Sunteți pe pagina 1din 49

I

CupFins
lntroducere in ,,Traditii gi obiceiuri" 7

a
CAte limbi se vorbesc

in !ume?

De ce nu avem
Ce este un

toti pielea de aceeati culoare? 10

trib?

12

Care sunt principalele religii

monoteiste? 14 Mai existi rdzboinici? 16 Cine sunt eschimotii? 18 Cine sunt indienii din America? 20 Mai existi cowboy? 22 lndienii din Amazonia 24 Viafa din insula Guadelupa 26 Unde triiesc creolii? 28 Unde triiesc peruanii? 30 Ce staturi au pigmeii? 32 Unde triiesc mongolii? 34 Ce sunt nomazii? 36
Cine sunt tuaregii? 38 Unde triiesc maharajahii? 40 Cine sunt fachirii? 42
Ce este un toread

or?

44

*S9 este folclorul unei regiuni? 46


Anul Nou chinezesc 48
nginea sirbitorii Halloween 50 Ce este un carnaval? 52

ITTRoDUcERE irv

rI
A

ntre popoarete lumii existi o mulfime de deosebiri, de Ia culoarea pielii, staturi, pini la stilul de viafi, tradiliile gi obiceiurile specifice fieciruia. Degi intre pigmeii din Africa gi eschimogii din Alaska existi diferente majore, totugi, in esenfi, ceva ii unegte pe to{i.
I

Existi oameni care triiesc in triburi gi sunt condu;i de o cipetenie. Altii se deplaseazi cu ajutorul siniilor trase de ciini. Unii triiesc pe ni;te insule plutitoare, iar alfii in nigte rulote cu care stribat lumea in lung si-n lat...

Cflte limhi se Yorbese in lume?


&
ln lur" existi in jur de 3 OOO de limbi.
ln China, mai mult de un miliard de persoane vorbesc chineza. Engleza, considerati timbi internalionali, este vorbiti de 425 de milioane de persoane; hindi, care este limba vorbiti in lndia (405 de milioane); spaniola (300 de milioane). Araba este vorbiti din Africa de Nord pini in sud-vestul Asiei, adici in toati lumea arabi. Rusa este folositd in toati jumitatea de nord a Asiei.
Limbajul universal de mAine: informatica si internetul?

#85 Dr .I

LlMel

iw EURoPA
Numai in Europa se vorbesc 185 de limbi. Franceza este intrebuintata de 100 de milioane de persoane. Se vorbeste fran cezd nu numai in Franla, ci si in Belgia, E lvetia, Lu xe m b u rg, in Af rica de Nord, Liban, Canada, in insulele Antile, in Tahiti, in Noua Caledonie...

\-_8

Lrnner

*%Ff, ffi&tr ffi#a-

JoecA,-TE cu MINNtn! r TFei limbi foarte cunoscute s-au amestecat cu nume de lucruri. Recunoqti aceste limbi?

Garoafd r Paleti r Francezd Bufet - Englezd r Feribot Piedestal - Italiand - Pa znic

FenANDoLA
Priveqte cu aten{ie aceste steaguri. Care dintre ele este al unei [ari mari in care se vorbeqte engl eza qi care este totodatd qi insula?

llNVllUg IIUVW lnDVSlS 'Z VNVI'lVll 'VZ3'|9NJ'VZJJNVUJ 'L ::IlInlOS

.t cr 'Sru

EsrE uN Drnlecr?

6n dialect este un mod de a vorbi specific unei anumite regiuni. inZair, o lard din Africa, existi mai bine de doud sute de dialecte' in lume numirim, in total, mai mult de sase mii de modalititi de exprimare diferite.

1\ { U

f:-)

TERMENUL MULTtLtNGvtsM (LA FEL cA PLURTLINGVISM SAU POLIGLOTISM) DESCRIE O PERSOANA SAU O

$rrATr cA...

coMUNTTATE MULTtLllucvA, cEEA cE insrnrvrruA cA REspEcnvA prnsonruA SAU COMUNITATE SE POATE EXPRIMA iru rvlnt MULTE LtMBt.

in Africa: sute si sute de dialecte

De wnu &vem toti pielea de aenreasi euloare?


/\

&

cutoarea oamenilor variazi de la ,,negru" la ,,alb" , trecind prin ciocolatiu-deschis, galben ;i chiar rotu-auriu. Aceste diferenfe se datoreazi melaninei. Melanina este o substanfi coloranti din pielea noastri, care protejeazi impotriva periculoaselo r raze ultraviolete. Cu cit soarele dogoregte mai tare gi trimite ultraviolete, cu atAt pielea se apiri mai mult

ln lur",

;i fabrici melanini.

*7

PTTELE DE RoSEATA in pielea de cutoare deschisa existi uneori mici grupuri de


celule foarte active. Petele d e roteala apar aco lo u n d e
se gasesc aceste gru
p u ri
.

PTeLEA

t=r

DrrurAr onMENI: AcEEASI CuLoARE Dupi spusele savantilon cei dintai oameni aveau cu siguranti pielea de culoare inchisi. incetut cu incetul, culoarea epidermei celor care locuiau in Europa s-a deschis, in timp ce epiderma africanilor s-a inchis Ia culoare. Explicatia pielii negre: soarele, bineinteles!

GASE$TE R ASPUNSUL CONECT:


A Cei dintfii oameni triiau:

ln Africa
Pe

Marte

La Polul Nord
vcruJv N! 't :ltintos
B

Pielea oamenilor se col oreazd

datoriti:

Ce lume

Mandarinei Melaninei Felinei


t3NtNVlll,ll'Z :rlin'los

bogati in culoare! CAnd tatil gi mama unui copil sunt de culori diferite, copilul este ,,metis" (provine din amestecul a doui rase
diferite).

c La ce foloseqte melanina: r Protejeazd impotri va razelor ultraviolete.


2 Condimen teazd, felurile
de mdncare.

Ne face sd rddem.

9TlATl CA...
EPIDERMA ESTE STRATUL DE DEASUPRA AL PIELII.

uolSzvu vntutodtlil vzvSrfroud 't

r:rl0tnvutln

:llintos

e esGe wm tdh?
&
trib este atcituit din familiile care triiesc impreuni pe acela;i teritoriu. Acestea impirti;esc acelea;i tradifii, aceea;i istorie. Vorbesc aceeagi limbi. Deseori, tribul e condus de o cipetenie, un fel de judecitor care ia hotiririle importante
gi face astfel

U"

incit legile si fie aplicate.

Fiecare trib are obiceiurile lui in ceea ce privegte podoabele.

'ToTl

grup de cativa siteni. Dar poate fi alcatuit si 9in cAteva zeci de mii de pe rsoan e. I n vre m u ri le strivec h i toatd lumea triia in triburi. Astizi, in Europa nu mai exista triburi. insa ele continua sd existe pe toate ce le lalte co nti n e nte.
,

ilrt TnrBURtl Un trin poate fi pur 5i simplu

un

_---'--TnTBURTLE

* 'TnreunrlE

INDTENE inainte ca primii europeni sd se fi stabilit in America de Nord, aici triiau aproximativ un milion de indieni. Acegtia erau impd(iti in mai multe zeci de triburi: apache, cheyenne, sioux... Astdzi, indienii navajo formeazd cel mai mare trib, 130 000 dintre ei triind intr-o rezervatie din Statele Unite.

r$Ttr ffiAffirlut

Kea$ ffid:*$$'$u

Ux PTCDELocICA
Un explorator intdlneqte dou5 triburi: A Ei B.
Fiecare trib e alcituit din zece persoane.

El trebuie si ia cu el un membru al tribului A qi un membru al tribului B.


Cum nu vorbeqte limbile locale, acesta nu poate qti cdrui trib ii aparfine fiecare. CAte persoane trebuie sd ia cu el ca sA fie sigur cA are cel pu{in doud persoane din triburi diferite?

SNVOSufd 33:tzSUdSNn'll

nJ Vl VS 3lnssul :ltintOS

{\ (
u I

ft-,
o
LrMrrAT,

ocRonr gl ALES DE o r,ARA PENTRU UN TRIB, ASTFEL INCAT


AcEsrA sA rnArascA AcoLo.

REZERVATTE ESTE UN TERTTORTU

$rrATr cA...

reli
&

mffi*e'...Geistd

Cre;tinismul este religia monoteisti cu cei mai multi credincioti: numirul cre;tinilor depd;egte 1,5 miliarde.
Musulmanii numiri aproape un miliard. Religia lor este islamul. Existi cel pufin 20 de milioane de evrei, insi iudaismul este cea mai veche dintre aceste religii: s-a niscut in urmi cu aproape patru mii de ani.

Rugiciunea evreilor lingi Zidul PlAngerii, la lerusalim

Moscheea regelui Abdallah,

in lordania

*'

CAnnLE STTNTE Aceste trei religii su nt monoteiste: adeptii lor nu cred decAt intr-u n si ngu r Du m nezeu. Fiecare credincios urmeazd regulile date de Du m nezeu I sdu. Aceste regu li si viata profetilor sunt scrise in carti. Pentru cre5tini, Biblia. Pentru musulmani, Coranul. Pentru evrei, Tora si Talmudul.

r!1

ReLrcuLE

Porr, MoNo
Ajutfindu-te de defini{ii, umple spafiile goale pentru a completa cuvintele sau pentru a le gdsi pe cele care lipsesc.

* 'CAsELE

Lur DUMNEzEv

Cel care crede in mai multri zei este poli


Cel care are mai multe so{ii este poligam, cel care are una singurf, este

un lucru care are o singurd culoare


cel cu mai multe este

este monocrom,

Credinciosii se strang laolalta ca sa se roage si sa-l cinsteasca pe Dumnezeul lor. Crestinii se aduna intr-o biserica sau intr-un templu, iar un preot sau un pastor conduce rugiciunile. Musulmanii se roagd intr- o m osc h ee, ca Ia uza lor fiind imamul. Seful religios al evreilor este rabinul, iar casa Iui Dumnezeu este sinagoga.

Mierea pe care o produc albinele dintr-o singurd specle de floare se numeqte monoflord, cea produsd din mai multe

feluri de flori

se numeqte

Policultura este cultura mai multor specii de plant e, cultura unei singure varietdti
numindu-se

Romanii gi grecii credeau in numerogi zei si semi-zei. Ei aveau religii politeiste.

vunttn3oNow'9 vuolJtlod'? htouSt-tod'g l lvooNol l'z l.slflllod't

:3llnlos

{\ (
U

F:--7
uN PRoFET EsrE uN cREDtNctos,
UN MESAGER AL LUI DUMNEZEU cARE irucenncn sA-t coNVERTEAScA PE CETLALTI LA RELIGIA LUl, LA LUCRURILE IN CARE CREDE.

$rrArr cA...

Biserici crestini in Noul Mexic

ilfai exista r6ffie*?


11 .E-/ iI n trecut, rizboaiele erau ceva obi;nuit
in via{a triburilor; ele fiind de apirare sau de cucerire. Pe atunci, dugmanul era de multe ori tribul vecin, iar confruntarea singeroasi era singura modalitate de rezolvare a conflictelor. Astizi, aceste lupte tribale sunt interzise prin lege.

Tribul Dani (lrian Jaya, in lndonezia)

VEcHn Enol
Razboinicul era un erou, un model pentru toti. El simboliza curaj ul si forta. Pentru baieti, era o onoare sa fie formati in p ragu I ad o lesce nte i in spirit de r6,zboinici. ln acest scop, luau parte la ceremonii care d u rau lu n i intregi. Acesti r6,zboinici fac acum parte din folclor.
,

RAzBotNlcn

Tnlenli:

q
Irrr NUMELE FTMEILoR RAzBorNrcE Cuceritorii spanioli au ajuns in nordul Braziliei in secolul al XVI-lea. Acolo s-au Iuptat cu razboinicii indieni, care triiau in apropierea unu fluviu urias. Acestia erau conduti de femei, care seminau cu razboinicele din mitologia greacd, am azoanele. Ele au dat numele fluviului Amazon.

BINE ixeRMATr
IatE armele pe care le foloseau odinioari rdzboinicii. Uneqte cu o linie
fiecare armd de numele continentului unde era folositi cel mai frecvent.

sul i td

America de Sud Australia


Asia

sarbacand

bumerang

pumnal mal aiezian


tomahawk

Africa
America de Nord

r g'c ?'g t 'v z'o r :rlintos

$TtATt CA...
CUVANTUL,,ONOARE" VINE DIN LATINESCUL,,HONOS", O FORMA ARHATCA n LUt cARE irusrrvlNA LA oRtctNE $r ,,oMAGru ADUs O LUPTA". ONORUL, ONOAREA ESTE UN SEMN DE VENERATIE, DE CONSIDERAT|E, LEGATA gt EA :oNSTDERAT;,-ft-iFd!,

,,HoNoR-, zerr-diiiiirpa

i I
r I I I I

Faimoasele statui ale

ro (l
)

unor soldati rizboinici din Xian, China

:=l'i:'l=r:"_'llT_

-O/,

$z

Cine sunt esehimo$ii?


&
Escnimogii sau inuifii sunt locuitorii cei mai cunoscufi ai zonei polare. Odinioari, triiau cu tofii in case rotunde, ficute din blocuri de gheafi: igluuri, ca in ilustrafia de mai jos. Perefii foarte grogi de gheafi ii protejau foarte bine de frigul niprasnic (temperaturile puteau ajunge pini la - 45'C!) Eschimogii mai construiesc inci igluuri, dar mai mulfi dintre ei locuiesc in case obisnuite.

Eschimogii se deplaseazi in sinii trase de cAini (husky) care rezisti foarte bine Ia frig.

-/
tu ai, poate, un hanorac. Eschimo;ii sunt cei care l-au inventat, pentru a se apira de frig. Tot ei au inventat li caiacul.
$i

\:

EscHrMogn

*'

BuNr VArrrAronl
Eschimosii vineazd foci, ursi si karibul (ren canadian). De asemenea, sunt ti foarte buni pescari. Primdvara sparg copci in gheata ;i pescuiesc pastravi aurii arctici.

Tpsr
A
Ce este

un pistriv auriu?

t un pegte
2 O focd din Alaska :t IJn ren din Can ada
Numai un obiect din cele care urmeazd nu a fost inven tat de eschimoqi. Care?
I

Hanoracul Coniacul
Caiacul

;i

c Care este celdlalt r Zulu


2 Inui[i :| Zarbi

nume al eschimoqilor?

z J'lyz:lcNvuJ JNtDtuo

to VUnrnVs o rrsr) tn3vtNoJ

-zg

'! v :rlintos

$TlATl CA...
EscHrMogn igl onu uN ALT NUME: sE NUMESC^ PE Et tNgt$t ALTFEL, rNUrTr, cuvAlur cARE ilusenruruA
,,ADEVARATUL POPOR".

Cine sunt indienii

din fuerie&?
&
Cu mult timp in urmi, America era populati de indieni impe(ifi in triburi .
lndienii din Nord triiau ca nigte eschimoti. lndienii din peduri (irochezi) cultivau pamantul. Indienii din prerii ti din zonele de deal (cheyenr, sioux) vanau bizolli, de la care luau carnea 9i pielea din care isi confectionau hainele si isi construiau iorturile, numite tipi.

lndienii nu ;tiau si citeasci 9i si scrie. Comunicau cu ajutorul unor semne trasate cu vopsea ti al unor
semnale de fum.

.ERIREA

CAnd America a fost

EuRoPEnruA cuceriti de

europeni, numerosi indieni si-au pierdut viala incercAnd si-si apere teritoriul. Astizi, in Statele Unite nu mai exista decAt 400 000 de indieni. Le este greu si se integreze in societate si uneori triiesc in rezervatii. Acestia isi mai poarti imbricdmintea lor traditionala din piele si pene d oar la sirbato ri
.

--"......'-tF'

Tnsr

DnSPRE
este:

Serut, INnrAr\r

A Un tipi

f Dr
7

cE ,, lNDlENt"?

r Un animal t Q plantd
:r ljn cort
Giseqte numele de popor care nu se potriveqte:
I roch

Cristofor Columb I descoperit America in 1 492. lnsd cAnd a ajuns pe acest continent credea cd se afla in lndii, in Asia. De aceea, oamen ii pe care i-a intAlnit au fost botezali,,indieni " ...

ezi

Cheyenne

Hinduqi
Sioux

(rrurtorur

to gtur Nn lNns nN)

e g '

v :lti.ntos

Alimentafia indienilor cuprindea I 000 de varieta{i de fructe 9i legume ti I 500 de animale sau pegti. Triburile de indieni credeau in armonia profundi dintre om 9i naturi.

frJ--r Ad U ^-t!
' )
t t^rt'

$TlATl C4...
oe vrnrA cu AcEl cnup.

A SE INTEGRA" INTR-UN GRUP |NSEAMNA A ADOPTA ACELA$| MOD

OercEluRJ-:

Mai existi cowhoy?


&
Co*Uoy-ii sunt nigte americani, paznici ai turmelor; care stribat intinderi uriage in care animalele triiesc in libertate. Odinioari, ace;ti cowboy erau tot timpul inarmafi. Ei luptau impotriva indienilor; dar ;i impotriva hofilor de vite... Filmele western au ficut din ei personaje de legendi. Cowboy mai existi ;i astizi, dar nu
mai trebuie

si

se

bati.

Marcarea vitelor

+, CowBoY

Cowboy-ii de astizi nu i;i mai mAna cirezile de bovine doar de pe cal. in ranch-urile lor, care pot fi la fel de mari ca un judet, se deplaseaz6, mai degrabd in maSina sau chiar in elicopter. Dar in unele orate mici inca mai regesim, in timpul marilor vAnz6,ri de vite, atmosfera de vest
sa I batic.

MoDERNT

CowBoY

?tDEo,

sAneAronnr PopumnA

Un rodeo este o sarbatoare din America de Nord, organizati cu prilejul marcirii vitelor. Unii cowboy incalecd pe cai salbatici, mustangi, ;i se intrec in indemdnare. Dar, deti pentru public este amuzant, un rodeo e dificil pentru concurenli, punand ;i caii Ia grea incercare.

LnsrnrNT
Acest vi[elug s-a pierdut in labirint. diut-o pe mama

lui si-l

g6seascd.

it
I

{,

:3tln1()s

--;;;;11.. -----t
s-A voRBrr nrAr DE MULT A DEvErur rf,dufo's
UN PERSONAJ DE LEGENDA ESTE uN PERSONAJ DESPRE CARE^
I I I

lilbt'ir:i' n )

itucAr

-'-o:'11*: - -

RADITII

OercEruR

Indienii dinAmazonia
&/
-/)- I
I

ndienii din Amazonia triiesc in pidurea tropicali, gi fiecare grup locuiegte laolalti intr-o casi numiti maloca. Tinerii i;i iau so{i ;i sofii din triburi diferite 9i fiecare trib vorbe;te o limbi diferiti. Agadar; fiecare copil vorbegte cel pufin doui limbi, pe cea a mamei ti pe cea a tatilui, iar la maturitate poate deprinde chiar mai multe limbi.

*r

IrurflERE
Exista o ceremonie pentru trecerea

de la copilarie Ia virsta adulta. Baietii sunt adunati la un loc, ii asculta pe adulti cdntind Ia flaut 5i vorbesc cu vracii-vindecitori. De asemenea, adolescentii mai trebuie sa dovedeasci 5i ci 5tiu sd pescuiasca ;i si vdneze ca niste barbati.

MEsAJ ComFrcAT
Descifreazil ceea ce spun indienii din Amazonia ajutflndu-te de codul de mai jos.

s* V* +&*; "& *e'**&


! \ F{

A
C

x
*

L M
N

o
P
S

t V t
"/*
'vrsvfov vcolvuu 3ov'rd rtu :rrinros

rlr dS.

f'lTnre=lAruncoNDA
ii d in Amazon ia cred ci strdmosii lor s-au ndscut dintr-o anaconda, un tarpe enorm care traie;te in Amazonia, gi ca fiecare anaconda a dat na5tere unui trib diferit care vorbegte propria limba.
lnd ien

+\(){
I

ft--,

gnATrcA...
MALocA EsrE o cAsA MARE
TRATE$TE UN TRIB |NTREG.

DrN RAMURT gr FRUNZ.E,iru

cnne

IfiaF din insula


Guddelrya
&
Gu"A.lupa este un arhipelag situat in partea estici a Caraibelor. Este un departament de peste miri al Franfei. Clima sa caldi
favorizeazi cultura trestiei-de-zahir gi a bananierilor: Aici nu sunt decit doui anotimpuri: anotimpul uscat 9i anotimpul umed. in timpul anotimpului umed, ploui mult. Ploile sunt scurte, dar puternice, iar cildura, cAteodati greu de indurat, ifi arde pielea.

'UN

SoARE DocoRrroR in anotimpul uscat, soarete arde.

Nu trebuie sd ieSi niciodatd cu capu I descoperit. Femeile se acoperd cu etarfe in culori vii, ro;ii si portocalii. Fetilele au egarfe albe. Pescarii poarta o palirie trad itionati, salako. intre ora douisprezece si ora trei, oamen ii stau Ia umbra si isi fac siesta.

GUnDALUPE

*.

CARNAVAL

in Cuadelupa e foarte cald, dar acest lucru nu ii impiedica pe cei


de acolo sd se distreze. Trei zile neintreru pte, in tim pu I carnavalu Iu i, cAntd, danseaza 5i defileaza in ritmul tobelor. Unii se deghizeaz6, cu bucati mari de satin rotu, altii cu frunze

de banan ier.

Cn AUESTECATURAI
A ASa zd in ordine literele urmitorului cuvdnt qi vei descoperi numele pildriei
pe care o

poartd pescarii in Guadelupa.

AAOKLS

B Thind fra za in locurile potrivite, vei qti ce spune Donald. i nGu adelupaa m mAncatde I i ci oa s efru ct eexot i cea n a n a

sbananekiwiqimango.

'ogNvw lS taarv'rruvruvs'svNvNv :lrcrrox:t frcnuJ 3svotctlf o rvcNVU! rilrv vdn]fovng N!'z

o)lv.lvs'L ;ftln'Ios

grlATl cA...
Pentru locuitorii din Guadelupa, pescuitul e una dintre principalele indeletniciri.
o PLANTA
TRESnA-DE-znxAn EsrE
orru lAnne cALDE DIN CARE SE FACE ZAHAR. TULPINA EI POATE ATINGE 7 METRI iruAlnME.

[fmde Crsf,ese epeelf,i?


+l'
-/)l'ran1a are patru departamente de peste miri: Martinica, Guadelupa, Guiana Francezi gi R6union. Odinioari, nigte europeni s-au hotirAt si meargi si se stabileasci acolo. Descendenfa lor albii niscufi dincolo de mare, e numiti ,,creoli". in Guadelupa gi in Martinica, acegtia sunt numifi ,,B6k6s".
Carnaval in insule

Piati cu fructe in Guadelupa

Sa fi i creol inseam na si sa ai

ZouK 5r BI-AFF

o culturd, o limba, obiceiuri de viati diferite. Sa dansezi ,,zouk" si ,,biguine", sa Stii sa gatesti ,,blaff " , un fel de mancare de peste cu mirodenii, sau ,,acras', un fel de rulada din aluat umpluta cu morun.

Cneolu

PorrA BuxA, Dusrl


Daisy ar gusta cu pldcere din aceste fructe. Dar, vai! Cum sd ajungd la ele?

q8 '
I

VoRBrn
um

CREoLA?

in aceste insule, toata


ea vo rbeste c reo la. dialect, o limba inventati pornind de la alta. Desi vine din fran cezd, se gasesc in ea citeva cuvinte af ricane. Vrei sa-i faci paf pe prieten ii tai creoli? Spune-le:,,Quimbe raid pas mol l i ! ", ceea ce inseamnd:,,Tine-te bine, nu te da batut!"
E un

-l I
I
:

rinros

$TlATt C4...
DESCENDENT, A UNEI PERSOANE E FORMATA DtN COPilt, NEPOTil $t

srnAruEPonr sAr.

--!--.-\

fnnorTu gt OelcElufu

Innde trfliese
&

pruanii?

Peru-Lrl este de aproape cinci ori gi jumitate mai mare decit RomAnia. Este a treia {ari din America de Sud ca mirime! Peisajele sunt compuse din munti
va

gi dintr-un platou alpin inalt, Altiplano. Pe malul mirii, climatul este cald gi uscat, la munte, uscat gi reG, iar in zona de

pedure climatul este cald li umed.

Machu Picchu

Ruine incase la Pisac

f'

Peruanii sunt indieni sau mestizos: meti5i (amestec de nativi-american si europeni). Traiesc mai mult in orate decit la sate. Un peruan din trei Iocuieste in Lima, capitala. in Peru, piincipala activitate este mineritul argintului si cuprului. De asemenea, s-au dezvoltat agricultura si productia de !esdturi de bumbac.

INDTENI SI

MEsrrzos
i

rSTT

RAil-I

ffiUL TAU A{UffiI


*7
lrucA5rr, SrRAMoSt I luSrRr r
Peruanii vorbesc spaniola si quechua, limba strdmoSilor inca;i. Poti ad m ira vech i aSezdri incate la Machu Picchu sau Cuzco. De asemenea, aici mai poti descoperi 5i satele indienilor Uros. Acestea, aflate pe lacul Titicaca, s u nt ad evirate insule plutitoare! Casele, tcolile, toate sunt construite din stuf!

TEsr
:A'

Locuitorii din Peru sunt:


Ei peruane

' r "Peruani

t 'Peruezi

qi perue zoaice

3. Perueni qi peruence

Capitala statului Peru


Lama
Lhassa

se numeqte:

Lima

Odinioat6, teritoriul peruan era locuit


azteci
mayaqi

de:

incagi

eJ'tg'rv:ilintos

\r
:

grlATl c4...
EsrE cEL cARE ARE pAnrrun
DE RASE DIFERITE.

METISUL

Ce stnturi au

pigrneii?
triiesc in pidurea virgini din Africa sr su nt oamenii cei mai scunzi de pe planeti. Cei mai inalfi nu misoari mai mult de 1,50 m, iar cei mai mici, 7,2O m! Au inilfimea unui copil de vArsta ta, dar sunt vAnitori curajogi ;i cunosc pidurea pini in cele mai indepirtate cotloane.
o

Pig."ii

incepAnd cu virsta de 9 ani, fetele gi biietii pigmei au propria colibA.

Mnnnn, HIPoPoTAM!

Pigmeii se ospiteazd cu animalele pe care le aduc de Ia vAndtoare. Reteta lor preferata? Taie mdrunt carne de antilopa si carne de hipopotam, o invelesc in frunze 5i o frig in
cen

usi.

Ll2

.2
LASELE
Casele pigmeilor sunt mici colibe construite din ramuri elastice legate

unele de alte cu Iiane. Acoperisul e ficut din frunze mari de bananier: acestea ii feresc de ploaie. Paturile sunt simple culcuguri din ferigi. Trebuie sa fie placut
sa locuiesti acolo!

$: Hil- $s$*$ffi $LTTERELE BUcLUCA$E


Lulu, aqaz6 sub fiecare dintre se afl5 inaintea ei in alfabet:
Ca
ce spune

si afli

aceste

litere pe cea care

ffiffiffi
A

"ugv rruvol uvo 'crhr rr tioa 'uo-n:ruucrd vf N3hrf sv :rri.nros

$TlATl CA...
I'A ZDROBI" ^ INSEAMNA A FACE CEVA

eucAn Mrcr sAU

PRAF.

A -oD

$rt.
&
Mon*otia

csnlifi?
este o

Asiei, care se invecineazi la nord cu Rusia 9i la sud cu Republica Populari Chinezi. Mongolia are o suprafa{i, de aproape gapte ori mai mare decit RomAnia: 1,6 milioane de km2. insi nu e prea primitoare. Ctima este uscati, prea caldi vara, prea rece iarna. Aici locuiesc numai doui milioane 9i jumitate de locuitori.

fari situati in centrul

Mongolii au ochii migdalafi, asemenea chinezilor.

lmensa stepi la

picioarele muntelui

Altai

CnPTTALA ACLOMERATA Jumitate din mongoli traiesc in zone rurale. Adesea sunt nom azi: pistori in ciutarea de noi pa;uni. Ei cresc cimile, cai, boi... Cel mai mare oras este U lan Bataar, capitala, u nde trdiesc 800 000 de persoane: o treime din populatie!

MoNGoLTA

*'

SrRArvro5r CucERtronr ! Mongolii au fost rizboinici de temut, mereu gata


sa invadeze tarile vecine. Cel mai mare a fost

imparatul Cengis Han, in secolul al Xlll-lea. Ca si se apere, chinezii au construit u n zid inalt de-a lungul granitei, Marele Zid Chinezesc, care nu a fost prea eficient.

rTTT RAHI}UL TAII A{IJffi! NuMEPnoPRrr CTFRATE


lnlocuieqte semnele cu litere, respectdnd codul, qi vei descoperi numele:
!

nepotului lui Gengis Han, care a domnit peste China:

KIbsl's

Hto
care s-a

2 unui cdldtor vene{ian

aflat in slujba lui Kubilai:

M'rcn

Pnln

unui deqert care ocupd o parte a sudului Mongoliei:

Gnei
unui fluviu din nordul Mongoliei:

Kbrllbo
N31nU3)t'r tgo9' o-tod o3uvn'z NVH

tvlgnx't :ilrntos

$TlATl CA...
SATEAN ESTE CEL CARE TRA|E$TE iru snr. rNVERs, cEL cARE rnArEgrr
iru onng EsrE onAgrnN, crrApiru (DE LA cErArE, vEcHrur-

Stepele

i;i impart intre ele


Mongolia.

ti de;erturile

_:i":1$:Y1

ruijii'i'' n

_.) -'C;

Ce sunt nomnroii?
&
Pentru nomazi nu se pune problema si triiasci in case ;i si rimAni tot timpul in acelasi loc. Viafa lor inseamni si fie mereu pe drum, si meargi din oras ?n ora9. in funcfie de anotimpuri, ei schimbi regiunea sau fara. Odinioari, nomazii mergeau in ciru{e trase de cai. Astizi se deplaseazi in caravane remorcate de masini.

Nomazii se reunesc cu ocazia

sirbitorii

SfAnta Maria a

Mirii.

"fi

ESrEs ucARr D EsAvAnS rTr in ciuOu uietii lor itinerante,


nom azii au o cu ltu rd specifica.

Deosebit de inzestrati pentru artele Iu i sau circu lu i, ei su nt m uzicien i extraord inari si dansatori fara pereche. Si lucrarile lor artizanale sunt
spectacolu

renumite: broderiile, coturile impletite sau vasele lor sunt foarte apreciate.

NoMAz

CrRcuRrLE RnoMrLoR
Rulotele circului sunt in drum spre c6teva capitale europene foarte
cunoscute.

$tii si spui in

ce

fdri vor ajunge?

Amsterdam

ffiffi RR
Bruxelles
Varqovia
Roma

Berlin

Italia, Olelncla, Belgia, Polonia, Germania


Ruloti in care triiesc rromii
nomazi.

:vllvrl - vl toH jvtg-r38

vrNvrmu3g - NrIU3s :vrruotod - vrno$uvn - s3-t'l3xnH8 :vcruvto - t^tvoHStswv :trintos

%MULTIME DE NuMEI
Rromii nom azi isi datoreazi numele unei regiuni din Europa centrala de unde sunt originari: Bohemia. insi numele Ior variazi in functie de tara care ii primeste si in care se stabilesc: in Spania sunt numiti gitanos, in ltalia su nt zingari, in tirile d in E u ropa centrali, ca Ungaria sau Serbia, sunt numiti tigani. $TlATl CA...
CUVANTUL ,,ARTIZANAT" DENUME$TE TOATE ACELE OBIECTE FRUMOI\SE FABRICATE cu ruArun.

rme ffwm GWwrcu


&
Tu"r"gii iau de la turmete lor tot ceea
ce au nevoie: cresc dromaderi, capre gi oi ca si se hrineasci, si se imbrace, si se adaposteasci gi si se deplaseze. Preocuparea lor principali este, atad arr, si giseasci ape ;i pa;uni. De aceea se muti des. Sunt nomazi.

Dromaderul este indispensabil.


Poate cira pAni la 100 kg de mirfuri gi poate rezista zile intregi firi si bea api.

f'

REGIT DTSERTULUI
Mu ltum ita
d

romaderu lu i,

tuaregii au fost vreme indelungata regii negotului. Caravanele transportau ceai, zahdr, curmale, bij uterii, tesaturi... Astizi, camioanele le inlocuiesc, fi indci sunt mai rapide. incetul cu incetul, tuaregii devin sedentari.

Dnrrr{rTrr
Gdseqte definifia corect6.

c
7

OruuL AIBAsTRU

A
B

Insulitd de vegeta[ie in mijlocul deqertului Curte mare inconjuratd de cl6diri, unde fac popas catavanele. Fructele unui copac asemdndtor cu palmierul, dulci qi delicioase.
Ilu zie opt icd,, in general plScutd

I t \

catavanserai
oazd,

:t miraj
gurmale

Daca femeia tuareg iese cu ch ipu I descoperit, birbatul i;i acopera fata. in acest fel, se proteje azA de nisip si de soare, iar faptul ca nu-gi arati n iciodata gu ra este u n semn de politete. Foarte des, acest voal este albastru, iar vopseaua se imprima in piele. Ata se face ca a fost supranumit ,,omul albastru ".

tq'?3'!g'z,v:3lln10s

9TlATl CA...
SEDENTAR ESTE OMUL CARE TRAIE$TE MEREU iru ncelA$t Loc.

DrMPorRrvA, tuoruADuL
cALATORE$TE.

&rya hfii?
&
Od,n,oari, lndia era divi zatdin regate mici. Fiecare era cirmuit de un prinl hindus, numit maharajah. Datoriti comer.tului, bogi{iilor
naturale gi impozitelor pe care le impuneau supugilor lor, maharajahii erau incredibil de bogafi. igi construiau palate fastuoase, purtau bijuterii, dideau petreceri mari ;i organizau vinitori de tigri in pidurile regatului lor.
Palat pe

api

Miniaturi prefioasi

*'

PALATE DrvENlrE
HoTELURT Astdzi, cea mai mare parte a maharajahilor si-au pierdut puterea si nu mai sunt atat de bogati. Unii si-au transformat palatele in hoteluri de Iux pentru turistii care vin sa vi zileze lndia. Ei Iocuiesc tot acolo si cAteodata pot fi vazuli. Dar duc o viata mai
simpla.

--MaHARAJAHu

Cn PnrAr FnuMosl
Ordoneazi cf,t poti de repede aceste palate de maharajahi, de la cel mai mic la cel mai mare.

r{ rr

, ,l^c

ffi -ffi ffi flI


tll
,,

.-rl

| 't
i! {i
I

.;

zl t

ip
: qa

B
*
I

i.s # rf Sr

tr st

.1n 'f * "f Fr

fl

HI

'jfltr iiSr
, i t/t
;

irtr
D
Palat de marmuri

A
TTGRII GEMENI

Priveqte aceqti doi tigri demni de un maharajah. Sunt identici, cel putin in aparen(6. Totuqi, intre ei existd o diferen(d. Care e aceea?

trtfitI

'v tnugtl lv33o vrun3s tvw vovo3 3uv g tnugll 'z a'o'8 '3 'v 'L :Sllnlos

*'

PALAT DE VIS
Maharajahilor le plac culorile si Iumina. Toate inciperile palatelor sunt foarte confortabile, impodobite CU tesituri, tapiserii si perne. Lumea se plimba in cu rti le interioare si in gradinile inflorite. Pretutindeni se gasesc fAntani ce improspateazi atmosfera, fiindca in lnd ia e foarte cald
.

$TIATI CA...
UN HINDUS ESTE UN LOCUITOR DrN rNDrA cARE pnncncA o RELrcrE FoARre nASPANDITA iru ACEASTA TARA, HINDUISMUL.

jl)

F".hirii sunt cilugiri


lndia.
Ei

care triiesc in

igi dedici intreaga via{i religiei: medite azd, 9i se roagi toati ziua. Au ficut un jurimAnt de siricie 9i renunfare la plicerile materiale: sunt mAndri de faptul ci nu au nimic. Mininci gi se imbraci mul{umiti generozitafii trecitorilor; ducind o via(i ca de cersetori .

Cergetor pe drumul spre Bombay, in India

Posturi yoga

f'
qt?$

PurERr MAGIcE
fachirii au puteri magice, ca pot si umble cu picioarele goale pe jar fara sa se ardi, sd se culce pe scAnduri acoperite de cuie, de cioburi de sticla sau de lame de birbierit...
Se spune ca

OercEruRr

e este un tapeadar8
+/
.-aI Lupta cu taurii este un obicei strivechi in unele firi precum Spania sau in sudul Franfei. Corida reprezinti ocazia unei adevirate sirbitori. Se desfigoari intr-o areni plini cu spectatori. inchis timp de patru ore intr-un loc intunecos, taurul este lisat deodati in areni, in mijlocul strigitelor mulfimii. Nigte tineri agiti o capi, apoi se aude sunetul unei trompete.

Toreadorul folosegte intotdeauna o capi mare rosie.

*"

O CnPA RoSrE
Toreadorul, numit si torero sau matador, se avAnta in vetmintu I sau au riu si incepe sa faca miScdri cu marea Iui capa rosie, pentru a atdta taurul. Acesta din urmd ataca si toreadorul trebuie sa se fereascd. EI tine capa cu mdna stanga, iar in mina dreapta tine sabia cu aj utorul careia va ucide taurul.

ToREADoRIt

Tnsr LA ConrDA
Torero este:

[Jn toreador

q#
de rugby

un jucdtor australian
lJn dans spaniol

Uru

pEcTAcoL

MINUNAT
Toreadorul face multimea sa freamete apropi indu-se cAt mai mult cu putinta de coarnele taurului. Dar, uneori se intampli si ca toreadoru I sa f ie ran it. Toreadori i sunt adevarati profesionitti, inzestrati cu mult curaj
.

Spania e o {ard vestitd pentru coridele ei. Cunoqti capitala acestei [ari?
Sidney

Madrid
Roma

('
I

Ce

instrument mu zical
ul

se aude

in timpul coridei?

Pi an

Vioara
Trornpeta

3ls:l

Af Nols 'olHovl

ll z a '(nu3nt l$vrrcv vNWV:tsNt uoov]Hol nvs ou3uol) r v

t 3 '(rlr-rvrr vrvrtdv3

:trsa vtnrou 'nnvursnv vtvltdv3

:llintos

+\ (
in arene, multimea este
U I r r

f'-

ARENA ESTE UN MARE sPATIU ROTUND REZERVAT CORIDELOR / 9l INCONJURAT CU TREPTE


PENTRU PUBLIC.

$rrATr

cA...

imbricati colorat.

HMffi FE
./)_

umfi?

F +/ l'iecare regiune, fiecare fari a Europei igi are sirbitorile, datinile, legendele gi credinfele
specifice. Toate acestea alcituiesc folclorul firii, al regiunii respective. Tradifiile sunt foarte vechi, de mii de ani. Le datorim inaintagilor no;tri: ei sirbitoreau, de exemplu, sosirea primiverii, alungau demonii iernii...

Orchestri bavarezi in Germania


VegmAnt tradifional din

Polonia

3 \a/

!
'ts
*'
NArunn
iru

itrr

d
)

SAnBATOARE in intreaga Europd, in sate atmosfera se insufleteste la inceputul primiverii si al verii. Cu dansurile ti costumele lor din vremurile strdvechi, saten ii sarbatoresc inceputu anoti m pu I ui recoltelor.
I

-o -

Pno\-ERB Ascur\s
inlelepciunear popoarelor se reflecti mereu in proverbe. Dacd vrei care e preferatul lui Donald, pune cuvintele in ordinea corectd.

si afli

ltttD

nu fac

L}\l

d
de

calul. mal

Folclor provensal

(csrruvuuou Hvrndod

gufnoual'rnrvo Nns

lvtnr

3vr nN unv fo rllrvuJ:rtin-ros

?i

cnnNAVAL,

Torul Esrr PrRMrs


$TlATl C4...
UN CARNAVAL ESTE
UN OBICEI STRAVECHI CARE

Carnavalurile sunt sarbatori importante, cu defilari de care festive si grupuri de oameni deghizali. Cel din Binche, in Belgia, exista inci din timpurile preistorice. Regii sarbatorii sunt aga-numitii,,Cilles". Timp de mai multe zile, ei sirbitoresc sfarsitul iernii si danseazi in ritmul tobelor.

I TRAVERSEAZA SECOLELE $l CARE n SE PRACTICA DE FOARTE I \, t

L__-_l_u:'11-:T'

--G

fuul Nou ehrngnes0


o
,\

&

ln fiecare an, sirbitoarea Anului Nou


chinezesc are loc in februarie sau in martie. Ziua se schimbi, nu este o dati fixi. Pentru a simboliza noul an, se alege un animal: sarpele, porcul, cAinele, ;obolanul ;i altele. Se va vorbi despre anul garpelui, anul

porcului, anul ciinelui. in aceasti zi, circulafia ma;initor pe strizi este opriti. Familiile gi prietenii se reunesc pentru a sirbitori inceputul noului an.

#
.

O SARBAToARE RrLtGroAsA
Pentru chinezi, Anul Nou este in primul rAnd o sarbatoare religioasa. Fiecare profita de aceste sarbitori pentru a se reculege, pentru a face bilantul anului recent incheiat si pentru a se ruga la stramosii lui, la parinti si bu n ici.

\18*

qEPnRAoA
FnuMoAsA
Fiecare se gatette, se machiaza si se imbraci in costum chinezesc. Dupa prinz, incepe o parada mare care dureaz6, pina la cinci dupa-amiaza. Peste tot vezi o m u ltime de flori. Copiii duc un imens dragon x din hArtie viu colorata. Dupa aceasti parada, adultii merg la templu.

Y%KY ffif'-.ffi

il Eeffi

$TIATI CA...
TEMPLUL

Oercerun

Ori$nea s$rhf,torii

HdIo
&
este marea zi a fiorilor. Copiii se mascheaz6, in vrijiton, in schelete ;i fantome pentru a face turul caselor invecinate gi a cere dulciuri spunind: ,,N dati ori nu ne data?" (Tieat or trick). Sirbitoarea Haloween a fost introdusi Ia noi in fari grafie americanilor gi canadienilor. in Arnerica ;i in Canada, aceasti sirbitoare e extrem

In fiecare dr, pe 3l octombrie,

Lampa lui Jack e utor de realizat. E de ajuns si gole;ti un dovleac gi si scobe;ti o guri gi ni;te ochi care se strimbi.

de populari.

Pe 3l octombrie, este ziua fantomelor, a mongtriloa a vrijitorilor!


E rindul tiu si gisegti deghizarea care te prinde cel mai bine ca

si mergi si aduni bomboane.

' Zr uA MoRTtLoR Vlt...


La origine , ziua de Halloween vestea intoarcerea iernii, si traditia celtica spunea ca acesta este prilejul cu care s p i ritu I m o rti lo r este ldsat sd intre in casi. Pe ntru a- i ca la uzi , se scobeau dovleci, napi sau sfecle: inauntru erau puse lumAndri 5i, in felul acesta, se obtineau niSte lampi.

CrurA CUvANTUL Cenn, NU sE


PorRrvE$TE
VRAJITOARE

f
nraun_

' LEGENDA LurJncrc


O'LANTERN
Dovlecii luminati atezali pe 3l octombrie in fata usii caselor se numesc ,, limpile luiJack". Potrivit legendei, Jack ar fi facut atAtea farse neplacute incAt nu a fost dorit nici in rai, nici in iad! Asa ca a fost osAndit sa raticeascd pe pamAnt cu o lampi in
manA.

z1N1

\ \r, i ilR

td$f
\ Pciul,, TROL

SCHELE'T

VUnCNls 3'S313INl:lN18'VNng VNVZ

rNns irvNosu3d rrrvrrr3f, 3rvot'yineyuo

i3uvorvrNVrulvdsN!

:llintOS

$TtATt CA...
CEVA CARE ESTE CUNOSCUT S.l IUBIT DE TOATA LUMEA, ATAT DE CEI MARI, T cAT sr DE cEr Mtcr, poRntA ( NUMELE DE POPULAR.
I

Ce este un e&rmevel?,
&
C"rn"ualurile existi in numeroase tiri. in timpul festiviti{ilor, milioane de participanfi mascati gi deghizafi defileazi in sunetul muzicii in spatele unor care decorate.
Muzicienii gi dansatorii insuflefesc atmosfera gi ataiurile costumate. in nordut Europei, la sirbitoare iau parte adesea nigte oameni de paie gigantici. in Franfa, carnavalul de la Nisa este faimos pentru bitaia cu flori care are loc ?n timpul paradei carelor.

Copil costumat, la Rio

Carnavalul din Nothing

Hill (in Marea Britanie)

*'

ORrcrNr Fonnrr VrcHr


Carnavalul are o origine foarte

indepirtata. inca d in Antich itate, oamen ii se degh izau si organ izau o sarbitoare in cinstea primaverii si a naturii. in Evul Mediu, Sarbatoarea Nebunilor ii ingaduia fiecaruia sa joace un rol in spatele mastii sale. Mai apoi, carnavalul a fost asociat de multe ori cu Mardi Cras (Martea Crasa) , adicd
ziua d inaintea inceputu lu i Postu lu i Mare, si cu religia crestina.

.'-?{

5A STngATORIM!
e,rmplet eazil fraza de mai jos:

S se desfdqoard Carnavalul din N- - Oin sudul Statelor Unite. Cel de la V--) in Italia.

earna\ alul din R- - D- J- - - - - - a fdcut Bruzilia faimoasS. in sf6rqit, cel de la N- - e r r>tit pe Coasta de Azur francezd.

iecare Ierrd cu mu zica ei:

-I

-,.1tul este lnlt zica din S- - I-J ):rrnl'ra este [tLt zica din B- ( )psrlt este lnLl Tca din I- \ rrl:ul-musette este muzica din F

Carnavalul din Rio de Janeiro, in Brazilia,

dureazi trei zile 9i trei nopfi. Mii de persoane umplu strizile oragului
ca

si

se distreze.

.VINVUJ

'3rlNn 3l3MS

Na

N I 3II3SnIAJ-]nS-lVn'Vl"Ml Nl vH3do'vlllzvHS Nl vShlvs ZZVI I VSIN,OUISNVT ]C OIU,VII]N]N ,SNV3IUO MlN'V :3IINlOS

*'

MARI CnnNAVALURI
Carnavalu
ri

le ce'e

- l'

t:- ^-

grtATt c4...

America
t. -t^ t-

'.

/l,N ,:v
e

FESTIVITATILE SUNT JOCU R I.: SI EVENIMENTELE ORGA\ IZ:-: CU OCAZIA SARBATOR -3 =

r-

j,

I de la

isa

in

Franta...

hL-n,shstr::

{l'53