Plantele

Cuprins
lntroducere in ,,Plantele" 9
*
De la floare la simAnfa l0
Lumina este via{i 12
Cum functioneazi o plante 14
Viafa ?n sol l6

fu Ciupercite t 8
Copacii 20

Flori si frunze 22
Pol"n izare 24
RispAndirea semin{elor 26
Tuberculi 28
Ptante in mitcare 30
Tehnici de supravie{uire 32
f;
rengr 34
Muschi si
tr feriei
Plantele Uin pedurea ecuatoriali 36
Plantele de munte 38
Plantele acvatice 40
St Ptante ciudate 42
Viafa impreuni cu plantele 44
Plante comestibile 46
Produsele derivate 48
Supravegherea plantelor 50
Medicamente li cosmetice 52
Plantele si viitorul 54
I
Glosar de cuvinte-cheie 56
lndex 58

$''

>\:y'
,:..

,t

.:j

ITTRoDUcERE IN

))Plantele))
Nu am putea si triim

firi plante, deoarece

ele fac aerul respirabil.

Le folosim la prepararea hranei, tl imbricim
cu fibrele lor, le folosim pentru a ne construi casele,
le ardem pentru a produce energia care ne este
necesari in fiecare zi pentru a trii. Pe scurt, plantele
sunt cele mai bune prietene ale omului.
Plantele sunt cu adevirat extraordinare: deoarece nu se pot migca
pentru a-;i gisi hrana, gi-o oblin in cele mai neagteptate feluri.
Sunt plante care infloresc doar pentru o zi. Altele sunt organismele
vii cele mai vechi de pe Pimdnt. Unele plante supraviefuiesc
in degert sau printre ghelurile vegnice, diruind culoare ;i frumuse(e
chiar gi celor mai mohorAte orate.

&

PmTTELE
Petalele atrag

Floarea este formatd

din petale si pAGi care
produc semintele

insecte si pasari

De Ia fI

IastutuF
&Rtaicinile,

tulpirEr, fru nzele,

florile, semin{ele gi fructele sunt
prezente Ia toate plantele cu flori
(angiosperme), de la copacii cei mai
inalti pini Ia cea mai mici margareti.
Unele, cum ar fi macul, au peduncul
verde gi triiesc doar un an sau doi.
Altele, cum ar fi ciretul, au tulpini
lemnoasi;i triiesc mai mult.
Angiospermele s-au adaptat
treptat mediului 9i astizi sunt
rispAndite in toati lumea.

ffi",

tAndr, incd

*RTILE uNEr PmrurE cu Flonl

O angiospermi, precum macul, are o tulpini

(ped u ncu l) care o mentine d reaptd. Tu lpina
sustine frunzele ti florile si conduce hrana cdtre
diferitele pa4i ale plantei. Frunzele produc
substanle nutritive gratie luminii soarelui.
Florile dau na5tere semintelor din care se nasc
alte plante. Sub pamint, rdddcinile, care se
dezvolta in jos ;i lateral, aduc apa gi mineralele
necesare plantei 5i o tin bine ancoratd in sol.

inch is

Macul, o angiospermi
cu tulpini verde
Tulpina, robustd gi flexibild,
pdstreazd planta dreapta

Rdddcinile absorb
mineralele si apa si tin

planta ancorata in sol

DATT ULUITOART
* Pare incredibiL, dar
lume se cunosc 350.000
specii de plante. Dintre
acesto, peste 240.000 sunt
ptante cu f lori.

?n

De LA FlonRE LA SArvlArurA
Frunzele sunt
ascunse

CAnd un copac este

plin cu flori se spune
ca a inflorit

printre flori

I
l

Florile devin
cirese, fructele

pe care noi
le mAncam

Trunchiul are
un strat extern
de scoarta care
il protejeaza

Rdddcinile robuste
tin copacu I bine
ancorat in sol

CIcLUL DE VIATA AL Uxur MAC

Toate plantele cu flori iau naEtere dintr-o sdm6n[d.
Semin[ele germineazd,, dezvolt0nd o rdddcind
qi un mugure. Pl anta cregte qi produce flori ) care)
la rAndul lor, fac seminte noi. Semin[ele sunt
imprdqtiate pe pdmdnt gi din ele se vor nagte plante
noi. Acest proces se numeqte ciclu de viatd.

subtiri aduc

Seminlete sunt
etiberate si planta
veche moare

Sim6nla devine

n,-' o noui

pLanti

rrrl.

CictuL de via!5 a[ unui

mac du reazi un an

$
xl'
i,\
il
i'
I

Planta produce fLori

din care apar
semin!e.

..\.

GermenuI
cregte in sus
si ridicinite
in jos.

Rdddcinile mai
apA

planti
flori, cu tulpini lemnoasi.

Un cireg inflorit, o

si minerale

cu

'PARTTLE Urrrur CoPAc

Un copac mare este tot o plantd cu ftori si ia
na;tere dintr-o simanla mica, exact ca un mac.
Tulpina copacului (trunchiul) este groasa si
robustd pentru a permite copacului sa creascd
foarte inalt. Ramurile se dezvolta pornind de la
trunchi si din acestea iau nastere frunzele, florile
si semintele. Radicinile puternice tin copacul
ancorat in sol.
r-r.l

il;;;.;;.;;;COPERA
. 48-49
tNsEcrE $t pAlnru.lENt: pp. 16-17
CORPUL UMAN: pp

L----------r-------rr-

$u't

PmTTELE

f,umlnaestevtap
mi;ca pentru a-gi procura
hrana, plantele ;i-o produc singure: folosind
energia luminii soarelui, extrag dioxid de
carbon din aer ;i api din pimint gi le
transformi in glucide. Acest proces se
numegte fotosintezi (sinteza in prezenfa
luminii) gi are loc mai ales in frunze, unde
este prezente o substan$ verde
numite clorofile.

&N"putindu-se

Fotosinteza la
floarea-soarelui

Frunzele capteazd energia

luminii soarelui prin
i

nte rm ed

cl o ro p I aste I o

I.OTOSINTEZA
in frunze existd milioane de
structuri mici (cloroplaste) care
contin clorofila. Cu ajutorul
energiei luminii soarelui, clorofila
se une;te cu dioxidul de carbon
prezent in aer gi apa extrasa din
pamdnt, eliberAnd oxigen. Acest
proces produce glucide (glu coz6,
si zaharozi) care vor hrani planta.

Oxigen

Oxigenul este
eliberat prin stomate

Cloroplastele con{in

Pe(iolul se invirtegte

clorofild, un pigment

astfel incAt frunza sa fie

cu fata la soare

(culoare) verde, care

capteazd energia I umi nii
soarelu

Apa gi mineralele trec

de Ia radacini prin
tulpini si ajung la
frunze.

Oxigenul este
eliberat in aer

Cloroplastele unei frunze

tESTE
Dioxidul de carbon

Dioxidul de carbon intra prin

stomatele situate pe fala inferioard
a frunzelor

Stomatele sunt orificii MICI

situate pe fala inferioard a frunzei

DATT ULUIT()ARE
* Firi oxigenut etiberat de ptante

prin fotosintezi nu ar exista viali pe

Pimint. Fiinfete au nevoie de oxigen
pentru a obline prin hrani energia
necesari pentru toate funcliite vitale.

Respiralie

(ziua)

(noaptea)

dioxid \
de carbon \

Stomatele unei frunze

*sPrRAT^ PmrurELoR

Glucoza esfe produsd

si inmagazinata de
fru nze. Sucroza este
purtata in intreaga
planta pentru a o
hrani.

Fotosintezd

oxigen

Respiratia ti fotosinteza sunt procese

inverse la plante. CAnd respiri,
plantele absorb oxigen, apoi
elibereazi energie si dioxid de
carbon. Acest lucru are loc noaptea
cand fotosinteza nu se poate
produce, deoarece lipseste lumina.
Ziua, procesul principal este
fotosinteza, care elibereazd oxigen u I.
Fluxul gazelor
la o planti

Sursi
de lumini
Creson inclinat

spre lumini

?fi cAurnREA LuMrNrr

Plantele cresc in d irectia lu m in ii: aceasti
reactie se numegte fototropism. in timp
ce soarele se deplaseazi pe cer, plantele
se inclina dupa lumina lui. Unele plante,

precum floarea-soarelui, ili rotesc atAt

tulpina cu frunze, cit;i floarea, in
cdutarea razelor solare.

rrr

r-rrrrrrr-:--t

bnurA gl DEscopERA
-rrr;--

$TilNTA itU .lUnUL NOSTRU: pp. 12-13

SPATIUL COSMIC: pp. 14-15
l-

-rr--rr

rrr

r-rr-rrr

rr

PmTTELE
Mugurii au nevoie de

Qumfun

\#

Glm

substanle minerale si ape

pentru a deveni frunze
sau flori.

llplmt*
&P"ntru

a cregte gi a supraviefui, plantele

trebuie si primeasci substanfele hrinitoare
9i apa in toate pa(ile lor. Hrana produsi

in frunze prin fotosintezi circuli prin vase

(care formeazi floemul). Apa este ;i ea
transportati de tuburi subfiri, care formeazi
xilemul 9i, de asemenea, ajuti planta
si-;i menfini forma.

Sistemul vascular al

a-l
v
7

PuRrAroRt DE ApA 5t HnnNA

Xilemul ;i floemul sunt doui retele de tuburi
mici care transporta apa ti substantele hranitoare
la toata planta. Floemul duce hrana de Ia frunze
la pirtile plantei care au nevoie. Xilemul
transporta apa ti mineralele. Xilemul si floemul
formeazd im preu

*,,,

unei plante de soia.

14{i

nd

tesutu I vascu lar.

lesutul vascular al
tulpinei este format din
xilem 5i floem.

'Apa gi mineralele sunt

absorbite de radacini.

Cu

u FuNcTtoN eazAo PmrurA

: : ' .,,,-;:,.

J l.

: :

'

DATT ULUITOART
* Cet mai inatt copac din

'NERVURTLE FnuNzEt
Nervurile conduc apa ti substantele
rin itoare Ia fru nze. Plantele elim ina
surplusul de apa in aer prin stomate.
Pe misura ce apa se evapori din frunze,
radacin ile absorb alta. Acest proces
se numeste transpiratie.
h

r/

lume este sequoia gigant.

Apa trebuie si parcurgi mai
mult de 84 de metri pentru a
aj u nge ta f ru nzele d in pa rtea
cea mai de sus a plantei!

Neruurile dau forld

frunzei si contin xilem

'CoPAcr SncLA

si floem.

Baobabul cregte in zonele toride si

uscate din Africa ti Madagascar.
Tulpina sa retine apa ca un burete,
astfel incat copacul sd poata
supravietui intr-un climat foarte
uscat. Datorita formei trunchiului
este denumit si copacul sticli.

Tulpina

Baobabul inmagazineazi
apa in trunchi.

ti ramurile sunt

parcurse de fascicule de
xilem si floem.

DBSCOPERA CUM ABSoRB PLANTELE Apa

Pune{i intr-un vas plin cu apd colorant alimentar roEu.
Introduce[i in el o frun zd, de
Perigorii rdddcinii
sunt mici

protuberante ale
celulelor rddacinii.

,?-*

varzd, albd timp de patru ore.

Apoi, cere[i unei persoane

adulte sd o taie pe jumdtate

pe l5[imea sa. Vei observa
puncte mici roqii pe
marginea tdieturilor: sunt

fasciculeledexilem, W

,,\

ffi

::i#,ffi:J[jucapa
fru nza.

'PERtsoRtr RADAcrNrr
Radicinile cresc in pemAnt, unde-ti cauti
apa. Aproape de virf, raddcina prezinta un
fel de perigori. Acesti perigori ii permit
radacinii sd se intinda pe o suprafatd mai
mare pentru a absorbi apa din sol.

Jrrr

- -r

r -r-

r------

--

- - - r I

bnurA sr DEscoPERA
I

CORPUL UMAN: pp. 14,22-23

gntNTA iru .runuL NosrRU: pp . 48-49

L--r---r-------rr--rrr

PmTTELE

Vlahfln sol

* 'TREI

&So,"lste

stratul de suprafata at
PemAntului, denumit gi scoarfi. Este
format din roci ferAmifate, materiale
organice (resturi de animale gi plante,
denumite humus), ape 9i aer. Pe lAnga
ridicinile plantelor; solul gdzduiette
animale mici, ciuperci gi bacterii.

STRATE DIFERITE

Solul se imparte in trei strate principale.

Cel de suprafatd contine materia organicd
(humus), apa si mineralele necesare
dezvoltarii plantelor. Subsolul contine

mai putin humus. Mai jos se afld roca

mami, care incet-incet se sfdrAma
si formeazi cele doui straturi
de deasu pra

Stratul de
su p

rafala

al solului este
bogat in
minerale
si humus

* 'TIPURI

DE Sottipuri de roci 5i, prin

urmare, diverse tipuri de sol. Cel argilos
contine firime mici de roci si retine
bine apa; cel nisipos are granule mai
mari si se usucd usor; pamintul de
ghiveci este un amestec de nisip si argila.
Tipurile de sol se diferenti az6, prin
cantitatea de humus pe care o contin.
Exista diverse

Sol nisipos

Sol argilos

Subsolul
contine mai

putin humus
Amestec

Cunn sE ForosE$TE

AzoTUL
Plantele au nevoie de azot pentru
a produce proteifl, dar nu il pot
folosi direct pe cel din aer:
bacteriile din pdm6nt
trebuie mai intdi sd
il combine cu alte
elemente. Unele
bacterii trdiesc in
noduli, pe rdddcinile
plantei.
Ridicini cu noduli care
conlin bacterii fixatoare
de azot.

Roca mamd se fdrAmd

si formeazd solul.

iru

{:"

Mamifer ascuns

Lemurian

p ri

t!

ntre f ru nze

DATT ULUITOART
* Pentru a se forma o

de palmier

singuri paLmi de pimint

poate fi nevoie de peste

Rafflesia

8000 ani.

Ciuperci

e
'O

CnsA cu MULTI

LocutroRt

Solu I este casa m u ltor

fiinte
vii mici, cum ar fi insectele,
viermii si ciupercile, dar si a
bacte ri i lo r care se h rin esc cu
animale ti plante moarte.
Multe animale isi sapa vizuini
in pamAnt.

O secfiune de sol cu
viefuitoare mici

Vieluitoarele solului,
cum ar fi viermii, ajuta
apa 5i aerul sa treaca
prin teren, afAnAndu-l

in timp ce se misca.

Ridicinile
plante t cresc in
su

bsol

*7
Stratul de frunze
esre format din
frunzele care cad
sol

pe
Sconcs

RAoActNTLE PmruTEt
Radicinile cresc in pamAnt,
facAnd u-5i loc printre gran u le.
PamAntul ajuta planta sa fie stabila
si d reapta. La rind u I lor, radicin ile
consolideazi terenul, impiedicand
alu necirile si m iscirile.
r---r---r--r---r--rr

Bacteriile

Viezure

Viafa in sol

;i ciupercile

descompun materia organ icd,

ca de exemplu frunzele cdzute,
si produc humusul

--l

bnurA gr DEscopERA
MAMIFERELE: p. 30
PLANETn pAruArw: pp. 24-25
L---t----r--rr----rr--

PmTTELE
uNEr cruPERcr
O ciupercd macroscopica (aceea care poate
"iRUcruRA
fi observatd cu ochiul liber) este formata dintr-un

Hribii, pufii, drojdia,

mucegaiul de pe alimente aparfin
toate unui regn de fiinfe vii, numit
ciuperci. Acestea nu sunt nici
plante nici animale. Absorb
hrana printr-o retea
de filamente nutritive.
intr-o vreme se credea ci ciupercile sunt
plante, deoarece multe cresc din pemAnt
;i nu se mitce. Apoi, oamenii de ttiinfa
au descoperit ci ciupercile sunt diferite
de plante. Spre deosebire de plante,
ciupercile nu sunt ve rzi ;i nu-gi produc
singure hrana. Multe ciuperci se hrinesc
cu animale moarte 9i plante putrezite.
lau nagtere din particule minuscule (spori)
care sunt eliberate in aer.

picior, o palarie 5i, in general, Iamele care produc

spori. Paliria cre;te la o anumita distanti de pamAnt,
astfel incat sporii eliberati sa poati fi transportati de
curentii de aer. ln partea de jos a piciorului se gisesc
fire subtiri (hifa) , care procuri hrana.

t.
il

\
Pdldria acoperd

Lamelele de sub
palarie produc ti
e libereaza sporii

i'r

si protejeaza

t*'
I t')

lamelele

^.

Pic

,
\,
\,

Hifele ating

\,

pamAntul si se
dezvolta pe materia
vie sau moartd

iorul line pdldria

departe de pamAnt
pentru ca sporii sa fie
,.t
eliberati in aer

Pirfile unei ciuperci

macroscopice

'O Mnnr

VnnTETATE

Se cunosc aproximativ 65000 tipuri

de ciuperci care cresc in pamdnt,

Fistulina

in stratul de frunze, pe copacii

morti, dar si pe plantele vii.
Tipuri de ciuperci

hepatica

Cyathus striatus

Ciuperca cerneald

Boletus
satan as

Marasmius
oreades

i!,'-f=R=*

^@ia't*;xL;ryli,silrl
Pufii elibereazi
sporii in aer
ii

ft'

Geaster

t'.

. \ .t

fimbriatus

Pdldria-;arpelui

Burete pucios

nl

CTcLUL DE VnrA

CluPERcn
LTCHENII
Lichenii

se formeazd,

prin

unirea unei ciuperci qi a unei

alge, care trdiesc impreund ca
un organism unic. Ciupetca
protej eazd, alga qi aceasta

W:

produce hrana.

4 Sporii

t Ciuperca creste
4;r va prodr.ein

: I iberati de

curAnd noi spori

lminuscu Ii

:iuperci
'as

pin

in

\
\\

cresc

pe pietre gi
pe

trunchiuri.

se

d esc

Lichenii

aer.

)r

l\
t\\

\ -\
//
\

i \\
MI

Lichenii cresc
pe pietre

\\
\\\

)
\

Aceastd ciupercd pare

comestibila, dar esfe foarte
otravitoare pentru om

Amanita
muscaria

rechea
nucului

(buretele
pestril)

Burete

Coriolus versicolor

Ghebe

'{ffi

{
?,
? ..i
'r{'

domnesc

:l

I.

L!,t

PiptoporusC
'CruPERcr OrnAvrroARE
Unele ciuperci contin o otravi
care le apara de dutmani. De
aceea, nu trebuie sd adundm
niciodatd ciuperci din pedure.
Deti sunt frumoase gi colorate,

p"$
PAInie
brumatd

m u lte ciu perci su nt foarte

otrivitoare.

r-rl

il;;;-;;-;;;coPEnA
I
t-

\i.V-o.
t>-l---

PAIANJENI $l INSECTE: pp. 42-43

t------r----------r---

'- :holoma nudum

CORPUL UMAN: pp. 32-33

Ldptuca
du lce

+.-r

PmTTELE

cii

DATT ULUITOARI
* in Statete Unite se afLi un
pin de California, denumit
Matusalem, care are 11725 ani,
Este una dintre vieluitoarele
cele mai vechi de pe Pimint.

&E*isti trei categorii principale

de copaci: cu frunza !ati, cu frunzain
formi de ace gi palmierii. Copacii cu frunza
lati au frunze mari 9i plate. Mulfi sunt din
familia foioaselor; adici i;i pierd frunzele
toamna. Copacii cu frunzain formi de ace
au frunze subtiri, ca nigte ace. Aproape to{i
sunt conifer, care nu i;i pierd frunzele.
Palmierii nu au ramuri gi trunchiul lor
crette in ineltime li in letime.

'CoNTFERELE
in generat, coniferele, copaci cu frunza
subtire, care cresc mai ales in zonele cu
climi rece, au formd ascutita, astfel incAt
zapada sd alunece utor de pe copaci.
Florile lor sunt nigte conuri mari,
lemnoase, in care se formeazi semintele.

I
I

Aproape toli pinii

traiesc in zone cu clima
rece

Acele sunt destul de

puternice, pentru a rezista
la deshidratare

\.
:'

.l

Seminlele s
in i nte rio ru I

aza

Pinul himalayan, ul1 conifer

t

n,20$

VAnSTA
CopncILoR
Trunchiul unui copac se
ldrgeqte in fiecare an. In
interiorul sdu, creqterea

roAsE cu FnuN zAr-nrA

Copacii cu frunze late sunt de obicei foioase.
Dupa ce i;i pierd frunzele toamna, ei

Interiorul
scoarlei esfe
format din
floem viu.

este reptezentatd de un

,,hibern eaztr" . Primivara, ramurile goale se

cerc format dintr-un

strat de lemn. Astfel se
poate stabili vdrsta unui
copac numdrdnd aceste

umplu din nou cu frunze. Foioasele produc

semintele din flori.

cercuri.
Salcia

Fiecare cerc, format

de xilemul mort,
reprezintd un an.

Scoarla la

Sectiunea unui

trunchi exterior

albd igi pierde

iarna frunzele

4PAcr cu FnuNzA LArA

VrSNrc VERzr
Copacii cu frunze late care cresc in
zonele cu calduri umedi, cum ar fi
padurile tropicale, sunt, in general,
vetnic verzi. Au o coroana deasi de
frunze tot anul din care pierd doar
o cantitate m in ima.

,I
\

Frunzd de
Cou rou bita

gu ianensis

"'-,-J

.\

'rl' \

Frunzele multor sdlcii

au formd alungitd,
subtire si plata

,\

Couroubita guianensis, un copac

Frunzele unei

vegnic verde cu

frunzi lati

silcii albe

cAurA $t

DEScoPERA

PtANEre pAruArut: pp. 44-45

o foioasi cu frunza

lati

L----r----------------

I nfloresce nla hel i con i ei

are flori care ies
dintr-un singur lujer

Slori Qr fuunze

Bractea este o
frunzd. specializata

&Frunzele li florile au o largi

care protejeazd

inflorescenta

varietate de forme gi culori . Forma

gi culoarea florilor atrag animalele utile
reproducerii plantei. Forma gi mirimea
frunzelor depind de mediul in care
triie;te planta. De exemplu, plantele
din pedurile dese ;i intunecoase

Heliconia

Multe flori mici situate

pe un disc floral formeaza
i

nfl o rescenta ge rbere

Gerbera

au deseori frunze mari, capabile

si captureze o cantitate mai mare
de lumini solari.
--T

Crin

Crinul se prezintd ca
o floare individualai,
cu toate elementelee
dispuse in cerc

'TTPURI DE Flonr
tipuri de flori diferite.
Unele sunt flori unice, care cresc
izolate pe o tulpina. Altele
se dispun in grup si formeazd
o inflorescenta, un ansamblu
de multe flori.
Exista multe

VEoEREA AlnrNELoR
Albinele qi alte insecte vdd culori
invi zibile pentru ochiul uman.
Aceastd fotografie, real izat[, cu o

pelicul6 speciald,
atatd, o floare aqa
cum o vede o
albind.

Vederea atbinelor
arati desene care o

atrag citre f loare.

ffi24r

Soc

Socul prezintd o
inflorescentd in formd
de umbrela

Partea centrald a roduluipdmAntul ui atrage i nsectele

polenizatoare

Rodul-pimintului

O orhidee este o floare unicd,

avAnd o petala in partea de jos
care esfe o perfectd, ,,pista de
aterizare" pentru insecte.

'FLoRr UScATE
Florile obisnuite se pot usca
intr-o presd pentru flori
pentru a le putea pdstra.
Puneti o floare intre doua foi
de hirtie, strAngeli bine
presa gi lasati-o ata citeva
saptamani, pani ce floarea
va fi complet uscatd.
Uscarea florilor

Orhideea

Flonr gr FnuNzE
Unele frunze simple
au o suprafala lucioasa
si impermeabila care
le impiedica sa piarda
multa apA.

* 'TrPURr

DE FnuNzE
in general,
dintr-un limb subtire si un peliol. DacA
Frunzele sunt formate,

limbul este fc-rrmat dintr-o singura

bucatd, se spune ca fru nza este simpli;
daci se imparte in mai multe frunzulite
mici, se spune ci este compusi. Fiecare
planta isi dezvolta frunzele in mod
diferit, astfel incit sa atraga cAt mai
multa lumini solari.

res

Fru nzd, t
de Monstera

simpld intdritd
de o retea de nervuri

4
nervurile

Ofrunzdsimpld
lineard are

ii"

paralele
'l
I

Aceastd frunzd
compusd este realizata

I t
ll

'l,l

': i

din perechi de
frunzulite rotunde

iI

,t

l,f i
fll:

i,

i:iil!'

ltt
A

ll

,''

T'
I

Frunzi de iris

it
I

Fru nzd,

de salcAm

Frunzd compusd
formata din
frunzulite mici

Frunzd compusd
formata din trei
frunzulite dispuse
pe trei ramificatii
separate
Fru nzd,

de clematidi

{TRVURI

PnnnLELE sAU RnrutFIcArE

faptul ca le dau forta frun zelor,

nervurile conduc apa spre ele. De asemenea,
transporta hrana de la fru nzd, Ia restul plantei. La
unele plante, cum ar fi crinul, nervurile frunzei
sunt paralele; la altele, cum ar fi platanul, sunt
reticulate (creeazi un fel de retea)
Pe lAnga

DATT ULUIT()ABT
* Frunza nufirului gigant este

cea mai mare din lume latinge

aproximat w 2,5 fii diametrul:
poate susline chiar gi greutatea
unui copit.

r--l

il;;;-;;-;;;COPERA
Frunzi cu nervuri
paralele

Frunzi cu nervuri
reticulate

!
-5t

CORPUL UMAN:

SnTNTA iw

l- ---r-rr

pp. 38-39

.lunul NosrRU:
r- - -----r-r

pp

. 16-17

- - -e

PmTTELE

Poleni

{-

FL'ARE inr FlonRE

Cand o albind se a;azi pe o floare,

griuntele de polen care contin celule
masculine se prind pe spatele ei. Cand

&CAnd

albinele zboari din floare

in floare, pe corpul lor rimAn griunte

zboard pe o alta floare, stigmatul Iipicios

legat de ovar capteazi polenul. Celulele
mascu line aju ng la ovar 5i fecu ndeazi
ovulele.

mici de polen, care sunt astfel

transportate de la floarea ce !e-a produs
la o alti floare. Polentzarea este foarte
importanti pentru plante, deoarece
le ajuti si se reproduci ;i si genereze
noi semin{e. Multe plante au flori
colorate gi parfumate, care atrag
ani mal el e polen izatoare.

Filamentul susline antera;

filamentul ti antera impreuna
constituie stami na (partea
masculina).

feminina) esfe gata sd

primeascd polenul de
la o alta albina.

,t'

Liliac

Antera produce
polenul care contine
celule masculine

Albina

se

murddre5te cu
polen de la anterd

in timp ce suge
nectaru I

,'i#,ff'
.A

,'\

Fluture

lfirMALE

Stigmatul se unette
cu stilul si cu ovarul

.J: ';;:,;;;:lLU
PoLENTZAT'ARE

Unele flori sunt polenizate de vAnt:

amentii (inflorescente tubulare,
ca floarea de salcie) , de exemplu,
raspandesc m ilioane de grau nte
minuscule de polen in aer. Vantul

Albinele nu sunt singurele animale

care polenizeaz6,: liliecii se acoperi
cu polen in timp ce se hranesc cu
nectar; colibri iau polenul pe cap
cAnd ciugulesc din floare; fluturii
si marsupialele cu trompa culeg
polenul in timp ce se catdrd pe flori.

transporta grauntele de polen citre

alte flori, unde unele dintre ele sunt
prinse de stigmat.
Polen de ament

eliberat in aer.

PoLENTZARE

DATE ULUITOARE
* Griunlete de poten gisite

pe haine pot f urniza potiliei

indicii serioase despre locuI

unet cnme.

.\\

\$

.l:

.\t

-\N

:,(

-\\

11r)\--

r///
-.,c--

Iarbi timAioasi polenizati

de o albini

De LA PoLEN LA FnucT
/l

Polenul, care este

I celula masculina,

).

ffim

fecundeaza ovulele din

ovar. Ovulele fecundate
prod uc sem inte.

ri Partile florii mor

Z ti cad. Semintele
rncep sa creasca

si peretele ovaru lu i
ingroasa pAna cAnd
devine un fruct;
de exemplu, fructul
trandafiru Iu i.

se

al Fructul este

J.orplet
I

format.

n tim p ce se coace,

protejeazi semintele

t'\.,,i

in interior.

t
4

Culorile vii ale

in interiorul

fructutui, semintele
sunt gata sa fie eliberate
si sa devina noi plante.

petalelor atrag albine

si alte insecte
Glandele produc nectar
dulce si zaharos,
ce atrage alte animale

rrl

------r---rrr--

bnurA gr DEscoPERA
/-r-:-

CORPUL UMAN:

Ovarul (partea feminina)

contine ovulele

l---------r-----------

pp. 44-45

lNsEcTE gl PAIANJqI{I: pp. 34-35,

+:=

PmTTELE

'RAspAtrtDIREA Pnlru

ApA
Semintele plantelor care
cresc in apropierea aPei
sunt transportate de curenti
si germ ineazi cand aju ng
pe uscat.

*mfimpl*r
&StmAnta

este inceputul unei noi

plante. Un fruct confine intotdeauna

una sau mai multe seminte. Cand
seminfele ating pamAntul, Pot
germina. Pentru a crette mai bine,
se imprettie intr-un spafiu mult mai
mare gi se rispAndesc pentru a evita
o supraaglomerare de plante
in aceeati zoni. RespAndirea
semintelor are loc in diverse moduri .

Nucile de cocos care cad

in mare sunt transportate

de curentii oceanici.

'RAspATDIREA Pnlnt
VArur
Unele plante, cum ar fi
alsomitra, au fructe sau
seminte atAt de utoare incat
pot fi purtate de vint. Fructe.le
se aseamini cu penele sau
cu paratute mici, si astfel pot
parcurge distante mari inainte
de a ateriza.

DATT ULUIT()ART
in zona Arctica s-au gisit
seminle de lupin de acum
10000 ani, caF, germinate,
au dat nagtere unor noi ptante.

'f".;

ri'.

t
ry,-,#**
':'tr*F#'
'

rllr'

I Seminlele
Semin
de alsomitra
alata se invArtesc in vAnt.

'RAspAttDIREA Pnlru
AITUMALE
Animalele sunt atrase de fructele
zemoase 5i le mdnincd.
Semintele trec prin corpul lor,
ajung in sol si incep sd creascd.
Fructele spinoase se agata de blana
an i malelor, su nt transportate
departe ti apoi cad si lasd
semintele pe pamint.
Pe spatele acestui iepure

s-au prins fructe spinoase.

Alsomitra cregte
agafAndu-se pe
trunchiul copacilor.

RAspAru

Dt

REA SenntNTELoR

*sPANDTREA cu AluroRUL FocuLUr

Uneori si focul poate fi folositor la cresterea
plantelor, deoarece usuca unele fructe
lemnoase, eliberAnd semintele pe care
le contin. De asemenea, arde frunzele
si ramurile cele mai inalte, realizAnd
o deschidere pentru ca Iumina
soarelui sa atinga solul, unde
semintele rezistente
la foc vor putea

si

germ ineze.

Un incendiu
puternic

intr-o pidure

O PrnhrrA

C.{tAnAroaRE
Lianele de pe ziduri
perelii
de piatrd impingdnd
propriile semin[e in
crdpdturi, unde vor
cregte noi plante.
se aga[d de

0 ptanti tiani de pe pereti

Un tucan

mininci fructe
Seminlele conlinute
in fructe vor trece prin
intestinul tucanului
si vor fi eliminate odata

ru

cu excrementele sale,

rI-l

6;;;';;-;;;COPERA

PASARILE: pp. 34-35

PLANETI pAruArut: pp. 34

Furnicile transporti
semin{e pe pimAnt.

L----rr-rr-rrr-rrr---r

+!-zT

f"

rcull
DATI ULUIT()ARE

&Nu toate ptantele cu floare se

inmultesc prin rispAndirea seminfelor.

Unele se reproduc dezvoltand elemente

care se separi de planta mami pentru
a da via{i altor plante. Aceste elemente
pot face parte din tulpiri, ridicini sau
frunze: acest tip de crettere se numette
reproducere vegetativi. Noile plante
cresc la fel ca plantele mami.

Virfuril,e unor rizomi de

iarbi sunt at6t de asculite
incit, cresc6nd in sus, taie
ridicinile attor plante.

* 'TULPINI

MoDTFTcATE

Rizomii si tuberculii sunt tipuri speciale

de tulpini, care cresc sub pimAnt sau
in sens orizontal pe pamAnt. Crescdnd,
rizomii se ramifica, iar noile plante iau
na5tere din mugurii care se formeazd
pe aceste ram ificatii . Tu bercu lii apar
in fiecare an de la o planta mamd.
Din fiecare tubercul iese o noua planti.
Bulbilii sunt bulbi mici care cresc
pe tulpina unei plante, la baza frunzelor,
iar apoi cad pe pamant.

Bulbilii cresc pe
tulpina si apoi
cad pe pamAnt

Crin

PIanta

cartofului

Rizomul se ramificd
de la planta originala
iar irisul creste din
noii muguri

Tuberculii sunt tulpini umflate

si devin plante noi

-*,28*

care se separd de planta mamd

BurA$
Se pot crea alte plante ludnd un butaq de la o plantd
veche. incercafi sd tdiati o bucd[icd dintr-o plantd
sdndtoasd qi pune[i-o in apd sau in p[mdnt. DupE un

timp

se

vor dezvolta rdddcinile.

Butagul va prinde
rdddcini in apd

tANrE cnnr,,fJMBLA"

Unele plante, cum ar fi captuna, au

stoloni care Ie ajutd si se rispdndeasci.
Stolonii sunt tulpini laterale care cresc
din planta mama ;i se dezvolti la nivelul
pamAntului. in punctete in care ating
solul, se formeazi radacinile noilor plante.

O noud plantd ia
na5tere in punctul
in care stolonul

atinge solul

Kalanchoe

Crassula

Frunzele cdzute
prind radacini

Mugurii care

cresc

pe frunze cad
si prind radacini

cu RADA.TNT

5r M'GURT
De obicei, frunzele care cad pe pamint
"fluNzE

se descompun. La unele specii insd, frunzele

cdzute prind radicinJ noi. Pe frunzele unor
anumite plante cresc muguri mici: cind cad,
acestia prind ridicini si apoi devin plante noi.

Cipguni
IIIIr

I-I-------IrIr-rrl

cAurA $l

DEScoPERA

CORPUL UMAN:

pp. 44-45

PImtufln
I

c
7

PI-nruTE itrt CAIAToRIE

mr$care

Cu mii de ani in urmi, primii agricultori

au adunat seminte, tuberculi si bulbi
din plantele salbatice, apoi le-au plantat
si le-au cultivat. Apoi, popoarele au inceput

Unele ptante care sunt bine

in ciutarea de noi paminturi

si aceste seminte au fost duse in regiuni
in d e pirtate.
sd cdlatoreasci

adaptate la regiunile noastre provin

din alte pa{i ale lumii. Multe plante
comestibile au fost duse in alte Fn,
unde au gisit un teren bun pentru
a crette. Altele, nedorite, au ajuns
in locuri noi din intimplare 9i au
devenit nocive.
ln perioada antici, pentru parfumuri
se folosea timAia, care, in acea perioadi,
valora mai mult decAt aurul. Aproximativ
acum 3500 ani, regina egipteani Hatshepsut
aducea din Somalia, Africa orientalA,
pini in regatul siu de pe malul Nilului,
plante din care se extrigea timAia.

Plantele de cacao
au fost descoperite
in Anzi, in America

Primele rogii

silbatice, mari
cAt un bob de
strugure, au
crescut in Mexic

Meridionali.

ed;'
^,n$'-at

Ardeiul iute
cre;tea in
America de
Centru-Sud

Originea unor
plante comune

intr-o picturi egipteani, transportul

de plante pentru producerea timiiei
din Somalia in Egipt.

- -"'

!:

*'fu-t'*'.1i':rr-

Cartofii erau
cultivati la
altitudini mari
in Anzi.

PmrurE

iru

MlgcARE;

c
7

PmruTE NrDoRtrE

N u toate plantele se adapteazd

bine intr-un mediu nou. Unele
se rispdndesc atdt de mult incit
sufocd speciile locale, creAnd
probleme cu ltivatorilor. Zambila
de apd, originari din America
de Sud, a invadat fluvii si lacuri
din multe pa(i ale Iumii.

ele provin
raa

urcra sr au
a

pentru prima

in Europa
ecolul XVl.

Orezul s-a cultivat

de mii de ani in
China si in lndia

Zambila de ape sufoci un lac.

PTNNTE DOC
Unele plante sunt rare
gi riscd sd dispard. De aceea)
ingrijitorii grddinilor
botanice pot sd le adune
qi sd le cultive
pentru ca
acestea sd nu
Plantele de ceai
cregteau in stare
silbatici in China

de sud ;i in
Cambogia; la
inceput se foloseau
ca medicamente.
0 orhidee

rari

cuttivati

Bumbacul provine
Plantele de cafea
cregteau in Etiopia,

in Africa de Est.

din plantele silbatice

originare din Asia
si America de Sud.

cAurA $l

DEScoPERA

cAuroRt gt EXPLoRAToRI: pp.20-21

*Lst'"

PmTTELE
"tj;#'

nici

*'

VrArA FAnA ApA

Unele ptante reuSesc sd
supravietuiascd in deserturile aride
din Australia, cum ar fi Cliantus,
care traieSte cAtiva ani ca simanta
ingropata in nisip. Cand ploui,
creSte foarte repede, apoi infloreSte
si produce primele seminte inainte
de a se usca din nou.

de supravQulne
&Pl"nt"le

se adapteazi in diverse medii,

de la de;ertul torid la virfurile muntoase
inghe{ate. Cind este prea cald sau prea

frig, unele plante mor; lisind seminfele

care se vor dezvolta in condifii climatice mai
bune. Alte plante gtiu si se protejeze impotriva
secetei, frigului ;i animalelor infometate.
Cliantus crette
Planta de mazdre
produce semintele

noaptea, cAnd
ploua.

si moare dupa
un an.

Planta de
ceai traieste

multi ani

Floarea rogie
produce pastaia
care gazd u ieste

Mazirea
este o planti
anuali

semintele.

Ceaiul este o

planti pereni

* 'AN

DUPA Arrr

Viata plantelor are o durati

diferiti in functie de specie. Cele
anuale cresc, infloresc, produc
seminte si mor intr-un an. Cele
bienale triiesc doi ani: in primul
an inmagazineazd hrana si in al
doilea an infloresc. Plantele perene
traiesc multi ani iar unele fac flori
in fiecare an.

*'u'324f

Planta de morcov
inmagazineazd
in primul an hrana

in radacini, in al
doilea inflore5te
si apoi moare.

Morcovul este
o planti bienali

TtrtNtct

DE SUPRAVI

MTJLOACE DE ApI,RARE

%LDURA

Exist5 plante care qi-au gdsit

modul de a se apdra impotriva
animalelor Ei le opresc cu spini
qi ace. Altele emit substan[e
chimice cu miros nepldcut care
le resping.

DT'ERTULUI

CactuSii si limba soacrei traiesc

in deSert, strAngand apa

in tulpinile lor solide si dense.
in toc de frunze au spini foarte
ascutiti pentru a se apdra
de animale.
Spinii unui satcim

Limba soacrei

'l

Cliantus

DATT ULUITOARE
I
',

Tulpina florii are

functie de suport

Atunci cind un animal

incepe si minince un satcim
african, ptanta i9i umple
frunzele cu otravS. in aceLagi
timp emite un gaz, care
avertizeazi tof i satcimi i
din zoni si faci ta fet.

Frunzele
produc hrana
pentru toatd
planta

Tulpina crette la
nivelul pamAntului.
f--rrrr-----r-rrr--rrr

*LtP,'

PmTTELE

,te

Mu$Ghl $ferl$

plante apirute pe pimint

nu aveau flori 9i nu produceau seminte.
Se inmulteau eliberAnd in aer structuri
minuscule aseminitoare seminfelor:
sporii. Cand ajungeau pe pamint umed
9i umbros, cretteau gi deveneau noi
plante. Mutchi, ferigi 9i barba-ursului
triiesc inci gi se reproduc la fel
ca acum milioane de ani.

&Primele

Ramurile
au multe
f ru nzu I ite

DATT ULUITOART
* Cindva, barba-ursul,ui se

folosea pentru a curila cratifele.

Tutpina sa rigidi functiona
ca un burete abraziv.

* Datoriti puterii sate de

absorbtie, mugchii s-au folosit
pe post de prime c6rpe de gters
de unici folosintS.

tVde

Sporii cad din sporangii

sub frunze.

'FRUNZE Snu PrNE?

Frunzele mari ale ferigilor se numesc ramuri
in multe fru nzulite,
asemdnandu-se cu penele. Fiecare iese din
si se impart

pemant infasurata 5i se desfasoari pe

misu ri ce cre5te. Su b ram u ri existd structu ri
minuscule, sporangii, care elibereazd sporii.

'FERrcr

Ramuri cu multe

5t RnmuRr

fru nzu lite

Existi aproximativ 1 1 000 tipuri

diferite de ferigi. Majoritatea cresc
in zone calde-umede. O ferigd are
frunze in buchet ;i se aseamana
cu un palmier. Poate cregte pAna
la o inaltime de 20 metri. Unele
ferigi, cum ar fi Elaphoglossum
din Peru, au frunzele unite in loc
de multe fru nzul ite separate.

Ramuri unite

Ferigi

Elaphoglossum

d"MugcHt gt Fenlcl

^F

\ \
\ \

t\

r0

il

l-Z

\(

l6

)tll

-\
:

li

Cap

sula sporilor

il

tJ

rt
i

,nl*$*ffitu
Dicranella

heteromalla
Frunzele se
desfa5oard
pe mdsurd
ce cresc

Ferigi

femeli

* 'SPoRrr

VAzun
'

ApRoAPE

ti',

i!

II

'r' .'

&r

;',
rqflr
t(t

i'i

t:
:,

PpnIT VBCETALE

;x}l#' b,

Barba-ursului pare o
perie qi se aseam6nd cu
feriga. Tulpinile drepte
au inele de ramuri
inguste qi verzi. (Jnele
insd nu au ramuri.
Aceste tulpini simple
produc spori la vdrf.

Polytrichon commune

'UN Covon Monlr

MuSchii sunt plante mici 5i
delicate care cresc in colonii in
locuri umede 5i fara expunere
la soare. Se dezvolta pe
pamint, pe stinci, pe ziduri sau
trunchiuri de copaci putrezi.
Unii muSchi se usuce ti pot
supravielui multi ani fara apa.

DE

Cautd o fru nz6, de feriga care

sd aibd in partea inferioari
structu rile de cu loare inch isa ce

Barba-ursului

produc sporii. Agita incet frunza

pe o farfurie pe care si cada
spori si studiati-i cu o lupa.

71--r

A{v

r r r r r r rr

- rrr

r r r - r r r

)l,/) cAUTA 9r DESCOPERA

I
plNozAuRll: pp. 13, 15, 17
L--rrrrrrr-r--rrrrrrrr

Sporii unei ferigi

|pr

5)

Plantele dln pailurea

wuffiridf,

'STRATUL SUPERToR

jumitate din plantele lumii

se gisesc in padurile ecuatoriale din America

&Peste

de Sud, Africa de Est gi sud-estul Asiei:

plantele gi copacii cresc repede in clima
caldi 9i umedi. Unele plante se opresc
la sol, altele se ridici deasupra coroanei
formate de cele mai inalte plante.
Fiecare gizduiegte mii de fiinfe vii.

Bolta de ramuri corespunde paftii

superioare a padurii ecuatoriale.
Aici se gisesc copaci inalti de 30 metri
si diverse tipuri de epifite, plante
care cresc pe alte plante. Animalele
pot asadar si se hrdneasci cu frunze,
fructe si flori Ia discretie.

La partea superioard
a coroanei, copacii sunt foarte

apropiati ;i se lupta pentru

primi lumina.

Multe animale trdiesc

printre ramuri si frunze.

DATE ULUIT()ABE
* 0 zoni de pidure

Sub coroana copacilor se gdse;te

vegetatia mici. Aici cresc copacii
mai mici, arbuSti, palmieri si ferigi.
Unele plante se dezvolta indreptate
citre lu m ind, cilirAnd u-se pe
copacii mai mari, altele cresc
la umbra. Chiar ti vegetatia mici
gazd u ie5te an imale d in specii
foarte variate.

ecuatoria[5 mare c6t un orat

mediu poate gizdui pini la
750 specii diferite de copaci
gi mii de specii de insecte.

* 'PARDoSEALA

'VEGETATIA MICA

q?

q:,

'? t--.

-.\'\

t':'

PAouRlr

\.-l
lr,
" j

t,

Putine plante cresc pe solul padurii

ecuatoriale, deoarece Iumina soarelui nu
ajunge la ele. Traiesc in schimb insecte,
mamifere mici si ciuperci care se hranesc
cu material vegetal cdzut de la plantele
cele mai inalte.

Pidurea ecuatoriali

;-l

q
l

,..:+
:

#
s

_.*
;.

;1-t

PmrurEld-ollv PAoUREA

Copacii cresc
deasupra coroanei
padurii ecuatoriale

,'f,/%l

I i7-'

Pdsdrile zboard de pe o
planta pe alta in

ORIALA

RAn.A,CINI PILON
Ficusul din Asia de Sud produce
rdddcini aeriene sau sub formd
de pilofl, care cresc de la ramuri
in jos , cz un suport. Acest lucru
le permite ramurilor sd creascd
mai mult decOt celelalte plante.

cdutarea hranei

Ridicinite aeriene ate bananului

PrcuRAroARE
Multi copaci din padurea ecuatoriala

"tRFURr
au frunzele asculite 5i acoperite

cu o substanti ceroasi. Piciturile

de ploaie aluneci de pe virf 5i cad
pe pamAnt.

De la ramuri
atArnd liane si

plante cdtdratoare

-.4

-{
',=.Y'

Epifitele cresc
pe trunchiurile
copacilor boltii

Copacii mai mici

lupta pentru a avea

putina lumina

l"
I

Palmier

cAUTA $l DESCOPERA
MAMIFERELE: pp. 16-17
L--rrrrr----------rr

--

#'

PmTTELE
....;;.*,

Plantele de munte
care triiesc la munte
sunt diferite de cele de Ia cimpie.
Cu cit altitudinea este mai mare,
este mai frig gi bate vAntul: astfl,
putine specii reutesc si
supravietuiasci. De aceea, copacii
se gesesc Ia ineltimi mici, unde este
mai pufin frig, iar mai sus sunt paji;ti
intinse cu iarbi 9i flori . Pe virfurile
pietroase cresc foarte putine plante.

&Plantele

/
,'u'$'

La 3400 m fndllime
se gdsesc coniferele,

foarte rezistente.

Cedrul din Himalaya gi alte

conifere, cum ar fi pinul
5i brazii, traiesc intre
2000 si 3400 m
,

:i

ri-:
..s" fi

.*tli'?$

rhfr

**:".1'l
rr.,.i

Peisaj de munte

intre

t OOO gi 20OO m
paduri de stejar
si rododendroni

existd

*'

LrMrrA VTcETATIET
AnBoREScENTE
Copacii acoperd cu lm ile cele mai
joase ale muntilor. Nivelul cel mai

inalt unde cresc copacii se nume;te

I i m ita vegetatie i arbo resce nte
Mai sus este prea frig si bate vintul,
de aceea, traiesc doar plante mici
in tufisuri. Coniferele cresc
in apropierea acestei limite.
.

CoborAnd, gasim foioase.

384r

GICANTUL PAnoS
O specie de lobelia gigant creqte pe
Muntele Kenya din Africa Ei este mult
mai mare decdt rudele care trdiesc la
altitudini mai joase. Un puf des qi
argintiu ii protejeazd florile de
diferen[ele de temperaturd care se
inregistreazd intre zi qi noapte.
Lobelia

iga nt

PmTTELE DE MUNTE
Pe stAncile goale cresc mu;chi
si licheni pAna la aproximativ
5000 m inaltime.

W
F

PI-nruTE DE SrArucA

Musch ii si lichen ii cresc

pe stAnca goald, iesind din

.\
l

crapaturi, in care nu mai poate

trai nimic altceva. Aproape

Licheni

ci muschii nu au nevoie
de pamAnt pentru a se prinde
pe stdnci; lichenii se rispAndesc
pe suprafete stdncoase datorita
unor parti de prindere care
le permit sa nu fie imprastiati
de vant.

Muschi

DATE ULUIT()ARE

Pe Himataya ptantele

cu f tori cresc 9i ta attitudini

foarte inatte. Pot supravie!ui
vintutui puternic gi ctimei

Paji;ti alpine intinse

geroase [a peste 5000 m

attitudine.

cu un covor de plante tufi5

precum erica.

Rododendron

i&
.ffifu-ffi

PLANTE AIPTNE
Plantele alpine sunt plante cu
flori ce cresc pe culmile muntilor.

Formeazi minunchiuri dese cu

inaltime rnica si astfel rezisti la
vdntul rece. Frunzele mici reduc
pierderea de apa si calduri.

l-r

-r

e 6"urA
lenupir
de China

\'\

rr

rrrr

rl

$r DEscoPERA

50-51

pp.
PLANETa pAruArut: pp. 22-23

L-----rr---------r--

MAMTFERELE:

--

+3e

PmTTELE

Plantele acvatloe
&Primele plante apirute pe PimAnt
triiau in ape. S-au dezvoltat din organisme
' ple, algele. Astizi, unele specii de
vil'osrm
plante gi alge cresc puternice lAnga ape
sau in ape, absorbind mineralele direct
sau prin ridicinile din nimot. in mare
existi putine plante cu flori, dar multe
specii de plante marine gi alge mici triiesc
in oceane ;i in apropierea coastelor.

DATE ULUIT()ARI
* Macrocystis gigant din

Catifornia, o atgi bruni

marin5, este planta care
cregte cel mai repede, chiar
gi dintre cete terestre: 15 cm
pe zi. lntr-un an dep;gegte
50 m lungime.

in general, copacii nu trdiesc in

noroi sau in apa, deoarece radacinile
lor nu ar gasi oxigenul necesar ;i
nu ar fi destul de puternice pentru
a crette in inaltime. Mangrovele,
in schimb, sunt plante speciale
care cresc in rduri sau in mlaStini.
Au doua tipuri de radicini: cele care
respira si cresc in sus, ietind din apa,

Pr MnluL MAnu
Coastele marine pot fi
nisipoase, noroioase sau
stAncoase. Aici ajung stropi
de api sirati, dar unele plante
supravietuiesc si in aceste
condilii. Multe au frunze
spinoase sau sunt acoperite
cu o substanti ceroasd care
impiedica pierderea unei

cantitati mari de api.

NoRor sr ApA

si cele aeriene, care se dezvolta

din tulpina si servesc drept suport.

Plante pe malul

*ft

mirii
Copaci de mangrove

VIATA

tx Apl,.

SAnAT,4,
Laminariile sunt alge marine.
Pot fi rogii, maro qi verzi
qi trdiesc in apa mdrii l0ngd
mal sau pe coastd. Iqi produc
hrana cu energia luminii

Rdddcinile aeriene
sustin copacul

in noroi

solare.
Laminaria

Rdddcini care
respird su nt
scufundate in timpul
fluxului
lr

-}
b
rt

l-

I 7t
I

tir:

!D

ltad'

(
I

fiANrE

DE ApA DuLcE
rile, lacu rile ti m laStin ile su nt med iu
ideal pentru multe plante de apa dulce.
Unele, cum ar fi papura 5i trestia, i;i
prind riddcinile in noroi, lAnga ochiurile
de apa. Altele, precum nuferii, plutesc
pe propriile frunze sau, broscarita de
exemplu, pot trai si scufundate. 5i apa
d u lce contine m ilioane de alge
Rau

L
\
<>

m in uscu le.

\--l

5
Papura trdiegte l6ngd
ochiurile de ap|

Irigii foarte colorali

trdiesc pe pdmAnt
mlastinos sau in apa

,aff

,i.

Plante de

d,

api dulce

intr-o mlastini

AIgele microscopice
se

dezvolti sub

t
t-

suprafata apei

-ar'qe#-'
*,+D.-

:i

JS'' * r*irlsl\
"

_-ry

'.l1

ffi
,.F

1'*"

Frunzele mari ale

nufarului plutesc
pe suprafata apei ,

#T

L*.-'!ts-

'r{

ti *,'itt
d*

iI,

ffi

qf

{
.::]:

Unele plante
plutitoare au
radacini mobile

il;;;-;l-;;;co

Ra-l

ANIMALELE DIN MARE: pp.42-43

PASARILE: pp. 20-21

I
L

rr-l

PE

--r----r--

r--r-r-r--r

PmTTELE

&

"J

Plmte
t

cludate

-W Dentru
*)
a supraviefui, unele
IFT
,ttl

'PLANTE InTFoMETATE

Plantele carnivore mininci insecte ti alte animale

mici pentru a-ti procura mineralele care Iipsesc
din pamdntul pe care cresc. Unele au pa4i care
se miqca sau zone lipicioase pe care rimin
agitate insectele. Nepenthes atrage insectele
prin culorile vii si parfum.

plante si-au dezvoltat

comportamente proprii: mininci
insecte, gizduiesc furnici, triiesc
pe alte plante. 5i asta nu e tot!
Pufine plante pot supraviefui intr-ull
climat cald gi uscat.
Welwitschia este o planti curioasi care
cregte in de;ertul din Namibia, in Africa
de sud-vest. Are doui frunze lungi
aseminitoare unor curele ce cresc
pe nisip. Triiegte datoriti piciturilor
minuscule transportate in fiecare zi
de aerul marin prin de;ert. Piciturile
aluneci pe frunze 9i sunt inmagazinate
intr-o singuri ridicini mare.
Welwitschia poate trii mii de ani.

Sub capac (opercul)

se afla un nectar dulce

care atrage insectele.

Insecta pierde

./'

controlul pe

lr'

marginea
alunecoasd si cade

in ascidiu

(sac).

Un strat de perigori
rigizi cu directia
de cre5tere in jos
impiedicd insectele
sd iasd.
i

,"

I
I

.}i

\.
-.,-F

t"

{"

Nepenthes

Insectele se ineacd
intr-un pul de apa.

Cind imbitrinesc, frunzele welwitschia

se separi ;i se desfigoari:
planta pare astfel mai mare.

''':,,,42$

Substantele nutritive
ale insectelor digerate sunt
absorbite de planta,

yk,

PmNTE duDATE

VIATA InTpREUNA cu

FUnNICILE

Plantele care conviefuiesc cu

(Myrmecodia) cresc pe
ramurile copacilor. Absorb
mineralele cu care se hrdnesc
de la excrementele furnicilor
care trdiesc in ,rcdmdrufe"
in tulpina lor umfl atd,.

furnicile

.,i

'PLANTE PnnnzfiE

Plantele parazite nu au frunze

.+tE\

in acestea nu are loc

fotosinteza. lau hrana de la alte
plante. Rafflesia, de exemplu,
traieSte pe radacin ile lianelor.
si

Raflessia gigant triiegte

in pidurile pluviale din

Furnicile trdiesc in tulpina umflatd

Sud-estul asiatic.
Rdddcind de liand

'//20
/a
?\
s

\\
\:\

t"

Floarea de rafflesia
poate depa5i un metru
in diametru

'PLANTE MnscATE
Unele plante folosesc trucuri vizuale
pentru ca florile sa fie polenizate
de albine. Floarea de orhidee vesparia,
de exemplu, se transforma pentru a avea
aspectul si mirosul unei albine femela
ca si atragi masculul. Albina mascul
incearci sd se cupleze cu floarea,
dar nu reuseste decdt si polenizeze.

Floare de orhidee

aseminitoare cu o albini.
r

I-rr

tI

* | {F',,

#i

fl 6"urA
dezvoltd
de Ia vArful unei frunze

?I

t-

L--r--rrrr-

rt

gr DEscoPERA

ANTMALELE DtN MARE:

pp.

54-55 I

PAIANJENI $l INSECTE: pp. 40-41

r---r--rrr-

i,,:[-,4
'

,r.-'
.,J

+43

ViaFlryrcunf,

Guflmde

DATE ULUITOARE
* in Australia, cu muLte
urmi, lumea triia
chiar in plante. Trunchiurile
gigant ale unor arbori de
cauciuc puteau fi sipate
pentru a crea refugii.

secole in

&Culorile,

formele 9i frumusefea ptantelor

pot imbunitifi mult mediul in care triim.

umbri gi invioreazi oragele mohorite

cu spafiile verzi imbietoare. Plantele oferi
hrani gi casi pisirilor, insectelor 9i
mamiferelor mici. Arta gridiniritului permite
fieciruia si igi creeze o gridini personali.
Fac

Copaci i infru museleazd

strazile si fac umbra

lru Onns
ti ora;ele cu multe constructii

Chiar

au plantele lor. Copacii din parcuri 5i

de-a lungul strdzilon plantele la ferestre
si pe terase: toate acestea ajutd la
purificarea aerului, absorbind anhidrida
carbon icd si eliberand oxigen u I

.:'

" *"r:!r\q

Plante intr-un
orat haotic
Un gard verde
inconjoard un parc 5i
adaposte5te ani male mici.

"{\-

Vrnln

,\

lnnPREUruA

ELE

,..,t.-

*r

GnA,'pINI MTNUNATE

NrAruRr in GnrvEcr

Plantele din
grddinile botanice
sosesc din toate
col[urile lumii:
astfel, pot fi
admirate plante care
nu cresc in propria
lard,, unele de-a
dreptul foarte rare.

Bonsaii sunt copaci si tufisuri in

m in iatu rd care pot f i tin uti in
casa in ghiveci. Pentru a-i face
sa creasci se foloseste o tehnica
speciala de taiere a radacinilor.
Pot trii pani la 300 de ani.

Kew Gardens, Londra

(Marea Britanie)
O

grddind pe terasd

*7

gridini

zen cu pietrig

GnADrNr LrNrSTrrE
Cradinile zen sunt gradini japoneze
protejate pentru a inspira pace si
ganduri senine, in armonie cu natura.
Pietrisul este aSezat astfel incat sd
creeze desene; uneori se adaugd jocuri
de apa ;i pietre dispuse artistic.

wr

Unele seminte
sunt plantate

Plantele de pe balcoane
5i pervazuri inveselesc
faQdele blocurilor.

HTANTAREA sTMTNTEL'R
Pentru a da na;tere unei plante din
sAmAnta, umple un vas cu pemant.

Pentru fiecare simanta se face o

gropila mica care se acoperi cu
pamant, batatorind-o putin cu
palma. Uda des 5i, in curAnd, din
samanta va iesi o planti mica.

{";;;-;;-;;;coPERA
LUMII: pp. 16-17

POPOARELE
LOCURI CELEBRE:
L-

------r

---r--r--r---

p.

51

r--!

PmTTELE

Plante Gomestlhlle

Fructele de genul nucilor

ti migdalelor sunt fructe
uscate cu o coajd tare care
protejeazd miezul.

comestibile, cum ar fi orezul,

cartofii, porumbul, sunt cultivate de
agricultorii care aprovi zione az6, pietele.
EIe sunt baza alimentafiei multor popoare.
O dieti echilibrate cu fructe, seminfe,
ridicini 9i ape aduce corpului nostru
substan{ele nutritive necesare.
Mirodeniile, cum ar fi cuitoarele, provin
din plante tropicale gi se folosesc pentru
a condimenta mAncirurile.
Existi peste 12000 de specii de plante
care ne hrinesc.

&Pl"nt"le

r#Prrrr
7

AcLoMERATE
ln piete se vind plante
t

comestibile de toate felurile.

in unele tdri, chiar

Culesul trestiei de zahir

in Caraibe

#
.

DuLcruRr CuLEsE

Zahirul este extras din doua

plante: trestia de zahar, o tulpini
inalta verde, 5i sfecla de zahir, o

radicini care cregte sub pamAnt.

in ambele cazuri, sucul plantei se
recolteazi pentru a fi transformat
in cristale de zahar.
Sfecla de zahdr este cultivati mai
ales in Statele Unite si in Europa.

agricultorii sunt cei care

vind pe tarabe fructe,
fru nze, tu I p in i , radacin i
si mirodenii abia culese de
pe cdmpuri sau din pomi.
O

piafi din lndia

Sfecla

de zahir

*.

Din rdddcina acesteia

se extrage sucul pentru
a produce zaharul

DATE ULUIT()ART
* gofranul este cea mai

costisitoare dintre mirodenii.

Se obfine smulgind manual
stigmatut din ftoarea
de gof ran. Pentru a produce
1 kg de gof ran este nevoie
de 400000 de f [ori.

fLANTE

CoMESTTBTLE
. .: l' i,r,,*-ji:)"t'd''

Pentru o gustare
rdcoritoare, nimic nu
e mai bun decAt o felie
de pepene verde

Uleiul de gdtit,
extras din seminte,
se pdstreazd in

Prazul adaugd gust

MrRoDENrr PnETToASE

multor retete

Mirodenii cum ar fi piperul,

vase mari

scorfiqoara, cuiqoarele qi

ghimbirul sunt folosite de mii

de ani pentru a da mai multd
savoare mAncdrurilor. Cu cdteva
secole in urmd, mirodeniile
aveau o valoare inestimabild,

in
in casele cele

astfel incdt erau inchise

pdnd, qi

,,seifuri"
mai bogate. Cu timpul, au
devenit mai accesibile iar astdzi
sunt vdndute peste tot.
Cu

Boabe de piper

or!igoari

tucGnAu st

/
\
t
l

'V.)
frl
it

FATNA

Faina se oU1in. micinAnd

boabe de griu si de alte

cereale; se folose5te pentru
a face paine ti multe tipuri
de paste.

ji

I ssin
F

T;

in multe fdri,
Adesea, alimentele
sunt aromatizate cu
plante precum menta

isoa re

orezul esfe alimentul

principal in alimentatie

Lintea este o leguInd, cu

seminle bogate in proteine

"

*i-''

Chiapati este o piine indiani

pe bazi de fiini de grAu ti api

cAurA $r DEScoPERA

cAuroil

gt ExPLoRAToRt: pp.20-21

l---rrrrr---r-rrr--rrr

+!7

usde

DATE ULUITOART

deriwte

Sporii gatbeni ai
licopodiutui sunt cunosculi
ca praf de licopodiu,
o substan!5 inftamabiti
care odinioari era folositi
la focurite de artificii.

gl

Ptantele sunt utile oamenitor

de mii de ani. in fiecare zi folosim

Licopod iu

produse de origine vegetali (derivate

din plante), ca de exemplu: bumbacul
gi inul,

hirtia

Paiele proaspete,
inainte de a se
LJsca,

gi cauciucul.

Fibrele plantelor sunt robuste,

reztstente ;i pot fi indoite pentru
a lua forme noi.
in ciuda rispandirii materiatelor
sintetiG, fibrele vegetale sunt
inci fundamentale.

Produsele

plantelor

Hainele pe care
le purtdm sunt

adesea fdcute
I tvrplETrru L Tu LPt N r LoR
Tulpinile rezistente ale multor plante pot
fi transformate in cele mai diferite obiecte.
Ramurelele de salcie impletite devin
cotulele de nuiele, trestia de ratan este
folosita in decoraliuni. Paiele sunt utilizate
la palirii iar tulpinile de trestie la rogojini 5i
la acoperi5urile unor case.

VOpSELE PnNTRU
Plantele se folosesc Ei pentru a
vopsi [esdturile. Extractele de
coajd, frunze qi flori de la
diferite plante sunt utilizate
pentru a obline maro, albastru,
verde qi alte culori; p0nd qi din
extractul de coajd de ceapd
derivd un colorant gdlbui.

din fibre naturale

precum

bumbacul

Un cogule! rezistent
din bambus impletit
poate contine o
multime de lucruri

Trestia de ratan

fesAruRr

se utilizeazd

pentru a face
scaune comode
si usoare

Cisterne pentru
coloranli in Maroc

pot fi

impletite pentru
a face palarii

PnoDUSELE

*ELU.RAREA FT'REL'R
Multe tesaturi provin din fibrele plantelor.
Bumbacul si inul se folosesc pentru a face haine
si alte tesituri foarte rezistente. Fibrele de
canepe servesc la producerea sforilor iar iuta
pentru saci si anumite tipuri de covoare.

O sfoari
de cinepi

'CoPAcr

GENERoST

Din

iuti

se fac saci rezistenti

*B.RELE

DE cnucruc
Cauciucul natural se obtine din arborele de
cauciuc care cre5te in Brazilia si in Sud-Estul Asiei.
in coaja sa se face o taieturi verticala din care iese
un lichid dens ti laptos (latex), care este pus
la uscat si supus unui procedeu special pentru
a obtine cauciucuri, adezivi si alte produse.

Lemnul arborilor este utilizal pentru

diferite produse: unele case au

structuri din lemn; hArtia provine din
prelucrarea Iemnului si pana;i batele
de baseball si de cricket sunt din lemn.
5i dopurile de pluta provin dintr-un
arbore: stejarul de pluta, a cirui coaja
este indepartati o data Ia B-l 0 ani.

O bata
de cricket

Rogojinile din trestie

sunt covoare rezistente

$i sandalele pot
realizate din paie
Cauciucurile sunt rezistente si elastice

cAUTA $l DESCOPERA
MARILE INVENTII: p. 17

Stejar de
este

pluti

ciruia ii

indepirtati

coaja

PHTTELE ,j #

'-'*;;;i;;:,;i;;j,iji

j-;,.::,,,,:) ;

: 1'':'1'

t':ii:l -''''"'-

;;*

Supravegherea plantelor
&Cultivarea li cutesul cer mare

experienfi gi aten{ie, pentru a nu

apirea riscul ca plantele si fie rinite
si

si nu mai rodeasci.

bintre masurile de supraveghere

a plantelor amintim: plantarea
de noi arbori atunci cAnd cei vechi
sunt teiafi, irigarea in mod corect
dar;i ciutarea de varietifi de plante
cu o producfie mai mare.

tLtvAREA PmrurELoR
PTRFEcTE
Oamenii de stiinti sunt capabili sd
incruci5eze diverse soiuri de plante
pentru a le imbunatati caracteristicile,
ca d u rati a ciclu lu i de prod uctie sau
calitati nutritive, creind plante noi.
Aceste operatiuni au loc de obicei
in seri, unde mediul controlat ajuti
la cultivarea unor plante cu calitati
s u pe rioare.

'HnArutREA LuMtr
Plantele alimentare au nevoie
de importante resurse cum ar fi apa:
un bun sistem de irigatii poate face
o recoltl mai buni. CAndva, recoltarea
orezului, alimentul de bazd pentru
milioane de persoane, era periodicd
si depindea de ploi; astizi, datoritd
sistemelor moderne de irigatii,
aceasti planti se poate cultiva tot anul.

il

Oamenii
de ;tiinfa

I
ua

controleazi
cregterea

plantelor
Cultivarea orezului
Conductele de incdlzire
pdstreazd temperatura
#;rtr
,.r#

constanta

r'1

#**

. llftl
i*r't '

r
.';

Su PRAVEGHEREA PmTTELoR

IxCINERIA GExETICA

o padure controrati

*'

in prezent, oamenii de gtiintd

sunt capabili sd modifice
caracteristicile unei plante: se
pot obline legume gi fructe
mai mari, mai rezistente gi
cu gust diferit.
De acest lucru se ocupd
ingineria geneticd.
0 ptanti de rogie
manipuLati genetic

PLANTAREA N or LoR CoPAct

in trecut, adesea erau taiati copaci batrAni
inainte ca cei noi si fi crescut suficient. in
padurile controlate, cind se taie arbori
bitrAni, se plante aza altii noi. in acest fet
existd mereu copaci de taiat.

Ldmpile cu vapori de sodiu

cu presiune mare cresc aportul
de lumind, pentru sdndtatea plantelor

DATI ULUITOART
* Unii oameni de gtiinti
sud-americani au dezvottat specii
deosebite de plante de fasole care
produc tegume foarte bune pentru
om dar nocive pentru insectete
ca re infesteazi pla ntele.

r r r r r r r - r r r - - - r - - - - - - !

fur

Un sistem de irigalii
furnizeaza plantelor
cantitatea de apa

t\ 6"urA
gfltNTn
?I

$r DEscoPERA

NosrRU: pp.
MARILE INVENTII: p. 15
iru JURUL

L---r---r--r--r--r-r-

1o-1

-4

ad ecvata

;ff

I /

iltl

) :.

PmTTELE

Mdicmenfu

Pentru medicamentele
pe baza de ierburi se folosesc
plante si flori uscate

Seminlele sunt uscate

si conservate in
saculete de pAnza

#msmefioe
ryPlantele

au fost intotdeauna
utilizate pentru a obtine
medicamente gi cosmetice. Primele
medicamente au fost produse cAnd
s-a descoperit ci extractele din
anumite plante ajutau la alinarea
durerii. Astizt, multe cosmetice cum
sunt tamponul ;i cremele pentru
fafa con{in extracte de plante.

Substanfele chimice derivate din plante

pot avea proprietifi medicinale in doze mici,
dar pot ti otrivitoare in cantitati mari.
Atropina, de exemplu, utilizati pentru
probleme ale ochilor sau ale stomacului,
se extrage dintr-o planti foarte otrivitoare,
"mitrigulla. Nu minca{i niciodati frunze
sau pistii de niciun fel
a intreba un
adult: ar putea fi toxice!

firi

..r- \.

.t

tt*,\

rY
/

Un vinzitor de plante
medicinale chinez prepari
med icamente trad itionale

Piua

Cd r"

Mitriguna
poate fi foarte
otrivitoare

Rdddcinile plantelor

a transforma in praf
semintele si plantele

medicinale sunt uscate

si pastrate pentru multa

:5"

-^{

**

;i pisdlogul

se folosesc pentru

*EDrcrNA

-{

-=d

vreme

>J

TnnDrTroNALA

in tari precum china, India ti Rusia, unii medici

si vanzatori de plante medicinale folosesc

medicamente traditionale extrase din plante. in

ina, m ilioane de persoan e util izeazA med icamente
derivate din peste 5000 de plante diferite.
Ch

MEdcAMENTE

tcE

VAnzdtorul de plante
rnedicinale extrage
rn ed i camentu I d i ntr- u n

.!

,Ir'A

\r'

/.//
z'

-d

fi

amestec din diferite

dt
/a,

ierburi
t

f
a

,7

\
I
I

cnuuANr NnruRAL

Cu secole in urmd, se folosea

o substanti asemdndtoare
aspirinei, extrasi din coaja salciei
pentru a calma durerea. in
prezent, aspirina obisn u ita este
produsd chimic in comprimate,
imitand aspirina anticd.

-a

Ramuri de salcie
;i comprimate de

asprnna

lli

is
gr
$

{^NrE

Pentru orice
problema este
preparat un

>

PTNTRU FnuMUsETE

Extracte din multe plante se afla 5i in

produsele de infrumusetare. Uleiul de jojoba
se foloseSte Ia 5ampon iar aloe vera este un
hidratant eficient. Unele plante, cum ar fi
castravetele, sunt utilizate si in stare naturali,
pentru a rdcori pielea.

medicament specific
Produse de baie
preparate cu
extracte
vegetale

O VAn IETATE I NFINIT,A'

Biodiversitatea plantelor este
larga varietate a diferitelor
specii vegetale. Astdzi este in
sfdrqit clar pentru toatd lumea ca
vegetagia trebuie protejatd qi
pdstratd: fiecare specie de plante
ar putea sd producd intr-o zi un
medicament pentru a salva vie[i
omeneqt i.

rr-r--!

bnurA gr DEscoPERA
/r-r

in piduri existi o mare

varietate de plante

:--rrrr-rrr-r

CORPUL UMAN:

II

p. 55

CAIATORI $l EXPLORATORI: p. 43

L--rrrrr--r---r----rr

-J

PmTTELE

P[antelesldlM
&Pl"nt"le

vor fi intotdeauna importante

pentru om. Dar habitatele naturale, precum
pidurile, sunt distruse pentru a face loc
populafiei in cre;tere gi cAmpurilor cultivate.
Astfel, marea varietate de plante scade.
Acestea pot fi totugi salvate, finind sub
control problemele mediului cum ar
fi defrigirile, poluarea gi disparifia
speciilor rare.

ENVIRONMENT AND DE

Rio de Janeiro 3-14 Jun

Biosfera

artificiali ar

Conferinfa pe probleme de mediu

gi dezvoltare

{AcoRD

putea deveni
intr-o zi o mici
Terra in Spafiu

MoNDTAL

in

1992, mai marii tumii

s-au intAlnit Ia Rio de Janeiro
(Brazil ia) pentru Conferinla
pe probleme de mediu gi
dezvoltare. Pentru prima oard
s-a ajuns Ia un acord important
asupra unor probleme ale
mediului cum sunt controlul
substantelor poluante gi
proteclia speciilor cu risc
de disparitie ti a habitatelor
amen intate.

DATT ULUIT()ABT

Pentru viitor, se
redescoperi ptante precum
o anumiti specie de mazire
de [a care se pot minca
fru nzete, ftorile, sminlele
si ridicinite!

'MEDtuL

DE MAINE

intr- o zi omut ar putea trdi in

Spatiu, dar nu va putea niciodata

sa nu mai respire sau si nu
minince. Oamenii de 5tiinla
experi menteazd biosfere artificiale
pentru a trii in Spaliu. Plantele,
care produc aerul ;i mAncarea
pentru oameni, sunt cultivate in
interiorul unei mari cupole sigilate,
in cond itii climatice controlate.

PI-nNTELE $r Vrqr
In bdnci, seminlele
pot pdstra la

se

PTa.NTELE INTSLIGENTE
Unele plante sunt extrem de adaptate la
ecosistemele ordqenegti moderne. Platanii iqi
schimbd coaja exterioard in fiecare an. ln acest fel
cresc bine qi in oraEe
foarte poluate, deoarece
micile orificii din tulpind
care ajutd arborele sd
respire nu rdmdn obturate
de smog.
Platani intr-un parc din orag

temperaturd redusd
timp de multi ani

q2_
BAwcILE PTNTRU SrmrNTE
,,binci pentru seminte" pentru
pistrarea diferitelor specii de plante existente.
Semintele conservate pot servi la dezvoltarea
de noi specii sau la cre5terea populatiei
de plante rare. Bancile ajuta astfel la pistrarea
biodiversitatii, a marii varietiti de vegetatie
de pe Terra.
Exista adevdrate

Cupold transparentd, dar

ermeticd, pentru a proteja
persoanele si plantele de mediul
exterior lipsit de aer

Plantele cresc fdrd

probleme intr-un
mediu cald si temperat

Persoanele respird
oxigenul eliberat de
plante si se hranesc cu
alimente naturale

Pregitirea
compostului

tRr

tLtzANTr NnruRALr

Agricu ltori i pot imbunatiti

teren u I cu fertil izanti natu ral i.
5i acasd se pot produce:
se pun intr-un recipient resturi
de mincare ce vor alcitui un

bogat compost (ferti I izant)

pentru teren prin macerare.

.CNUTA
_r2r

rr

rr--

r-

SI DESCOPERA

SPATIUL COSMIC: pp. 24-25

LOCURI CELEBRE:

pp. 34-35

+EEw

Glosar de euvintereheie
Angiosperme: plante care
produc semintele in interiorul
fructului; sunt denumite si
plante cu flori.

Anteri: partea staminei care

prod uce

;i

im

pristie polen u I.

Bacterii: mici organisme vii.

Bacteriile care se afla in teren
uc Ia descom pu nerea
plantelor gi animalelor moarte

;i elibereazi su bstanle
esenliale pentru creSterea
unei plante.

Cloroplaste: mici structuri

prezente in frunze; contin

Fibre vegetale:

clorofi li, capte az6, energia

solard pentru a produce hrani.

Dioxid de carbon: gaz pe

care plantele il absorb din aer
5i pe care

il combina

cu apa,
datoriti energiei solare, pentru
a produce hrand.

Foioasi: plantd care pierde

fi re

subtiri
care se gasesc in frunze, in
tulpina 5i in coaja plantelor.

Fotosinte zdz procesu I prin

care o planta isi produce
hrana utiliz2tnd apa, anhidrida
carbonica 5i energie solard,.

Fototropism: procesul prin

care plantele cresc in inaltime,
in direclia Iuminii.

fru nzele toam na.

A germina: a deveni plantd,

crescAnd dintr-o simAnta sau
dintr-un spor.

RispAndirea seminfelor:
im pristierea sem i nte Ior
departe de planta mam5,.

Biodiversitate: varietatea
fi i nte lo r vi i care popu leazi

Epifiti: planti

care creSte pe

o alta, folosind-o ca sprij in.

Terra.

Bulb: tip de tulpina subteran

pe care unele plante il folosesc
pentru a inmagazina hrana
pentru iarnd.
Ciclu de viafi: ansamblul
diferitelor f aze ale vietii unei

Extract vegetal: orice

substanla derivatd din plante.
Fecundare: imbinare dintre
polen (mascu lin) si ovu
(feminin) pentru a produce o
I

simAnti.

p lante.

Fertilizant: substanta care

Clorofili: pigment de culoare

adauga la teren pentru a aj uta

la creSterea si intarirea

verde care se afla in frunze.

lante lo r.

se

Germen: planti in stadiul

initial de cre5tere care se
dezvolta pe planta mama
pentru a se desprinde apoi de
ea.

Humus: resturi organice de

animale 5i plante care
ferti I ize az6, teren

Polenizare: fenomen care are

loc atunci cand polenul este
transportat de insecte, de alte
animale sau de vint pentru a
fecunda plante de aceeasi
specie.

lnflorescente: grup de flori

crescute pe o singuri tulPini.

Ovar: parte feminina a unei

flori care produce ovule.

lnginerie genetici: Pr ocedeu

Planti paraztt: planta care

triie;te in interiorul sau Pe o
alti planti 5i se hrine;te din

experimentat de oamenii de
ttiinta pentru a modifica
genele unor plante sau a altor
fi inte vii, mod ificand astfel
caracteristi le fizice ale
acestora.

Strat de frunze: resturi de

plante moarte care acoPeri
terenul si care,
descompunAndu-se, el i bereazi
su bstanle n utritive.

Mineral: substanta si mPla,

cum este fosforul, Pe care
plantele Tl absorb din sol.

Nectar: lichid dulce Produs de

multe plante.
Oxigen: gaz necesar
majoritatii fi intelor vii Pentru
a supravietui; este eliberat de
plante in aer in timP ce Produc

propria lor hrani Prin

fotos i nteza.

aceasta.

Spor: grupuri de celule

rispandite de ciuperci,
mu;chi, ferigi si alge in
timpul reproducerii.

Stamini: partea masculini a

florii, compusi din fi lamente
si anteri.

Polen: granule produse

de antera unei plante, ce
contin celu lele mascu le 5i
fecundeazi ovu lele altor
plante din aceeati specie.

Stil: la floare, tulpini care

Rizom: tulpina subterani ai

cirei muguri cresc la exterior.

Jesut vascular: sistemul de

tubulete care transporta apa
si hrana citre toate Pa(ile

Pereni: planti care triieste

mai multi ani datorita unei
pa(i subterane bine

plantei.

dezvoltate, persistente; anual,

formeazi tulpini aeriene.

uneSte stigmatul de ovar.

Stigmat: vArful pa4ii feminine

a florii care stringe Polenul.

Tianspirafie: proces Prin

care o planta elimina Prin
frunze excesul de apa.

Specie: grupe de organisme

aseminitoare intre ele, care
au capacitatea de a se
reproduce intre ele si de a da
descendenti care sunt
aseminitori cu parintii lor.