I

r{ l I

{t
I
t
:
t
I
',
f

1
.-nl)
 Q dns
lntroducere in,,Adancurile PimAntului"
a
Ce se afli in centrul Pimintului?
Ce este !ava? 10
Stii ce este o petteri? 12
Ce este o aveni? 14
Putem afla vArsta unei roci? l6
Ce sunt minereurile? l8
De ce este apa minerali mai speciala? 20
Unde se gisesc pietrele pretioase? 22
( De ce sunt diamantele atAt de scumpe? 24
La ce folosegte cirbunele? 2G
Cum se fiuregte otelul? 28
La ce este folosit cuprul? 30
Existi bronz in naturi? 32
Ce este argintul? 34
De ce este aurul atAt de pretios? 36
Ce este petrolul? 38
Toate izvoarele sunt Ia fel? 40
Existi riuri sub pimAnt? 42
adevirat ci existi
Este
munti submarini? 44
(f Stii ce este un atol?
46
\\
Cum se misoari adAncimea

, Cum se exploreazd, adAncul

mirilor? 50
Ce este o epave? 52
 ITTRoDUcERE IN

Adfueurile
Ptufutului
Te-ai intrebat vreodati din ce e ficut turnul Eiffel?
Sau ce este apa minerali? Dar de ce sunt
diamantele atAt de scumpe? Oamenii au invitat
si prelucreze bogifiile pimintului gi si-gi faci
astfel viata mai usoari.
Pimintul a fost intotdeauna generos cu omul, dar acesta
ar trebuit si gtie ci resursele Terrei sunt epuizabile.
Oamenii au invifat si exploateze bogifiile naturale ;i si
transforme, de exemplu, aurul brut in bijuterii firi pereche.
 TR.LEP@
Cnseef,flflneenffil
PtututrluF
& Pr-rntul este un glob uriag. Acesta nu
are o alcituire unitari, precum piatra. lnteriorul Erupfie: magma este azvirliti
Pimintului confine trei sfere concentrice, in afari

la fel ca o caisi: scoar.ta terestri (crusta),

mantaua (pulpa) ;i nucleul (miezul).
Pe scoarfa terestri, pe care noi triim, se afli
continentele ;i oceanele. Sub continente, Fisura vulcanului
scoar{a terestri poate avea pAni la 70 de km
grosime, insi sub oceane este foarte subfire,
nu are decit 6 km. Sub scoar.ti se gise;te
mantaui, o zoni cu o grosime de 2 900 de km.
Nucleul Pimintului este o minge de foc
Magma ajunsi Ia suprafafi
alcituiti din metale grele, mai ales fier in stare se transformi in lavi
lichidi, ca urmare a fuziunii.
BcALDURA TwFERNALA
Pimintul are diametrul de
12 7 56 km. Unei maSini de forat
i-ar trebui 24 de ani sd il traverueze,
avansind cu un metru pe minut.
Pe mdsurd ce ne-am aprcpia de
centrul Pamantului, este din ce
in ce mai cald: in jurul nucleului,
temperatura ajunge probabil la
5 000 oC sau 6 000 oC!
fr:2 1 --- --.r
A' ) dI $TIATI cA"' I

MAGITA EsrE o nnnsA anzAroARE, :

vr DENSA gt CONSISTENTA, CARE I
I FORMEAZA MANTAUA. ESTE UN I

r AMESTEC DE ROC| TOP|TE. MAGMA I

I TOPTTA CARE T. A$NE$TE DrN VULCANT I

I POATE AJUTA LA IDENT|F|CAREA I

r ELEMENTELOR COMPONENTE ALE I

, sr^nupruRn TNTERToARE a pArrnANTULUr, 17

r pAruA LA o noArucrmE DE ApR6iirnAiiv ;(\
l-- --t:t-o-tlT-- ---'\
-d,,
CerurRUL PArvrArurul

Secfiune in structura
interni a Pimintului
 ',i;:*e*'''"'-'

ANCURILE PArvrAruru

&s$tglad,\
ln centrul Pemintutui e o cilduri
infernali: 5 000 oC. Se topesc chiar
;i rocile! Acestea formeazi o masi
semilichide fierbinte, care se nume;te
magmi. Aceasti masi in fliciri va
incerca si erupi folosind drumul cel
aa

mai simplu: co;ul vulcanic. Materia

incandescenti care se numegte lavi este
astfel azvdrliti din vulcan. Lava incandescenti este ro;ie.
Lava care s-a ricit este neagri.
 *7
Vulcanul care erupe azvarle 5i pietre
(bombe vulcanice sau lapili), cenuta
si gaze nocive. Vezuviul, un renumit
vulcan din ltalia, a distrus odinioard,
*'
pe vremea romanilor, oraSul Pompei.
UN SnRPE DE Foc
Lava .6boura pe versanti,
OraSul a fost in intregime acoperit cu
distrugand totul in calea sa: copaci,
lava 5i cenute, astfel incit a rimas
case. . . Lava incandescenta poate
aproape intact timp de aproape prinde, in curgerea sa, viteze foarte
2 000 de ani, pana cind a fost mari: 1 B0 m pe secunda!
descoperit de oamenii de Stiinti.

ff:%s&: $€ ff$tr3K$t K &$ flffi$ffitr

CHBSTIONAR
Care este cuvAntul potrivit?
erupfie vulcanicd
2 irup(ie vulcanicd
I corup[ie vulcanicd
* 'rrGRADt
VcrNvcrnn rrlanua :snndsvu NARUL SrnoPIT"

Ce este Pompei?
(CINE SnpA GnonPA Anuln
3 un oraq de pe teritoriul actual al Italiei Cnor Slr,rcuR irrr En)
t Un vulcan are o durati de viata foarte
un oraq din Grecia
Iunga. Etna are mai mult d e 2 milioane
I 6 insul5 de ani. insa unii vulcani nu sunt atit
r3rrvrrrv rvnrcv -rnruorrurr rd ro $vuo Nn :srundsvu de norocoti. Eruptia poate fi atat de
puternici incit poate distruge vulcanul.
Cend a fost Pompei acoperit de lav5? Astfel, Krakatoa, un vulcan din lndonezia,
3 acum aproximativ 200 000 de ani in Asia, a explodat in 1BB3 atat de
2 acum aproximativ 2 000 de ani puternic incAt aproape ci a fost ;ters
de pe fata Pamintului.
I acum aproximativ 200 de ani

'(uorrruvwou --------r---r-rI-IrI--l

v3uurun ral lruv ro $TIATI CA...

ooo z Atlvr^llxoudv FENOMENUL DE FUZIUNE ARE LOC ATUNCI
wnSv :sNndsvu cAruo uN coRP solrD, PREcUM o nocA,
DEvTNE LrcHrD suB EFEcrul cAlouRn.
 AAAT:URILE PAM

ffies*e &WgCeF ?
$Gtt o,

& 0 petteri este o cavitate sipati in stAnci.

Apa care provine din ploi se infiltreazi in sol,
chiar daci acesta este format din roci compacte
9i profiti pini gi de cea mai mici fisuri.
Pegterile sunt astfel marile caverne pe care dp?,
in scurgerea sa, le sapi in stinci. Acest proces
poate si dureze mai multe milioane de ani.
Un lac gi o mare stalagmiti
aflate intr-o pettere

Pegterile de la Karatsu, Japonia

''ii: :
;:t;-
, r,ti!'
Apn Esrr uN Anrrsr
Pesterile se formeaza mai
ales in terenurile calcaroase,
deoarece in aceste roci apa
poate sipa cu uturinta. Cu
timpu l, calcarul transportat
de apa se depune pe peretii
pesterii, formand scu lptu ri
impresionante. Acestea sunt
stalactitele, care se preling din
plafon, si stalagmitele, care
,,cresc" din podea. Uneori,
acestea se intAlnesc
si formeazi coloane.
 PegrERA :

Ovrul, CnvERNELoR
Aran jeazd, cuvintele
in ordinea potrivitd, 2 3 5 7 910
strdbdtdnd, una dupd ;
?ij

&
t*

alta, gal eri i I e subteratre, i ''"+i

kcli

qi vei afla cum se numesc

*stj

cei care trdiesc intr-o

;lr#Wtii
peqt er{,.

-
7
r
G I L R OO T D
'trtco-tg(}ul :sNndsvu

VIATA in ir.rruNERlc
O peSterd nu este un loc prea prietenos: e intuneric si
nu existd multa hrani. Totugi, unele animale reutesc
sa traiasci in acest spatiu: este vorba despre insecte,
crustacee, pesti... ln general, animalele cavernicole nu
au culoare si sunt oarbe. La ce bun si vezi in intuneric?

Rafting in
pegtera
Gournier din
Franfa

r--- rr------I
I
;;;;;;AL: I
UH AilIiJIAL CAVERTTICOL ESTE UH ANJIMAL
cARE TnArEgre irurn-o cAvERnA,
I
I cu*r AR Fr PE$TERA,
L---r-----------------

l.tj
 eneste oercni?
Avena
& Ao" ploitor reute;te, incetul din statul
Tennessee
cu incetul, si sape, din loc in loc, (Statele Unite
mari caviteti in substrat. Acestea sunt ale Americii).

petterile. Uneon, apa sapi in roci atit

de mult, incit plafonul petterii
se pribute;te. Va rimine in loc o groapi
foarte mare ;i adinci. Aceasta poarti
numele de aveni. Una din avenele cele
mai adinci din lume se gesegte in Franta,
in departamentul Haute-savoie din Alpi.
4rNrR-o AvrruA iru Ann
Avenele sunt uneori legate intre
ele prin galerii subterane. Se
fo rm eazi astfe I rete le I u ngi .
Caleriile din PeStera Mamut,
Statele Unite, sunt cele mai
Iu ngi d in lu me: insu meazi in
subteran, Serpuind, aproape
600 de km.
 AveNA

qtENE,
PrSrERr, PuTURT
in Franta, unele regiuni prezinta mari
caviteti d in cauza su bstratu lu i calcaros
pe care apa ploilor il sapi cu uturinti.
Se formeazd peSteri, dar si puluri inguste.
Cel mai celebru este putul-aveni Armand,
din regiunea Causses, in vecinatatea
Masivu lu i Central, Franta.

AnBVARAT SAU EITS?

Peqterile sunt avene al c[ror plafon
s-a prdbuqit.

Avena Jean-Bernard are mai mult

de l500maddncime.
Avena Padirac se afld in Statele ljnite.
Putul sdpat de apd in cal car se numeqte
cavernd.

sTlATl
' cA...
REt'EAUA
'vNlnv rr$gwnN ts 's-IvJ 'r 'lo-t rnrNgwvruvdto ESTE UN ANSAMBLU DE l-tNil CARE nEUNESC
ru! 'viruvuJ N! VTJV ts JVUlovd vNtnv 's'tvJ 'r 'rvuyntov 'z MAI MULTE PUNCTE |NTRE
MAr INTRE ELE.CA|LE
ELE. CAILE
'usnayud tnNorv'rd nc rurrSra rruns f'rirNlnv :sulnNt ttsf 's'tvl 'r I renRtE
ATE DrNTR-o rARA FoRMEAzA
DINTR.O TARA FORMEAZA nerEAUA
RETE'
:sNndsvu I
L r
pERovrAhA n AcELET rAnr.
r r- r- r-
- -- --- --- -rl- --
 @r*ttiPot**b fr***-6'^"d

htomaflavfin$e
und
& Pl"neta noastri produce roci inci de
cind s-a niscut, acum 4,6 milioane de ani.
E greu si afli cu ochiul liber virsta fiecirei roci.
Daci te uifi, de exemplu, la o falezil, tot ce vei
putea observa este ci depunerile s-au ficut
in mai multe strate succesive 9i ci cele mai Fosile dintr-o roci
recente se afli la suprafafi.

Fosile din Mali, Africa

+,Fo srLELE, MARTURil

Alr TnEcuruLUt
Ceologii se folosesc de fosile
pentru a afla vArsta rocilor.
Aceasta pentru ci fosilele,
captive in interiorul rocilor,
sunt animale sau plante care
sunt mai bine cunoscute. Dacd,
de exemplu, intr-o roci se
descopera o cochilie de acum
200 de milioane de ani, aflam
atunci cd aceasti roci exista
deja pe vremea aceea.
 VAnsrA RoctLoR-)

" :.F|:,;li
i::,ii:,.",2

Fosile identificate
intr-o roci

i{^
t?.::.:: i ::

CHgSTIONAR
trft)i. i

ql |-Omul de qtiinf6 care studiazd Pdmdntul se numeqte:

a arheolog
lnr lnrrMA Rocn
Pentru a calcula vArsta unei roci, b geolog
se stu d iaza ato m i i aceste ia, ce le ' pdmdntean
mai mici particule componente
ale sale. Atomii dispar periodic
de-a lungul timpului: de exemplu, 2 - Pe o fal ez6, stdncile cele mai tinere se gisesc:
la fiecare 1 000 de ani, rdmdn a la suprafa[d
de doud ori mai putini atomi. b amestecate cu celelalte
Deci este suficient sd se mdsoare . aqezate in straturi verticale
cantitatea de atomi rdmasi pentru
a afla cAti ani are roca.
3 Pentru a afla v6rsta unei rocir s€ calcul eaz6:
a tomurile
Ir atomii
. particulele fantomd

s
\ \\
8-t/v-zlg-!:sNndsvu

# O MULTITUDINE DE CuLoRI
Rocile contin minerale care isi datoreazd coloritul
pigmentilor. Cuprul le dd culoarea albastru-verzlti, fierul
- rosu, realgarul - portocaliu si mica - negru. Orpimentul
$TIATI CA...
este galben-strdlucitor, ca aurut! in Antichitate, stAncile GEOTOGUL
/ EsrF orrduL DE grllrur. A cABE sruolazA
erau zdrobite pentru a se obtine materialul colorat i PAHTANTUL: ROCILE $l ilIINERALELE,
folosit in picturi sau machiaj. I RELIEFUL, CUTREMURELE, VULCAI{ll.

ltLIZ
egsuntdnonwrile?
Minereurile se gesesc in interiorul
Pemintului gi al rocilor. Sunt alcituite
din metale, precum fierul sau cuprul.
Se exploateazd,in mine sau cariere de
suprafate, de unde sunt apoi adunate
sau prelucrate pentru a fi transformate
in metal. Oamenii cunosc minereurile de
mult timp: cu circa 5 000 de ani i.Hr.,
mesopotamienii gtiau de existenfa cuprului,
din care fabricau bijuterii.

?fiTNEREURT
BuNE LA Tonrr
Exploatarea lor este foarte
m i nereuri
importanti, deoarece metalele
indeplinesc un rol important in viata
noastre de zi cu zi. Cel mai important
d intre toate este fieru I . Minereu I cel
mai raspindit din care se extrage
fierul se nume5te hematit, acesta fiind

@ry de culoare neagrd. Este un minereu

dur, dar se prelucreazi utor. Privegte
in jurul tau, vei observa cd existd
multe obiecte din fier!
 MINEREURILE

GnsEgrE CuvANruL Cnnn

NU sE PorRrvE$rn!

TITAN

CUPRU

':tuvs fo f NilAt
vrstxS
yovo uvrlr3 "rvrf uu Nn rlsr nN vruvs fJruvoro'3uvs tsruhasvu

Piesi de masini turnati din aluminiu

* 'ALUMINIUL,
UN METAL
DEs ExPLoATAT
Aluminiul este unul dintre metalele
la moda! Este folosit la construirea
caselor: matinilor: vapoarelor, aparatelor Fier in timpul procesului de topire
electrocasnice, cutiilor de suc... Se
comercializeazS, sub formd de lingouri
mari sau foite: probabil existd 5i la tine
in bucatarie o roli cu folie de aluminiu
cu care se acoperi mdncarea atunci
cind este gatita Ia cuptor.
 ----
AwcuRTLE PArraAruru[

Ib Ge este ene dnoneti

nd
& AO" de izvor este api proveniti de ta ploaie care se infilt reazd,
in sol, uneori pini la cifiva kilometri adAncime. in timpul cilitoriei
sale subterane, apa dizolvi rocile ;i se imbogife;te cu mineralele
acestora. Dupi o perioadi, ea ffunegte la suprafafi. Atunci, apa
de izvor este strinsi ;i imbuteliati. Apa minerali este o api de
ianor aproape ca toate cetelalte. in plus insi, are mai mutte
minerale, stind mult timp sub pimint ;i avind la dispozifie sute
sau mii de ani pentru a deveni mai bogati in minerale. Mulfumiti
acestora, apa minerali a cipitat proprietifi terapeutice.

lzvor termal Ia Rotorua

(Noua Zeelande)
Bulele din apa minerali
nu sunt mereu naturale!
 Sl NE B,lrAcrvr!
Pluto l-a inso(it undeva pe Mickey. Pentru a afla unde, aranjeazi literele
din cuvintele de mai jos in ordinea corect5.
Pentru a profita de binefacerile apei ELARENIM putem merge sd
facem o ARUC intr-o AI-eNARgt ENUITATS. Acolo, turiqtii care se
AZXBT l'RT UAEB ap5 sau se CSECALAB la fel ca Pluto. El s-a hordrAt
sd meargS, in vacan(a urmdtoare, intr-o sta{iune de EIPARETOSALAT
pentru a profita de binefacerile apei de ERAM.

'3uvw to tf,dv:tlu3ov{3Nta io vruoud v nulNgd ttdvutrosv'tvl ro gHntivrs o'uru!'iuvorvwun

viluvovn n!'ysuvar,n Vs ryuyroH v-s -tf 'olnrd v3'tf,l vr os3cylys rs nvs ydv nvra Vzv:rlvur rs iuvc nr6runr
o'rocv'v"rvwu:tr SNntj,vls o-uIN! yunS o wf cvt Ys:rou:ilru rfirrnd'3-rvulNllil lf,dv f"ilu3cvlf Nl€ fo vlllou.d v nalil:ld
.JUVA'|OZfA

* 'APA
cu Bulr
Apele de izvor sau cele minerale pot fi cu sau fara bule
- in acest caz se numesc ape plate. Aceste bule sunt bule -- - -cA-.]
:
- - - - - - - - II
de gaz: este vorba, cel mai adesea, despre gaz carbonic. -o'-l
PE
Unele ape sunt gazoase in mod natural, altele sunt doar
't;aT,
O APA ESTE TERAPEUTICA PRIN MINERALELE
GARE ACEASTA LE CONTINE (CALCIU, MAGNEZ|U...)
I

$r CARE POT AJUTA LA TRATAREA BOLILOR.

plate, dupd care li s-a adiugat gaz.
 RILEPnM

Wk ffi %

& Pi"tr"le pre{ioase se gisesc in Asia, Africa ;i America

de Sud. Ele sunt, de fapt, nigte minerale gi se gisesc in
locuri foarte ascunse din sol sau din subsol. Sunt foarte
ciutate, deoarece strilucesc ;i sunt minunat colorate. La
soare, ele sclipesc gi mai puternic. Din pietre prefioase se
fabrici bijuterii care sunt foarte scumpe. Pietrele prefioase
cele mai frumoase 9i cele mai rare sunt diamantul, rubinul,
safirul si smaraldul.

Diamantul este cea mai strilucitoare 9i

mai duri dintre toate pietrele prefioase.
*'
Rubinul este rotu si se gdsegte in
Asia. Safirul este de un frumos
albastru-inchis, precum oceanul.
EI poate fi gasit in Australia si in
Asia. In Africa, in Columbia sau
in Brazilia (doud tdri din America
de Sud) pot fi gasite smaraldele,
minunate pietre de
un verde-inchis.
a$Tn ffiAffiffit$f;_ Teffi &fl[$ff$ fi

FTECARE Ans Cur,oAREA sA

Uneqte cuvintele care se potrivesc

", Diamant I Roqu

b, Rubin 2 Albastru
c Smarald 3 Alb
d Safir \ Verde

Safir
z-(J'v-J'1.-g't-v :silndsvu
':ii!;t

GAsn$rE CuvANruL Cenn

Topaz

'v81V nVS VN:ts]V9 fUVO]J O srsf

'YUISVS]V 3UVOlnC fO INnS ltvol :SNndsyu

rr r rrljrr r rr r r r r r !
- - - - -- -
$TlATl C4... I
I
MINERALELE
/ NU SUNT Vil. PTETRELE $t ROCILE, DE
i EXEMPLU, SUNT MINERALE. PE DE ALTA PARTE
I PLANTELE $l ANIMALEIE SUNT FIINTE vU
L-----r---- r---r-r---r
 Ik6&ffit
ffiffiffi
& primaDit-"ntele au fost descoperite pentru
oari in lndia, acum 2 000 de ani. lnsi
diamantului ii ia foarte mult timp pentru a lua
aceasti formi minunati: cele mai frumoase
diamante au in jur de 3 000 de milioane de ani.
Cele mai multe mine producitoare de diamante
se gisesc in Africa de Sud, Australia gi Brazilia.
Este nevoie, uneori, si se sape pAni la doi
Diamant montat cu alte pietre
kilometri sub pimint, dar se mai pot descoperi pretioase
diamante si in aluviunile luncilor riurilor.

{EFUIREA PITTREI ,, BRUTE,,

Diamantu l, alcitu it d in carbon pu r,
este cea mai dura piatra dintre toate
pietrele existente. Masa diamantului
se misoard in carate. Rar se pot gasi
d iamante com plet transparente,
existAnd diamante galbene, roz,
albastre... Un diamant care a fost
proaspet descoperit nu stril ucegte:
se spune despre el ca este ,,brut".
Bijutierul specializat in pietre pretioase
este ce I care s lefu iegte d iam antu I
,

facAnd ca toate fatetele sale sa devin;

strilucitoare.
 DnTvTANTELE

q#
7 Diamantul Cullinan, cu 3 1 06 de carate, este cel
mai mare din Iume. Piatra bruta a fost slefuita in
9 diamante mari si 96 diamante mai mici. Cele
mai frumoase apa(in bijuteriilor coroanei regale
britan ice.

Pg UR MELE DIAIVIANTELoR
Ordoneazi urmdtoarele litere
I Vei afla care este unitatea de mdsurd folositd de bijutieri pentru a evalua
greutatea unui diamant.
, Vei afla numele celui mai mare diamant din lume.

NVNnlnJ'Z IVUVS- I :SNndSVU

ADEVARAT Seu Ems?

Bijutierii qlefuiesc diamantul brut pentru a-l face sd strdluceascd.
Este nevoie sd se sape uneori 2 000 km sub pdmAnt pentru a gdsi diamante.
Diamantul este alcdtuit din carbon pur.
in albiile unor rOuri se pot descoperi diamante.

'lvuv^3ov t'lvuv^tov E rNvhtvd 8ns tulSwo'il)t too v't vNvd tuofiln ldvs rs vs:ilo^3N frsf 's'IvJ z'rvuvnaqv I :sNndsvu

Bijutierul este un artist

care pune in valoare
piatra. Acesta glefuiegte
zect de fafete - sclipirile
diamantului - care vor face
piatra si striluceasci. L-------r------------r

filzj
kG$
Cirbunele este o materie primi care se
afli in sol. El este rezultatul descompunerii Gritarele se incing cu ajutorul
plantelor cu o vechime de mai multe milioane de cirbunilor vegetali (mangalul).
ani! Plantele moarte se transformi mai intii in
turbi, un strat fertil de la suprafafa solului. Turba
se deplaseazi apoi in adAncime gi se transformi
treptat in cirbune.

Cirbune extras recent dintr-o

mini
Locomotivele vechi cu aburi
func{ionau pe bazi de cirbune,
de unde ti fumul pe care il
scoteau, de culoare neagri.

qt
'CoMoARA DE Sue
PArvrArur
Carbunele a fost mult timp o
importanti sursa de energie.
El a fost inlocuit in prezent
cu surse de energie mai
moderne, precum gazul sau
e Iectric itatea.
 CAnBUNELE

f MINELE DE CARBUNI
Aproape toate zicimintele de carbuni sunt
subterane. Minerii ajung la ele cu un fel de lifturi.
Utilajele mecanizate sunt cele care efectueazi
munca cea mai grea, insi meseria de miner rdmine
foarte duri. Principalii producdtori de cirbuni in
lume sunt in prezent China, Statele Unite si India.

DnrrNrTrA ConECrA
Giseqte defini(ia corecti pentru fiecare din expresiile
de mai jos:
t I sta ca pe cdrbuni incinqi

H
2 A fi pe teren minat
3 A scoate cdrbunii incinqi cu mdn a altcuiva
't A avea o mind bund
i, A avea vointd de fier

a A se afla intr-o situafie periculoasd

b A fi nerdbddtor
c { ardta bine.
d A se eschi yz, a pasa responsabilitatea altcuiva
e f nu se ldsa influentat ) a avea o dorintd fermd

iru scoARTA pnruAruTULUt, ALcATUITA,

'I DE EXEMPLU, DIN CARBUNE, PETROL SAU
DIAMANTE.

.|127-t
 $0

& Pentru a fabrica ofel este nevoie de fier

9i carbon. Minereul de fier este incilzit pentru
a se separa impuritifile: procesul se nume;te
siderurgie. Minereul este introdus intr-un furnal,
unde temperatura ajunge la I 25O oC. Se obline
astfel fonta, un amestec de fier-carbon, un
produs casant.

Turnul Eiffel este compus din

l8 000 de piese din ofel.

' LrcHrD, Apor SoLrD

'/I--{
Pentru ca fierul sa fie transformat
in olel, el trebuie si treacd
apoi printr-un cuptor la o
temperaturi mai ridicati.
Apoi, un utilaj va asigura
transformarea otelului lichid
astfel obtinut intr-un produs
solid, ce va fi apoi prelucrat
;i transformat in table subtiri,
rezistente ;i dure, care pot
fi tiiate, laminate, fasonate,
perforate...
 Arcuri din otel

',%;tfl $€eF$ffiffiffi_ gffifu$ &f,&$tr€ff

Sn iNvnTAM ExPREsIT lr{or

Care este sensul expresiilor
de mai jos?
t A bate fierul cdt e cald
r A avea o m0nd de fier
i A-i trece cuiva un fier prin inimd
\ Tare ca fierul, iute ca ofelul

Siderurgie in Canada
a urare de ,rLa multri ani" la trecerea
in noul an
b A ac[iona pdnd nu e prea tdrziu
. A fi dur, autoritar
d A avea o sen za\ie bruscd de durere
sau de spaimd
v-t'G-t'3'z'g-1. :Jgv^.loz3u

* 'Se
GAsrsrr PrsrE Tor...
Otelul .rt. un metal dur, destul de ugor, care se uzeazi foarte
greu: este metalul ideal din care se construiesc 5inele cdilor ferate,
motoarele, tabla caroseriilor, cutiile de conserve... Dacd se aliazd cu
alte metale in compunerea sa, proprietitile sale se imbundtdlesc.
De exemplu, tacdmurile din otel devin inoxidabile, adicd nu
ruginesc, dacd se va folosi crom la fabricarea acestora. l------r-------r--r---
 WtrPArvrAmuS -*r-'**"-*t'r"*

IneGffi*&ffetMt
-<) -sU
WBucArAnrr sr Muzr
"
cA
Cuprul mai este folosit si la
f
{J-'/') Luprul este un metal rogu care, intr-un fabricarea obiectelor de casd
decorative, a ustensilelor de
mediu umed, se acoperi de o materie toxici bucatarie, a pieselor mecanice
si a instrumentelor muzicale,
de culoare gri-verde. Poate fi gisit in pimAnt precum trompeta, cornul de
in strate subfiri sau sub formi de blocuri de vdndtoare, saxofonu l. Atunci
cAnd cuprul are culoare galbeni,
dimensiuni mici, numite pepite. Cuprul existi in inseamna ca a fost amestecat cu
Chile, Statele Unite, Peru, Rusia. Fiind mai pulin un alt metal: el se numeste in
acest caz ,,a1am5,".
dur decit fierul, poate fi prelucrat in fire foarte
subfiri. Curentul electric se propagi repede in
interiorul unui fir de cupru. De aceea, acest
metal este folosit la fabricarea firelor electrice.

Ceainic
din cupru
GlsEgrE CuvANruL CanE
NU sE PorRrvE$TE
ln lista cu metale de mai jos, existd un element care nu se potriveqte.
Care este acesta? a,
Cupru Sr GEsESrE
Fier PrsTE Tor...
Aur Multe ustensile
de bucdtarie erau
Argint 'tntntilvJ313
inainte fabricate
rdroc dncyr runs ruvo mro Vslv ruvo'rn3 ro
Fildeq vrurrvn '$iorrr ruds:to vguon trs3 :silndsvu d in cu pru. Se mai
fabricd si astdzi
Dn cupru se fabrici numeroase obiecte. Un singur obiect din lista cratite,tigii, oale
de mai jos nu este fabricat din cupru. Care este acesta? din cupru. Se pare
ca mancaru rile su nt
Tigdile bucdtarului mult mai gustoase
Firul electric daci sunt gatite in
Crati[a oale din cupru! Toli
Saxofonul marii bucitari i;i
do resc astfe I

Trompeta de ustensile!
Cufitul ']aio mro vrvr ruvvrs3"o .n.,lnTt""HLo"3I

CUESTIONAR
Cdnd cuprul are culoarea galbend, inseamnd cd a fost amestecat cu un
alt metal. Este vorba despre:
alamd
fier
aur

Mini de cupru
in Jara Galilor
r- cA... --.,
+\ { grrATr r

U', irusenru*n fr?=*ilTfio$, A crRcuLA. i

r cURENTUL ELEcrRrc cARE sE pRopncn iru |
r INTERIoRUL uNUt FtR DtN cupRuin'sEAM;uii rt
I T-''i:u:10:-1'_'I1 :
i:'i
--3,\
:o :LyI
R-}
 l\ rr

Mst*
fimnatuffi
& Bronrut este un aliaj compus din doui
metale. El se obline prin topirea unui amestec
alcituit din 90% cupru 9i l0% cositor.
Rezultatul este un metal strilucitor numit
bronz, de culoare arimie. Este un metal dur gi
rezistent. Culoarea ;i duritatea bronzului pot
fi schimbate prin adiugarea unei cantititi mai
mici sau mai mari de cositor.
* 'O
RTTETA FonRrE
VrcHE
Oamenii au fabricat 5i au
folosit bronzul de mai bine
de 4 000 de ani. Arheologii
au descoperit numeroase
obiecte din bronz, precum
arme, monede ti bijuterii. De
asemenea, in Egipt, Crecia si
China au mai fost descoperite
vaze si statuete din bronz.

ffi
€

Monede vechi
din bronz
 BnoNzuL

5r srnrur DrN BnoNz

Bronzul este des folosit in sculpturi, mai ales Ia
"lroPorE
realizarea statuilor si a clopotelor. Fabricantii de
articole din bronz, artizanii care lucreazi cu bronz
il toarni in matrite si il slefuiesc dupi ce acesta s-a
rdcit. Ei mai folosesc uneori bronz amestecat cu zinc
si cu plumb. Aliajul oblinut este astfel mai maleabil.

rTTT RANt}UL TAU A(IJPH !

Jocut, cu OcUNDA
Dacd vrei s5 descoperi ce ifi povesteqte
Minnie, citeqte propozilia de mai jos
in oglind6! v. r ,r v F r__r
djalp caf ds referp uE,,
eletceibo rimda 5s tdced
".eeztJm nid znorb ed
Clopot de Ia Muzeul Marinei din
Philadelphia

Statuetele din bronz capiti uneori,

cu timpul, o nuanfa draguti de
verde.

r- r -r r - - -rI
gt^t;Al,:-- I
'33znn NtO ZNOUS 30 o MATERTE EsrE MALEISILA ATUNcT cAND r

3't3lJ:ilgo utuuov vs rv3lto vrvld 3vJ vs u3J3ud n3 :sNndsvu sE POATE DA, CU U$UBINT, A, O FORMA. EA
ESTE FLEXTBILA $l ELASTICA.
L----------r-------- --
 AAN:uRILE PA.$TI,uJUr

P
& Argintul poate fi gisit pe toati suprafafa
Pimintului: existi mine de argint in Mexic,
in Statele Unite, in Peru, in Australia... Mai
poate fi descoperit in apa mirilor.
De asemenea, il gisim in compozifia
meteorifiloa dar in cantitifi atAt de mici incit
nu este exploatat. Argintul este mult mai des
intilnit decit aurul, cu toate acestea este ;i el
considerat, alituri de auL un metal foarte rar.
De aceea il numim metal prefios.
* 'RAREoRT
SrrvcuR
Argintul este un mineral, ce
si diamantul sau sulful. Poa
fi rareo ri d esco pe rit s ingu r,
in stare pura. Se gase5te
cel mai des in compozitia
minereurilor, adica este leg,
de alte metale, precum aur
mercu ru l, cu pru l. .. Acestea
sunt numite aliaje. De acee
se folosesc diferite procede
pentru separarea argintu lu i

pentrlr prelucrarea sa. Rarn

industriei care se ocupi cu
prel ucrarea m i neralelor,
separareati aliarea diversel
metale cum ar fi argintul se
numeste metalurgie.
LnSIRINT
fericit pe unchiul lui
DacS vrei s6-l faci
Donald Duck, ajut5-l si giseascd fiqicurile.
e'BANrr NU suNT DrN ARGTNT!
-.€'-u

Banii erau numiti, cu mult timp inainte,

,,arginli", fie cd era vorba despre bancnote
sau monede. Aceasta se intimpla din cauzi
ci majoritatea banilor erau confectionati din
acest metal. Astizi monedele sunt fabricate din
aliaje cu alte metale. Argintul este folosit in
bijuterie sau argintirie, dar mai este utilizat si
in industrie: de exemplu, in fotografie.

ln contact cu aerul, argintul se oxideazi. Pentru

a putea rimine mereu alb 9i strilucitor, el trebuie
curifat din cind in cind cu o cirpa imbibati
intr-un lichid de curitare.

l-,
i
L---rr-------rrr--rr--
Fr SEPARATE $r EXTRASE.
 -s-\<{\
Fl v A

TTR.LEPAM
De ce este aurul
iltfu de pretlos?
& Aurul se gisegte adesea in stare puri,
sub formi de pudri sau pepite, in api, sau
sub pimAnt, in mine. Daci te-ai hotirAt si
devii ciutitor de aur, trebuie sa gtii ci va
e
'TREI TrpuRr
trebui si riscolegti cam o toni de pimint
pentru a gisi a o suta parte dintr-un gram de
aur... Aur se gise;te in Statele Unite, Canada,
Brazilia, Australia... dar mai ales in Africa de
Sud: aceasti tari detine recordul la ziciminte
de aur.
DE Aun
in b ij ute rie se fo losesc tre i
tipuri de aur: aurul galben,
alb si roz. Acestea sunt aliaje,
ni5te amestecuri prin care se
obtine aur de diferite nuanle
si prin care acesta devine mai
dur, el fiind un metal destul de
maleabil. Au ru I galben este u n
aliaj obtin ut d in au r 5i cu p ru,
au ru I alb este u n aliaj d in au r
si argint, iar aurul roz este un
aliaj din aur, cupru si argint.
Pu ritatea s i valoarea au ru I u i
se misoara in carate.

Vechii egipteni ne-au lisat

mo;tenire numeroase obiecte din
aur, printre care masca faraonului
Tutankhamon.
 * 'MoNEDA
DE ScHtMB
Aurul a jucat mereu un rol
important in schimburile
econom ice d intre oamen i.
A fost rapid transformat in bani,
devenind monedd de schimb
folositi in comertul cu mdrfuri.

Masca lui Agamemnon (Grecia)

rTffi NANilUL TAU A(UI'I I

CUvINTE LIPITE
Iati un faimos proverb care nu trebuie uitat!
Desparte cuvintele unele de altele Ei aqe azd-le
in ordinea corect6.

TO AUffiNffiffiSTE
STR LUffiE$YECE
'unv tls:t il$rcnlvuls ilc lol nN :sNndsvu I SUNT METALE.
f
--rrrrrrrrr--r------r
 ryRrLE

Ce este petrolul?
-a- Ff
+J' l'etrolul este o roci lichidi cu aspect uleios
care provine dintr-un amestec natural de plante
9i animale ce triiau odinioari in miri. Cu timpul,
aceste resturi de plante 9i animale au fost acoperite
de noroi, nisip, roci, transformAndu-se intr-un
fel de amestec uleios dens, de culoare neagri:
petrolul. lati de ce se vorbegte astizi despre
ziciminte de petrol: sub pimint sau in miri,
pe fundul acestora, stau ascunse aceste ,,pinze"
de ulei prefios: in Orientul Mijloc, Sahara
sau America...

a,
ALBASTRU, VTRDE
SAU NTGRU?
Petrolul in stare bruta are
o consistenta si o cu loare
care pot varia: uneori este
foarte Iichid, alteori este
lipicios precum noroiul, chiar
vdscos. N uantele sale vari azA
de la galben sau rotu
la albastru, verde, uneori
negru. De aceea, vei auzi
vorbindu-se de culori precurn
,, al bastru petro I
" sau ,,ve rd e
petrol" si vei spune despre
petro I cA este ,, au ru I n egru "
.
 PrrnoLUL

rr--- t-
-- ----------- --i

$TrATr c4...
o TARA PRODUCATOARE DE PETROL DETINE
MARI REZERVE DE PETROL, PE CARE IL
!f--- expLoATE nzL gr ir- vrNDE ALToR 1Anr.
L---------------------

Cosuri industriale intr-o rafinirie

f
'AURUL NEGRU
Petrolul trebuie mai intai cautat,
pretioasele zacam inte su nt gasite apoi su b
pamant sau in mdri, pe fundul acestora,
dupi care petrolul este rafinat pentru
a se obline benzina. Acest procedeu se
realizeazi intr-o uzini uriasi: rafindria.
Petrolul brut, care aratd ca un ulei negru,
este incalzit. Din vapori se separa apoi
un lichid mai deschis Ia culoare: benzina.
Din petrol se mai obtin:
- kerosen (carburant pentru avioane
si rachete)
- motorina (pentru motoarele diesel)
- nailon si derivati sintetici
uleiuri si lubrifianti
- plastic ti rasini
- lipici si... vopsele
 F\V ;

& Nu toate apele de izvor ies din pimint

in acela;i mod ;i sub aceeagi formi. La munte,
un izvor poate marca punctul din care iese din
pimint o api subterani, dar poate fi ;i locul in
care ia nagtere un rAu. in mijlocul munfilori apa
de izvor face priveligtea mai vie: aici guvoaie
agitate cad in cascade, dincolo firigoare ticute
de api se strecoari lin printre stinci, mai incolo
apa fignegte puternic din pimint. O baie plicuti in aer liber,
in lslanda

* 'ArENTrE,
FnrcE!
in zonele cu mutti vulcani
exista si multe izvoare calde.
Apele de izvor de aici sunt
ape provenite de la ploi, care
s-au in fi ltrat in so I . Aco lo, la
mare adancime, apele au fost
incilzite de magma. CAnd iese
la suprafata, temperatura ape
vari aza, aceasta putand
fi calduti sau chiar clocotita.

sos
R
 lzvoARELE

W
"
FIE lnnnrA, FIr VnRA...
lslanda este tara din Europa cu
cei mai multi vulcani si cu cele
mai multe izvoare de apa calda,
termale. Jumatate din locuitorii
acestei tari o folosesc pentru
incalzirea locuintelor. Ei mai
pot face baie in aer liber, iarna
sau vara, in piscine umplute
natural... cu apa calda!
Apa caldi tAgnegte uneori violent
de sub pimAnt.

GAsn$TE LTTERA!
Inlocuieqte fiecare liter6 cu cea imediat urmitoare
din alfabet (de exemplu, b cu c, d cu E; z cu a etc.) qi
vei afla ce se afld in Bouillante, Guadelupa.

CEA MAI IMPORTANTA

VAiOA
FRANCEZA PENTRU

NATU^R+LF A

r(J
trL \ ,

z_),

m)

t---u--------rr.l

$TlATl CA... r

A SE INFILTRA''
,,
REPREZINTA ACTIUNEA DE A PATRUNDE. APA
'fJ-vllCluISs'l:l N! lldv V 3-lvunlvN llUnollC Ii se_rru-nr.nF4?A_llTl-ujryp_Er
FoARTE LENT rN PAMANT SAU tN ROC|.
lplgArlLRA
Vf UVhIUOJSNVUI flUINSd VZ33NVUJ VNIZn VtNVlUOdhll IVW V:13 :SNndSVU
 ANCURILE PArvrAruru

M$t*
M
& T"r"nurile calcaroase sunt permeabite,
adici absorb apa care curge la fel cum
o hirtie sugativi absoarbe lichidul.
Cind apele cad pe un teren de
tip calcaros, se infiltre azd, in interiorul
acestuia, pini cind intilnesc in calea
lor o roci impermeabile. in acel loc
se va forma tzvorul unui riu care isi
va sipa albia.

t'iLuME
LA PTcT'ARELE TAr-r!
Apa incepe si sape in calea sa, formand
riuri subterane care contureazi sub
pamint privelisti minunate: pe5teri cu
stalactite, avene, lacuri!
 J
9TlATl CA...
CEL MAI LUNG RAU SUBTERAN DIN LUME
sE AFLA iru rnnruTA, LABourcHE, gr MAsoARA
I 4,b KM LUNGTME.
I
L------------rrrr-----

Mrcul, SnvaNr
lti trebuie: un pahar mare, o pf,lnie, o bucatd de pf,nzd foarte
fin6, diferite materiale pe care le vei folosi drept ,rfiltrett qi pe
care le vei numerota: nr. I nisipr trr. 2 pietri$, nr. 3 orez, rr. 4
detergent pudri.

AEazd, palnia in pahar, iar in palnie bucata

de p0nzd, find. Toarnd aproximativ 3 cm din
filtrul nr. 1. tJmple restul palniei cu apd qi
observd cdt timp ii ia apei sd se scurgd
prin palnie.

Repetd opera[iunea cu celelalte filtre. Vei

putea face, astfel, o listd cu toate filtrele folosite,
'rf^4
de la cel mai permeabil la cel mai pu[in permeabil. ,_j{,:'
Filtrult celr mai. permeabil
Tr.r . 1 .r , 1. , a
este, binein[eles,
,'*\{qJ.

cel prin care apa se scurge cel mai repede!

 Este adevirilt cf, exista
munti suhmarini?
)
&MMirile ascund pe fundul lor un
adeverat relief, chiar si lanturi de munti.
* 'CREVAsE
S-ar putea crede ci sub miri gi oceane relieful
este plat, insi acest lucru este complet
fals! Existi aici peisaje la fel de diverse
precum cele de pe pimint. Cu ajutorul unor
instrumente perfec{ionate, s-a descoperit ci
sub miri existi cAmpii ;i munfi, vulcani gi
fose, precum gi ganfuri foarte adinci.
5r Fosr
Cel mai inalt punct de pe planet3
noastrd se afla pe muntele
Everest, la B B4B metri inaltime,
iar punctul cel mai adanc se afla
la 1 1 034 metri sub mare. Este
vorba despre Croapa Marianelc'
pe fundul Oceanului Pacific.
lncepand cu platoul continental
pana in regiunile abisale de pe
fundul oceanelor, nu se gisesc
decat urcusuri si coborAsuri!
AdAncul mirilor ascunde
un relief extraordinar.
 PeTsAJUL SuBMARim

* 'CAMPnLE
DrN AersuRr
Acestea se intind pe suprafete imense,
iar adincimea lor variazd intre 3 000 si
6 500 de metri . Campiile sunt strabdtute
de fose oceanice si lanturi Iungi de
vulcani. Unii vulcani mai sunt activi
astazi. Cu fiecare eruptie submarini,
relieful din adAncuri se modifica.

ExPLOR EA ZA AnANCIMILE CU
MICKET
Ce animal a intdlnit scufunddtorul?
Recunoaqte-i forma!

$TIATI C4...
PLATOUL CONTINENTAL
ESTE PARTEA CARE COBOARA LIN
DrNsPRe pu.rA sPRE LARG. EL EsrE
FoRMAT DrN cAMPn gr rEREruunr iru
PANTA u$oArRA_$r PoATE AvEA o
ADANcTME or pnruA-ln 2 ooo DE METRT.
'VIIIVJVUVC O :tUdSllO VgUOn 3ls:l :SNndSVU
 Www
/\
/%
E/ ln largul mirii se gesesc uneori vechi
v/\

vulcani. Doar vArfurile acestora mai raman

vizibile, alcituind un inel de insule la suprafa(a
mirii. Cind coralii se fixeazi pe aceste virfuri,
se form eazd, atolii. in interiorut inelului, se * 'UN
PnRADrs MnRrN
formeazi, o laguni care comunici, prin citeva Atolii servesc d rept refugiu
pentru m ii de specii vii
pasaje inguste, cu oceanul. .

ln interiorul coralilor triiesc alge

microscopice. De asemenea,
moluste, medu ze 5i bancuri
de petti convietuiesc fericiti in
aceste ape cald ule. insi in ju ru t

coralilor, dau tdrcoale tot felu I

de pradatori periculogi: murene,

rech in i si alti vAnatori de elita. ..

ln interiorul atolilor se ascunde

un paradis pentru pegti gi
scufunditori.
 Coralii sunt Aici, apa este
animale care foarte caldi
triiesc in colonii ;i calmi.
gi pot cuprinde
milioane de
indivizi.

trEsrr BnRIERA DE coRALr?

in cete mai calde ape de pe planeti
(unde temperatura nu coboari niciodati
sub 20 oC!) traiesc animale minuscule
care au fost mult timp considerate plante
sau pietre: coralii. Sunt atat de mici
in cAt tre b u ie sa triiasci in gru p pe ntru
a supravietui! Aceste animale formeazd
barierele de corali. l--rr----rr----rrr-r--
 Cum se misoari
adflneimea oeeanelor?
& AUtn.imea Atlantic f
medie a Oceanului
a fost calculati de un cercetitor francez
prin anii 187O, folosind mitcarea mareelor.
De atunci, s-a putut afla, cu ajutorul
batiscafurilo[ al submarinelor; al sondelor
9i al robofilor cu telecomande, ci oceanul
poate atinge, pe alocun, adAncimi de peste
10 000 de metri : adici 10 km!
'VTATA Sus ApA
Apa Oinspre malul oceanului, fiind
limpede ti caldi, adaposteste pe5ti,
crustacee, mamifere, alge, plancton
si corali. La o adancime de 200 de
metri, animalele sunt mai rare: aici
este mai intunecat si apa este mai
rece. O specie de peste, numita
toporul de argint, si cAteva specii
de bureti reutesc sd supravietuiasca
totuSi la 3 000 de metri adAncime.
*7
Ce E DE MANcARI?
La mai mult de 6 000 de metri pe
fundul mirii, animalele nu gisesc
plante cu care si se hraneascA.
Pot supravietui doar animalele
n eve rte b rate care se m u ltu m esc cu
particu Ie organ ice. Speciile devin tot
mai rare pe mdsuri ce adAncimea
oceanului creste.
 D
\
in adAncuri triiesc diverse
creaturi, precum meduzele
uriase.

Pe fundul oceanelor existi mii de epave care sunt

un refugiu ideal pentru pe;ti.

f,$*Ffl il€ef*##r{ Tr
&*} e{#*4?

Sppcrr on AuMALE DE PE FbNnur, Mnnu!

Printre speciile care triiesc in addncurile oceanelor, unele s-au adaptat primele la acest
mediu cu totul special. Pentru a afla numele lor, inlocuieqte semnele de mai jos cu litere in
func(ie de cod. $i cum vei face ca sd {i le aduci aminte... e o altd poveste!

Godul:
.:.=a =l
1)borVtI
V=e [l=h
I=i
) =o
*=n
#=p 2l tr)*;)Otr Or lVs
O=u O=t .:.SI0)dYS
Vi:,j:

(fuvw fo flrAvursvcl sroodtsvta s3lunHloloH'z votl'I:rNtrcvxSH vsvlc Nlo rlfuna'r:sNndsvu

*7
Onzr SuBMARINE
La 2 500 de metri pe fundul Oceanului Pacific, s-au
gasit izvoare de apa caldi. Aici s-au format adevirate f5-)r r r r r r - r r r r r - r r r r r - - r !
oaze, unde trAiesc animale surprinzatoare, precum fi { grtATt;A:.:---r----'l I
viermi tungi cilindrici sau crabi albi. in acest spatiu se
formeazi un fel de ,,hornun", pe unde o apa neagri
aI EsrE o runvA tP,tr'iif*lHt"o*E pERMrrE I
EXPLORAREA FUNDULUI OCEANELOR. ESTE
0C, fi ind bogata in particule hranitoare. I STRAMO$UL SUBMARTNULUT.
ta5neste la 3 50 L--r-rrr---r----r-rrr-
 PArvrAruru

P-@
ffi$ ,2.
'/* a-a-@

# UHffi*wfi*M .tE]
&
Q\.

AUrn.ul mirilor se poate exptora cu \

(1r r\-,

ajutorul unor mici submarine. Unele dintre

acestea pot cobori pAni la 6 000 de metri.
Rapide 9i u;or de condus, ele sunt echipate
cu hublouri. Fundul oceanelor a putut fi
astfel cunoscut cu ajutorul acestor submarine.
Existi aici un minunat peisaj format din
cimpii, munfi 9i fose foarte adAnci.
a,
DEscoPERrRr TMPoRTANTE
Cu aj utorul submarinelor, s-a putut
explora fundul Marii Japoniei si
s-a co n statat ci acesta se d e p Iasa
periodic. S-a inteles, astfel, de
ce in Japonia aveau Ioc atit de
multe cutremure. De asemenea, in
Oceanul Atlantic a fost descoperiti
epava unei celebre nave de
pasageri, Titanic, care, in 1912, s-a
lovit de un aisberg si s-a scufundat.

Mic submarin
 tGnoApADE ll KrLoMErRr
Cel mai adAnc loc din lume este Croapa
Marianelor, in Oceanul Pacific. Aceasta mdsoari
1 1 000 de metri adAncime, adica 1 I kilometri.
Cu ajutorul unor mici submarine, cercetdtorii
au putut si coboare pe fundul sau, unde traiesc
creaturi necunoscute, specii ciudate de pesti din
adancuri si chiar colonii de viermi gigantici.

Fosi submarini

Cuvr sB NuvrEgrE cEA MAr AnANc,l GnoapA DrN Luvrn?

il Groapa Marianelor
ll Groapa Marind
c
Groapa Maritimd

CB NnvA oB PIsAGERT s-l Lovrr DE ux Arsspnc iN l9l2?

nava Titan
nava Titanic
nava Fran!a

g z'v I :sNndsvu

$TlATl CA...
O FOSA ESTE O GROAPA ENORMA, FOAR-:
noAryqA, RrtRrA PE FUNDUL MARI
roRrvIRTA iru UNrUA DIVERSELOR DEPLASA=
ALE SCOARTEI TERESTRE
--7 r
-/'
lsr
& Micile epave plutesc gi etue azd,la
mal, precum navele care s-au scufundat
odinioari. insi majoritatea zac pe fundul
mirilo[ fiind resturi ale unor nave mari,
naufragiate. Cel mai renumit exemplu
este epava navei Titanic, de car€, cu
sigurante, ai auzrt deja!

Un incendiu pe mare
poate si transforme rapid
o navi intr-o epavi.

Scafandru explorAnd
o epavi

f
'CuM sA GAsEsn
o EpnvA
Sondele sunt cele care ajuta
la descoperi rea epavelor.
Pentru bircile construite
din lemn se folosesc
roboti echipati cu camere.
Ocean ografi i exp lo reazd
vechile epave pentru a afla
amdnunte despre viata
oamenilor din alte vremuri.
 EpnvELE

Epavi eguati pe nisip, de-a lungul coastei portugheze

NnUFRAGTATT 5r
Ps LocuRr! FrTr GArA! CAurAroRl DE CoMoRr
Odinioara, epavele erau
IxToARCEM! jefuite. Naufragiatii incercau sa
trimita semnale navelor si si le
DacI vrei sd afli au vdzut prietenii noqtri la babord,
ce
atragA spre recifuri, aprinzAnd
citeqte cuvintele de mai jos de la dreapta la stdnga. focu ri. Astazi, tot ce este gasit
pe o epava apartine statului.

!IITARIP lnsa cautatorii de comori

mai exploreaza si astdzi,
din pasiune, vechile nave
scufundate.

\--- ----- -----------------t

I

$TlATl CA...
--l

-__j> \-
,--/

<'/ /..- -_

SONDA
ESTE UN APARAT CARE DETECTEAZA
I OBIECTELE FIXE SAU MOBILE AFLATE
iillvutd:sNndsvu