ERNST GUNTER

HRANA VIE
O SPERANŢĂ PENTRU FIECARE
Versiunea în limba română DOINA BRINDU si MIRELA MATEI

CARTEA ÎNTÂI

HRANA VIE
O speranţă pentru fiecare

INTRODUCERE

„Eu, ca medic, socotesc fundamental ca dietoterapia să fie şi să rămână temelia tuturor eforturilor făcute spre tămăduire." Dr. med. Gerson
Lucrarea de faţă este rodul unor îndelungate studii şi cercetări în domeniul terapeuticii. Oare de ce atât de mulţi oameni suferă şi sunt bolnavi în timp ce animalele fie în libertate, fie cele din grădinile zoologice, a căror hrană nu este constituită din alimente nici fierte, nici modificate printr-un anume proces de fabricare, rămân, ca să spunem aşa, cu totul ferite de orice boală ? Autorul, trăind mai mult de un deceniu în America, a preluat şi a prezentat mai cu seamă realizările cercetărilor de pionierat, referitoare Ia o alimentaţie sănătoasă, efectuate în SUA, la care a adăugat propriile-i experienţe, experienţe făcute însă numai pe sine însuşi. Rezultatul a fost atât de uimitor, încât a hotărât că nu se putea să-l ţină numai pentru sine. Desigur, cărţile referitoare la o alimentaţie sănătoasă nu lipsesc. Lucrarea noastră are însă ceva deosebit, deoarece prezintă ceva cu totul nou, şi anume, exact acele cunoştinţe ce au fost, în general, ascunse marelui public. Dorim din tot sufletul să deschidem ochii cititorului asupra adevăratei cauze a majorităţii suferinţelor sale pentru a-i fi astfel într-adevăr ajutor. Ne-am gândit, totodată, şi la situaţia unui om grav bolnav. Ce nu ar face el numai să fie scăpat de suferinţă? Abia acum îşi va da seama cât de înţelept ar fi fost dacă în zilele sale bune, când era încă sănătos, s-ar fi interesat de această nepreţuită "hrană vie". Cele spuse fiind succint prezentate, nu se poate pricepe imediat, totul, de la început, mai cu seama după o primă lectură. De aceea şi cel sănătos şi cel bolnav trebuie sa studieze, să citească de mai multe ori această carte, să se pătrundă „de înţelesurile ei", ca să fie ferit de suferinţele de mai târziu. Unde adevăruri mai importante au fost evidenţiate prin raportarea lor la cauze concrete ERNEST GUNTER

SA ÎNCEPEM CU CÂTEVA MĂRTURII...
Pentru început, iată, pe scurt, câteva dovezi de la foşti bolnavi care, pentru însănătoşirea lor, au urmat recomandările terapeutice prezentate în carte, bolnavi pe care autorul nu i-a cunoscut si nici nu i-a văzut vreodată. Originalele scrisorilor pot fi puse la dispoziţia oricărui cititor, adresele persoanelor de mai jos pot fi si ele verificate. - Dna A. O. din K.: „Eram foarte rău bolnavă de nervi, de inimă si de stomac, iar medicii nu mă mai puteau ajuta în nici un fel. După ce am citit cartea dumneavoastră, am început să pun în practică cele scrise în ea, deşi la început aveam puţine speranţe de reuşită. Chiar după o săptămână am început să dorm mai bine si, în prezent, mă simt foarte bine. Sunt mamă a patru copii, si acum sunt din nou în stare să mă ocup de ei." - Dl J. M. din G.: „Am suferit de artroză acută (înţepenirea încheieturilor). Mă aflam la un pas de o operaţie la nivelul articulaţiei coxo-femurale (la încheietura şoldului). Încurajat de afirmaţiile unei persoane ce avusese aceeaşi boală, m-am hotărât pentru dietoterapie. În fiecare lună mă simţeam mai bine şi astăzi sunt sănătos. Acum mă pot din nou încumeta să urc munţii". - Dl H. S. din B.: „Zăceam în secţia de bolnavi incurabili a clinicii universitare, îmi curgea sânge pe gură, din ochi, din nas şi urechi, eram în pericol să mă sufoc, atât de compacte erau nodozităţile limfatice provocate de cele 500 000 de leucocite. Am părăsit spitalul şi, în şase luni, am fost vindecat de această grozavă leucemie, mâncând doar legume şi fructe crude." - Dl G. din D.: „... sufeream tot mai rău de reumatism, acum e ca şi cum n-am fost niciodată bolnav". - Dna H. K. din A.: „În cazul hemoragiei uterine şi a cancerului la piele de care sufeream a fost o experienţă reuşită uti lizarea acestui gen de alimentaţie; acum sunt sănătoasă." - Dna E. F. din B. - „Suferinţa mea s-a ameliorat simţitor" (artrită). - Dl E. W. din Z.: „La 50 de ani m-am îmbolnăvit de cancer intestinal. Diagnosticul medicilor a fost de ulcer intestinal avan-

din Z." . astăzi fac şapte genoflexiuni fără să se audă scârţâitul. nu puteam face genoflexiuni.. altfel ar fi. Hemoragia intestinală s-a diminuat treptat şi. Dorim să oferim stimaţilor noştri cititori posibilitatea de a folosi cura de vindecare si prevenire a bolilor chiar din primele pagini ale cărţii. Dictonul lui era : „Alimentele voastre să fie medicamente şi medicamentele voastre să fie alimente. ea este vindecată.. încât nu am mai vrut să renunţ la ea.sat. considerat şi astăzi în cercurile medicale ca unul din cei mai renumiţi medici ai tuturor timpurilor.: „Articulaţia genunchiului scârţâia. Ar fi interesant să lac o radiografie a piciorului în zona genunchiului şi apoi să comparăm filmele. nu m-am simţit niciodată atât de bine înainte. .. De atunci s-au scurs 40 de ani fără ca să mai fiu vreodată bolnav. somnul meu s-a îmbunătăţit simţitor.. nu s-au ivit încă. din F. de aceea vom începe printr-o expunere amănunţită a etapelor ei.Dl -M. Era vorba de un ulcer duodenal"." .." – Şi cu astfel de mărturisiri vă veţi mai întâlni la sfârşitul cărţii. operaţia trebuia făcută imediat. Z. a încetat cu totul. mai bine să schimb total alimentaţia. Reţetele sunt alcătuite pe baza principiului terapeutic aplicat de medicul grec Hipocrate.Dna C. fost prea târziu. din A.. Astăzi am 91 de ani şi nici una din neplăcerile bătrâneţii. în loc să fac operaţia.: „În ceea ce priveşte afecţiunea intestinală." . nu mă mai simt obosită peste zi şi nu m-aş mai întoarce la vechea alimentaţie.: „.Dna H. În această situaţie am început să studiez cărţi în care erau prezentate tratamente naturiste si astfel m-am hotărât ca. însoţită totodată de diferite sugestii şi de peste 100 de reţete „culinare". Hrana dătătoare de sănătate mi-a priit atât de bine.. după trei luni. R.. cum ar fi slăbirea vederii sau orice altceva. M.din G." .: „Simt că am mai multă putere de muncă decât înainte.Dl H. G.

totodată. dar metoda lui Hipocrate are avantajul că acţionează sigur şi. atât celor sănătoşi cât şi celor bolnavi. Chiar după douătrei săptămâni vom simţi că am scăpat de oboseală şi. o alimentaţie alcătuiă din crudităţi deosebit de judicios alese.În consecinţă. De aceea. dispar depozitele de grăsimi care nu sunt necesare. Secretul acestei metode constă în aceea că o cură de vindecare trebuie să fie ţinută cu stricteţe timp îndelungat. şase-opt săptămâni. fie pentru prevenire. chiar de la începerea curei. Deoarece aceste alimente cu puteri vindecătoare au totodată şi un gust excepţional. să elimine surplusul de acizi si să-i redea forţă vitală. desigur. chiar în condiţii de muncă grea. Medicii din zilele noastre vor să obţină cât mai rapid vindecarea. boala nu mai evoluează. Alimentele crude hrănesc şi vindecă totodată. o jumătate de an sau chiar un an întreg. spre surpriza noastră . K) Pentru a se putea începe cura este nevoie de următoarele alimente : Câte 1/2 sau 1 kg seminţe (cu putere de germinare) . care aveau să cureţe organismul. fie pentru vindecare. orice medic poate recomanda metoda lui Hipocrate: ea este inofensivă. iar la CANCER şi DIABET. se consumă alimente plăcute la gust şi aromate (este necesar. iar setea generată de efort este mult diminuată. după experienţa noastră de astăzi. iar pe de altă parte ne apără de răceli şi chiar de alte boli grave. Secretul puterii vindecătoare este în viaţa pe care o primim prin consumul de crudităţi. poate fi folosită fără teamă de urmări nocive şi fără ca să vină în conflict cu indicaţiile medicinei clasice. un scurt timp de adaptare). sunt tot atât de bune şi pentru cei sănătoşi. Rezistenţa şi puterea cresc. el recomanda. Se împuşcă astfel doi iepuri dintr-un foc: pe de o parte.

La cură se cere neapărat usturoi. (n. hrişcă. Pentru măcinarea şi fărâmiţarea combinaţiilor ce alcătuiesc unele feluri de mâncare se foloseşte o râşniţă de cafea de mare turaţie. peliniţă.. grâu. frunze de coacăze. Reţetă pentru micul dejun zilnic După cum aminteam mai sus. Din ele preparăm. seminţe de floarea-soarelui decorticate. Ingredientele pentru o persoană: 1-2 linguri de praf de plante.). ulei de floarea-soarelui. toate presate la rece. mei — dacă este posibil nedecorticat . şi câte o jumătate parte din: pelin şi coada şoricelului. frunză de cârciumăreasă. 11 amestecul respectiv. În acest scop plantele trebuie pulverizate (făcute praf) cu ajutorul unor râşniţe de cafea. Fie aceste plante le vom cultiva. erbicide. câte o parte* din fiecare. drojdie de bere. fie o capsulă (bolnavii vor lua câte două). fie le cumpărăm de la plafar. anason. diferite soiuri de nuci. insecticide etc. în fiecare dimineaţă. fie un căţel. trad. pătlagină. Plantele necesare sunt: salvie. amestecul respectiv pentru micul nostru dejun. înainte de masă. frunze de izma pădurii. tot felul de mirodenii. chiar şi sub formă de capsule (fără miros).de ovăz. sare de mare. seminţe de dovleac. de măsline sau de in. morcovi şi alte zarzavaturi. o linguriţă seminţe de in fărâmiţate (a . din care vom pune. le vom culege şi le vom usca noi înşine. in. zarzavaturile noastre au valoarea unor plante medicinale şi plantele noastre medicinale au valoarea zarzavaturilor. peslicide. cimbru. în *Cultivate fără adaosuri de îngrăşăminte. boabe de ienupăr. conform învăţăturii lui Hipocrate. rădăcinoase şi verdeţuri cât se poate mai pure biologic *. din care se ia regulat.

zdrobită. Preparatul este înadins uscat pentru ca să poată fi bine mestecat şi insalivat (după aceea se bea ceva). Celor bolnavi le este imperios recomandată înaintea fiecărei mese. ia o parte din pulbere într-un vas şi o consumă într-o pauză de lucru sau la masa de prânz. Reţetă pentru micul dejun (variantă) 2 linguri de brânză de vaci slabă si l lingură de ulei — foarte bine omogenizate. o lingură de drojdie de bere. mai ales pentru cei fără dinţi). pulberea de plante se poate lua în lapte crud. apoi un morcov mic (cca 50 g) răzuit foarte mărunt. trad. ce variază în funcţie de cât de multă pulbere vrem să preparăm : o lingură. . iar cei sănătoşi sunt sfătuiţi s-o folosească.. de ex. (n. Pulberea de plante medicinale se poate înlocui cu praf de mirodenii. Când se alternează şi cu alte reţete. Cine are prea puţin timp dimineaţa pentru a o mesteca bine. Apoi un fruct sau câteva boabe de strugure sau zmeură şi 1-2 linguri de nuci mărunţite. 2 linguri de grâu proaspăt măcinat.În loc de ceapă se poate folosi o banană pisată. o lingură hrişcă sau seminţe de floarea-soarelui (unele adaosuri trebuie fărâmiţate şi puse la muiat de seara ca. 2 linguri ulei de măsline. o lingură tarate de grâu.). apă călduţă cu miere sau într-o altă băutură (vezi reţetele de băuturi). grâul. două etc. *Cantitate arbitrară.se folosi râşniţa amintită). Întregul amestec se freacă bine şi se condimentează cu sare de mare. 12 l kg de seminţe de in măcinate — puţin suc de portocale sau lămâie. 1 banană răscoaptă. 1-2 linguri ceapă.

amestecate cu hrean ras. cu adaosuri de miez de nucă. eliminând ingredientele picante. zilnică Pentru o persoană. Desert: lapte crud.Masa de prânz Aperitiv: un amestec bogat de diferite soiuri de salate. Masa de seară. pepene sau roşii. o lingură miez de nucă (alune). mirodenii. 13 Desert: „prăjituri" fără cuptor. răzuit mărunt. peperoni etc. ulei de in sau de măsline. Se adaugă 1-2 mere rase. presate la rece. Se garniseşte cu sâmburi graşi (alune. pisată dinainte. Vindecarea constipaţiei). banane etc. O altă masă de prânz foarte sănătoasă. Amestecul se garniseşte cu felii de banane. sare de mare. Mâncarea principală: 1-3 linguri uruială de ovăz si mei înmuiate în apă. cu coajă. Alimentaţia dumneavoastră. este preparată din zarzavaturi tocate cu mixerul (descrisă în reţete). stafide şi smântână. drojdie de bere. fulgi de cartofi: un cartof crud. după reţetele noastre speciale sau lapte nefiert (vezi şi reţeta „fulgi uscaţi"). Amestecul de legume se îngroaşă cu tărâţe şi germeni de grâu. o lingură tărâţe. puţină uruială de mei. indicată îndeosebi pentru cei fără dinţi. În caz de balonare se va mânca mai puţin (vezi cap. ori de floarea-soarelui. Uruiala poate fi amestecată şi cu mere rase. o linguriţă lămâie. muştar. nuci). cea obişnuită de zi cu . Se amestecă îndată cu o banană coaptă foarte bine. o lingură ulei. ceapă.

nu dădea nimic altceva celor grav bolnavi decât 10 pahare de suc de morcovi. în loc de 20%. pune în libertate. Singura hrană aproape total lipsită de acizi ce poate. la sfârşitul cărţii. pe zi. din jumătate în jumătate de oră. Apare o hiperaciditate constantă. . Bolnavii cu afecţiuni gastro-intestinale încep direct tratamentul printr-o cură de sucuri de zarzavaturi proaspete presate. instrucţiuni speciale. procent care ar fi adecvat posibilităţilor de neutralizare prin metabolism. prin descompunerea produselor alimentare în organism. Medicul american Dr. astfel că acest surplus devine cauza principală a tuturor bolilor. în nici un caz conservate. este reprezentată de zarzavaturile crude (nefierte) (amănunte în cap. cam până la 80% substanţe acide. Bolnavii în stare foarte gravă trebuie să fie trataţi şi hrăniţi cu deosebită grijă: referitor la aceasta găsiţi. Eventual se pot face clisme. obţinute din două părţi varză şi o parte cartofi. care a vindecat deja (se poate dovedi) sute de bolnavi de cancer.zi. se bea. Aciditatea). din auricule şi creier. în consecinţă. câte o jumătate de pahar. neutraliza şi favoriza eliminarea acizilor depozitaţi si a reziduurilor din artere. nocivă pentru corpul uman. Gerson.

cât si conturarea unor speranţe pentru acei bolnavi ce au fost „abandonaţi" de medici. afecţiuni gastrice şi intestinale. Dr. medicii nu s-au mai interesat de el. iau naştere mai ales prin intermediul alimentaţiei şi pot fi vindecate tot numai pe calea unei alimentaţii corecte. calculi biliari. artrită. urmare a civilizaţiei. F. fără nădejde. a părăsit salonul de muribunzi. cazuri de tuberculoză. prostată. Rusch În ultimii ani s-au obţinut mari succese terapeutice folosindu-se o alimentaţie bazată pe produse neprelucrate termic. Global. Voi prezenta mai jos cazul unui bolnav de cancer (din America) operat. în final. nici unul din ei nu a mai rămas în viaţă cu tot tratamentul aplicat. în care mai erau încă 15 canceroşi incurabili — după cum am auzit mai târziu. care mi-a făcut o deosebită impresie în timpul şederii mele de câţiva ani acolo. lipsa toxinelor a rezolvat cazuri de cancer.P. Deoarece.HRANA VIE — O SPERANŢA PENTRU VINDECAREA CANCERULUI Bolile de care suferă omul. Absolut întâmplător i-a căzut în mână o carte despre post şi vindecare prin regim alimentar. diabet. Dl R. După cum ne-a re15 . Cheatham. Fusese de mai multe ori operat pe partea anterioară a trunchiului. boli de piele. rezultatele certifică atât posibilităţile de prevenire a apariţiei bolilor la oamenii sănătoşi. I. în vârstă de 40 de ani. scleroză multiplă si alte boli. boli de inimă. suferea de un cancer al pielii. aşa încât cicatricea ajunsese de aproape 50 cm lungime. şi ajunsese să zacă aşteptându-şi moartea.

De data aceasta a început un regim strict de crudităţi şi tumora a dispărut pentru a doua oară. USA. Nodulul s-a micşorat. mi-am recăpătat puterile. în limba engleză. (Mărturia sa poate fi obţinută dacă i se scrie. Astăzi conduce în Florida un mare sanatoriu. „surogate de tratament". Ea scrie următoarele: „A trebuit să dovedesc cu riscul propriei mele vieţi ce poate realiza o hrană alcătuită din crudităţi în proporţie de 100%. nodulul a reapărut.) O altă vindecare a unui caz de cancer. a ales alimentaţia de crudităţi pentru a se vindeca. fosta bolnavă a adăugat la regimul său naturist 40% fierturi.J. este prezentată de mărturia unui medic danez. având ca efect cel mult o amânare a evoluţiei bolii. În primele două luni nodului de la piept nu s-a micşorat. pe adresa: R. s-a vindecat. Deoarece. Mulţumită acestei experienţe a ajuns la convingerea că crudităţile ar putea tot aşa de bine să vindece orice altă boală. în care tratamentul este bazat pe regim alimentar şi post. Şi-a deschis un sanatoriu na- . Cristine Nolfi. după aceea au apărut însă primele semne de ameliorare. Florida." După însănătoşirea ei deplină. Experienţa mea în alimentaţia cu crudităţi. La Health Resort Springs 33923. iar tumora ajunsese deja de mărimea unui ou de găină. care poate convinge pe orice cititor sincer interesat de acţiunea tămăduitoare a crudităţilor. Dna Dr. în cartea sa. Acest medic suferea de un cancer mamar. ca medic. Cheatham Changri. a citit ulterior mai multe asemenea lucrări. Spre marea ei uimire. După un regim de repaos alimentar alternat cu cure de sucuri proaspete şi crudităţi. era convinsă că razele şi operaţiile erau doar o soluţie de compromis. refacerea mea era vădită si mă simţeam atât de bine cum de mulţi ani nu mai fusesem.latat el.

deci prin hrană vie." Atât de la Dr." „." „În timpul acestui regim se pot efectua munci fizice grele? Desigur! Mai mult decât în cadrul oricând alt tip de regim. aşa cum este cazul în regimul vegetarian (fără carne).16 turist (cu hrană de crudităţi).astfel vedem că prin alimentele noastre pe care le-am consumat fierte. Dăm mai jos câteva citate din lucrările ei: "." „ În timp ce hrana moartă (fiartă) impurifică sângele şi totodată otrăveşte şi slăbeşte organismul.. si anume.. că în alimentaţia crudă trebuie să existe o taină a sănătăţii. sângele nostru este puternic otrăvit. În cazul în care se urmăreşte scăderea în greutate (pentru obezi) utilizarea unei alimentaţii formată integral din crudităţi elimină obişnuita senzaţie de foame. pe care vrem să o descoperim în cele ce urmează. o alimentaţie formată cu desăvârşire din crudităţi. Am putea prezenta încă multe alte cazuri de vin- . Datorită marilor ei succese a devenit cunoscută în toată Europa. poate împiedica vindecarea. prin crudităţi. Nolfi.. Nu se mai foloseau deloc medicamente. Rezultă. Din aceste exemple trebuie să înţelegem că o hrană. în timpul unei alimentaţii curat naturale (crude) te simţi mai bine ca niciodată. în care alimentele sunt chiar şi numai mai puţin fierte." „Nu se poate vorbi de un compromis atunci când este vorba de viaţă şi sănătate. deci. Trebuie să urmăm. aceste otrăvuri sunt dizolvate si eliminate. singurul drum corect. În general.. în care toţi pacienţii erau trataţi cu alimente 100% crude... deci.

s-a descoperit ponderea vitaminelor în viaţa noastră. cum făcuse. aşa că ar trebui să ne întrebăm de ce această cale ieftină şi simplă. De ce? Este limpede : enzimele sunt purtătorii de viaţă ce sunt găsiţi numai în hrana nefiartă l Ele nu pot fi fabricate şi. cine ar fi in- . acum 50 de ani. păcăliţi în această privinţă ? Când. ştiinţa a făcut mare tamtam asupra importanţei lor. cercetătorul american Edward Howell a făcut. fiind deci şi materia vie din alimentele noastre (asta atâta timp cât nu sunt distruse prin fierbere) (Journal of the American Association for Medical Physical Research din 15 aprilie 1940). De ce o asemenea propagandă? Pentru că era posibil ca vitaminele să fie preparate industrial şi să se poată face astfel afaceri! În anul 1940. o şi mai mare descoperire: cercetând substanţele vitale propriu-zise şi anume. nu pot constitui o „afacere". în acelaşi domeniu.). prin alimentaţia cu crudităţi. ca urmare. Au fost cunoscute astfel ce boli pot surveni ca urmare a distrugerii vitaminelor în alimentele fierte şi rafinate (făină albă etc. pot fi vindecaţi fără să mai dea bani pe medicamente. omul oricum trebuie să mănânce). a dovedit că ele sunt purtătorii vieţii din orice organism viu. ENZIMELE. Este uimitor cum de ştiinţa nu a preţuit corespunzător această descoperire extraordinară şi cum de nu s-a făcut nici un fel de „publicitate" în favoarea enzimelor. această metodă de vindecare şi profilaxie este 17 trecută sub tăcere de opinia publică şi de ce oamenii sunt în aşa hal înşelaţi. consultaţii ş. pentru vitamine.decări extraordinare prin folosirea doar de crudităţi. la vremea lor.a. Dacă bolnavii. (de mâncat.

teresat să popularizeze o atare realitate? În otice caz. fiind seceraţi de aceleaşi maladii ca şi pacienţii lor. nu ar face-o industria chimică. fie de cel din urmă cetăţean. dar care nu au fost realizate prin metode chimice. cum ar fi infarctul miocardic. care vrem să fim şi să rămânem sănătoşi. hărţuiţi şi combătuţi fără milă de marea majoritate a medicilor şi a celor din industria chimică. Ceea ce s-a dovedit neinteresant pentru ştiinţă şi industrie. Atât succesele în tratarea bolilor incurabile. Lăcomia de bani şi dividende sporite are adesea o mai mare pondere decât interesul pentru sănătatea oamenilor. într-o totală ignoranţă. Tot ceea ce este în legătură cu alimentaţia bazată doar pe crudităţi este luat în derâdere de mulţi oameni de ştiinţă şi medici şi chiar înfierat. marea 18 masă a populaţiei a fost lăsată. a individului şi chiar a lor proprie. Cărţi ca Rapoarte referitoare la 50 de cazuri de cancer vindecate. fie că este vorba de înalţi legiuitori — care ar fi primii îndreptăţiţi să ia măsuri pentru o reformă alimentară —. la fel cum s-a procedat şi cu pionierii agriculturii ecologice (neotrăvite). În ciuda tuturor cunoştinţelor si experienţelor ştiinţifice. cât şi cele obţinute în tratarea altor boli. de Dr. adevăraţi pionieri în slujba sănătăţii. Marii medici naturişti. farmaceutică sau alimentară! Şi medicii? Cei mai mulţi din ei nu ştiu nimic despre imensa valoare de vindecare a crudităţilor. care au avut realizări esenţiale pentru omenire. Gerson (a cărui metodă este bazată pe alimentaţia cu crudităţi). Şi atunci. au fost urmăriţi. cancerul şi altele. par nici măcar să nu fie băgate în seamă de aşa-numita „cercetare a cancerului". căreia i-au fost alocate sute de milioane de dolari. nu este de mirare că mulţi din ei cad victime aceloraşi boli de nutriţie. până acum. este însă foarte important pentru noi. . sunt trecute sub tăcere.

Cine doreşte lămuriri în această privinţă se poate documenta din lucrările lui Hans Schwendimann. deoarece legile fireşti ale naturii pot fi încălcate şi în alt fel. în reas-ar putea preveni multe maladii şi neajunsuri. totodată. Acestea sunt administratorii şi . Dar chiar în aceste cazuri unde este vorba. lipsa de crudităţi are şi ea partea ei de vină. şi în ce constau funcţiile lor ? Este vorba de nişte fermenţi specifici. În această privinţă dau dreptate medicilor atunci când atrag atenţia asupra practicilor oculte — „Biblia" acestor „metode de mântuire" propovăduind constrângeri şi renunţări deosebit de dure —. ce favorizează apariţia unei anume boli. oricărei fiinţe. acestea fiind. de cauze psihice. în fond. Ce sunt ele. nici o creştere sau perpetuare fără prezenţa enzimelor. de la cel mai mare la cel mai mic. Să ne întoarcem la enzime. Nu există nici o diviziune celulară. sunt condamnaţi să se zbată într-o suferinţă continuă. influenţări spirituale ce pot avea urmări negative pentru psihic. ei conţin scânteia vieţii şi întreţin viaţa vegetativă (de relaţie) în celulele plantelor şi animalelor. nu numai că ele sunt caracteristice oricărei specii de plante şi animale ci imprimă. Astfel se face că unele persoane insuficient informate au ajuns. S-a creat convingerea că bolile sunt un dat al sorţii. se strecoară de multe ori şi înşelătoria. Se 19 remarcă însă cu uşurinţă că nu toate suferinţele sunt provocate de o alimentaţie necorespunzătoare. în ospicii sau au recurs la sinucidere. de fapt.Aproape toţi. urmând atare practici. Din păcate. Există nenumărate tipuri de enzime. se pare. particularitatea ei specifică. clădesc organele acesteia şi le menţin într-o permanentă activitate. sub acoperirea conceptului de „medicină naturistă".

ele trebuie procurate din afară. După cum arată şi prefixul „EX". printr-o anume alimentaţie. exogene. În corpul uman există două tipuri de enzime. Pentru ca să înţeleagă prezentarea ce urmează asupra formării cancerului. într-o legumă sau într-un fruct. Acestea produc în organism acţiunile sus-amintite şi. Dintr-o categorie fac parte aşa-numiţii fermenţi (enzime endogene). Ele dirijează procesele chimice în fiecare organ al omului. Pătrunderea enzimelor în celulele noastre şi mai apoi legătura ce se formează între ele poale fi comparată cu o exogamie — . realizează metabolismul celular. Sunt infinit mai importante decât vitaminele. este necesar ca cititorul să 20 cunoască mai bine deosebita importanţă a funcţiilor enzimelor. ca şi vitaminele. care exercită mai curând funcţia de substanţe ajutătoare ale enzimelor şi de „curieri" ai acestora. Ei sunt secretaţi de glandele digestive şi reglementează digestia. pe care organismul şi-i poate fabrica singur. De aici ne putem da seama de enorma însemnătate a enzimelor pentru sănătatea noastră. Această rânduială înţeleaptă constituie o lege a naturii. gata să încolţească. cel parcurs de celulele propriului nostru corp. ne sunt acum oferite nouă — ele fiind constituenţi indisolubili ai componentelor alimentaţiei de crudităţi — şi vor intra într-un alt ciclu de activităţi. corpul nostru nu poate produce enzimele eterogene. ca şi cum ar putea gândi. sunt cele care ne interesează. Toate puterile şi frumuseţile pe care enzimele le-au depus într-o plantă tânără. enzimele propriu-zise. al animalelor şi plantelor.executorii pe care natura i-a pus în orice creaţie vie. Ceea ce ele realizează în interiorul organismului nostru constituie cea mai mare minune a lumii vii. îndeosebi. Celelalte. Spre deosebire de fermenţii digestivi.

o creştere a imunităţii împotriva bolilor. Cu cât alimentaţia noastră conţine mai multe enzime „proaspete". o mai bună funcţionare a glandelor şi. bolilor de inimă. controlând toate funcţiile corpului. o dată cu ele scade şi puterea de viaţă. mai mari sau mai mici. curăţirea sângelui şi a ţesuturilor de tot felul de substanţe reziduale etc. mai ales la o vârstă mai înaintată care. de regulă. conduc cu îndemânare producerea de hormoni. Înseamnă frumuseţe. Cu cât omul este mai tânăr. arterosclerozei.intrarea într-o familie prin căsătorie. este însoţită de tot felul de neputinţe. Ceea ce înseamnă un surplus de energie şi mai multă rezistenţă. în rinichi şi glandele pielii. Iar exemple de aceeaşi natură pot fi găsite la infinit. am putea spune spiriduşi inteligenţi. De aici rezultă că îndeosebi persoanele mai în vârstă au nevoie de o alimentaţie bogată în enzime. de exemplu. În glande. calculilor biliari. a cancerului şi a o serie întreagă de alte afecţiuni. o mai bună reglare a greutăţii corporale. cu atât organismul este mai bogat în enzime. acţionează ca nişte adevăraţi mecanici. Aceşti operatori vii. Prin îmbătrânire numărul lor scade şi. enzimele se îngrijesc ca sângele să fie purificat de toxine. cu atât mai uşor pot să ne ferească de toate aceste suferinţe. ca urmare. Ele ajung apoi stăpâne în „casă" şi asigură existenţa şi înmulţirea celulelor. 21 în ficat funcţionează ca nişte chimişti inteligenţi. Numai aşa . cu atât mai multe sunt izvoarele de viaţă ce se revarsă în corp şi din care se pot forma tot mai multe celule tinere. Dacă enzimele pot să vindece şi să cureţe (să elimine toxinele). Şi totul contribuie la vindecarea artritei (una din bolile ce produc cele mai mari depozitări de săruri).

Crudităţile cele mai bogate în enzime sunt: germenii de grâu — partea germinativă a bobului. Se accelerează reînnoirea celulelor. sucurile de zarzavat. Am mai arătat că aprovizionarea celulelor corpului cu enzime exogene. mai ales. Pierderea cea mai importantă. zaravatul fraged. iar formarea ridurilor se opreşte. Laptele matern din primele zile conţine de cinci ori mai multe enzime decât laptele de mai târziu. nerespectarea lor. embrionii de seminţe — obţinuţi prin încolţire şi. În acelaşi fel crudităţile vindecă hipertensiunea. 22 o orânduială înţeleaptă. pasteurizare sau prin alte procedee întâlnite în industria alimentară nu reprezintă o ignorare a legilor naturii. ca o taină în faţa căreia omul trebuie să-şi recunoască neputinţa. Cel care foloseşte regimul natural de crudităţi trăieşte o întinerire treptată. Apoi se reglementează activitatea glandulară înlăturându-se pericolul obezităţii sau slăbiciunii. anghina pectorală şi împiedică infarctul miocardic. înfăţişarea proaspătă. tinerească. ce poate fi echivalată cu o micşorare a vârstei biologice cu până la 20 de ani de viaţă. Cele mai mici şi superficiale vase de sânge ale corpului sunt curăţate de depozite fiind mai bine irigate. nou-născutul având nevoie de o cantitate suplimentară de forţă şi energie faţă de pruncul ce va deveni.vor fi ferite de oboseala şi neplăcerile bătrâneţii. În descrierea noastră am prezentat funcţia enzimelor ca pe o adevărată minune. Aşa că lăsăm pe seama cititorului să decidă dacă distrugerea acestor enzime prin fierbere. laptele crud. pielea redevine elastică. gălbenuşul de ou. constituie o lege a naturii. din alimente. ca urmare a lipsei en- . Alimentaţia vie (crudităţile) constituie şi cel mai bun tratament de înfrumuseţare. chiar şi în ceea ce priveşte activitatea sexuală. De aici.

ascunse. Ei au dreptate. bursucul jderul nu s-au constatat astfel de probleme deoarece ele nu au fost hrănite cu mâncare gătită. dar ceea ce se pierde sunt enzimele legate organic de 23 săruri. urmări ale acestei deficienţe. sărurile nu pot fi transformate şi asimilate astfel încât să fie utile. Deficienţa structurii osoase se instalează de cele mai multe ori încă din perioada fragedei copilării (vezi subcap. fierul şi altele. se instalează tot felul de boli perfide. Sămrile minerale organice. iar pe de altă parte. După cum scria un cotidian elveţian. la craniile de câini şi pisici.zimelor din hrană. printre care fosforul. Alimentaţia sugarilor). o constituie deprecierea sărurilor minerale. sciatica. în timp ce la craniile animalelor sălbatice. Chimiştii susţin că prin fierbere nu se distrug sărurile nutritive. La ameliorarea demineralizării contribuie întinâi laptele nefiert. pe de o parte. nutritive. se transformă în săruri minerale anorganice. nici multe alte boli distrofice ca: artroza. fiind vorba de o alimentaţie defectuoasă. ca: vulpea. Oasele cedează pentru că sunt demineralizate. Cele mai multe fracturi de oase sunt de asemenea. Este un adevăr confirmat şi de următorul fapt: La grădina zoologică din Schaffhausen s-au găsit. este favorizată apariţia oricăror maladii. astfel. calciul. potasiul. foarte mulţi dinţi cariaţi. depozitându-se ca reziduuri. durerile în articulaţiile şoldurilor şi ale coloanei vertebrale. bogat în calciu şi crudităţile. în consecinţă. ele rămânând în cea mai mare parte fără valoare. Fără enzimele corespunzătoare. Alimentaţia naturală nu generează deci carii dentare şi. o optime din copiii înscrişi la o şcoală dintr-uri oraş din Elveţia aveau deviaţii ale coloanei vertebrale. rezultând compresiunea nervilor. Expresia „ţinută defectuoasă" este greşit folosită. .

dar eu susţin că şi cauza tuturor bolilor infecţioase este aceeaşi: „sedimentele inutile" formate din cauza unei alimentaţii greşite. boli de piele şi nenumărate alte afecţiuni. o mare cantitate de deşeuri şi acizi care ajung în sânge. pe un agent patogen. Pare de necrezut. Cauza principală nu este frigul. prin metabolizare. sau pe un aşa-numit virus. Întrucât organele de excreţie nu sunt capabile să facă faţă unui debit atât de mare de substanţe reziduale. ci lipsa de enzime ca urmare a unei alimentaţii deficitare. pricinuind multiple suferinţe. hipertensiune arterială. ele se depun în mare parte în corp. Se aruncă vina pe un germen. Alte substanţe nefolositoare se depun în alte regiuni şi dau naştere la ateroscleroză. o altă serie de boli. dacă nu este cunoscută şi îndepărtată cauza ce a generat această insuficienţă.fără de care virusul nu poate face nici un „pas" în organism. calculi biliari. umezeala sau curentul. nesănătoase sunt numai o mică parte din bolile consecutive demineralizării. prin intermediul crudităţilor. urmând ca apoi să fie eliminate. Oricare ar fi situaţia. boli de inimă. medicaţia şi hidroterapia (băile) nu prea sunt de mare ajutor.Cele câteva exemple de afecţiuni datorate unei alimentaţii deficitare. Gripa constituie „o soluţie de nevoie" la care face apel natura pentru a curăţi din când . care se acumulează în încheieturi şi în muşchi se cristalizează. care provoacă senzaţia de oboseală şi greutate în mişcări. Unii acizi. Deci merită de mii de ori măcar să încercăm schimbarea regimului. Un corp curăţat de tot ceea ce nu-i este folositor. consecinţa fiind apariţia reumatismului şi artritei. Cauza este în realitate tot sedimentarea. nu se îmbolnăveşte. Paralel cu lipsa de săruri minerale. evoluează şi intoxicarea sângelui şi a organelor cu reziduuri. Alimentele fierte produc. ca urmare. ceea ce generează.

în curând nu vor mai fi oameni sănătoşi. Conducerea. toate fabricile de preparate alimentare şi chiar multe spitale ar trebui să-şi închidă porţile. Bolnavii constituie o necesitate vitală pentru cei sănătoşi dar. deoarece marile concerne din industria chimică. Şi ce-ar mai putea spune un popor.în când corpul. De ce să-i lăsăm pe copiii noştri. Este scandalos că până astăzi. Vrei să-ţi fereşti copilul de boală. Faptul că astăzi cei mai mulţi medici sunt de-a dreptul „dependenţi" de „chimicale" ne îndeamnă să credem că pregătirea lor profesională este indirect impusă de industria chimică. dar o atare recunoaştere ar constitui o catastrofă. atunci caută să cunoşti hrana naturală! Copiilor le plac mult crudităţile. schimbându-şi propriul lor regim de alimentaţie. din păcate. de care trebuie să avem infinit mai multă grijă. instituirea unei catedre naturiste a fost respinsă şi împiedicată permanent de o anumită clasă socială. să nu aibă nevoie de vaccinuri foarte primejdioase şi dăunătoare. reprezentanţii poporului sunt aparent fără putere în această privinţă. este de-a dreptul absurd să încerci. să mănânce alune prăjite? Animalelor din grădina zoologică le este interzis să mănânce alimente gătite pentru că se îmbolnăvesc. într-o atare situaţie. . să-i iubim mai mult. „Papagalul vecinului nostru nu are voie să mănânce alune prăjite pentru că se îmbolnăveşte". ni se răspunde. în Elveţia. De ce nu li se spune acelaşi lucru şi oamenilor care se îmbolnăvesc? De ce nu li se spune că milioanele donate pentru lupta împotriva cancerului ar fi putut fi mai bine folosite dacă lumea ar fi lămurită în ceea ce priveşte alimentaţia? Desigur. pentru că boala prin însăşi natura ei obligă la nemâncare. mi-a spus cineva. Dragostea părinţilor s-ar manifesta 25 mai bine dacă ei înşişi ar fi un exemplu bun. să înfrângi temperatura pe cale artificială.

de-a lungul anilor. alte tratamente şi chiar şi transplanturile de inimă. în apariţia altor boli. 26 sedimentele s-au tot depozitat. Dar rareori un atare individ . automat. corpul ştie să se ajute singur. Nu rareori este vorba de oameni ce nu au fost niciodată bolnavi. De fapt. pentru că. alături de formarea sedimentelor nocive.şi-aşa încercat de atât de grele suferinţe ? Mulţi oameni sunt atât de „plini de sedimente" încât deseori bolile ce le ameninţă direct viaţa. întreg corpul suferă. când una din ele va fi închisă se vor deschide. Se poate însă obiecta: cum se face că oamenii care mănâncă totul fiert reuşesc să supravieţuiască? Asta depinde. Sănătatea lor aparentă a făcut ca situaţia lor să fie cu mult mai gravă. după cum vom vedea. injecţiile de-a dreptul otrăvitoare. De cele mai multe ori medicamentele. Nu e rnai puţin adevărat că şi lipsa sărurilor minerale — prin fierberea alimentelor — are o parte de vină. sau un infarct miocardic le pun capăt vieţii în floarea tinereţii. ele pot fi comparate cu nişte supape. pentru că „murdăria" trebuie cât de cât eliminată. dacă nu vrem să recunoaştem adevărata cauză a bolii. În orice boală. preluând o parte din fermenţii digestivi. Dar dacă enzimele respective lipsesc. Din păcate. ceea ce până la urmă a dus la deteriorarea totală a organismului. Există indivizi cu o ereditate deosebit de viguroasă : dacă vor mânca moderat şi vor da dovadă de cumpătare în toate pot ajunge la vârste înaintate şi cu o alimentaţie obişnuită. sunt de prea puţin folos. biologii au descoperit că pentru metabolizarea anumitor alimente sunt necesare enzime ce sunt legate organic de alimentul respectiv. plin de sedimente. O inimă străină transplantată într-un corp bolnav. va ceda în curând. de puterea de adaptare a organelor. altele. Iată deci de ce este o mare greşeală să tratăm numai simptomele. mai ales cei produşi de pancreas. razele. ei nu pot înlocui decât în mică măsură procesul natural.

a căror înmulţire şi creştere haotică generează excrescenţe care se constituie în ulcere. sau unde puţinele enzime sunt ani- . în caz că au pătruns în celule. Fiecare tip se prezintă sub forma unei excrescenţe generate într-o anume situaţie favorizantă. sau cel puţin să le diminueze proprietăţile. Dacă aceste otrăvuri au puterea să conserve şi să omoare microbii. mioame etc. clorul şi fluorul din apa de băut. Iau naştere astfel aşa-numitele celule „greşite''. Formarea cancerului este favorizată de acţiunea unor chimicale şi otrăvuri. iar celulele anormale încep să se înmulţească vertiginos dând naştere la tumori canceroase. Există o deosebire esenţială între expresiile „slăbiciunea bătrâneţii" şi „infirmităţile vârstei". îngrăşămintele chimice. medicamentele chimice. În atare situaţii nu este de mirare că enzimele pot pierde total controlul asupra unora din celulele corpului. Dacă numai prin lipsa enzimelor se pot naşte celule anormale. Expresia „infirmităţi ale bătrâneţii" este. Există diferite tipuri de cancere.este ferit de boli şi de infirmităţile bătrâneţii. insecticidele. tumori. cu atât mai mult ele se pot forma dacă se infiltrează şi toxinele. fără să fie vorba de existenţa unui virus cancerigen transmisibil. FORMAREA CANCERULUI Există o corelaţie izbitoare între lipsa de hrană crudă şi formarea cancerului. pentru că lipsesc enzimele vii care acţionează şi curăţă. de fapt. cancere. de exemplu pesticidele. greşită deoarece cauza infirmităţii nu este bătrâneţea. conservanţii toxici. ele sunt capabile să distrugă şi enzimele. nicotină şi sarea de bucătărie şi multe altele. În celula în care creşte procentul de deşeuri. ci boala. care începe să scape de sub control. mai ales în ceea ce priveşte mecanismul de diviziune. Absenţa crudităţilor deci şi a enzimelor influenţează negativ diviziunea celulelor.

Aşa era cazul tribului Hunza. Aşa a început civilizaţia! Zahărul rafinat. enzimele. Naşterile timpurii. trebuie să dăm speranţe femeilor sănătoase din punct de vedere organic dar rămase sterile. că pot avea totuşi copii dacă se vor hrăni doar cu alimente crude. anume.hilate şi distruse de toxine. imature. în acea vale liniştită s-a construit o şosea. chimic. populaţiile primitive. de aceea nu s-a găsit şi nici nu se va găsi vreunul! După experienţa noastră. care nu pot fi produse într-o fabrică. Există şi dovezi în favoarea veridicităţii afirmaţiilor noastre şi anume. în care aproape că nu se cunoşteau cancerul şi alte boli de nutriţie. o comunitate care trăieşte într-o vale foarte izolată a munţilor Himalaia. Acolo nu se ştie nimic despre fabrici şi produse alimentare. Din păcate. îngrăşăminte artificiale şi chimicale. ca şi majoritatea alimentelor. sarea de bucătărie şi altele asemănătoare şi-au făcut intrarea în viaţa oamenilor şi au început să le submineze sănătatea. de aceea putem fi siguri 28 că nu este molipsitoare. a celor născuţi cu sindrom Down (mongolism). . Un antidot ar otrăvi şi mai mult corpul bolnav de cancer. există un singur mijloc. Pe de altă parte. acolo poate apărea boala şi există supoziţia că se poate forma celula canceroasă. erau consumate în stare crudă. lipsa de hrană crudă: se formează celule germinative imature sau anormale. Laptele. aşa cum se întâmplă în cazul tuturor virozelor. Iar viitoarele mame care se hrănesc cu crudităţi vor avea naşteri uşoare. de exemplu. Autorul ar mai îndrăzni să afirme că apariţia copiilor anormali ca. Suntem convinşi de faptul că boala canceroasă nu este produsă de un virus special. are aceeaşi cauză ca şi ivirea cancerului. ci numai pe cale biologică.

Deoarece la fiecare patru decese. aş vrea să atrag atenţia celor care se îndoiesc asupra lucrării.putem spune că sunt excluse. este de datoria cercetătorilor (care. cu regim de crudităţi. Este de dorit sa se introducă si să se stimuleze practicarea unei agri29 culturi biologice. în sfârşit. Revista . sunt toţi orientaţi spre chimie) să recunoască. Nenumăratele cazuri de vindecare a cancerului prin alimentaţie crudă. în special cancerul. Împotriva unor astfel de tratamente de mântuială oamenii trebuie avertizaţi. un ţesut iradiat este mai greu de vindecat chiar prin alimentaţia cu crudităţi). rezultatele obţinute în acest domeniu. reprezintă o realitate şi nu mai trebuie trecute sub tăcere. Şi acest medic vindecă. în sfârşit. Creşterea numărului cazurilor de cancer a ţinut pasul în mod uluitor cu creşterea folosirii substanţelor chimice în agricultură şi în industria alimentară. neotrăvită (cu îngrăşăminte biologice). iar banii pentru cercetările oncologice sunt dăruiţi de populaţie. meritele enzimelor şi existenţa nenumăratelor vindecări de cancer prin crudităţi şi să publice. după cât se pare. De aceea este de datoria conducătorilor noştri să experimenteze şi aplicarea metodelor biologice în agricultură. Şi ea îşi argumentează riguros atitudinea. deja amintită. unul se datoreşte cancerului. nici iradierile (dimpotrivă. Doctoriţa Nolfi a ştiut precis de ce nu s-a lăsat iradiată sau operată. Din toate cărţile deja apărute despre vindecările de cancer prin regim alimentar. a doctorului Gerson : Rapoarte asupra a 50 de cazuri de vindecări de cancer. din întreaga lume. nu folosesc nici operaţiile. Atâta timp cât cauza cancerului nu este recunoscută şi îndepărtată. Bolnavii de cancer iradiaţi constituie un exemplu de tratamente de mântuială.

Sănătatea poporului (Elveţia) din aprilie 1971 *scria : „Federaţia elveţiană ar trebui să folosească măcar o parte din milioanele pe care le are şi le cheltuieşte în cercetarea agricolă (metode toxice). S-a insistat chiar pentru îndepărtarea specificaţiei bio şi «cultivat biologic». în Elveţia se întâmplă tocmai contrariul. În toamna anului 1968.se întâmplă chiar contrariul. în care lucrează în mod cinstit peste 700 de familii de ţărani. sunt imediat vândute când ajung pe piaţă. Când astăzi. de 15 ori mai multe insecticide decât nivelul admis pe plan internaţional la laptele de vacă pentru adulţi. în sensul că s-a interzis să se specifice «fără insecticide». Suma de şase milioane strânse constituie prin ea însăşi un semnal privind dorinţa poporului de-a scăpa de teama cancerului şi de pericolul pe care îl constituie. pentru experimentarea biologică". Eu cred că şi populaţia ar fi de acord cu această propunere. După «afacerea brânzeturilor». După câte aud. anticancerigene. consumatorul nu mai poate şti ceea ce este cultivat cu chimicale şi ceea ce este fără. Din păcate . cu alte cuvinte se face totul pentru îngreuierea apariţiei pe piaţă a produselor obţinute printr-o agricultură care se foloseşte de metode agrotehnice biologice. în întreaga lume se pune problema apărării consumatorilor. în medie. şi anume. alimentele biologice. .S-a putut face constatarea că laptele lor conţinea. reprezentanţa elveţiană pentru produse alimentare şi-a schimbat atitudinea. Ziarul Reformă şi dietă din iunie 1975 scria: „Într-o atare situaţie este de neînţeles că forurile sanitare nu fac totul pentru a stimula o agricultură fără otrăvuri. în spitalul cantonului Aargau au fost consultate mai multe mame. Cum să poată sistemul de agricultură biologică.

Sfaturile mele nu au fost luate în consideraţie.să dovedească că face o muncă de pionierat. demnă de urmat. deoarece accepţiunea de „regim sărac în carne" este foarte elastică. . parcă erau nişte putinele de bătut untul şi. injecţii care ulterior au devenit din ce în ce mai dese. în afară de injecţii. El a început prin a-i face din când în când câte o injecţie. să prezinte consumatorilor produsele obţinute. O impresie adâncă mi-a făcut vindecarea tatălui meu. Tatăl meu nu avea decât 56 de ani şi era bolnav de câtăva vreme. prin post parţial. ba mai mult. acesta a fost nevoit să vină de două ori pe zi să-i facă injecţiile 32 Din cauza retenţiei de apă s-a accentuat şi astmul. o curăţire temeinică şi o refacere şi că ar trebui să evite alimentaţia cu carne şi sare. Starea bolnavului se înrăutăţea văzând cu ochii. dar care nu s-a dovedit a fi eficient. fără interzicerea totală a cărnii. I-a recomandat şi un regim sărac în carne şi sare. La data aceea nu eram încă adept al alimentaţiei de crudităţi şi aveam puţine cunoştinţe şi puţină experienţă în metoda de vindecare naturistă. Picioarele tatălui meu se umflaseră aşa de rău. Raţionamentul logic îmi spunea că organele pacientului nostru ar necesita. nu i-a mai prescris nici un alt tratament. deoarece n-a mai fost în stare să se ducă el la doctor. care suferea foarte rău de edem cardiac şi astm. dacă acestea nu au voie să poarte indicaţia «fără otravă» sau «cultivat biologic» ? " 31 DIFERITE VINDECĂRI Prin alimentaţia cu crudităţi şi post poate fi vindecată orice boală. a fost chemat cel mai bun medic din regiune pentru a-1 trata. Se pare că nici doctorul nu mai credea într-o vindecare. deoarece.

în sfârşit. regimul de care vorbeai?". Fiind obişnuit cu o mâncare picantă. Când suferinţa şi-a atins apogeul şi sfârşitul părea aproape. de doi ani. atâta timp cât stomacul era umplut cu mâncăruri care. Adesea mi se părea că nu ar putea să existe chinuri mai grozave decât cele prin care trecea bietul meu părinte. Toată noaptea gemea. El nu primea nimic altceva decât câteva linguri de ceapă tocată întinsă pe o felie de pâine cu puţin unt şi o ceaşcă de ceai diuretic concentrat. de la început. constituiau cauza bolii. mânca acelaşi fel la toate mesele. Fără a întreba pe medic. încât bolnavul nu dormea nici ziua nici noaptea. fără să-şi dea seama. îmi răspundea: „Doctorul ştie mai bine". am încercat cu ceaiuri de plante. De acum înainte nu a mai avut voie să stea la masă împreună cu familia. într-atât încât există indivizi care. îi plăceau sandvişurile lui cu ceapă. În cursul a 24 de ore edemele de la picioare dispăruseră. devenise. în loc să vindece. se sinucid prin patima asta de a mânca. dar nici ele nu i-au putut fi de nici un ajutor şi nu i-au adus nici o alinare. de fapt. în pulpa piciorului şi nu se cicatriza . tatăl meu m-a întrebat: „Şi cum este. ar fi mâncat mai mult decât i se oferea. a contribuit la agravarea bolii. criza cardiacă dispărând complet. Pentru început. Ori de câte ori încercam să-1 conving pe tatăl meu să încerce un alt regim alimentar. Chiar începând din a doua noapte a putut să se odihnească. O rană pe care o 33 avea. deoarece nu s-ar fi putut abţine de la delicatesele oferite. Chiar şi otrava injecţiilor. deocamdată. docil şi dispus să-mi primească sfaturile.insuficienţa cardio-respiratorie fiind aşa de rea. Atunci mi-am dat seama pentru prima oară cât de ataşat este omul de obiceiurile sale culinare. Dacă i s-ar fi permis.

eczema. care nu sunt socotite boli. de 34 tipul celei cu crudităţi. cum ar fi cele pentru cafea. Mărturisesc că nu am exagerat cu nimic. un tratament mai urgent. iar regimul de crudităţi trebuie să aibă o marjă de timp până când puterea lui de curăţire să poată acţiona. respiraţia corectă. totuşi. Nu numai bolile grave pot fi vindecate prin regim de crudităţi. Din acest motiv am adăugat capitolul: Indicaţii deosebite pentru anume bolnavi. Chiar şi . nu se simt obosite şi nici nu simt nevoia să doarmă. vindeca prin regim. Automat aceasta aduce cu ea un fel de viaţă raţională în care soarele. tutun sau băutură se recomandă o perioadă de post total. Mai bună decât terapia este profilaxia bolilor prin hrană vie. Însănătoşit trecuse cu toată inima de partea regimului. vegetarian.s-a vindecat în şapte zile. Din clipa când a schimbat regimul. Din când în când îi mai îmbogăţeam lista de bucate deşi mai trebuia încă să sufere de foame. Există persoane care afirmă că crudităţile ar putea să înlocuiască somnul deficitar. cum sunt: apendicita. din cauza periclitaţii si sensibilităţii lor. Totul părea o minune după o suferinţă aşa de grea. iar în săptămâna următoare tatăl meu a mărşăluit doi kilometri până în satul vecin. oboseala şi constipaţia. În cazurile în care este vorba de unele vicii. din naştere. după o noapte „albă". mişcarea corporală şi dieta. solicitând. Nu trebuie însă să uităm că nimeni nu este. aerul apa. Chiar în ziua următoare. Bolile de nutriţie prin excelenţă. susţin ele. răsuflarea rău mirositoare. de asemenea. nu a mai făcut nici o injecţie. artrita şi multe altele se pot. calculii biliari. au un rol de seamă. ca de pildă durerile de cap. ci şi neplăceri mai mici.

Unele au devenit chiar incapabile să se mai reproducă. aşa cum erau ele obişnuite în libertate. şi anume că animalele s-au îmbolnăvit şi au murit. în timp ce printre popoarele civilizate de astăzi cu greu se mai poate afla un om sănătos ? Care a fost rezultatul experienţelor făcute în grădinile zoologice. Ce categorie de animale e mai apropiată de om în ceea ce priveşte . slănina. se putea trage concluzia că noi am fost creaţi pentru alimentaţia cu carne şi pregătirea ei la foc este normală. de frica agenţilor patogeni? Tocmai contrariul a ceea ce se urmărea. CARE ESTE TIPUL DE ALIMENTAŢIE SPECIFICĂ OMULUI ? Deoarece a fost un timp în care oamenii s-au hrănit mai mult cu carne de vânat.regim de crudităţi parţial poale genera o destul de mare putere de rezistenţă faţă de boli. excesul de sare. S-a trecut din nou la alimentarea animalelor — unele fiind deosebit de preţioase. ciocolata. prăjiturile. Trebuie însă îndepărtate pe cât posibil. Pentru a obţine răspunsul corect la întrebarea noastră. următoarele preparate gătite: pâinea albă şi intermediară. ne putem ajuta făcând o serie de comparaţii cu ceea ce se întâmplă în lumea animală. zahărul rafinat. Astfel de concluzii sunt însă puţin întemeiate şi. când s-a început alimentarea animalelor sălbatice cu hrană fiartă. După aceea s-a putut citi în ziare că până şi animalele foarte rare au început să aibă pui. care trăiesc în libertate. în general nu se îmbolnăvesc. De ce animalele sălbatice. derutante. fiartă sau friptă. alimentele grase sau fierte în grăsime. ouăle fierte. de aceea. laptele fiert sau pasteurizat. folosirea zilnică a cărnii (cel mult o dată sau de două ori pe săptămână). nefiartă. chiar exemplare unice — cu hrana lor naturală.

carnea rămâne prea mult timp în interiorul acestuia. Toate acestea nu dovedesc oare că . porcul) sau a acelora ce se hrănesc 36 mai ales cu fructe (maimuţele)? Gorila. de categoria animalelor de pradă. iar intestinul său este ondulat şi de cinci ori mai lung decât al animalelor carnivore. Teoria lor va rămâne mereu sub semnul întrebării. chiar şi acidul gastric este mult mai „acid". pe când a omului este alcalină. omul) atunci când e pus în situaţia să digere carnea. şi generează diverse boli.. nu mănâncă nici un pic de carne. Deoarece acidul clorhidric al omului este prea slab pentru digestia cărnii. la animalele de pradă. a omnivorelor (de ex. a ierbivorelor. limba lor este aspră la pipăit. Organele digestive ale omnivorelor se aseamănă mai mult cu cele ale animalelor de pradă decât cu cele ale oamenilor. de exemplu.anatomia şi fiziologia aparatului digestiv ? E vorba. oare. Intestinul carnivorelor este de cinci ori mai mic decât cel uman. pe când ale omului sunt tocite. mai puternic. iar măselele lor sunt zimţate. Susţinătorii teoriei evoluţioniste şi-ar sparge capul cugetând pentru ce aparatul nostru digestiv nu s-a adaptat treptat la alimentaţia pe bază de carne sau măcar de ce nu a ajuns să fie asemănător cu cel al omnivorelor (porcul). ceea ce produce putrefacţia şi mirosul urât. Maimuţa antropoidă este singurul animal al cărui aparat digestiv este alcătuit şi funcţionează întocmai cu cel al omului. ceea ce înseamnă că un carnivor poate să mistuie mai uşor plante şi fructe comparativ cu un mâncător de vegetale şi de fructe (vaca. saliva lor este acidă. pe când a omului este netedă. maimuţa. în sânge. Substanţele de putrefacţie trec prin peretele intestinului. în interior intestinul lor este neted. pe când al omului este cutat.

scleroză multiplă. la vârsta de 30. cu care să se poată căţăra pentru a-şi lua fructele din pom. de cancer. şi bineînţeles. Omul şi maimuţa sunt singurele animale 37 dotate cu mâini. primim trista veste despre moartea cutărei sau cutărei cunoştinţe. din fructe! Între acestea ar trebui socotite şi nucile şi seminţele. Maimuţa se hrăneşte şi cu boabe de plante şi cu frunze netede. orice pomi fructiferi care fac poame bune pentru hrana voastră. zahăr rafinat. Civilizaţia a produs schimbări fundamentale în modul de viaţă al oamenilor." Iar spusele acestea au valoare de lege a naturii. deoarece pentru o atare hrană am fost noi creaţi. 40 sau 50 de ani. putem spune deci că vom fi cu atât mai sănătoşi cu cât alimentele noastre vor fi puţin preparate. de aceea este gata să se îmbolnăvească de orice fel de boală posibilă ? Animalele ierbivore nu au gheare pentru a prinde şi sfâşia vânatul. o dovadă că pentru hrănirea lor este nevoie în primul rând de fructe. ceea ce ar corespunde cu salata noastră. Sunt multe soţii tinere care. În urma acestei constatări.omul s-a hrănit greşit. din dragoste pentru soţii lor. Dacă găseşte rădăcini şi bulbi comestibili. nu suntem îndemnaţi să ne amintim una din primele învăţături despre „nutriţie" pe care Creatorul a dat-o primei perechi de oameni şi care este scrisă pe prima filă a Bibliei? Stă scris: „Iată. v-am dat orice iarbă care face sămânţă. mai naturale. nu le trece cu vederea. că le mănâncă aşa cum i le-a dat natura. în primul rând. Şi astăzi el este la fel cu cel al maimuţelor antropoide. stop cardiac sau altă boală caracteristică so- . Şi când ne aşteptăm mai puţin. şi alimentaţia omului ar trebui alcătuită. despre otrăvurile conservante! Referindu-ne la noi. caută să le pregătească „tot felul de bunătăţi". sare de bucătărie. dar aspectul tubului lor digestiv a rămas acelaşi. în consecinţă. Nu ştie nimic despre fiert.

cu totul neintenţionat. omul s-ar fi putut bucura şi astăzi de lumina ochilor! PREJUDICIILE FIERBERII ALIMENTELOR De curând a venit cineva la mine să-mi spună. atâta vreme cât ne simţim „bine". dar numai din neştiinţă. omul este astăzi complet orb. cu . prematură. Deşi a fost operat. Aceste tinere doamne au avut intenţii bune. iar după un timp începea să se vindece. dar toţi specialiştii la un loc n-au mai fost în stare să le prelungească viaţa. i s-a format o tumoare ce apăsa pe nervul optic. durerile şi chinurile pe care trebuiau să le suporte bolnavii creşteau. De aceea suntem convinşi că. ce bine ar fi fost! După experienţele noastre. vrem să atragem atenţia asupra unuia singur care ni se pare edificator. şi-au osândit soţii la o moarte sigură.pentru o vindecare care nu a avut loc. ar fi existat cineva care să-l lămurească. poate chiar numai sucuri proaspete. O tragedie mai mare nici că se putea închipui. din anii tinereţii. totuşi. Şi în cazul lui s-a spus că trebuie operat imediat. când soţul şi-a dat obştescul sfârşit. să citim măcar o carte despre cum să ne menţinem sănătatea! Din nenumăratele cazuri nenorocite pe care le ştim personal. s-a sacrificat totul. altfel va fi prea târziu. că noi am fost creaţi pentru un alt fel de alimentaţie. că măcar două luni ar fi trebuit să încerce un regim hipoacid. Jumătate din „avere" a fost dată medicilor. Am cunoscut un om căruia.cietăţii noastre civilizate. dacă nu s-ar fi făcut operaţia. iar suferinţa celor din familie a fost mai groaznică. simplu. Şi când te gândeşti că nu găsim însă niciodată timp. îmbuibându-i cu toate delicatesele artei lor culinare. Dacă. să-i explice. nici un cancer n-a mai evoluat în timpul unui atare regim.

la folosirea cărnii. au fost deja amintite în primul capitol. ce locuia lângă Berna. iod şi alte săruri minerale. Vegetarienii renunţă. Astfel de realităţi ar trebui să ne atragă atenţia. îşi pierde 60% din valoarea iniţială. Totodată. în alte alimente este distrusă doar parţial în timpul preparării mâncărurilor. în mare măsură. dar fierb cele mai multe mâncăruri. printre altele. parte prin coagulare. Una din cele mai importante dintre ele. Pe lângă enzime. substanţele proteice astfel modificate produc mai multe reziduuri şi acizi în urma metabolismului. Toate sărurile minerale se elimină prin apa de fierbere şi prin aburi. remarcând. în cartea sa. se pierde total prin fierberea alimentelor mărunţite şi la fierberea laptelui. de pildă. Pierderile de calciu. fiartă în mod obişnuit. ci de o „vegetariană". că varza. prin fierbere sunt distruse. a cărei sarcină principală este curăţirea sângelui. potasiu. astfel că legumele şi zarzavaturile nu mai conţin nimic hrănitor în ele. că. enzimele. Aşa scrie un cercetător american. şi vitaminele. parte prin distrugere. într-adevăr. Chiar dacă fierberea se face cu grijă. „Zarzavaturile fierte în apă sunt cele mai puternic depreciate". vitamina C. Dr. o adeptă a alimentaţiei naturiste. Lipsa de enzime are ca urmare faptul că mai mult . magneziu. uite. de exemplu în abur. Dar s-a aflat că nu era vorba de o „naturistă". Garten. Pro40 teinele îşi pierd 2/3 din valoarea lor nutritivă prin fierbere. pricinuite prin fierbere. fier. Dureri şi suferinţe. şi avea 40 de ani. a murit de cancer.un aer triumfător. Între cele două noţiuni este o mare deosebire. nu este nici o deosebire între acest sistem de fierbere şi celălalt: în ambele cazuri-sunt distruse substanţele cele mai de seamă.

depozitându-se ca reziduuri. Fructele nu trebuie fierte sau sterilizate sub nici o formă. cantitativ. modificări chimice inexistente în alimentele care nu se fierb. ambele foarte otrăvitoare (dăunătoare). Conservarea se rezolvă doar prin congelarea lor. dar nu şi cele fierte: iată o dovadă certă că schimbarea suferită de zahăr şi amidon prin fierbere este categoric dăunătoare. În acest fel ele devin o reală primejdie pentru oameni. Grăsimile animale şi vegetale solidificate şi uleiul încălzit obliterează arterele şi provoacă hipertensiunea arterială.de 3/4 din sărurile minerale importante din celulele cornului nu pot fi valorificate de organism. pentru că volumul alimentelor scade mult prin . Într-adevăr. decât din cele crude. la obţinerea uleiului prin presare la cald. de exemplu. chiar având stomacul plin. ci chiar în timpul procesului de fabricaţie. Cu astfel de pierderi enorme. un ajutor deplorabil pentru un mare fiasco! S-a observat că din mâncărurile gătite se mănâncă de trei-patru ori mai mult. cei mai mulţi oameni sunt subalimentaţi. predispunându-i la obezitate. Cele mai mari prejudicii le suferă însă grăsimile şi uleiurile şi nu numai la fierbere. Fructele crude sunt suportate chiar şi de diabetici. oricâţi bani cheltuiţi pentru hrană. Amănunte în plus veţi găsi în capitolul referitor la Bolile de inimă. care îşi schimbă total compoziţia chimică. sunt cele mai folosite. 41 Aroma şi gustul picant al fiecărui aliment sunt foarte prejudiciate prin fierbere. între care sarea de bucătărie şi zahărul. de aceea este neapărat nevoie de un suport artificial. pe când uleiurile obţinute prin presare la rece le curăţă de depuneri. Prin fierbere sunt degradate chiar şi amidonul si fructoza. pe mesele dumneavoastră se găsesc numai alimente cu valoare nutritivă redusă. Aşa că.

la cutie. chiar împătrit. cheltuielile adiacente generate de alimentaţia fiartă sunt mult mai ridicate decât costul crudităţilor. sunt durerile şi chinurile bolnavului. abstracţie făcând de suferinţele psihice şi neajunsurile financiare care se instalează în unele familii. şi astfel. numai 42 sâmbăta. Am găsit în schimb multe alte alimente delicioase. După aproximativ o jumătate de an. totdeauna ispita îţi va da ghes „măcar să guşti"! După un timp mi-am cumpărat o cutie la două săptămâni şi apoi tot mai rar. la care trebuie să renunţi. mai grave decât toate celelalte. Dar. îmi place mai mult alimentaţia mea de astăzi decât mi-a plăcut cea din trecut! Îmi amintesc bine de trecerea mea de la vechile obiceiuri culinare la alimentaţia naturistă. de fapt. la toate aceste cheltuieli se mai adaugă întreruperea temporară a lucrului (concediile de boală) şi curele de tratament în staţiuni balneoclimaterice. banii daţi pe mâncare. Iată cât de multe sacrifică omul doar pentru o neînsemnată plăcere culinară! De altfel. mi-am propus ca pe viitor să-mi cumpăr numai câte o cutie. gustul ar putea fi uşor reeducat. o asigurare de boală care. În plus. şi niciodată să nu cumpăr două deodată.fierbere. pentru că se ştie că el este o obişnuinţă. Apropo de satisfacţiile gustative. Sardelele în ulei. erau la acea dată hrana mea preferată. Când am început să schimb regimul. ar fi putut fi evitată. Notele medicilor depăşesc de multe ori. MUNCA GREA ŞI HRANA CRUDĂ În discuţiile asupra alimentaţiei cu crudităţi mi se . depunerile şi creşterea în greutate cu greu mai pot fi evitate. nu am mai simţit nevoia de sardele. şi care nu pot fi evaluate în cifre. cu greu vei reuşi. devine imperios necesară . ca să le am pentru două sâmbete : dacă ai în casă tocmai acel „ceva bun".

În realitate. deoarece acestea devorează carnea crudă cu piele şi păr. 44 În general. în afară de asta. Un dublu campion olimpic la înot pe distanţe lungi. este doar un mijloc de a biciui. din America. medaliat cu aur la Roma şi la Sydney. El atribuie rezistenţa sa neobişnuită crudităţilor şi. adică dacă aş rezista numai cu hrana din crudităţi. adaugă mai departe.". a publicat o carte în care mărturiseşte. naturiştii.spune adesea: „Aş vrea să te văd cum te-ai descurca dacă ar trebui să munceşti din greu!. Unii erau mâncători împătimiţi de carne. Ocazional am efectuat şi eu muncă grea. printre altele. După rapoartele pe care le avem. proteina îşi pierde. iar organismul lor a fost creat şi adaptat exact pentru acest fel de alimentaţie. Roos. în concursuri. . în lucrarea amintită că. de a stimula artificial. Există şi alte dovezi... că mesele sale sunt alcătuite 90% din crudităţi. asemenea cafelei. s-a făcut o examinare asupra capacităţii de muncă a unor muncitori. în Germania. pe când ceilalţi. Nu mai eşti chinuit nici de oboseală şi nici de sete. sunt istoviţi şi cedează. şi chiar şi în această situaţie hrana crudă şi-a dovedit superioritatea. carnea este considerată un aliment dătător de forţă. cândva. Este neîntemeiată comparaţia cu efectul pe care îl are carnea asupra animalelor de pradă. aproape de final. carnea fiartă conţine numai o fracţiune din valoarea nutritivă a celei crude. Cine a rezistat mai mult la „tăvăleală" ? După calculele făcute. După cum am văzut mai sus. mulţi erau adepţi ai crudităţilor. cu reţinerea de la orice fel de preparate din carne. nu-şi foloseşte niciodată întreaga sa putere de rezistenţă de la început.

au făcut o cură de slăbire mâncând. ceea ce favorizează şi mai mult apariţia bolilor. atunci când este vorba mai ales de persoane ce prestează o muncă fizică grea este că. Două doamne. Cele mai multe mâncăruri fierte conţin tot atâta sare cât conţine o hrană specială care se foloseşte astăzi în îngrijirea animalelor pentru îngrăşarea lor. putem spune că ele aproape nu mai există. Se poate replica faptul că unii iubitori de carne ating vârste înaintate. consider că utilizarea cărnii fierte este o hrană unilaterală. de valoare redusă. . Ambele cer să fie satisfăcute şi duc la creştere ponderală.prin fierbere. în plus. Consumul de sare trezeşte în ele o senzaţie anormală de foame şi o sete permanentă. Pentru a produce un kilogram de carne este nevoie de 10 kg de cereale. prin aceasta. 2/3 din valoare sau poate fi complet distrusă. din cauza ei. care. Experienţa a reuşit. considerând carnea un aliment cu valoare nutritivă mare. întotdeauna există excepţii. un timp. Au ţinut acest regim pentru a-şi păstra linia suplă. nefolosibil. Un alt dezavantaj al sării din mâncare. Este o tragedie că medicii recomandă carnea şi sugarilor. Pro45 blema alimentară a omenirii ar putea fi astfel lesne rezolvată. un rol de seamă îl are cumpătarea. Personal. Dar seminţele de cereale sunt de 10 ori mai valoroase şi mult mai sănătoase. Şi-apoi. Chiar şi fierul din carne devine anorganic şi. Nu după mult timp au murit amândouă de o boală de piele. nici un alt aliment nu încarcă şi nu acidifiază mai mult sângele decât carnea. se acumulează multă apă în corp. numai carne şi salată. În ceea ce priveşte vitaminele. cunoştinţe apropiate ale autorului.

Înţelegem şi de ce hrana crudă înlătură oboseala. la o şcoală agricolă. ca fiecare dintre muncitorii lui să aibă o astfel de cărţulie ? DEVALORIZAREA LAPTELUI PRIN PASTEURIZARE Pasteurizarea a fost introdusă de Louis Pasteur. N-ar fi oare de-a dreptul fantastic. din valoarea lor intrinsecă. Unul dintre viţei a fost scutit de continuarea probei pentru a rămâne în viaţă. Vegetarianul naturist este scutit de această neplăcere. Dar. şi constă în încălzirea alimentelor până la 80 C pentru a distruge bacteriile. Doi din prima grupă au murit din prima lună. încă din prima zi de viaţă. ceea ce poate aduce prejudicii sănătăţii. pentru a putea urmări ce efect are asupra viţeilor hrănirea lor cu lapte pasteurizat şi cu lapte crud. Acum înţelegem de ce acei muncitori vegetarieninaturişti au rezistat de două ori mai mult la corvezi decât ceilalţi. lapte crud. prin aceasta şi alimentele îşi pierd. lapte pasteurizat. aşa cum a dovedit-o un experiment publicat în numărul din iunie al revistei Minte şi materie. Al patrulea viţel a murit la două zile după . savant francez. începe să fie eliminată împreună cu sarea. mai mult sau mai puţin. Ce avantaje enorme s-ar crea armatei dacă soldaţii noştri ar fi dispuşi să încerce acest tel de alimentaţie! Ne gândim — în caz de război — la simplificarea tuturor celor necesare aprovizionării şi la faptul că lipsa trupelor de rezervă n-ar mai fi o problemă. iar alţi opt. din Oxford (Anglia): „În Scoţia. pentru orice antreprenor.la cel mai mic efort. Opt viţei au primit. s-au făcut nişte experienţe.

Germenii bolilor. organul Asociaţiei Kneipp. laptele îşi pierde puterea sa dătătoare de sănătate şi calităţile nutritive de îndată ce este încălzit sau fiert. de corpul nostru. toate enzimele de importanţă vitală pentru noi sunt distruse. a dus la moartea lor. în sângele încărcat de reziduurile produselor pasteurizate. La cele la care laptele pasteurizat a fost hrana principală." Scrisoarea sănătăţii. glanda tiroidă era slab dezvoltată. au rămas toţi în perfectă stare fizică. prin încălzire şi pasteurizare. un te- . metabolizate. nu mai pot fi decât în mică măsură asimilate. Cele hrănite cu lapte crud s-au dezvoltat normal. cărămizile vieţii că. încă din prima generaţie au avut loc avorturi. zgâriind şi muşcând. Animalele au suferit modificări de comportament. care mişună pretutindeni. în special calciul. în timp ce ceilalţi au putut fi salvaţi. elementele principale ale laptelui." După cum rezultă din toate experienţele de mai sus. Ca urmare. În generaţia a treia. Viţeii grupei a doua. în cele din urmă. din sudul Germaniei. găsesc. La toate pisicile care nu au primit lapte crud. devenind agresive. s-a instalat un rahitism grav care. dându-li-se ulterior lapte nefiert.încheierea perioadei de probă. fierul şi fosforul. Cercetările s-au extins peste mai mult 47 de trei generaţii de pisici. au experimentat alimentaţia cu lapte pasteurizat la pisici. care au primit toţi lapte nedegradat. Cunoscutul biolog canadian H. animalele erau aproape degenerate. Enzimele. Tot ceea ce rămâne devine o aglomerare de deşeuri ce constituie un depozit de sânge. prin procesele de fabricaţie şi chimizare ale alimentelor. La 53% din animale. scria în numărul 2 din 1972: „Doi oameni de ştiinţă americani. Tobe. scrie în cartea sa. Potenger şi Simonsen.

Oliver. Z. Pentru a dovedi în mod cert un atare fapt. Un cercetător englez. a publicat în ziarul Asistenţa socială. sperând că se poate încrede în onestitatea lui. Dar i-au dăunat? Nicidecum! Bând lapte crud şi folosind şi alte crudităţi. Oliver a mai adăugat că „laptele. Dr. care este plină de suc şi viată ? Pentru că bacteriile au fost create tocmai pentru a înlătura 48 deşeurile acumulate şi astfel au un rol deosebit de important în natură. Pasteurizările acţionează astfel oarecum împotriva tocmai a scopului pentru care sunt utilizate. O mamă foarte grijulie faţă de copilul său a considerat că odrasla ei nu mai poate bea decât lapte crud. prielnic. iată că. pentru dezvoltare. H. Evelyn. care nu i-au făcut. rezultatele unor stu- . Probele remediilor: „De ce o ramură uscată este atacată de viermi şi bacterii şi nu una sănătoasă. prof. de îndată ce găsesc un depozit de deşeuri în sânge şi atacă ţesutul celular. nici un rău. Copilul probabil că înghiţise milioane de germeni de tuberculoză. noi le învinuim că ne-au provocat suferinţe deşi nu ele sunt vinovate de declanşarea bolii. Emerich a înghiţit o fiolă întreagă cu bacterii de holeră. boala fiind într-o fază foarte avansată de evoluţie. 1934. o capodoperă dietetică". 47. Z. de la London Hospital. de la o anumită vacă.Dar. După un timp. astfel încât bacteriile nu au găsit un teren favorabil. aparţinând unui prieten apropiat. dacă este pasteurizat devine „o uşă deschisă pentru boli si moarte".ren propice pentru dezvoltare. s-a descoperit că vaca respectivă suferea de tuberculoză." În această privinţă sunt de acord mulţi medici. bineînţeles. confirmă aceste adevăruri în cartea sa.. H. avea o constituţie foarte robustă. Astfel se nasc bolile.

regulat. numai cu lapte pasteurizat. hrănită cu lapte crud.dii făcute asupra apariţiei şi evoluţiei cariilor dentare la copiii din diferite orfelinate. tot felul de experienţe efectuate în Anglia şi America. Într-un cămin de copii din Anglia. a favorizat-o. La o grupă de 58 de copii. care sunt atât de răspândite. tulburau digestive şi alte boli. Copiii cărora li s-a dat exclusiv lapte pasteurizat s-au îmbolnăvit în scurt timp de scorbut (lipsa vitaminei C). dar prin devalorizarea . cărora li s-a dat regulat lapte crud. după acelaşi interval de timp nu a mai apărut nici un caz de carie 49 l dentară. care au fost alimentaţi un timp. Arnold de Viers descrie cu lux de amănunte toate experienţele. unele în universităţi. Experienţele au demonstrat că laptele pasteurizat. Toate aceste dovezi arată că atât laptele pasteurizat cât şi fierberea sunt fără sens. Experienţele făcute asupra a 750 de băieţi au scos la iveală. au dat aceleaşi rezultate. rahitism (lipsă de calciu). după. 14 copii — dintr-o grupă experimentală mai mare —. Arnold de Viers. El a descoperit că laptele crud constituie o apărare activă împotriva bolilor. în loc să apere de tuberculoză. rezultate uimitoare. s-au îmbolnăvit de tuberculoză. Nu numai că sănă tea oamenilor este prejudiciată. cu alte grupe. Alte experienţe. aşa încât nu poate fi vorba de nişte rezultate inventate. consemnează în cartea sa. trei-patru ani. numai un singur băiat s-a îmbolnăvit de această boală. un cercetător american. în timp ce într-o altă grupă experimentală. Elixirul vieţii. altele în spitale.

deşi este mai scump. Am locuit câţiva ani în Florida — SUA. fapt ce constituie o cauză a bolilor. afecţiunile coloanei vertebrale ale articulaţiilor şi cele de cord. ca şi fracturile sunt consecinţe ale lipsei de calciu. Singurul avantaj al pasteurizării constă în faptul că. dar oricât m-am zbătut. Neştiinţa celor lor mulţi a permis unor profitori să voteze o astfel lege. În multe regiuni ale Germaniei nu se mai găseşte deloc lapte crud. mi-a fost imposibil. să trebuiască să fac rost de lapte crud pentru nişte copii bolnavi ai unor vecini. Am fost pus în situaţia. Chiar şi acum se foloseşte mai mult lapte pasteurizat. în curând vom rămâne şi noi fără lapte crud. laptele poate fi păstrat mai mult timp 50 » i şi transportat fără a se altera. Multe boli. chiar şi pentru potolirea setei este mult mai bun şi mai .alimentelor se pierd milioane. Pentru asigurarea cantităţii de calciu necesară organismului trebuie să bem zilnic puţin lapte crud. ci doar pagube incalculabile. Nici ţăranii nu puteau să-mi vândă. dar şi aici lăptarii „dispar" unul câte unul. Nu se ştie că prin pasteurizare calităţile lui sunt depreciate. în acest fel. Să nu uitam că laptele conţine mai mult calciu decât orice alt aliment. Dacă oamenilor nu li se spune adevărul curat. pentru că legile interziceau comercializarea laptelui ca atare. Nu se ştie că o cură cu lapte crud poate vindeca boli grele. Consumatorului nu-i aduce nici un folos. la un moment dat. În Elveţia lucrurile stau ceva mai bine. chiar şi artroza. iar 90% din oameni suferă de lipsă de calciu.

toxinele acide dăunătoare din organism. cel mai bun furnizor de calciu. Toate sunt bune. ci chiar şi mulţi morţi. acidul puternic din iaurt răpeşte corpului calciul. foloseşte mult lapte crud. nici nu putrezeşte. schilozi şi invalizi. încât. Nici un duşman al laptelui nefiert nu poate tăgădui acest adevăr. în plus. laptele nefiert. Dacă mulţi oameni din aceste ţări trăiesc şi peste 100 de ani. pentru că laptele nu se strică. Dacă se atrage atenţia împotriva consumării laptelui nefiert. asemenea zarzavaturilor. laptele crud şi cel prins constituie alimente de bază şi nimeni nu se gândeşte la vreun risc. Iar cei ce alarmează împotriva aşa-ziselor riscuri ale utilizării laptelui nefiert. Bacteriile străine care s-ar putea dezvolta sunt inofensive şi nu-i alterează calităţile. calciu). vitamine. Doar bolnavii de reumatism trebuie sâ-1 evite. doar laptelui crud ar trebui să-i mulţumească! Frica de îmbolnăvire este atât de mare. inducând în eroare oamenii. cât nu s-a acrit şi este folosit cu măsură. Iaurtul îşi pierde şi el o parte din valoare prin fierbere (enzime. Din contră.ieftin decât orice altă băutură gazoasă îndulcită. ar obiecta cineva. este inofensiv. Cine vrea să se hrănească ieftin şi totuşi foarte sănătos. ci numai se . ea are câştig de cauză. De aceea vindeca bolile. Laptele nefiert acţionează ca un purificator. În Bulgaria şi în alte state răsăritene. care provoacă nu numai un număr mare de accidente. cu atât mai mult ar trebui să fie interzis automobilul. dacă nu ar exista şi riscuri! Care risc? O dată cu exemplele prezentate am văzut că pericolele sunt mai mari şi mai multe în cazul laptelui pasteurizat decât la cel nefiert. proteine. are proprietăţi bazice în proporţie de 80% si neutralizează. cu toate avantajele laptelui crud. o fac pentru beneficiul lor. de aceea este foarte igienic. Laptele prins. sau dacă acesta este interzis.

Dorim să protestăm energic împotriva unei afirmaţii neîntemeiate apărută într-o lucrare a lui Holtzer Sommers. În plus. copiii ar face afte (aftoză). încă din primele săptămâni de viaţă a mâncat lapte de vacă nefiert. Laptele nefiert nu se menţine pur numai pe sine. Eu personal consum zilnic lapte crud. s-ar îmbolnăvi de pojar. că laptele neîmbuteliat este filtrat în lăptării? Eu cred că afirmaţia că ar fi neigienic este un pretext al adversarilor laptelui crud. în familia noastră. agenţii curăţeniei. în timp ce laptele fiert sau pasteurizat putrezeşte. Se mai spune că şisistemul de muls este neigienic. scarlatină etc. adesea. diluat corespunzător.acreşte. de pildă. Nu s-a observat. Deci. metodă ce se practică în America de mulţi ani. cel mai uşor de digerat. Aceasta se datorează fermentului lactic. relativ cel mai ieftin şi cel mai valoros. sunt distruşi. De ce ? Pentru că este alimentul cel mai bun şi agreabil. Până în prezent nu a făcut nici una din bolile copilăriei şi s-a dezvoltat minunat. desertul este. ci el curăţă intestinele de resturile florei bacteriene de putrefacţie şi de alţi agenţi patogeni. anume că. Fetiţa mea. El este mort şi nu mai are nici o putere de curăţire şi de vindecare. Propriul meu copil . laptele acţionează totuşi ca purificator şi nu pierde nimic din capacitatea sa de a întreţine sănătatea. care are şapte ani. nici prin pasteurizare el nu devine „mai curat". Cei care spun asta nu ştiu că 2/3 din lapte este muls mecanic şi în curând 52 întreaga cantitate de lapte va fi mulsă astfel. enzimele si acidul lactic. cel mai bun la gust. nu trebuie să vă temeţi să-l beţi dacă nu mai este proaspăt. din cauza consumării laptelui nefiert. astfel că nu mai poate fi vorba de igienă. dimpotrivă. vărsat de vânt. o cană cu lapte nefiert.

De pildă. A respinge laptele pe motive etice este cu totul altceva. dar sistematice. în curând poporul nostru nu va mai putea cumpăra lapte proaspăt. Dar de ce să-i conteşti calităţile ? Este. În plus. nici crud! Chiar numai faptul că. pentru denigrarea alimentaţiei cu lapte crud. dacă nu se începe chiar de pe acum o contraacţiune. nu ar mai fi nici pur. deoarece statutul confederaţiei privitor la lapte interzice ţăranilor să-şi vândă laptele şi produsele lactate . Ceea ce s-a întâmplat în Florida este un semnal de alarmă. în ţările balcanice. oamenii — a căror hrană de bază o constituie laptele crud — ajung la vârste mult mai înaintate decât este media de viaţă. pentru că a vândut brânză dulce.este un exemplu că toate acestea nu sunt decât născociri. unii ţărani au fost urmăriţi de autorităţi.de dorit să ne unim glasurile întru susţinerea şi salvarea laptelui crud! Fără ajutorul acelora ai căror „ochi s-au deschis" şi fără o propagandă serioasă împotriva acţiunilor aproape imperceptibile. pentru convalescenţi este alimentul cel mai uşor digerabil. face să cadă teoria lui Sommers. vânzarea de brânză proaspătă şi unt ţărănesc fiind deja interzisă. Fără temei este şi teoria lui Sommers. de îndată ce vine în contact cu aerul. Tot astfel de greutăţi vor avea de întâmpinat şi oamenii noştri (elveţienii) peste câţiva ani. Faptele dovedesc tocmai contrariul: laptele crud vindecă. Acolo. conform căreia omul adult nu ar mai putea digera laptele nefiert (ci numai sugarii) sau că acesta. un ţăran din cantonul Neuentorg a avut de suferit. pentru că „imobilizează" acizii. asemenea fermierilor americani. deoarece au existat medici răuvoitori care i-au făcut pe nedrept răspunzători pentru diversele boli contactate de copiii ai căror părinţi cumpără de la ei lapte proaspăt.

Când. AZI. deci. cu excepţia unor fructe care nici nu erau considerate alimente. poliţia a făcut o descindere la el acasă. se consideră că sistemul de nutriţie actual este perfect echilibrat. manuale de gastronomie şi tratatele de dietetică a numeroşi medici. Acest ţăran îşi cultivă pământul fără îngrăşăminte chimice şi fără pesticide (aceasta s-a întâmplat în 1970). Prin ziare. s-a trâmbiţat că totul trebuie să fie fiert şi pasteurizat. cu mai multe maşini. 55 .persoanelor particulare. spaima faţă de microorganismele generatoare de boli s-a răspândit în întreaga lume. cu vreo sută de ani în urmă. că pregăteşte alimentele pentru absorbţia şi asimilarea lor în organism. spaimă care mai persistă şi azi. Bircher a descoperit. Dar după ce Dr. OAMENII TRĂIESC MAI MULT? Deşi părerea că strămoşii noştri s-ar fi hrănit mult mai sănătos este destul de răspândită. dat fiind faptul că de atunci şi până în zilele noastre media de vârstă a crescut. cu cât se folosea mai intens. DE CE. cărţi. Atunci fierberea era considerată o adevărată „predigestie". şi i-a confiscat toate proviziile. Cineva a fost chiar de părere că industria chimică si cea farmaceutică ar contribui substanţial ca oamenii să ajungă la o vârstă înaintată. iar arta culinară foarte sofisti cată nu ar exercita nici o influenţă negativă asupra sănătăţii. Vrem să urmărim până unde si în ce măsură cele de mai sus corespund adevărului. cu atât era mai bine pentru om. Este categoric că acum 50-100 de ani strămoşii noştri fierbeau lotul. Louis Pasteur a inventat pasteurizarea ca mijloc de protejare a sănătăţii împotriva agenţilor patogeni.

mai sănătos. pe care le-am făcut în forme destul de grave. de ochelari şi de multe alte neplăceri. precum măslinele. Mai târziu. Laptele si cerealele conţin foarte mult fosfor şi calciu.acum câteva decenii. Astăzi. Conform concepţiilor acelor timpuri se pare că eram foarte bine hrănit. care se ştie că sunt deosebit de importante pentru metabolismul celulei nervoase. care erau foarte sănătoase. Sunt convins că aş fi fost un copil mai puţin plăpând . asa-numitele cereale Bircher. era devalorizată. deşi aveam propriile noastre vaci. s-a creat un nou curent de opinie care viza un alt mod de viată. în ceea ce priveşte aspectul exterior eram mare şi puternic. laptele fiert. în plus. de 56 dinţii artificiali. Iar. Şi totuşi. măselele mi se cariau mereu. în mare măsură. după ce mi s-au deschis ochii. La vârsta de 16 ani a trebuit să-mi pun ochelari. Dimpotrivă. susţin că dacă aş fi respectat o alimentaţie corectă. La scoală eram foarte emotiv şi uituc. când mă căutai eram răcit. în tinereţea mea. încă de la vârsta de şase ani am avut prima întâlnire cu dentistul. Eram oprit să beau lapte crud. se mânca numai mâncare gătită sau coaptă. în schimb. atât dantura cât si nervii mei se aflau într-o stare de slăbiciune avansată. pâinea proaspătă şi zahărul rafinat erau utilizate din belşug. în ciuda deselor controale. la masa noastră cea de toate zilele. acum 50 de ani. „înălţându-le" la rangul de hrană. Raportat la cantităţile de lapte şi pâine pe care le-am mâncat în copilărie. o hrană care. aş fi fost scutit de toate necazurile şi bolile amintite. ambele fiind semne vădite ale unor nervi slăbiţi. măselele şi sistemul meu nervos ar fi trebuit să fie deosebit de sănătoase şi rezistente. aveam febră şi am trecut prin toate bolile copilăriei. şi a dovedit valoarea ridicată a salatelor şi fructelor crude. totuşi desele mele îmbolnăviri dovedeau subalimentaţia.

cauza bolii trebuie căutată în subalimentaţia sistemului nervos. Pot spune că bolnavii care se sting încet. care a fost hrănită de mică (din săptămâna a treia) cu crudităţi.aş fi putut fi un elev mai bun. Foarte eficace au fost conferinţele 57 şi cursurile organizate de aceste societăţi. Este de dorit ca. Trista poveste a copilăriei mele s-a repetat în cazurile a mii de copii şi se mai repetă şi azi. S-a publicat literatură despre tratamentul naturist şi alimentaţia pe bază de crudităţi. La ridicarea mediei de vârstă au contribuit multe. o igienă individuală mai . Urmarea este că şi cel mai uşor dezechilibru psihic poate genera catastrofe. Chiar şi unii medici şi-au schimbat opiniile. Ţin să menţionez că fetiţa mea. Ereditatea poate avea şi ea un rol. în primul rând în astfel de institute. nu a plâns aproape deloc ca sugar. Se spune că acum 100 de ani fiecare al treilea copil murea până la vârsta de sase ani. nu ar fi ajuns în această situaţie dacă ar fi primit suficientă hrană vie. în majoritatea cazurilor. tocmai această hrană a generat boala. Obişnuitul regim cu carne fiartă nu este în nici un caz cel adecvat unor astfel de bolnavi: deseori. Tot atât de mulţi sunt si copiii care au murit de timpuriu din cauza greşelilor de alimentaţie. S-au format asociaţii şi institute favorabile unei atari reforme conceptuale. prin ospicii sau prin instituţiile asemănătoare. Practicarea sporturilor. Trebuie să se verifice practic faptul că bolnavii se înviorează de îndată ce primesc hrană crudă. să se recunoască neajunsurile alimentaţiei fierte si să se urmărească îndreptarea ei. ospicii şi spitale. în majoritatea cazurilor. totuşi. Cu 50 de ani în urmă s-a ajuns la concluzia că sunt absolut necesare un regim de viaţă şi o alimentaţie mai sănătoase.

de cele mai multe ori. în plus. apa poate pătrunde în vas printr-un orifi58 ciu.bună. Cum s-ar zice. generalizarea instalaţiilor de baie amenajate în aproape fiecare casă şi multe altele au contribuit şi ele la prelungirea mediei de viaţă. Metodele de azi pentru vindecarea bolilor pot fi ilustrate prin următoarea comparaţie: un om stă într-un vas cu apă. Dacă o boală dispare după tratament. dar nici sănătos nu este. se încearcă. Izbitor este declinul mortalităţii copiilor. într-o atare situaţie s-a ajuns printr-o alimentaţie greşită. După cum s-a mai spus. li se dau mai ales lapte praf nefiert. fie după vindecarea ei aparentă se manifestă alte boli. unora dintre ei li s-a putut prelungi viaţa cu câţiva ani. Iniţial trebuie îndepărtată cauza maladiei. căci datorită ei şi-au găsit microbii un teren mai „uşor" de atacat. Industria farmaceutică a ajutat şi ea la prelungirea vieţii omului. banane si alte fructe crude. altfel nu are rost nici un tratament. medicamentele au. doar vindecarea simptomelor şi nu a organismului uman în totalitate. se luptă să o scoată cu un făraş: o muncă de Sisif. pentru că astăzi multe boli specifice copilăriei sunt tratate cum trebuie şi. efecte secundare nocive. în cele mai multe cazuri. a îngrijirii mai bune a bolnavilor. de fapt. Indiferent dacă natura afecţiunii este de ordin psihic sau de alt ordin. ea fie apare mai târziu. Mulţumită chirurgiei moderne. Din păcate făinurile mai joacă încă un rol de seamă în alimentaţia lor. cel din apă. cu totul istovit de puteri. bolnavul nu moare. prin faptul că medicamentele ameliorează bolile — dar nu le vindecă. în loc să închidă orificiul prin care pătrunde apa. amestecat cu ceai de muşeţel alături de făinuri fierte. în loc să li se dea sugarilor lapte fiert. se mai poate .

Făraşul este imaginea modului în care poate ajuta medicina si chirurgia modernă. până la urmă.. căci el. pornind de la cauza bolii. „Ieftinătatea" hranei de crudităţi este prea puţin „interesantă" pentru ei. pentru că nu ştie că si alimentaţia de crudităţi poate procura satisfacţii gustative. dar până la urmă se îneacă. de aici. Regimul minune există. de aceea se murea mai rapid. fără ca ea să fie cunoscută şi să pătrundă în cele mai diverse medii sociale. o medie de viaţă mai lungă ! Mulţi oameni nu pot să creadă că există o cură aşazisă minune (regim-minune). altfel aleargă la un alt medic. pentru ca. prin alimentaţia necorespunzătoare si medicamentele toxice. ţine mai mult la „plăcerile burţii" decât la sănătatea sa. Astăzi boala este doar tărăgănată. deşeurile. Nu se gândeşte nimeni că o suferinţă ce trenează ani de zile poate. reziduurile cu care se încarcă. pentru că nu este înlăturată cauza. Din acest motiv.menţine deasupra apei un timp. Al doilea motiv este generat chiar de cel bolnav. este verificat. niciodată nu vor putea ieşi biruitoare meritele acestei alimentaţii. organismul bolnav. precede de cele mai multe ori moartea. bolnavul să "se înece" în ele. Am întrebat o dată un medic de ce nu-şi tratează pacienţii în mod natural. Cu o sută de ani în urmă nu se dispunea nici măcar de „făraş" ca să scoată apa. Apa reprezintă toată „murdăria". El 59 mi-a răspuns că pacientul vrea să vadă o reacţie rapidă. multe spitale şi. în permanenţă. dar nu poate să pătrundă din două motive : Primul — cei mai mulţi medici îl înlătură din capul locului. ca urmare a unei alimentaţii greşite.. Nu am avut însă .

le pierde pentru că le consumă. ceea ce este egal cu o crimă faţă de om. utilizarea medicamentelor este mai mult decât una din practicile medicale. RAFINAT La orice aliment neatins de mâna omenească. din rezervele lui proprii. Dacă aceste substanţe nu există în alimente. Tărâţele conţin. de fapt. organismul nostru este forţat să le dea din resursele proprii şi astfel individul începe să slăbească. fapt deosebit de important. Ce poate să însemne prelungirea vieţii fără sănătate ? ZAHĂRUL ALB. printre altele. de nelipsit în metabolismul amidonului şi zahărului. Deoarece. începe să provoace neorânduială. părţile lui componente alcătuiesc o structură perfect armonizată. şi astfel. Cele 20-30 de elemente pe care le conţine trestia sau sfecla de zahăr au fost distruse. nici de decojire. De îndată ce zahărul ajunge în circuitul sangvin. astăzi. în întregul lor. . Corpul este nevoit să-şi procure toate aceste elemente din el. Tărâţele sunt indispensabile pentru transformarea amidonului ce se găseşte în interiorul grâului (făina albă). este singura aplicată. legile naturii cer ca alimentele să fie utilizate neapărat nemodificate nici de căldură. îndeosebi în digestie. Toate aceste deziderate sunt încălcate îndeosebi la prepararea zahărului rafinat. apare o „scurgere" prin care echilibrul normal din „bugetul corpului" este dereglat. carbonul. Aşa este cazul. la grâu. complexul de vitamine B şi calciul. După rafinare. zahărul nu mai are decât un singur element. nici de rafinare.impresia că era un neştiutor în ceea ce priveşte vindecarea prin terapie naturistă. De aceea. să fie lăsate aşa cum sunt ele. de exemplu. In universităţile noastre se predă în exclusivitate chimioterapia şi farmacoterapia. de aceea. metabolizarea unui element fiind condiţionată întotdeauna de prezenţa unuia sau a multor altor elemente.

de recul: după fiecare metabolizare a zahărului. fermenţii. ţesut în parte . urmează îndată reacţia adversă. Ce este de făcut ? Puţină ciocolată sau o băutură dulce este mereu la îndemână. trece repede în sânge. natura se răzbună crunt pentru tot ceea ce s-a făcut împotriva ei. dar în raport cu mărimea cantităţii de zahăr. la o reducere a zahărului din sânge sub nivelul mediu admis. secretă prea multă insulină. aşa încât o luăm de la început.61 fără să stea în intestin. aparat. consumul din rezervele organismului generează o şi mai mare oboseală şi somnolenţă. Ar fi minunat dacă ar rămâne aşa. anormal. deci nu aduce în organism nici măcar un singur „ajutor" pentru digestie.suportă o vreme şi face faţă tuturor acestor „sâcâieli". iar la o cantitate mare de zahăr. apare chiar ameţeala. ceea ce generează un surplus de energie. la un moment dat. mai mult sau mai puţin grave dar. aşa încât dispare oboseala. pe . implicit. observăm că glandele pancreatice. Corpul este lipsit de unele din cele mai importante elemente. imediat după ingerarea unei cantităţi mari de zahăr. ceea ce duce. Consumul de zahăr în cantităţi mari dă senzaţia de saţietate dat fiind numărul mare de calorii pe care acesta le conţine. Organismul uman — respectiv fiecare sistem. Cu o ţigară sau o ceaşcă de cafea se ajunge în aceeaşi situaţie. nu mai are nici una din substanţele enumerate. Ficatul este stimulat şi trimite rezervele de zahăr (glicogen) în sânge. astfel încât face mai mult rău decât bine sănătăţii. La un examen al glicemiei. fiind intens stimulate. Dar enzimele. Natura însă nu lasă nesancţionată nici o biciuire artificială nepermisă. de unde şi instalarea stării de mare oboseală. mineralele? Zahărul alb. cantitatea de zahăr creşte. pentru o perioadă scurtă de timp. rafinat.

care acum este obligat sa le sustragă din hrana nece sară glandelor. Este de neconceput faptul că guvernanţii îi acordă un regim preferenţial şi îl tot ieftinesc în loc să-i ridice preţul. În timpul marşurilor nesfârşite. „res frumentaria" — problema cerealelor. impotenţa. a memoriei. Chiar şi fructele fierte sunt nesănătoase. artroza. Fiecare soldat primea raţia sa de grăunţe. Personal susţin că zahărul este chiar mai nociv decât alcoolul în ceea ce priveşte sănătatea. Cuvântul „aprovizionat" avea o semnificaţie foarte simplă. căci ar fi fost consemnat de scriitorii romani. pe care o purta în buzunar. Iată ce suferinţe si ce afecţiuni sunt favorizate de consumul de zahăr: scăderea voinţei. nebunia şi chiar sinuciderea. nervilor şi sângelui. afecţiunile dentare. In afară de apă se pare că nu mai primea nimic demn de amintit. PÂINEA ALBĂ ŞI PÂINEA NEAGRĂ Alimentaţia soldaţilor romani consta din simple grăunţe de grâu. În sfârşit. care prin digestie se transformă în zahăr. acestea erau mestecate încet şi temeinic. soldatul era în permanenţă aprovizionat cu acest fel de „hrană". De ce nu scot un cuvânt medicii despre o atare realitate şi de ce spun atât de puţin dentiştii despre pericolul dulciurilor? Există cercetări care afirmă că infarctul miocardic este rezultatul consumului îndelungat al zahărului (zahăr în orice formă artificială). Primul pas ar trebui să urmărească lămurirea oamenilor asupra nocivităţii lui şi a daunelor ce le aduce sănătăţii. zahărul poate genera orice boală. 95 A . iar iscusinţa şi rezistenta armatelor romane era considerată de neîntrecut. Dacă începea lupta. nevrozele. pâinii albe (chiar şi intermediare) şi a cocăriilor.

dar în ceea ce priveşte hrana. de fapt. Toate substanţele nutritive din grăunţele de grâu se află în tărâţe şi în germeni. sângele se acidifiază. Nu este de mirare că agenţii patogeni se pot atât de uşor instala! 64 De cele mai multe ori făina albă este făcută „şi mai albă". produsul numindu-se „pâine albă". Într-adevăr. în contrast cu tărâţele şi germenii de cereale care. pâinea ţărănească şi alte aluaturi la fel de dăunătoare. organele se încarcă de reziduuri mucoase şi sedimente. în majoritatea cazurilor. sunt folosite ca hrană pentru vite. Cine cumpără cu regularitate pâine albă şi prăjituri din făină albă. Cu această ocazie se folosesc substanţe toxice. Din acest aliment minune azi se obţine o făină albă şi se coace pâine. căldura distruge şi ultimele substanţe nutritive. chiar şi sub formă de pesmet. o pâine scumpă şi o plăcere scumpă sunt. Pâinea albă este socotită chiar un aliment în mod deosebit indicat persoanelor bolnave şi mai în vârstă. E adevărat că se obţine o cocă foarte bună. o adevărată înşelăciune. Iar când aluatul se pune la copt. cu alte cuvinte se putea trăi numai cu ele. se adaugă conservante care o fac şi mai otrăvitoare. la preţul lor. În azile şi spitale este de asemenea mult folosită pâinea semialbă. Se crede oare că astfel s-a îmbunătăţit darul desăvârşit al naturii? Să vedem ce valoare mai are. un aliment privilegiat pentru om. pentru că ar fi mai uşor de digerat. să zicem aşa. să adauge. şi cheltuielile pentru dentist şi medic. Un morar mi-a spus că . corpul este jefuit şi înşelat.Din scrierile acelor timpuri putem constata că boabele de grâu constituiau o hrană deplină. numai amidon. Interiorul din care se scoate făina de grâu conţine.

Pentru a produce acea mult solicitată (cu patru zerouri) făină albă şi intermediară. pâinea integrală a fost scoasă din competiţie. Unii brutari au ştiut că lipsa tărâţei şi a germenilor conduce la o depreciere a calităţii făinii şi au cerut morarilor să adauge vitamine artificiale şi unele minerale. Este cunoscut faptul că cerealele sunt foarte bogate în vitamine. în adevăratul sens al cuvintelor. aşa că nu pot fi asimilate de organele noastre. în special în vitamină B. Ca urmare. indispensabilă întreţinerii sistemului nervos. Şi asta numai pentru că făina albă are o limită de valabilitate mai mare. casă şi hrană din propriul lor corp! Iar noi trebuie să luăm de bun faptul că lăcomia de câştig a profitorilor şi lipsa de informare a oamenilor din partea guvernanţilor favorizează o asemenea situaţie? Acum câţiva ani.în pâinea intermediară ţărănească nu se găseşte nici urmă de tărâţe sau germeni. şi totuşi. chiar dacă s-ar adăuga toate cele aproximativ 30 de săruri minerale răpite. iată că ei fac bolii. Aşa a apărut aşa-numita pâine „îmbogăţită". lipsite de enzime şi viaţă. elveţienii au fost chemaţi să voteze pentru scumpirea pâinii negre şi ieftinirea celei albe. făina secătuită de tot conţinutul ei natural nu mai poate fi îmbunătăţită. pentru că toate substanţele „de îmbogăţire" sunt sintetice şi anorganice. Ţăranii nu ştiu că mănâncă pâine fără nici o valoare alimentară şi că ce este mai sănătos dau porcilor. Se afirmă că nimic nu este mai presus de inteligenţa umană. Faptele sunt confirmate de cercetări- . 65 iar cei interesaţi au făcut o publicitate îndrăcită în favoarea ei. este sarcina morarului să extragă din făină toate tărâţele şi germenii cu vitamine cu tot. Sună foarte atrăgător dar. din păcate.

aşa să fie şi creştinii un condiment printre oameni! Dacă în Biblie sarea este folosită ca în exemplul de mai sus. Suferinzii de reumatism şi artrite ar trebui să o evite cu totul. Calculii biliari se fonnează în special din colesterol. pentru că hidrocarbonatele excedentare se transformă în grăsimi. asupra marinarilor bolnavi de scorbut care nu au putut fi vindecaţi sau feriţi de această boală prin adaosuri de vitamine artificiale. pâinea albă este calea unui viitor infarct cardiac. de pildă. ce se depune pe pereţii arterelor. De ce n-ar găsi şi brutarii noştri o idee similară de obţinere a pâinii? Dar 66 vor trebui să găsească o soluţie atunci când va fi solicitată de consumatori. imediată. ne dăm seama că sarcina principală. întinzând aluatul şi încălzindu-l la soare. Pâinea neagră sau integrală este într-adevăr mai sănătoasă decât pâinea albă. se pierd enzimele. ca şi oamenii corpolenţi. iudeii fabricau singuri pâinea integrală sănătoasă. a organelor noastre sanitare este să informeze populaţia asupra realităţii. prin coacere. şi prin aceasta în colesterol. dar nu poate fi socotită o hrană totală pentru că. ea face parte din categoria mâncărurilor gătite.le făcute în timpul celui de al II-lea război mondial. Dacă ne gândim că se mănâncă în proporţie de 80% pâine albă. acest lucru nu are nici o legătură cu întrebarea dacă ea este sănătoasă sau nu. În antichitate. SAREA DE BUCĂTĂRIE „Voi sunteţi sarea pământului": după cum sarea condimentează mâncărurile. ci numai prin alimente conţinând vitaminele respective. După cum am mai amintit. Din exemplul biblic putem trage cel mult concluzia . de americani. a calculilor biliari.

În acel timp când s-a scris Biblia se cunoştea probabil numai sarea de mare. Plantele au fost destinate să ia substanţele anorganice din pământ si să le transforme în substanţe organice. S-a constatat că omul poate asimila urme infime de substanţe anorganice. Tot aşa de puţin cât se poate alimenta omul sau animalul cu praf de piatră sau de fier. tot atât de puţin suntem înzestraţi şi noi pentru a digera şi a asimila sarea de bucătărie. este aşa de mare. După cum azotatul de calciu şi superfosfatul sunt otrăvuri pentru noi. în sarea de bucătărie. Nu conţine deci enzime. încât cu un pahar de soluţie concentrată de sare cineva îşi poate lua viaţa. Unul din ele. este o otravă a cărui concentraţie. constituind mai târziu cauza unei boli. pentru organismul nostru. tot aşa este şi sarea de bucătărie. nu s-a „fixat ilegal" în corp. Cine nu a auzit că bolnavilor li se prescrie regim fără sare sau sărac în sare? Dacă sarea este dăunătoare pentru bolnavi. o milionime de gram. sarea de bucătărie numai din două. Sarea marină se compune din aproximativ 100 elemente. de 68 aceea ele constituie halta intermediară pentru hrana noastră. adică nu este de provenienţă vegetală sau animală. sau de sticlă. deci aproape to- . Între sarea de bucătărie şi sarea de mare există o mare deosebire. deoarece medicina o interzice tocmai pentru că a pricinuit boala sau a contribuit la apariţia ei. restul. clorul. Dovada concretă este că o eliminăm fără ca structura ei chimică să fie prea mult schimbată dacă. Sarea de bucătărie este anorganică. bineînţeles. tot aşa este şi pentru un om sănătos. de exemplu dintr-o linguriţă de sare.că o mâncare fără gust poate fi condimentată cu sare.

Ce ocol pentru vindecare când. împreună cu o serie de alţi acizi. Amatorii de multă sare sunt chinuiţi adesea de sete şi foame. Din cele 15-20 grame de sare care se ingerează obişnuit prin alimente. Corpului îi este cu neputinţă să elimine în totalitate sarea. Lichidul este necesar pentru a o dilua şi pentru a-i diminua toxicitatea (este un corp străin). ceea ce produce toate bolile posibile şi. trăieşte fără să facă toate bolile ce-l macină pe om. iar pentru asimilarea sării de bucătărie ar fi necesare milioane de astfel de reacţii. chiar sub formă organică). fără sare. Ştim că provoacă sete. Dovada ne-o prezintă maimuţa care. murdăreşte sângele şi organele şi astfel stimulează boala sau apariţia ei! Infima capacitate de asimilare a sărurilor minerale de către organele noastre o datorăm proceselor biochimice. Iar dacă ar fi avut nevoie de sare. de aceea cei ce mănâncă foarte sărat transpiră anormal şi suportă greu căldura. Sarea de care omul are nevoie (el nu are nevoie de sare de bucătărie) se găseşte suficientă în alimentele crude. ci i-ar fi fost mult mai uşor s-o obţină din toate fructele pe care le mănâncă. Soluţia de sare se fixează parţial în pereţii celulelor ce alcătuiesc ţesuturile. pentru scoaterea căreia se sapă la 200 m adâncime. îndeosebi. la fel şi pereţii 69 arterelor. de fapt. . bolnavă. Restul se depune peste tot în organism. cu siguranţă că nu ar fi fost de cea din mine. în alimentele crude ne stau la dispoziţie toate sărurile nutritive (fiziologice. ateroscleroza. ceea ce atrage după sine urmări grave. ţesuturile se uzează. Greutatea corpului creşte şi pielea capătă o înfăţişare spongioasă.tul. rinichii sănătoşi nu pot elimina decât cinci-şapte grame. Vasele îşi micşorează lumenul şi generează creşterea tensiunii.

În a doua săptămână de post . postul total. a făcut o experienţă pe şobolani. fiind nefolosibilă. bogată în enzime sau. Avea voie să bea numai apă. soldaţilor. poate. ce încalcă toate legile fireşti ale naturii şi constituie o adevărată crimă. pentru corpul nostru. a venit la un medic naturist care i-a prescris o cură de post. poate ajuta numai o alimentaţie de crudităţi. îndopat cu carne. un soldat bolnav. după terminarea experienţelor. când nu te aştepţi. pâine intermediară şi sare. motiv pentru care este cancerigenă. Se uită că organismul nu elimină niciodată. Sarea dăunează sănătăţii. aproape pe moarte. la cele mai multe tensiunea nu mai scădea. Waerland în cartea sa. Să nu ne mire de ce un soldat. Este o practică de o absurditate flagrantă. care transpiră mult.Sarea poate distruge vitaminele şi enzimele. comparaţia cu alimentaţia soldaţilor romani. supraîncărcat de sare. cu alimente bogate în sare. de la Institutul de Cercetări Medicale din Brookhaven. Faceţi. se prăbuşeşte din picioare. 35 de femele de şobolani au fost hrănite. Dr. În America. ea reprezintă o otravă ce trebuie dată afară din corp. Uimirea medicului a fost însă mai mare când. vă rog. Rezultă că pentru vindecare se cere mai mult decât un regim fără sare. Toate au făcut hipertensiune. după război. După cum relatează dr. sărurile organice necesare. probabil şi în alte ţări. li se dau şi tablete de sare. Prin aceasta se urmăreşte înlocuirea sării pierdute prin transpiraţie. pe lângă o alimentaţie bogată în sare. timp de un an. prin transpiraţie. 70 Faptul că sarea este eliminată reprezintă o dovadă că. ci numai reziduurile. Dahl.

animalele cresc repede în greutate. un fel de îngrăşăminte chimice. Este limpede că această carne se va „strânge" în cratiţă când o vom fierbe! Mulţi oameni se îngraşă Ia fel. Folosirea sării în exces în alimentaţia multor oameni a generat o practică asemănătoare în alimentaţia animalelor: îndoparea viţeilor cu nutreţuri amestecate cu tot felul de săruri anorganice neasimilabile. Desigur că viţelul ar fi trebuit să se îmbolnăvească curând din cauza acestei alimentaţii şi să moară. dacă este folosită în măsura în care este cerută de arta culinară de azi. Unii încearcă să slăbească mâncând multă carne. Cu ajutorul apei care se strânge ca urmare a îndopării cu sare a ţesuturilor. Nici „nutreţul concentrat" nu-i lipseşte omului. dar nu a mai apucat pentru că a fost tăiat.încă mai elimina cinci grame de sare prin urină. ca să nu spunem că "se umflă" cu apă şi otrăvuri. De unde venea ea. La ceea ce în mod natural se ajungea într-un an. situaţia nu se prezintă aşa. Se poate spune că sarea. se realizează acum în trei luni. favorizează orice boală. dar nu ştiu că prin aceasta „murdăresc" şi mai mult organismul şi contri buie direct la îmbolnăvire. Dar în ceea ce-1 priveşte pe om. Problema sării poate fi soluţionată numai orientându-ne spre un regim de crudităţi. consumând alimente foarte sărate. Chiar şi vindecarea rănilor este întârziată. fiind reprezentat de pâine şi aluaturi. Organismul uman este o parte integrantă a na- . Uneori sărurile se cristalizează şi generează reumatism şi artrite. de vreme ce de mult timp nu mai primea sare ? Din acest exemplu vedem cum otrăvurile se fixea ză în organism şi provoacă tot felul de suferinţe. Sarea este tot atât de străină pentru corpul nostru ca şi medicamentele chimice.

În plus. tot aşa nici organele noastre nu se pot asocia cu substanţele otrăvitoare. în special băutura. încât nu am avut curajul nici măcar să-l gust. DE CE „NU". Aportul de căldură este de-a dreptul neînsemnat. asemenea fumatului şi băuturilor alcoolice. ba chiar se instaurează un fel de repulsie faţă de ele pentru că nu mai au „nici un gust"! Şi astfel fiecare lucru împotriva firii. Corpul nostru nu-şi are originea nici într-o fabrică chimică. o energie stabilă permanentă.turii. slăbesc. vecinul . Am fost o dată invitat la un ceai. Cum nu se poate îmbina adevărul cu minciuna. Cu greu poate fi găsit un preparat chimic farmaceutic care să nu aibă efecte secundare adverse. dimpotrivă. Numai natura îl poate vindeca şi hrăni cu adevărat. nici într-un munte de sare. fiecare anomalie. nici în oala de gătit. fără a dăuna cu nimic sistemului nervos. Astăzi a ajuns ceva firesc să se socotească anormalul drept folositor şi sănătos! Sau fierbinte. dăunează sau distrug mucoasele. În schimb. oferindu-le numai pe moment căldură şi energie. atrage după sine o alta — totul în dezavantajul sănătăţii noastre. ele diminuează sensibilitatea naturală gustativă. sau de la gheaţă! Numai să nu fie aşa cum le-a oferit natura. Ele nu se împacă. aşa încât mâncărurile ce nu sunt puternic condimentate şi sărate par a fi fade la gust. Dispare şi plăcerea de a mânca fructe sau alte alimente crude valoroase. ce depăşesc cu mult foloasele lui aparente. Mâncărurile fierbinţi şi. Acelaşi adevăr este valabil şi pentru sarea anorganică. BĂUTURILOR FIERBINŢI ? Se crede că pentru a produce energie şi căldură mâncărurile şi băuturile trebuie să fie consumate fierbinţi. Ne-a fost servit atât de fierbinte. Băuturile fierbinţi excită nervii şi biciuie inima. Crudităţile conferă.

să ne abatem de la regulile lui naturiste. probabil. Au devenit o adevărată plagă pentru omenire. sunt de puţin ajutor şi. deci cu ceva ce trebuie mestecat. Produsele farmaceutice. Sângele nostru este compus. Cauza reumatismului şi a artritei. în special . în general. chiar dacă este vară. mai ales când de-abia s-a început regimul de crudităţi. cu puţine seminţe de floarea-soarelui. iarna. din 20% acizi şi 80% substanţe alcaline sau baze. esofagul şi stomacul acestui individ erau căptuşite cu un fel de talpă. Ele se pot consuma. în timpul verii sau ceva „călduţ". Dacă mâncarea noastră este de aşa natură încât măreşte cantitatea de acizi din sânge. constă în creşterea acidităţii sângelui. mai ales a celor de rinichi şi de piele. Oare devreme sau mai târziu nu se va răzbuna natura pentru o asemenea „brutalizare" a mucoaselor ? E de la sine înţeles că şi regimul naturist permite „răcoritoare". cerul gurii. Mi-am zis că. de multe ori. dar aceste excepţii nu trebuie să devină o obişnuinţă. Şi în acest caz vindecarea reală se obţine numai dacă a fost înlăturată cauza bolii.meu l-a dat pe gât duşcă. în mod normal. parc-ar fi fost apă rece. toate organele de excreţie. apoi natura va lucra în favoarea stabilizării definitive a stării de sănătate. favorizează declanşarea altor boli. înmuiate în prealabil. Se poate întâmpla. după preferinţe. CANTITATEA DE ACIZI DIN CORP Reumatismul şi artrita sunt unele din cele mai frecvente boli ale vremurilor actuale. încât suportă o asemenea opăreală. Astfel este înlesnită îmbibarea lor cu salivă. Felurile de mâncare ce nu trebuie îndelung mestecate este recomandabil să fie puţin încălzite. chimice. ca si a altor numeroase (majoritatea) boli.

Astfel că nu este de mirare că apar durerile articulare. că se instalează ateroscleroză. dinţi etc. Se produc cu uşurinţă fracturi ş.a. Din întregul proces chimic rezultă acizi şi baze. care favorizează instalarea maladiilor infecţioase. Ştim că hrana pe care o mâncăm ajunge în celulele corpului datorită arderilor produse în timpul metabolismului. Acidul uric reprezintă cea mai mare parte din surplusul de acizi. în articulaţii şi muşchi. diverse toxine. afecţiuni dentare. acoperă cu grăsimi pereţii arterelor sau alte organe.a. Una din cele mai mari consecinţe ale hiperacidităţii este lipsa calciului. otrăvuri ş. unii acizi se depun sub formă de cristale. suferinţe la nivelul coloanei vertebrale. boli de nervi. Apar. că apar calculi biliari sau renali. că se formează tumori. 75 Întreaga activitate fiziologică normală a tuturor organelor este îngreuiată. calcifiază ţesuturi. Instalarea unei hiperacidităţi constante sangvine generează numeroase boli. formează reziduuri. ca urmare. „dopuri" de mucozităti. nu mai sunt în stare să facă faţă onorabil proceselor de eliminare a tot ceea ce este rău pentru orga nisrn. pe cât . Toate se depozitează „ilegal" în tot corpul. că rinichii nu mai funcţionează normal. că oboseala şi durerile de cap devin nişte „oaspeţi nepoftiţi dar permanenţi".rinichii. cum este sarea de bucătărie. că rănile nu se vindecă. deoarece el trebuie folosit pentru neutralizarea surplusului de acizi şi este astfel sustras din oase. sciatică. a căror cantitate trebuie să corespundă. La acestea se adaugă impregnarea generală a ţesuturilor cu reziduuri şi mucozităţi. acestui surplus i se adaugă şi alte substanţe străine de constituţia normală a organismului.

rahatul. toate verdeţurile. iar altele se transformă în ambele categorii de substanţe. grăsimea animală. laptele este singurul aliment în care. Dintre toate alimentele. toate dulciurile preparate din zahăr. este socotit neutru. procentajului normal existent în sânge (amintit mai sus). intermediară. astfel încât să nu apară un dezechilibru în reacţia acido-bazică din sânge. tărâţele de grâu. iar laptele. sarea de bucătărie. roşiile. cartofii.posibil. grăsimea vegetală (uleiuri şi margarine). Pentru reumatici trebuie foarte . numai acizi. Tot aproape neutre sunt socotite unele fructe ca bananele foarte bine coapte. deoarece laptele va fi. exact. castanele comestibile. după metabolizarea lui. Referitor la reacţia acidă a fructelor. Cu ajutorul acestora şi a experienţei proprii le putem clasifica în felul următor: Ca alimente care dau 100% acizi se socotesc: carnea. nu cele acre. 76 Există cercetări pe baza cărora s-au întocmit tabele privind raportul acido-bazic din alimente. excepţie fac păstăile de leguminoase. nu toţi cercetătorii sunt de aceeaşi părere. cozonacul. ciocolata. De aceea este foarte important să ştim. pepenii. Cele care se transformă 100% în baze sunt toate soiurile de zarzavaturi. zahărul rafinat. merele foarte coapte. din altele numai baze. ce rezultă din fiecare element ca să ne putem ghida în stabilirea regimului. ceapa. Din unele alimente rezultă. unicul „fel de mâncare" al sugarilor. după metabolism. deoarece corespunde procentajului existent în sânge. multe fructe acre. germenii de grâu . reventul (rubarba). pâinea albă. Toate celelalte alimente oscilează între cele două tipuri de componente. raportul „acidbază" corespunde întocmai celui din sânge. pentru mai multă vreme.

pe baza unor astfel de tabele am început să consum şi fructe acre. 77 Mare atenţie la tabelele care socotesc toate fructele bazice. dar. Hipocrate habar n-avea de conţinutul în calorii sau raportul acido-bazic din alimente. Dinţii au început să-mi cadă şi am făcut şi un reumatism la umăr. Nu reuşeam să înţeleg ce se întâmplă şi nu mai conteneam întrebându-mă cum se poate întâmpla aşa ceva. Pe când locuiam în sudul Floridei. ni se oferă mâncăruri din prima grupă (acide). de atroze. durerile reumatice mi-au dispărut foarte curând. îi sfătuiesc să menţină pe cât posibil alimentaţia bazică amintită mai sus. valorile bazice scad simţitor. Pe bolnavii de reumatism. Pe cine îl va interesa cu adevărat însănătoşirea. dentare. Nu trebuie să fim însă sclavii tabelelor. Se adaugă cel mult lapte prins. şi n-am mai mâncat aproape deloc. chiar dacă ştia să trateze foarte bine un diabetic. pentru că organele noastre nu pot face faţă surplusului de acizi. astfel încât să-i neutralizeze sau să-i elimine. Bolnavii însă care ar vrea să se însănătoşească. artolice. se constată că mai toţi oamenii sunt . în mod excepţional. deoarece conţine mult calciu. putem să mâncăm dar moderat. ar face bine să nu se atingă de atare alimente. prin fierbere. de sciatică. Dinţii nu mi i-am mai putut salva. unde nu cresc asemenea fructe. când ai o alimentaţie de crudilăţi 100% ? După ce am revenit în Elveţia. aveam în jurul casei o grădină cu tot felul de fructe tropicale. cu afecţiuni osoase. Din păcate.multă precauţie în alegerea mâncărurilor. Dacă. mai ales grape-fruits. va renunţa la tot ceea ce este fiert. Cerealele dau 60% baze. Apa de zarzavat şi de tărâţe (vezi reţetele) sunt în mod deosebit recomandate. De abia acum mi-am dat seama cât de înşelătoare erau acele tabele.

se apreciază că 95% din populaţie (este vorba de Elveţia — n. Mulţi s-ar putea însă salva. îl ajunge disperarea. Ce este valabil pentru cariile dentare. ar fi altceva. întradevăr. Se pare că mai curând acceptă durerile de dinţi. injecţiile şi suferinţele. şi-ar putea veni singuri în ajutor în acest fel. şi medicul acesta mănâncă la fel ca noi. prin urmare să fii bolnav este o situaţie cât se poate de normală într-o viaţă de om.) suferă de acest rău care provoacă toate bolile — hiperaciditatea — şi de lipsa substanţelor bazice. Majorităţii oamenilor li se pare că este imposibil să-şi schimbe felul de alimentaţie. fiind vorba numai de crudităţi. posibilitatea de a fi feriţi de carii dentare. şi asta pentru că hiperaciditatea înseamnă mai ales lipsă de baze. dar ceea ce scrie un fanatic nu are nici o autoritate. se îmbolnăveşte din când în când şi moare în cele din urmă de infarct miocardic sau de o altă boală. „Dacă medicul ar prescrie o schimbare de regim. Astfel. surplusul de acid care nu poate fi eliminat se depozitează în corp. este valabil pentru toate celelalte boli enumerate. când bolnavul se apropie de moarte şi durerile devin insuportabile. când nici un medic şi nici un medicament nu-1 mai poate ajuta. Cel mult. De fapt.n. Deoarece procentajul din sânge nu are voie să se schimbe. Cea mai bună dovadă o reprezintă cei 98% de indivizi cu afecţiuni dentare.tributari hiperacidităţii. Există. adică bazică. iar dintre ele mai ales cele formate cu calciu. şi binevoieşte să ia aminte la acest regim alimentar. Mie personal mi-ar părea foarte primejdios să trăiesc cu alimentaţia obişnuită şi tot felul de injecţii şi medicamente. dacă 78 alimentaţia este corectă. Literatura despre cru- .

Se poate scăpa de apariţia cariilor şi dacă se mănâncă zilnic doar un măr foarte bine copt. Şi gingiile sunt bine curăţate şi întreţinute cu aceste pulberi. toate aceste substanţe le găsim în legumele şi verdeţurile crude. în tratamentul lor clasic. aşa cum puneam înainte sarea. care cercetează boala cu de-amănuntul. stimate cititor ? Nu s-ar putea să fie prea târziu când. foarte gustoasă. tot felul de medicamente pe bază de pulberi alcaline. pe care îl mestecăm . în merele şi bananele foarte bine coapte. Să ne întoarcem la discuţia noastră asupra acizilor. care strică dinţii şi. Basin. în grâu. „vei crede" ? Din fericire mai există şi medici demni de jurământul lui Hipocrate. să se mestece un praf de baze. fracturile şi tot felul de distrofii. nu acrişor. Dar când a văzut moartea cu ochii. în general după mese. din care se poate amesteca câte o linguriţă în mâncare. Cu ajutorul unor atari măsuri de precauţie minime pot fi evitate durerile de dinţi. Pentru a menţine dinţii sănătoşi este recomandabil ca.dităţi nu mă interesează deloc". atunci când era bolnav. Menţionăm că şi sucurile de legume şi ceapă ajută la neutralizarea acizilor. după ce mâncăm fructe uscate sau dulciuri. Ei sustrag corpului nostru calciul şi alte minerale bazice. Toate bolile de stomac şi intestine au. dulce. Există o pul79 bere de substanţe minerale neutre. şi-a schimbat gândurile. pentru că numai astfel pot fi neutralizaţi. Pentru a preîntâmpina formarea surplusului de acizi şi menţinerea unui procent de 80% baze nu sunt suficiente doar astfel de măsuri. Vrei să ajungi şi tu în această stare. pentru a împiedica fermentaţiile acide dintre dinţi. sau există preparate pe bază de fier sau calciu. pe de altă parte. Cam aşa a vorbit şi tatăl trupesc al celui ce scrie această carte. în sfârşit.

să folosească metoda preparării germenilor de seminţe. apoi seminţele uleioase. Se pun seminţele sau sâmburii. se aşază mai multe astfel de perechi de farfurii. năut. în apă. Deoarece seminţele nu trebuie să plutească. 81 Unii embrioni (cei de grâu) trebuie lăsaţi mai mult . unele peste altele. cu rapiditate şi putere mare de germinare. Ar fi mai bine să vă opriţi la rădăcinoase. întinsă. cum sunt sfecla roşie şi morcovul.bine de tot în gură. încât şi orăşeanul poate beneficia de ea. există nenumărate preparate din cereale care constituie mâncarea principală. Iaurtul şi roşiile sunt cam acide. unele lângă altele sau dacă nu se poate astfel. Referitor la procurarea zarzavaturilor indicate vom reveni. se descoperă farfuriile şi se lasă puţin la geam pentru ca să înverzească puţin şi plăntuţele să se îmbogăţească în vitamine. unele peste altele. Din ele se vor pregăti mâncăruri foarte gustoase. Dacă seminţele dezvoltă (este şi în funcţie de temperatură) în două-trei zile. Cine nu este fericitul posesor al unei grădini dar care vrea să se aprovizioneze singur cu salată în timpul iernii. Alimentaţia cu crudităţi este aşa de variată şi are atâtea posibilităţi de preparare. surplusul de apă se lasă să se scurgă printre farfurii. embrioni de până la trei cm. Pe lângă zarzavaturi şi fructe. nuci. brânză de vacă din lapte nefiert. să se umfle si se aşază pe o farfurie mare. Pentru o cantitate mai mare. APROVIZIONAREA CU CRUDITĂŢI Există părerea că o alimentaţie cu crudităţi ar consta numai din fructe şi salate si nu ar fi recomandată din cauza stropirilor dese cu tot felul de substanţe toxice.Ca să nu se evapore apa repede se pune deasupra o farfurie de acelaşi format.

după împrejurări. Lădiţele se acoperă la exterior cu folie de plastic şi se umplu cu cernoziom (pământ negru). Se poate semăna şi grâu. Pentru a fi siguri că este vorba de fructe „curate" ele se cumpără de la ţărani care le cultivă după metoda biologică. Pentru încolţire se pretează cel mai mult năsturelul de grădină. Nefărâmiţate sunt prea tari. pot fi recoltate. amestecate cu mixerul. Alţii pot fi recoltaţi de îndată ce ating lungimea de un cm şi se valorifică împreună cu seminţele. mazărea şi cerealele. dar este greşit numită soia. Cine îşi poate face timp. fasole verde care încolţeşte deja după câteva ore. Când firele ajung la cinci-şapte cm lungime. În China şi Japonia metoda este cunoscută de mult. pesticide nu este o problemă. soia. special în acest scop. muştarul. întinsă pe o planşetă tare. lucerna. să fie acoperită planşeta. 82 INGREDIENTELE NECESARE LA . Chinezii plantează. în prezent livezile mai mici. în general. Se poate procura şi la noi. nu se prea stropesc. de la salată trebuie să fie mereu refăcute răsadurile şi trecute în alte lădiţe. umedă. Aprovizionarea cu fructe nestropite cu erbicide. la început. fie ca adaosuri. Pot fi pregătite şi cu mixerul. în timp ce zarzavaturile de bucătărie sunt rezistente. Şi mai simplă este metoda următoare: se împrăştie seminţele pe o pânză groasă. Se taie câte puţin din ele şi se folosesc fie tocate mărunt. insecticide. ca salată. într-o cameră expusă la lumină. poate planta salată şi mirodenii în lădiţe ce trebuie aşezate în „grădina de iarnă" — într-o încăpere încălzită sau la fereastră.să crească şi de la ei se folosesc numai tijele. De obicei se toacă şi se prepară împreună cu alte salate sau fructe. Trebuie ţinută umedă tot timpul şi.

Fasolea verde. Dintre toate soiurile de cereale. complet şi sănătos. pe când ovăzul şi sâmburii (miejii) uleioşi (alune. Deoarece soia crudă nu are gust plăcut. este cel mai bogat. alături de fructe şi salate. ne oferă deci mai multe proteine decât carnea fiartă. fie prin combinarea ei cu alte ingrediente. deoarece 2/3 din proteine devin. el poate fi modificat fie prin metoda germinării. în salate sau alte feluri de preparate prelucrate cu mixerul. arahidele crude. Carnea. 83 Seminţele să fie crude! Indiferent despre ce fel de seminţe este vorba valoarea lor poate fi testată prin puterea de germinare. embrionii de cereale. celelalte feluri de brânzeturi se încălzesc la preparare. conţine 25% proteine dar. este otrăvitoare. nu poate fi consumată ca atare. ouăle crude. doar 9% mai sunt utilizabile. nucile. nedigerabile sau sunt distruse coagulându-se. . cu 15% proteine.PREPARAREA REGIMULUI DE CRUDITĂŢI Proteinele S-a constatat că naturiştii au nevoie de mult mai puţine proteine decât cei ce mănâncă combinat. seminţele uleioase. Alţi furnizori de proteine mai bogaţi decât carnea fiartă sunt: soia. necoaptă. ovăzul. pentru că în acest caz a fost uscat. după fierbere. seminţe de floarea-soarelui) (25% proteine) sunt alimente complete cu ajutorul cărora. cu 15% proteine. năutul. Cine cumpără grâu de la ţărani să se intereseze dacă nu a fost recoltat cu combina. laptele crud. cu aer cald. nuci. Ovăzul crud. carnea fiartă nu are altă valoare nutritivă. laptele acru şi brânza de vaci (nefiartă). ne putem alimenta pe durată lungă. de exemplu. prin fierbere. de cele mai multe ori. În afară de proteine.

nu mai poate fi socotit crud. Chiar şi fulgii de ovăz şi de mei sunt ţinuţi în abur în momentul fabricării. În ceea ce priveşte orezul. unde se consumă numai acest sortiment. cruzi. Pentru comparaţie. să se cumpere numai orez ce poate încă să încolţească. De aceea este de preferat să mâncaţi orez obişnuit. la fel ca la ovăz. Deşi această lucrare se face la o temperatură destul de scăzută. 84 Fulgii şi germenii (nu embrionii!) Din păcate nu se pot fabrica fulgi cruzi de cereale. Seminţele de floarea-soarelui şi de susan sunt unele din alimentele preferate ale naturiştilor. Ar fi de dorit ca măcar o dată pe zi să mâncaţi două-trei linguri de mei (Vezi reţeta „Fulgi de mei"). este de preferat cel care se foloseşte la hrana papagalilor şi a unor animale pentru blană.Tot atât de multe dificultăţi vom întâmpina şi la cumpărarea ovăzului crud. se poate remarca ce deosebire este între gustul fulgilor de fabrică şi al aceloraşi grăunţe pisate în casă. Învelişul este aşa de moale. Seminţele de dovleac neprăjite sunt grozave la „ronţăit" şi foarte sănătoase. . deoarece cel glasat este destul de devitalizat. încât după fărâmiţarea lui într-un mixer sau cu o râşnită de cafea nu mai rămâne nici urmă din el. a produs boala beri-beri (avitaminoză B). Dacă nu se poate obţine mei auriu nedecorticat. Germenii de grâu. Prin decorticare. Din aşa-numitul mei auriu se îndepărtează industrial gustul amărui. în Orient. dovada certă este că. meiul conţine mult magneziu şi potasiu. În comerţ se găseşte numai mei decorticat. Acestea sunt elemente bazice foarte importante. Pe lângă siliciu. embrionul poate fi sfărâmat sau eliminat.

aşa încât râncezesc repede. Făina de grâu integrală. alte sorturi de ulei nu pot fi preparate la rece. Mirodenii şi plante medicinale Noi facem deosebire între mirodeniile proaspete şi cele uscate. fără să mai fie supus nici unui alt proces industrial. Obişnuit este vorba de uleiul de floarea-soarelui. vom consuma mereu .proaspeţi. Din păcate germenii de grâu şi de orez destinaţi comerţului sunt distruşi de căldură. de măsline şi de in deoarece. reprezintă alimentul cel MAI BOGAT ÎN ENZIME. făina de grâu integrală de Steinmetz şi cea de Graham este crudă şi naturală. Atunci când s-au uscat complet şi tulpinile şi frunzele şi sunt aspre la pipăit se pot pulveriza. crudă După cercetările mele. Au valoare nutritivă mai mare chiar decât nucile şi seminţele uleioase. după cercetările mele. o doctorie. utilizate cu regularitate şi în cantităţi mari conduc la hiperaciditate. Lămâile şi oţetul natural Folosite în măsură mică sunt. Găsiţi şi margarine modificate. Dacă este posibil. Uleiul cu valoare nutritivă integrală Uleiul trebuie să fie obţinut prin presare la rece şi lăsat aşa. cel mai valoros şi mai ieftin. 85 Praf de verdeţuri — completare la salate şi ca înlocuitor de condimente Praful de verdeţuri este recomandat pentru iarnă şi este bine să se prepare din pătrunjel uscat şi năsturel de grădină. se mai pot adăuga şi alte verdeţuri ca: urzică. păpădie şi plante medicinale. în starea lui naturală. care sunt sănătoase. ca şi mierea. Grăsimile vegetale şi margarinele sunt încălzite la temperaturi mari.

A aranjat-o frumos. Arpagicul (verde) este sănătos şi pentru rinichi si pentru glande. nelipsind din ea nici câteva soiuri de plante medicinale. curăţindu-1 de reziduuri. Să se folosească mai mult triturat cu mixerul şi să nu lipsească din salate. diluează sângele. Au un gust foarte bun şi sunt foarte sănătoase. Hazmaţuchi seamănă cu pătrunjelul. În continuare.le cunoştea şi după denumirea ştiinţifică. Pătrunjelul — este una din mirodeniile cele mai bune şi mai sănătoase. cele rezistente vor fi plantate separat de celelalte. Seminţele de plante medicinale şi mirodenii se găsesc în magazinele de seminţe. Nu este oare un stimulent si pentru cititorii noştri să-şi realizeze şi ei o astfel de grădiniţă? Cine a fost curios să ştie care sunt proprietăţile medicinale ale acestor plante va acorda cu plăcere o parte din timpul său liber realizării unei atari grădiniţe. O grădiniţă în miniatură de plante pentru mirodenii se poate realiza şi în lădiţe. Am cunoscut o doamnă din America a cărei mândrie era o grădiniţă cu plante-mirodenii.din cele proaspete. Pentru uşurinţa cultivării. ca şi usturoiul. dăm o listă a celor mai folositoare plante-mirodenii: Ţelina — sunt două feluri de ţelină. Unii grădinari dispun 86 chiar şi de răsaduri. Să se usuce mult pentru iarnă. Cele mai multe sunt rezistente la frig şi nu cer multă muncă. Există cărţi de plante medicinale şi mirodenii care pot fi de folos începătorilor. Pe fiecare din aceste plante — aş spune „iubirile" ei . de la ambele se pot usca frunzele pentru iarnă. Amănunte veţi găsi în cartea noastră Sănătatetinereţe-frumuseţe — 150 de reţete de crudităţi. şi nu .

Sub formă de praf este indispensabil.trebuie trecut cu vederea. este foarte bogat în vitamina C. Chimenul — are însuşiri asemănătoare cu ale anasonului.împiedică balonările şi stimulează digestia. are nişte fructe mari. Are pro prietăţi asemănătoare cu usturoiul şi este foarte sănătos. dar în cantităţi mici poate fi adăugată şi în preparatele noastre. Proaspăt. chiar şi în ceai. Anasonul — are proprietăţile asemănătoare cu cele ale mărarului. Ca multe altele. pentru a avea permanent frunze fragede. curăţă foarte bine sângele şi stimulează activitatea glandelor. Tarhonul — uscat. cât şi ca salată. Maghiranul şi cimbrul — se potrivesc la orice fel de salate. Se foloseşte cu succes în salata de ridichi. Se foloseşte atât ca adaos la orice fel de mâncare. la fel şi ceaiul pregătit din el. Peperoni -cunoscut şi sub denumirea de piper verde. Mărarul . Menta — se foloseşte mai mult ca ceai. Se folosesc frunzuliţele subţiri. Sunt foarte aromate. care se pot usca. Rosmarinul — să fie folosit cu economie. goale pe dinăuntru. Curăţă sângele. Busuiocul — are o mare putere de condimentare Este un uşor stimulator al nervilor. Se poate usca şi pentru iarnă. dar lăstari . se poate găsi în orice bucătărie este foarte sănătos. Seminţele se folosesc la ceai contra balonărilor şi contra tusei. aromate. Năsturelul — din care se seamănă la fiecare a treia săptămână o altă brazdă. Salvia — este o plantă medicinală cu efecte terapeutice multiple şi se foloseşte mai mult ca ceai. În salate era mai bine să fie utilizat ca pulbere. se poate găsi şi sub formă de pulbere.

Hreanul — are aceleaşi însuşiri ca şi ridichile. dar se foloseşte şi în amestecuri de ceaiuri. Seminţele se folosesc sub formă de praf. Ridichea — se foloseşte ca salată sau ca adaos la salată. împotriva reumatismului şi a bolilor de ficat. de preferat în amestecurile de mixer. Se înmulţeşte singură prin căderea seminţelor. Ca adaos la regimul de crudităţi se întrebuinţează doar în cantităţi mici. Muştarul — atât frunzele cât şi seminţele sunt.tineri se pot folosi şi drept condiment. pentru că este foarte bună pentru tratarea bolilor de vezică. Cele mai multe mirodenii se pot usca pentru iarnă. În afară de aceste mirodenii obţinute din plante autohtone. Se mărunţesc cu un tocător de lemn. ca să avem mereu la dispoziţie ridichi tinere. Limba mielului — este mai puţin cunoscută ca mi rodenie dar. care se pot şi cumpăra. a bronşitelor. rinichi şi glande. se mai găsesc în comerţ şi altele. a stomacului şi a intestinelor. un medicament şi un condiment excelent. de obicei sub formă de ceai pentru nervi. se recomandă pentru topirea calculilor biliari. în aceeaşi măsură. Pelinul — este ceaiul amar pentru stimularea activităţii vezicii biliare. Are o mare putere de fluidificare a mucozităţilor căilor respiratorii. 88 Roiniţa — se utilizează. deasupra unei site. exotice. Se seamănă la fiecare trei săptămâni câteva seminţe. frunzele sau florile proaspăt culese se pot utiliza în preparatele făcute cu mixerul sau în salate. de rinichi. dar efectul lui este ceva mai puternic. dintre care recomandăm : Praf de Curry — un amestec de plante originare . Nu trebuie însă să lipsească din nici un preparat de mixer. împotriva retenţiei urinare. Consumarea în fiecare zi a unei linguriţe de muştar ajută digestiei.

Spre marea mea mirare. Coriandru — se foloseşte mai ales pentru prăjituri şi crudităţi şi pentru preparate din fructe. frunze de sa lată şi zarzavaturi oferă o masă întăritoare şi aromată. Există. De abia acum înţeleg ce gândea Hipocrate când spu nea: „Plantele noastre medicinale să constituie alimen- . un preparat de mixer. Dacă. destul de intens aromat. pe lângă acestea. vom avea frunze de nuc. arbuşti sau tufe. în grădinile noastre ţărăneşti. întotdeauna. de asemenea. Înainte de masă cineva culege din grădină. În casa noastră se serveşte. împreună cu alte rădăcinoase. vreo 20 de astfel de plante. că frunzele multor tufe cu boabe au mare putere de vindecare? Toate se pot orândui frumos în grădina de plante. spanacul sălbatic. Dar nu este neapărat necesar. Prin acumulare şi schimb de plante. un tei şi câteva tufe. mai sădiţi şi un număr de plante medicinale ce cresc sub formă de arbori. potrivit scopului urmărit. Paprica — pentru salate şi sosuri de salate. la prânz. sunt plante vindecătoare.din India. multe alte plante care. Cine ar fi crezut că scânteiuţa. tot felul de frunzuliţe şi flori care. grădina se lărgeşte de la an la an. sunt recunoscute drept plante medicinale. În alt loc se plantează un mesteacăn. conform determinatoarelor botanice farmaceutice. Bolnavii vor prefera acele plante care sunt recomandate pentru suferinţa lor. Vanilia — se foloseşte mai ales pentru preparate dulci. Dacă într-un colţ plantăm câţiva nuci. toate buruieni aproape 89 de nedezrădăcinat. am descoperit că se găsesc. atunci puteţi avea o grădină adevărată. într-un coşulet. urzica şi multe altele.

sucul . Să fie ei atunci păgubiţi din punct de vedere al sănătăţii? În nici un caz. din trestie de zahăr. Oricum. cele mai multe săruri minerale. probabil. Dar poate fi folosit zahărul cafeniu. Nu trebuie folosită mai mult de o lingură pe zi. totodată. bolnavii de rinichi trebuie să o evite chiar şi pe aceasta. pe cât este posibil. numai puţini oameni au posibilitatea să-şi facă o grădină de verdeţuri. Recomandăm sarea de mare şi sarea de plante. poate fi recunoscută drept cel mai bogat izvor de vitamina B. sarea intră prea puţin în discuţie. Dacă ne gândim cât de mari sunt cheltuielile pe care le facem cu mâncărurile şi preparatele de carne. naturistul o foloseşte numai ca şi condiment. deoarece conţine mai mult de jumătate sare de bucătărie. Cum să nu fii sănătos cu o astfel de alimentaţie? Ce bolnav să nu se vindece? Pot să spun că este o mâncare cu gust deosebit de plăcut şi variat fiind. Mai ales că este vorba de investirea unui capital pentru sănătate. pentru că toate aceste plante medicinale şi mirodenii se pot procura din comerţ. şi cea mai ieftină şi cea mai sănătoasă. miere. Cei grav bolnavi. vitaminele. smochine Zahărul alb nu trebuie să se găsească în casă. sub formă de pulberi. mierea. Drojdia alimentară Deoarece drojdia de bere nu este crudă. În acest preparat sunt cuprinse. Din păcate. putem sacrifica câţiva bănuţi pentru o astfel de alimentaţie. Sarea în calitate de condiment Pentru naturişti. enzimele. care ne dau puterea de vindecare. de persoană. nici chiar pentru musafiri. Zahăr. reumaticii. nerafinat.tele noastre".

91 Marmelada preparată cu zahăr rafinat este interzisă. Diluată în mâncăruri şi băuturi este mai puţin dăunătoare pentru dinţi. Saliva omului corect hrănit este atât de bazică încât. în reţele noastre. Mierea conţine relativ puţine din substanţele minerale bazice care sunt foarte necesare pentru metabolizarea zahărului. Zaharina este mai dăunătoare decât zahărul alb rafinat. Prin amestecarea de pulbere din substanţe minerale bazice în alimente sănătatea dinţilor poate fi deosebit de bine asigurată. Zahărul sub orice formă. cel mult o linguriţă o dată pe zi. Ca medicament. încât sunt recomandate. Cu greu mai putem găsi un alt aliment. Smochinele. care să aibă mai mult calciu decât smochinele. După consumarea fructelor dulci. timp de 24 de ore. este sănătoasă. La câteva ore după ce s-a prins. poate cu excepţia laptelui.concentrat de pere şi de mere. proaspăt este o „delicatesă". să se cureţe bine dinţii. Vom folosi reţetele noastre de marmeladă. Lapte. măresc şi ele aciditatea. Prin zahăr. dar cantitatea de substanţe minerale pe care o conţin este atât de ridicată. uscate. laptele trebuie să se lase la prins la temperatura de 25°C. curmalele etc. De aceea trebuie să fie folosită cu economie. Din el se prepară şi brânza proaspătă. deoarece ajută digestia şi acţionează în intestin împotriva putrefacţiei. În acest scop. ca şi mult apreciata miere. se înţelege numai unul dintre cele amintite ca admise. practic. La zahărul cafeniu se mai poate adăuga o linguriţă de lactoză. agar-agarul şi altele asemănătoare. înlocuieşte periuţa. în cantităţi mici. . brânză proaspătă Laptele crud. provoacă acizi.

puţină ceapă şi sare de mare. rapid. mirodenii. lapte. hrişcă şi seminţe de floarea-soarelui. orez şi orice alte feluri de seminţe oleaginoase. se poate folosi o linguriţă cu miere. drojdie de bere. în afară de stafide şi ceapă tocată. Pentru a le despărţi. Crupele uscate trebuie să fie foarte fine. Aproape tot acidul a rămas în zer.începe să se decanteze. zerul care se separă este acru. Dacă se urmăreşte obţinerea unui amestec de fulgi naturali. Peste amestec se adaugă atâta apă . se toarnă totul într-un tifon şi se lasă câteva ore să se scurgă. ori de câte ori avem nevoie. toate trebuind să fie foarte bine fărâmiţate cu mixerul sau cu o râşniţă de cafea. Brânza este gata. deoarece nu se înmoaie. cu adaos de nuci. din tot felul de cereale. 92 Amestecuri de uruială (crupe)* uscată sau înmuiată Uruială din grâu există totdeauna în întreprinderile de morărit şi se pretează foarte bine să fie înmuiată. Dacă. Adaosuri: ulei. la ea se adaugă uruială de seminţe de in. Crupele înmuiate sunt preparate din seminţe măcinate mai mare. Amestecul respectiv trebuie să existe permanent în casa noastră pentru a-l putea prepara pe loc. foarte puţină drojdie de bere şi câteva cubuleţe de mere. susan. cineva vrea să aibă ceva mai tare de mestecat. Deoarece acest zer este destul de acru. lactoză. dacă vrem ca preparatul să fie dulce. Unora le plac şi stafidele în amestec. O linguriţă de zer este suficientă pentru a se prinde alt lapte proaspăt. nu trebuie să se consume înainte de a i se adăuga o substanţă minerală pentru neutralizare. ovăz. poate adăuga câteva seminţe de floarea-soarelui sau de pin coconar. Pentru obţinerea lor se folosesc mai ales seminţe de in. mei. Substanţa grasă se face brânză. hrişcă. făcuţi în casă. mei.

Orice fel de boabe — de grâu. de porumb. La aceasta se mai adaugă şi germeni de grâu şi tărâţe. trebuie restrâns consumul de proteine şi în locul lor se bea un pahar cu apă. salata verde. Ceapa şi usturoiul Este foarte bine să consumăm zilnic o jumătate de ceapă şi doi-trei căţei de usturoi. Enzimele. Dacă la început aveţi senzaţia de balonare şi râgâiţi des (s-au format gaze în stomac şi intestin). şi. în general. O cantitate mai mare de usturoi ne ajută să dormim bine şi profund. Eu folosesc usturoi sub forma unor capsule nemirositoare. Aceleaşi recomandări sunt valabile şi pentru usturoi. Atunci când există tulburări de digestie este preferabil să se mănânce mai puţin şi mai des. aşa că mesele de crudităţi ce conţin o proporţie mare de ceapă nu trebuie să fie prea dese. Balonările şi gazele sunt indicaţii că. în vârstă de 100 de ani. împreună cu ceapa. trad. Ceapa crudă este foarte săţioasă. Orice pâine industrială este total devitalizată şi cu un mare conţinut de acizi.). proteinele şi amidonul sunt distruse complet. Boabele de ienupăr. care a mâncat toată viaţa şi ali- . de secară etc. are efecte terapeutice multiple. reprezintă unul din cele mai sănătoase alimente. — măcinate (sau râşnite) mare (n.00 este ideală pâinea coaptă la soare. curăţă şi regenerează sângele. se mănâncă prea mult. 93 Pâinea Deoarece naturiştii folosesc cerealele mai ales sub formă de amestec de uruială. Pentru sandvişuri sau pentru gustarea de la orele 10. pâinea joacă pentru ei un rol mai puţin însemnat. O cunoştinţă.cât să cuprindă totul fără să fie terci. Cei fără dinţi vor trebui să dea prin maşină şi seminţele uleioase. laptele crud atenuează într-o oarecare măsură mirosul neplăcut al gurii.

Instinctiv am dat fuga la farmacie. mi s-a întâmplat ceva ce nu am mai putut uita. dar totdeauna în cantităţi mici. febra aftoasă omora vitele pe capete. Deoarece atât ficatul cât şi glandele digestive sunt slăbite. Pentru a scăpa de el. piersicile. bananele. singurele din tot satul. a bântuit. usturoiul se pisează şi se înmoaie în ulei (este valabil şi pentru ceapă). uneori chiar violent. curmalele şi portocalele. În fiecare zi puneam din el în nutreţ. este clar că unele organisme reacţionează prompt. 94 Faptul că usturoiul apără de infecţii vi-1 poate confirma şi următoarea întâmplare pe care am trăit-o chiar eu: când. cum sunt strugurii. de pildă. Pentru cititorii noştri naturişti dăm un motto: „Mănâncă puţin şi nu uita usturoiul". lămâile. ananasul şi toate fructele de pădure sunt bine . prunele. Se întâmplă mai ales dacă este vorba de fructe dulci. numai vacile noastre nu s-au îmbolnăvit. Din păcate. La toţi vecinii din stânga şi din dreapta casei noastre. în timp ce merele. caisele. anumite fructe. El a răspuns: usturoiul. Ce adaosuri nu se potrivesc? După decenii de alimentaţie necorespunzătoare. cireşele. dacă sunt consumate împreună cu zarzavaturi crude. Eram încă elev de şcoală. pot provoca fermentaţii. la schimbarea de regim. Molima a ajuns şi în satul nostru. iar droghistul m-a trimis la zarzavagiu şi am cumpărat tot usturoiul ce-1 avea de vânzare.mente fierte şi crudităţi. smochinele. în anul 1920. perele. în timpul unei ierni năpraznice. o molimă ce a făcut ravagii printre vite. în cele mai multe regiuni ale ţării. a fost întrebat asupra tainei vârstei sale înaintate. se întâmplă ca oamenii să nu-1 prea mănânce din cauza mirosului. Să fi fost un coş plin.

Apariţia fermentaţiilor se poate evita dacă mâncarea este mestecată bine. Există persoane foarte sensibile în ceea ce priveşte toleranţa faţă de alimente care vor trebui să mănânce fructele sau zarzavaturile separat. Dar şi naturiştilor sănătoşi le place sucul de zarzavaturi. Îl folosesc mai ales persoanele în vârstă. temeinic. şi dacă nu se mănâncă mult deodată. Mixerul şi aparatul de făcut sucuri Mixerul este indispensabil pentru masa naturistului. Cei grav bolnavi. se recomandă mese mici şi dese. Este uimitor cât de rapid revine la normal aciditatea sucului gastric după acest fel de alimentaţie şi cum sunt stimulate glandele digestive. O cură de suc din varză creaţă poate vindeca ulcerul în zece zile. După cum am mai amintit. Dar nu la lapte deşi este de origine animală. Dar să nu exagerăm. ce au proteză dentară. vindecă multe boli. Referitor la reţetele care urmează Stimatele cititoare sunt rugate să nu considere . Renunţăm cu totul la alimentaţia cu carne. asemenea zavaturilor crude şi tărâţelor. ca şi persoanele cu afecţiuni gastrice sau intestinale. laptele are o mai mare cantitate de substanţe bazice. de pildă. încât curăţă corpul de acizii dăunători şi. Totodată. Este maşina de gătit a naturistului. căci nu există o regulă universal valabilă nici în această privinţă. se pot folosi singure ca aperitiv dar şi ele trebuie mestecate foarte bine. el trebuie băut nefiert sau nepasteurizat. deoarece proteinele pe care le conţine sunt substanţe cu cea mai completă structură. încă un cuvânt despre proteina animală.suportate împreună cu zarzavaturile. încet. pentru că provoacă aciditate. Naturistul şi laptele Pentru lămurire. Salatele. mai au nevoie şi de storcător pentru fructe sau legume.

îţi stimulează fantezia ca să încerci tot felul de reţete noi şi ne oferă o varietate atât de mare de combinaţii. REŢETE ŞI PLAN DE MENIU Pentru a putea folosi toate reţetele din această carte. trebuie neapărat să fie citit capitolul Adaosuri. Dacă este vorba de mai multe feluri de mâncare la masă. au un gust dulce. = linguriţă. dacă în loc de stafide vrem să folosim alte şi alte fructe uscate. se omogenizează bine cu linguriţa şi se sfărâmă. Dacă sunt foarte proaspăt pregătiţi. Fulgi = sunt numite astfel oricare din crudităţile . să nu fie aduse toate o dată. De exemplu. trebuie să ne procurăm o cantitate mai mare şi să o ţinem la frigider. Lgţ. grâul păstrându-şi puterea de germinare intactă. De preferat să se înceapă cu salate sau amestecuri de mixer. Făină = făină integrală de graham. care se schimbă însă rapid chiar la o temperatură normală. cruzi. ei reprezintă o hrană ce măreşte rezistenţa şi vigoarea organismului. preparatul se amestecă mai întâi. dacă vrem să adăugăm miere. pentru a putea fi mestecate uşor. ele trebuie mărunţite. ci unul după altul. Preparatele care trebuie mâncate uscate. germenii având aceeaşi valoare nutritivă." O problemă o constituie germenii de grâu. ele pot să le combine şi să le îmbunătăţească după propria lor plăcere. Câteva lămuriri Lg. = lingură. Preparatele gata de servit să fie întotdeauna frumos garnisite.reţetele „literă de evanghelie". De aceea. O cititoare ne scrie: „ Ceea ce-mi place îndeosebi la alimentaţia crudă este că permite o deosebită variaţie. minunat. cum nici nu mi-aş fi închipuit vreodată că ar fi fost posibilă la un atare regim.

l lgţ. iar porumbul trebuie dat prin maşina de tocat. puţină ceapă.obişnuite regimului naturist care se taie mărunt sau se zdrobesc ori se macină mare. stafide. Să se pună mai puţin grâu. l lg. drojdie. l lg. Se amestecă totul bine şi se presară nuci sau migdale date prin maşină. banană zdrobită sau un măr ras. de preferat doar gălbenuşul. deşi. uruială. Sare = este vorba doar de sarea de mare sau sarea vegetală. ulei. Uruială (crupe) = amestecuri de diferite cereale măcinate mare. l lgţ. 2 lg. l lgţ. miere sau zahăr. plus mei. mirodenii. Uruială picantă 6 lg. 2 lg. ulei. dar care sunt foarte scumpe. suc de lămâie. 2-3 lg. l lg. în prezent. există în comerţ astfel de amestecuri de fulgi preparaţi natural. Zahăr = lactoză sau zahăr nerafinat. l lg. ceapă. de anason sau de chimion şi mieji de floareasoarelui cruzi. verdeţuri. ulei sau smântână. Uruială cu brânză de vaci . l lg. Reţetă de uruială moale (muiată) Uruială dulce 4 lg. de miere sau de zahăr. Uruială moale = amestec de crupe înmuiate. uruială muiată. l lg. deci nu este vorba de fulgii preparaţi industrial. Ou = totdeauna crud. 98 REŢETE CLASICE Reţetă de ovăz 4 lg. după ce au fost în prealabil înmuiate. muştar sau hrean ras şi boia. sare. l lgţ. drojdie de bere. crupe de susan sau de migdale. usturoi. pentru că este greu de mestecat. 2 lg. de uruială de ovăz.

Reţete cu germeni de grâu Germeni de grâu cu banane Să se pună puţin grâu. pulbere verde sau verdeţuri. l lg. l lg. scorţişoară. mieji de floarea-soarelui. 2 lg. ulei. Lămâia se amestecă imediat cu banana. suc de lămâie. germeni. drojdie de bere. ulei. l lgţ. l lg. l lg. hrişcă. hrean. un ou. l lg. iar porumbul trebuie dat prin maşina de tocat. 2 lg. sare. lămâie şi smântână. uruială. Amestecul trebuie să fie foarte bine mestecat în gură. chimen. uruială de ovăz. muştar. brânză de vaci. ulei. l lg. uruială. ulei. l lg. l lg. drojdie de bere. stafide puţin înmuiate. pentru că este greu de mestecat. usturoi. pulbere minerală. l lgţ. uruială de in. 2 lg. sare. Altfel de uruială moale 2 lg. l lg. 2 lg. l ou. seminţe de susan zdrobite. sare.3 lg. l roşie mărunţită. germeni de grâu. 1 lg. 2 lg. scorţişoară. l lg. de seminţe decojite de floareasoarelui. hrişcă. . mirodenii. mirodenii. hrişcă. ceapă. O banană zdrobită sau un măr ras. 2 lg. tărâţe. Tărâţe picante 2 lg. l lg. germeni de grâu (se pot înlocui cu tărâţe de grâu şi de ovăz). l lg. 2 lg. pulbere verde. Germeni de grâu cu roşii 3 lg. l lg. l lg. l lg. lămâie. 2 lg. eventual puţin suc. ulei. 2 lg. seminţe de in pisate. ceapă. 99 Reţete cu tărâţe Preparat uscat de tărâţe . 2 lg. drojdie de bere. migdale sau nuci tăiate mărunt. uruială de ovăz. seminţe de in măcinate. ceapă. sare. stafide. l lg. ceapă. După plac. mirodenii. miere. l lg. 2 lg. 3 lg. l lg. germeni de grâu. drojdie de bere. tărâţe. se adaugă încă l lg. drojdie de bere.

l roşie mărunţită. seminţe decojite de floarea-soarelui sau nuci tăiate mărunt. l lgţ. de ulei. ceapă. sare. ulei. l lg pulbere de plante medicinale sau verdeaţă. sau cu brânză de vaci la care am adăugat suc de portocale. l lg. lapte. ceapă.Germeni picanţi 5 lg. germeni de grâu. Germeni de grâu dulci Se amestecă germenii cu lapte crud sau acru. l lg. Brânză de vaci cu ceapă 3 lg. seminţe de in pisate mărunt. l lg. l lg. raşi mărunt. l lg. sare. Brânză de vaci cu banane 3 lg. l lg. droj100 die de bere. 3 lg. de brânză. l lg. ceapă rasă şi usturoi. germeni de grâu. sare şi mirodenii. de preferat din soiul carote. ulei. Se garnisesc cu pătrunjel. puţină ridiche şi ceapă. l lgţ. l banană zdrobită. Brânză de vaci cu roşii 2 lg. l lg. de suc de lămâie. drojdie de bere. germeni de grâu. ulei. pulbere minerală. 2-5 morcovi potriviţi. puţin ulei şi miere. pulbere verde. 3 lg. brânză proaspătă. sare. Se garniseşte cu nuci sau alune. 101 1 lg. Amestecul se aranjează şi se ornează cu pătrunjel sau arpagic verde. ulei. mirodenii. l lg. l lg. germeni. l lg. Se garniseşte cu felii de banană. seminţe de in măcinate. Se garniseşte cu felii de morcov. 2 lg. brânză proaspătă. drojdie de bere. cu suc de lămâie. 2 lg. stafide. . l lg. de brânză de vaci. miere. 2 lg. 3 lg. pulbere minerală. Reţete cu brânză de vaci Brânză de vaci cu morcovi 3 lg.

hrean. soia. ulei. Năutul mărunţit se amestecă cu l lg. sare şi mirodenii. 2 lg. 2 lg. 2 lg. Nu se umple recipientul. năut bine înmuiat se zdrobesc bine cu un făcăleţ. germeni de grâu. muştar. ulei. drojdie de bere. Apoi se amestecă cu 2 lg. Reţetă cu năut (aliment pentru cei cu munci grele) 2-3 lg. l lg.Brânză de vaci cu drojdie de bere Are gust de creier pane. seminţe de in. boabe crude de ovăz. Bine amestecat. brânză. bucăţele mici de mere. l lg. l lg. mei. ceapă. sare. l lg. 2 lg. susan. de tărâţe. 4 lg. drojdie de bere. smântână. 2 lg. . l lg. orez crud. Se adaugă l lg. 1-2 lg. l lg. mirodenii. l lg. dar în loc de roşii. l roşie bucăţele. grâu. după plac puţină sare. totul bine fărâmiţat (cei cu proteză folo102 sesc făină de mei). Reţetă cu mei sau orez 2 lg. puţină sare. ceapă. l lgţ. după gust. se storc şi se trec prin râşniţa de cafea sau prin mixer. puţin hrean ras. Mei sau orez dulce Acelaşi amestec. Reţetă cu soia 1 lg. se adaugă miere. Se garniseşte cu felii de banană. Se garniseşte cu frunze de pătrunjel. Totul se pune în vasul de la mixer. puţină paprica. drojdie de bere. drojdie de bere. ulei. sare. l lg. Totul se mărunţeşte şi se ţine 12 ore la înmuiat. cu praf de mirodenii din rosmarin şi cimbru şi. mei. plante medicinale praf. 3 lg. ulei. orez. tărâţe. Se garniseşte cu felii de roşii. l lg. l lg. l lg.

germeni de grâu. castraveţi. în timp ce zarzavaturile cer mai mult. Pentru „a drege" preparatul. Adaosurile de ouă. ca să nu forţăm motorul. De îndată ce observăm însă că motorul este forţat prea mult şi merge greu. Cantitatea de lichid trebuie să fie astfel potrivită încât amestecul să nu fie prea dens. scoatem aparatul din priză. după care se mai lasă mixerul să funcţioneze. fin mărunţite. ulei şi roşii se pun de la început în aparat.Preparatele făcute cu mixerul Mixerul este maşina de gătit a naturistului. se pot adăuga fructe mărunţite sau ceapă. După gust. poate conta drept masă principală. la care se pot adăuga tot felul de mirodenii şi plante medicinale. Vasul . ori o jumătate de banană. se mai poate adăuga puţin lichid. Cu cât terciul este mai fin cu atât el . după plăcere sau după gust se mai pot adăuga seminţe de in. plante erbacee sălbatice. Preparatul la mixer cere puţină muncă şi. Dacă totuşi motorul este prea solicitat. Cu ajutorul lui se pot realiza nu numai preparate din fructe. bogate în substanţe bazice. tărâţe sau făină. Pentru diluare. După ce terciul este suficient de bine omogenizat. '' > 9 103 împovărează mai puţin stomacul. cel mai bine se pretează mustul dulce sau laptele crud. ca să existe şi ceva crocant „de ronţăit". se pot adăuga. pentru a omogeniza amestecul. fructele cer mai puţin lichid. frunze. cu adaosurile corespunzătoare. ci mai ales din zarzavaturi. Mixerele cu turaţie mică să fie încărcate numai cu jumătate din cantitatea standard pe care o pot tritura. ca urzicile şi păpădia. peste toate cele necesare. o jumătate de măr sau un măr întreg. din rădăcini. Dacă amestecul este prea subţire. nu se mărunţeşte bine.

seminţe de in. mieji de floarea-soarelui înmuiaţi. După scoaterea din mixer să se adauge multe roşii şi peperoni. drojdie de bere. Cei fără dinţi renunţă la adaosurile tari. Dacă gustul nu este satisfăcător. de stafide înmuiate şi l lg. se poate pregăti o masă foarte bună. mieji de floareasoarelui. 1-2 lg. pierdere neglijabilă faţă de avantajele pe care le oferă un atare amestec. de stafide. uruială de mei. l lg. Cei fără dinţi pot pune şi ei în mixer alimentele mai tari. se mai poate pune şi o banană zdrobită. sau cu pătrunjel şi alte zarzavaturi. Se amestecă terciul cu 4. l lg. l măr răzuit mărunt (sau fructe de pădure). susan. l lg. pentru îmbunătăţirea gustului. Începătorii să adauge (iniţial). seminţe decojite de floarea-soarelui. germeni de 104 grâu. soia. l lg. Preparatul se garniseşte cu felii de mere sau de banane. l lg. nuci sau seminţe de pin coconar mărunţite. tărâţe. mai adăugăm (pentru o persoană) l lg. Reţete de fulgi Fulgi de mei 2 lg. Reţeta I Deoarece acest amestec poate să constituie masa principală. Acest preparat serveşte ca mic dejun.5 lg. După experienţa personală.în care se află preparatul poate fi şi el golit. 1-2 lg. dar să le înmoaie înainte. . germeni de grâu sau uruială de mei. uruială de seminţe de in. l lg. mere şi banane. Reţeta II (două persoane) 3 mere rase mărunt se pun în mixer cu o cană de lapte crud. paprica. Prin mărunţire cu mixerul zarzavaturile pierd puţină vitamină C. banane uscate în feliuţe. l lg. ulei. mirodenii. roşii tăiate. l lg.

2 lg. miere. 2 lg. Fulgi de smochine sau de curmale O cană smochine sau curmale înmuiate mai dinainte. Fulgi de banane Un măr şi o banană tăiate bucăţele. l lg. l banană zdrobită. iar deasupra se pun migdale date prin maşină. l lg. l dl frişca bătută. crupe înmuiate. l măr răzuit. l lg. după cerinţă. seminţe decojite de floarea-soarelui. germeni de grâu. l cană plină de cubuleţe de castraveţi tăiaţi mic. 50 grame carote. smântână şi ceva germeni de grâu şi seminţe de pin coconar. stafide. l lg. puţine . l lgţ. l lg. 2 lg. ceapă tocată mărunt. stafide. se amestecă cu banane. Masa de seară) Fulgi din boabe întregi 2 lg. se amestecă. smântână. Fulgi de smochine Se înmoaie de seara 2-4 smochine. ulei. pulbere minerală. l cană fructe (sau fructe de pădure). zahăr. brânză de vaci. după gust.puţină lămâie. Fulgi de cartofi cruzi (vezi în cap. sare şi. Fulgi de susan 2 lg. boabe întregi de cereale înmuiate. l lgţ. 3-4 lg. o mână de stafide. l. drojdie de bere. Totul bine amestecat şi presărat cu pulbere de nuci. hrean ras. subcap. smântână sau pastă de migdale şi. lactoză sau miere. 2 lg. lactoză. seminţe de susan măcinate împreună cu câţiva germeni de grâu. 2 lg. stafide. 105 Fulgi de castraveţi 2 lg. seminţe de floarea-soarelui sau nuci. 2-3 lg. se presară cu făină de migdale. de nuci sau seminţe de pin coconar. smântână. l lg. l lg. Fulgi de crupe 3 lg.

1-2 lg. . l lg. l lg. Supă de zarzavat l cană suc de zarzavat sau de piureu de carote amestecate cu 2 căţei de usturoi se pun în mixer cu 1/2-1 cană de lapte'. uruială de seminţe de in sau susan. l banană. Dacă crupele sunt prea vechi. suc de portocale. ulei şi mirodenii. stafide înmuiate şi l lgţ chimen. garnisit cu felii de roşii. tărâţe. chimen. puţină sare. crupe de ovăz. 3 lg. miere. drojdie de bere. Smochinele se mărunţesc şi se pune şi o banană tocată. Fulgi uscaţi 1 lg.tărâţe.nuci pisate sau tăiate mărunt. Ca desert. sare. l lg. seminţe decojite de floarea-soarelui sau mieji de nuci (alune). puţină boia de ardei. Este foarte bun la gust şi relativ ieftin. ceapă tocată. arpagic verde sau praf de verdeaţă. 2 lg. 2 lg. pâinea capătă un gust amar. smântână. 3 lg. se amestecă continuu.1lg. germeni de grâu şi eventual zeama de la o portocală. eventual puţină sare. Preparat de linte 3 lg. drojdie de bere. Dacă supa trebuie puţin încălzită pe plită sau la foc mic. l lg. 106 . Reţete de supe Supă de roşii O cană şi jumătate de roşii. Pâine coaptă la soare Această pâine gustoasă se prepară din crupe de cereale măcinate proaspăt cu ajutorul unei râşniţe electrice de cafea. l lgţ. totul bine amestecat. 2 lgţ. tărâţe. 3 lg. lapte crud. De preferat să se încălzească într-un vas cu apă. ulei.linte înmuiate. Dimineaţa se adaugă l lg.

se procură site corespunzătoare. sau se dă prin maşina de tocat. Coca trebuie să fie aşa de tare. se mai presară crupe. după preferinţă ca. 107 Pentru ca turta sau felia să se poată usca şi dedesubt.Varianta clasică 500 g crupe de secară. pâinea se rupe mai uşor la locul crestăturii. După ce se usucă. Vara. Eu am comandat unui meseriaş un adaos la maşina de tocat. nu se coace. încât să nu se lipească de mâini. aceasta ieşind sub forma unei benzi late din maşina de tocat. sub forma unei pâlnii cu gura lată de 4 mm x 8 cm. Varianta I În loc de 500 g crupe de secară se pot face alte amestecuri. Totul se înmoaie cu foarte puţină apă. Cât timp aceste turte sunt încă umede. 200 g cru- . sare. se pune în frigider în pungi de plastic. altfel se înăcreşte în câteva zile. Dacă vrem să o păstrăm când încă nu s-a copt bine-bine. Iarna se poate găsi un loc pe calorifer. Se frământă bine. în cazul în care coca este prea moale. Între sită şi sursa de încălzire se pun nişte şipcuţe de lemn. puţin chimen. pâinea se poate usca foarte bine la soare şi poate fi folosită după trei ore. unde aluatul să fie încălzit la o temperatură care nu depăşeşte 40°C. Deoarece acest aluat se usucă. Pâinea este mai gustoasă când nu este încă uscată de tot. Desigur că feliile pot fi lăsate să se usuce bine de tot. 2 Igţ. 200 g stafide. de exemplu. el se întinde în foi de 4 mm grosime. se crestează adânc cu un cuţit mărimea feliilor. l dl ulei. o mică bandă rulantă transportă coca. pentru ca să se preteze bine pentru sandviciuri.

Se frământă şi se taie în forme diferite.pe de grâu. după cum cere mai multă sau mai puţină apă. se frământă cu ulei şi apoi totul se prepară ca mai sus. 200 g stafide. Totul se pune într-o formă unsă cu ulei şi se lasă să stea o oră. Se adaugă atât cât înghite amestecul. O astfel de „Pâine" se poate face şi din carote răzuite. ceva mai multă sare. Se adaugă 250 g stafide mici. 200 g crupe de orez. Alt fel de pâine coaptă la soare Cerealele se pun puţin la încolţit. 200 g smochine. 150 g curmale fără sâmburi. Reţete de cozonac Aluat de cozonac — pentru o tavă lungă de 30 cm . 200 g prune. 200 g stafide întregi. deoarece se amăreşte. Varianta a II-a În loc de a înmuia amestecul în apă se poate răzui şi încorpora o jumătate kilogram de mere. 150 g smochine tăiate. Varianta a III-a În loc de stafide şi apă se poate adăuga o jumătate de kg roşii. făină şi ulei. Totul se dă prin maşina de carne şi se amestecă cu 200 g nuci sau alune. Chec pentru Crăciun 200 g curmale. puţină coajă rasă de lămâie şi mirodenii. Pentru coacere este nevoie de trei site deoarece creşte mult. Biscuiţi de migdale 150 g pastă de migdale. Se pot adăuga în cocă seminţe de mac sau chimen. Meiul se pretează mai puţin. sau legume. se dau prin maşina de carne. Se pot prepara şi pâini de orz. 100 g seminţe de in. înmuiate înainte. Curmalele şi smochinele se dau prin maşina de carne. orez şi variantele acestora cu 108 adaosuri de nuci (eventual şi stafide şi mere).

Cozonac cu fructe Aluatul. la sfârşit. Se netezeşte şi se garniseşte cu nuci (alune) sau felii subţiri de mere. presărată cu nuci date prin maşină. care se pun de-a lungul marginii şi se înfig bine până spre mijlocul foii. Urmează 109 un strat subţire de migdale rase. Dulciuri şi caramele Caramele cu cocos 400 g stafide. ca mai sus. stafidele se zdrobesc prin maşina de carne şi se amestecă bine cu făina. se dau prin maşina de tocat carne. 200 g făină integrală. Dacă este nevoie. pregătit ca mai sus. apoi pasta se întinde şi se taie în pătrăţele. care se taie mărunt şi se amestecă cu 200 g nuci tăiate subţire. Cozonac cu banane Se acoperă foaia de cozonac cu banane. peste care se pun fructe de pădure sau alt fel de fructe ce pot fi zdrobite sau întregi. Deasupra. drept garnitură. Este avantajos să se lase să se usuce pe o sită. Cozonac cu fructe Umplutura constă în 400-500 g prune uscate. 100 g nucă de cocos răzuită. Bombiţe de susan . urmează un strat de nuci date prin maşină şi deasupra lor un strat de banane. se garniseşte cu seminţe de pin coconar. Se întinde totul într-o tavă tapetată cu făină. amestecate cu 3 mere rase şi 300 g nuci tăiate mărunt.300 g stafide. umplutura se îndulceşte cu miere şi. se garniseşte cu smântână. un strat subţire de miere. Cozonac cu mere şi banane Umplutura constă din două banane zdrobite bine. Se adaugă scorţişoară. se acoperă cu felii de banane (tăiate în lung).

Se pot folosi şi fructe de pădure sau alte fructe. Curmale umplute (sau prune) Se scot sâmburii din curmale (sau din prune). 110 Bombiţe cu stafide Stafidele se dau prin maşina de tocat carne. şi se tăvălesc prin răzătură fină de nucă de cocos. puţină miere. de nuci râşnite pulbere. pasta se întinde într-o foaie şi se taie pătrăţele. se fac biluţe. l banană. prune uscate şi nuci se dau prin maşină. nuci. Se mai pot adăuga şi nuci. l lg. Cremă de căpşuni sau fragi l cană de brânză de vaci. 1-2 lg. Se amestecă totul bine. Bomboane cu curmale (prăjituri) Curmalele fără sâmburi se dau prin maşină. l cană căpşuni zdrobite. o cană lapte. 250 g miere se frământă bine cu câteva picături de ulei. Se amestecă bine şi se garniseşte cu afine sau nuci. Cremă de mere 2 mere. Bomboane cu nuci (prăjituri) Câte o treime de curmale. Se dau prin mixer. 350 g făină integrală. se frământă cu pastă de migdale sau puţin unt. stafide. puţină miere.300 g seminţe de susan. iar pasta se garniseşte cu felii de banane. l lg. se dă forma unei biluţe şi se tăvăleşte prin susan. brânză de vaci. Reţete de creme şi paste de uns pe pâine Cremă de miere 1 lg. miere. 111 . amestecul se întinde ca o foaie şi apoi se taie în pătrăţele. Se presară deasupra pulbere de nuci şi se garniseşte cu căpşuni. se umplu cu răzătură de nucă de cocos sau pastă de migdale. l lg. lapte. 4 lg.

ceapă tocată mărunt. maghiran.Pastă de ridichi (de uns pe pâine) 1 cană de brânză de vaci. ceapă tocată. l lg. se lasă să se înmoaie câteva ore în 2 căni de căpşuni (fragi) zdrobite. . usturoi pisat sau tăiat mărunţii. Se procedează ca mai sus. l lg. 112 Maioneză de brânză de vaci 2 lg. hrean ras. l cană de must dulce sau suc de ananas. ulei. smântână. verdeţuri de bucătărie. l lg. l cană de stafide. de brânză de vaci se freacă cu lapte. puţină sare. 2 lg. praz. în care s-a pus puţină lămâie. l cană de stafide: Se lasă câteva ceasuri să se pătrundă bine curmalele şi stafidele şi se trec prin maşina de tocat ca să fie ca un terci. se subţiază corespunzător cu lapte. drojdie de bere. pătrunjel. Sosuri pentru salate Sos de drojdie de bere sau maioneză 1 lg. Dacă în loc de maioneză dorim sos. Sos de portocale 3 lg. Se pot adăuga şi smochine înmuiate. praf de verdeaţă. drojdie de bere. de lapte praf. se adaugă l lg. alte mirodenii (chimen). 1-2 lg. 3 lg. mirodenii. suc de portocale se bat bine cu l lg. frunze verzi de arpagic. ridichi rase. l sfert de ceapă rasă. Sos de roşii 1-2 roşii zdrobite se strecoară prin sită. sare. Marmeladă de curmale (dulceaţă) 2 căni de curmale fără sâmburi. Marmeladă de căpşuni (fragi) O cană de curmale fără sâmburi. ulei. de nuci şi l lg. ridiche. Deasupra se pun carote rase. se adaugă 3 lg.

puţină miere. Salată de mazăre (sau de năut) Mazărea dulce sau năutul puţin înmuiat se zdro• beşte puţin. pătrunjel tocat. o jumătate de cană cu nuci tocate. Se freacă cu ulei şi drojdie de bere. o jumătate de cană cu struguri fără sâmburi. o roşie mărunţită. Se serveşte pe un platou de salate. drojdie de bere şi mirodenii. În loc de brânză de vaci şi lapte se poate folosi lapte smântânit sau lapte prins şi smântână. plus un sos. o parte terci de banane. Se amestecă cu sos sau cu maioneză (din reţetele noastre). Cealaltă par- . l ou. 113 Salată din resturile de la centrifuga pentru suc 1. o jumătate de cană cu ridichi de lună tocate mărunt. l cană de ţelină tocată. seminţe de floarea-soarelui. se amestecă cu maioneză. ulei. Fiecare porţie se garniseşte cu nuci. puţină sare. 3 lg. Salată Waldorf 2 căni de mere tăiate cubuleţe. Se pune o parte din resturi. Salată amestecată Tot felul de rădăcini şi frunze de zarzavat bine tocate. se amestecă cu cubuleţe de banane şi mieji de nucă zdrobiţi. apoi se adaugă puţină ceapă. Sos din lapte acru Câteva linguriţe de lapte acru sau iaurt. Obţinem o delicatesă! 2. praz tocat. se adaugă sare şi ceapă. Reţete de salate Salată de varză 2 căni de varză tocată. puţin piper verde tocat mărunt. Se adaugă sos de portocale.

Salată de caise O parte caise tăiate fin în cubuleţe. Se pretează cel mai bine ca adaos la preparatele de mixer. l bucăţică de ţelină rasă. mirodenii. miere. Plantulele pot fi adăugate şi în alte salate. miere. Salată de varză cu mere sau banane Se rade mărunt o jumătate de varză. Se mai adaugă nuci tocate. o jumătate de ceaşcă cu ceapă. Salată de păpădie Frunzele fragede de păpădie se toacă mărunt şi se amestecă cu carote şi ţelină. Se amestecă bine şi se adaugă sosul preferat. puţină pulbere de nuci. l lgţ. scorţişoară. după 1-2 zile. eventual să fermenteze şi. sos. smântână. se stoarce printr-un tifon sau cu o presă. de ceapă tocată mărunt sau 2 lg. sos de roşii. Salată de carote cu ţelină 2 carote rase. Se garniseşte cu pătrunjel. hrean ras. Salată din plantule din seminţe Plantulele (răsadurile) se toacă şi se amestecă cu 2 părţi banane mărunţite. l lgţ. 5 g hrean.te de resturi se pune în puţină apă. Salată de ţelină 50 g de ţelină rasă mărunt. smântână. o parte mere mărunţite. se adaugă sos de roşii sau drojdie de bere. se amestecă cu mere rase sau banane mărunţite + lămâie. o jumătate de parte nuci tocate. Se pot adăuga banane sau mere rase. Salată de conopidă O parte de conopidă foarte bine mărunţită. o parte mere . 2 lg. Carotele se combină bine cu merele rase. l lg. suc de lămâie. pastă de nuci. l lg. lapte acru şi smântână. mere. miere. 114 Salată de varză cu miere 2 căni de varză tocată.

Băuturi Apă de zarzavat — băutură pentru sete şi sănătate Zarzavat tăiat. sos. în timpul curei de post se poate alterna apa acidulată cu o altă apă de zarzavat. puţină nucă măcinată. o jumătate de parte ţelină (tulpină sau rădăcină rasă). praf de migdale şi sos. piper verde şi ţelină se mărunţesc la fel şi se prepară cu un sos din smântână. Salată de roşii Roşii. când bem. l lg. Din această apă se bea zilnic iar cantitatea consumată de lichid se completează din nou cu apă până ce apreciem că puterea zarzavaturilor s-a epuizat. pentru ca unul să aibă permanent apă de zarzavat neacrită. Toate sărurile solubile în apă şi vitaminele trec în apă. Pentru post sau împotriva constipaţiei amestecul poate fi acrit cu lapte acru (la început se ţine la cald). pătrunjel tocat. la frigider sau la beci. urzici. tot felul de plante medicinale dar şi zarzavaturi rădăcinoase — cum ar fi cartoful — după ce au fost bine spălate şi tăiate se pun într-un vas cu apă. o cană de mere în cubuleţe mici. astfel că apa rămâne relativ limpede Se păstrează la rece. trifoi. frunze fragede de varză. Ca să nu fie prea rece se adaugă. păpădie. Se garniseşte cu sparanghelul întreg sau cu felii de măr. Salată de sparanghel Sparanghelul crud este foarte bogat în enzime şi foarte sănătos. în acest caz pregătim 2 vase. Se garniseşte cu nuci sau cu fructe. puţină apă caldă. puţină ceapă. 115 Deoarece zarzavatul nu a fost tocat foarte mărunt reţine proteine. Dacă apa se acreşte prea repede trebuie diluată. . 1/2 cană ceapă.la fel de mărunţite. O cană de sparanghel mărunţit. coji de ou şi altele care de obicei se aruncă.

Gustul nu mai este atât de 116 intens. ca. Pentru a ne păstra sănătatea cu o atare băutură. tărâţe se lasă peste noapte într-un kilogram de apă. putem înlocui o masă. ca sucul să fie şi mai bun şi mai dulce. Lapte de migdale . de varză. va mai turna încă o dată apă peste ele. suc de morcovi. Este folosit la dregerea sucului de varză şi alte sucuri. se recomandă în fiecare zi l litru apă de tărâţe. Pentru prevenirea reumatismului şi a multor altor boli. pastă de migdale. o priză de rosmarin şi câteva picături de lămâie. de exemplu. este o băutură foarte bună contra setei si un remediu profilactic. un gălbenuş de ou crud. dar este mult mai hrănitor. Zeama de tărâţe — băutura minune 5-10 lg. Pentru a fi folosită ca apă de băut i se poate adăuga puţin suc de fructe.Unele cure de însănătoşire se fac doar cu o astfel de apă de zarzavat. ca şi apa de zarzavat şi este deosebit de utilă în cura de vindecare. Zeama de tărâţe este foarte bogată în baze. apoi se strecoară printr-un tifon cu sau fără presă de mână. Resturile rămase în storcător se valorifică după cum am văzut la reţetele de salate. Lapte de tigru Lapte crud. de portocale. must de struguri etc. Unii adaugă lapte crud la sucul de sfeclă. Suc de morcovi sau sfeclă Cel mai bine şi mai uşor se face cu un storcător electric. Pentru variaţie. de ţelină. Pe de altă parte. tot felul de sucuri. Cine vrea să valorifice mai bine tărâţele. la o jumătate de litru de lichid se poate adăuga l lg. Băutură întăritoare 1 pahar mare de suc de portocale sau de sfeclă se amestecă cu 2 gălbenuşuri.

5 părţi apă caldă. suc de lămâie. Eventual se adaugă şi puţină smântână. smântână şi se amestecă bine. l lg. se amestecă încet. Băuturi cu lapte Lapte de mere 2 dl de lapte crud. Lapte de zmeură Se zdrobeşte bine o mână de zmeură sau de căpşuni (fragi). miere. . Vindecă boli de inimă. Se face o cură de 2-3 săptămâni. apoi se adaugă lapte crud. 117 Suc de castraveţi Se amestecă cu suc de portocale sau de mei. un măr. se adaugă 2 dl lapte crud şi se mai amestecă cu mixerul.O parte pastă de migdale. de morcovi şi de cartofi amestecate şi diluate cu puţină apă. Se adaugă o aromă (busuioc). melasă din zahăr negru de trestie. puţină scorţişoară. Se amestecă totul la mixer. o jumătate de banană. de ţelină. Suc de căpşuni sau de fragi 1 kg căpşuni (fragi) şi 1-2 banane se lichefiază în mixer. de stomac şi alte boli. l lgţ. l lgţ. Se adaugă miere. l portocală cojită. Lapte de morcovi 200 g morcovi. Se bea câte un pahar înainte de fiecare masă. Se adaugă 2 dl lapte crud. Se amestecă şi se dizolvă într-o cană cu lapte crud şi o cană de apă fierbinte. Totul se amestecă bine cu mixerul. l lgţ. Înlocuitor pentru cafea (foarte sănătoasă) l lgţ. miere. puţină vanilie sau 2 lg. suc de lămâie. Suc medicament 1 pahar cu suc de varză. sfidând toate medicamentele.

PLAN DE MENIU Pentru ca să pregătim. toate se amestecă şi se face un pireu la mixer. dimineaţa. să se bea imediat ce ne-am sculat un pahar cu apă de zarzavaturi sau apă de tărâţe. Lapte de verdeţuri l mână plină de verdeţuri (pătrunjel. l lg. Dacă spre prânz apare o senzaţie de foame puternică. l ou. drojdie de bere. puţină coajă de lămâie. a doua zi ar trebui să se mănânce un mic dejun uşor. Se adaugă 2 dl lapte crud şi se mai amestecă puţin cu mixerul. stomacul şi întreg aparatul digestiv astfel încât să-şi poată îndeplini în bune condiţii funcţia de digerare şi absorbţie a alimentelor. o jumătate de banană. l dl lapte crud. Pentru sănătate însă se recomandă o cină uşoară şi apoi. Dar nu sunt de părere să se mănânce mult dimineaţa fără a-ţi fi într-adevăr foame. arpagic verde etc. Poate fi servit şi drept supă. se face un pireu cu mixerul. părerile sunt împărţite: trebuie să fie consistent sau uşor? În ţările. ulei şi un ou.Lapte de portocale 2 portocale cojite. care va fi cu atât mai savurată. La urmă se adaugă 2-3 dl lapte crud. se poa- . l lg. uşoare. În ceea ce priveşte micul dejun. 118 Lapte de roşii O roşie mare şi 1-2 linguri smântână se fac pireu cu mixerul. se drege cu sare. să-i rezistăm şi. Cu o masă principală consistentă şi două mese mici. un mic dejun consistent. să ne abţinem până la masa de prânz. încă de dimineaţă. zonele sau regiunile unde masa principală este cea de seară. Apoi se adaugă 3 dl lapte. de dragul sănătăţii.).

Cine renunţă greu la pâinea cu unt să o pregătească după reţetele pe care vi le-am oferit. Nimic nu înlătură oboseala definitiv. este bine să se pună peste unt ceapă cu puţin pătrunjel. după ce le-a trecut efectul. total depreciate. mai ales. cruzi. şi anume fulgii de nuci. afectează şi mai profund organismul. consumului exagerat de cafea. fumatului. şi cafeaua şi tutunul sunt doar nişte excitante înşelătoare care. în loc de marmeladă. persoanele permanent obosite. nu vor avea decât de câştigat. Dacă în timpul adaptării la noul regim ne simţim obosiţi. Eu aş evidenţia efectele extraordinare pe care le au — în eliminarea surmenajului şi renunţarea la vicii — laptele crud. stafidele puţin înmuiate. tot după reţetele noastre. Untul pasteurizat poate fi înlocuit cu pastă de migdale (este mult mai substanţială). Cred că aţi înţeles că este vorba de pâinea coaptă la soare. otrăvindu-1. după o zi de surmenaj intens putem mânca puţine seminţe de floarea-soarelui ori câteva nuci sau un măr.te foarte bine face faţă unei zile întregi de activitate. măcar parţial. 119 Cei ce sunt tributari unei vieţi agitate. . prezentate. intoxicându-1. vor găsi un ajutor de nepreţuit în regimul de crudităţi. Dacă se vor hotărî să-1 urmeze. Valoarea nutritivă a crudităţilor nu suferă comparaţie cu alimentele fierte. storcându-1 de puteri. de ceai de plante medicinale sau de înlocuitori de cafea. El poate fi completat cu o cană de lapte dulce. chiar şi persoanele care prestează o muncă grea vor reuşi să reziste dacă s-au obişnuit cu acest fel de alimentaţie. Masa de dimineaţă Ca mic dejun recomandăm una din reţetele noastre de fulgi naturali. fructele dar.

din când în când.Fulgii de smochine. care nu sunt băuturi hrănitoare. ca masă principală. Chiar şi o salată poate fi recomandată sau o jumătate de pepene cu nuci. crude. sau câteva nuci. sau la două zile. este bine să beţi şi un suc de zarzavat. lipsită de otravă sau fulgii de banane. dar o salată trebuie să existe întotdeauna ca aperitiv. fulgii de cartofi sau o reţetă de fulgi uscaţi deoarece sunt mai uşor digerabili şi nu măresc diureza. o băutură întăritoare sau un mic preparat de mixer cu o banană sau un măr şi smântână (vezi reţetele de 120 băuturi). Masa principală Pentru a procura organismului nostru suficiente valori bazice trebuie să consumăm zilnic. Acestea este preferabil să fie puse într-un loc călduţ sau în apă fierbinte. de pildă.40°C. o mixtură de zarzavat (vezi reţetele). Deci sunt multe posibilităţi de alegere. Pentru o masă uşoară de dimineaţă sunt suficiente unul-două mere şi o cană cu lapte. În general mai trebuie amintit că băuturile naturiste pot fi încălzite dacă este nevoie. mieji de seminţe de floarea-soarelui. de pepene. Se pot folosi şi preparate de brânză de vaci. seminţe oleaginoase şi o cană cu lapte. În sfârşit. dar să nu depăşească 30°. să existe şi un preparat din nuci. fructe uscate. Cina Masa de seară poate consta din fructe proaspete. Vă recomandăm. Se poate pregăti şi o reţetă de fulgi uşoară. La alegerea mesei principale trebuie să se ţină seama ca. Ca variaţie puteţi practic alege ce vreţi. cu excepţia ceaiului şi a cafelei. laptele acru sunt de asemenea sănătoase dacă nu sunt prea acre. cu cafea. pâine coaptă la soare cu o băutură după reţetele noastre. Dacă le încălzim . La desert putem alege pâinea noastră.

îl prescriu.pe aragaz. Cine are febră posteşte automat. adepţi ai medicinei tradiţionale. Medicii credincioşi preceptelor chimioterapiei nici măcar nu pomenesc bolnavilor des pre post. trebuie executat numai sub supraveghere competentă. Hipocrate. În America există mari instituţii specializate pentru aplicarea acestor cure de post şi de regim. Desigur că. primul lucru pe care îl face este să nu mai mănânce: posteşte. Chiar părintele medicinei tuturor timpurilor. Stări grave. În vechime. depozitelor. dar nu de o supraveghere permanentă. spunea: „cu cât îl hrăniţi mai bine pe bolnav. pentru că nu se urmărea numai sănătatea corporală. 122 Astfel că săracii. sunt în mod deliberat lipsiţi de . ca urmare. 121 POSTUL. Când un animal se îmbolnăveşte. conform Bibliei se postea mult. trebuie continu amestecate. dar nu uită să adauge imediat că este o metodă de trata ment foarte riscantă şi. pen tru utilizarea postului terapeutic este nevoie de o îndru mare. mai repede şi mai radical decât crudităţile. reziduurilor. Cei ce le conduc ridică în slăvi efectele minune ale postului. cu atât îl dărâmaţi mai mult". înlesneşte eliminarea toxinelor. pe când ceilalţi. Postul înseam na curăţire. ce necesită o intervenţie chirurgicală. pot fi ameliorate sau chiar vindecate cu ajutorul postului. CA TRATAMENT Postul este cel mai vechi tratament cunoscut şi cel mai eficace posibil. cei ce nu pot să plătească taxele enorme ale spitalizării. ci şi îmbinarea lui cu rugăciunile ce aduceau binecuvântarea spiritului. îndepărtează cauza bolii. În mod normal băuturile pot fi consumate şi la temperatura camerei.

Trecerea la alimentaţia naturistă sau la regimul alimentar obişnuit nu trebuie să fie bruscă şi rapidă. De aceea vreau să descriu în amănunţime şi felul în care poate fi făcut şi ce reguli trebuie respectate. Numai persoanele lipsite de voinţă 123 . şi anume. un asemenea exces alimentar poate provoca moartea. tratament deosebit de eficace. până se ajunge să se mănânce normal. Există un singur moment periculos în desfăşurarea postului. Sunt convins că mulţi din cei ce vor dori să urmeze sfaturile mele vor fi foarte mulţumiţi de rezultatele obţinute.n.) postul este puţin cunoscut şi utilizat ca metodă de tratament. sfârşitul curei. În ţara noastră (Elveţia —n. pentru ca să nu apară efecte neplăcute în timpul curei. există şi această metodă de 5 ' . perioadă ce este numită „stingerea postului". Respectiva perioadă trebuie să dureze tot atâta timp cât a ţinut şi postul. uşoare. însănătoşirea va fi cu atât mai completă cu cât cele două perioade — postul propriu-zis şi stingerea lui — durează cât mai mult timp posibil. apoi din ce în ce mai consistente. Consider că oamenii trebuie să afle că. De remarcat că şi dacă nu ţineţi post continuu. se înlocuieşte cu mese mici. Respectarea strictă a egalităţii celor două perioade este decisivă pentru vindecare. numai cei avuţi şi-l pot permite. Se începe cu un regim de lichide care.posibilitatea efectuării unui atare tratament. cu mese cantitative şi foarte consistente: dacă durata postului a fost deosebit de mare. Cine ţine seama de această regulă nu va avea surprize. treptat. alături de alimentaţia naturistă.

în loc de apă obişnuită. cura poate fi efectuată şi cu apă diluată de tărâţe. au nevoie de ajutor şi supraveghere. ca ameţeli sau negru înaintea ochilor —. La fiecare jumătate de oră se bea un pahar din ea. ori dacă aveţi nervii prea slăbiţi. Apa respectivă nu trebuie însă să conţină calorii. ea oferă şi anumite avantaje. Dacă se posteşte astfel. Sunt şi cazuri 124 . senzaţia de foame dispare a treia zi. în comparaţie cu postul obişnuit — la care apar mici neplăceri. scaunul nu dispare total. băutura trebuie diluată şi mai mult Este indicat postul în orice împrejurare? În caz de cancer şi boli grave de nervi trebuie evitat. cum sunt bătrânii sau cei grav bolnavi. deci zarzavatul să nu fie tăiat mărunt sau dat prin răzătoare astfel încât în lichid să existe cât mai puţine proteine. Dacă senzaţia de foame continuă să persiste. Se doarme mult mai bine decât în timpul postului cu apă simplă. bineînţeles dacă nu este vorba de o muncă grea.sau de rezistenţă. acolo unde este posibil. Apa de zarzavat se pregăteşte conform reţetei de băuturi. Eu am descoperit o metodă prin care postul este mult mai uşor de suportat. iar rezultatele obţinute sunt chiar mai bune. în acest caz capacitatea de muncă nu vă este anihilată total. În loc de apă de zarzavat. şi plante medicinale. Este postul cu apă de zarzavat. de preferinţă din cele anume recomandate pentru anumite boli (informaţiile necesare le puteţi obţine din cărţile de plante medicinale şi din cartea de faţă). la fel ca şi postul cu apă simplă. iar dacă apa este acidulată nu sunt necesare neapărat clismele. aşa cum se întâmplă dacă postul a fost ţinut pentru vindecarea unor boli intestinale. dar apa de zarzavat nu numai că vindecă. Pentru pregătirea apei de zarzavat se folosesc.

dar în următoarele 60 de zile. fără speranţă. Se poate foarte bine face o încercare. cele ale „stingerii postului" a avut loc minunea. un rezultat datorat postului ieşit din comun. După ce au trecut 60 de zile nu a simţit nici o îmbunătăţire hotărâtoare. urmare a unei puncţii defectuoase. De fapt nu există nici un pericol. bolnavul se mişca cu mare greutate în scaunul său cu rotile. eu recomand fie să se treacă la o alimentaţie parţială. Ştia că omul poate să trăiască fără să mănânce 100 de zile şi că 60-de zile sunt socotite ca reprezentând durata /maximă necesară apariţiei primelor semne de însănătoşire. cu întreruperi şi. S-a decis să mai facă o încercare. dacă inima bate neregulat. o testare. deoarece ner125 . trei zile post. Cât timp trebuie să postim ? Cunosc un caz de leziune gravă a măduvei spinării. Aşa am ajuns să aud şi eu mărturia lui. fie să se adopte o cură de post cu întreruperi (alternativ. Propria-i experienţă îl învăţase că se posteşte mai uşor cu cât se repetă mai des cura. de fiecare dată. Literatura de faţă i-a trezit încrederea în puterea de vindecare a postului. dar nu i-a ajutat prea mult. dacă din cauza lipsei de somn nopţile devin insuportabile. A postit de mai multe ori. Nu avea ce pierde. două zile întrerupere a postului. iar de suferit suferea oricum. Dacă după a patra zi foamea nu vrea să dispară. Ca urmare. cu alimentaţie uşoară).limită în care nici un specialist nu poate preciza dacă se poate sau nu posti. Avea pe-atunci 60 de ani şi se ţinea voinic şi drept ca unul de 20 ani. Abandonat de medici. a prelungit durata curei ajungând astfel la 40 de zile. a socotit că este de datoria lui să ţină prelegeri asupra efectelor miraculoase ale curei. pe drept cuvânt. Cazul lui poate fi socotit.

este uşor — numai persoanele corpolente vor simţi o oarecare oboseală — . Chiar din prima săptămână de post ne vom simţi mai uşori în mişcări. în aceeaşi măsură. Iar atunci când cura de abstinenţă alimentară a fost prelungită. legume. astfel că primele mese trebuie să fie alcătuite numai din sucuri de zarzavat. după ce organele au beneficiat de o lungă perioadă „de odihnă". Într-adevăr. apoi crudităţi mai consistente şi. iar dacă există încredere şi voinţă. o dată distruşi. simptome ce pot apărea şi când doar ne ridicăm brusc de pe un scaun sau urcăm mai repede câteva trepte. Exemplul pe care vi 1-am dat evidenţiază. pentru că putem ameţi. se micşorează. a întregului organism. dar rezultatele pe care le vom obţine merită efortul făcut. împotriva căreia trebuie să luptăm tot timpul cât durează „stingerea postului". ni se face negru înaintea ochilor. Doar aşa se va ajunge la regenerarea totală a sistemului glandular. Postul. Astfel de simptome însă nu tre126 . începe refacerea lor propriu-zisă. fructe. de repaus fiziologic.vii. nu se mai pot reface cu nici un fel de tratament. Menţionăm că imediat ce cura de post este stopată apare senzaţia de foame acerbă. unele organe cavitare ale aparatului digestiv îşi restrâng volumul. parcă am avea aripi şi putere să facem orice. Poate să ni se pară foarte greu. toate diluate. a ţesuturilor. reuşita este asigurată. în sine. nu numai eficacitatea tratamentului dar şi cât de importante sunt pentru însănătoşire voinţa bolnavului şi respectarea strică a timpului „de stingere" a postului. în sfârşit la alimente tari ce trebuie bine mestecate. Este doar o falsă senzaţie şi nu trebuie să facem excese. de-abia în aceste etape. Treptat se va trece la lapte.

şi ele nu apar din cauza nemâncării — rezerve avem destule —. Aş vrea să-i încurajez pe cei nehotărâţi spunându-le că e foarte bine chiar dacă ar începe prin a posti doar câteva zile şi. Ar fi foarte bine dacă i-am putea lămuri şi pe ei de efectele benefice ale postului . mai ales bolnavii gastrointestinali. spălaturile intestinale sunt indispensabile. după fiecare întrerupere. care. se tem că mai rău ne vom îmbolnăvi. ajung în circuitul sangvin şi sunt eliminate. Folosind apa noastră de zarzavat. în cazul bolilor digestive. Mulţi. băutorilor. care trece nedigerat prin intestine. În general. Dacă la început apar tot felul de tulburări trebuie să ne întindem în pat şi să procedăm ca şi când am fi bolnavi. deoarece dizolvă vitamina A. ar dubla durata curei. Unii medici recomandă. Fiecare însă trebuie să-şi găsească singur ceea ce îi prieşte mai bine. De asemenea. în primele săptămâni. ceea ce este folositor. clisme zilnice. este bine să nu renunţăm chiar dacă nu avem rezultate după prima cură. mai ales dacă este acidulată (acră) se poate renunţa la spălături intestinale. mai mult ne încurcă decât ne ajută: se sperie. Trebuie să ne înarmăm cu răbdare si cu voinţă si să mai încercăm ? o dată. cafegiilor sau altor pătimaşi. Aşa se face şi în clinicile specializate pentru un atare tratament. Unii se ajută cu ulei de parafină. ca să poată trece la un regim de crudităţi. dar nu e chiar cea mai bună soluţie. este preferabil să nu spunem în gura mare că postim.buie să ne sperie. în special familiei. nu înţeleg de ce facem „aşa ceva". trebuie să înceapă prin a ţine post o perioadă mai îndelungată. ceea ce se recomandă şi fumătorilor. sunt absolut normate. ci pentru că substanţele dăunătoare din organism încep să fie descompuse. de multe ori.

Apoi. mei. Când magazinele alimentare vor fi goale. Nu foametea sau lipsa de hrană omoară omul ci faptul că frica de foamete îl va face să mănânce alimente neindicate sau alterate numai ca să nu moară. ovăz şi tot va găsi „crudităţi". Colite. s-ar posti una-două săptămâni. tulburări nervoase ale stomacului Unele crudităţi pot produce neplăceri atunci când persoana care începe un regim naturist suferă de o boală intestinală. Iniţial trebuie să experimentăm care sunt reţetele pe care le suportăm mai bine. s-au îmbolnăvit şi au murit. Am citat. fie ele cultivate sau din flora spontană. este indicat să se urmeze câteva indicaţii. cu regularitate. între aceleaşi date fixe. laptele crud. dorind să slăbească au mâncat numai carne. BOLI GASTROINTESTINALE. constipaţie. ulcere stomacale. fructele. în capitolul 6. Practicarea postului şi adoptarea unui regim măcar parţial de crudităţi ar trebui să devină un lucru obişnuit în viaţa oricărui om raţional. În general.127 şi i-am putea antrena să postească o dată cu noi. laptele acru. Niciodată nu ştii când poate surveni o perioadă grea. CARDIOVASCULARE ŞI AFECŢIUNI REUMATISMALE Deoarece vindecarea acestor boli durează mult mai mult timp numai prin schimbarea alimentaţiei. de foamete sau război. anual. ori epidemii grave. exemplul a două femei care. Dar e destul de greu. n-ar fi rău dacă. Dacă ar fi postit sau ar fi mâncat crudităţi nu li s-ar fi întâmplat aşa ceva. sucul de zarzavat şi zeamă groasă de tărâţe cu adaos de . naturistul va avea întotdeauna rezerve de grâu.

Multe alte boli sunt o consecinţă a constipaţiei. În ulcerele gastrice se bea. toţi bolnavii de stomac care au adoptat regimul nostru ne-au spus că praful mineral bazic pe care 1-am prescris a fost foarte bun. după 129 împrejurări. De aceea nu are nici un sens să căutăm să vindecăm o . În colitele cronice intestinul este de cele mai multe ori atrofiat. în ulcere se recomandă să se facă neapărat iniţial un post mai îndelungat. sunătoare. Nu trebuie să se evite nici clismele. În caz de diaree se bea ceai de afine uscate şi sclipeţi. se pun comprese calde. Se bea ceai de ţintaură. dacă există. Sunt permise sucurile de zarzavat. Cine nu are o dantură bună trebuie să-şi procure un mixer astfel încât să-şi poată mărunţi bine diferitele alimente. apa de zarzavat (vezi reţeta) şi apa de tărâţe.ceaiuri amare sunt cele mai indicate feluri de mâncare. din când în când. este necesar un al doilea post îndelungat. o îngustare dincolo. de mai multe ori pe zi câte o înghiţitură de suc de varză (varză creată nemţească) cu adaos de suc de cartofi şi de ceapă. O lărgire aici. în formă de fund de sac. nu este ceva neobişnuit. în astfel de cazuri. până când intestinul nu este bine golit de toate reziduurile solide. în caz de dureri abdominale este bine să purtăm o centură strânsă şi. În caz de colită. inflamarea intestinului gros. se bea câte o înghiţitură la o jumătate de oră. laptele crud diluat. încât de-abia ar mai trece un creion. muşeţel. Constipaţia trebuie urgent rezolvată. nu trebuie folosite sub nici o formă alimentele tari. Atâta timp cât stomacul şi intestinele sunt inflama te. Având în vedere că toate bolile menţionate până aici provin ca urmare a hiperacidităţii. Prima regulă constă în faptul că totul trebuie să fie bine mestecat.

puţin ulei şi miere. un măr. Se poate ca scaunul să pară normal. urmarea fiind apariţia infecţiilor şi a ulcerului. . Este necesar minimum un scaun pe zi. pentru vindecare se recomandă o cură de câteva săptămâni cu sucuri sau zeamă acidulată de zarzavat. Eventual. Scaunul trebuie să fie moale şi să nu miroasă greu. constituite de alimente ce 130 l nu au fost complet digerate. Slăbirea şi bolile necunoscute îşi au de multe ori originea în această cauză. un post şi clisme. Ca desert. În constipaţie se produce o substanţă de putrefacţie care ajunge în sânge prin pereţii intestinului şi care e foarte dăunătoare. eventual amestecată cu măr. alimentaţia se face în felul următor: în cazuri grave. smântână. un preparat la mixer. un măr şi o băutură din plante medicinale. Masa de prânz — fulgi de cartofi cruzi sau salată-amestec. brânză proaspătă sau mirodenii. După aceea. 1-2 linguri tărâţe uscate. o linguriţă chimen sau anason. în prima etapă. În cazuri grave. După un control radical.boală înainte de a fi reglată defecaţia. prin mai multe clisme sau chiar cu spălaturi intestinale. Recomand o cură de tratament care. Pentru cei fără dinţi sau cu proteză. Masa de seară — 6-7 smochine ce au fost înmuiate peste zi. intestinul trebuie curăţat. de preferat două-trei. dar în anumite anse intestinale pot să existe încă resturi întărite. Purgativele repetate distrug flora şi mucoasa intestinală. Apa în care s-a înmuiat se bea cu plante medicinale. micul dejun (dimineaţa) va fi alcătuit din 2 linguri seminţe de in. banane. pentru început. durează două luni. fără oţet sau lămâie.

elixir şi mixtură de plante sub formă de metalmucil. chiar prin ali mentaţia naturală. Se recomandă plimbări mai lungi dimineaţa. Seminţele de in se iau numai dimineaţa. filimică. Laptele crud nu constipă. dracilă. împotriva insomniei. În caz de balonări se va mânca mai puţin. 131 Amintim aici un ceai medicinal laxativ. La mai mult de trei scaune pe zi se opresc smochinele. Aceste neplăceri. din cauza acidului cianhidric care este toxic. în caz de tulburări nervoase. Timp de două luni intestinul va fi obişnuit doar cu acest regim. porumbe. Boli de inimă. masaj. dacă sunt cronice. În caz de constipaţie rebelă. de aceea este recomandat. De aceea recomandăm dimineaţa şi seara. dacă după defecare apar hemoragii sau un prolaps rectal. la care se adaugă l lingură substanţe minerale. Atunci bolnavul trebuie să-şi aleagă mâncarea ce i se potriveşte cel mai bine. gimnastică. hiper. se fac clisme sau băi de şezut după fiecare scaun. înainte de a se îngroşa. cure de ceai de odolean. prevenirea varicelor . câte o capsulă şi 1-2 capsule de usturoi pe zi.şi hipotensiune arterială. înainte de masă. două capsule de ulei de Haarlem. ţintaură. nu se vindecă uşor. Activitatea intestinală deficitară este adesea la originea unor boli de nervi şi insomnii. până se trece la alimentaţia normală cu crudităţi. Se prepară din coajă de cruşin. de mers pe jos la serviciu. la fel şi cel acru. După fiecare masă este bine venit un ceai dintr-o singură lingură plante medicinale.Uleiul de Haarlem este foarte sănătos pentru organele digestive şi ficat (contra colicilor biliari) şi are totodată efect laxativ. păpădie. muşeţel şi soc.

şi capacitatea acesteia de a mai ţine sub control nivelul colesterolului. acum aproape înfundate. De ase menea şi dacă alimentaţia noastră conţine multe prăjituri. De îndată ce hrana este fiartă. Muşchii inimii nu mai sunt irigaţi suficient de către delicatele artere coronariene. Varicele provin tot din această cauză.Printre altele. Când cantita tea este prea mare. Hipertensiunea poate apărea deci şi datorită arterosclerozei. Urma re. o dată cu ele. cantitatea lui în sânge fiind reglată de lecitină. colesterolul şi lecitina. Datorită desprinderii unui aterom (sau mai multe) de pe pereţii arterelor şi pătrunderii lui în fluxul sangvin. Colesterolul este o grăsime. circulaţia normală a sângelui este la un moment dat stăvilită printr-o îngustare mare a vasului. ceea ce are ca urmare anghina pectorală. enzimele lecitinei sunt distruse şi. înţelegem de ce. pentru vindecarea bolilor de inimă nu este suficient să evităm . surplusul se depozitează pe pereţii ? 5 132 arterelor sub formă de ateroame (plăci. De aici rezultă hipertensiunea. sângele conţine două substanţe care sunt necesare pentru sănătatea inimii şi anume. cheaguri de colesterol). grăsimi şi ulei încălzit. numai că în acest caz vasele înfundate cedează presiunii şi se lărgesc. respectiva grăsime se acumulează în sânge. cocării. care se rupe şi apare infarctul. ci şi ouăle şi laptele şi încă multe alte alimente. astfel încât să nu depăşească un anume nivel peste care devine nociv. aşa încât circulaţia sangvină este mult îngreuiată. Hipotensiunea arterială are aceeaşi cauză ca hipertensiunea. Deoarece nu numai uleiurile şi grăsimile favorizează producerea colesterolului. Prin regimul de crudităţi se pot evita toate aceste neplăceri.

lecitina rămâne în laptele din putină. de exemplu. Jumătate din populaţia noastră moare din cauza crizelor de inimă şi aproape toată cealaltă jumătate dato rită altor boli de nutriţie. cum recomandă şi medicii. dar mâncat doar crud. iar untul acţionează ca un aliment cu excedent de colesterol şi de aceea trebuie să fie evitat de cardiaci. ci este necesar ca prin alimentaţia de crudităţi să ne îngrijim ca sângele să primească suficiente cantităţi de lecitină. grăsime vegetală compactă.mâncărurile grase. care sunt şi ele pricinuite mai ales din cauza pregătirii hranei prin fierbere. ^ Un alt exemplu: laptele este sănătos. absolut necesară. dar şi lecitină. aidoma oricărei alte grăsimi fierte. Dacă i se scoate untul. grăsime animală. gălbenuşul de ou. care conţine foarte mult colesterol. Să luăm. aşa încât îşi pierd valoarea nutritivă. ca şi toate celelalte alimente fierte. ulei fiert zahăr rafinat şi orice este pregătit cu el. Cardiacii trebuie să evite următoarele mâncăruri: carne. Astfel evoluţia bolii poate fi împiedicată într-o oarecare măsură. Din păcate atât smântâna cât şi laptele de putină se pasteurizează. Dacă este fiert sau chiar încălzit la 50°C. Numai atunci colesterolul ce este depus pe pereţii vaselor este des- . pâinea albă şi cozonacul. dar bolnavul nu poate fi vindecat. unt. Dacă este crud. Pentru vindecare este necesară trecerea la regimul de crudităţi. grăsimea 133 acţionează asupra inimii îmbolnăvind-o. în consecinţă putem spune că deşi gălbenuşul de ou are mult colesterol este foarte sănătos. zaharicalele şi sarea. aşa încât lecitina să-şi piardă puterea de acţiune. echilibrarea cantităţii de colesterol pus în libertate este reglată de lecitină existentă.

Reumatism. în timp ce uleiul încălzit este deo sebit de nociv. Asemenea lecitinei naturale. găseşte aici şi alte indicaţii. Cele mai nocive sunt uleiurile şi grăsimile hidrogenate. Desigur că şi în Europa se consumă tot atâta ulei şi grăsime. 1 al omenirii civilizate. Deci zahărul rafinat şi fiert (deci şi fructele fierte) şi făina fiartă sau coaptă trebuie evitate. Cine vrea însă să se vindece cât mai rapid. artroză. dureri ale articulaţiilor. artrită. ca tratament" şi să se familiarizeze cu el. alimente care încarcă organismul cu grăsimi şi colesterol şi sunt mai mult decât s-ar putea bănui generatoare ale infarctului cardiac şi ale calculilor biliari. Influenţa dăunătoare a căldurii este izbitoare îndeosebi asupra uleiului. Încercăm întâi câteva zile. Un biolog american le numeşte duşmanul nr. foarte sănătos. capitolul 13 referitor la cantitatea de acizi din corp. ca urmare să se studieze cu atenţie capitolul „Postul. apoi ne apropiem treptat de 40 de zile. pâinea albă constituie. pentru că aici fiecare al 21-lea om moare de o boală de inimă. uleiul obţinut prin presare la rece este dimpotrivă. în mare măsură. care în timpul fabricării sunt supuse la temperaturi mari şi sunt astfel conservate nelimitat.compus cu ajutorul enzimelor din lecitina vie. Sunt 134 utilizate pe scară largă în industria alimentară datorită durabilităţii lor nelimitate şi a prelucrării mai uşoare. coapsei şi coloanei vertebrale Să se recitească. sciatică. Coles terolul este 100% acid. Cel mai eficace din toate este postul. Zahărul rafinat. de asemenea. Se poate recomanda tot atât de bine şi o cură de . cocăriile. El afirmă că aceste uleiuri şi grăsimi sunt cel mai frecvent folosite în America. curăţă arterele înfundate. pentru reîmprospătarea informaţiilor.

de două ori pe zi. numai la membre. Această baie de aburi poate dura. în acest caz temperatura apei se menţine tot atât de ridicată pe cât putem s-o suportăm. salvie sau alte ceaiuri. Dăm mai jos câteva îndrumări privitoare la câteva proceduri ajutătoare pentru cura de vindecare a bolilor de mai sus. Se stă în apă complet. Ne acoperim complet cu două-trei pături de lână. ca să absoarbă transpiraţia. Sub scaun se pune o oală cu apă clocotită.zarzavat. La temperatura de 42°C se distrug celulele putrezite şi canceroase. se stoarce bine. numai cu nasul afară. deasupra unui aparat electric de încălzit. se alege un vas potrivit de mărime. se înfăşoară întregul corp până la gât şi imediat se acoperă tot trupul cu pături . să transpirăm şi mai bine. o jumătate de oră sau mai mult. Baia fierbinte În cadă se pune apă clocotită sau se încălzeşte apa. după plăcerea şi după rezistenţa fiecăruia. împăturit în patru. pentru ca sudaţia să fie foarte puternică. câte o jumătate de oră. Pentru băi se foloseşte ceai de muşeţel. Dacă baia trebuie făcută parţial. până la 40°-42°C. Capul rămâne afară. După baia de aburi ne culcăm o jumătate de oră. Împachetaţi fierbinţi Se înmoaie un cearşaf într-un decoct fierbinte de flori de fân. După baie se stă învelit în pături sau în pat. Baia de abur sau sudaţia Pe un scaun se pune un prosop pluşat. Se adaugă în permanenţă apă fiartă. ne dezbrăcăm şi ne aşezăm pe scaun. băile fiind utile şi în caz de răni purulente şi infecţii. astfel încât temperatura apei din cadă să se menţină aceeaşi. artificial. cu picioarele puse pe un scăunel. care să atârne pe 135 duşumea.

Împachetare rece pe trei sferturi din corp Acţionează ca un calmant şi ocroteşte nervii. Potasiul . Pentru a evita murdărirea totul se bagă în săculeţe de plastic. dacă bolnavul nu merge la lucru. Alimentaţia bogată în vitamina C (mărarul şi pătrunjelul conţin mai multă vitamină C decât lămâia). măceşe. Cearşaful înmuiat şi puţin stors se înfăşoară pe corp până la subsuori. peliniţă. artroză şi reumatism. frunze de stejar şi salvie. după care se spală corpul cu apă rece (duş rece). 136 Se face zilnic.de lână. şi peste zi. Compresa se acoperă mai întâi cu un plastic sau cu un material gros. Se acoperă apoi cu un plastic ca să nu treacă umezeala şi se pune deasupra o pătură de lână. Este foarte eficace. Un alt tratament eficace este cel cu untură de peşte. toate sunt de folos pentru bolnavii de artrită. Împachetare cu lut sau varză Pe o pânză se întinde lut de grosimea unui deget sau frunze de varză zdrobite. Procedura durează toată noaptea şi. împachetările fierbinţi sau pernele electrice si centurile. astfel încât membrele bolnave să fie „îngropate" în pasta respectivă. precum şi cele de ciuboţica cucului. apoi o baie rece. Procedeele sunt valabile pentru orice fel de boli. Pentru reumatici s-au dovedit bune compresele sau împachetările cu ferigă. ceapă. chiar şi ceaiurile de varză ce conţin mai multă vitamină C. Împachetarea se repetă la fiecare două zile. Se stă trei ore la pat. În caz de artrită dureroasă mai recomand următoarele: mănuşi cu un deget sau un ciorap vechi se umplu cu terci de cartofi. Urmează o odihnă de trei ore la pat. ea poate fi lăsată mai mult timp pe regiunea dureroasă şi se reînnoieşte când frunzele se usucă. seminţe de in fiert.

la care se pot utiliza 137 foarte bine cartoful şi ceapa. La prepararea salatelor şi a mixturilor. ca surse de calciu şi asupra verdeţurilor sălbatice.este elementul de bază în vindecarea acestor boli. salutar pentru încheieturi. mai ales coaja lor. după terminarea lui. se introduce în corp cel mai bun suport al infecţiilor. într-o oarecare măsură. se face curăţirea organismului prin împachetări şi băi şi. toate procedeele. aproape la fel de bolnavi ca şi mai înainte. care sunt otrăvitori. pentru că. cum sunt păpădia şi ur- . mi-a povestit câte tratamente şi cure a trebuit să facă dar. De ce? Deci. bolnavii de artroză şi cei cu suferinţe ale coloanei vertebrale. pe de altă parte. carnea şi alimentele fierte. Cartofii. mânca zilnic carne la masa principală. Chiar şi părţile degenerate se refac. după ce simt o uşoară ameliorare. pe de o parte. Mai trebuie să atragem în mod deosebit atenţia asupra soiurilor de varză. după câţiva ani de regim. fie intern. O bolnavă de artroză care s-a întors de la băi. iar în anul următor vor veni din nou la băi. pot fi folosite fie extern. Pentru uz intern cartofii să se cureţe bine de muguri (colţii). deci tocmai acel aliment prin care sângele este infectat şi acidifiat. Încheieturile se refac. apoi ceapa. Cei cu sciatică şi cei cu dureri în articulaţia şoldului (coxalgie). Referitor la regimul pentru reumatici am mai amintit câte ceva şi în capitolul referitor la aciditatea organismului. pe de altă parte. ar trebui să urmeze toate indicaţiile date reumaticilor şi artriticilor. ca putere de vindecare. se întorc acasă si continuă acelaşi regim. un regim bogat în calciu si baze are mult mai multă eficacitate. se recomandă din abundenţă uleiul de măsline. S-a observat însă că un post mai îndelungat depăşeşte. Desigur că aceşti bolnavi.

în cea mai mare măsură. care pot lupta singure contra acidităţii. organismul are nevoie de vitamina D. în afară de banane şi puţine mere. Tărâţele se înmoaie bine şi se folosesc în orice fel de fulgi. O cură de sucuri de zarzavat poate face minuni în reumatism. de asemenea. Smochinele şi laptele crud. Pentru ca el să fie bine valorificat. să consume un tură de peşte sau să facă băi de soare. În schimb să urmeze cure de zarzavaturi crude (chiar si cartofi cruzi) şi sucuri de zarzavat crud. conţin foarte mult calciu. De aceea acestor categorii de bolnavi li se recomandă insistent ca. Această calitate o are. deosebit de utile. pe lângă o alimentaţie bogată în calciu. Se recomandă tablete de calciu. Tărâţele şi zeama de tărâţe sunt. Reumaticii trebuie să evite fructele acide. Reumaticii să bea zilnic un litru zeamă de tărâţe sau suc de zarzavat. Sucurile din comerţ sunt pasteurizate. după cum am mai spus. Pentru a urgenta vindecarea bolnavul are nevoie de o alimentaţie care să conţină o cantitate cât mai mare de resurse vitale (enzime) şi să fie totodată şi bazică. alături de seminţele de floarea-soarelui. Un alt aliment aproape cu . ca şi pulbere minerală ce se amestecă în mâncare.zicile. sucul proaspăt de zarzavaturi. NOI EXPERIENŢE DE VINDECARE A CANCERULUI Despre formarea cancerului şi vindecarea lui am relatat pe larg în primele capitole ale cărţii. care este întregită de 138 untura de peşte şi de băile de soare. adică să aibă cât mai multe săruri minerale şi cât mai puţini acizi. deci fără viaţă. Contra durerilor reumatice se mai recomandă şi săculeţi fierbinţi cu nisip.

urzică. Şi băile de soare acţionează favorabil. După cum am mai amintit. În loc să otrăvim corpul — şi aşa plin de toxine — cu narcotice şi calmante. în cea mai mare parte. virnanţ. băile fierbinţi şi compresele reci. o cură de două luni cu sucuri de legume. restul putând fi de varză. În plus. dintre care doi seara. se amestecă împreună cu sucurile. recomandăm comprese cu frunze de varză sau cataplasme cu lut. filimică. s-a stabilit că ţesuturile iradiate se vindecă foarte greu. chiar folosind crudităţi. în caz de boală în plină evoluţie să nu se adauge decât 1/4 lapte. Are mai puţine enzime. În continuare se trece lent la alimentaţia de crudităţi. Se pregătesc unul-doi 140 litri de suc dimineaţa. dar completează perfect sucul de zarzavat. Amestecul de sucuri constă din suc de morcovi. La cancerele de stomac durează mai mult. Bolnavilor de cancer li se recomandă. iar în stările cirotice deloc. bănuţel. Se ştie că boala canceroasă produce mari dureri.aceleaşi calităţi este laptele crud. la alinarea durerilor. Pe lângă suc este bine să se bea şi un ceai făcut dintr-un amestec de anghelică sălbatică. În afară de cura de sucuri mai pot ajuta. ceapă. obligeană. O parte se ţine la rece până la amiază. cu toată izolarea lor sunt şi ele atacate. Această hrană poate întreţine corpul pentru un timp îndelungat. organele învecinate zonei iradiate. Bolnavii de stomac vor lua numai câte unul. în timp ce iradierile ce se fac în caz de cancer sunt de-a dreptul dezastruoase. Se mai recomandă trei-patru căţei de usturoi. cartofi si alte zarzavaturi fără îngrăşăminte chimice. sfeclă roşie. . se bea din acest amestec câte un pahar la fiecare oră şi chiar mai mult. O dată cu renunţarea la mesele propriu-zise. Dacă se utilizează şi lapte. în general.

cu oţet de miere şi mere. care . în plus. Pe măsură ce am câştigat experienţă. a dezamăgit pe mulţi. Cantităţi moderate de varză acră sunt sănătoase pentru că bogatul lor conţinut în calciu temperează acţiunea acizilor. Şi acum să adăugăm câteva date despre metoda de vindecare cu acid lactic a prof.. Kuhl. Kuhl a fost greşită. Orice acidificare şi fermentaţie are urmări nefavorabile. de apoplexie. ale lui Berg. cu toate că înainte nu erau nici cariaţi. Există medici progresişti şi foarte buni naturişti. În consecinţă. toţi dinţii. fructele nu ar avea o acţiune acidă. Experienţa personală m-a vindecat total de entuziasmul iniţial. după care. afirmăm că în cura dr. am devenit mai prevăzător. dr. pe pielea mea. Chiar şi metoda dr. Nu sunt recomandate nici operaţiile de extirpare a esofagului şi „anus contra naturii". este chiar el însuşi. În Florida. în ţesuturile pe jumătate moarte din jur. în stomac. că acizii sunt acizi. tot aşa nici autorul nu a crezut în nocivitatea fructelor acre până când „păţitul a devenit înţelept". m-am 141 îmbolnăvit şi de reumatism. ci una bazică. din cauza unui consum bogat de fructe am pierdut. în patru-cinci ani. Jervis. Kuhl factorul vindecător a fost laptele acru şi nu acidul lactic (laptele era nefiert). un mediu prielnic pe care îl ocupă. cu alimentaţia sa acidă a murit la 64 de ani. care fac imposibilă alimentarea normală. fie că provin din fnicte sau lapte. Cea mai bună dovadă că metoda dr. îl atacă şi îl îmbolnăveşte. Am fost indus în eroare de tabelele „acid-baze". Mulţi nu iau acest lucru în serios. la un regim 100% naturist. cancerul reîncepe să evolueze şi găseşte. Unele băuturi şi alimente acide răpesc corpului calciul. m-am lămurit singur şi. Şi eu m-am lăsat indus în eroare de părerile şi experienţele doctorului Kuhl.După un timp.

pe lângă crudităţi a reluat. după vindecarea sa. 142 Mai există şi alte sisteme de alimentaţie (Waerland) cu care putem preveni în mare măsură bolile. În consecinţă. de asemenea. 1. nu a cunoscut acţiunea nocivă a acizilor. de exemplu. cu adevărat. După cum s-a amintit deja în capitolul 2 al acestei cărţi. cum ar fi cancerul. Aceştia oferă pacienţilor lor pâine din cuptor şi preparate care. fără acizi. sunt fierte şi provoacă aciditate. În capitolul în care am descris cantitatea de acid din corp. periodic. Pe lângă aceasta sunt indicate aplicaţii pentru transpiraţie. Nolfi. în parte. alimentaţia . dr. o alimentaţie vegetariană fiartă. dar nu le putem vindeca aşa de uşor. înţelegem de aici că reuşeşte. numai acela care acţionează consecvent şi ştie ce vrea. Singura hrană care îndeplineşte primele patru condiţii este reprezentată de sucurile crude de zarzavat. în cartea sa sunt prezentate fotografii şi radiografii). dr. moderată. Tuturor medicilor ce susţin că boala cancer să nu se poate vindeca le propunem să-şi supună bolnavii următoarelor cinci condiţii înainte de a-şi susţine părerile. după cum reiese din broşura ei. Gerson dădea pacienţilor săi grav bolnavi. Din păcate Dna Nolfi nu a atins vârsta de 80 de ani. lipsită de otrăvuri.afirmă că bolile grave. bogată în enzime. cancerul a început din nou să evolueze (alimentaţia vegetariană nu este suficientă pentru a ne feri de boli). am amintit că sângele nostru conţine 80% valori bazice şi 20% acide. numai acest suc şi a vindecat astfel sute de cazuri grele (pot fi dovedite. Recapitulăm aici cinci puncte principale necesare pentru vindecarea unei boli canceroase: o alimentaţie dozată. pentru că. Ei nu cunosc însemnătatea hranei nefierte (a enzimelor) şi nocivitatea acizilor. pot fi prevenite dar nu vindecate. Când. parţial.

au devenit adevărate celule de putrefacţie ce se dezvoltă vertiginos Asupra acestui proces ne putem face o imagine închi puindu-ne. depozitate prin metabolismul propriu. controloare (exogene). Astfel apare cancerul. corespund procentajului de mai sus. 2. O celulă locuită de astfel de enzime bolnave degenerează. Ca urmare. Din lipsa unor enzime sănătoase. hrana fiartă. îndeosebi a bolnavilor. ostile. că enzimele reprezintă „sufletul" sau „spiritul" stăpânitor sau conducător (care dispune de tot) din fiecare celulă sănătoasă si că ele se pot îmbolnăvi în anumite împrejurări. cu puţină fantezie. din cauza unei alimentaţii greşite. Zarzavaturile crude. să păstreze nealterat raportul respectiv. tărâţele şi laptele crud. nu numai că nu are putere de combatere. Cine va învinge ? Celulele noastre sau cancerul ? Celulele canceroase sunt degenerate. focarul celulelor bolnave se . dar chiar alimentăm cu ea. În aceste componente „vii" stă puterea de combatere a celulelor canceroase. trebuie să respecte. apoi prin otrăvirea cu otrăvuri chimice sau acizi. celulele canceroase. Pentru regenerarea ţesutului celular. Dimpotrivă. deci de fiecare bucăţică de crudităţi ce ajunge în organism. cum am putea spune. 143 Nici o boală nu depinde într-atât de puterea de luptă a celulei. aşa cum se întâmplă în cancer. O astfel de alimentaţie poate să neutralizeze şi să distrugă otrăvurile acide excedentare. rolul principal în alimentaţie îl au enzimele. Din păcate lipseşte din alimentaţie aprovizio narea cu enzime sănătoase. începând să se dezvolte vertiginos printr-o diviziune anormală.noastră. enzimele se pot îmbolnăvi. de către hrana vie. în adevăratul înţeles al cuvântului. chiar şi cartofii cruzi. enzi mele luptătoare.

după ce medicii aban donează un caz — tratat luni de zile şi chiar mai mult. cu iradiaţii sau operaţii ratate . 144 Nu este mai puţin adevărat că afirmaţia noastră în ceea ce priveşte enzimele şi cauza apariţiei cancerului nu poate fi dovedită ştiinţific. 5. reamintim : dacă tot ceea ce se cheamă otravă. Al patrulea punct se referă la cumpătare. deşeu nu este eliminat din circuitul sangvin.întinde gata să explodeze. împovărând astfel anumite organe. În anumite cazuri de boală. Chiar şi într-un regim de crudităţi se poate întâmpla să mâncăm prea mult. altul are ameţeli ca şi cum ar ţine post . Dar ce ştiinţă poate dovedi de ce înnebuneşte un om? Dar faptul că ea este corectă o dovedesc cu prisosinţă cazurile de cancer vindecate astfel. Urmarea: îmbolnăvirea. aceste celule de putrefacţie înghiţindu-le pe cele alăturate lipsite de apărare. cazuri în care. toxină. Pe unul începe să-l mănânce pielea. Iar apariţia cancerului după iradieri nu poate fi explicată decât de afirmaţia noastră. Cancerul este de nestăvilit în evoluţia sa. lupta inegală a început de săptămâni sau de luni. reziduu. de zeamă de tărâţe sau de zarzavat şi au reacţii neplăcute. Cum şi când o atare atitudine poate avea un rezultat favorabil. În cele din urrnă. nu s-a mai putut găsi nici urmă de celulă canceroasă. Metode de sudaţie Sunt adesea chemat la telefon de pacienţi care au început cura de suc de zarzavat. atunci se va depune în celule. oricâte analize şi investigaţii s-au făcut ulterior.le vine mintea la cap şi încearcă să găsească şi să se orienteze spre alte posibilităţi. 3. ne este descris în primele pagini ale capitolului 2. 4. În ceea ce priveşte hrana fără otrăvuri.

unii pacienţi care au avut încredere în vindecarea naturală. o iradiere a fost încununată de succes. prostată. altfel e prea târziu!" 145 Autorul a cunoscut multe cazuri de persoane care au fost iradiate şi a ajuns la următoarea concluzie când. Cauza principală este una şi aceeaşi. în cele mai multe cazuri. Dna dr. Încă un cuvânt către cei suspecţi de cancer. Toxinele desprinse.total. devenite mobile. organismul va fi atacat în zona sa cea mai sensibilizată prin alimentaţia . În capitolul referitor la tratamentul reumatismului sunt prezentate câteva proceduri de provocare a sudaţiilor masive. Am vrea să accentuăm că suspecţii de cancer n-ar trebui doar să „schimbe" puţin felul de hrănire. ce poate vindeca bolile canceroase. în mod excepţional. Oricare ar fi primejdia care ne paşte. Se cunosc şi cazuri operate când diagnosticul a rămas şi post operator sub semnul întrebării: era sau nu cancer ? Pe de altă parte. Bineînţeles că un regim minune. iar apoi să continue regimul de crudităţi. când rinichii sunt bolnavi şi nu-şi pot îndeplini decât parţial misiunea de a elimina acizii. nu a fost vorba de nici un cancer. ceea ce este mai important. caută o ieşire. va putea vindeca tot atât de bine. pentru a ajuta pielea să suplinească funcţia de eliminare a rinichilor. boli ale sângelui. diabet. Era medic si trebuia să ştie. boli de inimă. se poate apela la sudaţii masive. Să nu ne lăsăm intimidaţi de acel „altfel este prea târziu". şi au încercat-o. operaţie. Nolfi scrie chiar în lucrarea ei din ce cauză nu a vrut să se lase operată şi nici iradiată. după prescripţiile de mai sus. care sunt înspăimântaţi de „iradiere. nu au constatat nici o înrăutăţire. nu au simţit în primele luni nici o îmbunătăţire dar. sau chiar mai bine. provocate. ci să pornească hotărât cu o cură prealabilă de două luni de post.

De exemplu: se ia jumătate din deşeuri. Dr. Dacă o boală este „împuşcată" de o injecţie şi. fără să se ţină deloc seama de cauza principală. frunzele trebuie făcute sul sau răsucite. în anumite împrejurări. tot de o alimentaţie greşită şi de hiperacidilate este vorba. în încheiere şi câteva sfaturi practice pentru pregătirea regimului. într-adevăr. Extragerea sucului din fructe se face mai anevoie.greşită. cât şi celor cu cancer sau bolnavilor grav li se recomandă. pot deveni 146 Iată. trebuie să ştim că. şi de data aceasta. Pentru tratarea cancerului intestinal sau împotriva constipaţiei. acest amestec de resturi poate fi uşor acidulat cu lapte acru. Cine vrea să facă economie şi să nu aibă pierderi. Centrifugele noastre de suc sunt indicate pentru rădăcinoase şi bulbi. se adaugă 1/2 banană zdrobită. o cură de sucuri. Gerson a folosit în clinica sa o răzuitoare de zarzavat productivă. Pentru a le împinge mai bine în maşină. cu precădere. printr-un tifon. Deşi multe boli par să fie declanşate de alte cauze. apar una sau două alte maladii care. Cât este de greşit să se trateze numai simptomele. pune resturile într-un vas cu apă să se îmbibe bine şi le stoarce a doua oară cu mâna. cu presă separată. totuşi. cu puţin ulei şi uruială de anason. terciul fiind măcinat foarte fin şi mai uşor de mestecat. nu se mai „întoarce" niciodată. o dovedesc multele recidive şi „cei veşnic bolnavi". Un preparat ideal de zarzavat este obţinut cu ajutorul unui mixer. . sau cu presă de mână. după cum am arătat în reţetele de băuturi. Cu resturile din maşina de sucuri se pot prepara feluri foarte bune de mâncare. pe lângă ea. Celor cu boli gastrointestinale.

Sunt prezente şi sarea de bucătărie şi acidul uric. deoarece amidonul din cartof este bazic.Se pot adăuga nuci sau seminţe de floarea-soarelui înmuiate. Toate pot servi ca aperitive. lucru ce se poate realiza numai prin post. Pentru aceasta se recomandă ca resturile să nu fie prea tare stoarse sau să se toarne peste ele puţin suc. cu brânză proaspătă. provenite din alimente. sare de mare. ulei. deci din aceeaşi substanţă care îngroaşă şi astupă arterele suferinzilor cardio-vasculari. Sunt posibile şi alte amestecuri. pasteurizarea şi denaturarea lor în fabricile alimentare deteriorându-le în mare măsură structura chimică. mirodenii. cum sunt cele de calciu. El poate fi grăbit doar eliberând organele de munca lor obişnuită deci lăsându-le să „se odihnească". adică folosirea alimentelor gătite. devitalizându-le în aşa măsură încât tot ceea ce se depune după metabolizare are o reacţie acidă. devenit inutilizabil prin fierbere. La resturile de cartofi se adaugă puţină miere. Organele devin depozite de reziduuri. pentru însănătoşire trebuie îndepărtată mai întâi cauza bolii. După cum am spus de mai multe ori. 147 TRATAMENTE ÎN ALTE AFECŢIUNI Calculii biliari şi renali dispar fără operaţie Din ce provin calculii biliari? Mai ales din depozitele de colesterol. astfel încât să-şi recapete capacitatea lor de curăţire şi de apărare a orga- . Calculii biliari mai conţin şi tot felul de săruri minerale. Deşi orice aliment crud acţionează ca purificator şi vindecător. Resturile de cartofi sunt deosebit de valoroase. Sucul este uşor laxativ. hrean. fierberea nefirească a alimentelor. drojdie de bere. În consecinţă şi aceşti bolnavi trebuie să urmeze indicaţiile date celor bolnavi de inimă. Compoziţia diferită în funcţie de preponderenţa unora sau altora din alimente. procesul decurge foarte încet.

în schimb să se facă o cură de zarzavat sub orice formă: suc. precum şi a sterilităţii si a diferitelor altor boli . de boală. aşa încât se poate rezista mai bine la regim. zeamă de tărâţe (multe lichide). zeamă de zarzavat. salvie. grozamă. pătrunjel de câmp. un amestec de măceşe. Chiar în timpul postului se poate bea din acest ceai. Bolnavii de rinichi trebuie să consume zilnic ceai renal. mult hrean. salate. a sub şi supragreutăţii. cu 148 in şi ulei de măsline. boabe de ienupăr. Este îngăduită pâinea coaptă la soare. o cură de transpiraţie. troscot. a bolilor de ficat şi a glandelor. cu multe tărâţe în ea. Coaja lor conţine mult potasiu. preparate la mixer etc. Bolnavii de calculi biliar şi renali trebuie să evite orice prăjitură. şi în acest caz. În afara postului se mai poale recomanda. Pentru aceasta. chiar şi cel nerafinat. câte o linguriţă la fiecare oră. Un tratament excelent pentru prevenirea şi calmarea colicilor biliare şi renale este uleiul de Haarlem în capsule. Şi masajul este benefic. Vindecarea diabetului. Spre sfârşitul curei de post sau în cazul unui post parţial. chiar si pâinea integrală. diluat şi fără zahăr sau să se adauge plantele respective la zeama de zarzavat. Recomandăm îndeosebi cartofi cruzi şi sucul lor. Este bine să se folosească mai mult ulei de măsline. Se poate bea şi ceai. pe locul dureros se pun comprese cât se poate de fierbinţi. să se consume zilnic una-două cepe. usturoi şi salate sau toate să fie adăugate în preparatele la mixer. amestecate cu mult ulei de măsline presat la rece. Zahărul este interzis. Aceasta va potoli mai bine foamea. Celor care au făcut deja operaţie le recomand regimul naturist.nismului împotriva focarelor de infecţie. zi de zi.

ţigara şi cafeaua. predispoziţia la boală. drum care nu este nici prea scurt. distrugerea enzimelor. în al doilea . legat de aceasta. Rezultă clar care este calea spre vindecare. pasteuizarea şi denaturarea alimentelor şi. desigur. a preluat de la părinţi este în primul rând o alimentaţie necorespunzătoare şi. Ceea ce bolnavul a moştenit sau. carnea.Glandele endocrine depind în mod deosebit de existenţa enzimelor pentru că acestea stimulează formarea hormonilor. . Eventualele predispoziţii moştenite pot favoriza boala. făina albă. mai corect. până când o moarte prematură pune capăt unei boli provocată. Dar cauza principală este fierberea. Să dăm deci glandelor paralizate şi adormite ali mentaţia orânduită de creator. rafinate şi fierte. nu te mai gândi la tablete. La o parte cu carnea ! Mănâncă totul crud. frecvent utilizate. nici prea uşor din cauza obişnuinţelor noastre rele. de fapt de hiperacidi tate şi nu din cauza unui deficit de metabolizare zahărului. naturală şi nedevalori zată. Majoritatea medicilor dau prea 149 puţină importanţă acestui adevăr. de pildă. Zahărul alb. Ce spune mama-natură : „Îndepărtează cauza şi lasă restul în seama mea". iar glandele se vor trezi şi se vor reînnoi. formează principalii duşmani ai glandelor şi ai nervilor şi îşi au. cărora le suntem robi de ani de zile. dar fără o alimentaţie necorespunzătoare ea nu s-ar manifesta. preparatele din amidon. rând. în general nu cred în vindecarea. partea lor de vină în apariţia diabetului şi a altor boli glandulare. pentru că. a diabetului şi îi codamnă pe bolnavi să ia în continuare insulină şi să mănânce carne multă.

Evită totuşi mierea. Chiar dacă la început unele fructe dulci sau morcovii cresc cantitatea de zahăr pentru că s-a consumat prea mult dintr-o dată. pentru că acestea trec prea repede în sânge. şi zahărul crud. . fără să se mănânce prea mult în acest timp. Chiar o cură de curăţire cu post parţial sau o cură cu zeamă de zarzavat este de foarte mare folos. lapte crud. orez şi alte seminţe. la fel ca la diabet. Persoanele slabe vor fi împotriva postului. Dar este o greşeală. susan. dacă nu.calorii şi alte prescripţii (atenţie şi pentru obezi). ou crud şi chiar şi preparate la mixer (vezi reţetele). Deoarece atât în supra. Corpul lor slab are şi el destule rezerve. cu o cură de suc de morcovi sau cu o cură mai îndelungată de zeamă de zarzavat şi zeamă de tărâţe mai groasă. seminţe de floarea-soarelui. frunze de afine. coada şoricelului şi măceşe. ulei. Dimpotrivă. postul este mult mai uşor. zahărul din fructe consumă foarte puţină insulină. pentru aceştia.cât şi în subgreutate este vorba de boli ale glandelor endocrine. Dacă este posibil. deoarece glandele se înnoiesc numai după un post îndelungat. Toate organele se regenerează mai repede prin post îndelungat ! Injecţiile cu insulină nu trebuie întrerupte dintr-o dată. După ultimele cercetări. pune pe foc listele de mâncare. Un post de scurtă durată nu este prea eficace. tratamentul este. germeni de grâu. Această situaţie este foarte trecătoare. în linii mari. totuşi 150 nu renunţaţi complet la ele. pentru că este cu totul în afara înţelegerii lor. în loc de carne şi grăsime foloseşte nuci. crezând că nu 1-ar putea suporta. care pot fi adăugate şi la zeama de zarzavat. să se înceapă cu un post de 21 de zile. Zahărul din fructe nu se poate compara cu zahărul industrial. Ca băutură: ceai de teci de fasole.

neurologice. cu timpul. în sensul că nu mai simţim oboseala şi moleşeala. Doar în caz de slăbire a nervilor nu se recomandă postul. Din întâmplare. duce la însănătoşirea lor. psihiatrice ar putea înlătura într-o oarecare măsură afecţiunea respectivă dacă nu ar exista slăbirea de ani de zile a nervilor. unele din ele sunt foarte vătămate. cafeaua si fumatul au efecte directe asupra activităţii glandelor endocrine şi că. S-a întâmplat aşa: în preparatele de mixer de la masa de prânz am . va putea să renunţe şi la ele. printr-un post mai îndelungat şi prin trecerea apoi la regimul de crudităţi este posibilă vindecarea afecţiunilor glandulare. Pentru a avea copii 151 este adesea suficient numai un regim de crudităţi. somnolenţa. Ca urmare a subalimentaţei sau din cauza unei alimentaţii devalorizate. Pentru vindecarea sau ameliorarea bolii crudităţile acţionează în două direcţii.O femeie chipurile sterilă a născut primii ei copii la vârsta de 40 de ani. Este binecunoscut că alcoolul. ceea ce a influenţat negativ şi defecaţia. alcool şi nicotină. Dacă bolnavul este legat de cafea. nervii primesc o hrană mai echilibrată. iar pe de altă parte. după un post de 40 de zile. fără să caut. am descoperit singur un somnifer. chiar dacă dormim mai puţin. psihice. zahărul alb si pâinea albă pot fi cauze ale insomniei. Insomnia Nimănui nu-i trece prin minte că alimentele fierte. Tratamentele clasice. ceea ce. pe de o parte. După cum am mai amintit deja în capitolul despre post. din cauza lor. urmat de un regim de crudităţi. Eu am suferit ani de zile de insomnie. înlocuind. după care va dispare si pofta pentru aceste otrăvuri.

se recomandă capsule de usturoi. automat s-a reglat şi scaunul. De ce să se ajungă într-o stare atât de gravă. Usturoiul este. când orice intervenţie este aproape imposibilă ? Operaţiile de apendicită. Spre marea mea uimire 152 în noaptea următoare am dormit cu o oră în plus. Apendicita fără operaţie. Keller. Nici unul din pacienţii mei nu a murit. dar niciodată pentru o durată mai lungă. Din păcate. în cazuri de agitaţie nervoasă şi cardiacă. vindecător şi acţionează în foarte mare măsură pentru prelungirea vieţii. muiat în ulei. Pentru moment. ca unnare a otrăvirii organismului. medicamentele constituie o soluţie. Pentru liniştea nervilor. aceştia nu ştiu să-l neutralizeze. A. Au fost mai mult de 200 de cazuri pe care le-am tratat fără ca să mai fie nevoie 153 de operaţie. Având somnul mai bun. . până la cele mai uşoare. prostată şi altele pot fi evitate Am în faţa mea o cărticică.amestecat trei căţei de usturoi. nu mai reacţionează şi inima. în orice caz. roiniţă. să-l facă nemirositor: în loc de usturoi pur. extrasistole. se recomandă atât picăturile de beladonă cât şi alte mijloace naturale: ceaiuri de hamei. să ne ferim de tabletele pentru somn. de la cele mai grave (deci şi perforate şi purulente). pentru a avea un somn mai bun. de Dr. Dimpotrivă. fibrilaţii etc. nemirositoare. în caz excepţional. flori de portocal etc. să se renunţe la folosirea lor. apar palpitaţii. Cunosc diferite persoane care au avut experienţe din cele mai triste prin folosirea pilulelor timp îndelungat. sau usturoi zdrobit. deoarece nervii sunt deja ruinaţi. La pagina 15 scrie : „De mai bine de douăzeci de ani am tratat tot felul de apendicite. Se ajunge ca. Chiar şi celor ce nu sunt naturişti. usturoiul le poate fi de folos. nu mai bate regulat. vrând-nevrând. De aceea am continuat cu adaosul de usturoi.

de toate bolile gastrointestinale.) Accentul principal în tratamentul Dr. schimbate succesiv în primele două zile. Este de la sine înţeles că în acest interval se posteşte sau cel mult se bea ceai neîndulcit. Nu s-au găsit niciodată sâmburi de cireşe sau ceva asemănător într-un apendice operat. suferinţă dureroasă. Deci alimentaţia de crudităţi ne poate feri de inflamarea apendicelui. tot se mai poate să mai rămână un rest cât de mic. de fiecare dată. Keller consideră că apendicita se datoreşte. pot fi folosite şi perne electrice. Apa de clismă este reţinută în intestin. ci numai fecale întărite. îndeosebi cocăriile (dulciurile). în general. consumului de came fiartă şi mâncare gătită.(Se ştie că nu toate operaţiile reuşesc. Pri mele sunt făcute în poziţie genunchi-coate. El mai afirmă. Pentru tratamentul prostatei să se citească mai întâi cele recomandate pentru diabet. în primul rând. aproximativ 10 minute. celelalte în poziţie culcat pe dreapta. conform prescripţiilor de mai sus. Pe lângă indicaţiile de 154 acolo. unii bolnavi mor de pe urma lor. Dr. că şi dacă în abdomen s-au colectat deja litri de puroi. lichidul purulent a putut fi eliminat pe cale naturală. A doua aplicaţie sunt compresele abdominale cât se poate de fierbinţi. Keller este pus pe golirea totală a intestinului de resturile alimentar. bazat pe propria-i experienţă. nu trebuie să ne lăsăm înşelaţi. mai recomandăm comprese fierbinţi sau băi fier- . deci clismele trebuie făcute toate. prin şase-opt clisme pe zi. cât şi. are loc o schimbare spre bine. El spune că dacă se reuşeşte ca şi ultimele resturi de excremente să fie spălate şi eliminate din apendice. De câte ori se întâmplă să se elimine numai apă limpede.

Răni purulente: la fiecare zi una-două băi fierbinţi . regim de suc de zarzavat şi post ar putea fi salvate multe persoane în această situaţie. dar cere timp. gripe: seara. să se recitească şi cele scrise în capitolele Reumatism şi Aciditatea corpului. ca să fie mereu fierbinţi. Angina: la primele semne. Sinuzite: săculeţe de nisip sau sare fierbinte aplicate pe sinusuri. Se schimbă pe măsură ce se răcesc. Pentru evitarea operaţiilor la încheietura şoldului. Tratamente naturiste pentru diverse afecţiuni Răceli.binţi de şezut. se pun comprese foarte fierbinţi la gât cu săculeţe cu flori de fân. Să se sugă usturoi şi salvie şi să se postească. Dacă boala nu poate fi împiedicată. trei căţei de usturoi cu ceai pectoral. Ceai de pătlagină. Postul trebuie să dureze mai mult şi. postul are valoarea unei operaţii fără bisturiu. gargară cu oţet. băi de abur pentru transpiraţie. Sunt bune seminţele de dovleac. sau băi de abur. se recomandă spălarea feţei dimineaţa cu apă rece. De altfel. Pentru ca 155 acestea să nu ardă pielea. Vindecarea este sigură. în continuare. Post şi şederea în cameră încălzită (cca. în perioadele de liniştire a bolii. băut zilnic. să se pună întâi o cârpă udă. bine şi îndelung mestecate. 1-2 zile sucul de la o lămâie. Prin împachetări de lut. Să ne gândim la amputarea membrelor cangrenate. Tuse şi bronşită: ceai de tuse. 35°C) pentru transpiraţie. să treceţi la un regim naturist. Mai sunt multe alte operaţii care pot fi evitate. diluat. băi fierbinţi. pentru a preveni reapariţia bolii. Postul şi reglementarea scaunului sunt şi în acest caz binevenite.

Este necesar ca scaunul să fie perfect normal. astfel boala se vindecă. Să se consume multe mere şi sucuri de zar zavat. Post. alternând cu comprese cu cartofi fier binţi pe ureche. cât se poate de fierbinţi. Mixtur. Incontinenţă urinară: într-un fel oarecare. lapte crud. frunze de mur. salvie şi podbal. păpădie. vâsc şi lumânărică. folosindu-se. sfeclă.pentru membrele respective. 156 Anemie: alimentaţie totală de crudităţi. La nevoie.C. se fac astfel de băi pentru întregul organism (vezi Reumatism). ouă. Kneipp spunea: „Focul se stinge cu apă rece". Pentru vindecare este nevoie de un an. Multă mişcare şi gimnastică. îi băga brusc în apă rece şi aşa uzi îi învelea în pături. coada şoricelului. pelin. Din când în când. drojdie de bere. Să se evite preparatele anorganice (de fier şi injecţii de fier). Să nu se aplice gheaţă. De aceea. să se . Regim uşor sau post. pulmonar: crudităţi bogate în enzime. în loc de apă. Leucemie: se va urma tratamentul pentru cancer. germeni de grâu. Pneumonie: împachetări fierbinţi cu flori de fân Băi fierbinţi. Ceaiul să fie ţinut mereu fierbinte. Ceai din muşchi de Islanda. cu plante medicinale. împachetări ale pulpei picioarelor cu flori de fân fierbinţi şi decoctul lor. Suc de morcovi. urmând odihna la pat. păltagină. T.B. spanac. Comprese cu alifie de untură de peşte. Amestec de ceai din flori de lumânărică (cuscrişor). urzici. ceai de frunze de cârciumăreasă şi muşeţel. Albeaţă: regim de crudităţi. două zile de post. clorofilă. pe cei cu temperatură. podbal. Otită medie: comprese calde cu ceapă crudă şi frunze de varză.

După sistemul nostru. * În încheiere. Astm: este de mai multe feluri. Fulgi uscaţi. care sunt valabile aproape pentru toate bolile. O locuinţă care să aibă dedesubt încălzire sau o izolaţie cu două covoare. Seara să bea şi să mănânce puţin. Reţete pentru boli care se pot vindeca cu sucuri de zarzavat şi de fructe crude 1. Tuturor bolnavilor li se recomandă să mănânce cât mai puţin posibil şi. Dezechilibru psihic: la toate bolile este foarte important ca. pe lângă crudităţi. sunt foarte importante. ceai din muşchi de Islanda. mult soare. bolnavii sunt vindecaţi gratuit. totul să fie în echilibru. aproape ca la post. toate eforturile ar fi zadarnice. AFECŢIUNI ALE OASELOR — 300 g suc de morcov. Cura de sucuri de zarzavat face minuni. încep cu un sfat pentru bolnavi: aveţi grijă să aveţi picioarele calde! Aceasta este valabil pentru toţi bolnavii. anason. cimbru. 100 g . coada şoricelului şi troscot. Ceai din cinci degete. Să luăm seama la indicaţiile referitoare la vindecarea cancerului. 157 Să se ţină seama şi de o respiraţie corectă şi multă mişcare. Să se îngrijească de un somn bun. 100 g păpădie. Să mestece ore în şir frunze de salvie.împiedice copilul să doarmă pe spate. de asemenea. în astmul obişnuit — alimentaţia crudă bazică. în caz de foame. căci. la însănătoşire. practicate zilnic şi. beladonă. ciuboţica cucului. dar în special pentru cei de rinichi. din punct de vedere psihic. să bea un ceai laxativ sau apă de zarzavat. La bolile de nervi să nu se postească. 180 g suc de spanac. Respiraţii adânci. papuci de casă cu tălpi călduroase pot contribui. altfel.

ANGHINA PECTORALĂ — suc : 300 g morcov. COLITĂ — (cauza inflamaţiei colonului si nealimentaţiei). 30 g castraveţi (toate sucuri). ASTM — suc : 300 g morcov. 3. PIETRE LA VEZICA URINARĂ. PROSTATĂ — suc: 300 g morcovi. 90 g spanac. BOLI ALE VEZICII BILIARE — ridiche neagră. 60 g gulii. pătrunjel. 120 g sparanghel (toate sucuri).gulie. 100 g spanac. 150 g ridichi. 140 g ţelină. lămâie. 90 g sfeclă. 8. apoi se consumă pe stomacul gol. BOALA DE NERVI — hamei şi roiniţă în ceai cu miere. 11. 12. PARALIZIE DIN CAUZA TENSIUNII — suc: 120 g spanac. 90 g sfeclă. APOPLEXIE. 80 g gulii. CALCULI BILIARI — sucuri de lămâie într-un pahar cu apă caldă. morcovi. 30 g castravete. 6. ATEROSCLEROZA — usturoi pisat pus o noapte în lapte. 60 g cocos. 60 g lăptucă. 100 g sfeclă. usturoi. plus 300 g suc de morcov. legume. 5. crudităţi. ANEMIE — suc: 300 g morcov. 14. timp de 3-4 săptămâni. 9. . 100 g suc de sfeclă. 120 g suc de lăptucă. 120 g ţelină. 10. 2 lămâi. de câteva ori pe zi. 7. BOLI DE FICAT — miere cu suc de ridiche. 150 g suc de sfeclă. 90 g sfeclă. suc de morcovi. 120 g ţelină. AFECŢIUNI RENALE — suc din : 300 g morcov. 4. 120 g lăptucă. 150 g ţelină. 30 g suc de castraveţi. ulei. 150 g hrean. fructe. 90 g sfeclă. CISTITĂ. 15. BUBE DULCI — miere amestecată cu morcovi. 2. Se poate pune şi lămâie. 158 13. 300 g morcovi. CIROZĂ (Ficat bolnav) — 300 g suc de morcov. 50 g suc de castraveţi.

100 g ţelină. GUTĂ (inflamaţia încheieturilor) — suc: 300 g morcov. DUREREA DE STOMAC — o mână de ţintaură. 40 g ţelină. 22. 29. 100 g sfeclă. 18. lămâie multă. miere. ERIZIPEL — la fel ca mai sus. 90 g sp: nac. 100 . 30 g castraveţi. 26. 31. NEVROZĂ —suc: 300 g morcovi. HIPOTENSIUNE — 300 g morcovi. se trage pe nări. GRIPĂ — ceai pectoral. toate sucuri. 160 g spanac. 30. 25. 100 g spanac. 17. morcov. 24. REUMATISM — se fac frecţii cu miere şi cu apă de var. ţelină. 60 g cocos. DIAREE — 250 g suc de morcovi. Ceai de tei cu multă miere şi lămâie. ioO g spanac. 100 g spanac. DURERI NEVRALGICE. într-un litru de apă fiartă. usturoi 3-4 căţei. 120 g lăptucă. 100 g suc de fasole verde. 100 g sfeclă. 120 g lăptuci. 120 g sfeclă. 4 linguri cu miere. 150 g ţelină. 30 g teci de fasole verde (toate sucuri). sfeclă. DIABET — 300 g suc de morcov.16. 159 28. 100 g sfeclă. băi de abur. 23. IMPOTENŢĂ — spanac. 30 g pătrunjel. HEPATITĂ — suc: 300 g morcovi. EPILEPSIE — suc: 300 g morcov. 60 g andive. 120 g castraveţi. 100 g suc de ţelină. 100 g sfeclă. 120 g pătrunjel. 30 g castraveţi. lăptuci. 19. 30 g castraveţi. cas traveţi. GUTURAI — miere încălzită. 27. 20. 21. 30 g pătrunjel. 110 g ţelină. ENCEFALITĂ — 60 g suc de pătrunjel şi de 3-4 ori pe zi clisme. GASTRITĂ — suc: 300 g morcovi. IMPETIGO — miere şi usturoi în părţi egale uns seara şi dimineaţa. 60 g pătrunjel.

din G. 39.ţelină. FICATUL şi dă poftă de mâncare.foarte bună. iar eu de gravele insomnii de care sufeream. Păpădia conţine multe substanţe necesare orga nismului. La schimbarea regimului am dat prioritate seminţelor de dovleac. în trei luni.. 36. Ceaiul de nalbă cu miere vindecă R1NICHII. Se evită alimen tele tari. arsenic. iod. REUMATISM — împachetări cu ferigă. cartofi cruzi 33. Na. „Deşi suntem vegetarieni. varză. de ceapă. câte puţin. Este cea mai bună carte din acest domeniu pe care am citit-o până acum" (U. dar după ce am trăit un an într-o oarecare măsură după cartea dv. suc de cartofi. P. din întâmplare. ţelină. 38. 60 g spanac. zilnic. 34. plus sucuri de zarzavat. Sucurile de varză. 37. Toate încercările de vindecare au rămas fără rezultat până când. din B.. ali mente cu vitamina C. ca: mărar. Drojdia de bere . ca: K. Si. morcovi. DE STOMAC şi altele. Mo. Sucul de urzici conţine vitamina C. INIMA. cartofi într-o cură de 3 săptămâni vindecă BOLILE DE INIMĂ. soţul meu a scăpat de dureri. (B. Ridichea de lună. si Sch. mă simt foarte bine.) „Am avut până acum deja trei crize de infarct miocardic.) „Prin control medical s-a stabilit că ulcentl gastric a dispărut . fosfor. apei minerale Gamser şi polenului de flori".. toate amestecate. am găsit cărticica dumneavoastră şi am schimbat radical alimentaţia. sursă de vitamine. 35. soţul meu s-a îmbolnăvit de reumatism. Şi să încheiem cu alte câteva mărturii. elimină toate otrăvurile. 32. silicaţi.) „Am fost vindecat de prostată. 30 g pătrunjel. ULCER DUODENAL — se bea de mai multe ori pe zi suc de varză. (W. din D. fără să mai am neplăceri cu inima". întăres-i. sulf. M. AUZUL. Ca. lungeşte viaţa.

ing. din B. obo seala şi depresiile. şi anume alimentaţia devalorizată prin fierbere. Mănânc iar mere şi cu picioarele mă simt bine". timp de 20 de an.) „Au dispărut durerile de şolduri de la sine". din G. Z. Îndată am început să-mi schimb regimul şi. e mică. din R) „Varicele de la picioare au dispărut aproape complct (N. gingiile au încetat să mai sângereze şi să mai doară".) „Glicemia este normală. din P. pot purta iar vechile haine (B. de paradentoză intensă. din B. (G. (Dna G. din S.) „Aveam de mai bine de 20 ani o eczemă pe obraz. Am urmat cele scrise. din H. (Dna N.) „Cu zece zile în urmă am primit de la profesorul meu carti cica dvs. din S. şi îmi merge nesperat de bine". am suferit. ne-a trimis-o dl.din E) 161 „Am pierdut din greutate. din St. Pot să dorm iar bine".) „Am renunţat la mâncărurile fierte şi durerile reumatice s-au rărit. am cumpărat şi eu cărticica dvs. dipl. Durerile au dispărut. Durata regimului cu crudităţi — un an. Chiar după trei luni. H. S. [H. (E. îmi făceau viaţa de ani de zile un chin. (Dna M. (W. minune: mă simt alt om".) „Pe lângă boala de inimă.) „Artroza îmi merge considerabil mai bine. o usturime de ochi insuportabilă. B. din B. Cu ajutorul crudităţilor a dispărut în patru săptămâni". (M. B.) „Aveam dese şi puternice dureri de cap. Acum nu le mai am.) O dovadă remarcabilă că pentru vindecare este necesar să înlăturăm în primul rând cauza bolii. ERNST ŞI INGEBORG GUNTER CARTEA A II-A . până când. B. H. (H. Cartea dvs.total. şi scaunul este iar normal.) „Durerea de la ficat a dispărut. (T. E. Toţi specialiştii au dat greş. dar cred că puteţi ajuta cu ea mai mult decât o mie de medici". aflându-mă deja la capătul puterilor. Şi oboseala a dispărut şi pot dormi minunat". din L: „Cu tot tratamentul stomatologic. H. mulţumită sucurilor de zarzavat". Trebuia să înghit zilnic câte 10 pastile diferite. durerile de cap şi insomniile. E. C. din A.

Ingeborg. Sănătate şi pentru tine! Am strâns toate aceste mărturii într-o broşură. prin urmare. din păcate. cu ajutorul celor recomandate în paginile ei vindecându-se mii de oameni. mai departe. Fiica mea.SĂNĂTATE . populaţia. puţin după cea de-a 80-a aniversare a sa. conservatorismul medicilor. a conceput o scrie de noi reţete. fiind preocupată în mod deosebit de diversificarea alimentaţiei noastre sănătoase. Guvernul sacrifică anual milioane pentru bolnavi. ceva ce îşi doreşte fiecare. Thurigen. Nu putem să-i convingem pe oameni de puterea de vindecare a crudităţilor cu nimic altceva decât cu dovezi ale altor bolnavi care s-au vindecat. care este torturat de dureri.000 de exemplare. Mulţumită implicării sale profunde pentru o alimentaţie sănătoasă. Hrana vie — o speranţă pentru fiecare a avut un succes neaşteptat la public.TINEREŢEFRUMUSEŢE 150 de reţete de crudităţi CUVÂNT ÎNAINTE Deşi cartea noastră despre crudităţi Hrana vie — o speranţă pentru fiecare cuprinde mai mult de 100 de reţete pe bază de crudităţi. Pentru că aceasta este şi dorinţa mea. pentru a le face cunoscute în special celor bolnavi. cu mai mult de 150 de reţete de-a dreptul delicioase. în special pentru bolnavii de reumatism şi cancer. . Un bolnav „nevindecabil" de reumatism. ar putea scăpa de ele în şase săptămâni. dacă nu noi. această nouă carte. voi conduce eu. octombrie 1989 Crnst Gunter Ernst Gunter a închis ochii pentru totdeauna în martie 1990. lucru ce a fost posibil şi datorită tirajelor de peste 100. totuşi. acţiunea noastră! Thorigen. pentru ca bolnavii — dar şi cei sănătoşi — să poată profita din plin de efectele terapeutice ale crudităţilor. guvernul va începe să acorde atenţie acţiunii noastre. aprilie 1990 Ingeborg Gunter 165 SĂNĂTATEA PENTRU TOŢI Sănătatea este. suntem siguri. îşt vor atinge scopul. din care o parte grav bolnavi. mereu şi mereu primim scrisori în care ni se solicită mai multe reţete. dar este. Depinde de noi să ducem aceste mărturii de vindecare la persoanele potrivite! Cine plăteşte aceste milioane inutile pentru bolnavi. dar cine să-i spună aceasta? Poate că. În acest mod a apărut. editura şi voi practica acelaşi mod de popularizare şi distribuire a informaţiilor. contribuabilii? Oare noi. Sunt peste 110 mărturii care. în sfârşit. pe care le-am tipărit într-o lucrare specială. Am primit multe scrisori de mulţumire şi sute de mărturii de la oameni care s-au vindecat. a putut fi de ajutor multor bolnavi. nu avem chiar nici un cuvânt de spus? Sprijiniţi. în spiritul său. aşa cum s-a întâmplat şi cu prima noastră lucrare De această dată am dedicat un capitol şi metodelor de însămânţare şi aranjării unei mici grădini de cameră. cu siguranţă.

Secretul sănătăţii este o alimentaţie naturală de crudităţi. Pentru a cunoaşte. Fireşte că nu putem să reluăm aici toate argumentele dezvoltate şi susţinute în paginile primei noastre scrieri. fireşte. Oamenii de ştiinţă au descoperit că prin căldura utilizată la fierbere se pierd până la două treimi din valoarea totală a substanţelor pe care le conţin alimentele şi care sunt *Acesta este principalul motiv pentru care editura „Venus" publică cele două lucrări într~un singur volum. (n. nu ştia să vâneze. dar pentru că „viaţa" din ea este distrusă. celulele corpului nu mai pot realiza corect metabolismul. adevărat. ar trebui să citim ambele cărţi. Omul — atunci când a apărut el pe Pământ — s-a hrănit cu crudităţi. prăjit. Acest lucru trebuie să fie clar pentru oricine are mintea limpede. de calciu.). şi de multe . În loc să vă „clădiţi" corpul.Pentru a-i ajuta pe cei bolnavi şi pe cei sănătoşi să-şi îndeplinească această dorinţă. nu ştia ce înseamnă fiert. îl „ruinaţi". a stăpâni. dar se pare că este. astfel încât nu vor mai putea fi primite preţioasele substanţe nutritive. fript. Ea este continuarea firească a lucrării Hrana vie — o speranţă pentru fiecare de Ernst Gunter. a fost scrisă această carte de reţete. 166 indispensabile menţinerii sănătăţii. se schimbă şi se depreciază fundamental. Nu cunoştea focul. capitolele în care. edit. care cuprinde deja peste 100 de reţete ce servesc aceluiaşi scop. Sună incredibil. Valoarea nutritivă a hranei nu dispare total. în cea de-a doua carte sunt reluate informaţiile expuse pe larg în prima fiind de la sine eliminate. a înţelege mai bine totul. totuşi. Îndată ce hrana este fiartă. de magneziu. Cât de tragic! Organismul duce lipsă de fier. alimentele lui erau doar roadele crude ale pământului.

în cutia congelatorului. Datorită componentelor metabolice esenţiale. congelarea s-a dovedit cea mai bună metodă. iarna. sunt purtătoare de albumină şi sunt mai hrănitoare decât o carne fiartă. de dovleac şi. dar oboseala reapare curând şi consumatorul de carne este înşelat. Păstrarea legumelor s-a făcut şi prin îngroparea în nisip. legumele din piaţă sau de la magazin sunt oricum valoroase dacă nu le fierbem. de pildă.altele. şi toate celelalte boli! Chiar şi celui ce munceşte din greu îi este mult mai bine cu crudităţi. Ideal este ca alimentele crude să provină din propria grădină sau dintr-o cultură biologică. nucile. Şi totuşi. Ca alternativă. nu trebuie niciodată uitate seminţele oleaginoase sau „grase". o sursă minunată de fulgi. Seminţele de floarea-soarelui. Boabele sunt congelate întregi şi fără zahăr. Plantele se toacă şi se congelează în pahare de iaurt sau în punguliţe de plastic. şi constituie. . altfel ele se transformă în organism în acizi. Tot ceea ce urmează de aici înainte a fost redactat şi completat de Ingeborg Gunther. ' ÎNDRUMĂRI PRACTICE PENTRU O ALIMENTAŢIE DE CRUDITĂŢI În cazul crudităţilor este important ca toate mâncărurile să fie întotdeauna proaspăt pregătite. carnea te poate pune pe picioare pe moment. în lădiţe. De aici oboseala. Pentru conservarea boabelor şi a plantelor pe timpul iernii. în general. Atenţie ca fructele să fie bine coapte. sau un desert delicios. Căpăţânile de zahăr împreună cu rădăcinoasele se înfăşoară în hârtie de ziar şi se păstrează pe balcon. surescitarea. care şi-a pierdut valoarea nutritivă.

Legumele şi fructele se spală bine înainte de preparare. Dacă nu provin dintr-o cultură biologică, se recomandă să le curăţăm de coajă. După posibilităţi, pregătim întotdeauna mai întâi sosul, şi apoi adăugăm ingredientele. Astfel, pierderea de vitamine şi oxidarea sunt reduse total. Fireşte că putem prepara legumele o dată cu sosul pe care ne-am 168 obişnuit să-1 mâncăm. Totuşi, combinaţiile aduc o variaţie în meniu. Dacă ne grăbim, putem mânca legumele întregi sau preparate doar cu puţin ulei, drojdie şi sare. CÂTEVA SFATURI PENTRU MESELE PRINCIPALE ALE ZILEI Dacă folosim crudităţi în hrana noastră, atunci este foarte important să alocăm fiecărei mese principale a zilei timp suficient, astfel încât hrana să fie îndeajuns mestecată şi îngurgitată, căci bine mestecat înseamnă pe jumătate digerat. Micul dejun Micul dejun este cea mai importantă masă a zilei şi, de aceea, ar trebui să fie consistentă şi hrănitoare. Merită efortul să ne trezim câteva minute mai devreme şi să ne rezervăm timp pentru un mic dejun consistent (de exemplu, Muesli din vlăstari de mei). Cei care nu prestează o muncă grea şi care au pauză la prânz se simt hrăniţi bine şi uşor doar cu fructe. Pentru ca un consumator de crudităţi să nu se mai simtă obosit, după un asemenea mic dejun, trebuie însă să renunţe la cafea boabe şi să mănânce un măr în schimb. Când nu doreşte să renunţe la tradiţionala „cafeluţă" poate încerca pâinea noastră cu unt, marmeladă (p. 112) sau miere şi poate bea cafea de cicoare sau melasă. Nu este de ocolit nici un suc de legume sau de fructe, bogat în vitamine, înaintea micului dejun.

169

Prânzul Un platou substanţial cu salate, ca şi un fel de mâncare consistentă pot fi servite la fiecare masă de prânz. Aperitivul poate fi urmat de o supă de crudităţi şi completat de un desert. La prepararea salatei trebuie să fim atenţi să conţină cel puţin o legumă pentru frunze, una rădăcinoasă, şi una folosită pentru fructul ei, ca, de exemplu: ţelină — spanac — roşii sau sfeclă roşie — salată de câmp — ciuperci. La fel de importantă este şi „asortarea" culorilor. Nimic nu arată mai puţin apetisant decât alăturarea, de exemplu, pe o farfurie, a unei conopide, a unei ţeline, şi a unei verze albe. Şi fiindcă preparăm salata mixtă într-un singur castron, sau pe un singur platou, trebuie întotdeauna să armonizăm atât culorile, cât şi gusturile. „Amestecul verde" nu trebuie să lipsească niciodată din meniul persoanelor mai în vârstă şi al celor cu probleme de masticaţie, cărora mestecarea unei porţii de salată care să-i sature le pricinuieşte necazuri. În plus, amestecul verde este bazic şi conţine multă clorofilă, iar pentru cei care mai au încă proprii lor dinţi, devine hrănitor prin adăugarea unor seminţe oleaginoase, pisate sau întregi. Cine doreşte să se îngraşe trebuie să prepare mai des o salată cu ajutorul mixerului, din toate legumele posibile, mâncând astfel mult mai mult (ca valoare nutritivă, nu cantitativ). În principiu trebuie ca, în timpul mesei, să nu bem, ca să nu se dilueze sucurile gastrice necesare digestiei. La nevoie putem bea ceva după 2-3 ore de la masă. Setea o putem potoli cel mai bine cu ceai de plante, zer, melasă neagră sau apă potabilă simplă. Dacă 170

avem poftă de ceva special sau dacă avem musafiri, atunci pregătim un frappe sau un cocteil din fructe proaspete sau din legume pentru aperitiv. Cina Pentru a avea un somn sănătos, masa de seară trebuie să fie simplă şi uşor digerabilă şi este bine să mâncăm cu cel puţin trei ore înainte de culcare. Avem de ales între diferite tipuri de fulgi, săraţi sau dulci sau putem la fel de bine să mâncăm fructe şi nuci. Gustările Copiilor li se face întotdeauna foame între mese. În acest caz, gustarea ideală o reprezintă fructele. Sunt uşor digerabile, se transformă repede în zaharuri şi, astfel, nu îngreuiază organismul. Pentru alternare le putem da să bea şi sucuri de fructe sau nuci. Persoanelor cu stomac sensibil le sunt recomandate mai degrabă cinci mese mai mici decât trei mai mari.
Alimentaţia în exterior

Mulţi oameni nu au posibilitatea să mănânce acasă la prânz Aceştia au la dispoziţie două posibilităţi. Ori merg la restaurant, ori îşi iau cu ei ceva de acasă. Eu, personal, prefer să iau prânzul cu mine şi să mănânc pe o băncuţă însorită sau, pe vreme urâtă, la locul de muncă. Prânzul meu este alcătuit în acest caz din: legume (morcovi, castraveţi, gulii, anason etc.), nuci sau seminţe de floarea-soarelui sau de dovleac, un 171
•T

fruct, eventual fructe uscate sau pâine şi ceva de băut (ceai, suc de fructe etc.). Ca să mai schimb, iau, din când în când, fulgi într-un pahar, sau salată de rădăcinoase gata preparată. Dacă nu pot să evit să mănânc la restaurant, atunci prefer un local unde să mă pot

servi singur, de la un bufet, cu salate. Dacă nu există un asemenea restaurant, atunci îmi comand un platou cu salată cu sos separat, dacă se poate fără sare şi oţet. La fel, putem organiza un picnic, chiar şi cu întreaga familie; tot aşa ne putem pregăti, de-acasă, mâncarea, când plecăm în weekend. Dar dacă suntem invitaţi la masă? Dacă suntem sănătoşi fizic, atunci mâncăm cu măsură ce ni se oferă. La carne putem renunţa, mulţumind. Dar dacă suntem bolnavi şi vrem să ne vindecăm cu crudităţi, atunci mai bine renunţăm pe moment la invitaţie, sau cerem gazdei o farfurie cu salată. Cu următoarea ocazie invităm prietenii respectivi la noi şi le pregătim o masă naturistă delicioasă! Avocado este un minunat fruct tropical. Deoarece conţine 20% grăsime este deosebit de hrănitor şi nutritiv. Are forme lunguieţe sau rotunde, asemănătoare unor pere mari, cu sâmburi foarte mari, în mijloc. Pentru mine este cea mai fină dintre crudităţi. Se mănâncă fără alte ingrediente, iar pulpa delicată a fructului se scoate cu o linguriţă din coaja tare. Unii presară dea supra un praf de sare. Un singur fruct ajunge ca masa pentru o persoană. Merge puţină salată înainte şi după. Sunt bune şi câteva seminţe oleaginoase (ca floarea-soarelui sau de dovleac). Din fructul de avo cado făcut piureu, cu puţin ulei, rezultă un sos de salată foarte bun.
172

LISTA DE PLANTE AROMATICE
Legumele utilizate Conopidă Mazăre Plantele aromatice şi condimcntate cu care se pot combina Mărar, ardei lămâie/tarhon Mentă roşu/curry, pulpe de

Anason Castraveţi Morcovi Pulpă de lămâie Boranţă. mărunt. chimcn. piper. ardei gras. ienupăr Mărar. busuioc de pădure Varză acră Usturoi Ardei capia roşii Ciuperci Sfeclă roşie ». coriandru/leuştean/ măghiran / tarhon Coriandru/tarhon/chimen Ardei / nucşoară. pulpă de lămâie. Ridichi Tălineasă Ţelină Spanac Roşii Dovlecei Salată — Plantele aromatice se taie mărunt.— ' Ceapă. cimbru. ardei / leuştean Mentă / tarhon Tarhon. curry. ardei. piper / mărar. brustur negru. cimbru / ceapă. pătrunjel. usturoi. pătrunjel / măghiran / leuştean Gulii Varză Varză albă Varză roşie Enibahar / pulbere de alge Cimbru. tarhon. boranţă. busuioc / mărar. tarhon. anason. coriandru / busuioc / mentă / rozmarin Ardei. hazmaţuchi. pulpă de lămâie Piper. coriandru. tarhon Enibahar/busuioc de pădure/rozmarin Busuioc (puţin). se . salvie. ardei. busuioc de pădure. mărar. nucşoară / rozmarin / usturoi. busuioc de pădure. mărar. busuioc Coriandru Ceapă. ceapă. chimen. ardei iute. fenicul/leuştean Tulpinile de fenicul verde. pulpă de lămâie. puţin măghiran. chimen/curry Borantă. tarhon / cimbru Fenicul. cimbru/mărar/scminţe de fenicul. pătrunjel.

asortează bine pentru un fel de mâncare. — Merită să creştem în grădină sau într-o lădiţă, pe balcon, plante aromatice. Acolo unde nu este posibil, folosim plante uscate pe care, pentru a le spori puterea de condimentare, le zdrobim între degetul mare şi cel arătător. — Plantele uscate le păstrăm bine închise, pentru a nu răspândi miros: — Condimentaţi-vă mâncărurile fără grijă şi după cum vă face plăcere. Cu siguranţă că, în curând, veţi dori să aveţi aromele dumneavoastră preferate la fiecare fel de mâncare. EXPLICAŢII PRIVIND INGREDIENTELE, APARATELE ŞI PRESCURTĂRI UTILIZATE LA REŢETE
Ingrediente

Drojdie = drojdie pulbere alimentară, bogată în vitamina B. Mei = nedecojit, în mod normal fin măcinat. Miere = miere netratată, lichidă. Iaurt, brânză de vaci = iaurtul şi brânza de vaci le putem face noi înşine (e posibil chiar şi cu lapte nefiert), sau pot fi cumpărate, dacă se folosesc cantităţi mici. Kelpamare = condimente lichide din alge marine. Tărâţe = tărâţe speciale, mai grele decât cele normale. Praf de plante = an amestec de 15 plante medicinale, existent şi în comerţ. Maioneză = făcută de noi, dacă se poate. Zer (praf) = produs secundar al brânzei, bogat în minerale. . Molkosan = sana/zer (concentrat), se foloseşte în loc de oţet. Ulei = ulei de floarea-soarelui sau de măsline, presat la rece.

Boia = pastă condimentată pentru sandvişuri şi sosuri. Ardei iuti (roşii) (capia) = denumiţi „Paprika" în Germania. Sare = sare din plante (cu sare marină). Lapte bătut = se lasă laptele nefiert la temperatura camerei până se acreşte. Sucanat = zahăr nedăunător, din trestie de zahăr. Ţelină = denumită şi „albitură" (ţelină albă).
175

SUPE
Supă de morcovi
(2-3 persoane) 1/4 l suc de morcovi l lg. plante (mărar, pătrunjel, boranţă, brustur negru) tocate l lg. brânză de vaci 3 lg. migdale fin măcinate 2 căţei de usturoi pisaţi l lg. ulei Câte un praf de sare, curry şi zahăr Se dau toate ingredientele prin mixer 1/2 ceapă tocată 6 lg. fulgi de ovăz Se dă ceapa puţin prin mixer, supa se încălzeşte eventual (40 °C). Se pregăteşte şi se presară fulgi de ovăz.

Supă rece
Roşii, ardei, dovlecei, usturoi, sare, piper, lămâie, puţină smântână, sau ulei de măsline. Se amestecă totul şi se serveşte rece. Se adaugă şi ardei tăiaţi în cuburi

(în 3 culori) şi roşii.

Minestrone
6-8 dl apă sau lapte l ceapă tocată l căţel usturoi pisat 4 lg. boabe de soia încolţite l roşie în cubuleţe 50 g ţelină rasă mărunt! 30 g usturoi tăiat mărunt l frunză de varză tocată l lg. drojdie sare, plante aromatice (busuioc de pădure, busuioc, baraboi, arpagic, sal vie) eventual un ou. Se amestecă toate ingre dientele şi se face piure din jumătate din ele. Se amestecă cu cealaltă parte, se gustă şi se încălzeşte după dorinţă. 178

SOSURI
Reţeta de bază pentru maioneză
Gălbenuşurile, zeama de lămâie, praful de muştar şi sarea marină se amestecă foarte bine. Uleiul se adaugă în picături bătând continuu. 2 gălbenuşuri de ou l lg. lămâie l praf de muştar sare marină cca 2 dl. ulei

Sos de năut cu usturoi
1/2 cană de năut, încolţit de două zile

3 lg. apă 4 lg. migdale rase l lg. zeamă de lămâie l lg. iaurt 3 lg. hrean tocat 4 căţei de usturoi pisaţi 150 g brânză de vaci, sare, kelpamare, piper. Se face un piureu din toate ingredientele şi se adaugă mirodenii după gust. Se prepară fără apă sau se face o pastă la care se adaugă apă.

Maioneză din migdale
2 lg. piureu de migdale 3-4 lg. apă puţină lămâie, sare, piper, curry, praf de muştar Se amestecă bine toate ingredientele.

Sos chinezesc
1 1/2 dl maioneză (reţeta de bază) l dl smântână bătută 1/3 banane, făcute piureu 2 lg. nucă de cocos rasă l lgţ. praf de curry Se amestecă toate ingredientele şi se ornează cu frunze de salată. 179

Sos de salată special
l lgţ. lămâie l lgţ. boia l lgţ. drojdie l lgţ. zer l lg. iaurt 3 lg. lapte

Acest sos merge foarte bine ca adaos la o farfurie de salată. Sos de avocado l avocado desfăcut în bucăţele 4 lg. chimen. piper. . lapte 2 lg. germeni de grâu 1/2 de ceapă tocată kelpamare. tărâţe l lg. arpagic etc. Se face un piureu fin din toate ingredientele. 180 LEGUME FOLOSITE PENTRU . Maioneză verde 3/4 dl maioneză (reţeta de bază) 60 g brânză de vaci l legătură pătrunjel tocat l legătură arpagic. zeamă de portocală 3-4 lg. iaurt l lgţ. tăiat în rondele l lg. zeamă de lămâie l albuş de ou. sare.l lg. maioneză Curry. seminţe de floareasoarelui l lg. ulei l lg. plante aromatice din grădină sau uscate (de ex. măghiran. sare usturoi după gust Se amestecă bine ingredientele şi se adaugă plante aromatice după gust. bătut bine puţină sare Se amestecă toate ingredientele. lămâie l lg.

sana Câte un praf de piper. altfel se depreciază. Salată din sfeclă de zahăr „pestriţă" l sfeclă de zahăr tăiată în felii l banană. 181 Salată de cicoare cu lăstari de secară 2 tulpini de cicoare tăiate în fâşii l portocală tăiată în felii . Salată de câmp 200 g salată 100 g lăstari de floareasoarelui (8 cm lungime) 50 g sâmburi de nucă. nuci tăiate mărunt 4 lg. tăiată în rondele l măr tăiat în felii subţiri l portocală. lămâie l lgţ. de muştar. seminţe de floarca-soarelui ' Sosul : 3 lg. ulei 2 lg.FRUNZE SALATA Cu cât salata este mai verde. ulei l lg. în felii subţiri 3 lg. o lăsăm să se scurgă bine sau o stoarcem pentru ca să nu subţiem prea mult sosul. cu atât este mai hrănitoare ! Frunzele de salată se amestecă cu sosul întotdeauna numai înainte de a fi servită. sare. După ce o spălăm. zer 1/2 ceapă tocată sare. tăiaţi în patru 50 g brânză tăiată în bucăţele Sosul: 4 lg.

apoi în felii 3 lg. lămâie l praf zahăr sare.subţiri l ceaşcă lăstari de secară 4 prunc uscate tăiate în bucăţele Sosul: 2 lg. ulei de măsline câte un praf de curry. tăiat în patru. smântână l lg. brânză de vaci 1 lgţ ceapă tocată l gălbenuş de ou 1 pahar iaurt (180 g) 2 lg. ulei 2 lg. sana l căţel de usturoi pisat 3 lg. seminţe de dovleac Sosul 4 lg. Salată de andive cu lăstari de soia l andivă curăţată 100 g lăstari de soia . piper şi sare Salată verde 130 g salată 250 g spanac tăiat în făşii 2-3 cepe verzi tăiate în rondele l morcov ras mare l avocado decojit. smântână sare Salată de andive îmbrăcate în brânză de vaci l căpăţână de andivă tăiată în feliuţe foarte subţiri Sosul: 3 lg.

sare. crocante. ulei de măsline l căţel de usturoi pisat 1/4 Igţ. sana 3 lg. ulei de măsline l căţel de usturoi pisat l legătură pătrunjel 4 frunze busuioc 1/2 ceapă. seminţe de dovleac l Ig. Salată italienească l salată l ridiche rasă după gust l ceapă roşie tăiată în rondele subţiri l fenicul ras mărunt 4 Ig. seminţe de anason pisate . tăiate după gust.2 morcovi raşi mărunt 1/2 de pulpă de lămâie tocată Sosul: 3 lg. lăstari de linte Sosul: l lg. totul tocat mărunt l praf de muştar kelpamare. sana 6 Ig. ulei de măsline sare coriandru. 182 Salată de vară acrişoară 8 frunze de salată. lămâie 4 lg. în bucăţi l roşie tăiată felii 1/2 ardei iute tăiat în cubuleţe 150 g castraveţi tăiaţi în felii 1/2 ceaşcă orez încolţit 3 lg.

183 Varză de China în sos de curry 300 g varză de China tăiată în fâşii 3 roşii tăiate în felii 2 mandarine tăiate în jumătate de felii 40 g nuci tocate mare Sosul: 2 lg. tăiată fin sau . sare Sosul se amestecă cu ingredientele de mai sus. iaurt 2 lg. lapte sau smântână 3 lg. sare. curry l căţel de usturoi pisat 2 lg. Salată de păpădie 200 g frunze de păpădie tăiate mărunt 200g morcovi raşi 5 lg. brânză de vaci 2 lg. busuioc de pădure l legătură de busuioc proaspăt tocat. zeamă de lămâie ardei iute. iaurt 2 lg. Salată creaţă 1/4 căpăţană de salată creaţă. pătrunjel l ceapă tocată mărunt l praf de piper. seminţe de floarea-soarelui Sosul: 2 lg.1/2 Igţ. lămâie 1/2 lgţ. şi se lasă puţin să se pătrundă.

Dacă este verde. smântână câte un praf de nucşoară. atunci putem să-1 punem tocat în salată. încă fraged şi proaspăt. sare 184 FENICUL Feniculul este foarte bine suportat şi este un calmant pentru dureri de stomac şi pentru balonări. Salată de fenicul cu lăstari de linte 1 bulb de fenicul ras 2 morcovi raşi 1-2 ceşti de lăstari de linte 4 lg. iaurt l lg. seminţe de floarea-soarelui . tăiat în felii Sosul: 2 lg. usturoi tăiat în rondele mici 2 lg.rasă 2 gulii tăiate în felii subţiri Sosul: 3 lg. chimen. pătrunjel tocat 2 lg. pastă de tomate (din roşii congelate) sare Salată de spanac şi de lăptuci 30 g spanac tăiat în fâşii subţiri câteva frunze de lăptucă curăţate 1/4 ardei capia roşu. maioneză l lg. iaurt l lg.

2 lg. pătrunjel tocat 1 roşie pentru ornat Se face un sos din piureu din următoarele ingrediente: 2 lg. tăiată mărunt. sare 1/3 lgţ. suc gros de pere Se amestecă totul şi se presară alune tăiate în bucăţele.după nevoie Se amestecă şi o ceapă mică. Se prepară sosul într-un castronel. se garniseşte cu pătrunjel şi se serveşte separat. un lichid (lapte) . Salată de fenicul „Chiquita" l fenicul tăiat în fâşii subţiri l banană tăiată în bucăţi Sosul: 4 lg. kelpamare. 185 Salată de fenicul pestriţă 3 bulbi de fenicul. molkosan. raşi fin l ardei verde tăiat în rondele 4 roşii tăiate în cubuleţe l portocală desfăcută în felii . smântână 1-2 lg. lămâie l avocado curăţat de coajă sare. Se amestecă într-un castron legumele cu seminţe de floarea-soarelui şi se decorează cu roşia. ulei 1-2 lg. lăstari de soia l lg.

lămâie sare. chimen sau seminţe de anason. ulei l lg. ulei l lg. kelpamare Se amestecă totul şi se lasă câteva minute să se pătrundă. pentru a o suporta mai bine. smântână de vaci kelpamare puţin piper şi sare. bogată în vitaminele C şi B. piper ardei gras. calciu. lămâie 1/8 l smântână câteva picături de miere sare. magneziu şi fier. lămâie l lg. Salată de fenicul 2 bucăţi fenicul tăiate mărunt 1/2 ceapă tocată Sosul: 3 lg. mai ales atunci când o amestecăm. Varza roşie nu balonează.Sos marinat: 2 lg. ulei l lg. cu coriandru. VARZA ROŞIE Varză roşie cu prune . Fenicul cu ridichi l fenicul mic tăiat în fâşii subţiri 5 ridichi rase fin Sosul: l lg. 186 VARZA Varza este o legumă sănătoasă. Pikant dizolvat în ulei l lg.

înmuiate cu 50 g apă). Varză roşie cu maioneză Varza roşie se toacă mărunt. mărunt 150 g prune proaspete (sau prunc uscate. sucanat 2 mere rase l banană tăiată în cubuleţe l ceapă mică tocată l lg.(3 persoane) 300 g varză roşie tocată foarte. se amestecă cu puţină maioneză. zeamă de portocale Câte un praf de scorţişoară. ulei 2 lg. zeamă de lămâie şi l lg. ulei 1/4 varză roşie rasă sau tocată în mixer cu apă (apa . se adaugă şi se lasă să se pătrundă l lgţ. se lasă o oră să se pătrundă şi se condimentează. sana 3 lg. cu sâmburii scoşi şi tăiate în patru 5 lg. de miere Se amestecă totul. 187 Varză roşie „nordică" 3 lg. Se aromatizează cu miro denii. miere bine amestecate 50 g stafide (o mână plină). sare şi piper 1-2 lgţ.

sare şi plante aromatice Varză albă cu ananas 100 g varză albă tăiată în felii subţiri 50 g ananas. zeamă de portocală l praf zahăr VARZA ALBĂ Salată de varză 2 ceşti cu varză tăiată mare 1/2 ceaşcă de ceapă tocată l roşie zdrobită 3 lg. tăiat în cubuleţe 50 g măr. piper 3 lg. puţină miere. smântână bătută 2 lg. Salată de varză roşie 400 g varză roşie. frişca şi făină de nuci. sare. maioneză condimente 188 Varză albă cu lăstare de linte (4 persoane) 200 g varză albă tăiată mare 100 g lăstari de linte l ceapă mijlocie tăiată în jumătăţi de rondele subţiri 1/2 ardei roşu tăiat . ulei 3 lg.se toarnă în ploaie) cu l lgţ. enibahar sau praf de nucşoară pentru aromatizare Se garniseşte cu nuci. ras mare l lg. zeamă de lămâie 4 lg. rasă mau l măr acru ras mare Sosul: muştar. smântână acră.

muştar sau l praf de muştar praf Se ornează cu roşii. lămâia şi cu puţin zahăr. ulei sau smântână l lg. lapte sau apă l Ig. Se face un sos gros din celelalte ingrediente. ardei gras. uleiul. zahăr. se aromatizează cu kelpamare şi se toarnă peste salată. se amestecă cu stafidele. cu l lgţ. maghiran) l lgţ. plante aromatice proaspete (pătrunjel. Se lasă varza acră să se scurgă. Se rad perele. busuioc.în felii mari 1 morcov mic ras mare 50 g fulgi de cocos 3 lg. puţină lămâie 50 g nuci mari tocate mare 50 g stafide înmuiate rozmarin. Salată de varză albă 200 g varză albă tăiată mărunt. lămâie 2 lg. Sosul: 2-3 lg. sare. 189 VARZA ACRĂ Varză acră cu nuci (4 persoane) 500 g varză acră crudă 3 pere. plantele aromatice. ulei 2 lg. . chimen şi puţină sare cu care se freacă varza şi se lasă să se pătrundă. piureu de migdale 2 lg. sana 3-5 Ig. ulei. drojdie Se amestecă într-un castron legumele şi fulgii de cocos.

190 Varză acră cu ananas 500 g varză acră tocată mărunt 3 mere rase mare l ceapă tocată l căţel de usturoi pisat cam 5 felii de ananas tăiate în bucăţele Ingredientele se amestecă cu maioneză şi cu sucul de ananas. seminţe de chimen l lg.Se lasă să stea cam o oră. tăiaţi pe din două l lg. ulei Se amestecă toate ingredientele şi se lasă să se pătrundă. Salată de varză acră 500 g varză acră tăiată l ceapă tocată mărunt 1/4 tulpină de praz tăiată în fâşii mici 1-2 lg. Se condimentează cu ardei. Salată asortată de varză acră 150 g varză acră ruptă cu mâna sau tocată 1/2 portocală tăiată în cubuleţe 100 g struguri. apoi se presară nucile. ridiche rasă 4 lg. pătrunjel tocat mărunt 8 lg. Salată de varză acră cu carote (sau cu morcovi) 250 g varză acră tocată mărunt 300 g carote sau morcovi raşi mărunt l măr mare ras mare l ceapă mare tocată 4 lg. lămâie l praf zahăr 2 lg. ulei Se condimentează şi se garniseşte cu nuci. alune tăiate Varza acră se amestecă bine cu toate celelalte . lapte 2 lg.

kelpamare.ingrediente. Se amestecă totul şi se aromatizează cu suc de portocale. drojdie sare. Praz cu ţelină 2 bucăţi praz tăiate în rondele subţiri 2 mere rase mare 1/2 ţelină rasă mărunt 2-3 felii ananas tăiate în bucăţi mici Se amestecă cu maioneză şi se aromatizează cu zeamă de ananas. ulei 1-2 lg. curry Praz natur 2-3 bucăţi de praz tăiate în felii subţiri Sosul: 3 părţi ulei l parte lămâie l praf zahăr puţină ceapă rasă . 191 PRAZ Praz cu cereale l ceaşcă cu cereale încolţite (cam de 2 zile) 2 ceşti cu praz tăiat mărunt Sosul: 5 lg. (Se menţine foarte bine o zi) Salată de praz 1/2 praz tăiat mărunt 2-3 carote rase puţină ridiche rasă eventual nuci tăiate Sosul: .

2 lg. şi se condimentează. smântână l gălbenuş de ou 2 lg. ardei. care întăreşte sismul nervos. smântână 3 lg. fiind în afară de aceasta apetisantă şi răcoritoare. piureu de migdale 5 lg. Ţelină „a la anglaise" 2 ceşti cu tulpină de ţelină ' 1/2 salată mică l ceaşcă castraveţi l roşie maioneză Se taie ţelina. ulei 2 lg. se amestecă cu sare. în fideluţe. Praz „a la francaise" 250 g ciuperci tăiate în cubuleţe 100 g praz tăiat în fâşii subţiri ' sare. galbene-verzui. sana 2 căţei de usturoi pisaţi . drojdie ŢELINA (tulpini şi frunze) Tulpina de ţelină este bogată în fosfor. ulei de floarea-soarelui Se adaugă puţin lapte praf. Putem folosi şi frunzuliţele fragede. salata si castraveţii. Ţelină cu lăstari de linte l tulpină de ţelină tăiată bucăţi 2 roşii mici tăiate cubuleţe l 1/2 ceaşcă cu lăstari de linte 1 1/2 ceaşcă cu cubuleţe de brânză Sosul: 4 lg. Sosul: 3 lg. apă 2 lgţ. se amestecă totul cu maioneza şi se garniseşte cu roşie.

. Salată de felină l tulpină de ţelină tăiată în fideluţe 3 roşii tăiate cubuleţe Sosul: l gălbenuş de ou 4 lg. şi de aceea pot fi daţi chiar şi sugarilor sub formă de suc şi de piureu. sare. iaurt 2 lg. lămâie 5 lg. seminţe de floareasoarelui Sosul: 2 lg. sare l lg. ulei. piper. nucşoară. ulei l căţel usturoi pisat. pătrunjel tocat. un subelement al vitaminei A este folositor în special pentru ochi.l ceapă tocată mărunt piper şi sare Salată de ţelină cu ciuperci 1/2 tulpină de ţelină tăiată fin l ceapă mică tăiată în rondele 200 g ciuperci de cultură tăiate în opt l ardei verde tăiat în cubuleţe mici 3 lg. amestec franţuzesc de plante aromatice 193 LEGUME FOLOSITE PENTRU RĂDĂCINI ŞI PENTRU BULBI (CĂPĂŢÂNĂ) — TUBERCULI MORCOVII Morcovii sunt foarte bine suportaţi. Carotinul conţinut de aceştia.

Morcovi cu lăstari de susan
4 morcovi rasi l fenicul tăiat în cubuleţe mici 1/2 ceaşcă cu lăstari de susan Sosul: 5 lg. iaurt l lg. ulei l lg. lămâie l lgţ. miere l praf piper, sare Se amestecă bine, se lasă să se pătrundă şi se ornează cu hrean.

Salată de morcovi „exotic"
3 morcovi raşi l măr ras mare 1/2 banană tăiată în cubuleţe 1/2 portocală tăiată felii 1/4 avocado tăiat în cubuleţe 3 lg. tărâţe l lg, germeni de grâu l lg brânză de vaci 3 lg smântână Se amestecă totul şi se decorează cu felii de avocado.

Morcovi asortaţi
l lg. alune măcinate 1 lg. zeamă de lămâie l lgţ. iaurt 2 morcovi mijlocii raşi 1/4 măr ras l lg. stafide 1/4 portocală tăiată în bucăţele puţină sare

Se face un sos din alune, zeamă de lămâie, miere şi iaurt, şi se adaugă crudităţile.

Morcovi cu brânză de vaci
3-4 morcovi raşi fin 3 lg. brânză de vaci l lg. frunză de mărar l lg. ulei l şgţ. lămâie 3 lg. ceapă tocată sare, kelpamare, puţină miere Se ornează cu felii de morcovi.

Salată de morcovi şi dovlecei 100
2 morcovi raşi g dovlecei raşi mare Sosul: 1-2 lg. ulei l lg. lămâie lgţ. maioneză 2 lg. lapte puţin muştar, sare

l
Se amestecă morcovii cu sosul, se lasă să se pătrundă. Dovleceii se adaugă chiar înainte de a fi consumată salata. Se condimentează.

195

GULIILE
Se folosesc pe cât posibil gulii proaspete. Frunzele au un conţinut bogat în substanţe minerale şi în vitamine. De aceea trebuie să tăiem mărunt părţile fragede, să

le amestecăm cu rădăcina (căpăţâna) şi restul să-1 preparăm cu mixerul Salată de gulii Mâncare de gulii
200 g gulii rase Sosul : 50 g castraveţi 3 lg. ulei tăiaţi în felii 1 lgţ. drojdie 100 g morcovi 1 lg. praf de raşi molken 1 legătură ri1 lg. piureu de dichi de lună, migdale tăiate în feliuţe 1 lgţ. lămâie 1 legătură sare, condimente hrean tocat Se amestecă 1/4 ceapă şi se ornează tocată cu o parte din hrean. 1 gulie rasă mare 20 frunze spanac, tăiate fidelute 1/2 ardei roşii sau 1 roşie tăiată cubuleţe Sosul 2 lg. brânză de vaci 5 lg. lapte 1 lgţ, maioneză câteva picături de lămâie piper, sare, kelpamare

Gulii umplute
Gulii cu crudităţi
9

5 gulii proaspete 8 ridichi de lună 5 lg. smântână bătută câte o legătură pătrunjel tocat şi arpagic, puţină sare Se îndepărtează părţile tari ale guliei. Se taie gulia pe din două şi se goleşte până rămâne doar un perete subţire. Resturile scoase şi gulia rămasă se rad şi se amestecă cu smântână ; se umplu jumătăţile de gulii. Se ornează cu ridichi.

4 gulii proaspete rase Sosul : 3 părţi ulei 1 parte zeama de lămâie 1 praf de zahăr putină ceapă rasă pulpă de lămâie tocată pătrunjel

196

SFECLA
Sfecla ne ajută pe timp de iarnă. Ea ne protejează de gripă şi de răceală, iar sucul său roşu este bun împotriva palorii, a anemiei şi a cancerului.
l sfeclă fragedă tăiată în cubuleţe sau se taie în patru şi se rade fin l portocală mică tăiată în cubuleţe

Salată de sfeclă cu portocale
Sosul: l lg. brânză de vaci l lg. iaurt l lgţ. ulei l v.c. coriandru, sare puţină coajă de portocală rasă sare Sosul se amestecă cu celelalte ingrediente şi se ornează cu plante aromatice uscate sau verzi.

Sfeclă cu banane
1/2 sfeclă rasă fin 1/2 banană zdrobită Sosul: 1-2 lg. ulei l lg. sana sare, kelpamarc în loc de sfeclă se pot folosi şi morcovi. 197

Sfeclă cu mere 200 g sfeclă rasă fin l măr ras mare (sau jumătate de ceapă) Sosul: 3 lg. ulei

l lgţ. drojdie l lgţ. molke l lg. piureu de migdale puţin hrean Se condimentează cu sana sau cu soia. Se decorează cu alune. Desert de sfeclă (l persoană) 100 g sfeclă rasă fin 100 g mere rase mare l lg. smântână l lg. nuci rase l lgţ. zeamă de lămâie 3 lg. lapte bătut l lg. stafide Se adaugă după dorinţă banane sau mandarine. Se amestecă totul şi se serveşte imediat. Salată de sfeclă cu stafide 3 stafide înmuiate, tăiate în bucăţele l sfeclă rasă l gălbenuş de ou de adăugat l lg. zeamă de lămâie de aromatizat 198

RIDICHEA Datorită conţinutului său de ulei de muştar, ridichea, în special cea de iarnă, acţionează tămăduitor asupra ficatului şi a bilei şi stimulează metabolismul.
Salată de ridichi cu roşii
l ridiche rasă 2 roşii tăiate felii l ceapă tocată Sosul: 2 lg. iaurt l lg. ulei câte l lg. pătrunjel, mărar,

arpagic, tocate puţină sare Ingredientele se amestecă cu sosul chiar înainte de masă şi se decorează cu pătrunjel.

Mâncare de ridichi
300 g ridichi rase fin l ceapă (100 g) tocată mărunt Sosul: 3 lg. ulei l lg. piureu de migdale l lgţ. drojdie l lg. zahăr Se condimentează cu sare şi sana. Se amestecă ridichile şi ceapa cu sosul şi se presară alune rase.

Salată de ridichi „Pomodor"
l ridiche tăiată şi rasă fin 2 mere tăiate şi rase fin 20 nuci mari tocate mare Se amestecă totul şi se decorează cu năsturel sau cu lăstari de lucerna Sosul: 2 lg. ulei 2 lg. smântână acră l lg. iaurt l lg. lămâie, l lgţ. drojdie câte l v.c. piper, sare, praf de muştar Se condimentează cu kelpamare.

Salată de ridichi „Sweet"
l ridiche: 1/3 rasă fin 2/3 rasă mare

Boabele unui ştiulete de porumb dulce Sosul: 3 lg. brânză de vaci l lg. maioneză 1/2-1 lg. miere _____sare, ardei gras____

199

ŢELINA (rădăcină) Ţelina este bună pentru rinichi şi este bogată în vitamina E.
Ţelină cu piureu de prune
l ţelină rasă fin 2 lg. zeamă de lămâie l măr tăiat în felii mici, hrean Se amestecă ţelina cu mărul şi se adaugă zeama de lămâie; se împarte în castronaşe şi se decorează cu hrean. Sosul: 12 prune cu sâmburii scoşi si înmuiate în apă l căţel de usturoi tocat câte l praf de scorţişoară si paf de cuisoare 2'lg. ulei' 1/2 de ceapă tocată foarte mărunt Se face cu mixerul un piureu din tot, în afară de ceapă, se amestecă piureul cu ceapa tocată şi se adaugă peste salata de ţelină.

Ţelină cu lăstari de linte
l ţelină rasă 2 mere mici tăiate cubuleţe 1 banană tăiată cubuleţe l ceapă mică tocată 2 ceşti cu lăstari de linte Sosul: l pahar iaurt (180 g) 3 lg. smântână l lg. lămâie l lg. ulei l căţel de usturoi pisat câte un praf de sare, piper, zahăr

eventual l lg. iaurt sare l lgţ. busuioc Dacă nu găsim dovleac. Roşii umplute cu ţelină . Salată de ţelină cu dovleac 150 g ţelină rasă fin 150 g dovleac. smântână subţire care se bate 3 lg. ulei l lgţ. apoi în felii 5 sâmburi de nuci mari pisate 4 lg. smântână. lămâie 3 lg. stafide Se amestecă toate ingredientele şi se ornează cu kiwi. 1/2 ras mare 1/2 tăiat în cubuleţe mici Sosul: 2 Sg. boia l lg. se pot folosi şi dovlecei. 3 lg. zeamă de portocală l felie ananas tăiată bucăţele mici 1/2 portocală mică tăiată bucăţele 1/2 banană tăiată rondele 1/2 kiwi tăiat în patru.200 Salată de ţelină „Exotic" 100 g ţelină rasă fin l lg. zeamă de lămâie 3 lg. germeni de grâu după dorinţă.

smântână l lg. ulei bucăţele 2 lg. iaurt l lg. piper. apă şi ulei sare. brân/ă de vaci 1 lgţ. Salată picantă 250 g conopidă în felii mici câte l lg. 201 LEGUME FOLOSITE PENTRU FRUCTUL LOR CONOPIDA Conopida este uşor digerabilă şi conţine multă vitamină B şi C. măcinate mare l ardei iute roşu (mic) tocat mărunt sau piper l lg.2 roşii 80 g ţelină Sosul: 2 lg.c. lămâie câteva frunze de salată l v. arpagic sare Se amestecă ţelina cu sosul şi se umplu roşiile golite de miez. smântână acră 1 1/2 ceaşcă de lăstari de l căţel de usturoi pisat ' soia l lg. mărar uscat sau 2 legături mărar verde l căţel de usturoi pisat . sana. lămâie 2 lg. chimen l ceapă verde tăiată puţină sare marină foarte fin Bucăţelele de conopidă se Sosul: aşază pe frunzele de salată Se face cu mixerul un şi se adaugă lăstari de soia piureu din următoarele: Sosul (pus 1/2 oră la rece restul de conopidă înainte) îl turnăm deasupra (cotorul) ras fin şi presărăm ceapa. Conopidă cu lăstari de soia 1 conopidă desfăcută în 2 lg.

Conopidă „Art nouveau" 1 conopidă mijlocie l ceaşcă lăstari de lucernă 2 lg. smântână l gălbenuş de ou curry. 202 Conopidă cu gulii 100 g conopidă tocată l gulie mijlocie (cam 60 g) rasă 1 lg. puţină sare 2 lg. ulei l lg. smântână acră l lgţ. lămâie l lg. seminţe verzi de dovleac 24 jumătăţi de caise uscate (lăsate 12 ore la înmuiat) 2 lg. ulei l lg. lămâie kelpamare 4 frunze de brustur negru tocate Se face un sos cu mixerul din toate ingredientele.Se amestecă toate ingredientele şi se lasă să se pătrundă mai multe ore sau peste noapte. ceapă tocată mărunt câte un praf de paprika şi sare 2 lg. Sos de salată pentru conopidă 100 g brânză de vaci degresală 1/2 lgţ. miere l lg. hazmaţuchi şi boranţă tocate Se amestecă toate ingredientele şi se servesc. ulei de nucă sau .

Se rade conopida. .3 lg. Salată de conopidă 250 g conopidă rasă fin 2 mere mici rase mare 70 g alune rase sau cocos ras Sosul: 2 lg. smântână piper măcinat mare Se face un piureu din caise şi ulei. Se ornează sosul cu seminţele de dovleac şi se serveşte separat. miere 3 lg. brânză de vaci l lgţ. 203 CASTRAVEŢII Castravetele este cunoscut ca slujitor al frumuseţii. apoi ras Castravetele se rade chiar înainte de masă şi se amestecă cu celelalte ingrediente. Se presară salata cu nuci tocate. El este şi diuretic şi purificator şi este recomandat pentru gută şi reumatism. Conţine aproape numai 10 calorii la 100 g şi este foarte bazic ! Salată de castraveţi orientală Sosul 1/2 conopidă mică tăiată în bucăţele mici 1/2 tulpină de ţelină tăiată în fideluţe l măr tăiat în cubuleţe mici 2 felii ananas tăiat în bucăţele l castravete tăiat pe lung în două. se împarte în castronaşe şi se presară deasupra lucerna. smântână 2 lg. smântână acră sare Se amestecă şi se ornează.

smântână. 1-2 lg. mărar sau 2 lg. drojdie şi plante aromatice după gust Ambele moduri de preparare se condimentează chiar înainte de masă cu puţină sare. iaurt 2 lg. kelpamare Salată de castraveţi l castravete tăiat mărunt Sosul: 3 lg. roşiile se taie în cubuleţe şi se amestecă cu celelalte ingrediente. l lgţ. 2-3 lg. cea 200 g smântână cu brânză de vaci. iaurt sare. paprika. cimbru. Apoi se umplu castraveţii cu brânza de vaci. curry slab 2 lg. sau se taie castraveţii pe lung. frunze de salată Se bale spumă brânza de vaci. putină sare şi boia. l roşie. ulei. iaurt câte l lg.1/2 lgţ. . smântână puţină sare şi pulpă de lămâie Mâncare de castraveţi cu banane l castravete tăiat în cubuleţe 1 banană mare tăiată în cubuleţe Sosul: 3 lg. brânză de vaci 2 lg. 204 Castraveţi umpluţi l castravete. smântână l lg. hazmaţuchi. zeamă de ananas 2 lg. ulei 2 lg. ulei 1/3 banană zdrobită 2 lg. ceapă rasă. se scoate miezul cu o lingură şi se aranjează pe frunzele de salată. Castraveţii se taie în felii de 2 cm. în două şi se umplu ambele jumătăţi.

drojdie l căţel de usturoi plante aromalice (măghiran. rase 1/2 ceapă lăiată mărunt 6 lg. zeamă de ponocală l lg. după gust cea 6 lg. Ardei 2 ardei tăiaţi în fâşii l legătură de ridichi de lună. busuioc de . Salată asortată de ardei câte l ardei roşu. smântână sare. salvic. boia 1/2 lgţ. busuioc de pădure Se amestecă bine ingredientele pentru sos. apoi se amestecă sosul cu ridichile de lună şi de ceapă. Se lasă să se pătrundă şi se adaugă. fulgi de cocos Sosul: l gălbenuş de ou l lg.ARDEII Ardeiul este o „bombă" de vitamina C. care se găseşte la cei roşii. verde şi galben tăiaţi în felii 1/2 ridiche tăiată în cubuleţe l ceapă tăiată în rondele l legătură pătrunjel tocat hrean pentru ornare Sosul: 2 lg. fulgi de cocos. galbeni si verzi. ulei l lgţ. sana (sau zer gros) l lg. ulei 1-2 lg.

se taie pe lung în două şi se taie în rondele. drojdie. l lgţ. rozmarin). 1/2 lgţ. 1/2 pahar iaurt l căţel de usturoi se condimentează cu sare Se amestecă ardeii cu sosul. kelpamare 2 lg. puţină apă si sare 205 Salată de ardei cu roşii 250 g roşii tăiate în felii subţiri 2 ardei tăiaţi în feliuţe 2 lg. ceapă tocată mărunt 3 lg. germeni de grâu l. 206 CIUPERCILE Pentru consumul de crudităţi sunt bune toate felurile de ciuperci.lg. lămâie 2 lg. uruială înmuiată l lg. boia. roşu. se lasă să se pătrundă 1/2 de oră în frigider şi se adaugă bananele. ulei sau smântână. galben) tăiaţi în fâşii subţiri 1-2 banane curăţate chiar înainte de a fi servite. Ardei umpluţi sau roşii Umplutură: 3 lg. puţină sare şi sucanat Se amestecă totul şi se serveşte pe frunze de salată verde. ulei plante aromatice. sucanat 1-2 lg. În orice caz. tarate l lg.pădure. piper. toate ciupercile pe care le adunăm singuri . Este un aliment întăritor ! Salată de ardei „Banana" 3 ardei (verde. ulei. Sosul: 1 lgţ. sana. sare l lg. ardei verzi sau ceapă tăiate fin Se golesc ardeii si se umplu cu amestecul.

tăiată mărunt . ulei de măsline Salată de ciuperci cu roşii 250 g ciuperci tăiate în bucăţi subţiri 4 roşii tăiaţe în cubuleţe l ceapă dulce. ulei pentru adaos 3 lgţ. drojdie şi 1/2 lgţ. să le îndepărtăm pieliţa sau lamelele. lămâie 4 lg. Mâncare de ciuperci cu ţelină 150 g ţelină rasă fin 200 g ciuperci tăiate în feliuţe subţiri 50 g spanac tăiat în fideluţe l ceapă tocată Sosul: 4 lg. după ce le spălăm bine. sare.trebuie încercate să nu fie otrăvitoare. ulei de măsline l căţel de usturoi 1-2 lg. sana piper. sare. sare 3 lg. kelpamare Ciuperci natur 250 g ciuperci tăiate în lamele 4 lg. se amestecă cu celelalte 1/2 ceapă tăiată mărunt. La ciupercile proaspete trebuie ca. muştar piper. Salată de ciuperci „Paris" 300 g ciuperci tăiate în lamele şi amestecate imediat cu sosul 2 morcovi raşi mare 100 g păpădie tăiată fin Sosul: l lgţ. care se adaugă se condimentează cu puţin kelpamare.

208 ROŞII Roşia este bogată în vitamine şi minerale. dar dacă este consumată necoaptă. ulei l lg. de apă fiartă şi se amestecă încet cu brânza. Se ţine la rece. atunci este dăunătoare pentru că duce la superaciditate. Roşiile se mai coc şi după ce sunt culese. laptele şi lămâia. Ciupercile se spală şi se taie în bucăţi sau în cubuleţe mici şi se amestecă cu brânza. sare Garnitură: lăstari de hrean sau de lucerna Salată de ciuperci 30 g ciuperci l lg. smântână acră câte un praf de piper şi sare Ingredientele pentru sos se dau prin mixer şi se amestecă cu roşiile şi cu ceapa. Gelatina se dizolvă în 2 lg. miere piper. Se bate bine şi se toarnă în forme clătite cu apă rece. lămâie l pahar iaurt l lgţ. Salată de roşii cu castraveţi . zeamă de lămâie 6 lg. plante aromatice şi condimente l foaie gelatină (se înmoaie în apă rece) Se bat spumă brânza.Sosul: l lg. lapte 60 g brânză de vaci. Salată de roşii „Israel" 3 roşii tăiate în felii 2 cepe dulci tăiate în cubuleţe Sosul: 100 g avocado l lg. muştar l lg.

înmuiate după dorinţă. pătrunjel tocat puţin cimbru Salata se condimentează cu sare chiar înainte de masă. boia l lg. Salată „Forte" l ceaşcă soia încolţită l ceaşcă roşii tăiate în cubuleţe 1/2 ceaşcă mere rase mare Sosul : l căţel mare de usturoi pisat l lgţ. 209 Salată de roşii cu banane 2 ceşti cu roşii tăiate în cubuleţe 2 ceşti cu banane tăiate în cubuleţe mici Se pregăteşte un sos gros din următorelc ingrediente : 1/4 banană zdrobită l lgţ. lămâie 1/2 ceapă tăiată mărunt l lg. Se adaugă o ceaşcă de seminţe. piureu de migdale. kelpamare 3 lg. ulei l lgţ. avocado zdrobit 2 lg. eventual. ulei câte l lgţ. muştar 3 lg. zer şi drojdie sare. ulei .l cană de roşii tăiate în felii sau în bucăţele l cană castraveţi raşi sau tăiaţi în cubuleţe Sosul: l lgţ. l lgţ. seminţe de floareasoarelui.

sare şi aromă de soia. Sosul condimentat se amestecă cu celelalte ingrediente şi se iasă să se pătrundă. Compoziţia se împarte în castroane sau castronaşe. se sărează. ceapă. fulgi de ovăz apă l roşie pătrunjel. se aşază feliile de roşie şi se presară ceapă tocată sau pătrunjel tocat. ulei câte un praf de piper şi sare chimen după dorinţă Dovlecei cu sfeclă 200 g dovlecei raşi mare 100 g sfeclă rasă fin 100 g mere rase mare . Salată de dovlecei 250 g dovlecei raşi mare 10 sâmburi de nucă mărunţiţi l lg. sare maioneză sau smântână bătută. punându-se un strat cam de l cm.1/2 ceapă sau arpagic Se condimentează cu boia. Fulgii se înmoaie 3-4 ore în atâta apă cât absorb ei. seminţe de floarea-soarelui 1/2 ceapă tocată Sosul: l căţel de usturoi pisat ' l lg. DOVLECEI În loc de dovlecei se pot folosi şi dovleci. Roşii cu fulgi de ovăz 6 lg. Se toarnă deasupra maioneză sau smântână. lămâie l lg.

lămâie . ulei 3 lg. 211 REŢETE CU DIVERSE LEGUME Salată de mazăre 250 g mazăre verde proaspătă l lg. zahăr (miere) sau cu arome. Este foarte gustoasă şi cu câţiva germeni de grâu. ulei 2 lg. brânză de vaci l lg. zeamă de lămâie 3 lg. seminţe de floarea-soarelui Se amestecă totul bine şi se condimentează cu sare. smântână acră Salată de dovlecei cu portocale 200 g dovlecei raşi mare l portocală tăiată în bucăţele mici 20 sâmburi de orice fel tocaţi mare Sosul: 2 lg. ulei l lg. smântână 2 lg. zeamă de lămâie câte un praf de sare şi zahăr Salată de dovlecei cu fructe l dovlecel mic 2 piersici 2 caise sau prune 2 mere 1/2 banană Sosul: 4 lg.50 g nuci tocate cca 4 lg.

chimen Sosul: l măr ras l ou 100 g brânză de vaci l lg. maioneză sare Partea tare a tulpinei poate fi îndepărtată. Broccoli 4 Broccoli tăiate în felii subţiri sau tocate 1 roşie tăiată în cubuleţe Sosul: 2 lg.l lg. Salată de tătăneasă 500 g de tătăneasă decojită şi rasă imediat în sos Sosul: . dată prin mixer şi folosită. ulei l praf de sare. smântână sau lapte l lg. pătrunjel tocat Se amestecă totul bine si se condimentează cu puţin piper şi sare. alune tocate l lg. Salată de varză de Bruxelles 12 verze mici tăiate mărunt 2 lg. smântână acră l lg. puţin zahăr Sosul se amestecă cu varza şi se presară cu alune şi cu chimen. smântână l praf zahăr l căţel de usturoi pisat 3 lg. lămâie l dl lapte 3 lg.

lapte 2 lg. ulei 5 lg. nuci măcinate coriandru puţină sare 112 Varză de Bruxelles în sos de roşii 500 g varză de Bruxelles tăiată în fideluţe 2 roşii tăiate în bucăţele 5 lg. iaurt 1/2 lgţ. Se presară pătrunjel din belşug. curăţate de foi şi tăiate în rondele subţiri 10 ridichi mici de lună rase fin . Sparanghel cu roşii 2 sparangheli subţiri curăţaţi de coajă şi tăiaţi în bucăţi subţiri l lg. pătrunjel tocat Roşiile se taie în felii şi se aranjează pe farfurie. maioneză 2 roşii 2 lg.2 lg. Salată de ceapă 4 cepe dulci. seminţe de floarea-soarelui Se face un piureu în mixer din următoarele ingrediente: 3 roşii mari 3 Ig. Se amestecă maioneza cu sparanghelul şi se pune peste feliile de roşii. smântână acră l lg. susan 3 lg. lămâie 1/2 ceapă câte un praf de zahăr şi sare puţin cimbru. lămâie 2 lg.

ridichile şi arpagicul se amestecă cu sosul şi se lasă 1/2 de oră să se pătrundă. zeamă de lămâie sare. boia l lg. cubuleţe de ceapă l lg. arpagic tăiat în rondele Sosul: 3 lg. lapte bătut şi zeamă de lămâie. 213 Salată picantă de pepene 100 g pepene galben 50 g castraveţi de salată l lgţ. năut) Sosul: l lg. lapte bătut l lgţ. brânză de vaci .2 lg. sana l lg. piper. se condimentează şi se toarnă peste salată. ulei de măsline l lg. seminţe de floarea soarelui. zahăr. ulei l lgţ. smântână l lgţ. ulei. drojdie puţină sare şi piper Cepele. soia. praf de enibahar. ulei l lg. curry Se curăţă de coajă pepenele şi castraveţii şi se taie în cubuleţe. Se pregăteşte un sos din ceapă. Salată mixtă de lăstari l ceaşcă lăstari (linte.

scânteioare. Fulgii şi făinile necesare e bine să le preparăm zilnic. seminţe (de floarea-soarelui. ca şi la masa de seară. sare l lg. drojdie 1/4 lgţ. lapte 4 lg. 214 FULGII DULCI Fulgii dulci se pot consuma la micul dejun. mere. zer sau miere. Amestec verde 250 g verdeaţă în funcţie de anotimp (hazmaţuchi. sare plante aromatice de grădină. pătrunjel) 3 lg.l căţel de usturoi pisat kelpamare. coada-şoricelului. varză sălbatică. pentru cei cu probleme de mestecat se macină seminţele puţin lapte Verdeţurile mai amare pot fi îndulcite cu banane. Roşiile tăiate fac amestecul mai zemos. fulgi de ovăz l lg. pătrunjel tocat Se amestecă totul şi se lasă să se pătrundă. urzici. in). Mic dejun (1-2 persoane) 1/2 banană zdrobită l măr ras 3 lg. boranţă. ulei l lg. germeni de grâu . hrişcă. păpădie. susan. mei măcinat l lg. de dovleac. tarate l lg. germeni de grâu 1/2 ceapă tocată 3 lg. pătlagină. eventual usturoi Se face un piureu din toate ingredientele şi se adaugă următoarele: 2-3 lg. dacă e posibil.

agrişe) chiar şi de la congelator Ingredientele se bat cu o furculiţă şi se adaugă una după cealaltă continuând să batem. lămâie 4 lg. stafide înmuiate l lg. germeni de grâu 3-4 lg. Musli trebuie să fie foarte uşoare. coacăze. smântână sau năut (eventual) puţină miere. fructe sau fructe uscate înmuiate. apă 1 măr dulce 2 lg. fulgi de ovăz 4 lg. Fulgi crocanţi (1-2 persoane) .l lgţ. căruia i se scot mugurii şi se rade fin l măr ras mare l banană zdrobită 4 lg. 215 Fulgi din cartofi (2 persoane) l ou bine bătut l lgţ. boabe (struguri. Fulgi din germeni de grâu (l persoană) 2 lg. lapte l lg. zeamă de lămâie l cartof mare. seminţe de foareasoarelui 2 lg. praf de zer (eventual) fructe de sezon tăiate în bucăţele. hrişcă 1 lg.

miere l banană foarte coaptă l dl smântână bătută Uruiala se lasă la înmuiat cam . afine. germeni de grâu.50 g hrişcă 25 g nuci măcinate 4 lg. miere 2 curmale tocate l măr ras Fulgi din susan (l persoană) 2 lg. consumând cantităţi mici. pepene) 2 lg. 216 URUIALĂ MOALE (înmuiată în apă) Cei cu stomacul „delicat" ar trebui mai bine să rerenunţe la fulgii de grâu. Acestea. susan l lg. fulgi de ovăz l lg. E bine totuşi. Marmeladă de fructe 125 g grâu sau ovăz măcinat fin 200 g boabe sau alte fructe înmuiate 2 lg. brânză de vaci puţin sucanat şi Baziu (praf alcalin) Se amestecă totul şi se adaugă smântână bătută. agrişe. în special grâul sunt foarte grele şi de aceea sunt ceva mai greu de digerat. care se macină uşor l ceaşcă fructe sau boabe (struguri. În loc de grâu putem să folosim şi tărâţe şi germeni de grâu. orz sau orez. secară. stafide l dl smântână l lg. să le încercăm. coacăze.

Se face un piureu din fructe. alune 2 lg. kefir În funcţie de anotimp: kiwi sau struguri Se macină cerealele. secară. germeni de orez l lg. se zdrobesc miejii de nucă şi se amestecă imediat cu kefirul şi cu banana (împreună cu apa în care a fost înmuiată).2 ore. Se ornează din belşug cu kiwi sau cu boabe de struguri. mare. cu diferite seminţe oleaginoase 4 curmale 2 portocale sau 10 caise 2 lg. uruială de grâu 3 prune uscate l măr l Ig. Se amestecă pasta de fructe cu smântână şi cu uruială. 3 lg. grâu l banană uscată. orez. A doua zi se rade 1/2 de măr iar cealaltă jumătate se taie în cubuleţe. l măr. Fulgi cu 4 feluri de cereale (l persoană) câte o lingură orz. sau peste noapte. 5 sâmburi de nucă. seminţe de floarea- . mărul şi se amestecă lotul cu stafidele. miere şi banană. în uruială moale. 217 Fulgi crocanţi (3 persoane) 8 lg. Dimineaţa se rade. Mic dejun „Expres" (l persoană) 4 Ig. stafide 4 lg. se taie banana în rondele şi se pun separat la înmuiat peste noapte. stafide Uruiala de grâu şi stafidele se lasă la înmuiat peste noapte.

smântână' cu brânză de vaci l v. Se amestecă toate ingredientele cu uruiala moale şi se adaugă mierea. mei măcinat 1/2 măr ras mare l banană zdrobită 2 lg.c. seminţe de in 4 lg. iar curmalele se taie mărunt.c. alune tocate l lgţ. secară măcinată l lg.soarelui 2 lg. Se taie în bucăţele portocalele sau caisele (după anotimp). A doua zi se toacă mare alunele şi seminţele. miere Se macină mare orezul şi se pune la înmuiat cu o seară înainte. praf de zer l v. scorţişoară puţină zeamă de lămâie Se lasă uruiala să se înmoaie peste noapte şi se amestecă a doua zi cu celelalte ingrediente. Fulgi din uruiala de mei (l persoană) 3 lg. scorţişoară cam o lgţ. împreună cu stafidele. Fulgi din uruiala moale (l persoană) 2 lg. seminţe de floarea-soarelui . smântână bătută l lg.

miere Se amestecă toate ingredientele şi. eventual. 218 LĂSTARI Fulgi din lăstari de soia (3 persoane) l l 1/2 ceaşcă seminţe de soia încolţite l măr tăiat în cubuleţe mici 2 banane tăiate în felii 1 pară tăiată în cubuleţe 10 curmale tăiate mărunt 4 lg. zeamă de lămâie Se adaugă a doua zi. stafide Se lasă împreună la înmuiat peste noapte. seminţe de floareasoarelui încolţite 12 lg.l lg. l banană zdrobită 1/2 portocală tăiată în bucăţi l lgţ. iaurt (cam 2 pahare) l lg. hrişcă l lg. lapte l lgţ. orez încolţit 2 lg. se îndulcesc puţin cu miere. se toarnă câteva picaturi de zeamă de lămâie şi se pune iaurt pe deasupra. zeamă de lămâie puţină coajă de lămâie . alune tocate 2 lg. migdale sparte l lg. Orez (l persoană) 3-4 lg. sau se împart fulgii în castronaşe. brânză de vaci 2 lg.

Jumătatea de portocală l lgţ. miere se taie în bucăţele. nuci Salata se rafinează eventual cu l praf smântână şi se umple cu ea jumătatea scorţişoară de avocado. fulgi de ovăz l lg. şi l lg. Jumătatea de 1/2 avocado avocado se goleşte de conţinut.l măr ras fin 1/2 banană tăiată în bucăţele 4 prune uscate înmuiate şi tăiate în bucăţele 2 lg. smântână bătută 1-2 rondele de ananas uscat pus la înmuiat si tăiat în bucăţele 1/2 lgţ. FULGI USCAŢI Fulgii uscaţi trebuie foarte bine mestecaţi şi îmbibaţi . seminţe de floareasoarelui 5 lg. secară împreună (cam trei zile). praf de nuca de cocos 4 lg. 2 lg. care se 1/2 portocală taie în cubuleţe. lămâie l praf scorţişoară şi cuişoare praf miere după nevoie. Fulgi din lăstari de mei (2 persoane) 1 ceaşcă de lăstari de mei 4 lg. tărâţe Se amestecă toiul şi se adaugă după dorinţă fructe de sezon. zer se amestecă cu celelate ingrediente. grâu Se lasă gâul şi secara să încolţească 2 lg. tarate 2 lg. se toacă nucile. 219 Salata de lăstari (1-2 persoane) 2 lg.

putem bea la ei un pahar cu ceai. orez l lg.cu salivă. Pe lângă acestea conţin multă vitamină B şi săruri nutritive. practic. nici un fel de lichid. tărâţe l lg. tărâţe 1-2 lg. grăunţe de ovăz 1 lg. Fulgi uscaţi dulci (l persoană) 2 lg. ulei 2-3 lgţ. uruială de ovăz 2 lg. 220 FULGI PICANŢI i Orez rapid („expres") 2 lg. stafide înmuiate eventual chimen Mei cu miere (1-2 persoane) 6 lg. tarate l lg. ulei . zer sau lapte. Datorită conţinutului de substanţă balast (grele) ajută atât împotriva diareii cât şi la evitarea constipaţiei. Pentru că nu conţin. zeamă de portocală l lg. Tărâţele din fulgi sunt foarte sănătoase. susan totul măcinat fin 2 lg. miere l lg. apoi se adaugă celelalte ingrediente. drojdie l lg. făină de mei 3 lg. miere Mai întâi se amestecă mierea cu uleiul. praf de zer 2 lg. ele acţionează ca un reglator. ulei 2 lgţ.

seminţe de in l lgţ. seminţe de in l lg.c. drojdie l lg. ulei l lgţ. uruială de mei 2 lg. Fulgi din uruială de mei l 2 lg. susan măcinat 3 lg. drojdie 1/4 lgţ. boabe de hrişcă întregi l lg. seminţe de floarea-soarelui l v. cu kelpamare. sare Se condimentează eventual. hrişcă Se macină fin împreună 5 lg. germeni de grâu.roşie tăiată în bucăţele sare marină puţină ridiche rasă Fulgi uscaţi 2 lg. sare Se înmoaie uruială şi seminţele în atâta apă . ceapă tocată. Se poate varia cu: boia (dizolvată în ulei. nuci. uruială de hrişcă 1 lg. fulgi de ovăz l lg. zer. susan). seminţe de floareasoarelui l lgţ. tărâţe l lgţ. curry l lgţ. seminţe de floareasoarelui l lg. hrişcă 2 lg. ulei kelpamare. seminţe de dovleac l lg. tarate 2 lg.

după ' dorinţă. ceapă tocată l căţel de usturoi pisat 3 lg. sau: 1/2 morcov ras 2 lg. alune măcinate l lgţ. seminţe de floareasoarelui 2 lg.cât înghit. tarate 2 lg.) l lg. praf de plante aromatice. ovăz etc. secară. sare 2 lg. kelpamare. iaurt l lg. ardei iuţi tăiaţi în cubuleţe puţin praf de muştar sau ridiche rasă. kelpamare. seminţe de floareasoarelui (eventual) l lgţ. ulei sare. uruială moale l lg. După aproximativ 4 ore se adaugă celelalte ingrediente si se amestecă. Cartofi cu germeni de grâu . Lăstari de cereale săraţi 1/2 ceaşcă de lăstari de cereale (grâu. drojdie Se amestecă cu: l lg. drojdie 2 lg. şi puţină ceapă tocată. brânză de vaci sare. 221 Uruială moale picantă 6 lg. ulei 2 lg.

germeni de grâu l lgţ. stafide înmuiate l lg. Roşia se dă prin mixer sau se taie în cubuleţe foarte mici.150 g brânză de vaci 2 lg. 222 DESERTURI CREME Cremă de mere 500 g mere. Cremă de caise 250 g caise proaspete (1) sau 10 jumătăţi de caise uscate (2) 7 lg. miere l lg. miere 150 g brânză de vaci . stafide 2-3 lg. Pentru variaţie se pot adăuga fructe de sezon tăiate în bucăţi. Se bate tare l dl smântână şi se adaugă la cremă. Se decorează cu alune tocate şi cu stafide. basin (praf alcalin) Se face un piureu fin cu mixerul din toate ingredientele. smântână 2 cartofi cruzi l roşie l ceapă mare sau 1/2 praz 3 lg. pătrunjel tocat 4 lg. lămâie puţină scorţişoară coajă rasă de la 1/2 lămâie la merele acre se adaugă: l lg. drojdie sare. Se taie mărunt prazul şi se amestecă cu celelalte ingrediente. tăiate în bucăţi 8 lg. kelpamare Se amestecă bine brânza de vaci cu smântână şi se rade şi cartoful.

Se amestecă şi smântână. 2) Se înmoaie în 2 dl apă caisele uscate împreună cu stafidele. zahăr vanilat 4 lg. Cremă 2 ceşti de lapte l lgţ. Se bat albuşurile şi smântână şi se amestecă cu celelalte. Cremă (sau îngheţată) de vanilie 60 g miere 2 ouă l pacheţel de zahăr vanilat 2 dl smântână Se amestecă bătând mierea. enibahar l dl smântână bătută 1) Stafidele se înmoaie (3 ore). sucanat de migdale cu gelatină Se amestecă bine laptele cu zahărul vanilat.l v. Această cremă se poate pune şi la îngheţat. se laie caisele proaspete în felii si se face un piureu din acestea împreună cu brânză de vaci şi enibaharul. Se adaugă şi smântână. Ambele variante se pun la rece cam 2 ore înainte de a fi servite. piureu de migdale 4 foi de gelatină 2 dl smântână 2 lg. . gălbenuşurile de ouă şi zahărul de vanilie. După circa 10 ore se adaugă brânza de vaci şi enibaharul şi se face un piureu. sucanat 4 lg.c. în acest caz se folosesc cam 10 g miere. sucanat şi piureul de migdale.

Se adaugă mai întâi iaurtul. se toarnă crema peste ele şi se ornează cu felii de măr. sucul de mere călduţ. în continuare se taie avocado şi bananele în bucăţi mici. Se lasă crema la rece 2 ore. Se aşteaptă până ce compoziţia începe să se îngroaşe şi se amestecă cu smântână îndulcită şi bătută.Se scurge gelatina înmuiată. Se scurge gelatina. de apă fierbinte şi se pune în lapte. Cremă de iaurt cu miere şi cu mure Se lasă gelatina în apă rece. 2 dl suc de mere 3 foi gelatină 3 gălbenuşuri de ou 4 lg. de apă fierbinte şi se adaugă în compoziţie. încet. se topeşte în 2 lg. sucanat 2 albuşuri de ou bătute spumă tare 180 g iaurt 300 g mure l măr l 1/2 banană uscată 1/2 avocado 1/2 banană l lgţ. Se bat spumă albuşurile cu zahăr şi se adaugă. zeamă de lămâie 100 g brânză de vaci 1/2 dl smântână Desert cu avocado Se taie bananele uscate în felii şi se lasă circa 3 ore la înmuiat. iar apoi albuşurile bătute spumă tare. se topeşte în 4 lg. bananele uscate se ames- . Se pun murele în cupe.

se toacă şi se amestecă cu celelalte ingrediente. piureu de migdale l v. Se umplu jumătăţile de mere cu compoziţia. coajă de portocală Se taie piersicile pe jumătate şi . smântână bătută pentru ornare: 2-3 mandarine sau l portocală Mere umplute Se taie merele în jumătăţi. stafide pisate 2 lg. Pulpa fructelor. care a fost scoasă. După dorinţă se adaugă puţină smântână subţire şi se serveşte imediat. 224 FRUCTE 4 mere mari l lgţ. Se adaugă brânza de vaci amestecându-se cu telul. se ornează cu felii de mandarină sau de portocală şi se servesc imediat.c.tecă cu zeamă de lămâie şi se face din toate un piureu. Piersici „â la russe" 4 piersici coapte 250 g brânză de vaci cu smântână l lg. migdale măcinate 5 curmale tăiate l lg. se scoate miezul (peretele trebuie să aibă cel puţin 5 mm grosime) şi se ung cu zeamă de lămâie. lapte l lg. zeamă de lămâie 2 lg.

coacăze. Se pun în pahare în straturi boabele şi crema. lapte bătut sau iaurt 40 g brânză de vaci l lgţ. dar nu se lasă să îngheţe. miere cu brânză de vaci Se bate o cremă din brânza de vaci. aline) 3-4 lg. zeama de lămâie şi coaja rasă de lămâie Boabele tăiate în două se rad (nu se dau prin mixer din cauza sâmburilor) şi se amestecă compoziţia. Totul trebuie să fie foarte rece. zeamă de lămâie şi puţină coajă rasă l lgţ. piureul de migdale şi zahărul vanilat şi se umplu piersicile cu această compoziţie. laptele. 225 Boabe De persoană: 150 g boabe (struguri.1/2 lgţ. coaja de portocală. zahăr vanilat l ceaşcă agrişe (chiar şi congelate) 2 lg. stafide (înmuiate) sau miere se scot sâmburii. Înainte de a fi servite se dau puţin prin mixer agrişele şi stafidele (sau mierea) şi se pun peste jumătăţile de piersici. laptele bătut. Se amestecă bătând brânza de vaci. agrişe. Căpşuni cu miere l dl zeamă de portocală Se topeşte mierea în zeama de portocală (eventual se încălzeşte uşor). Se . mierea.

se toacă alunele şi se amestecă cu grijă cu zeama de lămâie. Se toarnă în cupe. Salată din lăstari de lucerna 2 ceşti de lăstari de lucerna 2 prune tăiate 3 kiwi tăiate în felii 9 seminţe oleaginoase sau sâmburi de fructe sparte Sosul: l banană tăiată în bucăţi l prună tăiată în bucăţi (3 persoane) . căpşunile şi smântână cu mierea. coajă rasă de portocale apă după nevoie Se face un piureu subţire din toate ingredientele l ceşti de căpşuni (căpşunile mari se taie pe jumătate) l banană tăiată în bucăţele smântână bătută lăstari de floarea-soarelui Se amestecă căpşunile şi bananele cu sosul şi se ornează cu smântână şi cu floarea-soarelui.2 lg. în straturi. Salată de căpşuni cu lăstari de floarea-soarelui l ceaşcă de căpşuni l ceaşcă de lăstari de floarea-soarelui l portocală l lg. Această reţetă se poate face şi cu căpşuni decongelate. miere l dl smântână 3 lg. zeamă de lămâie l lgţ. alune 500 g căpşuni bate smântână.

tăiate pe jumătate 1/2 ceaşcă de ananas proaspăt sau uscat. lapte l praf scorţişoară puţină zeamă de lămâie 3 lg. 227 ÎNGHEŢATE Casată din banane 2 banane tăiate în felii l ceaşcă de pepene galben tăiat sau cireşe negre cu sâmburii scoşi. Se face un piureu din ingredientele pentru sos şi se pune în mijlocul lăstarilor. Salată mixtă din pepene 10 prune uscate. nuci tocate 150 g brânză de vaci 2 lg. miere şi l dl suc de mere Se amestecă totul bătând. . tocat mărunt 3 lg.8 lg. Se presară peste salată sâmburii sparţi. maioneză l lg. se dau în forme potrivite şi se congelează cam 4 ore. în formă de coroană şi se adaugă lăstarii. care se taie în bucăţi l strugure (eventual se scot sâmburii la boabele mari) l pară tăiată în bucăţele 4 lg. apoi se adaugă fructele. lămâie l praf sare l dl smântână bătută Se amestecă bine toate ingredientele. tăiate în bucăţele şi înmuiate l pepene golit de miez. stafide Se aşază pe trei farfurii de desert prunele şi kiwi.

miere l dl smântână l albuş de ou l praf sucanat câteva mure l dl suc de mere 300 g mure Îngheţată sau cremă din mure Se dau prin mixer 300 g de mure şi se lasă la marinat l oră cu piperul şi cu rachiu de cireşe acoperite. Această cremă se poate servi şi îngheţată. fructe 2-3 lg. rachiu de cireşe l gălbenuş de ou 2 lg. se răstoarnă din forme. Se taie în bucăţi şi se ornează cu cireşe sau cu pepene. mierea şi zeama de lămâie şi se adugă smântână bătută.Înainte de a fi servită se lasă eventual să se dezgheţe puţin. 228 Îngheţată de iaurt cu fructe 3 dl iaurt 6 lg. merele zdrobite sau fructele făcute piureu. 300 g mure l praf piper 1 lg. Se bate mai întâi smântână. miere l lgţ. apoi albuşul şi sucanatul şi se amestecă în compoziţie. se adaugă la compoziţie şi se lasă la rece. lămâie l dl smântână 1 kg mure 150 g miere 2 lg. Se toarnă peste îngheţata răsturnată l dl suc de mere încălzit împreună cu 300 g mure la 40° C. Se bat spumă gălbenuşul şi mierea. Se toarnă într-un vas sau în cupe şi se lasă 3 ore la îngheţat. zeamă de Se amestecă iaurtul. Îngheţata: Se lasă compoziţia la îngheţat (se amestecă din când în când). ornată cu câteva mure. .

cu ajutorul unei furculiţe). înainte de a fi servită se lasă să se dezgheţe puţin. 229 ALUATURI DE PATISERIE Indicaţii importante : — Pâinea şi biscuiţii îi uscăm pe o sită pe care o . cu forţă. Compoziţia se pune în congelator şi se lasă la îngheţat (se amestecă des.lămâie (eventual) 4 lg. Se adaugă în compoziţie smântână bătută. se lasă mai departe la congelator. se taie apoi în bucăţi şi se serveşte ca o prăjitură sau se fac biluţe. zahăr l pacheţel zahăr vanilat 2 gălbenuşuri l dl smântână bătută fructe Se amestecă toate ingredien tele. Se răstoarnă şi se serveşte eventual cu fructe. Îngheţată cu brânză de vaci 150 g brânză de vaci degresată 150 g smântână cu brânză de vaci 4 lg. Se pune în păhărele de iaurt clătite cu apă rece. se fac piureu cu mixerul şi se amestecă bine cu mierea. rachiu de cireşe 2 albuşuri Şerbet de mure Se pregătesc murele. Se bat spumă tare albuşurile şi se adaugă la compoziţie. zeama de lămâie şi cu rachiul de cireşe.

putem realiza singuri dintr-o împletitură de sârmă şi din nişte stinghii . iar iarna pe o plită sau într-un cuptor puţin încălzit. sare l lgţ. — Aluatul îl rostogolim peste făină de nuci sau de cereale. Important este ca temperatura să nu crească peste 40° C. seminţe de floareasoarelui Se macină si se amestecă l lgţ. — Dacă aluatul este prea umed sau prea uscat. uscarea se face vara la soare. făină sau fructe uscate. seminţe. — Pentru mărunţirea fructelor uscate şi a nucilor este 5 bună o maşină compactă de prăjituri. — Pâinea sau prăjiturile rămân proaspete o lună dacă sunt ţinute în frigider în cutie. La nevoie putem ieşi la capăt doar cu o maşină de tocat. dotată cu cuţit. dar nu maleabile (timp de uscare — 3 ore). seminţe de in 1 lg. Pâine cu seminţe uleioase 500 g secară măcinată l ceaşcă migdale 2 lg. seminţe de dovleac 2 lg. până nu se întăreşte şi devine sfărâmicios. 230 PÂINE Aluatul de pâine trebuie preparat repede. — „Prăjiturile" sunt mai gustoase când sunt puţin moi. atunci îl egalizăm cu nuci măcinate. miere . la păjituri. nucă de cocos rasă etc. iar la pâine adăugăm apă sau ulei.

2 dl apă l lgţ.5 lg. Fructele uscate şi nucile se toacă şi se frământă cu perele şi cu celelalte ingrediente. Se face un aluat de 6 cm grosime. gros de 3 mm. Se taie în bucăţi şi . Pâine 400 g secară. se taie în bucăţi (de 5-7 cm sau în funcţie de scopul acesteia) şi se usucă. sare dizolvată în apă 1/2 dl ulei Se amestecă bine totul şi se dă prin maşina de tocat. Se taie în bucăţi si se usucă. se face. Pâine cu pere 300 g pere uscate 75 g smochine 75 g stafide 150 g nuci 300 g făină sau fulgi 6 lg. seminţe de floareasoarelui Se amestecă si celelalte ingrediente şi se frământă totul într-un aluat moale. o cocă groasă de 3-4 mm. ulei de măsline 1-2 dl apă 4 lg. suc de pere praf de scorţişoară. 150 g orez crud se macină şi se amestecă 200 g stafide. Se frământă. anason. cuişoare Se înmoaie perele timp de 24 de ore şi se dau prin maşina de tocat. 200 g grâu 150 g orz.

făină de secară proaspăt măcinată. coriandru şi coriandrul.se lasă la uscat. puţine caise uscate feliuţe de banane. Coca o putem ţine la frigider într-o pungă de plastic. cel mai bine. migdale măcinate. peste care se toarnă smântână. germeni de grâu nează cu felii de portocală sau de 3 portocale tăiate banană. Cine nu suportă acest aluat poate prepara un aluat din: l parte făină de nuci şi l parte stafide sau curmale. Plăcinta este foarte moale pentru a o putea tăia în bucăţi frumoase. şi se pune în 100 curmale cu forme. 232 Plăcintă cu fructe aluat de bază. Tartă cu portocale 400 g aluat de bază 1 lgţ. decât într-unul mare pentru toţi. După gust putem îndulci aluatul cu miere sau cu suc de pere. Vara se decorează mărunt punându-se deasupra un strat de 2 mere rase mare boabe (struguri. coacăze) proaspe5 lg. Compo2 banane zdrobite ziţia se împarte în forme şi se or2 lg. Experienţa a arătat că este practic să punem plăcinta în câte un vas întins pentru fiecare persoană. 231 PLĂCINTE / TARTE Pentru plăcinte şi prăjituri folosim făină integrală de secară sau. . Se toacă împreună curmasâmburii scoşi lele şi migdalele şi se amestecă 100 g migdale cu celelalte ingrediente. Aluat de bază pentru blat de plăcintă 2/5 făină integrală de secară 3/5 stafide sau curmale Făina si stafidele (curmalele) se dau prin maşina de tocat si se frământă. smântână bătută te. anason măcinat Se frământă aluatul cu anasonul 1/2 lgţ.

Se pun feliuţele de banane. curmale. apoi un strat de brânză de vaci. se presară deasupra făină de migdale şi se asază un strat de fructe (eventual îndulcit).fructe sau boabe. în funcţie de anotimp sau congelate smântână. caise câte 100 g nuci. Se aşază un strat de brânză de vaci (îndulcită cu miere sau sucanat). sucanat Se toacă mărunt caisele şi se ames tecă în aluat. care se pune pe fundul formelor. La 150 g aluat este nevoie de 250 g brânză de vaci (pentru 2-3 persoane). stafide. Se ornează cu felii de banane. Se pune un strat de alune şi curmale tăiate. lăstari de grâu l lingură miere Se mărunţesc fructele . Se bate tare smântână cu puţin sucanat şi se ornează tarta. cu nuci tăiate şi cu smântână bătută. Se pune peste aluat un strat de felii de banane. Prăjitură cu lăstari câte 50 g smochine. Se face un blat de 2 mm grosime. prunc. Tartă cu brânză de vaci Se face aluatul şi se pune pe fundul formelor.

împreună cu grâul se dau prin maşina de tocat. 233 PRĂJITURI PRALINE Rustice 100 g smochine 50 g banane uscate 50 g stafide 250 g alune 1/2 măr ras Extrafine 100 g migdale 100 g sâmburi de fructe 200 g felii de ananas uscat 30 g caise Exotic 300 g nucă de cocos rasă 150 g curmale 100 g stafide 50 g caise Cannelle 300 g alune 100 g seminţe de floarea-soarelui 200 g prune uscate 100 g smochine 100 g stafide 1/2 lgţ. scorţişoară Preparare: .uscate. se macină nucile si. Se răstoarnă înainte de a fi servită şi se taie în felii. se toarnă compoziţia în formă şi se pune la frigider. Se amestecă şi mierea.

100 g pere uscate 30 g făină 2 lg. Se frământă aluatul. se mai adaugă nuci.Se macină nucile. Dacă aluatul se mai lipeşte de degete. se toacă fructele uscate. scorţişoară Se macină migdalele. sucanat câte un praf scorţişoară sau cuişoare praf 60 g alune 30 g suc de pere Alb-negru Se lasă perele la înmuiat 24 de ore şi se dau prin maşina de tocat. se pun peste aluatul din pere. se taie în forme de steluţe şi se lasă la uscat. Se frământă alunele cu sucul de pere. coajă de lămâie l lgţ.5 mm. Eventual se mai adaugă puţină scorţişoară. 234 Steluţe cu scorţişoară 300 g migdale 100 g miere 2 albuşuri 3 lg. în formă pătrată. Se amestecă cu celelalte ingrediente şi se face un aluat gros de 2. Se fac rotocoale care se dau prin făină de nuci sau prin seminţe de susan. ovăz) . Turtă dulce 300 g seminţe (secară. se bat albuşurile şi se amestecă cu celelalte ingrediente. Coca se taie în bucăţi groase de 5 mm şi se lasă la uscat. zeamă de lămâie l lgţ. Se amestecă toate ingredientele şi se dau prin maşina de tocat.

3. . Se frământă coca. se amestecă cu mierea şi cu aromele pentru turta dulce şi se adaugă lapte până se formează aluatul. împreună cu făina. fructe uscate. miere Se taie mărunt bananele. Apoi se lasă la uscat. Se frământă coca şi se taie în bucăţi mici. 1. se amestecă cu cocosul ras şi cu mierea. se presară marţipan subţire (nucă de cocos). seminţe etc. se pun în compoziţia cu ou. Se adaugă mierea. ouăle şi scorţişoara. Acesta se lasă să crească cel puţin l oră. restul se toacă şi ambele. 235 Betişoare cu nuci 50 g unt 60 g suc de pere 2 ouă 250 g nuci 250 g făină l lgţ. se taie beţisoare şi se lasă la uscat. Din această cocă putem tăia diverse forme şi le putem orna. Delicatese cu cocos 100 g nucă de cocos rasă 100 g banane uscate 2 lg. La coca de bază se pot adăuga nuci tocate.150 g miere 3 lg. se întinde şi se taie în bucăţi. 2. Se macină fin 1/2 din nuci. Se frământă coca. scorţişoară Se bate spumă untul. arome pentru turtă dulce l dl lapte Se macină fin grăunţele.

zeamă de lămâie 2 lg. Pastele din fructe proaspete se pot păstra 8 zile. după nevoie. Pastă de migdale 2 ceşti ovăz măcinat fin l ceaşcă apă 2 lg. miere l măr tăiat în bucăţele l lg. măcinate foarte fin 50 g miere sau suc de pere Se amestecă ingredientele până se formează o compoziţie bună de frământat. celelalte până la o lună. pastele. 236 PASTE Cremele. Dimineaţa adăugăm 1/3 fructe proaspete şi le dăm prin mixer până obţinem un piureu gros.Marţipan 100 g nuci sau seminţe uleioase. Marmeladă 1/3 stafide (fructe uscate) 1/3 curmale puţine caise Se taie mărunt şi se lasă acoperite peste noapte să se înmoaie în apă. Se adaugă. mai multe nuci sau miere. piureu de migdale . jeleurile le putem păstra la frigider în păhărele sau în borcanele de iaurt acoperite.

avocado.l v.c. de unt Mai întâi se face un . Pastă de ananas 3 felii de ananas uscat. Aceasta ar trebui să fie mai deschisă la culoare şi străvezie. curăţate 150-200 g miere Se aleg murele şi se fac pireu cu mixerul. smântână 2 lgţ. Se amestecă bine cu piureul de migdale şi cu aromele. Dulceaţă de mure l kg mure foarte coapte. Mierea se încălzeşte la bain-marie şi se toarnă murele amestecând în continuu. sare. apa. mierea şi mărul. zeamă de portocală l lgţ. praf de vanilie l v. curry Se face un piureu gros din toate ingredientele. scorţişoară Se pun la mixer ovăzul. 3-4 lg. migdale măcinate fin 10 g. zeama de lămâie. seminţe de floareasoarelui măcinate fin 4 frunze busuioc tocat fin 2 căţei de usturoi pisaţi 2 lgţ. se înmoaie cam 4 ore într-un dl de apă. 237 Pastă picantă „Ever green" l. lămâie. tăiate în bucăţele. cu miezul scos şi tăiat în bucăţele 8 lg.c.

c. Se serveşte rece. l gălbenuş l v. Frape de boabe 50 g boabe proaspete l dl lapte l sferă de îngheţată de fructe sau de vanilie . Lapte cu miere 2 felii de ananas înmuiate şi tăiate în bucaţele 5 dl lapte. 2 lg. Lapte de mure 7 dl lapte 3 dl marmeladă proaspătă de mure Laptele şi marmelada se bat spumă.piureu din bucăţelele de ananas cu tot cu apa în care s-au înmuiat. 2 lg. 238 BĂUTURI BĂUTURI PE BAZĂ DE LAPTE „Shake" din boabe 500 g boabe. zer Toate ingredientele se dau prin mixer. suc de pere. şi se trec puţin prin mixer. zahăr vanilat Se face un pireu cu mi xerul din toate ingredientele. 5 dl lapte 3 lg. miere 1/4 lămâie fără coajă şi sâmburi. apoi se adaugă făina cu migdalele şi untul.

Cocteil de roşii 150 g roşii curăţate de coajă si tăiate în bucăţele 3/8 l lapte. curry. drojdie piper si sare 2 lg. sare Bucăţelele de roşii şi laptele se mixează şi se adaugă celelalte ingrediente. vanilie Boabele se mărunţesc după caz şi se dau prin mixer. Piureul se bate împreună cu laptele şi se aromatizează cu sucanat sau vanilie. smântână l lgţ. zeamă de lămâie 1 lgţ. smântână 15 curmale fără sâmburi şi puse la înmuiat apa în care au fost înmuiate 1/2 avocado tăiat în bucăţele l lgţ. plante aromatice tocate (mărar. 239 APERITIVE ŞI BĂUTURI DIN FRUCTE Băutură „tare" Sucul de la 3 portocale 2 lg. Băutură din morcovi 1/4 suc de morcovi 1/8 l suc de roşii 1/8 l lapte 1/2 lgţ.sucanat. zeamă de lămâie cca 3 dl apă . 2 lg. sucanat 1/4 lgţ. arpagic) Se face un piureu cu mixerul din toate ingredientele.

Se pune smântână şi se decorează cu pătrunjel. smântână bătută l lg. miere zeama de la 1/2 portocală puţină zeamă de lămâie si coajă de lămâie Se face un piureu din toate ingredientele. zeamă de lămâie . pătrunjel tocat Se amestecă sucul de sfeclă cu cel de roşii şi se toarnă în pahare. Limonada de banane 3 banane tăiate în bucăţele 2 Igţ.Se face un piureu cu mixerul din toate ingredientele. Aperitiv de sfeclă 3 dl suc de sfeclă l banană tăiată în bucăţele l lgţ. Băutură roşie 1/8 l suc de sfeclă 1/8 l suc de roşii 2 lg. se adaugă tot atâta apă când se serveşte. smântână Se amestecă bine toate ingredientele. Aperitiv „Trio" 2 dl suc de roşii l dl suc de castraveţi 4 dl suc de struguri roşii 2 lg.

Se toacă mărunt busuiocul. 241 MENIURI PENTRU OCAZII SPECIALE Aşteptaţi oaspeţi? De ce să nu le propuneţi o masă delicioasă de crudităţi? în continuare găsiţi propuneri . Se face un piurcu din toate ingredientele în afară de floricele de boranţă. Creaţie proprie „Zerul natur" poate fi transformat într-o altă băutură gustoasă amestecându-l cu diverse sucuri de fructe şi legume. se amestecă cu apa şi cu zerul. Se serveşte imediat. 240 BĂUTURI PE BAZĂ DE ZER Zer natur (sana) l l apă 8 lg. Aperitiv răcoritor de vară — Rosa 100 g pepene galben. nuci măcinate etc. se toarnă în pahare şi se ornează cu floricele de boranţă. praf de zer Zerul se bate cu telul în apă. smântână Se bate banana bine (spumă) şi se amestecă bine cu celelalte ingrediente. l lg. Se dă prin mixer. praf de zer. l praf sare floricele de boranţă Se taie în bucăţele pepenele. 100 g castraveţi. castraveţii si roşiile curăţate. Se serveşte imediat.l lg. 100 g roşii 2 dl apă. praf de zer 100 g pepene Se taie pepenele în bucăţele. Zer cu pepene 1/4 l apă 2 lg. miere. 2 frunze busuioc.

pătrunjel. arpagic etc. Alte detalii le găsiţi în paginile următoare. după dorinţă. însemnate cu trei steluţe ***. variaţia cu diverse legume etc. Ţineţi seama de îndrumările menţionate la capitolul."art nouveau"' Seminţe uleioase şi nuci .) ca şi puţin piper şi ardei.de meniuri bogate pentru fiecare anotimp. reţetele de mai înainte. pentru a alcătui un meniu. 242 Sosuri: ca sos pentru pâine preparăm în castronaşe „sosul chinezesc" şi „maioneza verde". cum ar fi combinaţia de culori. Vara Supă rece Pâine cu seminţe uleioase ••• Salată italienească Salata de ridichi „sweet" Salată de roşii cu castraveţi Conopidă . „Masa de seară". După aceea amestecăm zerul cam un minut. In acelaşi mod pot fi combinate. Pâine: după frământare tăiem coca pentru pâinea cu seminţe uleioase în beţisoare şi le uscăm. Primăvara Zer cu plante aromatice Pâine cu sos Spanac cu salată Sparanghel cu roşii Salată mixtă de lăstari Amestec verde ••• Căpşuni cu miere ••• Praline Cafea de cicoare Zer cu plante aromatice: pregătire „Zer natur" şi amestecăm plantele aromatice proaspete şi tocate (urzici.

pastele. Toate leguminoasele. pralinele etc. le amestecăm cu sosul cam cu o oră înainte de masă. sâmburi. cu atât sunt mai bune. ***Dacă dorim să ne mulţumim oaspeţii şi să nu stăm o dimineaţă întreagă în bucătărie. trebuie să alocăm timp să decorăm corespunzător mâncărurile. de exemplu. boranţă sau alte floricele. nuci. Seminţele uleioase sau nucile: le putem pune în castronaşe. salată de ţelină-kiwi. dar cu cât sunt mai proaspete. smântână tare sau un ingredient deja conţinut . salată de sfeclă-pătrunjel. cu o zi înainte. putem să facem cu o zi înainte următoarele pregătiri: — Prepararea sosurilor: majoritatea sosurilor rezistă o săptămână într-un vas închis şi pus la frigider.••• Frape de boabe Prăjituri Pâine: după dorinţă putem adăuga puţin unt sau boia. putem prepara şi cremele. — Legumele pregătite se păstrează proaspete într-o pungă de plastic la frigider. ce putem folosi la decorare: pătrunjel. economisind astfel timp. ***Pentru că este cunoscut faptul că „omul mănâncă şi cu ochii". fructe. Putem să pregătim sosurile pentru consumul zilnic în cantităţi mai mari. arpagic. — Pregătirea legumelor: trebuie să pregătim legumele astfel încât să fie nevoie doar să le tăiem şi să le amestecăm cu sosul. 243 — Dacă este nevoie. Este foarte frumos efectul dacă încercăm să realizăm un contrast de culori sau o armonie de culori ca. tărâţele. le lăsăm să se pătrundă şi le condimentăm chiar înainte de a fi servite. ridichi. stafide. Iată. ca si varza.

umplem cu salată de pepene şi ornăm cu smântână şi cu o bucăţică de pepene. hrean etc. Mai putem pune pe masă în castronaşe ceapă tocată. linte. servim apă sau ceai.__________ Iarna Aperitiv de sfeclă Chifle cu Ever green sau pastă de năut ••• . Totuşi.de mâncarea respectivă (chiar şi legume). *** În acest fel de meniu nu sunt necesare nici un fel de băuturi. Ciupercuţele putem să le integrăm în platoul de salată sau să le punem pe o farfurie separată. Ingredientele se curăţă. se taie sau se rad şi le aşezăm pe un platou asortându-le după culori. Desert: punem într-o cupă 1-2 biluţe de îngheţată. Lăstari: punem la încolţit un amestec de soia. pentru aceia care de obicei beau ceva la masă. Petrecere frumoasă! Toamna Minestrone Pâine cu seminţe uleioase ••• Salată asortată cu sos de avocado sau maioneză Ciupercuţe Diverşi lăstari ••• Salată de pepene mixtă cu îngheţată de brânză de vaci Pâine: vezi „Vara" Salata: Ne folosim de abundenţa de legume specifică toamnei pentru a alcătui un platou bogat de salată. năut şi seminţe de floarea-soarelui şi le aşezăm pe 244 masă pentru a le presăra deasupra salatei.

de unde le putem culege proaspete chiar . Putem pune astfel chiar şi supele. Chifle: Pregătim aluatul pentru pâinea cu seminţe uleioase. poate renunţa la banane. aperitivele sau desertul. verdeţurile noastre cresc în casă.Salată de câmp Ţelină cu praz Varză roşie cu prune Ciuperci „natur" Fulgi uscaţi • •• Cremă de migdale • •• Chec cu lăstari. *** Prepararea şi servirea felurilor de mâncare : sigur că mai simplu este să prezentăm toate mâncărurile sub formă de bufet. După ce se usucă putem să ungem chiflele cu pastă „ever green" sau de năut. şi pe timpul iernii. Cafea de cicoare Aperitiv: Cui nu îi place îndulcit. de unde îşi ia fiecare ce doreşte. Dacă avem prea puţin loc pentru un bufet: pregătim 245 un singur platou pentru fiecare masă sau o singură farfurie. GERMENI ÎNCOLŢIŢI ŞI LĂSTARI De ce să punem la încolţit ? O gospodină nu-şi doreşte în fiecare zi legume proaspete şi nestropite? O dată cu scoaterea germenilor şi a lăstarilor. Problema cu legumele biologice este acum rezolvată. Din seminţe şi din păstăi putem să creştem propriile noastre legume. îl tăiem în bucăţele groase de 4 cm. ca şi adaosurile necesare sau băuturile. astfel încât să putem prepara în fiecare zi mâncăruri proaspete şi gustoase. iar vara pe balcon. dorinţa nu mai rămâne la stadiul de vis neîmplinit chiar şi la oraş. iar fiecare musafir se poate servi singur.

246 2. astfel încât oxidarea să fie minimă. Lăstarii sunt bogaţi în acizi graşi nesaturaţi. Vitamine Creşte puternic. într-un pahar. ier şi potasiu. întărindu-1. Creşterea şi îngrijirea acestora aduce bucurie. fosfor. lungi de 1-2 cm. Ea acţionează curăţind sângele. Substanţe minerale Lăstarii sunt bogaţi în calciu. în special. magneziu. îmbogăţind astfel şi organismul. este interesant să observe plantele în procesul lor de creştere. care. reglează digestia. amidonul este transformat în zahăr simplu. la ovăzul încolţit. care se găsesc în magazine ! În special pentru copiii de la oraş. este mai bine digerată abumina. lecitină. 3. economisim şi bani. pe . În grâul verde există un procent de 70% clorofilă. ne referim la grăunţe şi seminţe încolţite. Germeni încolţiţi Când vorbim despre germeni încolţiţi sau lăstari. Şi nu în ultimul rând. de două până la şase zile.înainte de masă. Clorofila Clorofila este lichidul vital al plantei. De exemplu. se măreşte în 72 de ore cu 600%. o sămânţă se îmbogăţeşte pe mai multe planuri. zinc. enzime şi albumină. iar conţinutul de vitamina E creşte până la 33%. Creşte şi conţinutul în vitamina C. Datorită germenilor încolţiţi. vindecă inflamaţia etc. căci lăstarii sunt cam de patru ori mai ieftini decât legumele de seră. ce asigură cel mai înalt grad de vindecare. grâul preia din sol 92 din cele 102 minerale cunoscute. Germeni încolţiţi şi lăstari pentru sănătatea noastră Prin procesul de încolţire. conţinutul celulelor în vitamina B 12 şi se reface parţial sângele. 1.

Se lasă în apă: 12 ore. 1. se îndepărtează păstăiîe goale şi corpurile străine. vată sau batistă de bumbac. 2. Se culeg: după 2 zile. dacă dorim. Se culeg: după 2 până la 3 zile. Se lasă în apă: 12 ore. năut. Se culeg: după 3 zile. susan. orez etc. soia.care le mâncăm cu tot cu boabe. secară. 3. mei. mazăre. Susanul devine amar după un timp de încolţire de mai mult de 24 de ore. Metode de plantare. să le punem la încolţit în acelaşi pahar. Seminţe uleioase — seminţe de floarea-soarelui (fără coajă). Se lasă în apă: 5 ore 247 Se culeg după 3 până la 6 zile. Se lasă în apă : 12 ore. Se culeg: după 3 până la 5 zile. Materialul — cutii de conserve sau borcane — tifon sau plasă — elastic pentru legat — eventual o bucată de molton. muştar. Seminţele adecvate Seminţele le împărţim în grupe după caracteristicile lor de încolţire. Cereale — grâu. Păstăi — linte. ridiche. Reprezentantele fiecărei grupe putem. . dar nu îşi pierde gustul bun. culegere — Se spală seminţele. Seminţe de dovleac: Se lasă în apă: 12 până la 16 ore. seminţele mici — lucerna.

Putem să lăsăm seminţele la încolţit între două farfurii întinse.— Borcanul se umple cu grăunţe şi se toarnă de două ori mai multă apă. la scurs pe o scândură. şi dacă este nevoie. — După timpul de înmuiere se toarnă apa printr-o sită în alt vas. germenii noştri sunt udaţi zilnic de două ori cu apă călduţă şi sunt aşezaţi iar oblic pe scândura de scurs. mai des. Pentru a face aşa putem să punem pe deasupra o altă pânză umedă. după cum s-a menţionat deja. pentru ca apa rămasă să curgă şi să iasă şi aerul. — Se întinde tifonul pe gura borcanului şi se strânge tare cu un elastic. sau într-un borcan. ci se bea. în afară de păstăi. ci să fie doar umede. şi să le golim de fiecare dată de apă. — Până la recoltare. Zilnic sunt clătiţi o dată cu apă rece pentru a rămâne proaspeţi. într-o pungă de plastic bine închisă. Fireşte că apa bogată în substanţe minerale nu se aruncă. pentru ca germenii să fie puţin verzi. Se pune borcanul într-o parte. Spre sfârşit dăm la o parte farfuria de deasupra. — Germenii încolţiţi care nu sunt folosiţi imediat pot fi ţinuţi la frigider. Vara trebuie udaţi cu apă rece. 248 — Se lasă germenii la soare cam 2-3 ore înainte de preparare pentru a se constitui clorofila. O altă metodă de plantare adecvată oricăror germeni. Împrăştiem seminţele după înmuiere pe o pânză umedă (molton) şi le umezim zilnic. Seminţele nu trebuie să stea în apă niciodată. Grădina de cameră (lăstarii) Prin grădina de cameră înţelegem creşterea de .

întotdeauna. Astfel putem avea. pe balcon. Seminţe adecvate: Sulfină — întăreşte activitatea intestinală. vara. verdeţuri proaspete. atât de preţioase. ovăzului şi hreanului. — foaie de ziar — cutii de conserve sau borcane — tifon sau plasă şi elastic — folie neagră de plastic sau sac de gunoi — un loc însorit. cupru sau fier. Încolţire: 3 zile. 1. La nevoie se poate face o etajeră. — pământ: nu trebuie să fie sterilizat şi să nu conţină îngrăşăminte chimice. seminţelor de floarea-soarelui. indiferent de anotimp. Cel mai bun este humus-ul de pădure. pentru că planta este lipsită de substanţele nutritive din pământ. cutii de metal). Materialul — vase întinse (lădiţe. Vată pentru creşterea grâului. Dar vata 249 este mai puţin recomandabilă. lucernei. Se lasă în apă: 8 ore. dar nu din aluminiu. Râmele sunt foarte folositoare pentru afânarea solului. (sau:). încolţire: 3 zile. Aceasta trebuie întotdeauna să se găsească lângă o fereastră luminoasă sau pe balcon.lăstari în lădiţe umplute cu pământ sau pe vată. Se lasă în apă: 9 ore. Hrişcă : — (nedecojită) acţionează împotriva sclerozei arteriale şi a conjunctivitei. 2. de exemplu pervazul ferestrei sau. . Lădiţele sunt aşezate pe câte un raft.

conţine fier şi iod. Grâu: — încolţit. Curăţă sângele şi îl reface. Susan: — conţinut mare de fosfor. Linte: — conţine multe proteine. Încolţire: 3 zile. ca şi de vitamina C. 250 Se lasă în apă: 10 ore. Se lasă în apă: 15 ore. ca şi toate enzimele şi albuminele importante (mai multe decât carnea). Încolţire : 3 zile. conţine mai ales clorofilă şi multă vitamină C şi proteine.Hrean: — reglează rinichii. regenerează flora intestinală şi reglează digestia. Se lasă în apă: 15 ore. Ridichi: — conţinut mare în ulei de muştar şi în substanţe amare. conţin 40% ulei şi un procent mare de acizi graşi nesaturaţi si lecitină. magneziu şi calciu (mai mult decât laptele de vacă). Lucerna : — conţine toate vitaminele importante pentru sănătate. încolţire: 3 zile. Se lasă în apă: 15 ore. Se lasă în apă: 9 ore. Se lasă în apă: 6 ore. Pentru menţinerea dinţilor sănătoşi. bogat în vitamina C. Seminţele le lăsăm la înmuiat 6 până la 15 zile şi . Încolţire : 3 zile. îmbunătăţeşte metabolismul . constituie o hrană foarte preţioasă. valoros pentru oase şi dinţi. Se lasă în apă: 15 ore. Se lasă în apă: 6 ore. ca şi fier şi fosfor. Seminţe de floarea-soarelui: — (nedecojite). Muştar: — bogat în vitamina C.

-se acoperă cu 4 sau 5 straturi de hârtie de ziar umedă sau cu praf de cărbune. dar niciodată foarte ud. culoarea palidă şi. cu apă la temperatura camerei. . de două ori pe zi. Dacă vrem să obţinem o calitate desăvârşită. la cca. punem pământul împreună cu rădăcinile grâului într-o pungă de plastic sau înîr-un alt vas. după felul fiecăreia. După ce strângem recolta. . scoatem lăstarii cu tot cu rădăcină. Se aşterne pământ în grosime de 4 cm. Dacă lipseşte lumina.după trei zile se îndepărtează plasticul şi foaia de ziar şi se udă plantele zilnic.le semănăm imediat. Doar grâul îl tăiem cu o foarfecă. Pământul se îngraşă cu praf de . dar înainte de consum trebuie să-1 spălăm. -seminţele înmuiate sau preîncolţite se împrăştie compact unele lângă celelalte pe pământ. uşurându-se curăţirea locului şi ajutând la scurgerea apei. Se aşază hârtie de ziar peste aceasta. 4. Mana nu vătămează calităţii grâului. 3. Recoltarea Putem să ne recoltăm plantele după 8 până la 12 zile. . Pământul trebuie să fie în permanenţă umed. gustul acestora devine fad. 21° C (efect de seră).lădiţa se introduce într-un sac pentru gunoi găurit sau se acoperă cu o folie neagră de plastic şi se pune 251 în loc cald. sau le lăsăm să încolţească 3 zile în borcan. Metode -se acoperă fundul „lădiţei" cu o folie de plastic. clorofila atât de necesară va lipsi.plantele se lasă să crească într-un loc luminos cu temperatură constantă (cca 18 până la 21°C). înainte de toate.

Grâul crescut după 8 zile se foloseşte tăiat mărunt drept condiment în salate. susan. merg de minune la deserturi. dar şi dulciuri.piatră. Studiaţi şi apoi probaţi! Atenţie! -sunt adecvate doar seminţele de cea mai bună calitate şi cu posibilitate de încolţire. aceasta poate avea diverse motive : • sunt prea umede sau prea uscate • temperatura este prea joasă sau prea înaltă • este prea mult soare • seminţele sunt vechi şi nu mai pot încolţi -borcanele şi tifoanele pe care le folosim trebuie să fie mereu foarte curate. Lucerna şi susanul. datorită gustului lor puternic aromat îşi găsesc utilizarea ca arome în mâncăruri. linte. de exemplu. cu un compost rapid sau cu îngrăşăminte biologice şi se compostează l până la 2 săptămâni. de ridiche şi de muştar. salate. hrean şi lucernă se pot prepara mâncăruri minunate. -totuşi. Folosire . După această perioadă punem pământul din nou în lădiţe şi putem să-1 folosim pentru semănatul următor. în acest caz. 252 -Din lăstarii de floarea-soarelui. -Lăstarii de sulfină. după 12 zile se face din el un suc. hrişcă. Putem composta pământul „folosit" şi cu resturi de la mâncăruri. sau. transformările din pământ durează puţin mai mult de 14 zile. folosindu-se separat sau amestecaţi în alte salate. cel mai bine este să le fierbem ca să preîntâmpinăm mucegăirea. 5. dacă seminţele nu încolţesc şi nu cresc. tăiate mărunt. .

Aceste reuşite ne-au bucurat atât de mult. Chiar şi somnul ne este mult mai bun. Wetziken. Weil am Rheiri. Doamna S. amândoi în vârstă de 74 de ani. după 14 zile. Soţia mea. Eram tocmai pe punctul de a mă hotărî să mă operez de prostată. B. după cinci luni i-a dispărut această afecţiune a inimii. oboseala „paralizantă". a dispărut în totalitate.-timpii de înmuiere sunt orientativi şi nu trebuie să-i respectăm exact la minut. am primit.. De 6 săptămâni mănânc . Înaintea unei operaţii de prostată Alătur scrisorile mele prospectului dumneavoastră „Vindecarea este posibilă" căci. pe care o atribuiam vârstei. Apreciem foarte mult regimul de crudităţi. nu poate să înţeleagă. Aproape că nu pot să-mi imaginez aceasta. pe care o am de zeci de ani şi care adesea mă paraliza trei zile pe săptămână a dispărut ca prin minune datorită cărţii dumneavoastră. de care suferisem de ani întregi. Ne-am recăpătat amândoi „vitalitatea". Ziirich Vindecată de migrene chinuitoare de zeci de ani Migrena mea chinuitoare. D. După aproximativ două luni. cu voia lui Dumnezeu. mi-a dispărut sângerarea gingiilor. W. BRD. Alimentaţia vegetariană nu m-a ajutat. care a înghiţit ani de zile medicamente prescrise de doctor pentru angina pectorală a văzut că. După cinci luni mi-au dispărut durerile de artroză la genunchiul stâng. H-F. datorită cărţii dumneavoastră m-am vindecat în timp scurt de prostată. Şi acuitatea vizuală îmi este mai bună. ca şi pierderile de echilibru. Amândoi am descoperit că. încât vă mulţumim din suflet pentru carte. Cine n-a trăit personal o asemenea binefacere. mi-am luat ochelari mai slabi. cartea fiindu-mi recomandată de un coleg de serviciu. care îmi dădea dureri puternice. Zurich.. 254 Cancer la sâni (am primit o întreagă serie de mărturii despre vindecarea cancerului la sâni) Am avut un nodul mare la sânul stâng. Dumnezeu a vrut să primesc cărticica dumneavoastră Hrana vie-o speranţă pentru fiecare. Au dispărut şi durerile din zona şalelor şi a gâtului. cărticica dumneavoastră Hrana vie -o speranţă pentru fiecare. 253 CÂTEVA MĂRTURII (prescurtate) Soţia mea şi cu mine. A.

Diagnosticul a fost: sânge complet schimbat. deci. 14. De atunci pot să fiu alături de oricine aflat în suferinţă. dorim ca prin cartea noastră să facem mai cunoscută şi această . Nervul sciatic era blocat. Cred textual ce spune Biblia. Cât de fericit am fost nici nu vă puteti închipui. provocată de dureri la încheieturi. Nu mai rămăsese nici urmă de leucemie. După ce am mâncat trei luni în modul indicat de dumneavoastră. Nici până astăzi nu îmi este clar ce m-a ajutat : rugăciunea sau crudităţile. D. Există o boală care poate provoca dureri şi mai mari. Astfel 1-am descoperit pe Iacob 5. Atunci mi-a venit în ajutor credinţa religioasă. Prin această boală am ajuns. Bazându-mă pe aceste cuvinte am început iarăşi să lucrez şi. fapte despre care există multe cărţi. iar Isus Hristos mi-a rămas credincios. Pe lângă alimentaţia greşită. iar sânul şi-a revenit şi nu mai am dureri. De atunci am rămas la credinţa biblică. Fără el viaţa nu ar avea valoare. Este o boală psiho-nervoasă . În trei săptămâni boala mi-a dispărut. mai era si faptul că mă ridicam greu. Oliervaz BRD. la credinţa biblică. Pfaffenhausen (Z(iricli). chiar dacă am vrut. cu spatele încovoiat. căci Biblia spune: „Prin rănile lui m-am tămăduit eu". starea mea s-a înrăutăţit. Mă simt iarăşi bine. m-am dus la control. Aproape nu mai puteam să dorm. Aş vrea să-i ajut pe toţi. Era şi timpul să fac cunoştinţă cu crudităţile şi să mă transform radical.neuroza. Şi pe aceasta am trăit-o. atunci eşti cel mai aproape de disperare. chiar dacă nu. A. în acea vreme. pentru că hrana negătită este încă puţin cunoscută şi pentru că mulţi nu s-au vindecat prin rugăciune. Mulţi trăiesc împlinirea rugăciunilor şi chiar vindecarea în urma rugăciunilor. m-a chinuit o jumătate de an o sciatică foarte puternică. Durerile psihice sunt cele mai rele. M. Datorită consultării unui practician de chiromanţie. Sciatică (mărturia editorului) Când aveam cam 55 ani. prin Dumnezeu. Leucemie Păcat că nu mi-a căzut în mâini mai devreme cărticica dumneavoastră. 255 am făcut-o din credinţă. Pentru că vindecarea prin hrana nestricată. W. iar în trei săptămâni eram vindecat. Şchiopătam foarte tare şi eram aproape disperat din cauza durerilor.crudităţi după reţetele dumneavoastră.

când şi cât? • Sănătate în alte 150 de reţete de mâncăruri vegetale • Legume şi . apărută la Heyne-Verlag Unele dintre reţete le-am primit de la clienţii noştri. vindecă numeroase maladii. de atunci de când a fost încălcată prima poruncă privitoare la mâncare (1. în 95% din cazuri este alimentaţia greşită . pentru mulţi e o umilire. Chiar şi alimentaţia incorectă poate fi considerată un păcat. sănătatea". Multe mulţumiri pentru acestea. toate. Mai este de amintit şi faptul că o boală vindecată revine cu siguranţă dacă nu a fost înlăturată cauza. poate fi înţeleasă şi aşa. datorită hranei naturale. O argumentare completă asupra alimentaţiei naturiste • Crudităţile previn îmbolnăvirea organismului. Vindecarea noastră este voinţa lui Dumnezeu. Trebuie să ţineţi cont şi de broşurica galbenă cu peste 100 de mărturii de vindecare „Şi pentru tine. Expresia că o boală ar fi urmarea unui păcat. care au avut succes. cum mâncăm. Boala a venit prin neascultarea omului. ci. Aceasta nu este nici un fel de concurenţă la vindecarea prin credinţă. aşa spune Biblia foarte clar în a treia epistolă a lui Ioan. Acum avem posibilitatea să deţinem iar această lege şi să devenim iarăşi sănătoşi sau să ne putem lupta cu boala. chiar dacă nu suntem. care.posibilitate de vindecare. în numele lui Dumnezeu. în urma unui concurs. Moise l. 29). Surse de informaţie: „Sănătate din grădina de cameră" „Lăstari şi germeni" de Rose-Marie.chiar dacă suntem credincioşi. nu unul moral. inclusiv cancerul • 100 de reţete infailibile de hrană vie • Ce mâncăm. ci unul trupesc.

mirodenii extrem de utile într-o „grădină de cameră" • Zveltă şi atractivă pentru alesul tău • Puternic şi potent pentru aleasa ta o speranţă pentru fiecare .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful