru vieluitoare pe cale de
d isparilie.
Roci minerali: Una din
numeroasele substanle ce se
gisesc in scoa(a PimAntului.
Unele roci minerale pot fi
extrase 5i utilizate pentru a
fabrica alte materiale.
Scari: Misura prin care
distantele reale sunt transpuse
prin reducere propo(ionali
pe hirti .
Simboluri cheie: O listd ce
explica simbolurile utilizate pe
o harti. Acestea sunt de
asemenea denum ite colectiv
legendi.
si Tiadifie: O idee sau credinti
transmisd din tatd-n fiu.
Tropical: Ce tine de Tropice,
faSia de pamAnt 5i mare din
jurul centrului PamAntului
intre Tropicul Racului ;i
kopicul Capricornului. Tari le
tropicale sunt de obicei
cilduroase in cea mai mare
parte a an u lu i.
Teritoriu dependent: U n
teritoriu ce nu define un
sistem de guvernare propriu
5i este controlat de o alta tara.
Jari independenti: Tari
condusi de un guvern propriu
zoni cu limite
Jari: O
geografice exacte, unde de
obicei oamenii vorbesc aceeasi
limba 5i impartatesc o serie
de trad itii.
Jinut mlfutinos: O zoni
de tes ce este umedi in cea
mai mare parte a timpului.