ERNST GUNTER

HRANA VIE
O SPERANŢĂ PENTRU FIECARE
Versiunea în limba română DOINA BRINDU si MIRELA MATEI

CARTEA ÎNTÂI

HRANA VIE
O speranţă pentru fiecare

INTRODUCERE

„Eu, ca medic, socotesc fundamental ca dietoterapia să fie şi să rămână temelia tuturor eforturilor făcute spre tămăduire." Dr. med. Gerson
Lucrarea de faţă este rodul unor îndelungate studii şi cercetări în domeniul terapeuticii. Oare de ce atât de mulţi oameni suferă şi sunt bolnavi în timp ce animalele fie în libertate, fie cele din grădinile zoologice, a căror hrană nu este constituită din alimente nici fierte, nici modificate printr-un anume proces de fabricare, rămân, ca să spunem aşa, cu totul ferite de orice boală ? Autorul, trăind mai mult de un deceniu în America, a preluat şi a prezentat mai cu seamă realizările cercetărilor de pionierat, referitoare Ia o alimentaţie sănătoasă, efectuate în SUA, la care a adăugat propriile-i experienţe, experienţe făcute însă numai pe sine însuşi. Rezultatul a fost atât de uimitor, încât a hotărât că nu se putea să-l ţină numai pentru sine. Desigur, cărţile referitoare la o alimentaţie sănătoasă nu lipsesc. Lucrarea noastră are însă ceva deosebit, deoarece prezintă ceva cu totul nou, şi anume, exact acele cunoştinţe ce au fost, în general, ascunse marelui public. Dorim din tot sufletul să deschidem ochii cititorului asupra adevăratei cauze a majorităţii suferinţelor sale pentru a-i fi astfel într-adevăr ajutor. Ne-am gândit, totodată, şi la situaţia unui om grav bolnav. Ce nu ar face el numai să fie scăpat de suferinţă? Abia acum îşi va da seama cât de înţelept ar fi fost dacă în zilele sale bune, când era încă sănătos, s-ar fi interesat de această nepreţuită "hrană vie". Cele spuse fiind succint prezentate, nu se poate pricepe imediat, totul, de la început, mai cu seama după o primă lectură. De aceea şi cel sănătos şi cel bolnav trebuie sa studieze, să citească de mai multe ori această carte, să se pătrundă „de înţelesurile ei", ca să fie ferit de suferinţele de mai târziu. Unde adevăruri mai importante au fost evidenţiate prin raportarea lor la cauze concrete ERNEST GUNTER

SA ÎNCEPEM CU CÂTEVA MĂRTURII...
Pentru început, iată, pe scurt, câteva dovezi de la foşti bolnavi care, pentru însănătoşirea lor, au urmat recomandările terapeutice prezentate în carte, bolnavi pe care autorul nu i-a cunoscut si nici nu i-a văzut vreodată. Originalele scrisorilor pot fi puse la dispoziţia oricărui cititor, adresele persoanelor de mai jos pot fi si ele verificate. - Dna A. O. din K.: „Eram foarte rău bolnavă de nervi, de inimă si de stomac, iar medicii nu mă mai puteau ajuta în nici un fel. După ce am citit cartea dumneavoastră, am început să pun în practică cele scrise în ea, deşi la început aveam puţine speranţe de reuşită. Chiar după o săptămână am început să dorm mai bine si, în prezent, mă simt foarte bine. Sunt mamă a patru copii, si acum sunt din nou în stare să mă ocup de ei." - Dl J. M. din G.: „Am suferit de artroză acută (înţepenirea încheieturilor). Mă aflam la un pas de o operaţie la nivelul articulaţiei coxo-femurale (la încheietura şoldului). Încurajat de afirmaţiile unei persoane ce avusese aceeaşi boală, m-am hotărât pentru dietoterapie. În fiecare lună mă simţeam mai bine şi astăzi sunt sănătos. Acum mă pot din nou încumeta să urc munţii". - Dl H. S. din B.: „Zăceam în secţia de bolnavi incurabili a clinicii universitare, îmi curgea sânge pe gură, din ochi, din nas şi urechi, eram în pericol să mă sufoc, atât de compacte erau nodozităţile limfatice provocate de cele 500 000 de leucocite. Am părăsit spitalul şi, în şase luni, am fost vindecat de această grozavă leucemie, mâncând doar legume şi fructe crude." - Dl G. din D.: „... sufeream tot mai rău de reumatism, acum e ca şi cum n-am fost niciodată bolnav". - Dna H. K. din A.: „În cazul hemoragiei uterine şi a cancerului la piele de care sufeream a fost o experienţă reuşită uti lizarea acestui gen de alimentaţie; acum sunt sănătoasă." - Dna E. F. din B. - „Suferinţa mea s-a ameliorat simţitor" (artrită). - Dl E. W. din Z.: „La 50 de ani m-am îmbolnăvit de cancer intestinal. Diagnosticul medicilor a fost de ulcer intestinal avan-

încât nu am mai vrut să renunţ la ea.: „. altfel ar fi. R.din Z. Dorim să oferim stimaţilor noştri cititori posibilitatea de a folosi cura de vindecare si prevenire a bolilor chiar din primele pagini ale cărţii. mai bine să schimb total alimentaţia.. operaţia trebuia făcută imediat. după trei luni.." . Ar fi interesant să lac o radiografie a piciorului în zona genunchiului şi apoi să comparăm filmele. considerat şi astăzi în cercurile medicale ca unul din cei mai renumiţi medici ai tuturor timpurilor. nu puteam face genoflexiuni." ." .Dna C.Dl -M.. G. a încetat cu totul.. Reţetele sunt alcătuite pe baza principiului terapeutic aplicat de medicul grec Hipocrate. Hrana dătătoare de sănătate mi-a priit atât de bine.din G. M.sat. Dictonul lui era : „Alimentele voastre să fie medicamente şi medicamentele voastre să fie alimente." . Era vorba de un ulcer duodenal". astăzi fac şapte genoflexiuni fără să se audă scârţâitul. În această situaţie am început să studiez cărţi în care erau prezentate tratamente naturiste si astfel m-am hotărât ca.Dl H.: „Articulaţia genunchiului scârţâia." – Şi cu astfel de mărturisiri vă veţi mai întâlni la sfârşitul cărţii. însoţită totodată de diferite sugestii şi de peste 100 de reţete „culinare". Hemoragia intestinală s-a diminuat treptat şi. nu mă mai simt obosită peste zi şi nu m-aş mai întoarce la vechea alimentaţie. de aceea vom începe printr-o expunere amănunţită a etapelor ei. De atunci s-au scurs 40 de ani fără ca să mai fiu vreodată bolnav. din F. din A. Astăzi am 91 de ani şi nici una din neplăcerile bătrâneţii. cum ar fi slăbirea vederii sau orice altceva.: „Simt că am mai multă putere de muncă decât înainte.: „În ceea ce priveşte afecţiunea intestinală. Z. .. ea este vindecată.Dna H. în loc să fac operaţia. fost prea târziu.. somnul meu s-a îmbunătăţit simţitor.. nu s-au ivit încă. nu m-am simţit niciodată atât de bine înainte..

chiar în condiţii de muncă grea. un scurt timp de adaptare). Secretul puterii vindecătoare este în viaţa pe care o primim prin consumul de crudităţi. Rezistenţa şi puterea cresc. care aveau să cureţe organismul. dispar depozitele de grăsimi care nu sunt necesare. dar metoda lui Hipocrate are avantajul că acţionează sigur şi. o alimentaţie alcătuiă din crudităţi deosebit de judicios alese. De aceea. atât celor sănătoşi cât şi celor bolnavi. Alimentele crude hrănesc şi vindecă totodată. spre surpriza noastră . boala nu mai evoluează. iar la CANCER şi DIABET. Chiar după douătrei săptămâni vom simţi că am scăpat de oboseală şi. el recomanda. chiar de la începerea curei. şase-opt săptămâni. desigur. se consumă alimente plăcute la gust şi aromate (este necesar. Se împuşcă astfel doi iepuri dintr-un foc: pe de o parte. Medicii din zilele noastre vor să obţină cât mai rapid vindecarea. Deoarece aceste alimente cu puteri vindecătoare au totodată şi un gust excepţional. o jumătate de an sau chiar un an întreg. după experienţa noastră de astăzi. iar pe de altă parte ne apără de răceli şi chiar de alte boli grave. K) Pentru a se putea începe cura este nevoie de următoarele alimente : Câte 1/2 sau 1 kg seminţe (cu putere de germinare) . fie pentru vindecare. sunt tot atât de bune şi pentru cei sănătoşi.În consecinţă. orice medic poate recomanda metoda lui Hipocrate: ea este inofensivă. totodată. iar setea generată de efort este mult diminuată. poate fi folosită fără teamă de urmări nocive şi fără ca să vină în conflict cu indicaţiile medicinei clasice. Secretul acestei metode constă în aceea că o cură de vindecare trebuie să fie ţinută cu stricteţe timp îndelungat. fie pentru prevenire. să elimine surplusul de acizi si să-i redea forţă vitală.

pătlagină. Ingredientele pentru o persoană: 1-2 linguri de praf de plante. cimbru. înainte de masă. peliniţă. Pentru măcinarea şi fărâmiţarea combinaţiilor ce alcătuiesc unele feluri de mâncare se foloseşte o râşniţă de cafea de mare turaţie. grâu.. seminţe de dovleac. seminţe de floarea-soarelui decorticate. (n. rădăcinoase şi verdeţuri cât se poate mai pure biologic *. fie un căţel. tot felul de mirodenii. frunze de coacăze.). erbicide. zarzavaturile noastre au valoarea unor plante medicinale şi plantele noastre medicinale au valoarea zarzavaturilor. trad. din care vom pune. le vom culege şi le vom usca noi înşine. morcovi şi alte zarzavaturi. în fiecare dimineaţă. Fie aceste plante le vom cultiva. mei — dacă este posibil nedecorticat . diferite soiuri de nuci. în *Cultivate fără adaosuri de îngrăşăminte. frunză de cârciumăreasă. sare de mare. frunze de izma pădurii. peslicide. conform învăţăturii lui Hipocrate. Reţetă pentru micul dejun zilnic După cum aminteam mai sus. o linguriţă seminţe de in fărâmiţate (a . in. anason. chiar şi sub formă de capsule (fără miros).de ovăz. drojdie de bere. insecticide etc. toate presate la rece. câte o parte* din fiecare. În acest scop plantele trebuie pulverizate (făcute praf) cu ajutorul unor râşniţe de cafea. fie le cumpărăm de la plafar. din care se ia regulat. Din ele preparăm. Plantele necesare sunt: salvie. şi câte o jumătate parte din: pelin şi coada şoricelului. amestecul respectiv pentru micul nostru dejun. 11 amestecul respectiv. hrişcă. La cură se cere neapărat usturoi. ulei de floarea-soarelui. fie o capsulă (bolnavii vor lua câte două). de măsline sau de in. boabe de ienupăr.

(n. de ex. 1-2 linguri ceapă. două etc.În loc de ceapă se poate folosi o banană pisată.se folosi râşniţa amintită). trad. Pulberea de plante medicinale se poate înlocui cu praf de mirodenii.. apă călduţă cu miere sau într-o altă băutură (vezi reţetele de băuturi). mai ales pentru cei fără dinţi). ce variază în funcţie de cât de multă pulbere vrem să preparăm : o lingură. *Cantitate arbitrară. Reţetă pentru micul dejun (variantă) 2 linguri de brânză de vaci slabă si l lingură de ulei — foarte bine omogenizate. o lingură tarate de grâu. 1 banană răscoaptă. Când se alternează şi cu alte reţete. grâul.). o lingură de drojdie de bere. . ia o parte din pulbere într-un vas şi o consumă într-o pauză de lucru sau la masa de prânz. 2 linguri ulei de măsline. o lingură hrişcă sau seminţe de floarea-soarelui (unele adaosuri trebuie fărâmiţate şi puse la muiat de seara ca. zdrobită. Preparatul este înadins uscat pentru ca să poată fi bine mestecat şi insalivat (după aceea se bea ceva). iar cei sănătoşi sunt sfătuiţi s-o folosească. Celor bolnavi le este imperios recomandată înaintea fiecărei mese. 12 l kg de seminţe de in măcinate — puţin suc de portocale sau lămâie. apoi un morcov mic (cca 50 g) răzuit foarte mărunt. pulberea de plante se poate lua în lapte crud. Întregul amestec se freacă bine şi se condimentează cu sare de mare. Apoi un fruct sau câteva boabe de strugure sau zmeură şi 1-2 linguri de nuci mărunţite. Cine are prea puţin timp dimineaţa pentru a o mesteca bine. 2 linguri de grâu proaspăt măcinat.

Amestecul se garniseşte cu felii de banane. Se amestecă îndată cu o banană coaptă foarte bine. o lingură miez de nucă (alune). Se adaugă 1-2 mere rase. răzuit mărunt. cea obişnuită de zi cu . banane etc. eliminând ingredientele picante. Desert: lapte crud. presate la rece. puţină uruială de mei. mirodenii. stafide şi smântână. după reţetele noastre speciale sau lapte nefiert (vezi şi reţeta „fulgi uscaţi"). o linguriţă lămâie. Uruiala poate fi amestecată şi cu mere rase. amestecate cu hrean ras. Amestecul de legume se îngroaşă cu tărâţe şi germeni de grâu. sare de mare.Masa de prânz Aperitiv: un amestec bogat de diferite soiuri de salate. muştar. ori de floarea-soarelui. pisată dinainte. Mâncarea principală: 1-3 linguri uruială de ovăz si mei înmuiate în apă. În caz de balonare se va mânca mai puţin (vezi cap. 13 Desert: „prăjituri" fără cuptor. peperoni etc. ceapă. cu coajă. indicată îndeosebi pentru cei fără dinţi. O altă masă de prânz foarte sănătoasă. o lingură tărâţe. drojdie de bere. cu adaosuri de miez de nucă. ulei de in sau de măsline. nuci). o lingură ulei. Se garniseşte cu sâmburi graşi (alune. este preparată din zarzavaturi tocate cu mixerul (descrisă în reţete). fulgi de cartofi: un cartof crud. Masa de seară. zilnică Pentru o persoană. Vindecarea constipaţiei). Alimentaţia dumneavoastră. pepene sau roşii.

din jumătate în jumătate de oră. în loc de 20%. este reprezentată de zarzavaturile crude (nefierte) (amănunte în cap. Bolnavii în stare foarte gravă trebuie să fie trataţi şi hrăniţi cu deosebită grijă: referitor la aceasta găsiţi. . astfel că acest surplus devine cauza principală a tuturor bolilor. obţinute din două părţi varză şi o parte cartofi. Medicul american Dr. se bea.zi. Eventual se pot face clisme. în nici un caz conservate. pune în libertate. pe zi. în consecinţă. cam până la 80% substanţe acide. Aciditatea). instrucţiuni speciale. prin descompunerea produselor alimentare în organism. Gerson. din auricule şi creier. procent care ar fi adecvat posibilităţilor de neutralizare prin metabolism. nocivă pentru corpul uman. câte o jumătate de pahar. nu dădea nimic altceva celor grav bolnavi decât 10 pahare de suc de morcovi. Apare o hiperaciditate constantă. la sfârşitul cărţii. Bolnavii cu afecţiuni gastro-intestinale încep direct tratamentul printr-o cură de sucuri de zarzavaturi proaspete presate. care a vindecat deja (se poate dovedi) sute de bolnavi de cancer. neutraliza şi favoriza eliminarea acizilor depozitaţi si a reziduurilor din artere. Singura hrană aproape total lipsită de acizi ce poate.

boli de inimă. rezultatele certifică atât posibilităţile de prevenire a apariţiei bolilor la oamenii sănătoşi. iau naştere mai ales prin intermediul alimentaţiei şi pot fi vindecate tot numai pe calea unei alimentaţii corecte. Absolut întâmplător i-a căzut în mână o carte despre post şi vindecare prin regim alimentar. calculi biliari. diabet. a părăsit salonul de muribunzi. F. în final. medicii nu s-au mai interesat de el. cât si conturarea unor speranţe pentru acei bolnavi ce au fost „abandonaţi" de medici. Deoarece.HRANA VIE — O SPERANŢA PENTRU VINDECAREA CANCERULUI Bolile de care suferă omul. în care mai erau încă 15 canceroşi incurabili — după cum am auzit mai târziu. aşa încât cicatricea ajunsese de aproape 50 cm lungime. fără nădejde. şi ajunsese să zacă aşteptându-şi moartea. Global. nici unul din ei nu a mai rămas în viaţă cu tot tratamentul aplicat. Fusese de mai multe ori operat pe partea anterioară a trunchiului. scleroză multiplă si alte boli. suferea de un cancer al pielii. cazuri de tuberculoză. Dl R. I. Dr. afecţiuni gastrice şi intestinale. Cheatham. După cum ne-a re15 . artrită. lipsa toxinelor a rezolvat cazuri de cancer.P. care mi-a făcut o deosebită impresie în timpul şederii mele de câţiva ani acolo. urmare a civilizaţiei. boli de piele. Rusch În ultimii ani s-au obţinut mari succese terapeutice folosindu-se o alimentaţie bazată pe produse neprelucrate termic. prostată. în vârstă de 40 de ani. Voi prezenta mai jos cazul unui bolnav de cancer (din America) operat.

fosta bolnavă a adăugat la regimul său naturist 40% fierturi. Florida. refacerea mea era vădită si mă simţeam atât de bine cum de mulţi ani nu mai fusesem. mi-am recăpătat puterile. Şi-a deschis un sanatoriu na- . Acest medic suferea de un cancer mamar. Cheatham Changri. s-a vindecat. „surogate de tratament". De data aceasta a început un regim strict de crudităţi şi tumora a dispărut pentru a doua oară. (Mărturia sa poate fi obţinută dacă i se scrie. în care tratamentul este bazat pe regim alimentar şi post. Experienţa mea în alimentaţia cu crudităţi. a ales alimentaţia de crudităţi pentru a se vindeca.) O altă vindecare a unui caz de cancer. Ea scrie următoarele: „A trebuit să dovedesc cu riscul propriei mele vieţi ce poate realiza o hrană alcătuită din crudităţi în proporţie de 100%. Deoarece.latat el.J. după aceea au apărut însă primele semne de ameliorare." După însănătoşirea ei deplină. pe adresa: R. Spre marea ei uimire. care poate convinge pe orice cititor sincer interesat de acţiunea tămăduitoare a crudităţilor. După un regim de repaos alimentar alternat cu cure de sucuri proaspete şi crudităţi. Cristine Nolfi. Nodulul s-a micşorat. În primele două luni nodului de la piept nu s-a micşorat. era convinsă că razele şi operaţiile erau doar o soluţie de compromis. Mulţumită acestei experienţe a ajuns la convingerea că crudităţile ar putea tot aşa de bine să vindece orice altă boală. Dna Dr. nodulul a reapărut. Astăzi conduce în Florida un mare sanatoriu. La Health Resort Springs 33923. USA. iar tumora ajunsese deja de mărimea unui ou de găină. este prezentată de mărturia unui medic danez. în limba engleză. având ca efect cel mult o amânare a evoluţiei bolii. ca medic. a citit ulterior mai multe asemenea lucrări. în cartea sa.

" „. pe care vrem să o descoperim în cele ce urmează. Trebuie să urmăm. singurul drum corect." Atât de la Dr.astfel vedem că prin alimentele noastre pe care le-am consumat fierte. în care alimentele sunt chiar şi numai mai puţin fierte. în care toţi pacienţii erau trataţi cu alimente 100% crude.. Dăm mai jos câteva citate din lucrările ei: ". aşa cum este cazul în regimul vegetarian (fără carne). deci. deci prin hrană vie. Datorită marilor ei succese a devenit cunoscută în toată Europa. Nu se mai foloseau deloc medicamente." „Nu se poate vorbi de un compromis atunci când este vorba de viaţă şi sănătate. sângele nostru este puternic otrăvit. aceste otrăvuri sunt dizolvate si eliminate. în timpul unei alimentaţii curat naturale (crude) te simţi mai bine ca niciodată. Nolfi. deci. În general.16 turist (cu hrană de crudităţi)... prin crudităţi. si anume. o alimentaţie formată cu desăvârşire din crudităţi. poate împiedica vindecarea..." „ În timp ce hrana moartă (fiartă) impurifică sângele şi totodată otrăveşte şi slăbeşte organismul. Rezultă.. că în alimentaţia crudă trebuie să existe o taină a sănătăţii. Din aceste exemple trebuie să înţelegem că o hrană. În cazul în care se urmăreşte scăderea în greutate (pentru obezi) utilizarea unei alimentaţii formată integral din crudităţi elimină obişnuita senzaţie de foame." „În timpul acestui regim se pot efectua munci fizice grele? Desigur! Mai mult decât în cadrul oricând alt tip de regim. Am putea prezenta încă multe alte cazuri de vin- .

prin alimentaţia cu crudităţi. în acelaşi domeniu.). păcăliţi în această privinţă ? Când. la vremea lor.decări extraordinare prin folosirea doar de crudităţi. a dovedit că ele sunt purtătorii vieţii din orice organism viu. ENZIMELE. omul oricum trebuie să mănânce). Au fost cunoscute astfel ce boli pot surveni ca urmare a distrugerii vitaminelor în alimentele fierte şi rafinate (făină albă etc. această metodă de vindecare şi profilaxie este 17 trecută sub tăcere de opinia publică şi de ce oamenii sunt în aşa hal înşelaţi. s-a descoperit ponderea vitaminelor în viaţa noastră. nu pot constitui o „afacere". Dacă bolnavii. (de mâncat. consultaţii ş. pot fi vindecaţi fără să mai dea bani pe medicamente. cine ar fi in- . De ce? Este limpede : enzimele sunt purtătorii de viaţă ce sunt găsiţi numai în hrana nefiartă l Ele nu pot fi fabricate şi. cum făcuse. pentru vitamine. fiind deci şi materia vie din alimentele noastre (asta atâta timp cât nu sunt distruse prin fierbere) (Journal of the American Association for Medical Physical Research din 15 aprilie 1940). Este uimitor cum de ştiinţa nu a preţuit corespunzător această descoperire extraordinară şi cum de nu s-a făcut nici un fel de „publicitate" în favoarea enzimelor. cercetătorul american Edward Howell a făcut. aşa că ar trebui să ne întrebăm de ce această cale ieftină şi simplă. acum 50 de ani. De ce o asemenea propagandă? Pentru că era posibil ca vitaminele să fie preparate industrial şi să se poată face astfel afaceri! În anul 1940.a. ca urmare. o şi mai mare descoperire: cercetând substanţele vitale propriu-zise şi anume. ştiinţa a făcut mare tamtam asupra importanţei lor.

Tot ceea ce este în legătură cu alimentaţia bazată doar pe crudităţi este luat în derâdere de mulţi oameni de ştiinţă şi medici şi chiar înfierat. de Dr. Marii medici naturişti. Gerson (a cărui metodă este bazată pe alimentaţia cu crudităţi). până acum. care vrem să fim şi să rămânem sănătoşi. cum ar fi infarctul miocardic. este însă foarte important pentru noi. Ceea ce s-a dovedit neinteresant pentru ştiinţă şi industrie. hărţuiţi şi combătuţi fără milă de marea majoritate a medicilor şi a celor din industria chimică. căreia i-au fost alocate sute de milioane de dolari. . au fost urmăriţi. farmaceutică sau alimentară! Şi medicii? Cei mai mulţi din ei nu ştiu nimic despre imensa valoare de vindecare a crudităţilor. Cărţi ca Rapoarte referitoare la 50 de cazuri de cancer vindecate.teresat să popularizeze o atare realitate? În otice caz. marea 18 masă a populaţiei a fost lăsată. fiind seceraţi de aceleaşi maladii ca şi pacienţii lor. a individului şi chiar a lor proprie. Şi atunci. nu este de mirare că mulţi din ei cad victime aceloraşi boli de nutriţie. În ciuda tuturor cunoştinţelor si experienţelor ştiinţifice. fie de cel din urmă cetăţean. sunt trecute sub tăcere. Atât succesele în tratarea bolilor incurabile. fie că este vorba de înalţi legiuitori — care ar fi primii îndreptăţiţi să ia măsuri pentru o reformă alimentară —. par nici măcar să nu fie băgate în seamă de aşa-numita „cercetare a cancerului". nu ar face-o industria chimică. cancerul şi altele. Lăcomia de bani şi dividende sporite are adesea o mai mare pondere decât interesul pentru sănătatea oamenilor. adevăraţi pionieri în slujba sănătăţii. dar care nu au fost realizate prin metode chimice. cât şi cele obţinute în tratarea altor boli. la fel cum s-a procedat şi cu pionierii agriculturii ecologice (neotrăvite). într-o totală ignoranţă. care au avut realizări esenţiale pentru omenire.

acestea fiind. deoarece legile fireşti ale naturii pot fi încălcate şi în alt fel. sunt condamnaţi să se zbată într-o suferinţă continuă. în fond. urmând atare practici. ce favorizează apariţia unei anume boli. Acestea sunt administratorii şi . Ce sunt ele. de fapt. Se 19 remarcă însă cu uşurinţă că nu toate suferinţele sunt provocate de o alimentaţie necorespunzătoare. se pare. oricărei fiinţe. se strecoară de multe ori şi înşelătoria. Cine doreşte lămuriri în această privinţă se poate documenta din lucrările lui Hans Schwendimann. de la cel mai mare la cel mai mic. în ospicii sau au recurs la sinucidere. nici o creştere sau perpetuare fără prezenţa enzimelor. nu numai că ele sunt caracteristice oricărei specii de plante şi animale ci imprimă. particularitatea ei specifică. Nu există nici o diviziune celulară. sub acoperirea conceptului de „medicină naturistă". totodată. ei conţin scânteia vieţii şi întreţin viaţa vegetativă (de relaţie) în celulele plantelor şi animalelor. de cauze psihice. Există nenumărate tipuri de enzime. influenţări spirituale ce pot avea urmări negative pentru psihic.Aproape toţi. S-a creat convingerea că bolile sunt un dat al sorţii. Din păcate. În această privinţă dau dreptate medicilor atunci când atrag atenţia asupra practicilor oculte — „Biblia" acestor „metode de mântuire" propovăduind constrângeri şi renunţări deosebit de dure —. Astfel se face că unele persoane insuficient informate au ajuns. clădesc organele acesteia şi le menţin într-o permanentă activitate. Să ne întoarcem la enzime. în reas-ar putea preveni multe maladii şi neajunsuri. Dar chiar în aceste cazuri unde este vorba. lipsa de crudităţi are şi ea partea ei de vină. şi în ce constau funcţiile lor ? Este vorba de nişte fermenţi specifici.

care exercită mai curând funcţia de substanţe ajutătoare ale enzimelor şi de „curieri" ai acestora. al animalelor şi plantelor. Ei sunt secretaţi de glandele digestive şi reglementează digestia. Ele dirijează procesele chimice în fiecare organ al omului. sunt cele care ne interesează. este necesar ca cititorul să 20 cunoască mai bine deosebita importanţă a funcţiilor enzimelor. Acestea produc în organism acţiunile sus-amintite şi. cel parcurs de celulele propriului nostru corp. exogene. Toate puterile şi frumuseţile pe care enzimele le-au depus într-o plantă tânără. ele trebuie procurate din afară.executorii pe care natura i-a pus în orice creaţie vie. corpul nostru nu poate produce enzimele eterogene. ca şi vitaminele. îndeosebi. realizează metabolismul celular. printr-o anume alimentaţie. Sunt infinit mai importante decât vitaminele. pe care organismul şi-i poate fabrica singur. Spre deosebire de fermenţii digestivi. După cum arată şi prefixul „EX". gata să încolţească. Dintr-o categorie fac parte aşa-numiţii fermenţi (enzime endogene). ne sunt acum oferite nouă — ele fiind constituenţi indisolubili ai componentelor alimentaţiei de crudităţi — şi vor intra într-un alt ciclu de activităţi. Pentru ca să înţeleagă prezentarea ce urmează asupra formării cancerului. Pătrunderea enzimelor în celulele noastre şi mai apoi legătura ce se formează între ele poale fi comparată cu o exogamie — . într-o legumă sau într-un fruct. enzimele propriu-zise. În corpul uman există două tipuri de enzime. Celelalte. Ceea ce ele realizează în interiorul organismului nostru constituie cea mai mare minune a lumii vii. De aici ne putem da seama de enorma însemnătate a enzimelor pentru sănătatea noastră. Această rânduială înţeleaptă constituie o lege a naturii. ca şi cum ar putea gândi.

de regulă. controlând toate funcţiile corpului. Aceşti operatori vii. Iar exemple de aceeaşi natură pot fi găsite la infinit. cu atât mai uşor pot să ne ferească de toate aceste suferinţe. enzimele se îngrijesc ca sângele să fie purificat de toxine. o dată cu ele scade şi puterea de viaţă. Ceea ce înseamnă un surplus de energie şi mai multă rezistenţă. Şi totul contribuie la vindecarea artritei (una din bolile ce produc cele mai mari depozitări de săruri). mai mari sau mai mici. o mai bună funcţionare a glandelor şi.intrarea într-o familie prin căsătorie. Cu cât omul este mai tânăr. conduc cu îndemânare producerea de hormoni. Cu cât alimentaţia noastră conţine mai multe enzime „proaspete". ca urmare. am putea spune spiriduşi inteligenţi. bolilor de inimă. cu atât mai multe sunt izvoarele de viaţă ce se revarsă în corp şi din care se pot forma tot mai multe celule tinere. În glande. Ele ajung apoi stăpâne în „casă" şi asigură existenţa şi înmulţirea celulelor. Numai aşa . este însoţită de tot felul de neputinţe. în rinichi şi glandele pielii. mai ales la o vârstă mai înaintată care. calculilor biliari. Prin îmbătrânire numărul lor scade şi. Înseamnă frumuseţe. 21 în ficat funcţionează ca nişte chimişti inteligenţi. a cancerului şi a o serie întreagă de alte afecţiuni. curăţirea sângelui şi a ţesuturilor de tot felul de substanţe reziduale etc. De aici rezultă că îndeosebi persoanele mai în vârstă au nevoie de o alimentaţie bogată în enzime. de exemplu. arterosclerozei. cu atât organismul este mai bogat în enzime. acţionează ca nişte adevăraţi mecanici. o mai bună reglare a greutăţii corporale. Dacă enzimele pot să vindece şi să cureţe (să elimine toxinele). o creştere a imunităţii împotriva bolilor.

laptele crud. iar formarea ridurilor se opreşte. ce poate fi echivalată cu o micşorare a vârstei biologice cu până la 20 de ani de viaţă. Laptele matern din primele zile conţine de cinci ori mai multe enzime decât laptele de mai târziu. 22 o orânduială înţeleaptă. Am mai arătat că aprovizionarea celulelor corpului cu enzime exogene. De aici. Cele mai mici şi superficiale vase de sânge ale corpului sunt curăţate de depozite fiind mai bine irigate. Cel care foloseşte regimul natural de crudităţi trăieşte o întinerire treptată. pielea redevine elastică. zaravatul fraged. pasteurizare sau prin alte procedee întâlnite în industria alimentară nu reprezintă o ignorare a legilor naturii. În descrierea noastră am prezentat funcţia enzimelor ca pe o adevărată minune. nerespectarea lor. chiar şi în ceea ce priveşte activitatea sexuală.vor fi ferite de oboseala şi neplăcerile bătrâneţii. gălbenuşul de ou. anghina pectorală şi împiedică infarctul miocardic. constituie o lege a naturii. Se accelerează reînnoirea celulelor. sucurile de zarzavat. din alimente. tinerească. mai ales. ca urmare a lipsei en- . embrionii de seminţe — obţinuţi prin încolţire şi. Alimentaţia vie (crudităţile) constituie şi cel mai bun tratament de înfrumuseţare. înfăţişarea proaspătă. Apoi se reglementează activitatea glandulară înlăturându-se pericolul obezităţii sau slăbiciunii. Pierderea cea mai importantă. În acelaşi fel crudităţile vindecă hipertensiunea. Aşa că lăsăm pe seama cititorului să decidă dacă distrugerea acestor enzime prin fierbere. nou-născutul având nevoie de o cantitate suplimentară de forţă şi energie faţă de pruncul ce va deveni. Crudităţile cele mai bogate în enzime sunt: germenii de grâu — partea germinativă a bobului. ca o taină în faţa căreia omul trebuie să-şi recunoască neputinţa.

durerile în articulaţiile şoldurilor şi ale coloanei vertebrale. astfel. Deficienţa structurii osoase se instalează de cele mai multe ori încă din perioada fragedei copilării (vezi subcap. Fără enzimele corespunzătoare. se transformă în săruri minerale anorganice. După cum scria un cotidian elveţian. printre care fosforul. o constituie deprecierea sărurilor minerale. o optime din copiii înscrişi la o şcoală dintr-uri oraş din Elveţia aveau deviaţii ale coloanei vertebrale. urmări ale acestei deficienţe. rezultând compresiunea nervilor. Oasele cedează pentru că sunt demineralizate. ascunse. bogat în calciu şi crudităţile. La ameliorarea demineralizării contribuie întinâi laptele nefiert. la craniile de câini şi pisici. Este un adevăr confirmat şi de următorul fapt: La grădina zoologică din Schaffhausen s-au găsit. nici multe alte boli distrofice ca: artroza. Chimiştii susţin că prin fierbere nu se distrug sărurile nutritive. pe de o parte. potasiul. sciatica. . Alimentaţia sugarilor). depozitându-se ca reziduuri. se instalează tot felul de boli perfide. ele rămânând în cea mai mare parte fără valoare. este favorizată apariţia oricăror maladii. Alimentaţia naturală nu generează deci carii dentare şi. fierul şi altele. sărurile nu pot fi transformate şi asimilate astfel încât să fie utile. Ei au dreptate. Expresia „ţinută defectuoasă" este greşit folosită. iar pe de altă parte. în timp ce la craniile animalelor sălbatice. dar ceea ce se pierde sunt enzimele legate organic de 23 săruri. ca: vulpea. fiind vorba de o alimentaţie defectuoasă. bursucul jderul nu s-au constatat astfel de probleme deoarece ele nu au fost hrănite cu mâncare gătită. foarte mulţi dinţi cariaţi.zimelor din hrană. în consecinţă. Sămrile minerale organice. nutritive. Cele mai multe fracturi de oase sunt de asemenea. calciul.

Deci merită de mii de ori măcar să încercăm schimbarea regimului. consecinţa fiind apariţia reumatismului şi artritei. dar eu susţin că şi cauza tuturor bolilor infecţioase este aceeaşi: „sedimentele inutile" formate din cauza unei alimentaţii greşite. dacă nu este cunoscută şi îndepărtată cauza ce a generat această insuficienţă. prin metabolizare. nu se îmbolnăveşte. boli de inimă. care provoacă senzaţia de oboseală şi greutate în mişcări. Cauza principală nu este frigul. hipertensiune arterială.Cele câteva exemple de afecţiuni datorate unei alimentaţii deficitare. Pare de necrezut. ca urmare. sau pe un aşa-numit virus. pe un agent patogen. ceea ce generează. calculi biliari. nesănătoase sunt numai o mică parte din bolile consecutive demineralizării. Oricare ar fi situaţia. o altă serie de boli. Unii acizi. Un corp curăţat de tot ceea ce nu-i este folositor. Alte substanţe nefolositoare se depun în alte regiuni şi dau naştere la ateroscleroză. prin intermediul crudităţilor. evoluează şi intoxicarea sângelui şi a organelor cu reziduuri. boli de piele şi nenumărate alte afecţiuni. care se acumulează în încheieturi şi în muşchi se cristalizează. ele se depun în mare parte în corp. umezeala sau curentul. Se aruncă vina pe un germen. urmând ca apoi să fie eliminate. Întrucât organele de excreţie nu sunt capabile să facă faţă unui debit atât de mare de substanţe reziduale. o mare cantitate de deşeuri şi acizi care ajung în sânge. medicaţia şi hidroterapia (băile) nu prea sunt de mare ajutor. Paralel cu lipsa de săruri minerale. Cauza este în realitate tot sedimentarea. pricinuind multiple suferinţe.fără de care virusul nu poate face nici un „pas" în organism. Alimentele fierte produc. Gripa constituie „o soluţie de nevoie" la care face apel natura pentru a curăţi din când . ci lipsa de enzime ca urmare a unei alimentaţii deficitare.

„Papagalul vecinului nostru nu are voie să mănânce alune prăjite pentru că se îmbolnăveşte". mi-a spus cineva. Şi ce-ar mai putea spune un popor. Faptul că astăzi cei mai mulţi medici sunt de-a dreptul „dependenţi" de „chimicale" ne îndeamnă să credem că pregătirea lor profesională este indirect impusă de industria chimică. să mănânce alune prăjite? Animalelor din grădina zoologică le este interzis să mănânce alimente gătite pentru că se îmbolnăvesc. dar o atare recunoaştere ar constitui o catastrofă. de care trebuie să avem infinit mai multă grijă. . să-i iubim mai mult. să nu aibă nevoie de vaccinuri foarte primejdioase şi dăunătoare. deoarece marile concerne din industria chimică. Bolnavii constituie o necesitate vitală pentru cei sănătoşi dar. Este scandalos că până astăzi. schimbându-şi propriul lor regim de alimentaţie. în curând nu vor mai fi oameni sănătoşi. într-o atare situaţie. în Elveţia. este de-a dreptul absurd să încerci. De ce să-i lăsăm pe copiii noştri.în când corpul. pentru că boala prin însăşi natura ei obligă la nemâncare. De ce nu li se spune acelaşi lucru şi oamenilor care se îmbolnăvesc? De ce nu li se spune că milioanele donate pentru lupta împotriva cancerului ar fi putut fi mai bine folosite dacă lumea ar fi lămurită în ceea ce priveşte alimentaţia? Desigur. atunci caută să cunoşti hrana naturală! Copiilor le plac mult crudităţile. ni se răspunde. instituirea unei catedre naturiste a fost respinsă şi împiedicată permanent de o anumită clasă socială. reprezentanţii poporului sunt aparent fără putere în această privinţă. Dragostea părinţilor s-ar manifesta 25 mai bine dacă ei înşişi ar fi un exemplu bun. din păcate. toate fabricile de preparate alimentare şi chiar multe spitale ar trebui să-şi închidă porţile. Vrei să-ţi fereşti copilul de boală. Conducerea. să înfrângi temperatura pe cale artificială.

pentru că. injecţiile de-a dreptul otrăvitoare. după cum vom vedea. alte tratamente şi chiar şi transplanturile de inimă. automat.şi-aşa încercat de atât de grele suferinţe ? Mulţi oameni sunt atât de „plini de sedimente" încât deseori bolile ce le ameninţă direct viaţa. mai ales cei produşi de pancreas. pentru că „murdăria" trebuie cât de cât eliminată. Sănătatea lor aparentă a făcut ca situaţia lor să fie cu mult mai gravă. întreg corpul suferă. preluând o parte din fermenţii digestivi. Dar dacă enzimele respective lipsesc. sau un infarct miocardic le pun capăt vieţii în floarea tinereţii. Există indivizi cu o ereditate deosebit de viguroasă : dacă vor mânca moderat şi vor da dovadă de cumpătare în toate pot ajunge la vârste înaintate şi cu o alimentaţie obişnuită. dacă nu vrem să recunoaştem adevărata cauză a bolii. în apariţia altor boli. În orice boală. Nu e rnai puţin adevărat că şi lipsa sărurilor minerale — prin fierberea alimentelor — are o parte de vină. va ceda în curând. de-a lungul anilor. 26 sedimentele s-au tot depozitat. Dar rareori un atare individ . Din păcate. razele. ceea ce până la urmă a dus la deteriorarea totală a organismului. plin de sedimente. Se poate însă obiecta: cum se face că oamenii care mănâncă totul fiert reuşesc să supravieţuiască? Asta depinde. sunt de prea puţin folos. O inimă străină transplantată într-un corp bolnav. când una din ele va fi închisă se vor deschide. De cele mai multe ori medicamentele. De fapt. corpul ştie să se ajute singur. de puterea de adaptare a organelor. ele pot fi comparate cu nişte supape. alături de formarea sedimentelor nocive. Iată deci de ce este o mare greşeală să tratăm numai simptomele. ei nu pot înlocui decât în mică măsură procesul natural. biologii au descoperit că pentru metabolizarea anumitor alimente sunt necesare enzime ce sunt legate organic de alimentul respectiv. altele. Nu rareori este vorba de oameni ce nu au fost niciodată bolnavi.

de fapt. sau unde puţinele enzime sunt ani- . ci boala. Fiecare tip se prezintă sub forma unei excrescenţe generate într-o anume situaţie favorizantă. clorul şi fluorul din apa de băut. Formarea cancerului este favorizată de acţiunea unor chimicale şi otrăvuri. mai ales în ceea ce priveşte mecanismul de diviziune. ele sunt capabile să distrugă şi enzimele. Iau naştere astfel aşa-numitele celule „greşite''. fără să fie vorba de existenţa unui virus cancerigen transmisibil. conservanţii toxici. Absenţa crudităţilor deci şi a enzimelor influenţează negativ diviziunea celulelor. insecticidele. În celula în care creşte procentul de deşeuri. care începe să scape de sub control. nicotină şi sarea de bucătărie şi multe altele. medicamentele chimice. Există o deosebire esenţială între expresiile „slăbiciunea bătrâneţii" şi „infirmităţile vârstei". de exemplu pesticidele. îngrăşămintele chimice. mioame etc. Există diferite tipuri de cancere. În atare situaţii nu este de mirare că enzimele pot pierde total controlul asupra unora din celulele corpului. a căror înmulţire şi creştere haotică generează excrescenţe care se constituie în ulcere. cancere. FORMAREA CANCERULUI Există o corelaţie izbitoare între lipsa de hrană crudă şi formarea cancerului. în caz că au pătruns în celule. sau cel puţin să le diminueze proprietăţile.este ferit de boli şi de infirmităţile bătrâneţii. cu atât mai mult ele se pot forma dacă se infiltrează şi toxinele. Dacă numai prin lipsa enzimelor se pot naşte celule anormale. iar celulele anormale încep să se înmulţească vertiginos dând naştere la tumori canceroase. greşită deoarece cauza infirmităţii nu este bătrâneţea. tumori. Expresia „infirmităţi ale bătrâneţii" este. pentru că lipsesc enzimele vii care acţionează şi curăţă. Dacă aceste otrăvuri au puterea să conserve şi să omoare microbii.

Naşterile timpurii. o comunitate care trăieşte într-o vale foarte izolată a munţilor Himalaia. sarea de bucătărie şi altele asemănătoare şi-au făcut intrarea în viaţa oamenilor şi au început să le submineze sănătatea. există un singur mijloc. de aceea putem fi siguri 28 că nu este molipsitoare. anume. îngrăşăminte artificiale şi chimicale. Aşa era cazul tribului Hunza. acolo poate apărea boala şi există supoziţia că se poate forma celula canceroasă. erau consumate în stare crudă. trebuie să dăm speranţe femeilor sănătoase din punct de vedere organic dar rămase sterile.hilate şi distruse de toxine. Aşa a început civilizaţia! Zahărul rafinat. aşa cum se întâmplă în cazul tuturor virozelor. enzimele. Acolo nu se ştie nimic despre fabrici şi produse alimentare. Suntem convinşi de faptul că boala canceroasă nu este produsă de un virus special. Iar viitoarele mame care se hrănesc cu crudităţi vor avea naşteri uşoare. . a celor născuţi cu sindrom Down (mongolism). Pe de altă parte. ca şi majoritatea alimentelor. care nu pot fi produse într-o fabrică. lipsa de hrană crudă: se formează celule germinative imature sau anormale. că pot avea totuşi copii dacă se vor hrăni doar cu alimente crude. de exemplu. imature. are aceeaşi cauză ca şi ivirea cancerului. ci numai pe cale biologică. Din păcate. Un antidot ar otrăvi şi mai mult corpul bolnav de cancer. Laptele. chimic. populaţiile primitive. Autorul ar mai îndrăzni să afirme că apariţia copiilor anormali ca. în care aproape că nu se cunoşteau cancerul şi alte boli de nutriţie. de aceea nu s-a găsit şi nici nu se va găsi vreunul! După experienţa noastră. în acea vale liniştită s-a construit o şosea. Există şi dovezi în favoarea veridicităţii afirmaţiilor noastre şi anume.

iar banii pentru cercetările oncologice sunt dăruiţi de populaţie. un ţesut iradiat este mai greu de vindecat chiar prin alimentaţia cu crudităţi). nici iradierile (dimpotrivă. rezultatele obţinute în acest domeniu. Doctoriţa Nolfi a ştiut precis de ce nu s-a lăsat iradiată sau operată.putem spune că sunt excluse. cu regim de crudităţi. Este de dorit sa se introducă si să se stimuleze practicarea unei agri29 culturi biologice. De aceea este de datoria conducătorilor noştri să experimenteze şi aplicarea metodelor biologice în agricultură. Creşterea numărului cazurilor de cancer a ţinut pasul în mod uluitor cu creşterea folosirii substanţelor chimice în agricultură şi în industria alimentară. Nenumăratele cazuri de vindecare a cancerului prin alimentaţie crudă. deja amintită. meritele enzimelor şi existenţa nenumăratelor vindecări de cancer prin crudităţi şi să publice. în sfârşit. din întreaga lume. după cât se pare. neotrăvită (cu îngrăşăminte biologice). Din toate cărţile deja apărute despre vindecările de cancer prin regim alimentar. Atâta timp cât cauza cancerului nu este recunoscută şi îndepărtată. Împotriva unor astfel de tratamente de mântuială oamenii trebuie avertizaţi. Bolnavii de cancer iradiaţi constituie un exemplu de tratamente de mântuială. nu folosesc nici operaţiile. unul se datoreşte cancerului. sunt toţi orientaţi spre chimie) să recunoască. este de datoria cercetătorilor (care. Şi ea îşi argumentează riguros atitudinea. în sfârşit. aş vrea să atrag atenţia celor care se îndoiesc asupra lucrării. Şi acest medic vindecă. Deoarece la fiecare patru decese. în special cancerul. Revista . a doctorului Gerson : Rapoarte asupra a 50 de cazuri de vindecări de cancer. reprezintă o realitate şi nu mai trebuie trecute sub tăcere.

Eu cred că şi populaţia ar fi de acord cu această propunere. în întreaga lume se pune problema apărării consumatorilor. în sensul că s-a interzis să se specifice «fără insecticide». După câte aud. Ziarul Reformă şi dietă din iunie 1975 scria: „Într-o atare situaţie este de neînţeles că forurile sanitare nu fac totul pentru a stimula o agricultură fără otrăvuri. consumatorul nu mai poate şti ceea ce este cultivat cu chimicale şi ceea ce este fără.se întâmplă chiar contrariul. anticancerigene. în spitalul cantonului Aargau au fost consultate mai multe mame. Cum să poată sistemul de agricultură biologică. sunt imediat vândute când ajung pe piaţă. de 15 ori mai multe insecticide decât nivelul admis pe plan internaţional la laptele de vacă pentru adulţi. După «afacerea brânzeturilor». reprezentanţa elveţiană pentru produse alimentare şi-a schimbat atitudinea. În toamna anului 1968. Din păcate . alimentele biologice. Suma de şase milioane strânse constituie prin ea însăşi un semnal privind dorinţa poporului de-a scăpa de teama cancerului şi de pericolul pe care îl constituie. în care lucrează în mod cinstit peste 700 de familii de ţărani. în medie. Când astăzi.Sănătatea poporului (Elveţia) din aprilie 1971 *scria : „Federaţia elveţiană ar trebui să folosească măcar o parte din milioanele pe care le are şi le cheltuieşte în cercetarea agricolă (metode toxice). în Elveţia se întâmplă tocmai contrariul. S-a insistat chiar pentru îndepărtarea specificaţiei bio şi «cultivat biologic». cu alte cuvinte se face totul pentru îngreuierea apariţiei pe piaţă a produselor obţinute printr-o agricultură care se foloseşte de metode agrotehnice biologice.S-a putut face constatarea că laptele lor conţinea. pentru experimentarea biologică". . şi anume.

El a început prin a-i face din când în când câte o injecţie. demnă de urmat. O impresie adâncă mi-a făcut vindecarea tatălui meu. nu i-a mai prescris nici un alt tratament. La data aceea nu eram încă adept al alimentaţiei de crudităţi şi aveam puţine cunoştinţe şi puţină experienţă în metoda de vindecare naturistă. parcă erau nişte putinele de bătut untul şi. prin post parţial. Picioarele tatălui meu se umflaseră aşa de rău. Se pare că nici doctorul nu mai credea într-o vindecare. Sfaturile mele nu au fost luate în consideraţie. să prezinte consumatorilor produsele obţinute. I-a recomandat şi un regim sărac în carne şi sare. dar care nu s-a dovedit a fi eficient. ba mai mult. injecţii care ulterior au devenit din ce în ce mai dese. deoarece accepţiunea de „regim sărac în carne" este foarte elastică. o curăţire temeinică şi o refacere şi că ar trebui să evite alimentaţia cu carne şi sare. dacă acestea nu au voie să poarte indicaţia «fără otravă» sau «cultivat biologic» ? " 31 DIFERITE VINDECĂRI Prin alimentaţia cu crudităţi şi post poate fi vindecată orice boală. Tatăl meu nu avea decât 56 de ani şi era bolnav de câtăva vreme.să dovedească că face o muncă de pionierat. acesta a fost nevoit să vină de două ori pe zi să-i facă injecţiile 32 Din cauza retenţiei de apă s-a accentuat şi astmul. Raţionamentul logic îmi spunea că organele pacientului nostru ar necesita. deoarece. deoarece n-a mai fost în stare să se ducă el la doctor. Starea bolnavului se înrăutăţea văzând cu ochii. care suferea foarte rău de edem cardiac şi astm. . fără interzicerea totală a cărnii. în afară de injecţii. a fost chemat cel mai bun medic din regiune pentru a-1 trata.

în loc să vindece. Chiar şi otrava injecţiilor. îmi răspundea: „Doctorul ştie mai bine". În cursul a 24 de ore edemele de la picioare dispăruseră. de fapt. Atunci mi-am dat seama pentru prima oară cât de ataşat este omul de obiceiurile sale culinare. ar fi mâncat mai mult decât i se oferea. Fiind obişnuit cu o mâncare picantă. atâta timp cât stomacul era umplut cu mâncăruri care.insuficienţa cardio-respiratorie fiind aşa de rea. în sfârşit. Dacă i s-ar fi permis. Fără a întreba pe medic. a contribuit la agravarea bolii. mânca acelaşi fel la toate mesele. constituiau cauza bolii. El nu primea nimic altceva decât câteva linguri de ceapă tocată întinsă pe o felie de pâine cu puţin unt şi o ceaşcă de ceai diuretic concentrat. deoarece nu s-ar fi putut abţine de la delicatesele oferite. De acum înainte nu a mai avut voie să stea la masă împreună cu familia. Pentru început. Adesea mi se părea că nu ar putea să existe chinuri mai grozave decât cele prin care trecea bietul meu părinte. într-atât încât există indivizi care. devenise. O rană pe care o 33 avea. regimul de care vorbeai?". Chiar începând din a doua noapte a putut să se odihnească. de doi ani. dar nici ele nu i-au putut fi de nici un ajutor şi nu i-au adus nici o alinare. tatăl meu m-a întrebat: „Şi cum este. docil şi dispus să-mi primească sfaturile. Ori de câte ori încercam să-1 conving pe tatăl meu să încerce un alt regim alimentar. încât bolnavul nu dormea nici ziua nici noaptea. îi plăceau sandvişurile lui cu ceapă. Când suferinţa şi-a atins apogeul şi sfârşitul părea aproape. am încercat cu ceaiuri de plante. criza cardiacă dispărând complet. de la început. deocamdată. în pulpa piciorului şi nu se cicatriza . se sinucid prin patima asta de a mânca. fără să-şi dea seama. Toată noaptea gemea.

vegetarian. Chiar în ziua următoare. un tratament mai urgent. mişcarea corporală şi dieta. vindeca prin regim. calculii biliari. respiraţia corectă. care nu sunt socotite boli. În cazurile în care este vorba de unele vicii. Însănătoşit trecuse cu toată inima de partea regimului. Există persoane care afirmă că crudităţile ar putea să înlocuiască somnul deficitar. de 34 tipul celei cu crudităţi. solicitând. susţin ele. totuşi. Nu trebuie însă să uităm că nimeni nu este. eczema. nu se simt obosite şi nici nu simt nevoia să doarmă. răsuflarea rău mirositoare. aerul apa. oboseala şi constipaţia. Mărturisesc că nu am exagerat cu nimic. cum ar fi cele pentru cafea. după o noapte „albă".s-a vindecat în şapte zile. Din clipa când a schimbat regimul. din naştere. cum sunt: apendicita. din cauza periclitaţii si sensibilităţii lor. iar regimul de crudităţi trebuie să aibă o marjă de timp până când puterea lui de curăţire să poată acţiona. de asemenea. Bolile de nutriţie prin excelenţă. iar în săptămâna următoare tatăl meu a mărşăluit doi kilometri până în satul vecin. Automat aceasta aduce cu ea un fel de viaţă raţională în care soarele. Totul părea o minune după o suferinţă aşa de grea. Din acest motiv am adăugat capitolul: Indicaţii deosebite pentru anume bolnavi. Mai bună decât terapia este profilaxia bolilor prin hrană vie. Chiar şi . Nu numai bolile grave pot fi vindecate prin regim de crudităţi. ca de pildă durerile de cap. tutun sau băutură se recomandă o perioadă de post total. Din când în când îi mai îmbogăţeam lista de bucate deşi mai trebuia încă să sufere de foame. ci şi neplăceri mai mici. artrita şi multe altele se pot. nu a mai făcut nici o injecţie. au un rol de seamă.

în general nu se îmbolnăvesc. excesul de sare. CARE ESTE TIPUL DE ALIMENTAŢIE SPECIFICĂ OMULUI ? Deoarece a fost un timp în care oamenii s-au hrănit mai mult cu carne de vânat. Unele au devenit chiar incapabile să se mai reproducă. aşa cum erau ele obişnuite în libertate. şi anume că animalele s-au îmbolnăvit şi au murit. Astfel de concluzii sunt însă puţin întemeiate şi. fiartă sau friptă. După aceea s-a putut citi în ziare că până şi animalele foarte rare au început să aibă pui. prăjiturile. de frica agenţilor patogeni? Tocmai contrariul a ceea ce se urmărea. ouăle fierte. zahărul rafinat. Ce categorie de animale e mai apropiată de om în ceea ce priveşte . următoarele preparate gătite: pâinea albă şi intermediară. în timp ce printre popoarele civilizate de astăzi cu greu se mai poate afla un om sănătos ? Care a fost rezultatul experienţelor făcute în grădinile zoologice. se putea trage concluzia că noi am fost creaţi pentru alimentaţia cu carne şi pregătirea ei la foc este normală. ne putem ajuta făcând o serie de comparaţii cu ceea ce se întâmplă în lumea animală. Trebuie însă îndepărtate pe cât posibil. De ce animalele sălbatice. derutante. ciocolata. laptele fiert sau pasteurizat. alimentele grase sau fierte în grăsime. folosirea zilnică a cărnii (cel mult o dată sau de două ori pe săptămână).regim de crudităţi parţial poale genera o destul de mare putere de rezistenţă faţă de boli. nefiartă. de aceea. Pentru a obţine răspunsul corect la întrebarea noastră. când s-a început alimentarea animalelor sălbatice cu hrană fiartă. S-a trecut din nou la alimentarea animalelor — unele fiind deosebit de preţioase. slănina. chiar exemplare unice — cu hrana lor naturală. care trăiesc în libertate.

Toate acestea nu dovedesc oare că . maimuţa. pe când a omului este alcalină. porcul) sau a acelora ce se hrănesc 36 mai ales cu fructe (maimuţele)? Gorila. pe când al omului este cutat. Maimuţa antropoidă este singurul animal al cărui aparat digestiv este alcătuit şi funcţionează întocmai cu cel al omului. Organele digestive ale omnivorelor se aseamănă mai mult cu cele ale animalelor de pradă decât cu cele ale oamenilor.anatomia şi fiziologia aparatului digestiv ? E vorba. ceea ce produce putrefacţia şi mirosul urât. mai puternic. omul) atunci când e pus în situaţia să digere carnea. Deoarece acidul clorhidric al omului este prea slab pentru digestia cărnii. la animalele de pradă. de exemplu. pe când ale omului sunt tocite. a ierbivorelor. Susţinătorii teoriei evoluţioniste şi-ar sparge capul cugetând pentru ce aparatul nostru digestiv nu s-a adaptat treptat la alimentaţia pe bază de carne sau măcar de ce nu a ajuns să fie asemănător cu cel al omnivorelor (porcul). carnea rămâne prea mult timp în interiorul acestuia. saliva lor este acidă. iar intestinul său este ondulat şi de cinci ori mai lung decât al animalelor carnivore. Intestinul carnivorelor este de cinci ori mai mic decât cel uman. a omnivorelor (de ex. în sânge. chiar şi acidul gastric este mult mai „acid". şi generează diverse boli. nu mănâncă nici un pic de carne. iar măselele lor sunt zimţate. de categoria animalelor de pradă. Substanţele de putrefacţie trec prin peretele intestinului. pe când a omului este netedă. în interior intestinul lor este neted. Teoria lor va rămâne mereu sub semnul întrebării. limba lor este aspră la pipăit.. ceea ce înseamnă că un carnivor poate să mistuie mai uşor plante şi fructe comparativ cu un mâncător de vegetale şi de fructe (vaca. oare.

40 sau 50 de ani. orice pomi fructiferi care fac poame bune pentru hrana voastră. nu le trece cu vederea. Sunt multe soţii tinere care. caută să le pregătească „tot felul de bunătăţi". din fructe! Între acestea ar trebui socotite şi nucile şi seminţele. Omul şi maimuţa sunt singurele animale 37 dotate cu mâini. şi alimentaţia omului ar trebui alcătuită. ceea ce ar corespunde cu salata noastră. primim trista veste despre moartea cutărei sau cutărei cunoştinţe. o dovadă că pentru hrănirea lor este nevoie în primul rând de fructe.omul s-a hrănit greşit. din dragoste pentru soţii lor. zahăr rafinat. deoarece pentru o atare hrană am fost noi creaţi. Şi astăzi el este la fel cu cel al maimuţelor antropoide. nu suntem îndemnaţi să ne amintim una din primele învăţături despre „nutriţie" pe care Creatorul a dat-o primei perechi de oameni şi care este scrisă pe prima filă a Bibliei? Stă scris: „Iată. de cancer. v-am dat orice iarbă care face sămânţă. scleroză multiplă. la vârsta de 30. Nu ştie nimic despre fiert. sare de bucătărie. stop cardiac sau altă boală caracteristică so- . cu care să se poată căţăra pentru a-şi lua fructele din pom. dar aspectul tubului lor digestiv a rămas acelaşi. că le mănâncă aşa cum i le-a dat natura." Iar spusele acestea au valoare de lege a naturii. În urma acestei constatări. Şi când ne aşteptăm mai puţin. putem spune deci că vom fi cu atât mai sănătoşi cu cât alimentele noastre vor fi puţin preparate. despre otrăvurile conservante! Referindu-ne la noi. de aceea este gata să se îmbolnăvească de orice fel de boală posibilă ? Animalele ierbivore nu au gheare pentru a prinde şi sfâşia vânatul. mai naturale. Civilizaţia a produs schimbări fundamentale în modul de viaţă al oamenilor. în consecinţă. şi bineînţeles. în primul rând. Dacă găseşte rădăcini şi bulbi comestibili. Maimuţa se hrăneşte şi cu boabe de plante şi cu frunze netede.

iar suferinţa celor din familie a fost mai groaznică. Am cunoscut un om căruia. Şi în cazul lui s-a spus că trebuie operat imediat. că măcar două luni ar fi trebuit să încerce un regim hipoacid. Deşi a fost operat. cu totul neintenţionat. dar numai din neştiinţă.pentru o vindecare care nu a avut loc. că noi am fost creaţi pentru un alt fel de alimentaţie. omul s-ar fi putut bucura şi astăzi de lumina ochilor! PREJUDICIILE FIERBERII ALIMENTELOR De curând a venit cineva la mine să-mi spună. s-a sacrificat totul. poate chiar numai sucuri proaspete. ce bine ar fi fost! După experienţele noastre. când soţul şi-a dat obştescul sfârşit. simplu. dar toţi specialiştii la un loc n-au mai fost în stare să le prelungească viaţa. totuşi. altfel va fi prea târziu. iar după un timp începea să se vindece. din anii tinereţii. O tragedie mai mare nici că se putea închipui. cu . atâta vreme cât ne simţim „bine". să-i explice. omul este astăzi complet orb. Aceste tinere doamne au avut intenţii bune. dacă nu s-ar fi făcut operaţia. De aceea suntem convinşi că. ar fi existat cineva care să-l lămurească. vrem să atragem atenţia asupra unuia singur care ni se pare edificator. nici un cancer n-a mai evoluat în timpul unui atare regim. durerile şi chinurile pe care trebuiau să le suporte bolnavii creşteau. să citim măcar o carte despre cum să ne menţinem sănătatea! Din nenumăratele cazuri nenorocite pe care le ştim personal. i s-a format o tumoare ce apăsa pe nervul optic. Jumătate din „avere" a fost dată medicilor. prematură. Dacă.cietăţii noastre civilizate. îmbuibându-i cu toate delicatesele artei lor culinare. şi-au osândit soţii la o moarte sigură. Şi când te gândeşti că nu găsim însă niciodată timp.

a cărei sarcină principală este curăţirea sângelui. prin fierbere sunt distruse. nu este nici o deosebire între acest sistem de fierbere şi celălalt: în ambele cazuri-sunt distruse substanţele cele mai de seamă. Dar s-a aflat că nu era vorba de o „naturistă". într-adevăr. Lipsa de enzime are ca urmare faptul că mai mult . că varza. în alte alimente este distrusă doar parţial în timpul preparării mâncărurilor. îşi pierde 60% din valoarea iniţială. Între cele două noţiuni este o mare deosebire. Aşa scrie un cercetător american. astfel că legumele şi zarzavaturile nu mai conţin nimic hrănitor în ele. enzimele. potasiu. Pe lângă enzime. parte prin distrugere. în mare măsură. dar fierb cele mai multe mâncăruri. Pro40 teinele îşi pierd 2/3 din valoarea lor nutritivă prin fierbere. ci de o „vegetariană".un aer triumfător. remarcând. printre altele. Chiar dacă fierberea se face cu grijă. iod şi alte săruri minerale. la folosirea cărnii. în cartea sa. Vegetarienii renunţă. vitamina C. Dureri şi suferinţe. uite. că. şi avea 40 de ani. au fost deja amintite în primul capitol. Pierderile de calciu. Astfel de realităţi ar trebui să ne atragă atenţia. parte prin coagulare. magneziu. Una din cele mai importante dintre ele. fier. fiartă în mod obişnuit. Garten. se pierde total prin fierberea alimentelor mărunţite şi la fierberea laptelui. pricinuite prin fierbere. o adeptă a alimentaţiei naturiste. „Zarzavaturile fierte în apă sunt cele mai puternic depreciate". de exemplu în abur. Dr. substanţele proteice astfel modificate produc mai multe reziduuri şi acizi în urma metabolismului. de pildă. Toate sărurile minerale se elimină prin apa de fierbere şi prin aburi. şi vitaminele. Totodată. ce locuia lângă Berna. a murit de cancer.

Grăsimile animale şi vegetale solidificate şi uleiul încălzit obliterează arterele şi provoacă hipertensiunea arterială. ci chiar în timpul procesului de fabricaţie. pe mesele dumneavoastră se găsesc numai alimente cu valoare nutritivă redusă. la obţinerea uleiului prin presare la cald. ambele foarte otrăvitoare (dăunătoare). Fructele crude sunt suportate chiar şi de diabetici. oricâţi bani cheltuiţi pentru hrană. Cele mai mari prejudicii le suferă însă grăsimile şi uleiurile şi nu numai la fierbere. decât din cele crude. Amănunte în plus veţi găsi în capitolul referitor la Bolile de inimă. depozitându-se ca reziduuri. de aceea este neapărat nevoie de un suport artificial. În acest fel ele devin o reală primejdie pentru oameni. care îşi schimbă total compoziţia chimică. între care sarea de bucătărie şi zahărul. Într-adevăr. pe când uleiurile obţinute prin presare la rece le curăţă de depuneri. Cu astfel de pierderi enorme. cei mai mulţi oameni sunt subalimentaţi. Conservarea se rezolvă doar prin congelarea lor. chiar având stomacul plin.de 3/4 din sărurile minerale importante din celulele cornului nu pot fi valorificate de organism. dar nu şi cele fierte: iată o dovadă certă că schimbarea suferită de zahăr şi amidon prin fierbere este categoric dăunătoare. modificări chimice inexistente în alimentele care nu se fierb. sunt cele mai folosite. cantitativ. de exemplu. un ajutor deplorabil pentru un mare fiasco! S-a observat că din mâncărurile gătite se mănâncă de trei-patru ori mai mult. predispunându-i la obezitate. pentru că volumul alimentelor scade mult prin . Fructele nu trebuie fierte sau sterilizate sub nici o formă. Prin fierbere sunt degradate chiar şi amidonul si fructoza. 41 Aroma şi gustul picant al fiecărui aliment sunt foarte prejudiciate prin fierbere. Aşa că.

gustul ar putea fi uşor reeducat. Notele medicilor depăşesc de multe ori. nu am mai simţit nevoia de sardele. devine imperios necesară . sunt durerile şi chinurile bolnavului. şi care nu pot fi evaluate în cifre. cu greu vei reuşi. Sardelele în ulei. Dar. numai 42 sâmbăta. depunerile şi creşterea în greutate cu greu mai pot fi evitate. ar fi putut fi evitată. la cutie. şi astfel. Iată cât de multe sacrifică omul doar pentru o neînsemnată plăcere culinară! De altfel. După aproximativ o jumătate de an. şi niciodată să nu cumpăr două deodată. o asigurare de boală care. erau la acea dată hrana mea preferată. Când am început să schimb regimul. chiar împătrit. îmi place mai mult alimentaţia mea de astăzi decât mi-a plăcut cea din trecut! Îmi amintesc bine de trecerea mea de la vechile obiceiuri culinare la alimentaţia naturistă. ca să le am pentru două sâmbete : dacă ai în casă tocmai acel „ceva bun". abstracţie făcând de suferinţele psihice şi neajunsurile financiare care se instalează în unele familii.fierbere. mi-am propus ca pe viitor să-mi cumpăr numai câte o cutie. MUNCA GREA ŞI HRANA CRUDĂ În discuţiile asupra alimentaţiei cu crudităţi mi se . Apropo de satisfacţiile gustative. cheltuielile adiacente generate de alimentaţia fiartă sunt mult mai ridicate decât costul crudităţilor. la care trebuie să renunţi. mai grave decât toate celelalte. banii daţi pe mâncare. totdeauna ispita îţi va da ghes „măcar să guşti"! După un timp mi-am cumpărat o cutie la două săptămâni şi apoi tot mai rar. pentru că se ştie că el este o obişnuinţă. de fapt. În plus. Am găsit în schimb multe alte alimente delicioase. la toate aceste cheltuieli se mai adaugă întreruperea temporară a lucrului (concediile de boală) şi curele de tratament în staţiuni balneoclimaterice.

pe când ceilalţi. şi chiar şi în această situaţie hrana crudă şi-a dovedit superioritatea. Nu mai eşti chinuit nici de oboseală şi nici de sete.. asemenea cafelei.spune adesea: „Aş vrea să te văd cum te-ai descurca dacă ar trebui să munceşti din greu!. adică dacă aş rezista numai cu hrana din crudităţi. Există şi alte dovezi. în Germania. aproape de final. în afară de asta.". s-a făcut o examinare asupra capacităţii de muncă a unor muncitori. După cum am văzut mai sus. cu reţinerea de la orice fel de preparate din carne. După rapoartele pe care le avem. deoarece acestea devorează carnea crudă cu piele şi păr. printre altele. proteina îşi pierde. . În realitate. nu-şi foloseşte niciodată întreaga sa putere de rezistenţă de la început. Este neîntemeiată comparaţia cu efectul pe care îl are carnea asupra animalelor de pradă. Ocazional am efectuat şi eu muncă grea. El atribuie rezistenţa sa neobişnuită crudităţilor şi. 44 În general. în concursuri. că mesele sale sunt alcătuite 90% din crudităţi. medaliat cu aur la Roma şi la Sydney. iar organismul lor a fost creat şi adaptat exact pentru acest fel de alimentaţie. a publicat o carte în care mărturiseşte. carnea fiartă conţine numai o fracţiune din valoarea nutritivă a celei crude. din America. de a stimula artificial. Unii erau mâncători împătimiţi de carne. cândva. adaugă mai departe. carnea este considerată un aliment dătător de forţă. Un dublu campion olimpic la înot pe distanţe lungi. este doar un mijloc de a biciui. sunt istoviţi şi cedează. Roos. naturiştii.. Cine a rezistat mai mult la „tăvăleală" ? După calculele făcute. în lucrarea amintită că. mulţi erau adepţi ai crudităţilor.

au făcut o cură de slăbire mâncând. se acumulează multă apă în corp.prin fierbere. un timp. Au ţinut acest regim pentru a-şi păstra linia suplă. putem spune că ele aproape nu mai există. Două doamne. de valoare redusă. Şi-apoi. Chiar şi fierul din carne devine anorganic şi. Nu după mult timp au murit amândouă de o boală de piele. prin aceasta. În ceea ce priveşte vitaminele. Dar seminţele de cereale sunt de 10 ori mai valoroase şi mult mai sănătoase. ceea ce favorizează şi mai mult apariţia bolilor. Consumul de sare trezeşte în ele o senzaţie anormală de foame şi o sete permanentă. în plus. nici un alt aliment nu încarcă şi nu acidifiază mai mult sângele decât carnea. din cauza ei. Personal. Pro45 blema alimentară a omenirii ar putea fi astfel lesne rezolvată. . cunoştinţe apropiate ale autorului. Un alt dezavantaj al sării din mâncare. Experienţa a reuşit. considerând carnea un aliment cu valoare nutritivă mare. întotdeauna există excepţii. 2/3 din valoare sau poate fi complet distrusă. Este o tragedie că medicii recomandă carnea şi sugarilor. care. Ambele cer să fie satisfăcute şi duc la creştere ponderală. nefolosibil. Se poate replica faptul că unii iubitori de carne ating vârste înaintate. numai carne şi salată. Cele mai multe mâncăruri fierte conţin tot atâta sare cât conţine o hrană specială care se foloseşte astăzi în îngrijirea animalelor pentru îngrăşarea lor. atunci când este vorba mai ales de persoane ce prestează o muncă fizică grea este că. un rol de seamă îl are cumpătarea. Pentru a produce un kilogram de carne este nevoie de 10 kg de cereale. consider că utilizarea cărnii fierte este o hrană unilaterală.

Opt viţei au primit. Al patrulea viţel a murit la două zile după . savant francez. Vegetarianul naturist este scutit de această neplăcere. N-ar fi oare de-a dreptul fantastic. lapte pasteurizat. mai mult sau mai puţin. iar alţi opt. începe să fie eliminată împreună cu sarea.la cel mai mic efort. Acum înţelegem de ce acei muncitori vegetarieninaturişti au rezistat de două ori mai mult la corvezi decât ceilalţi. Doi din prima grupă au murit din prima lună. ceea ce poate aduce prejudicii sănătăţii. Înţelegem şi de ce hrana crudă înlătură oboseala. Unul dintre viţei a fost scutit de continuarea probei pentru a rămâne în viaţă. pentru orice antreprenor. încă din prima zi de viaţă. prin aceasta şi alimentele îşi pierd. ca fiecare dintre muncitorii lui să aibă o astfel de cărţulie ? DEVALORIZAREA LAPTELUI PRIN PASTEURIZARE Pasteurizarea a fost introdusă de Louis Pasteur. s-au făcut nişte experienţe. aşa cum a dovedit-o un experiment publicat în numărul din iunie al revistei Minte şi materie. şi constă în încălzirea alimentelor până la 80 C pentru a distruge bacteriile. din Oxford (Anglia): „În Scoţia. Ce avantaje enorme s-ar crea armatei dacă soldaţii noştri ar fi dispuşi să încerce acest tel de alimentaţie! Ne gândim — în caz de război — la simplificarea tuturor celor necesare aprovizionării şi la faptul că lipsa trupelor de rezervă n-ar mai fi o problemă. Dar. lapte crud. din valoarea lor intrinsecă. la o şcoală agricolă. pentru a putea urmări ce efect are asupra viţeilor hrănirea lor cu lapte pasteurizat şi cu lapte crud.

scrie în cartea sa. glanda tiroidă era slab dezvoltată. în special calciul.încheierea perioadei de probă. încă din prima generaţie au avut loc avorturi. La 53% din animale. au experimentat alimentaţia cu lapte pasteurizat la pisici. laptele îşi pierde puterea sa dătătoare de sănătate şi calităţile nutritive de îndată ce este încălzit sau fiert. în timp ce ceilalţi au putut fi salvaţi. în cele din urmă. În generaţia a treia. un te- . au rămas toţi în perfectă stare fizică. în sângele încărcat de reziduurile produselor pasteurizate. devenind agresive. Tot ceea ce rămâne devine o aglomerare de deşeuri ce constituie un depozit de sânge. Animalele au suferit modificări de comportament. nu mai pot fi decât în mică măsură asimilate. zgâriind şi muşcând. Cele hrănite cu lapte crud s-au dezvoltat normal. scria în numărul 2 din 1972: „Doi oameni de ştiinţă americani. din sudul Germaniei. prin procesele de fabricaţie şi chimizare ale alimentelor. Ca urmare. Enzimele. prin încălzire şi pasteurizare." Scrisoarea sănătăţii. care au primit toţi lapte nedegradat. dându-li-se ulterior lapte nefiert. s-a instalat un rahitism grav care. găsesc. animalele erau aproape degenerate." După cum rezultă din toate experienţele de mai sus. care mişună pretutindeni. Cercetările s-au extins peste mai mult 47 de trei generaţii de pisici. a dus la moartea lor. elementele principale ale laptelui. metabolizate. Potenger şi Simonsen. toate enzimele de importanţă vitală pentru noi sunt distruse. de corpul nostru. Germenii bolilor. cărămizile vieţii că. La toate pisicile care nu au primit lapte crud. Cunoscutul biolog canadian H. Viţeii grupei a doua. La cele la care laptele pasteurizat a fost hrana principală. fierul şi fosforul. organul Asociaţiei Kneipp. Tobe.

Astfel se nasc bolile. Dar i-au dăunat? Nicidecum! Bând lapte crud şi folosind şi alte crudităţi. de îndată ce găsesc un depozit de deşeuri în sânge şi atacă ţesutul celular. confirmă aceste adevăruri în cartea sa. Z. H. iată că. Copilul probabil că înghiţise milioane de germeni de tuberculoză. de la London Hospital. a publicat în ziarul Asistenţa socială. Probele remediilor: „De ce o ramură uscată este atacată de viermi şi bacterii şi nu una sănătoasă. pentru dezvoltare. rezultatele unor stu- . care este plină de suc şi viată ? Pentru că bacteriile au fost create tocmai pentru a înlătura 48 deşeurile acumulate şi astfel au un rol deosebit de important în natură. avea o constituţie foarte robustă. Pasteurizările acţionează astfel oarecum împotriva tocmai a scopului pentru care sunt utilizate. o capodoperă dietetică". Pentru a dovedi în mod cert un atare fapt. de la o anumită vacă. Evelyn. astfel încât bacteriile nu au găsit un teren favorabil. aparţinând unui prieten apropiat.. noi le învinuim că ne-au provocat suferinţe deşi nu ele sunt vinovate de declanşarea bolii. s-a descoperit că vaca respectivă suferea de tuberculoză. Z. O mamă foarte grijulie faţă de copilul său a considerat că odrasla ei nu mai poate bea decât lapte crud. prielnic. Un cercetător englez. sperând că se poate încrede în onestitatea lui. După un timp. prof. Oliver a mai adăugat că „laptele. Oliver. H. dacă este pasteurizat devine „o uşă deschisă pentru boli si moarte"." În această privinţă sunt de acord mulţi medici. 47.ren propice pentru dezvoltare. boala fiind într-o fază foarte avansată de evoluţie. bineînţeles. Emerich a înghiţit o fiolă întreagă cu bacterii de holeră. nici un rău. care nu i-au făcut. 1934.Dar. Dr.

după acelaşi interval de timp nu a mai apărut nici un caz de carie 49 l dentară. în loc să apere de tuberculoză. Experienţele făcute asupra a 750 de băieţi au scos la iveală. aşa încât nu poate fi vorba de nişte rezultate inventate. numai un singur băiat s-a îmbolnăvit de această boală. Copiii cărora li s-a dat exclusiv lapte pasteurizat s-au îmbolnăvit în scurt timp de scorbut (lipsa vitaminei C). dar prin devalorizarea . numai cu lapte pasteurizat. în timp ce într-o altă grupă experimentală. Toate aceste dovezi arată că atât laptele pasteurizat cât şi fierberea sunt fără sens. regulat. consemnează în cartea sa. El a descoperit că laptele crud constituie o apărare activă împotriva bolilor. au dat aceleaşi rezultate. unele în universităţi. tulburau digestive şi alte boli. care au fost alimentaţi un timp. a favorizat-o. s-au îmbolnăvit de tuberculoză. trei-patru ani. hrănită cu lapte crud. Experienţele au demonstrat că laptele pasteurizat. care sunt atât de răspândite. tot felul de experienţe efectuate în Anglia şi America. cărora li s-a dat regulat lapte crud. rezultate uimitoare. 14 copii — dintr-o grupă experimentală mai mare —. după. Arnold de Viers. cu alte grupe. rahitism (lipsă de calciu).dii făcute asupra apariţiei şi evoluţiei cariilor dentare la copiii din diferite orfelinate. Arnold de Viers descrie cu lux de amănunte toate experienţele. un cercetător american. altele în spitale. Alte experienţe. Într-un cămin de copii din Anglia. Nu numai că sănă tea oamenilor este prejudiciată. La o grupă de 58 de copii. Elixirul vieţii.

Singurul avantaj al pasteurizării constă în faptul că. În multe regiuni ale Germaniei nu se mai găseşte deloc lapte crud. în curând vom rămâne şi noi fără lapte crud. să trebuiască să fac rost de lapte crud pentru nişte copii bolnavi ai unor vecini. Multe boli. ca şi fracturile sunt consecinţe ale lipsei de calciu. laptele poate fi păstrat mai mult timp 50 » i şi transportat fără a se altera. Neştiinţa celor lor mulţi a permis unor profitori să voteze o astfel lege. iar 90% din oameni suferă de lipsă de calciu. mi-a fost imposibil. deşi este mai scump. ci doar pagube incalculabile. Am fost pus în situaţia. afecţiunile coloanei vertebrale ale articulaţiilor şi cele de cord. În Elveţia lucrurile stau ceva mai bine. fapt ce constituie o cauză a bolilor. pentru că legile interziceau comercializarea laptelui ca atare. chiar şi artroza. Nu se ştie că prin pasteurizare calităţile lui sunt depreciate. chiar şi pentru potolirea setei este mult mai bun şi mai . dar şi aici lăptarii „dispar" unul câte unul. Nici ţăranii nu puteau să-mi vândă.alimentelor se pierd milioane. la un moment dat. Nu se ştie că o cură cu lapte crud poate vindeca boli grele. Pentru asigurarea cantităţii de calciu necesară organismului trebuie să bem zilnic puţin lapte crud. în acest fel. Consumatorului nu-i aduce nici un folos. Să nu uitam că laptele conţine mai mult calciu decât orice alt aliment. dar oricât m-am zbătut. Am locuit câţiva ani în Florida — SUA. Dacă oamenilor nu li se spune adevărul curat. Chiar şi acum se foloseşte mai mult lapte pasteurizat.

Bacteriile străine care s-ar putea dezvolta sunt inofensive şi nu-i alterează calităţile. acidul puternic din iaurt răpeşte corpului calciul. care provoacă nu numai un număr mare de accidente. vitamine. asemenea zarzavaturilor. Din contră. Nici un duşman al laptelui nefiert nu poate tăgădui acest adevăr. cât nu s-a acrit şi este folosit cu măsură. Dacă se atrage atenţia împotriva consumării laptelui nefiert. calciu). este inofensiv. laptele nefiert. are proprietăţi bazice în proporţie de 80% si neutralizează. De aceea vindeca bolile. foloseşte mult lapte crud. schilozi şi invalizi. o fac pentru beneficiul lor. ea are câştig de cauză. laptele crud şi cel prins constituie alimente de bază şi nimeni nu se gândeşte la vreun risc. Iar cei ce alarmează împotriva aşa-ziselor riscuri ale utilizării laptelui nefiert. În Bulgaria şi în alte state răsăritene. cu toate avantajele laptelui crud. sau dacă acesta este interzis. Laptele prins. cel mai bun furnizor de calciu. ci numai se . Cine vrea să se hrănească ieftin şi totuşi foarte sănătos. Toate sunt bune.ieftin decât orice altă băutură gazoasă îndulcită. în plus. proteine. ci chiar şi mulţi morţi. doar laptelui crud ar trebui să-i mulţumească! Frica de îmbolnăvire este atât de mare. pentru că laptele nu se strică. nici nu putrezeşte. încât. ar obiecta cineva. cu atât mai mult ar trebui să fie interzis automobilul. toxinele acide dăunătoare din organism. Laptele nefiert acţionează ca un purificator. de aceea este foarte igienic. inducând în eroare oamenii. Iaurtul îşi pierde şi el o parte din valoare prin fierbere (enzime. Dacă mulţi oameni din aceste ţări trăiesc şi peste 100 de ani. dacă nu ar exista şi riscuri! Care risc? O dată cu exemplele prezentate am văzut că pericolele sunt mai mari şi mai multe în cazul laptelui pasteurizat decât la cel nefiert. Doar bolnavii de reumatism trebuie sâ-1 evite.

relativ cel mai ieftin şi cel mai valoros. De ce ? Pentru că este alimentul cel mai bun şi agreabil. Aceasta se datorează fermentului lactic. Propriul meu copil . El este mort şi nu mai are nici o putere de curăţire şi de vindecare. nu trebuie să vă temeţi să-l beţi dacă nu mai este proaspăt. că laptele neîmbuteliat este filtrat în lăptării? Eu cred că afirmaţia că ar fi neigienic este un pretext al adversarilor laptelui crud. metodă ce se practică în America de mulţi ani. nici prin pasteurizare el nu devine „mai curat". sunt distruşi. de pildă. s-ar îmbolnăvi de pojar. vărsat de vânt. care are şapte ani.acreşte. agenţii curăţeniei. încă din primele săptămâni de viaţă a mâncat lapte de vacă nefiert. din cauza consumării laptelui nefiert. Se mai spune că şisistemul de muls este neigienic. Fetiţa mea. diluat corespunzător. o cană cu lapte nefiert. cel mai uşor de digerat. dimpotrivă. În plus. Până în prezent nu a făcut nici una din bolile copilăriei şi s-a dezvoltat minunat. Dorim să protestăm energic împotriva unei afirmaţii neîntemeiate apărută într-o lucrare a lui Holtzer Sommers. astfel că nu mai poate fi vorba de igienă. enzimele si acidul lactic. în familia noastră. Eu personal consum zilnic lapte crud. cel mai bun la gust. desertul este. Nu s-a observat. în timp ce laptele fiert sau pasteurizat putrezeşte. Laptele nefiert nu se menţine pur numai pe sine. ci el curăţă intestinele de resturile florei bacteriene de putrefacţie şi de alţi agenţi patogeni. scarlatină etc. Deci. laptele acţionează totuşi ca purificator şi nu pierde nimic din capacitatea sa de a întreţine sănătatea. copiii ar face afte (aftoză). adesea. Cei care spun asta nu ştiu că 2/3 din lapte este muls mecanic şi în curând 52 întreaga cantitate de lapte va fi mulsă astfel. anume că.

un ţăran din cantonul Neuentorg a avut de suferit. oamenii — a căror hrană de bază o constituie laptele crud — ajung la vârste mult mai înaintate decât este media de viaţă.este un exemplu că toate acestea nu sunt decât născociri. Faptele dovedesc tocmai contrariul: laptele crud vindecă. pentru că „imobilizează" acizii. Dar de ce să-i conteşti calităţile ? Este. vânzarea de brânză proaspătă şi unt ţărănesc fiind deja interzisă. pentru convalescenţi este alimentul cel mai uşor digerabil. deoarece au existat medici răuvoitori care i-au făcut pe nedrept răspunzători pentru diversele boli contactate de copiii ai căror părinţi cumpără de la ei lapte proaspăt. dacă nu se începe chiar de pe acum o contraacţiune. Acolo. nici crud! Chiar numai faptul că. Ceea ce s-a întâmplat în Florida este un semnal de alarmă. deoarece statutul confederaţiei privitor la lapte interzice ţăranilor să-şi vândă laptele şi produsele lactate . Fără temei este şi teoria lui Sommers. face să cadă teoria lui Sommers. de îndată ce vine în contact cu aerul. pentru că a vândut brânză dulce. pentru denigrarea alimentaţiei cu lapte crud. De pildă. A respinge laptele pe motive etice este cu totul altceva. dar sistematice. nu ar mai fi nici pur. unii ţărani au fost urmăriţi de autorităţi.de dorit să ne unim glasurile întru susţinerea şi salvarea laptelui crud! Fără ajutorul acelora ai căror „ochi s-au deschis" şi fără o propagandă serioasă împotriva acţiunilor aproape imperceptibile. în curând poporul nostru nu va mai putea cumpăra lapte proaspăt. conform căreia omul adult nu ar mai putea digera laptele nefiert (ci numai sugarii) sau că acesta. În plus. în ţările balcanice. Tot astfel de greutăţi vor avea de întâmpinat şi oamenii noştri (elveţienii) peste câţiva ani. asemenea fermierilor americani.

OAMENII TRĂIESC MAI MULT? Deşi părerea că strămoşii noştri s-ar fi hrănit mult mai sănătos este destul de răspândită. AZI. manuale de gastronomie şi tratatele de dietetică a numeroşi medici. cu excepţia unor fructe care nici nu erau considerate alimente. cu mai multe maşini. Dar după ce Dr. cărţi. Prin ziare.persoanelor particulare. Bircher a descoperit. dat fiind faptul că de atunci şi până în zilele noastre media de vârstă a crescut. se consideră că sistemul de nutriţie actual este perfect echilibrat. Vrem să urmărim până unde si în ce măsură cele de mai sus corespund adevărului. Atunci fierberea era considerată o adevărată „predigestie". s-a trâmbiţat că totul trebuie să fie fiert şi pasteurizat. deci. iar arta culinară foarte sofisti cată nu ar exercita nici o influenţă negativă asupra sănătăţii. DE CE. cu cât se folosea mai intens. şi i-a confiscat toate proviziile. Când. cu atât era mai bine pentru om. cu vreo sută de ani în urmă. Cineva a fost chiar de părere că industria chimică si cea farmaceutică ar contribui substanţial ca oamenii să ajungă la o vârstă înaintată. spaima faţă de microorganismele generatoare de boli s-a răspândit în întreaga lume. Louis Pasteur a inventat pasteurizarea ca mijloc de protejare a sănătăţii împotriva agenţilor patogeni. 55 . Acest ţăran îşi cultivă pământul fără îngrăşăminte chimice şi fără pesticide (aceasta s-a întâmplat în 1970). poliţia a făcut o descindere la el acasă. că pregăteşte alimentele pentru absorbţia şi asimilarea lor în organism. Este categoric că acum 50-100 de ani strămoşii noştri fierbeau lotul. spaimă care mai persistă şi azi.

Iar. când mă căutai eram răcit. încă de la vârsta de şase ani am avut prima întâlnire cu dentistul. asa-numitele cereale Bircher. pâinea proaspătă şi zahărul rafinat erau utilizate din belşug. care erau foarte sănătoase. atât dantura cât si nervii mei se aflau într-o stare de slăbiciune avansată. şi a dovedit valoarea ridicată a salatelor şi fructelor crude. după ce mi s-au deschis ochii. mai sănătos. Astăzi. era devalorizată. în plus. susţin că dacă aş fi respectat o alimentaţie corectă. se mânca numai mâncare gătită sau coaptă. în mare măsură. Mai târziu. aş fi fost scutit de toate necazurile şi bolile amintite. care se ştie că sunt deosebit de importante pentru metabolismul celulei nervoase. „înălţându-le" la rangul de hrană. Sunt convins că aş fi fost un copil mai puţin plăpând . o hrană care. Conform concepţiilor acelor timpuri se pare că eram foarte bine hrănit. La vârsta de 16 ani a trebuit să-mi pun ochelari. măselele mi se cariau mereu. la masa noastră cea de toate zilele. Raportat la cantităţile de lapte şi pâine pe care le-am mâncat în copilărie. La scoală eram foarte emotiv şi uituc. în ceea ce priveşte aspectul exterior eram mare şi puternic. pe care le-am făcut în forme destul de grave. ambele fiind semne vădite ale unor nervi slăbiţi. deşi aveam propriile noastre vaci. precum măslinele. Şi totuşi. Eram oprit să beau lapte crud. Dimpotrivă. de 56 dinţii artificiali. măselele şi sistemul meu nervos ar fi trebuit să fie deosebit de sănătoase şi rezistente. Laptele si cerealele conţin foarte mult fosfor şi calciu. aveam febră şi am trecut prin toate bolile copilăriei.acum câteva decenii. în ciuda deselor controale. acum 50 de ani. s-a creat un nou curent de opinie care viza un alt mod de viată. totuşi desele mele îmbolnăviri dovedeau subalimentaţia. în schimb. de ochelari şi de multe alte neplăceri. în tinereţea mea. laptele fiert.

Trista poveste a copilăriei mele s-a repetat în cazurile a mii de copii şi se mai repetă şi azi. Ţin să menţionez că fetiţa mea. Urmarea este că şi cel mai uşor dezechilibru psihic poate genera catastrofe. în primul rând în astfel de institute. Obişnuitul regim cu carne fiartă nu este în nici un caz cel adecvat unor astfel de bolnavi: deseori. Foarte eficace au fost conferinţele 57 şi cursurile organizate de aceste societăţi. în majoritatea cazurilor. cauza bolii trebuie căutată în subalimentaţia sistemului nervos. Practicarea sporturilor. Chiar şi unii medici şi-au schimbat opiniile. totuşi. prin ospicii sau prin instituţiile asemănătoare. La ridicarea mediei de vârstă au contribuit multe. Trebuie să se verifice practic faptul că bolnavii se înviorează de îndată ce primesc hrană crudă.aş fi putut fi un elev mai bun. nu a plâns aproape deloc ca sugar. Este de dorit ca. ospicii şi spitale. S-au format asociaţii şi institute favorabile unei atari reforme conceptuale. să se recunoască neajunsurile alimentaţiei fierte si să se urmărească îndreptarea ei. o igienă individuală mai . care a fost hrănită de mică (din săptămâna a treia) cu crudităţi. Ereditatea poate avea şi ea un rol. Tot atât de mulţi sunt si copiii care au murit de timpuriu din cauza greşelilor de alimentaţie. S-a publicat literatură despre tratamentul naturist şi alimentaţia pe bază de crudităţi. Pot spune că bolnavii care se sting încet. Cu 50 de ani în urmă s-a ajuns la concluzia că sunt absolut necesare un regim de viaţă şi o alimentaţie mai sănătoase. nu ar fi ajuns în această situaţie dacă ar fi primit suficientă hrană vie. Se spune că acum 100 de ani fiecare al treilea copil murea până la vârsta de sase ani. tocmai această hrană a generat boala. în majoritatea cazurilor.

fie după vindecarea ei aparentă se manifestă alte boli. de cele mai multe ori. unora dintre ei li s-a putut prelungi viaţa cu câţiva ani. După cum s-a mai spus. efecte secundare nocive. se luptă să o scoată cu un făraş: o muncă de Sisif. se încearcă. generalizarea instalaţiilor de baie amenajate în aproape fiecare casă şi multe altele au contribuit şi ele la prelungirea mediei de viaţă. banane si alte fructe crude. în loc să închidă orificiul prin care pătrunde apa. într-o atare situaţie s-a ajuns printr-o alimentaţie greşită. de fapt. cel din apă. Metodele de azi pentru vindecarea bolilor pot fi ilustrate prin următoarea comparaţie: un om stă într-un vas cu apă. dar nici sănătos nu este. Dacă o boală dispare după tratament. cu totul istovit de puteri. li se dau mai ales lapte praf nefiert. medicamentele au. Industria farmaceutică a ajutat şi ea la prelungirea vieţii omului. Izbitor este declinul mortalităţii copiilor. Iniţial trebuie îndepărtată cauza maladiei. Mulţumită chirurgiei moderne. în plus. se mai poate . amestecat cu ceai de muşeţel alături de făinuri fierte. altfel nu are rost nici un tratament. pentru că astăzi multe boli specifice copilăriei sunt tratate cum trebuie şi. bolnavul nu moare. Indiferent dacă natura afecţiunii este de ordin psihic sau de alt ordin. ea fie apare mai târziu. Cum s-ar zice. apa poate pătrunde în vas printr-un orifi58 ciu. în cele mai multe cazuri. doar vindecarea simptomelor şi nu a organismului uman în totalitate.bună. Din păcate făinurile mai joacă încă un rol de seamă în alimentaţia lor. în loc să li se dea sugarilor lapte fiert. a îngrijirii mai bune a bolnavilor. prin faptul că medicamentele ameliorează bolile — dar nu le vindecă. căci datorită ei şi-au găsit microbii un teren mai „uşor" de atacat.

pentru ca. o medie de viaţă mai lungă ! Mulţi oameni nu pot să creadă că există o cură aşazisă minune (regim-minune). Al doilea motiv este generat chiar de cel bolnav. organismul bolnav. de aici. Nu se gândeşte nimeni că o suferinţă ce trenează ani de zile poate. precede de cele mai multe ori moartea. Făraşul este imaginea modului în care poate ajuta medicina si chirurgia modernă. bolnavul să "se înece" în ele. dar nu poate să pătrundă din două motive : Primul — cei mai mulţi medici îl înlătură din capul locului. altfel aleargă la un alt medic. Nu am avut însă .. prin alimentaţia necorespunzătoare si medicamentele toxice. reziduurile cu care se încarcă. niciodată nu vor putea ieşi biruitoare meritele acestei alimentaţii. Cu o sută de ani în urmă nu se dispunea nici măcar de „făraş" ca să scoată apa. pentru că nu este înlăturată cauza. dar până la urmă se îneacă. deşeurile. pentru că nu ştie că si alimentaţia de crudităţi poate procura satisfacţii gustative. pornind de la cauza bolii. Am întrebat o dată un medic de ce nu-şi tratează pacienţii în mod natural. Astăzi boala este doar tărăgănată. Regimul minune există. multe spitale şi. Din acest motiv. este verificat. ca urmare a unei alimentaţii greşite. în permanenţă. „Ieftinătatea" hranei de crudităţi este prea puţin „interesantă" pentru ei. până la urmă. căci el. fără ca ea să fie cunoscută şi să pătrundă în cele mai diverse medii sociale. Apa reprezintă toată „murdăria". de aceea se murea mai rapid. ţine mai mult la „plăcerile burţii" decât la sănătatea sa. El 59 mi-a răspuns că pacientul vrea să vadă o reacţie rapidă.menţine deasupra apei un timp..

Toate aceste deziderate sunt încălcate îndeosebi la prepararea zahărului rafinat. In universităţile noastre se predă în exclusivitate chimioterapia şi farmacoterapia. nici de decojire. Dacă aceste substanţe nu există în alimente. Ce poate să însemne prelungirea vieţii fără sănătate ? ZAHĂRUL ALB. metabolizarea unui element fiind condiţionată întotdeauna de prezenţa unuia sau a multor altor elemente. Tărâţele conţin. Tărâţele sunt indispensabile pentru transformarea amidonului ce se găseşte în interiorul grâului (făina albă). de aceea. de nelipsit în metabolismul amidonului şi zahărului. astăzi. la grâu. RAFINAT La orice aliment neatins de mâna omenească. în întregul lor. . îndeosebi în digestie.impresia că era un neştiutor în ceea ce priveşte vindecarea prin terapie naturistă. complexul de vitamine B şi calciul. De aceea. legile naturii cer ca alimentele să fie utilizate neapărat nemodificate nici de căldură. de exemplu. fapt deosebit de important. le pierde pentru că le consumă. De îndată ce zahărul ajunge în circuitul sangvin. de fapt. După rafinare. organismul nostru este forţat să le dea din resursele proprii şi astfel individul începe să slăbească. din rezervele lui proprii. este singura aplicată. părţile lui componente alcătuiesc o structură perfect armonizată. ceea ce este egal cu o crimă faţă de om. Cele 20-30 de elemente pe care le conţine trestia sau sfecla de zahăr au fost distruse. apare o „scurgere" prin care echilibrul normal din „bugetul corpului" este dereglat. Deoarece. printre altele. Aşa este cazul. carbonul. zahărul nu mai are decât un singur element. Corpul este nevoit să-şi procure toate aceste elemente din el. începe să provoace neorânduială. nici de rafinare. utilizarea medicamentelor este mai mult decât una din practicile medicale. să fie lăsate aşa cum sunt ele. şi astfel.

Cu o ţigară sau o ceaşcă de cafea se ajunge în aceeaşi situaţie. fiind intens stimulate. pe . Corpul este lipsit de unele din cele mai importante elemente. consumul din rezervele organismului generează o şi mai mare oboseală şi somnolenţă. Ficatul este stimulat şi trimite rezervele de zahăr (glicogen) în sânge. Organismul uman — respectiv fiecare sistem. ţesut în parte . Ce este de făcut ? Puţină ciocolată sau o băutură dulce este mereu la îndemână. rafinat. apare chiar ameţeala. mai mult sau mai puţin grave dar. La un examen al glicemiei.suportă o vreme şi face faţă tuturor acestor „sâcâieli". iar la o cantitate mare de zahăr. imediat după ingerarea unei cantităţi mari de zahăr. mineralele? Zahărul alb. aparat. observăm că glandele pancreatice. aşa încât o luăm de la început.61 fără să stea în intestin. natura se răzbună crunt pentru tot ceea ce s-a făcut împotriva ei. ceea ce duce. trece repede în sânge. de unde şi instalarea stării de mare oboseală. cantitatea de zahăr creşte. Dar enzimele. anormal. Natura însă nu lasă nesancţionată nici o biciuire artificială nepermisă. ceea ce generează un surplus de energie. la o reducere a zahărului din sânge sub nivelul mediu admis. dar în raport cu mărimea cantităţii de zahăr. Ar fi minunat dacă ar rămâne aşa. Consumul de zahăr în cantităţi mari dă senzaţia de saţietate dat fiind numărul mare de calorii pe care acesta le conţine. nu mai are nici una din substanţele enumerate. pentru o perioadă scurtă de timp. la un moment dat. deci nu aduce în organism nici măcar un singur „ajutor" pentru digestie. fermenţii. secretă prea multă insulină. aşa încât dispare oboseala. astfel încât face mai mult rău decât bine sănătăţii. implicit. de recul: după fiecare metabolizare a zahărului. urmează îndată reacţia adversă.

În sfârşit. pâinii albe (chiar şi intermediare) şi a cocăriilor. „res frumentaria" — problema cerealelor. acestea erau mestecate încet şi temeinic. afecţiunile dentare. nebunia şi chiar sinuciderea. Cuvântul „aprovizionat" avea o semnificaţie foarte simplă. În timpul marşurilor nesfârşite. Dacă începea lupta. De ce nu scot un cuvânt medicii despre o atare realitate şi de ce spun atât de puţin dentiştii despre pericolul dulciurilor? Există cercetări care afirmă că infarctul miocardic este rezultatul consumului îndelungat al zahărului (zahăr în orice formă artificială). a memoriei.care acum este obligat sa le sustragă din hrana nece sară glandelor. Chiar şi fructele fierte sunt nesănătoase. care prin digestie se transformă în zahăr. Este de neconceput faptul că guvernanţii îi acordă un regim preferenţial şi îl tot ieftinesc în loc să-i ridice preţul. artroza. iar iscusinţa şi rezistenta armatelor romane era considerată de neîntrecut. nervilor şi sângelui. 95 A . Iată ce suferinţe si ce afecţiuni sunt favorizate de consumul de zahăr: scăderea voinţei. pe care o purta în buzunar. nevrozele. PÂINEA ALBĂ ŞI PÂINEA NEAGRĂ Alimentaţia soldaţilor romani consta din simple grăunţe de grâu. soldatul era în permanenţă aprovizionat cu acest fel de „hrană". Primul pas ar trebui să urmărească lămurirea oamenilor asupra nocivităţii lui şi a daunelor ce le aduce sănătăţii. căci ar fi fost consemnat de scriitorii romani. In afară de apă se pare că nu mai primea nimic demn de amintit. impotenţa. Personal susţin că zahărul este chiar mai nociv decât alcoolul în ceea ce priveşte sănătatea. Fiecare soldat primea raţia sa de grăunţe. zahărul poate genera orice boală.

numai amidon. produsul numindu-se „pâine albă". chiar şi sub formă de pesmet. în majoritatea cazurilor. Iar când aluatul se pune la copt. corpul este jefuit şi înşelat. Toate substanţele nutritive din grăunţele de grâu se află în tărâţe şi în germeni. Din acest aliment minune azi se obţine o făină albă şi se coace pâine. organele se încarcă de reziduuri mucoase şi sedimente. la preţul lor. Pâinea albă este socotită chiar un aliment în mod deosebit indicat persoanelor bolnave şi mai în vârstă. pâinea ţărănească şi alte aluaturi la fel de dăunătoare. o pâine scumpă şi o plăcere scumpă sunt. Nu este de mirare că agenţii patogeni se pot atât de uşor instala! 64 De cele mai multe ori făina albă este făcută „şi mai albă". sunt folosite ca hrană pentru vite. un aliment privilegiat pentru om. E adevărat că se obţine o cocă foarte bună. să zicem aşa. sângele se acidifiază. Cine cumpără cu regularitate pâine albă şi prăjituri din făină albă. Un morar mi-a spus că . În azile şi spitale este de asemenea mult folosită pâinea semialbă. cu alte cuvinte se putea trăi numai cu ele. se adaugă conservante care o fac şi mai otrăvitoare. Într-adevăr. dar în ceea ce priveşte hrana. şi cheltuielile pentru dentist şi medic. de fapt. o adevărată înşelăciune. căldura distruge şi ultimele substanţe nutritive. Cu această ocazie se folosesc substanţe toxice. în contrast cu tărâţele şi germenii de cereale care.Din scrierile acelor timpuri putem constata că boabele de grâu constituiau o hrană deplină. pentru că ar fi mai uşor de digerat. Se crede oare că astfel s-a îmbunătăţit darul desăvârşit al naturii? Să vedem ce valoare mai are. să adauge. Interiorul din care se scoate făina de grâu conţine.

în pâinea intermediară ţărănească nu se găseşte nici urmă de tărâţe sau germeni. este sarcina morarului să extragă din făină toate tărâţele şi germenii cu vitamine cu tot. 65 iar cei interesaţi au făcut o publicitate îndrăcită în favoarea ei. aşa că nu pot fi asimilate de organele noastre. lipsite de enzime şi viaţă. pentru că toate substanţele „de îmbogăţire" sunt sintetice şi anorganice. Sună foarte atrăgător dar. Se afirmă că nimic nu este mai presus de inteligenţa umană. pâinea integrală a fost scoasă din competiţie. în adevăratul sens al cuvintelor. indispensabilă întreţinerii sistemului nervos. chiar dacă s-ar adăuga toate cele aproximativ 30 de săruri minerale răpite. Pentru a produce acea mult solicitată (cu patru zerouri) făină albă şi intermediară. Şi asta numai pentru că făina albă are o limită de valabilitate mai mare. Faptele sunt confirmate de cercetări- . Aşa a apărut aşa-numita pâine „îmbogăţită". Este cunoscut faptul că cerealele sunt foarte bogate în vitamine. Ca urmare. făina secătuită de tot conţinutul ei natural nu mai poate fi îmbunătăţită. iată că ei fac bolii. Ţăranii nu ştiu că mănâncă pâine fără nici o valoare alimentară şi că ce este mai sănătos dau porcilor. şi totuşi. în special în vitamină B. elveţienii au fost chemaţi să voteze pentru scumpirea pâinii negre şi ieftinirea celei albe. casă şi hrană din propriul lor corp! Iar noi trebuie să luăm de bun faptul că lăcomia de câştig a profitorilor şi lipsa de informare a oamenilor din partea guvernanţilor favorizează o asemenea situaţie? Acum câţiva ani. din păcate. Unii brutari au ştiut că lipsa tărâţei şi a germenilor conduce la o depreciere a calităţii făinii şi au cerut morarilor să adauge vitamine artificiale şi unele minerale.

de pildă. de americani. imediată. pentru că hidrocarbonatele excedentare se transformă în grăsimi. SAREA DE BUCĂTĂRIE „Voi sunteţi sarea pământului": după cum sarea condimentează mâncărurile. ci numai prin alimente conţinând vitaminele respective. ea face parte din categoria mâncărurilor gătite. şi prin aceasta în colesterol. Pâinea neagră sau integrală este într-adevăr mai sănătoasă decât pâinea albă. pâinea albă este calea unui viitor infarct cardiac. iudeii fabricau singuri pâinea integrală sănătoasă. prin coacere.le făcute în timpul celui de al II-lea război mondial. se pierd enzimele. acest lucru nu are nici o legătură cu întrebarea dacă ea este sănătoasă sau nu. dar nu poate fi socotită o hrană totală pentru că. Calculii biliari se fonnează în special din colesterol. Suferinzii de reumatism şi artrite ar trebui să o evite cu totul. a organelor noastre sanitare este să informeze populaţia asupra realităţii. De ce n-ar găsi şi brutarii noştri o idee similară de obţinere a pâinii? Dar 66 vor trebui să găsească o soluţie atunci când va fi solicitată de consumatori. a calculilor biliari. ca şi oamenii corpolenţi. ce se depune pe pereţii arterelor. Din exemplul biblic putem trage cel mult concluzia . aşa să fie şi creştinii un condiment printre oameni! Dacă în Biblie sarea este folosită ca în exemplul de mai sus. asupra marinarilor bolnavi de scorbut care nu au putut fi vindecaţi sau feriţi de această boală prin adaosuri de vitamine artificiale. Dacă ne gândim că se mănâncă în proporţie de 80% pâine albă. întinzând aluatul şi încălzindu-l la soare. ne dăm seama că sarcina principală. După cum am mai amintit. În antichitate.

Sarea marină se compune din aproximativ 100 elemente.că o mâncare fără gust poate fi condimentată cu sare. Cine nu a auzit că bolnavilor li se prescrie regim fără sare sau sărac în sare? Dacă sarea este dăunătoare pentru bolnavi. sau de sticlă. bineînţeles. încât cu un pahar de soluţie concentrată de sare cineva îşi poate lua viaţa. adică nu este de provenienţă vegetală sau animală. de 68 aceea ele constituie halta intermediară pentru hrana noastră. Sarea de bucătărie este anorganică. deci aproape to- . constituind mai târziu cauza unei boli. După cum azotatul de calciu şi superfosfatul sunt otrăvuri pentru noi. deoarece medicina o interzice tocmai pentru că a pricinuit boala sau a contribuit la apariţia ei. În acel timp când s-a scris Biblia se cunoştea probabil numai sarea de mare. clorul. de exemplu dintr-o linguriţă de sare. tot atât de puţin suntem înzestraţi şi noi pentru a digera şi a asimila sarea de bucătărie. nu s-a „fixat ilegal" în corp. o milionime de gram. Plantele au fost destinate să ia substanţele anorganice din pământ si să le transforme în substanţe organice. tot aşa este şi sarea de bucătărie. Între sarea de bucătărie şi sarea de mare există o mare deosebire. Dovada concretă este că o eliminăm fără ca structura ei chimică să fie prea mult schimbată dacă. tot aşa este şi pentru un om sănătos. în sarea de bucătărie. Unul din ele. pentru organismul nostru. este aşa de mare. sarea de bucătărie numai din două. S-a constatat că omul poate asimila urme infime de substanţe anorganice. Nu conţine deci enzime. este o otravă a cărui concentraţie. Tot aşa de puţin cât se poate alimenta omul sau animalul cu praf de piatră sau de fier. restul.

Restul se depune peste tot în organism. Sarea de care omul are nevoie (el nu are nevoie de sare de bucătărie) se găseşte suficientă în alimentele crude. chiar sub formă organică). ateroscleroza. Soluţia de sare se fixează parţial în pereţii celulelor ce alcătuiesc ţesuturile. Ştim că provoacă sete. pentru scoaterea căreia se sapă la 200 m adâncime. Iar dacă ar fi avut nevoie de sare. în alimentele crude ne stau la dispoziţie toate sărurile nutritive (fiziologice.tul. la fel şi pereţii 69 arterelor. trăieşte fără să facă toate bolile ce-l macină pe om. de fapt. bolnavă. iar pentru asimilarea sării de bucătărie ar fi necesare milioane de astfel de reacţii. îndeosebi. Corpului îi este cu neputinţă să elimine în totalitate sarea. ţesuturile se uzează. Din cele 15-20 grame de sare care se ingerează obişnuit prin alimente. ceea ce produce toate bolile posibile şi. Amatorii de multă sare sunt chinuiţi adesea de sete şi foame. . ci i-ar fi fost mult mai uşor s-o obţină din toate fructele pe care le mănâncă. Greutatea corpului creşte şi pielea capătă o înfăţişare spongioasă. fără sare. de aceea cei ce mănâncă foarte sărat transpiră anormal şi suportă greu căldura. ceea ce atrage după sine urmări grave. cu siguranţă că nu ar fi fost de cea din mine. Ce ocol pentru vindecare când. Dovada ne-o prezintă maimuţa care. Vasele îşi micşorează lumenul şi generează creşterea tensiunii. murdăreşte sângele şi organele şi astfel stimulează boala sau apariţia ei! Infima capacitate de asimilare a sărurilor minerale de către organele noastre o datorăm proceselor biochimice. Lichidul este necesar pentru a o dilua şi pentru a-i diminua toxicitatea (este un corp străin). rinichii sănătoşi nu pot elimina decât cinci-şapte grame. împreună cu o serie de alţi acizi.

În America. pe lângă o alimentaţie bogată în sare. În a doua săptămână de post . motiv pentru care este cancerigenă. pâine intermediară şi sare. se prăbuşeşte din picioare.Sarea poate distruge vitaminele şi enzimele. Se uită că organismul nu elimină niciodată. după terminarea experienţelor. de la Institutul de Cercetări Medicale din Brookhaven. probabil şi în alte ţări. a venit la un medic naturist care i-a prescris o cură de post. sărurile organice necesare. Dahl. Uimirea medicului a fost însă mai mare când. a făcut o experienţă pe şobolani. cu alimente bogate în sare. Este o practică de o absurditate flagrantă. Prin aceasta se urmăreşte înlocuirea sării pierdute prin transpiraţie. Dr. soldaţilor. comparaţia cu alimentaţia soldaţilor romani. Sarea dăunează sănătăţii. După cum relatează dr. Să nu ne mire de ce un soldat. ci numai reziduurile. un soldat bolnav. supraîncărcat de sare. poate. îndopat cu carne. bogată în enzime sau. ce încalcă toate legile fireşti ale naturii şi constituie o adevărată crimă. când nu te aştepţi. la cele mai multe tensiunea nu mai scădea. ea reprezintă o otravă ce trebuie dată afară din corp. postul total. Rezultă că pentru vindecare se cere mai mult decât un regim fără sare. aproape pe moarte. li se dau şi tablete de sare. vă rog. 70 Faptul că sarea este eliminată reprezintă o dovadă că. Avea voie să bea numai apă. fiind nefolosibilă. poate ajuta numai o alimentaţie de crudităţi. care transpiră mult. Faceţi. prin transpiraţie. după război. pentru corpul nostru. Waerland în cartea sa. 35 de femele de şobolani au fost hrănite. timp de un an. Toate au făcut hipertensiune.

Sarea este tot atât de străină pentru corpul nostru ca şi medicamentele chimice. dacă este folosită în măsura în care este cerută de arta culinară de azi. ca să nu spunem că "se umflă" cu apă şi otrăvuri. favorizează orice boală. De unde venea ea. Nici „nutreţul concentrat" nu-i lipseşte omului. dar nu ştiu că prin aceasta „murdăresc" şi mai mult organismul şi contri buie direct la îmbolnăvire. dar nu a mai apucat pentru că a fost tăiat. se realizează acum în trei luni. Cu ajutorul apei care se strânge ca urmare a îndopării cu sare a ţesuturilor. fiind reprezentat de pâine şi aluaturi. Chiar şi vindecarea rănilor este întârziată. La ceea ce în mod natural se ajungea într-un an.încă mai elimina cinci grame de sare prin urină. de vreme ce de mult timp nu mai primea sare ? Din acest exemplu vedem cum otrăvurile se fixea ză în organism şi provoacă tot felul de suferinţe. Este limpede că această carne se va „strânge" în cratiţă când o vom fierbe! Mulţi oameni se îngraşă Ia fel. situaţia nu se prezintă aşa. Organismul uman este o parte integrantă a na- . Unii încearcă să slăbească mâncând multă carne. Folosirea sării în exces în alimentaţia multor oameni a generat o practică asemănătoare în alimentaţia animalelor: îndoparea viţeilor cu nutreţuri amestecate cu tot felul de săruri anorganice neasimilabile. Dar în ceea ce-1 priveşte pe om. consumând alimente foarte sărate. Problema sării poate fi soluţionată numai orientându-ne spre un regim de crudităţi. animalele cresc repede în greutate. Desigur că viţelul ar fi trebuit să se îmbolnăvească curând din cauza acestei alimentaţii şi să moară. Uneori sărurile se cristalizează şi generează reumatism şi artrite. Se poate spune că sarea. un fel de îngrăşăminte chimice.

atrage după sine o alta — totul în dezavantajul sănătăţii noastre. vecinul . ele diminuează sensibilitatea naturală gustativă. asemenea fumatului şi băuturilor alcoolice. Băuturile fierbinţi excită nervii şi biciuie inima. Crudităţile conferă. Ele nu se împacă. DE CE „NU". ce depăşesc cu mult foloasele lui aparente. tot aşa nici organele noastre nu se pot asocia cu substanţele otrăvitoare. oferindu-le numai pe moment căldură şi energie. aşa încât mâncărurile ce nu sunt puternic condimentate şi sărate par a fi fade la gust. Cum nu se poate îmbina adevărul cu minciuna. Astăzi a ajuns ceva firesc să se socotească anormalul drept folositor şi sănătos! Sau fierbinte. slăbesc. în special băutura. fiecare anomalie. nici într-un munte de sare. BĂUTURILOR FIERBINŢI ? Se crede că pentru a produce energie şi căldură mâncărurile şi băuturile trebuie să fie consumate fierbinţi. dimpotrivă. Corpul nostru nu-şi are originea nici într-o fabrică chimică. ba chiar se instaurează un fel de repulsie faţă de ele pentru că nu mai au „nici un gust"! Şi astfel fiecare lucru împotriva firii. Dispare şi plăcerea de a mânca fructe sau alte alimente crude valoroase. o energie stabilă permanentă. nici în oala de gătit. Aportul de căldură este de-a dreptul neînsemnat. În schimb. Mâncărurile fierbinţi şi. încât nu am avut curajul nici măcar să-l gust. Cu greu poate fi găsit un preparat chimic farmaceutic care să nu aibă efecte secundare adverse. fără a dăuna cu nimic sistemului nervos. Acelaşi adevăr este valabil şi pentru sarea anorganică. Ne-a fost servit atât de fierbinte. Am fost o dată invitat la un ceai.turii. sau de la gheaţă! Numai să nu fie aşa cum le-a oferit natura. dăunează sau distrug mucoasele. În plus. Numai natura îl poate vindeca şi hrăni cu adevărat.

apoi natura va lucra în favoarea stabilizării definitive a stării de sănătate. Oare devreme sau mai târziu nu se va răzbuna natura pentru o asemenea „brutalizare" a mucoaselor ? E de la sine înţeles că şi regimul naturist permite „răcoritoare". probabil. încât suportă o asemenea opăreală. parc-ar fi fost apă rece. în general. Dacă mâncarea noastră este de aşa natură încât măreşte cantitatea de acizi din sânge. în special . mai ales când de-abia s-a început regimul de crudităţi. în timpul verii sau ceva „călduţ". în mod normal. Astfel este înlesnită îmbibarea lor cu salivă. deci cu ceva ce trebuie mestecat. Produsele farmaceutice. cu puţine seminţe de floarea-soarelui. esofagul şi stomacul acestui individ erau căptuşite cu un fel de talpă. să ne abatem de la regulile lui naturiste. constă în creşterea acidităţii sângelui. favorizează declanşarea altor boli. mai ales a celor de rinichi şi de piele. chimice. Mi-am zis că. Au devenit o adevărată plagă pentru omenire. Cauza reumatismului şi a artritei. din 20% acizi şi 80% substanţe alcaline sau baze. iarna. dar aceste excepţii nu trebuie să devină o obişnuinţă. cerul gurii. Felurile de mâncare ce nu trebuie îndelung mestecate este recomandabil să fie puţin încălzite.meu l-a dat pe gât duşcă. toate organele de excreţie. înmuiate în prealabil. Sângele nostru este compus. ca si a altor numeroase (majoritatea) boli. Ele se pot consuma. după preferinţe. Se poate întâmpla. chiar dacă este vară. de multe ori. Şi în acest caz vindecarea reală se obţine numai dacă a fost înlăturată cauza bolii. sunt de puţin ajutor şi. CANTITATEA DE ACIZI DIN CORP Reumatismul şi artrita sunt unele din cele mai frecvente boli ale vremurilor actuale.

nu mai sunt în stare să facă faţă onorabil proceselor de eliminare a tot ceea ce este rău pentru orga nisrn. deoarece el trebuie folosit pentru neutralizarea surplusului de acizi şi este astfel sustras din oase. că se formează tumori. unii acizi se depun sub formă de cristale. dinţi etc.rinichii. pe cât . formează reziduuri. că rinichii nu mai funcţionează normal. în articulaţii şi muşchi. boli de nervi. că se instalează ateroscleroză.a. suferinţe la nivelul coloanei vertebrale. afecţiuni dentare. „dopuri" de mucozităti. sciatică. Toate se depozitează „ilegal" în tot corpul. Din întregul proces chimic rezultă acizi şi baze. La acestea se adaugă impregnarea generală a ţesuturilor cu reziduuri şi mucozităţi. că apar calculi biliari sau renali. diverse toxine. Astfel că nu este de mirare că apar durerile articulare. Instalarea unei hiperacidităţi constante sangvine generează numeroase boli. Acidul uric reprezintă cea mai mare parte din surplusul de acizi. Una din cele mai mari consecinţe ale hiperacidităţii este lipsa calciului. că oboseala şi durerile de cap devin nişte „oaspeţi nepoftiţi dar permanenţi". 75 Întreaga activitate fiziologică normală a tuturor organelor este îngreuiată. acestui surplus i se adaugă şi alte substanţe străine de constituţia normală a organismului. calcifiază ţesuturi. acoperă cu grăsimi pereţii arterelor sau alte organe. care favorizează instalarea maladiilor infecţioase. ca urmare. Ştim că hrana pe care o mâncăm ajunge în celulele corpului datorită arderilor produse în timpul metabolismului. a căror cantitate trebuie să corespundă. Apar. Se produc cu uşurinţă fracturi ş. că rănile nu se vindecă.a. otrăvuri ş. cum este sarea de bucătărie.

cartofii. grăsimea vegetală (uleiuri şi margarine). sarea de bucătărie. Toate celelalte alimente oscilează între cele două tipuri de componente. ceapa. excepţie fac păstăile de leguminoase. nu toţi cercetătorii sunt de aceeaşi părere. nu cele acre. castanele comestibile. germenii de grâu . raportul „acidbază" corespunde întocmai celui din sânge. unicul „fel de mâncare" al sugarilor. toate dulciurile preparate din zahăr. 76 Există cercetări pe baza cărora s-au întocmit tabele privind raportul acido-bazic din alimente. după metabolizarea lui. din altele numai baze. exact. roşiile. astfel încât să nu apară un dezechilibru în reacţia acido-bazică din sânge. deoarece corespunde procentajului existent în sânge. procentajului normal existent în sânge (amintit mai sus). pâinea albă. Tot aproape neutre sunt socotite unele fructe ca bananele foarte bine coapte. este socotit neutru. deoarece laptele va fi. Referitor la reacţia acidă a fructelor. pentru mai multă vreme. Din unele alimente rezultă. Cu ajutorul acestora şi a experienţei proprii le putem clasifica în felul următor: Ca alimente care dau 100% acizi se socotesc: carnea. laptele este singurul aliment în care. Pentru reumatici trebuie foarte . multe fructe acre. reventul (rubarba).posibil. merele foarte coapte. iar laptele. tărâţele de grâu. ce rezultă din fiecare element ca să ne putem ghida în stabilirea regimului. numai acizi. grăsimea animală. De aceea este foarte important să ştim. intermediară. cozonacul. zahărul rafinat. rahatul. Cele care se transformă 100% în baze sunt toate soiurile de zarzavaturi. iar altele se transformă în ambele categorii de substanţe. toate verdeţurile. Dintre toate alimentele. după metabolism. ciocolata. pepenii.

când ai o alimentaţie de crudilăţi 100% ? După ce am revenit în Elveţia. Nu reuşeam să înţeleg ce se întâmplă şi nu mai conteneam întrebându-mă cum se poate întâmpla aşa ceva. Cerealele dau 60% baze. Bolnavii însă care ar vrea să se însănătoşească. Pe bolnavii de reumatism. şi n-am mai mâncat aproape deloc. îi sfătuiesc să menţină pe cât posibil alimentaţia bazică amintită mai sus. Pe când locuiam în sudul Floridei. durerile reumatice mi-au dispărut foarte curând. mai ales grape-fruits. de atroze. putem să mâncăm dar moderat. cu afecţiuni osoase. prin fierbere. Din păcate. artolice. aveam în jurul casei o grădină cu tot felul de fructe tropicale. pe baza unor astfel de tabele am început să consum şi fructe acre. de sciatică. ni se oferă mâncăruri din prima grupă (acide). Nu trebuie să fim însă sclavii tabelelor. se constată că mai toţi oamenii sunt . dar.multă precauţie în alegerea mâncărurilor. Dinţii nu mi i-am mai putut salva. De abia acum mi-am dat seama cât de înşelătoare erau acele tabele. ar face bine să nu se atingă de atare alimente. Dacă. Dinţii au început să-mi cadă şi am făcut şi un reumatism la umăr. unde nu cresc asemenea fructe. pentru că organele noastre nu pot face faţă surplusului de acizi. Pe cine îl va interesa cu adevărat însănătoşirea. astfel încât să-i neutralizeze sau să-i elimine. 77 Mare atenţie la tabelele care socotesc toate fructele bazice. va renunţa la tot ceea ce este fiert. Hipocrate habar n-avea de conţinutul în calorii sau raportul acido-bazic din alimente. în mod excepţional. Apa de zarzavat şi de tărâţe (vezi reţetele) sunt în mod deosebit recomandate. valorile bazice scad simţitor. Se adaugă cel mult lapte prins. deoarece conţine mult calciu. chiar dacă ştia să trateze foarte bine un diabetic. dentare.

se apreciază că 95% din populaţie (este vorba de Elveţia — n. fiind vorba numai de crudităţi. Mulţi s-ar putea însă salva.) suferă de acest rău care provoacă toate bolile — hiperaciditatea — şi de lipsa substanţelor bazice. Majorităţii oamenilor li se pare că este imposibil să-şi schimbe felul de alimentaţie. Deoarece procentajul din sânge nu are voie să se schimbe. „Dacă medicul ar prescrie o schimbare de regim. dar ceea ce scrie un fanatic nu are nici o autoritate. posibilitatea de a fi feriţi de carii dentare. şi medicul acesta mănâncă la fel ca noi. injecţiile şi suferinţele. Mie personal mi-ar părea foarte primejdios să trăiesc cu alimentaţia obişnuită şi tot felul de injecţii şi medicamente. surplusul de acid care nu poate fi eliminat se depozitează în corp. se îmbolnăveşte din când în când şi moare în cele din urmă de infarct miocardic sau de o altă boală. Cel mult. De fapt. când bolnavul se apropie de moarte şi durerile devin insuportabile. dacă 78 alimentaţia este corectă. iar dintre ele mai ales cele formate cu calciu. Literatura despre cru- . adică bazică. Există. Ce este valabil pentru cariile dentare. când nici un medic şi nici un medicament nu-1 mai poate ajuta. şi asta pentru că hiperaciditatea înseamnă mai ales lipsă de baze. întradevăr. prin urmare să fii bolnav este o situaţie cât se poate de normală într-o viaţă de om. Cea mai bună dovadă o reprezintă cei 98% de indivizi cu afecţiuni dentare. şi binevoieşte să ia aminte la acest regim alimentar.tributari hiperacidităţii.n. Astfel. ar fi altceva. Se pare că mai curând acceptă durerile de dinţi. îl ajunge disperarea. este valabil pentru toate celelalte boli enumerate. şi-ar putea veni singuri în ajutor în acest fel.

şi-a schimbat gândurile. stimate cititor ? Nu s-ar putea să fie prea târziu când. să se mestece un praf de baze. în tratamentul lor clasic. în sfârşit. din care se poate amesteca câte o linguriţă în mâncare. fracturile şi tot felul de distrofii. Şi gingiile sunt bine curăţate şi întreţinute cu aceste pulberi. aşa cum puneam înainte sarea. dulce. Ei sustrag corpului nostru calciul şi alte minerale bazice. toate aceste substanţe le găsim în legumele şi verdeţurile crude. pentru că numai astfel pot fi neutralizaţi. pe care îl mestecăm . pe de altă parte. în general după mese. Toate bolile de stomac şi intestine au. foarte gustoasă. sau există preparate pe bază de fier sau calciu. care cercetează boala cu de-amănuntul. după ce mâncăm fructe uscate sau dulciuri. atunci când era bolnav. care strică dinţii şi. nu acrişor. Menţionăm că şi sucurile de legume şi ceapă ajută la neutralizarea acizilor. în merele şi bananele foarte bine coapte. Basin. Cam aşa a vorbit şi tatăl trupesc al celui ce scrie această carte. Pentru a menţine dinţii sănătoşi este recomandabil ca. Există o pul79 bere de substanţe minerale neutre. pentru a împiedica fermentaţiile acide dintre dinţi. Se poate scăpa de apariţia cariilor şi dacă se mănâncă zilnic doar un măr foarte bine copt. „vei crede" ? Din fericire mai există şi medici demni de jurământul lui Hipocrate. Pentru a preîntâmpina formarea surplusului de acizi şi menţinerea unui procent de 80% baze nu sunt suficiente doar astfel de măsuri. Dar când a văzut moartea cu ochii. Vrei să ajungi şi tu în această stare. în grâu. Să ne întoarcem la discuţia noastră asupra acizilor.dităţi nu mă interesează deloc". tot felul de medicamente pe bază de pulberi alcaline. Cu ajutorul unor atari măsuri de precauţie minime pot fi evitate durerile de dinţi.

Se pun seminţele sau sâmburii. nuci.bine de tot în gură. cum sunt sfecla roşie şi morcovul. Referitor la procurarea zarzavaturilor indicate vom reveni. se descoperă farfuriile şi se lasă puţin la geam pentru ca să înverzească puţin şi plăntuţele să se îmbogăţească în vitamine. încât şi orăşeanul poate beneficia de ea. embrioni de până la trei cm. apoi seminţele uleioase. Pe lângă zarzavaturi şi fructe. se aşază mai multe astfel de perechi de farfurii. unele peste altele. Din ele se vor pregăti mâncăruri foarte gustoase. cu rapiditate şi putere mare de germinare. unele peste altele. Iaurtul şi roşiile sunt cam acide. Ar fi mai bine să vă opriţi la rădăcinoase. să se umfle si se aşază pe o farfurie mare. Alimentaţia cu crudităţi este aşa de variată şi are atâtea posibilităţi de preparare. 81 Unii embrioni (cei de grâu) trebuie lăsaţi mai mult . Cine nu este fericitul posesor al unei grădini dar care vrea să se aprovizioneze singur cu salată în timpul iernii. Pentru o cantitate mai mare. întinsă. unele lângă altele sau dacă nu se poate astfel. există nenumărate preparate din cereale care constituie mâncarea principală. brânză de vacă din lapte nefiert.Ca să nu se evapore apa repede se pune deasupra o farfurie de acelaşi format. în apă. năut. Deoarece seminţele nu trebuie să plutească. Dacă seminţele dezvoltă (este şi în funcţie de temperatură) în două-trei zile. APROVIZIONAREA CU CRUDITĂŢI Există părerea că o alimentaţie cu crudităţi ar consta numai din fructe şi salate si nu ar fi recomandată din cauza stropirilor dese cu tot felul de substanţe toxice. surplusul de apă se lasă să se scurgă printre farfurii. să folosească metoda preparării germenilor de seminţe.

umedă.să crească şi de la ei se folosesc numai tijele. să fie acoperită planşeta. Pot fi pregătite şi cu mixerul. Se poate semăna şi grâu. după împrejurări. Aprovizionarea cu fructe nestropite cu erbicide. întinsă pe o planşetă tare. special în acest scop. ca salată. mazărea şi cerealele. Pentru încolţire se pretează cel mai mult năsturelul de grădină. Se poate procura şi la noi. la început. într-o cameră expusă la lumină. Pentru a fi siguri că este vorba de fructe „curate" ele se cumpără de la ţărani care le cultivă după metoda biologică. muştarul. Se taie câte puţin din ele şi se folosesc fie tocate mărunt. fasole verde care încolţeşte deja după câteva ore. poate planta salată şi mirodenii în lădiţe ce trebuie aşezate în „grădina de iarnă" — într-o încăpere încălzită sau la fereastră. Trebuie ţinută umedă tot timpul şi. dar este greşit numită soia. Lădiţele se acoperă la exterior cu folie de plastic şi se umplu cu cernoziom (pământ negru). De obicei se toacă şi se prepară împreună cu alte salate sau fructe. în prezent livezile mai mici. Cine îşi poate face timp. amestecate cu mixerul. pesticide nu este o problemă. nu se prea stropesc. în timp ce zarzavaturile de bucătărie sunt rezistente. Alţii pot fi recoltaţi de îndată ce ating lungimea de un cm şi se valorifică împreună cu seminţele. lucerna. soia. Chinezii plantează. în general. 82 INGREDIENTELE NECESARE LA . de la salată trebuie să fie mereu refăcute răsadurile şi trecute în alte lădiţe. pot fi recoltate. Nefărâmiţate sunt prea tari. Când firele ajung la cinci-şapte cm lungime. Şi mai simplă este metoda următoare: se împrăştie seminţele pe o pânză groasă. fie ca adaosuri. În China şi Japonia metoda este cunoscută de mult. insecticide.

conţine 25% proteine dar. laptele acru şi brânza de vaci (nefiartă). . ovăzul. Fasolea verde. ne putem alimenta pe durată lungă. nuci. cu 15% proteine. cu aer cald. arahidele crude. Cine cumpără grâu de la ţărani să se intereseze dacă nu a fost recoltat cu combina. fie prin combinarea ei cu alte ingrediente. deoarece 2/3 din proteine devin. este otrăvitoare. Carnea. după fierbere. doar 9% mai sunt utilizabile. necoaptă. seminţele uleioase. celelalte feluri de brânzeturi se încălzesc la preparare. alături de fructe şi salate. laptele crud. carnea fiartă nu are altă valoare nutritivă. embrionii de cereale. de cele mai multe ori. În afară de proteine. nucile. Alţi furnizori de proteine mai bogaţi decât carnea fiartă sunt: soia. prin fierbere. pentru că în acest caz a fost uscat. 83 Seminţele să fie crude! Indiferent despre ce fel de seminţe este vorba valoarea lor poate fi testată prin puterea de germinare. cu 15% proteine. năutul. este cel mai bogat.PREPARAREA REGIMULUI DE CRUDITĂŢI Proteinele S-a constatat că naturiştii au nevoie de mult mai puţine proteine decât cei ce mănâncă combinat. el poate fi modificat fie prin metoda germinării. ouăle crude. Deoarece soia crudă nu are gust plăcut. seminţe de floarea-soarelui) (25% proteine) sunt alimente complete cu ajutorul cărora. Dintre toate soiurile de cereale. pe când ovăzul şi sâmburii (miejii) uleioşi (alune. de exemplu. ne oferă deci mai multe proteine decât carnea fiartă. nedigerabile sau sunt distruse coagulându-se. Ovăzul crud. complet şi sănătos. nu poate fi consumată ca atare. în salate sau alte feluri de preparate prelucrate cu mixerul.

Din aşa-numitul mei auriu se îndepărtează industrial gustul amărui. a produs boala beri-beri (avitaminoză B). nu mai poate fi socotit crud. embrionul poate fi sfărâmat sau eliminat. În ceea ce priveşte orezul. Chiar şi fulgii de ovăz şi de mei sunt ţinuţi în abur în momentul fabricării. Seminţele de dovleac neprăjite sunt grozave la „ronţăit" şi foarte sănătoase. dovada certă este că. deoarece cel glasat este destul de devitalizat. Învelişul este aşa de moale. la fel ca la ovăz. Germenii de grâu. Prin decorticare. încât după fărâmiţarea lui într-un mixer sau cu o râşnită de cafea nu mai rămâne nici urmă din el. . se poate remarca ce deosebire este între gustul fulgilor de fabrică şi al aceloraşi grăunţe pisate în casă. 84 Fulgii şi germenii (nu embrionii!) Din păcate nu se pot fabrica fulgi cruzi de cereale. Seminţele de floarea-soarelui şi de susan sunt unele din alimentele preferate ale naturiştilor. Acestea sunt elemente bazice foarte importante. meiul conţine mult magneziu şi potasiu. Deşi această lucrare se face la o temperatură destul de scăzută. este de preferat cel care se foloseşte la hrana papagalilor şi a unor animale pentru blană. Pentru comparaţie. cruzi. Dacă nu se poate obţine mei auriu nedecorticat. În comerţ se găseşte numai mei decorticat.Tot atât de multe dificultăţi vom întâmpina şi la cumpărarea ovăzului crud. unde se consumă numai acest sortiment. să se cumpere numai orez ce poate încă să încolţească. Ar fi de dorit ca măcar o dată pe zi să mâncaţi două-trei linguri de mei (Vezi reţeta „Fulgi de mei"). în Orient. De aceea este de preferat să mâncaţi orez obişnuit. Pe lângă siliciu.

de măsline şi de in deoarece. vom consuma mereu . Uleiul cu valoare nutritivă integrală Uleiul trebuie să fie obţinut prin presare la rece şi lăsat aşa. Dacă este posibil. Grăsimile vegetale şi margarinele sunt încălzite la temperaturi mari. care sunt sănătoase. Lămâile şi oţetul natural Folosite în măsură mică sunt. Obişnuit este vorba de uleiul de floarea-soarelui. Mirodenii şi plante medicinale Noi facem deosebire între mirodeniile proaspete şi cele uscate. făina de grâu integrală de Steinmetz şi cea de Graham este crudă şi naturală. Găsiţi şi margarine modificate. după cercetările mele.proaspeţi. crudă După cercetările mele. aşa încât râncezesc repede. Atunci când s-au uscat complet şi tulpinile şi frunzele şi sunt aspre la pipăit se pot pulveriza. fără să mai fie supus nici unui alt proces industrial. Din păcate germenii de grâu şi de orez destinaţi comerţului sunt distruşi de căldură. Făina de grâu integrală. în starea lui naturală. păpădie şi plante medicinale. reprezintă alimentul cel MAI BOGAT ÎN ENZIME. alte sorturi de ulei nu pot fi preparate la rece. se mai pot adăuga şi alte verdeţuri ca: urzică. ca şi mierea. cel mai valoros şi mai ieftin. 85 Praf de verdeţuri — completare la salate şi ca înlocuitor de condimente Praful de verdeţuri este recomandat pentru iarnă şi este bine să se prepare din pătrunjel uscat şi năsturel de grădină. utilizate cu regularitate şi în cantităţi mari conduc la hiperaciditate. Au valoare nutritivă mai mare chiar decât nucile şi seminţele uleioase. o doctorie.

O grădiniţă în miniatură de plante pentru mirodenii se poate realiza şi în lădiţe. diluează sângele. Arpagicul (verde) este sănătos şi pentru rinichi si pentru glande. Să se folosească mai mult triturat cu mixerul şi să nu lipsească din salate. Nu este oare un stimulent si pentru cititorii noştri să-şi realizeze şi ei o astfel de grădiniţă? Cine a fost curios să ştie care sunt proprietăţile medicinale ale acestor plante va acorda cu plăcere o parte din timpul său liber realizării unei atari grădiniţe. dăm o listă a celor mai folositoare plante-mirodenii: Ţelina — sunt două feluri de ţelină. Pătrunjelul — este una din mirodeniile cele mai bune şi mai sănătoase. Amănunte veţi găsi în cartea noastră Sănătatetinereţe-frumuseţe — 150 de reţete de crudităţi. Hazmaţuchi seamănă cu pătrunjelul. Unii grădinari dispun 86 chiar şi de răsaduri. Pentru uşurinţa cultivării. Au un gust foarte bun şi sunt foarte sănătoase. de la ambele se pot usca frunzele pentru iarnă.din cele proaspete. În continuare. curăţindu-1 de reziduuri.le cunoştea şi după denumirea ştiinţifică. Există cărţi de plante medicinale şi mirodenii care pot fi de folos începătorilor. Am cunoscut o doamnă din America a cărei mândrie era o grădiniţă cu plante-mirodenii. Seminţele de plante medicinale şi mirodenii se găsesc în magazinele de seminţe. Să se usuce mult pentru iarnă. şi nu . Pe fiecare din aceste plante — aş spune „iubirile" ei . A aranjat-o frumos. Cele mai multe sunt rezistente la frig şi nu cer multă muncă. cele rezistente vor fi plantate separat de celelalte. nelipsind din ea nici câteva soiuri de plante medicinale. ca şi usturoiul.

cât şi ca salată. Tarhonul — uscat. este foarte bogat în vitamina C. curăţă foarte bine sângele şi stimulează activitatea glandelor.împiedică balonările şi stimulează digestia. Proaspăt. la fel şi ceaiul pregătit din el. Are pro prietăţi asemănătoare cu usturoiul şi este foarte sănătos. Se poate usca şi pentru iarnă. Curăţă sângele. Sunt foarte aromate. dar în cantităţi mici poate fi adăugată şi în preparatele noastre. dar lăstari . Se folosesc frunzuliţele subţiri. are nişte fructe mari. Salvia — este o plantă medicinală cu efecte terapeutice multiple şi se foloseşte mai mult ca ceai. se poate găsi în orice bucătărie este foarte sănătos. Menta — se foloseşte mai mult ca ceai. se poate găsi şi sub formă de pulbere. care se pot usca. Anasonul — are proprietăţile asemănătoare cu cele ale mărarului. Peperoni -cunoscut şi sub denumirea de piper verde. Se foloseşte atât ca adaos la orice fel de mâncare. Rosmarinul — să fie folosit cu economie. chiar şi în ceai. În salate era mai bine să fie utilizat ca pulbere. aromate. Maghiranul şi cimbrul — se potrivesc la orice fel de salate. Busuiocul — are o mare putere de condimentare Este un uşor stimulator al nervilor. Chimenul — are însuşiri asemănătoare cu ale anasonului.trebuie trecut cu vederea. Mărarul . Se foloseşte cu succes în salata de ridichi. Năsturelul — din care se seamănă la fiecare a treia săptămână o altă brazdă. pentru a avea permanent frunze fragede. Ca multe altele. goale pe dinăuntru. Seminţele se folosesc la ceai contra balonărilor şi contra tusei. Sub formă de praf este indispensabil.

Se înmulţeşte singură prin căderea seminţelor. pentru că este foarte bună pentru tratarea bolilor de vezică. deasupra unei site. Cele mai multe mirodenii se pot usca pentru iarnă. de preferat în amestecurile de mixer. Are o mare putere de fluidificare a mucozităţilor căilor respiratorii. de rinichi. Consumarea în fiecare zi a unei linguriţe de muştar ajută digestiei. frunzele sau florile proaspăt culese se pot utiliza în preparatele făcute cu mixerul sau în salate. dar efectul lui este ceva mai puternic. dintre care recomandăm : Praf de Curry — un amestec de plante originare . un medicament şi un condiment excelent. Se mărunţesc cu un tocător de lemn. exotice. Ridichea — se foloseşte ca salată sau ca adaos la salată. a bronşitelor. se mai găsesc în comerţ şi altele. Hreanul — are aceleaşi însuşiri ca şi ridichile. Muştarul — atât frunzele cât şi seminţele sunt.tineri se pot folosi şi drept condiment. se recomandă pentru topirea calculilor biliari. În afară de aceste mirodenii obţinute din plante autohtone. Nu trebuie însă să lipsească din nici un preparat de mixer. a stomacului şi a intestinelor. Pelinul — este ceaiul amar pentru stimularea activităţii vezicii biliare. ca să avem mereu la dispoziţie ridichi tinere. Se seamănă la fiecare trei săptămâni câteva seminţe. de obicei sub formă de ceai pentru nervi. împotriva retenţiei urinare. rinichi şi glande. 88 Roiniţa — se utilizează. Ca adaos la regimul de crudităţi se întrebuinţează doar în cantităţi mici. în aceeaşi măsură. Limba mielului — este mai puţin cunoscută ca mi rodenie dar. Seminţele se folosesc sub formă de praf. dar se foloseşte şi în amestecuri de ceaiuri. împotriva reumatismului şi a bolilor de ficat. care se pot şi cumpăra.

toate buruieni aproape 89 de nedezrădăcinat. mai sădiţi şi un număr de plante medicinale ce cresc sub formă de arbori. am descoperit că se găsesc. Dacă. De abia acum înţeleg ce gândea Hipocrate când spu nea: „Plantele noastre medicinale să constituie alimen- . multe alte plante care. sunt recunoscute drept plante medicinale. vom avea frunze de nuc. Există. Cine ar fi crezut că scânteiuţa. Vanilia — se foloseşte mai ales pentru preparate dulci. Dar nu este neapărat necesar. sunt plante vindecătoare. În alt loc se plantează un mesteacăn. destul de intens aromat. frunze de sa lată şi zarzavaturi oferă o masă întăritoare şi aromată. Dacă într-un colţ plantăm câţiva nuci. Coriandru — se foloseşte mai ales pentru prăjituri şi crudităţi şi pentru preparate din fructe. Bolnavii vor prefera acele plante care sunt recomandate pentru suferinţa lor. atunci puteţi avea o grădină adevărată. Înainte de masă cineva culege din grădină. urzica şi multe altele. pe lângă acestea. un preparat de mixer. împreună cu alte rădăcinoase. de asemenea. Prin acumulare şi schimb de plante. grădina se lărgeşte de la an la an. Paprica — pentru salate şi sosuri de salate. În casa noastră se serveşte. tot felul de frunzuliţe şi flori care. la prânz. întotdeauna. în grădinile noastre ţărăneşti. spanacul sălbatic. într-un coşulet.din India. arbuşti sau tufe. potrivit scopului urmărit. conform determinatoarelor botanice farmaceutice. că frunzele multor tufe cu boabe au mare putere de vindecare? Toate se pot orândui frumos în grădina de plante. vreo 20 de astfel de plante. un tei şi câteva tufe. Spre marea mea mirare.

naturistul o foloseşte numai ca şi condiment. nici chiar pentru musafiri. Zahăr. putem sacrifica câţiva bănuţi pentru o astfel de alimentaţie. totodată. reumaticii. miere. probabil. În acest preparat sunt cuprinse. smochine Zahărul alb nu trebuie să se găsească în casă. Cei grav bolnavi. Cum să nu fii sănătos cu o astfel de alimentaţie? Ce bolnav să nu se vindece? Pot să spun că este o mâncare cu gust deosebit de plăcut şi variat fiind. numai puţini oameni au posibilitatea să-şi facă o grădină de verdeţuri.tele noastre". nerafinat. Nu trebuie folosită mai mult de o lingură pe zi. Recomandăm sarea de mare şi sarea de plante. sub formă de pulberi. Drojdia alimentară Deoarece drojdia de bere nu este crudă. enzimele. cele mai multe săruri minerale. mierea. sucul . Din păcate. şi cea mai ieftină şi cea mai sănătoasă. Dar poate fi folosit zahărul cafeniu. din trestie de zahăr. Dacă ne gândim cât de mari sunt cheltuielile pe care le facem cu mâncărurile şi preparatele de carne. sarea intră prea puţin în discuţie. Sarea în calitate de condiment Pentru naturişti. de persoană. care ne dau puterea de vindecare. deoarece conţine mai mult de jumătate sare de bucătărie. Oricum. vitaminele. pentru că toate aceste plante medicinale şi mirodenii se pot procura din comerţ. poate fi recunoscută drept cel mai bogat izvor de vitamina B. bolnavii de rinichi trebuie să o evite chiar şi pe aceasta. pe cât este posibil. Să fie ei atunci păgubiţi din punct de vedere al sănătăţii? În nici un caz. Mai ales că este vorba de investirea unui capital pentru sănătate.

Smochinele. Diluată în mâncăruri şi băuturi este mai puţin dăunătoare pentru dinţi. măresc şi ele aciditatea. este sănătoasă. Zahărul sub orice formă. Vom folosi reţetele noastre de marmeladă. proaspăt este o „delicatesă". laptele trebuie să se lase la prins la temperatura de 25°C. brânză proaspătă Laptele crud. . 91 Marmelada preparată cu zahăr rafinat este interzisă. De aceea trebuie să fie folosită cu economie. timp de 24 de ore. în cantităţi mici. ca şi mult apreciata miere. poate cu excepţia laptelui. În acest scop. Prin zahăr. încât sunt recomandate. cel mult o linguriţă o dată pe zi. înlocuieşte periuţa. agar-agarul şi altele asemănătoare. Prin amestecarea de pulbere din substanţe minerale bazice în alimente sănătatea dinţilor poate fi deosebit de bine asigurată. După consumarea fructelor dulci. Mierea conţine relativ puţine din substanţele minerale bazice care sunt foarte necesare pentru metabolizarea zahărului. să se cureţe bine dinţii. care să aibă mai mult calciu decât smochinele. se înţelege numai unul dintre cele amintite ca admise.concentrat de pere şi de mere. uscate. Cu greu mai putem găsi un alt aliment. practic. dar cantitatea de substanţe minerale pe care o conţin este atât de ridicată. La zahărul cafeniu se mai poate adăuga o linguriţă de lactoză. Zaharina este mai dăunătoare decât zahărul alb rafinat. curmalele etc. în reţele noastre. Ca medicament. Din el se prepară şi brânza proaspătă. La câteva ore după ce s-a prins. Lapte. provoacă acizi. deoarece ajută digestia şi acţionează în intestin împotriva putrefacţiei. Saliva omului corect hrănit este atât de bazică încât.

Brânza este gata.începe să se decanteze. rapid. poate adăuga câteva seminţe de floarea-soarelui sau de pin coconar. Unora le plac şi stafidele în amestec. Crupele înmuiate sunt preparate din seminţe măcinate mai mare. drojdie de bere. lapte. Dacă se urmăreşte obţinerea unui amestec de fulgi naturali. ovăz. Deoarece acest zer este destul de acru. Substanţa grasă se face brânză. hrişcă şi seminţe de floarea-soarelui. nu trebuie să se consume înainte de a i se adăuga o substanţă minerală pentru neutralizare. Peste amestec se adaugă atâta apă . făcuţi în casă. Crupele uscate trebuie să fie foarte fine. Amestecul respectiv trebuie să existe permanent în casa noastră pentru a-l putea prepara pe loc. hrişcă. zerul care se separă este acru. toate trebuind să fie foarte bine fărâmiţate cu mixerul sau cu o râşniţă de cafea. se toarnă totul într-un tifon şi se lasă câteva ore să se scurgă. mirodenii. ori de câte ori avem nevoie. mei. puţină ceapă şi sare de mare. O linguriţă de zer este suficientă pentru a se prinde alt lapte proaspăt. cu adaos de nuci. cineva vrea să aibă ceva mai tare de mestecat. din tot felul de cereale. Pentru obţinerea lor se folosesc mai ales seminţe de in. deoarece nu se înmoaie. foarte puţină drojdie de bere şi câteva cubuleţe de mere. susan. Aproape tot acidul a rămas în zer. Adaosuri: ulei. Dacă. orez şi orice alte feluri de seminţe oleaginoase. lactoză. mei. se poate folosi o linguriţă cu miere. la ea se adaugă uruială de seminţe de in. 92 Amestecuri de uruială (crupe)* uscată sau înmuiată Uruială din grâu există totdeauna în întreprinderile de morărit şi se pretează foarte bine să fie înmuiată. în afară de stafide şi ceapă tocată. dacă vrem ca preparatul să fie dulce. Pentru a le despărţi.

Orice fel de boabe — de grâu. Atunci când există tulburări de digestie este preferabil să se mănânce mai puţin şi mai des. proteinele şi amidonul sunt distruse complet. şi. se mănâncă prea mult. în vârstă de 100 de ani. 93 Pâinea Deoarece naturiştii folosesc cerealele mai ales sub formă de amestec de uruială. Cei fără dinţi vor trebui să dea prin maşină şi seminţele uleioase. Enzimele.). laptele crud atenuează într-o oarecare măsură mirosul neplăcut al gurii. are efecte terapeutice multiple. La aceasta se mai adaugă şi germeni de grâu şi tărâţe. Aceleaşi recomandări sunt valabile şi pentru usturoi.00 este ideală pâinea coaptă la soare. O cunoştinţă. trad. în general. Orice pâine industrială este total devitalizată şi cu un mare conţinut de acizi. Ceapa şi usturoiul Este foarte bine să consumăm zilnic o jumătate de ceapă şi doi-trei căţei de usturoi. aşa că mesele de crudităţi ce conţin o proporţie mare de ceapă nu trebuie să fie prea dese. O cantitate mai mare de usturoi ne ajută să dormim bine şi profund. împreună cu ceapa. Ceapa crudă este foarte săţioasă. Dacă la început aveţi senzaţia de balonare şi râgâiţi des (s-au format gaze în stomac şi intestin). Boabele de ienupăr. de porumb. salata verde. Balonările şi gazele sunt indicaţii că. Eu folosesc usturoi sub forma unor capsule nemirositoare. — măcinate (sau râşnite) mare (n. trebuie restrâns consumul de proteine şi în locul lor se bea un pahar cu apă. de secară etc. reprezintă unul din cele mai sănătoase alimente. curăţă şi regenerează sângele.cât să cuprindă totul fără să fie terci. care a mâncat toată viaţa şi ali- . pâinea joacă pentru ei un rol mai puţin însemnat. Pentru sandvişuri sau pentru gustarea de la orele 10.

mi s-a întâmplat ceva ce nu am mai putut uita. El a răspuns: usturoiul. Molima a ajuns şi în satul nostru. numai vacile noastre nu s-au îmbolnăvit. 94 Faptul că usturoiul apără de infecţii vi-1 poate confirma şi următoarea întâmplare pe care am trăit-o chiar eu: când. prunele. lămâile. a bântuit. Eram încă elev de şcoală.mente fierte şi crudităţi. La toţi vecinii din stânga şi din dreapta casei noastre. caisele. cireşele. iar droghistul m-a trimis la zarzavagiu şi am cumpărat tot usturoiul ce-1 avea de vânzare. cum sunt strugurii. Ce adaosuri nu se potrivesc? După decenii de alimentaţie necorespunzătoare. curmalele şi portocalele. perele. la schimbarea de regim. Instinctiv am dat fuga la farmacie. Pentru cititorii noştri naturişti dăm un motto: „Mănâncă puţin şi nu uita usturoiul". a fost întrebat asupra tainei vârstei sale înaintate. este clar că unele organisme reacţionează prompt. pot provoca fermentaţii. Din păcate. Să fi fost un coş plin. în cele mai multe regiuni ale ţării. singurele din tot satul. anumite fructe. piersicile. o molimă ce a făcut ravagii printre vite. În fiecare zi puneam din el în nutreţ. în timp ce merele. în anul 1920. smochinele. dar totdeauna în cantităţi mici. uneori chiar violent. ananasul şi toate fructele de pădure sunt bine . în timpul unei ierni năpraznice. Deoarece atât ficatul cât şi glandele digestive sunt slăbite. bananele. de pildă. se întâmplă ca oamenii să nu-1 prea mănânce din cauza mirosului. usturoiul se pisează şi se înmoaie în ulei (este valabil şi pentru ceapă). Pentru a scăpa de el. febra aftoasă omora vitele pe capete. Se întâmplă mai ales dacă este vorba de fructe dulci. dacă sunt consumate împreună cu zarzavaturi crude.

Este maşina de gătit a naturistului. de pildă. pentru că provoacă aciditate. Cei grav bolnavi. asemenea zavaturilor crude şi tărâţelor. Totodată. Dar să nu exagerăm. se pot folosi singure ca aperitiv dar şi ele trebuie mestecate foarte bine. încă un cuvânt despre proteina animală. temeinic. Apariţia fermentaţiilor se poate evita dacă mâncarea este mestecată bine. mai au nevoie şi de storcător pentru fructe sau legume. Este uimitor cât de rapid revine la normal aciditatea sucului gastric după acest fel de alimentaţie şi cum sunt stimulate glandele digestive.suportate împreună cu zarzavaturile. vindecă multe boli. Mixerul şi aparatul de făcut sucuri Mixerul este indispensabil pentru masa naturistului. Dar nu la lapte deşi este de origine animală. el trebuie băut nefiert sau nepasteurizat. O cură de suc din varză creaţă poate vindeca ulcerul în zece zile. încet. După cum am mai amintit. Îl folosesc mai ales persoanele în vârstă. Salatele. căci nu există o regulă universal valabilă nici în această privinţă. încât curăţă corpul de acizii dăunători şi. Dar şi naturiştilor sănătoşi le place sucul de zarzavaturi. Renunţăm cu totul la alimentaţia cu carne. Referitor la reţetele care urmează Stimatele cititoare sunt rugate să nu considere . ca şi persoanele cu afecţiuni gastrice sau intestinale. se recomandă mese mici şi dese. Naturistul şi laptele Pentru lămurire. ce au proteză dentară. laptele are o mai mare cantitate de substanţe bazice. deoarece proteinele pe care le conţine sunt substanţe cu cea mai completă structură. Există persoane foarte sensibile în ceea ce priveşte toleranţa faţă de alimente care vor trebui să mănânce fructele sau zarzavaturile separat. şi dacă nu se mănâncă mult deodată.

Dacă este vorba de mai multe feluri de mâncare la masă. Preparatele gata de servit să fie întotdeauna frumos garnisite. germenii având aceeaşi valoare nutritivă. De aceea. au un gust dulce. ele trebuie mărunţite. cum nici nu mi-aş fi închipuit vreodată că ar fi fost posibilă la un atare regim. ci unul după altul. Dacă sunt foarte proaspăt pregătiţi. De preferat să se înceapă cu salate sau amestecuri de mixer. dacă vrem să adăugăm miere. Lgţ." O problemă o constituie germenii de grâu. trebuie să ne procurăm o cantitate mai mare şi să o ţinem la frigider. Făină = făină integrală de graham. De exemplu. = linguriţă. care se schimbă însă rapid chiar la o temperatură normală. pentru a putea fi mestecate uşor. minunat. Fulgi = sunt numite astfel oricare din crudităţile . O cititoare ne scrie: „ Ceea ce-mi place îndeosebi la alimentaţia crudă este că permite o deosebită variaţie.reţetele „literă de evanghelie". cruzi. = lingură. să nu fie aduse toate o dată. Preparatele care trebuie mâncate uscate. se omogenizează bine cu linguriţa şi se sfărâmă. preparatul se amestecă mai întâi. ele pot să le combine şi să le îmbunătăţească după propria lor plăcere. Câteva lămuriri Lg. îţi stimulează fantezia ca să încerci tot felul de reţete noi şi ne oferă o varietate atât de mare de combinaţii. REŢETE ŞI PLAN DE MENIU Pentru a putea folosi toate reţetele din această carte. trebuie neapărat să fie citit capitolul Adaosuri. dacă în loc de stafide vrem să folosim alte şi alte fructe uscate. grâul păstrându-şi puterea de germinare intactă. ei reprezintă o hrană ce măreşte rezistenţa şi vigoarea organismului.

stafide. dar care sunt foarte scumpe. 2 lg. uruială muiată. Uruială cu brânză de vaci . l lgţ. Uruială (crupe) = amestecuri de diferite cereale măcinate mare. drojdie de bere. 98 REŢETE CLASICE Reţetă de ovăz 4 lg. l lg.obişnuite regimului naturist care se taie mărunt sau se zdrobesc ori se macină mare. ceapă. l lgţ. Reţetă de uruială moale (muiată) Uruială dulce 4 lg. există în comerţ astfel de amestecuri de fulgi preparaţi natural. iar porumbul trebuie dat prin maşina de tocat. l lg. crupe de susan sau de migdale. Sare = este vorba doar de sarea de mare sau sarea vegetală. 2-3 lg. Se amestecă totul bine şi se presară nuci sau migdale date prin maşină. banană zdrobită sau un măr ras. Uruială picantă 6 lg. muştar sau hrean ras şi boia. suc de lămâie. drojdie. ulei. puţină ceapă. Uruială moale = amestec de crupe înmuiate. usturoi. plus mei. verdeţuri. în prezent. sare. pentru că este greu de mestecat. l lg. Zahăr = lactoză sau zahăr nerafinat. Să se pună mai puţin grâu. 2 lg. l lg. 2 lg. ulei sau smântână. uruială. de uruială de ovăz. l lgţ. l lg. de miere sau de zahăr. Ou = totdeauna crud. deşi. mirodenii. de preferat doar gălbenuşul. de anason sau de chimion şi mieji de floareasoarelui cruzi. l lgţ. miere sau zahăr. după ce au fost în prealabil înmuiate. l lg. ulei. deci nu este vorba de fulgii preparaţi industrial.

uruială de in. Amestecul trebuie să fie foarte bine mestecat în gură. l lgţ. 2 lg. drojdie de bere. uruială. l lg. l lg. hrişcă. Tărâţe picante 2 lg. 2 lg. stafide. uruială de ovăz. stafide puţin înmuiate. de seminţe decojite de floareasoarelui. un ou. l lg. lămâie şi smântână. l ou. iar porumbul trebuie dat prin maşina de tocat. l lg. l roşie mărunţită. 2 lg. drojdie de bere. O banană zdrobită sau un măr ras. seminţe de in măcinate. Altfel de uruială moale 2 lg. ulei. miere. migdale sau nuci tăiate mărunt. pulbere verde. l lg. sare. ceapă. tărâţe. l lg. l lg. usturoi. scorţişoară. seminţe de susan zdrobite. l lg. ceapă. După plac. mirodenii. l lg. l lg. 2 lg. uruială. mieji de floarea-soarelui. pulbere verde sau verdeţuri. 2 lg. pentru că este greu de mestecat. scorţişoară. pulbere minerală. 3 lg. Lămâia se amestecă imediat cu banana. 99 Reţete cu tărâţe Preparat uscat de tărâţe . germeni de grâu (se pot înlocui cu tărâţe de grâu şi de ovăz). l lg. l lg. sare. ulei. 2 lg. 2 lg. chimen.3 lg. seminţe de in pisate. Germeni de grâu cu roşii 3 lg. hrişcă. 2 lg. hrean. drojdie de bere. l lg. l lgţ. muştar. 1 lg. germeni de grâu. ulei. l lg. . sare. l lg. 2 lg. germeni. mirodenii. brânză de vaci. ulei. ulei. 2 lg. sare. mirodenii. hrişcă. germeni de grâu. lămâie. 2 lg. l lg. drojdie de bere. ceapă. uruială de ovăz. drojdie de bere. ceapă. tărâţe. Reţete cu germeni de grâu Germeni de grâu cu banane Să se pună puţin grâu. se adaugă încă l lg. eventual puţin suc. suc de lămâie. l lg. l lg.

l lgţ. de ulei. de suc de lămâie. germeni de grâu. sare şi mirodenii. puţin ulei şi miere. Reţete cu brânză de vaci Brânză de vaci cu morcovi 3 lg. germeni de grâu. ceapă. ulei. Se garniseşte cu felii de morcov. raşi mărunt. l lg. pulbere minerală. germeni. l lg. Se garniseşte cu nuci sau alune. drojdie de bere. seminţe de in pisate mărunt. cu suc de lămâie. mirodenii. puţină ridiche şi ceapă. 101 1 lg. pulbere minerală. l lg. 2 lg. brânză proaspătă. sare. l lg. de preferat din soiul carote. 3 lg. pulbere verde. sare. l lg. 3 lg. stafide. l lg. l roşie mărunţită. l lg. ceapă. l lg. Amestecul se aranjează şi se ornează cu pătrunjel sau arpagic verde. drojdie de bere. seminţe de in măcinate. germeni de grâu. seminţe decojite de floarea-soarelui sau nuci tăiate mărunt. Brânză de vaci cu ceapă 3 lg. ulei. 3 lg. miere. ceapă rasă şi usturoi. 2 lg. ulei. l lg pulbere de plante medicinale sau verdeaţă. 2-5 morcovi potriviţi. droj100 die de bere. Brânză de vaci cu roşii 2 lg. brânză proaspătă. l lg. Se garnisesc cu pătrunjel.Germeni picanţi 5 lg. de brânză. l lg. lapte. Germeni de grâu dulci Se amestecă germenii cu lapte crud sau acru. ulei. sare. l lg. l lgţ. 2 lg. l lg. Se garniseşte cu felii de banană. . l banană zdrobită. Brânză de vaci cu banane 3 lg. de brânză de vaci. sau cu brânză de vaci la care am adăugat suc de portocale.

soia. l lg. mei. bucăţele mici de mere. tărâţe. totul bine fărâmiţat (cei cu proteză folo102 sesc făină de mei). l lg. drojdie de bere. puţină sare. Se garniseşte cu frunze de pătrunjel. 2 lg. ceapă. grâu. ulei. 2 lg. mei. l roşie bucăţele. Reţetă cu năut (aliment pentru cei cu munci grele) 2-3 lg. de tărâţe. drojdie de bere. 1-2 lg. 2 lg. Se garniseşte cu felii de roşii. ulei. puţin hrean ras. sare şi mirodenii. l lg. puţină paprica. plante medicinale praf. Năutul mărunţit se amestecă cu l lg. 2 lg. l lg. l lg. Se garniseşte cu felii de banană. orez crud. 2 lg. hrean. 3 lg. boabe crude de ovăz. Apoi se amestecă cu 2 lg. l lg. 4 lg. l lgţ. sare. ceapă. sare. năut bine înmuiat se zdrobesc bine cu un făcăleţ. Reţetă cu soia 1 lg. se adaugă miere. Bine amestecat. susan. germeni de grâu. l lg. ulei. l lg. Nu se umple recipientul. l lg.Brânză de vaci cu drojdie de bere Are gust de creier pane. drojdie de bere. se storc şi se trec prin râşniţa de cafea sau prin mixer. Reţetă cu mei sau orez 2 lg. l lg. orez. ulei. Se adaugă l lg. . seminţe de in. cu praf de mirodenii din rosmarin şi cimbru şi. l lg. Totul se pune în vasul de la mixer. după plac puţină sare. Totul se mărunţeşte şi se ţine 12 ore la înmuiat. brânză. după gust. mirodenii. drojdie de bere. dar în loc de roşii. smântână. muştar. Mei sau orez dulce Acelaşi amestec.

castraveţi. plante erbacee sălbatice. '' > 9 103 împovărează mai puţin stomacul. ca să existe şi ceva crocant „de ronţăit". tărâţe sau făină. frunze. cel mai bine se pretează mustul dulce sau laptele crud. Cu ajutorul lui se pot realiza nu numai preparate din fructe. De îndată ce observăm însă că motorul este forţat prea mult şi merge greu. pentru a omogeniza amestecul. După ce terciul este suficient de bine omogenizat. ci mai ales din zarzavaturi. Pentru diluare. ca urzicile şi păpădia. Cantitatea de lichid trebuie să fie astfel potrivită încât amestecul să nu fie prea dens. peste toate cele necesare. scoatem aparatul din priză. bogate în substanţe bazice. Cu cât terciul este mai fin cu atât el .Preparatele făcute cu mixerul Mixerul este maşina de gătit a naturistului. cu adaosurile corespunzătoare. Vasul . ori o jumătate de banană. se pot adăuga fructe mărunţite sau ceapă. După gust. Dacă totuşi motorul este prea solicitat. Dacă amestecul este prea subţire. Mixerele cu turaţie mică să fie încărcate numai cu jumătate din cantitatea standard pe care o pot tritura. Pentru „a drege" preparatul. Preparatul la mixer cere puţină muncă şi. după plăcere sau după gust se mai pot adăuga seminţe de in. în timp ce zarzavaturile cer mai mult. germeni de grâu. ca să nu forţăm motorul. la care se pot adăuga tot felul de mirodenii şi plante medicinale. se mai poate adăuga puţin lichid. ulei şi roşii se pun de la început în aparat. se pot adăuga. după care se mai lasă mixerul să funcţioneze. fructele cer mai puţin lichid. din rădăcini. fin mărunţite. poate conta drept masă principală. Adaosurile de ouă. nu se mărunţeşte bine. o jumătate de măr sau un măr întreg.

se poate pregăti o masă foarte bună. Preparatul se garniseşte cu felii de mere sau de banane. l lg. drojdie de bere. susan. l lg. mieji de floarea-soarelui înmuiaţi. pentru îmbunătăţirea gustului. Începătorii să adauge (iniţial). germeni de 104 grâu.5 lg.în care se află preparatul poate fi şi el golit. l măr răzuit mărunt (sau fructe de pădure). l lg. seminţe decojite de floarea-soarelui. l lg. l lg. Prin mărunţire cu mixerul zarzavaturile pierd puţină vitamină C. 1-2 lg. uruială de mei. 1-2 lg. mieji de floareasoarelui. Dacă gustul nu este satisfăcător. banane uscate în feliuţe. Reţeta I Deoarece acest amestec poate să constituie masa principală. l lg. nuci sau seminţe de pin coconar mărunţite. l lg. ulei. tărâţe. sau cu pătrunjel şi alte zarzavaturi. Cei fără dinţi renunţă la adaosurile tari. Acest preparat serveşte ca mic dejun. l lg. soia. paprica. dar să le înmoaie înainte. mai adăugăm (pentru o persoană) l lg. uruială de seminţe de in. se mai poate pune şi o banană zdrobită. de stafide înmuiate şi l lg. . Cei fără dinţi pot pune şi ei în mixer alimentele mai tari. mere şi banane. roşii tăiate. Se amestecă terciul cu 4. seminţe de in. După scoaterea din mixer să se adauge multe roşii şi peperoni. pierdere neglijabilă faţă de avantajele pe care le oferă un atare amestec. După experienţa personală. Reţeta II (două persoane) 3 mere rase mărunt se pun în mixer cu o cană de lapte crud. germeni de grâu sau uruială de mei. mirodenii. de stafide. Reţete de fulgi Fulgi de mei 2 lg.

l lgţ. Fulgi de banane Un măr şi o banană tăiate bucăţele. sare şi. 2 lg. 2 lg. 2-3 lg. 2 lg. l cană plină de cubuleţe de castraveţi tăiaţi mic. lactoză sau miere. Fulgi de susan 2 lg. seminţe decojite de floarea-soarelui. seminţe de susan măcinate împreună cu câţiva germeni de grâu. brânză de vaci. Totul bine amestecat şi presărat cu pulbere de nuci. se amestecă cu banane. seminţe de floarea-soarelui sau nuci. iar deasupra se pun migdale date prin maşină. subcap. l lg. smântână şi ceva germeni de grâu şi seminţe de pin coconar. drojdie de bere. Fulgi de cartofi cruzi (vezi în cap. 50 grame carote. smântână. puţine . de nuci sau seminţe de pin coconar. ceapă tocată mărunt. Fulgi de smochine Se înmoaie de seara 2-4 smochine. ulei. l lg. o mână de stafide. l măr răzuit. hrean ras. Masa de seară) Fulgi din boabe întregi 2 lg. miere. smântână sau pastă de migdale şi. l lgţ. se presară cu făină de migdale. boabe întregi de cereale înmuiate. l lg. l cană fructe (sau fructe de pădure).puţină lămâie. lactoză. stafide. 105 Fulgi de castraveţi 2 lg. stafide. 2 lg. l banană zdrobită. l lg. l lg. 3-4 lg. se amestecă. după gust. Fulgi de smochine sau de curmale O cană smochine sau curmale înmuiate mai dinainte. l lg. germeni de grâu. crupe înmuiate. l lg. zahăr. l. 2 lg. stafide. după cerinţă. Fulgi de crupe 3 lg. l dl frişca bătută. pulbere minerală. smântână.

Dimineaţa se adaugă l lg. l lgţ. Preparat de linte 3 lg. 106 . garnisit cu felii de roşii. 2 lg. Dacă supa trebuie puţin încălzită pe plită sau la foc mic. tărâţe. l banană. ulei. puţină boia de ardei. smântână. Este foarte bun la gust şi relativ ieftin. Dacă crupele sunt prea vechi. ceapă tocată. lapte crud. germeni de grâu şi eventual zeama de la o portocală. drojdie de bere.linte înmuiate. l lg. 3 lg. totul bine amestecat. Supă de zarzavat l cană suc de zarzavat sau de piureu de carote amestecate cu 2 căţei de usturoi se pun în mixer cu 1/2-1 cană de lapte'.tărâţe. Ca desert. De preferat să se încălzească într-un vas cu apă. crupe de ovăz. eventual puţină sare. tărâţe.1lg. pâinea capătă un gust amar. 2 lgţ. Smochinele se mărunţesc şi se pune şi o banană tocată. suc de portocale. se amestecă continuu. l lg. sare. l lg. Pâine coaptă la soare Această pâine gustoasă se prepară din crupe de cereale măcinate proaspăt cu ajutorul unei râşniţe electrice de cafea. . drojdie de bere. Reţete de supe Supă de roşii O cană şi jumătate de roşii. arpagic verde sau praf de verdeaţă. ulei şi mirodenii. miere. stafide înmuiate şi l lgţ chimen. chimen. l lg. Fulgi uscaţi 1 lg. puţină sare.nuci pisate sau tăiate mărunt. 2 lg. 3 lg. uruială de seminţe de in sau susan. seminţe decojite de floarea-soarelui sau mieji de nuci (alune). 3 lg. 1-2 lg.

pâinea se poate usca foarte bine la soare şi poate fi folosită după trei ore. Pâinea este mai gustoasă când nu este încă uscată de tot. Desigur că feliile pot fi lăsate să se usuce bine de tot. Vara. sare. sau se dă prin maşina de tocat. 200 g stafide. după preferinţă ca. se mai presară crupe. După ce se usucă. 107 Pentru ca turta sau felia să se poată usca şi dedesubt. pâinea se rupe mai uşor la locul crestăturii. Coca trebuie să fie aşa de tare. 200 g cru- . 2 Igţ. o mică bandă rulantă transportă coca. pentru ca să se preteze bine pentru sandviciuri. de exemplu. se crestează adânc cu un cuţit mărimea feliilor. altfel se înăcreşte în câteva zile.Varianta clasică 500 g crupe de secară. se procură site corespunzătoare. sub forma unei pâlnii cu gura lată de 4 mm x 8 cm. Dacă vrem să o păstrăm când încă nu s-a copt bine-bine. Totul se înmoaie cu foarte puţină apă. Între sită şi sursa de încălzire se pun nişte şipcuţe de lemn. l dl ulei. unde aluatul să fie încălzit la o temperatură care nu depăşeşte 40°C. în cazul în care coca este prea moale. el se întinde în foi de 4 mm grosime. se pune în frigider în pungi de plastic. aceasta ieşind sub forma unei benzi late din maşina de tocat. Se frământă bine. puţin chimen. nu se coace. Iarna se poate găsi un loc pe calorifer. Eu am comandat unui meseriaş un adaos la maşina de tocat. încât să nu se lipească de mâini. Varianta I În loc de 500 g crupe de secară se pot face alte amestecuri. Deoarece acest aluat se usucă. Cât timp aceste turte sunt încă umede.

Pentru coacere este nevoie de trei site deoarece creşte mult. Biscuiţi de migdale 150 g pastă de migdale. puţină coajă rasă de lămâie şi mirodenii. Se pot prepara şi pâini de orz. 200 g stafide întregi. 200 g crupe de orez. Chec pentru Crăciun 200 g curmale. Varianta a III-a În loc de stafide şi apă se poate adăuga o jumătate de kg roşii. deoarece se amăreşte. 200 g prune. sau legume. Totul se pune într-o formă unsă cu ulei şi se lasă să stea o oră. Se adaugă atât cât înghite amestecul. se frământă cu ulei şi apoi totul se prepară ca mai sus. înmuiate înainte. 150 g curmale fără sâmburi. 100 g seminţe de in. făină şi ulei. Totul se dă prin maşina de carne şi se amestecă cu 200 g nuci sau alune. Reţete de cozonac Aluat de cozonac — pentru o tavă lungă de 30 cm . Se adaugă 250 g stafide mici. Alt fel de pâine coaptă la soare Cerealele se pun puţin la încolţit. Se pot adăuga în cocă seminţe de mac sau chimen. Curmalele şi smochinele se dau prin maşina de carne. 200 g smochine. după cum cere mai multă sau mai puţină apă. Meiul se pretează mai puţin. Varianta a II-a În loc de a înmuia amestecul în apă se poate răzui şi încorpora o jumătate kilogram de mere. 150 g smochine tăiate. O astfel de „Pâine" se poate face şi din carote răzuite. 200 g stafide. orez şi variantele acestora cu 108 adaosuri de nuci (eventual şi stafide şi mere).pe de grâu. ceva mai multă sare. se dau prin maşina de carne. Se frământă şi se taie în forme diferite.

Deasupra. un strat subţire de miere. Urmează 109 un strat subţire de migdale rase. 100 g nucă de cocos răzuită. Se netezeşte şi se garniseşte cu nuci (alune) sau felii subţiri de mere. Se adaugă scorţişoară. Cozonac cu fructe Umplutura constă în 400-500 g prune uscate. Dacă este nevoie. se garniseşte cu seminţe de pin coconar. la sfârşit. care se pun de-a lungul marginii şi se înfig bine până spre mijlocul foii. urmează un strat de nuci date prin maşină şi deasupra lor un strat de banane. pregătit ca mai sus. care se taie mărunt şi se amestecă cu 200 g nuci tăiate subţire. 200 g făină integrală. Cozonac cu banane Se acoperă foaia de cozonac cu banane. peste care se pun fructe de pădure sau alt fel de fructe ce pot fi zdrobite sau întregi. se dau prin maşina de tocat carne. Dulciuri şi caramele Caramele cu cocos 400 g stafide. se garniseşte cu smântână. Cozonac cu mere şi banane Umplutura constă din două banane zdrobite bine. umplutura se îndulceşte cu miere şi. amestecate cu 3 mere rase şi 300 g nuci tăiate mărunt. se acoperă cu felii de banane (tăiate în lung). Cozonac cu fructe Aluatul. Se întinde totul într-o tavă tapetată cu făină.300 g stafide. drept garnitură. stafidele se zdrobesc prin maşina de carne şi se amestecă bine cu făina. apoi pasta se întinde şi se taie în pătrăţele. Bombiţe de susan . presărată cu nuci date prin maşină. Este avantajos să se lase să se usuce pe o sită. ca mai sus.

se fac biluţe. Curmale umplute (sau prune) Se scot sâmburii din curmale (sau din prune). Cremă de mere 2 mere. l lg. Se amestecă bine şi se garniseşte cu afine sau nuci. puţină miere. Bomboane cu curmale (prăjituri) Curmalele fără sâmburi se dau prin maşină. 4 lg. l cană căpşuni zdrobite. 1-2 lg. Bomboane cu nuci (prăjituri) Câte o treime de curmale. miere. Se pot folosi şi fructe de pădure sau alte fructe. se dă forma unei biluţe şi se tăvăleşte prin susan. 111 . Se amestecă totul bine. Reţete de creme şi paste de uns pe pâine Cremă de miere 1 lg. 350 g făină integrală. Se mai pot adăuga şi nuci. 250 g miere se frământă bine cu câteva picături de ulei. de nuci râşnite pulbere. brânză de vaci. 110 Bombiţe cu stafide Stafidele se dau prin maşina de tocat carne. o cană lapte. Se dau prin mixer. iar pasta se garniseşte cu felii de banane. l lg. se frământă cu pastă de migdale sau puţin unt. puţină miere. nuci. Se presară deasupra pulbere de nuci şi se garniseşte cu căpşuni. lapte. stafide. se umplu cu răzătură de nucă de cocos sau pastă de migdale. l banană. şi se tăvălesc prin răzătură fină de nucă de cocos. l lg. prune uscate şi nuci se dau prin maşină.300 g seminţe de susan. amestecul se întinde ca o foaie şi apoi se taie în pătrăţele. pasta se întinde într-o foaie şi se taie pătrăţele. Cremă de căpşuni sau fragi l cană de brânză de vaci.

. suc de portocale se bat bine cu l lg. alte mirodenii (chimen). l sfert de ceapă rasă. usturoi pisat sau tăiat mărunţii. Dacă în loc de maioneză dorim sos. în care s-a pus puţină lămâie. ceapă tocată mărunt. ridiche. Se pot adăuga şi smochine înmuiate. pătrunjel. Deasupra se pun carote rase. frunze verzi de arpagic. 1-2 lg. mirodenii. Marmeladă de căpşuni (fragi) O cană de curmale fără sâmburi. 112 Maioneză de brânză de vaci 2 lg. drojdie de bere. Sosuri pentru salate Sos de drojdie de bere sau maioneză 1 lg. hrean ras. ridichi rase. se subţiază corespunzător cu lapte. l lg. se lasă să se înmoaie câteva ore în 2 căni de căpşuni (fragi) zdrobite. l cană de stafide. de brânză de vaci se freacă cu lapte. drojdie de bere. Se procedează ca mai sus. praf de verdeaţă. de nuci şi l lg. se adaugă l lg. l lg. Sos de roşii 1-2 roşii zdrobite se strecoară prin sită. de lapte praf. l lg. ulei. 3 lg.Pastă de ridichi (de uns pe pâine) 1 cană de brânză de vaci. maghiran. l cană de stafide: Se lasă câteva ceasuri să se pătrundă bine curmalele şi stafidele şi se trec prin maşina de tocat ca să fie ca un terci. smântână. l cană de must dulce sau suc de ananas. ceapă tocată. sare. ulei. se adaugă 3 lg. 2 lg. Sos de portocale 3 lg. praz. verdeţuri de bucătărie. puţină sare. Marmeladă de curmale (dulceaţă) 2 căni de curmale fără sâmburi.

Obţinem o delicatesă! 2. plus un sos. l cană de ţelină tocată. o jumătate de cană cu struguri fără sâmburi. pătrunjel tocat. Fiecare porţie se garniseşte cu nuci. Se serveşte pe un platou de salate. praz tocat. puţin piper verde tocat mărunt. seminţe de floarea-soarelui. se amestecă cu cubuleţe de banane şi mieji de nucă zdrobiţi. o parte terci de banane. 113 Salată din resturile de la centrifuga pentru suc 1. Se freacă cu ulei şi drojdie de bere.puţină miere. Sos din lapte acru Câteva linguriţe de lapte acru sau iaurt. ulei. o roşie mărunţită. o jumătate de cană cu ridichi de lună tocate mărunt. o jumătate de cană cu nuci tocate. apoi se adaugă puţină ceapă. drojdie de bere şi mirodenii. Se pune o parte din resturi. puţină sare. Se adaugă sos de portocale. 3 lg. Salată amestecată Tot felul de rădăcini şi frunze de zarzavat bine tocate. se adaugă sare şi ceapă. Reţete de salate Salată de varză 2 căni de varză tocată. În loc de brânză de vaci şi lapte se poate folosi lapte smântânit sau lapte prins şi smântână. se amestecă cu maioneză. Se amestecă cu sos sau cu maioneză (din reţetele noastre). l ou. Salată de mazăre (sau de năut) Mazărea dulce sau năutul puţin înmuiat se zdro• beşte puţin. Salată Waldorf 2 căni de mere tăiate cubuleţe. Cealaltă par- .

5 g hrean. de ceapă tocată mărunt sau 2 lg. l lgţ. se amestecă cu mere rase sau banane mărunţite + lămâie. Salată de carote cu ţelină 2 carote rase. Salată de varză cu mere sau banane Se rade mărunt o jumătate de varză. pastă de nuci. Se amestecă bine şi se adaugă sosul preferat. eventual să fermenteze şi. lapte acru şi smântână. Salată de conopidă O parte de conopidă foarte bine mărunţită. 114 Salată de varză cu miere 2 căni de varză tocată. puţină pulbere de nuci. Salată de păpădie Frunzele fragede de păpădie se toacă mărunt şi se amestecă cu carote şi ţelină. mirodenii. se stoarce printr-un tifon sau cu o presă. Carotele se combină bine cu merele rase. o jumătate de ceaşcă cu ceapă. Salată de ţelină 50 g de ţelină rasă mărunt. Se garniseşte cu pătrunjel. Plantulele pot fi adăugate şi în alte salate. Se mai adaugă nuci tocate.te de resturi se pune în puţină apă. după 1-2 zile. Se pretează cel mai bine ca adaos la preparatele de mixer. smântână. se adaugă sos de roşii sau drojdie de bere. hrean ras. miere. smântână. mere. l lg. l lg. sos. Salată din plantule din seminţe Plantulele (răsadurile) se toacă şi se amestecă cu 2 părţi banane mărunţite. l bucăţică de ţelină rasă. o parte mere mărunţite. miere. scorţişoară. l lgţ. suc de lămâie. Se pot adăuga banane sau mere rase. o parte mere . Salată de caise O parte caise tăiate fin în cubuleţe. miere. 2 lg. sos de roşii. o jumătate de parte nuci tocate.

Se garniseşte cu nuci sau cu fructe.la fel de mărunţite. O cană de sparanghel mărunţit. când bem. Salată de roşii Roşii. astfel că apa rămâne relativ limpede Se păstrează la rece. Se garniseşte cu sparanghelul întreg sau cu felii de măr. în acest caz pregătim 2 vase. Dacă apa se acreşte prea repede trebuie diluată. Salată de sparanghel Sparanghelul crud este foarte bogat în enzime şi foarte sănătos. păpădie. pătrunjel tocat. praf de migdale şi sos. frunze fragede de varză. o cană de mere în cubuleţe mici. urzici. Toate sărurile solubile în apă şi vitaminele trec în apă. o jumătate de parte ţelină (tulpină sau rădăcină rasă). în timpul curei de post se poate alterna apa acidulată cu o altă apă de zarzavat. puţină apă caldă. la frigider sau la beci. Pentru post sau împotriva constipaţiei amestecul poate fi acrit cu lapte acru (la început se ţine la cald). tot felul de plante medicinale dar şi zarzavaturi rădăcinoase — cum ar fi cartoful — după ce au fost bine spălate şi tăiate se pun într-un vas cu apă. piper verde şi ţelină se mărunţesc la fel şi se prepară cu un sos din smântână. sos. puţină nucă măcinată. . 1/2 cană ceapă. coji de ou şi altele care de obicei se aruncă. 115 Deoarece zarzavatul nu a fost tocat foarte mărunt reţine proteine. Ca să nu fie prea rece se adaugă. l lg. pentru ca unul să aibă permanent apă de zarzavat neacrită. puţină ceapă. Băuturi Apă de zarzavat — băutură pentru sete şi sănătate Zarzavat tăiat. trifoi. Din această apă se bea zilnic iar cantitatea consumată de lichid se completează din nou cu apă până ce apreciem că puterea zarzavaturilor s-a epuizat.

o priză de rosmarin şi câteva picături de lămâie. va mai turna încă o dată apă peste ele. Zeama de tărâţe — băutura minune 5-10 lg. de portocale. un gălbenuş de ou crud. tot felul de sucuri. pastă de migdale. Suc de morcovi sau sfeclă Cel mai bine şi mai uşor se face cu un storcător electric. dar este mult mai hrănitor. ca. ca şi apa de zarzavat şi este deosebit de utilă în cura de vindecare. se recomandă în fiecare zi l litru apă de tărâţe. Băutură întăritoare 1 pahar mare de suc de portocale sau de sfeclă se amestecă cu 2 gălbenuşuri. Resturile rămase în storcător se valorifică după cum am văzut la reţetele de salate. la o jumătate de litru de lichid se poate adăuga l lg. Pe de altă parte. Pentru variaţie. de ţelină. este o băutură foarte bună contra setei si un remediu profilactic. must de struguri etc. Lapte de tigru Lapte crud. putem înlocui o masă. apoi se strecoară printr-un tifon cu sau fără presă de mână. Zeama de tărâţe este foarte bogată în baze. ca sucul să fie şi mai bun şi mai dulce. Este folosit la dregerea sucului de varză şi alte sucuri. Gustul nu mai este atât de 116 intens. de exemplu. Pentru prevenirea reumatismului şi a multor altor boli. Unii adaugă lapte crud la sucul de sfeclă. Pentru a ne păstra sănătatea cu o atare băutură. Lapte de migdale . suc de morcovi. Cine vrea să valorifice mai bine tărâţele. Pentru a fi folosită ca apă de băut i se poate adăuga puţin suc de fructe. de varză. tărâţe se lasă peste noapte într-un kilogram de apă.Unele cure de însănătoşire se fac doar cu o astfel de apă de zarzavat.

l lgţ. Se adaugă miere. de stomac şi alte boli. 5 părţi apă caldă. sfidând toate medicamentele. Suc medicament 1 pahar cu suc de varză. Se face o cură de 2-3 săptămâni. puţină vanilie sau 2 lg. Se amestecă şi se dizolvă într-o cană cu lapte crud şi o cană de apă fierbinte. de morcovi şi de cartofi amestecate şi diluate cu puţină apă. Se adaugă 2 dl lapte crud. l lg. o jumătate de banană. Înlocuitor pentru cafea (foarte sănătoasă) l lgţ. melasă din zahăr negru de trestie. . Totul se amestecă bine cu mixerul. 117 Suc de castraveţi Se amestecă cu suc de portocale sau de mei. Se bea câte un pahar înainte de fiecare masă. un măr. se amestecă încet. l lgţ. se adaugă 2 dl lapte crud şi se mai amestecă cu mixerul. Lapte de morcovi 200 g morcovi. l lgţ. miere. Se amestecă totul la mixer. suc de lămâie. suc de lămâie.O parte pastă de migdale. apoi se adaugă lapte crud. de ţelină. Suc de căpşuni sau de fragi 1 kg căpşuni (fragi) şi 1-2 banane se lichefiază în mixer. Băuturi cu lapte Lapte de mere 2 dl de lapte crud. smântână şi se amestecă bine. Se adaugă o aromă (busuioc). Eventual se adaugă şi puţină smântână. Lapte de zmeură Se zdrobeşte bine o mână de zmeură sau de căpşuni (fragi). puţină scorţişoară. miere. l portocală cojită. Vindecă boli de inimă.

de dragul sănătăţii. se poa- . stomacul şi întreg aparatul digestiv astfel încât să-şi poată îndeplini în bune condiţii funcţia de digerare şi absorbţie a alimentelor.Lapte de portocale 2 portocale cojite. să se bea imediat ce ne-am sculat un pahar cu apă de zarzavaturi sau apă de tărâţe. părerile sunt împărţite: trebuie să fie consistent sau uşor? În ţările. Cu o masă principală consistentă şi două mese mici. Se adaugă 2 dl lapte crud şi se mai amestecă puţin cu mixerul. a doua zi ar trebui să se mănânce un mic dejun uşor. l lg. Apoi se adaugă 3 dl lapte. un mic dejun consistent. o jumătate de banană. PLAN DE MENIU Pentru ca să pregătim. încă de dimineaţă. puţină coajă de lămâie. l dl lapte crud. 118 Lapte de roşii O roşie mare şi 1-2 linguri smântână se fac pireu cu mixerul. să-i rezistăm şi. să ne abţinem până la masa de prânz. drojdie de bere. zonele sau regiunile unde masa principală este cea de seară. l ou. Dar nu sunt de părere să se mănânce mult dimineaţa fără a-ţi fi într-adevăr foame. La urmă se adaugă 2-3 dl lapte crud. Pentru sănătate însă se recomandă o cină uşoară şi apoi. dimineaţa. l lg. se drege cu sare. se face un pireu cu mixerul.). care va fi cu atât mai savurată. Dacă spre prânz apare o senzaţie de foame puternică. uşoare. ulei şi un ou. Poate fi servit şi drept supă. În ceea ce priveşte micul dejun. toate se amestecă şi se face un pireu la mixer. arpagic verde etc. Lapte de verdeţuri l mână plină de verdeţuri (pătrunjel.

prezentate. . otrăvindu-1. Cine renunţă greu la pâinea cu unt să o pregătească după reţetele pe care vi le-am oferit. Cred că aţi înţeles că este vorba de pâinea coaptă la soare. mai ales. Nimic nu înlătură oboseala definitiv. vor găsi un ajutor de nepreţuit în regimul de crudităţi. 119 Cei ce sunt tributari unei vieţi agitate. şi cafeaua şi tutunul sunt doar nişte excitante înşelătoare care. şi anume fulgii de nuci. Eu aş evidenţia efectele extraordinare pe care le au — în eliminarea surmenajului şi renunţarea la vicii — laptele crud. Masa de dimineaţă Ca mic dejun recomandăm una din reţetele noastre de fulgi naturali. storcându-1 de puteri. Untul pasteurizat poate fi înlocuit cu pastă de migdale (este mult mai substanţială). persoanele permanent obosite. nu vor avea decât de câştigat. în loc de marmeladă. este bine să se pună peste unt ceapă cu puţin pătrunjel. intoxicându-1. Dacă se vor hotărî să-1 urmeze. după o zi de surmenaj intens putem mânca puţine seminţe de floarea-soarelui ori câteva nuci sau un măr. afectează şi mai profund organismul. El poate fi completat cu o cană de lapte dulce. stafidele puţin înmuiate. fructele dar. după ce le-a trecut efectul. fumatului. cruzi. chiar şi persoanele care prestează o muncă grea vor reuşi să reziste dacă s-au obişnuit cu acest fel de alimentaţie. consumului exagerat de cafea.te foarte bine face faţă unei zile întregi de activitate. măcar parţial. Valoarea nutritivă a crudităţilor nu suferă comparaţie cu alimentele fierte. tot după reţetele noastre. de ceai de plante medicinale sau de înlocuitori de cafea. Dacă în timpul adaptării la noul regim ne simţim obosiţi. total depreciate.

La alegerea mesei principale trebuie să se ţină seama ca. Se pot folosi şi preparate de brânză de vaci. Ca variaţie puteţi practic alege ce vreţi.Fulgii de smochine. mieji de seminţe de floarea-soarelui. Dacă le încălzim . este bine să beţi şi un suc de zarzavat. Pentru o masă uşoară de dimineaţă sunt suficiente unul-două mere şi o cană cu lapte. În sfârşit. sau la două zile. laptele acru sunt de asemenea sănătoase dacă nu sunt prea acre. din când în când. fructe uscate. În general mai trebuie amintit că băuturile naturiste pot fi încălzite dacă este nevoie. Chiar şi o salată poate fi recomandată sau o jumătate de pepene cu nuci. Masa principală Pentru a procura organismului nostru suficiente valori bazice trebuie să consumăm zilnic. La desert putem alege pâinea noastră. dar să nu depăşească 30°. să existe şi un preparat din nuci. care nu sunt băuturi hrănitoare. pâine coaptă la soare cu o băutură după reţetele noastre. Cina Masa de seară poate consta din fructe proaspete. sau câteva nuci.40°C. Vă recomandăm. seminţe oleaginoase şi o cană cu lapte. o băutură întăritoare sau un mic preparat de mixer cu o banană sau un măr şi smântână (vezi reţetele de 120 băuturi). Deci sunt multe posibilităţi de alegere. fulgii de cartofi sau o reţetă de fulgi uscaţi deoarece sunt mai uşor digerabili şi nu măresc diureza. lipsită de otravă sau fulgii de banane. Se poate pregăti şi o reţetă de fulgi uşoară. de pepene. o mixtură de zarzavat (vezi reţetele). de pildă. cu excepţia ceaiului şi a cafelei. Acestea este preferabil să fie puse într-un loc călduţ sau în apă fierbinte. ca masă principală. dar o salată trebuie să existe întotdeauna ca aperitiv. crude. cu cafea.

trebuie executat numai sub supraveghere competentă. îndepărtează cauza bolii. ca urmare. îl prescriu. Medicii credincioşi preceptelor chimioterapiei nici măcar nu pomenesc bolnavilor des pre post. Desigur că. primul lucru pe care îl face este să nu mai mănânce: posteşte. ci şi îmbinarea lui cu rugăciunile ce aduceau binecuvântarea spiritului. pentru că nu se urmărea numai sănătatea corporală. În mod normal băuturile pot fi consumate şi la temperatura camerei. Când un animal se îmbolnăveşte. Chiar părintele medicinei tuturor timpurilor. În America există mari instituţii specializate pentru aplicarea acestor cure de post şi de regim. Cine are febră posteşte automat. sunt în mod deliberat lipsiţi de . Stări grave. pot fi ameliorate sau chiar vindecate cu ajutorul postului. mai repede şi mai radical decât crudităţile. cei ce nu pot să plătească taxele enorme ale spitalizării. ce necesită o intervenţie chirurgicală. cu atât îl dărâmaţi mai mult". Hipocrate. adepţi ai medicinei tradiţionale. 122 Astfel că săracii. pen tru utilizarea postului terapeutic este nevoie de o îndru mare. 121 POSTUL. depozitelor. dar nu de o supraveghere permanentă. Postul înseam na curăţire. CA TRATAMENT Postul este cel mai vechi tratament cunoscut şi cel mai eficace posibil. înlesneşte eliminarea toxinelor. În vechime. conform Bibliei se postea mult. pe când ceilalţi. trebuie continu amestecate. Cei ce le conduc ridică în slăvi efectele minune ale postului. reziduurilor.pe aragaz. dar nu uită să adauge imediat că este o metodă de trata ment foarte riscantă şi. spunea: „cu cât îl hrăniţi mai bine pe bolnav.

Trecerea la alimentaţia naturistă sau la regimul alimentar obişnuit nu trebuie să fie bruscă şi rapidă. pentru ca să nu apară efecte neplăcute în timpul curei. sfârşitul curei. şi anume. perioadă ce este numită „stingerea postului". există şi această metodă de 5 ' .) postul este puţin cunoscut şi utilizat ca metodă de tratament. uşoare. Numai persoanele lipsite de voinţă 123 .posibilitatea efectuării unui atare tratament. Respectiva perioadă trebuie să dureze tot atâta timp cât a ţinut şi postul. numai cei avuţi şi-l pot permite. De aceea vreau să descriu în amănunţime şi felul în care poate fi făcut şi ce reguli trebuie respectate. până se ajunge să se mănânce normal. De remarcat că şi dacă nu ţineţi post continuu. treptat. însănătoşirea va fi cu atât mai completă cu cât cele două perioade — postul propriu-zis şi stingerea lui — durează cât mai mult timp posibil. alături de alimentaţia naturistă. Respectarea strictă a egalităţii celor două perioade este decisivă pentru vindecare. apoi din ce în ce mai consistente. Cine ţine seama de această regulă nu va avea surprize. un asemenea exces alimentar poate provoca moartea. cu mese cantitative şi foarte consistente: dacă durata postului a fost deosebit de mare. Sunt convins că mulţi din cei ce vor dori să urmeze sfaturile mele vor fi foarte mulţumiţi de rezultatele obţinute. Consider că oamenii trebuie să afle că.n. În ţara noastră (Elveţia —n. Se începe cu un regim de lichide care. Există un singur moment periculos în desfăşurarea postului. se înlocuieşte cu mese mici. tratament deosebit de eficace.

sau de rezistenţă. în loc de apă obişnuită. La fiecare jumătate de oră se bea un pahar din ea. Eu am descoperit o metodă prin care postul este mult mai uşor de suportat. ea oferă şi anumite avantaje. În loc de apă de zarzavat. deci zarzavatul să nu fie tăiat mărunt sau dat prin răzătoare astfel încât în lichid să existe cât mai puţine proteine. Se doarme mult mai bine decât în timpul postului cu apă simplă. Apa respectivă nu trebuie însă să conţină calorii. acolo unde este posibil. Apa de zarzavat se pregăteşte conform reţetei de băuturi. ca ameţeli sau negru înaintea ochilor —. Dacă senzaţia de foame continuă să persiste. senzaţia de foame dispare a treia zi. au nevoie de ajutor şi supraveghere. de preferinţă din cele anume recomandate pentru anumite boli (informaţiile necesare le puteţi obţine din cărţile de plante medicinale şi din cartea de faţă). iar rezultatele obţinute sunt chiar mai bune. în comparaţie cu postul obişnuit — la care apar mici neplăceri. bineînţeles dacă nu este vorba de o muncă grea. la fel ca şi postul cu apă simplă. cum sunt bătrânii sau cei grav bolnavi. iar dacă apa este acidulată nu sunt necesare neapărat clismele. băutura trebuie diluată şi mai mult Este indicat postul în orice împrejurare? În caz de cancer şi boli grave de nervi trebuie evitat. aşa cum se întâmplă dacă postul a fost ţinut pentru vindecarea unor boli intestinale. dar apa de zarzavat nu numai că vindecă. scaunul nu dispare total. Pentru pregătirea apei de zarzavat se folosesc. ori dacă aveţi nervii prea slăbiţi. şi plante medicinale. în acest caz capacitatea de muncă nu vă este anihilată total. Este postul cu apă de zarzavat. Sunt şi cazuri 124 . Dacă se posteşte astfel. cura poate fi efectuată şi cu apă diluată de tărâţe.

Avea pe-atunci 60 de ani şi se ţinea voinic şi drept ca unul de 20 ani. eu recomand fie să se treacă la o alimentaţie parţială. o testare. După ce au trecut 60 de zile nu a simţit nici o îmbunătăţire hotărâtoare. Ca urmare. Cazul lui poate fi socotit. cu întreruperi şi. Propria-i experienţă îl învăţase că se posteşte mai uşor cu cât se repetă mai des cura. dacă din cauza lipsei de somn nopţile devin insuportabile. a socotit că este de datoria lui să ţină prelegeri asupra efectelor miraculoase ale curei. pe drept cuvânt. Ştia că omul poate să trăiască fără să mănânce 100 de zile şi că 60-de zile sunt socotite ca reprezentând durata /maximă necesară apariţiei primelor semne de însănătoşire. urmare a unei puncţii defectuoase. deoarece ner125 . Aşa am ajuns să aud şi eu mărturia lui. bolnavul se mişca cu mare greutate în scaunul său cu rotile.limită în care nici un specialist nu poate preciza dacă se poate sau nu posti. Se poate foarte bine face o încercare. Cât timp trebuie să postim ? Cunosc un caz de leziune gravă a măduvei spinării. Literatura de faţă i-a trezit încrederea în puterea de vindecare a postului. De fapt nu există nici un pericol. trei zile post. cu alimentaţie uşoară). a prelungit durata curei ajungând astfel la 40 de zile. fără speranţă. un rezultat datorat postului ieşit din comun. dacă inima bate neregulat. Dacă după a patra zi foamea nu vrea să dispară. dar nu i-a ajutat prea mult. dar în următoarele 60 de zile. iar de suferit suferea oricum. Nu avea ce pierde. cele ale „stingerii postului" a avut loc minunea. două zile întrerupere a postului. A postit de mai multe ori. de fiecare dată. S-a decis să mai facă o încercare. fie să se adopte o cură de post cu întreruperi (alternativ. Abandonat de medici.

unele organe cavitare ale aparatului digestiv îşi restrâng volumul. simptome ce pot apărea şi când doar ne ridicăm brusc de pe un scaun sau urcăm mai repede câteva trepte. Astfel de simptome însă nu tre126 . ni se face negru înaintea ochilor. Într-adevăr. Iar atunci când cura de abstinenţă alimentară a fost prelungită. de-abia în aceste etape. a întregului organism. după ce organele au beneficiat de o lungă perioadă „de odihnă". apoi crudităţi mai consistente şi. în sfârşit la alimente tari ce trebuie bine mestecate. a ţesuturilor. Exemplul pe care vi 1-am dat evidenţiază. iar dacă există încredere şi voinţă. Treptat se va trece la lapte. fructe. în aceeaşi măsură.vii. Menţionăm că imediat ce cura de post este stopată apare senzaţia de foame acerbă. în sine. Doar aşa se va ajunge la regenerarea totală a sistemului glandular. pentru că putem ameţi. Postul. parcă am avea aripi şi putere să facem orice. astfel că primele mese trebuie să fie alcătuite numai din sucuri de zarzavat. Poate să ni se pară foarte greu. Este doar o falsă senzaţie şi nu trebuie să facem excese. toate diluate. Chiar din prima săptămână de post ne vom simţi mai uşori în mişcări. începe refacerea lor propriu-zisă. nu se mai pot reface cu nici un fel de tratament. se micşorează. legume. reuşita este asigurată. nu numai eficacitatea tratamentului dar şi cât de importante sunt pentru însănătoşire voinţa bolnavului şi respectarea strică a timpului „de stingere" a postului. dar rezultatele pe care le vom obţine merită efortul făcut. împotriva căreia trebuie să luptăm tot timpul cât durează „stingerea postului". o dată distruşi. este uşor — numai persoanele corpolente vor simţi o oarecare oboseală — . de repaus fiziologic.

ca să poată trece la un regim de crudităţi. cafegiilor sau altor pătimaşi. după fiecare întrerupere. Unii se ajută cu ulei de parafină. ceea ce este folositor. mai mult ne încurcă decât ne ajută: se sperie. în special familiei. în primele săptămâni. care. Folosind apa noastră de zarzavat. în cazul bolilor digestive. spălaturile intestinale sunt indispensabile. mai ales dacă este acidulată (acră) se poate renunţa la spălături intestinale. De asemenea.buie să ne sperie. În general. trebuie să înceapă prin a ţine post o perioadă mai îndelungată. Dacă la început apar tot felul de tulburări trebuie să ne întindem în pat şi să procedăm ca şi când am fi bolnavi. şi ele nu apar din cauza nemâncării — rezerve avem destule —. Aş vrea să-i încurajez pe cei nehotărâţi spunându-le că e foarte bine chiar dacă ar începe prin a posti doar câteva zile şi. care trece nedigerat prin intestine. nu înţeleg de ce facem „aşa ceva". Ar fi foarte bine dacă i-am putea lămuri şi pe ei de efectele benefice ale postului . de multe ori. deoarece dizolvă vitamina A. dar nu e chiar cea mai bună soluţie. clisme zilnice. sunt absolut normate. se tem că mai rău ne vom îmbolnăvi. mai ales bolnavii gastrointestinali. este bine să nu renunţăm chiar dacă nu avem rezultate după prima cură. băutorilor. Unii medici recomandă. ceea ce se recomandă şi fumătorilor. Aşa se face şi în clinicile specializate pentru un atare tratament. este preferabil să nu spunem în gura mare că postim. Trebuie să ne înarmăm cu răbdare si cu voinţă si să mai încercăm ? o dată. ar dubla durata curei. ci pentru că substanţele dăunătoare din organism încep să fie descompuse. ajung în circuitul sangvin şi sunt eliminate. Mulţi. Fiecare însă trebuie să-şi găsească singur ceea ce îi prieşte mai bine.

Colite. Nu foametea sau lipsa de hrană omoară omul ci faptul că frica de foamete îl va face să mănânce alimente neindicate sau alterate numai ca să nu moară. mei. fructele. dorind să slăbească au mâncat numai carne. anual. de foamete sau război. naturistul va avea întotdeauna rezerve de grâu. constipaţie. s-ar posti una-două săptămâni. Când magazinele alimentare vor fi goale. este indicat să se urmeze câteva indicaţii. ovăz şi tot va găsi „crudităţi". ulcere stomacale. Practicarea postului şi adoptarea unui regim măcar parţial de crudităţi ar trebui să devină un lucru obişnuit în viaţa oricărui om raţional. laptele crud. n-ar fi rău dacă.127 şi i-am putea antrena să postească o dată cu noi. CARDIOVASCULARE ŞI AFECŢIUNI REUMATISMALE Deoarece vindecarea acestor boli durează mult mai mult timp numai prin schimbarea alimentaţiei. fie ele cultivate sau din flora spontană. cu regularitate. Niciodată nu ştii când poate surveni o perioadă grea. Iniţial trebuie să experimentăm care sunt reţetele pe care le suportăm mai bine. Dacă ar fi postit sau ar fi mâncat crudităţi nu li s-ar fi întâmplat aşa ceva. Dar e destul de greu. ori epidemii grave. Apoi. s-au îmbolnăvit şi au murit. BOLI GASTROINTESTINALE. Am citat. tulburări nervoase ale stomacului Unele crudităţi pot produce neplăceri atunci când persoana care începe un regim naturist suferă de o boală intestinală. sucul de zarzavat şi zeamă groasă de tărâţe cu adaos de . exemplul a două femei care. în capitolul 6. laptele acru. între aceleaşi date fixe. În general.

toţi bolnavii de stomac care au adoptat regimul nostru ne-au spus că praful mineral bazic pe care 1-am prescris a fost foarte bun. nu este ceva neobişnuit. din când în când. laptele crud diluat. În caz de diaree se bea ceai de afine uscate şi sclipeţi. se pun comprese calde. dacă există. se bea câte o înghiţitură la o jumătate de oră. după 129 împrejurări. În colitele cronice intestinul este de cele mai multe ori atrofiat. de mai multe ori pe zi câte o înghiţitură de suc de varză (varză creată nemţească) cu adaos de suc de cartofi şi de ceapă. până când intestinul nu este bine golit de toate reziduurile solide. Prima regulă constă în faptul că totul trebuie să fie bine mestecat. este necesar un al doilea post îndelungat.ceaiuri amare sunt cele mai indicate feluri de mâncare. O lărgire aici. Având în vedere că toate bolile menţionate până aici provin ca urmare a hiperacidităţii. Nu trebuie să se evite nici clismele. Sunt permise sucurile de zarzavat. în astfel de cazuri. apa de zarzavat (vezi reţeta) şi apa de tărâţe. În caz de colită. în formă de fund de sac. muşeţel. în caz de dureri abdominale este bine să purtăm o centură strânsă şi. Atâta timp cât stomacul şi intestinele sunt inflama te. încât de-abia ar mai trece un creion. În ulcerele gastrice se bea. Se bea ceai de ţintaură. în ulcere se recomandă să se facă neapărat iniţial un post mai îndelungat. sunătoare. De aceea nu are nici un sens să căutăm să vindecăm o . nu trebuie folosite sub nici o formă alimentele tari. o îngustare dincolo. Multe alte boli sunt o consecinţă a constipaţiei. inflamarea intestinului gros. Constipaţia trebuie urgent rezolvată. Cine nu are o dantură bună trebuie să-şi procure un mixer astfel încât să-şi poată mărunţi bine diferitele alimente.

După un control radical. Apa în care s-a înmuiat se bea cu plante medicinale. de preferat două-trei. 1-2 linguri tărâţe uscate. dar în anumite anse intestinale pot să existe încă resturi întărite. durează două luni. prin mai multe clisme sau chiar cu spălaturi intestinale. fără oţet sau lămâie. Ca desert. smântână. .boală înainte de a fi reglată defecaţia. Pentru cei fără dinţi sau cu proteză. un post şi clisme. pentru început. urmarea fiind apariţia infecţiilor şi a ulcerului. În cazuri grave. În constipaţie se produce o substanţă de putrefacţie care ajunge în sânge prin pereţii intestinului şi care e foarte dăunătoare. După aceea. Este necesar minimum un scaun pe zi. un măr. Purgativele repetate distrug flora şi mucoasa intestinală. intestinul trebuie curăţat. Scaunul trebuie să fie moale şi să nu miroasă greu. alimentaţia se face în felul următor: în cazuri grave. Se poate ca scaunul să pară normal. Recomand o cură de tratament care. constituite de alimente ce 130 l nu au fost complet digerate. Masa de prânz — fulgi de cartofi cruzi sau salată-amestec. o linguriţă chimen sau anason. eventual amestecată cu măr. Slăbirea şi bolile necunoscute îşi au de multe ori originea în această cauză. Masa de seară — 6-7 smochine ce au fost înmuiate peste zi. banane. micul dejun (dimineaţa) va fi alcătuit din 2 linguri seminţe de in. în prima etapă. Eventual. un măr şi o băutură din plante medicinale. un preparat la mixer. pentru vindecare se recomandă o cură de câteva săptămâni cu sucuri sau zeamă acidulată de zarzavat. puţin ulei şi miere. brânză proaspătă sau mirodenii.

două capsule de ulei de Haarlem. de aceea este recomandat.Uleiul de Haarlem este foarte sănătos pentru organele digestive şi ficat (contra colicilor biliari) şi are totodată efect laxativ. din cauza acidului cianhidric care este toxic. împotriva insomniei. ţintaură. La mai mult de trei scaune pe zi se opresc smochinele. câte o capsulă şi 1-2 capsule de usturoi pe zi. înainte de masă. Seminţele de in se iau numai dimineaţa. În caz de balonări se va mânca mai puţin. se fac clisme sau băi de şezut după fiecare scaun. cure de ceai de odolean. înainte de a se îngroşa. gimnastică. dracilă. Aceste neplăceri. de mers pe jos la serviciu. Timp de două luni intestinul va fi obişnuit doar cu acest regim. elixir şi mixtură de plante sub formă de metalmucil. După fiecare masă este bine venit un ceai dintr-o singură lingură plante medicinale. la care se adaugă l lingură substanţe minerale. Boli de inimă. hiper. 131 Amintim aici un ceai medicinal laxativ. la fel şi cel acru. nu se vindecă uşor. Activitatea intestinală deficitară este adesea la originea unor boli de nervi şi insomnii. porumbe.şi hipotensiune arterială. chiar prin ali mentaţia naturală. dacă după defecare apar hemoragii sau un prolaps rectal. în caz de tulburări nervoase. Laptele crud nu constipă. masaj. Atunci bolnavul trebuie să-şi aleagă mâncarea ce i se potriveşte cel mai bine. filimică. Se recomandă plimbări mai lungi dimineaţa. dacă sunt cronice. până se trece la alimentaţia normală cu crudităţi. În caz de constipaţie rebelă. prevenirea varicelor . Se prepară din coajă de cruşin. De aceea recomandăm dimineaţa şi seara. muşeţel şi soc. păpădie.

Urma re. Deoarece nu numai uleiurile şi grăsimile favorizează producerea colesterolului. De îndată ce hrana este fiartă. circulaţia normală a sângelui este la un moment dat stăvilită printr-o îngustare mare a vasului. care se rupe şi apare infarctul. ci şi ouăle şi laptele şi încă multe alte alimente. ceea ce are ca urmare anghina pectorală. Când cantita tea este prea mare. sângele conţine două substanţe care sunt necesare pentru sănătatea inimii şi anume. colesterolul şi lecitina. cocării. grăsimi şi ulei încălzit. înţelegem de ce. enzimele lecitinei sunt distruse şi. numai că în acest caz vasele înfundate cedează presiunii şi se lărgesc. cheaguri de colesterol). De aici rezultă hipertensiunea. cantitatea lui în sânge fiind reglată de lecitină. astfel încât să nu depăşească un anume nivel peste care devine nociv. Muşchii inimii nu mai sunt irigaţi suficient de către delicatele artere coronariene. respectiva grăsime se acumulează în sânge.Printre altele. surplusul se depozitează pe pereţii ? 5 132 arterelor sub formă de ateroame (plăci. Hipertensiunea poate apărea deci şi datorită arterosclerozei. Varicele provin tot din această cauză. pentru vindecarea bolilor de inimă nu este suficient să evităm . De ase menea şi dacă alimentaţia noastră conţine multe prăjituri. şi capacitatea acesteia de a mai ţine sub control nivelul colesterolului. o dată cu ele. Prin regimul de crudităţi se pot evita toate aceste neplăceri. Datorită desprinderii unui aterom (sau mai multe) de pe pereţii arterelor şi pătrunderii lui în fluxul sangvin. Hipotensiunea arterială are aceeaşi cauză ca hipertensiunea. Colesterolul este o grăsime. acum aproape înfundate. aşa încât circulaţia sangvină este mult îngreuiată.

Să luăm. grăsime animală. dar bolnavul nu poate fi vindecat. aidoma oricărei alte grăsimi fierte. Dacă este fiert sau chiar încălzit la 50°C. dar mâncat doar crud. care conţine foarte mult colesterol. aşa încât îşi pierd valoarea nutritivă. ^ Un alt exemplu: laptele este sănătos. zaharicalele şi sarea. pâinea albă şi cozonacul. în consecinţă putem spune că deşi gălbenuşul de ou are mult colesterol este foarte sănătos. cum recomandă şi medicii. ulei fiert zahăr rafinat şi orice este pregătit cu el. Jumătate din populaţia noastră moare din cauza crizelor de inimă şi aproape toată cealaltă jumătate dato rită altor boli de nutriţie. Pentru vindecare este necesară trecerea la regimul de crudităţi. Cardiacii trebuie să evite următoarele mâncăruri: carne. grăsime vegetală compactă. aşa încât lecitina să-şi piardă puterea de acţiune. unt. Astfel evoluţia bolii poate fi împiedicată într-o oarecare măsură. dar şi lecitină. gălbenuşul de ou. Dacă i se scoate untul. absolut necesară. de exemplu. ci este necesar ca prin alimentaţia de crudităţi să ne îngrijim ca sângele să primească suficiente cantităţi de lecitină. Din păcate atât smântâna cât şi laptele de putină se pasteurizează. echilibrarea cantităţii de colesterol pus în libertate este reglată de lecitină existentă.mâncărurile grase. grăsimea 133 acţionează asupra inimii îmbolnăvind-o. lecitina rămâne în laptele din putină. Dacă este crud. Numai atunci colesterolul ce este depus pe pereţii vaselor este des- . iar untul acţionează ca un aliment cu excedent de colesterol şi de aceea trebuie să fie evitat de cardiaci. care sunt şi ele pricinuite mai ales din cauza pregătirii hranei prin fierbere. ca şi toate celelalte alimente fierte.

uleiul obţinut prin presare la rece este dimpotrivă. sciatică. Deci zahărul rafinat şi fiert (deci şi fructele fierte) şi făina fiartă sau coaptă trebuie evitate. apoi ne apropiem treptat de 40 de zile. în mare măsură.compus cu ajutorul enzimelor din lecitina vie. ca tratament" şi să se familiarizeze cu el. dureri ale articulaţiilor. Zahărul rafinat. în timp ce uleiul încălzit este deo sebit de nociv. pentru că aici fiecare al 21-lea om moare de o boală de inimă. Cel mai eficace din toate este postul. foarte sănătos. Cine vrea însă să se vindece cât mai rapid. 1 al omenirii civilizate. Sunt 134 utilizate pe scară largă în industria alimentară datorită durabilităţii lor nelimitate şi a prelucrării mai uşoare. alimente care încarcă organismul cu grăsimi şi colesterol şi sunt mai mult decât s-ar putea bănui generatoare ale infarctului cardiac şi ale calculilor biliari. El afirmă că aceste uleiuri şi grăsimi sunt cel mai frecvent folosite în America. Reumatism. Se poate recomanda tot atât de bine şi o cură de . Influenţa dăunătoare a căldurii este izbitoare îndeosebi asupra uleiului. Asemenea lecitinei naturale. pentru reîmprospătarea informaţiilor. de asemenea. cocăriile. artroză. Încercăm întâi câteva zile. curăţă arterele înfundate. ca urmare să se studieze cu atenţie capitolul „Postul. capitolul 13 referitor la cantitatea de acizi din corp. care în timpul fabricării sunt supuse la temperaturi mari şi sunt astfel conservate nelimitat. găseşte aici şi alte indicaţii. artrită. coapsei şi coloanei vertebrale Să se recitească. Un biolog american le numeşte duşmanul nr. Desigur că şi în Europa se consumă tot atâta ulei şi grăsime. pâinea albă constituie. Cele mai nocive sunt uleiurile şi grăsimile hidrogenate. Coles terolul este 100% acid.

Baia fierbinte În cadă se pune apă clocotită sau se încălzeşte apa. de două ori pe zi. după plăcerea şi după rezistenţa fiecăruia. care să atârne pe 135 duşumea. împăturit în patru. ca să absoarbă transpiraţia. până la 40°-42°C. deasupra unui aparat electric de încălzit. Se stă în apă complet. Pentru băi se foloseşte ceai de muşeţel. în acest caz temperatura apei se menţine tot atât de ridicată pe cât putem s-o suportăm. pentru ca sudaţia să fie foarte puternică. băile fiind utile şi în caz de răni purulente şi infecţii. La temperatura de 42°C se distrug celulele putrezite şi canceroase. ne dezbrăcăm şi ne aşezăm pe scaun.zarzavat. Sub scaun se pune o oală cu apă clocotită. se alege un vas potrivit de mărime. se înfăşoară întregul corp până la gât şi imediat se acoperă tot trupul cu pături . Această baie de aburi poate dura. Se adaugă în permanenţă apă fiartă. Baia de abur sau sudaţia Pe un scaun se pune un prosop pluşat. o jumătate de oră sau mai mult. Împachetaţi fierbinţi Se înmoaie un cearşaf într-un decoct fierbinte de flori de fân. Ne acoperim complet cu două-trei pături de lână. După baia de aburi ne culcăm o jumătate de oră. salvie sau alte ceaiuri. se stoarce bine. astfel încât temperatura apei din cadă să se menţină aceeaşi. să transpirăm şi mai bine. numai cu nasul afară. Capul rămâne afară. numai la membre. Dacă baia trebuie făcută parţial. cu picioarele puse pe un scăunel. câte o jumătate de oră. După baie se stă învelit în pături sau în pat. Dăm mai jos câteva îndrumări privitoare la câteva proceduri ajutătoare pentru cura de vindecare a bolilor de mai sus. artificial.

În caz de artrită dureroasă mai recomand următoarele: mănuşi cu un deget sau un ciorap vechi se umplu cu terci de cartofi. ea poate fi lăsată mai mult timp pe regiunea dureroasă şi se reînnoieşte când frunzele se usucă. Împachetare cu lut sau varză Pe o pânză se întinde lut de grosimea unui deget sau frunze de varză zdrobite. 136 Se face zilnic. Procedura durează toată noaptea şi. Pentru reumatici s-au dovedit bune compresele sau împachetările cu ferigă. precum şi cele de ciuboţica cucului. astfel încât membrele bolnave să fie „îngropate" în pasta respectivă. Pentru a evita murdărirea totul se bagă în săculeţe de plastic. Urmează o odihnă de trei ore la pat. Se stă trei ore la pat. toate sunt de folos pentru bolnavii de artrită. artroză şi reumatism. şi peste zi. ceapă. Alimentaţia bogată în vitamina C (mărarul şi pătrunjelul conţin mai multă vitamină C decât lămâia).de lână. Un alt tratament eficace este cel cu untură de peşte. Potasiul . Cearşaful înmuiat şi puţin stors se înfăşoară pe corp până la subsuori. Se acoperă apoi cu un plastic ca să nu treacă umezeala şi se pune deasupra o pătură de lână. măceşe. Împachetarea se repetă la fiecare două zile. seminţe de in fiert. Procedeele sunt valabile pentru orice fel de boli. chiar şi ceaiurile de varză ce conţin mai multă vitamină C. frunze de stejar şi salvie. peliniţă. Împachetare rece pe trei sferturi din corp Acţionează ca un calmant şi ocroteşte nervii. Compresa se acoperă mai întâi cu un plastic sau cu un material gros. dacă bolnavul nu merge la lucru. împachetările fierbinţi sau pernele electrice si centurile. apoi o baie rece. după care se spală corpul cu apă rece (duş rece). Este foarte eficace.

Mai trebuie să atragem în mod deosebit atenţia asupra soiurilor de varză. Cei cu sciatică şi cei cu dureri în articulaţia şoldului (coxalgie). bolnavii de artroză şi cei cu suferinţe ale coloanei vertebrale. după câţiva ani de regim. toate procedeele. carnea şi alimentele fierte. Încheieturile se refac. pe de altă parte. la care se pot utiliza 137 foarte bine cartoful şi ceapa. Desigur că aceşti bolnavi. pe de o parte. se recomandă din abundenţă uleiul de măsline. care sunt otrăvitori. Pentru uz intern cartofii să se cureţe bine de muguri (colţii). mai ales coaja lor. se întorc acasă si continuă acelaşi regim. fie intern. într-o oarecare măsură. O bolnavă de artroză care s-a întors de la băi. La prepararea salatelor şi a mixturilor. cum sunt păpădia şi ur- . se introduce în corp cel mai bun suport al infecţiilor. S-a observat însă că un post mai îndelungat depăşeşte. după ce simt o uşoară ameliorare. iar în anul următor vor veni din nou la băi. ar trebui să urmeze toate indicaţiile date reumaticilor şi artriticilor. Referitor la regimul pentru reumatici am mai amintit câte ceva şi în capitolul referitor la aciditatea organismului. salutar pentru încheieturi. Chiar şi părţile degenerate se refac. pentru că.este elementul de bază în vindecarea acestor boli. deci tocmai acel aliment prin care sângele este infectat şi acidifiat. De ce? Deci. se face curăţirea organismului prin împachetări şi băi şi. apoi ceapa. ca putere de vindecare. mânca zilnic carne la masa principală. Cartofii. pot fi folosite fie extern. după terminarea lui. pe de altă parte. un regim bogat în calciu si baze are mult mai multă eficacitate. aproape la fel de bolnavi ca şi mai înainte. mi-a povestit câte tratamente şi cure a trebuit să facă dar. ca surse de calciu şi asupra verdeţurilor sălbatice.

după cum am mai spus. în cea mai mare măsură. pe lângă o alimentaţie bogată în calciu. Pentru ca el să fie bine valorificat. organismul are nevoie de vitamina D. ca şi pulbere minerală ce se amestecă în mâncare. Smochinele şi laptele crud. De aceea acestor categorii de bolnavi li se recomandă insistent ca. sucul proaspăt de zarzavaturi. în afară de banane şi puţine mere. Tărâţele şi zeama de tărâţe sunt.zicile. Pentru a urgenta vindecarea bolnavul are nevoie de o alimentaţie care să conţină o cantitate cât mai mare de resurse vitale (enzime) şi să fie totodată şi bazică. Sucurile din comerţ sunt pasteurizate. deosebit de utile. Se recomandă tablete de calciu. Această calitate o are. alături de seminţele de floarea-soarelui. conţin foarte mult calciu. de asemenea. Reumaticii trebuie să evite fructele acide. Contra durerilor reumatice se mai recomandă şi săculeţi fierbinţi cu nisip. O cură de sucuri de zarzavat poate face minuni în reumatism. Tărâţele se înmoaie bine şi se folosesc în orice fel de fulgi. Un alt aliment aproape cu . care pot lupta singure contra acidităţii. În schimb să urmeze cure de zarzavaturi crude (chiar si cartofi cruzi) şi sucuri de zarzavat crud. NOI EXPERIENŢE DE VINDECARE A CANCERULUI Despre formarea cancerului şi vindecarea lui am relatat pe larg în primele capitole ale cărţii. adică să aibă cât mai multe săruri minerale şi cât mai puţini acizi. care este întregită de 138 untura de peşte şi de băile de soare. deci fără viaţă. să consume un tură de peşte sau să facă băi de soare. Reumaticii să bea zilnic un litru zeamă de tărâţe sau suc de zarzavat.

filimică. iar în stările cirotice deloc. în timp ce iradierile ce se fac în caz de cancer sunt de-a dreptul dezastruoase. O dată cu renunţarea la mesele propriu-zise. dintre care doi seara. În continuare se trece lent la alimentaţia de crudităţi. Amestecul de sucuri constă din suc de morcovi. În loc să otrăvim corpul — şi aşa plin de toxine — cu narcotice şi calmante. Bolnavilor de cancer li se recomandă. Şi băile de soare acţionează favorabil. O parte se ţine la rece până la amiază. După cum am mai amintit. Dacă se utilizează şi lapte. În plus. organele învecinate zonei iradiate. se amestecă împreună cu sucurile. ceapă. băile fierbinţi şi compresele reci. dar completează perfect sucul de zarzavat. cartofi si alte zarzavaturi fără îngrăşăminte chimice. cu toată izolarea lor sunt şi ele atacate. obligeană. la alinarea durerilor. restul putând fi de varză. Această hrană poate întreţine corpul pentru un timp îndelungat. Se pregătesc unul-doi 140 litri de suc dimineaţa.aceleaşi calităţi este laptele crud. Are mai puţine enzime. sfeclă roşie. în general. Se ştie că boala canceroasă produce mari dureri. Se mai recomandă trei-patru căţei de usturoi. s-a stabilit că ţesuturile iradiate se vindecă foarte greu. în caz de boală în plină evoluţie să nu se adauge decât 1/4 lapte. . Bolnavii de stomac vor lua numai câte unul. se bea din acest amestec câte un pahar la fiecare oră şi chiar mai mult. În afară de cura de sucuri mai pot ajuta. urzică. virnanţ. Pe lângă suc este bine să se bea şi un ceai făcut dintr-un amestec de anghelică sălbatică. chiar folosind crudităţi. bănuţel. La cancerele de stomac durează mai mult. în cea mai mare parte. recomandăm comprese cu frunze de varză sau cataplasme cu lut. o cură de două luni cu sucuri de legume.

este chiar el însuşi. m-am 141 îmbolnăvit şi de reumatism. Chiar şi metoda dr. Unele băuturi şi alimente acide răpesc corpului calciul. În consecinţă. am devenit mai prevăzător. Pe măsură ce am câştigat experienţă. cancerul reîncepe să evolueze şi găseşte. Şi acum să adăugăm câteva date despre metoda de vindecare cu acid lactic a prof. la un regim 100% naturist. ci una bazică. m-am lămurit singur şi. Mulţi nu iau acest lucru în serios. un mediu prielnic pe care îl ocupă. cu oţet de miere şi mere. afirmăm că în cura dr. care . după care. Există medici progresişti şi foarte buni naturişti. dr. Kuhl. din cauza unui consum bogat de fructe am pierdut. Cantităţi moderate de varză acră sunt sănătoase pentru că bogatul lor conţinut în calciu temperează acţiunea acizilor. pe pielea mea. fructele nu ar avea o acţiune acidă.. în patru-cinci ani. în plus. Am fost indus în eroare de tabelele „acid-baze". fie că provin din fnicte sau lapte.După un timp. de apoplexie. În Florida. Jervis. care fac imposibilă alimentarea normală. în ţesuturile pe jumătate moarte din jur. tot aşa nici autorul nu a crezut în nocivitatea fructelor acre până când „păţitul a devenit înţelept". ale lui Berg. în stomac. că acizii sunt acizi. Kuhl factorul vindecător a fost laptele acru şi nu acidul lactic (laptele era nefiert). cu toate că înainte nu erau nici cariaţi. Cea mai bună dovadă că metoda dr. a dezamăgit pe mulţi. Orice acidificare şi fermentaţie are urmări nefavorabile. îl atacă şi îl îmbolnăveşte. Şi eu m-am lăsat indus în eroare de părerile şi experienţele doctorului Kuhl. cu alimentaţia sa acidă a murit la 64 de ani. Experienţa personală m-a vindecat total de entuziasmul iniţial. Nu sunt recomandate nici operaţiile de extirpare a esofagului şi „anus contra naturii". toţi dinţii. Kuhl a fost greşită.

1. Din păcate Dna Nolfi nu a atins vârsta de 80 de ani. dr. bogată în enzime. cancerul a început din nou să evolueze (alimentaţia vegetariană nu este suficientă pentru a ne feri de boli). o alimentaţie vegetariană fiartă. alimentaţia .afirmă că bolile grave. cum ar fi cancerul. după vindecarea sa. am amintit că sângele nostru conţine 80% valori bazice şi 20% acide. pe lângă crudităţi a reluat. după cum reiese din broşura ei. În consecinţă. Ei nu cunosc însemnătatea hranei nefierte (a enzimelor) şi nocivitatea acizilor. 142 Mai există şi alte sisteme de alimentaţie (Waerland) cu care putem preveni în mare măsură bolile. Când. în cartea sa sunt prezentate fotografii şi radiografii). pot fi prevenite dar nu vindecate. Nolfi. Pe lângă aceasta sunt indicate aplicaţii pentru transpiraţie. de asemenea. dar nu le putem vindeca aşa de uşor. sunt fierte şi provoacă aciditate. înţelegem de aici că reuşeşte. Aceştia oferă pacienţilor lor pâine din cuptor şi preparate care. Singura hrană care îndeplineşte primele patru condiţii este reprezentată de sucurile crude de zarzavat. periodic. nu a cunoscut acţiunea nocivă a acizilor. fără acizi. În capitolul în care am descris cantitatea de acid din corp. parţial. în parte. Recapitulăm aici cinci puncte principale necesare pentru vindecarea unei boli canceroase: o alimentaţie dozată. pentru că. Tuturor medicilor ce susţin că boala cancer să nu se poate vindeca le propunem să-şi supună bolnavii următoarelor cinci condiţii înainte de a-şi susţine părerile. dr. de exemplu. moderată. După cum s-a amintit deja în capitolul 2 al acestei cărţi. cu adevărat. Gerson dădea pacienţilor săi grav bolnavi. numai acest suc şi a vindecat astfel sute de cazuri grele (pot fi dovedite. lipsită de otrăvuri. numai acela care acţionează consecvent şi ştie ce vrea.

Astfel apare cancerul. îndeosebi a bolnavilor. cum am putea spune. enzimele se pot îmbolnăvi. focarul celulelor bolnave se . rolul principal în alimentaţie îl au enzimele. Cine va învinge ? Celulele noastre sau cancerul ? Celulele canceroase sunt degenerate. În aceste componente „vii" stă puterea de combatere a celulelor canceroase. controloare (exogene). Din păcate lipseşte din alimentaţie aprovizio narea cu enzime sănătoase. Din lipsa unor enzime sănătoase. nu numai că nu are putere de combatere. aşa cum se întâmplă în cancer. apoi prin otrăvirea cu otrăvuri chimice sau acizi. 143 Nici o boală nu depinde într-atât de puterea de luptă a celulei. de către hrana vie. 2. O astfel de alimentaţie poate să neutralizeze şi să distrugă otrăvurile acide excedentare. în adevăratul înţeles al cuvântului. să păstreze nealterat raportul respectiv. celulele canceroase.noastră. Ca urmare. că enzimele reprezintă „sufletul" sau „spiritul" stăpânitor sau conducător (care dispune de tot) din fiecare celulă sănătoasă si că ele se pot îmbolnăvi în anumite împrejurări. dar chiar alimentăm cu ea. ostile. deci de fiecare bucăţică de crudităţi ce ajunge în organism. corespund procentajului de mai sus. cu puţină fantezie. O celulă locuită de astfel de enzime bolnave degenerează. trebuie să respecte. tărâţele şi laptele crud. Pentru regenerarea ţesutului celular. au devenit adevărate celule de putrefacţie ce se dezvoltă vertiginos Asupra acestui proces ne putem face o imagine închi puindu-ne. Zarzavaturile crude. începând să se dezvolte vertiginos printr-o diviziune anormală. din cauza unei alimentaţii greşite. Dimpotrivă. enzi mele luptătoare. chiar şi cartofii cruzi. hrana fiartă. depozitate prin metabolismul propriu.

5. după ce medicii aban donează un caz — tratat luni de zile şi chiar mai mult. Urmarea: îmbolnăvirea. Iar apariţia cancerului după iradieri nu poate fi explicată decât de afirmaţia noastră. 4. În anumite cazuri de boală. aceste celule de putrefacţie înghiţindu-le pe cele alăturate lipsite de apărare. Chiar şi într-un regim de crudităţi se poate întâmpla să mâncăm prea mult. deşeu nu este eliminat din circuitul sangvin. împovărând astfel anumite organe. de zeamă de tărâţe sau de zarzavat şi au reacţii neplăcute. 144 Nu este mai puţin adevărat că afirmaţia noastră în ceea ce priveşte enzimele şi cauza apariţiei cancerului nu poate fi dovedită ştiinţific. atunci se va depune în celule. 3. oricâte analize şi investigaţii s-au făcut ulterior. lupta inegală a început de săptămâni sau de luni. cazuri în care.întinde gata să explodeze.le vine mintea la cap şi încearcă să găsească şi să se orienteze spre alte posibilităţi. cu iradiaţii sau operaţii ratate . În ceea ce priveşte hrana fără otrăvuri. reamintim : dacă tot ceea ce se cheamă otravă. Metode de sudaţie Sunt adesea chemat la telefon de pacienţi care au început cura de suc de zarzavat. ne este descris în primele pagini ale capitolului 2. Cancerul este de nestăvilit în evoluţia sa. Cum şi când o atare atitudine poate avea un rezultat favorabil. reziduu. nu s-a mai putut găsi nici urmă de celulă canceroasă. Al patrulea punct se referă la cumpătare. Pe unul începe să-l mănânce pielea. În cele din urrnă. Dar ce ştiinţă poate dovedi de ce înnebuneşte un om? Dar faptul că ea este corectă o dovedesc cu prisosinţă cazurile de cancer vindecate astfel. toxină. altul are ameţeli ca şi cum ar ţine post .

o iradiere a fost încununată de succes. boli ale sângelui. ceea ce este mai important. operaţie. În capitolul referitor la tratamentul reumatismului sunt prezentate câteva proceduri de provocare a sudaţiilor masive. Nolfi scrie chiar în lucrarea ei din ce cauză nu a vrut să se lase operată şi nici iradiată. ce poate vindeca bolile canceroase. Dna dr. nu au simţit în primele luni nici o îmbunătăţire dar. nu au constatat nici o înrăutăţire. nu a fost vorba de nici un cancer. ci să pornească hotărât cu o cură prealabilă de două luni de post. sau chiar mai bine. prostată. unii pacienţi care au avut încredere în vindecarea naturală. după prescripţiile de mai sus. Se cunosc şi cazuri operate când diagnosticul a rămas şi post operator sub semnul întrebării: era sau nu cancer ? Pe de altă parte. Încă un cuvânt către cei suspecţi de cancer. caută o ieşire. Cauza principală este una şi aceeaşi. iar apoi să continue regimul de crudităţi. Oricare ar fi primejdia care ne paşte. organismul va fi atacat în zona sa cea mai sensibilizată prin alimentaţia .total. diabet. şi au încercat-o. va putea vindeca tot atât de bine. când rinichii sunt bolnavi şi nu-şi pot îndeplini decât parţial misiunea de a elimina acizii. Am vrea să accentuăm că suspecţii de cancer n-ar trebui doar să „schimbe" puţin felul de hrănire. boli de inimă. Bineînţeles că un regim minune. se poate apela la sudaţii masive. Era medic si trebuia să ştie. Toxinele desprinse. pentru a ajuta pielea să suplinească funcţia de eliminare a rinichilor. devenite mobile. altfel e prea târziu!" 145 Autorul a cunoscut multe cazuri de persoane care au fost iradiate şi a ajuns la următoarea concluzie când. provocate. în mod excepţional. care sunt înspăimântaţi de „iradiere. în cele mai multe cazuri. Să nu ne lăsăm intimidaţi de acel „altfel este prea târziu".

nu se mai „întoarce" niciodată. apar una sau două alte maladii care. şi de data aceasta. Cine vrea să facă economie şi să nu aibă pierderi. în anumite împrejurări. Deşi multe boli par să fie declanşate de alte cauze. Dr. Centrifugele noastre de suc sunt indicate pentru rădăcinoase şi bulbi. pe lângă ea. o dovedesc multele recidive şi „cei veşnic bolnavi". pot deveni 146 Iată. Gerson a folosit în clinica sa o răzuitoare de zarzavat productivă.greşită. în încheiere şi câteva sfaturi practice pentru pregătirea regimului. cu puţin ulei şi uruială de anason. trebuie să ştim că. Celor cu boli gastrointestinale. De exemplu: se ia jumătate din deşeuri. se adaugă 1/2 banană zdrobită. Un preparat ideal de zarzavat este obţinut cu ajutorul unui mixer. fără să se ţină deloc seama de cauza principală. Cât este de greşit să se trateze numai simptomele. cu precădere. într-adevăr. o cură de sucuri. cu presă separată. tot de o alimentaţie greşită şi de hiperacidilate este vorba. acest amestec de resturi poate fi uşor acidulat cu lapte acru. Extragerea sucului din fructe se face mai anevoie. Cu resturile din maşina de sucuri se pot prepara feluri foarte bune de mâncare. Pentru a le împinge mai bine în maşină. pune resturile într-un vas cu apă să se îmbibe bine şi le stoarce a doua oară cu mâna. . Pentru tratarea cancerului intestinal sau împotriva constipaţiei. frunzele trebuie făcute sul sau răsucite. terciul fiind măcinat foarte fin şi mai uşor de mestecat. totuşi. după cum am arătat în reţetele de băuturi. sau cu presă de mână. cât şi celor cu cancer sau bolnavilor grav li se recomandă. printr-un tifon. Dacă o boală este „împuşcată" de o injecţie şi.

Se pot adăuga nuci sau seminţe de floarea-soarelui înmuiate. Sunt prezente şi sarea de bucătărie şi acidul uric. lucru ce se poate realiza numai prin post. El poate fi grăbit doar eliberând organele de munca lor obişnuită deci lăsându-le să „se odihnească". La resturile de cartofi se adaugă puţină miere. După cum am spus de mai multe ori. Deşi orice aliment crud acţionează ca purificator şi vindecător. devitalizându-le în aşa măsură încât tot ceea ce se depune după metabolizare are o reacţie acidă. cum sunt cele de calciu. devenit inutilizabil prin fierbere. procesul decurge foarte încet. Toate pot servi ca aperitive. Organele devin depozite de reziduuri. sare de mare. astfel încât să-şi recapete capacitatea lor de curăţire şi de apărare a orga- . pasteurizarea şi denaturarea lor în fabricile alimentare deteriorându-le în mare măsură structura chimică. În consecinţă şi aceşti bolnavi trebuie să urmeze indicaţiile date celor bolnavi de inimă. Sucul este uşor laxativ. Resturile de cartofi sunt deosebit de valoroase. adică folosirea alimentelor gătite. cu brânză proaspătă. provenite din alimente. pentru însănătoşire trebuie îndepărtată mai întâi cauza bolii. hrean. fierberea nefirească a alimentelor. deci din aceeaşi substanţă care îngroaşă şi astupă arterele suferinzilor cardio-vasculari. deoarece amidonul din cartof este bazic. mirodenii. drojdie de bere. ulei. Compoziţia diferită în funcţie de preponderenţa unora sau altora din alimente. Pentru aceasta se recomandă ca resturile să nu fie prea tare stoarse sau să se toarne peste ele puţin suc. Sunt posibile şi alte amestecuri. 147 TRATAMENTE ÎN ALTE AFECŢIUNI Calculii biliari şi renali dispar fără operaţie Din ce provin calculii biliari? Mai ales din depozitele de colesterol. Calculii biliari mai conţin şi tot felul de săruri minerale.

Zahărul este interzis. Spre sfârşitul curei de post sau în cazul unui post parţial. Se poate bea şi ceai. zi de zi. preparate la mixer etc. şi în acest caz. amestecate cu mult ulei de măsline presat la rece. Este îngăduită pâinea coaptă la soare. Este bine să se folosească mai mult ulei de măsline. diluat şi fără zahăr sau să se adauge plantele respective la zeama de zarzavat. Şi masajul este benefic. o cură de transpiraţie. pe locul dureros se pun comprese cât se poate de fierbinţi. Bolnavii de rinichi trebuie să consume zilnic ceai renal. boabe de ienupăr. troscot. să se consume zilnic una-două cepe. câte o linguriţă la fiecare oră. chiar şi cel nerafinat. zeamă de tărâţe (multe lichide). chiar si pâinea integrală. Bolnavii de calculi biliar şi renali trebuie să evite orice prăjitură. de boală. zeamă de zarzavat. Vindecarea diabetului. în schimb să se facă o cură de zarzavat sub orice formă: suc. Recomandăm îndeosebi cartofi cruzi şi sucul lor. pătrunjel de câmp. a bolilor de ficat şi a glandelor. cu 148 in şi ulei de măsline. Chiar în timpul postului se poate bea din acest ceai. Aceasta va potoli mai bine foamea. cu multe tărâţe în ea. usturoi şi salate sau toate să fie adăugate în preparatele la mixer. a sub şi supragreutăţii. precum şi a sterilităţii si a diferitelor altor boli . salate. Coaja lor conţine mult potasiu.nismului împotriva focarelor de infecţie. mult hrean. aşa încât se poate rezista mai bine la regim. un amestec de măceşe. Pentru aceasta. grozamă. salvie. Un tratament excelent pentru prevenirea şi calmarea colicilor biliare şi renale este uleiul de Haarlem în capsule. Celor care au făcut deja operaţie le recomand regimul naturist. În afara postului se mai poale recomanda.

drum care nu este nici prea scurt. nici prea uşor din cauza obişnuinţelor noastre rele. pasteuizarea şi denaturarea alimentelor şi. a diabetului şi îi codamnă pe bolnavi să ia în continuare insulină şi să mănânce carne multă. ţigara şi cafeaua. Zahărul alb. rând. în general nu cred în vindecarea. Să dăm deci glandelor paralizate şi adormite ali mentaţia orânduită de creator. în al doilea . de pildă. cărora le suntem robi de ani de zile. La o parte cu carnea ! Mănâncă totul crud. până când o moarte prematură pune capăt unei boli provocată. carnea. mai corect. Rezultă clar care este calea spre vindecare. partea lor de vină în apariţia diabetului şi a altor boli glandulare. de fapt de hiperacidi tate şi nu din cauza unui deficit de metabolizare zahărului. dar fără o alimentaţie necorespunzătoare ea nu s-ar manifesta. Ce spune mama-natură : „Îndepărtează cauza şi lasă restul în seama mea". frecvent utilizate. pentru că. nu te mai gândi la tablete. Majoritatea medicilor dau prea 149 puţină importanţă acestui adevăr. . preparatele din amidon. Eventualele predispoziţii moştenite pot favoriza boala. Dar cauza principală este fierberea. naturală şi nedevalori zată. a preluat de la părinţi este în primul rând o alimentaţie necorespunzătoare şi. desigur. rafinate şi fierte. legat de aceasta. iar glandele se vor trezi şi se vor reînnoi.Glandele endocrine depind în mod deosebit de existenţa enzimelor pentru că acestea stimulează formarea hormonilor. făina albă. Ceea ce bolnavul a moştenit sau. predispoziţia la boală. formează principalii duşmani ai glandelor şi ai nervilor şi îşi au. distrugerea enzimelor.

la fel ca la diabet. seminţe de floarea-soarelui. pune pe foc listele de mâncare. coada şoricelului şi măceşe. Zahărul din fructe nu se poate compara cu zahărul industrial. germeni de grâu. Dimpotrivă. postul este mult mai uşor. zahărul din fructe consumă foarte puţină insulină. în linii mari. pentru că este cu totul în afara înţelegerii lor. deoarece glandele se înnoiesc numai după un post îndelungat. Toate organele se regenerează mai repede prin post îndelungat ! Injecţiile cu insulină nu trebuie întrerupte dintr-o dată. pentru aceştia. dacă nu. ulei. să se înceapă cu un post de 21 de zile. lapte crud. crezând că nu 1-ar putea suporta. . Dar este o greşeală. Această situaţie este foarte trecătoare. După ultimele cercetări. şi zahărul crud. cu o cură de suc de morcovi sau cu o cură mai îndelungată de zeamă de zarzavat şi zeamă de tărâţe mai groasă. Dacă este posibil. Ca băutură: ceai de teci de fasole. orez şi alte seminţe. Evită totuşi mierea. Corpul lor slab are şi el destule rezerve. Deoarece atât în supra. în loc de carne şi grăsime foloseşte nuci. Un post de scurtă durată nu este prea eficace. Persoanele slabe vor fi împotriva postului. pentru că acestea trec prea repede în sânge.calorii şi alte prescripţii (atenţie şi pentru obezi). Chiar dacă la început unele fructe dulci sau morcovii cresc cantitatea de zahăr pentru că s-a consumat prea mult dintr-o dată. Chiar o cură de curăţire cu post parţial sau o cură cu zeamă de zarzavat este de foarte mare folos. frunze de afine. tratamentul este. totuşi 150 nu renunţaţi complet la ele. susan.cât şi în subgreutate este vorba de boli ale glandelor endocrine. ou crud şi chiar şi preparate la mixer (vezi reţetele). fără să se mănânce prea mult în acest timp. care pot fi adăugate şi la zeama de zarzavat.

Dacă bolnavul este legat de cafea. neurologice. după care va dispare si pofta pentru aceste otrăvuri.O femeie chipurile sterilă a născut primii ei copii la vârsta de 40 de ani. somnolenţa. va putea să renunţe şi la ele. Doar în caz de slăbire a nervilor nu se recomandă postul. iar pe de altă parte. Din întâmplare. Ca urmare a subalimentaţei sau din cauza unei alimentaţii devalorizate. unele din ele sunt foarte vătămate. Eu am suferit ani de zile de insomnie. urmat de un regim de crudităţi. ceea ce. înlocuind. după un post de 40 de zile. S-a întâmplat aşa: în preparatele de mixer de la masa de prânz am . Tratamentele clasice. Pentru a avea copii 151 este adesea suficient numai un regim de crudităţi. din cauza lor. zahărul alb si pâinea albă pot fi cauze ale insomniei. Este binecunoscut că alcoolul. psihice. psihiatrice ar putea înlătura într-o oarecare măsură afecţiunea respectivă dacă nu ar exista slăbirea de ani de zile a nervilor. ceea ce a influenţat negativ şi defecaţia. printr-un post mai îndelungat şi prin trecerea apoi la regimul de crudităţi este posibilă vindecarea afecţiunilor glandulare. După cum am mai amintit deja în capitolul despre post. duce la însănătoşirea lor. chiar dacă dormim mai puţin. alcool şi nicotină. în sensul că nu mai simţim oboseala şi moleşeala. pe de o parte. fără să caut. Pentru vindecarea sau ameliorarea bolii crudităţile acţionează în două direcţii. am descoperit singur un somnifer. nervii primesc o hrană mai echilibrată. Insomnia Nimănui nu-i trece prin minte că alimentele fierte. cu timpul. cafeaua si fumatul au efecte directe asupra activităţii glandelor endocrine şi că.

Cunosc diferite persoane care au avut experienţe din cele mai triste prin folosirea pilulelor timp îndelungat. aceştia nu ştiu să-l neutralizeze. dar niciodată pentru o durată mai lungă. Chiar şi celor ce nu sunt naturişti. să-l facă nemirositor: în loc de usturoi pur. . când orice intervenţie este aproape imposibilă ? Operaţiile de apendicită. vrând-nevrând. nu mai reacţionează şi inima. de Dr. nemirositoare. pentru a avea un somn mai bun. sau usturoi zdrobit. Pentru liniştea nervilor. ca unnare a otrăvirii organismului. nu mai bate regulat. Dimpotrivă. Au fost mai mult de 200 de cazuri pe care le-am tratat fără ca să mai fie nevoie 153 de operaţie. se recomandă atât picăturile de beladonă cât şi alte mijloace naturale: ceaiuri de hamei. De ce să se ajungă într-o stare atât de gravă. La pagina 15 scrie : „De mai bine de douăzeci de ani am tratat tot felul de apendicite. extrasistole. în orice caz. Se ajunge ca. Usturoiul este. A. muiat în ulei. se recomandă capsule de usturoi. în cazuri de agitaţie nervoasă şi cardiacă. De aceea am continuat cu adaosul de usturoi. de la cele mai grave (deci şi perforate şi purulente). automat s-a reglat şi scaunul. Spre marea mea uimire 152 în noaptea următoare am dormit cu o oră în plus. Din păcate. vindecător şi acţionează în foarte mare măsură pentru prelungirea vieţii. Keller. în caz excepţional. roiniţă. prostată şi altele pot fi evitate Am în faţa mea o cărticică. medicamentele constituie o soluţie. să ne ferim de tabletele pentru somn. Pentru moment. apar palpitaţii. deoarece nervii sunt deja ruinaţi. să se renunţe la folosirea lor. Apendicita fără operaţie. flori de portocal etc.amestecat trei căţei de usturoi. fibrilaţii etc. până la cele mai uşoare. usturoiul le poate fi de folos. Nici unul din pacienţii mei nu a murit. Având somnul mai bun.

consumului de came fiartă şi mâncare gătită. Keller este pus pe golirea totală a intestinului de resturile alimentar. El spune că dacă se reuşeşte ca şi ultimele resturi de excremente să fie spălate şi eliminate din apendice. tot se mai poate să mai rămână un rest cât de mic. deci clismele trebuie făcute toate. pot fi folosite şi perne electrice. suferinţă dureroasă. De câte ori se întâmplă să se elimine numai apă limpede. nu trebuie să ne lăsăm înşelaţi. Pentru tratamentul prostatei să se citească mai întâi cele recomandate pentru diabet. Deci alimentaţia de crudităţi ne poate feri de inflamarea apendicelui. ci numai fecale întărite. Pri mele sunt făcute în poziţie genunchi-coate. îndeosebi cocăriile (dulciurile). schimbate succesiv în primele două zile. are loc o schimbare spre bine. mai recomandăm comprese fierbinţi sau băi fier- . aproximativ 10 minute. Pe lângă indicaţiile de 154 acolo. lichidul purulent a putut fi eliminat pe cale naturală. bazat pe propria-i experienţă. Apa de clismă este reţinută în intestin. celelalte în poziţie culcat pe dreapta. în general. Nu s-au găsit niciodată sâmburi de cireşe sau ceva asemănător într-un apendice operat.(Se ştie că nu toate operaţiile reuşesc. Dr. de fiecare dată. de toate bolile gastrointestinale. A doua aplicaţie sunt compresele abdominale cât se poate de fierbinţi.) Accentul principal în tratamentul Dr. Este de la sine înţeles că în acest interval se posteşte sau cel mult se bea ceai neîndulcit. că şi dacă în abdomen s-au colectat deja litri de puroi. cât şi. unii bolnavi mor de pe urma lor. conform prescripţiilor de mai sus. Keller consideră că apendicita se datoreşte. prin şase-opt clisme pe zi. El mai afirmă. în primul rând.

Sinuzite: săculeţe de nisip sau sare fierbinte aplicate pe sinusuri. în continuare. Se schimbă pe măsură ce se răcesc. Mai sunt multe alte operaţii care pot fi evitate. se recomandă spălarea feţei dimineaţa cu apă rece. bine şi îndelung mestecate. Să se sugă usturoi şi salvie şi să se postească. Tuse şi bronşită: ceai de tuse. regim de suc de zarzavat şi post ar putea fi salvate multe persoane în această situaţie. Tratamente naturiste pentru diverse afecţiuni Răceli. Postul şi reglementarea scaunului sunt şi în acest caz binevenite. Prin împachetări de lut. în perioadele de liniştire a bolii. Sunt bune seminţele de dovleac. 1-2 zile sucul de la o lămâie. Angina: la primele semne. De altfel. Post şi şederea în cameră încălzită (cca. Pentru ca 155 acestea să nu ardă pielea. diluat. Vindecarea este sigură. Pentru evitarea operaţiilor la încheietura şoldului. sau băi de abur. să se pună întâi o cârpă udă. postul are valoarea unei operaţii fără bisturiu. băut zilnic. Dacă boala nu poate fi împiedicată. Să ne gândim la amputarea membrelor cangrenate. Postul trebuie să dureze mai mult şi. băi de abur pentru transpiraţie. să se recitească şi cele scrise în capitolele Reumatism şi Aciditatea corpului.binţi de şezut. pentru a preveni reapariţia bolii. gargară cu oţet. 35°C) pentru transpiraţie. să treceţi la un regim naturist. trei căţei de usturoi cu ceai pectoral. băi fierbinţi. se pun comprese foarte fierbinţi la gât cu săculeţe cu flori de fân. dar cere timp. ca să fie mereu fierbinţi. Ceai de pătlagină. Răni purulente: la fiecare zi una-două băi fierbinţi . gripe: seara.

Pentru vindecare este nevoie de un an. Post. folosindu-se. frunze de mur. germeni de grâu. Amestec de ceai din flori de lumânărică (cuscrişor). Să se consume multe mere şi sucuri de zar zavat. Incontinenţă urinară: într-un fel oarecare. La nevoie. urzici. se fac astfel de băi pentru întregul organism (vezi Reumatism). T. îi băga brusc în apă rece şi aşa uzi îi învelea în pături. să se . pe cei cu temperatură. Multă mişcare şi gimnastică. clorofilă. păpădie. alternând cu comprese cu cartofi fier binţi pe ureche. astfel boala se vindecă. Suc de morcovi. 156 Anemie: alimentaţie totală de crudităţi. împachetări ale pulpei picioarelor cu flori de fân fierbinţi şi decoctul lor. Ceai din muşchi de Islanda. pelin. lapte crud. păltagină. coada şoricelului. ceai de frunze de cârciumăreasă şi muşeţel. Este necesar ca scaunul să fie perfect normal. urmând odihna la pat. spanac. De aceea. Din când în când. Comprese cu alifie de untură de peşte. Ceaiul să fie ţinut mereu fierbinte. Albeaţă: regim de crudităţi. Otită medie: comprese calde cu ceapă crudă şi frunze de varză. salvie şi podbal. Mixtur. două zile de post. cu plante medicinale. Leucemie: se va urma tratamentul pentru cancer. Să se evite preparatele anorganice (de fier şi injecţii de fier). pulmonar: crudităţi bogate în enzime. Să nu se aplice gheaţă. în loc de apă.pentru membrele respective.C. ouă. vâsc şi lumânărică. cât se poate de fierbinţi. Regim uşor sau post. sfeclă. Kneipp spunea: „Focul se stinge cu apă rece". Pneumonie: împachetări fierbinţi cu flori de fân Băi fierbinţi.B. drojdie de bere. podbal.

Tuturor bolnavilor li se recomandă să mănânce cât mai puţin posibil şi. Cura de sucuri de zarzavat face minuni. cimbru. 180 g suc de spanac. dar în special pentru cei de rinichi. ciuboţica cucului. aproape ca la post. practicate zilnic şi. La bolile de nervi să nu se postească. Dezechilibru psihic: la toate bolile este foarte important ca. După sistemul nostru. Fulgi uscaţi. papuci de casă cu tălpi călduroase pot contribui. Respiraţii adânci. ceai din muşchi de Islanda. anason. de asemenea. Reţete pentru boli care se pot vindeca cu sucuri de zarzavat şi de fructe crude 1. O locuinţă care să aibă dedesubt încălzire sau o izolaţie cu două covoare. să bea un ceai laxativ sau apă de zarzavat. coada şoricelului şi troscot. în astmul obişnuit — alimentaţia crudă bazică. AFECŢIUNI ALE OASELOR — 300 g suc de morcov. care sunt valabile aproape pentru toate bolile. 157 Să se ţină seama şi de o respiraţie corectă şi multă mişcare. pe lângă crudităţi. beladonă. sunt foarte importante. în caz de foame. încep cu un sfat pentru bolnavi: aveţi grijă să aveţi picioarele calde! Aceasta este valabil pentru toţi bolnavii. căci. Să se îngrijească de un somn bun. 100 g păpădie. Astm: este de mai multe feluri.împiedice copilul să doarmă pe spate. 100 g . Ceai din cinci degete. la însănătoşire. altfel. Să mestece ore în şir frunze de salvie. Să luăm seama la indicaţiile referitoare la vindecarea cancerului. toate eforturile ar fi zadarnice. totul să fie în echilibru. din punct de vedere psihic. Seara să bea şi să mănânce puţin. * În încheiere. bolnavii sunt vindecaţi gratuit. mult soare.

30 g castraveţi (toate sucuri). 100 g spanac. 150 g ţelină. 50 g suc de castraveţi. ANGHINA PECTORALĂ — suc : 300 g morcov. . ASTM — suc : 300 g morcov. PIETRE LA VEZICA URINARĂ. lămâie. BOLI DE FICAT — miere cu suc de ridiche. 90 g sfeclă. 150 g suc de sfeclă. 11. 120 g suc de lăptucă. 30 g suc de castraveţi. 60 g lăptucă. 120 g sparanghel (toate sucuri).gulie. 9. 3. CALCULI BILIARI — sucuri de lămâie într-un pahar cu apă caldă. 6. apoi se consumă pe stomacul gol. PROSTATĂ — suc: 300 g morcovi. timp de 3-4 săptămâni. 8. 10. legume. Se poate pune şi lămâie. 2. 12. 150 g ridichi. 90 g sfeclă. usturoi. 90 g sfeclă. PARALIZIE DIN CAUZA TENSIUNII — suc: 120 g spanac. 90 g sfeclă. 2 lămâi. crudităţi. BUBE DULCI — miere amestecată cu morcovi. CIROZĂ (Ficat bolnav) — 300 g suc de morcov. 7. 100 g suc de sfeclă. 120 g ţelină. BOLI ALE VEZICII BILIARE — ridiche neagră. suc de morcovi. APOPLEXIE. 14. 5. BOALA DE NERVI — hamei şi roiniţă în ceai cu miere. 100 g sfeclă. AFECŢIUNI RENALE — suc din : 300 g morcov. 15. 150 g hrean. morcovi. pătrunjel. COLITĂ — (cauza inflamaţiei colonului si nealimentaţiei). 140 g ţelină. 30 g castravete. ANEMIE — suc: 300 g morcov. 4. 120 g ţelină. 80 g gulii. 120 g lăptucă. ulei. 60 g gulii. 60 g cocos. CISTITĂ. ATEROSCLEROZA — usturoi pisat pus o noapte în lapte. de câteva ori pe zi. 300 g morcovi. fructe. plus 300 g suc de morcov. 158 13. 90 g spanac.

băi de abur. HEPATITĂ — suc: 300 g morcovi. lămâie multă. 26. GRIPĂ — ceai pectoral. 160 g spanac. 60 g andive. REUMATISM — se fac frecţii cu miere şi cu apă de var. 19. 100 g spanac. DIAREE — 250 g suc de morcovi. 27. lăptuci. 30 g castraveţi. miere. 25. ioO g spanac. 90 g sp: nac. ERIZIPEL — la fel ca mai sus. morcov. 29. 100 . cas traveţi. IMPETIGO — miere şi usturoi în părţi egale uns seara şi dimineaţa. 100 g spanac. 31. 30 g pătrunjel. sfeclă. 120 g castraveţi. EPILEPSIE — suc: 300 g morcov. 17. ENCEFALITĂ — 60 g suc de pătrunjel şi de 3-4 ori pe zi clisme. DIABET — 300 g suc de morcov. GASTRITĂ — suc: 300 g morcovi. 24. 40 g ţelină. 30 g pătrunjel. 100 g suc de fasole verde. 30 g castraveţi. 100 g suc de ţelină. 150 g ţelină. DURERI NEVRALGICE. 120 g pătrunjel. HIPOTENSIUNE — 300 g morcovi. 30 g teci de fasole verde (toate sucuri). IMPOTENŢĂ — spanac. 20. 100 g sfeclă. 100 g ţelină. 60 g pătrunjel. GUTURAI — miere încălzită. într-un litru de apă fiartă. 30. 4 linguri cu miere. 159 28. 22. 60 g cocos. GUTĂ (inflamaţia încheieturilor) — suc: 300 g morcov. Ceai de tei cu multă miere şi lămâie. 21. 100 g sfeclă. NEVROZĂ —suc: 300 g morcovi. 110 g ţelină.16. se trage pe nări. 100 g sfeclă. 23. 18. DUREREA DE STOMAC — o mână de ţintaură. 120 g lăptuci. toate sucuri. ţelină. usturoi 3-4 căţei. 120 g lăptucă. 100 g sfeclă. 30 g castraveţi. 120 g sfeclă.

Este cea mai bună carte din acest domeniu pe care am citit-o până acum" (U. fosfor. „Deşi suntem vegetarieni. 39. silicaţi.ţelină.) „Prin control medical s-a stabilit că ulcentl gastric a dispărut . DE STOMAC şi altele. Ceaiul de nalbă cu miere vindecă R1NICHII.. iar eu de gravele insomnii de care sufeream. soţul meu s-a îmbolnăvit de reumatism. Păpădia conţine multe substanţe necesare orga nismului. suc de cartofi. Sucul de urzici conţine vitamina C. ca: mărar. soţul meu a scăpat de dureri. sursă de vitamine. întăres-i. Drojdia de bere . 37. ULCER DUODENAL — se bea de mai multe ori pe zi suc de varză. câte puţin. plus sucuri de zarzavat. M. Si. fără să mai am neplăceri cu inima". arsenic. am găsit cărticica dumneavoastră şi am schimbat radical alimentaţia. 30 g pătrunjel. cartofi într-o cură de 3 săptămâni vindecă BOLILE DE INIMĂ. mă simt foarte bine. AUZUL. cartofi cruzi 33. REUMATISM — împachetări cu ferigă. ţelină. 32. 38. Se evită alimen tele tari. de ceapă. ca: K. (W. elimină toate otrăvurile.. din întâmplare. si Sch. apei minerale Gamser şi polenului de flori". lungeşte viaţa. Ca. din G. (B. sulf. din B. Ridichea de lună. varză. Sucurile de varză. 60 g spanac.foarte bună. 34. La schimbarea regimului am dat prioritate seminţelor de dovleac. INIMA.) „Am avut până acum deja trei crize de infarct miocardic. P. ali mente cu vitamina C. 36. în trei luni. morcovi. dar după ce am trăit un an într-o oarecare măsură după cartea dv. Mo. FICATUL şi dă poftă de mâncare. 35. iod. Na.. zilnic. Şi să încheiem cu alte câteva mărturii. Toate încercările de vindecare au rămas fără rezultat până când. toate amestecate.) „Am fost vindecat de prostată. din D.

din S. Z. Chiar după trei luni. din B.) „Am renunţat la mâncărurile fierte şi durerile reumatice s-au rărit. dipl.) „Au dispărut durerile de şolduri de la sine". îmi făceau viaţa de ani de zile un chin. Durerile au dispărut. din B. B. E. din St.) „Durerea de la ficat a dispărut. Cartea dvs. S.) „Pe lângă boala de inimă. dar cred că puteţi ajuta cu ea mai mult decât o mie de medici".) „Glicemia este normală. (W. şi anume alimentaţia devalorizată prin fierbere. gingiile au încetat să mai sângereze şi să mai doară". ERNST ŞI INGEBORG GUNTER CARTEA A II-A .) „Aveam dese şi puternice dureri de cap. Trebuia să înghit zilnic câte 10 pastile diferite. de paradentoză intensă. o usturime de ochi insuportabilă. şi îmi merge nesperat de bine". (Dna G. până când. B. Pot să dorm iar bine". am suferit. Am urmat cele scrise. B. (M. din R) „Varicele de la picioare au dispărut aproape complct (N. Toţi specialiştii au dat greş. din L: „Cu tot tratamentul stomatologic. timp de 20 de an. am cumpărat şi eu cărticica dvs.) „Artroza îmi merge considerabil mai bine. aflându-mă deja la capătul puterilor. H. din G. minune: mă simt alt om". (G. (Dna N. C. şi scaunul este iar normal. Şi oboseala a dispărut şi pot dormi minunat". din P.) „Aveam de mai bine de 20 ani o eczemă pe obraz. H. (Dna M. (T.) O dovadă remarcabilă că pentru vindecare este necesar să înlăturăm în primul rând cauza bolii. din A. Acum nu le mai am. E. pot purta iar vechile haine (B. din H.din E) 161 „Am pierdut din greutate. ing. (H.total. e mică. Îndată am început să-mi schimb regimul şi. obo seala şi depresiile. [H. mulţumită sucurilor de zarzavat". Cu ajutorul crudităţilor a dispărut în patru săptămâni". durerile de cap şi insomniile. Durata regimului cu crudităţi — un an. (E. H.) „Cu zece zile în urmă am primit de la profesorul meu carti cica dvs. din S. Mănânc iar mere şi cu picioarele mă simt bine". ne-a trimis-o dl. din B.

Ingeborg. Thurigen. Fiica mea. în special pentru bolnavii de reumatism şi cancer. prin urmare. octombrie 1989 Crnst Gunter Ernst Gunter a închis ochii pentru totdeauna în martie 1990. Am primit multe scrisori de mulţumire şi sute de mărturii de la oameni care s-au vindecat. această nouă carte. guvernul va începe să acorde atenţie acţiunii noastre. din care o parte grav bolnavi. a conceput o scrie de noi reţete. Depinde de noi să ducem aceste mărturii de vindecare la persoanele potrivite! Cine plăteşte aceste milioane inutile pentru bolnavi. Sunt peste 110 mărturii care. Un bolnav „nevindecabil" de reumatism. conservatorismul medicilor. dar este. cu ajutorul celor recomandate în paginile ei vindecându-se mii de oameni. nu avem chiar nici un cuvânt de spus? Sprijiniţi. pe care le-am tipărit într-o lucrare specială. din păcate. acţiunea noastră! Thorigen. cu siguranţă. Guvernul sacrifică anual milioane pentru bolnavi. puţin după cea de-a 80-a aniversare a sa. cu mai mult de 150 de reţete de-a dreptul delicioase. totuşi. editura şi voi practica acelaşi mod de popularizare şi distribuire a informaţiilor. Mulţumită implicării sale profunde pentru o alimentaţie sănătoasă. Sănătate şi pentru tine! Am strâns toate aceste mărturii într-o broşură. a putut fi de ajutor multor bolnavi. Hrana vie — o speranţă pentru fiecare a avut un succes neaşteptat la public. aprilie 1990 Ingeborg Gunter 165 SĂNĂTATEA PENTRU TOŢI Sănătatea este. lucru ce a fost posibil şi datorită tirajelor de peste 100. ar putea scăpa de ele în şase săptămâni. mai departe. voi conduce eu. Pentru că aceasta este şi dorinţa mea.000 de exemplare.TINEREŢEFRUMUSEŢE 150 de reţete de crudităţi CUVÂNT ÎNAINTE Deşi cartea noastră despre crudităţi Hrana vie — o speranţă pentru fiecare cuprinde mai mult de 100 de reţete pe bază de crudităţi. dacă nu noi. aşa cum s-a întâmplat şi cu prima noastră lucrare De această dată am dedicat un capitol şi metodelor de însămânţare şi aranjării unei mici grădini de cameră. mereu şi mereu primim scrisori în care ni se solicită mai multe reţete. În acest mod a apărut. populaţia. în spiritul său. care este torturat de dureri. pentru ca bolnavii — dar şi cei sănătoşi — să poată profita din plin de efectele terapeutice ale crudităţilor. pentru a le face cunoscute în special celor bolnavi. contribuabilii? Oare noi. dar cine să-i spună aceasta? Poate că. Nu putem să-i convingem pe oameni de puterea de vindecare a crudităţilor cu nimic altceva decât cu dovezi ale altor bolnavi care s-au vindecat. suntem siguri.SĂNĂTATE . în sfârşit. . ceva ce îşi doreşte fiecare. îşt vor atinge scopul. fiind preocupată în mod deosebit de diversificarea alimentaţiei noastre sănătoase.

Cât de tragic! Organismul duce lipsă de fier. În loc să vă „clădiţi" corpul. Ea este continuarea firească a lucrării Hrana vie — o speranţă pentru fiecare de Ernst Gunter. Secretul sănătăţii este o alimentaţie naturală de crudităţi. capitolele în care. Îndată ce hrana este fiartă. Acest lucru trebuie să fie clar pentru oricine are mintea limpede. a înţelege mai bine totul. se schimbă şi se depreciază fundamental. de calciu. totuşi. îl „ruinaţi". alimentele lui erau doar roadele crude ale pământului.Pentru a-i ajuta pe cei bolnavi şi pe cei sănătoşi să-şi îndeplinească această dorinţă. dar se pare că este. edit. fireşte. nu ştia ce înseamnă fiert. Nu cunoştea focul. ar trebui să citim ambele cărţi. 166 indispensabile menţinerii sănătăţii. a stăpâni. a fost scrisă această carte de reţete. Oamenii de ştiinţă au descoperit că prin căldura utilizată la fierbere se pierd până la două treimi din valoarea totală a substanţelor pe care le conţin alimentele şi care sunt *Acesta este principalul motiv pentru care editura „Venus" publică cele două lucrări într~un singur volum. Pentru a cunoaşte. în cea de-a doua carte sunt reluate informaţiile expuse pe larg în prima fiind de la sine eliminate. Omul — atunci când a apărut el pe Pământ — s-a hrănit cu crudităţi. celulele corpului nu mai pot realiza corect metabolismul. dar pentru că „viaţa" din ea este distrusă. de magneziu. adevărat. (n. care cuprinde deja peste 100 de reţete ce servesc aceluiaşi scop. astfel încât nu vor mai putea fi primite preţioasele substanţe nutritive.). Valoarea nutritivă a hranei nu dispare total. Sună incredibil. fript. prăjit. nu ştia să vâneze. şi de multe . Fireşte că nu putem să reluăm aici toate argumentele dezvoltate şi susţinute în paginile primei noastre scrieri.

de dovleac şi. . în general. ' ÎNDRUMĂRI PRACTICE PENTRU O ALIMENTAŢIE DE CRUDITĂŢI În cazul crudităţilor este important ca toate mâncărurile să fie întotdeauna proaspăt pregătite. nu trebuie niciodată uitate seminţele oleaginoase sau „grase". Boabele sunt congelate întregi şi fără zahăr. carnea te poate pune pe picioare pe moment.altele. Datorită componentelor metabolice esenţiale. Căpăţânile de zahăr împreună cu rădăcinoasele se înfăşoară în hârtie de ziar şi se păstrează pe balcon. Şi totuşi. congelarea s-a dovedit cea mai bună metodă. de pildă. Pentru conservarea boabelor şi a plantelor pe timpul iernii. Ca alternativă. o sursă minunată de fulgi. Plantele se toacă şi se congelează în pahare de iaurt sau în punguliţe de plastic. şi toate celelalte boli! Chiar şi celui ce munceşte din greu îi este mult mai bine cu crudităţi. iarna. în lădiţe. sau un desert delicios. altfel ele se transformă în organism în acizi. Ideal este ca alimentele crude să provină din propria grădină sau dintr-o cultură biologică. Păstrarea legumelor s-a făcut şi prin îngroparea în nisip. şi constituie. legumele din piaţă sau de la magazin sunt oricum valoroase dacă nu le fierbem. sunt purtătoare de albumină şi sunt mai hrănitoare decât o carne fiartă. nucile. Atenţie ca fructele să fie bine coapte. dar oboseala reapare curând şi consumatorul de carne este înşelat. în cutia congelatorului. De aici oboseala. Tot ceea ce urmează de aici înainte a fost redactat şi completat de Ingeborg Gunther. surescitarea. Seminţele de floarea-soarelui. care şi-a pierdut valoarea nutritivă.

Legumele şi fructele se spală bine înainte de preparare. Dacă nu provin dintr-o cultură biologică, se recomandă să le curăţăm de coajă. După posibilităţi, pregătim întotdeauna mai întâi sosul, şi apoi adăugăm ingredientele. Astfel, pierderea de vitamine şi oxidarea sunt reduse total. Fireşte că putem prepara legumele o dată cu sosul pe care ne-am 168 obişnuit să-1 mâncăm. Totuşi, combinaţiile aduc o variaţie în meniu. Dacă ne grăbim, putem mânca legumele întregi sau preparate doar cu puţin ulei, drojdie şi sare. CÂTEVA SFATURI PENTRU MESELE PRINCIPALE ALE ZILEI Dacă folosim crudităţi în hrana noastră, atunci este foarte important să alocăm fiecărei mese principale a zilei timp suficient, astfel încât hrana să fie îndeajuns mestecată şi îngurgitată, căci bine mestecat înseamnă pe jumătate digerat. Micul dejun Micul dejun este cea mai importantă masă a zilei şi, de aceea, ar trebui să fie consistentă şi hrănitoare. Merită efortul să ne trezim câteva minute mai devreme şi să ne rezervăm timp pentru un mic dejun consistent (de exemplu, Muesli din vlăstari de mei). Cei care nu prestează o muncă grea şi care au pauză la prânz se simt hrăniţi bine şi uşor doar cu fructe. Pentru ca un consumator de crudităţi să nu se mai simtă obosit, după un asemenea mic dejun, trebuie însă să renunţe la cafea boabe şi să mănânce un măr în schimb. Când nu doreşte să renunţe la tradiţionala „cafeluţă" poate încerca pâinea noastră cu unt, marmeladă (p. 112) sau miere şi poate bea cafea de cicoare sau melasă. Nu este de ocolit nici un suc de legume sau de fructe, bogat în vitamine, înaintea micului dejun.

169

Prânzul Un platou substanţial cu salate, ca şi un fel de mâncare consistentă pot fi servite la fiecare masă de prânz. Aperitivul poate fi urmat de o supă de crudităţi şi completat de un desert. La prepararea salatei trebuie să fim atenţi să conţină cel puţin o legumă pentru frunze, una rădăcinoasă, şi una folosită pentru fructul ei, ca, de exemplu: ţelină — spanac — roşii sau sfeclă roşie — salată de câmp — ciuperci. La fel de importantă este şi „asortarea" culorilor. Nimic nu arată mai puţin apetisant decât alăturarea, de exemplu, pe o farfurie, a unei conopide, a unei ţeline, şi a unei verze albe. Şi fiindcă preparăm salata mixtă într-un singur castron, sau pe un singur platou, trebuie întotdeauna să armonizăm atât culorile, cât şi gusturile. „Amestecul verde" nu trebuie să lipsească niciodată din meniul persoanelor mai în vârstă şi al celor cu probleme de masticaţie, cărora mestecarea unei porţii de salată care să-i sature le pricinuieşte necazuri. În plus, amestecul verde este bazic şi conţine multă clorofilă, iar pentru cei care mai au încă proprii lor dinţi, devine hrănitor prin adăugarea unor seminţe oleaginoase, pisate sau întregi. Cine doreşte să se îngraşe trebuie să prepare mai des o salată cu ajutorul mixerului, din toate legumele posibile, mâncând astfel mult mai mult (ca valoare nutritivă, nu cantitativ). În principiu trebuie ca, în timpul mesei, să nu bem, ca să nu se dilueze sucurile gastrice necesare digestiei. La nevoie putem bea ceva după 2-3 ore de la masă. Setea o putem potoli cel mai bine cu ceai de plante, zer, melasă neagră sau apă potabilă simplă. Dacă 170

avem poftă de ceva special sau dacă avem musafiri, atunci pregătim un frappe sau un cocteil din fructe proaspete sau din legume pentru aperitiv. Cina Pentru a avea un somn sănătos, masa de seară trebuie să fie simplă şi uşor digerabilă şi este bine să mâncăm cu cel puţin trei ore înainte de culcare. Avem de ales între diferite tipuri de fulgi, săraţi sau dulci sau putem la fel de bine să mâncăm fructe şi nuci. Gustările Copiilor li se face întotdeauna foame între mese. În acest caz, gustarea ideală o reprezintă fructele. Sunt uşor digerabile, se transformă repede în zaharuri şi, astfel, nu îngreuiază organismul. Pentru alternare le putem da să bea şi sucuri de fructe sau nuci. Persoanelor cu stomac sensibil le sunt recomandate mai degrabă cinci mese mai mici decât trei mai mari.
Alimentaţia în exterior

Mulţi oameni nu au posibilitatea să mănânce acasă la prânz Aceştia au la dispoziţie două posibilităţi. Ori merg la restaurant, ori îşi iau cu ei ceva de acasă. Eu, personal, prefer să iau prânzul cu mine şi să mănânc pe o băncuţă însorită sau, pe vreme urâtă, la locul de muncă. Prânzul meu este alcătuit în acest caz din: legume (morcovi, castraveţi, gulii, anason etc.), nuci sau seminţe de floarea-soarelui sau de dovleac, un 171
•T

fruct, eventual fructe uscate sau pâine şi ceva de băut (ceai, suc de fructe etc.). Ca să mai schimb, iau, din când în când, fulgi într-un pahar, sau salată de rădăcinoase gata preparată. Dacă nu pot să evit să mănânc la restaurant, atunci prefer un local unde să mă pot

servi singur, de la un bufet, cu salate. Dacă nu există un asemenea restaurant, atunci îmi comand un platou cu salată cu sos separat, dacă se poate fără sare şi oţet. La fel, putem organiza un picnic, chiar şi cu întreaga familie; tot aşa ne putem pregăti, de-acasă, mâncarea, când plecăm în weekend. Dar dacă suntem invitaţi la masă? Dacă suntem sănătoşi fizic, atunci mâncăm cu măsură ce ni se oferă. La carne putem renunţa, mulţumind. Dar dacă suntem bolnavi şi vrem să ne vindecăm cu crudităţi, atunci mai bine renunţăm pe moment la invitaţie, sau cerem gazdei o farfurie cu salată. Cu următoarea ocazie invităm prietenii respectivi la noi şi le pregătim o masă naturistă delicioasă! Avocado este un minunat fruct tropical. Deoarece conţine 20% grăsime este deosebit de hrănitor şi nutritiv. Are forme lunguieţe sau rotunde, asemănătoare unor pere mari, cu sâmburi foarte mari, în mijloc. Pentru mine este cea mai fină dintre crudităţi. Se mănâncă fără alte ingrediente, iar pulpa delicată a fructului se scoate cu o linguriţă din coaja tare. Unii presară dea supra un praf de sare. Un singur fruct ajunge ca masa pentru o persoană. Merge puţină salată înainte şi după. Sunt bune şi câteva seminţe oleaginoase (ca floarea-soarelui sau de dovleac). Din fructul de avo cado făcut piureu, cu puţin ulei, rezultă un sos de salată foarte bun.
172

LISTA DE PLANTE AROMATICE
Legumele utilizate Conopidă Mazăre Plantele aromatice şi condimcntate cu care se pot combina Mărar, ardei lămâie/tarhon Mentă roşu/curry, pulpe de

piper / mărar. usturoi. cimbru / ceapă. nucşoară / rozmarin / usturoi. ardei. tarhon. boranţă. anason. pulpă de lămâie. coriandru/leuştean/ măghiran / tarhon Coriandru/tarhon/chimen Ardei / nucşoară. chimen/curry Borantă. ceapă. hazmaţuchi. brustur negru. pătrunjel. puţin măghiran. piper. busuioc de pădure Varză acră Usturoi Ardei capia roşii Ciuperci Sfeclă roşie ». curry. ardei gras.Anason Castraveţi Morcovi Pulpă de lămâie Boranţă. mărunt. busuioc Coriandru Ceapă. fenicul/leuştean Tulpinile de fenicul verde. ardei iute. tarhon Enibahar/busuioc de pădure/rozmarin Busuioc (puţin). ienupăr Mărar. busuioc / mărar. coriandru. ardei. Ridichi Tălineasă Ţelină Spanac Roşii Dovlecei Salată — Plantele aromatice se taie mărunt. tarhon / cimbru Fenicul. mărar. salvie.— ' Ceapă. pulpă de lămâie. ardei / leuştean Mentă / tarhon Tarhon. se . chimcn. pătrunjel / măghiran / leuştean Gulii Varză Varză albă Varză roşie Enibahar / pulbere de alge Cimbru. busuioc de pădure. coriandru / busuioc / mentă / rozmarin Ardei. mărar. cimbru/mărar/scminţe de fenicul. tarhon. pulpă de lămâie Piper. pătrunjel. chimen. cimbru. busuioc de pădure.

asortează bine pentru un fel de mâncare. — Merită să creştem în grădină sau într-o lădiţă, pe balcon, plante aromatice. Acolo unde nu este posibil, folosim plante uscate pe care, pentru a le spori puterea de condimentare, le zdrobim între degetul mare şi cel arătător. — Plantele uscate le păstrăm bine închise, pentru a nu răspândi miros: — Condimentaţi-vă mâncărurile fără grijă şi după cum vă face plăcere. Cu siguranţă că, în curând, veţi dori să aveţi aromele dumneavoastră preferate la fiecare fel de mâncare. EXPLICAŢII PRIVIND INGREDIENTELE, APARATELE ŞI PRESCURTĂRI UTILIZATE LA REŢETE
Ingrediente

Drojdie = drojdie pulbere alimentară, bogată în vitamina B. Mei = nedecojit, în mod normal fin măcinat. Miere = miere netratată, lichidă. Iaurt, brânză de vaci = iaurtul şi brânza de vaci le putem face noi înşine (e posibil chiar şi cu lapte nefiert), sau pot fi cumpărate, dacă se folosesc cantităţi mici. Kelpamare = condimente lichide din alge marine. Tărâţe = tărâţe speciale, mai grele decât cele normale. Praf de plante = an amestec de 15 plante medicinale, existent şi în comerţ. Maioneză = făcută de noi, dacă se poate. Zer (praf) = produs secundar al brânzei, bogat în minerale. . Molkosan = sana/zer (concentrat), se foloseşte în loc de oţet. Ulei = ulei de floarea-soarelui sau de măsline, presat la rece.

Boia = pastă condimentată pentru sandvişuri şi sosuri. Ardei iuti (roşii) (capia) = denumiţi „Paprika" în Germania. Sare = sare din plante (cu sare marină). Lapte bătut = se lasă laptele nefiert la temperatura camerei până se acreşte. Sucanat = zahăr nedăunător, din trestie de zahăr. Ţelină = denumită şi „albitură" (ţelină albă).
175

SUPE
Supă de morcovi
(2-3 persoane) 1/4 l suc de morcovi l lg. plante (mărar, pătrunjel, boranţă, brustur negru) tocate l lg. brânză de vaci 3 lg. migdale fin măcinate 2 căţei de usturoi pisaţi l lg. ulei Câte un praf de sare, curry şi zahăr Se dau toate ingredientele prin mixer 1/2 ceapă tocată 6 lg. fulgi de ovăz Se dă ceapa puţin prin mixer, supa se încălzeşte eventual (40 °C). Se pregăteşte şi se presară fulgi de ovăz.

Supă rece
Roşii, ardei, dovlecei, usturoi, sare, piper, lămâie, puţină smântână, sau ulei de măsline. Se amestecă totul şi se serveşte rece. Se adaugă şi ardei tăiaţi în cuburi

(în 3 culori) şi roşii.

Minestrone
6-8 dl apă sau lapte l ceapă tocată l căţel usturoi pisat 4 lg. boabe de soia încolţite l roşie în cubuleţe 50 g ţelină rasă mărunt! 30 g usturoi tăiat mărunt l frunză de varză tocată l lg. drojdie sare, plante aromatice (busuioc de pădure, busuioc, baraboi, arpagic, sal vie) eventual un ou. Se amestecă toate ingre dientele şi se face piure din jumătate din ele. Se amestecă cu cealaltă parte, se gustă şi se încălzeşte după dorinţă. 178

SOSURI
Reţeta de bază pentru maioneză
Gălbenuşurile, zeama de lămâie, praful de muştar şi sarea marină se amestecă foarte bine. Uleiul se adaugă în picături bătând continuu. 2 gălbenuşuri de ou l lg. lămâie l praf de muştar sare marină cca 2 dl. ulei

Sos de năut cu usturoi
1/2 cană de năut, încolţit de două zile

3 lg. apă 4 lg. migdale rase l lg. zeamă de lămâie l lg. iaurt 3 lg. hrean tocat 4 căţei de usturoi pisaţi 150 g brânză de vaci, sare, kelpamare, piper. Se face un piureu din toate ingredientele şi se adaugă mirodenii după gust. Se prepară fără apă sau se face o pastă la care se adaugă apă.

Maioneză din migdale
2 lg. piureu de migdale 3-4 lg. apă puţină lămâie, sare, piper, curry, praf de muştar Se amestecă bine toate ingredientele.

Sos chinezesc
1 1/2 dl maioneză (reţeta de bază) l dl smântână bătută 1/3 banane, făcute piureu 2 lg. nucă de cocos rasă l lgţ. praf de curry Se amestecă toate ingredientele şi se ornează cu frunze de salată. 179

Sos de salată special
l lgţ. lămâie l lgţ. boia l lgţ. drojdie l lgţ. zer l lg. iaurt 3 lg. lapte

zeamă de lămâie l albuş de ou. germeni de grâu 1/2 de ceapă tocată kelpamare.l lg. iaurt l lgţ. 180 LEGUME FOLOSITE PENTRU . tărâţe l lg. zeamă de portocală 3-4 lg. chimen. ulei l lg. piper. sare. Maioneză verde 3/4 dl maioneză (reţeta de bază) 60 g brânză de vaci l legătură pătrunjel tocat l legătură arpagic. lapte 2 lg. măghiran. arpagic etc. Acest sos merge foarte bine ca adaos la o farfurie de salată. plante aromatice din grădină sau uscate (de ex. lămâie l lg. Se face un piureu fin din toate ingredientele. maioneză Curry. Sos de avocado l avocado desfăcut în bucăţele 4 lg. sare usturoi după gust Se amestecă bine ingredientele şi se adaugă plante aromatice după gust. . tăiat în rondele l lg. seminţe de floareasoarelui l lg. bătut bine puţină sare Se amestecă toate ingredientele.

FRUNZE SALATA Cu cât salata este mai verde. tăiată în rondele l măr tăiat în felii subţiri l portocală. ulei l lg. cu atât este mai hrănitoare ! Frunzele de salată se amestecă cu sosul întotdeauna numai înainte de a fi servită. ulei 2 lg. nuci tăiate mărunt 4 lg. în felii subţiri 3 lg. sana Câte un praf de piper. Salată de câmp 200 g salată 100 g lăstari de floareasoarelui (8 cm lungime) 50 g sâmburi de nucă. seminţe de floarca-soarelui ' Sosul : 3 lg. o lăsăm să se scurgă bine sau o stoarcem pentru ca să nu subţiem prea mult sosul. Salată din sfeclă de zahăr „pestriţă" l sfeclă de zahăr tăiată în felii l banană. tăiaţi în patru 50 g brânză tăiată în bucăţele Sosul: 4 lg. altfel se depreciază. de muştar. zer 1/2 ceapă tocată sare. sare. lămâie l lgţ. 181 Salată de cicoare cu lăstari de secară 2 tulpini de cicoare tăiate în fâşii l portocală tăiată în felii . După ce o spălăm.

tăiat în patru. ulei 2 lg. smântână l lg. brânză de vaci 1 lgţ ceapă tocată l gălbenuş de ou 1 pahar iaurt (180 g) 2 lg. sana l căţel de usturoi pisat 3 lg. apoi în felii 3 lg. seminţe de dovleac Sosul 4 lg. piper şi sare Salată verde 130 g salată 250 g spanac tăiat în făşii 2-3 cepe verzi tăiate în rondele l morcov ras mare l avocado decojit. ulei de măsline câte un praf de curry. Salată de andive cu lăstari de soia l andivă curăţată 100 g lăstari de soia .subţiri l ceaşcă lăstari de secară 4 prunc uscate tăiate în bucăţele Sosul: 2 lg. smântână sare Salată de andive îmbrăcate în brânză de vaci l căpăţână de andivă tăiată în feliuţe foarte subţiri Sosul: 3 lg. lămâie l praf zahăr sare.

totul tocat mărunt l praf de muştar kelpamare.2 morcovi raşi mărunt 1/2 de pulpă de lămâie tocată Sosul: 3 lg. 182 Salată de vară acrişoară 8 frunze de salată. în bucăţi l roşie tăiată felii 1/2 ardei iute tăiat în cubuleţe 150 g castraveţi tăiaţi în felii 1/2 ceaşcă orez încolţit 3 lg. lăstari de linte Sosul: l lg. seminţe de dovleac l Ig. ulei de măsline l căţel de usturoi pisat l legătură pătrunjel 4 frunze busuioc 1/2 ceapă. lămâie 4 lg. seminţe de anason pisate . tăiate după gust. Salată italienească l salată l ridiche rasă după gust l ceapă roşie tăiată în rondele subţiri l fenicul ras mărunt 4 Ig. sana 6 Ig. ulei de măsline sare coriandru. sana 3 lg. sare. ulei de măsline l căţel de usturoi pisat 1/4 Igţ. crocante.

curry l căţel de usturoi pisat 2 lg. seminţe de floarea-soarelui Sosul: 2 lg. lămâie 1/2 lgţ. lapte sau smântână 3 lg. Salată de păpădie 200 g frunze de păpădie tăiate mărunt 200g morcovi raşi 5 lg. busuioc de pădure l legătură de busuioc proaspăt tocat. şi se lasă puţin să se pătrundă. iaurt 2 lg. iaurt 2 lg. tăiată fin sau . sare. brânză de vaci 2 lg. 183 Varză de China în sos de curry 300 g varză de China tăiată în fâşii 3 roşii tăiate în felii 2 mandarine tăiate în jumătate de felii 40 g nuci tocate mare Sosul: 2 lg. zeamă de lămâie ardei iute. Salată creaţă 1/4 căpăţană de salată creaţă.1/2 Igţ. pătrunjel l ceapă tocată mărunt l praf de piper. sare Sosul se amestecă cu ingredientele de mai sus.

Dacă este verde. chimen. seminţe de floarea-soarelui . sare 184 FENICUL Feniculul este foarte bine suportat şi este un calmant pentru dureri de stomac şi pentru balonări. tăiat în felii Sosul: 2 lg. iaurt l lg. smântână câte un praf de nucşoară. pastă de tomate (din roşii congelate) sare Salată de spanac şi de lăptuci 30 g spanac tăiat în fâşii subţiri câteva frunze de lăptucă curăţate 1/4 ardei capia roşu. atunci putem să-1 punem tocat în salată. maioneză l lg. încă fraged şi proaspăt.rasă 2 gulii tăiate în felii subţiri Sosul: 3 lg. pătrunjel tocat 2 lg. usturoi tăiat în rondele mici 2 lg. iaurt l lg. Salată de fenicul cu lăstari de linte 1 bulb de fenicul ras 2 morcovi raşi 1-2 ceşti de lăstari de linte 4 lg.

lămâie l avocado curăţat de coajă sare.2 lg. ulei 1-2 lg.după nevoie Se amestecă şi o ceapă mică. sare 1/3 lgţ. 185 Salată de fenicul pestriţă 3 bulbi de fenicul. molkosan. raşi fin l ardei verde tăiat în rondele 4 roşii tăiate în cubuleţe l portocală desfăcută în felii . lăstari de soia l lg. tăiată mărunt. Salată de fenicul „Chiquita" l fenicul tăiat în fâşii subţiri l banană tăiată în bucăţi Sosul: 4 lg. se garniseşte cu pătrunjel şi se serveşte separat. suc gros de pere Se amestecă totul şi se presară alune tăiate în bucăţele. smântână 1-2 lg. un lichid (lapte) . Se amestecă într-un castron legumele cu seminţe de floarea-soarelui şi se decorează cu roşia. kelpamare. Se prepară sosul într-un castronel. pătrunjel tocat 1 roşie pentru ornat Se face un sos din piureu din următoarele ingrediente: 2 lg.

lămâie sare. Fenicul cu ridichi l fenicul mic tăiat în fâşii subţiri 5 ridichi rase fin Sosul: l lg. magneziu şi fier. Pikant dizolvat în ulei l lg. chimen sau seminţe de anason. lămâie l lg. Salată de fenicul 2 bucăţi fenicul tăiate mărunt 1/2 ceapă tocată Sosul: 3 lg. Varza roşie nu balonează. ulei l lg. ulei l lg. pentru a o suporta mai bine. smântână de vaci kelpamare puţin piper şi sare. 186 VARZA Varza este o legumă sănătoasă. bogată în vitaminele C şi B.Sos marinat: 2 lg. VARZA ROŞIE Varză roşie cu prune . piper ardei gras. calciu. ulei l lg. kelpamare Se amestecă totul şi se lasă câteva minute să se pătrundă. cu coriandru. mai ales atunci când o amestecăm. lămâie 1/8 l smântână câteva picături de miere sare.

Varză roşie cu maioneză Varza roşie se toacă mărunt. Se aromatizează cu miro denii. ulei 1/4 varză roşie rasă sau tocată în mixer cu apă (apa . ulei 2 lg. miere bine amestecate 50 g stafide (o mână plină). mărunt 150 g prune proaspete (sau prunc uscate. 187 Varză roşie „nordică" 3 lg. cu sâmburii scoşi şi tăiate în patru 5 lg. înmuiate cu 50 g apă). se adaugă şi se lasă să se pătrundă l lgţ. zeamă de portocale Câte un praf de scorţişoară. zeamă de lămâie şi l lg. sucanat 2 mere rase l banană tăiată în cubuleţe l ceapă mică tocată l lg.(3 persoane) 300 g varză roşie tocată foarte. se amestecă cu puţină maioneză. sana 3 lg. sare şi piper 1-2 lgţ. se lasă o oră să se pătrundă şi se condimentează. de miere Se amestecă totul.

smântână acră.se toarnă în ploaie) cu l lgţ. zeamă de portocală l praf zahăr VARZA ALBĂ Salată de varză 2 ceşti cu varză tăiată mare 1/2 ceaşcă de ceapă tocată l roşie zdrobită 3 lg. Salată de varză roşie 400 g varză roşie. frişca şi făină de nuci. piper 3 lg. puţină miere. zeamă de lămâie 4 lg. sare. ras mare l lg. smântână bătută 2 lg. enibahar sau praf de nucşoară pentru aromatizare Se garniseşte cu nuci. tăiat în cubuleţe 50 g măr. rasă mau l măr acru ras mare Sosul: muştar. maioneză condimente 188 Varză albă cu lăstare de linte (4 persoane) 200 g varză albă tăiată mare 100 g lăstari de linte l ceapă mijlocie tăiată în jumătăţi de rondele subţiri 1/2 ardei roşu tăiat . sare şi plante aromatice Varză albă cu ananas 100 g varză albă tăiată în felii subţiri 50 g ananas. ulei 3 lg.

muştar sau l praf de muştar praf Se ornează cu roşii. drojdie Se amestecă într-un castron legumele şi fulgii de cocos. lămâia şi cu puţin zahăr. sare. . Se rad perele. ardei gras. Se face un sos gros din celelalte ingrediente. cu l lgţ. Sosul: 2-3 lg. maghiran) l lgţ. ulei. puţină lămâie 50 g nuci mari tocate mare 50 g stafide înmuiate rozmarin. Salată de varză albă 200 g varză albă tăiată mărunt. ulei sau smântână l lg. lapte sau apă l Ig. se amestecă cu stafidele. zahăr. sana 3-5 Ig. Se lasă varza acră să se scurgă.în felii mari 1 morcov mic ras mare 50 g fulgi de cocos 3 lg. uleiul. se aromatizează cu kelpamare şi se toarnă peste salată. ulei 2 lg. piureu de migdale 2 lg. chimen şi puţină sare cu care se freacă varza şi se lasă să se pătrundă. 189 VARZA ACRĂ Varză acră cu nuci (4 persoane) 500 g varză acră crudă 3 pere. plantele aromatice. busuioc. lămâie 2 lg. plante aromatice proaspete (pătrunjel.

seminţe de chimen l lg. lămâie l praf zahăr 2 lg. ulei Se amestecă toate ingredientele şi se lasă să se pătrundă. Salată asortată de varză acră 150 g varză acră ruptă cu mâna sau tocată 1/2 portocală tăiată în cubuleţe 100 g struguri. ridiche rasă 4 lg. ulei Se condimentează şi se garniseşte cu nuci. lapte 2 lg. apoi se presară nucile. alune tăiate Varza acră se amestecă bine cu toate celelalte . tăiaţi pe din două l lg. Se condimentează cu ardei. Salată de varză acră cu carote (sau cu morcovi) 250 g varză acră tocată mărunt 300 g carote sau morcovi raşi mărunt l măr mare ras mare l ceapă mare tocată 4 lg.Se lasă să stea cam o oră. pătrunjel tocat mărunt 8 lg. 190 Varză acră cu ananas 500 g varză acră tocată mărunt 3 mere rase mare l ceapă tocată l căţel de usturoi pisat cam 5 felii de ananas tăiate în bucăţele Ingredientele se amestecă cu maioneză şi cu sucul de ananas. Salată de varză acră 500 g varză acră tăiată l ceapă tocată mărunt 1/4 tulpină de praz tăiată în fâşii mici 1-2 lg.

Praz cu ţelină 2 bucăţi praz tăiate în rondele subţiri 2 mere rase mare 1/2 ţelină rasă mărunt 2-3 felii ananas tăiate în bucăţi mici Se amestecă cu maioneză şi se aromatizează cu zeamă de ananas. curry Praz natur 2-3 bucăţi de praz tăiate în felii subţiri Sosul: 3 părţi ulei l parte lămâie l praf zahăr puţină ceapă rasă . ulei 1-2 lg. Se amestecă totul şi se aromatizează cu suc de portocale. kelpamare.ingrediente. (Se menţine foarte bine o zi) Salată de praz 1/2 praz tăiat mărunt 2-3 carote rase puţină ridiche rasă eventual nuci tăiate Sosul: . 191 PRAZ Praz cu cereale l ceaşcă cu cereale încolţite (cam de 2 zile) 2 ceşti cu praz tăiat mărunt Sosul: 5 lg. drojdie sare.

ardei. şi se condimentează. fiind în afară de aceasta apetisantă şi răcoritoare. apă 2 lgţ. smântână 3 lg. ulei 2 lg. Ţelină „a la anglaise" 2 ceşti cu tulpină de ţelină ' 1/2 salată mică l ceaşcă castraveţi l roşie maioneză Se taie ţelina. Ţelină cu lăstari de linte l tulpină de ţelină tăiată bucăţi 2 roşii mici tăiate cubuleţe l 1/2 ceaşcă cu lăstari de linte 1 1/2 ceaşcă cu cubuleţe de brânză Sosul: 4 lg. Putem folosi şi frunzuliţele fragede. ulei de floarea-soarelui Se adaugă puţin lapte praf. în fideluţe. salata si castraveţii. Praz „a la francaise" 250 g ciuperci tăiate în cubuleţe 100 g praz tăiat în fâşii subţiri ' sare. smântână l gălbenuş de ou 2 lg. se amestecă cu sare. drojdie ŢELINA (tulpini şi frunze) Tulpina de ţelină este bogată în fosfor. care întăreşte sismul nervos. Sosul: 3 lg. galbene-verzui. piureu de migdale 5 lg. se amestecă totul cu maioneza şi se garniseşte cu roşie.2 lg. sana 2 căţei de usturoi pisaţi .

nucşoară.l ceapă tocată mărunt piper şi sare Salată de ţelină cu ciuperci 1/2 tulpină de ţelină tăiată fin l ceapă mică tăiată în rondele 200 g ciuperci de cultură tăiate în opt l ardei verde tăiat în cubuleţe mici 3 lg. sare. Salată de felină l tulpină de ţelină tăiată în fideluţe 3 roşii tăiate cubuleţe Sosul: l gălbenuş de ou 4 lg. şi de aceea pot fi daţi chiar şi sugarilor sub formă de suc şi de piureu. un subelement al vitaminei A este folositor în special pentru ochi. Carotinul conţinut de aceştia. ulei l căţel usturoi pisat. amestec franţuzesc de plante aromatice 193 LEGUME FOLOSITE PENTRU RĂDĂCINI ŞI PENTRU BULBI (CĂPĂŢÂNĂ) — TUBERCULI MORCOVII Morcovii sunt foarte bine suportaţi. lămâie 5 lg. ulei. . sare l lg. pătrunjel tocat. piper. seminţe de floareasoarelui Sosul: 2 lg. iaurt 2 lg.

Morcovi cu lăstari de susan
4 morcovi rasi l fenicul tăiat în cubuleţe mici 1/2 ceaşcă cu lăstari de susan Sosul: 5 lg. iaurt l lg. ulei l lg. lămâie l lgţ. miere l praf piper, sare Se amestecă bine, se lasă să se pătrundă şi se ornează cu hrean.

Salată de morcovi „exotic"
3 morcovi raşi l măr ras mare 1/2 banană tăiată în cubuleţe 1/2 portocală tăiată felii 1/4 avocado tăiat în cubuleţe 3 lg. tărâţe l lg, germeni de grâu l lg brânză de vaci 3 lg smântână Se amestecă totul şi se decorează cu felii de avocado.

Morcovi asortaţi
l lg. alune măcinate 1 lg. zeamă de lămâie l lgţ. iaurt 2 morcovi mijlocii raşi 1/4 măr ras l lg. stafide 1/4 portocală tăiată în bucăţele puţină sare

Se face un sos din alune, zeamă de lămâie, miere şi iaurt, şi se adaugă crudităţile.

Morcovi cu brânză de vaci
3-4 morcovi raşi fin 3 lg. brânză de vaci l lg. frunză de mărar l lg. ulei l şgţ. lămâie 3 lg. ceapă tocată sare, kelpamare, puţină miere Se ornează cu felii de morcovi.

Salată de morcovi şi dovlecei 100
2 morcovi raşi g dovlecei raşi mare Sosul: 1-2 lg. ulei l lg. lămâie lgţ. maioneză 2 lg. lapte puţin muştar, sare

l
Se amestecă morcovii cu sosul, se lasă să se pătrundă. Dovleceii se adaugă chiar înainte de a fi consumată salata. Se condimentează.

195

GULIILE
Se folosesc pe cât posibil gulii proaspete. Frunzele au un conţinut bogat în substanţe minerale şi în vitamine. De aceea trebuie să tăiem mărunt părţile fragede, să

le amestecăm cu rădăcina (căpăţâna) şi restul să-1 preparăm cu mixerul Salată de gulii Mâncare de gulii
200 g gulii rase Sosul : 50 g castraveţi 3 lg. ulei tăiaţi în felii 1 lgţ. drojdie 100 g morcovi 1 lg. praf de raşi molken 1 legătură ri1 lg. piureu de dichi de lună, migdale tăiate în feliuţe 1 lgţ. lămâie 1 legătură sare, condimente hrean tocat Se amestecă 1/4 ceapă şi se ornează tocată cu o parte din hrean. 1 gulie rasă mare 20 frunze spanac, tăiate fidelute 1/2 ardei roşii sau 1 roşie tăiată cubuleţe Sosul 2 lg. brânză de vaci 5 lg. lapte 1 lgţ, maioneză câteva picături de lămâie piper, sare, kelpamare

Gulii umplute
Gulii cu crudităţi
9

5 gulii proaspete 8 ridichi de lună 5 lg. smântână bătută câte o legătură pătrunjel tocat şi arpagic, puţină sare Se îndepărtează părţile tari ale guliei. Se taie gulia pe din două şi se goleşte până rămâne doar un perete subţire. Resturile scoase şi gulia rămasă se rad şi se amestecă cu smântână ; se umplu jumătăţile de gulii. Se ornează cu ridichi.

4 gulii proaspete rase Sosul : 3 părţi ulei 1 parte zeama de lămâie 1 praf de zahăr putină ceapă rasă pulpă de lămâie tocată pătrunjel

196

SFECLA
Sfecla ne ajută pe timp de iarnă. Ea ne protejează de gripă şi de răceală, iar sucul său roşu este bun împotriva palorii, a anemiei şi a cancerului.
l sfeclă fragedă tăiată în cubuleţe sau se taie în patru şi se rade fin l portocală mică tăiată în cubuleţe

Salată de sfeclă cu portocale
Sosul: l lg. brânză de vaci l lg. iaurt l lgţ. ulei l v.c. coriandru, sare puţină coajă de portocală rasă sare Sosul se amestecă cu celelalte ingrediente şi se ornează cu plante aromatice uscate sau verzi.

Sfeclă cu banane
1/2 sfeclă rasă fin 1/2 banană zdrobită Sosul: 1-2 lg. ulei l lg. sana sare, kelpamarc în loc de sfeclă se pot folosi şi morcovi. 197

Sfeclă cu mere 200 g sfeclă rasă fin l măr ras mare (sau jumătate de ceapă) Sosul: 3 lg. ulei

l lgţ. drojdie l lgţ. molke l lg. piureu de migdale puţin hrean Se condimentează cu sana sau cu soia. Se decorează cu alune. Desert de sfeclă (l persoană) 100 g sfeclă rasă fin 100 g mere rase mare l lg. smântână l lg. nuci rase l lgţ. zeamă de lămâie 3 lg. lapte bătut l lg. stafide Se adaugă după dorinţă banane sau mandarine. Se amestecă totul şi se serveşte imediat. Salată de sfeclă cu stafide 3 stafide înmuiate, tăiate în bucăţele l sfeclă rasă l gălbenuş de ou de adăugat l lg. zeamă de lămâie de aromatizat 198

RIDICHEA Datorită conţinutului său de ulei de muştar, ridichea, în special cea de iarnă, acţionează tămăduitor asupra ficatului şi a bilei şi stimulează metabolismul.
Salată de ridichi cu roşii
l ridiche rasă 2 roşii tăiate felii l ceapă tocată Sosul: 2 lg. iaurt l lg. ulei câte l lg. pătrunjel, mărar,

arpagic, tocate puţină sare Ingredientele se amestecă cu sosul chiar înainte de masă şi se decorează cu pătrunjel.

Mâncare de ridichi
300 g ridichi rase fin l ceapă (100 g) tocată mărunt Sosul: 3 lg. ulei l lg. piureu de migdale l lgţ. drojdie l lg. zahăr Se condimentează cu sare şi sana. Se amestecă ridichile şi ceapa cu sosul şi se presară alune rase.

Salată de ridichi „Pomodor"
l ridiche tăiată şi rasă fin 2 mere tăiate şi rase fin 20 nuci mari tocate mare Se amestecă totul şi se decorează cu năsturel sau cu lăstari de lucerna Sosul: 2 lg. ulei 2 lg. smântână acră l lg. iaurt l lg. lămâie, l lgţ. drojdie câte l v.c. piper, sare, praf de muştar Se condimentează cu kelpamare.

Salată de ridichi „Sweet"
l ridiche: 1/3 rasă fin 2/3 rasă mare

Boabele unui ştiulete de porumb dulce Sosul: 3 lg. brânză de vaci l lg. maioneză 1/2-1 lg. miere _____sare, ardei gras____

199

ŢELINA (rădăcină) Ţelina este bună pentru rinichi şi este bogată în vitamina E.
Ţelină cu piureu de prune
l ţelină rasă fin 2 lg. zeamă de lămâie l măr tăiat în felii mici, hrean Se amestecă ţelina cu mărul şi se adaugă zeama de lămâie; se împarte în castronaşe şi se decorează cu hrean. Sosul: 12 prune cu sâmburii scoşi si înmuiate în apă l căţel de usturoi tocat câte l praf de scorţişoară si paf de cuisoare 2'lg. ulei' 1/2 de ceapă tocată foarte mărunt Se face cu mixerul un piureu din tot, în afară de ceapă, se amestecă piureul cu ceapa tocată şi se adaugă peste salata de ţelină.

Ţelină cu lăstari de linte
l ţelină rasă 2 mere mici tăiate cubuleţe 1 banană tăiată cubuleţe l ceapă mică tocată 2 ceşti cu lăstari de linte Sosul: l pahar iaurt (180 g) 3 lg. smântână l lg. lămâie l lg. ulei l căţel de usturoi pisat câte un praf de sare, piper, zahăr

boia l lg. lămâie 3 lg. ulei l lgţ. smântână subţire care se bate 3 lg. iaurt sare l lgţ. zeamă de portocală l felie ananas tăiată bucăţele mici 1/2 portocală mică tăiată bucăţele 1/2 banană tăiată rondele 1/2 kiwi tăiat în patru. se pot folosi şi dovlecei. busuioc Dacă nu găsim dovleac. eventual l lg. Salată de ţelină cu dovleac 150 g ţelină rasă fin 150 g dovleac. 1/2 ras mare 1/2 tăiat în cubuleţe mici Sosul: 2 Sg. apoi în felii 5 sâmburi de nuci mari pisate 4 lg. zeamă de lămâie 3 lg. smântână. 3 lg. Roşii umplute cu ţelină .200 Salată de ţelină „Exotic" 100 g ţelină rasă fin l lg. germeni de grâu după dorinţă. stafide Se amestecă toate ingredientele şi se ornează cu kiwi.

apă şi ulei sare. sana. piper. lămâie câteva frunze de salată l v.2 roşii 80 g ţelină Sosul: 2 lg. 201 LEGUME FOLOSITE PENTRU FRUCTUL LOR CONOPIDA Conopida este uşor digerabilă şi conţine multă vitamină B şi C. smântână l lg. lămâie 2 lg. smântână acră 1 1/2 ceaşcă de lăstari de l căţel de usturoi pisat ' soia l lg. Conopidă cu lăstari de soia 1 conopidă desfăcută în 2 lg. arpagic sare Se amestecă ţelina cu sosul şi se umplu roşiile golite de miez. chimen l ceapă verde tăiată puţină sare marină foarte fin Bucăţelele de conopidă se Sosul: aşază pe frunzele de salată Se face cu mixerul un şi se adaugă lăstari de soia piureu din următoarele: Sosul (pus 1/2 oră la rece restul de conopidă înainte) îl turnăm deasupra (cotorul) ras fin şi presărăm ceapa. Salată picantă 250 g conopidă în felii mici câte l lg.c. brân/ă de vaci 1 lgţ. iaurt l lg. măcinate mare l ardei iute roşu (mic) tocat mărunt sau piper l lg. mărar uscat sau 2 legături mărar verde l căţel de usturoi pisat . ulei bucăţele 2 lg.

lămâie l lg. seminţe verzi de dovleac 24 jumătăţi de caise uscate (lăsate 12 ore la înmuiat) 2 lg. ulei l lg. 202 Conopidă cu gulii 100 g conopidă tocată l gulie mijlocie (cam 60 g) rasă 1 lg. Sos de salată pentru conopidă 100 g brânză de vaci degresală 1/2 lgţ. hazmaţuchi şi boranţă tocate Se amestecă toate ingredientele şi se servesc. lămâie kelpamare 4 frunze de brustur negru tocate Se face un sos cu mixerul din toate ingredientele.Se amestecă toate ingredientele şi se lasă să se pătrundă mai multe ore sau peste noapte. ceapă tocată mărunt câte un praf de paprika şi sare 2 lg. ulei de nucă sau . smântână acră l lgţ. miere l lg. smântână l gălbenuş de ou curry. ulei l lg. puţină sare 2 lg. Conopidă „Art nouveau" 1 conopidă mijlocie l ceaşcă lăstari de lucernă 2 lg.

203 CASTRAVEŢII Castravetele este cunoscut ca slujitor al frumuseţii. . brânză de vaci l lgţ. El este şi diuretic şi purificator şi este recomandat pentru gută şi reumatism.3 lg. Se ornează sosul cu seminţele de dovleac şi se serveşte separat. smântână acră sare Se amestecă şi se ornează. smântână piper măcinat mare Se face un piureu din caise şi ulei. Conţine aproape numai 10 calorii la 100 g şi este foarte bazic ! Salată de castraveţi orientală Sosul 1/2 conopidă mică tăiată în bucăţele mici 1/2 tulpină de ţelină tăiată în fideluţe l măr tăiat în cubuleţe mici 2 felii ananas tăiat în bucăţele l castravete tăiat pe lung în două. Se presară salata cu nuci tocate. se împarte în castronaşe şi se presară deasupra lucerna. Salată de conopidă 250 g conopidă rasă fin 2 mere mici rase mare 70 g alune rase sau cocos ras Sosul: 2 lg. smântână 2 lg. miere 3 lg. apoi ras Castravetele se rade chiar înainte de masă şi se amestecă cu celelalte ingrediente. Se rade conopida.

se scoate miezul cu o lingură şi se aranjează pe frunzele de salată. zeamă de ananas 2 lg. Castraveţii se taie în felii de 2 cm. 1-2 lg. drojdie şi plante aromatice după gust Ambele moduri de preparare se condimentează chiar înainte de masă cu puţină sare. smântână puţină sare şi pulpă de lămâie Mâncare de castraveţi cu banane l castravete tăiat în cubuleţe 1 banană mare tăiată în cubuleţe Sosul: 3 lg. ulei 2 lg. ulei. smântână. iaurt 2 lg. smântână l lg. hazmaţuchi. roşiile se taie în cubuleţe şi se amestecă cu celelalte ingrediente. 2-3 lg. iaurt sare. l roşie.1/2 lgţ. curry slab 2 lg. mărar sau 2 lg. Apoi se umplu castraveţii cu brânza de vaci. cimbru. sau se taie castraveţii pe lung. frunze de salată Se bale spumă brânza de vaci. putină sare şi boia. ulei 1/3 banană zdrobită 2 lg. iaurt câte l lg. cea 200 g smântână cu brânză de vaci. kelpamare Salată de castraveţi l castravete tăiat mărunt Sosul: 3 lg. brânză de vaci 2 lg. 204 Castraveţi umpluţi l castravete. . în două şi se umplu ambele jumătăţi. l lgţ. ceapă rasă. paprika.

Ardei 2 ardei tăiaţi în fâşii l legătură de ridichi de lună. drojdie l căţel de usturoi plante aromalice (măghiran. ulei l lgţ.ARDEII Ardeiul este o „bombă" de vitamina C. Se lasă să se pătrundă şi se adaugă. busuioc de . smântână sare. boia 1/2 lgţ. rase 1/2 ceapă lăiată mărunt 6 lg. fulgi de cocos. galbeni si verzi. zeamă de ponocală l lg. sana (sau zer gros) l lg. verde şi galben tăiaţi în felii 1/2 ridiche tăiată în cubuleţe l ceapă tăiată în rondele l legătură pătrunjel tocat hrean pentru ornare Sosul: 2 lg. apoi se amestecă sosul cu ridichile de lună şi de ceapă. busuioc de pădure Se amestecă bine ingredientele pentru sos. ulei 1-2 lg. Salată asortată de ardei câte l ardei roşu. salvic. fulgi de cocos Sosul: l gălbenuş de ou l lg. care se găseşte la cei roşii. după gust cea 6 lg.

puţină sare şi sucanat Se amestecă totul şi se serveşte pe frunze de salată verde.pădure. drojdie. lămâie 2 lg. piper. germeni de grâu l. kelpamare 2 lg. ulei plante aromatice. 1/2 pahar iaurt l căţel de usturoi se condimentează cu sare Se amestecă ardeii cu sosul. se taie pe lung în două şi se taie în rondele. Este un aliment întăritor ! Salată de ardei „Banana" 3 ardei (verde. toate ciupercile pe care le adunăm singuri . uruială înmuiată l lg. sucanat 1-2 lg. sana. Ardei umpluţi sau roşii Umplutură: 3 lg. sare l lg. În orice caz. tarate l lg. 1/2 lgţ. ulei. ardei verzi sau ceapă tăiate fin Se golesc ardeii si se umplu cu amestecul. ulei sau smântână. galben) tăiaţi în fâşii subţiri 1-2 banane curăţate chiar înainte de a fi servite. se lasă să se pătrundă 1/2 de oră în frigider şi se adaugă bananele. l lgţ. puţină apă si sare 205 Salată de ardei cu roşii 250 g roşii tăiate în felii subţiri 2 ardei tăiaţi în feliuţe 2 lg. boia. roşu. Sosul: 1 lgţ.lg. rozmarin). ceapă tocată mărunt 3 lg. 206 CIUPERCILE Pentru consumul de crudităţi sunt bune toate felurile de ciuperci.

Salată de ciuperci „Paris" 300 g ciuperci tăiate în lamele şi amestecate imediat cu sosul 2 morcovi raşi mare 100 g păpădie tăiată fin Sosul: l lgţ. se amestecă cu celelalte 1/2 ceapă tăiată mărunt.trebuie încercate să nu fie otrăvitoare. tăiată mărunt . ulei pentru adaos 3 lgţ. muştar piper. drojdie şi 1/2 lgţ. să le îndepărtăm pieliţa sau lamelele. după ce le spălăm bine. sana piper. Mâncare de ciuperci cu ţelină 150 g ţelină rasă fin 200 g ciuperci tăiate în feliuţe subţiri 50 g spanac tăiat în fideluţe l ceapă tocată Sosul: 4 lg. lămâie 4 lg. sare. kelpamare Ciuperci natur 250 g ciuperci tăiate în lamele 4 lg. care se adaugă se condimentează cu puţin kelpamare. sare 3 lg. sare. ulei de măsline Salată de ciuperci cu roşii 250 g ciuperci tăiate în bucăţi subţiri 4 roşii tăiaţe în cubuleţe l ceapă dulce. ulei de măsline l căţel de usturoi 1-2 lg. La ciupercile proaspete trebuie ca.

zeamă de lămâie 6 lg. 208 ROŞII Roşia este bogată în vitamine şi minerale. smântână acră câte un praf de piper şi sare Ingredientele pentru sos se dau prin mixer şi se amestecă cu roşiile şi cu ceapa. ulei l lg. lapte 60 g brânză de vaci. Roşiile se mai coc şi după ce sunt culese. Ciupercile se spală şi se taie în bucăţi sau în cubuleţe mici şi se amestecă cu brânza. miere piper. Salată de roşii „Israel" 3 roşii tăiate în felii 2 cepe dulci tăiate în cubuleţe Sosul: 100 g avocado l lg. Gelatina se dizolvă în 2 lg. muştar l lg. sare Garnitură: lăstari de hrean sau de lucerna Salată de ciuperci 30 g ciuperci l lg. dar dacă este consumată necoaptă. lămâie l pahar iaurt l lgţ. Se bate bine şi se toarnă în forme clătite cu apă rece. plante aromatice şi condimente l foaie gelatină (se înmoaie în apă rece) Se bat spumă brânza. atunci este dăunătoare pentru că duce la superaciditate. laptele şi lămâia. Salată de roşii cu castraveţi .Sosul: l lg. Se ţine la rece. de apă fiartă şi se amestecă încet cu brânza.

muştar 3 lg. Salată „Forte" l ceaşcă soia încolţită l ceaşcă roşii tăiate în cubuleţe 1/2 ceaşcă mere rase mare Sosul : l căţel mare de usturoi pisat l lgţ. zer şi drojdie sare. ulei l lgţ. ulei câte l lgţ. ulei . eventual.l cană de roşii tăiate în felii sau în bucăţele l cană castraveţi raşi sau tăiaţi în cubuleţe Sosul: l lgţ. Se adaugă o ceaşcă de seminţe. 209 Salată de roşii cu banane 2 ceşti cu roşii tăiate în cubuleţe 2 ceşti cu banane tăiate în cubuleţe mici Se pregăteşte un sos gros din următorelc ingrediente : 1/4 banană zdrobită l lgţ. pătrunjel tocat puţin cimbru Salata se condimentează cu sare chiar înainte de masă. înmuiate după dorinţă. boia l lg. l lgţ. piureu de migdale. kelpamare 3 lg. seminţe de floareasoarelui. avocado zdrobit 2 lg. lămâie 1/2 ceapă tăiată mărunt l lg.

sare maioneză sau smântână bătută. se sărează. Compoziţia se împarte în castroane sau castronaşe. Se toarnă deasupra maioneză sau smântână. seminţe de floarea-soarelui 1/2 ceapă tocată Sosul: l căţel de usturoi pisat ' l lg. se aşază feliile de roşie şi se presară ceapă tocată sau pătrunjel tocat. lămâie l lg. Fulgii se înmoaie 3-4 ore în atâta apă cât absorb ei. sare şi aromă de soia. DOVLECEI În loc de dovlecei se pot folosi şi dovleci. Salată de dovlecei 250 g dovlecei raşi mare 10 sâmburi de nucă mărunţiţi l lg. ulei câte un praf de piper şi sare chimen după dorinţă Dovlecei cu sfeclă 200 g dovlecei raşi mare 100 g sfeclă rasă fin 100 g mere rase mare . Roşii cu fulgi de ovăz 6 lg. fulgi de ovăz apă l roşie pătrunjel. Sosul condimentat se amestecă cu celelalte ingrediente şi se iasă să se pătrundă. ceapă.1/2 ceapă sau arpagic Se condimentează cu boia. punându-se un strat cam de l cm.

seminţe de floarea-soarelui Se amestecă totul bine şi se condimentează cu sare. Este foarte gustoasă şi cu câţiva germeni de grâu. smântână acră Salată de dovlecei cu portocale 200 g dovlecei raşi mare l portocală tăiată în bucăţele mici 20 sâmburi de orice fel tocaţi mare Sosul: 2 lg. zahăr (miere) sau cu arome. ulei l lg. zeamă de lămâie câte un praf de sare şi zahăr Salată de dovlecei cu fructe l dovlecel mic 2 piersici 2 caise sau prune 2 mere 1/2 banană Sosul: 4 lg. smântână 2 lg. 211 REŢETE CU DIVERSE LEGUME Salată de mazăre 250 g mazăre verde proaspătă l lg. lămâie . ulei 3 lg. ulei 2 lg.50 g nuci tocate cca 4 lg. zeamă de lămâie 3 lg. brânză de vaci l lg.

pătrunjel tocat Se amestecă totul bine si se condimentează cu puţin piper şi sare. smântână acră l lg. dată prin mixer şi folosită. Salată de varză de Bruxelles 12 verze mici tăiate mărunt 2 lg. Salată de tătăneasă 500 g de tătăneasă decojită şi rasă imediat în sos Sosul: . Broccoli 4 Broccoli tăiate în felii subţiri sau tocate 1 roşie tăiată în cubuleţe Sosul: 2 lg. lămâie l dl lapte 3 lg.l lg. smântână l praf zahăr l căţel de usturoi pisat 3 lg. smântână sau lapte l lg. puţin zahăr Sosul se amestecă cu varza şi se presară cu alune şi cu chimen. maioneză sare Partea tare a tulpinei poate fi îndepărtată. ulei l praf de sare. alune tocate l lg. chimen Sosul: l măr ras l ou 100 g brânză de vaci l lg.

curăţate de foi şi tăiate în rondele subţiri 10 ridichi mici de lună rase fin . seminţe de floarea-soarelui Se face un piureu în mixer din următoarele ingrediente: 3 roşii mari 3 Ig. iaurt 1/2 lgţ. lămâie 1/2 ceapă câte un praf de zahăr şi sare puţin cimbru. maioneză 2 roşii 2 lg. Se amestecă maioneza cu sparanghelul şi se pune peste feliile de roşii. Salată de ceapă 4 cepe dulci.2 lg. lămâie 2 lg. nuci măcinate coriandru puţină sare 112 Varză de Bruxelles în sos de roşii 500 g varză de Bruxelles tăiată în fideluţe 2 roşii tăiate în bucăţele 5 lg. ulei 5 lg. lapte 2 lg. Sparanghel cu roşii 2 sparangheli subţiri curăţaţi de coajă şi tăiaţi în bucăţi subţiri l lg. smântână acră l lg. Se presară pătrunjel din belşug. pătrunjel tocat Roşiile se taie în felii şi se aranjează pe farfurie. susan 3 lg.

soia. Se pregăteşte un sos din ceapă. seminţe de floarea soarelui. năut) Sosul: l lg.2 lg. zeamă de lămâie sare. ridichile şi arpagicul se amestecă cu sosul şi se lasă 1/2 de oră să se pătrundă. brânză de vaci . piper. smântână l lgţ. drojdie puţină sare şi piper Cepele. lapte bătut l lgţ. praf de enibahar. curry Se curăţă de coajă pepenele şi castraveţii şi se taie în cubuleţe. Salată mixtă de lăstari l ceaşcă lăstari (linte. ulei de măsline l lg. se condimentează şi se toarnă peste salată. ulei. arpagic tăiat în rondele Sosul: 3 lg. zahăr. 213 Salată picantă de pepene 100 g pepene galben 50 g castraveţi de salată l lgţ. ulei l lg. lapte bătut şi zeamă de lămâie. sana l lg. cubuleţe de ceapă l lg. ulei l lgţ. boia l lg.

hrişcă. susan. varză sălbatică. pătrunjel) 3 lg. germeni de grâu . dacă e posibil. scânteioare. de dovleac. pentru cei cu probleme de mestecat se macină seminţele puţin lapte Verdeţurile mai amare pot fi îndulcite cu banane. germeni de grâu 1/2 ceapă tocată 3 lg. drojdie 1/4 lgţ. 214 FULGII DULCI Fulgii dulci se pot consuma la micul dejun. seminţe (de floarea-soarelui. mei măcinat l lg. sare plante aromatice de grădină. boranţă. ca şi la masa de seară. Fulgii şi făinile necesare e bine să le preparăm zilnic. fulgi de ovăz l lg. in).l căţel de usturoi pisat kelpamare. eventual usturoi Se face un piureu din toate ingredientele şi se adaugă următoarele: 2-3 lg. coada-şoricelului. urzici. mere. pătlagină. pătrunjel tocat Se amestecă totul şi se lasă să se pătrundă. tarate l lg. Roşiile tăiate fac amestecul mai zemos. zer sau miere. lapte 4 lg. Mic dejun (1-2 persoane) 1/2 banană zdrobită l măr ras 3 lg. Amestec verde 250 g verdeaţă în funcţie de anotimp (hazmaţuchi. sare l lg. păpădie. ulei l lg.

hrişcă 1 lg. fructe sau fructe uscate înmuiate.l lgţ. căruia i se scot mugurii şi se rade fin l măr ras mare l banană zdrobită 4 lg. praf de zer (eventual) fructe de sezon tăiate în bucăţele. Fulgi crocanţi (1-2 persoane) . germeni de grâu 3-4 lg. zeamă de lămâie l cartof mare. Fulgi din germeni de grâu (l persoană) 2 lg. lapte l lg. seminţe de foareasoarelui 2 lg. apă 1 măr dulce 2 lg. smântână sau năut (eventual) puţină miere. boabe (struguri. stafide înmuiate l lg. lămâie 4 lg. fulgi de ovăz 4 lg. agrişe) chiar şi de la congelator Ingredientele se bat cu o furculiţă şi se adaugă una după cealaltă continuând să batem. coacăze. Musli trebuie să fie foarte uşoare. 215 Fulgi din cartofi (2 persoane) l ou bine bătut l lgţ.

stafide l dl smântână l lg. afine. coacăze. miere 2 curmale tocate l măr ras Fulgi din susan (l persoană) 2 lg.50 g hrişcă 25 g nuci măcinate 4 lg. consumând cantităţi mici. care se macină uşor l ceaşcă fructe sau boabe (struguri. În loc de grâu putem să folosim şi tărâţe şi germeni de grâu. brânză de vaci puţin sucanat şi Baziu (praf alcalin) Se amestecă totul şi se adaugă smântână bătută. secară. miere l banană foarte coaptă l dl smântână bătută Uruiala se lasă la înmuiat cam . pepene) 2 lg. orz sau orez. Marmeladă de fructe 125 g grâu sau ovăz măcinat fin 200 g boabe sau alte fructe înmuiate 2 lg. germeni de grâu. Acestea. agrişe. E bine totuşi. fulgi de ovăz l lg. 216 URUIALĂ MOALE (înmuiată în apă) Cei cu stomacul „delicat" ar trebui mai bine să rerenunţe la fulgii de grâu. susan l lg. în special grâul sunt foarte grele şi de aceea sunt ceva mai greu de digerat. să le încercăm.

stafide 4 lg. în uruială moale. orez. se taie banana în rondele şi se pun separat la înmuiat peste noapte. mare. 3 lg. Fulgi cu 4 feluri de cereale (l persoană) câte o lingură orz. seminţe de floarea- . mărul şi se amestecă lotul cu stafidele. stafide Uruiala de grâu şi stafidele se lasă la înmuiat peste noapte. sau peste noapte.2 ore. grâu l banană uscată. Mic dejun „Expres" (l persoană) 4 Ig. alune 2 lg. A doua zi se rade 1/2 de măr iar cealaltă jumătate se taie în cubuleţe. se zdrobesc miejii de nucă şi se amestecă imediat cu kefirul şi cu banana (împreună cu apa în care a fost înmuiată). kefir În funcţie de anotimp: kiwi sau struguri Se macină cerealele. secară. miere şi banană. Se face un piureu din fructe. Dimineaţa se rade. germeni de orez l lg. uruială de grâu 3 prune uscate l măr l Ig. 217 Fulgi crocanţi (3 persoane) 8 lg. l măr. Se amestecă pasta de fructe cu smântână şi cu uruială. cu diferite seminţe oleaginoase 4 curmale 2 portocale sau 10 caise 2 lg. 5 sâmburi de nucă. Se ornează din belşug cu kiwi sau cu boabe de struguri.

mei măcinat 1/2 măr ras mare l banană zdrobită 2 lg. praf de zer l v. iar curmalele se taie mărunt. scorţişoară puţină zeamă de lămâie Se lasă uruiala să se înmoaie peste noapte şi se amestecă a doua zi cu celelalte ingrediente. alune tocate l lgţ. A doua zi se toacă mare alunele şi seminţele. Se amestecă toate ingredientele cu uruiala moale şi se adaugă mierea.soarelui 2 lg. miere Se macină mare orezul şi se pune la înmuiat cu o seară înainte. Se taie în bucăţele portocalele sau caisele (după anotimp). scorţişoară cam o lgţ. seminţe de floarea-soarelui . smântână bătută l lg.c. Fulgi din uruiala moale (l persoană) 2 lg. seminţe de in 4 lg. secară măcinată l lg. Fulgi din uruiala de mei (l persoană) 3 lg. împreună cu stafidele.c. smântână' cu brânză de vaci l v.

eventual. miere Se amestecă toate ingredientele şi. seminţe de floareasoarelui încolţite 12 lg. se îndulcesc puţin cu miere. l banană zdrobită 1/2 portocală tăiată în bucăţi l lgţ. Orez (l persoană) 3-4 lg. sau se împart fulgii în castronaşe. iaurt (cam 2 pahare) l lg. brânză de vaci 2 lg. se toarnă câteva picaturi de zeamă de lămâie şi se pune iaurt pe deasupra. zeamă de lămâie Se adaugă a doua zi. 218 LĂSTARI Fulgi din lăstari de soia (3 persoane) l l 1/2 ceaşcă seminţe de soia încolţite l măr tăiat în cubuleţe mici 2 banane tăiate în felii 1 pară tăiată în cubuleţe 10 curmale tăiate mărunt 4 lg. stafide Se lasă împreună la înmuiat peste noapte.l lg. lapte l lgţ. orez încolţit 2 lg. alune tocate 2 lg. hrişcă l lg. zeamă de lămâie puţină coajă de lămâie . migdale sparte l lg.

lămâie l praf scorţişoară şi cuişoare praf miere după nevoie. tarate 2 lg. 2 lg. şi l lg. Fulgi din lăstari de mei (2 persoane) 1 ceaşcă de lăstari de mei 4 lg. Jumătatea de 1/2 avocado avocado se goleşte de conţinut. 219 Salata de lăstari (1-2 persoane) 2 lg. nuci Salata se rafinează eventual cu l praf smântână şi se umple cu ea jumătatea scorţişoară de avocado. se toacă nucile. FULGI USCAŢI Fulgii uscaţi trebuie foarte bine mestecaţi şi îmbibaţi . grâu Se lasă gâul şi secara să încolţească 2 lg. secară împreună (cam trei zile). seminţe de floareasoarelui 5 lg. smântână bătută 1-2 rondele de ananas uscat pus la înmuiat si tăiat în bucăţele 1/2 lgţ. zer se amestecă cu celelate ingrediente. praf de nuca de cocos 4 lg. miere se taie în bucăţele. fulgi de ovăz l lg. tărâţe Se amestecă toiul şi se adaugă după dorinţă fructe de sezon.l măr ras fin 1/2 banană tăiată în bucăţele 4 prune uscate înmuiate şi tăiate în bucăţele 2 lg. Jumătatea de portocală l lgţ. care se 1/2 portocală taie în cubuleţe.

practic. miere Mai întâi se amestecă mierea cu uleiul. făină de mei 3 lg. apoi se adaugă celelalte ingrediente. grăunţe de ovăz 1 lg. tarate l lg. zeamă de portocală l lg. ulei 2-3 lgţ. tărâţe 1-2 lg. Tărâţele din fulgi sunt foarte sănătoase. Pe lângă acestea conţin multă vitamină B şi săruri nutritive. ulei 2 lgţ. Datorită conţinutului de substanţă balast (grele) ajută atât împotriva diareii cât şi la evitarea constipaţiei. stafide înmuiate eventual chimen Mei cu miere (1-2 persoane) 6 lg. Pentru că nu conţin. Fulgi uscaţi dulci (l persoană) 2 lg. nici un fel de lichid. ulei .cu salivă. susan totul măcinat fin 2 lg. uruială de ovăz 2 lg. zer sau lapte. orez l lg. tărâţe l lg. miere l lg. putem bea la ei un pahar cu ceai. praf de zer 2 lg. ele acţionează ca un reglator. 220 FULGI PICANŢI i Orez rapid („expres") 2 lg. drojdie l lg.

susan măcinat 3 lg. seminţe de floareasoarelui l lg. seminţe de dovleac l lg.c. sare Se înmoaie uruială şi seminţele în atâta apă . ulei kelpamare. seminţe de in l lgţ. curry l lgţ. germeni de grâu. tarate 2 lg. cu kelpamare. zer. hrişcă Se macină fin împreună 5 lg. seminţe de in l lg. uruială de mei 2 lg. boabe de hrişcă întregi l lg. fulgi de ovăz l lg. Fulgi din uruială de mei l 2 lg. nuci. ulei l lgţ. susan). tărâţe l lgţ. drojdie l lg. ceapă tocată.roşie tăiată în bucăţele sare marină puţină ridiche rasă Fulgi uscaţi 2 lg. uruială de hrişcă 1 lg. seminţe de floareasoarelui l lgţ. seminţe de floarea-soarelui l v. drojdie 1/4 lgţ. Se poate varia cu: boia (dizolvată în ulei. hrişcă 2 lg. sare Se condimentează eventual.

) l lg. drojdie 2 lg.cât înghit. iaurt l lg. brânză de vaci sare. ulei sare. Lăstari de cereale săraţi 1/2 ceaşcă de lăstari de cereale (grâu. tarate 2 lg. După aproximativ 4 ore se adaugă celelalte ingrediente si se amestecă. kelpamare. seminţe de floareasoarelui 2 lg. şi puţină ceapă tocată. kelpamare. secară. ulei 2 lg. 221 Uruială moale picantă 6 lg. uruială moale l lg. sare 2 lg. praf de plante aromatice. ovăz etc. alune măcinate l lgţ. seminţe de floareasoarelui (eventual) l lgţ. ardei iuţi tăiaţi în cubuleţe puţin praf de muştar sau ridiche rasă. drojdie Se amestecă cu: l lg. ceapă tocată l căţel de usturoi pisat 3 lg. după ' dorinţă. Cartofi cu germeni de grâu . sau: 1/2 morcov ras 2 lg.

Se taie mărunt prazul şi se amestecă cu celelalte ingrediente. Se decorează cu alune tocate şi cu stafide. miere 150 g brânză de vaci . lămâie puţină scorţişoară coajă rasă de la 1/2 lămâie la merele acre se adaugă: l lg. stafide 2-3 lg. drojdie sare. Se bate tare l dl smântână şi se adaugă la cremă. smântână 2 cartofi cruzi l roşie l ceapă mare sau 1/2 praz 3 lg. Roşia se dă prin mixer sau se taie în cubuleţe foarte mici. Pentru variaţie se pot adăuga fructe de sezon tăiate în bucăţi. tăiate în bucăţi 8 lg. 222 DESERTURI CREME Cremă de mere 500 g mere. pătrunjel tocat 4 lg. germeni de grâu l lgţ. basin (praf alcalin) Se face un piureu fin cu mixerul din toate ingredientele. miere l lg. stafide înmuiate l lg. Cremă de caise 250 g caise proaspete (1) sau 10 jumătăţi de caise uscate (2) 7 lg. kelpamare Se amestecă bine brânza de vaci cu smântână şi se rade şi cartoful.150 g brânză de vaci 2 lg.

se laie caisele proaspete în felii si se face un piureu din acestea împreună cu brânză de vaci şi enibaharul. gălbenuşurile de ouă şi zahărul de vanilie. Ambele variante se pun la rece cam 2 ore înainte de a fi servite. După circa 10 ore se adaugă brânza de vaci şi enibaharul şi se face un piureu. Această cremă se poate pune şi la îngheţat. sucanat şi piureul de migdale. enibahar l dl smântână bătută 1) Stafidele se înmoaie (3 ore). sucanat de migdale cu gelatină Se amestecă bine laptele cu zahărul vanilat. în acest caz se folosesc cam 10 g miere. 2) Se înmoaie în 2 dl apă caisele uscate împreună cu stafidele.l v. Cremă 2 ceşti de lapte l lgţ. Se bat albuşurile şi smântână şi se amestecă cu celelalte. piureu de migdale 4 foi de gelatină 2 dl smântână 2 lg. sucanat 4 lg. Se amestecă şi smântână. Cremă (sau îngheţată) de vanilie 60 g miere 2 ouă l pacheţel de zahăr vanilat 2 dl smântână Se amestecă bătând mierea. zahăr vanilat 4 lg. Se adaugă şi smântână. .c.

iar apoi albuşurile bătute spumă tare. se topeşte în 2 lg. sucanat 2 albuşuri de ou bătute spumă tare 180 g iaurt 300 g mure l măr l 1/2 banană uscată 1/2 avocado 1/2 banană l lgţ. se toarnă crema peste ele şi se ornează cu felii de măr. Se adaugă mai întâi iaurtul. încet. Se lasă crema la rece 2 ore. bananele uscate se ames- . Se scurge gelatina. Se pun murele în cupe. în continuare se taie avocado şi bananele în bucăţi mici. Se bat spumă albuşurile cu zahăr şi se adaugă. de apă fierbinte şi se adaugă în compoziţie. de apă fierbinte şi se pune în lapte. Se aşteaptă până ce compoziţia începe să se îngroaşe şi se amestecă cu smântână îndulcită şi bătută. zeamă de lămâie 100 g brânză de vaci 1/2 dl smântână Desert cu avocado Se taie bananele uscate în felii şi se lasă circa 3 ore la înmuiat. se topeşte în 4 lg. Cremă de iaurt cu miere şi cu mure Se lasă gelatina în apă rece. sucul de mere călduţ. 2 dl suc de mere 3 foi gelatină 3 gălbenuşuri de ou 4 lg.Se scurge gelatina înmuiată.

c. Pulpa fructelor. se scoate miezul (peretele trebuie să aibă cel puţin 5 mm grosime) şi se ung cu zeamă de lămâie. zeamă de lămâie 2 lg. care a fost scoasă. se ornează cu felii de mandarină sau de portocală şi se servesc imediat. smântână bătută pentru ornare: 2-3 mandarine sau l portocală Mere umplute Se taie merele în jumătăţi.tecă cu zeamă de lămâie şi se face din toate un piureu. Se umplu jumătăţile de mere cu compoziţia. 224 FRUCTE 4 mere mari l lgţ. piureu de migdale l v. După dorinţă se adaugă puţină smântână subţire şi se serveşte imediat. migdale măcinate 5 curmale tăiate l lg. lapte l lg. se toacă şi se amestecă cu celelalte ingrediente. Se adaugă brânza de vaci amestecându-se cu telul. Piersici „â la russe" 4 piersici coapte 250 g brânză de vaci cu smântână l lg. stafide pisate 2 lg. coajă de portocală Se taie piersicile pe jumătate şi .

zahăr vanilat l ceaşcă agrişe (chiar şi congelate) 2 lg. laptele bătut. stafide (înmuiate) sau miere se scot sâmburii. zeama de lămâie şi coaja rasă de lămâie Boabele tăiate în două se rad (nu se dau prin mixer din cauza sâmburilor) şi se amestecă compoziţia. Se . miere cu brânză de vaci Se bate o cremă din brânza de vaci. piureul de migdale şi zahărul vanilat şi se umplu piersicile cu această compoziţie. Înainte de a fi servite se dau puţin prin mixer agrişele şi stafidele (sau mierea) şi se pun peste jumătăţile de piersici. Se pun în pahare în straturi boabele şi crema. mierea. dar nu se lasă să îngheţe. laptele. lapte bătut sau iaurt 40 g brânză de vaci l lgţ. coaja de portocală.1/2 lgţ. agrişe. Căpşuni cu miere l dl zeamă de portocală Se topeşte mierea în zeama de portocală (eventual se încălzeşte uşor). aline) 3-4 lg. coacăze. 225 Boabe De persoană: 150 g boabe (struguri. Totul trebuie să fie foarte rece. Se amestecă bătând brânza de vaci. zeamă de lămâie şi puţină coajă rasă l lgţ.

căpşunile şi smântână cu mierea. miere l dl smântână 3 lg. Salată de căpşuni cu lăstari de floarea-soarelui l ceaşcă de căpşuni l ceaşcă de lăstari de floarea-soarelui l portocală l lg. în straturi. Salată din lăstari de lucerna 2 ceşti de lăstari de lucerna 2 prune tăiate 3 kiwi tăiate în felii 9 seminţe oleaginoase sau sâmburi de fructe sparte Sosul: l banană tăiată în bucăţi l prună tăiată în bucăţi (3 persoane) . Se toarnă în cupe. Această reţetă se poate face şi cu căpşuni decongelate. coajă rasă de portocale apă după nevoie Se face un piureu subţire din toate ingredientele l ceşti de căpşuni (căpşunile mari se taie pe jumătate) l banană tăiată în bucăţele smântână bătută lăstari de floarea-soarelui Se amestecă căpşunile şi bananele cu sosul şi se ornează cu smântână şi cu floarea-soarelui.2 lg. zeamă de lămâie l lgţ. alune 500 g căpşuni bate smântână. se toacă alunele şi se amestecă cu grijă cu zeama de lămâie.

.8 lg. tăiate pe jumătate 1/2 ceaşcă de ananas proaspăt sau uscat. lapte l praf scorţişoară puţină zeamă de lămâie 3 lg. Se presară peste salată sâmburii sparţi. miere şi l dl suc de mere Se amestecă totul bătând. se dau în forme potrivite şi se congelează cam 4 ore. tocat mărunt 3 lg. în formă de coroană şi se adaugă lăstarii. Se face un piureu din ingredientele pentru sos şi se pune în mijlocul lăstarilor. nuci tocate 150 g brânză de vaci 2 lg. 227 ÎNGHEŢATE Casată din banane 2 banane tăiate în felii l ceaşcă de pepene galben tăiat sau cireşe negre cu sâmburii scoşi. tăiate în bucăţele şi înmuiate l pepene golit de miez. care se taie în bucăţi l strugure (eventual se scot sâmburii la boabele mari) l pară tăiată în bucăţele 4 lg. lămâie l praf sare l dl smântână bătută Se amestecă bine toate ingredientele. apoi se adaugă fructele. Salată mixtă din pepene 10 prune uscate. maioneză l lg. stafide Se aşază pe trei farfurii de desert prunele şi kiwi.

fructe 2-3 lg. Se bate mai întâi smântână. .Înainte de a fi servită se lasă eventual să se dezgheţe puţin. Se taie în bucăţi şi se ornează cu cireşe sau cu pepene. miere l dl smântână l albuş de ou l praf sucanat câteva mure l dl suc de mere 300 g mure Îngheţată sau cremă din mure Se dau prin mixer 300 g de mure şi se lasă la marinat l oră cu piperul şi cu rachiu de cireşe acoperite. Se toarnă într-un vas sau în cupe şi se lasă 3 ore la îngheţat. apoi albuşul şi sucanatul şi se amestecă în compoziţie. 228 Îngheţată de iaurt cu fructe 3 dl iaurt 6 lg. rachiu de cireşe l gălbenuş de ou 2 lg. Această cremă se poate servi şi îngheţată. Îngheţata: Se lasă compoziţia la îngheţat (se amestecă din când în când). lămâie l dl smântână 1 kg mure 150 g miere 2 lg. Se bat spumă gălbenuşul şi mierea. miere l lgţ. Se toarnă peste îngheţata răsturnată l dl suc de mere încălzit împreună cu 300 g mure la 40° C. ornată cu câteva mure. zeamă de Se amestecă iaurtul. se adaugă la compoziţie şi se lasă la rece. merele zdrobite sau fructele făcute piureu. se răstoarnă din forme. mierea şi zeama de lămâie şi se adugă smântână bătută. 300 g mure l praf piper 1 lg.

Se pune în păhărele de iaurt clătite cu apă rece. zeama de lămâie şi cu rachiul de cireşe. se taie apoi în bucăţi şi se serveşte ca o prăjitură sau se fac biluţe. zahăr l pacheţel zahăr vanilat 2 gălbenuşuri l dl smântână bătută fructe Se amestecă toate ingredien tele. cu forţă. se fac piureu cu mixerul şi se amestecă bine cu mierea. Îngheţată cu brânză de vaci 150 g brânză de vaci degresată 150 g smântână cu brânză de vaci 4 lg. Se răstoarnă şi se serveşte eventual cu fructe. se lasă mai departe la congelator. Se bat spumă tare albuşurile şi se adaugă la compoziţie. Compoziţia se pune în congelator şi se lasă la îngheţat (se amestecă des.lămâie (eventual) 4 lg. Se adaugă în compoziţie smântână bătută. rachiu de cireşe 2 albuşuri Şerbet de mure Se pregătesc murele. cu ajutorul unei furculiţe). 229 ALUATURI DE PATISERIE Indicaţii importante : — Pâinea şi biscuiţii îi uscăm pe o sită pe care o . înainte de a fi servită se lasă să se dezgheţe puţin.

— Pentru mărunţirea fructelor uscate şi a nucilor este 5 bună o maşină compactă de prăjituri. făină sau fructe uscate. seminţe. seminţe de dovleac 2 lg. — Aluatul îl rostogolim peste făină de nuci sau de cereale. Important este ca temperatura să nu crească peste 40° C. 230 PÂINE Aluatul de pâine trebuie preparat repede. dar nu maleabile (timp de uscare — 3 ore). — Dacă aluatul este prea umed sau prea uscat. până nu se întăreşte şi devine sfărâmicios. sare l lgţ. seminţe de floareasoarelui Se macină si se amestecă l lgţ.putem realiza singuri dintr-o împletitură de sârmă şi din nişte stinghii . La nevoie putem ieşi la capăt doar cu o maşină de tocat. nucă de cocos rasă etc. uscarea se face vara la soare. iar iarna pe o plită sau într-un cuptor puţin încălzit. dotată cu cuţit. — „Prăjiturile" sunt mai gustoase când sunt puţin moi. — Pâinea sau prăjiturile rămân proaspete o lună dacă sunt ţinute în frigider în cutie. atunci îl egalizăm cu nuci măcinate. iar la pâine adăugăm apă sau ulei. miere . Pâine cu seminţe uleioase 500 g secară măcinată l ceaşcă migdale 2 lg. seminţe de in 1 lg. la păjituri.

5 lg. se taie în bucăţi (de 5-7 cm sau în funcţie de scopul acesteia) şi se usucă. Pâine cu pere 300 g pere uscate 75 g smochine 75 g stafide 150 g nuci 300 g făină sau fulgi 6 lg. Se face un aluat de 6 cm grosime. se face. anason. Se taie în bucăţi si se usucă. gros de 3 mm. sare dizolvată în apă 1/2 dl ulei Se amestecă bine totul şi se dă prin maşina de tocat. o cocă groasă de 3-4 mm. 150 g orez crud se macină şi se amestecă 200 g stafide. Fructele uscate şi nucile se toacă şi se frământă cu perele şi cu celelalte ingrediente. Se frământă. 200 g grâu 150 g orz. cuişoare Se înmoaie perele timp de 24 de ore şi se dau prin maşina de tocat. Pâine 400 g secară. suc de pere praf de scorţişoară. 2 dl apă l lgţ. seminţe de floareasoarelui Se amestecă si celelalte ingrediente şi se frământă totul într-un aluat moale. ulei de măsline 1-2 dl apă 4 lg. Se taie în bucăţi şi .

Compo2 banane zdrobite ziţia se împarte în forme şi se or2 lg. 232 Plăcintă cu fructe aluat de bază. germeni de grâu nează cu felii de portocală sau de 3 portocale tăiate banană. smântână bătută te. Plăcinta este foarte moale pentru a o putea tăia în bucăţi frumoase. făină de secară proaspăt măcinată. decât într-unul mare pentru toţi. După gust putem îndulci aluatul cu miere sau cu suc de pere. Aluat de bază pentru blat de plăcintă 2/5 făină integrală de secară 3/5 stafide sau curmale Făina si stafidele (curmalele) se dau prin maşina de tocat si se frământă. coacăze) proaspe5 lg. Vara se decorează mărunt punându-se deasupra un strat de 2 mere rase mare boabe (struguri. Tartă cu portocale 400 g aluat de bază 1 lgţ. coriandru şi coriandrul. migdale măcinate. Coca o putem ţine la frigider într-o pungă de plastic.se lasă la uscat. anason măcinat Se frământă aluatul cu anasonul 1/2 lgţ. puţine caise uscate feliuţe de banane. Se toacă împreună curmasâmburii scoşi lele şi migdalele şi se amestecă 100 g migdale cu celelalte ingrediente. 231 PLĂCINTE / TARTE Pentru plăcinte şi prăjituri folosim făină integrală de secară sau. Experienţa a arătat că este practic să punem plăcinta în câte un vas întins pentru fiecare persoană. . Cine nu suportă acest aluat poate prepara un aluat din: l parte făină de nuci şi l parte stafide sau curmale. cel mai bine. peste care se toarnă smântână. şi se pune în 100 curmale cu forme.

cu nuci tăiate şi cu smântână bătută. care se pune pe fundul formelor. caise câte 100 g nuci. Se bate tare smântână cu puţin sucanat şi se ornează tarta. curmale. în funcţie de anotimp sau congelate smântână. Se face un blat de 2 mm grosime. Se pune un strat de alune şi curmale tăiate. se presară deasupra făină de migdale şi se asază un strat de fructe (eventual îndulcit). Prăjitură cu lăstari câte 50 g smochine. Se aşază un strat de brânză de vaci (îndulcită cu miere sau sucanat). Se pun feliuţele de banane. sucanat Se toacă mărunt caisele şi se ames tecă în aluat. Se pune peste aluat un strat de felii de banane. apoi un strat de brânză de vaci.fructe sau boabe. prunc. lăstari de grâu l lingură miere Se mărunţesc fructele . stafide. Tartă cu brânză de vaci Se face aluatul şi se pune pe fundul formelor. La 150 g aluat este nevoie de 250 g brânză de vaci (pentru 2-3 persoane). Se ornează cu felii de banane.

se macină nucile si. Se amestecă şi mierea. 233 PRĂJITURI PRALINE Rustice 100 g smochine 50 g banane uscate 50 g stafide 250 g alune 1/2 măr ras Extrafine 100 g migdale 100 g sâmburi de fructe 200 g felii de ananas uscat 30 g caise Exotic 300 g nucă de cocos rasă 150 g curmale 100 g stafide 50 g caise Cannelle 300 g alune 100 g seminţe de floarea-soarelui 200 g prune uscate 100 g smochine 100 g stafide 1/2 lgţ. împreună cu grâul se dau prin maşina de tocat. se toarnă compoziţia în formă şi se pune la frigider. Se răstoarnă înainte de a fi servită şi se taie în felii.uscate. scorţişoară Preparare: .

Coca se taie în bucăţi groase de 5 mm şi se lasă la uscat. se taie în forme de steluţe şi se lasă la uscat. Dacă aluatul se mai lipeşte de degete.5 mm. scorţişoară Se macină migdalele. se toacă fructele uscate. 234 Steluţe cu scorţişoară 300 g migdale 100 g miere 2 albuşuri 3 lg. zeamă de lămâie l lgţ. Eventual se mai adaugă puţină scorţişoară. Se amestecă cu celelalte ingrediente şi se face un aluat gros de 2. se mai adaugă nuci. în formă pătrată. 100 g pere uscate 30 g făină 2 lg. Se frământă alunele cu sucul de pere. se bat albuşurile şi se amestecă cu celelalte ingrediente. Turtă dulce 300 g seminţe (secară. Se frământă aluatul. sucanat câte un praf scorţişoară sau cuişoare praf 60 g alune 30 g suc de pere Alb-negru Se lasă perele la înmuiat 24 de ore şi se dau prin maşina de tocat. coajă de lămâie l lgţ. Se amestecă toate ingredientele şi se dau prin maşina de tocat. Se fac rotocoale care se dau prin făină de nuci sau prin seminţe de susan. se pun peste aluatul din pere. ovăz) .Se macină nucile.

seminţe etc.150 g miere 3 lg. Se frământă coca. se presară marţipan subţire (nucă de cocos). arome pentru turtă dulce l dl lapte Se macină fin grăunţele. împreună cu făina. 1. 2. se pun în compoziţia cu ou. Apoi se lasă la uscat. Delicatese cu cocos 100 g nucă de cocos rasă 100 g banane uscate 2 lg. se întinde şi se taie în bucăţi. ouăle şi scorţişoara. Din această cocă putem tăia diverse forme şi le putem orna. Se adaugă mierea. . se amestecă cu cocosul ras şi cu mierea. Se macină fin 1/2 din nuci. Se frământă coca. 3. scorţişoară Se bate spumă untul. 235 Betişoare cu nuci 50 g unt 60 g suc de pere 2 ouă 250 g nuci 250 g făină l lgţ. fructe uscate. Se frământă coca şi se taie în bucăţi mici. se amestecă cu mierea şi cu aromele pentru turta dulce şi se adaugă lapte până se formează aluatul. se taie beţisoare şi se lasă la uscat. restul se toacă şi ambele. Acesta se lasă să crească cel puţin l oră. miere Se taie mărunt bananele. La coca de bază se pot adăuga nuci tocate.

piureu de migdale . după nevoie. pastele. Pastă de migdale 2 ceşti ovăz măcinat fin l ceaşcă apă 2 lg. zeamă de lămâie 2 lg. Se adaugă. Pastele din fructe proaspete se pot păstra 8 zile. 236 PASTE Cremele. Marmeladă 1/3 stafide (fructe uscate) 1/3 curmale puţine caise Se taie mărunt şi se lasă acoperite peste noapte să se înmoaie în apă.Marţipan 100 g nuci sau seminţe uleioase. celelalte până la o lună. miere l măr tăiat în bucăţele l lg. Dimineaţa adăugăm 1/3 fructe proaspete şi le dăm prin mixer până obţinem un piureu gros. jeleurile le putem păstra la frigider în păhărele sau în borcanele de iaurt acoperite. măcinate foarte fin 50 g miere sau suc de pere Se amestecă ingredientele până se formează o compoziţie bună de frământat. mai multe nuci sau miere.

3-4 lg. tăiate în bucăţele. zeamă de portocală l lgţ. Mierea se încălzeşte la bain-marie şi se toarnă murele amestecând în continuu. Pastă de ananas 3 felii de ananas uscat.c. lămâie. de unt Mai întâi se face un . apa. Aceasta ar trebui să fie mai deschisă la culoare şi străvezie. scorţişoară Se pun la mixer ovăzul.l v. seminţe de floareasoarelui măcinate fin 4 frunze busuioc tocat fin 2 căţei de usturoi pisaţi 2 lgţ. migdale măcinate fin 10 g. zeama de lămâie. 237 Pastă picantă „Ever green" l. curăţate 150-200 g miere Se aleg murele şi se fac pireu cu mixerul. se înmoaie cam 4 ore într-un dl de apă. smântână 2 lgţ. Dulceaţă de mure l kg mure foarte coapte.avocado. sare. praf de vanilie l v. cu miezul scos şi tăiat în bucăţele 8 lg. mierea şi mărul. curry Se face un piureu gros din toate ingredientele. Se amestecă bine cu piureul de migdale şi cu aromele.c.

zer Toate ingredientele se dau prin mixer. 5 dl lapte 3 lg.c. miere 1/4 lămâie fără coajă şi sâmburi. Lapte de mure 7 dl lapte 3 dl marmeladă proaspătă de mure Laptele şi marmelada se bat spumă. Se serveşte rece. Lapte cu miere 2 felii de ananas înmuiate şi tăiate în bucaţele 5 dl lapte. Frape de boabe 50 g boabe proaspete l dl lapte l sferă de îngheţată de fructe sau de vanilie . 2 lg. 238 BĂUTURI BĂUTURI PE BAZĂ DE LAPTE „Shake" din boabe 500 g boabe. suc de pere. şi se trec puţin prin mixer. 2 lg.piureu din bucăţelele de ananas cu tot cu apa în care s-au înmuiat. zahăr vanilat Se face un pireu cu mi xerul din toate ingredientele. l gălbenuş l v. apoi se adaugă făina cu migdalele şi untul.

zeamă de lămâie 1 lgţ. Cocteil de roşii 150 g roşii curăţate de coajă si tăiate în bucăţele 3/8 l lapte. smântână l lgţ. Băutură din morcovi 1/4 suc de morcovi 1/8 l suc de roşii 1/8 l lapte 1/2 lgţ. vanilie Boabele se mărunţesc după caz şi se dau prin mixer. plante aromatice tocate (mărar. sucanat 1/4 lgţ. drojdie piper si sare 2 lg. sare Bucăţelele de roşii şi laptele se mixează şi se adaugă celelalte ingrediente. arpagic) Se face un piureu cu mixerul din toate ingredientele. smântână 15 curmale fără sâmburi şi puse la înmuiat apa în care au fost înmuiate 1/2 avocado tăiat în bucăţele l lgţ. Piureul se bate împreună cu laptele şi se aromatizează cu sucanat sau vanilie. 239 APERITIVE ŞI BĂUTURI DIN FRUCTE Băutură „tare" Sucul de la 3 portocale 2 lg. 2 lg. curry.sucanat. zeamă de lămâie cca 3 dl apă .

Aperitiv de sfeclă 3 dl suc de sfeclă l banană tăiată în bucăţele l lgţ.Se face un piureu cu mixerul din toate ingredientele. Aperitiv „Trio" 2 dl suc de roşii l dl suc de castraveţi 4 dl suc de struguri roşii 2 lg. pătrunjel tocat Se amestecă sucul de sfeclă cu cel de roşii şi se toarnă în pahare. Limonada de banane 3 banane tăiate în bucăţele 2 Igţ. se adaugă tot atâta apă când se serveşte. miere zeama de la 1/2 portocală puţină zeamă de lămâie si coajă de lămâie Se face un piureu din toate ingredientele. Se pune smântână şi se decorează cu pătrunjel. smântână bătută l lg. smântână Se amestecă bine toate ingredientele. Băutură roşie 1/8 l suc de sfeclă 1/8 l suc de roşii 2 lg. zeamă de lămâie .

Creaţie proprie „Zerul natur" poate fi transformat într-o altă băutură gustoasă amestecându-l cu diverse sucuri de fructe şi legume. l lg. 241 MENIURI PENTRU OCAZII SPECIALE Aşteptaţi oaspeţi? De ce să nu le propuneţi o masă delicioasă de crudităţi? în continuare găsiţi propuneri . smântână Se bate banana bine (spumă) şi se amestecă bine cu celelalte ingrediente.l lg. 240 BĂUTURI PE BAZĂ DE ZER Zer natur (sana) l l apă 8 lg. 100 g roşii 2 dl apă. miere. Se toacă mărunt busuiocul. Aperitiv răcoritor de vară — Rosa 100 g pepene galben. se toarnă în pahare şi se ornează cu floricele de boranţă. 100 g castraveţi. nuci măcinate etc. se amestecă cu apa şi cu zerul. praf de zer 100 g pepene Se taie pepenele în bucăţele. Se face un piurcu din toate ingredientele în afară de floricele de boranţă. Se serveşte imediat. castraveţii si roşiile curăţate. Se dă prin mixer. praf de zer. l praf sare floricele de boranţă Se taie în bucăţele pepenele. praf de zer Zerul se bate cu telul în apă. 2 frunze busuioc. Zer cu pepene 1/4 l apă 2 lg. Se serveşte imediat.

Pâine: după frământare tăiem coca pentru pâinea cu seminţe uleioase în beţisoare şi le uscăm. cum ar fi combinaţia de culori. reţetele de mai înainte.de meniuri bogate pentru fiecare anotimp. Primăvara Zer cu plante aromatice Pâine cu sos Spanac cu salată Sparanghel cu roşii Salată mixtă de lăstari Amestec verde ••• Căpşuni cu miere ••• Praline Cafea de cicoare Zer cu plante aromatice: pregătire „Zer natur" şi amestecăm plantele aromatice proaspete şi tocate (urzici. După aceea amestecăm zerul cam un minut. Vara Supă rece Pâine cu seminţe uleioase ••• Salată italienească Salata de ridichi „sweet" Salată de roşii cu castraveţi Conopidă . Ţineţi seama de îndrumările menţionate la capitolul. „Masa de seară". 242 Sosuri: ca sos pentru pâine preparăm în castronaşe „sosul chinezesc" şi „maioneza verde"."art nouveau"' Seminţe uleioase şi nuci . arpagic etc. după dorinţă. Alte detalii le găsiţi în paginile următoare. In acelaşi mod pot fi combinate.) ca şi puţin piper şi ardei. pătrunjel. pentru a alcătui un meniu. variaţia cu diverse legume etc. însemnate cu trei steluţe ***.

Este foarte frumos efectul dacă încercăm să realizăm un contrast de culori sau o armonie de culori ca. fructe. de exemplu. smântână tare sau un ingredient deja conţinut . ***Dacă dorim să ne mulţumim oaspeţii şi să nu stăm o dimineaţă întreagă în bucătărie. Putem să pregătim sosurile pentru consumul zilnic în cantităţi mai mari. ridichi. ce putem folosi la decorare: pătrunjel. — Pregătirea legumelor: trebuie să pregătim legumele astfel încât să fie nevoie doar să le tăiem şi să le amestecăm cu sosul. le amestecăm cu sosul cam cu o oră înainte de masă. pralinele etc. Seminţele uleioase sau nucile: le putem pune în castronaşe.••• Frape de boabe Prăjituri Pâine: după dorinţă putem adăuga puţin unt sau boia. arpagic. stafide. salată de ţelină-kiwi. pastele. — Legumele pregătite se păstrează proaspete într-o pungă de plastic la frigider. tărâţele. economisind astfel timp. salată de sfeclă-pătrunjel. ca si varza. nuci. ***Pentru că este cunoscut faptul că „omul mănâncă şi cu ochii". putem să facem cu o zi înainte următoarele pregătiri: — Prepararea sosurilor: majoritatea sosurilor rezistă o săptămână într-un vas închis şi pus la frigider. boranţă sau alte floricele. 243 — Dacă este nevoie. le lăsăm să se pătrundă şi le condimentăm chiar înainte de a fi servite. putem prepara şi cremele. Iată. Toate leguminoasele. sâmburi. dar cu cât sunt mai proaspete. trebuie să alocăm timp să decorăm corespunzător mâncărurile. cu atât sunt mai bune. cu o zi înainte.

hrean etc. Ciupercuţele putem să le integrăm în platoul de salată sau să le punem pe o farfurie separată.__________ Iarna Aperitiv de sfeclă Chifle cu Ever green sau pastă de năut ••• . năut şi seminţe de floarea-soarelui şi le aşezăm pe 244 masă pentru a le presăra deasupra salatei. umplem cu salată de pepene şi ornăm cu smântână şi cu o bucăţică de pepene. servim apă sau ceai. Lăstari: punem la încolţit un amestec de soia. *** În acest fel de meniu nu sunt necesare nici un fel de băuturi. Totuşi. Desert: punem într-o cupă 1-2 biluţe de îngheţată. se taie sau se rad şi le aşezăm pe un platou asortându-le după culori. Ingredientele se curăţă. pentru aceia care de obicei beau ceva la masă. Petrecere frumoasă! Toamna Minestrone Pâine cu seminţe uleioase ••• Salată asortată cu sos de avocado sau maioneză Ciupercuţe Diverşi lăstari ••• Salată de pepene mixtă cu îngheţată de brânză de vaci Pâine: vezi „Vara" Salata: Ne folosim de abundenţa de legume specifică toamnei pentru a alcătui un platou bogat de salată. Mai putem pune pe masă în castronaşe ceapă tocată. linte.de mâncarea respectivă (chiar şi legume).

Salată de câmp Ţelină cu praz Varză roşie cu prune Ciuperci „natur" Fulgi uscaţi • •• Cremă de migdale • •• Chec cu lăstari. de unde îşi ia fiecare ce doreşte. iar fiecare musafir se poate servi singur. îl tăiem în bucăţele groase de 4 cm. Cafea de cicoare Aperitiv: Cui nu îi place îndulcit. astfel încât să putem prepara în fiecare zi mâncăruri proaspete şi gustoase. Problema cu legumele biologice este acum rezolvată. de unde le putem culege proaspete chiar . Putem pune astfel chiar şi supele. ca şi adaosurile necesare sau băuturile. poate renunţa la banane. dorinţa nu mai rămâne la stadiul de vis neîmplinit chiar şi la oraş. *** Prepararea şi servirea felurilor de mâncare : sigur că mai simplu este să prezentăm toate mâncărurile sub formă de bufet. Din seminţe şi din păstăi putem să creştem propriile noastre legume. verdeţurile noastre cresc în casă. iar vara pe balcon. şi pe timpul iernii. După ce se usucă putem să ungem chiflele cu pastă „ever green" sau de năut. aperitivele sau desertul. GERMENI ÎNCOLŢIŢI ŞI LĂSTARI De ce să punem la încolţit ? O gospodină nu-şi doreşte în fiecare zi legume proaspete şi nestropite? O dată cu scoaterea germenilor şi a lăstarilor. Chifle: Pregătim aluatul pentru pâinea cu seminţe uleioase. Dacă avem prea puţin loc pentru un bufet: pregătim 245 un singur platou pentru fiecare masă sau o singură farfurie.

conţinutul celulelor în vitamina B 12 şi se reface parţial sângele. de două până la şase zile. se măreşte în 72 de ore cu 600%. În grâul verde există un procent de 70% clorofilă. este mai bine digerată abumina. ier şi potasiu. Datorită germenilor încolţiţi. Ea acţionează curăţind sângele. care. reglează digestia. la ovăzul încolţit. Vitamine Creşte puternic. amidonul este transformat în zahăr simplu. 1. Şi nu în ultimul rând. care se găsesc în magazine ! În special pentru copiii de la oraş. îmbogăţind astfel şi organismul. De exemplu. Substanţe minerale Lăstarii sunt bogaţi în calciu. Lăstarii sunt bogaţi în acizi graşi nesaturaţi. ne referim la grăunţe şi seminţe încolţite. întărindu-1. pe . într-un pahar. 3. 246 2. astfel încât oxidarea să fie minimă. Germeni încolţiţi Când vorbim despre germeni încolţiţi sau lăstari. ce asigură cel mai înalt grad de vindecare. Creşterea şi îngrijirea acestora aduce bucurie. Clorofila Clorofila este lichidul vital al plantei. zinc. Germeni încolţiţi şi lăstari pentru sănătatea noastră Prin procesul de încolţire. economisim şi bani. căci lăstarii sunt cam de patru ori mai ieftini decât legumele de seră. Creşte şi conţinutul în vitamina C. lungi de 1-2 cm. în special.înainte de masă. lecitină. grâul preia din sol 92 din cele 102 minerale cunoscute. vindecă inflamaţia etc. este interesant să observe plantele în procesul lor de creştere. o sămânţă se îmbogăţeşte pe mai multe planuri. magneziu. iar conţinutul de vitamina E creşte până la 33%. enzime şi albumină. fosfor.

Seminţe uleioase — seminţe de floarea-soarelui (fără coajă). dar nu îşi pierde gustul bun. susan. Păstăi — linte. Se culeg: după 3 până la 5 zile. 3. mazăre. Se lasă în apă: 5 ore 247 Se culeg după 3 până la 6 zile. 1. soia. Cereale — grâu. Seminţe de dovleac: Se lasă în apă: 12 până la 16 ore. Metode de plantare. culegere — Se spală seminţele. mei. . Seminţele adecvate Seminţele le împărţim în grupe după caracteristicile lor de încolţire. seminţele mici — lucerna. ridiche. năut. 2. se îndepărtează păstăiîe goale şi corpurile străine. să le punem la încolţit în acelaşi pahar. Se lasă în apă : 12 ore. Se culeg: după 2 zile. orez etc.care le mâncăm cu tot cu boabe. muştar. Se lasă în apă: 12 ore. secară. Se lasă în apă: 12 ore. Susanul devine amar după un timp de încolţire de mai mult de 24 de ore. dacă dorim. Se culeg: după 3 zile. Reprezentantele fiecărei grupe putem. Materialul — cutii de conserve sau borcane — tifon sau plasă — elastic pentru legat — eventual o bucată de molton. Se culeg: după 2 până la 3 zile. vată sau batistă de bumbac.

la scurs pe o scândură. Spre sfârşit dăm la o parte farfuria de deasupra. germenii noştri sunt udaţi zilnic de două ori cu apă călduţă şi sunt aşezaţi iar oblic pe scândura de scurs. ci se bea. Împrăştiem seminţele după înmuiere pe o pânză umedă (molton) şi le umezim zilnic. Fireşte că apa bogată în substanţe minerale nu se aruncă. ci să fie doar umede. pentru ca apa rămasă să curgă şi să iasă şi aerul. în afară de păstăi. — Se întinde tifonul pe gura borcanului şi se strânge tare cu un elastic. Se pune borcanul într-o parte. Pentru a face aşa putem să punem pe deasupra o altă pânză umedă. — Până la recoltare. Grădina de cameră (lăstarii) Prin grădina de cameră înţelegem creşterea de . Vara trebuie udaţi cu apă rece. Putem să lăsăm seminţele la încolţit între două farfurii întinse. Zilnic sunt clătiţi o dată cu apă rece pentru a rămâne proaspeţi. — După timpul de înmuiere se toarnă apa printr-o sită în alt vas. sau într-un borcan. — Germenii încolţiţi care nu sunt folosiţi imediat pot fi ţinuţi la frigider. într-o pungă de plastic bine închisă. 248 — Se lasă germenii la soare cam 2-3 ore înainte de preparare pentru a se constitui clorofila. după cum s-a menţionat deja. şi să le golim de fiecare dată de apă.— Borcanul se umple cu grăunţe şi se toarnă de două ori mai multă apă. mai des. pentru ca germenii să fie puţin verzi. Seminţele nu trebuie să stea în apă niciodată. O altă metodă de plantare adecvată oricăror germeni. şi dacă este nevoie.

Hrişcă : — (nedecojită) acţionează împotriva sclerozei arteriale şi a conjunctivitei. Se lasă în apă: 8 ore. pentru că planta este lipsită de substanţele nutritive din pământ. Lădiţele sunt aşezate pe câte un raft. seminţelor de floarea-soarelui. — pământ: nu trebuie să fie sterilizat şi să nu conţină îngrăşăminte chimice. La nevoie se poate face o etajeră. . Cel mai bun este humus-ul de pădure. Dar vata 249 este mai puţin recomandabilă. cutii de metal). cupru sau fier. (sau:). încolţire: 3 zile. ovăzului şi hreanului. lucernei. Seminţe adecvate: Sulfină — întăreşte activitatea intestinală. Materialul — vase întinse (lădiţe. Aceasta trebuie întotdeauna să se găsească lângă o fereastră luminoasă sau pe balcon. dar nu din aluminiu. pe balcon. Vată pentru creşterea grâului.lăstari în lădiţe umplute cu pământ sau pe vată. indiferent de anotimp. vara. de exemplu pervazul ferestrei sau. întotdeauna. Încolţire: 3 zile. 1. Se lasă în apă: 9 ore. 2. Astfel putem avea. — foaie de ziar — cutii de conserve sau borcane — tifon sau plasă şi elastic — folie neagră de plastic sau sac de gunoi — un loc însorit. Râmele sunt foarte folositoare pentru afânarea solului. verdeţuri proaspete. atât de preţioase.

250 Se lasă în apă: 10 ore. Curăţă sângele şi îl reface. ca şi de vitamina C. Se lasă în apă: 6 ore.Hrean: — reglează rinichii. Seminţe de floarea-soarelui: — (nedecojite). conţine fier şi iod. valoros pentru oase şi dinţi. Se lasă în apă: 15 ore. Se lasă în apă: 6 ore. Lucerna : — conţine toate vitaminele importante pentru sănătate. Grâu: — încolţit. bogat în vitamina C. Încolţire: 3 zile. ca şi fier şi fosfor. Încolţire : 3 zile. Ridichi: — conţinut mare în ulei de muştar şi în substanţe amare. Pentru menţinerea dinţilor sănătoşi. Se lasă în apă: 9 ore. încolţire: 3 zile. conţine mai ales clorofilă şi multă vitamină C şi proteine. Muştar: — bogat în vitamina C. Se lasă în apă: 15 ore. regenerează flora intestinală şi reglează digestia. îmbunătăţeşte metabolismul . Seminţele le lăsăm la înmuiat 6 până la 15 zile şi . Se lasă în apă: 15 ore. constituie o hrană foarte preţioasă. ca şi toate enzimele şi albuminele importante (mai multe decât carnea). Încolţire : 3 zile. conţin 40% ulei şi un procent mare de acizi graşi nesaturaţi si lecitină. magneziu şi calciu (mai mult decât laptele de vacă). Se lasă în apă: 15 ore. Linte: — conţine multe proteine. Susan: — conţinut mare de fosfor.

După ce strângem recolta. . . Pământul trebuie să fie în permanenţă umed. la cca. 21° C (efect de seră). Se aşterne pământ în grosime de 4 cm. uşurându-se curăţirea locului şi ajutând la scurgerea apei.după trei zile se îndepărtează plasticul şi foaia de ziar şi se udă plantele zilnic.lădiţa se introduce într-un sac pentru gunoi găurit sau se acoperă cu o folie neagră de plastic şi se pune 251 în loc cald. 3. 4. dar înainte de consum trebuie să-1 spălăm. sau le lăsăm să încolţească 3 zile în borcan. Pământul se îngraşă cu praf de . -seminţele înmuiate sau preîncolţite se împrăştie compact unele lângă celelalte pe pământ. Doar grâul îl tăiem cu o foarfecă. scoatem lăstarii cu tot cu rădăcină. Dacă vrem să obţinem o calitate desăvârşită. cu apă la temperatura camerei. Dacă lipseşte lumina. de două ori pe zi. dar niciodată foarte ud. -se acoperă cu 4 sau 5 straturi de hârtie de ziar umedă sau cu praf de cărbune. Metode -se acoperă fundul „lădiţei" cu o folie de plastic. . Se aşază hârtie de ziar peste aceasta. Recoltarea Putem să ne recoltăm plantele după 8 până la 12 zile. înainte de toate. gustul acestora devine fad. Mana nu vătămează calităţii grâului. după felul fiecăreia. punem pământul împreună cu rădăcinile grâului într-o pungă de plastic sau înîr-un alt vas.plantele se lasă să crească într-un loc luminos cu temperatură constantă (cca 18 până la 21°C).le semănăm imediat. clorofila atât de necesară va lipsi. culoarea palidă şi.

cu un compost rapid sau cu îngrăşăminte biologice şi se compostează l până la 2 săptămâni. după 12 zile se face din el un suc. de ridiche şi de muştar. de exemplu. 5. aceasta poate avea diverse motive : • sunt prea umede sau prea uscate • temperatura este prea joasă sau prea înaltă • este prea mult soare • seminţele sunt vechi şi nu mai pot încolţi -borcanele şi tifoanele pe care le folosim trebuie să fie mereu foarte curate. hrişcă. Lucerna şi susanul. -Lăstarii de sulfină. -totuşi. Putem composta pământul „folosit" şi cu resturi de la mâncăruri. datorită gustului lor puternic aromat îşi găsesc utilizarea ca arome în mâncăruri. tăiate mărunt. sau. 252 -Din lăstarii de floarea-soarelui. dacă seminţele nu încolţesc şi nu cresc. transformările din pământ durează puţin mai mult de 14 zile. în acest caz. După această perioadă punem pământul din nou în lădiţe şi putem să-1 folosim pentru semănatul următor. Folosire . merg de minune la deserturi. linte. susan. salate. folosindu-se separat sau amestecaţi în alte salate. cel mai bine este să le fierbem ca să preîntâmpinăm mucegăirea.piatră. . Studiaţi şi apoi probaţi! Atenţie! -sunt adecvate doar seminţele de cea mai bună calitate şi cu posibilitate de încolţire. dar şi dulciuri. hrean şi lucernă se pot prepara mâncăruri minunate.Grâul crescut după 8 zile se foloseşte tăiat mărunt drept condiment în salate.

Alimentaţia vegetariană nu m-a ajutat.. Chiar şi somnul ne este mult mai bun. după cinci luni i-a dispărut această afecţiune a inimii. Şi acuitatea vizuală îmi este mai bună. Cine n-a trăit personal o asemenea binefacere. nu poate să înţeleagă. amândoi în vârstă de 74 de ani. Aceste reuşite ne-au bucurat atât de mult. datorită cărţii dumneavoastră m-am vindecat în timp scurt de prostată. Wetziken. BRD.. Ziirich Vindecată de migrene chinuitoare de zeci de ani Migrena mea chinuitoare. Soţia mea. D. Zurich. De 6 săptămâni mănânc . Au dispărut şi durerile din zona şalelor şi a gâtului. Apreciem foarte mult regimul de crudităţi. a dispărut în totalitate. 254 Cancer la sâni (am primit o întreagă serie de mărturii despre vindecarea cancerului la sâni) Am avut un nodul mare la sânul stâng. încât vă mulţumim din suflet pentru carte. care a înghiţit ani de zile medicamente prescrise de doctor pentru angina pectorală a văzut că.-timpii de înmuiere sunt orientativi şi nu trebuie să-i respectăm exact la minut. pe care o atribuiam vârstei. care îmi dădea dureri puternice. Doamna S. după 14 zile. mi-am luat ochelari mai slabi. am primit. Înaintea unei operaţii de prostată Alătur scrisorile mele prospectului dumneavoastră „Vindecarea este posibilă" căci. mi-a dispărut sângerarea gingiilor. Aproape că nu pot să-mi imaginez aceasta. B. Weil am Rheiri. de care suferisem de ani întregi. cu voia lui Dumnezeu. Ne-am recăpătat amândoi „vitalitatea". Amândoi am descoperit că. După cinci luni mi-au dispărut durerile de artroză la genunchiul stâng. Dumnezeu a vrut să primesc cărticica dumneavoastră Hrana vie-o speranţă pentru fiecare. oboseala „paralizantă". pe care o am de zeci de ani şi care adesea mă paraliza trei zile pe săptămână a dispărut ca prin minune datorită cărţii dumneavoastră. A. După aproximativ două luni. H-F. Eram tocmai pe punctul de a mă hotărî să mă operez de prostată. W. 253 CÂTEVA MĂRTURII (prescurtate) Soţia mea şi cu mine. cărticica dumneavoastră Hrana vie -o speranţă pentru fiecare. ca şi pierderile de echilibru. cartea fiindu-mi recomandată de un coleg de serviciu.

Pfaffenhausen (Z(iricli). A. chiar dacă am vrut. Şchiopătam foarte tare şi eram aproape disperat din cauza durerilor. m-am dus la control. Datorită consultării unui practician de chiromanţie. Atunci mi-a venit în ajutor credinţa religioasă. Oliervaz BRD. Nici până astăzi nu îmi este clar ce m-a ajutat : rugăciunea sau crudităţile. Sciatică (mărturia editorului) Când aveam cam 55 ani. cu spatele încovoiat. provocată de dureri la încheieturi. iar sânul şi-a revenit şi nu mai am dureri. Pentru că vindecarea prin hrana nestricată.neuroza. deci. După ce am mâncat trei luni în modul indicat de dumneavoastră. Fără el viaţa nu ar avea valoare. dorim ca prin cartea noastră să facem mai cunoscută şi această . Nervul sciatic era blocat. 14. Există o boală care poate provoca dureri şi mai mari. prin Dumnezeu. De atunci pot să fiu alături de oricine aflat în suferinţă. m-a chinuit o jumătate de an o sciatică foarte puternică. 255 am făcut-o din credinţă. Leucemie Păcat că nu mi-a căzut în mâini mai devreme cărticica dumneavoastră. Prin această boală am ajuns. Durerile psihice sunt cele mai rele. fapte despre care există multe cărţi. Mulţi trăiesc împlinirea rugăciunilor şi chiar vindecarea în urma rugăciunilor. Aproape nu mai puteam să dorm. Mă simt iarăşi bine. Cred textual ce spune Biblia. chiar dacă nu. D. W. Cât de fericit am fost nici nu vă puteti închipui. starea mea s-a înrăutăţit. Era şi timpul să fac cunoştinţă cu crudităţile şi să mă transform radical. iar Isus Hristos mi-a rămas credincios. Pe lângă alimentaţia greşită. M. în acea vreme. Este o boală psiho-nervoasă . pentru că hrana negătită este încă puţin cunoscută şi pentru că mulţi nu s-au vindecat prin rugăciune. Nu mai rămăsese nici urmă de leucemie. la credinţa biblică. Aş vrea să-i ajut pe toţi. Diagnosticul a fost: sânge complet schimbat. atunci eşti cel mai aproape de disperare. mai era si faptul că mă ridicam greu.crudităţi după reţetele dumneavoastră. căci Biblia spune: „Prin rănile lui m-am tămăduit eu". Şi pe aceasta am trăit-o. Astfel 1-am descoperit pe Iacob 5. De atunci am rămas la credinţa biblică. În trei săptămâni boala mi-a dispărut. Bazându-mă pe aceste cuvinte am început iarăşi să lucrez şi. iar în trei săptămâni eram vindecat.

O argumentare completă asupra alimentaţiei naturiste • Crudităţile previn îmbolnăvirea organismului. în numele lui Dumnezeu. nu unul moral. când şi cât? • Sănătate în alte 150 de reţete de mâncăruri vegetale • Legume şi . inclusiv cancerul • 100 de reţete infailibile de hrană vie • Ce mâncăm. chiar dacă nu suntem. care au avut succes. care. de atunci de când a fost încălcată prima poruncă privitoare la mâncare (1. Multe mulţumiri pentru acestea. Mai este de amintit şi faptul că o boală vindecată revine cu siguranţă dacă nu a fost înlăturată cauza. poate fi înţeleasă şi aşa. ci. cum mâncăm. vindecă numeroase maladii. Surse de informaţie: „Sănătate din grădina de cameră" „Lăstari şi germeni" de Rose-Marie. în 95% din cazuri este alimentaţia greşită . Vindecarea noastră este voinţa lui Dumnezeu. Acum avem posibilitatea să deţinem iar această lege şi să devenim iarăşi sănătoşi sau să ne putem lupta cu boala. Trebuie să ţineţi cont şi de broşurica galbenă cu peste 100 de mărturii de vindecare „Şi pentru tine. în urma unui concurs.chiar dacă suntem credincioşi. datorită hranei naturale. sănătatea". apărută la Heyne-Verlag Unele dintre reţete le-am primit de la clienţii noştri. pentru mulţi e o umilire. Boala a venit prin neascultarea omului. Moise l. ci unul trupesc. aşa spune Biblia foarte clar în a treia epistolă a lui Ioan. Chiar şi alimentaţia incorectă poate fi considerată un păcat. Expresia că o boală ar fi urmarea unui păcat. 29).posibilitate de vindecare. toate. Aceasta nu este nici un fel de concurenţă la vindecarea prin credinţă.

mirodenii extrem de utile într-o „grădină de cameră" • Zveltă şi atractivă pentru alesul tău • Puternic şi potent pentru aleasa ta o speranţă pentru fiecare .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful