Cezar ?

etrescu

Neghini,ifr,h

REGIS
 Cuprlne

Neghini!Zemi,cgiinfrpy..,,.............:...
?lecarealamunle,.......'.i..........i................,.,,...,,,,,.,1O
Ne ghini!6 vrea sh fi e ciob an la oi .....................,... 1 5
NeghinilA scrie dela munte..... ....,.......22
NeghinilA gibArlig...,..:.......................'!.... ..............3O
Ni I uca li latcrimile t u i N eg h iniph ..........,................. 42
Cum am cuno g, cut p e N e ghinifte ......................... 4 I
l-
gfArgit de vacanpe .............. ................,57
La gcoala cea nou|
Neg'hinifth vede oragul cu o chii altora .................. 7 4
N e ghinipil gi B Arlig cAgti gFt un p r emiu ................. B 2
palat'.
Neghinipil gi vecinii din 1OO
Neghinipet vrhjitor... ......ri-r,..-r .........,,..11O
lath ch s-a ivit gi un ba'Ra-Dum-bosaur1 ........127
U ri agul b a-Ra-b um-b o s aur f a ce
o iepravh boachnh..'.,.,...,..,......,.
?ovestjire deiarnil 1516
O,rice povesiire a?e un sfArgit

Ilustralii de N" Popescu
Editura REGIS
wwnrregiseditura.ro
TeI./Fax: 021.222.26.16; 07 44.7 5.65.86
Tipar: ARTPRINT
E-mail: office@artprint.ro
Tel.:021 336 36 33
Neghini!h e mic giinfiptl
Da!... Da!... Neghinili e mic gi infipt.
Daci e infipt, e infipt! Ce s[ mai ascund? - ci se
vede iAt de colo, fbri s-o mai spund nimeni.
Altfel, bun gi inimos biiat, cum nu-gi afli pereche
pe lume.
Biiat asculit la minte gi ager la fapti. Siritor ca
nimeni altul in ajutorul prietenilor. Cartea la el, carte!
|oaca la el, joaci! Iarcind igi ia o rlspundere, pofi sd nu
mai ai nicio grijn.
Las' pe mine!... zice Neghinifi, infipt pe cllclie
-
qi ingrogindu-Ei glasul:' CAnd nu'm-am linut eu de
cuvdnt? Adevirat!
Neghinill e un bliat de cuvdnt gi de nidejde. Abia
a implinit opt ani gi abia a trecut din clasa intAia intr-a
doua. Dar nici nu se mai pot numira pe degete atdtea
imprejuriri cind s-a dovedit el cl e un bliat gi jumitate.
Adici, sl v[ spun drept!, la statur|pare mai mult
jumitate de biiat, dec6t unul gi jumitate. t cel mai
mirunlel elev din qcoald. Cind te ui{i intiia oarl la
dinsul, n-ai da nici doi bani gi un covrig pe aga pui de
om. Mic, negricios, cu un qfichi de pdr r[sucit pe frunte
ca o coadi de rl1ugci, zgitriarpe obraz gi cu pantalonii
cam prea largi nu face s[ te duci la fotografcu el!
-
Mai are gi un semn mic, negru, P€ obraz, cAt un
griuncior de neghin6, de unde i s a tras lui numele de
Neghinili.
Dar nu-i sti riu semnul acela! Cum nu-i stl riu nici
numele, micar ci Neghina e numele unei buruieni de
soi riu care strici grdul cel bun, pe cAnd Neghiniti e un
biiat din cel mai bun soi de copii. Clasa intii. Numirul
unu. Fruntea frunJilor! Nu degeaba e el aga de infipt.
- Hm?!... se intreabi. cei care-l vid intdia dati. De
ce-o fi oare gdgdliciul acesta de bliat aga de infipt?
Pe urmi, cdnd incepe a vorbi, se schimbi treaba!
Ochii lui negri ca p5.cura scaplrd de degteptlciune.
Pune atdta inimi in tot ce spune gi in tot ce face,
incdt te-a cucerit de indati.
Dinlii lui albi ca zdpada sclipesc cind prinde a r6.de.
Izbucnegti gi tu in hohote de ris o dati cu el, cdci e ne-
intrecut in ghidugii.
Nu mai
plrlile, indati ce ,suni clopo{elul de recrealie. Unde e
Neghini!i?... Neghini!6, vino mai repede!
- Neghinill!...
Neghinili!...
-Neghinifl-le rispunde tuturor gi e gata la toate.
Cu unul dL zor si dezlege impreuni o problemi
incilciti. Pe altul il ajuti s[ dezlege un nod gi mai
incdlcit de sfoarl. Cu al treilea se clznegte si ascuti cAt
mai dibaci un creion. Peste-o clipd, sare s[ dea mini
de ajutor prietenului siu Guli Tirtlcufi ca si gteargl
pata de cerneall de pe ghiozdan. Fiindci aga e prietenul
slu Gu![ Tirticufl! Una-doui,face o pati noul. Varsd
este cerneali, varsi apI, varsi limonada.

ffi aqadar nicio mi-

rare ci. Neghini-
Apoi, dupi ce-a isprivit cu ajutoarele prietenegti gi
cu treburile serioase, Neghinili ia cArma jocurilor, din
care multe le-a ndscocit el. CAte gi mai cdte! PAni ce,
!i ia conducerea deodatl, se intimpld si-l calce cineva pe coadl. Coadi
tuturor jocuri-
lor gi isprlvilor; n-are vl inchipuili bine! - dar aqa vine vorba.
-
Ei! Atunci si te fereasci Dumnezeu dacbl-ai cilcat
dupi cum e gi
cel dintAi la in- cumva pe Neghinili pe coada care n-o are! Fie ci i-ai
vifituri. Si cine spus un cuvint nepotrivit. Fie ci ai pus la indoiali
nu-l iubegte?... chibzuielile lui. Fie ci te-a luat gura pe dinainte, si-i
Profesorii gi pro- amintegti fbri voie ci e biiatul cel mai slrac din clasa gi
fesoarele, directorul cl maicl-sa abia qtie pulini carte! Ai scipat cumva vorba
gcolii, colegii, elevii din nepotrivita? Vai gi-u*u, de tine, ce te mai agteapti!
celelalte clase mai mari, toli gi Deodati Neghinili se invinelegte la fa!i, te fulgeri
toate! Toli parci nici nu mai pot cu privirea ochilor negri, se infige cu mdinile in golduri
frrl el. Ei te ia la rost.
Neghinifi!... se aud toate Iar cind te ia el la rost, mai bine si se deschidi
-
glasurile, strigAnd din toate pimdntul gi si te inghiti.

4
 Noroc ci nu-lline mult. Noroc ci nu pistreazi uri
gi duqminie.
Dupi ce te-a slpunit zdraviln,Neghinifi igi schimbi
glasul. Te ia de bra! gi zice rizind:
- Acurn, cAnd ml cunogti cite parale fac, sl
gtergem cu buretele! Ne-am impicat?..
Ne-am impicat!... Nici n-am vrut si ne certim!...
-
rispunzi tu.
Apoi, daci ne-am impicat, hai si-!i arit o
-
n[scocire noui de-a mea. Si si vezi de n-are sd-fi placi!
Nlscocirile lui Neghinip sunt multe gi feluiite.
Odati, in leg[turd cu scrisul gi cartea. Alte
dati, o dricovenie de jocuri, mai nbzdrdvanl decit
concursurile din revistS. Uneori, un desen plin de haz,
el fiind mare mester in tot soiul de zugrdveli. Din cdteva
linii izbutegte si zugrlveascl oamenii de pe stradi,
dihiniile, copacii gi casele.
Iar mai izbutitdecdt pe toli gi pe toate, se zugrivegte
el pe sine. Se zugrivegte in toate chipurile: la joacd,,Ia
leclie,la tabll qi indeosebi cAnd e mAnios, mic qi infipt,
cu o mutri sl rAda gi curcile.
Ceea ce inseamni ci se cunoagte destul de bine pe
sine, inainte de a cunoagte gi de a judeca pe al1ii.
Fiindc[ vom avea multe de povestit din viala gi
peripeliile lui Neghiniti, s[ ne oprim o clipi, lnainte
de a pleca la drum cu el. Vreme de-un an, cAte nu i
s-au intdmplat lui Neghinifi prin locurile pe unde a
trecut? Unele neagteptate. Altele vesele. Altele, care l-au
mihnit. Si altele, care-au fbcut dovadl cdt e el de inimos
gi de infipt.
...Dar ce si le mai lnqir toate? Cdci la toate le va veni
rdndul si le povestesc in cartea de fa!a.
inainte insi de a incepe si le istorisesc la rind, se
cuvine si-l cunoagtem pe Neghinill mai de aproape,
aqa cum se cunoagte el cind se zugrivegte singur, mic
Ei infipt. $i numai atunci vom inlelege de ce e aga de
infipt, precum qi de ce nu rabdl el sa-l calce nimeni pe
coada pe care n-o are. Poate cd are dreptate, micar cl
n-are coadi.
Bietul Neghinili al nostru n-a crescut in risfh!.
N-a avut parte de bucurii. Abia a implinit 8 ani, dar
a indurat gi a ribdat multe, multe, multe necazuri gi
suferinle. Foame, frig, lipsuri, umilinle qi tot ce lasl
urme in sufletul unui copil orfan de tat6.
Nici nu-gi mai aduce aminte cum arita la chip
sirmanul t[icului ucis lingi un adapost din Bucuregti,
in vremea bombardamentelor. CAteodatl il viseazi
noaptea. Dar fbra si-i vadd limurit fa!a. Mai mult il
simte, aEa cum il simlea cind era mic de tot, prin ceala
somnului. Tiiculu' se intorcea istovit de la lucru. Era
lucritor cizman Se intorcea ostenit, se uita din ugi spre
patul lui, se apropia gi il siruta pe frunte. $i Neghiniln
simlea prin somn mirosul de piele, de talp[, de sfoari
ceruitl gi de ghete noi. Un miros care ii era drag. Poate
c6, zitmbea prin somn. Poate ci intindea mAna si-l
cuprindl cu bralul pe dupi gdt. De unde si-gi mai
aminteasci? ii pare atita vreme de atunci!...
Dimineala, cAnd deschidea ochii, tiiculu' era
plecat de mult la lucru. Dar nu odati glsea ceva adus
de cu searl anume pentru el, ca s5-l bucure cind se va
 deqtepta. Un covrig, o curelugi pentru bici, mingea din
bucalele de piele cusute.
Pdna cind a plecat intr-o dimineali si nu se mai
intoarc[ niciodatl, z&robit de schijele bombelor
de avioane gi de ddrdmiturile zidurilor. Clci asa
erau vremurile cAnd a deschis ochii Neghinil[ ia
viafi! Vremuri amare, de rinboi, de alarme, de
bombardamente.
Din acea zi,viala a fost tot mai grea pentru dinqii.
Maici-sa abia prididea sl cAgtige pAinea pentru
amindoi. Lucra cu acul, spila gi cilca, in odiila lor
siraci si intunecoasl.
Acum, prin somn, o auzea pe ddnsa oftXnd. Nu
mai avea pe cine sl agtepte. Nu mai era cine si aducl
mirosul pl5cut de piele, de talpi gi de ghete noi, care il
facea s[ z6mbeasci qi si intindi mina prin vis. Nu mai
gisea la cipltii covrigul, cureluga de bici gi mingea de
piele.
Nimic. Frig. lntuneric. Lipsuri gi griji. Mama oftAnd.
Aceasta era via{a lor de acasl.
Dar fiindci Neghini{i s-a dovedit vrednic la
invifiturd, maici-sa a inceput si se lnsenineze uneori
la chipul ei slab qi ofilit de trudd. ii dezmiardi fruntea
cu degetele impunse de ac, rostind lncet:
Neghinili, Neghini![, numai tu ai rimas
nddejdea mea!...
Lasi, mami!... spune Neghinili mic gi infipt. Cu
-
mine si n-ai nicio grijn!... Cdnd am si ajung..rhur.,
hehei!...
Maici-sa zdmbea.
8
Deocamdati, vid ci nu prea ai de gdnd s-ajungi
-
mare, Neghini!i!... Nu gtiu cum faci, dar nu cregti
deloc!...
Am s[ cresc! N-avea nicio griji, mami!... se
-
sume{ea Neghinila cu hotbrire, slltindu-se pe v6rful
degetelor, ca si pari mai inalt. $i cind am sI cresc, am
sl.te lin pe pul mami!... Nu crezi?
Cletinand din cap, mama lui Neghinill rispundea
bldnd gi duios:
Cred, Neghiniti, cred!... Numai ci nu e nevoie
-
si mi lii pe puf!... Nu de puf gi huzur avem noi nevoie,
copile! Si triim o via{i omeneascd, nu cer mai mult,
nici pentru mine, nici pentru tine... Pentru asta lupta
slrmanu'- taici-tu, pentru asta lupt eu, pentru asta si
lupli tu, Neghinili.
Lupt, mam6! Nu lupt?
-Iar Neghinild lupta cu adevirat la invilituri,
ludnd-o inaintea tuturor. Lupta acasi, dind ajutor la
treburile gospodiriei pe puterile sale. $i lupta si-gi
pistreze loc de frunte printre colegi gi prieteni, ftri s[
se vaiete niciodati de necazurile gi lipsurile lor de acasi.
Dimpotriv[.
$tia si se inveseleasci gi sI se bucure de toate
desfbtirile copiliriei, mai deplin decdt to!i. El era capul
driciilor.
El, cheia gi lacitul tuturor isprivilor de pomini, pe
care am si vi le povestesc pe rAnd.
Toate, pinl ce se nimerea s[-l scoatl cineva din
pepeni.
Atunci, cum s[ nu se zborqeascl domnulNeghinill,

cel mic gi infipt? N-are qi el demnitatea, onoarea gi
ambilia sa?
Mic, mic, dar infipt. $i p" drept cuvint! Amicul
nostru Neghinili nu-i un copil oarecare.
Numai si nu i-o spunem in fa!i. Sssst!... Fiindci,
mai qtii ce ne agteapti? Odata se infige gi mi ia la rost.
Apot, ce am si pilesc eu cu el, am si impart oare cu voi,
mici cititori gi mici cititoare? VouI ce vi pasi? Citili gi
vi inveselili, ori va intristali cu istorisirile mele.'
Dar eu rimin cu el, si mi rifuiasci...
Parci-l vid cum deschide uqa qi cum se infige in
prag.
Ce-oi pI{i, voi pifi! insi de povestit, tot am si vi le
povestesc toate.
. Pe urmi, voi gasi eu cum si-l iau cu binisorul si si-l
impac.
Numai de una mi tem.
Mi tem ci pAni atunci are s[-mi zugrdveasci mutra
cu c[rbunele pe perete, ca s[ se rizbune. Vai-vai! Ce mi
aEteaptMu si rAdi curcile, bibilicile, gd.inile, mi{ele gi
toate dihiniile de pe lume, si se duci vestea gi si nu mai
gtiu unde si mi ascund de ruqine.
?lecareala munte
S-a sf6rgit gcoala; a inceput vacanfa.
E o zapugeal5 cumpliti ca in pustiul saharei. De trei
slptimAni n-a cdzut un pic de ploaie.
Cind sufl[ o adiere de v6.nt fierbinte se rostogolesc
vdrtejuri de pulbere, care fac si te usture ochii in cap.
10
Apa din cani parci e clocotiti. Zidurlle dogoresc
pAni la miezul nopfii.
Prin somn, Neghinili viseazi ci e cu adevlrat in
pustiul saharei Ei ci moare de sete.
Micar de-ar visa ci e iarni gi c[ rebegegte de frig in
ghelurile polare, alituri de Fram, ursul alb! Dar nu!...
Nici prin somn n-are parte de rlcoare... Ah! Ce i-ar
mai plicea lui si viseze ci se di cu sania, c[ se bate
cu bulglri de zipadl gi ci afari ninge, cu fulgi mari gi
la!i! Ce prost a fost el asti-iarni, cdnd se didea tot pe
lAngn sobl. Mai bine stltea atunci numai pe afari, s[
fac| provizii de frig!...
Aga se gindea Neghinila, gtergindu-gi rAurile de
nldugeali de pe frunte. incerca el sl citeasci o carte, cu
o intimplare care se petrece iarna. Pace! Nu se prindea
nimic de el. Prea mare zipugeala...! Prea nepotoliti
setea! Prea frigea scaunul sub el!
Si intr-o buni diminea{d, iatl ci vine un unchi de
departe! Un fel de neam, pe care nu-l mai vizuseri de
mult. Unchiul Toma Aliman, un pidurar bitrdn, de la
munte, cu slujba pe valea Prahovei.
Pldurarul a venit cu treburi in Capitali gi trebuia si
plece a doua zi. AducAndu-Ei aminte cd, are o nepoatl
gi un strlnepot la Bucuregti, pusese in desagi cAteva
daruri anume pentru dAngii. Un cag, un bo! de urdi,
ceva smdntind gi o cofip cu fragi. Le-a adus,le-a pus pe
masl. A aprins pipa 9i a rimas un timp pe scaun, uitdndu-
se lung la Neghinifi. Nu-l mai v[zuse niciodatl, il gtia
numai dupi nurrie gi din spusele mamei lui Neghinili,
nepoata sa Maria.
11
 Biielagul ii plicea. Se aritase iste! la rlspunsuri. Era
cuviincios gi sfirgise anul de Ecoall cu bine: premiul
intXi.
Hm!... a spus pidurarul intr-un tirziu. E cam
-
mic gi slibu! acest copil, nepoato! Cum incape in el
atitd carte?
Unchiul Toma Aliman zdmbea, in barba albi, cu
bunatate gi cu bldndefe.
Dar Neghini{a indati s-a infipt, uitind toati
cuviinta.
incape cartea, unchiule, cit sunt eu de mic gi de
-
slibu!! se sumeli el. $i inci are si mai incapi! Nu mI
dau eu cu una, cu doud!...
Unchiagul a lnceput si rAdd din toatd inima.
Strinepotul incepea sd-i placi din ce in ce mai mult.
Asta n-o si moari de foame!... a spus el.
-Neghinifi, de colo:
Numai ci, deocamdati, mor de sete qi de cilduri,
-
unchiule! Se topegte asfaltul...
Tocmai! rosti unchiul Toma, intorcindu-qi ochii
-
spre mama lui Neghinifi. Dragi nepoato, ia sd mi-l lagi
mie, si !i-l aduc eu la toamni rotund ca un burdufel de
brdnzd!...
Apoi iqi scuturi pipa gi igi netezi barba albi,
intrebindu-l pe Neghinifi:
Tu ce zici, strinepoate? Ji-ar plicea si mergi la
-
oile qi la pidurile mele?
Merg... Dar nu merg fbrd mama!... Nu-i drept
-
mama s[ sufere aici, gi eu s[ zburd...
Asta-mi place, Neghinifi!... incuviinfl unchiul.
- Phnd n-a mai rdmas nimic!...
t2
Dai dovad|c6.ai gi inimi, nu numai minte buni pentru
invillturi. Ce spui, Mario?... Mergi gi tu?...
Maria, mama lui Neghinill, nu putea merge. Avea
in BucureEti multe treburi de la care nu putea lipsi.
Pentru dinsa era destul s[-gi qtie biiatul la munte gi la
aer. Destul si-l agtepte la toamn5, slnItos gi rotund ca
un burdufel de brdnz[.
MAine dimineafl pleclm!... vesti unchiul Toma.
-
Pregitegte-te de drum, domnule Neghinila, mic gi
infipt!...
Neghinila s-a pregitit de drum, cu mare neastimpar.
Nu vizuse munte. Nu vizuse pldure adevdratl. Nu
mersese'{u trenul. Toati viala lui se petrecuse numai
intre zidurile gi pe asfaltul Bucuregtilor.
Somnul lui din acea noapte nici n-a mai fost deci
un somn intreg, il framAnta gi prin somn neastAmpirul
gi ner[bdarea. Gemea gi scAncea. Mereu visa ba ci se
lupti cu un urs grozav; ba ci s-a ritlcit in pidure; ba
ci s-a urcat pe un pisc de munte, de unde nu mai poate
cobori. Iar prin vis se lacea cd prietenii gi colegii lui de
gcoali il priveau de jos gi-i dldeau cu tifla rdztnd.
Cintau gi ii fbceau in ciudi, hlulind cdt ii finea gura:
Neghinila mic;i-nfipt
L-a mdncat muntele fript!
Neghinifd-nfipt;i mic,
Cocolat ca un popic
Sus tn nori, nu pe pdmknt,
Ars de soare ;i de vhnt
S-a topit el pic cu pic,
I3