ERNST GUNTER

HRANA VIE
O SPERANŢĂ PENTRU FIECARE
Versiunea în limba română DOINA BRINDU si MIRELA MATEI

CARTEA ÎNTÂI

HRANA VIE
O speranţă pentru fiecare

INTRODUCERE

„Eu, ca medic, socotesc fundamental ca dietoterapia să fie şi să rămână temelia tuturor eforturilor făcute spre tămăduire." Dr. med. Gerson
Lucrarea de faţă este rodul unor îndelungate studii şi cercetări în domeniul terapeuticii. Oare de ce atât de mulţi oameni suferă şi sunt bolnavi în timp ce animalele fie în libertate, fie cele din grădinile zoologice, a căror hrană nu este constituită din alimente nici fierte, nici modificate printr-un anume proces de fabricare, rămân, ca să spunem aşa, cu totul ferite de orice boală ? Autorul, trăind mai mult de un deceniu în America, a preluat şi a prezentat mai cu seamă realizările cercetărilor de pionierat, referitoare Ia o alimentaţie sănătoasă, efectuate în SUA, la care a adăugat propriile-i experienţe, experienţe făcute însă numai pe sine însuşi. Rezultatul a fost atât de uimitor, încât a hotărât că nu se putea să-l ţină numai pentru sine. Desigur, cărţile referitoare la o alimentaţie sănătoasă nu lipsesc. Lucrarea noastră are însă ceva deosebit, deoarece prezintă ceva cu totul nou, şi anume, exact acele cunoştinţe ce au fost, în general, ascunse marelui public. Dorim din tot sufletul să deschidem ochii cititorului asupra adevăratei cauze a majorităţii suferinţelor sale pentru a-i fi astfel într-adevăr ajutor. Ne-am gândit, totodată, şi la situaţia unui om grav bolnav. Ce nu ar face el numai să fie scăpat de suferinţă? Abia acum îşi va da seama cât de înţelept ar fi fost dacă în zilele sale bune, când era încă sănătos, s-ar fi interesat de această nepreţuită "hrană vie". Cele spuse fiind succint prezentate, nu se poate pricepe imediat, totul, de la început, mai cu seama după o primă lectură. De aceea şi cel sănătos şi cel bolnav trebuie sa studieze, să citească de mai multe ori această carte, să se pătrundă „de înţelesurile ei", ca să fie ferit de suferinţele de mai târziu. Unde adevăruri mai importante au fost evidenţiate prin raportarea lor la cauze concrete ERNEST GUNTER

SA ÎNCEPEM CU CÂTEVA MĂRTURII...
Pentru început, iată, pe scurt, câteva dovezi de la foşti bolnavi care, pentru însănătoşirea lor, au urmat recomandările terapeutice prezentate în carte, bolnavi pe care autorul nu i-a cunoscut si nici nu i-a văzut vreodată. Originalele scrisorilor pot fi puse la dispoziţia oricărui cititor, adresele persoanelor de mai jos pot fi si ele verificate. - Dna A. O. din K.: „Eram foarte rău bolnavă de nervi, de inimă si de stomac, iar medicii nu mă mai puteau ajuta în nici un fel. După ce am citit cartea dumneavoastră, am început să pun în practică cele scrise în ea, deşi la început aveam puţine speranţe de reuşită. Chiar după o săptămână am început să dorm mai bine si, în prezent, mă simt foarte bine. Sunt mamă a patru copii, si acum sunt din nou în stare să mă ocup de ei." - Dl J. M. din G.: „Am suferit de artroză acută (înţepenirea încheieturilor). Mă aflam la un pas de o operaţie la nivelul articulaţiei coxo-femurale (la încheietura şoldului). Încurajat de afirmaţiile unei persoane ce avusese aceeaşi boală, m-am hotărât pentru dietoterapie. În fiecare lună mă simţeam mai bine şi astăzi sunt sănătos. Acum mă pot din nou încumeta să urc munţii". - Dl H. S. din B.: „Zăceam în secţia de bolnavi incurabili a clinicii universitare, îmi curgea sânge pe gură, din ochi, din nas şi urechi, eram în pericol să mă sufoc, atât de compacte erau nodozităţile limfatice provocate de cele 500 000 de leucocite. Am părăsit spitalul şi, în şase luni, am fost vindecat de această grozavă leucemie, mâncând doar legume şi fructe crude." - Dl G. din D.: „... sufeream tot mai rău de reumatism, acum e ca şi cum n-am fost niciodată bolnav". - Dna H. K. din A.: „În cazul hemoragiei uterine şi a cancerului la piele de care sufeream a fost o experienţă reuşită uti lizarea acestui gen de alimentaţie; acum sunt sănătoasă." - Dna E. F. din B. - „Suferinţa mea s-a ameliorat simţitor" (artrită). - Dl E. W. din Z.: „La 50 de ani m-am îmbolnăvit de cancer intestinal. Diagnosticul medicilor a fost de ulcer intestinal avan-

Z. a încetat cu totul." ." .sat. din F. încât nu am mai vrut să renunţ la ea. nu puteam face genoflexiuni. mai bine să schimb total alimentaţia. în loc să fac operaţia. R.Dl H." – Şi cu astfel de mărturisiri vă veţi mai întâlni la sfârşitul cărţii. . Reţetele sunt alcătuite pe baza principiului terapeutic aplicat de medicul grec Hipocrate.Dl -M.din G.. somnul meu s-a îmbunătăţit simţitor.: „Articulaţia genunchiului scârţâia. altfel ar fi.. Dorim să oferim stimaţilor noştri cititori posibilitatea de a folosi cura de vindecare si prevenire a bolilor chiar din primele pagini ale cărţii. nu mă mai simt obosită peste zi şi nu m-aş mai întoarce la vechea alimentaţie. din A." .. Hemoragia intestinală s-a diminuat treptat şi.Dna C. considerat şi astăzi în cercurile medicale ca unul din cei mai renumiţi medici ai tuturor timpurilor... De atunci s-au scurs 40 de ani fără ca să mai fiu vreodată bolnav.. G. Astăzi am 91 de ani şi nici una din neplăcerile bătrâneţii. Ar fi interesant să lac o radiografie a piciorului în zona genunchiului şi apoi să comparăm filmele. Hrana dătătoare de sănătate mi-a priit atât de bine. Dictonul lui era : „Alimentele voastre să fie medicamente şi medicamentele voastre să fie alimente.. cum ar fi slăbirea vederii sau orice altceva. ea este vindecată. astăzi fac şapte genoflexiuni fără să se audă scârţâitul. operaţia trebuia făcută imediat. În această situaţie am început să studiez cărţi în care erau prezentate tratamente naturiste si astfel m-am hotărât ca. nu s-au ivit încă.din Z. după trei luni.: „Simt că am mai multă putere de muncă decât înainte." . însoţită totodată de diferite sugestii şi de peste 100 de reţete „culinare".Dna H. de aceea vom începe printr-o expunere amănunţită a etapelor ei. M. nu m-am simţit niciodată atât de bine înainte.: „.: „În ceea ce priveşte afecţiunea intestinală. Era vorba de un ulcer duodenal". fost prea târziu..

o jumătate de an sau chiar un an întreg. orice medic poate recomanda metoda lui Hipocrate: ea este inofensivă. chiar în condiţii de muncă grea. Secretul puterii vindecătoare este în viaţa pe care o primim prin consumul de crudităţi. după experienţa noastră de astăzi. chiar de la începerea curei. să elimine surplusul de acizi si să-i redea forţă vitală. dispar depozitele de grăsimi care nu sunt necesare. un scurt timp de adaptare). poate fi folosită fără teamă de urmări nocive şi fără ca să vină în conflict cu indicaţiile medicinei clasice. Se împuşcă astfel doi iepuri dintr-un foc: pe de o parte. De aceea. fie pentru prevenire. K) Pentru a se putea începe cura este nevoie de următoarele alimente : Câte 1/2 sau 1 kg seminţe (cu putere de germinare) . Secretul acestei metode constă în aceea că o cură de vindecare trebuie să fie ţinută cu stricteţe timp îndelungat. Rezistenţa şi puterea cresc. Chiar după douătrei săptămâni vom simţi că am scăpat de oboseală şi. se consumă alimente plăcute la gust şi aromate (este necesar. spre surpriza noastră . desigur. şase-opt săptămâni. sunt tot atât de bune şi pentru cei sănătoşi. fie pentru vindecare. care aveau să cureţe organismul. Deoarece aceste alimente cu puteri vindecătoare au totodată şi un gust excepţional. o alimentaţie alcătuiă din crudităţi deosebit de judicios alese. atât celor sănătoşi cât şi celor bolnavi. totodată. dar metoda lui Hipocrate are avantajul că acţionează sigur şi. el recomanda.În consecinţă. iar setea generată de efort este mult diminuată. Alimentele crude hrănesc şi vindecă totodată. iar la CANCER şi DIABET. Medicii din zilele noastre vor să obţină cât mai rapid vindecarea. boala nu mai evoluează. iar pe de altă parte ne apără de răceli şi chiar de alte boli grave.

de ovăz. Reţetă pentru micul dejun zilnic După cum aminteam mai sus.. ulei de floarea-soarelui. (n. seminţe de floarea-soarelui decorticate. din care se ia regulat. înainte de masă. drojdie de bere. seminţe de dovleac. cimbru. Pentru măcinarea şi fărâmiţarea combinaţiilor ce alcătuiesc unele feluri de mâncare se foloseşte o râşniţă de cafea de mare turaţie. insecticide etc. conform învăţăturii lui Hipocrate. La cură se cere neapărat usturoi. Fie aceste plante le vom cultiva. frunză de cârciumăreasă. pătlagină. frunze de coacăze. erbicide. o linguriţă seminţe de in fărâmiţate (a . Ingredientele pentru o persoană: 1-2 linguri de praf de plante. morcovi şi alte zarzavaturi. Plantele necesare sunt: salvie.). în fiecare dimineaţă. in. zarzavaturile noastre au valoarea unor plante medicinale şi plantele noastre medicinale au valoarea zarzavaturilor. fie un căţel. trad. mei — dacă este posibil nedecorticat . câte o parte* din fiecare. din care vom pune. hrişcă. Din ele preparăm. diferite soiuri de nuci. peliniţă. 11 amestecul respectiv. boabe de ienupăr. peslicide. frunze de izma pădurii. toate presate la rece. anason. de măsline sau de in. şi câte o jumătate parte din: pelin şi coada şoricelului. le vom culege şi le vom usca noi înşine. În acest scop plantele trebuie pulverizate (făcute praf) cu ajutorul unor râşniţe de cafea. în *Cultivate fără adaosuri de îngrăşăminte. sare de mare. tot felul de mirodenii. chiar şi sub formă de capsule (fără miros). fie le cumpărăm de la plafar. amestecul respectiv pentru micul nostru dejun. rădăcinoase şi verdeţuri cât se poate mai pure biologic *. fie o capsulă (bolnavii vor lua câte două). grâu.

se folosi râşniţa amintită). Reţetă pentru micul dejun (variantă) 2 linguri de brânză de vaci slabă si l lingură de ulei — foarte bine omogenizate. Apoi un fruct sau câteva boabe de strugure sau zmeură şi 1-2 linguri de nuci mărunţite.. grâul. o lingură hrişcă sau seminţe de floarea-soarelui (unele adaosuri trebuie fărâmiţate şi puse la muiat de seara ca. Cine are prea puţin timp dimineaţa pentru a o mesteca bine. . apoi un morcov mic (cca 50 g) răzuit foarte mărunt. de ex. ce variază în funcţie de cât de multă pulbere vrem să preparăm : o lingură. Când se alternează şi cu alte reţete. zdrobită. 1 banană răscoaptă. 2 linguri ulei de măsline. o lingură de drojdie de bere. apă călduţă cu miere sau într-o altă băutură (vezi reţetele de băuturi). *Cantitate arbitrară. două etc. pulberea de plante se poate lua în lapte crud. mai ales pentru cei fără dinţi). trad. Întregul amestec se freacă bine şi se condimentează cu sare de mare. Pulberea de plante medicinale se poate înlocui cu praf de mirodenii. o lingură tarate de grâu.). Celor bolnavi le este imperios recomandată înaintea fiecărei mese. (n. Preparatul este înadins uscat pentru ca să poată fi bine mestecat şi insalivat (după aceea se bea ceva). 2 linguri de grâu proaspăt măcinat. 12 l kg de seminţe de in măcinate — puţin suc de portocale sau lămâie. ia o parte din pulbere într-un vas şi o consumă într-o pauză de lucru sau la masa de prânz. 1-2 linguri ceapă.În loc de ceapă se poate folosi o banană pisată. iar cei sănătoşi sunt sfătuiţi s-o folosească.

presate la rece. cu adaosuri de miez de nucă.Masa de prânz Aperitiv: un amestec bogat de diferite soiuri de salate. muştar. Amestecul de legume se îngroaşă cu tărâţe şi germeni de grâu. peperoni etc. mirodenii. banane etc. puţină uruială de mei. În caz de balonare se va mânca mai puţin (vezi cap. după reţetele noastre speciale sau lapte nefiert (vezi şi reţeta „fulgi uscaţi"). Amestecul se garniseşte cu felii de banane. este preparată din zarzavaturi tocate cu mixerul (descrisă în reţete). sare de mare. o lingură miez de nucă (alune). drojdie de bere. ceapă. fulgi de cartofi: un cartof crud. Vindecarea constipaţiei). 13 Desert: „prăjituri" fără cuptor. pisată dinainte. Desert: lapte crud. cu coajă. Masa de seară. amestecate cu hrean ras. o lingură ulei. O altă masă de prânz foarte sănătoasă. ori de floarea-soarelui. nuci). indicată îndeosebi pentru cei fără dinţi. Se adaugă 1-2 mere rase. cea obişnuită de zi cu . Uruiala poate fi amestecată şi cu mere rase. stafide şi smântână. o linguriţă lămâie. pepene sau roşii. zilnică Pentru o persoană. eliminând ingredientele picante. răzuit mărunt. Se amestecă îndată cu o banană coaptă foarte bine. o lingură tărâţe. Se garniseşte cu sâmburi graşi (alune. Mâncarea principală: 1-3 linguri uruială de ovăz si mei înmuiate în apă. Alimentaţia dumneavoastră. ulei de in sau de măsline.

obţinute din două părţi varză şi o parte cartofi. Gerson. câte o jumătate de pahar. pe zi. neutraliza şi favoriza eliminarea acizilor depozitaţi si a reziduurilor din artere. din auricule şi creier. Apare o hiperaciditate constantă. în nici un caz conservate. astfel că acest surplus devine cauza principală a tuturor bolilor. care a vindecat deja (se poate dovedi) sute de bolnavi de cancer. Eventual se pot face clisme. Singura hrană aproape total lipsită de acizi ce poate. în loc de 20%. la sfârşitul cărţii. nocivă pentru corpul uman. se bea. cam până la 80% substanţe acide. este reprezentată de zarzavaturile crude (nefierte) (amănunte în cap. .zi. nu dădea nimic altceva celor grav bolnavi decât 10 pahare de suc de morcovi. Bolnavii cu afecţiuni gastro-intestinale încep direct tratamentul printr-o cură de sucuri de zarzavaturi proaspete presate. din jumătate în jumătate de oră. instrucţiuni speciale. Bolnavii în stare foarte gravă trebuie să fie trataţi şi hrăniţi cu deosebită grijă: referitor la aceasta găsiţi. în consecinţă. Aciditatea). Medicul american Dr. prin descompunerea produselor alimentare în organism. procent care ar fi adecvat posibilităţilor de neutralizare prin metabolism. pune în libertate.

afecţiuni gastrice şi intestinale. aşa încât cicatricea ajunsese de aproape 50 cm lungime. boli de inimă. Global. calculi biliari. iau naştere mai ales prin intermediul alimentaţiei şi pot fi vindecate tot numai pe calea unei alimentaţii corecte.HRANA VIE — O SPERANŢA PENTRU VINDECAREA CANCERULUI Bolile de care suferă omul. în vârstă de 40 de ani. în care mai erau încă 15 canceroşi incurabili — după cum am auzit mai târziu. cât si conturarea unor speranţe pentru acei bolnavi ce au fost „abandonaţi" de medici. diabet. Rusch În ultimii ani s-au obţinut mari succese terapeutice folosindu-se o alimentaţie bazată pe produse neprelucrate termic. Voi prezenta mai jos cazul unui bolnav de cancer (din America) operat. a părăsit salonul de muribunzi. nici unul din ei nu a mai rămas în viaţă cu tot tratamentul aplicat. suferea de un cancer al pielii. rezultatele certifică atât posibilităţile de prevenire a apariţiei bolilor la oamenii sănătoşi. scleroză multiplă si alte boli. şi ajunsese să zacă aşteptându-şi moartea. I. în final. Absolut întâmplător i-a căzut în mână o carte despre post şi vindecare prin regim alimentar. boli de piele. artrită. cazuri de tuberculoză. Dl R. urmare a civilizaţiei. care mi-a făcut o deosebită impresie în timpul şederii mele de câţiva ani acolo. Fusese de mai multe ori operat pe partea anterioară a trunchiului. După cum ne-a re15 . Deoarece. medicii nu s-au mai interesat de el. fără nădejde. lipsa toxinelor a rezolvat cazuri de cancer. prostată.P. F. Dr. Cheatham.

Florida. (Mărturia sa poate fi obţinută dacă i se scrie. a ales alimentaţia de crudităţi pentru a se vindeca. „surogate de tratament". mi-am recăpătat puterile. Cristine Nolfi. pe adresa: R. iar tumora ajunsese deja de mărimea unui ou de găină. Deoarece. Cheatham Changri. era convinsă că razele şi operaţiile erau doar o soluţie de compromis. ca medic. Astăzi conduce în Florida un mare sanatoriu. în care tratamentul este bazat pe regim alimentar şi post. fosta bolnavă a adăugat la regimul său naturist 40% fierturi. Ea scrie următoarele: „A trebuit să dovedesc cu riscul propriei mele vieţi ce poate realiza o hrană alcătuită din crudităţi în proporţie de 100%. La Health Resort Springs 33923.J. având ca efect cel mult o amânare a evoluţiei bolii. În primele două luni nodului de la piept nu s-a micşorat. nodulul a reapărut.) O altă vindecare a unui caz de cancer. După un regim de repaos alimentar alternat cu cure de sucuri proaspete şi crudităţi. după aceea au apărut însă primele semne de ameliorare. în cartea sa. Experienţa mea în alimentaţia cu crudităţi. refacerea mea era vădită si mă simţeam atât de bine cum de mulţi ani nu mai fusesem. USA. Acest medic suferea de un cancer mamar. Nodulul s-a micşorat. care poate convinge pe orice cititor sincer interesat de acţiunea tămăduitoare a crudităţilor. De data aceasta a început un regim strict de crudităţi şi tumora a dispărut pentru a doua oară.latat el. s-a vindecat. Mulţumită acestei experienţe a ajuns la convingerea că crudităţile ar putea tot aşa de bine să vindece orice altă boală." După însănătoşirea ei deplină. Dna Dr. Spre marea ei uimire. Şi-a deschis un sanatoriu na- . este prezentată de mărturia unui medic danez. în limba engleză. a citit ulterior mai multe asemenea lucrări.

astfel vedem că prin alimentele noastre pe care le-am consumat fierte. deci. Din aceste exemple trebuie să înţelegem că o hrană.. Trebuie să urmăm." Atât de la Dr. poate împiedica vindecarea. Datorită marilor ei succese a devenit cunoscută în toată Europa. deci prin hrană vie. sângele nostru este puternic otrăvit. că în alimentaţia crudă trebuie să existe o taină a sănătăţii. Rezultă. În general. si anume." „Nu se poate vorbi de un compromis atunci când este vorba de viaţă şi sănătate." „.16 turist (cu hrană de crudităţi). în care toţi pacienţii erau trataţi cu alimente 100% crude. pe care vrem să o descoperim în cele ce urmează. Nolfi... aşa cum este cazul în regimul vegetarian (fără carne). în timpul unei alimentaţii curat naturale (crude) te simţi mai bine ca niciodată." „În timpul acestui regim se pot efectua munci fizice grele? Desigur! Mai mult decât în cadrul oricând alt tip de regim.. Dăm mai jos câteva citate din lucrările ei: ". o alimentaţie formată cu desăvârşire din crudităţi.." „ În timp ce hrana moartă (fiartă) impurifică sângele şi totodată otrăveşte şi slăbeşte organismul. În cazul în care se urmăreşte scăderea în greutate (pentru obezi) utilizarea unei alimentaţii formată integral din crudităţi elimină obişnuita senzaţie de foame. prin crudităţi.. în care alimentele sunt chiar şi numai mai puţin fierte. Nu se mai foloseau deloc medicamente. singurul drum corect. Am putea prezenta încă multe alte cazuri de vin- . deci. aceste otrăvuri sunt dizolvate si eliminate.

a. pentru vitamine. fiind deci şi materia vie din alimentele noastre (asta atâta timp cât nu sunt distruse prin fierbere) (Journal of the American Association for Medical Physical Research din 15 aprilie 1940). cum făcuse. aşa că ar trebui să ne întrebăm de ce această cale ieftină şi simplă. De ce? Este limpede : enzimele sunt purtătorii de viaţă ce sunt găsiţi numai în hrana nefiartă l Ele nu pot fi fabricate şi. ca urmare. Dacă bolnavii. cercetătorul american Edward Howell a făcut.). a dovedit că ele sunt purtătorii vieţii din orice organism viu.decări extraordinare prin folosirea doar de crudităţi. în acelaşi domeniu. prin alimentaţia cu crudităţi. Au fost cunoscute astfel ce boli pot surveni ca urmare a distrugerii vitaminelor în alimentele fierte şi rafinate (făină albă etc. consultaţii ş. cine ar fi in- . acum 50 de ani. ştiinţa a făcut mare tamtam asupra importanţei lor. s-a descoperit ponderea vitaminelor în viaţa noastră. această metodă de vindecare şi profilaxie este 17 trecută sub tăcere de opinia publică şi de ce oamenii sunt în aşa hal înşelaţi. o şi mai mare descoperire: cercetând substanţele vitale propriu-zise şi anume. ENZIMELE. la vremea lor. Este uimitor cum de ştiinţa nu a preţuit corespunzător această descoperire extraordinară şi cum de nu s-a făcut nici un fel de „publicitate" în favoarea enzimelor. nu pot constitui o „afacere". De ce o asemenea propagandă? Pentru că era posibil ca vitaminele să fie preparate industrial şi să se poată face astfel afaceri! În anul 1940. pot fi vindecaţi fără să mai dea bani pe medicamente. omul oricum trebuie să mănânce). păcăliţi în această privinţă ? Când. (de mâncat.

fiind seceraţi de aceleaşi maladii ca şi pacienţii lor. Cărţi ca Rapoarte referitoare la 50 de cazuri de cancer vindecate. În ciuda tuturor cunoştinţelor si experienţelor ştiinţifice. care vrem să fim şi să rămânem sănătoşi. marea 18 masă a populaţiei a fost lăsată. au fost urmăriţi. . adevăraţi pionieri în slujba sănătăţii. până acum. sunt trecute sub tăcere. hărţuiţi şi combătuţi fără milă de marea majoritate a medicilor şi a celor din industria chimică. la fel cum s-a procedat şi cu pionierii agriculturii ecologice (neotrăvite). într-o totală ignoranţă. dar care nu au fost realizate prin metode chimice. Tot ceea ce este în legătură cu alimentaţia bazată doar pe crudităţi este luat în derâdere de mulţi oameni de ştiinţă şi medici şi chiar înfierat. cancerul şi altele. căreia i-au fost alocate sute de milioane de dolari.teresat să popularizeze o atare realitate? În otice caz. Şi atunci. par nici măcar să nu fie băgate în seamă de aşa-numita „cercetare a cancerului". a individului şi chiar a lor proprie. Ceea ce s-a dovedit neinteresant pentru ştiinţă şi industrie. fie de cel din urmă cetăţean. Gerson (a cărui metodă este bazată pe alimentaţia cu crudităţi). de Dr. cât şi cele obţinute în tratarea altor boli. Lăcomia de bani şi dividende sporite are adesea o mai mare pondere decât interesul pentru sănătatea oamenilor. farmaceutică sau alimentară! Şi medicii? Cei mai mulţi din ei nu ştiu nimic despre imensa valoare de vindecare a crudităţilor. nu ar face-o industria chimică. Marii medici naturişti. care au avut realizări esenţiale pentru omenire. este însă foarte important pentru noi. fie că este vorba de înalţi legiuitori — care ar fi primii îndreptăţiţi să ia măsuri pentru o reformă alimentară —. Atât succesele în tratarea bolilor incurabile. cum ar fi infarctul miocardic. nu este de mirare că mulţi din ei cad victime aceloraşi boli de nutriţie.

clădesc organele acesteia şi le menţin într-o permanentă activitate. se strecoară de multe ori şi înşelătoria. Nu există nici o diviziune celulară. în fond. deoarece legile fireşti ale naturii pot fi încălcate şi în alt fel. Există nenumărate tipuri de enzime. şi în ce constau funcţiile lor ? Este vorba de nişte fermenţi specifici. totodată. de la cel mai mare la cel mai mic. Se 19 remarcă însă cu uşurinţă că nu toate suferinţele sunt provocate de o alimentaţie necorespunzătoare. urmând atare practici. Dar chiar în aceste cazuri unde este vorba. în reas-ar putea preveni multe maladii şi neajunsuri. sub acoperirea conceptului de „medicină naturistă". Cine doreşte lămuriri în această privinţă se poate documenta din lucrările lui Hans Schwendimann. de fapt. nici o creştere sau perpetuare fără prezenţa enzimelor. În această privinţă dau dreptate medicilor atunci când atrag atenţia asupra practicilor oculte — „Biblia" acestor „metode de mântuire" propovăduind constrângeri şi renunţări deosebit de dure —. în ospicii sau au recurs la sinucidere. Din păcate. ei conţin scânteia vieţii şi întreţin viaţa vegetativă (de relaţie) în celulele plantelor şi animalelor. influenţări spirituale ce pot avea urmări negative pentru psihic.Aproape toţi. S-a creat convingerea că bolile sunt un dat al sorţii. Astfel se face că unele persoane insuficient informate au ajuns. Acestea sunt administratorii şi . acestea fiind. nu numai că ele sunt caracteristice oricărei specii de plante şi animale ci imprimă. se pare. de cauze psihice. particularitatea ei specifică. sunt condamnaţi să se zbată într-o suferinţă continuă. Să ne întoarcem la enzime. oricărei fiinţe. lipsa de crudităţi are şi ea partea ei de vină. ce favorizează apariţia unei anume boli. Ce sunt ele.

ca şi cum ar putea gândi. ele trebuie procurate din afară.executorii pe care natura i-a pus în orice creaţie vie. Ceea ce ele realizează în interiorul organismului nostru constituie cea mai mare minune a lumii vii. cel parcurs de celulele propriului nostru corp. Sunt infinit mai importante decât vitaminele. În corpul uman există două tipuri de enzime. De aici ne putem da seama de enorma însemnătate a enzimelor pentru sănătatea noastră. care exercită mai curând funcţia de substanţe ajutătoare ale enzimelor şi de „curieri" ai acestora. Celelalte. al animalelor şi plantelor. Pătrunderea enzimelor în celulele noastre şi mai apoi legătura ce se formează între ele poale fi comparată cu o exogamie — . ne sunt acum oferite nouă — ele fiind constituenţi indisolubili ai componentelor alimentaţiei de crudităţi — şi vor intra într-un alt ciclu de activităţi. Pentru ca să înţeleagă prezentarea ce urmează asupra formării cancerului. îndeosebi. realizează metabolismul celular. gata să încolţească. Dintr-o categorie fac parte aşa-numiţii fermenţi (enzime endogene). exogene. corpul nostru nu poate produce enzimele eterogene. Această rânduială înţeleaptă constituie o lege a naturii. Ele dirijează procesele chimice în fiecare organ al omului. enzimele propriu-zise. într-o legumă sau într-un fruct. Acestea produc în organism acţiunile sus-amintite şi. Ei sunt secretaţi de glandele digestive şi reglementează digestia. este necesar ca cititorul să 20 cunoască mai bine deosebita importanţă a funcţiilor enzimelor. ca şi vitaminele. Spre deosebire de fermenţii digestivi. Toate puterile şi frumuseţile pe care enzimele le-au depus într-o plantă tânără. pe care organismul şi-i poate fabrica singur. După cum arată şi prefixul „EX". sunt cele care ne interesează. printr-o anume alimentaţie.

enzimele se îngrijesc ca sângele să fie purificat de toxine. În glande. ca urmare. am putea spune spiriduşi inteligenţi. Cu cât alimentaţia noastră conţine mai multe enzime „proaspete". curăţirea sângelui şi a ţesuturilor de tot felul de substanţe reziduale etc. Şi totul contribuie la vindecarea artritei (una din bolile ce produc cele mai mari depozitări de săruri). o mai bună reglare a greutăţii corporale. Dacă enzimele pot să vindece şi să cureţe (să elimine toxinele). Iar exemple de aceeaşi natură pot fi găsite la infinit. controlând toate funcţiile corpului. Aceşti operatori vii. De aici rezultă că îndeosebi persoanele mai în vârstă au nevoie de o alimentaţie bogată în enzime.intrarea într-o familie prin căsătorie. în rinichi şi glandele pielii. cu atât mai uşor pot să ne ferească de toate aceste suferinţe. mai mari sau mai mici. cu atât mai multe sunt izvoarele de viaţă ce se revarsă în corp şi din care se pot forma tot mai multe celule tinere. arterosclerozei. mai ales la o vârstă mai înaintată care. de exemplu. Prin îmbătrânire numărul lor scade şi. o dată cu ele scade şi puterea de viaţă. conduc cu îndemânare producerea de hormoni. Cu cât omul este mai tânăr. Ele ajung apoi stăpâne în „casă" şi asigură existenţa şi înmulţirea celulelor. o mai bună funcţionare a glandelor şi. cu atât organismul este mai bogat în enzime. o creştere a imunităţii împotriva bolilor. Ceea ce înseamnă un surplus de energie şi mai multă rezistenţă. 21 în ficat funcţionează ca nişte chimişti inteligenţi. Numai aşa . acţionează ca nişte adevăraţi mecanici. a cancerului şi a o serie întreagă de alte afecţiuni. calculilor biliari. este însoţită de tot felul de neputinţe. bolilor de inimă. de regulă. Înseamnă frumuseţe.

laptele crud. constituie o lege a naturii. anghina pectorală şi împiedică infarctul miocardic. zaravatul fraged. ca urmare a lipsei en- .vor fi ferite de oboseala şi neplăcerile bătrâneţii. ca o taină în faţa căreia omul trebuie să-şi recunoască neputinţa. pielea redevine elastică. Am mai arătat că aprovizionarea celulelor corpului cu enzime exogene. 22 o orânduială înţeleaptă. În acelaşi fel crudităţile vindecă hipertensiunea. nou-născutul având nevoie de o cantitate suplimentară de forţă şi energie faţă de pruncul ce va deveni. De aici. Alimentaţia vie (crudităţile) constituie şi cel mai bun tratament de înfrumuseţare. Laptele matern din primele zile conţine de cinci ori mai multe enzime decât laptele de mai târziu. pasteurizare sau prin alte procedee întâlnite în industria alimentară nu reprezintă o ignorare a legilor naturii. iar formarea ridurilor se opreşte. Pierderea cea mai importantă. Cele mai mici şi superficiale vase de sânge ale corpului sunt curăţate de depozite fiind mai bine irigate. Se accelerează reînnoirea celulelor. sucurile de zarzavat. chiar şi în ceea ce priveşte activitatea sexuală. mai ales. nerespectarea lor. înfăţişarea proaspătă. ce poate fi echivalată cu o micşorare a vârstei biologice cu până la 20 de ani de viaţă. din alimente. Apoi se reglementează activitatea glandulară înlăturându-se pericolul obezităţii sau slăbiciunii. embrionii de seminţe — obţinuţi prin încolţire şi. tinerească. gălbenuşul de ou. Cel care foloseşte regimul natural de crudităţi trăieşte o întinerire treptată. Crudităţile cele mai bogate în enzime sunt: germenii de grâu — partea germinativă a bobului. În descrierea noastră am prezentat funcţia enzimelor ca pe o adevărată minune. Aşa că lăsăm pe seama cititorului să decidă dacă distrugerea acestor enzime prin fierbere.

se instalează tot felul de boli perfide. La ameliorarea demineralizării contribuie întinâi laptele nefiert. este favorizată apariţia oricăror maladii. pe de o parte. ascunse. bogat în calciu şi crudităţile. fierul şi altele. urmări ale acestei deficienţe. astfel. ca: vulpea. Alimentaţia naturală nu generează deci carii dentare şi. în timp ce la craniile animalelor sălbatice. nici multe alte boli distrofice ca: artroza. foarte mulţi dinţi cariaţi. bursucul jderul nu s-au constatat astfel de probleme deoarece ele nu au fost hrănite cu mâncare gătită. Este un adevăr confirmat şi de următorul fapt: La grădina zoologică din Schaffhausen s-au găsit. la craniile de câini şi pisici. o optime din copiii înscrişi la o şcoală dintr-uri oraş din Elveţia aveau deviaţii ale coloanei vertebrale. rezultând compresiunea nervilor. calciul. dar ceea ce se pierde sunt enzimele legate organic de 23 săruri. durerile în articulaţiile şoldurilor şi ale coloanei vertebrale. După cum scria un cotidian elveţian. se transformă în săruri minerale anorganice. sciatica. Sămrile minerale organice. Alimentaţia sugarilor). Expresia „ţinută defectuoasă" este greşit folosită. printre care fosforul. Oasele cedează pentru că sunt demineralizate. iar pe de altă parte. Deficienţa structurii osoase se instalează de cele mai multe ori încă din perioada fragedei copilării (vezi subcap. nutritive. sărurile nu pot fi transformate şi asimilate astfel încât să fie utile. Chimiştii susţin că prin fierbere nu se distrug sărurile nutritive. . Fără enzimele corespunzătoare. potasiul. depozitându-se ca reziduuri. ele rămânând în cea mai mare parte fără valoare. o constituie deprecierea sărurilor minerale. în consecinţă. Ei au dreptate.zimelor din hrană. fiind vorba de o alimentaţie defectuoasă. Cele mai multe fracturi de oase sunt de asemenea.

ele se depun în mare parte în corp. ceea ce generează. nesănătoase sunt numai o mică parte din bolile consecutive demineralizării. Unii acizi. Paralel cu lipsa de săruri minerale. Cauza principală nu este frigul. Cauza este în realitate tot sedimentarea. sau pe un aşa-numit virus. umezeala sau curentul. urmând ca apoi să fie eliminate. boli de piele şi nenumărate alte afecţiuni. ca urmare. prin intermediul crudităţilor. pe un agent patogen. pricinuind multiple suferinţe. care se acumulează în încheieturi şi în muşchi se cristalizează. calculi biliari. o mare cantitate de deşeuri şi acizi care ajung în sânge. medicaţia şi hidroterapia (băile) nu prea sunt de mare ajutor. Pare de necrezut. Gripa constituie „o soluţie de nevoie" la care face apel natura pentru a curăţi din când . Întrucât organele de excreţie nu sunt capabile să facă faţă unui debit atât de mare de substanţe reziduale. Alte substanţe nefolositoare se depun în alte regiuni şi dau naştere la ateroscleroză. Alimentele fierte produc. Un corp curăţat de tot ceea ce nu-i este folositor. Se aruncă vina pe un germen. Oricare ar fi situaţia. o altă serie de boli. Deci merită de mii de ori măcar să încercăm schimbarea regimului. hipertensiune arterială. evoluează şi intoxicarea sângelui şi a organelor cu reziduuri.Cele câteva exemple de afecţiuni datorate unei alimentaţii deficitare. nu se îmbolnăveşte.fără de care virusul nu poate face nici un „pas" în organism. boli de inimă. ci lipsa de enzime ca urmare a unei alimentaţii deficitare. care provoacă senzaţia de oboseală şi greutate în mişcări. dar eu susţin că şi cauza tuturor bolilor infecţioase este aceeaşi: „sedimentele inutile" formate din cauza unei alimentaţii greşite. dacă nu este cunoscută şi îndepărtată cauza ce a generat această insuficienţă. consecinţa fiind apariţia reumatismului şi artritei. prin metabolizare.

să-i iubim mai mult. dar o atare recunoaştere ar constitui o catastrofă. Bolnavii constituie o necesitate vitală pentru cei sănătoşi dar. ni se răspunde. în curând nu vor mai fi oameni sănătoşi. De ce nu li se spune acelaşi lucru şi oamenilor care se îmbolnăvesc? De ce nu li se spune că milioanele donate pentru lupta împotriva cancerului ar fi putut fi mai bine folosite dacă lumea ar fi lămurită în ceea ce priveşte alimentaţia? Desigur. schimbându-şi propriul lor regim de alimentaţie. să mănânce alune prăjite? Animalelor din grădina zoologică le este interzis să mănânce alimente gătite pentru că se îmbolnăvesc. Dragostea părinţilor s-ar manifesta 25 mai bine dacă ei înşişi ar fi un exemplu bun. instituirea unei catedre naturiste a fost respinsă şi împiedicată permanent de o anumită clasă socială. De ce să-i lăsăm pe copiii noştri. pentru că boala prin însăşi natura ei obligă la nemâncare. să înfrângi temperatura pe cale artificială. în Elveţia. este de-a dreptul absurd să încerci. Faptul că astăzi cei mai mulţi medici sunt de-a dreptul „dependenţi" de „chimicale" ne îndeamnă să credem că pregătirea lor profesională este indirect impusă de industria chimică. să nu aibă nevoie de vaccinuri foarte primejdioase şi dăunătoare. deoarece marile concerne din industria chimică. Vrei să-ţi fereşti copilul de boală. Conducerea. din păcate. „Papagalul vecinului nostru nu are voie să mănânce alune prăjite pentru că se îmbolnăveşte". mi-a spus cineva. de care trebuie să avem infinit mai multă grijă. Este scandalos că până astăzi. într-o atare situaţie. . reprezentanţii poporului sunt aparent fără putere în această privinţă.în când corpul. Şi ce-ar mai putea spune un popor. atunci caută să cunoşti hrana naturală! Copiilor le plac mult crudităţile. toate fabricile de preparate alimentare şi chiar multe spitale ar trebui să-şi închidă porţile.

O inimă străină transplantată într-un corp bolnav. razele. De cele mai multe ori medicamentele. Se poate însă obiecta: cum se face că oamenii care mănâncă totul fiert reuşesc să supravieţuiască? Asta depinde. injecţiile de-a dreptul otrăvitoare. biologii au descoperit că pentru metabolizarea anumitor alimente sunt necesare enzime ce sunt legate organic de alimentul respectiv. dacă nu vrem să recunoaştem adevărata cauză a bolii. de-a lungul anilor. Iată deci de ce este o mare greşeală să tratăm numai simptomele. altele. Nu rareori este vorba de oameni ce nu au fost niciodată bolnavi. după cum vom vedea. Dar rareori un atare individ . alte tratamente şi chiar şi transplanturile de inimă. automat. plin de sedimente. preluând o parte din fermenţii digestivi. sunt de prea puţin folos. Dar dacă enzimele respective lipsesc. 26 sedimentele s-au tot depozitat. întreg corpul suferă. sau un infarct miocardic le pun capăt vieţii în floarea tinereţii. corpul ştie să se ajute singur. când una din ele va fi închisă se vor deschide. în apariţia altor boli. alături de formarea sedimentelor nocive. pentru că „murdăria" trebuie cât de cât eliminată. pentru că. de puterea de adaptare a organelor. Sănătatea lor aparentă a făcut ca situaţia lor să fie cu mult mai gravă. Există indivizi cu o ereditate deosebit de viguroasă : dacă vor mânca moderat şi vor da dovadă de cumpătare în toate pot ajunge la vârste înaintate şi cu o alimentaţie obişnuită. mai ales cei produşi de pancreas. ei nu pot înlocui decât în mică măsură procesul natural. Din păcate. Nu e rnai puţin adevărat că şi lipsa sărurilor minerale — prin fierberea alimentelor — are o parte de vină. În orice boală. va ceda în curând. De fapt. ele pot fi comparate cu nişte supape. ceea ce până la urmă a dus la deteriorarea totală a organismului.şi-aşa încercat de atât de grele suferinţe ? Mulţi oameni sunt atât de „plini de sedimente" încât deseori bolile ce le ameninţă direct viaţa.

de fapt. Fiecare tip se prezintă sub forma unei excrescenţe generate într-o anume situaţie favorizantă. greşită deoarece cauza infirmităţii nu este bătrâneţea. în caz că au pătruns în celule. mioame etc. tumori. ele sunt capabile să distrugă şi enzimele. Formarea cancerului este favorizată de acţiunea unor chimicale şi otrăvuri. Expresia „infirmităţi ale bătrâneţii" este. a căror înmulţire şi creştere haotică generează excrescenţe care se constituie în ulcere. clorul şi fluorul din apa de băut. În atare situaţii nu este de mirare că enzimele pot pierde total controlul asupra unora din celulele corpului. cancere. fără să fie vorba de existenţa unui virus cancerigen transmisibil. care începe să scape de sub control. mai ales în ceea ce priveşte mecanismul de diviziune. pentru că lipsesc enzimele vii care acţionează şi curăţă. Iau naştere astfel aşa-numitele celule „greşite''. sau cel puţin să le diminueze proprietăţile. de exemplu pesticidele.este ferit de boli şi de infirmităţile bătrâneţii. conservanţii toxici. Există diferite tipuri de cancere. insecticidele. FORMAREA CANCERULUI Există o corelaţie izbitoare între lipsa de hrană crudă şi formarea cancerului. iar celulele anormale încep să se înmulţească vertiginos dând naştere la tumori canceroase. Dacă aceste otrăvuri au puterea să conserve şi să omoare microbii. îngrăşămintele chimice. Există o deosebire esenţială între expresiile „slăbiciunea bătrâneţii" şi „infirmităţile vârstei". În celula în care creşte procentul de deşeuri. nicotină şi sarea de bucătărie şi multe altele. sau unde puţinele enzime sunt ani- . Absenţa crudităţilor deci şi a enzimelor influenţează negativ diviziunea celulelor. cu atât mai mult ele se pot forma dacă se infiltrează şi toxinele. Dacă numai prin lipsa enzimelor se pot naşte celule anormale. medicamentele chimice. ci boala.

că pot avea totuşi copii dacă se vor hrăni doar cu alimente crude. sarea de bucătărie şi altele asemănătoare şi-au făcut intrarea în viaţa oamenilor şi au început să le submineze sănătatea. există un singur mijloc. aşa cum se întâmplă în cazul tuturor virozelor. de aceea nu s-a găsit şi nici nu se va găsi vreunul! După experienţa noastră. imature. o comunitate care trăieşte într-o vale foarte izolată a munţilor Himalaia. Iar viitoarele mame care se hrănesc cu crudităţi vor avea naşteri uşoare. Aşa a început civilizaţia! Zahărul rafinat. . trebuie să dăm speranţe femeilor sănătoase din punct de vedere organic dar rămase sterile. în care aproape că nu se cunoşteau cancerul şi alte boli de nutriţie. ci numai pe cale biologică. erau consumate în stare crudă. în acea vale liniştită s-a construit o şosea. ca şi majoritatea alimentelor. de exemplu. lipsa de hrană crudă: se formează celule germinative imature sau anormale. chimic. Un antidot ar otrăvi şi mai mult corpul bolnav de cancer. are aceeaşi cauză ca şi ivirea cancerului. a celor născuţi cu sindrom Down (mongolism). populaţiile primitive. care nu pot fi produse într-o fabrică. Naşterile timpurii. Laptele. Pe de altă parte. Suntem convinşi de faptul că boala canceroasă nu este produsă de un virus special. anume. îngrăşăminte artificiale şi chimicale. Din păcate. Autorul ar mai îndrăzni să afirme că apariţia copiilor anormali ca. acolo poate apărea boala şi există supoziţia că se poate forma celula canceroasă. enzimele.hilate şi distruse de toxine. Există şi dovezi în favoarea veridicităţii afirmaţiilor noastre şi anume. Acolo nu se ştie nimic despre fabrici şi produse alimentare. Aşa era cazul tribului Hunza. de aceea putem fi siguri 28 că nu este molipsitoare.

după cât se pare. De aceea este de datoria conducătorilor noştri să experimenteze şi aplicarea metodelor biologice în agricultură. din întreaga lume. Deoarece la fiecare patru decese. în sfârşit. aş vrea să atrag atenţia celor care se îndoiesc asupra lucrării. Împotriva unor astfel de tratamente de mântuială oamenii trebuie avertizaţi. a doctorului Gerson : Rapoarte asupra a 50 de cazuri de vindecări de cancer. Din toate cărţile deja apărute despre vindecările de cancer prin regim alimentar. cu regim de crudităţi. Revista . în sfârşit. în special cancerul. Bolnavii de cancer iradiaţi constituie un exemplu de tratamente de mântuială. neotrăvită (cu îngrăşăminte biologice). unul se datoreşte cancerului. Şi acest medic vindecă. nu folosesc nici operaţiile. Şi ea îşi argumentează riguros atitudinea. Atâta timp cât cauza cancerului nu este recunoscută şi îndepărtată. reprezintă o realitate şi nu mai trebuie trecute sub tăcere. Doctoriţa Nolfi a ştiut precis de ce nu s-a lăsat iradiată sau operată. un ţesut iradiat este mai greu de vindecat chiar prin alimentaţia cu crudităţi). este de datoria cercetătorilor (care. iar banii pentru cercetările oncologice sunt dăruiţi de populaţie. Este de dorit sa se introducă si să se stimuleze practicarea unei agri29 culturi biologice. meritele enzimelor şi existenţa nenumăratelor vindecări de cancer prin crudităţi şi să publice. sunt toţi orientaţi spre chimie) să recunoască.putem spune că sunt excluse. rezultatele obţinute în acest domeniu. Creşterea numărului cazurilor de cancer a ţinut pasul în mod uluitor cu creşterea folosirii substanţelor chimice în agricultură şi în industria alimentară. deja amintită. Nenumăratele cazuri de vindecare a cancerului prin alimentaţie crudă. nici iradierile (dimpotrivă.

După câte aud. în spitalul cantonului Aargau au fost consultate mai multe mame. sunt imediat vândute când ajung pe piaţă. S-a insistat chiar pentru îndepărtarea specificaţiei bio şi «cultivat biologic». Eu cred că şi populaţia ar fi de acord cu această propunere. în întreaga lume se pune problema apărării consumatorilor. consumatorul nu mai poate şti ceea ce este cultivat cu chimicale şi ceea ce este fără. Ziarul Reformă şi dietă din iunie 1975 scria: „Într-o atare situaţie este de neînţeles că forurile sanitare nu fac totul pentru a stimula o agricultură fără otrăvuri. Suma de şase milioane strânse constituie prin ea însăşi un semnal privind dorinţa poporului de-a scăpa de teama cancerului şi de pericolul pe care îl constituie. şi anume. pentru experimentarea biologică". anticancerigene. în care lucrează în mod cinstit peste 700 de familii de ţărani. După «afacerea brânzeturilor». În toamna anului 1968. în Elveţia se întâmplă tocmai contrariul. alimentele biologice. în sensul că s-a interzis să se specifice «fără insecticide».Sănătatea poporului (Elveţia) din aprilie 1971 *scria : „Federaţia elveţiană ar trebui să folosească măcar o parte din milioanele pe care le are şi le cheltuieşte în cercetarea agricolă (metode toxice). de 15 ori mai multe insecticide decât nivelul admis pe plan internaţional la laptele de vacă pentru adulţi. . Când astăzi. Cum să poată sistemul de agricultură biologică. cu alte cuvinte se face totul pentru îngreuierea apariţiei pe piaţă a produselor obţinute printr-o agricultură care se foloseşte de metode agrotehnice biologice. în medie.se întâmplă chiar contrariul.S-a putut face constatarea că laptele lor conţinea. Din păcate . reprezentanţa elveţiană pentru produse alimentare şi-a schimbat atitudinea.

să dovedească că face o muncă de pionierat. fără interzicerea totală a cărnii. care suferea foarte rău de edem cardiac şi astm. Picioarele tatălui meu se umflaseră aşa de rău. Starea bolnavului se înrăutăţea văzând cu ochii. I-a recomandat şi un regim sărac în carne şi sare. prin post parţial. dacă acestea nu au voie să poarte indicaţia «fără otravă» sau «cultivat biologic» ? " 31 DIFERITE VINDECĂRI Prin alimentaţia cu crudităţi şi post poate fi vindecată orice boală. Tatăl meu nu avea decât 56 de ani şi era bolnav de câtăva vreme. Se pare că nici doctorul nu mai credea într-o vindecare. demnă de urmat. deoarece n-a mai fost în stare să se ducă el la doctor. acesta a fost nevoit să vină de două ori pe zi să-i facă injecţiile 32 Din cauza retenţiei de apă s-a accentuat şi astmul. dar care nu s-a dovedit a fi eficient. nu i-a mai prescris nici un alt tratament. o curăţire temeinică şi o refacere şi că ar trebui să evite alimentaţia cu carne şi sare. a fost chemat cel mai bun medic din regiune pentru a-1 trata. La data aceea nu eram încă adept al alimentaţiei de crudităţi şi aveam puţine cunoştinţe şi puţină experienţă în metoda de vindecare naturistă. Raţionamentul logic îmi spunea că organele pacientului nostru ar necesita. El a început prin a-i face din când în când câte o injecţie. O impresie adâncă mi-a făcut vindecarea tatălui meu. . Sfaturile mele nu au fost luate în consideraţie. parcă erau nişte putinele de bătut untul şi. injecţii care ulterior au devenit din ce în ce mai dese. să prezinte consumatorilor produsele obţinute. în afară de injecţii. deoarece accepţiunea de „regim sărac în carne" este foarte elastică. deoarece. ba mai mult.

Când suferinţa şi-a atins apogeul şi sfârşitul părea aproape. deoarece nu s-ar fi putut abţine de la delicatesele oferite. tatăl meu m-a întrebat: „Şi cum este. am încercat cu ceaiuri de plante. Chiar şi otrava injecţiilor. criza cardiacă dispărând complet. Dacă i s-ar fi permis. Adesea mi se părea că nu ar putea să existe chinuri mai grozave decât cele prin care trecea bietul meu părinte. Toată noaptea gemea.insuficienţa cardio-respiratorie fiind aşa de rea. se sinucid prin patima asta de a mânca. Atunci mi-am dat seama pentru prima oară cât de ataşat este omul de obiceiurile sale culinare. în sfârşit. Ori de câte ori încercam să-1 conving pe tatăl meu să încerce un alt regim alimentar. fără să-şi dea seama. Fiind obişnuit cu o mâncare picantă. regimul de care vorbeai?". în pulpa piciorului şi nu se cicatriza . în loc să vindece. docil şi dispus să-mi primească sfaturile. atâta timp cât stomacul era umplut cu mâncăruri care. dar nici ele nu i-au putut fi de nici un ajutor şi nu i-au adus nici o alinare. într-atât încât există indivizi care. de doi ani. a contribuit la agravarea bolii. El nu primea nimic altceva decât câteva linguri de ceapă tocată întinsă pe o felie de pâine cu puţin unt şi o ceaşcă de ceai diuretic concentrat. îi plăceau sandvişurile lui cu ceapă. ar fi mâncat mai mult decât i se oferea. În cursul a 24 de ore edemele de la picioare dispăruseră. deocamdată. constituiau cauza bolii. Pentru început. De acum înainte nu a mai avut voie să stea la masă împreună cu familia. Fără a întreba pe medic. devenise. de fapt. de la început. Chiar începând din a doua noapte a putut să se odihnească. O rană pe care o 33 avea. îmi răspundea: „Doctorul ştie mai bine". mânca acelaşi fel la toate mesele. încât bolnavul nu dormea nici ziua nici noaptea.

Nu numai bolile grave pot fi vindecate prin regim de crudităţi. Există persoane care afirmă că crudităţile ar putea să înlocuiască somnul deficitar. Bolile de nutriţie prin excelenţă. vegetarian. oboseala şi constipaţia. un tratament mai urgent. aerul apa. după o noapte „albă". Din acest motiv am adăugat capitolul: Indicaţii deosebite pentru anume bolnavi. mişcarea corporală şi dieta. vindeca prin regim. Din când în când îi mai îmbogăţeam lista de bucate deşi mai trebuia încă să sufere de foame. răsuflarea rău mirositoare. care nu sunt socotite boli. de asemenea.s-a vindecat în şapte zile. Mai bună decât terapia este profilaxia bolilor prin hrană vie. calculii biliari. Automat aceasta aduce cu ea un fel de viaţă raţională în care soarele. Din clipa când a schimbat regimul. susţin ele. Nu trebuie însă să uităm că nimeni nu este. cum ar fi cele pentru cafea. cum sunt: apendicita. Chiar în ziua următoare. iar în săptămâna următoare tatăl meu a mărşăluit doi kilometri până în satul vecin. din naştere. Însănătoşit trecuse cu toată inima de partea regimului. iar regimul de crudităţi trebuie să aibă o marjă de timp până când puterea lui de curăţire să poată acţiona. de 34 tipul celei cu crudităţi. Totul părea o minune după o suferinţă aşa de grea. au un rol de seamă. eczema. Mărturisesc că nu am exagerat cu nimic. tutun sau băutură se recomandă o perioadă de post total. respiraţia corectă. artrita şi multe altele se pot. totuşi. solicitând. din cauza periclitaţii si sensibilităţii lor. nu se simt obosite şi nici nu simt nevoia să doarmă. ca de pildă durerile de cap. În cazurile în care este vorba de unele vicii. nu a mai făcut nici o injecţie. Chiar şi . ci şi neplăceri mai mici.

ciocolata. chiar exemplare unice — cu hrana lor naturală. De ce animalele sălbatice. prăjiturile. Unele au devenit chiar incapabile să se mai reproducă. Astfel de concluzii sunt însă puţin întemeiate şi. fiartă sau friptă. Ce categorie de animale e mai apropiată de om în ceea ce priveşte . Trebuie însă îndepărtate pe cât posibil. Pentru a obţine răspunsul corect la întrebarea noastră. următoarele preparate gătite: pâinea albă şi intermediară. când s-a început alimentarea animalelor sălbatice cu hrană fiartă. CARE ESTE TIPUL DE ALIMENTAŢIE SPECIFICĂ OMULUI ? Deoarece a fost un timp în care oamenii s-au hrănit mai mult cu carne de vânat. laptele fiert sau pasteurizat. de frica agenţilor patogeni? Tocmai contrariul a ceea ce se urmărea. se putea trage concluzia că noi am fost creaţi pentru alimentaţia cu carne şi pregătirea ei la foc este normală. nefiartă. zahărul rafinat. în general nu se îmbolnăvesc. ne putem ajuta făcând o serie de comparaţii cu ceea ce se întâmplă în lumea animală. S-a trecut din nou la alimentarea animalelor — unele fiind deosebit de preţioase. în timp ce printre popoarele civilizate de astăzi cu greu se mai poate afla un om sănătos ? Care a fost rezultatul experienţelor făcute în grădinile zoologice. ouăle fierte. şi anume că animalele s-au îmbolnăvit şi au murit. aşa cum erau ele obişnuite în libertate. folosirea zilnică a cărnii (cel mult o dată sau de două ori pe săptămână). derutante. de aceea.regim de crudităţi parţial poale genera o destul de mare putere de rezistenţă faţă de boli. care trăiesc în libertate. slănina. După aceea s-a putut citi în ziare că până şi animalele foarte rare au început să aibă pui. alimentele grase sau fierte în grăsime. excesul de sare.

Teoria lor va rămâne mereu sub semnul întrebării.anatomia şi fiziologia aparatului digestiv ? E vorba. în sânge. Intestinul carnivorelor este de cinci ori mai mic decât cel uman. de categoria animalelor de pradă. la animalele de pradă. pe când al omului este cutat. Deoarece acidul clorhidric al omului este prea slab pentru digestia cărnii. iar intestinul său este ondulat şi de cinci ori mai lung decât al animalelor carnivore. Susţinătorii teoriei evoluţioniste şi-ar sparge capul cugetând pentru ce aparatul nostru digestiv nu s-a adaptat treptat la alimentaţia pe bază de carne sau măcar de ce nu a ajuns să fie asemănător cu cel al omnivorelor (porcul). în interior intestinul lor este neted. pe când a omului este alcalină. porcul) sau a acelora ce se hrănesc 36 mai ales cu fructe (maimuţele)? Gorila. chiar şi acidul gastric este mult mai „acid". pe când a omului este netedă. carnea rămâne prea mult timp în interiorul acestuia. Maimuţa antropoidă este singurul animal al cărui aparat digestiv este alcătuit şi funcţionează întocmai cu cel al omului. pe când ale omului sunt tocite. iar măselele lor sunt zimţate. a omnivorelor (de ex. ceea ce înseamnă că un carnivor poate să mistuie mai uşor plante şi fructe comparativ cu un mâncător de vegetale şi de fructe (vaca. oare. şi generează diverse boli. a ierbivorelor. Organele digestive ale omnivorelor se aseamănă mai mult cu cele ale animalelor de pradă decât cu cele ale oamenilor. nu mănâncă nici un pic de carne. saliva lor este acidă. maimuţa. omul) atunci când e pus în situaţia să digere carnea. de exemplu. Substanţele de putrefacţie trec prin peretele intestinului. Toate acestea nu dovedesc oare că .. mai puternic. ceea ce produce putrefacţia şi mirosul urât. limba lor este aspră la pipăit.

dar aspectul tubului lor digestiv a rămas acelaşi. că le mănâncă aşa cum i le-a dat natura. din fructe! Între acestea ar trebui socotite şi nucile şi seminţele. ceea ce ar corespunde cu salata noastră. sare de bucătărie. Maimuţa se hrăneşte şi cu boabe de plante şi cu frunze netede. din dragoste pentru soţii lor. la vârsta de 30. nu le trece cu vederea. putem spune deci că vom fi cu atât mai sănătoşi cu cât alimentele noastre vor fi puţin preparate. Şi astăzi el este la fel cu cel al maimuţelor antropoide. Omul şi maimuţa sunt singurele animale 37 dotate cu mâini. 40 sau 50 de ani. orice pomi fructiferi care fac poame bune pentru hrana voastră. şi bineînţeles. nu suntem îndemnaţi să ne amintim una din primele învăţături despre „nutriţie" pe care Creatorul a dat-o primei perechi de oameni şi care este scrisă pe prima filă a Bibliei? Stă scris: „Iată. Dacă găseşte rădăcini şi bulbi comestibili. de aceea este gata să se îmbolnăvească de orice fel de boală posibilă ? Animalele ierbivore nu au gheare pentru a prinde şi sfâşia vânatul. o dovadă că pentru hrănirea lor este nevoie în primul rând de fructe. scleroză multiplă. în primul rând. cu care să se poată căţăra pentru a-şi lua fructele din pom. Civilizaţia a produs schimbări fundamentale în modul de viaţă al oamenilor. deoarece pentru o atare hrană am fost noi creaţi." Iar spusele acestea au valoare de lege a naturii. În urma acestei constatări. în consecinţă. Şi când ne aşteptăm mai puţin.omul s-a hrănit greşit. stop cardiac sau altă boală caracteristică so- . Sunt multe soţii tinere care. de cancer. şi alimentaţia omului ar trebui alcătuită. despre otrăvurile conservante! Referindu-ne la noi. Nu ştie nimic despre fiert. caută să le pregătească „tot felul de bunătăţi". zahăr rafinat. mai naturale. v-am dat orice iarbă care face sămânţă. primim trista veste despre moartea cutărei sau cutărei cunoştinţe.

poate chiar numai sucuri proaspete. O tragedie mai mare nici că se putea închipui. altfel va fi prea târziu. îmbuibându-i cu toate delicatesele artei lor culinare. dacă nu s-ar fi făcut operaţia. că noi am fost creaţi pentru un alt fel de alimentaţie. că măcar două luni ar fi trebuit să încerce un regim hipoacid. s-a sacrificat totul. omul este astăzi complet orb. Şi când te gândeşti că nu găsim însă niciodată timp. cu totul neintenţionat. Aceste tinere doamne au avut intenţii bune. omul s-ar fi putut bucura şi astăzi de lumina ochilor! PREJUDICIILE FIERBERII ALIMENTELOR De curând a venit cineva la mine să-mi spună. Am cunoscut un om căruia. să citim măcar o carte despre cum să ne menţinem sănătatea! Din nenumăratele cazuri nenorocite pe care le ştim personal. Jumătate din „avere" a fost dată medicilor. De aceea suntem convinşi că. cu . Şi în cazul lui s-a spus că trebuie operat imediat. din anii tinereţii. şi-au osândit soţii la o moarte sigură. dar toţi specialiştii la un loc n-au mai fost în stare să le prelungească viaţa. Dacă. simplu. totuşi. să-i explice. atâta vreme cât ne simţim „bine". ce bine ar fi fost! După experienţele noastre.cietăţii noastre civilizate. iar suferinţa celor din familie a fost mai groaznică. ar fi existat cineva care să-l lămurească. nici un cancer n-a mai evoluat în timpul unui atare regim. iar după un timp începea să se vindece. durerile şi chinurile pe care trebuiau să le suporte bolnavii creşteau. Deşi a fost operat. dar numai din neştiinţă. prematură.pentru o vindecare care nu a avut loc. vrem să atragem atenţia asupra unuia singur care ni se pare edificator. când soţul şi-a dat obştescul sfârşit. i s-a format o tumoare ce apăsa pe nervul optic.

o adeptă a alimentaţiei naturiste. în cartea sa. că.un aer triumfător. dar fierb cele mai multe mâncăruri. în mare măsură. ce locuia lângă Berna. şi avea 40 de ani. Toate sărurile minerale se elimină prin apa de fierbere şi prin aburi. Chiar dacă fierberea se face cu grijă. Garten. Pierderile de calciu. Totodată. „Zarzavaturile fierte în apă sunt cele mai puternic depreciate". parte prin coagulare. Vegetarienii renunţă. într-adevăr. Pro40 teinele îşi pierd 2/3 din valoarea lor nutritivă prin fierbere. Una din cele mai importante dintre ele. pricinuite prin fierbere. astfel că legumele şi zarzavaturile nu mai conţin nimic hrănitor în ele. Astfel de realităţi ar trebui să ne atragă atenţia. enzimele. iod şi alte săruri minerale. fier. Lipsa de enzime are ca urmare faptul că mai mult . Dureri şi suferinţe. şi vitaminele. la folosirea cărnii. au fost deja amintite în primul capitol. prin fierbere sunt distruse. ci de o „vegetariană". de exemplu în abur. că varza. Pe lângă enzime. fiartă în mod obişnuit. se pierde total prin fierberea alimentelor mărunţite şi la fierberea laptelui. uite. Dar s-a aflat că nu era vorba de o „naturistă". îşi pierde 60% din valoarea iniţială. potasiu. Aşa scrie un cercetător american. Dr. nu este nici o deosebire între acest sistem de fierbere şi celălalt: în ambele cazuri-sunt distruse substanţele cele mai de seamă. de pildă. Între cele două noţiuni este o mare deosebire. magneziu. în alte alimente este distrusă doar parţial în timpul preparării mâncărurilor. parte prin distrugere. a murit de cancer. a cărei sarcină principală este curăţirea sângelui. remarcând. vitamina C. substanţele proteice astfel modificate produc mai multe reziduuri şi acizi în urma metabolismului. printre altele.

Grăsimile animale şi vegetale solidificate şi uleiul încălzit obliterează arterele şi provoacă hipertensiunea arterială. pe când uleiurile obţinute prin presare la rece le curăţă de depuneri. cei mai mulţi oameni sunt subalimentaţi. dar nu şi cele fierte: iată o dovadă certă că schimbarea suferită de zahăr şi amidon prin fierbere este categoric dăunătoare. 41 Aroma şi gustul picant al fiecărui aliment sunt foarte prejudiciate prin fierbere. care îşi schimbă total compoziţia chimică. modificări chimice inexistente în alimentele care nu se fierb. Amănunte în plus veţi găsi în capitolul referitor la Bolile de inimă. decât din cele crude.de 3/4 din sărurile minerale importante din celulele cornului nu pot fi valorificate de organism. între care sarea de bucătărie şi zahărul. pe mesele dumneavoastră se găsesc numai alimente cu valoare nutritivă redusă. sunt cele mai folosite. În acest fel ele devin o reală primejdie pentru oameni. cantitativ. un ajutor deplorabil pentru un mare fiasco! S-a observat că din mâncărurile gătite se mănâncă de trei-patru ori mai mult. Fructele nu trebuie fierte sau sterilizate sub nici o formă. chiar având stomacul plin. predispunându-i la obezitate. ci chiar în timpul procesului de fabricaţie. la obţinerea uleiului prin presare la cald. de aceea este neapărat nevoie de un suport artificial. depozitându-se ca reziduuri. de exemplu. Fructele crude sunt suportate chiar şi de diabetici. Într-adevăr. Cu astfel de pierderi enorme. Aşa că. Conservarea se rezolvă doar prin congelarea lor. ambele foarte otrăvitoare (dăunătoare). Prin fierbere sunt degradate chiar şi amidonul si fructoza. oricâţi bani cheltuiţi pentru hrană. Cele mai mari prejudicii le suferă însă grăsimile şi uleiurile şi nu numai la fierbere. pentru că volumul alimentelor scade mult prin .

la cutie. la care trebuie să renunţi. abstracţie făcând de suferinţele psihice şi neajunsurile financiare care se instalează în unele familii. depunerile şi creşterea în greutate cu greu mai pot fi evitate. cu greu vei reuşi. MUNCA GREA ŞI HRANA CRUDĂ În discuţiile asupra alimentaţiei cu crudităţi mi se . numai 42 sâmbăta. Când am început să schimb regimul. de fapt. cheltuielile adiacente generate de alimentaţia fiartă sunt mult mai ridicate decât costul crudităţilor. Notele medicilor depăşesc de multe ori. În plus. erau la acea dată hrana mea preferată. totdeauna ispita îţi va da ghes „măcar să guşti"! După un timp mi-am cumpărat o cutie la două săptămâni şi apoi tot mai rar. sunt durerile şi chinurile bolnavului. şi care nu pot fi evaluate în cifre. chiar împătrit. Dar. gustul ar putea fi uşor reeducat. o asigurare de boală care. şi niciodată să nu cumpăr două deodată. şi astfel. la toate aceste cheltuieli se mai adaugă întreruperea temporară a lucrului (concediile de boală) şi curele de tratament în staţiuni balneoclimaterice. Apropo de satisfacţiile gustative. banii daţi pe mâncare. ar fi putut fi evitată. mai grave decât toate celelalte. Iată cât de multe sacrifică omul doar pentru o neînsemnată plăcere culinară! De altfel. devine imperios necesară . îmi place mai mult alimentaţia mea de astăzi decât mi-a plăcut cea din trecut! Îmi amintesc bine de trecerea mea de la vechile obiceiuri culinare la alimentaţia naturistă. Sardelele în ulei. ca să le am pentru două sâmbete : dacă ai în casă tocmai acel „ceva bun". mi-am propus ca pe viitor să-mi cumpăr numai câte o cutie. nu am mai simţit nevoia de sardele. Am găsit în schimb multe alte alimente delicioase. pentru că se ştie că el este o obişnuinţă. După aproximativ o jumătate de an.fierbere.

proteina îşi pierde. în afară de asta. carnea este considerată un aliment dătător de forţă.". cândva.. sunt istoviţi şi cedează. naturiştii. După rapoartele pe care le avem. .. Ocazional am efectuat şi eu muncă grea. carnea fiartă conţine numai o fracţiune din valoarea nutritivă a celei crude. nu-şi foloseşte niciodată întreaga sa putere de rezistenţă de la început. medaliat cu aur la Roma şi la Sydney. în Germania. El atribuie rezistenţa sa neobişnuită crudităţilor şi. printre altele. Un dublu campion olimpic la înot pe distanţe lungi. 44 În general. pe când ceilalţi. a publicat o carte în care mărturiseşte. După cum am văzut mai sus.spune adesea: „Aş vrea să te văd cum te-ai descurca dacă ar trebui să munceşti din greu!. din America. deoarece acestea devorează carnea crudă cu piele şi păr. Nu mai eşti chinuit nici de oboseală şi nici de sete. mulţi erau adepţi ai crudităţilor. cu reţinerea de la orice fel de preparate din carne. Există şi alte dovezi. este doar un mijloc de a biciui. în lucrarea amintită că. că mesele sale sunt alcătuite 90% din crudităţi. Este neîntemeiată comparaţia cu efectul pe care îl are carnea asupra animalelor de pradă. s-a făcut o examinare asupra capacităţii de muncă a unor muncitori. iar organismul lor a fost creat şi adaptat exact pentru acest fel de alimentaţie. Cine a rezistat mai mult la „tăvăleală" ? După calculele făcute. asemenea cafelei. adaugă mai departe. de a stimula artificial. În realitate. Unii erau mâncători împătimiţi de carne. aproape de final. Roos. şi chiar şi în această situaţie hrana crudă şi-a dovedit superioritatea. în concursuri. adică dacă aş rezista numai cu hrana din crudităţi.

numai carne şi salată. . 2/3 din valoare sau poate fi complet distrusă. Consumul de sare trezeşte în ele o senzaţie anormală de foame şi o sete permanentă. cunoştinţe apropiate ale autorului. au făcut o cură de slăbire mâncând. consider că utilizarea cărnii fierte este o hrană unilaterală. nefolosibil. în plus. Şi-apoi. considerând carnea un aliment cu valoare nutritivă mare. În ceea ce priveşte vitaminele. Două doamne. Un alt dezavantaj al sării din mâncare. Cele mai multe mâncăruri fierte conţin tot atâta sare cât conţine o hrană specială care se foloseşte astăzi în îngrijirea animalelor pentru îngrăşarea lor. Personal. Pentru a produce un kilogram de carne este nevoie de 10 kg de cereale. atunci când este vorba mai ales de persoane ce prestează o muncă fizică grea este că. un timp. Ambele cer să fie satisfăcute şi duc la creştere ponderală. Pro45 blema alimentară a omenirii ar putea fi astfel lesne rezolvată. Chiar şi fierul din carne devine anorganic şi. din cauza ei. Au ţinut acest regim pentru a-şi păstra linia suplă.prin fierbere. Se poate replica faptul că unii iubitori de carne ating vârste înaintate. se acumulează multă apă în corp. Dar seminţele de cereale sunt de 10 ori mai valoroase şi mult mai sănătoase. un rol de seamă îl are cumpătarea. prin aceasta. Experienţa a reuşit. nici un alt aliment nu încarcă şi nu acidifiază mai mult sângele decât carnea. Nu după mult timp au murit amândouă de o boală de piele. de valoare redusă. Este o tragedie că medicii recomandă carnea şi sugarilor. întotdeauna există excepţii. ceea ce favorizează şi mai mult apariţia bolilor. putem spune că ele aproape nu mai există. care.

Al patrulea viţel a murit la două zile după . Unul dintre viţei a fost scutit de continuarea probei pentru a rămâne în viaţă. ceea ce poate aduce prejudicii sănătăţii. la o şcoală agricolă. iar alţi opt. N-ar fi oare de-a dreptul fantastic. aşa cum a dovedit-o un experiment publicat în numărul din iunie al revistei Minte şi materie. şi constă în încălzirea alimentelor până la 80 C pentru a distruge bacteriile. mai mult sau mai puţin. Acum înţelegem de ce acei muncitori vegetarieninaturişti au rezistat de două ori mai mult la corvezi decât ceilalţi. ca fiecare dintre muncitorii lui să aibă o astfel de cărţulie ? DEVALORIZAREA LAPTELUI PRIN PASTEURIZARE Pasteurizarea a fost introdusă de Louis Pasteur. pentru a putea urmări ce efect are asupra viţeilor hrănirea lor cu lapte pasteurizat şi cu lapte crud. pentru orice antreprenor. începe să fie eliminată împreună cu sarea. prin aceasta şi alimentele îşi pierd. Doi din prima grupă au murit din prima lună. din valoarea lor intrinsecă. din Oxford (Anglia): „În Scoţia. Dar. s-au făcut nişte experienţe. încă din prima zi de viaţă. savant francez.la cel mai mic efort. Vegetarianul naturist este scutit de această neplăcere. lapte pasteurizat. Opt viţei au primit. Înţelegem şi de ce hrana crudă înlătură oboseala. Ce avantaje enorme s-ar crea armatei dacă soldaţii noştri ar fi dispuşi să încerce acest tel de alimentaţie! Ne gândim — în caz de război — la simplificarea tuturor celor necesare aprovizionării şi la faptul că lipsa trupelor de rezervă n-ar mai fi o problemă. lapte crud.

care au primit toţi lapte nedegradat. în cele din urmă. elementele principale ale laptelui. cărămizile vieţii că. glanda tiroidă era slab dezvoltată. prin încălzire şi pasteurizare. La toate pisicile care nu au primit lapte crud. au experimentat alimentaţia cu lapte pasteurizat la pisici. în sângele încărcat de reziduurile produselor pasteurizate." Scrisoarea sănătăţii. metabolizate. În generaţia a treia. Germenii bolilor. în timp ce ceilalţi au putut fi salvaţi. prin procesele de fabricaţie şi chimizare ale alimentelor. Ca urmare. de corpul nostru. Cele hrănite cu lapte crud s-au dezvoltat normal. laptele îşi pierde puterea sa dătătoare de sănătate şi calităţile nutritive de îndată ce este încălzit sau fiert. Animalele au suferit modificări de comportament. scrie în cartea sa. devenind agresive.încheierea perioadei de probă. care mişună pretutindeni. animalele erau aproape degenerate. Enzimele. din sudul Germaniei. zgâriind şi muşcând." După cum rezultă din toate experienţele de mai sus. fierul şi fosforul. La 53% din animale. Viţeii grupei a doua. încă din prima generaţie au avut loc avorturi. în special calciul. toate enzimele de importanţă vitală pentru noi sunt distruse. găsesc. Cunoscutul biolog canadian H. nu mai pot fi decât în mică măsură asimilate. au rămas toţi în perfectă stare fizică. dându-li-se ulterior lapte nefiert. un te- . organul Asociaţiei Kneipp. Tobe. Potenger şi Simonsen. La cele la care laptele pasteurizat a fost hrana principală. s-a instalat un rahitism grav care. Cercetările s-au extins peste mai mult 47 de trei generaţii de pisici. a dus la moartea lor. Tot ceea ce rămâne devine o aglomerare de deşeuri ce constituie un depozit de sânge. scria în numărul 2 din 1972: „Doi oameni de ştiinţă americani.

sperând că se poate încrede în onestitatea lui. avea o constituţie foarte robustă. aparţinând unui prieten apropiat. Dr. Emerich a înghiţit o fiolă întreagă cu bacterii de holeră. O mamă foarte grijulie faţă de copilul său a considerat că odrasla ei nu mai poate bea decât lapte crud. Pasteurizările acţionează astfel oarecum împotriva tocmai a scopului pentru care sunt utilizate. Probele remediilor: „De ce o ramură uscată este atacată de viermi şi bacterii şi nu una sănătoasă. Oliver. Oliver a mai adăugat că „laptele. H.ren propice pentru dezvoltare. de îndată ce găsesc un depozit de deşeuri în sânge şi atacă ţesutul celular. H. astfel încât bacteriile nu au găsit un teren favorabil. nici un rău. care este plină de suc şi viată ? Pentru că bacteriile au fost create tocmai pentru a înlătura 48 deşeurile acumulate şi astfel au un rol deosebit de important în natură. Dar i-au dăunat? Nicidecum! Bând lapte crud şi folosind şi alte crudităţi.Dar. Copilul probabil că înghiţise milioane de germeni de tuberculoză. bineînţeles. Evelyn. prielnic. După un timp. Un cercetător englez. rezultatele unor stu- . s-a descoperit că vaca respectivă suferea de tuberculoză. de la o anumită vacă. care nu i-au făcut. noi le învinuim că ne-au provocat suferinţe deşi nu ele sunt vinovate de declanşarea bolii. pentru dezvoltare. 1934. de la London Hospital." În această privinţă sunt de acord mulţi medici. dacă este pasteurizat devine „o uşă deschisă pentru boli si moarte". o capodoperă dietetică". Astfel se nasc bolile. Pentru a dovedi în mod cert un atare fapt.. 47. confirmă aceste adevăruri în cartea sa. Z. iată că. boala fiind într-o fază foarte avansată de evoluţie. prof. Z. a publicat în ziarul Asistenţa socială.

regulat. hrănită cu lapte crud. cu alte grupe. care au fost alimentaţi un timp. unele în universităţi. Arnold de Viers. Experienţele făcute asupra a 750 de băieţi au scos la iveală. după. rezultate uimitoare. Într-un cămin de copii din Anglia. Nu numai că sănă tea oamenilor este prejudiciată. La o grupă de 58 de copii. Toate aceste dovezi arată că atât laptele pasteurizat cât şi fierberea sunt fără sens. Experienţele au demonstrat că laptele pasteurizat.dii făcute asupra apariţiei şi evoluţiei cariilor dentare la copiii din diferite orfelinate. numai cu lapte pasteurizat. în loc să apere de tuberculoză. s-au îmbolnăvit de tuberculoză. El a descoperit că laptele crud constituie o apărare activă împotriva bolilor. tot felul de experienţe efectuate în Anglia şi America. Elixirul vieţii. altele în spitale. consemnează în cartea sa. aşa încât nu poate fi vorba de nişte rezultate inventate. cărora li s-a dat regulat lapte crud. numai un singur băiat s-a îmbolnăvit de această boală. au dat aceleaşi rezultate. dar prin devalorizarea . după acelaşi interval de timp nu a mai apărut nici un caz de carie 49 l dentară. Copiii cărora li s-a dat exclusiv lapte pasteurizat s-au îmbolnăvit în scurt timp de scorbut (lipsa vitaminei C). Alte experienţe. a favorizat-o. 14 copii — dintr-o grupă experimentală mai mare —. rahitism (lipsă de calciu). Arnold de Viers descrie cu lux de amănunte toate experienţele. în timp ce într-o altă grupă experimentală. trei-patru ani. un cercetător american. tulburau digestive şi alte boli. care sunt atât de răspândite.

Nu se ştie că prin pasteurizare calităţile lui sunt depreciate. Dacă oamenilor nu li se spune adevărul curat. În multe regiuni ale Germaniei nu se mai găseşte deloc lapte crud. Neştiinţa celor lor mulţi a permis unor profitori să voteze o astfel lege. Consumatorului nu-i aduce nici un folos. Am fost pus în situaţia. mi-a fost imposibil. deşi este mai scump. iar 90% din oameni suferă de lipsă de calciu. pentru că legile interziceau comercializarea laptelui ca atare. în curând vom rămâne şi noi fără lapte crud. Nu se ştie că o cură cu lapte crud poate vindeca boli grele. la un moment dat. dar şi aici lăptarii „dispar" unul câte unul. afecţiunile coloanei vertebrale ale articulaţiilor şi cele de cord. În Elveţia lucrurile stau ceva mai bine. Am locuit câţiva ani în Florida — SUA. Pentru asigurarea cantităţii de calciu necesară organismului trebuie să bem zilnic puţin lapte crud.alimentelor se pierd milioane. ci doar pagube incalculabile. laptele poate fi păstrat mai mult timp 50 » i şi transportat fără a se altera. Nici ţăranii nu puteau să-mi vândă. dar oricât m-am zbătut. ca şi fracturile sunt consecinţe ale lipsei de calciu. Să nu uitam că laptele conţine mai mult calciu decât orice alt aliment. Chiar şi acum se foloseşte mai mult lapte pasteurizat. Singurul avantaj al pasteurizării constă în faptul că. chiar şi pentru potolirea setei este mult mai bun şi mai . Multe boli. să trebuiască să fac rost de lapte crud pentru nişte copii bolnavi ai unor vecini. în acest fel. fapt ce constituie o cauză a bolilor. chiar şi artroza.

o fac pentru beneficiul lor. vitamine. Bacteriile străine care s-ar putea dezvolta sunt inofensive şi nu-i alterează calităţile. de aceea este foarte igienic. Toate sunt bune. De aceea vindeca bolile. Laptele prins. Iaurtul îşi pierde şi el o parte din valoare prin fierbere (enzime. Laptele nefiert acţionează ca un purificator. proteine. toxinele acide dăunătoare din organism. foloseşte mult lapte crud. cu toate avantajele laptelui crud. Cine vrea să se hrănească ieftin şi totuşi foarte sănătos. Doar bolnavii de reumatism trebuie sâ-1 evite. ea are câştig de cauză. Iar cei ce alarmează împotriva aşa-ziselor riscuri ale utilizării laptelui nefiert. ci chiar şi mulţi morţi. doar laptelui crud ar trebui să-i mulţumească! Frica de îmbolnăvire este atât de mare. nici nu putrezeşte. care provoacă nu numai un număr mare de accidente. ar obiecta cineva. laptele nefiert. schilozi şi invalizi. Dacă mulţi oameni din aceste ţări trăiesc şi peste 100 de ani. cel mai bun furnizor de calciu. Dacă se atrage atenţia împotriva consumării laptelui nefiert. laptele crud şi cel prins constituie alimente de bază şi nimeni nu se gândeşte la vreun risc. inducând în eroare oamenii. sau dacă acesta este interzis. În Bulgaria şi în alte state răsăritene. cu atât mai mult ar trebui să fie interzis automobilul. Nici un duşman al laptelui nefiert nu poate tăgădui acest adevăr. calciu). are proprietăţi bazice în proporţie de 80% si neutralizează. asemenea zarzavaturilor. în plus. cât nu s-a acrit şi este folosit cu măsură. încât.ieftin decât orice altă băutură gazoasă îndulcită. este inofensiv. dacă nu ar exista şi riscuri! Care risc? O dată cu exemplele prezentate am văzut că pericolele sunt mai mari şi mai multe în cazul laptelui pasteurizat decât la cel nefiert. acidul puternic din iaurt răpeşte corpului calciul. Din contră. pentru că laptele nu se strică. ci numai se .

În plus. în timp ce laptele fiert sau pasteurizat putrezeşte. că laptele neîmbuteliat este filtrat în lăptării? Eu cred că afirmaţia că ar fi neigienic este un pretext al adversarilor laptelui crud. încă din primele săptămâni de viaţă a mâncat lapte de vacă nefiert. copiii ar face afte (aftoză). din cauza consumării laptelui nefiert. desertul este. care are şapte ani. vărsat de vânt. ci el curăţă intestinele de resturile florei bacteriene de putrefacţie şi de alţi agenţi patogeni. Fetiţa mea. Aceasta se datorează fermentului lactic. Propriul meu copil . Nu s-a observat. Laptele nefiert nu se menţine pur numai pe sine. Dorim să protestăm energic împotriva unei afirmaţii neîntemeiate apărută într-o lucrare a lui Holtzer Sommers. Eu personal consum zilnic lapte crud. sunt distruşi. nici prin pasteurizare el nu devine „mai curat". agenţii curăţeniei. diluat corespunzător. dimpotrivă. adesea. în familia noastră. Cei care spun asta nu ştiu că 2/3 din lapte este muls mecanic şi în curând 52 întreaga cantitate de lapte va fi mulsă astfel. metodă ce se practică în America de mulţi ani. o cană cu lapte nefiert. Se mai spune că şisistemul de muls este neigienic. Deci.acreşte. scarlatină etc. cel mai bun la gust. El este mort şi nu mai are nici o putere de curăţire şi de vindecare. cel mai uşor de digerat. astfel că nu mai poate fi vorba de igienă. de pildă. laptele acţionează totuşi ca purificator şi nu pierde nimic din capacitatea sa de a întreţine sănătatea. relativ cel mai ieftin şi cel mai valoros. De ce ? Pentru că este alimentul cel mai bun şi agreabil. Până în prezent nu a făcut nici una din bolile copilăriei şi s-a dezvoltat minunat. nu trebuie să vă temeţi să-l beţi dacă nu mai este proaspăt. enzimele si acidul lactic. anume că. s-ar îmbolnăvi de pojar.

Ceea ce s-a întâmplat în Florida este un semnal de alarmă. deoarece statutul confederaţiei privitor la lapte interzice ţăranilor să-şi vândă laptele şi produsele lactate . Faptele dovedesc tocmai contrariul: laptele crud vindecă. nu ar mai fi nici pur. dacă nu se începe chiar de pe acum o contraacţiune. pentru că „imobilizează" acizii. deoarece au existat medici răuvoitori care i-au făcut pe nedrept răspunzători pentru diversele boli contactate de copiii ai căror părinţi cumpără de la ei lapte proaspăt. A respinge laptele pe motive etice este cu totul altceva. face să cadă teoria lui Sommers. vânzarea de brânză proaspătă şi unt ţărănesc fiind deja interzisă. un ţăran din cantonul Neuentorg a avut de suferit. dar sistematice. De pildă. nici crud! Chiar numai faptul că. de îndată ce vine în contact cu aerul. Tot astfel de greutăţi vor avea de întâmpinat şi oamenii noştri (elveţienii) peste câţiva ani. oamenii — a căror hrană de bază o constituie laptele crud — ajung la vârste mult mai înaintate decât este media de viaţă. pentru denigrarea alimentaţiei cu lapte crud. Dar de ce să-i conteşti calităţile ? Este. asemenea fermierilor americani. în curând poporul nostru nu va mai putea cumpăra lapte proaspăt. conform căreia omul adult nu ar mai putea digera laptele nefiert (ci numai sugarii) sau că acesta. unii ţărani au fost urmăriţi de autorităţi. pentru că a vândut brânză dulce. în ţările balcanice.este un exemplu că toate acestea nu sunt decât născociri. Acolo. pentru convalescenţi este alimentul cel mai uşor digerabil. În plus.de dorit să ne unim glasurile întru susţinerea şi salvarea laptelui crud! Fără ajutorul acelora ai căror „ochi s-au deschis" şi fără o propagandă serioasă împotriva acţiunilor aproape imperceptibile. Fără temei este şi teoria lui Sommers.

şi i-a confiscat toate proviziile. cu atât era mai bine pentru om. poliţia a făcut o descindere la el acasă. Prin ziare. Louis Pasteur a inventat pasteurizarea ca mijloc de protejare a sănătăţii împotriva agenţilor patogeni. Este categoric că acum 50-100 de ani strămoşii noştri fierbeau lotul. AZI. se consideră că sistemul de nutriţie actual este perfect echilibrat. s-a trâmbiţat că totul trebuie să fie fiert şi pasteurizat. cu cât se folosea mai intens. cu excepţia unor fructe care nici nu erau considerate alimente. Acest ţăran îşi cultivă pământul fără îngrăşăminte chimice şi fără pesticide (aceasta s-a întâmplat în 1970). 55 . cu mai multe maşini. Dar după ce Dr. DE CE. spaimă care mai persistă şi azi. cu vreo sută de ani în urmă. deci. spaima faţă de microorganismele generatoare de boli s-a răspândit în întreaga lume. iar arta culinară foarte sofisti cată nu ar exercita nici o influenţă negativă asupra sănătăţii. dat fiind faptul că de atunci şi până în zilele noastre media de vârstă a crescut. OAMENII TRĂIESC MAI MULT? Deşi părerea că strămoşii noştri s-ar fi hrănit mult mai sănătos este destul de răspândită. manuale de gastronomie şi tratatele de dietetică a numeroşi medici.persoanelor particulare. Bircher a descoperit. Cineva a fost chiar de părere că industria chimică si cea farmaceutică ar contribui substanţial ca oamenii să ajungă la o vârstă înaintată. cărţi. Vrem să urmărim până unde si în ce măsură cele de mai sus corespund adevărului. Când. Atunci fierberea era considerată o adevărată „predigestie". că pregăteşte alimentele pentru absorbţia şi asimilarea lor în organism.

Eram oprit să beau lapte crud. aş fi fost scutit de toate necazurile şi bolile amintite. Iar. în schimb.acum câteva decenii. susţin că dacă aş fi respectat o alimentaţie corectă. în plus. se mânca numai mâncare gătită sau coaptă. Şi totuşi. aveam febră şi am trecut prin toate bolile copilăriei. o hrană care. deşi aveam propriile noastre vaci. care se ştie că sunt deosebit de importante pentru metabolismul celulei nervoase. Dimpotrivă. pâinea proaspătă şi zahărul rafinat erau utilizate din belşug. Conform concepţiilor acelor timpuri se pare că eram foarte bine hrănit. de 56 dinţii artificiali. Sunt convins că aş fi fost un copil mai puţin plăpând . acum 50 de ani. precum măslinele. „înălţându-le" la rangul de hrană. La scoală eram foarte emotiv şi uituc. în mare măsură. la masa noastră cea de toate zilele. Astăzi. totuşi desele mele îmbolnăviri dovedeau subalimentaţia. mai sănătos. ambele fiind semne vădite ale unor nervi slăbiţi. în ciuda deselor controale. Mai târziu. atât dantura cât si nervii mei se aflau într-o stare de slăbiciune avansată. şi a dovedit valoarea ridicată a salatelor şi fructelor crude. s-a creat un nou curent de opinie care viza un alt mod de viată. laptele fiert. când mă căutai eram răcit. măselele mi se cariau mereu. La vârsta de 16 ani a trebuit să-mi pun ochelari. Raportat la cantităţile de lapte şi pâine pe care le-am mâncat în copilărie. care erau foarte sănătoase. asa-numitele cereale Bircher. de ochelari şi de multe alte neplăceri. în tinereţea mea. pe care le-am făcut în forme destul de grave. era devalorizată. în ceea ce priveşte aspectul exterior eram mare şi puternic. Laptele si cerealele conţin foarte mult fosfor şi calciu. încă de la vârsta de şase ani am avut prima întâlnire cu dentistul. după ce mi s-au deschis ochii. măselele şi sistemul meu nervos ar fi trebuit să fie deosebit de sănătoase şi rezistente.

S-a publicat literatură despre tratamentul naturist şi alimentaţia pe bază de crudităţi. în majoritatea cazurilor. cauza bolii trebuie căutată în subalimentaţia sistemului nervos. ospicii şi spitale. tocmai această hrană a generat boala.aş fi putut fi un elev mai bun. Este de dorit ca. Trista poveste a copilăriei mele s-a repetat în cazurile a mii de copii şi se mai repetă şi azi. La ridicarea mediei de vârstă au contribuit multe. care a fost hrănită de mică (din săptămâna a treia) cu crudităţi. nu a plâns aproape deloc ca sugar. în primul rând în astfel de institute. Pot spune că bolnavii care se sting încet. prin ospicii sau prin instituţiile asemănătoare. Chiar şi unii medici şi-au schimbat opiniile. Trebuie să se verifice practic faptul că bolnavii se înviorează de îndată ce primesc hrană crudă. Tot atât de mulţi sunt si copiii care au murit de timpuriu din cauza greşelilor de alimentaţie. totuşi. în majoritatea cazurilor. o igienă individuală mai . Practicarea sporturilor. S-au format asociaţii şi institute favorabile unei atari reforme conceptuale. Cu 50 de ani în urmă s-a ajuns la concluzia că sunt absolut necesare un regim de viaţă şi o alimentaţie mai sănătoase. Urmarea este că şi cel mai uşor dezechilibru psihic poate genera catastrofe. să se recunoască neajunsurile alimentaţiei fierte si să se urmărească îndreptarea ei. Ereditatea poate avea şi ea un rol. nu ar fi ajuns în această situaţie dacă ar fi primit suficientă hrană vie. Se spune că acum 100 de ani fiecare al treilea copil murea până la vârsta de sase ani. Obişnuitul regim cu carne fiartă nu este în nici un caz cel adecvat unor astfel de bolnavi: deseori. Foarte eficace au fost conferinţele 57 şi cursurile organizate de aceste societăţi. Ţin să menţionez că fetiţa mea.

cel din apă. banane si alte fructe crude. se luptă să o scoată cu un făraş: o muncă de Sisif. Cum s-ar zice. amestecat cu ceai de muşeţel alături de făinuri fierte. ea fie apare mai târziu. de fapt. unora dintre ei li s-a putut prelungi viaţa cu câţiva ani. se încearcă. doar vindecarea simptomelor şi nu a organismului uman în totalitate. bolnavul nu moare. Mulţumită chirurgiei moderne. generalizarea instalaţiilor de baie amenajate în aproape fiecare casă şi multe altele au contribuit şi ele la prelungirea mediei de viaţă. prin faptul că medicamentele ameliorează bolile — dar nu le vindecă. Din păcate făinurile mai joacă încă un rol de seamă în alimentaţia lor.bună. fie după vindecarea ei aparentă se manifestă alte boli. apa poate pătrunde în vas printr-un orifi58 ciu. Industria farmaceutică a ajutat şi ea la prelungirea vieţii omului. efecte secundare nocive. în plus. de cele mai multe ori. Iniţial trebuie îndepărtată cauza maladiei. Dacă o boală dispare după tratament. După cum s-a mai spus. pentru că astăzi multe boli specifice copilăriei sunt tratate cum trebuie şi. Indiferent dacă natura afecţiunii este de ordin psihic sau de alt ordin. li se dau mai ales lapte praf nefiert. a îngrijirii mai bune a bolnavilor. Izbitor este declinul mortalităţii copiilor. într-o atare situaţie s-a ajuns printr-o alimentaţie greşită. dar nici sănătos nu este. altfel nu are rost nici un tratament. cu totul istovit de puteri. Metodele de azi pentru vindecarea bolilor pot fi ilustrate prin următoarea comparaţie: un om stă într-un vas cu apă. în loc să închidă orificiul prin care pătrunde apa. se mai poate . medicamentele au. căci datorită ei şi-au găsit microbii un teren mai „uşor" de atacat. în loc să li se dea sugarilor lapte fiert. în cele mai multe cazuri.

în permanenţă. Apa reprezintă toată „murdăria". până la urmă. altfel aleargă la un alt medic. de aceea se murea mai rapid. pornind de la cauza bolii. bolnavul să "se înece" în ele. Am întrebat o dată un medic de ce nu-şi tratează pacienţii în mod natural. reziduurile cu care se încarcă. Astăzi boala este doar tărăgănată.menţine deasupra apei un timp. de aici. Din acest motiv. ţine mai mult la „plăcerile burţii" decât la sănătatea sa. multe spitale şi. pentru că nu ştie că si alimentaţia de crudităţi poate procura satisfacţii gustative.. Făraşul este imaginea modului în care poate ajuta medicina si chirurgia modernă. prin alimentaţia necorespunzătoare si medicamentele toxice. organismul bolnav. Nu am avut însă . o medie de viaţă mai lungă ! Mulţi oameni nu pot să creadă că există o cură aşazisă minune (regim-minune). dar nu poate să pătrundă din două motive : Primul — cei mai mulţi medici îl înlătură din capul locului. Cu o sută de ani în urmă nu se dispunea nici măcar de „făraş" ca să scoată apa. pentru că nu este înlăturată cauza. Nu se gândeşte nimeni că o suferinţă ce trenează ani de zile poate. deşeurile. Regimul minune există. pentru ca. niciodată nu vor putea ieşi biruitoare meritele acestei alimentaţii. căci el. El 59 mi-a răspuns că pacientul vrea să vadă o reacţie rapidă. este verificat. „Ieftinătatea" hranei de crudităţi este prea puţin „interesantă" pentru ei.. ca urmare a unei alimentaţii greşite. Al doilea motiv este generat chiar de cel bolnav. dar până la urmă se îneacă. fără ca ea să fie cunoscută şi să pătrundă în cele mai diverse medii sociale. precede de cele mai multe ori moartea.

utilizarea medicamentelor este mai mult decât una din practicile medicale. Ce poate să însemne prelungirea vieţii fără sănătate ? ZAHĂRUL ALB. . de nelipsit în metabolismul amidonului şi zahărului. şi astfel. Aşa este cazul. organismul nostru este forţat să le dea din resursele proprii şi astfel individul începe să slăbească. Corpul este nevoit să-şi procure toate aceste elemente din el. le pierde pentru că le consumă. de fapt. legile naturii cer ca alimentele să fie utilizate neapărat nemodificate nici de căldură. îndeosebi în digestie. la grâu. apare o „scurgere" prin care echilibrul normal din „bugetul corpului" este dereglat. din rezervele lui proprii. Deoarece. După rafinare. carbonul. de aceea. ceea ce este egal cu o crimă faţă de om. complexul de vitamine B şi calciul. zahărul nu mai are decât un singur element. să fie lăsate aşa cum sunt ele. fapt deosebit de important. de exemplu. Dacă aceste substanţe nu există în alimente. Cele 20-30 de elemente pe care le conţine trestia sau sfecla de zahăr au fost distruse. RAFINAT La orice aliment neatins de mâna omenească. părţile lui componente alcătuiesc o structură perfect armonizată. astăzi. în întregul lor. nici de decojire. De aceea. este singura aplicată. Toate aceste deziderate sunt încălcate îndeosebi la prepararea zahărului rafinat. Tărâţele sunt indispensabile pentru transformarea amidonului ce se găseşte în interiorul grâului (făina albă). nici de rafinare. începe să provoace neorânduială. De îndată ce zahărul ajunge în circuitul sangvin. metabolizarea unui element fiind condiţionată întotdeauna de prezenţa unuia sau a multor altor elemente. printre altele. In universităţile noastre se predă în exclusivitate chimioterapia şi farmacoterapia. Tărâţele conţin.impresia că era un neştiutor în ceea ce priveşte vindecarea prin terapie naturistă.

fermenţii. de recul: după fiecare metabolizare a zahărului. secretă prea multă insulină. observăm că glandele pancreatice. dar în raport cu mărimea cantităţii de zahăr. trece repede în sânge. Ar fi minunat dacă ar rămâne aşa. Ficatul este stimulat şi trimite rezervele de zahăr (glicogen) în sânge. consumul din rezervele organismului generează o şi mai mare oboseală şi somnolenţă. ceea ce generează un surplus de energie. pe . cantitatea de zahăr creşte. mineralele? Zahărul alb. deci nu aduce în organism nici măcar un singur „ajutor" pentru digestie. la un moment dat. rafinat. Cu o ţigară sau o ceaşcă de cafea se ajunge în aceeaşi situaţie. Corpul este lipsit de unele din cele mai importante elemente. Ce este de făcut ? Puţină ciocolată sau o băutură dulce este mereu la îndemână. aparat. aşa încât o luăm de la început. nu mai are nici una din substanţele enumerate. iar la o cantitate mare de zahăr. pentru o perioadă scurtă de timp. urmează îndată reacţia adversă. Dar enzimele. natura se răzbună crunt pentru tot ceea ce s-a făcut împotriva ei.suportă o vreme şi face faţă tuturor acestor „sâcâieli". mai mult sau mai puţin grave dar. implicit. Organismul uman — respectiv fiecare sistem. de unde şi instalarea stării de mare oboseală. La un examen al glicemiei. fiind intens stimulate. anormal. Consumul de zahăr în cantităţi mari dă senzaţia de saţietate dat fiind numărul mare de calorii pe care acesta le conţine.61 fără să stea în intestin. imediat după ingerarea unei cantităţi mari de zahăr. la o reducere a zahărului din sânge sub nivelul mediu admis. ceea ce duce. ţesut în parte . Natura însă nu lasă nesancţionată nici o biciuire artificială nepermisă. aşa încât dispare oboseala. astfel încât face mai mult rău decât bine sănătăţii. apare chiar ameţeala.

impotenţa. In afară de apă se pare că nu mai primea nimic demn de amintit. acestea erau mestecate încet şi temeinic. „res frumentaria" — problema cerealelor. Chiar şi fructele fierte sunt nesănătoase. Iată ce suferinţe si ce afecţiuni sunt favorizate de consumul de zahăr: scăderea voinţei. Fiecare soldat primea raţia sa de grăunţe. iar iscusinţa şi rezistenta armatelor romane era considerată de neîntrecut. căci ar fi fost consemnat de scriitorii romani. PÂINEA ALBĂ ŞI PÂINEA NEAGRĂ Alimentaţia soldaţilor romani consta din simple grăunţe de grâu. artroza. Este de neconceput faptul că guvernanţii îi acordă un regim preferenţial şi îl tot ieftinesc în loc să-i ridice preţul. nervilor şi sângelui. nebunia şi chiar sinuciderea. afecţiunile dentare. zahărul poate genera orice boală. De ce nu scot un cuvânt medicii despre o atare realitate şi de ce spun atât de puţin dentiştii despre pericolul dulciurilor? Există cercetări care afirmă că infarctul miocardic este rezultatul consumului îndelungat al zahărului (zahăr în orice formă artificială). Cuvântul „aprovizionat" avea o semnificaţie foarte simplă. Dacă începea lupta. pe care o purta în buzunar. care prin digestie se transformă în zahăr. nevrozele. a memoriei. soldatul era în permanenţă aprovizionat cu acest fel de „hrană".care acum este obligat sa le sustragă din hrana nece sară glandelor. În sfârşit. Primul pas ar trebui să urmărească lămurirea oamenilor asupra nocivităţii lui şi a daunelor ce le aduce sănătăţii. În timpul marşurilor nesfârşite. Personal susţin că zahărul este chiar mai nociv decât alcoolul în ceea ce priveşte sănătatea. 95 A . pâinii albe (chiar şi intermediare) şi a cocăriilor.

să zicem aşa. un aliment privilegiat pentru om. în majoritatea cazurilor. Nu este de mirare că agenţii patogeni se pot atât de uşor instala! 64 De cele mai multe ori făina albă este făcută „şi mai albă". organele se încarcă de reziduuri mucoase şi sedimente. Într-adevăr. produsul numindu-se „pâine albă". pentru că ar fi mai uşor de digerat. şi cheltuielile pentru dentist şi medic. E adevărat că se obţine o cocă foarte bună. Un morar mi-a spus că . la preţul lor. să adauge. dar în ceea ce priveşte hrana. corpul este jefuit şi înşelat. sunt folosite ca hrană pentru vite. o pâine scumpă şi o plăcere scumpă sunt. numai amidon. Toate substanţele nutritive din grăunţele de grâu se află în tărâţe şi în germeni. Iar când aluatul se pune la copt. Cu această ocazie se folosesc substanţe toxice. pâinea ţărănească şi alte aluaturi la fel de dăunătoare. căldura distruge şi ultimele substanţe nutritive. în contrast cu tărâţele şi germenii de cereale care. Interiorul din care se scoate făina de grâu conţine. se adaugă conservante care o fac şi mai otrăvitoare. chiar şi sub formă de pesmet.Din scrierile acelor timpuri putem constata că boabele de grâu constituiau o hrană deplină. de fapt. Pâinea albă este socotită chiar un aliment în mod deosebit indicat persoanelor bolnave şi mai în vârstă. Se crede oare că astfel s-a îmbunătăţit darul desăvârşit al naturii? Să vedem ce valoare mai are. o adevărată înşelăciune. cu alte cuvinte se putea trăi numai cu ele. Din acest aliment minune azi se obţine o făină albă şi se coace pâine. Cine cumpără cu regularitate pâine albă şi prăjituri din făină albă. În azile şi spitale este de asemenea mult folosită pâinea semialbă. sângele se acidifiază.

Aşa a apărut aşa-numita pâine „îmbogăţită". în special în vitamină B. este sarcina morarului să extragă din făină toate tărâţele şi germenii cu vitamine cu tot. Pentru a produce acea mult solicitată (cu patru zerouri) făină albă şi intermediară. aşa că nu pot fi asimilate de organele noastre. elveţienii au fost chemaţi să voteze pentru scumpirea pâinii negre şi ieftinirea celei albe. Faptele sunt confirmate de cercetări- . Ca urmare. Se afirmă că nimic nu este mai presus de inteligenţa umană. iată că ei fac bolii. Ţăranii nu ştiu că mănâncă pâine fără nici o valoare alimentară şi că ce este mai sănătos dau porcilor. din păcate. chiar dacă s-ar adăuga toate cele aproximativ 30 de săruri minerale răpite. Unii brutari au ştiut că lipsa tărâţei şi a germenilor conduce la o depreciere a calităţii făinii şi au cerut morarilor să adauge vitamine artificiale şi unele minerale. indispensabilă întreţinerii sistemului nervos. făina secătuită de tot conţinutul ei natural nu mai poate fi îmbunătăţită. casă şi hrană din propriul lor corp! Iar noi trebuie să luăm de bun faptul că lăcomia de câştig a profitorilor şi lipsa de informare a oamenilor din partea guvernanţilor favorizează o asemenea situaţie? Acum câţiva ani. Sună foarte atrăgător dar. lipsite de enzime şi viaţă. în adevăratul sens al cuvintelor. Şi asta numai pentru că făina albă are o limită de valabilitate mai mare. pâinea integrală a fost scoasă din competiţie.în pâinea intermediară ţărănească nu se găseşte nici urmă de tărâţe sau germeni. pentru că toate substanţele „de îmbogăţire" sunt sintetice şi anorganice. şi totuşi. 65 iar cei interesaţi au făcut o publicitate îndrăcită în favoarea ei. Este cunoscut faptul că cerealele sunt foarte bogate în vitamine.

se pierd enzimele. acest lucru nu are nici o legătură cu întrebarea dacă ea este sănătoasă sau nu. ea face parte din categoria mâncărurilor gătite. SAREA DE BUCĂTĂRIE „Voi sunteţi sarea pământului": după cum sarea condimentează mâncărurile. de americani. iudeii fabricau singuri pâinea integrală sănătoasă. De ce n-ar găsi şi brutarii noştri o idee similară de obţinere a pâinii? Dar 66 vor trebui să găsească o soluţie atunci când va fi solicitată de consumatori. În antichitate. ce se depune pe pereţii arterelor. ne dăm seama că sarcina principală. întinzând aluatul şi încălzindu-l la soare. imediată. Suferinzii de reumatism şi artrite ar trebui să o evite cu totul. de pildă. prin coacere. dar nu poate fi socotită o hrană totală pentru că. Dacă ne gândim că se mănâncă în proporţie de 80% pâine albă. ci numai prin alimente conţinând vitaminele respective. Calculii biliari se fonnează în special din colesterol. aşa să fie şi creştinii un condiment printre oameni! Dacă în Biblie sarea este folosită ca în exemplul de mai sus. a calculilor biliari. pâinea albă este calea unui viitor infarct cardiac. a organelor noastre sanitare este să informeze populaţia asupra realităţii. Pâinea neagră sau integrală este într-adevăr mai sănătoasă decât pâinea albă. Din exemplul biblic putem trage cel mult concluzia . După cum am mai amintit. asupra marinarilor bolnavi de scorbut care nu au putut fi vindecaţi sau feriţi de această boală prin adaosuri de vitamine artificiale. pentru că hidrocarbonatele excedentare se transformă în grăsimi.le făcute în timpul celui de al II-lea război mondial. ca şi oamenii corpolenţi. şi prin aceasta în colesterol.

clorul. Nu conţine deci enzime. Cine nu a auzit că bolnavilor li se prescrie regim fără sare sau sărac în sare? Dacă sarea este dăunătoare pentru bolnavi. Plantele au fost destinate să ia substanţele anorganice din pământ si să le transforme în substanţe organice. Tot aşa de puţin cât se poate alimenta omul sau animalul cu praf de piatră sau de fier. încât cu un pahar de soluţie concentrată de sare cineva îşi poate lua viaţa. bineînţeles. Sarea marină se compune din aproximativ 100 elemente. sarea de bucătărie numai din două. este aşa de mare. tot atât de puţin suntem înzestraţi şi noi pentru a digera şi a asimila sarea de bucătărie. Dovada concretă este că o eliminăm fără ca structura ei chimică să fie prea mult schimbată dacă. După cum azotatul de calciu şi superfosfatul sunt otrăvuri pentru noi. deoarece medicina o interzice tocmai pentru că a pricinuit boala sau a contribuit la apariţia ei.că o mâncare fără gust poate fi condimentată cu sare. adică nu este de provenienţă vegetală sau animală. în sarea de bucătărie. de exemplu dintr-o linguriţă de sare. nu s-a „fixat ilegal" în corp. Unul din ele. Între sarea de bucătărie şi sarea de mare există o mare deosebire. este o otravă a cărui concentraţie. deci aproape to- . pentru organismul nostru. sau de sticlă. constituind mai târziu cauza unei boli. tot aşa este şi pentru un om sănătos. restul. tot aşa este şi sarea de bucătărie. În acel timp când s-a scris Biblia se cunoştea probabil numai sarea de mare. o milionime de gram. Sarea de bucătărie este anorganică. S-a constatat că omul poate asimila urme infime de substanţe anorganice. de 68 aceea ele constituie halta intermediară pentru hrana noastră.

Corpului îi este cu neputinţă să elimine în totalitate sarea. cu siguranţă că nu ar fi fost de cea din mine. Vasele îşi micşorează lumenul şi generează creşterea tensiunii. rinichii sănătoşi nu pot elimina decât cinci-şapte grame. ci i-ar fi fost mult mai uşor s-o obţină din toate fructele pe care le mănâncă. iar pentru asimilarea sării de bucătărie ar fi necesare milioane de astfel de reacţii. Sarea de care omul are nevoie (el nu are nevoie de sare de bucătărie) se găseşte suficientă în alimentele crude. de fapt. bolnavă. de aceea cei ce mănâncă foarte sărat transpiră anormal şi suportă greu căldura. Din cele 15-20 grame de sare care se ingerează obişnuit prin alimente. ceea ce produce toate bolile posibile şi. . Greutatea corpului creşte şi pielea capătă o înfăţişare spongioasă. chiar sub formă organică). trăieşte fără să facă toate bolile ce-l macină pe om. Iar dacă ar fi avut nevoie de sare. murdăreşte sângele şi organele şi astfel stimulează boala sau apariţia ei! Infima capacitate de asimilare a sărurilor minerale de către organele noastre o datorăm proceselor biochimice. pentru scoaterea căreia se sapă la 200 m adâncime. ateroscleroza. ţesuturile se uzează. la fel şi pereţii 69 arterelor. ceea ce atrage după sine urmări grave. Amatorii de multă sare sunt chinuiţi adesea de sete şi foame. îndeosebi. Soluţia de sare se fixează parţial în pereţii celulelor ce alcătuiesc ţesuturile. Lichidul este necesar pentru a o dilua şi pentru a-i diminua toxicitatea (este un corp străin).tul. Restul se depune peste tot în organism. Ce ocol pentru vindecare când. Dovada ne-o prezintă maimuţa care. în alimentele crude ne stau la dispoziţie toate sărurile nutritive (fiziologice. împreună cu o serie de alţi acizi. fără sare. Ştim că provoacă sete.

postul total. după terminarea experienţelor. comparaţia cu alimentaţia soldaţilor romani. ce încalcă toate legile fireşti ale naturii şi constituie o adevărată crimă. 70 Faptul că sarea este eliminată reprezintă o dovadă că. li se dau şi tablete de sare. a făcut o experienţă pe şobolani. aproape pe moarte. un soldat bolnav. soldaţilor. cu alimente bogate în sare. după război. pâine intermediară şi sare. Waerland în cartea sa. Se uită că organismul nu elimină niciodată. Dahl. Toate au făcut hipertensiune. 35 de femele de şobolani au fost hrănite. îndopat cu carne. Uimirea medicului a fost însă mai mare când. motiv pentru care este cancerigenă. de la Institutul de Cercetări Medicale din Brookhaven. pentru corpul nostru. supraîncărcat de sare. care transpiră mult. În America. După cum relatează dr. Să nu ne mire de ce un soldat. când nu te aştepţi. poate. Dr. În a doua săptămână de post . sărurile organice necesare. Faceţi. Este o practică de o absurditate flagrantă.Sarea poate distruge vitaminele şi enzimele. poate ajuta numai o alimentaţie de crudităţi. prin transpiraţie. fiind nefolosibilă. probabil şi în alte ţări. ea reprezintă o otravă ce trebuie dată afară din corp. timp de un an. Avea voie să bea numai apă. ci numai reziduurile. Prin aceasta se urmăreşte înlocuirea sării pierdute prin transpiraţie. bogată în enzime sau. vă rog. la cele mai multe tensiunea nu mai scădea. pe lângă o alimentaţie bogată în sare. a venit la un medic naturist care i-a prescris o cură de post. se prăbuşeşte din picioare. Rezultă că pentru vindecare se cere mai mult decât un regim fără sare. Sarea dăunează sănătăţii.

Organismul uman este o parte integrantă a na- . Chiar şi vindecarea rănilor este întârziată. dacă este folosită în măsura în care este cerută de arta culinară de azi. dar nu ştiu că prin aceasta „murdăresc" şi mai mult organismul şi contri buie direct la îmbolnăvire. Cu ajutorul apei care se strânge ca urmare a îndopării cu sare a ţesuturilor. un fel de îngrăşăminte chimice.încă mai elimina cinci grame de sare prin urină. Unii încearcă să slăbească mâncând multă carne. Problema sării poate fi soluţionată numai orientându-ne spre un regim de crudităţi. situaţia nu se prezintă aşa. consumând alimente foarte sărate. favorizează orice boală. Nici „nutreţul concentrat" nu-i lipseşte omului. fiind reprezentat de pâine şi aluaturi. Este limpede că această carne se va „strânge" în cratiţă când o vom fierbe! Mulţi oameni se îngraşă Ia fel. La ceea ce în mod natural se ajungea într-un an. se realizează acum în trei luni. ca să nu spunem că "se umflă" cu apă şi otrăvuri. Desigur că viţelul ar fi trebuit să se îmbolnăvească curând din cauza acestei alimentaţii şi să moară. animalele cresc repede în greutate. Dar în ceea ce-1 priveşte pe om. Sarea este tot atât de străină pentru corpul nostru ca şi medicamentele chimice. De unde venea ea. Se poate spune că sarea. Uneori sărurile se cristalizează şi generează reumatism şi artrite. dar nu a mai apucat pentru că a fost tăiat. Folosirea sării în exces în alimentaţia multor oameni a generat o practică asemănătoare în alimentaţia animalelor: îndoparea viţeilor cu nutreţuri amestecate cu tot felul de săruri anorganice neasimilabile. de vreme ce de mult timp nu mai primea sare ? Din acest exemplu vedem cum otrăvurile se fixea ză în organism şi provoacă tot felul de suferinţe.

DE CE „NU". slăbesc. tot aşa nici organele noastre nu se pot asocia cu substanţele otrăvitoare. o energie stabilă permanentă. Dispare şi plăcerea de a mânca fructe sau alte alimente crude valoroase. Am fost o dată invitat la un ceai. Crudităţile conferă. asemenea fumatului şi băuturilor alcoolice. oferindu-le numai pe moment căldură şi energie. fără a dăuna cu nimic sistemului nervos. ele diminuează sensibilitatea naturală gustativă. ba chiar se instaurează un fel de repulsie faţă de ele pentru că nu mai au „nici un gust"! Şi astfel fiecare lucru împotriva firii. BĂUTURILOR FIERBINŢI ? Se crede că pentru a produce energie şi căldură mâncărurile şi băuturile trebuie să fie consumate fierbinţi. Astăzi a ajuns ceva firesc să se socotească anormalul drept folositor şi sănătos! Sau fierbinte. vecinul . Corpul nostru nu-şi are originea nici într-o fabrică chimică. Cum nu se poate îmbina adevărul cu minciuna. atrage după sine o alta — totul în dezavantajul sănătăţii noastre. fiecare anomalie. Băuturile fierbinţi excită nervii şi biciuie inima. Aportul de căldură este de-a dreptul neînsemnat. nici în oala de gătit. Cu greu poate fi găsit un preparat chimic farmaceutic care să nu aibă efecte secundare adverse. Ne-a fost servit atât de fierbinte. Mâncărurile fierbinţi şi. În schimb. dimpotrivă. în special băutura. ce depăşesc cu mult foloasele lui aparente. Numai natura îl poate vindeca şi hrăni cu adevărat. aşa încât mâncărurile ce nu sunt puternic condimentate şi sărate par a fi fade la gust. În plus. încât nu am avut curajul nici măcar să-l gust. Ele nu se împacă. dăunează sau distrug mucoasele.turii. Acelaşi adevăr este valabil şi pentru sarea anorganică. sau de la gheaţă! Numai să nu fie aşa cum le-a oferit natura. nici într-un munte de sare.

Astfel este înlesnită îmbibarea lor cu salivă. favorizează declanşarea altor boli. Dacă mâncarea noastră este de aşa natură încât măreşte cantitatea de acizi din sânge. Felurile de mâncare ce nu trebuie îndelung mestecate este recomandabil să fie puţin încălzite. apoi natura va lucra în favoarea stabilizării definitive a stării de sănătate. Sângele nostru este compus. chimice.meu l-a dat pe gât duşcă. cerul gurii. în timpul verii sau ceva „călduţ". mai ales a celor de rinichi şi de piele. probabil. deci cu ceva ce trebuie mestecat. dar aceste excepţii nu trebuie să devină o obişnuinţă. în mod normal. mai ales când de-abia s-a început regimul de crudităţi. după preferinţe. Cauza reumatismului şi a artritei. de multe ori. încât suportă o asemenea opăreală. CANTITATEA DE ACIZI DIN CORP Reumatismul şi artrita sunt unele din cele mai frecvente boli ale vremurilor actuale. constă în creşterea acidităţii sângelui. Mi-am zis că. Ele se pot consuma. în special . chiar dacă este vară. toate organele de excreţie. înmuiate în prealabil. sunt de puţin ajutor şi. Se poate întâmpla. în general. să ne abatem de la regulile lui naturiste. Oare devreme sau mai târziu nu se va răzbuna natura pentru o asemenea „brutalizare" a mucoaselor ? E de la sine înţeles că şi regimul naturist permite „răcoritoare". esofagul şi stomacul acestui individ erau căptuşite cu un fel de talpă. din 20% acizi şi 80% substanţe alcaline sau baze. Produsele farmaceutice. iarna. parc-ar fi fost apă rece. Şi în acest caz vindecarea reală se obţine numai dacă a fost înlăturată cauza bolii. cu puţine seminţe de floarea-soarelui. ca si a altor numeroase (majoritatea) boli. Au devenit o adevărată plagă pentru omenire.

că rănile nu se vindecă. ca urmare.rinichii. că rinichii nu mai funcţionează normal. Se produc cu uşurinţă fracturi ş. Din întregul proces chimic rezultă acizi şi baze. suferinţe la nivelul coloanei vertebrale. afecţiuni dentare. că apar calculi biliari sau renali. în articulaţii şi muşchi. nu mai sunt în stare să facă faţă onorabil proceselor de eliminare a tot ceea ce este rău pentru orga nisrn. că se instalează ateroscleroză. diverse toxine. acoperă cu grăsimi pereţii arterelor sau alte organe. calcifiază ţesuturi. formează reziduuri. Astfel că nu este de mirare că apar durerile articulare. „dopuri" de mucozităti. Acidul uric reprezintă cea mai mare parte din surplusul de acizi. că se formează tumori. otrăvuri ş. deoarece el trebuie folosit pentru neutralizarea surplusului de acizi şi este astfel sustras din oase. boli de nervi. Una din cele mai mari consecinţe ale hiperacidităţii este lipsa calciului. că oboseala şi durerile de cap devin nişte „oaspeţi nepoftiţi dar permanenţi". Instalarea unei hiperacidităţi constante sangvine generează numeroase boli. Toate se depozitează „ilegal" în tot corpul. cum este sarea de bucătărie. pe cât . 75 Întreaga activitate fiziologică normală a tuturor organelor este îngreuiată.a.a. Apar. a căror cantitate trebuie să corespundă. dinţi etc. La acestea se adaugă impregnarea generală a ţesuturilor cu reziduuri şi mucozităţi. care favorizează instalarea maladiilor infecţioase. Ştim că hrana pe care o mâncăm ajunge în celulele corpului datorită arderilor produse în timpul metabolismului. sciatică. acestui surplus i se adaugă şi alte substanţe străine de constituţia normală a organismului. unii acizi se depun sub formă de cristale.

Cu ajutorul acestora şi a experienţei proprii le putem clasifica în felul următor: Ca alimente care dau 100% acizi se socotesc: carnea. multe fructe acre. nu cele acre. pentru mai multă vreme. Din unele alimente rezultă. Pentru reumatici trebuie foarte . Toate celelalte alimente oscilează între cele două tipuri de componente. roşiile. zahărul rafinat. cartofii. numai acizi. iar altele se transformă în ambele categorii de substanţe.posibil. grăsimea vegetală (uleiuri şi margarine). astfel încât să nu apară un dezechilibru în reacţia acido-bazică din sânge. exact. raportul „acidbază" corespunde întocmai celui din sânge. este socotit neutru. nu toţi cercetătorii sunt de aceeaşi părere. sarea de bucătărie. ceapa. germenii de grâu . intermediară. reventul (rubarba). rahatul. deoarece laptele va fi. Cele care se transformă 100% în baze sunt toate soiurile de zarzavaturi. Referitor la reacţia acidă a fructelor. toate verdeţurile. deoarece corespunde procentajului existent în sânge. după metabolizarea lui. excepţie fac păstăile de leguminoase. toate dulciurile preparate din zahăr. 76 Există cercetări pe baza cărora s-au întocmit tabele privind raportul acido-bazic din alimente. merele foarte coapte. grăsimea animală. tărâţele de grâu. procentajului normal existent în sânge (amintit mai sus). pâinea albă. cozonacul. castanele comestibile. laptele este singurul aliment în care. pepenii. ce rezultă din fiecare element ca să ne putem ghida în stabilirea regimului. De aceea este foarte important să ştim. Dintre toate alimentele. iar laptele. unicul „fel de mâncare" al sugarilor. ciocolata. din altele numai baze. Tot aproape neutre sunt socotite unele fructe ca bananele foarte bine coapte. după metabolism.

Pe când locuiam în sudul Floridei. îi sfătuiesc să menţină pe cât posibil alimentaţia bazică amintită mai sus. Din păcate. Dacă. chiar dacă ştia să trateze foarte bine un diabetic. putem să mâncăm dar moderat. cu afecţiuni osoase. durerile reumatice mi-au dispărut foarte curând. în mod excepţional. valorile bazice scad simţitor. unde nu cresc asemenea fructe. de sciatică. Hipocrate habar n-avea de conţinutul în calorii sau raportul acido-bazic din alimente. astfel încât să-i neutralizeze sau să-i elimine. Apa de zarzavat şi de tărâţe (vezi reţetele) sunt în mod deosebit recomandate. 77 Mare atenţie la tabelele care socotesc toate fructele bazice. De abia acum mi-am dat seama cât de înşelătoare erau acele tabele. mai ales grape-fruits. de atroze.multă precauţie în alegerea mâncărurilor. Bolnavii însă care ar vrea să se însănătoşească. ni se oferă mâncăruri din prima grupă (acide). se constată că mai toţi oamenii sunt . dentare. Dinţii nu mi i-am mai putut salva. Nu trebuie să fim însă sclavii tabelelor. aveam în jurul casei o grădină cu tot felul de fructe tropicale. prin fierbere. va renunţa la tot ceea ce este fiert. pe baza unor astfel de tabele am început să consum şi fructe acre. şi n-am mai mâncat aproape deloc. ar face bine să nu se atingă de atare alimente. Pe bolnavii de reumatism. Nu reuşeam să înţeleg ce se întâmplă şi nu mai conteneam întrebându-mă cum se poate întâmpla aşa ceva. artolice. Pe cine îl va interesa cu adevărat însănătoşirea. Cerealele dau 60% baze. deoarece conţine mult calciu. Dinţii au început să-mi cadă şi am făcut şi un reumatism la umăr. pentru că organele noastre nu pot face faţă surplusului de acizi. dar. când ai o alimentaţie de crudilăţi 100% ? După ce am revenit în Elveţia. Se adaugă cel mult lapte prins.

îl ajunge disperarea. prin urmare să fii bolnav este o situaţie cât se poate de normală într-o viaţă de om. dacă 78 alimentaţia este corectă.) suferă de acest rău care provoacă toate bolile — hiperaciditatea — şi de lipsa substanţelor bazice. injecţiile şi suferinţele. surplusul de acid care nu poate fi eliminat se depozitează în corp. adică bazică. Se pare că mai curând acceptă durerile de dinţi. Deoarece procentajul din sânge nu are voie să se schimbe. Mie personal mi-ar părea foarte primejdios să trăiesc cu alimentaţia obişnuită şi tot felul de injecţii şi medicamente. când bolnavul se apropie de moarte şi durerile devin insuportabile.tributari hiperacidităţii. întradevăr.n. când nici un medic şi nici un medicament nu-1 mai poate ajuta. Literatura despre cru- . Majorităţii oamenilor li se pare că este imposibil să-şi schimbe felul de alimentaţie. Există. iar dintre ele mai ales cele formate cu calciu. şi medicul acesta mănâncă la fel ca noi. Cel mult. Cea mai bună dovadă o reprezintă cei 98% de indivizi cu afecţiuni dentare. este valabil pentru toate celelalte boli enumerate. Mulţi s-ar putea însă salva. De fapt. „Dacă medicul ar prescrie o schimbare de regim. posibilitatea de a fi feriţi de carii dentare. şi asta pentru că hiperaciditatea înseamnă mai ales lipsă de baze. Ce este valabil pentru cariile dentare. Astfel. dar ceea ce scrie un fanatic nu are nici o autoritate. fiind vorba numai de crudităţi. se apreciază că 95% din populaţie (este vorba de Elveţia — n. şi binevoieşte să ia aminte la acest regim alimentar. şi-ar putea veni singuri în ajutor în acest fel. ar fi altceva. se îmbolnăveşte din când în când şi moare în cele din urmă de infarct miocardic sau de o altă boală.

din care se poate amesteca câte o linguriţă în mâncare. pe de altă parte. Dar când a văzut moartea cu ochii. Şi gingiile sunt bine curăţate şi întreţinute cu aceste pulberi. care strică dinţii şi. toate aceste substanţe le găsim în legumele şi verdeţurile crude. foarte gustoasă. şi-a schimbat gândurile. după ce mâncăm fructe uscate sau dulciuri. Se poate scăpa de apariţia cariilor şi dacă se mănâncă zilnic doar un măr foarte bine copt. în tratamentul lor clasic. în sfârşit. Există o pul79 bere de substanţe minerale neutre. „vei crede" ? Din fericire mai există şi medici demni de jurământul lui Hipocrate. nu acrişor. pentru că numai astfel pot fi neutralizaţi. Ei sustrag corpului nostru calciul şi alte minerale bazice. Toate bolile de stomac şi intestine au.dităţi nu mă interesează deloc". pe care îl mestecăm . aşa cum puneam înainte sarea. atunci când era bolnav. Pentru a preîntâmpina formarea surplusului de acizi şi menţinerea unui procent de 80% baze nu sunt suficiente doar astfel de măsuri. sau există preparate pe bază de fier sau calciu. care cercetează boala cu de-amănuntul. Vrei să ajungi şi tu în această stare. dulce. Basin. Menţionăm că şi sucurile de legume şi ceapă ajută la neutralizarea acizilor. Cam aşa a vorbit şi tatăl trupesc al celui ce scrie această carte. în general după mese. tot felul de medicamente pe bază de pulberi alcaline. pentru a împiedica fermentaţiile acide dintre dinţi. Să ne întoarcem la discuţia noastră asupra acizilor. în grâu. fracturile şi tot felul de distrofii. în merele şi bananele foarte bine coapte. să se mestece un praf de baze. stimate cititor ? Nu s-ar putea să fie prea târziu când. Pentru a menţine dinţii sănătoşi este recomandabil ca. Cu ajutorul unor atari măsuri de precauţie minime pot fi evitate durerile de dinţi.

Pe lângă zarzavaturi şi fructe. unele lângă altele sau dacă nu se poate astfel. brânză de vacă din lapte nefiert. Iaurtul şi roşiile sunt cam acide. nuci. Cine nu este fericitul posesor al unei grădini dar care vrea să se aprovizioneze singur cu salată în timpul iernii. Se pun seminţele sau sâmburii.bine de tot în gură. unele peste altele. APROVIZIONAREA CU CRUDITĂŢI Există părerea că o alimentaţie cu crudităţi ar consta numai din fructe şi salate si nu ar fi recomandată din cauza stropirilor dese cu tot felul de substanţe toxice. cum sunt sfecla roşie şi morcovul. Dacă seminţele dezvoltă (este şi în funcţie de temperatură) în două-trei zile. Ar fi mai bine să vă opriţi la rădăcinoase. Din ele se vor pregăti mâncăruri foarte gustoase. să folosească metoda preparării germenilor de seminţe. Referitor la procurarea zarzavaturilor indicate vom reveni. există nenumărate preparate din cereale care constituie mâncarea principală. surplusul de apă se lasă să se scurgă printre farfurii. întinsă.Ca să nu se evapore apa repede se pune deasupra o farfurie de acelaşi format. în apă. năut. 81 Unii embrioni (cei de grâu) trebuie lăsaţi mai mult . se aşază mai multe astfel de perechi de farfurii. embrioni de până la trei cm. cu rapiditate şi putere mare de germinare. Pentru o cantitate mai mare. Alimentaţia cu crudităţi este aşa de variată şi are atâtea posibilităţi de preparare. încât şi orăşeanul poate beneficia de ea. să se umfle si se aşază pe o farfurie mare. Deoarece seminţele nu trebuie să plutească. apoi seminţele uleioase. se descoperă farfuriile şi se lasă puţin la geam pentru ca să înverzească puţin şi plăntuţele să se îmbogăţească în vitamine. unele peste altele.

ca salată. pesticide nu este o problemă. Se poate procura şi la noi. soia. umedă. poate planta salată şi mirodenii în lădiţe ce trebuie aşezate în „grădina de iarnă" — într-o încăpere încălzită sau la fereastră. în general. Pentru încolţire se pretează cel mai mult năsturelul de grădină. în prezent livezile mai mici. muştarul. lucerna. Şi mai simplă este metoda următoare: se împrăştie seminţele pe o pânză groasă. după împrejurări. Aprovizionarea cu fructe nestropite cu erbicide. În China şi Japonia metoda este cunoscută de mult. să fie acoperită planşeta. de la salată trebuie să fie mereu refăcute răsadurile şi trecute în alte lădiţe. nu se prea stropesc. De obicei se toacă şi se prepară împreună cu alte salate sau fructe. Alţii pot fi recoltaţi de îndată ce ating lungimea de un cm şi se valorifică împreună cu seminţele.să crească şi de la ei se folosesc numai tijele. insecticide. la început. întinsă pe o planşetă tare. 82 INGREDIENTELE NECESARE LA . Pentru a fi siguri că este vorba de fructe „curate" ele se cumpără de la ţărani care le cultivă după metoda biologică. Se poate semăna şi grâu. Când firele ajung la cinci-şapte cm lungime. Cine îşi poate face timp. Chinezii plantează. fie ca adaosuri. în timp ce zarzavaturile de bucătărie sunt rezistente. special în acest scop. pot fi recoltate. amestecate cu mixerul. Nefărâmiţate sunt prea tari. Trebuie ţinută umedă tot timpul şi. Lădiţele se acoperă la exterior cu folie de plastic şi se umplu cu cernoziom (pământ negru). într-o cameră expusă la lumină. fasole verde care încolţeşte deja după câteva ore. dar este greşit numită soia. Pot fi pregătite şi cu mixerul. Se taie câte puţin din ele şi se folosesc fie tocate mărunt. mazărea şi cerealele.

ne putem alimenta pe durată lungă. În afară de proteine. necoaptă. laptele crud. ovăzul. ouăle crude. de cele mai multe ori. pe când ovăzul şi sâmburii (miejii) uleioşi (alune. nedigerabile sau sunt distruse coagulându-se. embrionii de cereale. arahidele crude. Cine cumpără grâu de la ţărani să se intereseze dacă nu a fost recoltat cu combina. nuci. ne oferă deci mai multe proteine decât carnea fiartă. seminţe de floarea-soarelui) (25% proteine) sunt alimente complete cu ajutorul cărora. fie prin combinarea ei cu alte ingrediente. seminţele uleioase. conţine 25% proteine dar. Ovăzul crud. este cel mai bogat. cu 15% proteine. doar 9% mai sunt utilizabile. Deoarece soia crudă nu are gust plăcut. Fasolea verde. alături de fructe şi salate. năutul. de exemplu. carnea fiartă nu are altă valoare nutritivă. el poate fi modificat fie prin metoda germinării. celelalte feluri de brânzeturi se încălzesc la preparare. nu poate fi consumată ca atare. este otrăvitoare. pentru că în acest caz a fost uscat. cu aer cald. Carnea. 83 Seminţele să fie crude! Indiferent despre ce fel de seminţe este vorba valoarea lor poate fi testată prin puterea de germinare. în salate sau alte feluri de preparate prelucrate cu mixerul. cu 15% proteine.PREPARAREA REGIMULUI DE CRUDITĂŢI Proteinele S-a constatat că naturiştii au nevoie de mult mai puţine proteine decât cei ce mănâncă combinat. complet şi sănătos. laptele acru şi brânza de vaci (nefiartă). deoarece 2/3 din proteine devin. nucile. Dintre toate soiurile de cereale. prin fierbere. după fierbere. Alţi furnizori de proteine mai bogaţi decât carnea fiartă sunt: soia. .

se poate remarca ce deosebire este între gustul fulgilor de fabrică şi al aceloraşi grăunţe pisate în casă. unde se consumă numai acest sortiment. . embrionul poate fi sfărâmat sau eliminat. Deşi această lucrare se face la o temperatură destul de scăzută. meiul conţine mult magneziu şi potasiu. Seminţele de dovleac neprăjite sunt grozave la „ronţăit" şi foarte sănătoase. în Orient. 84 Fulgii şi germenii (nu embrionii!) Din păcate nu se pot fabrica fulgi cruzi de cereale. deoarece cel glasat este destul de devitalizat. De aceea este de preferat să mâncaţi orez obişnuit. Acestea sunt elemente bazice foarte importante. dovada certă este că. Pe lângă siliciu. Chiar şi fulgii de ovăz şi de mei sunt ţinuţi în abur în momentul fabricării. Ar fi de dorit ca măcar o dată pe zi să mâncaţi două-trei linguri de mei (Vezi reţeta „Fulgi de mei"). cruzi. Din aşa-numitul mei auriu se îndepărtează industrial gustul amărui. Germenii de grâu. la fel ca la ovăz. să se cumpere numai orez ce poate încă să încolţească. a produs boala beri-beri (avitaminoză B). Seminţele de floarea-soarelui şi de susan sunt unele din alimentele preferate ale naturiştilor. Dacă nu se poate obţine mei auriu nedecorticat. În ceea ce priveşte orezul. Prin decorticare. nu mai poate fi socotit crud. Pentru comparaţie. Învelişul este aşa de moale. încât după fărâmiţarea lui într-un mixer sau cu o râşnită de cafea nu mai rămâne nici urmă din el. este de preferat cel care se foloseşte la hrana papagalilor şi a unor animale pentru blană. În comerţ se găseşte numai mei decorticat.Tot atât de multe dificultăţi vom întâmpina şi la cumpărarea ovăzului crud.

85 Praf de verdeţuri — completare la salate şi ca înlocuitor de condimente Praful de verdeţuri este recomandat pentru iarnă şi este bine să se prepare din pătrunjel uscat şi năsturel de grădină. care sunt sănătoase. fără să mai fie supus nici unui alt proces industrial. Din păcate germenii de grâu şi de orez destinaţi comerţului sunt distruşi de căldură. de măsline şi de in deoarece. ca şi mierea. o doctorie. Grăsimile vegetale şi margarinele sunt încălzite la temperaturi mari. Dacă este posibil. Lămâile şi oţetul natural Folosite în măsură mică sunt. făina de grâu integrală de Steinmetz şi cea de Graham este crudă şi naturală. Mirodenii şi plante medicinale Noi facem deosebire între mirodeniile proaspete şi cele uscate. păpădie şi plante medicinale. în starea lui naturală. cel mai valoros şi mai ieftin. după cercetările mele. se mai pot adăuga şi alte verdeţuri ca: urzică. reprezintă alimentul cel MAI BOGAT ÎN ENZIME. alte sorturi de ulei nu pot fi preparate la rece. Făina de grâu integrală. Obişnuit este vorba de uleiul de floarea-soarelui. Atunci când s-au uscat complet şi tulpinile şi frunzele şi sunt aspre la pipăit se pot pulveriza. Găsiţi şi margarine modificate. Uleiul cu valoare nutritivă integrală Uleiul trebuie să fie obţinut prin presare la rece şi lăsat aşa. utilizate cu regularitate şi în cantităţi mari conduc la hiperaciditate.proaspeţi. aşa încât râncezesc repede. Au valoare nutritivă mai mare chiar decât nucile şi seminţele uleioase. vom consuma mereu . crudă După cercetările mele.

diluează sângele. Să se usuce mult pentru iarnă. şi nu . ca şi usturoiul. de la ambele se pot usca frunzele pentru iarnă. Nu este oare un stimulent si pentru cititorii noştri să-şi realizeze şi ei o astfel de grădiniţă? Cine a fost curios să ştie care sunt proprietăţile medicinale ale acestor plante va acorda cu plăcere o parte din timpul său liber realizării unei atari grădiniţe. Pentru uşurinţa cultivării. Există cărţi de plante medicinale şi mirodenii care pot fi de folos începătorilor. Pe fiecare din aceste plante — aş spune „iubirile" ei . Pătrunjelul — este una din mirodeniile cele mai bune şi mai sănătoase. nelipsind din ea nici câteva soiuri de plante medicinale. În continuare. Arpagicul (verde) este sănătos şi pentru rinichi si pentru glande. cele rezistente vor fi plantate separat de celelalte. Cele mai multe sunt rezistente la frig şi nu cer multă muncă. Hazmaţuchi seamănă cu pătrunjelul. Amănunte veţi găsi în cartea noastră Sănătatetinereţe-frumuseţe — 150 de reţete de crudităţi.le cunoştea şi după denumirea ştiinţifică. dăm o listă a celor mai folositoare plante-mirodenii: Ţelina — sunt două feluri de ţelină. O grădiniţă în miniatură de plante pentru mirodenii se poate realiza şi în lădiţe. Să se folosească mai mult triturat cu mixerul şi să nu lipsească din salate.din cele proaspete. Unii grădinari dispun 86 chiar şi de răsaduri. Au un gust foarte bun şi sunt foarte sănătoase. Seminţele de plante medicinale şi mirodenii se găsesc în magazinele de seminţe. A aranjat-o frumos. Am cunoscut o doamnă din America a cărei mândrie era o grădiniţă cu plante-mirodenii. curăţindu-1 de reziduuri.

are nişte fructe mari. este foarte bogat în vitamina C. cât şi ca salată. Busuiocul — are o mare putere de condimentare Este un uşor stimulator al nervilor.trebuie trecut cu vederea. Seminţele se folosesc la ceai contra balonărilor şi contra tusei. care se pot usca. Tarhonul — uscat. se poate găsi în orice bucătărie este foarte sănătos. Proaspăt. Năsturelul — din care se seamănă la fiecare a treia săptămână o altă brazdă. Mărarul . goale pe dinăuntru. Maghiranul şi cimbrul — se potrivesc la orice fel de salate. Se foloseşte cu succes în salata de ridichi. Se folosesc frunzuliţele subţiri. aromate. Rosmarinul — să fie folosit cu economie. dar în cantităţi mici poate fi adăugată şi în preparatele noastre. Se poate usca şi pentru iarnă. Ca multe altele. pentru a avea permanent frunze fragede. Menta — se foloseşte mai mult ca ceai. se poate găsi şi sub formă de pulbere. Salvia — este o plantă medicinală cu efecte terapeutice multiple şi se foloseşte mai mult ca ceai. Se foloseşte atât ca adaos la orice fel de mâncare. dar lăstari . Peperoni -cunoscut şi sub denumirea de piper verde. chiar şi în ceai. curăţă foarte bine sângele şi stimulează activitatea glandelor. În salate era mai bine să fie utilizat ca pulbere. Curăţă sângele. Sunt foarte aromate. la fel şi ceaiul pregătit din el.împiedică balonările şi stimulează digestia. Chimenul — are însuşiri asemănătoare cu ale anasonului. Are pro prietăţi asemănătoare cu usturoiul şi este foarte sănătos. Anasonul — are proprietăţile asemănătoare cu cele ale mărarului. Sub formă de praf este indispensabil.

se recomandă pentru topirea calculilor biliari. În afară de aceste mirodenii obţinute din plante autohtone. dar se foloseşte şi în amestecuri de ceaiuri. de rinichi. 88 Roiniţa — se utilizează. pentru că este foarte bună pentru tratarea bolilor de vezică. dintre care recomandăm : Praf de Curry — un amestec de plante originare . ca să avem mereu la dispoziţie ridichi tinere. de obicei sub formă de ceai pentru nervi. Se seamănă la fiecare trei săptămâni câteva seminţe. deasupra unei site. Ridichea — se foloseşte ca salată sau ca adaos la salată. Pelinul — este ceaiul amar pentru stimularea activităţii vezicii biliare. Nu trebuie însă să lipsească din nici un preparat de mixer. Limba mielului — este mai puţin cunoscută ca mi rodenie dar. de preferat în amestecurile de mixer. Se înmulţeşte singură prin căderea seminţelor. Consumarea în fiecare zi a unei linguriţe de muştar ajută digestiei. rinichi şi glande. Are o mare putere de fluidificare a mucozităţilor căilor respiratorii.tineri se pot folosi şi drept condiment. Cele mai multe mirodenii se pot usca pentru iarnă. Hreanul — are aceleaşi însuşiri ca şi ridichile. în aceeaşi măsură. Se mărunţesc cu un tocător de lemn. care se pot şi cumpăra. împotriva retenţiei urinare. a bronşitelor. Seminţele se folosesc sub formă de praf. se mai găsesc în comerţ şi altele. Muştarul — atât frunzele cât şi seminţele sunt. un medicament şi un condiment excelent. împotriva reumatismului şi a bolilor de ficat. exotice. frunzele sau florile proaspăt culese se pot utiliza în preparatele făcute cu mixerul sau în salate. a stomacului şi a intestinelor. dar efectul lui este ceva mai puternic. Ca adaos la regimul de crudităţi se întrebuinţează doar în cantităţi mici.

destul de intens aromat. întotdeauna. un tei şi câteva tufe. Spre marea mea mirare.din India. în grădinile noastre ţărăneşti. de asemenea. la prânz. Cine ar fi crezut că scânteiuţa. că frunzele multor tufe cu boabe au mare putere de vindecare? Toate se pot orândui frumos în grădina de plante. Dacă într-un colţ plantăm câţiva nuci. spanacul sălbatic. În alt loc se plantează un mesteacăn. Există. Coriandru — se foloseşte mai ales pentru prăjituri şi crudităţi şi pentru preparate din fructe. potrivit scopului urmărit. Dar nu este neapărat necesar. În casa noastră se serveşte. multe alte plante care. într-un coşulet. tot felul de frunzuliţe şi flori care. De abia acum înţeleg ce gândea Hipocrate când spu nea: „Plantele noastre medicinale să constituie alimen- . vreo 20 de astfel de plante. atunci puteţi avea o grădină adevărată. un preparat de mixer. urzica şi multe altele. grădina se lărgeşte de la an la an. toate buruieni aproape 89 de nedezrădăcinat. Dacă. pe lângă acestea. Paprica — pentru salate şi sosuri de salate. Prin acumulare şi schimb de plante. arbuşti sau tufe. Vanilia — se foloseşte mai ales pentru preparate dulci. împreună cu alte rădăcinoase. vom avea frunze de nuc. am descoperit că se găsesc. frunze de sa lată şi zarzavaturi oferă o masă întăritoare şi aromată. mai sădiţi şi un număr de plante medicinale ce cresc sub formă de arbori. conform determinatoarelor botanice farmaceutice. Bolnavii vor prefera acele plante care sunt recomandate pentru suferinţa lor. sunt recunoscute drept plante medicinale. Înainte de masă cineva culege din grădină. sunt plante vindecătoare.

vitaminele. deoarece conţine mai mult de jumătate sare de bucătărie. Dacă ne gândim cât de mari sunt cheltuielile pe care le facem cu mâncărurile şi preparatele de carne. reumaticii. naturistul o foloseşte numai ca şi condiment. care ne dau puterea de vindecare. Sarea în calitate de condiment Pentru naturişti. din trestie de zahăr. pentru că toate aceste plante medicinale şi mirodenii se pot procura din comerţ. sucul .tele noastre". Cum să nu fii sănătos cu o astfel de alimentaţie? Ce bolnav să nu se vindece? Pot să spun că este o mâncare cu gust deosebit de plăcut şi variat fiind. nici chiar pentru musafiri. poate fi recunoscută drept cel mai bogat izvor de vitamina B. pe cât este posibil. În acest preparat sunt cuprinse. Recomandăm sarea de mare şi sarea de plante. sarea intră prea puţin în discuţie. Din păcate. probabil. cele mai multe săruri minerale. de persoană. Nu trebuie folosită mai mult de o lingură pe zi. smochine Zahărul alb nu trebuie să se găsească în casă. nerafinat. Dar poate fi folosit zahărul cafeniu. mierea. putem sacrifica câţiva bănuţi pentru o astfel de alimentaţie. totodată. şi cea mai ieftină şi cea mai sănătoasă. Cei grav bolnavi. Să fie ei atunci păgubiţi din punct de vedere al sănătăţii? În nici un caz. Zahăr. miere. numai puţini oameni au posibilitatea să-şi facă o grădină de verdeţuri. Oricum. Mai ales că este vorba de investirea unui capital pentru sănătate. Drojdia alimentară Deoarece drojdia de bere nu este crudă. sub formă de pulberi. enzimele. bolnavii de rinichi trebuie să o evite chiar şi pe aceasta.

. Ca medicament. în cantităţi mici. să se cureţe bine dinţii. Prin amestecarea de pulbere din substanţe minerale bazice în alimente sănătatea dinţilor poate fi deosebit de bine asigurată. se înţelege numai unul dintre cele amintite ca admise. măresc şi ele aciditatea. 91 Marmelada preparată cu zahăr rafinat este interzisă. Zahărul sub orice formă. proaspăt este o „delicatesă". brânză proaspătă Laptele crud. este sănătoasă. De aceea trebuie să fie folosită cu economie. În acest scop. Smochinele. care să aibă mai mult calciu decât smochinele. poate cu excepţia laptelui. Mierea conţine relativ puţine din substanţele minerale bazice care sunt foarte necesare pentru metabolizarea zahărului. Saliva omului corect hrănit este atât de bazică încât. La câteva ore după ce s-a prins. timp de 24 de ore. Lapte. agar-agarul şi altele asemănătoare.concentrat de pere şi de mere. Diluată în mâncăruri şi băuturi este mai puţin dăunătoare pentru dinţi. înlocuieşte periuţa. Prin zahăr. uscate. deoarece ajută digestia şi acţionează în intestin împotriva putrefacţiei. laptele trebuie să se lase la prins la temperatura de 25°C. Zaharina este mai dăunătoare decât zahărul alb rafinat. dar cantitatea de substanţe minerale pe care o conţin este atât de ridicată. provoacă acizi. practic. La zahărul cafeniu se mai poate adăuga o linguriţă de lactoză. Cu greu mai putem găsi un alt aliment. cel mult o linguriţă o dată pe zi. în reţele noastre. Vom folosi reţetele noastre de marmeladă. După consumarea fructelor dulci. Din el se prepară şi brânza proaspătă. încât sunt recomandate. ca şi mult apreciata miere. curmalele etc.

se toarnă totul într-un tifon şi se lasă câteva ore să se scurgă. Dacă se urmăreşte obţinerea unui amestec de fulgi naturali. Brânza este gata. cineva vrea să aibă ceva mai tare de mestecat. 92 Amestecuri de uruială (crupe)* uscată sau înmuiată Uruială din grâu există totdeauna în întreprinderile de morărit şi se pretează foarte bine să fie înmuiată.începe să se decanteze. Aproape tot acidul a rămas în zer. ovăz. lapte. cu adaos de nuci. hrişcă şi seminţe de floarea-soarelui. toate trebuind să fie foarte bine fărâmiţate cu mixerul sau cu o râşniţă de cafea. Deoarece acest zer este destul de acru. Pentru a le despărţi. O linguriţă de zer este suficientă pentru a se prinde alt lapte proaspăt. dacă vrem ca preparatul să fie dulce. Peste amestec se adaugă atâta apă . ori de câte ori avem nevoie. hrişcă. Substanţa grasă se face brânză. drojdie de bere. Crupele înmuiate sunt preparate din seminţe măcinate mai mare. orez şi orice alte feluri de seminţe oleaginoase. puţină ceapă şi sare de mare. făcuţi în casă. Amestecul respectiv trebuie să existe permanent în casa noastră pentru a-l putea prepara pe loc. foarte puţină drojdie de bere şi câteva cubuleţe de mere. mei. din tot felul de cereale. susan. Crupele uscate trebuie să fie foarte fine. se poate folosi o linguriţă cu miere. Pentru obţinerea lor se folosesc mai ales seminţe de in. Dacă. nu trebuie să se consume înainte de a i se adăuga o substanţă minerală pentru neutralizare. zerul care se separă este acru. poate adăuga câteva seminţe de floarea-soarelui sau de pin coconar. Unora le plac şi stafidele în amestec. la ea se adaugă uruială de seminţe de in. lactoză. deoarece nu se înmoaie. Adaosuri: ulei. mei. în afară de stafide şi ceapă tocată. rapid. mirodenii.

în general. Orice fel de boabe — de grâu. curăţă şi regenerează sângele.). — măcinate (sau râşnite) mare (n. Enzimele. împreună cu ceapa. de secară etc. are efecte terapeutice multiple. trad. La aceasta se mai adaugă şi germeni de grâu şi tărâţe. Pentru sandvişuri sau pentru gustarea de la orele 10. Ceapa crudă este foarte săţioasă. 93 Pâinea Deoarece naturiştii folosesc cerealele mai ales sub formă de amestec de uruială. salata verde.00 este ideală pâinea coaptă la soare. Boabele de ienupăr. reprezintă unul din cele mai sănătoase alimente. în vârstă de 100 de ani. O cunoştinţă. Ceapa şi usturoiul Este foarte bine să consumăm zilnic o jumătate de ceapă şi doi-trei căţei de usturoi. aşa că mesele de crudităţi ce conţin o proporţie mare de ceapă nu trebuie să fie prea dese. care a mâncat toată viaţa şi ali- . Cei fără dinţi vor trebui să dea prin maşină şi seminţele uleioase. O cantitate mai mare de usturoi ne ajută să dormim bine şi profund. şi. trebuie restrâns consumul de proteine şi în locul lor se bea un pahar cu apă. Aceleaşi recomandări sunt valabile şi pentru usturoi. Balonările şi gazele sunt indicaţii că. Orice pâine industrială este total devitalizată şi cu un mare conţinut de acizi.cât să cuprindă totul fără să fie terci. Dacă la început aveţi senzaţia de balonare şi râgâiţi des (s-au format gaze în stomac şi intestin). Eu folosesc usturoi sub forma unor capsule nemirositoare. Atunci când există tulburări de digestie este preferabil să se mănânce mai puţin şi mai des. pâinea joacă pentru ei un rol mai puţin însemnat. proteinele şi amidonul sunt distruse complet. de porumb. laptele crud atenuează într-o oarecare măsură mirosul neplăcut al gurii. se mănâncă prea mult.

singurele din tot satul. Pentru a scăpa de el. în cele mai multe regiuni ale ţării. caisele. pot provoca fermentaţii. perele. în timpul unei ierni năpraznice. la schimbarea de regim. anumite fructe. Instinctiv am dat fuga la farmacie. dacă sunt consumate împreună cu zarzavaturi crude. este clar că unele organisme reacţionează prompt. în timp ce merele. În fiecare zi puneam din el în nutreţ. Să fi fost un coş plin. Molima a ajuns şi în satul nostru. prunele. Din păcate. smochinele. Eram încă elev de şcoală. La toţi vecinii din stânga şi din dreapta casei noastre. febra aftoasă omora vitele pe capete. curmalele şi portocalele. Ce adaosuri nu se potrivesc? După decenii de alimentaţie necorespunzătoare. El a răspuns: usturoiul. cireşele. lămâile. dar totdeauna în cantităţi mici. a bântuit. mi s-a întâmplat ceva ce nu am mai putut uita. în anul 1920. usturoiul se pisează şi se înmoaie în ulei (este valabil şi pentru ceapă). Pentru cititorii noştri naturişti dăm un motto: „Mănâncă puţin şi nu uita usturoiul". Se întâmplă mai ales dacă este vorba de fructe dulci. piersicile. o molimă ce a făcut ravagii printre vite. a fost întrebat asupra tainei vârstei sale înaintate. 94 Faptul că usturoiul apără de infecţii vi-1 poate confirma şi următoarea întâmplare pe care am trăit-o chiar eu: când. iar droghistul m-a trimis la zarzavagiu şi am cumpărat tot usturoiul ce-1 avea de vânzare.mente fierte şi crudităţi. de pildă. uneori chiar violent. numai vacile noastre nu s-au îmbolnăvit. bananele. Deoarece atât ficatul cât şi glandele digestive sunt slăbite. cum sunt strugurii. se întâmplă ca oamenii să nu-1 prea mănânce din cauza mirosului. ananasul şi toate fructele de pădure sunt bine .

ce au proteză dentară. ca şi persoanele cu afecţiuni gastrice sau intestinale. se pot folosi singure ca aperitiv dar şi ele trebuie mestecate foarte bine. Referitor la reţetele care urmează Stimatele cititoare sunt rugate să nu considere . el trebuie băut nefiert sau nepasteurizat. Cei grav bolnavi. asemenea zavaturilor crude şi tărâţelor. laptele are o mai mare cantitate de substanţe bazice. încât curăţă corpul de acizii dăunători şi.suportate împreună cu zarzavaturile. Dar şi naturiştilor sănătoşi le place sucul de zarzavaturi. Dar să nu exagerăm. vindecă multe boli. căci nu există o regulă universal valabilă nici în această privinţă. Este uimitor cât de rapid revine la normal aciditatea sucului gastric după acest fel de alimentaţie şi cum sunt stimulate glandele digestive. şi dacă nu se mănâncă mult deodată. Îl folosesc mai ales persoanele în vârstă. de pildă. încet. mai au nevoie şi de storcător pentru fructe sau legume. După cum am mai amintit. încă un cuvânt despre proteina animală. Există persoane foarte sensibile în ceea ce priveşte toleranţa faţă de alimente care vor trebui să mănânce fructele sau zarzavaturile separat. Dar nu la lapte deşi este de origine animală. Naturistul şi laptele Pentru lămurire. Renunţăm cu totul la alimentaţia cu carne. se recomandă mese mici şi dese. Apariţia fermentaţiilor se poate evita dacă mâncarea este mestecată bine. Totodată. temeinic. O cură de suc din varză creaţă poate vindeca ulcerul în zece zile. deoarece proteinele pe care le conţine sunt substanţe cu cea mai completă structură. Este maşina de gătit a naturistului. pentru că provoacă aciditate. Salatele. Mixerul şi aparatul de făcut sucuri Mixerul este indispensabil pentru masa naturistului.

REŢETE ŞI PLAN DE MENIU Pentru a putea folosi toate reţetele din această carte. germenii având aceeaşi valoare nutritivă. dacă în loc de stafide vrem să folosim alte şi alte fructe uscate. cum nici nu mi-aş fi închipuit vreodată că ar fi fost posibilă la un atare regim. De exemplu. Preparatele gata de servit să fie întotdeauna frumos garnisite. ei reprezintă o hrană ce măreşte rezistenţa şi vigoarea organismului. = lingură. minunat. = linguriţă. care se schimbă însă rapid chiar la o temperatură normală. îţi stimulează fantezia ca să încerci tot felul de reţete noi şi ne oferă o varietate atât de mare de combinaţii. Câteva lămuriri Lg. să nu fie aduse toate o dată. Lgţ. ci unul după altul. Făină = făină integrală de graham. ele trebuie mărunţite. Dacă sunt foarte proaspăt pregătiţi. pentru a putea fi mestecate uşor. grâul păstrându-şi puterea de germinare intactă. trebuie neapărat să fie citit capitolul Adaosuri. au un gust dulce. Fulgi = sunt numite astfel oricare din crudităţile . cruzi." O problemă o constituie germenii de grâu. ele pot să le combine şi să le îmbunătăţească după propria lor plăcere. trebuie să ne procurăm o cantitate mai mare şi să o ţinem la frigider. preparatul se amestecă mai întâi. O cititoare ne scrie: „ Ceea ce-mi place îndeosebi la alimentaţia crudă este că permite o deosebită variaţie. De preferat să se înceapă cu salate sau amestecuri de mixer. De aceea. Preparatele care trebuie mâncate uscate. Dacă este vorba de mai multe feluri de mâncare la masă. dacă vrem să adăugăm miere.reţetele „literă de evanghelie". se omogenizează bine cu linguriţa şi se sfărâmă.

plus mei. ulei. usturoi. l lg. drojdie. 98 REŢETE CLASICE Reţetă de ovăz 4 lg. de preferat doar gălbenuşul. drojdie de bere. după ce au fost în prealabil înmuiate. ceapă. Sare = este vorba doar de sarea de mare sau sarea vegetală. Uruială (crupe) = amestecuri de diferite cereale măcinate mare. l lg. Să se pună mai puţin grâu. puţină ceapă. de uruială de ovăz. Uruială cu brânză de vaci . l lgţ. verdeţuri. l lg. dar care sunt foarte scumpe. de miere sau de zahăr. există în comerţ astfel de amestecuri de fulgi preparaţi natural. 2 lg. stafide. Se amestecă totul bine şi se presară nuci sau migdale date prin maşină. Reţetă de uruială moale (muiată) Uruială dulce 4 lg. Uruială picantă 6 lg. muştar sau hrean ras şi boia. suc de lămâie. în prezent. sare. Zahăr = lactoză sau zahăr nerafinat. crupe de susan sau de migdale. deci nu este vorba de fulgii preparaţi industrial. l lg. Ou = totdeauna crud. 2-3 lg. l lgţ. banană zdrobită sau un măr ras. ulei. de anason sau de chimion şi mieji de floareasoarelui cruzi. mirodenii. l lg. l lgţ. iar porumbul trebuie dat prin maşina de tocat. deşi.obişnuite regimului naturist care se taie mărunt sau se zdrobesc ori se macină mare. l lgţ. l lg. pentru că este greu de mestecat. 2 lg. 2 lg. uruială. uruială muiată. Uruială moale = amestec de crupe înmuiate. ulei sau smântână. miere sau zahăr.

scorţişoară. Reţete cu germeni de grâu Germeni de grâu cu banane Să se pună puţin grâu. miere. ulei. suc de lămâie. l lg. un ou. ceapă. l lg. l lg. l lg. ceapă. ceapă. eventual puţin suc. 2 lg. 2 lg. sare. 99 Reţete cu tărâţe Preparat uscat de tărâţe . lămâie şi smântână. tărâţe. 2 lg. După plac. l lg. l ou. migdale sau nuci tăiate mărunt. germeni de grâu. de seminţe decojite de floareasoarelui. l lg. mirodenii. uruială de ovăz. drojdie de bere. mirodenii. l lg. sare. germeni de grâu (se pot înlocui cu tărâţe de grâu şi de ovăz). stafide. drojdie de bere. l lgţ. usturoi.3 lg. brânză de vaci. 3 lg. 2 lg. mieji de floarea-soarelui. l lg. Lămâia se amestecă imediat cu banana. Amestecul trebuie să fie foarte bine mestecat în gură. l roşie mărunţită. seminţe de in măcinate. ulei. hrişcă. muştar. seminţe de susan zdrobite. chimen. O banană zdrobită sau un măr ras. uruială de ovăz. uruială. ulei. 1 lg. se adaugă încă l lg. 2 lg. l lg. l lg. pulbere verde. stafide puţin înmuiate. l lgţ. Altfel de uruială moale 2 lg. germeni. scorţişoară. 2 lg. tărâţe. lămâie. l lg. l lg. Tărâţe picante 2 lg. ulei. hrişcă. mirodenii. l lg. 2 lg. drojdie de bere. 2 lg. 2 lg. l lg. sare. germeni de grâu. pulbere minerală. l lg. ceapă. pentru că este greu de mestecat. . seminţe de in pisate. l lg. ulei. 2 lg. uruială de in. drojdie de bere. l lg. uruială. hrean. hrişcă. sare. iar porumbul trebuie dat prin maşina de tocat. pulbere verde sau verdeţuri. 2 lg. l lg. Germeni de grâu cu roşii 3 lg. drojdie de bere.

3 lg. 2 lg. l lg. Se garnisesc cu pătrunjel. de ulei. cu suc de lămâie. l lg pulbere de plante medicinale sau verdeaţă. sare şi mirodenii. pulbere minerală. puţin ulei şi miere. sare. l lg. l lg. l lg. ulei. drojdie de bere. ceapă rasă şi usturoi. ceapă. sare. l lg. l lgţ. pulbere verde. brânză proaspătă. l lg. de suc de lămâie. raşi mărunt. 3 lg. l lgţ. Brânză de vaci cu ceapă 3 lg. Se garniseşte cu felii de morcov. de brânză de vaci. 2 lg. germeni de grâu. Se garniseşte cu felii de banană. Germeni de grâu dulci Se amestecă germenii cu lapte crud sau acru. l lg. l roşie mărunţită. lapte. 3 lg. ulei. l lg. stafide. l lg. seminţe de in măcinate. 101 1 lg. de brânză. sare. droj100 die de bere. Brânză de vaci cu banane 3 lg. ceapă. ulei. 2 lg. ulei. l lg.Germeni picanţi 5 lg. l lg. l lg. . de preferat din soiul carote. miere. seminţe de in pisate mărunt. 2-5 morcovi potriviţi. sau cu brânză de vaci la care am adăugat suc de portocale. drojdie de bere. germeni de grâu. germeni. l banană zdrobită. mirodenii. puţină ridiche şi ceapă. Se garniseşte cu nuci sau alune. Brânză de vaci cu roşii 2 lg. pulbere minerală. brânză proaspătă. seminţe decojite de floarea-soarelui sau nuci tăiate mărunt. germeni de grâu. Amestecul se aranjează şi se ornează cu pătrunjel sau arpagic verde. Reţete cu brânză de vaci Brânză de vaci cu morcovi 3 lg.

după gust. ulei. susan. ulei. Mei sau orez dulce Acelaşi amestec. l lg. l lg. mei. puţină sare. 4 lg. boabe crude de ovăz. 2 lg. sare şi mirodenii. germeni de grâu. sare. hrean.Brânză de vaci cu drojdie de bere Are gust de creier pane. Se garniseşte cu felii de banană. de tărâţe. plante medicinale praf. mirodenii. 2 lg. 2 lg. Se garniseşte cu frunze de pătrunjel. puţin hrean ras. l lg. sare. Reţetă cu năut (aliment pentru cei cu munci grele) 2-3 lg. l lg. ulei. 2 lg. l roşie bucăţele. l lg. smântână. l lg. orez crud. bucăţele mici de mere. Nu se umple recipientul. seminţe de in. . Bine amestecat. dar în loc de roşii. Reţetă cu mei sau orez 2 lg. drojdie de bere. l lg. ulei. 2 lg. ceapă. Reţetă cu soia 1 lg. Apoi se amestecă cu 2 lg. drojdie de bere. Totul se mărunţeşte şi se ţine 12 ore la înmuiat. puţină paprica. ceapă. se storc şi se trec prin râşniţa de cafea sau prin mixer. tărâţe. Totul se pune în vasul de la mixer. Năutul mărunţit se amestecă cu l lg. năut bine înmuiat se zdrobesc bine cu un făcăleţ. se adaugă miere. după plac puţină sare. l lg. soia. 1-2 lg. muştar. l lgţ. l lg. totul bine fărâmiţat (cei cu proteză folo102 sesc făină de mei). 3 lg. grâu. cu praf de mirodenii din rosmarin şi cimbru şi. Se adaugă l lg. drojdie de bere. l lg. brânză. mei. orez. l lg. drojdie de bere. Se garniseşte cu felii de roşii.

ca să existe şi ceva crocant „de ronţăit". cu adaosurile corespunzătoare. în timp ce zarzavaturile cer mai mult. Mixerele cu turaţie mică să fie încărcate numai cu jumătate din cantitatea standard pe care o pot tritura. din rădăcini.Preparatele făcute cu mixerul Mixerul este maşina de gătit a naturistului. De îndată ce observăm însă că motorul este forţat prea mult şi merge greu. Dacă amestecul este prea subţire. Preparatul la mixer cere puţină muncă şi. ca urzicile şi păpădia. Cu cât terciul este mai fin cu atât el . fructele cer mai puţin lichid. Adaosurile de ouă. scoatem aparatul din priză. se pot adăuga fructe mărunţite sau ceapă. la care se pot adăuga tot felul de mirodenii şi plante medicinale. poate conta drept masă principală. cel mai bine se pretează mustul dulce sau laptele crud. tărâţe sau făină. Pentru „a drege" preparatul. ulei şi roşii se pun de la început în aparat. Dacă totuşi motorul este prea solicitat. pentru a omogeniza amestecul. peste toate cele necesare. se pot adăuga. bogate în substanţe bazice. plante erbacee sălbatice. după care se mai lasă mixerul să funcţioneze. ca să nu forţăm motorul. castraveţi. după plăcere sau după gust se mai pot adăuga seminţe de in. Pentru diluare. Cantitatea de lichid trebuie să fie astfel potrivită încât amestecul să nu fie prea dens. După ce terciul este suficient de bine omogenizat. germeni de grâu. Vasul . După gust. se mai poate adăuga puţin lichid. '' > 9 103 împovărează mai puţin stomacul. fin mărunţite. Cu ajutorul lui se pot realiza nu numai preparate din fructe. nu se mărunţeşte bine. o jumătate de măr sau un măr întreg. ori o jumătate de banană. frunze. ci mai ales din zarzavaturi.

Prin mărunţire cu mixerul zarzavaturile pierd puţină vitamină C. l lg. uruială de mei. 1-2 lg. l lg. nuci sau seminţe de pin coconar mărunţite. mieji de floarea-soarelui înmuiaţi. Acest preparat serveşte ca mic dejun. mirodenii. banane uscate în feliuţe. roşii tăiate. mieji de floareasoarelui. l lg. susan. de stafide înmuiate şi l lg. l lg.5 lg. Începătorii să adauge (iniţial).în care se află preparatul poate fi şi el golit. se mai poate pune şi o banană zdrobită. l lg. se poate pregăti o masă foarte bună. soia. sau cu pătrunjel şi alte zarzavaturi. germeni de 104 grâu. pierdere neglijabilă faţă de avantajele pe care le oferă un atare amestec. drojdie de bere. mere şi banane. Reţete de fulgi Fulgi de mei 2 lg. 1-2 lg. dar să le înmoaie înainte. germeni de grâu sau uruială de mei. seminţe de in. Preparatul se garniseşte cu felii de mere sau de banane. Cei fără dinţi renunţă la adaosurile tari. pentru îmbunătăţirea gustului. ulei. Se amestecă terciul cu 4. l lg. paprica. l lg. tărâţe. Reţeta I Deoarece acest amestec poate să constituie masa principală. Cei fără dinţi pot pune şi ei în mixer alimentele mai tari. mai adăugăm (pentru o persoană) l lg. l lg. Reţeta II (două persoane) 3 mere rase mărunt se pun în mixer cu o cană de lapte crud. Dacă gustul nu este satisfăcător. de stafide. După scoaterea din mixer să se adauge multe roşii şi peperoni. uruială de seminţe de in. seminţe decojite de floarea-soarelui. l măr răzuit mărunt (sau fructe de pădure). După experienţa personală. .

după gust. brânză de vaci. hrean ras. puţine . o mână de stafide. lactoză sau miere. Fulgi de susan 2 lg. stafide. lactoză. smântână şi ceva germeni de grâu şi seminţe de pin coconar. l cană plină de cubuleţe de castraveţi tăiaţi mic. subcap. iar deasupra se pun migdale date prin maşină. smântână. Totul bine amestecat şi presărat cu pulbere de nuci. Fulgi de smochine Se înmoaie de seara 2-4 smochine.puţină lămâie. 2 lg. l lg. seminţe decojite de floarea-soarelui. Fulgi de crupe 3 lg. l. stafide. l lgţ. 3-4 lg. 105 Fulgi de castraveţi 2 lg. Masa de seară) Fulgi din boabe întregi 2 lg. sare şi. 50 grame carote. ceapă tocată mărunt. se amestecă. se amestecă cu banane. l măr răzuit. l lg. stafide. l lg. Fulgi de smochine sau de curmale O cană smochine sau curmale înmuiate mai dinainte. pulbere minerală. Fulgi de banane Un măr şi o banană tăiate bucăţele. l cană fructe (sau fructe de pădure). germeni de grâu. l lg. seminţe de susan măcinate împreună cu câţiva germeni de grâu. l lg. zahăr. după cerinţă. ulei. l lgţ. 2 lg. se presară cu făină de migdale. Fulgi de cartofi cruzi (vezi în cap. l lg. de nuci sau seminţe de pin coconar. 2 lg. smântână. l banană zdrobită. drojdie de bere. seminţe de floarea-soarelui sau nuci. crupe înmuiate. boabe întregi de cereale înmuiate. l lg. miere. 2 lg. l dl frişca bătută. 2-3 lg. smântână sau pastă de migdale şi. 2 lg.

stafide înmuiate şi l lgţ chimen. pâinea capătă un gust amar.tărâţe. se amestecă continuu. 3 lg. De preferat să se încălzească într-un vas cu apă. chimen. uruială de seminţe de in sau susan. drojdie de bere. arpagic verde sau praf de verdeaţă. sare. l banană. Dacă crupele sunt prea vechi. 2 lgţ. Dimineaţa se adaugă l lg. Fulgi uscaţi 1 lg. 106 . l lg. suc de portocale. l lg. Ca desert. . 1-2 lg. Este foarte bun la gust şi relativ ieftin. drojdie de bere. ulei şi mirodenii. Smochinele se mărunţesc şi se pune şi o banană tocată. l lg. l lgţ. 3 lg. miere. crupe de ovăz. ulei. smântână. ceapă tocată. totul bine amestecat. puţină sare. Supă de zarzavat l cană suc de zarzavat sau de piureu de carote amestecate cu 2 căţei de usturoi se pun în mixer cu 1/2-1 cană de lapte'. 2 lg. l lg. Dacă supa trebuie puţin încălzită pe plită sau la foc mic. eventual puţină sare.nuci pisate sau tăiate mărunt. 3 lg.linte înmuiate. 2 lg. puţină boia de ardei. garnisit cu felii de roşii. germeni de grâu şi eventual zeama de la o portocală. Pâine coaptă la soare Această pâine gustoasă se prepară din crupe de cereale măcinate proaspăt cu ajutorul unei râşniţe electrice de cafea.1lg. tărâţe. Reţete de supe Supă de roşii O cană şi jumătate de roşii. Preparat de linte 3 lg. tărâţe. lapte crud. seminţe decojite de floarea-soarelui sau mieji de nuci (alune).

Se frământă bine. în cazul în care coca este prea moale. Între sită şi sursa de încălzire se pun nişte şipcuţe de lemn. Deoarece acest aluat se usucă. nu se coace. 200 g cru- . o mică bandă rulantă transportă coca. puţin chimen. pentru ca să se preteze bine pentru sandviciuri. el se întinde în foi de 4 mm grosime. Totul se înmoaie cu foarte puţină apă. Pâinea este mai gustoasă când nu este încă uscată de tot. Iarna se poate găsi un loc pe calorifer. pâinea se rupe mai uşor la locul crestăturii. de exemplu. Desigur că feliile pot fi lăsate să se usuce bine de tot. aceasta ieşind sub forma unei benzi late din maşina de tocat. sare. altfel se înăcreşte în câteva zile. sub forma unei pâlnii cu gura lată de 4 mm x 8 cm. Varianta I În loc de 500 g crupe de secară se pot face alte amestecuri. Dacă vrem să o păstrăm când încă nu s-a copt bine-bine. se crestează adânc cu un cuţit mărimea feliilor. se mai presară crupe. Coca trebuie să fie aşa de tare. pâinea se poate usca foarte bine la soare şi poate fi folosită după trei ore. Cât timp aceste turte sunt încă umede. sau se dă prin maşina de tocat. după preferinţă ca.Varianta clasică 500 g crupe de secară. După ce se usucă. se procură site corespunzătoare. 2 Igţ. încât să nu se lipească de mâini. 107 Pentru ca turta sau felia să se poată usca şi dedesubt. 200 g stafide. Eu am comandat unui meseriaş un adaos la maşina de tocat. l dl ulei. unde aluatul să fie încălzit la o temperatură care nu depăşeşte 40°C. se pune în frigider în pungi de plastic. Vara.

Se pot adăuga în cocă seminţe de mac sau chimen. Reţete de cozonac Aluat de cozonac — pentru o tavă lungă de 30 cm . se frământă cu ulei şi apoi totul se prepară ca mai sus. Totul se pune într-o formă unsă cu ulei şi se lasă să stea o oră. se dau prin maşina de carne. făină şi ulei. înmuiate înainte. Chec pentru Crăciun 200 g curmale. orez şi variantele acestora cu 108 adaosuri de nuci (eventual şi stafide şi mere).pe de grâu. 150 g curmale fără sâmburi. 100 g seminţe de in. deoarece se amăreşte. 200 g crupe de orez. Meiul se pretează mai puţin. Alt fel de pâine coaptă la soare Cerealele se pun puţin la încolţit. Se adaugă 250 g stafide mici. Se frământă şi se taie în forme diferite. Curmalele şi smochinele se dau prin maşina de carne. Pentru coacere este nevoie de trei site deoarece creşte mult. 150 g smochine tăiate. 200 g stafide. Se adaugă atât cât înghite amestecul. 200 g smochine. după cum cere mai multă sau mai puţină apă. 200 g stafide întregi. Biscuiţi de migdale 150 g pastă de migdale. puţină coajă rasă de lămâie şi mirodenii. Totul se dă prin maşina de carne şi se amestecă cu 200 g nuci sau alune. ceva mai multă sare. Varianta a II-a În loc de a înmuia amestecul în apă se poate răzui şi încorpora o jumătate kilogram de mere. Varianta a III-a În loc de stafide şi apă se poate adăuga o jumătate de kg roşii. Se pot prepara şi pâini de orz. sau legume. 200 g prune. O astfel de „Pâine" se poate face şi din carote răzuite.

Urmează 109 un strat subţire de migdale rase. drept garnitură. amestecate cu 3 mere rase şi 300 g nuci tăiate mărunt. care se taie mărunt şi se amestecă cu 200 g nuci tăiate subţire. pregătit ca mai sus. umplutura se îndulceşte cu miere şi. Se adaugă scorţişoară. peste care se pun fructe de pădure sau alt fel de fructe ce pot fi zdrobite sau întregi.300 g stafide. Bombiţe de susan . 100 g nucă de cocos răzuită. Este avantajos să se lase să se usuce pe o sită. urmează un strat de nuci date prin maşină şi deasupra lor un strat de banane. Se netezeşte şi se garniseşte cu nuci (alune) sau felii subţiri de mere. stafidele se zdrobesc prin maşina de carne şi se amestecă bine cu făina. se garniseşte cu smântână. Cozonac cu fructe Umplutura constă în 400-500 g prune uscate. presărată cu nuci date prin maşină. la sfârşit. Deasupra. Dacă este nevoie. Cozonac cu fructe Aluatul. ca mai sus. apoi pasta se întinde şi se taie în pătrăţele. se acoperă cu felii de banane (tăiate în lung). care se pun de-a lungul marginii şi se înfig bine până spre mijlocul foii. se garniseşte cu seminţe de pin coconar. Cozonac cu mere şi banane Umplutura constă din două banane zdrobite bine. Dulciuri şi caramele Caramele cu cocos 400 g stafide. se dau prin maşina de tocat carne. Cozonac cu banane Se acoperă foaia de cozonac cu banane. 200 g făină integrală. un strat subţire de miere. Se întinde totul într-o tavă tapetată cu făină.

l lg. Bomboane cu nuci (prăjituri) Câte o treime de curmale.300 g seminţe de susan. Se pot folosi şi fructe de pădure sau alte fructe. brânză de vaci. 1-2 lg. de nuci râşnite pulbere. 250 g miere se frământă bine cu câteva picături de ulei. nuci. Cremă de căpşuni sau fragi l cană de brânză de vaci. lapte. l lg. 4 lg. stafide. se fac biluţe. se frământă cu pastă de migdale sau puţin unt. puţină miere. 350 g făină integrală. Cremă de mere 2 mere. 111 . se umplu cu răzătură de nucă de cocos sau pastă de migdale. l cană căpşuni zdrobite. Reţete de creme şi paste de uns pe pâine Cremă de miere 1 lg. miere. Se mai pot adăuga şi nuci. prune uscate şi nuci se dau prin maşină. puţină miere. Se amestecă bine şi se garniseşte cu afine sau nuci. Curmale umplute (sau prune) Se scot sâmburii din curmale (sau din prune). Se dau prin mixer. Se amestecă totul bine. 110 Bombiţe cu stafide Stafidele se dau prin maşina de tocat carne. l lg. iar pasta se garniseşte cu felii de banane. pasta se întinde într-o foaie şi se taie pătrăţele. l banană. amestecul se întinde ca o foaie şi apoi se taie în pătrăţele. şi se tăvălesc prin răzătură fină de nucă de cocos. Se presară deasupra pulbere de nuci şi se garniseşte cu căpşuni. o cană lapte. Bomboane cu curmale (prăjituri) Curmalele fără sâmburi se dau prin maşină. se dă forma unei biluţe şi se tăvăleşte prin susan.

hrean ras. drojdie de bere. se lasă să se înmoaie câteva ore în 2 căni de căpşuni (fragi) zdrobite. de nuci şi l lg. sare. în care s-a pus puţină lămâie. drojdie de bere. frunze verzi de arpagic. Marmeladă de căpşuni (fragi) O cană de curmale fără sâmburi. l sfert de ceapă rasă. alte mirodenii (chimen). Sosuri pentru salate Sos de drojdie de bere sau maioneză 1 lg. Dacă în loc de maioneză dorim sos. ridiche. ridichi rase. 3 lg. suc de portocale se bat bine cu l lg. Se pot adăuga şi smochine înmuiate. l cană de stafide: Se lasă câteva ceasuri să se pătrundă bine curmalele şi stafidele şi se trec prin maşina de tocat ca să fie ca un terci. ulei. se subţiază corespunzător cu lapte. ulei. l lg. . praz. pătrunjel. smântână. de lapte praf. mirodenii. Se procedează ca mai sus. se adaugă l lg. se adaugă 3 lg. 2 lg. Sos de portocale 3 lg. Sos de roşii 1-2 roşii zdrobite se strecoară prin sită. l cană de stafide. Marmeladă de curmale (dulceaţă) 2 căni de curmale fără sâmburi. l cană de must dulce sau suc de ananas. ceapă tocată mărunt. puţină sare. Deasupra se pun carote rase. l lg. ceapă tocată. praf de verdeaţă. de brânză de vaci se freacă cu lapte. 112 Maioneză de brânză de vaci 2 lg. 1-2 lg. maghiran. l lg. verdeţuri de bucătărie.Pastă de ridichi (de uns pe pâine) 1 cană de brânză de vaci. usturoi pisat sau tăiat mărunţii.

Salată Waldorf 2 căni de mere tăiate cubuleţe. se adaugă sare şi ceapă. o roşie mărunţită. seminţe de floarea-soarelui. apoi se adaugă puţină ceapă. o jumătate de cană cu nuci tocate. 113 Salată din resturile de la centrifuga pentru suc 1. puţină sare. Salată de mazăre (sau de năut) Mazărea dulce sau năutul puţin înmuiat se zdro• beşte puţin. Se amestecă cu sos sau cu maioneză (din reţetele noastre). l ou. Reţete de salate Salată de varză 2 căni de varză tocată. o parte terci de banane. plus un sos. Sos din lapte acru Câteva linguriţe de lapte acru sau iaurt. o jumătate de cană cu struguri fără sâmburi. Fiecare porţie se garniseşte cu nuci. drojdie de bere şi mirodenii. Se freacă cu ulei şi drojdie de bere. se amestecă cu cubuleţe de banane şi mieji de nucă zdrobiţi. puţin piper verde tocat mărunt. praz tocat. pătrunjel tocat. Obţinem o delicatesă! 2. se amestecă cu maioneză. Se pune o parte din resturi. l cană de ţelină tocată. Se adaugă sos de portocale. Se serveşte pe un platou de salate. o jumătate de cană cu ridichi de lună tocate mărunt.puţină miere. În loc de brânză de vaci şi lapte se poate folosi lapte smântânit sau lapte prins şi smântână. ulei. 3 lg. Salată amestecată Tot felul de rădăcini şi frunze de zarzavat bine tocate. Cealaltă par- .

Se pretează cel mai bine ca adaos la preparatele de mixer. smântână. Salată de carote cu ţelină 2 carote rase. se amestecă cu mere rase sau banane mărunţite + lămâie. Salată de ţelină 50 g de ţelină rasă mărunt. mirodenii. sos. Salată de conopidă O parte de conopidă foarte bine mărunţită. se stoarce printr-un tifon sau cu o presă. 114 Salată de varză cu miere 2 căni de varză tocată. miere. l lgţ. Se pot adăuga banane sau mere rase. scorţişoară. smântână. Carotele se combină bine cu merele rase. după 1-2 zile. miere. miere. Salată din plantule din seminţe Plantulele (răsadurile) se toacă şi se amestecă cu 2 părţi banane mărunţite. Se mai adaugă nuci tocate. suc de lămâie. l lg. o parte mere mărunţite. puţină pulbere de nuci. l bucăţică de ţelină rasă. eventual să fermenteze şi. 5 g hrean. lapte acru şi smântână. mere. Se garniseşte cu pătrunjel. Salată de păpădie Frunzele fragede de păpădie se toacă mărunt şi se amestecă cu carote şi ţelină. o jumătate de ceaşcă cu ceapă. de ceapă tocată mărunt sau 2 lg. Salată de caise O parte caise tăiate fin în cubuleţe. pastă de nuci. l lgţ. hrean ras. Salată de varză cu mere sau banane Se rade mărunt o jumătate de varză. 2 lg. o parte mere . se adaugă sos de roşii sau drojdie de bere. Plantulele pot fi adăugate şi în alte salate. o jumătate de parte nuci tocate. sos de roşii.te de resturi se pune în puţină apă. Se amestecă bine şi se adaugă sosul preferat. l lg.

la frigider sau la beci. . 115 Deoarece zarzavatul nu a fost tocat foarte mărunt reţine proteine. păpădie. Se garniseşte cu sparanghelul întreg sau cu felii de măr. Pentru post sau împotriva constipaţiei amestecul poate fi acrit cu lapte acru (la început se ţine la cald). Salată de sparanghel Sparanghelul crud este foarte bogat în enzime şi foarte sănătos. în timpul curei de post se poate alterna apa acidulată cu o altă apă de zarzavat. 1/2 cană ceapă. o cană de mere în cubuleţe mici. tot felul de plante medicinale dar şi zarzavaturi rădăcinoase — cum ar fi cartoful — după ce au fost bine spălate şi tăiate se pun într-un vas cu apă. astfel că apa rămâne relativ limpede Se păstrează la rece. O cană de sparanghel mărunţit. puţină ceapă. frunze fragede de varză. Băuturi Apă de zarzavat — băutură pentru sete şi sănătate Zarzavat tăiat. puţină nucă măcinată. pătrunjel tocat.la fel de mărunţite. o jumătate de parte ţelină (tulpină sau rădăcină rasă). în acest caz pregătim 2 vase. când bem. Toate sărurile solubile în apă şi vitaminele trec în apă. Salată de roşii Roşii. urzici. piper verde şi ţelină se mărunţesc la fel şi se prepară cu un sos din smântână. Din această apă se bea zilnic iar cantitatea consumată de lichid se completează din nou cu apă până ce apreciem că puterea zarzavaturilor s-a epuizat. coji de ou şi altele care de obicei se aruncă. trifoi. puţină apă caldă. praf de migdale şi sos. Ca să nu fie prea rece se adaugă. Se garniseşte cu nuci sau cu fructe. pentru ca unul să aibă permanent apă de zarzavat neacrită. l lg. sos. Dacă apa se acreşte prea repede trebuie diluată.

este o băutură foarte bună contra setei si un remediu profilactic. se recomandă în fiecare zi l litru apă de tărâţe. Pentru a fi folosită ca apă de băut i se poate adăuga puţin suc de fructe. dar este mult mai hrănitor. Unii adaugă lapte crud la sucul de sfeclă. Suc de morcovi sau sfeclă Cel mai bine şi mai uşor se face cu un storcător electric. Pe de altă parte. de portocale. Pentru variaţie. pastă de migdale. Este folosit la dregerea sucului de varză şi alte sucuri. putem înlocui o masă. la o jumătate de litru de lichid se poate adăuga l lg. Pentru prevenirea reumatismului şi a multor altor boli. apoi se strecoară printr-un tifon cu sau fără presă de mână. Zeama de tărâţe este foarte bogată în baze. Zeama de tărâţe — băutura minune 5-10 lg. Resturile rămase în storcător se valorifică după cum am văzut la reţetele de salate. Gustul nu mai este atât de 116 intens. de ţelină. ca sucul să fie şi mai bun şi mai dulce. Băutură întăritoare 1 pahar mare de suc de portocale sau de sfeclă se amestecă cu 2 gălbenuşuri.Unele cure de însănătoşire se fac doar cu o astfel de apă de zarzavat. un gălbenuş de ou crud. va mai turna încă o dată apă peste ele. de varză. ca. de exemplu. tot felul de sucuri. suc de morcovi. o priză de rosmarin şi câteva picături de lămâie. tărâţe se lasă peste noapte într-un kilogram de apă. Lapte de migdale . Cine vrea să valorifice mai bine tărâţele. ca şi apa de zarzavat şi este deosebit de utilă în cura de vindecare. Lapte de tigru Lapte crud. Pentru a ne păstra sănătatea cu o atare băutură. must de struguri etc.

miere. o jumătate de banană. Lapte de zmeură Se zdrobeşte bine o mână de zmeură sau de căpşuni (fragi). Se amestecă totul la mixer. un măr. suc de lămâie. apoi se adaugă lapte crud. suc de lămâie. de ţelină. Suc de căpşuni sau de fragi 1 kg căpşuni (fragi) şi 1-2 banane se lichefiază în mixer. 5 părţi apă caldă. Se adaugă 2 dl lapte crud. Se adaugă o aromă (busuioc). l lg. de stomac şi alte boli. l portocală cojită. Se bea câte un pahar înainte de fiecare masă. Lapte de morcovi 200 g morcovi. Se amestecă şi se dizolvă într-o cană cu lapte crud şi o cană de apă fierbinte. Se face o cură de 2-3 săptămâni. . l lgţ. l lgţ. Băuturi cu lapte Lapte de mere 2 dl de lapte crud. l lgţ. puţină vanilie sau 2 lg. Înlocuitor pentru cafea (foarte sănătoasă) l lgţ. melasă din zahăr negru de trestie. puţină scorţişoară. 117 Suc de castraveţi Se amestecă cu suc de portocale sau de mei. Totul se amestecă bine cu mixerul. smântână şi se amestecă bine. Se adaugă miere. se amestecă încet. Suc medicament 1 pahar cu suc de varză. sfidând toate medicamentele. Vindecă boli de inimă. de morcovi şi de cartofi amestecate şi diluate cu puţină apă. se adaugă 2 dl lapte crud şi se mai amestecă cu mixerul. miere. Eventual se adaugă şi puţină smântână.O parte pastă de migdale.

118 Lapte de roşii O roşie mare şi 1-2 linguri smântână se fac pireu cu mixerul. puţină coajă de lămâie.). dimineaţa. În ceea ce priveşte micul dejun. ulei şi un ou. zonele sau regiunile unde masa principală este cea de seară. Dacă spre prânz apare o senzaţie de foame puternică. toate se amestecă şi se face un pireu la mixer. Apoi se adaugă 3 dl lapte. Cu o masă principală consistentă şi două mese mici. l ou. stomacul şi întreg aparatul digestiv astfel încât să-şi poată îndeplini în bune condiţii funcţia de digerare şi absorbţie a alimentelor. părerile sunt împărţite: trebuie să fie consistent sau uşor? În ţările. Poate fi servit şi drept supă. să ne abţinem până la masa de prânz. se drege cu sare. care va fi cu atât mai savurată.Lapte de portocale 2 portocale cojite. Se adaugă 2 dl lapte crud şi se mai amestecă puţin cu mixerul. La urmă se adaugă 2-3 dl lapte crud. uşoare. se poa- . încă de dimineaţă. l lg. Dar nu sunt de părere să se mănânce mult dimineaţa fără a-ţi fi într-adevăr foame. l lg. Lapte de verdeţuri l mână plină de verdeţuri (pătrunjel. drojdie de bere. Pentru sănătate însă se recomandă o cină uşoară şi apoi. se face un pireu cu mixerul. un mic dejun consistent. să se bea imediat ce ne-am sculat un pahar cu apă de zarzavaturi sau apă de tărâţe. de dragul sănătăţii. l dl lapte crud. PLAN DE MENIU Pentru ca să pregătim. a doua zi ar trebui să se mănânce un mic dejun uşor. arpagic verde etc. o jumătate de banană. să-i rezistăm şi.

şi cafeaua şi tutunul sunt doar nişte excitante înşelătoare care. stafidele puţin înmuiate. total depreciate. consumului exagerat de cafea. Cine renunţă greu la pâinea cu unt să o pregătească după reţetele pe care vi le-am oferit. chiar şi persoanele care prestează o muncă grea vor reuşi să reziste dacă s-au obişnuit cu acest fel de alimentaţie. mai ales. Masa de dimineaţă Ca mic dejun recomandăm una din reţetele noastre de fulgi naturali. fumatului. 119 Cei ce sunt tributari unei vieţi agitate. nu vor avea decât de câştigat.te foarte bine face faţă unei zile întregi de activitate. şi anume fulgii de nuci. persoanele permanent obosite. fructele dar. Dacă se vor hotărî să-1 urmeze. Cred că aţi înţeles că este vorba de pâinea coaptă la soare. Dacă în timpul adaptării la noul regim ne simţim obosiţi. El poate fi completat cu o cană de lapte dulce. după o zi de surmenaj intens putem mânca puţine seminţe de floarea-soarelui ori câteva nuci sau un măr. de ceai de plante medicinale sau de înlocuitori de cafea. după ce le-a trecut efectul. intoxicându-1. măcar parţial. Valoarea nutritivă a crudităţilor nu suferă comparaţie cu alimentele fierte. vor găsi un ajutor de nepreţuit în regimul de crudităţi. Eu aş evidenţia efectele extraordinare pe care le au — în eliminarea surmenajului şi renunţarea la vicii — laptele crud. este bine să se pună peste unt ceapă cu puţin pătrunjel. cruzi. în loc de marmeladă. . Nimic nu înlătură oboseala definitiv. tot după reţetele noastre. Untul pasteurizat poate fi înlocuit cu pastă de migdale (este mult mai substanţială). prezentate. storcându-1 de puteri. otrăvindu-1. afectează şi mai profund organismul.

La desert putem alege pâinea noastră. Masa principală Pentru a procura organismului nostru suficiente valori bazice trebuie să consumăm zilnic. Se poate pregăti şi o reţetă de fulgi uşoară. dar o salată trebuie să existe întotdeauna ca aperitiv. pâine coaptă la soare cu o băutură după reţetele noastre. Vă recomandăm. În general mai trebuie amintit că băuturile naturiste pot fi încălzite dacă este nevoie. lipsită de otravă sau fulgii de banane. Dacă le încălzim . La alegerea mesei principale trebuie să se ţină seama ca. ca masă principală. În sfârşit. Cina Masa de seară poate consta din fructe proaspete.40°C.Fulgii de smochine. dar să nu depăşească 30°. Acestea este preferabil să fie puse într-un loc călduţ sau în apă fierbinte. de pepene. este bine să beţi şi un suc de zarzavat. sau câteva nuci. laptele acru sunt de asemenea sănătoase dacă nu sunt prea acre. Ca variaţie puteţi practic alege ce vreţi. crude. fructe uscate. Deci sunt multe posibilităţi de alegere. seminţe oleaginoase şi o cană cu lapte. cu excepţia ceaiului şi a cafelei. de pildă. din când în când. mieji de seminţe de floarea-soarelui. Pentru o masă uşoară de dimineaţă sunt suficiente unul-două mere şi o cană cu lapte. care nu sunt băuturi hrănitoare. Se pot folosi şi preparate de brânză de vaci. sau la două zile. să existe şi un preparat din nuci. cu cafea. o mixtură de zarzavat (vezi reţetele). o băutură întăritoare sau un mic preparat de mixer cu o banană sau un măr şi smântână (vezi reţetele de 120 băuturi). Chiar şi o salată poate fi recomandată sau o jumătate de pepene cu nuci. fulgii de cartofi sau o reţetă de fulgi uscaţi deoarece sunt mai uşor digerabili şi nu măresc diureza.

Când un animal se îmbolnăveşte. dar nu de o supraveghere permanentă. îl prescriu. trebuie executat numai sub supraveghere competentă. 122 Astfel că săracii. îndepărtează cauza bolii. ca urmare. pen tru utilizarea postului terapeutic este nevoie de o îndru mare. Chiar părintele medicinei tuturor timpurilor. trebuie continu amestecate. dar nu uită să adauge imediat că este o metodă de trata ment foarte riscantă şi. Stări grave. Desigur că. reziduurilor. depozitelor. ci şi îmbinarea lui cu rugăciunile ce aduceau binecuvântarea spiritului. ce necesită o intervenţie chirurgicală. Postul înseam na curăţire. În America există mari instituţii specializate pentru aplicarea acestor cure de post şi de regim. primul lucru pe care îl face este să nu mai mănânce: posteşte. pot fi ameliorate sau chiar vindecate cu ajutorul postului. cu atât îl dărâmaţi mai mult". adepţi ai medicinei tradiţionale. înlesneşte eliminarea toxinelor. cei ce nu pot să plătească taxele enorme ale spitalizării. Cei ce le conduc ridică în slăvi efectele minune ale postului. mai repede şi mai radical decât crudităţile. CA TRATAMENT Postul este cel mai vechi tratament cunoscut şi cel mai eficace posibil. 121 POSTUL. Cine are febră posteşte automat. În mod normal băuturile pot fi consumate şi la temperatura camerei. spunea: „cu cât îl hrăniţi mai bine pe bolnav. conform Bibliei se postea mult. Medicii credincioşi preceptelor chimioterapiei nici măcar nu pomenesc bolnavilor des pre post.pe aragaz. În vechime. sunt în mod deliberat lipsiţi de . Hipocrate. pentru că nu se urmărea numai sănătatea corporală. pe când ceilalţi.

există şi această metodă de 5 ' . De aceea vreau să descriu în amănunţime şi felul în care poate fi făcut şi ce reguli trebuie respectate. şi anume. perioadă ce este numită „stingerea postului". Se începe cu un regim de lichide care. numai cei avuţi şi-l pot permite. până se ajunge să se mănânce normal. alături de alimentaţia naturistă. uşoare. Sunt convins că mulţi din cei ce vor dori să urmeze sfaturile mele vor fi foarte mulţumiţi de rezultatele obţinute. Respectiva perioadă trebuie să dureze tot atâta timp cât a ţinut şi postul. pentru ca să nu apară efecte neplăcute în timpul curei. cu mese cantitative şi foarte consistente: dacă durata postului a fost deosebit de mare. De remarcat că şi dacă nu ţineţi post continuu. însănătoşirea va fi cu atât mai completă cu cât cele două perioade — postul propriu-zis şi stingerea lui — durează cât mai mult timp posibil. sfârşitul curei. Trecerea la alimentaţia naturistă sau la regimul alimentar obişnuit nu trebuie să fie bruscă şi rapidă. Cine ţine seama de această regulă nu va avea surprize.posibilitatea efectuării unui atare tratament.) postul este puţin cunoscut şi utilizat ca metodă de tratament. un asemenea exces alimentar poate provoca moartea.n. Există un singur moment periculos în desfăşurarea postului. se înlocuieşte cu mese mici. Consider că oamenii trebuie să afle că. treptat. tratament deosebit de eficace. În ţara noastră (Elveţia —n. apoi din ce în ce mai consistente. Numai persoanele lipsite de voinţă 123 . Respectarea strictă a egalităţii celor două perioade este decisivă pentru vindecare.

şi plante medicinale. senzaţia de foame dispare a treia zi. Se doarme mult mai bine decât în timpul postului cu apă simplă. La fiecare jumătate de oră se bea un pahar din ea. iar rezultatele obţinute sunt chiar mai bune. Dacă senzaţia de foame continuă să persiste. În loc de apă de zarzavat.sau de rezistenţă. iar dacă apa este acidulată nu sunt necesare neapărat clismele. dar apa de zarzavat nu numai că vindecă. la fel ca şi postul cu apă simplă. acolo unde este posibil. Dacă se posteşte astfel. ori dacă aveţi nervii prea slăbiţi. ea oferă şi anumite avantaje. cura poate fi efectuată şi cu apă diluată de tărâţe. Este postul cu apă de zarzavat. Eu am descoperit o metodă prin care postul este mult mai uşor de suportat. scaunul nu dispare total. Pentru pregătirea apei de zarzavat se folosesc. de preferinţă din cele anume recomandate pentru anumite boli (informaţiile necesare le puteţi obţine din cărţile de plante medicinale şi din cartea de faţă). băutura trebuie diluată şi mai mult Este indicat postul în orice împrejurare? În caz de cancer şi boli grave de nervi trebuie evitat. ca ameţeli sau negru înaintea ochilor —. bineînţeles dacă nu este vorba de o muncă grea. cum sunt bătrânii sau cei grav bolnavi. au nevoie de ajutor şi supraveghere. Apa respectivă nu trebuie însă să conţină calorii. Sunt şi cazuri 124 . în comparaţie cu postul obişnuit — la care apar mici neplăceri. Apa de zarzavat se pregăteşte conform reţetei de băuturi. în loc de apă obişnuită. aşa cum se întâmplă dacă postul a fost ţinut pentru vindecarea unor boli intestinale. în acest caz capacitatea de muncă nu vă este anihilată total. deci zarzavatul să nu fie tăiat mărunt sau dat prin răzătoare astfel încât în lichid să existe cât mai puţine proteine.

Se poate foarte bine face o încercare. dar în următoarele 60 de zile. dacă din cauza lipsei de somn nopţile devin insuportabile. eu recomand fie să se treacă la o alimentaţie parţială. Cazul lui poate fi socotit. fără speranţă. deoarece ner125 . Cât timp trebuie să postim ? Cunosc un caz de leziune gravă a măduvei spinării. După ce au trecut 60 de zile nu a simţit nici o îmbunătăţire hotărâtoare. S-a decis să mai facă o încercare. de fiecare dată. pe drept cuvânt. Literatura de faţă i-a trezit încrederea în puterea de vindecare a postului. fie să se adopte o cură de post cu întreruperi (alternativ. urmare a unei puncţii defectuoase. cu întreruperi şi. Propria-i experienţă îl învăţase că se posteşte mai uşor cu cât se repetă mai des cura. dar nu i-a ajutat prea mult. De fapt nu există nici un pericol. un rezultat datorat postului ieşit din comun. a prelungit durata curei ajungând astfel la 40 de zile. bolnavul se mişca cu mare greutate în scaunul său cu rotile. iar de suferit suferea oricum. o testare. dacă inima bate neregulat. trei zile post. Ca urmare. Abandonat de medici. A postit de mai multe ori. Avea pe-atunci 60 de ani şi se ţinea voinic şi drept ca unul de 20 ani. Nu avea ce pierde. Aşa am ajuns să aud şi eu mărturia lui.limită în care nici un specialist nu poate preciza dacă se poate sau nu posti. Dacă după a patra zi foamea nu vrea să dispară. cele ale „stingerii postului" a avut loc minunea. cu alimentaţie uşoară). Ştia că omul poate să trăiască fără să mănânce 100 de zile şi că 60-de zile sunt socotite ca reprezentând durata /maximă necesară apariţiei primelor semne de însănătoşire. două zile întrerupere a postului. a socotit că este de datoria lui să ţină prelegeri asupra efectelor miraculoase ale curei.

ni se face negru înaintea ochilor. Într-adevăr. Doar aşa se va ajunge la regenerarea totală a sistemului glandular. Treptat se va trece la lapte. după ce organele au beneficiat de o lungă perioadă „de odihnă". Menţionăm că imediat ce cura de post este stopată apare senzaţia de foame acerbă. simptome ce pot apărea şi când doar ne ridicăm brusc de pe un scaun sau urcăm mai repede câteva trepte. toate diluate. reuşita este asigurată. a ţesuturilor. în aceeaşi măsură. astfel că primele mese trebuie să fie alcătuite numai din sucuri de zarzavat. se micşorează. începe refacerea lor propriu-zisă. fructe. Postul. Poate să ni se pară foarte greu. Chiar din prima săptămână de post ne vom simţi mai uşori în mişcări. de repaus fiziologic. o dată distruşi. unele organe cavitare ale aparatului digestiv îşi restrâng volumul. în sfârşit la alimente tari ce trebuie bine mestecate. iar dacă există încredere şi voinţă. Iar atunci când cura de abstinenţă alimentară a fost prelungită. legume. în sine.vii. este uşor — numai persoanele corpolente vor simţi o oarecare oboseală — . parcă am avea aripi şi putere să facem orice. Exemplul pe care vi 1-am dat evidenţiază. pentru că putem ameţi. de-abia în aceste etape. nu numai eficacitatea tratamentului dar şi cât de importante sunt pentru însănătoşire voinţa bolnavului şi respectarea strică a timpului „de stingere" a postului. împotriva căreia trebuie să luptăm tot timpul cât durează „stingerea postului". dar rezultatele pe care le vom obţine merită efortul făcut. nu se mai pot reface cu nici un fel de tratament. Este doar o falsă senzaţie şi nu trebuie să facem excese. apoi crudităţi mai consistente şi. Astfel de simptome însă nu tre126 . a întregului organism.

care. în primele săptămâni. ajung în circuitul sangvin şi sunt eliminate. Unii se ajută cu ulei de parafină. Ar fi foarte bine dacă i-am putea lămuri şi pe ei de efectele benefice ale postului . clisme zilnice. se tem că mai rău ne vom îmbolnăvi. şi ele nu apar din cauza nemâncării — rezerve avem destule —. nu înţeleg de ce facem „aşa ceva". spălaturile intestinale sunt indispensabile. Unii medici recomandă. Mulţi. după fiecare întrerupere. băutorilor. sunt absolut normate. Folosind apa noastră de zarzavat. care trece nedigerat prin intestine. Fiecare însă trebuie să-şi găsească singur ceea ce îi prieşte mai bine. de multe ori. mai ales dacă este acidulată (acră) se poate renunţa la spălături intestinale. este bine să nu renunţăm chiar dacă nu avem rezultate după prima cură. ceea ce se recomandă şi fumătorilor. deoarece dizolvă vitamina A. în cazul bolilor digestive. este preferabil să nu spunem în gura mare că postim. În general. ar dubla durata curei. cafegiilor sau altor pătimaşi. ceea ce este folositor. ca să poată trece la un regim de crudităţi. Trebuie să ne înarmăm cu răbdare si cu voinţă si să mai încercăm ? o dată. De asemenea. mai ales bolnavii gastrointestinali. mai mult ne încurcă decât ne ajută: se sperie. trebuie să înceapă prin a ţine post o perioadă mai îndelungată. Aş vrea să-i încurajez pe cei nehotărâţi spunându-le că e foarte bine chiar dacă ar începe prin a posti doar câteva zile şi.buie să ne sperie. ci pentru că substanţele dăunătoare din organism încep să fie descompuse. Dacă la început apar tot felul de tulburări trebuie să ne întindem în pat şi să procedăm ca şi când am fi bolnavi. Aşa se face şi în clinicile specializate pentru un atare tratament. în special familiei. dar nu e chiar cea mai bună soluţie.

n-ar fi rău dacă. fie ele cultivate sau din flora spontană. între aceleaşi date fixe. în capitolul 6. Niciodată nu ştii când poate surveni o perioadă grea. naturistul va avea întotdeauna rezerve de grâu. Colite. de foamete sau război. constipaţie. cu regularitate. mei. BOLI GASTROINTESTINALE. Iniţial trebuie să experimentăm care sunt reţetele pe care le suportăm mai bine. ovăz şi tot va găsi „crudităţi". ulcere stomacale. Nu foametea sau lipsa de hrană omoară omul ci faptul că frica de foamete îl va face să mănânce alimente neindicate sau alterate numai ca să nu moară. anual. În general. fructele. tulburări nervoase ale stomacului Unele crudităţi pot produce neplăceri atunci când persoana care începe un regim naturist suferă de o boală intestinală. s-au îmbolnăvit şi au murit. Apoi. s-ar posti una-două săptămâni. sucul de zarzavat şi zeamă groasă de tărâţe cu adaos de . CARDIOVASCULARE ŞI AFECŢIUNI REUMATISMALE Deoarece vindecarea acestor boli durează mult mai mult timp numai prin schimbarea alimentaţiei. laptele crud. dorind să slăbească au mâncat numai carne. Practicarea postului şi adoptarea unui regim măcar parţial de crudităţi ar trebui să devină un lucru obişnuit în viaţa oricărui om raţional. ori epidemii grave. Dacă ar fi postit sau ar fi mâncat crudităţi nu li s-ar fi întâmplat aşa ceva. Am citat. exemplul a două femei care. Dar e destul de greu. este indicat să se urmeze câteva indicaţii. Când magazinele alimentare vor fi goale.127 şi i-am putea antrena să postească o dată cu noi. laptele acru.

Atâta timp cât stomacul şi intestinele sunt inflama te. Cine nu are o dantură bună trebuie să-şi procure un mixer astfel încât să-şi poată mărunţi bine diferitele alimente. după 129 împrejurări. apa de zarzavat (vezi reţeta) şi apa de tărâţe. în astfel de cazuri. în caz de dureri abdominale este bine să purtăm o centură strânsă şi. este necesar un al doilea post îndelungat. din când în când. se pun comprese calde. De aceea nu are nici un sens să căutăm să vindecăm o . În caz de diaree se bea ceai de afine uscate şi sclipeţi. încât de-abia ar mai trece un creion. Multe alte boli sunt o consecinţă a constipaţiei. Având în vedere că toate bolile menţionate până aici provin ca urmare a hiperacidităţii. nu trebuie folosite sub nici o formă alimentele tari. o îngustare dincolo. dacă există. Nu trebuie să se evite nici clismele.ceaiuri amare sunt cele mai indicate feluri de mâncare. în formă de fund de sac. Constipaţia trebuie urgent rezolvată. În caz de colită. laptele crud diluat. nu este ceva neobişnuit. În colitele cronice intestinul este de cele mai multe ori atrofiat. Se bea ceai de ţintaură. toţi bolnavii de stomac care au adoptat regimul nostru ne-au spus că praful mineral bazic pe care 1-am prescris a fost foarte bun. se bea câte o înghiţitură la o jumătate de oră. O lărgire aici. în ulcere se recomandă să se facă neapărat iniţial un post mai îndelungat. muşeţel. de mai multe ori pe zi câte o înghiţitură de suc de varză (varză creată nemţească) cu adaos de suc de cartofi şi de ceapă. Prima regulă constă în faptul că totul trebuie să fie bine mestecat. până când intestinul nu este bine golit de toate reziduurile solide. În ulcerele gastrice se bea. Sunt permise sucurile de zarzavat. sunătoare. inflamarea intestinului gros.

În cazuri grave. Recomand o cură de tratament care. în prima etapă. de preferat două-trei. un măr. un post şi clisme. alimentaţia se face în felul următor: în cazuri grave. Eventual. un măr şi o băutură din plante medicinale. Este necesar minimum un scaun pe zi. Pentru cei fără dinţi sau cu proteză. micul dejun (dimineaţa) va fi alcătuit din 2 linguri seminţe de in. După un control radical. un preparat la mixer. urmarea fiind apariţia infecţiilor şi a ulcerului. pentru început. smântână. prin mai multe clisme sau chiar cu spălaturi intestinale. durează două luni. Scaunul trebuie să fie moale şi să nu miroasă greu. 1-2 linguri tărâţe uscate. Se poate ca scaunul să pară normal. banane.boală înainte de a fi reglată defecaţia. După aceea. Ca desert. În constipaţie se produce o substanţă de putrefacţie care ajunge în sânge prin pereţii intestinului şi care e foarte dăunătoare. intestinul trebuie curăţat. Slăbirea şi bolile necunoscute îşi au de multe ori originea în această cauză. o linguriţă chimen sau anason. fără oţet sau lămâie. Purgativele repetate distrug flora şi mucoasa intestinală. Masa de seară — 6-7 smochine ce au fost înmuiate peste zi. . brânză proaspătă sau mirodenii. eventual amestecată cu măr. pentru vindecare se recomandă o cură de câteva săptămâni cu sucuri sau zeamă acidulată de zarzavat. Apa în care s-a înmuiat se bea cu plante medicinale. puţin ulei şi miere. Masa de prânz — fulgi de cartofi cruzi sau salată-amestec. dar în anumite anse intestinale pot să existe încă resturi întărite. constituite de alimente ce 130 l nu au fost complet digerate.

gimnastică. din cauza acidului cianhidric care este toxic. în caz de tulburări nervoase. prevenirea varicelor . câte o capsulă şi 1-2 capsule de usturoi pe zi. Laptele crud nu constipă. Boli de inimă. Se recomandă plimbări mai lungi dimineaţa. elixir şi mixtură de plante sub formă de metalmucil. dacă sunt cronice. În caz de constipaţie rebelă. Activitatea intestinală deficitară este adesea la originea unor boli de nervi şi insomnii. Timp de două luni intestinul va fi obişnuit doar cu acest regim. chiar prin ali mentaţia naturală. Seminţele de in se iau numai dimineaţa. hiper. Se prepară din coajă de cruşin. înainte de a se îngroşa.Uleiul de Haarlem este foarte sănătos pentru organele digestive şi ficat (contra colicilor biliari) şi are totodată efect laxativ. la care se adaugă l lingură substanţe minerale. înainte de masă. de mers pe jos la serviciu. Aceste neplăceri. 131 Amintim aici un ceai medicinal laxativ. muşeţel şi soc. cure de ceai de odolean. dacă după defecare apar hemoragii sau un prolaps rectal. dracilă. nu se vindecă uşor. împotriva insomniei. păpădie. ţintaură. de aceea este recomandat. se fac clisme sau băi de şezut după fiecare scaun. porumbe.şi hipotensiune arterială. La mai mult de trei scaune pe zi se opresc smochinele. Atunci bolnavul trebuie să-şi aleagă mâncarea ce i se potriveşte cel mai bine. De aceea recomandăm dimineaţa şi seara. până se trece la alimentaţia normală cu crudităţi. După fiecare masă este bine venit un ceai dintr-o singură lingură plante medicinale. filimică. la fel şi cel acru. În caz de balonări se va mânca mai puţin. două capsule de ulei de Haarlem. masaj.

cantitatea lui în sânge fiind reglată de lecitină. De îndată ce hrana este fiartă. Colesterolul este o grăsime. Urma re. colesterolul şi lecitina. cocării. Hipertensiunea poate apărea deci şi datorită arterosclerozei. respectiva grăsime se acumulează în sânge.Printre altele. surplusul se depozitează pe pereţii ? 5 132 arterelor sub formă de ateroame (plăci. astfel încât să nu depăşească un anume nivel peste care devine nociv. care se rupe şi apare infarctul. cheaguri de colesterol). o dată cu ele. Când cantita tea este prea mare. grăsimi şi ulei încălzit. circulaţia normală a sângelui este la un moment dat stăvilită printr-o îngustare mare a vasului. Hipotensiunea arterială are aceeaşi cauză ca hipertensiunea. numai că în acest caz vasele înfundate cedează presiunii şi se lărgesc. pentru vindecarea bolilor de inimă nu este suficient să evităm . Varicele provin tot din această cauză. ceea ce are ca urmare anghina pectorală. Prin regimul de crudităţi se pot evita toate aceste neplăceri. enzimele lecitinei sunt distruse şi. înţelegem de ce. ci şi ouăle şi laptele şi încă multe alte alimente. şi capacitatea acesteia de a mai ţine sub control nivelul colesterolului. sângele conţine două substanţe care sunt necesare pentru sănătatea inimii şi anume. acum aproape înfundate. Datorită desprinderii unui aterom (sau mai multe) de pe pereţii arterelor şi pătrunderii lui în fluxul sangvin. Muşchii inimii nu mai sunt irigaţi suficient de către delicatele artere coronariene. Deoarece nu numai uleiurile şi grăsimile favorizează producerea colesterolului. De ase menea şi dacă alimentaţia noastră conţine multe prăjituri. aşa încât circulaţia sangvină este mult îngreuiată. De aici rezultă hipertensiunea.

aşa încât îşi pierd valoarea nutritivă. echilibrarea cantităţii de colesterol pus în libertate este reglată de lecitină existentă. dar bolnavul nu poate fi vindecat. unt. Din păcate atât smântâna cât şi laptele de putină se pasteurizează. grăsime animală. care sunt şi ele pricinuite mai ales din cauza pregătirii hranei prin fierbere. care conţine foarte mult colesterol. ca şi toate celelalte alimente fierte. Numai atunci colesterolul ce este depus pe pereţii vaselor este des- . gălbenuşul de ou. Să luăm. zaharicalele şi sarea. Astfel evoluţia bolii poate fi împiedicată într-o oarecare măsură. aşa încât lecitina să-şi piardă puterea de acţiune. grăsime vegetală compactă. în consecinţă putem spune că deşi gălbenuşul de ou are mult colesterol este foarte sănătos. absolut necesară. Dacă este crud. Cardiacii trebuie să evite următoarele mâncăruri: carne. grăsimea 133 acţionează asupra inimii îmbolnăvind-o. pâinea albă şi cozonacul. aidoma oricărei alte grăsimi fierte. ulei fiert zahăr rafinat şi orice este pregătit cu el. iar untul acţionează ca un aliment cu excedent de colesterol şi de aceea trebuie să fie evitat de cardiaci.mâncărurile grase. ^ Un alt exemplu: laptele este sănătos. Dacă este fiert sau chiar încălzit la 50°C. Pentru vindecare este necesară trecerea la regimul de crudităţi. de exemplu. lecitina rămâne în laptele din putină. ci este necesar ca prin alimentaţia de crudităţi să ne îngrijim ca sângele să primească suficiente cantităţi de lecitină. dar mâncat doar crud. dar şi lecitină. Dacă i se scoate untul. Jumătate din populaţia noastră moare din cauza crizelor de inimă şi aproape toată cealaltă jumătate dato rită altor boli de nutriţie. cum recomandă şi medicii.

pentru că aici fiecare al 21-lea om moare de o boală de inimă. 1 al omenirii civilizate. în mare măsură. pentru reîmprospătarea informaţiilor. Reumatism. Un biolog american le numeşte duşmanul nr. apoi ne apropiem treptat de 40 de zile. capitolul 13 referitor la cantitatea de acizi din corp. alimente care încarcă organismul cu grăsimi şi colesterol şi sunt mai mult decât s-ar putea bănui generatoare ale infarctului cardiac şi ale calculilor biliari.compus cu ajutorul enzimelor din lecitina vie. ca tratament" şi să se familiarizeze cu el. dureri ale articulaţiilor. curăţă arterele înfundate. Sunt 134 utilizate pe scară largă în industria alimentară datorită durabilităţii lor nelimitate şi a prelucrării mai uşoare. în timp ce uleiul încălzit este deo sebit de nociv. foarte sănătos. găseşte aici şi alte indicaţii. Desigur că şi în Europa se consumă tot atâta ulei şi grăsime. El afirmă că aceste uleiuri şi grăsimi sunt cel mai frecvent folosite în America. Încercăm întâi câteva zile. pâinea albă constituie. coapsei şi coloanei vertebrale Să se recitească. artrită. Zahărul rafinat. Cele mai nocive sunt uleiurile şi grăsimile hidrogenate. Influenţa dăunătoare a căldurii este izbitoare îndeosebi asupra uleiului. Cine vrea însă să se vindece cât mai rapid. ca urmare să se studieze cu atenţie capitolul „Postul. uleiul obţinut prin presare la rece este dimpotrivă. Cel mai eficace din toate este postul. Deci zahărul rafinat şi fiert (deci şi fructele fierte) şi făina fiartă sau coaptă trebuie evitate. care în timpul fabricării sunt supuse la temperaturi mari şi sunt astfel conservate nelimitat. sciatică. Coles terolul este 100% acid. Asemenea lecitinei naturale. Se poate recomanda tot atât de bine şi o cură de . artroză. de asemenea. cocăriile.

numai cu nasul afară. Se adaugă în permanenţă apă fiartă.zarzavat. să transpirăm şi mai bine. de două ori pe zi. se stoarce bine. astfel încât temperatura apei din cadă să se menţină aceeaşi. se alege un vas potrivit de mărime. care să atârne pe 135 duşumea. Ne acoperim complet cu două-trei pături de lână. o jumătate de oră sau mai mult. Baia fierbinte În cadă se pune apă clocotită sau se încălzeşte apa. în acest caz temperatura apei se menţine tot atât de ridicată pe cât putem s-o suportăm. După baie se stă învelit în pături sau în pat. Baia de abur sau sudaţia Pe un scaun se pune un prosop pluşat. până la 40°-42°C. După baia de aburi ne culcăm o jumătate de oră. Capul rămâne afară. La temperatura de 42°C se distrug celulele putrezite şi canceroase. Împachetaţi fierbinţi Se înmoaie un cearşaf într-un decoct fierbinte de flori de fân. Dăm mai jos câteva îndrumări privitoare la câteva proceduri ajutătoare pentru cura de vindecare a bolilor de mai sus. după plăcerea şi după rezistenţa fiecăruia. cu picioarele puse pe un scăunel. numai la membre. deasupra unui aparat electric de încălzit. se înfăşoară întregul corp până la gât şi imediat se acoperă tot trupul cu pături . împăturit în patru. pentru ca sudaţia să fie foarte puternică. salvie sau alte ceaiuri. Această baie de aburi poate dura. ca să absoarbă transpiraţia. băile fiind utile şi în caz de răni purulente şi infecţii. câte o jumătate de oră. ne dezbrăcăm şi ne aşezăm pe scaun. artificial. Se stă în apă complet. Pentru băi se foloseşte ceai de muşeţel. Sub scaun se pune o oală cu apă clocotită. Dacă baia trebuie făcută parţial.

după care se spală corpul cu apă rece (duş rece). Procedura durează toată noaptea şi.de lână. Un alt tratament eficace este cel cu untură de peşte. Pentru reumatici s-au dovedit bune compresele sau împachetările cu ferigă. Împachetarea se repetă la fiecare două zile. astfel încât membrele bolnave să fie „îngropate" în pasta respectivă. Pentru a evita murdărirea totul se bagă în săculeţe de plastic. precum şi cele de ciuboţica cucului. artroză şi reumatism. Se stă trei ore la pat. chiar şi ceaiurile de varză ce conţin mai multă vitamină C. împachetările fierbinţi sau pernele electrice si centurile. ceapă. şi peste zi. În caz de artrită dureroasă mai recomand următoarele: mănuşi cu un deget sau un ciorap vechi se umplu cu terci de cartofi. Este foarte eficace. măceşe. seminţe de in fiert. frunze de stejar şi salvie. Alimentaţia bogată în vitamina C (mărarul şi pătrunjelul conţin mai multă vitamină C decât lămâia). Se acoperă apoi cu un plastic ca să nu treacă umezeala şi se pune deasupra o pătură de lână. peliniţă. apoi o baie rece. 136 Se face zilnic. Urmează o odihnă de trei ore la pat. toate sunt de folos pentru bolnavii de artrită. Împachetare rece pe trei sferturi din corp Acţionează ca un calmant şi ocroteşte nervii. Compresa se acoperă mai întâi cu un plastic sau cu un material gros. ea poate fi lăsată mai mult timp pe regiunea dureroasă şi se reînnoieşte când frunzele se usucă. dacă bolnavul nu merge la lucru. Împachetare cu lut sau varză Pe o pânză se întinde lut de grosimea unui deget sau frunze de varză zdrobite. Cearşaful înmuiat şi puţin stors se înfăşoară pe corp până la subsuori. Potasiul . Procedeele sunt valabile pentru orice fel de boli.

Mai trebuie să atragem în mod deosebit atenţia asupra soiurilor de varză. se recomandă din abundenţă uleiul de măsline. la care se pot utiliza 137 foarte bine cartoful şi ceapa. carnea şi alimentele fierte. iar în anul următor vor veni din nou la băi. Pentru uz intern cartofii să se cureţe bine de muguri (colţii). bolnavii de artroză şi cei cu suferinţe ale coloanei vertebrale. toate procedeele.este elementul de bază în vindecarea acestor boli. apoi ceapa. un regim bogat în calciu si baze are mult mai multă eficacitate. salutar pentru încheieturi. deci tocmai acel aliment prin care sângele este infectat şi acidifiat. Cei cu sciatică şi cei cu dureri în articulaţia şoldului (coxalgie). mi-a povestit câte tratamente şi cure a trebuit să facă dar. pe de o parte. care sunt otrăvitori. pe de altă parte. La prepararea salatelor şi a mixturilor. după ce simt o uşoară ameliorare. după câţiva ani de regim. aproape la fel de bolnavi ca şi mai înainte. O bolnavă de artroză care s-a întors de la băi. mai ales coaja lor. mânca zilnic carne la masa principală. Referitor la regimul pentru reumatici am mai amintit câte ceva şi în capitolul referitor la aciditatea organismului. după terminarea lui. pot fi folosite fie extern. se face curăţirea organismului prin împachetări şi băi şi. De ce? Deci. cum sunt păpădia şi ur- . ca putere de vindecare. se introduce în corp cel mai bun suport al infecţiilor. pe de altă parte. S-a observat însă că un post mai îndelungat depăşeşte. într-o oarecare măsură. fie intern. Cartofii. ca surse de calciu şi asupra verdeţurilor sălbatice. se întorc acasă si continuă acelaşi regim. ar trebui să urmeze toate indicaţiile date reumaticilor şi artriticilor. Desigur că aceşti bolnavi. pentru că. Încheieturile se refac. Chiar şi părţile degenerate se refac.

Sucurile din comerţ sunt pasteurizate. care pot lupta singure contra acidităţii. deosebit de utile. Pentru a urgenta vindecarea bolnavul are nevoie de o alimentaţie care să conţină o cantitate cât mai mare de resurse vitale (enzime) şi să fie totodată şi bazică. pe lângă o alimentaţie bogată în calciu. Contra durerilor reumatice se mai recomandă şi săculeţi fierbinţi cu nisip. adică să aibă cât mai multe săruri minerale şi cât mai puţini acizi. Smochinele şi laptele crud. În schimb să urmeze cure de zarzavaturi crude (chiar si cartofi cruzi) şi sucuri de zarzavat crud. după cum am mai spus. Reumaticii trebuie să evite fructele acide. Reumaticii să bea zilnic un litru zeamă de tărâţe sau suc de zarzavat. deci fără viaţă. Această calitate o are. de asemenea. Tărâţele şi zeama de tărâţe sunt. organismul are nevoie de vitamina D. în cea mai mare măsură.zicile. Se recomandă tablete de calciu. NOI EXPERIENŢE DE VINDECARE A CANCERULUI Despre formarea cancerului şi vindecarea lui am relatat pe larg în primele capitole ale cărţii. sucul proaspăt de zarzavaturi. Pentru ca el să fie bine valorificat. conţin foarte mult calciu. Un alt aliment aproape cu . alături de seminţele de floarea-soarelui. în afară de banane şi puţine mere. O cură de sucuri de zarzavat poate face minuni în reumatism. Tărâţele se înmoaie bine şi se folosesc în orice fel de fulgi. care este întregită de 138 untura de peşte şi de băile de soare. ca şi pulbere minerală ce se amestecă în mâncare. să consume un tură de peşte sau să facă băi de soare. De aceea acestor categorii de bolnavi li se recomandă insistent ca.

Bolnavilor de cancer li se recomandă. Se pregătesc unul-doi 140 litri de suc dimineaţa. urzică. o cură de două luni cu sucuri de legume. sfeclă roşie. filimică. În continuare se trece lent la alimentaţia de crudităţi. Se mai recomandă trei-patru căţei de usturoi. în general. Această hrană poate întreţine corpul pentru un timp îndelungat. chiar folosind crudităţi. restul putând fi de varză. dintre care doi seara. Pe lângă suc este bine să se bea şi un ceai făcut dintr-un amestec de anghelică sălbatică. O dată cu renunţarea la mesele propriu-zise. În loc să otrăvim corpul — şi aşa plin de toxine — cu narcotice şi calmante. cartofi si alte zarzavaturi fără îngrăşăminte chimice. la alinarea durerilor. în cea mai mare parte. Amestecul de sucuri constă din suc de morcovi. dar completează perfect sucul de zarzavat. recomandăm comprese cu frunze de varză sau cataplasme cu lut. se bea din acest amestec câte un pahar la fiecare oră şi chiar mai mult. cu toată izolarea lor sunt şi ele atacate. În plus. Bolnavii de stomac vor lua numai câte unul. Dacă se utilizează şi lapte. O parte se ţine la rece până la amiază. . obligeană.aceleaşi calităţi este laptele crud. Are mai puţine enzime. Se ştie că boala canceroasă produce mari dureri. în caz de boală în plină evoluţie să nu se adauge decât 1/4 lapte. În afară de cura de sucuri mai pot ajuta. ceapă. se amestecă împreună cu sucurile. iar în stările cirotice deloc. După cum am mai amintit. în timp ce iradierile ce se fac în caz de cancer sunt de-a dreptul dezastruoase. virnanţ. s-a stabilit că ţesuturile iradiate se vindecă foarte greu. băile fierbinţi şi compresele reci. bănuţel. organele învecinate zonei iradiate. La cancerele de stomac durează mai mult. Şi băile de soare acţionează favorabil.

ale lui Berg. fie că provin din fnicte sau lapte. Jervis. care . cu oţet de miere şi mere. după care. toţi dinţii. În Florida. tot aşa nici autorul nu a crezut în nocivitatea fructelor acre până când „păţitul a devenit înţelept". cancerul reîncepe să evolueze şi găseşte. În consecinţă. ci una bazică. afirmăm că în cura dr. Există medici progresişti şi foarte buni naturişti. din cauza unui consum bogat de fructe am pierdut. Experienţa personală m-a vindecat total de entuziasmul iniţial. în patru-cinci ani. Nu sunt recomandate nici operaţiile de extirpare a esofagului şi „anus contra naturii". fructele nu ar avea o acţiune acidă. Kuhl a fost greşită. Unele băuturi şi alimente acide răpesc corpului calciul. Kuhl factorul vindecător a fost laptele acru şi nu acidul lactic (laptele era nefiert). pe pielea mea. Pe măsură ce am câştigat experienţă. Şi acum să adăugăm câteva date despre metoda de vindecare cu acid lactic a prof. în stomac. de apoplexie. m-am 141 îmbolnăvit şi de reumatism. Mulţi nu iau acest lucru în serios. în ţesuturile pe jumătate moarte din jur. Şi eu m-am lăsat indus în eroare de părerile şi experienţele doctorului Kuhl. care fac imposibilă alimentarea normală. la un regim 100% naturist.. Chiar şi metoda dr.După un timp. este chiar el însuşi. a dezamăgit pe mulţi. Kuhl. Cantităţi moderate de varză acră sunt sănătoase pentru că bogatul lor conţinut în calciu temperează acţiunea acizilor. cu toate că înainte nu erau nici cariaţi. Cea mai bună dovadă că metoda dr. în plus. Orice acidificare şi fermentaţie are urmări nefavorabile. un mediu prielnic pe care îl ocupă. am devenit mai prevăzător. îl atacă şi îl îmbolnăveşte. m-am lămurit singur şi. Am fost indus în eroare de tabelele „acid-baze". dr. că acizii sunt acizi. cu alimentaţia sa acidă a murit la 64 de ani.

sunt fierte şi provoacă aciditate. moderată. după cum reiese din broşura ei. de asemenea. după vindecarea sa. cancerul a început din nou să evolueze (alimentaţia vegetariană nu este suficientă pentru a ne feri de boli). lipsită de otrăvuri. 142 Mai există şi alte sisteme de alimentaţie (Waerland) cu care putem preveni în mare măsură bolile. în cartea sa sunt prezentate fotografii şi radiografii). Singura hrană care îndeplineşte primele patru condiţii este reprezentată de sucurile crude de zarzavat. Nolfi. În capitolul în care am descris cantitatea de acid din corp. pot fi prevenite dar nu vindecate. dar nu le putem vindeca aşa de uşor. După cum s-a amintit deja în capitolul 2 al acestei cărţi. Din păcate Dna Nolfi nu a atins vârsta de 80 de ani. Aceştia oferă pacienţilor lor pâine din cuptor şi preparate care. numai acest suc şi a vindecat astfel sute de cazuri grele (pot fi dovedite. de exemplu. Gerson dădea pacienţilor săi grav bolnavi. dr. parţial. Tuturor medicilor ce susţin că boala cancer să nu se poate vindeca le propunem să-şi supună bolnavii următoarelor cinci condiţii înainte de a-şi susţine părerile. alimentaţia . numai acela care acţionează consecvent şi ştie ce vrea. 1. Recapitulăm aici cinci puncte principale necesare pentru vindecarea unei boli canceroase: o alimentaţie dozată. în parte. cu adevărat. fără acizi. Pe lângă aceasta sunt indicate aplicaţii pentru transpiraţie. am amintit că sângele nostru conţine 80% valori bazice şi 20% acide. cum ar fi cancerul. Ei nu cunosc însemnătatea hranei nefierte (a enzimelor) şi nocivitatea acizilor. periodic. Când. o alimentaţie vegetariană fiartă. înţelegem de aici că reuşeşte. bogată în enzime.afirmă că bolile grave. nu a cunoscut acţiunea nocivă a acizilor. În consecinţă. pe lângă crudităţi a reluat. pentru că. dr.

apoi prin otrăvirea cu otrăvuri chimice sau acizi. chiar şi cartofii cruzi. nu numai că nu are putere de combatere. O astfel de alimentaţie poate să neutralizeze şi să distrugă otrăvurile acide excedentare. Cine va învinge ? Celulele noastre sau cancerul ? Celulele canceroase sunt degenerate. de către hrana vie. enzimele se pot îmbolnăvi. corespund procentajului de mai sus. cu puţină fantezie. Astfel apare cancerul. Din lipsa unor enzime sănătoase. în adevăratul înţeles al cuvântului. focarul celulelor bolnave se . O celulă locuită de astfel de enzime bolnave degenerează. din cauza unei alimentaţii greşite. aşa cum se întâmplă în cancer. că enzimele reprezintă „sufletul" sau „spiritul" stăpânitor sau conducător (care dispune de tot) din fiecare celulă sănătoasă si că ele se pot îmbolnăvi în anumite împrejurări. Zarzavaturile crude. depozitate prin metabolismul propriu. În aceste componente „vii" stă puterea de combatere a celulelor canceroase. tărâţele şi laptele crud. începând să se dezvolte vertiginos printr-o diviziune anormală. controloare (exogene). să păstreze nealterat raportul respectiv. hrana fiartă. enzi mele luptătoare. Pentru regenerarea ţesutului celular. celulele canceroase.noastră. deci de fiecare bucăţică de crudităţi ce ajunge în organism. trebuie să respecte. rolul principal în alimentaţie îl au enzimele. Din păcate lipseşte din alimentaţie aprovizio narea cu enzime sănătoase. dar chiar alimentăm cu ea. 2. Dimpotrivă. îndeosebi a bolnavilor. cum am putea spune. 143 Nici o boală nu depinde într-atât de puterea de luptă a celulei. Ca urmare. ostile. au devenit adevărate celule de putrefacţie ce se dezvoltă vertiginos Asupra acestui proces ne putem face o imagine închi puindu-ne.

întinde gata să explodeze. aceste celule de putrefacţie înghiţindu-le pe cele alăturate lipsite de apărare. 4. În anumite cazuri de boală. toxină. În cele din urrnă. deşeu nu este eliminat din circuitul sangvin. de zeamă de tărâţe sau de zarzavat şi au reacţii neplăcute. Cum şi când o atare atitudine poate avea un rezultat favorabil. 5. Urmarea: îmbolnăvirea. reamintim : dacă tot ceea ce se cheamă otravă.le vine mintea la cap şi încearcă să găsească şi să se orienteze spre alte posibilităţi. Metode de sudaţie Sunt adesea chemat la telefon de pacienţi care au început cura de suc de zarzavat. În ceea ce priveşte hrana fără otrăvuri. cazuri în care. Iar apariţia cancerului după iradieri nu poate fi explicată decât de afirmaţia noastră. Al patrulea punct se referă la cumpătare. Cancerul este de nestăvilit în evoluţia sa. altul are ameţeli ca şi cum ar ţine post . după ce medicii aban donează un caz — tratat luni de zile şi chiar mai mult. 3. împovărând astfel anumite organe. reziduu. Chiar şi într-un regim de crudităţi se poate întâmpla să mâncăm prea mult. Dar ce ştiinţă poate dovedi de ce înnebuneşte un om? Dar faptul că ea este corectă o dovedesc cu prisosinţă cazurile de cancer vindecate astfel. atunci se va depune în celule. lupta inegală a început de săptămâni sau de luni. nu s-a mai putut găsi nici urmă de celulă canceroasă. oricâte analize şi investigaţii s-au făcut ulterior. ne este descris în primele pagini ale capitolului 2. 144 Nu este mai puţin adevărat că afirmaţia noastră în ceea ce priveşte enzimele şi cauza apariţiei cancerului nu poate fi dovedită ştiinţific. Pe unul începe să-l mănânce pielea. cu iradiaţii sau operaţii ratate .

ci să pornească hotărât cu o cură prealabilă de două luni de post. unii pacienţi care au avut încredere în vindecarea naturală. altfel e prea târziu!" 145 Autorul a cunoscut multe cazuri de persoane care au fost iradiate şi a ajuns la următoarea concluzie când. ce poate vindeca bolile canceroase. Nolfi scrie chiar în lucrarea ei din ce cauză nu a vrut să se lase operată şi nici iradiată. în mod excepţional. când rinichii sunt bolnavi şi nu-şi pot îndeplini decât parţial misiunea de a elimina acizii. În capitolul referitor la tratamentul reumatismului sunt prezentate câteva proceduri de provocare a sudaţiilor masive. Era medic si trebuia să ştie. în cele mai multe cazuri. Cauza principală este una şi aceeaşi. o iradiere a fost încununată de succes. Am vrea să accentuăm că suspecţii de cancer n-ar trebui doar să „schimbe" puţin felul de hrănire. boli de inimă. Încă un cuvânt către cei suspecţi de cancer. boli ale sângelui. nu au constatat nici o înrăutăţire. care sunt înspăimântaţi de „iradiere. diabet. după prescripţiile de mai sus. operaţie. caută o ieşire. provocate. Se cunosc şi cazuri operate când diagnosticul a rămas şi post operator sub semnul întrebării: era sau nu cancer ? Pe de altă parte. prostată. Bineînţeles că un regim minune. Dna dr. nu au simţit în primele luni nici o îmbunătăţire dar. iar apoi să continue regimul de crudităţi. ceea ce este mai important. se poate apela la sudaţii masive. va putea vindeca tot atât de bine.total. Oricare ar fi primejdia care ne paşte. Toxinele desprinse. Să nu ne lăsăm intimidaţi de acel „altfel este prea târziu". şi au încercat-o. nu a fost vorba de nici un cancer. devenite mobile. organismul va fi atacat în zona sa cea mai sensibilizată prin alimentaţia . sau chiar mai bine. pentru a ajuta pielea să suplinească funcţia de eliminare a rinichilor.

se adaugă 1/2 banană zdrobită. cât şi celor cu cancer sau bolnavilor grav li se recomandă. cu precădere. sau cu presă de mână. totuşi. în încheiere şi câteva sfaturi practice pentru pregătirea regimului. Cine vrea să facă economie şi să nu aibă pierderi. . nu se mai „întoarce" niciodată. şi de data aceasta. Cât este de greşit să se trateze numai simptomele. acest amestec de resturi poate fi uşor acidulat cu lapte acru. Pentru tratarea cancerului intestinal sau împotriva constipaţiei. Extragerea sucului din fructe se face mai anevoie.greşită. Celor cu boli gastrointestinale. pe lângă ea. cu puţin ulei şi uruială de anason. o cură de sucuri. Centrifugele noastre de suc sunt indicate pentru rădăcinoase şi bulbi. frunzele trebuie făcute sul sau răsucite. în anumite împrejurări. o dovedesc multele recidive şi „cei veşnic bolnavi". cu presă separată. Gerson a folosit în clinica sa o răzuitoare de zarzavat productivă. într-adevăr. printr-un tifon. Cu resturile din maşina de sucuri se pot prepara feluri foarte bune de mâncare. Un preparat ideal de zarzavat este obţinut cu ajutorul unui mixer. Deşi multe boli par să fie declanşate de alte cauze. trebuie să ştim că. Dr. după cum am arătat în reţetele de băuturi. apar una sau două alte maladii care. terciul fiind măcinat foarte fin şi mai uşor de mestecat. De exemplu: se ia jumătate din deşeuri. Pentru a le împinge mai bine în maşină. fără să se ţină deloc seama de cauza principală. Dacă o boală este „împuşcată" de o injecţie şi. tot de o alimentaţie greşită şi de hiperacidilate este vorba. pune resturile într-un vas cu apă să se îmbibe bine şi le stoarce a doua oară cu mâna. pot deveni 146 Iată.

Organele devin depozite de reziduuri. Deşi orice aliment crud acţionează ca purificator şi vindecător. procesul decurge foarte încet. cu brânză proaspătă. În consecinţă şi aceşti bolnavi trebuie să urmeze indicaţiile date celor bolnavi de inimă. sare de mare. Sunt posibile şi alte amestecuri. lucru ce se poate realiza numai prin post. Pentru aceasta se recomandă ca resturile să nu fie prea tare stoarse sau să se toarne peste ele puţin suc. pasteurizarea şi denaturarea lor în fabricile alimentare deteriorându-le în mare măsură structura chimică. El poate fi grăbit doar eliberând organele de munca lor obişnuită deci lăsându-le să „se odihnească". devitalizându-le în aşa măsură încât tot ceea ce se depune după metabolizare are o reacţie acidă. Toate pot servi ca aperitive. deoarece amidonul din cartof este bazic. fierberea nefirească a alimentelor. pentru însănătoşire trebuie îndepărtată mai întâi cauza bolii. Compoziţia diferită în funcţie de preponderenţa unora sau altora din alimente. mirodenii. Resturile de cartofi sunt deosebit de valoroase. astfel încât să-şi recapete capacitatea lor de curăţire şi de apărare a orga- .Se pot adăuga nuci sau seminţe de floarea-soarelui înmuiate. 147 TRATAMENTE ÎN ALTE AFECŢIUNI Calculii biliari şi renali dispar fără operaţie Din ce provin calculii biliari? Mai ales din depozitele de colesterol. drojdie de bere. Calculii biliari mai conţin şi tot felul de săruri minerale. Sunt prezente şi sarea de bucătărie şi acidul uric. deci din aceeaşi substanţă care îngroaşă şi astupă arterele suferinzilor cardio-vasculari. hrean. Sucul este uşor laxativ. cum sunt cele de calciu. provenite din alimente. ulei. devenit inutilizabil prin fierbere. adică folosirea alimentelor gătite. După cum am spus de mai multe ori. La resturile de cartofi se adaugă puţină miere.

pătrunjel de câmp. chiar si pâinea integrală. a bolilor de ficat şi a glandelor. aşa încât se poate rezista mai bine la regim. câte o linguriţă la fiecare oră. să se consume zilnic una-două cepe. salate. Pentru aceasta. Şi masajul este benefic. în schimb să se facă o cură de zarzavat sub orice formă: suc. Zahărul este interzis. Spre sfârşitul curei de post sau în cazul unui post parţial. Un tratament excelent pentru prevenirea şi calmarea colicilor biliare şi renale este uleiul de Haarlem în capsule. Se poate bea şi ceai. diluat şi fără zahăr sau să se adauge plantele respective la zeama de zarzavat. Este bine să se folosească mai mult ulei de măsline. pe locul dureros se pun comprese cât se poate de fierbinţi. În afara postului se mai poale recomanda. chiar şi cel nerafinat. troscot. Bolnavii de calculi biliar şi renali trebuie să evite orice prăjitură. precum şi a sterilităţii si a diferitelor altor boli . Celor care au făcut deja operaţie le recomand regimul naturist. cu 148 in şi ulei de măsline. o cură de transpiraţie.nismului împotriva focarelor de infecţie. Recomandăm îndeosebi cartofi cruzi şi sucul lor. preparate la mixer etc. Aceasta va potoli mai bine foamea. salvie. zi de zi. Este îngăduită pâinea coaptă la soare. cu multe tărâţe în ea. grozamă. de boală. şi în acest caz. Vindecarea diabetului. zeamă de tărâţe (multe lichide). Coaja lor conţine mult potasiu. amestecate cu mult ulei de măsline presat la rece. usturoi şi salate sau toate să fie adăugate în preparatele la mixer. zeamă de zarzavat. mult hrean. boabe de ienupăr. a sub şi supragreutăţii. Bolnavii de rinichi trebuie să consume zilnic ceai renal. Chiar în timpul postului se poate bea din acest ceai. un amestec de măceşe.

rafinate şi fierte. până când o moarte prematură pune capăt unei boli provocată. preparatele din amidon. pentru că.Glandele endocrine depind în mod deosebit de existenţa enzimelor pentru că acestea stimulează formarea hormonilor. pasteuizarea şi denaturarea alimentelor şi. ţigara şi cafeaua. partea lor de vină în apariţia diabetului şi a altor boli glandulare. Zahărul alb. naturală şi nedevalori zată. făina albă. dar fără o alimentaţie necorespunzătoare ea nu s-ar manifesta. Dar cauza principală este fierberea. carnea. Eventualele predispoziţii moştenite pot favoriza boala. a diabetului şi îi codamnă pe bolnavi să ia în continuare insulină şi să mănânce carne multă. rând. a preluat de la părinţi este în primul rând o alimentaţie necorespunzătoare şi. formează principalii duşmani ai glandelor şi ai nervilor şi îşi au. Să dăm deci glandelor paralizate şi adormite ali mentaţia orânduită de creator. Ceea ce bolnavul a moştenit sau. în al doilea . Majoritatea medicilor dau prea 149 puţină importanţă acestui adevăr. de fapt de hiperacidi tate şi nu din cauza unui deficit de metabolizare zahărului. drum care nu este nici prea scurt. nu te mai gândi la tablete. mai corect. nici prea uşor din cauza obişnuinţelor noastre rele. cărora le suntem robi de ani de zile. . în general nu cred în vindecarea. de pildă. Ce spune mama-natură : „Îndepărtează cauza şi lasă restul în seama mea". predispoziţia la boală. desigur. La o parte cu carnea ! Mănâncă totul crud. distrugerea enzimelor. legat de aceasta. Rezultă clar care este calea spre vindecare. frecvent utilizate. iar glandele se vor trezi şi se vor reînnoi.

Persoanele slabe vor fi împotriva postului. ulei. ou crud şi chiar şi preparate la mixer (vezi reţetele). tratamentul este. în loc de carne şi grăsime foloseşte nuci. orez şi alte seminţe. Chiar dacă la început unele fructe dulci sau morcovii cresc cantitatea de zahăr pentru că s-a consumat prea mult dintr-o dată. totuşi 150 nu renunţaţi complet la ele. Chiar o cură de curăţire cu post parţial sau o cură cu zeamă de zarzavat este de foarte mare folos. care pot fi adăugate şi la zeama de zarzavat. Această situaţie este foarte trecătoare. Evită totuşi mierea. deoarece glandele se înnoiesc numai după un post îndelungat. germeni de grâu. şi zahărul crud. zahărul din fructe consumă foarte puţină insulină. pune pe foc listele de mâncare. pentru aceştia. Deoarece atât în supra. lapte crud. la fel ca la diabet. coada şoricelului şi măceşe. postul este mult mai uşor. cu o cură de suc de morcovi sau cu o cură mai îndelungată de zeamă de zarzavat şi zeamă de tărâţe mai groasă. Un post de scurtă durată nu este prea eficace. crezând că nu 1-ar putea suporta. fără să se mănânce prea mult în acest timp.cât şi în subgreutate este vorba de boli ale glandelor endocrine. Dacă este posibil. seminţe de floarea-soarelui. pentru că este cu totul în afara înţelegerii lor. dacă nu. Dar este o greşeală. susan. . Dimpotrivă. Zahărul din fructe nu se poate compara cu zahărul industrial.calorii şi alte prescripţii (atenţie şi pentru obezi). Toate organele se regenerează mai repede prin post îndelungat ! Injecţiile cu insulină nu trebuie întrerupte dintr-o dată. frunze de afine. După ultimele cercetări. să se înceapă cu un post de 21 de zile. Ca băutură: ceai de teci de fasole. în linii mari. Corpul lor slab are şi el destule rezerve. pentru că acestea trec prea repede în sânge.

fără să caut. cafeaua si fumatul au efecte directe asupra activităţii glandelor endocrine şi că. urmat de un regim de crudităţi. după care va dispare si pofta pentru aceste otrăvuri. am descoperit singur un somnifer. Tratamentele clasice. înlocuind. zahărul alb si pâinea albă pot fi cauze ale insomniei. psihice. Pentru vindecarea sau ameliorarea bolii crudităţile acţionează în două direcţii. Doar în caz de slăbire a nervilor nu se recomandă postul. După cum am mai amintit deja în capitolul despre post. Pentru a avea copii 151 este adesea suficient numai un regim de crudităţi. Din întâmplare. printr-un post mai îndelungat şi prin trecerea apoi la regimul de crudităţi este posibilă vindecarea afecţiunilor glandulare.O femeie chipurile sterilă a născut primii ei copii la vârsta de 40 de ani. psihiatrice ar putea înlătura într-o oarecare măsură afecţiunea respectivă dacă nu ar exista slăbirea de ani de zile a nervilor. alcool şi nicotină. ceea ce a influenţat negativ şi defecaţia. unele din ele sunt foarte vătămate. Este binecunoscut că alcoolul. va putea să renunţe şi la ele. somnolenţa. după un post de 40 de zile. Dacă bolnavul este legat de cafea. neurologice. nervii primesc o hrană mai echilibrată. în sensul că nu mai simţim oboseala şi moleşeala. ceea ce. chiar dacă dormim mai puţin. iar pe de altă parte. pe de o parte. Ca urmare a subalimentaţei sau din cauza unei alimentaţii devalorizate. duce la însănătoşirea lor. S-a întâmplat aşa: în preparatele de mixer de la masa de prânz am . din cauza lor. Insomnia Nimănui nu-i trece prin minte că alimentele fierte. cu timpul. Eu am suferit ani de zile de insomnie.

A. aceştia nu ştiu să-l neutralizeze. Keller. flori de portocal etc.amestecat trei căţei de usturoi. să ne ferim de tabletele pentru somn. Pentru liniştea nervilor. Nici unul din pacienţii mei nu a murit. sau usturoi zdrobit. extrasistole. Se ajunge ca. în orice caz. fibrilaţii etc. pentru a avea un somn mai bun. Au fost mai mult de 200 de cazuri pe care le-am tratat fără ca să mai fie nevoie 153 de operaţie. dar niciodată pentru o durată mai lungă. se recomandă capsule de usturoi. Usturoiul este. Pentru moment. nu mai reacţionează şi inima. Apendicita fără operaţie. Spre marea mea uimire 152 în noaptea următoare am dormit cu o oră în plus. deoarece nervii sunt deja ruinaţi. medicamentele constituie o soluţie. se recomandă atât picăturile de beladonă cât şi alte mijloace naturale: ceaiuri de hamei. până la cele mai uşoare. roiniţă. vindecător şi acţionează în foarte mare măsură pentru prelungirea vieţii. muiat în ulei. Dimpotrivă. în caz excepţional. să se renunţe la folosirea lor. Având somnul mai bun. vrând-nevrând. automat s-a reglat şi scaunul. Chiar şi celor ce nu sunt naturişti. când orice intervenţie este aproape imposibilă ? Operaţiile de apendicită. usturoiul le poate fi de folos. . de la cele mai grave (deci şi perforate şi purulente). nemirositoare. De aceea am continuat cu adaosul de usturoi. nu mai bate regulat. apar palpitaţii. de Dr. Cunosc diferite persoane care au avut experienţe din cele mai triste prin folosirea pilulelor timp îndelungat. în cazuri de agitaţie nervoasă şi cardiacă. Din păcate. să-l facă nemirositor: în loc de usturoi pur. La pagina 15 scrie : „De mai bine de douăzeci de ani am tratat tot felul de apendicite. De ce să se ajungă într-o stare atât de gravă. prostată şi altele pot fi evitate Am în faţa mea o cărticică. ca unnare a otrăvirii organismului.

unii bolnavi mor de pe urma lor. îndeosebi cocăriile (dulciurile). mai recomandăm comprese fierbinţi sau băi fier- . tot se mai poate să mai rămână un rest cât de mic. de toate bolile gastrointestinale. Este de la sine înţeles că în acest interval se posteşte sau cel mult se bea ceai neîndulcit. Keller consideră că apendicita se datoreşte. în general. Apa de clismă este reţinută în intestin. conform prescripţiilor de mai sus. ci numai fecale întărite. suferinţă dureroasă. De câte ori se întâmplă să se elimine numai apă limpede. celelalte în poziţie culcat pe dreapta. de fiecare dată. are loc o schimbare spre bine. Keller este pus pe golirea totală a intestinului de resturile alimentar. pot fi folosite şi perne electrice. El spune că dacă se reuşeşte ca şi ultimele resturi de excremente să fie spălate şi eliminate din apendice.) Accentul principal în tratamentul Dr. Pentru tratamentul prostatei să se citească mai întâi cele recomandate pentru diabet. lichidul purulent a putut fi eliminat pe cale naturală. El mai afirmă. aproximativ 10 minute.(Se ştie că nu toate operaţiile reuşesc. cât şi. că şi dacă în abdomen s-au colectat deja litri de puroi. Pri mele sunt făcute în poziţie genunchi-coate. Pe lângă indicaţiile de 154 acolo. Dr. bazat pe propria-i experienţă. nu trebuie să ne lăsăm înşelaţi. Nu s-au găsit niciodată sâmburi de cireşe sau ceva asemănător într-un apendice operat. consumului de came fiartă şi mâncare gătită. în primul rând. schimbate succesiv în primele două zile. deci clismele trebuie făcute toate. Deci alimentaţia de crudităţi ne poate feri de inflamarea apendicelui. prin şase-opt clisme pe zi. A doua aplicaţie sunt compresele abdominale cât se poate de fierbinţi.

să se pună întâi o cârpă udă. băut zilnic. regim de suc de zarzavat şi post ar putea fi salvate multe persoane în această situaţie. Tuse şi bronşită: ceai de tuse. 35°C) pentru transpiraţie. pentru a preveni reapariţia bolii. Tratamente naturiste pentru diverse afecţiuni Răceli. trei căţei de usturoi cu ceai pectoral. Mai sunt multe alte operaţii care pot fi evitate. 1-2 zile sucul de la o lămâie. în perioadele de liniştire a bolii. Să se sugă usturoi şi salvie şi să se postească. diluat. se recomandă spălarea feţei dimineaţa cu apă rece. Prin împachetări de lut. băi fierbinţi. Post şi şederea în cameră încălzită (cca. Răni purulente: la fiecare zi una-două băi fierbinţi . în continuare. ca să fie mereu fierbinţi. se pun comprese foarte fierbinţi la gât cu săculeţe cu flori de fân. băi de abur pentru transpiraţie. Vindecarea este sigură. Se schimbă pe măsură ce se răcesc. Ceai de pătlagină. postul are valoarea unei operaţii fără bisturiu. Pentru ca 155 acestea să nu ardă pielea. să se recitească şi cele scrise în capitolele Reumatism şi Aciditatea corpului. Postul şi reglementarea scaunului sunt şi în acest caz binevenite. dar cere timp. gargară cu oţet. sau băi de abur. gripe: seara. De altfel. Sunt bune seminţele de dovleac.binţi de şezut. Dacă boala nu poate fi împiedicată. Pentru evitarea operaţiilor la încheietura şoldului. Să ne gândim la amputarea membrelor cangrenate. Postul trebuie să dureze mai mult şi. Angina: la primele semne. Sinuzite: săculeţe de nisip sau sare fierbinte aplicate pe sinusuri. să treceţi la un regim naturist. bine şi îndelung mestecate.

Amestec de ceai din flori de lumânărică (cuscrişor). salvie şi podbal. Ceaiul să fie ţinut mereu fierbinte. să se . pulmonar: crudităţi bogate în enzime. sfeclă. împachetări ale pulpei picioarelor cu flori de fân fierbinţi şi decoctul lor. Regim uşor sau post. ouă. Comprese cu alifie de untură de peşte. Leucemie: se va urma tratamentul pentru cancer. frunze de mur.C. Incontinenţă urinară: într-un fel oarecare. alternând cu comprese cu cartofi fier binţi pe ureche. Mixtur. păpădie. Din când în când. Să se evite preparatele anorganice (de fier şi injecţii de fier). Suc de morcovi. Este necesar ca scaunul să fie perfect normal. păltagină. podbal. cu plante medicinale. germeni de grâu. La nevoie. îi băga brusc în apă rece şi aşa uzi îi învelea în pături. pelin. De aceea. cât se poate de fierbinţi.B. Albeaţă: regim de crudităţi. Otită medie: comprese calde cu ceapă crudă şi frunze de varză. urmând odihna la pat. pe cei cu temperatură. urzici. Pneumonie: împachetări fierbinţi cu flori de fân Băi fierbinţi. Să se consume multe mere şi sucuri de zar zavat. se fac astfel de băi pentru întregul organism (vezi Reumatism). lapte crud. Multă mişcare şi gimnastică. Post. astfel boala se vindecă. în loc de apă. clorofilă. vâsc şi lumânărică. T. Kneipp spunea: „Focul se stinge cu apă rece". spanac. două zile de post. ceai de frunze de cârciumăreasă şi muşeţel. Să nu se aplice gheaţă. Pentru vindecare este nevoie de un an.pentru membrele respective. folosindu-se. 156 Anemie: alimentaţie totală de crudităţi. coada şoricelului. drojdie de bere. Ceai din muşchi de Islanda.

AFECŢIUNI ALE OASELOR — 300 g suc de morcov. 100 g păpădie. * În încheiere. Fulgi uscaţi. la însănătoşire. O locuinţă care să aibă dedesubt încălzire sau o izolaţie cu două covoare. coada şoricelului şi troscot. care sunt valabile aproape pentru toate bolile. Tuturor bolnavilor li se recomandă să mănânce cât mai puţin posibil şi. să bea un ceai laxativ sau apă de zarzavat. practicate zilnic şi. totul să fie în echilibru. altfel. aproape ca la post.împiedice copilul să doarmă pe spate. 100 g . Astm: este de mai multe feluri. bolnavii sunt vindecaţi gratuit. Să se îngrijească de un somn bun. 180 g suc de spanac. de asemenea. cimbru. ceai din muşchi de Islanda. în astmul obişnuit — alimentaţia crudă bazică. din punct de vedere psihic. După sistemul nostru. papuci de casă cu tălpi călduroase pot contribui. Cura de sucuri de zarzavat face minuni. La bolile de nervi să nu se postească. anason. toate eforturile ar fi zadarnice. Să mestece ore în şir frunze de salvie. ciuboţica cucului. pe lângă crudităţi. Dezechilibru psihic: la toate bolile este foarte important ca. mult soare. 157 Să se ţină seama şi de o respiraţie corectă şi multă mişcare. Respiraţii adânci. încep cu un sfat pentru bolnavi: aveţi grijă să aveţi picioarele calde! Aceasta este valabil pentru toţi bolnavii. sunt foarte importante. Ceai din cinci degete. în caz de foame. beladonă. căci. Seara să bea şi să mănânce puţin. Să luăm seama la indicaţiile referitoare la vindecarea cancerului. Reţete pentru boli care se pot vindeca cu sucuri de zarzavat şi de fructe crude 1. dar în special pentru cei de rinichi.

ATEROSCLEROZA — usturoi pisat pus o noapte în lapte. ANGHINA PECTORALĂ — suc : 300 g morcov. 100 g sfeclă. legume. apoi se consumă pe stomacul gol. 120 g suc de lăptucă. BOLI ALE VEZICII BILIARE — ridiche neagră. 120 g lăptucă. plus 300 g suc de morcov. ANEMIE — suc: 300 g morcov. 10. 90 g sfeclă. Se poate pune şi lămâie. 9. APOPLEXIE. morcovi. 60 g cocos. CALCULI BILIARI — sucuri de lămâie într-un pahar cu apă caldă. 150 g ridichi. COLITĂ — (cauza inflamaţiei colonului si nealimentaţiei). ASTM — suc : 300 g morcov. CISTITĂ. 14. CIROZĂ (Ficat bolnav) — 300 g suc de morcov. 30 g suc de castraveţi. PARALIZIE DIN CAUZA TENSIUNII — suc: 120 g spanac. 2. 30 g castravete. 15. crudităţi. 120 g sparanghel (toate sucuri). BOALA DE NERVI — hamei şi roiniţă în ceai cu miere. BOLI DE FICAT — miere cu suc de ridiche. 140 g ţelină. usturoi. pătrunjel. fructe. 12. 5. ulei. 150 g hrean. 100 g suc de sfeclă. suc de morcovi. 90 g sfeclă. 8. PIETRE LA VEZICA URINARĂ. 7. 150 g suc de sfeclă. 90 g sfeclă. 158 13. 60 g lăptucă. de câteva ori pe zi. 2 lămâi. 120 g ţelină. 3. . 150 g ţelină. 30 g castraveţi (toate sucuri). 90 g spanac. 11. AFECŢIUNI RENALE — suc din : 300 g morcov. timp de 3-4 săptămâni. 6. 50 g suc de castraveţi. BUBE DULCI — miere amestecată cu morcovi. 100 g spanac. 4. 90 g sfeclă. 300 g morcovi. PROSTATĂ — suc: 300 g morcovi. lămâie. 60 g gulii.gulie. 120 g ţelină. 80 g gulii.

ERIZIPEL — la fel ca mai sus. 100 g sfeclă. 30 g castraveţi. toate sucuri. 100 . într-un litru de apă fiartă. lămâie multă. 120 g pătrunjel. 100 g suc de fasole verde. REUMATISM — se fac frecţii cu miere şi cu apă de var. 27. 100 g suc de ţelină. EPILEPSIE — suc: 300 g morcov. IMPOTENŢĂ — spanac. DUREREA DE STOMAC — o mână de ţintaură. 30 g pătrunjel. 19. 120 g castraveţi. 30. 29. 30 g pătrunjel. GRIPĂ — ceai pectoral. 159 28. 60 g pătrunjel. morcov. ioO g spanac. 20. 4 linguri cu miere.16. se trage pe nări. 30 g castraveţi. 120 g lăptuci. 24. DIAREE — 250 g suc de morcovi. DURERI NEVRALGICE. 22. 23. ţelină. 120 g sfeclă. 110 g ţelină. 60 g cocos. 17. 25. 100 g sfeclă. 18. NEVROZĂ —suc: 300 g morcovi. cas traveţi. 30 g castraveţi. GASTRITĂ — suc: 300 g morcovi. 100 g spanac. 100 g spanac. IMPETIGO — miere şi usturoi în părţi egale uns seara şi dimineaţa. Ceai de tei cu multă miere şi lămâie. 40 g ţelină. 100 g ţelină. 100 g sfeclă. 120 g lăptucă. 150 g ţelină. usturoi 3-4 căţei. sfeclă. 160 g spanac. 26. 60 g andive. GUTĂ (inflamaţia încheieturilor) — suc: 300 g morcov. miere. 30 g teci de fasole verde (toate sucuri). 21. băi de abur. 31. DIABET — 300 g suc de morcov. ENCEFALITĂ — 60 g suc de pătrunjel şi de 3-4 ori pe zi clisme. lăptuci. HIPOTENSIUNE — 300 g morcovi. GUTURAI — miere încălzită. 90 g sp: nac. HEPATITĂ — suc: 300 g morcovi. 100 g sfeclă.

cartofi cruzi 33. ca: K. 36. Este cea mai bună carte din acest domeniu pe care am citit-o până acum" (U. Sucurile de varză. sulf. Păpădia conţine multe substanţe necesare orga nismului. morcovi. lungeşte viaţa.. dar după ce am trăit un an într-o oarecare măsură după cartea dv. Na. 32. din D. fără să mai am neplăceri cu inima". Mo. elimină toate otrăvurile.. sursă de vitamine. 35. Ca. din G. DE STOMAC şi altele. „Deşi suntem vegetarieni. M. Se evită alimen tele tari. apei minerale Gamser şi polenului de flori". 60 g spanac. 34. iar eu de gravele insomnii de care sufeream. ali mente cu vitamina C.. (W. soţul meu a scăpat de dureri. cartofi într-o cură de 3 săptămâni vindecă BOLILE DE INIMĂ. Şi să încheiem cu alte câteva mărturii. am găsit cărticica dumneavoastră şi am schimbat radical alimentaţia. soţul meu s-a îmbolnăvit de reumatism. FICATUL şi dă poftă de mâncare. suc de cartofi.) „Am fost vindecat de prostată. ţelină. Toate încercările de vindecare au rămas fără rezultat până când. zilnic. 30 g pătrunjel. 37. din întâmplare. P. Sucul de urzici conţine vitamina C. Drojdia de bere . fosfor. mă simt foarte bine. arsenic.foarte bună. plus sucuri de zarzavat.) „Am avut până acum deja trei crize de infarct miocardic. 39. varză. de ceapă. Ceaiul de nalbă cu miere vindecă R1NICHII. Si.ţelină. în trei luni. întăres-i. 38. INIMA. REUMATISM — împachetări cu ferigă. ULCER DUODENAL — se bea de mai multe ori pe zi suc de varză. AUZUL. (B. toate amestecate. câte puţin. ca: mărar. Ridichea de lună. iod. din B.) „Prin control medical s-a stabilit că ulcentl gastric a dispărut . si Sch. La schimbarea regimului am dat prioritate seminţelor de dovleac. silicaţi.

din S. Am urmat cele scrise. E. Cu ajutorul crudităţilor a dispărut în patru săptămâni". ne-a trimis-o dl.total.) „Am renunţat la mâncărurile fierte şi durerile reumatice s-au rărit. din B. (Dna N.) „Artroza îmi merge considerabil mai bine. Durata regimului cu crudităţi — un an. (H. e mică. din P.) „Glicemia este normală.) „Aveam de mai bine de 20 ani o eczemă pe obraz. pot purta iar vechile haine (B. din S. Toţi specialiştii au dat greş. de paradentoză intensă. [H. gingiile au încetat să mai sângereze şi să mai doară". H. Acum nu le mai am. (E. aflându-mă deja la capătul puterilor. (Dna M.din E) 161 „Am pierdut din greutate. dipl. Mănânc iar mere şi cu picioarele mă simt bine". C. din R) „Varicele de la picioare au dispărut aproape complct (N. (Dna G. timp de 20 de an. minune: mă simt alt om".) „Pe lângă boala de inimă. din B. Şi oboseala a dispărut şi pot dormi minunat". B. Durerile au dispărut. Trebuia să înghit zilnic câte 10 pastile diferite. din L: „Cu tot tratamentul stomatologic. din G. (W. o usturime de ochi insuportabilă. H. Cartea dvs. din A. Chiar după trei luni.) „Durerea de la ficat a dispărut. Z. (T. şi îmi merge nesperat de bine". ing. B. B. S. (M.) „Au dispărut durerile de şolduri de la sine". obo seala şi depresiile. şi scaunul este iar normal. (G. Îndată am început să-mi schimb regimul şi. până când. am cumpărat şi eu cărticica dvs.) „Aveam dese şi puternice dureri de cap. din St. îmi făceau viaţa de ani de zile un chin. Pot să dorm iar bine". din H. durerile de cap şi insomniile. am suferit. din B. H. mulţumită sucurilor de zarzavat". şi anume alimentaţia devalorizată prin fierbere. E.) „Cu zece zile în urmă am primit de la profesorul meu carti cica dvs. ERNST ŞI INGEBORG GUNTER CARTEA A II-A .) O dovadă remarcabilă că pentru vindecare este necesar să înlăturăm în primul rând cauza bolii. dar cred că puteţi ajuta cu ea mai mult decât o mie de medici".

dar cine să-i spună aceasta? Poate că.TINEREŢEFRUMUSEŢE 150 de reţete de crudităţi CUVÂNT ÎNAINTE Deşi cartea noastră despre crudităţi Hrana vie — o speranţă pentru fiecare cuprinde mai mult de 100 de reţete pe bază de crudităţi. aşa cum s-a întâmplat şi cu prima noastră lucrare De această dată am dedicat un capitol şi metodelor de însămânţare şi aranjării unei mici grădini de cameră.SĂNĂTATE . cu mai mult de 150 de reţete de-a dreptul delicioase. acţiunea noastră! Thorigen. Sănătate şi pentru tine! Am strâns toate aceste mărturii într-o broşură. pentru a le face cunoscute în special celor bolnavi. Mulţumită implicării sale profunde pentru o alimentaţie sănătoasă. Depinde de noi să ducem aceste mărturii de vindecare la persoanele potrivite! Cine plăteşte aceste milioane inutile pentru bolnavi. aprilie 1990 Ingeborg Gunter 165 SĂNĂTATEA PENTRU TOŢI Sănătatea este. fiind preocupată în mod deosebit de diversificarea alimentaţiei noastre sănătoase. dacă nu noi. octombrie 1989 Crnst Gunter Ernst Gunter a închis ochii pentru totdeauna în martie 1990. contribuabilii? Oare noi. mai departe. care este torturat de dureri. În acest mod a apărut. totuşi. în spiritul său. a putut fi de ajutor multor bolnavi. din care o parte grav bolnavi. voi conduce eu. îşt vor atinge scopul. Thurigen. pentru ca bolnavii — dar şi cei sănătoşi — să poată profita din plin de efectele terapeutice ale crudităţilor. Hrana vie — o speranţă pentru fiecare a avut un succes neaşteptat la public. mereu şi mereu primim scrisori în care ni se solicită mai multe reţete. Nu putem să-i convingem pe oameni de puterea de vindecare a crudităţilor cu nimic altceva decât cu dovezi ale altor bolnavi care s-au vindecat. ar putea scăpa de ele în şase săptămâni. ceva ce îşi doreşte fiecare. Un bolnav „nevindecabil" de reumatism. conservatorismul medicilor. această nouă carte. Guvernul sacrifică anual milioane pentru bolnavi. . suntem siguri. Pentru că aceasta este şi dorinţa mea. în sfârşit.000 de exemplare. a conceput o scrie de noi reţete. Ingeborg. pe care le-am tipărit într-o lucrare specială. Fiica mea. editura şi voi practica acelaşi mod de popularizare şi distribuire a informaţiilor. puţin după cea de-a 80-a aniversare a sa. în special pentru bolnavii de reumatism şi cancer. prin urmare. nu avem chiar nici un cuvânt de spus? Sprijiniţi. Am primit multe scrisori de mulţumire şi sute de mărturii de la oameni care s-au vindecat. din păcate. guvernul va începe să acorde atenţie acţiunii noastre. Sunt peste 110 mărturii care. cu ajutorul celor recomandate în paginile ei vindecându-se mii de oameni. populaţia. lucru ce a fost posibil şi datorită tirajelor de peste 100. dar este. cu siguranţă.

Ea este continuarea firească a lucrării Hrana vie — o speranţă pentru fiecare de Ernst Gunter. Valoarea nutritivă a hranei nu dispare total. totuşi. astfel încât nu vor mai putea fi primite preţioasele substanţe nutritive. Omul — atunci când a apărut el pe Pământ — s-a hrănit cu crudităţi. adevărat. care cuprinde deja peste 100 de reţete ce servesc aceluiaşi scop. ar trebui să citim ambele cărţi. dar se pare că este. şi de multe . Îndată ce hrana este fiartă. Oamenii de ştiinţă au descoperit că prin căldura utilizată la fierbere se pierd până la două treimi din valoarea totală a substanţelor pe care le conţin alimentele şi care sunt *Acesta este principalul motiv pentru care editura „Venus" publică cele două lucrări într~un singur volum. a înţelege mai bine totul. de magneziu. Sună incredibil. îl „ruinaţi". a fost scrisă această carte de reţete. 166 indispensabile menţinerii sănătăţii.Pentru a-i ajuta pe cei bolnavi şi pe cei sănătoşi să-şi îndeplinească această dorinţă. se schimbă şi se depreciază fundamental. Pentru a cunoaşte. capitolele în care. nu ştia ce înseamnă fiert. Fireşte că nu putem să reluăm aici toate argumentele dezvoltate şi susţinute în paginile primei noastre scrieri. (n. a stăpâni. prăjit. în cea de-a doua carte sunt reluate informaţiile expuse pe larg în prima fiind de la sine eliminate. fireşte. edit. de calciu. alimentele lui erau doar roadele crude ale pământului. Acest lucru trebuie să fie clar pentru oricine are mintea limpede. Secretul sănătăţii este o alimentaţie naturală de crudităţi. celulele corpului nu mai pot realiza corect metabolismul. dar pentru că „viaţa" din ea este distrusă.). În loc să vă „clădiţi" corpul. Cât de tragic! Organismul duce lipsă de fier. fript. nu ştia să vâneze. Nu cunoştea focul.

legumele din piaţă sau de la magazin sunt oricum valoroase dacă nu le fierbem. Plantele se toacă şi se congelează în pahare de iaurt sau în punguliţe de plastic. Pentru conservarea boabelor şi a plantelor pe timpul iernii. în cutia congelatorului. care şi-a pierdut valoarea nutritivă. iarna. Boabele sunt congelate întregi şi fără zahăr. nu trebuie niciodată uitate seminţele oleaginoase sau „grase". carnea te poate pune pe picioare pe moment. . nucile. Păstrarea legumelor s-a făcut şi prin îngroparea în nisip. surescitarea.altele. Tot ceea ce urmează de aici înainte a fost redactat şi completat de Ingeborg Gunther. congelarea s-a dovedit cea mai bună metodă. de pildă. în general. Seminţele de floarea-soarelui. dar oboseala reapare curând şi consumatorul de carne este înşelat. De aici oboseala. în lădiţe. şi constituie. o sursă minunată de fulgi. sunt purtătoare de albumină şi sunt mai hrănitoare decât o carne fiartă. Ca alternativă. ' ÎNDRUMĂRI PRACTICE PENTRU O ALIMENTAŢIE DE CRUDITĂŢI În cazul crudităţilor este important ca toate mâncărurile să fie întotdeauna proaspăt pregătite. Ideal este ca alimentele crude să provină din propria grădină sau dintr-o cultură biologică. Şi totuşi. Datorită componentelor metabolice esenţiale. altfel ele se transformă în organism în acizi. sau un desert delicios. de dovleac şi. Atenţie ca fructele să fie bine coapte. Căpăţânile de zahăr împreună cu rădăcinoasele se înfăşoară în hârtie de ziar şi se păstrează pe balcon. şi toate celelalte boli! Chiar şi celui ce munceşte din greu îi este mult mai bine cu crudităţi.

Legumele şi fructele se spală bine înainte de preparare. Dacă nu provin dintr-o cultură biologică, se recomandă să le curăţăm de coajă. După posibilităţi, pregătim întotdeauna mai întâi sosul, şi apoi adăugăm ingredientele. Astfel, pierderea de vitamine şi oxidarea sunt reduse total. Fireşte că putem prepara legumele o dată cu sosul pe care ne-am 168 obişnuit să-1 mâncăm. Totuşi, combinaţiile aduc o variaţie în meniu. Dacă ne grăbim, putem mânca legumele întregi sau preparate doar cu puţin ulei, drojdie şi sare. CÂTEVA SFATURI PENTRU MESELE PRINCIPALE ALE ZILEI Dacă folosim crudităţi în hrana noastră, atunci este foarte important să alocăm fiecărei mese principale a zilei timp suficient, astfel încât hrana să fie îndeajuns mestecată şi îngurgitată, căci bine mestecat înseamnă pe jumătate digerat. Micul dejun Micul dejun este cea mai importantă masă a zilei şi, de aceea, ar trebui să fie consistentă şi hrănitoare. Merită efortul să ne trezim câteva minute mai devreme şi să ne rezervăm timp pentru un mic dejun consistent (de exemplu, Muesli din vlăstari de mei). Cei care nu prestează o muncă grea şi care au pauză la prânz se simt hrăniţi bine şi uşor doar cu fructe. Pentru ca un consumator de crudităţi să nu se mai simtă obosit, după un asemenea mic dejun, trebuie însă să renunţe la cafea boabe şi să mănânce un măr în schimb. Când nu doreşte să renunţe la tradiţionala „cafeluţă" poate încerca pâinea noastră cu unt, marmeladă (p. 112) sau miere şi poate bea cafea de cicoare sau melasă. Nu este de ocolit nici un suc de legume sau de fructe, bogat în vitamine, înaintea micului dejun.

169

Prânzul Un platou substanţial cu salate, ca şi un fel de mâncare consistentă pot fi servite la fiecare masă de prânz. Aperitivul poate fi urmat de o supă de crudităţi şi completat de un desert. La prepararea salatei trebuie să fim atenţi să conţină cel puţin o legumă pentru frunze, una rădăcinoasă, şi una folosită pentru fructul ei, ca, de exemplu: ţelină — spanac — roşii sau sfeclă roşie — salată de câmp — ciuperci. La fel de importantă este şi „asortarea" culorilor. Nimic nu arată mai puţin apetisant decât alăturarea, de exemplu, pe o farfurie, a unei conopide, a unei ţeline, şi a unei verze albe. Şi fiindcă preparăm salata mixtă într-un singur castron, sau pe un singur platou, trebuie întotdeauna să armonizăm atât culorile, cât şi gusturile. „Amestecul verde" nu trebuie să lipsească niciodată din meniul persoanelor mai în vârstă şi al celor cu probleme de masticaţie, cărora mestecarea unei porţii de salată care să-i sature le pricinuieşte necazuri. În plus, amestecul verde este bazic şi conţine multă clorofilă, iar pentru cei care mai au încă proprii lor dinţi, devine hrănitor prin adăugarea unor seminţe oleaginoase, pisate sau întregi. Cine doreşte să se îngraşe trebuie să prepare mai des o salată cu ajutorul mixerului, din toate legumele posibile, mâncând astfel mult mai mult (ca valoare nutritivă, nu cantitativ). În principiu trebuie ca, în timpul mesei, să nu bem, ca să nu se dilueze sucurile gastrice necesare digestiei. La nevoie putem bea ceva după 2-3 ore de la masă. Setea o putem potoli cel mai bine cu ceai de plante, zer, melasă neagră sau apă potabilă simplă. Dacă 170

avem poftă de ceva special sau dacă avem musafiri, atunci pregătim un frappe sau un cocteil din fructe proaspete sau din legume pentru aperitiv. Cina Pentru a avea un somn sănătos, masa de seară trebuie să fie simplă şi uşor digerabilă şi este bine să mâncăm cu cel puţin trei ore înainte de culcare. Avem de ales între diferite tipuri de fulgi, săraţi sau dulci sau putem la fel de bine să mâncăm fructe şi nuci. Gustările Copiilor li se face întotdeauna foame între mese. În acest caz, gustarea ideală o reprezintă fructele. Sunt uşor digerabile, se transformă repede în zaharuri şi, astfel, nu îngreuiază organismul. Pentru alternare le putem da să bea şi sucuri de fructe sau nuci. Persoanelor cu stomac sensibil le sunt recomandate mai degrabă cinci mese mai mici decât trei mai mari.
Alimentaţia în exterior

Mulţi oameni nu au posibilitatea să mănânce acasă la prânz Aceştia au la dispoziţie două posibilităţi. Ori merg la restaurant, ori îşi iau cu ei ceva de acasă. Eu, personal, prefer să iau prânzul cu mine şi să mănânc pe o băncuţă însorită sau, pe vreme urâtă, la locul de muncă. Prânzul meu este alcătuit în acest caz din: legume (morcovi, castraveţi, gulii, anason etc.), nuci sau seminţe de floarea-soarelui sau de dovleac, un 171
•T

fruct, eventual fructe uscate sau pâine şi ceva de băut (ceai, suc de fructe etc.). Ca să mai schimb, iau, din când în când, fulgi într-un pahar, sau salată de rădăcinoase gata preparată. Dacă nu pot să evit să mănânc la restaurant, atunci prefer un local unde să mă pot

servi singur, de la un bufet, cu salate. Dacă nu există un asemenea restaurant, atunci îmi comand un platou cu salată cu sos separat, dacă se poate fără sare şi oţet. La fel, putem organiza un picnic, chiar şi cu întreaga familie; tot aşa ne putem pregăti, de-acasă, mâncarea, când plecăm în weekend. Dar dacă suntem invitaţi la masă? Dacă suntem sănătoşi fizic, atunci mâncăm cu măsură ce ni se oferă. La carne putem renunţa, mulţumind. Dar dacă suntem bolnavi şi vrem să ne vindecăm cu crudităţi, atunci mai bine renunţăm pe moment la invitaţie, sau cerem gazdei o farfurie cu salată. Cu următoarea ocazie invităm prietenii respectivi la noi şi le pregătim o masă naturistă delicioasă! Avocado este un minunat fruct tropical. Deoarece conţine 20% grăsime este deosebit de hrănitor şi nutritiv. Are forme lunguieţe sau rotunde, asemănătoare unor pere mari, cu sâmburi foarte mari, în mijloc. Pentru mine este cea mai fină dintre crudităţi. Se mănâncă fără alte ingrediente, iar pulpa delicată a fructului se scoate cu o linguriţă din coaja tare. Unii presară dea supra un praf de sare. Un singur fruct ajunge ca masa pentru o persoană. Merge puţină salată înainte şi după. Sunt bune şi câteva seminţe oleaginoase (ca floarea-soarelui sau de dovleac). Din fructul de avo cado făcut piureu, cu puţin ulei, rezultă un sos de salată foarte bun.
172

LISTA DE PLANTE AROMATICE
Legumele utilizate Conopidă Mazăre Plantele aromatice şi condimcntate cu care se pot combina Mărar, ardei lămâie/tarhon Mentă roşu/curry, pulpe de

mărar. pulpă de lămâie. fenicul/leuştean Tulpinile de fenicul verde. chimen. coriandru/leuştean/ măghiran / tarhon Coriandru/tarhon/chimen Ardei / nucşoară. pătrunjel. nucşoară / rozmarin / usturoi. boranţă. chimen/curry Borantă. chimcn. busuioc de pădure. pulpă de lămâie. busuioc / mărar. piper. cimbru.— ' Ceapă. cimbru/mărar/scminţe de fenicul. busuioc de pădure. busuioc Coriandru Ceapă. pătrunjel. cimbru / ceapă. ienupăr Mărar. ceapă. salvie. tarhon. hazmaţuchi. pulpă de lămâie Piper. piper / mărar. coriandru / busuioc / mentă / rozmarin Ardei. se . tarhon. ardei gras. puţin măghiran. ardei iute. ardei. tarhon / cimbru Fenicul. curry. mărar. mărunt. pătrunjel / măghiran / leuştean Gulii Varză Varză albă Varză roşie Enibahar / pulbere de alge Cimbru. anason. usturoi. Ridichi Tălineasă Ţelină Spanac Roşii Dovlecei Salată — Plantele aromatice se taie mărunt. coriandru. brustur negru. ardei.Anason Castraveţi Morcovi Pulpă de lămâie Boranţă. tarhon Enibahar/busuioc de pădure/rozmarin Busuioc (puţin). ardei / leuştean Mentă / tarhon Tarhon. busuioc de pădure Varză acră Usturoi Ardei capia roşii Ciuperci Sfeclă roşie ».

asortează bine pentru un fel de mâncare. — Merită să creştem în grădină sau într-o lădiţă, pe balcon, plante aromatice. Acolo unde nu este posibil, folosim plante uscate pe care, pentru a le spori puterea de condimentare, le zdrobim între degetul mare şi cel arătător. — Plantele uscate le păstrăm bine închise, pentru a nu răspândi miros: — Condimentaţi-vă mâncărurile fără grijă şi după cum vă face plăcere. Cu siguranţă că, în curând, veţi dori să aveţi aromele dumneavoastră preferate la fiecare fel de mâncare. EXPLICAŢII PRIVIND INGREDIENTELE, APARATELE ŞI PRESCURTĂRI UTILIZATE LA REŢETE
Ingrediente

Drojdie = drojdie pulbere alimentară, bogată în vitamina B. Mei = nedecojit, în mod normal fin măcinat. Miere = miere netratată, lichidă. Iaurt, brânză de vaci = iaurtul şi brânza de vaci le putem face noi înşine (e posibil chiar şi cu lapte nefiert), sau pot fi cumpărate, dacă se folosesc cantităţi mici. Kelpamare = condimente lichide din alge marine. Tărâţe = tărâţe speciale, mai grele decât cele normale. Praf de plante = an amestec de 15 plante medicinale, existent şi în comerţ. Maioneză = făcută de noi, dacă se poate. Zer (praf) = produs secundar al brânzei, bogat în minerale. . Molkosan = sana/zer (concentrat), se foloseşte în loc de oţet. Ulei = ulei de floarea-soarelui sau de măsline, presat la rece.

Boia = pastă condimentată pentru sandvişuri şi sosuri. Ardei iuti (roşii) (capia) = denumiţi „Paprika" în Germania. Sare = sare din plante (cu sare marină). Lapte bătut = se lasă laptele nefiert la temperatura camerei până se acreşte. Sucanat = zahăr nedăunător, din trestie de zahăr. Ţelină = denumită şi „albitură" (ţelină albă).
175

SUPE
Supă de morcovi
(2-3 persoane) 1/4 l suc de morcovi l lg. plante (mărar, pătrunjel, boranţă, brustur negru) tocate l lg. brânză de vaci 3 lg. migdale fin măcinate 2 căţei de usturoi pisaţi l lg. ulei Câte un praf de sare, curry şi zahăr Se dau toate ingredientele prin mixer 1/2 ceapă tocată 6 lg. fulgi de ovăz Se dă ceapa puţin prin mixer, supa se încălzeşte eventual (40 °C). Se pregăteşte şi se presară fulgi de ovăz.

Supă rece
Roşii, ardei, dovlecei, usturoi, sare, piper, lămâie, puţină smântână, sau ulei de măsline. Se amestecă totul şi se serveşte rece. Se adaugă şi ardei tăiaţi în cuburi

(în 3 culori) şi roşii.

Minestrone
6-8 dl apă sau lapte l ceapă tocată l căţel usturoi pisat 4 lg. boabe de soia încolţite l roşie în cubuleţe 50 g ţelină rasă mărunt! 30 g usturoi tăiat mărunt l frunză de varză tocată l lg. drojdie sare, plante aromatice (busuioc de pădure, busuioc, baraboi, arpagic, sal vie) eventual un ou. Se amestecă toate ingre dientele şi se face piure din jumătate din ele. Se amestecă cu cealaltă parte, se gustă şi se încălzeşte după dorinţă. 178

SOSURI
Reţeta de bază pentru maioneză
Gălbenuşurile, zeama de lămâie, praful de muştar şi sarea marină se amestecă foarte bine. Uleiul se adaugă în picături bătând continuu. 2 gălbenuşuri de ou l lg. lămâie l praf de muştar sare marină cca 2 dl. ulei

Sos de năut cu usturoi
1/2 cană de năut, încolţit de două zile

3 lg. apă 4 lg. migdale rase l lg. zeamă de lămâie l lg. iaurt 3 lg. hrean tocat 4 căţei de usturoi pisaţi 150 g brânză de vaci, sare, kelpamare, piper. Se face un piureu din toate ingredientele şi se adaugă mirodenii după gust. Se prepară fără apă sau se face o pastă la care se adaugă apă.

Maioneză din migdale
2 lg. piureu de migdale 3-4 lg. apă puţină lămâie, sare, piper, curry, praf de muştar Se amestecă bine toate ingredientele.

Sos chinezesc
1 1/2 dl maioneză (reţeta de bază) l dl smântână bătută 1/3 banane, făcute piureu 2 lg. nucă de cocos rasă l lgţ. praf de curry Se amestecă toate ingredientele şi se ornează cu frunze de salată. 179

Sos de salată special
l lgţ. lămâie l lgţ. boia l lgţ. drojdie l lgţ. zer l lg. iaurt 3 lg. lapte

zeamă de lămâie l albuş de ou. . bătut bine puţină sare Se amestecă toate ingredientele. 180 LEGUME FOLOSITE PENTRU . lapte 2 lg. ulei l lg. arpagic etc. plante aromatice din grădină sau uscate (de ex. sare usturoi după gust Se amestecă bine ingredientele şi se adaugă plante aromatice după gust. tărâţe l lg. Maioneză verde 3/4 dl maioneză (reţeta de bază) 60 g brânză de vaci l legătură pătrunjel tocat l legătură arpagic. maioneză Curry. lămâie l lg. iaurt l lgţ. Sos de avocado l avocado desfăcut în bucăţele 4 lg. sare. germeni de grâu 1/2 de ceapă tocată kelpamare.l lg. seminţe de floareasoarelui l lg. Acest sos merge foarte bine ca adaos la o farfurie de salată. măghiran. piper. zeamă de portocală 3-4 lg. Se face un piureu fin din toate ingredientele. tăiat în rondele l lg. chimen.

o lăsăm să se scurgă bine sau o stoarcem pentru ca să nu subţiem prea mult sosul. tăiaţi în patru 50 g brânză tăiată în bucăţele Sosul: 4 lg. ulei l lg.FRUNZE SALATA Cu cât salata este mai verde. sana Câte un praf de piper. 181 Salată de cicoare cu lăstari de secară 2 tulpini de cicoare tăiate în fâşii l portocală tăiată în felii . După ce o spălăm. zer 1/2 ceapă tocată sare. în felii subţiri 3 lg. seminţe de floarca-soarelui ' Sosul : 3 lg. ulei 2 lg. altfel se depreciază. nuci tăiate mărunt 4 lg. tăiată în rondele l măr tăiat în felii subţiri l portocală. lămâie l lgţ. cu atât este mai hrănitoare ! Frunzele de salată se amestecă cu sosul întotdeauna numai înainte de a fi servită. Salată de câmp 200 g salată 100 g lăstari de floareasoarelui (8 cm lungime) 50 g sâmburi de nucă. Salată din sfeclă de zahăr „pestriţă" l sfeclă de zahăr tăiată în felii l banană. sare. de muştar.

sana l căţel de usturoi pisat 3 lg. lămâie l praf zahăr sare. smântână sare Salată de andive îmbrăcate în brânză de vaci l căpăţână de andivă tăiată în feliuţe foarte subţiri Sosul: 3 lg. Salată de andive cu lăstari de soia l andivă curăţată 100 g lăstari de soia . ulei 2 lg.subţiri l ceaşcă lăstari de secară 4 prunc uscate tăiate în bucăţele Sosul: 2 lg. piper şi sare Salată verde 130 g salată 250 g spanac tăiat în făşii 2-3 cepe verzi tăiate în rondele l morcov ras mare l avocado decojit. tăiat în patru. smântână l lg. apoi în felii 3 lg. ulei de măsline câte un praf de curry. brânză de vaci 1 lgţ ceapă tocată l gălbenuş de ou 1 pahar iaurt (180 g) 2 lg. seminţe de dovleac Sosul 4 lg.

totul tocat mărunt l praf de muştar kelpamare. ulei de măsline l căţel de usturoi pisat 1/4 Igţ. sana 3 lg. lămâie 4 lg. ulei de măsline sare coriandru. sana 6 Ig. în bucăţi l roşie tăiată felii 1/2 ardei iute tăiat în cubuleţe 150 g castraveţi tăiaţi în felii 1/2 ceaşcă orez încolţit 3 lg. Salată italienească l salată l ridiche rasă după gust l ceapă roşie tăiată în rondele subţiri l fenicul ras mărunt 4 Ig.2 morcovi raşi mărunt 1/2 de pulpă de lămâie tocată Sosul: 3 lg. lăstari de linte Sosul: l lg. ulei de măsline l căţel de usturoi pisat l legătură pătrunjel 4 frunze busuioc 1/2 ceapă. sare. 182 Salată de vară acrişoară 8 frunze de salată. seminţe de anason pisate . seminţe de dovleac l Ig. crocante. tăiate după gust.

1/2 Igţ. sare. pătrunjel l ceapă tocată mărunt l praf de piper. zeamă de lămâie ardei iute. busuioc de pădure l legătură de busuioc proaspăt tocat. sare Sosul se amestecă cu ingredientele de mai sus. şi se lasă puţin să se pătrundă. Salată creaţă 1/4 căpăţană de salată creaţă. brânză de vaci 2 lg. seminţe de floarea-soarelui Sosul: 2 lg. tăiată fin sau . lapte sau smântână 3 lg. 183 Varză de China în sos de curry 300 g varză de China tăiată în fâşii 3 roşii tăiate în felii 2 mandarine tăiate în jumătate de felii 40 g nuci tocate mare Sosul: 2 lg. lămâie 1/2 lgţ. Salată de păpădie 200 g frunze de păpădie tăiate mărunt 200g morcovi raşi 5 lg. curry l căţel de usturoi pisat 2 lg. iaurt 2 lg. iaurt 2 lg.

Salată de fenicul cu lăstari de linte 1 bulb de fenicul ras 2 morcovi raşi 1-2 ceşti de lăstari de linte 4 lg. smântână câte un praf de nucşoară. seminţe de floarea-soarelui . sare 184 FENICUL Feniculul este foarte bine suportat şi este un calmant pentru dureri de stomac şi pentru balonări. usturoi tăiat în rondele mici 2 lg. atunci putem să-1 punem tocat în salată. încă fraged şi proaspăt. tăiat în felii Sosul: 2 lg. pătrunjel tocat 2 lg. chimen. maioneză l lg.rasă 2 gulii tăiate în felii subţiri Sosul: 3 lg. iaurt l lg. Dacă este verde. pastă de tomate (din roşii congelate) sare Salată de spanac şi de lăptuci 30 g spanac tăiat în fâşii subţiri câteva frunze de lăptucă curăţate 1/4 ardei capia roşu. iaurt l lg.

ulei 1-2 lg. 185 Salată de fenicul pestriţă 3 bulbi de fenicul. lămâie l avocado curăţat de coajă sare.după nevoie Se amestecă şi o ceapă mică. tăiată mărunt. un lichid (lapte) . pătrunjel tocat 1 roşie pentru ornat Se face un sos din piureu din următoarele ingrediente: 2 lg. kelpamare. smântână 1-2 lg. sare 1/3 lgţ. Se amestecă într-un castron legumele cu seminţe de floarea-soarelui şi se decorează cu roşia. Salată de fenicul „Chiquita" l fenicul tăiat în fâşii subţiri l banană tăiată în bucăţi Sosul: 4 lg.2 lg. molkosan. Se prepară sosul într-un castronel. suc gros de pere Se amestecă totul şi se presară alune tăiate în bucăţele. lăstari de soia l lg. se garniseşte cu pătrunjel şi se serveşte separat. raşi fin l ardei verde tăiat în rondele 4 roşii tăiate în cubuleţe l portocală desfăcută în felii .

ulei l lg. smântână de vaci kelpamare puţin piper şi sare. ulei l lg. bogată în vitaminele C şi B. ulei l lg. chimen sau seminţe de anason. Salată de fenicul 2 bucăţi fenicul tăiate mărunt 1/2 ceapă tocată Sosul: 3 lg. VARZA ROŞIE Varză roşie cu prune . piper ardei gras. Fenicul cu ridichi l fenicul mic tăiat în fâşii subţiri 5 ridichi rase fin Sosul: l lg. cu coriandru. 186 VARZA Varza este o legumă sănătoasă. Pikant dizolvat în ulei l lg. pentru a o suporta mai bine. mai ales atunci când o amestecăm. kelpamare Se amestecă totul şi se lasă câteva minute să se pătrundă. Varza roşie nu balonează. lămâie sare. lămâie l lg. magneziu şi fier. calciu. lămâie 1/8 l smântână câteva picături de miere sare.Sos marinat: 2 lg.

se adaugă şi se lasă să se pătrundă l lgţ. Se aromatizează cu miro denii. de miere Se amestecă totul. 187 Varză roşie „nordică" 3 lg. zeamă de portocale Câte un praf de scorţişoară. mărunt 150 g prune proaspete (sau prunc uscate. zeamă de lămâie şi l lg. sucanat 2 mere rase l banană tăiată în cubuleţe l ceapă mică tocată l lg. se lasă o oră să se pătrundă şi se condimentează. înmuiate cu 50 g apă). se amestecă cu puţină maioneză. ulei 2 lg. ulei 1/4 varză roşie rasă sau tocată în mixer cu apă (apa . cu sâmburii scoşi şi tăiate în patru 5 lg. sana 3 lg.(3 persoane) 300 g varză roşie tocată foarte. miere bine amestecate 50 g stafide (o mână plină). Varză roşie cu maioneză Varza roşie se toacă mărunt. sare şi piper 1-2 lgţ.

frişca şi făină de nuci. Salată de varză roşie 400 g varză roşie. sare şi plante aromatice Varză albă cu ananas 100 g varză albă tăiată în felii subţiri 50 g ananas. rasă mau l măr acru ras mare Sosul: muştar. smântână acră.se toarnă în ploaie) cu l lgţ. zeamă de lămâie 4 lg. maioneză condimente 188 Varză albă cu lăstare de linte (4 persoane) 200 g varză albă tăiată mare 100 g lăstari de linte l ceapă mijlocie tăiată în jumătăţi de rondele subţiri 1/2 ardei roşu tăiat . piper 3 lg. puţină miere. zeamă de portocală l praf zahăr VARZA ALBĂ Salată de varză 2 ceşti cu varză tăiată mare 1/2 ceaşcă de ceapă tocată l roşie zdrobită 3 lg. enibahar sau praf de nucşoară pentru aromatizare Se garniseşte cu nuci. smântână bătută 2 lg. ras mare l lg. tăiat în cubuleţe 50 g măr. sare. ulei 3 lg.

189 VARZA ACRĂ Varză acră cu nuci (4 persoane) 500 g varză acră crudă 3 pere. muştar sau l praf de muştar praf Se ornează cu roşii. Se lasă varza acră să se scurgă. drojdie Se amestecă într-un castron legumele şi fulgii de cocos. ulei sau smântână l lg. lămâie 2 lg. Salată de varză albă 200 g varză albă tăiată mărunt. puţină lămâie 50 g nuci mari tocate mare 50 g stafide înmuiate rozmarin. Se face un sos gros din celelalte ingrediente. piureu de migdale 2 lg. ulei. lapte sau apă l Ig. cu l lgţ. sana 3-5 Ig. plantele aromatice. sare.în felii mari 1 morcov mic ras mare 50 g fulgi de cocos 3 lg. busuioc. ardei gras. Sosul: 2-3 lg. . plante aromatice proaspete (pătrunjel. se aromatizează cu kelpamare şi se toarnă peste salată. Se rad perele. zahăr. ulei 2 lg. se amestecă cu stafidele. maghiran) l lgţ. lămâia şi cu puţin zahăr. uleiul. chimen şi puţină sare cu care se freacă varza şi se lasă să se pătrundă.

190 Varză acră cu ananas 500 g varză acră tocată mărunt 3 mere rase mare l ceapă tocată l căţel de usturoi pisat cam 5 felii de ananas tăiate în bucăţele Ingredientele se amestecă cu maioneză şi cu sucul de ananas. ulei Se condimentează şi se garniseşte cu nuci. seminţe de chimen l lg. lapte 2 lg. tăiaţi pe din două l lg. ridiche rasă 4 lg. Salată de varză acră cu carote (sau cu morcovi) 250 g varză acră tocată mărunt 300 g carote sau morcovi raşi mărunt l măr mare ras mare l ceapă mare tocată 4 lg. Salată asortată de varză acră 150 g varză acră ruptă cu mâna sau tocată 1/2 portocală tăiată în cubuleţe 100 g struguri. apoi se presară nucile. Se condimentează cu ardei. Salată de varză acră 500 g varză acră tăiată l ceapă tocată mărunt 1/4 tulpină de praz tăiată în fâşii mici 1-2 lg. pătrunjel tocat mărunt 8 lg. lămâie l praf zahăr 2 lg. alune tăiate Varza acră se amestecă bine cu toate celelalte .Se lasă să stea cam o oră. ulei Se amestecă toate ingredientele şi se lasă să se pătrundă.

curry Praz natur 2-3 bucăţi de praz tăiate în felii subţiri Sosul: 3 părţi ulei l parte lămâie l praf zahăr puţină ceapă rasă . kelpamare.ingrediente. drojdie sare. Se amestecă totul şi se aromatizează cu suc de portocale. (Se menţine foarte bine o zi) Salată de praz 1/2 praz tăiat mărunt 2-3 carote rase puţină ridiche rasă eventual nuci tăiate Sosul: . ulei 1-2 lg. 191 PRAZ Praz cu cereale l ceaşcă cu cereale încolţite (cam de 2 zile) 2 ceşti cu praz tăiat mărunt Sosul: 5 lg. Praz cu ţelină 2 bucăţi praz tăiate în rondele subţiri 2 mere rase mare 1/2 ţelină rasă mărunt 2-3 felii ananas tăiate în bucăţi mici Se amestecă cu maioneză şi se aromatizează cu zeamă de ananas.

Putem folosi şi frunzuliţele fragede. ulei de floarea-soarelui Se adaugă puţin lapte praf. smântână 3 lg. Praz „a la francaise" 250 g ciuperci tăiate în cubuleţe 100 g praz tăiat în fâşii subţiri ' sare. apă 2 lgţ. galbene-verzui. care întăreşte sismul nervos.2 lg. salata si castraveţii. ulei 2 lg. se amestecă totul cu maioneza şi se garniseşte cu roşie. ardei. în fideluţe. Ţelină „a la anglaise" 2 ceşti cu tulpină de ţelină ' 1/2 salată mică l ceaşcă castraveţi l roşie maioneză Se taie ţelina. smântână l gălbenuş de ou 2 lg. piureu de migdale 5 lg. drojdie ŢELINA (tulpini şi frunze) Tulpina de ţelină este bogată în fosfor. sana 2 căţei de usturoi pisaţi . Sosul: 3 lg. fiind în afară de aceasta apetisantă şi răcoritoare. se amestecă cu sare. Ţelină cu lăstari de linte l tulpină de ţelină tăiată bucăţi 2 roşii mici tăiate cubuleţe l 1/2 ceaşcă cu lăstari de linte 1 1/2 ceaşcă cu cubuleţe de brânză Sosul: 4 lg. şi se condimentează.

un subelement al vitaminei A este folositor în special pentru ochi. pătrunjel tocat. Salată de felină l tulpină de ţelină tăiată în fideluţe 3 roşii tăiate cubuleţe Sosul: l gălbenuş de ou 4 lg. piper. sare l lg. şi de aceea pot fi daţi chiar şi sugarilor sub formă de suc şi de piureu. ulei. nucşoară. ulei l căţel usturoi pisat. seminţe de floareasoarelui Sosul: 2 lg.l ceapă tocată mărunt piper şi sare Salată de ţelină cu ciuperci 1/2 tulpină de ţelină tăiată fin l ceapă mică tăiată în rondele 200 g ciuperci de cultură tăiate în opt l ardei verde tăiat în cubuleţe mici 3 lg. lămâie 5 lg. amestec franţuzesc de plante aromatice 193 LEGUME FOLOSITE PENTRU RĂDĂCINI ŞI PENTRU BULBI (CĂPĂŢÂNĂ) — TUBERCULI MORCOVII Morcovii sunt foarte bine suportaţi. Carotinul conţinut de aceştia. sare. iaurt 2 lg. .

Morcovi cu lăstari de susan
4 morcovi rasi l fenicul tăiat în cubuleţe mici 1/2 ceaşcă cu lăstari de susan Sosul: 5 lg. iaurt l lg. ulei l lg. lămâie l lgţ. miere l praf piper, sare Se amestecă bine, se lasă să se pătrundă şi se ornează cu hrean.

Salată de morcovi „exotic"
3 morcovi raşi l măr ras mare 1/2 banană tăiată în cubuleţe 1/2 portocală tăiată felii 1/4 avocado tăiat în cubuleţe 3 lg. tărâţe l lg, germeni de grâu l lg brânză de vaci 3 lg smântână Se amestecă totul şi se decorează cu felii de avocado.

Morcovi asortaţi
l lg. alune măcinate 1 lg. zeamă de lămâie l lgţ. iaurt 2 morcovi mijlocii raşi 1/4 măr ras l lg. stafide 1/4 portocală tăiată în bucăţele puţină sare

Se face un sos din alune, zeamă de lămâie, miere şi iaurt, şi se adaugă crudităţile.

Morcovi cu brânză de vaci
3-4 morcovi raşi fin 3 lg. brânză de vaci l lg. frunză de mărar l lg. ulei l şgţ. lămâie 3 lg. ceapă tocată sare, kelpamare, puţină miere Se ornează cu felii de morcovi.

Salată de morcovi şi dovlecei 100
2 morcovi raşi g dovlecei raşi mare Sosul: 1-2 lg. ulei l lg. lămâie lgţ. maioneză 2 lg. lapte puţin muştar, sare

l
Se amestecă morcovii cu sosul, se lasă să se pătrundă. Dovleceii se adaugă chiar înainte de a fi consumată salata. Se condimentează.

195

GULIILE
Se folosesc pe cât posibil gulii proaspete. Frunzele au un conţinut bogat în substanţe minerale şi în vitamine. De aceea trebuie să tăiem mărunt părţile fragede, să

le amestecăm cu rădăcina (căpăţâna) şi restul să-1 preparăm cu mixerul Salată de gulii Mâncare de gulii
200 g gulii rase Sosul : 50 g castraveţi 3 lg. ulei tăiaţi în felii 1 lgţ. drojdie 100 g morcovi 1 lg. praf de raşi molken 1 legătură ri1 lg. piureu de dichi de lună, migdale tăiate în feliuţe 1 lgţ. lămâie 1 legătură sare, condimente hrean tocat Se amestecă 1/4 ceapă şi se ornează tocată cu o parte din hrean. 1 gulie rasă mare 20 frunze spanac, tăiate fidelute 1/2 ardei roşii sau 1 roşie tăiată cubuleţe Sosul 2 lg. brânză de vaci 5 lg. lapte 1 lgţ, maioneză câteva picături de lămâie piper, sare, kelpamare

Gulii umplute
Gulii cu crudităţi
9

5 gulii proaspete 8 ridichi de lună 5 lg. smântână bătută câte o legătură pătrunjel tocat şi arpagic, puţină sare Se îndepărtează părţile tari ale guliei. Se taie gulia pe din două şi se goleşte până rămâne doar un perete subţire. Resturile scoase şi gulia rămasă se rad şi se amestecă cu smântână ; se umplu jumătăţile de gulii. Se ornează cu ridichi.

4 gulii proaspete rase Sosul : 3 părţi ulei 1 parte zeama de lămâie 1 praf de zahăr putină ceapă rasă pulpă de lămâie tocată pătrunjel

196

SFECLA
Sfecla ne ajută pe timp de iarnă. Ea ne protejează de gripă şi de răceală, iar sucul său roşu este bun împotriva palorii, a anemiei şi a cancerului.
l sfeclă fragedă tăiată în cubuleţe sau se taie în patru şi se rade fin l portocală mică tăiată în cubuleţe

Salată de sfeclă cu portocale
Sosul: l lg. brânză de vaci l lg. iaurt l lgţ. ulei l v.c. coriandru, sare puţină coajă de portocală rasă sare Sosul se amestecă cu celelalte ingrediente şi se ornează cu plante aromatice uscate sau verzi.

Sfeclă cu banane
1/2 sfeclă rasă fin 1/2 banană zdrobită Sosul: 1-2 lg. ulei l lg. sana sare, kelpamarc în loc de sfeclă se pot folosi şi morcovi. 197

Sfeclă cu mere 200 g sfeclă rasă fin l măr ras mare (sau jumătate de ceapă) Sosul: 3 lg. ulei

l lgţ. drojdie l lgţ. molke l lg. piureu de migdale puţin hrean Se condimentează cu sana sau cu soia. Se decorează cu alune. Desert de sfeclă (l persoană) 100 g sfeclă rasă fin 100 g mere rase mare l lg. smântână l lg. nuci rase l lgţ. zeamă de lămâie 3 lg. lapte bătut l lg. stafide Se adaugă după dorinţă banane sau mandarine. Se amestecă totul şi se serveşte imediat. Salată de sfeclă cu stafide 3 stafide înmuiate, tăiate în bucăţele l sfeclă rasă l gălbenuş de ou de adăugat l lg. zeamă de lămâie de aromatizat 198

RIDICHEA Datorită conţinutului său de ulei de muştar, ridichea, în special cea de iarnă, acţionează tămăduitor asupra ficatului şi a bilei şi stimulează metabolismul.
Salată de ridichi cu roşii
l ridiche rasă 2 roşii tăiate felii l ceapă tocată Sosul: 2 lg. iaurt l lg. ulei câte l lg. pătrunjel, mărar,

arpagic, tocate puţină sare Ingredientele se amestecă cu sosul chiar înainte de masă şi se decorează cu pătrunjel.

Mâncare de ridichi
300 g ridichi rase fin l ceapă (100 g) tocată mărunt Sosul: 3 lg. ulei l lg. piureu de migdale l lgţ. drojdie l lg. zahăr Se condimentează cu sare şi sana. Se amestecă ridichile şi ceapa cu sosul şi se presară alune rase.

Salată de ridichi „Pomodor"
l ridiche tăiată şi rasă fin 2 mere tăiate şi rase fin 20 nuci mari tocate mare Se amestecă totul şi se decorează cu năsturel sau cu lăstari de lucerna Sosul: 2 lg. ulei 2 lg. smântână acră l lg. iaurt l lg. lămâie, l lgţ. drojdie câte l v.c. piper, sare, praf de muştar Se condimentează cu kelpamare.

Salată de ridichi „Sweet"
l ridiche: 1/3 rasă fin 2/3 rasă mare

Boabele unui ştiulete de porumb dulce Sosul: 3 lg. brânză de vaci l lg. maioneză 1/2-1 lg. miere _____sare, ardei gras____

199

ŢELINA (rădăcină) Ţelina este bună pentru rinichi şi este bogată în vitamina E.
Ţelină cu piureu de prune
l ţelină rasă fin 2 lg. zeamă de lămâie l măr tăiat în felii mici, hrean Se amestecă ţelina cu mărul şi se adaugă zeama de lămâie; se împarte în castronaşe şi se decorează cu hrean. Sosul: 12 prune cu sâmburii scoşi si înmuiate în apă l căţel de usturoi tocat câte l praf de scorţişoară si paf de cuisoare 2'lg. ulei' 1/2 de ceapă tocată foarte mărunt Se face cu mixerul un piureu din tot, în afară de ceapă, se amestecă piureul cu ceapa tocată şi se adaugă peste salata de ţelină.

Ţelină cu lăstari de linte
l ţelină rasă 2 mere mici tăiate cubuleţe 1 banană tăiată cubuleţe l ceapă mică tocată 2 ceşti cu lăstari de linte Sosul: l pahar iaurt (180 g) 3 lg. smântână l lg. lămâie l lg. ulei l căţel de usturoi pisat câte un praf de sare, piper, zahăr

busuioc Dacă nu găsim dovleac. germeni de grâu după dorinţă. ulei l lgţ. se pot folosi şi dovlecei. zeamă de lămâie 3 lg. eventual l lg. 1/2 ras mare 1/2 tăiat în cubuleţe mici Sosul: 2 Sg. zeamă de portocală l felie ananas tăiată bucăţele mici 1/2 portocală mică tăiată bucăţele 1/2 banană tăiată rondele 1/2 kiwi tăiat în patru. Roşii umplute cu ţelină . iaurt sare l lgţ. lămâie 3 lg. smântână.200 Salată de ţelină „Exotic" 100 g ţelină rasă fin l lg. 3 lg. Salată de ţelină cu dovleac 150 g ţelină rasă fin 150 g dovleac. smântână subţire care se bate 3 lg. apoi în felii 5 sâmburi de nuci mari pisate 4 lg. boia l lg. stafide Se amestecă toate ingredientele şi se ornează cu kiwi.

lămâie 2 lg. măcinate mare l ardei iute roşu (mic) tocat mărunt sau piper l lg. brân/ă de vaci 1 lgţ. sana. Salată picantă 250 g conopidă în felii mici câte l lg.c. lămâie câteva frunze de salată l v. ulei bucăţele 2 lg. Conopidă cu lăstari de soia 1 conopidă desfăcută în 2 lg. piper. apă şi ulei sare. iaurt l lg. 201 LEGUME FOLOSITE PENTRU FRUCTUL LOR CONOPIDA Conopida este uşor digerabilă şi conţine multă vitamină B şi C. smântână acră 1 1/2 ceaşcă de lăstari de l căţel de usturoi pisat ' soia l lg. chimen l ceapă verde tăiată puţină sare marină foarte fin Bucăţelele de conopidă se Sosul: aşază pe frunzele de salată Se face cu mixerul un şi se adaugă lăstari de soia piureu din următoarele: Sosul (pus 1/2 oră la rece restul de conopidă înainte) îl turnăm deasupra (cotorul) ras fin şi presărăm ceapa. smântână l lg.2 roşii 80 g ţelină Sosul: 2 lg. mărar uscat sau 2 legături mărar verde l căţel de usturoi pisat . arpagic sare Se amestecă ţelina cu sosul şi se umplu roşiile golite de miez.

ceapă tocată mărunt câte un praf de paprika şi sare 2 lg. smântână acră l lgţ. Sos de salată pentru conopidă 100 g brânză de vaci degresală 1/2 lgţ. miere l lg. ulei de nucă sau . seminţe verzi de dovleac 24 jumătăţi de caise uscate (lăsate 12 ore la înmuiat) 2 lg. ulei l lg. smântână l gălbenuş de ou curry. lămâie kelpamare 4 frunze de brustur negru tocate Se face un sos cu mixerul din toate ingredientele.Se amestecă toate ingredientele şi se lasă să se pătrundă mai multe ore sau peste noapte. hazmaţuchi şi boranţă tocate Se amestecă toate ingredientele şi se servesc. puţină sare 2 lg. 202 Conopidă cu gulii 100 g conopidă tocată l gulie mijlocie (cam 60 g) rasă 1 lg. ulei l lg. Conopidă „Art nouveau" 1 conopidă mijlocie l ceaşcă lăstari de lucernă 2 lg. lămâie l lg.

brânză de vaci l lgţ. 203 CASTRAVEŢII Castravetele este cunoscut ca slujitor al frumuseţii. miere 3 lg. smântână 2 lg. smântână acră sare Se amestecă şi se ornează. . Se ornează sosul cu seminţele de dovleac şi se serveşte separat.3 lg. El este şi diuretic şi purificator şi este recomandat pentru gută şi reumatism. Se rade conopida. smântână piper măcinat mare Se face un piureu din caise şi ulei. Conţine aproape numai 10 calorii la 100 g şi este foarte bazic ! Salată de castraveţi orientală Sosul 1/2 conopidă mică tăiată în bucăţele mici 1/2 tulpină de ţelină tăiată în fideluţe l măr tăiat în cubuleţe mici 2 felii ananas tăiat în bucăţele l castravete tăiat pe lung în două. Se presară salata cu nuci tocate. se împarte în castronaşe şi se presară deasupra lucerna. apoi ras Castravetele se rade chiar înainte de masă şi se amestecă cu celelalte ingrediente. Salată de conopidă 250 g conopidă rasă fin 2 mere mici rase mare 70 g alune rase sau cocos ras Sosul: 2 lg.

kelpamare Salată de castraveţi l castravete tăiat mărunt Sosul: 3 lg. cea 200 g smântână cu brânză de vaci. sau se taie castraveţii pe lung. paprika.1/2 lgţ. 2-3 lg. . brânză de vaci 2 lg. curry slab 2 lg. iaurt 2 lg. zeamă de ananas 2 lg. în două şi se umplu ambele jumătăţi. l roşie. frunze de salată Se bale spumă brânza de vaci. drojdie şi plante aromatice după gust Ambele moduri de preparare se condimentează chiar înainte de masă cu puţină sare. mărar sau 2 lg. iaurt câte l lg. l lgţ. se scoate miezul cu o lingură şi se aranjează pe frunzele de salată. iaurt sare. ulei. cimbru. 204 Castraveţi umpluţi l castravete. hazmaţuchi. smântână puţină sare şi pulpă de lămâie Mâncare de castraveţi cu banane l castravete tăiat în cubuleţe 1 banană mare tăiată în cubuleţe Sosul: 3 lg. ulei 2 lg. ulei 1/3 banană zdrobită 2 lg. Apoi se umplu castraveţii cu brânza de vaci. Castraveţii se taie în felii de 2 cm. ceapă rasă. putină sare şi boia. roşiile se taie în cubuleţe şi se amestecă cu celelalte ingrediente. smântână l lg. smântână. 1-2 lg.

fulgi de cocos Sosul: l gălbenuş de ou l lg. fulgi de cocos. salvic. drojdie l căţel de usturoi plante aromalice (măghiran. zeamă de ponocală l lg. busuioc de . rase 1/2 ceapă lăiată mărunt 6 lg. ulei 1-2 lg. galbeni si verzi. smântână sare. Ardei 2 ardei tăiaţi în fâşii l legătură de ridichi de lună. sana (sau zer gros) l lg. busuioc de pădure Se amestecă bine ingredientele pentru sos. Se lasă să se pătrundă şi se adaugă. după gust cea 6 lg. verde şi galben tăiaţi în felii 1/2 ridiche tăiată în cubuleţe l ceapă tăiată în rondele l legătură pătrunjel tocat hrean pentru ornare Sosul: 2 lg.ARDEII Ardeiul este o „bombă" de vitamina C. apoi se amestecă sosul cu ridichile de lună şi de ceapă. boia 1/2 lgţ. Salată asortată de ardei câte l ardei roşu. care se găseşte la cei roşii. ulei l lgţ.

Este un aliment întăritor ! Salată de ardei „Banana" 3 ardei (verde. 1/2 lgţ. ulei sau smântână. piper. ardei verzi sau ceapă tăiate fin Se golesc ardeii si se umplu cu amestecul. roşu. 206 CIUPERCILE Pentru consumul de crudităţi sunt bune toate felurile de ciuperci. ulei. sucanat 1-2 lg. se lasă să se pătrundă 1/2 de oră în frigider şi se adaugă bananele. rozmarin). germeni de grâu l. lămâie 2 lg. puţină apă si sare 205 Salată de ardei cu roşii 250 g roşii tăiate în felii subţiri 2 ardei tăiaţi în feliuţe 2 lg. l lgţ. puţină sare şi sucanat Se amestecă totul şi se serveşte pe frunze de salată verde.pădure. În orice caz. uruială înmuiată l lg. kelpamare 2 lg. 1/2 pahar iaurt l căţel de usturoi se condimentează cu sare Se amestecă ardeii cu sosul. Sosul: 1 lgţ. ceapă tocată mărunt 3 lg. toate ciupercile pe care le adunăm singuri . sana. tarate l lg. ulei plante aromatice. Ardei umpluţi sau roşii Umplutură: 3 lg. drojdie. boia. sare l lg. galben) tăiaţi în fâşii subţiri 1-2 banane curăţate chiar înainte de a fi servite.lg. se taie pe lung în două şi se taie în rondele.

după ce le spălăm bine. muştar piper. kelpamare Ciuperci natur 250 g ciuperci tăiate în lamele 4 lg. ulei de măsline l căţel de usturoi 1-2 lg. lămâie 4 lg. ulei pentru adaos 3 lgţ.trebuie încercate să nu fie otrăvitoare. ulei de măsline Salată de ciuperci cu roşii 250 g ciuperci tăiate în bucăţi subţiri 4 roşii tăiaţe în cubuleţe l ceapă dulce. sare 3 lg. La ciupercile proaspete trebuie ca. sare. Mâncare de ciuperci cu ţelină 150 g ţelină rasă fin 200 g ciuperci tăiate în feliuţe subţiri 50 g spanac tăiat în fideluţe l ceapă tocată Sosul: 4 lg. sana piper. să le îndepărtăm pieliţa sau lamelele. care se adaugă se condimentează cu puţin kelpamare. tăiată mărunt . se amestecă cu celelalte 1/2 ceapă tăiată mărunt. drojdie şi 1/2 lgţ. sare. Salată de ciuperci „Paris" 300 g ciuperci tăiate în lamele şi amestecate imediat cu sosul 2 morcovi raşi mare 100 g păpădie tăiată fin Sosul: l lgţ.

plante aromatice şi condimente l foaie gelatină (se înmoaie în apă rece) Se bat spumă brânza. dar dacă este consumată necoaptă. muştar l lg. 208 ROŞII Roşia este bogată în vitamine şi minerale. zeamă de lămâie 6 lg. Gelatina se dizolvă în 2 lg. de apă fiartă şi se amestecă încet cu brânza. atunci este dăunătoare pentru că duce la superaciditate.Sosul: l lg. Se ţine la rece. Ciupercile se spală şi se taie în bucăţi sau în cubuleţe mici şi se amestecă cu brânza. smântână acră câte un praf de piper şi sare Ingredientele pentru sos se dau prin mixer şi se amestecă cu roşiile şi cu ceapa. ulei l lg. sare Garnitură: lăstari de hrean sau de lucerna Salată de ciuperci 30 g ciuperci l lg. lapte 60 g brânză de vaci. Roşiile se mai coc şi după ce sunt culese. miere piper. lămâie l pahar iaurt l lgţ. Se bate bine şi se toarnă în forme clătite cu apă rece. Salată de roşii „Israel" 3 roşii tăiate în felii 2 cepe dulci tăiate în cubuleţe Sosul: 100 g avocado l lg. laptele şi lămâia. Salată de roşii cu castraveţi .

lămâie 1/2 ceapă tăiată mărunt l lg. l lgţ. muştar 3 lg. piureu de migdale. Se adaugă o ceaşcă de seminţe. eventual. zer şi drojdie sare. Salată „Forte" l ceaşcă soia încolţită l ceaşcă roşii tăiate în cubuleţe 1/2 ceaşcă mere rase mare Sosul : l căţel mare de usturoi pisat l lgţ. pătrunjel tocat puţin cimbru Salata se condimentează cu sare chiar înainte de masă. ulei . ulei l lgţ. 209 Salată de roşii cu banane 2 ceşti cu roşii tăiate în cubuleţe 2 ceşti cu banane tăiate în cubuleţe mici Se pregăteşte un sos gros din următorelc ingrediente : 1/4 banană zdrobită l lgţ. înmuiate după dorinţă. boia l lg.l cană de roşii tăiate în felii sau în bucăţele l cană castraveţi raşi sau tăiaţi în cubuleţe Sosul: l lgţ. ulei câte l lgţ. kelpamare 3 lg. avocado zdrobit 2 lg. seminţe de floareasoarelui.

Salată de dovlecei 250 g dovlecei raşi mare 10 sâmburi de nucă mărunţiţi l lg. sare şi aromă de soia. Se toarnă deasupra maioneză sau smântână. Compoziţia se împarte în castroane sau castronaşe. punându-se un strat cam de l cm.1/2 ceapă sau arpagic Se condimentează cu boia. Fulgii se înmoaie 3-4 ore în atâta apă cât absorb ei. seminţe de floarea-soarelui 1/2 ceapă tocată Sosul: l căţel de usturoi pisat ' l lg. Sosul condimentat se amestecă cu celelalte ingrediente şi se iasă să se pătrundă. DOVLECEI În loc de dovlecei se pot folosi şi dovleci. fulgi de ovăz apă l roşie pătrunjel. lămâie l lg. sare maioneză sau smântână bătută. se aşază feliile de roşie şi se presară ceapă tocată sau pătrunjel tocat. se sărează. ceapă. Roşii cu fulgi de ovăz 6 lg. ulei câte un praf de piper şi sare chimen după dorinţă Dovlecei cu sfeclă 200 g dovlecei raşi mare 100 g sfeclă rasă fin 100 g mere rase mare .

zahăr (miere) sau cu arome. seminţe de floarea-soarelui Se amestecă totul bine şi se condimentează cu sare. zeamă de lămâie 3 lg. Este foarte gustoasă şi cu câţiva germeni de grâu. lămâie . 211 REŢETE CU DIVERSE LEGUME Salată de mazăre 250 g mazăre verde proaspătă l lg. ulei l lg. ulei 3 lg. zeamă de lămâie câte un praf de sare şi zahăr Salată de dovlecei cu fructe l dovlecel mic 2 piersici 2 caise sau prune 2 mere 1/2 banană Sosul: 4 lg. brânză de vaci l lg. smântână acră Salată de dovlecei cu portocale 200 g dovlecei raşi mare l portocală tăiată în bucăţele mici 20 sâmburi de orice fel tocaţi mare Sosul: 2 lg. ulei 2 lg. smântână 2 lg.50 g nuci tocate cca 4 lg.

l lg. pătrunjel tocat Se amestecă totul bine si se condimentează cu puţin piper şi sare. dată prin mixer şi folosită. alune tocate l lg. Salată de tătăneasă 500 g de tătăneasă decojită şi rasă imediat în sos Sosul: . chimen Sosul: l măr ras l ou 100 g brânză de vaci l lg. lămâie l dl lapte 3 lg. smântână acră l lg. smântână sau lapte l lg. Broccoli 4 Broccoli tăiate în felii subţiri sau tocate 1 roşie tăiată în cubuleţe Sosul: 2 lg. Salată de varză de Bruxelles 12 verze mici tăiate mărunt 2 lg. maioneză sare Partea tare a tulpinei poate fi îndepărtată. puţin zahăr Sosul se amestecă cu varza şi se presară cu alune şi cu chimen. smântână l praf zahăr l căţel de usturoi pisat 3 lg. ulei l praf de sare.

lămâie 2 lg. maioneză 2 roşii 2 lg. pătrunjel tocat Roşiile se taie în felii şi se aranjează pe farfurie. Sparanghel cu roşii 2 sparangheli subţiri curăţaţi de coajă şi tăiaţi în bucăţi subţiri l lg. Salată de ceapă 4 cepe dulci. lapte 2 lg. susan 3 lg. iaurt 1/2 lgţ. curăţate de foi şi tăiate în rondele subţiri 10 ridichi mici de lună rase fin . smântână acră l lg. ulei 5 lg. lămâie 1/2 ceapă câte un praf de zahăr şi sare puţin cimbru.2 lg. Se presară pătrunjel din belşug. Se amestecă maioneza cu sparanghelul şi se pune peste feliile de roşii. nuci măcinate coriandru puţină sare 112 Varză de Bruxelles în sos de roşii 500 g varză de Bruxelles tăiată în fideluţe 2 roşii tăiate în bucăţele 5 lg. seminţe de floarea-soarelui Se face un piureu în mixer din următoarele ingrediente: 3 roşii mari 3 Ig.

seminţe de floarea soarelui. ulei. zeamă de lămâie sare. se condimentează şi se toarnă peste salată. ulei l lgţ. Salată mixtă de lăstari l ceaşcă lăstari (linte. lapte bătut şi zeamă de lămâie.2 lg. năut) Sosul: l lg. brânză de vaci . Se pregăteşte un sos din ceapă. curry Se curăţă de coajă pepenele şi castraveţii şi se taie în cubuleţe. sana l lg. arpagic tăiat în rondele Sosul: 3 lg. soia. praf de enibahar. smântână l lgţ. cubuleţe de ceapă l lg. ulei de măsline l lg. piper. 213 Salată picantă de pepene 100 g pepene galben 50 g castraveţi de salată l lgţ. ridichile şi arpagicul se amestecă cu sosul şi se lasă 1/2 de oră să se pătrundă. ulei l lg. lapte bătut l lgţ. boia l lg. zahăr. drojdie puţină sare şi piper Cepele.

susan. eventual usturoi Se face un piureu din toate ingredientele şi se adaugă următoarele: 2-3 lg. mei măcinat l lg. hrişcă. ulei l lg. coada-şoricelului. Roşiile tăiate fac amestecul mai zemos. sare l lg. dacă e posibil. varză sălbatică. fulgi de ovăz l lg. urzici. Fulgii şi făinile necesare e bine să le preparăm zilnic. zer sau miere. drojdie 1/4 lgţ. lapte 4 lg. pentru cei cu probleme de mestecat se macină seminţele puţin lapte Verdeţurile mai amare pot fi îndulcite cu banane. mere.l căţel de usturoi pisat kelpamare. sare plante aromatice de grădină. Mic dejun (1-2 persoane) 1/2 banană zdrobită l măr ras 3 lg. de dovleac. in). germeni de grâu 1/2 ceapă tocată 3 lg. boranţă. tarate l lg. pătrunjel) 3 lg. Amestec verde 250 g verdeaţă în funcţie de anotimp (hazmaţuchi. 214 FULGII DULCI Fulgii dulci se pot consuma la micul dejun. seminţe (de floarea-soarelui. pătrunjel tocat Se amestecă totul şi se lasă să se pătrundă. pătlagină. scânteioare. germeni de grâu . păpădie. ca şi la masa de seară.

praf de zer (eventual) fructe de sezon tăiate în bucăţele. agrişe) chiar şi de la congelator Ingredientele se bat cu o furculiţă şi se adaugă una după cealaltă continuând să batem. boabe (struguri. Musli trebuie să fie foarte uşoare. 215 Fulgi din cartofi (2 persoane) l ou bine bătut l lgţ. coacăze. căruia i se scot mugurii şi se rade fin l măr ras mare l banană zdrobită 4 lg. lapte l lg. zeamă de lămâie l cartof mare. germeni de grâu 3-4 lg. hrişcă 1 lg. smântână sau năut (eventual) puţină miere. seminţe de foareasoarelui 2 lg. Fulgi din germeni de grâu (l persoană) 2 lg. apă 1 măr dulce 2 lg. fulgi de ovăz 4 lg. stafide înmuiate l lg. lămâie 4 lg. fructe sau fructe uscate înmuiate. Fulgi crocanţi (1-2 persoane) .l lgţ.

secară. agrişe. E bine totuşi. coacăze. 216 URUIALĂ MOALE (înmuiată în apă) Cei cu stomacul „delicat" ar trebui mai bine să rerenunţe la fulgii de grâu. consumând cantităţi mici. în special grâul sunt foarte grele şi de aceea sunt ceva mai greu de digerat. miere 2 curmale tocate l măr ras Fulgi din susan (l persoană) 2 lg. susan l lg. Marmeladă de fructe 125 g grâu sau ovăz măcinat fin 200 g boabe sau alte fructe înmuiate 2 lg. orz sau orez. Acestea. care se macină uşor l ceaşcă fructe sau boabe (struguri. germeni de grâu. să le încercăm. În loc de grâu putem să folosim şi tărâţe şi germeni de grâu. miere l banană foarte coaptă l dl smântână bătută Uruiala se lasă la înmuiat cam . afine. fulgi de ovăz l lg.50 g hrişcă 25 g nuci măcinate 4 lg. stafide l dl smântână l lg. brânză de vaci puţin sucanat şi Baziu (praf alcalin) Se amestecă totul şi se adaugă smântână bătută. pepene) 2 lg.

Mic dejun „Expres" (l persoană) 4 Ig. sau peste noapte. mare. se taie banana în rondele şi se pun separat la înmuiat peste noapte. A doua zi se rade 1/2 de măr iar cealaltă jumătate se taie în cubuleţe. germeni de orez l lg. Se face un piureu din fructe. se zdrobesc miejii de nucă şi se amestecă imediat cu kefirul şi cu banana (împreună cu apa în care a fost înmuiată). 5 sâmburi de nucă.2 ore. 217 Fulgi crocanţi (3 persoane) 8 lg. Se ornează din belşug cu kiwi sau cu boabe de struguri. Dimineaţa se rade. alune 2 lg. uruială de grâu 3 prune uscate l măr l Ig. kefir În funcţie de anotimp: kiwi sau struguri Se macină cerealele. l măr. Fulgi cu 4 feluri de cereale (l persoană) câte o lingură orz. seminţe de floarea- . miere şi banană. stafide Uruiala de grâu şi stafidele se lasă la înmuiat peste noapte. secară. 3 lg. orez. mărul şi se amestecă lotul cu stafidele. Se amestecă pasta de fructe cu smântână şi cu uruială. grâu l banană uscată. cu diferite seminţe oleaginoase 4 curmale 2 portocale sau 10 caise 2 lg. în uruială moale. stafide 4 lg.

c. A doua zi se toacă mare alunele şi seminţele. Fulgi din uruiala de mei (l persoană) 3 lg.soarelui 2 lg. iar curmalele se taie mărunt. scorţişoară puţină zeamă de lămâie Se lasă uruiala să se înmoaie peste noapte şi se amestecă a doua zi cu celelalte ingrediente. împreună cu stafidele. praf de zer l v. Se amestecă toate ingredientele cu uruiala moale şi se adaugă mierea. scorţişoară cam o lgţ. miere Se macină mare orezul şi se pune la înmuiat cu o seară înainte.c. smântână bătută l lg. Fulgi din uruiala moale (l persoană) 2 lg. Se taie în bucăţele portocalele sau caisele (după anotimp). seminţe de in 4 lg. alune tocate l lgţ. mei măcinat 1/2 măr ras mare l banană zdrobită 2 lg. seminţe de floarea-soarelui . smântână' cu brânză de vaci l v. secară măcinată l lg.

iaurt (cam 2 pahare) l lg. alune tocate 2 lg. 218 LĂSTARI Fulgi din lăstari de soia (3 persoane) l l 1/2 ceaşcă seminţe de soia încolţite l măr tăiat în cubuleţe mici 2 banane tăiate în felii 1 pară tăiată în cubuleţe 10 curmale tăiate mărunt 4 lg. zeamă de lămâie Se adaugă a doua zi. Orez (l persoană) 3-4 lg. seminţe de floareasoarelui încolţite 12 lg. zeamă de lămâie puţină coajă de lămâie .l lg. brânză de vaci 2 lg. stafide Se lasă împreună la înmuiat peste noapte. miere Se amestecă toate ingredientele şi. se toarnă câteva picaturi de zeamă de lămâie şi se pune iaurt pe deasupra. sau se împart fulgii în castronaşe. migdale sparte l lg. lapte l lgţ. orez încolţit 2 lg. eventual. l banană zdrobită 1/2 portocală tăiată în bucăţi l lgţ. hrişcă l lg. se îndulcesc puţin cu miere.

se toacă nucile. zer se amestecă cu celelate ingrediente. fulgi de ovăz l lg. 219 Salata de lăstari (1-2 persoane) 2 lg. miere se taie în bucăţele. FULGI USCAŢI Fulgii uscaţi trebuie foarte bine mestecaţi şi îmbibaţi . şi l lg. Jumătatea de 1/2 avocado avocado se goleşte de conţinut.l măr ras fin 1/2 banană tăiată în bucăţele 4 prune uscate înmuiate şi tăiate în bucăţele 2 lg. smântână bătută 1-2 rondele de ananas uscat pus la înmuiat si tăiat în bucăţele 1/2 lgţ. grâu Se lasă gâul şi secara să încolţească 2 lg. lămâie l praf scorţişoară şi cuişoare praf miere după nevoie. nuci Salata se rafinează eventual cu l praf smântână şi se umple cu ea jumătatea scorţişoară de avocado. Jumătatea de portocală l lgţ. 2 lg. care se 1/2 portocală taie în cubuleţe. secară împreună (cam trei zile). Fulgi din lăstari de mei (2 persoane) 1 ceaşcă de lăstari de mei 4 lg. praf de nuca de cocos 4 lg. seminţe de floareasoarelui 5 lg. tărâţe Se amestecă toiul şi se adaugă după dorinţă fructe de sezon. tarate 2 lg.

ele acţionează ca un reglator. putem bea la ei un pahar cu ceai. Tărâţele din fulgi sunt foarte sănătoase. tărâţe l lg. apoi se adaugă celelalte ingrediente. practic. uruială de ovăz 2 lg. Fulgi uscaţi dulci (l persoană) 2 lg.cu salivă. grăunţe de ovăz 1 lg. drojdie l lg. zer sau lapte. miere Mai întâi se amestecă mierea cu uleiul. nici un fel de lichid. ulei 2-3 lgţ. miere l lg. Pe lângă acestea conţin multă vitamină B şi săruri nutritive. făină de mei 3 lg. tarate l lg. Datorită conţinutului de substanţă balast (grele) ajută atât împotriva diareii cât şi la evitarea constipaţiei. 220 FULGI PICANŢI i Orez rapid („expres") 2 lg. Pentru că nu conţin. susan totul măcinat fin 2 lg. stafide înmuiate eventual chimen Mei cu miere (1-2 persoane) 6 lg. zeamă de portocală l lg. tărâţe 1-2 lg. orez l lg. ulei . praf de zer 2 lg. ulei 2 lgţ.

susan). seminţe de in l lgţ. ulei l lgţ.roşie tăiată în bucăţele sare marină puţină ridiche rasă Fulgi uscaţi 2 lg. seminţe de in l lg. uruială de mei 2 lg.c. fulgi de ovăz l lg. ceapă tocată. sare Se condimentează eventual. seminţe de dovleac l lg. drojdie 1/4 lgţ. uruială de hrişcă 1 lg. ulei kelpamare. germeni de grâu. cu kelpamare. nuci. hrişcă Se macină fin împreună 5 lg. zer. seminţe de floarea-soarelui l v. tărâţe l lgţ. Fulgi din uruială de mei l 2 lg. seminţe de floareasoarelui l lgţ. seminţe de floareasoarelui l lg. curry l lgţ. hrişcă 2 lg. sare Se înmoaie uruială şi seminţele în atâta apă . tarate 2 lg. Se poate varia cu: boia (dizolvată în ulei. boabe de hrişcă întregi l lg. drojdie l lg. susan măcinat 3 lg.

sare 2 lg. secară. brânză de vaci sare. drojdie 2 lg.cât înghit. ulei sare. drojdie Se amestecă cu: l lg. iaurt l lg. ardei iuţi tăiaţi în cubuleţe puţin praf de muştar sau ridiche rasă. Cartofi cu germeni de grâu . tarate 2 lg. sau: 1/2 morcov ras 2 lg. praf de plante aromatice. După aproximativ 4 ore se adaugă celelalte ingrediente si se amestecă. Lăstari de cereale săraţi 1/2 ceaşcă de lăstari de cereale (grâu. seminţe de floareasoarelui 2 lg. ovăz etc. uruială moale l lg. şi puţină ceapă tocată. ulei 2 lg. după ' dorinţă. kelpamare.) l lg. 221 Uruială moale picantă 6 lg. ceapă tocată l căţel de usturoi pisat 3 lg. seminţe de floareasoarelui (eventual) l lgţ. kelpamare. alune măcinate l lgţ.

Roşia se dă prin mixer sau se taie în cubuleţe foarte mici. lămâie puţină scorţişoară coajă rasă de la 1/2 lămâie la merele acre se adaugă: l lg. pătrunjel tocat 4 lg. germeni de grâu l lgţ. kelpamare Se amestecă bine brânza de vaci cu smântână şi se rade şi cartoful. stafide înmuiate l lg. Pentru variaţie se pot adăuga fructe de sezon tăiate în bucăţi. Cremă de caise 250 g caise proaspete (1) sau 10 jumătăţi de caise uscate (2) 7 lg. miere l lg. tăiate în bucăţi 8 lg. Se bate tare l dl smântână şi se adaugă la cremă. 222 DESERTURI CREME Cremă de mere 500 g mere. smântână 2 cartofi cruzi l roşie l ceapă mare sau 1/2 praz 3 lg. miere 150 g brânză de vaci . Se taie mărunt prazul şi se amestecă cu celelalte ingrediente. basin (praf alcalin) Se face un piureu fin cu mixerul din toate ingredientele.150 g brânză de vaci 2 lg. stafide 2-3 lg. drojdie sare. Se decorează cu alune tocate şi cu stafide.

Cremă (sau îngheţată) de vanilie 60 g miere 2 ouă l pacheţel de zahăr vanilat 2 dl smântână Se amestecă bătând mierea. sucanat 4 lg. sucanat de migdale cu gelatină Se amestecă bine laptele cu zahărul vanilat. Ambele variante se pun la rece cam 2 ore înainte de a fi servite. se laie caisele proaspete în felii si se face un piureu din acestea împreună cu brânză de vaci şi enibaharul.c. piureu de migdale 4 foi de gelatină 2 dl smântână 2 lg. sucanat şi piureul de migdale. Această cremă se poate pune şi la îngheţat. Se bat albuşurile şi smântână şi se amestecă cu celelalte. Cremă 2 ceşti de lapte l lgţ. enibahar l dl smântână bătută 1) Stafidele se înmoaie (3 ore). 2) Se înmoaie în 2 dl apă caisele uscate împreună cu stafidele.l v. zahăr vanilat 4 lg. gălbenuşurile de ouă şi zahărul de vanilie. în acest caz se folosesc cam 10 g miere. . Se adaugă şi smântână. După circa 10 ore se adaugă brânza de vaci şi enibaharul şi se face un piureu. Se amestecă şi smântână.

încet. sucanat 2 albuşuri de ou bătute spumă tare 180 g iaurt 300 g mure l măr l 1/2 banană uscată 1/2 avocado 1/2 banană l lgţ.Se scurge gelatina înmuiată. de apă fierbinte şi se pune în lapte. sucul de mere călduţ. Cremă de iaurt cu miere şi cu mure Se lasă gelatina în apă rece. se topeşte în 2 lg. se toarnă crema peste ele şi se ornează cu felii de măr. Se lasă crema la rece 2 ore. Se scurge gelatina. în continuare se taie avocado şi bananele în bucăţi mici. Se adaugă mai întâi iaurtul. bananele uscate se ames- . iar apoi albuşurile bătute spumă tare. Se pun murele în cupe. Se aşteaptă până ce compoziţia începe să se îngroaşe şi se amestecă cu smântână îndulcită şi bătută. de apă fierbinte şi se adaugă în compoziţie. Se bat spumă albuşurile cu zahăr şi se adaugă. se topeşte în 4 lg. 2 dl suc de mere 3 foi gelatină 3 gălbenuşuri de ou 4 lg. zeamă de lămâie 100 g brânză de vaci 1/2 dl smântână Desert cu avocado Se taie bananele uscate în felii şi se lasă circa 3 ore la înmuiat.

se scoate miezul (peretele trebuie să aibă cel puţin 5 mm grosime) şi se ung cu zeamă de lămâie. care a fost scoasă. Piersici „â la russe" 4 piersici coapte 250 g brânză de vaci cu smântână l lg. 224 FRUCTE 4 mere mari l lgţ. zeamă de lămâie 2 lg. coajă de portocală Se taie piersicile pe jumătate şi . După dorinţă se adaugă puţină smântână subţire şi se serveşte imediat. stafide pisate 2 lg. migdale măcinate 5 curmale tăiate l lg. smântână bătută pentru ornare: 2-3 mandarine sau l portocală Mere umplute Se taie merele în jumătăţi.c.tecă cu zeamă de lămâie şi se face din toate un piureu. Se adaugă brânza de vaci amestecându-se cu telul. Pulpa fructelor. Se umplu jumătăţile de mere cu compoziţia. lapte l lg. se ornează cu felii de mandarină sau de portocală şi se servesc imediat. piureu de migdale l v. se toacă şi se amestecă cu celelalte ingrediente.

piureul de migdale şi zahărul vanilat şi se umplu piersicile cu această compoziţie. lapte bătut sau iaurt 40 g brânză de vaci l lgţ. Se pun în pahare în straturi boabele şi crema. Se amestecă bătând brânza de vaci.1/2 lgţ. agrişe. laptele bătut. Înainte de a fi servite se dau puţin prin mixer agrişele şi stafidele (sau mierea) şi se pun peste jumătăţile de piersici. stafide (înmuiate) sau miere se scot sâmburii. Căpşuni cu miere l dl zeamă de portocală Se topeşte mierea în zeama de portocală (eventual se încălzeşte uşor). mierea. coacăze. dar nu se lasă să îngheţe. Totul trebuie să fie foarte rece. zeamă de lămâie şi puţină coajă rasă l lgţ. 225 Boabe De persoană: 150 g boabe (struguri. coaja de portocală. laptele. aline) 3-4 lg. Se . zeama de lămâie şi coaja rasă de lămâie Boabele tăiate în două se rad (nu se dau prin mixer din cauza sâmburilor) şi se amestecă compoziţia. zahăr vanilat l ceaşcă agrişe (chiar şi congelate) 2 lg. miere cu brânză de vaci Se bate o cremă din brânza de vaci.

coajă rasă de portocale apă după nevoie Se face un piureu subţire din toate ingredientele l ceşti de căpşuni (căpşunile mari se taie pe jumătate) l banană tăiată în bucăţele smântână bătută lăstari de floarea-soarelui Se amestecă căpşunile şi bananele cu sosul şi se ornează cu smântână şi cu floarea-soarelui. Salată din lăstari de lucerna 2 ceşti de lăstari de lucerna 2 prune tăiate 3 kiwi tăiate în felii 9 seminţe oleaginoase sau sâmburi de fructe sparte Sosul: l banană tăiată în bucăţi l prună tăiată în bucăţi (3 persoane) . miere l dl smântână 3 lg. zeamă de lămâie l lgţ. Se toarnă în cupe. Salată de căpşuni cu lăstari de floarea-soarelui l ceaşcă de căpşuni l ceaşcă de lăstari de floarea-soarelui l portocală l lg. Această reţetă se poate face şi cu căpşuni decongelate.2 lg. căpşunile şi smântână cu mierea. în straturi. se toacă alunele şi se amestecă cu grijă cu zeama de lămâie. alune 500 g căpşuni bate smântână.

8 lg. Salată mixtă din pepene 10 prune uscate. miere şi l dl suc de mere Se amestecă totul bătând. Se face un piureu din ingredientele pentru sos şi se pune în mijlocul lăstarilor. în formă de coroană şi se adaugă lăstarii. apoi se adaugă fructele. maioneză l lg. Se presară peste salată sâmburii sparţi. tăiate în bucăţele şi înmuiate l pepene golit de miez. nuci tocate 150 g brânză de vaci 2 lg. tocat mărunt 3 lg. lapte l praf scorţişoară puţină zeamă de lămâie 3 lg. tăiate pe jumătate 1/2 ceaşcă de ananas proaspăt sau uscat. 227 ÎNGHEŢATE Casată din banane 2 banane tăiate în felii l ceaşcă de pepene galben tăiat sau cireşe negre cu sâmburii scoşi. care se taie în bucăţi l strugure (eventual se scot sâmburii la boabele mari) l pară tăiată în bucăţele 4 lg. stafide Se aşază pe trei farfurii de desert prunele şi kiwi. lămâie l praf sare l dl smântână bătută Se amestecă bine toate ingredientele. . se dau în forme potrivite şi se congelează cam 4 ore.

miere l dl smântână l albuş de ou l praf sucanat câteva mure l dl suc de mere 300 g mure Îngheţată sau cremă din mure Se dau prin mixer 300 g de mure şi se lasă la marinat l oră cu piperul şi cu rachiu de cireşe acoperite. 228 Îngheţată de iaurt cu fructe 3 dl iaurt 6 lg. Se bat spumă gălbenuşul şi mierea. lămâie l dl smântână 1 kg mure 150 g miere 2 lg. merele zdrobite sau fructele făcute piureu. zeamă de Se amestecă iaurtul. Se taie în bucăţi şi se ornează cu cireşe sau cu pepene. . miere l lgţ. rachiu de cireşe l gălbenuş de ou 2 lg. Această cremă se poate servi şi îngheţată. Îngheţata: Se lasă compoziţia la îngheţat (se amestecă din când în când). 300 g mure l praf piper 1 lg. Se toarnă peste îngheţata răsturnată l dl suc de mere încălzit împreună cu 300 g mure la 40° C. apoi albuşul şi sucanatul şi se amestecă în compoziţie. Se toarnă într-un vas sau în cupe şi se lasă 3 ore la îngheţat. se răstoarnă din forme. mierea şi zeama de lămâie şi se adugă smântână bătută. Se bate mai întâi smântână. ornată cu câteva mure. fructe 2-3 lg.Înainte de a fi servită se lasă eventual să se dezgheţe puţin. se adaugă la compoziţie şi se lasă la rece.

se taie apoi în bucăţi şi se serveşte ca o prăjitură sau se fac biluţe. se fac piureu cu mixerul şi se amestecă bine cu mierea. se lasă mai departe la congelator.lămâie (eventual) 4 lg. Îngheţată cu brânză de vaci 150 g brânză de vaci degresată 150 g smântână cu brânză de vaci 4 lg. Se bat spumă tare albuşurile şi se adaugă la compoziţie. 229 ALUATURI DE PATISERIE Indicaţii importante : — Pâinea şi biscuiţii îi uscăm pe o sită pe care o . Se răstoarnă şi se serveşte eventual cu fructe. cu ajutorul unei furculiţe). Se pune în păhărele de iaurt clătite cu apă rece. zahăr l pacheţel zahăr vanilat 2 gălbenuşuri l dl smântână bătută fructe Se amestecă toate ingredien tele. înainte de a fi servită se lasă să se dezgheţe puţin. zeama de lămâie şi cu rachiul de cireşe. cu forţă. Compoziţia se pune în congelator şi se lasă la îngheţat (se amestecă des. Se adaugă în compoziţie smântână bătută. rachiu de cireşe 2 albuşuri Şerbet de mure Se pregătesc murele.

uscarea se face vara la soare. — Pentru mărunţirea fructelor uscate şi a nucilor este 5 bună o maşină compactă de prăjituri. seminţe de in 1 lg. Important este ca temperatura să nu crească peste 40° C. — Pâinea sau prăjiturile rămân proaspete o lună dacă sunt ţinute în frigider în cutie. sare l lgţ. iar iarna pe o plită sau într-un cuptor puţin încălzit. — „Prăjiturile" sunt mai gustoase când sunt puţin moi. atunci îl egalizăm cu nuci măcinate. — Dacă aluatul este prea umed sau prea uscat. miere . nucă de cocos rasă etc. seminţe. — Aluatul îl rostogolim peste făină de nuci sau de cereale. făină sau fructe uscate.putem realiza singuri dintr-o împletitură de sârmă şi din nişte stinghii . Pâine cu seminţe uleioase 500 g secară măcinată l ceaşcă migdale 2 lg. până nu se întăreşte şi devine sfărâmicios. dotată cu cuţit. iar la pâine adăugăm apă sau ulei. La nevoie putem ieşi la capăt doar cu o maşină de tocat. seminţe de floareasoarelui Se macină si se amestecă l lgţ. seminţe de dovleac 2 lg. la păjituri. dar nu maleabile (timp de uscare — 3 ore). 230 PÂINE Aluatul de pâine trebuie preparat repede.

suc de pere praf de scorţişoară. Pâine 400 g secară. gros de 3 mm. se face. anason. sare dizolvată în apă 1/2 dl ulei Se amestecă bine totul şi se dă prin maşina de tocat. o cocă groasă de 3-4 mm. Se face un aluat de 6 cm grosime. Pâine cu pere 300 g pere uscate 75 g smochine 75 g stafide 150 g nuci 300 g făină sau fulgi 6 lg. 200 g grâu 150 g orz. Se taie în bucăţi si se usucă. seminţe de floareasoarelui Se amestecă si celelalte ingrediente şi se frământă totul într-un aluat moale. 150 g orez crud se macină şi se amestecă 200 g stafide. Se taie în bucăţi şi . cuişoare Se înmoaie perele timp de 24 de ore şi se dau prin maşina de tocat. 2 dl apă l lgţ. Fructele uscate şi nucile se toacă şi se frământă cu perele şi cu celelalte ingrediente. se taie în bucăţi (de 5-7 cm sau în funcţie de scopul acesteia) şi se usucă. ulei de măsline 1-2 dl apă 4 lg.5 lg. Se frământă.

Aluat de bază pentru blat de plăcintă 2/5 făină integrală de secară 3/5 stafide sau curmale Făina si stafidele (curmalele) se dau prin maşina de tocat si se frământă. decât într-unul mare pentru toţi. germeni de grâu nează cu felii de portocală sau de 3 portocale tăiate banană. peste care se toarnă smântână. smântână bătută te. . Vara se decorează mărunt punându-se deasupra un strat de 2 mere rase mare boabe (struguri.se lasă la uscat. Cine nu suportă acest aluat poate prepara un aluat din: l parte făină de nuci şi l parte stafide sau curmale. 232 Plăcintă cu fructe aluat de bază. Tartă cu portocale 400 g aluat de bază 1 lgţ. coacăze) proaspe5 lg. şi se pune în 100 curmale cu forme. migdale măcinate. Experienţa a arătat că este practic să punem plăcinta în câte un vas întins pentru fiecare persoană. Compo2 banane zdrobite ziţia se împarte în forme şi se or2 lg. coriandru şi coriandrul. 231 PLĂCINTE / TARTE Pentru plăcinte şi prăjituri folosim făină integrală de secară sau. După gust putem îndulci aluatul cu miere sau cu suc de pere. anason măcinat Se frământă aluatul cu anasonul 1/2 lgţ. Se toacă împreună curmasâmburii scoşi lele şi migdalele şi se amestecă 100 g migdale cu celelalte ingrediente. Plăcinta este foarte moale pentru a o putea tăia în bucăţi frumoase. Coca o putem ţine la frigider într-o pungă de plastic. puţine caise uscate feliuţe de banane. făină de secară proaspăt măcinată. cel mai bine.

Se pun feliuţele de banane. curmale. Se pune un strat de alune şi curmale tăiate. se presară deasupra făină de migdale şi se asază un strat de fructe (eventual îndulcit). Tartă cu brânză de vaci Se face aluatul şi se pune pe fundul formelor. sucanat Se toacă mărunt caisele şi se ames tecă în aluat. apoi un strat de brânză de vaci. stafide. La 150 g aluat este nevoie de 250 g brânză de vaci (pentru 2-3 persoane). Se ornează cu felii de banane. Se bate tare smântână cu puţin sucanat şi se ornează tarta. care se pune pe fundul formelor. Se pune peste aluat un strat de felii de banane. Prăjitură cu lăstari câte 50 g smochine. caise câte 100 g nuci. prunc. lăstari de grâu l lingură miere Se mărunţesc fructele . Se face un blat de 2 mm grosime.fructe sau boabe. în funcţie de anotimp sau congelate smântână. cu nuci tăiate şi cu smântână bătută. Se aşază un strat de brânză de vaci (îndulcită cu miere sau sucanat).

se macină nucile si. Se amestecă şi mierea. Se răstoarnă înainte de a fi servită şi se taie în felii. scorţişoară Preparare: .uscate. se toarnă compoziţia în formă şi se pune la frigider. împreună cu grâul se dau prin maşina de tocat. 233 PRĂJITURI PRALINE Rustice 100 g smochine 50 g banane uscate 50 g stafide 250 g alune 1/2 măr ras Extrafine 100 g migdale 100 g sâmburi de fructe 200 g felii de ananas uscat 30 g caise Exotic 300 g nucă de cocos rasă 150 g curmale 100 g stafide 50 g caise Cannelle 300 g alune 100 g seminţe de floarea-soarelui 200 g prune uscate 100 g smochine 100 g stafide 1/2 lgţ.

sucanat câte un praf scorţişoară sau cuişoare praf 60 g alune 30 g suc de pere Alb-negru Se lasă perele la înmuiat 24 de ore şi se dau prin maşina de tocat. se bat albuşurile şi se amestecă cu celelalte ingrediente. Se fac rotocoale care se dau prin făină de nuci sau prin seminţe de susan. Se frământă aluatul. coajă de lămâie l lgţ. Se frământă alunele cu sucul de pere. se toacă fructele uscate. ovăz) . Coca se taie în bucăţi groase de 5 mm şi se lasă la uscat. 100 g pere uscate 30 g făină 2 lg. Turtă dulce 300 g seminţe (secară. se mai adaugă nuci. scorţişoară Se macină migdalele.5 mm. 234 Steluţe cu scorţişoară 300 g migdale 100 g miere 2 albuşuri 3 lg. Eventual se mai adaugă puţină scorţişoară. Se amestecă cu celelalte ingrediente şi se face un aluat gros de 2.Se macină nucile. zeamă de lămâie l lgţ. se taie în forme de steluţe şi se lasă la uscat. Se amestecă toate ingredientele şi se dau prin maşina de tocat. Dacă aluatul se mai lipeşte de degete. în formă pătrată. se pun peste aluatul din pere.

Se frământă coca şi se taie în bucăţi mici. se presară marţipan subţire (nucă de cocos). Din această cocă putem tăia diverse forme şi le putem orna. se pun în compoziţia cu ou. scorţişoară Se bate spumă untul. Se frământă coca.150 g miere 3 lg. împreună cu făina. 235 Betişoare cu nuci 50 g unt 60 g suc de pere 2 ouă 250 g nuci 250 g făină l lgţ. restul se toacă şi ambele. se taie beţisoare şi se lasă la uscat. Se adaugă mierea. . Apoi se lasă la uscat. Se frământă coca. miere Se taie mărunt bananele. Se macină fin 1/2 din nuci. seminţe etc. se întinde şi se taie în bucăţi. arome pentru turtă dulce l dl lapte Se macină fin grăunţele. La coca de bază se pot adăuga nuci tocate. 3. 2. fructe uscate. Delicatese cu cocos 100 g nucă de cocos rasă 100 g banane uscate 2 lg. se amestecă cu cocosul ras şi cu mierea. ouăle şi scorţişoara. 1. Acesta se lasă să crească cel puţin l oră. se amestecă cu mierea şi cu aromele pentru turta dulce şi se adaugă lapte până se formează aluatul.

Se adaugă. miere l măr tăiat în bucăţele l lg. măcinate foarte fin 50 g miere sau suc de pere Se amestecă ingredientele până se formează o compoziţie bună de frământat. 236 PASTE Cremele. Marmeladă 1/3 stafide (fructe uscate) 1/3 curmale puţine caise Se taie mărunt şi se lasă acoperite peste noapte să se înmoaie în apă. Pastă de migdale 2 ceşti ovăz măcinat fin l ceaşcă apă 2 lg. Pastele din fructe proaspete se pot păstra 8 zile. celelalte până la o lună. piureu de migdale . zeamă de lămâie 2 lg. după nevoie. Dimineaţa adăugăm 1/3 fructe proaspete şi le dăm prin mixer până obţinem un piureu gros. pastele.Marţipan 100 g nuci sau seminţe uleioase. mai multe nuci sau miere. jeleurile le putem păstra la frigider în păhărele sau în borcanele de iaurt acoperite.

l v. zeamă de portocală l lgţ. Mierea se încălzeşte la bain-marie şi se toarnă murele amestecând în continuu. 237 Pastă picantă „Ever green" l. migdale măcinate fin 10 g. seminţe de floareasoarelui măcinate fin 4 frunze busuioc tocat fin 2 căţei de usturoi pisaţi 2 lgţ. se înmoaie cam 4 ore într-un dl de apă. apa. tăiate în bucăţele. sare. smântână 2 lgţ.avocado. Dulceaţă de mure l kg mure foarte coapte. Se amestecă bine cu piureul de migdale şi cu aromele. Aceasta ar trebui să fie mai deschisă la culoare şi străvezie. lămâie. mierea şi mărul. 3-4 lg. praf de vanilie l v. de unt Mai întâi se face un .c. curry Se face un piureu gros din toate ingredientele. Pastă de ananas 3 felii de ananas uscat. cu miezul scos şi tăiat în bucăţele 8 lg.c. zeama de lămâie. curăţate 150-200 g miere Se aleg murele şi se fac pireu cu mixerul. scorţişoară Se pun la mixer ovăzul.

2 lg. Lapte de mure 7 dl lapte 3 dl marmeladă proaspătă de mure Laptele şi marmelada se bat spumă.piureu din bucăţelele de ananas cu tot cu apa în care s-au înmuiat. apoi se adaugă făina cu migdalele şi untul. zer Toate ingredientele se dau prin mixer.c. 2 lg. miere 1/4 lămâie fără coajă şi sâmburi. Lapte cu miere 2 felii de ananas înmuiate şi tăiate în bucaţele 5 dl lapte. şi se trec puţin prin mixer. zahăr vanilat Se face un pireu cu mi xerul din toate ingredientele. 5 dl lapte 3 lg. suc de pere. l gălbenuş l v. Frape de boabe 50 g boabe proaspete l dl lapte l sferă de îngheţată de fructe sau de vanilie . 238 BĂUTURI BĂUTURI PE BAZĂ DE LAPTE „Shake" din boabe 500 g boabe. Se serveşte rece.

arpagic) Se face un piureu cu mixerul din toate ingredientele. 239 APERITIVE ŞI BĂUTURI DIN FRUCTE Băutură „tare" Sucul de la 3 portocale 2 lg. zeamă de lămâie cca 3 dl apă . 2 lg. smântână l lgţ. plante aromatice tocate (mărar. smântână 15 curmale fără sâmburi şi puse la înmuiat apa în care au fost înmuiate 1/2 avocado tăiat în bucăţele l lgţ. Piureul se bate împreună cu laptele şi se aromatizează cu sucanat sau vanilie. drojdie piper si sare 2 lg. sare Bucăţelele de roşii şi laptele se mixează şi se adaugă celelalte ingrediente. sucanat 1/4 lgţ. Băutură din morcovi 1/4 suc de morcovi 1/8 l suc de roşii 1/8 l lapte 1/2 lgţ. zeamă de lămâie 1 lgţ.sucanat. curry. vanilie Boabele se mărunţesc după caz şi se dau prin mixer. Cocteil de roşii 150 g roşii curăţate de coajă si tăiate în bucăţele 3/8 l lapte.

Băutură roşie 1/8 l suc de sfeclă 1/8 l suc de roşii 2 lg. pătrunjel tocat Se amestecă sucul de sfeclă cu cel de roşii şi se toarnă în pahare. Aperitiv de sfeclă 3 dl suc de sfeclă l banană tăiată în bucăţele l lgţ. smântână bătută l lg. smântână Se amestecă bine toate ingredientele. miere zeama de la 1/2 portocală puţină zeamă de lămâie si coajă de lămâie Se face un piureu din toate ingredientele. Aperitiv „Trio" 2 dl suc de roşii l dl suc de castraveţi 4 dl suc de struguri roşii 2 lg.Se face un piureu cu mixerul din toate ingredientele. se adaugă tot atâta apă când se serveşte. Se pune smântână şi se decorează cu pătrunjel. zeamă de lămâie . Limonada de banane 3 banane tăiate în bucăţele 2 Igţ.

castraveţii si roşiile curăţate. praf de zer 100 g pepene Se taie pepenele în bucăţele. Zer cu pepene 1/4 l apă 2 lg. Se dă prin mixer.l lg. se amestecă cu apa şi cu zerul. l praf sare floricele de boranţă Se taie în bucăţele pepenele. praf de zer Zerul se bate cu telul în apă. 241 MENIURI PENTRU OCAZII SPECIALE Aşteptaţi oaspeţi? De ce să nu le propuneţi o masă delicioasă de crudităţi? în continuare găsiţi propuneri . Se toacă mărunt busuiocul. smântână Se bate banana bine (spumă) şi se amestecă bine cu celelalte ingrediente. l lg. Creaţie proprie „Zerul natur" poate fi transformat într-o altă băutură gustoasă amestecându-l cu diverse sucuri de fructe şi legume. 100 g roşii 2 dl apă. 2 frunze busuioc. Se face un piurcu din toate ingredientele în afară de floricele de boranţă. praf de zer. 240 BĂUTURI PE BAZĂ DE ZER Zer natur (sana) l l apă 8 lg. se toarnă în pahare şi se ornează cu floricele de boranţă. 100 g castraveţi. Se serveşte imediat. Se serveşte imediat. Aperitiv răcoritor de vară — Rosa 100 g pepene galben. miere. nuci măcinate etc.

242 Sosuri: ca sos pentru pâine preparăm în castronaşe „sosul chinezesc" şi „maioneza verde". Ţineţi seama de îndrumările menţionate la capitolul. In acelaşi mod pot fi combinate. Vara Supă rece Pâine cu seminţe uleioase ••• Salată italienească Salata de ridichi „sweet" Salată de roşii cu castraveţi Conopidă . pentru a alcătui un meniu. După aceea amestecăm zerul cam un minut. „Masa de seară". Primăvara Zer cu plante aromatice Pâine cu sos Spanac cu salată Sparanghel cu roşii Salată mixtă de lăstari Amestec verde ••• Căpşuni cu miere ••• Praline Cafea de cicoare Zer cu plante aromatice: pregătire „Zer natur" şi amestecăm plantele aromatice proaspete şi tocate (urzici.de meniuri bogate pentru fiecare anotimp. arpagic etc. pătrunjel. cum ar fi combinaţia de culori. după dorinţă. reţetele de mai înainte. însemnate cu trei steluţe ***.) ca şi puţin piper şi ardei. Alte detalii le găsiţi în paginile următoare. Pâine: după frământare tăiem coca pentru pâinea cu seminţe uleioase în beţisoare şi le uscăm. variaţia cu diverse legume etc."art nouveau"' Seminţe uleioase şi nuci .

economisind astfel timp. dar cu cât sunt mai proaspete. ce putem folosi la decorare: pătrunjel. ***Pentru că este cunoscut faptul că „omul mănâncă şi cu ochii". salată de sfeclă-pătrunjel. le amestecăm cu sosul cam cu o oră înainte de masă. le lăsăm să se pătrundă şi le condimentăm chiar înainte de a fi servite. de exemplu. cu o zi înainte. salată de ţelină-kiwi. smântână tare sau un ingredient deja conţinut . ridichi. Seminţele uleioase sau nucile: le putem pune în castronaşe. pastele. putem să facem cu o zi înainte următoarele pregătiri: — Prepararea sosurilor: majoritatea sosurilor rezistă o săptămână într-un vas închis şi pus la frigider. — Legumele pregătite se păstrează proaspete într-o pungă de plastic la frigider. ca si varza. fructe. 243 — Dacă este nevoie. — Pregătirea legumelor: trebuie să pregătim legumele astfel încât să fie nevoie doar să le tăiem şi să le amestecăm cu sosul. pralinele etc. trebuie să alocăm timp să decorăm corespunzător mâncărurile. tărâţele. boranţă sau alte floricele. Este foarte frumos efectul dacă încercăm să realizăm un contrast de culori sau o armonie de culori ca. cu atât sunt mai bune. sâmburi. stafide. Toate leguminoasele. nuci. ***Dacă dorim să ne mulţumim oaspeţii şi să nu stăm o dimineaţă întreagă în bucătărie. putem prepara şi cremele.••• Frape de boabe Prăjituri Pâine: după dorinţă putem adăuga puţin unt sau boia. Putem să pregătim sosurile pentru consumul zilnic în cantităţi mai mari. Iată. arpagic.

Ciupercuţele putem să le integrăm în platoul de salată sau să le punem pe o farfurie separată. pentru aceia care de obicei beau ceva la masă. umplem cu salată de pepene şi ornăm cu smântână şi cu o bucăţică de pepene. linte. se taie sau se rad şi le aşezăm pe un platou asortându-le după culori. Petrecere frumoasă! Toamna Minestrone Pâine cu seminţe uleioase ••• Salată asortată cu sos de avocado sau maioneză Ciupercuţe Diverşi lăstari ••• Salată de pepene mixtă cu îngheţată de brânză de vaci Pâine: vezi „Vara" Salata: Ne folosim de abundenţa de legume specifică toamnei pentru a alcătui un platou bogat de salată. *** În acest fel de meniu nu sunt necesare nici un fel de băuturi. Mai putem pune pe masă în castronaşe ceapă tocată. hrean etc.__________ Iarna Aperitiv de sfeclă Chifle cu Ever green sau pastă de năut ••• . Desert: punem într-o cupă 1-2 biluţe de îngheţată. Totuşi. năut şi seminţe de floarea-soarelui şi le aşezăm pe 244 masă pentru a le presăra deasupra salatei. servim apă sau ceai. Lăstari: punem la încolţit un amestec de soia. Ingredientele se curăţă.de mâncarea respectivă (chiar şi legume).

verdeţurile noastre cresc în casă. iar vara pe balcon. Problema cu legumele biologice este acum rezolvată. iar fiecare musafir se poate servi singur. dorinţa nu mai rămâne la stadiul de vis neîmplinit chiar şi la oraş. Din seminţe şi din păstăi putem să creştem propriile noastre legume.Salată de câmp Ţelină cu praz Varză roşie cu prune Ciuperci „natur" Fulgi uscaţi • •• Cremă de migdale • •• Chec cu lăstari. Cafea de cicoare Aperitiv: Cui nu îi place îndulcit. Chifle: Pregătim aluatul pentru pâinea cu seminţe uleioase. îl tăiem în bucăţele groase de 4 cm. aperitivele sau desertul. poate renunţa la banane. de unde îşi ia fiecare ce doreşte. *** Prepararea şi servirea felurilor de mâncare : sigur că mai simplu este să prezentăm toate mâncărurile sub formă de bufet. astfel încât să putem prepara în fiecare zi mâncăruri proaspete şi gustoase. Dacă avem prea puţin loc pentru un bufet: pregătim 245 un singur platou pentru fiecare masă sau o singură farfurie. GERMENI ÎNCOLŢIŢI ŞI LĂSTARI De ce să punem la încolţit ? O gospodină nu-şi doreşte în fiecare zi legume proaspete şi nestropite? O dată cu scoaterea germenilor şi a lăstarilor. Putem pune astfel chiar şi supele. de unde le putem culege proaspete chiar . ca şi adaosurile necesare sau băuturile. şi pe timpul iernii. După ce se usucă putem să ungem chiflele cu pastă „ever green" sau de năut.

În grâul verde există un procent de 70% clorofilă. Substanţe minerale Lăstarii sunt bogaţi în calciu. enzime şi albumină. este mai bine digerată abumina. Clorofila Clorofila este lichidul vital al plantei. Datorită germenilor încolţiţi. amidonul este transformat în zahăr simplu. economisim şi bani. lungi de 1-2 cm. Şi nu în ultimul rând. îmbogăţind astfel şi organismul. întărindu-1. 3. Vitamine Creşte puternic. vindecă inflamaţia etc. Lăstarii sunt bogaţi în acizi graşi nesaturaţi. de două până la şase zile. căci lăstarii sunt cam de patru ori mai ieftini decât legumele de seră. o sămânţă se îmbogăţeşte pe mai multe planuri. care se găsesc în magazine ! În special pentru copiii de la oraş. 246 2. iar conţinutul de vitamina E creşte până la 33%. se măreşte în 72 de ore cu 600%.înainte de masă. pe . astfel încât oxidarea să fie minimă. zinc. 1. ne referim la grăunţe şi seminţe încolţite. Germeni încolţiţi Când vorbim despre germeni încolţiţi sau lăstari. este interesant să observe plantele în procesul lor de creştere. Germeni încolţiţi şi lăstari pentru sănătatea noastră Prin procesul de încolţire. ier şi potasiu. grâul preia din sol 92 din cele 102 minerale cunoscute. care. la ovăzul încolţit. De exemplu. magneziu. în special. Ea acţionează curăţind sângele. ce asigură cel mai înalt grad de vindecare. conţinutul celulelor în vitamina B 12 şi se reface parţial sângele. Creşte şi conţinutul în vitamina C. reglează digestia. într-un pahar. lecitină. Creşterea şi îngrijirea acestora aduce bucurie. fosfor.

să le punem la încolţit în acelaşi pahar. Se lasă în apă: 5 ore 247 Se culeg după 3 până la 6 zile. Metode de plantare. 1. Reprezentantele fiecărei grupe putem. soia. Seminţe de dovleac: Se lasă în apă: 12 până la 16 ore. vată sau batistă de bumbac. mei. năut. Seminţele adecvate Seminţele le împărţim în grupe după caracteristicile lor de încolţire. Susanul devine amar după un timp de încolţire de mai mult de 24 de ore. muştar. seminţele mici — lucerna. Cereale — grâu. ridiche. culegere — Se spală seminţele. Se lasă în apă: 12 ore. Materialul — cutii de conserve sau borcane — tifon sau plasă — elastic pentru legat — eventual o bucată de molton. se îndepărtează păstăiîe goale şi corpurile străine. susan. Se lasă în apă: 12 ore. . Seminţe uleioase — seminţe de floarea-soarelui (fără coajă). dacă dorim. Se culeg: după 2 zile. Se lasă în apă : 12 ore. orez etc.care le mâncăm cu tot cu boabe. mazăre. secară. 3. Se culeg: după 2 până la 3 zile. Se culeg: după 3 până la 5 zile. 2. Păstăi — linte. Se culeg: după 3 zile. dar nu îşi pierde gustul bun.

după cum s-a menţionat deja. Seminţele nu trebuie să stea în apă niciodată. Spre sfârşit dăm la o parte farfuria de deasupra. O altă metodă de plantare adecvată oricăror germeni. în afară de păstăi. la scurs pe o scândură. ci să fie doar umede. Grădina de cameră (lăstarii) Prin grădina de cameră înţelegem creşterea de . Împrăştiem seminţele după înmuiere pe o pânză umedă (molton) şi le umezim zilnic. într-o pungă de plastic bine închisă. 248 — Se lasă germenii la soare cam 2-3 ore înainte de preparare pentru a se constitui clorofila. pentru ca apa rămasă să curgă şi să iasă şi aerul. şi să le golim de fiecare dată de apă. Zilnic sunt clătiţi o dată cu apă rece pentru a rămâne proaspeţi. — După timpul de înmuiere se toarnă apa printr-o sită în alt vas. germenii noştri sunt udaţi zilnic de două ori cu apă călduţă şi sunt aşezaţi iar oblic pe scândura de scurs. pentru ca germenii să fie puţin verzi. — Până la recoltare. Vara trebuie udaţi cu apă rece. Putem să lăsăm seminţele la încolţit între două farfurii întinse. — Germenii încolţiţi care nu sunt folosiţi imediat pot fi ţinuţi la frigider. ci se bea. Fireşte că apa bogată în substanţe minerale nu se aruncă. sau într-un borcan. mai des. — Se întinde tifonul pe gura borcanului şi se strânge tare cu un elastic.— Borcanul se umple cu grăunţe şi se toarnă de două ori mai multă apă. şi dacă este nevoie. Pentru a face aşa putem să punem pe deasupra o altă pânză umedă. Se pune borcanul într-o parte.

Cel mai bun este humus-ul de pădure. — pământ: nu trebuie să fie sterilizat şi să nu conţină îngrăşăminte chimice. Lădiţele sunt aşezate pe câte un raft. cupru sau fier. indiferent de anotimp. La nevoie se poate face o etajeră. Seminţe adecvate: Sulfină — întăreşte activitatea intestinală. pe balcon. Vată pentru creşterea grâului. lucernei. ovăzului şi hreanului. cutii de metal). încolţire: 3 zile. 1. Aceasta trebuie întotdeauna să se găsească lângă o fereastră luminoasă sau pe balcon. verdeţuri proaspete. de exemplu pervazul ferestrei sau. Materialul — vase întinse (lădiţe.lăstari în lădiţe umplute cu pământ sau pe vată. Dar vata 249 este mai puţin recomandabilă. dar nu din aluminiu. Hrişcă : — (nedecojită) acţionează împotriva sclerozei arteriale şi a conjunctivitei. întotdeauna. atât de preţioase. vara. (sau:). Încolţire: 3 zile. Râmele sunt foarte folositoare pentru afânarea solului. Se lasă în apă: 8 ore. Astfel putem avea. . — foaie de ziar — cutii de conserve sau borcane — tifon sau plasă şi elastic — folie neagră de plastic sau sac de gunoi — un loc însorit. Se lasă în apă: 9 ore. pentru că planta este lipsită de substanţele nutritive din pământ. 2. seminţelor de floarea-soarelui.

bogat în vitamina C. Încolţire : 3 zile. constituie o hrană foarte preţioasă. Se lasă în apă: 15 ore. Lucerna : — conţine toate vitaminele importante pentru sănătate. Se lasă în apă: 15 ore. Se lasă în apă: 15 ore. Se lasă în apă: 15 ore. conţin 40% ulei şi un procent mare de acizi graşi nesaturaţi si lecitină. Susan: — conţinut mare de fosfor. Ridichi: — conţinut mare în ulei de muştar şi în substanţe amare. Linte: — conţine multe proteine. conţine fier şi iod. magneziu şi calciu (mai mult decât laptele de vacă). Se lasă în apă: 6 ore. regenerează flora intestinală şi reglează digestia. Se lasă în apă: 6 ore. îmbunătăţeşte metabolismul .Hrean: — reglează rinichii. ca şi toate enzimele şi albuminele importante (mai multe decât carnea). valoros pentru oase şi dinţi. Grâu: — încolţit. Pentru menţinerea dinţilor sănătoşi. ca şi fier şi fosfor. ca şi de vitamina C. încolţire: 3 zile. Curăţă sângele şi îl reface. Încolţire: 3 zile. Muştar: — bogat în vitamina C. 250 Se lasă în apă: 10 ore. Seminţe de floarea-soarelui: — (nedecojite). Seminţele le lăsăm la înmuiat 6 până la 15 zile şi . Încolţire : 3 zile. Se lasă în apă: 9 ore. conţine mai ales clorofilă şi multă vitamină C şi proteine.

Pământul se îngraşă cu praf de . dar înainte de consum trebuie să-1 spălăm. -se acoperă cu 4 sau 5 straturi de hârtie de ziar umedă sau cu praf de cărbune. Pământul trebuie să fie în permanenţă umed. După ce strângem recolta. 3. uşurându-se curăţirea locului şi ajutând la scurgerea apei. Se aşterne pământ în grosime de 4 cm.plantele se lasă să crească într-un loc luminos cu temperatură constantă (cca 18 până la 21°C).le semănăm imediat.după trei zile se îndepărtează plasticul şi foaia de ziar şi se udă plantele zilnic. cu apă la temperatura camerei. la cca. . 4. gustul acestora devine fad. Se aşază hârtie de ziar peste aceasta. clorofila atât de necesară va lipsi. scoatem lăstarii cu tot cu rădăcină. Dacă vrem să obţinem o calitate desăvârşită. 21° C (efect de seră). Metode -se acoperă fundul „lădiţei" cu o folie de plastic.lădiţa se introduce într-un sac pentru gunoi găurit sau se acoperă cu o folie neagră de plastic şi se pune 251 în loc cald. dar niciodată foarte ud. după felul fiecăreia. Mana nu vătămează calităţii grâului. -seminţele înmuiate sau preîncolţite se împrăştie compact unele lângă celelalte pe pământ. Recoltarea Putem să ne recoltăm plantele după 8 până la 12 zile. înainte de toate. . de două ori pe zi. Dacă lipseşte lumina. Doar grâul îl tăiem cu o foarfecă. . sau le lăsăm să încolţească 3 zile în borcan. punem pământul împreună cu rădăcinile grâului într-o pungă de plastic sau înîr-un alt vas. culoarea palidă şi.

datorită gustului lor puternic aromat îşi găsesc utilizarea ca arome în mâncăruri. 5. salate. . în acest caz. aceasta poate avea diverse motive : • sunt prea umede sau prea uscate • temperatura este prea joasă sau prea înaltă • este prea mult soare • seminţele sunt vechi şi nu mai pot încolţi -borcanele şi tifoanele pe care le folosim trebuie să fie mereu foarte curate. după 12 zile se face din el un suc. -Lăstarii de sulfină. de ridiche şi de muştar. Studiaţi şi apoi probaţi! Atenţie! -sunt adecvate doar seminţele de cea mai bună calitate şi cu posibilitate de încolţire. hrean şi lucernă se pot prepara mâncăruri minunate.piatră.Grâul crescut după 8 zile se foloseşte tăiat mărunt drept condiment în salate. -totuşi. hrişcă. de exemplu. cu un compost rapid sau cu îngrăşăminte biologice şi se compostează l până la 2 săptămâni. folosindu-se separat sau amestecaţi în alte salate. susan. linte. sau. dar şi dulciuri. tăiate mărunt. transformările din pământ durează puţin mai mult de 14 zile. merg de minune la deserturi. 252 -Din lăstarii de floarea-soarelui. Putem composta pământul „folosit" şi cu resturi de la mâncăruri. dacă seminţele nu încolţesc şi nu cresc. Lucerna şi susanul. cel mai bine este să le fierbem ca să preîntâmpinăm mucegăirea. După această perioadă punem pământul din nou în lădiţe şi putem să-1 folosim pentru semănatul următor. Folosire .

H-F. Eram tocmai pe punctul de a mă hotărî să mă operez de prostată. care a înghiţit ani de zile medicamente prescrise de doctor pentru angina pectorală a văzut că. Soţia mea. Weil am Rheiri. Wetziken. BRD. ca şi pierderile de echilibru. amândoi în vârstă de 74 de ani. nu poate să înţeleagă. Ne-am recăpătat amândoi „vitalitatea". D.-timpii de înmuiere sunt orientativi şi nu trebuie să-i respectăm exact la minut. Au dispărut şi durerile din zona şalelor şi a gâtului. Dumnezeu a vrut să primesc cărticica dumneavoastră Hrana vie-o speranţă pentru fiecare. Înaintea unei operaţii de prostată Alătur scrisorile mele prospectului dumneavoastră „Vindecarea este posibilă" căci. W. de care suferisem de ani întregi. oboseala „paralizantă". După aproximativ două luni. am primit. Alimentaţia vegetariană nu m-a ajutat. După cinci luni mi-au dispărut durerile de artroză la genunchiul stâng. încât vă mulţumim din suflet pentru carte. datorită cărţii dumneavoastră m-am vindecat în timp scurt de prostată. Şi acuitatea vizuală îmi este mai bună.. Zurich. pe care o am de zeci de ani şi care adesea mă paraliza trei zile pe săptămână a dispărut ca prin minune datorită cărţii dumneavoastră. pe care o atribuiam vârstei. Cine n-a trăit personal o asemenea binefacere. De 6 săptămâni mănânc . A. Aproape că nu pot să-mi imaginez aceasta. a dispărut în totalitate. după cinci luni i-a dispărut această afecţiune a inimii. Amândoi am descoperit că. Apreciem foarte mult regimul de crudităţi. cu voia lui Dumnezeu. Ziirich Vindecată de migrene chinuitoare de zeci de ani Migrena mea chinuitoare. cărticica dumneavoastră Hrana vie -o speranţă pentru fiecare. care îmi dădea dureri puternice. Chiar şi somnul ne este mult mai bun. după 14 zile. B.. 254 Cancer la sâni (am primit o întreagă serie de mărturii despre vindecarea cancerului la sâni) Am avut un nodul mare la sânul stâng. mi-a dispărut sângerarea gingiilor. mi-am luat ochelari mai slabi. Doamna S. cartea fiindu-mi recomandată de un coleg de serviciu. Aceste reuşite ne-au bucurat atât de mult. 253 CÂTEVA MĂRTURII (prescurtate) Soţia mea şi cu mine.

De atunci am rămas la credinţa biblică. Bazându-mă pe aceste cuvinte am început iarăşi să lucrez şi. Pentru că vindecarea prin hrana nestricată. Leucemie Păcat că nu mi-a căzut în mâini mai devreme cărticica dumneavoastră. Este o boală psiho-nervoasă . atunci eşti cel mai aproape de disperare. căci Biblia spune: „Prin rănile lui m-am tămăduit eu". cu spatele încovoiat. la credinţa biblică. provocată de dureri la încheieturi. prin Dumnezeu. Şchiopătam foarte tare şi eram aproape disperat din cauza durerilor. Nervul sciatic era blocat. 14. Oliervaz BRD. Era şi timpul să fac cunoştinţă cu crudităţile şi să mă transform radical. iar în trei săptămâni eram vindecat. D. Mă simt iarăşi bine. Există o boală care poate provoca dureri şi mai mari. Cât de fericit am fost nici nu vă puteti închipui. în acea vreme. iar sânul şi-a revenit şi nu mai am dureri. 255 am făcut-o din credinţă. Pfaffenhausen (Z(iricli). Nici până astăzi nu îmi este clar ce m-a ajutat : rugăciunea sau crudităţile. Aproape nu mai puteam să dorm. chiar dacă am vrut. mai era si faptul că mă ridicam greu.neuroza. m-am dus la control. A. Atunci mi-a venit în ajutor credinţa religioasă. Astfel 1-am descoperit pe Iacob 5. Fără el viaţa nu ar avea valoare. Şi pe aceasta am trăit-o. Aş vrea să-i ajut pe toţi. Cred textual ce spune Biblia. În trei săptămâni boala mi-a dispărut. M. Diagnosticul a fost: sânge complet schimbat. starea mea s-a înrăutăţit. Sciatică (mărturia editorului) Când aveam cam 55 ani. m-a chinuit o jumătate de an o sciatică foarte puternică. Prin această boală am ajuns. pentru că hrana negătită este încă puţin cunoscută şi pentru că mulţi nu s-au vindecat prin rugăciune. chiar dacă nu. Datorită consultării unui practician de chiromanţie. Nu mai rămăsese nici urmă de leucemie. Pe lângă alimentaţia greşită. W. deci. dorim ca prin cartea noastră să facem mai cunoscută şi această . iar Isus Hristos mi-a rămas credincios.crudităţi după reţetele dumneavoastră. Mulţi trăiesc împlinirea rugăciunilor şi chiar vindecarea în urma rugăciunilor. De atunci pot să fiu alături de oricine aflat în suferinţă. Durerile psihice sunt cele mai rele. fapte despre care există multe cărţi. După ce am mâncat trei luni în modul indicat de dumneavoastră.

chiar dacă suntem credincioşi. de atunci de când a fost încălcată prima poruncă privitoare la mâncare (1. care. datorită hranei naturale. Boala a venit prin neascultarea omului. Multe mulţumiri pentru acestea. Trebuie să ţineţi cont şi de broşurica galbenă cu peste 100 de mărturii de vindecare „Şi pentru tine. Aceasta nu este nici un fel de concurenţă la vindecarea prin credinţă. când şi cât? • Sănătate în alte 150 de reţete de mâncăruri vegetale • Legume şi . Expresia că o boală ar fi urmarea unui păcat. apărută la Heyne-Verlag Unele dintre reţete le-am primit de la clienţii noştri. care au avut succes. nu unul moral. O argumentare completă asupra alimentaţiei naturiste • Crudităţile previn îmbolnăvirea organismului. poate fi înţeleasă şi aşa. toate. pentru mulţi e o umilire. vindecă numeroase maladii. Surse de informaţie: „Sănătate din grădina de cameră" „Lăstari şi germeni" de Rose-Marie. Moise l. în urma unui concurs. ci. aşa spune Biblia foarte clar în a treia epistolă a lui Ioan. cum mâncăm. în numele lui Dumnezeu. Acum avem posibilitatea să deţinem iar această lege şi să devenim iarăşi sănătoşi sau să ne putem lupta cu boala. în 95% din cazuri este alimentaţia greşită . sănătatea". chiar dacă nu suntem.posibilitate de vindecare. Mai este de amintit şi faptul că o boală vindecată revine cu siguranţă dacă nu a fost înlăturată cauza. Vindecarea noastră este voinţa lui Dumnezeu. Chiar şi alimentaţia incorectă poate fi considerată un păcat. ci unul trupesc. inclusiv cancerul • 100 de reţete infailibile de hrană vie • Ce mâncăm. 29).

mirodenii extrem de utile într-o „grădină de cameră" • Zveltă şi atractivă pentru alesul tău • Puternic şi potent pentru aleasa ta o speranţă pentru fiecare .