?

Cum

Cuprins
lntroducere in ,,Cum function eazd?"

o matinirie? l0
Matiniriile pentru bricolaj 12
ln bucitirie l4
Ce este
tr\

in baie 16
;$" Electricitatea l8
Ascensoare ;i macarale 20
Matinirii terestre 22
Matinirii pentru a naviga 24
Matinirii pentru a zbura 26
f,;
,ri'', /\ln electronici 28
Matinirii de construit 30
Matinirii in agriculturi 32
,it" Matinirii industriale 34

A lucra sub

pimint

36
Matiniriile timpului 38
;$" Totul sub control 40
Robotii 42
Matiniriile gi muztca 44
Matinirii ;i divertisment 46
$t Testete matiniriilor 48
Matinirii pentru birou 50

Matiniriile in medicini 52
Tehnologia
..::::

&
tr

viitorului

54

Glosar de cuvinte-cheie 56
lndex 58

l0

ITTRoDUcERE iru

Cum
funetioneilzzf,?
Masiniriile ne fac viata mai usoari. Roata - un

instrument pe cit de simplu, pe atit de fantastic poate fi considerat o matinirie. Un avion este, de
asemenea, o matinirie sau, mai degrabi, o imbinare
a mii de ma;inirii, care ne duce spre cele mai
indlpertate locuri ale lumii.
Primele ma;inirii erau aclionate manual, apoi au fost folosite
animalele gi energia produsi de vAnt 9i api. Astizi, multe ma;inirii
folosesc electricitatea pentru activitifi cum ar fi afi;area orei exacte
sau construirea de zgArie-nori.

&

Cuvr FuNcTtoNeazi?

Ce este o ma$inarie?
&M.giniria

este un mecanism care

usureazi o activitate dificili. Unele maginirii
sunt foarte simple, de exemplu pirghia,
pana, gurubul, roata, axa 9i scripetele. Altele,
mai complexe, sunt compuse din mai multe
maginirii simple imbinate, care, uneori, sunt
acfionate de motoare electrice.

*
IwTBtNARE
imbina matinarii simple pentru
a crea mecanisme noi. De exemplu,
o maSina de prelucrat lemnul este
formatd din roti si scripeti: o roata
cu minel, (maniveli) , roti dintate
(angrenaj) ;i doi scripe!i uniti printr-o
curea de transmisie.
Se pot

Migcarea
manivelei ridica
5i coboard securea

\\

Scripetele mic il
antreneazd pe cel mare

printr-o curea de
transm isie

FortdM,

Schema unei
matini de
-/

-/'

."I-t'-

ma5inirii simple
I
o perghie, iar pivotul

Forla exercitatd
in sus pe pArghie
invinge rezistenta
(dop de sticla)

este punctul de sprijin

Roata micd a

Desficitor
de sticle

* 'MAstNARIrLE

',.

prelucrat lemnul

formati din

SlwrpLE
PArghia este o tiji care se invarteste in jurul unui
punct fix, punctul de sprijin. Forta (impingere sau
tractiune) exercitatd asupra unei pArghii este
actiunea. Fo4a opusa de cdtre obiectul migcat de
pirghie se numeste rezistentd. Este mai usor sd se
foloseascd o pArghie, de exemplu un tirbuton,
pentru a scoate dopul unei sticle (rezisten!a) decAt
si se faca aceastd activitate cu mAinile.

angrenaju lu i este
pusa in mi5care

de roata mare

Manivela invArte;te
roata mare

angrenaju lu i

Foarfeci
Lamele foarfecilor
sunt doua pArghii si

bulonul care le uneste

esfe pu nctu I de sprijin

Ce Esre o Mn$lNARtE?
Apa curatd intrd fn maqind
prin tuburi de cauciuc

Periile transmit
curentul electric

MoroRUL ErncrRrc
Cureaua de transmisie, pusd
in mi5care de motorul electric,
roteste

la inductor

Multe maqindrii au un motor

electric, care foloseqte magnetismul Firele circuitului
inductorului
q;i electricitatea pentru a produce
miqca rea. C0nd electricitatea trece
Rotatia
in motor prin inductor (format din inductorului
fire infdgurate in spirald), firele
sale sunt respinse de magne[i (fic$i)
in virtutea for(ei magnetice. Astfel,
inductorul incepe sd se roteascd,

cLtva.

Resortul absoarbe
vibratiile provocate
de rotatia cuvei.

invArtind

netul

Mag

rdmAne

nemiscat

axa.

Selector programe

*AS'NAR'

LE corvrPLEXE

Pentru a crea o matinirie complexa, de exemplu

o matina de spalat rufe, se pot combina

componente mecanice simple ti componente
electrice. Cele mecanice se referi la cureaua
de transmisie care invArtegte cuva ;i resorturile care
absorb vibratiile; cele electrice se referd la motorul
si selectorul de programe, care controleazi
componentele in timpul procesului de spalare.

Secfiune a

murdard iese
scurgere

unei magini
de spilat rufe

Motorul electric
invArte5te

cu

Cuva invArtegte rufele fn

ap| pentru a elim ina
murdaria

reaua

de transmisie

DATT ULUITOART
* Primele roli au fost

inventate cu peste 5 000 de ani

in urmS: ou fost construite
folosind lemn masiv si erau
foarte grete

r--l

{";;;-;;-;;;coPERA
MARILE INVENTII: pp. 18-19

!l--

$TilNTA

L----------r------r---

irU

.lUnUL NO$TRU: pp .26-27

cunn FuNcrroNE@

ffi

V;'

H&

'BuRGHruL
Burghiul electric (bormatina) se
fo ose5te pe ntru a giu ri le m n u I
metalu I sau peretii. Este dotat cu
un motor electric puternic care
invirte;te vdrful perforator; acesta
poate fi schimbat pentru a obline
diverse dimensiuni.
I

&Un"l"

maginirii, precum cele folosite

pentru reparafii in casi, se numesc ustensile:

ajuti la prelucrarea lemnului

gi a metalului,

Angre naj el e fnvArte sc vilrfu I

perforator mai incet decAt

la giurirea perefilor; baterea cuielor ;i

montarea turuburilor. Unele ustensile, cum
ar fi ciocanul, feristriul sau dalta, nu au pirfi
mobile ti actioneaze ca o prelungire a mainii
omului. Altele in schimb, cum ar fi
burghiul, au pe(i mobile ti pot
executa lucriri de diverse tipuri .

Extremitatea
esfe ascutitd
pentru a perfora
materialu I

motorul.

Clegtii strAng
vArful si il tin
nem iscat

Menghina de blocare
(mandrina) regleazd
latimea cle5tilor

$unuBURrLE
[Jn qurub pentru lemn este un cui cu
caneluri in spiralS (filetare). Cdnd
qurubul este invdrtit cu o qurubelnifd,
datoritd filetdrii, poate intra in lemn.
Se poate folosi un qurub pentru a uni
doud bucd(i de lemn sau alte
materiale.

inv6rtit, intrd in
Iemn datoritd
f

iletdrii

Crestdtura sau
crucea din capul
gurubului unde se
introduce

MAgtNARnLE PerurRU BnlcoLAJ

PnxA (rcul)
Pana este una dintre maqindriile
cele mai vechi qi simple. Separd
obiectele cu o for(d destul de
mare f a\d, de cea care trebuie
pentru a o introduce. Penele

Ciocan mare

Pa

LPutere

f
'

nd

virf

im pirtit in doui

n u m it ,,rac" , folosit
pentru a scoate cuiele. Racul acoperd
o distanti mai scurta din mAner, dar
exerciti o forta mai mare.

gdsesc aplica{ie la lamele

foarfecelor, la ddl[i, securi qi

alte instrumente.

FoRTA ,, RAcuLUl"
Un ciocan de dulgher are un

Rezistentd

-ln

lRezistentd

/,

*Fl

Ciocan de

dulgher
O

Se aplicd o forld micd

pentru a mi5ca ciocanul

forld mare trage

obiectul (cuiul) care

opune rezistentd

Motorul electric se rote;te

foarte repede cAnd prime5te
electricitate pri ntr-u n cabl u
e lectric

ApdsAnd pe buton, s
actioneazd motorul 5i se
controleazd turatia

Punct de sprijin

NfCU
c
'DRttA

Secfiunea unui
burghiu

Dalta ajuti Ia scu lptarea lem n u lu i.

Prin impingerea lamei sale, dalta

penetreazi lemnul taindu-l si

separAndu-1. Extrem itatea lamei
trebuie sa fie ascutita pentru a
pdtrunde fibrele lemnului.

Lama daltei
indeparteazd
aschii de lemn

Putere

DATT ULUIT()ARE

,il

Dalti

PrimeLe imagini ale unui

burghiu provin din Egiptut
antic. VirfuL de lemn era
?nv6rtit trig6nd un cordon
care il infSsura.

'cnurA

Rezistentd

-rr-:-

-rrr--rrr--r--:--t

$r DEscoPERA

$l SCULPTURI: p 29
$TllNTA lN JURUL NOSTRU: pp 32-33
PICTURI

lL--rr--rrrr

-r-----rrrr

{Fr3

Cuvt FuNcnoNenzi+?
/\

Fluidul (sub formd de vapori)

refrigerant absoarbe cdl d ura
din frigider ti se intoarce
la compresor

In hucfltirie
&

Getitul poate fi obositor; dar astizi

sunt multe matinirii care economisesc

"al

timp gi efort. Unele instrumente folosite

in bucitirie, cum ar deschizdtorul
de cutii de conserve, se baze azd, pe

;rt

matinirii simple: pene, pArghii

gi angrenaje. Matiniriile cele mai
complexe, de exemplu mixerele,
sunt actionate de motoare electrice.
Existi matinirii care men{in alimentele
proaspete, iar altele care pregitesc
gi gitesc mincarea.

.s"

ffi
IF
.**d

Itrr

Serpentinele de

I.RIGIDERUL
Frigiderele au o conducta lungi, in
forma de serpentind, care contine
un Iichid special (refrigerant) ; acesta
se transformi in vapori si se rdceste
desti nzdnd u-se. Vaporii reci absorb
caldura din interiorul frigiderului si
o elibereazi in camera din exterior,
cand sunt comprimati si reintorsi
la starea

+s"fu

condensare lasd
caldura sa iasd din

frigider

ti si se

disipeze in aer

Alimentele
raman proaspete

:!

in interior

I
I
I

ic h id a.

_j
Secf

iunea

unui frigider

DATT ULUIT()ARE
* La sfirgitul secoLuLui at
XIX-[ea nu se credea despre
cuptoarete etectrice ci pot
coace a[i mentele, deoarece
nu aveau flaciri

in interior.

Compresorul impinge
vaporii calzi in serpentinele
de condensare 5i readuce

refrigerantul in starea
lichida

Refrigerantul lichid se transformd

in vapori reci cAnd este comprimat
intr-un canal.

lru

BucArARrE
Motor

Capacul line

mAncarea in interior

* 'MrxER
Izolalia nu lasd
:ald u ra sa intre in

frigider din exterior

Control
al vitezei

lectric

Mixerul mirunteste, taie, amestecd

sau agita cu viteza alimentele.
Mancarea este pusa intr-un recipient
agezat pe postamentul aparatului,
apoi Iama, sau un alt instrument,
este fixata pe rotor. Matina este
actionati de un motor electric.

/
,l.r'

Lamele sunt legate

de postament

Direclia
miscarii

Postament
rotitor

Curea

Mixer

de transmisie

f
(z
/
//

'DEscHrzAroR

DE Cunr
Deschizatorul de cutii este format din
trei matinarii sim ple. Manerele su nt
pArgh ii care perm it introd ucerea rotii
de taiat in capacul cutiei de tabla.
Man ivela actioneazi asupra
angrenajelor care invdrtesc roata
de taiere, o lamd care se introduce
in capacul metalic si il taie.

,iJ
"tl

i
I

i
I
I

Deschizdtorul taie

Termostatul pornegte

cutia metalica pAna

compresorul cAnd
tem peratu ra in fri gi der
devine prea rid icata

capacu

cAnd se ridica intreg

I

Deschiderea

unei cutii
metalice

ROII DINTATE
Angrenajele sunt ro[i cu din[i
pe margini. Dacd se
con ecteazd doud angrenaje,
migcarea unei ro[i determind
miqcarea celeilalte, in direc[ie
opusd. Dacd cele doud ro[i au
dimensiuni diferite, cea mai
micd se invdrtegte mai repede
decAt cea mare.

- -

Rolite mici se inv6rtesc cu

vitezi mai mare fati de cete mari.

(
I
I

- - - --

------

- --

r - - -.1

cAurA gr DEscoPERA
/-

gnlNTn

No$rRU: pp . 41
CALATORI $l EXPLORATORI: pp. 44-45
iru JURUL

L-------r-------------

*r.rs

Cuvr FuNcTroNepd[Q

Hkie
,\

DATE ULUITOABE
* De fiecare dati c6nd se

/L ln
+/
matinirii,

toate camerete casei existi

chiar gi in baie. Chiuvetd,

dutul gi closetul au mAnere, supape
gi robinete pentru a folosi apa in
diferite moduri . in baie se pot gisi
9i matinirii electric, cum ar fi
matina de ras li periufa de dinti.

aclioneazi virsarea apei in

closet se folosesc aproximativ
7,5 t de ap5. ln medie, o
persoani folosegte
aproximativ 45 I de api pe zi
pentru aceasti operalie.

Pistonul ridicd cilindrul,

impingAnd apa in conducta
de descdrcare 5i golind
reze rvo ru

Apa se scurge

il

closetului

lt

Valva se deschide
si lasd apa sd intre

in rezervor

MAnerul
rid ica

pistonu I

FluxuL Apn

Functia rezervorului de apa al

closetului este alimentarea acestuia

cu apa curati. Apasand mAnerul,
pistonul se ridica ti impinge apa
in sus in conducta de scurgere.
Apa continui sd se scurga pana
ce reze rvo ru I se go leste co m p et;
la ace I p u n ct, reze rvo ru
se umple automat.
I

Valva ii permite apei

Conductd legatd Ia
instalatia hidraulica

descdrcare duce

apa in closet.

I.

in rezervorul

Conducta de

Cilindru

sd curgd prin piston cAnd

acesta se lasa in jos

iru Bare
periul ei vibreazd
intr-o parte in alta

Capul
d

?#RIUTA

Periuti de
dinti
e lectrici

DE DINTI ELEcTRIcA
Motorul cu baterie al periutei de dinti
electrice inlesneste spalarea dintilor.
Un angrenaj si un motor mic de
porn ire va riazd m iscarea de rotatie
a m oto ru I u i , care face sd vi b reze in
sus si in jos capul periutei.

Angrenaj
ti motor mic
d

e porn ire

intrerupSlot f,l

Motorul electric
invArteste axa

Rotatia robinetului

* 'ROBINETELE
Apa curge prin robinet, deoarece
in conducta se afla sub presiune.
O valvi controleaza debitu I.

ridica valva care

ii permite apei
sa se scurga.

Prin robinet, se invarteste un

u ru b, care actio n eazi ve nti I u
pentru a porni sau a opri fluxul
apei.
s

$urubul

Robinetul

se ridica

se invArte5te

DE, AUMENTARE,
A WC-ULUI

VATVA

Valvd

O valvd este ca o uqd pentru lichide

in conducte; in closet, de exemplu,

poate fi inchisd pentru a opri
fluxul apei sau deschisd pentru a-i

Robinet deschis

da drumul. Flotorul ac(i oneazd tija

care inchide qi deschide valva.

il'

Garnitura, un inel
de cauciLtc, impiedica
apa sd se scurga daca
valva esfe inchisa

ft

ERA
Corpul plutitor
:ctioneaza o parghie care
ltrerupe fluxul apei cAnd
':zervorul este plin.

L----------

---------r-

*r.rz

Cuu FuNcnoNenzifl
q,RBrNA

Pr0du0er0a
un motor electric folosesc energia
electrici. Aceasta se obtine
din re{eaua electrici ce ajunge
in casele noastre sau din baterii,
care sunt acumulatori de energie.

5r GTNERAT'RUL

Ceneratorul produce electricitatea prin

magneti si miscare; este cuplat cu o turbind,
o matina prevazuti cu pale care se invirtesc
cAnd sunt strabatute de un gaz sau de un
lichid. Turbina invArtegte o parte din
generatoI rotorul, in interiorul magnetilor.
Rotoru I , invArtind u-se in apropierea
magneti lor, prod uce electricitatea.

Structura extern
a generatorului

Sensul

rotatiei

Energia electrici este disponibile din

prizele electrice de pe pere{i. Este produsi
in centralele electrice; de aici ajunge
in birouri, fabrici gi case prin cabluri
groase ce se gisesc sub pemAnt sau
prin sub turnuri metalice, numite stAlpi.
Existi diferite tipuri de centrale electrice
in functie de sursa de energie pe care
o folosesc: unele folosesc cirbunele,
altele vintul, ipil, petrolul sau
reactiile nucleare.

Arborele transf erd

m iscarea turbinei
la roto r
Turbina

;i generatorul

Palele turbinei sunt

invArtite de fluxul de gaz

Cablurile relelei duc

sau I ich id

el

ectri citatea ori

und

este necesar

4NTRALE
Morigca se
invArtegte ca o
turbini in vAnt

PE CA*BUNE
La acest tip de centrale electrice,
carbunele arde, incalzind apa intr-un
cazan si producAnd abur. Aburul se
destinde in turbind rotind-o si
actionAnd generatoru

I.

Tran sfo rmatoarel

e vari azd

tensiunea curentului

ElecrRtctrATEA;;u
'

l''':",'''t-':'lii:ii'

Electricitatea este

ExnRGIA VIxTULUI

produsd in firele
electrice bobinate

Turbina de vdnt (eoliand)

in rotor

Generator

se

aseamdnd cu o mare elice de avion.

Vdntul invdrtegte turbi frd, care
ac[i oneazd un generator intern.
Extremitatea turbinei este aqezatd pe

St6tp

Pata turbinei

un postament care urmdregte direc[ia

vdntului, pentru a o men[ine mereu
perpendicular pe aceasta. Centralele
eoliene folosesc energia produsd de

Turbine de v6nt

turbinele de vAnt.

6,r{
* 'ENERGTA

w\
\

Centralele

Nt-

Apn
id roelectrice

transformd in electricitate
energia apei curgdtoare. Apa
este retinutd intr-un bazin de

is!--\B\-

citre un dig si canalizati in

conducte cdtre turbine in aval;

Magnelii

fluxul rapid invdrte;te

turbinele.

inconjoard
armatura

Sensul

rotatiei
Turnurile de rdcire
Cazanul folosegte
cdrbunele pentru a incalzi
si fierbe apa

scad temperatura
apei calde

Centrali electrici
pe cirbune

lnstalafie hidroelectrici in Arizona (USA)

Turbind

'cnurA $t DEscoPERA
/---:-

Cdrbune transportat
pe calea ferata

--

MARILE INVENTII: pp. 18-19

SnINTA lN JURUL NOSTRU: pp. 36-37

L-------r-r-rrrr-r----

Generator

-r------r----rr

Cuu FuNcnoNenzA?

Ascensoare

DATE ULUITOARE
* Ascensoarete cete mai

rapide din tume se gisesc ta

Chicago, in Statele Unite.
5e deptaseazi cu o vitezi
de peste 30 km/h.

&Matiniriile

cele mai folosite

pentru a ridica sau a cobori persoane
gi materiale grele sunt ascensoarele,
scirile rulant, ascensorul pentru
mirfuri ;i macaraua, dar cea mai
simpla este scripetele. Matiniriile de
ridicat sunt peste tot: in clidirile cele
mai inalte, ascensoarele urci gi
coboari de Ia un etaj la altul; pe

Man i pul antul man evreazd

macaraua d intr-o cabina
O bard de

Brat

tantiere materialele sunt ridicate cu

macaraua, iar Ia metrou scirile
rulante duc pasagerii la trenuri

gi la suprafate.
Contragreutatea

ech

'MAcARALE TURN

iIi

breaza greutatea

bratului

ti

a incarcaturii

Se folosesc pentru a ridica materiale

de constructie foarte grele, cum ar fi

blocuri de ciment ti otel. Au un
cilindru rotativ puternic (scripete) care
trage cablul de olel pentru a ridica
greutatile. O macara turn se poate
construi bucatd peste bucata in timp
ce blocul devine tot mai inalt.

Macaraua turn este

construita de jos:
noile sectiuni se
adauga una cAte una

Construirea
unei macarale

petele electric' di n
exteriorul cabi nei deplaseazd
cArligul in sus 5i in jos.
Un alt motor actioneazd
inainte si inapoi.
Scri

l--J-

Turnul inalt
este format din
n u meroase

turn

sectiuni de otel

.z\'
/x1

I
/\
r-1
lf

Macaraua turn

in actiune

2o4F

fier

sustine bratul

:iiri

AScENSoARE

ffi
ry[f

t\

* 'AscENsoRUL

Ascensorul urca 5i coboard

intr-o clad ire datorita u n u i

motor gi unui scripete. Un

FortdBI

cablu pleaca de la cabina

la scripete, in vArfu I axu I u i
si sustine o contragreutate.
Astfel, greutatea cabinei
este balansatd ;i migcarea
este mai usoard.

Rezistenld

Forld
Qr':.,

Rezistentd

Scripete unic

MW

Scripete dubtu

0
3

SCnIPETELE

{z

Scripetele poate avea o

Cum

4c{

singurd fulie in jurul

cdreia se afld o funie.
TrdgAnd funia in jos se
ridicd greutatea la capdtul
celSlalt. un scripete cu
doud fulii are doud ro[i cu
Eant Ei se foloseqte pentru a
ridica greutdti duble cu
aceeasji for(d de tragere.

.4 raJ' J
\.^"
r

ilb
*s*s".

I \l

\*ifl.S'----l---\Jr

Scripete

funcf ioneazi
un ascensor

Cablu

J-\***

.a

Motorul invArtegte
scripetele pentru a
actiona ascensoru I

Ghidaje

Sarcina se migcd inainte

si inapoi pe cdrucior, de-a

Uta cabinei

Iungul bratului

6fr

La cdruciorul macaralei
esfe legat u n cArl ig care u rcd

Contragreutate

U;i externe

si coboard materialele
folosind scripetii.

la fiecare etaj

Balustradd mobild

q*_
'ScAnl

Roatd
motrice

iru MIScARE

Scara rulanta este

formata

dintr-o serie de trepte care se

miscd in jurul unei roti motrice,
asezati sus ti in jurul unei roti
de revenire jos. Roata motrice
este actionatd de un motor
electric; si balustrada este
actionati de roata motrice,
astfel se mi;ci cu aceea;i vitezi
ca ti treptele.

\,

Trepte

Scari rulanti pentru coborAre

ftI--

---r-

-- r----r-

-- -

-+\ ff"urA gr DEscopERA

L--r-rr----

LocuRt cELEBRE: pp.

ss

MARILE INVENTII: pp. 26-27

r----r-----

$2t

!
:

Cuu FuNcnoNrnzi?

&Principalele mijloace de transport terestru

sunt vehiculele rutiere si trenurile. Este vorba
de maginirii acfionate de motoare care
folosesc benzina, motorina, gazul sau
electricitatea. Bicicletele sunt ac{ionate de
fo(a omului. in generat, vehiculele rutiere se
migci pe rofi previzute cu anvelope
pneumatice, care se rostogolesc pe teren.
Trenurile cilitoresc pe 9ine.

Arbore
cotit

'CoNDUcEREA uNUr

AuroMoBrL
Fiecare automobil are un motor,
un volalr, angrenaje ti frAne.
Motorul invArte5te rotile ;i, datorita
angrenajelor, poate pune in mi;care
automobilul incet, repede sau
in apo i . Frdn e le in ceti n esc sau
opresc un automobil in miscare,
iar volanul permite schimbarea
directiei de mers.

Electricitatea unei baterii

invArte5te motorul electric
care porneste motorul
vehiculului.

Pompa de apd determind

circulatia apei in jurul
motorului pentru a-l raci

Motor cu explozie

rt

Secfiunea unui
automobil

NE PuNEM irrr MIscAREI

Motoru I cu exp lozie pu ne in fu nctiu ne

foarte multe tipuri de automobile.

Cilindrii sai contin tije metalice scurte,
pistoanele. Benzina amestecatd cu
aerul este aprinsd de o scAnteie
electricd in cilindri; are loc o explozie
care impinge pistoanele in jos. Aceastd
mi;care invArtegte arborele cotit ;i
ridica pistoanele, pregatite pentru
urmitoarea explozie.
Pistoane

Valvele din cilindrii

lasa sa intre benzind

il aer si elimina
gazul de esapament
Radiatorul
mentine
motoru I rece

Arbore cotit
Cilindru

Motor cu
exp I ozi e

224p

Mn$1NAR,, T*=-[R*ffi

tl
*in rfi
DA'
AITI

* 'ENERGIA

UrL,ull'TI0,IA

' ln' iecarrclarr[, tnrluJMne

TnENULUI

Trenurile nu au nevoie de volan, deoarece

merg pe ;ine. in generat, sunt actionate de
m otoare e ectrice . E lectric itatea este fu rn izati
de cablurile suspendate deasupra ginelor, sau
de un generator actionat de un motor diesel.

prl'odluc ap
i
trorxirmiatiriv
se pro
30 mil
miitiroanletde!at,tttomrol
rbit
,i, ddi
noi,
linI Catre 1C0nnilIio:anne
ar in
il r Jarpo ni:a.
doar

A
1

Rotind volanul, se mi;cd rolile

anterioare dintr-o parte in alta

Motor
Generator
Pinion

Schimbdtor

Tren diesel-electric

Roatd

Schimbdtor
de viteze

?foArA
Raport

inalt

DrNrArA sr PrruroN

Lantul de bicicletd se miSci intre doui

roli dintate, schimbatorul ;i pinionul.
Bicicletele sportive au mai multe roti
dintate pentru a varia lungimea gi
puterea pedalarii (raport) prin
schimbare, care deplaseazi lantul de
la o roatd dintata la alta.

Raport mic

AxvELoPELE
Vehiculele rutiere au anvelope
pneumatice care aderd pe qosea.
orti zeazd
pe
ri
le
le uscate
strazi
5ocu
S

u spe n si il e am

Desenul stria[iilor de pe
anvelopd determind eliminarea
apei de sub rofi , dacd, strdzile
sunt ude, evitdnd alunecarea.
Anvelope cu strialii

Pldcu{ele de frAnd
comprima discurile;
frecarea inceti neste cursa

automobilului

r--!

{";;;-;;-;;;coPERA
I

Arbore motor

Datoritd anvelopelor
automobilul adera
pe Sosea

SPORTURILE: pp. 52-53

MIJLOACE DE TRANSPORT: 'pp. 10-21, 46-53

L---r---r

--

r------r

--

--

Cuu FuNcnoNenA?
Y

GG

H& T
&N.rr.l",

bircile gi submarinele sunt

maginirii care cilitoresc pe api sau in
adincimi. Partea principali a fiecirei
ambarcafiuni este coca, cea care ii permite
si pluteasci. Vasele folosesc, in general,
motoare diesel. Existi vase de diverse
dimensiuni gi tipuri. Cele comerciale
folosesc macaraua, instalati pe punte,
pentru a incirca gi descirca mdrfuri.
Vasele de pescuit sunt echipate
pentru a prelucra pegtele dupe ce

DATE ULUIT()ARE
* Vasut cel mai mare este
petrolierut Jahre Viking. Este
lung de 458 m gi incircat
cAntiregte 555 000 t.

Co;ul elimind gazul de etapament

al motorului
Piscine pe puntea

principala

este prins.
Pupa este partea
posterioard a vasului

firELURr PlurroARE
Vasele de pasageri

transporti

persoanele pe fluvii, miri si Iacuri

sau in croazieri.
Marile vase de croaziera strabat
oceanele actionate de motoare
aSezate sub nivelul apei si sunt

adevirate hoteluri de lux plutitoare.

CArma

conduce vasul

Dormitoarele se

Elicele se invArtesc

numesc cabine

facAnd ca vasu I sd
in ai nteze

Motorul diesel este

Arborele elicei leagd
motorul de elice

in sala masinilor
Vas de croazieri

Mn$tNARlt PeNTRU A.NAvtcA

f,o'AroRr

SuBMARTNE

Submarinul este un vas care poate

calatori atAt sub apa cat 5i Ia suprafata.
Unele pa(i ale submarinului, cum ar fi
cirma, sunt la fel ca cele ale unui vas
de suprafatd. Altele, cum ar fi bazinele
de compensare, le permit si se
scufunde li sa urce la suprafati.

Se folosegte periscopul
a vedea la suprafala din
submarinul care se afld
sub nivelul apei.

Banc de balast

pent

Sala de

control
EIice

Torpild
Sectiunea unui submarin

Antend de comunicare
si lumin i de navigare

t'
tl.v/
rl/

De pe puntea de comandd
capitanul si ofiterii
controleazd vasul

r\Jr.,
-1*':*

'..

luERSruNE gt EUERSIUNE
/l

Bazine speciale

se umplu cu apa

aerul pistrat in

4Bazinele
Zraman pline

vQ rezervoare

pentru a ingreuna
submarinul, astfel

cu apa pentru a

speciale este

perm ite

incAt sd se scufunde

submarinului

pompata in bazine
pentru a elimina apa

sa

rdmana sub apa.

ti a readuce

la

suprafati submarinul

tfl

GI

Itr

llt ntL
i{t $l
6l rf,

fl {i] fJ
trl f1

f'l fil

4 x 'r'l

t'i

t.tl

l'l

a:

-,.;l1l
t'-'a,#
Q

:i1

iea

,q

,.r':ri'x

.;5"r./

",,1;1',

1t:

-1

nf,l''

Partea anterioard

a vasu lu i se
numette prord

$alupd de salvare,
pregatite in caz de
u

rgenld

,CNUTA
I-

I'-F
L

o
-oo

oo

Ooo

-j

IIIrrrrrr-r

rr.l
-r

_aII

SI DESCOPERA

$TllNTA irU .lUnUL NOSTRU: pp. 30-31

MIJLOACE DE TRANSPORT: pp. 22.33
;' e- --

---

Cuu FuNcnoNenA?

Ma$inarii pentru a nhura

./)- Avioanele
n
militare

4=?

;i civile sunt maginirii

Flapsurile (volelii) ajuta

foarte complexe, cu mii de componente

mecanice gi electronice. Toate folosesc aripi
pentru a se ridica de la pimint gi motoare
pentru a se migca in aer. Elicea gi motoarele cu
reacfie imping aerul inapoi, care, la rindul siu,
impinge avionul inainte. in cabina de pilotaj
comenzile acfioneazi aripile ;i eleronul
a;ezate pe coadi gi pe aripi
9i avionul poate decola, ateriza sau intoarce.

la aterizarea si decolarea
in siguranta a avionului.

\
Aripile suslin avionul in aer. \

La unele avioane, ele au si rol \

de rezervor de combustibil.

Volet

in cabina de pilotaj pilotul

foloseste comenzi pentru

?fioroARE cu RrncrrE

avionul sa zboare

-=\

Rolile cu palete fmping

tn camera urmatoare
O

F
*'n

.n/'''

*->

Aerul aspirat in partea anterioard a unui

motor cu reactie este comprimat de un
compresor intr-o camerd de ardere 5i
amestecat cu carburant. Se produce astfel
un curent de gaze de ardere fierbinti care,
evacuat, impinge avionul.

aerul necesar pentru ardere

ca

Toaletd

Bucdtdrie Ia bord
unde se pregatesc
mAncaru rile

Gazele arse pdrdsesc

cu viteza camera
de ardere.

impingerea
gazului

parte din aer trece

Jet de aer

pri n conductele laterale,

furnizAnd trei sferturi din

puterea de impingere
a motorului

Turbina cu gaze
inv|rte5te com presoru I
d in partea d in fala
Un compresor

Secfiunea unui
Jumbo Jet

a motorului

mare aspira

in camera de ardere

aerul in motor

carbu rantu I se a mestecd

cu aeru I si se aprinde

Motor cu reactie cu doua fluxuri distincte

f'A

PnoTA iN

Arn

Un avion cu reactie este impins

vertical de aripi si orizontal de
motoarele cu reactie. Profundoarele
de pe coadd se ridica ti se coboari
pentru a regla altitudinea de zbor.
CArma, pe coada, si eleroanele,
pe aripi, controleaza directia.
Avioanele de linie pot transporta peste
500 de persoane in cabine mari
si zboard cu o viteza de aproximativ
1 000 de kilometri pe ori.

Mn$rruAnll PeNTRU A ZIURA

Datoritd rotorului de pe coadd

Ridicare provocatd

elicopterul isi mentine directia

If,RoPLANE FAnA

AnrPr
Elicopterul are un rotor in loc de aripi.

de rotor

Palele rotorului par aripi lungi si subtiri

care, invdrtindu-se, ridica aeroplanul.
Unghiul lor se poate regla pentru a-l misca
inainte, inapoi, sau pentru a rAmAne

suspendat in aer.

Stabilizatorul

ii

Sensul

permite aeroplanu
sd mentina pozitia
co

Elicopter

Cilrma este folositd

pentru a intoarce

rectd

rotatiei
rotoru lu i

avion u I

Pasagerii stau in
cabina mare

DATE ULUITOABE
* Recordul mondial de

ffi

vitezi a unui avior, stabilit

Coada ajutd

avionul sa se
mentina orizontal
Bagaje

I\__J

Profundorul se
foloseste pentru
varia altitudinea
zboru lu i

Spoilerele reduc

de Lockheed SR-71A
Blackbird in anul 1976
este de 3 331 km/h

Eleroanele ajutd
avionul sa vireze

viteza

Motor cu reactie

PnINCIPIUL ZgORULUI
CAnd o aripd se migcd inainte, aerul se migcd
imprejur. Forma aripii face ca aerul sd se
miqte mai repede in partea superi oard, decdt
in cea inferioard, crednd o for[d ascendentd
(portantd) care permite avionului sd se
ridice in zbor gi sd rdmdnd in aer.
Forla ascendentd
ridicd avionul

S //
Ca

pacitate

2:=
Aerut curge deasupra
si sub aripd.

r-r

--

--r

rl

PASARILE: pp. 16-17

AvionuI accetereazi pentru decotare

rr

'cnurA $r DEscoPERA
/--

Cuu FurucIoNEAzK?
A

'Cr RcutrE SltvtPLE

En

Matinariile electrice, cum ar fi prajitorul de

paine sau ventilatoru I , fu nctioneazd cAnd
electricitatea trece printr-un fascicul de fire
(circuit). Circuitele electrice simple, cum ar fi
cel al unei Iampi electrice, au un intrerupator
man ual care perm ite aprinderea becu Iu i.

Bateria
fu rn izeazd

electricitate
ntre ru pdtoru I, acli onat
manual, inchide sau
deschide circuitul

sunt fie electronice, fie electrice.

Cele electronice, cum ar fi
calculatoarele, cuptoarele cu
microunde sau computerele,
au componente speciale care
le permit si function eze.

Becul se aprinde
cAnd circuitul esfe inchis

Firele leagd
com ponentele

Circuit electric simplu

Fiecare componenti are un mod special

pentru a controla fluxul de electricitate:
rezistente, condensatoare gi tranzistori
cu diverse roluri. Un intrerupitor de lumini
automat are pe(i electronice, printre care
un senzor de lumini gi un tranzistor, care
lucreaziimpreuni gi care ii comandi becului
si se aprindi cind este intuneric.
Componentele pot fi conectate ?ntr-un
circuit pentru ca matiniria si realizeze
sarcini complexe.

Parte a unui panou de circuit electronic

Bateria
Senzorul de lumind
ajutd curentul sd
ajunga la tranzistor
doar cAnd esfe
intuneric

Rezistenlele
limiteazd curen tul
care comanda
tranzistorul

Tranzistorul

Becul electric

inchide circuitu
cAnd este parcurs

de curent

Circuit electronic cu intrerupitor

de lumini automat.

CrncurrE EI-EcrRoNIcE
intr-un circuit electronic diverse componente
controleazi fluxul electricitatii: un tranzistor
activeazd sau dezactiveazi cu rentu I electric,
o rezistentd reduce intensitatea ti un
condensator o in magazi neazd.
Diverse componente electronice sunt legate
u neori pe u n panou. Panou rile contin u n u I sau
mai multe microcircuite (microcip) de siliciu,
fiecare continand mai multe circuite electronice.

iru

ElecrRoNrcA

?fircRocrRcurrE

..l '-

'.t@sc.,2

o\

t7

PTNTRU cnLcuLE

RnprDE
Calculatoarele contin un microcip capabil
sd efectueze rapid calcule matematice.
O parte a microcipului memoreazi numerele
iar cealalta este capabila sa efectueze calcu Ie

Rezultatul apare
lntr-un
calculator

'CrRcurrE MrNUscuLE
Un microcip contine
numeroase ci rcu ite electron ice
construite pe o bucati mica

Numerele de adunat

(chip) de material numit

siliciu. Com ponentele fieciru i
circuit sunt atat de mici incat
se pot vedea doar cu un

se introduc cu

tastaturii numerice

legat Ia fiecare
tasta

Un microcip este atAt de mic incAt

poate sta pe vArful unui deget.

m icroscop.

Microci puri I e determi nd

Monitorul

area p rogram
si in magazineazd

af iseaza cuvinte

informatiile

fu n cti

on

si imagini

Panoul circuitului
cu microcip esfe

eIo

CD-ul poate
inmagazina multe

informatii

REA M rcRocALcu LAT'ARE LoR

Computerul contine multe microcipuri,
printre care un microprocesor, adici un
microcip special care are diverse circuite
(fiecare cu multe sute de mii de
com ponente) , iar com puteru I executi
m ilioane de operatiu n i pe secu nda.
O serie de operatiuni de acest fel
constituie un program al computerului.

"irrE

Tastatura ajutd
la scrierea

informatiilor
Mouse-ul migcd
o sageatd pe ecran

Discheta (floppy disk) poate

PC (personal

computer)

inmagazina sau transfera datele

$TllNTA lN JURUL NOSTRU: pp. 36-37

t
"
l
L----------r------rr-r

-7

+2s

Cuu FuNcnoNenzA?

ma$inf,rii

HTDRAULICA
Servomotorul hidraulic
foloseqte un fluid, cum ar fi
uleiul, pentru a ac[iona un
piston in cilindru. (Jleiul
pompat in cilindru depl aseaz-a
pistonul afard gi induntru
gi ac[i oneazd unele pdr[i ale
maqindriei, cum ar fi bra[ul
unui excavator.

de construit
&Construirea

de noi st rdzi sau clidiri

solicite sipeturi gi ridicarea unor sarcini
grele. Noroi, pietre gi pimAnt sunt
mutate cu matinirii excavatoare
cu containere basculante. Unele parfi
din aceste matinirii sunt hidraulice sau
pneumatice. Muncitorii din construcfie
folosesc gi matinirii actionate manual,
cum ar fi roaba.

Uleiul intrd
in cilindru

Uleiul este
pompat in

interior

Pistonul este

impins afard

\ t

Tevile duc fluidul

hidraulic la
pistoane

Bra!

Pistonul hidraulic
acti o n eazd raco rd

Tija pistonului este legatd

la capatul pistonului in

$enilelre met,talice
d istriburi e gretutatea

cilind ru

Dinlii cupei
rup blocurile

* 'ExCAVAToRUL
Excavatorul are o cupd care sapa
in teren, ficdnd gropi si santuri.
B ratu I excavato ru I u i este actio n at
de pistoane hidraulice puternice.
Excavatoru I n u are roti, dar are
Sine pentru a se deplasa pe teren si
pentru a nu se scufunda in namol.
Este cond us de u n man ipu lant
aSezat in cabina.

u ri

de pamAnt

Cupd.__

excavat oru lu i\

\\

Unele pdrli
ale
magind riei
se miscd cu

ajutorul
pistonului

Mn$rNARrr DE CoNSTRUIT

Magindrii le pneumatice
folosesc u n gaz, de obicei aer,
pentru a impinge pistoanele in
sus qi in jos intr-un cilindru.
Miqcarea se transmite la alte
pdr[i ale maqindriei, cum ar fi
vdrful unui ciocan pneumatic.
C

PTEUMATTc

u I pneu matic, sau perforatoru

pneumatic, are un instrument
de taiat ;i perforat suprafete dure.
O pompa (un compresor) impinge
cu forta aerul in cilindru si coboari
pistonul: cdnd acesta atinge fundul,
aer comprimat iese in exterior
si un arc il ridica. Se obtine astfel
o miscare rapida de sus in jos

Ciocan

Prizd de aer

Aerul intrd
in cilindru

Aer comprimat
impins in interior

itind ru

* 'CrocANUL

PArghie
de control

PxnUMATICA

si viceversa.

Aerul este
evacuat

Pistonul se migcd
in sus 5i in jos
Presiunea in
cilindru impinge
pistonuI afard

VArful perforator
se mi5ca impreund

cu pistonul

Migcare transmisd
masind

riei

Secfiunea unui ciocan

pneumatic

Containerul
Cabina se invlrtegte
cu bratul, astfel
manipulantul

basculant (bena)
contine materiale
grele

Pistoanele
h id

controleazd masina

rau lice

rid ica

containerul

Motorul
Roaba este un fel
de pArghie care

utureazd transportul

materialelor g'rele

Roabi
container basculant

Roata este
punctul de sprijin
al pArghiei

DATE ULUITOARE

Rolite unor maginirii

de construit au dubtut

Tnittimii unei persoane

adutte

ffi}s

cAUTA $r DESCOPERA
LOCURI CELEBRE: pp. 42-43

L---r-----------------

+"

Cunn FuNcnoNenziP

m&gim
./)-

{=?

I
La lari sunt maginirii care desfisoari

Elevatorul duce boabele

in recipientu I de strAngere

orice tip de munce: ard, insemanteaz6,,

irige, fertiltzeazd, terenul gi culeg recolta.
Tractorul furn izeazd, energia pentru
a acfiona matinirii care desffuoari
diverse lucriri . 5i crescitorii de animale
se folosesc de matinirii speciale pentru
a simplifica gi a gribi munca: pentru
a mulge vacile, de exemplu, se folosesc
masinile de muls automate.

Manipulantul conduce
si controleaza combina

din cabina

Un mecanism rotativ
duce recolta pe banda
tran s po rtatoare

lfi

AJUT.R PTNTRU RrcolrAr

Combina se deplaseaza pe cAmpuri,

recolteaza cerealele, de exem plu grAu
si separd boabele de spic ti de pai.
Este o masina foarte mare, care are
in interiorul sau diverse
componente simple si mai mici
(suruburi, scripeti, curele) si roti.

. J.,,I

l. I

lr,i

ii \"i

.r'

'il ;

''

;1, 1,,1,'
.i
]

,t!'
It

ji,'t

DATE ULUITOART
* Ptugul este una dintre

maginiriile cete mai vechi

din tume. Pluguri foarte
simpte se foloseau inci de
acum /t 000 de ani.

324r

l,

ffffl
iy.t
fli

Combini in actiune

!i
I

Lamele rotative taie

tulpina spicului
la nivelul terenului

Banda transportatoare
duce recolta la treierdtoare

MAglNARlt AcRlcoLE

Coarnele

*ArunnEA TTRENULUT
Recipientul de recoltd
inmagazineaza boabele
de grAu

Boabele sunt extrase

cu un al doilea
e I evato

rdstoarnd brazda

Plugul afaneazd terenul si il amesteci

cu aer pregatindu-l pentru insimdntare.
Rea lizeaz6, aceasta operati u ne ru pind,
ridicand si risturnind brazdele de
pamint. Cand intra in pamant, lamele
ascutite ale brazdarului il separi

cu uturinta.
Plug

Brdzdarul taie
o bucata de
pamAnt
strapunge pamAntul

Paiele sunt strinse

mdnunchi si descdrcate

$urubul se
invirtegte iar apa
revine in tub

Separatorul sePard
ultimele boabe ramase
5i inlatura spicul ti Paiele
din masinarie
Ci I i nd ru I tre i e rdtoare i
separa boabele de grAu

UX ASCENSOR
PPXTRU APA
$urut-rul lui Arhimede ridicd

de recolta

apa de la un nivel la altul

rotindu-se intr-un tub etanq.
Astfel, apa intrd in conductd,
urcd qi iese pe cealaltd Parte.
Elevatorul func[i oneazd dupd
acelagi princiPiu.

.-II---.IIII-I---I--r-i

t*

vYl
CAUTA $l DESCOPERA

MARILE lNvENTll: PP. 14-15

PLANTELE: PP. 16'17

L____-----------------

{F33

Cunn FuNcTroNenzA,?

masinirii

Suveica se mi;cd
inainte si inapoi,

Tesdtura finitd este

infasurata pe un cilindru

tesAnd stofa

inddstriale
M"tiniriile industriale sunt
folosite pentru a fabrica diferite
produse, de Ia fesituri la
automobile. Unele modifici
materiale teindu-le gi indoindlr-le,
altele amesteci sau lipesc (unesc)
diverse materiale. Acestea executi
lucrarea intr-un mod mai rapid 9i
ingruit decAt s-ar executa manual.
Multe obiecte realizate de matinirii iau
nagtere intr-o linie de produc{ie.
La inceputul liniei sunt materiile prime
cu care se vor produce mirfurile;
deplasindu-se de-a lungul Iiniei,
materialele se transformi in produsul
finit. Benzt transportatoare sau matinirii
aseminitoare permit continuitatea Iiniei.

Rizboi de tesut

*^srruARn

Marele ecran al
computerului ara
imagini ale avi
faza de proi,

Un operator
folosette
computerul
pentru a proiecta
un avion

Automobile produse in linie

344F

PTNTRU

Trsur

RazUoirl de tesut este o matinarie care

transformi un simplu fir in tesaturd.
Razboaiele de mAna sunt actionate
de un tesator si sunt mai degraba lente;
razboaiele automatizate I ucreazi,
in schimb, mult mai repede 5i mai precis.

Ma$rruAnn lruousTRlALE
Mandrina prinde metalul
5i il conecteazd la arborele
motor

Bucata de metal
este invArtita

T'MODELA METALUL
SAU LTMNUL
Strungul este o matinarie care modeleazd
obiecte din metat sau lemn. in timp ce
strungul rotegte repede blocul de material
care trebuie prelucrat, o unealti ascutita
inlatura unele pa(i; operatiunea se
n u me;te stru njire.

Strung

Unealta de tdiat
Un

pivot asculit

se introd u ce intr-u
orificiu in metalu I
C(are se in V,6rtette
p entru a- I f ixa

I
I

tvtan ive

esfe montata pe un

Arborele motor, aclionat

de un motor electric, se
invArteste foarte repede \

iu'oon speciat

de pt aseazd

unealta de taiat
(cutitul de strung)
in pozitia corectd

tiunile de pe ecran
it vizualizarea
Ytului din diferite

Proiect de avion

?fPnorEcrA cu AluroRUL
Sdgeata
evidentiazd o
zond care
trebu ie marita

CowTPUTERULUI
Unele produse sunt proiectate pe
computer. Ecranul (monitorul) aratd
cum va apirea fiecare componentd.
lnformatiile din CAD (ComputerAided Design, proiectare asistata de
computer) pot fi trimise la un strung,
controlat de un computer 5i la alte
maSinarii de productie.

Operatorul migcd
sdgeata pe ecran
folosind un creion
optic sau mouse-ul.

-r-------r---

--

-t

GnurA $r DEscoPERA
/r-r:-

l--

cAmroruE

iru spnTtu: pp. 10-11

$TlrNTA ilu .lunuL NosrRU: pp .20-21

L---------------r--r

--

{F3s

Cuu FuNcnoNeazi+?

A luera suh pamflnt M

OA

&Constructorii si mineri i lucre azd,cu

maginirii care sapi sub pimint. Foreza,

de exemplu, realizeazi giuri in pimAnt
pentru a construi fundafiile unor noi blocuri
sau poduri; taie de asemenea 9i roca,
sipind galerii pe tosele sau cii ferate prin
mun{i sau sub ape. Tirnicopul este un
instrument simplu care se acfioneazi
manual 9i permite spargerea terenului.

Sapa

CONSTRUI FUNDATIILE
turubul lui

Foreza functioneazi ca

Arhimede. Se foloseste pentru a

sapa gropi adAnci in teren pentru
construi rea fundaliilor. Cau reste
terenul ca o surubelnita de lemn
si ridici solul pe masuri ce
patrunde mai addnc.

::)

Tractor cu acce$oriu'

de sipare

micd legatd

de un excavator care
realizeaza gau ri pentru
a construi garduri

nll
t'+

t-

t--

e#
.
A SAPA o GnLERIE irv RocA
Datorita unui dispozitiv care sparge pietrele pe
partea anterioari, matinaria pentru perforarea
galeriilor sapi roca si creeazi un tunel. Rocile sunt
mutate pe o banda transportatoare. in timp ce
matinaria avanseaza, nou I tu nel este invelit cu
ciment pentru a impiedica prabutirea.

364F

'"

",.:,'

Secfiunea unei galerii':l

in faza de sipare

,/

Ma;indria pentru invelirea galeriei

pozitioneaza blocurile de ciment

LUcRA suB PArvlArur

wv

Rezistenla este
forta opusa de
pamAntul ridicat.

sAPATURI
Cazmaua este o matinarie excavatoare

simpla. Are o lami ascutita care

patrunde in teren; cand lama patrunde
in pamant si se apasa pe maner,
cazmaua actioneazd ca o parghie
si desprinde bucata de pamant.

Forta este

arF
\r.\'

patrunde in adAncimea
pAmAntu lu i pentru
a sapa gauri

Mate ri al el e ind e pdrtate

sunt transportate cu
masinile de carat

Excavator

r'' !

------C-.+,a

l-. i! :r (

Bralul excavatorului

Forti

Re
I

.\

:-

11

Punct de spru tn

Cazma

3-,j
'9+,

au

cap

VArful se folose;te
ca o parghie pentru
a disloca pamAntul
,/t'2

Putere
Pistoanele hidraulice
imping inainte capul
dispozitivului de spart pietre

Rezistentd

'a.r._
,

Dinlii asculiti al capdtului

o<J,

|1 o

:o

de taiaf se invArtesc pentru

a sfarAma roca

TArnicop

ES
"A

*J.*.
=*.t*,*,.

\f

Centru

SpnRGE

de greutate

Rocn

Tarndcopul sparge si disloca pamantul

si rocile. O miscare ondulatorie pe mAner
face ca vArful in forma de prismi sa
pitrunda in pamAnt. RidicAnd manerul
se ridica ti bucatile de pamAnt si rocile.

'cnurA gr DEscoPERA
/--

Banda transportd rocile

-:-

-------r-----

-:--t

PLANETA pAruAruT: pp. 14-15

VIATA PLANTELOR: pp. 16-17

sparte de dispozitivul
de taiat pietre

$37

Cuu FuNcTroNenziJ

Ma$inariile timpului
./)- I
1=7 ln Antichitate, omul trebuia si

misoare timpul dupi pozifia a;trilor.

Ceasurile, de perete sau de mini,
sunt foarte precise; indici ora prin
deplasarea acelor pe cadran, sau cu
numere care apar pe un ecran
electronic. Toate ceasurile au un
mecanism sau un circuit electronic
care controleazi viteza acelor sau
schimbarea numerelor: astfel indici
mereu ora exacti.

Rotita c,omandd
acu I orel'or

Ac pentru ore

cadran

--\=-----==-

11

Acul
minutelor

'ORA Cnnr OscrLEAzA

ntr- u n ceas cu pe n d u li, viteza
I

acelor este controlata de o

penduli oscilanti si de o serie
de angrenaje. Fiecare oscilatie
are aceeagi durata; de aceea,
acele se invArtesc mereu cu
aceea;i vitezd.

Angrenajul fnvArtegte
acul orelor mai incet
decAt cea a minutelor

DATT ULUITOABE
* in anul 1088, Su Sung, un

inventator chinez, a construit un

ceas mecanic comp[ex, aclionat de
ciderea apei. Acesta bitea orete cu
sunetut de clopot, gong gi tobe.

3'{*

Mn$INARULE Tlrvlp

Partea asemdndtoare ancorei

blocheazd sau

el

bereazd

alternativ roata de balansier

Rotita de balansier
regleazd viteza
Roata motrice
ghideazd acele

'ORELE ilv NUMERE

Ceasurile mdsoara timpul pe baza impulsurilor
electrice: curentul electric care provine de la
baterie traverseazd, o placula subtire de cristale
de cua(, generdnd impulsuri rapide.
Microcipul Ie citeSte ca secunde ti minute.
Cu un ceas digital putem tti exact cAt este ora.

Cadranul indicd
ora in cifre

lnteriorul unui ceas digital

Microcipul mdsoard
timpul care trece si
ln interiorul
unui ceas
cu penduli

Bateria furnizeazd

controleazd cadranul

citatea cri stal e I o r

de cuarl ;i microcipului
e I ectri

Arborele ghideazd
acul minutelor

A NuvrAnl
Greutatea
coboard treptat,
mentinAnd ceasu I
in functiune

VTBRATIILE

Atomul de cesiu vibreazd

de ? 1?2 770 de ori

Ceasurile atomice numdrd

pe secundd

miqcdrile mici (vibratiile)

unui atom de cesiu, un
metal. Sunt atdt de exacte
incdt greqesc doar
putine milionimi de
secundd pe an;
guvernele se
servesc de acestea

pentru a calcula
oficial ora exactd.
Din cAnd in cAnd,
greutatea trebuie

Vizualizarea orei

Ceas atomic

read usd sus

r:-

Pendula este o greutate

legata de o bard care
permite controlarea
vitezei ceasu lu i

Oscilalie a pendulei
dintr-o parte in alta

'cnurA $r DEscoPERA
/rr

-r-rr-rrrrr-r

-:-

-t

MARILE lNvENTll: pp. 30-31

PLANETn pAruArut: pp. 12-13
L--r-rr----------rrr

r-

+3e

Cunn FuNcTroNEnzi,il

Tffffi

Comenzi radio

Ecranul computerului

ii furnizeazd pi lotului
informatii despre
motoare.

nele masinirii au comenzi

simple, altele mai complicate.
Pentru a avea lumini, este de
ajuns apesarea unui intrerupitoa
dar un autovehicul, de exemplu,
are multe comenzi pe care
conducitorul trebuie si invete
si Ie actioneze.
Luminile electrice gi automobilele sunt
ac{ionate de persoane: sunt matinirii
manuale. Matiniriile care functioneazi
firi comanda omului se numesc
automate. Unele, cum ar fi matinile
de spilat, sunt comandate de circuite
electronice. Altele, precum vehiculele
spa{iale, sunt controlate la distante.

gggs
OOI
-----r:

\-

Manga face
ca avionul sd
d e co I ez e, sd, ***r*nea**i';; ""
aterizeze 5i sd
VITCZE

oneazi

PArghia de gaz
comanda puterea

motoarelor

tzeuRA

cu uN Pr'or AuroMAr

Cabina de pilotaj a unui avion are comenzi manuale

si automate; pilotul folose;te comenzile manuale,
cum ar fi manta ti pedalele, pentru a decola
si a intoarce avionul. La avioanele mai mari existd
un sistem de autopilotaj care permite conducerea
Sonda Sojourner

.4e4*

explori Marte

avionului in mod automat.

ToruL suB CoNTRoL

lntrerupdtoarele
si indicatorii pentru
rezervoarele de carbu rant
si motoare.

I
r
,--

Instrumentele de zbor
ii indica pilotului viteza,
altitudinea si directia
avionului

b.,----1

' t-t:

Orizont
artificial

Pozilionarea

qt
'CoMENzr

LA DTsTANTA
A comanda la distanta inseamna
a conduce matinaria de departe.
Comenzile la distanta mai simple
sunt legate de matinarie prin fire
lungi. Comenzile la distanla fari
fire folosesc sisteme de transmisie
invizibile, cum ar fi undele radio
si infrarosii.

Orizontul artific
arati inclinati

verticali sau
laterali a avion

Ia cArmei
"intoarce avion u I

'-

i!jn:4

" -

Raze

infrarolii

Televizor

-___

Senzor intern
al televizorului

"

Televizor comandat
la distanti

SnxzoRI
Magindriile automate au sen zori
intrd in
funcfiune. La unele instala[ii de

care semn aleaz=a cAnd

incdl zrr e) ternperatura camerelor

este control at'/a de un termostat

incdl zirea,
dacd in incdpere este prea cald
qi o porneqte dacd este prea frig.
curre dezact iveazS,

Telecomandd
in cazul in care camera
esfe rece, banda
metaticd se contractd

tr;

si incdlzirea pornegte

ln cazul in care camera

este caldd, banda
metalicd se dilatd si
incdlzirea se opreste

tr1------------rr-r

t\ q

-:-

--

--

-----rr--

-rl

DEscoF
cAurA gr DEscoPERA
6"urA

/--

coRPUL uMAN: pp. 39

MIJLOACELE DE TRANSPORT: pp.

L--------

-------

+41

Cunn FuNcrroNenziP

B0b0tii

DATE ULUITOART
* Caliva studenli

australieni au construit un
robot pentru a tunde oite

--LE
+? l-oarte multe ma5inirii gtiu si

desfigoare o singuri activitate: un

deschizdtor de cutii deschide doar cutii
metalic, o bandi transportoare
deplaseazi obiectele dintr-un loc in altul.
Robofii sunt matinirii comandate de
un compute[ care se pot programa pentru
a desfigura diverse activitati in locul
omului: de exemplu, si ridice o cutie
metalici, si o deschide gi si o duci in alti
parte. Robo{ii nu obosesc niciodati gi pot
repeta activititile pentru care sunt
programati automat, feri a face gregeli.

Un robot submarin a

trimis de pe fundut mirii

primele imagini cu epava
transattanticului Titanic

qt

'BRATUL ROBOTULUI
Multi roboti par si aiba bratul unei fiinte
umane, cu mAnd, incheietura mAinii,
cot ;i umdr. Computerul controleaza
pistoanele hidraulice care indoaie legaturile
si invArtesc d iversele com ponente.
-:-\
t

-- *r\it
^at

.*'-*

.-.1'J

Atimentare electricd
r$
pentru masina de sudr-H

incheietura mAinii robotului

se mi5ca in sus 5i in jos si se
invArteste intr-o parte 5i in alta

Brat
Deget pentru a
prinde obiectele

Cotul robotului
se mi5ca in sus 5i in jos

Magina de sudat,
pe puls, une5te
piese de metal

;i incheietura
mAinii unui robot

MAna

?8SrnArucERE PurERNrcA
iverse activititi,
bratul unui robot este seamana mult
cu cel al u n u i om. La extrem itatea ,, mAin ii "
su nt ,,degetele" pentru a apuca obiectele.
Senzorii ii semnaleazd computerului sa
inceteze strdngerea cand le-a prins foarte bine.
Pentru a desfdsu ra

42$

\,

RoBoTu

A DnscoPERI

O BounA
Robo[ii inlocuiesc omul la muncile
periculoase. Cei care semnaleazd,
prezen[a unor bombe inspecteazd,
pachetele care pot con[ine exploziv.
Au o camerd de luat vederi care
permite observarea pachetului de
la distant5, Qi un fel de unghie
pentru a-l deschide.

Un tehnician
programeazd

Bralul

robotu I

se

invArteste si se
miscd in sus si
in jos

Robot telecomandat pentru

dezamorsarea bombe[or

'ScoALA RoBonLoR
i?rainte de a desfa;ura o activitate, un robot
trebuie programat, adica sa invete ceea
ce are de ficut: un mod eficace este sa-l
ghidam pas cu pas. Memoria computerului
inregistreazd miScirile, astfel incAt robotul
poate si le repete singur.

Operatorul executd
m i 5cdri

le, astfel incAt

robotul Ie invata si
le repetd.
lnstruirea
unui robot
-:

-r

r-r--------

r-

-rl

baurA gr DEscoPERA
/--

COMUNICATIILE: pp. 48-49

CORPUL UMAN:

Computerul controleazd
miscdrile robotului

l-----------------rr

R6

peo tinib

pp. 18-19
--

ffitffiunci
producfie

+43

fite

FE&

t Hffiwefl

&Cititoarele de compact discuri

(CD) gi de casete sunt matinirii cu
circuite electronice. Citesc 9i
reproduc o serie de semnale
electric, iar in boxe (difuzoare) sau

Un mic fascicul laser

2:::;',^:r::::":ii':"
\

Comanda volumului
am pl ifi catoru

i mod ifica

puterea semnalului.
itel e el ectron i ce
amplificd semnalele
casetofonului sau ale
lectorului de CD.
Ci rcu

in cigti Ie transformi in migciri care

fac si vibreze aerul ;i pe care noi Ie
auzim ca muzicd,. Semnalele diferite
produc vibratii li sunete diferite.
Semnalele electrice trec
printr-un fascicul de fire
(bobina) care vibreazd pentru
cd este infasurat pe un magnet.

Magnet

?fiAnrREA

voLUMULUT
Con de

Semnalele electrice ale unui

CD sau ale unei casete sunt

slabe. Dacd ar fi trimise

citre boxe d irect, su netu
ar fi prea slab.
De aceea, o matindrie,
anume amplificatorul,
intire5te semnalele si
le

hilrtie

Cutie (difuzor)

Vibrafiile conului
produc sunetele

Rolile dinlate se
invArt pentru
trage banda

trimite citre boxe.

DATE ULUITOART
* Primul aparat de inregistrat

putea in reg istra su netele

imprim6nd ganturi pe un strat de
cositor fixat pe un citindru rotitor.

-,1.4b

*MNALE

TnnrusFoRMArE irrr suNErE

Difuzoarele (boxele) transformi semnalele

electrice in sunete. lntr-o boxa existd o bobina
de fire, inconjuratd de un magnet ti legata
de un con de hartie. Semnalele provenite din
amplificator trec prin bobina, o fac si vibreze
alaturi de con si produc astfel su netele.

Mn$TNARnLE gt

* 'CTnREA

MuzlcA

SnruTURrLoR

Mu zica este in registrata pe u n

CD intr-o serie de mici ganturi

pe suprafata sa Iucioasi.
Lectorul de CD citeste
5anturile cu o razd, laser
;i transforma schema lor
in semnale care sunt trimise
cdtre amplificator.

lanfurile de pe suprafafa
unui CD vizute la microscop
Tdvila CD-ului este
scoasd pentru

a introduce discul

Se poate
asculta mu zica
la un walkman

'MuzrcA

Comenzi
volum
si tonuri

pentru

PTRSoNALA

Muzica se poate asculta 5i plimbAndu-ne,

datorita unui mic aparat, numit walkman.
Acesta este dotat cu un amplificator
modest, deoarece trebuie sa intireascd
doar putin semnalul transmis citre
d if uzoare le co nti n ute in cisti
.

Combini muzicali
cu casete gi

CD

Comenzile
cititorului
de casefe

Banda magneticd
infdsurata

in

casetd

'REPRoDUCEREA
ScHEMELoR
Ban d a co nti n utd intr- o
caseti are un invelis
magnetic. Cititoru
transformi imprimarea
magnetica pe banda in
semnale electrice care
devin su nete.
I

/---:-

-------------

--

--l

GnurA $r DEscoPERA
in interiorul
casetei

COMUNICATIILE: pp . 32-33
MARILE INVENTII: pp. 48-49
l----------

r--r---

r-

+45

Cuu

FuNcTroNenzA?

mn$inirii

of
TELEVtztuNEA

$i divertisment
&T"levi

zoarele, videorecorderel e

;i jocurile video sunt matinirii pentru

divertisment. lmaginile de pe ecran ajung

acolo sub forma unor semnale electrice
de la stafiile de televtztune, de la
instalafiile video sau de la consolele
jocurilor video. Componentele interioare

transformi semnalele in sunete

Semnalul de televiziune duce

la schimbarea continui a imaginilor
pe ecran, astfel incAt par ci se misci.
ln spatele ecranului, o serie de puncte,
sau benzi, se aprind in ro5u, verde sau
albastru, cAnd su nt lovite de u n fascicu
de electroni: combinatia acestor trei
culori creeazi aproape toata gama
d e cu lo ri cu n oscute.

ln interiorul
televizorului

a^aoaav

sr rn rmagrnr care se mrsca.

Fasci cul el e el ectron i ce traverseazd

Capul aparatului video cite;te

imprimarea magnetica de pe banda

rapid ecranul alcatuind imagini rosii,

verzi ti albastre, pe care ochiul le
vede ca o imagine unicd

Fasciculele electronice ale

proiectoarelor lovesc punctele in spatele
ecranului, facAndu-le si se aprinda

Secfiunea unui
videorecorder

^-V'
- INREGTsTRAREA lmnctNtLoR

Videorecorderul transformi imagin i le

si sunetele in semnale magnetice
inscriptionate pe banda; cand aparatu
este aclionat, semnalul inregistrat este
reprodus pe ecranul televi zorului.
DVD-ul (Digital Video Disc, disc video
digital), cea mai recenti tehnologie de
in registrare, oferd astizi aceeaSi calitate
a CD-ului audio;i pentru imagini.
I

Mn$rruAnll gt DveRilsMENr
Magnelii duc Ia miqcarea
foarte rapida a fasciculelor
de electroni, de la stinga la
dreapta, in sus si in jos

Semnalul de televiziune
variazd i ntensitatea si
I

nozitatea razelor celor

DATE ULUITOARE
* Pelicula utilizati pentru

Proiectoarele
electronice produc
razele unor mici
particule, electronii

trei proiectoare electron ice

f
,

un film care dureazi doui

ore are o lungime aproape
incredibit; = 6,5 km!

CINEMATOGRAFUL
Pelicula unui film este o banda Iunga
de material plastic transparent cu mii
de fotografii, fiecare dintre acestea utor
d iferita de cea precedentd.
La cinematograf un proiector Ie face
si apari pe ecran una dupa alta,
crednd iluzia miscirii.
Di recli onarea mi gcdrii
bobinei de proiectie

Proiector

cinematografic
in actiune

Ecranul aratd
imagini in mi5care

Lentilele proiecteazd
fasciculul pe ecran
Fiecare proiector electronic
love5te o singurd serie de
puncte colorate

Becul

Obturatorul face astfel

ineazd
pelicu la
lu m

incAt fiecare punct

de culoare sa fie luminat
numai de raza care trebuie

lr

ffrl
frr

tr

Pelicula
f

tetd'

f lf tf r

'JocuRrLE VrDEo
Consola unui joc video este
un calculator cu diverse circuite
electronice care creeazi
sem nalu I trim is cdtre ecran.
Micul ecran al jocurilor video

de buzunar este
aseminator cu cel
al ceasurilor digitale.

Bandd de
pelicu la a

unui film
Pelicula deja vizionatd se
infdsoara inapoi pe bobina
-:-

-r

---r-------

--

-t

GnurA gr DEscoPERA
/--

COMUNCATIILE: pp . 46-47
MARILE lNVgNTll: pp. 4
L---------rr--------

--

Joc video de buzunar

iF47

Cunn FuNcnoNenzit?,

Testele

'TrsrE ArRoDrNAMrcE
Pentru a examina efectele curentului de aer
asupra unui obiect se folose;te tunelul

aerodinamic. Proiectantii de avioane introduc

modelele de noi avioane in tunelul aerodinamic
pentru a verifica modul in care pot zbura.
Proiectantii de automobile folosesc aceleasi
teste pentru a studia rezistenta vehiculului
la aer. O rezistenti joasa reduce consumul
de carburant.

controtate inainte de a parisi fabrica:

un control de calitate garante azd,
funcfionarea lor corecti.
Atat matiniriile, cit gi automobilele
' anele trebuie si treaci
sr' avro
i" controale foarte severe inainte
de a fi utiltzate.

E cran el e cal cu I atoare I o r

aratd i magi ni apropiate
de model

Un ventilator mare produce

curentul de aer

Opera{iunea de control (testul) este importanti

mai ales pentru matiniriile noi. La inceput,
proiectantii creeaz6, numai un model al
masiniriei (prototip). Dupi efectuarea testului
pe prototipl ," corecteazi eventualele erori;
adesea sunt necesare numeroase prototipuri,
inainte ca noua matini si fie gata pentru
a fi produsi pe scari industriali.
av

Camera
inregistreazd testul

Instrumentele din tunel

mdsoard viteza aerului

lnstrumentele din
tunel misoari
viteza aerului

Calculatoarele
in

registreazd

informatiile
furnizate de
instru mente

Test de siguranfi a prototipului unui automobil

48*

TesrELE Mn$lruAnuLoR

COxTROALE RgpETATE
Maqindriile sunt proiectate sd
dureze ani de zile, iar diferitele
pdr[i trebuie sd repete aceeaqi
opera[iune de mii sau milioane
de ori. Pdstrdnd o maqindrie
mereu in func[iune, se verificd
durata de vi a\d a pdr[ilor sale
componente.

Model supus
testu Iu i

Teste efectuate asupra

maginilor de spitat

rt

I,SIRADA RULANTA"
Motoarele, schimbitorul si frAnele
vehiculelor sunt controlate pe o ,,stradi
rulanti": automobilul ramine in
realitate pe loc, in timp ce role mari
se rotesc sub roti.
Testu I are ca scop verificarea felu lu i in
care functioneazf, un automobil pe o
strada adevirati.

Fumul ajutd pentru

la vizualizarea
curentului de aer
din jurul modelului

Rolele se rotesc
sub roti

Testul ,,strizii

rulante"
r

-t

'CnurA sr DEscoPERA
_?rrr

-r--rr-

--

--

ISTORIA OMULUI: pp. 48-49

MIJLOACE DE TRANSPORT: p. 12

I
l----------rr-----r---

{h4s

Cuu FuNcTloNenzA?

Ma$inarii pentru birou

Lumina se reflectd
de la document la
cilindru datorita unei
serii de oglinzi

&Birourile sunt pline cu matinirii

de orice fel: de imprimat, de copiat,
dar 9i mai simple, care functioneazi
manual, cum ar fi foarfec, capsator
gi perforator. Mai sunt calculatoarele,
pentru a scrie texte, pentru a calcula
gi pentru a trimite mesaje prin potte
electronici 9i imagini. Telefoanele
gi faxul folosesc Ia comunicarea
cu persoane din intreaga lume.

Documentul de copiat
este atezat pe o placa
de sticla sub capac

Traiectoria luminii
in aparat

Direclia mi;cdrii
cilindrului

Tava din care

coala alba intra in
aparat

Tonerul este atras

numai de partile
inchise ale imaginii

in interiorul

copiatorului

'CoPTAToRUL
Copiatorul se folose;te pentru a face copii
unor documente: acest aparat creeazi
o copie electrica pe un cilindru care atrage
o pulbere neagrd, ionerul. Coala de hArtie
alba este presata de cilindru, tonerul aderd
la ea si copia este gata.

so4F

Toner

Mn$rNARu PeNTRU Brnou

Presiunea se
exercita in
acest punct

Dupd utilizare, arcul

impinge o alta capsa
metalica la locul sau

AnCURILE
Arcurile sunt fire metalice
elastice in formd de spirald
prezente in aparate sirnple sall
complexe, de la capsatoare la
astronave. Sunt foarte utile
deoarece se intind qi se
comprimd, revenind mereu la

'CAPSAREA CoLrLoR
ApisAnd pe manerul unui
capsator, o capsd metalica
perforeazi hartia ti se inchide
pe partea opusi pentru
a o pistra nemiscata: astfel
este posibili capsarea a doui
sau mai m u ltor coli. Capsatoru
are un arc care impinge inainte
sirul de capse cAnd se

in interiorul
capsatorului
Capsd

metalica

Arcul impinge
in sus partea

elibereazd presiunea
asupra mAnerului.

superioard a
capsatorului

Arc comprimat

Panoul de control
fo loseste la d ete rm i n area
numdrului de copii

(-:#
izatd
parat

Benzile

Arc extins

ImPRTMANTA cu LnsER
lmprimanta Iaser are un cilindru
incircat electric, aseminator celui din
copiatoare. lmaginea este trimisa la
imprimanta de Ia un calculator.
Laserul el imina incarcitura electrica
a cilindrului, astfel incAt tonerul
sa fie atras numai de pa(ile inchise
ale imaginii.

Rolele compresoare

Oglinda rotativd

calde f ixeaza toneru I

reflecta fasciculul

Tonerul aderd

pe hArtie

pe cilindru

Ia cilindru

,i rolele

deplaseazd hArtia

Cilindrul transf erd

pulberea de toner
pe hArtie

forma originald.
I

in aparat

ln interiorul
imprimantei
Laserul produce
un fascicul luminos
care se reflecta pe

o oglinda

Direclia

DATT ULUITOART
* Primul, aparat de fax

de mi5care
cilind ru lu i

Tonerul este transferat pe hArtie

dateazi din 1912, dar numai

din anii gaptezeci faxut a
fost utitizat in mod comun.

.--.1

{";;;-;;-;;;coPERA
COMUNICATIILE: pp. 38-41
MARILE INVENTII: pp . 28-29
L
-------r

-------rrr---

$s

Cuu FuNcnoNeazi?
Razele X ;i cdldura sunt
produse de anod

ma$iniriile
in medicini

Ulei pentru
rdci rea parti lo

masindriei

O garniturd de
plumb impiedica

iesirea razelor X

./)- I
{J ln biroul unui medic existi

instrumente pentru misurarea

tensiunii sau pentru prelevarea
de sAnge. intr-un spitat existi
matinirii cum ar fl
electrocardiograful, pentru a
controla functionarea inimii, 9i
cele cu raze X, pentru a radiografia
corpul uman. Unele dispozitive
uttlizate de chirurgi in sala de
operafie, de exemplu bisturiele

Anodul se
roteste pentru
a raci masina

{
Electronii sunt trimisi
catre anodul care
produce razele X

laser gi endoscoapele, folosesc

tehnologii foarte complexe.
Razele X trec printr-o
m

ca

fe

reastra

MAna std
nemi5cata sub
razele X
Placa

fotograf ica
pata
arata imaginea
d eve lo

Secfiunea unei

matinirii pentru

raze X

'RADIoGRAFnLE
Razele X sunt radiatii electromagnetice capabile

si traverseze corpul uman. O matini pentru raze

X trimite aceste raze prin corpul pacientului,
apoi cdtre o placa fotografica. Radiografia il ajuta
pe medic sa descopere eventualele probleme,
cum ar fi fracturile oaselor sau cariile dintilor.

s24F

Mn$INARILE ilv MEDTcTNA

Un cablu de
tensiune mare
alimenteaza masina

f'LA

Aerul comprimat
esfe trimis
cdtre frezd

DrNTrsr

Zgomotu I frezei dentistu lu i provine

de la o mica turbini, o matina
pusi in migcare de un fluid sau
de un gaz (aerul comprimat) si care
face sd se invArteasci vArful frezei
cu viteza foarte mare.

Ca efect

al migcdrii

aerului, turbina
se roteste

VArful frezei, rotindu-se

rapid, polizeazd caria

ln interiorul frezei
dentistului

cruNEA

TnnrusvERsALA

A CORPULUI
U neori, med icii exam ineazi organele interne
ale pacientilor cu un aparat aseminator unui
scaner care efectueazd o TAC (Tcmografie
Axiali Computerizata) . Acest scaner special
trimite prin corpul pacientului un fascicul de
raze X, em ise d in d iferite u ngh iu ri. U n
calculator analizeaz6, apoi modul in care
razele X sunt absorbite si creeazd o sectiune
transversala a corpu lu i, vizibila pe u n ecran.

DATE ULUITOART
* Prima frezi de dentist

funcliona cu ?ncircare
lintoarcerel ca un ceas.

Existi maginirii speciaLe

care se introduc in organism

pentru a inlocui un timpan
afectat sau pentru a stimuta

Pacientul std

b;tiite inimii.

nemi5cat pe

Secliune

un pat

transversala a unui
creier pe ecran

A Pnrvl ix Conp
Chirurgii privesc uneori in
corp cu ajutorul unui mic tub
subgire, endoscopul. [Jn
becule[ de la capdtul ttrt-rului
ii permite medicului sa vadd
ce se intArnpld; imzrgini le sunt

trirnise lentilei unei carnere

video datoritd micilctr t utruri
de sticld, fibrele optice.

Sectiunea unui scaner pentru TAC

.--.1

il;;;-;;-;;;COPERA

pp.16-17
$TllNTA DIN JURUL NOSTRU: pp.21
CORPUL UMAN:

Chirurgii invali

si fotoseasci

endoscoput in timpuI unei

simutiri

!t'
L----- - - - -- -----r----

--a

+53

Cunn FuNcrloNenzA?

Tehnologia viitorului
maginiriilor devine din ce in
ce mai sofisticati, datoriti progreselor gtiinfei
gi tehnologiei. Ma;iniriile fac mai confortabile
casele, fabricile gi birourile gi ne ajuti in munci;
unele sunt utile persoanelor cu dizabilitefi. Noile
tehnologii fac lumea mai siguri ;i mai distractivi.
Oamenii de gtiinfi, inventatorii 9i inginerii
creeazi mereu maginirii noi, dar adesea este
nevoie de ani de zile pentru a transforma o idee
intr-o maginirie care si fie cumpirati cu u;urinfi
dintr-un magazin.

&Proiectarea

Peisaj de

realitate virtuali

f,cuRr LE Drvrru RrnlrrArE

Exista casti pentru realitatea virtuala (VR)

aritind aceeati imagine intr-un

mod
putin diferit fiecdrui ochi, dau senzalia ci

care,

te afli intr-o lume tridimensionala, creati

de un calculator. Realitatea virtuala este
folositi in diferite scopuri, atat pentru
d ivertisment, cAt si in cercetarea stiintifici.

DATE ULUITOART
* in viitor, tehnologia ar putea
permite persoanelor cu

dizabititili si controteze
calcutatoarete sau scaunete cu
rotile utitizind numai undele
cerebrale, sau pitolilor si
pitoteze un avion numai cu
puterea 96ndirii.

s44r

Se

poate interacliona

cu mediul imaginar,
utilizAnd o mdnut|
conectata la sistemul

VR

TeHNoLoctA VlffoRULUr

Fiecare ochi vede un

peisaj diferit

c
7

VrHrcuLE cu Pllor
AuroMAT

Semnalul indicd

Calculatorul

automobilului unde

controleazd

se afla

sem nalu I

lnt

A conduce multe ore este obositor

si cregte riscul de accidente. Se fac
experimente pentru a constru i
automobile capabile si se
deplaseze singure pe autostrizi,
cu ajutorul unui pilot automat.
Prototipul unui sistem
sistern
stradal pentru
conducerea automati

Automobilul
u

rmeaza u n parcu rs

trasat sub tosea

Cd;tile
transm it
netu I

su

tusrREA PTR''ANEL'R
Se dezvolta programe care vor permite
calcu latoarelor sd recu noascd

Vizor, cfuti

gi

minugi pentru
realitatea virtuali

persoanele ti chiar si stie ce fac

intr-un anumit moment.

/l O camera trimite
I imaginea unei

persoane citre

potriveascd cu
imaginile pe care le
are deja in memorie.

calcu lato

MA$INARII

r) CAnd gisegte o
f Pe viitor
r) corespondenta, a] calculatoarele

MICRoSCoPICE

5i
aratd ce face aceasta.
identifica persoana

Prin nanotehnologie (nano

irrseamnd ..a miliard a parte") se

pot cr)ustrui maqindrii atdt de

nrici incAt sllltt vizibile numai la
micf t):cop. Pe r-iitor nanorobo[ii
\;r)r 1'ltrtsa :il :e miqte in CorpUl
tlIllLtIl IrstltrLl tt r itrcleCa leziuni
;i r ut.lrttrlri.

r.

Calculatorul
Zncearca sa o

- - ,CNUTA
_a--

lmaginea pe calculator a unui

nanorobot introdus in vena
unei persoane

- - r-

ne

vor ajuta sa gasim

persoanele disparute.

- r-----

---

- --

SI DESCOPERA

MARI PERSONAJE: pp. 22-23

$TllNTA DIN JURUL NOSTRU: pp. 54-55
,

t-r--

L----------r-r-r--r--r

*ss,

I
I

Curvr FuNcnon

Glosar de euvintereheie
A condensa: a transforma un
gaz intr-u n lich id.
Angrenaj: mecanism de roti
dintate ai ciror dinti se
introd uc u n ii in altii, astfel
incAt rotirea uneia transmite
m iScarea celeilalte.

Anteni: conducton tija sau

reflector parabolic care trimite
si primeSte semnale radio.

utilizal pentru a transporta

electricitatea sau pentru a
transmite semnale.

Carburant: material, ca de
exem p lu ben zina, care arde
prod ucand cald

ri sau

energie.

Cilindru: tub in interiorul unei

matinarii, prin care un lichid
sau un gaz imping un piston

negativS,.

Fo4e de frecare: rezistenta la

mitcarea care se produce
atunci cand doui corpuri sunt
puse in contact.
Gaz de

reziduuri evacuate atunci cand

un motor arde carburant.

Generator: matina care

transformi energia migcari i in
e

Arbore motor: axi supusi

miScirii de rotatie a unui
motor pentru a face o maSina

si

fu nctioneze.

Circuit electric: ansamblu de

dispozitive legate intre ele care
perm it trecerea cu rentu lu i
e

lectric.

etapamenti gaz sau

ectric itate

lzolant: material

uti I izat

pentru a bloca trecerea

caldurii, electricitetii sau
su

netu Iu i.

Atom: cea mai mica parte a

unui element chimic.

Axi:

bara care traverseazi

centrul unei roti.

Combustie: reactie prin care

se arde com bustibilu I care
elibereazi caldur5,.

singuri culoare.
Contragreutate: greutate

Bande transportoare: banda

mobila care transporti
ob iecte.

Cablu: ansamblu de fire

electrice, adesea izolate,

,,,5{

Laser: sursi luminoasi

speciala care produce un
fascicul de lumina de o

utilizata pentru a balansa o

incircituri si a facilita
deplasarea acesteia.

Electron: particula unui atom

dotat cu sarcina electrici

Lentili: material transparent

cu una sau mai multe
suprafete curbe care deviazi
razele lu m inoase.

Magnetism: fote care atrage

f ie ru I sau ote u I citre m agn eti
I

ti

care face astfel

magnetii

sa se

incit

atragi sau si

se

resp ing5,.

unui pendul.
Pompe: magina care impinge
cu forta un gaz sau un lichid
intr-o directie.

Motor cu explozie: motorul

care arde carbu rant in cilind rii

pentru a produce mitcarea.

Motor electric: ma;ina

care

transformi energia electrica in

m iscare.

Presiune: i ntensitatea fortei

care aclioneazi pe o suprafald;
de exemplu, presiunea apei
asu pra su prafetelor exterioare
ale unui submarin.

pArgh ie.

Pendul: greutate osci lanti

prins la capitul unei bare sau
al unui fi r. Fiecare oscilatie a
pendulului are aceeaSi durat5,.

Scripete: magina care ridica

sau trage obiectele printr-un
lant sau o funie infasurate in
jurul unui cilindru.

Pivot: partea unei matinarii in

ju ru I care ia se rotette u n
obiect, de exemplu pivotul

ri, care prod uce

semnale de rispuns.

Supape: d ispozitiv care

controle azi debitu I de gaz sau
I ichide intr-o conducti.

lurub: tip de cui cu fi letare in

formd de spirali. Rotindu-|,
pen etre azl, su p rafete I e

Punct de sprrjin: p ivot sau

axi in ju ru I caru ia se rote;te o

PArghie: bari sau tija care,

rotindu-se in jurul unui pivot
sau a unui punct de sprij in,
este capabila si invinga forte
de rezistentS,.

Piston: element circular care

se mitci in interiorul unui
cilindru 5i este impins de
presiunea unui gaz sau lichid.

tem peratu

lemnoase sau alte materiale.

Termostat:

Robot: maSina automati

proiectatd pentru a desfatura
munci in locul oamenilor.

Semnal: curent electric, undi

radio sau impuls luminos care
transportd sunete, imagini sau
alte mesaje.

ment uti lizal

pentru a controla automat
tem peratu ra intr-u n med iu.
i

nstru

Turbina: matina care, daci

este traversati de un lichid sau
de un gaz, produce energie de
m iscare.

Vapori: stare de agregare

gazoasi a unei substante:
o substanti care fierbe se
transformi in

vapori.
Senzor: instrument sensibil la
lu m ina, su net sau

57