ERNST GUNTER

HRANA VIE
O SPERANŢĂ PENTRU FIECARE
Versiunea în limba română DOINA BRINDU si MIRELA MATEI

CARTEA ÎNTÂI

HRANA VIE
O speranţă pentru fiecare

INTRODUCERE

„Eu, ca medic, socotesc fundamental ca dietoterapia să fie şi să rămână temelia tuturor eforturilor făcute spre tămăduire." Dr. med. Gerson
Lucrarea de faţă este rodul unor îndelungate studii şi cercetări în domeniul terapeuticii. Oare de ce atât de mulţi oameni suferă şi sunt bolnavi în timp ce animalele fie în libertate, fie cele din grădinile zoologice, a căror hrană nu este constituită din alimente nici fierte, nici modificate printr-un anume proces de fabricare, rămân, ca să spunem aşa, cu totul ferite de orice boală ? Autorul, trăind mai mult de un deceniu în America, a preluat şi a prezentat mai cu seamă realizările cercetărilor de pionierat, referitoare Ia o alimentaţie sănătoasă, efectuate în SUA, la care a adăugat propriile-i experienţe, experienţe făcute însă numai pe sine însuşi. Rezultatul a fost atât de uimitor, încât a hotărât că nu se putea să-l ţină numai pentru sine. Desigur, cărţile referitoare la o alimentaţie sănătoasă nu lipsesc. Lucrarea noastră are însă ceva deosebit, deoarece prezintă ceva cu totul nou, şi anume, exact acele cunoştinţe ce au fost, în general, ascunse marelui public. Dorim din tot sufletul să deschidem ochii cititorului asupra adevăratei cauze a majorităţii suferinţelor sale pentru a-i fi astfel într-adevăr ajutor. Ne-am gândit, totodată, şi la situaţia unui om grav bolnav. Ce nu ar face el numai să fie scăpat de suferinţă? Abia acum îşi va da seama cât de înţelept ar fi fost dacă în zilele sale bune, când era încă sănătos, s-ar fi interesat de această nepreţuită "hrană vie". Cele spuse fiind succint prezentate, nu se poate pricepe imediat, totul, de la început, mai cu seama după o primă lectură. De aceea şi cel sănătos şi cel bolnav trebuie sa studieze, să citească de mai multe ori această carte, să se pătrundă „de înţelesurile ei", ca să fie ferit de suferinţele de mai târziu. Unde adevăruri mai importante au fost evidenţiate prin raportarea lor la cauze concrete ERNEST GUNTER

SA ÎNCEPEM CU CÂTEVA MĂRTURII...
Pentru început, iată, pe scurt, câteva dovezi de la foşti bolnavi care, pentru însănătoşirea lor, au urmat recomandările terapeutice prezentate în carte, bolnavi pe care autorul nu i-a cunoscut si nici nu i-a văzut vreodată. Originalele scrisorilor pot fi puse la dispoziţia oricărui cititor, adresele persoanelor de mai jos pot fi si ele verificate. - Dna A. O. din K.: „Eram foarte rău bolnavă de nervi, de inimă si de stomac, iar medicii nu mă mai puteau ajuta în nici un fel. După ce am citit cartea dumneavoastră, am început să pun în practică cele scrise în ea, deşi la început aveam puţine speranţe de reuşită. Chiar după o săptămână am început să dorm mai bine si, în prezent, mă simt foarte bine. Sunt mamă a patru copii, si acum sunt din nou în stare să mă ocup de ei." - Dl J. M. din G.: „Am suferit de artroză acută (înţepenirea încheieturilor). Mă aflam la un pas de o operaţie la nivelul articulaţiei coxo-femurale (la încheietura şoldului). Încurajat de afirmaţiile unei persoane ce avusese aceeaşi boală, m-am hotărât pentru dietoterapie. În fiecare lună mă simţeam mai bine şi astăzi sunt sănătos. Acum mă pot din nou încumeta să urc munţii". - Dl H. S. din B.: „Zăceam în secţia de bolnavi incurabili a clinicii universitare, îmi curgea sânge pe gură, din ochi, din nas şi urechi, eram în pericol să mă sufoc, atât de compacte erau nodozităţile limfatice provocate de cele 500 000 de leucocite. Am părăsit spitalul şi, în şase luni, am fost vindecat de această grozavă leucemie, mâncând doar legume şi fructe crude." - Dl G. din D.: „... sufeream tot mai rău de reumatism, acum e ca şi cum n-am fost niciodată bolnav". - Dna H. K. din A.: „În cazul hemoragiei uterine şi a cancerului la piele de care sufeream a fost o experienţă reuşită uti lizarea acestui gen de alimentaţie; acum sunt sănătoasă." - Dna E. F. din B. - „Suferinţa mea s-a ameliorat simţitor" (artrită). - Dl E. W. din Z.: „La 50 de ani m-am îmbolnăvit de cancer intestinal. Diagnosticul medicilor a fost de ulcer intestinal avan-

somnul meu s-a îmbunătăţit simţitor.: „În ceea ce priveşte afecţiunea intestinală. R.din G. nu s-au ivit încă. Era vorba de un ulcer duodenal".. a încetat cu totul..Dl H.: „. G. mai bine să schimb total alimentaţia.sat. Dorim să oferim stimaţilor noştri cititori posibilitatea de a folosi cura de vindecare si prevenire a bolilor chiar din primele pagini ale cărţii. Z.Dna H.. ea este vindecată..Dl -M. altfel ar fi. . de aceea vom începe printr-o expunere amănunţită a etapelor ei. din A." .din Z.: „Simt că am mai multă putere de muncă decât înainte.." .: „Articulaţia genunchiului scârţâia. În această situaţie am început să studiez cărţi în care erau prezentate tratamente naturiste si astfel m-am hotărât ca." .. Reţetele sunt alcătuite pe baza principiului terapeutic aplicat de medicul grec Hipocrate." . Hemoragia intestinală s-a diminuat treptat şi. Dictonul lui era : „Alimentele voastre să fie medicamente şi medicamentele voastre să fie alimente. astăzi fac şapte genoflexiuni fără să se audă scârţâitul. în loc să fac operaţia. Ar fi interesant să lac o radiografie a piciorului în zona genunchiului şi apoi să comparăm filmele. M.. Astăzi am 91 de ani şi nici una din neplăcerile bătrâneţii. cum ar fi slăbirea vederii sau orice altceva. fost prea târziu.Dna C.. însoţită totodată de diferite sugestii şi de peste 100 de reţete „culinare". nu puteam face genoflexiuni." – Şi cu astfel de mărturisiri vă veţi mai întâlni la sfârşitul cărţii. nu m-am simţit niciodată atât de bine înainte. nu mă mai simt obosită peste zi şi nu m-aş mai întoarce la vechea alimentaţie. din F. considerat şi astăzi în cercurile medicale ca unul din cei mai renumiţi medici ai tuturor timpurilor. operaţia trebuia făcută imediat. De atunci s-au scurs 40 de ani fără ca să mai fiu vreodată bolnav. după trei luni. încât nu am mai vrut să renunţ la ea. Hrana dătătoare de sănătate mi-a priit atât de bine.

să elimine surplusul de acizi si să-i redea forţă vitală. fie pentru prevenire. el recomanda. dispar depozitele de grăsimi care nu sunt necesare. Secretul acestei metode constă în aceea că o cură de vindecare trebuie să fie ţinută cu stricteţe timp îndelungat. Secretul puterii vindecătoare este în viaţa pe care o primim prin consumul de crudităţi. spre surpriza noastră . o alimentaţie alcătuiă din crudităţi deosebit de judicios alese. atât celor sănătoşi cât şi celor bolnavi. desigur. Deoarece aceste alimente cu puteri vindecătoare au totodată şi un gust excepţional. orice medic poate recomanda metoda lui Hipocrate: ea este inofensivă. Rezistenţa şi puterea cresc. Chiar după douătrei săptămâni vom simţi că am scăpat de oboseală şi. sunt tot atât de bune şi pentru cei sănătoşi. fie pentru vindecare. Alimentele crude hrănesc şi vindecă totodată. iar la CANCER şi DIABET. chiar de la începerea curei. o jumătate de an sau chiar un an întreg. De aceea. după experienţa noastră de astăzi. un scurt timp de adaptare). Se împuşcă astfel doi iepuri dintr-un foc: pe de o parte. iar setea generată de efort este mult diminuată. boala nu mai evoluează. care aveau să cureţe organismul. se consumă alimente plăcute la gust şi aromate (este necesar. şase-opt săptămâni. totodată. K) Pentru a se putea începe cura este nevoie de următoarele alimente : Câte 1/2 sau 1 kg seminţe (cu putere de germinare) . dar metoda lui Hipocrate are avantajul că acţionează sigur şi. iar pe de altă parte ne apără de răceli şi chiar de alte boli grave.În consecinţă. poate fi folosită fără teamă de urmări nocive şi fără ca să vină în conflict cu indicaţiile medicinei clasice. chiar în condiţii de muncă grea. Medicii din zilele noastre vor să obţină cât mai rapid vindecarea.

o linguriţă seminţe de in fărâmiţate (a . fie o capsulă (bolnavii vor lua câte două).de ovăz. şi câte o jumătate parte din: pelin şi coada şoricelului. fie le cumpărăm de la plafar. insecticide etc. chiar şi sub formă de capsule (fără miros).. grâu. trad. mei — dacă este posibil nedecorticat . fie un căţel. în *Cultivate fără adaosuri de îngrăşăminte. conform învăţăturii lui Hipocrate. în fiecare dimineaţă. pătlagină. seminţe de floarea-soarelui decorticate. Din ele preparăm. boabe de ienupăr. 11 amestecul respectiv. diferite soiuri de nuci. frunză de cârciumăreasă. tot felul de mirodenii. in. ulei de floarea-soarelui. Plantele necesare sunt: salvie. cimbru.). rădăcinoase şi verdeţuri cât se poate mai pure biologic *. peliniţă. din care se ia regulat. din care vom pune. (n. anason. peslicide. Ingredientele pentru o persoană: 1-2 linguri de praf de plante. Reţetă pentru micul dejun zilnic După cum aminteam mai sus. le vom culege şi le vom usca noi înşine. frunze de coacăze. hrişcă. sare de mare. Pentru măcinarea şi fărâmiţarea combinaţiilor ce alcătuiesc unele feluri de mâncare se foloseşte o râşniţă de cafea de mare turaţie. de măsline sau de in. La cură se cere neapărat usturoi. toate presate la rece. înainte de masă. drojdie de bere. seminţe de dovleac. Fie aceste plante le vom cultiva. morcovi şi alte zarzavaturi. amestecul respectiv pentru micul nostru dejun. frunze de izma pădurii. zarzavaturile noastre au valoarea unor plante medicinale şi plantele noastre medicinale au valoarea zarzavaturilor. În acest scop plantele trebuie pulverizate (făcute praf) cu ajutorul unor râşniţe de cafea. erbicide. câte o parte* din fiecare.

2 linguri ulei de măsline. apoi un morcov mic (cca 50 g) răzuit foarte mărunt.se folosi râşniţa amintită). Celor bolnavi le este imperios recomandată înaintea fiecărei mese. Apoi un fruct sau câteva boabe de strugure sau zmeură şi 1-2 linguri de nuci mărunţite. apă călduţă cu miere sau într-o altă băutură (vezi reţetele de băuturi). zdrobită. Cine are prea puţin timp dimineaţa pentru a o mesteca bine. o lingură de drojdie de bere. Pulberea de plante medicinale se poate înlocui cu praf de mirodenii. pulberea de plante se poate lua în lapte crud. *Cantitate arbitrară. 2 linguri de grâu proaspăt măcinat. două etc. o lingură tarate de grâu. ia o parte din pulbere într-un vas şi o consumă într-o pauză de lucru sau la masa de prânz. Preparatul este înadins uscat pentru ca să poată fi bine mestecat şi insalivat (după aceea se bea ceva). . (n. iar cei sănătoşi sunt sfătuiţi s-o folosească.În loc de ceapă se poate folosi o banană pisată. de ex. 1-2 linguri ceapă. mai ales pentru cei fără dinţi). Când se alternează şi cu alte reţete. trad. 12 l kg de seminţe de in măcinate — puţin suc de portocale sau lămâie.).. o lingură hrişcă sau seminţe de floarea-soarelui (unele adaosuri trebuie fărâmiţate şi puse la muiat de seara ca. grâul. ce variază în funcţie de cât de multă pulbere vrem să preparăm : o lingură. Întregul amestec se freacă bine şi se condimentează cu sare de mare. Reţetă pentru micul dejun (variantă) 2 linguri de brânză de vaci slabă si l lingură de ulei — foarte bine omogenizate. 1 banană răscoaptă.

Alimentaţia dumneavoastră. fulgi de cartofi: un cartof crud. Desert: lapte crud. banane etc. cu adaosuri de miez de nucă. În caz de balonare se va mânca mai puţin (vezi cap. nuci). peperoni etc. indicată îndeosebi pentru cei fără dinţi. o lingură tărâţe. Masa de seară. muştar. Mâncarea principală: 1-3 linguri uruială de ovăz si mei înmuiate în apă. cea obişnuită de zi cu . după reţetele noastre speciale sau lapte nefiert (vezi şi reţeta „fulgi uscaţi"). Se amestecă îndată cu o banană coaptă foarte bine. Se adaugă 1-2 mere rase. 13 Desert: „prăjituri" fără cuptor. ulei de in sau de măsline. răzuit mărunt. o linguriţă lămâie. stafide şi smântână. mirodenii. Amestecul se garniseşte cu felii de banane. este preparată din zarzavaturi tocate cu mixerul (descrisă în reţete). Se garniseşte cu sâmburi graşi (alune.Masa de prânz Aperitiv: un amestec bogat de diferite soiuri de salate. amestecate cu hrean ras. o lingură miez de nucă (alune). eliminând ingredientele picante. zilnică Pentru o persoană. sare de mare. presate la rece. Uruiala poate fi amestecată şi cu mere rase. Amestecul de legume se îngroaşă cu tărâţe şi germeni de grâu. O altă masă de prânz foarte sănătoasă. pisată dinainte. Vindecarea constipaţiei). cu coajă. drojdie de bere. pepene sau roşii. o lingură ulei. puţină uruială de mei. ceapă. ori de floarea-soarelui.

obţinute din două părţi varză şi o parte cartofi. în nici un caz conservate. Gerson. Bolnavii în stare foarte gravă trebuie să fie trataţi şi hrăniţi cu deosebită grijă: referitor la aceasta găsiţi. din jumătate în jumătate de oră. din auricule şi creier. Singura hrană aproape total lipsită de acizi ce poate. Aciditatea). câte o jumătate de pahar. instrucţiuni speciale. se bea. care a vindecat deja (se poate dovedi) sute de bolnavi de cancer. prin descompunerea produselor alimentare în organism. cam până la 80% substanţe acide. Apare o hiperaciditate constantă. în loc de 20%. . pune în libertate. astfel că acest surplus devine cauza principală a tuturor bolilor. pe zi. în consecinţă.zi. neutraliza şi favoriza eliminarea acizilor depozitaţi si a reziduurilor din artere. este reprezentată de zarzavaturile crude (nefierte) (amănunte în cap. nocivă pentru corpul uman. Bolnavii cu afecţiuni gastro-intestinale încep direct tratamentul printr-o cură de sucuri de zarzavaturi proaspete presate. Eventual se pot face clisme. la sfârşitul cărţii. procent care ar fi adecvat posibilităţilor de neutralizare prin metabolism. nu dădea nimic altceva celor grav bolnavi decât 10 pahare de suc de morcovi. Medicul american Dr.

scleroză multiplă si alte boli. cât si conturarea unor speranţe pentru acei bolnavi ce au fost „abandonaţi" de medici. şi ajunsese să zacă aşteptându-şi moartea. rezultatele certifică atât posibilităţile de prevenire a apariţiei bolilor la oamenii sănătoşi. Global.P. Deoarece. în final. a părăsit salonul de muribunzi. care mi-a făcut o deosebită impresie în timpul şederii mele de câţiva ani acolo. Fusese de mai multe ori operat pe partea anterioară a trunchiului. F.HRANA VIE — O SPERANŢA PENTRU VINDECAREA CANCERULUI Bolile de care suferă omul. afecţiuni gastrice şi intestinale. Voi prezenta mai jos cazul unui bolnav de cancer (din America) operat. După cum ne-a re15 . cazuri de tuberculoză. iau naştere mai ales prin intermediul alimentaţiei şi pot fi vindecate tot numai pe calea unei alimentaţii corecte. urmare a civilizaţiei. calculi biliari. suferea de un cancer al pielii. medicii nu s-au mai interesat de el. Cheatham. prostată. în vârstă de 40 de ani. Dl R. nici unul din ei nu a mai rămas în viaţă cu tot tratamentul aplicat. boli de piele. I. Absolut întâmplător i-a căzut în mână o carte despre post şi vindecare prin regim alimentar. Dr. diabet. aşa încât cicatricea ajunsese de aproape 50 cm lungime. boli de inimă. în care mai erau încă 15 canceroşi incurabili — după cum am auzit mai târziu. Rusch În ultimii ani s-au obţinut mari succese terapeutice folosindu-se o alimentaţie bazată pe produse neprelucrate termic. fără nădejde. artrită. lipsa toxinelor a rezolvat cazuri de cancer.

Deoarece. Mulţumită acestei experienţe a ajuns la convingerea că crudităţile ar putea tot aşa de bine să vindece orice altă boală.) O altă vindecare a unui caz de cancer.latat el. nodulul a reapărut. a citit ulterior mai multe asemenea lucrări. Nodulul s-a micşorat. După un regim de repaos alimentar alternat cu cure de sucuri proaspete şi crudităţi. în care tratamentul este bazat pe regim alimentar şi post. „surogate de tratament". având ca efect cel mult o amânare a evoluţiei bolii. La Health Resort Springs 33923. ca medic. Şi-a deschis un sanatoriu na- ." După însănătoşirea ei deplină. fosta bolnavă a adăugat la regimul său naturist 40% fierturi. Cristine Nolfi. Cheatham Changri. după aceea au apărut însă primele semne de ameliorare. a ales alimentaţia de crudităţi pentru a se vindeca. De data aceasta a început un regim strict de crudităţi şi tumora a dispărut pentru a doua oară. s-a vindecat. Dna Dr.J. mi-am recăpătat puterile. era convinsă că razele şi operaţiile erau doar o soluţie de compromis. Ea scrie următoarele: „A trebuit să dovedesc cu riscul propriei mele vieţi ce poate realiza o hrană alcătuită din crudităţi în proporţie de 100%. Experienţa mea în alimentaţia cu crudităţi. (Mărturia sa poate fi obţinută dacă i se scrie. este prezentată de mărturia unui medic danez. în limba engleză. în cartea sa. Spre marea ei uimire. pe adresa: R. În primele două luni nodului de la piept nu s-a micşorat. care poate convinge pe orice cititor sincer interesat de acţiunea tămăduitoare a crudităţilor. refacerea mea era vădită si mă simţeam atât de bine cum de mulţi ani nu mai fusesem. Astăzi conduce în Florida un mare sanatoriu. iar tumora ajunsese deja de mărimea unui ou de găină. Florida. USA. Acest medic suferea de un cancer mamar.

" Atât de la Dr." „Nu se poate vorbi de un compromis atunci când este vorba de viaţă şi sănătate.. Rezultă. Din aceste exemple trebuie să înţelegem că o hrană.. o alimentaţie formată cu desăvârşire din crudităţi. În cazul în care se urmăreşte scăderea în greutate (pentru obezi) utilizarea unei alimentaţii formată integral din crudităţi elimină obişnuita senzaţie de foame. aceste otrăvuri sunt dizolvate si eliminate. deci." „. si anume. singurul drum corect.astfel vedem că prin alimentele noastre pe care le-am consumat fierte." „ În timp ce hrana moartă (fiartă) impurifică sângele şi totodată otrăveşte şi slăbeşte organismul.. în care toţi pacienţii erau trataţi cu alimente 100% crude. Dăm mai jos câteva citate din lucrările ei: ". În general. Nolfi. că în alimentaţia crudă trebuie să existe o taină a sănătăţii. sângele nostru este puternic otrăvit. Datorită marilor ei succese a devenit cunoscută în toată Europa. pe care vrem să o descoperim în cele ce urmează. deci prin hrană vie.. în timpul unei alimentaţii curat naturale (crude) te simţi mai bine ca niciodată." „În timpul acestui regim se pot efectua munci fizice grele? Desigur! Mai mult decât în cadrul oricând alt tip de regim. aşa cum este cazul în regimul vegetarian (fără carne). prin crudităţi. Nu se mai foloseau deloc medicamente. în care alimentele sunt chiar şi numai mai puţin fierte. deci.. poate împiedica vindecarea. Trebuie să urmăm. Am putea prezenta încă multe alte cazuri de vin- ..16 turist (cu hrană de crudităţi).

s-a descoperit ponderea vitaminelor în viaţa noastră. ştiinţa a făcut mare tamtam asupra importanţei lor. aşa că ar trebui să ne întrebăm de ce această cale ieftină şi simplă. Au fost cunoscute astfel ce boli pot surveni ca urmare a distrugerii vitaminelor în alimentele fierte şi rafinate (făină albă etc. această metodă de vindecare şi profilaxie este 17 trecută sub tăcere de opinia publică şi de ce oamenii sunt în aşa hal înşelaţi. De ce? Este limpede : enzimele sunt purtătorii de viaţă ce sunt găsiţi numai în hrana nefiartă l Ele nu pot fi fabricate şi. cercetătorul american Edward Howell a făcut. acum 50 de ani. omul oricum trebuie să mănânce). nu pot constitui o „afacere".a. a dovedit că ele sunt purtătorii vieţii din orice organism viu. prin alimentaţia cu crudităţi. păcăliţi în această privinţă ? Când. în acelaşi domeniu.decări extraordinare prin folosirea doar de crudităţi. la vremea lor. Dacă bolnavii. De ce o asemenea propagandă? Pentru că era posibil ca vitaminele să fie preparate industrial şi să se poată face astfel afaceri! În anul 1940. ENZIMELE. Este uimitor cum de ştiinţa nu a preţuit corespunzător această descoperire extraordinară şi cum de nu s-a făcut nici un fel de „publicitate" în favoarea enzimelor. pentru vitamine. pot fi vindecaţi fără să mai dea bani pe medicamente. (de mâncat. consultaţii ş. ca urmare. o şi mai mare descoperire: cercetând substanţele vitale propriu-zise şi anume.). cine ar fi in- . cum făcuse. fiind deci şi materia vie din alimentele noastre (asta atâta timp cât nu sunt distruse prin fierbere) (Journal of the American Association for Medical Physical Research din 15 aprilie 1940).

până acum. au fost urmăriţi. fiind seceraţi de aceleaşi maladii ca şi pacienţii lor. cât şi cele obţinute în tratarea altor boli. cum ar fi infarctul miocardic. farmaceutică sau alimentară! Şi medicii? Cei mai mulţi din ei nu ştiu nimic despre imensa valoare de vindecare a crudităţilor. hărţuiţi şi combătuţi fără milă de marea majoritate a medicilor şi a celor din industria chimică. într-o totală ignoranţă. cancerul şi altele. care au avut realizări esenţiale pentru omenire. Ceea ce s-a dovedit neinteresant pentru ştiinţă şi industrie. Lăcomia de bani şi dividende sporite are adesea o mai mare pondere decât interesul pentru sănătatea oamenilor. Marii medici naturişti. adevăraţi pionieri în slujba sănătăţii. marea 18 masă a populaţiei a fost lăsată. Atât succesele în tratarea bolilor incurabile. de Dr. la fel cum s-a procedat şi cu pionierii agriculturii ecologice (neotrăvite). nu ar face-o industria chimică. sunt trecute sub tăcere. este însă foarte important pentru noi. a individului şi chiar a lor proprie. Şi atunci. nu este de mirare că mulţi din ei cad victime aceloraşi boli de nutriţie. par nici măcar să nu fie băgate în seamă de aşa-numita „cercetare a cancerului". dar care nu au fost realizate prin metode chimice. Tot ceea ce este în legătură cu alimentaţia bazată doar pe crudităţi este luat în derâdere de mulţi oameni de ştiinţă şi medici şi chiar înfierat. În ciuda tuturor cunoştinţelor si experienţelor ştiinţifice. fie de cel din urmă cetăţean. Cărţi ca Rapoarte referitoare la 50 de cazuri de cancer vindecate. care vrem să fim şi să rămânem sănătoşi.teresat să popularizeze o atare realitate? În otice caz. căreia i-au fost alocate sute de milioane de dolari. . fie că este vorba de înalţi legiuitori — care ar fi primii îndreptăţiţi să ia măsuri pentru o reformă alimentară —. Gerson (a cărui metodă este bazată pe alimentaţia cu crudităţi).

În această privinţă dau dreptate medicilor atunci când atrag atenţia asupra practicilor oculte — „Biblia" acestor „metode de mântuire" propovăduind constrângeri şi renunţări deosebit de dure —. lipsa de crudităţi are şi ea partea ei de vină. Să ne întoarcem la enzime. urmând atare practici. Nu există nici o diviziune celulară. Există nenumărate tipuri de enzime. în reas-ar putea preveni multe maladii şi neajunsuri. clădesc organele acesteia şi le menţin într-o permanentă activitate. totodată.Aproape toţi. Dar chiar în aceste cazuri unde este vorba. Astfel se face că unele persoane insuficient informate au ajuns. de la cel mai mare la cel mai mic. de fapt. sunt condamnaţi să se zbată într-o suferinţă continuă. Din păcate. ei conţin scânteia vieţii şi întreţin viaţa vegetativă (de relaţie) în celulele plantelor şi animalelor. se strecoară de multe ori şi înşelătoria. de cauze psihice. în ospicii sau au recurs la sinucidere. S-a creat convingerea că bolile sunt un dat al sorţii. acestea fiind. Acestea sunt administratorii şi . Se 19 remarcă însă cu uşurinţă că nu toate suferinţele sunt provocate de o alimentaţie necorespunzătoare. Cine doreşte lămuriri în această privinţă se poate documenta din lucrările lui Hans Schwendimann. sub acoperirea conceptului de „medicină naturistă". şi în ce constau funcţiile lor ? Este vorba de nişte fermenţi specifici. particularitatea ei specifică. se pare. nu numai că ele sunt caracteristice oricărei specii de plante şi animale ci imprimă. influenţări spirituale ce pot avea urmări negative pentru psihic. deoarece legile fireşti ale naturii pot fi încălcate şi în alt fel. nici o creştere sau perpetuare fără prezenţa enzimelor. oricărei fiinţe. ce favorizează apariţia unei anume boli. Ce sunt ele. în fond.

ca şi vitaminele. Pătrunderea enzimelor în celulele noastre şi mai apoi legătura ce se formează între ele poale fi comparată cu o exogamie — . exogene. În corpul uman există două tipuri de enzime.executorii pe care natura i-a pus în orice creaţie vie. într-o legumă sau într-un fruct. ca şi cum ar putea gândi. Sunt infinit mai importante decât vitaminele. După cum arată şi prefixul „EX". Ceea ce ele realizează în interiorul organismului nostru constituie cea mai mare minune a lumii vii. ne sunt acum oferite nouă — ele fiind constituenţi indisolubili ai componentelor alimentaţiei de crudităţi — şi vor intra într-un alt ciclu de activităţi. Acestea produc în organism acţiunile sus-amintite şi. corpul nostru nu poate produce enzimele eterogene. sunt cele care ne interesează. Ele dirijează procesele chimice în fiecare organ al omului. cel parcurs de celulele propriului nostru corp. care exercită mai curând funcţia de substanţe ajutătoare ale enzimelor şi de „curieri" ai acestora. enzimele propriu-zise. ele trebuie procurate din afară. printr-o anume alimentaţie. Dintr-o categorie fac parte aşa-numiţii fermenţi (enzime endogene). Ei sunt secretaţi de glandele digestive şi reglementează digestia. pe care organismul şi-i poate fabrica singur. Pentru ca să înţeleagă prezentarea ce urmează asupra formării cancerului. Spre deosebire de fermenţii digestivi. îndeosebi. gata să încolţească. Această rânduială înţeleaptă constituie o lege a naturii. Toate puterile şi frumuseţile pe care enzimele le-au depus într-o plantă tânără. al animalelor şi plantelor. realizează metabolismul celular. este necesar ca cititorul să 20 cunoască mai bine deosebita importanţă a funcţiilor enzimelor. De aici ne putem da seama de enorma însemnătate a enzimelor pentru sănătatea noastră. Celelalte.

o creştere a imunităţii împotriva bolilor. cu atât mai uşor pot să ne ferească de toate aceste suferinţe. Cu cât omul este mai tânăr. în rinichi şi glandele pielii. În glande. cu atât organismul este mai bogat în enzime. Numai aşa . Şi totul contribuie la vindecarea artritei (una din bolile ce produc cele mai mari depozitări de săruri). a cancerului şi a o serie întreagă de alte afecţiuni. Iar exemple de aceeaşi natură pot fi găsite la infinit. Înseamnă frumuseţe. Ele ajung apoi stăpâne în „casă" şi asigură existenţa şi înmulţirea celulelor. o mai bună reglare a greutăţii corporale. Ceea ce înseamnă un surplus de energie şi mai multă rezistenţă. Cu cât alimentaţia noastră conţine mai multe enzime „proaspete". Aceşti operatori vii. Prin îmbătrânire numărul lor scade şi. 21 în ficat funcţionează ca nişte chimişti inteligenţi. cu atât mai multe sunt izvoarele de viaţă ce se revarsă în corp şi din care se pot forma tot mai multe celule tinere.intrarea într-o familie prin căsătorie. enzimele se îngrijesc ca sângele să fie purificat de toxine. Dacă enzimele pot să vindece şi să cureţe (să elimine toxinele). calculilor biliari. o mai bună funcţionare a glandelor şi. o dată cu ele scade şi puterea de viaţă. bolilor de inimă. controlând toate funcţiile corpului. arterosclerozei. acţionează ca nişte adevăraţi mecanici. de regulă. este însoţită de tot felul de neputinţe. De aici rezultă că îndeosebi persoanele mai în vârstă au nevoie de o alimentaţie bogată în enzime. curăţirea sângelui şi a ţesuturilor de tot felul de substanţe reziduale etc. mai mari sau mai mici. ca urmare. am putea spune spiriduşi inteligenţi. de exemplu. mai ales la o vârstă mai înaintată care. conduc cu îndemânare producerea de hormoni.

În acelaşi fel crudităţile vindecă hipertensiunea. anghina pectorală şi împiedică infarctul miocardic. gălbenuşul de ou. Aşa că lăsăm pe seama cititorului să decidă dacă distrugerea acestor enzime prin fierbere. embrionii de seminţe — obţinuţi prin încolţire şi. Laptele matern din primele zile conţine de cinci ori mai multe enzime decât laptele de mai târziu. iar formarea ridurilor se opreşte. În descrierea noastră am prezentat funcţia enzimelor ca pe o adevărată minune. zaravatul fraged. nou-născutul având nevoie de o cantitate suplimentară de forţă şi energie faţă de pruncul ce va deveni. 22 o orânduială înţeleaptă. nerespectarea lor. laptele crud. înfăţişarea proaspătă. Cel care foloseşte regimul natural de crudităţi trăieşte o întinerire treptată. ce poate fi echivalată cu o micşorare a vârstei biologice cu până la 20 de ani de viaţă. din alimente. Se accelerează reînnoirea celulelor. pasteurizare sau prin alte procedee întâlnite în industria alimentară nu reprezintă o ignorare a legilor naturii. De aici. Apoi se reglementează activitatea glandulară înlăturându-se pericolul obezităţii sau slăbiciunii. sucurile de zarzavat. Am mai arătat că aprovizionarea celulelor corpului cu enzime exogene. constituie o lege a naturii. tinerească. ca urmare a lipsei en- . chiar şi în ceea ce priveşte activitatea sexuală. pielea redevine elastică.vor fi ferite de oboseala şi neplăcerile bătrâneţii. Crudităţile cele mai bogate în enzime sunt: germenii de grâu — partea germinativă a bobului. mai ales. Pierderea cea mai importantă. Cele mai mici şi superficiale vase de sânge ale corpului sunt curăţate de depozite fiind mai bine irigate. Alimentaţia vie (crudităţile) constituie şi cel mai bun tratament de înfrumuseţare. ca o taină în faţa căreia omul trebuie să-şi recunoască neputinţa.

bogat în calciu şi crudităţile. După cum scria un cotidian elveţian. Alimentaţia sugarilor). ele rămânând în cea mai mare parte fără valoare. la craniile de câini şi pisici. ca: vulpea. Este un adevăr confirmat şi de următorul fapt: La grădina zoologică din Schaffhausen s-au găsit. Alimentaţia naturală nu generează deci carii dentare şi. potasiul. o constituie deprecierea sărurilor minerale. astfel. durerile în articulaţiile şoldurilor şi ale coloanei vertebrale. calciul. fierul şi altele. se transformă în săruri minerale anorganice. este favorizată apariţia oricăror maladii. Cele mai multe fracturi de oase sunt de asemenea. depozitându-se ca reziduuri. Sămrile minerale organice. . foarte mulţi dinţi cariaţi.zimelor din hrană. rezultând compresiunea nervilor. Fără enzimele corespunzătoare. sărurile nu pot fi transformate şi asimilate astfel încât să fie utile. sciatica. fiind vorba de o alimentaţie defectuoasă. ascunse. bursucul jderul nu s-au constatat astfel de probleme deoarece ele nu au fost hrănite cu mâncare gătită. o optime din copiii înscrişi la o şcoală dintr-uri oraş din Elveţia aveau deviaţii ale coloanei vertebrale. în timp ce la craniile animalelor sălbatice. dar ceea ce se pierde sunt enzimele legate organic de 23 săruri. nici multe alte boli distrofice ca: artroza. în consecinţă. iar pe de altă parte. Ei au dreptate. se instalează tot felul de boli perfide. Expresia „ţinută defectuoasă" este greşit folosită. Oasele cedează pentru că sunt demineralizate. pe de o parte. Deficienţa structurii osoase se instalează de cele mai multe ori încă din perioada fragedei copilării (vezi subcap. La ameliorarea demineralizării contribuie întinâi laptele nefiert. nutritive. urmări ale acestei deficienţe. printre care fosforul. Chimiştii susţin că prin fierbere nu se distrug sărurile nutritive.

boli de inimă. Paralel cu lipsa de săruri minerale. boli de piele şi nenumărate alte afecţiuni. Alte substanţe nefolositoare se depun în alte regiuni şi dau naştere la ateroscleroză. prin intermediul crudităţilor. ceea ce generează. calculi biliari. Oricare ar fi situaţia. ci lipsa de enzime ca urmare a unei alimentaţii deficitare. ca urmare. Gripa constituie „o soluţie de nevoie" la care face apel natura pentru a curăţi din când . umezeala sau curentul. sau pe un aşa-numit virus. medicaţia şi hidroterapia (băile) nu prea sunt de mare ajutor. hipertensiune arterială. Pare de necrezut. care provoacă senzaţia de oboseală şi greutate în mişcări.Cele câteva exemple de afecţiuni datorate unei alimentaţii deficitare. Un corp curăţat de tot ceea ce nu-i este folositor. dacă nu este cunoscută şi îndepărtată cauza ce a generat această insuficienţă. pricinuind multiple suferinţe. Unii acizi. o altă serie de boli. ele se depun în mare parte în corp. Cauza este în realitate tot sedimentarea. nesănătoase sunt numai o mică parte din bolile consecutive demineralizării.fără de care virusul nu poate face nici un „pas" în organism. evoluează şi intoxicarea sângelui şi a organelor cu reziduuri. pe un agent patogen. Se aruncă vina pe un germen. Deci merită de mii de ori măcar să încercăm schimbarea regimului. nu se îmbolnăveşte. dar eu susţin că şi cauza tuturor bolilor infecţioase este aceeaşi: „sedimentele inutile" formate din cauza unei alimentaţii greşite. care se acumulează în încheieturi şi în muşchi se cristalizează. prin metabolizare. Cauza principală nu este frigul. o mare cantitate de deşeuri şi acizi care ajung în sânge. consecinţa fiind apariţia reumatismului şi artritei. Întrucât organele de excreţie nu sunt capabile să facă faţă unui debit atât de mare de substanţe reziduale. Alimentele fierte produc. urmând ca apoi să fie eliminate.

„Papagalul vecinului nostru nu are voie să mănânce alune prăjite pentru că se îmbolnăveşte". De ce să-i lăsăm pe copiii noştri. atunci caută să cunoşti hrana naturală! Copiilor le plac mult crudităţile. de care trebuie să avem infinit mai multă grijă. în curând nu vor mai fi oameni sănătoşi. deoarece marile concerne din industria chimică. instituirea unei catedre naturiste a fost respinsă şi împiedicată permanent de o anumită clasă socială. să nu aibă nevoie de vaccinuri foarte primejdioase şi dăunătoare. toate fabricile de preparate alimentare şi chiar multe spitale ar trebui să-şi închidă porţile. reprezentanţii poporului sunt aparent fără putere în această privinţă. schimbându-şi propriul lor regim de alimentaţie. Vrei să-ţi fereşti copilul de boală.în când corpul. mi-a spus cineva. ni se răspunde. este de-a dreptul absurd să încerci. Faptul că astăzi cei mai mulţi medici sunt de-a dreptul „dependenţi" de „chimicale" ne îndeamnă să credem că pregătirea lor profesională este indirect impusă de industria chimică. să mănânce alune prăjite? Animalelor din grădina zoologică le este interzis să mănânce alimente gătite pentru că se îmbolnăvesc. dar o atare recunoaştere ar constitui o catastrofă. din păcate. să înfrângi temperatura pe cale artificială. Bolnavii constituie o necesitate vitală pentru cei sănătoşi dar. . în Elveţia. Dragostea părinţilor s-ar manifesta 25 mai bine dacă ei înşişi ar fi un exemplu bun. Conducerea. Şi ce-ar mai putea spune un popor. Este scandalos că până astăzi. De ce nu li se spune acelaşi lucru şi oamenilor care se îmbolnăvesc? De ce nu li se spune că milioanele donate pentru lupta împotriva cancerului ar fi putut fi mai bine folosite dacă lumea ar fi lămurită în ceea ce priveşte alimentaţia? Desigur. într-o atare situaţie. să-i iubim mai mult. pentru că boala prin însăşi natura ei obligă la nemâncare.

ei nu pot înlocui decât în mică măsură procesul natural. Din păcate. sunt de prea puţin folos. mai ales cei produşi de pancreas. injecţiile de-a dreptul otrăvitoare. preluând o parte din fermenţii digestivi. De fapt. plin de sedimente. în apariţia altor boli. pentru că „murdăria" trebuie cât de cât eliminată. ceea ce până la urmă a dus la deteriorarea totală a organismului. de puterea de adaptare a organelor. Nu e rnai puţin adevărat că şi lipsa sărurilor minerale — prin fierberea alimentelor — are o parte de vină. Nu rareori este vorba de oameni ce nu au fost niciodată bolnavi. ele pot fi comparate cu nişte supape. 26 sedimentele s-au tot depozitat. dacă nu vrem să recunoaştem adevărata cauză a bolii. corpul ştie să se ajute singur. Sănătatea lor aparentă a făcut ca situaţia lor să fie cu mult mai gravă. În orice boală. de-a lungul anilor. pentru că. va ceda în curând. O inimă străină transplantată într-un corp bolnav. Iată deci de ce este o mare greşeală să tratăm numai simptomele. Dar rareori un atare individ . sau un infarct miocardic le pun capăt vieţii în floarea tinereţii. alte tratamente şi chiar şi transplanturile de inimă. Se poate însă obiecta: cum se face că oamenii care mănâncă totul fiert reuşesc să supravieţuiască? Asta depinde. automat. când una din ele va fi închisă se vor deschide. întreg corpul suferă. De cele mai multe ori medicamentele. Dar dacă enzimele respective lipsesc. Există indivizi cu o ereditate deosebit de viguroasă : dacă vor mânca moderat şi vor da dovadă de cumpătare în toate pot ajunge la vârste înaintate şi cu o alimentaţie obişnuită. razele. biologii au descoperit că pentru metabolizarea anumitor alimente sunt necesare enzime ce sunt legate organic de alimentul respectiv.şi-aşa încercat de atât de grele suferinţe ? Mulţi oameni sunt atât de „plini de sedimente" încât deseori bolile ce le ameninţă direct viaţa. altele. după cum vom vedea. alături de formarea sedimentelor nocive.

iar celulele anormale încep să se înmulţească vertiginos dând naştere la tumori canceroase. conservanţii toxici. cu atât mai mult ele se pot forma dacă se infiltrează şi toxinele. medicamentele chimice. îngrăşămintele chimice. nicotină şi sarea de bucătărie şi multe altele. Dacă numai prin lipsa enzimelor se pot naşte celule anormale. de exemplu pesticidele. insecticidele. a căror înmulţire şi creştere haotică generează excrescenţe care se constituie în ulcere. cancere. fără să fie vorba de existenţa unui virus cancerigen transmisibil. greşită deoarece cauza infirmităţii nu este bătrâneţea. FORMAREA CANCERULUI Există o corelaţie izbitoare între lipsa de hrană crudă şi formarea cancerului. de fapt. clorul şi fluorul din apa de băut. Fiecare tip se prezintă sub forma unei excrescenţe generate într-o anume situaţie favorizantă. sau cel puţin să le diminueze proprietăţile. Expresia „infirmităţi ale bătrâneţii" este. ele sunt capabile să distrugă şi enzimele.este ferit de boli şi de infirmităţile bătrâneţii. În celula în care creşte procentul de deşeuri. Dacă aceste otrăvuri au puterea să conserve şi să omoare microbii. Iau naştere astfel aşa-numitele celule „greşite''. Există diferite tipuri de cancere. mai ales în ceea ce priveşte mecanismul de diviziune. ci boala. în caz că au pătruns în celule. mioame etc. pentru că lipsesc enzimele vii care acţionează şi curăţă. Absenţa crudităţilor deci şi a enzimelor influenţează negativ diviziunea celulelor. care începe să scape de sub control. tumori. În atare situaţii nu este de mirare că enzimele pot pierde total controlul asupra unora din celulele corpului. Formarea cancerului este favorizată de acţiunea unor chimicale şi otrăvuri. Există o deosebire esenţială între expresiile „slăbiciunea bătrâneţii" şi „infirmităţile vârstei". sau unde puţinele enzime sunt ani- .

Un antidot ar otrăvi şi mai mult corpul bolnav de cancer. în care aproape că nu se cunoşteau cancerul şi alte boli de nutriţie. enzimele. erau consumate în stare crudă. îngrăşăminte artificiale şi chimicale. o comunitate care trăieşte într-o vale foarte izolată a munţilor Himalaia. de aceea nu s-a găsit şi nici nu se va găsi vreunul! După experienţa noastră. sarea de bucătărie şi altele asemănătoare şi-au făcut intrarea în viaţa oamenilor şi au început să le submineze sănătatea. are aceeaşi cauză ca şi ivirea cancerului. Suntem convinşi de faptul că boala canceroasă nu este produsă de un virus special. imature. care nu pot fi produse într-o fabrică. de exemplu. chimic. Aşa era cazul tribului Hunza. Acolo nu se ştie nimic despre fabrici şi produse alimentare. în acea vale liniştită s-a construit o şosea. Laptele. ci numai pe cale biologică. Naşterile timpurii. a celor născuţi cu sindrom Down (mongolism). Aşa a început civilizaţia! Zahărul rafinat. trebuie să dăm speranţe femeilor sănătoase din punct de vedere organic dar rămase sterile. Pe de altă parte. ca şi majoritatea alimentelor. Autorul ar mai îndrăzni să afirme că apariţia copiilor anormali ca. lipsa de hrană crudă: se formează celule germinative imature sau anormale. populaţiile primitive. Iar viitoarele mame care se hrănesc cu crudităţi vor avea naşteri uşoare.hilate şi distruse de toxine. că pot avea totuşi copii dacă se vor hrăni doar cu alimente crude. Există şi dovezi în favoarea veridicităţii afirmaţiilor noastre şi anume. Din păcate. . anume. aşa cum se întâmplă în cazul tuturor virozelor. există un singur mijloc. acolo poate apărea boala şi există supoziţia că se poate forma celula canceroasă. de aceea putem fi siguri 28 că nu este molipsitoare.

nici iradierile (dimpotrivă. cu regim de crudităţi. deja amintită. neotrăvită (cu îngrăşăminte biologice).putem spune că sunt excluse. Creşterea numărului cazurilor de cancer a ţinut pasul în mod uluitor cu creşterea folosirii substanţelor chimice în agricultură şi în industria alimentară. în sfârşit. nu folosesc nici operaţiile. rezultatele obţinute în acest domeniu. iar banii pentru cercetările oncologice sunt dăruiţi de populaţie. în sfârşit. este de datoria cercetătorilor (care. Deoarece la fiecare patru decese. din întreaga lume. meritele enzimelor şi existenţa nenumăratelor vindecări de cancer prin crudităţi şi să publice. unul se datoreşte cancerului. reprezintă o realitate şi nu mai trebuie trecute sub tăcere. Atâta timp cât cauza cancerului nu este recunoscută şi îndepărtată. aş vrea să atrag atenţia celor care se îndoiesc asupra lucrării. Este de dorit sa se introducă si să se stimuleze practicarea unei agri29 culturi biologice. după cât se pare. Nenumăratele cazuri de vindecare a cancerului prin alimentaţie crudă. Bolnavii de cancer iradiaţi constituie un exemplu de tratamente de mântuială. a doctorului Gerson : Rapoarte asupra a 50 de cazuri de vindecări de cancer. Şi acest medic vindecă. De aceea este de datoria conducătorilor noştri să experimenteze şi aplicarea metodelor biologice în agricultură. Împotriva unor astfel de tratamente de mântuială oamenii trebuie avertizaţi. sunt toţi orientaţi spre chimie) să recunoască. Doctoriţa Nolfi a ştiut precis de ce nu s-a lăsat iradiată sau operată. un ţesut iradiat este mai greu de vindecat chiar prin alimentaţia cu crudităţi). Revista . Şi ea îşi argumentează riguros atitudinea. în special cancerul. Din toate cărţile deja apărute despre vindecările de cancer prin regim alimentar.

se întâmplă chiar contrariul. Din păcate .Sănătatea poporului (Elveţia) din aprilie 1971 *scria : „Federaţia elveţiană ar trebui să folosească măcar o parte din milioanele pe care le are şi le cheltuieşte în cercetarea agricolă (metode toxice). Eu cred că şi populaţia ar fi de acord cu această propunere. S-a insistat chiar pentru îndepărtarea specificaţiei bio şi «cultivat biologic». în sensul că s-a interzis să se specifice «fără insecticide». După câte aud. alimentele biologice. . Când astăzi. în Elveţia se întâmplă tocmai contrariul. reprezentanţa elveţiană pentru produse alimentare şi-a schimbat atitudinea. După «afacerea brânzeturilor». Cum să poată sistemul de agricultură biologică. În toamna anului 1968. consumatorul nu mai poate şti ceea ce este cultivat cu chimicale şi ceea ce este fără. Ziarul Reformă şi dietă din iunie 1975 scria: „Într-o atare situaţie este de neînţeles că forurile sanitare nu fac totul pentru a stimula o agricultură fără otrăvuri. în întreaga lume se pune problema apărării consumatorilor. sunt imediat vândute când ajung pe piaţă. Suma de şase milioane strânse constituie prin ea însăşi un semnal privind dorinţa poporului de-a scăpa de teama cancerului şi de pericolul pe care îl constituie. şi anume. de 15 ori mai multe insecticide decât nivelul admis pe plan internaţional la laptele de vacă pentru adulţi. în spitalul cantonului Aargau au fost consultate mai multe mame. pentru experimentarea biologică".S-a putut face constatarea că laptele lor conţinea. în medie. în care lucrează în mod cinstit peste 700 de familii de ţărani. anticancerigene. cu alte cuvinte se face totul pentru îngreuierea apariţiei pe piaţă a produselor obţinute printr-o agricultură care se foloseşte de metode agrotehnice biologice.

care suferea foarte rău de edem cardiac şi astm. Picioarele tatălui meu se umflaseră aşa de rău. deoarece accepţiunea de „regim sărac în carne" este foarte elastică. nu i-a mai prescris nici un alt tratament. injecţii care ulterior au devenit din ce în ce mai dese. fără interzicerea totală a cărnii. demnă de urmat. . dacă acestea nu au voie să poarte indicaţia «fără otravă» sau «cultivat biologic» ? " 31 DIFERITE VINDECĂRI Prin alimentaţia cu crudităţi şi post poate fi vindecată orice boală. Starea bolnavului se înrăutăţea văzând cu ochii. deoarece n-a mai fost în stare să se ducă el la doctor. deoarece. La data aceea nu eram încă adept al alimentaţiei de crudităţi şi aveam puţine cunoştinţe şi puţină experienţă în metoda de vindecare naturistă. o curăţire temeinică şi o refacere şi că ar trebui să evite alimentaţia cu carne şi sare. să prezinte consumatorilor produsele obţinute. I-a recomandat şi un regim sărac în carne şi sare. ba mai mult. O impresie adâncă mi-a făcut vindecarea tatălui meu. a fost chemat cel mai bun medic din regiune pentru a-1 trata. Tatăl meu nu avea decât 56 de ani şi era bolnav de câtăva vreme. parcă erau nişte putinele de bătut untul şi. Raţionamentul logic îmi spunea că organele pacientului nostru ar necesita. prin post parţial. Sfaturile mele nu au fost luate în consideraţie.să dovedească că face o muncă de pionierat. acesta a fost nevoit să vină de două ori pe zi să-i facă injecţiile 32 Din cauza retenţiei de apă s-a accentuat şi astmul. dar care nu s-a dovedit a fi eficient. în afară de injecţii. Se pare că nici doctorul nu mai credea într-o vindecare. El a început prin a-i face din când în când câte o injecţie.

constituiau cauza bolii. se sinucid prin patima asta de a mânca. deocamdată. Adesea mi se părea că nu ar putea să existe chinuri mai grozave decât cele prin care trecea bietul meu părinte. în pulpa piciorului şi nu se cicatriza . tatăl meu m-a întrebat: „Şi cum este. Chiar şi otrava injecţiilor. atâta timp cât stomacul era umplut cu mâncăruri care. în loc să vindece. Fiind obişnuit cu o mâncare picantă. a contribuit la agravarea bolii. Când suferinţa şi-a atins apogeul şi sfârşitul părea aproape. îi plăceau sandvişurile lui cu ceapă. mânca acelaşi fel la toate mesele. O rană pe care o 33 avea.insuficienţa cardio-respiratorie fiind aşa de rea. Dacă i s-ar fi permis. de la început. de doi ani. Atunci mi-am dat seama pentru prima oară cât de ataşat este omul de obiceiurile sale culinare. îmi răspundea: „Doctorul ştie mai bine". deoarece nu s-ar fi putut abţine de la delicatesele oferite. Fără a întreba pe medic. într-atât încât există indivizi care. Pentru început. El nu primea nimic altceva decât câteva linguri de ceapă tocată întinsă pe o felie de pâine cu puţin unt şi o ceaşcă de ceai diuretic concentrat. De acum înainte nu a mai avut voie să stea la masă împreună cu familia. în sfârşit. am încercat cu ceaiuri de plante. fără să-şi dea seama. devenise. Chiar începând din a doua noapte a putut să se odihnească. docil şi dispus să-mi primească sfaturile. Ori de câte ori încercam să-1 conving pe tatăl meu să încerce un alt regim alimentar. criza cardiacă dispărând complet. ar fi mâncat mai mult decât i se oferea. dar nici ele nu i-au putut fi de nici un ajutor şi nu i-au adus nici o alinare. În cursul a 24 de ore edemele de la picioare dispăruseră. încât bolnavul nu dormea nici ziua nici noaptea. regimul de care vorbeai?". Toată noaptea gemea. de fapt.

din naştere. artrita şi multe altele se pot. totuşi. Automat aceasta aduce cu ea un fel de viaţă raţională în care soarele. Din când în când îi mai îmbogăţeam lista de bucate deşi mai trebuia încă să sufere de foame. Mărturisesc că nu am exagerat cu nimic. care nu sunt socotite boli. respiraţia corectă. Nu trebuie însă să uităm că nimeni nu este. susţin ele. Chiar şi . nu a mai făcut nici o injecţie. din cauza periclitaţii si sensibilităţii lor. răsuflarea rău mirositoare. un tratament mai urgent. după o noapte „albă". nu se simt obosite şi nici nu simt nevoia să doarmă. de asemenea. vegetarian. Bolile de nutriţie prin excelenţă. Nu numai bolile grave pot fi vindecate prin regim de crudităţi. eczema. cum sunt: apendicita. de 34 tipul celei cu crudităţi. Din clipa când a schimbat regimul. Din acest motiv am adăugat capitolul: Indicaţii deosebite pentru anume bolnavi. Chiar în ziua următoare. aerul apa. mişcarea corporală şi dieta. Totul părea o minune după o suferinţă aşa de grea. ca de pildă durerile de cap. tutun sau băutură se recomandă o perioadă de post total. au un rol de seamă. vindeca prin regim. iar în săptămâna următoare tatăl meu a mărşăluit doi kilometri până în satul vecin. iar regimul de crudităţi trebuie să aibă o marjă de timp până când puterea lui de curăţire să poată acţiona. În cazurile în care este vorba de unele vicii. Însănătoşit trecuse cu toată inima de partea regimului. cum ar fi cele pentru cafea. ci şi neplăceri mai mici. Există persoane care afirmă că crudităţile ar putea să înlocuiască somnul deficitar. oboseala şi constipaţia. calculii biliari.s-a vindecat în şapte zile. solicitând. Mai bună decât terapia este profilaxia bolilor prin hrană vie.

aşa cum erau ele obişnuite în libertate. ne putem ajuta făcând o serie de comparaţii cu ceea ce se întâmplă în lumea animală. Unele au devenit chiar incapabile să se mai reproducă. de frica agenţilor patogeni? Tocmai contrariul a ceea ce se urmărea. ciocolata. zahărul rafinat. Astfel de concluzii sunt însă puţin întemeiate şi.regim de crudităţi parţial poale genera o destul de mare putere de rezistenţă faţă de boli. S-a trecut din nou la alimentarea animalelor — unele fiind deosebit de preţioase. derutante. Ce categorie de animale e mai apropiată de om în ceea ce priveşte . nefiartă. excesul de sare. când s-a început alimentarea animalelor sălbatice cu hrană fiartă. Pentru a obţine răspunsul corect la întrebarea noastră. următoarele preparate gătite: pâinea albă şi intermediară. ouăle fierte. alimentele grase sau fierte în grăsime. în general nu se îmbolnăvesc. slănina. chiar exemplare unice — cu hrana lor naturală. de aceea. De ce animalele sălbatice. care trăiesc în libertate. Trebuie însă îndepărtate pe cât posibil. laptele fiert sau pasteurizat. fiartă sau friptă. CARE ESTE TIPUL DE ALIMENTAŢIE SPECIFICĂ OMULUI ? Deoarece a fost un timp în care oamenii s-au hrănit mai mult cu carne de vânat. prăjiturile. folosirea zilnică a cărnii (cel mult o dată sau de două ori pe săptămână). în timp ce printre popoarele civilizate de astăzi cu greu se mai poate afla un om sănătos ? Care a fost rezultatul experienţelor făcute în grădinile zoologice. se putea trage concluzia că noi am fost creaţi pentru alimentaţia cu carne şi pregătirea ei la foc este normală. După aceea s-a putut citi în ziare că până şi animalele foarte rare au început să aibă pui. şi anume că animalele s-au îmbolnăvit şi au murit.

carnea rămâne prea mult timp în interiorul acestuia. a ierbivorelor. iar intestinul său este ondulat şi de cinci ori mai lung decât al animalelor carnivore. iar măselele lor sunt zimţate. Deoarece acidul clorhidric al omului este prea slab pentru digestia cărnii. ceea ce înseamnă că un carnivor poate să mistuie mai uşor plante şi fructe comparativ cu un mâncător de vegetale şi de fructe (vaca. mai puternic. Toate acestea nu dovedesc oare că . pe când a omului este alcalină. Substanţele de putrefacţie trec prin peretele intestinului. maimuţa. porcul) sau a acelora ce se hrănesc 36 mai ales cu fructe (maimuţele)? Gorila. Intestinul carnivorelor este de cinci ori mai mic decât cel uman. Teoria lor va rămâne mereu sub semnul întrebării. la animalele de pradă. pe când al omului este cutat. Organele digestive ale omnivorelor se aseamănă mai mult cu cele ale animalelor de pradă decât cu cele ale oamenilor. ceea ce produce putrefacţia şi mirosul urât. oare. pe când a omului este netedă. de categoria animalelor de pradă. Susţinătorii teoriei evoluţioniste şi-ar sparge capul cugetând pentru ce aparatul nostru digestiv nu s-a adaptat treptat la alimentaţia pe bază de carne sau măcar de ce nu a ajuns să fie asemănător cu cel al omnivorelor (porcul). limba lor este aspră la pipăit. Maimuţa antropoidă este singurul animal al cărui aparat digestiv este alcătuit şi funcţionează întocmai cu cel al omului. saliva lor este acidă. omul) atunci când e pus în situaţia să digere carnea.. pe când ale omului sunt tocite. şi generează diverse boli. de exemplu. în sânge.anatomia şi fiziologia aparatului digestiv ? E vorba. în interior intestinul lor este neted. a omnivorelor (de ex. nu mănâncă nici un pic de carne. chiar şi acidul gastric este mult mai „acid".

cu care să se poată căţăra pentru a-şi lua fructele din pom. 40 sau 50 de ani. din fructe! Între acestea ar trebui socotite şi nucile şi seminţele. scleroză multiplă. putem spune deci că vom fi cu atât mai sănătoşi cu cât alimentele noastre vor fi puţin preparate. în consecinţă. Civilizaţia a produs schimbări fundamentale în modul de viaţă al oamenilor. primim trista veste despre moartea cutărei sau cutărei cunoştinţe. despre otrăvurile conservante! Referindu-ne la noi. orice pomi fructiferi care fac poame bune pentru hrana voastră. de aceea este gata să se îmbolnăvească de orice fel de boală posibilă ? Animalele ierbivore nu au gheare pentru a prinde şi sfâşia vânatul. şi bineînţeles. o dovadă că pentru hrănirea lor este nevoie în primul rând de fructe. deoarece pentru o atare hrană am fost noi creaţi. Şi când ne aşteptăm mai puţin. nu le trece cu vederea. de cancer. şi alimentaţia omului ar trebui alcătuită. dar aspectul tubului lor digestiv a rămas acelaşi. v-am dat orice iarbă care face sămânţă. În urma acestei constatări. Dacă găseşte rădăcini şi bulbi comestibili. mai naturale. sare de bucătărie. ceea ce ar corespunde cu salata noastră. Nu ştie nimic despre fiert. nu suntem îndemnaţi să ne amintim una din primele învăţături despre „nutriţie" pe care Creatorul a dat-o primei perechi de oameni şi care este scrisă pe prima filă a Bibliei? Stă scris: „Iată. la vârsta de 30. Şi astăzi el este la fel cu cel al maimuţelor antropoide. caută să le pregătească „tot felul de bunătăţi". în primul rând. zahăr rafinat. Maimuţa se hrăneşte şi cu boabe de plante şi cu frunze netede. că le mănâncă aşa cum i le-a dat natura. din dragoste pentru soţii lor. Omul şi maimuţa sunt singurele animale 37 dotate cu mâini.omul s-a hrănit greşit." Iar spusele acestea au valoare de lege a naturii. Sunt multe soţii tinere care. stop cardiac sau altă boală caracteristică so- .

iar suferinţa celor din familie a fost mai groaznică. s-a sacrificat totul. Şi în cazul lui s-a spus că trebuie operat imediat. De aceea suntem convinşi că. vrem să atragem atenţia asupra unuia singur care ni se pare edificator. să-i explice.pentru o vindecare care nu a avut loc. şi-au osândit soţii la o moarte sigură. din anii tinereţii. Deşi a fost operat. poate chiar numai sucuri proaspete. simplu. O tragedie mai mare nici că se putea închipui. Am cunoscut un om căruia. dacă nu s-ar fi făcut operaţia. dar toţi specialiştii la un loc n-au mai fost în stare să le prelungească viaţa. cu totul neintenţionat. omul este astăzi complet orb. că noi am fost creaţi pentru un alt fel de alimentaţie. îmbuibându-i cu toate delicatesele artei lor culinare. i s-a format o tumoare ce apăsa pe nervul optic. Jumătate din „avere" a fost dată medicilor. omul s-ar fi putut bucura şi astăzi de lumina ochilor! PREJUDICIILE FIERBERII ALIMENTELOR De curând a venit cineva la mine să-mi spună. totuşi. dar numai din neştiinţă. că măcar două luni ar fi trebuit să încerce un regim hipoacid. atâta vreme cât ne simţim „bine". altfel va fi prea târziu. ce bine ar fi fost! După experienţele noastre. Aceste tinere doamne au avut intenţii bune. când soţul şi-a dat obştescul sfârşit.cietăţii noastre civilizate. Dacă. durerile şi chinurile pe care trebuiau să le suporte bolnavii creşteau. ar fi existat cineva care să-l lămurească. cu . să citim măcar o carte despre cum să ne menţinem sănătatea! Din nenumăratele cazuri nenorocite pe care le ştim personal. iar după un timp începea să se vindece. prematură. Şi când te gândeşti că nu găsim însă niciodată timp. nici un cancer n-a mai evoluat în timpul unui atare regim.

vitamina C. în mare măsură. fiartă în mod obişnuit.un aer triumfător. ci de o „vegetariană". pricinuite prin fierbere. Dar s-a aflat că nu era vorba de o „naturistă". printre altele. de exemplu în abur. Pierderile de calciu. parte prin distrugere. parte prin coagulare. la folosirea cărnii. substanţele proteice astfel modificate produc mai multe reziduuri şi acizi în urma metabolismului. fier. remarcând. potasiu. în alte alimente este distrusă doar parţial în timpul preparării mâncărurilor. enzimele. Garten. o adeptă a alimentaţiei naturiste. prin fierbere sunt distruse. au fost deja amintite în primul capitol. şi avea 40 de ani. Totodată. Vegetarienii renunţă. a murit de cancer. Între cele două noţiuni este o mare deosebire. Astfel de realităţi ar trebui să ne atragă atenţia. Una din cele mai importante dintre ele. îşi pierde 60% din valoarea iniţială. uite. Pro40 teinele îşi pierd 2/3 din valoarea lor nutritivă prin fierbere. Dr. Lipsa de enzime are ca urmare faptul că mai mult . se pierde total prin fierberea alimentelor mărunţite şi la fierberea laptelui. că. Chiar dacă fierberea se face cu grijă. iod şi alte săruri minerale. Pe lângă enzime. astfel că legumele şi zarzavaturile nu mai conţin nimic hrănitor în ele. a cărei sarcină principală este curăţirea sângelui. „Zarzavaturile fierte în apă sunt cele mai puternic depreciate". nu este nici o deosebire între acest sistem de fierbere şi celălalt: în ambele cazuri-sunt distruse substanţele cele mai de seamă. că varza. Dureri şi suferinţe. de pildă. Aşa scrie un cercetător american. magneziu. dar fierb cele mai multe mâncăruri. şi vitaminele. în cartea sa. Toate sărurile minerale se elimină prin apa de fierbere şi prin aburi. într-adevăr. ce locuia lângă Berna.

sunt cele mai folosite. cantitativ.de 3/4 din sărurile minerale importante din celulele cornului nu pot fi valorificate de organism. dar nu şi cele fierte: iată o dovadă certă că schimbarea suferită de zahăr şi amidon prin fierbere este categoric dăunătoare. la obţinerea uleiului prin presare la cald. de exemplu. 41 Aroma şi gustul picant al fiecărui aliment sunt foarte prejudiciate prin fierbere. În acest fel ele devin o reală primejdie pentru oameni. Aşa că. predispunându-i la obezitate. pe când uleiurile obţinute prin presare la rece le curăţă de depuneri. modificări chimice inexistente în alimentele care nu se fierb. Cu astfel de pierderi enorme. un ajutor deplorabil pentru un mare fiasco! S-a observat că din mâncărurile gătite se mănâncă de trei-patru ori mai mult. oricâţi bani cheltuiţi pentru hrană. Conservarea se rezolvă doar prin congelarea lor. ci chiar în timpul procesului de fabricaţie. de aceea este neapărat nevoie de un suport artificial. Într-adevăr. Cele mai mari prejudicii le suferă însă grăsimile şi uleiurile şi nu numai la fierbere. Grăsimile animale şi vegetale solidificate şi uleiul încălzit obliterează arterele şi provoacă hipertensiunea arterială. cei mai mulţi oameni sunt subalimentaţi. depozitându-se ca reziduuri. Fructele nu trebuie fierte sau sterilizate sub nici o formă. Amănunte în plus veţi găsi în capitolul referitor la Bolile de inimă. pe mesele dumneavoastră se găsesc numai alimente cu valoare nutritivă redusă. chiar având stomacul plin. care îşi schimbă total compoziţia chimică. Fructele crude sunt suportate chiar şi de diabetici. decât din cele crude. ambele foarte otrăvitoare (dăunătoare). Prin fierbere sunt degradate chiar şi amidonul si fructoza. pentru că volumul alimentelor scade mult prin . între care sarea de bucătărie şi zahărul.

la care trebuie să renunţi. Apropo de satisfacţiile gustative. abstracţie făcând de suferinţele psihice şi neajunsurile financiare care se instalează în unele familii. devine imperios necesară . Iată cât de multe sacrifică omul doar pentru o neînsemnată plăcere culinară! De altfel. şi care nu pot fi evaluate în cifre. la toate aceste cheltuieli se mai adaugă întreruperea temporară a lucrului (concediile de boală) şi curele de tratament în staţiuni balneoclimaterice. depunerile şi creşterea în greutate cu greu mai pot fi evitate. mai grave decât toate celelalte. sunt durerile şi chinurile bolnavului. o asigurare de boală care. gustul ar putea fi uşor reeducat. Dar. cu greu vei reuşi. Am găsit în schimb multe alte alimente delicioase. pentru că se ştie că el este o obişnuinţă. Când am început să schimb regimul. şi niciodată să nu cumpăr două deodată. totdeauna ispita îţi va da ghes „măcar să guşti"! După un timp mi-am cumpărat o cutie la două săptămâni şi apoi tot mai rar. chiar împătrit.fierbere. ar fi putut fi evitată. erau la acea dată hrana mea preferată. banii daţi pe mâncare. În plus. nu am mai simţit nevoia de sardele. mi-am propus ca pe viitor să-mi cumpăr numai câte o cutie. MUNCA GREA ŞI HRANA CRUDĂ În discuţiile asupra alimentaţiei cu crudităţi mi se . După aproximativ o jumătate de an. la cutie. cheltuielile adiacente generate de alimentaţia fiartă sunt mult mai ridicate decât costul crudităţilor. îmi place mai mult alimentaţia mea de astăzi decât mi-a plăcut cea din trecut! Îmi amintesc bine de trecerea mea de la vechile obiceiuri culinare la alimentaţia naturistă. Sardelele în ulei. şi astfel. de fapt. numai 42 sâmbăta. ca să le am pentru două sâmbete : dacă ai în casă tocmai acel „ceva bun". Notele medicilor depăşesc de multe ori.

spune adesea: „Aş vrea să te văd cum te-ai descurca dacă ar trebui să munceşti din greu!. . că mesele sale sunt alcătuite 90% din crudităţi. carnea este considerată un aliment dătător de forţă. este doar un mijloc de a biciui. După cum am văzut mai sus. Există şi alte dovezi. a publicat o carte în care mărturiseşte. pe când ceilalţi. nu-şi foloseşte niciodată întreaga sa putere de rezistenţă de la început. cândva. medaliat cu aur la Roma şi la Sydney.. Ocazional am efectuat şi eu muncă grea. Nu mai eşti chinuit nici de oboseală şi nici de sete.". Unii erau mâncători împătimiţi de carne. şi chiar şi în această situaţie hrana crudă şi-a dovedit superioritatea. în Germania. de a stimula artificial. aproape de final. deoarece acestea devorează carnea crudă cu piele şi păr. asemenea cafelei. naturiştii. sunt istoviţi şi cedează. Un dublu campion olimpic la înot pe distanţe lungi. 44 În general. Este neîntemeiată comparaţia cu efectul pe care îl are carnea asupra animalelor de pradă. cu reţinerea de la orice fel de preparate din carne. din America. în afară de asta. adaugă mai departe. mulţi erau adepţi ai crudităţilor. Roos. în concursuri. El atribuie rezistenţa sa neobişnuită crudităţilor şi. După rapoartele pe care le avem. printre altele. proteina îşi pierde.. adică dacă aş rezista numai cu hrana din crudităţi. s-a făcut o examinare asupra capacităţii de muncă a unor muncitori. în lucrarea amintită că. carnea fiartă conţine numai o fracţiune din valoarea nutritivă a celei crude. În realitate. iar organismul lor a fost creat şi adaptat exact pentru acest fel de alimentaţie. Cine a rezistat mai mult la „tăvăleală" ? După calculele făcute.

Consumul de sare trezeşte în ele o senzaţie anormală de foame şi o sete permanentă. nici un alt aliment nu încarcă şi nu acidifiază mai mult sângele decât carnea. Se poate replica faptul că unii iubitori de carne ating vârste înaintate. Chiar şi fierul din carne devine anorganic şi. . atunci când este vorba mai ales de persoane ce prestează o muncă fizică grea este că. În ceea ce priveşte vitaminele. un timp. ceea ce favorizează şi mai mult apariţia bolilor. nefolosibil. Personal. în plus. un rol de seamă îl are cumpătarea. Dar seminţele de cereale sunt de 10 ori mai valoroase şi mult mai sănătoase. prin aceasta. Nu după mult timp au murit amândouă de o boală de piele. numai carne şi salată. cunoştinţe apropiate ale autorului. Au ţinut acest regim pentru a-şi păstra linia suplă. Este o tragedie că medicii recomandă carnea şi sugarilor. Cele mai multe mâncăruri fierte conţin tot atâta sare cât conţine o hrană specială care se foloseşte astăzi în îngrijirea animalelor pentru îngrăşarea lor. de valoare redusă. Un alt dezavantaj al sării din mâncare. care. au făcut o cură de slăbire mâncând. consider că utilizarea cărnii fierte este o hrană unilaterală. Pro45 blema alimentară a omenirii ar putea fi astfel lesne rezolvată. Ambele cer să fie satisfăcute şi duc la creştere ponderală. Două doamne. considerând carnea un aliment cu valoare nutritivă mare. putem spune că ele aproape nu mai există.prin fierbere. Pentru a produce un kilogram de carne este nevoie de 10 kg de cereale. se acumulează multă apă în corp. Experienţa a reuşit. Şi-apoi. din cauza ei. întotdeauna există excepţii. 2/3 din valoare sau poate fi complet distrusă.

la o şcoală agricolă. Unul dintre viţei a fost scutit de continuarea probei pentru a rămâne în viaţă. Înţelegem şi de ce hrana crudă înlătură oboseala. din Oxford (Anglia): „În Scoţia. din valoarea lor intrinsecă. N-ar fi oare de-a dreptul fantastic. Dar. prin aceasta şi alimentele îşi pierd. Ce avantaje enorme s-ar crea armatei dacă soldaţii noştri ar fi dispuşi să încerce acest tel de alimentaţie! Ne gândim — în caz de război — la simplificarea tuturor celor necesare aprovizionării şi la faptul că lipsa trupelor de rezervă n-ar mai fi o problemă. începe să fie eliminată împreună cu sarea. lapte crud. pentru orice antreprenor. Opt viţei au primit. Doi din prima grupă au murit din prima lună. încă din prima zi de viaţă. s-au făcut nişte experienţe. ca fiecare dintre muncitorii lui să aibă o astfel de cărţulie ? DEVALORIZAREA LAPTELUI PRIN PASTEURIZARE Pasteurizarea a fost introdusă de Louis Pasteur. savant francez. aşa cum a dovedit-o un experiment publicat în numărul din iunie al revistei Minte şi materie. iar alţi opt. ceea ce poate aduce prejudicii sănătăţii. mai mult sau mai puţin.la cel mai mic efort. Al patrulea viţel a murit la două zile după . şi constă în încălzirea alimentelor până la 80 C pentru a distruge bacteriile. lapte pasteurizat. Acum înţelegem de ce acei muncitori vegetarieninaturişti au rezistat de două ori mai mult la corvezi decât ceilalţi. pentru a putea urmări ce efect are asupra viţeilor hrănirea lor cu lapte pasteurizat şi cu lapte crud. Vegetarianul naturist este scutit de această neplăcere.

" Scrisoarea sănătăţii. de corpul nostru. La cele la care laptele pasteurizat a fost hrana principală. Cercetările s-au extins peste mai mult 47 de trei generaţii de pisici." După cum rezultă din toate experienţele de mai sus. animalele erau aproape degenerate. În generaţia a treia. Germenii bolilor. în cele din urmă. toate enzimele de importanţă vitală pentru noi sunt distruse. Viţeii grupei a doua. metabolizate. care au primit toţi lapte nedegradat. au rămas toţi în perfectă stare fizică. care mişună pretutindeni. s-a instalat un rahitism grav care. laptele îşi pierde puterea sa dătătoare de sănătate şi calităţile nutritive de îndată ce este încălzit sau fiert. Enzimele. Animalele au suferit modificări de comportament. încă din prima generaţie au avut loc avorturi. un te- . cărămizile vieţii că. Tot ceea ce rămâne devine o aglomerare de deşeuri ce constituie un depozit de sânge. găsesc. Cele hrănite cu lapte crud s-au dezvoltat normal.încheierea perioadei de probă. din sudul Germaniei. scrie în cartea sa. în timp ce ceilalţi au putut fi salvaţi. a dus la moartea lor. zgâriind şi muşcând. glanda tiroidă era slab dezvoltată. devenind agresive. Potenger şi Simonsen. La toate pisicile care nu au primit lapte crud. organul Asociaţiei Kneipp. în special calciul. scria în numărul 2 din 1972: „Doi oameni de ştiinţă americani. prin încălzire şi pasteurizare. Ca urmare. au experimentat alimentaţia cu lapte pasteurizat la pisici. Cunoscutul biolog canadian H. Tobe. nu mai pot fi decât în mică măsură asimilate. dându-li-se ulterior lapte nefiert. elementele principale ale laptelui. prin procesele de fabricaţie şi chimizare ale alimentelor. La 53% din animale. fierul şi fosforul. în sângele încărcat de reziduurile produselor pasteurizate.

pentru dezvoltare. bineînţeles. iată că. Oliver a mai adăugat că „laptele. Evelyn. a publicat în ziarul Asistenţa socială. noi le învinuim că ne-au provocat suferinţe deşi nu ele sunt vinovate de declanşarea bolii. de la London Hospital.. Un cercetător englez. După un timp. care este plină de suc şi viată ? Pentru că bacteriile au fost create tocmai pentru a înlătura 48 deşeurile acumulate şi astfel au un rol deosebit de important în natură. aparţinând unui prieten apropiat. boala fiind într-o fază foarte avansată de evoluţie. Dr. Astfel se nasc bolile. prof. avea o constituţie foarte robustă. Z. H. nici un rău. de îndată ce găsesc un depozit de deşeuri în sânge şi atacă ţesutul celular. dacă este pasteurizat devine „o uşă deschisă pentru boli si moarte". o capodoperă dietetică". Copilul probabil că înghiţise milioane de germeni de tuberculoză. Probele remediilor: „De ce o ramură uscată este atacată de viermi şi bacterii şi nu una sănătoasă. confirmă aceste adevăruri în cartea sa. H. Dar i-au dăunat? Nicidecum! Bând lapte crud şi folosind şi alte crudităţi.Dar. rezultatele unor stu- . 1934. de la o anumită vacă. Emerich a înghiţit o fiolă întreagă cu bacterii de holeră. Oliver. care nu i-au făcut. prielnic. Pasteurizările acţionează astfel oarecum împotriva tocmai a scopului pentru care sunt utilizate. 47. s-a descoperit că vaca respectivă suferea de tuberculoză. Z.ren propice pentru dezvoltare. astfel încât bacteriile nu au găsit un teren favorabil. sperând că se poate încrede în onestitatea lui. O mamă foarte grijulie faţă de copilul său a considerat că odrasla ei nu mai poate bea decât lapte crud. Pentru a dovedi în mod cert un atare fapt." În această privinţă sunt de acord mulţi medici.

aşa încât nu poate fi vorba de nişte rezultate inventate. în loc să apere de tuberculoză. rahitism (lipsă de calciu). s-au îmbolnăvit de tuberculoză. Toate aceste dovezi arată că atât laptele pasteurizat cât şi fierberea sunt fără sens. numai cu lapte pasteurizat. după. consemnează în cartea sa. în timp ce într-o altă grupă experimentală. El a descoperit că laptele crud constituie o apărare activă împotriva bolilor.dii făcute asupra apariţiei şi evoluţiei cariilor dentare la copiii din diferite orfelinate. altele în spitale. cărora li s-a dat regulat lapte crud. Experienţele făcute asupra a 750 de băieţi au scos la iveală. care sunt atât de răspândite. unele în universităţi. a favorizat-o. Arnold de Viers descrie cu lux de amănunte toate experienţele. au dat aceleaşi rezultate. trei-patru ani. care au fost alimentaţi un timp. 14 copii — dintr-o grupă experimentală mai mare —. Copiii cărora li s-a dat exclusiv lapte pasteurizat s-au îmbolnăvit în scurt timp de scorbut (lipsa vitaminei C). Arnold de Viers. Elixirul vieţii. un cercetător american. tot felul de experienţe efectuate în Anglia şi America. Nu numai că sănă tea oamenilor este prejudiciată. tulburau digestive şi alte boli. dar prin devalorizarea . după acelaşi interval de timp nu a mai apărut nici un caz de carie 49 l dentară. numai un singur băiat s-a îmbolnăvit de această boală. Experienţele au demonstrat că laptele pasteurizat. rezultate uimitoare. Într-un cămin de copii din Anglia. Alte experienţe. La o grupă de 58 de copii. cu alte grupe. hrănită cu lapte crud. regulat.

Am fost pus în situaţia. Singurul avantaj al pasteurizării constă în faptul că. Am locuit câţiva ani în Florida — SUA. Nu se ştie că o cură cu lapte crud poate vindeca boli grele. să trebuiască să fac rost de lapte crud pentru nişte copii bolnavi ai unor vecini. în acest fel. mi-a fost imposibil. fapt ce constituie o cauză a bolilor. Multe boli. Pentru asigurarea cantităţii de calciu necesară organismului trebuie să bem zilnic puţin lapte crud.alimentelor se pierd milioane. ci doar pagube incalculabile. la un moment dat. laptele poate fi păstrat mai mult timp 50 » i şi transportat fără a se altera. Consumatorului nu-i aduce nici un folos. Dacă oamenilor nu li se spune adevărul curat. Chiar şi acum se foloseşte mai mult lapte pasteurizat. în curând vom rămâne şi noi fără lapte crud. Nici ţăranii nu puteau să-mi vândă. iar 90% din oameni suferă de lipsă de calciu. pentru că legile interziceau comercializarea laptelui ca atare. În Elveţia lucrurile stau ceva mai bine. În multe regiuni ale Germaniei nu se mai găseşte deloc lapte crud. Neştiinţa celor lor mulţi a permis unor profitori să voteze o astfel lege. Să nu uitam că laptele conţine mai mult calciu decât orice alt aliment. ca şi fracturile sunt consecinţe ale lipsei de calciu. dar oricât m-am zbătut. deşi este mai scump. Nu se ştie că prin pasteurizare calităţile lui sunt depreciate. dar şi aici lăptarii „dispar" unul câte unul. chiar şi pentru potolirea setei este mult mai bun şi mai . afecţiunile coloanei vertebrale ale articulaţiilor şi cele de cord. chiar şi artroza.

în plus. schilozi şi invalizi. Bacteriile străine care s-ar putea dezvolta sunt inofensive şi nu-i alterează calităţile. cât nu s-a acrit şi este folosit cu măsură. foloseşte mult lapte crud. dacă nu ar exista şi riscuri! Care risc? O dată cu exemplele prezentate am văzut că pericolele sunt mai mari şi mai multe în cazul laptelui pasteurizat decât la cel nefiert. toxinele acide dăunătoare din organism. laptele crud şi cel prins constituie alimente de bază şi nimeni nu se gândeşte la vreun risc. proteine. laptele nefiert. Iaurtul îşi pierde şi el o parte din valoare prin fierbere (enzime. este inofensiv. Laptele prins. sau dacă acesta este interzis. care provoacă nu numai un număr mare de accidente. ci chiar şi mulţi morţi. ea are câştig de cauză. nici nu putrezeşte. Toate sunt bune. pentru că laptele nu se strică. Laptele nefiert acţionează ca un purificator. calciu). asemenea zarzavaturilor. o fac pentru beneficiul lor. ci numai se . Din contră. încât. Dacă mulţi oameni din aceste ţări trăiesc şi peste 100 de ani. Doar bolnavii de reumatism trebuie sâ-1 evite. De aceea vindeca bolile. cel mai bun furnizor de calciu. Iar cei ce alarmează împotriva aşa-ziselor riscuri ale utilizării laptelui nefiert. vitamine. Dacă se atrage atenţia împotriva consumării laptelui nefiert. cu toate avantajele laptelui crud. cu atât mai mult ar trebui să fie interzis automobilul. Cine vrea să se hrănească ieftin şi totuşi foarte sănătos. doar laptelui crud ar trebui să-i mulţumească! Frica de îmbolnăvire este atât de mare.ieftin decât orice altă băutură gazoasă îndulcită. În Bulgaria şi în alte state răsăritene. ar obiecta cineva. de aceea este foarte igienic. are proprietăţi bazice în proporţie de 80% si neutralizează. inducând în eroare oamenii. Nici un duşman al laptelui nefiert nu poate tăgădui acest adevăr. acidul puternic din iaurt răpeşte corpului calciul.

ci el curăţă intestinele de resturile florei bacteriene de putrefacţie şi de alţi agenţi patogeni. Laptele nefiert nu se menţine pur numai pe sine. că laptele neîmbuteliat este filtrat în lăptării? Eu cred că afirmaţia că ar fi neigienic este un pretext al adversarilor laptelui crud. În plus. din cauza consumării laptelui nefiert. Eu personal consum zilnic lapte crud. Până în prezent nu a făcut nici una din bolile copilăriei şi s-a dezvoltat minunat. în timp ce laptele fiert sau pasteurizat putrezeşte. Fetiţa mea. dimpotrivă. De ce ? Pentru că este alimentul cel mai bun şi agreabil. laptele acţionează totuşi ca purificator şi nu pierde nimic din capacitatea sa de a întreţine sănătatea. anume că. Aceasta se datorează fermentului lactic. copiii ar face afte (aftoză). încă din primele săptămâni de viaţă a mâncat lapte de vacă nefiert. Propriul meu copil . în familia noastră. Nu s-a observat. Se mai spune că şisistemul de muls este neigienic.acreşte. Deci. Dorim să protestăm energic împotriva unei afirmaţii neîntemeiate apărută într-o lucrare a lui Holtzer Sommers. adesea. agenţii curăţeniei. diluat corespunzător. cel mai uşor de digerat. enzimele si acidul lactic. El este mort şi nu mai are nici o putere de curăţire şi de vindecare. nu trebuie să vă temeţi să-l beţi dacă nu mai este proaspăt. s-ar îmbolnăvi de pojar. cel mai bun la gust. scarlatină etc. care are şapte ani. vărsat de vânt. Cei care spun asta nu ştiu că 2/3 din lapte este muls mecanic şi în curând 52 întreaga cantitate de lapte va fi mulsă astfel. metodă ce se practică în America de mulţi ani. relativ cel mai ieftin şi cel mai valoros. sunt distruşi. astfel că nu mai poate fi vorba de igienă. desertul este. de pildă. o cană cu lapte nefiert. nici prin pasteurizare el nu devine „mai curat".

Fără temei este şi teoria lui Sommers. dacă nu se începe chiar de pe acum o contraacţiune. pentru că „imobilizează" acizii. Ceea ce s-a întâmplat în Florida este un semnal de alarmă. deoarece statutul confederaţiei privitor la lapte interzice ţăranilor să-şi vândă laptele şi produsele lactate .de dorit să ne unim glasurile întru susţinerea şi salvarea laptelui crud! Fără ajutorul acelora ai căror „ochi s-au deschis" şi fără o propagandă serioasă împotriva acţiunilor aproape imperceptibile. dar sistematice. asemenea fermierilor americani. pentru denigrarea alimentaţiei cu lapte crud. vânzarea de brânză proaspătă şi unt ţărănesc fiind deja interzisă. unii ţărani au fost urmăriţi de autorităţi. pentru că a vândut brânză dulce. De pildă. de îndată ce vine în contact cu aerul. un ţăran din cantonul Neuentorg a avut de suferit.este un exemplu că toate acestea nu sunt decât născociri. Dar de ce să-i conteşti calităţile ? Este. Acolo. deoarece au existat medici răuvoitori care i-au făcut pe nedrept răspunzători pentru diversele boli contactate de copiii ai căror părinţi cumpără de la ei lapte proaspăt. pentru convalescenţi este alimentul cel mai uşor digerabil. face să cadă teoria lui Sommers. Tot astfel de greutăţi vor avea de întâmpinat şi oamenii noştri (elveţienii) peste câţiva ani. conform căreia omul adult nu ar mai putea digera laptele nefiert (ci numai sugarii) sau că acesta. în curând poporul nostru nu va mai putea cumpăra lapte proaspăt. nici crud! Chiar numai faptul că. Faptele dovedesc tocmai contrariul: laptele crud vindecă. în ţările balcanice. nu ar mai fi nici pur. În plus. A respinge laptele pe motive etice este cu totul altceva. oamenii — a căror hrană de bază o constituie laptele crud — ajung la vârste mult mai înaintate decât este media de viaţă.

Când. Atunci fierberea era considerată o adevărată „predigestie". că pregăteşte alimentele pentru absorbţia şi asimilarea lor în organism. dat fiind faptul că de atunci şi până în zilele noastre media de vârstă a crescut. s-a trâmbiţat că totul trebuie să fie fiert şi pasteurizat. OAMENII TRĂIESC MAI MULT? Deşi părerea că strămoşii noştri s-ar fi hrănit mult mai sănătos este destul de răspândită. Prin ziare. spaima faţă de microorganismele generatoare de boli s-a răspândit în întreaga lume. spaimă care mai persistă şi azi.persoanelor particulare. deci. 55 . cu excepţia unor fructe care nici nu erau considerate alimente. poliţia a făcut o descindere la el acasă. manuale de gastronomie şi tratatele de dietetică a numeroşi medici. Vrem să urmărim până unde si în ce măsură cele de mai sus corespund adevărului. Acest ţăran îşi cultivă pământul fără îngrăşăminte chimice şi fără pesticide (aceasta s-a întâmplat în 1970). Bircher a descoperit. cu vreo sută de ani în urmă. cărţi. se consideră că sistemul de nutriţie actual este perfect echilibrat. Louis Pasteur a inventat pasteurizarea ca mijloc de protejare a sănătăţii împotriva agenţilor patogeni. cu cât se folosea mai intens. cu mai multe maşini. iar arta culinară foarte sofisti cată nu ar exercita nici o influenţă negativă asupra sănătăţii. Este categoric că acum 50-100 de ani strămoşii noştri fierbeau lotul. cu atât era mai bine pentru om. şi i-a confiscat toate proviziile. DE CE. AZI. Cineva a fost chiar de părere că industria chimică si cea farmaceutică ar contribui substanţial ca oamenii să ajungă la o vârstă înaintată. Dar după ce Dr.

care se ştie că sunt deosebit de importante pentru metabolismul celulei nervoase. de 56 dinţii artificiali. Sunt convins că aş fi fost un copil mai puţin plăpând . în plus. când mă căutai eram răcit. Mai târziu. o hrană care. totuşi desele mele îmbolnăviri dovedeau subalimentaţia. s-a creat un nou curent de opinie care viza un alt mod de viată.acum câteva decenii. măselele mi se cariau mereu. Dimpotrivă. încă de la vârsta de şase ani am avut prima întâlnire cu dentistul. de ochelari şi de multe alte neplăceri. după ce mi s-au deschis ochii. laptele fiert. pe care le-am făcut în forme destul de grave. măselele şi sistemul meu nervos ar fi trebuit să fie deosebit de sănătoase şi rezistente. în ceea ce priveşte aspectul exterior eram mare şi puternic. şi a dovedit valoarea ridicată a salatelor şi fructelor crude. La scoală eram foarte emotiv şi uituc. Eram oprit să beau lapte crud. ambele fiind semne vădite ale unor nervi slăbiţi. deşi aveam propriile noastre vaci. atât dantura cât si nervii mei se aflau într-o stare de slăbiciune avansată. Astăzi. La vârsta de 16 ani a trebuit să-mi pun ochelari. Laptele si cerealele conţin foarte mult fosfor şi calciu. care erau foarte sănătoase. Raportat la cantităţile de lapte şi pâine pe care le-am mâncat în copilărie. în mare măsură. precum măslinele. mai sănătos. la masa noastră cea de toate zilele. în ciuda deselor controale. era devalorizată. acum 50 de ani. Şi totuşi. Conform concepţiilor acelor timpuri se pare că eram foarte bine hrănit. în tinereţea mea. asa-numitele cereale Bircher. aş fi fost scutit de toate necazurile şi bolile amintite. pâinea proaspătă şi zahărul rafinat erau utilizate din belşug. aveam febră şi am trecut prin toate bolile copilăriei. în schimb. „înălţându-le" la rangul de hrană. susţin că dacă aş fi respectat o alimentaţie corectă. Iar. se mânca numai mâncare gătită sau coaptă.

să se recunoască neajunsurile alimentaţiei fierte si să se urmărească îndreptarea ei. care a fost hrănită de mică (din săptămâna a treia) cu crudităţi. o igienă individuală mai . cauza bolii trebuie căutată în subalimentaţia sistemului nervos.aş fi putut fi un elev mai bun. S-a publicat literatură despre tratamentul naturist şi alimentaţia pe bază de crudităţi. în primul rând în astfel de institute. nu ar fi ajuns în această situaţie dacă ar fi primit suficientă hrană vie. nu a plâns aproape deloc ca sugar. Se spune că acum 100 de ani fiecare al treilea copil murea până la vârsta de sase ani. S-au format asociaţii şi institute favorabile unei atari reforme conceptuale. prin ospicii sau prin instituţiile asemănătoare. în majoritatea cazurilor. Ereditatea poate avea şi ea un rol. Tot atât de mulţi sunt si copiii care au murit de timpuriu din cauza greşelilor de alimentaţie. Ţin să menţionez că fetiţa mea. ospicii şi spitale. Trista poveste a copilăriei mele s-a repetat în cazurile a mii de copii şi se mai repetă şi azi. Este de dorit ca. tocmai această hrană a generat boala. Chiar şi unii medici şi-au schimbat opiniile. Trebuie să se verifice practic faptul că bolnavii se înviorează de îndată ce primesc hrană crudă. totuşi. Obişnuitul regim cu carne fiartă nu este în nici un caz cel adecvat unor astfel de bolnavi: deseori. Foarte eficace au fost conferinţele 57 şi cursurile organizate de aceste societăţi. în majoritatea cazurilor. Urmarea este că şi cel mai uşor dezechilibru psihic poate genera catastrofe. Practicarea sporturilor. La ridicarea mediei de vârstă au contribuit multe. Cu 50 de ani în urmă s-a ajuns la concluzia că sunt absolut necesare un regim de viaţă şi o alimentaţie mai sănătoase. Pot spune că bolnavii care se sting încet.

Izbitor este declinul mortalităţii copiilor. efecte secundare nocive. a îngrijirii mai bune a bolnavilor. căci datorită ei şi-au găsit microbii un teren mai „uşor" de atacat. Indiferent dacă natura afecţiunii este de ordin psihic sau de alt ordin. Dacă o boală dispare după tratament. fie după vindecarea ei aparentă se manifestă alte boli. medicamentele au. li se dau mai ales lapte praf nefiert. într-o atare situaţie s-a ajuns printr-o alimentaţie greşită. în loc să închidă orificiul prin care pătrunde apa. După cum s-a mai spus. apa poate pătrunde în vas printr-un orifi58 ciu. generalizarea instalaţiilor de baie amenajate în aproape fiecare casă şi multe altele au contribuit şi ele la prelungirea mediei de viaţă. de cele mai multe ori. Iniţial trebuie îndepărtată cauza maladiei. Mulţumită chirurgiei moderne. doar vindecarea simptomelor şi nu a organismului uman în totalitate. pentru că astăzi multe boli specifice copilăriei sunt tratate cum trebuie şi. Metodele de azi pentru vindecarea bolilor pot fi ilustrate prin următoarea comparaţie: un om stă într-un vas cu apă. de fapt. unora dintre ei li s-a putut prelungi viaţa cu câţiva ani. în plus. bolnavul nu moare. cu totul istovit de puteri. ea fie apare mai târziu. se mai poate . amestecat cu ceai de muşeţel alături de făinuri fierte. Cum s-ar zice. banane si alte fructe crude. în loc să li se dea sugarilor lapte fiert. dar nici sănătos nu este.bună. în cele mai multe cazuri. Din păcate făinurile mai joacă încă un rol de seamă în alimentaţia lor. se încearcă. Industria farmaceutică a ajutat şi ea la prelungirea vieţii omului. prin faptul că medicamentele ameliorează bolile — dar nu le vindecă. se luptă să o scoată cu un făraş: o muncă de Sisif. cel din apă. altfel nu are rost nici un tratament.

fără ca ea să fie cunoscută şi să pătrundă în cele mai diverse medii sociale. Din acest motiv. deşeurile. „Ieftinătatea" hranei de crudităţi este prea puţin „interesantă" pentru ei. până la urmă. Am întrebat o dată un medic de ce nu-şi tratează pacienţii în mod natural. Nu am avut însă . în permanenţă. Făraşul este imaginea modului în care poate ajuta medicina si chirurgia modernă. prin alimentaţia necorespunzătoare si medicamentele toxice. pentru că nu ştie că si alimentaţia de crudităţi poate procura satisfacţii gustative. de aceea se murea mai rapid. reziduurile cu care se încarcă. Astăzi boala este doar tărăgănată. niciodată nu vor putea ieşi biruitoare meritele acestei alimentaţii.. organismul bolnav. de aici. dar până la urmă se îneacă.menţine deasupra apei un timp. ţine mai mult la „plăcerile burţii" decât la sănătatea sa. precede de cele mai multe ori moartea. altfel aleargă la un alt medic. pentru ca. o medie de viaţă mai lungă ! Mulţi oameni nu pot să creadă că există o cură aşazisă minune (regim-minune). Apa reprezintă toată „murdăria". Nu se gândeşte nimeni că o suferinţă ce trenează ani de zile poate. pentru că nu este înlăturată cauza.. bolnavul să "se înece" în ele. căci el. dar nu poate să pătrundă din două motive : Primul — cei mai mulţi medici îl înlătură din capul locului. Al doilea motiv este generat chiar de cel bolnav. pornind de la cauza bolii. ca urmare a unei alimentaţii greşite. El 59 mi-a răspuns că pacientul vrea să vadă o reacţie rapidă. Regimul minune există. multe spitale şi. Cu o sută de ani în urmă nu se dispunea nici măcar de „făraş" ca să scoată apa. este verificat.

părţile lui componente alcătuiesc o structură perfect armonizată. nici de rafinare. de exemplu. astăzi. carbonul. nici de decojire. îndeosebi în digestie. După rafinare. De aceea. printre altele. zahărul nu mai are decât un singur element. Deoarece. utilizarea medicamentelor este mai mult decât una din practicile medicale. de nelipsit în metabolismul amidonului şi zahărului. De îndată ce zahărul ajunge în circuitul sangvin. le pierde pentru că le consumă. legile naturii cer ca alimentele să fie utilizate neapărat nemodificate nici de căldură.impresia că era un neştiutor în ceea ce priveşte vindecarea prin terapie naturistă. metabolizarea unui element fiind condiţionată întotdeauna de prezenţa unuia sau a multor altor elemente. din rezervele lui proprii. ceea ce este egal cu o crimă faţă de om. începe să provoace neorânduială. Toate aceste deziderate sunt încălcate îndeosebi la prepararea zahărului rafinat. Aşa este cazul. Corpul este nevoit să-şi procure toate aceste elemente din el. apare o „scurgere" prin care echilibrul normal din „bugetul corpului" este dereglat. în întregul lor. . să fie lăsate aşa cum sunt ele. fapt deosebit de important. RAFINAT La orice aliment neatins de mâna omenească. Tărâţele conţin. Cele 20-30 de elemente pe care le conţine trestia sau sfecla de zahăr au fost distruse. la grâu. de aceea. Tărâţele sunt indispensabile pentru transformarea amidonului ce se găseşte în interiorul grâului (făina albă). Dacă aceste substanţe nu există în alimente. Ce poate să însemne prelungirea vieţii fără sănătate ? ZAHĂRUL ALB. este singura aplicată. organismul nostru este forţat să le dea din resursele proprii şi astfel individul începe să slăbească. complexul de vitamine B şi calciul. In universităţile noastre se predă în exclusivitate chimioterapia şi farmacoterapia. şi astfel. de fapt.

consumul din rezervele organismului generează o şi mai mare oboseală şi somnolenţă. imediat după ingerarea unei cantităţi mari de zahăr. de recul: după fiecare metabolizare a zahărului. Dar enzimele. secretă prea multă insulină. ceea ce generează un surplus de energie. Ficatul este stimulat şi trimite rezervele de zahăr (glicogen) în sânge. trece repede în sânge. ţesut în parte . mineralele? Zahărul alb. Corpul este lipsit de unele din cele mai importante elemente. cantitatea de zahăr creşte. deci nu aduce în organism nici măcar un singur „ajutor" pentru digestie. Natura însă nu lasă nesancţionată nici o biciuire artificială nepermisă. dar în raport cu mărimea cantităţii de zahăr. la o reducere a zahărului din sânge sub nivelul mediu admis. mai mult sau mai puţin grave dar. pe . Consumul de zahăr în cantităţi mari dă senzaţia de saţietate dat fiind numărul mare de calorii pe care acesta le conţine. Organismul uman — respectiv fiecare sistem. La un examen al glicemiei. Cu o ţigară sau o ceaşcă de cafea se ajunge în aceeaşi situaţie.suportă o vreme şi face faţă tuturor acestor „sâcâieli". aşa încât o luăm de la început. implicit. aparat. la un moment dat. natura se răzbună crunt pentru tot ceea ce s-a făcut împotriva ei. pentru o perioadă scurtă de timp. nu mai are nici una din substanţele enumerate. iar la o cantitate mare de zahăr. observăm că glandele pancreatice. fiind intens stimulate. anormal. fermenţii. apare chiar ameţeala. urmează îndată reacţia adversă. ceea ce duce.61 fără să stea în intestin. rafinat. Ce este de făcut ? Puţină ciocolată sau o băutură dulce este mereu la îndemână. astfel încât face mai mult rău decât bine sănătăţii. de unde şi instalarea stării de mare oboseală. aşa încât dispare oboseala. Ar fi minunat dacă ar rămâne aşa.

Fiecare soldat primea raţia sa de grăunţe.care acum este obligat sa le sustragă din hrana nece sară glandelor. Chiar şi fructele fierte sunt nesănătoase. De ce nu scot un cuvânt medicii despre o atare realitate şi de ce spun atât de puţin dentiştii despre pericolul dulciurilor? Există cercetări care afirmă că infarctul miocardic este rezultatul consumului îndelungat al zahărului (zahăr în orice formă artificială). a memoriei. In afară de apă se pare că nu mai primea nimic demn de amintit. nebunia şi chiar sinuciderea. iar iscusinţa şi rezistenta armatelor romane era considerată de neîntrecut. Cuvântul „aprovizionat" avea o semnificaţie foarte simplă. căci ar fi fost consemnat de scriitorii romani. PÂINEA ALBĂ ŞI PÂINEA NEAGRĂ Alimentaţia soldaţilor romani consta din simple grăunţe de grâu. zahărul poate genera orice boală. nevrozele. În sfârşit. care prin digestie se transformă în zahăr. pe care o purta în buzunar. Iată ce suferinţe si ce afecţiuni sunt favorizate de consumul de zahăr: scăderea voinţei. În timpul marşurilor nesfârşite. pâinii albe (chiar şi intermediare) şi a cocăriilor. soldatul era în permanenţă aprovizionat cu acest fel de „hrană". impotenţa. artroza. nervilor şi sângelui. afecţiunile dentare. Dacă începea lupta. „res frumentaria" — problema cerealelor. Personal susţin că zahărul este chiar mai nociv decât alcoolul în ceea ce priveşte sănătatea. acestea erau mestecate încet şi temeinic. 95 A . Primul pas ar trebui să urmărească lămurirea oamenilor asupra nocivităţii lui şi a daunelor ce le aduce sănătăţii. Este de neconceput faptul că guvernanţii îi acordă un regim preferenţial şi îl tot ieftinesc în loc să-i ridice preţul.

să adauge. pentru că ar fi mai uşor de digerat. Cu această ocazie se folosesc substanţe toxice.Din scrierile acelor timpuri putem constata că boabele de grâu constituiau o hrană deplină. dar în ceea ce priveşte hrana. Nu este de mirare că agenţii patogeni se pot atât de uşor instala! 64 De cele mai multe ori făina albă este făcută „şi mai albă". numai amidon. sunt folosite ca hrană pentru vite. Din acest aliment minune azi se obţine o făină albă şi se coace pâine. o pâine scumpă şi o plăcere scumpă sunt. la preţul lor. În azile şi spitale este de asemenea mult folosită pâinea semialbă. E adevărat că se obţine o cocă foarte bună. o adevărată înşelăciune. Un morar mi-a spus că . pâinea ţărănească şi alte aluaturi la fel de dăunătoare. cu alte cuvinte se putea trăi numai cu ele. produsul numindu-se „pâine albă". Într-adevăr. şi cheltuielile pentru dentist şi medic. Interiorul din care se scoate făina de grâu conţine. Iar când aluatul se pune la copt. în majoritatea cazurilor. să zicem aşa. chiar şi sub formă de pesmet. sângele se acidifiază. căldura distruge şi ultimele substanţe nutritive. Cine cumpără cu regularitate pâine albă şi prăjituri din făină albă. Pâinea albă este socotită chiar un aliment în mod deosebit indicat persoanelor bolnave şi mai în vârstă. de fapt. corpul este jefuit şi înşelat. în contrast cu tărâţele şi germenii de cereale care. organele se încarcă de reziduuri mucoase şi sedimente. un aliment privilegiat pentru om. se adaugă conservante care o fac şi mai otrăvitoare. Se crede oare că astfel s-a îmbunătăţit darul desăvârşit al naturii? Să vedem ce valoare mai are. Toate substanţele nutritive din grăunţele de grâu se află în tărâţe şi în germeni.

elveţienii au fost chemaţi să voteze pentru scumpirea pâinii negre şi ieftinirea celei albe. şi totuşi. lipsite de enzime şi viaţă. Ca urmare. Sună foarte atrăgător dar. făina secătuită de tot conţinutul ei natural nu mai poate fi îmbunătăţită. din păcate.în pâinea intermediară ţărănească nu se găseşte nici urmă de tărâţe sau germeni. indispensabilă întreţinerii sistemului nervos. Unii brutari au ştiut că lipsa tărâţei şi a germenilor conduce la o depreciere a calităţii făinii şi au cerut morarilor să adauge vitamine artificiale şi unele minerale. Este cunoscut faptul că cerealele sunt foarte bogate în vitamine. Şi asta numai pentru că făina albă are o limită de valabilitate mai mare. pentru că toate substanţele „de îmbogăţire" sunt sintetice şi anorganice. chiar dacă s-ar adăuga toate cele aproximativ 30 de săruri minerale răpite. este sarcina morarului să extragă din făină toate tărâţele şi germenii cu vitamine cu tot. aşa că nu pot fi asimilate de organele noastre. casă şi hrană din propriul lor corp! Iar noi trebuie să luăm de bun faptul că lăcomia de câştig a profitorilor şi lipsa de informare a oamenilor din partea guvernanţilor favorizează o asemenea situaţie? Acum câţiva ani. 65 iar cei interesaţi au făcut o publicitate îndrăcită în favoarea ei. iată că ei fac bolii. Se afirmă că nimic nu este mai presus de inteligenţa umană. Pentru a produce acea mult solicitată (cu patru zerouri) făină albă şi intermediară. în adevăratul sens al cuvintelor. pâinea integrală a fost scoasă din competiţie. Ţăranii nu ştiu că mănâncă pâine fără nici o valoare alimentară şi că ce este mai sănătos dau porcilor. Aşa a apărut aşa-numita pâine „îmbogăţită". în special în vitamină B. Faptele sunt confirmate de cercetări- .

pentru că hidrocarbonatele excedentare se transformă în grăsimi. ca şi oamenii corpolenţi. aşa să fie şi creştinii un condiment printre oameni! Dacă în Biblie sarea este folosită ca în exemplul de mai sus. ne dăm seama că sarcina principală. Pâinea neagră sau integrală este într-adevăr mai sănătoasă decât pâinea albă. Suferinzii de reumatism şi artrite ar trebui să o evite cu totul. pâinea albă este calea unui viitor infarct cardiac. ci numai prin alimente conţinând vitaminele respective. a calculilor biliari. întinzând aluatul şi încălzindu-l la soare. Dacă ne gândim că se mănâncă în proporţie de 80% pâine albă. se pierd enzimele.le făcute în timpul celui de al II-lea război mondial. În antichitate. acest lucru nu are nici o legătură cu întrebarea dacă ea este sănătoasă sau nu. dar nu poate fi socotită o hrană totală pentru că. a organelor noastre sanitare este să informeze populaţia asupra realităţii. ea face parte din categoria mâncărurilor gătite. Din exemplul biblic putem trage cel mult concluzia . După cum am mai amintit. SAREA DE BUCĂTĂRIE „Voi sunteţi sarea pământului": după cum sarea condimentează mâncărurile. prin coacere. Calculii biliari se fonnează în special din colesterol. De ce n-ar găsi şi brutarii noştri o idee similară de obţinere a pâinii? Dar 66 vor trebui să găsească o soluţie atunci când va fi solicitată de consumatori. asupra marinarilor bolnavi de scorbut care nu au putut fi vindecaţi sau feriţi de această boală prin adaosuri de vitamine artificiale. imediată. ce se depune pe pereţii arterelor. şi prin aceasta în colesterol. iudeii fabricau singuri pâinea integrală sănătoasă. de pildă. de americani.

Sarea marină se compune din aproximativ 100 elemente. deoarece medicina o interzice tocmai pentru că a pricinuit boala sau a contribuit la apariţia ei. este aşa de mare. restul. este o otravă a cărui concentraţie. Plantele au fost destinate să ia substanţele anorganice din pământ si să le transforme în substanţe organice. Tot aşa de puţin cât se poate alimenta omul sau animalul cu praf de piatră sau de fier. În acel timp când s-a scris Biblia se cunoştea probabil numai sarea de mare. încât cu un pahar de soluţie concentrată de sare cineva îşi poate lua viaţa. sarea de bucătărie numai din două. Dovada concretă este că o eliminăm fără ca structura ei chimică să fie prea mult schimbată dacă. bineînţeles. tot aşa este şi sarea de bucătărie. sau de sticlă. Unul din ele. tot aşa este şi pentru un om sănătos. adică nu este de provenienţă vegetală sau animală. de 68 aceea ele constituie halta intermediară pentru hrana noastră. deci aproape to- . pentru organismul nostru.că o mâncare fără gust poate fi condimentată cu sare. S-a constatat că omul poate asimila urme infime de substanţe anorganice. clorul. nu s-a „fixat ilegal" în corp. Sarea de bucătărie este anorganică. în sarea de bucătărie. constituind mai târziu cauza unei boli. După cum azotatul de calciu şi superfosfatul sunt otrăvuri pentru noi. Cine nu a auzit că bolnavilor li se prescrie regim fără sare sau sărac în sare? Dacă sarea este dăunătoare pentru bolnavi. de exemplu dintr-o linguriţă de sare. tot atât de puţin suntem înzestraţi şi noi pentru a digera şi a asimila sarea de bucătărie. Între sarea de bucătărie şi sarea de mare există o mare deosebire. Nu conţine deci enzime. o milionime de gram.

chiar sub formă organică). fără sare. Sarea de care omul are nevoie (el nu are nevoie de sare de bucătărie) se găseşte suficientă în alimentele crude. Ce ocol pentru vindecare când. iar pentru asimilarea sării de bucătărie ar fi necesare milioane de astfel de reacţii. . ateroscleroza. murdăreşte sângele şi organele şi astfel stimulează boala sau apariţia ei! Infima capacitate de asimilare a sărurilor minerale de către organele noastre o datorăm proceselor biochimice. împreună cu o serie de alţi acizi. ci i-ar fi fost mult mai uşor s-o obţină din toate fructele pe care le mănâncă. Soluţia de sare se fixează parţial în pereţii celulelor ce alcătuiesc ţesuturile. Corpului îi este cu neputinţă să elimine în totalitate sarea. Restul se depune peste tot în organism. Amatorii de multă sare sunt chinuiţi adesea de sete şi foame. Ştim că provoacă sete. de aceea cei ce mănâncă foarte sărat transpiră anormal şi suportă greu căldura. îndeosebi. rinichii sănătoşi nu pot elimina decât cinci-şapte grame. ceea ce produce toate bolile posibile şi. de fapt. la fel şi pereţii 69 arterelor. în alimentele crude ne stau la dispoziţie toate sărurile nutritive (fiziologice. trăieşte fără să facă toate bolile ce-l macină pe om. cu siguranţă că nu ar fi fost de cea din mine. Vasele îşi micşorează lumenul şi generează creşterea tensiunii. Iar dacă ar fi avut nevoie de sare. pentru scoaterea căreia se sapă la 200 m adâncime.tul. Dovada ne-o prezintă maimuţa care. Greutatea corpului creşte şi pielea capătă o înfăţişare spongioasă. Din cele 15-20 grame de sare care se ingerează obişnuit prin alimente. bolnavă. ţesuturile se uzează. Lichidul este necesar pentru a o dilua şi pentru a-i diminua toxicitatea (este un corp străin). ceea ce atrage după sine urmări grave.

cu alimente bogate în sare. Avea voie să bea numai apă. În a doua săptămână de post . 35 de femele de şobolani au fost hrănite. pâine intermediară şi sare. Dr. Rezultă că pentru vindecare se cere mai mult decât un regim fără sare. a venit la un medic naturist care i-a prescris o cură de post. Uimirea medicului a fost însă mai mare când. sărurile organice necesare. Este o practică de o absurditate flagrantă. Se uită că organismul nu elimină niciodată. Dahl. ci numai reziduurile. probabil şi în alte ţări. se prăbuşeşte din picioare. Sarea dăunează sănătăţii. 70 Faptul că sarea este eliminată reprezintă o dovadă că. Waerland în cartea sa. motiv pentru care este cancerigenă. poate. un soldat bolnav. ce încalcă toate legile fireşti ale naturii şi constituie o adevărată crimă. prin transpiraţie. aproape pe moarte. comparaţia cu alimentaţia soldaţilor romani. Toate au făcut hipertensiune. care transpiră mult. pe lângă o alimentaţie bogată în sare. bogată în enzime sau. postul total. vă rog. după război. li se dau şi tablete de sare. la cele mai multe tensiunea nu mai scădea. îndopat cu carne. pentru corpul nostru. Faceţi.Sarea poate distruge vitaminele şi enzimele. În America. timp de un an. a făcut o experienţă pe şobolani. când nu te aştepţi. supraîncărcat de sare. După cum relatează dr. poate ajuta numai o alimentaţie de crudităţi. Prin aceasta se urmăreşte înlocuirea sării pierdute prin transpiraţie. soldaţilor. după terminarea experienţelor. Să nu ne mire de ce un soldat. fiind nefolosibilă. ea reprezintă o otravă ce trebuie dată afară din corp. de la Institutul de Cercetări Medicale din Brookhaven.

de vreme ce de mult timp nu mai primea sare ? Din acest exemplu vedem cum otrăvurile se fixea ză în organism şi provoacă tot felul de suferinţe. Uneori sărurile se cristalizează şi generează reumatism şi artrite. fiind reprezentat de pâine şi aluaturi. Cu ajutorul apei care se strânge ca urmare a îndopării cu sare a ţesuturilor. Este limpede că această carne se va „strânge" în cratiţă când o vom fierbe! Mulţi oameni se îngraşă Ia fel. Folosirea sării în exces în alimentaţia multor oameni a generat o practică asemănătoare în alimentaţia animalelor: îndoparea viţeilor cu nutreţuri amestecate cu tot felul de săruri anorganice neasimilabile. De unde venea ea. La ceea ce în mod natural se ajungea într-un an. Chiar şi vindecarea rănilor este întârziată. un fel de îngrăşăminte chimice. dar nu a mai apucat pentru că a fost tăiat. Organismul uman este o parte integrantă a na- . Se poate spune că sarea. Problema sării poate fi soluţionată numai orientându-ne spre un regim de crudităţi. se realizează acum în trei luni. Desigur că viţelul ar fi trebuit să se îmbolnăvească curând din cauza acestei alimentaţii şi să moară. dacă este folosită în măsura în care este cerută de arta culinară de azi. Unii încearcă să slăbească mâncând multă carne. Dar în ceea ce-1 priveşte pe om. favorizează orice boală.încă mai elimina cinci grame de sare prin urină. animalele cresc repede în greutate. situaţia nu se prezintă aşa. ca să nu spunem că "se umflă" cu apă şi otrăvuri. consumând alimente foarte sărate. Nici „nutreţul concentrat" nu-i lipseşte omului. Sarea este tot atât de străină pentru corpul nostru ca şi medicamentele chimice. dar nu ştiu că prin aceasta „murdăresc" şi mai mult organismul şi contri buie direct la îmbolnăvire.

ba chiar se instaurează un fel de repulsie faţă de ele pentru că nu mai au „nici un gust"! Şi astfel fiecare lucru împotriva firii. ele diminuează sensibilitatea naturală gustativă. Aportul de căldură este de-a dreptul neînsemnat. Numai natura îl poate vindeca şi hrăni cu adevărat. Corpul nostru nu-şi are originea nici într-o fabrică chimică. aşa încât mâncărurile ce nu sunt puternic condimentate şi sărate par a fi fade la gust. Cum nu se poate îmbina adevărul cu minciuna. În schimb. ce depăşesc cu mult foloasele lui aparente. Ele nu se împacă. tot aşa nici organele noastre nu se pot asocia cu substanţele otrăvitoare. DE CE „NU". Crudităţile conferă. Băuturile fierbinţi excită nervii şi biciuie inima. fiecare anomalie. În plus. dimpotrivă. dăunează sau distrug mucoasele. Dispare şi plăcerea de a mânca fructe sau alte alimente crude valoroase. atrage după sine o alta — totul în dezavantajul sănătăţii noastre. Ne-a fost servit atât de fierbinte. o energie stabilă permanentă. vecinul . asemenea fumatului şi băuturilor alcoolice. fără a dăuna cu nimic sistemului nervos. Mâncărurile fierbinţi şi. nici într-un munte de sare.turii. Am fost o dată invitat la un ceai. Astăzi a ajuns ceva firesc să se socotească anormalul drept folositor şi sănătos! Sau fierbinte. Acelaşi adevăr este valabil şi pentru sarea anorganică. BĂUTURILOR FIERBINŢI ? Se crede că pentru a produce energie şi căldură mâncărurile şi băuturile trebuie să fie consumate fierbinţi. oferindu-le numai pe moment căldură şi energie. Cu greu poate fi găsit un preparat chimic farmaceutic care să nu aibă efecte secundare adverse. în special băutura. încât nu am avut curajul nici măcar să-l gust. slăbesc. nici în oala de gătit. sau de la gheaţă! Numai să nu fie aşa cum le-a oferit natura.

Dacă mâncarea noastră este de aşa natură încât măreşte cantitatea de acizi din sânge. parc-ar fi fost apă rece. Oare devreme sau mai târziu nu se va răzbuna natura pentru o asemenea „brutalizare" a mucoaselor ? E de la sine înţeles că şi regimul naturist permite „răcoritoare". apoi natura va lucra în favoarea stabilizării definitive a stării de sănătate. în timpul verii sau ceva „călduţ". înmuiate în prealabil. în mod normal. Felurile de mâncare ce nu trebuie îndelung mestecate este recomandabil să fie puţin încălzite. să ne abatem de la regulile lui naturiste. Şi în acest caz vindecarea reală se obţine numai dacă a fost înlăturată cauza bolii. sunt de puţin ajutor şi. Cauza reumatismului şi a artritei. CANTITATEA DE ACIZI DIN CORP Reumatismul şi artrita sunt unele din cele mai frecvente boli ale vremurilor actuale. esofagul şi stomacul acestui individ erau căptuşite cu un fel de talpă. în special . Au devenit o adevărată plagă pentru omenire. Mi-am zis că. Produsele farmaceutice. dar aceste excepţii nu trebuie să devină o obişnuinţă. cerul gurii. toate organele de excreţie. de multe ori. Se poate întâmpla. mai ales a celor de rinichi şi de piele. ca si a altor numeroase (majoritatea) boli. chiar dacă este vară. cu puţine seminţe de floarea-soarelui. după preferinţe. probabil. încât suportă o asemenea opăreală. favorizează declanşarea altor boli. în general. chimice. iarna. mai ales când de-abia s-a început regimul de crudităţi. deci cu ceva ce trebuie mestecat. constă în creşterea acidităţii sângelui. Sângele nostru este compus. Ele se pot consuma.meu l-a dat pe gât duşcă. din 20% acizi şi 80% substanţe alcaline sau baze. Astfel este înlesnită îmbibarea lor cu salivă.

Astfel că nu este de mirare că apar durerile articulare. calcifiază ţesuturi.a. care favorizează instalarea maladiilor infecţioase. afecţiuni dentare.a. Ştim că hrana pe care o mâncăm ajunge în celulele corpului datorită arderilor produse în timpul metabolismului. La acestea se adaugă impregnarea generală a ţesuturilor cu reziduuri şi mucozităţi. Apar. Din întregul proces chimic rezultă acizi şi baze. că se formează tumori. că rănile nu se vindecă. pe cât . că se instalează ateroscleroză. sciatică. nu mai sunt în stare să facă faţă onorabil proceselor de eliminare a tot ceea ce este rău pentru orga nisrn. Una din cele mai mari consecinţe ale hiperacidităţii este lipsa calciului. în articulaţii şi muşchi. că apar calculi biliari sau renali. suferinţe la nivelul coloanei vertebrale. Instalarea unei hiperacidităţi constante sangvine generează numeroase boli. formează reziduuri. acoperă cu grăsimi pereţii arterelor sau alte organe. cum este sarea de bucătărie. unii acizi se depun sub formă de cristale. ca urmare. Acidul uric reprezintă cea mai mare parte din surplusul de acizi. că rinichii nu mai funcţionează normal. otrăvuri ş. boli de nervi. Se produc cu uşurinţă fracturi ş. dinţi etc. acestui surplus i se adaugă şi alte substanţe străine de constituţia normală a organismului. 75 Întreaga activitate fiziologică normală a tuturor organelor este îngreuiată. că oboseala şi durerile de cap devin nişte „oaspeţi nepoftiţi dar permanenţi". diverse toxine. deoarece el trebuie folosit pentru neutralizarea surplusului de acizi şi este astfel sustras din oase. a căror cantitate trebuie să corespundă.rinichii. Toate se depozitează „ilegal" în tot corpul. „dopuri" de mucozităti.

numai acizi. grăsimea vegetală (uleiuri şi margarine). exact. merele foarte coapte. grăsimea animală. cozonacul. pâinea albă. unicul „fel de mâncare" al sugarilor. după metabolism. astfel încât să nu apară un dezechilibru în reacţia acido-bazică din sânge. roşiile. zahărul rafinat. după metabolizarea lui. deoarece laptele va fi. iar altele se transformă în ambele categorii de substanţe. ce rezultă din fiecare element ca să ne putem ghida în stabilirea regimului. sarea de bucătărie. Cele care se transformă 100% în baze sunt toate soiurile de zarzavaturi. excepţie fac păstăile de leguminoase. toate verdeţurile. Referitor la reacţia acidă a fructelor. multe fructe acre. rahatul. cartofii.posibil. tărâţele de grâu. Dintre toate alimentele. pepenii. ciocolata. castanele comestibile. este socotit neutru. laptele este singurul aliment în care. iar laptele. intermediară. toate dulciurile preparate din zahăr. din altele numai baze. 76 Există cercetări pe baza cărora s-au întocmit tabele privind raportul acido-bazic din alimente. Toate celelalte alimente oscilează între cele două tipuri de componente. Cu ajutorul acestora şi a experienţei proprii le putem clasifica în felul următor: Ca alimente care dau 100% acizi se socotesc: carnea. germenii de grâu . Din unele alimente rezultă. reventul (rubarba). nu cele acre. De aceea este foarte important să ştim. nu toţi cercetătorii sunt de aceeaşi părere. Pentru reumatici trebuie foarte . Tot aproape neutre sunt socotite unele fructe ca bananele foarte bine coapte. ceapa. deoarece corespunde procentajului existent în sânge. raportul „acidbază" corespunde întocmai celui din sânge. procentajului normal existent în sânge (amintit mai sus). pentru mai multă vreme.

ar face bine să nu se atingă de atare alimente. deoarece conţine mult calciu. durerile reumatice mi-au dispărut foarte curând. chiar dacă ştia să trateze foarte bine un diabetic. aveam în jurul casei o grădină cu tot felul de fructe tropicale. cu afecţiuni osoase. de sciatică. unde nu cresc asemenea fructe. dentare. Nu reuşeam să înţeleg ce se întâmplă şi nu mai conteneam întrebându-mă cum se poate întâmpla aşa ceva. şi n-am mai mâncat aproape deloc. în mod excepţional. Pe când locuiam în sudul Floridei. de atroze. Apa de zarzavat şi de tărâţe (vezi reţetele) sunt în mod deosebit recomandate. astfel încât să-i neutralizeze sau să-i elimine. Nu trebuie să fim însă sclavii tabelelor. va renunţa la tot ceea ce este fiert. Din păcate. artolice. pentru că organele noastre nu pot face faţă surplusului de acizi. Cerealele dau 60% baze. mai ales grape-fruits. Pe cine îl va interesa cu adevărat însănătoşirea. Dinţii nu mi i-am mai putut salva. se constată că mai toţi oamenii sunt . 77 Mare atenţie la tabelele care socotesc toate fructele bazice. Se adaugă cel mult lapte prins. putem să mâncăm dar moderat. ni se oferă mâncăruri din prima grupă (acide). dar. Bolnavii însă care ar vrea să se însănătoşească. De abia acum mi-am dat seama cât de înşelătoare erau acele tabele. Dacă. Pe bolnavii de reumatism. îi sfătuiesc să menţină pe cât posibil alimentaţia bazică amintită mai sus. valorile bazice scad simţitor. Hipocrate habar n-avea de conţinutul în calorii sau raportul acido-bazic din alimente. Dinţii au început să-mi cadă şi am făcut şi un reumatism la umăr.multă precauţie în alegerea mâncărurilor. când ai o alimentaţie de crudilăţi 100% ? După ce am revenit în Elveţia. pe baza unor astfel de tabele am început să consum şi fructe acre. prin fierbere.

dar ceea ce scrie un fanatic nu are nici o autoritate. şi binevoieşte să ia aminte la acest regim alimentar. şi-ar putea veni singuri în ajutor în acest fel. Literatura despre cru- . adică bazică. întradevăr. când nici un medic şi nici un medicament nu-1 mai poate ajuta. şi medicul acesta mănâncă la fel ca noi.n. „Dacă medicul ar prescrie o schimbare de regim. dacă 78 alimentaţia este corectă. Există. Majorităţii oamenilor li se pare că este imposibil să-şi schimbe felul de alimentaţie. fiind vorba numai de crudităţi. îl ajunge disperarea. Se pare că mai curând acceptă durerile de dinţi. iar dintre ele mai ales cele formate cu calciu. De fapt. Mulţi s-ar putea însă salva. Astfel.tributari hiperacidităţii. când bolnavul se apropie de moarte şi durerile devin insuportabile. surplusul de acid care nu poate fi eliminat se depozitează în corp. se îmbolnăveşte din când în când şi moare în cele din urmă de infarct miocardic sau de o altă boală. ar fi altceva. injecţiile şi suferinţele. posibilitatea de a fi feriţi de carii dentare. se apreciază că 95% din populaţie (este vorba de Elveţia — n. Ce este valabil pentru cariile dentare. este valabil pentru toate celelalte boli enumerate. Cea mai bună dovadă o reprezintă cei 98% de indivizi cu afecţiuni dentare. Deoarece procentajul din sânge nu are voie să se schimbe.) suferă de acest rău care provoacă toate bolile — hiperaciditatea — şi de lipsa substanţelor bazice. Mie personal mi-ar părea foarte primejdios să trăiesc cu alimentaţia obişnuită şi tot felul de injecţii şi medicamente. Cel mult. şi asta pentru că hiperaciditatea înseamnă mai ales lipsă de baze. prin urmare să fii bolnav este o situaţie cât se poate de normală într-o viaţă de om.

Pentru a menţine dinţii sănătoşi este recomandabil ca. dulce. care strică dinţii şi. în tratamentul lor clasic. din care se poate amesteca câte o linguriţă în mâncare. „vei crede" ? Din fericire mai există şi medici demni de jurământul lui Hipocrate. foarte gustoasă. după ce mâncăm fructe uscate sau dulciuri. pe care îl mestecăm . Pentru a preîntâmpina formarea surplusului de acizi şi menţinerea unui procent de 80% baze nu sunt suficiente doar astfel de măsuri. în sfârşit. tot felul de medicamente pe bază de pulberi alcaline. în grâu. toate aceste substanţe le găsim în legumele şi verdeţurile crude. atunci când era bolnav. Basin. Se poate scăpa de apariţia cariilor şi dacă se mănâncă zilnic doar un măr foarte bine copt. Toate bolile de stomac şi intestine au. Există o pul79 bere de substanţe minerale neutre. stimate cititor ? Nu s-ar putea să fie prea târziu când. în general după mese. să se mestece un praf de baze. Să ne întoarcem la discuţia noastră asupra acizilor. Menţionăm că şi sucurile de legume şi ceapă ajută la neutralizarea acizilor. şi-a schimbat gândurile. Dar când a văzut moartea cu ochii. Vrei să ajungi şi tu în această stare. Cam aşa a vorbit şi tatăl trupesc al celui ce scrie această carte. pentru că numai astfel pot fi neutralizaţi. Cu ajutorul unor atari măsuri de precauţie minime pot fi evitate durerile de dinţi. sau există preparate pe bază de fier sau calciu. pentru a împiedica fermentaţiile acide dintre dinţi. aşa cum puneam înainte sarea. care cercetează boala cu de-amănuntul. pe de altă parte. în merele şi bananele foarte bine coapte.dităţi nu mă interesează deloc". Ei sustrag corpului nostru calciul şi alte minerale bazice. fracturile şi tot felul de distrofii. nu acrişor. Şi gingiile sunt bine curăţate şi întreţinute cu aceste pulberi.

bine de tot în gură. cu rapiditate şi putere mare de germinare.Ca să nu se evapore apa repede se pune deasupra o farfurie de acelaşi format. brânză de vacă din lapte nefiert. întinsă. să se umfle si se aşază pe o farfurie mare. Pentru o cantitate mai mare. Deoarece seminţele nu trebuie să plutească. să folosească metoda preparării germenilor de seminţe. Ar fi mai bine să vă opriţi la rădăcinoase. există nenumărate preparate din cereale care constituie mâncarea principală. Pe lângă zarzavaturi şi fructe. Dacă seminţele dezvoltă (este şi în funcţie de temperatură) în două-trei zile. embrioni de până la trei cm. Referitor la procurarea zarzavaturilor indicate vom reveni. nuci. cum sunt sfecla roşie şi morcovul. năut. 81 Unii embrioni (cei de grâu) trebuie lăsaţi mai mult . Se pun seminţele sau sâmburii. se descoperă farfuriile şi se lasă puţin la geam pentru ca să înverzească puţin şi plăntuţele să se îmbogăţească în vitamine. Iaurtul şi roşiile sunt cam acide. APROVIZIONAREA CU CRUDITĂŢI Există părerea că o alimentaţie cu crudităţi ar consta numai din fructe şi salate si nu ar fi recomandată din cauza stropirilor dese cu tot felul de substanţe toxice. Din ele se vor pregăti mâncăruri foarte gustoase. încât şi orăşeanul poate beneficia de ea. se aşază mai multe astfel de perechi de farfurii. unele peste altele. apoi seminţele uleioase. Alimentaţia cu crudităţi este aşa de variată şi are atâtea posibilităţi de preparare. în apă. unele lângă altele sau dacă nu se poate astfel. unele peste altele. surplusul de apă se lasă să se scurgă printre farfurii. Cine nu este fericitul posesor al unei grădini dar care vrea să se aprovizioneze singur cu salată în timpul iernii.

82 INGREDIENTELE NECESARE LA . soia. Aprovizionarea cu fructe nestropite cu erbicide. în timp ce zarzavaturile de bucătărie sunt rezistente. Când firele ajung la cinci-şapte cm lungime. Se poate semăna şi grâu. fasole verde care încolţeşte deja după câteva ore. după împrejurări. Nefărâmiţate sunt prea tari. Se poate procura şi la noi. ca salată. Şi mai simplă este metoda următoare: se împrăştie seminţele pe o pânză groasă. în general. dar este greşit numită soia. Se taie câte puţin din ele şi se folosesc fie tocate mărunt. de la salată trebuie să fie mereu refăcute răsadurile şi trecute în alte lădiţe.să crească şi de la ei se folosesc numai tijele. Cine îşi poate face timp. lucerna. pot fi recoltate. Alţii pot fi recoltaţi de îndată ce ating lungimea de un cm şi se valorifică împreună cu seminţele. mazărea şi cerealele. Trebuie ţinută umedă tot timpul şi. În China şi Japonia metoda este cunoscută de mult. umedă. De obicei se toacă şi se prepară împreună cu alte salate sau fructe. în prezent livezile mai mici. Pot fi pregătite şi cu mixerul. Lădiţele se acoperă la exterior cu folie de plastic şi se umplu cu cernoziom (pământ negru). întinsă pe o planşetă tare. la început. Chinezii plantează. insecticide. poate planta salată şi mirodenii în lădiţe ce trebuie aşezate în „grădina de iarnă" — într-o încăpere încălzită sau la fereastră. fie ca adaosuri. să fie acoperită planşeta. Pentru a fi siguri că este vorba de fructe „curate" ele se cumpără de la ţărani care le cultivă după metoda biologică. muştarul. amestecate cu mixerul. pesticide nu este o problemă. Pentru încolţire se pretează cel mai mult năsturelul de grădină. într-o cameră expusă la lumină. special în acest scop. nu se prea stropesc.

ne putem alimenta pe durată lungă. cu aer cald. năutul. după fierbere. arahidele crude. necoaptă.PREPARAREA REGIMULUI DE CRUDITĂŢI Proteinele S-a constatat că naturiştii au nevoie de mult mai puţine proteine decât cei ce mănâncă combinat. laptele crud. de cele mai multe ori. ovăzul. alături de fructe şi salate. celelalte feluri de brânzeturi se încălzesc la preparare. deoarece 2/3 din proteine devin. nuci. de exemplu. 83 Seminţele să fie crude! Indiferent despre ce fel de seminţe este vorba valoarea lor poate fi testată prin puterea de germinare. conţine 25% proteine dar. Cine cumpără grâu de la ţărani să se intereseze dacă nu a fost recoltat cu combina. carnea fiartă nu are altă valoare nutritivă. Deoarece soia crudă nu are gust plăcut. complet şi sănătos. . este otrăvitoare. este cel mai bogat. ne oferă deci mai multe proteine decât carnea fiartă. laptele acru şi brânza de vaci (nefiartă). Fasolea verde. În afară de proteine. Dintre toate soiurile de cereale. seminţele uleioase. Alţi furnizori de proteine mai bogaţi decât carnea fiartă sunt: soia. doar 9% mai sunt utilizabile. Carnea. seminţe de floarea-soarelui) (25% proteine) sunt alimente complete cu ajutorul cărora. nucile. ouăle crude. pe când ovăzul şi sâmburii (miejii) uleioşi (alune. în salate sau alte feluri de preparate prelucrate cu mixerul. nu poate fi consumată ca atare. Ovăzul crud. embrionii de cereale. nedigerabile sau sunt distruse coagulându-se. prin fierbere. el poate fi modificat fie prin metoda germinării. fie prin combinarea ei cu alte ingrediente. cu 15% proteine. cu 15% proteine. pentru că în acest caz a fost uscat.

la fel ca la ovăz. Dacă nu se poate obţine mei auriu nedecorticat. deoarece cel glasat este destul de devitalizat. . nu mai poate fi socotit crud. Ar fi de dorit ca măcar o dată pe zi să mâncaţi două-trei linguri de mei (Vezi reţeta „Fulgi de mei"). se poate remarca ce deosebire este între gustul fulgilor de fabrică şi al aceloraşi grăunţe pisate în casă. Deşi această lucrare se face la o temperatură destul de scăzută. Prin decorticare. Seminţele de dovleac neprăjite sunt grozave la „ronţăit" şi foarte sănătoase. 84 Fulgii şi germenii (nu embrionii!) Din păcate nu se pot fabrica fulgi cruzi de cereale. să se cumpere numai orez ce poate încă să încolţească. În comerţ se găseşte numai mei decorticat. Germenii de grâu. Din aşa-numitul mei auriu se îndepărtează industrial gustul amărui. încât după fărâmiţarea lui într-un mixer sau cu o râşnită de cafea nu mai rămâne nici urmă din el. este de preferat cel care se foloseşte la hrana papagalilor şi a unor animale pentru blană. În ceea ce priveşte orezul. Pe lângă siliciu. a produs boala beri-beri (avitaminoză B). în Orient. Chiar şi fulgii de ovăz şi de mei sunt ţinuţi în abur în momentul fabricării.Tot atât de multe dificultăţi vom întâmpina şi la cumpărarea ovăzului crud. meiul conţine mult magneziu şi potasiu. De aceea este de preferat să mâncaţi orez obişnuit. embrionul poate fi sfărâmat sau eliminat. unde se consumă numai acest sortiment. Pentru comparaţie. cruzi. Învelişul este aşa de moale. dovada certă este că. Seminţele de floarea-soarelui şi de susan sunt unele din alimentele preferate ale naturiştilor. Acestea sunt elemente bazice foarte importante.

proaspeţi. care sunt sănătoase. fără să mai fie supus nici unui alt proces industrial. Grăsimile vegetale şi margarinele sunt încălzite la temperaturi mari. vom consuma mereu . după cercetările mele. crudă După cercetările mele. Au valoare nutritivă mai mare chiar decât nucile şi seminţele uleioase. reprezintă alimentul cel MAI BOGAT ÎN ENZIME. aşa încât râncezesc repede. Atunci când s-au uscat complet şi tulpinile şi frunzele şi sunt aspre la pipăit se pot pulveriza. păpădie şi plante medicinale. Lămâile şi oţetul natural Folosite în măsură mică sunt. Obişnuit este vorba de uleiul de floarea-soarelui. Din păcate germenii de grâu şi de orez destinaţi comerţului sunt distruşi de căldură. cel mai valoros şi mai ieftin. Făina de grâu integrală. utilizate cu regularitate şi în cantităţi mari conduc la hiperaciditate. ca şi mierea. făina de grâu integrală de Steinmetz şi cea de Graham este crudă şi naturală. în starea lui naturală. Găsiţi şi margarine modificate. se mai pot adăuga şi alte verdeţuri ca: urzică. de măsline şi de in deoarece. o doctorie. Uleiul cu valoare nutritivă integrală Uleiul trebuie să fie obţinut prin presare la rece şi lăsat aşa. Dacă este posibil. 85 Praf de verdeţuri — completare la salate şi ca înlocuitor de condimente Praful de verdeţuri este recomandat pentru iarnă şi este bine să se prepare din pătrunjel uscat şi năsturel de grădină. alte sorturi de ulei nu pot fi preparate la rece. Mirodenii şi plante medicinale Noi facem deosebire între mirodeniile proaspete şi cele uscate.

Există cărţi de plante medicinale şi mirodenii care pot fi de folos începătorilor. diluează sângele. O grădiniţă în miniatură de plante pentru mirodenii se poate realiza şi în lădiţe. Arpagicul (verde) este sănătos şi pentru rinichi si pentru glande. nelipsind din ea nici câteva soiuri de plante medicinale. Pe fiecare din aceste plante — aş spune „iubirile" ei . Amănunte veţi găsi în cartea noastră Sănătatetinereţe-frumuseţe — 150 de reţete de crudităţi. Să se usuce mult pentru iarnă. Pătrunjelul — este una din mirodeniile cele mai bune şi mai sănătoase. Hazmaţuchi seamănă cu pătrunjelul. A aranjat-o frumos.din cele proaspete. Au un gust foarte bun şi sunt foarte sănătoase. de la ambele se pot usca frunzele pentru iarnă. Seminţele de plante medicinale şi mirodenii se găsesc în magazinele de seminţe. curăţindu-1 de reziduuri. Să se folosească mai mult triturat cu mixerul şi să nu lipsească din salate. cele rezistente vor fi plantate separat de celelalte. Pentru uşurinţa cultivării. În continuare. Am cunoscut o doamnă din America a cărei mândrie era o grădiniţă cu plante-mirodenii. Cele mai multe sunt rezistente la frig şi nu cer multă muncă. Nu este oare un stimulent si pentru cititorii noştri să-şi realizeze şi ei o astfel de grădiniţă? Cine a fost curios să ştie care sunt proprietăţile medicinale ale acestor plante va acorda cu plăcere o parte din timpul său liber realizării unei atari grădiniţe. dăm o listă a celor mai folositoare plante-mirodenii: Ţelina — sunt două feluri de ţelină. ca şi usturoiul. Unii grădinari dispun 86 chiar şi de răsaduri. şi nu .le cunoştea şi după denumirea ştiinţifică.

Peperoni -cunoscut şi sub denumirea de piper verde.împiedică balonările şi stimulează digestia. are nişte fructe mari. este foarte bogat în vitamina C. se poate găsi în orice bucătărie este foarte sănătos. Se folosesc frunzuliţele subţiri. Ca multe altele.trebuie trecut cu vederea. În salate era mai bine să fie utilizat ca pulbere. Chimenul — are însuşiri asemănătoare cu ale anasonului. la fel şi ceaiul pregătit din el. Sunt foarte aromate. se poate găsi şi sub formă de pulbere. dar în cantităţi mici poate fi adăugată şi în preparatele noastre. Menta — se foloseşte mai mult ca ceai. Are pro prietăţi asemănătoare cu usturoiul şi este foarte sănătos. Sub formă de praf este indispensabil. Rosmarinul — să fie folosit cu economie. care se pot usca. pentru a avea permanent frunze fragede. Proaspăt. cât şi ca salată. aromate. Busuiocul — are o mare putere de condimentare Este un uşor stimulator al nervilor. Se poate usca şi pentru iarnă. Mărarul . Seminţele se folosesc la ceai contra balonărilor şi contra tusei. goale pe dinăuntru. Se foloseşte atât ca adaos la orice fel de mâncare. curăţă foarte bine sângele şi stimulează activitatea glandelor. Curăţă sângele. dar lăstari . Maghiranul şi cimbrul — se potrivesc la orice fel de salate. Anasonul — are proprietăţile asemănătoare cu cele ale mărarului. Tarhonul — uscat. Salvia — este o plantă medicinală cu efecte terapeutice multiple şi se foloseşte mai mult ca ceai. chiar şi în ceai. Năsturelul — din care se seamănă la fiecare a treia săptămână o altă brazdă. Se foloseşte cu succes în salata de ridichi.

de rinichi. Hreanul — are aceleaşi însuşiri ca şi ridichile. care se pot şi cumpăra. se mai găsesc în comerţ şi altele. ca să avem mereu la dispoziţie ridichi tinere. Nu trebuie însă să lipsească din nici un preparat de mixer. Ridichea — se foloseşte ca salată sau ca adaos la salată. se recomandă pentru topirea calculilor biliari. 88 Roiniţa — se utilizează. Pelinul — este ceaiul amar pentru stimularea activităţii vezicii biliare. dintre care recomandăm : Praf de Curry — un amestec de plante originare . împotriva retenţiei urinare. dar efectul lui este ceva mai puternic. Ca adaos la regimul de crudităţi se întrebuinţează doar în cantităţi mici. În afară de aceste mirodenii obţinute din plante autohtone. Seminţele se folosesc sub formă de praf. a bronşitelor. frunzele sau florile proaspăt culese se pot utiliza în preparatele făcute cu mixerul sau în salate. a stomacului şi a intestinelor. Se înmulţeşte singură prin căderea seminţelor. Muştarul — atât frunzele cât şi seminţele sunt. un medicament şi un condiment excelent. deasupra unei site. de obicei sub formă de ceai pentru nervi. Cele mai multe mirodenii se pot usca pentru iarnă. Limba mielului — este mai puţin cunoscută ca mi rodenie dar. Se mărunţesc cu un tocător de lemn.tineri se pot folosi şi drept condiment. Are o mare putere de fluidificare a mucozităţilor căilor respiratorii. Consumarea în fiecare zi a unei linguriţe de muştar ajută digestiei. Se seamănă la fiecare trei săptămâni câteva seminţe. pentru că este foarte bună pentru tratarea bolilor de vezică. dar se foloseşte şi în amestecuri de ceaiuri. împotriva reumatismului şi a bolilor de ficat. în aceeaşi măsură. de preferat în amestecurile de mixer. rinichi şi glande. exotice.

sunt plante vindecătoare. arbuşti sau tufe. tot felul de frunzuliţe şi flori care. atunci puteţi avea o grădină adevărată. multe alte plante care. întotdeauna. vom avea frunze de nuc. În alt loc se plantează un mesteacăn. de asemenea. mai sădiţi şi un număr de plante medicinale ce cresc sub formă de arbori. într-un coşulet. În casa noastră se serveşte. la prânz. toate buruieni aproape 89 de nedezrădăcinat. vreo 20 de astfel de plante. pe lângă acestea. Coriandru — se foloseşte mai ales pentru prăjituri şi crudităţi şi pentru preparate din fructe. spanacul sălbatic. Cine ar fi crezut că scânteiuţa.din India. sunt recunoscute drept plante medicinale. urzica şi multe altele. Vanilia — se foloseşte mai ales pentru preparate dulci. grădina se lărgeşte de la an la an. Există. un tei şi câteva tufe. în grădinile noastre ţărăneşti. De abia acum înţeleg ce gândea Hipocrate când spu nea: „Plantele noastre medicinale să constituie alimen- . destul de intens aromat. Dacă într-un colţ plantăm câţiva nuci. împreună cu alte rădăcinoase. un preparat de mixer. am descoperit că se găsesc. Prin acumulare şi schimb de plante. potrivit scopului urmărit. Dar nu este neapărat necesar. Dacă. frunze de sa lată şi zarzavaturi oferă o masă întăritoare şi aromată. conform determinatoarelor botanice farmaceutice. Paprica — pentru salate şi sosuri de salate. că frunzele multor tufe cu boabe au mare putere de vindecare? Toate se pot orândui frumos în grădina de plante. Înainte de masă cineva culege din grădină. Spre marea mea mirare. Bolnavii vor prefera acele plante care sunt recomandate pentru suferinţa lor.

Să fie ei atunci păgubiţi din punct de vedere al sănătăţii? În nici un caz. enzimele. şi cea mai ieftină şi cea mai sănătoasă. Dar poate fi folosit zahărul cafeniu. Nu trebuie folosită mai mult de o lingură pe zi. sarea intră prea puţin în discuţie. sub formă de pulberi.tele noastre". În acest preparat sunt cuprinse. Dacă ne gândim cât de mari sunt cheltuielile pe care le facem cu mâncărurile şi preparatele de carne. care ne dau puterea de vindecare. din trestie de zahăr. Cum să nu fii sănătos cu o astfel de alimentaţie? Ce bolnav să nu se vindece? Pot să spun că este o mâncare cu gust deosebit de plăcut şi variat fiind. Mai ales că este vorba de investirea unui capital pentru sănătate. cele mai multe săruri minerale. totodată. Cei grav bolnavi. nerafinat. vitaminele. mierea. probabil. smochine Zahărul alb nu trebuie să se găsească în casă. de persoană. bolnavii de rinichi trebuie să o evite chiar şi pe aceasta. Sarea în calitate de condiment Pentru naturişti. Recomandăm sarea de mare şi sarea de plante. pe cât este posibil. sucul . naturistul o foloseşte numai ca şi condiment. Din păcate. Drojdia alimentară Deoarece drojdia de bere nu este crudă. poate fi recunoscută drept cel mai bogat izvor de vitamina B. nici chiar pentru musafiri. Oricum. miere. deoarece conţine mai mult de jumătate sare de bucătărie. pentru că toate aceste plante medicinale şi mirodenii se pot procura din comerţ. putem sacrifica câţiva bănuţi pentru o astfel de alimentaţie. numai puţini oameni au posibilitatea să-şi facă o grădină de verdeţuri. reumaticii. Zahăr.

timp de 24 de ore. Saliva omului corect hrănit este atât de bazică încât. înlocuieşte periuţa. cel mult o linguriţă o dată pe zi. ca şi mult apreciata miere. Din el se prepară şi brânza proaspătă. Diluată în mâncăruri şi băuturi este mai puţin dăunătoare pentru dinţi. 91 Marmelada preparată cu zahăr rafinat este interzisă. proaspăt este o „delicatesă". agar-agarul şi altele asemănătoare. provoacă acizi. Smochinele. . curmalele etc. laptele trebuie să se lase la prins la temperatura de 25°C. Lapte. La câteva ore după ce s-a prins. încât sunt recomandate. în reţele noastre. măresc şi ele aciditatea. se înţelege numai unul dintre cele amintite ca admise. uscate. Cu greu mai putem găsi un alt aliment. De aceea trebuie să fie folosită cu economie. Prin amestecarea de pulbere din substanţe minerale bazice în alimente sănătatea dinţilor poate fi deosebit de bine asigurată. Vom folosi reţetele noastre de marmeladă.concentrat de pere şi de mere. Mierea conţine relativ puţine din substanţele minerale bazice care sunt foarte necesare pentru metabolizarea zahărului. este sănătoasă. La zahărul cafeniu se mai poate adăuga o linguriţă de lactoză. Zahărul sub orice formă. Prin zahăr. Ca medicament. dar cantitatea de substanţe minerale pe care o conţin este atât de ridicată. practic. care să aibă mai mult calciu decât smochinele. În acest scop. După consumarea fructelor dulci. să se cureţe bine dinţii. brânză proaspătă Laptele crud. în cantităţi mici. deoarece ajută digestia şi acţionează în intestin împotriva putrefacţiei. Zaharina este mai dăunătoare decât zahărul alb rafinat. poate cu excepţia laptelui.

mei. cineva vrea să aibă ceva mai tare de mestecat. ori de câte ori avem nevoie. Brânza este gata. Substanţa grasă se face brânză. Aproape tot acidul a rămas în zer. susan. din tot felul de cereale. Crupele uscate trebuie să fie foarte fine. cu adaos de nuci. hrişcă şi seminţe de floarea-soarelui. Dacă se urmăreşte obţinerea unui amestec de fulgi naturali. Dacă. puţină ceapă şi sare de mare. ovăz. O linguriţă de zer este suficientă pentru a se prinde alt lapte proaspăt. toate trebuind să fie foarte bine fărâmiţate cu mixerul sau cu o râşniţă de cafea.începe să se decanteze. zerul care se separă este acru. drojdie de bere. Peste amestec se adaugă atâta apă . Crupele înmuiate sunt preparate din seminţe măcinate mai mare. Unora le plac şi stafidele în amestec. hrişcă. 92 Amestecuri de uruială (crupe)* uscată sau înmuiată Uruială din grâu există totdeauna în întreprinderile de morărit şi se pretează foarte bine să fie înmuiată. foarte puţină drojdie de bere şi câteva cubuleţe de mere. poate adăuga câteva seminţe de floarea-soarelui sau de pin coconar. lapte. Pentru obţinerea lor se folosesc mai ales seminţe de in. se toarnă totul într-un tifon şi se lasă câteva ore să se scurgă. dacă vrem ca preparatul să fie dulce. mei. în afară de stafide şi ceapă tocată. Deoarece acest zer este destul de acru. se poate folosi o linguriţă cu miere. mirodenii. rapid. la ea se adaugă uruială de seminţe de in. Amestecul respectiv trebuie să existe permanent în casa noastră pentru a-l putea prepara pe loc. deoarece nu se înmoaie. Adaosuri: ulei. lactoză. Pentru a le despărţi. făcuţi în casă. nu trebuie să se consume înainte de a i se adăuga o substanţă minerală pentru neutralizare. orez şi orice alte feluri de seminţe oleaginoase.

şi. curăţă şi regenerează sângele. 93 Pâinea Deoarece naturiştii folosesc cerealele mai ales sub formă de amestec de uruială. La aceasta se mai adaugă şi germeni de grâu şi tărâţe. O cunoştinţă.cât să cuprindă totul fără să fie terci.). Ceapa şi usturoiul Este foarte bine să consumăm zilnic o jumătate de ceapă şi doi-trei căţei de usturoi.00 este ideală pâinea coaptă la soare. Ceapa crudă este foarte săţioasă. Boabele de ienupăr. laptele crud atenuează într-o oarecare măsură mirosul neplăcut al gurii. Orice pâine industrială este total devitalizată şi cu un mare conţinut de acizi. pâinea joacă pentru ei un rol mai puţin însemnat. trebuie restrâns consumul de proteine şi în locul lor se bea un pahar cu apă. care a mâncat toată viaţa şi ali- . de porumb. Enzimele. Dacă la început aveţi senzaţia de balonare şi râgâiţi des (s-au format gaze în stomac şi intestin). Balonările şi gazele sunt indicaţii că. — măcinate (sau râşnite) mare (n. aşa că mesele de crudităţi ce conţin o proporţie mare de ceapă nu trebuie să fie prea dese. reprezintă unul din cele mai sănătoase alimente. Atunci când există tulburări de digestie este preferabil să se mănânce mai puţin şi mai des. are efecte terapeutice multiple. Pentru sandvişuri sau pentru gustarea de la orele 10. Eu folosesc usturoi sub forma unor capsule nemirositoare. proteinele şi amidonul sunt distruse complet. trad. se mănâncă prea mult. de secară etc. în general. Cei fără dinţi vor trebui să dea prin maşină şi seminţele uleioase. Aceleaşi recomandări sunt valabile şi pentru usturoi. O cantitate mai mare de usturoi ne ajută să dormim bine şi profund. Orice fel de boabe — de grâu. împreună cu ceapa. în vârstă de 100 de ani. salata verde.

se întâmplă ca oamenii să nu-1 prea mănânce din cauza mirosului. Se întâmplă mai ales dacă este vorba de fructe dulci. în timpul unei ierni năpraznice. prunele. la schimbarea de regim.mente fierte şi crudităţi. pot provoca fermentaţii. perele. iar droghistul m-a trimis la zarzavagiu şi am cumpărat tot usturoiul ce-1 avea de vânzare. piersicile. anumite fructe. În fiecare zi puneam din el în nutreţ. a bântuit. Molima a ajuns şi în satul nostru. a fost întrebat asupra tainei vârstei sale înaintate. mi s-a întâmplat ceva ce nu am mai putut uita. în anul 1920. Deoarece atât ficatul cât şi glandele digestive sunt slăbite. o molimă ce a făcut ravagii printre vite. în timp ce merele. El a răspuns: usturoiul. caisele. este clar că unele organisme reacţionează prompt. bananele. La toţi vecinii din stânga şi din dreapta casei noastre. dacă sunt consumate împreună cu zarzavaturi crude. Ce adaosuri nu se potrivesc? După decenii de alimentaţie necorespunzătoare. curmalele şi portocalele. în cele mai multe regiuni ale ţării. smochinele. Să fi fost un coş plin. febra aftoasă omora vitele pe capete. Pentru cititorii noştri naturişti dăm un motto: „Mănâncă puţin şi nu uita usturoiul". numai vacile noastre nu s-au îmbolnăvit. singurele din tot satul. cireşele. usturoiul se pisează şi se înmoaie în ulei (este valabil şi pentru ceapă). de pildă. ananasul şi toate fructele de pădure sunt bine . Pentru a scăpa de el. lămâile. Eram încă elev de şcoală. 94 Faptul că usturoiul apără de infecţii vi-1 poate confirma şi următoarea întâmplare pe care am trăit-o chiar eu: când. Din păcate. cum sunt strugurii. Instinctiv am dat fuga la farmacie. uneori chiar violent. dar totdeauna în cantităţi mici.

temeinic. Îl folosesc mai ales persoanele în vârstă.suportate împreună cu zarzavaturile. Naturistul şi laptele Pentru lămurire. Cei grav bolnavi. şi dacă nu se mănâncă mult deodată. Dar şi naturiştilor sănătoşi le place sucul de zarzavaturi. Salatele. Renunţăm cu totul la alimentaţia cu carne. Totodată. el trebuie băut nefiert sau nepasteurizat. Apariţia fermentaţiilor se poate evita dacă mâncarea este mestecată bine. asemenea zavaturilor crude şi tărâţelor. pentru că provoacă aciditate. Mixerul şi aparatul de făcut sucuri Mixerul este indispensabil pentru masa naturistului. Este uimitor cât de rapid revine la normal aciditatea sucului gastric după acest fel de alimentaţie şi cum sunt stimulate glandele digestive. Referitor la reţetele care urmează Stimatele cititoare sunt rugate să nu considere . laptele are o mai mare cantitate de substanţe bazice. încet. încă un cuvânt despre proteina animală. căci nu există o regulă universal valabilă nici în această privinţă. Este maşina de gătit a naturistului. vindecă multe boli. se pot folosi singure ca aperitiv dar şi ele trebuie mestecate foarte bine. deoarece proteinele pe care le conţine sunt substanţe cu cea mai completă structură. Există persoane foarte sensibile în ceea ce priveşte toleranţa faţă de alimente care vor trebui să mănânce fructele sau zarzavaturile separat. încât curăţă corpul de acizii dăunători şi. ce au proteză dentară. se recomandă mese mici şi dese. mai au nevoie şi de storcător pentru fructe sau legume. Dar să nu exagerăm. O cură de suc din varză creaţă poate vindeca ulcerul în zece zile. După cum am mai amintit. de pildă. Dar nu la lapte deşi este de origine animală. ca şi persoanele cu afecţiuni gastrice sau intestinale.

ei reprezintă o hrană ce măreşte rezistenţa şi vigoarea organismului. grâul păstrându-şi puterea de germinare intactă. cruzi. Făină = făină integrală de graham. REŢETE ŞI PLAN DE MENIU Pentru a putea folosi toate reţetele din această carte.reţetele „literă de evanghelie". De preferat să se înceapă cu salate sau amestecuri de mixer. să nu fie aduse toate o dată. se omogenizează bine cu linguriţa şi se sfărâmă. dacă în loc de stafide vrem să folosim alte şi alte fructe uscate. trebuie neapărat să fie citit capitolul Adaosuri. au un gust dulce. Dacă este vorba de mai multe feluri de mâncare la masă. = linguriţă. Fulgi = sunt numite astfel oricare din crudităţile . pentru a putea fi mestecate uşor." O problemă o constituie germenii de grâu. Preparatele gata de servit să fie întotdeauna frumos garnisite. dacă vrem să adăugăm miere. Lgţ. ele trebuie mărunţite. O cititoare ne scrie: „ Ceea ce-mi place îndeosebi la alimentaţia crudă este că permite o deosebită variaţie. care se schimbă însă rapid chiar la o temperatură normală. De aceea. preparatul se amestecă mai întâi. germenii având aceeaşi valoare nutritivă. ci unul după altul. minunat. Preparatele care trebuie mâncate uscate. trebuie să ne procurăm o cantitate mai mare şi să o ţinem la frigider. cum nici nu mi-aş fi închipuit vreodată că ar fi fost posibilă la un atare regim. ele pot să le combine şi să le îmbunătăţească după propria lor plăcere. De exemplu. = lingură. Dacă sunt foarte proaspăt pregătiţi. Câteva lămuriri Lg. îţi stimulează fantezia ca să încerci tot felul de reţete noi şi ne oferă o varietate atât de mare de combinaţii.

deci nu este vorba de fulgii preparaţi industrial. l lgţ. l lgţ. l lg. există în comerţ astfel de amestecuri de fulgi preparaţi natural. Ou = totdeauna crud. ceapă. l lg. Zahăr = lactoză sau zahăr nerafinat. 98 REŢETE CLASICE Reţetă de ovăz 4 lg. Reţetă de uruială moale (muiată) Uruială dulce 4 lg. uruială muiată. miere sau zahăr. 2 lg. Uruială picantă 6 lg. Sare = este vorba doar de sarea de mare sau sarea vegetală. Uruială cu brânză de vaci . Se amestecă totul bine şi se presară nuci sau migdale date prin maşină. ulei. dar care sunt foarte scumpe. de anason sau de chimion şi mieji de floareasoarelui cruzi. uruială. în prezent. l lg. mirodenii. drojdie. Uruială (crupe) = amestecuri de diferite cereale măcinate mare. suc de lămâie. usturoi. l lgţ. l lg. de uruială de ovăz. 2 lg. 2 lg. puţină ceapă. de miere sau de zahăr. drojdie de bere. banană zdrobită sau un măr ras. pentru că este greu de mestecat. iar porumbul trebuie dat prin maşina de tocat.obişnuite regimului naturist care se taie mărunt sau se zdrobesc ori se macină mare. l lg. ulei. deşi. ulei sau smântână. Uruială moale = amestec de crupe înmuiate. muştar sau hrean ras şi boia. după ce au fost în prealabil înmuiate. l lg. plus mei. sare. stafide. Să se pună mai puţin grâu. 2-3 lg. verdeţuri. l lgţ. crupe de susan sau de migdale. de preferat doar gălbenuşul.

drojdie de bere. hrean. l lg. uruială. 1 lg. l lg. scorţişoară. pulbere verde. l lg. eventual puţin suc. ceapă. 99 Reţete cu tărâţe Preparat uscat de tărâţe . l roşie mărunţită. l lg. germeni de grâu. migdale sau nuci tăiate mărunt. 2 lg. seminţe de in măcinate. l lg. l lgţ. l lgţ. l lg. stafide puţin înmuiate. ulei. drojdie de bere. pulbere verde sau verdeţuri. l lg. drojdie de bere. tărâţe.3 lg. lămâie şi smântână. l lg. suc de lămâie. stafide. sare. muştar. l ou. seminţe de susan zdrobite. hrişcă. l lg. un ou. germeni de grâu (se pot înlocui cu tărâţe de grâu şi de ovăz). După plac. hrişcă. germeni. ceapă. germeni de grâu. drojdie de bere. brânză de vaci. 3 lg. hrişcă. 2 lg. mirodenii. O banană zdrobită sau un măr ras. l lg. l lg. 2 lg. 2 lg. chimen. 2 lg. mirodenii. ceapă. sare. Amestecul trebuie să fie foarte bine mestecat în gură. l lg. seminţe de in pisate. 2 lg. l lg. mirodenii. sare. tărâţe. ulei. ceapă. Tărâţe picante 2 lg. l lg. ulei. scorţişoară. 2 lg. sare. Altfel de uruială moale 2 lg. drojdie de bere. l lg. miere. l lg. uruială de in. l lg. 2 lg. pentru că este greu de mestecat. usturoi. l lg. uruială. 2 lg. ulei. pulbere minerală. Reţete cu germeni de grâu Germeni de grâu cu banane Să se pună puţin grâu. mieji de floarea-soarelui. iar porumbul trebuie dat prin maşina de tocat. se adaugă încă l lg. uruială de ovăz. . de seminţe decojite de floareasoarelui. ulei. Germeni de grâu cu roşii 3 lg. lămâie. 2 lg. Lămâia se amestecă imediat cu banana. uruială de ovăz. 2 lg.

. de brânză. ulei. l lg. l lgţ. 3 lg. cu suc de lămâie. sare.Germeni picanţi 5 lg. sare. Brânză de vaci cu ceapă 3 lg. 101 1 lg. l lg. l lg. l lg. l lg. germeni de grâu. de brânză de vaci. germeni de grâu. mirodenii. pulbere verde. germeni. ulei. Se garniseşte cu nuci sau alune. l lg pulbere de plante medicinale sau verdeaţă. de suc de lămâie. brânză proaspătă. l lg. droj100 die de bere. Brânză de vaci cu roşii 2 lg. miere. pulbere minerală. Germeni de grâu dulci Se amestecă germenii cu lapte crud sau acru. lapte. l banană zdrobită. germeni de grâu. seminţe de in pisate mărunt. Se garnisesc cu pătrunjel. ceapă. ceapă rasă şi usturoi. de preferat din soiul carote. Se garniseşte cu felii de morcov. 3 lg. sare şi mirodenii. Reţete cu brânză de vaci Brânză de vaci cu morcovi 3 lg. raşi mărunt. l lg. 2 lg. drojdie de bere. 2-5 morcovi potriviţi. l lg. ulei. seminţe decojite de floarea-soarelui sau nuci tăiate mărunt. l lg. puţină ridiche şi ceapă. pulbere minerală. l roşie mărunţită. 2 lg. stafide. Brânză de vaci cu banane 3 lg. ceapă. ulei. 3 lg. drojdie de bere. sau cu brânză de vaci la care am adăugat suc de portocale. 2 lg. l lg. l lgţ. puţin ulei şi miere. sare. l lg. l lg. brânză proaspătă. seminţe de in măcinate. de ulei. Amestecul se aranjează şi se ornează cu pătrunjel sau arpagic verde. Se garniseşte cu felii de banană.

. germeni de grâu. sare şi mirodenii. ceapă. l lg. tărâţe. Reţetă cu năut (aliment pentru cei cu munci grele) 2-3 lg. muştar. mei. sare. după gust. ceapă. 2 lg. l lg. Se garniseşte cu frunze de pătrunjel. totul bine fărâmiţat (cei cu proteză folo102 sesc făină de mei). orez. Totul se pune în vasul de la mixer. se storc şi se trec prin râşniţa de cafea sau prin mixer. plante medicinale praf. l roşie bucăţele. hrean. Mei sau orez dulce Acelaşi amestec. Apoi se amestecă cu 2 lg. Reţetă cu soia 1 lg. Se adaugă l lg. l lgţ. drojdie de bere. l lg. cu praf de mirodenii din rosmarin şi cimbru şi. smântână. ulei. grâu. 2 lg. puţină sare. Se garniseşte cu felii de roşii. ulei. Năutul mărunţit se amestecă cu l lg. 3 lg. l lg. după plac puţină sare. de tărâţe. l lg. 2 lg. 2 lg. mirodenii. brânză. sare. Bine amestecat. 2 lg. l lg. 4 lg. puţin hrean ras. drojdie de bere. Reţetă cu mei sau orez 2 lg. ulei. drojdie de bere. seminţe de in. Se garniseşte cu felii de banană. mei. l lg. ulei. drojdie de bere. Nu se umple recipientul. l lg. l lg. l lg. orez crud. 1-2 lg. bucăţele mici de mere. năut bine înmuiat se zdrobesc bine cu un făcăleţ. puţină paprica. se adaugă miere. dar în loc de roşii. l lg. Totul se mărunţeşte şi se ţine 12 ore la înmuiat. boabe crude de ovăz. soia.Brânză de vaci cu drojdie de bere Are gust de creier pane. susan.

pentru a omogeniza amestecul. Preparatul la mixer cere puţină muncă şi. ca să existe şi ceva crocant „de ronţăit". o jumătate de măr sau un măr întreg. din rădăcini. De îndată ce observăm însă că motorul este forţat prea mult şi merge greu. ori o jumătate de banană. se pot adăuga fructe mărunţite sau ceapă. cu adaosurile corespunzătoare. După ce terciul este suficient de bine omogenizat. scoatem aparatul din priză. Cantitatea de lichid trebuie să fie astfel potrivită încât amestecul să nu fie prea dens. ci mai ales din zarzavaturi. frunze. Pentru „a drege" preparatul. în timp ce zarzavaturile cer mai mult. '' > 9 103 împovărează mai puţin stomacul. Mixerele cu turaţie mică să fie încărcate numai cu jumătate din cantitatea standard pe care o pot tritura. după care se mai lasă mixerul să funcţioneze. Dacă totuşi motorul este prea solicitat. cel mai bine se pretează mustul dulce sau laptele crud. la care se pot adăuga tot felul de mirodenii şi plante medicinale. După gust. Pentru diluare. castraveţi. se mai poate adăuga puţin lichid. se pot adăuga. fin mărunţite. după plăcere sau după gust se mai pot adăuga seminţe de in. germeni de grâu. fructele cer mai puţin lichid. Cu ajutorul lui se pot realiza nu numai preparate din fructe. Vasul . ca urzicile şi păpădia. ca să nu forţăm motorul. nu se mărunţeşte bine. plante erbacee sălbatice. ulei şi roşii se pun de la început în aparat. bogate în substanţe bazice. tărâţe sau făină.Preparatele făcute cu mixerul Mixerul este maşina de gătit a naturistului. Cu cât terciul este mai fin cu atât el . Dacă amestecul este prea subţire. Adaosurile de ouă. poate conta drept masă principală. peste toate cele necesare.

l lg. l lg. uruială de seminţe de in. După experienţa personală. tărâţe. nuci sau seminţe de pin coconar mărunţite. mai adăugăm (pentru o persoană) l lg. Reţeta I Deoarece acest amestec poate să constituie masa principală. drojdie de bere.5 lg. Acest preparat serveşte ca mic dejun. l lg. l lg. . Preparatul se garniseşte cu felii de mere sau de banane. Reţete de fulgi Fulgi de mei 2 lg. Cei fără dinţi renunţă la adaosurile tari. seminţe decojite de floarea-soarelui. germeni de grâu sau uruială de mei. Reţeta II (două persoane) 3 mere rase mărunt se pun în mixer cu o cană de lapte crud. se mai poate pune şi o banană zdrobită. dar să le înmoaie înainte. susan. Începătorii să adauge (iniţial). mere şi banane. Dacă gustul nu este satisfăcător. Se amestecă terciul cu 4. l lg. uruială de mei. 1-2 lg. Prin mărunţire cu mixerul zarzavaturile pierd puţină vitamină C. ulei. mieji de floareasoarelui. pentru îmbunătăţirea gustului. sau cu pătrunjel şi alte zarzavaturi. l măr răzuit mărunt (sau fructe de pădure). soia. mieji de floarea-soarelui înmuiaţi. banane uscate în feliuţe. roşii tăiate. germeni de 104 grâu. l lg. 1-2 lg. După scoaterea din mixer să se adauge multe roşii şi peperoni. paprica. seminţe de in. l lg. Cei fără dinţi pot pune şi ei în mixer alimentele mai tari. de stafide. se poate pregăti o masă foarte bună. l lg.în care se află preparatul poate fi şi el golit. de stafide înmuiate şi l lg. mirodenii. pierdere neglijabilă faţă de avantajele pe care le oferă un atare amestec.

l dl frişca bătută. stafide. 50 grame carote. Masa de seară) Fulgi din boabe întregi 2 lg. subcap. l. Totul bine amestecat şi presărat cu pulbere de nuci. ceapă tocată mărunt. l cană plină de cubuleţe de castraveţi tăiaţi mic. germeni de grâu. 2 lg. se presară cu făină de migdale. drojdie de bere. smântână sau pastă de migdale şi. l lg. smântână. l lg. Fulgi de smochine sau de curmale O cană smochine sau curmale înmuiate mai dinainte. miere. o mână de stafide. hrean ras. l măr răzuit. lactoză sau miere. l lg. l lg. stafide. Fulgi de susan 2 lg. seminţe de susan măcinate împreună cu câţiva germeni de grâu. după cerinţă. puţine . 2-3 lg. 2 lg. zahăr. 2 lg. ulei. l lg. crupe înmuiate. seminţe decojite de floarea-soarelui. sare şi. pulbere minerală. Fulgi de smochine Se înmoaie de seara 2-4 smochine. seminţe de floarea-soarelui sau nuci.puţină lămâie. 2 lg. boabe întregi de cereale înmuiate. l lgţ. 105 Fulgi de castraveţi 2 lg. Fulgi de crupe 3 lg. de nuci sau seminţe de pin coconar. se amestecă. 2 lg. după gust. l cană fructe (sau fructe de pădure). lactoză. l lg. se amestecă cu banane. l lgţ. brânză de vaci. smântână şi ceva germeni de grâu şi seminţe de pin coconar. stafide. iar deasupra se pun migdale date prin maşină. smântână. l banană zdrobită. l lg. Fulgi de cartofi cruzi (vezi în cap. 3-4 lg. Fulgi de banane Un măr şi o banană tăiate bucăţele.

Este foarte bun la gust şi relativ ieftin.tărâţe. ulei şi mirodenii.nuci pisate sau tăiate mărunt. 3 lg. Ca desert. smântână. ceapă tocată. miere. garnisit cu felii de roşii. Preparat de linte 3 lg. Fulgi uscaţi 1 lg. l lg.linte înmuiate. se amestecă continuu. l lg. drojdie de bere. suc de portocale. sare. pâinea capătă un gust amar. De preferat să se încălzească într-un vas cu apă. 106 . tărâţe. 3 lg. germeni de grâu şi eventual zeama de la o portocală. stafide înmuiate şi l lgţ chimen. Dacă supa trebuie puţin încălzită pe plită sau la foc mic. ulei. chimen. eventual puţină sare. 2 lgţ. 2 lg. l lg. tărâţe. Reţete de supe Supă de roşii O cană şi jumătate de roşii.1lg. Pâine coaptă la soare Această pâine gustoasă se prepară din crupe de cereale măcinate proaspăt cu ajutorul unei râşniţe electrice de cafea. 2 lg. . lapte crud. l lg. seminţe decojite de floarea-soarelui sau mieji de nuci (alune). drojdie de bere. l lgţ. Smochinele se mărunţesc şi se pune şi o banană tocată. Dacă crupele sunt prea vechi. Supă de zarzavat l cană suc de zarzavat sau de piureu de carote amestecate cu 2 căţei de usturoi se pun în mixer cu 1/2-1 cană de lapte'. crupe de ovăz. l banană. puţină boia de ardei. totul bine amestecat. 3 lg. puţină sare. arpagic verde sau praf de verdeaţă. Dimineaţa se adaugă l lg. 1-2 lg. uruială de seminţe de in sau susan.

200 g cru- . pentru ca să se preteze bine pentru sandviciuri. 2 Igţ. Eu am comandat unui meseriaş un adaos la maşina de tocat. după preferinţă ca. Se frământă bine. Dacă vrem să o păstrăm când încă nu s-a copt bine-bine. aceasta ieşind sub forma unei benzi late din maşina de tocat. se mai presară crupe. sub forma unei pâlnii cu gura lată de 4 mm x 8 cm. pâinea se poate usca foarte bine la soare şi poate fi folosită după trei ore. unde aluatul să fie încălzit la o temperatură care nu depăşeşte 40°C. Desigur că feliile pot fi lăsate să se usuce bine de tot. Între sită şi sursa de încălzire se pun nişte şipcuţe de lemn. 107 Pentru ca turta sau felia să se poată usca şi dedesubt. altfel se înăcreşte în câteva zile. Coca trebuie să fie aşa de tare. se pune în frigider în pungi de plastic. Totul se înmoaie cu foarte puţină apă. de exemplu. o mică bandă rulantă transportă coca. el se întinde în foi de 4 mm grosime. l dl ulei. Varianta I În loc de 500 g crupe de secară se pot face alte amestecuri. Vara. Deoarece acest aluat se usucă. Iarna se poate găsi un loc pe calorifer. încât să nu se lipească de mâini.Varianta clasică 500 g crupe de secară. nu se coace. Cât timp aceste turte sunt încă umede. 200 g stafide. puţin chimen. se procură site corespunzătoare. se crestează adânc cu un cuţit mărimea feliilor. în cazul în care coca este prea moale. sare. sau se dă prin maşina de tocat. Pâinea este mai gustoasă când nu este încă uscată de tot. După ce se usucă. pâinea se rupe mai uşor la locul crestăturii.

Se adaugă atât cât înghite amestecul. puţină coajă rasă de lămâie şi mirodenii. 200 g stafide întregi. 150 g smochine tăiate. 200 g stafide. se frământă cu ulei şi apoi totul se prepară ca mai sus. 200 g smochine. 150 g curmale fără sâmburi. Se pot adăuga în cocă seminţe de mac sau chimen. după cum cere mai multă sau mai puţină apă. ceva mai multă sare. Se pot prepara şi pâini de orz. Biscuiţi de migdale 150 g pastă de migdale. Pentru coacere este nevoie de trei site deoarece creşte mult. O astfel de „Pâine" se poate face şi din carote răzuite. 100 g seminţe de in. se dau prin maşina de carne. Curmalele şi smochinele se dau prin maşina de carne. Meiul se pretează mai puţin. înmuiate înainte. Varianta a III-a În loc de stafide şi apă se poate adăuga o jumătate de kg roşii. 200 g prune. Reţete de cozonac Aluat de cozonac — pentru o tavă lungă de 30 cm . Chec pentru Crăciun 200 g curmale.pe de grâu. 200 g crupe de orez. Alt fel de pâine coaptă la soare Cerealele se pun puţin la încolţit. orez şi variantele acestora cu 108 adaosuri de nuci (eventual şi stafide şi mere). sau legume. deoarece se amăreşte. Totul se dă prin maşina de carne şi se amestecă cu 200 g nuci sau alune. Se frământă şi se taie în forme diferite. Varianta a II-a În loc de a înmuia amestecul în apă se poate răzui şi încorpora o jumătate kilogram de mere. făină şi ulei. Totul se pune într-o formă unsă cu ulei şi se lasă să stea o oră. Se adaugă 250 g stafide mici.

100 g nucă de cocos răzuită. presărată cu nuci date prin maşină. un strat subţire de miere. Cozonac cu mere şi banane Umplutura constă din două banane zdrobite bine. Dulciuri şi caramele Caramele cu cocos 400 g stafide. care se taie mărunt şi se amestecă cu 200 g nuci tăiate subţire. drept garnitură. peste care se pun fructe de pădure sau alt fel de fructe ce pot fi zdrobite sau întregi. Bombiţe de susan .300 g stafide. ca mai sus. Cozonac cu fructe Aluatul. Cozonac cu banane Se acoperă foaia de cozonac cu banane. se garniseşte cu seminţe de pin coconar. Urmează 109 un strat subţire de migdale rase. se garniseşte cu smântână. 200 g făină integrală. Este avantajos să se lase să se usuce pe o sită. la sfârşit. Se adaugă scorţişoară. apoi pasta se întinde şi se taie în pătrăţele. Cozonac cu fructe Umplutura constă în 400-500 g prune uscate. amestecate cu 3 mere rase şi 300 g nuci tăiate mărunt. Se netezeşte şi se garniseşte cu nuci (alune) sau felii subţiri de mere. se dau prin maşina de tocat carne. se acoperă cu felii de banane (tăiate în lung). Deasupra. urmează un strat de nuci date prin maşină şi deasupra lor un strat de banane. Se întinde totul într-o tavă tapetată cu făină. Dacă este nevoie. care se pun de-a lungul marginii şi se înfig bine până spre mijlocul foii. stafidele se zdrobesc prin maşina de carne şi se amestecă bine cu făina. umplutura se îndulceşte cu miere şi. pregătit ca mai sus.

nuci. lapte. 4 lg. 111 . se umplu cu răzătură de nucă de cocos sau pastă de migdale. Cremă de mere 2 mere. brânză de vaci.300 g seminţe de susan. prune uscate şi nuci se dau prin maşină. Se dau prin mixer. l lg. 110 Bombiţe cu stafide Stafidele se dau prin maşina de tocat carne. 250 g miere se frământă bine cu câteva picături de ulei. l banană. şi se tăvălesc prin răzătură fină de nucă de cocos. l cană căpşuni zdrobite. se dă forma unei biluţe şi se tăvăleşte prin susan. iar pasta se garniseşte cu felii de banane. de nuci râşnite pulbere. Se presară deasupra pulbere de nuci şi se garniseşte cu căpşuni. Bomboane cu curmale (prăjituri) Curmalele fără sâmburi se dau prin maşină. Cremă de căpşuni sau fragi l cană de brânză de vaci. l lg. puţină miere. Se amestecă totul bine. o cană lapte. se frământă cu pastă de migdale sau puţin unt. amestecul se întinde ca o foaie şi apoi se taie în pătrăţele. puţină miere. Reţete de creme şi paste de uns pe pâine Cremă de miere 1 lg. stafide. 1-2 lg. l lg. Se pot folosi şi fructe de pădure sau alte fructe. Curmale umplute (sau prune) Se scot sâmburii din curmale (sau din prune). Se amestecă bine şi se garniseşte cu afine sau nuci. Se mai pot adăuga şi nuci. miere. se fac biluţe. Bomboane cu nuci (prăjituri) Câte o treime de curmale. pasta se întinde într-o foaie şi se taie pătrăţele. 350 g făină integrală.

pătrunjel. se lasă să se înmoaie câteva ore în 2 căni de căpşuni (fragi) zdrobite. Deasupra se pun carote rase. alte mirodenii (chimen). hrean ras. ridichi rase. drojdie de bere. 2 lg. smântână. frunze verzi de arpagic. l cană de stafide: Se lasă câteva ceasuri să se pătrundă bine curmalele şi stafidele şi se trec prin maşina de tocat ca să fie ca un terci. l lg. Se pot adăuga şi smochine înmuiate. puţină sare. l lg. . se adaugă 3 lg. ulei. Sos de portocale 3 lg. praz. în care s-a pus puţină lămâie. l cană de stafide. ceapă tocată. ridiche. sare. de lapte praf. drojdie de bere. ceapă tocată mărunt. 3 lg. praf de verdeaţă. se subţiază corespunzător cu lapte. Marmeladă de căpşuni (fragi) O cană de curmale fără sâmburi. l sfert de ceapă rasă.Pastă de ridichi (de uns pe pâine) 1 cană de brânză de vaci. ulei. verdeţuri de bucătărie. se adaugă l lg. 112 Maioneză de brânză de vaci 2 lg. usturoi pisat sau tăiat mărunţii. Sos de roşii 1-2 roşii zdrobite se strecoară prin sită. mirodenii. maghiran. de nuci şi l lg. suc de portocale se bat bine cu l lg. Sosuri pentru salate Sos de drojdie de bere sau maioneză 1 lg. l lg. 1-2 lg. l cană de must dulce sau suc de ananas. de brânză de vaci se freacă cu lapte. Marmeladă de curmale (dulceaţă) 2 căni de curmale fără sâmburi. Se procedează ca mai sus. Dacă în loc de maioneză dorim sos.

seminţe de floarea-soarelui. o parte terci de banane. se adaugă sare şi ceapă. o roşie mărunţită. Se amestecă cu sos sau cu maioneză (din reţetele noastre). ulei. apoi se adaugă puţină ceapă. l ou. Se adaugă sos de portocale. Sos din lapte acru Câteva linguriţe de lapte acru sau iaurt. Reţete de salate Salată de varză 2 căni de varză tocată. pătrunjel tocat. l cană de ţelină tocată. Se freacă cu ulei şi drojdie de bere. o jumătate de cană cu struguri fără sâmburi. praz tocat. Salată de mazăre (sau de năut) Mazărea dulce sau năutul puţin înmuiat se zdro• beşte puţin. puţină sare. Cealaltă par- . Obţinem o delicatesă! 2. se amestecă cu maioneză. 3 lg. o jumătate de cană cu ridichi de lună tocate mărunt. Fiecare porţie se garniseşte cu nuci. o jumătate de cană cu nuci tocate. Salată Waldorf 2 căni de mere tăiate cubuleţe. drojdie de bere şi mirodenii. Se pune o parte din resturi. plus un sos. puţin piper verde tocat mărunt.puţină miere. Salată amestecată Tot felul de rădăcini şi frunze de zarzavat bine tocate. 113 Salată din resturile de la centrifuga pentru suc 1. Se serveşte pe un platou de salate. În loc de brânză de vaci şi lapte se poate folosi lapte smântânit sau lapte prins şi smântână. se amestecă cu cubuleţe de banane şi mieji de nucă zdrobiţi.

lapte acru şi smântână. 114 Salată de varză cu miere 2 căni de varză tocată. puţină pulbere de nuci. miere. Se mai adaugă nuci tocate. Se pretează cel mai bine ca adaos la preparatele de mixer. Salată de varză cu mere sau banane Se rade mărunt o jumătate de varză. se adaugă sos de roşii sau drojdie de bere. eventual să fermenteze şi. 2 lg. Carotele se combină bine cu merele rase. smântână. Salată de caise O parte caise tăiate fin în cubuleţe. se amestecă cu mere rase sau banane mărunţite + lămâie. Salată de păpădie Frunzele fragede de păpădie se toacă mărunt şi se amestecă cu carote şi ţelină. o parte mere . mirodenii. mere. Se garniseşte cu pătrunjel. Salată de conopidă O parte de conopidă foarte bine mărunţită. 5 g hrean.te de resturi se pune în puţină apă. o parte mere mărunţite. hrean ras. Salată din plantule din seminţe Plantulele (răsadurile) se toacă şi se amestecă cu 2 părţi banane mărunţite. după 1-2 zile. Salată de carote cu ţelină 2 carote rase. scorţişoară. Se pot adăuga banane sau mere rase. Se amestecă bine şi se adaugă sosul preferat. o jumătate de ceaşcă cu ceapă. Salată de ţelină 50 g de ţelină rasă mărunt. sos. Plantulele pot fi adăugate şi în alte salate. pastă de nuci. de ceapă tocată mărunt sau 2 lg. smântână. suc de lămâie. l lg. sos de roşii. l bucăţică de ţelină rasă. l lg. o jumătate de parte nuci tocate. l lgţ. l lgţ. se stoarce printr-un tifon sau cu o presă. miere. miere.

coji de ou şi altele care de obicei se aruncă.la fel de mărunţite. la frigider sau la beci. în timpul curei de post se poate alterna apa acidulată cu o altă apă de zarzavat. puţină apă caldă. astfel că apa rămâne relativ limpede Se păstrează la rece. puţină ceapă. l lg. o cană de mere în cubuleţe mici. piper verde şi ţelină se mărunţesc la fel şi se prepară cu un sos din smântână. tot felul de plante medicinale dar şi zarzavaturi rădăcinoase — cum ar fi cartoful — după ce au fost bine spălate şi tăiate se pun într-un vas cu apă. praf de migdale şi sos. 1/2 cană ceapă. pentru ca unul să aibă permanent apă de zarzavat neacrită. Dacă apa se acreşte prea repede trebuie diluată. o jumătate de parte ţelină (tulpină sau rădăcină rasă). Salată de roşii Roşii. sos. Toate sărurile solubile în apă şi vitaminele trec în apă. Se garniseşte cu sparanghelul întreg sau cu felii de măr. frunze fragede de varză. Băuturi Apă de zarzavat — băutură pentru sete şi sănătate Zarzavat tăiat. 115 Deoarece zarzavatul nu a fost tocat foarte mărunt reţine proteine. Din această apă se bea zilnic iar cantitatea consumată de lichid se completează din nou cu apă până ce apreciem că puterea zarzavaturilor s-a epuizat. păpădie. urzici. O cană de sparanghel mărunţit. trifoi. Ca să nu fie prea rece se adaugă. în acest caz pregătim 2 vase. puţină nucă măcinată. când bem. pătrunjel tocat. Se garniseşte cu nuci sau cu fructe. Pentru post sau împotriva constipaţiei amestecul poate fi acrit cu lapte acru (la început se ţine la cald). . Salată de sparanghel Sparanghelul crud este foarte bogat în enzime şi foarte sănătos.

Unii adaugă lapte crud la sucul de sfeclă. va mai turna încă o dată apă peste ele. este o băutură foarte bună contra setei si un remediu profilactic. Pe de altă parte. Resturile rămase în storcător se valorifică după cum am văzut la reţetele de salate. must de struguri etc. de ţelină. Lapte de migdale . tot felul de sucuri. Lapte de tigru Lapte crud. o priză de rosmarin şi câteva picături de lămâie. la o jumătate de litru de lichid se poate adăuga l lg. Băutură întăritoare 1 pahar mare de suc de portocale sau de sfeclă se amestecă cu 2 gălbenuşuri. Zeama de tărâţe este foarte bogată în baze. de exemplu. de varză. Pentru variaţie. Pentru a ne păstra sănătatea cu o atare băutură. un gălbenuş de ou crud. putem înlocui o masă. Este folosit la dregerea sucului de varză şi alte sucuri. apoi se strecoară printr-un tifon cu sau fără presă de mână. de portocale. ca sucul să fie şi mai bun şi mai dulce. ca. suc de morcovi. Suc de morcovi sau sfeclă Cel mai bine şi mai uşor se face cu un storcător electric. tărâţe se lasă peste noapte într-un kilogram de apă. Pentru a fi folosită ca apă de băut i se poate adăuga puţin suc de fructe. Zeama de tărâţe — băutura minune 5-10 lg. Cine vrea să valorifice mai bine tărâţele. Gustul nu mai este atât de 116 intens. dar este mult mai hrănitor. pastă de migdale. Pentru prevenirea reumatismului şi a multor altor boli.Unele cure de însănătoşire se fac doar cu o astfel de apă de zarzavat. ca şi apa de zarzavat şi este deosebit de utilă în cura de vindecare. se recomandă în fiecare zi l litru apă de tărâţe.

suc de lămâie. puţină vanilie sau 2 lg. o jumătate de banană. Se bea câte un pahar înainte de fiecare masă. Lapte de morcovi 200 g morcovi. Băuturi cu lapte Lapte de mere 2 dl de lapte crud. Se amestecă totul la mixer.O parte pastă de migdale. puţină scorţişoară. melasă din zahăr negru de trestie. Se amestecă şi se dizolvă într-o cană cu lapte crud şi o cană de apă fierbinte. Lapte de zmeură Se zdrobeşte bine o mână de zmeură sau de căpşuni (fragi). Totul se amestecă bine cu mixerul. se amestecă încet. Se adaugă miere. sfidând toate medicamentele. 5 părţi apă caldă. Se adaugă o aromă (busuioc). de morcovi şi de cartofi amestecate şi diluate cu puţină apă. l lgţ. de ţelină. Vindecă boli de inimă. Se adaugă 2 dl lapte crud. l portocală cojită. Eventual se adaugă şi puţină smântână. miere. se adaugă 2 dl lapte crud şi se mai amestecă cu mixerul. 117 Suc de castraveţi Se amestecă cu suc de portocale sau de mei. l lg. suc de lămâie. Se face o cură de 2-3 săptămâni. l lgţ. Suc medicament 1 pahar cu suc de varză. miere. smântână şi se amestecă bine. de stomac şi alte boli. apoi se adaugă lapte crud. . Suc de căpşuni sau de fragi 1 kg căpşuni (fragi) şi 1-2 banane se lichefiază în mixer. l lgţ. un măr. Înlocuitor pentru cafea (foarte sănătoasă) l lgţ.

puţină coajă de lămâie. o jumătate de banană. să se bea imediat ce ne-am sculat un pahar cu apă de zarzavaturi sau apă de tărâţe. să ne abţinem până la masa de prânz. se poa- . La urmă se adaugă 2-3 dl lapte crud. dimineaţa. care va fi cu atât mai savurată. Se adaugă 2 dl lapte crud şi se mai amestecă puţin cu mixerul. toate se amestecă şi se face un pireu la mixer.). părerile sunt împărţite: trebuie să fie consistent sau uşor? În ţările. l lg. PLAN DE MENIU Pentru ca să pregătim. l lg. a doua zi ar trebui să se mănânce un mic dejun uşor. un mic dejun consistent. se face un pireu cu mixerul. zonele sau regiunile unde masa principală este cea de seară. Apoi se adaugă 3 dl lapte. de dragul sănătăţii. Dacă spre prânz apare o senzaţie de foame puternică. arpagic verde etc. se drege cu sare. În ceea ce priveşte micul dejun. ulei şi un ou. Poate fi servit şi drept supă. încă de dimineaţă. uşoare. l dl lapte crud. Pentru sănătate însă se recomandă o cină uşoară şi apoi. l ou. Lapte de verdeţuri l mână plină de verdeţuri (pătrunjel.Lapte de portocale 2 portocale cojite. drojdie de bere. să-i rezistăm şi. Cu o masă principală consistentă şi două mese mici. Dar nu sunt de părere să se mănânce mult dimineaţa fără a-ţi fi într-adevăr foame. stomacul şi întreg aparatul digestiv astfel încât să-şi poată îndeplini în bune condiţii funcţia de digerare şi absorbţie a alimentelor. 118 Lapte de roşii O roşie mare şi 1-2 linguri smântână se fac pireu cu mixerul.

intoxicându-1. fructele dar. Untul pasteurizat poate fi înlocuit cu pastă de migdale (este mult mai substanţială). fumatului. Eu aş evidenţia efectele extraordinare pe care le au — în eliminarea surmenajului şi renunţarea la vicii — laptele crud. după o zi de surmenaj intens putem mânca puţine seminţe de floarea-soarelui ori câteva nuci sau un măr. El poate fi completat cu o cană de lapte dulce. chiar şi persoanele care prestează o muncă grea vor reuşi să reziste dacă s-au obişnuit cu acest fel de alimentaţie. de ceai de plante medicinale sau de înlocuitori de cafea. tot după reţetele noastre. Valoarea nutritivă a crudităţilor nu suferă comparaţie cu alimentele fierte. persoanele permanent obosite. afectează şi mai profund organismul.te foarte bine face faţă unei zile întregi de activitate. Cine renunţă greu la pâinea cu unt să o pregătească după reţetele pe care vi le-am oferit. consumului exagerat de cafea. prezentate. mai ales. măcar parţial. şi cafeaua şi tutunul sunt doar nişte excitante înşelătoare care. storcându-1 de puteri. total depreciate. . Dacă în timpul adaptării la noul regim ne simţim obosiţi. Dacă se vor hotărî să-1 urmeze. şi anume fulgii de nuci. în loc de marmeladă. nu vor avea decât de câştigat. vor găsi un ajutor de nepreţuit în regimul de crudităţi. otrăvindu-1. după ce le-a trecut efectul. 119 Cei ce sunt tributari unei vieţi agitate. Nimic nu înlătură oboseala definitiv. cruzi. este bine să se pună peste unt ceapă cu puţin pătrunjel. stafidele puţin înmuiate. Cred că aţi înţeles că este vorba de pâinea coaptă la soare. Masa de dimineaţă Ca mic dejun recomandăm una din reţetele noastre de fulgi naturali.

Vă recomandăm. La alegerea mesei principale trebuie să se ţină seama ca. din când în când. o băutură întăritoare sau un mic preparat de mixer cu o banană sau un măr şi smântână (vezi reţetele de 120 băuturi). fructe uscate. În general mai trebuie amintit că băuturile naturiste pot fi încălzite dacă este nevoie. Dacă le încălzim . de pepene. o mixtură de zarzavat (vezi reţetele). de pildă. laptele acru sunt de asemenea sănătoase dacă nu sunt prea acre. seminţe oleaginoase şi o cană cu lapte. sau câteva nuci. să existe şi un preparat din nuci. Pentru o masă uşoară de dimineaţă sunt suficiente unul-două mere şi o cană cu lapte. dar o salată trebuie să existe întotdeauna ca aperitiv. Acestea este preferabil să fie puse într-un loc călduţ sau în apă fierbinte. Se poate pregăti şi o reţetă de fulgi uşoară. Se pot folosi şi preparate de brânză de vaci. Masa principală Pentru a procura organismului nostru suficiente valori bazice trebuie să consumăm zilnic. cu cafea. fulgii de cartofi sau o reţetă de fulgi uscaţi deoarece sunt mai uşor digerabili şi nu măresc diureza. La desert putem alege pâinea noastră. lipsită de otravă sau fulgii de banane. Ca variaţie puteţi practic alege ce vreţi. Deci sunt multe posibilităţi de alegere. dar să nu depăşească 30°. Cina Masa de seară poate consta din fructe proaspete. crude. cu excepţia ceaiului şi a cafelei. sau la două zile. Chiar şi o salată poate fi recomandată sau o jumătate de pepene cu nuci.40°C. mieji de seminţe de floarea-soarelui. În sfârşit. care nu sunt băuturi hrănitoare. pâine coaptă la soare cu o băutură după reţetele noastre. este bine să beţi şi un suc de zarzavat.Fulgii de smochine. ca masă principală.

cu atât îl dărâmaţi mai mult". Cine are febră posteşte automat. spunea: „cu cât îl hrăniţi mai bine pe bolnav. primul lucru pe care îl face este să nu mai mănânce: posteşte. depozitelor. mai repede şi mai radical decât crudităţile. pot fi ameliorate sau chiar vindecate cu ajutorul postului. dar nu uită să adauge imediat că este o metodă de trata ment foarte riscantă şi. pen tru utilizarea postului terapeutic este nevoie de o îndru mare. conform Bibliei se postea mult. Stări grave. cei ce nu pot să plătească taxele enorme ale spitalizării. Postul înseam na curăţire. Hipocrate. CA TRATAMENT Postul este cel mai vechi tratament cunoscut şi cel mai eficace posibil. adepţi ai medicinei tradiţionale. 121 POSTUL. înlesneşte eliminarea toxinelor. În vechime. trebuie continu amestecate. Chiar părintele medicinei tuturor timpurilor. 122 Astfel că săracii. sunt în mod deliberat lipsiţi de . ce necesită o intervenţie chirurgicală. îndepărtează cauza bolii. Cei ce le conduc ridică în slăvi efectele minune ale postului.pe aragaz. Când un animal se îmbolnăveşte. Medicii credincioşi preceptelor chimioterapiei nici măcar nu pomenesc bolnavilor des pre post. pentru că nu se urmărea numai sănătatea corporală. trebuie executat numai sub supraveghere competentă. ci şi îmbinarea lui cu rugăciunile ce aduceau binecuvântarea spiritului. reziduurilor. dar nu de o supraveghere permanentă. ca urmare. pe când ceilalţi. În America există mari instituţii specializate pentru aplicarea acestor cure de post şi de regim. Desigur că. În mod normal băuturile pot fi consumate şi la temperatura camerei. îl prescriu.

Cine ţine seama de această regulă nu va avea surprize. însănătoşirea va fi cu atât mai completă cu cât cele două perioade — postul propriu-zis şi stingerea lui — durează cât mai mult timp posibil. există şi această metodă de 5 ' .posibilitatea efectuării unui atare tratament. până se ajunge să se mănânce normal. alături de alimentaţia naturistă. Trecerea la alimentaţia naturistă sau la regimul alimentar obişnuit nu trebuie să fie bruscă şi rapidă. Există un singur moment periculos în desfăşurarea postului. tratament deosebit de eficace. Numai persoanele lipsite de voinţă 123 . Respectarea strictă a egalităţii celor două perioade este decisivă pentru vindecare. şi anume. De remarcat că şi dacă nu ţineţi post continuu. Se începe cu un regim de lichide care. În ţara noastră (Elveţia —n. treptat. un asemenea exces alimentar poate provoca moartea. sfârşitul curei. se înlocuieşte cu mese mici.n. pentru ca să nu apară efecte neplăcute în timpul curei. uşoare. numai cei avuţi şi-l pot permite. De aceea vreau să descriu în amănunţime şi felul în care poate fi făcut şi ce reguli trebuie respectate. apoi din ce în ce mai consistente.) postul este puţin cunoscut şi utilizat ca metodă de tratament. Respectiva perioadă trebuie să dureze tot atâta timp cât a ţinut şi postul. Sunt convins că mulţi din cei ce vor dori să urmeze sfaturile mele vor fi foarte mulţumiţi de rezultatele obţinute. Consider că oamenii trebuie să afle că. cu mese cantitative şi foarte consistente: dacă durata postului a fost deosebit de mare. perioadă ce este numită „stingerea postului".

deci zarzavatul să nu fie tăiat mărunt sau dat prin răzătoare astfel încât în lichid să existe cât mai puţine proteine. băutura trebuie diluată şi mai mult Este indicat postul în orice împrejurare? În caz de cancer şi boli grave de nervi trebuie evitat. în acest caz capacitatea de muncă nu vă este anihilată total. Se doarme mult mai bine decât în timpul postului cu apă simplă. iar rezultatele obţinute sunt chiar mai bune. În loc de apă de zarzavat. senzaţia de foame dispare a treia zi. scaunul nu dispare total. dar apa de zarzavat nu numai că vindecă. în comparaţie cu postul obişnuit — la care apar mici neplăceri. Apa de zarzavat se pregăteşte conform reţetei de băuturi. Pentru pregătirea apei de zarzavat se folosesc. la fel ca şi postul cu apă simplă. iar dacă apa este acidulată nu sunt necesare neapărat clismele. Sunt şi cazuri 124 . acolo unde este posibil. Apa respectivă nu trebuie însă să conţină calorii. bineînţeles dacă nu este vorba de o muncă grea. La fiecare jumătate de oră se bea un pahar din ea. au nevoie de ajutor şi supraveghere. ca ameţeli sau negru înaintea ochilor —. de preferinţă din cele anume recomandate pentru anumite boli (informaţiile necesare le puteţi obţine din cărţile de plante medicinale şi din cartea de faţă). Eu am descoperit o metodă prin care postul este mult mai uşor de suportat. aşa cum se întâmplă dacă postul a fost ţinut pentru vindecarea unor boli intestinale. ori dacă aveţi nervii prea slăbiţi. în loc de apă obişnuită. ea oferă şi anumite avantaje. cura poate fi efectuată şi cu apă diluată de tărâţe. Dacă se posteşte astfel. Este postul cu apă de zarzavat. şi plante medicinale. Dacă senzaţia de foame continuă să persiste. cum sunt bătrânii sau cei grav bolnavi.sau de rezistenţă.

bolnavul se mişca cu mare greutate în scaunul său cu rotile. dacă din cauza lipsei de somn nopţile devin insuportabile. Aşa am ajuns să aud şi eu mărturia lui. S-a decis să mai facă o încercare. a prelungit durata curei ajungând astfel la 40 de zile. Literatura de faţă i-a trezit încrederea în puterea de vindecare a postului. cu alimentaţie uşoară). cu întreruperi şi. iar de suferit suferea oricum. Avea pe-atunci 60 de ani şi se ţinea voinic şi drept ca unul de 20 ani. fără speranţă. Propria-i experienţă îl învăţase că se posteşte mai uşor cu cât se repetă mai des cura. o testare. pe drept cuvânt. a socotit că este de datoria lui să ţină prelegeri asupra efectelor miraculoase ale curei.limită în care nici un specialist nu poate preciza dacă se poate sau nu posti. de fiecare dată. fie să se adopte o cură de post cu întreruperi (alternativ. Cât timp trebuie să postim ? Cunosc un caz de leziune gravă a măduvei spinării. eu recomand fie să se treacă la o alimentaţie parţială. De fapt nu există nici un pericol. Nu avea ce pierde. urmare a unei puncţii defectuoase. trei zile post. deoarece ner125 . Abandonat de medici. Dacă după a patra zi foamea nu vrea să dispară. Ca urmare. dar nu i-a ajutat prea mult. A postit de mai multe ori. două zile întrerupere a postului. cele ale „stingerii postului" a avut loc minunea. dacă inima bate neregulat. După ce au trecut 60 de zile nu a simţit nici o îmbunătăţire hotărâtoare. Se poate foarte bine face o încercare. Ştia că omul poate să trăiască fără să mănânce 100 de zile şi că 60-de zile sunt socotite ca reprezentând durata /maximă necesară apariţiei primelor semne de însănătoşire. un rezultat datorat postului ieşit din comun. Cazul lui poate fi socotit. dar în următoarele 60 de zile.

în sfârşit la alimente tari ce trebuie bine mestecate. apoi crudităţi mai consistente şi. fructe. a ţesuturilor. Treptat se va trece la lapte. Chiar din prima săptămână de post ne vom simţi mai uşori în mişcări. toate diluate. Poate să ni se pară foarte greu. în aceeaşi măsură. reuşita este asigurată. unele organe cavitare ale aparatului digestiv îşi restrâng volumul. pentru că putem ameţi. astfel că primele mese trebuie să fie alcătuite numai din sucuri de zarzavat. parcă am avea aripi şi putere să facem orice. Postul. după ce organele au beneficiat de o lungă perioadă „de odihnă". dar rezultatele pe care le vom obţine merită efortul făcut. simptome ce pot apărea şi când doar ne ridicăm brusc de pe un scaun sau urcăm mai repede câteva trepte. Menţionăm că imediat ce cura de post este stopată apare senzaţia de foame acerbă. Iar atunci când cura de abstinenţă alimentară a fost prelungită.vii. nu se mai pot reface cu nici un fel de tratament. este uşor — numai persoanele corpolente vor simţi o oarecare oboseală — . Astfel de simptome însă nu tre126 . o dată distruşi. Este doar o falsă senzaţie şi nu trebuie să facem excese. se micşorează. Exemplul pe care vi 1-am dat evidenţiază. ni se face negru înaintea ochilor. iar dacă există încredere şi voinţă. în sine. împotriva căreia trebuie să luptăm tot timpul cât durează „stingerea postului". de-abia în aceste etape. începe refacerea lor propriu-zisă. legume. Într-adevăr. de repaus fiziologic. nu numai eficacitatea tratamentului dar şi cât de importante sunt pentru însănătoşire voinţa bolnavului şi respectarea strică a timpului „de stingere" a postului. a întregului organism. Doar aşa se va ajunge la regenerarea totală a sistemului glandular.

Ar fi foarte bine dacă i-am putea lămuri şi pe ei de efectele benefice ale postului . mai ales dacă este acidulată (acră) se poate renunţa la spălături intestinale. nu înţeleg de ce facem „aşa ceva". spălaturile intestinale sunt indispensabile. se tem că mai rău ne vom îmbolnăvi. după fiecare întrerupere. mai mult ne încurcă decât ne ajută: se sperie. trebuie să înceapă prin a ţine post o perioadă mai îndelungată. ca să poată trece la un regim de crudităţi. clisme zilnice. Unii medici recomandă. în primele săptămâni. care. Fiecare însă trebuie să-şi găsească singur ceea ce îi prieşte mai bine. sunt absolut normate. ar dubla durata curei. în special familiei. ceea ce este folositor. ceea ce se recomandă şi fumătorilor. ci pentru că substanţele dăunătoare din organism încep să fie descompuse. Trebuie să ne înarmăm cu răbdare si cu voinţă si să mai încercăm ? o dată. şi ele nu apar din cauza nemâncării — rezerve avem destule —. De asemenea. Mulţi. Aş vrea să-i încurajez pe cei nehotărâţi spunându-le că e foarte bine chiar dacă ar începe prin a posti doar câteva zile şi. de multe ori. În general. Dacă la început apar tot felul de tulburări trebuie să ne întindem în pat şi să procedăm ca şi când am fi bolnavi. dar nu e chiar cea mai bună soluţie. cafegiilor sau altor pătimaşi. este bine să nu renunţăm chiar dacă nu avem rezultate după prima cură. Folosind apa noastră de zarzavat. este preferabil să nu spunem în gura mare că postim. Unii se ajută cu ulei de parafină. mai ales bolnavii gastrointestinali. băutorilor. care trece nedigerat prin intestine. ajung în circuitul sangvin şi sunt eliminate. deoarece dizolvă vitamina A. Aşa se face şi în clinicile specializate pentru un atare tratament.buie să ne sperie. în cazul bolilor digestive.

Dar e destul de greu. fructele. CARDIOVASCULARE ŞI AFECŢIUNI REUMATISMALE Deoarece vindecarea acestor boli durează mult mai mult timp numai prin schimbarea alimentaţiei. ulcere stomacale. s-ar posti una-două săptămâni. este indicat să se urmeze câteva indicaţii. de foamete sau război. naturistul va avea întotdeauna rezerve de grâu. anual. cu regularitate. ovăz şi tot va găsi „crudităţi". exemplul a două femei care. tulburări nervoase ale stomacului Unele crudităţi pot produce neplăceri atunci când persoana care începe un regim naturist suferă de o boală intestinală. laptele acru. Practicarea postului şi adoptarea unui regim măcar parţial de crudităţi ar trebui să devină un lucru obişnuit în viaţa oricărui om raţional. fie ele cultivate sau din flora spontană.127 şi i-am putea antrena să postească o dată cu noi. în capitolul 6. s-au îmbolnăvit şi au murit. constipaţie. laptele crud. Colite. n-ar fi rău dacă. mei. Iniţial trebuie să experimentăm care sunt reţetele pe care le suportăm mai bine. Am citat. Nu foametea sau lipsa de hrană omoară omul ci faptul că frica de foamete îl va face să mănânce alimente neindicate sau alterate numai ca să nu moară. Dacă ar fi postit sau ar fi mâncat crudităţi nu li s-ar fi întâmplat aşa ceva. între aceleaşi date fixe. Apoi. dorind să slăbească au mâncat numai carne. În general. Niciodată nu ştii când poate surveni o perioadă grea. sucul de zarzavat şi zeamă groasă de tărâţe cu adaos de . ori epidemii grave. BOLI GASTROINTESTINALE. Când magazinele alimentare vor fi goale.

Constipaţia trebuie urgent rezolvată. sunătoare. În ulcerele gastrice se bea. încât de-abia ar mai trece un creion. În caz de diaree se bea ceai de afine uscate şi sclipeţi. în formă de fund de sac. În colitele cronice intestinul este de cele mai multe ori atrofiat.ceaiuri amare sunt cele mai indicate feluri de mâncare. inflamarea intestinului gros. Nu trebuie să se evite nici clismele. nu este ceva neobişnuit. Se bea ceai de ţintaură. în ulcere se recomandă să se facă neapărat iniţial un post mai îndelungat. este necesar un al doilea post îndelungat. în caz de dureri abdominale este bine să purtăm o centură strânsă şi. toţi bolnavii de stomac care au adoptat regimul nostru ne-au spus că praful mineral bazic pe care 1-am prescris a fost foarte bun. în astfel de cazuri. Prima regulă constă în faptul că totul trebuie să fie bine mestecat. De aceea nu are nici un sens să căutăm să vindecăm o . Atâta timp cât stomacul şi intestinele sunt inflama te. laptele crud diluat. O lărgire aici. Având în vedere că toate bolile menţionate până aici provin ca urmare a hiperacidităţii. muşeţel. În caz de colită. se pun comprese calde. o îngustare dincolo. se bea câte o înghiţitură la o jumătate de oră. Sunt permise sucurile de zarzavat. după 129 împrejurări. de mai multe ori pe zi câte o înghiţitură de suc de varză (varză creată nemţească) cu adaos de suc de cartofi şi de ceapă. apa de zarzavat (vezi reţeta) şi apa de tărâţe. din când în când. până când intestinul nu este bine golit de toate reziduurile solide. Multe alte boli sunt o consecinţă a constipaţiei. nu trebuie folosite sub nici o formă alimentele tari. Cine nu are o dantură bună trebuie să-şi procure un mixer astfel încât să-şi poată mărunţi bine diferitele alimente. dacă există.

eventual amestecată cu măr. micul dejun (dimineaţa) va fi alcătuit din 2 linguri seminţe de in. alimentaţia se face în felul următor: în cazuri grave. fără oţet sau lămâie.boală înainte de a fi reglată defecaţia. După aceea. Recomand o cură de tratament care. Este necesar minimum un scaun pe zi. un post şi clisme. dar în anumite anse intestinale pot să existe încă resturi întărite. un preparat la mixer. prin mai multe clisme sau chiar cu spălaturi intestinale. Masa de prânz — fulgi de cartofi cruzi sau salată-amestec. Eventual. În cazuri grave. În constipaţie se produce o substanţă de putrefacţie care ajunge în sânge prin pereţii intestinului şi care e foarte dăunătoare. intestinul trebuie curăţat. un măr şi o băutură din plante medicinale. brânză proaspătă sau mirodenii. 1-2 linguri tărâţe uscate. Scaunul trebuie să fie moale şi să nu miroasă greu. smântână. Ca desert. . durează două luni. Se poate ca scaunul să pară normal. pentru început. puţin ulei şi miere. un măr. Pentru cei fără dinţi sau cu proteză. constituite de alimente ce 130 l nu au fost complet digerate. Apa în care s-a înmuiat se bea cu plante medicinale. în prima etapă. pentru vindecare se recomandă o cură de câteva săptămâni cu sucuri sau zeamă acidulată de zarzavat. banane. Masa de seară — 6-7 smochine ce au fost înmuiate peste zi. o linguriţă chimen sau anason. Slăbirea şi bolile necunoscute îşi au de multe ori originea în această cauză. de preferat două-trei. După un control radical. urmarea fiind apariţia infecţiilor şi a ulcerului. Purgativele repetate distrug flora şi mucoasa intestinală.

Uleiul de Haarlem este foarte sănătos pentru organele digestive şi ficat (contra colicilor biliari) şi are totodată efect laxativ. elixir şi mixtură de plante sub formă de metalmucil. nu se vindecă uşor. din cauza acidului cianhidric care este toxic. cure de ceai de odolean. De aceea recomandăm dimineaţa şi seara. se fac clisme sau băi de şezut după fiecare scaun. Aceste neplăceri. două capsule de ulei de Haarlem. Se recomandă plimbări mai lungi dimineaţa. la care se adaugă l lingură substanţe minerale. prevenirea varicelor . hiper. înainte de masă. înainte de a se îngroşa. dracilă. Activitatea intestinală deficitară este adesea la originea unor boli de nervi şi insomnii. gimnastică. dacă după defecare apar hemoragii sau un prolaps rectal. masaj. împotriva insomniei. dacă sunt cronice. ţintaură. filimică. Seminţele de in se iau numai dimineaţa. la fel şi cel acru. păpădie. câte o capsulă şi 1-2 capsule de usturoi pe zi. 131 Amintim aici un ceai medicinal laxativ. Timp de două luni intestinul va fi obişnuit doar cu acest regim.şi hipotensiune arterială. de aceea este recomandat. în caz de tulburări nervoase. până se trece la alimentaţia normală cu crudităţi. chiar prin ali mentaţia naturală. La mai mult de trei scaune pe zi se opresc smochinele. Atunci bolnavul trebuie să-şi aleagă mâncarea ce i se potriveşte cel mai bine. În caz de constipaţie rebelă. Se prepară din coajă de cruşin. muşeţel şi soc. de mers pe jos la serviciu. În caz de balonări se va mânca mai puţin. Boli de inimă. După fiecare masă este bine venit un ceai dintr-o singură lingură plante medicinale. Laptele crud nu constipă. porumbe.

şi capacitatea acesteia de a mai ţine sub control nivelul colesterolului. o dată cu ele.Printre altele. ceea ce are ca urmare anghina pectorală. cheaguri de colesterol). Colesterolul este o grăsime. respectiva grăsime se acumulează în sânge. acum aproape înfundate. Muşchii inimii nu mai sunt irigaţi suficient de către delicatele artere coronariene. sângele conţine două substanţe care sunt necesare pentru sănătatea inimii şi anume. numai că în acest caz vasele înfundate cedează presiunii şi se lărgesc. aşa încât circulaţia sangvină este mult îngreuiată. enzimele lecitinei sunt distruse şi. De îndată ce hrana este fiartă. ci şi ouăle şi laptele şi încă multe alte alimente. astfel încât să nu depăşească un anume nivel peste care devine nociv. Datorită desprinderii unui aterom (sau mai multe) de pe pereţii arterelor şi pătrunderii lui în fluxul sangvin. circulaţia normală a sângelui este la un moment dat stăvilită printr-o îngustare mare a vasului. înţelegem de ce. grăsimi şi ulei încălzit. Prin regimul de crudităţi se pot evita toate aceste neplăceri. Urma re. De ase menea şi dacă alimentaţia noastră conţine multe prăjituri. pentru vindecarea bolilor de inimă nu este suficient să evităm . care se rupe şi apare infarctul. De aici rezultă hipertensiunea. Hipertensiunea poate apărea deci şi datorită arterosclerozei. Hipotensiunea arterială are aceeaşi cauză ca hipertensiunea. cantitatea lui în sânge fiind reglată de lecitină. colesterolul şi lecitina. Când cantita tea este prea mare. Varicele provin tot din această cauză. cocării. surplusul se depozitează pe pereţii ? 5 132 arterelor sub formă de ateroame (plăci. Deoarece nu numai uleiurile şi grăsimile favorizează producerea colesterolului.

dar şi lecitină. grăsimea 133 acţionează asupra inimii îmbolnăvind-o. care conţine foarte mult colesterol. de exemplu. în consecinţă putem spune că deşi gălbenuşul de ou are mult colesterol este foarte sănătos. ulei fiert zahăr rafinat şi orice este pregătit cu el. aşa încât îşi pierd valoarea nutritivă. grăsime animală. iar untul acţionează ca un aliment cu excedent de colesterol şi de aceea trebuie să fie evitat de cardiaci. Astfel evoluţia bolii poate fi împiedicată într-o oarecare măsură. unt. zaharicalele şi sarea. care sunt şi ele pricinuite mai ales din cauza pregătirii hranei prin fierbere. Jumătate din populaţia noastră moare din cauza crizelor de inimă şi aproape toată cealaltă jumătate dato rită altor boli de nutriţie. dar bolnavul nu poate fi vindecat. ca şi toate celelalte alimente fierte. Dacă este crud.mâncărurile grase. lecitina rămâne în laptele din putină. Numai atunci colesterolul ce este depus pe pereţii vaselor este des- . cum recomandă şi medicii. aşa încât lecitina să-şi piardă puterea de acţiune. aidoma oricărei alte grăsimi fierte. Dacă este fiert sau chiar încălzit la 50°C. gălbenuşul de ou. dar mâncat doar crud. grăsime vegetală compactă. echilibrarea cantităţii de colesterol pus în libertate este reglată de lecitină existentă. ci este necesar ca prin alimentaţia de crudităţi să ne îngrijim ca sângele să primească suficiente cantităţi de lecitină. Cardiacii trebuie să evite următoarele mâncăruri: carne. ^ Un alt exemplu: laptele este sănătos. pâinea albă şi cozonacul. Pentru vindecare este necesară trecerea la regimul de crudităţi. Din păcate atât smântâna cât şi laptele de putină se pasteurizează. Dacă i se scoate untul. absolut necesară. Să luăm.

compus cu ajutorul enzimelor din lecitina vie. în mare măsură. coapsei şi coloanei vertebrale Să se recitească. curăţă arterele înfundate. Desigur că şi în Europa se consumă tot atâta ulei şi grăsime. Un biolog american le numeşte duşmanul nr. Deci zahărul rafinat şi fiert (deci şi fructele fierte) şi făina fiartă sau coaptă trebuie evitate. Coles terolul este 100% acid. Cele mai nocive sunt uleiurile şi grăsimile hidrogenate. Zahărul rafinat. de asemenea. Reumatism. foarte sănătos. apoi ne apropiem treptat de 40 de zile. alimente care încarcă organismul cu grăsimi şi colesterol şi sunt mai mult decât s-ar putea bănui generatoare ale infarctului cardiac şi ale calculilor biliari. care în timpul fabricării sunt supuse la temperaturi mari şi sunt astfel conservate nelimitat. Încercăm întâi câteva zile. cocăriile. Influenţa dăunătoare a căldurii este izbitoare îndeosebi asupra uleiului. ca tratament" şi să se familiarizeze cu el. capitolul 13 referitor la cantitatea de acizi din corp. Se poate recomanda tot atât de bine şi o cură de . pentru că aici fiecare al 21-lea om moare de o boală de inimă. pâinea albă constituie. sciatică. dureri ale articulaţiilor. pentru reîmprospătarea informaţiilor. artroză. în timp ce uleiul încălzit este deo sebit de nociv. ca urmare să se studieze cu atenţie capitolul „Postul. Cel mai eficace din toate este postul. Sunt 134 utilizate pe scară largă în industria alimentară datorită durabilităţii lor nelimitate şi a prelucrării mai uşoare. 1 al omenirii civilizate. găseşte aici şi alte indicaţii. Cine vrea însă să se vindece cât mai rapid. uleiul obţinut prin presare la rece este dimpotrivă. artrită. Asemenea lecitinei naturale. El afirmă că aceste uleiuri şi grăsimi sunt cel mai frecvent folosite în America.

Se adaugă în permanenţă apă fiartă. cu picioarele puse pe un scăunel. Împachetaţi fierbinţi Se înmoaie un cearşaf într-un decoct fierbinte de flori de fân. până la 40°-42°C. La temperatura de 42°C se distrug celulele putrezite şi canceroase. ca să absoarbă transpiraţia. câte o jumătate de oră. După baia de aburi ne culcăm o jumătate de oră. Ne acoperim complet cu două-trei pături de lână. artificial. pentru ca sudaţia să fie foarte puternică. să transpirăm şi mai bine. Dăm mai jos câteva îndrumări privitoare la câteva proceduri ajutătoare pentru cura de vindecare a bolilor de mai sus. După baie se stă învelit în pături sau în pat. se stoarce bine. se alege un vas potrivit de mărime. Capul rămâne afară. numai la membre. astfel încât temperatura apei din cadă să se menţină aceeaşi. Dacă baia trebuie făcută parţial. ne dezbrăcăm şi ne aşezăm pe scaun.zarzavat. Sub scaun se pune o oală cu apă clocotită. împăturit în patru. salvie sau alte ceaiuri. de două ori pe zi. Se stă în apă complet. Baia de abur sau sudaţia Pe un scaun se pune un prosop pluşat. băile fiind utile şi în caz de răni purulente şi infecţii. care să atârne pe 135 duşumea. după plăcerea şi după rezistenţa fiecăruia. Această baie de aburi poate dura. se înfăşoară întregul corp până la gât şi imediat se acoperă tot trupul cu pături . Pentru băi se foloseşte ceai de muşeţel. numai cu nasul afară. în acest caz temperatura apei se menţine tot atât de ridicată pe cât putem s-o suportăm. o jumătate de oră sau mai mult. deasupra unui aparat electric de încălzit. Baia fierbinte În cadă se pune apă clocotită sau se încălzeşte apa.

şi peste zi. chiar şi ceaiurile de varză ce conţin mai multă vitamină C. Împachetare rece pe trei sferturi din corp Acţionează ca un calmant şi ocroteşte nervii. Se acoperă apoi cu un plastic ca să nu treacă umezeala şi se pune deasupra o pătură de lână. frunze de stejar şi salvie. precum şi cele de ciuboţica cucului. peliniţă. seminţe de in fiert. Pentru reumatici s-au dovedit bune compresele sau împachetările cu ferigă. 136 Se face zilnic. apoi o baie rece. Împachetare cu lut sau varză Pe o pânză se întinde lut de grosimea unui deget sau frunze de varză zdrobite. Împachetarea se repetă la fiecare două zile. dacă bolnavul nu merge la lucru. măceşe.de lână. artroză şi reumatism. Urmează o odihnă de trei ore la pat. Este foarte eficace. Un alt tratament eficace este cel cu untură de peşte. Alimentaţia bogată în vitamina C (mărarul şi pătrunjelul conţin mai multă vitamină C decât lămâia). astfel încât membrele bolnave să fie „îngropate" în pasta respectivă. Potasiul . Procedeele sunt valabile pentru orice fel de boli. Procedura durează toată noaptea şi. ceapă. ea poate fi lăsată mai mult timp pe regiunea dureroasă şi se reînnoieşte când frunzele se usucă. Compresa se acoperă mai întâi cu un plastic sau cu un material gros. după care se spală corpul cu apă rece (duş rece). toate sunt de folos pentru bolnavii de artrită. Pentru a evita murdărirea totul se bagă în săculeţe de plastic. În caz de artrită dureroasă mai recomand următoarele: mănuşi cu un deget sau un ciorap vechi se umplu cu terci de cartofi. Cearşaful înmuiat şi puţin stors se înfăşoară pe corp până la subsuori. împachetările fierbinţi sau pernele electrice si centurile. Se stă trei ore la pat.

este elementul de bază în vindecarea acestor boli. Mai trebuie să atragem în mod deosebit atenţia asupra soiurilor de varză. după ce simt o uşoară ameliorare. toate procedeele. iar în anul următor vor veni din nou la băi. Cartofii. mi-a povestit câte tratamente şi cure a trebuit să facă dar. deci tocmai acel aliment prin care sângele este infectat şi acidifiat. după câţiva ani de regim. carnea şi alimentele fierte. se introduce în corp cel mai bun suport al infecţiilor. cum sunt păpădia şi ur- . se face curăţirea organismului prin împachetări şi băi şi. la care se pot utiliza 137 foarte bine cartoful şi ceapa. după terminarea lui. un regim bogat în calciu si baze are mult mai multă eficacitate. mai ales coaja lor. într-o oarecare măsură. apoi ceapa. se întorc acasă si continuă acelaşi regim. pentru că. ca surse de calciu şi asupra verdeţurilor sălbatice. De ce? Deci. Chiar şi părţile degenerate se refac. Pentru uz intern cartofii să se cureţe bine de muguri (colţii). Referitor la regimul pentru reumatici am mai amintit câte ceva şi în capitolul referitor la aciditatea organismului. se recomandă din abundenţă uleiul de măsline. ar trebui să urmeze toate indicaţiile date reumaticilor şi artriticilor. fie intern. pe de o parte. care sunt otrăvitori. bolnavii de artroză şi cei cu suferinţe ale coloanei vertebrale. Încheieturile se refac. pe de altă parte. ca putere de vindecare. pe de altă parte. aproape la fel de bolnavi ca şi mai înainte. pot fi folosite fie extern. mânca zilnic carne la masa principală. O bolnavă de artroză care s-a întors de la băi. salutar pentru încheieturi. S-a observat însă că un post mai îndelungat depăşeşte. La prepararea salatelor şi a mixturilor. Desigur că aceşti bolnavi. Cei cu sciatică şi cei cu dureri în articulaţia şoldului (coxalgie).

care este întregită de 138 untura de peşte şi de băile de soare. pe lângă o alimentaţie bogată în calciu. conţin foarte mult calciu. după cum am mai spus. De aceea acestor categorii de bolnavi li se recomandă insistent ca. Sucurile din comerţ sunt pasteurizate. NOI EXPERIENŢE DE VINDECARE A CANCERULUI Despre formarea cancerului şi vindecarea lui am relatat pe larg în primele capitole ale cărţii. organismul are nevoie de vitamina D. Pentru a urgenta vindecarea bolnavul are nevoie de o alimentaţie care să conţină o cantitate cât mai mare de resurse vitale (enzime) şi să fie totodată şi bazică. Tărâţele se înmoaie bine şi se folosesc în orice fel de fulgi. Un alt aliment aproape cu . în afară de banane şi puţine mere. să consume un tură de peşte sau să facă băi de soare. În schimb să urmeze cure de zarzavaturi crude (chiar si cartofi cruzi) şi sucuri de zarzavat crud. Această calitate o are. Tărâţele şi zeama de tărâţe sunt. Reumaticii trebuie să evite fructele acide. O cură de sucuri de zarzavat poate face minuni în reumatism. Pentru ca el să fie bine valorificat. de asemenea. adică să aibă cât mai multe săruri minerale şi cât mai puţini acizi.zicile. deci fără viaţă. ca şi pulbere minerală ce se amestecă în mâncare. Reumaticii să bea zilnic un litru zeamă de tărâţe sau suc de zarzavat. care pot lupta singure contra acidităţii. Se recomandă tablete de calciu. sucul proaspăt de zarzavaturi. în cea mai mare măsură. Smochinele şi laptele crud. alături de seminţele de floarea-soarelui. deosebit de utile. Contra durerilor reumatice se mai recomandă şi săculeţi fierbinţi cu nisip.

în caz de boală în plină evoluţie să nu se adauge decât 1/4 lapte. în cea mai mare parte. o cură de două luni cu sucuri de legume. În loc să otrăvim corpul — şi aşa plin de toxine — cu narcotice şi calmante. s-a stabilit că ţesuturile iradiate se vindecă foarte greu. obligeană. O dată cu renunţarea la mesele propriu-zise. cu toată izolarea lor sunt şi ele atacate.aceleaşi calităţi este laptele crud. filimică. Bolnavii de stomac vor lua numai câte unul. virnanţ. În afară de cura de sucuri mai pot ajuta. chiar folosind crudităţi. . ceapă. cartofi si alte zarzavaturi fără îngrăşăminte chimice. Se mai recomandă trei-patru căţei de usturoi. dar completează perfect sucul de zarzavat. Amestecul de sucuri constă din suc de morcovi. Această hrană poate întreţine corpul pentru un timp îndelungat. Dacă se utilizează şi lapte. iar în stările cirotice deloc. Se pregătesc unul-doi 140 litri de suc dimineaţa. O parte se ţine la rece până la amiază. restul putând fi de varză. În plus. urzică. Are mai puţine enzime. În continuare se trece lent la alimentaţia de crudităţi. recomandăm comprese cu frunze de varză sau cataplasme cu lut. băile fierbinţi şi compresele reci. la alinarea durerilor. se bea din acest amestec câte un pahar la fiecare oră şi chiar mai mult. se amestecă împreună cu sucurile. Şi băile de soare acţionează favorabil. Bolnavilor de cancer li se recomandă. organele învecinate zonei iradiate. dintre care doi seara. Pe lângă suc este bine să se bea şi un ceai făcut dintr-un amestec de anghelică sălbatică. în general. sfeclă roşie. La cancerele de stomac durează mai mult. bănuţel. Se ştie că boala canceroasă produce mari dureri. în timp ce iradierile ce se fac în caz de cancer sunt de-a dreptul dezastruoase. După cum am mai amintit.

m-am lămurit singur şi. la un regim 100% naturist. Experienţa personală m-a vindecat total de entuziasmul iniţial. care . Cantităţi moderate de varză acră sunt sănătoase pentru că bogatul lor conţinut în calciu temperează acţiunea acizilor. Pe măsură ce am câştigat experienţă. Jervis. din cauza unui consum bogat de fructe am pierdut. în patru-cinci ani. îl atacă şi îl îmbolnăveşte. Există medici progresişti şi foarte buni naturişti. după care. fie că provin din fnicte sau lapte. a dezamăgit pe mulţi. este chiar el însuşi. cu oţet de miere şi mere. cu toate că înainte nu erau nici cariaţi. Şi eu m-am lăsat indus în eroare de părerile şi experienţele doctorului Kuhl. Chiar şi metoda dr.. fructele nu ar avea o acţiune acidă. cu alimentaţia sa acidă a murit la 64 de ani. cancerul reîncepe să evolueze şi găseşte. un mediu prielnic pe care îl ocupă.După un timp. În Florida. care fac imposibilă alimentarea normală. Kuhl factorul vindecător a fost laptele acru şi nu acidul lactic (laptele era nefiert). ale lui Berg. Cea mai bună dovadă că metoda dr. Kuhl. Unele băuturi şi alimente acide răpesc corpului calciul. în stomac. de apoplexie. m-am 141 îmbolnăvit şi de reumatism. Şi acum să adăugăm câteva date despre metoda de vindecare cu acid lactic a prof. că acizii sunt acizi. tot aşa nici autorul nu a crezut în nocivitatea fructelor acre până când „păţitul a devenit înţelept". Nu sunt recomandate nici operaţiile de extirpare a esofagului şi „anus contra naturii". dr. Mulţi nu iau acest lucru în serios. am devenit mai prevăzător. Kuhl a fost greşită. Am fost indus în eroare de tabelele „acid-baze". În consecinţă. în ţesuturile pe jumătate moarte din jur. în plus. Orice acidificare şi fermentaţie are urmări nefavorabile. ci una bazică. afirmăm că în cura dr. pe pielea mea. toţi dinţii.

fără acizi. Nolfi. Pe lângă aceasta sunt indicate aplicaţii pentru transpiraţie. pe lângă crudităţi a reluat. în cartea sa sunt prezentate fotografii şi radiografii). Când. Singura hrană care îndeplineşte primele patru condiţii este reprezentată de sucurile crude de zarzavat.afirmă că bolile grave. În consecinţă. numai acela care acţionează consecvent şi ştie ce vrea. dar nu le putem vindeca aşa de uşor. 1. 142 Mai există şi alte sisteme de alimentaţie (Waerland) cu care putem preveni în mare măsură bolile. sunt fierte şi provoacă aciditate. Din păcate Dna Nolfi nu a atins vârsta de 80 de ani. înţelegem de aici că reuşeşte. pentru că. dr. lipsită de otrăvuri. Gerson dădea pacienţilor săi grav bolnavi. După cum s-a amintit deja în capitolul 2 al acestei cărţi. pot fi prevenite dar nu vindecate. dr. nu a cunoscut acţiunea nocivă a acizilor. periodic. Aceştia oferă pacienţilor lor pâine din cuptor şi preparate care. în parte. În capitolul în care am descris cantitatea de acid din corp. moderată. am amintit că sângele nostru conţine 80% valori bazice şi 20% acide. Tuturor medicilor ce susţin că boala cancer să nu se poate vindeca le propunem să-şi supună bolnavii următoarelor cinci condiţii înainte de a-şi susţine părerile. alimentaţia . cum ar fi cancerul. de exemplu. după cum reiese din broşura ei. după vindecarea sa. parţial. Ei nu cunosc însemnătatea hranei nefierte (a enzimelor) şi nocivitatea acizilor. o alimentaţie vegetariană fiartă. de asemenea. numai acest suc şi a vindecat astfel sute de cazuri grele (pot fi dovedite. Recapitulăm aici cinci puncte principale necesare pentru vindecarea unei boli canceroase: o alimentaţie dozată. bogată în enzime. cu adevărat. cancerul a început din nou să evolueze (alimentaţia vegetariană nu este suficientă pentru a ne feri de boli).

Din lipsa unor enzime sănătoase. celulele canceroase. focarul celulelor bolnave se . cu puţină fantezie. În aceste componente „vii" stă puterea de combatere a celulelor canceroase. enzi mele luptătoare.noastră. Din păcate lipseşte din alimentaţie aprovizio narea cu enzime sănătoase. enzimele se pot îmbolnăvi. hrana fiartă. Cine va învinge ? Celulele noastre sau cancerul ? Celulele canceroase sunt degenerate. apoi prin otrăvirea cu otrăvuri chimice sau acizi. chiar şi cartofii cruzi. Dimpotrivă. aşa cum se întâmplă în cancer. 143 Nici o boală nu depinde într-atât de puterea de luptă a celulei. au devenit adevărate celule de putrefacţie ce se dezvoltă vertiginos Asupra acestui proces ne putem face o imagine închi puindu-ne. îndeosebi a bolnavilor. deci de fiecare bucăţică de crudităţi ce ajunge în organism. din cauza unei alimentaţii greşite. rolul principal în alimentaţie îl au enzimele. că enzimele reprezintă „sufletul" sau „spiritul" stăpânitor sau conducător (care dispune de tot) din fiecare celulă sănătoasă si că ele se pot îmbolnăvi în anumite împrejurări. controloare (exogene). corespund procentajului de mai sus. Astfel apare cancerul. să păstreze nealterat raportul respectiv. O celulă locuită de astfel de enzime bolnave degenerează. începând să se dezvolte vertiginos printr-o diviziune anormală. ostile. trebuie să respecte. depozitate prin metabolismul propriu. Zarzavaturile crude. tărâţele şi laptele crud. 2. dar chiar alimentăm cu ea. O astfel de alimentaţie poate să neutralizeze şi să distrugă otrăvurile acide excedentare. Pentru regenerarea ţesutului celular. Ca urmare. în adevăratul înţeles al cuvântului. nu numai că nu are putere de combatere. de către hrana vie. cum am putea spune.

împovărând astfel anumite organe. reamintim : dacă tot ceea ce se cheamă otravă. În cele din urrnă.întinde gata să explodeze. Metode de sudaţie Sunt adesea chemat la telefon de pacienţi care au început cura de suc de zarzavat. Cancerul este de nestăvilit în evoluţia sa. reziduu. nu s-a mai putut găsi nici urmă de celulă canceroasă. 5. altul are ameţeli ca şi cum ar ţine post . Chiar şi într-un regim de crudităţi se poate întâmpla să mâncăm prea mult. cazuri în care. după ce medicii aban donează un caz — tratat luni de zile şi chiar mai mult. aceste celule de putrefacţie înghiţindu-le pe cele alăturate lipsite de apărare. În ceea ce priveşte hrana fără otrăvuri. deşeu nu este eliminat din circuitul sangvin. de zeamă de tărâţe sau de zarzavat şi au reacţii neplăcute. În anumite cazuri de boală. 144 Nu este mai puţin adevărat că afirmaţia noastră în ceea ce priveşte enzimele şi cauza apariţiei cancerului nu poate fi dovedită ştiinţific. Cum şi când o atare atitudine poate avea un rezultat favorabil. toxină. oricâte analize şi investigaţii s-au făcut ulterior. ne este descris în primele pagini ale capitolului 2. Iar apariţia cancerului după iradieri nu poate fi explicată decât de afirmaţia noastră. atunci se va depune în celule.le vine mintea la cap şi încearcă să găsească şi să se orienteze spre alte posibilităţi. 3. Al patrulea punct se referă la cumpătare. Pe unul începe să-l mănânce pielea. cu iradiaţii sau operaţii ratate . Dar ce ştiinţă poate dovedi de ce înnebuneşte un om? Dar faptul că ea este corectă o dovedesc cu prisosinţă cazurile de cancer vindecate astfel. Urmarea: îmbolnăvirea. 4. lupta inegală a început de săptămâni sau de luni.

caută o ieşire. nu au constatat nici o înrăutăţire. organismul va fi atacat în zona sa cea mai sensibilizată prin alimentaţia . care sunt înspăimântaţi de „iradiere. sau chiar mai bine. diabet. pentru a ajuta pielea să suplinească funcţia de eliminare a rinichilor. boli de inimă. Oricare ar fi primejdia care ne paşte. nu a fost vorba de nici un cancer. altfel e prea târziu!" 145 Autorul a cunoscut multe cazuri de persoane care au fost iradiate şi a ajuns la următoarea concluzie când. provocate. ci să pornească hotărât cu o cură prealabilă de două luni de post. ce poate vindeca bolile canceroase. Era medic si trebuia să ştie. va putea vindeca tot atât de bine. Toxinele desprinse. după prescripţiile de mai sus. Să nu ne lăsăm intimidaţi de acel „altfel este prea târziu". o iradiere a fost încununată de succes. ceea ce este mai important. nu au simţit în primele luni nici o îmbunătăţire dar. Cauza principală este una şi aceeaşi. se poate apela la sudaţii masive. când rinichii sunt bolnavi şi nu-şi pot îndeplini decât parţial misiunea de a elimina acizii. În capitolul referitor la tratamentul reumatismului sunt prezentate câteva proceduri de provocare a sudaţiilor masive. Bineînţeles că un regim minune. Am vrea să accentuăm că suspecţii de cancer n-ar trebui doar să „schimbe" puţin felul de hrănire. Dna dr. devenite mobile. şi au încercat-o. operaţie. prostată. iar apoi să continue regimul de crudităţi. în cele mai multe cazuri. în mod excepţional. Nolfi scrie chiar în lucrarea ei din ce cauză nu a vrut să se lase operată şi nici iradiată. Încă un cuvânt către cei suspecţi de cancer. unii pacienţi care au avut încredere în vindecarea naturală. boli ale sângelui. Se cunosc şi cazuri operate când diagnosticul a rămas şi post operator sub semnul întrebării: era sau nu cancer ? Pe de altă parte.total.

după cum am arătat în reţetele de băuturi. Cât este de greşit să se trateze numai simptomele. cu presă separată. pune resturile într-un vas cu apă să se îmbibe bine şi le stoarce a doua oară cu mâna. Cine vrea să facă economie şi să nu aibă pierderi. Celor cu boli gastrointestinale. cu puţin ulei şi uruială de anason. o cură de sucuri. în încheiere şi câteva sfaturi practice pentru pregătirea regimului. Centrifugele noastre de suc sunt indicate pentru rădăcinoase şi bulbi. Dr. Pentru a le împinge mai bine în maşină. şi de data aceasta. . cât şi celor cu cancer sau bolnavilor grav li se recomandă. printr-un tifon. sau cu presă de mână. trebuie să ştim că. tot de o alimentaţie greşită şi de hiperacidilate este vorba. pot deveni 146 Iată. nu se mai „întoarce" niciodată. apar una sau două alte maladii care. Deşi multe boli par să fie declanşate de alte cauze. Dacă o boală este „împuşcată" de o injecţie şi. terciul fiind măcinat foarte fin şi mai uşor de mestecat. De exemplu: se ia jumătate din deşeuri. pe lângă ea. acest amestec de resturi poate fi uşor acidulat cu lapte acru. Un preparat ideal de zarzavat este obţinut cu ajutorul unui mixer.greşită. totuşi. într-adevăr. se adaugă 1/2 banană zdrobită. Pentru tratarea cancerului intestinal sau împotriva constipaţiei. Extragerea sucului din fructe se face mai anevoie. Cu resturile din maşina de sucuri se pot prepara feluri foarte bune de mâncare. fără să se ţină deloc seama de cauza principală. Gerson a folosit în clinica sa o răzuitoare de zarzavat productivă. cu precădere. în anumite împrejurări. frunzele trebuie făcute sul sau răsucite. o dovedesc multele recidive şi „cei veşnic bolnavi".

provenite din alimente. deci din aceeaşi substanţă care îngroaşă şi astupă arterele suferinzilor cardio-vasculari. cum sunt cele de calciu. La resturile de cartofi se adaugă puţină miere. astfel încât să-şi recapete capacitatea lor de curăţire şi de apărare a orga- . sare de mare. devenit inutilizabil prin fierbere. hrean. lucru ce se poate realiza numai prin post. Organele devin depozite de reziduuri. Toate pot servi ca aperitive. deoarece amidonul din cartof este bazic. fierberea nefirească a alimentelor. pasteurizarea şi denaturarea lor în fabricile alimentare deteriorându-le în mare măsură structura chimică. Sunt posibile şi alte amestecuri. ulei. 147 TRATAMENTE ÎN ALTE AFECŢIUNI Calculii biliari şi renali dispar fără operaţie Din ce provin calculii biliari? Mai ales din depozitele de colesterol. Deşi orice aliment crud acţionează ca purificator şi vindecător. devitalizându-le în aşa măsură încât tot ceea ce se depune după metabolizare are o reacţie acidă. Calculii biliari mai conţin şi tot felul de săruri minerale. Compoziţia diferită în funcţie de preponderenţa unora sau altora din alimente. În consecinţă şi aceşti bolnavi trebuie să urmeze indicaţiile date celor bolnavi de inimă. După cum am spus de mai multe ori. Sunt prezente şi sarea de bucătărie şi acidul uric.Se pot adăuga nuci sau seminţe de floarea-soarelui înmuiate. Sucul este uşor laxativ. Pentru aceasta se recomandă ca resturile să nu fie prea tare stoarse sau să se toarne peste ele puţin suc. Resturile de cartofi sunt deosebit de valoroase. pentru însănătoşire trebuie îndepărtată mai întâi cauza bolii. cu brânză proaspătă. procesul decurge foarte încet. drojdie de bere. El poate fi grăbit doar eliberând organele de munca lor obişnuită deci lăsându-le să „se odihnească". adică folosirea alimentelor gătite. mirodenii.

În afara postului se mai poale recomanda. Aceasta va potoli mai bine foamea. Se poate bea şi ceai. Recomandăm îndeosebi cartofi cruzi şi sucul lor. salate. Un tratament excelent pentru prevenirea şi calmarea colicilor biliare şi renale este uleiul de Haarlem în capsule. o cură de transpiraţie. precum şi a sterilităţii si a diferitelor altor boli . pătrunjel de câmp. şi în acest caz. de boală. Chiar în timpul postului se poate bea din acest ceai. a bolilor de ficat şi a glandelor. grozamă. Celor care au făcut deja operaţie le recomand regimul naturist. Coaja lor conţine mult potasiu.nismului împotriva focarelor de infecţie. zeamă de tărâţe (multe lichide). pe locul dureros se pun comprese cât se poate de fierbinţi. cu 148 in şi ulei de măsline. diluat şi fără zahăr sau să se adauge plantele respective la zeama de zarzavat. să se consume zilnic una-două cepe. aşa încât se poate rezista mai bine la regim. cu multe tărâţe în ea. un amestec de măceşe. Pentru aceasta. chiar si pâinea integrală. zi de zi. Este îngăduită pâinea coaptă la soare. Zahărul este interzis. Spre sfârşitul curei de post sau în cazul unui post parţial. Vindecarea diabetului. câte o linguriţă la fiecare oră. salvie. boabe de ienupăr. a sub şi supragreutăţii. Bolnavii de calculi biliar şi renali trebuie să evite orice prăjitură. usturoi şi salate sau toate să fie adăugate în preparatele la mixer. Bolnavii de rinichi trebuie să consume zilnic ceai renal. Şi masajul este benefic. Este bine să se folosească mai mult ulei de măsline. preparate la mixer etc. amestecate cu mult ulei de măsline presat la rece. troscot. mult hrean. zeamă de zarzavat. chiar şi cel nerafinat. în schimb să se facă o cură de zarzavat sub orice formă: suc.

frecvent utilizate. Zahărul alb. mai corect. până când o moarte prematură pune capăt unei boli provocată. Ceea ce bolnavul a moştenit sau. desigur. cărora le suntem robi de ani de zile. Să dăm deci glandelor paralizate şi adormite ali mentaţia orânduită de creator. Rezultă clar care este calea spre vindecare. distrugerea enzimelor. nici prea uşor din cauza obişnuinţelor noastre rele. drum care nu este nici prea scurt. legat de aceasta. în al doilea . rafinate şi fierte. carnea. predispoziţia la boală. pentru că. în general nu cred în vindecarea. pasteuizarea şi denaturarea alimentelor şi. naturală şi nedevalori zată. a preluat de la părinţi este în primul rând o alimentaţie necorespunzătoare şi. dar fără o alimentaţie necorespunzătoare ea nu s-ar manifesta. formează principalii duşmani ai glandelor şi ai nervilor şi îşi au. partea lor de vină în apariţia diabetului şi a altor boli glandulare. nu te mai gândi la tablete. Eventualele predispoziţii moştenite pot favoriza boala. preparatele din amidon. Dar cauza principală este fierberea. de pildă. rând. iar glandele se vor trezi şi se vor reînnoi. făina albă. ţigara şi cafeaua. . La o parte cu carnea ! Mănâncă totul crud.Glandele endocrine depind în mod deosebit de existenţa enzimelor pentru că acestea stimulează formarea hormonilor. Majoritatea medicilor dau prea 149 puţină importanţă acestui adevăr. Ce spune mama-natură : „Îndepărtează cauza şi lasă restul în seama mea". a diabetului şi îi codamnă pe bolnavi să ia în continuare insulină şi să mănânce carne multă. de fapt de hiperacidi tate şi nu din cauza unui deficit de metabolizare zahărului.

Zahărul din fructe nu se poate compara cu zahărul industrial. tratamentul este. susan. seminţe de floarea-soarelui. totuşi 150 nu renunţaţi complet la ele. crezând că nu 1-ar putea suporta. pentru că acestea trec prea repede în sânge. Chiar dacă la început unele fructe dulci sau morcovii cresc cantitatea de zahăr pentru că s-a consumat prea mult dintr-o dată. să se înceapă cu un post de 21 de zile.calorii şi alte prescripţii (atenţie şi pentru obezi). pentru că este cu totul în afara înţelegerii lor. pune pe foc listele de mâncare. . Dar este o greşeală. care pot fi adăugate şi la zeama de zarzavat. deoarece glandele se înnoiesc numai după un post îndelungat. Evită totuşi mierea. Dacă este posibil. fără să se mănânce prea mult în acest timp. ou crud şi chiar şi preparate la mixer (vezi reţetele). coada şoricelului şi măceşe. Chiar o cură de curăţire cu post parţial sau o cură cu zeamă de zarzavat este de foarte mare folos. la fel ca la diabet. lapte crud. Persoanele slabe vor fi împotriva postului. germeni de grâu. cu o cură de suc de morcovi sau cu o cură mai îndelungată de zeamă de zarzavat şi zeamă de tărâţe mai groasă. şi zahărul crud. zahărul din fructe consumă foarte puţină insulină. postul este mult mai uşor. în linii mari. Ca băutură: ceai de teci de fasole. pentru aceştia. Un post de scurtă durată nu este prea eficace. Această situaţie este foarte trecătoare. în loc de carne şi grăsime foloseşte nuci. Deoarece atât în supra. ulei. frunze de afine. Toate organele se regenerează mai repede prin post îndelungat ! Injecţiile cu insulină nu trebuie întrerupte dintr-o dată. Corpul lor slab are şi el destule rezerve.cât şi în subgreutate este vorba de boli ale glandelor endocrine. Dimpotrivă. orez şi alte seminţe. După ultimele cercetări. dacă nu.

chiar dacă dormim mai puţin. psihiatrice ar putea înlătura într-o oarecare măsură afecţiunea respectivă dacă nu ar exista slăbirea de ani de zile a nervilor. Tratamentele clasice. nervii primesc o hrană mai echilibrată. Ca urmare a subalimentaţei sau din cauza unei alimentaţii devalorizate. în sensul că nu mai simţim oboseala şi moleşeala. Eu am suferit ani de zile de insomnie. ceea ce a influenţat negativ şi defecaţia. cu timpul. zahărul alb si pâinea albă pot fi cauze ale insomniei. S-a întâmplat aşa: în preparatele de mixer de la masa de prânz am . Pentru vindecarea sau ameliorarea bolii crudităţile acţionează în două direcţii. cafeaua si fumatul au efecte directe asupra activităţii glandelor endocrine şi că. unele din ele sunt foarte vătămate. după care va dispare si pofta pentru aceste otrăvuri.O femeie chipurile sterilă a născut primii ei copii la vârsta de 40 de ani. urmat de un regim de crudităţi. printr-un post mai îndelungat şi prin trecerea apoi la regimul de crudităţi este posibilă vindecarea afecţiunilor glandulare. Doar în caz de slăbire a nervilor nu se recomandă postul. iar pe de altă parte. Dacă bolnavul este legat de cafea. duce la însănătoşirea lor. înlocuind. Din întâmplare. am descoperit singur un somnifer. din cauza lor. ceea ce. Pentru a avea copii 151 este adesea suficient numai un regim de crudităţi. Insomnia Nimănui nu-i trece prin minte că alimentele fierte. După cum am mai amintit deja în capitolul despre post. alcool şi nicotină. va putea să renunţe şi la ele. somnolenţa. după un post de 40 de zile. fără să caut. Este binecunoscut că alcoolul. pe de o parte. neurologice. psihice.

La pagina 15 scrie : „De mai bine de douăzeci de ani am tratat tot felul de apendicite. muiat în ulei. de la cele mai grave (deci şi perforate şi purulente). în caz excepţional. Pentru liniştea nervilor. pentru a avea un somn mai bun. nu mai bate regulat. în cazuri de agitaţie nervoasă şi cardiacă. Au fost mai mult de 200 de cazuri pe care le-am tratat fără ca să mai fie nevoie 153 de operaţie. Se ajunge ca. ca unnare a otrăvirii organismului. să-l facă nemirositor: în loc de usturoi pur. Chiar şi celor ce nu sunt naturişti. extrasistole. A.amestecat trei căţei de usturoi. roiniţă. sau usturoi zdrobit. fibrilaţii etc. să ne ferim de tabletele pentru somn. aceştia nu ştiu să-l neutralizeze. Keller. flori de portocal etc. să se renunţe la folosirea lor. nemirositoare. deoarece nervii sunt deja ruinaţi. Din păcate. Spre marea mea uimire 152 în noaptea următoare am dormit cu o oră în plus. dar niciodată pentru o durată mai lungă. Apendicita fără operaţie. Dimpotrivă. De aceea am continuat cu adaosul de usturoi. De ce să se ajungă într-o stare atât de gravă. se recomandă capsule de usturoi. prostată şi altele pot fi evitate Am în faţa mea o cărticică. usturoiul le poate fi de folos. Nici unul din pacienţii mei nu a murit. până la cele mai uşoare. Cunosc diferite persoane care au avut experienţe din cele mai triste prin folosirea pilulelor timp îndelungat. apar palpitaţii. se recomandă atât picăturile de beladonă cât şi alte mijloace naturale: ceaiuri de hamei. medicamentele constituie o soluţie. de Dr. vrând-nevrând. când orice intervenţie este aproape imposibilă ? Operaţiile de apendicită. Având somnul mai bun. nu mai reacţionează şi inima. automat s-a reglat şi scaunul. . vindecător şi acţionează în foarte mare măsură pentru prelungirea vieţii. în orice caz. Usturoiul este. Pentru moment.

consumului de came fiartă şi mâncare gătită. unii bolnavi mor de pe urma lor. ci numai fecale întărite. Pentru tratamentul prostatei să se citească mai întâi cele recomandate pentru diabet. cât şi. îndeosebi cocăriile (dulciurile).) Accentul principal în tratamentul Dr. De câte ori se întâmplă să se elimine numai apă limpede. Dr. prin şase-opt clisme pe zi. deci clismele trebuie făcute toate. pot fi folosite şi perne electrice. El mai afirmă. Nu s-au găsit niciodată sâmburi de cireşe sau ceva asemănător într-un apendice operat. Keller este pus pe golirea totală a intestinului de resturile alimentar.(Se ştie că nu toate operaţiile reuşesc. mai recomandăm comprese fierbinţi sau băi fier- . de toate bolile gastrointestinale. nu trebuie să ne lăsăm înşelaţi. Deci alimentaţia de crudităţi ne poate feri de inflamarea apendicelui. aproximativ 10 minute. că şi dacă în abdomen s-au colectat deja litri de puroi. în primul rând. schimbate succesiv în primele două zile. Este de la sine înţeles că în acest interval se posteşte sau cel mult se bea ceai neîndulcit. de fiecare dată. suferinţă dureroasă. bazat pe propria-i experienţă. în general. are loc o schimbare spre bine. lichidul purulent a putut fi eliminat pe cale naturală. Pri mele sunt făcute în poziţie genunchi-coate. tot se mai poate să mai rămână un rest cât de mic. Apa de clismă este reţinută în intestin. El spune că dacă se reuşeşte ca şi ultimele resturi de excremente să fie spălate şi eliminate din apendice. conform prescripţiilor de mai sus. Pe lângă indicaţiile de 154 acolo. celelalte în poziţie culcat pe dreapta. A doua aplicaţie sunt compresele abdominale cât se poate de fierbinţi. Keller consideră că apendicita se datoreşte.

Prin împachetări de lut. Post şi şederea în cameră încălzită (cca. Tuse şi bronşită: ceai de tuse. să se recitească şi cele scrise în capitolele Reumatism şi Aciditatea corpului. să treceţi la un regim naturist. Postul trebuie să dureze mai mult şi. Angina: la primele semne. gargară cu oţet. postul are valoarea unei operaţii fără bisturiu. regim de suc de zarzavat şi post ar putea fi salvate multe persoane în această situaţie. Tratamente naturiste pentru diverse afecţiuni Răceli. băut zilnic. 1-2 zile sucul de la o lămâie. diluat. 35°C) pentru transpiraţie. trei căţei de usturoi cu ceai pectoral. Se schimbă pe măsură ce se răcesc. gripe: seara. Mai sunt multe alte operaţii care pot fi evitate. se pun comprese foarte fierbinţi la gât cu săculeţe cu flori de fân. Sunt bune seminţele de dovleac. bine şi îndelung mestecate. Răni purulente: la fiecare zi una-două băi fierbinţi . se recomandă spălarea feţei dimineaţa cu apă rece. dar cere timp. Sinuzite: săculeţe de nisip sau sare fierbinte aplicate pe sinusuri. ca să fie mereu fierbinţi. pentru a preveni reapariţia bolii. De altfel. Pentru ca 155 acestea să nu ardă pielea.binţi de şezut. sau băi de abur. în continuare. băi fierbinţi. Postul şi reglementarea scaunului sunt şi în acest caz binevenite. Pentru evitarea operaţiilor la încheietura şoldului. Vindecarea este sigură. să se pună întâi o cârpă udă. Să ne gândim la amputarea membrelor cangrenate. Dacă boala nu poate fi împiedicată. Să se sugă usturoi şi salvie şi să se postească. Ceai de pătlagină. băi de abur pentru transpiraţie. în perioadele de liniştire a bolii.

Post. să se . două zile de post. La nevoie. podbal. Pneumonie: împachetări fierbinţi cu flori de fân Băi fierbinţi. Ceai din muşchi de Islanda. Să nu se aplice gheaţă.pentru membrele respective. urzici. Ceaiul să fie ţinut mereu fierbinte. Multă mişcare şi gimnastică. îi băga brusc în apă rece şi aşa uzi îi învelea în pături. Să se evite preparatele anorganice (de fier şi injecţii de fier). folosindu-se.B. păltagină. Suc de morcovi. Este necesar ca scaunul să fie perfect normal. Leucemie: se va urma tratamentul pentru cancer. T. Comprese cu alifie de untură de peşte. lapte crud. în loc de apă. spanac.C. Amestec de ceai din flori de lumânărică (cuscrişor). Mixtur. ceai de frunze de cârciumăreasă şi muşeţel. drojdie de bere. Pentru vindecare este nevoie de un an. frunze de mur. vâsc şi lumânărică. ouă. Kneipp spunea: „Focul se stinge cu apă rece". sfeclă. De aceea. Otită medie: comprese calde cu ceapă crudă şi frunze de varză. păpădie. Să se consume multe mere şi sucuri de zar zavat. cu plante medicinale. germeni de grâu. 156 Anemie: alimentaţie totală de crudităţi. alternând cu comprese cu cartofi fier binţi pe ureche. Incontinenţă urinară: într-un fel oarecare. urmând odihna la pat. astfel boala se vindecă. se fac astfel de băi pentru întregul organism (vezi Reumatism). Albeaţă: regim de crudităţi. împachetări ale pulpei picioarelor cu flori de fân fierbinţi şi decoctul lor. cât se poate de fierbinţi. Regim uşor sau post. Din când în când. clorofilă. coada şoricelului. pe cei cu temperatură. salvie şi podbal. pelin. pulmonar: crudităţi bogate în enzime.

Reţete pentru boli care se pot vindeca cu sucuri de zarzavat şi de fructe crude 1. pe lângă crudităţi. de asemenea. Să luăm seama la indicaţiile referitoare la vindecarea cancerului. anason. care sunt valabile aproape pentru toate bolile. în astmul obişnuit — alimentaţia crudă bazică. practicate zilnic şi. sunt foarte importante.împiedice copilul să doarmă pe spate. Fulgi uscaţi. 100 g . 180 g suc de spanac. Respiraţii adânci. coada şoricelului şi troscot. la însănătoşire. Să mestece ore în şir frunze de salvie. Să se îngrijească de un somn bun. ciuboţica cucului. 100 g păpădie. * În încheiere. din punct de vedere psihic. cimbru. Seara să bea şi să mănânce puţin. AFECŢIUNI ALE OASELOR — 300 g suc de morcov. mult soare. dar în special pentru cei de rinichi. aproape ca la post. să bea un ceai laxativ sau apă de zarzavat. Cura de sucuri de zarzavat face minuni. în caz de foame. toate eforturile ar fi zadarnice. 157 Să se ţină seama şi de o respiraţie corectă şi multă mişcare. încep cu un sfat pentru bolnavi: aveţi grijă să aveţi picioarele calde! Aceasta este valabil pentru toţi bolnavii. totul să fie în echilibru. bolnavii sunt vindecaţi gratuit. După sistemul nostru. Dezechilibru psihic: la toate bolile este foarte important ca. O locuinţă care să aibă dedesubt încălzire sau o izolaţie cu două covoare. beladonă. papuci de casă cu tălpi călduroase pot contribui. ceai din muşchi de Islanda. Ceai din cinci degete. La bolile de nervi să nu se postească. căci. altfel. Astm: este de mai multe feluri. Tuturor bolnavilor li se recomandă să mănânce cât mai puţin posibil şi.

AFECŢIUNI RENALE — suc din : 300 g morcov. 60 g cocos. 150 g ţelină. crudităţi. ASTM — suc : 300 g morcov. 120 g ţelină. 5. 50 g suc de castraveţi. PIETRE LA VEZICA URINARĂ. fructe. 100 g spanac. 6. pătrunjel. 158 13. 150 g ridichi. 7. ANEMIE — suc: 300 g morcov.gulie. 90 g sfeclă. 120 g suc de lăptucă. 60 g gulii. 4. ANGHINA PECTORALĂ — suc : 300 g morcov. 11. plus 300 g suc de morcov. Se poate pune şi lămâie. 9. 15. CIROZĂ (Ficat bolnav) — 300 g suc de morcov. 2. 90 g sfeclă. 140 g ţelină. CISTITĂ. ATEROSCLEROZA — usturoi pisat pus o noapte în lapte. 80 g gulii. apoi se consumă pe stomacul gol. 90 g sfeclă. 8. 10. 3. PROSTATĂ — suc: 300 g morcovi. 100 g sfeclă. 2 lămâi. BOALA DE NERVI — hamei şi roiniţă în ceai cu miere. suc de morcovi. 14. COLITĂ — (cauza inflamaţiei colonului si nealimentaţiei). CALCULI BILIARI — sucuri de lămâie într-un pahar cu apă caldă. timp de 3-4 săptămâni. 12. 30 g castravete. morcovi. 90 g sfeclă. APOPLEXIE. legume. BOLI DE FICAT — miere cu suc de ridiche. 120 g lăptucă. BUBE DULCI — miere amestecată cu morcovi. lămâie. 100 g suc de sfeclă. 150 g hrean. . 30 g castraveţi (toate sucuri). de câteva ori pe zi. 300 g morcovi. 60 g lăptucă. 120 g ţelină. ulei. 150 g suc de sfeclă. usturoi. PARALIZIE DIN CAUZA TENSIUNII — suc: 120 g spanac. 120 g sparanghel (toate sucuri). 90 g spanac. 30 g suc de castraveţi. BOLI ALE VEZICII BILIARE — ridiche neagră.

HEPATITĂ — suc: 300 g morcovi. GRIPĂ — ceai pectoral. 23. 60 g andive. 120 g sfeclă. 24. 100 . 100 g suc de ţelină. 100 g sfeclă. 27. GASTRITĂ — suc: 300 g morcovi. 31.16. băi de abur. 120 g lăptucă. 90 g sp: nac. 160 g spanac. 100 g spanac. Ceai de tei cu multă miere şi lămâie. lămâie multă. morcov. 60 g cocos. DIAREE — 250 g suc de morcovi. DIABET — 300 g suc de morcov. 20. 100 g sfeclă. se trage pe nări. ţelină. ENCEFALITĂ — 60 g suc de pătrunjel şi de 3-4 ori pe zi clisme. 100 g suc de fasole verde. 150 g ţelină. 120 g lăptuci. IMPOTENŢĂ — spanac. HIPOTENSIUNE — 300 g morcovi. 30. DURERI NEVRALGICE. 30 g pătrunjel. 4 linguri cu miere. 21. cas traveţi. usturoi 3-4 căţei. 110 g ţelină. 100 g sfeclă. sfeclă. 60 g pătrunjel. 19. 30 g castraveţi. ioO g spanac. 159 28. ERIZIPEL — la fel ca mai sus. 30 g teci de fasole verde (toate sucuri). GUTĂ (inflamaţia încheieturilor) — suc: 300 g morcov. NEVROZĂ —suc: 300 g morcovi. 100 g sfeclă. EPILEPSIE — suc: 300 g morcov. 26. 30 g castraveţi. lăptuci. 100 g spanac. 17. 22. 30 g pătrunjel. DUREREA DE STOMAC — o mână de ţintaură. 120 g pătrunjel. 100 g ţelină. 18. miere. într-un litru de apă fiartă. 29. 40 g ţelină. REUMATISM — se fac frecţii cu miere şi cu apă de var. 30 g castraveţi. 25. IMPETIGO — miere şi usturoi în părţi egale uns seara şi dimineaţa. toate sucuri. 120 g castraveţi. GUTURAI — miere încălzită.

AUZUL. ULCER DUODENAL — se bea de mai multe ori pe zi suc de varză. cartofi cruzi 33. Ca.) „Am fost vindecat de prostată. 37.. 39. din B. „Deşi suntem vegetarieni. Este cea mai bună carte din acest domeniu pe care am citit-o până acum" (U. iod. din G. din întâmplare. silicaţi.. REUMATISM — împachetări cu ferigă. Sucurile de varză. 34. din D. Mo. Şi să încheiem cu alte câteva mărturii. (B. ali mente cu vitamina C. (W. Si.. ca: K. morcovi. apei minerale Gamser şi polenului de flori". am găsit cărticica dumneavoastră şi am schimbat radical alimentaţia. arsenic. 35. cartofi într-o cură de 3 săptămâni vindecă BOLILE DE INIMĂ. DE STOMAC şi altele. FICATUL şi dă poftă de mâncare. sulf. soţul meu s-a îmbolnăvit de reumatism. ţelină.) „Prin control medical s-a stabilit că ulcentl gastric a dispărut . ca: mărar. dar după ce am trăit un an într-o oarecare măsură după cartea dv. lungeşte viaţa. zilnic. soţul meu a scăpat de dureri. Păpădia conţine multe substanţe necesare orga nismului. M. suc de cartofi. Se evită alimen tele tari. iar eu de gravele insomnii de care sufeream. elimină toate otrăvurile.foarte bună. fără să mai am neplăceri cu inima". Toate încercările de vindecare au rămas fără rezultat până când. 38. varză. toate amestecate. Sucul de urzici conţine vitamina C. întăres-i. Ridichea de lună. în trei luni. INIMA. de ceapă. P. si Sch. 30 g pătrunjel. câte puţin. mă simt foarte bine. Drojdia de bere . Ceaiul de nalbă cu miere vindecă R1NICHII.ţelină. Na.) „Am avut până acum deja trei crize de infarct miocardic. La schimbarea regimului am dat prioritate seminţelor de dovleac. 36. 32. plus sucuri de zarzavat. fosfor. sursă de vitamine. 60 g spanac.

şi îmi merge nesperat de bine". până când. (T. obo seala şi depresiile. din B. şi scaunul este iar normal. E. din St. aflându-mă deja la capătul puterilor. de paradentoză intensă. gingiile au încetat să mai sângereze şi să mai doară". pot purta iar vechile haine (B. B. din P. Şi oboseala a dispărut şi pot dormi minunat". şi anume alimentaţia devalorizată prin fierbere.) „Au dispărut durerile de şolduri de la sine". din S. ing. Durata regimului cu crudităţi — un an.) „Am renunţat la mâncărurile fierte şi durerile reumatice s-au rărit.din E) 161 „Am pierdut din greutate. timp de 20 de an.) „Cu zece zile în urmă am primit de la profesorul meu carti cica dvs. din A. din R) „Varicele de la picioare au dispărut aproape complct (N.) „Durerea de la ficat a dispărut.) O dovadă remarcabilă că pentru vindecare este necesar să înlăturăm în primul rând cauza bolii. din S. E. (M. Mănânc iar mere şi cu picioarele mă simt bine". (W. durerile de cap şi insomniile. (E. e mică. din G. din H. Am urmat cele scrise. H. din B. am suferit. Pot să dorm iar bine". dar cred că puteţi ajuta cu ea mai mult decât o mie de medici". Trebuia să înghit zilnic câte 10 pastile diferite. [H. Z. din L: „Cu tot tratamentul stomatologic.) „Glicemia este normală.) „Pe lângă boala de inimă. o usturime de ochi insuportabilă. Cartea dvs. (Dna N. B. am cumpărat şi eu cărticica dvs. dipl.) „Aveam dese şi puternice dureri de cap. (Dna M. Îndată am început să-mi schimb regimul şi. C. Cu ajutorul crudităţilor a dispărut în patru săptămâni". ne-a trimis-o dl. B. Acum nu le mai am. H. din B. H. S. îmi făceau viaţa de ani de zile un chin. minune: mă simt alt om". Durerile au dispărut. Toţi specialiştii au dat greş. mulţumită sucurilor de zarzavat". Chiar după trei luni. (H. ERNST ŞI INGEBORG GUNTER CARTEA A II-A .) „Aveam de mai bine de 20 ani o eczemă pe obraz. (G. (Dna G.total.) „Artroza îmi merge considerabil mai bine.

Sănătate şi pentru tine! Am strâns toate aceste mărturii într-o broşură. octombrie 1989 Crnst Gunter Ernst Gunter a închis ochii pentru totdeauna în martie 1990. în sfârşit. aşa cum s-a întâmplat şi cu prima noastră lucrare De această dată am dedicat un capitol şi metodelor de însămânţare şi aranjării unei mici grădini de cameră. Nu putem să-i convingem pe oameni de puterea de vindecare a crudităţilor cu nimic altceva decât cu dovezi ale altor bolnavi care s-au vindecat. editura şi voi practica acelaşi mod de popularizare şi distribuire a informaţiilor. lucru ce a fost posibil şi datorită tirajelor de peste 100. pentru a le face cunoscute în special celor bolnavi. Hrana vie — o speranţă pentru fiecare a avut un succes neaşteptat la public. Sunt peste 110 mărturii care. pentru ca bolnavii — dar şi cei sănătoşi — să poată profita din plin de efectele terapeutice ale crudităţilor. Un bolnav „nevindecabil" de reumatism. în special pentru bolnavii de reumatism şi cancer. din care o parte grav bolnavi. mereu şi mereu primim scrisori în care ni se solicită mai multe reţete.000 de exemplare. guvernul va începe să acorde atenţie acţiunii noastre. prin urmare. ceva ce îşi doreşte fiecare. Guvernul sacrifică anual milioane pentru bolnavi. conservatorismul medicilor. În acest mod a apărut. a conceput o scrie de noi reţete. cu mai mult de 150 de reţete de-a dreptul delicioase. contribuabilii? Oare noi. puţin după cea de-a 80-a aniversare a sa. pe care le-am tipărit într-o lucrare specială. cu ajutorul celor recomandate în paginile ei vindecându-se mii de oameni. dacă nu noi. mai departe. în spiritul său. voi conduce eu. Pentru că aceasta este şi dorinţa mea. care este torturat de dureri. acţiunea noastră! Thorigen. Ingeborg. dar este. dar cine să-i spună aceasta? Poate că. fiind preocupată în mod deosebit de diversificarea alimentaţiei noastre sănătoase. suntem siguri. ar putea scăpa de ele în şase săptămâni. aprilie 1990 Ingeborg Gunter 165 SĂNĂTATEA PENTRU TOŢI Sănătatea este. nu avem chiar nici un cuvânt de spus? Sprijiniţi.SĂNĂTATE . această nouă carte. îşt vor atinge scopul. a putut fi de ajutor multor bolnavi. totuşi. Depinde de noi să ducem aceste mărturii de vindecare la persoanele potrivite! Cine plăteşte aceste milioane inutile pentru bolnavi. din păcate. . Am primit multe scrisori de mulţumire şi sute de mărturii de la oameni care s-au vindecat. populaţia.TINEREŢEFRUMUSEŢE 150 de reţete de crudităţi CUVÂNT ÎNAINTE Deşi cartea noastră despre crudităţi Hrana vie — o speranţă pentru fiecare cuprinde mai mult de 100 de reţete pe bază de crudităţi. Thurigen. cu siguranţă. Fiica mea. Mulţumită implicării sale profunde pentru o alimentaţie sănătoasă.

în cea de-a doua carte sunt reluate informaţiile expuse pe larg în prima fiind de la sine eliminate. Valoarea nutritivă a hranei nu dispare total. dar se pare că este. fript. celulele corpului nu mai pot realiza corect metabolismul. de magneziu. nu ştia să vâneze. de calciu. (n. Secretul sănătăţii este o alimentaţie naturală de crudităţi. 166 indispensabile menţinerii sănătăţii. a stăpâni. şi de multe . care cuprinde deja peste 100 de reţete ce servesc aceluiaşi scop.). fireşte. ar trebui să citim ambele cărţi. edit. Cât de tragic! Organismul duce lipsă de fier. a înţelege mai bine totul. nu ştia ce înseamnă fiert. se schimbă şi se depreciază fundamental. Pentru a cunoaşte. capitolele în care. În loc să vă „clădiţi" corpul. adevărat. Îndată ce hrana este fiartă. totuşi. dar pentru că „viaţa" din ea este distrusă. alimentele lui erau doar roadele crude ale pământului. Ea este continuarea firească a lucrării Hrana vie — o speranţă pentru fiecare de Ernst Gunter. Oamenii de ştiinţă au descoperit că prin căldura utilizată la fierbere se pierd până la două treimi din valoarea totală a substanţelor pe care le conţin alimentele şi care sunt *Acesta este principalul motiv pentru care editura „Venus" publică cele două lucrări într~un singur volum. Nu cunoştea focul. a fost scrisă această carte de reţete. Omul — atunci când a apărut el pe Pământ — s-a hrănit cu crudităţi.Pentru a-i ajuta pe cei bolnavi şi pe cei sănătoşi să-şi îndeplinească această dorinţă. Acest lucru trebuie să fie clar pentru oricine are mintea limpede. îl „ruinaţi". astfel încât nu vor mai putea fi primite preţioasele substanţe nutritive. Fireşte că nu putem să reluăm aici toate argumentele dezvoltate şi susţinute în paginile primei noastre scrieri. prăjit. Sună incredibil.

altfel ele se transformă în organism în acizi. Şi totuşi. nucile. surescitarea. carnea te poate pune pe picioare pe moment. Păstrarea legumelor s-a făcut şi prin îngroparea în nisip. în general. de dovleac şi. Seminţele de floarea-soarelui. Datorită componentelor metabolice esenţiale. şi toate celelalte boli! Chiar şi celui ce munceşte din greu îi este mult mai bine cu crudităţi.altele. în cutia congelatorului. în lădiţe. Căpăţânile de zahăr împreună cu rădăcinoasele se înfăşoară în hârtie de ziar şi se păstrează pe balcon. congelarea s-a dovedit cea mai bună metodă. care şi-a pierdut valoarea nutritivă. nu trebuie niciodată uitate seminţele oleaginoase sau „grase". Ideal este ca alimentele crude să provină din propria grădină sau dintr-o cultură biologică. dar oboseala reapare curând şi consumatorul de carne este înşelat. sunt purtătoare de albumină şi sunt mai hrănitoare decât o carne fiartă. Boabele sunt congelate întregi şi fără zahăr. şi constituie. ' ÎNDRUMĂRI PRACTICE PENTRU O ALIMENTAŢIE DE CRUDITĂŢI În cazul crudităţilor este important ca toate mâncărurile să fie întotdeauna proaspăt pregătite. sau un desert delicios. Pentru conservarea boabelor şi a plantelor pe timpul iernii. iarna. o sursă minunată de fulgi. Tot ceea ce urmează de aici înainte a fost redactat şi completat de Ingeborg Gunther. . Ca alternativă. Atenţie ca fructele să fie bine coapte. legumele din piaţă sau de la magazin sunt oricum valoroase dacă nu le fierbem. de pildă. Plantele se toacă şi se congelează în pahare de iaurt sau în punguliţe de plastic. De aici oboseala.

Legumele şi fructele se spală bine înainte de preparare. Dacă nu provin dintr-o cultură biologică, se recomandă să le curăţăm de coajă. După posibilităţi, pregătim întotdeauna mai întâi sosul, şi apoi adăugăm ingredientele. Astfel, pierderea de vitamine şi oxidarea sunt reduse total. Fireşte că putem prepara legumele o dată cu sosul pe care ne-am 168 obişnuit să-1 mâncăm. Totuşi, combinaţiile aduc o variaţie în meniu. Dacă ne grăbim, putem mânca legumele întregi sau preparate doar cu puţin ulei, drojdie şi sare. CÂTEVA SFATURI PENTRU MESELE PRINCIPALE ALE ZILEI Dacă folosim crudităţi în hrana noastră, atunci este foarte important să alocăm fiecărei mese principale a zilei timp suficient, astfel încât hrana să fie îndeajuns mestecată şi îngurgitată, căci bine mestecat înseamnă pe jumătate digerat. Micul dejun Micul dejun este cea mai importantă masă a zilei şi, de aceea, ar trebui să fie consistentă şi hrănitoare. Merită efortul să ne trezim câteva minute mai devreme şi să ne rezervăm timp pentru un mic dejun consistent (de exemplu, Muesli din vlăstari de mei). Cei care nu prestează o muncă grea şi care au pauză la prânz se simt hrăniţi bine şi uşor doar cu fructe. Pentru ca un consumator de crudităţi să nu se mai simtă obosit, după un asemenea mic dejun, trebuie însă să renunţe la cafea boabe şi să mănânce un măr în schimb. Când nu doreşte să renunţe la tradiţionala „cafeluţă" poate încerca pâinea noastră cu unt, marmeladă (p. 112) sau miere şi poate bea cafea de cicoare sau melasă. Nu este de ocolit nici un suc de legume sau de fructe, bogat în vitamine, înaintea micului dejun.

169

Prânzul Un platou substanţial cu salate, ca şi un fel de mâncare consistentă pot fi servite la fiecare masă de prânz. Aperitivul poate fi urmat de o supă de crudităţi şi completat de un desert. La prepararea salatei trebuie să fim atenţi să conţină cel puţin o legumă pentru frunze, una rădăcinoasă, şi una folosită pentru fructul ei, ca, de exemplu: ţelină — spanac — roşii sau sfeclă roşie — salată de câmp — ciuperci. La fel de importantă este şi „asortarea" culorilor. Nimic nu arată mai puţin apetisant decât alăturarea, de exemplu, pe o farfurie, a unei conopide, a unei ţeline, şi a unei verze albe. Şi fiindcă preparăm salata mixtă într-un singur castron, sau pe un singur platou, trebuie întotdeauna să armonizăm atât culorile, cât şi gusturile. „Amestecul verde" nu trebuie să lipsească niciodată din meniul persoanelor mai în vârstă şi al celor cu probleme de masticaţie, cărora mestecarea unei porţii de salată care să-i sature le pricinuieşte necazuri. În plus, amestecul verde este bazic şi conţine multă clorofilă, iar pentru cei care mai au încă proprii lor dinţi, devine hrănitor prin adăugarea unor seminţe oleaginoase, pisate sau întregi. Cine doreşte să se îngraşe trebuie să prepare mai des o salată cu ajutorul mixerului, din toate legumele posibile, mâncând astfel mult mai mult (ca valoare nutritivă, nu cantitativ). În principiu trebuie ca, în timpul mesei, să nu bem, ca să nu se dilueze sucurile gastrice necesare digestiei. La nevoie putem bea ceva după 2-3 ore de la masă. Setea o putem potoli cel mai bine cu ceai de plante, zer, melasă neagră sau apă potabilă simplă. Dacă 170

avem poftă de ceva special sau dacă avem musafiri, atunci pregătim un frappe sau un cocteil din fructe proaspete sau din legume pentru aperitiv. Cina Pentru a avea un somn sănătos, masa de seară trebuie să fie simplă şi uşor digerabilă şi este bine să mâncăm cu cel puţin trei ore înainte de culcare. Avem de ales între diferite tipuri de fulgi, săraţi sau dulci sau putem la fel de bine să mâncăm fructe şi nuci. Gustările Copiilor li se face întotdeauna foame între mese. În acest caz, gustarea ideală o reprezintă fructele. Sunt uşor digerabile, se transformă repede în zaharuri şi, astfel, nu îngreuiază organismul. Pentru alternare le putem da să bea şi sucuri de fructe sau nuci. Persoanelor cu stomac sensibil le sunt recomandate mai degrabă cinci mese mai mici decât trei mai mari.
Alimentaţia în exterior

Mulţi oameni nu au posibilitatea să mănânce acasă la prânz Aceştia au la dispoziţie două posibilităţi. Ori merg la restaurant, ori îşi iau cu ei ceva de acasă. Eu, personal, prefer să iau prânzul cu mine şi să mănânc pe o băncuţă însorită sau, pe vreme urâtă, la locul de muncă. Prânzul meu este alcătuit în acest caz din: legume (morcovi, castraveţi, gulii, anason etc.), nuci sau seminţe de floarea-soarelui sau de dovleac, un 171
•T

fruct, eventual fructe uscate sau pâine şi ceva de băut (ceai, suc de fructe etc.). Ca să mai schimb, iau, din când în când, fulgi într-un pahar, sau salată de rădăcinoase gata preparată. Dacă nu pot să evit să mănânc la restaurant, atunci prefer un local unde să mă pot

servi singur, de la un bufet, cu salate. Dacă nu există un asemenea restaurant, atunci îmi comand un platou cu salată cu sos separat, dacă se poate fără sare şi oţet. La fel, putem organiza un picnic, chiar şi cu întreaga familie; tot aşa ne putem pregăti, de-acasă, mâncarea, când plecăm în weekend. Dar dacă suntem invitaţi la masă? Dacă suntem sănătoşi fizic, atunci mâncăm cu măsură ce ni se oferă. La carne putem renunţa, mulţumind. Dar dacă suntem bolnavi şi vrem să ne vindecăm cu crudităţi, atunci mai bine renunţăm pe moment la invitaţie, sau cerem gazdei o farfurie cu salată. Cu următoarea ocazie invităm prietenii respectivi la noi şi le pregătim o masă naturistă delicioasă! Avocado este un minunat fruct tropical. Deoarece conţine 20% grăsime este deosebit de hrănitor şi nutritiv. Are forme lunguieţe sau rotunde, asemănătoare unor pere mari, cu sâmburi foarte mari, în mijloc. Pentru mine este cea mai fină dintre crudităţi. Se mănâncă fără alte ingrediente, iar pulpa delicată a fructului se scoate cu o linguriţă din coaja tare. Unii presară dea supra un praf de sare. Un singur fruct ajunge ca masa pentru o persoană. Merge puţină salată înainte şi după. Sunt bune şi câteva seminţe oleaginoase (ca floarea-soarelui sau de dovleac). Din fructul de avo cado făcut piureu, cu puţin ulei, rezultă un sos de salată foarte bun.
172

LISTA DE PLANTE AROMATICE
Legumele utilizate Conopidă Mazăre Plantele aromatice şi condimcntate cu care se pot combina Mărar, ardei lămâie/tarhon Mentă roşu/curry, pulpe de

ardei gras. ardei iute. ardei / leuştean Mentă / tarhon Tarhon. coriandru. pătrunjel / măghiran / leuştean Gulii Varză Varză albă Varză roşie Enibahar / pulbere de alge Cimbru. se . chimen/curry Borantă. mărunt. tarhon Enibahar/busuioc de pădure/rozmarin Busuioc (puţin). pătrunjel. piper. cimbru / ceapă. busuioc Coriandru Ceapă. curry. ienupăr Mărar. anason. usturoi. Ridichi Tălineasă Ţelină Spanac Roşii Dovlecei Salată — Plantele aromatice se taie mărunt. busuioc de pădure. ardei. cimbru/mărar/scminţe de fenicul. coriandru/leuştean/ măghiran / tarhon Coriandru/tarhon/chimen Ardei / nucşoară.Anason Castraveţi Morcovi Pulpă de lămâie Boranţă. tarhon. pătrunjel. pulpă de lămâie. coriandru / busuioc / mentă / rozmarin Ardei. pulpă de lămâie Piper. brustur negru. chimen. ardei. nucşoară / rozmarin / usturoi. mărar. busuioc de pădure. mărar. pulpă de lămâie. tarhon. boranţă. puţin măghiran. salvie. hazmaţuchi. busuioc de pădure Varză acră Usturoi Ardei capia roşii Ciuperci Sfeclă roşie ». tarhon / cimbru Fenicul. chimcn.— ' Ceapă. cimbru. ceapă. busuioc / mărar. fenicul/leuştean Tulpinile de fenicul verde. piper / mărar.

asortează bine pentru un fel de mâncare. — Merită să creştem în grădină sau într-o lădiţă, pe balcon, plante aromatice. Acolo unde nu este posibil, folosim plante uscate pe care, pentru a le spori puterea de condimentare, le zdrobim între degetul mare şi cel arătător. — Plantele uscate le păstrăm bine închise, pentru a nu răspândi miros: — Condimentaţi-vă mâncărurile fără grijă şi după cum vă face plăcere. Cu siguranţă că, în curând, veţi dori să aveţi aromele dumneavoastră preferate la fiecare fel de mâncare. EXPLICAŢII PRIVIND INGREDIENTELE, APARATELE ŞI PRESCURTĂRI UTILIZATE LA REŢETE
Ingrediente

Drojdie = drojdie pulbere alimentară, bogată în vitamina B. Mei = nedecojit, în mod normal fin măcinat. Miere = miere netratată, lichidă. Iaurt, brânză de vaci = iaurtul şi brânza de vaci le putem face noi înşine (e posibil chiar şi cu lapte nefiert), sau pot fi cumpărate, dacă se folosesc cantităţi mici. Kelpamare = condimente lichide din alge marine. Tărâţe = tărâţe speciale, mai grele decât cele normale. Praf de plante = an amestec de 15 plante medicinale, existent şi în comerţ. Maioneză = făcută de noi, dacă se poate. Zer (praf) = produs secundar al brânzei, bogat în minerale. . Molkosan = sana/zer (concentrat), se foloseşte în loc de oţet. Ulei = ulei de floarea-soarelui sau de măsline, presat la rece.

Boia = pastă condimentată pentru sandvişuri şi sosuri. Ardei iuti (roşii) (capia) = denumiţi „Paprika" în Germania. Sare = sare din plante (cu sare marină). Lapte bătut = se lasă laptele nefiert la temperatura camerei până se acreşte. Sucanat = zahăr nedăunător, din trestie de zahăr. Ţelină = denumită şi „albitură" (ţelină albă).
175

SUPE
Supă de morcovi
(2-3 persoane) 1/4 l suc de morcovi l lg. plante (mărar, pătrunjel, boranţă, brustur negru) tocate l lg. brânză de vaci 3 lg. migdale fin măcinate 2 căţei de usturoi pisaţi l lg. ulei Câte un praf de sare, curry şi zahăr Se dau toate ingredientele prin mixer 1/2 ceapă tocată 6 lg. fulgi de ovăz Se dă ceapa puţin prin mixer, supa se încălzeşte eventual (40 °C). Se pregăteşte şi se presară fulgi de ovăz.

Supă rece
Roşii, ardei, dovlecei, usturoi, sare, piper, lămâie, puţină smântână, sau ulei de măsline. Se amestecă totul şi se serveşte rece. Se adaugă şi ardei tăiaţi în cuburi

(în 3 culori) şi roşii.

Minestrone
6-8 dl apă sau lapte l ceapă tocată l căţel usturoi pisat 4 lg. boabe de soia încolţite l roşie în cubuleţe 50 g ţelină rasă mărunt! 30 g usturoi tăiat mărunt l frunză de varză tocată l lg. drojdie sare, plante aromatice (busuioc de pădure, busuioc, baraboi, arpagic, sal vie) eventual un ou. Se amestecă toate ingre dientele şi se face piure din jumătate din ele. Se amestecă cu cealaltă parte, se gustă şi se încălzeşte după dorinţă. 178

SOSURI
Reţeta de bază pentru maioneză
Gălbenuşurile, zeama de lămâie, praful de muştar şi sarea marină se amestecă foarte bine. Uleiul se adaugă în picături bătând continuu. 2 gălbenuşuri de ou l lg. lămâie l praf de muştar sare marină cca 2 dl. ulei

Sos de năut cu usturoi
1/2 cană de năut, încolţit de două zile

3 lg. apă 4 lg. migdale rase l lg. zeamă de lămâie l lg. iaurt 3 lg. hrean tocat 4 căţei de usturoi pisaţi 150 g brânză de vaci, sare, kelpamare, piper. Se face un piureu din toate ingredientele şi se adaugă mirodenii după gust. Se prepară fără apă sau se face o pastă la care se adaugă apă.

Maioneză din migdale
2 lg. piureu de migdale 3-4 lg. apă puţină lămâie, sare, piper, curry, praf de muştar Se amestecă bine toate ingredientele.

Sos chinezesc
1 1/2 dl maioneză (reţeta de bază) l dl smântână bătută 1/3 banane, făcute piureu 2 lg. nucă de cocos rasă l lgţ. praf de curry Se amestecă toate ingredientele şi se ornează cu frunze de salată. 179

Sos de salată special
l lgţ. lămâie l lgţ. boia l lgţ. drojdie l lgţ. zer l lg. iaurt 3 lg. lapte

chimen. maioneză Curry. lămâie l lg.l lg. 180 LEGUME FOLOSITE PENTRU . Se face un piureu fin din toate ingredientele. piper. sare. tărâţe l lg. . ulei l lg. zeamă de portocală 3-4 lg. arpagic etc. seminţe de floareasoarelui l lg. iaurt l lgţ. măghiran. Acest sos merge foarte bine ca adaos la o farfurie de salată. bătut bine puţină sare Se amestecă toate ingredientele. lapte 2 lg. Sos de avocado l avocado desfăcut în bucăţele 4 lg. sare usturoi după gust Se amestecă bine ingredientele şi se adaugă plante aromatice după gust. germeni de grâu 1/2 de ceapă tocată kelpamare. zeamă de lămâie l albuş de ou. Maioneză verde 3/4 dl maioneză (reţeta de bază) 60 g brânză de vaci l legătură pătrunjel tocat l legătură arpagic. plante aromatice din grădină sau uscate (de ex. tăiat în rondele l lg.

181 Salată de cicoare cu lăstari de secară 2 tulpini de cicoare tăiate în fâşii l portocală tăiată în felii . în felii subţiri 3 lg. ulei l lg. Salată din sfeclă de zahăr „pestriţă" l sfeclă de zahăr tăiată în felii l banană. ulei 2 lg. nuci tăiate mărunt 4 lg.FRUNZE SALATA Cu cât salata este mai verde. lămâie l lgţ. cu atât este mai hrănitoare ! Frunzele de salată se amestecă cu sosul întotdeauna numai înainte de a fi servită. seminţe de floarca-soarelui ' Sosul : 3 lg. După ce o spălăm. sana Câte un praf de piper. o lăsăm să se scurgă bine sau o stoarcem pentru ca să nu subţiem prea mult sosul. sare. de muştar. tăiaţi în patru 50 g brânză tăiată în bucăţele Sosul: 4 lg. tăiată în rondele l măr tăiat în felii subţiri l portocală. zer 1/2 ceapă tocată sare. Salată de câmp 200 g salată 100 g lăstari de floareasoarelui (8 cm lungime) 50 g sâmburi de nucă. altfel se depreciază.

subţiri l ceaşcă lăstari de secară 4 prunc uscate tăiate în bucăţele Sosul: 2 lg. piper şi sare Salată verde 130 g salată 250 g spanac tăiat în făşii 2-3 cepe verzi tăiate în rondele l morcov ras mare l avocado decojit. lămâie l praf zahăr sare. ulei de măsline câte un praf de curry. Salată de andive cu lăstari de soia l andivă curăţată 100 g lăstari de soia . smântână l lg. brânză de vaci 1 lgţ ceapă tocată l gălbenuş de ou 1 pahar iaurt (180 g) 2 lg. tăiat în patru. smântână sare Salată de andive îmbrăcate în brânză de vaci l căpăţână de andivă tăiată în feliuţe foarte subţiri Sosul: 3 lg. seminţe de dovleac Sosul 4 lg. sana l căţel de usturoi pisat 3 lg. apoi în felii 3 lg. ulei 2 lg.

2 morcovi raşi mărunt 1/2 de pulpă de lămâie tocată Sosul: 3 lg. lăstari de linte Sosul: l lg. 182 Salată de vară acrişoară 8 frunze de salată. Salată italienească l salată l ridiche rasă după gust l ceapă roşie tăiată în rondele subţiri l fenicul ras mărunt 4 Ig. crocante. în bucăţi l roşie tăiată felii 1/2 ardei iute tăiat în cubuleţe 150 g castraveţi tăiaţi în felii 1/2 ceaşcă orez încolţit 3 lg. ulei de măsline l căţel de usturoi pisat 1/4 Igţ. lămâie 4 lg. totul tocat mărunt l praf de muştar kelpamare. sana 6 Ig. sana 3 lg. seminţe de dovleac l Ig. ulei de măsline sare coriandru. tăiate după gust. ulei de măsline l căţel de usturoi pisat l legătură pătrunjel 4 frunze busuioc 1/2 ceapă. sare. seminţe de anason pisate .

pătrunjel l ceapă tocată mărunt l praf de piper. iaurt 2 lg. Salată creaţă 1/4 căpăţană de salată creaţă. şi se lasă puţin să se pătrundă. tăiată fin sau . lămâie 1/2 lgţ. curry l căţel de usturoi pisat 2 lg. sare Sosul se amestecă cu ingredientele de mai sus. zeamă de lămâie ardei iute. 183 Varză de China în sos de curry 300 g varză de China tăiată în fâşii 3 roşii tăiate în felii 2 mandarine tăiate în jumătate de felii 40 g nuci tocate mare Sosul: 2 lg. Salată de păpădie 200 g frunze de păpădie tăiate mărunt 200g morcovi raşi 5 lg. seminţe de floarea-soarelui Sosul: 2 lg.1/2 Igţ. busuioc de pădure l legătură de busuioc proaspăt tocat. iaurt 2 lg. lapte sau smântână 3 lg. sare. brânză de vaci 2 lg.

smântână câte un praf de nucşoară. încă fraged şi proaspăt. iaurt l lg. seminţe de floarea-soarelui . maioneză l lg. atunci putem să-1 punem tocat în salată. tăiat în felii Sosul: 2 lg. pastă de tomate (din roşii congelate) sare Salată de spanac şi de lăptuci 30 g spanac tăiat în fâşii subţiri câteva frunze de lăptucă curăţate 1/4 ardei capia roşu. Salată de fenicul cu lăstari de linte 1 bulb de fenicul ras 2 morcovi raşi 1-2 ceşti de lăstari de linte 4 lg. Dacă este verde. usturoi tăiat în rondele mici 2 lg. iaurt l lg. sare 184 FENICUL Feniculul este foarte bine suportat şi este un calmant pentru dureri de stomac şi pentru balonări. pătrunjel tocat 2 lg. chimen.rasă 2 gulii tăiate în felii subţiri Sosul: 3 lg.

185 Salată de fenicul pestriţă 3 bulbi de fenicul.2 lg. ulei 1-2 lg. lăstari de soia l lg. Se amestecă într-un castron legumele cu seminţe de floarea-soarelui şi se decorează cu roşia. suc gros de pere Se amestecă totul şi se presară alune tăiate în bucăţele. Salată de fenicul „Chiquita" l fenicul tăiat în fâşii subţiri l banană tăiată în bucăţi Sosul: 4 lg. kelpamare.după nevoie Se amestecă şi o ceapă mică. molkosan. pătrunjel tocat 1 roşie pentru ornat Se face un sos din piureu din următoarele ingrediente: 2 lg. se garniseşte cu pătrunjel şi se serveşte separat. raşi fin l ardei verde tăiat în rondele 4 roşii tăiate în cubuleţe l portocală desfăcută în felii . smântână 1-2 lg. lămâie l avocado curăţat de coajă sare. Se prepară sosul într-un castronel. tăiată mărunt. sare 1/3 lgţ. un lichid (lapte) .

Sos marinat: 2 lg. mai ales atunci când o amestecăm. ulei l lg. lămâie l lg. Varza roşie nu balonează. ulei l lg. VARZA ROŞIE Varză roşie cu prune . smântână de vaci kelpamare puţin piper şi sare. lămâie sare. ulei l lg. magneziu şi fier. lămâie 1/8 l smântână câteva picături de miere sare. chimen sau seminţe de anason. pentru a o suporta mai bine. cu coriandru. bogată în vitaminele C şi B. piper ardei gras. kelpamare Se amestecă totul şi se lasă câteva minute să se pătrundă. calciu. 186 VARZA Varza este o legumă sănătoasă. Salată de fenicul 2 bucăţi fenicul tăiate mărunt 1/2 ceapă tocată Sosul: 3 lg. Fenicul cu ridichi l fenicul mic tăiat în fâşii subţiri 5 ridichi rase fin Sosul: l lg. Pikant dizolvat în ulei l lg.

se adaugă şi se lasă să se pătrundă l lgţ. Varză roşie cu maioneză Varza roşie se toacă mărunt. de miere Se amestecă totul. Se aromatizează cu miro denii. se amestecă cu puţină maioneză. sucanat 2 mere rase l banană tăiată în cubuleţe l ceapă mică tocată l lg. înmuiate cu 50 g apă). sana 3 lg. ulei 2 lg. 187 Varză roşie „nordică" 3 lg. sare şi piper 1-2 lgţ. zeamă de portocale Câte un praf de scorţişoară. ulei 1/4 varză roşie rasă sau tocată în mixer cu apă (apa . miere bine amestecate 50 g stafide (o mână plină). se lasă o oră să se pătrundă şi se condimentează.(3 persoane) 300 g varză roşie tocată foarte. cu sâmburii scoşi şi tăiate în patru 5 lg. mărunt 150 g prune proaspete (sau prunc uscate. zeamă de lămâie şi l lg.

enibahar sau praf de nucşoară pentru aromatizare Se garniseşte cu nuci. zeamă de portocală l praf zahăr VARZA ALBĂ Salată de varză 2 ceşti cu varză tăiată mare 1/2 ceaşcă de ceapă tocată l roşie zdrobită 3 lg.se toarnă în ploaie) cu l lgţ. Salată de varză roşie 400 g varză roşie. smântână bătută 2 lg. piper 3 lg. sare. maioneză condimente 188 Varză albă cu lăstare de linte (4 persoane) 200 g varză albă tăiată mare 100 g lăstari de linte l ceapă mijlocie tăiată în jumătăţi de rondele subţiri 1/2 ardei roşu tăiat . zeamă de lămâie 4 lg. ras mare l lg. tăiat în cubuleţe 50 g măr. frişca şi făină de nuci. sare şi plante aromatice Varză albă cu ananas 100 g varză albă tăiată în felii subţiri 50 g ananas. smântână acră. rasă mau l măr acru ras mare Sosul: muştar. puţină miere. ulei 3 lg.

maghiran) l lgţ. sana 3-5 Ig. sare. puţină lămâie 50 g nuci mari tocate mare 50 g stafide înmuiate rozmarin. piureu de migdale 2 lg. . ulei 2 lg.în felii mari 1 morcov mic ras mare 50 g fulgi de cocos 3 lg. zahăr. lămâia şi cu puţin zahăr. Se face un sos gros din celelalte ingrediente. se amestecă cu stafidele. Se lasă varza acră să se scurgă. plante aromatice proaspete (pătrunjel. ulei sau smântână l lg. lămâie 2 lg. Sosul: 2-3 lg. drojdie Se amestecă într-un castron legumele şi fulgii de cocos. cu l lgţ. muştar sau l praf de muştar praf Se ornează cu roşii. busuioc. plantele aromatice. ulei. Salată de varză albă 200 g varză albă tăiată mărunt. uleiul. ardei gras. chimen şi puţină sare cu care se freacă varza şi se lasă să se pătrundă. Se rad perele. 189 VARZA ACRĂ Varză acră cu nuci (4 persoane) 500 g varză acră crudă 3 pere. se aromatizează cu kelpamare şi se toarnă peste salată. lapte sau apă l Ig.

lapte 2 lg. seminţe de chimen l lg. lămâie l praf zahăr 2 lg.Se lasă să stea cam o oră. tăiaţi pe din două l lg. Salată de varză acră 500 g varză acră tăiată l ceapă tocată mărunt 1/4 tulpină de praz tăiată în fâşii mici 1-2 lg. ridiche rasă 4 lg. Salată de varză acră cu carote (sau cu morcovi) 250 g varză acră tocată mărunt 300 g carote sau morcovi raşi mărunt l măr mare ras mare l ceapă mare tocată 4 lg. alune tăiate Varza acră se amestecă bine cu toate celelalte . ulei Se amestecă toate ingredientele şi se lasă să se pătrundă. ulei Se condimentează şi se garniseşte cu nuci. apoi se presară nucile. 190 Varză acră cu ananas 500 g varză acră tocată mărunt 3 mere rase mare l ceapă tocată l căţel de usturoi pisat cam 5 felii de ananas tăiate în bucăţele Ingredientele se amestecă cu maioneză şi cu sucul de ananas. Salată asortată de varză acră 150 g varză acră ruptă cu mâna sau tocată 1/2 portocală tăiată în cubuleţe 100 g struguri. pătrunjel tocat mărunt 8 lg. Se condimentează cu ardei.

191 PRAZ Praz cu cereale l ceaşcă cu cereale încolţite (cam de 2 zile) 2 ceşti cu praz tăiat mărunt Sosul: 5 lg. curry Praz natur 2-3 bucăţi de praz tăiate în felii subţiri Sosul: 3 părţi ulei l parte lămâie l praf zahăr puţină ceapă rasă .ingrediente. ulei 1-2 lg. drojdie sare. Praz cu ţelină 2 bucăţi praz tăiate în rondele subţiri 2 mere rase mare 1/2 ţelină rasă mărunt 2-3 felii ananas tăiate în bucăţi mici Se amestecă cu maioneză şi se aromatizează cu zeamă de ananas. (Se menţine foarte bine o zi) Salată de praz 1/2 praz tăiat mărunt 2-3 carote rase puţină ridiche rasă eventual nuci tăiate Sosul: . Se amestecă totul şi se aromatizează cu suc de portocale. kelpamare.

sana 2 căţei de usturoi pisaţi . salata si castraveţii. smântână 3 lg. piureu de migdale 5 lg. în fideluţe. se amestecă cu sare. drojdie ŢELINA (tulpini şi frunze) Tulpina de ţelină este bogată în fosfor. ulei de floarea-soarelui Se adaugă puţin lapte praf. smântână l gălbenuş de ou 2 lg. ardei. Ţelină „a la anglaise" 2 ceşti cu tulpină de ţelină ' 1/2 salată mică l ceaşcă castraveţi l roşie maioneză Se taie ţelina. Sosul: 3 lg. Praz „a la francaise" 250 g ciuperci tăiate în cubuleţe 100 g praz tăiat în fâşii subţiri ' sare. fiind în afară de aceasta apetisantă şi răcoritoare. apă 2 lgţ. galbene-verzui. care întăreşte sismul nervos.2 lg. ulei 2 lg. Ţelină cu lăstari de linte l tulpină de ţelină tăiată bucăţi 2 roşii mici tăiate cubuleţe l 1/2 ceaşcă cu lăstari de linte 1 1/2 ceaşcă cu cubuleţe de brânză Sosul: 4 lg. şi se condimentează. se amestecă totul cu maioneza şi se garniseşte cu roşie. Putem folosi şi frunzuliţele fragede.

nucşoară. iaurt 2 lg. ulei. sare l lg. amestec franţuzesc de plante aromatice 193 LEGUME FOLOSITE PENTRU RĂDĂCINI ŞI PENTRU BULBI (CĂPĂŢÂNĂ) — TUBERCULI MORCOVII Morcovii sunt foarte bine suportaţi. un subelement al vitaminei A este folositor în special pentru ochi. şi de aceea pot fi daţi chiar şi sugarilor sub formă de suc şi de piureu. Salată de felină l tulpină de ţelină tăiată în fideluţe 3 roşii tăiate cubuleţe Sosul: l gălbenuş de ou 4 lg. piper. ulei l căţel usturoi pisat. seminţe de floareasoarelui Sosul: 2 lg. pătrunjel tocat. . lămâie 5 lg. Carotinul conţinut de aceştia.l ceapă tocată mărunt piper şi sare Salată de ţelină cu ciuperci 1/2 tulpină de ţelină tăiată fin l ceapă mică tăiată în rondele 200 g ciuperci de cultură tăiate în opt l ardei verde tăiat în cubuleţe mici 3 lg. sare.

Morcovi cu lăstari de susan
4 morcovi rasi l fenicul tăiat în cubuleţe mici 1/2 ceaşcă cu lăstari de susan Sosul: 5 lg. iaurt l lg. ulei l lg. lămâie l lgţ. miere l praf piper, sare Se amestecă bine, se lasă să se pătrundă şi se ornează cu hrean.

Salată de morcovi „exotic"
3 morcovi raşi l măr ras mare 1/2 banană tăiată în cubuleţe 1/2 portocală tăiată felii 1/4 avocado tăiat în cubuleţe 3 lg. tărâţe l lg, germeni de grâu l lg brânză de vaci 3 lg smântână Se amestecă totul şi se decorează cu felii de avocado.

Morcovi asortaţi
l lg. alune măcinate 1 lg. zeamă de lămâie l lgţ. iaurt 2 morcovi mijlocii raşi 1/4 măr ras l lg. stafide 1/4 portocală tăiată în bucăţele puţină sare

Se face un sos din alune, zeamă de lămâie, miere şi iaurt, şi se adaugă crudităţile.

Morcovi cu brânză de vaci
3-4 morcovi raşi fin 3 lg. brânză de vaci l lg. frunză de mărar l lg. ulei l şgţ. lămâie 3 lg. ceapă tocată sare, kelpamare, puţină miere Se ornează cu felii de morcovi.

Salată de morcovi şi dovlecei 100
2 morcovi raşi g dovlecei raşi mare Sosul: 1-2 lg. ulei l lg. lămâie lgţ. maioneză 2 lg. lapte puţin muştar, sare

l
Se amestecă morcovii cu sosul, se lasă să se pătrundă. Dovleceii se adaugă chiar înainte de a fi consumată salata. Se condimentează.

195

GULIILE
Se folosesc pe cât posibil gulii proaspete. Frunzele au un conţinut bogat în substanţe minerale şi în vitamine. De aceea trebuie să tăiem mărunt părţile fragede, să

le amestecăm cu rădăcina (căpăţâna) şi restul să-1 preparăm cu mixerul Salată de gulii Mâncare de gulii
200 g gulii rase Sosul : 50 g castraveţi 3 lg. ulei tăiaţi în felii 1 lgţ. drojdie 100 g morcovi 1 lg. praf de raşi molken 1 legătură ri1 lg. piureu de dichi de lună, migdale tăiate în feliuţe 1 lgţ. lămâie 1 legătură sare, condimente hrean tocat Se amestecă 1/4 ceapă şi se ornează tocată cu o parte din hrean. 1 gulie rasă mare 20 frunze spanac, tăiate fidelute 1/2 ardei roşii sau 1 roşie tăiată cubuleţe Sosul 2 lg. brânză de vaci 5 lg. lapte 1 lgţ, maioneză câteva picături de lămâie piper, sare, kelpamare

Gulii umplute
Gulii cu crudităţi
9

5 gulii proaspete 8 ridichi de lună 5 lg. smântână bătută câte o legătură pătrunjel tocat şi arpagic, puţină sare Se îndepărtează părţile tari ale guliei. Se taie gulia pe din două şi se goleşte până rămâne doar un perete subţire. Resturile scoase şi gulia rămasă se rad şi se amestecă cu smântână ; se umplu jumătăţile de gulii. Se ornează cu ridichi.

4 gulii proaspete rase Sosul : 3 părţi ulei 1 parte zeama de lămâie 1 praf de zahăr putină ceapă rasă pulpă de lămâie tocată pătrunjel

196

SFECLA
Sfecla ne ajută pe timp de iarnă. Ea ne protejează de gripă şi de răceală, iar sucul său roşu este bun împotriva palorii, a anemiei şi a cancerului.
l sfeclă fragedă tăiată în cubuleţe sau se taie în patru şi se rade fin l portocală mică tăiată în cubuleţe

Salată de sfeclă cu portocale
Sosul: l lg. brânză de vaci l lg. iaurt l lgţ. ulei l v.c. coriandru, sare puţină coajă de portocală rasă sare Sosul se amestecă cu celelalte ingrediente şi se ornează cu plante aromatice uscate sau verzi.

Sfeclă cu banane
1/2 sfeclă rasă fin 1/2 banană zdrobită Sosul: 1-2 lg. ulei l lg. sana sare, kelpamarc în loc de sfeclă se pot folosi şi morcovi. 197

Sfeclă cu mere 200 g sfeclă rasă fin l măr ras mare (sau jumătate de ceapă) Sosul: 3 lg. ulei

l lgţ. drojdie l lgţ. molke l lg. piureu de migdale puţin hrean Se condimentează cu sana sau cu soia. Se decorează cu alune. Desert de sfeclă (l persoană) 100 g sfeclă rasă fin 100 g mere rase mare l lg. smântână l lg. nuci rase l lgţ. zeamă de lămâie 3 lg. lapte bătut l lg. stafide Se adaugă după dorinţă banane sau mandarine. Se amestecă totul şi se serveşte imediat. Salată de sfeclă cu stafide 3 stafide înmuiate, tăiate în bucăţele l sfeclă rasă l gălbenuş de ou de adăugat l lg. zeamă de lămâie de aromatizat 198

RIDICHEA Datorită conţinutului său de ulei de muştar, ridichea, în special cea de iarnă, acţionează tămăduitor asupra ficatului şi a bilei şi stimulează metabolismul.
Salată de ridichi cu roşii
l ridiche rasă 2 roşii tăiate felii l ceapă tocată Sosul: 2 lg. iaurt l lg. ulei câte l lg. pătrunjel, mărar,

arpagic, tocate puţină sare Ingredientele se amestecă cu sosul chiar înainte de masă şi se decorează cu pătrunjel.

Mâncare de ridichi
300 g ridichi rase fin l ceapă (100 g) tocată mărunt Sosul: 3 lg. ulei l lg. piureu de migdale l lgţ. drojdie l lg. zahăr Se condimentează cu sare şi sana. Se amestecă ridichile şi ceapa cu sosul şi se presară alune rase.

Salată de ridichi „Pomodor"
l ridiche tăiată şi rasă fin 2 mere tăiate şi rase fin 20 nuci mari tocate mare Se amestecă totul şi se decorează cu năsturel sau cu lăstari de lucerna Sosul: 2 lg. ulei 2 lg. smântână acră l lg. iaurt l lg. lămâie, l lgţ. drojdie câte l v.c. piper, sare, praf de muştar Se condimentează cu kelpamare.

Salată de ridichi „Sweet"
l ridiche: 1/3 rasă fin 2/3 rasă mare

Boabele unui ştiulete de porumb dulce Sosul: 3 lg. brânză de vaci l lg. maioneză 1/2-1 lg. miere _____sare, ardei gras____

199

ŢELINA (rădăcină) Ţelina este bună pentru rinichi şi este bogată în vitamina E.
Ţelină cu piureu de prune
l ţelină rasă fin 2 lg. zeamă de lămâie l măr tăiat în felii mici, hrean Se amestecă ţelina cu mărul şi se adaugă zeama de lămâie; se împarte în castronaşe şi se decorează cu hrean. Sosul: 12 prune cu sâmburii scoşi si înmuiate în apă l căţel de usturoi tocat câte l praf de scorţişoară si paf de cuisoare 2'lg. ulei' 1/2 de ceapă tocată foarte mărunt Se face cu mixerul un piureu din tot, în afară de ceapă, se amestecă piureul cu ceapa tocată şi se adaugă peste salata de ţelină.

Ţelină cu lăstari de linte
l ţelină rasă 2 mere mici tăiate cubuleţe 1 banană tăiată cubuleţe l ceapă mică tocată 2 ceşti cu lăstari de linte Sosul: l pahar iaurt (180 g) 3 lg. smântână l lg. lămâie l lg. ulei l căţel de usturoi pisat câte un praf de sare, piper, zahăr

200 Salată de ţelină „Exotic" 100 g ţelină rasă fin l lg. apoi în felii 5 sâmburi de nuci mari pisate 4 lg. lămâie 3 lg. 1/2 ras mare 1/2 tăiat în cubuleţe mici Sosul: 2 Sg. zeamă de portocală l felie ananas tăiată bucăţele mici 1/2 portocală mică tăiată bucăţele 1/2 banană tăiată rondele 1/2 kiwi tăiat în patru. Salată de ţelină cu dovleac 150 g ţelină rasă fin 150 g dovleac. eventual l lg. smântână. stafide Se amestecă toate ingredientele şi se ornează cu kiwi. germeni de grâu după dorinţă. 3 lg. smântână subţire care se bate 3 lg. Roşii umplute cu ţelină . boia l lg. iaurt sare l lgţ. se pot folosi şi dovlecei. busuioc Dacă nu găsim dovleac. zeamă de lămâie 3 lg. ulei l lgţ.

ulei bucăţele 2 lg. chimen l ceapă verde tăiată puţină sare marină foarte fin Bucăţelele de conopidă se Sosul: aşază pe frunzele de salată Se face cu mixerul un şi se adaugă lăstari de soia piureu din următoarele: Sosul (pus 1/2 oră la rece restul de conopidă înainte) îl turnăm deasupra (cotorul) ras fin şi presărăm ceapa. lămâie câteva frunze de salată l v. 201 LEGUME FOLOSITE PENTRU FRUCTUL LOR CONOPIDA Conopida este uşor digerabilă şi conţine multă vitamină B şi C.c. iaurt l lg. lămâie 2 lg. apă şi ulei sare. Salată picantă 250 g conopidă în felii mici câte l lg. piper. măcinate mare l ardei iute roşu (mic) tocat mărunt sau piper l lg. sana. smântână l lg. mărar uscat sau 2 legături mărar verde l căţel de usturoi pisat . brân/ă de vaci 1 lgţ. arpagic sare Se amestecă ţelina cu sosul şi se umplu roşiile golite de miez. smântână acră 1 1/2 ceaşcă de lăstari de l căţel de usturoi pisat ' soia l lg. Conopidă cu lăstari de soia 1 conopidă desfăcută în 2 lg.2 roşii 80 g ţelină Sosul: 2 lg.

puţină sare 2 lg. lămâie kelpamare 4 frunze de brustur negru tocate Se face un sos cu mixerul din toate ingredientele. ulei l lg. Sos de salată pentru conopidă 100 g brânză de vaci degresală 1/2 lgţ. miere l lg. ulei de nucă sau . Conopidă „Art nouveau" 1 conopidă mijlocie l ceaşcă lăstari de lucernă 2 lg. hazmaţuchi şi boranţă tocate Se amestecă toate ingredientele şi se servesc. seminţe verzi de dovleac 24 jumătăţi de caise uscate (lăsate 12 ore la înmuiat) 2 lg. lămâie l lg. smântână acră l lgţ. ceapă tocată mărunt câte un praf de paprika şi sare 2 lg. 202 Conopidă cu gulii 100 g conopidă tocată l gulie mijlocie (cam 60 g) rasă 1 lg. smântână l gălbenuş de ou curry. ulei l lg.Se amestecă toate ingredientele şi se lasă să se pătrundă mai multe ore sau peste noapte.

203 CASTRAVEŢII Castravetele este cunoscut ca slujitor al frumuseţii. Se rade conopida. se împarte în castronaşe şi se presară deasupra lucerna. El este şi diuretic şi purificator şi este recomandat pentru gută şi reumatism. Se presară salata cu nuci tocate.3 lg. Salată de conopidă 250 g conopidă rasă fin 2 mere mici rase mare 70 g alune rase sau cocos ras Sosul: 2 lg. Conţine aproape numai 10 calorii la 100 g şi este foarte bazic ! Salată de castraveţi orientală Sosul 1/2 conopidă mică tăiată în bucăţele mici 1/2 tulpină de ţelină tăiată în fideluţe l măr tăiat în cubuleţe mici 2 felii ananas tăiat în bucăţele l castravete tăiat pe lung în două. brânză de vaci l lgţ. apoi ras Castravetele se rade chiar înainte de masă şi se amestecă cu celelalte ingrediente. smântână piper măcinat mare Se face un piureu din caise şi ulei. Se ornează sosul cu seminţele de dovleac şi se serveşte separat. miere 3 lg. smântână acră sare Se amestecă şi se ornează. smântână 2 lg. .

1/2 lgţ. ulei 1/3 banană zdrobită 2 lg. zeamă de ananas 2 lg. smântână. smântână l lg. roşiile se taie în cubuleţe şi se amestecă cu celelalte ingrediente. hazmaţuchi. brânză de vaci 2 lg. drojdie şi plante aromatice după gust Ambele moduri de preparare se condimentează chiar înainte de masă cu puţină sare. iaurt 2 lg. 1-2 lg. frunze de salată Se bale spumă brânza de vaci. smântână puţină sare şi pulpă de lămâie Mâncare de castraveţi cu banane l castravete tăiat în cubuleţe 1 banană mare tăiată în cubuleţe Sosul: 3 lg. 2-3 lg. l roşie. în două şi se umplu ambele jumătăţi. . kelpamare Salată de castraveţi l castravete tăiat mărunt Sosul: 3 lg. Castraveţii se taie în felii de 2 cm. l lgţ. ulei 2 lg. curry slab 2 lg. ulei. putină sare şi boia. mărar sau 2 lg. paprika. cea 200 g smântână cu brânză de vaci. cimbru. 204 Castraveţi umpluţi l castravete. iaurt sare. se scoate miezul cu o lingură şi se aranjează pe frunzele de salată. iaurt câte l lg. ceapă rasă. Apoi se umplu castraveţii cu brânza de vaci. sau se taie castraveţii pe lung.

boia 1/2 lgţ. ulei l lgţ. busuioc de pădure Se amestecă bine ingredientele pentru sos. verde şi galben tăiaţi în felii 1/2 ridiche tăiată în cubuleţe l ceapă tăiată în rondele l legătură pătrunjel tocat hrean pentru ornare Sosul: 2 lg. salvic.ARDEII Ardeiul este o „bombă" de vitamina C. Ardei 2 ardei tăiaţi în fâşii l legătură de ridichi de lună. apoi se amestecă sosul cu ridichile de lună şi de ceapă. sana (sau zer gros) l lg. smântână sare. drojdie l căţel de usturoi plante aromalice (măghiran. galbeni si verzi. fulgi de cocos Sosul: l gălbenuş de ou l lg. fulgi de cocos. Salată asortată de ardei câte l ardei roşu. după gust cea 6 lg. care se găseşte la cei roşii. rase 1/2 ceapă lăiată mărunt 6 lg. Se lasă să se pătrundă şi se adaugă. busuioc de . ulei 1-2 lg. zeamă de ponocală l lg.

drojdie. kelpamare 2 lg. ulei. lămâie 2 lg. tarate l lg. germeni de grâu l.lg. ulei sau smântână. sana. 1/2 pahar iaurt l căţel de usturoi se condimentează cu sare Se amestecă ardeii cu sosul. se taie pe lung în două şi se taie în rondele. se lasă să se pătrundă 1/2 de oră în frigider şi se adaugă bananele. boia. puţină apă si sare 205 Salată de ardei cu roşii 250 g roşii tăiate în felii subţiri 2 ardei tăiaţi în feliuţe 2 lg. galben) tăiaţi în fâşii subţiri 1-2 banane curăţate chiar înainte de a fi servite. ulei plante aromatice. rozmarin). sare l lg.pădure. Sosul: 1 lgţ. l lgţ. puţină sare şi sucanat Se amestecă totul şi se serveşte pe frunze de salată verde. uruială înmuiată l lg. ceapă tocată mărunt 3 lg. toate ciupercile pe care le adunăm singuri . piper. Este un aliment întăritor ! Salată de ardei „Banana" 3 ardei (verde. Ardei umpluţi sau roşii Umplutură: 3 lg. 1/2 lgţ. sucanat 1-2 lg. ardei verzi sau ceapă tăiate fin Se golesc ardeii si se umplu cu amestecul. roşu. În orice caz. 206 CIUPERCILE Pentru consumul de crudităţi sunt bune toate felurile de ciuperci.

sana piper. La ciupercile proaspete trebuie ca. ulei de măsline Salată de ciuperci cu roşii 250 g ciuperci tăiate în bucăţi subţiri 4 roşii tăiaţe în cubuleţe l ceapă dulce. muştar piper. sare 3 lg.trebuie încercate să nu fie otrăvitoare. se amestecă cu celelalte 1/2 ceapă tăiată mărunt. kelpamare Ciuperci natur 250 g ciuperci tăiate în lamele 4 lg. sare. să le îndepărtăm pieliţa sau lamelele. Mâncare de ciuperci cu ţelină 150 g ţelină rasă fin 200 g ciuperci tăiate în feliuţe subţiri 50 g spanac tăiat în fideluţe l ceapă tocată Sosul: 4 lg. lămâie 4 lg. care se adaugă se condimentează cu puţin kelpamare. ulei pentru adaos 3 lgţ. Salată de ciuperci „Paris" 300 g ciuperci tăiate în lamele şi amestecate imediat cu sosul 2 morcovi raşi mare 100 g păpădie tăiată fin Sosul: l lgţ. tăiată mărunt . după ce le spălăm bine. ulei de măsline l căţel de usturoi 1-2 lg. sare. drojdie şi 1/2 lgţ.

smântână acră câte un praf de piper şi sare Ingredientele pentru sos se dau prin mixer şi se amestecă cu roşiile şi cu ceapa. lapte 60 g brânză de vaci.Sosul: l lg. ulei l lg. miere piper. 208 ROŞII Roşia este bogată în vitamine şi minerale. de apă fiartă şi se amestecă încet cu brânza. muştar l lg. Gelatina se dizolvă în 2 lg. zeamă de lămâie 6 lg. laptele şi lămâia. Salată de roşii cu castraveţi . Salată de roşii „Israel" 3 roşii tăiate în felii 2 cepe dulci tăiate în cubuleţe Sosul: 100 g avocado l lg. sare Garnitură: lăstari de hrean sau de lucerna Salată de ciuperci 30 g ciuperci l lg. Roşiile se mai coc şi după ce sunt culese. Se bate bine şi se toarnă în forme clătite cu apă rece. lămâie l pahar iaurt l lgţ. Se ţine la rece. plante aromatice şi condimente l foaie gelatină (se înmoaie în apă rece) Se bat spumă brânza. Ciupercile se spală şi se taie în bucăţi sau în cubuleţe mici şi se amestecă cu brânza. atunci este dăunătoare pentru că duce la superaciditate. dar dacă este consumată necoaptă.

Salată „Forte" l ceaşcă soia încolţită l ceaşcă roşii tăiate în cubuleţe 1/2 ceaşcă mere rase mare Sosul : l căţel mare de usturoi pisat l lgţ. ulei câte l lgţ. boia l lg. piureu de migdale. eventual. 209 Salată de roşii cu banane 2 ceşti cu roşii tăiate în cubuleţe 2 ceşti cu banane tăiate în cubuleţe mici Se pregăteşte un sos gros din următorelc ingrediente : 1/4 banană zdrobită l lgţ. lămâie 1/2 ceapă tăiată mărunt l lg. l lgţ. Se adaugă o ceaşcă de seminţe. kelpamare 3 lg. muştar 3 lg. ulei . zer şi drojdie sare. seminţe de floareasoarelui. înmuiate după dorinţă.l cană de roşii tăiate în felii sau în bucăţele l cană castraveţi raşi sau tăiaţi în cubuleţe Sosul: l lgţ. avocado zdrobit 2 lg. ulei l lgţ. pătrunjel tocat puţin cimbru Salata se condimentează cu sare chiar înainte de masă.

DOVLECEI În loc de dovlecei se pot folosi şi dovleci. sare maioneză sau smântână bătută. Salată de dovlecei 250 g dovlecei raşi mare 10 sâmburi de nucă mărunţiţi l lg. seminţe de floarea-soarelui 1/2 ceapă tocată Sosul: l căţel de usturoi pisat ' l lg. fulgi de ovăz apă l roşie pătrunjel. lămâie l lg. Fulgii se înmoaie 3-4 ore în atâta apă cât absorb ei. Compoziţia se împarte în castroane sau castronaşe.1/2 ceapă sau arpagic Se condimentează cu boia. sare şi aromă de soia. se sărează. punându-se un strat cam de l cm. se aşază feliile de roşie şi se presară ceapă tocată sau pătrunjel tocat. Sosul condimentat se amestecă cu celelalte ingrediente şi se iasă să se pătrundă. Se toarnă deasupra maioneză sau smântână. ulei câte un praf de piper şi sare chimen după dorinţă Dovlecei cu sfeclă 200 g dovlecei raşi mare 100 g sfeclă rasă fin 100 g mere rase mare . ceapă. Roşii cu fulgi de ovăz 6 lg.

Este foarte gustoasă şi cu câţiva germeni de grâu. 211 REŢETE CU DIVERSE LEGUME Salată de mazăre 250 g mazăre verde proaspătă l lg. ulei l lg.50 g nuci tocate cca 4 lg. lămâie . zeamă de lămâie câte un praf de sare şi zahăr Salată de dovlecei cu fructe l dovlecel mic 2 piersici 2 caise sau prune 2 mere 1/2 banană Sosul: 4 lg. zeamă de lămâie 3 lg. seminţe de floarea-soarelui Se amestecă totul bine şi se condimentează cu sare. zahăr (miere) sau cu arome. ulei 2 lg. brânză de vaci l lg. smântână 2 lg. smântână acră Salată de dovlecei cu portocale 200 g dovlecei raşi mare l portocală tăiată în bucăţele mici 20 sâmburi de orice fel tocaţi mare Sosul: 2 lg. ulei 3 lg.

l lg. Broccoli 4 Broccoli tăiate în felii subţiri sau tocate 1 roşie tăiată în cubuleţe Sosul: 2 lg. dată prin mixer şi folosită. alune tocate l lg. Salată de tătăneasă 500 g de tătăneasă decojită şi rasă imediat în sos Sosul: . smântână sau lapte l lg. smântână acră l lg. puţin zahăr Sosul se amestecă cu varza şi se presară cu alune şi cu chimen. maioneză sare Partea tare a tulpinei poate fi îndepărtată. Salată de varză de Bruxelles 12 verze mici tăiate mărunt 2 lg. pătrunjel tocat Se amestecă totul bine si se condimentează cu puţin piper şi sare. ulei l praf de sare. smântână l praf zahăr l căţel de usturoi pisat 3 lg. chimen Sosul: l măr ras l ou 100 g brânză de vaci l lg. lămâie l dl lapte 3 lg.

lapte 2 lg. Sparanghel cu roşii 2 sparangheli subţiri curăţaţi de coajă şi tăiaţi în bucăţi subţiri l lg. ulei 5 lg. iaurt 1/2 lgţ. curăţate de foi şi tăiate în rondele subţiri 10 ridichi mici de lună rase fin . nuci măcinate coriandru puţină sare 112 Varză de Bruxelles în sos de roşii 500 g varză de Bruxelles tăiată în fideluţe 2 roşii tăiate în bucăţele 5 lg. lămâie 2 lg. Salată de ceapă 4 cepe dulci.2 lg. smântână acră l lg. maioneză 2 roşii 2 lg. Se presară pătrunjel din belşug. Se amestecă maioneza cu sparanghelul şi se pune peste feliile de roşii. lămâie 1/2 ceapă câte un praf de zahăr şi sare puţin cimbru. susan 3 lg. pătrunjel tocat Roşiile se taie în felii şi se aranjează pe farfurie. seminţe de floarea-soarelui Se face un piureu în mixer din următoarele ingrediente: 3 roşii mari 3 Ig.

drojdie puţină sare şi piper Cepele. boia l lg. ulei. ulei l lgţ. arpagic tăiat în rondele Sosul: 3 lg. zeamă de lămâie sare. Salată mixtă de lăstari l ceaşcă lăstari (linte. 213 Salată picantă de pepene 100 g pepene galben 50 g castraveţi de salată l lgţ. praf de enibahar. ridichile şi arpagicul se amestecă cu sosul şi se lasă 1/2 de oră să se pătrundă. Se pregăteşte un sos din ceapă.2 lg. ulei de măsline l lg. cubuleţe de ceapă l lg. soia. năut) Sosul: l lg. lapte bătut l lgţ. seminţe de floarea soarelui. sana l lg. ulei l lg. piper. se condimentează şi se toarnă peste salată. smântână l lgţ. lapte bătut şi zeamă de lămâie. zahăr. brânză de vaci . curry Se curăţă de coajă pepenele şi castraveţii şi se taie în cubuleţe.

scânteioare. fulgi de ovăz l lg. pătrunjel tocat Se amestecă totul şi se lasă să se pătrundă. Roşiile tăiate fac amestecul mai zemos. boranţă. seminţe (de floarea-soarelui. Amestec verde 250 g verdeaţă în funcţie de anotimp (hazmaţuchi. de dovleac. ca şi la masa de seară. păpădie. pentru cei cu probleme de mestecat se macină seminţele puţin lapte Verdeţurile mai amare pot fi îndulcite cu banane. urzici. Mic dejun (1-2 persoane) 1/2 banană zdrobită l măr ras 3 lg. sare plante aromatice de grădină. pătrunjel) 3 lg. 214 FULGII DULCI Fulgii dulci se pot consuma la micul dejun. sare l lg. germeni de grâu 1/2 ceapă tocată 3 lg. ulei l lg. mei măcinat l lg. zer sau miere. pătlagină. germeni de grâu . susan. dacă e posibil. hrişcă. tarate l lg. coada-şoricelului. lapte 4 lg. eventual usturoi Se face un piureu din toate ingredientele şi se adaugă următoarele: 2-3 lg. varză sălbatică. mere.l căţel de usturoi pisat kelpamare. in). Fulgii şi făinile necesare e bine să le preparăm zilnic. drojdie 1/4 lgţ.

fructe sau fructe uscate înmuiate.l lgţ. germeni de grâu 3-4 lg. Musli trebuie să fie foarte uşoare. căruia i se scot mugurii şi se rade fin l măr ras mare l banană zdrobită 4 lg. boabe (struguri. seminţe de foareasoarelui 2 lg. apă 1 măr dulce 2 lg. hrişcă 1 lg. Fulgi din germeni de grâu (l persoană) 2 lg. lămâie 4 lg. smântână sau năut (eventual) puţină miere. stafide înmuiate l lg. Fulgi crocanţi (1-2 persoane) . coacăze. lapte l lg. agrişe) chiar şi de la congelator Ingredientele se bat cu o furculiţă şi se adaugă una după cealaltă continuând să batem. zeamă de lămâie l cartof mare. praf de zer (eventual) fructe de sezon tăiate în bucăţele. fulgi de ovăz 4 lg. 215 Fulgi din cartofi (2 persoane) l ou bine bătut l lgţ.

în special grâul sunt foarte grele şi de aceea sunt ceva mai greu de digerat. E bine totuşi. agrişe. să le încercăm. miere l banană foarte coaptă l dl smântână bătută Uruiala se lasă la înmuiat cam . orz sau orez.50 g hrişcă 25 g nuci măcinate 4 lg. pepene) 2 lg. germeni de grâu. secară. brânză de vaci puţin sucanat şi Baziu (praf alcalin) Se amestecă totul şi se adaugă smântână bătută. Marmeladă de fructe 125 g grâu sau ovăz măcinat fin 200 g boabe sau alte fructe înmuiate 2 lg. care se macină uşor l ceaşcă fructe sau boabe (struguri. consumând cantităţi mici. Acestea. afine. fulgi de ovăz l lg. În loc de grâu putem să folosim şi tărâţe şi germeni de grâu. miere 2 curmale tocate l măr ras Fulgi din susan (l persoană) 2 lg. stafide l dl smântână l lg. susan l lg. coacăze. 216 URUIALĂ MOALE (înmuiată în apă) Cei cu stomacul „delicat" ar trebui mai bine să rerenunţe la fulgii de grâu.

germeni de orez l lg.2 ore. mare. Dimineaţa se rade. stafide 4 lg. Mic dejun „Expres" (l persoană) 4 Ig. l măr. Se amestecă pasta de fructe cu smântână şi cu uruială. se taie banana în rondele şi se pun separat la înmuiat peste noapte. Fulgi cu 4 feluri de cereale (l persoană) câte o lingură orz. secară. miere şi banană. 217 Fulgi crocanţi (3 persoane) 8 lg. seminţe de floarea- . stafide Uruiala de grâu şi stafidele se lasă la înmuiat peste noapte. grâu l banană uscată. Se face un piureu din fructe. alune 2 lg. cu diferite seminţe oleaginoase 4 curmale 2 portocale sau 10 caise 2 lg. uruială de grâu 3 prune uscate l măr l Ig. orez. 5 sâmburi de nucă. A doua zi se rade 1/2 de măr iar cealaltă jumătate se taie în cubuleţe. 3 lg. mărul şi se amestecă lotul cu stafidele. kefir În funcţie de anotimp: kiwi sau struguri Se macină cerealele. Se ornează din belşug cu kiwi sau cu boabe de struguri. se zdrobesc miejii de nucă şi se amestecă imediat cu kefirul şi cu banana (împreună cu apa în care a fost înmuiată). în uruială moale. sau peste noapte.

praf de zer l v. A doua zi se toacă mare alunele şi seminţele. împreună cu stafidele. scorţişoară puţină zeamă de lămâie Se lasă uruiala să se înmoaie peste noapte şi se amestecă a doua zi cu celelalte ingrediente. smântână bătută l lg. Fulgi din uruiala de mei (l persoană) 3 lg. iar curmalele se taie mărunt. Se taie în bucăţele portocalele sau caisele (după anotimp). seminţe de floarea-soarelui . mei măcinat 1/2 măr ras mare l banană zdrobită 2 lg. secară măcinată l lg. smântână' cu brânză de vaci l v. Se amestecă toate ingredientele cu uruiala moale şi se adaugă mierea.c. miere Se macină mare orezul şi se pune la înmuiat cu o seară înainte.c. seminţe de in 4 lg. alune tocate l lgţ.soarelui 2 lg. Fulgi din uruiala moale (l persoană) 2 lg. scorţişoară cam o lgţ.

218 LĂSTARI Fulgi din lăstari de soia (3 persoane) l l 1/2 ceaşcă seminţe de soia încolţite l măr tăiat în cubuleţe mici 2 banane tăiate în felii 1 pară tăiată în cubuleţe 10 curmale tăiate mărunt 4 lg. zeamă de lămâie Se adaugă a doua zi. se îndulcesc puţin cu miere. eventual. stafide Se lasă împreună la înmuiat peste noapte. sau se împart fulgii în castronaşe. se toarnă câteva picaturi de zeamă de lămâie şi se pune iaurt pe deasupra. hrişcă l lg. brânză de vaci 2 lg. Orez (l persoană) 3-4 lg. miere Se amestecă toate ingredientele şi. alune tocate 2 lg.l lg. seminţe de floareasoarelui încolţite 12 lg. lapte l lgţ. iaurt (cam 2 pahare) l lg. orez încolţit 2 lg. zeamă de lămâie puţină coajă de lămâie . l banană zdrobită 1/2 portocală tăiată în bucăţi l lgţ. migdale sparte l lg.

Jumătatea de 1/2 avocado avocado se goleşte de conţinut. miere se taie în bucăţele. tarate 2 lg. care se 1/2 portocală taie în cubuleţe. seminţe de floareasoarelui 5 lg. şi l lg. zer se amestecă cu celelate ingrediente. Jumătatea de portocală l lgţ.l măr ras fin 1/2 banană tăiată în bucăţele 4 prune uscate înmuiate şi tăiate în bucăţele 2 lg. 219 Salata de lăstari (1-2 persoane) 2 lg. tărâţe Se amestecă toiul şi se adaugă după dorinţă fructe de sezon. secară împreună (cam trei zile). lămâie l praf scorţişoară şi cuişoare praf miere după nevoie. FULGI USCAŢI Fulgii uscaţi trebuie foarte bine mestecaţi şi îmbibaţi . praf de nuca de cocos 4 lg. smântână bătută 1-2 rondele de ananas uscat pus la înmuiat si tăiat în bucăţele 1/2 lgţ. fulgi de ovăz l lg. se toacă nucile. Fulgi din lăstari de mei (2 persoane) 1 ceaşcă de lăstari de mei 4 lg. grâu Se lasă gâul şi secara să încolţească 2 lg. 2 lg. nuci Salata se rafinează eventual cu l praf smântână şi se umple cu ea jumătatea scorţişoară de avocado.

tarate l lg. ulei 2 lgţ. tărâţe 1-2 lg. putem bea la ei un pahar cu ceai. 220 FULGI PICANŢI i Orez rapid („expres") 2 lg. miere l lg. susan totul măcinat fin 2 lg. tărâţe l lg. ele acţionează ca un reglator. Pe lângă acestea conţin multă vitamină B şi săruri nutritive. apoi se adaugă celelalte ingrediente.cu salivă. Datorită conţinutului de substanţă balast (grele) ajută atât împotriva diareii cât şi la evitarea constipaţiei. miere Mai întâi se amestecă mierea cu uleiul. Pentru că nu conţin. zer sau lapte. stafide înmuiate eventual chimen Mei cu miere (1-2 persoane) 6 lg. grăunţe de ovăz 1 lg. ulei 2-3 lgţ. nici un fel de lichid. făină de mei 3 lg. Fulgi uscaţi dulci (l persoană) 2 lg. practic. Tărâţele din fulgi sunt foarte sănătoase. drojdie l lg. praf de zer 2 lg. uruială de ovăz 2 lg. orez l lg. zeamă de portocală l lg. ulei .

seminţe de floarea-soarelui l v. curry l lgţ. ceapă tocată. seminţe de floareasoarelui l lg. nuci. Se poate varia cu: boia (dizolvată în ulei. ulei kelpamare.c. ulei l lgţ. drojdie l lg. uruială de mei 2 lg. fulgi de ovăz l lg. Fulgi din uruială de mei l 2 lg. tarate 2 lg. hrişcă Se macină fin împreună 5 lg. sare Se condimentează eventual. zer. boabe de hrişcă întregi l lg. hrişcă 2 lg. seminţe de floareasoarelui l lgţ. germeni de grâu. susan măcinat 3 lg. cu kelpamare. seminţe de dovleac l lg. tărâţe l lgţ. seminţe de in l lg. drojdie 1/4 lgţ. susan). sare Se înmoaie uruială şi seminţele în atâta apă . seminţe de in l lgţ. uruială de hrişcă 1 lg.roşie tăiată în bucăţele sare marină puţină ridiche rasă Fulgi uscaţi 2 lg.

sau: 1/2 morcov ras 2 lg. ulei 2 lg. Lăstari de cereale săraţi 1/2 ceaşcă de lăstari de cereale (grâu. După aproximativ 4 ore se adaugă celelalte ingrediente si se amestecă. drojdie Se amestecă cu: l lg.) l lg. iaurt l lg. ulei sare. seminţe de floareasoarelui 2 lg. drojdie 2 lg.cât înghit. sare 2 lg. după ' dorinţă. brânză de vaci sare. tarate 2 lg. şi puţină ceapă tocată. ardei iuţi tăiaţi în cubuleţe puţin praf de muştar sau ridiche rasă. kelpamare. uruială moale l lg. praf de plante aromatice. kelpamare. ovăz etc. ceapă tocată l căţel de usturoi pisat 3 lg. Cartofi cu germeni de grâu . 221 Uruială moale picantă 6 lg. alune măcinate l lgţ. seminţe de floareasoarelui (eventual) l lgţ. secară.

stafide înmuiate l lg. Se bate tare l dl smântână şi se adaugă la cremă. stafide 2-3 lg. smântână 2 cartofi cruzi l roşie l ceapă mare sau 1/2 praz 3 lg. kelpamare Se amestecă bine brânza de vaci cu smântână şi se rade şi cartoful. Cremă de caise 250 g caise proaspete (1) sau 10 jumătăţi de caise uscate (2) 7 lg. Se decorează cu alune tocate şi cu stafide. Pentru variaţie se pot adăuga fructe de sezon tăiate în bucăţi. basin (praf alcalin) Se face un piureu fin cu mixerul din toate ingredientele. drojdie sare. pătrunjel tocat 4 lg. tăiate în bucăţi 8 lg. miere l lg. germeni de grâu l lgţ. 222 DESERTURI CREME Cremă de mere 500 g mere. Roşia se dă prin mixer sau se taie în cubuleţe foarte mici. lămâie puţină scorţişoară coajă rasă de la 1/2 lămâie la merele acre se adaugă: l lg.150 g brânză de vaci 2 lg. miere 150 g brânză de vaci . Se taie mărunt prazul şi se amestecă cu celelalte ingrediente.

zahăr vanilat 4 lg. Această cremă se poate pune şi la îngheţat. Se bat albuşurile şi smântână şi se amestecă cu celelalte. Se amestecă şi smântână. Cremă 2 ceşti de lapte l lgţ. se laie caisele proaspete în felii si se face un piureu din acestea împreună cu brânză de vaci şi enibaharul. Cremă (sau îngheţată) de vanilie 60 g miere 2 ouă l pacheţel de zahăr vanilat 2 dl smântână Se amestecă bătând mierea. enibahar l dl smântână bătută 1) Stafidele se înmoaie (3 ore). După circa 10 ore se adaugă brânza de vaci şi enibaharul şi se face un piureu. Ambele variante se pun la rece cam 2 ore înainte de a fi servite. . Se adaugă şi smântână. sucanat de migdale cu gelatină Se amestecă bine laptele cu zahărul vanilat. sucanat şi piureul de migdale. gălbenuşurile de ouă şi zahărul de vanilie. sucanat 4 lg. 2) Se înmoaie în 2 dl apă caisele uscate împreună cu stafidele.l v.c. în acest caz se folosesc cam 10 g miere. piureu de migdale 4 foi de gelatină 2 dl smântână 2 lg.

sucul de mere călduţ. zeamă de lămâie 100 g brânză de vaci 1/2 dl smântână Desert cu avocado Se taie bananele uscate în felii şi se lasă circa 3 ore la înmuiat. de apă fierbinte şi se pune în lapte. de apă fierbinte şi se adaugă în compoziţie. Se aşteaptă până ce compoziţia începe să se îngroaşe şi se amestecă cu smântână îndulcită şi bătută. se topeşte în 4 lg. Cremă de iaurt cu miere şi cu mure Se lasă gelatina în apă rece. Se bat spumă albuşurile cu zahăr şi se adaugă. în continuare se taie avocado şi bananele în bucăţi mici.Se scurge gelatina înmuiată. sucanat 2 albuşuri de ou bătute spumă tare 180 g iaurt 300 g mure l măr l 1/2 banană uscată 1/2 avocado 1/2 banană l lgţ. Se scurge gelatina. Se adaugă mai întâi iaurtul. se topeşte în 2 lg. 2 dl suc de mere 3 foi gelatină 3 gălbenuşuri de ou 4 lg. încet. iar apoi albuşurile bătute spumă tare. Se pun murele în cupe. se toarnă crema peste ele şi se ornează cu felii de măr. bananele uscate se ames- . Se lasă crema la rece 2 ore.

zeamă de lămâie 2 lg. Se adaugă brânza de vaci amestecându-se cu telul. smântână bătută pentru ornare: 2-3 mandarine sau l portocală Mere umplute Se taie merele în jumătăţi. După dorinţă se adaugă puţină smântână subţire şi se serveşte imediat. migdale măcinate 5 curmale tăiate l lg. care a fost scoasă. piureu de migdale l v. se toacă şi se amestecă cu celelalte ingrediente. stafide pisate 2 lg.c. lapte l lg. Se umplu jumătăţile de mere cu compoziţia. coajă de portocală Se taie piersicile pe jumătate şi . 224 FRUCTE 4 mere mari l lgţ. Pulpa fructelor. se ornează cu felii de mandarină sau de portocală şi se servesc imediat. Piersici „â la russe" 4 piersici coapte 250 g brânză de vaci cu smântână l lg.tecă cu zeamă de lămâie şi se face din toate un piureu. se scoate miezul (peretele trebuie să aibă cel puţin 5 mm grosime) şi se ung cu zeamă de lămâie.

lapte bătut sau iaurt 40 g brânză de vaci l lgţ. 225 Boabe De persoană: 150 g boabe (struguri. Se . aline) 3-4 lg. stafide (înmuiate) sau miere se scot sâmburii. Înainte de a fi servite se dau puţin prin mixer agrişele şi stafidele (sau mierea) şi se pun peste jumătăţile de piersici. piureul de migdale şi zahărul vanilat şi se umplu piersicile cu această compoziţie. Se amestecă bătând brânza de vaci. zeama de lămâie şi coaja rasă de lămâie Boabele tăiate în două se rad (nu se dau prin mixer din cauza sâmburilor) şi se amestecă compoziţia. dar nu se lasă să îngheţe. zahăr vanilat l ceaşcă agrişe (chiar şi congelate) 2 lg. Căpşuni cu miere l dl zeamă de portocală Se topeşte mierea în zeama de portocală (eventual se încălzeşte uşor). Totul trebuie să fie foarte rece. zeamă de lămâie şi puţină coajă rasă l lgţ. Se pun în pahare în straturi boabele şi crema. laptele bătut. agrişe. coacăze. laptele. miere cu brânză de vaci Se bate o cremă din brânza de vaci. coaja de portocală. mierea.1/2 lgţ.

în straturi. Această reţetă se poate face şi cu căpşuni decongelate. căpşunile şi smântână cu mierea. se toacă alunele şi se amestecă cu grijă cu zeama de lămâie. coajă rasă de portocale apă după nevoie Se face un piureu subţire din toate ingredientele l ceşti de căpşuni (căpşunile mari se taie pe jumătate) l banană tăiată în bucăţele smântână bătută lăstari de floarea-soarelui Se amestecă căpşunile şi bananele cu sosul şi se ornează cu smântână şi cu floarea-soarelui. zeamă de lămâie l lgţ. alune 500 g căpşuni bate smântână. Salată de căpşuni cu lăstari de floarea-soarelui l ceaşcă de căpşuni l ceaşcă de lăstari de floarea-soarelui l portocală l lg. Salată din lăstari de lucerna 2 ceşti de lăstari de lucerna 2 prune tăiate 3 kiwi tăiate în felii 9 seminţe oleaginoase sau sâmburi de fructe sparte Sosul: l banană tăiată în bucăţi l prună tăiată în bucăţi (3 persoane) . Se toarnă în cupe. miere l dl smântână 3 lg.2 lg.

Salată mixtă din pepene 10 prune uscate. nuci tocate 150 g brânză de vaci 2 lg. Se presară peste salată sâmburii sparţi. se dau în forme potrivite şi se congelează cam 4 ore. tăiate pe jumătate 1/2 ceaşcă de ananas proaspăt sau uscat. tăiate în bucăţele şi înmuiate l pepene golit de miez. tocat mărunt 3 lg. în formă de coroană şi se adaugă lăstarii. stafide Se aşază pe trei farfurii de desert prunele şi kiwi. maioneză l lg.8 lg. lapte l praf scorţişoară puţină zeamă de lămâie 3 lg. miere şi l dl suc de mere Se amestecă totul bătând. Se face un piureu din ingredientele pentru sos şi se pune în mijlocul lăstarilor. care se taie în bucăţi l strugure (eventual se scot sâmburii la boabele mari) l pară tăiată în bucăţele 4 lg. . 227 ÎNGHEŢATE Casată din banane 2 banane tăiate în felii l ceaşcă de pepene galben tăiat sau cireşe negre cu sâmburii scoşi. apoi se adaugă fructele. lămâie l praf sare l dl smântână bătută Se amestecă bine toate ingredientele.

miere l dl smântână l albuş de ou l praf sucanat câteva mure l dl suc de mere 300 g mure Îngheţată sau cremă din mure Se dau prin mixer 300 g de mure şi se lasă la marinat l oră cu piperul şi cu rachiu de cireşe acoperite. miere l lgţ. se răstoarnă din forme. Această cremă se poate servi şi îngheţată. Se bat spumă gălbenuşul şi mierea. fructe 2-3 lg. rachiu de cireşe l gălbenuş de ou 2 lg. mierea şi zeama de lămâie şi se adugă smântână bătută. ornată cu câteva mure. merele zdrobite sau fructele făcute piureu. lămâie l dl smântână 1 kg mure 150 g miere 2 lg. Se toarnă peste îngheţata răsturnată l dl suc de mere încălzit împreună cu 300 g mure la 40° C. Se toarnă într-un vas sau în cupe şi se lasă 3 ore la îngheţat. 228 Îngheţată de iaurt cu fructe 3 dl iaurt 6 lg. se adaugă la compoziţie şi se lasă la rece.Înainte de a fi servită se lasă eventual să se dezgheţe puţin. zeamă de Se amestecă iaurtul. Se taie în bucăţi şi se ornează cu cireşe sau cu pepene. 300 g mure l praf piper 1 lg. apoi albuşul şi sucanatul şi se amestecă în compoziţie. Se bate mai întâi smântână. Îngheţata: Se lasă compoziţia la îngheţat (se amestecă din când în când). .

229 ALUATURI DE PATISERIE Indicaţii importante : — Pâinea şi biscuiţii îi uscăm pe o sită pe care o . zeama de lămâie şi cu rachiul de cireşe. zahăr l pacheţel zahăr vanilat 2 gălbenuşuri l dl smântână bătută fructe Se amestecă toate ingredien tele. se fac piureu cu mixerul şi se amestecă bine cu mierea. Se răstoarnă şi se serveşte eventual cu fructe.lămâie (eventual) 4 lg. înainte de a fi servită se lasă să se dezgheţe puţin. Îngheţată cu brânză de vaci 150 g brânză de vaci degresată 150 g smântână cu brânză de vaci 4 lg. Se bat spumă tare albuşurile şi se adaugă la compoziţie. Compoziţia se pune în congelator şi se lasă la îngheţat (se amestecă des. Se pune în păhărele de iaurt clătite cu apă rece. se lasă mai departe la congelator. Se adaugă în compoziţie smântână bătută. cu ajutorul unei furculiţe). rachiu de cireşe 2 albuşuri Şerbet de mure Se pregătesc murele. cu forţă. se taie apoi în bucăţi şi se serveşte ca o prăjitură sau se fac biluţe.

sare l lgţ. 230 PÂINE Aluatul de pâine trebuie preparat repede. iar iarna pe o plită sau într-un cuptor puţin încălzit. făină sau fructe uscate. — Aluatul îl rostogolim peste făină de nuci sau de cereale. Pâine cu seminţe uleioase 500 g secară măcinată l ceaşcă migdale 2 lg. — Pentru mărunţirea fructelor uscate şi a nucilor este 5 bună o maşină compactă de prăjituri.putem realiza singuri dintr-o împletitură de sârmă şi din nişte stinghii . seminţe de dovleac 2 lg. seminţe de in 1 lg. seminţe. iar la pâine adăugăm apă sau ulei. La nevoie putem ieşi la capăt doar cu o maşină de tocat. miere . până nu se întăreşte şi devine sfărâmicios. — „Prăjiturile" sunt mai gustoase când sunt puţin moi. atunci îl egalizăm cu nuci măcinate. — Dacă aluatul este prea umed sau prea uscat. Important este ca temperatura să nu crească peste 40° C. la păjituri. dar nu maleabile (timp de uscare — 3 ore). seminţe de floareasoarelui Se macină si se amestecă l lgţ. — Pâinea sau prăjiturile rămân proaspete o lună dacă sunt ţinute în frigider în cutie. nucă de cocos rasă etc. uscarea se face vara la soare. dotată cu cuţit.

cuişoare Se înmoaie perele timp de 24 de ore şi se dau prin maşina de tocat. anason. Se taie în bucăţi si se usucă. ulei de măsline 1-2 dl apă 4 lg. seminţe de floareasoarelui Se amestecă si celelalte ingrediente şi se frământă totul într-un aluat moale. o cocă groasă de 3-4 mm. Pâine cu pere 300 g pere uscate 75 g smochine 75 g stafide 150 g nuci 300 g făină sau fulgi 6 lg. Fructele uscate şi nucile se toacă şi se frământă cu perele şi cu celelalte ingrediente.5 lg. Se face un aluat de 6 cm grosime. Se taie în bucăţi şi . Se frământă. se face. gros de 3 mm. sare dizolvată în apă 1/2 dl ulei Se amestecă bine totul şi se dă prin maşina de tocat. 200 g grâu 150 g orz. 2 dl apă l lgţ. 150 g orez crud se macină şi se amestecă 200 g stafide. suc de pere praf de scorţişoară. se taie în bucăţi (de 5-7 cm sau în funcţie de scopul acesteia) şi se usucă. Pâine 400 g secară.

şi se pune în 100 curmale cu forme. germeni de grâu nează cu felii de portocală sau de 3 portocale tăiate banană. Vara se decorează mărunt punându-se deasupra un strat de 2 mere rase mare boabe (struguri. Cine nu suportă acest aluat poate prepara un aluat din: l parte făină de nuci şi l parte stafide sau curmale. făină de secară proaspăt măcinată. Tartă cu portocale 400 g aluat de bază 1 lgţ. decât într-unul mare pentru toţi. puţine caise uscate feliuţe de banane. coacăze) proaspe5 lg. anason măcinat Se frământă aluatul cu anasonul 1/2 lgţ. smântână bătută te. Experienţa a arătat că este practic să punem plăcinta în câte un vas întins pentru fiecare persoană. Plăcinta este foarte moale pentru a o putea tăia în bucăţi frumoase. Coca o putem ţine la frigider într-o pungă de plastic. coriandru şi coriandrul. . cel mai bine. 231 PLĂCINTE / TARTE Pentru plăcinte şi prăjituri folosim făină integrală de secară sau. peste care se toarnă smântână. După gust putem îndulci aluatul cu miere sau cu suc de pere. 232 Plăcintă cu fructe aluat de bază.se lasă la uscat. Aluat de bază pentru blat de plăcintă 2/5 făină integrală de secară 3/5 stafide sau curmale Făina si stafidele (curmalele) se dau prin maşina de tocat si se frământă. Se toacă împreună curmasâmburii scoşi lele şi migdalele şi se amestecă 100 g migdale cu celelalte ingrediente. migdale măcinate. Compo2 banane zdrobite ziţia se împarte în forme şi se or2 lg.

sucanat Se toacă mărunt caisele şi se ames tecă în aluat. lăstari de grâu l lingură miere Se mărunţesc fructele . Tartă cu brânză de vaci Se face aluatul şi se pune pe fundul formelor. în funcţie de anotimp sau congelate smântână. cu nuci tăiate şi cu smântână bătută. Se pun feliuţele de banane. Prăjitură cu lăstari câte 50 g smochine. Se pune peste aluat un strat de felii de banane. caise câte 100 g nuci. Se pune un strat de alune şi curmale tăiate. apoi un strat de brânză de vaci. care se pune pe fundul formelor. Se aşază un strat de brânză de vaci (îndulcită cu miere sau sucanat). Se ornează cu felii de banane. curmale. se presară deasupra făină de migdale şi se asază un strat de fructe (eventual îndulcit). stafide.fructe sau boabe. prunc. Se bate tare smântână cu puţin sucanat şi se ornează tarta. Se face un blat de 2 mm grosime. La 150 g aluat este nevoie de 250 g brânză de vaci (pentru 2-3 persoane).

233 PRĂJITURI PRALINE Rustice 100 g smochine 50 g banane uscate 50 g stafide 250 g alune 1/2 măr ras Extrafine 100 g migdale 100 g sâmburi de fructe 200 g felii de ananas uscat 30 g caise Exotic 300 g nucă de cocos rasă 150 g curmale 100 g stafide 50 g caise Cannelle 300 g alune 100 g seminţe de floarea-soarelui 200 g prune uscate 100 g smochine 100 g stafide 1/2 lgţ.uscate. se toarnă compoziţia în formă şi se pune la frigider. împreună cu grâul se dau prin maşina de tocat. scorţişoară Preparare: . Se răstoarnă înainte de a fi servită şi se taie în felii. Se amestecă şi mierea. se macină nucile si.

se toacă fructele uscate. Se frământă aluatul. Turtă dulce 300 g seminţe (secară. ovăz) . coajă de lămâie l lgţ.Se macină nucile. Se amestecă toate ingredientele şi se dau prin maşina de tocat. se pun peste aluatul din pere. zeamă de lămâie l lgţ. Coca se taie în bucăţi groase de 5 mm şi se lasă la uscat. 234 Steluţe cu scorţişoară 300 g migdale 100 g miere 2 albuşuri 3 lg. scorţişoară Se macină migdalele. Se amestecă cu celelalte ingrediente şi se face un aluat gros de 2. se bat albuşurile şi se amestecă cu celelalte ingrediente. 100 g pere uscate 30 g făină 2 lg. se mai adaugă nuci. în formă pătrată.5 mm. se taie în forme de steluţe şi se lasă la uscat. sucanat câte un praf scorţişoară sau cuişoare praf 60 g alune 30 g suc de pere Alb-negru Se lasă perele la înmuiat 24 de ore şi se dau prin maşina de tocat. Dacă aluatul se mai lipeşte de degete. Se fac rotocoale care se dau prin făină de nuci sau prin seminţe de susan. Se frământă alunele cu sucul de pere. Eventual se mai adaugă puţină scorţişoară.

Se adaugă mierea. se întinde şi se taie în bucăţi. Delicatese cu cocos 100 g nucă de cocos rasă 100 g banane uscate 2 lg. 1. Se macină fin 1/2 din nuci. 3. miere Se taie mărunt bananele. se taie beţisoare şi se lasă la uscat. restul se toacă şi ambele. seminţe etc. se pun în compoziţia cu ou.150 g miere 3 lg. Acesta se lasă să crească cel puţin l oră. scorţişoară Se bate spumă untul. Se frământă coca. ouăle şi scorţişoara. 235 Betişoare cu nuci 50 g unt 60 g suc de pere 2 ouă 250 g nuci 250 g făină l lgţ. arome pentru turtă dulce l dl lapte Se macină fin grăunţele. împreună cu făina. Se frământă coca. Din această cocă putem tăia diverse forme şi le putem orna. Se frământă coca şi se taie în bucăţi mici. La coca de bază se pot adăuga nuci tocate. se presară marţipan subţire (nucă de cocos). fructe uscate. 2. Apoi se lasă la uscat. . se amestecă cu cocosul ras şi cu mierea. se amestecă cu mierea şi cu aromele pentru turta dulce şi se adaugă lapte până se formează aluatul.

după nevoie. piureu de migdale . zeamă de lămâie 2 lg. celelalte până la o lună. Pastă de migdale 2 ceşti ovăz măcinat fin l ceaşcă apă 2 lg. Marmeladă 1/3 stafide (fructe uscate) 1/3 curmale puţine caise Se taie mărunt şi se lasă acoperite peste noapte să se înmoaie în apă. măcinate foarte fin 50 g miere sau suc de pere Se amestecă ingredientele până se formează o compoziţie bună de frământat. pastele. 236 PASTE Cremele. jeleurile le putem păstra la frigider în păhărele sau în borcanele de iaurt acoperite. mai multe nuci sau miere. Se adaugă. miere l măr tăiat în bucăţele l lg. Pastele din fructe proaspete se pot păstra 8 zile. Dimineaţa adăugăm 1/3 fructe proaspete şi le dăm prin mixer până obţinem un piureu gros.Marţipan 100 g nuci sau seminţe uleioase.

cu miezul scos şi tăiat în bucăţele 8 lg. mierea şi mărul.c. curry Se face un piureu gros din toate ingredientele. tăiate în bucăţele. Dulceaţă de mure l kg mure foarte coapte. se înmoaie cam 4 ore într-un dl de apă. Se amestecă bine cu piureul de migdale şi cu aromele. migdale măcinate fin 10 g. Pastă de ananas 3 felii de ananas uscat.avocado.c. zeamă de portocală l lgţ. smântână 2 lgţ. lămâie. 3-4 lg. sare. Aceasta ar trebui să fie mai deschisă la culoare şi străvezie. apa. de unt Mai întâi se face un . scorţişoară Se pun la mixer ovăzul. zeama de lămâie. seminţe de floareasoarelui măcinate fin 4 frunze busuioc tocat fin 2 căţei de usturoi pisaţi 2 lgţ. praf de vanilie l v.l v. curăţate 150-200 g miere Se aleg murele şi se fac pireu cu mixerul. Mierea se încălzeşte la bain-marie şi se toarnă murele amestecând în continuu. 237 Pastă picantă „Ever green" l.

miere 1/4 lămâie fără coajă şi sâmburi. Frape de boabe 50 g boabe proaspete l dl lapte l sferă de îngheţată de fructe sau de vanilie . 5 dl lapte 3 lg.c. 2 lg. Se serveşte rece. Lapte cu miere 2 felii de ananas înmuiate şi tăiate în bucaţele 5 dl lapte. suc de pere. 238 BĂUTURI BĂUTURI PE BAZĂ DE LAPTE „Shake" din boabe 500 g boabe. Lapte de mure 7 dl lapte 3 dl marmeladă proaspătă de mure Laptele şi marmelada se bat spumă. şi se trec puţin prin mixer. l gălbenuş l v. zer Toate ingredientele se dau prin mixer. apoi se adaugă făina cu migdalele şi untul.piureu din bucăţelele de ananas cu tot cu apa în care s-au înmuiat. zahăr vanilat Se face un pireu cu mi xerul din toate ingredientele. 2 lg.

Băutură din morcovi 1/4 suc de morcovi 1/8 l suc de roşii 1/8 l lapte 1/2 lgţ. Piureul se bate împreună cu laptele şi se aromatizează cu sucanat sau vanilie. smântână l lgţ.sucanat. drojdie piper si sare 2 lg. curry. 2 lg. zeamă de lămâie 1 lgţ. vanilie Boabele se mărunţesc după caz şi se dau prin mixer. sare Bucăţelele de roşii şi laptele se mixează şi se adaugă celelalte ingrediente. 239 APERITIVE ŞI BĂUTURI DIN FRUCTE Băutură „tare" Sucul de la 3 portocale 2 lg. sucanat 1/4 lgţ. plante aromatice tocate (mărar. Cocteil de roşii 150 g roşii curăţate de coajă si tăiate în bucăţele 3/8 l lapte. arpagic) Se face un piureu cu mixerul din toate ingredientele. zeamă de lămâie cca 3 dl apă . smântână 15 curmale fără sâmburi şi puse la înmuiat apa în care au fost înmuiate 1/2 avocado tăiat în bucăţele l lgţ.

pătrunjel tocat Se amestecă sucul de sfeclă cu cel de roşii şi se toarnă în pahare. Aperitiv de sfeclă 3 dl suc de sfeclă l banană tăiată în bucăţele l lgţ. se adaugă tot atâta apă când se serveşte. Aperitiv „Trio" 2 dl suc de roşii l dl suc de castraveţi 4 dl suc de struguri roşii 2 lg. Limonada de banane 3 banane tăiate în bucăţele 2 Igţ. smântână bătută l lg. zeamă de lămâie . Băutură roşie 1/8 l suc de sfeclă 1/8 l suc de roşii 2 lg.Se face un piureu cu mixerul din toate ingredientele. miere zeama de la 1/2 portocală puţină zeamă de lămâie si coajă de lămâie Se face un piureu din toate ingredientele. smântână Se amestecă bine toate ingredientele. Se pune smântână şi se decorează cu pătrunjel.

100 g castraveţi. se amestecă cu apa şi cu zerul. Creaţie proprie „Zerul natur" poate fi transformat într-o altă băutură gustoasă amestecându-l cu diverse sucuri de fructe şi legume.l lg. smântână Se bate banana bine (spumă) şi se amestecă bine cu celelalte ingrediente. Se toacă mărunt busuiocul. Zer cu pepene 1/4 l apă 2 lg. 240 BĂUTURI PE BAZĂ DE ZER Zer natur (sana) l l apă 8 lg. Aperitiv răcoritor de vară — Rosa 100 g pepene galben. Se face un piurcu din toate ingredientele în afară de floricele de boranţă. se toarnă în pahare şi se ornează cu floricele de boranţă. castraveţii si roşiile curăţate. miere. Se serveşte imediat. praf de zer Zerul se bate cu telul în apă. 100 g roşii 2 dl apă. 241 MENIURI PENTRU OCAZII SPECIALE Aşteptaţi oaspeţi? De ce să nu le propuneţi o masă delicioasă de crudităţi? în continuare găsiţi propuneri . praf de zer 100 g pepene Se taie pepenele în bucăţele. praf de zer. Se serveşte imediat. nuci măcinate etc. l lg. Se dă prin mixer. 2 frunze busuioc. l praf sare floricele de boranţă Se taie în bucăţele pepenele.

După aceea amestecăm zerul cam un minut. după dorinţă. Vara Supă rece Pâine cu seminţe uleioase ••• Salată italienească Salata de ridichi „sweet" Salată de roşii cu castraveţi Conopidă .) ca şi puţin piper şi ardei. reţetele de mai înainte.de meniuri bogate pentru fiecare anotimp. însemnate cu trei steluţe ***. variaţia cu diverse legume etc. Ţineţi seama de îndrumările menţionate la capitolul. pentru a alcătui un meniu. In acelaşi mod pot fi combinate. Alte detalii le găsiţi în paginile următoare. Pâine: după frământare tăiem coca pentru pâinea cu seminţe uleioase în beţisoare şi le uscăm. cum ar fi combinaţia de culori. „Masa de seară". arpagic etc. pătrunjel. 242 Sosuri: ca sos pentru pâine preparăm în castronaşe „sosul chinezesc" şi „maioneza verde"."art nouveau"' Seminţe uleioase şi nuci . Primăvara Zer cu plante aromatice Pâine cu sos Spanac cu salată Sparanghel cu roşii Salată mixtă de lăstari Amestec verde ••• Căpşuni cu miere ••• Praline Cafea de cicoare Zer cu plante aromatice: pregătire „Zer natur" şi amestecăm plantele aromatice proaspete şi tocate (urzici.

— Legumele pregătite se păstrează proaspete într-o pungă de plastic la frigider. ***Pentru că este cunoscut faptul că „omul mănâncă şi cu ochii". Seminţele uleioase sau nucile: le putem pune în castronaşe. cu o zi înainte. economisind astfel timp. salată de sfeclă-pătrunjel. ce putem folosi la decorare: pătrunjel. — Pregătirea legumelor: trebuie să pregătim legumele astfel încât să fie nevoie doar să le tăiem şi să le amestecăm cu sosul. de exemplu. sâmburi. Toate leguminoasele. le lăsăm să se pătrundă şi le condimentăm chiar înainte de a fi servite. arpagic. le amestecăm cu sosul cam cu o oră înainte de masă.••• Frape de boabe Prăjituri Pâine: după dorinţă putem adăuga puţin unt sau boia. putem să facem cu o zi înainte următoarele pregătiri: — Prepararea sosurilor: majoritatea sosurilor rezistă o săptămână într-un vas închis şi pus la frigider. nuci. trebuie să alocăm timp să decorăm corespunzător mâncărurile. putem prepara şi cremele. stafide. ridichi. cu atât sunt mai bune. ***Dacă dorim să ne mulţumim oaspeţii şi să nu stăm o dimineaţă întreagă în bucătărie. smântână tare sau un ingredient deja conţinut . Este foarte frumos efectul dacă încercăm să realizăm un contrast de culori sau o armonie de culori ca. ca si varza. tărâţele. pastele. Putem să pregătim sosurile pentru consumul zilnic în cantităţi mai mari. pralinele etc. Iată. dar cu cât sunt mai proaspete. boranţă sau alte floricele. salată de ţelină-kiwi. 243 — Dacă este nevoie. fructe.

de mâncarea respectivă (chiar şi legume). *** În acest fel de meniu nu sunt necesare nici un fel de băuturi. Lăstari: punem la încolţit un amestec de soia. Totuşi. servim apă sau ceai. Mai putem pune pe masă în castronaşe ceapă tocată. pentru aceia care de obicei beau ceva la masă. Petrecere frumoasă! Toamna Minestrone Pâine cu seminţe uleioase ••• Salată asortată cu sos de avocado sau maioneză Ciupercuţe Diverşi lăstari ••• Salată de pepene mixtă cu îngheţată de brânză de vaci Pâine: vezi „Vara" Salata: Ne folosim de abundenţa de legume specifică toamnei pentru a alcătui un platou bogat de salată. linte. năut şi seminţe de floarea-soarelui şi le aşezăm pe 244 masă pentru a le presăra deasupra salatei. Ciupercuţele putem să le integrăm în platoul de salată sau să le punem pe o farfurie separată. Desert: punem într-o cupă 1-2 biluţe de îngheţată.__________ Iarna Aperitiv de sfeclă Chifle cu Ever green sau pastă de năut ••• . se taie sau se rad şi le aşezăm pe un platou asortându-le după culori. hrean etc. Ingredientele se curăţă. umplem cu salată de pepene şi ornăm cu smântână şi cu o bucăţică de pepene.

dorinţa nu mai rămâne la stadiul de vis neîmplinit chiar şi la oraş. iar vara pe balcon. Chifle: Pregătim aluatul pentru pâinea cu seminţe uleioase. şi pe timpul iernii.Salată de câmp Ţelină cu praz Varză roşie cu prune Ciuperci „natur" Fulgi uscaţi • •• Cremă de migdale • •• Chec cu lăstari. ca şi adaosurile necesare sau băuturile. de unde îşi ia fiecare ce doreşte. GERMENI ÎNCOLŢIŢI ŞI LĂSTARI De ce să punem la încolţit ? O gospodină nu-şi doreşte în fiecare zi legume proaspete şi nestropite? O dată cu scoaterea germenilor şi a lăstarilor. verdeţurile noastre cresc în casă. iar fiecare musafir se poate servi singur. îl tăiem în bucăţele groase de 4 cm. aperitivele sau desertul. astfel încât să putem prepara în fiecare zi mâncăruri proaspete şi gustoase. *** Prepararea şi servirea felurilor de mâncare : sigur că mai simplu este să prezentăm toate mâncărurile sub formă de bufet. de unde le putem culege proaspete chiar . Problema cu legumele biologice este acum rezolvată. Din seminţe şi din păstăi putem să creştem propriile noastre legume. Putem pune astfel chiar şi supele. poate renunţa la banane. După ce se usucă putem să ungem chiflele cu pastă „ever green" sau de năut. Cafea de cicoare Aperitiv: Cui nu îi place îndulcit. Dacă avem prea puţin loc pentru un bufet: pregătim 245 un singur platou pentru fiecare masă sau o singură farfurie.

o sămânţă se îmbogăţeşte pe mai multe planuri. se măreşte în 72 de ore cu 600%. ce asigură cel mai înalt grad de vindecare.înainte de masă. în special. ier şi potasiu. îmbogăţind astfel şi organismul. la ovăzul încolţit. întărindu-1. ne referim la grăunţe şi seminţe încolţite. pe . Creşte şi conţinutul în vitamina C. Vitamine Creşte puternic. 3. zinc. Substanţe minerale Lăstarii sunt bogaţi în calciu. lungi de 1-2 cm. economisim şi bani. vindecă inflamaţia etc. iar conţinutul de vitamina E creşte până la 33%. Datorită germenilor încolţiţi. într-un pahar. În grâul verde există un procent de 70% clorofilă. Lăstarii sunt bogaţi în acizi graşi nesaturaţi. este interesant să observe plantele în procesul lor de creştere. De exemplu. Germeni încolţiţi Când vorbim despre germeni încolţiţi sau lăstari. care. grâul preia din sol 92 din cele 102 minerale cunoscute. Clorofila Clorofila este lichidul vital al plantei. astfel încât oxidarea să fie minimă. magneziu. Şi nu în ultimul rând. de două până la şase zile. care se găsesc în magazine ! În special pentru copiii de la oraş. căci lăstarii sunt cam de patru ori mai ieftini decât legumele de seră. fosfor. este mai bine digerată abumina. Creşterea şi îngrijirea acestora aduce bucurie. lecitină. Ea acţionează curăţind sângele. Germeni încolţiţi şi lăstari pentru sănătatea noastră Prin procesul de încolţire. 1. conţinutul celulelor în vitamina B 12 şi se reface parţial sângele. reglează digestia. amidonul este transformat în zahăr simplu. enzime şi albumină. 246 2.

Păstăi — linte. 2. Se culeg: după 2 zile. . Se lasă în apă: 12 ore. Se lasă în apă: 5 ore 247 Se culeg după 3 până la 6 zile.care le mâncăm cu tot cu boabe. mei. se îndepărtează păstăiîe goale şi corpurile străine. muştar. Se lasă în apă: 12 ore. vată sau batistă de bumbac. seminţele mici — lucerna. mazăre. dar nu îşi pierde gustul bun. Metode de plantare. Materialul — cutii de conserve sau borcane — tifon sau plasă — elastic pentru legat — eventual o bucată de molton. susan. Reprezentantele fiecărei grupe putem. secară. 3. Seminţele adecvate Seminţele le împărţim în grupe după caracteristicile lor de încolţire. culegere — Se spală seminţele. Seminţe uleioase — seminţe de floarea-soarelui (fără coajă). dacă dorim. ridiche. Cereale — grâu. Se culeg: după 3 până la 5 zile. Se culeg: după 3 zile. Susanul devine amar după un timp de încolţire de mai mult de 24 de ore. soia. Se lasă în apă : 12 ore. Seminţe de dovleac: Se lasă în apă: 12 până la 16 ore. Se culeg: după 2 până la 3 zile. să le punem la încolţit în acelaşi pahar. năut. orez etc. 1.

Seminţele nu trebuie să stea în apă niciodată. Spre sfârşit dăm la o parte farfuria de deasupra. Împrăştiem seminţele după înmuiere pe o pânză umedă (molton) şi le umezim zilnic. şi să le golim de fiecare dată de apă. ci să fie doar umede. Zilnic sunt clătiţi o dată cu apă rece pentru a rămâne proaspeţi. şi dacă este nevoie. Se pune borcanul într-o parte.— Borcanul se umple cu grăunţe şi se toarnă de două ori mai multă apă. O altă metodă de plantare adecvată oricăror germeni. Fireşte că apa bogată în substanţe minerale nu se aruncă. germenii noştri sunt udaţi zilnic de două ori cu apă călduţă şi sunt aşezaţi iar oblic pe scândura de scurs. pentru ca germenii să fie puţin verzi. 248 — Se lasă germenii la soare cam 2-3 ore înainte de preparare pentru a se constitui clorofila. Vara trebuie udaţi cu apă rece. — Se întinde tifonul pe gura borcanului şi se strânge tare cu un elastic. — Până la recoltare. ci se bea. sau într-un borcan. la scurs pe o scândură. într-o pungă de plastic bine închisă. în afară de păstăi. — După timpul de înmuiere se toarnă apa printr-o sită în alt vas. după cum s-a menţionat deja. Grădina de cameră (lăstarii) Prin grădina de cameră înţelegem creşterea de . mai des. pentru ca apa rămasă să curgă şi să iasă şi aerul. Putem să lăsăm seminţele la încolţit între două farfurii întinse. — Germenii încolţiţi care nu sunt folosiţi imediat pot fi ţinuţi la frigider. Pentru a face aşa putem să punem pe deasupra o altă pânză umedă.

atât de preţioase. 1. Vată pentru creşterea grâului. Aceasta trebuie întotdeauna să se găsească lângă o fereastră luminoasă sau pe balcon. Seminţe adecvate: Sulfină — întăreşte activitatea intestinală. Lădiţele sunt aşezate pe câte un raft. verdeţuri proaspete. vara. Astfel putem avea. Cel mai bun este humus-ul de pădure. La nevoie se poate face o etajeră. întotdeauna. dar nu din aluminiu. Materialul — vase întinse (lădiţe. cutii de metal). ovăzului şi hreanului. lucernei. Se lasă în apă: 8 ore. cupru sau fier. indiferent de anotimp. pentru că planta este lipsită de substanţele nutritive din pământ.lăstari în lădiţe umplute cu pământ sau pe vată. . Încolţire: 3 zile. Hrişcă : — (nedecojită) acţionează împotriva sclerozei arteriale şi a conjunctivitei. pe balcon. de exemplu pervazul ferestrei sau. 2. încolţire: 3 zile. (sau:). — foaie de ziar — cutii de conserve sau borcane — tifon sau plasă şi elastic — folie neagră de plastic sau sac de gunoi — un loc însorit. — pământ: nu trebuie să fie sterilizat şi să nu conţină îngrăşăminte chimice. Se lasă în apă: 9 ore. seminţelor de floarea-soarelui. Dar vata 249 este mai puţin recomandabilă. Râmele sunt foarte folositoare pentru afânarea solului.

Ridichi: — conţinut mare în ulei de muştar şi în substanţe amare. conţine fier şi iod. conţin 40% ulei şi un procent mare de acizi graşi nesaturaţi si lecitină. Linte: — conţine multe proteine. Seminţele le lăsăm la înmuiat 6 până la 15 zile şi . Se lasă în apă: 9 ore. Curăţă sângele şi îl reface. ca şi fier şi fosfor. conţine mai ales clorofilă şi multă vitamină C şi proteine. Se lasă în apă: 6 ore. 250 Se lasă în apă: 10 ore. Încolţire : 3 zile. ca şi de vitamina C. Încolţire: 3 zile. regenerează flora intestinală şi reglează digestia. Grâu: — încolţit. Susan: — conţinut mare de fosfor. Se lasă în apă: 6 ore. magneziu şi calciu (mai mult decât laptele de vacă). constituie o hrană foarte preţioasă. Se lasă în apă: 15 ore. Seminţe de floarea-soarelui: — (nedecojite). Muştar: — bogat în vitamina C. Lucerna : — conţine toate vitaminele importante pentru sănătate. încolţire: 3 zile. Se lasă în apă: 15 ore. Se lasă în apă: 15 ore. Încolţire : 3 zile. Se lasă în apă: 15 ore.Hrean: — reglează rinichii. ca şi toate enzimele şi albuminele importante (mai multe decât carnea). valoros pentru oase şi dinţi. Pentru menţinerea dinţilor sănătoşi. bogat în vitamina C. îmbunătăţeşte metabolismul .

de două ori pe zi. după felul fiecăreia. scoatem lăstarii cu tot cu rădăcină. Dacă lipseşte lumina.le semănăm imediat. înainte de toate. dar înainte de consum trebuie să-1 spălăm. . Mana nu vătămează calităţii grâului. Pământul trebuie să fie în permanenţă umed.lădiţa se introduce într-un sac pentru gunoi găurit sau se acoperă cu o folie neagră de plastic şi se pune 251 în loc cald. După ce strângem recolta. sau le lăsăm să încolţească 3 zile în borcan. uşurându-se curăţirea locului şi ajutând la scurgerea apei. . 3. . la cca. -se acoperă cu 4 sau 5 straturi de hârtie de ziar umedă sau cu praf de cărbune. Se aşterne pământ în grosime de 4 cm. Pământul se îngraşă cu praf de . 4. -seminţele înmuiate sau preîncolţite se împrăştie compact unele lângă celelalte pe pământ.plantele se lasă să crească într-un loc luminos cu temperatură constantă (cca 18 până la 21°C).după trei zile se îndepărtează plasticul şi foaia de ziar şi se udă plantele zilnic. Metode -se acoperă fundul „lădiţei" cu o folie de plastic. 21° C (efect de seră). clorofila atât de necesară va lipsi. Recoltarea Putem să ne recoltăm plantele după 8 până la 12 zile. Dacă vrem să obţinem o calitate desăvârşită. Doar grâul îl tăiem cu o foarfecă. Se aşază hârtie de ziar peste aceasta. culoarea palidă şi. gustul acestora devine fad. cu apă la temperatura camerei. punem pământul împreună cu rădăcinile grâului într-o pungă de plastic sau înîr-un alt vas. dar niciodată foarte ud.

în acest caz. 5. -totuşi. aceasta poate avea diverse motive : • sunt prea umede sau prea uscate • temperatura este prea joasă sau prea înaltă • este prea mult soare • seminţele sunt vechi şi nu mai pot încolţi -borcanele şi tifoanele pe care le folosim trebuie să fie mereu foarte curate. hrişcă. cel mai bine este să le fierbem ca să preîntâmpinăm mucegăirea. de exemplu. hrean şi lucernă se pot prepara mâncăruri minunate. datorită gustului lor puternic aromat îşi găsesc utilizarea ca arome în mâncăruri. transformările din pământ durează puţin mai mult de 14 zile.Grâul crescut după 8 zile se foloseşte tăiat mărunt drept condiment în salate. Folosire . După această perioadă punem pământul din nou în lădiţe şi putem să-1 folosim pentru semănatul următor. dar şi dulciuri. de ridiche şi de muştar. sau.piatră. merg de minune la deserturi. cu un compost rapid sau cu îngrăşăminte biologice şi se compostează l până la 2 săptămâni. linte. Lucerna şi susanul. folosindu-se separat sau amestecaţi în alte salate. Studiaţi şi apoi probaţi! Atenţie! -sunt adecvate doar seminţele de cea mai bună calitate şi cu posibilitate de încolţire. dacă seminţele nu încolţesc şi nu cresc. după 12 zile se face din el un suc. tăiate mărunt. susan. . salate. -Lăstarii de sulfină. 252 -Din lăstarii de floarea-soarelui. Putem composta pământul „folosit" şi cu resturi de la mâncăruri.

A. H-F. Alimentaţia vegetariană nu m-a ajutat. Chiar şi somnul ne este mult mai bun. Weil am Rheiri. oboseala „paralizantă". BRD. 254 Cancer la sâni (am primit o întreagă serie de mărturii despre vindecarea cancerului la sâni) Am avut un nodul mare la sânul stâng. Zurich. a dispărut în totalitate. Cine n-a trăit personal o asemenea binefacere.-timpii de înmuiere sunt orientativi şi nu trebuie să-i respectăm exact la minut. Dumnezeu a vrut să primesc cărticica dumneavoastră Hrana vie-o speranţă pentru fiecare. mi-a dispărut sângerarea gingiilor. ca şi pierderile de echilibru. încât vă mulţumim din suflet pentru carte. Ziirich Vindecată de migrene chinuitoare de zeci de ani Migrena mea chinuitoare. Aproape că nu pot să-mi imaginez aceasta. B. Amândoi am descoperit că.. Şi acuitatea vizuală îmi este mai bună.. După cinci luni mi-au dispărut durerile de artroză la genunchiul stâng. După aproximativ două luni. nu poate să înţeleagă. mi-am luat ochelari mai slabi. Eram tocmai pe punctul de a mă hotărî să mă operez de prostată. Wetziken. cărticica dumneavoastră Hrana vie -o speranţă pentru fiecare. Apreciem foarte mult regimul de crudităţi. Înaintea unei operaţii de prostată Alătur scrisorile mele prospectului dumneavoastră „Vindecarea este posibilă" căci. Doamna S. am primit. De 6 săptămâni mănânc . cartea fiindu-mi recomandată de un coleg de serviciu. Au dispărut şi durerile din zona şalelor şi a gâtului. Ne-am recăpătat amândoi „vitalitatea". datorită cărţii dumneavoastră m-am vindecat în timp scurt de prostată. cu voia lui Dumnezeu. pe care o am de zeci de ani şi care adesea mă paraliza trei zile pe săptămână a dispărut ca prin minune datorită cărţii dumneavoastră. după 14 zile. W. 253 CÂTEVA MĂRTURII (prescurtate) Soţia mea şi cu mine. de care suferisem de ani întregi. Aceste reuşite ne-au bucurat atât de mult. amândoi în vârstă de 74 de ani. care a înghiţit ani de zile medicamente prescrise de doctor pentru angina pectorală a văzut că. Soţia mea. D. după cinci luni i-a dispărut această afecţiune a inimii. pe care o atribuiam vârstei. care îmi dădea dureri puternice.

iar în trei săptămâni eram vindecat. atunci eşti cel mai aproape de disperare. Durerile psihice sunt cele mai rele. Datorită consultării unui practician de chiromanţie. căci Biblia spune: „Prin rănile lui m-am tămăduit eu". Prin această boală am ajuns. iar Isus Hristos mi-a rămas credincios. provocată de dureri la încheieturi. Nervul sciatic era blocat. pentru că hrana negătită este încă puţin cunoscută şi pentru că mulţi nu s-au vindecat prin rugăciune. Nici până astăzi nu îmi este clar ce m-a ajutat : rugăciunea sau crudităţile. De atunci am rămas la credinţa biblică. Şi pe aceasta am trăit-o. După ce am mâncat trei luni în modul indicat de dumneavoastră. Sciatică (mărturia editorului) Când aveam cam 55 ani. D. dorim ca prin cartea noastră să facem mai cunoscută şi această . Aproape nu mai puteam să dorm. Şchiopătam foarte tare şi eram aproape disperat din cauza durerilor. Astfel 1-am descoperit pe Iacob 5. în acea vreme. Pfaffenhausen (Z(iricli). Aş vrea să-i ajut pe toţi. deci. Cât de fericit am fost nici nu vă puteti închipui. Este o boală psiho-nervoasă . chiar dacă am vrut. În trei săptămâni boala mi-a dispărut.crudităţi după reţetele dumneavoastră. Atunci mi-a venit în ajutor credinţa religioasă. Pentru că vindecarea prin hrana nestricată. Cred textual ce spune Biblia. m-a chinuit o jumătate de an o sciatică foarte puternică. iar sânul şi-a revenit şi nu mai am dureri. Există o boală care poate provoca dureri şi mai mari. chiar dacă nu. Mulţi trăiesc împlinirea rugăciunilor şi chiar vindecarea în urma rugăciunilor. 14. Fără el viaţa nu ar avea valoare. fapte despre care există multe cărţi. starea mea s-a înrăutăţit. Bazându-mă pe aceste cuvinte am început iarăşi să lucrez şi. Oliervaz BRD. la credinţa biblică. Leucemie Păcat că nu mi-a căzut în mâini mai devreme cărticica dumneavoastră. M. A. Nu mai rămăsese nici urmă de leucemie. W. mai era si faptul că mă ridicam greu. De atunci pot să fiu alături de oricine aflat în suferinţă. cu spatele încovoiat. Mă simt iarăşi bine. 255 am făcut-o din credinţă. Pe lângă alimentaţia greşită.neuroza. prin Dumnezeu. m-am dus la control. Diagnosticul a fost: sânge complet schimbat. Era şi timpul să fac cunoştinţă cu crudităţile şi să mă transform radical.

Vindecarea noastră este voinţa lui Dumnezeu. Chiar şi alimentaţia incorectă poate fi considerată un păcat. sănătatea". apărută la Heyne-Verlag Unele dintre reţete le-am primit de la clienţii noştri. în numele lui Dumnezeu. ci. care au avut succes. 29). Boala a venit prin neascultarea omului. Expresia că o boală ar fi urmarea unui păcat. în urma unui concurs. chiar dacă nu suntem.posibilitate de vindecare. pentru mulţi e o umilire. Moise l. de atunci de când a fost încălcată prima poruncă privitoare la mâncare (1. Aceasta nu este nici un fel de concurenţă la vindecarea prin credinţă. Acum avem posibilitatea să deţinem iar această lege şi să devenim iarăşi sănătoşi sau să ne putem lupta cu boala. vindecă numeroase maladii. O argumentare completă asupra alimentaţiei naturiste • Crudităţile previn îmbolnăvirea organismului. Multe mulţumiri pentru acestea. aşa spune Biblia foarte clar în a treia epistolă a lui Ioan. inclusiv cancerul • 100 de reţete infailibile de hrană vie • Ce mâncăm. ci unul trupesc. poate fi înţeleasă şi aşa. în 95% din cazuri este alimentaţia greşită . Surse de informaţie: „Sănătate din grădina de cameră" „Lăstari şi germeni" de Rose-Marie. cum mâncăm. care. când şi cât? • Sănătate în alte 150 de reţete de mâncăruri vegetale • Legume şi . Mai este de amintit şi faptul că o boală vindecată revine cu siguranţă dacă nu a fost înlăturată cauza. Trebuie să ţineţi cont şi de broşurica galbenă cu peste 100 de mărturii de vindecare „Şi pentru tine.chiar dacă suntem credincioşi. datorită hranei naturale. toate. nu unul moral.

mirodenii extrem de utile într-o „grădină de cameră" • Zveltă şi atractivă pentru alesul tău • Puternic şi potent pentru aleasa ta o speranţă pentru fiecare .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful