P. 1
Gunter, Ernst - Hrana Vie

Gunter, Ernst - Hrana Vie

5.0

|Views: 7,495|Likes:
Published by HalfMoonHunter

More info:

Published by: HalfMoonHunter on Dec 05, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/19/2014

pdf

text

original

ERNST GUNTER

HRANA VIE
O SPERANŢĂ PENTRU FIECARE
Versiunea în limba română DOINA BRINDU si MIRELA MATEI

CARTEA ÎNTÂI

HRANA VIE
O speranţă pentru fiecare

INTRODUCERE

„Eu, ca medic, socotesc fundamental ca dietoterapia să fie şi să rămână temelia tuturor eforturilor făcute spre tămăduire." Dr. med. Gerson
Lucrarea de faţă este rodul unor îndelungate studii şi cercetări în domeniul terapeuticii. Oare de ce atât de mulţi oameni suferă şi sunt bolnavi în timp ce animalele fie în libertate, fie cele din grădinile zoologice, a căror hrană nu este constituită din alimente nici fierte, nici modificate printr-un anume proces de fabricare, rămân, ca să spunem aşa, cu totul ferite de orice boală ? Autorul, trăind mai mult de un deceniu în America, a preluat şi a prezentat mai cu seamă realizările cercetărilor de pionierat, referitoare Ia o alimentaţie sănătoasă, efectuate în SUA, la care a adăugat propriile-i experienţe, experienţe făcute însă numai pe sine însuşi. Rezultatul a fost atât de uimitor, încât a hotărât că nu se putea să-l ţină numai pentru sine. Desigur, cărţile referitoare la o alimentaţie sănătoasă nu lipsesc. Lucrarea noastră are însă ceva deosebit, deoarece prezintă ceva cu totul nou, şi anume, exact acele cunoştinţe ce au fost, în general, ascunse marelui public. Dorim din tot sufletul să deschidem ochii cititorului asupra adevăratei cauze a majorităţii suferinţelor sale pentru a-i fi astfel într-adevăr ajutor. Ne-am gândit, totodată, şi la situaţia unui om grav bolnav. Ce nu ar face el numai să fie scăpat de suferinţă? Abia acum îşi va da seama cât de înţelept ar fi fost dacă în zilele sale bune, când era încă sănătos, s-ar fi interesat de această nepreţuită "hrană vie". Cele spuse fiind succint prezentate, nu se poate pricepe imediat, totul, de la început, mai cu seama după o primă lectură. De aceea şi cel sănătos şi cel bolnav trebuie sa studieze, să citească de mai multe ori această carte, să se pătrundă „de înţelesurile ei", ca să fie ferit de suferinţele de mai târziu. Unde adevăruri mai importante au fost evidenţiate prin raportarea lor la cauze concrete ERNEST GUNTER

SA ÎNCEPEM CU CÂTEVA MĂRTURII...
Pentru început, iată, pe scurt, câteva dovezi de la foşti bolnavi care, pentru însănătoşirea lor, au urmat recomandările terapeutice prezentate în carte, bolnavi pe care autorul nu i-a cunoscut si nici nu i-a văzut vreodată. Originalele scrisorilor pot fi puse la dispoziţia oricărui cititor, adresele persoanelor de mai jos pot fi si ele verificate. - Dna A. O. din K.: „Eram foarte rău bolnavă de nervi, de inimă si de stomac, iar medicii nu mă mai puteau ajuta în nici un fel. După ce am citit cartea dumneavoastră, am început să pun în practică cele scrise în ea, deşi la început aveam puţine speranţe de reuşită. Chiar după o săptămână am început să dorm mai bine si, în prezent, mă simt foarte bine. Sunt mamă a patru copii, si acum sunt din nou în stare să mă ocup de ei." - Dl J. M. din G.: „Am suferit de artroză acută (înţepenirea încheieturilor). Mă aflam la un pas de o operaţie la nivelul articulaţiei coxo-femurale (la încheietura şoldului). Încurajat de afirmaţiile unei persoane ce avusese aceeaşi boală, m-am hotărât pentru dietoterapie. În fiecare lună mă simţeam mai bine şi astăzi sunt sănătos. Acum mă pot din nou încumeta să urc munţii". - Dl H. S. din B.: „Zăceam în secţia de bolnavi incurabili a clinicii universitare, îmi curgea sânge pe gură, din ochi, din nas şi urechi, eram în pericol să mă sufoc, atât de compacte erau nodozităţile limfatice provocate de cele 500 000 de leucocite. Am părăsit spitalul şi, în şase luni, am fost vindecat de această grozavă leucemie, mâncând doar legume şi fructe crude." - Dl G. din D.: „... sufeream tot mai rău de reumatism, acum e ca şi cum n-am fost niciodată bolnav". - Dna H. K. din A.: „În cazul hemoragiei uterine şi a cancerului la piele de care sufeream a fost o experienţă reuşită uti lizarea acestui gen de alimentaţie; acum sunt sănătoasă." - Dna E. F. din B. - „Suferinţa mea s-a ameliorat simţitor" (artrită). - Dl E. W. din Z.: „La 50 de ani m-am îmbolnăvit de cancer intestinal. Diagnosticul medicilor a fost de ulcer intestinal avan-

. mai bine să schimb total alimentaţia. a încetat cu totul. somnul meu s-a îmbunătăţit simţitor.: „Articulaţia genunchiului scârţâia.din G. încât nu am mai vrut să renunţ la ea." .: „În ceea ce priveşte afecţiunea intestinală. în loc să fac operaţia. din F.din Z. ea este vindecată. operaţia trebuia făcută imediat. În această situaţie am început să studiez cărţi în care erau prezentate tratamente naturiste si astfel m-am hotărât ca." – Şi cu astfel de mărturisiri vă veţi mai întâlni la sfârşitul cărţii.. .Dna H. Hemoragia intestinală s-a diminuat treptat şi. după trei luni. astăzi fac şapte genoflexiuni fără să se audă scârţâitul... M.. Astăzi am 91 de ani şi nici una din neplăcerile bătrâneţii. Dictonul lui era : „Alimentele voastre să fie medicamente şi medicamentele voastre să fie alimente. nu m-am simţit niciodată atât de bine înainte. de aceea vom începe printr-o expunere amănunţită a etapelor ei. fost prea târziu. însoţită totodată de diferite sugestii şi de peste 100 de reţete „culinare". Z. nu mă mai simt obosită peste zi şi nu m-aş mai întoarce la vechea alimentaţie. cum ar fi slăbirea vederii sau orice altceva. Ar fi interesant să lac o radiografie a piciorului în zona genunchiului şi apoi să comparăm filmele. considerat şi astăzi în cercurile medicale ca unul din cei mai renumiţi medici ai tuturor timpurilor. Dorim să oferim stimaţilor noştri cititori posibilitatea de a folosi cura de vindecare si prevenire a bolilor chiar din primele pagini ale cărţii.: „. din A. R.Dl -M. De atunci s-au scurs 40 de ani fără ca să mai fiu vreodată bolnav.Dna C..Dl H." . Era vorba de un ulcer duodenal"." . G. nu puteam face genoflexiuni..." .: „Simt că am mai multă putere de muncă decât înainte. altfel ar fi. nu s-au ivit încă.sat. Hrana dătătoare de sănătate mi-a priit atât de bine. Reţetele sunt alcătuite pe baza principiului terapeutic aplicat de medicul grec Hipocrate.

o jumătate de an sau chiar un an întreg. atât celor sănătoşi cât şi celor bolnavi. un scurt timp de adaptare). sunt tot atât de bune şi pentru cei sănătoşi. fie pentru vindecare. dar metoda lui Hipocrate are avantajul că acţionează sigur şi. să elimine surplusul de acizi si să-i redea forţă vitală. orice medic poate recomanda metoda lui Hipocrate: ea este inofensivă. desigur. De aceea. fie pentru prevenire. totodată. Secretul acestei metode constă în aceea că o cură de vindecare trebuie să fie ţinută cu stricteţe timp îndelungat. el recomanda. şase-opt săptămâni. Deoarece aceste alimente cu puteri vindecătoare au totodată şi un gust excepţional. spre surpriza noastră . K) Pentru a se putea începe cura este nevoie de următoarele alimente : Câte 1/2 sau 1 kg seminţe (cu putere de germinare) . Medicii din zilele noastre vor să obţină cât mai rapid vindecarea. Chiar după douătrei săptămâni vom simţi că am scăpat de oboseală şi. iar la CANCER şi DIABET. chiar de la începerea curei. Se împuşcă astfel doi iepuri dintr-un foc: pe de o parte. chiar în condiţii de muncă grea. dispar depozitele de grăsimi care nu sunt necesare. o alimentaţie alcătuiă din crudităţi deosebit de judicios alese.În consecinţă. se consumă alimente plăcute la gust şi aromate (este necesar. Alimentele crude hrănesc şi vindecă totodată. care aveau să cureţe organismul. poate fi folosită fără teamă de urmări nocive şi fără ca să vină în conflict cu indicaţiile medicinei clasice. Secretul puterii vindecătoare este în viaţa pe care o primim prin consumul de crudităţi. iar setea generată de efort este mult diminuată. Rezistenţa şi puterea cresc. boala nu mai evoluează. după experienţa noastră de astăzi. iar pe de altă parte ne apără de răceli şi chiar de alte boli grave.

Fie aceste plante le vom cultiva. peslicide. amestecul respectiv pentru micul nostru dejun. chiar şi sub formă de capsule (fără miros). cimbru. şi câte o jumătate parte din: pelin şi coada şoricelului. mei — dacă este posibil nedecorticat . frunză de cârciumăreasă. sare de mare. Din ele preparăm. le vom culege şi le vom usca noi înşine. de măsline sau de in. La cură se cere neapărat usturoi.. peliniţă. fie o capsulă (bolnavii vor lua câte două). În acest scop plantele trebuie pulverizate (făcute praf) cu ajutorul unor râşniţe de cafea. grâu. in. frunze de coacăze. în fiecare dimineaţă. Reţetă pentru micul dejun zilnic După cum aminteam mai sus. tot felul de mirodenii. fie un căţel. 11 amestecul respectiv. trad. insecticide etc. în *Cultivate fără adaosuri de îngrăşăminte. Pentru măcinarea şi fărâmiţarea combinaţiilor ce alcătuiesc unele feluri de mâncare se foloseşte o râşniţă de cafea de mare turaţie. înainte de masă. din care se ia regulat. fie le cumpărăm de la plafar. frunze de izma pădurii. câte o parte* din fiecare.). seminţe de floarea-soarelui decorticate. hrişcă. Plantele necesare sunt: salvie. erbicide. anason. pătlagină. o linguriţă seminţe de in fărâmiţate (a . drojdie de bere. zarzavaturile noastre au valoarea unor plante medicinale şi plantele noastre medicinale au valoarea zarzavaturilor. toate presate la rece. seminţe de dovleac. din care vom pune. conform învăţăturii lui Hipocrate. diferite soiuri de nuci. morcovi şi alte zarzavaturi. Ingredientele pentru o persoană: 1-2 linguri de praf de plante. rădăcinoase şi verdeţuri cât se poate mai pure biologic *. ulei de floarea-soarelui. (n.de ovăz. boabe de ienupăr.

Apoi un fruct sau câteva boabe de strugure sau zmeură şi 1-2 linguri de nuci mărunţite. Reţetă pentru micul dejun (variantă) 2 linguri de brânză de vaci slabă si l lingură de ulei — foarte bine omogenizate. două etc. de ex. grâul. ce variază în funcţie de cât de multă pulbere vrem să preparăm : o lingură. Preparatul este înadins uscat pentru ca să poată fi bine mestecat şi insalivat (după aceea se bea ceva). o lingură tarate de grâu. zdrobită. Cine are prea puţin timp dimineaţa pentru a o mesteca bine. ia o parte din pulbere într-un vas şi o consumă într-o pauză de lucru sau la masa de prânz..). 2 linguri de grâu proaspăt măcinat. o lingură de drojdie de bere. iar cei sănătoşi sunt sfătuiţi s-o folosească. apă călduţă cu miere sau într-o altă băutură (vezi reţetele de băuturi). .se folosi râşniţa amintită). Celor bolnavi le este imperios recomandată înaintea fiecărei mese.În loc de ceapă se poate folosi o banană pisată. 2 linguri ulei de măsline. Când se alternează şi cu alte reţete. pulberea de plante se poate lua în lapte crud. o lingură hrişcă sau seminţe de floarea-soarelui (unele adaosuri trebuie fărâmiţate şi puse la muiat de seara ca. 1 banană răscoaptă. *Cantitate arbitrară. 1-2 linguri ceapă. trad. mai ales pentru cei fără dinţi). 12 l kg de seminţe de in măcinate — puţin suc de portocale sau lămâie. Întregul amestec se freacă bine şi se condimentează cu sare de mare. apoi un morcov mic (cca 50 g) răzuit foarte mărunt. (n. Pulberea de plante medicinale se poate înlocui cu praf de mirodenii.

fulgi de cartofi: un cartof crud. o lingură ulei. ulei de in sau de măsline. Masa de seară. O altă masă de prânz foarte sănătoasă. indicată îndeosebi pentru cei fără dinţi. nuci). amestecate cu hrean ras. cea obişnuită de zi cu . cu adaosuri de miez de nucă. puţină uruială de mei. Se garniseşte cu sâmburi graşi (alune. pisată dinainte. după reţetele noastre speciale sau lapte nefiert (vezi şi reţeta „fulgi uscaţi"). cu coajă. ceapă. drojdie de bere. pepene sau roşii. presate la rece. este preparată din zarzavaturi tocate cu mixerul (descrisă în reţete). o lingură miez de nucă (alune). Amestecul se garniseşte cu felii de banane. o lingură tărâţe.Masa de prânz Aperitiv: un amestec bogat de diferite soiuri de salate. Se adaugă 1-2 mere rase. Se amestecă îndată cu o banană coaptă foarte bine. zilnică Pentru o persoană. eliminând ingredientele picante. peperoni etc. Alimentaţia dumneavoastră. răzuit mărunt. o linguriţă lămâie. sare de mare. ori de floarea-soarelui. mirodenii. muştar. Amestecul de legume se îngroaşă cu tărâţe şi germeni de grâu. banane etc. Desert: lapte crud. stafide şi smântână. Uruiala poate fi amestecată şi cu mere rase. 13 Desert: „prăjituri" fără cuptor. Vindecarea constipaţiei). În caz de balonare se va mânca mai puţin (vezi cap. Mâncarea principală: 1-3 linguri uruială de ovăz si mei înmuiate în apă.

cam până la 80% substanţe acide. Apare o hiperaciditate constantă. procent care ar fi adecvat posibilităţilor de neutralizare prin metabolism. prin descompunerea produselor alimentare în organism. este reprezentată de zarzavaturile crude (nefierte) (amănunte în cap. din auricule şi creier. . Singura hrană aproape total lipsită de acizi ce poate. Eventual se pot face clisme. din jumătate în jumătate de oră. neutraliza şi favoriza eliminarea acizilor depozitaţi si a reziduurilor din artere. care a vindecat deja (se poate dovedi) sute de bolnavi de cancer. Medicul american Dr. instrucţiuni speciale. în loc de 20%. câte o jumătate de pahar. nocivă pentru corpul uman. Gerson. nu dădea nimic altceva celor grav bolnavi decât 10 pahare de suc de morcovi. Bolnavii cu afecţiuni gastro-intestinale încep direct tratamentul printr-o cură de sucuri de zarzavaturi proaspete presate. astfel că acest surplus devine cauza principală a tuturor bolilor.zi. se bea. pe zi. Aciditatea). în nici un caz conservate. Bolnavii în stare foarte gravă trebuie să fie trataţi şi hrăniţi cu deosebită grijă: referitor la aceasta găsiţi. obţinute din două părţi varză şi o parte cartofi. la sfârşitul cărţii. pune în libertate. în consecinţă.

artrită. afecţiuni gastrice şi intestinale. Dl R. în vârstă de 40 de ani. Fusese de mai multe ori operat pe partea anterioară a trunchiului. a părăsit salonul de muribunzi. cazuri de tuberculoză. lipsa toxinelor a rezolvat cazuri de cancer. I.HRANA VIE — O SPERANŢA PENTRU VINDECAREA CANCERULUI Bolile de care suferă omul. calculi biliari. iau naştere mai ales prin intermediul alimentaţiei şi pot fi vindecate tot numai pe calea unei alimentaţii corecte. şi ajunsese să zacă aşteptându-şi moartea. După cum ne-a re15 . nici unul din ei nu a mai rămas în viaţă cu tot tratamentul aplicat.P. Deoarece. urmare a civilizaţiei. medicii nu s-au mai interesat de el. boli de piele. cât si conturarea unor speranţe pentru acei bolnavi ce au fost „abandonaţi" de medici. Voi prezenta mai jos cazul unui bolnav de cancer (din America) operat. Rusch În ultimii ani s-au obţinut mari succese terapeutice folosindu-se o alimentaţie bazată pe produse neprelucrate termic. boli de inimă. F. scleroză multiplă si alte boli. suferea de un cancer al pielii. care mi-a făcut o deosebită impresie în timpul şederii mele de câţiva ani acolo. în care mai erau încă 15 canceroşi incurabili — după cum am auzit mai târziu. în final. aşa încât cicatricea ajunsese de aproape 50 cm lungime. prostată. diabet. fără nădejde. Cheatham. Dr. Absolut întâmplător i-a căzut în mână o carte despre post şi vindecare prin regim alimentar. rezultatele certifică atât posibilităţile de prevenire a apariţiei bolilor la oamenii sănătoşi. Global.

Ea scrie următoarele: „A trebuit să dovedesc cu riscul propriei mele vieţi ce poate realiza o hrană alcătuită din crudităţi în proporţie de 100%. fosta bolnavă a adăugat la regimul său naturist 40% fierturi. iar tumora ajunsese deja de mărimea unui ou de găină. era convinsă că razele şi operaţiile erau doar o soluţie de compromis.) O altă vindecare a unui caz de cancer. Nodulul s-a micşorat.latat el. În primele două luni nodului de la piept nu s-a micşorat. s-a vindecat. Deoarece. Spre marea ei uimire. Dna Dr. având ca efect cel mult o amânare a evoluţiei bolii. Florida. în care tratamentul este bazat pe regim alimentar şi post. în limba engleză." După însănătoşirea ei deplină. Astăzi conduce în Florida un mare sanatoriu. La Health Resort Springs 33923. refacerea mea era vădită si mă simţeam atât de bine cum de mulţi ani nu mai fusesem. Acest medic suferea de un cancer mamar. Cheatham Changri. După un regim de repaos alimentar alternat cu cure de sucuri proaspete şi crudităţi. a ales alimentaţia de crudităţi pentru a se vindeca. ca medic. Experienţa mea în alimentaţia cu crudităţi. a citit ulterior mai multe asemenea lucrări. (Mărturia sa poate fi obţinută dacă i se scrie. este prezentată de mărturia unui medic danez. Cristine Nolfi.J. care poate convinge pe orice cititor sincer interesat de acţiunea tămăduitoare a crudităţilor. în cartea sa. după aceea au apărut însă primele semne de ameliorare. pe adresa: R. De data aceasta a început un regim strict de crudităţi şi tumora a dispărut pentru a doua oară. Mulţumită acestei experienţe a ajuns la convingerea că crudităţile ar putea tot aşa de bine să vindece orice altă boală. mi-am recăpătat puterile. Şi-a deschis un sanatoriu na- . USA. nodulul a reapărut. „surogate de tratament".

." „. În cazul în care se urmăreşte scăderea în greutate (pentru obezi) utilizarea unei alimentaţii formată integral din crudităţi elimină obişnuita senzaţie de foame." „ În timp ce hrana moartă (fiartă) impurifică sângele şi totodată otrăveşte şi slăbeşte organismul. prin crudităţi. în care toţi pacienţii erau trataţi cu alimente 100% crude.. aceste otrăvuri sunt dizolvate si eliminate.. o alimentaţie formată cu desăvârşire din crudităţi.. deci. deci prin hrană vie.astfel vedem că prin alimentele noastre pe care le-am consumat fierte." „Nu se poate vorbi de un compromis atunci când este vorba de viaţă şi sănătate. pe care vrem să o descoperim în cele ce urmează. singurul drum corect. sângele nostru este puternic otrăvit. Trebuie să urmăm. Datorită marilor ei succese a devenit cunoscută în toată Europa.16 turist (cu hrană de crudităţi).. că în alimentaţia crudă trebuie să existe o taină a sănătăţii. Am putea prezenta încă multe alte cazuri de vin- ." Atât de la Dr. aşa cum este cazul în regimul vegetarian (fără carne). Nolfi. Nu se mai foloseau deloc medicamente. deci. Din aceste exemple trebuie să înţelegem că o hrană. si anume. în care alimentele sunt chiar şi numai mai puţin fierte. poate împiedica vindecarea. Rezultă.. În general." „În timpul acestui regim se pot efectua munci fizice grele? Desigur! Mai mult decât în cadrul oricând alt tip de regim. Dăm mai jos câteva citate din lucrările ei: ". în timpul unei alimentaţii curat naturale (crude) te simţi mai bine ca niciodată.

De ce? Este limpede : enzimele sunt purtătorii de viaţă ce sunt găsiţi numai în hrana nefiartă l Ele nu pot fi fabricate şi. cum făcuse. păcăliţi în această privinţă ? Când. la vremea lor. cercetătorul american Edward Howell a făcut. ştiinţa a făcut mare tamtam asupra importanţei lor. omul oricum trebuie să mănânce). prin alimentaţia cu crudităţi. Au fost cunoscute astfel ce boli pot surveni ca urmare a distrugerii vitaminelor în alimentele fierte şi rafinate (făină albă etc.).decări extraordinare prin folosirea doar de crudităţi. ca urmare. ENZIMELE. pot fi vindecaţi fără să mai dea bani pe medicamente. De ce o asemenea propagandă? Pentru că era posibil ca vitaminele să fie preparate industrial şi să se poată face astfel afaceri! În anul 1940. fiind deci şi materia vie din alimentele noastre (asta atâta timp cât nu sunt distruse prin fierbere) (Journal of the American Association for Medical Physical Research din 15 aprilie 1940).a. s-a descoperit ponderea vitaminelor în viaţa noastră. nu pot constitui o „afacere". această metodă de vindecare şi profilaxie este 17 trecută sub tăcere de opinia publică şi de ce oamenii sunt în aşa hal înşelaţi. o şi mai mare descoperire: cercetând substanţele vitale propriu-zise şi anume. Este uimitor cum de ştiinţa nu a preţuit corespunzător această descoperire extraordinară şi cum de nu s-a făcut nici un fel de „publicitate" în favoarea enzimelor. pentru vitamine. (de mâncat. a dovedit că ele sunt purtătorii vieţii din orice organism viu. aşa că ar trebui să ne întrebăm de ce această cale ieftină şi simplă. cine ar fi in- . în acelaşi domeniu. acum 50 de ani. consultaţii ş. Dacă bolnavii.

fiind seceraţi de aceleaşi maladii ca şi pacienţii lor.teresat să popularizeze o atare realitate? În otice caz. cât şi cele obţinute în tratarea altor boli. sunt trecute sub tăcere. hărţuiţi şi combătuţi fără milă de marea majoritate a medicilor şi a celor din industria chimică. cancerul şi altele. fie că este vorba de înalţi legiuitori — care ar fi primii îndreptăţiţi să ia măsuri pentru o reformă alimentară —. care vrem să fim şi să rămânem sănătoşi. Şi atunci. Ceea ce s-a dovedit neinteresant pentru ştiinţă şi industrie. de Dr. la fel cum s-a procedat şi cu pionierii agriculturii ecologice (neotrăvite). În ciuda tuturor cunoştinţelor si experienţelor ştiinţifice. Atât succesele în tratarea bolilor incurabile. a individului şi chiar a lor proprie. par nici măcar să nu fie băgate în seamă de aşa-numita „cercetare a cancerului". căreia i-au fost alocate sute de milioane de dolari. farmaceutică sau alimentară! Şi medicii? Cei mai mulţi din ei nu ştiu nimic despre imensa valoare de vindecare a crudităţilor. până acum. marea 18 masă a populaţiei a fost lăsată. într-o totală ignoranţă. Lăcomia de bani şi dividende sporite are adesea o mai mare pondere decât interesul pentru sănătatea oamenilor. . Tot ceea ce este în legătură cu alimentaţia bazată doar pe crudităţi este luat în derâdere de mulţi oameni de ştiinţă şi medici şi chiar înfierat. cum ar fi infarctul miocardic. nu ar face-o industria chimică. care au avut realizări esenţiale pentru omenire. este însă foarte important pentru noi. Cărţi ca Rapoarte referitoare la 50 de cazuri de cancer vindecate. au fost urmăriţi. adevăraţi pionieri în slujba sănătăţii. dar care nu au fost realizate prin metode chimice. fie de cel din urmă cetăţean. Marii medici naturişti. Gerson (a cărui metodă este bazată pe alimentaţia cu crudităţi). nu este de mirare că mulţi din ei cad victime aceloraşi boli de nutriţie.

de la cel mai mare la cel mai mic. influenţări spirituale ce pot avea urmări negative pentru psihic. nu numai că ele sunt caracteristice oricărei specii de plante şi animale ci imprimă. Cine doreşte lămuriri în această privinţă se poate documenta din lucrările lui Hans Schwendimann.Aproape toţi. ei conţin scânteia vieţii şi întreţin viaţa vegetativă (de relaţie) în celulele plantelor şi animalelor. se strecoară de multe ori şi înşelătoria. Ce sunt ele. Dar chiar în aceste cazuri unde este vorba. şi în ce constau funcţiile lor ? Este vorba de nişte fermenţi specifici. Există nenumărate tipuri de enzime. clădesc organele acesteia şi le menţin într-o permanentă activitate. de fapt. Astfel se face că unele persoane insuficient informate au ajuns. urmând atare practici. Acestea sunt administratorii şi . de cauze psihice. particularitatea ei specifică. oricărei fiinţe. în reas-ar putea preveni multe maladii şi neajunsuri. în fond. în ospicii sau au recurs la sinucidere. acestea fiind. ce favorizează apariţia unei anume boli. Din păcate. În această privinţă dau dreptate medicilor atunci când atrag atenţia asupra practicilor oculte — „Biblia" acestor „metode de mântuire" propovăduind constrângeri şi renunţări deosebit de dure —. Se 19 remarcă însă cu uşurinţă că nu toate suferinţele sunt provocate de o alimentaţie necorespunzătoare. nici o creştere sau perpetuare fără prezenţa enzimelor. Nu există nici o diviziune celulară. S-a creat convingerea că bolile sunt un dat al sorţii. Să ne întoarcem la enzime. totodată. sub acoperirea conceptului de „medicină naturistă". se pare. deoarece legile fireşti ale naturii pot fi încălcate şi în alt fel. sunt condamnaţi să se zbată într-o suferinţă continuă. lipsa de crudităţi are şi ea partea ei de vină.

ca şi vitaminele. Ei sunt secretaţi de glandele digestive şi reglementează digestia. ele trebuie procurate din afară. În corpul uman există două tipuri de enzime. Celelalte. sunt cele care ne interesează. De aici ne putem da seama de enorma însemnătate a enzimelor pentru sănătatea noastră. Sunt infinit mai importante decât vitaminele. Pentru ca să înţeleagă prezentarea ce urmează asupra formării cancerului. Spre deosebire de fermenţii digestivi. este necesar ca cititorul să 20 cunoască mai bine deosebita importanţă a funcţiilor enzimelor. îndeosebi. al animalelor şi plantelor. ca şi cum ar putea gândi. Dintr-o categorie fac parte aşa-numiţii fermenţi (enzime endogene). gata să încolţească. enzimele propriu-zise. realizează metabolismul celular. Ceea ce ele realizează în interiorul organismului nostru constituie cea mai mare minune a lumii vii. Pătrunderea enzimelor în celulele noastre şi mai apoi legătura ce se formează între ele poale fi comparată cu o exogamie — . Această rânduială înţeleaptă constituie o lege a naturii.executorii pe care natura i-a pus în orice creaţie vie. cel parcurs de celulele propriului nostru corp. Toate puterile şi frumuseţile pe care enzimele le-au depus într-o plantă tânără. pe care organismul şi-i poate fabrica singur. corpul nostru nu poate produce enzimele eterogene. care exercită mai curând funcţia de substanţe ajutătoare ale enzimelor şi de „curieri" ai acestora. Ele dirijează procesele chimice în fiecare organ al omului. printr-o anume alimentaţie. exogene. Acestea produc în organism acţiunile sus-amintite şi. ne sunt acum oferite nouă — ele fiind constituenţi indisolubili ai componentelor alimentaţiei de crudităţi — şi vor intra într-un alt ciclu de activităţi. După cum arată şi prefixul „EX". într-o legumă sau într-un fruct.

este însoţită de tot felul de neputinţe. Ele ajung apoi stăpâne în „casă" şi asigură existenţa şi înmulţirea celulelor. calculilor biliari. bolilor de inimă. a cancerului şi a o serie întreagă de alte afecţiuni. o creştere a imunităţii împotriva bolilor. enzimele se îngrijesc ca sângele să fie purificat de toxine. în rinichi şi glandele pielii. arterosclerozei. Ceea ce înseamnă un surplus de energie şi mai multă rezistenţă. 21 în ficat funcţionează ca nişte chimişti inteligenţi. o mai bună funcţionare a glandelor şi.intrarea într-o familie prin căsătorie. conduc cu îndemânare producerea de hormoni. Înseamnă frumuseţe. cu atât organismul este mai bogat în enzime. cu atât mai uşor pot să ne ferească de toate aceste suferinţe. În glande. cu atât mai multe sunt izvoarele de viaţă ce se revarsă în corp şi din care se pot forma tot mai multe celule tinere. Numai aşa . de regulă. mai mari sau mai mici. Cu cât alimentaţia noastră conţine mai multe enzime „proaspete". de exemplu. ca urmare. acţionează ca nişte adevăraţi mecanici. controlând toate funcţiile corpului. curăţirea sângelui şi a ţesuturilor de tot felul de substanţe reziduale etc. o dată cu ele scade şi puterea de viaţă. Prin îmbătrânire numărul lor scade şi. Aceşti operatori vii. Iar exemple de aceeaşi natură pot fi găsite la infinit. Cu cât omul este mai tânăr. am putea spune spiriduşi inteligenţi. mai ales la o vârstă mai înaintată care. Dacă enzimele pot să vindece şi să cureţe (să elimine toxinele). Şi totul contribuie la vindecarea artritei (una din bolile ce produc cele mai mari depozitări de săruri). o mai bună reglare a greutăţii corporale. De aici rezultă că îndeosebi persoanele mai în vârstă au nevoie de o alimentaţie bogată în enzime.

Cele mai mici şi superficiale vase de sânge ale corpului sunt curăţate de depozite fiind mai bine irigate. din alimente. ca urmare a lipsei en- . gălbenuşul de ou. mai ales. anghina pectorală şi împiedică infarctul miocardic. sucurile de zarzavat. iar formarea ridurilor se opreşte. nou-născutul având nevoie de o cantitate suplimentară de forţă şi energie faţă de pruncul ce va deveni. Alimentaţia vie (crudităţile) constituie şi cel mai bun tratament de înfrumuseţare. Am mai arătat că aprovizionarea celulelor corpului cu enzime exogene. înfăţişarea proaspătă. embrionii de seminţe — obţinuţi prin încolţire şi.vor fi ferite de oboseala şi neplăcerile bătrâneţii. Apoi se reglementează activitatea glandulară înlăturându-se pericolul obezităţii sau slăbiciunii. pielea redevine elastică. ca o taină în faţa căreia omul trebuie să-şi recunoască neputinţa. Se accelerează reînnoirea celulelor. Pierderea cea mai importantă. Cel care foloseşte regimul natural de crudităţi trăieşte o întinerire treptată. zaravatul fraged. În acelaşi fel crudităţile vindecă hipertensiunea. În descrierea noastră am prezentat funcţia enzimelor ca pe o adevărată minune. Aşa că lăsăm pe seama cititorului să decidă dacă distrugerea acestor enzime prin fierbere. Laptele matern din primele zile conţine de cinci ori mai multe enzime decât laptele de mai târziu. 22 o orânduială înţeleaptă. ce poate fi echivalată cu o micşorare a vârstei biologice cu până la 20 de ani de viaţă. chiar şi în ceea ce priveşte activitatea sexuală. tinerească. constituie o lege a naturii. laptele crud. nerespectarea lor. De aici. Crudităţile cele mai bogate în enzime sunt: germenii de grâu — partea germinativă a bobului. pasteurizare sau prin alte procedee întâlnite în industria alimentară nu reprezintă o ignorare a legilor naturii.

bogat în calciu şi crudităţile. Alimentaţia naturală nu generează deci carii dentare şi. rezultând compresiunea nervilor. Deficienţa structurii osoase se instalează de cele mai multe ori încă din perioada fragedei copilării (vezi subcap. astfel. ascunse. se transformă în săruri minerale anorganice. bursucul jderul nu s-au constatat astfel de probleme deoarece ele nu au fost hrănite cu mâncare gătită. iar pe de altă parte. Ei au dreptate. este favorizată apariţia oricăror maladii. se instalează tot felul de boli perfide. nutritive. Fără enzimele corespunzătoare. o optime din copiii înscrişi la o şcoală dintr-uri oraş din Elveţia aveau deviaţii ale coloanei vertebrale. ele rămânând în cea mai mare parte fără valoare. calciul. depozitându-se ca reziduuri. fiind vorba de o alimentaţie defectuoasă. Sămrile minerale organice. dar ceea ce se pierde sunt enzimele legate organic de 23 săruri. ca: vulpea. urmări ale acestei deficienţe. potasiul. la craniile de câini şi pisici. După cum scria un cotidian elveţian. Oasele cedează pentru că sunt demineralizate. nici multe alte boli distrofice ca: artroza. Cele mai multe fracturi de oase sunt de asemenea.zimelor din hrană. Chimiştii susţin că prin fierbere nu se distrug sărurile nutritive. durerile în articulaţiile şoldurilor şi ale coloanei vertebrale. foarte mulţi dinţi cariaţi. La ameliorarea demineralizării contribuie întinâi laptele nefiert. în timp ce la craniile animalelor sălbatice. Este un adevăr confirmat şi de următorul fapt: La grădina zoologică din Schaffhausen s-au găsit. sărurile nu pot fi transformate şi asimilate astfel încât să fie utile. . Alimentaţia sugarilor). în consecinţă. sciatica. o constituie deprecierea sărurilor minerale. Expresia „ţinută defectuoasă" este greşit folosită. pe de o parte. fierul şi altele. printre care fosforul.

Oricare ar fi situaţia. boli de inimă. umezeala sau curentul. ceea ce generează. care provoacă senzaţia de oboseală şi greutate în mişcări. ele se depun în mare parte în corp. Un corp curăţat de tot ceea ce nu-i este folositor. o altă serie de boli. Deci merită de mii de ori măcar să încercăm schimbarea regimului. ci lipsa de enzime ca urmare a unei alimentaţii deficitare. Cauza este în realitate tot sedimentarea. care se acumulează în încheieturi şi în muşchi se cristalizează. hipertensiune arterială. Gripa constituie „o soluţie de nevoie" la care face apel natura pentru a curăţi din când . calculi biliari. Pare de necrezut. medicaţia şi hidroterapia (băile) nu prea sunt de mare ajutor. Paralel cu lipsa de săruri minerale. Întrucât organele de excreţie nu sunt capabile să facă faţă unui debit atât de mare de substanţe reziduale. Unii acizi. pe un agent patogen. ca urmare. Cauza principală nu este frigul.Cele câteva exemple de afecţiuni datorate unei alimentaţii deficitare. prin metabolizare. consecinţa fiind apariţia reumatismului şi artritei. Alimentele fierte produc. prin intermediul crudităţilor.fără de care virusul nu poate face nici un „pas" în organism. o mare cantitate de deşeuri şi acizi care ajung în sânge. urmând ca apoi să fie eliminate. sau pe un aşa-numit virus. boli de piele şi nenumărate alte afecţiuni. Se aruncă vina pe un germen. nu se îmbolnăveşte. nesănătoase sunt numai o mică parte din bolile consecutive demineralizării. pricinuind multiple suferinţe. evoluează şi intoxicarea sângelui şi a organelor cu reziduuri. dar eu susţin că şi cauza tuturor bolilor infecţioase este aceeaşi: „sedimentele inutile" formate din cauza unei alimentaţii greşite. Alte substanţe nefolositoare se depun în alte regiuni şi dau naştere la ateroscleroză. dacă nu este cunoscută şi îndepărtată cauza ce a generat această insuficienţă.

atunci caută să cunoşti hrana naturală! Copiilor le plac mult crudităţile. deoarece marile concerne din industria chimică. Dragostea părinţilor s-ar manifesta 25 mai bine dacă ei înşişi ar fi un exemplu bun. De ce să-i lăsăm pe copiii noştri. Faptul că astăzi cei mai mulţi medici sunt de-a dreptul „dependenţi" de „chimicale" ne îndeamnă să credem că pregătirea lor profesională este indirect impusă de industria chimică. ni se răspunde. mi-a spus cineva. „Papagalul vecinului nostru nu are voie să mănânce alune prăjite pentru că se îmbolnăveşte". să nu aibă nevoie de vaccinuri foarte primejdioase şi dăunătoare. în curând nu vor mai fi oameni sănătoşi. dar o atare recunoaştere ar constitui o catastrofă. de care trebuie să avem infinit mai multă grijă. este de-a dreptul absurd să încerci. din păcate. să mănânce alune prăjite? Animalelor din grădina zoologică le este interzis să mănânce alimente gătite pentru că se îmbolnăvesc. să înfrângi temperatura pe cale artificială. în Elveţia. De ce nu li se spune acelaşi lucru şi oamenilor care se îmbolnăvesc? De ce nu li se spune că milioanele donate pentru lupta împotriva cancerului ar fi putut fi mai bine folosite dacă lumea ar fi lămurită în ceea ce priveşte alimentaţia? Desigur. într-o atare situaţie. Conducerea. toate fabricile de preparate alimentare şi chiar multe spitale ar trebui să-şi închidă porţile. Bolnavii constituie o necesitate vitală pentru cei sănătoşi dar. pentru că boala prin însăşi natura ei obligă la nemâncare. instituirea unei catedre naturiste a fost respinsă şi împiedicată permanent de o anumită clasă socială. Vrei să-ţi fereşti copilul de boală. Şi ce-ar mai putea spune un popor. Este scandalos că până astăzi.în când corpul. . schimbându-şi propriul lor regim de alimentaţie. să-i iubim mai mult. reprezentanţii poporului sunt aparent fără putere în această privinţă.

Nu e rnai puţin adevărat că şi lipsa sărurilor minerale — prin fierberea alimentelor — are o parte de vină. în apariţia altor boli. Există indivizi cu o ereditate deosebit de viguroasă : dacă vor mânca moderat şi vor da dovadă de cumpătare în toate pot ajunge la vârste înaintate şi cu o alimentaţie obişnuită. alte tratamente şi chiar şi transplanturile de inimă. biologii au descoperit că pentru metabolizarea anumitor alimente sunt necesare enzime ce sunt legate organic de alimentul respectiv. razele. pentru că. sunt de prea puţin folos. când una din ele va fi închisă se vor deschide. întreg corpul suferă. Iată deci de ce este o mare greşeală să tratăm numai simptomele. de-a lungul anilor. de puterea de adaptare a organelor. ceea ce până la urmă a dus la deteriorarea totală a organismului. Dar rareori un atare individ . după cum vom vedea. injecţiile de-a dreptul otrăvitoare. ei nu pot înlocui decât în mică măsură procesul natural. În orice boală. altele. pentru că „murdăria" trebuie cât de cât eliminată. Nu rareori este vorba de oameni ce nu au fost niciodată bolnavi. Dar dacă enzimele respective lipsesc. mai ales cei produşi de pancreas. Din păcate. alături de formarea sedimentelor nocive. dacă nu vrem să recunoaştem adevărata cauză a bolii. ele pot fi comparate cu nişte supape. O inimă străină transplantată într-un corp bolnav. corpul ştie să se ajute singur. 26 sedimentele s-au tot depozitat. De fapt. Se poate însă obiecta: cum se face că oamenii care mănâncă totul fiert reuşesc să supravieţuiască? Asta depinde. sau un infarct miocardic le pun capăt vieţii în floarea tinereţii. De cele mai multe ori medicamentele. plin de sedimente.şi-aşa încercat de atât de grele suferinţe ? Mulţi oameni sunt atât de „plini de sedimente" încât deseori bolile ce le ameninţă direct viaţa. Sănătatea lor aparentă a făcut ca situaţia lor să fie cu mult mai gravă. preluând o parte din fermenţii digestivi. automat. va ceda în curând.

Dacă aceste otrăvuri au puterea să conserve şi să omoare microbii. Fiecare tip se prezintă sub forma unei excrescenţe generate într-o anume situaţie favorizantă. a căror înmulţire şi creştere haotică generează excrescenţe care se constituie în ulcere. sau cel puţin să le diminueze proprietăţile. îngrăşămintele chimice. Există diferite tipuri de cancere. conservanţii toxici. fără să fie vorba de existenţa unui virus cancerigen transmisibil. Formarea cancerului este favorizată de acţiunea unor chimicale şi otrăvuri. Există o deosebire esenţială între expresiile „slăbiciunea bătrâneţii" şi „infirmităţile vârstei". de fapt. pentru că lipsesc enzimele vii care acţionează şi curăţă. de exemplu pesticidele. în caz că au pătruns în celule. ci boala. FORMAREA CANCERULUI Există o corelaţie izbitoare între lipsa de hrană crudă şi formarea cancerului. cu atât mai mult ele se pot forma dacă se infiltrează şi toxinele. medicamentele chimice. cancere. ele sunt capabile să distrugă şi enzimele. care începe să scape de sub control. insecticidele.este ferit de boli şi de infirmităţile bătrâneţii. sau unde puţinele enzime sunt ani- . Absenţa crudităţilor deci şi a enzimelor influenţează negativ diviziunea celulelor. iar celulele anormale încep să se înmulţească vertiginos dând naştere la tumori canceroase. mioame etc. Iau naştere astfel aşa-numitele celule „greşite''. În atare situaţii nu este de mirare că enzimele pot pierde total controlul asupra unora din celulele corpului. nicotină şi sarea de bucătărie şi multe altele. greşită deoarece cauza infirmităţii nu este bătrâneţea. În celula în care creşte procentul de deşeuri. Dacă numai prin lipsa enzimelor se pot naşte celule anormale. Expresia „infirmităţi ale bătrâneţii" este. clorul şi fluorul din apa de băut. mai ales în ceea ce priveşte mecanismul de diviziune. tumori.

enzimele. Există şi dovezi în favoarea veridicităţii afirmaţiilor noastre şi anume. ca şi majoritatea alimentelor. trebuie să dăm speranţe femeilor sănătoase din punct de vedere organic dar rămase sterile. în acea vale liniştită s-a construit o şosea. aşa cum se întâmplă în cazul tuturor virozelor. . Pe de altă parte. acolo poate apărea boala şi există supoziţia că se poate forma celula canceroasă. ci numai pe cale biologică. Suntem convinşi de faptul că boala canceroasă nu este produsă de un virus special. o comunitate care trăieşte într-o vale foarte izolată a munţilor Himalaia. erau consumate în stare crudă. chimic. care nu pot fi produse într-o fabrică. Acolo nu se ştie nimic despre fabrici şi produse alimentare. că pot avea totuşi copii dacă se vor hrăni doar cu alimente crude. anume. imature. Aşa a început civilizaţia! Zahărul rafinat. de exemplu. Laptele. sarea de bucătărie şi altele asemănătoare şi-au făcut intrarea în viaţa oamenilor şi au început să le submineze sănătatea.hilate şi distruse de toxine. în care aproape că nu se cunoşteau cancerul şi alte boli de nutriţie. a celor născuţi cu sindrom Down (mongolism). Un antidot ar otrăvi şi mai mult corpul bolnav de cancer. are aceeaşi cauză ca şi ivirea cancerului. Autorul ar mai îndrăzni să afirme că apariţia copiilor anormali ca. Din păcate. îngrăşăminte artificiale şi chimicale. populaţiile primitive. lipsa de hrană crudă: se formează celule germinative imature sau anormale. Aşa era cazul tribului Hunza. Iar viitoarele mame care se hrănesc cu crudităţi vor avea naşteri uşoare. de aceea nu s-a găsit şi nici nu se va găsi vreunul! După experienţa noastră. Naşterile timpurii. de aceea putem fi siguri 28 că nu este molipsitoare. există un singur mijloc.

din întreaga lume. meritele enzimelor şi existenţa nenumăratelor vindecări de cancer prin crudităţi şi să publice. Nenumăratele cazuri de vindecare a cancerului prin alimentaţie crudă. Revista . nici iradierile (dimpotrivă. reprezintă o realitate şi nu mai trebuie trecute sub tăcere. în special cancerul. neotrăvită (cu îngrăşăminte biologice). a doctorului Gerson : Rapoarte asupra a 50 de cazuri de vindecări de cancer. rezultatele obţinute în acest domeniu. cu regim de crudităţi. Atâta timp cât cauza cancerului nu este recunoscută şi îndepărtată. Bolnavii de cancer iradiaţi constituie un exemplu de tratamente de mântuială.putem spune că sunt excluse. Este de dorit sa se introducă si să se stimuleze practicarea unei agri29 culturi biologice. Şi acest medic vindecă. Doctoriţa Nolfi a ştiut precis de ce nu s-a lăsat iradiată sau operată. aş vrea să atrag atenţia celor care se îndoiesc asupra lucrării. Din toate cărţile deja apărute despre vindecările de cancer prin regim alimentar. Şi ea îşi argumentează riguros atitudinea. nu folosesc nici operaţiile. un ţesut iradiat este mai greu de vindecat chiar prin alimentaţia cu crudităţi). în sfârşit. De aceea este de datoria conducătorilor noştri să experimenteze şi aplicarea metodelor biologice în agricultură. sunt toţi orientaţi spre chimie) să recunoască. unul se datoreşte cancerului. Împotriva unor astfel de tratamente de mântuială oamenii trebuie avertizaţi. după cât se pare. iar banii pentru cercetările oncologice sunt dăruiţi de populaţie. Creşterea numărului cazurilor de cancer a ţinut pasul în mod uluitor cu creşterea folosirii substanţelor chimice în agricultură şi în industria alimentară. este de datoria cercetătorilor (care. în sfârşit. deja amintită. Deoarece la fiecare patru decese.

Cum să poată sistemul de agricultură biologică. în Elveţia se întâmplă tocmai contrariul. Eu cred că şi populaţia ar fi de acord cu această propunere.S-a putut face constatarea că laptele lor conţinea. sunt imediat vândute când ajung pe piaţă. După «afacerea brânzeturilor».se întâmplă chiar contrariul. în medie. anticancerigene. în sensul că s-a interzis să se specifice «fără insecticide». în întreaga lume se pune problema apărării consumatorilor. În toamna anului 1968.Sănătatea poporului (Elveţia) din aprilie 1971 *scria : „Federaţia elveţiană ar trebui să folosească măcar o parte din milioanele pe care le are şi le cheltuieşte în cercetarea agricolă (metode toxice). Ziarul Reformă şi dietă din iunie 1975 scria: „Într-o atare situaţie este de neînţeles că forurile sanitare nu fac totul pentru a stimula o agricultură fără otrăvuri. Când astăzi. reprezentanţa elveţiană pentru produse alimentare şi-a schimbat atitudinea. alimentele biologice. pentru experimentarea biologică". . cu alte cuvinte se face totul pentru îngreuierea apariţiei pe piaţă a produselor obţinute printr-o agricultură care se foloseşte de metode agrotehnice biologice. Din păcate . în spitalul cantonului Aargau au fost consultate mai multe mame. S-a insistat chiar pentru îndepărtarea specificaţiei bio şi «cultivat biologic». După câte aud. Suma de şase milioane strânse constituie prin ea însăşi un semnal privind dorinţa poporului de-a scăpa de teama cancerului şi de pericolul pe care îl constituie. în care lucrează în mod cinstit peste 700 de familii de ţărani. şi anume. de 15 ori mai multe insecticide decât nivelul admis pe plan internaţional la laptele de vacă pentru adulţi. consumatorul nu mai poate şti ceea ce este cultivat cu chimicale şi ceea ce este fără.

I-a recomandat şi un regim sărac în carne şi sare. injecţii care ulterior au devenit din ce în ce mai dese. Tatăl meu nu avea decât 56 de ani şi era bolnav de câtăva vreme. să prezinte consumatorilor produsele obţinute. nu i-a mai prescris nici un alt tratament. El a început prin a-i face din când în când câte o injecţie.să dovedească că face o muncă de pionierat. . parcă erau nişte putinele de bătut untul şi. dacă acestea nu au voie să poarte indicaţia «fără otravă» sau «cultivat biologic» ? " 31 DIFERITE VINDECĂRI Prin alimentaţia cu crudităţi şi post poate fi vindecată orice boală. acesta a fost nevoit să vină de două ori pe zi să-i facă injecţiile 32 Din cauza retenţiei de apă s-a accentuat şi astmul. în afară de injecţii. fără interzicerea totală a cărnii. a fost chemat cel mai bun medic din regiune pentru a-1 trata. deoarece. deoarece accepţiunea de „regim sărac în carne" este foarte elastică. O impresie adâncă mi-a făcut vindecarea tatălui meu. Raţionamentul logic îmi spunea că organele pacientului nostru ar necesita. Starea bolnavului se înrăutăţea văzând cu ochii. Picioarele tatălui meu se umflaseră aşa de rău. ba mai mult. Sfaturile mele nu au fost luate în consideraţie. deoarece n-a mai fost în stare să se ducă el la doctor. La data aceea nu eram încă adept al alimentaţiei de crudităţi şi aveam puţine cunoştinţe şi puţină experienţă în metoda de vindecare naturistă. care suferea foarte rău de edem cardiac şi astm. dar care nu s-a dovedit a fi eficient. prin post parţial. demnă de urmat. o curăţire temeinică şi o refacere şi că ar trebui să evite alimentaţia cu carne şi sare. Se pare că nici doctorul nu mai credea într-o vindecare.

Fiind obişnuit cu o mâncare picantă. Chiar începând din a doua noapte a putut să se odihnească. îi plăceau sandvişurile lui cu ceapă. în loc să vindece. încât bolnavul nu dormea nici ziua nici noaptea. regimul de care vorbeai?". se sinucid prin patima asta de a mânca. fără să-şi dea seama. devenise. într-atât încât există indivizi care. El nu primea nimic altceva decât câteva linguri de ceapă tocată întinsă pe o felie de pâine cu puţin unt şi o ceaşcă de ceai diuretic concentrat. am încercat cu ceaiuri de plante. Ori de câte ori încercam să-1 conving pe tatăl meu să încerce un alt regim alimentar. constituiau cauza bolii. Adesea mi se părea că nu ar putea să existe chinuri mai grozave decât cele prin care trecea bietul meu părinte. Când suferinţa şi-a atins apogeul şi sfârşitul părea aproape. în pulpa piciorului şi nu se cicatriza . ar fi mâncat mai mult decât i se oferea. De acum înainte nu a mai avut voie să stea la masă împreună cu familia. deocamdată. deoarece nu s-ar fi putut abţine de la delicatesele oferite. tatăl meu m-a întrebat: „Şi cum este. de fapt. Toată noaptea gemea. în sfârşit. În cursul a 24 de ore edemele de la picioare dispăruseră.insuficienţa cardio-respiratorie fiind aşa de rea. Pentru început. criza cardiacă dispărând complet. a contribuit la agravarea bolii. îmi răspundea: „Doctorul ştie mai bine". atâta timp cât stomacul era umplut cu mâncăruri care. Fără a întreba pe medic. Chiar şi otrava injecţiilor. de doi ani. Atunci mi-am dat seama pentru prima oară cât de ataşat este omul de obiceiurile sale culinare. docil şi dispus să-mi primească sfaturile. dar nici ele nu i-au putut fi de nici un ajutor şi nu i-au adus nici o alinare. O rană pe care o 33 avea. mânca acelaşi fel la toate mesele. Dacă i s-ar fi permis. de la început.

iar regimul de crudităţi trebuie să aibă o marjă de timp până când puterea lui de curăţire să poată acţiona. ci şi neplăceri mai mici. Din clipa când a schimbat regimul. nu se simt obosite şi nici nu simt nevoia să doarmă. oboseala şi constipaţia. susţin ele. eczema. Mai bună decât terapia este profilaxia bolilor prin hrană vie. Mărturisesc că nu am exagerat cu nimic. au un rol de seamă. mişcarea corporală şi dieta. din cauza periclitaţii si sensibilităţii lor. calculii biliari. după o noapte „albă". Totul părea o minune după o suferinţă aşa de grea. care nu sunt socotite boli. de 34 tipul celei cu crudităţi. Chiar în ziua următoare. Bolile de nutriţie prin excelenţă. cum sunt: apendicita. Nu trebuie însă să uităm că nimeni nu este. un tratament mai urgent. Însănătoşit trecuse cu toată inima de partea regimului. nu a mai făcut nici o injecţie. din naştere. cum ar fi cele pentru cafea. Chiar şi . solicitând. respiraţia corectă. Există persoane care afirmă că crudităţile ar putea să înlocuiască somnul deficitar. răsuflarea rău mirositoare. aerul apa. totuşi. tutun sau băutură se recomandă o perioadă de post total. vindeca prin regim. artrita şi multe altele se pot. Din acest motiv am adăugat capitolul: Indicaţii deosebite pentru anume bolnavi. Nu numai bolile grave pot fi vindecate prin regim de crudităţi. vegetarian. de asemenea. Din când în când îi mai îmbogăţeam lista de bucate deşi mai trebuia încă să sufere de foame. ca de pildă durerile de cap. iar în săptămâna următoare tatăl meu a mărşăluit doi kilometri până în satul vecin. Automat aceasta aduce cu ea un fel de viaţă raţională în care soarele.s-a vindecat în şapte zile. În cazurile în care este vorba de unele vicii.

şi anume că animalele s-au îmbolnăvit şi au murit. alimentele grase sau fierte în grăsime. Pentru a obţine răspunsul corect la întrebarea noastră. laptele fiert sau pasteurizat. aşa cum erau ele obişnuite în libertate. slănina. care trăiesc în libertate. următoarele preparate gătite: pâinea albă şi intermediară. de frica agenţilor patogeni? Tocmai contrariul a ceea ce se urmărea. chiar exemplare unice — cu hrana lor naturală. când s-a început alimentarea animalelor sălbatice cu hrană fiartă.regim de crudităţi parţial poale genera o destul de mare putere de rezistenţă faţă de boli. de aceea. derutante. ne putem ajuta făcând o serie de comparaţii cu ceea ce se întâmplă în lumea animală. Unele au devenit chiar incapabile să se mai reproducă. ciocolata. Trebuie însă îndepărtate pe cât posibil. fiartă sau friptă. în general nu se îmbolnăvesc. nefiartă. De ce animalele sălbatice. CARE ESTE TIPUL DE ALIMENTAŢIE SPECIFICĂ OMULUI ? Deoarece a fost un timp în care oamenii s-au hrănit mai mult cu carne de vânat. prăjiturile. ouăle fierte. Astfel de concluzii sunt însă puţin întemeiate şi. excesul de sare. S-a trecut din nou la alimentarea animalelor — unele fiind deosebit de preţioase. Ce categorie de animale e mai apropiată de om în ceea ce priveşte . zahărul rafinat. După aceea s-a putut citi în ziare că până şi animalele foarte rare au început să aibă pui. în timp ce printre popoarele civilizate de astăzi cu greu se mai poate afla un om sănătos ? Care a fost rezultatul experienţelor făcute în grădinile zoologice. se putea trage concluzia că noi am fost creaţi pentru alimentaţia cu carne şi pregătirea ei la foc este normală. folosirea zilnică a cărnii (cel mult o dată sau de două ori pe săptămână).

Maimuţa antropoidă este singurul animal al cărui aparat digestiv este alcătuit şi funcţionează întocmai cu cel al omului. saliva lor este acidă. carnea rămâne prea mult timp în interiorul acestuia.anatomia şi fiziologia aparatului digestiv ? E vorba. Substanţele de putrefacţie trec prin peretele intestinului. pe când a omului este netedă. şi generează diverse boli. limba lor este aspră la pipăit. mai puternic. pe când a omului este alcalină. de categoria animalelor de pradă. a ierbivorelor. în interior intestinul lor este neted. a omnivorelor (de ex. la animalele de pradă. porcul) sau a acelora ce se hrănesc 36 mai ales cu fructe (maimuţele)? Gorila. Teoria lor va rămâne mereu sub semnul întrebării. de exemplu. pe când ale omului sunt tocite. iar măselele lor sunt zimţate. Susţinătorii teoriei evoluţioniste şi-ar sparge capul cugetând pentru ce aparatul nostru digestiv nu s-a adaptat treptat la alimentaţia pe bază de carne sau măcar de ce nu a ajuns să fie asemănător cu cel al omnivorelor (porcul). Toate acestea nu dovedesc oare că . pe când al omului este cutat. omul) atunci când e pus în situaţia să digere carnea. iar intestinul său este ondulat şi de cinci ori mai lung decât al animalelor carnivore. Deoarece acidul clorhidric al omului este prea slab pentru digestia cărnii. ceea ce înseamnă că un carnivor poate să mistuie mai uşor plante şi fructe comparativ cu un mâncător de vegetale şi de fructe (vaca. în sânge. oare. Intestinul carnivorelor este de cinci ori mai mic decât cel uman.. Organele digestive ale omnivorelor se aseamănă mai mult cu cele ale animalelor de pradă decât cu cele ale oamenilor. chiar şi acidul gastric este mult mai „acid". nu mănâncă nici un pic de carne. ceea ce produce putrefacţia şi mirosul urât. maimuţa.

dar aspectul tubului lor digestiv a rămas acelaşi. Sunt multe soţii tinere care. la vârsta de 30. În urma acestei constatări. în consecinţă. 40 sau 50 de ani.omul s-a hrănit greşit. Omul şi maimuţa sunt singurele animale 37 dotate cu mâini. orice pomi fructiferi care fac poame bune pentru hrana voastră. o dovadă că pentru hrănirea lor este nevoie în primul rând de fructe. că le mănâncă aşa cum i le-a dat natura. sare de bucătărie. scleroză multiplă. nu suntem îndemnaţi să ne amintim una din primele învăţături despre „nutriţie" pe care Creatorul a dat-o primei perechi de oameni şi care este scrisă pe prima filă a Bibliei? Stă scris: „Iată. de aceea este gata să se îmbolnăvească de orice fel de boală posibilă ? Animalele ierbivore nu au gheare pentru a prinde şi sfâşia vânatul. Maimuţa se hrăneşte şi cu boabe de plante şi cu frunze netede. caută să le pregătească „tot felul de bunătăţi". din dragoste pentru soţii lor. nu le trece cu vederea." Iar spusele acestea au valoare de lege a naturii. Civilizaţia a produs schimbări fundamentale în modul de viaţă al oamenilor. stop cardiac sau altă boală caracteristică so- . cu care să se poată căţăra pentru a-şi lua fructele din pom. şi alimentaţia omului ar trebui alcătuită. de cancer. Dacă găseşte rădăcini şi bulbi comestibili. putem spune deci că vom fi cu atât mai sănătoşi cu cât alimentele noastre vor fi puţin preparate. v-am dat orice iarbă care face sămânţă. Nu ştie nimic despre fiert. şi bineînţeles. despre otrăvurile conservante! Referindu-ne la noi. mai naturale. din fructe! Între acestea ar trebui socotite şi nucile şi seminţele. zahăr rafinat. Şi când ne aşteptăm mai puţin. ceea ce ar corespunde cu salata noastră. primim trista veste despre moartea cutărei sau cutărei cunoştinţe. Şi astăzi el este la fel cu cel al maimuţelor antropoide. în primul rând. deoarece pentru o atare hrană am fost noi creaţi.

simplu. din anii tinereţii. poate chiar numai sucuri proaspete. că noi am fost creaţi pentru un alt fel de alimentaţie. Dacă. să-i explice. prematură. dar numai din neştiinţă. De aceea suntem convinşi că. îmbuibându-i cu toate delicatesele artei lor culinare. să citim măcar o carte despre cum să ne menţinem sănătatea! Din nenumăratele cazuri nenorocite pe care le ştim personal. Am cunoscut un om căruia. şi-au osândit soţii la o moarte sigură. nici un cancer n-a mai evoluat în timpul unui atare regim. Jumătate din „avere" a fost dată medicilor. cu . Aceste tinere doamne au avut intenţii bune. ar fi existat cineva care să-l lămurească. iar suferinţa celor din familie a fost mai groaznică.pentru o vindecare care nu a avut loc. dacă nu s-ar fi făcut operaţia. ce bine ar fi fost! După experienţele noastre. Şi când te gândeşti că nu găsim însă niciodată timp. cu totul neintenţionat. s-a sacrificat totul. Deşi a fost operat.cietăţii noastre civilizate. vrem să atragem atenţia asupra unuia singur care ni se pare edificator. omul este astăzi complet orb. O tragedie mai mare nici că se putea închipui. iar după un timp începea să se vindece. i s-a format o tumoare ce apăsa pe nervul optic. când soţul şi-a dat obştescul sfârşit. durerile şi chinurile pe care trebuiau să le suporte bolnavii creşteau. omul s-ar fi putut bucura şi astăzi de lumina ochilor! PREJUDICIILE FIERBERII ALIMENTELOR De curând a venit cineva la mine să-mi spună. Şi în cazul lui s-a spus că trebuie operat imediat. totuşi. atâta vreme cât ne simţim „bine". dar toţi specialiştii la un loc n-au mai fost în stare să le prelungească viaţa. altfel va fi prea târziu. că măcar două luni ar fi trebuit să încerce un regim hipoacid.

astfel că legumele şi zarzavaturile nu mai conţin nimic hrănitor în ele. potasiu. îşi pierde 60% din valoarea iniţială. Dr. Dureri şi suferinţe. printre altele. au fost deja amintite în primul capitol. enzimele. Lipsa de enzime are ca urmare faptul că mai mult . vitamina C. Între cele două noţiuni este o mare deosebire. fier. magneziu. a cărei sarcină principală este curăţirea sângelui. că. ci de o „vegetariană". la folosirea cărnii. Pe lângă enzime. „Zarzavaturile fierte în apă sunt cele mai puternic depreciate". dar fierb cele mai multe mâncăruri. într-adevăr. iod şi alte săruri minerale. şi avea 40 de ani. Garten. a murit de cancer. de pildă. Pierderile de calciu. parte prin distrugere. remarcând. în mare măsură. Pro40 teinele îşi pierd 2/3 din valoarea lor nutritivă prin fierbere. o adeptă a alimentaţiei naturiste. fiartă în mod obişnuit. în cartea sa. nu este nici o deosebire între acest sistem de fierbere şi celălalt: în ambele cazuri-sunt distruse substanţele cele mai de seamă. în alte alimente este distrusă doar parţial în timpul preparării mâncărurilor. pricinuite prin fierbere. Astfel de realităţi ar trebui să ne atragă atenţia. Vegetarienii renunţă. Totodată. Dar s-a aflat că nu era vorba de o „naturistă". prin fierbere sunt distruse. şi vitaminele. parte prin coagulare. că varza. substanţele proteice astfel modificate produc mai multe reziduuri şi acizi în urma metabolismului. uite. ce locuia lângă Berna. Toate sărurile minerale se elimină prin apa de fierbere şi prin aburi.un aer triumfător. se pierde total prin fierberea alimentelor mărunţite şi la fierberea laptelui. Aşa scrie un cercetător american. de exemplu în abur. Una din cele mai importante dintre ele. Chiar dacă fierberea se face cu grijă.

pentru că volumul alimentelor scade mult prin . Grăsimile animale şi vegetale solidificate şi uleiul încălzit obliterează arterele şi provoacă hipertensiunea arterială. Cele mai mari prejudicii le suferă însă grăsimile şi uleiurile şi nu numai la fierbere. de aceea este neapărat nevoie de un suport artificial. Cu astfel de pierderi enorme. decât din cele crude. de exemplu. dar nu şi cele fierte: iată o dovadă certă că schimbarea suferită de zahăr şi amidon prin fierbere este categoric dăunătoare. Fructele crude sunt suportate chiar şi de diabetici. care îşi schimbă total compoziţia chimică. Fructele nu trebuie fierte sau sterilizate sub nici o formă. Aşa că. un ajutor deplorabil pentru un mare fiasco! S-a observat că din mâncărurile gătite se mănâncă de trei-patru ori mai mult. modificări chimice inexistente în alimentele care nu se fierb. pe când uleiurile obţinute prin presare la rece le curăţă de depuneri. pe mesele dumneavoastră se găsesc numai alimente cu valoare nutritivă redusă. 41 Aroma şi gustul picant al fiecărui aliment sunt foarte prejudiciate prin fierbere. Într-adevăr. ambele foarte otrăvitoare (dăunătoare). chiar având stomacul plin. Amănunte în plus veţi găsi în capitolul referitor la Bolile de inimă. În acest fel ele devin o reală primejdie pentru oameni. cei mai mulţi oameni sunt subalimentaţi. Prin fierbere sunt degradate chiar şi amidonul si fructoza. între care sarea de bucătărie şi zahărul. predispunându-i la obezitate. la obţinerea uleiului prin presare la cald.de 3/4 din sărurile minerale importante din celulele cornului nu pot fi valorificate de organism. depozitându-se ca reziduuri. ci chiar în timpul procesului de fabricaţie. oricâţi bani cheltuiţi pentru hrană. Conservarea se rezolvă doar prin congelarea lor. cantitativ. sunt cele mai folosite.

erau la acea dată hrana mea preferată. banii daţi pe mâncare. ar fi putut fi evitată. gustul ar putea fi uşor reeducat. mai grave decât toate celelalte. la toate aceste cheltuieli se mai adaugă întreruperea temporară a lucrului (concediile de boală) şi curele de tratament în staţiuni balneoclimaterice. de fapt. mi-am propus ca pe viitor să-mi cumpăr numai câte o cutie. MUNCA GREA ŞI HRANA CRUDĂ În discuţiile asupra alimentaţiei cu crudităţi mi se . şi niciodată să nu cumpăr două deodată. ca să le am pentru două sâmbete : dacă ai în casă tocmai acel „ceva bun". chiar împătrit. Apropo de satisfacţiile gustative. nu am mai simţit nevoia de sardele. În plus. o asigurare de boală care. devine imperios necesară . După aproximativ o jumătate de an.fierbere. Notele medicilor depăşesc de multe ori. depunerile şi creşterea în greutate cu greu mai pot fi evitate. şi astfel. îmi place mai mult alimentaţia mea de astăzi decât mi-a plăcut cea din trecut! Îmi amintesc bine de trecerea mea de la vechile obiceiuri culinare la alimentaţia naturistă. pentru că se ştie că el este o obişnuinţă. abstracţie făcând de suferinţele psihice şi neajunsurile financiare care se instalează în unele familii. Sardelele în ulei. cu greu vei reuşi. totdeauna ispita îţi va da ghes „măcar să guşti"! După un timp mi-am cumpărat o cutie la două săptămâni şi apoi tot mai rar. Iată cât de multe sacrifică omul doar pentru o neînsemnată plăcere culinară! De altfel. cheltuielile adiacente generate de alimentaţia fiartă sunt mult mai ridicate decât costul crudităţilor. Dar. numai 42 sâmbăta. Când am început să schimb regimul. şi care nu pot fi evaluate în cifre. sunt durerile şi chinurile bolnavului. Am găsit în schimb multe alte alimente delicioase. la care trebuie să renunţi. la cutie.

deoarece acestea devorează carnea crudă cu piele şi păr. în concursuri. Este neîntemeiată comparaţia cu efectul pe care îl are carnea asupra animalelor de pradă. proteina îşi pierde. pe când ceilalţi. cândva. că mesele sale sunt alcătuite 90% din crudităţi. . După cum am văzut mai sus. Roos. în lucrarea amintită că. După rapoartele pe care le avem. mulţi erau adepţi ai crudităţilor. Unii erau mâncători împătimiţi de carne. în Germania. de a stimula artificial. Un dublu campion olimpic la înot pe distanţe lungi. adaugă mai departe. iar organismul lor a fost creat şi adaptat exact pentru acest fel de alimentaţie. cu reţinerea de la orice fel de preparate din carne.".spune adesea: „Aş vrea să te văd cum te-ai descurca dacă ar trebui să munceşti din greu!. naturiştii. şi chiar şi în această situaţie hrana crudă şi-a dovedit superioritatea. aproape de final. este doar un mijloc de a biciui. carnea este considerată un aliment dătător de forţă.. 44 În general. nu-şi foloseşte niciodată întreaga sa putere de rezistenţă de la început. Nu mai eşti chinuit nici de oboseală şi nici de sete. în afară de asta. Cine a rezistat mai mult la „tăvăleală" ? După calculele făcute. El atribuie rezistenţa sa neobişnuită crudităţilor şi.. din America. asemenea cafelei. adică dacă aş rezista numai cu hrana din crudităţi. a publicat o carte în care mărturiseşte. printre altele. carnea fiartă conţine numai o fracţiune din valoarea nutritivă a celei crude. În realitate. Ocazional am efectuat şi eu muncă grea. s-a făcut o examinare asupra capacităţii de muncă a unor muncitori. medaliat cu aur la Roma şi la Sydney. Există şi alte dovezi. sunt istoviţi şi cedează.

Pentru a produce un kilogram de carne este nevoie de 10 kg de cereale. Două doamne. Pro45 blema alimentară a omenirii ar putea fi astfel lesne rezolvată. un timp. Un alt dezavantaj al sării din mâncare. Ambele cer să fie satisfăcute şi duc la creştere ponderală. Personal. se acumulează multă apă în corp. Consumul de sare trezeşte în ele o senzaţie anormală de foame şi o sete permanentă. de valoare redusă. consider că utilizarea cărnii fierte este o hrană unilaterală. au făcut o cură de slăbire mâncând. Chiar şi fierul din carne devine anorganic şi. atunci când este vorba mai ales de persoane ce prestează o muncă fizică grea este că. Cele mai multe mâncăruri fierte conţin tot atâta sare cât conţine o hrană specială care se foloseşte astăzi în îngrijirea animalelor pentru îngrăşarea lor. 2/3 din valoare sau poate fi complet distrusă. nici un alt aliment nu încarcă şi nu acidifiază mai mult sângele decât carnea. care. putem spune că ele aproape nu mai există. Au ţinut acest regim pentru a-şi păstra linia suplă. Şi-apoi. din cauza ei. Experienţa a reuşit. cunoştinţe apropiate ale autorului. un rol de seamă îl are cumpătarea. întotdeauna există excepţii. numai carne şi salată. prin aceasta. nefolosibil. considerând carnea un aliment cu valoare nutritivă mare. în plus. ceea ce favorizează şi mai mult apariţia bolilor. Este o tragedie că medicii recomandă carnea şi sugarilor. Dar seminţele de cereale sunt de 10 ori mai valoroase şi mult mai sănătoase. În ceea ce priveşte vitaminele. Se poate replica faptul că unii iubitori de carne ating vârste înaintate. .prin fierbere. Nu după mult timp au murit amândouă de o boală de piele.

iar alţi opt. şi constă în încălzirea alimentelor până la 80 C pentru a distruge bacteriile. Vegetarianul naturist este scutit de această neplăcere. la o şcoală agricolă. N-ar fi oare de-a dreptul fantastic. încă din prima zi de viaţă. savant francez. Opt viţei au primit. pentru a putea urmări ce efect are asupra viţeilor hrănirea lor cu lapte pasteurizat şi cu lapte crud. prin aceasta şi alimentele îşi pierd. s-au făcut nişte experienţe. Doi din prima grupă au murit din prima lună. mai mult sau mai puţin. din valoarea lor intrinsecă. lapte crud. pentru orice antreprenor. Unul dintre viţei a fost scutit de continuarea probei pentru a rămâne în viaţă.la cel mai mic efort. Acum înţelegem de ce acei muncitori vegetarieninaturişti au rezistat de două ori mai mult la corvezi decât ceilalţi. începe să fie eliminată împreună cu sarea. ca fiecare dintre muncitorii lui să aibă o astfel de cărţulie ? DEVALORIZAREA LAPTELUI PRIN PASTEURIZARE Pasteurizarea a fost introdusă de Louis Pasteur. lapte pasteurizat. din Oxford (Anglia): „În Scoţia. aşa cum a dovedit-o un experiment publicat în numărul din iunie al revistei Minte şi materie. Al patrulea viţel a murit la două zile după . Dar. Ce avantaje enorme s-ar crea armatei dacă soldaţii noştri ar fi dispuşi să încerce acest tel de alimentaţie! Ne gândim — în caz de război — la simplificarea tuturor celor necesare aprovizionării şi la faptul că lipsa trupelor de rezervă n-ar mai fi o problemă. Înţelegem şi de ce hrana crudă înlătură oboseala. ceea ce poate aduce prejudicii sănătăţii.

încă din prima generaţie au avut loc avorturi. În generaţia a treia. în timp ce ceilalţi au putut fi salvaţi." Scrisoarea sănătăţii. care au primit toţi lapte nedegradat. Viţeii grupei a doua. găsesc. Tobe. metabolizate. au rămas toţi în perfectă stare fizică. Cercetările s-au extins peste mai mult 47 de trei generaţii de pisici. a dus la moartea lor. La toate pisicile care nu au primit lapte crud. cărămizile vieţii că. Cunoscutul biolog canadian H.încheierea perioadei de probă. Cele hrănite cu lapte crud s-au dezvoltat normal. Enzimele. prin procesele de fabricaţie şi chimizare ale alimentelor. în special calciul. Tot ceea ce rămâne devine o aglomerare de deşeuri ce constituie un depozit de sânge. prin încălzire şi pasteurizare. glanda tiroidă era slab dezvoltată. în sângele încărcat de reziduurile produselor pasteurizate. Animalele au suferit modificări de comportament. La 53% din animale. elementele principale ale laptelui. scrie în cartea sa. organul Asociaţiei Kneipp. Ca urmare. laptele îşi pierde puterea sa dătătoare de sănătate şi calităţile nutritive de îndată ce este încălzit sau fiert. zgâriind şi muşcând. din sudul Germaniei. dându-li-se ulterior lapte nefiert. animalele erau aproape degenerate. un te- . care mişună pretutindeni. Potenger şi Simonsen. Germenii bolilor. au experimentat alimentaţia cu lapte pasteurizat la pisici." După cum rezultă din toate experienţele de mai sus. scria în numărul 2 din 1972: „Doi oameni de ştiinţă americani. toate enzimele de importanţă vitală pentru noi sunt distruse. în cele din urmă. La cele la care laptele pasteurizat a fost hrana principală. nu mai pot fi decât în mică măsură asimilate. de corpul nostru. devenind agresive. fierul şi fosforul. s-a instalat un rahitism grav care.

de la London Hospital. boala fiind într-o fază foarte avansată de evoluţie. rezultatele unor stu- . confirmă aceste adevăruri în cartea sa. Astfel se nasc bolile. Emerich a înghiţit o fiolă întreagă cu bacterii de holeră. s-a descoperit că vaca respectivă suferea de tuberculoză. sperând că se poate încrede în onestitatea lui. prielnic. Copilul probabil că înghiţise milioane de germeni de tuberculoză.. dacă este pasteurizat devine „o uşă deschisă pentru boli si moarte". iată că. După un timp. Probele remediilor: „De ce o ramură uscată este atacată de viermi şi bacterii şi nu una sănătoasă. Oliver.ren propice pentru dezvoltare. pentru dezvoltare. avea o constituţie foarte robustă. H. astfel încât bacteriile nu au găsit un teren favorabil." În această privinţă sunt de acord mulţi medici. Dr. 47. a publicat în ziarul Asistenţa socială. noi le învinuim că ne-au provocat suferinţe deşi nu ele sunt vinovate de declanşarea bolii. prof. aparţinând unui prieten apropiat. de îndată ce găsesc un depozit de deşeuri în sânge şi atacă ţesutul celular. Pentru a dovedi în mod cert un atare fapt. 1934. care nu i-au făcut. Z. H. O mamă foarte grijulie faţă de copilul său a considerat că odrasla ei nu mai poate bea decât lapte crud.Dar. de la o anumită vacă. Pasteurizările acţionează astfel oarecum împotriva tocmai a scopului pentru care sunt utilizate. nici un rău. care este plină de suc şi viată ? Pentru că bacteriile au fost create tocmai pentru a înlătura 48 deşeurile acumulate şi astfel au un rol deosebit de important în natură. Dar i-au dăunat? Nicidecum! Bând lapte crud şi folosind şi alte crudităţi. Un cercetător englez. bineînţeles. o capodoperă dietetică". Z. Evelyn. Oliver a mai adăugat că „laptele.

rezultate uimitoare. rahitism (lipsă de calciu). aşa încât nu poate fi vorba de nişte rezultate inventate. care au fost alimentaţi un timp. a favorizat-o. numai un singur băiat s-a îmbolnăvit de această boală. 14 copii — dintr-o grupă experimentală mai mare —. Elixirul vieţii. un cercetător american. trei-patru ani. consemnează în cartea sa. dar prin devalorizarea . cu alte grupe. Nu numai că sănă tea oamenilor este prejudiciată. Experienţele făcute asupra a 750 de băieţi au scos la iveală. tulburau digestive şi alte boli. regulat. în loc să apere de tuberculoză. s-au îmbolnăvit de tuberculoză. după. cărora li s-a dat regulat lapte crud. tot felul de experienţe efectuate în Anglia şi America. au dat aceleaşi rezultate. în timp ce într-o altă grupă experimentală. care sunt atât de răspândite. Toate aceste dovezi arată că atât laptele pasteurizat cât şi fierberea sunt fără sens. Alte experienţe. El a descoperit că laptele crud constituie o apărare activă împotriva bolilor. La o grupă de 58 de copii. Într-un cămin de copii din Anglia. Arnold de Viers. unele în universităţi. Arnold de Viers descrie cu lux de amănunte toate experienţele. după acelaşi interval de timp nu a mai apărut nici un caz de carie 49 l dentară. Experienţele au demonstrat că laptele pasteurizat. hrănită cu lapte crud. altele în spitale.dii făcute asupra apariţiei şi evoluţiei cariilor dentare la copiii din diferite orfelinate. Copiii cărora li s-a dat exclusiv lapte pasteurizat s-au îmbolnăvit în scurt timp de scorbut (lipsa vitaminei C). numai cu lapte pasteurizat.

deşi este mai scump. În Elveţia lucrurile stau ceva mai bine. în curând vom rămâne şi noi fără lapte crud. Pentru asigurarea cantităţii de calciu necesară organismului trebuie să bem zilnic puţin lapte crud. Am locuit câţiva ani în Florida — SUA. pentru că legile interziceau comercializarea laptelui ca atare. Singurul avantaj al pasteurizării constă în faptul că. Nu se ştie că o cură cu lapte crud poate vindeca boli grele. chiar şi pentru potolirea setei este mult mai bun şi mai . mi-a fost imposibil. Să nu uitam că laptele conţine mai mult calciu decât orice alt aliment. iar 90% din oameni suferă de lipsă de calciu. laptele poate fi păstrat mai mult timp 50 » i şi transportat fără a se altera. ca şi fracturile sunt consecinţe ale lipsei de calciu. Consumatorului nu-i aduce nici un folos. Dacă oamenilor nu li se spune adevărul curat. În multe regiuni ale Germaniei nu se mai găseşte deloc lapte crud.alimentelor se pierd milioane. dar oricât m-am zbătut. Am fost pus în situaţia. Neştiinţa celor lor mulţi a permis unor profitori să voteze o astfel lege. ci doar pagube incalculabile. Nu se ştie că prin pasteurizare calităţile lui sunt depreciate. să trebuiască să fac rost de lapte crud pentru nişte copii bolnavi ai unor vecini. la un moment dat. în acest fel. chiar şi artroza. Nici ţăranii nu puteau să-mi vândă. Multe boli. Chiar şi acum se foloseşte mai mult lapte pasteurizat. fapt ce constituie o cauză a bolilor. dar şi aici lăptarii „dispar" unul câte unul. afecţiunile coloanei vertebrale ale articulaţiilor şi cele de cord.

Laptele nefiert acţionează ca un purificator. calciu). este inofensiv. cu toate avantajele laptelui crud. doar laptelui crud ar trebui să-i mulţumească! Frica de îmbolnăvire este atât de mare. De aceea vindeca bolile. nici nu putrezeşte. Dacă se atrage atenţia împotriva consumării laptelui nefiert. schilozi şi invalizi. Dacă mulţi oameni din aceste ţări trăiesc şi peste 100 de ani. Iaurtul îşi pierde şi el o parte din valoare prin fierbere (enzime. ci numai se . Toate sunt bune. vitamine. Laptele prins. dacă nu ar exista şi riscuri! Care risc? O dată cu exemplele prezentate am văzut că pericolele sunt mai mari şi mai multe în cazul laptelui pasteurizat decât la cel nefiert. sau dacă acesta este interzis. toxinele acide dăunătoare din organism. asemenea zarzavaturilor. are proprietăţi bazice în proporţie de 80% si neutralizează. proteine. Din contră. care provoacă nu numai un număr mare de accidente. ar obiecta cineva. cel mai bun furnizor de calciu. inducând în eroare oamenii. Iar cei ce alarmează împotriva aşa-ziselor riscuri ale utilizării laptelui nefiert. în plus. o fac pentru beneficiul lor. Nici un duşman al laptelui nefiert nu poate tăgădui acest adevăr. acidul puternic din iaurt răpeşte corpului calciul. încât. laptele crud şi cel prins constituie alimente de bază şi nimeni nu se gândeşte la vreun risc.ieftin decât orice altă băutură gazoasă îndulcită. Bacteriile străine care s-ar putea dezvolta sunt inofensive şi nu-i alterează calităţile. Doar bolnavii de reumatism trebuie sâ-1 evite. ea are câştig de cauză. În Bulgaria şi în alte state răsăritene. ci chiar şi mulţi morţi. de aceea este foarte igienic. Cine vrea să se hrănească ieftin şi totuşi foarte sănătos. cu atât mai mult ar trebui să fie interzis automobilul. laptele nefiert. foloseşte mult lapte crud. cât nu s-a acrit şi este folosit cu măsură. pentru că laptele nu se strică.

s-ar îmbolnăvi de pojar. În plus. El este mort şi nu mai are nici o putere de curăţire şi de vindecare. laptele acţionează totuşi ca purificator şi nu pierde nimic din capacitatea sa de a întreţine sănătatea. cel mai bun la gust. nu trebuie să vă temeţi să-l beţi dacă nu mai este proaspăt. din cauza consumării laptelui nefiert. scarlatină etc. Până în prezent nu a făcut nici una din bolile copilăriei şi s-a dezvoltat minunat. relativ cel mai ieftin şi cel mai valoros. astfel că nu mai poate fi vorba de igienă. metodă ce se practică în America de mulţi ani. sunt distruşi. ci el curăţă intestinele de resturile florei bacteriene de putrefacţie şi de alţi agenţi patogeni. Aceasta se datorează fermentului lactic. enzimele si acidul lactic.acreşte. anume că. De ce ? Pentru că este alimentul cel mai bun şi agreabil. dimpotrivă. adesea. Deci. că laptele neîmbuteliat este filtrat în lăptării? Eu cred că afirmaţia că ar fi neigienic este un pretext al adversarilor laptelui crud. Dorim să protestăm energic împotriva unei afirmaţii neîntemeiate apărută într-o lucrare a lui Holtzer Sommers. diluat corespunzător. agenţii curăţeniei. o cană cu lapte nefiert. încă din primele săptămâni de viaţă a mâncat lapte de vacă nefiert. desertul este. în timp ce laptele fiert sau pasteurizat putrezeşte. cel mai uşor de digerat. Propriul meu copil . nici prin pasteurizare el nu devine „mai curat". Cei care spun asta nu ştiu că 2/3 din lapte este muls mecanic şi în curând 52 întreaga cantitate de lapte va fi mulsă astfel. în familia noastră. vărsat de vânt. de pildă. copiii ar face afte (aftoză). Fetiţa mea. Eu personal consum zilnic lapte crud. Nu s-a observat. Laptele nefiert nu se menţine pur numai pe sine. Se mai spune că şisistemul de muls este neigienic. care are şapte ani.

oamenii — a căror hrană de bază o constituie laptele crud — ajung la vârste mult mai înaintate decât este media de viaţă. vânzarea de brânză proaspătă şi unt ţărănesc fiind deja interzisă. Tot astfel de greutăţi vor avea de întâmpinat şi oamenii noştri (elveţienii) peste câţiva ani. deoarece au existat medici răuvoitori care i-au făcut pe nedrept răspunzători pentru diversele boli contactate de copiii ai căror părinţi cumpără de la ei lapte proaspăt. nu ar mai fi nici pur. deoarece statutul confederaţiei privitor la lapte interzice ţăranilor să-şi vândă laptele şi produsele lactate . Ceea ce s-a întâmplat în Florida este un semnal de alarmă. Faptele dovedesc tocmai contrariul: laptele crud vindecă. dacă nu se începe chiar de pe acum o contraacţiune.de dorit să ne unim glasurile întru susţinerea şi salvarea laptelui crud! Fără ajutorul acelora ai căror „ochi s-au deschis" şi fără o propagandă serioasă împotriva acţiunilor aproape imperceptibile. Fără temei este şi teoria lui Sommers. de îndată ce vine în contact cu aerul. pentru că „imobilizează" acizii. Dar de ce să-i conteşti calităţile ? Este. pentru denigrarea alimentaţiei cu lapte crud. face să cadă teoria lui Sommers. un ţăran din cantonul Neuentorg a avut de suferit. A respinge laptele pe motive etice este cu totul altceva. asemenea fermierilor americani. Acolo. în curând poporul nostru nu va mai putea cumpăra lapte proaspăt. conform căreia omul adult nu ar mai putea digera laptele nefiert (ci numai sugarii) sau că acesta. pentru convalescenţi este alimentul cel mai uşor digerabil. în ţările balcanice.este un exemplu că toate acestea nu sunt decât născociri. dar sistematice. nici crud! Chiar numai faptul că. unii ţărani au fost urmăriţi de autorităţi. În plus. De pildă. pentru că a vândut brânză dulce.

spaimă care mai persistă şi azi. Bircher a descoperit. Prin ziare. că pregăteşte alimentele pentru absorbţia şi asimilarea lor în organism. spaima faţă de microorganismele generatoare de boli s-a răspândit în întreaga lume. cu vreo sută de ani în urmă. Cineva a fost chiar de părere că industria chimică si cea farmaceutică ar contribui substanţial ca oamenii să ajungă la o vârstă înaintată. Este categoric că acum 50-100 de ani strămoşii noştri fierbeau lotul. poliţia a făcut o descindere la el acasă. cărţi. cu excepţia unor fructe care nici nu erau considerate alimente. şi i-a confiscat toate proviziile. 55 . cu cât se folosea mai intens. Louis Pasteur a inventat pasteurizarea ca mijloc de protejare a sănătăţii împotriva agenţilor patogeni. dat fiind faptul că de atunci şi până în zilele noastre media de vârstă a crescut. se consideră că sistemul de nutriţie actual este perfect echilibrat. cu atât era mai bine pentru om. iar arta culinară foarte sofisti cată nu ar exercita nici o influenţă negativă asupra sănătăţii. Vrem să urmărim până unde si în ce măsură cele de mai sus corespund adevărului. AZI. cu mai multe maşini. Atunci fierberea era considerată o adevărată „predigestie". s-a trâmbiţat că totul trebuie să fie fiert şi pasteurizat. Acest ţăran îşi cultivă pământul fără îngrăşăminte chimice şi fără pesticide (aceasta s-a întâmplat în 1970).persoanelor particulare. manuale de gastronomie şi tratatele de dietetică a numeroşi medici. Când. DE CE. Dar după ce Dr. deci. OAMENII TRĂIESC MAI MULT? Deşi părerea că strămoşii noştri s-ar fi hrănit mult mai sănătos este destul de răspândită.

acum 50 de ani. măselele mi se cariau mereu. Mai târziu. totuşi desele mele îmbolnăviri dovedeau subalimentaţia. Astăzi. când mă căutai eram răcit. în tinereţea mea. pe care le-am făcut în forme destul de grave. în plus. în ceea ce priveşte aspectul exterior eram mare şi puternic. pâinea proaspătă şi zahărul rafinat erau utilizate din belşug. deşi aveam propriile noastre vaci. atât dantura cât si nervii mei se aflau într-o stare de slăbiciune avansată. măselele şi sistemul meu nervos ar fi trebuit să fie deosebit de sănătoase şi rezistente. Eram oprit să beau lapte crud.acum câteva decenii. se mânca numai mâncare gătită sau coaptă. care se ştie că sunt deosebit de importante pentru metabolismul celulei nervoase. Şi totuşi. Dimpotrivă. o hrană care. în mare măsură. aveam febră şi am trecut prin toate bolile copilăriei. după ce mi s-au deschis ochii. susţin că dacă aş fi respectat o alimentaţie corectă. la masa noastră cea de toate zilele. de 56 dinţii artificiali. laptele fiert. în ciuda deselor controale. era devalorizată. asa-numitele cereale Bircher. s-a creat un nou curent de opinie care viza un alt mod de viată. încă de la vârsta de şase ani am avut prima întâlnire cu dentistul. precum măslinele. Laptele si cerealele conţin foarte mult fosfor şi calciu. La vârsta de 16 ani a trebuit să-mi pun ochelari. Sunt convins că aş fi fost un copil mai puţin plăpând . mai sănătos. care erau foarte sănătoase. şi a dovedit valoarea ridicată a salatelor şi fructelor crude. Iar. La scoală eram foarte emotiv şi uituc. aş fi fost scutit de toate necazurile şi bolile amintite. în schimb. de ochelari şi de multe alte neplăceri. „înălţându-le" la rangul de hrană. Raportat la cantităţile de lapte şi pâine pe care le-am mâncat în copilărie. ambele fiind semne vădite ale unor nervi slăbiţi. Conform concepţiilor acelor timpuri se pare că eram foarte bine hrănit.

care a fost hrănită de mică (din săptămâna a treia) cu crudităţi. Trebuie să se verifice practic faptul că bolnavii se înviorează de îndată ce primesc hrană crudă. Este de dorit ca. La ridicarea mediei de vârstă au contribuit multe.aş fi putut fi un elev mai bun. ospicii şi spitale. în primul rând în astfel de institute. o igienă individuală mai . prin ospicii sau prin instituţiile asemănătoare. Cu 50 de ani în urmă s-a ajuns la concluzia că sunt absolut necesare un regim de viaţă şi o alimentaţie mai sănătoase. Chiar şi unii medici şi-au schimbat opiniile. Pot spune că bolnavii care se sting încet. Ereditatea poate avea şi ea un rol. Trista poveste a copilăriei mele s-a repetat în cazurile a mii de copii şi se mai repetă şi azi. să se recunoască neajunsurile alimentaţiei fierte si să se urmărească îndreptarea ei. în majoritatea cazurilor. nu ar fi ajuns în această situaţie dacă ar fi primit suficientă hrană vie. Ţin să menţionez că fetiţa mea. Se spune că acum 100 de ani fiecare al treilea copil murea până la vârsta de sase ani. S-au format asociaţii şi institute favorabile unei atari reforme conceptuale. Tot atât de mulţi sunt si copiii care au murit de timpuriu din cauza greşelilor de alimentaţie. Foarte eficace au fost conferinţele 57 şi cursurile organizate de aceste societăţi. S-a publicat literatură despre tratamentul naturist şi alimentaţia pe bază de crudităţi. Urmarea este că şi cel mai uşor dezechilibru psihic poate genera catastrofe. cauza bolii trebuie căutată în subalimentaţia sistemului nervos. totuşi. Practicarea sporturilor. în majoritatea cazurilor. tocmai această hrană a generat boala. nu a plâns aproape deloc ca sugar. Obişnuitul regim cu carne fiartă nu este în nici un caz cel adecvat unor astfel de bolnavi: deseori.

bolnavul nu moare. Indiferent dacă natura afecţiunii este de ordin psihic sau de alt ordin. Izbitor este declinul mortalităţii copiilor. Metodele de azi pentru vindecarea bolilor pot fi ilustrate prin următoarea comparaţie: un om stă într-un vas cu apă. unora dintre ei li s-a putut prelungi viaţa cu câţiva ani. în loc să închidă orificiul prin care pătrunde apa. într-o atare situaţie s-a ajuns printr-o alimentaţie greşită. După cum s-a mai spus. efecte secundare nocive. de cele mai multe ori. amestecat cu ceai de muşeţel alături de făinuri fierte. prin faptul că medicamentele ameliorează bolile — dar nu le vindecă. fie după vindecarea ei aparentă se manifestă alte boli. medicamentele au. apa poate pătrunde în vas printr-un orifi58 ciu.bună. doar vindecarea simptomelor şi nu a organismului uman în totalitate. căci datorită ei şi-au găsit microbii un teren mai „uşor" de atacat. se luptă să o scoată cu un făraş: o muncă de Sisif. altfel nu are rost nici un tratament. dar nici sănătos nu este. Mulţumită chirurgiei moderne. cel din apă. banane si alte fructe crude. ea fie apare mai târziu. a îngrijirii mai bune a bolnavilor. se încearcă. în cele mai multe cazuri. de fapt. Din păcate făinurile mai joacă încă un rol de seamă în alimentaţia lor. în plus. se mai poate . Industria farmaceutică a ajutat şi ea la prelungirea vieţii omului. Cum s-ar zice. cu totul istovit de puteri. pentru că astăzi multe boli specifice copilăriei sunt tratate cum trebuie şi. li se dau mai ales lapte praf nefiert. generalizarea instalaţiilor de baie amenajate în aproape fiecare casă şi multe altele au contribuit şi ele la prelungirea mediei de viaţă. Dacă o boală dispare după tratament. Iniţial trebuie îndepărtată cauza maladiei. în loc să li se dea sugarilor lapte fiert.

Nu se gândeşte nimeni că o suferinţă ce trenează ani de zile poate. pentru că nu este înlăturată cauza. pentru ca. deşeurile. de aici. Apa reprezintă toată „murdăria". este verificat. Am întrebat o dată un medic de ce nu-şi tratează pacienţii în mod natural. ca urmare a unei alimentaţii greşite. El 59 mi-a răspuns că pacientul vrea să vadă o reacţie rapidă. prin alimentaţia necorespunzătoare si medicamentele toxice.. niciodată nu vor putea ieşi biruitoare meritele acestei alimentaţii. de aceea se murea mai rapid. până la urmă. Cu o sută de ani în urmă nu se dispunea nici măcar de „făraş" ca să scoată apa. reziduurile cu care se încarcă. Astăzi boala este doar tărăgănată. Al doilea motiv este generat chiar de cel bolnav. „Ieftinătatea" hranei de crudităţi este prea puţin „interesantă" pentru ei. Din acest motiv. pentru că nu ştie că si alimentaţia de crudităţi poate procura satisfacţii gustative. Nu am avut însă . multe spitale şi.. altfel aleargă la un alt medic. fără ca ea să fie cunoscută şi să pătrundă în cele mai diverse medii sociale. Regimul minune există. pornind de la cauza bolii. căci el. în permanenţă. Făraşul este imaginea modului în care poate ajuta medicina si chirurgia modernă. dar nu poate să pătrundă din două motive : Primul — cei mai mulţi medici îl înlătură din capul locului. bolnavul să "se înece" în ele. precede de cele mai multe ori moartea. dar până la urmă se îneacă. organismul bolnav. ţine mai mult la „plăcerile burţii" decât la sănătatea sa.menţine deasupra apei un timp. o medie de viaţă mai lungă ! Mulţi oameni nu pot să creadă că există o cură aşazisă minune (regim-minune).

de aceea. Corpul este nevoit să-şi procure toate aceste elemente din el. De îndată ce zahărul ajunge în circuitul sangvin. nici de rafinare. Cele 20-30 de elemente pe care le conţine trestia sau sfecla de zahăr au fost distruse. In universităţile noastre se predă în exclusivitate chimioterapia şi farmacoterapia. Tărâţele sunt indispensabile pentru transformarea amidonului ce se găseşte în interiorul grâului (făina albă). apare o „scurgere" prin care echilibrul normal din „bugetul corpului" este dereglat. să fie lăsate aşa cum sunt ele. Deoarece. îndeosebi în digestie. legile naturii cer ca alimentele să fie utilizate neapărat nemodificate nici de căldură. RAFINAT La orice aliment neatins de mâna omenească. şi astfel. le pierde pentru că le consumă. la grâu. După rafinare.impresia că era un neştiutor în ceea ce priveşte vindecarea prin terapie naturistă. De aceea. complexul de vitamine B şi calciul. printre altele. carbonul. de fapt. zahărul nu mai are decât un singur element. Tărâţele conţin. organismul nostru este forţat să le dea din resursele proprii şi astfel individul începe să slăbească. din rezervele lui proprii. părţile lui componente alcătuiesc o structură perfect armonizată. Toate aceste deziderate sunt încălcate îndeosebi la prepararea zahărului rafinat. fapt deosebit de important. de exemplu. astăzi. metabolizarea unui element fiind condiţionată întotdeauna de prezenţa unuia sau a multor altor elemente. Ce poate să însemne prelungirea vieţii fără sănătate ? ZAHĂRUL ALB. utilizarea medicamentelor este mai mult decât una din practicile medicale. începe să provoace neorânduială. . Aşa este cazul. de nelipsit în metabolismul amidonului şi zahărului. în întregul lor. ceea ce este egal cu o crimă faţă de om. este singura aplicată. Dacă aceste substanţe nu există în alimente. nici de decojire.

natura se răzbună crunt pentru tot ceea ce s-a făcut împotriva ei. Ar fi minunat dacă ar rămâne aşa. ceea ce generează un surplus de energie. Consumul de zahăr în cantităţi mari dă senzaţia de saţietate dat fiind numărul mare de calorii pe care acesta le conţine. la o reducere a zahărului din sânge sub nivelul mediu admis. pentru o perioadă scurtă de timp. cantitatea de zahăr creşte. trece repede în sânge. ceea ce duce. Corpul este lipsit de unele din cele mai importante elemente. aşa încât o luăm de la început. apare chiar ameţeala.suportă o vreme şi face faţă tuturor acestor „sâcâieli". La un examen al glicemiei. la un moment dat. rafinat. Natura însă nu lasă nesancţionată nici o biciuire artificială nepermisă. de unde şi instalarea stării de mare oboseală. implicit. anormal. Dar enzimele. observăm că glandele pancreatice. ţesut în parte . Organismul uman — respectiv fiecare sistem. Cu o ţigară sau o ceaşcă de cafea se ajunge în aceeaşi situaţie. fiind intens stimulate. Ce este de făcut ? Puţină ciocolată sau o băutură dulce este mereu la îndemână. dar în raport cu mărimea cantităţii de zahăr. mai mult sau mai puţin grave dar. consumul din rezervele organismului generează o şi mai mare oboseală şi somnolenţă. aşa încât dispare oboseala. secretă prea multă insulină.61 fără să stea în intestin. Ficatul este stimulat şi trimite rezervele de zahăr (glicogen) în sânge. de recul: după fiecare metabolizare a zahărului. imediat după ingerarea unei cantităţi mari de zahăr. pe . nu mai are nici una din substanţele enumerate. fermenţii. aparat. mineralele? Zahărul alb. astfel încât face mai mult rău decât bine sănătăţii. urmează îndată reacţia adversă. iar la o cantitate mare de zahăr. deci nu aduce în organism nici măcar un singur „ajutor" pentru digestie.

afecţiunile dentare. căci ar fi fost consemnat de scriitorii romani. acestea erau mestecate încet şi temeinic. Este de neconceput faptul că guvernanţii îi acordă un regim preferenţial şi îl tot ieftinesc în loc să-i ridice preţul. pâinii albe (chiar şi intermediare) şi a cocăriilor. Dacă începea lupta. În timpul marşurilor nesfârşite. soldatul era în permanenţă aprovizionat cu acest fel de „hrană". De ce nu scot un cuvânt medicii despre o atare realitate şi de ce spun atât de puţin dentiştii despre pericolul dulciurilor? Există cercetări care afirmă că infarctul miocardic este rezultatul consumului îndelungat al zahărului (zahăr în orice formă artificială). Iată ce suferinţe si ce afecţiuni sunt favorizate de consumul de zahăr: scăderea voinţei. impotenţa. a memoriei.care acum este obligat sa le sustragă din hrana nece sară glandelor. zahărul poate genera orice boală. pe care o purta în buzunar. iar iscusinţa şi rezistenta armatelor romane era considerată de neîntrecut. „res frumentaria" — problema cerealelor. Primul pas ar trebui să urmărească lămurirea oamenilor asupra nocivităţii lui şi a daunelor ce le aduce sănătăţii. 95 A . PÂINEA ALBĂ ŞI PÂINEA NEAGRĂ Alimentaţia soldaţilor romani consta din simple grăunţe de grâu. nervilor şi sângelui. Chiar şi fructele fierte sunt nesănătoase. În sfârşit. Cuvântul „aprovizionat" avea o semnificaţie foarte simplă. Fiecare soldat primea raţia sa de grăunţe. In afară de apă se pare că nu mai primea nimic demn de amintit. nebunia şi chiar sinuciderea. Personal susţin că zahărul este chiar mai nociv decât alcoolul în ceea ce priveşte sănătatea. nevrozele. care prin digestie se transformă în zahăr. artroza.

Din scrierile acelor timpuri putem constata că boabele de grâu constituiau o hrană deplină. sunt folosite ca hrană pentru vite. un aliment privilegiat pentru om. o adevărată înşelăciune. chiar şi sub formă de pesmet. Nu este de mirare că agenţii patogeni se pot atât de uşor instala! 64 De cele mai multe ori făina albă este făcută „şi mai albă". să adauge. sângele se acidifiază. corpul este jefuit şi înşelat. E adevărat că se obţine o cocă foarte bună. căldura distruge şi ultimele substanţe nutritive. numai amidon. Într-adevăr. la preţul lor. dar în ceea ce priveşte hrana. produsul numindu-se „pâine albă". în contrast cu tărâţele şi germenii de cereale care. Iar când aluatul se pune la copt. în majoritatea cazurilor. Interiorul din care se scoate făina de grâu conţine. În azile şi spitale este de asemenea mult folosită pâinea semialbă. Din acest aliment minune azi se obţine o făină albă şi se coace pâine. pâinea ţărănească şi alte aluaturi la fel de dăunătoare. Un morar mi-a spus că . se adaugă conservante care o fac şi mai otrăvitoare. pentru că ar fi mai uşor de digerat. Se crede oare că astfel s-a îmbunătăţit darul desăvârşit al naturii? Să vedem ce valoare mai are. Pâinea albă este socotită chiar un aliment în mod deosebit indicat persoanelor bolnave şi mai în vârstă. de fapt. cu alte cuvinte se putea trăi numai cu ele. organele se încarcă de reziduuri mucoase şi sedimente. o pâine scumpă şi o plăcere scumpă sunt. să zicem aşa. Cine cumpără cu regularitate pâine albă şi prăjituri din făină albă. Cu această ocazie se folosesc substanţe toxice. Toate substanţele nutritive din grăunţele de grâu se află în tărâţe şi în germeni. şi cheltuielile pentru dentist şi medic.

este sarcina morarului să extragă din făină toate tărâţele şi germenii cu vitamine cu tot. din păcate. Ţăranii nu ştiu că mănâncă pâine fără nici o valoare alimentară şi că ce este mai sănătos dau porcilor. Se afirmă că nimic nu este mai presus de inteligenţa umană. Sună foarte atrăgător dar. făina secătuită de tot conţinutul ei natural nu mai poate fi îmbunătăţită. 65 iar cei interesaţi au făcut o publicitate îndrăcită în favoarea ei. casă şi hrană din propriul lor corp! Iar noi trebuie să luăm de bun faptul că lăcomia de câştig a profitorilor şi lipsa de informare a oamenilor din partea guvernanţilor favorizează o asemenea situaţie? Acum câţiva ani. iată că ei fac bolii. şi totuşi.în pâinea intermediară ţărănească nu se găseşte nici urmă de tărâţe sau germeni. lipsite de enzime şi viaţă. Pentru a produce acea mult solicitată (cu patru zerouri) făină albă şi intermediară. pâinea integrală a fost scoasă din competiţie. aşa că nu pot fi asimilate de organele noastre. în special în vitamină B. chiar dacă s-ar adăuga toate cele aproximativ 30 de săruri minerale răpite. în adevăratul sens al cuvintelor. Ca urmare. Faptele sunt confirmate de cercetări- . Aşa a apărut aşa-numita pâine „îmbogăţită". elveţienii au fost chemaţi să voteze pentru scumpirea pâinii negre şi ieftinirea celei albe. pentru că toate substanţele „de îmbogăţire" sunt sintetice şi anorganice. Unii brutari au ştiut că lipsa tărâţei şi a germenilor conduce la o depreciere a calităţii făinii şi au cerut morarilor să adauge vitamine artificiale şi unele minerale. Şi asta numai pentru că făina albă are o limită de valabilitate mai mare. Este cunoscut faptul că cerealele sunt foarte bogate în vitamine. indispensabilă întreţinerii sistemului nervos.

pâinea albă este calea unui viitor infarct cardiac. ea face parte din categoria mâncărurilor gătite. ca şi oamenii corpolenţi. acest lucru nu are nici o legătură cu întrebarea dacă ea este sănătoasă sau nu. După cum am mai amintit. de americani. dar nu poate fi socotită o hrană totală pentru că. a organelor noastre sanitare este să informeze populaţia asupra realităţii. iudeii fabricau singuri pâinea integrală sănătoasă. şi prin aceasta în colesterol. întinzând aluatul şi încălzindu-l la soare. Pâinea neagră sau integrală este într-adevăr mai sănătoasă decât pâinea albă. ne dăm seama că sarcina principală. De ce n-ar găsi şi brutarii noştri o idee similară de obţinere a pâinii? Dar 66 vor trebui să găsească o soluţie atunci când va fi solicitată de consumatori.le făcute în timpul celui de al II-lea război mondial. se pierd enzimele. SAREA DE BUCĂTĂRIE „Voi sunteţi sarea pământului": după cum sarea condimentează mâncărurile. a calculilor biliari. aşa să fie şi creştinii un condiment printre oameni! Dacă în Biblie sarea este folosită ca în exemplul de mai sus. ce se depune pe pereţii arterelor. asupra marinarilor bolnavi de scorbut care nu au putut fi vindecaţi sau feriţi de această boală prin adaosuri de vitamine artificiale. Calculii biliari se fonnează în special din colesterol. imediată. ci numai prin alimente conţinând vitaminele respective. de pildă. Dacă ne gândim că se mănâncă în proporţie de 80% pâine albă. Suferinzii de reumatism şi artrite ar trebui să o evite cu totul. pentru că hidrocarbonatele excedentare se transformă în grăsimi. În antichitate. prin coacere. Din exemplul biblic putem trage cel mult concluzia .

constituind mai târziu cauza unei boli. în sarea de bucătărie. este aşa de mare. După cum azotatul de calciu şi superfosfatul sunt otrăvuri pentru noi. Tot aşa de puţin cât se poate alimenta omul sau animalul cu praf de piatră sau de fier. încât cu un pahar de soluţie concentrată de sare cineva îşi poate lua viaţa. Dovada concretă este că o eliminăm fără ca structura ei chimică să fie prea mult schimbată dacă. deci aproape to- . tot aşa este şi sarea de bucătărie. Între sarea de bucătărie şi sarea de mare există o mare deosebire. bineînţeles. Sarea de bucătărie este anorganică. nu s-a „fixat ilegal" în corp. o milionime de gram. S-a constatat că omul poate asimila urme infime de substanţe anorganice. este o otravă a cărui concentraţie. Cine nu a auzit că bolnavilor li se prescrie regim fără sare sau sărac în sare? Dacă sarea este dăunătoare pentru bolnavi. adică nu este de provenienţă vegetală sau animală.că o mâncare fără gust poate fi condimentată cu sare. restul. Nu conţine deci enzime. deoarece medicina o interzice tocmai pentru că a pricinuit boala sau a contribuit la apariţia ei. Unul din ele. Plantele au fost destinate să ia substanţele anorganice din pământ si să le transforme în substanţe organice. tot aşa este şi pentru un om sănătos. sau de sticlă. Sarea marină se compune din aproximativ 100 elemente. clorul. În acel timp când s-a scris Biblia se cunoştea probabil numai sarea de mare. de exemplu dintr-o linguriţă de sare. tot atât de puţin suntem înzestraţi şi noi pentru a digera şi a asimila sarea de bucătărie. pentru organismul nostru. sarea de bucătărie numai din două. de 68 aceea ele constituie halta intermediară pentru hrana noastră.

la fel şi pereţii 69 arterelor. ceea ce atrage după sine urmări grave. Dovada ne-o prezintă maimuţa care. chiar sub formă organică). Lichidul este necesar pentru a o dilua şi pentru a-i diminua toxicitatea (este un corp străin). de aceea cei ce mănâncă foarte sărat transpiră anormal şi suportă greu căldura. Ştim că provoacă sete. . ceea ce produce toate bolile posibile şi. iar pentru asimilarea sării de bucătărie ar fi necesare milioane de astfel de reacţii. Greutatea corpului creşte şi pielea capătă o înfăţişare spongioasă. Din cele 15-20 grame de sare care se ingerează obişnuit prin alimente. trăieşte fără să facă toate bolile ce-l macină pe om. în alimentele crude ne stau la dispoziţie toate sărurile nutritive (fiziologice. fără sare. Soluţia de sare se fixează parţial în pereţii celulelor ce alcătuiesc ţesuturile. rinichii sănătoşi nu pot elimina decât cinci-şapte grame. ţesuturile se uzează. de fapt. Corpului îi este cu neputinţă să elimine în totalitate sarea. îndeosebi. Sarea de care omul are nevoie (el nu are nevoie de sare de bucătărie) se găseşte suficientă în alimentele crude. Amatorii de multă sare sunt chinuiţi adesea de sete şi foame. Vasele îşi micşorează lumenul şi generează creşterea tensiunii. cu siguranţă că nu ar fi fost de cea din mine. Iar dacă ar fi avut nevoie de sare. ci i-ar fi fost mult mai uşor s-o obţină din toate fructele pe care le mănâncă. împreună cu o serie de alţi acizi.tul. pentru scoaterea căreia se sapă la 200 m adâncime. murdăreşte sângele şi organele şi astfel stimulează boala sau apariţia ei! Infima capacitate de asimilare a sărurilor minerale de către organele noastre o datorăm proceselor biochimice. Restul se depune peste tot în organism. ateroscleroza. Ce ocol pentru vindecare când. bolnavă.

timp de un an. Toate au făcut hipertensiune. După cum relatează dr. pâine intermediară şi sare. poate ajuta numai o alimentaţie de crudităţi. după război. Prin aceasta se urmăreşte înlocuirea sării pierdute prin transpiraţie. Sarea dăunează sănătăţii. când nu te aştepţi. postul total. cu alimente bogate în sare. vă rog. poate. îndopat cu carne. 70 Faptul că sarea este eliminată reprezintă o dovadă că. un soldat bolnav. după terminarea experienţelor. de la Institutul de Cercetări Medicale din Brookhaven. aproape pe moarte. pe lângă o alimentaţie bogată în sare. a venit la un medic naturist care i-a prescris o cură de post. Uimirea medicului a fost însă mai mare când. Este o practică de o absurditate flagrantă. ci numai reziduurile. Waerland în cartea sa. li se dau şi tablete de sare. Rezultă că pentru vindecare se cere mai mult decât un regim fără sare. la cele mai multe tensiunea nu mai scădea. soldaţilor. pentru corpul nostru. supraîncărcat de sare. a făcut o experienţă pe şobolani. În America. Avea voie să bea numai apă. prin transpiraţie. Să nu ne mire de ce un soldat. În a doua săptămână de post . ea reprezintă o otravă ce trebuie dată afară din corp.Sarea poate distruge vitaminele şi enzimele. se prăbuşeşte din picioare. sărurile organice necesare. bogată în enzime sau. ce încalcă toate legile fireşti ale naturii şi constituie o adevărată crimă. probabil şi în alte ţări. 35 de femele de şobolani au fost hrănite. Se uită că organismul nu elimină niciodată. comparaţia cu alimentaţia soldaţilor romani. Dahl. care transpiră mult. fiind nefolosibilă. Faceţi. motiv pentru care este cancerigenă. Dr.

Chiar şi vindecarea rănilor este întârziată. dar nu a mai apucat pentru că a fost tăiat. un fel de îngrăşăminte chimice. Nici „nutreţul concentrat" nu-i lipseşte omului. de vreme ce de mult timp nu mai primea sare ? Din acest exemplu vedem cum otrăvurile se fixea ză în organism şi provoacă tot felul de suferinţe. Unii încearcă să slăbească mâncând multă carne. dar nu ştiu că prin aceasta „murdăresc" şi mai mult organismul şi contri buie direct la îmbolnăvire. favorizează orice boală. Dar în ceea ce-1 priveşte pe om. Cu ajutorul apei care se strânge ca urmare a îndopării cu sare a ţesuturilor. Este limpede că această carne se va „strânge" în cratiţă când o vom fierbe! Mulţi oameni se îngraşă Ia fel. ca să nu spunem că "se umflă" cu apă şi otrăvuri. fiind reprezentat de pâine şi aluaturi. Desigur că viţelul ar fi trebuit să se îmbolnăvească curând din cauza acestei alimentaţii şi să moară. Sarea este tot atât de străină pentru corpul nostru ca şi medicamentele chimice. Uneori sărurile se cristalizează şi generează reumatism şi artrite. animalele cresc repede în greutate. se realizează acum în trei luni. situaţia nu se prezintă aşa. consumând alimente foarte sărate. La ceea ce în mod natural se ajungea într-un an.încă mai elimina cinci grame de sare prin urină. dacă este folosită în măsura în care este cerută de arta culinară de azi. Se poate spune că sarea. Folosirea sării în exces în alimentaţia multor oameni a generat o practică asemănătoare în alimentaţia animalelor: îndoparea viţeilor cu nutreţuri amestecate cu tot felul de săruri anorganice neasimilabile. De unde venea ea. Organismul uman este o parte integrantă a na- . Problema sării poate fi soluţionată numai orientându-ne spre un regim de crudităţi.

Cum nu se poate îmbina adevărul cu minciuna. fiecare anomalie. nici într-un munte de sare. Corpul nostru nu-şi are originea nici într-o fabrică chimică.turii. ba chiar se instaurează un fel de repulsie faţă de ele pentru că nu mai au „nici un gust"! Şi astfel fiecare lucru împotriva firii. oferindu-le numai pe moment căldură şi energie. dimpotrivă. În schimb. Am fost o dată invitat la un ceai. ce depăşesc cu mult foloasele lui aparente. încât nu am avut curajul nici măcar să-l gust. Numai natura îl poate vindeca şi hrăni cu adevărat. asemenea fumatului şi băuturilor alcoolice. aşa încât mâncărurile ce nu sunt puternic condimentate şi sărate par a fi fade la gust. Mâncărurile fierbinţi şi. Aportul de căldură este de-a dreptul neînsemnat. atrage după sine o alta — totul în dezavantajul sănătăţii noastre. o energie stabilă permanentă. Astăzi a ajuns ceva firesc să se socotească anormalul drept folositor şi sănătos! Sau fierbinte. Acelaşi adevăr este valabil şi pentru sarea anorganică. În plus. ele diminuează sensibilitatea naturală gustativă. Băuturile fierbinţi excită nervii şi biciuie inima. Crudităţile conferă. DE CE „NU". tot aşa nici organele noastre nu se pot asocia cu substanţele otrăvitoare. Cu greu poate fi găsit un preparat chimic farmaceutic care să nu aibă efecte secundare adverse. sau de la gheaţă! Numai să nu fie aşa cum le-a oferit natura. fără a dăuna cu nimic sistemului nervos. Ele nu se împacă. BĂUTURILOR FIERBINŢI ? Se crede că pentru a produce energie şi căldură mâncărurile şi băuturile trebuie să fie consumate fierbinţi. în special băutura. nici în oala de gătit. vecinul . Dispare şi plăcerea de a mânca fructe sau alte alimente crude valoroase. dăunează sau distrug mucoasele. slăbesc. Ne-a fost servit atât de fierbinte.

de multe ori. Mi-am zis că. Se poate întâmpla. parc-ar fi fost apă rece. toate organele de excreţie. chimice. iarna. în timpul verii sau ceva „călduţ". chiar dacă este vară. în general. sunt de puţin ajutor şi. mai ales a celor de rinichi şi de piele. apoi natura va lucra în favoarea stabilizării definitive a stării de sănătate. Sângele nostru este compus. după preferinţe. ca si a altor numeroase (majoritatea) boli. cerul gurii. deci cu ceva ce trebuie mestecat. constă în creşterea acidităţii sângelui. esofagul şi stomacul acestui individ erau căptuşite cu un fel de talpă. Dacă mâncarea noastră este de aşa natură încât măreşte cantitatea de acizi din sânge. Astfel este înlesnită îmbibarea lor cu salivă. dar aceste excepţii nu trebuie să devină o obişnuinţă. Cauza reumatismului şi a artritei. Şi în acest caz vindecarea reală se obţine numai dacă a fost înlăturată cauza bolii. favorizează declanşarea altor boli. CANTITATEA DE ACIZI DIN CORP Reumatismul şi artrita sunt unele din cele mai frecvente boli ale vremurilor actuale. din 20% acizi şi 80% substanţe alcaline sau baze. Au devenit o adevărată plagă pentru omenire. mai ales când de-abia s-a început regimul de crudităţi. în special . cu puţine seminţe de floarea-soarelui. Ele se pot consuma. încât suportă o asemenea opăreală. Felurile de mâncare ce nu trebuie îndelung mestecate este recomandabil să fie puţin încălzite. probabil. Oare devreme sau mai târziu nu se va răzbuna natura pentru o asemenea „brutalizare" a mucoaselor ? E de la sine înţeles că şi regimul naturist permite „răcoritoare". înmuiate în prealabil. Produsele farmaceutice. în mod normal.meu l-a dat pe gât duşcă. să ne abatem de la regulile lui naturiste.

rinichii. Astfel că nu este de mirare că apar durerile articulare. cum este sarea de bucătărie. Apar.a. Instalarea unei hiperacidităţi constante sangvine generează numeroase boli. unii acizi se depun sub formă de cristale. că apar calculi biliari sau renali. că se instalează ateroscleroză. Una din cele mai mari consecinţe ale hiperacidităţii este lipsa calciului. Se produc cu uşurinţă fracturi ş. otrăvuri ş. sciatică. dinţi etc. acoperă cu grăsimi pereţii arterelor sau alte organe. Ştim că hrana pe care o mâncăm ajunge în celulele corpului datorită arderilor produse în timpul metabolismului. acestui surplus i se adaugă şi alte substanţe străine de constituţia normală a organismului. Toate se depozitează „ilegal" în tot corpul. La acestea se adaugă impregnarea generală a ţesuturilor cu reziduuri şi mucozităţi. 75 Întreaga activitate fiziologică normală a tuturor organelor este îngreuiată. afecţiuni dentare. care favorizează instalarea maladiilor infecţioase. a căror cantitate trebuie să corespundă. suferinţe la nivelul coloanei vertebrale. deoarece el trebuie folosit pentru neutralizarea surplusului de acizi şi este astfel sustras din oase.a. boli de nervi. Acidul uric reprezintă cea mai mare parte din surplusul de acizi. în articulaţii şi muşchi. calcifiază ţesuturi. pe cât . nu mai sunt în stare să facă faţă onorabil proceselor de eliminare a tot ceea ce este rău pentru orga nisrn. formează reziduuri. că se formează tumori. că oboseala şi durerile de cap devin nişte „oaspeţi nepoftiţi dar permanenţi". „dopuri" de mucozităti. diverse toxine. că rinichii nu mai funcţionează normal. ca urmare. Din întregul proces chimic rezultă acizi şi baze. că rănile nu se vindecă.

raportul „acidbază" corespunde întocmai celui din sânge. pentru mai multă vreme. merele foarte coapte. excepţie fac păstăile de leguminoase. toate verdeţurile. intermediară. castanele comestibile. nu cele acre. 76 Există cercetări pe baza cărora s-au întocmit tabele privind raportul acido-bazic din alimente. cartofii.posibil. nu toţi cercetătorii sunt de aceeaşi părere. De aceea este foarte important să ştim. tărâţele de grâu. toate dulciurile preparate din zahăr. Cu ajutorul acestora şi a experienţei proprii le putem clasifica în felul următor: Ca alimente care dau 100% acizi se socotesc: carnea. iar laptele. grăsimea animală. ce rezultă din fiecare element ca să ne putem ghida în stabilirea regimului. exact. deoarece laptele va fi. iar altele se transformă în ambele categorii de substanţe. reventul (rubarba). cozonacul. pepenii. din altele numai baze. Cele care se transformă 100% în baze sunt toate soiurile de zarzavaturi. procentajului normal existent în sânge (amintit mai sus). este socotit neutru. laptele este singurul aliment în care. astfel încât să nu apară un dezechilibru în reacţia acido-bazică din sânge. pâinea albă. Pentru reumatici trebuie foarte . germenii de grâu . după metabolizarea lui. după metabolism. Toate celelalte alimente oscilează între cele două tipuri de componente. rahatul. Din unele alimente rezultă. Dintre toate alimentele. numai acizi. Tot aproape neutre sunt socotite unele fructe ca bananele foarte bine coapte. grăsimea vegetală (uleiuri şi margarine). multe fructe acre. sarea de bucătărie. deoarece corespunde procentajului existent în sânge. unicul „fel de mâncare" al sugarilor. roşiile. ceapa. Referitor la reacţia acidă a fructelor. ciocolata. zahărul rafinat.

valorile bazice scad simţitor. Pe bolnavii de reumatism. astfel încât să-i neutralizeze sau să-i elimine. ni se oferă mâncăruri din prima grupă (acide). în mod excepţional. artolice. Se adaugă cel mult lapte prins. se constată că mai toţi oamenii sunt . de sciatică. va renunţa la tot ceea ce este fiert. Apa de zarzavat şi de tărâţe (vezi reţetele) sunt în mod deosebit recomandate. Nu trebuie să fim însă sclavii tabelelor. îi sfătuiesc să menţină pe cât posibil alimentaţia bazică amintită mai sus.multă precauţie în alegerea mâncărurilor. unde nu cresc asemenea fructe. Dinţii nu mi i-am mai putut salva. mai ales grape-fruits. deoarece conţine mult calciu. De abia acum mi-am dat seama cât de înşelătoare erau acele tabele. Bolnavii însă care ar vrea să se însănătoşească. Cerealele dau 60% baze. ar face bine să nu se atingă de atare alimente. chiar dacă ştia să trateze foarte bine un diabetic. de atroze. Pe cine îl va interesa cu adevărat însănătoşirea. Nu reuşeam să înţeleg ce se întâmplă şi nu mai conteneam întrebându-mă cum se poate întâmpla aşa ceva. Din păcate. putem să mâncăm dar moderat. Pe când locuiam în sudul Floridei. pe baza unor astfel de tabele am început să consum şi fructe acre. Hipocrate habar n-avea de conţinutul în calorii sau raportul acido-bazic din alimente. aveam în jurul casei o grădină cu tot felul de fructe tropicale. prin fierbere. 77 Mare atenţie la tabelele care socotesc toate fructele bazice. durerile reumatice mi-au dispărut foarte curând. şi n-am mai mâncat aproape deloc. cu afecţiuni osoase. când ai o alimentaţie de crudilăţi 100% ? După ce am revenit în Elveţia. dar. Dacă. Dinţii au început să-mi cadă şi am făcut şi un reumatism la umăr. pentru că organele noastre nu pot face faţă surplusului de acizi. dentare.

n. Majorităţii oamenilor li se pare că este imposibil să-şi schimbe felul de alimentaţie.) suferă de acest rău care provoacă toate bolile — hiperaciditatea — şi de lipsa substanţelor bazice. şi medicul acesta mănâncă la fel ca noi. Se pare că mai curând acceptă durerile de dinţi. Mie personal mi-ar părea foarte primejdios să trăiesc cu alimentaţia obişnuită şi tot felul de injecţii şi medicamente. „Dacă medicul ar prescrie o schimbare de regim. Cea mai bună dovadă o reprezintă cei 98% de indivizi cu afecţiuni dentare. şi-ar putea veni singuri în ajutor în acest fel. Literatura despre cru- . dacă 78 alimentaţia este corectă.tributari hiperacidităţii. posibilitatea de a fi feriţi de carii dentare. şi asta pentru că hiperaciditatea înseamnă mai ales lipsă de baze. când nici un medic şi nici un medicament nu-1 mai poate ajuta. Mulţi s-ar putea însă salva. şi binevoieşte să ia aminte la acest regim alimentar. se apreciază că 95% din populaţie (este vorba de Elveţia — n. Cel mult. adică bazică. ar fi altceva. fiind vorba numai de crudităţi. injecţiile şi suferinţele. iar dintre ele mai ales cele formate cu calciu. se îmbolnăveşte din când în când şi moare în cele din urmă de infarct miocardic sau de o altă boală. Există. Deoarece procentajul din sânge nu are voie să se schimbe. Astfel. prin urmare să fii bolnav este o situaţie cât se poate de normală într-o viaţă de om. când bolnavul se apropie de moarte şi durerile devin insuportabile. este valabil pentru toate celelalte boli enumerate. Ce este valabil pentru cariile dentare. dar ceea ce scrie un fanatic nu are nici o autoritate. îl ajunge disperarea. întradevăr. surplusul de acid care nu poate fi eliminat se depozitează în corp. De fapt.

tot felul de medicamente pe bază de pulberi alcaline. Să ne întoarcem la discuţia noastră asupra acizilor. fracturile şi tot felul de distrofii. „vei crede" ? Din fericire mai există şi medici demni de jurământul lui Hipocrate. aşa cum puneam înainte sarea. Ei sustrag corpului nostru calciul şi alte minerale bazice. pe care îl mestecăm . Toate bolile de stomac şi intestine au. Basin. Există o pul79 bere de substanţe minerale neutre. atunci când era bolnav. stimate cititor ? Nu s-ar putea să fie prea târziu când. foarte gustoasă. toate aceste substanţe le găsim în legumele şi verdeţurile crude. Vrei să ajungi şi tu în această stare. în merele şi bananele foarte bine coapte. Dar când a văzut moartea cu ochii. Cam aşa a vorbit şi tatăl trupesc al celui ce scrie această carte. care strică dinţii şi. în sfârşit. Şi gingiile sunt bine curăţate şi întreţinute cu aceste pulberi. în general după mese. sau există preparate pe bază de fier sau calciu. Cu ajutorul unor atari măsuri de precauţie minime pot fi evitate durerile de dinţi. care cercetează boala cu de-amănuntul. după ce mâncăm fructe uscate sau dulciuri. pe de altă parte. nu acrişor. pentru că numai astfel pot fi neutralizaţi. în grâu. dulce. şi-a schimbat gândurile. Pentru a menţine dinţii sănătoşi este recomandabil ca.dităţi nu mă interesează deloc". să se mestece un praf de baze. Pentru a preîntâmpina formarea surplusului de acizi şi menţinerea unui procent de 80% baze nu sunt suficiente doar astfel de măsuri. pentru a împiedica fermentaţiile acide dintre dinţi. Menţionăm că şi sucurile de legume şi ceapă ajută la neutralizarea acizilor. Se poate scăpa de apariţia cariilor şi dacă se mănâncă zilnic doar un măr foarte bine copt. în tratamentul lor clasic. din care se poate amesteca câte o linguriţă în mâncare.

nuci. 81 Unii embrioni (cei de grâu) trebuie lăsaţi mai mult . Din ele se vor pregăti mâncăruri foarte gustoase. Pe lângă zarzavaturi şi fructe. Referitor la procurarea zarzavaturilor indicate vom reveni. să folosească metoda preparării germenilor de seminţe. întinsă.bine de tot în gură. unele lângă altele sau dacă nu se poate astfel. se aşază mai multe astfel de perechi de farfurii. să se umfle si se aşază pe o farfurie mare. Deoarece seminţele nu trebuie să plutească.Ca să nu se evapore apa repede se pune deasupra o farfurie de acelaşi format. încât şi orăşeanul poate beneficia de ea. Cine nu este fericitul posesor al unei grădini dar care vrea să se aprovizioneze singur cu salată în timpul iernii. în apă. Iaurtul şi roşiile sunt cam acide. Dacă seminţele dezvoltă (este şi în funcţie de temperatură) în două-trei zile. Pentru o cantitate mai mare. APROVIZIONAREA CU CRUDITĂŢI Există părerea că o alimentaţie cu crudităţi ar consta numai din fructe şi salate si nu ar fi recomandată din cauza stropirilor dese cu tot felul de substanţe toxice. cu rapiditate şi putere mare de germinare. apoi seminţele uleioase. năut. unele peste altele. Alimentaţia cu crudităţi este aşa de variată şi are atâtea posibilităţi de preparare. Ar fi mai bine să vă opriţi la rădăcinoase. cum sunt sfecla roşie şi morcovul. se descoperă farfuriile şi se lasă puţin la geam pentru ca să înverzească puţin şi plăntuţele să se îmbogăţească în vitamine. Se pun seminţele sau sâmburii. brânză de vacă din lapte nefiert. unele peste altele. surplusul de apă se lasă să se scurgă printre farfurii. există nenumărate preparate din cereale care constituie mâncarea principală. embrioni de până la trei cm.

Nefărâmiţate sunt prea tari. soia. Chinezii plantează. 82 INGREDIENTELE NECESARE LA .să crească şi de la ei se folosesc numai tijele. lucerna. pot fi recoltate. amestecate cu mixerul. Trebuie ţinută umedă tot timpul şi. într-o cameră expusă la lumină. Se poate procura şi la noi. umedă. Pentru încolţire se pretează cel mai mult năsturelul de grădină. Când firele ajung la cinci-şapte cm lungime. în general. nu se prea stropesc. după împrejurări. Pot fi pregătite şi cu mixerul. Se poate semăna şi grâu. muştarul. ca salată. special în acest scop. să fie acoperită planşeta. în prezent livezile mai mici. întinsă pe o planşetă tare. Se taie câte puţin din ele şi se folosesc fie tocate mărunt. fie ca adaosuri. pesticide nu este o problemă. mazărea şi cerealele. În China şi Japonia metoda este cunoscută de mult. fasole verde care încolţeşte deja după câteva ore. dar este greşit numită soia. Lădiţele se acoperă la exterior cu folie de plastic şi se umplu cu cernoziom (pământ negru). la început. Cine îşi poate face timp. Alţii pot fi recoltaţi de îndată ce ating lungimea de un cm şi se valorifică împreună cu seminţele. de la salată trebuie să fie mereu refăcute răsadurile şi trecute în alte lădiţe. insecticide. Şi mai simplă este metoda următoare: se împrăştie seminţele pe o pânză groasă. în timp ce zarzavaturile de bucătărie sunt rezistente. De obicei se toacă şi se prepară împreună cu alte salate sau fructe. Pentru a fi siguri că este vorba de fructe „curate" ele se cumpără de la ţărani care le cultivă după metoda biologică. poate planta salată şi mirodenii în lădiţe ce trebuie aşezate în „grădina de iarnă" — într-o încăpere încălzită sau la fereastră. Aprovizionarea cu fructe nestropite cu erbicide.

pe când ovăzul şi sâmburii (miejii) uleioşi (alune. . În afară de proteine. arahidele crude. nucile. Deoarece soia crudă nu are gust plăcut.PREPARAREA REGIMULUI DE CRUDITĂŢI Proteinele S-a constatat că naturiştii au nevoie de mult mai puţine proteine decât cei ce mănâncă combinat. cu 15% proteine. doar 9% mai sunt utilizabile. Dintre toate soiurile de cereale. seminţele uleioase. necoaptă. carnea fiartă nu are altă valoare nutritivă. alături de fructe şi salate. Fasolea verde. pentru că în acest caz a fost uscat. năutul. fie prin combinarea ei cu alte ingrediente. nuci. după fierbere. 83 Seminţele să fie crude! Indiferent despre ce fel de seminţe este vorba valoarea lor poate fi testată prin puterea de germinare. laptele acru şi brânza de vaci (nefiartă). celelalte feluri de brânzeturi se încălzesc la preparare. laptele crud. deoarece 2/3 din proteine devin. nedigerabile sau sunt distruse coagulându-se. ne putem alimenta pe durată lungă. seminţe de floarea-soarelui) (25% proteine) sunt alimente complete cu ajutorul cărora. complet şi sănătos. cu aer cald. în salate sau alte feluri de preparate prelucrate cu mixerul. Ovăzul crud. este otrăvitoare. ovăzul. nu poate fi consumată ca atare. Alţi furnizori de proteine mai bogaţi decât carnea fiartă sunt: soia. Cine cumpără grâu de la ţărani să se intereseze dacă nu a fost recoltat cu combina. embrionii de cereale. ouăle crude. cu 15% proteine. conţine 25% proteine dar. prin fierbere. este cel mai bogat. de exemplu. Carnea. el poate fi modificat fie prin metoda germinării. de cele mai multe ori. ne oferă deci mai multe proteine decât carnea fiartă.

dovada certă este că. 84 Fulgii şi germenii (nu embrionii!) Din păcate nu se pot fabrica fulgi cruzi de cereale. embrionul poate fi sfărâmat sau eliminat. Acestea sunt elemente bazice foarte importante. a produs boala beri-beri (avitaminoză B). cruzi. să se cumpere numai orez ce poate încă să încolţească. În comerţ se găseşte numai mei decorticat. Seminţele de dovleac neprăjite sunt grozave la „ronţăit" şi foarte sănătoase. încât după fărâmiţarea lui într-un mixer sau cu o râşnită de cafea nu mai rămâne nici urmă din el. unde se consumă numai acest sortiment. Învelişul este aşa de moale. De aceea este de preferat să mâncaţi orez obişnuit. la fel ca la ovăz. În ceea ce priveşte orezul. Germenii de grâu. Deşi această lucrare se face la o temperatură destul de scăzută. Seminţele de floarea-soarelui şi de susan sunt unele din alimentele preferate ale naturiştilor. Pentru comparaţie. deoarece cel glasat este destul de devitalizat. Chiar şi fulgii de ovăz şi de mei sunt ţinuţi în abur în momentul fabricării. Dacă nu se poate obţine mei auriu nedecorticat. nu mai poate fi socotit crud.Tot atât de multe dificultăţi vom întâmpina şi la cumpărarea ovăzului crud. în Orient. Pe lângă siliciu. meiul conţine mult magneziu şi potasiu. Ar fi de dorit ca măcar o dată pe zi să mâncaţi două-trei linguri de mei (Vezi reţeta „Fulgi de mei"). Prin decorticare. este de preferat cel care se foloseşte la hrana papagalilor şi a unor animale pentru blană. . Din aşa-numitul mei auriu se îndepărtează industrial gustul amărui. se poate remarca ce deosebire este între gustul fulgilor de fabrică şi al aceloraşi grăunţe pisate în casă.

în starea lui naturală. crudă După cercetările mele. ca şi mierea. se mai pot adăuga şi alte verdeţuri ca: urzică. după cercetările mele. Uleiul cu valoare nutritivă integrală Uleiul trebuie să fie obţinut prin presare la rece şi lăsat aşa. Mirodenii şi plante medicinale Noi facem deosebire între mirodeniile proaspete şi cele uscate. Găsiţi şi margarine modificate. cel mai valoros şi mai ieftin. de măsline şi de in deoarece. care sunt sănătoase.proaspeţi. păpădie şi plante medicinale. Dacă este posibil. alte sorturi de ulei nu pot fi preparate la rece. Lămâile şi oţetul natural Folosite în măsură mică sunt. făina de grâu integrală de Steinmetz şi cea de Graham este crudă şi naturală. aşa încât râncezesc repede. Făina de grâu integrală. Din păcate germenii de grâu şi de orez destinaţi comerţului sunt distruşi de căldură. Obişnuit este vorba de uleiul de floarea-soarelui. reprezintă alimentul cel MAI BOGAT ÎN ENZIME. utilizate cu regularitate şi în cantităţi mari conduc la hiperaciditate. Grăsimile vegetale şi margarinele sunt încălzite la temperaturi mari. Atunci când s-au uscat complet şi tulpinile şi frunzele şi sunt aspre la pipăit se pot pulveriza. vom consuma mereu . fără să mai fie supus nici unui alt proces industrial. 85 Praf de verdeţuri — completare la salate şi ca înlocuitor de condimente Praful de verdeţuri este recomandat pentru iarnă şi este bine să se prepare din pătrunjel uscat şi năsturel de grădină. Au valoare nutritivă mai mare chiar decât nucile şi seminţele uleioase. o doctorie.

Am cunoscut o doamnă din America a cărei mândrie era o grădiniţă cu plante-mirodenii. A aranjat-o frumos. Să se folosească mai mult triturat cu mixerul şi să nu lipsească din salate. Seminţele de plante medicinale şi mirodenii se găsesc în magazinele de seminţe. Nu este oare un stimulent si pentru cititorii noştri să-şi realizeze şi ei o astfel de grădiniţă? Cine a fost curios să ştie care sunt proprietăţile medicinale ale acestor plante va acorda cu plăcere o parte din timpul său liber realizării unei atari grădiniţe. Au un gust foarte bun şi sunt foarte sănătoase. Pentru uşurinţa cultivării. Există cărţi de plante medicinale şi mirodenii care pot fi de folos începătorilor. diluează sângele. ca şi usturoiul. Cele mai multe sunt rezistente la frig şi nu cer multă muncă. Pătrunjelul — este una din mirodeniile cele mai bune şi mai sănătoase.le cunoştea şi după denumirea ştiinţifică. Hazmaţuchi seamănă cu pătrunjelul.din cele proaspete. curăţindu-1 de reziduuri. şi nu . Amănunte veţi găsi în cartea noastră Sănătatetinereţe-frumuseţe — 150 de reţete de crudităţi. dăm o listă a celor mai folositoare plante-mirodenii: Ţelina — sunt două feluri de ţelină. O grădiniţă în miniatură de plante pentru mirodenii se poate realiza şi în lădiţe. Pe fiecare din aceste plante — aş spune „iubirile" ei . Să se usuce mult pentru iarnă. În continuare. nelipsind din ea nici câteva soiuri de plante medicinale. cele rezistente vor fi plantate separat de celelalte. Arpagicul (verde) este sănătos şi pentru rinichi si pentru glande. Unii grădinari dispun 86 chiar şi de răsaduri. de la ambele se pot usca frunzele pentru iarnă.

Sunt foarte aromate. Năsturelul — din care se seamănă la fiecare a treia săptămână o altă brazdă. Se poate usca şi pentru iarnă. care se pot usca. Busuiocul — are o mare putere de condimentare Este un uşor stimulator al nervilor. se poate găsi şi sub formă de pulbere. Rosmarinul — să fie folosit cu economie. Curăţă sângele. cât şi ca salată. Peperoni -cunoscut şi sub denumirea de piper verde. Are pro prietăţi asemănătoare cu usturoiul şi este foarte sănătos. dar în cantităţi mici poate fi adăugată şi în preparatele noastre. Se foloseşte cu succes în salata de ridichi. Maghiranul şi cimbrul — se potrivesc la orice fel de salate. Proaspăt. Seminţele se folosesc la ceai contra balonărilor şi contra tusei. are nişte fructe mari. aromate.trebuie trecut cu vederea. curăţă foarte bine sângele şi stimulează activitatea glandelor. Se folosesc frunzuliţele subţiri.împiedică balonările şi stimulează digestia. Mărarul . goale pe dinăuntru. dar lăstari . Ca multe altele. este foarte bogat în vitamina C. la fel şi ceaiul pregătit din el. În salate era mai bine să fie utilizat ca pulbere. Se foloseşte atât ca adaos la orice fel de mâncare. Salvia — este o plantă medicinală cu efecte terapeutice multiple şi se foloseşte mai mult ca ceai. Chimenul — are însuşiri asemănătoare cu ale anasonului. Anasonul — are proprietăţile asemănătoare cu cele ale mărarului. Sub formă de praf este indispensabil. Menta — se foloseşte mai mult ca ceai. Tarhonul — uscat. pentru a avea permanent frunze fragede. chiar şi în ceai. se poate găsi în orice bucătărie este foarte sănătos.

Limba mielului — este mai puţin cunoscută ca mi rodenie dar. ca să avem mereu la dispoziţie ridichi tinere. rinichi şi glande. Are o mare putere de fluidificare a mucozităţilor căilor respiratorii. se mai găsesc în comerţ şi altele. de rinichi. Muştarul — atât frunzele cât şi seminţele sunt. Cele mai multe mirodenii se pot usca pentru iarnă. a bronşitelor. Nu trebuie însă să lipsească din nici un preparat de mixer. Ca adaos la regimul de crudităţi se întrebuinţează doar în cantităţi mici. împotriva retenţiei urinare. deasupra unei site. frunzele sau florile proaspăt culese se pot utiliza în preparatele făcute cu mixerul sau în salate. dar se foloseşte şi în amestecuri de ceaiuri. dintre care recomandăm : Praf de Curry — un amestec de plante originare . Seminţele se folosesc sub formă de praf. Pelinul — este ceaiul amar pentru stimularea activităţii vezicii biliare. în aceeaşi măsură. Se înmulţeşte singură prin căderea seminţelor. se recomandă pentru topirea calculilor biliari. Hreanul — are aceleaşi însuşiri ca şi ridichile. exotice. împotriva reumatismului şi a bolilor de ficat. dar efectul lui este ceva mai puternic. Se seamănă la fiecare trei săptămâni câteva seminţe. Se mărunţesc cu un tocător de lemn. un medicament şi un condiment excelent. de obicei sub formă de ceai pentru nervi. Consumarea în fiecare zi a unei linguriţe de muştar ajută digestiei. Ridichea — se foloseşte ca salată sau ca adaos la salată. de preferat în amestecurile de mixer. 88 Roiniţa — se utilizează. În afară de aceste mirodenii obţinute din plante autohtone.tineri se pot folosi şi drept condiment. pentru că este foarte bună pentru tratarea bolilor de vezică. care se pot şi cumpăra. a stomacului şi a intestinelor.

toate buruieni aproape 89 de nedezrădăcinat. întotdeauna. arbuşti sau tufe. În alt loc se plantează un mesteacăn. Paprica — pentru salate şi sosuri de salate. într-un coşulet. sunt plante vindecătoare. împreună cu alte rădăcinoase. grădina se lărgeşte de la an la an.din India. Dacă într-un colţ plantăm câţiva nuci. conform determinatoarelor botanice farmaceutice. în grădinile noastre ţărăneşti. un tei şi câteva tufe. Spre marea mea mirare. Există. Vanilia — se foloseşte mai ales pentru preparate dulci. potrivit scopului urmărit. Dar nu este neapărat necesar. În casa noastră se serveşte. sunt recunoscute drept plante medicinale. pe lângă acestea. tot felul de frunzuliţe şi flori care. urzica şi multe altele. multe alte plante care. Dacă. destul de intens aromat. la prânz. de asemenea. spanacul sălbatic. Înainte de masă cineva culege din grădină. vreo 20 de astfel de plante. Cine ar fi crezut că scânteiuţa. mai sădiţi şi un număr de plante medicinale ce cresc sub formă de arbori. vom avea frunze de nuc. că frunzele multor tufe cu boabe au mare putere de vindecare? Toate se pot orândui frumos în grădina de plante. am descoperit că se găsesc. atunci puteţi avea o grădină adevărată. Coriandru — se foloseşte mai ales pentru prăjituri şi crudităţi şi pentru preparate din fructe. Bolnavii vor prefera acele plante care sunt recomandate pentru suferinţa lor. frunze de sa lată şi zarzavaturi oferă o masă întăritoare şi aromată. De abia acum înţeleg ce gândea Hipocrate când spu nea: „Plantele noastre medicinale să constituie alimen- . un preparat de mixer. Prin acumulare şi schimb de plante.

miere. şi cea mai ieftină şi cea mai sănătoasă. totodată. pe cât este posibil.tele noastre". enzimele. vitaminele. de persoană. Nu trebuie folosită mai mult de o lingură pe zi. mierea. Mai ales că este vorba de investirea unui capital pentru sănătate. Drojdia alimentară Deoarece drojdia de bere nu este crudă. Cum să nu fii sănătos cu o astfel de alimentaţie? Ce bolnav să nu se vindece? Pot să spun că este o mâncare cu gust deosebit de plăcut şi variat fiind. cele mai multe săruri minerale. putem sacrifica câţiva bănuţi pentru o astfel de alimentaţie. smochine Zahărul alb nu trebuie să se găsească în casă. Dar poate fi folosit zahărul cafeniu. Zahăr. pentru că toate aceste plante medicinale şi mirodenii se pot procura din comerţ. sarea intră prea puţin în discuţie. bolnavii de rinichi trebuie să o evite chiar şi pe aceasta. Recomandăm sarea de mare şi sarea de plante. deoarece conţine mai mult de jumătate sare de bucătărie. din trestie de zahăr. nerafinat. numai puţini oameni au posibilitatea să-şi facă o grădină de verdeţuri. naturistul o foloseşte numai ca şi condiment. Să fie ei atunci păgubiţi din punct de vedere al sănătăţii? În nici un caz. care ne dau puterea de vindecare. Dacă ne gândim cât de mari sunt cheltuielile pe care le facem cu mâncărurile şi preparatele de carne. nici chiar pentru musafiri. sucul . reumaticii. Oricum. Sarea în calitate de condiment Pentru naturişti. sub formă de pulberi. probabil. poate fi recunoscută drept cel mai bogat izvor de vitamina B. În acest preparat sunt cuprinse. Din păcate. Cei grav bolnavi.

concentrat de pere şi de mere. Vom folosi reţetele noastre de marmeladă. înlocuieşte periuţa. Prin zahăr. La zahărul cafeniu se mai poate adăuga o linguriţă de lactoză. proaspăt este o „delicatesă". deoarece ajută digestia şi acţionează în intestin împotriva putrefacţiei. care să aibă mai mult calciu decât smochinele. Lapte. Diluată în mâncăruri şi băuturi este mai puţin dăunătoare pentru dinţi. De aceea trebuie să fie folosită cu economie. încât sunt recomandate. poate cu excepţia laptelui. este sănătoasă. După consumarea fructelor dulci. Mierea conţine relativ puţine din substanţele minerale bazice care sunt foarte necesare pentru metabolizarea zahărului. în reţele noastre. să se cureţe bine dinţii. laptele trebuie să se lase la prins la temperatura de 25°C. brânză proaspătă Laptele crud. se înţelege numai unul dintre cele amintite ca admise. Ca medicament. La câteva ore după ce s-a prins. Smochinele. Zaharina este mai dăunătoare decât zahărul alb rafinat. practic. ca şi mult apreciata miere. provoacă acizi. Prin amestecarea de pulbere din substanţe minerale bazice în alimente sănătatea dinţilor poate fi deosebit de bine asigurată. . Cu greu mai putem găsi un alt aliment. cel mult o linguriţă o dată pe zi. măresc şi ele aciditatea. în cantităţi mici. Din el se prepară şi brânza proaspătă. timp de 24 de ore. Zahărul sub orice formă. 91 Marmelada preparată cu zahăr rafinat este interzisă. dar cantitatea de substanţe minerale pe care o conţin este atât de ridicată. curmalele etc. uscate. În acest scop. agar-agarul şi altele asemănătoare. Saliva omului corect hrănit este atât de bazică încât.

Pentru obţinerea lor se folosesc mai ales seminţe de in. nu trebuie să se consume înainte de a i se adăuga o substanţă minerală pentru neutralizare. Amestecul respectiv trebuie să existe permanent în casa noastră pentru a-l putea prepara pe loc. 92 Amestecuri de uruială (crupe)* uscată sau înmuiată Uruială din grâu există totdeauna în întreprinderile de morărit şi se pretează foarte bine să fie înmuiată. Crupele uscate trebuie să fie foarte fine. Brânza este gata. Adaosuri: ulei. mirodenii. lactoză. rapid. Deoarece acest zer este destul de acru. O linguriţă de zer este suficientă pentru a se prinde alt lapte proaspăt. susan. Dacă se urmăreşte obţinerea unui amestec de fulgi naturali. Peste amestec se adaugă atâta apă . puţină ceapă şi sare de mare. foarte puţină drojdie de bere şi câteva cubuleţe de mere. se toarnă totul într-un tifon şi se lasă câteva ore să se scurgă. ori de câte ori avem nevoie. deoarece nu se înmoaie. dacă vrem ca preparatul să fie dulce. mei. Pentru a le despărţi. Unora le plac şi stafidele în amestec. Aproape tot acidul a rămas în zer. ovăz. în afară de stafide şi ceapă tocată.începe să se decanteze. hrişcă şi seminţe de floarea-soarelui. făcuţi în casă. Substanţa grasă se face brânză. la ea se adaugă uruială de seminţe de in. zerul care se separă este acru. lapte. Crupele înmuiate sunt preparate din seminţe măcinate mai mare. din tot felul de cereale. Dacă. hrişcă. mei. se poate folosi o linguriţă cu miere. orez şi orice alte feluri de seminţe oleaginoase. poate adăuga câteva seminţe de floarea-soarelui sau de pin coconar. cu adaos de nuci. cineva vrea să aibă ceva mai tare de mestecat. drojdie de bere. toate trebuind să fie foarte bine fărâmiţate cu mixerul sau cu o râşniţă de cafea.

O cantitate mai mare de usturoi ne ajută să dormim bine şi profund. Pentru sandvişuri sau pentru gustarea de la orele 10. curăţă şi regenerează sângele. în general. Atunci când există tulburări de digestie este preferabil să se mănânce mai puţin şi mai des. salata verde. O cunoştinţă. Orice fel de boabe — de grâu. de secară etc. Ceapa crudă este foarte săţioasă.00 este ideală pâinea coaptă la soare. La aceasta se mai adaugă şi germeni de grâu şi tărâţe. pâinea joacă pentru ei un rol mai puţin însemnat. Balonările şi gazele sunt indicaţii că. are efecte terapeutice multiple. Boabele de ienupăr. împreună cu ceapa. 93 Pâinea Deoarece naturiştii folosesc cerealele mai ales sub formă de amestec de uruială. în vârstă de 100 de ani. se mănâncă prea mult. laptele crud atenuează într-o oarecare măsură mirosul neplăcut al gurii. Ceapa şi usturoiul Este foarte bine să consumăm zilnic o jumătate de ceapă şi doi-trei căţei de usturoi. Orice pâine industrială este total devitalizată şi cu un mare conţinut de acizi. Cei fără dinţi vor trebui să dea prin maşină şi seminţele uleioase. şi.cât să cuprindă totul fără să fie terci. care a mâncat toată viaţa şi ali- . Aceleaşi recomandări sunt valabile şi pentru usturoi. trad.). — măcinate (sau râşnite) mare (n. de porumb. Eu folosesc usturoi sub forma unor capsule nemirositoare. Dacă la început aveţi senzaţia de balonare şi râgâiţi des (s-au format gaze în stomac şi intestin). Enzimele. trebuie restrâns consumul de proteine şi în locul lor se bea un pahar cu apă. aşa că mesele de crudităţi ce conţin o proporţie mare de ceapă nu trebuie să fie prea dese. proteinele şi amidonul sunt distruse complet. reprezintă unul din cele mai sănătoase alimente.

o molimă ce a făcut ravagii printre vite. febra aftoasă omora vitele pe capete. în anul 1920. de pildă. Pentru a scăpa de el. Ce adaosuri nu se potrivesc? După decenii de alimentaţie necorespunzătoare. piersicile. În fiecare zi puneam din el în nutreţ. în cele mai multe regiuni ale ţării. El a răspuns: usturoiul. perele. la schimbarea de regim. Pentru cititorii noştri naturişti dăm un motto: „Mănâncă puţin şi nu uita usturoiul". La toţi vecinii din stânga şi din dreapta casei noastre. bananele. Din păcate. Instinctiv am dat fuga la farmacie. mi s-a întâmplat ceva ce nu am mai putut uita. Deoarece atât ficatul cât şi glandele digestive sunt slăbite. în timp ce merele. a bântuit. 94 Faptul că usturoiul apără de infecţii vi-1 poate confirma şi următoarea întâmplare pe care am trăit-o chiar eu: când. a fost întrebat asupra tainei vârstei sale înaintate. prunele. usturoiul se pisează şi se înmoaie în ulei (este valabil şi pentru ceapă). ananasul şi toate fructele de pădure sunt bine . numai vacile noastre nu s-au îmbolnăvit. caisele. anumite fructe. se întâmplă ca oamenii să nu-1 prea mănânce din cauza mirosului. curmalele şi portocalele. lămâile. dar totdeauna în cantităţi mici. smochinele. în timpul unei ierni năpraznice. singurele din tot satul. dacă sunt consumate împreună cu zarzavaturi crude. cum sunt strugurii. iar droghistul m-a trimis la zarzavagiu şi am cumpărat tot usturoiul ce-1 avea de vânzare. Se întâmplă mai ales dacă este vorba de fructe dulci. cireşele. este clar că unele organisme reacţionează prompt. pot provoca fermentaţii.mente fierte şi crudităţi. Eram încă elev de şcoală. uneori chiar violent. Molima a ajuns şi în satul nostru. Să fi fost un coş plin.

Există persoane foarte sensibile în ceea ce priveşte toleranţa faţă de alimente care vor trebui să mănânce fructele sau zarzavaturile separat. Dar să nu exagerăm. el trebuie băut nefiert sau nepasteurizat. ca şi persoanele cu afecţiuni gastrice sau intestinale. şi dacă nu se mănâncă mult deodată. temeinic. Naturistul şi laptele Pentru lămurire. pentru că provoacă aciditate. După cum am mai amintit. Este maşina de gătit a naturistului. Salatele. se recomandă mese mici şi dese. laptele are o mai mare cantitate de substanţe bazice. Renunţăm cu totul la alimentaţia cu carne. Cei grav bolnavi. ce au proteză dentară. Este uimitor cât de rapid revine la normal aciditatea sucului gastric după acest fel de alimentaţie şi cum sunt stimulate glandele digestive. căci nu există o regulă universal valabilă nici în această privinţă. asemenea zavaturilor crude şi tărâţelor. Totodată. Referitor la reţetele care urmează Stimatele cititoare sunt rugate să nu considere . încă un cuvânt despre proteina animală. încet. Îl folosesc mai ales persoanele în vârstă. de pildă. Dar şi naturiştilor sănătoşi le place sucul de zarzavaturi. mai au nevoie şi de storcător pentru fructe sau legume. se pot folosi singure ca aperitiv dar şi ele trebuie mestecate foarte bine. vindecă multe boli. Mixerul şi aparatul de făcut sucuri Mixerul este indispensabil pentru masa naturistului. Dar nu la lapte deşi este de origine animală. încât curăţă corpul de acizii dăunători şi. deoarece proteinele pe care le conţine sunt substanţe cu cea mai completă structură. Apariţia fermentaţiilor se poate evita dacă mâncarea este mestecată bine.suportate împreună cu zarzavaturile. O cură de suc din varză creaţă poate vindeca ulcerul în zece zile.

trebuie să ne procurăm o cantitate mai mare şi să o ţinem la frigider. ci unul după altul. germenii având aceeaşi valoare nutritivă.reţetele „literă de evanghelie". REŢETE ŞI PLAN DE MENIU Pentru a putea folosi toate reţetele din această carte. Câteva lămuriri Lg. care se schimbă însă rapid chiar la o temperatură normală. Preparatele care trebuie mâncate uscate. Fulgi = sunt numite astfel oricare din crudităţile ." O problemă o constituie germenii de grâu. Lgţ. să nu fie aduse toate o dată. De preferat să se înceapă cu salate sau amestecuri de mixer. De aceea. trebuie neapărat să fie citit capitolul Adaosuri. au un gust dulce. ele pot să le combine şi să le îmbunătăţească după propria lor plăcere. ei reprezintă o hrană ce măreşte rezistenţa şi vigoarea organismului. preparatul se amestecă mai întâi. îţi stimulează fantezia ca să încerci tot felul de reţete noi şi ne oferă o varietate atât de mare de combinaţii. minunat. Făină = făină integrală de graham. dacă vrem să adăugăm miere. Dacă sunt foarte proaspăt pregătiţi. ele trebuie mărunţite. De exemplu. Preparatele gata de servit să fie întotdeauna frumos garnisite. O cititoare ne scrie: „ Ceea ce-mi place îndeosebi la alimentaţia crudă este că permite o deosebită variaţie. cum nici nu mi-aş fi închipuit vreodată că ar fi fost posibilă la un atare regim. Dacă este vorba de mai multe feluri de mâncare la masă. = lingură. dacă în loc de stafide vrem să folosim alte şi alte fructe uscate. se omogenizează bine cu linguriţa şi se sfărâmă. cruzi. grâul păstrându-şi puterea de germinare intactă. = linguriţă. pentru a putea fi mestecate uşor.

ulei. Zahăr = lactoză sau zahăr nerafinat. verdeţuri. usturoi. muştar sau hrean ras şi boia. l lgţ. ulei sau smântână. puţină ceapă. l lgţ. stafide. plus mei. 2 lg. 2-3 lg. după ce au fost în prealabil înmuiate. Uruială moale = amestec de crupe înmuiate. ceapă. sare. ulei. banană zdrobită sau un măr ras. suc de lămâie. 98 REŢETE CLASICE Reţetă de ovăz 4 lg. Reţetă de uruială moale (muiată) Uruială dulce 4 lg. l lg. deşi. crupe de susan sau de migdale. l lg. Ou = totdeauna crud. l lg. Se amestecă totul bine şi se presară nuci sau migdale date prin maşină. miere sau zahăr. deci nu este vorba de fulgii preparaţi industrial. uruială muiată. l lg. l lgţ. de anason sau de chimion şi mieji de floareasoarelui cruzi. există în comerţ astfel de amestecuri de fulgi preparaţi natural. pentru că este greu de mestecat. de preferat doar gălbenuşul. l lg. l lgţ. Sare = este vorba doar de sarea de mare sau sarea vegetală. în prezent. mirodenii. Uruială picantă 6 lg. iar porumbul trebuie dat prin maşina de tocat. drojdie. de uruială de ovăz. uruială. dar care sunt foarte scumpe. Uruială cu brânză de vaci . 2 lg. l lg.obişnuite regimului naturist care se taie mărunt sau se zdrobesc ori se macină mare. drojdie de bere. 2 lg. de miere sau de zahăr. Uruială (crupe) = amestecuri de diferite cereale măcinate mare. Să se pună mai puţin grâu.

drojdie de bere. Amestecul trebuie să fie foarte bine mestecat în gură. l lg. 2 lg. suc de lămâie. drojdie de bere. l lg. ceapă. l lg. După plac. germeni de grâu. miere. germeni de grâu. l lg. lămâie. germeni de grâu (se pot înlocui cu tărâţe de grâu şi de ovăz). muştar. 2 lg. l lg. Reţete cu germeni de grâu Germeni de grâu cu banane Să se pună puţin grâu. chimen. brânză de vaci. de seminţe decojite de floareasoarelui. l lg. ulei. stafide puţin înmuiate. 2 lg. ulei. . sare. Tărâţe picante 2 lg. uruială. uruială de ovăz. hrişcă. 2 lg. l lg. l lg. Altfel de uruială moale 2 lg. l lg. hrişcă. stafide. l ou. ulei. tărâţe. l lg. uruială de in. mirodenii. un ou. 2 lg. uruială de ovăz. pulbere verde. ulei. ulei. l lg. iar porumbul trebuie dat prin maşina de tocat. l lg. migdale sau nuci tăiate mărunt. scorţişoară. l lg. l lg. ceapă. pulbere verde sau verdeţuri. l roşie mărunţită. usturoi. 3 lg. hrean. ceapă. 2 lg. uruială. 2 lg. mirodenii. pentru că este greu de mestecat. 1 lg. se adaugă încă l lg. sare. l lgţ. 2 lg. 99 Reţete cu tărâţe Preparat uscat de tărâţe . l lg. Lămâia se amestecă imediat cu banana. eventual puţin suc. drojdie de bere. l lg. ceapă. lămâie şi smântână. seminţe de in pisate. seminţe de susan zdrobite. l lg. l lgţ. sare. mirodenii. hrişcă. Germeni de grâu cu roşii 3 lg. germeni. 2 lg. drojdie de bere. 2 lg. l lg. tărâţe. O banană zdrobită sau un măr ras. seminţe de in măcinate. 2 lg. sare.3 lg. pulbere minerală. mieji de floarea-soarelui. drojdie de bere. scorţişoară.

l lgţ. ulei. ceapă rasă şi usturoi. seminţe decojite de floarea-soarelui sau nuci tăiate mărunt. pulbere minerală. ceapă. drojdie de bere. Brânză de vaci cu banane 3 lg. Brânză de vaci cu ceapă 3 lg. l roşie mărunţită. l banană zdrobită. 2-5 morcovi potriviţi. de brânză. Amestecul se aranjează şi se ornează cu pătrunjel sau arpagic verde. . stafide. l lg. seminţe de in pisate mărunt. l lg. sare. l lg. ulei. l lg. l lg. l lgţ.Germeni picanţi 5 lg. brânză proaspătă. lapte. cu suc de lămâie. de brânză de vaci. l lg. pulbere minerală. germeni de grâu. 3 lg. Se garniseşte cu nuci sau alune. de ulei. germeni de grâu. droj100 die de bere. l lg. miere. 2 lg. l lg. sare. ulei. Se garnisesc cu pătrunjel. 2 lg. ceapă. Se garniseşte cu felii de banană. Reţete cu brânză de vaci Brânză de vaci cu morcovi 3 lg. sare şi mirodenii. Brânză de vaci cu roşii 2 lg. 3 lg. germeni de grâu. drojdie de bere. sare. puţin ulei şi miere. 2 lg. sau cu brânză de vaci la care am adăugat suc de portocale. pulbere verde. l lg. seminţe de in măcinate. raşi mărunt. mirodenii. brânză proaspătă. Se garniseşte cu felii de morcov. Germeni de grâu dulci Se amestecă germenii cu lapte crud sau acru. de preferat din soiul carote. l lg. germeni. l lg. 101 1 lg. l lg. ulei. l lg pulbere de plante medicinale sau verdeaţă. de suc de lămâie. 3 lg. puţină ridiche şi ceapă.

Se garniseşte cu frunze de pătrunjel. Apoi se amestecă cu 2 lg. Năutul mărunţit se amestecă cu l lg. l lg. l lg. 2 lg. l roşie bucăţele. seminţe de in. l lg. Totul se pune în vasul de la mixer. 2 lg.Brânză de vaci cu drojdie de bere Are gust de creier pane. l lg. Se garniseşte cu felii de roşii. orez crud. puţin hrean ras. Se adaugă l lg. mirodenii. l lg. . germeni de grâu. se storc şi se trec prin râşniţa de cafea sau prin mixer. tărâţe. susan. 2 lg. drojdie de bere. sare. ceapă. 2 lg. Reţetă cu mei sau orez 2 lg. l lg. muştar. sare şi mirodenii. hrean. brânză. Reţetă cu năut (aliment pentru cei cu munci grele) 2-3 lg. 1-2 lg. bucăţele mici de mere. ceapă. boabe crude de ovăz. după plac puţină sare. orez. grâu. drojdie de bere. l lg. mei. Se garniseşte cu felii de banană. Bine amestecat. l lg. Nu se umple recipientul. l lg. puţină paprica. ulei. soia. Reţetă cu soia 1 lg. dar în loc de roşii. după gust. l lgţ. 2 lg. l lg. năut bine înmuiat se zdrobesc bine cu un făcăleţ. se adaugă miere. ulei. l lg. Totul se mărunţeşte şi se ţine 12 ore la înmuiat. de tărâţe. mei. totul bine fărâmiţat (cei cu proteză folo102 sesc făină de mei). 3 lg. ulei. smântână. 4 lg. puţină sare. plante medicinale praf. sare. cu praf de mirodenii din rosmarin şi cimbru şi. ulei. Mei sau orez dulce Acelaşi amestec. drojdie de bere. drojdie de bere.

bogate în substanţe bazice. ci mai ales din zarzavaturi.Preparatele făcute cu mixerul Mixerul este maşina de gătit a naturistului. Dacă totuşi motorul este prea solicitat. plante erbacee sălbatice. Dacă amestecul este prea subţire. ulei şi roşii se pun de la început în aparat. germeni de grâu. fin mărunţite. ca urzicile şi păpădia. scoatem aparatul din priză. ca să nu forţăm motorul. Cu ajutorul lui se pot realiza nu numai preparate din fructe. poate conta drept masă principală. din rădăcini. De îndată ce observăm însă că motorul este forţat prea mult şi merge greu. ca să existe şi ceva crocant „de ronţăit". se pot adăuga fructe mărunţite sau ceapă. '' > 9 103 împovărează mai puţin stomacul. După ce terciul este suficient de bine omogenizat. frunze. Cu cât terciul este mai fin cu atât el . Adaosurile de ouă. Vasul . După gust. după plăcere sau după gust se mai pot adăuga seminţe de in. Pentru diluare. tărâţe sau făină. nu se mărunţeşte bine. Pentru „a drege" preparatul. o jumătate de măr sau un măr întreg. Mixerele cu turaţie mică să fie încărcate numai cu jumătate din cantitatea standard pe care o pot tritura. la care se pot adăuga tot felul de mirodenii şi plante medicinale. fructele cer mai puţin lichid. se pot adăuga. ori o jumătate de banană. castraveţi. Preparatul la mixer cere puţină muncă şi. pentru a omogeniza amestecul. cel mai bine se pretează mustul dulce sau laptele crud. peste toate cele necesare. cu adaosurile corespunzătoare. Cantitatea de lichid trebuie să fie astfel potrivită încât amestecul să nu fie prea dens. după care se mai lasă mixerul să funcţioneze. se mai poate adăuga puţin lichid. în timp ce zarzavaturile cer mai mult.

Reţete de fulgi Fulgi de mei 2 lg. germeni de 104 grâu. l lg. mai adăugăm (pentru o persoană) l lg. de stafide înmuiate şi l lg. uruială de seminţe de in. ulei. mirodenii. roşii tăiate. . uruială de mei. paprica. Începătorii să adauge (iniţial). seminţe decojite de floarea-soarelui. Reţeta II (două persoane) 3 mere rase mărunt se pun în mixer cu o cană de lapte crud. Acest preparat serveşte ca mic dejun. sau cu pătrunjel şi alte zarzavaturi. După experienţa personală. Cei fără dinţi pot pune şi ei în mixer alimentele mai tari.în care se află preparatul poate fi şi el golit. germeni de grâu sau uruială de mei. mieji de floareasoarelui. l lg. mieji de floarea-soarelui înmuiaţi. dar să le înmoaie înainte. l măr răzuit mărunt (sau fructe de pădure). mere şi banane. banane uscate în feliuţe. de stafide. l lg. l lg. se mai poate pune şi o banană zdrobită. Se amestecă terciul cu 4.5 lg. Reţeta I Deoarece acest amestec poate să constituie masa principală. Preparatul se garniseşte cu felii de mere sau de banane. tărâţe. susan. l lg. pentru îmbunătăţirea gustului. l lg. l lg. Prin mărunţire cu mixerul zarzavaturile pierd puţină vitamină C. seminţe de in. soia. se poate pregăti o masă foarte bună. pierdere neglijabilă faţă de avantajele pe care le oferă un atare amestec. drojdie de bere. Dacă gustul nu este satisfăcător. Cei fără dinţi renunţă la adaosurile tari. După scoaterea din mixer să se adauge multe roşii şi peperoni. l lg. nuci sau seminţe de pin coconar mărunţite. 1-2 lg. 1-2 lg.

germeni de grâu. brânză de vaci. Totul bine amestecat şi presărat cu pulbere de nuci. se amestecă. 2 lg. l. l cană plină de cubuleţe de castraveţi tăiaţi mic. Fulgi de susan 2 lg. l lg. l lg. seminţe decojite de floarea-soarelui. l lg. lactoză. 2 lg. lactoză sau miere. ceapă tocată mărunt. 2-3 lg. Fulgi de crupe 3 lg. l măr răzuit. l lgţ.puţină lămâie. Fulgi de smochine Se înmoaie de seara 2-4 smochine. smântână. stafide. l lg. sare şi. 3-4 lg. l cană fructe (sau fructe de pădure). de nuci sau seminţe de pin coconar. l dl frişca bătută. l lg. smântână şi ceva germeni de grâu şi seminţe de pin coconar. după cerinţă. Fulgi de banane Un măr şi o banană tăiate bucăţele. se amestecă cu banane. 2 lg. o mână de stafide. după gust. Fulgi de smochine sau de curmale O cană smochine sau curmale înmuiate mai dinainte. smântână sau pastă de migdale şi. l lgţ. se presară cu făină de migdale. iar deasupra se pun migdale date prin maşină. miere. l banană zdrobită. stafide. 50 grame carote. boabe întregi de cereale înmuiate. smântână. 105 Fulgi de castraveţi 2 lg. drojdie de bere. Fulgi de cartofi cruzi (vezi în cap. subcap. crupe înmuiate. stafide. l lg. pulbere minerală. Masa de seară) Fulgi din boabe întregi 2 lg. seminţe de susan măcinate împreună cu câţiva germeni de grâu. zahăr. 2 lg. hrean ras. seminţe de floarea-soarelui sau nuci. puţine . l lg. 2 lg. ulei.

l banană. 1-2 lg. crupe de ovăz. stafide înmuiate şi l lgţ chimen. seminţe decojite de floarea-soarelui sau mieji de nuci (alune). lapte crud. Dimineaţa se adaugă l lg. garnisit cu felii de roşii. Dacă crupele sunt prea vechi. l lg. sare. Ca desert. smântână. 106 .1lg. Dacă supa trebuie puţin încălzită pe plită sau la foc mic. 3 lg. uruială de seminţe de in sau susan. l lg. De preferat să se încălzească într-un vas cu apă. totul bine amestecat. drojdie de bere. Supă de zarzavat l cană suc de zarzavat sau de piureu de carote amestecate cu 2 căţei de usturoi se pun în mixer cu 1/2-1 cană de lapte'. tărâţe. ulei şi mirodenii. Pâine coaptă la soare Această pâine gustoasă se prepară din crupe de cereale măcinate proaspăt cu ajutorul unei râşniţe electrice de cafea. se amestecă continuu. germeni de grâu şi eventual zeama de la o portocală. miere. Reţete de supe Supă de roşii O cană şi jumătate de roşii. puţină boia de ardei. ceapă tocată. Preparat de linte 3 lg. suc de portocale. l lg. Smochinele se mărunţesc şi se pune şi o banană tocată. 2 lgţ.tărâţe. l lgţ. tărâţe. chimen. 2 lg. Fulgi uscaţi 1 lg. . ulei. l lg. pâinea capătă un gust amar. 3 lg.nuci pisate sau tăiate mărunt. 2 lg. 3 lg. drojdie de bere. puţină sare.linte înmuiate. eventual puţină sare. arpagic verde sau praf de verdeaţă. Este foarte bun la gust şi relativ ieftin.

pentru ca să se preteze bine pentru sandviciuri. Varianta I În loc de 500 g crupe de secară se pot face alte amestecuri. de exemplu. în cazul în care coca este prea moale. după preferinţă ca.Varianta clasică 500 g crupe de secară. puţin chimen. Vara. Eu am comandat unui meseriaş un adaos la maşina de tocat. 107 Pentru ca turta sau felia să se poată usca şi dedesubt. altfel se înăcreşte în câteva zile. Desigur că feliile pot fi lăsate să se usuce bine de tot. el se întinde în foi de 4 mm grosime. Între sită şi sursa de încălzire se pun nişte şipcuţe de lemn. unde aluatul să fie încălzit la o temperatură care nu depăşeşte 40°C. pâinea se poate usca foarte bine la soare şi poate fi folosită după trei ore. se mai presară crupe. sare. se pune în frigider în pungi de plastic. Coca trebuie să fie aşa de tare. se procură site corespunzătoare. Cât timp aceste turte sunt încă umede. l dl ulei. Se frământă bine. Totul se înmoaie cu foarte puţină apă. sau se dă prin maşina de tocat. 2 Igţ. Iarna se poate găsi un loc pe calorifer. nu se coace. Pâinea este mai gustoasă când nu este încă uscată de tot. aceasta ieşind sub forma unei benzi late din maşina de tocat. se crestează adânc cu un cuţit mărimea feliilor. pâinea se rupe mai uşor la locul crestăturii. Dacă vrem să o păstrăm când încă nu s-a copt bine-bine. După ce se usucă. sub forma unei pâlnii cu gura lată de 4 mm x 8 cm. 200 g cru- . 200 g stafide. încât să nu se lipească de mâini. Deoarece acest aluat se usucă. o mică bandă rulantă transportă coca.

O astfel de „Pâine" se poate face şi din carote răzuite. Totul se dă prin maşina de carne şi se amestecă cu 200 g nuci sau alune. 150 g smochine tăiate. Varianta a II-a În loc de a înmuia amestecul în apă se poate răzui şi încorpora o jumătate kilogram de mere. 200 g prune. sau legume. Alt fel de pâine coaptă la soare Cerealele se pun puţin la încolţit. 100 g seminţe de in. Se adaugă 250 g stafide mici. înmuiate înainte. Se pot prepara şi pâini de orz. puţină coajă rasă de lămâie şi mirodenii. ceva mai multă sare. deoarece se amăreşte. 200 g crupe de orez. Se frământă şi se taie în forme diferite. orez şi variantele acestora cu 108 adaosuri de nuci (eventual şi stafide şi mere). 200 g stafide întregi. se dau prin maşina de carne. făină şi ulei.pe de grâu. Chec pentru Crăciun 200 g curmale. Varianta a III-a În loc de stafide şi apă se poate adăuga o jumătate de kg roşii. Se adaugă atât cât înghite amestecul. se frământă cu ulei şi apoi totul se prepară ca mai sus. Curmalele şi smochinele se dau prin maşina de carne. Reţete de cozonac Aluat de cozonac — pentru o tavă lungă de 30 cm . 200 g stafide. Biscuiţi de migdale 150 g pastă de migdale. Totul se pune într-o formă unsă cu ulei şi se lasă să stea o oră. după cum cere mai multă sau mai puţină apă. 200 g smochine. Pentru coacere este nevoie de trei site deoarece creşte mult. Se pot adăuga în cocă seminţe de mac sau chimen. Meiul se pretează mai puţin. 150 g curmale fără sâmburi.

Este avantajos să se lase să se usuce pe o sită. se garniseşte cu seminţe de pin coconar. Bombiţe de susan .300 g stafide. urmează un strat de nuci date prin maşină şi deasupra lor un strat de banane. Cozonac cu fructe Umplutura constă în 400-500 g prune uscate. Cozonac cu banane Se acoperă foaia de cozonac cu banane. care se taie mărunt şi se amestecă cu 200 g nuci tăiate subţire. Dulciuri şi caramele Caramele cu cocos 400 g stafide. presărată cu nuci date prin maşină. Se întinde totul într-o tavă tapetată cu făină. apoi pasta se întinde şi se taie în pătrăţele. la sfârşit. Cozonac cu fructe Aluatul. ca mai sus. peste care se pun fructe de pădure sau alt fel de fructe ce pot fi zdrobite sau întregi. se dau prin maşina de tocat carne. Se adaugă scorţişoară. Urmează 109 un strat subţire de migdale rase. 100 g nucă de cocos răzuită. care se pun de-a lungul marginii şi se înfig bine până spre mijlocul foii. Se netezeşte şi se garniseşte cu nuci (alune) sau felii subţiri de mere. umplutura se îndulceşte cu miere şi. un strat subţire de miere. drept garnitură. amestecate cu 3 mere rase şi 300 g nuci tăiate mărunt. se garniseşte cu smântână. stafidele se zdrobesc prin maşina de carne şi se amestecă bine cu făina. pregătit ca mai sus. Deasupra. Cozonac cu mere şi banane Umplutura constă din două banane zdrobite bine. Dacă este nevoie. se acoperă cu felii de banane (tăiate în lung). 200 g făină integrală.

iar pasta se garniseşte cu felii de banane. pasta se întinde într-o foaie şi se taie pătrăţele. amestecul se întinde ca o foaie şi apoi se taie în pătrăţele.300 g seminţe de susan. 111 . Bomboane cu curmale (prăjituri) Curmalele fără sâmburi se dau prin maşină. Bomboane cu nuci (prăjituri) Câte o treime de curmale. Se mai pot adăuga şi nuci. şi se tăvălesc prin răzătură fină de nucă de cocos. Se amestecă totul bine. lapte. 4 lg. se fac biluţe. prune uscate şi nuci se dau prin maşină. l lg. se frământă cu pastă de migdale sau puţin unt. 350 g făină integrală. 250 g miere se frământă bine cu câteva picături de ulei. Curmale umplute (sau prune) Se scot sâmburii din curmale (sau din prune). Reţete de creme şi paste de uns pe pâine Cremă de miere 1 lg. de nuci râşnite pulbere. nuci. puţină miere. l cană căpşuni zdrobite. 110 Bombiţe cu stafide Stafidele se dau prin maşina de tocat carne. stafide. Se amestecă bine şi se garniseşte cu afine sau nuci. o cană lapte. l lg. se umplu cu răzătură de nucă de cocos sau pastă de migdale. brânză de vaci. puţină miere. l banană. 1-2 lg. Se pot folosi şi fructe de pădure sau alte fructe. Se dau prin mixer. l lg. Se presară deasupra pulbere de nuci şi se garniseşte cu căpşuni. se dă forma unei biluţe şi se tăvăleşte prin susan. Cremă de căpşuni sau fragi l cană de brânză de vaci. Cremă de mere 2 mere. miere.

de nuci şi l lg. se adaugă 3 lg. 2 lg. 112 Maioneză de brânză de vaci 2 lg. Marmeladă de curmale (dulceaţă) 2 căni de curmale fără sâmburi. l cană de must dulce sau suc de ananas. mirodenii. ceapă tocată mărunt. Sos de roşii 1-2 roşii zdrobite se strecoară prin sită. puţină sare.Pastă de ridichi (de uns pe pâine) 1 cană de brânză de vaci. Deasupra se pun carote rase. verdeţuri de bucătărie. l lg. ulei. alte mirodenii (chimen). de brânză de vaci se freacă cu lapte. drojdie de bere. l cană de stafide: Se lasă câteva ceasuri să se pătrundă bine curmalele şi stafidele şi se trec prin maşina de tocat ca să fie ca un terci. se subţiază corespunzător cu lapte. . ulei. Sosuri pentru salate Sos de drojdie de bere sau maioneză 1 lg. 3 lg. l lg. l lg. usturoi pisat sau tăiat mărunţii. Dacă în loc de maioneză dorim sos. 1-2 lg. ridichi rase. ridiche. frunze verzi de arpagic. sare. l cană de stafide. de lapte praf. suc de portocale se bat bine cu l lg. Se procedează ca mai sus. Marmeladă de căpşuni (fragi) O cană de curmale fără sâmburi. drojdie de bere. Sos de portocale 3 lg. în care s-a pus puţină lămâie. hrean ras. pătrunjel. praf de verdeaţă. se lasă să se înmoaie câteva ore în 2 căni de căpşuni (fragi) zdrobite. praz. maghiran. l sfert de ceapă rasă. ceapă tocată. Se pot adăuga şi smochine înmuiate. smântână. se adaugă l lg.

plus un sos. Fiecare porţie se garniseşte cu nuci. l cană de ţelină tocată. Salată amestecată Tot felul de rădăcini şi frunze de zarzavat bine tocate. o roşie mărunţită. puţină sare. seminţe de floarea-soarelui. 113 Salată din resturile de la centrifuga pentru suc 1. o jumătate de cană cu struguri fără sâmburi. ulei. se amestecă cu maioneză. o jumătate de cană cu ridichi de lună tocate mărunt. puţin piper verde tocat mărunt. praz tocat. apoi se adaugă puţină ceapă. l ou. o jumătate de cană cu nuci tocate. Reţete de salate Salată de varză 2 căni de varză tocată. Se serveşte pe un platou de salate. Se pune o parte din resturi. drojdie de bere şi mirodenii. o parte terci de banane. se adaugă sare şi ceapă. pătrunjel tocat. Se adaugă sos de portocale. Salată de mazăre (sau de năut) Mazărea dulce sau năutul puţin înmuiat se zdro• beşte puţin. Sos din lapte acru Câteva linguriţe de lapte acru sau iaurt. În loc de brânză de vaci şi lapte se poate folosi lapte smântânit sau lapte prins şi smântână. se amestecă cu cubuleţe de banane şi mieji de nucă zdrobiţi. Obţinem o delicatesă! 2. Se amestecă cu sos sau cu maioneză (din reţetele noastre). Salată Waldorf 2 căni de mere tăiate cubuleţe. Se freacă cu ulei şi drojdie de bere. 3 lg.puţină miere. Cealaltă par- .

o parte mere mărunţite. sos. 2 lg. hrean ras. Se amestecă bine şi se adaugă sosul preferat. Plantulele pot fi adăugate şi în alte salate. Carotele se combină bine cu merele rase. smântână. Se pretează cel mai bine ca adaos la preparatele de mixer. l bucăţică de ţelină rasă. l lgţ. l lg. Salată de ţelină 50 g de ţelină rasă mărunt. Salată de caise O parte caise tăiate fin în cubuleţe. 5 g hrean. mere. de ceapă tocată mărunt sau 2 lg. o jumătate de ceaşcă cu ceapă. miere. o parte mere . puţină pulbere de nuci. miere. Salată de păpădie Frunzele fragede de păpădie se toacă mărunt şi se amestecă cu carote şi ţelină. Se garniseşte cu pătrunjel. se amestecă cu mere rase sau banane mărunţite + lămâie.te de resturi se pune în puţină apă. scorţişoară. o jumătate de parte nuci tocate. l lg. se adaugă sos de roşii sau drojdie de bere. lapte acru şi smântână. pastă de nuci. Salată din plantule din seminţe Plantulele (răsadurile) se toacă şi se amestecă cu 2 părţi banane mărunţite. mirodenii. Se mai adaugă nuci tocate. sos de roşii. Salată de varză cu mere sau banane Se rade mărunt o jumătate de varză. miere. suc de lămâie. Se pot adăuga banane sau mere rase. l lgţ. se stoarce printr-un tifon sau cu o presă. după 1-2 zile. Salată de carote cu ţelină 2 carote rase. eventual să fermenteze şi. 114 Salată de varză cu miere 2 căni de varză tocată. smântână. Salată de conopidă O parte de conopidă foarte bine mărunţită.

la fel de mărunţite. O cană de sparanghel mărunţit. l lg. astfel că apa rămâne relativ limpede Se păstrează la rece. în timpul curei de post se poate alterna apa acidulată cu o altă apă de zarzavat. o cană de mere în cubuleţe mici. Dacă apa se acreşte prea repede trebuie diluată. pătrunjel tocat. coji de ou şi altele care de obicei se aruncă. Se garniseşte cu nuci sau cu fructe. tot felul de plante medicinale dar şi zarzavaturi rădăcinoase — cum ar fi cartoful — după ce au fost bine spălate şi tăiate se pun într-un vas cu apă. o jumătate de parte ţelină (tulpină sau rădăcină rasă). Salată de roşii Roşii. puţină ceapă. frunze fragede de varză. Băuturi Apă de zarzavat — băutură pentru sete şi sănătate Zarzavat tăiat. piper verde şi ţelină se mărunţesc la fel şi se prepară cu un sos din smântână. când bem. păpădie. 1/2 cană ceapă. . Din această apă se bea zilnic iar cantitatea consumată de lichid se completează din nou cu apă până ce apreciem că puterea zarzavaturilor s-a epuizat. puţină nucă măcinată. sos. Toate sărurile solubile în apă şi vitaminele trec în apă. pentru ca unul să aibă permanent apă de zarzavat neacrită. Ca să nu fie prea rece se adaugă. Se garniseşte cu sparanghelul întreg sau cu felii de măr. puţină apă caldă. în acest caz pregătim 2 vase. 115 Deoarece zarzavatul nu a fost tocat foarte mărunt reţine proteine. trifoi. la frigider sau la beci. Pentru post sau împotriva constipaţiei amestecul poate fi acrit cu lapte acru (la început se ţine la cald). urzici. praf de migdale şi sos. Salată de sparanghel Sparanghelul crud este foarte bogat în enzime şi foarte sănătos.

un gălbenuş de ou crud. suc de morcovi. de ţelină. este o băutură foarte bună contra setei si un remediu profilactic. va mai turna încă o dată apă peste ele. putem înlocui o masă. must de struguri etc. pastă de migdale. ca. de varză. Pentru a ne păstra sănătatea cu o atare băutură.Unele cure de însănătoşire se fac doar cu o astfel de apă de zarzavat. Cine vrea să valorifice mai bine tărâţele. Lapte de tigru Lapte crud. Pentru a fi folosită ca apă de băut i se poate adăuga puţin suc de fructe. ca şi apa de zarzavat şi este deosebit de utilă în cura de vindecare. de portocale. ca sucul să fie şi mai bun şi mai dulce. de exemplu. Zeama de tărâţe este foarte bogată în baze. Este folosit la dregerea sucului de varză şi alte sucuri. se recomandă în fiecare zi l litru apă de tărâţe. dar este mult mai hrănitor. Zeama de tărâţe — băutura minune 5-10 lg. Pe de altă parte. Pentru prevenirea reumatismului şi a multor altor boli. Resturile rămase în storcător se valorifică după cum am văzut la reţetele de salate. Lapte de migdale . tărâţe se lasă peste noapte într-un kilogram de apă. Băutură întăritoare 1 pahar mare de suc de portocale sau de sfeclă se amestecă cu 2 gălbenuşuri. la o jumătate de litru de lichid se poate adăuga l lg. Gustul nu mai este atât de 116 intens. Suc de morcovi sau sfeclă Cel mai bine şi mai uşor se face cu un storcător electric. Unii adaugă lapte crud la sucul de sfeclă. Pentru variaţie. o priză de rosmarin şi câteva picături de lămâie. tot felul de sucuri. apoi se strecoară printr-un tifon cu sau fără presă de mână.

Eventual se adaugă şi puţină smântână. Vindecă boli de inimă. miere. Se amestecă totul la mixer. Totul se amestecă bine cu mixerul. Băuturi cu lapte Lapte de mere 2 dl de lapte crud. 117 Suc de castraveţi Se amestecă cu suc de portocale sau de mei. Înlocuitor pentru cafea (foarte sănătoasă) l lgţ. Lapte de zmeură Se zdrobeşte bine o mână de zmeură sau de căpşuni (fragi). puţină scorţişoară. l lgţ. Lapte de morcovi 200 g morcovi. se adaugă 2 dl lapte crud şi se mai amestecă cu mixerul. de stomac şi alte boli. . l portocală cojită. l lgţ. Se adaugă o aromă (busuioc). smântână şi se amestecă bine. apoi se adaugă lapte crud. Se adaugă miere. suc de lămâie. sfidând toate medicamentele. de ţelină. se amestecă încet. puţină vanilie sau 2 lg. Suc medicament 1 pahar cu suc de varză. o jumătate de banană. l lgţ. Suc de căpşuni sau de fragi 1 kg căpşuni (fragi) şi 1-2 banane se lichefiază în mixer. Se bea câte un pahar înainte de fiecare masă. Se face o cură de 2-3 săptămâni. un măr. 5 părţi apă caldă. Se amestecă şi se dizolvă într-o cană cu lapte crud şi o cană de apă fierbinte. suc de lămâie.O parte pastă de migdale. miere. l lg. melasă din zahăr negru de trestie. de morcovi şi de cartofi amestecate şi diluate cu puţină apă. Se adaugă 2 dl lapte crud.

PLAN DE MENIU Pentru ca să pregătim. o jumătate de banană. Se adaugă 2 dl lapte crud şi se mai amestecă puţin cu mixerul. Lapte de verdeţuri l mână plină de verdeţuri (pătrunjel. să se bea imediat ce ne-am sculat un pahar cu apă de zarzavaturi sau apă de tărâţe. l ou. Dar nu sunt de părere să se mănânce mult dimineaţa fără a-ţi fi într-adevăr foame. La urmă se adaugă 2-3 dl lapte crud. se poa- . stomacul şi întreg aparatul digestiv astfel încât să-şi poată îndeplini în bune condiţii funcţia de digerare şi absorbţie a alimentelor. ulei şi un ou. Apoi se adaugă 3 dl lapte. se drege cu sare. uşoare. a doua zi ar trebui să se mănânce un mic dejun uşor. zonele sau regiunile unde masa principală este cea de seară. de dragul sănătăţii. Pentru sănătate însă se recomandă o cină uşoară şi apoi.Lapte de portocale 2 portocale cojite. dimineaţa. arpagic verde etc. puţină coajă de lămâie. un mic dejun consistent. încă de dimineaţă. drojdie de bere. l lg. să ne abţinem până la masa de prânz. toate se amestecă şi se face un pireu la mixer. 118 Lapte de roşii O roşie mare şi 1-2 linguri smântână se fac pireu cu mixerul. Dacă spre prânz apare o senzaţie de foame puternică.). Poate fi servit şi drept supă. părerile sunt împărţite: trebuie să fie consistent sau uşor? În ţările. l lg. l dl lapte crud. care va fi cu atât mai savurată. În ceea ce priveşte micul dejun. se face un pireu cu mixerul. să-i rezistăm şi. Cu o masă principală consistentă şi două mese mici.

intoxicându-1. după o zi de surmenaj intens putem mânca puţine seminţe de floarea-soarelui ori câteva nuci sau un măr. afectează şi mai profund organismul. Dacă se vor hotărî să-1 urmeze. nu vor avea decât de câştigat. cruzi. stafidele puţin înmuiate. consumului exagerat de cafea. este bine să se pună peste unt ceapă cu puţin pătrunjel. vor găsi un ajutor de nepreţuit în regimul de crudităţi. Masa de dimineaţă Ca mic dejun recomandăm una din reţetele noastre de fulgi naturali. prezentate. şi cafeaua şi tutunul sunt doar nişte excitante înşelătoare care. Untul pasteurizat poate fi înlocuit cu pastă de migdale (este mult mai substanţială). Dacă în timpul adaptării la noul regim ne simţim obosiţi. în loc de marmeladă. Eu aş evidenţia efectele extraordinare pe care le au — în eliminarea surmenajului şi renunţarea la vicii — laptele crud. 119 Cei ce sunt tributari unei vieţi agitate. Cine renunţă greu la pâinea cu unt să o pregătească după reţetele pe care vi le-am oferit.te foarte bine face faţă unei zile întregi de activitate. după ce le-a trecut efectul. de ceai de plante medicinale sau de înlocuitori de cafea. mai ales. otrăvindu-1. persoanele permanent obosite. total depreciate. şi anume fulgii de nuci. fumatului. măcar parţial. El poate fi completat cu o cană de lapte dulce. tot după reţetele noastre. fructele dar. Nimic nu înlătură oboseala definitiv. Cred că aţi înţeles că este vorba de pâinea coaptă la soare. Valoarea nutritivă a crudităţilor nu suferă comparaţie cu alimentele fierte. . storcându-1 de puteri. chiar şi persoanele care prestează o muncă grea vor reuşi să reziste dacă s-au obişnuit cu acest fel de alimentaţie.

Pentru o masă uşoară de dimineaţă sunt suficiente unul-două mere şi o cană cu lapte. sau la două zile. Deci sunt multe posibilităţi de alegere. care nu sunt băuturi hrănitoare. fulgii de cartofi sau o reţetă de fulgi uscaţi deoarece sunt mai uşor digerabili şi nu măresc diureza. Ca variaţie puteţi practic alege ce vreţi.40°C. În general mai trebuie amintit că băuturile naturiste pot fi încălzite dacă este nevoie. Se pot folosi şi preparate de brânză de vaci. de pepene. pâine coaptă la soare cu o băutură după reţetele noastre. Chiar şi o salată poate fi recomandată sau o jumătate de pepene cu nuci. din când în când. să existe şi un preparat din nuci. lipsită de otravă sau fulgii de banane. Se poate pregăti şi o reţetă de fulgi uşoară. laptele acru sunt de asemenea sănătoase dacă nu sunt prea acre. dar să nu depăşească 30°. La desert putem alege pâinea noastră. mieji de seminţe de floarea-soarelui.Fulgii de smochine. cu excepţia ceaiului şi a cafelei. Dacă le încălzim . dar o salată trebuie să existe întotdeauna ca aperitiv. Cina Masa de seară poate consta din fructe proaspete. crude. În sfârşit. Masa principală Pentru a procura organismului nostru suficiente valori bazice trebuie să consumăm zilnic. cu cafea. este bine să beţi şi un suc de zarzavat. o băutură întăritoare sau un mic preparat de mixer cu o banană sau un măr şi smântână (vezi reţetele de 120 băuturi). o mixtură de zarzavat (vezi reţetele). fructe uscate. seminţe oleaginoase şi o cană cu lapte. sau câteva nuci. Vă recomandăm. La alegerea mesei principale trebuie să se ţină seama ca. de pildă. Acestea este preferabil să fie puse într-un loc călduţ sau în apă fierbinte. ca masă principală.

reziduurilor. Desigur că. Chiar părintele medicinei tuturor timpurilor. dar nu uită să adauge imediat că este o metodă de trata ment foarte riscantă şi. adepţi ai medicinei tradiţionale. cei ce nu pot să plătească taxele enorme ale spitalizării. În America există mari instituţii specializate pentru aplicarea acestor cure de post şi de regim. îndepărtează cauza bolii. ce necesită o intervenţie chirurgicală. În vechime. ci şi îmbinarea lui cu rugăciunile ce aduceau binecuvântarea spiritului. trebuie executat numai sub supraveghere competentă.pe aragaz. îl prescriu. Când un animal se îmbolnăveşte. pot fi ameliorate sau chiar vindecate cu ajutorul postului. Medicii credincioşi preceptelor chimioterapiei nici măcar nu pomenesc bolnavilor des pre post. sunt în mod deliberat lipsiţi de . mai repede şi mai radical decât crudităţile. depozitelor. CA TRATAMENT Postul este cel mai vechi tratament cunoscut şi cel mai eficace posibil. trebuie continu amestecate. spunea: „cu cât îl hrăniţi mai bine pe bolnav. 122 Astfel că săracii. În mod normal băuturile pot fi consumate şi la temperatura camerei. pen tru utilizarea postului terapeutic este nevoie de o îndru mare. 121 POSTUL. Hipocrate. primul lucru pe care îl face este să nu mai mănânce: posteşte. Stări grave. Cine are febră posteşte automat. pe când ceilalţi. Cei ce le conduc ridică în slăvi efectele minune ale postului. conform Bibliei se postea mult. ca urmare. dar nu de o supraveghere permanentă. pentru că nu se urmărea numai sănătatea corporală. înlesneşte eliminarea toxinelor. Postul înseam na curăţire. cu atât îl dărâmaţi mai mult".

însănătoşirea va fi cu atât mai completă cu cât cele două perioade — postul propriu-zis şi stingerea lui — durează cât mai mult timp posibil. Se începe cu un regim de lichide care. Numai persoanele lipsite de voinţă 123 . Respectarea strictă a egalităţii celor două perioade este decisivă pentru vindecare. De remarcat că şi dacă nu ţineţi post continuu. şi anume.n.posibilitatea efectuării unui atare tratament. treptat. apoi din ce în ce mai consistente. În ţara noastră (Elveţia —n. numai cei avuţi şi-l pot permite. Respectiva perioadă trebuie să dureze tot atâta timp cât a ţinut şi postul. De aceea vreau să descriu în amănunţime şi felul în care poate fi făcut şi ce reguli trebuie respectate. uşoare. Sunt convins că mulţi din cei ce vor dori să urmeze sfaturile mele vor fi foarte mulţumiţi de rezultatele obţinute. Cine ţine seama de această regulă nu va avea surprize. pentru ca să nu apară efecte neplăcute în timpul curei. alături de alimentaţia naturistă. Trecerea la alimentaţia naturistă sau la regimul alimentar obişnuit nu trebuie să fie bruscă şi rapidă. Consider că oamenii trebuie să afle că. sfârşitul curei. tratament deosebit de eficace. până se ajunge să se mănânce normal. cu mese cantitative şi foarte consistente: dacă durata postului a fost deosebit de mare. Există un singur moment periculos în desfăşurarea postului.) postul este puţin cunoscut şi utilizat ca metodă de tratament. se înlocuieşte cu mese mici. un asemenea exces alimentar poate provoca moartea. perioadă ce este numită „stingerea postului". există şi această metodă de 5 ' .

iar rezultatele obţinute sunt chiar mai bune. acolo unde este posibil. senzaţia de foame dispare a treia zi. cura poate fi efectuată şi cu apă diluată de tărâţe. în acest caz capacitatea de muncă nu vă este anihilată total. deci zarzavatul să nu fie tăiat mărunt sau dat prin răzătoare astfel încât în lichid să existe cât mai puţine proteine. Este postul cu apă de zarzavat. Se doarme mult mai bine decât în timpul postului cu apă simplă. în loc de apă obişnuită. În loc de apă de zarzavat. cum sunt bătrânii sau cei grav bolnavi. iar dacă apa este acidulată nu sunt necesare neapărat clismele. de preferinţă din cele anume recomandate pentru anumite boli (informaţiile necesare le puteţi obţine din cărţile de plante medicinale şi din cartea de faţă).sau de rezistenţă. aşa cum se întâmplă dacă postul a fost ţinut pentru vindecarea unor boli intestinale. au nevoie de ajutor şi supraveghere. scaunul nu dispare total. dar apa de zarzavat nu numai că vindecă. în comparaţie cu postul obişnuit — la care apar mici neplăceri. la fel ca şi postul cu apă simplă. bineînţeles dacă nu este vorba de o muncă grea. Apa de zarzavat se pregăteşte conform reţetei de băuturi. La fiecare jumătate de oră se bea un pahar din ea. Sunt şi cazuri 124 . Apa respectivă nu trebuie însă să conţină calorii. Dacă senzaţia de foame continuă să persiste. ca ameţeli sau negru înaintea ochilor —. Eu am descoperit o metodă prin care postul este mult mai uşor de suportat. Pentru pregătirea apei de zarzavat se folosesc. Dacă se posteşte astfel. şi plante medicinale. băutura trebuie diluată şi mai mult Este indicat postul în orice împrejurare? În caz de cancer şi boli grave de nervi trebuie evitat. ori dacă aveţi nervii prea slăbiţi. ea oferă şi anumite avantaje.

o testare. cele ale „stingerii postului" a avut loc minunea. Avea pe-atunci 60 de ani şi se ţinea voinic şi drept ca unul de 20 ani. De fapt nu există nici un pericol. de fiecare dată. dar în următoarele 60 de zile. dar nu i-a ajutat prea mult. Literatura de faţă i-a trezit încrederea în puterea de vindecare a postului. fie să se adopte o cură de post cu întreruperi (alternativ. iar de suferit suferea oricum. S-a decis să mai facă o încercare. fără speranţă. Se poate foarte bine face o încercare. Propria-i experienţă îl învăţase că se posteşte mai uşor cu cât se repetă mai des cura. Aşa am ajuns să aud şi eu mărturia lui. Cazul lui poate fi socotit. A postit de mai multe ori. a socotit că este de datoria lui să ţină prelegeri asupra efectelor miraculoase ale curei. Cât timp trebuie să postim ? Cunosc un caz de leziune gravă a măduvei spinării. a prelungit durata curei ajungând astfel la 40 de zile. deoarece ner125 .limită în care nici un specialist nu poate preciza dacă se poate sau nu posti. trei zile post. pe drept cuvânt. Ca urmare. eu recomand fie să se treacă la o alimentaţie parţială. Ştia că omul poate să trăiască fără să mănânce 100 de zile şi că 60-de zile sunt socotite ca reprezentând durata /maximă necesară apariţiei primelor semne de însănătoşire. urmare a unei puncţii defectuoase. După ce au trecut 60 de zile nu a simţit nici o îmbunătăţire hotărâtoare. un rezultat datorat postului ieşit din comun. două zile întrerupere a postului. bolnavul se mişca cu mare greutate în scaunul său cu rotile. dacă din cauza lipsei de somn nopţile devin insuportabile. Nu avea ce pierde. Abandonat de medici. cu alimentaţie uşoară). dacă inima bate neregulat. cu întreruperi şi. Dacă după a patra zi foamea nu vrea să dispară.

în aceeaşi măsură. ni se face negru înaintea ochilor. Doar aşa se va ajunge la regenerarea totală a sistemului glandular. nu se mai pot reface cu nici un fel de tratament. Iar atunci când cura de abstinenţă alimentară a fost prelungită. Chiar din prima săptămână de post ne vom simţi mai uşori în mişcări. Treptat se va trece la lapte. în sfârşit la alimente tari ce trebuie bine mestecate. în sine. dar rezultatele pe care le vom obţine merită efortul făcut. Postul. se micşorează. unele organe cavitare ale aparatului digestiv îşi restrâng volumul. o dată distruşi. a întregului organism. de-abia în aceste etape. Exemplul pe care vi 1-am dat evidenţiază. simptome ce pot apărea şi când doar ne ridicăm brusc de pe un scaun sau urcăm mai repede câteva trepte. începe refacerea lor propriu-zisă. a ţesuturilor.vii. nu numai eficacitatea tratamentului dar şi cât de importante sunt pentru însănătoşire voinţa bolnavului şi respectarea strică a timpului „de stingere" a postului. pentru că putem ameţi. Este doar o falsă senzaţie şi nu trebuie să facem excese. Astfel de simptome însă nu tre126 . parcă am avea aripi şi putere să facem orice. împotriva căreia trebuie să luptăm tot timpul cât durează „stingerea postului". iar dacă există încredere şi voinţă. după ce organele au beneficiat de o lungă perioadă „de odihnă". apoi crudităţi mai consistente şi. legume. Poate să ni se pară foarte greu. fructe. de repaus fiziologic. toate diluate. Menţionăm că imediat ce cura de post este stopată apare senzaţia de foame acerbă. Într-adevăr. astfel că primele mese trebuie să fie alcătuite numai din sucuri de zarzavat. reuşita este asigurată. este uşor — numai persoanele corpolente vor simţi o oarecare oboseală — .

De asemenea. spălaturile intestinale sunt indispensabile. ca să poată trece la un regim de crudităţi. Unii se ajută cu ulei de parafină. care trece nedigerat prin intestine. ar dubla durata curei. ceea ce se recomandă şi fumătorilor. Mulţi. mai ales dacă este acidulată (acră) se poate renunţa la spălături intestinale. ajung în circuitul sangvin şi sunt eliminate. Aş vrea să-i încurajez pe cei nehotărâţi spunându-le că e foarte bine chiar dacă ar începe prin a posti doar câteva zile şi. Ar fi foarte bine dacă i-am putea lămuri şi pe ei de efectele benefice ale postului . ceea ce este folositor. în cazul bolilor digestive. în primele săptămâni. băutorilor. cafegiilor sau altor pătimaşi. Fiecare însă trebuie să-şi găsească singur ceea ce îi prieşte mai bine. care. de multe ori. mai mult ne încurcă decât ne ajută: se sperie. Unii medici recomandă. nu înţeleg de ce facem „aşa ceva". este preferabil să nu spunem în gura mare că postim.buie să ne sperie. se tem că mai rău ne vom îmbolnăvi. clisme zilnice. Dacă la început apar tot felul de tulburări trebuie să ne întindem în pat şi să procedăm ca şi când am fi bolnavi. deoarece dizolvă vitamina A. În general. Folosind apa noastră de zarzavat. este bine să nu renunţăm chiar dacă nu avem rezultate după prima cură. trebuie să înceapă prin a ţine post o perioadă mai îndelungată. mai ales bolnavii gastrointestinali. ci pentru că substanţele dăunătoare din organism încep să fie descompuse. în special familiei. dar nu e chiar cea mai bună soluţie. şi ele nu apar din cauza nemâncării — rezerve avem destule —. după fiecare întrerupere. sunt absolut normate. Aşa se face şi în clinicile specializate pentru un atare tratament. Trebuie să ne înarmăm cu răbdare si cu voinţă si să mai încercăm ? o dată.

Dacă ar fi postit sau ar fi mâncat crudităţi nu li s-ar fi întâmplat aşa ceva. este indicat să se urmeze câteva indicaţii. între aceleaşi date fixe. constipaţie. s-ar posti una-două săptămâni. Apoi. tulburări nervoase ale stomacului Unele crudităţi pot produce neplăceri atunci când persoana care începe un regim naturist suferă de o boală intestinală. ulcere stomacale. naturistul va avea întotdeauna rezerve de grâu. Nu foametea sau lipsa de hrană omoară omul ci faptul că frica de foamete îl va face să mănânce alimente neindicate sau alterate numai ca să nu moară. n-ar fi rău dacă. Niciodată nu ştii când poate surveni o perioadă grea. Iniţial trebuie să experimentăm care sunt reţetele pe care le suportăm mai bine. fructele.127 şi i-am putea antrena să postească o dată cu noi. în capitolul 6. mei. anual. Practicarea postului şi adoptarea unui regim măcar parţial de crudităţi ar trebui să devină un lucru obişnuit în viaţa oricărui om raţional. cu regularitate. Am citat. fie ele cultivate sau din flora spontană. dorind să slăbească au mâncat numai carne. ori epidemii grave. Când magazinele alimentare vor fi goale. s-au îmbolnăvit şi au murit. de foamete sau război. Colite. CARDIOVASCULARE ŞI AFECŢIUNI REUMATISMALE Deoarece vindecarea acestor boli durează mult mai mult timp numai prin schimbarea alimentaţiei. BOLI GASTROINTESTINALE. laptele crud. ovăz şi tot va găsi „crudităţi". Dar e destul de greu. exemplul a două femei care. laptele acru. În general. sucul de zarzavat şi zeamă groasă de tărâţe cu adaos de .

De aceea nu are nici un sens să căutăm să vindecăm o . Multe alte boli sunt o consecinţă a constipaţiei. din când în când. Se bea ceai de ţintaură. este necesar un al doilea post îndelungat. În ulcerele gastrice se bea. Atâta timp cât stomacul şi intestinele sunt inflama te. În colitele cronice intestinul este de cele mai multe ori atrofiat. dacă există. toţi bolnavii de stomac care au adoptat regimul nostru ne-au spus că praful mineral bazic pe care 1-am prescris a fost foarte bun. În caz de diaree se bea ceai de afine uscate şi sclipeţi. inflamarea intestinului gros. se pun comprese calde. apa de zarzavat (vezi reţeta) şi apa de tărâţe. de mai multe ori pe zi câte o înghiţitură de suc de varză (varză creată nemţească) cu adaos de suc de cartofi şi de ceapă. Având în vedere că toate bolile menţionate până aici provin ca urmare a hiperacidităţii. nu este ceva neobişnuit. se bea câte o înghiţitură la o jumătate de oră. muşeţel. în formă de fund de sac. Nu trebuie să se evite nici clismele. în caz de dureri abdominale este bine să purtăm o centură strânsă şi. Constipaţia trebuie urgent rezolvată. sunătoare.ceaiuri amare sunt cele mai indicate feluri de mâncare. până când intestinul nu este bine golit de toate reziduurile solide. Cine nu are o dantură bună trebuie să-şi procure un mixer astfel încât să-şi poată mărunţi bine diferitele alimente. după 129 împrejurări. În caz de colită. Prima regulă constă în faptul că totul trebuie să fie bine mestecat. laptele crud diluat. O lărgire aici. o îngustare dincolo. încât de-abia ar mai trece un creion. în ulcere se recomandă să se facă neapărat iniţial un post mai îndelungat. în astfel de cazuri. nu trebuie folosite sub nici o formă alimentele tari. Sunt permise sucurile de zarzavat.

Scaunul trebuie să fie moale şi să nu miroasă greu.boală înainte de a fi reglată defecaţia. un preparat la mixer. puţin ulei şi miere. pentru vindecare se recomandă o cură de câteva săptămâni cu sucuri sau zeamă acidulată de zarzavat. Eventual. urmarea fiind apariţia infecţiilor şi a ulcerului. în prima etapă. Ca desert. pentru început. prin mai multe clisme sau chiar cu spălaturi intestinale. durează două luni. banane. constituite de alimente ce 130 l nu au fost complet digerate. După aceea. Slăbirea şi bolile necunoscute îşi au de multe ori originea în această cauză. Purgativele repetate distrug flora şi mucoasa intestinală. intestinul trebuie curăţat. un măr. o linguriţă chimen sau anason. eventual amestecată cu măr. fără oţet sau lămâie. Este necesar minimum un scaun pe zi. Se poate ca scaunul să pară normal. un măr şi o băutură din plante medicinale. Recomand o cură de tratament care. alimentaţia se face în felul următor: în cazuri grave. de preferat două-trei. Masa de seară — 6-7 smochine ce au fost înmuiate peste zi. . smântână. dar în anumite anse intestinale pot să existe încă resturi întărite. Masa de prânz — fulgi de cartofi cruzi sau salată-amestec. În constipaţie se produce o substanţă de putrefacţie care ajunge în sânge prin pereţii intestinului şi care e foarte dăunătoare. 1-2 linguri tărâţe uscate. Apa în care s-a înmuiat se bea cu plante medicinale. Pentru cei fără dinţi sau cu proteză. brânză proaspătă sau mirodenii. După un control radical. În cazuri grave. micul dejun (dimineaţa) va fi alcătuit din 2 linguri seminţe de in. un post şi clisme.

În caz de constipaţie rebelă. 131 Amintim aici un ceai medicinal laxativ. masaj. păpădie. în caz de tulburări nervoase. cure de ceai de odolean. două capsule de ulei de Haarlem. filimică. de aceea este recomandat.Uleiul de Haarlem este foarte sănătos pentru organele digestive şi ficat (contra colicilor biliari) şi are totodată efect laxativ. Boli de inimă. La mai mult de trei scaune pe zi se opresc smochinele. înainte de a se îngroşa. la fel şi cel acru. de mers pe jos la serviciu. dracilă. din cauza acidului cianhidric care este toxic. dacă sunt cronice. elixir şi mixtură de plante sub formă de metalmucil. porumbe. Timp de două luni intestinul va fi obişnuit doar cu acest regim. hiper. După fiecare masă este bine venit un ceai dintr-o singură lingură plante medicinale. se fac clisme sau băi de şezut după fiecare scaun. prevenirea varicelor . Atunci bolnavul trebuie să-şi aleagă mâncarea ce i se potriveşte cel mai bine. gimnastică. Laptele crud nu constipă. chiar prin ali mentaţia naturală. Seminţele de in se iau numai dimineaţa. dacă după defecare apar hemoragii sau un prolaps rectal. ţintaură. Activitatea intestinală deficitară este adesea la originea unor boli de nervi şi insomnii. De aceea recomandăm dimineaţa şi seara. până se trece la alimentaţia normală cu crudităţi. înainte de masă.şi hipotensiune arterială. câte o capsulă şi 1-2 capsule de usturoi pe zi. În caz de balonări se va mânca mai puţin. la care se adaugă l lingură substanţe minerale. muşeţel şi soc. Se prepară din coajă de cruşin. Se recomandă plimbări mai lungi dimineaţa. nu se vindecă uşor. împotriva insomniei. Aceste neplăceri.

Muşchii inimii nu mai sunt irigaţi suficient de către delicatele artere coronariene. respectiva grăsime se acumulează în sânge. Deoarece nu numai uleiurile şi grăsimile favorizează producerea colesterolului. numai că în acest caz vasele înfundate cedează presiunii şi se lărgesc. cheaguri de colesterol). Varicele provin tot din această cauză. circulaţia normală a sângelui este la un moment dat stăvilită printr-o îngustare mare a vasului. acum aproape înfundate. grăsimi şi ulei încălzit. astfel încât să nu depăşească un anume nivel peste care devine nociv. cocării. De aici rezultă hipertensiunea. cantitatea lui în sânge fiind reglată de lecitină. Prin regimul de crudităţi se pot evita toate aceste neplăceri. sângele conţine două substanţe care sunt necesare pentru sănătatea inimii şi anume. Când cantita tea este prea mare. enzimele lecitinei sunt distruse şi.Printre altele. De ase menea şi dacă alimentaţia noastră conţine multe prăjituri. Datorită desprinderii unui aterom (sau mai multe) de pe pereţii arterelor şi pătrunderii lui în fluxul sangvin. colesterolul şi lecitina. ci şi ouăle şi laptele şi încă multe alte alimente. surplusul se depozitează pe pereţii ? 5 132 arterelor sub formă de ateroame (plăci. Colesterolul este o grăsime. care se rupe şi apare infarctul. ceea ce are ca urmare anghina pectorală. şi capacitatea acesteia de a mai ţine sub control nivelul colesterolului. De îndată ce hrana este fiartă. Hipotensiunea arterială are aceeaşi cauză ca hipertensiunea. înţelegem de ce. Hipertensiunea poate apărea deci şi datorită arterosclerozei. pentru vindecarea bolilor de inimă nu este suficient să evităm . o dată cu ele. aşa încât circulaţia sangvină este mult îngreuiată. Urma re.

grăsime animală. Jumătate din populaţia noastră moare din cauza crizelor de inimă şi aproape toată cealaltă jumătate dato rită altor boli de nutriţie. Pentru vindecare este necesară trecerea la regimul de crudităţi. iar untul acţionează ca un aliment cu excedent de colesterol şi de aceea trebuie să fie evitat de cardiaci. ca şi toate celelalte alimente fierte. aşa încât îşi pierd valoarea nutritivă. de exemplu. Din păcate atât smântâna cât şi laptele de putină se pasteurizează. grăsimea 133 acţionează asupra inimii îmbolnăvind-o. care sunt şi ele pricinuite mai ales din cauza pregătirii hranei prin fierbere. absolut necesară. Dacă este crud. care conţine foarte mult colesterol. aşa încât lecitina să-şi piardă puterea de acţiune. cum recomandă şi medicii. pâinea albă şi cozonacul. dar mâncat doar crud. ci este necesar ca prin alimentaţia de crudităţi să ne îngrijim ca sângele să primească suficiente cantităţi de lecitină. Astfel evoluţia bolii poate fi împiedicată într-o oarecare măsură.mâncărurile grase. dar bolnavul nu poate fi vindecat. gălbenuşul de ou. unt. aidoma oricărei alte grăsimi fierte. Dacă i se scoate untul. Dacă este fiert sau chiar încălzit la 50°C. Numai atunci colesterolul ce este depus pe pereţii vaselor este des- . zaharicalele şi sarea. echilibrarea cantităţii de colesterol pus în libertate este reglată de lecitină existentă. ^ Un alt exemplu: laptele este sănătos. grăsime vegetală compactă. dar şi lecitină. Să luăm. în consecinţă putem spune că deşi gălbenuşul de ou are mult colesterol este foarte sănătos. Cardiacii trebuie să evite următoarele mâncăruri: carne. lecitina rămâne în laptele din putină. ulei fiert zahăr rafinat şi orice este pregătit cu el.

Asemenea lecitinei naturale. artrită. pentru că aici fiecare al 21-lea om moare de o boală de inimă. Desigur că şi în Europa se consumă tot atâta ulei şi grăsime. ca tratament" şi să se familiarizeze cu el. coapsei şi coloanei vertebrale Să se recitească. Sunt 134 utilizate pe scară largă în industria alimentară datorită durabilităţii lor nelimitate şi a prelucrării mai uşoare. în timp ce uleiul încălzit este deo sebit de nociv. de asemenea. foarte sănătos. capitolul 13 referitor la cantitatea de acizi din corp. apoi ne apropiem treptat de 40 de zile. dureri ale articulaţiilor. Cele mai nocive sunt uleiurile şi grăsimile hidrogenate. găseşte aici şi alte indicaţii. Un biolog american le numeşte duşmanul nr. în mare măsură.compus cu ajutorul enzimelor din lecitina vie. curăţă arterele înfundate. El afirmă că aceste uleiuri şi grăsimi sunt cel mai frecvent folosite în America. Încercăm întâi câteva zile. 1 al omenirii civilizate. care în timpul fabricării sunt supuse la temperaturi mari şi sunt astfel conservate nelimitat. Reumatism. Cel mai eficace din toate este postul. alimente care încarcă organismul cu grăsimi şi colesterol şi sunt mai mult decât s-ar putea bănui generatoare ale infarctului cardiac şi ale calculilor biliari. pentru reîmprospătarea informaţiilor. Influenţa dăunătoare a căldurii este izbitoare îndeosebi asupra uleiului. Deci zahărul rafinat şi fiert (deci şi fructele fierte) şi făina fiartă sau coaptă trebuie evitate. Se poate recomanda tot atât de bine şi o cură de . Coles terolul este 100% acid. pâinea albă constituie. Zahărul rafinat. artroză. uleiul obţinut prin presare la rece este dimpotrivă. ca urmare să se studieze cu atenţie capitolul „Postul. sciatică. cocăriile. Cine vrea însă să se vindece cât mai rapid.

deasupra unui aparat electric de încălzit. artificial. ne dezbrăcăm şi ne aşezăm pe scaun. se stoarce bine. Această baie de aburi poate dura. ca să absoarbă transpiraţia. de două ori pe zi. pentru ca sudaţia să fie foarte puternică. în acest caz temperatura apei se menţine tot atât de ridicată pe cât putem s-o suportăm. Capul rămâne afară. Dăm mai jos câteva îndrumări privitoare la câteva proceduri ajutătoare pentru cura de vindecare a bolilor de mai sus. După baia de aburi ne culcăm o jumătate de oră. numai cu nasul afară. să transpirăm şi mai bine. Ne acoperim complet cu două-trei pături de lână. câte o jumătate de oră. După baie se stă învelit în pături sau în pat. astfel încât temperatura apei din cadă să se menţină aceeaşi.zarzavat. Se adaugă în permanenţă apă fiartă. Pentru băi se foloseşte ceai de muşeţel. La temperatura de 42°C se distrug celulele putrezite şi canceroase. care să atârne pe 135 duşumea. Baia fierbinte În cadă se pune apă clocotită sau se încălzeşte apa. până la 40°-42°C. împăturit în patru. Se stă în apă complet. se alege un vas potrivit de mărime. salvie sau alte ceaiuri. băile fiind utile şi în caz de răni purulente şi infecţii. Dacă baia trebuie făcută parţial. Baia de abur sau sudaţia Pe un scaun se pune un prosop pluşat. după plăcerea şi după rezistenţa fiecăruia. numai la membre. cu picioarele puse pe un scăunel. Împachetaţi fierbinţi Se înmoaie un cearşaf într-un decoct fierbinte de flori de fân. Sub scaun se pune o oală cu apă clocotită. o jumătate de oră sau mai mult. se înfăşoară întregul corp până la gât şi imediat se acoperă tot trupul cu pături .

Împachetarea se repetă la fiecare două zile. astfel încât membrele bolnave să fie „îngropate" în pasta respectivă. Cearşaful înmuiat şi puţin stors se înfăşoară pe corp până la subsuori. 136 Se face zilnic. Urmează o odihnă de trei ore la pat. apoi o baie rece. Compresa se acoperă mai întâi cu un plastic sau cu un material gros. Împachetare cu lut sau varză Pe o pânză se întinde lut de grosimea unui deget sau frunze de varză zdrobite. măceşe. În caz de artrită dureroasă mai recomand următoarele: mănuşi cu un deget sau un ciorap vechi se umplu cu terci de cartofi. Procedeele sunt valabile pentru orice fel de boli. împachetările fierbinţi sau pernele electrice si centurile. Împachetare rece pe trei sferturi din corp Acţionează ca un calmant şi ocroteşte nervii. şi peste zi. chiar şi ceaiurile de varză ce conţin mai multă vitamină C. Pentru reumatici s-au dovedit bune compresele sau împachetările cu ferigă. Se acoperă apoi cu un plastic ca să nu treacă umezeala şi se pune deasupra o pătură de lână. Este foarte eficace. ea poate fi lăsată mai mult timp pe regiunea dureroasă şi se reînnoieşte când frunzele se usucă. artroză şi reumatism. Un alt tratament eficace este cel cu untură de peşte. seminţe de in fiert. Potasiul . dacă bolnavul nu merge la lucru. Procedura durează toată noaptea şi. după care se spală corpul cu apă rece (duş rece). toate sunt de folos pentru bolnavii de artrită. ceapă. precum şi cele de ciuboţica cucului. Alimentaţia bogată în vitamina C (mărarul şi pătrunjelul conţin mai multă vitamină C decât lămâia). frunze de stejar şi salvie. Pentru a evita murdărirea totul se bagă în săculeţe de plastic. Se stă trei ore la pat. peliniţă.de lână.

Referitor la regimul pentru reumatici am mai amintit câte ceva şi în capitolul referitor la aciditatea organismului. după ce simt o uşoară ameliorare. pot fi folosite fie extern.este elementul de bază în vindecarea acestor boli. se întorc acasă si continuă acelaşi regim. se recomandă din abundenţă uleiul de măsline. apoi ceapa. după terminarea lui. aproape la fel de bolnavi ca şi mai înainte. cum sunt păpădia şi ur- . deci tocmai acel aliment prin care sângele este infectat şi acidifiat. pentru că. bolnavii de artroză şi cei cu suferinţe ale coloanei vertebrale. care sunt otrăvitori. S-a observat însă că un post mai îndelungat depăşeşte. Încheieturile se refac. mânca zilnic carne la masa principală. toate procedeele. Mai trebuie să atragem în mod deosebit atenţia asupra soiurilor de varză. se introduce în corp cel mai bun suport al infecţiilor. ca surse de calciu şi asupra verdeţurilor sălbatice. De ce? Deci. mai ales coaja lor. într-o oarecare măsură. salutar pentru încheieturi. fie intern. Chiar şi părţile degenerate se refac. un regim bogat în calciu si baze are mult mai multă eficacitate. pe de altă parte. la care se pot utiliza 137 foarte bine cartoful şi ceapa. după câţiva ani de regim. pe de altă parte. Desigur că aceşti bolnavi. Cei cu sciatică şi cei cu dureri în articulaţia şoldului (coxalgie). ar trebui să urmeze toate indicaţiile date reumaticilor şi artriticilor. pe de o parte. La prepararea salatelor şi a mixturilor. Cartofii. iar în anul următor vor veni din nou la băi. O bolnavă de artroză care s-a întors de la băi. se face curăţirea organismului prin împachetări şi băi şi. mi-a povestit câte tratamente şi cure a trebuit să facă dar. Pentru uz intern cartofii să se cureţe bine de muguri (colţii). carnea şi alimentele fierte. ca putere de vindecare.

Reumaticii să bea zilnic un litru zeamă de tărâţe sau suc de zarzavat. Tărâţele se înmoaie bine şi se folosesc în orice fel de fulgi. în cea mai mare măsură. pe lângă o alimentaţie bogată în calciu. ca şi pulbere minerală ce se amestecă în mâncare. Această calitate o are. deci fără viaţă.zicile. Smochinele şi laptele crud. Se recomandă tablete de calciu. În schimb să urmeze cure de zarzavaturi crude (chiar si cartofi cruzi) şi sucuri de zarzavat crud. alături de seminţele de floarea-soarelui. organismul are nevoie de vitamina D. sucul proaspăt de zarzavaturi. care este întregită de 138 untura de peşte şi de băile de soare. Reumaticii trebuie să evite fructele acide. conţin foarte mult calciu. care pot lupta singure contra acidităţii. NOI EXPERIENŢE DE VINDECARE A CANCERULUI Despre formarea cancerului şi vindecarea lui am relatat pe larg în primele capitole ale cărţii. Contra durerilor reumatice se mai recomandă şi săculeţi fierbinţi cu nisip. după cum am mai spus. Sucurile din comerţ sunt pasteurizate. deosebit de utile. Un alt aliment aproape cu . O cură de sucuri de zarzavat poate face minuni în reumatism. de asemenea. Pentru ca el să fie bine valorificat. Tărâţele şi zeama de tărâţe sunt. Pentru a urgenta vindecarea bolnavul are nevoie de o alimentaţie care să conţină o cantitate cât mai mare de resurse vitale (enzime) şi să fie totodată şi bazică. adică să aibă cât mai multe săruri minerale şi cât mai puţini acizi. să consume un tură de peşte sau să facă băi de soare. De aceea acestor categorii de bolnavi li se recomandă insistent ca. în afară de banane şi puţine mere.

iar în stările cirotice deloc. Pe lângă suc este bine să se bea şi un ceai făcut dintr-un amestec de anghelică sălbatică. cartofi si alte zarzavaturi fără îngrăşăminte chimice. În continuare se trece lent la alimentaţia de crudităţi. sfeclă roşie. În afară de cura de sucuri mai pot ajuta. chiar folosind crudităţi. Bolnavilor de cancer li se recomandă. dintre care doi seara. în general. virnanţ. Se pregătesc unul-doi 140 litri de suc dimineaţa. O parte se ţine la rece până la amiază. Se ştie că boala canceroasă produce mari dureri. băile fierbinţi şi compresele reci. La cancerele de stomac durează mai mult. În loc să otrăvim corpul — şi aşa plin de toxine — cu narcotice şi calmante. la alinarea durerilor.aceleaşi calităţi este laptele crud. în timp ce iradierile ce se fac în caz de cancer sunt de-a dreptul dezastruoase. se bea din acest amestec câte un pahar la fiecare oră şi chiar mai mult. Dacă se utilizează şi lapte. s-a stabilit că ţesuturile iradiate se vindecă foarte greu. organele învecinate zonei iradiate. Se mai recomandă trei-patru căţei de usturoi. în cea mai mare parte. După cum am mai amintit. . bănuţel. O dată cu renunţarea la mesele propriu-zise. Bolnavii de stomac vor lua numai câte unul. urzică. o cură de două luni cu sucuri de legume. filimică. ceapă. restul putând fi de varză. Are mai puţine enzime. dar completează perfect sucul de zarzavat. se amestecă împreună cu sucurile. Această hrană poate întreţine corpul pentru un timp îndelungat. Şi băile de soare acţionează favorabil. în caz de boală în plină evoluţie să nu se adauge decât 1/4 lapte. recomandăm comprese cu frunze de varză sau cataplasme cu lut. În plus. Amestecul de sucuri constă din suc de morcovi. cu toată izolarea lor sunt şi ele atacate. obligeană.

toţi dinţii. cancerul reîncepe să evolueze şi găseşte. este chiar el însuşi. în patru-cinci ani. cu alimentaţia sa acidă a murit la 64 de ani. Şi eu m-am lăsat indus în eroare de părerile şi experienţele doctorului Kuhl. Chiar şi metoda dr. m-am lămurit singur şi. a dezamăgit pe mulţi. Cea mai bună dovadă că metoda dr. Cantităţi moderate de varză acră sunt sănătoase pentru că bogatul lor conţinut în calciu temperează acţiunea acizilor. Există medici progresişti şi foarte buni naturişti. cu oţet de miere şi mere. tot aşa nici autorul nu a crezut în nocivitatea fructelor acre până când „păţitul a devenit înţelept". am devenit mai prevăzător. îl atacă şi îl îmbolnăveşte. Pe măsură ce am câştigat experienţă. pe pielea mea. Orice acidificare şi fermentaţie are urmări nefavorabile. în plus. Kuhl factorul vindecător a fost laptele acru şi nu acidul lactic (laptele era nefiert). la un regim 100% naturist. Experienţa personală m-a vindecat total de entuziasmul iniţial. Unele băuturi şi alimente acide răpesc corpului calciul. ci una bazică. Jervis. din cauza unui consum bogat de fructe am pierdut. Nu sunt recomandate nici operaţiile de extirpare a esofagului şi „anus contra naturii". În Florida. că acizii sunt acizi. afirmăm că în cura dr.. Am fost indus în eroare de tabelele „acid-baze". Kuhl. Mulţi nu iau acest lucru în serios. în stomac. m-am 141 îmbolnăvit şi de reumatism. Kuhl a fost greşită. fie că provin din fnicte sau lapte. de apoplexie. care fac imposibilă alimentarea normală. fructele nu ar avea o acţiune acidă. În consecinţă. ale lui Berg. dr. după care. în ţesuturile pe jumătate moarte din jur. care . Şi acum să adăugăm câteva date despre metoda de vindecare cu acid lactic a prof.După un timp. cu toate că înainte nu erau nici cariaţi. un mediu prielnic pe care îl ocupă.

numai acest suc şi a vindecat astfel sute de cazuri grele (pot fi dovedite. 142 Mai există şi alte sisteme de alimentaţie (Waerland) cu care putem preveni în mare măsură bolile. Pe lângă aceasta sunt indicate aplicaţii pentru transpiraţie. numai acela care acţionează consecvent şi ştie ce vrea. Recapitulăm aici cinci puncte principale necesare pentru vindecarea unei boli canceroase: o alimentaţie dozată. lipsită de otrăvuri. bogată în enzime. pot fi prevenite dar nu vindecate. Ei nu cunosc însemnătatea hranei nefierte (a enzimelor) şi nocivitatea acizilor. În consecinţă. dar nu le putem vindeca aşa de uşor. o alimentaţie vegetariană fiartă.afirmă că bolile grave. parţial. Aceştia oferă pacienţilor lor pâine din cuptor şi preparate care. în parte. Din păcate Dna Nolfi nu a atins vârsta de 80 de ani. cancerul a început din nou să evolueze (alimentaţia vegetariană nu este suficientă pentru a ne feri de boli). După cum s-a amintit deja în capitolul 2 al acestei cărţi. Când. cum ar fi cancerul. cu adevărat. Nolfi. pe lângă crudităţi a reluat. am amintit că sângele nostru conţine 80% valori bazice şi 20% acide. Gerson dădea pacienţilor săi grav bolnavi. sunt fierte şi provoacă aciditate. nu a cunoscut acţiunea nocivă a acizilor. înţelegem de aici că reuşeşte. în cartea sa sunt prezentate fotografii şi radiografii). 1. după cum reiese din broşura ei. alimentaţia . pentru că. de exemplu. Singura hrană care îndeplineşte primele patru condiţii este reprezentată de sucurile crude de zarzavat. Tuturor medicilor ce susţin că boala cancer să nu se poate vindeca le propunem să-şi supună bolnavii următoarelor cinci condiţii înainte de a-şi susţine părerile. dr. dr. periodic. fără acizi. după vindecarea sa. moderată. În capitolul în care am descris cantitatea de acid din corp. de asemenea.

de către hrana vie. Cine va învinge ? Celulele noastre sau cancerul ? Celulele canceroase sunt degenerate. Ca urmare. îndeosebi a bolnavilor. celulele canceroase. hrana fiartă. Din lipsa unor enzime sănătoase. nu numai că nu are putere de combatere. Dimpotrivă. apoi prin otrăvirea cu otrăvuri chimice sau acizi. Astfel apare cancerul. dar chiar alimentăm cu ea. controloare (exogene). Din păcate lipseşte din alimentaţie aprovizio narea cu enzime sănătoase.noastră. să păstreze nealterat raportul respectiv. Pentru regenerarea ţesutului celular. în adevăratul înţeles al cuvântului. cu puţină fantezie. enzi mele luptătoare. deci de fiecare bucăţică de crudităţi ce ajunge în organism. enzimele se pot îmbolnăvi. că enzimele reprezintă „sufletul" sau „spiritul" stăpânitor sau conducător (care dispune de tot) din fiecare celulă sănătoasă si că ele se pot îmbolnăvi în anumite împrejurări. În aceste componente „vii" stă puterea de combatere a celulelor canceroase. Zarzavaturile crude. ostile. O celulă locuită de astfel de enzime bolnave degenerează. depozitate prin metabolismul propriu. au devenit adevărate celule de putrefacţie ce se dezvoltă vertiginos Asupra acestui proces ne putem face o imagine închi puindu-ne. chiar şi cartofii cruzi. începând să se dezvolte vertiginos printr-o diviziune anormală. 143 Nici o boală nu depinde într-atât de puterea de luptă a celulei. O astfel de alimentaţie poate să neutralizeze şi să distrugă otrăvurile acide excedentare. 2. focarul celulelor bolnave se . cum am putea spune. rolul principal în alimentaţie îl au enzimele. din cauza unei alimentaţii greşite. corespund procentajului de mai sus. trebuie să respecte. aşa cum se întâmplă în cancer. tărâţele şi laptele crud.

împovărând astfel anumite organe. toxină. aceste celule de putrefacţie înghiţindu-le pe cele alăturate lipsite de apărare. Metode de sudaţie Sunt adesea chemat la telefon de pacienţi care au început cura de suc de zarzavat. de zeamă de tărâţe sau de zarzavat şi au reacţii neplăcute. Cum şi când o atare atitudine poate avea un rezultat favorabil. În cele din urrnă. Pe unul începe să-l mănânce pielea. 5. Dar ce ştiinţă poate dovedi de ce înnebuneşte un om? Dar faptul că ea este corectă o dovedesc cu prisosinţă cazurile de cancer vindecate astfel. atunci se va depune în celule.le vine mintea la cap şi încearcă să găsească şi să se orienteze spre alte posibilităţi. lupta inegală a început de săptămâni sau de luni. după ce medicii aban donează un caz — tratat luni de zile şi chiar mai mult. cu iradiaţii sau operaţii ratate . În ceea ce priveşte hrana fără otrăvuri. Iar apariţia cancerului după iradieri nu poate fi explicată decât de afirmaţia noastră. reamintim : dacă tot ceea ce se cheamă otravă. Al patrulea punct se referă la cumpătare. cazuri în care. reziduu. oricâte analize şi investigaţii s-au făcut ulterior. altul are ameţeli ca şi cum ar ţine post .întinde gata să explodeze. 4. Cancerul este de nestăvilit în evoluţia sa. nu s-a mai putut găsi nici urmă de celulă canceroasă. 144 Nu este mai puţin adevărat că afirmaţia noastră în ceea ce priveşte enzimele şi cauza apariţiei cancerului nu poate fi dovedită ştiinţific. Urmarea: îmbolnăvirea. 3. ne este descris în primele pagini ale capitolului 2. Chiar şi într-un regim de crudităţi se poate întâmpla să mâncăm prea mult. În anumite cazuri de boală. deşeu nu este eliminat din circuitul sangvin.

ceea ce este mai important. Dna dr.total. Cauza principală este una şi aceeaşi. în mod excepţional. Să nu ne lăsăm intimidaţi de acel „altfel este prea târziu". boli de inimă. când rinichii sunt bolnavi şi nu-şi pot îndeplini decât parţial misiunea de a elimina acizii. prostată. Toxinele desprinse. o iradiere a fost încununată de succes. Am vrea să accentuăm că suspecţii de cancer n-ar trebui doar să „schimbe" puţin felul de hrănire. devenite mobile. şi au încercat-o. nu au constatat nici o înrăutăţire. se poate apela la sudaţii masive. în cele mai multe cazuri. Oricare ar fi primejdia care ne paşte. nu au simţit în primele luni nici o îmbunătăţire dar. ce poate vindeca bolile canceroase. ci să pornească hotărât cu o cură prealabilă de două luni de post. Bineînţeles că un regim minune. sau chiar mai bine. diabet. altfel e prea târziu!" 145 Autorul a cunoscut multe cazuri de persoane care au fost iradiate şi a ajuns la următoarea concluzie când. Încă un cuvânt către cei suspecţi de cancer. provocate. Nolfi scrie chiar în lucrarea ei din ce cauză nu a vrut să se lase operată şi nici iradiată. Se cunosc şi cazuri operate când diagnosticul a rămas şi post operator sub semnul întrebării: era sau nu cancer ? Pe de altă parte. care sunt înspăimântaţi de „iradiere. unii pacienţi care au avut încredere în vindecarea naturală. Era medic si trebuia să ştie. organismul va fi atacat în zona sa cea mai sensibilizată prin alimentaţia . În capitolul referitor la tratamentul reumatismului sunt prezentate câteva proceduri de provocare a sudaţiilor masive. după prescripţiile de mai sus. boli ale sângelui. operaţie. nu a fost vorba de nici un cancer. pentru a ajuta pielea să suplinească funcţia de eliminare a rinichilor. va putea vindeca tot atât de bine. iar apoi să continue regimul de crudităţi. caută o ieşire.

Pentru tratarea cancerului intestinal sau împotriva constipaţiei. sau cu presă de mână. . Cu resturile din maşina de sucuri se pot prepara feluri foarte bune de mâncare. cu presă separată.greşită. nu se mai „întoarce" niciodată. terciul fiind măcinat foarte fin şi mai uşor de mestecat. apar una sau două alte maladii care. totuşi. printr-un tifon. Cât este de greşit să se trateze numai simptomele. Extragerea sucului din fructe se face mai anevoie. De exemplu: se ia jumătate din deşeuri. o cură de sucuri. o dovedesc multele recidive şi „cei veşnic bolnavi". Dr. tot de o alimentaţie greşită şi de hiperacidilate este vorba. frunzele trebuie făcute sul sau răsucite. după cum am arătat în reţetele de băuturi. Dacă o boală este „împuşcată" de o injecţie şi. Deşi multe boli par să fie declanşate de alte cauze. pe lângă ea. Pentru a le împinge mai bine în maşină. într-adevăr. cât şi celor cu cancer sau bolnavilor grav li se recomandă. Centrifugele noastre de suc sunt indicate pentru rădăcinoase şi bulbi. fără să se ţină deloc seama de cauza principală. în încheiere şi câteva sfaturi practice pentru pregătirea regimului. Cine vrea să facă economie şi să nu aibă pierderi. trebuie să ştim că. acest amestec de resturi poate fi uşor acidulat cu lapte acru. Un preparat ideal de zarzavat este obţinut cu ajutorul unui mixer. pot deveni 146 Iată. în anumite împrejurări. şi de data aceasta. cu precădere. cu puţin ulei şi uruială de anason. Celor cu boli gastrointestinale. pune resturile într-un vas cu apă să se îmbibe bine şi le stoarce a doua oară cu mâna. se adaugă 1/2 banană zdrobită. Gerson a folosit în clinica sa o răzuitoare de zarzavat productivă.

La resturile de cartofi se adaugă puţină miere. lucru ce se poate realiza numai prin post. Organele devin depozite de reziduuri. ulei. devenit inutilizabil prin fierbere. Resturile de cartofi sunt deosebit de valoroase. cum sunt cele de calciu. pentru însănătoşire trebuie îndepărtată mai întâi cauza bolii. deoarece amidonul din cartof este bazic. Sunt posibile şi alte amestecuri. drojdie de bere. provenite din alimente. Toate pot servi ca aperitive. Sunt prezente şi sarea de bucătărie şi acidul uric. devitalizându-le în aşa măsură încât tot ceea ce se depune după metabolizare are o reacţie acidă. Deşi orice aliment crud acţionează ca purificator şi vindecător. fierberea nefirească a alimentelor. Sucul este uşor laxativ. deci din aceeaşi substanţă care îngroaşă şi astupă arterele suferinzilor cardio-vasculari. sare de mare. Compoziţia diferită în funcţie de preponderenţa unora sau altora din alimente. Pentru aceasta se recomandă ca resturile să nu fie prea tare stoarse sau să se toarne peste ele puţin suc. În consecinţă şi aceşti bolnavi trebuie să urmeze indicaţiile date celor bolnavi de inimă. procesul decurge foarte încet. cu brânză proaspătă. El poate fi grăbit doar eliberând organele de munca lor obişnuită deci lăsându-le să „se odihnească". hrean. mirodenii. astfel încât să-şi recapete capacitatea lor de curăţire şi de apărare a orga- .Se pot adăuga nuci sau seminţe de floarea-soarelui înmuiate. După cum am spus de mai multe ori. 147 TRATAMENTE ÎN ALTE AFECŢIUNI Calculii biliari şi renali dispar fără operaţie Din ce provin calculii biliari? Mai ales din depozitele de colesterol. adică folosirea alimentelor gătite. pasteurizarea şi denaturarea lor în fabricile alimentare deteriorându-le în mare măsură structura chimică. Calculii biliari mai conţin şi tot felul de săruri minerale.

În afara postului se mai poale recomanda. şi în acest caz.nismului împotriva focarelor de infecţie. diluat şi fără zahăr sau să se adauge plantele respective la zeama de zarzavat. salate. câte o linguriţă la fiecare oră. preparate la mixer etc. pe locul dureros se pun comprese cât se poate de fierbinţi. Bolnavii de calculi biliar şi renali trebuie să evite orice prăjitură. aşa încât se poate rezista mai bine la regim. să se consume zilnic una-două cepe. troscot. o cură de transpiraţie. pătrunjel de câmp. zeamă de zarzavat. Este îngăduită pâinea coaptă la soare. Zahărul este interzis. Recomandăm îndeosebi cartofi cruzi şi sucul lor. zi de zi. Bolnavii de rinichi trebuie să consume zilnic ceai renal. Un tratament excelent pentru prevenirea şi calmarea colicilor biliare şi renale este uleiul de Haarlem în capsule. Vindecarea diabetului. grozamă. un amestec de măceşe. chiar şi cel nerafinat. boabe de ienupăr. mult hrean. Pentru aceasta. salvie. Aceasta va potoli mai bine foamea. Chiar în timpul postului se poate bea din acest ceai. Celor care au făcut deja operaţie le recomand regimul naturist. cu multe tărâţe în ea. precum şi a sterilităţii si a diferitelor altor boli . Coaja lor conţine mult potasiu. a sub şi supragreutăţii. Se poate bea şi ceai. zeamă de tărâţe (multe lichide). de boală. a bolilor de ficat şi a glandelor. Este bine să se folosească mai mult ulei de măsline. cu 148 in şi ulei de măsline. chiar si pâinea integrală. în schimb să se facă o cură de zarzavat sub orice formă: suc. Spre sfârşitul curei de post sau în cazul unui post parţial. Şi masajul este benefic. amestecate cu mult ulei de măsline presat la rece. usturoi şi salate sau toate să fie adăugate în preparatele la mixer.

partea lor de vină în apariţia diabetului şi a altor boli glandulare. rafinate şi fierte. în general nu cred în vindecarea. frecvent utilizate. nici prea uşor din cauza obişnuinţelor noastre rele. rând. ţigara şi cafeaua. distrugerea enzimelor. Zahărul alb. a preluat de la părinţi este în primul rând o alimentaţie necorespunzătoare şi.Glandele endocrine depind în mod deosebit de existenţa enzimelor pentru că acestea stimulează formarea hormonilor. preparatele din amidon. desigur. de fapt de hiperacidi tate şi nu din cauza unui deficit de metabolizare zahărului. făina albă. de pildă. La o parte cu carnea ! Mănâncă totul crud. dar fără o alimentaţie necorespunzătoare ea nu s-ar manifesta. nu te mai gândi la tablete. Ce spune mama-natură : „Îndepărtează cauza şi lasă restul în seama mea". Majoritatea medicilor dau prea 149 puţină importanţă acestui adevăr. pentru că. predispoziţia la boală. carnea. legat de aceasta. până când o moarte prematură pune capăt unei boli provocată. pasteuizarea şi denaturarea alimentelor şi. . a diabetului şi îi codamnă pe bolnavi să ia în continuare insulină şi să mănânce carne multă. cărora le suntem robi de ani de zile. Să dăm deci glandelor paralizate şi adormite ali mentaţia orânduită de creator. Ceea ce bolnavul a moştenit sau. Dar cauza principală este fierberea. iar glandele se vor trezi şi se vor reînnoi. în al doilea . Rezultă clar care este calea spre vindecare. naturală şi nedevalori zată. mai corect. formează principalii duşmani ai glandelor şi ai nervilor şi îşi au. Eventualele predispoziţii moştenite pot favoriza boala. drum care nu este nici prea scurt.

şi zahărul crud. cu o cură de suc de morcovi sau cu o cură mai îndelungată de zeamă de zarzavat şi zeamă de tărâţe mai groasă. Dacă este posibil. lapte crud. în loc de carne şi grăsime foloseşte nuci. tratamentul este. totuşi 150 nu renunţaţi complet la ele. coada şoricelului şi măceşe. postul este mult mai uşor. seminţe de floarea-soarelui. ulei. Dar este o greşeală. orez şi alte seminţe. Ca băutură: ceai de teci de fasole. După ultimele cercetări. pentru că este cu totul în afara înţelegerii lor. Toate organele se regenerează mai repede prin post îndelungat ! Injecţiile cu insulină nu trebuie întrerupte dintr-o dată. deoarece glandele se înnoiesc numai după un post îndelungat. dacă nu.calorii şi alte prescripţii (atenţie şi pentru obezi). Evită totuşi mierea. frunze de afine. ou crud şi chiar şi preparate la mixer (vezi reţetele). Dimpotrivă. Zahărul din fructe nu se poate compara cu zahărul industrial. Chiar o cură de curăţire cu post parţial sau o cură cu zeamă de zarzavat este de foarte mare folos. Chiar dacă la început unele fructe dulci sau morcovii cresc cantitatea de zahăr pentru că s-a consumat prea mult dintr-o dată. pentru că acestea trec prea repede în sânge. . în linii mari. zahărul din fructe consumă foarte puţină insulină. germeni de grâu. pune pe foc listele de mâncare. Această situaţie este foarte trecătoare. să se înceapă cu un post de 21 de zile. pentru aceştia. susan. la fel ca la diabet. crezând că nu 1-ar putea suporta. Corpul lor slab are şi el destule rezerve. Persoanele slabe vor fi împotriva postului. Deoarece atât în supra.cât şi în subgreutate este vorba de boli ale glandelor endocrine. care pot fi adăugate şi la zeama de zarzavat. fără să se mănânce prea mult în acest timp. Un post de scurtă durată nu este prea eficace.

iar pe de altă parte. Din întâmplare. zahărul alb si pâinea albă pot fi cauze ale insomniei. chiar dacă dormim mai puţin. Eu am suferit ani de zile de insomnie. după care va dispare si pofta pentru aceste otrăvuri. nervii primesc o hrană mai echilibrată. Doar în caz de slăbire a nervilor nu se recomandă postul. psihice.O femeie chipurile sterilă a născut primii ei copii la vârsta de 40 de ani. va putea să renunţe şi la ele. S-a întâmplat aşa: în preparatele de mixer de la masa de prânz am . pe de o parte. după un post de 40 de zile. înlocuind. Pentru a avea copii 151 este adesea suficient numai un regim de crudităţi. neurologice. printr-un post mai îndelungat şi prin trecerea apoi la regimul de crudităţi este posibilă vindecarea afecţiunilor glandulare. Insomnia Nimănui nu-i trece prin minte că alimentele fierte. ceea ce a influenţat negativ şi defecaţia. Este binecunoscut că alcoolul. fără să caut. Tratamentele clasice. somnolenţa. Ca urmare a subalimentaţei sau din cauza unei alimentaţii devalorizate. unele din ele sunt foarte vătămate. alcool şi nicotină. ceea ce. cu timpul. cafeaua si fumatul au efecte directe asupra activităţii glandelor endocrine şi că. duce la însănătoşirea lor. Dacă bolnavul este legat de cafea. Pentru vindecarea sau ameliorarea bolii crudităţile acţionează în două direcţii. urmat de un regim de crudităţi. psihiatrice ar putea înlătura într-o oarecare măsură afecţiunea respectivă dacă nu ar exista slăbirea de ani de zile a nervilor. din cauza lor. în sensul că nu mai simţim oboseala şi moleşeala. După cum am mai amintit deja în capitolul despre post. am descoperit singur un somnifer.

flori de portocal etc. Din păcate. ca unnare a otrăvirii organismului. să-l facă nemirositor: în loc de usturoi pur.amestecat trei căţei de usturoi. până la cele mai uşoare. usturoiul le poate fi de folos. dar niciodată pentru o durată mai lungă. de la cele mai grave (deci şi perforate şi purulente). fibrilaţii etc. La pagina 15 scrie : „De mai bine de douăzeci de ani am tratat tot felul de apendicite. nu mai bate regulat. medicamentele constituie o soluţie. roiniţă. De ce să se ajungă într-o stare atât de gravă. când orice intervenţie este aproape imposibilă ? Operaţiile de apendicită. în orice caz. se recomandă atât picăturile de beladonă cât şi alte mijloace naturale: ceaiuri de hamei. apar palpitaţii. în caz excepţional. să se renunţe la folosirea lor. Se ajunge ca. Keller. Chiar şi celor ce nu sunt naturişti. în cazuri de agitaţie nervoasă şi cardiacă. se recomandă capsule de usturoi. Usturoiul este. să ne ferim de tabletele pentru somn. deoarece nervii sunt deja ruinaţi. Pentru moment. muiat în ulei. Apendicita fără operaţie. Spre marea mea uimire 152 în noaptea următoare am dormit cu o oră în plus. vindecător şi acţionează în foarte mare măsură pentru prelungirea vieţii. aceştia nu ştiu să-l neutralizeze. . Având somnul mai bun. De aceea am continuat cu adaosul de usturoi. Nici unul din pacienţii mei nu a murit. Au fost mai mult de 200 de cazuri pe care le-am tratat fără ca să mai fie nevoie 153 de operaţie. A. pentru a avea un somn mai bun. prostată şi altele pot fi evitate Am în faţa mea o cărticică. nu mai reacţionează şi inima. sau usturoi zdrobit. vrând-nevrând. Dimpotrivă. nemirositoare. automat s-a reglat şi scaunul. Cunosc diferite persoane care au avut experienţe din cele mai triste prin folosirea pilulelor timp îndelungat. de Dr. Pentru liniştea nervilor. extrasistole.

în primul rând. Dr. în general. are loc o schimbare spre bine. El spune că dacă se reuşeşte ca şi ultimele resturi de excremente să fie spălate şi eliminate din apendice. Keller este pus pe golirea totală a intestinului de resturile alimentar. Pe lângă indicaţiile de 154 acolo. De câte ori se întâmplă să se elimine numai apă limpede.) Accentul principal în tratamentul Dr. prin şase-opt clisme pe zi. de fiecare dată.(Se ştie că nu toate operaţiile reuşesc. bazat pe propria-i experienţă. deci clismele trebuie făcute toate. lichidul purulent a putut fi eliminat pe cale naturală. Keller consideră că apendicita se datoreşte. îndeosebi cocăriile (dulciurile). ci numai fecale întărite. Deci alimentaţia de crudităţi ne poate feri de inflamarea apendicelui. pot fi folosite şi perne electrice. nu trebuie să ne lăsăm înşelaţi. A doua aplicaţie sunt compresele abdominale cât se poate de fierbinţi. unii bolnavi mor de pe urma lor. conform prescripţiilor de mai sus. de toate bolile gastrointestinale. El mai afirmă. mai recomandăm comprese fierbinţi sau băi fier- . tot se mai poate să mai rămână un rest cât de mic. consumului de came fiartă şi mâncare gătită. cât şi. suferinţă dureroasă. Nu s-au găsit niciodată sâmburi de cireşe sau ceva asemănător într-un apendice operat. celelalte în poziţie culcat pe dreapta. că şi dacă în abdomen s-au colectat deja litri de puroi. aproximativ 10 minute. Este de la sine înţeles că în acest interval se posteşte sau cel mult se bea ceai neîndulcit. Pri mele sunt făcute în poziţie genunchi-coate. schimbate succesiv în primele două zile. Apa de clismă este reţinută în intestin. Pentru tratamentul prostatei să se citească mai întâi cele recomandate pentru diabet.

Pentru ca 155 acestea să nu ardă pielea.binţi de şezut. Sinuzite: săculeţe de nisip sau sare fierbinte aplicate pe sinusuri. se recomandă spălarea feţei dimineaţa cu apă rece. Răni purulente: la fiecare zi una-două băi fierbinţi . regim de suc de zarzavat şi post ar putea fi salvate multe persoane în această situaţie. Să ne gândim la amputarea membrelor cangrenate. postul are valoarea unei operaţii fără bisturiu. Sunt bune seminţele de dovleac. Pentru evitarea operaţiilor la încheietura şoldului. băi de abur pentru transpiraţie. 35°C) pentru transpiraţie. băut zilnic. în perioadele de liniştire a bolii. Postul trebuie să dureze mai mult şi. în continuare. Dacă boala nu poate fi împiedicată. Mai sunt multe alte operaţii care pot fi evitate. De altfel. Tuse şi bronşită: ceai de tuse. diluat. sau băi de abur. băi fierbinţi. Angina: la primele semne. să se pună întâi o cârpă udă. Post şi şederea în cameră încălzită (cca. Se schimbă pe măsură ce se răcesc. să treceţi la un regim naturist. gripe: seara. Să se sugă usturoi şi salvie şi să se postească. se pun comprese foarte fierbinţi la gât cu săculeţe cu flori de fân. Vindecarea este sigură. dar cere timp. 1-2 zile sucul de la o lămâie. Prin împachetări de lut. să se recitească şi cele scrise în capitolele Reumatism şi Aciditatea corpului. bine şi îndelung mestecate. trei căţei de usturoi cu ceai pectoral. gargară cu oţet. Postul şi reglementarea scaunului sunt şi în acest caz binevenite. ca să fie mereu fierbinţi. pentru a preveni reapariţia bolii. Tratamente naturiste pentru diverse afecţiuni Răceli. Ceai de pătlagină.

vâsc şi lumânărică. în loc de apă. îi băga brusc în apă rece şi aşa uzi îi învelea în pături. sfeclă. La nevoie. se fac astfel de băi pentru întregul organism (vezi Reumatism). împachetări ale pulpei picioarelor cu flori de fân fierbinţi şi decoctul lor. frunze de mur. urzici. ouă. Din când în când. Să se evite preparatele anorganice (de fier şi injecţii de fier). germeni de grâu. urmând odihna la pat. Kneipp spunea: „Focul se stinge cu apă rece". pulmonar: crudităţi bogate în enzime. T. Amestec de ceai din flori de lumânărică (cuscrişor).pentru membrele respective. Post. Leucemie: se va urma tratamentul pentru cancer. Regim uşor sau post. drojdie de bere. pe cei cu temperatură. salvie şi podbal. Multă mişcare şi gimnastică. Suc de morcovi. Ceaiul să fie ţinut mereu fierbinte. Otită medie: comprese calde cu ceapă crudă şi frunze de varză. Să se consume multe mere şi sucuri de zar zavat. alternând cu comprese cu cartofi fier binţi pe ureche. Albeaţă: regim de crudităţi. spanac. Incontinenţă urinară: într-un fel oarecare. lapte crud. astfel boala se vindecă. Să nu se aplice gheaţă. Pneumonie: împachetări fierbinţi cu flori de fân Băi fierbinţi. podbal. 156 Anemie: alimentaţie totală de crudităţi. Ceai din muşchi de Islanda. folosindu-se.C. De aceea. Este necesar ca scaunul să fie perfect normal. să se . păltagină. Mixtur. ceai de frunze de cârciumăreasă şi muşeţel.B. pelin. Comprese cu alifie de untură de peşte. cât se poate de fierbinţi. păpădie. cu plante medicinale. două zile de post. coada şoricelului. clorofilă. Pentru vindecare este nevoie de un an.

beladonă. să bea un ceai laxativ sau apă de zarzavat. căci. în caz de foame. practicate zilnic şi. Tuturor bolnavilor li se recomandă să mănânce cât mai puţin posibil şi. sunt foarte importante. pe lângă crudităţi. ceai din muşchi de Islanda. Să mestece ore în şir frunze de salvie. care sunt valabile aproape pentru toate bolile. dar în special pentru cei de rinichi. toate eforturile ar fi zadarnice. Dezechilibru psihic: la toate bolile este foarte important ca. anason. O locuinţă care să aibă dedesubt încălzire sau o izolaţie cu două covoare. Ceai din cinci degete. cimbru. 100 g păpădie. aproape ca la post. 100 g . 180 g suc de spanac. Respiraţii adânci. papuci de casă cu tălpi călduroase pot contribui. bolnavii sunt vindecaţi gratuit. Fulgi uscaţi. de asemenea. La bolile de nervi să nu se postească. mult soare. în astmul obişnuit — alimentaţia crudă bazică. la însănătoşire. Cura de sucuri de zarzavat face minuni.împiedice copilul să doarmă pe spate. Să luăm seama la indicaţiile referitoare la vindecarea cancerului. din punct de vedere psihic. Seara să bea şi să mănânce puţin. Să se îngrijească de un somn bun. AFECŢIUNI ALE OASELOR — 300 g suc de morcov. * În încheiere. coada şoricelului şi troscot. încep cu un sfat pentru bolnavi: aveţi grijă să aveţi picioarele calde! Aceasta este valabil pentru toţi bolnavii. Astm: este de mai multe feluri. altfel. 157 Să se ţină seama şi de o respiraţie corectă şi multă mişcare. totul să fie în echilibru. ciuboţica cucului. După sistemul nostru. Reţete pentru boli care se pot vindeca cu sucuri de zarzavat şi de fructe crude 1.

60 g cocos. 9. suc de morcovi. 150 g suc de sfeclă. 60 g lăptucă. 2. fructe. 7. BOALA DE NERVI — hamei şi roiniţă în ceai cu miere. . 3. 300 g morcovi. PIETRE LA VEZICA URINARĂ. Se poate pune şi lămâie. 12. PARALIZIE DIN CAUZA TENSIUNII — suc: 120 g spanac. 100 g spanac. 6. 100 g suc de sfeclă. 150 g ţelină. apoi se consumă pe stomacul gol. 50 g suc de castraveţi. 90 g sfeclă. 158 13. 30 g suc de castraveţi. de câteva ori pe zi. BUBE DULCI — miere amestecată cu morcovi. 4. 120 g ţelină. 11. 30 g castravete. 90 g sfeclă. morcovi. CALCULI BILIARI — sucuri de lămâie într-un pahar cu apă caldă. 90 g sfeclă. lămâie. 120 g suc de lăptucă. 120 g ţelină. 80 g gulii. crudităţi. 2 lămâi. plus 300 g suc de morcov. 60 g gulii. CISTITĂ. ASTM — suc : 300 g morcov. 150 g ridichi. pătrunjel. timp de 3-4 săptămâni. BOLI DE FICAT — miere cu suc de ridiche. legume. 120 g lăptucă. 90 g sfeclă. 90 g spanac. 14. 8. usturoi. ANEMIE — suc: 300 g morcov. BOLI ALE VEZICII BILIARE — ridiche neagră. ANGHINA PECTORALĂ — suc : 300 g morcov. 140 g ţelină. 5. APOPLEXIE. 100 g sfeclă. 15. ATEROSCLEROZA — usturoi pisat pus o noapte în lapte. COLITĂ — (cauza inflamaţiei colonului si nealimentaţiei). AFECŢIUNI RENALE — suc din : 300 g morcov. 10.gulie. ulei. 120 g sparanghel (toate sucuri). PROSTATĂ — suc: 300 g morcovi. CIROZĂ (Ficat bolnav) — 300 g suc de morcov. 150 g hrean. 30 g castraveţi (toate sucuri).

într-un litru de apă fiartă. DUREREA DE STOMAC — o mână de ţintaură. 24. 120 g sfeclă. se trage pe nări. 100 g ţelină. miere. GRIPĂ — ceai pectoral. 60 g andive.16. ENCEFALITĂ — 60 g suc de pătrunjel şi de 3-4 ori pe zi clisme. HEPATITĂ — suc: 300 g morcovi. 60 g pătrunjel. 40 g ţelină. DIABET — 300 g suc de morcov. 150 g ţelină. 29. 100 g sfeclă. 100 g suc de ţelină. 26. 18. 19. 100 g spanac. 30 g pătrunjel. 20. 30 g teci de fasole verde (toate sucuri). sfeclă. DURERI NEVRALGICE. cas traveţi. IMPOTENŢĂ — spanac. DIAREE — 250 g suc de morcovi. ţelină. 90 g sp: nac. 23. 100 . 30. morcov. 21. 100 g spanac. 120 g lăptuci. 25. GUTĂ (inflamaţia încheieturilor) — suc: 300 g morcov. REUMATISM — se fac frecţii cu miere şi cu apă de var. 27. 100 g sfeclă. 31. 160 g spanac. 4 linguri cu miere. 120 g lăptucă. 30 g pătrunjel. 100 g sfeclă. ERIZIPEL — la fel ca mai sus. NEVROZĂ —suc: 300 g morcovi. usturoi 3-4 căţei. ioO g spanac. 30 g castraveţi. 159 28. 100 g suc de fasole verde. 120 g castraveţi. Ceai de tei cu multă miere şi lămâie. EPILEPSIE — suc: 300 g morcov. HIPOTENSIUNE — 300 g morcovi. 120 g pătrunjel. lămâie multă. 17. 22. GUTURAI — miere încălzită. toate sucuri. băi de abur. 110 g ţelină. 30 g castraveţi. GASTRITĂ — suc: 300 g morcovi. 100 g sfeclă. lăptuci. 60 g cocos. IMPETIGO — miere şi usturoi în părţi egale uns seara şi dimineaţa. 30 g castraveţi.

elimină toate otrăvurile.. Mo. 38. M. 37. Sucul de urzici conţine vitamina C. 35. câte puţin. silicaţi. Şi să încheiem cu alte câteva mărturii. întăres-i. 32. REUMATISM — împachetări cu ferigă.foarte bună. (W. „Deşi suntem vegetarieni. iod. ca: mărar. Si. ali mente cu vitamina C. ULCER DUODENAL — se bea de mai multe ori pe zi suc de varză. 34. am găsit cărticica dumneavoastră şi am schimbat radical alimentaţia. dar după ce am trăit un an într-o oarecare măsură după cartea dv. lungeşte viaţa.) „Am fost vindecat de prostată. AUZUL. cartofi într-o cură de 3 săptămâni vindecă BOLILE DE INIMĂ.) „Prin control medical s-a stabilit că ulcentl gastric a dispărut . Ca. iar eu de gravele insomnii de care sufeream. 60 g spanac.ţelină.. apei minerale Gamser şi polenului de flori". cartofi cruzi 33. mă simt foarte bine. INIMA. din D. morcovi. din B. P. Este cea mai bună carte din acest domeniu pe care am citit-o până acum" (U. fără să mai am neplăceri cu inima". Sucurile de varză. sursă de vitamine.) „Am avut până acum deja trei crize de infarct miocardic. suc de cartofi. Toate încercările de vindecare au rămas fără rezultat până când. de ceapă.. soţul meu a scăpat de dureri. plus sucuri de zarzavat. si Sch. Drojdia de bere . DE STOMAC şi altele. toate amestecate. din întâmplare. 39. FICATUL şi dă poftă de mâncare. zilnic. ţelină. din G. arsenic. La schimbarea regimului am dat prioritate seminţelor de dovleac. în trei luni. (B. 36. Se evită alimen tele tari. Ridichea de lună. Na. Ceaiul de nalbă cu miere vindecă R1NICHII. fosfor. Păpădia conţine multe substanţe necesare orga nismului. sulf. 30 g pătrunjel. varză. ca: K. soţul meu s-a îmbolnăvit de reumatism.

H. Pot să dorm iar bine". (Dna M. din B. din A. ing.) „Aveam dese şi puternice dureri de cap. din St. (T. Toţi specialiştii au dat greş. din B. până când. am cumpărat şi eu cărticica dvs. dar cred că puteţi ajuta cu ea mai mult decât o mie de medici". şi scaunul este iar normal. durerile de cap şi insomniile. C. (W.) „Durerea de la ficat a dispărut. şi anume alimentaţia devalorizată prin fierbere. din S. pot purta iar vechile haine (B. Mănânc iar mere şi cu picioarele mă simt bine". S. îmi făceau viaţa de ani de zile un chin. Z. Trebuia să înghit zilnic câte 10 pastile diferite. [H. Şi oboseala a dispărut şi pot dormi minunat". mulţumită sucurilor de zarzavat". din L: „Cu tot tratamentul stomatologic. e mică. din S. din R) „Varicele de la picioare au dispărut aproape complct (N. minune: mă simt alt om". Durata regimului cu crudităţi — un an. B. H. (M. E.) „Glicemia este normală. (G. (E.) „Au dispărut durerile de şolduri de la sine". aflându-mă deja la capătul puterilor. Durerile au dispărut. din G. din B. gingiile au încetat să mai sângereze şi să mai doară". E.total. (H. obo seala şi depresiile. Cartea dvs. o usturime de ochi insuportabilă. Îndată am început să-mi schimb regimul şi.) „Cu zece zile în urmă am primit de la profesorul meu carti cica dvs. H.din E) 161 „Am pierdut din greutate. (Dna N.) O dovadă remarcabilă că pentru vindecare este necesar să înlăturăm în primul rând cauza bolii. B. am suferit. (Dna G. ne-a trimis-o dl. de paradentoză intensă.) „Pe lângă boala de inimă.) „Am renunţat la mâncărurile fierte şi durerile reumatice s-au rărit. Cu ajutorul crudităţilor a dispărut în patru săptămâni". ERNST ŞI INGEBORG GUNTER CARTEA A II-A . din H. şi îmi merge nesperat de bine". B. dipl.) „Aveam de mai bine de 20 ani o eczemă pe obraz. Am urmat cele scrise.) „Artroza îmi merge considerabil mai bine. timp de 20 de an. din P. Chiar după trei luni. Acum nu le mai am.

nu avem chiar nici un cuvânt de spus? Sprijiniţi. în special pentru bolnavii de reumatism şi cancer. în spiritul său. Sănătate şi pentru tine! Am strâns toate aceste mărturii într-o broşură. aşa cum s-a întâmplat şi cu prima noastră lucrare De această dată am dedicat un capitol şi metodelor de însămânţare şi aranjării unei mici grădini de cameră. Sunt peste 110 mărturii care. Fiica mea. pentru a le face cunoscute în special celor bolnavi. contribuabilii? Oare noi. din care o parte grav bolnavi. . Guvernul sacrifică anual milioane pentru bolnavi. Am primit multe scrisori de mulţumire şi sute de mărturii de la oameni care s-au vindecat. Mulţumită implicării sale profunde pentru o alimentaţie sănătoasă. mai departe.TINEREŢEFRUMUSEŢE 150 de reţete de crudităţi CUVÂNT ÎNAINTE Deşi cartea noastră despre crudităţi Hrana vie — o speranţă pentru fiecare cuprinde mai mult de 100 de reţete pe bază de crudităţi. totuşi. pe care le-am tipărit într-o lucrare specială. editura şi voi practica acelaşi mod de popularizare şi distribuire a informaţiilor. conservatorismul medicilor. voi conduce eu. puţin după cea de-a 80-a aniversare a sa. a conceput o scrie de noi reţete. în sfârşit. aprilie 1990 Ingeborg Gunter 165 SĂNĂTATEA PENTRU TOŢI Sănătatea este. fiind preocupată în mod deosebit de diversificarea alimentaţiei noastre sănătoase. dacă nu noi. cu ajutorul celor recomandate în paginile ei vindecându-se mii de oameni. octombrie 1989 Crnst Gunter Ernst Gunter a închis ochii pentru totdeauna în martie 1990. suntem siguri. În acest mod a apărut. dar este.000 de exemplare. ar putea scăpa de ele în şase săptămâni. ceva ce îşi doreşte fiecare.SĂNĂTATE . care este torturat de dureri. din păcate. dar cine să-i spună aceasta? Poate că. îşt vor atinge scopul. Pentru că aceasta este şi dorinţa mea. prin urmare. Ingeborg. populaţia. mereu şi mereu primim scrisori în care ni se solicită mai multe reţete. guvernul va începe să acorde atenţie acţiunii noastre. cu siguranţă. Un bolnav „nevindecabil" de reumatism. cu mai mult de 150 de reţete de-a dreptul delicioase. a putut fi de ajutor multor bolnavi. acţiunea noastră! Thorigen. pentru ca bolnavii — dar şi cei sănătoşi — să poată profita din plin de efectele terapeutice ale crudităţilor. lucru ce a fost posibil şi datorită tirajelor de peste 100. Hrana vie — o speranţă pentru fiecare a avut un succes neaşteptat la public. Nu putem să-i convingem pe oameni de puterea de vindecare a crudităţilor cu nimic altceva decât cu dovezi ale altor bolnavi care s-au vindecat. Thurigen. Depinde de noi să ducem aceste mărturii de vindecare la persoanele potrivite! Cine plăteşte aceste milioane inutile pentru bolnavi. această nouă carte.

Îndată ce hrana este fiartă. a stăpâni. Pentru a cunoaşte. (n. dar se pare că este. Cât de tragic! Organismul duce lipsă de fier. prăjit. de magneziu. Ea este continuarea firească a lucrării Hrana vie — o speranţă pentru fiecare de Ernst Gunter. fript. alimentele lui erau doar roadele crude ale pământului. adevărat. a fost scrisă această carte de reţete. fireşte. totuşi. Secretul sănătăţii este o alimentaţie naturală de crudităţi. îl „ruinaţi". nu ştia ce înseamnă fiert.Pentru a-i ajuta pe cei bolnavi şi pe cei sănătoşi să-şi îndeplinească această dorinţă. ar trebui să citim ambele cărţi.). Oamenii de ştiinţă au descoperit că prin căldura utilizată la fierbere se pierd până la două treimi din valoarea totală a substanţelor pe care le conţin alimentele şi care sunt *Acesta este principalul motiv pentru care editura „Venus" publică cele două lucrări într~un singur volum. astfel încât nu vor mai putea fi primite preţioasele substanţe nutritive. Sună incredibil. Nu cunoştea focul. şi de multe . care cuprinde deja peste 100 de reţete ce servesc aceluiaşi scop. nu ştia să vâneze. edit. se schimbă şi se depreciază fundamental. de calciu. capitolele în care. 166 indispensabile menţinerii sănătăţii. celulele corpului nu mai pot realiza corect metabolismul. Omul — atunci când a apărut el pe Pământ — s-a hrănit cu crudităţi. Fireşte că nu putem să reluăm aici toate argumentele dezvoltate şi susţinute în paginile primei noastre scrieri. în cea de-a doua carte sunt reluate informaţiile expuse pe larg în prima fiind de la sine eliminate. dar pentru că „viaţa" din ea este distrusă. Acest lucru trebuie să fie clar pentru oricine are mintea limpede. Valoarea nutritivă a hranei nu dispare total. a înţelege mai bine totul. În loc să vă „clădiţi" corpul.

carnea te poate pune pe picioare pe moment. Căpăţânile de zahăr împreună cu rădăcinoasele se înfăşoară în hârtie de ziar şi se păstrează pe balcon. Seminţele de floarea-soarelui. şi toate celelalte boli! Chiar şi celui ce munceşte din greu îi este mult mai bine cu crudităţi. Plantele se toacă şi se congelează în pahare de iaurt sau în punguliţe de plastic. De aici oboseala. sau un desert delicios. dar oboseala reapare curând şi consumatorul de carne este înşelat. altfel ele se transformă în organism în acizi. legumele din piaţă sau de la magazin sunt oricum valoroase dacă nu le fierbem. în cutia congelatorului. o sursă minunată de fulgi. Datorită componentelor metabolice esenţiale. Ideal este ca alimentele crude să provină din propria grădină sau dintr-o cultură biologică. surescitarea. Pentru conservarea boabelor şi a plantelor pe timpul iernii. nucile. de pildă. Şi totuşi. congelarea s-a dovedit cea mai bună metodă. care şi-a pierdut valoarea nutritivă. nu trebuie niciodată uitate seminţele oleaginoase sau „grase". în general. Atenţie ca fructele să fie bine coapte. sunt purtătoare de albumină şi sunt mai hrănitoare decât o carne fiartă. ' ÎNDRUMĂRI PRACTICE PENTRU O ALIMENTAŢIE DE CRUDITĂŢI În cazul crudităţilor este important ca toate mâncărurile să fie întotdeauna proaspăt pregătite. şi constituie. Păstrarea legumelor s-a făcut şi prin îngroparea în nisip. .altele. în lădiţe. Tot ceea ce urmează de aici înainte a fost redactat şi completat de Ingeborg Gunther. de dovleac şi. Ca alternativă. iarna. Boabele sunt congelate întregi şi fără zahăr.

Legumele şi fructele se spală bine înainte de preparare. Dacă nu provin dintr-o cultură biologică, se recomandă să le curăţăm de coajă. După posibilităţi, pregătim întotdeauna mai întâi sosul, şi apoi adăugăm ingredientele. Astfel, pierderea de vitamine şi oxidarea sunt reduse total. Fireşte că putem prepara legumele o dată cu sosul pe care ne-am 168 obişnuit să-1 mâncăm. Totuşi, combinaţiile aduc o variaţie în meniu. Dacă ne grăbim, putem mânca legumele întregi sau preparate doar cu puţin ulei, drojdie şi sare. CÂTEVA SFATURI PENTRU MESELE PRINCIPALE ALE ZILEI Dacă folosim crudităţi în hrana noastră, atunci este foarte important să alocăm fiecărei mese principale a zilei timp suficient, astfel încât hrana să fie îndeajuns mestecată şi îngurgitată, căci bine mestecat înseamnă pe jumătate digerat. Micul dejun Micul dejun este cea mai importantă masă a zilei şi, de aceea, ar trebui să fie consistentă şi hrănitoare. Merită efortul să ne trezim câteva minute mai devreme şi să ne rezervăm timp pentru un mic dejun consistent (de exemplu, Muesli din vlăstari de mei). Cei care nu prestează o muncă grea şi care au pauză la prânz se simt hrăniţi bine şi uşor doar cu fructe. Pentru ca un consumator de crudităţi să nu se mai simtă obosit, după un asemenea mic dejun, trebuie însă să renunţe la cafea boabe şi să mănânce un măr în schimb. Când nu doreşte să renunţe la tradiţionala „cafeluţă" poate încerca pâinea noastră cu unt, marmeladă (p. 112) sau miere şi poate bea cafea de cicoare sau melasă. Nu este de ocolit nici un suc de legume sau de fructe, bogat în vitamine, înaintea micului dejun.

169

Prânzul Un platou substanţial cu salate, ca şi un fel de mâncare consistentă pot fi servite la fiecare masă de prânz. Aperitivul poate fi urmat de o supă de crudităţi şi completat de un desert. La prepararea salatei trebuie să fim atenţi să conţină cel puţin o legumă pentru frunze, una rădăcinoasă, şi una folosită pentru fructul ei, ca, de exemplu: ţelină — spanac — roşii sau sfeclă roşie — salată de câmp — ciuperci. La fel de importantă este şi „asortarea" culorilor. Nimic nu arată mai puţin apetisant decât alăturarea, de exemplu, pe o farfurie, a unei conopide, a unei ţeline, şi a unei verze albe. Şi fiindcă preparăm salata mixtă într-un singur castron, sau pe un singur platou, trebuie întotdeauna să armonizăm atât culorile, cât şi gusturile. „Amestecul verde" nu trebuie să lipsească niciodată din meniul persoanelor mai în vârstă şi al celor cu probleme de masticaţie, cărora mestecarea unei porţii de salată care să-i sature le pricinuieşte necazuri. În plus, amestecul verde este bazic şi conţine multă clorofilă, iar pentru cei care mai au încă proprii lor dinţi, devine hrănitor prin adăugarea unor seminţe oleaginoase, pisate sau întregi. Cine doreşte să se îngraşe trebuie să prepare mai des o salată cu ajutorul mixerului, din toate legumele posibile, mâncând astfel mult mai mult (ca valoare nutritivă, nu cantitativ). În principiu trebuie ca, în timpul mesei, să nu bem, ca să nu se dilueze sucurile gastrice necesare digestiei. La nevoie putem bea ceva după 2-3 ore de la masă. Setea o putem potoli cel mai bine cu ceai de plante, zer, melasă neagră sau apă potabilă simplă. Dacă 170

avem poftă de ceva special sau dacă avem musafiri, atunci pregătim un frappe sau un cocteil din fructe proaspete sau din legume pentru aperitiv. Cina Pentru a avea un somn sănătos, masa de seară trebuie să fie simplă şi uşor digerabilă şi este bine să mâncăm cu cel puţin trei ore înainte de culcare. Avem de ales între diferite tipuri de fulgi, săraţi sau dulci sau putem la fel de bine să mâncăm fructe şi nuci. Gustările Copiilor li se face întotdeauna foame între mese. În acest caz, gustarea ideală o reprezintă fructele. Sunt uşor digerabile, se transformă repede în zaharuri şi, astfel, nu îngreuiază organismul. Pentru alternare le putem da să bea şi sucuri de fructe sau nuci. Persoanelor cu stomac sensibil le sunt recomandate mai degrabă cinci mese mai mici decât trei mai mari.
Alimentaţia în exterior

Mulţi oameni nu au posibilitatea să mănânce acasă la prânz Aceştia au la dispoziţie două posibilităţi. Ori merg la restaurant, ori îşi iau cu ei ceva de acasă. Eu, personal, prefer să iau prânzul cu mine şi să mănânc pe o băncuţă însorită sau, pe vreme urâtă, la locul de muncă. Prânzul meu este alcătuit în acest caz din: legume (morcovi, castraveţi, gulii, anason etc.), nuci sau seminţe de floarea-soarelui sau de dovleac, un 171
•T

fruct, eventual fructe uscate sau pâine şi ceva de băut (ceai, suc de fructe etc.). Ca să mai schimb, iau, din când în când, fulgi într-un pahar, sau salată de rădăcinoase gata preparată. Dacă nu pot să evit să mănânc la restaurant, atunci prefer un local unde să mă pot

servi singur, de la un bufet, cu salate. Dacă nu există un asemenea restaurant, atunci îmi comand un platou cu salată cu sos separat, dacă se poate fără sare şi oţet. La fel, putem organiza un picnic, chiar şi cu întreaga familie; tot aşa ne putem pregăti, de-acasă, mâncarea, când plecăm în weekend. Dar dacă suntem invitaţi la masă? Dacă suntem sănătoşi fizic, atunci mâncăm cu măsură ce ni se oferă. La carne putem renunţa, mulţumind. Dar dacă suntem bolnavi şi vrem să ne vindecăm cu crudităţi, atunci mai bine renunţăm pe moment la invitaţie, sau cerem gazdei o farfurie cu salată. Cu următoarea ocazie invităm prietenii respectivi la noi şi le pregătim o masă naturistă delicioasă! Avocado este un minunat fruct tropical. Deoarece conţine 20% grăsime este deosebit de hrănitor şi nutritiv. Are forme lunguieţe sau rotunde, asemănătoare unor pere mari, cu sâmburi foarte mari, în mijloc. Pentru mine este cea mai fină dintre crudităţi. Se mănâncă fără alte ingrediente, iar pulpa delicată a fructului se scoate cu o linguriţă din coaja tare. Unii presară dea supra un praf de sare. Un singur fruct ajunge ca masa pentru o persoană. Merge puţină salată înainte şi după. Sunt bune şi câteva seminţe oleaginoase (ca floarea-soarelui sau de dovleac). Din fructul de avo cado făcut piureu, cu puţin ulei, rezultă un sos de salată foarte bun.
172

LISTA DE PLANTE AROMATICE
Legumele utilizate Conopidă Mazăre Plantele aromatice şi condimcntate cu care se pot combina Mărar, ardei lămâie/tarhon Mentă roşu/curry, pulpe de

salvie. pătrunjel. pătrunjel. pulpă de lămâie Piper. mărar. usturoi. cimbru / ceapă. hazmaţuchi. busuioc / mărar. ardei. se . busuioc Coriandru Ceapă. chimen. chimen/curry Borantă. tarhon. Ridichi Tălineasă Ţelină Spanac Roşii Dovlecei Salată — Plantele aromatice se taie mărunt. chimcn. piper / mărar. fenicul/leuştean Tulpinile de fenicul verde. tarhon. anason. ardei / leuştean Mentă / tarhon Tarhon. ceapă. mărar. ardei gras. cimbru. brustur negru. coriandru/leuştean/ măghiran / tarhon Coriandru/tarhon/chimen Ardei / nucşoară. mărunt.— ' Ceapă. tarhon / cimbru Fenicul. cimbru/mărar/scminţe de fenicul. busuioc de pădure Varză acră Usturoi Ardei capia roşii Ciuperci Sfeclă roşie ».Anason Castraveţi Morcovi Pulpă de lămâie Boranţă. pulpă de lămâie. coriandru / busuioc / mentă / rozmarin Ardei. busuioc de pădure. ardei iute. curry. boranţă. busuioc de pădure. tarhon Enibahar/busuioc de pădure/rozmarin Busuioc (puţin). nucşoară / rozmarin / usturoi. ardei. piper. pătrunjel / măghiran / leuştean Gulii Varză Varză albă Varză roşie Enibahar / pulbere de alge Cimbru. ienupăr Mărar. puţin măghiran. pulpă de lămâie. coriandru.

asortează bine pentru un fel de mâncare. — Merită să creştem în grădină sau într-o lădiţă, pe balcon, plante aromatice. Acolo unde nu este posibil, folosim plante uscate pe care, pentru a le spori puterea de condimentare, le zdrobim între degetul mare şi cel arătător. — Plantele uscate le păstrăm bine închise, pentru a nu răspândi miros: — Condimentaţi-vă mâncărurile fără grijă şi după cum vă face plăcere. Cu siguranţă că, în curând, veţi dori să aveţi aromele dumneavoastră preferate la fiecare fel de mâncare. EXPLICAŢII PRIVIND INGREDIENTELE, APARATELE ŞI PRESCURTĂRI UTILIZATE LA REŢETE
Ingrediente

Drojdie = drojdie pulbere alimentară, bogată în vitamina B. Mei = nedecojit, în mod normal fin măcinat. Miere = miere netratată, lichidă. Iaurt, brânză de vaci = iaurtul şi brânza de vaci le putem face noi înşine (e posibil chiar şi cu lapte nefiert), sau pot fi cumpărate, dacă se folosesc cantităţi mici. Kelpamare = condimente lichide din alge marine. Tărâţe = tărâţe speciale, mai grele decât cele normale. Praf de plante = an amestec de 15 plante medicinale, existent şi în comerţ. Maioneză = făcută de noi, dacă se poate. Zer (praf) = produs secundar al brânzei, bogat în minerale. . Molkosan = sana/zer (concentrat), se foloseşte în loc de oţet. Ulei = ulei de floarea-soarelui sau de măsline, presat la rece.

Boia = pastă condimentată pentru sandvişuri şi sosuri. Ardei iuti (roşii) (capia) = denumiţi „Paprika" în Germania. Sare = sare din plante (cu sare marină). Lapte bătut = se lasă laptele nefiert la temperatura camerei până se acreşte. Sucanat = zahăr nedăunător, din trestie de zahăr. Ţelină = denumită şi „albitură" (ţelină albă).
175

SUPE
Supă de morcovi
(2-3 persoane) 1/4 l suc de morcovi l lg. plante (mărar, pătrunjel, boranţă, brustur negru) tocate l lg. brânză de vaci 3 lg. migdale fin măcinate 2 căţei de usturoi pisaţi l lg. ulei Câte un praf de sare, curry şi zahăr Se dau toate ingredientele prin mixer 1/2 ceapă tocată 6 lg. fulgi de ovăz Se dă ceapa puţin prin mixer, supa se încălzeşte eventual (40 °C). Se pregăteşte şi se presară fulgi de ovăz.

Supă rece
Roşii, ardei, dovlecei, usturoi, sare, piper, lămâie, puţină smântână, sau ulei de măsline. Se amestecă totul şi se serveşte rece. Se adaugă şi ardei tăiaţi în cuburi

(în 3 culori) şi roşii.

Minestrone
6-8 dl apă sau lapte l ceapă tocată l căţel usturoi pisat 4 lg. boabe de soia încolţite l roşie în cubuleţe 50 g ţelină rasă mărunt! 30 g usturoi tăiat mărunt l frunză de varză tocată l lg. drojdie sare, plante aromatice (busuioc de pădure, busuioc, baraboi, arpagic, sal vie) eventual un ou. Se amestecă toate ingre dientele şi se face piure din jumătate din ele. Se amestecă cu cealaltă parte, se gustă şi se încălzeşte după dorinţă. 178

SOSURI
Reţeta de bază pentru maioneză
Gălbenuşurile, zeama de lămâie, praful de muştar şi sarea marină se amestecă foarte bine. Uleiul se adaugă în picături bătând continuu. 2 gălbenuşuri de ou l lg. lămâie l praf de muştar sare marină cca 2 dl. ulei

Sos de năut cu usturoi
1/2 cană de năut, încolţit de două zile

3 lg. apă 4 lg. migdale rase l lg. zeamă de lămâie l lg. iaurt 3 lg. hrean tocat 4 căţei de usturoi pisaţi 150 g brânză de vaci, sare, kelpamare, piper. Se face un piureu din toate ingredientele şi se adaugă mirodenii după gust. Se prepară fără apă sau se face o pastă la care se adaugă apă.

Maioneză din migdale
2 lg. piureu de migdale 3-4 lg. apă puţină lămâie, sare, piper, curry, praf de muştar Se amestecă bine toate ingredientele.

Sos chinezesc
1 1/2 dl maioneză (reţeta de bază) l dl smântână bătută 1/3 banane, făcute piureu 2 lg. nucă de cocos rasă l lgţ. praf de curry Se amestecă toate ingredientele şi se ornează cu frunze de salată. 179

Sos de salată special
l lgţ. lămâie l lgţ. boia l lgţ. drojdie l lgţ. zer l lg. iaurt 3 lg. lapte

măghiran. arpagic etc. maioneză Curry. 180 LEGUME FOLOSITE PENTRU . sare. . bătut bine puţină sare Se amestecă toate ingredientele. tăiat în rondele l lg. Se face un piureu fin din toate ingredientele.l lg. sare usturoi după gust Se amestecă bine ingredientele şi se adaugă plante aromatice după gust. zeamă de portocală 3-4 lg. ulei l lg. tărâţe l lg. iaurt l lgţ. plante aromatice din grădină sau uscate (de ex. zeamă de lămâie l albuş de ou. germeni de grâu 1/2 de ceapă tocată kelpamare. Maioneză verde 3/4 dl maioneză (reţeta de bază) 60 g brânză de vaci l legătură pătrunjel tocat l legătură arpagic. Sos de avocado l avocado desfăcut în bucăţele 4 lg. Acest sos merge foarte bine ca adaos la o farfurie de salată. chimen. piper. seminţe de floareasoarelui l lg. lămâie l lg. lapte 2 lg.

seminţe de floarca-soarelui ' Sosul : 3 lg.FRUNZE SALATA Cu cât salata este mai verde. în felii subţiri 3 lg. sana Câte un praf de piper. ulei l lg. Salată de câmp 200 g salată 100 g lăstari de floareasoarelui (8 cm lungime) 50 g sâmburi de nucă. o lăsăm să se scurgă bine sau o stoarcem pentru ca să nu subţiem prea mult sosul. Salată din sfeclă de zahăr „pestriţă" l sfeclă de zahăr tăiată în felii l banană. altfel se depreciază. zer 1/2 ceapă tocată sare. tăiaţi în patru 50 g brânză tăiată în bucăţele Sosul: 4 lg. ulei 2 lg. nuci tăiate mărunt 4 lg. tăiată în rondele l măr tăiat în felii subţiri l portocală. După ce o spălăm. lămâie l lgţ. 181 Salată de cicoare cu lăstari de secară 2 tulpini de cicoare tăiate în fâşii l portocală tăiată în felii . cu atât este mai hrănitoare ! Frunzele de salată se amestecă cu sosul întotdeauna numai înainte de a fi servită. de muştar. sare.

seminţe de dovleac Sosul 4 lg. smântână l lg. smântână sare Salată de andive îmbrăcate în brânză de vaci l căpăţână de andivă tăiată în feliuţe foarte subţiri Sosul: 3 lg. sana l căţel de usturoi pisat 3 lg. ulei 2 lg. apoi în felii 3 lg. lămâie l praf zahăr sare. brânză de vaci 1 lgţ ceapă tocată l gălbenuş de ou 1 pahar iaurt (180 g) 2 lg. Salată de andive cu lăstari de soia l andivă curăţată 100 g lăstari de soia . tăiat în patru. piper şi sare Salată verde 130 g salată 250 g spanac tăiat în făşii 2-3 cepe verzi tăiate în rondele l morcov ras mare l avocado decojit. ulei de măsline câte un praf de curry.subţiri l ceaşcă lăstari de secară 4 prunc uscate tăiate în bucăţele Sosul: 2 lg.

Salată italienească l salată l ridiche rasă după gust l ceapă roşie tăiată în rondele subţiri l fenicul ras mărunt 4 Ig. ulei de măsline l căţel de usturoi pisat l legătură pătrunjel 4 frunze busuioc 1/2 ceapă. tăiate după gust. sana 3 lg. 182 Salată de vară acrişoară 8 frunze de salată. seminţe de dovleac l Ig. sare. ulei de măsline l căţel de usturoi pisat 1/4 Igţ. ulei de măsline sare coriandru. sana 6 Ig. lămâie 4 lg. în bucăţi l roşie tăiată felii 1/2 ardei iute tăiat în cubuleţe 150 g castraveţi tăiaţi în felii 1/2 ceaşcă orez încolţit 3 lg. crocante. lăstari de linte Sosul: l lg.2 morcovi raşi mărunt 1/2 de pulpă de lămâie tocată Sosul: 3 lg. seminţe de anason pisate . totul tocat mărunt l praf de muştar kelpamare.

lapte sau smântână 3 lg. Salată de păpădie 200 g frunze de păpădie tăiate mărunt 200g morcovi raşi 5 lg. busuioc de pădure l legătură de busuioc proaspăt tocat. Salată creaţă 1/4 căpăţană de salată creaţă. curry l căţel de usturoi pisat 2 lg. iaurt 2 lg. 183 Varză de China în sos de curry 300 g varză de China tăiată în fâşii 3 roşii tăiate în felii 2 mandarine tăiate în jumătate de felii 40 g nuci tocate mare Sosul: 2 lg. şi se lasă puţin să se pătrundă. zeamă de lămâie ardei iute. iaurt 2 lg.1/2 Igţ. brânză de vaci 2 lg. sare Sosul se amestecă cu ingredientele de mai sus. seminţe de floarea-soarelui Sosul: 2 lg. tăiată fin sau . sare. pătrunjel l ceapă tocată mărunt l praf de piper. lămâie 1/2 lgţ.

usturoi tăiat în rondele mici 2 lg. pastă de tomate (din roşii congelate) sare Salată de spanac şi de lăptuci 30 g spanac tăiat în fâşii subţiri câteva frunze de lăptucă curăţate 1/4 ardei capia roşu. pătrunjel tocat 2 lg. seminţe de floarea-soarelui . smântână câte un praf de nucşoară. încă fraged şi proaspăt. chimen. iaurt l lg. maioneză l lg. atunci putem să-1 punem tocat în salată.rasă 2 gulii tăiate în felii subţiri Sosul: 3 lg. Dacă este verde. Salată de fenicul cu lăstari de linte 1 bulb de fenicul ras 2 morcovi raşi 1-2 ceşti de lăstari de linte 4 lg. sare 184 FENICUL Feniculul este foarte bine suportat şi este un calmant pentru dureri de stomac şi pentru balonări. iaurt l lg. tăiat în felii Sosul: 2 lg.

lămâie l avocado curăţat de coajă sare. se garniseşte cu pătrunjel şi se serveşte separat. smântână 1-2 lg. un lichid (lapte) . ulei 1-2 lg. pătrunjel tocat 1 roşie pentru ornat Se face un sos din piureu din următoarele ingrediente: 2 lg. sare 1/3 lgţ. Se prepară sosul într-un castronel.după nevoie Se amestecă şi o ceapă mică. raşi fin l ardei verde tăiat în rondele 4 roşii tăiate în cubuleţe l portocală desfăcută în felii . 185 Salată de fenicul pestriţă 3 bulbi de fenicul. Salată de fenicul „Chiquita" l fenicul tăiat în fâşii subţiri l banană tăiată în bucăţi Sosul: 4 lg. kelpamare. lăstari de soia l lg. tăiată mărunt. suc gros de pere Se amestecă totul şi se presară alune tăiate în bucăţele. Se amestecă într-un castron legumele cu seminţe de floarea-soarelui şi se decorează cu roşia. molkosan.2 lg.

VARZA ROŞIE Varză roşie cu prune . pentru a o suporta mai bine. cu coriandru. smântână de vaci kelpamare puţin piper şi sare. piper ardei gras. bogată în vitaminele C şi B. Pikant dizolvat în ulei l lg. ulei l lg. magneziu şi fier. kelpamare Se amestecă totul şi se lasă câteva minute să se pătrundă. lămâie l lg. chimen sau seminţe de anason. 186 VARZA Varza este o legumă sănătoasă. Fenicul cu ridichi l fenicul mic tăiat în fâşii subţiri 5 ridichi rase fin Sosul: l lg. mai ales atunci când o amestecăm. Varza roşie nu balonează. lămâie sare. lămâie 1/8 l smântână câteva picături de miere sare. calciu.Sos marinat: 2 lg. ulei l lg. Salată de fenicul 2 bucăţi fenicul tăiate mărunt 1/2 ceapă tocată Sosul: 3 lg. ulei l lg.

mărunt 150 g prune proaspete (sau prunc uscate. sare şi piper 1-2 lgţ. se amestecă cu puţină maioneză. înmuiate cu 50 g apă). ulei 2 lg. ulei 1/4 varză roşie rasă sau tocată în mixer cu apă (apa . sucanat 2 mere rase l banană tăiată în cubuleţe l ceapă mică tocată l lg. se lasă o oră să se pătrundă şi se condimentează. sana 3 lg. Varză roşie cu maioneză Varza roşie se toacă mărunt. se adaugă şi se lasă să se pătrundă l lgţ. miere bine amestecate 50 g stafide (o mână plină). cu sâmburii scoşi şi tăiate în patru 5 lg. zeamă de lămâie şi l lg. Se aromatizează cu miro denii. 187 Varză roşie „nordică" 3 lg. de miere Se amestecă totul. zeamă de portocale Câte un praf de scorţişoară.(3 persoane) 300 g varză roşie tocată foarte.

zeamă de lămâie 4 lg. enibahar sau praf de nucşoară pentru aromatizare Se garniseşte cu nuci. piper 3 lg. smântână acră. sare. sare şi plante aromatice Varză albă cu ananas 100 g varză albă tăiată în felii subţiri 50 g ananas. maioneză condimente 188 Varză albă cu lăstare de linte (4 persoane) 200 g varză albă tăiată mare 100 g lăstari de linte l ceapă mijlocie tăiată în jumătăţi de rondele subţiri 1/2 ardei roşu tăiat . frişca şi făină de nuci. tăiat în cubuleţe 50 g măr. ulei 3 lg. ras mare l lg. rasă mau l măr acru ras mare Sosul: muştar. smântână bătută 2 lg.se toarnă în ploaie) cu l lgţ. puţină miere. zeamă de portocală l praf zahăr VARZA ALBĂ Salată de varză 2 ceşti cu varză tăiată mare 1/2 ceaşcă de ceapă tocată l roşie zdrobită 3 lg. Salată de varză roşie 400 g varză roşie.

puţină lămâie 50 g nuci mari tocate mare 50 g stafide înmuiate rozmarin. . uleiul. cu l lgţ. Sosul: 2-3 lg. lapte sau apă l Ig. lămâia şi cu puţin zahăr. maghiran) l lgţ. sana 3-5 Ig.în felii mari 1 morcov mic ras mare 50 g fulgi de cocos 3 lg. lămâie 2 lg. ardei gras. Se lasă varza acră să se scurgă. Se rad perele. ulei 2 lg. busuioc. ulei. drojdie Se amestecă într-un castron legumele şi fulgii de cocos. muştar sau l praf de muştar praf Se ornează cu roşii. piureu de migdale 2 lg. ulei sau smântână l lg. plante aromatice proaspete (pătrunjel. Se face un sos gros din celelalte ingrediente. chimen şi puţină sare cu care se freacă varza şi se lasă să se pătrundă. se aromatizează cu kelpamare şi se toarnă peste salată. zahăr. 189 VARZA ACRĂ Varză acră cu nuci (4 persoane) 500 g varză acră crudă 3 pere. se amestecă cu stafidele. plantele aromatice. sare. Salată de varză albă 200 g varză albă tăiată mărunt.

190 Varză acră cu ananas 500 g varză acră tocată mărunt 3 mere rase mare l ceapă tocată l căţel de usturoi pisat cam 5 felii de ananas tăiate în bucăţele Ingredientele se amestecă cu maioneză şi cu sucul de ananas. alune tăiate Varza acră se amestecă bine cu toate celelalte . lămâie l praf zahăr 2 lg.Se lasă să stea cam o oră. lapte 2 lg. ulei Se amestecă toate ingredientele şi se lasă să se pătrundă. Salată asortată de varză acră 150 g varză acră ruptă cu mâna sau tocată 1/2 portocală tăiată în cubuleţe 100 g struguri. Salată de varză acră cu carote (sau cu morcovi) 250 g varză acră tocată mărunt 300 g carote sau morcovi raşi mărunt l măr mare ras mare l ceapă mare tocată 4 lg. pătrunjel tocat mărunt 8 lg. apoi se presară nucile. Se condimentează cu ardei. tăiaţi pe din două l lg. ridiche rasă 4 lg. ulei Se condimentează şi se garniseşte cu nuci. seminţe de chimen l lg. Salată de varză acră 500 g varză acră tăiată l ceapă tocată mărunt 1/4 tulpină de praz tăiată în fâşii mici 1-2 lg.

kelpamare. drojdie sare.ingrediente. Se amestecă totul şi se aromatizează cu suc de portocale. ulei 1-2 lg. (Se menţine foarte bine o zi) Salată de praz 1/2 praz tăiat mărunt 2-3 carote rase puţină ridiche rasă eventual nuci tăiate Sosul: . 191 PRAZ Praz cu cereale l ceaşcă cu cereale încolţite (cam de 2 zile) 2 ceşti cu praz tăiat mărunt Sosul: 5 lg. curry Praz natur 2-3 bucăţi de praz tăiate în felii subţiri Sosul: 3 părţi ulei l parte lămâie l praf zahăr puţină ceapă rasă . Praz cu ţelină 2 bucăţi praz tăiate în rondele subţiri 2 mere rase mare 1/2 ţelină rasă mărunt 2-3 felii ananas tăiate în bucăţi mici Se amestecă cu maioneză şi se aromatizează cu zeamă de ananas.

Praz „a la francaise" 250 g ciuperci tăiate în cubuleţe 100 g praz tăiat în fâşii subţiri ' sare. ulei 2 lg. smântână l gălbenuş de ou 2 lg.2 lg. şi se condimentează. care întăreşte sismul nervos. Putem folosi şi frunzuliţele fragede. ulei de floarea-soarelui Se adaugă puţin lapte praf. smântână 3 lg. galbene-verzui. Ţelină cu lăstari de linte l tulpină de ţelină tăiată bucăţi 2 roşii mici tăiate cubuleţe l 1/2 ceaşcă cu lăstari de linte 1 1/2 ceaşcă cu cubuleţe de brânză Sosul: 4 lg. salata si castraveţii. fiind în afară de aceasta apetisantă şi răcoritoare. apă 2 lgţ. în fideluţe. drojdie ŢELINA (tulpini şi frunze) Tulpina de ţelină este bogată în fosfor. se amestecă totul cu maioneza şi se garniseşte cu roşie. ardei. sana 2 căţei de usturoi pisaţi . Sosul: 3 lg. piureu de migdale 5 lg. se amestecă cu sare. Ţelină „a la anglaise" 2 ceşti cu tulpină de ţelină ' 1/2 salată mică l ceaşcă castraveţi l roşie maioneză Se taie ţelina.

pătrunjel tocat. ulei l căţel usturoi pisat. sare l lg. şi de aceea pot fi daţi chiar şi sugarilor sub formă de suc şi de piureu. seminţe de floareasoarelui Sosul: 2 lg. nucşoară. . piper. Carotinul conţinut de aceştia. lămâie 5 lg.l ceapă tocată mărunt piper şi sare Salată de ţelină cu ciuperci 1/2 tulpină de ţelină tăiată fin l ceapă mică tăiată în rondele 200 g ciuperci de cultură tăiate în opt l ardei verde tăiat în cubuleţe mici 3 lg. iaurt 2 lg. un subelement al vitaminei A este folositor în special pentru ochi. Salată de felină l tulpină de ţelină tăiată în fideluţe 3 roşii tăiate cubuleţe Sosul: l gălbenuş de ou 4 lg. sare. ulei. amestec franţuzesc de plante aromatice 193 LEGUME FOLOSITE PENTRU RĂDĂCINI ŞI PENTRU BULBI (CĂPĂŢÂNĂ) — TUBERCULI MORCOVII Morcovii sunt foarte bine suportaţi.

Morcovi cu lăstari de susan
4 morcovi rasi l fenicul tăiat în cubuleţe mici 1/2 ceaşcă cu lăstari de susan Sosul: 5 lg. iaurt l lg. ulei l lg. lămâie l lgţ. miere l praf piper, sare Se amestecă bine, se lasă să se pătrundă şi se ornează cu hrean.

Salată de morcovi „exotic"
3 morcovi raşi l măr ras mare 1/2 banană tăiată în cubuleţe 1/2 portocală tăiată felii 1/4 avocado tăiat în cubuleţe 3 lg. tărâţe l lg, germeni de grâu l lg brânză de vaci 3 lg smântână Se amestecă totul şi se decorează cu felii de avocado.

Morcovi asortaţi
l lg. alune măcinate 1 lg. zeamă de lămâie l lgţ. iaurt 2 morcovi mijlocii raşi 1/4 măr ras l lg. stafide 1/4 portocală tăiată în bucăţele puţină sare

Se face un sos din alune, zeamă de lămâie, miere şi iaurt, şi se adaugă crudităţile.

Morcovi cu brânză de vaci
3-4 morcovi raşi fin 3 lg. brânză de vaci l lg. frunză de mărar l lg. ulei l şgţ. lămâie 3 lg. ceapă tocată sare, kelpamare, puţină miere Se ornează cu felii de morcovi.

Salată de morcovi şi dovlecei 100
2 morcovi raşi g dovlecei raşi mare Sosul: 1-2 lg. ulei l lg. lămâie lgţ. maioneză 2 lg. lapte puţin muştar, sare

l
Se amestecă morcovii cu sosul, se lasă să se pătrundă. Dovleceii se adaugă chiar înainte de a fi consumată salata. Se condimentează.

195

GULIILE
Se folosesc pe cât posibil gulii proaspete. Frunzele au un conţinut bogat în substanţe minerale şi în vitamine. De aceea trebuie să tăiem mărunt părţile fragede, să

le amestecăm cu rădăcina (căpăţâna) şi restul să-1 preparăm cu mixerul Salată de gulii Mâncare de gulii
200 g gulii rase Sosul : 50 g castraveţi 3 lg. ulei tăiaţi în felii 1 lgţ. drojdie 100 g morcovi 1 lg. praf de raşi molken 1 legătură ri1 lg. piureu de dichi de lună, migdale tăiate în feliuţe 1 lgţ. lămâie 1 legătură sare, condimente hrean tocat Se amestecă 1/4 ceapă şi se ornează tocată cu o parte din hrean. 1 gulie rasă mare 20 frunze spanac, tăiate fidelute 1/2 ardei roşii sau 1 roşie tăiată cubuleţe Sosul 2 lg. brânză de vaci 5 lg. lapte 1 lgţ, maioneză câteva picături de lămâie piper, sare, kelpamare

Gulii umplute
Gulii cu crudităţi
9

5 gulii proaspete 8 ridichi de lună 5 lg. smântână bătută câte o legătură pătrunjel tocat şi arpagic, puţină sare Se îndepărtează părţile tari ale guliei. Se taie gulia pe din două şi se goleşte până rămâne doar un perete subţire. Resturile scoase şi gulia rămasă se rad şi se amestecă cu smântână ; se umplu jumătăţile de gulii. Se ornează cu ridichi.

4 gulii proaspete rase Sosul : 3 părţi ulei 1 parte zeama de lămâie 1 praf de zahăr putină ceapă rasă pulpă de lămâie tocată pătrunjel

196

SFECLA
Sfecla ne ajută pe timp de iarnă. Ea ne protejează de gripă şi de răceală, iar sucul său roşu este bun împotriva palorii, a anemiei şi a cancerului.
l sfeclă fragedă tăiată în cubuleţe sau se taie în patru şi se rade fin l portocală mică tăiată în cubuleţe

Salată de sfeclă cu portocale
Sosul: l lg. brânză de vaci l lg. iaurt l lgţ. ulei l v.c. coriandru, sare puţină coajă de portocală rasă sare Sosul se amestecă cu celelalte ingrediente şi se ornează cu plante aromatice uscate sau verzi.

Sfeclă cu banane
1/2 sfeclă rasă fin 1/2 banană zdrobită Sosul: 1-2 lg. ulei l lg. sana sare, kelpamarc în loc de sfeclă se pot folosi şi morcovi. 197

Sfeclă cu mere 200 g sfeclă rasă fin l măr ras mare (sau jumătate de ceapă) Sosul: 3 lg. ulei

l lgţ. drojdie l lgţ. molke l lg. piureu de migdale puţin hrean Se condimentează cu sana sau cu soia. Se decorează cu alune. Desert de sfeclă (l persoană) 100 g sfeclă rasă fin 100 g mere rase mare l lg. smântână l lg. nuci rase l lgţ. zeamă de lămâie 3 lg. lapte bătut l lg. stafide Se adaugă după dorinţă banane sau mandarine. Se amestecă totul şi se serveşte imediat. Salată de sfeclă cu stafide 3 stafide înmuiate, tăiate în bucăţele l sfeclă rasă l gălbenuş de ou de adăugat l lg. zeamă de lămâie de aromatizat 198

RIDICHEA Datorită conţinutului său de ulei de muştar, ridichea, în special cea de iarnă, acţionează tămăduitor asupra ficatului şi a bilei şi stimulează metabolismul.
Salată de ridichi cu roşii
l ridiche rasă 2 roşii tăiate felii l ceapă tocată Sosul: 2 lg. iaurt l lg. ulei câte l lg. pătrunjel, mărar,

arpagic, tocate puţină sare Ingredientele se amestecă cu sosul chiar înainte de masă şi se decorează cu pătrunjel.

Mâncare de ridichi
300 g ridichi rase fin l ceapă (100 g) tocată mărunt Sosul: 3 lg. ulei l lg. piureu de migdale l lgţ. drojdie l lg. zahăr Se condimentează cu sare şi sana. Se amestecă ridichile şi ceapa cu sosul şi se presară alune rase.

Salată de ridichi „Pomodor"
l ridiche tăiată şi rasă fin 2 mere tăiate şi rase fin 20 nuci mari tocate mare Se amestecă totul şi se decorează cu năsturel sau cu lăstari de lucerna Sosul: 2 lg. ulei 2 lg. smântână acră l lg. iaurt l lg. lămâie, l lgţ. drojdie câte l v.c. piper, sare, praf de muştar Se condimentează cu kelpamare.

Salată de ridichi „Sweet"
l ridiche: 1/3 rasă fin 2/3 rasă mare

Boabele unui ştiulete de porumb dulce Sosul: 3 lg. brânză de vaci l lg. maioneză 1/2-1 lg. miere _____sare, ardei gras____

199

ŢELINA (rădăcină) Ţelina este bună pentru rinichi şi este bogată în vitamina E.
Ţelină cu piureu de prune
l ţelină rasă fin 2 lg. zeamă de lămâie l măr tăiat în felii mici, hrean Se amestecă ţelina cu mărul şi se adaugă zeama de lămâie; se împarte în castronaşe şi se decorează cu hrean. Sosul: 12 prune cu sâmburii scoşi si înmuiate în apă l căţel de usturoi tocat câte l praf de scorţişoară si paf de cuisoare 2'lg. ulei' 1/2 de ceapă tocată foarte mărunt Se face cu mixerul un piureu din tot, în afară de ceapă, se amestecă piureul cu ceapa tocată şi se adaugă peste salata de ţelină.

Ţelină cu lăstari de linte
l ţelină rasă 2 mere mici tăiate cubuleţe 1 banană tăiată cubuleţe l ceapă mică tocată 2 ceşti cu lăstari de linte Sosul: l pahar iaurt (180 g) 3 lg. smântână l lg. lămâie l lg. ulei l căţel de usturoi pisat câte un praf de sare, piper, zahăr

apoi în felii 5 sâmburi de nuci mari pisate 4 lg. Salată de ţelină cu dovleac 150 g ţelină rasă fin 150 g dovleac. Roşii umplute cu ţelină . lămâie 3 lg. zeamă de lămâie 3 lg. se pot folosi şi dovlecei. smântână. 1/2 ras mare 1/2 tăiat în cubuleţe mici Sosul: 2 Sg. eventual l lg. stafide Se amestecă toate ingredientele şi se ornează cu kiwi. 3 lg. smântână subţire care se bate 3 lg. zeamă de portocală l felie ananas tăiată bucăţele mici 1/2 portocală mică tăiată bucăţele 1/2 banană tăiată rondele 1/2 kiwi tăiat în patru.200 Salată de ţelină „Exotic" 100 g ţelină rasă fin l lg. boia l lg. germeni de grâu după dorinţă. iaurt sare l lgţ. busuioc Dacă nu găsim dovleac. ulei l lgţ.

c. brân/ă de vaci 1 lgţ. sana. lămâie 2 lg. piper. 201 LEGUME FOLOSITE PENTRU FRUCTUL LOR CONOPIDA Conopida este uşor digerabilă şi conţine multă vitamină B şi C. smântână acră 1 1/2 ceaşcă de lăstari de l căţel de usturoi pisat ' soia l lg. smântână l lg. apă şi ulei sare. ulei bucăţele 2 lg.2 roşii 80 g ţelină Sosul: 2 lg. arpagic sare Se amestecă ţelina cu sosul şi se umplu roşiile golite de miez. Conopidă cu lăstari de soia 1 conopidă desfăcută în 2 lg. măcinate mare l ardei iute roşu (mic) tocat mărunt sau piper l lg. Salată picantă 250 g conopidă în felii mici câte l lg. lămâie câteva frunze de salată l v. chimen l ceapă verde tăiată puţină sare marină foarte fin Bucăţelele de conopidă se Sosul: aşază pe frunzele de salată Se face cu mixerul un şi se adaugă lăstari de soia piureu din următoarele: Sosul (pus 1/2 oră la rece restul de conopidă înainte) îl turnăm deasupra (cotorul) ras fin şi presărăm ceapa. iaurt l lg. mărar uscat sau 2 legături mărar verde l căţel de usturoi pisat .

ulei l lg. ulei l lg. smântână l gălbenuş de ou curry. lămâie kelpamare 4 frunze de brustur negru tocate Se face un sos cu mixerul din toate ingredientele. smântână acră l lgţ. miere l lg. ceapă tocată mărunt câte un praf de paprika şi sare 2 lg.Se amestecă toate ingredientele şi se lasă să se pătrundă mai multe ore sau peste noapte. hazmaţuchi şi boranţă tocate Se amestecă toate ingredientele şi se servesc. 202 Conopidă cu gulii 100 g conopidă tocată l gulie mijlocie (cam 60 g) rasă 1 lg. puţină sare 2 lg. Conopidă „Art nouveau" 1 conopidă mijlocie l ceaşcă lăstari de lucernă 2 lg. ulei de nucă sau . seminţe verzi de dovleac 24 jumătăţi de caise uscate (lăsate 12 ore la înmuiat) 2 lg. lămâie l lg. Sos de salată pentru conopidă 100 g brânză de vaci degresală 1/2 lgţ.

Se rade conopida. brânză de vaci l lgţ. Conţine aproape numai 10 calorii la 100 g şi este foarte bazic ! Salată de castraveţi orientală Sosul 1/2 conopidă mică tăiată în bucăţele mici 1/2 tulpină de ţelină tăiată în fideluţe l măr tăiat în cubuleţe mici 2 felii ananas tăiat în bucăţele l castravete tăiat pe lung în două. se împarte în castronaşe şi se presară deasupra lucerna. 203 CASTRAVEŢII Castravetele este cunoscut ca slujitor al frumuseţii. Se presară salata cu nuci tocate. El este şi diuretic şi purificator şi este recomandat pentru gută şi reumatism. Se ornează sosul cu seminţele de dovleac şi se serveşte separat. . apoi ras Castravetele se rade chiar înainte de masă şi se amestecă cu celelalte ingrediente. smântână 2 lg. Salată de conopidă 250 g conopidă rasă fin 2 mere mici rase mare 70 g alune rase sau cocos ras Sosul: 2 lg.3 lg. miere 3 lg. smântână piper măcinat mare Se face un piureu din caise şi ulei. smântână acră sare Se amestecă şi se ornează.

iaurt 2 lg. smântână l lg. cimbru. smântână. l roşie. 204 Castraveţi umpluţi l castravete. zeamă de ananas 2 lg. curry slab 2 lg. frunze de salată Se bale spumă brânza de vaci. 1-2 lg. Apoi se umplu castraveţii cu brânza de vaci. putină sare şi boia. în două şi se umplu ambele jumătăţi.1/2 lgţ. smântână puţină sare şi pulpă de lămâie Mâncare de castraveţi cu banane l castravete tăiat în cubuleţe 1 banană mare tăiată în cubuleţe Sosul: 3 lg. ceapă rasă. iaurt câte l lg. brânză de vaci 2 lg. l lgţ. drojdie şi plante aromatice după gust Ambele moduri de preparare se condimentează chiar înainte de masă cu puţină sare. cea 200 g smântână cu brânză de vaci. paprika. ulei 1/3 banană zdrobită 2 lg. . sau se taie castraveţii pe lung. kelpamare Salată de castraveţi l castravete tăiat mărunt Sosul: 3 lg. 2-3 lg. Castraveţii se taie în felii de 2 cm. mărar sau 2 lg. ulei 2 lg. iaurt sare. hazmaţuchi. roşiile se taie în cubuleţe şi se amestecă cu celelalte ingrediente. se scoate miezul cu o lingură şi se aranjează pe frunzele de salată. ulei.

ulei 1-2 lg. Se lasă să se pătrundă şi se adaugă. busuioc de pădure Se amestecă bine ingredientele pentru sos. care se găseşte la cei roşii. salvic. rase 1/2 ceapă lăiată mărunt 6 lg. busuioc de . sana (sau zer gros) l lg. ulei l lgţ. boia 1/2 lgţ. apoi se amestecă sosul cu ridichile de lună şi de ceapă. galbeni si verzi. Salată asortată de ardei câte l ardei roşu. zeamă de ponocală l lg. verde şi galben tăiaţi în felii 1/2 ridiche tăiată în cubuleţe l ceapă tăiată în rondele l legătură pătrunjel tocat hrean pentru ornare Sosul: 2 lg. drojdie l căţel de usturoi plante aromalice (măghiran. fulgi de cocos Sosul: l gălbenuş de ou l lg. Ardei 2 ardei tăiaţi în fâşii l legătură de ridichi de lună. după gust cea 6 lg.ARDEII Ardeiul este o „bombă" de vitamina C. smântână sare. fulgi de cocos.

tarate l lg. sucanat 1-2 lg. drojdie. kelpamare 2 lg. 1/2 pahar iaurt l căţel de usturoi se condimentează cu sare Se amestecă ardeii cu sosul. ulei sau smântână. lămâie 2 lg. sare l lg. Sosul: 1 lgţ. roşu. se lasă să se pătrundă 1/2 de oră în frigider şi se adaugă bananele. Ardei umpluţi sau roşii Umplutură: 3 lg. sana. piper. ceapă tocată mărunt 3 lg. l lgţ. uruială înmuiată l lg.pădure.lg. germeni de grâu l. ulei plante aromatice. puţină apă si sare 205 Salată de ardei cu roşii 250 g roşii tăiate în felii subţiri 2 ardei tăiaţi în feliuţe 2 lg. se taie pe lung în două şi se taie în rondele. galben) tăiaţi în fâşii subţiri 1-2 banane curăţate chiar înainte de a fi servite. 206 CIUPERCILE Pentru consumul de crudităţi sunt bune toate felurile de ciuperci. Este un aliment întăritor ! Salată de ardei „Banana" 3 ardei (verde. În orice caz. boia. rozmarin). puţină sare şi sucanat Se amestecă totul şi se serveşte pe frunze de salată verde. ardei verzi sau ceapă tăiate fin Se golesc ardeii si se umplu cu amestecul. ulei. 1/2 lgţ. toate ciupercile pe care le adunăm singuri .

kelpamare Ciuperci natur 250 g ciuperci tăiate în lamele 4 lg.trebuie încercate să nu fie otrăvitoare. La ciupercile proaspete trebuie ca. ulei de măsline l căţel de usturoi 1-2 lg. tăiată mărunt . să le îndepărtăm pieliţa sau lamelele. după ce le spălăm bine. ulei pentru adaos 3 lgţ. ulei de măsline Salată de ciuperci cu roşii 250 g ciuperci tăiate în bucăţi subţiri 4 roşii tăiaţe în cubuleţe l ceapă dulce. Mâncare de ciuperci cu ţelină 150 g ţelină rasă fin 200 g ciuperci tăiate în feliuţe subţiri 50 g spanac tăiat în fideluţe l ceapă tocată Sosul: 4 lg. drojdie şi 1/2 lgţ. muştar piper. sana piper. Salată de ciuperci „Paris" 300 g ciuperci tăiate în lamele şi amestecate imediat cu sosul 2 morcovi raşi mare 100 g păpădie tăiată fin Sosul: l lgţ. sare 3 lg. care se adaugă se condimentează cu puţin kelpamare. sare. sare. lămâie 4 lg. se amestecă cu celelalte 1/2 ceapă tăiată mărunt.

Se bate bine şi se toarnă în forme clătite cu apă rece. laptele şi lămâia. Salată de roşii cu castraveţi . Salată de roşii „Israel" 3 roşii tăiate în felii 2 cepe dulci tăiate în cubuleţe Sosul: 100 g avocado l lg. sare Garnitură: lăstari de hrean sau de lucerna Salată de ciuperci 30 g ciuperci l lg. de apă fiartă şi se amestecă încet cu brânza. zeamă de lămâie 6 lg.Sosul: l lg. Gelatina se dizolvă în 2 lg. Se ţine la rece. 208 ROŞII Roşia este bogată în vitamine şi minerale. miere piper. smântână acră câte un praf de piper şi sare Ingredientele pentru sos se dau prin mixer şi se amestecă cu roşiile şi cu ceapa. ulei l lg. Ciupercile se spală şi se taie în bucăţi sau în cubuleţe mici şi se amestecă cu brânza. atunci este dăunătoare pentru că duce la superaciditate. Roşiile se mai coc şi după ce sunt culese. muştar l lg. plante aromatice şi condimente l foaie gelatină (se înmoaie în apă rece) Se bat spumă brânza. lapte 60 g brânză de vaci. lămâie l pahar iaurt l lgţ. dar dacă este consumată necoaptă.

lămâie 1/2 ceapă tăiată mărunt l lg. Salată „Forte" l ceaşcă soia încolţită l ceaşcă roşii tăiate în cubuleţe 1/2 ceaşcă mere rase mare Sosul : l căţel mare de usturoi pisat l lgţ. kelpamare 3 lg. l lgţ. ulei câte l lgţ. înmuiate după dorinţă. ulei . 209 Salată de roşii cu banane 2 ceşti cu roşii tăiate în cubuleţe 2 ceşti cu banane tăiate în cubuleţe mici Se pregăteşte un sos gros din următorelc ingrediente : 1/4 banană zdrobită l lgţ. piureu de migdale. zer şi drojdie sare. ulei l lgţ. Se adaugă o ceaşcă de seminţe. pătrunjel tocat puţin cimbru Salata se condimentează cu sare chiar înainte de masă. eventual. boia l lg. muştar 3 lg.l cană de roşii tăiate în felii sau în bucăţele l cană castraveţi raşi sau tăiaţi în cubuleţe Sosul: l lgţ. avocado zdrobit 2 lg. seminţe de floareasoarelui.

seminţe de floarea-soarelui 1/2 ceapă tocată Sosul: l căţel de usturoi pisat ' l lg. Sosul condimentat se amestecă cu celelalte ingrediente şi se iasă să se pătrundă. DOVLECEI În loc de dovlecei se pot folosi şi dovleci. se sărează. se aşază feliile de roşie şi se presară ceapă tocată sau pătrunjel tocat. sare şi aromă de soia. ulei câte un praf de piper şi sare chimen după dorinţă Dovlecei cu sfeclă 200 g dovlecei raşi mare 100 g sfeclă rasă fin 100 g mere rase mare . punându-se un strat cam de l cm. fulgi de ovăz apă l roşie pătrunjel. Se toarnă deasupra maioneză sau smântână. ceapă. Compoziţia se împarte în castroane sau castronaşe. Roşii cu fulgi de ovăz 6 lg. Fulgii se înmoaie 3-4 ore în atâta apă cât absorb ei. sare maioneză sau smântână bătută. lămâie l lg. Salată de dovlecei 250 g dovlecei raşi mare 10 sâmburi de nucă mărunţiţi l lg.1/2 ceapă sau arpagic Se condimentează cu boia.

50 g nuci tocate cca 4 lg. brânză de vaci l lg. ulei 2 lg. ulei 3 lg. 211 REŢETE CU DIVERSE LEGUME Salată de mazăre 250 g mazăre verde proaspătă l lg. ulei l lg. zahăr (miere) sau cu arome. lămâie . seminţe de floarea-soarelui Se amestecă totul bine şi se condimentează cu sare. smântână 2 lg. smântână acră Salată de dovlecei cu portocale 200 g dovlecei raşi mare l portocală tăiată în bucăţele mici 20 sâmburi de orice fel tocaţi mare Sosul: 2 lg. zeamă de lămâie câte un praf de sare şi zahăr Salată de dovlecei cu fructe l dovlecel mic 2 piersici 2 caise sau prune 2 mere 1/2 banană Sosul: 4 lg. zeamă de lămâie 3 lg. Este foarte gustoasă şi cu câţiva germeni de grâu.

ulei l praf de sare. Salată de tătăneasă 500 g de tătăneasă decojită şi rasă imediat în sos Sosul: . Salată de varză de Bruxelles 12 verze mici tăiate mărunt 2 lg. lămâie l dl lapte 3 lg. chimen Sosul: l măr ras l ou 100 g brânză de vaci l lg. smântână l praf zahăr l căţel de usturoi pisat 3 lg. alune tocate l lg. dată prin mixer şi folosită. pătrunjel tocat Se amestecă totul bine si se condimentează cu puţin piper şi sare. Broccoli 4 Broccoli tăiate în felii subţiri sau tocate 1 roşie tăiată în cubuleţe Sosul: 2 lg. maioneză sare Partea tare a tulpinei poate fi îndepărtată. puţin zahăr Sosul se amestecă cu varza şi se presară cu alune şi cu chimen.l lg. smântână sau lapte l lg. smântână acră l lg.

Se presară pătrunjel din belşug. pătrunjel tocat Roşiile se taie în felii şi se aranjează pe farfurie. smântână acră l lg. Se amestecă maioneza cu sparanghelul şi se pune peste feliile de roşii. curăţate de foi şi tăiate în rondele subţiri 10 ridichi mici de lună rase fin . Salată de ceapă 4 cepe dulci. Sparanghel cu roşii 2 sparangheli subţiri curăţaţi de coajă şi tăiaţi în bucăţi subţiri l lg. nuci măcinate coriandru puţină sare 112 Varză de Bruxelles în sos de roşii 500 g varză de Bruxelles tăiată în fideluţe 2 roşii tăiate în bucăţele 5 lg. lămâie 2 lg. ulei 5 lg. susan 3 lg. maioneză 2 roşii 2 lg. lămâie 1/2 ceapă câte un praf de zahăr şi sare puţin cimbru.2 lg. lapte 2 lg. seminţe de floarea-soarelui Se face un piureu în mixer din următoarele ingrediente: 3 roşii mari 3 Ig. iaurt 1/2 lgţ.

soia. ridichile şi arpagicul se amestecă cu sosul şi se lasă 1/2 de oră să se pătrundă. lapte bătut l lgţ.2 lg. seminţe de floarea soarelui. zahăr. lapte bătut şi zeamă de lămâie. năut) Sosul: l lg. arpagic tăiat în rondele Sosul: 3 lg. smântână l lgţ. piper. Salată mixtă de lăstari l ceaşcă lăstari (linte. curry Se curăţă de coajă pepenele şi castraveţii şi se taie în cubuleţe. praf de enibahar. zeamă de lămâie sare. cubuleţe de ceapă l lg. Se pregăteşte un sos din ceapă. drojdie puţină sare şi piper Cepele. 213 Salată picantă de pepene 100 g pepene galben 50 g castraveţi de salată l lgţ. ulei l lg. se condimentează şi se toarnă peste salată. boia l lg. brânză de vaci . ulei de măsline l lg. sana l lg. ulei. ulei l lgţ.

Fulgii şi făinile necesare e bine să le preparăm zilnic. varză sălbatică. germeni de grâu 1/2 ceapă tocată 3 lg. scânteioare. pătrunjel tocat Se amestecă totul şi se lasă să se pătrundă. ca şi la masa de seară. in). Roşiile tăiate fac amestecul mai zemos. Mic dejun (1-2 persoane) 1/2 banană zdrobită l măr ras 3 lg. pătlagină. 214 FULGII DULCI Fulgii dulci se pot consuma la micul dejun. coada-şoricelului. păpădie. seminţe (de floarea-soarelui. sare l lg. sare plante aromatice de grădină. zer sau miere. Amestec verde 250 g verdeaţă în funcţie de anotimp (hazmaţuchi. eventual usturoi Se face un piureu din toate ingredientele şi se adaugă următoarele: 2-3 lg.l căţel de usturoi pisat kelpamare. ulei l lg. mere. de dovleac. pătrunjel) 3 lg. dacă e posibil. lapte 4 lg. germeni de grâu . drojdie 1/4 lgţ. fulgi de ovăz l lg. susan. hrişcă. mei măcinat l lg. boranţă. pentru cei cu probleme de mestecat se macină seminţele puţin lapte Verdeţurile mai amare pot fi îndulcite cu banane. urzici. tarate l lg.

215 Fulgi din cartofi (2 persoane) l ou bine bătut l lgţ. praf de zer (eventual) fructe de sezon tăiate în bucăţele. fulgi de ovăz 4 lg. coacăze. Fulgi crocanţi (1-2 persoane) . boabe (struguri. Fulgi din germeni de grâu (l persoană) 2 lg. agrişe) chiar şi de la congelator Ingredientele se bat cu o furculiţă şi se adaugă una după cealaltă continuând să batem. smântână sau năut (eventual) puţină miere. lapte l lg. apă 1 măr dulce 2 lg. germeni de grâu 3-4 lg. zeamă de lămâie l cartof mare. hrişcă 1 lg. stafide înmuiate l lg. căruia i se scot mugurii şi se rade fin l măr ras mare l banană zdrobită 4 lg.l lgţ. seminţe de foareasoarelui 2 lg. lămâie 4 lg. Musli trebuie să fie foarte uşoare. fructe sau fructe uscate înmuiate.

miere 2 curmale tocate l măr ras Fulgi din susan (l persoană) 2 lg. stafide l dl smântână l lg. pepene) 2 lg. susan l lg. În loc de grâu putem să folosim şi tărâţe şi germeni de grâu.50 g hrişcă 25 g nuci măcinate 4 lg. consumând cantităţi mici. afine. coacăze. E bine totuşi. brânză de vaci puţin sucanat şi Baziu (praf alcalin) Se amestecă totul şi se adaugă smântână bătută. care se macină uşor l ceaşcă fructe sau boabe (struguri. să le încercăm. agrişe. 216 URUIALĂ MOALE (înmuiată în apă) Cei cu stomacul „delicat" ar trebui mai bine să rerenunţe la fulgii de grâu. orz sau orez. Marmeladă de fructe 125 g grâu sau ovăz măcinat fin 200 g boabe sau alte fructe înmuiate 2 lg. germeni de grâu. fulgi de ovăz l lg. miere l banană foarte coaptă l dl smântână bătută Uruiala se lasă la înmuiat cam . în special grâul sunt foarte grele şi de aceea sunt ceva mai greu de digerat. secară. Acestea.

Se amestecă pasta de fructe cu smântână şi cu uruială. uruială de grâu 3 prune uscate l măr l Ig. stafide 4 lg. germeni de orez l lg.2 ore. 217 Fulgi crocanţi (3 persoane) 8 lg. secară. sau peste noapte. A doua zi se rade 1/2 de măr iar cealaltă jumătate se taie în cubuleţe. mare. seminţe de floarea- . 3 lg. orez. alune 2 lg. Mic dejun „Expres" (l persoană) 4 Ig. se zdrobesc miejii de nucă şi se amestecă imediat cu kefirul şi cu banana (împreună cu apa în care a fost înmuiată). stafide Uruiala de grâu şi stafidele se lasă la înmuiat peste noapte. l măr. grâu l banană uscată. miere şi banană. Fulgi cu 4 feluri de cereale (l persoană) câte o lingură orz. 5 sâmburi de nucă. Se ornează din belşug cu kiwi sau cu boabe de struguri. Dimineaţa se rade. mărul şi se amestecă lotul cu stafidele. Se face un piureu din fructe. cu diferite seminţe oleaginoase 4 curmale 2 portocale sau 10 caise 2 lg. se taie banana în rondele şi se pun separat la înmuiat peste noapte. în uruială moale. kefir În funcţie de anotimp: kiwi sau struguri Se macină cerealele.

scorţişoară cam o lgţ. mei măcinat 1/2 măr ras mare l banană zdrobită 2 lg. seminţe de floarea-soarelui . iar curmalele se taie mărunt. seminţe de in 4 lg. Fulgi din uruiala moale (l persoană) 2 lg. miere Se macină mare orezul şi se pune la înmuiat cu o seară înainte.c. Se taie în bucăţele portocalele sau caisele (după anotimp). Fulgi din uruiala de mei (l persoană) 3 lg. alune tocate l lgţ. scorţişoară puţină zeamă de lămâie Se lasă uruiala să se înmoaie peste noapte şi se amestecă a doua zi cu celelalte ingrediente. împreună cu stafidele. smântână bătută l lg. praf de zer l v. smântână' cu brânză de vaci l v. Se amestecă toate ingredientele cu uruiala moale şi se adaugă mierea.c. secară măcinată l lg. A doua zi se toacă mare alunele şi seminţele.soarelui 2 lg.

zeamă de lămâie puţină coajă de lămâie . eventual. sau se împart fulgii în castronaşe.l lg. se îndulcesc puţin cu miere. orez încolţit 2 lg. stafide Se lasă împreună la înmuiat peste noapte. lapte l lgţ. l banană zdrobită 1/2 portocală tăiată în bucăţi l lgţ. se toarnă câteva picaturi de zeamă de lămâie şi se pune iaurt pe deasupra. alune tocate 2 lg. migdale sparte l lg. seminţe de floareasoarelui încolţite 12 lg. brânză de vaci 2 lg. iaurt (cam 2 pahare) l lg. miere Se amestecă toate ingredientele şi. Orez (l persoană) 3-4 lg. hrişcă l lg. 218 LĂSTARI Fulgi din lăstari de soia (3 persoane) l l 1/2 ceaşcă seminţe de soia încolţite l măr tăiat în cubuleţe mici 2 banane tăiate în felii 1 pară tăiată în cubuleţe 10 curmale tăiate mărunt 4 lg. zeamă de lămâie Se adaugă a doua zi.

fulgi de ovăz l lg. tarate 2 lg. Fulgi din lăstari de mei (2 persoane) 1 ceaşcă de lăstari de mei 4 lg. şi l lg. miere se taie în bucăţele. care se 1/2 portocală taie în cubuleţe. 2 lg. smântână bătută 1-2 rondele de ananas uscat pus la înmuiat si tăiat în bucăţele 1/2 lgţ. seminţe de floareasoarelui 5 lg. lămâie l praf scorţişoară şi cuişoare praf miere după nevoie. praf de nuca de cocos 4 lg. nuci Salata se rafinează eventual cu l praf smântână şi se umple cu ea jumătatea scorţişoară de avocado. FULGI USCAŢI Fulgii uscaţi trebuie foarte bine mestecaţi şi îmbibaţi . secară împreună (cam trei zile). zer se amestecă cu celelate ingrediente.l măr ras fin 1/2 banană tăiată în bucăţele 4 prune uscate înmuiate şi tăiate în bucăţele 2 lg. Jumătatea de portocală l lgţ. grâu Se lasă gâul şi secara să încolţească 2 lg. tărâţe Se amestecă toiul şi se adaugă după dorinţă fructe de sezon. Jumătatea de 1/2 avocado avocado se goleşte de conţinut. 219 Salata de lăstari (1-2 persoane) 2 lg. se toacă nucile.

tărâţe l lg. miere Mai întâi se amestecă mierea cu uleiul. apoi se adaugă celelalte ingrediente. Pe lângă acestea conţin multă vitamină B şi săruri nutritive. miere l lg. stafide înmuiate eventual chimen Mei cu miere (1-2 persoane) 6 lg. ulei . făină de mei 3 lg.cu salivă. zeamă de portocală l lg. Tărâţele din fulgi sunt foarte sănătoase. Fulgi uscaţi dulci (l persoană) 2 lg. nici un fel de lichid. drojdie l lg. practic. zer sau lapte. Pentru că nu conţin. tarate l lg. praf de zer 2 lg. tărâţe 1-2 lg. uruială de ovăz 2 lg. putem bea la ei un pahar cu ceai. susan totul măcinat fin 2 lg. ele acţionează ca un reglator. 220 FULGI PICANŢI i Orez rapid („expres") 2 lg. grăunţe de ovăz 1 lg. Datorită conţinutului de substanţă balast (grele) ajută atât împotriva diareii cât şi la evitarea constipaţiei. ulei 2-3 lgţ. ulei 2 lgţ. orez l lg.

seminţe de floarea-soarelui l v. uruială de hrişcă 1 lg. zer. ceapă tocată. seminţe de in l lg. ulei l lgţ.roşie tăiată în bucăţele sare marină puţină ridiche rasă Fulgi uscaţi 2 lg. seminţe de dovleac l lg. tărâţe l lgţ. boabe de hrişcă întregi l lg. tarate 2 lg. ulei kelpamare. curry l lgţ. Se poate varia cu: boia (dizolvată în ulei. seminţe de floareasoarelui l lgţ. susan măcinat 3 lg.c. uruială de mei 2 lg. hrişcă Se macină fin împreună 5 lg. drojdie l lg. sare Se înmoaie uruială şi seminţele în atâta apă . seminţe de floareasoarelui l lg. drojdie 1/4 lgţ. germeni de grâu. susan). nuci. hrişcă 2 lg. seminţe de in l lgţ. cu kelpamare. fulgi de ovăz l lg. sare Se condimentează eventual. Fulgi din uruială de mei l 2 lg.

praf de plante aromatice.) l lg. şi puţină ceapă tocată. ulei sare. kelpamare. brânză de vaci sare. ardei iuţi tăiaţi în cubuleţe puţin praf de muştar sau ridiche rasă. sare 2 lg. ovăz etc. alune măcinate l lgţ. secară.cât înghit. ceapă tocată l căţel de usturoi pisat 3 lg. seminţe de floareasoarelui 2 lg. ulei 2 lg. iaurt l lg. uruială moale l lg. tarate 2 lg. Lăstari de cereale săraţi 1/2 ceaşcă de lăstari de cereale (grâu. kelpamare. 221 Uruială moale picantă 6 lg. După aproximativ 4 ore se adaugă celelalte ingrediente si se amestecă. drojdie Se amestecă cu: l lg. seminţe de floareasoarelui (eventual) l lgţ. după ' dorinţă. drojdie 2 lg. sau: 1/2 morcov ras 2 lg. Cartofi cu germeni de grâu .

Pentru variaţie se pot adăuga fructe de sezon tăiate în bucăţi.150 g brânză de vaci 2 lg. basin (praf alcalin) Se face un piureu fin cu mixerul din toate ingredientele. Cremă de caise 250 g caise proaspete (1) sau 10 jumătăţi de caise uscate (2) 7 lg. smântână 2 cartofi cruzi l roşie l ceapă mare sau 1/2 praz 3 lg. 222 DESERTURI CREME Cremă de mere 500 g mere. Roşia se dă prin mixer sau se taie în cubuleţe foarte mici. tăiate în bucăţi 8 lg. pătrunjel tocat 4 lg. stafide înmuiate l lg. stafide 2-3 lg. Se decorează cu alune tocate şi cu stafide. Se bate tare l dl smântână şi se adaugă la cremă. lămâie puţină scorţişoară coajă rasă de la 1/2 lămâie la merele acre se adaugă: l lg. germeni de grâu l lgţ. drojdie sare. kelpamare Se amestecă bine brânza de vaci cu smântână şi se rade şi cartoful. Se taie mărunt prazul şi se amestecă cu celelalte ingrediente. miere 150 g brânză de vaci . miere l lg.

Se bat albuşurile şi smântână şi se amestecă cu celelalte. Cremă (sau îngheţată) de vanilie 60 g miere 2 ouă l pacheţel de zahăr vanilat 2 dl smântână Se amestecă bătând mierea. Cremă 2 ceşti de lapte l lgţ. sucanat de migdale cu gelatină Se amestecă bine laptele cu zahărul vanilat.c. sucanat şi piureul de migdale. . se laie caisele proaspete în felii si se face un piureu din acestea împreună cu brânză de vaci şi enibaharul. După circa 10 ore se adaugă brânza de vaci şi enibaharul şi se face un piureu. 2) Se înmoaie în 2 dl apă caisele uscate împreună cu stafidele. Se adaugă şi smântână. gălbenuşurile de ouă şi zahărul de vanilie. zahăr vanilat 4 lg.l v. sucanat 4 lg. Această cremă se poate pune şi la îngheţat. enibahar l dl smântână bătută 1) Stafidele se înmoaie (3 ore). în acest caz se folosesc cam 10 g miere. Se amestecă şi smântână. Ambele variante se pun la rece cam 2 ore înainte de a fi servite. piureu de migdale 4 foi de gelatină 2 dl smântână 2 lg.

Se lasă crema la rece 2 ore. Se aşteaptă până ce compoziţia începe să se îngroaşe şi se amestecă cu smântână îndulcită şi bătută. Se scurge gelatina. sucul de mere călduţ. sucanat 2 albuşuri de ou bătute spumă tare 180 g iaurt 300 g mure l măr l 1/2 banană uscată 1/2 avocado 1/2 banană l lgţ. de apă fierbinte şi se pune în lapte. Cremă de iaurt cu miere şi cu mure Se lasă gelatina în apă rece. în continuare se taie avocado şi bananele în bucăţi mici. se topeşte în 4 lg. se toarnă crema peste ele şi se ornează cu felii de măr. Se adaugă mai întâi iaurtul. Se bat spumă albuşurile cu zahăr şi se adaugă. de apă fierbinte şi se adaugă în compoziţie. iar apoi albuşurile bătute spumă tare. bananele uscate se ames- . zeamă de lămâie 100 g brânză de vaci 1/2 dl smântână Desert cu avocado Se taie bananele uscate în felii şi se lasă circa 3 ore la înmuiat.Se scurge gelatina înmuiată. Se pun murele în cupe. se topeşte în 2 lg. încet. 2 dl suc de mere 3 foi gelatină 3 gălbenuşuri de ou 4 lg.

coajă de portocală Se taie piersicile pe jumătate şi . se ornează cu felii de mandarină sau de portocală şi se servesc imediat.tecă cu zeamă de lămâie şi se face din toate un piureu. piureu de migdale l v. care a fost scoasă. După dorinţă se adaugă puţină smântână subţire şi se serveşte imediat. Pulpa fructelor. 224 FRUCTE 4 mere mari l lgţ. lapte l lg. Se umplu jumătăţile de mere cu compoziţia. zeamă de lămâie 2 lg. se toacă şi se amestecă cu celelalte ingrediente. stafide pisate 2 lg. Piersici „â la russe" 4 piersici coapte 250 g brânză de vaci cu smântână l lg. smântână bătută pentru ornare: 2-3 mandarine sau l portocală Mere umplute Se taie merele în jumătăţi.c. migdale măcinate 5 curmale tăiate l lg. se scoate miezul (peretele trebuie să aibă cel puţin 5 mm grosime) şi se ung cu zeamă de lămâie. Se adaugă brânza de vaci amestecându-se cu telul.

dar nu se lasă să îngheţe. Totul trebuie să fie foarte rece. aline) 3-4 lg. Se .1/2 lgţ. piureul de migdale şi zahărul vanilat şi se umplu piersicile cu această compoziţie. lapte bătut sau iaurt 40 g brânză de vaci l lgţ. zeama de lămâie şi coaja rasă de lămâie Boabele tăiate în două se rad (nu se dau prin mixer din cauza sâmburilor) şi se amestecă compoziţia. mierea. stafide (înmuiate) sau miere se scot sâmburii. 225 Boabe De persoană: 150 g boabe (struguri. miere cu brânză de vaci Se bate o cremă din brânza de vaci. coaja de portocală. coacăze. agrişe. Se pun în pahare în straturi boabele şi crema. laptele. Înainte de a fi servite se dau puţin prin mixer agrişele şi stafidele (sau mierea) şi se pun peste jumătăţile de piersici. zeamă de lămâie şi puţină coajă rasă l lgţ. Se amestecă bătând brânza de vaci. zahăr vanilat l ceaşcă agrişe (chiar şi congelate) 2 lg. Căpşuni cu miere l dl zeamă de portocală Se topeşte mierea în zeama de portocală (eventual se încălzeşte uşor). laptele bătut.

în straturi.2 lg. Salată din lăstari de lucerna 2 ceşti de lăstari de lucerna 2 prune tăiate 3 kiwi tăiate în felii 9 seminţe oleaginoase sau sâmburi de fructe sparte Sosul: l banană tăiată în bucăţi l prună tăiată în bucăţi (3 persoane) . Se toarnă în cupe. căpşunile şi smântână cu mierea. coajă rasă de portocale apă după nevoie Se face un piureu subţire din toate ingredientele l ceşti de căpşuni (căpşunile mari se taie pe jumătate) l banană tăiată în bucăţele smântână bătută lăstari de floarea-soarelui Se amestecă căpşunile şi bananele cu sosul şi se ornează cu smântână şi cu floarea-soarelui. Salată de căpşuni cu lăstari de floarea-soarelui l ceaşcă de căpşuni l ceaşcă de lăstari de floarea-soarelui l portocală l lg. se toacă alunele şi se amestecă cu grijă cu zeama de lămâie. alune 500 g căpşuni bate smântână. miere l dl smântână 3 lg. Această reţetă se poate face şi cu căpşuni decongelate. zeamă de lămâie l lgţ.

227 ÎNGHEŢATE Casată din banane 2 banane tăiate în felii l ceaşcă de pepene galben tăiat sau cireşe negre cu sâmburii scoşi. tocat mărunt 3 lg. Se presară peste salată sâmburii sparţi. miere şi l dl suc de mere Se amestecă totul bătând. tăiate în bucăţele şi înmuiate l pepene golit de miez. se dau în forme potrivite şi se congelează cam 4 ore. tăiate pe jumătate 1/2 ceaşcă de ananas proaspăt sau uscat. . Se face un piureu din ingredientele pentru sos şi se pune în mijlocul lăstarilor. apoi se adaugă fructele. lapte l praf scorţişoară puţină zeamă de lămâie 3 lg. în formă de coroană şi se adaugă lăstarii. nuci tocate 150 g brânză de vaci 2 lg.8 lg. lămâie l praf sare l dl smântână bătută Se amestecă bine toate ingredientele. care se taie în bucăţi l strugure (eventual se scot sâmburii la boabele mari) l pară tăiată în bucăţele 4 lg. stafide Se aşază pe trei farfurii de desert prunele şi kiwi. maioneză l lg. Salată mixtă din pepene 10 prune uscate.

300 g mure l praf piper 1 lg. merele zdrobite sau fructele făcute piureu. Această cremă se poate servi şi îngheţată. zeamă de Se amestecă iaurtul. miere l lgţ. ornată cu câteva mure. fructe 2-3 lg. Se taie în bucăţi şi se ornează cu cireşe sau cu pepene. apoi albuşul şi sucanatul şi se amestecă în compoziţie. rachiu de cireşe l gălbenuş de ou 2 lg. Îngheţata: Se lasă compoziţia la îngheţat (se amestecă din când în când). lămâie l dl smântână 1 kg mure 150 g miere 2 lg. se răstoarnă din forme. Se toarnă într-un vas sau în cupe şi se lasă 3 ore la îngheţat. Se bate mai întâi smântână. miere l dl smântână l albuş de ou l praf sucanat câteva mure l dl suc de mere 300 g mure Îngheţată sau cremă din mure Se dau prin mixer 300 g de mure şi se lasă la marinat l oră cu piperul şi cu rachiu de cireşe acoperite. Se bat spumă gălbenuşul şi mierea. .Înainte de a fi servită se lasă eventual să se dezgheţe puţin. Se toarnă peste îngheţata răsturnată l dl suc de mere încălzit împreună cu 300 g mure la 40° C. se adaugă la compoziţie şi se lasă la rece. mierea şi zeama de lămâie şi se adugă smântână bătută. 228 Îngheţată de iaurt cu fructe 3 dl iaurt 6 lg.

Se pune în păhărele de iaurt clătite cu apă rece. Se bat spumă tare albuşurile şi se adaugă la compoziţie. Se răstoarnă şi se serveşte eventual cu fructe. rachiu de cireşe 2 albuşuri Şerbet de mure Se pregătesc murele. Îngheţată cu brânză de vaci 150 g brânză de vaci degresată 150 g smântână cu brânză de vaci 4 lg. se taie apoi în bucăţi şi se serveşte ca o prăjitură sau se fac biluţe. cu forţă.lămâie (eventual) 4 lg. zahăr l pacheţel zahăr vanilat 2 gălbenuşuri l dl smântână bătută fructe Se amestecă toate ingredien tele. Se adaugă în compoziţie smântână bătută. se fac piureu cu mixerul şi se amestecă bine cu mierea. înainte de a fi servită se lasă să se dezgheţe puţin. zeama de lămâie şi cu rachiul de cireşe. cu ajutorul unei furculiţe). Compoziţia se pune în congelator şi se lasă la îngheţat (se amestecă des. 229 ALUATURI DE PATISERIE Indicaţii importante : — Pâinea şi biscuiţii îi uscăm pe o sită pe care o . se lasă mai departe la congelator.

— Pentru mărunţirea fructelor uscate şi a nucilor este 5 bună o maşină compactă de prăjituri. seminţe de dovleac 2 lg. Important este ca temperatura să nu crească peste 40° C. nucă de cocos rasă etc. la păjituri. sare l lgţ.putem realiza singuri dintr-o împletitură de sârmă şi din nişte stinghii . seminţe de in 1 lg. Pâine cu seminţe uleioase 500 g secară măcinată l ceaşcă migdale 2 lg. La nevoie putem ieşi la capăt doar cu o maşină de tocat. seminţe de floareasoarelui Se macină si se amestecă l lgţ. miere . — Pâinea sau prăjiturile rămân proaspete o lună dacă sunt ţinute în frigider în cutie. iar iarna pe o plită sau într-un cuptor puţin încălzit. 230 PÂINE Aluatul de pâine trebuie preparat repede. — „Prăjiturile" sunt mai gustoase când sunt puţin moi. uscarea se face vara la soare. dotată cu cuţit. dar nu maleabile (timp de uscare — 3 ore). iar la pâine adăugăm apă sau ulei. atunci îl egalizăm cu nuci măcinate. seminţe. — Dacă aluatul este prea umed sau prea uscat. până nu se întăreşte şi devine sfărâmicios. făină sau fructe uscate. — Aluatul îl rostogolim peste făină de nuci sau de cereale.

o cocă groasă de 3-4 mm. Se frământă. anason. ulei de măsline 1-2 dl apă 4 lg.5 lg. Pâine 400 g secară. 200 g grâu 150 g orz. Se taie în bucăţi si se usucă. seminţe de floareasoarelui Se amestecă si celelalte ingrediente şi se frământă totul într-un aluat moale. suc de pere praf de scorţişoară. Pâine cu pere 300 g pere uscate 75 g smochine 75 g stafide 150 g nuci 300 g făină sau fulgi 6 lg. 2 dl apă l lgţ. Se taie în bucăţi şi . sare dizolvată în apă 1/2 dl ulei Se amestecă bine totul şi se dă prin maşina de tocat. cuişoare Se înmoaie perele timp de 24 de ore şi se dau prin maşina de tocat. 150 g orez crud se macină şi se amestecă 200 g stafide. se face. gros de 3 mm. se taie în bucăţi (de 5-7 cm sau în funcţie de scopul acesteia) şi se usucă. Fructele uscate şi nucile se toacă şi se frământă cu perele şi cu celelalte ingrediente. Se face un aluat de 6 cm grosime.

Coca o putem ţine la frigider într-o pungă de plastic. şi se pune în 100 curmale cu forme. Tartă cu portocale 400 g aluat de bază 1 lgţ. cel mai bine. coriandru şi coriandrul. 232 Plăcintă cu fructe aluat de bază. Compo2 banane zdrobite ziţia se împarte în forme şi se or2 lg. Experienţa a arătat că este practic să punem plăcinta în câte un vas întins pentru fiecare persoană. migdale măcinate. Se toacă împreună curmasâmburii scoşi lele şi migdalele şi se amestecă 100 g migdale cu celelalte ingrediente. făină de secară proaspăt măcinată. Plăcinta este foarte moale pentru a o putea tăia în bucăţi frumoase. puţine caise uscate feliuţe de banane.se lasă la uscat. Cine nu suportă acest aluat poate prepara un aluat din: l parte făină de nuci şi l parte stafide sau curmale. decât într-unul mare pentru toţi. anason măcinat Se frământă aluatul cu anasonul 1/2 lgţ. Aluat de bază pentru blat de plăcintă 2/5 făină integrală de secară 3/5 stafide sau curmale Făina si stafidele (curmalele) se dau prin maşina de tocat si se frământă. După gust putem îndulci aluatul cu miere sau cu suc de pere. peste care se toarnă smântână. coacăze) proaspe5 lg. 231 PLĂCINTE / TARTE Pentru plăcinte şi prăjituri folosim făină integrală de secară sau. germeni de grâu nează cu felii de portocală sau de 3 portocale tăiate banană. Vara se decorează mărunt punându-se deasupra un strat de 2 mere rase mare boabe (struguri. smântână bătută te. .

Prăjitură cu lăstari câte 50 g smochine. care se pune pe fundul formelor. în funcţie de anotimp sau congelate smântână. Se pun feliuţele de banane. Se face un blat de 2 mm grosime. stafide. cu nuci tăiate şi cu smântână bătută. Se pune un strat de alune şi curmale tăiate. prunc. apoi un strat de brânză de vaci. lăstari de grâu l lingură miere Se mărunţesc fructele . sucanat Se toacă mărunt caisele şi se ames tecă în aluat.fructe sau boabe. La 150 g aluat este nevoie de 250 g brânză de vaci (pentru 2-3 persoane). se presară deasupra făină de migdale şi se asază un strat de fructe (eventual îndulcit). Se bate tare smântână cu puţin sucanat şi se ornează tarta. curmale. caise câte 100 g nuci. Se pune peste aluat un strat de felii de banane. Se ornează cu felii de banane. Tartă cu brânză de vaci Se face aluatul şi se pune pe fundul formelor. Se aşază un strat de brânză de vaci (îndulcită cu miere sau sucanat).

se toarnă compoziţia în formă şi se pune la frigider. 233 PRĂJITURI PRALINE Rustice 100 g smochine 50 g banane uscate 50 g stafide 250 g alune 1/2 măr ras Extrafine 100 g migdale 100 g sâmburi de fructe 200 g felii de ananas uscat 30 g caise Exotic 300 g nucă de cocos rasă 150 g curmale 100 g stafide 50 g caise Cannelle 300 g alune 100 g seminţe de floarea-soarelui 200 g prune uscate 100 g smochine 100 g stafide 1/2 lgţ.uscate. scorţişoară Preparare: . se macină nucile si. Se amestecă şi mierea. împreună cu grâul se dau prin maşina de tocat. Se răstoarnă înainte de a fi servită şi se taie în felii.

se mai adaugă nuci. în formă pătrată. Coca se taie în bucăţi groase de 5 mm şi se lasă la uscat. scorţişoară Se macină migdalele. 100 g pere uscate 30 g făină 2 lg. Eventual se mai adaugă puţină scorţişoară. Se frământă aluatul. se toacă fructele uscate. Turtă dulce 300 g seminţe (secară. 234 Steluţe cu scorţişoară 300 g migdale 100 g miere 2 albuşuri 3 lg.5 mm. ovăz) . Se fac rotocoale care se dau prin făină de nuci sau prin seminţe de susan. se bat albuşurile şi se amestecă cu celelalte ingrediente. se pun peste aluatul din pere. Se frământă alunele cu sucul de pere. se taie în forme de steluţe şi se lasă la uscat. Se amestecă cu celelalte ingrediente şi se face un aluat gros de 2. Dacă aluatul se mai lipeşte de degete. zeamă de lămâie l lgţ. sucanat câte un praf scorţişoară sau cuişoare praf 60 g alune 30 g suc de pere Alb-negru Se lasă perele la înmuiat 24 de ore şi se dau prin maşina de tocat. coajă de lămâie l lgţ.Se macină nucile. Se amestecă toate ingredientele şi se dau prin maşina de tocat.

împreună cu făina. arome pentru turtă dulce l dl lapte Se macină fin grăunţele. Acesta se lasă să crească cel puţin l oră. 3. se întinde şi se taie în bucăţi. Se frământă coca şi se taie în bucăţi mici. 2. Se frământă coca. seminţe etc. Delicatese cu cocos 100 g nucă de cocos rasă 100 g banane uscate 2 lg. ouăle şi scorţişoara. se taie beţisoare şi se lasă la uscat. se amestecă cu cocosul ras şi cu mierea. Se macină fin 1/2 din nuci. miere Se taie mărunt bananele. fructe uscate. se presară marţipan subţire (nucă de cocos). Se adaugă mierea. La coca de bază se pot adăuga nuci tocate. 1. 235 Betişoare cu nuci 50 g unt 60 g suc de pere 2 ouă 250 g nuci 250 g făină l lgţ. Din această cocă putem tăia diverse forme şi le putem orna. se pun în compoziţia cu ou. scorţişoară Se bate spumă untul.150 g miere 3 lg. . Se frământă coca. Apoi se lasă la uscat. se amestecă cu mierea şi cu aromele pentru turta dulce şi se adaugă lapte până se formează aluatul. restul se toacă şi ambele.

Dimineaţa adăugăm 1/3 fructe proaspete şi le dăm prin mixer până obţinem un piureu gros. Marmeladă 1/3 stafide (fructe uscate) 1/3 curmale puţine caise Se taie mărunt şi se lasă acoperite peste noapte să se înmoaie în apă. zeamă de lămâie 2 lg.Marţipan 100 g nuci sau seminţe uleioase. Pastele din fructe proaspete se pot păstra 8 zile. piureu de migdale . 236 PASTE Cremele. Se adaugă. pastele. Pastă de migdale 2 ceşti ovăz măcinat fin l ceaşcă apă 2 lg. celelalte până la o lună. măcinate foarte fin 50 g miere sau suc de pere Se amestecă ingredientele până se formează o compoziţie bună de frământat. jeleurile le putem păstra la frigider în păhărele sau în borcanele de iaurt acoperite. miere l măr tăiat în bucăţele l lg. după nevoie. mai multe nuci sau miere.

3-4 lg. praf de vanilie l v. de unt Mai întâi se face un . scorţişoară Se pun la mixer ovăzul. cu miezul scos şi tăiat în bucăţele 8 lg. se înmoaie cam 4 ore într-un dl de apă.l v. smântână 2 lgţ. mierea şi mărul. Se amestecă bine cu piureul de migdale şi cu aromele. 237 Pastă picantă „Ever green" l.c. curry Se face un piureu gros din toate ingredientele.c.avocado. apa. Dulceaţă de mure l kg mure foarte coapte. lămâie. Pastă de ananas 3 felii de ananas uscat. zeamă de portocală l lgţ. sare. Mierea se încălzeşte la bain-marie şi se toarnă murele amestecând în continuu. seminţe de floareasoarelui măcinate fin 4 frunze busuioc tocat fin 2 căţei de usturoi pisaţi 2 lgţ. tăiate în bucăţele. curăţate 150-200 g miere Se aleg murele şi se fac pireu cu mixerul. Aceasta ar trebui să fie mai deschisă la culoare şi străvezie. migdale măcinate fin 10 g. zeama de lămâie.

zer Toate ingredientele se dau prin mixer. l gălbenuş l v. suc de pere. şi se trec puţin prin mixer. Lapte cu miere 2 felii de ananas înmuiate şi tăiate în bucaţele 5 dl lapte. 5 dl lapte 3 lg.c. apoi se adaugă făina cu migdalele şi untul. 238 BĂUTURI BĂUTURI PE BAZĂ DE LAPTE „Shake" din boabe 500 g boabe. 2 lg. 2 lg. zahăr vanilat Se face un pireu cu mi xerul din toate ingredientele. miere 1/4 lămâie fără coajă şi sâmburi. Se serveşte rece.piureu din bucăţelele de ananas cu tot cu apa în care s-au înmuiat. Frape de boabe 50 g boabe proaspete l dl lapte l sferă de îngheţată de fructe sau de vanilie . Lapte de mure 7 dl lapte 3 dl marmeladă proaspătă de mure Laptele şi marmelada se bat spumă.

vanilie Boabele se mărunţesc după caz şi se dau prin mixer. Cocteil de roşii 150 g roşii curăţate de coajă si tăiate în bucăţele 3/8 l lapte. 2 lg. smântână 15 curmale fără sâmburi şi puse la înmuiat apa în care au fost înmuiate 1/2 avocado tăiat în bucăţele l lgţ. curry. sare Bucăţelele de roşii şi laptele se mixează şi se adaugă celelalte ingrediente. sucanat 1/4 lgţ. zeamă de lămâie cca 3 dl apă . Băutură din morcovi 1/4 suc de morcovi 1/8 l suc de roşii 1/8 l lapte 1/2 lgţ. plante aromatice tocate (mărar. zeamă de lămâie 1 lgţ. 239 APERITIVE ŞI BĂUTURI DIN FRUCTE Băutură „tare" Sucul de la 3 portocale 2 lg. smântână l lgţ. drojdie piper si sare 2 lg. Piureul se bate împreună cu laptele şi se aromatizează cu sucanat sau vanilie.sucanat. arpagic) Se face un piureu cu mixerul din toate ingredientele.

miere zeama de la 1/2 portocală puţină zeamă de lămâie si coajă de lămâie Se face un piureu din toate ingredientele. Aperitiv de sfeclă 3 dl suc de sfeclă l banană tăiată în bucăţele l lgţ. Băutură roşie 1/8 l suc de sfeclă 1/8 l suc de roşii 2 lg. Aperitiv „Trio" 2 dl suc de roşii l dl suc de castraveţi 4 dl suc de struguri roşii 2 lg. smântână bătută l lg. smântână Se amestecă bine toate ingredientele. Limonada de banane 3 banane tăiate în bucăţele 2 Igţ. se adaugă tot atâta apă când se serveşte.Se face un piureu cu mixerul din toate ingredientele. pătrunjel tocat Se amestecă sucul de sfeclă cu cel de roşii şi se toarnă în pahare. Se pune smântână şi se decorează cu pătrunjel. zeamă de lămâie .

Se face un piurcu din toate ingredientele în afară de floricele de boranţă. Se serveşte imediat. se amestecă cu apa şi cu zerul. miere. smântână Se bate banana bine (spumă) şi se amestecă bine cu celelalte ingrediente.l lg. l lg. Se toacă mărunt busuiocul. Se serveşte imediat. l praf sare floricele de boranţă Se taie în bucăţele pepenele. Creaţie proprie „Zerul natur" poate fi transformat într-o altă băutură gustoasă amestecându-l cu diverse sucuri de fructe şi legume. 2 frunze busuioc. 100 g roşii 2 dl apă. castraveţii si roşiile curăţate. se toarnă în pahare şi se ornează cu floricele de boranţă. praf de zer. praf de zer Zerul se bate cu telul în apă. Se dă prin mixer. praf de zer 100 g pepene Se taie pepenele în bucăţele. 240 BĂUTURI PE BAZĂ DE ZER Zer natur (sana) l l apă 8 lg. nuci măcinate etc. Zer cu pepene 1/4 l apă 2 lg. 100 g castraveţi. 241 MENIURI PENTRU OCAZII SPECIALE Aşteptaţi oaspeţi? De ce să nu le propuneţi o masă delicioasă de crudităţi? în continuare găsiţi propuneri . Aperitiv răcoritor de vară — Rosa 100 g pepene galben.

reţetele de mai înainte. După aceea amestecăm zerul cam un minut. Vara Supă rece Pâine cu seminţe uleioase ••• Salată italienească Salata de ridichi „sweet" Salată de roşii cu castraveţi Conopidă . „Masa de seară"."art nouveau"' Seminţe uleioase şi nuci . pentru a alcătui un meniu. 242 Sosuri: ca sos pentru pâine preparăm în castronaşe „sosul chinezesc" şi „maioneza verde". Alte detalii le găsiţi în paginile următoare. In acelaşi mod pot fi combinate. cum ar fi combinaţia de culori.de meniuri bogate pentru fiecare anotimp. Primăvara Zer cu plante aromatice Pâine cu sos Spanac cu salată Sparanghel cu roşii Salată mixtă de lăstari Amestec verde ••• Căpşuni cu miere ••• Praline Cafea de cicoare Zer cu plante aromatice: pregătire „Zer natur" şi amestecăm plantele aromatice proaspete şi tocate (urzici. Ţineţi seama de îndrumările menţionate la capitolul. arpagic etc. după dorinţă.) ca şi puţin piper şi ardei. pătrunjel. Pâine: după frământare tăiem coca pentru pâinea cu seminţe uleioase în beţisoare şi le uscăm. variaţia cu diverse legume etc. însemnate cu trei steluţe ***.

Putem să pregătim sosurile pentru consumul zilnic în cantităţi mai mari. dar cu cât sunt mai proaspete. Este foarte frumos efectul dacă încercăm să realizăm un contrast de culori sau o armonie de culori ca. arpagic. boranţă sau alte floricele. ca si varza. tărâţele. putem să facem cu o zi înainte următoarele pregătiri: — Prepararea sosurilor: majoritatea sosurilor rezistă o săptămână într-un vas închis şi pus la frigider. salată de ţelină-kiwi. pralinele etc. cu o zi înainte. le amestecăm cu sosul cam cu o oră înainte de masă. putem prepara şi cremele. Seminţele uleioase sau nucile: le putem pune în castronaşe. ***Pentru că este cunoscut faptul că „omul mănâncă şi cu ochii". 243 — Dacă este nevoie. nuci. de exemplu. Iată. smântână tare sau un ingredient deja conţinut . sâmburi. fructe. pastele. stafide. Toate leguminoasele. trebuie să alocăm timp să decorăm corespunzător mâncărurile. ridichi. ce putem folosi la decorare: pătrunjel. economisind astfel timp. ***Dacă dorim să ne mulţumim oaspeţii şi să nu stăm o dimineaţă întreagă în bucătărie. — Legumele pregătite se păstrează proaspete într-o pungă de plastic la frigider. cu atât sunt mai bune. salată de sfeclă-pătrunjel.••• Frape de boabe Prăjituri Pâine: după dorinţă putem adăuga puţin unt sau boia. le lăsăm să se pătrundă şi le condimentăm chiar înainte de a fi servite. — Pregătirea legumelor: trebuie să pregătim legumele astfel încât să fie nevoie doar să le tăiem şi să le amestecăm cu sosul.

Lăstari: punem la încolţit un amestec de soia. *** În acest fel de meniu nu sunt necesare nici un fel de băuturi. Ciupercuţele putem să le integrăm în platoul de salată sau să le punem pe o farfurie separată. linte. Desert: punem într-o cupă 1-2 biluţe de îngheţată. se taie sau se rad şi le aşezăm pe un platou asortându-le după culori. năut şi seminţe de floarea-soarelui şi le aşezăm pe 244 masă pentru a le presăra deasupra salatei. Mai putem pune pe masă în castronaşe ceapă tocată. Petrecere frumoasă! Toamna Minestrone Pâine cu seminţe uleioase ••• Salată asortată cu sos de avocado sau maioneză Ciupercuţe Diverşi lăstari ••• Salată de pepene mixtă cu îngheţată de brânză de vaci Pâine: vezi „Vara" Salata: Ne folosim de abundenţa de legume specifică toamnei pentru a alcătui un platou bogat de salată. umplem cu salată de pepene şi ornăm cu smântână şi cu o bucăţică de pepene.__________ Iarna Aperitiv de sfeclă Chifle cu Ever green sau pastă de năut ••• .de mâncarea respectivă (chiar şi legume). servim apă sau ceai. Totuşi. hrean etc. pentru aceia care de obicei beau ceva la masă. Ingredientele se curăţă.

*** Prepararea şi servirea felurilor de mâncare : sigur că mai simplu este să prezentăm toate mâncărurile sub formă de bufet. poate renunţa la banane. iar vara pe balcon. astfel încât să putem prepara în fiecare zi mâncăruri proaspete şi gustoase. Chifle: Pregătim aluatul pentru pâinea cu seminţe uleioase. verdeţurile noastre cresc în casă. dorinţa nu mai rămâne la stadiul de vis neîmplinit chiar şi la oraş. GERMENI ÎNCOLŢIŢI ŞI LĂSTARI De ce să punem la încolţit ? O gospodină nu-şi doreşte în fiecare zi legume proaspete şi nestropite? O dată cu scoaterea germenilor şi a lăstarilor.Salată de câmp Ţelină cu praz Varză roşie cu prune Ciuperci „natur" Fulgi uscaţi • •• Cremă de migdale • •• Chec cu lăstari. ca şi adaosurile necesare sau băuturile. Cafea de cicoare Aperitiv: Cui nu îi place îndulcit. de unde îşi ia fiecare ce doreşte. iar fiecare musafir se poate servi singur. După ce se usucă putem să ungem chiflele cu pastă „ever green" sau de năut. Dacă avem prea puţin loc pentru un bufet: pregătim 245 un singur platou pentru fiecare masă sau o singură farfurie. Din seminţe şi din păstăi putem să creştem propriile noastre legume. aperitivele sau desertul. îl tăiem în bucăţele groase de 4 cm. de unde le putem culege proaspete chiar . Putem pune astfel chiar şi supele. şi pe timpul iernii. Problema cu legumele biologice este acum rezolvată.

de două până la şase zile. la ovăzul încolţit. o sămânţă se îmbogăţeşte pe mai multe planuri. este mai bine digerată abumina. Şi nu în ultimul rând. Datorită germenilor încolţiţi. reglează digestia. fosfor. vindecă inflamaţia etc. conţinutul celulelor în vitamina B 12 şi se reface parţial sângele. Lăstarii sunt bogaţi în acizi graşi nesaturaţi. lecitină. Vitamine Creşte puternic. întărindu-1. căci lăstarii sunt cam de patru ori mai ieftini decât legumele de seră. iar conţinutul de vitamina E creşte până la 33%. 3. 246 2. amidonul este transformat în zahăr simplu. grâul preia din sol 92 din cele 102 minerale cunoscute. Substanţe minerale Lăstarii sunt bogaţi în calciu. astfel încât oxidarea să fie minimă.înainte de masă. zinc. care. Germeni încolţiţi Când vorbim despre germeni încolţiţi sau lăstari. Ea acţionează curăţind sângele. magneziu. îmbogăţind astfel şi organismul. ce asigură cel mai înalt grad de vindecare. pe . economisim şi bani. se măreşte în 72 de ore cu 600%. este interesant să observe plantele în procesul lor de creştere. lungi de 1-2 cm. Creşterea şi îngrijirea acestora aduce bucurie. 1. În grâul verde există un procent de 70% clorofilă. ier şi potasiu. Creşte şi conţinutul în vitamina C. într-un pahar. De exemplu. Clorofila Clorofila este lichidul vital al plantei. enzime şi albumină. în special. ne referim la grăunţe şi seminţe încolţite. Germeni încolţiţi şi lăstari pentru sănătatea noastră Prin procesul de încolţire. care se găsesc în magazine ! În special pentru copiii de la oraş.

secară. năut. susan. Se culeg: după 2 până la 3 zile. Metode de plantare. dar nu îşi pierde gustul bun. orez etc. Cereale — grâu. seminţele mici — lucerna. ridiche. Păstăi — linte. Seminţele adecvate Seminţele le împărţim în grupe după caracteristicile lor de încolţire. să le punem la încolţit în acelaşi pahar.care le mâncăm cu tot cu boabe. Se lasă în apă: 12 ore. Se lasă în apă: 5 ore 247 Se culeg după 3 până la 6 zile. Se culeg: după 3 zile. 3. soia. culegere — Se spală seminţele. . mazăre. Se culeg: după 3 până la 5 zile. Materialul — cutii de conserve sau borcane — tifon sau plasă — elastic pentru legat — eventual o bucată de molton. se îndepărtează păstăiîe goale şi corpurile străine. Se lasă în apă: 12 ore. Reprezentantele fiecărei grupe putem. Susanul devine amar după un timp de încolţire de mai mult de 24 de ore. Seminţe uleioase — seminţe de floarea-soarelui (fără coajă). dacă dorim. Seminţe de dovleac: Se lasă în apă: 12 până la 16 ore. Se culeg: după 2 zile. Se lasă în apă : 12 ore. muştar. 1. vată sau batistă de bumbac. 2. mei.

— Se întinde tifonul pe gura borcanului şi se strânge tare cu un elastic. Spre sfârşit dăm la o parte farfuria de deasupra. 248 — Se lasă germenii la soare cam 2-3 ore înainte de preparare pentru a se constitui clorofila. ci să fie doar umede. în afară de păstăi. Seminţele nu trebuie să stea în apă niciodată. — Până la recoltare. după cum s-a menţionat deja. Pentru a face aşa putem să punem pe deasupra o altă pânză umedă. — După timpul de înmuiere se toarnă apa printr-o sită în alt vas. — Germenii încolţiţi care nu sunt folosiţi imediat pot fi ţinuţi la frigider. Vara trebuie udaţi cu apă rece. Zilnic sunt clătiţi o dată cu apă rece pentru a rămâne proaspeţi. Putem să lăsăm seminţele la încolţit între două farfurii întinse.— Borcanul se umple cu grăunţe şi se toarnă de două ori mai multă apă. într-o pungă de plastic bine închisă. sau într-un borcan. mai des. Fireşte că apa bogată în substanţe minerale nu se aruncă. Se pune borcanul într-o parte. O altă metodă de plantare adecvată oricăror germeni. ci se bea. Împrăştiem seminţele după înmuiere pe o pânză umedă (molton) şi le umezim zilnic. Grădina de cameră (lăstarii) Prin grădina de cameră înţelegem creşterea de . şi dacă este nevoie. şi să le golim de fiecare dată de apă. pentru ca apa rămasă să curgă şi să iasă şi aerul. la scurs pe o scândură. pentru ca germenii să fie puţin verzi. germenii noştri sunt udaţi zilnic de două ori cu apă călduţă şi sunt aşezaţi iar oblic pe scândura de scurs.

întotdeauna. Se lasă în apă: 8 ore. La nevoie se poate face o etajeră. Cel mai bun este humus-ul de pădure. verdeţuri proaspete. Râmele sunt foarte folositoare pentru afânarea solului. . 2. indiferent de anotimp. cupru sau fier.lăstari în lădiţe umplute cu pământ sau pe vată. — foaie de ziar — cutii de conserve sau borcane — tifon sau plasă şi elastic — folie neagră de plastic sau sac de gunoi — un loc însorit. Lădiţele sunt aşezate pe câte un raft. de exemplu pervazul ferestrei sau. Se lasă în apă: 9 ore. vara. Seminţe adecvate: Sulfină — întăreşte activitatea intestinală. încolţire: 3 zile. Astfel putem avea. pe balcon. Dar vata 249 este mai puţin recomandabilă. Hrişcă : — (nedecojită) acţionează împotriva sclerozei arteriale şi a conjunctivitei. — pământ: nu trebuie să fie sterilizat şi să nu conţină îngrăşăminte chimice. Aceasta trebuie întotdeauna să se găsească lângă o fereastră luminoasă sau pe balcon. atât de preţioase. 1. seminţelor de floarea-soarelui. Încolţire: 3 zile. Vată pentru creşterea grâului. (sau:). Materialul — vase întinse (lădiţe. pentru că planta este lipsită de substanţele nutritive din pământ. cutii de metal). dar nu din aluminiu. lucernei. ovăzului şi hreanului.

Hrean: — reglează rinichii. Lucerna : — conţine toate vitaminele importante pentru sănătate. bogat în vitamina C. Seminţe de floarea-soarelui: — (nedecojite). Se lasă în apă: 6 ore. conţine fier şi iod. conţin 40% ulei şi un procent mare de acizi graşi nesaturaţi si lecitină. Ridichi: — conţinut mare în ulei de muştar şi în substanţe amare. încolţire: 3 zile. Se lasă în apă: 15 ore. Linte: — conţine multe proteine. Încolţire : 3 zile. conţine mai ales clorofilă şi multă vitamină C şi proteine. valoros pentru oase şi dinţi. Curăţă sângele şi îl reface. Seminţele le lăsăm la înmuiat 6 până la 15 zile şi . Se lasă în apă: 15 ore. Încolţire : 3 zile. Muştar: — bogat în vitamina C. ca şi de vitamina C. îmbunătăţeşte metabolismul . Se lasă în apă: 15 ore. Grâu: — încolţit. magneziu şi calciu (mai mult decât laptele de vacă). Se lasă în apă: 6 ore. regenerează flora intestinală şi reglează digestia. constituie o hrană foarte preţioasă. Se lasă în apă: 9 ore. ca şi fier şi fosfor. Pentru menţinerea dinţilor sănătoşi. Se lasă în apă: 15 ore. Susan: — conţinut mare de fosfor. Încolţire: 3 zile. ca şi toate enzimele şi albuminele importante (mai multe decât carnea). 250 Se lasă în apă: 10 ore.

după felul fiecăreia. . de două ori pe zi.plantele se lasă să crească într-un loc luminos cu temperatură constantă (cca 18 până la 21°C). . Se aşază hârtie de ziar peste aceasta. sau le lăsăm să încolţească 3 zile în borcan. Mana nu vătămează calităţii grâului. Metode -se acoperă fundul „lădiţei" cu o folie de plastic. -seminţele înmuiate sau preîncolţite se împrăştie compact unele lângă celelalte pe pământ. 3.le semănăm imediat. dar înainte de consum trebuie să-1 spălăm. culoarea palidă şi. Dacă vrem să obţinem o calitate desăvârşită. Doar grâul îl tăiem cu o foarfecă. clorofila atât de necesară va lipsi. scoatem lăstarii cu tot cu rădăcină. Pământul trebuie să fie în permanenţă umed. punem pământul împreună cu rădăcinile grâului într-o pungă de plastic sau înîr-un alt vas. gustul acestora devine fad.lădiţa se introduce într-un sac pentru gunoi găurit sau se acoperă cu o folie neagră de plastic şi se pune 251 în loc cald. Recoltarea Putem să ne recoltăm plantele după 8 până la 12 zile. 4. la cca. Pământul se îngraşă cu praf de . uşurându-se curăţirea locului şi ajutând la scurgerea apei. Se aşterne pământ în grosime de 4 cm. Dacă lipseşte lumina. dar niciodată foarte ud. 21° C (efect de seră).după trei zile se îndepărtează plasticul şi foaia de ziar şi se udă plantele zilnic. înainte de toate. . După ce strângem recolta. -se acoperă cu 4 sau 5 straturi de hârtie de ziar umedă sau cu praf de cărbune. cu apă la temperatura camerei.

merg de minune la deserturi. cel mai bine este să le fierbem ca să preîntâmpinăm mucegăirea. tăiate mărunt. Putem composta pământul „folosit" şi cu resturi de la mâncăruri.piatră. linte. 252 -Din lăstarii de floarea-soarelui. după 12 zile se face din el un suc. Lucerna şi susanul. -totuşi. aceasta poate avea diverse motive : • sunt prea umede sau prea uscate • temperatura este prea joasă sau prea înaltă • este prea mult soare • seminţele sunt vechi şi nu mai pot încolţi -borcanele şi tifoanele pe care le folosim trebuie să fie mereu foarte curate. hrean şi lucernă se pot prepara mâncăruri minunate. -Lăstarii de sulfină. Folosire . susan. dar şi dulciuri. cu un compost rapid sau cu îngrăşăminte biologice şi se compostează l până la 2 săptămâni. . folosindu-se separat sau amestecaţi în alte salate. transformările din pământ durează puţin mai mult de 14 zile. de ridiche şi de muştar. 5. de exemplu. Studiaţi şi apoi probaţi! Atenţie! -sunt adecvate doar seminţele de cea mai bună calitate şi cu posibilitate de încolţire. hrişcă. dacă seminţele nu încolţesc şi nu cresc. sau. După această perioadă punem pământul din nou în lădiţe şi putem să-1 folosim pentru semănatul următor. salate. datorită gustului lor puternic aromat îşi găsesc utilizarea ca arome în mâncăruri.Grâul crescut după 8 zile se foloseşte tăiat mărunt drept condiment în salate. în acest caz.

Dumnezeu a vrut să primesc cărticica dumneavoastră Hrana vie-o speranţă pentru fiecare. Chiar şi somnul ne este mult mai bun. Zurich. După aproximativ două luni.-timpii de înmuiere sunt orientativi şi nu trebuie să-i respectăm exact la minut. încât vă mulţumim din suflet pentru carte. Soţia mea. a dispărut în totalitate. Doamna S.. ca şi pierderile de echilibru. Weil am Rheiri. cartea fiindu-mi recomandată de un coleg de serviciu. nu poate să înţeleagă. după cinci luni i-a dispărut această afecţiune a inimii. Ziirich Vindecată de migrene chinuitoare de zeci de ani Migrena mea chinuitoare. care îmi dădea dureri puternice. Wetziken. Aceste reuşite ne-au bucurat atât de mult. Şi acuitatea vizuală îmi este mai bună. Apreciem foarte mult regimul de crudităţi. cu voia lui Dumnezeu. Cine n-a trăit personal o asemenea binefacere. Aproape că nu pot să-mi imaginez aceasta. W. 253 CÂTEVA MĂRTURII (prescurtate) Soţia mea şi cu mine. Ne-am recăpătat amândoi „vitalitatea". H-F. amândoi în vârstă de 74 de ani. am primit. A. pe care o atribuiam vârstei. Înaintea unei operaţii de prostată Alătur scrisorile mele prospectului dumneavoastră „Vindecarea este posibilă" căci. 254 Cancer la sâni (am primit o întreagă serie de mărturii despre vindecarea cancerului la sâni) Am avut un nodul mare la sânul stâng. Alimentaţia vegetariană nu m-a ajutat. care a înghiţit ani de zile medicamente prescrise de doctor pentru angina pectorală a văzut că. de care suferisem de ani întregi. pe care o am de zeci de ani şi care adesea mă paraliza trei zile pe săptămână a dispărut ca prin minune datorită cărţii dumneavoastră. datorită cărţii dumneavoastră m-am vindecat în timp scurt de prostată. mi-am luat ochelari mai slabi. Au dispărut şi durerile din zona şalelor şi a gâtului. oboseala „paralizantă". BRD. mi-a dispărut sângerarea gingiilor. Eram tocmai pe punctul de a mă hotărî să mă operez de prostată. Amândoi am descoperit că. D. De 6 săptămâni mănânc . B. După cinci luni mi-au dispărut durerile de artroză la genunchiul stâng. după 14 zile.. cărticica dumneavoastră Hrana vie -o speranţă pentru fiecare.

De atunci am rămas la credinţa biblică. Şchiopătam foarte tare şi eram aproape disperat din cauza durerilor. prin Dumnezeu. iar în trei săptămâni eram vindecat. Astfel 1-am descoperit pe Iacob 5. Oliervaz BRD. 14.crudităţi după reţetele dumneavoastră. 255 am făcut-o din credinţă. După ce am mâncat trei luni în modul indicat de dumneavoastră. W. Cât de fericit am fost nici nu vă puteti închipui. Atunci mi-a venit în ajutor credinţa religioasă. deci. la credinţa biblică. A. Cred textual ce spune Biblia. m-am dus la control. Mă simt iarăşi bine. Prin această boală am ajuns. cu spatele încovoiat. starea mea s-a înrăutăţit. Datorită consultării unui practician de chiromanţie. fapte despre care există multe cărţi. Există o boală care poate provoca dureri şi mai mari. Pfaffenhausen (Z(iricli). M. De atunci pot să fiu alături de oricine aflat în suferinţă. iar Isus Hristos mi-a rămas credincios. mai era si faptul că mă ridicam greu. Aproape nu mai puteam să dorm.neuroza. în acea vreme. atunci eşti cel mai aproape de disperare. căci Biblia spune: „Prin rănile lui m-am tămăduit eu". Aş vrea să-i ajut pe toţi. chiar dacă nu. Leucemie Păcat că nu mi-a căzut în mâini mai devreme cărticica dumneavoastră. chiar dacă am vrut. În trei săptămâni boala mi-a dispărut. D. provocată de dureri la încheieturi. Şi pe aceasta am trăit-o. Nu mai rămăsese nici urmă de leucemie. Sciatică (mărturia editorului) Când aveam cam 55 ani. iar sânul şi-a revenit şi nu mai am dureri. Durerile psihice sunt cele mai rele. Mulţi trăiesc împlinirea rugăciunilor şi chiar vindecarea în urma rugăciunilor. pentru că hrana negătită este încă puţin cunoscută şi pentru că mulţi nu s-au vindecat prin rugăciune. Nervul sciatic era blocat. Nici până astăzi nu îmi este clar ce m-a ajutat : rugăciunea sau crudităţile. dorim ca prin cartea noastră să facem mai cunoscută şi această . Pentru că vindecarea prin hrana nestricată. Este o boală psiho-nervoasă . Fără el viaţa nu ar avea valoare. m-a chinuit o jumătate de an o sciatică foarte puternică. Diagnosticul a fost: sânge complet schimbat. Pe lângă alimentaţia greşită. Bazându-mă pe aceste cuvinte am început iarăşi să lucrez şi. Era şi timpul să fac cunoştinţă cu crudităţile şi să mă transform radical.

toate. chiar dacă nu suntem. Moise l. Expresia că o boală ar fi urmarea unui păcat. ci. în numele lui Dumnezeu. poate fi înţeleasă şi aşa. Vindecarea noastră este voinţa lui Dumnezeu. care. Boala a venit prin neascultarea omului. pentru mulţi e o umilire. cum mâncăm. O argumentare completă asupra alimentaţiei naturiste • Crudităţile previn îmbolnăvirea organismului. ci unul trupesc. Mai este de amintit şi faptul că o boală vindecată revine cu siguranţă dacă nu a fost înlăturată cauza. Surse de informaţie: „Sănătate din grădina de cameră" „Lăstari şi germeni" de Rose-Marie.chiar dacă suntem credincioşi. de atunci de când a fost încălcată prima poruncă privitoare la mâncare (1. Trebuie să ţineţi cont şi de broşurica galbenă cu peste 100 de mărturii de vindecare „Şi pentru tine.posibilitate de vindecare. datorită hranei naturale. nu unul moral. când şi cât? • Sănătate în alte 150 de reţete de mâncăruri vegetale • Legume şi . Acum avem posibilitatea să deţinem iar această lege şi să devenim iarăşi sănătoşi sau să ne putem lupta cu boala. care au avut succes. Multe mulţumiri pentru acestea. 29). Aceasta nu este nici un fel de concurenţă la vindecarea prin credinţă. în urma unui concurs. sănătatea". în 95% din cazuri este alimentaţia greşită . vindecă numeroase maladii. inclusiv cancerul • 100 de reţete infailibile de hrană vie • Ce mâncăm. aşa spune Biblia foarte clar în a treia epistolă a lui Ioan. apărută la Heyne-Verlag Unele dintre reţete le-am primit de la clienţii noştri. Chiar şi alimentaţia incorectă poate fi considerată un păcat.

mirodenii extrem de utile într-o „grădină de cameră" • Zveltă şi atractivă pentru alesul tău • Puternic şi potent pentru aleasa ta o speranţă pentru fiecare .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->