T-.

-j
F

i '.'rf
Il..'^':f

' J-.' .1

?-.' ti

=- *&=

;l \-\ C

i. fl
rl

Cuprins
lntroducere in ,,ltiinfa in jurul nostru" 8
o

Lumea oamenilor de ;tiinfa t 0 Observafi lumina l2 Lumini gi umbri 14 Culorile curcubeului l6 Lumina se reflecti t Lumini 9i culoare 20 Zgomote 9i sunete 22 Undele sonore 24 f;-tr l\/lr.rltafii )t ?*-; Magnefii 26 For.ta de gravita{ie 28 A pluti 9i a merge Ia fund 30 Forte gi mitcare 32 Energia in mitcare 34 ,S, Etectricitatea 36 Temperatura 38 Transferul cildurii 40 Sr Energia in ac{iune 42 Materia solide 44 Lichide gi gaze 46 Schimbarea stirii 48 Reac{iile chimice 50 Observarea materialelor 52 Stiinfa gi tehnologie 54

E*

4{

Glosar de cuvinte-cheie 56 lndex 58

lurul

in $tiinfa

ITTRoDUcERE irv

rnostru

Pentru a fi un om de ;tiinti, nu trebuie decit si incerci si afli cum funcfioneazi tot ceea ce ne inconjoari. De ce se invArte Pimintul? Ce ne {ine cu picioarele pe pimint? Cum ajung bulele in biuturile carbogazoase?
De-a lungul secolelo[ oamenii de gtiinla au gisit rispunsuri la multe dintre marile intrebiri pe care gi le pun tofi 9i au reugit astfel si ne imbunitifeasci viata. Totu;i, sunt inci numeroase

probleme complicate de rezolvat pentru oamenii de din zilele noastre.

giinti

@@ @reM

%*@ffi

$nrNTA iru JURUL NosrRU

f,umoa oamenllor

d9afiry

&O"t.nii

a-ti functioneazi lumea. Multi dintre ei lucreazi in laboratoare, unde pistreazi instrumentele 9i aparatura; discuti 9i se informeazi despre respectivele descoperiri gi publici rezultatele experimentelor lor in reviste sau pe lnternet,
pentru a le cunoagte gi al1ii.
* 'LABoRAToARELE
Existd multe tipuri de laboratoare, fiecare avind diverse dotari gtiintifice. in majoritatea acestora sunt prezente microscoape ti eprubete. in prezent, aproape toti oamenii de stiinta folosesc

de gtiinla fac experimente pentru demonstra ideile referitoare la cum

Eprubete care co nti n d ive rse

Oameni de ;tiin{a care
su

bstante

lucreazi intr-un laborator

computerul pentru experimentele lor.

:!.:: .,

DATE ULUITOART * Atbert Einstein avea

intotdeauna note mici la
gcoa[;, dar a continuat studiite pini cind a devenit unul dintre marii oameni de gtiinli ai lumii.
-r'"\- ...r___ _

1
$

f
..ii
|

Microscoapele ne permit sd vedem lucruri foarte mici, invizibile cu ochiul liber

LUMA OannENILOR De $mtNTA

*7

OnmENI DE SnlrurA FAnA ExPERferulA'

Existd multe activitati simple sau

Un

fir

electric

experimente pe care oricine este capabil si le efectueze pentru a verifica teoriile stiintifice. De exemplu, se pot experimenta fenomenele electrice cu ajutorul bateriilor si al becurilor electrice ti se pot cAntari si misura obiectele pentru a intelege diferitele tipuri de materiale care ne inconjoard.
Chiar gi cele mai mici detalii trebuie sa fie inregistrate pentru a fi folosite

legat Ia o simpla baterie ne poate face sa intelegem cum functioneazd electricitatea.

Copii care executi experimente simple

Se poate folosi un cAntar pentru a mdsura greutatea

obiectelo

in experimentul urmdtor.

Aparatul de mdsurat
Computerul se folose5te pentru
arata dimensiunile unui obiect
a

examina rezultatele experimentu lu i

ffiOauENr

DB $urNTA CElpBRr

Dintotdeauna, oamenii de gtiintd, cum ar fi Aristotel, Marie Curie sau Albert Einstein, au fdcut diferite descoperiri. Albert Aristotel a trdit cu mai mult de 2 000 Einstein AristoteI ,4*:;- de ani in urmd. Descoperirile sale din N$.,*Antichitate au fost fundamentale pentru *o?x. '; toti qtiintd care i-au urmat. urma ; totri oamenii de stiintd
i_ uv 9lrl lll s^llrs. uvvv
.C.t

T"

Marie Curie

Placa Petri folosette

pentru culturile de
microrganisme, cum

'cnurA $r DEscoPERA
/rr --rrrrrrrrr-----t

r:-

COMUNICATIILE: pp. 49-51 MARI PERsorumlrATt: pp . 20-23

ar fi bacteriile

*r.rt

$nrNTA ilv JURUL NoSTRU

Ohserva$ lumlna
&Ftrt
lumini nu am putea si vedem nimic. Orice lucru care emani lumini este o sursi de lumini. Sursa de lumini cea mai importanti
pentru noi este Soarele, care ne permite si vedem lumea care ne inconjoari. Lumina se formeazi

t-

FrmmENr lrucnNDEscENr
Becu I este

su

rsd de lu m ina

incandescenta artificiala. Metalul de la bazi se leaga la o sursi de electricitate. Becul prezinta un fir

lung 5i subtire, filamentul, care,

traversat de electricitate, se incdlzeste si se aprinde, emanind lumina.

in doui moduri diferite: incandescen{i 9i luminiscenfi. Un obiect incandescent emani lumini cind se incilzegte, un obiect luminiscent
creeazi lumini

Filament in spirala

firi

a avea nevoie de

cilduri.
1,..1

qt
LUMTNA SonnELUr
Suprafata Soarelui este foarte calda si emani Iumina prin incandescenta. Un exemplu similar este flacara unei lumAnari care, arzAnd, emand lumina si caldurd. Atat Soarele, cdt 5i flacara sunt surse de lumina naturale.

T
Filamentul electric
incandescent devine

alb si emana lumina

Soarele
.li .t t'
!

Sticla susline firele electrice

legate cu filamentu I

Punct de contact
cu sursa de

electricitate

Becul emani lumin incandescenti

l: -" i-li

OgSERVATI LUMI

+fr

Uw Gnz Cnnr Fncr LuMrrrrA

Anumite becuri functioneazi prin luminiscenla. in tubul lor de sticli existi un amestec de gaze. CAnd electricitatea trece prin tub, gazele produc o Iumina invizibila ochiului uman: Iumina ultravioleta. Vopseaua de pe peretele interior al tubului se ilumineazd, astfel incAt emand lumina vizibila.
Spectacol cu [umini laser intr-un concert

LuvrrNr Lnspn
un dispozitiv numit laser produce
Tub de sticld
cu gaz

Suprafafa internd a tubului este acoperita de

vopsea care ilumineaza

o razd, intensd de lumind prin luminiscentd. in spectacolele cu lumini laser, raze subgiri se deplaseazd in toate direc[iile,

formAnd desene surpri nzdtoare.

Becul cu gaz lumineazi prin luminiscenfi

Barele metalice mentin

becul in suport si in, contact cu electricitatea

DATE ULUITOARE * Licuriciul are in corp substante

chimice speciale care reaclionea zd, eman6nd tuminS. Et emani tumini pentru a-9i atrage perechea.

traA{ Y

CAUTA $r DESCOPERA U I SPATIUL COSMIC: pp. 14-15

L----r ------------r--

-r---------r-----rr v Y

$nrNTA

irv JURUL

NosrRU

&D".a

atazi un obiect in apropierea unei surse de lumini, raza luminoasi se poate

se

comporta in trei feluri diferite: traverseazi in intregime obiectul, il traverseazi doar parfial, nu il traverseazi deloc. Daci lumina nu poate trece prin obiect, se formeazi o pati inchisi. Este vorba despre o umbri care are aceeagi formi cu obiectul, deoarece razele luminoase
se propagi

in linie dreapti.
Pe cadranul ceasului

solar sunt scrise

'UN OnoLocru SoLAR

Umbra proiectati de o tija metalica pe cadranul unui ceas solar ne indica ora exacta. Lumina soarelui cade pe cadranul solar si il lumineazd, dar nu poate trece prin tija m etal ici care este in ce ntru 5 i , in co n sec i nti, proiecteaz6, o umbra pe discul cu numere. Datorita faptului cd in timpul zilei soarele isi schimba pozitia pe cer, umbra se deplaseazi in jurul discului, indicAnd ora.

numere, ca la u n ceaso rn ic

Tija metalicd se nume1te gnomon. Lumina nu o poate

trave rsa

Umbra se creeazd pe partea opusa soarelui

Umbra are aceeasi forma ca 5i gnomonul.

Copii care citesc ora pe un ceas solar

LUMTNA gr UrvlBRA

UvTBRA Se
4
I in

Mr$cA
O De-a lungul zilei, lsoarele isi schimba
pozitia, ceea ce duce
la schimbarea pozitiei umbrei.

CAnd soarele se afli stAnga arborelui, umbra se va afla in d reapta Iu i.

Q Seara, soarele se vlgasegte in dreapta arborelui, in timp ce umbra se afla in

stAnga lui

DATE ULUITOABT * Cu 4 000 de aniin urm5,

oamenii se foloseau de umbre pentru a afla ora exacti

Obiect

*
DTSTANTA

Umbri
Raze de

Dimensiunile umbrei unui obiect nu depind numai de dimensiunile sale, ci si de distanta fata de sursa de lumina

$r DrMENsruNr

Sursi de lumini

lumini

Umbra este mare pentru

ci sursa de lumini
aproape de obiect

este

ci sursa de lumini este

mai departe de obiect

Umbra este mici pentru

te'

MnTERTALE Pnrnt Cnnr TnEcE LUMTNA

Materialele care lasa Iumina si treaci se numesc transparente. Materialele care impiedica Iumina si treaci se numesc opace. Cele care lasa sd treacd putina lumin[, dar nu sunt chiar transparente, se numesc translucide

I
l

I
Folie de desen
tran s I ucida

\
Carton
opac

+\ 6"urA gr DEscoPERA
?
MARTLE INVENTu:

fu-

r rr- r- r--rr-r -- -r - ---i

:

p.

SPATIUL COSMIC: pp. 14-15

30

L---rr--------------r-

$utruTA

Culorlle oureubeulul
&Lu.in"
soarelui pare a avea o singuri culoare, albi, dar de fapt este compusi dintr-o combinafie de culori. Acest lucru ni-l arati curcubeul, care apare deseori dupi ploaie, intr-o zi insoriti. Curcubeul se formeazi cAnd piciturile de ploaie descompun lumina soarelui intr-un fascicul de culori, numit spectru. $i prismi, o formi speciali, din sticli sau din plastic transparent, produce un spectru plecind de la lumina albi.
*'
INTREGUL SpEcrRU
Curcubeul este un exemplu de spectru . N e arati ca lu m ina este formatd d in m u lte cu lori . Spectru
I

cuprinde o gama de culori: rosu, oranj, galben, verde, albastru, indigo, violet.

Culorile curcubeului
Rogul esfe fntotdeauna in partea superioard a curcubeului, iar violetul in partea inferioard

Lumina care iese din

prisma se descompu:e intr-un spectru de culori

Prismi
Lumina albd dintr-o
sursd de lumina intra

in prisma

Picitura de ploaie actroneaza ca o pnsma

-a v

* 'LuMrNA

Sr

DrvrDE

Fiecare dintre culorile care compun lumina alba intri in prisma sub propriul sau unghi, dar iese sub un unghi putin diferit. Astfel, Iumina se divide, producAnd un spectru. Picatura de ploaie actioneazi in mod similar: face lumina sd se reflecte in interiorul sau, descompunAnd-o.

?,,.1

64F

CrdtOnrLE CuRcu

N\

\i\

apare ca un arc de cerc; dintr-un avior, ins5, deseori apare ca un cerc intreg.

DATE ULUITOARE * V;zut de pe pimint, curcubeul

* UneLe persoane sunt daltoniste. Acest lucru ?nseamni ci ochii lor nu pot distinge diferenta dintre anumite culori.

*'

de lumind
ro5ie, albastra si

verde

FTLTRAREA LUMINII Daca facem si treaci lumina alba printr-un filtru colorat, lumina care rezulti are aceeaSi culoare ca gi filtrul, deoarece nici o alta culoare d in cele care com pu n lu m ina albi nu poate si treaci prin filtru.

Razele de lumind colorata ilumineazd

spatele ecranului 5i formeazd o imagine

Lumina pe care o vedem esfe rosie pentru cd nici o alta culoare nu poate trece prin

F
rr r rr r -r rr

Filtru rotu

filtrul rosu lnteriorul unui ecran

de televizor

*'

PuNcrE CoLoRATE
in interior,
ecran u I televizoru lu i este acoperit de puncte minuscule de culoare, care se aprind pentru a forma imagini. Exista numai puncte in trei culori - rotu, verde si albastru, care se combina pentru a forma orice culoare care apare pe ecran.

Mirirea ecranului televizorului arata o imagine alcatuita din puncte colorate

I-rr r -r r !

q
i
I

cuM FuNcTloruenzA: pp.

PI-ANETn pArtaArur: pp. 4o-41

46-47 I

L--r---rr----r-r-rr-rr

$rrNTA

iru

f,umlna se refleett
&Noi putem si vedem obiectete care ne inconjoari pentru ci lumina care ajunge la ele, cea a soarelui sau a unui bec, este reflectate: acest fenomen se numette reflexie. Suprafefele albe sau de culoare deschisi reflecti lumina mai mult decAt cele negre sau de culoare inchisi. Oglinzile reflecti aproape toati lumina care ajunge la ele.
f,,Nr
Luna

de pe Pimint

vizuti

a,
LUNA SrnALUcEsrE
Luna este vizibila pentru cd reflecti lumina

Soarelui. Luminii ii trebuie putin mai mult de opt minute pentru a cf,latori de Ia Soare la Lund. O parte din aceastd lumina se reflecti pe suprafata Lunii si ajunge la noi, pe PamAnt, aproximativ doui secu nde mai tArziu.

Pnrvr Pr Nor

inrSrNE

Lumina se reflecti in mod uniform in oglinzi. De aceea, cAnd te privesti in oglindi, vezi o reflexie clard a ta. 5i ferestrele, de multe ori, dau o reflexie, ceva mai redusd, deoarece sticla nu reflecti toatd lumina.

Becul emand
lumina

Oglinda reflectd aproape toatd lumina care ajunge la ea

O micd

parte din

lumina becului se reflecta pe fata

Lumina este

reflectati de oglindi

LUMINA ST RTFLECTA inr ocLrNDA

Razele luminoase ale becurilor electrice se reflecti pe "fiAGTNEA imbricimintea, pe fata si pe parul fetei. Apoi Iumina se

COoURI Dn BNnn
Atunci cAnd un cod de bare este trecut prin fa[a unei raze laser, diverse por[iuni de lumind sunt reflectate de cdtre liniile negre gi
albe. Computerul folosqte informafia

reflecti de la oglinda;i ajunge la ochii fetei. in acest mod, ea poate si vada propria imagine reflectati.

Oglindd

pentru a identifica produsul costul sdu.

Lumina se reflectd

qi

Bec

in oglinda si in
och

ii fetei

Lumina becului
lumineaza fata

Reflexia

in oglindi
Lumina este reflectata de fata

Codut de bare este citit de o [a casa unui supermarket

razi laser

t^RU

Rr LE

AuroMo

B r LE

Lo R

in farul din fata al unui automobil

este o oglinda concavd. Lumina becului este dispersatd peste tot,

dar suprafata oglinzii reflecta toata lumina in aceeati directie, formAnd u n fascicu I intens de lu m ina.

Suprafala
luminoasa 5i ref lecto rizanta

Farul din

fafi al
Lumina

unui automobil

DATT ULUITOARE
Grecii antici foloseau ogtinzi mari, concave, pntru a reflecta pe navele inamice [umina soaretui pini cind acestea se TncSlzeau 9i Iuau foc.

ref lectata spre

exterior
II ---r --II---I-r-rl

cAurA $l
L--------------r----r-

DEScoPERA

SPATIUL COSMIC: pp . 22-23

{FIe

$nrNTA irv Jun

1 , .L:-: ,

..t

-'

luminf, $i
0uloard
Noi vedem obiectele care ne
inconjoari atunci cind lumina care se reflecti pe ele petrunde in ochii no;tri . Aceasta provine de la o sursi luminoasi gi este propagati in linie dreapti in toate directiile.
Cu

f
'

FTBRELE Opncr Fibrele optice sunt fibre de sticli lu ngi si foarte su btiri. Lu m ina se reflecti de-a lu ngu I su prafetei lor interne de la un capat la altul. Unele semnale de televiziune ti de telefon sunt transportate de-a lungul fibrelor similare, sub formd de impulsuri de lumini.

Lumina se reflectd de-a lungul fibrei optice Lumina este transportati de-a lungul fibrei de sticli

toate acest?, cAnd lumina trece dintr-un * material in altul, de exemplu din aer in sticli 'PTcTURA CoLoRATA Fara lumina nu am putea vedea culorile. sau in ape, parcursul siu este deviat. Acest

Mdnunchi de fibre optice: lumina straluceste la extremifiti

lucru poate schimba aspectul lucrurilor; ata cum se intimple cu un pai intr-un pahar cu api. Devia{ia (refracfia) luminii este ceea ce se intAmpH intr-o lentili. Forma lentilei determini modul in care lumina se curbeazd, pentru a face ca un obiect si pari mai mare sau mai mic. 5i culoarea obiectelor pe care le vedem in jurul nostru depinde de lumini: acestea absorb unele culori ale spectrului gi reflecti altele.

Lumina albi, ca si cea solari, este o combinatie de diferite culori. Daci ea cade pe o coali de hArtie alba, toate culorile sunt reflectate si hartia pare albi. Culoarea retine sau absoarbe unele culori si reflecti altele. Cea albastri absoarbe lumina tuturor culorilor, dar o reflecti pe cea albastra: astfel vedem albastru l.

Culoarea galbend
reflecta luminile rosii si
verzi

, care

im preu na

par galbene

Culoarea rogie reflectd

numai lumina rosie

Culoarea albastrd reflectd numai lumina albastra

Razele de

lumini
Pictarea unui tablou

sunt deviate cind

traverseazi dp?, astfel incAt paiul pare rupt.

in culori
^A*{. -.q. r^.--^-rl

fuMrN A $r
! ? rt3i:Jl

r,

Lumina care provine de Ia un obiect trece printr-o lentila din partea anterioard a ochiului si cade pe retin5., su prafata d in partea posterioard a och iu lu i. Aceasta este in legaturi cu creierul, care stabileste cu exactitate ce imagine este. Aparatul de fotografiat este sim ilar och iu lu i, dar capteazi imaginea pe o peliculi, nu pe retina.

!r Apnnnrr Dr ForocRAFrAr

k' ,&'

Razele de lumind intra in ochi

Aparatul de fotografiat
se bazeaza pe

Aparatul de fotografiat capteazi imaginea pe o peliculi

:

lumina pentru a crea o imagine, ata cum face ochiul

Lentila ochiului
Culoarea albd gi hArtia alba reflecta toate culorile luminii

Imaginea apare rasturnata pe retind, in partea posterioard a ochiului

Peliculd fn partea
posterioara a aparatului

de fotografiat

Lumina trece prin lentile

Lumina intrd in de fotografiat

YLzUL PE INTuNERIC

v<

Chiar dac5 noaptea este intuneric, existd intotdeauna pufind lumind. Spre deosebire de oameni, unele animale vdd bine pe

intuneric. Ochii cucuvelei capteazd, chiar qi cele mai mici semnale de lumind, astfel incdt noaptea poate vedea clar lucrurile
Cucuvetete v5d destul de bine incSt si poati

vina

pe intuneric

MARILE INVENTII: pp. 44-45

CORPUL UMAN:
|t

pp. 38-39

$urtrvTA

ngomote Ql sunete
&Tromotele;i
sunetele care ne inconjoari sunt foarte variate. Toate sunt produse de vibratiile obiectelor gi pot fi acute sau grave, puternice sau slabe. Lovind ceva, sufland in tuburi sau atingind corzile, se obtin de exemplu, sunetele muzicale.

CAnd chitaristul atinge o coardd,, aceasta vibreazd imed iat

Muzicienii creeazi vibratii cu instrumentele lor

n[rlrnrA

* 'VTBRATTA

ATRULUI

Cand un obiect vibreaz6,, el mi;ca aerul

din jurul siu. Aceste vibratii se propagi prin aer pAna cind ajung la urechile noastre, iar noi auzim un sunet. Coarda u nei ch itare vibreazi cand este atinsi. Sufland intr-un clarinet, faci sa vibreze aerul prezent in interiorul siu.
.t, hq

CAnd tamburul este lovit, la suprafala acestuia sunt

vizibile mici vibratii

UTTRASUNETELE lnil[imea unui sunet ne spune

cdt este de acut sau de grav. Ultrasunetele sunt foarte acute, astfel incdt oamenii nu le pot auzi. Multe animale insd, printre care qi liliacul, aud sunete foarte acute qi se folosesc de ele pentru a se

ZsoMorE $l

SUNETE
Cd;tile protejeazd
urechile de zgomotele prea
p ute rn ice

'ZcoMorE NocrvE
in general, un sunet foarte puternic sau care deranjeazi se nume;te zgomot. De fapt, munca alaturi de
aparate zgomotoase poate dauna auzu Iu i . Se fo Iosesc casti pentru a im pied ica patru nderea zgomotelor puternice in urechile noastre.

orienta.
Litiecii folosesc ultrasunetele pentru a se orienta.

Persoani care lucreazi cu o instalafie zgomotoasi

1l nltil

Chitara

sunete cu frecventa maximi de 15000 de Hertz. Liatiacul percepe frecvente de pini ta 120000 de Hertz lHertz este unitatea de misuri pentru
f

DATE ULUITOABT * Omut poate percepe

recven!51.

Clarinetul

{trE

Cu cdt vibreazi un obiect mai repede, cu atAt mai acuta este nota. Dacd sufli intr-o sticli, aerul din interior vibreazd si produce un sunet. O sticla aproape plini contine doar putin ae[ care vibreazi imediat, producdnd o noti acuti. O sticla

irrrALrE 5r JoAsE

goali contine mai mult aer; care vibreazd mai lent, emitAnd o nota mai joasa.

s
Experimente cu sunetele
--r ---II r-----I I-rrrl

Degetele apasd tastele

care acopera orifici i le
cl

cAUTA $r DESCOPERA
pp.
L--rr--r-r-r-------r rr

I :

ari netu I u i, modificAnd lungimea coloanei de aer

{F?R.*

$vrtNTA
I'

'i
I

Undele $llnllns
&Sunetul / t
.L

I
'rl

,,'.-rl:--j.
..r.aab

,,,''.*li-*;;=!
,.a.# .._--

unui obiect care vibre azd, cilitorette in fiecare direcfie, ca gi undele care pleaci de la o piatri aruncati in ape. in general, sunetele pe care le au ztm se propagA ?n aeli dar 9i prin pimint sau prin ape. Cand lovesc un obiect solid, o parte sunt trimise inapoi, adici se reflecti. Sunetul reflectat este ecoul.

.: .

{..1 =t:

>>J

trt

Undele sonore
se propagi de la

sursa spre exterior

'lMAGrNr

Cu SoNARUL

Tehnica sonarului folosegte ecoul pentru a desena ha(i ale adancimilor oceanelor. O navi emite sub apa sunete foarte acute gi capteazi ecoul cand un obiect solid il reflecti. Timpii pulin diferiti de care are nevoie ecoul pentru a se intoarce sunt

transformati in imagine. Cu aceste informatii se creeazi o harti a fundului mdrii.

Sunetul este mai pufin puternic cu cAt se indepirte azd, de sursi

a, PurERNtc

Snu SLns

Daca ne indepartam de sursa unui sunet, acesta ni se pare mai slab; sunetul se propaga de fapt in toate

extraordinara vitezi de 343 metri/secundi

DATE ULUITOARE * Sunetul se propagi cu

directiile si noi au zim numai acea parte care ajunge pani la noi. Daci suntem departe, ajunge la noi doar o mica parte.

* Undele sonore nu se propagi in spaliul cosmic, deoarece aici nu existi aer. Din acest motiv, in spaliut cosmic nu existi sunete.

AcUSTICA
La un concert fiecare spectator trebuie sd poatd, auzi muzica. Pentru a imbundtdti cali tatea sunetului (acustica), in sdlile de concert se monteazd, pe pere[i qi pe podea panouri care reflectd sunetele, astfel incdt cei care stau in spatele sdlii
sd poatd, auzi.
Panourile montate pe podea rdsp6ndesc sunetele in toatd
sala

Panourile reflectd sunetul cltre public

Dispozitivul
sonar emite
su

nete acute

Acustica intr-o sati de concerte

M uzician pe scend

* 'SUNETUL

TnnvERsEAzA OaTEcTELE SoLTDE

Se poate folosi ecoul pentru a face

hirti ale formatiunilor de roci pe teren.

Diferitele tipuri de roci reflecta sunetul in moduri diverse ti fiecare produce un ecou particular. in acest mod este posibil si se descopere si prezenta
petro lu I u i intre roci
.

Un vehicul antiseismic relevi formarea rocilor

Timpul de care are nevoie

unda sonord pentru a se intoarce indica la ce adAncime se afla obiectul

7
' oO\ A o-../

'6p6(

Sonarul colecteazi

informatiile

:vh

;)

a
'cnurA $t DEscoPERA
/---:--rrr--rrrr--rrr--ll

Undele sonore se propagd prin ap| si sunt reflectate de

obiectele sonore
:

Epava navei zace pe fundul mdrii

I I
L-------r------------r

MARILE INVENTII: pp. 48-49 COMUNICATIILE: pp. 32-33

ma$$
&Magnetul
poate si atragi obiecte metalice (fiel; o{el) datoriti efectului fo4ei sau atrac{iei magnetice. Aceste obiecte rimin atagate de magnet, pini cAnd ele vor fi desprinse. Doi magnefi care se afli in contact se pot ?ndepirta unul de celilalt, adici se pot respinge, dar pot si se li atragi.

Pilitura de fier aratd

cAmpul magnetic din jurul unui magnet

'FoRTA DE ArnncTIE
ln jurul unui magnet existi linii invi zibile de fo(a magnetici: cimpul magnetic. Un obiect din fier sau din otel, pus aproape de acest cAmp, va fi atras de magnet. Campul magnetic poate fi vizualizat cu ajutorul piliturii de fier: aceasta se va aduna acolo unde fo(a magneticd este mai mare.

"

Obiectele din fier sunt

atrase de extremitdti le

magnetului,

th=
Cuie

Polii opugi
se atrag

Magnet in formi de potcoavi

*'
Polul nord ;i polul sud al magnetilor

4.LUL NoRD 5r PoLUL suo

doui extremitati ale unui magnet sunt polii sai. Daci apropiem doua poluri identice. magnetii se vor respinge. Dacd, dimpotrivi, apropiem poluri contrare, magnelii se vor uni.
Cele

Legenda

Apropiind poli identici,

ace5tia se resping si magnetii se deplaseazd in direc;ii opuse

I I

Potut nord Potut sud

MAGNETII

OBrEcrE MncNETlcE
Numai obiectele metalice care contin fier, nichel sau cobalt sunt magnetice. Otelul este fier combinat
cu alte metale, de aceea obiectele din otel, cum ar

MAGNETII
LA

LucRU

\)
frigiderului

\i

Magne[ii pot fi folosi[i in

scopuri practice. Uqu
are o garniturd din plastic con[ine elemente magnetice care fac ca u$a sd adere la partea din

ce

h'
,ru

/ /
Bandd
mag n eticd

fi agrafele pentru
s

hArtie,

nt

m agn etice

metal (inAnd uEa bine inchisd.

Magnelii pot fi gi decorativi

q5|r.:

"

Copii care probeazd, efectele magnefilor

},
Polul Nord

DATE ULUIT()ABE * Pe Pimint au fost gisite

roci similare magnelitor,
magnetiteLe

I
-J

te

restru

'\\

V-F "w,$:
iBf,

* in anul 2 500 i.Hr., in Chiho, s-au folosit magnetitele ca buso[i, pentru a ghida trupete
printr-o ceati groasi.

* 'INDIcAREA

NoRULUI
Polul Sud
te

Acul busolei se indreaptd intotdeauna in aceeagi directie, deoarece PamAntul se comporta ca ti cum ar avea in centru un magnet enorm. Acul busolei este un mic magnet care se al in iazd cu cim pu I magnetic terestru, indicand nordul.

restru

bnurA gr DEscoPERA
/--r:----r-rrr-rrr--:--t

Sagefile indici direc{ia acului busolei, oriunde te-ai afla

I I
L--r---rr

CUM FUNCTIONEAZA: pp. 14-15 CALATORI $l EXPLORATORI: pp. 15

-r r-rr------/

pe Pimint

$ntNTA ilv JURUL Nosrfiu

30ryde padtafie
&Cind
sari, existi intotdeauna o forti, gravitafia, care te readuce la sol. Aceasti forti invrztbile atrage orice lucru ln jos gi da fiecirui corp greutatea sa. Daci mergi cu vitezd, mare cu o racheti, poti scipa de gravitafia PemAntului gi si ajungi in spafiul cosmic.

* 'ScAMAToRT

LA LUcRU

'

Cand mingea se desprinde din mainile scamatorului, ea sare. Fara fo4a de gravitatie, ea ar continua sd urce. Fo4a de gravitatie o incetineSte, o opreste un moment ti apoi o trage din nou in jos, pani cAnd scamatorul

o prinde.

Dupd o scurtd oprire in punctul cel mai inalt al zborului sdu, orice minge cade.

Jonglerul aruncd mingea in sus, in sens opus fortei de gravitatie

Un scamator demonstreazi atracfia exercitati de gravitafie

FrrcARE LUcRU Cnpr

PE PAwrArur
Persoanele care triiesc in partea opusa a PimAntului, fata de tine, nu cad pentru ca forla de gravitatie atrage orice lucru catre centru I PamAntu lu i. Deci, oriunde te-ai afla, ,,jos" este intotdeauna citre pdmAnt.

Legendi
D

irectia

Oriunde te-ai afla

pe glob, o minge cade intotdeauna pe pdmAnt.

fortei de
gravitatie For,ta de gravitalie face ca mingea sa cadd apoi

pe pdmAnt

Fo(a de
gravitaf ie atrage orice lucru citre centrul

PimAntului.

este suficient de puternici incit pe orbita sa toate ptanetele sistemutui nostru solar, inclusiv pe Pluto, care se afli la 5,9 mitiarde de km

DATE ULUITOABI * Forla de gravitalie a Soarelui

si menlini

ista

nti,

FORTA DE GnnVITATIE

FUGA

Dr

FoRTA

Dr GnnvrrATrE

in partea posterioarA a propulseazi pe aceasta departe unei rachete o de PamAnt, impotriva fo(ei de gravitatie. Odati ce racheta este in spatiu, viteza cu care se invarte in jurul planetei compenseaza forta de gravitatie a Pamantu lu i.
Com bustibilu I ars em is

Lansarea unei navete spafiale

Gravitatia

di greutate

unui obiect

in prima parte a cdtdtoriei,

naveta spatiala este conectata la un rezervor de carburant si la doua propulsoare

proputsorut se desprinde' g,REUTATEA Oel qCTELOR Obiectele )ullL sunt grele din cauza Ld'uLd' E,lele ulll CAnd faCheta eSfe pe Ofbita \JUleLLele fortei de gravitatie care actioneazA asupra lor. Poli masura greutatea Rezervor enorm unui obiect punandu-l pe un de combustibil lichid cAntar. Daca ai masura greutatea aceluiasi obiect pe Luna, el ar cantari mai putin, deoarece pe Gazele de emisie, emise la viteza mare, imping in Luna forla de gravitatie este mai
sus vehiculul spatial
m icd.

GnEUTATE $T DTMENSIUNI
Greutatea unui obiect este for[a de gravita[ie care ac[i oneazd asupra masei (cantitatea de materie, sau material, din care este fdcut acel obiect). Un automobil are o masd mai mare decdt un scaun, de aceea for[a de gravita[ie asupra automobilului este mai rnare qi
acesta cAntdregte

mai mult
Forta de gravitatie este mai mare asupra automobitul,ui dec6t asupra scaunului

6;;;-;;-;;;COPERA
MARILE INVENTII: pp. 22-23 SPATIUL coSMlC: pp. 13
L---------------------

rr-!

*.2s

$rrrNTA itv

Junul Nosrffu

gla$e dumlafund

'PLUTIREA Pr ApA
itpingerea in sus a unei buciti de lemn in apa este mai mare decit
greutatea lemnului, de aceea lemnul pluteste. itpingerea in sus a unei monede metalice este mai mica decAt greutatea monedei, de aceea ea se scufunda.

&CutunUi

in api diverse obiecte: unete plutesc, altele se scufundi. For.ta de gravitafie atrage lucrurile la fund, dAndu-le greutatea lor; dar o alti for.ti, for-ta de plutire, le impinge in sus, in aer gi in api. Daci aceasti fo(a este mai puternici decit atracfia gravitafionali,
obiectul plutegte.

Acvariu

-:*{'

I
Forma argilei determini daci plutegte sau se duce la fund

Alga de apd dulce trebuie sd stea pe fundul apei

NIvELUL DE ixcnRCARE
Cu c6t o barcd este mai grea, cu atdt mai mare va trebui sd fie forfa de impingere in sus pentru a o face sd pluteascd. Dacd, ea poartd o incdrcdturd excesivd, ea pluteqte mai jos de nivelul apei. in acest ca4 mare parte din barcd este sub apd gi for[a de impingere a apei in sus este mai mare. Atdta timp cdt o barcd nu poartd incdrcdturi excesive, ea pluteqte intotdeauna
0 barci
pe api

Argila fn
de barca

formd

Argila in formd
de minge se duce la fund

pluteste

goati-plutegte

0 barci incircati pluteste, dar mai adinc

tcHEsruNE

DE FoRMA

O minge din argili se scufunda in apa, dar daca ii dam forma unei bdrci, ea plute;te, deoarece, chiar dacd este facuta din acelasi material ca ti mingea, forma sa contine mai mult aer

,'',30$

A Pr-uTt $l A Se DucE

LA,FUND

lmpingerea in sus, in aer, face ca baloanele colorate si pluteasci

enorme, care transporti mii de marinari gi sute de avioane. Pot si aib; o greutate de pAni [a 95 000 tone gi totugi ptutesc.

DATE ULUITOART * Portavioanele sunt nave

Impingerea fn face lemnul sa

p

:-:

luteasca

# '

PLUTTREA

iw Arn

Hrand rogie pentru peste

fo(a de plutire ti in aet, mai mica decAt cea din apa. in acest moment, esti impins in sus, dar forla de gravitatie este mult mai puternici, de aceea rimAi cu
Exista o

picioarele pe pamAnt. Baloanele colorate sunt u;oare in comparatie cu dimensiunea Ior, astfel incat forta de impingere in sus este suficienta pentru a le face sa pluteasci

in

aer.

PeStele controleazd forta arhimedicd care se manifesta asupra corpu lu i sd,u , astfel ca poate sd inoate sub

suprafala apei

in apd, greutatea monedei esfe mai mare dec|t forta sa ascensionald, de aceea
aceasta se duce la fund

'cnurA gr DEscoPERA
/---:---------------r-i

MIJLOACE DE TRANSPORT: pp.22-33

cuM FuNcTtoNEAzA, pp . 24-25

L------------------r--

.lb3r

$nlNTA iru JURUL,II

RU

'PUNEREA

iru MIScARE

Fq{e $i ml$Offi
sau o impingere care poate modifica mitcarea unui obiect. O forti face astfel ca obiectele si inceape si se migte, si ia vitezd,, si incetineasci sau si schimbe direcfia. Frecarea face ca obiectele si incetineasci 5r sa se opreasca.
y ,\ v v ' a r v a or v v ayv

Cand pedalezi, exerciti forta ta asupra bicicletei. Aceasta forta face ca bicicleta si se puni in miscare ti si ia vitezi. Daci nu mai pedalezi pe un teren in

panti, continui si te misti pAna cAnd te opre5te fo(a de frecare.

O forte este o tractiune

Dacd tragi de mAner numai dintr-o parte, exerciti o for{a care il face

si

se roteascd

For{ele pot si se echilibreze una pe cealalti, iar in acest caz nu existi o schimbare a mi;cirii. De exemplu, fo4a de gravitafie impinge barca in jos, dar fo(a de impingere in sus a apei face ca ea si pluteasci. Fo(ele pot determina corpurile si se roteasci sau sA-ti schimbe directia. Greutatea unei persoane aflate la extremitatea unui leagin impinge in jos acea laturi. Cel care sti la cealahe extremitate produce o fo(i in sens contrar. Daci cele doui fo(e sunt echivalente, leaginul este in echilibru.

CAnd pedalezi, rotile se invArt

si bicicleta
acce le reazd

.!

Greutatea celor doi copii fine balansoarul in echilibru

Forla picioarelor
care imping in jos face ca pedalele sd
se roteascd

Bicicleta arati o actiune ' de for.ta ;i mi;care

* 'lN

FoRT_E

gt MtgcARE,

Cu atentie, lasi frAnele bicicletei in

Jos cu TonrA VlrEzA

varful unei pante de cobordre: forta de gravitatie va face bicicleta si continue coborirea, fara a fi nevoie sa pedalezi. Actionind franele vei incetini bicicleta, din cauza fortei de frecare

-I

Tensiunea corzii face ca mingea sd cantinue sJ se fnvSrtd fn cerc

$
Nu este nevoie sd pedalezi cAnd faci o coborAre cu bicicleta
Tensiunea

mingea in aer

line

A Srn ix TnxSIUNE
O bu catd de coardd exercitd o for[d, tensiunea, asupra oricdrui obiect de
Patinele
frAnelor care este legatd, contrabalansdnd greutatea obiectului. Dacd rnigti coarda in jurul capului tdu, tensiunea va face ca clbiectul sd se miqte in cerc

Bicicleta prinde vitezd deoarece forta de gravitatie o impinge in jos

Cablul
f rAnelor

i:?::i::,::,:;z?iit,,^neto,r
freaci unul de celdlalt, se creeazi o forta (frecarea) care face dificili
CAnd doud obiecte se

'FRECAREA

alunecaiea. Frinele bicicletei creeaza o frecare: actionAndu-le, patinele de cauciuc sunt apasate pe roti 5i astfel acestea nu pot si se mi5te Iiber, iar bicicleta incetineste

t\ F"urA cAUrA $r DEscopERA $t DEscor Y

,/r -: -I -

trar--rrrr---rrrr-r - -

rrr-

-l

! t'
I

SPORTURI: pp. 52-53 cUM FUNGTIONEAZA: pp. 23

-r r--r----rr-

-------

*t33

mner$a

flnml$ore
&Orice
activitate are nevoie de energie. Sunt multe moduri de a descrie energia. Daci un obiect se mitcA, energia pe care o posede se nume;te energie cinetici. Atunci cAnd nu se mai mi;ci, o pierde. Un obiect care a inmagazinat energia sa posede ceea ce se numette
energie potenfiali.
Windsurt-ul
in mi5care posedd
energie cineticd

*7

EruERGIA MoToRULUI Motorul unei barci consumi combustibil pentru a produce energia necesard pentru ca barca sd avanseze pe apa. CAnd se opre;te motorul, barca continud sd se mi;te pentru un timp scurt, dar in curind se opre;te pentru ca isi epuizeazd, energia.

VAntul sufld impotriva

pAnzei mari, furnizAndu-i energie cinetica

Surferii pot orienta pAnza astfel incAt sd foloseascd vAntul la maxintum

Surferii folosesc forta vAntului

FoRTA VAruTULUI
Un windsurf se migcd datoriti energiei cinetice pe care i-o da vintul. Deci, daci nu este vAnt, windsurful nu se poate mi5ca. Cu cit este mai puternic vintul si cu cdt este mai mare pdnza, cu atAt mai mare este energia disponibili care face ca windsurful si se miste.

barci cu motor

TAt este ntai mare viteza, cu atat mai mare esfe energia cinetica a barcii

s:+

ETERGIA lru Mr$cARE

Arc\ * 'ENERGIA
PorENTInr-A
-a-v

Energia cinetici necesard unei sageti sa ajungi la tinti se datoreazi corzii arcului. Cand tine coarda ti o trage inapoi, arcatul ii inm agazineazd o

I INIA ,/

energie, numita energie potentiala. Cand da drumul corzii, energia se transferi sagetii si o proiecteazi in fata.

/11
Arcagul este

pregitit si ocheasci tinta

ExERGIE CINETIcA gI VITEZL

Yitez1 rapiditatea cu care
se miqcd

ceva, este un mod de a infelege cAtd energie cineticd posedd. lJn lucru care std nemiqcat nu are energie cineticd, un lucru care se miqcd repede are multd energie cineticd

primuI om care a mers cu un automobiI cu o vitezi mai mare de 1 200 km/h, vitezi care depigegte viteza cu care sunetul se propagi prin aer

DATE ULUITOARE * in 1997, Andy Green a fost

TahometruI indici cu ce vitezi inainteazi un automobit

ftr A

gl DEscoPenA Y' -))-cAurA

Y
:.

- - - - r r - - r - - - - - - r - r - - - rI Y I v
sPoRTURt:

pp. 44-4s

----r---

-r --r---r--r

-@

.*t3s

']

Elechicitatea
&CtnA
pornegti televizorul sau lumina, energia electrici este cea care le face si funcfioneze, producind curentul electric. Acest curent reprezinti migcarea unor particule care poarti o cantitate minusculi de electricitate, numiti sarcini electrici. Dar pentru trecerea unui curent printr-un obiect, este nevoie de un traseu (circuit) inchis, astfel incit sarcina si se deplaseze. Trebuie si existe gi o sursi de energie electrici, de exemplu o baterie, care si introduci sarcina in circuit.

Sursi alimentati de o
Bec

Un fir electric acoperit

cu plastic mentine

Borni
Bateriile alime
circu itu I

curentul in circuit

Becul se aprinde numai cAn d ci rcu itu I

este in ch is
\

\
\

\,..
nu perntite trecerea curentului electric

Un bdt de chibrit \

I tucHr DEREA Cr ncurruLUr Pentru a inch ide u n circu it, se pot folosi numai materiale care permit trecerea curentului electric: conductorii. in general,

metalele sunt buni conductori, in timp ce lemnul, plasticul, tesiturile si aerul nu sunt buni conductori.

Stofa nu este ' u n cond uctor bu rt

./
Crearea unui circuit Creion

',W*3

s,*

(ELEcTRrcrrAT

{ERGTA Urur

BnrERrr

Existi doua tipuri de sarcini electrice pozitivi 5i negativi. Fiecare sectiune a unui circuit electric contine particule minuscule cu sarcind negativi, electronii, care se deplaseazd liber. O baterie poate si constrAnga toli electronii sd se mi5te in circuit in aceeasi directie, formand un curent care face ca becul sd se aprinda.

Electromagnelii puternici
sunt fotosili pentru a ridica blocuri enorme de degeuri din fier gi olet

ETECTRICITATE e{*r=

$r MncNETr
Curentul electric care strdbate un fir creeazd, un cdmp magnetic. infdqurdnd firul in jurul unei bucd[i de fier, acesta devine un electromagnet. lntalnim electromagne[i la soneriile de la u$d, in radio qi chiar in unele trenuri cu tehnologie avansatd.

AclionAnd butonul se fnchide circuitul si elementele chimice continute in baterie produc

energia electrica

tEcrRrcrrArEA srnrcA
lectricitatea staticd este o sarcini electricd ce nu trece printr-un circuit. Daci freci un balon de par, parul tau va cipita sarcind negativd iar balonul sarcina pozitiva. Sarcinile pozitive si negative se atrag, de aceea pirul tau se va I ip i de balon
E
.

Punct de contact intre baterie si bec

ll=

re
,C
Cheie

'/

Foartecile sunt fdcute din metal 5i pot inchide

ci

rcu itu I

Bateria conline
substanle chimice

,"'',-J

Electricitatea statici ifi

^--*'#

ridici pirul ti tine lipit

balonul de bluza ta.

DATE ULUITOARE
Prima baterie a fost creati cu circa 200 de aniin urmi de Atessandro Votta. Era ficuti din discuri din meta[ altern6nd cu tesituri imbibate cu acid

f\ 6"urA $r DEscoPERA
?
MARILE INVENTII: pp. CUM FUNCTIONEAZA: pp. 18-19

fu-

- rr- rr - r----rrr-r r r-r!

:

18-19

L---rrrr-------------r

$ulNTA

irv JURUL

Nosmu

Soaretui este de aproximativ

DATE ULUITOART * Temperatura suprafelei *

C;Temperatura

ne spune cit de cald sau rece este un obiect. Temperatura apei care fierbe, de exemplu, este mai mare decit cea a ghe{ii. Termometrul misoari temperatura in unitili numite grade Celsius (oC) sau Fahrenheit (oF). Anumite temperaturi au semnul (-) in fafi, pentru a indica faptul ci sunt sub zero. Temperatura cea mai mici posibili este zero absolut (-273 oC), in timp ce cildura unui corp nu are limite.

6 0000c

Nucleul Soaretui este mai cald: circa 9i 15 mitioane oC.

4MPERATURA

CoRPULUI
Sufldtoare care modeleazd sticla

Tenrperatura corpului tau este in general de 37 oC. Daca eSti bolnav, aceasta poate si creasci sau si scade. Existi termometre speciale pentru a mdsura temperatura corpului. De obicei se aplica pe frunte,

in gura sau in ureche.

schi

Termometrul adeziv igi mbd cu loarea pentru a indica temperatura

Sticla lichidd poate fi ntodelata in diverse

fo rnt e

Sufldtorul rotegte tubul pentru a da sticlei o forma

regu latd

Misurarea temperaturi i unui copil mic

Suflitorii de sticli la lucru.

TeMPERAT'RA.**,iii*
.r.i" i r''ri1'
1.:'1-

;"'

* 'FoLosrREA

CALDURTT Sticla poate fi modelati in diverse forme, daca a fost mai intAi topita. Sticla se lichefiaza numai la temperaturi foarte inalte, de aceea trebuie si fie introdusd intr-un cuptor la circa 1000 oC.

TBIIPERATURILE JoISE
Unii
se

Sufldtorul de sticld
sufla prin intermediul

oameni de qtiintd studi azd, cum comportd obiectele la temperaturi foarte joase. Aceste studii constituie criogenia. Oamenii de qtiinfd rdcesc obiectele la o temperatura putin mai mare decdt zero absolut, adicd '21 3 "C sub punctul de inghet (0 "C).
0amenii de gtiinli folosesc azotuI lichid, care este atit de rece, ?ncit congeteazi ra pid obiectete.

unui tub in sticla

lichida

4AsU

RAREA TTMPERATU RI I tipuri de termometre. Unul dintre cele mai comune este un tub subtire de sticli care contine metal u I argintiu, mercurul. Temperaturile foarte ridicate se pot misura cu bolometrul, care arati caldura unui obiect fara
Exista multe

Apa fierbe la 1000 oC

Cea mai

inalti

si- | atinga. Bolometru

temperaturi
a aerului

inregistrati pe PimAnt este de 580 oC

Temperatura

corpului este de 37 oC
Apa ingheafi

la0oC

Termometru
rr-rl

d;;;.;;-;;;GOPERA
PICTURI $l SCULPTURI: pp. 36-37 CORPUL UMAN: pp. 53
L---r-----------------

$HIiliTA iw JURUL
' -^', ' ',,:. *;-'
;

:''":iir"

- ir'' '

Transmlterea
&Crtoura
se creeazi

oililurll
InADIEREA
CAT,DURII
Pogi simgi cdldura focului Si:rr.i rt S0arelui", det)aIece caldrira iradtazA de la accstea. Rrr'r.t- it.t "vrLi bils, It unti Le i r r i'r tn r rEii " t r artsf erd caldur a irt i r i rtt-' r cru us t trlt occs ije rl .ri'r nuUtc t r adiet'c. Animalele cu singe rece, cum ar f i gopartele, se incilzesc absorbind
razete Soa relu
i

cind moleculele, minuscule particule din care sunt alcituite toate corpurile, incep si se migte tot mai
repede. Cind un corp se ricegte, moleculele sale se migci mai incet. Cildura se poate transmite de la un obiect la altul in mai multe feluri: daci doui obiecte sunt in contact, cildura trece datoriti unui proces de conductie; daci ele nu sunt in contact, celdura trece prin convecfie ti prin iradiere prin lichide ti aer.
Apa se evapord
cAnd fierbe

Prin conducfie, cdldura este

transferatd de la masina de gdtit

la vas si la continutul acestuia

Mdnu;ile funclioneazd

ca

izolatori : ele incetinesc trecerea cdldurii la mAini 5i fac mai usoara prinderea
vasu lu

* 'CoNDUcTIA

CArDuRu

Daci un obiect cald 5i unul rece se ating, moleculele celui cald, mai rapide, intalnindu-se cu cele ale obiectului rece, mai Iente, transferi caldura. Metalele conduc rapid caldura. Alte materiale, cum ar fi stofa , izoleazi, sau mai bine zis inceti nesc trecerea caldurii.

TnnNSFERUL CAI-DUR,u

nl
L$=

Aburul transferd
caldura in aer prin co nvectie

a,

BuNr CoNDUcroRr

Apa se transformd in aburi cAnd fierbe

Diverse materiale conduc cAldura Ia diverse viteze. Metalele sunt buni conductori, in opozitie cu plasticul. Atunci cAnd cufunzi in apa caldi un obiect metalic si unul din plastic, extrem itatea obiectului metal ic se va in cAlzi mai repede decAt cea a

obiectului din plastic.

Apa din vas urcd atunci
cAnd se incalzeste si coboara cAnd se raceste

Cdldura iradiazd
rn aer

Cdldura trece prin conduclie de la masina de gatit la vas

Lingurild din metal

I
CURENTU DE CoNVEcTTE

Apa fierbe in vas

Lichidele si gazele pot fi incalzite datorita procesului de convectie. Atunci cAnd apa dintr-un vas se incalzeste, urca si transfera caldrrra sa in aer. Dupa ce a cedat caldura sa, apa se racette ti coboara Ia fundul vasului, unde este incalzita din nou. Aceasta mi5care circulara, sau circulatie de cald ;i rece, se numeste curent de convectie.

\11
Lingurila d in plastic

Cildura apei trece prin conduclie la metal si Ia plastic cu viteze diverse

convectiv, provocat de deptasarea citdurii. PimintuL 9i marea au temperaturi diverse gi aerut care circulS produce v6ntu[.

DATE ULUITOART * Vantu[ este un curent

6;;;-;I-;;;GOPERA
I
I
L-----r-

r--l

REPTILE

$l AMFIBIENI: pp. 38-39 PLANETa pAruArur: pp.34-42

----------rr--

+::

$r*tluTA

iru

ry

&_ace

rc$atn

4-N'FERUL

EnrERGrEr

Existi diverse tipuri de energie. in afari de faptul ci poate face lucrurile si se migte, energia poate lua forma de cilduri, lumini sau sunet, care ne pot fi folositoare.
Energia necesari pentru a provoca un fenomen nu se pierde odati ce acfiunea a fost efectuati; ea doar se schimba dintr-o formi in alta. Acest

RidicAnd o sferi Ia unul dintre capete in cadrul unui joc cunoscut sub numele de sferele lui Newton, i se da energie potentiala. Daca ii dam drumul, energia potentiali se transformd in energie cinetici, sfera deplasdndu-se in jos. Cand lovegte sfera urmitoare, energia trece mai departe, pani cand sfera din celdlalt capit este aruncati in sus si procesul se repetd.

,ry'l

4 in punctul cel mai inalt I al oscilatiei sale, sfera are

energie potentiala, dar nu are energie cineticd
.t

lucru inseamni ci suma totali de energie in Univers rimine tot timpul aceeati: energia nu se poate distruge. De exemplu, cind aprinzi un bec, ai nevoie de energie electrici. O parte din aceasti energie electrici este transformati in lumini, in timp ce restul se imprigtie sub formi de cilduri.

Jocul sferelor

lui Newton

Lde jos al oscilatiei,

tln

punctul cel mai

sfera are toati energia cineticd, dar nu mai are energie potentiala

{l.,
Energia electrici poate fi transformati in lumini,

o AcTruNE FAnA AuMENTE

cilduri

sau sunet

Corpul nostru are nevoie de energie in fiecare zi si o procurdm din alimente. Unele alimente furnizeaz6, mai multa energie decat altele. Energia in exces se acumuleazi sub forma de grasimi sub piele, gata pentru a fi folosita mai tArziu.

M44

EruERGn iru AcTtuNF

Energia chimici intr-un foc de artificii este eliberati sub formi de cilduri, sunet si lumini

Energia acumulatd in substantele chimice

care constituie focul de artif ici i

t^r-DURA

LuMTNA tr suNEr intr-o lumdnare romani, focul de artificii cel mai simplu, existi multa energie acumulata in substantele chimice pulbere pe care aceasta Ie contine. Aprinzind focul de artificii, aceastd energie chimicd se transforma in energie cinetici si aceasta este proiectata pe cer. Energia este eliberata si sub forma de caldura.

fiecare coliziuh, ? L"parte vlo din energie

devine caldura 5i sunet, de aceea la sfArsit oscilatia
se opreste

+o

\tr

Y*

Cantitatea de energie posedati de un obiect se misoari in unitili numite Joule. Un futger emite mitioane de Jouli in
c6teva secunde.
------I----I--------t

MASURAREA ExnRGIEI
Fulgerul transformd energia electricd in cdldurh. lumind qi sunet

cAurA $t
L-----r----------r--

DEScoPERA
pp.
42-43
-r

PLANETn pAruArur:

**43

$nrNTA

iru

JuRUL NosrRU

Structura moleculari rarefiati a creioanelor

SOITdfi
&F,ecare

din grafit

obiect care ne inconjoari este materie. Materia este constituite din molecule atAt de mici, incat punctul de la sfArgitul acestei fraze contine milioane de molecule. Materia solidi, de exemplu o roci, are molecule legate unele de altele astfel incit si nu se poati mitca. De ace?, solidele nu isi schimbe usor forma.

?fioLEcuLELE ir.rrR-u N soLr D

Un creion din grafit si un diamant sunt facute amindoua din carbon, dar se comporta diferit pentru ci tipul de legaturd intre moleculele lor este diferit. in creion, moleculele nu sunt legate strAns intre ele, astfel ca unele dintre ele rimAn pe hirtie cAnd desenezi. Legitura dintre molecule in diamant este, in schimb, foarte puternic5. De aceea, aceasti piatra pretioasi este greu de zgAriat.

Desenilnd cu un creion, pe foaie ramAn molecule din mina acestuia

Mina unui creion

este facuta din grafit, un tip de carbune, amestecat cu argila

Structura moleculari strinsi a diamantului

Diamantul este un material foarte dLtr, deoarece moleculele sale au o

I

egatu ra foarte putern ica

MATERIA

s-gtM,
*
DtzoLVAREA
Unele solide par sa dispari atunci cAnd sunt amestecate cu un lichid.
Daca pui sare in apa, moleculele de apa, amestecindu-se cu cele de sare, le separa unele de altele. Acest proces se numeste dizolvare

P,q,nrICULE

IxvtzrBrLE
Moleculele care for meazd, materia sunt prea mici pentru a putea fi vizibile cu ochiul liber. Cu un dispozitiv special, microscopul electronic cu baleiaj, computerul este capabil lmaginea unei molecule vizuti sd reprezinte aspectul pe monitor - este mirit5 de molecu lel or mil,ioane de ori

Apd

Sticla este un solid ale

cirui molecule nu prezinti

o schemi regulati

Particulele se separd
de sare 5i se amesteca cu particulele de apd

Sare

Sarea se dizolvi in api, formAnd o solutie

RUcruRA

Urrrur solrD

Crafitu I si d iamantu l, a m bele matpriale solide, sunt cristale. Acest lrrcru inseamna ca moleculele formeazA o structrrra regLllata. in atte solide, cum ar fi sticta, moleculele nu formeaza structuri, dar au totrrsi o legatu ra p ute rn ica
.

DATE

\
Molecule de sticli dispuse in moct intAmplator

ULUIT()ARE
* Diamantu[ este substanla cea mai duri care existS. Este utilizat in industrie pentru a tiia alte materiate, cum ar fi piatra, gi poate f i tiiat numai de un alt diamant. 'cnurA $l DEscoPERA
/r----t--r rr-r--r-rr-rr!

MARILE INVENTII: pp. 44-45

-----------r--

I
I

l------

fuw

$wNTA ilv JuRUI _l)lg;6Ru

.,.,,,,,,,;;;i1i.1gjf$$;1l$i''-{rtti\:f if$SliiHi#.Ti'litrj

Gwe Qillchide
&Mol..ulete
din care sunt alcituite lichidele gi gazele sunt menfinute laolalti de acelagi tip de forte ca in cazul moleculelor substantelor solide: in substanfele lichide acestea se pot migca liber, de aceea lichidele curg. Un lichid turnat intr-un pahar va lua forma paharului. Moleculele unei substanfe gazoase se pot mi;ca gi mai liber, astfel, gazul se rispAnde;te pini umple spa{iul in care se afli.

PnESTUNE Atunci cdnd umfli cauciucul unei biciclete, impingi moleculele de aer in micul spatiu interior. Aerul intrd astfel sub presiune, deoarece moleculele sunt for[ate sd se comprime una contra celeilalte ocupdnd tot spa[iul disponibil.

Gnz Sus

UmfLarea unui cauciuc pune sub

presiune aerut din interior

DATE ULUIT()ART
Mercurul este singuruL metaL ce se gisegte in stare lichidi ta tem peratu ra a m bienta [i. Majoritatea vieluitoarelor au nevoie de oxigeh, un gdz, pentru a supravielui. Noi i[ respirim din aer. De fiecare dati c6nd respirim, in p15 m6 n ii nogtri p;tru nd circa 3 titri de aer.

.2

Saltea gonflabilA, umpluti cu aer (care este, in fapt, un gaz)

(.J,AZELE

intr-o substanta gazoasd, moteculete nu sunt legate intre ele, fiind libere sd circule. Acesta este motivul pentru care un gaz umple uniform spatiul din interiorul unei saltele gonflabile. Daci in saltea existi o gaurd, moleculele de gaz in miScare vor
iesi, iar salteaua se va d ezumfla.

Parti cu I el e substanlelor gazoase nu sunt,tegate intre ele si circula cu

o mare

',',i'.ezi

q 64F

Gnze gt LlcHtDE
Miere

I
I

VAscozrrATE
nele lich ide cu rg m u It mai usor decat altele. Spre exemplu, mierea si laptele se scurg de pe lingura cu viteze diferite. Laptele curge mai repede, deoarece are o viscozitate redusi. Mierea are o vAscozitate mai ridicata, de aceea curge mai lent.
U

Lapte

-/

2 ,,\o

vg,

Mierea picurd de pe lingurd mai lent decAt laptele

Lichidele curg cu vite ze diferite

* 'LICHIDELE
Un lichid poate curge, ceea ce inseamnd ca nu are o forma definita. Acesta ia forma vasului in care se afla si il umple incepAnd cu partea de jos. Daci umpli un pahar peste mdsurd, apa care curge pe Ianga pahar va lua o alta formd.

Lichidele pot

fi varsate
_g

Moleculele unui lichid stau impreund, fara a fi legate

cAurA $r DEScoPERA
CORPUL UMAN:

..:.i

pp.20-21

'.;.
id -; ?. il' j'
"41

.f

$rnNTA irv JURUL

Nospu
Apa fierbe Ia 100 oC: la aceastd temperaturi se transforma intr-un gaz numit vapori

tuhln stirll de asregarc

&Cea
mai mare parte a substantelor poate si existe intr-una din cele trei stiri: solidi, lichida sau gazoasi, in funcfie de temperaturi. incilzind un solid, moteculele sunt constrAnse si se migte mai rapid gi de multe ori si se separe unele de altele. Acest proces transformi solidele in lichide. Evaporarea se obline incilzind un lichid astfel incAt moleculele si se migte gi mai rapid gi si se separe, formind un gaz.

Apa se solidificd la 0 oC, devenind

gheata

Gheafa trece in stare lichide gi formeazi ape atunci cAnd temperatura este mai mare de 0 oC

st vapon

LrD,

LrcHrD

Apa in stare

solidi este gheata. Cand se

oC

!r Gnzos

incilzeste, devine lichida si poate sa curgi.

Daca se incalzeste pana

fierbere (100

in pu nctu I de ), trece in forma gazoasa.

.

Acesti nori de gaz ne apar ca vapori

c3nd ingheali, opa se ditati, rdici isi miregte votumut. Daci se gisegteZ Tn roc5, s poate dilata atat de tare,
,\rw-tY\-

DATE ULUIT()ARE * Apa poate sparge roca. Atunci

incit roca crap5.

/ I)

Apa in stare solidi, Iichide gi gazoasi

in zitele catde apa se evapori at de pe suprafetele tesiturilor ude T

EVR'ORAREA
lntr- o zi insoriti hainele ude intinse afari se usuci repede. Moleculele de

1*

fiERUL LTCHID
$i fierul existd in formd solidS, lichidA qi chiar gazoasd. Pentru a deveni lichid trehuie incdl zit la cel pu[in | 525 "C. Apoi se poate vdrsa in diferite forme.
fdc0ndu-l sd se
rdceascd ca
sd

apa de pe suprafata hainelor se incdlzesc suficient de tare pentru a se transforma in gaz si pentru a se evapora in aer. Cu cAt este aerul mai cald, cu atAt mai repede se evapori apa.

redevind solid.

Fierut tichid are cutoarea rogu aprins

Apa este in stare lichidd lao temperatura mai mare de0 oC si mai mica de l00oC

Vaporii de ape condenseazi pe o fereastri rece sub formi de picituri

'CoNDENSAREA
Exista apa si

in respiratia ta, dar nu

o vezi pentru ci e sub forma de gaz. Atunci cAnd sufli pe o oglindd sau pe fereastra rece, moleculele de apa isi incetinesc miscarea si devin lichide. Pe sticli se pot vedea picaturile: este procesul de condensare.

\\\r'

lr

+g

$u

NTA iru, J u

ly.*5_*.N,s'$T

RU

Reaefllle ohlmloe
&Un"l"
substanfe, care intri in contact cu altele, se modifici gi formeazi alte substanfe noi. Pentru ca acest lucru si se intimple, fiecare substanfi trebuie si cedeze sau si primeasci particule de la alta: acest fenomen se numegte reacfie chimici. Un foc care se aprinde este un exemplu de reacfie chimici foarte rapidi, fierul care ruginegte este in schimb o reactie lenti.

+,

FLACARA LuruAruAnu

Atunci cAnd se aprinde o lumAnare, are Ioc o reactie chimica. Caldura flacarii face ca o parte din ceard si se topeascd gi apoi sa se transforme in gaz. Aceste molecule de gaz reactioneazd cu moleculele de oxigen din aer formand substanle noi, vapori de apa si anhidrida de carbon, un gaz.

Flacdrd

TnruNGHruL FocuLUr
Pentru a pistra focul aprins este nevoie de trei lucruri: oxigen, combustibil si caldurd. Daci elimini unul dintre acestea,

focul se stinge. Pompierii sting incendiile cu apa rece: elimina caldura ti impiedica oxigenul sa ajunga Ia combustibil. Oxigenul necesar
pentru ca focul
sd arda

CAnd o lumAnare arde, ceara reactioneazd cu

oxi gen u I

Cdldura este necesard pentru a aprinde focul

O lumAnare care arde

LumAnare d in ceara solida

Cele

trei elemente

necesare pentru foc

Combustibilul este ceea ce arde: ceara (la o lumAnare), lemnul sau carbunele

'-'*s9,4F

RencItLE Cnlnntcn
Anhidrida carbonicd face dopul sa sara

* 'UN

AwrEsrEc ExPlozrv

:7

Amestecand otetul cu bicarbonatul de sodiu, are Ioc o reactie care produce bule de anhidrida carbonicA care se degajA. Se poate forma atAt de mult gaz, incat sa se umple o sticli de plastic si dopul ei sa sara.

constant. in urmi cu sute de ani, inainte de inventarea ceasornice[or, [um6nirite se foloseau pentru a misura trecerea tim pu [u i

DATE ULUITOARE * Lum6nirite ard in ritm

uMAr inr ir,rrnEc rME t"N pui

s

Sticld de apd cu olet si bicarbonat de sod iu

Ofetul ;i bicarbonatul de sodiu au o reactie chimici

Daci un recipient din sticla pe o luminare aprinsi, flacira se va stinge repede, deoarece tot oxigenu I care este in interiorul recipientului este consumat de luminarea care arde. Fara oxigen, reactia chimici a focului se intrerupe.

RucrNrREA PnrN RnecTrE

lJn ohiect din fier ldsat in aer umed ruginqte. Este o reac[ie chimicd: particulele de fier se combind pu[in cAte pu[in cu cele de oxigen in aerul umed qi se produce o substan[d noud, rugina, de culoare lnaro-roqiatica.
0biecte de fier ru g in ite

LumAnarea se stinge cAnd

tot oxigenul

din interiorul recipientului s-a consumat

t\ 6"urA $r DEscoP E RA
? I
MARI INVENTn: pp. MIJLOACE DE TRANSPORT: pp,

ft----

---rr--rrr--

------

t
i

10

1--r--------r----r-r

t 18.19 ) .\

- - C-''-'\

2/]

$dtNTA ilv JuRUI No$Tnu

c
Minereul se gisegte in sol

'METAL Drru PrnrnA

Anumite roci contin minerale. Un mineral este un metal combinat cu oxigen. Daca acesta este introdus in cuptoare industriale, in care se afla si cirbune, se produce o reactie chimica care elimina oxigenul. RamAne metalul pur, din care se fabrica multe obiecte,

sunt ficute din unul sau mai multe

materiale. Fiecare material este compus din molecule particulare, dispuse astfel

.,i

incAt si il faci unic. Existi multe materiale diferite gi Ie putem folosi in foarte multe feluri .
Pentru a produce un material, sticla de exemplu, se combini diverse materii prime care se gisesc pe Pimint. Multe sunt supuse unei
Cutit

d,

d; Si q/
h*l.:l

reacfii chimice pentru a obtine o substanfi cu totul noui, cu proprietifi speciale. Multe obiecte care ne inconjoari sunt ficute din materiale care au fost tratate intentionat in acest mod.

,_\e-cl**.dnr

-'9#'**1'-

Suruburi

:pcFoarrece

'SncLA Dlru NlstP

Ferestrele, ochelarii si paharele sunt ficute din sticla. Materia prima principala pentru producerea sticler este nisipul, care este topit intr-un cuptor impreuna cu alte materiale. Moleculele de nisip se separa si acesta devine lichid. CAnd lichidul se riceste, moleculele se rearanjeazi si rezulta sticla.

,.-.r

{**it.b__.
-rir--*

)
Farfurie

Nisipul este unul dintre materialele folosite pentru a produce sticla

Ochelari Pahar

f'"

Recip ie nt din plastic

Petrolul este un lichid dens care

se afli

tAsrrcul

DrN Prrnol

in pimint

Cea mai mare parte din materialele plastice provine din substante derivate d in petrol . Reactii ch im ice atent controlate pot produce diverse tipuri

l+"

t
t

de plastic, care sunt folosite pentru

Pungi din
plastic Periute de dinti

a fabrica o mare varietate de obiecte:

sticle, pungi, jucirii si decoratiuni.

iN CuproR...
Pantofi plastic

Au loc reacfii chimice

qi cdnd coci o prdjiturd

in cuptor. Una dintre

aceste reacfii produce un gaz care face prdjitura sd creasc5.

ucirii din lemn

$ervetele de hArtie

Revisti ilustrati
0 prijituri coapti in cuptor este foarte diferiti de ingredientele sa[e

* 'HAnnn

Lem n u I este

lungi si rezistente. Se poate produce hArtie prin tocarea lemnului si imbibarea lui cu apa pentru a obtine un amestec, o pastd din fibre. Apoi, pasta este presati si uscati, pentru a o transforma intr-o coali de hartie.

Drru AnBoRr ficut d in fibre -

molecu Ie

Lemnul poate fi folosit in stare bruti sau transformat in hArtie

rl
------I----------i

cAUTA gr DEScoPERA
MARILE INVENTII: pp. 24-25
- @

a-\ L---rrrrrrrrr--rrrr-

(t.

$urtNTA iru JURUL NosrRU

Suport pentru calcAi

descoperiri ;tiinfifice sunt foarte utile: de exemplu, firi cuno;tinfe gtiinlifice privitoare la materiale sau la for{e, nu am avea pantofii de sport moderni ;i nici marile poduri. Folosirea cunogtin(elor gtiinfifice pentru a face viata mai confortabile se numeste tehnologie.

cum este

alcituiti lumea. Multe

Talpa internd flexibild permite piciorului sd se

m iste si sd ,, resp i re "

e)

'SA ScApAru

-"_.ol:r

lFf*

DE Zconor Tehnologia moderni poate reduce

zgomotul maSinilor gratie cunoStintelor cu privire la vibratiile care produc zgomotul. in viitor, un computer va putea sd asculte sunetul unei masini si sa produca o serie de vibratii care vor elimina zgomotul.

-?'

Pungile de aer formeazd o perna intre picior si teren

Talpd durd gi modelatd

ca sd nu alunece

t^NroFr SpoRr H rcH:TrcH

Folosind cunogtinfele noastre despre zgomot, se vor putea construi malini de spilat silenfioase

lnventiile care folosesc tehnologia cea mai recenti de multe ori sunt numite high-tech (de inalta tehnologie) . Pantofii sport de exemplu, sunt realizati dintr-o varietate de materiale noi care dureazi mult, lasa piciorul sa respire;i sustin calcAiul si glezna.

'',",,54$l

$trtNTA
Diferitele pa(i ale unui pantof sport

$r*_:t

Un pod suspendat este susfinut de cabluri groase de ofel

tcoNsrRur cu FoRTELE
* 'ENERGIE
Un pod mare trebuie si fie proiectat cu multa atentie de catre un inginer expert in cunogtintele despre materiale ti despre forte. Dacd se folosesc materiale necorespu nzdtoare sau daca fo(ele nu sunt echilibrate, podul se poate prabuti.

,,CURATA,'

in prezent obtinem o mare parte

din energia necesara in casele noastre consumand combustibil i cum ar fi cirbunele, petrolul si gazul. Arderea lor insd produce poluare. Oamenii de stiinta cautd sa giseasci modul de a produce energie care si nu cauzeze poluare, de exemplu folosind fo rta vintu I u i s i ca ld u ra so lari.

DATE ULUITOART * Ce[ mai tung pod suspendat

solari poate fi transformati in energie electrici, prin intermediul
Energia

este Akashi-Kaikyo,

?n

Japonia.

unui sistem adecvat de oglinzi

CHIRURGIA OCHIULUI in viitor, medicii nu vor mai opera

cu bisturiul. Lumina laser este destul de puternicd pentru a distruge celulele cu probleme. Raza sa este asa de subqire incAt se p(rate t-rrienta astfel incAt sd actit-rneze dt'r21r asupra zonei in cauzd.
r rata

Are o lungime de 4 km 9i au fost necesari 12 ani pentru a-[ construi. Este proiectat speciat pentru a rezista [a v6nturi puternice gi ta cutremu re.

bnurA sr DEscoPERA
-?--

- --

- --r

---r-rr

-r

r r-

- I
:

".1 5 |.i;J;,i

MARILE lNvENTl: pp. 18-19 CORPUL UMAN: pp. 38

L--rrr-rr---r-----r-rr

i,'j; x H

*.t5

$rltNTA irv JURUL Nosmu

GIosAr de euvintgreheie
Baterie: dispozitiv
ce

contine elemente chimice care reactioneazi, producind un flux de electricitate.

de o baterie, care face matinile si functioneze.

se deplaseze obiectele, pot sa

be viteza sau d irectia sau le pot opri le

sch im
.

Carbon: element chimic nemetalic. Se gase;te in naturd ca diamant sau grafit. Este prezent de asemenea la toate fi inte le vi i
.

Element chimic: substanta elementara ce constitu ie materia care nu poate fi descompusi prin procese
ch im ice.

Gaz: substanta ale carei

molecule sunt foarte distantate intre ele si se misci liber. Aerul este un amestec de gaze.

Celuli:

structu ra m in uscu

li,

care constitu ie baza vietii.

Diversele

pa(i ale plantelor

si animalelor sunt deseori

Energie: capacitatea de a face si se deplaseze sau de a acliona obiectele. Energia poate fi produsa de cdtre Soare, de combustibili si de m igcarea vAntu lu i si
a apei.

Gravita{ie: forta care ne

mentine pe sol. Forta de gravitatie atrage cdtre Pamint.

lradiere: transferul de
energie, deseori sub formd de caldur5,, prin aer sau prin
spatiu.

formate din milioane de

celule.

Condensare : tran sfo rm area u n u i gaz intr-u n lich id, de exem plu atu nci cAnd vaporii de ape din aer se ricesc si se

Experiment: verificare stiintifici efectuati pentru

a incerca sau pentru a intelege ceva.

lzolator: material folosit

pentru a bloca transferul

caldurii, electricitatii sau Evaporare: fenomen care are loc atunci cAnd un Iichid se transforma in gaz.
al
su

transforma in apa.

netu lu i.

Conductor: material care

perm ite trecerea electricitati
i

inal{ime (tonatitate)

sau a cild u rii. Metalele

bu
n

su

nt

i cond uctori

Frecare: rezistente la mitcare care se produce atunci cAnd doua corpuri sunt puse in
contact. Fo4e: orice impingere sau tracti u n e. Fo rte le pot face si

caracter distinctiv al unui sunet care indica daca este acut sau grav.

Curent electric: flux de e lectric itate , d eseo ri p rod u s de o centrala electrica sau

Laser: sursi speciala de lumina care produce un fascicul de Iumina de o

*sF4F

slngu ra : J,care

(monoc:3natic)

Solidificare: trecerea din starea lichida in cea solida, ata cum se intampli cu apa
cand devine gheata.

este cald sau rece. Se

misoard in grade Celsius ("C)

sau Fahrenheit
(oF)
.

Lentile:

i'i^,

ateri al transparent

cu una sau rnai multe suprafete curbate care deviazA (aze le lu m inoase.

Lichefiere: trecerea de la
starea gazoasa la cea Iichida.

Solid: substanla care i;i mentine forma mai mult decAt gazele si lichidele, deoarece moleculele sale sunt in pozitii fixe. Piatra este un solid.
Sonar: sistem pentru gasirea obiectelor care se afla sub ape prin intermediul sunetelor care se ref lecti.

Tensiune: forta care provoaci alungirea.

Translucid: care lasa si treacd numai pulina lumini. Transparent: care lasd sd treacd lu m ina, atdt de m u It incit se vede dincolo de
ob

Lichid: substanla ale cirei molecule se misci mai putin I iber d ecit ce le d e gaz, dar mai I ibe r d ecit ce le ale solidelor. Astfel, lichidele, cum ar fi apa, curg.

iect.

Ultrasunet: sunet atit de

acut, incit fi intele umane n u il pot auzi.

Magnet: corp care produce

forte (cAmpul magnetic) care atrag sau resping un alt corp. Magnetii atrag orice obiect din fier.

Spectru: grupul de culori care impreund compun lu m ina: rosu, oranj galben , verde, albastru, indigo si violet.
,

Moleculi: fiecare dintre

minusculele particule din care sunt ficute toate lucrurile care ne inconjoara. Opac: care nu lasi
sd

Sursi luminoasi: orice lucru care poate si produci lumini. Soarele este o sursi de lumini naturali, iar o torti este o sursi artificiali.
Temperatura: mirime care indici in ce misuri un obiect

Unde sonore: perturbatii ale aerului care transporti vibraliile din care sunt formate sunetele pe care le auzi m.

Vibrafie: mitcare
osc i lato

rie.

treaci

lu m

ina.