ERNST GUNTER

HRANA VIE
O SPERANŢĂ PENTRU FIECARE
Versiunea în limba română DOINA BRINDU si MIRELA MATEI

CARTEA ÎNTÂI

HRANA VIE
O speranţă pentru fiecare

INTRODUCERE

„Eu, ca medic, socotesc fundamental ca dietoterapia să fie şi să rămână temelia tuturor eforturilor făcute spre tămăduire." Dr. med. Gerson
Lucrarea de faţă este rodul unor îndelungate studii şi cercetări în domeniul terapeuticii. Oare de ce atât de mulţi oameni suferă şi sunt bolnavi în timp ce animalele fie în libertate, fie cele din grădinile zoologice, a căror hrană nu este constituită din alimente nici fierte, nici modificate printr-un anume proces de fabricare, rămân, ca să spunem aşa, cu totul ferite de orice boală ? Autorul, trăind mai mult de un deceniu în America, a preluat şi a prezentat mai cu seamă realizările cercetărilor de pionierat, referitoare Ia o alimentaţie sănătoasă, efectuate în SUA, la care a adăugat propriile-i experienţe, experienţe făcute însă numai pe sine însuşi. Rezultatul a fost atât de uimitor, încât a hotărât că nu se putea să-l ţină numai pentru sine. Desigur, cărţile referitoare la o alimentaţie sănătoasă nu lipsesc. Lucrarea noastră are însă ceva deosebit, deoarece prezintă ceva cu totul nou, şi anume, exact acele cunoştinţe ce au fost, în general, ascunse marelui public. Dorim din tot sufletul să deschidem ochii cititorului asupra adevăratei cauze a majorităţii suferinţelor sale pentru a-i fi astfel într-adevăr ajutor. Ne-am gândit, totodată, şi la situaţia unui om grav bolnav. Ce nu ar face el numai să fie scăpat de suferinţă? Abia acum îşi va da seama cât de înţelept ar fi fost dacă în zilele sale bune, când era încă sănătos, s-ar fi interesat de această nepreţuită "hrană vie". Cele spuse fiind succint prezentate, nu se poate pricepe imediat, totul, de la început, mai cu seama după o primă lectură. De aceea şi cel sănătos şi cel bolnav trebuie sa studieze, să citească de mai multe ori această carte, să se pătrundă „de înţelesurile ei", ca să fie ferit de suferinţele de mai târziu. Unde adevăruri mai importante au fost evidenţiate prin raportarea lor la cauze concrete ERNEST GUNTER

SA ÎNCEPEM CU CÂTEVA MĂRTURII...
Pentru început, iată, pe scurt, câteva dovezi de la foşti bolnavi care, pentru însănătoşirea lor, au urmat recomandările terapeutice prezentate în carte, bolnavi pe care autorul nu i-a cunoscut si nici nu i-a văzut vreodată. Originalele scrisorilor pot fi puse la dispoziţia oricărui cititor, adresele persoanelor de mai jos pot fi si ele verificate. - Dna A. O. din K.: „Eram foarte rău bolnavă de nervi, de inimă si de stomac, iar medicii nu mă mai puteau ajuta în nici un fel. După ce am citit cartea dumneavoastră, am început să pun în practică cele scrise în ea, deşi la început aveam puţine speranţe de reuşită. Chiar după o săptămână am început să dorm mai bine si, în prezent, mă simt foarte bine. Sunt mamă a patru copii, si acum sunt din nou în stare să mă ocup de ei." - Dl J. M. din G.: „Am suferit de artroză acută (înţepenirea încheieturilor). Mă aflam la un pas de o operaţie la nivelul articulaţiei coxo-femurale (la încheietura şoldului). Încurajat de afirmaţiile unei persoane ce avusese aceeaşi boală, m-am hotărât pentru dietoterapie. În fiecare lună mă simţeam mai bine şi astăzi sunt sănătos. Acum mă pot din nou încumeta să urc munţii". - Dl H. S. din B.: „Zăceam în secţia de bolnavi incurabili a clinicii universitare, îmi curgea sânge pe gură, din ochi, din nas şi urechi, eram în pericol să mă sufoc, atât de compacte erau nodozităţile limfatice provocate de cele 500 000 de leucocite. Am părăsit spitalul şi, în şase luni, am fost vindecat de această grozavă leucemie, mâncând doar legume şi fructe crude." - Dl G. din D.: „... sufeream tot mai rău de reumatism, acum e ca şi cum n-am fost niciodată bolnav". - Dna H. K. din A.: „În cazul hemoragiei uterine şi a cancerului la piele de care sufeream a fost o experienţă reuşită uti lizarea acestui gen de alimentaţie; acum sunt sănătoasă." - Dna E. F. din B. - „Suferinţa mea s-a ameliorat simţitor" (artrită). - Dl E. W. din Z.: „La 50 de ani m-am îmbolnăvit de cancer intestinal. Diagnosticul medicilor a fost de ulcer intestinal avan-

" .Dna H." . Hrana dătătoare de sănătate mi-a priit atât de bine.din G. nu puteam face genoflexiuni. Hemoragia intestinală s-a diminuat treptat şi. nu m-am simţit niciodată atât de bine înainte.: „Simt că am mai multă putere de muncă decât înainte. astăzi fac şapte genoflexiuni fără să se audă scârţâitul. însoţită totodată de diferite sugestii şi de peste 100 de reţete „culinare".: „În ceea ce priveşte afecţiunea intestinală. încât nu am mai vrut să renunţ la ea. nu s-au ivit încă.sat..: „.Dl H.: „Articulaţia genunchiului scârţâia. cum ar fi slăbirea vederii sau orice altceva. Z. considerat şi astăzi în cercurile medicale ca unul din cei mai renumiţi medici ai tuturor timpurilor.. nu mă mai simt obosită peste zi şi nu m-aş mai întoarce la vechea alimentaţie.. Reţetele sunt alcătuite pe baza principiului terapeutic aplicat de medicul grec Hipocrate.Dl -M. Ar fi interesant să lac o radiografie a piciorului în zona genunchiului şi apoi să comparăm filmele. Astăzi am 91 de ani şi nici una din neplăcerile bătrâneţii. după trei luni. din F. operaţia trebuia făcută imediat. Era vorba de un ulcer duodenal".... Dorim să oferim stimaţilor noştri cititori posibilitatea de a folosi cura de vindecare si prevenire a bolilor chiar din primele pagini ale cărţii.din Z. fost prea târziu." ." – Şi cu astfel de mărturisiri vă veţi mai întâlni la sfârşitul cărţii. mai bine să schimb total alimentaţia.Dna C. a încetat cu totul. în loc să fac operaţia.. somnul meu s-a îmbunătăţit simţitor. altfel ar fi. de aceea vom începe printr-o expunere amănunţită a etapelor ei. R. De atunci s-au scurs 40 de ani fără ca să mai fiu vreodată bolnav. din A. Dictonul lui era : „Alimentele voastre să fie medicamente şi medicamentele voastre să fie alimente. ea este vindecată. . În această situaţie am început să studiez cărţi în care erau prezentate tratamente naturiste si astfel m-am hotărât ca.. M." . G.

care aveau să cureţe organismul. orice medic poate recomanda metoda lui Hipocrate: ea este inofensivă. dar metoda lui Hipocrate are avantajul că acţionează sigur şi. chiar de la începerea curei. un scurt timp de adaptare).În consecinţă. Chiar după douătrei săptămâni vom simţi că am scăpat de oboseală şi. spre surpriza noastră . să elimine surplusul de acizi si să-i redea forţă vitală. Alimentele crude hrănesc şi vindecă totodată. iar setea generată de efort este mult diminuată. De aceea. fie pentru vindecare. se consumă alimente plăcute la gust şi aromate (este necesar. Se împuşcă astfel doi iepuri dintr-un foc: pe de o parte. sunt tot atât de bune şi pentru cei sănătoşi. Deoarece aceste alimente cu puteri vindecătoare au totodată şi un gust excepţional. dispar depozitele de grăsimi care nu sunt necesare. totodată. iar pe de altă parte ne apără de răceli şi chiar de alte boli grave. o jumătate de an sau chiar un an întreg. Rezistenţa şi puterea cresc. Medicii din zilele noastre vor să obţină cât mai rapid vindecarea. atât celor sănătoşi cât şi celor bolnavi. poate fi folosită fără teamă de urmări nocive şi fără ca să vină în conflict cu indicaţiile medicinei clasice. Secretul puterii vindecătoare este în viaţa pe care o primim prin consumul de crudităţi. o alimentaţie alcătuiă din crudităţi deosebit de judicios alese. desigur. după experienţa noastră de astăzi. boala nu mai evoluează. şase-opt săptămâni. K) Pentru a se putea începe cura este nevoie de următoarele alimente : Câte 1/2 sau 1 kg seminţe (cu putere de germinare) . iar la CANCER şi DIABET. fie pentru prevenire. Secretul acestei metode constă în aceea că o cură de vindecare trebuie să fie ţinută cu stricteţe timp îndelungat. el recomanda. chiar în condiţii de muncă grea.

anason. zarzavaturile noastre au valoarea unor plante medicinale şi plantele noastre medicinale au valoarea zarzavaturilor. insecticide etc.de ovăz. chiar şi sub formă de capsule (fără miros). (n. in. mei — dacă este posibil nedecorticat . Ingredientele pentru o persoană: 1-2 linguri de praf de plante. Din ele preparăm. Plantele necesare sunt: salvie.. toate presate la rece. de măsline sau de in. amestecul respectiv pentru micul nostru dejun. din care vom pune. tot felul de mirodenii. le vom culege şi le vom usca noi înşine. morcovi şi alte zarzavaturi. rădăcinoase şi verdeţuri cât se poate mai pure biologic *. 11 amestecul respectiv. seminţe de dovleac. şi câte o jumătate parte din: pelin şi coada şoricelului. fie un căţel. diferite soiuri de nuci. boabe de ienupăr. erbicide. fie le cumpărăm de la plafar. Fie aceste plante le vom cultiva. peslicide. seminţe de floarea-soarelui decorticate. conform învăţăturii lui Hipocrate. înainte de masă. fie o capsulă (bolnavii vor lua câte două). câte o parte* din fiecare. frunze de coacăze. Pentru măcinarea şi fărâmiţarea combinaţiilor ce alcătuiesc unele feluri de mâncare se foloseşte o râşniţă de cafea de mare turaţie.). În acest scop plantele trebuie pulverizate (făcute praf) cu ajutorul unor râşniţe de cafea. drojdie de bere. trad. frunză de cârciumăreasă. hrişcă. ulei de floarea-soarelui. grâu. în *Cultivate fără adaosuri de îngrăşăminte. La cură se cere neapărat usturoi. peliniţă. Reţetă pentru micul dejun zilnic După cum aminteam mai sus. sare de mare. din care se ia regulat. pătlagină. o linguriţă seminţe de in fărâmiţate (a . în fiecare dimineaţă. cimbru. frunze de izma pădurii.

Preparatul este înadins uscat pentru ca să poată fi bine mestecat şi insalivat (după aceea se bea ceva). (n. Apoi un fruct sau câteva boabe de strugure sau zmeură şi 1-2 linguri de nuci mărunţite. o lingură hrişcă sau seminţe de floarea-soarelui (unele adaosuri trebuie fărâmiţate şi puse la muiat de seara ca.se folosi râşniţa amintită). 1 banană răscoaptă. ce variază în funcţie de cât de multă pulbere vrem să preparăm : o lingură. două etc. pulberea de plante se poate lua în lapte crud.În loc de ceapă se poate folosi o banană pisată. mai ales pentru cei fără dinţi).). Întregul amestec se freacă bine şi se condimentează cu sare de mare. *Cantitate arbitrară. iar cei sănătoşi sunt sfătuiţi s-o folosească. apoi un morcov mic (cca 50 g) răzuit foarte mărunt. 2 linguri ulei de măsline. de ex. ia o parte din pulbere într-un vas şi o consumă într-o pauză de lucru sau la masa de prânz. Cine are prea puţin timp dimineaţa pentru a o mesteca bine. 12 l kg de seminţe de in măcinate — puţin suc de portocale sau lămâie. o lingură tarate de grâu. grâul. trad. apă călduţă cu miere sau într-o altă băutură (vezi reţetele de băuturi). Celor bolnavi le este imperios recomandată înaintea fiecărei mese. 2 linguri de grâu proaspăt măcinat. o lingură de drojdie de bere. 1-2 linguri ceapă. . zdrobită.. Reţetă pentru micul dejun (variantă) 2 linguri de brânză de vaci slabă si l lingură de ulei — foarte bine omogenizate. Pulberea de plante medicinale se poate înlocui cu praf de mirodenii. Când se alternează şi cu alte reţete.

o lingură ulei. ori de floarea-soarelui. este preparată din zarzavaturi tocate cu mixerul (descrisă în reţete). fulgi de cartofi: un cartof crud. Se adaugă 1-2 mere rase. pisată dinainte. mirodenii. Amestecul se garniseşte cu felii de banane. stafide şi smântână. În caz de balonare se va mânca mai puţin (vezi cap. banane etc. eliminând ingredientele picante. muştar. răzuit mărunt. Masa de seară. Se garniseşte cu sâmburi graşi (alune. Amestecul de legume se îngroaşă cu tărâţe şi germeni de grâu. puţină uruială de mei. nuci). Mâncarea principală: 1-3 linguri uruială de ovăz si mei înmuiate în apă. drojdie de bere. peperoni etc. Vindecarea constipaţiei). o lingură miez de nucă (alune). O altă masă de prânz foarte sănătoasă. Se amestecă îndată cu o banană coaptă foarte bine. o linguriţă lămâie. după reţetele noastre speciale sau lapte nefiert (vezi şi reţeta „fulgi uscaţi"). Alimentaţia dumneavoastră. ceapă. 13 Desert: „prăjituri" fără cuptor. cu coajă. pepene sau roşii. o lingură tărâţe.Masa de prânz Aperitiv: un amestec bogat de diferite soiuri de salate. sare de mare. ulei de in sau de măsline. cea obişnuită de zi cu . presate la rece. indicată îndeosebi pentru cei fără dinţi. Uruiala poate fi amestecată şi cu mere rase. Desert: lapte crud. amestecate cu hrean ras. zilnică Pentru o persoană. cu adaosuri de miez de nucă.

câte o jumătate de pahar. în nici un caz conservate. neutraliza şi favoriza eliminarea acizilor depozitaţi si a reziduurilor din artere. nu dădea nimic altceva celor grav bolnavi decât 10 pahare de suc de morcovi. se bea. din auricule şi creier. Apare o hiperaciditate constantă. din jumătate în jumătate de oră. Bolnavii în stare foarte gravă trebuie să fie trataţi şi hrăniţi cu deosebită grijă: referitor la aceasta găsiţi. la sfârşitul cărţii. procent care ar fi adecvat posibilităţilor de neutralizare prin metabolism. în consecinţă. Medicul american Dr. prin descompunerea produselor alimentare în organism. este reprezentată de zarzavaturile crude (nefierte) (amănunte în cap. pune în libertate. Singura hrană aproape total lipsită de acizi ce poate. în loc de 20%. Bolnavii cu afecţiuni gastro-intestinale încep direct tratamentul printr-o cură de sucuri de zarzavaturi proaspete presate. pe zi. cam până la 80% substanţe acide. care a vindecat deja (se poate dovedi) sute de bolnavi de cancer. Aciditatea). obţinute din două părţi varză şi o parte cartofi. nocivă pentru corpul uman. Gerson.zi. . Eventual se pot face clisme. astfel că acest surplus devine cauza principală a tuturor bolilor. instrucţiuni speciale.

afecţiuni gastrice şi intestinale. cât si conturarea unor speranţe pentru acei bolnavi ce au fost „abandonaţi" de medici. diabet. rezultatele certifică atât posibilităţile de prevenire a apariţiei bolilor la oamenii sănătoşi. artrită.HRANA VIE — O SPERANŢA PENTRU VINDECAREA CANCERULUI Bolile de care suferă omul. fără nădejde. suferea de un cancer al pielii. Cheatham. în vârstă de 40 de ani. Voi prezenta mai jos cazul unui bolnav de cancer (din America) operat. Deoarece. Dl R. cazuri de tuberculoză. lipsa toxinelor a rezolvat cazuri de cancer. urmare a civilizaţiei. I. nici unul din ei nu a mai rămas în viaţă cu tot tratamentul aplicat. şi ajunsese să zacă aşteptându-şi moartea. Fusese de mai multe ori operat pe partea anterioară a trunchiului. Absolut întâmplător i-a căzut în mână o carte despre post şi vindecare prin regim alimentar. în final.P. Rusch În ultimii ani s-au obţinut mari succese terapeutice folosindu-se o alimentaţie bazată pe produse neprelucrate termic. a părăsit salonul de muribunzi. calculi biliari. După cum ne-a re15 . prostată. Global. în care mai erau încă 15 canceroşi incurabili — după cum am auzit mai târziu. Dr. medicii nu s-au mai interesat de el. aşa încât cicatricea ajunsese de aproape 50 cm lungime. boli de inimă. scleroză multiplă si alte boli. F. iau naştere mai ales prin intermediul alimentaţiei şi pot fi vindecate tot numai pe calea unei alimentaţii corecte. care mi-a făcut o deosebită impresie în timpul şederii mele de câţiva ani acolo. boli de piele.

în limba engleză. Mulţumită acestei experienţe a ajuns la convingerea că crudităţile ar putea tot aşa de bine să vindece orice altă boală.latat el. s-a vindecat. În primele două luni nodului de la piept nu s-a micşorat. Florida. fosta bolnavă a adăugat la regimul său naturist 40% fierturi. pe adresa: R. La Health Resort Springs 33923. Acest medic suferea de un cancer mamar. Experienţa mea în alimentaţia cu crudităţi. a citit ulterior mai multe asemenea lucrări. Şi-a deschis un sanatoriu na- . Dna Dr. Deoarece. ca medic. în cartea sa. a ales alimentaţia de crudităţi pentru a se vindeca. care poate convinge pe orice cititor sincer interesat de acţiunea tămăduitoare a crudităţilor. USA. refacerea mea era vădită si mă simţeam atât de bine cum de mulţi ani nu mai fusesem. este prezentată de mărturia unui medic danez. De data aceasta a început un regim strict de crudităţi şi tumora a dispărut pentru a doua oară. mi-am recăpătat puterile.J. nodulul a reapărut.) O altă vindecare a unui caz de cancer. Ea scrie următoarele: „A trebuit să dovedesc cu riscul propriei mele vieţi ce poate realiza o hrană alcătuită din crudităţi în proporţie de 100%. iar tumora ajunsese deja de mărimea unui ou de găină. după aceea au apărut însă primele semne de ameliorare. având ca efect cel mult o amânare a evoluţiei bolii. era convinsă că razele şi operaţiile erau doar o soluţie de compromis. După un regim de repaos alimentar alternat cu cure de sucuri proaspete şi crudităţi. „surogate de tratament". Cheatham Changri. Nodulul s-a micşorat." După însănătoşirea ei deplină. Spre marea ei uimire. (Mărturia sa poate fi obţinută dacă i se scrie. Astăzi conduce în Florida un mare sanatoriu. în care tratamentul este bazat pe regim alimentar şi post. Cristine Nolfi.

că în alimentaţia crudă trebuie să existe o taină a sănătăţii.16 turist (cu hrană de crudităţi). Am putea prezenta încă multe alte cazuri de vin- ." Atât de la Dr.astfel vedem că prin alimentele noastre pe care le-am consumat fierte... în timpul unei alimentaţii curat naturale (crude) te simţi mai bine ca niciodată.." „. sângele nostru este puternic otrăvit. Rezultă. În general. si anume. în care alimentele sunt chiar şi numai mai puţin fierte. În cazul în care se urmăreşte scăderea în greutate (pentru obezi) utilizarea unei alimentaţii formată integral din crudităţi elimină obişnuita senzaţie de foame. în care toţi pacienţii erau trataţi cu alimente 100% crude. singurul drum corect. Dăm mai jos câteva citate din lucrările ei: ".." „Nu se poate vorbi de un compromis atunci când este vorba de viaţă şi sănătate. poate împiedica vindecarea. pe care vrem să o descoperim în cele ce urmează. deci.. aceste otrăvuri sunt dizolvate si eliminate. aşa cum este cazul în regimul vegetarian (fără carne). deci. deci prin hrană vie. Trebuie să urmăm. o alimentaţie formată cu desăvârşire din crudităţi.. Datorită marilor ei succese a devenit cunoscută în toată Europa. prin crudităţi. Nu se mai foloseau deloc medicamente." „În timpul acestui regim se pot efectua munci fizice grele? Desigur! Mai mult decât în cadrul oricând alt tip de regim. Din aceste exemple trebuie să înţelegem că o hrană. Nolfi." „ În timp ce hrana moartă (fiartă) impurifică sângele şi totodată otrăveşte şi slăbeşte organismul.

la vremea lor.decări extraordinare prin folosirea doar de crudităţi. s-a descoperit ponderea vitaminelor în viaţa noastră.). De ce? Este limpede : enzimele sunt purtătorii de viaţă ce sunt găsiţi numai în hrana nefiartă l Ele nu pot fi fabricate şi. De ce o asemenea propagandă? Pentru că era posibil ca vitaminele să fie preparate industrial şi să se poată face astfel afaceri! În anul 1940. omul oricum trebuie să mănânce). fiind deci şi materia vie din alimentele noastre (asta atâta timp cât nu sunt distruse prin fierbere) (Journal of the American Association for Medical Physical Research din 15 aprilie 1940). cine ar fi in- . pot fi vindecaţi fără să mai dea bani pe medicamente. acum 50 de ani. cum făcuse. aşa că ar trebui să ne întrebăm de ce această cale ieftină şi simplă. ştiinţa a făcut mare tamtam asupra importanţei lor. Au fost cunoscute astfel ce boli pot surveni ca urmare a distrugerii vitaminelor în alimentele fierte şi rafinate (făină albă etc. ENZIMELE. pentru vitamine. această metodă de vindecare şi profilaxie este 17 trecută sub tăcere de opinia publică şi de ce oamenii sunt în aşa hal înşelaţi. cercetătorul american Edward Howell a făcut. (de mâncat. în acelaşi domeniu. o şi mai mare descoperire: cercetând substanţele vitale propriu-zise şi anume. ca urmare. prin alimentaţia cu crudităţi. a dovedit că ele sunt purtătorii vieţii din orice organism viu. consultaţii ş. nu pot constitui o „afacere".a. Dacă bolnavii. păcăliţi în această privinţă ? Când. Este uimitor cum de ştiinţa nu a preţuit corespunzător această descoperire extraordinară şi cum de nu s-a făcut nici un fel de „publicitate" în favoarea enzimelor.

fiind seceraţi de aceleaşi maladii ca şi pacienţii lor. într-o totală ignoranţă. care vrem să fim şi să rămânem sănătoşi. Ceea ce s-a dovedit neinteresant pentru ştiinţă şi industrie. În ciuda tuturor cunoştinţelor si experienţelor ştiinţifice. sunt trecute sub tăcere. cancerul şi altele. Cărţi ca Rapoarte referitoare la 50 de cazuri de cancer vindecate. până acum. marea 18 masă a populaţiei a fost lăsată. este însă foarte important pentru noi. Lăcomia de bani şi dividende sporite are adesea o mai mare pondere decât interesul pentru sănătatea oamenilor. Şi atunci. fie de cel din urmă cetăţean. au fost urmăriţi. cât şi cele obţinute în tratarea altor boli. fie că este vorba de înalţi legiuitori — care ar fi primii îndreptăţiţi să ia măsuri pentru o reformă alimentară —. a individului şi chiar a lor proprie. . farmaceutică sau alimentară! Şi medicii? Cei mai mulţi din ei nu ştiu nimic despre imensa valoare de vindecare a crudităţilor. de Dr. cum ar fi infarctul miocardic. căreia i-au fost alocate sute de milioane de dolari. hărţuiţi şi combătuţi fără milă de marea majoritate a medicilor şi a celor din industria chimică. care au avut realizări esenţiale pentru omenire. Marii medici naturişti. nu ar face-o industria chimică. nu este de mirare că mulţi din ei cad victime aceloraşi boli de nutriţie. Atât succesele în tratarea bolilor incurabile. par nici măcar să nu fie băgate în seamă de aşa-numita „cercetare a cancerului". Gerson (a cărui metodă este bazată pe alimentaţia cu crudităţi).teresat să popularizeze o atare realitate? În otice caz. adevăraţi pionieri în slujba sănătăţii. Tot ceea ce este în legătură cu alimentaţia bazată doar pe crudităţi este luat în derâdere de mulţi oameni de ştiinţă şi medici şi chiar înfierat. la fel cum s-a procedat şi cu pionierii agriculturii ecologice (neotrăvite). dar care nu au fost realizate prin metode chimice.

Ce sunt ele. de cauze psihice. S-a creat convingerea că bolile sunt un dat al sorţii. urmând atare practici. deoarece legile fireşti ale naturii pot fi încălcate şi în alt fel. Dar chiar în aceste cazuri unde este vorba. Cine doreşte lămuriri în această privinţă se poate documenta din lucrările lui Hans Schwendimann. Nu există nici o diviziune celulară. şi în ce constau funcţiile lor ? Este vorba de nişte fermenţi specifici. Din păcate. de fapt. nici o creştere sau perpetuare fără prezenţa enzimelor. ce favorizează apariţia unei anume boli. nu numai că ele sunt caracteristice oricărei specii de plante şi animale ci imprimă. influenţări spirituale ce pot avea urmări negative pentru psihic.Aproape toţi. Să ne întoarcem la enzime. în ospicii sau au recurs la sinucidere. Există nenumărate tipuri de enzime. totodată. sub acoperirea conceptului de „medicină naturistă". Acestea sunt administratorii şi . acestea fiind. Se 19 remarcă însă cu uşurinţă că nu toate suferinţele sunt provocate de o alimentaţie necorespunzătoare. ei conţin scânteia vieţii şi întreţin viaţa vegetativă (de relaţie) în celulele plantelor şi animalelor. În această privinţă dau dreptate medicilor atunci când atrag atenţia asupra practicilor oculte — „Biblia" acestor „metode de mântuire" propovăduind constrângeri şi renunţări deosebit de dure —. Astfel se face că unele persoane insuficient informate au ajuns. în fond. se strecoară de multe ori şi înşelătoria. sunt condamnaţi să se zbată într-o suferinţă continuă. lipsa de crudităţi are şi ea partea ei de vină. în reas-ar putea preveni multe maladii şi neajunsuri. oricărei fiinţe. se pare. de la cel mai mare la cel mai mic. clădesc organele acesteia şi le menţin într-o permanentă activitate. particularitatea ei specifică.

exogene. ca şi cum ar putea gândi. Dintr-o categorie fac parte aşa-numiţii fermenţi (enzime endogene). ca şi vitaminele. sunt cele care ne interesează. printr-o anume alimentaţie. realizează metabolismul celular. ne sunt acum oferite nouă — ele fiind constituenţi indisolubili ai componentelor alimentaţiei de crudităţi — şi vor intra într-un alt ciclu de activităţi. corpul nostru nu poate produce enzimele eterogene. În corpul uman există două tipuri de enzime. Această rânduială înţeleaptă constituie o lege a naturii. Pătrunderea enzimelor în celulele noastre şi mai apoi legătura ce se formează între ele poale fi comparată cu o exogamie — . Pentru ca să înţeleagă prezentarea ce urmează asupra formării cancerului. enzimele propriu-zise. După cum arată şi prefixul „EX". Spre deosebire de fermenţii digestivi. ele trebuie procurate din afară. într-o legumă sau într-un fruct. al animalelor şi plantelor. Ei sunt secretaţi de glandele digestive şi reglementează digestia. De aici ne putem da seama de enorma însemnătate a enzimelor pentru sănătatea noastră. gata să încolţească. Toate puterile şi frumuseţile pe care enzimele le-au depus într-o plantă tânără.executorii pe care natura i-a pus în orice creaţie vie. este necesar ca cititorul să 20 cunoască mai bine deosebita importanţă a funcţiilor enzimelor. care exercită mai curând funcţia de substanţe ajutătoare ale enzimelor şi de „curieri" ai acestora. Ceea ce ele realizează în interiorul organismului nostru constituie cea mai mare minune a lumii vii. cel parcurs de celulele propriului nostru corp. Acestea produc în organism acţiunile sus-amintite şi. Ele dirijează procesele chimice în fiecare organ al omului. pe care organismul şi-i poate fabrica singur. Celelalte. îndeosebi. Sunt infinit mai importante decât vitaminele.

21 în ficat funcţionează ca nişte chimişti inteligenţi. Şi totul contribuie la vindecarea artritei (una din bolile ce produc cele mai mari depozitări de săruri). o creştere a imunităţii împotriva bolilor. de regulă. Cu cât alimentaţia noastră conţine mai multe enzime „proaspete". o mai bună reglare a greutăţii corporale. ca urmare. Ele ajung apoi stăpâne în „casă" şi asigură existenţa şi înmulţirea celulelor. Înseamnă frumuseţe. conduc cu îndemânare producerea de hormoni. arterosclerozei. Ceea ce înseamnă un surplus de energie şi mai multă rezistenţă. o dată cu ele scade şi puterea de viaţă. în rinichi şi glandele pielii. mai mari sau mai mici. am putea spune spiriduşi inteligenţi. o mai bună funcţionare a glandelor şi. Dacă enzimele pot să vindece şi să cureţe (să elimine toxinele). este însoţită de tot felul de neputinţe. enzimele se îngrijesc ca sângele să fie purificat de toxine. a cancerului şi a o serie întreagă de alte afecţiuni. cu atât mai uşor pot să ne ferească de toate aceste suferinţe. cu atât organismul este mai bogat în enzime. calculilor biliari. Numai aşa . De aici rezultă că îndeosebi persoanele mai în vârstă au nevoie de o alimentaţie bogată în enzime. controlând toate funcţiile corpului. Cu cât omul este mai tânăr. Aceşti operatori vii.intrarea într-o familie prin căsătorie. acţionează ca nişte adevăraţi mecanici. cu atât mai multe sunt izvoarele de viaţă ce se revarsă în corp şi din care se pot forma tot mai multe celule tinere. Iar exemple de aceeaşi natură pot fi găsite la infinit. bolilor de inimă. mai ales la o vârstă mai înaintată care. Prin îmbătrânire numărul lor scade şi. curăţirea sângelui şi a ţesuturilor de tot felul de substanţe reziduale etc. de exemplu. În glande.

nerespectarea lor. ce poate fi echivalată cu o micşorare a vârstei biologice cu până la 20 de ani de viaţă. ca urmare a lipsei en- . Aşa că lăsăm pe seama cititorului să decidă dacă distrugerea acestor enzime prin fierbere. anghina pectorală şi împiedică infarctul miocardic. Cel care foloseşte regimul natural de crudităţi trăieşte o întinerire treptată. Cele mai mici şi superficiale vase de sânge ale corpului sunt curăţate de depozite fiind mai bine irigate. zaravatul fraged. Am mai arătat că aprovizionarea celulelor corpului cu enzime exogene. mai ales. gălbenuşul de ou. 22 o orânduială înţeleaptă. pielea redevine elastică. Pierderea cea mai importantă. înfăţişarea proaspătă. Alimentaţia vie (crudităţile) constituie şi cel mai bun tratament de înfrumuseţare. nou-născutul având nevoie de o cantitate suplimentară de forţă şi energie faţă de pruncul ce va deveni. ca o taină în faţa căreia omul trebuie să-şi recunoască neputinţa. laptele crud. din alimente. De aici. Apoi se reglementează activitatea glandulară înlăturându-se pericolul obezităţii sau slăbiciunii. constituie o lege a naturii. embrionii de seminţe — obţinuţi prin încolţire şi. Se accelerează reînnoirea celulelor.vor fi ferite de oboseala şi neplăcerile bătrâneţii. sucurile de zarzavat. tinerească. chiar şi în ceea ce priveşte activitatea sexuală. Laptele matern din primele zile conţine de cinci ori mai multe enzime decât laptele de mai târziu. În descrierea noastră am prezentat funcţia enzimelor ca pe o adevărată minune. iar formarea ridurilor se opreşte. pasteurizare sau prin alte procedee întâlnite în industria alimentară nu reprezintă o ignorare a legilor naturii. Crudităţile cele mai bogate în enzime sunt: germenii de grâu — partea germinativă a bobului. În acelaşi fel crudităţile vindecă hipertensiunea.

Alimentaţia naturală nu generează deci carii dentare şi. După cum scria un cotidian elveţian. Oasele cedează pentru că sunt demineralizate. depozitându-se ca reziduuri. iar pe de altă parte. urmări ale acestei deficienţe. Este un adevăr confirmat şi de următorul fapt: La grădina zoologică din Schaffhausen s-au găsit. ele rămânând în cea mai mare parte fără valoare. rezultând compresiunea nervilor. printre care fosforul. nici multe alte boli distrofice ca: artroza. dar ceea ce se pierde sunt enzimele legate organic de 23 săruri. este favorizată apariţia oricăror maladii. calciul. astfel. Chimiştii susţin că prin fierbere nu se distrug sărurile nutritive. ca: vulpea. La ameliorarea demineralizării contribuie întinâi laptele nefiert. potasiul. în timp ce la craniile animalelor sălbatice. pe de o parte. Alimentaţia sugarilor). Ei au dreptate. se transformă în săruri minerale anorganice. o optime din copiii înscrişi la o şcoală dintr-uri oraş din Elveţia aveau deviaţii ale coloanei vertebrale. durerile în articulaţiile şoldurilor şi ale coloanei vertebrale. la craniile de câini şi pisici. fierul şi altele. Expresia „ţinută defectuoasă" este greşit folosită. foarte mulţi dinţi cariaţi. fiind vorba de o alimentaţie defectuoasă. Fără enzimele corespunzătoare. bursucul jderul nu s-au constatat astfel de probleme deoarece ele nu au fost hrănite cu mâncare gătită. Cele mai multe fracturi de oase sunt de asemenea. se instalează tot felul de boli perfide. nutritive. sărurile nu pot fi transformate şi asimilate astfel încât să fie utile. în consecinţă. Deficienţa structurii osoase se instalează de cele mai multe ori încă din perioada fragedei copilării (vezi subcap. o constituie deprecierea sărurilor minerale. . bogat în calciu şi crudităţile. sciatica. Sămrile minerale organice. ascunse.zimelor din hrană.

boli de piele şi nenumărate alte afecţiuni. ceea ce generează. ci lipsa de enzime ca urmare a unei alimentaţii deficitare. prin intermediul crudităţilor. dar eu susţin că şi cauza tuturor bolilor infecţioase este aceeaşi: „sedimentele inutile" formate din cauza unei alimentaţii greşite. Alimentele fierte produc. calculi biliari. ele se depun în mare parte în corp. Deci merită de mii de ori măcar să încercăm schimbarea regimului. pe un agent patogen. o altă serie de boli. evoluează şi intoxicarea sângelui şi a organelor cu reziduuri. Întrucât organele de excreţie nu sunt capabile să facă faţă unui debit atât de mare de substanţe reziduale. boli de inimă. pricinuind multiple suferinţe. Pare de necrezut. o mare cantitate de deşeuri şi acizi care ajung în sânge. nesănătoase sunt numai o mică parte din bolile consecutive demineralizării. urmând ca apoi să fie eliminate. medicaţia şi hidroterapia (băile) nu prea sunt de mare ajutor. Cauza este în realitate tot sedimentarea. Se aruncă vina pe un germen. Oricare ar fi situaţia. consecinţa fiind apariţia reumatismului şi artritei. hipertensiune arterială. prin metabolizare. Gripa constituie „o soluţie de nevoie" la care face apel natura pentru a curăţi din când . Paralel cu lipsa de săruri minerale. ca urmare. nu se îmbolnăveşte.Cele câteva exemple de afecţiuni datorate unei alimentaţii deficitare.fără de care virusul nu poate face nici un „pas" în organism. care provoacă senzaţia de oboseală şi greutate în mişcări. care se acumulează în încheieturi şi în muşchi se cristalizează. dacă nu este cunoscută şi îndepărtată cauza ce a generat această insuficienţă. Cauza principală nu este frigul. umezeala sau curentul. sau pe un aşa-numit virus. Alte substanţe nefolositoare se depun în alte regiuni şi dau naştere la ateroscleroză. Unii acizi. Un corp curăţat de tot ceea ce nu-i este folositor.

să înfrângi temperatura pe cale artificială. din păcate. Bolnavii constituie o necesitate vitală pentru cei sănătoşi dar. Şi ce-ar mai putea spune un popor. Este scandalos că până astăzi. pentru că boala prin însăşi natura ei obligă la nemâncare. este de-a dreptul absurd să încerci. atunci caută să cunoşti hrana naturală! Copiilor le plac mult crudităţile. reprezentanţii poporului sunt aparent fără putere în această privinţă. Conducerea. . dar o atare recunoaştere ar constitui o catastrofă. instituirea unei catedre naturiste a fost respinsă şi împiedicată permanent de o anumită clasă socială. toate fabricile de preparate alimentare şi chiar multe spitale ar trebui să-şi închidă porţile. Faptul că astăzi cei mai mulţi medici sunt de-a dreptul „dependenţi" de „chimicale" ne îndeamnă să credem că pregătirea lor profesională este indirect impusă de industria chimică. De ce să-i lăsăm pe copiii noştri. în curând nu vor mai fi oameni sănătoşi. de care trebuie să avem infinit mai multă grijă. Dragostea părinţilor s-ar manifesta 25 mai bine dacă ei înşişi ar fi un exemplu bun. în Elveţia. într-o atare situaţie. să nu aibă nevoie de vaccinuri foarte primejdioase şi dăunătoare. schimbându-şi propriul lor regim de alimentaţie. să-i iubim mai mult. mi-a spus cineva. deoarece marile concerne din industria chimică. Vrei să-ţi fereşti copilul de boală. să mănânce alune prăjite? Animalelor din grădina zoologică le este interzis să mănânce alimente gătite pentru că se îmbolnăvesc. „Papagalul vecinului nostru nu are voie să mănânce alune prăjite pentru că se îmbolnăveşte". De ce nu li se spune acelaşi lucru şi oamenilor care se îmbolnăvesc? De ce nu li se spune că milioanele donate pentru lupta împotriva cancerului ar fi putut fi mai bine folosite dacă lumea ar fi lămurită în ceea ce priveşte alimentaţia? Desigur.în când corpul. ni se răspunde.

Nu rareori este vorba de oameni ce nu au fost niciodată bolnavi. biologii au descoperit că pentru metabolizarea anumitor alimente sunt necesare enzime ce sunt legate organic de alimentul respectiv. după cum vom vedea. va ceda în curând. pentru că „murdăria" trebuie cât de cât eliminată. preluând o parte din fermenţii digestivi. Din păcate. Sănătatea lor aparentă a făcut ca situaţia lor să fie cu mult mai gravă. injecţiile de-a dreptul otrăvitoare. O inimă străină transplantată într-un corp bolnav. Iată deci de ce este o mare greşeală să tratăm numai simptomele. când una din ele va fi închisă se vor deschide. De fapt. ei nu pot înlocui decât în mică măsură procesul natural. corpul ştie să se ajute singur. mai ales cei produşi de pancreas. Se poate însă obiecta: cum se face că oamenii care mănâncă totul fiert reuşesc să supravieţuiască? Asta depinde. automat. Nu e rnai puţin adevărat că şi lipsa sărurilor minerale — prin fierberea alimentelor — are o parte de vină. de puterea de adaptare a organelor. 26 sedimentele s-au tot depozitat. De cele mai multe ori medicamentele. alte tratamente şi chiar şi transplanturile de inimă. În orice boală. dacă nu vrem să recunoaştem adevărata cauză a bolii. altele. ele pot fi comparate cu nişte supape.şi-aşa încercat de atât de grele suferinţe ? Mulţi oameni sunt atât de „plini de sedimente" încât deseori bolile ce le ameninţă direct viaţa. de-a lungul anilor. întreg corpul suferă. plin de sedimente. Dar dacă enzimele respective lipsesc. Există indivizi cu o ereditate deosebit de viguroasă : dacă vor mânca moderat şi vor da dovadă de cumpătare în toate pot ajunge la vârste înaintate şi cu o alimentaţie obişnuită. sunt de prea puţin folos. sau un infarct miocardic le pun capăt vieţii în floarea tinereţii. în apariţia altor boli. razele. Dar rareori un atare individ . ceea ce până la urmă a dus la deteriorarea totală a organismului. alături de formarea sedimentelor nocive. pentru că.

În celula în care creşte procentul de deşeuri. medicamentele chimice. cu atât mai mult ele se pot forma dacă se infiltrează şi toxinele. nicotină şi sarea de bucătărie şi multe altele. cancere. Dacă numai prin lipsa enzimelor se pot naşte celule anormale. Iau naştere astfel aşa-numitele celule „greşite''. Dacă aceste otrăvuri au puterea să conserve şi să omoare microbii. care începe să scape de sub control. Există o deosebire esenţială între expresiile „slăbiciunea bătrâneţii" şi „infirmităţile vârstei". insecticidele. clorul şi fluorul din apa de băut. tumori. conservanţii toxici. În atare situaţii nu este de mirare că enzimele pot pierde total controlul asupra unora din celulele corpului. îngrăşămintele chimice. ele sunt capabile să distrugă şi enzimele. mai ales în ceea ce priveşte mecanismul de diviziune.este ferit de boli şi de infirmităţile bătrâneţii. Absenţa crudităţilor deci şi a enzimelor influenţează negativ diviziunea celulelor. Expresia „infirmităţi ale bătrâneţii" este. Există diferite tipuri de cancere. fără să fie vorba de existenţa unui virus cancerigen transmisibil. sau unde puţinele enzime sunt ani- . Fiecare tip se prezintă sub forma unei excrescenţe generate într-o anume situaţie favorizantă. iar celulele anormale încep să se înmulţească vertiginos dând naştere la tumori canceroase. mioame etc. greşită deoarece cauza infirmităţii nu este bătrâneţea. Formarea cancerului este favorizată de acţiunea unor chimicale şi otrăvuri. de fapt. ci boala. FORMAREA CANCERULUI Există o corelaţie izbitoare între lipsa de hrană crudă şi formarea cancerului. de exemplu pesticidele. a căror înmulţire şi creştere haotică generează excrescenţe care se constituie în ulcere. pentru că lipsesc enzimele vii care acţionează şi curăţă. sau cel puţin să le diminueze proprietăţile. în caz că au pătruns în celule.

hilate şi distruse de toxine. ci numai pe cale biologică. Aşa era cazul tribului Hunza. a celor născuţi cu sindrom Down (mongolism). de aceea putem fi siguri 28 că nu este molipsitoare. Aşa a început civilizaţia! Zahărul rafinat. are aceeaşi cauză ca şi ivirea cancerului. în acea vale liniştită s-a construit o şosea. de exemplu. sarea de bucătărie şi altele asemănătoare şi-au făcut intrarea în viaţa oamenilor şi au început să le submineze sănătatea. . Din păcate. chimic. erau consumate în stare crudă. în care aproape că nu se cunoşteau cancerul şi alte boli de nutriţie. lipsa de hrană crudă: se formează celule germinative imature sau anormale. de aceea nu s-a găsit şi nici nu se va găsi vreunul! După experienţa noastră. ca şi majoritatea alimentelor. care nu pot fi produse într-o fabrică. Suntem convinşi de faptul că boala canceroasă nu este produsă de un virus special. o comunitate care trăieşte într-o vale foarte izolată a munţilor Himalaia. aşa cum se întâmplă în cazul tuturor virozelor. Laptele. Naşterile timpurii. că pot avea totuşi copii dacă se vor hrăni doar cu alimente crude. Un antidot ar otrăvi şi mai mult corpul bolnav de cancer. Autorul ar mai îndrăzni să afirme că apariţia copiilor anormali ca. Pe de altă parte. acolo poate apărea boala şi există supoziţia că se poate forma celula canceroasă. Există şi dovezi în favoarea veridicităţii afirmaţiilor noastre şi anume. îngrăşăminte artificiale şi chimicale. populaţiile primitive. Iar viitoarele mame care se hrănesc cu crudităţi vor avea naşteri uşoare. există un singur mijloc. imature. Acolo nu se ştie nimic despre fabrici şi produse alimentare. anume. enzimele. trebuie să dăm speranţe femeilor sănătoase din punct de vedere organic dar rămase sterile.

Şi acest medic vindecă. Este de dorit sa se introducă si să se stimuleze practicarea unei agri29 culturi biologice. Revista . rezultatele obţinute în acest domeniu. Doctoriţa Nolfi a ştiut precis de ce nu s-a lăsat iradiată sau operată. iar banii pentru cercetările oncologice sunt dăruiţi de populaţie. Şi ea îşi argumentează riguros atitudinea. în sfârşit. Creşterea numărului cazurilor de cancer a ţinut pasul în mod uluitor cu creşterea folosirii substanţelor chimice în agricultură şi în industria alimentară. aş vrea să atrag atenţia celor care se îndoiesc asupra lucrării. meritele enzimelor şi existenţa nenumăratelor vindecări de cancer prin crudităţi şi să publice. deja amintită. în sfârşit. nu folosesc nici operaţiile.putem spune că sunt excluse. din întreaga lume. unul se datoreşte cancerului. Deoarece la fiecare patru decese. un ţesut iradiat este mai greu de vindecat chiar prin alimentaţia cu crudităţi). neotrăvită (cu îngrăşăminte biologice). De aceea este de datoria conducătorilor noştri să experimenteze şi aplicarea metodelor biologice în agricultură. nici iradierile (dimpotrivă. Bolnavii de cancer iradiaţi constituie un exemplu de tratamente de mântuială. Din toate cărţile deja apărute despre vindecările de cancer prin regim alimentar. după cât se pare. reprezintă o realitate şi nu mai trebuie trecute sub tăcere. este de datoria cercetătorilor (care. cu regim de crudităţi. Atâta timp cât cauza cancerului nu este recunoscută şi îndepărtată. în special cancerul. a doctorului Gerson : Rapoarte asupra a 50 de cazuri de vindecări de cancer. Nenumăratele cazuri de vindecare a cancerului prin alimentaţie crudă. sunt toţi orientaţi spre chimie) să recunoască. Împotriva unor astfel de tratamente de mântuială oamenii trebuie avertizaţi.

în spitalul cantonului Aargau au fost consultate mai multe mame. Cum să poată sistemul de agricultură biologică. în Elveţia se întâmplă tocmai contrariul.S-a putut face constatarea că laptele lor conţinea. În toamna anului 1968. alimentele biologice.se întâmplă chiar contrariul. în sensul că s-a interzis să se specifice «fără insecticide». Din păcate . După «afacerea brânzeturilor». Ziarul Reformă şi dietă din iunie 1975 scria: „Într-o atare situaţie este de neînţeles că forurile sanitare nu fac totul pentru a stimula o agricultură fără otrăvuri. consumatorul nu mai poate şti ceea ce este cultivat cu chimicale şi ceea ce este fără. sunt imediat vândute când ajung pe piaţă. şi anume. cu alte cuvinte se face totul pentru îngreuierea apariţiei pe piaţă a produselor obţinute printr-o agricultură care se foloseşte de metode agrotehnice biologice. Când astăzi. în întreaga lume se pune problema apărării consumatorilor. . pentru experimentarea biologică". anticancerigene. în medie. Suma de şase milioane strânse constituie prin ea însăşi un semnal privind dorinţa poporului de-a scăpa de teama cancerului şi de pericolul pe care îl constituie. reprezentanţa elveţiană pentru produse alimentare şi-a schimbat atitudinea.Sănătatea poporului (Elveţia) din aprilie 1971 *scria : „Federaţia elveţiană ar trebui să folosească măcar o parte din milioanele pe care le are şi le cheltuieşte în cercetarea agricolă (metode toxice). După câte aud. S-a insistat chiar pentru îndepărtarea specificaţiei bio şi «cultivat biologic». în care lucrează în mod cinstit peste 700 de familii de ţărani. Eu cred că şi populaţia ar fi de acord cu această propunere. de 15 ori mai multe insecticide decât nivelul admis pe plan internaţional la laptele de vacă pentru adulţi.

a fost chemat cel mai bun medic din regiune pentru a-1 trata. I-a recomandat şi un regim sărac în carne şi sare. Picioarele tatălui meu se umflaseră aşa de rău. Se pare că nici doctorul nu mai credea într-o vindecare. O impresie adâncă mi-a făcut vindecarea tatălui meu. care suferea foarte rău de edem cardiac şi astm. ba mai mult. Tatăl meu nu avea decât 56 de ani şi era bolnav de câtăva vreme. dacă acestea nu au voie să poarte indicaţia «fără otravă» sau «cultivat biologic» ? " 31 DIFERITE VINDECĂRI Prin alimentaţia cu crudităţi şi post poate fi vindecată orice boală. o curăţire temeinică şi o refacere şi că ar trebui să evite alimentaţia cu carne şi sare. El a început prin a-i face din când în când câte o injecţie.să dovedească că face o muncă de pionierat. injecţii care ulterior au devenit din ce în ce mai dese. nu i-a mai prescris nici un alt tratament. dar care nu s-a dovedit a fi eficient. acesta a fost nevoit să vină de două ori pe zi să-i facă injecţiile 32 Din cauza retenţiei de apă s-a accentuat şi astmul. La data aceea nu eram încă adept al alimentaţiei de crudităţi şi aveam puţine cunoştinţe şi puţină experienţă în metoda de vindecare naturistă. deoarece accepţiunea de „regim sărac în carne" este foarte elastică. prin post parţial. deoarece n-a mai fost în stare să se ducă el la doctor. în afară de injecţii. parcă erau nişte putinele de bătut untul şi. fără interzicerea totală a cărnii. să prezinte consumatorilor produsele obţinute. Starea bolnavului se înrăutăţea văzând cu ochii. demnă de urmat. . Sfaturile mele nu au fost luate în consideraţie. deoarece. Raţionamentul logic îmi spunea că organele pacientului nostru ar necesita.

constituiau cauza bolii. În cursul a 24 de ore edemele de la picioare dispăruseră. de la început. mânca acelaşi fel la toate mesele. în sfârşit. Atunci mi-am dat seama pentru prima oară cât de ataşat este omul de obiceiurile sale culinare. criza cardiacă dispărând complet. în pulpa piciorului şi nu se cicatriza . fără să-şi dea seama. O rană pe care o 33 avea. încât bolnavul nu dormea nici ziua nici noaptea. în loc să vindece. deocamdată. ar fi mâncat mai mult decât i se oferea. Chiar începând din a doua noapte a putut să se odihnească. Ori de câte ori încercam să-1 conving pe tatăl meu să încerce un alt regim alimentar. El nu primea nimic altceva decât câteva linguri de ceapă tocată întinsă pe o felie de pâine cu puţin unt şi o ceaşcă de ceai diuretic concentrat. de doi ani. devenise. docil şi dispus să-mi primească sfaturile. îi plăceau sandvişurile lui cu ceapă. de fapt. dar nici ele nu i-au putut fi de nici un ajutor şi nu i-au adus nici o alinare. atâta timp cât stomacul era umplut cu mâncăruri care. Fără a întreba pe medic. Când suferinţa şi-a atins apogeul şi sfârşitul părea aproape. Dacă i s-ar fi permis. Adesea mi se părea că nu ar putea să existe chinuri mai grozave decât cele prin care trecea bietul meu părinte.insuficienţa cardio-respiratorie fiind aşa de rea. Toată noaptea gemea. se sinucid prin patima asta de a mânca. Pentru început. deoarece nu s-ar fi putut abţine de la delicatesele oferite. îmi răspundea: „Doctorul ştie mai bine". regimul de care vorbeai?". Fiind obişnuit cu o mâncare picantă. într-atât încât există indivizi care. tatăl meu m-a întrebat: „Şi cum este. a contribuit la agravarea bolii. De acum înainte nu a mai avut voie să stea la masă împreună cu familia. am încercat cu ceaiuri de plante. Chiar şi otrava injecţiilor.

vegetarian. de asemenea. Din acest motiv am adăugat capitolul: Indicaţii deosebite pentru anume bolnavi. Mărturisesc că nu am exagerat cu nimic. din cauza periclitaţii si sensibilităţii lor. aerul apa. răsuflarea rău mirositoare. artrita şi multe altele se pot. ca de pildă durerile de cap. din naştere. care nu sunt socotite boli. cum ar fi cele pentru cafea. au un rol de seamă. Din clipa când a schimbat regimul. de 34 tipul celei cu crudităţi. respiraţia corectă. Chiar şi . totuşi. calculii biliari. Există persoane care afirmă că crudităţile ar putea să înlocuiască somnul deficitar. Chiar în ziua următoare. Automat aceasta aduce cu ea un fel de viaţă raţională în care soarele. Nu trebuie însă să uităm că nimeni nu este. Bolile de nutriţie prin excelenţă. Totul părea o minune după o suferinţă aşa de grea. În cazurile în care este vorba de unele vicii. nu se simt obosite şi nici nu simt nevoia să doarmă. susţin ele. un tratament mai urgent. nu a mai făcut nici o injecţie. Nu numai bolile grave pot fi vindecate prin regim de crudităţi. Din când în când îi mai îmbogăţeam lista de bucate deşi mai trebuia încă să sufere de foame. ci şi neplăceri mai mici. Însănătoşit trecuse cu toată inima de partea regimului. după o noapte „albă". Mai bună decât terapia este profilaxia bolilor prin hrană vie. solicitând.s-a vindecat în şapte zile. iar regimul de crudităţi trebuie să aibă o marjă de timp până când puterea lui de curăţire să poată acţiona. tutun sau băutură se recomandă o perioadă de post total. mişcarea corporală şi dieta. oboseala şi constipaţia. eczema. iar în săptămâna următoare tatăl meu a mărşăluit doi kilometri până în satul vecin. cum sunt: apendicita. vindeca prin regim.

aşa cum erau ele obişnuite în libertate. nefiartă. se putea trage concluzia că noi am fost creaţi pentru alimentaţia cu carne şi pregătirea ei la foc este normală. ne putem ajuta făcând o serie de comparaţii cu ceea ce se întâmplă în lumea animală. prăjiturile. Pentru a obţine răspunsul corect la întrebarea noastră. CARE ESTE TIPUL DE ALIMENTAŢIE SPECIFICĂ OMULUI ? Deoarece a fost un timp în care oamenii s-au hrănit mai mult cu carne de vânat. chiar exemplare unice — cu hrana lor naturală. şi anume că animalele s-au îmbolnăvit şi au murit. folosirea zilnică a cărnii (cel mult o dată sau de două ori pe săptămână). laptele fiert sau pasteurizat. Ce categorie de animale e mai apropiată de om în ceea ce priveşte . ouăle fierte. în general nu se îmbolnăvesc. excesul de sare. care trăiesc în libertate. fiartă sau friptă. Astfel de concluzii sunt însă puţin întemeiate şi. de frica agenţilor patogeni? Tocmai contrariul a ceea ce se urmărea. De ce animalele sălbatice. în timp ce printre popoarele civilizate de astăzi cu greu se mai poate afla un om sănătos ? Care a fost rezultatul experienţelor făcute în grădinile zoologice. Unele au devenit chiar incapabile să se mai reproducă. După aceea s-a putut citi în ziare că până şi animalele foarte rare au început să aibă pui. S-a trecut din nou la alimentarea animalelor — unele fiind deosebit de preţioase.regim de crudităţi parţial poale genera o destul de mare putere de rezistenţă faţă de boli. când s-a început alimentarea animalelor sălbatice cu hrană fiartă. Trebuie însă îndepărtate pe cât posibil. de aceea. alimentele grase sau fierte în grăsime. slănina. zahărul rafinat. următoarele preparate gătite: pâinea albă şi intermediară. derutante. ciocolata.

la animalele de pradă.anatomia şi fiziologia aparatului digestiv ? E vorba. omul) atunci când e pus în situaţia să digere carnea. Toate acestea nu dovedesc oare că . în sânge. chiar şi acidul gastric este mult mai „acid". pe când al omului este cutat. ceea ce produce putrefacţia şi mirosul urât. ceea ce înseamnă că un carnivor poate să mistuie mai uşor plante şi fructe comparativ cu un mâncător de vegetale şi de fructe (vaca. Susţinătorii teoriei evoluţioniste şi-ar sparge capul cugetând pentru ce aparatul nostru digestiv nu s-a adaptat treptat la alimentaţia pe bază de carne sau măcar de ce nu a ajuns să fie asemănător cu cel al omnivorelor (porcul). carnea rămâne prea mult timp în interiorul acestuia. iar intestinul său este ondulat şi de cinci ori mai lung decât al animalelor carnivore. Deoarece acidul clorhidric al omului este prea slab pentru digestia cărnii. iar măselele lor sunt zimţate. pe când a omului este alcalină. a ierbivorelor. Substanţele de putrefacţie trec prin peretele intestinului. maimuţa. Maimuţa antropoidă este singurul animal al cărui aparat digestiv este alcătuit şi funcţionează întocmai cu cel al omului. pe când ale omului sunt tocite. porcul) sau a acelora ce se hrănesc 36 mai ales cu fructe (maimuţele)? Gorila. limba lor este aspră la pipăit. saliva lor este acidă. mai puternic. Intestinul carnivorelor este de cinci ori mai mic decât cel uman. a omnivorelor (de ex. de categoria animalelor de pradă. pe când a omului este netedă. Organele digestive ale omnivorelor se aseamănă mai mult cu cele ale animalelor de pradă decât cu cele ale oamenilor. şi generează diverse boli.. Teoria lor va rămâne mereu sub semnul întrebării. nu mănâncă nici un pic de carne. în interior intestinul lor este neted. de exemplu. oare.

Şi când ne aşteptăm mai puţin. şi bineînţeles. de cancer. caută să le pregătească „tot felul de bunătăţi". mai naturale. din fructe! Între acestea ar trebui socotite şi nucile şi seminţele. Dacă găseşte rădăcini şi bulbi comestibili. Şi astăzi el este la fel cu cel al maimuţelor antropoide. zahăr rafinat. putem spune deci că vom fi cu atât mai sănătoşi cu cât alimentele noastre vor fi puţin preparate. Nu ştie nimic despre fiert. la vârsta de 30. În urma acestei constatări. Omul şi maimuţa sunt singurele animale 37 dotate cu mâini. o dovadă că pentru hrănirea lor este nevoie în primul rând de fructe. dar aspectul tubului lor digestiv a rămas acelaşi.omul s-a hrănit greşit. primim trista veste despre moartea cutărei sau cutărei cunoştinţe. ceea ce ar corespunde cu salata noastră. că le mănâncă aşa cum i le-a dat natura. cu care să se poată căţăra pentru a-şi lua fructele din pom. v-am dat orice iarbă care face sămânţă. despre otrăvurile conservante! Referindu-ne la noi. orice pomi fructiferi care fac poame bune pentru hrana voastră. Maimuţa se hrăneşte şi cu boabe de plante şi cu frunze netede. în consecinţă. în primul rând. de aceea este gata să se îmbolnăvească de orice fel de boală posibilă ? Animalele ierbivore nu au gheare pentru a prinde şi sfâşia vânatul. din dragoste pentru soţii lor." Iar spusele acestea au valoare de lege a naturii. nu le trece cu vederea. 40 sau 50 de ani. Sunt multe soţii tinere care. şi alimentaţia omului ar trebui alcătuită. scleroză multiplă. sare de bucătărie. Civilizaţia a produs schimbări fundamentale în modul de viaţă al oamenilor. deoarece pentru o atare hrană am fost noi creaţi. stop cardiac sau altă boală caracteristică so- . nu suntem îndemnaţi să ne amintim una din primele învăţături despre „nutriţie" pe care Creatorul a dat-o primei perechi de oameni şi care este scrisă pe prima filă a Bibliei? Stă scris: „Iată.

cu . Deşi a fost operat. De aceea suntem convinşi că. altfel va fi prea târziu. Am cunoscut un om căruia. i s-a format o tumoare ce apăsa pe nervul optic.pentru o vindecare care nu a avut loc. dacă nu s-ar fi făcut operaţia. prematură.cietăţii noastre civilizate. să citim măcar o carte despre cum să ne menţinem sănătatea! Din nenumăratele cazuri nenorocite pe care le ştim personal. să-i explice. ce bine ar fi fost! După experienţele noastre. simplu. totuşi. omul este astăzi complet orb. din anii tinereţii. Aceste tinere doamne au avut intenţii bune. s-a sacrificat totul. atâta vreme cât ne simţim „bine". iar după un timp începea să se vindece. poate chiar numai sucuri proaspete. durerile şi chinurile pe care trebuiau să le suporte bolnavii creşteau. când soţul şi-a dat obştescul sfârşit. cu totul neintenţionat. Şi în cazul lui s-a spus că trebuie operat imediat. vrem să atragem atenţia asupra unuia singur care ni se pare edificator. îmbuibându-i cu toate delicatesele artei lor culinare. Dacă. omul s-ar fi putut bucura şi astăzi de lumina ochilor! PREJUDICIILE FIERBERII ALIMENTELOR De curând a venit cineva la mine să-mi spună. nici un cancer n-a mai evoluat în timpul unui atare regim. dar toţi specialiştii la un loc n-au mai fost în stare să le prelungească viaţa. şi-au osândit soţii la o moarte sigură. Jumătate din „avere" a fost dată medicilor. Şi când te gândeşti că nu găsim însă niciodată timp. ar fi existat cineva care să-l lămurească. O tragedie mai mare nici că se putea închipui. dar numai din neştiinţă. că măcar două luni ar fi trebuit să încerce un regim hipoacid. iar suferinţa celor din familie a fost mai groaznică. că noi am fost creaţi pentru un alt fel de alimentaţie.

Pe lângă enzime. şi avea 40 de ani. substanţele proteice astfel modificate produc mai multe reziduuri şi acizi în urma metabolismului.un aer triumfător. Toate sărurile minerale se elimină prin apa de fierbere şi prin aburi. fiartă în mod obişnuit. Între cele două noţiuni este o mare deosebire. Dureri şi suferinţe. ce locuia lângă Berna. Chiar dacă fierberea se face cu grijă. în cartea sa. la folosirea cărnii. potasiu. fier. prin fierbere sunt distruse. a murit de cancer. printre altele. o adeptă a alimentaţiei naturiste. dar fierb cele mai multe mâncăruri. „Zarzavaturile fierte în apă sunt cele mai puternic depreciate". Vegetarienii renunţă. enzimele. parte prin distrugere. Dar s-a aflat că nu era vorba de o „naturistă". Aşa scrie un cercetător american. Lipsa de enzime are ca urmare faptul că mai mult . ci de o „vegetariană". Garten. a cărei sarcină principală este curăţirea sângelui. uite. de exemplu în abur. vitamina C. Una din cele mai importante dintre ele. iod şi alte săruri minerale. Pierderile de calciu. remarcând. magneziu. Pro40 teinele îşi pierd 2/3 din valoarea lor nutritivă prin fierbere. au fost deja amintite în primul capitol. astfel că legumele şi zarzavaturile nu mai conţin nimic hrănitor în ele. într-adevăr. şi vitaminele. Totodată. Dr. Astfel de realităţi ar trebui să ne atragă atenţia. că. nu este nici o deosebire între acest sistem de fierbere şi celălalt: în ambele cazuri-sunt distruse substanţele cele mai de seamă. pricinuite prin fierbere. că varza. în mare măsură. se pierde total prin fierberea alimentelor mărunţite şi la fierberea laptelui. în alte alimente este distrusă doar parţial în timpul preparării mâncărurilor. de pildă. îşi pierde 60% din valoarea iniţială. parte prin coagulare.

pe mesele dumneavoastră se găsesc numai alimente cu valoare nutritivă redusă. de aceea este neapărat nevoie de un suport artificial. În acest fel ele devin o reală primejdie pentru oameni. dar nu şi cele fierte: iată o dovadă certă că schimbarea suferită de zahăr şi amidon prin fierbere este categoric dăunătoare. Aşa că. care îşi schimbă total compoziţia chimică. Fructele crude sunt suportate chiar şi de diabetici. Cele mai mari prejudicii le suferă însă grăsimile şi uleiurile şi nu numai la fierbere. un ajutor deplorabil pentru un mare fiasco! S-a observat că din mâncărurile gătite se mănâncă de trei-patru ori mai mult. pentru că volumul alimentelor scade mult prin . cei mai mulţi oameni sunt subalimentaţi. 41 Aroma şi gustul picant al fiecărui aliment sunt foarte prejudiciate prin fierbere. între care sarea de bucătărie şi zahărul. predispunându-i la obezitate. oricâţi bani cheltuiţi pentru hrană. Grăsimile animale şi vegetale solidificate şi uleiul încălzit obliterează arterele şi provoacă hipertensiunea arterială. sunt cele mai folosite. ambele foarte otrăvitoare (dăunătoare). decât din cele crude. chiar având stomacul plin. Prin fierbere sunt degradate chiar şi amidonul si fructoza.de 3/4 din sărurile minerale importante din celulele cornului nu pot fi valorificate de organism. cantitativ. pe când uleiurile obţinute prin presare la rece le curăţă de depuneri. Amănunte în plus veţi găsi în capitolul referitor la Bolile de inimă. ci chiar în timpul procesului de fabricaţie. depozitându-se ca reziduuri. Cu astfel de pierderi enorme. modificări chimice inexistente în alimentele care nu se fierb. de exemplu. Fructele nu trebuie fierte sau sterilizate sub nici o formă. la obţinerea uleiului prin presare la cald. Conservarea se rezolvă doar prin congelarea lor. Într-adevăr.

sunt durerile şi chinurile bolnavului. MUNCA GREA ŞI HRANA CRUDĂ În discuţiile asupra alimentaţiei cu crudităţi mi se . Notele medicilor depăşesc de multe ori. mai grave decât toate celelalte. cu greu vei reuşi. Am găsit în schimb multe alte alimente delicioase. Sardelele în ulei. abstracţie făcând de suferinţele psihice şi neajunsurile financiare care se instalează în unele familii. şi niciodată să nu cumpăr două deodată. numai 42 sâmbăta. totdeauna ispita îţi va da ghes „măcar să guşti"! După un timp mi-am cumpărat o cutie la două săptămâni şi apoi tot mai rar. banii daţi pe mâncare. şi astfel. gustul ar putea fi uşor reeducat. devine imperios necesară . cheltuielile adiacente generate de alimentaţia fiartă sunt mult mai ridicate decât costul crudităţilor. ar fi putut fi evitată. După aproximativ o jumătate de an. Când am început să schimb regimul. erau la acea dată hrana mea preferată. o asigurare de boală care. Iată cât de multe sacrifică omul doar pentru o neînsemnată plăcere culinară! De altfel. la cutie. la toate aceste cheltuieli se mai adaugă întreruperea temporară a lucrului (concediile de boală) şi curele de tratament în staţiuni balneoclimaterice. depunerile şi creşterea în greutate cu greu mai pot fi evitate. În plus. ca să le am pentru două sâmbete : dacă ai în casă tocmai acel „ceva bun". Dar. la care trebuie să renunţi. nu am mai simţit nevoia de sardele. pentru că se ştie că el este o obişnuinţă. şi care nu pot fi evaluate în cifre.fierbere. îmi place mai mult alimentaţia mea de astăzi decât mi-a plăcut cea din trecut! Îmi amintesc bine de trecerea mea de la vechile obiceiuri culinare la alimentaţia naturistă. de fapt. Apropo de satisfacţiile gustative. mi-am propus ca pe viitor să-mi cumpăr numai câte o cutie. chiar împătrit.

Unii erau mâncători împătimiţi de carne. medaliat cu aur la Roma şi la Sydney. mulţi erau adepţi ai crudităţilor. asemenea cafelei. sunt istoviţi şi cedează. carnea este considerată un aliment dătător de forţă. cu reţinerea de la orice fel de preparate din carne. Nu mai eşti chinuit nici de oboseală şi nici de sete. După cum am văzut mai sus. că mesele sale sunt alcătuite 90% din crudităţi.. iar organismul lor a fost creat şi adaptat exact pentru acest fel de alimentaţie. printre altele. El atribuie rezistenţa sa neobişnuită crudităţilor şi.spune adesea: „Aş vrea să te văd cum te-ai descurca dacă ar trebui să munceşti din greu!. din America. Există şi alte dovezi.". nu-şi foloseşte niciodată întreaga sa putere de rezistenţă de la început. Cine a rezistat mai mult la „tăvăleală" ? După calculele făcute. carnea fiartă conţine numai o fracţiune din valoarea nutritivă a celei crude. cândva. şi chiar şi în această situaţie hrana crudă şi-a dovedit superioritatea. naturiştii. 44 În general. În realitate.. în Germania. Un dublu campion olimpic la înot pe distanţe lungi. de a stimula artificial. s-a făcut o examinare asupra capacităţii de muncă a unor muncitori. Ocazional am efectuat şi eu muncă grea. deoarece acestea devorează carnea crudă cu piele şi păr. pe când ceilalţi. După rapoartele pe care le avem. . Este neîntemeiată comparaţia cu efectul pe care îl are carnea asupra animalelor de pradă. Roos. aproape de final. a publicat o carte în care mărturiseşte. în concursuri. în lucrarea amintită că. proteina îşi pierde. adaugă mai departe. în afară de asta. adică dacă aş rezista numai cu hrana din crudităţi. este doar un mijloc de a biciui.

numai carne şi salată. din cauza ei. un rol de seamă îl are cumpătarea. În ceea ce priveşte vitaminele. Au ţinut acest regim pentru a-şi păstra linia suplă. . Personal. Cele mai multe mâncăruri fierte conţin tot atâta sare cât conţine o hrană specială care se foloseşte astăzi în îngrijirea animalelor pentru îngrăşarea lor. se acumulează multă apă în corp. Ambele cer să fie satisfăcute şi duc la creştere ponderală. Este o tragedie că medicii recomandă carnea şi sugarilor. cunoştinţe apropiate ale autorului. Se poate replica faptul că unii iubitori de carne ating vârste înaintate. prin aceasta. Un alt dezavantaj al sării din mâncare. considerând carnea un aliment cu valoare nutritivă mare. Chiar şi fierul din carne devine anorganic şi. care. ceea ce favorizează şi mai mult apariţia bolilor. Şi-apoi. nici un alt aliment nu încarcă şi nu acidifiază mai mult sângele decât carnea. Pro45 blema alimentară a omenirii ar putea fi astfel lesne rezolvată. Pentru a produce un kilogram de carne este nevoie de 10 kg de cereale. în plus. Nu după mult timp au murit amândouă de o boală de piele. întotdeauna există excepţii. au făcut o cură de slăbire mâncând. Două doamne. Dar seminţele de cereale sunt de 10 ori mai valoroase şi mult mai sănătoase. nefolosibil. putem spune că ele aproape nu mai există. Experienţa a reuşit. un timp.prin fierbere. 2/3 din valoare sau poate fi complet distrusă. Consumul de sare trezeşte în ele o senzaţie anormală de foame şi o sete permanentă. atunci când este vorba mai ales de persoane ce prestează o muncă fizică grea este că. de valoare redusă. consider că utilizarea cărnii fierte este o hrană unilaterală.

Dar. Unul dintre viţei a fost scutit de continuarea probei pentru a rămâne în viaţă. N-ar fi oare de-a dreptul fantastic. Vegetarianul naturist este scutit de această neplăcere. lapte crud. s-au făcut nişte experienţe. prin aceasta şi alimentele îşi pierd. Înţelegem şi de ce hrana crudă înlătură oboseala. Acum înţelegem de ce acei muncitori vegetarieninaturişti au rezistat de două ori mai mult la corvezi decât ceilalţi. şi constă în încălzirea alimentelor până la 80 C pentru a distruge bacteriile. din Oxford (Anglia): „În Scoţia. pentru orice antreprenor. savant francez. Al patrulea viţel a murit la două zile după . la o şcoală agricolă. ceea ce poate aduce prejudicii sănătăţii. iar alţi opt. ca fiecare dintre muncitorii lui să aibă o astfel de cărţulie ? DEVALORIZAREA LAPTELUI PRIN PASTEURIZARE Pasteurizarea a fost introdusă de Louis Pasteur. din valoarea lor intrinsecă. Opt viţei au primit. începe să fie eliminată împreună cu sarea. Doi din prima grupă au murit din prima lună. încă din prima zi de viaţă.la cel mai mic efort. aşa cum a dovedit-o un experiment publicat în numărul din iunie al revistei Minte şi materie. lapte pasteurizat. mai mult sau mai puţin. Ce avantaje enorme s-ar crea armatei dacă soldaţii noştri ar fi dispuşi să încerce acest tel de alimentaţie! Ne gândim — în caz de război — la simplificarea tuturor celor necesare aprovizionării şi la faptul că lipsa trupelor de rezervă n-ar mai fi o problemă. pentru a putea urmări ce efect are asupra viţeilor hrănirea lor cu lapte pasteurizat şi cu lapte crud.

în special calciul. care mişună pretutindeni. prin încălzire şi pasteurizare. Cunoscutul biolog canadian H. glanda tiroidă era slab dezvoltată. La toate pisicile care nu au primit lapte crud. cărămizile vieţii că." După cum rezultă din toate experienţele de mai sus. de corpul nostru. devenind agresive.încheierea perioadei de probă. La 53% din animale. Potenger şi Simonsen. În generaţia a treia. în timp ce ceilalţi au putut fi salvaţi. a dus la moartea lor." Scrisoarea sănătăţii. au experimentat alimentaţia cu lapte pasteurizat la pisici. toate enzimele de importanţă vitală pentru noi sunt distruse. în sângele încărcat de reziduurile produselor pasteurizate. Enzimele. s-a instalat un rahitism grav care. scria în numărul 2 din 1972: „Doi oameni de ştiinţă americani. zgâriind şi muşcând. animalele erau aproape degenerate. dându-li-se ulterior lapte nefiert. găsesc. un te- . din sudul Germaniei. Animalele au suferit modificări de comportament. Cele hrănite cu lapte crud s-au dezvoltat normal. La cele la care laptele pasteurizat a fost hrana principală. fierul şi fosforul. Germenii bolilor. laptele îşi pierde puterea sa dătătoare de sănătate şi calităţile nutritive de îndată ce este încălzit sau fiert. elementele principale ale laptelui. în cele din urmă. au rămas toţi în perfectă stare fizică. organul Asociaţiei Kneipp. încă din prima generaţie au avut loc avorturi. Ca urmare. care au primit toţi lapte nedegradat. metabolizate. Tot ceea ce rămâne devine o aglomerare de deşeuri ce constituie un depozit de sânge. scrie în cartea sa. prin procesele de fabricaţie şi chimizare ale alimentelor. nu mai pot fi decât în mică măsură asimilate. Viţeii grupei a doua. Tobe. Cercetările s-au extins peste mai mult 47 de trei generaţii de pisici.

Dar. a publicat în ziarul Asistenţa socială. rezultatele unor stu- . Z. H. Pasteurizările acţionează astfel oarecum împotriva tocmai a scopului pentru care sunt utilizate. noi le învinuim că ne-au provocat suferinţe deşi nu ele sunt vinovate de declanşarea bolii. nici un rău. s-a descoperit că vaca respectivă suferea de tuberculoză. bineînţeles. Dar i-au dăunat? Nicidecum! Bând lapte crud şi folosind şi alte crudităţi. de la London Hospital. Copilul probabil că înghiţise milioane de germeni de tuberculoză." În această privinţă sunt de acord mulţi medici. astfel încât bacteriile nu au găsit un teren favorabil. Z. Un cercetător englez. prof. H. dacă este pasteurizat devine „o uşă deschisă pentru boli si moarte".. 1934. o capodoperă dietetică". aparţinând unui prieten apropiat. Oliver a mai adăugat că „laptele. O mamă foarte grijulie faţă de copilul său a considerat că odrasla ei nu mai poate bea decât lapte crud. confirmă aceste adevăruri în cartea sa. prielnic. Evelyn.ren propice pentru dezvoltare. avea o constituţie foarte robustă. care nu i-au făcut. sperând că se poate încrede în onestitatea lui. de îndată ce găsesc un depozit de deşeuri în sânge şi atacă ţesutul celular. Dr. Emerich a înghiţit o fiolă întreagă cu bacterii de holeră. care este plină de suc şi viată ? Pentru că bacteriile au fost create tocmai pentru a înlătura 48 deşeurile acumulate şi astfel au un rol deosebit de important în natură. Probele remediilor: „De ce o ramură uscată este atacată de viermi şi bacterii şi nu una sănătoasă. iată că. pentru dezvoltare. Oliver. boala fiind într-o fază foarte avansată de evoluţie. Pentru a dovedi în mod cert un atare fapt. 47. de la o anumită vacă. Astfel se nasc bolile. După un timp.

Alte experienţe. Experienţele făcute asupra a 750 de băieţi au scos la iveală. Nu numai că sănă tea oamenilor este prejudiciată. după. tulburau digestive şi alte boli. un cercetător american. dar prin devalorizarea . Arnold de Viers. El a descoperit că laptele crud constituie o apărare activă împotriva bolilor. cărora li s-a dat regulat lapte crud. Copiii cărora li s-a dat exclusiv lapte pasteurizat s-au îmbolnăvit în scurt timp de scorbut (lipsa vitaminei C). numai un singur băiat s-a îmbolnăvit de această boală. La o grupă de 58 de copii. Experienţele au demonstrat că laptele pasteurizat. regulat. consemnează în cartea sa. rahitism (lipsă de calciu). Toate aceste dovezi arată că atât laptele pasteurizat cât şi fierberea sunt fără sens. hrănită cu lapte crud. care au fost alimentaţi un timp. a favorizat-o. aşa încât nu poate fi vorba de nişte rezultate inventate. după acelaşi interval de timp nu a mai apărut nici un caz de carie 49 l dentară. altele în spitale. Într-un cămin de copii din Anglia. în timp ce într-o altă grupă experimentală. s-au îmbolnăvit de tuberculoză. unele în universităţi. numai cu lapte pasteurizat. cu alte grupe. 14 copii — dintr-o grupă experimentală mai mare —. trei-patru ani. Arnold de Viers descrie cu lux de amănunte toate experienţele.dii făcute asupra apariţiei şi evoluţiei cariilor dentare la copiii din diferite orfelinate. Elixirul vieţii. rezultate uimitoare. au dat aceleaşi rezultate. tot felul de experienţe efectuate în Anglia şi America. care sunt atât de răspândite. în loc să apere de tuberculoză.

În multe regiuni ale Germaniei nu se mai găseşte deloc lapte crud. afecţiunile coloanei vertebrale ale articulaţiilor şi cele de cord. Nu se ştie că prin pasteurizare calităţile lui sunt depreciate.alimentelor se pierd milioane. ci doar pagube incalculabile. pentru că legile interziceau comercializarea laptelui ca atare. Dacă oamenilor nu li se spune adevărul curat. mi-a fost imposibil. Am locuit câţiva ani în Florida — SUA. laptele poate fi păstrat mai mult timp 50 » i şi transportat fără a se altera. fapt ce constituie o cauză a bolilor. la un moment dat. Am fost pus în situaţia. chiar şi pentru potolirea setei este mult mai bun şi mai . deşi este mai scump. iar 90% din oameni suferă de lipsă de calciu. Neştiinţa celor lor mulţi a permis unor profitori să voteze o astfel lege. dar oricât m-am zbătut. Nu se ştie că o cură cu lapte crud poate vindeca boli grele. În Elveţia lucrurile stau ceva mai bine. să trebuiască să fac rost de lapte crud pentru nişte copii bolnavi ai unor vecini. dar şi aici lăptarii „dispar" unul câte unul. Multe boli. Chiar şi acum se foloseşte mai mult lapte pasteurizat. Singurul avantaj al pasteurizării constă în faptul că. Să nu uitam că laptele conţine mai mult calciu decât orice alt aliment. Nici ţăranii nu puteau să-mi vândă. ca şi fracturile sunt consecinţe ale lipsei de calciu. Consumatorului nu-i aduce nici un folos. chiar şi artroza. Pentru asigurarea cantităţii de calciu necesară organismului trebuie să bem zilnic puţin lapte crud. în curând vom rămâne şi noi fără lapte crud. în acest fel.

ea are câştig de cauză. pentru că laptele nu se strică. Toate sunt bune. doar laptelui crud ar trebui să-i mulţumească! Frica de îmbolnăvire este atât de mare. de aceea este foarte igienic. o fac pentru beneficiul lor. laptele crud şi cel prins constituie alimente de bază şi nimeni nu se gândeşte la vreun risc.ieftin decât orice altă băutură gazoasă îndulcită. ar obiecta cineva. cu atât mai mult ar trebui să fie interzis automobilul. are proprietăţi bazice în proporţie de 80% si neutralizează. care provoacă nu numai un număr mare de accidente. foloseşte mult lapte crud. Laptele prins. cât nu s-a acrit şi este folosit cu măsură. toxinele acide dăunătoare din organism. Dacă se atrage atenţia împotriva consumării laptelui nefiert. Cine vrea să se hrănească ieftin şi totuşi foarte sănătos. inducând în eroare oamenii. proteine. în plus. dacă nu ar exista şi riscuri! Care risc? O dată cu exemplele prezentate am văzut că pericolele sunt mai mari şi mai multe în cazul laptelui pasteurizat decât la cel nefiert. ci chiar şi mulţi morţi. laptele nefiert. nici nu putrezeşte. asemenea zarzavaturilor. Nici un duşman al laptelui nefiert nu poate tăgădui acest adevăr. Doar bolnavii de reumatism trebuie sâ-1 evite. încât. Iar cei ce alarmează împotriva aşa-ziselor riscuri ale utilizării laptelui nefiert. cel mai bun furnizor de calciu. acidul puternic din iaurt răpeşte corpului calciul. Iaurtul îşi pierde şi el o parte din valoare prin fierbere (enzime. De aceea vindeca bolile. Dacă mulţi oameni din aceste ţări trăiesc şi peste 100 de ani. este inofensiv. calciu). Bacteriile străine care s-ar putea dezvolta sunt inofensive şi nu-i alterează calităţile. sau dacă acesta este interzis. ci numai se . vitamine. cu toate avantajele laptelui crud. În Bulgaria şi în alte state răsăritene. schilozi şi invalizi. Laptele nefiert acţionează ca un purificator. Din contră.

În plus. nici prin pasteurizare el nu devine „mai curat". desertul este. Eu personal consum zilnic lapte crud. agenţii curăţeniei. din cauza consumării laptelui nefiert. în familia noastră. că laptele neîmbuteliat este filtrat în lăptării? Eu cred că afirmaţia că ar fi neigienic este un pretext al adversarilor laptelui crud. Până în prezent nu a făcut nici una din bolile copilăriei şi s-a dezvoltat minunat. încă din primele săptămâni de viaţă a mâncat lapte de vacă nefiert. o cană cu lapte nefiert. s-ar îmbolnăvi de pojar. care are şapte ani. anume că. scarlatină etc. Nu s-a observat. diluat corespunzător. enzimele si acidul lactic. Propriul meu copil . Laptele nefiert nu se menţine pur numai pe sine. El este mort şi nu mai are nici o putere de curăţire şi de vindecare. astfel că nu mai poate fi vorba de igienă. Se mai spune că şisistemul de muls este neigienic. de pildă. Deci. cel mai uşor de digerat. sunt distruşi. relativ cel mai ieftin şi cel mai valoros. vărsat de vânt. De ce ? Pentru că este alimentul cel mai bun şi agreabil. copiii ar face afte (aftoză).acreşte. laptele acţionează totuşi ca purificator şi nu pierde nimic din capacitatea sa de a întreţine sănătatea. metodă ce se practică în America de mulţi ani. nu trebuie să vă temeţi să-l beţi dacă nu mai este proaspăt. Cei care spun asta nu ştiu că 2/3 din lapte este muls mecanic şi în curând 52 întreaga cantitate de lapte va fi mulsă astfel. Aceasta se datorează fermentului lactic. dimpotrivă. ci el curăţă intestinele de resturile florei bacteriene de putrefacţie şi de alţi agenţi patogeni. cel mai bun la gust. Dorim să protestăm energic împotriva unei afirmaţii neîntemeiate apărută într-o lucrare a lui Holtzer Sommers. Fetiţa mea. în timp ce laptele fiert sau pasteurizat putrezeşte. adesea.

conform căreia omul adult nu ar mai putea digera laptele nefiert (ci numai sugarii) sau că acesta. pentru denigrarea alimentaţiei cu lapte crud. De pildă. de îndată ce vine în contact cu aerul. în ţările balcanice. Ceea ce s-a întâmplat în Florida este un semnal de alarmă. dacă nu se începe chiar de pe acum o contraacţiune. Dar de ce să-i conteşti calităţile ? Este.este un exemplu că toate acestea nu sunt decât născociri. vânzarea de brânză proaspătă şi unt ţărănesc fiind deja interzisă. Acolo. un ţăran din cantonul Neuentorg a avut de suferit. deoarece au existat medici răuvoitori care i-au făcut pe nedrept răspunzători pentru diversele boli contactate de copiii ai căror părinţi cumpără de la ei lapte proaspăt. în curând poporul nostru nu va mai putea cumpăra lapte proaspăt. A respinge laptele pe motive etice este cu totul altceva. Fără temei este şi teoria lui Sommers. face să cadă teoria lui Sommers. Tot astfel de greutăţi vor avea de întâmpinat şi oamenii noştri (elveţienii) peste câţiva ani. pentru că „imobilizează" acizii.de dorit să ne unim glasurile întru susţinerea şi salvarea laptelui crud! Fără ajutorul acelora ai căror „ochi s-au deschis" şi fără o propagandă serioasă împotriva acţiunilor aproape imperceptibile. deoarece statutul confederaţiei privitor la lapte interzice ţăranilor să-şi vândă laptele şi produsele lactate . Faptele dovedesc tocmai contrariul: laptele crud vindecă. pentru că a vândut brânză dulce. În plus. asemenea fermierilor americani. nu ar mai fi nici pur. nici crud! Chiar numai faptul că. oamenii — a căror hrană de bază o constituie laptele crud — ajung la vârste mult mai înaintate decât este media de viaţă. pentru convalescenţi este alimentul cel mai uşor digerabil. dar sistematice. unii ţărani au fost urmăriţi de autorităţi.

Louis Pasteur a inventat pasteurizarea ca mijloc de protejare a sănătăţii împotriva agenţilor patogeni. Dar după ce Dr. cu mai multe maşini. Acest ţăran îşi cultivă pământul fără îngrăşăminte chimice şi fără pesticide (aceasta s-a întâmplat în 1970). deci. dat fiind faptul că de atunci şi până în zilele noastre media de vârstă a crescut. cu atât era mai bine pentru om. Când. 55 . că pregăteşte alimentele pentru absorbţia şi asimilarea lor în organism. spaimă care mai persistă şi azi. spaima faţă de microorganismele generatoare de boli s-a răspândit în întreaga lume. DE CE. OAMENII TRĂIESC MAI MULT? Deşi părerea că strămoşii noştri s-ar fi hrănit mult mai sănătos este destul de răspândită. cu excepţia unor fructe care nici nu erau considerate alimente. se consideră că sistemul de nutriţie actual este perfect echilibrat. cărţi. cu vreo sută de ani în urmă. Cineva a fost chiar de părere că industria chimică si cea farmaceutică ar contribui substanţial ca oamenii să ajungă la o vârstă înaintată. Atunci fierberea era considerată o adevărată „predigestie". Bircher a descoperit. AZI. iar arta culinară foarte sofisti cată nu ar exercita nici o influenţă negativă asupra sănătăţii. şi i-a confiscat toate proviziile. s-a trâmbiţat că totul trebuie să fie fiert şi pasteurizat. Este categoric că acum 50-100 de ani strămoşii noştri fierbeau lotul. Prin ziare. cu cât se folosea mai intens. poliţia a făcut o descindere la el acasă.persoanelor particulare. Vrem să urmărim până unde si în ce măsură cele de mai sus corespund adevărului. manuale de gastronomie şi tratatele de dietetică a numeroşi medici.

în ciuda deselor controale. după ce mi s-au deschis ochii. Astăzi. acum 50 de ani. La vârsta de 16 ani a trebuit să-mi pun ochelari. în plus. aş fi fost scutit de toate necazurile şi bolile amintite. încă de la vârsta de şase ani am avut prima întâlnire cu dentistul. Conform concepţiilor acelor timpuri se pare că eram foarte bine hrănit. în tinereţea mea. măselele şi sistemul meu nervos ar fi trebuit să fie deosebit de sănătoase şi rezistente. atât dantura cât si nervii mei se aflau într-o stare de slăbiciune avansată. era devalorizată. care erau foarte sănătoase. totuşi desele mele îmbolnăviri dovedeau subalimentaţia. Şi totuşi. Eram oprit să beau lapte crud. şi a dovedit valoarea ridicată a salatelor şi fructelor crude. Mai târziu. laptele fiert. când mă căutai eram răcit. de 56 dinţii artificiali. măselele mi se cariau mereu. la masa noastră cea de toate zilele. în schimb. Sunt convins că aş fi fost un copil mai puţin plăpând .acum câteva decenii. „înălţându-le" la rangul de hrană. mai sănătos. Raportat la cantităţile de lapte şi pâine pe care le-am mâncat în copilărie. pe care le-am făcut în forme destul de grave. asa-numitele cereale Bircher. se mânca numai mâncare gătită sau coaptă. Iar. susţin că dacă aş fi respectat o alimentaţie corectă. de ochelari şi de multe alte neplăceri. pâinea proaspătă şi zahărul rafinat erau utilizate din belşug. s-a creat un nou curent de opinie care viza un alt mod de viată. ambele fiind semne vădite ale unor nervi slăbiţi. aveam febră şi am trecut prin toate bolile copilăriei. în mare măsură. Laptele si cerealele conţin foarte mult fosfor şi calciu. în ceea ce priveşte aspectul exterior eram mare şi puternic. La scoală eram foarte emotiv şi uituc. o hrană care. precum măslinele. care se ştie că sunt deosebit de importante pentru metabolismul celulei nervoase. deşi aveam propriile noastre vaci. Dimpotrivă.

Este de dorit ca. Cu 50 de ani în urmă s-a ajuns la concluzia că sunt absolut necesare un regim de viaţă şi o alimentaţie mai sănătoase. Pot spune că bolnavii care se sting încet. o igienă individuală mai . ospicii şi spitale. prin ospicii sau prin instituţiile asemănătoare. Practicarea sporturilor. La ridicarea mediei de vârstă au contribuit multe. Chiar şi unii medici şi-au schimbat opiniile. să se recunoască neajunsurile alimentaţiei fierte si să se urmărească îndreptarea ei. Ereditatea poate avea şi ea un rol. în majoritatea cazurilor. nu a plâns aproape deloc ca sugar. Trebuie să se verifice practic faptul că bolnavii se înviorează de îndată ce primesc hrană crudă. Urmarea este că şi cel mai uşor dezechilibru psihic poate genera catastrofe. în majoritatea cazurilor. Foarte eficace au fost conferinţele 57 şi cursurile organizate de aceste societăţi.aş fi putut fi un elev mai bun. tocmai această hrană a generat boala. în primul rând în astfel de institute. totuşi. Trista poveste a copilăriei mele s-a repetat în cazurile a mii de copii şi se mai repetă şi azi. S-a publicat literatură despre tratamentul naturist şi alimentaţia pe bază de crudităţi. Se spune că acum 100 de ani fiecare al treilea copil murea până la vârsta de sase ani. Ţin să menţionez că fetiţa mea. care a fost hrănită de mică (din săptămâna a treia) cu crudităţi. S-au format asociaţii şi institute favorabile unei atari reforme conceptuale. nu ar fi ajuns în această situaţie dacă ar fi primit suficientă hrană vie. cauza bolii trebuie căutată în subalimentaţia sistemului nervos. Obişnuitul regim cu carne fiartă nu este în nici un caz cel adecvat unor astfel de bolnavi: deseori. Tot atât de mulţi sunt si copiii care au murit de timpuriu din cauza greşelilor de alimentaţie.

bună. Cum s-ar zice. Dacă o boală dispare după tratament. Izbitor este declinul mortalităţii copiilor. căci datorită ei şi-au găsit microbii un teren mai „uşor" de atacat. doar vindecarea simptomelor şi nu a organismului uman în totalitate. apa poate pătrunde în vas printr-un orifi58 ciu. banane si alte fructe crude. amestecat cu ceai de muşeţel alături de făinuri fierte. într-o atare situaţie s-a ajuns printr-o alimentaţie greşită. în loc să închidă orificiul prin care pătrunde apa. Metodele de azi pentru vindecarea bolilor pot fi ilustrate prin următoarea comparaţie: un om stă într-un vas cu apă. După cum s-a mai spus. Industria farmaceutică a ajutat şi ea la prelungirea vieţii omului. cel din apă. în cele mai multe cazuri. efecte secundare nocive. de cele mai multe ori. li se dau mai ales lapte praf nefiert. se luptă să o scoată cu un făraş: o muncă de Sisif. se încearcă. cu totul istovit de puteri. Mulţumită chirurgiei moderne. unora dintre ei li s-a putut prelungi viaţa cu câţiva ani. prin faptul că medicamentele ameliorează bolile — dar nu le vindecă. dar nici sănătos nu este. se mai poate . bolnavul nu moare. Indiferent dacă natura afecţiunii este de ordin psihic sau de alt ordin. medicamentele au. în plus. generalizarea instalaţiilor de baie amenajate în aproape fiecare casă şi multe altele au contribuit şi ele la prelungirea mediei de viaţă. ea fie apare mai târziu. de fapt. în loc să li se dea sugarilor lapte fiert. Din păcate făinurile mai joacă încă un rol de seamă în alimentaţia lor. pentru că astăzi multe boli specifice copilăriei sunt tratate cum trebuie şi. fie după vindecarea ei aparentă se manifestă alte boli. a îngrijirii mai bune a bolnavilor. altfel nu are rost nici un tratament. Iniţial trebuie îndepărtată cauza maladiei.

prin alimentaţia necorespunzătoare si medicamentele toxice. căci el. dar nu poate să pătrundă din două motive : Primul — cei mai mulţi medici îl înlătură din capul locului. Astăzi boala este doar tărăgănată. Am întrebat o dată un medic de ce nu-şi tratează pacienţii în mod natural. pornind de la cauza bolii. ca urmare a unei alimentaţii greşite. pentru ca. organismul bolnav. ţine mai mult la „plăcerile burţii" decât la sănătatea sa. până la urmă. Făraşul este imaginea modului în care poate ajuta medicina si chirurgia modernă. este verificat. Nu am avut însă . Al doilea motiv este generat chiar de cel bolnav. bolnavul să "se înece" în ele. multe spitale şi. reziduurile cu care se încarcă. precede de cele mai multe ori moartea. de aceea se murea mai rapid. pentru că nu ştie că si alimentaţia de crudităţi poate procura satisfacţii gustative.menţine deasupra apei un timp.. Cu o sută de ani în urmă nu se dispunea nici măcar de „făraş" ca să scoată apa. o medie de viaţă mai lungă ! Mulţi oameni nu pot să creadă că există o cură aşazisă minune (regim-minune). pentru că nu este înlăturată cauza. altfel aleargă la un alt medic. de aici. Regimul minune există. „Ieftinătatea" hranei de crudităţi este prea puţin „interesantă" pentru ei. Nu se gândeşte nimeni că o suferinţă ce trenează ani de zile poate. niciodată nu vor putea ieşi biruitoare meritele acestei alimentaţii. El 59 mi-a răspuns că pacientul vrea să vadă o reacţie rapidă. în permanenţă. fără ca ea să fie cunoscută şi să pătrundă în cele mai diverse medii sociale. Din acest motiv. Apa reprezintă toată „murdăria". dar până la urmă se îneacă.. deşeurile.

Dacă aceste substanţe nu există în alimente. zahărul nu mai are decât un singur element. organismul nostru este forţat să le dea din resursele proprii şi astfel individul începe să slăbească. printre altele. de nelipsit în metabolismul amidonului şi zahărului. de aceea. carbonul. RAFINAT La orice aliment neatins de mâna omenească. Corpul este nevoit să-şi procure toate aceste elemente din el. să fie lăsate aşa cum sunt ele. nici de decojire. De aceea. din rezervele lui proprii. Toate aceste deziderate sunt încălcate îndeosebi la prepararea zahărului rafinat. părţile lui componente alcătuiesc o structură perfect armonizată. la grâu. Deoarece. . apare o „scurgere" prin care echilibrul normal din „bugetul corpului" este dereglat. legile naturii cer ca alimentele să fie utilizate neapărat nemodificate nici de căldură. metabolizarea unui element fiind condiţionată întotdeauna de prezenţa unuia sau a multor altor elemente. complexul de vitamine B şi calciul. ceea ce este egal cu o crimă faţă de om. Cele 20-30 de elemente pe care le conţine trestia sau sfecla de zahăr au fost distruse. Ce poate să însemne prelungirea vieţii fără sănătate ? ZAHĂRUL ALB. Tărâţele conţin. Aşa este cazul. Tărâţele sunt indispensabile pentru transformarea amidonului ce se găseşte în interiorul grâului (făina albă). fapt deosebit de important. In universităţile noastre se predă în exclusivitate chimioterapia şi farmacoterapia. de exemplu. îndeosebi în digestie. şi astfel. nici de rafinare.impresia că era un neştiutor în ceea ce priveşte vindecarea prin terapie naturistă. începe să provoace neorânduială. este singura aplicată. utilizarea medicamentelor este mai mult decât una din practicile medicale. în întregul lor. De îndată ce zahărul ajunge în circuitul sangvin. După rafinare. de fapt. le pierde pentru că le consumă. astăzi.

la o reducere a zahărului din sânge sub nivelul mediu admis. ceea ce duce. urmează îndată reacţia adversă. ceea ce generează un surplus de energie. ţesut în parte . consumul din rezervele organismului generează o şi mai mare oboseală şi somnolenţă. pe . Dar enzimele. natura se răzbună crunt pentru tot ceea ce s-a făcut împotriva ei. imediat după ingerarea unei cantităţi mari de zahăr. Ficatul este stimulat şi trimite rezervele de zahăr (glicogen) în sânge. nu mai are nici una din substanţele enumerate. Cu o ţigară sau o ceaşcă de cafea se ajunge în aceeaşi situaţie. anormal. Natura însă nu lasă nesancţionată nici o biciuire artificială nepermisă. iar la o cantitate mare de zahăr. fermenţii. fiind intens stimulate. observăm că glandele pancreatice. dar în raport cu mărimea cantităţii de zahăr. mai mult sau mai puţin grave dar. astfel încât face mai mult rău decât bine sănătăţii. cantitatea de zahăr creşte. Consumul de zahăr în cantităţi mari dă senzaţia de saţietate dat fiind numărul mare de calorii pe care acesta le conţine. rafinat. de recul: după fiecare metabolizare a zahărului. secretă prea multă insulină. deci nu aduce în organism nici măcar un singur „ajutor" pentru digestie. trece repede în sânge. aşa încât dispare oboseala. implicit. aparat. Organismul uman — respectiv fiecare sistem. Corpul este lipsit de unele din cele mai importante elemente. la un moment dat. La un examen al glicemiei. pentru o perioadă scurtă de timp. Ce este de făcut ? Puţină ciocolată sau o băutură dulce este mereu la îndemână.61 fără să stea în intestin. de unde şi instalarea stării de mare oboseală. Ar fi minunat dacă ar rămâne aşa.suportă o vreme şi face faţă tuturor acestor „sâcâieli". apare chiar ameţeala. aşa încât o luăm de la început. mineralele? Zahărul alb.

pe care o purta în buzunar. Primul pas ar trebui să urmărească lămurirea oamenilor asupra nocivităţii lui şi a daunelor ce le aduce sănătăţii. Este de neconceput faptul că guvernanţii îi acordă un regim preferenţial şi îl tot ieftinesc în loc să-i ridice preţul. acestea erau mestecate încet şi temeinic. nebunia şi chiar sinuciderea. Iată ce suferinţe si ce afecţiuni sunt favorizate de consumul de zahăr: scăderea voinţei. În timpul marşurilor nesfârşite. soldatul era în permanenţă aprovizionat cu acest fel de „hrană". In afară de apă se pare că nu mai primea nimic demn de amintit. Fiecare soldat primea raţia sa de grăunţe. nevrozele. „res frumentaria" — problema cerealelor. Chiar şi fructele fierte sunt nesănătoase. nervilor şi sângelui. pâinii albe (chiar şi intermediare) şi a cocăriilor. căci ar fi fost consemnat de scriitorii romani. iar iscusinţa şi rezistenta armatelor romane era considerată de neîntrecut. De ce nu scot un cuvânt medicii despre o atare realitate şi de ce spun atât de puţin dentiştii despre pericolul dulciurilor? Există cercetări care afirmă că infarctul miocardic este rezultatul consumului îndelungat al zahărului (zahăr în orice formă artificială). afecţiunile dentare. care prin digestie se transformă în zahăr.care acum este obligat sa le sustragă din hrana nece sară glandelor. Dacă începea lupta. PÂINEA ALBĂ ŞI PÂINEA NEAGRĂ Alimentaţia soldaţilor romani consta din simple grăunţe de grâu. artroza. impotenţa. zahărul poate genera orice boală. În sfârşit. a memoriei. 95 A . Cuvântul „aprovizionat" avea o semnificaţie foarte simplă. Personal susţin că zahărul este chiar mai nociv decât alcoolul în ceea ce priveşte sănătatea.

Cu această ocazie se folosesc substanţe toxice. Iar când aluatul se pune la copt. Se crede oare că astfel s-a îmbunătăţit darul desăvârşit al naturii? Să vedem ce valoare mai are. organele se încarcă de reziduuri mucoase şi sedimente. o pâine scumpă şi o plăcere scumpă sunt. dar în ceea ce priveşte hrana. căldura distruge şi ultimele substanţe nutritive. corpul este jefuit şi înşelat. la preţul lor. Pâinea albă este socotită chiar un aliment în mod deosebit indicat persoanelor bolnave şi mai în vârstă. cu alte cuvinte se putea trăi numai cu ele. se adaugă conservante care o fac şi mai otrăvitoare. Cine cumpără cu regularitate pâine albă şi prăjituri din făină albă. să adauge. Nu este de mirare că agenţii patogeni se pot atât de uşor instala! 64 De cele mai multe ori făina albă este făcută „şi mai albă". Un morar mi-a spus că . de fapt. o adevărată înşelăciune. să zicem aşa. În azile şi spitale este de asemenea mult folosită pâinea semialbă. pâinea ţărănească şi alte aluaturi la fel de dăunătoare. în majoritatea cazurilor. sângele se acidifiază. sunt folosite ca hrană pentru vite. chiar şi sub formă de pesmet. un aliment privilegiat pentru om. numai amidon. Interiorul din care se scoate făina de grâu conţine. Într-adevăr.Din scrierile acelor timpuri putem constata că boabele de grâu constituiau o hrană deplină. produsul numindu-se „pâine albă". şi cheltuielile pentru dentist şi medic. Toate substanţele nutritive din grăunţele de grâu se află în tărâţe şi în germeni. pentru că ar fi mai uşor de digerat. Din acest aliment minune azi se obţine o făină albă şi se coace pâine. E adevărat că se obţine o cocă foarte bună. în contrast cu tărâţele şi germenii de cereale care.

Faptele sunt confirmate de cercetări- . este sarcina morarului să extragă din făină toate tărâţele şi germenii cu vitamine cu tot. 65 iar cei interesaţi au făcut o publicitate îndrăcită în favoarea ei. şi totuşi. Pentru a produce acea mult solicitată (cu patru zerouri) făină albă şi intermediară. chiar dacă s-ar adăuga toate cele aproximativ 30 de săruri minerale răpite. casă şi hrană din propriul lor corp! Iar noi trebuie să luăm de bun faptul că lăcomia de câştig a profitorilor şi lipsa de informare a oamenilor din partea guvernanţilor favorizează o asemenea situaţie? Acum câţiva ani. iată că ei fac bolii. Ca urmare. pentru că toate substanţele „de îmbogăţire" sunt sintetice şi anorganice. în adevăratul sens al cuvintelor. în special în vitamină B. Aşa a apărut aşa-numita pâine „îmbogăţită".în pâinea intermediară ţărănească nu se găseşte nici urmă de tărâţe sau germeni. Unii brutari au ştiut că lipsa tărâţei şi a germenilor conduce la o depreciere a calităţii făinii şi au cerut morarilor să adauge vitamine artificiale şi unele minerale. lipsite de enzime şi viaţă. din păcate. elveţienii au fost chemaţi să voteze pentru scumpirea pâinii negre şi ieftinirea celei albe. făina secătuită de tot conţinutul ei natural nu mai poate fi îmbunătăţită. Sună foarte atrăgător dar. pâinea integrală a fost scoasă din competiţie. Este cunoscut faptul că cerealele sunt foarte bogate în vitamine. aşa că nu pot fi asimilate de organele noastre. Ţăranii nu ştiu că mănâncă pâine fără nici o valoare alimentară şi că ce este mai sănătos dau porcilor. Şi asta numai pentru că făina albă are o limită de valabilitate mai mare. indispensabilă întreţinerii sistemului nervos. Se afirmă că nimic nu este mai presus de inteligenţa umană.

de pildă. Suferinzii de reumatism şi artrite ar trebui să o evite cu totul. De ce n-ar găsi şi brutarii noştri o idee similară de obţinere a pâinii? Dar 66 vor trebui să găsească o soluţie atunci când va fi solicitată de consumatori. SAREA DE BUCĂTĂRIE „Voi sunteţi sarea pământului": după cum sarea condimentează mâncărurile. În antichitate. întinzând aluatul şi încălzindu-l la soare. Din exemplul biblic putem trage cel mult concluzia . ca şi oamenii corpolenţi. imediată. acest lucru nu are nici o legătură cu întrebarea dacă ea este sănătoasă sau nu. a organelor noastre sanitare este să informeze populaţia asupra realităţii. se pierd enzimele. După cum am mai amintit. ce se depune pe pereţii arterelor. Calculii biliari se fonnează în special din colesterol. ci numai prin alimente conţinând vitaminele respective. de americani. dar nu poate fi socotită o hrană totală pentru că. ne dăm seama că sarcina principală. pâinea albă este calea unui viitor infarct cardiac. şi prin aceasta în colesterol. aşa să fie şi creştinii un condiment printre oameni! Dacă în Biblie sarea este folosită ca în exemplul de mai sus. prin coacere. pentru că hidrocarbonatele excedentare se transformă în grăsimi. Dacă ne gândim că se mănâncă în proporţie de 80% pâine albă. asupra marinarilor bolnavi de scorbut care nu au putut fi vindecaţi sau feriţi de această boală prin adaosuri de vitamine artificiale. ea face parte din categoria mâncărurilor gătite. a calculilor biliari. Pâinea neagră sau integrală este într-adevăr mai sănătoasă decât pâinea albă. iudeii fabricau singuri pâinea integrală sănătoasă.le făcute în timpul celui de al II-lea război mondial.

deoarece medicina o interzice tocmai pentru că a pricinuit boala sau a contribuit la apariţia ei. Sarea de bucătărie este anorganică. o milionime de gram. de exemplu dintr-o linguriţă de sare. Dovada concretă este că o eliminăm fără ca structura ei chimică să fie prea mult schimbată dacă. este o otravă a cărui concentraţie.că o mâncare fără gust poate fi condimentată cu sare. deci aproape to- . Cine nu a auzit că bolnavilor li se prescrie regim fără sare sau sărac în sare? Dacă sarea este dăunătoare pentru bolnavi. bineînţeles. încât cu un pahar de soluţie concentrată de sare cineva îşi poate lua viaţa. este aşa de mare. de 68 aceea ele constituie halta intermediară pentru hrana noastră. în sarea de bucătărie. Tot aşa de puţin cât se poate alimenta omul sau animalul cu praf de piatră sau de fier. Între sarea de bucătărie şi sarea de mare există o mare deosebire. tot aşa este şi pentru un om sănătos. sau de sticlă. adică nu este de provenienţă vegetală sau animală. După cum azotatul de calciu şi superfosfatul sunt otrăvuri pentru noi. tot atât de puţin suntem înzestraţi şi noi pentru a digera şi a asimila sarea de bucătărie. Plantele au fost destinate să ia substanţele anorganice din pământ si să le transforme în substanţe organice. pentru organismul nostru. sarea de bucătărie numai din două. Nu conţine deci enzime. S-a constatat că omul poate asimila urme infime de substanţe anorganice. restul. clorul. constituind mai târziu cauza unei boli. nu s-a „fixat ilegal" în corp. Unul din ele. tot aşa este şi sarea de bucătărie. Sarea marină se compune din aproximativ 100 elemente. În acel timp când s-a scris Biblia se cunoştea probabil numai sarea de mare.

ceea ce produce toate bolile posibile şi. ci i-ar fi fost mult mai uşor s-o obţină din toate fructele pe care le mănâncă. murdăreşte sângele şi organele şi astfel stimulează boala sau apariţia ei! Infima capacitate de asimilare a sărurilor minerale de către organele noastre o datorăm proceselor biochimice. Lichidul este necesar pentru a o dilua şi pentru a-i diminua toxicitatea (este un corp străin). Corpului îi este cu neputinţă să elimine în totalitate sarea. împreună cu o serie de alţi acizi. Vasele îşi micşorează lumenul şi generează creşterea tensiunii. ceea ce atrage după sine urmări grave. Sarea de care omul are nevoie (el nu are nevoie de sare de bucătărie) se găseşte suficientă în alimentele crude. ţesuturile se uzează. Amatorii de multă sare sunt chinuiţi adesea de sete şi foame. Din cele 15-20 grame de sare care se ingerează obişnuit prin alimente. fără sare.tul. ateroscleroza. bolnavă. chiar sub formă organică). iar pentru asimilarea sării de bucătărie ar fi necesare milioane de astfel de reacţii. Restul se depune peste tot în organism. îndeosebi. Ce ocol pentru vindecare când. trăieşte fără să facă toate bolile ce-l macină pe om. pentru scoaterea căreia se sapă la 200 m adâncime. Greutatea corpului creşte şi pielea capătă o înfăţişare spongioasă. de fapt. de aceea cei ce mănâncă foarte sărat transpiră anormal şi suportă greu căldura. cu siguranţă că nu ar fi fost de cea din mine. Dovada ne-o prezintă maimuţa care. . Iar dacă ar fi avut nevoie de sare. Soluţia de sare se fixează parţial în pereţii celulelor ce alcătuiesc ţesuturile. Ştim că provoacă sete. rinichii sănătoşi nu pot elimina decât cinci-şapte grame. la fel şi pereţii 69 arterelor. în alimentele crude ne stau la dispoziţie toate sărurile nutritive (fiziologice.

prin transpiraţie. Faceţi. Sarea dăunează sănătăţii. motiv pentru care este cancerigenă. ce încalcă toate legile fireşti ale naturii şi constituie o adevărată crimă. comparaţia cu alimentaţia soldaţilor romani. Waerland în cartea sa. care transpiră mult. li se dau şi tablete de sare. 70 Faptul că sarea este eliminată reprezintă o dovadă că. Rezultă că pentru vindecare se cere mai mult decât un regim fără sare. Toate au făcut hipertensiune. cu alimente bogate în sare. după terminarea experienţelor. a făcut o experienţă pe şobolani. pe lângă o alimentaţie bogată în sare. poate. pentru corpul nostru. După cum relatează dr. când nu te aştepţi. bogată în enzime sau. pâine intermediară şi sare. 35 de femele de şobolani au fost hrănite. ci numai reziduurile. Să nu ne mire de ce un soldat. În a doua săptămână de post . la cele mai multe tensiunea nu mai scădea. În America.Sarea poate distruge vitaminele şi enzimele. poate ajuta numai o alimentaţie de crudităţi. ea reprezintă o otravă ce trebuie dată afară din corp. Dr. postul total. un soldat bolnav. vă rog. îndopat cu carne. Avea voie să bea numai apă. probabil şi în alte ţări. sărurile organice necesare. aproape pe moarte. soldaţilor. Prin aceasta se urmăreşte înlocuirea sării pierdute prin transpiraţie. fiind nefolosibilă. supraîncărcat de sare. Dahl. se prăbuşeşte din picioare. a venit la un medic naturist care i-a prescris o cură de post. Se uită că organismul nu elimină niciodată. de la Institutul de Cercetări Medicale din Brookhaven. timp de un an. Uimirea medicului a fost însă mai mare când. după război. Este o practică de o absurditate flagrantă.

Unii încearcă să slăbească mâncând multă carne. fiind reprezentat de pâine şi aluaturi. un fel de îngrăşăminte chimice. Chiar şi vindecarea rănilor este întârziată. Uneori sărurile se cristalizează şi generează reumatism şi artrite. consumând alimente foarte sărate. Se poate spune că sarea. De unde venea ea. Organismul uman este o parte integrantă a na- . situaţia nu se prezintă aşa. ca să nu spunem că "se umflă" cu apă şi otrăvuri. dar nu a mai apucat pentru că a fost tăiat. Folosirea sării în exces în alimentaţia multor oameni a generat o practică asemănătoare în alimentaţia animalelor: îndoparea viţeilor cu nutreţuri amestecate cu tot felul de săruri anorganice neasimilabile. de vreme ce de mult timp nu mai primea sare ? Din acest exemplu vedem cum otrăvurile se fixea ză în organism şi provoacă tot felul de suferinţe. Problema sării poate fi soluţionată numai orientându-ne spre un regim de crudităţi. favorizează orice boală. Este limpede că această carne se va „strânge" în cratiţă când o vom fierbe! Mulţi oameni se îngraşă Ia fel. se realizează acum în trei luni. Desigur că viţelul ar fi trebuit să se îmbolnăvească curând din cauza acestei alimentaţii şi să moară. Sarea este tot atât de străină pentru corpul nostru ca şi medicamentele chimice.încă mai elimina cinci grame de sare prin urină. La ceea ce în mod natural se ajungea într-un an. Dar în ceea ce-1 priveşte pe om. dar nu ştiu că prin aceasta „murdăresc" şi mai mult organismul şi contri buie direct la îmbolnăvire. Nici „nutreţul concentrat" nu-i lipseşte omului. animalele cresc repede în greutate. dacă este folosită în măsura în care este cerută de arta culinară de azi. Cu ajutorul apei care se strânge ca urmare a îndopării cu sare a ţesuturilor.

nici în oala de gătit. încât nu am avut curajul nici măcar să-l gust. oferindu-le numai pe moment căldură şi energie. în special băutura. DE CE „NU". Cu greu poate fi găsit un preparat chimic farmaceutic care să nu aibă efecte secundare adverse. Numai natura îl poate vindeca şi hrăni cu adevărat. Corpul nostru nu-şi are originea nici într-o fabrică chimică. Aportul de căldură este de-a dreptul neînsemnat. asemenea fumatului şi băuturilor alcoolice. fiecare anomalie. vecinul . Ele nu se împacă. slăbesc. nici într-un munte de sare. fără a dăuna cu nimic sistemului nervos. ele diminuează sensibilitatea naturală gustativă. BĂUTURILOR FIERBINŢI ? Se crede că pentru a produce energie şi căldură mâncărurile şi băuturile trebuie să fie consumate fierbinţi. Mâncărurile fierbinţi şi. Ne-a fost servit atât de fierbinte. ce depăşesc cu mult foloasele lui aparente. Acelaşi adevăr este valabil şi pentru sarea anorganică. o energie stabilă permanentă. În schimb. Crudităţile conferă. Cum nu se poate îmbina adevărul cu minciuna. În plus.turii. Băuturile fierbinţi excită nervii şi biciuie inima. Astăzi a ajuns ceva firesc să se socotească anormalul drept folositor şi sănătos! Sau fierbinte. aşa încât mâncărurile ce nu sunt puternic condimentate şi sărate par a fi fade la gust. Am fost o dată invitat la un ceai. Dispare şi plăcerea de a mânca fructe sau alte alimente crude valoroase. dimpotrivă. ba chiar se instaurează un fel de repulsie faţă de ele pentru că nu mai au „nici un gust"! Şi astfel fiecare lucru împotriva firii. atrage după sine o alta — totul în dezavantajul sănătăţii noastre. sau de la gheaţă! Numai să nu fie aşa cum le-a oferit natura. tot aşa nici organele noastre nu se pot asocia cu substanţele otrăvitoare. dăunează sau distrug mucoasele.

chiar dacă este vară. Cauza reumatismului şi a artritei. dar aceste excepţii nu trebuie să devină o obişnuinţă. Felurile de mâncare ce nu trebuie îndelung mestecate este recomandabil să fie puţin încălzite. esofagul şi stomacul acestui individ erau căptuşite cu un fel de talpă. Au devenit o adevărată plagă pentru omenire. mai ales când de-abia s-a început regimul de crudităţi. mai ales a celor de rinichi şi de piele. Oare devreme sau mai târziu nu se va răzbuna natura pentru o asemenea „brutalizare" a mucoaselor ? E de la sine înţeles că şi regimul naturist permite „răcoritoare". în mod normal. Produsele farmaceutice. cu puţine seminţe de floarea-soarelui.meu l-a dat pe gât duşcă. din 20% acizi şi 80% substanţe alcaline sau baze. Sângele nostru este compus. înmuiate în prealabil. în timpul verii sau ceva „călduţ". deci cu ceva ce trebuie mestecat. favorizează declanşarea altor boli. ca si a altor numeroase (majoritatea) boli. Ele se pot consuma. iarna. CANTITATEA DE ACIZI DIN CORP Reumatismul şi artrita sunt unele din cele mai frecvente boli ale vremurilor actuale. încât suportă o asemenea opăreală. parc-ar fi fost apă rece. în special . de multe ori. probabil. să ne abatem de la regulile lui naturiste. cerul gurii. apoi natura va lucra în favoarea stabilizării definitive a stării de sănătate. Dacă mâncarea noastră este de aşa natură încât măreşte cantitatea de acizi din sânge. constă în creşterea acidităţii sângelui. sunt de puţin ajutor şi. Astfel este înlesnită îmbibarea lor cu salivă. în general. Se poate întâmpla. toate organele de excreţie. Şi în acest caz vindecarea reală se obţine numai dacă a fost înlăturată cauza bolii. Mi-am zis că. după preferinţe. chimice.

a. „dopuri" de mucozităti. a căror cantitate trebuie să corespundă. nu mai sunt în stare să facă faţă onorabil proceselor de eliminare a tot ceea ce este rău pentru orga nisrn.a. La acestea se adaugă impregnarea generală a ţesuturilor cu reziduuri şi mucozităţi. deoarece el trebuie folosit pentru neutralizarea surplusului de acizi şi este astfel sustras din oase. suferinţe la nivelul coloanei vertebrale. care favorizează instalarea maladiilor infecţioase.rinichii. calcifiază ţesuturi. Instalarea unei hiperacidităţi constante sangvine generează numeroase boli. Toate se depozitează „ilegal" în tot corpul. Din întregul proces chimic rezultă acizi şi baze. că oboseala şi durerile de cap devin nişte „oaspeţi nepoftiţi dar permanenţi". unii acizi se depun sub formă de cristale. otrăvuri ş. că apar calculi biliari sau renali. diverse toxine. că rănile nu se vindecă. dinţi etc. Se produc cu uşurinţă fracturi ş. boli de nervi. în articulaţii şi muşchi. Acidul uric reprezintă cea mai mare parte din surplusul de acizi. că se formează tumori. pe cât . Una din cele mai mari consecinţe ale hiperacidităţii este lipsa calciului. cum este sarea de bucătărie. Ştim că hrana pe care o mâncăm ajunge în celulele corpului datorită arderilor produse în timpul metabolismului. afecţiuni dentare. ca urmare. formează reziduuri. acoperă cu grăsimi pereţii arterelor sau alte organe. Astfel că nu este de mirare că apar durerile articulare. că se instalează ateroscleroză. că rinichii nu mai funcţionează normal. acestui surplus i se adaugă şi alte substanţe străine de constituţia normală a organismului. Apar. 75 Întreaga activitate fiziologică normală a tuturor organelor este îngreuiată. sciatică.

intermediară. iar altele se transformă în ambele categorii de substanţe. numai acizi. Tot aproape neutre sunt socotite unele fructe ca bananele foarte bine coapte. deoarece corespunde procentajului existent în sânge. nu toţi cercetătorii sunt de aceeaşi părere. astfel încât să nu apară un dezechilibru în reacţia acido-bazică din sânge. procentajului normal existent în sânge (amintit mai sus). Cele care se transformă 100% în baze sunt toate soiurile de zarzavaturi. ciocolata. iar laptele. după metabolism. rahatul. pâinea albă. după metabolizarea lui. este socotit neutru. De aceea este foarte important să ştim. multe fructe acre. reventul (rubarba). deoarece laptele va fi. exact. castanele comestibile. sarea de bucătărie. ceapa. tărâţele de grâu. Cu ajutorul acestora şi a experienţei proprii le putem clasifica în felul următor: Ca alimente care dau 100% acizi se socotesc: carnea. pentru mai multă vreme. ce rezultă din fiecare element ca să ne putem ghida în stabilirea regimului. toate dulciurile preparate din zahăr. raportul „acidbază" corespunde întocmai celui din sânge. 76 Există cercetări pe baza cărora s-au întocmit tabele privind raportul acido-bazic din alimente. cartofii. grăsimea animală. Dintre toate alimentele. zahărul rafinat. laptele este singurul aliment în care. merele foarte coapte. germenii de grâu .posibil. nu cele acre. pepenii. grăsimea vegetală (uleiuri şi margarine). Toate celelalte alimente oscilează între cele două tipuri de componente. din altele numai baze. cozonacul. toate verdeţurile. Referitor la reacţia acidă a fructelor. excepţie fac păstăile de leguminoase. roşiile. unicul „fel de mâncare" al sugarilor. Pentru reumatici trebuie foarte . Din unele alimente rezultă.

multă precauţie în alegerea mâncărurilor. Apa de zarzavat şi de tărâţe (vezi reţetele) sunt în mod deosebit recomandate. Dinţii au început să-mi cadă şi am făcut şi un reumatism la umăr. de atroze. dar. Hipocrate habar n-avea de conţinutul în calorii sau raportul acido-bazic din alimente. ar face bine să nu se atingă de atare alimente. când ai o alimentaţie de crudilăţi 100% ? După ce am revenit în Elveţia. 77 Mare atenţie la tabelele care socotesc toate fructele bazice. mai ales grape-fruits. se constată că mai toţi oamenii sunt . durerile reumatice mi-au dispărut foarte curând. Pe când locuiam în sudul Floridei. putem să mâncăm dar moderat. Dacă. chiar dacă ştia să trateze foarte bine un diabetic. deoarece conţine mult calciu. astfel încât să-i neutralizeze sau să-i elimine. De abia acum mi-am dat seama cât de înşelătoare erau acele tabele. aveam în jurul casei o grădină cu tot felul de fructe tropicale. Bolnavii însă care ar vrea să se însănătoşească. Pe cine îl va interesa cu adevărat însănătoşirea. Cerealele dau 60% baze. pentru că organele noastre nu pot face faţă surplusului de acizi. pe baza unor astfel de tabele am început să consum şi fructe acre. Nu trebuie să fim însă sclavii tabelelor. Se adaugă cel mult lapte prins. Nu reuşeam să înţeleg ce se întâmplă şi nu mai conteneam întrebându-mă cum se poate întâmpla aşa ceva. artolice. ni se oferă mâncăruri din prima grupă (acide). cu afecţiuni osoase. îi sfătuiesc să menţină pe cât posibil alimentaţia bazică amintită mai sus. va renunţa la tot ceea ce este fiert. unde nu cresc asemenea fructe. dentare. prin fierbere. Din păcate. valorile bazice scad simţitor. în mod excepţional. Dinţii nu mi i-am mai putut salva. Pe bolnavii de reumatism. şi n-am mai mâncat aproape deloc. de sciatică.

dacă 78 alimentaţia este corectă. întradevăr. adică bazică. când bolnavul se apropie de moarte şi durerile devin insuportabile. Ce este valabil pentru cariile dentare. îl ajunge disperarea.n. şi binevoieşte să ia aminte la acest regim alimentar. Cel mult. dar ceea ce scrie un fanatic nu are nici o autoritate. se îmbolnăveşte din când în când şi moare în cele din urmă de infarct miocardic sau de o altă boală. Mulţi s-ar putea însă salva. Există. Majorităţii oamenilor li se pare că este imposibil să-şi schimbe felul de alimentaţie. prin urmare să fii bolnav este o situaţie cât se poate de normală într-o viaţă de om. Se pare că mai curând acceptă durerile de dinţi. injecţiile şi suferinţele. şi medicul acesta mănâncă la fel ca noi. iar dintre ele mai ales cele formate cu calciu.tributari hiperacidităţii. fiind vorba numai de crudităţi. şi-ar putea veni singuri în ajutor în acest fel. este valabil pentru toate celelalte boli enumerate. se apreciază că 95% din populaţie (este vorba de Elveţia — n.) suferă de acest rău care provoacă toate bolile — hiperaciditatea — şi de lipsa substanţelor bazice. Astfel. Deoarece procentajul din sânge nu are voie să se schimbe. Mie personal mi-ar părea foarte primejdios să trăiesc cu alimentaţia obişnuită şi tot felul de injecţii şi medicamente. De fapt. Cea mai bună dovadă o reprezintă cei 98% de indivizi cu afecţiuni dentare. surplusul de acid care nu poate fi eliminat se depozitează în corp. ar fi altceva. când nici un medic şi nici un medicament nu-1 mai poate ajuta. şi asta pentru că hiperaciditatea înseamnă mai ales lipsă de baze. „Dacă medicul ar prescrie o schimbare de regim. Literatura despre cru- . posibilitatea de a fi feriţi de carii dentare.

Vrei să ajungi şi tu în această stare. „vei crede" ? Din fericire mai există şi medici demni de jurământul lui Hipocrate. Cam aşa a vorbit şi tatăl trupesc al celui ce scrie această carte. toate aceste substanţe le găsim în legumele şi verdeţurile crude. după ce mâncăm fructe uscate sau dulciuri. Şi gingiile sunt bine curăţate şi întreţinute cu aceste pulberi. aşa cum puneam înainte sarea. Dar când a văzut moartea cu ochii. pe care îl mestecăm . Ei sustrag corpului nostru calciul şi alte minerale bazice. nu acrişor. dulce. atunci când era bolnav. să se mestece un praf de baze. care strică dinţii şi. în general după mese. pe de altă parte. care cercetează boala cu de-amănuntul. Menţionăm că şi sucurile de legume şi ceapă ajută la neutralizarea acizilor. Se poate scăpa de apariţia cariilor şi dacă se mănâncă zilnic doar un măr foarte bine copt. fracturile şi tot felul de distrofii. Pentru a preîntâmpina formarea surplusului de acizi şi menţinerea unui procent de 80% baze nu sunt suficiente doar astfel de măsuri. Cu ajutorul unor atari măsuri de precauţie minime pot fi evitate durerile de dinţi. sau există preparate pe bază de fier sau calciu. în sfârşit. tot felul de medicamente pe bază de pulberi alcaline. în tratamentul lor clasic. Basin. Să ne întoarcem la discuţia noastră asupra acizilor. în grâu. stimate cititor ? Nu s-ar putea să fie prea târziu când. foarte gustoasă. şi-a schimbat gândurile. pentru că numai astfel pot fi neutralizaţi. din care se poate amesteca câte o linguriţă în mâncare. pentru a împiedica fermentaţiile acide dintre dinţi. Toate bolile de stomac şi intestine au. Pentru a menţine dinţii sănătoşi este recomandabil ca. în merele şi bananele foarte bine coapte.dităţi nu mă interesează deloc". Există o pul79 bere de substanţe minerale neutre.

bine de tot în gură. năut. Ar fi mai bine să vă opriţi la rădăcinoase. Iaurtul şi roşiile sunt cam acide. cum sunt sfecla roşie şi morcovul. unele peste altele. APROVIZIONAREA CU CRUDITĂŢI Există părerea că o alimentaţie cu crudităţi ar consta numai din fructe şi salate si nu ar fi recomandată din cauza stropirilor dese cu tot felul de substanţe toxice. există nenumărate preparate din cereale care constituie mâncarea principală. se descoperă farfuriile şi se lasă puţin la geam pentru ca să înverzească puţin şi plăntuţele să se îmbogăţească în vitamine. surplusul de apă se lasă să se scurgă printre farfurii. să folosească metoda preparării germenilor de seminţe. 81 Unii embrioni (cei de grâu) trebuie lăsaţi mai mult . Alimentaţia cu crudităţi este aşa de variată şi are atâtea posibilităţi de preparare. Deoarece seminţele nu trebuie să plutească. Pentru o cantitate mai mare. încât şi orăşeanul poate beneficia de ea. cu rapiditate şi putere mare de germinare. în apă. nuci. Din ele se vor pregăti mâncăruri foarte gustoase. întinsă. unele peste altele. să se umfle si se aşază pe o farfurie mare. Se pun seminţele sau sâmburii.Ca să nu se evapore apa repede se pune deasupra o farfurie de acelaşi format. Referitor la procurarea zarzavaturilor indicate vom reveni. brânză de vacă din lapte nefiert. Pe lângă zarzavaturi şi fructe. se aşază mai multe astfel de perechi de farfurii. Cine nu este fericitul posesor al unei grădini dar care vrea să se aprovizioneze singur cu salată în timpul iernii. Dacă seminţele dezvoltă (este şi în funcţie de temperatură) în două-trei zile. unele lângă altele sau dacă nu se poate astfel. apoi seminţele uleioase. embrioni de până la trei cm.

muştarul. pot fi recoltate.să crească şi de la ei se folosesc numai tijele. soia. umedă. Pentru încolţire se pretează cel mai mult năsturelul de grădină. dar este greşit numită soia. 82 INGREDIENTELE NECESARE LA . în timp ce zarzavaturile de bucătărie sunt rezistente. în prezent livezile mai mici. fasole verde care încolţeşte deja după câteva ore. Se poate semăna şi grâu. insecticide. după împrejurări. De obicei se toacă şi se prepară împreună cu alte salate sau fructe. Se taie câte puţin din ele şi se folosesc fie tocate mărunt. întinsă pe o planşetă tare. Se poate procura şi la noi. Alţii pot fi recoltaţi de îndată ce ating lungimea de un cm şi se valorifică împreună cu seminţele. mazărea şi cerealele. În China şi Japonia metoda este cunoscută de mult. Când firele ajung la cinci-şapte cm lungime. Chinezii plantează. nu se prea stropesc. Nefărâmiţate sunt prea tari. să fie acoperită planşeta. Lădiţele se acoperă la exterior cu folie de plastic şi se umplu cu cernoziom (pământ negru). poate planta salată şi mirodenii în lădiţe ce trebuie aşezate în „grădina de iarnă" — într-o încăpere încălzită sau la fereastră. Aprovizionarea cu fructe nestropite cu erbicide. amestecate cu mixerul. Pot fi pregătite şi cu mixerul. Trebuie ţinută umedă tot timpul şi. Cine îşi poate face timp. ca salată. pesticide nu este o problemă. Pentru a fi siguri că este vorba de fructe „curate" ele se cumpără de la ţărani care le cultivă după metoda biologică. de la salată trebuie să fie mereu refăcute răsadurile şi trecute în alte lădiţe. în general. Şi mai simplă este metoda următoare: se împrăştie seminţele pe o pânză groasă. într-o cameră expusă la lumină. fie ca adaosuri. la început. lucerna. special în acest scop.

este cel mai bogat. Alţi furnizori de proteine mai bogaţi decât carnea fiartă sunt: soia. năutul. Ovăzul crud. Deoarece soia crudă nu are gust plăcut. 83 Seminţele să fie crude! Indiferent despre ce fel de seminţe este vorba valoarea lor poate fi testată prin puterea de germinare. Dintre toate soiurile de cereale. cu aer cald. ne putem alimenta pe durată lungă. carnea fiartă nu are altă valoare nutritivă. el poate fi modificat fie prin metoda germinării. de cele mai multe ori. Cine cumpără grâu de la ţărani să se intereseze dacă nu a fost recoltat cu combina. nucile. nuci. arahidele crude. cu 15% proteine. ouăle crude. prin fierbere. după fierbere. ovăzul. Carnea. seminţele uleioase. nu poate fi consumată ca atare. laptele crud. doar 9% mai sunt utilizabile. alături de fructe şi salate. Fasolea verde. nedigerabile sau sunt distruse coagulându-se. necoaptă. . complet şi sănătos. laptele acru şi brânza de vaci (nefiartă). pentru că în acest caz a fost uscat. de exemplu. este otrăvitoare. fie prin combinarea ei cu alte ingrediente. embrionii de cereale. cu 15% proteine. deoarece 2/3 din proteine devin. conţine 25% proteine dar. în salate sau alte feluri de preparate prelucrate cu mixerul. În afară de proteine.PREPARAREA REGIMULUI DE CRUDITĂŢI Proteinele S-a constatat că naturiştii au nevoie de mult mai puţine proteine decât cei ce mănâncă combinat. celelalte feluri de brânzeturi se încălzesc la preparare. pe când ovăzul şi sâmburii (miejii) uleioşi (alune. seminţe de floarea-soarelui) (25% proteine) sunt alimente complete cu ajutorul cărora. ne oferă deci mai multe proteine decât carnea fiartă.

Învelişul este aşa de moale. deoarece cel glasat este destul de devitalizat. Acestea sunt elemente bazice foarte importante. Deşi această lucrare se face la o temperatură destul de scăzută. cruzi. Dacă nu se poate obţine mei auriu nedecorticat. în Orient. Seminţele de floarea-soarelui şi de susan sunt unele din alimentele preferate ale naturiştilor. se poate remarca ce deosebire este între gustul fulgilor de fabrică şi al aceloraşi grăunţe pisate în casă. . să se cumpere numai orez ce poate încă să încolţească. meiul conţine mult magneziu şi potasiu. Din aşa-numitul mei auriu se îndepărtează industrial gustul amărui. Pe lângă siliciu. Germenii de grâu. a produs boala beri-beri (avitaminoză B). Pentru comparaţie. este de preferat cel care se foloseşte la hrana papagalilor şi a unor animale pentru blană. În ceea ce priveşte orezul. Ar fi de dorit ca măcar o dată pe zi să mâncaţi două-trei linguri de mei (Vezi reţeta „Fulgi de mei"). nu mai poate fi socotit crud. embrionul poate fi sfărâmat sau eliminat. De aceea este de preferat să mâncaţi orez obişnuit.Tot atât de multe dificultăţi vom întâmpina şi la cumpărarea ovăzului crud. dovada certă este că. În comerţ se găseşte numai mei decorticat. Chiar şi fulgii de ovăz şi de mei sunt ţinuţi în abur în momentul fabricării. Seminţele de dovleac neprăjite sunt grozave la „ronţăit" şi foarte sănătoase. încât după fărâmiţarea lui într-un mixer sau cu o râşnită de cafea nu mai rămâne nici urmă din el. la fel ca la ovăz. Prin decorticare. unde se consumă numai acest sortiment. 84 Fulgii şi germenii (nu embrionii!) Din păcate nu se pot fabrica fulgi cruzi de cereale.

cel mai valoros şi mai ieftin. Lămâile şi oţetul natural Folosite în măsură mică sunt. ca şi mierea. se mai pot adăuga şi alte verdeţuri ca: urzică. în starea lui naturală. de măsline şi de in deoarece. păpădie şi plante medicinale. alte sorturi de ulei nu pot fi preparate la rece. utilizate cu regularitate şi în cantităţi mari conduc la hiperaciditate. Obişnuit este vorba de uleiul de floarea-soarelui. reprezintă alimentul cel MAI BOGAT ÎN ENZIME. care sunt sănătoase. 85 Praf de verdeţuri — completare la salate şi ca înlocuitor de condimente Praful de verdeţuri este recomandat pentru iarnă şi este bine să se prepare din pătrunjel uscat şi năsturel de grădină. Găsiţi şi margarine modificate. vom consuma mereu . Din păcate germenii de grâu şi de orez destinaţi comerţului sunt distruşi de căldură. Dacă este posibil. făina de grâu integrală de Steinmetz şi cea de Graham este crudă şi naturală. Uleiul cu valoare nutritivă integrală Uleiul trebuie să fie obţinut prin presare la rece şi lăsat aşa.proaspeţi. Făina de grâu integrală. crudă După cercetările mele. Au valoare nutritivă mai mare chiar decât nucile şi seminţele uleioase. Atunci când s-au uscat complet şi tulpinile şi frunzele şi sunt aspre la pipăit se pot pulveriza. după cercetările mele. Grăsimile vegetale şi margarinele sunt încălzite la temperaturi mari. Mirodenii şi plante medicinale Noi facem deosebire între mirodeniile proaspete şi cele uscate. o doctorie. aşa încât râncezesc repede. fără să mai fie supus nici unui alt proces industrial.

Cele mai multe sunt rezistente la frig şi nu cer multă muncă. O grădiniţă în miniatură de plante pentru mirodenii se poate realiza şi în lădiţe. Unii grădinari dispun 86 chiar şi de răsaduri. Seminţele de plante medicinale şi mirodenii se găsesc în magazinele de seminţe. cele rezistente vor fi plantate separat de celelalte. ca şi usturoiul. Pe fiecare din aceste plante — aş spune „iubirile" ei . şi nu . curăţindu-1 de reziduuri. În continuare. Pentru uşurinţa cultivării.le cunoştea şi după denumirea ştiinţifică. Amănunte veţi găsi în cartea noastră Sănătatetinereţe-frumuseţe — 150 de reţete de crudităţi. Nu este oare un stimulent si pentru cititorii noştri să-şi realizeze şi ei o astfel de grădiniţă? Cine a fost curios să ştie care sunt proprietăţile medicinale ale acestor plante va acorda cu plăcere o parte din timpul său liber realizării unei atari grădiniţe. Există cărţi de plante medicinale şi mirodenii care pot fi de folos începătorilor. nelipsind din ea nici câteva soiuri de plante medicinale. Au un gust foarte bun şi sunt foarte sănătoase. Pătrunjelul — este una din mirodeniile cele mai bune şi mai sănătoase. Să se folosească mai mult triturat cu mixerul şi să nu lipsească din salate. de la ambele se pot usca frunzele pentru iarnă. Arpagicul (verde) este sănătos şi pentru rinichi si pentru glande. diluează sângele. Hazmaţuchi seamănă cu pătrunjelul. Să se usuce mult pentru iarnă. dăm o listă a celor mai folositoare plante-mirodenii: Ţelina — sunt două feluri de ţelină. Am cunoscut o doamnă din America a cărei mândrie era o grădiniţă cu plante-mirodenii.din cele proaspete. A aranjat-o frumos.

goale pe dinăuntru. Se folosesc frunzuliţele subţiri. Mărarul . Năsturelul — din care se seamănă la fiecare a treia săptămână o altă brazdă.împiedică balonările şi stimulează digestia. Peperoni -cunoscut şi sub denumirea de piper verde. care se pot usca. Proaspăt. la fel şi ceaiul pregătit din el. dar lăstari . Se foloseşte cu succes în salata de ridichi. cât şi ca salată. dar în cantităţi mici poate fi adăugată şi în preparatele noastre. are nişte fructe mari. În salate era mai bine să fie utilizat ca pulbere. este foarte bogat în vitamina C. Ca multe altele. Maghiranul şi cimbrul — se potrivesc la orice fel de salate. chiar şi în ceai. Seminţele se folosesc la ceai contra balonărilor şi contra tusei. Curăţă sângele. Menta — se foloseşte mai mult ca ceai. se poate găsi în orice bucătărie este foarte sănătos. Sub formă de praf este indispensabil. Rosmarinul — să fie folosit cu economie. Are pro prietăţi asemănătoare cu usturoiul şi este foarte sănătos. Salvia — este o plantă medicinală cu efecte terapeutice multiple şi se foloseşte mai mult ca ceai. Se poate usca şi pentru iarnă.trebuie trecut cu vederea. se poate găsi şi sub formă de pulbere. Busuiocul — are o mare putere de condimentare Este un uşor stimulator al nervilor. Tarhonul — uscat. aromate. curăţă foarte bine sângele şi stimulează activitatea glandelor. Anasonul — are proprietăţile asemănătoare cu cele ale mărarului. Chimenul — are însuşiri asemănătoare cu ale anasonului. Se foloseşte atât ca adaos la orice fel de mâncare. Sunt foarte aromate. pentru a avea permanent frunze fragede.

Se mărunţesc cu un tocător de lemn. Ca adaos la regimul de crudităţi se întrebuinţează doar în cantităţi mici. a bronşitelor. În afară de aceste mirodenii obţinute din plante autohtone. 88 Roiniţa — se utilizează. un medicament şi un condiment excelent.tineri se pot folosi şi drept condiment. Muştarul — atât frunzele cât şi seminţele sunt. Se înmulţeşte singură prin căderea seminţelor. Hreanul — are aceleaşi însuşiri ca şi ridichile. care se pot şi cumpăra. împotriva retenţiei urinare. Ridichea — se foloseşte ca salată sau ca adaos la salată. Cele mai multe mirodenii se pot usca pentru iarnă. Pelinul — este ceaiul amar pentru stimularea activităţii vezicii biliare. frunzele sau florile proaspăt culese se pot utiliza în preparatele făcute cu mixerul sau în salate. ca să avem mereu la dispoziţie ridichi tinere. dintre care recomandăm : Praf de Curry — un amestec de plante originare . dar se foloseşte şi în amestecuri de ceaiuri. Nu trebuie însă să lipsească din nici un preparat de mixer. Limba mielului — este mai puţin cunoscută ca mi rodenie dar. împotriva reumatismului şi a bolilor de ficat. de preferat în amestecurile de mixer. pentru că este foarte bună pentru tratarea bolilor de vezică. exotice. se recomandă pentru topirea calculilor biliari. Se seamănă la fiecare trei săptămâni câteva seminţe. Seminţele se folosesc sub formă de praf. Are o mare putere de fluidificare a mucozităţilor căilor respiratorii. deasupra unei site. de obicei sub formă de ceai pentru nervi. rinichi şi glande. se mai găsesc în comerţ şi altele. în aceeaşi măsură. a stomacului şi a intestinelor. de rinichi. dar efectul lui este ceva mai puternic. Consumarea în fiecare zi a unei linguriţe de muştar ajută digestiei.

Bolnavii vor prefera acele plante care sunt recomandate pentru suferinţa lor. Există. de asemenea. Dacă. Înainte de masă cineva culege din grădină. urzica şi multe altele. am descoperit că se găsesc. grădina se lărgeşte de la an la an. Dacă într-un colţ plantăm câţiva nuci. vom avea frunze de nuc. potrivit scopului urmărit. sunt recunoscute drept plante medicinale.din India. Spre marea mea mirare. frunze de sa lată şi zarzavaturi oferă o masă întăritoare şi aromată. împreună cu alte rădăcinoase. În casa noastră se serveşte. Dar nu este neapărat necesar. un preparat de mixer. De abia acum înţeleg ce gândea Hipocrate când spu nea: „Plantele noastre medicinale să constituie alimen- . destul de intens aromat. la prânz. Vanilia — se foloseşte mai ales pentru preparate dulci. vreo 20 de astfel de plante. Prin acumulare şi schimb de plante. arbuşti sau tufe. un tei şi câteva tufe. Cine ar fi crezut că scânteiuţa. multe alte plante care. într-un coşulet. că frunzele multor tufe cu boabe au mare putere de vindecare? Toate se pot orândui frumos în grădina de plante. mai sădiţi şi un număr de plante medicinale ce cresc sub formă de arbori. Paprica — pentru salate şi sosuri de salate. în grădinile noastre ţărăneşti. tot felul de frunzuliţe şi flori care. Coriandru — se foloseşte mai ales pentru prăjituri şi crudităţi şi pentru preparate din fructe. conform determinatoarelor botanice farmaceutice. sunt plante vindecătoare. spanacul sălbatic. atunci puteţi avea o grădină adevărată. pe lângă acestea. întotdeauna. toate buruieni aproape 89 de nedezrădăcinat. În alt loc se plantează un mesteacăn.

Din păcate. sub formă de pulberi. Cum să nu fii sănătos cu o astfel de alimentaţie? Ce bolnav să nu se vindece? Pot să spun că este o mâncare cu gust deosebit de plăcut şi variat fiind. Zahăr. din trestie de zahăr. Recomandăm sarea de mare şi sarea de plante. pentru că toate aceste plante medicinale şi mirodenii se pot procura din comerţ. totodată. care ne dau puterea de vindecare. sucul . Nu trebuie folosită mai mult de o lingură pe zi. nici chiar pentru musafiri. enzimele. sarea intră prea puţin în discuţie. probabil. Oricum. miere. Dacă ne gândim cât de mari sunt cheltuielile pe care le facem cu mâncărurile şi preparatele de carne. Mai ales că este vorba de investirea unui capital pentru sănătate. bolnavii de rinichi trebuie să o evite chiar şi pe aceasta. Sarea în calitate de condiment Pentru naturişti. cele mai multe săruri minerale. În acest preparat sunt cuprinse. pe cât este posibil. de persoană. reumaticii. putem sacrifica câţiva bănuţi pentru o astfel de alimentaţie. poate fi recunoscută drept cel mai bogat izvor de vitamina B. Dar poate fi folosit zahărul cafeniu. Cei grav bolnavi. Drojdia alimentară Deoarece drojdia de bere nu este crudă. naturistul o foloseşte numai ca şi condiment.tele noastre". şi cea mai ieftină şi cea mai sănătoasă. deoarece conţine mai mult de jumătate sare de bucătărie. smochine Zahărul alb nu trebuie să se găsească în casă. nerafinat. numai puţini oameni au posibilitatea să-şi facă o grădină de verdeţuri. Să fie ei atunci păgubiţi din punct de vedere al sănătăţii? În nici un caz. mierea. vitaminele.

În acest scop. Ca medicament. Zahărul sub orice formă. uscate. brânză proaspătă Laptele crud. Zaharina este mai dăunătoare decât zahărul alb rafinat. timp de 24 de ore. încât sunt recomandate. practic. Lapte. Din el se prepară şi brânza proaspătă. ca şi mult apreciata miere. După consumarea fructelor dulci. provoacă acizi. curmalele etc. laptele trebuie să se lase la prins la temperatura de 25°C. se înţelege numai unul dintre cele amintite ca admise. La zahărul cafeniu se mai poate adăuga o linguriţă de lactoză. dar cantitatea de substanţe minerale pe care o conţin este atât de ridicată. Vom folosi reţetele noastre de marmeladă. De aceea trebuie să fie folosită cu economie. în reţele noastre. este sănătoasă. în cantităţi mici. Saliva omului corect hrănit este atât de bazică încât. Smochinele.concentrat de pere şi de mere. Diluată în mâncăruri şi băuturi este mai puţin dăunătoare pentru dinţi. înlocuieşte periuţa. Cu greu mai putem găsi un alt aliment. măresc şi ele aciditatea. care să aibă mai mult calciu decât smochinele. Prin amestecarea de pulbere din substanţe minerale bazice în alimente sănătatea dinţilor poate fi deosebit de bine asigurată. Prin zahăr. să se cureţe bine dinţii. poate cu excepţia laptelui. deoarece ajută digestia şi acţionează în intestin împotriva putrefacţiei. agar-agarul şi altele asemănătoare. cel mult o linguriţă o dată pe zi. . 91 Marmelada preparată cu zahăr rafinat este interzisă. La câteva ore după ce s-a prins. proaspăt este o „delicatesă". Mierea conţine relativ puţine din substanţele minerale bazice care sunt foarte necesare pentru metabolizarea zahărului.

orez şi orice alte feluri de seminţe oleaginoase. lactoză. Pentru a le despărţi. lapte. poate adăuga câteva seminţe de floarea-soarelui sau de pin coconar. mei. se poate folosi o linguriţă cu miere. Peste amestec se adaugă atâta apă . cu adaos de nuci. hrişcă. 92 Amestecuri de uruială (crupe)* uscată sau înmuiată Uruială din grâu există totdeauna în întreprinderile de morărit şi se pretează foarte bine să fie înmuiată. Pentru obţinerea lor se folosesc mai ales seminţe de in. toate trebuind să fie foarte bine fărâmiţate cu mixerul sau cu o râşniţă de cafea. Unora le plac şi stafidele în amestec. O linguriţă de zer este suficientă pentru a se prinde alt lapte proaspăt. la ea se adaugă uruială de seminţe de in. nu trebuie să se consume înainte de a i se adăuga o substanţă minerală pentru neutralizare. ovăz. Dacă se urmăreşte obţinerea unui amestec de fulgi naturali. Crupele înmuiate sunt preparate din seminţe măcinate mai mare. Aproape tot acidul a rămas în zer. zerul care se separă este acru. Crupele uscate trebuie să fie foarte fine. din tot felul de cereale. mei. susan. se toarnă totul într-un tifon şi se lasă câteva ore să se scurgă. mirodenii. Amestecul respectiv trebuie să existe permanent în casa noastră pentru a-l putea prepara pe loc. foarte puţină drojdie de bere şi câteva cubuleţe de mere. dacă vrem ca preparatul să fie dulce. puţină ceapă şi sare de mare. rapid. deoarece nu se înmoaie. Deoarece acest zer este destul de acru. Substanţa grasă se face brânză.începe să se decanteze. drojdie de bere. Brânza este gata. făcuţi în casă. Dacă. cineva vrea să aibă ceva mai tare de mestecat. ori de câte ori avem nevoie. în afară de stafide şi ceapă tocată. Adaosuri: ulei. hrişcă şi seminţe de floarea-soarelui.

de porumb. trebuie restrâns consumul de proteine şi în locul lor se bea un pahar cu apă. Balonările şi gazele sunt indicaţii că. trad. de secară etc. La aceasta se mai adaugă şi germeni de grâu şi tărâţe. şi. Atunci când există tulburări de digestie este preferabil să se mănânce mai puţin şi mai des.00 este ideală pâinea coaptă la soare. Boabele de ienupăr. Orice fel de boabe — de grâu. Ceapa şi usturoiul Este foarte bine să consumăm zilnic o jumătate de ceapă şi doi-trei căţei de usturoi. salata verde. Orice pâine industrială este total devitalizată şi cu un mare conţinut de acizi. laptele crud atenuează într-o oarecare măsură mirosul neplăcut al gurii.). aşa că mesele de crudităţi ce conţin o proporţie mare de ceapă nu trebuie să fie prea dese. Ceapa crudă este foarte săţioasă. are efecte terapeutice multiple. 93 Pâinea Deoarece naturiştii folosesc cerealele mai ales sub formă de amestec de uruială. Aceleaşi recomandări sunt valabile şi pentru usturoi. Eu folosesc usturoi sub forma unor capsule nemirositoare. Pentru sandvişuri sau pentru gustarea de la orele 10.cât să cuprindă totul fără să fie terci. Cei fără dinţi vor trebui să dea prin maşină şi seminţele uleioase. reprezintă unul din cele mai sănătoase alimente. în general. Enzimele. care a mâncat toată viaţa şi ali- . Dacă la început aveţi senzaţia de balonare şi râgâiţi des (s-au format gaze în stomac şi intestin). curăţă şi regenerează sângele. proteinele şi amidonul sunt distruse complet. în vârstă de 100 de ani. O cantitate mai mare de usturoi ne ajută să dormim bine şi profund. — măcinate (sau râşnite) mare (n. O cunoştinţă. se mănâncă prea mult. pâinea joacă pentru ei un rol mai puţin însemnat. împreună cu ceapa.

mente fierte şi crudităţi. uneori chiar violent. ananasul şi toate fructele de pădure sunt bine . la schimbarea de regim. Pentru a scăpa de el. În fiecare zi puneam din el în nutreţ. se întâmplă ca oamenii să nu-1 prea mănânce din cauza mirosului. usturoiul se pisează şi se înmoaie în ulei (este valabil şi pentru ceapă). 94 Faptul că usturoiul apără de infecţii vi-1 poate confirma şi următoarea întâmplare pe care am trăit-o chiar eu: când. prunele. El a răspuns: usturoiul. pot provoca fermentaţii. în timpul unei ierni năpraznice. dar totdeauna în cantităţi mici. perele. numai vacile noastre nu s-au îmbolnăvit. smochinele. La toţi vecinii din stânga şi din dreapta casei noastre. caisele. cireşele. curmalele şi portocalele. Ce adaosuri nu se potrivesc? După decenii de alimentaţie necorespunzătoare. anumite fructe. Deoarece atât ficatul cât şi glandele digestive sunt slăbite. lămâile. dacă sunt consumate împreună cu zarzavaturi crude. piersicile. a fost întrebat asupra tainei vârstei sale înaintate. o molimă ce a făcut ravagii printre vite. mi s-a întâmplat ceva ce nu am mai putut uita. Instinctiv am dat fuga la farmacie. singurele din tot satul. de pildă. Se întâmplă mai ales dacă este vorba de fructe dulci. Să fi fost un coş plin. febra aftoasă omora vitele pe capete. bananele. Molima a ajuns şi în satul nostru. în timp ce merele. Din păcate. este clar că unele organisme reacţionează prompt. cum sunt strugurii. Pentru cititorii noştri naturişti dăm un motto: „Mănâncă puţin şi nu uita usturoiul". în anul 1920. iar droghistul m-a trimis la zarzavagiu şi am cumpărat tot usturoiul ce-1 avea de vânzare. Eram încă elev de şcoală. a bântuit. în cele mai multe regiuni ale ţării.

încă un cuvânt despre proteina animală. se pot folosi singure ca aperitiv dar şi ele trebuie mestecate foarte bine. Este uimitor cât de rapid revine la normal aciditatea sucului gastric după acest fel de alimentaţie şi cum sunt stimulate glandele digestive. încet. Dar nu la lapte deşi este de origine animală. ce au proteză dentară. Salatele. O cură de suc din varză creaţă poate vindeca ulcerul în zece zile. Cei grav bolnavi. Există persoane foarte sensibile în ceea ce priveşte toleranţa faţă de alimente care vor trebui să mănânce fructele sau zarzavaturile separat. Este maşina de gătit a naturistului. deoarece proteinele pe care le conţine sunt substanţe cu cea mai completă structură. de pildă. Dar să nu exagerăm. temeinic. Îl folosesc mai ales persoanele în vârstă. ca şi persoanele cu afecţiuni gastrice sau intestinale. Renunţăm cu totul la alimentaţia cu carne. se recomandă mese mici şi dese. asemenea zavaturilor crude şi tărâţelor. Dar şi naturiştilor sănătoşi le place sucul de zarzavaturi. Mixerul şi aparatul de făcut sucuri Mixerul este indispensabil pentru masa naturistului. Apariţia fermentaţiilor se poate evita dacă mâncarea este mestecată bine. căci nu există o regulă universal valabilă nici în această privinţă. Referitor la reţetele care urmează Stimatele cititoare sunt rugate să nu considere . Naturistul şi laptele Pentru lămurire. el trebuie băut nefiert sau nepasteurizat. laptele are o mai mare cantitate de substanţe bazice.suportate împreună cu zarzavaturile. pentru că provoacă aciditate. După cum am mai amintit. şi dacă nu se mănâncă mult deodată. mai au nevoie şi de storcător pentru fructe sau legume. vindecă multe boli. Totodată. încât curăţă corpul de acizii dăunători şi.

cruzi. REŢETE ŞI PLAN DE MENIU Pentru a putea folosi toate reţetele din această carte. = lingură. ele trebuie mărunţite. care se schimbă însă rapid chiar la o temperatură normală. pentru a putea fi mestecate uşor. Preparatele care trebuie mâncate uscate. Preparatele gata de servit să fie întotdeauna frumos garnisite. germenii având aceeaşi valoare nutritivă." O problemă o constituie germenii de grâu. O cititoare ne scrie: „ Ceea ce-mi place îndeosebi la alimentaţia crudă este că permite o deosebită variaţie. De exemplu. Lgţ. ci unul după altul. îţi stimulează fantezia ca să încerci tot felul de reţete noi şi ne oferă o varietate atât de mare de combinaţii. cum nici nu mi-aş fi închipuit vreodată că ar fi fost posibilă la un atare regim. De aceea. De preferat să se înceapă cu salate sau amestecuri de mixer. Fulgi = sunt numite astfel oricare din crudităţile . se omogenizează bine cu linguriţa şi se sfărâmă. = linguriţă. să nu fie aduse toate o dată.reţetele „literă de evanghelie". grâul păstrându-şi puterea de germinare intactă. preparatul se amestecă mai întâi. Câteva lămuriri Lg. trebuie neapărat să fie citit capitolul Adaosuri. ei reprezintă o hrană ce măreşte rezistenţa şi vigoarea organismului. ele pot să le combine şi să le îmbunătăţească după propria lor plăcere. dacă în loc de stafide vrem să folosim alte şi alte fructe uscate. Dacă este vorba de mai multe feluri de mâncare la masă. minunat. Făină = făină integrală de graham. Dacă sunt foarte proaspăt pregătiţi. au un gust dulce. dacă vrem să adăugăm miere. trebuie să ne procurăm o cantitate mai mare şi să o ţinem la frigider.

crupe de susan sau de migdale. 98 REŢETE CLASICE Reţetă de ovăz 4 lg. mirodenii. l lg. de miere sau de zahăr. Se amestecă totul bine şi se presară nuci sau migdale date prin maşină. plus mei. 2 lg. după ce au fost în prealabil înmuiate. Ou = totdeauna crud. uruială muiată. Uruială moale = amestec de crupe înmuiate. iar porumbul trebuie dat prin maşina de tocat. 2-3 lg. l lg. 2 lg. există în comerţ astfel de amestecuri de fulgi preparaţi natural. l lgţ. ulei sau smântână. l lgţ. ceapă. Uruială (crupe) = amestecuri de diferite cereale măcinate mare. l lgţ. l lgţ. deşi. dar care sunt foarte scumpe. de preferat doar gălbenuşul. banană zdrobită sau un măr ras. de uruială de ovăz. uruială. sare. l lg. Să se pună mai puţin grâu. suc de lămâie. de anason sau de chimion şi mieji de floareasoarelui cruzi. Zahăr = lactoză sau zahăr nerafinat. stafide. l lg. l lg. drojdie de bere. Uruială cu brânză de vaci . 2 lg. verdeţuri. deci nu este vorba de fulgii preparaţi industrial. Sare = este vorba doar de sarea de mare sau sarea vegetală.obişnuite regimului naturist care se taie mărunt sau se zdrobesc ori se macină mare. pentru că este greu de mestecat. în prezent. muştar sau hrean ras şi boia. l lg. usturoi. puţină ceapă. drojdie. miere sau zahăr. ulei. ulei. Reţetă de uruială moale (muiată) Uruială dulce 4 lg. Uruială picantă 6 lg.

l lg. hrişcă. ceapă. l lgţ. Tărâţe picante 2 lg. l lg. l lg. tărâţe. O banană zdrobită sau un măr ras. lămâie. l lg. brânză de vaci. seminţe de susan zdrobite. l lg. pulbere verde sau verdeţuri. pentru că este greu de mestecat. l lg. l lg. stafide puţin înmuiate. germeni de grâu. sare. tărâţe. l lg. ulei. uruială de in. 2 lg. usturoi. uruială de ovăz. uruială de ovăz. pulbere verde. 2 lg. 2 lg. ulei. seminţe de in măcinate. ulei. l ou. drojdie de bere. ceapă. un ou. mirodenii. sare. migdale sau nuci tăiate mărunt. Lămâia se amestecă imediat cu banana. hrean. 2 lg. ceapă. l lg. Altfel de uruială moale 2 lg. După plac. chimen. scorţişoară. uruială. 2 lg. lămâie şi smântână. l lg. 3 lg. ulei. se adaugă încă l lg. mirodenii. uruială. sare. muştar. l lgţ. drojdie de bere. 99 Reţete cu tărâţe Preparat uscat de tărâţe . sare. mieji de floarea-soarelui. l lg. seminţe de in pisate. germeni de grâu. iar porumbul trebuie dat prin maşina de tocat. mirodenii. l lg. drojdie de bere. stafide. 2 lg. Germeni de grâu cu roşii 3 lg. . 2 lg. hrişcă. ulei. l lg. l lg. miere. l roşie mărunţită. l lg. l lg. ceapă. l lg. 2 lg. 1 lg. drojdie de bere. drojdie de bere. 2 lg. l lg.3 lg. pulbere minerală. Reţete cu germeni de grâu Germeni de grâu cu banane Să se pună puţin grâu. germeni. 2 lg. germeni de grâu (se pot înlocui cu tărâţe de grâu şi de ovăz). eventual puţin suc. scorţişoară. suc de lămâie. Amestecul trebuie să fie foarte bine mestecat în gură. 2 lg. de seminţe decojite de floareasoarelui. hrişcă.

l lg. sau cu brânză de vaci la care am adăugat suc de portocale. Se garniseşte cu nuci sau alune. germeni de grâu. de brânză de vaci. l lg. l lg. pulbere minerală. sare. germeni de grâu. l lg. cu suc de lămâie. 101 1 lg. Se garnisesc cu pătrunjel. sare. Se garniseşte cu felii de banană. drojdie de bere. de brânză. l lg. l lg pulbere de plante medicinale sau verdeaţă. Brânză de vaci cu ceapă 3 lg. de suc de lămâie. l lgţ. droj100 die de bere. l lg. raşi mărunt. Amestecul se aranjează şi se ornează cu pătrunjel sau arpagic verde. 3 lg. l lg. pulbere verde. ulei. brânză proaspătă. 2 lg. l lg. de preferat din soiul carote. . Brânză de vaci cu banane 3 lg. l roşie mărunţită. lapte. ceapă. 2 lg. de ulei. ulei. l banană zdrobită. 3 lg. l lg. l lg. l lgţ. ceapă. ceapă rasă şi usturoi. 2-5 morcovi potriviţi.Germeni picanţi 5 lg. seminţe de in pisate mărunt. Se garniseşte cu felii de morcov. seminţe de in măcinate. Brânză de vaci cu roşii 2 lg. stafide. pulbere minerală. germeni de grâu. brânză proaspătă. seminţe decojite de floarea-soarelui sau nuci tăiate mărunt. mirodenii. ulei. germeni. sare şi mirodenii. 2 lg. 3 lg. ulei. Germeni de grâu dulci Se amestecă germenii cu lapte crud sau acru. l lg. l lg. miere. puţin ulei şi miere. puţină ridiche şi ceapă. drojdie de bere. Reţete cu brânză de vaci Brânză de vaci cu morcovi 3 lg. sare.

orez. Se adaugă l lg. năut bine înmuiat se zdrobesc bine cu un făcăleţ. Totul se pune în vasul de la mixer. Se garniseşte cu frunze de pătrunjel. puţin hrean ras. mei. se storc şi se trec prin râşniţa de cafea sau prin mixer. după plac puţină sare. l lg. puţină sare. 2 lg. smântână. Se garniseşte cu felii de banană. ceapă. l lg. cu praf de mirodenii din rosmarin şi cimbru şi. l lgţ. drojdie de bere. bucăţele mici de mere. Bine amestecat. Reţetă cu năut (aliment pentru cei cu munci grele) 2-3 lg.Brânză de vaci cu drojdie de bere Are gust de creier pane. boabe crude de ovăz. mirodenii. Mei sau orez dulce Acelaşi amestec. plante medicinale praf. sare. Totul se mărunţeşte şi se ţine 12 ore la înmuiat. Reţetă cu mei sau orez 2 lg. ulei. drojdie de bere. după gust. de tărâţe. germeni de grâu. 2 lg. grâu. ulei. 3 lg. ceapă. Se garniseşte cu felii de roşii. l lg. l lg. l lg. drojdie de bere. ulei. susan. orez crud. 2 lg. l lg. ulei. dar în loc de roşii. Apoi se amestecă cu 2 lg. l roşie bucăţele. totul bine fărâmiţat (cei cu proteză folo102 sesc făină de mei). puţină paprica. 2 lg. sare şi mirodenii. se adaugă miere. seminţe de in. sare. l lg. drojdie de bere. l lg. 2 lg. Năutul mărunţit se amestecă cu l lg. 4 lg. l lg. Reţetă cu soia 1 lg. l lg. muştar. tărâţe. hrean. brânză. soia. Nu se umple recipientul. 1-2 lg. l lg. mei. .

fin mărunţite. la care se pot adăuga tot felul de mirodenii şi plante medicinale. ci mai ales din zarzavaturi. ca urzicile şi păpădia. germeni de grâu. Preparatul la mixer cere puţină muncă şi. Cantitatea de lichid trebuie să fie astfel potrivită încât amestecul să nu fie prea dens. se pot adăuga fructe mărunţite sau ceapă.Preparatele făcute cu mixerul Mixerul este maşina de gătit a naturistului. Vasul . scoatem aparatul din priză. ca să nu forţăm motorul. După gust. Pentru diluare. bogate în substanţe bazice. Dacă amestecul este prea subţire. frunze. se mai poate adăuga puţin lichid. ori o jumătate de banană. tărâţe sau făină. după plăcere sau după gust se mai pot adăuga seminţe de in. nu se mărunţeşte bine. poate conta drept masă principală. De îndată ce observăm însă că motorul este forţat prea mult şi merge greu. ca să existe şi ceva crocant „de ronţăit". fructele cer mai puţin lichid. plante erbacee sălbatice. cel mai bine se pretează mustul dulce sau laptele crud. din rădăcini. Mixerele cu turaţie mică să fie încărcate numai cu jumătate din cantitatea standard pe care o pot tritura. Cu ajutorul lui se pot realiza nu numai preparate din fructe. '' > 9 103 împovărează mai puţin stomacul. castraveţi. ulei şi roşii se pun de la început în aparat. cu adaosurile corespunzătoare. se pot adăuga. Pentru „a drege" preparatul. în timp ce zarzavaturile cer mai mult. După ce terciul este suficient de bine omogenizat. Cu cât terciul este mai fin cu atât el . după care se mai lasă mixerul să funcţioneze. Adaosurile de ouă. pentru a omogeniza amestecul. peste toate cele necesare. Dacă totuşi motorul este prea solicitat. o jumătate de măr sau un măr întreg.

banane uscate în feliuţe. nuci sau seminţe de pin coconar mărunţite. roşii tăiate.5 lg. uruială de mei. tărâţe. l lg.în care se află preparatul poate fi şi el golit. mieji de floareasoarelui. dar să le înmoaie înainte. După experienţa personală. se mai poate pune şi o banană zdrobită. Începătorii să adauge (iniţial). germeni de grâu sau uruială de mei. l lg. soia. mirodenii. Cei fără dinţi renunţă la adaosurile tari. seminţe decojite de floarea-soarelui. mai adăugăm (pentru o persoană) l lg. mieji de floarea-soarelui înmuiaţi. Reţeta I Deoarece acest amestec poate să constituie masa principală. l lg. l măr răzuit mărunt (sau fructe de pădure). . uruială de seminţe de in. sau cu pătrunjel şi alte zarzavaturi. Preparatul se garniseşte cu felii de mere sau de banane. Reţete de fulgi Fulgi de mei 2 lg. Se amestecă terciul cu 4. Dacă gustul nu este satisfăcător. paprica. 1-2 lg. l lg. susan. Cei fără dinţi pot pune şi ei în mixer alimentele mai tari. Reţeta II (două persoane) 3 mere rase mărunt se pun în mixer cu o cană de lapte crud. l lg. germeni de 104 grâu. de stafide înmuiate şi l lg. seminţe de in. l lg. 1-2 lg. ulei. l lg. După scoaterea din mixer să se adauge multe roşii şi peperoni. drojdie de bere. mere şi banane. pentru îmbunătăţirea gustului. Acest preparat serveşte ca mic dejun. pierdere neglijabilă faţă de avantajele pe care le oferă un atare amestec. Prin mărunţire cu mixerul zarzavaturile pierd puţină vitamină C. l lg. de stafide. se poate pregăti o masă foarte bună.

l cană fructe (sau fructe de pădure). Fulgi de cartofi cruzi (vezi în cap. seminţe de floarea-soarelui sau nuci. l lg. drojdie de bere. ulei. brânză de vaci. se amestecă. lactoză. l măr răzuit. l lg. boabe întregi de cereale înmuiate. l. Fulgi de smochine Se înmoaie de seara 2-4 smochine. l dl frişca bătută. puţine . l lg. subcap. stafide.puţină lămâie. se amestecă cu banane. l lgţ. Fulgi de banane Un măr şi o banană tăiate bucăţele. se presară cu făină de migdale. Fulgi de susan 2 lg. seminţe decojite de floarea-soarelui. smântână sau pastă de migdale şi. l lg. smântână. smântână şi ceva germeni de grâu şi seminţe de pin coconar. 3-4 lg. 50 grame carote. miere. Totul bine amestecat şi presărat cu pulbere de nuci. stafide. Fulgi de smochine sau de curmale O cană smochine sau curmale înmuiate mai dinainte. l banană zdrobită. 2 lg. sare şi. de nuci sau seminţe de pin coconar. Fulgi de crupe 3 lg. Masa de seară) Fulgi din boabe întregi 2 lg. lactoză sau miere. ceapă tocată mărunt. l lgţ. crupe înmuiate. 2-3 lg. l cană plină de cubuleţe de castraveţi tăiaţi mic. seminţe de susan măcinate împreună cu câţiva germeni de grâu. 105 Fulgi de castraveţi 2 lg. zahăr. pulbere minerală. iar deasupra se pun migdale date prin maşină. 2 lg. smântână. l lg. după gust. 2 lg. hrean ras. după cerinţă. 2 lg. stafide. l lg. o mână de stafide. l lg. germeni de grâu. 2 lg.

ulei şi mirodenii.1lg. 3 lg. Pâine coaptă la soare Această pâine gustoasă se prepară din crupe de cereale măcinate proaspăt cu ajutorul unei râşniţe electrice de cafea. 3 lg. Smochinele se mărunţesc şi se pune şi o banană tocată. ulei. suc de portocale. smântână. puţină boia de ardei. tărâţe. Dacă crupele sunt prea vechi.linte înmuiate. Este foarte bun la gust şi relativ ieftin. miere. 106 .nuci pisate sau tăiate mărunt. 2 lg. Dacă supa trebuie puţin încălzită pe plită sau la foc mic. stafide înmuiate şi l lgţ chimen. Fulgi uscaţi 1 lg. Ca desert. lapte crud. drojdie de bere. arpagic verde sau praf de verdeaţă. seminţe decojite de floarea-soarelui sau mieji de nuci (alune). l lg. l banană. eventual puţină sare. . Reţete de supe Supă de roşii O cană şi jumătate de roşii. Dimineaţa se adaugă l lg. crupe de ovăz. germeni de grâu şi eventual zeama de la o portocală. l lg. chimen. 2 lgţ. se amestecă continuu. tărâţe. l lg. Supă de zarzavat l cană suc de zarzavat sau de piureu de carote amestecate cu 2 căţei de usturoi se pun în mixer cu 1/2-1 cană de lapte'. Preparat de linte 3 lg. puţină sare. l lgţ. uruială de seminţe de in sau susan. ceapă tocată. De preferat să se încălzească într-un vas cu apă. totul bine amestecat. pâinea capătă un gust amar.tărâţe. drojdie de bere. 3 lg. 1-2 lg. garnisit cu felii de roşii. 2 lg. l lg. sare.

După ce se usucă. Cât timp aceste turte sunt încă umede. puţin chimen. se crestează adânc cu un cuţit mărimea feliilor. Se frământă bine. pâinea se rupe mai uşor la locul crestăturii. Varianta I În loc de 500 g crupe de secară se pot face alte amestecuri. Pâinea este mai gustoasă când nu este încă uscată de tot. Coca trebuie să fie aşa de tare. Vara. aceasta ieşind sub forma unei benzi late din maşina de tocat. unde aluatul să fie încălzit la o temperatură care nu depăşeşte 40°C. încât să nu se lipească de mâini. se mai presară crupe. Iarna se poate găsi un loc pe calorifer. sub forma unei pâlnii cu gura lată de 4 mm x 8 cm. de exemplu. Eu am comandat unui meseriaş un adaos la maşina de tocat. se pune în frigider în pungi de plastic. l dl ulei. el se întinde în foi de 4 mm grosime. după preferinţă ca. nu se coace. sare. pâinea se poate usca foarte bine la soare şi poate fi folosită după trei ore. 2 Igţ. Deoarece acest aluat se usucă. pentru ca să se preteze bine pentru sandviciuri. Dacă vrem să o păstrăm când încă nu s-a copt bine-bine. 107 Pentru ca turta sau felia să se poată usca şi dedesubt.Varianta clasică 500 g crupe de secară. altfel se înăcreşte în câteva zile. Desigur că feliile pot fi lăsate să se usuce bine de tot. sau se dă prin maşina de tocat. 200 g cru- . o mică bandă rulantă transportă coca. Între sită şi sursa de încălzire se pun nişte şipcuţe de lemn. în cazul în care coca este prea moale. Totul se înmoaie cu foarte puţină apă. 200 g stafide. se procură site corespunzătoare.

200 g stafide. puţină coajă rasă de lămâie şi mirodenii. Se adaugă atât cât înghite amestecul. Se pot adăuga în cocă seminţe de mac sau chimen. 200 g smochine. orez şi variantele acestora cu 108 adaosuri de nuci (eventual şi stafide şi mere). Se frământă şi se taie în forme diferite. Totul se pune într-o formă unsă cu ulei şi se lasă să stea o oră. Varianta a III-a În loc de stafide şi apă se poate adăuga o jumătate de kg roşii. 200 g stafide întregi. 100 g seminţe de in. sau legume.pe de grâu. Pentru coacere este nevoie de trei site deoarece creşte mult. făină şi ulei. Meiul se pretează mai puţin. Se adaugă 250 g stafide mici. Totul se dă prin maşina de carne şi se amestecă cu 200 g nuci sau alune. se frământă cu ulei şi apoi totul se prepară ca mai sus. Alt fel de pâine coaptă la soare Cerealele se pun puţin la încolţit. Varianta a II-a În loc de a înmuia amestecul în apă se poate răzui şi încorpora o jumătate kilogram de mere. Se pot prepara şi pâini de orz. după cum cere mai multă sau mai puţină apă. O astfel de „Pâine" se poate face şi din carote răzuite. ceva mai multă sare. Reţete de cozonac Aluat de cozonac — pentru o tavă lungă de 30 cm . se dau prin maşina de carne. deoarece se amăreşte. 200 g crupe de orez. 200 g prune. Biscuiţi de migdale 150 g pastă de migdale. înmuiate înainte. Curmalele şi smochinele se dau prin maşina de carne. 150 g curmale fără sâmburi. 150 g smochine tăiate. Chec pentru Crăciun 200 g curmale.

drept garnitură. apoi pasta se întinde şi se taie în pătrăţele. amestecate cu 3 mere rase şi 300 g nuci tăiate mărunt. Deasupra. Dulciuri şi caramele Caramele cu cocos 400 g stafide. umplutura se îndulceşte cu miere şi. un strat subţire de miere. presărată cu nuci date prin maşină. Urmează 109 un strat subţire de migdale rase. Este avantajos să se lase să se usuce pe o sită. 200 g făină integrală. la sfârşit.300 g stafide. Cozonac cu mere şi banane Umplutura constă din două banane zdrobite bine. urmează un strat de nuci date prin maşină şi deasupra lor un strat de banane. Cozonac cu banane Se acoperă foaia de cozonac cu banane. Cozonac cu fructe Umplutura constă în 400-500 g prune uscate. se acoperă cu felii de banane (tăiate în lung). ca mai sus. stafidele se zdrobesc prin maşina de carne şi se amestecă bine cu făina. pregătit ca mai sus. se dau prin maşina de tocat carne. Se întinde totul într-o tavă tapetată cu făină. 100 g nucă de cocos răzuită. Se adaugă scorţişoară. Dacă este nevoie. care se taie mărunt şi se amestecă cu 200 g nuci tăiate subţire. Se netezeşte şi se garniseşte cu nuci (alune) sau felii subţiri de mere. Bombiţe de susan . se garniseşte cu seminţe de pin coconar. se garniseşte cu smântână. peste care se pun fructe de pădure sau alt fel de fructe ce pot fi zdrobite sau întregi. Cozonac cu fructe Aluatul. care se pun de-a lungul marginii şi se înfig bine până spre mijlocul foii.

puţină miere. iar pasta se garniseşte cu felii de banane. se dă forma unei biluţe şi se tăvăleşte prin susan. Se dau prin mixer. Reţete de creme şi paste de uns pe pâine Cremă de miere 1 lg. o cană lapte. Cremă de căpşuni sau fragi l cană de brânză de vaci. 350 g făină integrală. 1-2 lg. Se amestecă totul bine. nuci. de nuci râşnite pulbere. se umplu cu răzătură de nucă de cocos sau pastă de migdale.300 g seminţe de susan. Curmale umplute (sau prune) Se scot sâmburii din curmale (sau din prune). 4 lg. pasta se întinde într-o foaie şi se taie pătrăţele. prune uscate şi nuci se dau prin maşină. l banană. Se pot folosi şi fructe de pădure sau alte fructe. Se presară deasupra pulbere de nuci şi se garniseşte cu căpşuni. lapte. Bomboane cu nuci (prăjituri) Câte o treime de curmale. stafide. Cremă de mere 2 mere. Bomboane cu curmale (prăjituri) Curmalele fără sâmburi se dau prin maşină. 110 Bombiţe cu stafide Stafidele se dau prin maşina de tocat carne. Se mai pot adăuga şi nuci. puţină miere. Se amestecă bine şi se garniseşte cu afine sau nuci. 111 . 250 g miere se frământă bine cu câteva picături de ulei. l cană căpşuni zdrobite. brânză de vaci. miere. se frământă cu pastă de migdale sau puţin unt. l lg. l lg. amestecul se întinde ca o foaie şi apoi se taie în pătrăţele. şi se tăvălesc prin răzătură fină de nucă de cocos. se fac biluţe. l lg.

de brânză de vaci se freacă cu lapte. ridiche. Marmeladă de curmale (dulceaţă) 2 căni de curmale fără sâmburi. de lapte praf. 1-2 lg. drojdie de bere. . Marmeladă de căpşuni (fragi) O cană de curmale fără sâmburi. Dacă în loc de maioneză dorim sos. de nuci şi l lg. se adaugă 3 lg. usturoi pisat sau tăiat mărunţii. mirodenii. verdeţuri de bucătărie. pătrunjel. Deasupra se pun carote rase. l sfert de ceapă rasă. ceapă tocată mărunt. se subţiază corespunzător cu lapte.Pastă de ridichi (de uns pe pâine) 1 cană de brânză de vaci. în care s-a pus puţină lămâie. smântână. l lg. ridichi rase. Sos de roşii 1-2 roşii zdrobite se strecoară prin sită. se lasă să se înmoaie câteva ore în 2 căni de căpşuni (fragi) zdrobite. puţină sare. l lg. maghiran. l cană de stafide: Se lasă câteva ceasuri să se pătrundă bine curmalele şi stafidele şi se trec prin maşina de tocat ca să fie ca un terci. sare. alte mirodenii (chimen). praf de verdeaţă. ulei. praz. 3 lg. Sos de portocale 3 lg. ulei. drojdie de bere. l cană de must dulce sau suc de ananas. frunze verzi de arpagic. 112 Maioneză de brânză de vaci 2 lg. ceapă tocată. se adaugă l lg. 2 lg. suc de portocale se bat bine cu l lg. Se procedează ca mai sus. l cană de stafide. Sosuri pentru salate Sos de drojdie de bere sau maioneză 1 lg. hrean ras. l lg. Se pot adăuga şi smochine înmuiate.

Salată amestecată Tot felul de rădăcini şi frunze de zarzavat bine tocate. 3 lg. Salată de mazăre (sau de năut) Mazărea dulce sau năutul puţin înmuiat se zdro• beşte puţin. Se amestecă cu sos sau cu maioneză (din reţetele noastre). Cealaltă par- . ulei. Obţinem o delicatesă! 2. apoi se adaugă puţină ceapă. seminţe de floarea-soarelui. se adaugă sare şi ceapă. o jumătate de cană cu struguri fără sâmburi. o jumătate de cană cu nuci tocate.puţină miere. Salată Waldorf 2 căni de mere tăiate cubuleţe. puţină sare. o parte terci de banane. se amestecă cu maioneză. Sos din lapte acru Câteva linguriţe de lapte acru sau iaurt. plus un sos. pătrunjel tocat. Reţete de salate Salată de varză 2 căni de varză tocată. Fiecare porţie se garniseşte cu nuci. l cană de ţelină tocată. l ou. o jumătate de cană cu ridichi de lună tocate mărunt. praz tocat. 113 Salată din resturile de la centrifuga pentru suc 1. drojdie de bere şi mirodenii. se amestecă cu cubuleţe de banane şi mieji de nucă zdrobiţi. Se pune o parte din resturi. Se freacă cu ulei şi drojdie de bere. puţin piper verde tocat mărunt. Se adaugă sos de portocale. o roşie mărunţită. În loc de brânză de vaci şi lapte se poate folosi lapte smântânit sau lapte prins şi smântână. Se serveşte pe un platou de salate.

Se garniseşte cu pătrunjel. smântână. sos. după 1-2 zile. se stoarce printr-un tifon sau cu o presă. scorţişoară. Se mai adaugă nuci tocate. de ceapă tocată mărunt sau 2 lg. l lgţ. Salată de caise O parte caise tăiate fin în cubuleţe. 114 Salată de varză cu miere 2 căni de varză tocată. miere. Salată de conopidă O parte de conopidă foarte bine mărunţită. Se amestecă bine şi se adaugă sosul preferat. mirodenii. pastă de nuci. miere. Plantulele pot fi adăugate şi în alte salate. se amestecă cu mere rase sau banane mărunţite + lămâie. eventual să fermenteze şi. lapte acru şi smântână. Se pot adăuga banane sau mere rase. sos de roşii. Se pretează cel mai bine ca adaos la preparatele de mixer.te de resturi se pune în puţină apă. Salată din plantule din seminţe Plantulele (răsadurile) se toacă şi se amestecă cu 2 părţi banane mărunţite. Salată de păpădie Frunzele fragede de păpădie se toacă mărunt şi se amestecă cu carote şi ţelină. o jumătate de parte nuci tocate. se adaugă sos de roşii sau drojdie de bere. Salată de ţelină 50 g de ţelină rasă mărunt. hrean ras. l bucăţică de ţelină rasă. Carotele se combină bine cu merele rase. o parte mere . miere. mere. o parte mere mărunţite. l lg. suc de lămâie. puţină pulbere de nuci. o jumătate de ceaşcă cu ceapă. Salată de carote cu ţelină 2 carote rase. l lgţ. 5 g hrean. 2 lg. l lg. smântână. Salată de varză cu mere sau banane Se rade mărunt o jumătate de varză.

115 Deoarece zarzavatul nu a fost tocat foarte mărunt reţine proteine. pătrunjel tocat. Salată de sparanghel Sparanghelul crud este foarte bogat în enzime şi foarte sănătos. în acest caz pregătim 2 vase. Salată de roşii Roşii. coji de ou şi altele care de obicei se aruncă. o cană de mere în cubuleţe mici. urzici.la fel de mărunţite. astfel că apa rămâne relativ limpede Se păstrează la rece. puţină ceapă. Ca să nu fie prea rece se adaugă. o jumătate de parte ţelină (tulpină sau rădăcină rasă). Se garniseşte cu nuci sau cu fructe. 1/2 cană ceapă. tot felul de plante medicinale dar şi zarzavaturi rădăcinoase — cum ar fi cartoful — după ce au fost bine spălate şi tăiate se pun într-un vas cu apă. în timpul curei de post se poate alterna apa acidulată cu o altă apă de zarzavat. Din această apă se bea zilnic iar cantitatea consumată de lichid se completează din nou cu apă până ce apreciem că puterea zarzavaturilor s-a epuizat. puţină nucă măcinată. puţină apă caldă. praf de migdale şi sos. Pentru post sau împotriva constipaţiei amestecul poate fi acrit cu lapte acru (la început se ţine la cald). trifoi. pentru ca unul să aibă permanent apă de zarzavat neacrită. l lg. sos. . piper verde şi ţelină se mărunţesc la fel şi se prepară cu un sos din smântână. Dacă apa se acreşte prea repede trebuie diluată. Se garniseşte cu sparanghelul întreg sau cu felii de măr. la frigider sau la beci. frunze fragede de varză. Toate sărurile solubile în apă şi vitaminele trec în apă. când bem. Băuturi Apă de zarzavat — băutură pentru sete şi sănătate Zarzavat tăiat. păpădie. O cană de sparanghel mărunţit.

Pentru a ne păstra sănătatea cu o atare băutură. Pentru prevenirea reumatismului şi a multor altor boli. de portocale. ca şi apa de zarzavat şi este deosebit de utilă în cura de vindecare. Resturile rămase în storcător se valorifică după cum am văzut la reţetele de salate. Este folosit la dregerea sucului de varză şi alte sucuri. este o băutură foarte bună contra setei si un remediu profilactic. se recomandă în fiecare zi l litru apă de tărâţe. la o jumătate de litru de lichid se poate adăuga l lg. de varză. pastă de migdale. Suc de morcovi sau sfeclă Cel mai bine şi mai uşor se face cu un storcător electric. de exemplu. apoi se strecoară printr-un tifon cu sau fără presă de mână. Zeama de tărâţe este foarte bogată în baze. Cine vrea să valorifice mai bine tărâţele. Lapte de migdale . suc de morcovi. Gustul nu mai este atât de 116 intens. Zeama de tărâţe — băutura minune 5-10 lg. o priză de rosmarin şi câteva picături de lămâie. va mai turna încă o dată apă peste ele. de ţelină. tărâţe se lasă peste noapte într-un kilogram de apă. must de struguri etc. ca. tot felul de sucuri. putem înlocui o masă. dar este mult mai hrănitor. Pentru a fi folosită ca apă de băut i se poate adăuga puţin suc de fructe. Pentru variaţie. Băutură întăritoare 1 pahar mare de suc de portocale sau de sfeclă se amestecă cu 2 gălbenuşuri. Pe de altă parte.Unele cure de însănătoşire se fac doar cu o astfel de apă de zarzavat. ca sucul să fie şi mai bun şi mai dulce. Unii adaugă lapte crud la sucul de sfeclă. Lapte de tigru Lapte crud. un gălbenuş de ou crud.

Se amestecă totul la mixer. miere. melasă din zahăr negru de trestie. un măr. Băuturi cu lapte Lapte de mere 2 dl de lapte crud. suc de lămâie. apoi se adaugă lapte crud. 5 părţi apă caldă. sfidând toate medicamentele. Se adaugă o aromă (busuioc). Totul se amestecă bine cu mixerul. Se bea câte un pahar înainte de fiecare masă. puţină vanilie sau 2 lg. de stomac şi alte boli. Se amestecă şi se dizolvă într-o cană cu lapte crud şi o cană de apă fierbinte. Vindecă boli de inimă. de ţelină. Suc medicament 1 pahar cu suc de varză. Suc de căpşuni sau de fragi 1 kg căpşuni (fragi) şi 1-2 banane se lichefiază în mixer. . o jumătate de banană. Înlocuitor pentru cafea (foarte sănătoasă) l lgţ. se adaugă 2 dl lapte crud şi se mai amestecă cu mixerul. suc de lămâie. smântână şi se amestecă bine. l lgţ. Eventual se adaugă şi puţină smântână. de morcovi şi de cartofi amestecate şi diluate cu puţină apă. Lapte de zmeură Se zdrobeşte bine o mână de zmeură sau de căpşuni (fragi). miere. Se adaugă 2 dl lapte crud. se amestecă încet. puţină scorţişoară. l lg. l lgţ. l lgţ. 117 Suc de castraveţi Se amestecă cu suc de portocale sau de mei. l portocală cojită. Lapte de morcovi 200 g morcovi. Se adaugă miere. Se face o cură de 2-3 săptămâni.O parte pastă de migdale.

l dl lapte crud. Apoi se adaugă 3 dl lapte. l lg. dimineaţa. Pentru sănătate însă se recomandă o cină uşoară şi apoi. să-i rezistăm şi.Lapte de portocale 2 portocale cojite. de dragul sănătăţii. uşoare. Lapte de verdeţuri l mână plină de verdeţuri (pătrunjel. care va fi cu atât mai savurată. zonele sau regiunile unde masa principală este cea de seară.). părerile sunt împărţite: trebuie să fie consistent sau uşor? În ţările. încă de dimineaţă. Cu o masă principală consistentă şi două mese mici. un mic dejun consistent. 118 Lapte de roşii O roşie mare şi 1-2 linguri smântână se fac pireu cu mixerul. se face un pireu cu mixerul. l ou. a doua zi ar trebui să se mănânce un mic dejun uşor. puţină coajă de lămâie. Poate fi servit şi drept supă. drojdie de bere. se drege cu sare. o jumătate de banană. arpagic verde etc. Se adaugă 2 dl lapte crud şi se mai amestecă puţin cu mixerul. l lg. Dacă spre prânz apare o senzaţie de foame puternică. În ceea ce priveşte micul dejun. Dar nu sunt de părere să se mănânce mult dimineaţa fără a-ţi fi într-adevăr foame. să ne abţinem până la masa de prânz. PLAN DE MENIU Pentru ca să pregătim. să se bea imediat ce ne-am sculat un pahar cu apă de zarzavaturi sau apă de tărâţe. toate se amestecă şi se face un pireu la mixer. La urmă se adaugă 2-3 dl lapte crud. se poa- . ulei şi un ou. stomacul şi întreg aparatul digestiv astfel încât să-şi poată îndeplini în bune condiţii funcţia de digerare şi absorbţie a alimentelor.

şi cafeaua şi tutunul sunt doar nişte excitante înşelătoare care. Cred că aţi înţeles că este vorba de pâinea coaptă la soare. total depreciate. după o zi de surmenaj intens putem mânca puţine seminţe de floarea-soarelui ori câteva nuci sau un măr. prezentate. storcându-1 de puteri. este bine să se pună peste unt ceapă cu puţin pătrunjel. după ce le-a trecut efectul. persoanele permanent obosite. măcar parţial. fructele dar.te foarte bine face faţă unei zile întregi de activitate. Cine renunţă greu la pâinea cu unt să o pregătească după reţetele pe care vi le-am oferit. Nimic nu înlătură oboseala definitiv. Valoarea nutritivă a crudităţilor nu suferă comparaţie cu alimentele fierte. Dacă în timpul adaptării la noul regim ne simţim obosiţi. fumatului. otrăvindu-1. El poate fi completat cu o cană de lapte dulce. Masa de dimineaţă Ca mic dejun recomandăm una din reţetele noastre de fulgi naturali. nu vor avea decât de câştigat. . consumului exagerat de cafea. mai ales. de ceai de plante medicinale sau de înlocuitori de cafea. vor găsi un ajutor de nepreţuit în regimul de crudităţi. intoxicându-1. afectează şi mai profund organismul. cruzi. în loc de marmeladă. Untul pasteurizat poate fi înlocuit cu pastă de migdale (este mult mai substanţială). stafidele puţin înmuiate. Eu aş evidenţia efectele extraordinare pe care le au — în eliminarea surmenajului şi renunţarea la vicii — laptele crud. şi anume fulgii de nuci. tot după reţetele noastre. Dacă se vor hotărî să-1 urmeze. chiar şi persoanele care prestează o muncă grea vor reuşi să reziste dacă s-au obişnuit cu acest fel de alimentaţie. 119 Cei ce sunt tributari unei vieţi agitate.

Pentru o masă uşoară de dimineaţă sunt suficiente unul-două mere şi o cană cu lapte.Fulgii de smochine. o băutură întăritoare sau un mic preparat de mixer cu o banană sau un măr şi smântână (vezi reţetele de 120 băuturi). Masa principală Pentru a procura organismului nostru suficiente valori bazice trebuie să consumăm zilnic. Acestea este preferabil să fie puse într-un loc călduţ sau în apă fierbinte. Se pot folosi şi preparate de brânză de vaci. de pepene. Se poate pregăti şi o reţetă de fulgi uşoară. În general mai trebuie amintit că băuturile naturiste pot fi încălzite dacă este nevoie. ca masă principală. Dacă le încălzim . laptele acru sunt de asemenea sănătoase dacă nu sunt prea acre. seminţe oleaginoase şi o cană cu lapte. cu excepţia ceaiului şi a cafelei. dar o salată trebuie să existe întotdeauna ca aperitiv. fulgii de cartofi sau o reţetă de fulgi uscaţi deoarece sunt mai uşor digerabili şi nu măresc diureza. Ca variaţie puteţi practic alege ce vreţi. mieji de seminţe de floarea-soarelui. sau câteva nuci. Deci sunt multe posibilităţi de alegere. de pildă. În sfârşit. Chiar şi o salată poate fi recomandată sau o jumătate de pepene cu nuci. este bine să beţi şi un suc de zarzavat. pâine coaptă la soare cu o băutură după reţetele noastre. din când în când.40°C. Cina Masa de seară poate consta din fructe proaspete. care nu sunt băuturi hrănitoare. La alegerea mesei principale trebuie să se ţină seama ca. să existe şi un preparat din nuci. fructe uscate. sau la două zile. lipsită de otravă sau fulgii de banane. dar să nu depăşească 30°. o mixtură de zarzavat (vezi reţetele). La desert putem alege pâinea noastră. cu cafea. crude. Vă recomandăm.

depozitelor. Postul înseam na curăţire. reziduurilor. pen tru utilizarea postului terapeutic este nevoie de o îndru mare. Desigur că. Stări grave. În mod normal băuturile pot fi consumate şi la temperatura camerei. spunea: „cu cât îl hrăniţi mai bine pe bolnav. ce necesită o intervenţie chirurgicală. dar nu uită să adauge imediat că este o metodă de trata ment foarte riscantă şi. primul lucru pe care îl face este să nu mai mănânce: posteşte. trebuie continu amestecate. 122 Astfel că săracii. adepţi ai medicinei tradiţionale. trebuie executat numai sub supraveghere competentă. cu atât îl dărâmaţi mai mult". ci şi îmbinarea lui cu rugăciunile ce aduceau binecuvântarea spiritului. 121 POSTUL. În America există mari instituţii specializate pentru aplicarea acestor cure de post şi de regim. Când un animal se îmbolnăveşte. CA TRATAMENT Postul este cel mai vechi tratament cunoscut şi cel mai eficace posibil. pe când ceilalţi. îl prescriu. Hipocrate. conform Bibliei se postea mult. Medicii credincioşi preceptelor chimioterapiei nici măcar nu pomenesc bolnavilor des pre post. Cei ce le conduc ridică în slăvi efectele minune ale postului. dar nu de o supraveghere permanentă.pe aragaz. Cine are febră posteşte automat. cei ce nu pot să plătească taxele enorme ale spitalizării. Chiar părintele medicinei tuturor timpurilor. înlesneşte eliminarea toxinelor. ca urmare. mai repede şi mai radical decât crudităţile. sunt în mod deliberat lipsiţi de . îndepărtează cauza bolii. În vechime. pot fi ameliorate sau chiar vindecate cu ajutorul postului. pentru că nu se urmărea numai sănătatea corporală.

Respectarea strictă a egalităţii celor două perioade este decisivă pentru vindecare. pentru ca să nu apară efecte neplăcute în timpul curei. Cine ţine seama de această regulă nu va avea surprize. În ţara noastră (Elveţia —n. tratament deosebit de eficace. Consider că oamenii trebuie să afle că. însănătoşirea va fi cu atât mai completă cu cât cele două perioade — postul propriu-zis şi stingerea lui — durează cât mai mult timp posibil. Numai persoanele lipsite de voinţă 123 . Respectiva perioadă trebuie să dureze tot atâta timp cât a ţinut şi postul. se înlocuieşte cu mese mici.) postul este puţin cunoscut şi utilizat ca metodă de tratament. perioadă ce este numită „stingerea postului". până se ajunge să se mănânce normal. un asemenea exces alimentar poate provoca moartea. cu mese cantitative şi foarte consistente: dacă durata postului a fost deosebit de mare. apoi din ce în ce mai consistente. Se începe cu un regim de lichide care. Există un singur moment periculos în desfăşurarea postului. numai cei avuţi şi-l pot permite. Sunt convins că mulţi din cei ce vor dori să urmeze sfaturile mele vor fi foarte mulţumiţi de rezultatele obţinute. Trecerea la alimentaţia naturistă sau la regimul alimentar obişnuit nu trebuie să fie bruscă şi rapidă. sfârşitul curei. treptat. există şi această metodă de 5 ' .n. alături de alimentaţia naturistă.posibilitatea efectuării unui atare tratament. uşoare. De remarcat că şi dacă nu ţineţi post continuu. De aceea vreau să descriu în amănunţime şi felul în care poate fi făcut şi ce reguli trebuie respectate. şi anume.

Apa de zarzavat se pregăteşte conform reţetei de băuturi.sau de rezistenţă. Este postul cu apă de zarzavat. Apa respectivă nu trebuie însă să conţină calorii. în acest caz capacitatea de muncă nu vă este anihilată total. Sunt şi cazuri 124 . au nevoie de ajutor şi supraveghere. la fel ca şi postul cu apă simplă. cura poate fi efectuată şi cu apă diluată de tărâţe. dar apa de zarzavat nu numai că vindecă. băutura trebuie diluată şi mai mult Este indicat postul în orice împrejurare? În caz de cancer şi boli grave de nervi trebuie evitat. în comparaţie cu postul obişnuit — la care apar mici neplăceri. şi plante medicinale. Eu am descoperit o metodă prin care postul este mult mai uşor de suportat. La fiecare jumătate de oră se bea un pahar din ea. ea oferă şi anumite avantaje. ca ameţeli sau negru înaintea ochilor —. ori dacă aveţi nervii prea slăbiţi. În loc de apă de zarzavat. Dacă senzaţia de foame continuă să persiste. aşa cum se întâmplă dacă postul a fost ţinut pentru vindecarea unor boli intestinale. senzaţia de foame dispare a treia zi. bineînţeles dacă nu este vorba de o muncă grea. cum sunt bătrânii sau cei grav bolnavi. iar dacă apa este acidulată nu sunt necesare neapărat clismele. scaunul nu dispare total. Se doarme mult mai bine decât în timpul postului cu apă simplă. de preferinţă din cele anume recomandate pentru anumite boli (informaţiile necesare le puteţi obţine din cărţile de plante medicinale şi din cartea de faţă). în loc de apă obişnuită. deci zarzavatul să nu fie tăiat mărunt sau dat prin răzătoare astfel încât în lichid să existe cât mai puţine proteine. Dacă se posteşte astfel. acolo unde este posibil. Pentru pregătirea apei de zarzavat se folosesc. iar rezultatele obţinute sunt chiar mai bune.

fie să se adopte o cură de post cu întreruperi (alternativ. Aşa am ajuns să aud şi eu mărturia lui. Ca urmare. Se poate foarte bine face o încercare. Propria-i experienţă îl învăţase că se posteşte mai uşor cu cât se repetă mai des cura. dar nu i-a ajutat prea mult. Literatura de faţă i-a trezit încrederea în puterea de vindecare a postului. cu alimentaţie uşoară). a socotit că este de datoria lui să ţină prelegeri asupra efectelor miraculoase ale curei. dar în următoarele 60 de zile. Ştia că omul poate să trăiască fără să mănânce 100 de zile şi că 60-de zile sunt socotite ca reprezentând durata /maximă necesară apariţiei primelor semne de însănătoşire. trei zile post. Avea pe-atunci 60 de ani şi se ţinea voinic şi drept ca unul de 20 ani. Abandonat de medici. bolnavul se mişca cu mare greutate în scaunul său cu rotile. S-a decis să mai facă o încercare. cu întreruperi şi. Nu avea ce pierde. Cât timp trebuie să postim ? Cunosc un caz de leziune gravă a măduvei spinării. a prelungit durata curei ajungând astfel la 40 de zile.limită în care nici un specialist nu poate preciza dacă se poate sau nu posti. După ce au trecut 60 de zile nu a simţit nici o îmbunătăţire hotărâtoare. de fiecare dată. eu recomand fie să se treacă la o alimentaţie parţială. două zile întrerupere a postului. pe drept cuvânt. A postit de mai multe ori. Dacă după a patra zi foamea nu vrea să dispară. deoarece ner125 . De fapt nu există nici un pericol. fără speranţă. iar de suferit suferea oricum. un rezultat datorat postului ieşit din comun. dacă din cauza lipsei de somn nopţile devin insuportabile. cele ale „stingerii postului" a avut loc minunea. dacă inima bate neregulat. Cazul lui poate fi socotit. urmare a unei puncţii defectuoase. o testare.

se micşorează. unele organe cavitare ale aparatului digestiv îşi restrâng volumul. Menţionăm că imediat ce cura de post este stopată apare senzaţia de foame acerbă. împotriva căreia trebuie să luptăm tot timpul cât durează „stingerea postului". Iar atunci când cura de abstinenţă alimentară a fost prelungită. pentru că putem ameţi. a ţesuturilor. nu numai eficacitatea tratamentului dar şi cât de importante sunt pentru însănătoşire voinţa bolnavului şi respectarea strică a timpului „de stingere" a postului. dar rezultatele pe care le vom obţine merită efortul făcut. de repaus fiziologic. reuşita este asigurată. parcă am avea aripi şi putere să facem orice. astfel că primele mese trebuie să fie alcătuite numai din sucuri de zarzavat. Într-adevăr.vii. Treptat se va trece la lapte. după ce organele au beneficiat de o lungă perioadă „de odihnă". iar dacă există încredere şi voinţă. Este doar o falsă senzaţie şi nu trebuie să facem excese. fructe. de-abia în aceste etape. ni se face negru înaintea ochilor. în sfârşit la alimente tari ce trebuie bine mestecate. legume. Chiar din prima săptămână de post ne vom simţi mai uşori în mişcări. este uşor — numai persoanele corpolente vor simţi o oarecare oboseală — . Exemplul pe care vi 1-am dat evidenţiază. a întregului organism. în aceeaşi măsură. Poate să ni se pară foarte greu. Doar aşa se va ajunge la regenerarea totală a sistemului glandular. toate diluate. o dată distruşi. în sine. Postul. apoi crudităţi mai consistente şi. începe refacerea lor propriu-zisă. Astfel de simptome însă nu tre126 . simptome ce pot apărea şi când doar ne ridicăm brusc de pe un scaun sau urcăm mai repede câteva trepte. nu se mai pot reface cu nici un fel de tratament.

care. şi ele nu apar din cauza nemâncării — rezerve avem destule —. Unii se ajută cu ulei de parafină. Ar fi foarte bine dacă i-am putea lămuri şi pe ei de efectele benefice ale postului . ar dubla durata curei. mai ales dacă este acidulată (acră) se poate renunţa la spălături intestinale. băutorilor. în cazul bolilor digestive. se tem că mai rău ne vom îmbolnăvi. care trece nedigerat prin intestine. în primele săptămâni. În general. este bine să nu renunţăm chiar dacă nu avem rezultate după prima cură. este preferabil să nu spunem în gura mare că postim.buie să ne sperie. ci pentru că substanţele dăunătoare din organism încep să fie descompuse. spălaturile intestinale sunt indispensabile. Aş vrea să-i încurajez pe cei nehotărâţi spunându-le că e foarte bine chiar dacă ar începe prin a posti doar câteva zile şi. De asemenea. mai ales bolnavii gastrointestinali. mai mult ne încurcă decât ne ajută: se sperie. ajung în circuitul sangvin şi sunt eliminate. Fiecare însă trebuie să-şi găsească singur ceea ce îi prieşte mai bine. în special familiei. ca să poată trece la un regim de crudităţi. Trebuie să ne înarmăm cu răbdare si cu voinţă si să mai încercăm ? o dată. clisme zilnice. după fiecare întrerupere. deoarece dizolvă vitamina A. nu înţeleg de ce facem „aşa ceva". Mulţi. de multe ori. dar nu e chiar cea mai bună soluţie. sunt absolut normate. cafegiilor sau altor pătimaşi. Aşa se face şi în clinicile specializate pentru un atare tratament. ceea ce se recomandă şi fumătorilor. Unii medici recomandă. ceea ce este folositor. trebuie să înceapă prin a ţine post o perioadă mai îndelungată. Folosind apa noastră de zarzavat. Dacă la început apar tot felul de tulburări trebuie să ne întindem în pat şi să procedăm ca şi când am fi bolnavi.

s-ar posti una-două săptămâni. Când magazinele alimentare vor fi goale. între aceleaşi date fixe. Colite. Am citat. Dacă ar fi postit sau ar fi mâncat crudităţi nu li s-ar fi întâmplat aşa ceva. laptele acru. Practicarea postului şi adoptarea unui regim măcar parţial de crudităţi ar trebui să devină un lucru obişnuit în viaţa oricărui om raţional. BOLI GASTROINTESTINALE. dorind să slăbească au mâncat numai carne. anual.127 şi i-am putea antrena să postească o dată cu noi. este indicat să se urmeze câteva indicaţii. exemplul a două femei care. Dar e destul de greu. laptele crud. Apoi. fie ele cultivate sau din flora spontană. ulcere stomacale. s-au îmbolnăvit şi au murit. ovăz şi tot va găsi „crudităţi". Iniţial trebuie să experimentăm care sunt reţetele pe care le suportăm mai bine. ori epidemii grave. cu regularitate. Nu foametea sau lipsa de hrană omoară omul ci faptul că frica de foamete îl va face să mănânce alimente neindicate sau alterate numai ca să nu moară. sucul de zarzavat şi zeamă groasă de tărâţe cu adaos de . în capitolul 6. tulburări nervoase ale stomacului Unele crudităţi pot produce neplăceri atunci când persoana care începe un regim naturist suferă de o boală intestinală. Niciodată nu ştii când poate surveni o perioadă grea. naturistul va avea întotdeauna rezerve de grâu. În general. CARDIOVASCULARE ŞI AFECŢIUNI REUMATISMALE Deoarece vindecarea acestor boli durează mult mai mult timp numai prin schimbarea alimentaţiei. de foamete sau război. fructele. constipaţie. n-ar fi rău dacă. mei.

nu trebuie folosite sub nici o formă alimentele tari. Se bea ceai de ţintaură.ceaiuri amare sunt cele mai indicate feluri de mâncare. după 129 împrejurări. sunătoare. O lărgire aici. se pun comprese calde. este necesar un al doilea post îndelungat. Nu trebuie să se evite nici clismele. În colitele cronice intestinul este de cele mai multe ori atrofiat. în formă de fund de sac. În caz de diaree se bea ceai de afine uscate şi sclipeţi. dacă există. nu este ceva neobişnuit. Multe alte boli sunt o consecinţă a constipaţiei. Atâta timp cât stomacul şi intestinele sunt inflama te. din când în când. se bea câte o înghiţitură la o jumătate de oră. Constipaţia trebuie urgent rezolvată. în ulcere se recomandă să se facă neapărat iniţial un post mai îndelungat. Prima regulă constă în faptul că totul trebuie să fie bine mestecat. în astfel de cazuri. apa de zarzavat (vezi reţeta) şi apa de tărâţe. În ulcerele gastrice se bea. o îngustare dincolo. în caz de dureri abdominale este bine să purtăm o centură strânsă şi. muşeţel. încât de-abia ar mai trece un creion. Având în vedere că toate bolile menţionate până aici provin ca urmare a hiperacidităţii. inflamarea intestinului gros. Sunt permise sucurile de zarzavat. de mai multe ori pe zi câte o înghiţitură de suc de varză (varză creată nemţească) cu adaos de suc de cartofi şi de ceapă. laptele crud diluat. până când intestinul nu este bine golit de toate reziduurile solide. toţi bolnavii de stomac care au adoptat regimul nostru ne-au spus că praful mineral bazic pe care 1-am prescris a fost foarte bun. În caz de colită. Cine nu are o dantură bună trebuie să-şi procure un mixer astfel încât să-şi poată mărunţi bine diferitele alimente. De aceea nu are nici un sens să căutăm să vindecăm o .

dar în anumite anse intestinale pot să existe încă resturi întărite. Purgativele repetate distrug flora şi mucoasa intestinală. urmarea fiind apariţia infecţiilor şi a ulcerului. alimentaţia se face în felul următor: în cazuri grave. Ca desert. micul dejun (dimineaţa) va fi alcătuit din 2 linguri seminţe de in. Masa de seară — 6-7 smochine ce au fost înmuiate peste zi. . puţin ulei şi miere. Se poate ca scaunul să pară normal. Scaunul trebuie să fie moale şi să nu miroasă greu. eventual amestecată cu măr. brânză proaspătă sau mirodenii. banane. un măr. Pentru cei fără dinţi sau cu proteză. Apa în care s-a înmuiat se bea cu plante medicinale. Slăbirea şi bolile necunoscute îşi au de multe ori originea în această cauză. constituite de alimente ce 130 l nu au fost complet digerate. fără oţet sau lămâie. După aceea. durează două luni. un preparat la mixer. Recomand o cură de tratament care. intestinul trebuie curăţat. de preferat două-trei. După un control radical. 1-2 linguri tărâţe uscate. Eventual. În cazuri grave. smântână.boală înainte de a fi reglată defecaţia. o linguriţă chimen sau anason. un post şi clisme. prin mai multe clisme sau chiar cu spălaturi intestinale. În constipaţie se produce o substanţă de putrefacţie care ajunge în sânge prin pereţii intestinului şi care e foarte dăunătoare. Masa de prânz — fulgi de cartofi cruzi sau salată-amestec. pentru început. Este necesar minimum un scaun pe zi. pentru vindecare se recomandă o cură de câteva săptămâni cu sucuri sau zeamă acidulată de zarzavat. un măr şi o băutură din plante medicinale. în prima etapă.

două capsule de ulei de Haarlem. dracilă. muşeţel şi soc. cure de ceai de odolean. dacă sunt cronice. ţintaură. masaj. Activitatea intestinală deficitară este adesea la originea unor boli de nervi şi insomnii. chiar prin ali mentaţia naturală. filimică. elixir şi mixtură de plante sub formă de metalmucil. la care se adaugă l lingură substanţe minerale. până se trece la alimentaţia normală cu crudităţi. din cauza acidului cianhidric care este toxic. Se prepară din coajă de cruşin. câte o capsulă şi 1-2 capsule de usturoi pe zi. la fel şi cel acru. păpădie. de aceea este recomandat. După fiecare masă este bine venit un ceai dintr-o singură lingură plante medicinale. porumbe.Uleiul de Haarlem este foarte sănătos pentru organele digestive şi ficat (contra colicilor biliari) şi are totodată efect laxativ. împotriva insomniei. În caz de constipaţie rebelă. gimnastică. prevenirea varicelor . de mers pe jos la serviciu. 131 Amintim aici un ceai medicinal laxativ. dacă după defecare apar hemoragii sau un prolaps rectal. La mai mult de trei scaune pe zi se opresc smochinele. Seminţele de in se iau numai dimineaţa. Atunci bolnavul trebuie să-şi aleagă mâncarea ce i se potriveşte cel mai bine. Timp de două luni intestinul va fi obişnuit doar cu acest regim. Se recomandă plimbări mai lungi dimineaţa. Boli de inimă. Aceste neplăceri. De aceea recomandăm dimineaţa şi seara.şi hipotensiune arterială. nu se vindecă uşor. se fac clisme sau băi de şezut după fiecare scaun. Laptele crud nu constipă. în caz de tulburări nervoase. înainte de a se îngroşa. înainte de masă. hiper. În caz de balonări se va mânca mai puţin.

Muşchii inimii nu mai sunt irigaţi suficient de către delicatele artere coronariene. Varicele provin tot din această cauză. ceea ce are ca urmare anghina pectorală. o dată cu ele. înţelegem de ce. pentru vindecarea bolilor de inimă nu este suficient să evităm .Printre altele. surplusul se depozitează pe pereţii ? 5 132 arterelor sub formă de ateroame (plăci. cocării. Datorită desprinderii unui aterom (sau mai multe) de pe pereţii arterelor şi pătrunderii lui în fluxul sangvin. grăsimi şi ulei încălzit. Urma re. sângele conţine două substanţe care sunt necesare pentru sănătatea inimii şi anume. colesterolul şi lecitina. De ase menea şi dacă alimentaţia noastră conţine multe prăjituri. Când cantita tea este prea mare. aşa încât circulaţia sangvină este mult îngreuiată. Hipotensiunea arterială are aceeaşi cauză ca hipertensiunea. De aici rezultă hipertensiunea. circulaţia normală a sângelui este la un moment dat stăvilită printr-o îngustare mare a vasului. De îndată ce hrana este fiartă. astfel încât să nu depăşească un anume nivel peste care devine nociv. numai că în acest caz vasele înfundate cedează presiunii şi se lărgesc. cantitatea lui în sânge fiind reglată de lecitină. acum aproape înfundate. enzimele lecitinei sunt distruse şi. ci şi ouăle şi laptele şi încă multe alte alimente. şi capacitatea acesteia de a mai ţine sub control nivelul colesterolului. care se rupe şi apare infarctul. respectiva grăsime se acumulează în sânge. Prin regimul de crudităţi se pot evita toate aceste neplăceri. Hipertensiunea poate apărea deci şi datorită arterosclerozei. Deoarece nu numai uleiurile şi grăsimile favorizează producerea colesterolului. Colesterolul este o grăsime. cheaguri de colesterol).

Să luăm. gălbenuşul de ou. Cardiacii trebuie să evite următoarele mâncăruri: carne. grăsimea 133 acţionează asupra inimii îmbolnăvind-o. echilibrarea cantităţii de colesterol pus în libertate este reglată de lecitină existentă. de exemplu. cum recomandă şi medicii. ci este necesar ca prin alimentaţia de crudităţi să ne îngrijim ca sângele să primească suficiente cantităţi de lecitină. Pentru vindecare este necesară trecerea la regimul de crudităţi. Dacă este crud. care conţine foarte mult colesterol. pâinea albă şi cozonacul. lecitina rămâne în laptele din putină. grăsime animală. dar mâncat doar crud. în consecinţă putem spune că deşi gălbenuşul de ou are mult colesterol este foarte sănătos. ulei fiert zahăr rafinat şi orice este pregătit cu el. zaharicalele şi sarea. aidoma oricărei alte grăsimi fierte. Din păcate atât smântâna cât şi laptele de putină se pasteurizează. ca şi toate celelalte alimente fierte. ^ Un alt exemplu: laptele este sănătos. iar untul acţionează ca un aliment cu excedent de colesterol şi de aceea trebuie să fie evitat de cardiaci. unt. aşa încât îşi pierd valoarea nutritivă. absolut necesară. aşa încât lecitina să-şi piardă puterea de acţiune. Astfel evoluţia bolii poate fi împiedicată într-o oarecare măsură. Dacă este fiert sau chiar încălzit la 50°C. care sunt şi ele pricinuite mai ales din cauza pregătirii hranei prin fierbere. Jumătate din populaţia noastră moare din cauza crizelor de inimă şi aproape toată cealaltă jumătate dato rită altor boli de nutriţie. Numai atunci colesterolul ce este depus pe pereţii vaselor este des- . Dacă i se scoate untul.mâncărurile grase. grăsime vegetală compactă. dar şi lecitină. dar bolnavul nu poate fi vindecat.

Cel mai eficace din toate este postul. în timp ce uleiul încălzit este deo sebit de nociv. în mare măsură. cocăriile. capitolul 13 referitor la cantitatea de acizi din corp. foarte sănătos. Coles terolul este 100% acid. Un biolog american le numeşte duşmanul nr. alimente care încarcă organismul cu grăsimi şi colesterol şi sunt mai mult decât s-ar putea bănui generatoare ale infarctului cardiac şi ale calculilor biliari. Reumatism. ca tratament" şi să se familiarizeze cu el. care în timpul fabricării sunt supuse la temperaturi mari şi sunt astfel conservate nelimitat. 1 al omenirii civilizate. Cine vrea însă să se vindece cât mai rapid. pentru reîmprospătarea informaţiilor. sciatică. de asemenea. Încercăm întâi câteva zile. Influenţa dăunătoare a căldurii este izbitoare îndeosebi asupra uleiului. dureri ale articulaţiilor. El afirmă că aceste uleiuri şi grăsimi sunt cel mai frecvent folosite în America. pâinea albă constituie. Zahărul rafinat. uleiul obţinut prin presare la rece este dimpotrivă. curăţă arterele înfundate. ca urmare să se studieze cu atenţie capitolul „Postul. Desigur că şi în Europa se consumă tot atâta ulei şi grăsime. Cele mai nocive sunt uleiurile şi grăsimile hidrogenate. găseşte aici şi alte indicaţii. artroză. pentru că aici fiecare al 21-lea om moare de o boală de inimă. Deci zahărul rafinat şi fiert (deci şi fructele fierte) şi făina fiartă sau coaptă trebuie evitate. coapsei şi coloanei vertebrale Să se recitească. Sunt 134 utilizate pe scară largă în industria alimentară datorită durabilităţii lor nelimitate şi a prelucrării mai uşoare. artrită.compus cu ajutorul enzimelor din lecitina vie. Asemenea lecitinei naturale. apoi ne apropiem treptat de 40 de zile. Se poate recomanda tot atât de bine şi o cură de .

După baia de aburi ne culcăm o jumătate de oră. ca să absoarbă transpiraţia. ne dezbrăcăm şi ne aşezăm pe scaun. Dăm mai jos câteva îndrumări privitoare la câteva proceduri ajutătoare pentru cura de vindecare a bolilor de mai sus. astfel încât temperatura apei din cadă să se menţină aceeaşi. artificial. se alege un vas potrivit de mărime. Capul rămâne afară. se înfăşoară întregul corp până la gât şi imediat se acoperă tot trupul cu pături . Dacă baia trebuie făcută parţial. Se stă în apă complet. După baie se stă învelit în pături sau în pat. Baia fierbinte În cadă se pune apă clocotită sau se încălzeşte apa. împăturit în patru. numai cu nasul afară. Se adaugă în permanenţă apă fiartă. cu picioarele puse pe un scăunel.zarzavat. La temperatura de 42°C se distrug celulele putrezite şi canceroase. Sub scaun se pune o oală cu apă clocotită. Baia de abur sau sudaţia Pe un scaun se pune un prosop pluşat. salvie sau alte ceaiuri. se stoarce bine. băile fiind utile şi în caz de răni purulente şi infecţii. numai la membre. câte o jumătate de oră. Ne acoperim complet cu două-trei pături de lână. Pentru băi se foloseşte ceai de muşeţel. să transpirăm şi mai bine. care să atârne pe 135 duşumea. o jumătate de oră sau mai mult. până la 40°-42°C. Această baie de aburi poate dura. deasupra unui aparat electric de încălzit. de două ori pe zi. Împachetaţi fierbinţi Se înmoaie un cearşaf într-un decoct fierbinte de flori de fân. după plăcerea şi după rezistenţa fiecăruia. în acest caz temperatura apei se menţine tot atât de ridicată pe cât putem s-o suportăm. pentru ca sudaţia să fie foarte puternică.

Un alt tratament eficace este cel cu untură de peşte. Împachetare rece pe trei sferturi din corp Acţionează ca un calmant şi ocroteşte nervii. Compresa se acoperă mai întâi cu un plastic sau cu un material gros. chiar şi ceaiurile de varză ce conţin mai multă vitamină C. Pentru a evita murdărirea totul se bagă în săculeţe de plastic. artroză şi reumatism. precum şi cele de ciuboţica cucului. Alimentaţia bogată în vitamina C (mărarul şi pătrunjelul conţin mai multă vitamină C decât lămâia). Pentru reumatici s-au dovedit bune compresele sau împachetările cu ferigă. Împachetare cu lut sau varză Pe o pânză se întinde lut de grosimea unui deget sau frunze de varză zdrobite. peliniţă. Procedura durează toată noaptea şi. Se stă trei ore la pat. Se acoperă apoi cu un plastic ca să nu treacă umezeala şi se pune deasupra o pătură de lână. 136 Se face zilnic. ea poate fi lăsată mai mult timp pe regiunea dureroasă şi se reînnoieşte când frunzele se usucă. împachetările fierbinţi sau pernele electrice si centurile. toate sunt de folos pentru bolnavii de artrită. după care se spală corpul cu apă rece (duş rece). În caz de artrită dureroasă mai recomand următoarele: mănuşi cu un deget sau un ciorap vechi se umplu cu terci de cartofi. şi peste zi. frunze de stejar şi salvie. Împachetarea se repetă la fiecare două zile. Procedeele sunt valabile pentru orice fel de boli. Potasiul . ceapă. apoi o baie rece. dacă bolnavul nu merge la lucru. Este foarte eficace. seminţe de in fiert.de lână. măceşe. Urmează o odihnă de trei ore la pat. Cearşaful înmuiat şi puţin stors se înfăşoară pe corp până la subsuori. astfel încât membrele bolnave să fie „îngropate" în pasta respectivă.

aproape la fel de bolnavi ca şi mai înainte.este elementul de bază în vindecarea acestor boli. se introduce în corp cel mai bun suport al infecţiilor. O bolnavă de artroză care s-a întors de la băi. într-o oarecare măsură. se face curăţirea organismului prin împachetări şi băi şi. Desigur că aceşti bolnavi. cum sunt păpădia şi ur- . se întorc acasă si continuă acelaşi regim. De ce? Deci. carnea şi alimentele fierte. S-a observat însă că un post mai îndelungat depăşeşte. fie intern. pe de altă parte. pe de altă parte. apoi ceapa. după terminarea lui. ca putere de vindecare. salutar pentru încheieturi. Chiar şi părţile degenerate se refac. se recomandă din abundenţă uleiul de măsline. după ce simt o uşoară ameliorare. Cei cu sciatică şi cei cu dureri în articulaţia şoldului (coxalgie). pe de o parte. Pentru uz intern cartofii să se cureţe bine de muguri (colţii). bolnavii de artroză şi cei cu suferinţe ale coloanei vertebrale. după câţiva ani de regim. toate procedeele. mânca zilnic carne la masa principală. deci tocmai acel aliment prin care sângele este infectat şi acidifiat. care sunt otrăvitori. pentru că. iar în anul următor vor veni din nou la băi. ar trebui să urmeze toate indicaţiile date reumaticilor şi artriticilor. Referitor la regimul pentru reumatici am mai amintit câte ceva şi în capitolul referitor la aciditatea organismului. Încheieturile se refac. ca surse de calciu şi asupra verdeţurilor sălbatice. pot fi folosite fie extern. La prepararea salatelor şi a mixturilor. Mai trebuie să atragem în mod deosebit atenţia asupra soiurilor de varză. un regim bogat în calciu si baze are mult mai multă eficacitate. la care se pot utiliza 137 foarte bine cartoful şi ceapa. Cartofii. mi-a povestit câte tratamente şi cure a trebuit să facă dar. mai ales coaja lor.

Această calitate o are. Un alt aliment aproape cu . adică să aibă cât mai multe săruri minerale şi cât mai puţini acizi. Reumaticii să bea zilnic un litru zeamă de tărâţe sau suc de zarzavat. Contra durerilor reumatice se mai recomandă şi săculeţi fierbinţi cu nisip. Reumaticii trebuie să evite fructele acide.zicile. în afară de banane şi puţine mere. după cum am mai spus. deosebit de utile. organismul are nevoie de vitamina D. care este întregită de 138 untura de peşte şi de băile de soare. pe lângă o alimentaţie bogată în calciu. ca şi pulbere minerală ce se amestecă în mâncare. Se recomandă tablete de calciu. deci fără viaţă. Smochinele şi laptele crud. Sucurile din comerţ sunt pasteurizate. Tărâţele se înmoaie bine şi se folosesc în orice fel de fulgi. conţin foarte mult calciu. În schimb să urmeze cure de zarzavaturi crude (chiar si cartofi cruzi) şi sucuri de zarzavat crud. Pentru ca el să fie bine valorificat. în cea mai mare măsură. Tărâţele şi zeama de tărâţe sunt. alături de seminţele de floarea-soarelui. NOI EXPERIENŢE DE VINDECARE A CANCERULUI Despre formarea cancerului şi vindecarea lui am relatat pe larg în primele capitole ale cărţii. sucul proaspăt de zarzavaturi. Pentru a urgenta vindecarea bolnavul are nevoie de o alimentaţie care să conţină o cantitate cât mai mare de resurse vitale (enzime) şi să fie totodată şi bazică. de asemenea. care pot lupta singure contra acidităţii. De aceea acestor categorii de bolnavi li se recomandă insistent ca. O cură de sucuri de zarzavat poate face minuni în reumatism. să consume un tură de peşte sau să facă băi de soare.

În plus. Dacă se utilizează şi lapte. în general. recomandăm comprese cu frunze de varză sau cataplasme cu lut. s-a stabilit că ţesuturile iradiate se vindecă foarte greu. în caz de boală în plină evoluţie să nu se adauge decât 1/4 lapte. obligeană. iar în stările cirotice deloc. dintre care doi seara. O parte se ţine la rece până la amiază. cartofi si alte zarzavaturi fără îngrăşăminte chimice. bănuţel. În afară de cura de sucuri mai pot ajuta. Bolnavii de stomac vor lua numai câte unul. în timp ce iradierile ce se fac în caz de cancer sunt de-a dreptul dezastruoase. La cancerele de stomac durează mai mult. băile fierbinţi şi compresele reci. Şi băile de soare acţionează favorabil. filimică. se bea din acest amestec câte un pahar la fiecare oră şi chiar mai mult. Se ştie că boala canceroasă produce mari dureri. ceapă. restul putând fi de varză. Are mai puţine enzime. chiar folosind crudităţi. . Se mai recomandă trei-patru căţei de usturoi. o cură de două luni cu sucuri de legume. Se pregătesc unul-doi 140 litri de suc dimineaţa. O dată cu renunţarea la mesele propriu-zise. urzică. Amestecul de sucuri constă din suc de morcovi. După cum am mai amintit. virnanţ. la alinarea durerilor.aceleaşi calităţi este laptele crud. cu toată izolarea lor sunt şi ele atacate. se amestecă împreună cu sucurile. Această hrană poate întreţine corpul pentru un timp îndelungat. organele învecinate zonei iradiate. în cea mai mare parte. Bolnavilor de cancer li se recomandă. Pe lângă suc este bine să se bea şi un ceai făcut dintr-un amestec de anghelică sălbatică. În continuare se trece lent la alimentaţia de crudităţi. sfeclă roşie. În loc să otrăvim corpul — şi aşa plin de toxine — cu narcotice şi calmante. dar completează perfect sucul de zarzavat.

cu oţet de miere şi mere. ci una bazică. Şi acum să adăugăm câteva date despre metoda de vindecare cu acid lactic a prof. cu alimentaţia sa acidă a murit la 64 de ani. toţi dinţii. m-am lămurit singur şi. că acizii sunt acizi. Kuhl. fructele nu ar avea o acţiune acidă. Nu sunt recomandate nici operaţiile de extirpare a esofagului şi „anus contra naturii". Unele băuturi şi alimente acide răpesc corpului calciul. Kuhl a fost greşită. în ţesuturile pe jumătate moarte din jur. Şi eu m-am lăsat indus în eroare de părerile şi experienţele doctorului Kuhl. a dezamăgit pe mulţi. care fac imposibilă alimentarea normală. am devenit mai prevăzător. îl atacă şi îl îmbolnăveşte. În Florida. Jervis. ale lui Berg. în patru-cinci ani. Există medici progresişti şi foarte buni naturişti. Mulţi nu iau acest lucru în serios. este chiar el însuşi. în stomac. după care. care . dr. m-am 141 îmbolnăvit şi de reumatism. Cantităţi moderate de varză acră sunt sănătoase pentru că bogatul lor conţinut în calciu temperează acţiunea acizilor. Orice acidificare şi fermentaţie are urmări nefavorabile. afirmăm că în cura dr. pe pielea mea. din cauza unui consum bogat de fructe am pierdut. cu toate că înainte nu erau nici cariaţi. la un regim 100% naturist. cancerul reîncepe să evolueze şi găseşte.. de apoplexie. fie că provin din fnicte sau lapte. un mediu prielnic pe care îl ocupă. În consecinţă. în plus. tot aşa nici autorul nu a crezut în nocivitatea fructelor acre până când „păţitul a devenit înţelept". Experienţa personală m-a vindecat total de entuziasmul iniţial.După un timp. Chiar şi metoda dr. Cea mai bună dovadă că metoda dr. Pe măsură ce am câştigat experienţă. Am fost indus în eroare de tabelele „acid-baze". Kuhl factorul vindecător a fost laptele acru şi nu acidul lactic (laptele era nefiert).

în cartea sa sunt prezentate fotografii şi radiografii). sunt fierte şi provoacă aciditate. Singura hrană care îndeplineşte primele patru condiţii este reprezentată de sucurile crude de zarzavat. parţial. Recapitulăm aici cinci puncte principale necesare pentru vindecarea unei boli canceroase: o alimentaţie dozată. Tuturor medicilor ce susţin că boala cancer să nu se poate vindeca le propunem să-şi supună bolnavii următoarelor cinci condiţii înainte de a-şi susţine părerile. cu adevărat. În capitolul în care am descris cantitatea de acid din corp. în parte. cum ar fi cancerul. În consecinţă. după vindecarea sa. Nolfi.afirmă că bolile grave. pentru că. cancerul a început din nou să evolueze (alimentaţia vegetariană nu este suficientă pentru a ne feri de boli). Ei nu cunosc însemnătatea hranei nefierte (a enzimelor) şi nocivitatea acizilor. numai acela care acţionează consecvent şi ştie ce vrea. lipsită de otrăvuri. Aceştia oferă pacienţilor lor pâine din cuptor şi preparate care. După cum s-a amintit deja în capitolul 2 al acestei cărţi. numai acest suc şi a vindecat astfel sute de cazuri grele (pot fi dovedite. după cum reiese din broşura ei. moderată. bogată în enzime. de exemplu. o alimentaţie vegetariană fiartă. am amintit că sângele nostru conţine 80% valori bazice şi 20% acide. periodic. 142 Mai există şi alte sisteme de alimentaţie (Waerland) cu care putem preveni în mare măsură bolile. 1. pe lângă crudităţi a reluat. fără acizi. Din păcate Dna Nolfi nu a atins vârsta de 80 de ani. dr. nu a cunoscut acţiunea nocivă a acizilor. dar nu le putem vindeca aşa de uşor. înţelegem de aici că reuşeşte. alimentaţia . Pe lângă aceasta sunt indicate aplicaţii pentru transpiraţie. Când. pot fi prevenite dar nu vindecate. Gerson dădea pacienţilor săi grav bolnavi. dr. de asemenea.

Din păcate lipseşte din alimentaţie aprovizio narea cu enzime sănătoase. enzi mele luptătoare. În aceste componente „vii" stă puterea de combatere a celulelor canceroase. au devenit adevărate celule de putrefacţie ce se dezvoltă vertiginos Asupra acestui proces ne putem face o imagine închi puindu-ne. Cine va învinge ? Celulele noastre sau cancerul ? Celulele canceroase sunt degenerate. 2.noastră. de către hrana vie. corespund procentajului de mai sus. că enzimele reprezintă „sufletul" sau „spiritul" stăpânitor sau conducător (care dispune de tot) din fiecare celulă sănătoasă si că ele se pot îmbolnăvi în anumite împrejurări. Pentru regenerarea ţesutului celular. O astfel de alimentaţie poate să neutralizeze şi să distrugă otrăvurile acide excedentare. trebuie să respecte. Dimpotrivă. să păstreze nealterat raportul respectiv. Ca urmare. din cauza unei alimentaţii greşite. controloare (exogene). chiar şi cartofii cruzi. dar chiar alimentăm cu ea. celulele canceroase. îndeosebi a bolnavilor. începând să se dezvolte vertiginos printr-o diviziune anormală. nu numai că nu are putere de combatere. cu puţină fantezie. ostile. Astfel apare cancerul. 143 Nici o boală nu depinde într-atât de puterea de luptă a celulei. hrana fiartă. Din lipsa unor enzime sănătoase. depozitate prin metabolismul propriu. cum am putea spune. Zarzavaturile crude. O celulă locuită de astfel de enzime bolnave degenerează. rolul principal în alimentaţie îl au enzimele. tărâţele şi laptele crud. deci de fiecare bucăţică de crudităţi ce ajunge în organism. focarul celulelor bolnave se . apoi prin otrăvirea cu otrăvuri chimice sau acizi. enzimele se pot îmbolnăvi. aşa cum se întâmplă în cancer. în adevăratul înţeles al cuvântului.

144 Nu este mai puţin adevărat că afirmaţia noastră în ceea ce priveşte enzimele şi cauza apariţiei cancerului nu poate fi dovedită ştiinţific. Dar ce ştiinţă poate dovedi de ce înnebuneşte un om? Dar faptul că ea este corectă o dovedesc cu prisosinţă cazurile de cancer vindecate astfel. Iar apariţia cancerului după iradieri nu poate fi explicată decât de afirmaţia noastră. Cum şi când o atare atitudine poate avea un rezultat favorabil. 3. lupta inegală a început de săptămâni sau de luni. 4. de zeamă de tărâţe sau de zarzavat şi au reacţii neplăcute.întinde gata să explodeze. 5. cazuri în care.le vine mintea la cap şi încearcă să găsească şi să se orienteze spre alte posibilităţi. cu iradiaţii sau operaţii ratate . reamintim : dacă tot ceea ce se cheamă otravă. oricâte analize şi investigaţii s-au făcut ulterior. altul are ameţeli ca şi cum ar ţine post . aceste celule de putrefacţie înghiţindu-le pe cele alăturate lipsite de apărare. după ce medicii aban donează un caz — tratat luni de zile şi chiar mai mult. Chiar şi într-un regim de crudităţi se poate întâmpla să mâncăm prea mult. atunci se va depune în celule. toxină. Al patrulea punct se referă la cumpătare. reziduu. Urmarea: îmbolnăvirea. Cancerul este de nestăvilit în evoluţia sa. nu s-a mai putut găsi nici urmă de celulă canceroasă. împovărând astfel anumite organe. ne este descris în primele pagini ale capitolului 2. Metode de sudaţie Sunt adesea chemat la telefon de pacienţi care au început cura de suc de zarzavat. deşeu nu este eliminat din circuitul sangvin. Pe unul începe să-l mănânce pielea. În anumite cazuri de boală. În cele din urrnă. În ceea ce priveşte hrana fără otrăvuri.

Oricare ar fi primejdia care ne paşte. Încă un cuvânt către cei suspecţi de cancer. Toxinele desprinse. În capitolul referitor la tratamentul reumatismului sunt prezentate câteva proceduri de provocare a sudaţiilor masive. Am vrea să accentuăm că suspecţii de cancer n-ar trebui doar să „schimbe" puţin felul de hrănire. ce poate vindeca bolile canceroase. Se cunosc şi cazuri operate când diagnosticul a rămas şi post operator sub semnul întrebării: era sau nu cancer ? Pe de altă parte. boli de inimă. sau chiar mai bine. Bineînţeles că un regim minune. în mod excepţional. operaţie. nu au simţit în primele luni nici o îmbunătăţire dar. altfel e prea târziu!" 145 Autorul a cunoscut multe cazuri de persoane care au fost iradiate şi a ajuns la următoarea concluzie când. care sunt înspăimântaţi de „iradiere. caută o ieşire. după prescripţiile de mai sus. provocate.total. devenite mobile. nu au constatat nici o înrăutăţire. pentru a ajuta pielea să suplinească funcţia de eliminare a rinichilor. ci să pornească hotărât cu o cură prealabilă de două luni de post. Să nu ne lăsăm intimidaţi de acel „altfel este prea târziu". se poate apela la sudaţii masive. prostată. unii pacienţi care au avut încredere în vindecarea naturală. diabet. Cauza principală este una şi aceeaşi. iar apoi să continue regimul de crudităţi. Nolfi scrie chiar în lucrarea ei din ce cauză nu a vrut să se lase operată şi nici iradiată. în cele mai multe cazuri. ceea ce este mai important. când rinichii sunt bolnavi şi nu-şi pot îndeplini decât parţial misiunea de a elimina acizii. o iradiere a fost încununată de succes. Dna dr. va putea vindeca tot atât de bine. şi au încercat-o. boli ale sângelui. nu a fost vorba de nici un cancer. Era medic si trebuia să ştie. organismul va fi atacat în zona sa cea mai sensibilizată prin alimentaţia .

pune resturile într-un vas cu apă să se îmbibe bine şi le stoarce a doua oară cu mâna. fără să se ţină deloc seama de cauza principală. Dacă o boală este „împuşcată" de o injecţie şi. Celor cu boli gastrointestinale. se adaugă 1/2 banană zdrobită. apar una sau două alte maladii care. cu puţin ulei şi uruială de anason. Pentru a le împinge mai bine în maşină. Dr. . sau cu presă de mână.greşită. cu precădere. pe lângă ea. o dovedesc multele recidive şi „cei veşnic bolnavi". după cum am arătat în reţetele de băuturi. terciul fiind măcinat foarte fin şi mai uşor de mestecat. o cură de sucuri. cât şi celor cu cancer sau bolnavilor grav li se recomandă. în anumite împrejurări. tot de o alimentaţie greşită şi de hiperacidilate este vorba. Centrifugele noastre de suc sunt indicate pentru rădăcinoase şi bulbi. Cât este de greşit să se trateze numai simptomele. Cu resturile din maşina de sucuri se pot prepara feluri foarte bune de mâncare. cu presă separată. Extragerea sucului din fructe se face mai anevoie. Deşi multe boli par să fie declanşate de alte cauze. printr-un tifon. Cine vrea să facă economie şi să nu aibă pierderi. acest amestec de resturi poate fi uşor acidulat cu lapte acru. în încheiere şi câteva sfaturi practice pentru pregătirea regimului. nu se mai „întoarce" niciodată. trebuie să ştim că. Un preparat ideal de zarzavat este obţinut cu ajutorul unui mixer. totuşi. Pentru tratarea cancerului intestinal sau împotriva constipaţiei. pot deveni 146 Iată. într-adevăr. Gerson a folosit în clinica sa o răzuitoare de zarzavat productivă. şi de data aceasta. frunzele trebuie făcute sul sau răsucite. De exemplu: se ia jumătate din deşeuri.

Resturile de cartofi sunt deosebit de valoroase. Sunt posibile şi alte amestecuri. Organele devin depozite de reziduuri. devenit inutilizabil prin fierbere. Deşi orice aliment crud acţionează ca purificator şi vindecător. La resturile de cartofi se adaugă puţină miere. cum sunt cele de calciu. ulei. devitalizându-le în aşa măsură încât tot ceea ce se depune după metabolizare are o reacţie acidă. deci din aceeaşi substanţă care îngroaşă şi astupă arterele suferinzilor cardio-vasculari. adică folosirea alimentelor gătite. pasteurizarea şi denaturarea lor în fabricile alimentare deteriorându-le în mare măsură structura chimică. După cum am spus de mai multe ori. lucru ce se poate realiza numai prin post. Toate pot servi ca aperitive. procesul decurge foarte încet. sare de mare. hrean. Calculii biliari mai conţin şi tot felul de săruri minerale. drojdie de bere. 147 TRATAMENTE ÎN ALTE AFECŢIUNI Calculii biliari şi renali dispar fără operaţie Din ce provin calculii biliari? Mai ales din depozitele de colesterol. Compoziţia diferită în funcţie de preponderenţa unora sau altora din alimente. pentru însănătoşire trebuie îndepărtată mai întâi cauza bolii. deoarece amidonul din cartof este bazic. provenite din alimente. fierberea nefirească a alimentelor. El poate fi grăbit doar eliberând organele de munca lor obişnuită deci lăsându-le să „se odihnească". Sucul este uşor laxativ. Pentru aceasta se recomandă ca resturile să nu fie prea tare stoarse sau să se toarne peste ele puţin suc.Se pot adăuga nuci sau seminţe de floarea-soarelui înmuiate. astfel încât să-şi recapete capacitatea lor de curăţire şi de apărare a orga- . Sunt prezente şi sarea de bucătărie şi acidul uric. cu brânză proaspătă. mirodenii. În consecinţă şi aceşti bolnavi trebuie să urmeze indicaţiile date celor bolnavi de inimă.

diluat şi fără zahăr sau să se adauge plantele respective la zeama de zarzavat. Zahărul este interzis. Coaja lor conţine mult potasiu. Şi masajul este benefic. aşa încât se poate rezista mai bine la regim.nismului împotriva focarelor de infecţie. Vindecarea diabetului. Chiar în timpul postului se poate bea din acest ceai. cu 148 in şi ulei de măsline. zi de zi. Bolnavii de rinichi trebuie să consume zilnic ceai renal. În afara postului se mai poale recomanda. grozamă. Un tratament excelent pentru prevenirea şi calmarea colicilor biliare şi renale este uleiul de Haarlem în capsule. chiar şi cel nerafinat. precum şi a sterilităţii si a diferitelor altor boli . preparate la mixer etc. a sub şi supragreutăţii. Celor care au făcut deja operaţie le recomand regimul naturist. să se consume zilnic una-două cepe. Se poate bea şi ceai. şi în acest caz. amestecate cu mult ulei de măsline presat la rece. câte o linguriţă la fiecare oră. Este bine să se folosească mai mult ulei de măsline. un amestec de măceşe. usturoi şi salate sau toate să fie adăugate în preparatele la mixer. o cură de transpiraţie. salvie. Spre sfârşitul curei de post sau în cazul unui post parţial. în schimb să se facă o cură de zarzavat sub orice formă: suc. zeamă de tărâţe (multe lichide). salate. pe locul dureros se pun comprese cât se poate de fierbinţi. zeamă de zarzavat. Recomandăm îndeosebi cartofi cruzi şi sucul lor. Este îngăduită pâinea coaptă la soare. a bolilor de ficat şi a glandelor. mult hrean. pătrunjel de câmp. boabe de ienupăr. Aceasta va potoli mai bine foamea. troscot. de boală. cu multe tărâţe în ea. chiar si pâinea integrală. Pentru aceasta. Bolnavii de calculi biliar şi renali trebuie să evite orice prăjitură.

Rezultă clar care este calea spre vindecare. desigur. legat de aceasta. iar glandele se vor trezi şi se vor reînnoi. dar fără o alimentaţie necorespunzătoare ea nu s-ar manifesta. a preluat de la părinţi este în primul rând o alimentaţie necorespunzătoare şi. La o parte cu carnea ! Mănâncă totul crud. cărora le suntem robi de ani de zile. a diabetului şi îi codamnă pe bolnavi să ia în continuare insulină şi să mănânce carne multă. Ce spune mama-natură : „Îndepărtează cauza şi lasă restul în seama mea". frecvent utilizate. pentru că. Să dăm deci glandelor paralizate şi adormite ali mentaţia orânduită de creator. Eventualele predispoziţii moştenite pot favoriza boala. făina albă. carnea. rafinate şi fierte. .Glandele endocrine depind în mod deosebit de existenţa enzimelor pentru că acestea stimulează formarea hormonilor. preparatele din amidon. până când o moarte prematură pune capăt unei boli provocată. Zahărul alb. formează principalii duşmani ai glandelor şi ai nervilor şi îşi au. predispoziţia la boală. Dar cauza principală este fierberea. nu te mai gândi la tablete. ţigara şi cafeaua. în general nu cred în vindecarea. partea lor de vină în apariţia diabetului şi a altor boli glandulare. rând. naturală şi nedevalori zată. drum care nu este nici prea scurt. Ceea ce bolnavul a moştenit sau. de pildă. mai corect. de fapt de hiperacidi tate şi nu din cauza unui deficit de metabolizare zahărului. pasteuizarea şi denaturarea alimentelor şi. în al doilea . distrugerea enzimelor. Majoritatea medicilor dau prea 149 puţină importanţă acestui adevăr. nici prea uşor din cauza obişnuinţelor noastre rele.

care pot fi adăugate şi la zeama de zarzavat. postul este mult mai uşor. pune pe foc listele de mâncare. Dimpotrivă.calorii şi alte prescripţii (atenţie şi pentru obezi). lapte crud. tratamentul este. Persoanele slabe vor fi împotriva postului. Chiar o cură de curăţire cu post parţial sau o cură cu zeamă de zarzavat este de foarte mare folos. Un post de scurtă durată nu este prea eficace. Deoarece atât în supra. Această situaţie este foarte trecătoare. Dar este o greşeală. Evită totuşi mierea. deoarece glandele se înnoiesc numai după un post îndelungat. pentru că acestea trec prea repede în sânge. ou crud şi chiar şi preparate la mixer (vezi reţetele). să se înceapă cu un post de 21 de zile. în loc de carne şi grăsime foloseşte nuci. Chiar dacă la început unele fructe dulci sau morcovii cresc cantitatea de zahăr pentru că s-a consumat prea mult dintr-o dată. în linii mari. seminţe de floarea-soarelui. germeni de grâu. Corpul lor slab are şi el destule rezerve. Ca băutură: ceai de teci de fasole.cât şi în subgreutate este vorba de boli ale glandelor endocrine. la fel ca la diabet. dacă nu. orez şi alte seminţe. zahărul din fructe consumă foarte puţină insulină. pentru că este cu totul în afara înţelegerii lor. cu o cură de suc de morcovi sau cu o cură mai îndelungată de zeamă de zarzavat şi zeamă de tărâţe mai groasă. ulei. coada şoricelului şi măceşe. şi zahărul crud. Toate organele se regenerează mai repede prin post îndelungat ! Injecţiile cu insulină nu trebuie întrerupte dintr-o dată. Zahărul din fructe nu se poate compara cu zahărul industrial. Dacă este posibil. totuşi 150 nu renunţaţi complet la ele. susan. . crezând că nu 1-ar putea suporta. După ultimele cercetări. fără să se mănânce prea mult în acest timp. frunze de afine. pentru aceştia.

După cum am mai amintit deja în capitolul despre post. chiar dacă dormim mai puţin. în sensul că nu mai simţim oboseala şi moleşeala. S-a întâmplat aşa: în preparatele de mixer de la masa de prânz am . neurologice. Din întâmplare. somnolenţa. Doar în caz de slăbire a nervilor nu se recomandă postul. Pentru a avea copii 151 este adesea suficient numai un regim de crudităţi. printr-un post mai îndelungat şi prin trecerea apoi la regimul de crudităţi este posibilă vindecarea afecţiunilor glandulare. din cauza lor. Tratamentele clasice. după un post de 40 de zile. psihice.O femeie chipurile sterilă a născut primii ei copii la vârsta de 40 de ani. urmat de un regim de crudităţi. am descoperit singur un somnifer. după care va dispare si pofta pentru aceste otrăvuri. unele din ele sunt foarte vătămate. pe de o parte. cu timpul. va putea să renunţe şi la ele. cafeaua si fumatul au efecte directe asupra activităţii glandelor endocrine şi că. iar pe de altă parte. psihiatrice ar putea înlătura într-o oarecare măsură afecţiunea respectivă dacă nu ar exista slăbirea de ani de zile a nervilor. Ca urmare a subalimentaţei sau din cauza unei alimentaţii devalorizate. ceea ce a influenţat negativ şi defecaţia. duce la însănătoşirea lor. Pentru vindecarea sau ameliorarea bolii crudităţile acţionează în două direcţii. nervii primesc o hrană mai echilibrată. alcool şi nicotină. Dacă bolnavul este legat de cafea. fără să caut. Este binecunoscut că alcoolul. zahărul alb si pâinea albă pot fi cauze ale insomniei. Eu am suferit ani de zile de insomnie. ceea ce. înlocuind. Insomnia Nimănui nu-i trece prin minte că alimentele fierte.

Cunosc diferite persoane care au avut experienţe din cele mai triste prin folosirea pilulelor timp îndelungat.amestecat trei căţei de usturoi. deoarece nervii sunt deja ruinaţi. de la cele mai grave (deci şi perforate şi purulente). nemirositoare. Keller. în cazuri de agitaţie nervoasă şi cardiacă. de Dr. De ce să se ajungă într-o stare atât de gravă. pentru a avea un somn mai bun. Din păcate. vindecător şi acţionează în foarte mare măsură pentru prelungirea vieţii. usturoiul le poate fi de folos. roiniţă. nu mai bate regulat. să se renunţe la folosirea lor. să ne ferim de tabletele pentru somn. apar palpitaţii. fibrilaţii etc. dar niciodată pentru o durată mai lungă. în caz excepţional. . sau usturoi zdrobit. flori de portocal etc. ca unnare a otrăvirii organismului. extrasistole. automat s-a reglat şi scaunul. muiat în ulei. medicamentele constituie o soluţie. Nici unul din pacienţii mei nu a murit. să-l facă nemirositor: în loc de usturoi pur. La pagina 15 scrie : „De mai bine de douăzeci de ani am tratat tot felul de apendicite. vrând-nevrând. nu mai reacţionează şi inima. Usturoiul este. Au fost mai mult de 200 de cazuri pe care le-am tratat fără ca să mai fie nevoie 153 de operaţie. Chiar şi celor ce nu sunt naturişti. când orice intervenţie este aproape imposibilă ? Operaţiile de apendicită. De aceea am continuat cu adaosul de usturoi. se recomandă atât picăturile de beladonă cât şi alte mijloace naturale: ceaiuri de hamei. se recomandă capsule de usturoi. Pentru liniştea nervilor. prostată şi altele pot fi evitate Am în faţa mea o cărticică. până la cele mai uşoare. Dimpotrivă. A. Pentru moment. în orice caz. Apendicita fără operaţie. Se ajunge ca. Spre marea mea uimire 152 în noaptea următoare am dormit cu o oră în plus. Având somnul mai bun. aceştia nu ştiu să-l neutralizeze.

ci numai fecale întărite. Deci alimentaţia de crudităţi ne poate feri de inflamarea apendicelui. aproximativ 10 minute.(Se ştie că nu toate operaţiile reuşesc. Keller consideră că apendicita se datoreşte. tot se mai poate să mai rămână un rest cât de mic. prin şase-opt clisme pe zi. nu trebuie să ne lăsăm înşelaţi. cât şi. Apa de clismă este reţinută în intestin. de fiecare dată.) Accentul principal în tratamentul Dr. are loc o schimbare spre bine. că şi dacă în abdomen s-au colectat deja litri de puroi. mai recomandăm comprese fierbinţi sau băi fier- . bazat pe propria-i experienţă. Este de la sine înţeles că în acest interval se posteşte sau cel mult se bea ceai neîndulcit. consumului de came fiartă şi mâncare gătită. El spune că dacă se reuşeşte ca şi ultimele resturi de excremente să fie spălate şi eliminate din apendice. suferinţă dureroasă. pot fi folosite şi perne electrice. unii bolnavi mor de pe urma lor. deci clismele trebuie făcute toate. lichidul purulent a putut fi eliminat pe cale naturală. conform prescripţiilor de mai sus. Pentru tratamentul prostatei să se citească mai întâi cele recomandate pentru diabet. A doua aplicaţie sunt compresele abdominale cât se poate de fierbinţi. Pri mele sunt făcute în poziţie genunchi-coate. Dr. îndeosebi cocăriile (dulciurile). Keller este pus pe golirea totală a intestinului de resturile alimentar. schimbate succesiv în primele două zile. De câte ori se întâmplă să se elimine numai apă limpede. celelalte în poziţie culcat pe dreapta. în general. Nu s-au găsit niciodată sâmburi de cireşe sau ceva asemănător într-un apendice operat. de toate bolile gastrointestinale. Pe lângă indicaţiile de 154 acolo. El mai afirmă. în primul rând.

să se recitească şi cele scrise în capitolele Reumatism şi Aciditatea corpului. Mai sunt multe alte operaţii care pot fi evitate. Sunt bune seminţele de dovleac. bine şi îndelung mestecate. să treceţi la un regim naturist. diluat. 1-2 zile sucul de la o lămâie.binţi de şezut. sau băi de abur. Pentru evitarea operaţiilor la încheietura şoldului. în continuare. Să ne gândim la amputarea membrelor cangrenate. pentru a preveni reapariţia bolii. Vindecarea este sigură. Ceai de pătlagină. băi fierbinţi. se pun comprese foarte fierbinţi la gât cu săculeţe cu flori de fân. Angina: la primele semne. Răni purulente: la fiecare zi una-două băi fierbinţi . gripe: seara. ca să fie mereu fierbinţi. Tratamente naturiste pentru diverse afecţiuni Răceli. în perioadele de liniştire a bolii. să se pună întâi o cârpă udă. Tuse şi bronşită: ceai de tuse. trei căţei de usturoi cu ceai pectoral. Sinuzite: săculeţe de nisip sau sare fierbinte aplicate pe sinusuri. Prin împachetări de lut. băut zilnic. postul are valoarea unei operaţii fără bisturiu. regim de suc de zarzavat şi post ar putea fi salvate multe persoane în această situaţie. Se schimbă pe măsură ce se răcesc. Pentru ca 155 acestea să nu ardă pielea. se recomandă spălarea feţei dimineaţa cu apă rece. gargară cu oţet. dar cere timp. Postul şi reglementarea scaunului sunt şi în acest caz binevenite. Să se sugă usturoi şi salvie şi să se postească. De altfel. Post şi şederea în cameră încălzită (cca. Postul trebuie să dureze mai mult şi. Dacă boala nu poate fi împiedicată. 35°C) pentru transpiraţie. băi de abur pentru transpiraţie.

Otită medie: comprese calde cu ceapă crudă şi frunze de varză. pelin. Suc de morcovi.B. T. urzici. Să nu se aplice gheaţă. Post. păpădie. pe cei cu temperatură. Din când în când. spanac. Ceai din muşchi de Islanda. Incontinenţă urinară: într-un fel oarecare. De aceea. Comprese cu alifie de untură de peşte. două zile de post. frunze de mur. pulmonar: crudităţi bogate în enzime. salvie şi podbal. în loc de apă. coada şoricelului. astfel boala se vindecă. Pneumonie: împachetări fierbinţi cu flori de fân Băi fierbinţi. alternând cu comprese cu cartofi fier binţi pe ureche. împachetări ale pulpei picioarelor cu flori de fân fierbinţi şi decoctul lor. 156 Anemie: alimentaţie totală de crudităţi. ouă. sfeclă. folosindu-se. Să se consume multe mere şi sucuri de zar zavat.C. urmând odihna la pat. drojdie de bere. Să se evite preparatele anorganice (de fier şi injecţii de fier).pentru membrele respective. Pentru vindecare este nevoie de un an. îi băga brusc în apă rece şi aşa uzi îi învelea în pături. Ceaiul să fie ţinut mereu fierbinte. vâsc şi lumânărică. Multă mişcare şi gimnastică. Leucemie: se va urma tratamentul pentru cancer. germeni de grâu. Amestec de ceai din flori de lumânărică (cuscrişor). se fac astfel de băi pentru întregul organism (vezi Reumatism). clorofilă. păltagină. podbal. lapte crud. Regim uşor sau post. ceai de frunze de cârciumăreasă şi muşeţel. Este necesar ca scaunul să fie perfect normal. cu plante medicinale. La nevoie. să se . Albeaţă: regim de crudităţi. Mixtur. Kneipp spunea: „Focul se stinge cu apă rece". cât se poate de fierbinţi.

Dezechilibru psihic: la toate bolile este foarte important ca. ceai din muşchi de Islanda. Reţete pentru boli care se pot vindeca cu sucuri de zarzavat şi de fructe crude 1. AFECŢIUNI ALE OASELOR — 300 g suc de morcov. pe lângă crudităţi. Seara să bea şi să mănânce puţin.împiedice copilul să doarmă pe spate. Să mestece ore în şir frunze de salvie. sunt foarte importante. ciuboţica cucului. care sunt valabile aproape pentru toate bolile. Să se îngrijească de un somn bun. Cura de sucuri de zarzavat face minuni. încep cu un sfat pentru bolnavi: aveţi grijă să aveţi picioarele calde! Aceasta este valabil pentru toţi bolnavii. anason. practicate zilnic şi. 100 g păpădie. căci. dar în special pentru cei de rinichi. de asemenea. în astmul obişnuit — alimentaţia crudă bazică. Respiraţii adânci. mult soare. 180 g suc de spanac. Tuturor bolnavilor li se recomandă să mănânce cât mai puţin posibil şi. Să luăm seama la indicaţiile referitoare la vindecarea cancerului. 100 g . toate eforturile ar fi zadarnice. beladonă. coada şoricelului şi troscot. bolnavii sunt vindecaţi gratuit. din punct de vedere psihic. 157 Să se ţină seama şi de o respiraţie corectă şi multă mişcare. Fulgi uscaţi. * În încheiere. Ceai din cinci degete. papuci de casă cu tălpi călduroase pot contribui. aproape ca la post. La bolile de nervi să nu se postească. Astm: este de mai multe feluri. în caz de foame. O locuinţă care să aibă dedesubt încălzire sau o izolaţie cu două covoare. să bea un ceai laxativ sau apă de zarzavat. totul să fie în echilibru. la însănătoşire. După sistemul nostru. altfel. cimbru.

2. 11. 150 g ridichi. plus 300 g suc de morcov. 90 g spanac. 5. 300 g morcovi. 60 g gulii. PIETRE LA VEZICA URINARĂ. 90 g sfeclă. 30 g castravete. 120 g ţelină. legume. 90 g sfeclă. 60 g lăptucă. CALCULI BILIARI — sucuri de lămâie într-un pahar cu apă caldă. 50 g suc de castraveţi. APOPLEXIE. usturoi. BOLI DE FICAT — miere cu suc de ridiche. 2 lămâi. ATEROSCLEROZA — usturoi pisat pus o noapte în lapte. BOLI ALE VEZICII BILIARE — ridiche neagră. apoi se consumă pe stomacul gol. 120 g sparanghel (toate sucuri). COLITĂ — (cauza inflamaţiei colonului si nealimentaţiei). PARALIZIE DIN CAUZA TENSIUNII — suc: 120 g spanac. 9. de câteva ori pe zi. crudităţi. 80 g gulii. 30 g castraveţi (toate sucuri). 150 g suc de sfeclă. 100 g sfeclă. 14. 15. ASTM — suc : 300 g morcov. 90 g sfeclă. 140 g ţelină. 30 g suc de castraveţi. timp de 3-4 săptămâni. morcovi. 60 g cocos. 120 g suc de lăptucă. AFECŢIUNI RENALE — suc din : 300 g morcov. 6. 100 g spanac. 90 g sfeclă. 10. 120 g ţelină. 7. ANGHINA PECTORALĂ — suc : 300 g morcov. PROSTATĂ — suc: 300 g morcovi. suc de morcovi. 158 13. CISTITĂ. CIROZĂ (Ficat bolnav) — 300 g suc de morcov. BUBE DULCI — miere amestecată cu morcovi. ANEMIE — suc: 300 g morcov. 100 g suc de sfeclă. pătrunjel. 150 g hrean. . 4. 150 g ţelină. lămâie. 12.gulie. fructe. 3. 120 g lăptucă. Se poate pune şi lămâie. ulei. BOALA DE NERVI — hamei şi roiniţă în ceai cu miere. 8.

27. 30 g castraveţi. într-un litru de apă fiartă. 100 g sfeclă. 24. sfeclă. GUTĂ (inflamaţia încheieturilor) — suc: 300 g morcov. 160 g spanac. 26. 31. 30 g pătrunjel. 90 g sp: nac. 100 g sfeclă. 100 g sfeclă. morcov. se trage pe nări. 18. 30 g castraveţi. 60 g cocos. 100 g suc de fasole verde. 30 g pătrunjel. REUMATISM — se fac frecţii cu miere şi cu apă de var. Ceai de tei cu multă miere şi lămâie. 20. 4 linguri cu miere.16. 40 g ţelină. miere. băi de abur. IMPOTENŢĂ — spanac. 21. 100 g spanac. EPILEPSIE — suc: 300 g morcov. ţelină. lăptuci. 120 g pătrunjel. 30 g castraveţi. ENCEFALITĂ — 60 g suc de pătrunjel şi de 3-4 ori pe zi clisme. 29. 100 . 30. ioO g spanac. NEVROZĂ —suc: 300 g morcovi. 120 g sfeclă. DIAREE — 250 g suc de morcovi. IMPETIGO — miere şi usturoi în părţi egale uns seara şi dimineaţa. 17. DIABET — 300 g suc de morcov. 22. DURERI NEVRALGICE. 120 g lăptuci. HEPATITĂ — suc: 300 g morcovi. 60 g pătrunjel. 60 g andive. lămâie multă. ERIZIPEL — la fel ca mai sus. 150 g ţelină. 19. 159 28. 100 g ţelină. usturoi 3-4 căţei. 100 g sfeclă. HIPOTENSIUNE — 300 g morcovi. 100 g suc de ţelină. GUTURAI — miere încălzită. GRIPĂ — ceai pectoral. 100 g spanac. 120 g lăptucă. cas traveţi. 110 g ţelină. DUREREA DE STOMAC — o mână de ţintaură. 23. 120 g castraveţi. toate sucuri. 25. GASTRITĂ — suc: 300 g morcovi. 30 g teci de fasole verde (toate sucuri).

apei minerale Gamser şi polenului de flori". 38. Ca. sursă de vitamine. AUZUL. soţul meu a scăpat de dureri. REUMATISM — împachetări cu ferigă. Si. din D. ca: mărar. silicaţi. „Deşi suntem vegetarieni. arsenic. ca: K. INIMA. Sucul de urzici conţine vitamina C.. lungeşte viaţa. mă simt foarte bine. iar eu de gravele insomnii de care sufeream. Toate încercările de vindecare au rămas fără rezultat până când.. dar după ce am trăit un an într-o oarecare măsură după cartea dv. cartofi într-o cură de 3 săptămâni vindecă BOLILE DE INIMĂ. din întâmplare. (B. Şi să încheiem cu alte câteva mărturii. fosfor. sulf. varză. am găsit cărticica dumneavoastră şi am schimbat radical alimentaţia.) „Am avut până acum deja trei crize de infarct miocardic. fără să mai am neplăceri cu inima". Păpădia conţine multe substanţe necesare orga nismului. P. Ceaiul de nalbă cu miere vindecă R1NICHII. ali mente cu vitamina C. Mo.) „Prin control medical s-a stabilit că ulcentl gastric a dispărut . DE STOMAC şi altele. 34. iod. câte puţin. zilnic. Se evită alimen tele tari. Drojdia de bere . întăres-i. Sucurile de varză. morcovi. elimină toate otrăvurile. de ceapă.) „Am fost vindecat de prostată. (W. FICATUL şi dă poftă de mâncare. cartofi cruzi 33. în trei luni. 37.. 30 g pătrunjel. ULCER DUODENAL — se bea de mai multe ori pe zi suc de varză. La schimbarea regimului am dat prioritate seminţelor de dovleac. 36. Ridichea de lună. suc de cartofi. din B. plus sucuri de zarzavat.ţelină. 39. toate amestecate. Na. ţelină. din G. 32. 60 g spanac. 35. soţul meu s-a îmbolnăvit de reumatism. M. si Sch.foarte bună. Este cea mai bună carte din acest domeniu pe care am citit-o până acum" (U.

obo seala şi depresiile.) „Artroza îmi merge considerabil mai bine. Trebuia să înghit zilnic câte 10 pastile diferite. gingiile au încetat să mai sângereze şi să mai doară". de paradentoză intensă. dipl.) „Durerea de la ficat a dispărut.) „Aveam dese şi puternice dureri de cap. timp de 20 de an. (W. H. E. îmi făceau viaţa de ani de zile un chin. Şi oboseala a dispărut şi pot dormi minunat". B. (Dna N. Acum nu le mai am. din L: „Cu tot tratamentul stomatologic. din B. Am urmat cele scrise. până când. şi îmi merge nesperat de bine". B. Cartea dvs. ERNST ŞI INGEBORG GUNTER CARTEA A II-A .) „Cu zece zile în urmă am primit de la profesorul meu carti cica dvs. Toţi specialiştii au dat greş.din E) 161 „Am pierdut din greutate.total. Z. pot purta iar vechile haine (B. e mică. din S. [H. Mănânc iar mere şi cu picioarele mă simt bine".) O dovadă remarcabilă că pentru vindecare este necesar să înlăturăm în primul rând cauza bolii. Chiar după trei luni. din St. ing. am cumpărat şi eu cărticica dvs. (G.) „Aveam de mai bine de 20 ani o eczemă pe obraz. Durerile au dispărut. din S. B. din P.) „Pe lângă boala de inimă. şi scaunul este iar normal.) „Au dispărut durerile de şolduri de la sine". (H. durerile de cap şi insomniile. E. minune: mă simt alt om". (Dna G. din B. din A. din H. (Dna M. dar cred că puteţi ajuta cu ea mai mult decât o mie de medici". Îndată am început să-mi schimb regimul şi. Durata regimului cu crudităţi — un an. (T. H. din R) „Varicele de la picioare au dispărut aproape complct (N. din B. (M. H. S. am suferit. (E. mulţumită sucurilor de zarzavat". din G. ne-a trimis-o dl.) „Am renunţat la mâncărurile fierte şi durerile reumatice s-au rărit. o usturime de ochi insuportabilă.) „Glicemia este normală. şi anume alimentaţia devalorizată prin fierbere. aflându-mă deja la capătul puterilor. Cu ajutorul crudităţilor a dispărut în patru săptămâni". C. Pot să dorm iar bine".

nu avem chiar nici un cuvânt de spus? Sprijiniţi. Thurigen. lucru ce a fost posibil şi datorită tirajelor de peste 100. cu ajutorul celor recomandate în paginile ei vindecându-se mii de oameni. suntem siguri. Mulţumită implicării sale profunde pentru o alimentaţie sănătoasă. dacă nu noi. pentru ca bolnavii — dar şi cei sănătoşi — să poată profita din plin de efectele terapeutice ale crudităţilor. aprilie 1990 Ingeborg Gunter 165 SĂNĂTATEA PENTRU TOŢI Sănătatea este. dar este. cu mai mult de 150 de reţete de-a dreptul delicioase. care este torturat de dureri. ceva ce îşi doreşte fiecare. dar cine să-i spună aceasta? Poate că.000 de exemplare. Un bolnav „nevindecabil" de reumatism. Pentru că aceasta este şi dorinţa mea. conservatorismul medicilor. aşa cum s-a întâmplat şi cu prima noastră lucrare De această dată am dedicat un capitol şi metodelor de însămânţare şi aranjării unei mici grădini de cameră. în special pentru bolnavii de reumatism şi cancer. mai departe. Guvernul sacrifică anual milioane pentru bolnavi. Depinde de noi să ducem aceste mărturii de vindecare la persoanele potrivite! Cine plăteşte aceste milioane inutile pentru bolnavi. prin urmare. Hrana vie — o speranţă pentru fiecare a avut un succes neaşteptat la public. acţiunea noastră! Thorigen. din care o parte grav bolnavi. Am primit multe scrisori de mulţumire şi sute de mărturii de la oameni care s-au vindecat. a conceput o scrie de noi reţete. În acest mod a apărut. a putut fi de ajutor multor bolnavi.SĂNĂTATE . guvernul va începe să acorde atenţie acţiunii noastre. octombrie 1989 Crnst Gunter Ernst Gunter a închis ochii pentru totdeauna în martie 1990. totuşi. în spiritul său. Sănătate şi pentru tine! Am strâns toate aceste mărturii într-o broşură. în sfârşit. cu siguranţă. Fiica mea. această nouă carte. pe care le-am tipărit într-o lucrare specială. fiind preocupată în mod deosebit de diversificarea alimentaţiei noastre sănătoase. puţin după cea de-a 80-a aniversare a sa. populaţia.TINEREŢEFRUMUSEŢE 150 de reţete de crudităţi CUVÂNT ÎNAINTE Deşi cartea noastră despre crudităţi Hrana vie — o speranţă pentru fiecare cuprinde mai mult de 100 de reţete pe bază de crudităţi. contribuabilii? Oare noi. Sunt peste 110 mărturii care. îşt vor atinge scopul. editura şi voi practica acelaşi mod de popularizare şi distribuire a informaţiilor. Ingeborg. pentru a le face cunoscute în special celor bolnavi. din păcate. . voi conduce eu. Nu putem să-i convingem pe oameni de puterea de vindecare a crudităţilor cu nimic altceva decât cu dovezi ale altor bolnavi care s-au vindecat. ar putea scăpa de ele în şase săptămâni. mereu şi mereu primim scrisori în care ni se solicită mai multe reţete.

nu ştia să vâneze. ar trebui să citim ambele cărţi.). dar pentru că „viaţa" din ea este distrusă. fireşte. edit. 166 indispensabile menţinerii sănătăţii. a fost scrisă această carte de reţete. Valoarea nutritivă a hranei nu dispare total. şi de multe . a stăpâni. alimentele lui erau doar roadele crude ale pământului. capitolele în care. Secretul sănătăţii este o alimentaţie naturală de crudităţi.Pentru a-i ajuta pe cei bolnavi şi pe cei sănătoşi să-şi îndeplinească această dorinţă. Cât de tragic! Organismul duce lipsă de fier. (n. în cea de-a doua carte sunt reluate informaţiile expuse pe larg în prima fiind de la sine eliminate. astfel încât nu vor mai putea fi primite preţioasele substanţe nutritive. Nu cunoştea focul. de calciu. Oamenii de ştiinţă au descoperit că prin căldura utilizată la fierbere se pierd până la două treimi din valoarea totală a substanţelor pe care le conţin alimentele şi care sunt *Acesta este principalul motiv pentru care editura „Venus" publică cele două lucrări într~un singur volum. În loc să vă „clădiţi" corpul. fript. dar se pare că este. Acest lucru trebuie să fie clar pentru oricine are mintea limpede. prăjit. totuşi. se schimbă şi se depreciază fundamental. care cuprinde deja peste 100 de reţete ce servesc aceluiaşi scop. îl „ruinaţi". Ea este continuarea firească a lucrării Hrana vie — o speranţă pentru fiecare de Ernst Gunter. Sună incredibil. Pentru a cunoaşte. Îndată ce hrana este fiartă. adevărat. de magneziu. celulele corpului nu mai pot realiza corect metabolismul. Omul — atunci când a apărut el pe Pământ — s-a hrănit cu crudităţi. a înţelege mai bine totul. Fireşte că nu putem să reluăm aici toate argumentele dezvoltate şi susţinute în paginile primei noastre scrieri. nu ştia ce înseamnă fiert.

surescitarea. dar oboseala reapare curând şi consumatorul de carne este înşelat. legumele din piaţă sau de la magazin sunt oricum valoroase dacă nu le fierbem. Atenţie ca fructele să fie bine coapte. Ca alternativă. în general. şi constituie. iarna.altele. Seminţele de floarea-soarelui. carnea te poate pune pe picioare pe moment. sau un desert delicios. Boabele sunt congelate întregi şi fără zahăr. ' ÎNDRUMĂRI PRACTICE PENTRU O ALIMENTAŢIE DE CRUDITĂŢI În cazul crudităţilor este important ca toate mâncărurile să fie întotdeauna proaspăt pregătite. altfel ele se transformă în organism în acizi. sunt purtătoare de albumină şi sunt mai hrănitoare decât o carne fiartă. . nucile. o sursă minunată de fulgi. şi toate celelalte boli! Chiar şi celui ce munceşte din greu îi este mult mai bine cu crudităţi. Tot ceea ce urmează de aici înainte a fost redactat şi completat de Ingeborg Gunther. Căpăţânile de zahăr împreună cu rădăcinoasele se înfăşoară în hârtie de ziar şi se păstrează pe balcon. Ideal este ca alimentele crude să provină din propria grădină sau dintr-o cultură biologică. Datorită componentelor metabolice esenţiale. nu trebuie niciodată uitate seminţele oleaginoase sau „grase". care şi-a pierdut valoarea nutritivă. De aici oboseala. de pildă. congelarea s-a dovedit cea mai bună metodă. Pentru conservarea boabelor şi a plantelor pe timpul iernii. în lădiţe. Şi totuşi. Păstrarea legumelor s-a făcut şi prin îngroparea în nisip. de dovleac şi. Plantele se toacă şi se congelează în pahare de iaurt sau în punguliţe de plastic. în cutia congelatorului.

Legumele şi fructele se spală bine înainte de preparare. Dacă nu provin dintr-o cultură biologică, se recomandă să le curăţăm de coajă. După posibilităţi, pregătim întotdeauna mai întâi sosul, şi apoi adăugăm ingredientele. Astfel, pierderea de vitamine şi oxidarea sunt reduse total. Fireşte că putem prepara legumele o dată cu sosul pe care ne-am 168 obişnuit să-1 mâncăm. Totuşi, combinaţiile aduc o variaţie în meniu. Dacă ne grăbim, putem mânca legumele întregi sau preparate doar cu puţin ulei, drojdie şi sare. CÂTEVA SFATURI PENTRU MESELE PRINCIPALE ALE ZILEI Dacă folosim crudităţi în hrana noastră, atunci este foarte important să alocăm fiecărei mese principale a zilei timp suficient, astfel încât hrana să fie îndeajuns mestecată şi îngurgitată, căci bine mestecat înseamnă pe jumătate digerat. Micul dejun Micul dejun este cea mai importantă masă a zilei şi, de aceea, ar trebui să fie consistentă şi hrănitoare. Merită efortul să ne trezim câteva minute mai devreme şi să ne rezervăm timp pentru un mic dejun consistent (de exemplu, Muesli din vlăstari de mei). Cei care nu prestează o muncă grea şi care au pauză la prânz se simt hrăniţi bine şi uşor doar cu fructe. Pentru ca un consumator de crudităţi să nu se mai simtă obosit, după un asemenea mic dejun, trebuie însă să renunţe la cafea boabe şi să mănânce un măr în schimb. Când nu doreşte să renunţe la tradiţionala „cafeluţă" poate încerca pâinea noastră cu unt, marmeladă (p. 112) sau miere şi poate bea cafea de cicoare sau melasă. Nu este de ocolit nici un suc de legume sau de fructe, bogat în vitamine, înaintea micului dejun.

169

Prânzul Un platou substanţial cu salate, ca şi un fel de mâncare consistentă pot fi servite la fiecare masă de prânz. Aperitivul poate fi urmat de o supă de crudităţi şi completat de un desert. La prepararea salatei trebuie să fim atenţi să conţină cel puţin o legumă pentru frunze, una rădăcinoasă, şi una folosită pentru fructul ei, ca, de exemplu: ţelină — spanac — roşii sau sfeclă roşie — salată de câmp — ciuperci. La fel de importantă este şi „asortarea" culorilor. Nimic nu arată mai puţin apetisant decât alăturarea, de exemplu, pe o farfurie, a unei conopide, a unei ţeline, şi a unei verze albe. Şi fiindcă preparăm salata mixtă într-un singur castron, sau pe un singur platou, trebuie întotdeauna să armonizăm atât culorile, cât şi gusturile. „Amestecul verde" nu trebuie să lipsească niciodată din meniul persoanelor mai în vârstă şi al celor cu probleme de masticaţie, cărora mestecarea unei porţii de salată care să-i sature le pricinuieşte necazuri. În plus, amestecul verde este bazic şi conţine multă clorofilă, iar pentru cei care mai au încă proprii lor dinţi, devine hrănitor prin adăugarea unor seminţe oleaginoase, pisate sau întregi. Cine doreşte să se îngraşe trebuie să prepare mai des o salată cu ajutorul mixerului, din toate legumele posibile, mâncând astfel mult mai mult (ca valoare nutritivă, nu cantitativ). În principiu trebuie ca, în timpul mesei, să nu bem, ca să nu se dilueze sucurile gastrice necesare digestiei. La nevoie putem bea ceva după 2-3 ore de la masă. Setea o putem potoli cel mai bine cu ceai de plante, zer, melasă neagră sau apă potabilă simplă. Dacă 170

avem poftă de ceva special sau dacă avem musafiri, atunci pregătim un frappe sau un cocteil din fructe proaspete sau din legume pentru aperitiv. Cina Pentru a avea un somn sănătos, masa de seară trebuie să fie simplă şi uşor digerabilă şi este bine să mâncăm cu cel puţin trei ore înainte de culcare. Avem de ales între diferite tipuri de fulgi, săraţi sau dulci sau putem la fel de bine să mâncăm fructe şi nuci. Gustările Copiilor li se face întotdeauna foame între mese. În acest caz, gustarea ideală o reprezintă fructele. Sunt uşor digerabile, se transformă repede în zaharuri şi, astfel, nu îngreuiază organismul. Pentru alternare le putem da să bea şi sucuri de fructe sau nuci. Persoanelor cu stomac sensibil le sunt recomandate mai degrabă cinci mese mai mici decât trei mai mari.
Alimentaţia în exterior

Mulţi oameni nu au posibilitatea să mănânce acasă la prânz Aceştia au la dispoziţie două posibilităţi. Ori merg la restaurant, ori îşi iau cu ei ceva de acasă. Eu, personal, prefer să iau prânzul cu mine şi să mănânc pe o băncuţă însorită sau, pe vreme urâtă, la locul de muncă. Prânzul meu este alcătuit în acest caz din: legume (morcovi, castraveţi, gulii, anason etc.), nuci sau seminţe de floarea-soarelui sau de dovleac, un 171
•T

fruct, eventual fructe uscate sau pâine şi ceva de băut (ceai, suc de fructe etc.). Ca să mai schimb, iau, din când în când, fulgi într-un pahar, sau salată de rădăcinoase gata preparată. Dacă nu pot să evit să mănânc la restaurant, atunci prefer un local unde să mă pot

servi singur, de la un bufet, cu salate. Dacă nu există un asemenea restaurant, atunci îmi comand un platou cu salată cu sos separat, dacă se poate fără sare şi oţet. La fel, putem organiza un picnic, chiar şi cu întreaga familie; tot aşa ne putem pregăti, de-acasă, mâncarea, când plecăm în weekend. Dar dacă suntem invitaţi la masă? Dacă suntem sănătoşi fizic, atunci mâncăm cu măsură ce ni se oferă. La carne putem renunţa, mulţumind. Dar dacă suntem bolnavi şi vrem să ne vindecăm cu crudităţi, atunci mai bine renunţăm pe moment la invitaţie, sau cerem gazdei o farfurie cu salată. Cu următoarea ocazie invităm prietenii respectivi la noi şi le pregătim o masă naturistă delicioasă! Avocado este un minunat fruct tropical. Deoarece conţine 20% grăsime este deosebit de hrănitor şi nutritiv. Are forme lunguieţe sau rotunde, asemănătoare unor pere mari, cu sâmburi foarte mari, în mijloc. Pentru mine este cea mai fină dintre crudităţi. Se mănâncă fără alte ingrediente, iar pulpa delicată a fructului se scoate cu o linguriţă din coaja tare. Unii presară dea supra un praf de sare. Un singur fruct ajunge ca masa pentru o persoană. Merge puţină salată înainte şi după. Sunt bune şi câteva seminţe oleaginoase (ca floarea-soarelui sau de dovleac). Din fructul de avo cado făcut piureu, cu puţin ulei, rezultă un sos de salată foarte bun.
172

LISTA DE PLANTE AROMATICE
Legumele utilizate Conopidă Mazăre Plantele aromatice şi condimcntate cu care se pot combina Mărar, ardei lămâie/tarhon Mentă roşu/curry, pulpe de

ardei / leuştean Mentă / tarhon Tarhon. Ridichi Tălineasă Ţelină Spanac Roşii Dovlecei Salată — Plantele aromatice se taie mărunt. anason. piper / mărar. pătrunjel. curry. pulpă de lămâie. mărunt. busuioc de pădure. boranţă. brustur negru. chimen/curry Borantă.— ' Ceapă. ardei iute. tarhon. nucşoară / rozmarin / usturoi. chimcn. busuioc de pădure. hazmaţuchi. usturoi.Anason Castraveţi Morcovi Pulpă de lămâie Boranţă. chimen. mărar. fenicul/leuştean Tulpinile de fenicul verde. busuioc / mărar. coriandru. busuioc de pădure Varză acră Usturoi Ardei capia roşii Ciuperci Sfeclă roşie ». tarhon / cimbru Fenicul. pătrunjel / măghiran / leuştean Gulii Varză Varză albă Varză roşie Enibahar / pulbere de alge Cimbru. pulpă de lămâie. mărar. busuioc Coriandru Ceapă. cimbru/mărar/scminţe de fenicul. coriandru/leuştean/ măghiran / tarhon Coriandru/tarhon/chimen Ardei / nucşoară. cimbru. ardei. pulpă de lămâie Piper. ceapă. pătrunjel. puţin măghiran. tarhon. tarhon Enibahar/busuioc de pădure/rozmarin Busuioc (puţin). cimbru / ceapă. ienupăr Mărar. se . coriandru / busuioc / mentă / rozmarin Ardei. ardei gras. salvie. ardei. piper.

asortează bine pentru un fel de mâncare. — Merită să creştem în grădină sau într-o lădiţă, pe balcon, plante aromatice. Acolo unde nu este posibil, folosim plante uscate pe care, pentru a le spori puterea de condimentare, le zdrobim între degetul mare şi cel arătător. — Plantele uscate le păstrăm bine închise, pentru a nu răspândi miros: — Condimentaţi-vă mâncărurile fără grijă şi după cum vă face plăcere. Cu siguranţă că, în curând, veţi dori să aveţi aromele dumneavoastră preferate la fiecare fel de mâncare. EXPLICAŢII PRIVIND INGREDIENTELE, APARATELE ŞI PRESCURTĂRI UTILIZATE LA REŢETE
Ingrediente

Drojdie = drojdie pulbere alimentară, bogată în vitamina B. Mei = nedecojit, în mod normal fin măcinat. Miere = miere netratată, lichidă. Iaurt, brânză de vaci = iaurtul şi brânza de vaci le putem face noi înşine (e posibil chiar şi cu lapte nefiert), sau pot fi cumpărate, dacă se folosesc cantităţi mici. Kelpamare = condimente lichide din alge marine. Tărâţe = tărâţe speciale, mai grele decât cele normale. Praf de plante = an amestec de 15 plante medicinale, existent şi în comerţ. Maioneză = făcută de noi, dacă se poate. Zer (praf) = produs secundar al brânzei, bogat în minerale. . Molkosan = sana/zer (concentrat), se foloseşte în loc de oţet. Ulei = ulei de floarea-soarelui sau de măsline, presat la rece.

Boia = pastă condimentată pentru sandvişuri şi sosuri. Ardei iuti (roşii) (capia) = denumiţi „Paprika" în Germania. Sare = sare din plante (cu sare marină). Lapte bătut = se lasă laptele nefiert la temperatura camerei până se acreşte. Sucanat = zahăr nedăunător, din trestie de zahăr. Ţelină = denumită şi „albitură" (ţelină albă).
175

SUPE
Supă de morcovi
(2-3 persoane) 1/4 l suc de morcovi l lg. plante (mărar, pătrunjel, boranţă, brustur negru) tocate l lg. brânză de vaci 3 lg. migdale fin măcinate 2 căţei de usturoi pisaţi l lg. ulei Câte un praf de sare, curry şi zahăr Se dau toate ingredientele prin mixer 1/2 ceapă tocată 6 lg. fulgi de ovăz Se dă ceapa puţin prin mixer, supa se încălzeşte eventual (40 °C). Se pregăteşte şi se presară fulgi de ovăz.

Supă rece
Roşii, ardei, dovlecei, usturoi, sare, piper, lămâie, puţină smântână, sau ulei de măsline. Se amestecă totul şi se serveşte rece. Se adaugă şi ardei tăiaţi în cuburi

(în 3 culori) şi roşii.

Minestrone
6-8 dl apă sau lapte l ceapă tocată l căţel usturoi pisat 4 lg. boabe de soia încolţite l roşie în cubuleţe 50 g ţelină rasă mărunt! 30 g usturoi tăiat mărunt l frunză de varză tocată l lg. drojdie sare, plante aromatice (busuioc de pădure, busuioc, baraboi, arpagic, sal vie) eventual un ou. Se amestecă toate ingre dientele şi se face piure din jumătate din ele. Se amestecă cu cealaltă parte, se gustă şi se încălzeşte după dorinţă. 178

SOSURI
Reţeta de bază pentru maioneză
Gălbenuşurile, zeama de lămâie, praful de muştar şi sarea marină se amestecă foarte bine. Uleiul se adaugă în picături bătând continuu. 2 gălbenuşuri de ou l lg. lămâie l praf de muştar sare marină cca 2 dl. ulei

Sos de năut cu usturoi
1/2 cană de năut, încolţit de două zile

3 lg. apă 4 lg. migdale rase l lg. zeamă de lămâie l lg. iaurt 3 lg. hrean tocat 4 căţei de usturoi pisaţi 150 g brânză de vaci, sare, kelpamare, piper. Se face un piureu din toate ingredientele şi se adaugă mirodenii după gust. Se prepară fără apă sau se face o pastă la care se adaugă apă.

Maioneză din migdale
2 lg. piureu de migdale 3-4 lg. apă puţină lămâie, sare, piper, curry, praf de muştar Se amestecă bine toate ingredientele.

Sos chinezesc
1 1/2 dl maioneză (reţeta de bază) l dl smântână bătută 1/3 banane, făcute piureu 2 lg. nucă de cocos rasă l lgţ. praf de curry Se amestecă toate ingredientele şi se ornează cu frunze de salată. 179

Sos de salată special
l lgţ. lămâie l lgţ. boia l lgţ. drojdie l lgţ. zer l lg. iaurt 3 lg. lapte

germeni de grâu 1/2 de ceapă tocată kelpamare. maioneză Curry. piper. zeamă de lămâie l albuş de ou. chimen.l lg. măghiran. lapte 2 lg. sare. Acest sos merge foarte bine ca adaos la o farfurie de salată. lămâie l lg. zeamă de portocală 3-4 lg. . iaurt l lgţ. arpagic etc. plante aromatice din grădină sau uscate (de ex. 180 LEGUME FOLOSITE PENTRU . sare usturoi după gust Se amestecă bine ingredientele şi se adaugă plante aromatice după gust. tăiat în rondele l lg. ulei l lg. Maioneză verde 3/4 dl maioneză (reţeta de bază) 60 g brânză de vaci l legătură pătrunjel tocat l legătură arpagic. tărâţe l lg. Sos de avocado l avocado desfăcut în bucăţele 4 lg. Se face un piureu fin din toate ingredientele. bătut bine puţină sare Se amestecă toate ingredientele. seminţe de floareasoarelui l lg.

După ce o spălăm. sana Câte un praf de piper. în felii subţiri 3 lg. seminţe de floarca-soarelui ' Sosul : 3 lg. tăiaţi în patru 50 g brânză tăiată în bucăţele Sosul: 4 lg. Salată din sfeclă de zahăr „pestriţă" l sfeclă de zahăr tăiată în felii l banană. altfel se depreciază. cu atât este mai hrănitoare ! Frunzele de salată se amestecă cu sosul întotdeauna numai înainte de a fi servită. Salată de câmp 200 g salată 100 g lăstari de floareasoarelui (8 cm lungime) 50 g sâmburi de nucă. zer 1/2 ceapă tocată sare.FRUNZE SALATA Cu cât salata este mai verde. lămâie l lgţ. 181 Salată de cicoare cu lăstari de secară 2 tulpini de cicoare tăiate în fâşii l portocală tăiată în felii . sare. ulei 2 lg. o lăsăm să se scurgă bine sau o stoarcem pentru ca să nu subţiem prea mult sosul. nuci tăiate mărunt 4 lg. de muştar. ulei l lg. tăiată în rondele l măr tăiat în felii subţiri l portocală.

apoi în felii 3 lg.subţiri l ceaşcă lăstari de secară 4 prunc uscate tăiate în bucăţele Sosul: 2 lg. piper şi sare Salată verde 130 g salată 250 g spanac tăiat în făşii 2-3 cepe verzi tăiate în rondele l morcov ras mare l avocado decojit. tăiat în patru. seminţe de dovleac Sosul 4 lg. ulei de măsline câte un praf de curry. brânză de vaci 1 lgţ ceapă tocată l gălbenuş de ou 1 pahar iaurt (180 g) 2 lg. smântână l lg. ulei 2 lg. Salată de andive cu lăstari de soia l andivă curăţată 100 g lăstari de soia . sana l căţel de usturoi pisat 3 lg. smântână sare Salată de andive îmbrăcate în brânză de vaci l căpăţână de andivă tăiată în feliuţe foarte subţiri Sosul: 3 lg. lămâie l praf zahăr sare.

în bucăţi l roşie tăiată felii 1/2 ardei iute tăiat în cubuleţe 150 g castraveţi tăiaţi în felii 1/2 ceaşcă orez încolţit 3 lg. tăiate după gust. ulei de măsline l căţel de usturoi pisat 1/4 Igţ. 182 Salată de vară acrişoară 8 frunze de salată. sana 6 Ig. lămâie 4 lg. seminţe de dovleac l Ig. ulei de măsline l căţel de usturoi pisat l legătură pătrunjel 4 frunze busuioc 1/2 ceapă. lăstari de linte Sosul: l lg. ulei de măsline sare coriandru. Salată italienească l salată l ridiche rasă după gust l ceapă roşie tăiată în rondele subţiri l fenicul ras mărunt 4 Ig. sana 3 lg. sare.2 morcovi raşi mărunt 1/2 de pulpă de lămâie tocată Sosul: 3 lg. seminţe de anason pisate . crocante. totul tocat mărunt l praf de muştar kelpamare.

sare. şi se lasă puţin să se pătrundă. Salată creaţă 1/4 căpăţană de salată creaţă. zeamă de lămâie ardei iute. sare Sosul se amestecă cu ingredientele de mai sus. iaurt 2 lg. seminţe de floarea-soarelui Sosul: 2 lg. Salată de păpădie 200 g frunze de păpădie tăiate mărunt 200g morcovi raşi 5 lg.1/2 Igţ. lapte sau smântână 3 lg. pătrunjel l ceapă tocată mărunt l praf de piper. 183 Varză de China în sos de curry 300 g varză de China tăiată în fâşii 3 roşii tăiate în felii 2 mandarine tăiate în jumătate de felii 40 g nuci tocate mare Sosul: 2 lg. brânză de vaci 2 lg. tăiată fin sau . busuioc de pădure l legătură de busuioc proaspăt tocat. curry l căţel de usturoi pisat 2 lg. lămâie 1/2 lgţ. iaurt 2 lg.

pastă de tomate (din roşii congelate) sare Salată de spanac şi de lăptuci 30 g spanac tăiat în fâşii subţiri câteva frunze de lăptucă curăţate 1/4 ardei capia roşu. iaurt l lg. chimen. atunci putem să-1 punem tocat în salată. tăiat în felii Sosul: 2 lg. maioneză l lg. Dacă este verde. pătrunjel tocat 2 lg. sare 184 FENICUL Feniculul este foarte bine suportat şi este un calmant pentru dureri de stomac şi pentru balonări. încă fraged şi proaspăt. Salată de fenicul cu lăstari de linte 1 bulb de fenicul ras 2 morcovi raşi 1-2 ceşti de lăstari de linte 4 lg. smântână câte un praf de nucşoară. seminţe de floarea-soarelui .rasă 2 gulii tăiate în felii subţiri Sosul: 3 lg. iaurt l lg. usturoi tăiat în rondele mici 2 lg.

lămâie l avocado curăţat de coajă sare. raşi fin l ardei verde tăiat în rondele 4 roşii tăiate în cubuleţe l portocală desfăcută în felii . kelpamare. ulei 1-2 lg. Salată de fenicul „Chiquita" l fenicul tăiat în fâşii subţiri l banană tăiată în bucăţi Sosul: 4 lg. Se amestecă într-un castron legumele cu seminţe de floarea-soarelui şi se decorează cu roşia. smântână 1-2 lg. se garniseşte cu pătrunjel şi se serveşte separat. 185 Salată de fenicul pestriţă 3 bulbi de fenicul.2 lg. Se prepară sosul într-un castronel. tăiată mărunt. molkosan. un lichid (lapte) .după nevoie Se amestecă şi o ceapă mică. suc gros de pere Se amestecă totul şi se presară alune tăiate în bucăţele. sare 1/3 lgţ. lăstari de soia l lg. pătrunjel tocat 1 roşie pentru ornat Se face un sos din piureu din următoarele ingrediente: 2 lg.

mai ales atunci când o amestecăm. VARZA ROŞIE Varză roşie cu prune . lămâie 1/8 l smântână câteva picături de miere sare. pentru a o suporta mai bine. chimen sau seminţe de anason. 186 VARZA Varza este o legumă sănătoasă. Fenicul cu ridichi l fenicul mic tăiat în fâşii subţiri 5 ridichi rase fin Sosul: l lg. piper ardei gras. Pikant dizolvat în ulei l lg. kelpamare Se amestecă totul şi se lasă câteva minute să se pătrundă. bogată în vitaminele C şi B. calciu. lămâie sare. cu coriandru. ulei l lg. smântână de vaci kelpamare puţin piper şi sare. ulei l lg. ulei l lg. Salată de fenicul 2 bucăţi fenicul tăiate mărunt 1/2 ceapă tocată Sosul: 3 lg.Sos marinat: 2 lg. lămâie l lg. magneziu şi fier. Varza roşie nu balonează.

miere bine amestecate 50 g stafide (o mână plină). ulei 2 lg. zeamă de lămâie şi l lg. mărunt 150 g prune proaspete (sau prunc uscate. Varză roşie cu maioneză Varza roşie se toacă mărunt. sare şi piper 1-2 lgţ. de miere Se amestecă totul.(3 persoane) 300 g varză roşie tocată foarte. Se aromatizează cu miro denii. sucanat 2 mere rase l banană tăiată în cubuleţe l ceapă mică tocată l lg. zeamă de portocale Câte un praf de scorţişoară. ulei 1/4 varză roşie rasă sau tocată în mixer cu apă (apa . se lasă o oră să se pătrundă şi se condimentează. se amestecă cu puţină maioneză. sana 3 lg. cu sâmburii scoşi şi tăiate în patru 5 lg. înmuiate cu 50 g apă). 187 Varză roşie „nordică" 3 lg. se adaugă şi se lasă să se pătrundă l lgţ.

ras mare l lg. piper 3 lg. enibahar sau praf de nucşoară pentru aromatizare Se garniseşte cu nuci. sare şi plante aromatice Varză albă cu ananas 100 g varză albă tăiată în felii subţiri 50 g ananas. ulei 3 lg. tăiat în cubuleţe 50 g măr. frişca şi făină de nuci. zeamă de portocală l praf zahăr VARZA ALBĂ Salată de varză 2 ceşti cu varză tăiată mare 1/2 ceaşcă de ceapă tocată l roşie zdrobită 3 lg. maioneză condimente 188 Varză albă cu lăstare de linte (4 persoane) 200 g varză albă tăiată mare 100 g lăstari de linte l ceapă mijlocie tăiată în jumătăţi de rondele subţiri 1/2 ardei roşu tăiat . zeamă de lămâie 4 lg. smântână acră. smântână bătută 2 lg. sare. puţină miere. Salată de varză roşie 400 g varză roşie. rasă mau l măr acru ras mare Sosul: muştar.se toarnă în ploaie) cu l lgţ.

sana 3-5 Ig. 189 VARZA ACRĂ Varză acră cu nuci (4 persoane) 500 g varză acră crudă 3 pere. ulei 2 lg. sare. Se rad perele. ulei sau smântână l lg. drojdie Se amestecă într-un castron legumele şi fulgii de cocos. busuioc. maghiran) l lgţ. . se amestecă cu stafidele. ulei. lapte sau apă l Ig. cu l lgţ. uleiul. plante aromatice proaspete (pătrunjel. lămâie 2 lg. se aromatizează cu kelpamare şi se toarnă peste salată. ardei gras. piureu de migdale 2 lg. muştar sau l praf de muştar praf Se ornează cu roşii. Se lasă varza acră să se scurgă. Se face un sos gros din celelalte ingrediente. Salată de varză albă 200 g varză albă tăiată mărunt. Sosul: 2-3 lg. chimen şi puţină sare cu care se freacă varza şi se lasă să se pătrundă. plantele aromatice.în felii mari 1 morcov mic ras mare 50 g fulgi de cocos 3 lg. lămâia şi cu puţin zahăr. puţină lămâie 50 g nuci mari tocate mare 50 g stafide înmuiate rozmarin. zahăr.

tăiaţi pe din două l lg. alune tăiate Varza acră se amestecă bine cu toate celelalte . Salată de varză acră 500 g varză acră tăiată l ceapă tocată mărunt 1/4 tulpină de praz tăiată în fâşii mici 1-2 lg. 190 Varză acră cu ananas 500 g varză acră tocată mărunt 3 mere rase mare l ceapă tocată l căţel de usturoi pisat cam 5 felii de ananas tăiate în bucăţele Ingredientele se amestecă cu maioneză şi cu sucul de ananas. Salată de varză acră cu carote (sau cu morcovi) 250 g varză acră tocată mărunt 300 g carote sau morcovi raşi mărunt l măr mare ras mare l ceapă mare tocată 4 lg.Se lasă să stea cam o oră. pătrunjel tocat mărunt 8 lg. lămâie l praf zahăr 2 lg. ridiche rasă 4 lg. lapte 2 lg. Salată asortată de varză acră 150 g varză acră ruptă cu mâna sau tocată 1/2 portocală tăiată în cubuleţe 100 g struguri. ulei Se amestecă toate ingredientele şi se lasă să se pătrundă. seminţe de chimen l lg. apoi se presară nucile. Se condimentează cu ardei. ulei Se condimentează şi se garniseşte cu nuci.

kelpamare. curry Praz natur 2-3 bucăţi de praz tăiate în felii subţiri Sosul: 3 părţi ulei l parte lămâie l praf zahăr puţină ceapă rasă . (Se menţine foarte bine o zi) Salată de praz 1/2 praz tăiat mărunt 2-3 carote rase puţină ridiche rasă eventual nuci tăiate Sosul: . ulei 1-2 lg. 191 PRAZ Praz cu cereale l ceaşcă cu cereale încolţite (cam de 2 zile) 2 ceşti cu praz tăiat mărunt Sosul: 5 lg. drojdie sare.ingrediente. Se amestecă totul şi se aromatizează cu suc de portocale. Praz cu ţelină 2 bucăţi praz tăiate în rondele subţiri 2 mere rase mare 1/2 ţelină rasă mărunt 2-3 felii ananas tăiate în bucăţi mici Se amestecă cu maioneză şi se aromatizează cu zeamă de ananas.

smântână 3 lg. Ţelină „a la anglaise" 2 ceşti cu tulpină de ţelină ' 1/2 salată mică l ceaşcă castraveţi l roşie maioneză Se taie ţelina. ulei de floarea-soarelui Se adaugă puţin lapte praf. Praz „a la francaise" 250 g ciuperci tăiate în cubuleţe 100 g praz tăiat în fâşii subţiri ' sare. se amestecă cu sare.2 lg. care întăreşte sismul nervos. se amestecă totul cu maioneza şi se garniseşte cu roşie. Sosul: 3 lg. şi se condimentează. piureu de migdale 5 lg. ardei. galbene-verzui. sana 2 căţei de usturoi pisaţi . apă 2 lgţ. Ţelină cu lăstari de linte l tulpină de ţelină tăiată bucăţi 2 roşii mici tăiate cubuleţe l 1/2 ceaşcă cu lăstari de linte 1 1/2 ceaşcă cu cubuleţe de brânză Sosul: 4 lg. Putem folosi şi frunzuliţele fragede. în fideluţe. fiind în afară de aceasta apetisantă şi răcoritoare. ulei 2 lg. salata si castraveţii. smântână l gălbenuş de ou 2 lg. drojdie ŢELINA (tulpini şi frunze) Tulpina de ţelină este bogată în fosfor.

. sare. Salată de felină l tulpină de ţelină tăiată în fideluţe 3 roşii tăiate cubuleţe Sosul: l gălbenuş de ou 4 lg.l ceapă tocată mărunt piper şi sare Salată de ţelină cu ciuperci 1/2 tulpină de ţelină tăiată fin l ceapă mică tăiată în rondele 200 g ciuperci de cultură tăiate în opt l ardei verde tăiat în cubuleţe mici 3 lg. ulei l căţel usturoi pisat. lămâie 5 lg. sare l lg. amestec franţuzesc de plante aromatice 193 LEGUME FOLOSITE PENTRU RĂDĂCINI ŞI PENTRU BULBI (CĂPĂŢÂNĂ) — TUBERCULI MORCOVII Morcovii sunt foarte bine suportaţi. seminţe de floareasoarelui Sosul: 2 lg. nucşoară. iaurt 2 lg. Carotinul conţinut de aceştia. pătrunjel tocat. şi de aceea pot fi daţi chiar şi sugarilor sub formă de suc şi de piureu. ulei. un subelement al vitaminei A este folositor în special pentru ochi. piper.

Morcovi cu lăstari de susan
4 morcovi rasi l fenicul tăiat în cubuleţe mici 1/2 ceaşcă cu lăstari de susan Sosul: 5 lg. iaurt l lg. ulei l lg. lămâie l lgţ. miere l praf piper, sare Se amestecă bine, se lasă să se pătrundă şi se ornează cu hrean.

Salată de morcovi „exotic"
3 morcovi raşi l măr ras mare 1/2 banană tăiată în cubuleţe 1/2 portocală tăiată felii 1/4 avocado tăiat în cubuleţe 3 lg. tărâţe l lg, germeni de grâu l lg brânză de vaci 3 lg smântână Se amestecă totul şi se decorează cu felii de avocado.

Morcovi asortaţi
l lg. alune măcinate 1 lg. zeamă de lămâie l lgţ. iaurt 2 morcovi mijlocii raşi 1/4 măr ras l lg. stafide 1/4 portocală tăiată în bucăţele puţină sare

Se face un sos din alune, zeamă de lămâie, miere şi iaurt, şi se adaugă crudităţile.

Morcovi cu brânză de vaci
3-4 morcovi raşi fin 3 lg. brânză de vaci l lg. frunză de mărar l lg. ulei l şgţ. lămâie 3 lg. ceapă tocată sare, kelpamare, puţină miere Se ornează cu felii de morcovi.

Salată de morcovi şi dovlecei 100
2 morcovi raşi g dovlecei raşi mare Sosul: 1-2 lg. ulei l lg. lămâie lgţ. maioneză 2 lg. lapte puţin muştar, sare

l
Se amestecă morcovii cu sosul, se lasă să se pătrundă. Dovleceii se adaugă chiar înainte de a fi consumată salata. Se condimentează.

195

GULIILE
Se folosesc pe cât posibil gulii proaspete. Frunzele au un conţinut bogat în substanţe minerale şi în vitamine. De aceea trebuie să tăiem mărunt părţile fragede, să

le amestecăm cu rădăcina (căpăţâna) şi restul să-1 preparăm cu mixerul Salată de gulii Mâncare de gulii
200 g gulii rase Sosul : 50 g castraveţi 3 lg. ulei tăiaţi în felii 1 lgţ. drojdie 100 g morcovi 1 lg. praf de raşi molken 1 legătură ri1 lg. piureu de dichi de lună, migdale tăiate în feliuţe 1 lgţ. lămâie 1 legătură sare, condimente hrean tocat Se amestecă 1/4 ceapă şi se ornează tocată cu o parte din hrean. 1 gulie rasă mare 20 frunze spanac, tăiate fidelute 1/2 ardei roşii sau 1 roşie tăiată cubuleţe Sosul 2 lg. brânză de vaci 5 lg. lapte 1 lgţ, maioneză câteva picături de lămâie piper, sare, kelpamare

Gulii umplute
Gulii cu crudităţi
9

5 gulii proaspete 8 ridichi de lună 5 lg. smântână bătută câte o legătură pătrunjel tocat şi arpagic, puţină sare Se îndepărtează părţile tari ale guliei. Se taie gulia pe din două şi se goleşte până rămâne doar un perete subţire. Resturile scoase şi gulia rămasă se rad şi se amestecă cu smântână ; se umplu jumătăţile de gulii. Se ornează cu ridichi.

4 gulii proaspete rase Sosul : 3 părţi ulei 1 parte zeama de lămâie 1 praf de zahăr putină ceapă rasă pulpă de lămâie tocată pătrunjel

196

SFECLA
Sfecla ne ajută pe timp de iarnă. Ea ne protejează de gripă şi de răceală, iar sucul său roşu este bun împotriva palorii, a anemiei şi a cancerului.
l sfeclă fragedă tăiată în cubuleţe sau se taie în patru şi se rade fin l portocală mică tăiată în cubuleţe

Salată de sfeclă cu portocale
Sosul: l lg. brânză de vaci l lg. iaurt l lgţ. ulei l v.c. coriandru, sare puţină coajă de portocală rasă sare Sosul se amestecă cu celelalte ingrediente şi se ornează cu plante aromatice uscate sau verzi.

Sfeclă cu banane
1/2 sfeclă rasă fin 1/2 banană zdrobită Sosul: 1-2 lg. ulei l lg. sana sare, kelpamarc în loc de sfeclă se pot folosi şi morcovi. 197

Sfeclă cu mere 200 g sfeclă rasă fin l măr ras mare (sau jumătate de ceapă) Sosul: 3 lg. ulei

l lgţ. drojdie l lgţ. molke l lg. piureu de migdale puţin hrean Se condimentează cu sana sau cu soia. Se decorează cu alune. Desert de sfeclă (l persoană) 100 g sfeclă rasă fin 100 g mere rase mare l lg. smântână l lg. nuci rase l lgţ. zeamă de lămâie 3 lg. lapte bătut l lg. stafide Se adaugă după dorinţă banane sau mandarine. Se amestecă totul şi se serveşte imediat. Salată de sfeclă cu stafide 3 stafide înmuiate, tăiate în bucăţele l sfeclă rasă l gălbenuş de ou de adăugat l lg. zeamă de lămâie de aromatizat 198

RIDICHEA Datorită conţinutului său de ulei de muştar, ridichea, în special cea de iarnă, acţionează tămăduitor asupra ficatului şi a bilei şi stimulează metabolismul.
Salată de ridichi cu roşii
l ridiche rasă 2 roşii tăiate felii l ceapă tocată Sosul: 2 lg. iaurt l lg. ulei câte l lg. pătrunjel, mărar,

arpagic, tocate puţină sare Ingredientele se amestecă cu sosul chiar înainte de masă şi se decorează cu pătrunjel.

Mâncare de ridichi
300 g ridichi rase fin l ceapă (100 g) tocată mărunt Sosul: 3 lg. ulei l lg. piureu de migdale l lgţ. drojdie l lg. zahăr Se condimentează cu sare şi sana. Se amestecă ridichile şi ceapa cu sosul şi se presară alune rase.

Salată de ridichi „Pomodor"
l ridiche tăiată şi rasă fin 2 mere tăiate şi rase fin 20 nuci mari tocate mare Se amestecă totul şi se decorează cu năsturel sau cu lăstari de lucerna Sosul: 2 lg. ulei 2 lg. smântână acră l lg. iaurt l lg. lămâie, l lgţ. drojdie câte l v.c. piper, sare, praf de muştar Se condimentează cu kelpamare.

Salată de ridichi „Sweet"
l ridiche: 1/3 rasă fin 2/3 rasă mare

Boabele unui ştiulete de porumb dulce Sosul: 3 lg. brânză de vaci l lg. maioneză 1/2-1 lg. miere _____sare, ardei gras____

199

ŢELINA (rădăcină) Ţelina este bună pentru rinichi şi este bogată în vitamina E.
Ţelină cu piureu de prune
l ţelină rasă fin 2 lg. zeamă de lămâie l măr tăiat în felii mici, hrean Se amestecă ţelina cu mărul şi se adaugă zeama de lămâie; se împarte în castronaşe şi se decorează cu hrean. Sosul: 12 prune cu sâmburii scoşi si înmuiate în apă l căţel de usturoi tocat câte l praf de scorţişoară si paf de cuisoare 2'lg. ulei' 1/2 de ceapă tocată foarte mărunt Se face cu mixerul un piureu din tot, în afară de ceapă, se amestecă piureul cu ceapa tocată şi se adaugă peste salata de ţelină.

Ţelină cu lăstari de linte
l ţelină rasă 2 mere mici tăiate cubuleţe 1 banană tăiată cubuleţe l ceapă mică tocată 2 ceşti cu lăstari de linte Sosul: l pahar iaurt (180 g) 3 lg. smântână l lg. lămâie l lg. ulei l căţel de usturoi pisat câte un praf de sare, piper, zahăr

Salată de ţelină cu dovleac 150 g ţelină rasă fin 150 g dovleac. ulei l lgţ. 1/2 ras mare 1/2 tăiat în cubuleţe mici Sosul: 2 Sg. stafide Se amestecă toate ingredientele şi se ornează cu kiwi. zeamă de lămâie 3 lg. lămâie 3 lg. boia l lg. 3 lg. busuioc Dacă nu găsim dovleac.200 Salată de ţelină „Exotic" 100 g ţelină rasă fin l lg. germeni de grâu după dorinţă. apoi în felii 5 sâmburi de nuci mari pisate 4 lg. iaurt sare l lgţ. smântână subţire care se bate 3 lg. zeamă de portocală l felie ananas tăiată bucăţele mici 1/2 portocală mică tăiată bucăţele 1/2 banană tăiată rondele 1/2 kiwi tăiat în patru. eventual l lg. smântână. se pot folosi şi dovlecei. Roşii umplute cu ţelină .

ulei bucăţele 2 lg.c. arpagic sare Se amestecă ţelina cu sosul şi se umplu roşiile golite de miez. sana. 201 LEGUME FOLOSITE PENTRU FRUCTUL LOR CONOPIDA Conopida este uşor digerabilă şi conţine multă vitamină B şi C. mărar uscat sau 2 legături mărar verde l căţel de usturoi pisat . Conopidă cu lăstari de soia 1 conopidă desfăcută în 2 lg. smântână l lg.2 roşii 80 g ţelină Sosul: 2 lg. Salată picantă 250 g conopidă în felii mici câte l lg. lămâie câteva frunze de salată l v. chimen l ceapă verde tăiată puţină sare marină foarte fin Bucăţelele de conopidă se Sosul: aşază pe frunzele de salată Se face cu mixerul un şi se adaugă lăstari de soia piureu din următoarele: Sosul (pus 1/2 oră la rece restul de conopidă înainte) îl turnăm deasupra (cotorul) ras fin şi presărăm ceapa. brân/ă de vaci 1 lgţ. măcinate mare l ardei iute roşu (mic) tocat mărunt sau piper l lg. apă şi ulei sare. iaurt l lg. smântână acră 1 1/2 ceaşcă de lăstari de l căţel de usturoi pisat ' soia l lg. piper. lămâie 2 lg.

hazmaţuchi şi boranţă tocate Se amestecă toate ingredientele şi se servesc. puţină sare 2 lg. Sos de salată pentru conopidă 100 g brânză de vaci degresală 1/2 lgţ. lămâie kelpamare 4 frunze de brustur negru tocate Se face un sos cu mixerul din toate ingredientele. miere l lg. ulei de nucă sau . smântână l gălbenuş de ou curry. lămâie l lg.Se amestecă toate ingredientele şi se lasă să se pătrundă mai multe ore sau peste noapte. ulei l lg. smântână acră l lgţ. 202 Conopidă cu gulii 100 g conopidă tocată l gulie mijlocie (cam 60 g) rasă 1 lg. ceapă tocată mărunt câte un praf de paprika şi sare 2 lg. ulei l lg. seminţe verzi de dovleac 24 jumătăţi de caise uscate (lăsate 12 ore la înmuiat) 2 lg. Conopidă „Art nouveau" 1 conopidă mijlocie l ceaşcă lăstari de lucernă 2 lg.

se împarte în castronaşe şi se presară deasupra lucerna. Se ornează sosul cu seminţele de dovleac şi se serveşte separat. Salată de conopidă 250 g conopidă rasă fin 2 mere mici rase mare 70 g alune rase sau cocos ras Sosul: 2 lg. smântână 2 lg. Se rade conopida. miere 3 lg.3 lg. Se presară salata cu nuci tocate. smântână piper măcinat mare Se face un piureu din caise şi ulei. . apoi ras Castravetele se rade chiar înainte de masă şi se amestecă cu celelalte ingrediente. 203 CASTRAVEŢII Castravetele este cunoscut ca slujitor al frumuseţii. Conţine aproape numai 10 calorii la 100 g şi este foarte bazic ! Salată de castraveţi orientală Sosul 1/2 conopidă mică tăiată în bucăţele mici 1/2 tulpină de ţelină tăiată în fideluţe l măr tăiat în cubuleţe mici 2 felii ananas tăiat în bucăţele l castravete tăiat pe lung în două. smântână acră sare Se amestecă şi se ornează. brânză de vaci l lgţ. El este şi diuretic şi purificator şi este recomandat pentru gută şi reumatism.

ulei 2 lg. ulei. ulei 1/3 banană zdrobită 2 lg. roşiile se taie în cubuleţe şi se amestecă cu celelalte ingrediente. mărar sau 2 lg. 2-3 lg. paprika. se scoate miezul cu o lingură şi se aranjează pe frunzele de salată. brânză de vaci 2 lg. smântână puţină sare şi pulpă de lămâie Mâncare de castraveţi cu banane l castravete tăiat în cubuleţe 1 banană mare tăiată în cubuleţe Sosul: 3 lg. l lgţ. cea 200 g smântână cu brânză de vaci. smântână l lg. cimbru. . l roşie. drojdie şi plante aromatice după gust Ambele moduri de preparare se condimentează chiar înainte de masă cu puţină sare. iaurt câte l lg. Castraveţii se taie în felii de 2 cm. kelpamare Salată de castraveţi l castravete tăiat mărunt Sosul: 3 lg. iaurt sare. putină sare şi boia. zeamă de ananas 2 lg. Apoi se umplu castraveţii cu brânza de vaci. ceapă rasă. curry slab 2 lg. sau se taie castraveţii pe lung. iaurt 2 lg. 204 Castraveţi umpluţi l castravete. hazmaţuchi. 1-2 lg.1/2 lgţ. frunze de salată Se bale spumă brânza de vaci. smântână. în două şi se umplu ambele jumătăţi.

ulei 1-2 lg. rase 1/2 ceapă lăiată mărunt 6 lg. Ardei 2 ardei tăiaţi în fâşii l legătură de ridichi de lună. drojdie l căţel de usturoi plante aromalice (măghiran. fulgi de cocos. fulgi de cocos Sosul: l gălbenuş de ou l lg. busuioc de pădure Se amestecă bine ingredientele pentru sos. care se găseşte la cei roşii. boia 1/2 lgţ. ulei l lgţ. busuioc de . verde şi galben tăiaţi în felii 1/2 ridiche tăiată în cubuleţe l ceapă tăiată în rondele l legătură pătrunjel tocat hrean pentru ornare Sosul: 2 lg. Salată asortată de ardei câte l ardei roşu. salvic. galbeni si verzi. după gust cea 6 lg. sana (sau zer gros) l lg.ARDEII Ardeiul este o „bombă" de vitamina C. Se lasă să se pătrundă şi se adaugă. apoi se amestecă sosul cu ridichile de lună şi de ceapă. zeamă de ponocală l lg. smântână sare.

rozmarin). se lasă să se pătrundă 1/2 de oră în frigider şi se adaugă bananele. 1/2 pahar iaurt l căţel de usturoi se condimentează cu sare Se amestecă ardeii cu sosul. tarate l lg. ceapă tocată mărunt 3 lg. sare l lg. 1/2 lgţ. germeni de grâu l. galben) tăiaţi în fâşii subţiri 1-2 banane curăţate chiar înainte de a fi servite.lg. uruială înmuiată l lg. puţină apă si sare 205 Salată de ardei cu roşii 250 g roşii tăiate în felii subţiri 2 ardei tăiaţi în feliuţe 2 lg. toate ciupercile pe care le adunăm singuri . se taie pe lung în două şi se taie în rondele. ulei sau smântână. 206 CIUPERCILE Pentru consumul de crudităţi sunt bune toate felurile de ciuperci. sucanat 1-2 lg. Ardei umpluţi sau roşii Umplutură: 3 lg. sana. l lgţ. drojdie.pădure. ardei verzi sau ceapă tăiate fin Se golesc ardeii si se umplu cu amestecul. kelpamare 2 lg. puţină sare şi sucanat Se amestecă totul şi se serveşte pe frunze de salată verde. ulei. Este un aliment întăritor ! Salată de ardei „Banana" 3 ardei (verde. În orice caz. boia. ulei plante aromatice. Sosul: 1 lgţ. lămâie 2 lg. roşu. piper.

ulei de măsline Salată de ciuperci cu roşii 250 g ciuperci tăiate în bucăţi subţiri 4 roşii tăiaţe în cubuleţe l ceapă dulce. Salată de ciuperci „Paris" 300 g ciuperci tăiate în lamele şi amestecate imediat cu sosul 2 morcovi raşi mare 100 g păpădie tăiată fin Sosul: l lgţ. sare. Mâncare de ciuperci cu ţelină 150 g ţelină rasă fin 200 g ciuperci tăiate în feliuţe subţiri 50 g spanac tăiat în fideluţe l ceapă tocată Sosul: 4 lg. se amestecă cu celelalte 1/2 ceapă tăiată mărunt. sana piper. sare 3 lg. tăiată mărunt . să le îndepărtăm pieliţa sau lamelele.trebuie încercate să nu fie otrăvitoare. lămâie 4 lg. drojdie şi 1/2 lgţ. La ciupercile proaspete trebuie ca. care se adaugă se condimentează cu puţin kelpamare. ulei de măsline l căţel de usturoi 1-2 lg. kelpamare Ciuperci natur 250 g ciuperci tăiate în lamele 4 lg. după ce le spălăm bine. ulei pentru adaos 3 lgţ. muştar piper. sare.

miere piper. Roşiile se mai coc şi după ce sunt culese. sare Garnitură: lăstari de hrean sau de lucerna Salată de ciuperci 30 g ciuperci l lg. Gelatina se dizolvă în 2 lg. lapte 60 g brânză de vaci. ulei l lg. dar dacă este consumată necoaptă. 208 ROŞII Roşia este bogată în vitamine şi minerale. zeamă de lămâie 6 lg. lămâie l pahar iaurt l lgţ.Sosul: l lg. Ciupercile se spală şi se taie în bucăţi sau în cubuleţe mici şi se amestecă cu brânza. de apă fiartă şi se amestecă încet cu brânza. smântână acră câte un praf de piper şi sare Ingredientele pentru sos se dau prin mixer şi se amestecă cu roşiile şi cu ceapa. Salată de roşii „Israel" 3 roşii tăiate în felii 2 cepe dulci tăiate în cubuleţe Sosul: 100 g avocado l lg. Se ţine la rece. plante aromatice şi condimente l foaie gelatină (se înmoaie în apă rece) Se bat spumă brânza. laptele şi lămâia. muştar l lg. Se bate bine şi se toarnă în forme clătite cu apă rece. Salată de roşii cu castraveţi . atunci este dăunătoare pentru că duce la superaciditate.

Se adaugă o ceaşcă de seminţe. zer şi drojdie sare. lămâie 1/2 ceapă tăiată mărunt l lg. ulei l lgţ. înmuiate după dorinţă. boia l lg. 209 Salată de roşii cu banane 2 ceşti cu roşii tăiate în cubuleţe 2 ceşti cu banane tăiate în cubuleţe mici Se pregăteşte un sos gros din următorelc ingrediente : 1/4 banană zdrobită l lgţ. l lgţ. ulei câte l lgţ. seminţe de floareasoarelui. kelpamare 3 lg. avocado zdrobit 2 lg. Salată „Forte" l ceaşcă soia încolţită l ceaşcă roşii tăiate în cubuleţe 1/2 ceaşcă mere rase mare Sosul : l căţel mare de usturoi pisat l lgţ. pătrunjel tocat puţin cimbru Salata se condimentează cu sare chiar înainte de masă. muştar 3 lg. ulei . piureu de migdale.l cană de roşii tăiate în felii sau în bucăţele l cană castraveţi raşi sau tăiaţi în cubuleţe Sosul: l lgţ. eventual.

Se toarnă deasupra maioneză sau smântână. punându-se un strat cam de l cm. DOVLECEI În loc de dovlecei se pot folosi şi dovleci. seminţe de floarea-soarelui 1/2 ceapă tocată Sosul: l căţel de usturoi pisat ' l lg.1/2 ceapă sau arpagic Se condimentează cu boia. ulei câte un praf de piper şi sare chimen după dorinţă Dovlecei cu sfeclă 200 g dovlecei raşi mare 100 g sfeclă rasă fin 100 g mere rase mare . se aşază feliile de roşie şi se presară ceapă tocată sau pătrunjel tocat. Sosul condimentat se amestecă cu celelalte ingrediente şi se iasă să se pătrundă. se sărează. Fulgii se înmoaie 3-4 ore în atâta apă cât absorb ei. ceapă. Roşii cu fulgi de ovăz 6 lg. sare şi aromă de soia. fulgi de ovăz apă l roşie pătrunjel. Compoziţia se împarte în castroane sau castronaşe. sare maioneză sau smântână bătută. lămâie l lg. Salată de dovlecei 250 g dovlecei raşi mare 10 sâmburi de nucă mărunţiţi l lg.

brânză de vaci l lg. smântână 2 lg. lămâie . Este foarte gustoasă şi cu câţiva germeni de grâu. smântână acră Salată de dovlecei cu portocale 200 g dovlecei raşi mare l portocală tăiată în bucăţele mici 20 sâmburi de orice fel tocaţi mare Sosul: 2 lg. ulei 3 lg. ulei 2 lg. zeamă de lămâie 3 lg. 211 REŢETE CU DIVERSE LEGUME Salată de mazăre 250 g mazăre verde proaspătă l lg. seminţe de floarea-soarelui Se amestecă totul bine şi se condimentează cu sare.50 g nuci tocate cca 4 lg. zahăr (miere) sau cu arome. ulei l lg. zeamă de lămâie câte un praf de sare şi zahăr Salată de dovlecei cu fructe l dovlecel mic 2 piersici 2 caise sau prune 2 mere 1/2 banană Sosul: 4 lg.

alune tocate l lg. maioneză sare Partea tare a tulpinei poate fi îndepărtată. Broccoli 4 Broccoli tăiate în felii subţiri sau tocate 1 roşie tăiată în cubuleţe Sosul: 2 lg. smântână sau lapte l lg. Salată de varză de Bruxelles 12 verze mici tăiate mărunt 2 lg. Salată de tătăneasă 500 g de tătăneasă decojită şi rasă imediat în sos Sosul: . lămâie l dl lapte 3 lg. dată prin mixer şi folosită. smântână acră l lg. pătrunjel tocat Se amestecă totul bine si se condimentează cu puţin piper şi sare. smântână l praf zahăr l căţel de usturoi pisat 3 lg. chimen Sosul: l măr ras l ou 100 g brânză de vaci l lg.l lg. puţin zahăr Sosul se amestecă cu varza şi se presară cu alune şi cu chimen. ulei l praf de sare.

Sparanghel cu roşii 2 sparangheli subţiri curăţaţi de coajă şi tăiaţi în bucăţi subţiri l lg. Salată de ceapă 4 cepe dulci. Se presară pătrunjel din belşug. susan 3 lg. lapte 2 lg. lămâie 1/2 ceapă câte un praf de zahăr şi sare puţin cimbru. maioneză 2 roşii 2 lg. smântână acră l lg. curăţate de foi şi tăiate în rondele subţiri 10 ridichi mici de lună rase fin . lămâie 2 lg. seminţe de floarea-soarelui Se face un piureu în mixer din următoarele ingrediente: 3 roşii mari 3 Ig. ulei 5 lg. Se amestecă maioneza cu sparanghelul şi se pune peste feliile de roşii. iaurt 1/2 lgţ. nuci măcinate coriandru puţină sare 112 Varză de Bruxelles în sos de roşii 500 g varză de Bruxelles tăiată în fideluţe 2 roşii tăiate în bucăţele 5 lg. pătrunjel tocat Roşiile se taie în felii şi se aranjează pe farfurie.2 lg.

Se pregăteşte un sos din ceapă. curry Se curăţă de coajă pepenele şi castraveţii şi se taie în cubuleţe. cubuleţe de ceapă l lg. 213 Salată picantă de pepene 100 g pepene galben 50 g castraveţi de salată l lgţ. lapte bătut l lgţ. seminţe de floarea soarelui. brânză de vaci .2 lg. praf de enibahar. arpagic tăiat în rondele Sosul: 3 lg. soia. boia l lg. drojdie puţină sare şi piper Cepele. lapte bătut şi zeamă de lămâie. ulei l lg. ridichile şi arpagicul se amestecă cu sosul şi se lasă 1/2 de oră să se pătrundă. ulei de măsline l lg. piper. ulei. se condimentează şi se toarnă peste salată. zeamă de lămâie sare. ulei l lgţ. smântână l lgţ. zahăr. Salată mixtă de lăstari l ceaşcă lăstari (linte. năut) Sosul: l lg. sana l lg.

pătrunjel) 3 lg. Roşiile tăiate fac amestecul mai zemos. tarate l lg. Mic dejun (1-2 persoane) 1/2 banană zdrobită l măr ras 3 lg. de dovleac. sare l lg. mere. sare plante aromatice de grădină. germeni de grâu . ulei l lg. scânteioare. Amestec verde 250 g verdeaţă în funcţie de anotimp (hazmaţuchi. fulgi de ovăz l lg. seminţe (de floarea-soarelui. pătlagină. drojdie 1/4 lgţ. zer sau miere. coada-şoricelului. urzici. in). hrişcă. Fulgii şi făinile necesare e bine să le preparăm zilnic. mei măcinat l lg. germeni de grâu 1/2 ceapă tocată 3 lg. pătrunjel tocat Se amestecă totul şi se lasă să se pătrundă. păpădie. pentru cei cu probleme de mestecat se macină seminţele puţin lapte Verdeţurile mai amare pot fi îndulcite cu banane. varză sălbatică. ca şi la masa de seară. susan. dacă e posibil. 214 FULGII DULCI Fulgii dulci se pot consuma la micul dejun.l căţel de usturoi pisat kelpamare. eventual usturoi Se face un piureu din toate ingredientele şi se adaugă următoarele: 2-3 lg. boranţă. lapte 4 lg.

germeni de grâu 3-4 lg. stafide înmuiate l lg. fructe sau fructe uscate înmuiate. Fulgi din germeni de grâu (l persoană) 2 lg. lapte l lg. apă 1 măr dulce 2 lg. praf de zer (eventual) fructe de sezon tăiate în bucăţele. 215 Fulgi din cartofi (2 persoane) l ou bine bătut l lgţ. zeamă de lămâie l cartof mare. fulgi de ovăz 4 lg. Fulgi crocanţi (1-2 persoane) . seminţe de foareasoarelui 2 lg. coacăze. boabe (struguri. căruia i se scot mugurii şi se rade fin l măr ras mare l banană zdrobită 4 lg. lămâie 4 lg. agrişe) chiar şi de la congelator Ingredientele se bat cu o furculiţă şi se adaugă una după cealaltă continuând să batem. hrişcă 1 lg.l lgţ. smântână sau năut (eventual) puţină miere. Musli trebuie să fie foarte uşoare.

50 g hrişcă 25 g nuci măcinate 4 lg. fulgi de ovăz l lg. orz sau orez. E bine totuşi. În loc de grâu putem să folosim şi tărâţe şi germeni de grâu. germeni de grâu. miere 2 curmale tocate l măr ras Fulgi din susan (l persoană) 2 lg. consumând cantităţi mici. susan l lg. miere l banană foarte coaptă l dl smântână bătută Uruiala se lasă la înmuiat cam . să le încercăm. 216 URUIALĂ MOALE (înmuiată în apă) Cei cu stomacul „delicat" ar trebui mai bine să rerenunţe la fulgii de grâu. Acestea. secară. agrişe. coacăze. care se macină uşor l ceaşcă fructe sau boabe (struguri. Marmeladă de fructe 125 g grâu sau ovăz măcinat fin 200 g boabe sau alte fructe înmuiate 2 lg. în special grâul sunt foarte grele şi de aceea sunt ceva mai greu de digerat. pepene) 2 lg. afine. stafide l dl smântână l lg. brânză de vaci puţin sucanat şi Baziu (praf alcalin) Se amestecă totul şi se adaugă smântână bătută.

se zdrobesc miejii de nucă şi se amestecă imediat cu kefirul şi cu banana (împreună cu apa în care a fost înmuiată). stafide Uruiala de grâu şi stafidele se lasă la înmuiat peste noapte. l măr. grâu l banană uscată. 217 Fulgi crocanţi (3 persoane) 8 lg. mărul şi se amestecă lotul cu stafidele. se taie banana în rondele şi se pun separat la înmuiat peste noapte. în uruială moale. secară. uruială de grâu 3 prune uscate l măr l Ig. Se face un piureu din fructe. Se ornează din belşug cu kiwi sau cu boabe de struguri. germeni de orez l lg. miere şi banană. 3 lg. cu diferite seminţe oleaginoase 4 curmale 2 portocale sau 10 caise 2 lg. alune 2 lg. A doua zi se rade 1/2 de măr iar cealaltă jumătate se taie în cubuleţe. mare. Fulgi cu 4 feluri de cereale (l persoană) câte o lingură orz. sau peste noapte.2 ore. Se amestecă pasta de fructe cu smântână şi cu uruială. kefir În funcţie de anotimp: kiwi sau struguri Se macină cerealele. stafide 4 lg. 5 sâmburi de nucă. seminţe de floarea- . Dimineaţa se rade. orez. Mic dejun „Expres" (l persoană) 4 Ig.

scorţişoară cam o lgţ. seminţe de floarea-soarelui .c. mei măcinat 1/2 măr ras mare l banană zdrobită 2 lg. Se amestecă toate ingredientele cu uruiala moale şi se adaugă mierea. secară măcinată l lg. miere Se macină mare orezul şi se pune la înmuiat cu o seară înainte.soarelui 2 lg. împreună cu stafidele.c. Fulgi din uruiala de mei (l persoană) 3 lg. Fulgi din uruiala moale (l persoană) 2 lg. praf de zer l v. smântână bătută l lg. iar curmalele se taie mărunt. A doua zi se toacă mare alunele şi seminţele. Se taie în bucăţele portocalele sau caisele (după anotimp). smântână' cu brânză de vaci l v. scorţişoară puţină zeamă de lămâie Se lasă uruiala să se înmoaie peste noapte şi se amestecă a doua zi cu celelalte ingrediente. alune tocate l lgţ. seminţe de in 4 lg.

stafide Se lasă împreună la înmuiat peste noapte. l banană zdrobită 1/2 portocală tăiată în bucăţi l lgţ. se toarnă câteva picaturi de zeamă de lămâie şi se pune iaurt pe deasupra.l lg. miere Se amestecă toate ingredientele şi. lapte l lgţ. orez încolţit 2 lg. brânză de vaci 2 lg. 218 LĂSTARI Fulgi din lăstari de soia (3 persoane) l l 1/2 ceaşcă seminţe de soia încolţite l măr tăiat în cubuleţe mici 2 banane tăiate în felii 1 pară tăiată în cubuleţe 10 curmale tăiate mărunt 4 lg. zeamă de lămâie puţină coajă de lămâie . sau se împart fulgii în castronaşe. zeamă de lămâie Se adaugă a doua zi. Orez (l persoană) 3-4 lg. se îndulcesc puţin cu miere. hrişcă l lg. eventual. seminţe de floareasoarelui încolţite 12 lg. alune tocate 2 lg. migdale sparte l lg. iaurt (cam 2 pahare) l lg.

şi l lg. seminţe de floareasoarelui 5 lg. Jumătatea de portocală l lgţ. Jumătatea de 1/2 avocado avocado se goleşte de conţinut. tărâţe Se amestecă toiul şi se adaugă după dorinţă fructe de sezon. 2 lg. praf de nuca de cocos 4 lg. smântână bătută 1-2 rondele de ananas uscat pus la înmuiat si tăiat în bucăţele 1/2 lgţ. grâu Se lasă gâul şi secara să încolţească 2 lg. miere se taie în bucăţele. se toacă nucile. 219 Salata de lăstari (1-2 persoane) 2 lg. fulgi de ovăz l lg. FULGI USCAŢI Fulgii uscaţi trebuie foarte bine mestecaţi şi îmbibaţi . tarate 2 lg. nuci Salata se rafinează eventual cu l praf smântână şi se umple cu ea jumătatea scorţişoară de avocado.l măr ras fin 1/2 banană tăiată în bucăţele 4 prune uscate înmuiate şi tăiate în bucăţele 2 lg. Fulgi din lăstari de mei (2 persoane) 1 ceaşcă de lăstari de mei 4 lg. care se 1/2 portocală taie în cubuleţe. secară împreună (cam trei zile). zer se amestecă cu celelate ingrediente. lămâie l praf scorţişoară şi cuişoare praf miere după nevoie.

tărâţe l lg. ulei 2-3 lgţ. Fulgi uscaţi dulci (l persoană) 2 lg.cu salivă. ulei 2 lgţ. apoi se adaugă celelalte ingrediente. Pe lângă acestea conţin multă vitamină B şi săruri nutritive. grăunţe de ovăz 1 lg. praf de zer 2 lg. putem bea la ei un pahar cu ceai. susan totul măcinat fin 2 lg. Datorită conţinutului de substanţă balast (grele) ajută atât împotriva diareii cât şi la evitarea constipaţiei. tarate l lg. zer sau lapte. miere Mai întâi se amestecă mierea cu uleiul. ele acţionează ca un reglator. 220 FULGI PICANŢI i Orez rapid („expres") 2 lg. drojdie l lg. făină de mei 3 lg. miere l lg. orez l lg. stafide înmuiate eventual chimen Mei cu miere (1-2 persoane) 6 lg. Tărâţele din fulgi sunt foarte sănătoase. uruială de ovăz 2 lg. zeamă de portocală l lg. practic. tărâţe 1-2 lg. Pentru că nu conţin. ulei . nici un fel de lichid.

susan). uruială de hrişcă 1 lg. ulei l lgţ. tărâţe l lgţ. susan măcinat 3 lg. Se poate varia cu: boia (dizolvată în ulei. cu kelpamare. ceapă tocată. tarate 2 lg. sare Se înmoaie uruială şi seminţele în atâta apă . seminţe de floareasoarelui l lgţ. drojdie 1/4 lgţ. sare Se condimentează eventual. drojdie l lg. germeni de grâu. boabe de hrişcă întregi l lg. nuci.roşie tăiată în bucăţele sare marină puţină ridiche rasă Fulgi uscaţi 2 lg. hrişcă Se macină fin împreună 5 lg. seminţe de in l lg. seminţe de floareasoarelui l lg. uruială de mei 2 lg. fulgi de ovăz l lg. Fulgi din uruială de mei l 2 lg. zer. seminţe de dovleac l lg. curry l lgţ. seminţe de floarea-soarelui l v. hrişcă 2 lg. ulei kelpamare. seminţe de in l lgţ.c.

iaurt l lg. ardei iuţi tăiaţi în cubuleţe puţin praf de muştar sau ridiche rasă. tarate 2 lg. După aproximativ 4 ore se adaugă celelalte ingrediente si se amestecă. brânză de vaci sare. ceapă tocată l căţel de usturoi pisat 3 lg. seminţe de floareasoarelui 2 lg. Cartofi cu germeni de grâu . şi puţină ceapă tocată. ovăz etc. uruială moale l lg. sare 2 lg. secară. kelpamare. alune măcinate l lgţ. drojdie 2 lg. după ' dorinţă. praf de plante aromatice. ulei sare. seminţe de floareasoarelui (eventual) l lgţ.) l lg. Lăstari de cereale săraţi 1/2 ceaşcă de lăstari de cereale (grâu. 221 Uruială moale picantă 6 lg. kelpamare. ulei 2 lg. drojdie Se amestecă cu: l lg.cât înghit. sau: 1/2 morcov ras 2 lg.

tăiate în bucăţi 8 lg. smântână 2 cartofi cruzi l roşie l ceapă mare sau 1/2 praz 3 lg. kelpamare Se amestecă bine brânza de vaci cu smântână şi se rade şi cartoful. Se decorează cu alune tocate şi cu stafide. germeni de grâu l lgţ. 222 DESERTURI CREME Cremă de mere 500 g mere. Pentru variaţie se pot adăuga fructe de sezon tăiate în bucăţi. stafide 2-3 lg. Se bate tare l dl smântână şi se adaugă la cremă. miere 150 g brânză de vaci . Roşia se dă prin mixer sau se taie în cubuleţe foarte mici. basin (praf alcalin) Se face un piureu fin cu mixerul din toate ingredientele. stafide înmuiate l lg. drojdie sare. miere l lg. lămâie puţină scorţişoară coajă rasă de la 1/2 lămâie la merele acre se adaugă: l lg. Se taie mărunt prazul şi se amestecă cu celelalte ingrediente. pătrunjel tocat 4 lg. Cremă de caise 250 g caise proaspete (1) sau 10 jumătăţi de caise uscate (2) 7 lg.150 g brânză de vaci 2 lg.

sucanat 4 lg. enibahar l dl smântână bătută 1) Stafidele se înmoaie (3 ore). Ambele variante se pun la rece cam 2 ore înainte de a fi servite. . piureu de migdale 4 foi de gelatină 2 dl smântână 2 lg. Această cremă se poate pune şi la îngheţat. Cremă 2 ceşti de lapte l lgţ. sucanat şi piureul de migdale. Se adaugă şi smântână. gălbenuşurile de ouă şi zahărul de vanilie. Cremă (sau îngheţată) de vanilie 60 g miere 2 ouă l pacheţel de zahăr vanilat 2 dl smântână Se amestecă bătând mierea. Se amestecă şi smântână. După circa 10 ore se adaugă brânza de vaci şi enibaharul şi se face un piureu.l v. se laie caisele proaspete în felii si se face un piureu din acestea împreună cu brânză de vaci şi enibaharul.c. 2) Se înmoaie în 2 dl apă caisele uscate împreună cu stafidele. în acest caz se folosesc cam 10 g miere. zahăr vanilat 4 lg. sucanat de migdale cu gelatină Se amestecă bine laptele cu zahărul vanilat. Se bat albuşurile şi smântână şi se amestecă cu celelalte.

zeamă de lămâie 100 g brânză de vaci 1/2 dl smântână Desert cu avocado Se taie bananele uscate în felii şi se lasă circa 3 ore la înmuiat. 2 dl suc de mere 3 foi gelatină 3 gălbenuşuri de ou 4 lg. sucul de mere călduţ. Se pun murele în cupe. Se aşteaptă până ce compoziţia începe să se îngroaşe şi se amestecă cu smântână îndulcită şi bătută.Se scurge gelatina înmuiată. Se bat spumă albuşurile cu zahăr şi se adaugă. de apă fierbinte şi se pune în lapte. se topeşte în 4 lg. de apă fierbinte şi se adaugă în compoziţie. în continuare se taie avocado şi bananele în bucăţi mici. se topeşte în 2 lg. Cremă de iaurt cu miere şi cu mure Se lasă gelatina în apă rece. sucanat 2 albuşuri de ou bătute spumă tare 180 g iaurt 300 g mure l măr l 1/2 banană uscată 1/2 avocado 1/2 banană l lgţ. Se lasă crema la rece 2 ore. încet. Se adaugă mai întâi iaurtul. bananele uscate se ames- . Se scurge gelatina. iar apoi albuşurile bătute spumă tare. se toarnă crema peste ele şi se ornează cu felii de măr.

tecă cu zeamă de lămâie şi se face din toate un piureu. coajă de portocală Se taie piersicile pe jumătate şi . 224 FRUCTE 4 mere mari l lgţ. se ornează cu felii de mandarină sau de portocală şi se servesc imediat. migdale măcinate 5 curmale tăiate l lg. piureu de migdale l v. stafide pisate 2 lg. se toacă şi se amestecă cu celelalte ingrediente. se scoate miezul (peretele trebuie să aibă cel puţin 5 mm grosime) şi se ung cu zeamă de lămâie. smântână bătută pentru ornare: 2-3 mandarine sau l portocală Mere umplute Se taie merele în jumătăţi. zeamă de lămâie 2 lg. Se adaugă brânza de vaci amestecându-se cu telul. După dorinţă se adaugă puţină smântână subţire şi se serveşte imediat. lapte l lg.c. Se umplu jumătăţile de mere cu compoziţia. Piersici „â la russe" 4 piersici coapte 250 g brânză de vaci cu smântână l lg. Pulpa fructelor. care a fost scoasă.

Se . zahăr vanilat l ceaşcă agrişe (chiar şi congelate) 2 lg.1/2 lgţ. stafide (înmuiate) sau miere se scot sâmburii. coaja de portocală. Se pun în pahare în straturi boabele şi crema. 225 Boabe De persoană: 150 g boabe (struguri. lapte bătut sau iaurt 40 g brânză de vaci l lgţ. mierea. agrişe. laptele. Căpşuni cu miere l dl zeamă de portocală Se topeşte mierea în zeama de portocală (eventual se încălzeşte uşor). dar nu se lasă să îngheţe. coacăze. zeama de lămâie şi coaja rasă de lămâie Boabele tăiate în două se rad (nu se dau prin mixer din cauza sâmburilor) şi se amestecă compoziţia. piureul de migdale şi zahărul vanilat şi se umplu piersicile cu această compoziţie. zeamă de lămâie şi puţină coajă rasă l lgţ. Totul trebuie să fie foarte rece. Se amestecă bătând brânza de vaci. aline) 3-4 lg. Înainte de a fi servite se dau puţin prin mixer agrişele şi stafidele (sau mierea) şi se pun peste jumătăţile de piersici. laptele bătut. miere cu brânză de vaci Se bate o cremă din brânza de vaci.

2 lg. zeamă de lămâie l lgţ. Se toarnă în cupe. căpşunile şi smântână cu mierea. Salată din lăstari de lucerna 2 ceşti de lăstari de lucerna 2 prune tăiate 3 kiwi tăiate în felii 9 seminţe oleaginoase sau sâmburi de fructe sparte Sosul: l banană tăiată în bucăţi l prună tăiată în bucăţi (3 persoane) . se toacă alunele şi se amestecă cu grijă cu zeama de lămâie. coajă rasă de portocale apă după nevoie Se face un piureu subţire din toate ingredientele l ceşti de căpşuni (căpşunile mari se taie pe jumătate) l banană tăiată în bucăţele smântână bătută lăstari de floarea-soarelui Se amestecă căpşunile şi bananele cu sosul şi se ornează cu smântână şi cu floarea-soarelui. Salată de căpşuni cu lăstari de floarea-soarelui l ceaşcă de căpşuni l ceaşcă de lăstari de floarea-soarelui l portocală l lg. alune 500 g căpşuni bate smântână. miere l dl smântână 3 lg. Această reţetă se poate face şi cu căpşuni decongelate. în straturi.

Se face un piureu din ingredientele pentru sos şi se pune în mijlocul lăstarilor. tocat mărunt 3 lg. se dau în forme potrivite şi se congelează cam 4 ore. lămâie l praf sare l dl smântână bătută Se amestecă bine toate ingredientele. în formă de coroană şi se adaugă lăstarii. . tăiate pe jumătate 1/2 ceaşcă de ananas proaspăt sau uscat. nuci tocate 150 g brânză de vaci 2 lg. stafide Se aşază pe trei farfurii de desert prunele şi kiwi. apoi se adaugă fructele. miere şi l dl suc de mere Se amestecă totul bătând. Salată mixtă din pepene 10 prune uscate. 227 ÎNGHEŢATE Casată din banane 2 banane tăiate în felii l ceaşcă de pepene galben tăiat sau cireşe negre cu sâmburii scoşi. Se presară peste salată sâmburii sparţi. lapte l praf scorţişoară puţină zeamă de lămâie 3 lg.8 lg. tăiate în bucăţele şi înmuiate l pepene golit de miez. care se taie în bucăţi l strugure (eventual se scot sâmburii la boabele mari) l pară tăiată în bucăţele 4 lg. maioneză l lg.

fructe 2-3 lg. 300 g mure l praf piper 1 lg. Îngheţata: Se lasă compoziţia la îngheţat (se amestecă din când în când). . Se bat spumă gălbenuşul şi mierea. miere l dl smântână l albuş de ou l praf sucanat câteva mure l dl suc de mere 300 g mure Îngheţată sau cremă din mure Se dau prin mixer 300 g de mure şi se lasă la marinat l oră cu piperul şi cu rachiu de cireşe acoperite. rachiu de cireşe l gălbenuş de ou 2 lg. Se toarnă peste îngheţata răsturnată l dl suc de mere încălzit împreună cu 300 g mure la 40° C. 228 Îngheţată de iaurt cu fructe 3 dl iaurt 6 lg. miere l lgţ. lămâie l dl smântână 1 kg mure 150 g miere 2 lg. se adaugă la compoziţie şi se lasă la rece. Se taie în bucăţi şi se ornează cu cireşe sau cu pepene. Se toarnă într-un vas sau în cupe şi se lasă 3 ore la îngheţat. ornată cu câteva mure. apoi albuşul şi sucanatul şi se amestecă în compoziţie. se răstoarnă din forme. Se bate mai întâi smântână. merele zdrobite sau fructele făcute piureu. Această cremă se poate servi şi îngheţată. zeamă de Se amestecă iaurtul.Înainte de a fi servită se lasă eventual să se dezgheţe puţin. mierea şi zeama de lămâie şi se adugă smântână bătută.

cu ajutorul unei furculiţe). Se răstoarnă şi se serveşte eventual cu fructe. Se adaugă în compoziţie smântână bătută. Se bat spumă tare albuşurile şi se adaugă la compoziţie. înainte de a fi servită se lasă să se dezgheţe puţin. se lasă mai departe la congelator.lămâie (eventual) 4 lg. 229 ALUATURI DE PATISERIE Indicaţii importante : — Pâinea şi biscuiţii îi uscăm pe o sită pe care o . rachiu de cireşe 2 albuşuri Şerbet de mure Se pregătesc murele. Se pune în păhărele de iaurt clătite cu apă rece. Compoziţia se pune în congelator şi se lasă la îngheţat (se amestecă des. zahăr l pacheţel zahăr vanilat 2 gălbenuşuri l dl smântână bătută fructe Se amestecă toate ingredien tele. Îngheţată cu brânză de vaci 150 g brânză de vaci degresată 150 g smântână cu brânză de vaci 4 lg. zeama de lămâie şi cu rachiul de cireşe. se fac piureu cu mixerul şi se amestecă bine cu mierea. se taie apoi în bucăţi şi se serveşte ca o prăjitură sau se fac biluţe. cu forţă.

iar iarna pe o plită sau într-un cuptor puţin încălzit. — Dacă aluatul este prea umed sau prea uscat. Important este ca temperatura să nu crească peste 40° C.putem realiza singuri dintr-o împletitură de sârmă şi din nişte stinghii . Pâine cu seminţe uleioase 500 g secară măcinată l ceaşcă migdale 2 lg. iar la pâine adăugăm apă sau ulei. seminţe de floareasoarelui Se macină si se amestecă l lgţ. miere . până nu se întăreşte şi devine sfărâmicios. sare l lgţ. — Pâinea sau prăjiturile rămân proaspete o lună dacă sunt ţinute în frigider în cutie. 230 PÂINE Aluatul de pâine trebuie preparat repede. La nevoie putem ieşi la capăt doar cu o maşină de tocat. uscarea se face vara la soare. — Pentru mărunţirea fructelor uscate şi a nucilor este 5 bună o maşină compactă de prăjituri. — „Prăjiturile" sunt mai gustoase când sunt puţin moi. seminţe. dotată cu cuţit. la păjituri. dar nu maleabile (timp de uscare — 3 ore). nucă de cocos rasă etc. seminţe de dovleac 2 lg. seminţe de in 1 lg. atunci îl egalizăm cu nuci măcinate. — Aluatul îl rostogolim peste făină de nuci sau de cereale. făină sau fructe uscate.

o cocă groasă de 3-4 mm. Se taie în bucăţi şi . 200 g grâu 150 g orz. gros de 3 mm. Se taie în bucăţi si se usucă. 150 g orez crud se macină şi se amestecă 200 g stafide. seminţe de floareasoarelui Se amestecă si celelalte ingrediente şi se frământă totul într-un aluat moale. ulei de măsline 1-2 dl apă 4 lg. cuişoare Se înmoaie perele timp de 24 de ore şi se dau prin maşina de tocat. se face. Pâine cu pere 300 g pere uscate 75 g smochine 75 g stafide 150 g nuci 300 g făină sau fulgi 6 lg. se taie în bucăţi (de 5-7 cm sau în funcţie de scopul acesteia) şi se usucă. anason. Se face un aluat de 6 cm grosime. sare dizolvată în apă 1/2 dl ulei Se amestecă bine totul şi se dă prin maşina de tocat.5 lg. 2 dl apă l lgţ. Se frământă. suc de pere praf de scorţişoară. Pâine 400 g secară. Fructele uscate şi nucile se toacă şi se frământă cu perele şi cu celelalte ingrediente.

Plăcinta este foarte moale pentru a o putea tăia în bucăţi frumoase. coacăze) proaspe5 lg. migdale măcinate. făină de secară proaspăt măcinată. germeni de grâu nează cu felii de portocală sau de 3 portocale tăiate banană. cel mai bine. coriandru şi coriandrul. puţine caise uscate feliuţe de banane. şi se pune în 100 curmale cu forme. peste care se toarnă smântână. Tartă cu portocale 400 g aluat de bază 1 lgţ. Experienţa a arătat că este practic să punem plăcinta în câte un vas întins pentru fiecare persoană. anason măcinat Se frământă aluatul cu anasonul 1/2 lgţ. Cine nu suportă acest aluat poate prepara un aluat din: l parte făină de nuci şi l parte stafide sau curmale. Compo2 banane zdrobite ziţia se împarte în forme şi se or2 lg. Vara se decorează mărunt punându-se deasupra un strat de 2 mere rase mare boabe (struguri. Aluat de bază pentru blat de plăcintă 2/5 făină integrală de secară 3/5 stafide sau curmale Făina si stafidele (curmalele) se dau prin maşina de tocat si se frământă. Coca o putem ţine la frigider într-o pungă de plastic. 232 Plăcintă cu fructe aluat de bază. smântână bătută te. . După gust putem îndulci aluatul cu miere sau cu suc de pere. 231 PLĂCINTE / TARTE Pentru plăcinte şi prăjituri folosim făină integrală de secară sau. decât într-unul mare pentru toţi. Se toacă împreună curmasâmburii scoşi lele şi migdalele şi se amestecă 100 g migdale cu celelalte ingrediente.se lasă la uscat.

Prăjitură cu lăstari câte 50 g smochine. se presară deasupra făină de migdale şi se asază un strat de fructe (eventual îndulcit). apoi un strat de brânză de vaci. La 150 g aluat este nevoie de 250 g brânză de vaci (pentru 2-3 persoane). Se pune un strat de alune şi curmale tăiate. Se pun feliuţele de banane. Se aşază un strat de brânză de vaci (îndulcită cu miere sau sucanat). curmale. Se ornează cu felii de banane.fructe sau boabe. cu nuci tăiate şi cu smântână bătută. sucanat Se toacă mărunt caisele şi se ames tecă în aluat. Tartă cu brânză de vaci Se face aluatul şi se pune pe fundul formelor. Se bate tare smântână cu puţin sucanat şi se ornează tarta. Se pune peste aluat un strat de felii de banane. caise câte 100 g nuci. prunc. Se face un blat de 2 mm grosime. care se pune pe fundul formelor. lăstari de grâu l lingură miere Se mărunţesc fructele . stafide. în funcţie de anotimp sau congelate smântână.

se toarnă compoziţia în formă şi se pune la frigider. Se amestecă şi mierea. împreună cu grâul se dau prin maşina de tocat. scorţişoară Preparare: .uscate. 233 PRĂJITURI PRALINE Rustice 100 g smochine 50 g banane uscate 50 g stafide 250 g alune 1/2 măr ras Extrafine 100 g migdale 100 g sâmburi de fructe 200 g felii de ananas uscat 30 g caise Exotic 300 g nucă de cocos rasă 150 g curmale 100 g stafide 50 g caise Cannelle 300 g alune 100 g seminţe de floarea-soarelui 200 g prune uscate 100 g smochine 100 g stafide 1/2 lgţ. Se răstoarnă înainte de a fi servită şi se taie în felii. se macină nucile si.

coajă de lămâie l lgţ. Se amestecă cu celelalte ingrediente şi se face un aluat gros de 2.5 mm. 100 g pere uscate 30 g făină 2 lg. Turtă dulce 300 g seminţe (secară. Se fac rotocoale care se dau prin făină de nuci sau prin seminţe de susan. se toacă fructele uscate. se bat albuşurile şi se amestecă cu celelalte ingrediente. scorţişoară Se macină migdalele. se mai adaugă nuci. Se amestecă toate ingredientele şi se dau prin maşina de tocat. sucanat câte un praf scorţişoară sau cuişoare praf 60 g alune 30 g suc de pere Alb-negru Se lasă perele la înmuiat 24 de ore şi se dau prin maşina de tocat. Se frământă aluatul. zeamă de lămâie l lgţ. în formă pătrată. Dacă aluatul se mai lipeşte de degete. Eventual se mai adaugă puţină scorţişoară. se pun peste aluatul din pere. se taie în forme de steluţe şi se lasă la uscat.Se macină nucile. ovăz) . 234 Steluţe cu scorţişoară 300 g migdale 100 g miere 2 albuşuri 3 lg. Se frământă alunele cu sucul de pere. Coca se taie în bucăţi groase de 5 mm şi se lasă la uscat.

miere Se taie mărunt bananele. împreună cu făina. se întinde şi se taie în bucăţi. restul se toacă şi ambele. Se frământă coca. se amestecă cu cocosul ras şi cu mierea. Se macină fin 1/2 din nuci. Delicatese cu cocos 100 g nucă de cocos rasă 100 g banane uscate 2 lg. 235 Betişoare cu nuci 50 g unt 60 g suc de pere 2 ouă 250 g nuci 250 g făină l lgţ. arome pentru turtă dulce l dl lapte Se macină fin grăunţele. 1. se pun în compoziţia cu ou. 2. Apoi se lasă la uscat. . fructe uscate. se presară marţipan subţire (nucă de cocos). scorţişoară Se bate spumă untul. 3. Acesta se lasă să crească cel puţin l oră. Se frământă coca şi se taie în bucăţi mici. seminţe etc. Din această cocă putem tăia diverse forme şi le putem orna. Se frământă coca. se amestecă cu mierea şi cu aromele pentru turta dulce şi se adaugă lapte până se formează aluatul. se taie beţisoare şi se lasă la uscat.150 g miere 3 lg. La coca de bază se pot adăuga nuci tocate. ouăle şi scorţişoara. Se adaugă mierea.

mai multe nuci sau miere. Pastă de migdale 2 ceşti ovăz măcinat fin l ceaşcă apă 2 lg. piureu de migdale . 236 PASTE Cremele. pastele. Dimineaţa adăugăm 1/3 fructe proaspete şi le dăm prin mixer până obţinem un piureu gros. Pastele din fructe proaspete se pot păstra 8 zile. jeleurile le putem păstra la frigider în păhărele sau în borcanele de iaurt acoperite.Marţipan 100 g nuci sau seminţe uleioase. măcinate foarte fin 50 g miere sau suc de pere Se amestecă ingredientele până se formează o compoziţie bună de frământat. miere l măr tăiat în bucăţele l lg. zeamă de lămâie 2 lg. Se adaugă. după nevoie. celelalte până la o lună. Marmeladă 1/3 stafide (fructe uscate) 1/3 curmale puţine caise Se taie mărunt şi se lasă acoperite peste noapte să se înmoaie în apă.

l v. de unt Mai întâi se face un . tăiate în bucăţele.c. zeama de lămâie. Pastă de ananas 3 felii de ananas uscat. migdale măcinate fin 10 g. praf de vanilie l v. scorţişoară Se pun la mixer ovăzul. mierea şi mărul. smântână 2 lgţ. 3-4 lg.avocado. 237 Pastă picantă „Ever green" l. se înmoaie cam 4 ore într-un dl de apă. sare. Se amestecă bine cu piureul de migdale şi cu aromele. seminţe de floareasoarelui măcinate fin 4 frunze busuioc tocat fin 2 căţei de usturoi pisaţi 2 lgţ. curăţate 150-200 g miere Se aleg murele şi se fac pireu cu mixerul.c. zeamă de portocală l lgţ. curry Se face un piureu gros din toate ingredientele. cu miezul scos şi tăiat în bucăţele 8 lg. Aceasta ar trebui să fie mai deschisă la culoare şi străvezie. apa. lămâie. Mierea se încălzeşte la bain-marie şi se toarnă murele amestecând în continuu. Dulceaţă de mure l kg mure foarte coapte.

2 lg. Frape de boabe 50 g boabe proaspete l dl lapte l sferă de îngheţată de fructe sau de vanilie . Lapte cu miere 2 felii de ananas înmuiate şi tăiate în bucaţele 5 dl lapte. apoi se adaugă făina cu migdalele şi untul. zahăr vanilat Se face un pireu cu mi xerul din toate ingredientele. Lapte de mure 7 dl lapte 3 dl marmeladă proaspătă de mure Laptele şi marmelada se bat spumă. şi se trec puţin prin mixer.c. suc de pere. l gălbenuş l v. 238 BĂUTURI BĂUTURI PE BAZĂ DE LAPTE „Shake" din boabe 500 g boabe. zer Toate ingredientele se dau prin mixer.piureu din bucăţelele de ananas cu tot cu apa în care s-au înmuiat. Se serveşte rece. miere 1/4 lămâie fără coajă şi sâmburi. 5 dl lapte 3 lg. 2 lg.

Piureul se bate împreună cu laptele şi se aromatizează cu sucanat sau vanilie. curry. sucanat 1/4 lgţ. plante aromatice tocate (mărar. smântână 15 curmale fără sâmburi şi puse la înmuiat apa în care au fost înmuiate 1/2 avocado tăiat în bucăţele l lgţ. vanilie Boabele se mărunţesc după caz şi se dau prin mixer. drojdie piper si sare 2 lg. zeamă de lămâie 1 lgţ. sare Bucăţelele de roşii şi laptele se mixează şi se adaugă celelalte ingrediente. smântână l lgţ. Băutură din morcovi 1/4 suc de morcovi 1/8 l suc de roşii 1/8 l lapte 1/2 lgţ. 239 APERITIVE ŞI BĂUTURI DIN FRUCTE Băutură „tare" Sucul de la 3 portocale 2 lg. zeamă de lămâie cca 3 dl apă . arpagic) Se face un piureu cu mixerul din toate ingredientele.sucanat. Cocteil de roşii 150 g roşii curăţate de coajă si tăiate în bucăţele 3/8 l lapte. 2 lg.

smântână Se amestecă bine toate ingredientele. se adaugă tot atâta apă când se serveşte. Aperitiv de sfeclă 3 dl suc de sfeclă l banană tăiată în bucăţele l lgţ. zeamă de lămâie . Se pune smântână şi se decorează cu pătrunjel.Se face un piureu cu mixerul din toate ingredientele. Băutură roşie 1/8 l suc de sfeclă 1/8 l suc de roşii 2 lg. Limonada de banane 3 banane tăiate în bucăţele 2 Igţ. miere zeama de la 1/2 portocală puţină zeamă de lămâie si coajă de lămâie Se face un piureu din toate ingredientele. Aperitiv „Trio" 2 dl suc de roşii l dl suc de castraveţi 4 dl suc de struguri roşii 2 lg. smântână bătută l lg. pătrunjel tocat Se amestecă sucul de sfeclă cu cel de roşii şi se toarnă în pahare.

Se face un piurcu din toate ingredientele în afară de floricele de boranţă. Se dă prin mixer. Se toacă mărunt busuiocul. smântână Se bate banana bine (spumă) şi se amestecă bine cu celelalte ingrediente. Aperitiv răcoritor de vară — Rosa 100 g pepene galben. Se serveşte imediat. miere.l lg. 100 g castraveţi. castraveţii si roşiile curăţate. l lg. 2 frunze busuioc. se amestecă cu apa şi cu zerul. Zer cu pepene 1/4 l apă 2 lg. 241 MENIURI PENTRU OCAZII SPECIALE Aşteptaţi oaspeţi? De ce să nu le propuneţi o masă delicioasă de crudităţi? în continuare găsiţi propuneri . se toarnă în pahare şi se ornează cu floricele de boranţă. praf de zer. Creaţie proprie „Zerul natur" poate fi transformat într-o altă băutură gustoasă amestecându-l cu diverse sucuri de fructe şi legume. praf de zer 100 g pepene Se taie pepenele în bucăţele. 240 BĂUTURI PE BAZĂ DE ZER Zer natur (sana) l l apă 8 lg. praf de zer Zerul se bate cu telul în apă. Se serveşte imediat. 100 g roşii 2 dl apă. l praf sare floricele de boranţă Se taie în bucăţele pepenele. nuci măcinate etc.

reţetele de mai înainte. Primăvara Zer cu plante aromatice Pâine cu sos Spanac cu salată Sparanghel cu roşii Salată mixtă de lăstari Amestec verde ••• Căpşuni cu miere ••• Praline Cafea de cicoare Zer cu plante aromatice: pregătire „Zer natur" şi amestecăm plantele aromatice proaspete şi tocate (urzici.de meniuri bogate pentru fiecare anotimp. însemnate cu trei steluţe ***. pătrunjel."art nouveau"' Seminţe uleioase şi nuci . după dorinţă. Pâine: după frământare tăiem coca pentru pâinea cu seminţe uleioase în beţisoare şi le uscăm. pentru a alcătui un meniu. Ţineţi seama de îndrumările menţionate la capitolul. cum ar fi combinaţia de culori.) ca şi puţin piper şi ardei. In acelaşi mod pot fi combinate. Vara Supă rece Pâine cu seminţe uleioase ••• Salată italienească Salata de ridichi „sweet" Salată de roşii cu castraveţi Conopidă . „Masa de seară". 242 Sosuri: ca sos pentru pâine preparăm în castronaşe „sosul chinezesc" şi „maioneza verde". După aceea amestecăm zerul cam un minut. arpagic etc. variaţia cu diverse legume etc. Alte detalii le găsiţi în paginile următoare.

pralinele etc. Iată. Este foarte frumos efectul dacă încercăm să realizăm un contrast de culori sau o armonie de culori ca. ***Pentru că este cunoscut faptul că „omul mănâncă şi cu ochii". pastele. arpagic. trebuie să alocăm timp să decorăm corespunzător mâncărurile. Seminţele uleioase sau nucile: le putem pune în castronaşe. ***Dacă dorim să ne mulţumim oaspeţii şi să nu stăm o dimineaţă întreagă în bucătărie. le lăsăm să se pătrundă şi le condimentăm chiar înainte de a fi servite. — Legumele pregătite se păstrează proaspete într-o pungă de plastic la frigider.••• Frape de boabe Prăjituri Pâine: după dorinţă putem adăuga puţin unt sau boia. tărâţele. ce putem folosi la decorare: pătrunjel. de exemplu. nuci. putem să facem cu o zi înainte următoarele pregătiri: — Prepararea sosurilor: majoritatea sosurilor rezistă o săptămână într-un vas închis şi pus la frigider. cu atât sunt mai bune. economisind astfel timp. Putem să pregătim sosurile pentru consumul zilnic în cantităţi mai mari. le amestecăm cu sosul cam cu o oră înainte de masă. putem prepara şi cremele. ca si varza. sâmburi. salată de sfeclă-pătrunjel. ridichi. stafide. Toate leguminoasele. salată de ţelină-kiwi. cu o zi înainte. fructe. smântână tare sau un ingredient deja conţinut . dar cu cât sunt mai proaspete. — Pregătirea legumelor: trebuie să pregătim legumele astfel încât să fie nevoie doar să le tăiem şi să le amestecăm cu sosul. boranţă sau alte floricele. 243 — Dacă este nevoie.

Petrecere frumoasă! Toamna Minestrone Pâine cu seminţe uleioase ••• Salată asortată cu sos de avocado sau maioneză Ciupercuţe Diverşi lăstari ••• Salată de pepene mixtă cu îngheţată de brânză de vaci Pâine: vezi „Vara" Salata: Ne folosim de abundenţa de legume specifică toamnei pentru a alcătui un platou bogat de salată.de mâncarea respectivă (chiar şi legume).__________ Iarna Aperitiv de sfeclă Chifle cu Ever green sau pastă de năut ••• . servim apă sau ceai. pentru aceia care de obicei beau ceva la masă. umplem cu salată de pepene şi ornăm cu smântână şi cu o bucăţică de pepene. năut şi seminţe de floarea-soarelui şi le aşezăm pe 244 masă pentru a le presăra deasupra salatei. Desert: punem într-o cupă 1-2 biluţe de îngheţată. se taie sau se rad şi le aşezăm pe un platou asortându-le după culori. Ingredientele se curăţă. linte. Lăstari: punem la încolţit un amestec de soia. Totuşi. Ciupercuţele putem să le integrăm în platoul de salată sau să le punem pe o farfurie separată. *** În acest fel de meniu nu sunt necesare nici un fel de băuturi. Mai putem pune pe masă în castronaşe ceapă tocată. hrean etc.

*** Prepararea şi servirea felurilor de mâncare : sigur că mai simplu este să prezentăm toate mâncărurile sub formă de bufet. GERMENI ÎNCOLŢIŢI ŞI LĂSTARI De ce să punem la încolţit ? O gospodină nu-şi doreşte în fiecare zi legume proaspete şi nestropite? O dată cu scoaterea germenilor şi a lăstarilor. poate renunţa la banane. îl tăiem în bucăţele groase de 4 cm. dorinţa nu mai rămâne la stadiul de vis neîmplinit chiar şi la oraş. Cafea de cicoare Aperitiv: Cui nu îi place îndulcit. iar fiecare musafir se poate servi singur. aperitivele sau desertul. Din seminţe şi din păstăi putem să creştem propriile noastre legume. Dacă avem prea puţin loc pentru un bufet: pregătim 245 un singur platou pentru fiecare masă sau o singură farfurie. verdeţurile noastre cresc în casă. de unde le putem culege proaspete chiar . de unde îşi ia fiecare ce doreşte. Chifle: Pregătim aluatul pentru pâinea cu seminţe uleioase. Putem pune astfel chiar şi supele.Salată de câmp Ţelină cu praz Varză roşie cu prune Ciuperci „natur" Fulgi uscaţi • •• Cremă de migdale • •• Chec cu lăstari. şi pe timpul iernii. iar vara pe balcon. Problema cu legumele biologice este acum rezolvată. ca şi adaosurile necesare sau băuturile. După ce se usucă putem să ungem chiflele cu pastă „ever green" sau de năut. astfel încât să putem prepara în fiecare zi mâncăruri proaspete şi gustoase.

În grâul verde există un procent de 70% clorofilă. Clorofila Clorofila este lichidul vital al plantei. astfel încât oxidarea să fie minimă. în special. conţinutul celulelor în vitamina B 12 şi se reface parţial sângele. Creşterea şi îngrijirea acestora aduce bucurie. 3. întărindu-1. Şi nu în ultimul rând. Germeni încolţiţi şi lăstari pentru sănătatea noastră Prin procesul de încolţire. vindecă inflamaţia etc. 1. care. Vitamine Creşte puternic.înainte de masă. iar conţinutul de vitamina E creşte până la 33%. fosfor. se măreşte în 72 de ore cu 600%. Germeni încolţiţi Când vorbim despre germeni încolţiţi sau lăstari. magneziu. ce asigură cel mai înalt grad de vindecare. de două până la şase zile. De exemplu. enzime şi albumină. Datorită germenilor încolţiţi. este interesant să observe plantele în procesul lor de creştere. lungi de 1-2 cm. Creşte şi conţinutul în vitamina C. este mai bine digerată abumina. ne referim la grăunţe şi seminţe încolţite. îmbogăţind astfel şi organismul. Ea acţionează curăţind sângele. reglează digestia. Lăstarii sunt bogaţi în acizi graşi nesaturaţi. lecitină. pe . Substanţe minerale Lăstarii sunt bogaţi în calciu. economisim şi bani. amidonul este transformat în zahăr simplu. căci lăstarii sunt cam de patru ori mai ieftini decât legumele de seră. zinc. care se găsesc în magazine ! În special pentru copiii de la oraş. grâul preia din sol 92 din cele 102 minerale cunoscute. într-un pahar. la ovăzul încolţit. o sămânţă se îmbogăţeşte pe mai multe planuri. 246 2. ier şi potasiu.

Se lasă în apă : 12 ore. Se lasă în apă: 12 ore. culegere — Se spală seminţele. ridiche. Seminţele adecvate Seminţele le împărţim în grupe după caracteristicile lor de încolţire. Seminţe de dovleac: Se lasă în apă: 12 până la 16 ore. Metode de plantare. Se culeg: după 3 până la 5 zile. Cereale — grâu. 3. dacă dorim. Păstăi — linte.care le mâncăm cu tot cu boabe. se îndepărtează păstăiîe goale şi corpurile străine. năut. Se culeg: după 2 până la 3 zile. Reprezentantele fiecărei grupe putem. susan. mei. să le punem la încolţit în acelaşi pahar. muştar. Materialul — cutii de conserve sau borcane — tifon sau plasă — elastic pentru legat — eventual o bucată de molton. soia. dar nu îşi pierde gustul bun. mazăre. vată sau batistă de bumbac. Se culeg: după 2 zile. seminţele mici — lucerna. secară. Seminţe uleioase — seminţe de floarea-soarelui (fără coajă). 1. Susanul devine amar după un timp de încolţire de mai mult de 24 de ore. Se lasă în apă: 12 ore. Se lasă în apă: 5 ore 247 Se culeg după 3 până la 6 zile. orez etc. Se culeg: după 3 zile. . 2.

Spre sfârşit dăm la o parte farfuria de deasupra. germenii noştri sunt udaţi zilnic de două ori cu apă călduţă şi sunt aşezaţi iar oblic pe scândura de scurs. ci să fie doar umede.— Borcanul se umple cu grăunţe şi se toarnă de două ori mai multă apă. şi dacă este nevoie. Putem să lăsăm seminţele la încolţit între două farfurii întinse. într-o pungă de plastic bine închisă. Pentru a face aşa putem să punem pe deasupra o altă pânză umedă. după cum s-a menţionat deja. — Se întinde tifonul pe gura borcanului şi se strânge tare cu un elastic. Fireşte că apa bogată în substanţe minerale nu se aruncă. ci se bea. sau într-un borcan. pentru ca apa rămasă să curgă şi să iasă şi aerul. la scurs pe o scândură. Seminţele nu trebuie să stea în apă niciodată. Grădina de cameră (lăstarii) Prin grădina de cameră înţelegem creşterea de . mai des. Împrăştiem seminţele după înmuiere pe o pânză umedă (molton) şi le umezim zilnic. — După timpul de înmuiere se toarnă apa printr-o sită în alt vas. Zilnic sunt clătiţi o dată cu apă rece pentru a rămâne proaspeţi. 248 — Se lasă germenii la soare cam 2-3 ore înainte de preparare pentru a se constitui clorofila. Vara trebuie udaţi cu apă rece. pentru ca germenii să fie puţin verzi. în afară de păstăi. Se pune borcanul într-o parte. — Germenii încolţiţi care nu sunt folosiţi imediat pot fi ţinuţi la frigider. O altă metodă de plantare adecvată oricăror germeni. şi să le golim de fiecare dată de apă. — Până la recoltare.

Se lasă în apă: 9 ore. Se lasă în apă: 8 ore. întotdeauna. dar nu din aluminiu. cupru sau fier. pentru că planta este lipsită de substanţele nutritive din pământ. Seminţe adecvate: Sulfină — întăreşte activitatea intestinală. Aceasta trebuie întotdeauna să se găsească lângă o fereastră luminoasă sau pe balcon. vara. Dar vata 249 este mai puţin recomandabilă. Lădiţele sunt aşezate pe câte un raft. ovăzului şi hreanului. Râmele sunt foarte folositoare pentru afânarea solului. lucernei. (sau:). 1. Astfel putem avea. Hrişcă : — (nedecojită) acţionează împotriva sclerozei arteriale şi a conjunctivitei. 2. de exemplu pervazul ferestrei sau. încolţire: 3 zile. Încolţire: 3 zile. verdeţuri proaspete. cutii de metal). indiferent de anotimp. La nevoie se poate face o etajeră. pe balcon.lăstari în lădiţe umplute cu pământ sau pe vată. — foaie de ziar — cutii de conserve sau borcane — tifon sau plasă şi elastic — folie neagră de plastic sau sac de gunoi — un loc însorit. Materialul — vase întinse (lădiţe. . Vată pentru creşterea grâului. — pământ: nu trebuie să fie sterilizat şi să nu conţină îngrăşăminte chimice. atât de preţioase. seminţelor de floarea-soarelui. Cel mai bun este humus-ul de pădure.

Linte: — conţine multe proteine.Hrean: — reglează rinichii. Se lasă în apă: 15 ore. Seminţe de floarea-soarelui: — (nedecojite). încolţire: 3 zile. Încolţire : 3 zile. Susan: — conţinut mare de fosfor. ca şi fier şi fosfor. constituie o hrană foarte preţioasă. ca şi toate enzimele şi albuminele importante (mai multe decât carnea). Seminţele le lăsăm la înmuiat 6 până la 15 zile şi . regenerează flora intestinală şi reglează digestia. Lucerna : — conţine toate vitaminele importante pentru sănătate. bogat în vitamina C. valoros pentru oase şi dinţi. Pentru menţinerea dinţilor sănătoşi. Grâu: — încolţit. Încolţire: 3 zile. Se lasă în apă: 6 ore. Se lasă în apă: 15 ore. ca şi de vitamina C. Încolţire : 3 zile. conţine fier şi iod. 250 Se lasă în apă: 10 ore. Se lasă în apă: 15 ore. Curăţă sângele şi îl reface. îmbunătăţeşte metabolismul . Se lasă în apă: 9 ore. Se lasă în apă: 15 ore. magneziu şi calciu (mai mult decât laptele de vacă). conţin 40% ulei şi un procent mare de acizi graşi nesaturaţi si lecitină. conţine mai ales clorofilă şi multă vitamină C şi proteine. Se lasă în apă: 6 ore. Ridichi: — conţinut mare în ulei de muştar şi în substanţe amare. Muştar: — bogat în vitamina C.

uşurându-se curăţirea locului şi ajutând la scurgerea apei. clorofila atât de necesară va lipsi. Metode -se acoperă fundul „lădiţei" cu o folie de plastic. dar niciodată foarte ud. Mana nu vătămează calităţii grâului. Doar grâul îl tăiem cu o foarfecă. la cca. după felul fiecăreia. Dacă lipseşte lumina. 4. Pământul trebuie să fie în permanenţă umed. gustul acestora devine fad. . -seminţele înmuiate sau preîncolţite se împrăştie compact unele lângă celelalte pe pământ. punem pământul împreună cu rădăcinile grâului într-o pungă de plastic sau înîr-un alt vas. Se aşază hârtie de ziar peste aceasta. 3. Se aşterne pământ în grosime de 4 cm.plantele se lasă să crească într-un loc luminos cu temperatură constantă (cca 18 până la 21°C). cu apă la temperatura camerei.lădiţa se introduce într-un sac pentru gunoi găurit sau se acoperă cu o folie neagră de plastic şi se pune 251 în loc cald. scoatem lăstarii cu tot cu rădăcină. Pământul se îngraşă cu praf de . După ce strângem recolta. culoarea palidă şi. .le semănăm imediat. dar înainte de consum trebuie să-1 spălăm. sau le lăsăm să încolţească 3 zile în borcan. Dacă vrem să obţinem o calitate desăvârşită. de două ori pe zi.după trei zile se îndepărtează plasticul şi foaia de ziar şi se udă plantele zilnic. 21° C (efect de seră). Recoltarea Putem să ne recoltăm plantele după 8 până la 12 zile. . înainte de toate. -se acoperă cu 4 sau 5 straturi de hârtie de ziar umedă sau cu praf de cărbune.

merg de minune la deserturi.Grâul crescut după 8 zile se foloseşte tăiat mărunt drept condiment în salate. . Studiaţi şi apoi probaţi! Atenţie! -sunt adecvate doar seminţele de cea mai bună calitate şi cu posibilitate de încolţire. cel mai bine este să le fierbem ca să preîntâmpinăm mucegăirea. 5. cu un compost rapid sau cu îngrăşăminte biologice şi se compostează l până la 2 săptămâni. de exemplu. după 12 zile se face din el un suc. de ridiche şi de muştar. -Lăstarii de sulfină. hrişcă. dar şi dulciuri. aceasta poate avea diverse motive : • sunt prea umede sau prea uscate • temperatura este prea joasă sau prea înaltă • este prea mult soare • seminţele sunt vechi şi nu mai pot încolţi -borcanele şi tifoanele pe care le folosim trebuie să fie mereu foarte curate. linte. datorită gustului lor puternic aromat îşi găsesc utilizarea ca arome în mâncăruri. 252 -Din lăstarii de floarea-soarelui. transformările din pământ durează puţin mai mult de 14 zile. în acest caz. tăiate mărunt. dacă seminţele nu încolţesc şi nu cresc. După această perioadă punem pământul din nou în lădiţe şi putem să-1 folosim pentru semănatul următor. hrean şi lucernă se pot prepara mâncăruri minunate. salate. susan. -totuşi.piatră. sau. folosindu-se separat sau amestecaţi în alte salate. Lucerna şi susanul. Folosire . Putem composta pământul „folosit" şi cu resturi de la mâncăruri.

D. Ne-am recăpătat amândoi „vitalitatea". De 6 săptămâni mănânc . mi-am luat ochelari mai slabi. W. am primit. după cinci luni i-a dispărut această afecţiune a inimii.. 254 Cancer la sâni (am primit o întreagă serie de mărturii despre vindecarea cancerului la sâni) Am avut un nodul mare la sânul stâng. Aceste reuşite ne-au bucurat atât de mult. încât vă mulţumim din suflet pentru carte.. cartea fiindu-mi recomandată de un coleg de serviciu. A. ca şi pierderile de echilibru. mi-a dispărut sângerarea gingiilor. Eram tocmai pe punctul de a mă hotărî să mă operez de prostată. BRD. Zurich. pe care o atribuiam vârstei. Au dispărut şi durerile din zona şalelor şi a gâtului. Alimentaţia vegetariană nu m-a ajutat. a dispărut în totalitate. Şi acuitatea vizuală îmi este mai bună. 253 CÂTEVA MĂRTURII (prescurtate) Soţia mea şi cu mine. H-F. Weil am Rheiri. care îmi dădea dureri puternice. Amândoi am descoperit că. După aproximativ două luni. B. care a înghiţit ani de zile medicamente prescrise de doctor pentru angina pectorală a văzut că. Dumnezeu a vrut să primesc cărticica dumneavoastră Hrana vie-o speranţă pentru fiecare. După cinci luni mi-au dispărut durerile de artroză la genunchiul stâng. Ziirich Vindecată de migrene chinuitoare de zeci de ani Migrena mea chinuitoare. cărticica dumneavoastră Hrana vie -o speranţă pentru fiecare. de care suferisem de ani întregi. nu poate să înţeleagă. Aproape că nu pot să-mi imaginez aceasta. oboseala „paralizantă". Doamna S. Cine n-a trăit personal o asemenea binefacere.-timpii de înmuiere sunt orientativi şi nu trebuie să-i respectăm exact la minut. Wetziken. Apreciem foarte mult regimul de crudităţi. cu voia lui Dumnezeu. Înaintea unei operaţii de prostată Alătur scrisorile mele prospectului dumneavoastră „Vindecarea este posibilă" căci. Chiar şi somnul ne este mult mai bun. pe care o am de zeci de ani şi care adesea mă paraliza trei zile pe săptămână a dispărut ca prin minune datorită cărţii dumneavoastră. amândoi în vârstă de 74 de ani. după 14 zile. datorită cărţii dumneavoastră m-am vindecat în timp scurt de prostată. Soţia mea.

Nu mai rămăsese nici urmă de leucemie. la credinţa biblică. Mă simt iarăşi bine. dorim ca prin cartea noastră să facem mai cunoscută şi această . După ce am mâncat trei luni în modul indicat de dumneavoastră. Aproape nu mai puteam să dorm. Atunci mi-a venit în ajutor credinţa religioasă. Şi pe aceasta am trăit-o. deci. Pe lângă alimentaţia greşită. Diagnosticul a fost: sânge complet schimbat. iar Isus Hristos mi-a rămas credincios. Pfaffenhausen (Z(iricli). în acea vreme. atunci eşti cel mai aproape de disperare. Nici până astăzi nu îmi este clar ce m-a ajutat : rugăciunea sau crudităţile. starea mea s-a înrăutăţit. Aş vrea să-i ajut pe toţi. Este o boală psiho-nervoasă . A. cu spatele încovoiat. M. fapte despre care există multe cărţi. În trei săptămâni boala mi-a dispărut. Cred textual ce spune Biblia. iar în trei săptămâni eram vindecat. iar sânul şi-a revenit şi nu mai am dureri. Şchiopătam foarte tare şi eram aproape disperat din cauza durerilor. Durerile psihice sunt cele mai rele. Era şi timpul să fac cunoştinţă cu crudităţile şi să mă transform radical. Prin această boală am ajuns.crudităţi după reţetele dumneavoastră. 14. 255 am făcut-o din credinţă. m-a chinuit o jumătate de an o sciatică foarte puternică. W. Leucemie Păcat că nu mi-a căzut în mâini mai devreme cărticica dumneavoastră. Oliervaz BRD. m-am dus la control. Astfel 1-am descoperit pe Iacob 5. Pentru că vindecarea prin hrana nestricată. Sciatică (mărturia editorului) Când aveam cam 55 ani. Bazându-mă pe aceste cuvinte am început iarăşi să lucrez şi. prin Dumnezeu. Mulţi trăiesc împlinirea rugăciunilor şi chiar vindecarea în urma rugăciunilor.neuroza. De atunci am rămas la credinţa biblică. pentru că hrana negătită este încă puţin cunoscută şi pentru că mulţi nu s-au vindecat prin rugăciune. Cât de fericit am fost nici nu vă puteti închipui. Datorită consultării unui practician de chiromanţie. Fără el viaţa nu ar avea valoare. Nervul sciatic era blocat. Există o boală care poate provoca dureri şi mai mari. provocată de dureri la încheieturi. chiar dacă am vrut. chiar dacă nu. căci Biblia spune: „Prin rănile lui m-am tămăduit eu". D. De atunci pot să fiu alături de oricine aflat în suferinţă. mai era si faptul că mă ridicam greu.

Surse de informaţie: „Sănătate din grădina de cameră" „Lăstari şi germeni" de Rose-Marie.chiar dacă suntem credincioşi. nu unul moral. Trebuie să ţineţi cont şi de broşurica galbenă cu peste 100 de mărturii de vindecare „Şi pentru tine. care au avut succes. Chiar şi alimentaţia incorectă poate fi considerată un păcat. toate. sănătatea". ci. în urma unui concurs. în numele lui Dumnezeu. de atunci de când a fost încălcată prima poruncă privitoare la mâncare (1. care. ci unul trupesc. inclusiv cancerul • 100 de reţete infailibile de hrană vie • Ce mâncăm. O argumentare completă asupra alimentaţiei naturiste • Crudităţile previn îmbolnăvirea organismului. datorită hranei naturale. Mai este de amintit şi faptul că o boală vindecată revine cu siguranţă dacă nu a fost înlăturată cauza. în 95% din cazuri este alimentaţia greşită . Aceasta nu este nici un fel de concurenţă la vindecarea prin credinţă. poate fi înţeleasă şi aşa. Boala a venit prin neascultarea omului. apărută la Heyne-Verlag Unele dintre reţete le-am primit de la clienţii noştri. Expresia că o boală ar fi urmarea unui păcat. Moise l. Acum avem posibilitatea să deţinem iar această lege şi să devenim iarăşi sănătoşi sau să ne putem lupta cu boala. 29). Multe mulţumiri pentru acestea. chiar dacă nu suntem. când şi cât? • Sănătate în alte 150 de reţete de mâncăruri vegetale • Legume şi . pentru mulţi e o umilire. aşa spune Biblia foarte clar în a treia epistolă a lui Ioan.posibilitate de vindecare. Vindecarea noastră este voinţa lui Dumnezeu. cum mâncăm. vindecă numeroase maladii.

mirodenii extrem de utile într-o „grădină de cameră" • Zveltă şi atractivă pentru alesul tău • Puternic şi potent pentru aleasa ta o speranţă pentru fiecare .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful