7,

1$r

C ,n

gN
.'-.

ffi*ilH:
, ffi{ y.tj

ffiffi
Fdffi
 mamiferele

\Q
 Cuprins
lntroducere in ,,Mamiferele" 9

un mamifer? l0
Ce este
Un marsupiu comod 12
l4
lnsectivorele
{' Pedurea tropicali l6
Liliecii t8
Maimufele gi alte primate 20
Gorile, urangutani & Co. 22
f;' Cercul Potar Arctic 24
( Cainii silbatici 26
Urgii 28
Micii vAnitori 30
*j'
Degertul Gobi 32
Feline silbatice 34
Mamiferele marine 36
Gigantii mirii 38
f..
t,
Savana africani 40
Mamifere de ape dulce 42
Mamifere cu copite 44
Mamifere erbivore 46
Elefantii 48
f,r Lan{ul Himalaya 50
rF

' iLr

Rozitoarele 52
-
Mamifere pe cale de disparitie 54

Glosar de cuvinte-cheie 56
ffi lndex 58
 ITTRoDUcERE IN

Mamiferele
M".iferete sunt un grup de animale care include mii
de specii, de la cel mai feroce dintre tigri la cea mai
mici pisicufi, de la enormul elefant Ia micuful
toarece. Multe mamifere se deplaseazi pe sol, altele
inoati in mare, altele zboari. Descoperi-le via{a
extraordinari.

Mamiferele trezesc in noi cele mai mari emofii, de la teama plini de

respect pe care o avem pentru leu la afecfiunea ;i la blAndefea pe
care le nutrim pentru cAine, pisici ;i multe alte animale domestice.
Dar si nu uitim ci si noi, oamenii, suntem mamifere.

2Q
a\
S

S
D

="Gd
 MAMIFERELE

Ce este un mamifer?
&D".a vrei si vezi un mamifer, uiti-te in A
oglindi. Omul este unul dintre cele fd
aproximativ 4 OOO de specii de animale (

numite mamifere. Toate mamiferele au

'
sangele cald - pot pistra o temperature
constanti in interiorul corpului. Au plimini
pentru a respira aer 9i un cadru osos numit
schelet, care le susfine corpul. La cele mai
multe mamifere, simfurile mirosului,
gustului, pipiitului, vizului gi auzului sunt
bine dezvoltate. De asemenea, au cel pufin
un pic de pir sau de blani pe piele. Craniul

,1,.t, /

Coloana ,/

f
i

verteb rala Cutia

to rac i ca

e
PRIMELE MnmIFERE
Cele mai timpurii mamifere erau animale
Delfinul, uh mamifer marin
m ici, asemdnitoare toarecelu i de cAm p,
care se hraneau cu insecte ti oui de
'
ScHELETUL Mnmt FERELoR
dinozaur. Au trdit acum aproximativ 200 Toate mamiferele au o coloanA vertebrala
de m ilioane de an i. formata din oase separate n u m ite vertebre.
Anumite pa(i ale scheletului s-au modificat,
Zalambdalestes, un pentru a se adapta la viata d iferitelor
mamifer timpuriu mamifere. Mamiferele marine, de exemplu,
au inotatoare in loc de picioare.

f'CuM
sE RAcoREsc
Cutie
toracici
Coloand
ve rte b rala

CAnd li se face cald, mamiferele $old

se rdcoresc prin transpiratie. ;{
Clandele sudoripare produc apa,
*g \.,
care se usucd pe suprafata pielii. %' \il'fi Craniu

Acest proces reduce temperatura Picioare

corpu lu i.
:;

Copil transpirat
Leul, un mamifer terestru
 Ce Esre uN MarvltFER?

MAMTFERE CanE Dnpux

DATE ULUIT()ARI Oue
* Cet mai mare mamifer Majorit atea mamiferelor nasc
este u riasa ba leni a tbastri. pui vii, dar doud specii depun
C6ntiregte p6ni la 190 de oud. Acestea sunt echidna Qi
tone, mai mutt dec6t 30 de ornitorincul. Puii lor incd mai
elefan!i africani la un 1oc. sug laptele matern. Echidna australiani

HnANIREA PurLoR
-a o femela mamifer, glandele
namare produc lapte pentru pui. Blana groasd pdstreazd
Puiul suge laptele din glande prin caldura corpului
sfArcuri sau mameloane.

Glandd mamard
pe pieptul mamei
Pui de urangutan
care se hraneste
prin sfArc

MAini mari, cu Cuib in copac,

care se apuca de unde doarme
crengi noaptea urangutanul

"t I

* .-''/'
rtg

* -ik - -------rr-rr---r- !
t?'

cAurA $r DEscoPERA
/rrr:
:

PASARILE: pp. 40-41

CORPUL UMAN: pp. 16-17

Femeli urangutan cu pui

tl
 MnUTFERELE

Un marsupiu DATE ULUITOARE

* Puiut de cangur rogu are
doa r 2 crn, cat un degetar.

00m()d Cangur
nou-n5scut,
-+M"rrupialele sunt un grup aparte de in marsupiu

mamifere. Se numesc astfel pentru ci au pe

aa

abdomen un marsupiu, adici un buzunar de

piele acoperit cu blani, unde puii i9i petrec
primele luni de viafi. Din clasa marsupialelor Cangurul adult se
fac parte cangurul, koala, oposumul, diavolul h raneste cu ierbu ri
si plante
tasmanian 9i veverita zburitoare. Existi peste
25O de specii de canguri, rispindite in special
in Australia si in America de Sud.
Femela gi puiul de ^ d*9.
,rr!,.\-t ;'
.J
&/
tt
/
r ro,u \ 7

',;.,;
";J
/'F ,r.{i
cangu

a,
' li

,r'#{fi 'H':
Jfu ,.
. iA{;, .l f#!
{' n-8' J'" p
-t" .

Jf
CnrucuRUL Rosu E.
,iL

f ','
Cangurul rosu triiesie in regiunile interioare ale i
r'-'::
s

Australiei. Femela na;te un singur pui, care t ' ,,{,'}

traieste o perioada in marsupiu, unde suge Yi,
1qt

lapte. CAnd creSte, taniru I cangur rotu

pirdseste marsupiul, dar nu ezitd si se refugieze
in buzuarul matern daci se simte amenintat.

Cangurul se deplaseazd cu
ajutoru I membrelor i nferioare,
Koala cu
puiul siu sprijinindu-se ti pe coada

Membrele posterioare sunt

:zi::i'; :,:::,::;';u,lo'J"
Odatd iegit din
marsupiu,puiul
%ALA Picioarele, foarte
d ezvo ltate , au
U rsu I australian koala doarme pAna la
de koala ramAne patru degete
1 B ore pe zi. Cand este treaz, se agata
agaht de spatele
mamei.
de copaci si minanca frunze de
eucalipt.
 Uru MnRSUPIU CoMoD
Auzul este foarte
Coada o ajutd sd
d ezvo ltat
mentina echilibrul

rl Datoritd formei deosebite,

veverita zbu ratoare poate
parcu rge d istanf e mari

w
Membrele anterioare Veverita
su nt scu rte
zburitoare

in marsupiu, puii VTvERTTA ZIURAToARE

gasesc adapost si Pentru a se deplasa dintr-un copac
h rana
in altul, veverita zburdtoare se
)r lanseazi in aer cu labele desfacute.
Astfel, isi intinde cele doua
membrane care unesc membrele de
trunch i, transformdndu-se intr-un
fel de parasuta. Astfel, reuseste sd
zboare pAna la 50 de metri.

Cangurul tlndr se

t hraneste cu laptele
matern pAna in jurul
varstei de un an

l Oposumu[ cu blani

Femele de cangur rosu cu OposuMUL

puii lor Oposurnul cu bland trdieqte
in copacii din pAdurile
tropicale din America

T a, Centrald Ei de Sud. Se
hrdneqte cu fructe gi nectar.
DTAVoLUL TnsruANrAN
Diavolul tasmanian este un
marsupial carnivor care traieste in
marea insula Tasmania, din
sud-estu I Australiei. Are -i
mandibule puternice si dinti il;;;-;;-;;;coPERA
ATLAS: pp. 50-51
ascutiti si se hrane;te cu reptile, PLANHTI pAruArur: p. 17
pisiri, pesti si mamifere mici.

Diavolul tasmanian
 MAMIFERELE

Inse0tivorele
& Un"l"
mamifere, printre care cirti(a,
toarecele de cAmp gi ariciul, se hrinesc cu
o mare varietate de insecte. Meninci si
alte vie{uitoare mici, precum viermii gi
piianjenii. Multe dintre aceste mamifere
au rAturi lungi gi inguste, cu care ajung in
locurile strAmte unde se ascund insectele.
Au gheare puternice, pentru sipat, gi dinfi
ascutiti, cu care i;i rontiie hrana.
Majoritatea insectivorelor triiesc in regiuni
calde, unde existi intotdeauna multe
insecte.
Gheare asculite Muquroi de
pentru sapat pamAnt
Tunele
* 'SApAToRUL subterane
SUBTERAN
O cartita isi petrece cea mai mare
parte a vietii sapAnd in pamant, in
cdutare de insecte Si viermi pe care
ii manAncd. i;i fotoseste picioarete
anterioare late pentru a impinge in
lateral pamAntul in timp ce sapa. I ntrarea in
Cartita pirisindu-gi vizuina vizuina
Vederea cArtitei este slabd, dar are
un auz bun. Vizuina subterani a cArtitei

* Pldci osoase care

'TATUUL cu AnmuRA acopera corpul
Corpul unui tatu este bine acoperit cu
placi osoase. Poate parea fioros, dar in
general este o fiinti blanda, care se
rostogoleste ca o minge cand este atacat.
l;i petrece cea mai mare parte a zilei
dorm ind la adapostu I u nei vizuine, o
gaura sub pamant. Sapa vizuina cu
ajutorul Shearelor ascutite.

Tatu in ciutarea hranei

Tatu rotunjit ca o minge
14 -j'ffi'ori.,
*$?F ";f$F
r^g:, , .
irI-
j.q '
.

r.{
 lrusEcnvoRELE

DATE ULUIT()ARE
Arici piros intr-o pidure din Borneo * Micul goarece de
c6mp cu dinti atbi,
VAxATOnUL NOCTURN
Savi, are doar 2 g, mai
Ariciul pdros miroase urdt! iEi putin decit o [inguri!5 de
march eazd teritori ul, zona in care cel mai mic goarece de cdmp gi unul
trdieqte, cu ull miros de usturoi putred, dintre cele mai mici mamifere.
ernis de glandele lui odorante. Acest
mamifer din Asia de Sud-Est are cam
zrceeagi rndritne cu a unei pisici
cJomestice. in general, vAu eazd noaptea.

$ir de lepi pdro;i

de-a lungul spatelui

f
'OsPAr cu lrusEcrE Furnicar gigant,
hrinindu-se cu furnici
CAnd un consumator de furnici gigant
da peste un musuroi de furnici sau de
rermite, il deschide cu ghearele. Coada stufoasd
Apoi, isi impinge botul lung induntru esfe aproximativ
egala cu lungimea
si prinde insectele cu limba. Un
corpului
devorator de furnici poate mAnca
chiar si 30 000 de furnici pe zi.

Bot lung, pe care il introduce

in musuroiul fu rn icilor

Limba intrd gi rese

de pAna la I 50 de ori
pe minut

*
pb

*
&:,*',
I+*;'
alk
:{q'"-
**'**rnp*
b..*. '#' *n* egi* tfrr
.,d :9*q
..d* -, 4
tL *l
, f-;qi
l
b
F.iecare picior din
_' +=*"8r"

;"&: ffis-:-:--- --rl

I
Limba este acoperitd' clt fala are gheare
peri, ceea ce ajuta la lungi, cu care sapd
$r DESCOPERA
prinderea insectelor *l pAt*NJENt: pp. 40-41
'in interiorul L-------- r-
-----r-----
m u su roaielor
 MAMIFERELE

Pidurea a

ffi" tropicali
^-=
^A.
LecAruAruDU-sE Drrurn-uN Copnc iru Alrul
W ln padurile tropicale, numite Pentru a ajunge dintr-un
lI copac O Apoi se leagini
jungle, este intotdeauna foarte cald inaltul, maimuta Linainte si apuca alta
paianjen apuci ramura cu ramura cu ambele mAini.
;i ploui mult. Existi paduri tropicale coada si cu o mAnd.

in AfriGEr, Australia, Asia 9i in America

Centrali gi de Sud. Cea mai mare
pedure tropicali se afli in Brazilia, in
jurul fluviului Amazon.

Uriaga padure amazoniani este plini de

viafi. Printre mamiferele care triiesc acolo se
numiri maimu{ele, jaguarii, tapirii, porcii
spino;i, furnicarii ;i oposumii. Mamiferele mai
mici triiesc de obicei in copaci, unde pot
mAnca multe frunze , flori gi fructe ;i unde se
simt in siguranfi. Mamiferele mai mari rimAn
pe sol 9i vineazi alte animale sau sapi in
ciutare de ridicini de plante ;i insecte.

Tricou de
camuflaj
$apcd de camuflaj s\S
$
-F
Ss\,'.
Pentru a putea observa -<\
e
animalele din pidurea
tropicali, un explorator
are nevoie de haine de
camuflaj care si il ajute TApTRUL BR AZILIAN
si se ascundi.
Marele tapir igi foloseqte nasul lung
pentru a adulmeca frun zele gustoase de
pe solul pddurii. Acest mamifer timid
este un bun inotdtor gi iqi petrece
Pantaloni lungi de
majoritatea timpului in apd.
protec(ie impotria
intepatu ri I or i nsecte I or
ti ale plantelor Tapir ciut6nd m6ncare
 PAoUREA TnoPlcAr-A Gheare lungi
pentru a se agata
de crengi

Lenet cu trei
degete, impreuni
cu puiul lui

Blana verzuie
ii asigura
cam uflaju I
Mlim.ufa de.drumul
v? pnmer ramun 5r rsr

infasoara coada in jurul

alteia.

Puii de lene1 se

f
Crr Cnnr LocurEsc ilrr CoPAcr
tin strAns de
mamele lor
I
Mamiferele care traiesc mai ales in copaci
trebuie si se poati prinde strins. Multe au
mAini si picioare puternice, cu care se agatd
de crengi. Coada lunga le ajuti sd isi tina
echilibrul si poate fi folosita si pentru a-ti
mentine pozitia.

s.
Lenegul atlrnd
de copaci cu capul
rn Jos

Porc spinos
de copac
Tamarinul leu
auriu Solzii aJc:ufifi acoperd

Degete lungi
pentru apucarea
h ranei

Gheare
Tamarinul trdieqte ascutite
in grupuri de familie
in copaci 'cnurA gr DEscoPERA
/---:-
- --- ------r --- - --.1

i
ATLAS: p. 46
PLANETn pAruArut: pp. 48-49
Coada este L--------
--r-----rr---
aproximativ egala cu
lungimea corpului

*17
 MnUIFERELE

Liliecii de fructe sug

Liliecii sucul ti pulpa moale

din fructe

&Poate ci liliecii sunt urAti ti

inspiri teama, dar sunt intr-adevir
deosebiti. Sunt singurele mamifere
care pot zbura. Aceste creaturi, dl
ciror corp este acoperit cu blahi,
zboari cu ajutorul aripilor netede din
piele, feri pir. Liliecii triiesc peste tot
in lume, cu excepfia Arcticii ;i G "'t'
Antarcticii. Majoritatea vAne azd, * 'LrLtEcu
CnRE MAruArucA FnucTE
noaptea. Multi lilieci mindnci insecte, Liliecii de fructe su nt n u m iti u neori vu lpi
dar al{ii se hrinesc cu fructe, broagte, zburitoare, datorita fetei asemandtoare cu a
vulpii. Liliecii de fructe triiesc in zone
soareci si alte animale mici. tropicale precum Asia de Sud-Est si Australia
de Nord. ManAnci fructe coapte , zemoase Si
beau nectar - un lichid dulce pe care il
gdsesc in flori.
Aripd

Schelet de liliac
' :{"
\ .." /^a
\,',
qt
.z

, Oasele 'SusrrNERE OsoAsA

b rate lo r Oasele foarte lungi ale
,,mAinii" liliacului sustin
pielea subtire, cu aspect
I

de cauciuc a aripilor. Oasele

loasete
liliacului sunt foarte usoare,
,,degetelor"
ceea ce ii permite sa zboare.

* oQ
'CHTPURT FroRoAsE
Ciudatele excrescente si riduri de
pe chipul unui Iiliac afecteazi
sunetele pe care Ie scoate. Fiecare
tip de lil iac em ite n iste su nete
proprii speciale atunci cand se
hranegte sau zboard pe intuneric.

'w
Liliac cu nasul in formi Liliac cu fata de stafie Liliac firi coadi
de f ru nzd, (Mormoops megalo phyl Ia) (Molossidae)
 .r_JF

I Lrt-rEcrl

**

DATE ULUITOARE
* Aproape un sfert dintre
mamiferele [umii sunt [ilieci.

* Litiacut brazitian firi

coadi zboari cel mai repede.
Poate zbura cu p6ni [a
Gheare lungi
cLt care se agala
50 km/h.
de crengi

E#
'r
VATAToR DE NonPTE
Un liliac insectivor prinde insectele
din aer cu aripile sau cu gura.
Liliecii zboari mai incet decAt
majoritatea pasarilor, dar se pot
rasuci si intoarce in aer, ceea ce ii
ajuta sa prinda hrana.
Liliac cu potcoavi la
vAnitoare de insecte
noaptea

Lilieci de fructe
hrinindu-se

Liliacul doarme Sp HnAxngrn cu Sexcn

atArnat cu capul Liliecii-vampiri sunt singurele
in jos si cu aripile
mamifere care se hrdnesc cu sAnge.
strAn se
Liliacul muqcd un ernimal adorrnit qi
Corp acoperit
linge sAngele care curge din rand.
cu blana

'''. Drnti puternici, cu

Ochi mari, pentru
Lipdie
a vedea la lumina care mestecd fructele sAngele
slaba cu lim ba

r-
- - - - ------- -r - - - -.1

cnurA $r DEscoPERA
/-- :
:

:"#/e,sjeffi*&-fl ; pp. 1 6-17

I t;itAi{ iffiLffi: pp. 24-25
I
L--------
----

Liliac pitat Liliac cu nasul lung

 MAMIFERELE

maimut0le
o

$r alte lrimilte
& M"i-utele sunt rude apropiate ale omutui.
Oamenii, maimufele, lemurii, tarsierii ;i
primatele aparfin aceluiagi grup de aproximativ
200 de tipuri diferite de animale numite
primate. Primatele sunt inteligente 9i invafi
repede lucruri noi. Multe au cozi lungi gi triiesc Tarsier agafandu-se de bambus

in copaci. Toate primatele au ochi cu privire

frontali, degete puternice pentru apucat 9i brafe
lungi. Majoritatea au degetul mare opozabil, c
7
Ocnr DE NonPTE
adici dispus separat de grupul celorlalte patru Fiecare dintre ochii imensi ai
tarsieru Iu i cantareSte mai m u lt
degete ale unei miini. Degetul mare se poate decAt creieru l. Tarsieru I este activ
migca pe toata lafimea palmei 9i poate apisa noaptea, cAnd och ii Iu i enorm i il
ajuta sa vAneze cu succes insecte,
celelalte degete. Aceasta inseamni ci pot line pasari, Serpi si sopArle.
strAns in mane chiar si obiecte mici.

*7 ,\ //
BI-nruA ITcRIJITA
rrrx ,(
Ca toate primatele, babuinii petrec o mare
parte din zi ingrijindu-se pe ei insisi si unul pe
celalalt. Este o activitate sociala importanta si
o metoda de a-ti mentine blana curatd. Multe
alte mamifere isi curatd blana una alteia.

Cel care curdld aranjAndu-se

culege mizeria ti
insectele din
blana
 MnTMUTELE Sr Alre PmMATE

f
'LEMURUL SAnAnrl
)imineata devreme, lemurii se catara pani
in padurile din
:n varful copacilor
,\Aadagascar, pentru a se incalzi dupa DATE ULUITOARE
roaptea rece. Cu picioarele Iungi ca de
:erb, pot siri dintr-un copac in altul * Cea mai mici maimu!5
e marmosetut pigmeu.
in cdutare de fructe si seminte.
Mascu tu t c6 nti regte circa
1Ir0 g, iar femela doa r 120 g;
lungimea corputui lor este
de doar 1/* cm.

Lemur cu coade inelati

in plini sirituri Fala cu piele,
incon ju ratd
de blana

Bland deasd,
matdsoasd

,Q

Vocea maimulei
urlatoare produce
ecou intr-o
anumita zona de
sub falca

Brale ;i
p icioare
p utern ice .*
...l.rt

?fiArMUrE zconoroAsE
Masculul speciei maimutei -"
urlatoare ro5ii sud-americane
Degete puternice
este animalul cu una dintre cele
mai putern ice voci. U neori,
u n gru p de mascu Ii d intr-u n gru p
Maimufe r- rl
- - - -- --r---- - - - -
urlitoare rosii
de maimute se alaturd intr-un cor bnurA $r DEscoPERA
/--- :
:

asu rzitor de urlete care poate fi CORPUL UMAN: pp. 38-39

auzit pAna la 3 km departare. Coadd lungd PLANTELE: p. 48
Sunetu( prevfne alte mafmute pentru a se apuca L
- -f - - - - - - - - - - - - -- - - - -

urlatoare sd stea deopar-te. de crengi

 MnUTFERELE

Gorile, Prietenie

Ugoari
amenintare

piept cu pumnii chiar inspiri frici! Dar aceasti MrMrcA FncrALA

manifestare amenin{itoare folosegte doar la Botul cimpan zeului poate
exprima mai multe atitudini.
indepirtarea intrugilor. Gorilele, intr-adevir; sunt Pentru a ardta prietenie,
animale care petrec mult timp odihnindu-se 9i cimpa nzeul impi nge buzele
inainte, in tirnp ce, cdnd ii este
hrinindu-se cu frunze, fructe 9i scoar,ti de fricd qi se simte in pericol, i$i
aratd din[ii qi gingiile.
copaci. Gorilele, cimpanzeii ;i urangutanii sunt
maimu(e antropoide majore, adici foarte
a

aseminitoare cu omul, in timp ce gibonii sl t

siamangii din Asia de Sud-Est sunt nigte

maimute antropoide inferioare.
Masculii adulli au spatele
Femeld adultd acoperit cu blana argintata

4ARTLE MnTMUTE ArurRoPorDE

Padurile ti muntii din Africa occidentala
si centrala sunt locuinta gorilelor, cele
mai mari maimute. Masculul cAntire;te
circa 17 5 kg. Aceste animale traiesc in
grupuri care includ pana la 30 de indivizi,
formate dintr-un mascul adult dominant,
cAtiva masculi mai tineri si mai multe
femele cu pui.

Grup
de gorile
Femelele aldpteazd puii
pAna in jurul vArstei
de 2 ani

Mai mulele antropomorfe

merg pe toate cele
4 picioare, sprijinindu-se
de incheieturile mAinilor

"{t
 ORILE, UnnNGUTANT & Co,

* 'VTATA
itrt CoPAcr
Cibonii traiesc in cupluri formate
dintr-un mascul si o femela. i;i
petrec viata in copaci,
deplasAndu-se prin leganare de
pe o creanga pe alta cu ajutorul
bratelor lungi.
Giboni atArnati de o liani

* 'FolosrREA
ITSTRUMENTELoR
Cim pan zeii auinvdtat sd
foloseasci anum ite i nstrumente.
lntroduc beti5oare in scorburile
copacilor pentru a vedea ce este
acolo ti a extrage larvele care se
Femele ascund. in acelasi mod,
curdtend blana ,,pescuiesc" termitele Si furnicile
Cimpanzeu ciutAnd d in m u5u roaie: insectele se agati
insecte in interiorul unui cu picioruSele de batu I pe care
trunchi putrezit cimpanzeul il scoate si il linge.

Dinli puternici,
pentru a putea
mesteca
legu mele
DATE ULUITOART
Mascul
tAnar
* Cea mai mare goriti
cu noscuti vreodati cA nti rea
peste 310 kg, de peste cinci
ori greutatea unui om.

* Cimpanzeii min6nci
frunzele anumitor ptante
pentru a se vindeca de boli.

- --- --r------- - --!

GnurA gr DEscoPERA
-/--- :-
:

COMUNICATIILE: pp . 14-15
I CORPUL UMAN: p. 19
I
L-
------r ----r-r--r---

?23
 MAMIFERELE
/
,/

Cercul Polar
-a

Arctic I
M na dintre cele mai reci si
mai neprietenoase zone de pe Terra
este regiunea din jurul Polului Nord,
cunoscuti sub numele de Cercul lrTr
Polar Arctic. Include Oceanul Arctic )EGI;I
;i solul inghe{at din jurul lui, numit Ursii polari traiesc Ia marginea
straturilor arctice de gheata.
tundri. Tundra acoperi par{ile Se hranesc mai ales cu foci,
pe care le prind din apa, de
nordice ale Americii de Nord, obicei printr-o gaura facuta
Europei ;i Asiei. in gheata. Ursul ucide foca
lovind-o cu Iabele lui imense.
in ciuda frigutui, multe mamifere triiesc in
Cercul Polar Arctic, printre acestea Morsele se hrdnesc cu
numirindu-se renii, boii moscafi, vulpile, animale marine, ca de
exemplu molustele
iepurii, urgii, Iemingii ;i elanii. Haitele de Iupi
vAneazi karibu gi boi moscafi tineri.
Creaturile mici, precum lemingii, i;i fac
vizuini in pemint sau in
GIugd
imblanita zdpadi, la adipost de
vinturile reci. Oceanul Arctic
este, de asemenea, Iocuinti
pentru balene, morse gi j"L*
multe specii de foci. Colti lungi, t
s
"lt'**J
*+ffg1,.*
ascutiti Morsa

Costum pentru
zapada
Ursul polar
rl
Mamiferele arctice au Spdrturd in gheald, Gheare puternice gi
pielea imbliniti gi un pe unde focile pot labe late, cu care
strat gros de grisime, rest sa resptre ursii ucid prada
care le fin de catd. in
schimb, oamenii au
nevoie de haine groase.

Cizme groase, pentru

mersul pe zapada
 CeRcuL PoLAR Ancflc

f
'BouL MoscAT
SCHTMBA
Unele animale arctice iqi
HnlNA

Turme mari de boi moscati cu schimbd culoarea odatd cu

par zburlit hoinaresc in zonele schimbarea anotimpului. in
de tundra. Daca sunt atacati de timpul iernii, au blana albd,
lupi sau de alte animale de fiind greu de observat in zdpadd.
pradi, se aduna intr-un cerc Vara, c6nd zdpada se topegte,
strAns. Boii tineri stau in mij locul blana lor devine maro sau gri,
cercului, unde sunt la adapost pentru a se putea confunda cu
de pericol. st0ncile qi cu plantele din jur.

,\' Vutpea polari

Cu coarnele inainte, boii moscati qs
forme azd, un cerc defensiv. *',il
rl

Blana rezistentd la apd

apara ursul polar
de inghet

ff
BIana
de vard
Stratul gros de grdsime
q*." de sub piele tine de cald e
focii \{ \t
lepu rele
!
pola r

\f
\7
{rye
'e+iit

Blana
de iarnd
t -)'

Blana de vard

Balena Beluga
*r
i..
=._-.' *rr
;fiu
S** ::.
i

'ri.

;$,alAnetr- Beluga rdmAn

'4;1 *uneori blocate in gaurile

il'r1il'
{
*
Foca-harp
{";;;-;l-;;;coPERA
ATLAS: p. 40
din gheala atunci cAnd
vi n sa resp i re
r--l

I PLANETA PAMANT: pp.46.47

I
L-----rr-
--r---rr-----

+2s
 MnUTFERELE

CArrur SALeAncr

Ofllnii salbiltici
&Tog ciinii domestici sunt inrudi{i cu tupii.
Lupii ;i al{i ciini silbatici - precum coiofii ;i
vulpile - sunt carnivori (se hrinesc cu carne). aiti de cAini africani de
Corpurile lor sunt adaptate pentru a vina alte 13'latoa re incepe sa vineze
un gru pde gn u.
animale. Cu ajutorul simfurilor foarte
dezvoltate, gisesc imediat prada, picioarele Conducdtorul turmei
lungi ii ajuti si o vineze, iar din{ii ascufifi de lupi urlAnd

sunt arme fatale. Unii cAini silbatici triiesc

9i vAneazi in grupuri de familie numite haite.
Membrii haitei impart hrana si se apiri unul
pe altul impotriva dugmanilor.

t'URLA LA LUNA
Lupii gri traiesc in haite de 5-20
de animale, conduse de masculul
cel mai puternic sau dominant,
denumit mascul ,,alpha". Haita i5i
pdzeste zona in care locuie;te 5i
urli puternic, pentru a avertiza
alte haite. in unete pa(i ale tumii,
oamenii cred ca lupii urli atunci
cdnd e luni noud.

Fiecare membru al
haitei se supune
masculului dominant

Lupii gri
 CArNrr SALeAncr

4 Haita incearci si izoleze
/.rn gnu - un animal tAnar sau
rolnav - de restul turmei.
VUTPEA DE OnA$
Vulpea roqie trdieqte in zone
vari ate, de la pdduri la degerturi
din Asia, Europa qi America de
Nord. Vine chiar qi in oraqe,
unde mdndncd resturi
alimentare.
2 Cainii inconjoari repede
t) animalul izolat si se pregatesc
sa il omoare.

DATE ULUITOARE
* Dingo sunt c6ini sitbatici
australieni. Daci li se oferi ocazia,
vineazi gi omoari oi. Pentru a line Vutpea rosie cauti mAncare
ciinii departe de pSguniLe din intr-un sac de gunoi.
Austratia de Sud-Est, fermierii au
construit cel mai lung gard din [ume,
care se intinde pe /' 887 km. C6inete dingo

Blana poate fi
albd, gri, maro
sau neagrd

Caini de tufig adipAndu-se la rAu

Coada servette
turNELE ArvrERrcAN DE TuFrs'
echilibru 5i la
la
(SerorHos Vrxnncus)
transmiterea de in padurile si in
CAinii de tufis traiesc
semnale cdtre al;i pa;unile din America Centrali ;i de Sud.
membri ai haitei l;i petrec cea mai mare parte a zilei
intr-o vizuina subterani. Noaptea
vineazi in haite soareci si sobolani.

Blana groasd
GnurA gr DEscoPERA
/-r-:-----r-r--r-rr-:--t

tine lupului de I

cald Picioarele din PLANETa pAnnArut: pp. 50-51

spate au patru I SPATIUL COSMIC: pp.22-23
t'
gh eare , iar ce le din L--------
---------r---
,ti

fala cinci

tr27
 MAMIFERELE

Ur$ii DATE ULUIT()ARE

*
Ursul polar este cet mai
mare din specia sa. Are 3 m
lungime g i cintireste 800 kg.
& Urtii nu sunt chiar atAt de drigilagi
precum par. Cand sunt surpringi sau se * Micul urs malaiezian
are doar 65 kg.
simt ameninfati, ataci cu dinfii ;i ghearele
lor puternice. Urtii sunt cele mai mari
mamifere terestre carnivol'€, dar minAnci
orice, inclusiv plante gi insecte, ToamrEr,
urgii din zonele cu climat rece consumi
f 'URsn GRrzzt:(
rtii i triiesc in E u ropa de
bru
cAt mai multi hrahi, pentru a-ti asigura
U n
Nord, Asia ti America de Nord,
rezerva de grisime din corp. Apoi se unde li se spune gri zzly. Se hrinesc
in principal cu plante, dar
ascund intr-un barlog cilduros, unde mandnca adesea si insecte ti alte
dorm in lunile de iarni sau hibern eazd,. animale mici. De asemenea, prind
peste si il minAnci.

f
'Cu OcHELART
Puii stau cu
mama lor pAna
vArsta de 4 ani

Ursul cu ochelari traieste in muntii '\,.

Anzi din America de Sud. lnelele
desch ise Ia cu Ioare d in ju ru I och ilor Ursul brun;i Ti-
ursului dau impresia ci poarti puiul siu la \
ochelari. Fiind un bun cataritor, i;i pescuit
gdseste hrana in copaci.

Urs cu
ochelari

Urti polari luptAndu-se

f EXERcITII DE LUPTA
joaci, puii de urs polar isi
Cand se
dezvolta aptitudinile de luptatori, de
care vor avea nevoie ca adulti. Puii stau
cu mama lor cam 28 de luni, invatAnd
cum sa vaneze in inghetata Antarctica.
 t'\

f
'IUBITOR DE MIERE
Gheare puternice

Padurile din Asia de Sud-Est sunt

Corp masiv, cu
cdminul ursului malaiezian, care isi
mutchi puternici de somonul
foloseste ghearele curbate pentru a
labele sale
culege fructele de pe crengi si a rupe
scoarta copacilor, ca si giseasci insecte
gustoase. Limba sa lunga il ajuta sa
linga mierea din cuiburile de albine.

MANCATORUL
DE BA,UBUS
Ursul panda uriaq are un
apetit extraordinar. Petrece
pdnd la 15 ore zilnic
mdncdnd 20 kg de frunze qi
tulpi ni zemoase de bambus.

It lP{ {
t il
'

Somon
tl,
t"\

tr Panda uriag m6nc6nd bambus

'"!;-

,.
\
t5p{ ."..,.
\a-\'
I .r, -+*
,_ ,.-, i

.r-l

{";;;-;;-;;;coPERA i
ANIMALE DIN MARE: pp. 38-39
b \
'F

fr "- i.
: $-
:\.
\-\
+2s
 MnUIFERELE

mieii vflnitori DATT ULUIT()ARE

* Simlut mirosutui unui
& Nu trebuie si fii mare pentru a fi un viezure este de pani [a 800 de
bun vinitor. Mangustele 9i civetele sunt mici ori mai bun dec6t cet a[ unui
urs.
animale de pradi, care se hrinesc mai ales
cu carne. Agila mangusti poate chiar si * Uleiut de mosc din glandete
odorante ale civetelor poate si
atace 9i si ucidi o cobri mortali. Un alt nu pari plicut ta miros, dar se
folosegte ca ingredient [a
grup de vAnitori mici include sconcgii, numeroase parfumuri.
nevistuicile, viezurii gi vidrele. Unele dintre
aceste animale sunt foarte fioroase, fiind
dotate cu dinfi ascu{ifi cu care i;i sfigie Firele de pdr tare de
pe spatele mangustei
prada. Multe au corpul lung si zvelt, pentru o protejeaza de coltii
cobrei
a putea urmiri animalele in vizuinile lor.

Viezurii nou-ndscufi stau

intr-o camerd pentru pui
timp de B saptamAni

Viezuri in
vlzurna
aav

*'
VTATA itrt SUBTERAN
Crupurile de viezuri traiesc in
adaposturi subterane numite ?r
vizuini, pe care le sapd cu
ghearele lungi . Noaptea, {1
ies la vanitoare.
 Mrcn VANAToRI

Colti
UcIGASA DE $rRPI
t Dinli ascufi(i
-rline an imale ar ind razni
,' atace o cobri. Agila ca lama
- angustd ind iani asteapta
: ana cAnd tarpele isi inalta
:apul pentru a scuipa otrava Civeti africani
.: apoi love5te. Sare inainte
si il mutca de gAt.

e 'VAruAron DE NonPTE
Civetele sunt mamifere mici,
Mangusta aseminitoare cu pisicile. Civeta de
indiani
palmier este un catirdtor priceput,
care i;i petrece cea mai mare parte
Cobra a vietii in copaci. lese noaptea
pentru a vina alte animale mici si a
ciuta fru cte .

Gheare
ascutite

Mangusta se
tine agafata de
farpe pAna
cAnd acesta
moare

Suricate pindind eventualii inamici

f .LA
PAruDA
Suricatul este o specie de
mangusta care traieste in grupuri
de familie in vizuini. Unii stau de
pazd si latra ca sd averlizeze restul
Inainte grupului in caz de pericol, pentru
MrRosrroR arunca j ca acestia si poata interveni.
"ioNcsul
Cand este amenintat, sconcsul isi
ave r1.izeaza d utman u I leganand u-ti
sconcsul
coada
coada in aer 5i tropaind. Daci acesta
r--.I
nu se indeparteazi, sconcsul face sd
ta;neasci jeturi de lichid uleios, urit
{;;;-;;.;;;COPERA i
PLANTELE: pp. 16-17
mirositor, care provine din anumite II- REPTILE $l AMrlBlENl: pp. 48-49
parli ale corpu lu i, n u m ite glande 1----r--rr-
-----------
odorante si aflate sub coada lui.

Sconcs

?3,
 MAMIFERELE a,
JrnBoA DrN DrSERr
Jerboa bea rareori si poate

Degertul supravietui doar cu apa din hrana.

lese din vizuini noaptea, pentru
a ciuta plante, seminte si insecte.
Poate parcuge 12 km intr-o noapte ;:

,E
G0bi in cdutarea hranei. i,i
_!ff{'
- uJ
\(''*
ste greu si triiegti in de5ert. -\.* __.+-

Det;i fhrarEr, apa sau adaposturile \

sunltffoarte limitate aici, Jerboa cu urechi
lungi
unerlee mamifere reusesc si
supravietuiascd acolo. Existi
deterturi in America de Nord gi Jerboa sapd o vizuind
adAncd, rdcoroasd, in care
de Sud, AfricEl, Asia gi Australia. se adaposteste de caldura
zilei

in degertul Gobi din Asia Centrali, verile

sunt fierbinfi ca un cuptor, iar iernile
inghefate. Chiar gi vara, t€mperatura poate
scidea cu 2OoC noaptea. Multe mamifere Ndrile gi urechile se
de detert sunt nevoite si se ascundi de pot inchide, pentru a
cilduri. les noaptea, Ia apus sau Ia risirit, im pied ica
patrunderea nisipului
cAnd e mai ricoare. Cele care ies ziua
alearga si se ricoreasci. Altele au urechi
mari, care Ie ajuti si scape de cildura CatArul
corpului.

E;arfd
BIuzd cu manecr'
lungi
Creaturile de;ertului au
metode specifice pentru
a-ti menfine temperatura
scizuti ziua. Oamenii
trebuie si se acopere
pentru a se proteja de
soarele fierbinte gi de
nisipul arzitor.
Pdldrie
CatArul este un mdgar
salbatic care alearga repede,
pentru a scapa de dusmani
Cimili
bactriani
*'
LocutroRuL DTSERTULUT
Camila bactriani cu doui cocoate
poate sta fari apa timp de 1 0 luni.
,l
CAnd bea, poate inghiti 100 de litri
in 10 minute. Camila poate
Pantaloni supravietui atAta timp pentru ci
din material d e pozitea zA grAs i m e in cocoate.
subtire Crasimea produce apa si energie
in Iipsa de hrana ii de bauturi.

32$
 De$ERruL /.
fr'l
;i.

Eo'*it'*:1
''t..

Ariciul de desert

*
ARrcruL TrPos
Ariciul de desert se hraneste cu
pasari, oud si scorpioni. Cand este
amenintat, se rotunjeste ca o minge.
VAnatorul risci si se raneasci in
n iste lepi ascutiti daca incearcd sa
atace.

MAMIFERELE SrgpELoR
Stepele sunt cdmpii inalte,
acoperite cu iarbd, care inconjoard
deqertul Gobi. Antilopa de saiga
tts'
' Grdsimea pagte iarbd de stepd.
Pisica lui Pallas
ffi# i{::':;:i'[a'[a vdn eazd, noaptea.
Blarra ei lungd qi
deasd o prot ejeaz-a
de iernile inghe[ate.
Pisica [ui Patlas

tF

I
f
\,
l/
*f i {
F\
t:..t
!'

\r_ Gazela
I\ gutate Anti[opa
I'1,
it
i'{
de saiga
'6 i.
-
Gazelele sunt
singurele rivale din
desertul Gobi ale
catAru lu i , in ceea ce
,l priveste hrana - - ------------- - -ri

cAurA $t DEscoPERA
/---:
:

u \ g::f":"t-* : p p. 52-53
ht Datoritd copitelor
i ${
:;r:, ,iirux'y'.s.
{$ $ rr 4 $.e\}*.} ffi 3s [

lpjji&f3,erur: pp. 52-53

L----------
\ Iate, camila nu se ---------r-

afunda in nisipul moale

W33
 Mmn!rrRELE

Feline silbntiee
& Felinele sunt carnivore. Se hrinesc cu
carnea altor animale - vineazi. Au din{i
Un grup de lei in Kenya
ascu{ifi cu care i;i ucid prada 9i picioare
puternice cu care aleargi repede pe distanfe
scurte ;i sar asupra prizii. Au coloana
vertebrali flexibili, pentru a se putea risuci
f FnrurLuLE DE Lrr
Leii traiesc in grupuri sociale
9i intoarce cu u;urinfi in timp ce aleargi. mari. Fiecare haita include in jur
Felinele se bazeazi mai ales pe auz 9i viz de 12lei, in special femele si
puii !or, cu unul sau mai multi
pentru a gisi prada. Majoritatea vAneazi masculi adulti.
noaptea, cind ochii lor mari le permit si
vadi de sase ori mai bine decAt oamenii.

Favoritii lungi sunt

sensibili la atingere
*'
PurERNtcuL TIcRU
La asfintit, tigrul - cea mai mare
felind - vAneazd bivoli, caprioare,
porci salbatici si alte animale de
padure. Tigrii traiesc singuri, iar tigrul devoreazd
prada
rigetul lor puternic tine alti tigri la
distanla. i;i marcheazi teritoriul sau
zona in care locuiesc IasAnd Labele Imen:s
excremente, urme ti zgdrieturi pe pot dob ori
trunch iu ri le copaci lor. prada d intr-o
singu rd lovitu
;

DATT
ULUIT()ART
* Lincgii au o vedere at6t
de buni ?ncit pot vedea un
goricel ta 75 m distant;.

* Leii pot dorma 2l de

ore zilnic.

M
'Jl#
.A
?

Iffi h\
 FeLTNE SALSATTcE

FnlrNE MICI
Existd 30 de specii de feline
mici, precum ocelotul qi rdsul.
Ocelotul din America de Nord qi
de Sud vdneazd qoareci, qobolani
qi pdsdri. Rdsul din Europa de
Prada este tirAtd intr-un
Nord gi Asia v0n eazd, prdzi mai
copac, departe
de alti vAnatori care mari, de exemplu iepuri qi
ar putea-o fura cdprioare mici.

f FELTNA Cnnr sE CnIARA

RAsut
eurasiatic

Leo parzii su nt vazuti adesea

Leopard cu prada sa
Blana pdtatd camufleazd
leopardul atunci cAnd
vAneaza printre frunze si
ierbu ri
odihnindu-se pe crengile
copacilor. Acesti cataratori
exce Ie nti sar citeod atd d i n
copac direct asupra prazii de pe
sol. Leoparzii prind si mdndnci
orice animale, de la insecte mici
la maimute si porci.
* 'FAMILTA
PUMELoR
Puma traieste in America de
Nord si de Sud. O femeli
O^o nagte doi sau mai multi pui,
oJo pe care ii invatd sd vAneze de
la vdrsta de 6 luni. Dupa
aproximativ un an, femela ii
respinge si incep si isi caute
singuri hrana.

ffi
Dungile de pe blana unui tigru
ii intrerup conturul corpului,
fac|ndu-l greu de vazut

Tigru indian furigAndu-se

prin iarbi
I REPTILE $l AMFIBIENI: pp. 16-17
t-
L------- r
------r---r--

3s
 MAMIFERELE
' ' ': -:
..:1...'-,t..!,::'.. ,,,:.,'-',":

o
ffi$rrme
Un dugong in ciutare de hrani
& Balenele, focite, Ieii-de-mare 5i pe fundul mirii

dugongii sunt mamifere care i;i petrec e7

TrmrDUL DucoNG
cea mai mare parte a viefii in mare. Dugongul se hrdne;te cu alge, pe care le
Corpul lor s-a adaptat la acest tip de gase;te pe fundul marii cu ajutorul
mustatilor sale sensibile. Traie;te in grupuri
mediu, fiind dotat cu inotitoare in loc mici in apele de coastd ale Oceanelor
de labe. Spre deosebire de petti, lndian si Pacific.

mamiferele marine trebuie si se ridice Punga de piele de

la suprafafa apei pentru a respira. Sub deasupra nasului
amplifica ragetul
piele au un strat gros de grisime care elefantulu i-de-mar:
le fine de cald.
Masculii incearcd sd
loveasca gAtu I rivalilor
cu gura deschisa

4ArE ir,rrnr GrcANTr

Elefantul-de-mare austral ian este
cea mai mare foca existenti. in
sezon u I de im perechere, u n
mascul aduni un grup de femele
si se imperecheazi cu ele. Daci
se apropie un mascul rival,
cei doi adopG atitudini ostile
si rag unul Ia altul.
Leii-de-mare se incilzesc la soare.

f7
LEUL-DE-MARE
EIefan{i-de-mare australieni

CAnd se tArigte pe pamant, leul-de-mare

(numit si otarie) pare un animal lenet,
dar in apa este foarte agil. Otaria din
California atinge inot viteza de 40 km/h.
Leii-de-mare inoatd cu ajutorul
inotatoarelor laterale, in timp ce focile
m iscd inotatoarele posterioare.
 MaUTFERELE MnnrNE

c'VTDRA-DE-MARE
Mancarea preferati a vidrei-de-mare sunt pestii,
aricii-de-mare, crabii, molustele si melcii. Dupa ce

o
o
o.=.etl)
se aruncd in ape, revine la suprafati cu prada, se
intinde pe spate si a;azi hrana pe burta. Pielea

$
groasd, impermeabila o apara de frig.

Oo
o

Vidra-de-mare
sparge cochilia
molustelor lovind-o
de o piatra

Piatrd
Vidri-de-mare
Botul masiv atArnd
deasupra buzei superioare

EI efantul-de-mare mascul Pielea groasd este

cAntare5te pAna la 4 000 kg,
cAt 60 de oameni
acoperita cu fire de
p1r hre DATE ULUIT()ART
* in timpul somnutui,
vid Fo-de-ma re se Tnvetegte
intr-un banc de alge pentru
a rezista curenfilor.

* Cu mutt timp in urm5,

marinarii credeau ci
dugongii erau fiinfe
extraord ina re: sirene.

,, i notdtoarele posterioare
sunt mari si au forma de
evantai

rrrl|

{";;;-;;-;;;coPERA !

ANIMALE DIN MARE: pp. 10-11

ATLAS: p. 55
!----------
-r---r-----
 MannTFERELE

Gi@ mmGil
2
ffifiril
&C etaceele sunt cele mai mari
animale marine. Sunt de doui feluri :
cele dotate cu fanoane gi cele cu dinfi.
Primele, printre care se numiri balena
albastri gi balena uriate, au in loc de
din{i lamele verticale numite fanoane.
Pentru a se hrini, aduni apa in guri 9i
apoi o lasi si iasi, oprind cu
fanoanele micile animale din ape. Rugozitdlile de pe gAt
in schimb, cetaceete cu dinfi, de permit pielii si se intindA
cAnd balena isi umple gura
exemplu delfinii, se implici activ cu apa, pentru a se hrani

in prinderea prizii.

Excrescente
cornoase pe bot

Prin acest orificiu balena

scoate aer si vapori de apa
Un cagalot iese si respire.

e
si inspira aer inainte de a
se scufunda din nou

LASALOTUL
Casalotu t se h ranegte cu calamari si, pentru
a-i cduta, se scufunda la o adAncime mai
mare decAt orice alt mamifer: poate atinge O baleni uriasi mascul
2 000 m adancime ti poate rimdne sub
apa timp de 2 ore!
 GrcANru MAnn
\

Din maxilarul
superior atirnd
300 de fanoane

Cpr Mat MARE

Balena albastrd este cel mai mare
animal de pe Terra qi poate cel mai mare
care a existat vreod at7a, mai mare chiar
decAt dinozaurii. Au fost v-azute fernele Batena albastri
de 3.1 rn lungime. Balena albastrd trdiegte inoati misc6ndu-si
enorma coadi
in toate oceanele.
Scufunddtor &

Citeva orci marine

* 'CAtrrrEcuL inconjoari un banc
BnLENELoR
de pe9ti.
Masculii de balena uriasd sunt celebri
pentru ,,c6.ntecele" lor, care tin ore
intregi, fiind intreru pte doar de scu rte
pauze de respiratie. Fiecare are un
cantec propriu, format din multe sunete
d iferite, si il foloseste pentru a atrage
femelele si a intim ida alti mascu li.
Inotdtoarele
laterale sunt *
folosite pentru OncrLE MnntNE
viraje in apa Orcile marine sunt rude apropiate ale
delfinilor. Vaneazd in grup, ca ti lupii,
si atacd bancuri de pesti, foci, calamari
si chiar alte balene. Uneori, ataci
focile pe coasta.

Balena uriagd iese dintr-un

salt din ap| pentru a trimite
semnale altor balene.
Uneori, cade pe spate.
DATE ULUITOARE
* La naster€, balena albastri
are 7 metri lungime. Are de
1000 de ori greutatea unui copit
nou-niscut.

- - - - - - - r- r-
_r? ----- -- - r - - I
bnurA sr DEscoPERA :

;riiiiiiri;r1.,*ilf: illN MARH: pp. 12-13

*,;.*ar-rlnI.A PAfUATT: pp .28-29
 MAMIFERELE

Savana
afri0anf,
Cimpii vaste, deschise,
acoperite cu iarbi gi salcAmi,
formeazi savana africani. Aici este
intotdeauna foarte cald, dar ploaia
cade in mare parte in timpul unei f
'ALERGAronr Rnpvl
perioade scurte numite sezonul Savana este cim in u I u nora
d intre Copacii de acacia
cele mai rapide mamifere din protejeaza de
ploios. in restul anului, pimAntul lume, precum gheparzii si gazelele. soarele puternic
este foarte uscat. Ghepardul nu poate alerga repede al savanei
mult timp, ata ci se apropie cat
mai mult de prada sa inainte de a
O mare varietate de mamifere triiegte in incepe cursa finali, de mare viteza.
Daca ghepardul nu isi prinde
savani, inclusiv erbivore precum girafele, victima dupa aproximativ 400 m,
elefantii, zebrele, antilopele gi gazelele. ren u nti.
Leoparzii, leii, gheparzii gi cAinii de
vinitoare ataci erbivorele. Animalele care
se hrinesc cu cadavre, de exemplu hienele, Maimula patas mascul
sta de paza in timp ce femela
agteapte si minAnce resturile. manAnca

Maimute
atas
Pdldrie de soare

Blana pdtatd il ajutd pe

ghepard sa se ascunda in
Imbrdcdminte iarba din savand
sublire

Animalele din savani incearci ,"Jliffi il-*1

-"Jli5l,rffiJ,$:
f*'tr;t'
si stea departe de soarele
fierbinte. Oamenii au nevoie
de haine subtiri gi de o pilirie
cu boruri in timpul unui safari.

Ghete rezistente pentru proteclie

r##:,#{;P[!il,"
tim p ce alearga :r
t
E

:,c
!*+
; o;; it,
''*i'
' f-

impotriva insectelor si a plantelor cu tepi

Viata animalelor '.',, ,- .' :

,:ji,,, ..
sitbatice din savani . , ;i

oo$ ' il}, -1.,

 SavANA ArnlcnruA

+e
PIELE irv DuNct
Zebrele sunt cai sarbatici africani.
Pielea lor'
dungata in alb si negru le permite
sa se
recunoasca unele pe altele.
Sau le face mai
greu de vazut pentru animalele
de p radA,
precum leul.

Gnu migratori
+,
HorNARtr Grvu
in sezon u I uscat, n u ploua deloc,
iar
apa si iarba sunt greu de gasit.
Turme de pAna la t O OOO;e gnu
Turmd de zebre m igreaza in ciutarea h ran
e i. purc u rg
un ochi de api distante lungi prin savand, cautAnd
apa si iarba.

5l.j t
t#*,r.: f *'- -' -"

t{.*-'

ry
CAnd sunt in pericol,
gazelele lui Thomson sar
in sus 5i in jos pentru a_si
d e ruta atacato ri i

Gazelele lui
Thomson

Ghepardul esfe cel mai rapid DEscopERA

I mamifer, putand aler,ga
cu I 05 km/h
c
36-37, 3g-39
,,.. ,' pp. 50-51
L- __
-r---- - ____rrr_rr_

&. 4t
 MAMIFERELE

mamifere de
api dulce
& AO" dutce din riuri ;i lacuri gizduiegte
diferite plante, insecte, pe;ti gi animale mici. Vidre asiatice cu gheare scurte
Ea reprezinti o bogati sursi de hrani
pentru diverse mamifere, printre care
vidrele, ornitorincii gi chiar unii delfini. 4PAIND DuPA HnnNA
Vidra cu gheare scurte din Asia de
(Majoritatea delfinilor triiesc in miri gi Sud-Est are un acut simt al
oceane, dar existi citeva specii care triiesc pipaitului. Folosindu-ti labele, p ipaie
in ju r in ciutarea h ran e i , ad ica peste
in riuri.) Unor mamifere mari, printre care sau moluste, aflate in ndmolul din ,/

;i hipopotamii, le place si stea in api, albia rAului.

ca si se ricoreasci in zilele fierbinti.

c
Un hipopotam cintdre1te
pAna la 4 000 kg

7
HrPoPorAMu Cnnr sE
BALAcESc ilrr ApA \
Hipopotamii petrec pAni la 1 6 ore
pe zi balacindu-se in lacuri si rAuri.
Sunt buni inotdtori, dar in general
prefera sa mearga pe fundul rdului.
La apus, pirdsesc apa pentru a
mAnca iarba pe pamAnt.

Pdsdrile stau cocotate in Ndrile qi ochii, situate

ap ro p ie re , gata sa in partea superioard a
ciuguleascd resturi de capului, permit I

mAncare dintre dintii hipopotamului sa vada

hipopotamului \-, si sa respire cAt timp se
afla in apa
:

42$
 MnUTFERE DE ApA DULcE

DATT ULUITOARE
f
7
OnNrroRrNcuL cu Cloc
DE RnlA
* Ornitorincul este unul
Ornitorincul este un mamifer
dintre putinele mamifere
care depune oui si are un cioc
otrivitoare. Mascu[ii au cite ca de rati. Traie;te in Australia,
o gheari goati pe diniuntru
unde iti petrece cea mai mare
ta fiecare picior, cu care isi Ornitorinc
parte a zilei ascuns in vizuina.
inteapi adversarut gi ii scufundAndu-se
injecteazi otrava.
h?;??r:llrisirit'iesesicaute &
Fdlcile larg deschise avertizeazd
alti masculi sa nu se apropie '*--..*qfllrCiftt&
6Dla'

-fqF.
DplrrNUL DE RAU
Delfinul cu bot lung gi aproape orb din
Amazon se hrdneqte cu peqti
piranha, mormoloci qi crabi.
Delfinii tineri sunt gri-albdstrui,
DeLfinuI de
16u cregte
dar pielea lor capdt"d, o tentd, roz pe
p6ni la 2,5 ffi nrdstrrd ce se maturi zeaz-a.

de zi
Barajul este format din
noroi, crengi, fru n ze
si iarba

ruW
Vizuini de castor
Canalele
su bacvatice d uc
la camera de zi trNsrRUcroRII cnsroRl
Dinlii au maximum Castorii traiesc in grupuri de familie
50 cm lungime in Europa ti America de Nord.
Cu ajutoru I imensilor d inti d in fati,
taie copaci 5i folosesc lemnul pentru
a construi baraje. Acestea formeazd
,fr Hipopotami intr-un rAu
iazuri, unde iti construiesc cuiburi
€ din Africa sau vizuine.
*-*...\
\ '
-tJ
t t--.

f
al\--,,'- t".*
-/---- r
\ 'cnurA $r DEscoPERA
:
- - -- -- ----- -- - - - - I

t\t*
:

ATLAS: p. 46
r
l
PLANETn pAruArur: pp. 30-31
1--r--rr---
---------rr

?43
 MAMIFERELE

Colfii sunt

mamifere d inti foarte

mari

cu c0pite c7
-'!r.--1---w-

PoRcuL MrsrRET
& E*isti peste 2oo de specii de Agilii porci mistreti i;i ataca
inamicii cu coltii scurli si ascutiti.
mamifere cu copite, al ciror nume ;tiinfific Mistretii sunt rudele salbatice ale
este ungulate. Printre acestea, amintim porcilor de curte. Ca si ei, isi
folosesc rdtul lung pentru a
puternicii rinoceri, dar 9i caii, vacile gi dezgropa radicini, bulbi, alune
porcii. Toate sunt dotate cu degete care se si ciuperci cu care se hranesc.

termini cu inveli;uri tari, numite copite.

Copitele sunt din cheratini - ca gi unghiile
gi ghearele. Sunt erbivore gi majoritatea
merg ,,ir1 vArful picioarelor". Unele
mamifere copitate au ;i coarne din
cheratini pe cap.
F r:.

.ilr#.*.,,.
fffi-.f-:i

Rinocerii au un auz
bun, dar vederea
esfe slaba
rffi
Calul lui *'
Przewalski RTNocERUL IruprAN
Placile groase de piele dau
impresia cd puternicul rinocer
poarti o armuri. Alte mamifere
cornute au coarne pe cap, dar
la rinoceri coarnele sunt pe nas.
Unii rinoceri au doui coarne,
insa rinoceru I ind ian are
doar unul.

f
'CALUL SALBATTc I

t
ti

Calul lui Przewalski era cdndva br

t;
't,/l
raspandit pe cAmpiile din Mongolia.
Dar, pana in anul 1 9 69, specialistii nu Cornul este format din
au gasit nicio urma de cal in fibre de cheratind
salbaticie. Acum, animalele crescute in groase si strAns lipite
captivitate au fost repuse in libertate.
Pielea groasd cade
in falduri grele
Rinocer indian in atac
;
.t

L' t

{t'
k,
 MnnnrFERE cu CoPffE

Vigonii piscAnd in Peru

* 'VIGONIILE
DE MUNTE
Vigoniile sunt cei mai mici membri ai
familiei cimilelor, dar nu au cocoate.
Traiesc pe crestele muntilor Anzi din
America de Sud si sunt protejate
impotriva vintului rece de blana
groasd, cu aspect de lAna.

DATE ULUIT()ARE
* Rinocerul alb af rican are
3 600 kg, mai mutt dec6t
50 de oameni obisnuiti.

Picioarele
puternice sustin
greutatea
rinoceru lu i Corn curbat

.*,1*' P--
i* ''

,+t 'V

Bivol de api
bilicindu-se

f 'CoARNE LuNGr
Cele trei degete de Ia
fiecare picior se
termina in v,arf cLt niste
copite grele.
Bivolul de apa traieste in turme
de pana la 50 de animale, in
mlastinile si zonele umede din
Asia de Sud-Est. Coarnele lor
lungi si curbate sunt un bun il;;;-;;-;;;GOPERA i
CORPUL UMAN: p. 15
mijloc de apdrare impotriva PLANTELE: pp. 18-19
principalului lor inamic - tigrul. L
-----------------r---

*4s
 MAMIFERELE

Hamifere Limba girafei are

pAna la 45 cm

erbivore lu ngime

&Multe mamifere copitate pasc - se

hrinesc cu iarbi gi alte plante care cresc pe
pimAnt. Altele minAnci frunze din tufi;uri 9i
copaci. Erbivorele copitate, precum vacile,
girafele ;i ciprioarele, au un mod deosebit de a
minca. inghit plantele dupa ce le mesteci rapid.
Hrana este par.tial digerati sau mirunfiti in
stomacul animalului, 9i apoi este adusi inapoi in
guri pentru a fi mestecati mai bine. Acest mod
de a mAnca se nume5te rumegare.
Girafe la un
ochi de ape

lir, MAr INALTE MnrurFERE

Cirafele sunt cele mai inalte
mamifere - capetele lor se afla la
aproximativ 5,3 m deasu pra
pamintului. MinAnci frunzele din
vArful copacilor, la care alte animale
d in savana africand n u aju ng.

lbex mascul cocofat pe o stAnci Coarnele scurte

su nt d in os,
acoperite cu piele
* 'IBEXUL,
SlcuR PE
PTcToARELE Lul
Aceste capre-antilope se misci
foarte utor pe deasupra pantelor
stAncoase ale muntilor. Sar de pe o
stAnci pe alta fara efort. Ibecsii
masculi au coarne mari, curbate
spre spate, care pot depasi 7 5 cm
lu ngime.

$r
 MAMTFERE EnervoRE
f?3r
-r
* 'RAPIDA
AruTILOPA
I m pala cu p icioare lu ngi, care
alearga repede, este o varietate
de antilopa. Traieste in turme de
Girafa depdrteazd larg 15-25 de femele ti pui, conduse
picioarele din fala c1nd se de un singur mascul adult.
apleacd sd bea ape CAnd sunt amenintate de un
, ,. t *

atacator, alearga fiecare in alta

directie, cu sirituri foarte rapide.
lmpala

Coada Iungd este

t' folosita pentru a

al u nga mu5tele

t Modelul pielii ajutd

la camuflarea girafei

GAtul lung are ;apte oase,

t ca si la alte mamifere, dar
fiecare os esfe foarte lung

e 'LUPTAToRUL
SnmBAR
P',)
'{i-
".ff

DATE ULUITOARE Cerbul sambar mascul are pe Cerbii sambari igi bloche azd
cap coarne mari ca niste coarnele intr-o Iupti.
* PAni 9i un pui nou-niscut crengi. Le foloseste pentru a
de girafi are 2 m. impresiona femelele ti a se
td_
lupta cu alti masculi pentru r-rl

\[ * Nu existi doui girafe a dreptul de a se imperechea il;;;-;;-;;;COPERA :

F
piele si aib; acetagi
*'s' ciror
mode[.
cu acestea.
I
lhi$ECTE $l PAIANJENI: pp. 30-31
ffif;PYIL[ $l AMrlslENl: pp. 16-17
I
L----r----rrr------rr
-J

*4r
 MnnnTFERELE '**
?e
.-"Fy I

e * rfto
*f

,.{
-5 'o'
,al
#
ff"
Elefantii
i..
.:

'ELEFANTUL
AstATtc
Elefantul asiatic are pana la
) 5 400 kg;i 3,4 m inaltime Ia nivelul
umirului. La capdtul trompei,
&Trompa unui elefant este ca o se afli o proeminenti ca un deget,

unealte buni la toate. Este suficient de cu ajutorul cireia elefantul apucd

d ive rse ob iecte .

puternici pentru a ridica trunchiuri r$6;

grele de copaci 9i totuti atAt de -+$

;-" "
L

sensibile incAt poate culege fructe Elefantul asiatic

coapte feri a le strivi. Tiompa mai
Urechi mici,
servette gi la mirosit, spalat, respirafie, triunghiulare
pipeit gi la emiterea unor sunete tan,
ca de trompeti. 5i coltii au utiliziri
multiple, inclusiv sipatul pentru Trompa este
un nas lung
ridicini gi ape gi lupta impotriva pe buza
adversarilor. Existi doui specii de superroara

elefanti - african si asiatic.

Colti scurti

* 'BAIA
E lefantii traiesc in tari fierb inti
,

ata ci trebuie si se rdcoreasci.

Adesea iti fac duSuri ricoritoare
sorbind apa cu trompa ti
turnandu-si-o pe corp.

Un elefant african ficAnd baie

484r
 El.eFANTU

t
,

O proeminenld

i;'A#iofuruL ArRrcAN
Trompa
-. Elefantii africani pot atinge mai mult

i de 4 m inaltime Ia nivelul umirului

si pot cAntiri aproximativ 6 tone.
Trompele lor se termini cu doua Trompa
elefantului
af rican

DATT ULUITOARI
elefantului
proeminente ca niste degete.
asiatic * ELefanlii mininci ceL
proem tnente puf in 150 kg de vegetale
zilnic. Adici aproximativ
Elefantul 1 000 de mere sau pere.
af rican

Urechi mai mari qi mai

rotu njite decAt ale elefantu lu i
as iati c

ErnrnNTr MuNCrroRr
Trompa unui elefant are
"t
t 00 000 de muqchi ) ceea ce o
face foarte puternicd. Timp de
mii de ani, oamenii au antrenat
elefanfii sd ridice, sd impingd
qi sd tragd, obiecte grele.

Pielea are
maximum 2,5 cm
grosime
Colli lungi

f-CoPrL
Mnnr
Etefant care ridici un bugtean
greu cu trompa puternicS.

Un elefant nou-niscut este un copil

mare, care cAntire;te cam de doua
.--rl
ori cAt un om adult obisnuit.
Copilul trebuie si se simta apropiat
il;;;-;;-;;;COPERA i
PICTURI $l SCULPTURI: pp. 34-35
de mama lui, astfel ca de multe ori I$TORIA OMULUI: pp. 16-17
se tine cu trompa de coada ei I
L---------r---rr----
--
atunci cAnd merge.

Pui de elefant af rican

*L+g
 MAMIFERELE

+,MnnMorA
Lantul Marmotele boback traiesc in vizuini
subterane, d in care ies d im ineata
devreme pentru a se hrani. Una
dintre ele ramAne de pazd 5i, daca
observi u n pe rico I , le ave r1izeaz6,
pe celelalte cu un fluierat.

d
lume se afli in Himalaya, Marmota boback
in lan{ muntos de 2 400 km,
care travers eazd, lndia, Nepalul
si Tibetul.

Pe versan{ii acestor munti, triiesc multe MATMUTA Sncnl DrN INpta

mamifer€, precum urgii, cerbii ;i lupii. Antela este o maimu[d gra{ioasd, care
trdieqte la poalele lan[ului muntrilor
Pu{ine animale, cum ar fi iacul, reutesc
Himalaya qi se hrdneqte cu fru nzq fructe
insi si supravietuiasci pe cele mai inalte gi flori. Religia hindusd o
virfuri. Unele mamifere mici, de exemplu vener eazd,, considerdnd-o un
reprezentant al zeului
marmota, traverseazi cele mai reci luni
Hanuman.
intr-o stare letargici: in timpul somnului
lung, ritmul cardiac 9i respira{ia se
incetinesc pentru a reduce consumul de Ante[ele
triiesc in
energie. grupuri de
familie.

Haind cdptugitd
5i gluga

Mdnugi groase

*7
LToPARDUL ZAPEzn
Leopardul zepezii este o felina cu
blana deasd, care se hrane;te cu
ovine silbatice. Vara se catara pAna
la 5 500 m inaltime pentru a vAna,
Cizme grele, care iar iarna urmareste prada in
protejeazd padurile de la poalele lantului
impotriva zapezii m u ntos.

in lipsa unei blini naturale,

omul trebuie si se protejeze Leopardul de zipadi
cu haine groase pentru a nu-i la vAnitoare
fi frig pe culmile inzipezite.
 Lnrurul HTMALAYA

* .BnRALUL
Cand este in pericol, baralul nu fuge,
ci ramdne nemiscat. Blana sa de
culoare gri-albastra il face sd se
confunde cu peisajul himalayan, iar
animalele de prada reutesc cu greu
sa il descopere. Baralul de hrineste
cu frunze si licheni.

Baralul din Himalaya

Animale montane

/l
'di

p rctoare
Culmile montane robuste, pentru
s'J,ii li turc de v1nt a se cdtdra
si de rununi Takin
BIand
;.$tr
d ezo rd o nata

Markhorul este
Coarne o capra salbatica
cu rbate cu n iste coarn e
ciudate Markhor

V'-rF*-B*-:l-:-==S
a\ ff"urA $r DEscoPERA
Y p. ATLA$: 29
pLANETA PANNAruT: pp .22.23
L
- ----- ---------------

+5,
 MnnnTFERELE

B0nitoarele f
-
!TPURELE
Datorita picioarelor posterioare
foarte lungi, iepurele este foarte
rapid. Traieste in grupuri mari, in
&So"r".ii ;i ;obotanii sunt rozitoare, unele vizuini sapate in pamant, de unde
dintre cele mai rispindite mamifere din grupul iese noaptea in ciutarea hranei.

cirora fac parte veveri{ele, castorii, hamsterii

gi
gi capibara. Aceste animale au din{i incisivi mari lepurele
care, de;i continui si creasci toati viafa, nu comun

ajung niciodati foarte lungi, pentru ci se tocesc

rozind seminfe 9i ierburi. lepurele de casi gi
iepurele de cimp fac parte dintr-un grup de
animale foarte aseminitoare cu rozitoarele.

Coadd

c-
'SoBoLANrr sr OruuL
rita
aco pe

ujo ritatea to bo lan i lo r trdiesc in

fVf

padure ;i se intdlnesc rar cu

oamen ii. Sobolan u I negru este cel
care populeazi canalele, asa ci
triieste in orate de pe toate
continentele. lese noaptea si
minAnca orice alimente giseste.

Veverifa uriagi Urechi mici

f VEVERTTELE UnlASE
din

Spre deosebire de multe alte rozdtoare,

care sunt active noaptea, veveritele ies
ziua. Unele au coada deasi si traiesc in
copaci. Veverita uria5a din Asia de :,ib
i! rt
Sud-Est se hraneste cu nuci, coji ?;/l+-
-t*Lr
.$+'J
si insecte ti de multe ori fura fructe
din ferme.

524r
 RozAroaRELE

Capibara f'CAPTBARA

I
Cel mai mare rozitor este
capibara. Avand lungimea de
1 ,4 m, cintire5te 66 kg ti,
fata de goarece, este chiar un
DATE ULUITOARE !oarece
9ry gigant. Traieste langa apa in
* gobolanul negru roade padurile ti preriile din
levite pentru a bea apa care America Centrala si de Sud.
curge prin e[e.

* in f iecare Eh, rozitoare[e

distrug circa 1r2,5 mitioane
de tone de produse agrico[e. a, Porc spinos cu
tepii ridicati
PoRcuL SprNos
Daci este amenintat de un alt
an imal, porcu I spinos incearci sd
il sperie ridicdndu-ti tepii lungi de
Pdrul lung ti aspru pe spate. Daca dutmanul nu se
pfo;€.=:---::-- :' indeparte a26,, se intoarce cu
der:''g: -:::= spatele ti ataca.

Mustdti lungi
si sensibile la
PiPait
/
Dinlii posteriori (molarii)
sunt folositi pentru a sparge
mAncarea

CAfiva ;obolani
din canale
ataci un sac
plin cu cereale.

ii $ #iJlli'tlt *-' t
"+ I --riff
cAurA $l DEScoPERA
ANIMALE DIN MARE: pp. 36-37

+53
 MnUTFERELE

Mamifere pe eale
de disparitle
&Art dzi,multe specii de mamifere
sunt rare. Unele au devenit extincte,
adici au disparut complet, pentru ci au
fost vAnate in numir mare. in pre zert,
alte specii sunt ameninfate in masi, iar
agricultura Ie distruge habitatele. Multe
tipuri de mamifere rare sunt acum
protejate prin lege.

*
I ru Al uroRUL U nnNGUTAN r LoR
Mu lti u rangutan i salbatici su nt ucisi.
Rezervatia urangutanilor de la Sandakan, din
Sabah, Malaiezia, are drept scop instruirea
oamenilor si a turistilor cu privire la
protejarea acestor mamifere rare ale junglei.

Pui de urangutan la rezervafia din Sandakan

&a
N
Orci iegind la suprafati lingd

€,,*'il;ilil;
in Noua Zeelanda si in alte zone unde
triiesc balene, oamenii cilatoresc cu
vaporul pentru a le observa de aproape.
Aceste excursii ii ajuti sa afle mai multe
despre balene si sd se implice in
salvarea lor.
 MnUTFERE PE Cnlr DE DlspARtnE

*
Iw SnFART
inainte, cdtatorii plateau
pentru a vdna ti a omori leii si
alte animale mari. Astizi,
oamenii preferi sf, ia acasi
fotografii in loc de piei de
an imale. Fac fotografii d in
ma5ina, care ascu nde m irosu I

de om, pentru a nu speria sau

a tulbura animalele.

Turigti in safari privind

girafele

DATE ULUITOARE
* Tn fiecare minut, o zoni de
pidure tropicati de mirimea
a 50 de stadioane de fotbal
este distrusi de activitatea
oamenilor. Ce[ putin jumitate
din speciite de plante 9i
animale ate lumii triiesc in
p;durite tropicale, multe
dintre ete fiind amenintate de
dispari!ie. Cornul rinocerului a fost inliturat firi
durere, pentru a-l proteja de braconieri

FARA coRN
* 'CREsTEREA Rinocerii sunt astizi foarte rari.
"fiNocERr
Multi au fost uciSi pentru
in
CnpirvrrArE coarnele lor, din care se fac
s-l: bijuterii si medicamente.
Unele animale r-ar'e
in gradini zoologice.
crescute
xul arab
Or-',
Tis Pad u rarii d in tin utu rile salbatice

este cea mai rara al: cpa din *' obitnuiesc sd le taie coarnele,
lume. Unele s-au ras:r: ir
tv pentru a-i feri de braconieri.
captivitate si apoi a'; cs'.
reintroduse in meci'; :r-
natural. O turrna Ce ac:-oxiriiativ /--
- - --- ------- --- - --.1

I 00 de oricsi hoinli-es:e a:! m cAurA $t DEscoPERA

:-
:

din nou prin de:e rrrui ar'a:. ATLAS: pp. 34-35

I HEPTILE $l AMFIBIENI: pp. 54-55
-E-: c

Or}xul arab '' '-'''T-*ry;*' 'ets'

----b-'

*s5

Glosar de euvintereheie
Animal de pradi: animal
care vAneazi alte animale
pentru h rand.
BArlog: casa unui animal, de
exem plu a u rsu lu i.
Braconier: persoani care
omoari ilegal animale.
Camuflaj: culori ;i modele
d eose b ite , c u aj uto ru I c5,ro ra
un animal se confunda cu
mediul inconj urdtor.
Carnivor: animal a cirui hrani
principala o constituie carnea.
Cheratini: materie din care
sunt formate unghiile,
ghearele, coarnele, copitele
solzii.
CIimat: vremea caracteristici
pentru o anumita zon5,.
Coloani vertebrali: un tir de
oase mici, numite vertebre,
situate de-a lu ngu I corpu lu i
unui animal; se mai numeste
Sira spinirii.
'''',,,',5.9*
MnTUTFERELE
.1.,-t;,i'.:i:,,',1'1,r'li'
Copiti: parte cornoasa,
rezistenti, care acoperi
te rm i n ati i le d egete Io r,
protejand lesutul moale
la anumite mamifere.
Corn de cerb: corn mare,
in formi de crengi.
A se curifa: acliunea prin
care un animal i;i curita sau
i;i piaptani blana, pentru
in ldtu rarea m u rdariei.
Erbivor: animal care se
hraneSte doar cu plante.
Extinc{ie: procesul prin care
toli reprezentantii u nei specii
d ispar.
si
Fanon: lamela cornoasi
situati pe maxilarul superior
la balene; toate fanoanele
formeazi o structuri cu aspect
de f ranju ri, cu aj utoru I cirora
balena fi ltreazi apa care ii
intri in guri, relinAnd doar
h rana.
Glande mamari: parte a
corpului unui mamifer femela
l,:t,''':;"'r'':t:i:.:j'lll,''
care produce lapte pentru a-ti
h ran i pu ii.
Glanda odoranti: parte
a corpului unui animal care
secreti su bstante ch im ice
p ute rn ic m i ros itoare.
Glande sudoripari: parte
a corpului unui animal care
secreti pe piele un lichid
aseminitor cu apa, pentru
a pdstra ricoarea co rp u u i I .
Grisime: strat gros de celule
pline de grisime aflat sub
pielea anumitor animale, care
le protejeazi de frig.
Grup: mai multe animale care
fac parte d in aceeaSi fam ilie.
Gunoier: animal ca hiena,
care se h rane;te cu cadavrele
altor an imale.
Haiti: grup de animale, de
exemplu cdini, care
supravieluiesc trdind si vAnand
im preu n5,.
A hiberna: a intra intr-o stare
aseminitoare cu un somn
profu"-' ::---u- a supravietui Rezervafie: loc creat de Spin: unul dintre numeroSii
in lur = ':- -=:arnd. oameni, unde animalele pot lepi lungi, asculili ;i goi pe
trii netulburate si la adapost d iniu ntru, cu care su nt
lmperechere: : :ocedeu prin de bracon ieri. acoperite unele animale,
care '- - ^' =i: - s: O femela Se precum porcul spinos.
UneSC:=- Rozitor: mamifer mic cu dinti
mari in partea din fata a Teritoriu: o anumiti zoni
lnotitoare: - '-ipA in formi fiecirei falci, cu care roade unde triieSte si i;i gase;te
de pa;=--' -='= s 3 rveste la h rana. hrana un animal ;i pe care,
inot. de multe ori , o apar5..
A rumega: actiune a unui
Maimutat -' =rimal arboricol animal, de exemplu vaca,prin Tiompe: un nas lung, flexibil,
Care Se a-(= 7- --a Cu Omul. care mesteci si inghite hrana, musculos, prin care se
o digera partial si apoi contin ui buza su perioari
Mamifer: u^ a,rimal care o readuce in guri pentru a unui elefant.
na;te pui . ' a o mesteca din nou.
Mamiferel:'>r hranesc puii cu Turmi: mai multe animale
lapte din cr:-pri lor. Safari: calatorie in naturi de acelati fel care trdiesc
pentru a privi de aproape im preu ni,.
Marsupial: iTanrifer care i5i an imale le salbatice.
naSte puii inaiirte ca acestia si Ungulat: mamifer cu copite,
fie com p let d ezvo Itati. Pu ii SAnge cald: capacitatea unui p recu m calu I .

continui sA creasca intr-un animal de a pistra

bu zunar aflat in exteriorul
corpu Iu i mamei.
A pagte: a mAnca iarba si alte
p lante.
Primati: mam ifer dotat cu
creier dezvoltat si palme cu
degetul mare op ozabil, cu
care pot apuca obiecte.
Maimutele si oamenii sunt
p rimate.
Rat: nas lung al unui animal
precum mAncdtorul de furnici.
o temperaturi constanti Vertebre: oase legate intre
a corpului. ele, care formeazi coloana
vertebrala a unui animal.
Schelet: ru osos care
cad
sustine si protejeaza corpul. Vizuini: o groapa subterani
sau o scorburi in care se
Sezonul de imperechere: cu ibareste u n an imal.
perioada din an in care se
im perecheazi an i malele.
Specie: un anumit grup de
animale ai cirui membri au
trasitu ri si caracteristici
com u ne si pot crette
impreuna.

57