Darrs,

O'av
teptyu
$r muzI,rca
 Cuprins
lntroducere in ,,Dans, teatru Si muzicd"
r.ift,

l0
lstoria dansului
Drama dansanti l2
Kathakali l4
Baletul l6
Dansurile de societate t 8
$! Marionete gi fantote 20
Teatrul in Grecia Antici 22
*lrrul in procesiuni 24
( Ieatrul japonez 26
Teatrul elisabetan 28
Teatre acoperite 30
$t Atractiile circului 32
Ieatrul modern 34
Opere gi musicaluri 36
Opera din Beijing 38
$v Efecte speciale 40
Elementele muzicii 42
lnstrumente de suflat 44
Corzi, p€rcu{ii gi claviaturi 46
Muzica electrici si electronici 48
& Orchestra 50
Jazz, swing gi blues 52
Muzica pop 54
'

Glosar de cuvinte-cheie 56
lndex 58
 ITTRoDUcERE irv

Darrse teiltru v
sr muzrca
O O

Dlntotdeauna, oamenii au cintat, au dansat,

au pus in sceni povegti adevirate sau inventate.
Muzica pop moderni, plini de culoare ti ritm,
este una dintre cele mai recente exprimiri
ale creativititii umane in acest domeniu.

in multe firi, stilurile de reprezentare, dintre care unele

au apirut din rafiuni profund umane, precum rugiciunile
cdtre o divinitate sau invocarea ploii, au rimas la fel timp
de secole. Aceste reprezentiri continui si fie la fel de
emotionante ;i de plicute cum erau odinioari.

&
 Darus, TenrRU gl MuFtcA

ffi & m ffiIui f 'DANsuRl

&Dansul a ficut parte dintotdeauna
din istoria omenirii. ln Antichitate, se
dansa gi se cinta pentru a celebra
divinitifile sau marile evenimente, precum
o vAnitoare norocoasi sau o recolte buni,.
in multe cuttu ri, dansut inci mai este
important, dar in zilele noastre
Dansu
PoPULARE
rile popu lare eu ropene, adesea
de grup, fdceau parte din sarbatorile
religioase sau legate de anotimpuri,
fiind dansate de oamenii simpli.
in prezent, le amintesc tocuitoritor
unei tari propria identitate culturala.
Unele dansuri populare
e executd in perechi

se practici mai ales pentru

divertisment. Unele dansuri
au pati proprii; altele, precum
cele de discoteci, permit
mitcarea liberi.

Dansatorii poartd -----++

mdrgele si podoabe
complicate pe cap

Dansator
din Africa Centrali

Dansatorul bate
din picior

Irrr Rlrm DE ToBE

in multe regiuni din Africa,
Dansatori ai unui dans
dansurile urmeazi ritmul
traditional din Europa
tobelor; pentru a celebra de Est
recoltele sau sosirea unui
personaj important. Dansatorii
sunt, de obicei, barbati.

DATT ULUITOARE
* Tarantela, faimosut dans
poputar napotitan, se executa
inilial in speranla de a vindeca
m uscitu ra ta ra ntu tei.
'I..o
Una dintre perechi
trece, aplecAndu-se, pe
sub bolta formata de
bratele celei lalte perechi
{"ocAREA PnTMA'ER'
Dansul Morris este un dans
popular englezesc, practicat la
sarbatorile populare. Dansul
avea loc in fiecare primdvard,
invocdnd prosperitatea anului ce
avea si vina. Dansatorii fdceau
mai multe salturi si bdteau
pamdntul cu betele pentru a
lrezi noul anotimp la viala.
Dansatori de Morris
lsroRrA Darusulut
Dansatorii poartd adesea
costume traditionale
Dansatorii igi lovesc
betele unul de celalalt
L--r-----r------------
DNxSURI RAzBOINICE
Maori, primii locuitori ai Noii
Zeelande, executd un dans
rdzboinic special denumit haka,
in care ,rrdzboinicii" cdntd, iqi
lovesc picioarele qi se strdmbd
ameninfdtor, pentru a ardta cdt
de puternici sunt.
Echipa de rugbi a Noii Zeelande
a adoptat haka 9i it executi inainte
de f iecare meci.
in dansul de discotecd, nu
existi pati specifici, te poti
migca dupi cum doregti.
t
GA urA $r DESGoPERA
POPOARELE LUMII: p. 31
 DRrus, TearRU gt MuzlcA

Ilram& dansanta
DATI ULUITOARE
&Dansul 9i interpretarea sunt adesea * 0 reprezentare Bharata
strict legate intre ele, s.i multe dansuri Natyam poate dura si patru
spun o poveste. ln lndia, de exemplu, ore: destul de mult pentru
ele preztnte legende ale religiei hinduse. un singur dansator!

in acest gen de spectacole, denumit

,,drami dansanti", actorii, acompania{i
de mu zicd,;i cAntec, interprete azd,
o istorie prin dans gi mimici, un tip Coifurile de
pe cap, foarte
de interpretare ce folose;te expresii elaborate, sunt
adesea decorate
diferite ale fe{ei 9i migciri ale corpului cu aur si pietre
in locul cuvintelor; pentru a :
pretioase fl

reprezenta actiuni li sentimente.

a, Costumele sunt fdcute

Urrr Dnrus Rrltctos di n materiale preti oase
Bharata Natyam este forma actualizata a
brodate
unui vechi dans hindus, Cathir, care era
dansat in temple. Provine din lndia ti este
executat in mod normal de un singur
dansator. Ca ti alte dansuri indiene Dansatori thailandezi
traditionale, foloseste expresii si anumite de Khon
pozitii ale mdinilor, fiecare cu semnificatia ei.

Aceastd pozilie a
e
'DRI.ISATORII DE KHON
Khon este o drama dansantd
mAinilor reprezinta thailandeza. Actorii interprete
azd,
o "femeie spionand
dansand si mimand pe ritmul
de dupa o perdea
t vun
.sau oe, oupa unur relrenrepetlttval unui
voal,, cantare!, totul insotit de mu zicl,.
Un ii interpreti poarta masti.
Primul Khon a fost probabil
resete siamurui' cu
3frff:tril:,i:- 1::.1,t::ntru700 de ani in urmd.
aproximativ
 DnnMA DnrusnrurA

* 'DANs
AgoRIGEN
Aborigenii, care traiesc in Australia de mii
de ani, au creat multe drame dansante.
Ele constituie o parte importanti
a ceremoniilor lor, iar copiii le invatd
de Ia vdrste fragede.

Cu ocazia dansurilor, aborigenii igi picteazd, corpul.

Mdgtile sunt purtate numai

de personajele care nu su nt
oameni sau divinifiti
/.@)

Dansatorii se migcd
prin alunecare

MARCEL MENCEAU
Persoanele care
interp reteazd mim0nd se
numesc ,,mimi". unul dintre
cei mai faimogi mimi
moderni este Marcel
Marce?u, un artist francez
care a inventat, in I947,
un personaj cu fa[a vopsitd
Marceau, in roluL tui Bip
in alb, pe nume Bip.

ftr r r - - - r -- -r-- --- -- - - r - rl

f q6"urA gr DEscoPERA :

PoPoARELE LUMn: p. 55 I
Dansatorii igi mi;cd COMUNICATIILE: pp . 14-15
picioarele incet, cu atentie L-------------r----- r-

+r3
 Drrus, TenrRU gr MuacA

kthakali DATE ULUITOARE

* Dansatorii de Kathakati
vrspectaculoasi
K"thakali este o drami
care se dans eaz6, in
trebuie si gtie si-9i controleze
foarte bine mugchii felei. Cei
mai buni sunt at6t de pricepuli
inc6t reusesc si ridi doar cu
sudul Indiei, niscuti in secolul o jumitate a fefei.

al XVI-lea gi extrem de populari chiar

gi astizi. in timput reprezenta{iilor;
Coifurile grele din lemn
cAntirefii povestesc istorii din sunt decorate cLt aLtr,
legendele hindus€, in timp ce bijuterii si broderii

dansatorii le interprete azd,, folosind

Sub fiecare pleoapd este pusa
limbajul special al dansului. Kathakali o samAnfa de vAnAtA, pentru
ca ochii sa se inroseasca
este dansat de berba{i noapt€Er,
in curtea unui templu. Ochii rogii atrag
atentia asupra

f'CosruME
DE Vls
expresiei de pe fata
dansatorului

Dansatorii de Kathakali poarta

fuste largi si mai multe straturi
de bluze, toate deschise la spate,
pentru ca actorii incilzili sd se
poati ricori intre doua dansuri.
Deschiderile nu sunt vizibile
spectatori lor, deoarece actori i
nu stau niciodati cu spatele
la pu b lic.

Unghiile false sublineazd

miscdrile mAinilor

Clopoteii de
Dansatori /./ la glezne
subliniaza
de Kathakali
m iscarile
p icioarelo r
 KnrnAKALr

c 'O LurrrcA PnrcArrRE

Pregatirea unui spectacol poate dura
ore. Mai intAi, actorii isi vopsesc
fata, apoi Ie sunt lipite cdteva foi de
hArtie de orez, pentru a finisa
lucrarea. La final, pe capu I

dansatoru lu i este fixat u n coif inalt.

O masci din foaie de

orez subf ire se lipegte
pe fafi cu o pasti
densi de orez.

f PERsoNAJE CoLoRATE
Pe cap se pune un
coif cu structuri din
lemn.
Dansatorii de Kathakali poarta un machiaj
puternic, aseminator unei masti, ale cirui
culori si desene au semnificatii precise.
Verdele inseam na bundtate,
Tripateka
rosul curaj si mdndrie, albul MATNI CEnp :'i
poate
p u rtitate, iar negru I este
VonBESC I

I T'
reprezenta o
simbolul riului si al ferocitatii. 'r
P " ro coroani, un
Dansatorii de Kathakali ,!-
li' copac sau o
folosesc sute de pozi[ii ale ; 't tamp5.
I

il
mdinilor, fiecare cu iJ
h./

semnifica[ie precisS. {
unghiile false argintii sunt F'.f
/' *'\
,
./

Riul este reprezentat menite sd atragd, aten[ia vl*_y'

de un personaj asupra gesturilor.
t"
-\{*

cu machiaj intunecat
sau negru.
Padmakosa Bhramara
poate insemna rep rezinti o
floare de lotus aLbinS, o aripi
sau vas. sau o pasire.

cAurA $r DEScoPERA
COMUNICATIILE: p. 19
ln Kathakali, Maimufa este Personajele feminine au L-------r--------rrr--

un personaj important, fafa pictati intr-o

foarte puternic. cu loare gilbui-rogiatici.

iFrs
 DRrus, TenrRU gl MuzlcA

B&IetuI f
' DRAGosTEA PTNTRU
o LreAoA
in faimosul balet Lacul Lebedelor,
&Baletul, apirut in Europa in urmi cu un print se indragostegte de o
peste 400 de ani, este o imbinare de printesi care a fost transformata in
lebddi, dar, intr-o noapte, este
milciri gratioase, muztcd, suavi, costuln€, inSelat sa se cisatoreasci cu alta
mimici ii scenografie. lnitial, in afari de fata. EI si printesa Iebadd se ineaci
intr-un lac pentru a putea rdmAne
dans, includea gi cAntec gi interpretar€, iar pentru totdeau na im preu nd.
actorii purtau pantofi cu tocuri . Mai tarziu,
acum aproximativ doui secole, balerinii
au inceput si poarte pantofi de dans plafi
gi moi, cu virful intirit. Prinlul

6h Fustila scurtd gi
; . 'l\., rigida pe care o
t i\. Balerinul
poarta balerinele
t\
,t

(L
--- -# ridica balerina
>9-E-
se numesfe tutu
1
r;- J:^; tinAnd-o
I :-i

I de talie
a
fl
'{
Prima A doua
pozi{ie
I

I
I
pozif ie
I,.:

+
€h;
!

.,k,/
,r,i
ss
rpz
..'.,'n
F-
Printesa Iebada

1'=
I, treia A ,T
E
A patra
I A cincea
T pozi{ie pozif ie pozi{ie

c
-
Cl Nct Poztnr
Aproape toti pasii de balet incep si se
Sceni din Lacul
Lebedelor
termini cu una dintre cele cinci pozitii, care
au fost stabilite pentru prima data de
coregrafu I fran cez Pierre Beauchamps. \
Coregraful este cel care creeazi un balet Balerinul danseazd ir\.
sau o reprezentatie de dans, elaborAnd rar pe poante i

pasii si miscirile in ritmul mu zicii. \l

\ \l
J-*e4-l'
Pe poante,
ad ica pe vArf u ri
 \r
BnleruL \
Ylr

DATE ULUITOART
* in Lacul Lehedelor,
bateri na protagonisti executi
32 de piruete lrotalii
comptetel t;ri si se opreascS.
5e mentine in echitibru pe un
picior, iar cu cetitatt impinge.
t- BnLEr PTNTRU TrLEV tzuNE
Uneori, baletu I poate fi creat pentru
televiziune, in loc de scend, cum este cazul
Pove5tilor domni5oarei Beatilx Potter, unde
balerinii poarta masti uriaSe, pentru a
semina cu Soriceii, brosculele ti purcelusii.
Domnut Jeremy Fish"rH
un personaj din Povegtile
domnisoarei Beatrix Potter

*7
Dnrusul MoDERN
La inceputul secolului al Xx-lea,
un i d ansato ri au refu zat baletu
i I

clasic, dand nagtere unui dans

mai putin formal, denumit
,,dans modern", care, in loc sd
povesteascd o istorie, incearcd
adesea sd exprime o stare
sufleteasci, un sentiment
Stilul dansului modern este mai sau o idee.
liber decAt cel din baletul clasic.

Pantofi i
"-*;t:i"
de dans
l'r"
I i M,*.'
''' :r' -'
\-"'
s
hi I

Panglicile legate la glezne

fixeaza pantofii pe picior
\5

Corpul rdmAne drept, in timp ce

balerina i5i depa rteazd bratele si
#
1.iP
i',
t:'
ffi VArf intdrit
picioarele in poz itii elegante

'\ 'r."\
sh."

Balerinele
c
7
Pr PonruTE
Balerinele se incalti cu opincute cu vArful
trebuie sa fie intarit, pentru a putea dansa en pointe,
antrenate si sa adica pe vArful picioarelor, fara sa le doari.
aiba mu5chi
puternici
J
V
t rr-ll

il;;;-;l-;;;coPERA i
MARI PERSONALITATI: p. 45
I POPOARELE LUMII: pp. 28-29
Y./
'[;
'*-1 I
L---rrr-rr--r-r--r----

Pantofiori poante r
 DRrus, TearRU gr MtJztcA

Dansurile de societate Femeia este condusd de

barbat pentru a se roti in
=rylh dans \.
4J Lf ansurile de societate sunt executate sala de

in general de perechi: birbatul gi femeia MAna stAngd a bdrbatului

tine mAna dreapta a
se {in in brafe, in timp ce se migci in insotitoarei sale

ritmul muzicii, cu pa;i energici in cazul

dansurilor rapide, sau grafio;i, in cele
lente. Aproape toate dansurile de acum
au fost inventate in secolele al XIX-lea si
al XX-lea. La inceput, erau atracfia
serbirilor ;i a adunirilor, dar in prezent
au ajuns si fie executate 5i la concursuri
de dans.
Bdrbatul tine mAna
Schemi ilustrativd !)g dreapta pe partea de jos
a patilor birbatutui N ,_---
QNa
=\r{ a spatel u i insotitoarei
la vals

q# Pereche
de dansatori
PnrMu Pn5l de vals
Manualele de dans prezinta adesea
desene ce ilustreazi cu m trebu ie sd
se miste picioarele in timpul dansului.
Pasii barbatului si cei ai femeii sunt
desena!i separat, pentru a se evita
posibilele confuzii.

Piciorul stAng
Piciorul drept

*trRonRr
"
5r PlnuETE
Valsu I este u n danselegant de origine
austriaca, deven it popu lar in secolu
I

al XIX-lea. La inceput, ideea de a vedea

un barbat ti o femeie dansAnd atAt
de apropiali a scandalizat.
Perechea tr
danseze cu pati
sincronizati
 ,4 DnrusuRrLE DE SocIETATE
Migcdrile exagerate sunt
o parte esentiala a
tangou lu i

4- Dnrus AncENrrNrAN
Tangoul este un dans presdrat atAt cu
pati lenli, cAt si rapizi, cu miscari brutte.
Niscut in cartierele din Buenos Aires,
in Argentina, unde era rezervat doar
birbatilor, in prezent a devenit unul
dintre dansurile sud-americane cele
mai populare din intreaga lume.

Pereche de dansatori ffi- ''

de tangou

Un toreador, in timp
ce rotegte capa
in fata taurului. ri',t
:. Il

Y/

DATT ULUITOARE
w
*' * Inventatorut patinetor cu
DrN AnrruA iru SnLA rotile, James L. Plymptor, o
DE DNruS hotirit si prezinte noua sa
i nvenlie folosi ndu-[e intr-o
Paso-doble este un dans spaniol
in care m iscari le barbatu u i le
I
sati de dahs, in timp ce cinta
ta vioarS, dar nu a reugit si se
imita pe cele ale toreadorului
in areni, in timp ce femeia opreasci gi a nimerit intr-o
rep rezinta capa pe care
ogtindi din spatele s5lii.
toreadorul o roteste.
Pereche de dansatori
de paso-doble
+e
Snm DE Dnrus
Pana in anii 1940, erau la moda
I
I
serbirile dansante denumite baluri,
care in general se organizau in sali
de dans uriage. Peretii erau
acoperiti cu oglinzi, in care
dansatorii se puteau vedea
dansAnd.

Salile de dans erau locuri elegante ft.r r - - - - - -- r - -r-- - - - - - - -.1

in care se adunau multe persoane

t"'

"li
Fiecare pas trebuie sd
fie cAt mai gratios
pentru a dansa.

l.::::lil fill ::b \

{Fte
 r!

,t
'
;f
DRrus, TenrRU gr MuzrcA
/l

Un spectacol Wayang Kulit

_Ft fanto$e esfe o piesa de teatru de

F.\
W^! $i papusi si poate aduce in
scend chiar si 50 de personaje

ffi/1 Jp ectacolele cu peputi dateaze

ap
din vre muri indepirtate, unele
resturi de peputi fiind descoperite
chiar gi in mormintele antice indiene, :,,,.

grecett i 9i egiptene.

Fantogele se manevreazd, cu mina

introdusi sub hainele lor; ?n timp
ce altele pot fi migcate de jos, cu bastonate;
marionetele, in schimb, se mitce datoriti Spectacol Wayang
Kulit, in Indonezia
firelor manevrate de sus. ,,Pupi",
pepugile siciliene, rnErrionete cu armuri
strilucitoare, r€prezinti cavalerii lui
Carol cel Mare in lupta impotriva maurilor.
f
'TEATRUL
DE UTUBRE
inWayang Kulit, papusile sunt mi5cate in spatele
unei pAnze, pe care sunt proiectate umbrele lor.
Vi putefi juca cu tipuri Publicul feminin sta in fata pAnzei si prive5te
diferite de pipugi. umbrele, iar cel masculin sti in spate;i observd
papusile direct.
Semi-fantosd

Marionetd Fantogd
 \\, , {!

\'. '{

$r Faruro$E cI

"ll, 'i il i !
fi;'j,i'rl;.'
i

h
t
PttuJN cH srlJU T D)Y
L4 Dcrormr lnrul Punrch cl_n e:ts1
( ;tee(o pa laipt-u:Iti;a
O lampd cu ulei sau electricd enng e;
gl ez,a faim1 0a5rasia,,CCAar€ reeaalalrp paarru t
_ru prim ad. lalrtaallaASsf
I

proiecteazd lumina pe ecran peenntrr dat sfa turl

farrrs ititr
tcc
se( :olr lu Irui al XVI
lul il--lelea'a:si;i'aiflrdel\)v(/errni t
vil- I

poopppul rla ra rn SpeCC:t;:ACcoole

ul; tC1 leeleleldtle e:sttriraad a.
Reep p 'ez
pre8Ztenti nlile sS€e3tdrJe: lsfi
;Ta as(oarri rdi
intItr-r-r-ut
JN co rt n
un mic, C, u
, unnd de)piapr)uutSA ru.rl
rteeaAS
est as(cu n5 p oubbliIiicCUrluui.

J
3.

Domnul Punch 9i sotia, Judy

Dalang (papugarul)
cAnta si poveste5te in
timp ce manevreazd PArugr ErncrRor{rcE
pAputa
in prezentrin filme se folosesc
adesea pdpuqi de dimensiune
naturald, prevdzute cu dispozitive
electronice. Un actor iqi pune
Muzicienii c1ntd la instrumente costumul de pdpuqi gi ii
precum
[rreLu* tobele sr gongul
LUUete si gurgut control eazd, miqcdrile corpului,
a, in timp ce expresia fe[ei este
PAPUST JAPoNEzE telecomandatd.
Bunraku juponeze vari aziin ineltime, de la 0,7 metri Fala pdpusii se
pAna la 1,2 metri sau mai mult, si pot executa tot migcd datoritd unor
dispozitive
atitea mi5ciri cate le trebuie papu;arilor pentru electronice cu ----
a Ie manevra; de obicei este nevoie de trei papugari te[eco ma ndd

pentru o bunraku. Acestia su nt ,t,

imbracati in negru, iar publicul Dispozitivele {

sunt ascunse de !
poate vedea: cel mai un strat de piete ----\
-
im portant m iscd bratu I sau bland fal.sd
d rept ti capu I papugii.
Unul sau mai multi
cAntdreti stau pe
margine ti spun
povestea.
cAurA $r DEScoPERA
gTnNTA ilv .lunul NoSTRU: pp. 14-15
Pipugile Bunraku pot migca
ochii, gura, mAinile gi chiar
degetele.

tF2t
 DnNS, TearRU gr MtJzlcA

Teatrul in Greeia Antiea

+f,
'/LA.um aproximativ 25oo de ani,
grecii antici au scris drame emofionante.
DATE ULUIT()ART
* Grecii foloseau efecte
speciale in teatru: ictorii care
Mii de persoane se adunau in amfiteatrele jucau roturi de zei erau urcati
semicirculare pentru a le vedea pe sceni cu maginirii speciale,
ca gi cum acestia ar f i venit in
reprezentate pe sceni, iar cele mai bune zbor.
erau premiate. Dramaturgii greci au fost
pri mii care au creat personaje ce dialogau
intre ele. Pe lAngi actorii principali, €Xista TnncEDrr sr ConnEDrr
un cor format din actori care cintau, in Crecia exisiau doua tipuri de
spectacole de teatru: traged ia si
dansau gi comentau ceea ce se intimpla comed ia. Majoritatea traged i i Ior
grecesti se inspira din mituri si,
pe sceni. deseori, provoca in rAndul publicului
groaza, oroare sau mila. Comediile
erau vesele si simple, ridiculizAnd
Clddirea din spatele scenei Skene era folositd pe post adesea personaje cunoscute.
se numea skene sau scena e cabina de schimb si
",, machiaj pentru actori, dar
,, si ca decor pentru scena
Reprezentatie a unei
drame grecegti intr-un
teatru S:'
''\
*t
rg$r' ":,
tlt":rr
R
:f::*'
r'ri1i' &s),
i*''
s.
R=
T":r'

rSF
v

nGs
$*" B' I
tt-* Desenele de pe mAneci
corut interp:W faceau miscarile mai vizibile
intr-o zond den u m ita pentru public

%
fG
.'d
orchestra

#
r$"
$,
#e

r d.
22 $,.s .?'. & t l -a
at.
; b $#*$t1f-tirl s'&t nsl q,: '&'1 ? sG
 TenrRUL irv GnecrA AruncA

f TEATRELE GnEcESTr
Primele teatre din Grecia au fost construite in urma cu
aproximativ 2 300 de ani. Erau in forma de semicerc,
neacoperite, avdnd rdndurile cu locurile pentru public
dispuse pe terasele naturale ale unui deal, pe care de
obicei se construia teatrul. Ruinele unora dintre ele sunt
GLad iatori
in ca vizib i Ie in p reze nt. romani

Gladiatorul cu ptasd
folosea o plasd gi un GladiatoruI din Sannio lupta
trident inarmat cu o spadd si cu scut

SppcrACoLE PUNE DE, Cnuzr.lun'

Romanii au construit amfiteatre, clddiri circulare,
dintre care cel mai celebru este Coloseumul din
Roma. in general,
spectacolele violente, precum
luptele intre gladiatori ,la care asistau mullimi
de pAnd la ir0 (XX) de persoane, erau preferate
Teatrul din vechea cetate greceasci Efes, in Turcia de azi in detrimentul dramelor.

e 'MAsnLE
Toate personajete din teatrut
Creciei Antice erau interpretate
de birbati, chiar si cele feminine,
si fiecare actor juca mai multe
roluri, purtand mdsti diferite,
astfe I in cat s pectato ri i sa
inteleaga ce personaj
interprete azi.

Mdgtile greceqti
e rau facute d i n

pAnza de in
imbibata cu Masca acoperea
adeziv intreaga fala
- r - - - rr
I--- r - - r tl
-- - -- - - - -
t\ q6"urA gr DEscoPERA I

Locunt cELEBRE: p. 37 I
ISTORIA OMULUI: pp. 2O-21
publ i c L----r-------------- --
Masca unui personaj
dintr-o tragedie

tF23
 DRrus, TenrRU gr MuacA

ao
Teatrul in pnocesiuni
&in ,".otete at XV-tea ,,
"lout-tea, €*, Arrconrcr
pentru a celebra sirbitorile crettir€, Dupa prezentarea unei scene din Biblie,
acto ri i d i ntr- u n car co bo rau pe ntru a lasa sa
multe orate din Europa organizau vini urmitorul, pregitit pentru o alta sceni.
Actorii erau adesea meqtegugari locali care
spectacole bazate pe istorii din Biblie. dadeau dovada de indeminare.
Spectacolele erau jucate pe nigte scene se putea
.-_-i._:-=:j$l Spectacolul
mobile trase prin intreg ora;ul gi =*-=F =;;#A urmari de la fereastra

implicau sute de actori . Fiecare sceni FE

tutni!*
[rufr
reprezenta un moment al povegtii, iar
oamenii puteau urmiri actiunile
consecutiv, pe misuri ce procesiunea se
mitca. 5i in zilele noastre, Ia diferite
sirbitori rel igioase, se orga nizeazi
in toati lumea spectacole de strade
9i procesiuni pline de culoare.
Fiecare car era
decorat pentru scena
care se reprezenta

Carul cu Arca
lui Noe

Macara de teatru
pentru a ridica un
actor pe scena

Secfiunea
unui teatru

f
'MAGIA ScENET
?fiuLTrMr
DE spEcrAroRr
in reprezentarite sacre, actorii Reprezentarile sacre din Europa
ascundeau sub scena construita atrigeau foarte m u lti oamen i. E rau
pe car matinile care foloseau spectacole popu lare, deoarece actorii
la crearea efectelor speciale, nu vorbeau in Iatini, limba oficiala a
precum coborArea unui inger din cer. Bisericii Catolice, ci in Iimba de zi cu zi.
 TearRUL iru PnocEsruNt

DATT ULUITOART
* in 1633, ta Oberammergau,
in Germania, a inceput o epidemie
de ciumi. in anul urmitor, dupi
inceta rea epidemiei, su pravielu itori
au hotirit, drept mut[umire, si
organizeze un spectacol retigios ta
f iecare zece ani; aceasti traditie se
pistreazi 9i in prezent.
Cintireti mascali ta Venetia
i
CnnNAVALUL DE LA VnxETIA
in sdptdmdna de dinaintea inceperii
Postului Paqtelui, Vene[ia este animatd
de grupuri vesele de persoane
costumate, care igi dau intAlnire in
Pia[a San Marco, petrtru Inarea defilare.

* 'CARNAVALUL
Siin zilele noastre, in intreaga lume
au Ioc defilari de care decorate.
in Brazilia, de exem p tu, pentru
Carnaval, care are loc cu
aproximativ doud luni inainte
de Paste, lumea defileazi pe strizi
cAntAnd si dansind.

Carnavalul de Ia Rio de Janeiro

(Brazilia) dureazd, cinci zile intregi.
It,/

& f,
q

Caii trdgeau carele

de-a lu ngu I strdzilor
aglomerate

Spectatori care observi

sce na Arca lui Noe
GA urA $r DEScoPERA
POPOARELE LUMII: p. 51
Intregul oras mergea
sa vada spectacolu I
 DRrus, TenrRU gt MuzlcA

Teiltrul faponen a,
gJaponezii sunt celebri pentru doui tipuri
PoEztn iru MIScARE
Teatru I noh necesita o scena
de reprezenta{ii teatrale, noh gi kabuki. speciala, cu doui zone de
inte rp retare: o sce n d
Noh este un dans teatral serios, reprezentat principala si o terasi ce o
pe o sceni de obicei goali. Apirut in secolul u n egte pe aceasta d e cam e ra
oglinzii. Mu lte rep rezentatii
al XIV-lea 9i interpretat ini{ial de cilugirii noh povestesc istorisi ri
templelor budiste, este in prezent jucat de budiste, iar o parte din text
este in versuri, fiind cAntata
actori profesioni;ti. Kabukia apirut in secolul de actori.
al XVll-lea, este mai pufin solicitant decit
noh;i confine dansuri, scene comice, lupte
energice 9i scenografii minunate. Pinii pictati amintesc epoca
in care spectacolele erau
prezentate in aer liber

Camera oglinzii, unde

actorii probeaza costumele
inainte de a intra pe scena

*
KneuKr Mlr
CAnd o reprezentatie kabuki aju nge Terasa unegte camera
la un moment de mare tensiune oglinzii de scena principala
emotionali, personajele masculine se
blocheazi intr-o pozitie
surprinzitoare. Aceasta se numeste
Copacii planta{i pe
mie (,,pozi") si ajuta la concentrarea
pietris sunt singura
atentiei asu pra sentimentelor
decoratiune
personajului in acel punct crucial al
istoriei.

Actorul interpreteazd Teatru noh traditional

rolul mAndrului leu
Actor kabuki
 TenrRUL JapoNEz

./
Ux Srtr EssxTrAL
Atat noh, cAt gi kabuki folosesc pu[ine obiecte,
dar le valorificd la maximurn. in kabuki, de
exemplu, un evantai poate reprezenta multe
lucruri: o spada, be[igoare pentru mAncat sau
fru nzele care cad.
Un evantai
kahuki
rat
co [o

U;a glisantd prin care

asistentii de scend si corul
intra pe scend
* 'MAsn
SrnnPLE
Stilul de interpretare al actorilor
noh este solemn si formal,
miscdrile le sunt Iente gi precise.
Acto ri i care i nte rp rete azd, fe m e i
,

tineri, bitrini, animale, zei sau

demoni poarta masti. Cei fara
Magtile noh sunt masci joaca roluri de adulti.
sculptate in lemn
;i apoi pictate.
I

I
t
te.

r DATT ULUITOARE
* Teatrele japoneze au fost
primele cu scene rotitoare,
pirtite tor mobite fiind
manevrate de asistenti de scen5.

- -ci:

Scena principald Corul std in doud rinduri,

in lateralul scenei L-------------r-----
--

+2r
 DRrus, TenrRU gr MuztcA

&GffiI eIfis&het m William

Shakespeare

./)- I
€ ln 1 576,in timpul domniei reginei
Elisabeta I, s-a construit Ia Londra un
uriat teatru din !emn, in formi circulari, t*Uru DnnMAr
astfel incAt majoritatea spectatorilor si
poati sta in jurul scenei: a avut un
asemenea succes incAt in apropiere s-au
construit ;i altele similare. Unul dintre
acestea, denumit Globe, a pus in sceni
DnnMAruRG CTLEBRU
Pe lAngd activitatea de dramaturg,
William Shakespeare (1 564 -1 61 6) a
facut actorie si a scris poezie. Unele
personaje din operele sale (de obicei
scrise in versuri) sunt deseori
,,singure" si tin monologuri, in care
expun publicului propriile gAnduri.

piesele lui William Shakespear€, autor

de drame istorice, tragedii, comedii,
opere in versuri li sonete.

Hamlet (la stinga) se dueleazi cu Laertes

f
Urrr TrnrRU DE AcnuNE
Dramele Iui Shakespeare sunt bogate in ADNPT.A,RILE LUI
actiune si sentimente. in Hamlet, de SgNKESPEARE
exemplu, protagonistul se intAlne5te cu
Operele lui Shakespeare au fost
fantoma tatalu i sdu, su pravietu iegte
traduse in diferite limbi qi
unui atac al piratilor, comite o crimd ti,
reprezentate in in treaga lume. lJnele
in sfAr5it, se lupta intr-un emotionant
au inspirat filme, altele - opere lirice
duel cu adversarul sau, Laertes, care,
sau musicaluri.
inarmat cu o spadd otrdvita, il rdneste
mortal. 0 sceni din versiunea cinematografici
a lui Henric al V-lea
 Actori

Reprezentaf ie
la teatrul Globe

{
GloBE, lrnr
Multe dintre operele lui Shakespeare
Persoanele in picioare au fost reprezentate la Clobe, un
(in fafa scenei) erau teatru care putea adaposti circa
adesea galagioase
3 000 de spectatori. Cei care-si
puteau permite, stateau in pirtile
laterale ale teatru lu i, iar ceilalti DATE ULUITOARE
G.
stateau in picioare, in jurul scenei. * in 1 613, scinteia unui tun a
F' aprins acoperisul, de paie a[
Gr-oBE, AsrAzl teatrului Gtobe: constructia a ars
in 1997, s-a inaugurat Ia Londra in doui ore. in 1614, Er. deja
u n nou CIobe, constru it in stilu
I functiona[, fiind comptet reficut.
celui original, cu aceleasi materiale
si tehnici. in vremea lui
Shakespeare, spectatorii, daci nu rr-------------r-r--r-t
I

e rau m u ltu m iti, aru ncau cu GAUTA $r DESCOPERA

rrAncare in actori, in timp ce ilnAffil PHFtSCIrunLtrgTl: p p. 42-43
oublicul din zilele noastre este mai
:d ucat. Vedere aeriani
a noului Globe

W2s
 DArus, TearRU gr MuzlcA

TeaGree@te
&Primele teatre acoperite au fost
DATE ULUITOARI
construite in ltalia la sfAr;itul secolului
al XVI-lea. Pentru prima dati se puteau * inainte de risp6ndirea
electricitSlii, ffi ulte teatre
folosi decoruri care se schimbau Ia luau foc din cauza
fiecare sceni. Primele teatre acoperite LumAnirilor.

erau cu pAnza din spate gi cea laterali

pictate, decorul fiind in jurul scenei.
Teatre de acest tip existi gi in prezert,
dar majoritatea au decoruri ce se pot
schimba la fiecare reprezentafie.
f\
'CA lrurn-uN TneLou
Primele scene cu decor pictat
erau iluminate de lumAnari
suspendate in candelabre sau
agezate in fata scenei. Aceasta
era utor ridicatd, pentru a da
senzalia de addncime.
Arcada din spatele
scenei

Cortina din spate se

coboard cAnd trebuie
schimbat decorul

Lojele din lateralul

scenei sunt rezervate
spectatori lor celor mai
in stariti

Luminile din fala

scenei se numesc
luminile rampei

Spectatorii stau
pe rAnduri

Scena cu
i
fundal pictat
\

30
 TearRE AcoPERrrE

*' TgeTRE MODERNE

ToTr iru JURUL ScENET
Teatrele construite mai recent au adesea mai
Un teatru in care publicul sta in juru I zonei
multe scefle, fapt ce permite teptezentarea mai
de interpretare se numeste teatru cu scend
centrali. Acest tip de solutie este des multor spectacole in acelaqi timp. O clddire care
intalnit in prezent, dar nu este o inventie cuprinde mai multe teatre se '1in'--!'','--r, rri" ,

numeqte complex teatral. '

modernd: ideea era deja folosita in L, i

amfiteatrele romane.

Scena Modernut RoyaI

NationaI Theatre
din Londra are trei
scene diferite.

Locuri pe scaun
pentru public, in
jurul scenei Cortina

Scena
Reprezentare intr-un teatru cu sceni centrali

* 'CoNTAcr
DrREcr
Scenele fara cortind laterali, deschise
publicului pe trei laturi, se numesc cu
trei fete. Acest tip de sceni permite un Sceni cu
contact mai direct intre actori si public. trei fete
Publicul
Cadrele

6W.-
f 'ScHrMsAnr DE ScENA
decorului sunt
ridicate si
coborAte de

:e9:
v-qt Odata cu aparitia teatrelor

ffi'-ffi acoperite, a fost posibila

construirea ;i pastrarea unor
decoruri mai elaborate. Scenele
erau pictate pe pAnze agdtate
in fundal sau pe cadre de lemn.
\"u 1

Asistenti de
sceni care schimbi un decor.
DH
v'

r rrr r r r- r rrl
_?-r - - - - -r -- - -

bnurA sr DEscoPERA i

$TllNTA lN JURUL NOSTRU: pp. 12-13

LOCURI CELEBRE: pp. 36-37
L------------rr-------

+3,
 DRrus, TenrRU gr MuzrcA

Atractiile
s.
W,
Z*f)
o!
eircfului
Trapezigtii trebuie
sa-si sincronizeze
perfect salturile

\:=,: Ctrcul este un spectacol

I

itinerant Ia care participi clovni,

acrobafi, muzicieni, oameni cu
o putere fizici ietite din comun li
multi alti artitti. Rusia gi China
au circuri de stat care dau
reprezentafii in intreaga lume.

Primele circuri adevirate au apirut in

Anglia Ia sfirgitul secolului al XVII!-lea.
Clovnilor gi numerelor periculoase pe cai li
s-au adiugat in timp jongleri, ?crobafi,
Artigti ;i
dresori de lei gi numere cu animale spectatori
fioroase. De obicei, spectacolele au loc in intr-un circ
corturi foarte mari. in prezert, unete circuri traditional

au eliminat numerele cu animale,

considerAndu-le un act de cruzime.

e
Acrobatii trebuie
,m sa aiba u n
echilibru perfect

Iw AnENA
Arena pentru circ este echivalenta cu
scena pentru teatru: locul unde au
loc spectacolele. Diametrul normal
al arenei unui circ european este
de 13 metri, suficient pentru a permite
unui cal sa galopeze comod.
,\l\
l\
.'-'<

,/*..\.
iz\
t" .c+' \

Ca si fii jongler, trebuie ,MI

si te antrenezi foarte mult.
tr$
F=l
\.,
 ArnAcTltLE ctRcuLul

Trapez

Trapezist gata sd-gi

prinda partenera
in zbor
0
00

rt
TnnPEzE ZSURAToARE
g'f^',\Pk
0 n- Un,
XYI

in partea cea mai inalta a cortutui,

trapezistii executi numere
periculoase. i;i mdresc viteza
balansdndu-se pe trapez, apoi se
f'PLASE
DE PnorEcnE
aruncd in zbor spre un alt trapez in tim pu I n u merelor acrobatice,
sau citre miinile unui partener precum cele la trapez, se intinde
care-i a;teapta pentru a-i prinde. o uria5i plasa de protectie de-a
lu ngu I arenei, pregatita pentru
cazurile extreme.

Pentru acrobatii periculoase,

existi o plasi de protectie.

Clovnii fac glume

5i cAnta la
instrumente
caraghioase

Directorul
circu lu i

*'
DTREcToRUL ClncuLUI
intr-un circ traditional, directorut
este persoana care supravegheaza
totul: prezinta fiecare numir si
*)rr r r r r rr r--r r r r rr
controleazi daca clovnii se - -

fr,6"urA
- -r - -

comporta bine. $r DEscoPERA I

? gnrNTA iw .lunuL NosrRU: pp. 2l-zg I

61"l SPORTURI: pp. 12-13
!' -r
 a,
Lurcr PTnnNDELLo
&lntr" secolele al XVI-lea si al XVlt-lea, Castigitor al Premiului Nobel in 1934,
in ltalia s-a afirmat ,,commedia dell'arte", Pirandello este cel mai important
dramaturg italian din secolul al Xx-lea.
cu migtile lui Arlecchino, Pulcinella gi Operele sale rep rezinta problema
Pantalone. Venefianul Carlo Goldoni fu ndamentali a fieciru i om: d ificu ltatea
ca fiecare si se arate ata cum este, fdri si
(1707-1793) voia si reprezinte in comediile se ascunda in spatele unor ,,md5ti" fdcute
sale viafa de zi cu zi. in Europa secolului din prejudecati si conventii sociale.

al XIX-lea au fost puse in sceni mari drame

romantice, iar citre 1870 s-a niscut un nou
Actiunea este centratd
tip de reprezentafie, interpretati intr-un pe persoane normale
stil care s-a definit ,,naturalist": scenarii
;i costume apropiate cAt mai mult posibil
de realitate.

fi
P"/'"
/ \!

I
in drama ,,absurdului" b:
t
.i l1
I
Ultimul joc de Samuel I11.;lr{\ i .r;l

Beckett, doui personaje

petrec tot timpul
reprezentafiei in doui
tomberoane de gunoi.

f TrnrRUL AgsURDULUT
in an ii 1 9 5 O, ,,teatru I absu rd u lu i"
voia si atragi atentia asupra
realitatii, punand in scend situatii
itprevizibile ti dialoguri fara sens. Decorul este salonul
ln aceeaSi perioadS., in Anglia, teatrul unui mic apartament
,,de bucatarie" prezenta actorii
desfagu rdnd activit ati ziln ice 5i
casn ice.
Sceni tipici de teatru
,,d€ bucitirie"

-*r*

DATE ULUIT(}ART
* in numai trei ani, din 1901
pini ?n I 907, actorul
H. Granvilte-Baker a reugit
prezinte [a Londra 11 noi
comedii ale lui George
Bernard Shaw 11856-19501 ce
aduceau critici dure [a adresa
societ5tii din acea perioadi.
Decorurile sunt
realizate din mobilier
normal
*+*S
?,
* 'O
MEMoRTE DE FIrn
lnainte de a interpreta in fata
publicului, actorii trebuie si invete
rolurile si si le repete. Uneori, mai
uita ceea ce ar fi trebuit sd spund:
o persoand numita ,,sufleor", care
urmire5te reprezentatia din partea
si de jos a scenei, le gopte;te
Actori care repeti replicile.
scene ;i roluri.
SCExARII PNXTRU TNTEVIZIUNE
Scenariile pentru televiziune despre via[a de fiecare zi sunt
denumite ,,soap opera". in mod normal, suntbazate pe
rela[iile de familie sau dintr-un grup de prieteni gi sunt, in
principal, sentimentale. Existd
i*i:r' s -
; i.r{ qi scenarii de televiziune de
Y4
tri
:lE
Fi,
ac{iune, cu scene precum
*{i
_.r*
urmdririle cu maqini.
,f.'
4,tr'
0 scen; din NYPD, Ur serial
,i; american de teteviziune a cirui
*:#'r- acliune are loc in cadrul
departamentului de po[ifie din
New York.
'cnurA gr DEscoPERA
/-rr:---rrrrrrrrr--rrrri
I
COMUNICATIILE: p. 12
!
I
MARI PEnsorunlrAn: pp.22-23
L--r-----r-------rr---
 DRrus, TenrRU gl MuzlcA

t
Hg: SI ffiH$
&Operd, niscuti in ltalia la inceputut
secolului al XVll-lea, este o reprezentafie
in care cuvintele sunt cintate pe muztca
interpretate de orchestri. Personajele
principale cAnti pentru a povesti publicului
istoria 9i pentru a-ti exprima propriile
sentimente. Ades€El, este prezent gi un cor.
in musicat, rispAndit in Statele Unite la
inceputul secolului al Xx-lea, cAntecul este
alternat cu dans gi po ezie.

f '
SUNETE Jonsr 5r AcurE
Rolul protagonistului este
interpretat, de obicei, de
Femeile au vocea mai ascutita decAt
u n tenor
barbatii. Un cdntdret poate fi bas,
bariton sau tenor. O cintireati poate fi
contralto, mezzosoprani sau soprani. Duet intre un tenor si
Basul este vocea cea mai joasa sau o soprani
,,grav5.", soprana cea mai inalta.

opera din Paris

f 'TEATRELE
DE OpenA
Operele sunt reprezentate in teatre speciale, in
interioru I cirora m uzicien ii su nt a;e zati intr-o zond
denumita ,,fosa orchestrei", asezatd in fata, sub
in altim ea sce ne i.
 OpERE"$r MuslcALtrRt

ix RrrM DE Srnp
Stepul este adesea folosit in
musicaluri. Dansatorii poartd
pantofi speciali, cu pldcu[e de
metal fixate pe vdrfuri qi pe tocuri.
Numele dansului derivd din
zgomotul ritmic produs de picioare.
Primii pantofi de step erau din lemll.
Abia citre 1925 au fost introduse
pticuleLe din metat.

f
'WEsr Srpr SroRY
Un dans tipic pentru musical
Cu melodiile lui Leonard Bernstein,
musicalul Poveste din Cartierul de Vest * 'MuzrcA
(1 9 57) a fost un succes urias gi a
5r Dnrus
devenit film in 1961. Actiunea se Muzica gi dansul din musicaluri
petrece Ia New York si povesteSte sunt mai vesele ti mai fredonabile
iubirea nefericita dintre Maria ti Tony, decat cele din opere. Multe dintre
o poveste inspirati de clasica piesi m usicalu ri, precu m Cats si
,,Romeo;i Julieta" a lui Shakespeare. Starlight Express de Andrew Lloyd
O scene din musicalul Webber, cuprind dansuri
Marile soprane pot West Side Story particulare. Musicalul poate fi
avea un nurndr de vizionat la teatru sau la
fani egal cu cel al
cinematograf.
vedetelor rock

Rolul CAntdrelii poartd

protagonistei este costume potrivite
interpretat, in rolurilor pe care le DATE ULUIT()ART
interpreteazd
general, de * in 1988, in Germania,
o soprana tenorut Luciano Pavarotti
a fost aplaudat de public
la sfirgitu[ unei opere timp
de mai mult de o or5.

Gesturile solemne
acce ntu eazd d ram ati s m u I
si emotia i nterpretari i

+1- r r r r r - r - r-- r r -- - r - - - -.1

s-' { cAuTo r r\ Y
-,,,.,,, v
a) gntNTn $r DESGoPERA )
I

T iru JURUL NosrRU: pp. 22-2s (

I
L--rr--r- r- r-----rr r
--
 Dnrus, TEATRU gr MuzrcA

@df,rcB$in#
&Opera din Beijing a luat fiinF
acum 200 de ani in China, unde este
cunoscuti sub numele de jing xi. Este
vorba despre un amestec de muzicd,
instrumentali gi vocali, recitare,
mimici;i acrobatie, in care scenografia
este alcituite din putine obiecte,
valorificate la maximum: un
drapel purtat pe sceni de un
singur soldat poate reprezenta,
de exemplu, o intreage armati.

Uru RTPERToRTU Arurrc

Multe dintre operele de la Beijing se
bazeaza pe episoade istorice sau pe
intamplari romantice din China Antica. Una
dintre cele mai populare , Frumusetea,
poveste;te istoria reala a rapirii unei
printese care a murit pentru tara ei.

t\I:T:\
Raganeli de lemn

Gong Huch'in

{'TRUMENTE M vzrcALE Actorii poartd

La inceputul si la sfarsitul fiecarui spectacol, precum si costume colorate
atunci cind un actor intrd sau iese din sceni, se cintd
la tamburini sau se bate gongul. Printre alte
instrumente folosite, se numara raganelele de lemn si Personaje tradifionale ale
huch'in, un fel de vioard cu doud corzi. Protagonista esfe
interpretatd de un barbat operei din Betjing

.3r4r
 OpERA DrN BeulNG

* 'MAcHTAJUL
DATE ULUITOARE cA MnscA
Machiajul unui personaj ne aratd
* Acum aproximativ 1 800 de ani, caracterul sau. Chipul rosu
rdzboinicii chinezi igi pictau chipul cu s uge reazi lo ial itate s i cu raj
,

cu[ori strSlucitoare pentru a-i speria cel alb, inselaciune ti siretenie,

pe dugmani. Astfet s-a niscut cel negru, fo4a;i duritate.
machiajul in teatruI chinezesc. Divinitatile au chipul auriu.

Masca unui
personaj puternic

("
J

Masci aurie
a divinitetii

*
'Lu PTE ir,rrRE AcRoBATT
Opera din Beijing cuprinde adesea scene
de lupta: actorii fac salturi mortale ti rotiri,
arunci armele in aer si Ie prind in zbor
la sunetul gongului si al tamburinelor,
in reprezentatii su rprinzdtoare.
Migcdrile acrobatice
sunt adesea folosite
centru a reprezenta bafilii

ExERCrTrr Psr{TRU Controlarea

Vocn vocii este
esen!iati
Actorii de teatru qi cdntdre[ii pentru o
trebuie sd inve{e sd-qi interpreta re Actorii executi acrobafii
bu ni. pe sceni.
control eze vocea astfel inc0t sd
poatd fi auziti de departe. iqi fr-r- - r r - - - -- -- r ---- -r - - - -.1
dedicd foarte mult timp
exercitiilor necesare pentru
St '
!Y^Y'lrl;,;o:il;-
) {') cAUTA
v
$tr r\DESCOPERA
rr.r'r,
L^^v I

a-;i antrena vocea. Y (

L-----------------r-- -@
I

*3e
 DRrus, TenrRU gr MuzrcA

Efecte
&.
w speclale
o

ffii
a=^=l fAr*ificiile
teatrale, precum
aparifia unei fantome pe sceni,
se numesc ,,efecte speciale". Sunt
create de lumini 9i echipamente
care rimAn ascunse publicului. * 'ZBoR
PE ScrruA
Pentru a putea ,,zbura" in mod magic pe scend,
un actor trebuie si poarte sub costum nigte
5i machiajul poate servi la crearea de hamuri care sunt prinse cu un cablu metalic
efecte speciale. Se poate picta cu negru de un scriptete situat deasupra scenei. Tragand
un dinte, astfel incAt si pari ci lipse;te, cab I u I , acto ru I se rid ica in ae r.

dupi cum se poate folosi un material

aseminitor cauciucului, denumit latex,
pentru a modela cicatrice care si pari
reale, aplicate pe piele cu ad eziv special.
Publicul nu poate
vedea hamurile 9i
cablul metalic.

b-*
----'- Fond de ten folosit ca
baza pentru machiaj

SEculelele su nt ascu nse

sub costum

! -.- Demachiant
---1'

SAxGE Fers
S0ngele fals este tinut in capsule sau
in pungi din plastic subtrire, pe care
----- Nas fals actorul le sparge atunci cAnd se preface
cd moare sau cd" a fost rdnit.
Fard
Alunile Trusa de machiaj
fatse a unui actor
_r{,
f
'APARTTU MncrcE
Platforma este o mica porliune din Zgomotul de tunet
sceni, care se poate ridica sau cobori cu se poate reda prin
agitarea unei foi
ajutorul unui mecanism ascuns sub
subfiri de metal.
scend. Actorii o folosesc pentru a aparea
sau disparea ca prin magie de pe sceni.

Fumul colorat creeaza Daci scuturi o tigaie l"''{{

o atmosfera de m ister cu fasole uscati, s€ :

Actor ridicat produce un zgomot ii:

cu platforma aseminitor cu acela

al ploii sau al mirii.
s1:*
.t
...

f
7
ErEcrE SoNoRE
in spatele liselor, matin i;tii creeazi
cu
efecte sonore, precum zgomotul
valurilor sau tropiitul cailor in galop,
cu mdinile sau folosind benzi
in registrate.

Luminile scenei
sunt controlate
de un tehnician.

f
'FolosrREA
LUMINILoR
Teatrele moderne acoperite sunt
previzute cu reflectoare puternice,
suspendate deasupra scenei, controlate
de un tehnician care se afla deasupra sau
in spatele pu blicu Iu i.

Platforma este manevratd

de un ma5inist care std
sub scend

r rrr rr-r-rr t
- -- - - -

bnurA gr DEscoPERA
,/rr :- :
!

MARILE lNvENTll: pp. 48-49

I cuM FUNcTtoNEAzA?: p. 1o
I
L-----r---------r-r---
 DRrus, TenrRU $r MuzrcA

Elementele munieii
&Sunetele sunt vibra{ii (migciri DATE ULUITOARI
imperceptibile) ale aerului, captate mai intii
de urechi, apoi examinate de creier, care * Ceinii reugesc si audi
sunete foarte Tnalte, pe care
identifici sunetul respectiv. urechile omutui nu reugesc si
le capteze. Balenele, ?n schimb,
iniltimea sunetului depinde de cAt este comunici ta distanti fotosind
sunete joase.
de acut (inalt) sau grav (ios). Muzica este
constituiti din sunete numite note care,
grupate intr-o secven(i, formeazi
*
o melodie. ScRTEREA Mvzrcrr
Compozitorii sunt cei care creeaza muzica.
Armonia este un sunet plicut, creat de Cei mai multi scriu propria muzicd, astfel
doui sau mai multe note cintate impreuni. incat aceasta si poata fi interpretata de
alti muzicieni exact asa cum a fost creati.

Semnlrl ,,mf" indicd faptul Notele muzicale sunt scrise pe

cinci rAnduri, denumite portativ
cd muzica va fi interpretata in
Tempoul indicd ritmul
bucatii muzicale stilul moderato forte

Cheia sol
indica faptul
ca aceste note se
executa cu m1na
d reapta

Cheia fa
semnifica faptul ca
notele sunt executate
cu mAna stAnga

Bucati muzicali
pentru pian

424r
 EIeMENTELE Muzrcn

Do Re Mi Fa Sol La
Fiecare dintre cele ;apte note ale scirii
muzicale occidentale are un nume.
* 'ScAnr
MuzrcALE
Scara este o combinatie de
note, fiecare cu inaltime
diferita. in tume se folosesc
diferite tipuri de sciri: in
Si
Occident, ele cu prind in
general tapte note, in timp ce
in China si Africa doar cinci.
Membrii coruLui cinti Tn armonie.

f RITMUL
CAxTE,C ix AnMoNIE
[Jn cor este format din mai
lnulte persoane care cAntd
Alternanla su netelor lu ngi si scu rte intr-o
impreund. CAntdre[ii sunt
bucata muzicala se numeste ritm. Muzica
erdesea irnpdrtiti in grupuri,
traditionala africani are ritmuri rapide, date
fiecerre dintre acestea cdntAnd
de bataia mainilor, a tobelor ti de clopotei.
note diferite, care creeaz=a
zrrrnonii pldcute.

Metronomul produce un ticiit

regulat care indici muzicienilor
viteza ritmului care trebuie
urmati.

- \
$ 4V
f
f fr.,, ),
Fiecare ori a zilei are raga proprie.

Rncn
-r=
.,- / a
Scarile m uzicale ind iene
su nt
formate din note grupate in
(( secvente den u m ite raga. Fiecare
(( raga creeaza o stare sufleteasci
diferita si trebuie cAntati la o
anumita ori a zilei.

cAurA $r DEScoPERA
COMUNICATIILE: pp . 32-33
L-------- r- r--------
--

*43
 DRrus, TearRU gt MuzrcA

ImstmxM*enuff*G
: Irl,
&Unele instrumente mu zicale, \...\ t^-

denumite ,,d€ suflat", cinti atunci cAnd -)^/

muzicianul sufle in ele, ficAnd si vibreze
aerul din interiorul tubului ;i emipnd
astfel o noti. Variind lungimea coloanei -: \
\
de aer care vibre azd, in tub, se produc note \.\ -...\
Ir
diferite. Aceasti variafie se obtine
acoperind gi descoperind cu degetele
giurile din instrumert, apisAnd taste sau,
ca in cazul trombonului, deplasAnd culisa
(partea care se deplaseazi).

f
'UN BURDUF cu Arn
CAntiref
scof ian
la cimpoi
Aerul iese
prin tubu ri Tubele sunt

Cimpoiul este format din diferite Burduful se umple

tuburi legate la un burduf, in care cu aer cAnd
muzicianul sufla pAna cAnd se muzicianul sufla
umple cu aer. Aerul este apoi scos Tub cu gduri
prin tu bu rile care vib reazi, care se astupd
cu degetul pentru
producdnd sunetele. Goarnele sunt
a modifica
asemdndtoare
inaltimea notelor
unor trompete
mici

DATT ULUITOARE
* Cele mai vechi ftaute care
se cunosc, datind de peste
20 000 de ani, sunt nigte oase
in care s-au ficut giuri.
* in vechime, Tn muLte insule
din 0ceanul Pacific, scoicile
din mare erau folosite pe
post de trompete.
,dbE
'MnRsuRrLE
intr-o fanfari, exista diferite tipuri
de instrumente de suflat. Unele sunt
din metal 5i se numesc ,,al5.muri",
precum tuba 5i trompeta; acestea
au taste (pistoane) care, atunci cand
sunt apisate, scurteazi (note acute)
sau lungesc (note joase) coloana
de aer in tub.
 I ru sr R y...............ME
NTE

Naiul este alcituit din tuburi

de lungimi diferite.

Tubul cornului are

formd curbatd
*
FmurE VrcHr
Delicatul nai este folosit in Peru,
Bolivia ;i alte regiuni din America CAntiref indonezian Ia flaut de nas
de Sud de mii de ani. Fiecare
tu b, cu lu ngime d iferita, em ite
o noti diferitd.
,
f 'UN FI-nur DE Nns
t{\ri Unele flaute produc sunete
scotind aerul din nas in loc
de a-l scoate pe gurd. Flautele
Trompeta este de nas sunt raspandite in multe
unul dintre cele insule din Oceanul Pacific si
mai rasp1ndite printre locuitorii padurii
instrumente
am azon iene.
de suflat

Formaf ie i>\7/

de alimuri
Supape _

Tuba este u
dintre I

instru mentr
cele mai mt
gi emite nol
grave

Piculina esl
foarte micd
emite note ,

MARI $I MICI
Piculina mdsoard doar 32 cm,
in timp ce tub a aiunge pdnd
la 2,28 m indlfime.

ft-r r r r - r r rr rr r - -- r r r - - - -.1
v Y r
S- ' ) {,) GAUTA 9r DESCOPERA , r r\ .-,t^.r'

Y $iltNTA iru .lunuL NosrRU: pp. 22-23 (

I
f r-
-----------------rr
 DRrus, TenrRU gt MuzrcA

Corni, percufii
o I a ^t o)
$i clavlilturi DATI ULUITOART
* in octombrie 1979, patru
interpreli japonezi la
./)- I instrumente cu corzi qi-au pus
+/ lnstrumentele cu co rziemit sunete m59ti gi au cintat sub ap5.
cAnd corzile sunt ficute si vibreze. Au reugit si se audi intre ei,
deoarece sunetuI trece prin
Pentru a diferenfia notele, muzicianul api ta feL ca 9i prin aer.
{ine apisati coarda cu degetele de la
o mdri, iar cu cealalte le ciupette sau
le atinge cu o bagheti denumiti arcus.
lnstrumentele lovite, agitate sau frecate
poarti numele de ,,instrumente
Pentru a cAnta
de percu{ie". La cele cu claviaturi, la sitar, interpretu I
trebuie sd stea asezat
in schimb, notele sunt produse prin
apesarea a diferite clape.
..t'

c
-tj
CAntiref indian
la sitar
7
SITnRUL lruprAN
S itaru I este u n instru ment fu ndamental
in muzica clasicd indiand. Atunci cAnd
muzicianul ciupeste co rzile principale,
vibreazd 5i un al doilea ansamblu de corzi,
care emite un sunet tremurdtor.

Vioara se tine
sub barbie

f
Interpretul trece
arcutul pe
'VIoARA deasupra corzilor

Ca m u lte alte instru mente

cu corzi, Ia vioard se cdntd
cu arcusul, o baghetd din
lemn cu corzi din par de cal, CAnd corzile vibreazd,
intinse intre cele doud vibreaza 5i aerul in corpul
margin i. gol al sitarului, amplificAnd
sunetul
CAntiret la vioari
 CoRzt, PeRcuTtr gl CLAVIATURT

{'TRUMENTE DE PTR.UTIE
Exista sute de instrumente de
percutie diferite. La unele, precum
xilofonul, se pot cdnta chiar melodii,
deoarece notele au inaltime precisi,
spre deosebire de altele, precum -
:+.-.i:_t

maracas, care nu au o intonatie Fiecare clapi a xilofonului

defin iti. La bongo se poate Pentru a cAnta la maracas, emite o noti diferiti atunci
cinta cu mAinile. acestea trebuie scuturate. cAnd este loviti.

Cele gapte corzi

principale sunt din metal

Suporturi arcuite din

metal, sub care se afla
corzile secundare

ApdsAnd o coardd, partea

care vibreazd se scurteazd,
emitAnd o nota mai ascutita
c 'CoNcERTELE DE Prnru
Pianistii dau adesea reprezentatii in fata
Cutrur FuxcTroNEAze Pr ANUL publicului, in sali mari de concerte,
Elementele esen[iale pentru producerea cAntAnd la un pian ,,cu coadd", care are
sunetului intr-un pian sunt urmdtoarele: corzile intinse orizontal. Pianele verticale
corzile metalice lovite de ciocdnelul din lemn sunt mai mici si au corzile intinse vertical
cu cap de pAsld, cdlugul pe care sunt fixate in spatele clapelor.
corzile qi care transmite vibra[ia coruii cdtre
placa de rezonantd din lemn, cu rolul de a
transforma aceastd vibra[ie in unde sonore.

Capacul
pianului cu
coadi se
ridici, pentru
ca sunetul si
fie mai
puternic.

r rr r rrr--rrr-- rr r- r- rt
,CNUTA
_a--

SI DESGOPERA !

MARI PERSONALITATI: p. 48
!
l.t--._
$TilNTA iru .lunuL NosrRU: pp .22-zg
L-------r--r-r-rr---
--

{F47
 Dnrus, TenrRU gr MuurcA

f'MuzrcA EI-rcrRrcA
Mffiro**&deetuf;efl La chitara electrici, existi un
microfon care transforma vibrati i Ie
\# corzilor in semnale electrice.
Acestea sunt apoi amplificate
Gffi de un amplificator gi
retransformate in sunete
-2- |I nstrumentele electrice gi electronice emit de un difuzor.
+/
sunete grafie electricitAtii. O chitari sau Muzicienii poartd cdgti pentru
o vioari electrici produce sunetul in mod a se putea concentra numai asupra
sunetului instrumentului lor
normal, dar valorifici electricitatea pentru
a-l amplifica. O clapi electronici are
o memorie computerizati, ce poate reproduce
Muzicieni intr-un
sunetele altui instrument. Claviatura studio de
se folosegte ca la un pian, dar se poate alege inregistrare

tipul de sunet apisind un buton.

Su netel e i nstrumentelor
Butoanele de pe mixer sunt amestecate cu ajutorul
regleazd vol umul fiecdru i unui echipament denumit
instru ment mixer

e
'MIXAJUL
inregistrdrile mu zicate se fac in
studiouri speciale. lnginerii de
sunet inregistreaza de obicei fiecare
instrument separat, asigurdndu-se
ci sunetele sunt clare;i balansate.
Apoi le mixeazi, adica le amesteci
impreuna pentru a crea un
ansamblu care se folose;te pentru
producerea de CD-uri si casete.
 MuztcA EucrRrcA gl ElrcrRorurcA

\ SuxETE, ix CuuE,
Sampler-ul este un dispozitiv electronic ce
inregi slreazd mici secven(e de sunete. Acestea
\ sunt transformate in serii de numere
g qi memorate electronic, astfel
incdt sd poatd fi
transformate qi controlate
de o persoand cu ajutorul
unei claviaturi.

Un complex modern cu sampter

a, )INTETIZNTORUL
La chitara electricd
5e cAnta la fel ca si Sintetizatorul este o claviaturd electronicd
la cea clasica ce poate memora orice sunet si il poate
transforma sau mixa dupa plac. Poate
produce 5i sunete electronice total noi.
Instrumentele electrice
su nt conectate
la un amplificator

Sintetizator electric

Sintetrzator Afigajul prezintd

Baterie electronici electronic tipurile de sunete

f' BATERIA EI-EcrRoNIcA

alese

Baterii le electronice pot reproduce

sunetele produse in mod normal
de bateria clasica. Unele dintre ele
au si suprafete de percutie. O mare
Suprafele
parte din inregistrdrile pop folosesc
de percutie
Pedalele de control
in prezent bateria electronica in
pot schimba sunetul locul celei clasice, care ocupa destul
produs de chitara de mult loc.
e lectricd DATT ULUITOARE
* Un robot japonez inventat 'cnurA gr DEscoPERA
- - - - -- -----II
I-
- - - -.t

inceputul anilor 1980,

_/rr :
ta i
WABOT-Z, reusegte si COMUNICATIILE: p. 33
cinte ta clapi mai repede cuM FuNcTlorurnzA?: p . 44
L---rrrr---------r----
dec6t un om.

{F4s
 DRrus, TrarRU gr MuzlcA

SruroNrA $I CoxcERTUL

0r0hestrn O simfonie este o muzicd scrisd pentru

toate instrumentele dintr-o orchestrd,
formatd in general din trei sau patru pdr[i,
denumite miqcdri . La concert,
in schimb, un singur
O orchestri este un grup instrument, de obicei
de muzicieni care cAnti impreuni pianul, vioara sau
violoncelul, este
la mai multe instrumente. acompaniat de orchestrd.
Orchestra cea mai mare se
numette simfonici 9i cuprinde
Vanessa Mae, violonisti
aproximativ 100 de membri . soListi, in fala orchestrei,
in timpul unui concert

Orchestra simfonici, apiruti in secolul

al XVI!-l€d, cAnd compozitorii au inceput si
Secfiunea perculie
scrie muzici in acest scop, este formati din Orchestri simfonici
instrumente cu corzi (arcuguri), de suflat gi de
Harpd
percutie. in prezert, orchestra simfonici
interpreteazi orice tip de muzici, de la
lt-}
simfoniile ctasice pAni ta muzica pop. in
Japonia, existi o muzici denumiti gagaku
(,,rnuzici eleganti"), apiruti in urmi cu peste
1 000 de ani, care era cAntati in temple 9i Ia
curtea impiratului de o orchestri formati din
aproximativ 20 de instrumente.

In muzica gagaku, existd

instrumente de suflat, de
percutie si de coarde

Muzicieni
gagaku

OncHEsrRA SrwrFoNrcA
intr-o orchestrd simfon ici, majoritatea
instrumentelor cu corzi se grupeaza in fata, iar
cele de suflat, mai puternice, alamurile ti
percutiile, stau in spate. Sectiunea instrumentelor
cu corzi este mai mare decdt celelalte, pentru a
compensa sunetul lor mai putin puternic.
 OncHESTRA

Gamelan
indonezian
5---"'
Gonguri javaneze
* din metal
OncHEsrRA GnmELAN
Orchestra indoneziani se numeste
gamelan. Este formata din 20 pAna
la 75 de instrumente, printre care
gongurile atArnate, xilofoane
din lemn si metal, placi din metal
(gonguri javaneze) si tobe.
Secliunea instrumente
de suflat din lemn Secliunea aldmuri

Contrabasuri
lr
il
jo,l

Viole si violoncele
{TERPRETARE'I DIRIJARE
Dirijorul sta in picioare in fata
orchestrei ti,folosind o baghetd, 'cnurA $r DEscoPERA
/r--:--------r------r
-r!

I
Dirijorul std in picioare pe o impune cAnd si cat de puternic
MARI PERsoruaurATt: pp. 48-49
sau de rapid sa fie sunetul.
'platforma inaltata, pentru a fi v,azut !1 " " itu .lunul NosrRU:
$TnNTA p.25
-
:ie catre toti membrii orchestrei L----------
---r-----r-

{Fst
 Dnrus, TEATIU gr Mue*cA

laun suing Athlues Toate instrumentele

pot interpreta solouri
--:- I pline de virtuozitate
+t' n primii ani ai secolului al XX-lea, in America
I
de Nord s-a dezvoltat un nou tip de muzici, url
amestec de ritmuri africane ;i europene, denumit
jazz, care s-a rispindit curdnd in intreaga lume.
lnterpretii de jazzincep adesea /f
./,.i.

cu o melodie cunoscute ti continui 1,,,

/d
improvizind, cu variatiuni pe aceeati
teme. Iazzul a fost influenfat
de tonalitafile lente ti triste ale
bluesului, niscut Ia sfirsitul
secolului al XIX-lea. Swingul
este un stil de jazz apirut
in jurul anilor 1930.

f'CArurAruo
Blues
Primele inregistriri ale unor cintece blues, in
care interpreta era acompaniata de un pian
sau de o m icd orchestrd, date azd, d in an ii
1920. Una dintre cele mai mari cintirele de
blues a fost Bessie Smith, care, avind o viala
grea, ti-a exprimat sentimentele prin muzica.

Corzile contrabasului
pot fi ciupite cu degetele
sau atinse cu arcusul

"fffi
f ' TRUPA DE
Jnzz
Cea mai mare parte a m uzicii jazz cintate
la inceput a fost creata de populatia de culoare
din America. Primele trupe de jazz erau alcituite
din chitari, tobe, contrabas, vioari, trompeti,
Americanca Bessie Smith a fost
o cAntireati celebri de blues. trombon si clarinet, iar mai tArziu s-au addugat
banjou I si saxofon u I.

,,.,5,2*
 Jnzz, SwING gt Bt-uES

Trupele de swing
conf in
tromboane
;i saxofoane.

*
)WING
in anii 1930 ;i 19 40, mari orchestre de
jazz au inceputsi cdnte intr-un stil nou,
denumit swing. Multora Ie plicea sa
danseze in ritmul vioi al acestei muzici.

Trombonul are
DATE ULUIT()ART
un rol important * Pentru a cinta, uhii muzicieni de jazz
in trupa de jazz folosesc o ax5 de metal cu pirf i ?n relief
trad itionala care se utiliza in mod norma[ pentru
frecarea rufelor, pentru a [e sp5[a.
Muzicienii frecau un degetar de metal
pe pirgile in retief 9i emiteau sunete.

MIJZTCA SIvtBA
Ritmurile braziliene vioaie,
denumite samba, au influen(at
muzica din lumea in treagd,,
inclusiv jazzul american. M uzica gi
dansul samba, vesele Ei rapide,
constituie una dintre atracfiile
faimosului Carnaval de la Rio.
StaruI brazilian de cinema
Carmen Miranda a inregistrat
mutte cintece samba.

In mod normal,
muzicienii de jazz nu au
., nevoie de muzicd scrisd cAUTA $l DESCOPERA
POPOARELE LUMII: pp. 44-45
Muzicieni de jazz care
cAnti impreuni. L----rrr--------r-rrr-

+53
 DRrus, TenrRU gt MuZtcA
munlea pop
&l n anii 19.50, in America de Nord,
s-a niscut un nou tip de muzicd,,
denumiti rock-and-roll ; de zldnfuit tr cu
un ritm bun de dans, a avut mare pri zd
la adolescenti. Acest stil amesteca
diferite genuri muzicale 9i folosea in
mod normal chitara electrici gi tobele.
Din anii 1950, s-au dezvoltat stiluri noi,
care au intrat sub ,,umbrela" numelui
de muzicd, pop.
Chitara se foloseste
foarte mutt Tn muzica
country gi western
* 'MuzrcA
CoUNTRT $r WnsrERN
Muzica country gi western s-a
ndscut in Statele lJnite, in partea
de sud , cz fuziune intre cdntecele
folk qi cdntecele cowboy-ilor. Este
populard qi in prezent Ei se cdntd
de obicei cu banjo, viori qi chitdri.
DATI ULUIT()ARE
* Pop-staruI american
Michaet Jackson a vAndut
peste I*7 de miLioane de
exemplare ale atbumutui
Thriller.
fri(EBox sr RocK-AND-R'LL
in anii 1 950, in multe baruri exista
o matina denumila= jukebox, care
a facut rock-and-rollul popular.
Clientii introd uceau o moneda
in fanta speciala si alegeau cAntecul
pe care doreau sa-l asculte.
Rock-and-rollul
Cele mai multejukebox-uri este un dans
ofereau o varietate larga dezlinf uit
de inregistrari
DE PnorEsr
Muzica punk s-a niscut in Anglia
in anii 1970. Era cdntati urlat,
iar textele cAntecelor, agresive
si supirate, au generat adesea
scandaluri. Artistii punk ;i
fanii Ior purtau adesea haine
rupte;i-;i colorau pirul in culori
tipatoare.
CAntire{ii punk urlau
versurile cAntecelor.
 MuzrcA Pop

*7
CArurAnETr I wrPRov tzATl
Matinile de'karaoke cAnta piesele fara
vocea interpretilor, astfel incAt sa se poata
interpreta peste inregistrare. I nventate
de japonezi in anii 1 980, s-au raspandit
in scurt timp in intreaga lume.

La karaoke, cuvintele pieselor

sunt urmirite pe un gcran. Datoritd sistemului de difuzoare, Numeroase reflectoare
muzica poate fi auzitd de toti putern ice creeazd atmosfera
spectatorii

* 'MuzrcA
Llvr
Majoritatea grupurilor cAnti atat
in fata fanilor, cat 5i in studioul
de inregistrare. Crupurile cele mai
faimoase sustin turnee in lume,
o rgan izAn d co n ce rte s pectac u I oase
la care asista mii de persoane.

Concertul este Concert pop

inregistrat pentru a
putea fi redat video

in mod normal,
publicul sta in
picioare 5i danseazd

"eqs{#ffi

cAurA $r DEScoPERA
cAl.Rronr gt EXPLoRAToRT: p. 43

55

Glosar de euvintereheie
Actor: cel care interpreteazl, la
teatru , pe ntru te levizi une
in fi lme.
Amfiteatru: cladire circu Iari
cu locuri dispuse in trepte, in
ju ru I u nei zone den u m ite
scen5,. Amfiteatrele au fost
construite de romani si folosite
ca locuri de divertisment.
Amplificator: dispozitiv care
ampl ifica semnalele electrice
pentru a face sunetele mai
p ute rn ice.
Armonie: grup de note
cintate impreuni pentru
produce un sunet placut.
Clapi: bari sau tija din metal
la un instrument mu zical , care
se apasi cu degetele pentru a
emite o not5,.
Claviaturi: total itatea
clapelor unui pian sau ale unui
sintetizalor.
Concert: m u zicd, scrisi pentru
un singur instrument insotit de
o rch estri.
.'r,5.9,*
DRrus, TenrRU gr MuacA
Cor: grup de persoane care
sau cdnti im preu n5,.
Coregraf: cel care defi negte
migcari le unui dans.
Costum: imbraciminte
purtati de un actor pe sceni.
Dans popular: dans
traditional dintr-o anumiti
tari, adesea legat de
sirbitorile speciale.
De obicei, are o sceni inaltati
;i rinduri de scaune pentru
spectatori.
a cdntate pentru a se crea o
Decor: fundal care indica
unde se desfisoari scena.
Dramaturg: scriitor de piese
d e teatru . mecanism de ceas care, prin
Drami: operi interpretati la
teatru, la rad io sau Ia televizor.
Festival: manifestatie ce
dureazi una sau mai multe
zile, in care se sirbitoreSte un
anumit eveniment sau o
perioada a anului cu anumite
ceremon ii, dansu ri si bucate
traditionale.
Gesturi: total itatea mitciri Ior
mdinilor, ale capului ;i ale
altor pa4i ale corpului, care
comunici un mesaj sau o
emotie.
inalfime: caracter distinctiv al
su netu lu i, care arati cdt este
de ascutit sau de jos,
depinzind de frecventa
vibrati ilor.
Melodie: secvenle de note
melodie sau un cintec.
Metronom: instrument cu
miScarea unui ac ce oscileazi
cu viteze diferite, indica
timpul de bazi al unei
com pozitii. Aj uta m u zicien ii
si c6,nte.
Microfon: d is pozitiv care
transformi sunetele in
semnale electrice.
Musical: spectacol de teatru
sau cinematografie cu muzic6,,
cAntece si dansu ri.
Noti: simbol grafic ce indica
un sunet muzical . pentru ceva, precum dansul
Orchestri: gru p de m u zicien i
care cinta impreuni la mai
multe instrumente, de obicei
coordonat de un dirijor.
Paputar: cel care manevreazi
paputile, facindu-le si se
miSte in mod realist.
Percufie: instrumente care
cinti atunci cAnd sunt lovite,
frecate sau agitate.
Personaje: persoane
reprezentate intr-un fi lm sau
intr-o operd teatrali.
Pozd: pozitie pe care o ia un
actor sau un balerin cu
propriul corp.
Procesiune: 5ir de persoane
sau de care decorate care
inainteazi utor in timpul unei
ceremon ii.
Refren: parte dintr-un cintec Solo: dans, interpretare sau
re petat Ia in ce p utu I ; i la bucati m u zical6, executati de
sfArsitul fiecirei strofe. o singurd persoanS,.
Repeti{ie: antrenament Teatru: clad ire inch is5,,
proiectati pentru reprezentati i
sau interpretarea unui rol, ce de teatru, de balet sau
se va executa apoi pe sceni in concerte.
fata publicului.
Vibratie: mitcare rapida
Ritm: succesiunea de sunete inainte si inapoi a unui corp
lungi 5i scurte intr-o bucati (coardd, membrana) .
muzicali sau intr-o secventi
de perculie.
Scena: zona teatru lu i pe care
se prezinta actorii, dansatorii
sau muzicienii.
Sceni: diviziune sau parte a
unei opere teatrale sau a unui
fi lm.
Simfonie: com pozitie
muzicali scrisi pentru
orchestri, impartita in mai
multi timpi (de obicei patru) .
Sintetizator: i nstrument
muzical electronic ce poate
reproduce o mare gami de
sunete diferite.