AT&il

PITONUI RO$U este un torpe ncyeninos ale c6rui dimensiuni poote ojunge pin6 lo 10 m lungime. Trdiegte moi mult in intune. ricul pddurilor dese gi umede unde se tirdste neobservot prin locurile cele moi pufin occesibile. Vineord dilerite ilomifere, p6stiri etc. Omoord prqdo rtringind.o prin incoldcire gi opoi o lnghite
intreogd.

h{frHi*

CROTALUL denumit gtrrpele cu clopofei, este un lom: Yeninos ;--lri;-H misc6ri. Denumireo de ,gorie cu clopofei' vine de lo i;ilrl cE otunci cind onimolul este iritot,- inele de piele. n6pir'

iitl-i"*

"oJ ", sq esie loorte periculoos6, producc mmrteo. Mugc6turo

frJu",

prin migcoreo corii, un sunet de clopofei.

COBRA este denumitd qi noio sou. gorpele cu ochefori. Aceostd denumire i-o lost dctd pentru cd in regiunec cefei, cote se poote ldli cind se ofld intr-o store de iritore, Gre o pcti osem6ndtoore unor ochelori. Mu;cdturo cobrei este foorte periculoosd. Numoi o pic6tur6 de venin poote omori chior pi un elefont. Freferd defileurile sou vecindtoteo oger6rilor omenegti.

INSULETE SONDETE MARI

$ARFELE

AURIU este un torpe neyeninos. core otinge o lungime de 1,20 m. Trdiegte prin orbori, in pddurile inlunecoose gi umede din regiuneo coldd. Se hrdnegte cu oud gi p6sdri mici, broscufc 1i
chior insecte.

COA$TA DALT{AfiCT

V|PERA este un torpe loorte veninoe. Lo boro tlinfilor rnori de per tolco superioord, Ee o116 cite o pung6 cu yenin i6re se scurge in corpul onimolului mutcot,. producindu-i moorteo. Acesl gorpe trdiegte in locuri uicot, de prelerinfi lo morgineo pddurii. Noopteo; rineord roldtoore. brooge gi insecte.

,Ffi-{,$V$UL 'r\fiit

CRCfCClDltUt ore botul turtit pi moi scurl decit ol goviolului. Corpul sdu este olungit cu o cood6'turtitd_ ;i este ocoperit cu scuturi de pldci cornoose. E un bun inot6torl Se hrdnegle cu diferite onimole'mici, scvotice, p6sdri gi momiferc mori, Atocd odesea

yi

oryrul.

FtUVrut AMAHfr$N

CAIMANUI este sel moi mic dih subcloso crocodililor, cu core se inrudegte. Are ourul gi vdrul bine dervoltote ; cind este in op6, e foorte sprinten in migcori, de occco vineord cu ugurinfd onimolele ocvqtice (molugte, petti, pdsdri dc op6, monnifere).

frt*tiwB$if;. sAh$ffitr

,D

GAVIALUL este un soi de crocodil bu un bot foorle lung, umllot lo cop6t. Lungirnec corpului ojunge pind lo 6 m. lgi duce viofo in opd gi pe uscot gi se hrdnegte cu diferite qnimole qcvotica.

tilsutA i'louA zEEttllDA

HATTERIA erte ces moi primitiv6 {intrc rcptilele octuole d, !o! odot6, cco moi veche reptilfi de pe pdmint ; e denumitd "forilo-vie'' Corpul gi copul - sint ocoperite cu nigte solzi cornogi. Este un onimol putin mbbil, trdiegte in vizuini $ duce o viofd nocturnd. Hotterio cu hdnelte mulle Se inoqtd gi poote terieto sub opd moi riermi, melci gi inrectc.

ori.

CRIMHEA

GUSIERUL ore dimensiuni relotir'reduse. Corpul s6u este ocop-erit cu solzi mici gi se termin6 printr-o coodd lung6, core re rupe utor. Trdiegte in generol in regiunile uscote, in stepe, locuri pietroose,
erpuse soorelui. Preler6 usc6ciuneo pi cdlduro.

STRUTUL este ceo moi more posfire octuol6. Nu poote rburo ; oleorgid inso foorte repede, introcind iufeolo unui col. Piciorul strutului nu ore decit dou6 clegeie. Ou6le, foarle mori, le Pune intr-o groopd in nisipul fierbinte gi le elocegte pe rind, riuo femelo, noopteo moscului. Se hrdnegte cu seminfe, ierburi, diferite insecte, gooreci, gopirle. E bine odoptot lo viofo de degert.

HANDUT este o posdre moi n'ried decit struful cu core seomdn6, dor ore trei deEete lo picioore. Aleorg6 ercelent, oiutindu'se ;i de oripi, core sint moi dervoliote co lo struf, dor core nu-i folosesc pentru zbor. Oudle sint clocite numoi de moseuli. Hrono este voriot6 gi constd din vegetole, precum gi din diferite onimole mici.

?"i

nE$ERTUT rIBtEt

$ERPARUL este o posdre de prodd. Din couro unor pene olungite din regiuneo copului, i s-a rnoi dot nrrm,ele de ,,Secretor". Zboor6 loorte pufin, moi mult umbld. Picioorele sint loorte lungi, ior degetele gi unghiile relotiv scurle. Se hr6negte cu gerpi, loto de veninul c6roro - co ;i <llte pcs6ri ce se hrdncsc cu replile prerint6 o reristenf6 noturol6. Cuibul gi-l loce pc pomint rou in luliguri ioorc.

14uFtTtr

A$\frzi

munfi gi este uno din cele moi mori posdri de- prod6 octuole : mdsoord 1 m lungime gi ore o deschidere o oripilor de peste 3 m.
Avind o
5 000 m - ;i pe intinderi de moi mul$ kilometri. Se hronegte moi oles cu codcvre, dsr otccd gl nnomilere vii.

CONDORUI este o pos6re mut6. T.rdiette in locurile inoccesibile din

lo{6

deosebitd, este posdreo core rboord cl moi suli

ffiffir$$ ffiMen*vn

ZAGANUT , i se moi spune gi vulturul bdrbpg, pentru c6 sub cloc ore un smoc de pdr negru gi ospru. Este'o fosdre puternicd, md' soord 2,60 in cu oripile intinse. Se hrdnegte moi oles cu codovre. !o nevoie, olocd $'onimole mici. Moninci gi oose ; pd cele nrori, co sd le sf6rime, le losd s6 cod6 de lo indlfime.

AUSTRALIA

tJRAffUL - yulturul ousirolion - esle un rdpitor de ri. Picioorele sole sint prevdzute cu gheore loorte puternice. Atoc6 in rpeciol puii morsupiolelor, otunci cind nu sint oddpostifi in pungo motern6.

MUF#T*il P*frffiflHfl

ACVILA denumitd 9i poiur6, este pos'-'eo de prcd6 ceo moi puternicd dintre rdpitoorele de ri. Avind -,ripi puternice - 2,50 m ochi ogeri, otinge in rbor indlfimeo de cirsa 4 000 m, de unde stocd fulgerdtor chior gi onimole mori. 5e unosc coruri cind o olo' cot gi omul. Trdiegte in morile mosive muntoqse ior cuibul gi'l foce in copocii inolfi sou in stincile inoccesibile. Se gdsegte gi in munfii nogtri, unde este protejotd de iege.

RE6. FTUYIULUT 3A}IBETT

FACOCERU1UI ii este corocteristic botul lui nore gi turtit, cr; trei perecl,ri de proeminente mori .in lorm6 de negi, precum 9i nigte col;i mori, curbofi. ln controst cu copul lui more, trupul este rvelt, ior picioorele sub;iri. Trdiegte in lurme, in souonelc cu tufiguri gi foce numeroose pogube in culturile indigenilor,

PECARI este un fel de porc, deosebindu-se insd de ocesto prin faptul cd nu ore cood6, ior lo piciocrele din spote ore numoi 3 degelie. Are simfurile otenuote, olord de sur ;i miros. Bun inotfitor., trdiegte in turme, in pddurile mldgtinoore. Hrono lui este conttituitd din fructe, rdddcini, precum gi din onimole nevertebrote" Duee in speciol o viofd nocturnfi, Cornes gi pielen su sint
mult cdutste.

trffif-dlhfrSq-$fl"A MA.$"&#,&

FORCUL DUN,GAT ii este corocterislicd dungo olbfi ce se intintle de lo rit lo grumoz. Rimotor, se hrdnegte cu rdd6cini sou cu lructe cdrute de pe- copoci" Prin domesticire, s-ou oblinut rasele de porci domestici din sudul Asiei, core m,ni opoi incrucigote cu rosele provenite din porcul mistref, ou dot octuolele rose donnestice

de

porci.

\
CE.HE$}

BABIRUSA este denumitd dg bdgtinogi ,,porcul-corbr. Corpul cdu este lipsit de pdr. Colfii de pe morilorul superior, indrefitoli in sus, strdbot pieleo botului gi ojung lo dimensiuni foorte msri. frdiegte in turme in regiunile mldgtinoose ;i este un bun inotdtor. Doorme rjug li umbl6 moi mult noopteo 3 evit6 omul. Se hrdnegte

cu lcrburi

'i

rriddcini.

,lt,l:reili,,., ,1, este porcul sdlbotic corqcteristic pcidurilor de foioose. Tr6iegte pi in regiunile de stuf {Delto Dundrii}" Are vedereo s[ob6, in schisnb mirosul gi ourul sint focrte dervoltcrte" Este un trun inotdtor. Trdiegte in grupuri g! nu otocd omul decit cind este rdni9. Std in timpul rilei qscuns, iepincl door nooptec dupd mincerre" Se hrdnegte eu burruienr, riddcini, ciuperci, lorve, fructe solbstice, iir ei 9hind6.

.l,,

,,,'4,n'*U,gr5,

DRCMADERUT este un rumegdtor focrte rdbdfitor la 'fqrome Sl lo sete gl se lrrrinegte cu veEetofic sirocd din degert" Dornesticit de om, ii este de more folos, fiind utilirot lo trocfiune, cdldrie gi indeosebi pentru cdrot poveri. El pocte porcurge oslfel distornfe mori. Pdrul scurl pi moole este loorte prefuit.

MUh{Tti

.li'hd;f }

li:til :.::' ,i'.,

!:
..i:

.,;r.

ia
.'

ffi

#iif*lt,,',, i;:'1:. t,i.,,' ,,ffi;' *i|;;1,:nu

'::.. -::r

'r :,r*ii,M

I-AMA se deosebegte de cdmild prin tolio ei micd ti plil lipso cocoomunte oger ;i sprinten. Aiunge pin6.lo H*." Este un onimol de i,20 * indlfime. Lomo q fost domCsticit6 inad de cdtre incogii din Peru, core ou folosit-o pentru come gi lopte, c6rotul poverilor in munfi, precum gi pentrra blon6" Tr6iegte in turnne, hrdnindu'se cu ve' getotio munfilor.

ffifr$ER'T[.flil

* 0H*

CAMILA trdie;te in regiuni cu teinperoturi scdrute. Se hr.6ne9te cu plonle din depert, dor cind este infometotd mdninc6 orice. 5e poote lipsi de op6, mincind rdpodo. Domesticitd, este folositd lo trocfiune, cqrotu! poverilor, cdl6rit, fiind de rnore ojutor omului in ccldtoriile prin regiunile muntoose ole Asiei Centrole. Corneo, loptele gi in. deosebi porul cdmilei sint foorte prefuite.

CAllOt RUt tte cel nroi more ierbivor din Austrolis. Are vardl ogor gi pori;io copului verticold. Sslturile sole pot depdli chior '10 m. Lo neyoie, se opdr6 de dugmoni cu gheorele de lo lobele din spote. ln cor dc primejdie, se solveozd prin lug6, Nogte un pui loorte mic core, imediot Ge Grte niscu$, se dervoltd in pungo
mortupiold- unde ce g[6ses9 gi morhelele. Lotolnicii loloEerc corneo :o. ior pieleo'gi pdrul sint industdalimtc. I
i,

w# $I$lN${#,'r

sfi.AN fl}ihd

$, b'ri*fi -fr,

ilfr

&;

RENUL onimol ierbivor specific nordrrlui, trdie.gte in turme, fiind iib'p-tit viefii in regiunile cu z6pod6'vegnic6. Este foorte pretuit! deoorece corneo lui esie comestibild, coornele gi oosele servesc lo confecfionoreo orcurilor gi horpoonelor, pieleo lo ccoperireo locuinfelor ; din iendoone se foc libre pentru cusut, ior din blond, vestminte cdlduroose. DomesticiL renul este folosit de om pentru
trocfiune.

ffiff($'- Ffi..LilU{$Jf;"t}fi ffiffi'frt\ili'ffi

BIVOLUL sdlbotic olrican se odun6 in turrne gi duce moi mult I vio!.d nocturnfi, ii ploce moi mult .in opd" Mcrsculii bdtrini devin singurrotici. Vindtooreo de bivoli este socotit& ceo moi periculoos&, deoorece s.nlmolul, rezistent lo gloOnfe, poote qicide [n furiq lui orice om intilnit.

nE6. Ftt.tllrutul

lFt{SOUnl

BIZONUI esta un momifer core, in trecut, trdio irr turme uri,oge, de reci gi sute de mii de copete, in preriile nesfirgite. Degi mosil, Eg!o' poard tot otit de ropid co gi un cql. Sun inotdtor, poate troversa flu' vii lorgi. Astdni, turmele rint reldcute in rerervofii.

INSULELE MATUKU

ANOA e$te un bivol mic, prirnitiv, cqrre oiunge lo obio 1 m in greo' b6n. corpul sdu esie rve,lt, picigorele subliri, seonnind cu ontilopo. HrEno s0 este cons{ituitd diyr ierburi sou clin frunril de p6dure. Troiegte in pdduri, de preferinfd in locurile umede mldpinoose.

BEtO.WgJA

I|MBRUI

este cel nioi rnore ierbivor din Europo ; ore io stoturd meisivo gi greooie, cu greobdnul foorte inolt. Trdiegte in turme mici gi se hrdnelte cu iorb6 gi frunre. Ajunge pind lo virstc de 30-50 ani. El c fost cindvo rdroi rdspindit, inrd o.dispdrut, dooorece o fost vinot in mbd nesocotit de om. Astdri se odsepte gilo noi, in num&r rostrins, in rerervofii. '

FduNTil &TL*S

Lf;Uf

este cel rtnoi puternic cornivor din prezent, ,pe drept denumit oregeh onimolelor". Atinge 3,60"m pind io virful corii. Leooico e cevo moi scundd gi .nu ore coomd. Spre deoseblre de mojoritoteo felinelor, nu numoi ci pindegte prodo, alor o pi urrnfiregte g[ vineord in grup. ln ciuds celor 200 kg, sore pind lo 4 m in6ftime, insd nu se cofdrd in orbori. Esle un qnimol nocturn. Nu otscd omul decit in qoruri loqrle rore.

MUNTII $IERNA MADRE

PUh{A sou leul omerison ertc $tl momiler core ore o tolie moi mic6 , decit leul ofricon. ln ocelogi tirnp, este de o suplefe 9i de o ogilitote deoeebitd. Cel'rnqi dezyoltot s:Xml este ouzul ; vede moi bine noop' tqo, cind vineoz6, ior'riuo door/ne ln orboti. Nu otocd omul $ se le' regte cu grij6 de el.

BEilGAT

TrcnUL este unul dintre cele mqi puternice corniyore. Nocturn gi indeohgte singurotic, tr6iegte de preferinfd in pddurile de munte 6,i in p6du,rile mldgtinoose din regiuneo tropiculd. Prsdq so constd din cerbi, cdprioore $ mistrefi. ln unele regiuni otocd gi omul. Este vinot pentru blond gi pogubele pe cqre le oduce. Vindlooreq lui este periculoos6, pentru gceqsto rint folosifi elefonfi dresofi snume.

\
'i'.,ti,,

^s

e,ffifulttHm

PISICA

CU PUNGA denumitd gi Dosyurul, este un momiler ce se oseomdnd foorte mult in obiceluri cu pisico sdlbotici 9i cu iderii. Co 9i oceptio, se cofdrd cu obilitste in orbori gi ili loce cuibul in scorburile copocilor. Se hrdnegte cu diverse mamifere 9i ror6toore. Puii se notc premotur gi de oceeo porintii ii poort6 un timp intr'o pung6 de lo pintece, co gi congurii.

lffirtr *tFl

ntrcA SfliAf.rct

f,oorte r6spinditi in pddurile europeqe, pste moi more decit ceg domesticd. Ve;nic insetatd de singe, otsc6 cu predilectie p6,siri 9i momifere mici, pe Gore l" pr,nd" cu ulurirltd, girelenie gi ogilitote.. Pirics'sdlbqtic6 qg!6 hiono moi mult noopteo, .liuo siiaC oscunsi. Prin distrugerile core le foce, eo oduce mori pogube, in spcciol economiei vin6torcgti.

\
FI;sffiffif,&

PANTERA sou leopordul, cum moi este denumitd, esle un corniror core triiegte otit lo munte, unde oiunge pind !o 3 500 m oltitudine, cit ;i in pddurile de lo ges" Se poote cdfdro cu ogilitote in copoci. Blono sg ore perii moi scurfi ; lo colorit gi tolie difer6 dupd regiirnile unde trdiegte. Pontero, crudd ;i loorte obil6, curojooso gi puternic6, otoc6 ndprornic prodo pe ccrrc o pindegte. Vinstea ei este inloldequnE periculoos6.,
o.

.d

,AGUARUL este cel moi more 5i moi dc telnul cornivor din Americo de Sud. Animol singeros, octiv indeosebi noopteo, otac6 cu multi qbilitote chior momiferele cele moi mod. Viefuiegte in pddud $ in pomposuri, in preejmo fluviilor. Se cofordr cu ogilitote in ortiori gi poole inoto cu ulurinfd. Eslc un onimol periculos gi pentru om.

;M"
lt',' i*
',$!,'

':fiii'
.

,tt
,,-i,,

.."t

#
to'i'

w",,

PANTERA NEAGRA se deosetrclte de pontero olricond dosr pdn el. looreo so neogr6. Alttel, este tot otit de singeroosd gi de temul Este de o ogilitote remorcobild, c6fddndu-se cu ugurinfd pe orbori, de unde sore osuplo prdrii. Singuroticd pi nocturnd, olocd frecvent omul.

$dtJh$Tt$ 'rerup,e'Tfi

RISUI ore ocest nume din couro gurii pe core o fine de porcd or rrde. De tolie potlivitd, risul cste un'onimol ogil 9i iute ; duce o viofii moi mult lerestrd, printri rtinci, intre delileuri descoperite etc. Se poote cdfiro cu multd ugudnfd pe copoci. Este foorte stricilor, omoord moi rnult decii poote minco. Foce vietime printre cdpriodrc, copre negle, cocoli de munte etc.

ffis
CllNEtE SA[BA|IC AFRICAN semdnind. lo tolie cu lupul, este un onimol stricdtor. Tr6legte in hoite in regiunile de ;es 9i otoc6 onimole sdlbolice gi domestice. Erte ud onimol specific lounei
qfricone,

P&f's$trs,&$

rd#NfSffiil,f,A iruTfrffiI'Se,nA

DOtUL denumit gi ciingle sdlbotic osiotic, seomdnd cu lupul. Vineord in hcite core sint formote dintr'o fomilie sou grupe de
fomllii. Astfel, poote otqco ierbivore mori, cum sint bivolii sdlbotici din Asio. Contror ob.iceiurilor celorlolie onimole cu cor 5c inrudegte, dolul vineop6 riuo.

LUPUL

vinfc hronei gi o ospectului cu lupul. Este un onimol puternic 9i indrdrnef, otocind chior gi congurul' locuiegte in grote iniupe'

eU PUNGA

denunnit qi Tylocinul,

se

oseomdn6

in

pri-

coose, deoorece lumino il sup6ro. ln timpul rilei sti oscuns, iar noopteo iese dupi prodd. Este vinot de localnici cu oiutorul ciini' lor, impotrivo cdroro luptd cu disperore.

#,\4{.Jf{Tfi$ q",.EfrAt

tUPUt

tr6iegte in locuri loorte voriote co mediu gi oltitudine. Astfel, incepind de lo bolt6, din stufdrit, din deSerturi, stepe, pdduri de ges gi de munte gi pind in regiunile olpine, este gdsit pretutindeni. Um' bld in hoite, in speciol iorno, otocind cdprioore, cerbi, mistrefi gi moi' oles vite domestice. Degi crud gi puternic, lupul nu otoci omul decit in iernile lporte geroose, cind nu ore ce minco, cind esle turbot sou cind omul o murit de ger. Din couri morilor pogube'pe cole le pro' duce, lupul este rinot.1616 crulore.

-eh*ffi,ffift"A

HIENA SRUNA este un corniyor de dimensiuneo unui ciine mole. Picioorele onterioore sint msi lungi decit cele posterioore gi sint prevdrute cu unghii puternice, lolosite -lo dezgroporeo codovrelor de onimole cu core se hr6negte. Are f6lci gi dinfi foorte puten'nici cu core poote sporge oosele. Tr6iegte in sovone gi semidegeiluri, urcind odeseo gi in munfi.

BARIBALUL este ursul negru omerison, de mdrimc mijlocie ; sprin. ten, poote inoto gi se poole c6f6ro cu ugurinfd in orbori. Atinge o lungime de 1,50-2 m. Este omniyor, se hrdnegte cu fructe, seminfe, miere de olbine, pe core o culege din fogurii sdlbotrci, ins6 $ cu intecte, melci gi viermi. Nu oloc6 omul.

w
i..ri?lr"i[. .i,']l,r;l este ce! mci more leprezentont ol corniuorelor, otinge o tond in greutote gi 2,60 m in lungime. Viefuielte in precimo Polului f.lord, in regiunile ghefurilor g! ol ldperilor ve;nice' Se hrdnegte cu pegti gi foce pe core le prinde in opd, liind un bun inoldtor. Ursul olb nu hiberneord ;i ctocd intotdequno omul" Blons so este fosde cdlduroosd gi servegle lo conlecfionorec imbrdcdnninfii indigenilon.

M[iii]#T"$H r.qt F'$$ &t,f

$r.\ ffi,$qL:iffi$*ft

KOALA este dcnumit ;r ursul cu pungd, dotoritd pungii eore se olld in regiuneo plntecului, unde-pi cre;ie puiul ; mci tirriu, ocesto st6 agolut de spotei* momei. Atinge o iultgime de 60 cm. Trdiegte in qr0rori ; ovind r,rnghiile fonrte dezvoltutt*, st, un bun cdfdrdtor. $e
gdsegte numsi in Austrolla ;i nu ore nimic comun cu corocterele ce. loriolli urgi, ofor6.dc intdfigoreo $o"

f'dillffd'fi"$t 'W#,1$ffiil

ij$f:51,.di. l$ffii.flxl

cfildrc lesne in *rbori Ei poate clerE<r in sc|turri rrerri ; este inteliEent, liret gi pnrdent. Cint* e rdnit squ e;ste surprinsfi ursocico cu
m'ere

este cel moi puternic onnnivor dim Huropo. $e poclte

pui, otseei ;i on"lul" Alt$qrl, in fienerol, fuge de on'r" Trfiiegte irr regiunec de peirJure. iurna se retrog4e in hirlon, irrtr-o semihib,sr(cmarrlire) Ei nu se hr#n*5te. |{rnno sn egte foqrte voriat*,

fiONffiO

s'.r {f

.*

ffi,,ru

REG. GOIFUIUI TOHKIN

G|BONUL este o moimuf6 mic6, Gu un corp tvelt, f6ri cood6, cu miini loorte lungi. Este un onimol'core lrdiegle nunioi in orbori, s6rind de lo un copoc lo oltul, dupd o bolonsore preolobild, pesld' 10 m. Pe painint merge in porifie sGmiverticold'. Hronq gibonplui este constiluit6 din fructe, ldstori'tineri gi dilerite teminle.

rffiaAw[

I'RINGUTAMTI

mr4ld superioord,

?n limbo bogtinolului ,,omul copocilor" este o moi' cu-tolio pind lg 1,50-m indlfime..Membrele onterioare tini mci lungi. ln iurul gurii are doud smocuri lungi {o. p!t, :.1 ;tG ;;:i;ti D";; i rioit iinsurotie6,. cob-oord 'o' po pimint' lti foce cuibul'in orbori, undg nolte $i $rrri.Trdiegle numsi in p,6dudle din insuleie Sumotrs gi Bomeo.

: este o moimuld eore trdie$te in regiunile stincosse. Are prirnul deget oN rnembrelor onterioore bine dervoltat gi opozobil. [n Europo se gdsegte nurnci pe stincils Strinntorii Gibroltcr ; este singuro moimufc europeond gi, de oltfel, intr-un numdr destul de redus.

'u-.r,1

SERPI

2
Vipera

CROCODILI
Gavialul

sTRUTI
5lruf ul
Nandul
I

Cobra
Pilonu

Crocodilu

ro;u
I

Caimanul

Cazuarul

Crotalu

$arpele auriu

Hatteria* Cugterul*

Dropia*
Ptrunul**

Fac parte din clasa reptilelor. Sint aertebrate cu corpul lung, cilindric, fdrd membre, mersul fdcindu-se respir,afie pulmonard. Temperatura lor este aariabild. Au corpul acoperit cu solzi. Inmullirea se face prin oud.

prin tirire. Au

lui stnt distincte. Au colpul alungit, terminat cu o coadd gi membrele stnt pine dezaoltate, cu ajutorul cdrora se migcd pe uscat lpu tn apd. Inmullirea se facc prin oud.
'
Slnt goplrte.

Fac parle

din clasa ryptilelor.

T'oate pdrlile cofpu-

Fac parte din clasa pdsdrilor. La unele din ele ca unic organ de locomolie seraesc picioarele care sint relatia lungi gl puternice, aaind numdrul degetelor redu,s la 2 sau 3 din cauza mersului lor repede. Fac exotplie ' ; dropia Si pdunul
Face paitt din ordinut Ottidiforme, ada/latd la . uiala de stepd. " Face parte din ordinul Galliforme, adaptatd lo aiala de stepd.

TAURI SALBATICI
Zimbrul
Bizonul
Bivolu I
af

8
silbalic
rican

Prsrcr
Pisica silbalici
Tigrul
Leu
I

9
Puma

PISICI
Pantera

lrbisul Jaguarul

Panlera neagri
R?su
I

lacul Anoa

Pisica cu punga*

Fac. parte din ctasa mamiferelor. Sint ierbiaore, rumegdtoare, aaind coarnele goale pe dinduitru, ca Si boul domestic care nu sint schimbate periodtc. Au - de numd,rul pereche degete, cu copita despicatd.

ntci gi asculi[i gi mdselele tdioase. Au auzul fin, aederea agerd, putind oedea gi noaptea, corpul elastic, aiullndu-le la sdrit. Memhrele cu cite 4 sau 5 degete terminate cu gheare retractile (rare pot fi retrase). Merg pe degete (stnt digitigrade). lrineazd animale uii, pindindu-Si prada Si apucind-o pe neasteptate. " Face parte dinlre rmarsuPiale.

Sint mamifere carniuote, aaind canini foarte puter-

Sint mamifere carniuore, semdnind cu niste pisici mari, din grupa felidelor. Au blana in general gdlbuie pete, cu uariind ca formd Si culo.are de regiunea unde aieluiesc. Existd o specie complet neagrd. Sint feroce, curagioase, agile St puternice ; se. caldrd cu usurinld
tn arbori.

PASARI DE PRADA
Acvila

PORCI SALBATICI
I

IERBIVORE FOLOSffbARE .,,,,'OMULUI

Cirnila bactriani
Dromaderul
Lama

Ziganul
$erparul Condorul
Uraetu
I

Mistreful Porcul dungal

Facocerul Pecari
Babirusa

Renul

Cangurul

Sint pdsdri care cuprind rdpitoare de zi cu cioc puternic Ai curbat ;. ghearele slnt bine dezaoltate Si tdioase, care aiutd la prinderea prdzii. Au aripi puterryige- cu_ajutorul cdrora zboard, la indllimi mdri
2 000*5 000 m ^ de unde, datoritd aedeiii exceplional de agere, descoperd prada pe care o otacd fblgerdtor. Se hrdnesc cu caine, din prada uie sau cadaare.

,
Sint mamifere tn gen*al ierbiuore, nerumegdtoate, cu,numdr pereche de degele. Au dinlii canini iull dezuoltali Si curbali, ca nig$e colfi, lientru apdrare. Au botul terminat printr-un rit Si corpul acoperit de o ptele groasd cu pdr rar. Se inmullesc prin pui care stnt hrdnili cu lapte. Se hrdnest cu rdddcini, fructe, legume. P ref erd locurile mldgtinoa$e.
) :

t,..,.

- ; Domesticite, cu exceplia cangurutui)'\duc un mere folos omului: ti da taptitt'e gi calnea nec&are hranei; i! dd pielea Si pdrul necesare imbrdcdmintei; ajutd la transport prtn locuri dificile,

{
I

r0

LUPI
Lupul

11
Lupul cu cqame Lupul cu pungi
Dolul

uRSr
Ursul brun Ursul alb
Baribalul

1?\
Koalar Hiena brunir*

.l

MAIMUTE
Golla
fi

9"ngulanul
'Gibonul
Magoful

C?inele silbatic
african

Mai'mula urlitoare

)/,

SXnt marnifere carniuore din grupa canidelor. Aserndndlori elinelui, tnsd stnt mai mari gI mai puternici. Slnt digitigrade, cu ghearele neretractile,',aalnd picioarele adaptate la alergat tndelungat gi ra;pid. Trdiesc prin aizuini sau birloguri, gd ies dupd pradd naaptea, singuri sau in haite. Se hrdnesc in special cu hrand

Sint mamifere gi cu Qxceplia hienei gr koala tac parte din grupa ursidelor, Sint plantigrade, (calcd, cu toatd talpa piciorului). Slnt acoperili cu bland, aatnd un aspect greoi. Au o coMd scurtd gi labe cu gheare lungi. Degi carniaore se hFdnesc cu fructe, miere, rdddcini (omniaore). Afard de ursul alb, ceilalli urgi hi-

animald.

berneazd. ' Face parte dintre narsupiale. "' Face parte dintre canide.
i

. Fo9 parte d-in mamiferele superioare 'din care se trage gi omul. Membrele terminaie cu clte 5 degete, aco.perite cu.unghii, sint diferenliate in picioare -care pot apuca S.i'in mlini care au palme. Degetut cbl mare m.iSca, opuntndu-se celorlalte degete. Aq 2e- n-oat-e fald ldrd pdr Si o danturd, asemd,ndtoare omitui. prtm{te patru amintite nu au coadd. Se hrdnesc cu cerne, fructe, rdddcini, grdunle (sint omniaore).

ffi

. -

EUNOPA

l. Vlpcro - Dolnoflo 2i.Outlcrul - Crlmmd ' 3. Dropio - Cinpio B6rlgon lrt'tii Pirinel 4. Acvilo

l!

llirtrctul

6. Rmul - Frnlnrulo Kolo 7. Zinbrd - BcloveioM'lll Alpi 8. Pidca rtlbotlci 9. Rtrsl. * l{unlli Uroll 10. Lupul - Podltul Voldol
I
t

Reg.

fl.

Volgo

2. lriogolul ..- Glbrollor

l.

Uruul

-- lA.lll Vorgi

. :
l.

ArRrcA

Pltbntl rotu

2. Crocodllul - tl. Ml 3. Sirulul - Xonlo 4. $orpirrol - Dogutul tlbhl 6. fccoerrirl :- Rrg. fl. Zornbozl t1 DromaderuJ: Sqharc 7, Blvolul rtlbollc Rrg. ll. Orcngr 8. hul - trt{ll Ailor 9. Pontuo a.Nlgrrlo 10. Cllncle rtlbotlc ofrlcon log. loculul Nlarro, -

Notol

!1. lllonq

brunt- Angolo

12. Oorllo:-.Congo

Att^ERICA

}lcrlc Crololul Fl. Anolon 2. Cqftnqnul Potagonlo 3. Nondul 4. Condorul }l.lll Cordlllcrl (Artzll Podlrul Gulonrlor 5. Prcorl 6. lono -'it.tll Cordlllorl (Anrl] 7. Blzonul Porcul Yrllo*rtonr Mlll Slorro lilodrc 8. Puno 9. Joguorul- Rrg.fl. Orlnocco Pcmpor ,10. lupul cu coom6 lcrlbolul Al'fll Stlncoll 12. }lclmulo urltloorr lrg. fl. Poroguoy

l.

*-

ll.

#
:,

ASIA CONTINENTATA
iHi
Wr.,i

f1&.

l.
.2.

Goviolul-

Cobra

lndio''
Fl. Gonge

#
hr-

3. Ptunul fl. Brohmoputro - Reg. 4. Zigonul - M{i Himoloio 5. Porcul dungol - Pen. Moloco 6. Cinilo boctrioni

Deprlul Gobi

7. locul Tibct 8. Tigrul- Bengol 9. lrbirul - MJii Teon-gon

10. Dolul lntcrioor6 - l[ongolio I l. Uruul olb Pe.n. Toimir 12. Gibonul - Reg. g. Tonchin -

vr.i$v4/*vr

gl NsuurE INvEctNATE
l.- $orpele ouriu 2. 3. 4. 5.

AUSTRATIA

lns. Sondele Mori Holterio lns. Nouo Zelsndd r Cozuorul lns. Nouo Guinee
Uroelul
Bobiruso - (Celebcsf lns. Sulowesi

Auslrolio

6. Congurul - Qeenrlsnd 7. Anoo - lnr.lAoluce Arnhen 8.,'Pisico cu pungo 9. Pontero ncogrd - lnr. Sumolero

lQ Lupul cu pung6-ln:.Tormonio I l. Koolq oustroliei - ,U. Alpii '12. Orongulonul lnr. Kolimonlon