Citeşte!

a, A
ac, an, ai, as, am, act, arc, azi, aur, aură, apă, apasă, acum, adânc, aţă, ară, artă, altă,
altul, acolo, alun, alune, arici, afiş, amic, amidon, agrafă, acoperă, acoperiş, adăpost,
adăposteşte, abac, aparat, aripă, arab, ananas, acasă, anume, album, albină, albatros, alee,
acordeon, animal, armonios, ascultă, antenă, alfabet, abecedar, adresă, aragaz, august, atlas,
agricultor, antilopă, ancoră, Ana, Alina, Aurel, Anişoara, Antonia, Amalia, Adrian, Andreea,
Alexandru, Andronie, Arad, Anglia, America, Africa, Australia, Asia, Azor.

â, Â
rând, când, gând, cârn, cârd, gât, cât, câmp, râs, mânz, vâsc, român, românesc, România,
mână, râmă, până, lână, stână, rămân, stâncă, cuvânt, cuvântare, necuvântătoare, cântă,
cântar, crâmpei, cârcel, vânător, cântec, încântat, cârlig, bârlog, frânghie, hârtie, mândrie,
rândunică, ţânţar, brânză, vânzător, mâncare, lumânare, fântână, tânăr, bătrân, pământ, stâncă,
gâscă, sâmbătă, urâtă, strâmtă, amărâtă.

ă, Ă
rău, tău, căi, măi, păi, tablă, tavă, apă, sapă, mapă, vioară, mioară, moară, oală, ziuă,
piuă, vară, cară, masă, casă, acasă, găină, curcă, ramă, mamă, cană, pară, raţă, fustă, fată,
săgeată, colorată, rochiţă, bobiţă, mură, gură, vorbă, sobă, guralivă, salivă, frumoasă,
răcoroasă, seară, ceară, mămăligă, colegă, soră, comoară, amară, pagină, rugină, poiană,
vizuină, păpuşă, mătuşă, naşă, coadă, roadă, zăpadă, lebădă, lobodă.

b, B
bal, bac, banc, bej, bob, bloc,ban, bun, blând, boi, bai, brad, boabe, bine, bomboane,
bivol, boboc, barcă, barbă, balon, basm, binoclu, baston, butoi, bătrân, bumbac, bunic,
bolnav, biserică, bicicletă, bec, balon, banană, băţ, beci, bici, bulb, baie, bancă, băiat, bujor,
buchet, baterie, balansoar, buzunar, bibliotecă, bucătar, buletin, balenă, bombă, berbec, bilet,
Brad,Bucuresti, Barbu, Bebe, Brâncuşi, Bucovina, Braşov, Banat, Buşteni, Brăila, Basarabia.

c, C
cub, cui, cuc, coc, con, cod, cot, coş, cor, corp, cort, corb, cum, cât, cap, car, cal, cad, cald,
când, colţ, corn, corb, crap, crab, crin, cadă, casă, cascadă, carte, cală, cană, copil, copac,
conac, cozonac, coasă, cocoaşă, cămilă, cărucior, căruţă, capac, capot, clopot, canapea, cuib,
culeg, coacăze, câine, cocor, cocostârc, canar, cabană, cabinet, cangur, camion, clopot,
candelabru, cascadorie, croitorie, conducte, coadă, cadou, calendar, crocodil, comod,
camarad, codru, câmp, cobră, camping, cupă, cântar, colac, coroană, conductă, curcubeu,
căpşună, caiet, covor, creion, cutie, cleşte, clasă, Camelia, Carmen, Crina, Corina, Creta,
Criş, Crişana, Crevedia, Caucaz, Carpaţi, Cristi, Cristina, Constanţa, Craiova, Cluj,
Călimăneşti, Căciulata.

d, D
dac, dar, dai, doi, dop, dor, dom, domn, dorm, doc, dans, des, dig, duş, dud, dată, dafin,
dascăl, decor, dejun, delfin, dosar, dulău, dune, dinte, desen, doică, doctor, deal, dulap,
darnic, dovleac, datorie, durere, dureros, drum, duios, dinamic, decembrie, degete, derdeluş,
dornic, doină, dresor, dalie, domol, domino, diplomă, detergenţi, diafilm, domiciliu,
duminică, dicţionar, demult, Decebal, Dacia, Doru, Dorel, Dan, Dana, Diana, Doina, Didina,
Daiana, Denisa, Dinu, Dumitru, Daniel, Dunăre, Danemarca, Dochia.

e, E
ea,eu, el, ei, ele, elf, eolian, elan, elen, elice, elicopter, eleşteu, eseu, eter, etern, etnie,
etimologic, eternitate, electric, electrician, eradicat, eronat, excursie, excursionist, excavator,
excelent, execuţie, estimare, estimativ, extirpare, exudat, electricitate, elefant, estival, Emilia,
Estela, Enache, Erasmus, Elena, Ene, Ela, Ema, Emanuela, Elias, Eliade, Esmeralda, Emilian.

f, F
far, foc, foi, fus, fum, fac, fin, fiu, fier, fiert, fâş, fâşâit, foşnet, fiică, fertil, flamă, floare,
foaie, faptă, fluture, frumos, fustă, fumurie, farfurie, frică, furios, frunte, frate, fură, furnică,
fabrică, fântână, fierar, ferigă, felină, felinar, fluier, fotografie, familie, fotbalist, forum,
formare, formatare, frământare, furculiţă, friptură, frigăruie, fierbinte, Făgăraş, Focşani,
Finlanda, Flaviu, Flavia, Florin, Florinela, Floarea, Fănică.

G, g
gât, gol, gând, glas, gros, gras, grâu, gard, gară, gură, gută, gâlcă, golit, grădină,
grindă, grindină, gâscă, găină, gripă, gândac, gălbenuş, gălbenele, găluşcă, gogoaşă,
gogonele, gânditor, gânganie, gospodină, gălăgie, găleată, gutuie, gardian, gunoaie, Gabriela,
Gavril, Gabriel, Grigore, Gruia, Gogu, Goga, Garcea, Grecia, Gaga, Gange, Graţiela.

H, h
ham, hac, han, har, haz, hol, hop, horn, hrean, horă, harnic, hotă, halbe, hotel, hotar,
haină, haiduc, harnic, hienă, hrană, holdă, hambar, hartă, harababură, hidrocentrală,
hipopotam, hărmălaie, haltere, hapsân, haimana, hindus, Humuleşti, Hunedoara, Hermina,
Herculane, Haiduc, Haralambie, Huşi, Horia, Hogaş, Honda, Honduras, Harap-Alb.

i, I
ie, ied, ies, iar, iac, iaz, iad, iod, ion, iată, iapă, iadă, iute, iarbă, iartă, idei, iederă,
iepure, iubire, isteţ, isteţime, iuţime, iranian, irakian, iureş, ibric, ilic, inel, istorie, Ion, Ivan,
Ioana, Italia, Iaşi, Iulia, Iulian, Israel, Irak, Iran, Ilie, Ina, Irina, Ismail, Indonezia, India,
Ileana. Iordania, Irod.
 î, Î
în, între, înspre, îndoi, înot, înotător, înapoi, înainte, întuneric, îndată, încăpere, întinerit,
îmbătrânit, întrunire, înarmare, împreună, îndemn, întărit, înalt, împăcat, învăţătură,
învăţătoare, învăţat, înviorat, îndoliat, înceţoşat, îngropat, înnodat, înnoptat, înnegrit, înger,
îngenuncheat, înmărmurit, înstărit, îmbrobodit.

J, j
jar, jad, jir, jilţ, joi, jos, joc, joacă, jumătate, jurământ, jeleu, josnic, josnicie, judecător,
judecătorie, jucărie, jder, jandarm, jandarmerie, jartea, javră, jerpelit, jaratic, jumară, Jenica,
Japonia, Joiana, Jana, Jiu, Jianu.

k, K
kilogram, kilometru, kiwi, kilowatt, karate, pick-up, sticks, viking, kaki, Kenia, Kitty,
Kandia, Micky, Niky, Tokyo, New York, Skoda.

l, L
la, lan, lac, lat, laţ, lup, leu, ladă, labă, lasă, lamă, lavă, lată, lună, lupă, lene, lemne,
legume, lecţie, leopard, lesne, leagă, legământ, leagăn, luptă, luptător, lance, lucitor, lunetă,
lumină, lămâie, limonadă, liliac, listă, lalele, lanternă, lumânare, linişte, liniştit, lostriţă,
lustră, Liliana, Lae, Lotru, Lupeni, Lăpuşata, Liana, Laponia, Laur, Laurenţiu, Luca, Lucian.

m, M
mai, mei, mie, miel, mic, mac, mică, mămică, mop, mod, moş, masă, mată, mapă, mare,
mere, mure, miere, mazăre, mână, mamă, maia, mamaia, martie, mâncare, mănuşă, mărturie,
mămăligă, maramă, matematică, macrame, moară, mioară, morişcă, miop, miopie, milion,
miliard, minune, miracol, maşină, mondial, modă, motan, morişcă, motocicletă, motoretă,
moşneag, moşie, morcov, minciună, misiune, Mia, Maria, Magdalena, Mioara, Mihai,
Mihaela, Maria, Măndiţa, Manda, Mamaia, Mangalia, Marea Neagră, Mongolia.

n, N
nai, nas, naş, nap, noi, nor, nord, nod, nou, nea, neam, nit, nuc, nul, navă, nene, nepot,
negru, neon, nervuri, nervi, neamţ, notă, noroc, normal, noroi, noapte, noxe, nume, număr,
nuntă, nuntaşi, nisip, nişă, nimic, nasture, narcisă, naţiune, nataţie, natură, neghină, Nae, Nil,
Noe, Nelu, Nela, Nineta, Nicolae, Nixon, Nostradamus, Neamţ, Niagara, Nastratin, Norica.

o, O
oi, om, os, ou, oală, oca, oină, ochi, ochios, odă, orgă, organ, oraş, orez, omidă, ospăţ,
ospătar, ostenit, obosit, odor, ogar, odorizant, ozon, ozonat, ornitorinc, ordonat, ordine,
olimpiadă, orologiu, Olt, Oana, Olanda, Omar, Oriţa, Olteanu, Oltenia, Orşova, Ostrov,
Ostroveni, Olimp, Olimpia, Olga.
 p, P
pai, pas, par, pal, pat, piu, pis, pir, pic, pin, post, porc, pur, pere, pene, pete, pateu, parte,
paner, palmă, paletă, papuci, pastramă, panteră, pantofi, papagal, parfum, parfumerie,
plapumă, palmier, pitic, pisoi, pistol, piftie, piaţă, piere, pierdere, pierzanie, portofel, poster,
poştă, poştaş, poşetă, puşculiţă, purtare, puritate, punte, puncte, praştie, prostie, pirostrie,
Petru, Pavel, Paul, Paulina, Paula, Pamela, Polonia, Paşcani, Prut, Paşti.

q,Q
quik, sine qua non, maquis, acqua, sequoia, quarc, statu quo, quasar, quipu, Quebec

r, R
rac, rad, râd, rând, rag, rug, ruj, rai, roi, rod, romb, ram, raft, rest, rar, ras, râs, rus, râu,
rău, ren, rece, rege, rană, rasă, rază, ramă, râmă, raţă, raclă, radio, rabin, ratat, rămas, roabă,
roadă, roată, rudă, rufe, român, robot, rămurică, rucsac, ramură, rădăcini, rinocer, rachetă,
răsărit, rândunică, revistă, receptor, ridiche, robinet, rugăciune, rochie, reţetă, Radu, Rodica,
Raluca, România, Rădulescu, Rotaru, Romică, Riri, Rică.

s, S
si, sol, sac, sar, sat, sas, saş, set, suc, sus, sub, sur, sud, sul, surd, stuf, soc, sos, soi, somn,
sare, sapă, seră, sete, semne, semafor, secundă, semnătură, somnoros, suspină, saltea, soldat,
soare, sobă, supă, sună, sunet, sifon, sită, sirenă, silabă, sacoşă, sanie, salată, satelit,
sufragerie, simigerie, sincopă, sirop, simţire, singurătate, simplitate, simfonie, Sile, Simian,
Simona, Sanda, Smărăndoiu, Siret, Someş, Suceava, Spania.

ş, Ş
şa, şah, şal, şanţ, şir, şipci, şiret, şină, şes, şef, şoim, şorţ, şoc, şarpe, şapte, şase, şervet,
şerif, şosea, şosete, şofer, şuncă, şură, şurub, şurubelniţă, şoaptă, şuierat, şantier, şezătoare,
şampon, şampanie, şifonier, şopârlă, şobolan, şoarece, şcolar, ştiinţă, şindrilă, şoşoni, şaretă,
şevalet, Şandru, Şuşani, Şindrilaru, Şoşoacă.

t, T
tac, talc, tai, tas, tău, tei, tel, ten, tir, tic, tiv, timp, tos, toc, tot, tort, top, tur, turn, tub, turc,
tobă, tocă, toacă, toiag, topor, toartă, tavă, tare, tată, taur, tablă, tablou, temă, teren, teslă,
termos, tunel, tufiş, turtă, tigaie, tacâmuri, tabără, tarabă, treabă, tobogan, televizor,
telecomandă, trotuar, tirbuşon, trunchi, trapez, telefon, Traian, Tudor, Toader, Tania, Tatiana,
Timişoara, Timiş, Togo.
ţ, Ţ
ţap, ţar, ţac, ţep, ţel, ţevi, ţol, ţărm, ţarc, ţipăt, ţintă, ţigle, ţară, ţambal, ţăran, ţărancă,
ţărână, ţârâit, ţânţar, ţelină, ţeapă, ţepos, ţestoasă, ţurţuri, ţesături, Ţambrea, Ţenea, Ţuţea,
Ţicleni.
 u, U
un, urs, ulm, unt, uns, uşi, urc, unu, unde, unele, unelte, umblă, umbră, umbrit, umăr,
unsoare, urcare, urcuş, ulucă, ulcică, uşor, uşurinţă, umilinţă, undiţă, untură, ungur, ucenic,
unghie, unghieră, umeraş, Udrea, Udrescu, Ungaria.

v, V
vad, vai, val, var, vas, vânt, vid, vie, vin, vis, voi, vor, vot, vechi, veci, veghe, vară, vată,
vază, varză, vampir, vacanţă, vacă, vafă, vamă, vaiet, vuiet, vulpe, viţel, viaţă, viperă, vineri,
viespe, viespar, vioară, viorea, violonist, vapor, valoare, verificare, validare, ventilator,
vânturare, văruire, Vasile, Viorel, Vasilica, Voicu, Vaslui, Vâlcea, Viena, Vatican.

w, W
weekend, western, whisky, watt, show, kiwi, twist, kilowatt, Wanda, Walt Disney,
Washington, Winnie, Wagner, Woody, Wolfram, New York,

x, X
xilofon, xerox, fix, pix, tix, noxe, toxic, exact, axă, excursie, exerciţiu, excavator, execuţie,
executor, explorator, examen, export, Xenia, Xenopol, Polixenia, Axinte, Alexandru,
Roxana, Rex, Rexona, Rolex, Mexic.

y,Y
yen, yoga, yoghin, yankeu, by-pass, spray, happy-end, hobby, disc-jockey, fairplay, grizzly,
garden-party, lady, milady, playback, whisky, New York, Yoghy, Jerry, Disney.

z, Z
za, zi, zei, zer, zor, zum, zare, zale, zile, zidar, zâne, zece, zumzet, zâmbet, zeamă, zemos,
zelos, zecime, zorit, zorele, zorzoane, zarzăne, zambilă, zâmbitor, Zizi, Zina, Zoica, Ziţa,
Zidaru, Zidăroiu, Zambia,
 GRUPURI DE SUNETE

ce, Ce
ce, cer, cep, cec, cei, cel, cea, ceh, cerc, cerb, ceas, ceai, ceată, ceaţă, cenuşiu, cenuşă,
ceaşcă, ceapă, ceară, cere, cete, cercei, cerere, ceainic, ceilalţi, cenuşă, cetate, cereale, secetă,
celular, celibatar, ceramică, ceremonie, centaur, cerne, cerneală, ceaslov, cercetaş, cercetare,
cercetător, încercare, copăcel, coace, petrece, toarce, stoarcere, ocean, didactice, rinocer,
miceliu, accelarat, ace, accent, rece, tace, face, zace, zece, duce, ulcer, lucernă, acela, aceea,
acesta, aceia, acelea, elice, pitulice, cântece, cancelarie, Cerna, Cernat, Cernăuţi, Celia,
Celina, Cerasela, Cecilia, Marcela, Voinicel.

ci ,Ci
cir, circ, ciot, ciob, cioc, ciuf, cinci, ciripit, cioară, cicoare, ciorap, civil, cireşe, cină,
cică, cine, cineva, cinema, ciocan, citire, ciocolată, ciufulit, sucit, pocit, tocit, tacit, taciturn,
ciufulici, ciclism, ciocănitoare, cititori, cinstit, cimitir, cincinal, cisternă, cinteză, ciuperci,
melci, sălcii, rugăciune, servici, şoareci, accident, acidulat, acid, bici, aici, roci, raci, reci,
coci, cuci, geci, vecină, minciună, bicicletă, ulcică, ulcior, arunci, pitici, urzici, arnici,
mănânci, saci, seci, soci, vaci, veci, viciu, daci, deci, duci, docil, baci, beci, bocire, porci,
maci, meci, mici, zaci, zeci, taci, teci, tuci, torci, turci, terci, traci, creci, araci, săraci, colaci,
coci, foci, păturici, arici, lunci, nuci, zecimale, zecime, Cici, Cincinat, Cicerone, Ciomu,
Ciprian, ,Ghenovici, Cecilia, Maricica.

ge, Ge
gem, ger, gest, geam, geană, geniu, geantă, gene, genunchi, genune, general, geamăn,
geamantan, geamandură, geometrie, urgent, legendă, minge, săgeata, mărgele, sugestiv,
agendă, rege, rage, ager, îngeraş, deget, sânge, fuge, strânge, trage, merge, minge, suge,
culegere, încinge, Gelu, Gicu, Gina, Geta, George, Genuneni, Georgeta, Georgică, Geanina,
Genţiana, Genoveva, Angela, Germania, Geneva.

gi, Gi
gin, gingie, gingaş, geamgiu, giuvaer, gimnastică, girafă, gigantic, gintă, regi, margine,
origine, fragil, regină, regiune, regional, hangiu, gălăgie, magie, religie, legi, magiun,
barcagiu, hangiu, macaragiu, pagină, rugină, ruginit, tragic, funingine, fulgi,.ferigi, mingi,
încingi, strângi, bagi, fugi, fagi, fragi, sugi, rugi, tragi, mergi, alergi, colegi, colegiu, Gicu,
Gina, Gica, Gigel, Georgiana, Giurgiu, Ginel, Georgia, Ligia, Virginia, Ogică, Sergio.

ghe, Ghe
ghem, ghemotoc, ghete, gheţuş, gheaţă, gheară, gherghef, ghepard, gheişă, ghemuit,
înghesuială, jgheab, ungher, veghează, veghe, leghe, lighean. baghetă, magherniţă, Gheorghe,
Gheorghiţă, Ghencea, Gherghina, Ghenovici, Margherita, Anghelina, Anghel.

ghi, Ghi
ghid, ghidon, ghinion, ghiduş, ghindă, ghiveci, ghirlandă, ghiozdan, ghimbir, ghinţură,
anghinare, ghimpe, ghici, ghicitoare, junghi, unghi, unghie, neghină, măghiran, frânghie,
pârghie, stinghie, înghite, înghiţitură, Ghiţă, Ghica, Ghimiş, Gherghina, Techirghiol,
Neghiniţă, Reghin.

che, Che
chei, chem, chel, chef, cheie, chetă, chelie, chefir, chenar, cheamă, chemare, chestor,
chestionar, chezaş, cherhana, chermeză, nechează, nechezat, muşchetar, raşchetat, parchetat,
etichetat, etichetă, rachetă, ochelari, cochetă, machetă, brichetă, tanchetă, jachetă, stachetă,
caschetă, buchete, ridiche, streche, pachet, parchet, berechet, ureche, veche, pereche,
mochetă, încheiat, chelfăneală, chefuială, Chelaru, Petrache, Iordache, Costache,
Smarandache, Mihalache, Bechet.

chi, Chi
chin, chip, chit, chist, chiţ, chiar, chior, chibrit, chimir, chintă, chivuţă, chiuvetă, chiuit,
chiulit, chinuit, chilipir, chipeş, chirurg, chirurgie, marchiză, banchiză, chinez, chirie, chimie,
chimist, chiciură, chindie, chitară, chitarist, aşchie, rechin, strachină, muşchi, ochi, ochios,
ochire, rochie, echipă, echipaj, echipare, echitaţie, echilibru, fistichiu, chipiu, liliachiu,
echilibristică, închide, închidere, închisoare, închipuire, închipuit, Chivu, Chiva, Chivuţa,
Chiriţă, Chiripuş, Chircuş, China, Paraschiv, Paraschiva, Luchian, Luchi, Techirghiol,
 Alunul

La malul lacului e un alun.

- Acolo e un nuc, nene Iulian?
- Nu, Corina, e un alun mic.
Corina ia alune.

Alunel

E luni. Lacul e lin. Liliana e cu Alunel. El e un miel mic. El alunecǎ. Ea are lacrimi.

Ariciul

Monica era în grǎdiniţa din spatele casei. Se juca încântatǎ cu cǎţeluşul Voinicel. Era
tare vesel. Deodatǎ, Voinicel deveni arţǎgos. Începu sǎ latre. O minge de ţepi stǎtea în iarbǎ.
-Nu da cu lǎbuţa, Voinicel! E un arici!

Anul Nou

Acum e iarnǎ. E luna ianuarie. E 1 ianuarie. E Anul Nou. Nenea Iancu e cu noi. El e
marinar.

Accidentul

Tatǎl lui Paraschiv este medic chirurg. El lucreazǎ la secţia de chirurgie.

Chiriţǎ, colegul lui Paraschiv a fost accidentat de o maşinǎ. Se chinuia îngrozitor. A fost dus
de urgenţǎ la spital. Chiar tatǎl lui Paraschiv a fǎcut operaţia.
Acum, Chiriţǎ se simte bine.

La Babele

Barbu a coborât din telecabinǎ. A urcat de la Buşteni la Babele. Îi era teamǎ acolo sus. Cablul
vibra. Telecabina se balansa la trecerea peste stâlpii de beton. A sosit la cabanǎ.
Acum este bucuros. Priveşte cu binoclul. Un brad inalt creşte pe o stâncă.
Este atat de uimit !

Borcanul cu gem

Lui Gelu îi place gemul. Bunica face un gem de gutui minunat.

Bǎiatul nu ajunge la borcanul de gem. Este tocmai sus, pe etajerǎ. Ỉşi scoate papucii şi se urcǎ
pe un scaun. Strânge grijuliu borcanul în mânǎ şi coboarǎ.
Gelul trage capacul cu nerǎbdare.
Ce bun este gemul!
 Bujorii

Roberta a plecat la Bianca. Pe pajiştea din spatele casei au crescut bujori. Soarele îi alintǎ
delicat. În jur este o mireasmǎ plǎcutǎ. Copila este îmbujoratǎ.

Bunica

Bunica este bătrână. Ea locuieşte în Banat. Are doi copii şi trei nepoate. Ele au venit să
o vadă. Ea le priveşte cu bucurie. Seara, la culcare, le spune basme. Când adorm, le alintă
blând.
Noapte bună, iubitele mele nepoate !

Cu calul

Alo, Laura! E nenea Manole. Alin e acolo?

Nu. Alin nu e la mine. El e cu Iulian cu calul.

Camera

E ora unu. Alin e cu Aurel.

Camera lor e mare. Alin ia culorile. Aurel ia acuarelele noi.
Ei colorează un nor, o moarǎ, un lac.

Ceaiul

Mirela ia ceainicul cel nou. Ceaiul nu e rece. El are aromǎ. Ea cere mierea. Ceaiul e acum cu
miere.
-Ce auriu e ceaiul ! Are o aromă deosebită !

Caietul

Caietul Tatianei e la mine. Ce caiet curat are! Tatiana ia numai note mari.

Carul

Trece un car cu lemne. Lemnele au ramuri mari. Tata şi Traian carǎ lemnele. Ei taie toate
lemnele.
Ce lemne multe au acum !

Cloşca

Puişorii sunt cu cloşca. Ca nişte cocoloaşe de aur ei se mişcǎ alǎturi de ea. Aşteaptǎ sǎ treacǎ
pericolul.
Cloşca a reuşit sǎ apere frumuşeii puişori.
 Cântecul românesc

În România trǎiesc şi oameni care nu ştiu româneşte. Ei ascultǎ minunatele melodii populare
cântate de artiştii noştri. Acestea sunt încântǎtoare. Sunt mândru cǎ sunt român.

La pândă

Câinele stǎ la pândǎ. Pe înserat, cumǎtra vulpe dǎ târcoale prin apropiere. A încercat întâi sǎ
intre printre uluci. Nu a încǎput. A râcâit apoi pǎmântul. Voia sǎ mânǎnce vreun puişor
rǎtǎcit. Dar nu a apucat sǎ înşele câinele.
El este acum stǎpân peste curte.

Curajosul

Joi, Jurjac a jurat cǎ îl va sprijini pe fratele sǎu. Judecǎtorul este vrǎjit de vitejia acestuia.
Pentru curajul lui meritǎ o prǎjiturǎ.

Concursul de inot

E cald. La sala de înot sunt multe fete. Au un concurs de înot. La îndrumarea

antrenorului ele sunt ascultătoare. Mai au încă un pic de stat. Îndată se aude :
-Start !
Au pornit împreună. Alina a terminat pe primul loc.

Delta Dunǎrii

Delta Dunǎrii este un paradis al pǎsǎrilor. Aici trǎiesc pelicani, o adevǎratǎ comoarǎ a naturii.
Ei au ciocurile mari. Sunt pǎsǎri lacome.

După vulpe

Doi dulăi au plecat după vulpe. Pe drum au dat peste un pod rupt.
-Oare vulpea a trecut pe pod ?
Ei au adulmecat urmele. Urmele cumetrei se pierdeau pe potecă.
Te prindem, cumătră ! Descoperim noi unde ai dus păsările din curte !

Fraţii

Florin învaţă bine .El este fruntaş. Fiecare elev din clasa lui îşi face temele şi îşi învaţă
lecţiile. Doar fratele lui, Bogdan, nu se prea osteneşte. El e cu gândul numai la joacă
-Fii atent ! Nu trebuie să iroseşti timpul. O clipă pierdută nu se mai întoarce .
 La Humuleşti

Am plecat în călătorie în Moldova. Facem o haltă la Humuleşti. Aici e născut Ion

Creangă .Intrăm şi vedem vatra cea humuită şi hornul cu motocei. Parcă se aud hohotele lui
Nică.
Horia ne spune povestea lui Harap- Alb .
Hotărâm să hoinărim prin Humuleşti pe urmele lui Nică.

Horea, Cloşca şi Crişan

Horia, Cloşca şi Crişan sunt trei români din Transilvania. Ei au jurat să lupte împotriva
stăpânirii haine. Au condus răscoala românilor. Ei au murit pentru ca românii să aibă un trai
mai bun .

Leul
Arena e mare.
Acolo e un leu cu coama ca arama.
Oamenii aclamǎ animalul.

La malul mǎrii

Sorina e cu Stoian la mare. Sorina e sora lui Stoian. Ei sunt la malul mǎrii. Marea e calmǎ.
Soarele e sus. Cerul este senin.

La malul lacului
Luca e cu nenea Iulian la malul lacului. Luca e mic, nenea Iulian e om mare. Mama
lui Luca e cu ei.

Lacul

E luna iulie. Un nor mic alunecǎ lin. Norul are culoarea aurie. Lacul e ca mierea.
- Lacul are o luminǎ a lui!

O lamǎ nouǎ

Maria ia o lamǎ nouǎ.

Maria, aruncǎ lama!
- Nu, Ileana, e lama mea!
Acum Maria are o ranǎ mare.

Lalelele

Elena, am luat lalele ca neaua!

Eu am luat liliac auriu!
La pescuit

Nenea Păun iese cu Petrică la pescuit. Pe lac este multă papură. Apa nu este curată.
Aproape de mal sunt patru pietre mari.
-Vom sta pe pietre !
Au trecut două ore. Ei au prins trei crapi mari.

Ploaia

Picuri de ploaie cad în şiroaie. Un nor cenuşiu acoperǎ cerul.

Streaşina şopronului adǎposteşte pe copii. Ei aşteaptǎ sǎ treacǎ ploaia.
Coşurile pline cu mere aşteaptǎ şi ele.

În pǎdure

Se lumineazǎ de ziuǎ.
Pǎdurea se trezeşte. Se simte aerul proaspǎt şi curat.
O veveriţǎ zglobie sare pe o creangǎ. Un sturz cântǎ vesel. Zorelele şi viorelele
zâmbesc la soare. Brazii se înalţǎ falnici. Zadarnic ai cǎuta o umbrǎ de tristeţe!

Turma

Un pǎstor are o turmǎ de oi.

Sunt sus la munte. Noaptea lupul se apropie. Pǎstorul ascultǎ. Nu o sǎ lase lupul sǎ atace
mioarele.

Marama

Mama e cu mine. Marama mamei e moale. Ea are o ie aurie. Eu am o ie cum e neaua.

Melcul

Ilie, eu am un melc maro. Melcul e mic.

Mariane, el are coarne!
El alunecǎ lin cu o rǎmuricǎ.

Moara

Moara lui Marcu e la lac. Moara lui e mare. El e morar cu renume. Are oameni la lucru.
Acum nenea Marcu e milionar. El are milioane.
Macul

Camelia e cu Marcela. Ea are cercei noi. Ea cere Marcelei un mac.

Ce mac mare!

Teiul

Tatiana e cu Traian. El taie un tei. Teiul are ramuri mari.

Ce tare e lemnul lui!

Seceta

Seceta este mare. Nu a mai plouat. Cerul este senin. Ỉn lunci, sǎlciile se usucǎ. Nu mai sunt
ciuperci, nici melci. Totul este uscat. Nici pǎsǎrelele nu mai ciripesc.

Minciuna

Dorel a spus o minciunǎ despre sora lui, Cecilia. Mama aude şi nu crede. Copilul se duce la
Cecilia. Aceasta este iertǎtoare. Mama nu mai este tristǎ.

Paulicǎ

Ce e cu tine, Paulicǎ ?
Sunt trist ! Pisoiul nostru, Motocel, a prins o pasǎre.
Nu ai putut sǎ o scapi?
Nu, are o aripǎ ruptǎ. Cum sǎ o pansǎm?
Stai cuminte! Nu te teme! O pansǎm la loc.

Piticii

Cinci pitici au pǎturi mici.

Ei au cules multe ciuperci.
O cioarǎ vine printre copaci.
Cra! Cra!
Ce vrei tu?
Eu vreau un cioc cu apǎ rece.

Tortul

Mama toarce. Bunicul tace. Mama coace aluatul. Tortul e cu cremǎ, cu alune, cacao, nucǎ.
Mama taie tortul.
Ce tort aromat !

Iarna

Suntem acum la Sinaia. Muntele este minunat. Este ninsoare mare.

Sorina cu Simona sunt cu sania. Ei tocmai au sǎrit. Sania stǎ acum rǎsturnatǎ. Ei sunt iar sus.
Nu se mai saturǎ!

Grigoraş

Grigoraş este foarte grǎbit. Trebuie sǎ ajungǎ la şcoalǎ. Grijuliu, se uitǎ şi-n dreapta şi-n
stânga înainte sǎ treacǎ strada. Azi e meci mare, un glumǎ. Clasa lui trebuie sǎ învingǎ!
Gândul bun

Mama Gabrielei e bolnavă. Are gripă şi o doare gâtul . Gabriela se gândeşte cum să o
înlocuiască la bucătărie. Ea are un gând bun. Va deveni o bună gospodină. Gabriela a pregătit
supa cu găluşte, compot de gutui şi gogoşi.
Gospodina bună la nevoie se cunoaşte !

Oraşul meu

Oraşul meu este încântǎtor. El este aşternut la poalele muntelui. Oraşul are numeroşi
locuitori, multe parcuri, clǎdiri mari şi monumente renumite. Oamenii ştiu să trăiască în
linişte. Ei sunt atraşi de natura paşnică.
Ce mult îl iubesc! Nici un oraş nu este ca el!

La gimnasticǎ

Georgiana merge împreunǎ cu colegii ei la gimnasticǎ.

Gina şi Angela lucreazǎ ager la paralele. Georgeta se suie graţios pe bârnǎ. Angela aşteaptǎ
rândul la sǎrituri. Sergio şi Georgicǎ se încǎlzesc la inele.
Cu toţii repetǎ cu seriozitate.

O seară de neuitat

Diana cu Dorel doreau să vină la spectacolul de la Ateneu. Sala este impresionantă. Ei

admiră decorul. O doamnă le spune:
-Spectacolul e minunat!
Copiii asculta un duet din opera “Traviata”, de Verdi.

Patria noastra

România este patria noastra. Locuitorii ei se numesc români. Ei comunică în româneşte.

Portul românesc este vesel şi colorat. Cuvintele româneşti sunt melodioase. Tricolorul este
drapelul României .
La cireşe

Este luna lui cireşar. În grădina vecinului e un cireş mare. Lucian priveşte fructele mici şi
roşii . Cere voie vecinului să culeagă cireşele dulci .
- Cererea ta politicoasă mă bucură .
- Mulţumesc, spune Lucian.

Cearta

Cecilia îşi ia coşul şi pleacă după ciuperci. La marginea pădurii o întâlneşte pe Gina. Zăresc o
ciupercă mare. Cine o va lua? A început cearta. Soseşte şi Gicu. El le împarte ciuperca pe
jumătate.
Ce repede a încetat cearta!

În parc

E ora prânzului. Georgel, Genica, Cela, Gina şi Gigel au plecat în parc. Acolo au văzut multe
animale sălbatice: iepuri, urşi,căprioare, lupi, vulpi. La marginea pădurii au văzut nouă păuni.
Ce pene colorate aveau!
Pe lac, lebedele pluteau ca nişte bărci. Cineva a aruncat o pâine. Ele au venit
să mănânce. Ce albe erau!
Copiii au plecat bucuroşi acasă!

La cumpărături

Gelu se duce să cumpere cerneală. Cineva îl ajunge din urmă. E Angelica. Amândoi cumpără
câte o călimară cu cerneală.
În magazin ei au mai putut vedea: ceasuri, biciclete, păpuşi.
Angelica mai cumpără şi un servici de ceai pentru păpuşa ei, numită Georgeta.
Apoi cei doi copii pornesc spre casă.

La circ

E ora opt. Marcel se trezeşte. Tatăl său vine acasă aducând o pâine.
-Marcel, astăzi ne ducem la un circ de seamă din Bucureşti.
La circ au putut vedea: arici, iepuri, bursuci, lei.
Ce bucurie pe Marcel!
Zoica

Azi e ziua de naştere a Zoicăi. Împlineşte zece ani. Mama îi pregăteşte o surpriză: un tort cu
zece lumânări. Copiii de vârstă cu ea o vizitează. Zenaida ii aduce cinci
crizanteme. Luiza o roagă să se pozeze cu ea. Cel mai mult le place prăjitura cu zeamă de
lămâie.
Ce minunata zi pentru Zoica!

La joacă

Gheorghe şi Anghelina se joacă. Gheorghe este dirijor. El are în mână o baghetă.

Gherghina împleteşte un ciorap. Ghemul se micşorează.
Copiii ies în grădină. Ei îşi scot ghetele.

Ora de matematică

Se aude soneria. Începem prima oră. Avem matematica. Citim tema dată acasă. Îndată
ni se predă o temă nouă. Au luat note mari: Cecilia, Cerasela, Mircea, Cici şi Marcel.
Ce repede trece ora de matematică!

Excursia

Gheorghe şi Gherghina s-au întâlnit cu Angheluţă. Ei fac planuri pentru o excursie.

– Şi unde vreţi să mergem? întreabă Gheorghe.
– Eu vreau să mergem în Bucegi, spune Gherghina.
– Eu aş vrea să mergem în Ceahlău, adaugă Angheluţă.

Meseriile

Câţiva elevi de liceu stau de vorbă despre meseriile preferate. Lui Mihalache îi place
meseria de vânzător. Chiriţă va fi membrul unei echipe de hochei. Paraschiva şi Chiriac vor
să devină chimişti. Costache se va face chirurg. Ei îşi vor face cu cinste datoria!

Georgică

Georgică îţi ajută părinţii: raşchetează parchetul, repară o schelă. Apoi îşi face o schemă
la geografie. Pe la ora nouă se culcă. Ce voios a fost a doua zi că a putut să-şi ajute părinţii!

În vacanţă

Georgeta întreabă:
-Victore, ce faci în această vacanţă?
-Voi merge în staţiune.
-Cu cine?
-Cu părinţii mei.
-În ce staţiune?
-În staţiunea Sinaia.
-Eu voi merge la bunici.

La cinema

Angela şi Eugenia pleacă la cinema.Vizionează un film interesant.La ieşire se întâlnesc cu

Geta.
-Ce film aţi văzut?
-Un film despre unele animale sălbatice.
-Mâine voi merge şi eu să văd acest film.
A doua zi la şcoală au povestit colegilor filmul.

Primăvara

A sosit primăvara. Razele soarelui sunt mai calde. Vântul adie uşor. Numai prin locuri
umbrite mai vezi zăpadă. Se întorc păsările călătoare.
La amiază, când veneam de la şcoală, am văzut o barză. Era pe acoperişul unei case.
Se încălzea la soare.
Cât ne bucurăm că a sosit primăvara!

Piticii

Cinci pitici au cinci păturici mici. Ei au cules multe ciuperci. O căprioară e prietena lor.
Trei iepuri se apropie tiptil.
O cioară se cumpăneşte pe creanga unui copac :
Cra ! Cra !
Ce vrei tu ?
Nu te speria, piticule ! Eu vreau un cioc cu apă rece .

Gelu

Legenda spune că, demult, Gelu, voinicul cel netemător de duşmani, a luptat pentru
apărarea pământului românesc.
Mai spune legenda că Gelu, rănit în luptă, a cerut calului, bunul său tovarăş, să îi sape
cu copita un mormânt lângă apă.
Bravul român nu a vrut să cadă în mâinile duşmanilor cotropitori.

Iancu Jianu
 Iancu Jianu era un haiduc vestit de pe Jiu. El a jurat să împartă dreptate celor săraci. A
luptat cu vitejie. Slujitorii boierilor se temeau de el. Cei săraci îl ajutau când era înconjurat de
duşmani.
Iancu Jianu a rămas în istorie drept o pildă de curaj.
Cascada

Am ajuns la cascadă.
Râul se aruncă vijelios printre stânci. În jur sar stropi jucăuşi. Apa vâjâie în cascadă.
Jos, stâncile sunt pe jumătate măcinate de apă .
Pe pajişte, la soare, cresc bujori de munte.
Nu este voie să îi rupem.

Gimnastica

Gina, Gelu, Gheorghiţă şi Tache fac gimnastică. Ei execută exerciţiile cu multă atenţie.
Vine Georgică. El le arată un exerciţiu nou.
Geta fuge după minge.
- Aduc eu mingea, Geta! spune Gica.

Recreaţia mare

Sună clopoţelul. Uşile claselor se deschid. Curtea şcolii se umple de copii: băieţei şi
fetiţe.
Ei se joacă. Paraschiva şi Angela sar coarda. Pe terenul de baschet băieţii bat mingea.
Cei mai mici încearcă să prindă o ciocănitoare.
Toţi şcolarii sunt veseli. Doamna învăţătoare întreabă:
– Cine a fugit cel mai bine?
– Gheorghiţă este primul. El i-a întrecut pe toţi.
George, Cecilia, Marcela şi Chiriac au rămas în clasă. Ei sunt elevi de serviciu: şterg
tabla, aerisesc clasa, aduc cretă, udă buretele.

Nărodul şi luna
după Marin Buga

Era o noapte tare senina şi cu lună plină. Un nărod trecea pe marginea unui lac. Apa
lacului era liniştită şi limpede. Nărodul zăreşte chipul lunii în fundul lacului. Deodată începe
să strige cât îl ţineau baierele plămânului:
– Săriţi, măi ! Săriţi că s-a înecat luna!
Pentru că nu venea nimeni, s-a hotărât el să o scoată. Băgă băţul în apă vrând să-l
înfigă în lună. Dând mereu în noroi, apa se tulbură. Acum luna nu se mai vedea. Nătărăul a
crezut că a înfipt băţul în ea. Atunci a tras cât a putut de băţ şi...hop ! A căzut pe spate. Noroc
că era malul apei. Şi stând cu faţa în sus, zări luna pe cer.
Nătărăul începu să strige către oamenii care veneau din sat să vadă ce s-a întâmplat:
– Iaca, măăă, unde am aruncat luna ! Tocmai pe cer !

Oul năzdrăvan
după Ion Istrati

(fragment)

Trăiau odată un moşneag şi o babă, amândoi foarte săraci. Ei aveau numai o găinuşa.
Dar nici de ouale găinii nu aveau parte. Numai ce se oua, că cineva le şi fura din cuibar.
Într-o zi moşul se puse la pândă. Şi, ce să vezi? De îndată ce oua găina, oul se
rostogolea repede pe drum. Moşneagul, fuga după el.
Când să pună mâna pe ou, moşul aude:
– Lasă-mă, moşule! Nu o să-ţi pară rău.
Moşul se înduplecă şi oul porneşte la drum. Şi cum merge el aşa, numai ce se
întâlneşte cu un rac.
– Unde te duci, măi oule?
– Ia ! Mă duc şi eu la bine. Hai şi tu cu mine!
Merg ei aşa până ce se întâlnesc cu un şoricel.
– Bună ziua, oule ! Unde te duci?
– Mă duc la bine. Hai cu mine!

(„Poveştile Ilenii”, Ion Istrati, Bucureşti, Ed. Tineretului,1966)

Veste de pe tărâmul celălalt

de Alexandru Mitru

Apoi mai scoate dintr-un gherghir nişte straie vechi, un arc, nişte săgeţi, un paloş şi un
buzdugan, toate pline de rugină...
Vine un dregător slab, cu nasul ascuţit, care avea două geamuri cu margine de tinichea
în faţa ochilor.
– Cum dai, femeie, grăunţele? Cu ce preţ?...
Acolo sus oamenii sunt săraci, dar nu se înşală între ei. Ei ce-au în gând, au şi pe
limbă. Femeia lui Gheorghe era dintre aceştia.
Cum începe toamna
după M. Preda
(fragment)

Era o zi de toamnă. Niculae a ieşit în grădina. El s-a întins la umbră sub un dud stufos.
În gădina nu mai era nimeni. Băiatul a început să citească.
Căldura soarelui era plăcută. Acum nu mai dogorea ca vara. Era linişte. Grădina părea
încremenită. Nu se simţea nici o adiere de vânt.

Cuiele
de Simion Pop

Timpul curse, uşa se umplu; deveni zid de cuie. N-aveai unde pune un deget şi fiul omului se
înfurie, vorbind către tatăl său:
- Nicăieri ca la noi. De ce ai bătut cuie în uşă?
- Tu le-ai bătut! zise tatăl.
- Eu?
- Da. N-ai făcut tu rele, duium, cutare şi cutare, nu mai ţin minte câte, multe, fără
număr?
- Făcut, recunoscu fiul.
- De fiecare faptă am înfipt câte un cui. Priveşte, ăsta eşti tu, vorbi tatăl,
posomorându-se rău….
- Nu-i supărare, cuiele se pot scoate; eu voi fi acela, promise fiul.
- Poate făcând tot atâtea fapte bune, spuse tatăl şi îşi văzu de propriile griji.

Mateiaş Gâscanul la oaste

de Alexandru Mitru

Cum merge regele aşa, vede pe Mateiaş cu gâsca. Şi Mateiaş nu-i dă onorul. Se supără
nespus de tare regele şi-I strigă:
- Măi, Mateiaş, tu ştii cine sunt eu?
Mateiaş face pe nepăsătorul:
- Oi fi căprarul?
- Mai mare sunt, se-ngâmfă regele.
- Oi fi atunci sergentul! face flăcăul mai pe prostul.
- Nu ai ghicit nici de-astă dată.
- Oi fi vreun ofiţer?
- Mai mare sunt.
- Poate-i fi general.
- Sunt şi mai mare! se umflă regele în pene mai mult decât o gâscă.
- Că n-oi fi însăşi regele? face atunci gâscarul pe miratul.
- Ba el sunt! zice regele, crezând că Mateiaş va cădea jos de frică.
 - Dacă-i aşa, râde cu toată gura Mateiaş, na, ţine băţul ăsta, mână pe Roji mai încolo
să-ţi dau onorul…

Elefănţelul curios
de Rudyard Kipling

A fost odată, demult, un elefănţel foarte curios. Într-o zi s-a trezit cu o nouă întrebare:
"ce mănâncă crocodilul seara?"
Aşa că a plecat prin pădure să întrebe animalele şi s-a întâlnit cu ursuleţul şi-l întreabă:
- Ursuleţule, ce mănâncă crocodilul seara?
- Nu ştiu, a răspuns ursuleţul, dar du-te la lac şi vei afla.
Şi a plecat mai departe elefănţelul să caute lacul. Pe drum s-a întâlnit cu o broscuţă:
- Broscuţo, ce mănâncă crocodilul seara?
- Nu ştiu, a răspuns broscuţa, dar du-te la lac şi vei afla.
În apropiere de lac, elefănţelul s-a întâlnit cu şarpele boa:
- Şarpe, ce mănâncă crocodilul seara?
- Nu ştiu, a răspuns şi şarpele, dar uite lacul aici, sunt sigur că vei afla răspunsul.
Tocmai atunci ieşea din apă crocodilul. Elefănţelul s-a apropiat de el, dar nu ştia că vorbeşte
chiar cu crocodilul:
- Scuză-mă, te rog, ştii cumva ce mănâncă crocodilul seara? Crocodilul şiret îi spune:
- Vino mai aproape să-ţi spun la ureche să nu ne audă nimeni.

Ţăranul, ursul şi vulpea

poveste populară

Pe când îşi ara câmpul, un ţăran se pomeni pe neaşteptate cu un urs mormăind în spatele lui:
– Pregăteşte-te, că te mănânc!
– Lasă-mă, ursule, doar până sădesc un câmp cu sfeclă. Tu îţi vei lua din ea câtă o să vrei,
căci mie îmi vor ajunge doar rădăcinile, îl rugă Antonio.
– Bine, se învoi ursul.
La timpul potrivit, ursul veni să-şi ridice recolta. Imediat îşi dădu seama că a fost păcălit de
ţăran.
– Omule viclean, m-ai dus de nas! Te mănânc!
– Ai dreptate, ursule! Mai dă-mi răgaz să ar şi să semăn pământul cu grâu şi de data asta ale
tale vor fi rădăcinile, îi promise Antonio. Şi de data aceasta ţăranul îl păcăli pe urs, el luând
din nou partea bună a recoltei. Ursul nu mai ascultă promisiunile ţăranului şi spuse că va veni
după-masă ca să îl mănânce.

Acul şi barosul
de Ion Creangă

Acul:
- Moşule, de ce eşti zurbagiu? Te sfădeşti necontenit cu soră-ta nicovala, ţipaţi şi
faceţi larmă, de-mi ţiuie urechile. Eu lucrez toată ziua, şi nime nu-mi aude gura.
- Iaca, mă!... da de unde-ai ieşit, Păcală?
- De unde-am ieşit, de unde n-am ieşit, eu îţi spun că nu faci bine ceea ce faci.
- Na! vorba ceea: a ajuns oul mai cu minte decât găina. Măi băiete, trebuie să ştii că din
sfădălia noastră ai ieşit; ş-apoi tu ne cauţi pricină?
- Mă rog, iertaţi-mă! că dacă n-ar fi fost focul, foile, pleafura şi omul care să vă facă, să vă
deie nume, aţi fi rămas mult şi bine în fundul pământului, ruginite ca vai de voi.
- Măsoară-ţi vorbele, băiete! Auzi, soră nicovală, cum ne râde acuşorul?
- Aud, dar n-am gură să-i răspund; şi văd, dar trebuie să rabd.
- Vorba ceea, soro: "Şede hârbu-n cale şi râde de oale". Măi puştiule! Ia să vedem, ce ai făcut
tu mai mult decât noi?
- Ce am făcut şi ce fac, îndată ţi-oi spune. Ca să nu lungesc vorba, hainele bărbăteşti şi
femeieşti, din creştet până în tălpi, şi alte nenumărate lucruri frumoase şi scumpe, fără de
mine nu se pot face. Mergi la croitor, intră în bordei, suie-te în palat, ai să mă găseşti. Fetele
mă pun în cutiuţe aurite, mă înfing în perinuţe de mătasa şi îngrijesc de mine ca de un mare
lucru.
*

Desparte în silabe cuvintele:

ambiţiehambar
câmpie împărat
timpul compunere
combinat
*
Desparte în silabe cuvintele:
a înnegri ex : a în-ne-gri
a înnopta
a înnoda
a înnora
*
Desparte în silabe cuvintele date:
broşă – bro-şă mănuşă –
cămaşă - păpuşă –
cenuşă - fruntaşă –
*

Desparte în silabe:
excursie, exemplu, exerciţiu, tix, taximetrist, excavator, mixer, pix, Luxiţa, Xenia.
*
Completează litera care lipseşte:
a_balaj, ba_bus, bo_boană, bu_bac, ca_pion, câ_pie, du_bravă, i_portant, î_pleteşte, u_blă,
u_brelă.
*

Alcătuieşte propoziţii cu următoarele cuvinte:

roditor, datorie dureros, duioasă, dar, dop, cadou, verde, Diana, Doru, Danemarca.

Separă cuvintele din propoziţie :

Damianaaadusdouăcărţidelabibliotecă.
Douăelevescriu.
Plouădelaoranouă.
Noapteacaderoua.
Moaraareroatămare.
Barbucântălatrombon.
Semaforulesteprietenulpietonilor.
Fratelemeuestetipograf .

Completează spaţiile libere folosind cuvintele : nouă, mare, mic, acordat, mică, Grivei, gârlă,
găină, legende, atingere, regele :
Dinu are o vioară …………… .
Trompeta este ………………. .
Naiul…………. sună duios.
Păunul este………………. .
Copilul ……….. doarme mult .
Gulerata este o ………….roşcată.
Gâştele au plecat la…………….. .
Cuşca lui ………….este lângă gard .
Eugen simte o …………………..pe gene .
Decebal era ………………………dacilor .
Lui George îi place să citească……………….

*
Eu spun una, tu spui multe !
lalea - ....... coală - ..........
crin - ........ piatră - .............
viorea - ....... soare - ................
sac – saci nuc -…… cruce - ……….. scoică - ………..
mac -…… rac - …… luncă - ………. curcă - …………
fag – fagi minge-......... gingie-............
mag-......... creangă-........ urgie-................
fulg- ........ ferigă- .......... furie-...............
frag- ........ pungă - ....... istorie-................

Adaugă silabe pentru a forma cuvinte noi :

…în. –demn …. –armat …. –curcă

…. –drum …. –trec …. –doi
bujor – îmbujorat joacă –
grijă- curaj –

Formează cuvinte noi pornind de la :

străin, mireasmă, drept, sănătos.
Model : tare-întărit

învins, încredere, îndestulător, înduplecat, întrecut.

Model : îndoielnic – neîndoielnic

Transcrie următoarele cuvinte şi reţine că înaintea literei „p” se scrie „m” :

împrietenit, împădurit, împăiat, împăturit, împlinit, împiedicat, împietrit, împăunat

Uneşte cuvintele cu sens opus :

 talentat trist
primul înapoi
vesel netalentat
înainte ultimul

Ordonează cuvintele pentru a forma propoziţii :

o, poveste, mama, spune .
povestire, ascultă, o Dorina .
sperie, o rău, din, poveste, lupul .
ea, promite, ascultătoare, că, este .
nostru, are , cocoşul, roşcat, pene .
neîntrecut, este , el , înot, la .
Ştefan, peştişor, are, un .
găsit, o, Gabriela, a, goală, găletuşă .
gâşte, are, o, Olga, multe, în, mătuşa, de , găini, şi, ogradă
este, insectă, furnica, o, mică .
sora, este, Florica, Ştefan, lui .
o, Florinei, floare, dăruieşte, Florin
minge, după, George, fuge .
nu, Ulciorul, multe, la, ori, merge, de, apă .
se, Cine, departe, scoală, de, ajunge, dimineaţă .
multe , Jenica, jucării, are .
jur, aude, se, vântului, vâjâitul, în .
patinaj, Jana, la, Jianu, cu, sunt .

Alege forma corectă:

Pisica stă în – cos ; coş
Petrişor este – las ; laş
Misu este la - duş ;dus

*
Subliniază cuvintele care conţin litera „ş” :
Un moş are un coş.
În coş e un cocoş.
Cocoşul sare din coş.
Şi se supără pe moş.

*
Cuvinte “complicate”(sensuri diferite). Construieşte alte propoziţii cu ele :
Pe un copac era un râs.
A râs mult cu Pârvu.
Bobul de piper este iute.
Barbu se dă cu bobul pe omăt.
Bunicul a depus bani la bancă.
Bebe stă cuminte în bancă.
E un cer cu nori .
Eu cer Marcelei un cercel .
Mihai are o haină nouă .
Împărăteasa era haină .
Mişu are un şiret roşu la cămaşă.
Vulpoiul era şiret.
Toţi cetăţenii respectă legi.
Tu nu legi şiretul bine.

Realizează corespondenţa cuvintelor “prietene” (acelaşi sens) :

încântător întruna
încremenit senin
însorit înlemnit
întotdeauna minunat
ogradă pârâu
gârlă curte
drag prăvălit
rostogolit plăcut
gustos iubit
stai iute
frică ceartă
repede intersecţie
sfadă rămâi
colţ teamă

hotărât năuc
haihui rătăcitor
harnic neabătut
hoinar muncitor

Realizează corespondenţa cuvintelor “neprietene” (sens opus):

întunecat vesel
învins luminat
 întristat victorios
harnic nehotărât
mohorât leneş
hotărât voios
merge împinge
trage împrăştie
strânge stă

*
Citeşte şi potriveşte!
Cum e el ? Cum e ea ?
bun – bună blând
bucuros blond
bătrân bolnav

Găseşte cuvinte cu acelaşi înţeles ¡

bătrân, repede, păstor, vârstnic

Găseşte cuvinte cu sens opus !

bătrân, bun, supărat, cald, război, vorbeşte, lung, gigantic, mic, gălăgios

*
Să alintăm cuvintele !
greier – greieraş
copac -
şoarece -
cântec -
scutec -
găină -
găleată -

*
Pune corect semnele de punctuaţie :
-Gabriel unde te grăbeşti
-Merg în grădină Vino să plantăm un gutui
-Acum sunt gata
*
Formează cuvinte noi:
cer + cel =
cer + cei =
a + ce =
ace + la =
în + nod - ex: înnoda în + nou
în + noapte în+ noroi
în + nor în + nămol

Pune în ordine propoziţiile, apoi copiază textul pe caiet :

Natura are acum strai nou.
El toarce.
Iarna a trecut.
Motanul Tanu stă la soare .
Este soare.
-Miau, ce minunat e să stai la aer curat.

Completează comparaţiile cu termeni din lumea animalelor:

Model : harnic ca o furnică
încet ca………..
viclean ca……..
încăpăţânat ca………..
iute ca …………….
puternic ca …………
Alege dintre : vulpe, veveriţă, furnică, melc, catâr, urs.

Potriveşte însuşirile :
nuci mici
băieţi seci
maci voinici
cornuri dulci
*

Completează cu „ ce” sau „ci” :

Tu stri_ _ _ _ va .
Ai _ _as ? _ _ oră este acum ? Este ora _ _n_ _ ?
 Noi _ _r_ _tăm atent un ari_ _ .
Noi mun_ _ m _ _nstit .
Erau doua săl_ _i mi_ _ la malul lacului .
Eli_ _a avionului era mare .

Silabe amestecate . Formează cuvinte !

ci, ce, a, ne, ca, rici, ici, an, va, Lu, re, ma, ti, na .
Model : arici

Cuvântul în plus . Scoate cuvântul nepotrivit !

Lucian/ vecină/ macină / cinci/ mălai .
Cine /vine/ la/ cină / citea / nici ?
Trei /cioc /Maricica / pitici/ erau/ la/ circ .

Propoziţii amestecate:
Un iepure …………… citeşte o poveste
Câinele Haiduc ……… se teme şi de umbra lui
Andrei……………….. latră supărat

Propoziţia corectă !
Geanina (strânge, strâng ) cărţile .
Gicu (fuge, fug ) spre şcoală .
El (au, are ) o geantă .

Părţi din propoziţie încurcate. Scrie propoziţiile :

Andrei are mult curaj la obraji
Bujor a ajuns acasă roşu în joi
Ion are o jucărie care patinaj
Jenica şi Jianu se vor întâlni vâjâie

Alcătuieşte propoziţii folosind cuvintele :

Jianu, Jenica, Cluj, cojoc, curaj, joi, jos, ruj, bujor, jurământ, jar, jandarm.
Completează propoziţiile .
Eu alerg. Eu merg. Eu strig. Eu ajung.
Tu alergi. Tu……..Tu……. Tu……..

Alcătuieşte enunţuri cu :
o oglinda magică, un şirag de mărgele, un clopoţel de argint, o vrăbiuţă gălăgioasă, un
cerceluş gingaş.

Pune semnele de punctuaţie corespunzătoare:

Mihai Mihai Mă auzi Unde eşti

Te aud Marian dar nu ştiu unde eşti
Dar tu unde eşti
Lângă un râu şi prin tufiş mişcă ceva
Au au Ajutor Mihai Un roi de albine vrea să mă atace
Vin vin imediat Ca să nu te mai înţepe intră în apă
Dar e rece
Şi ce dacă

Găseşte cuvântul potrivit în textul următor:

,, Muntele Petricica ţinea învăluit în umbra-i (colosal) , oraşul(adormite). În aerul (limpede)

al dimineţii, se înalţau crucile cu feţele (sclipitori) ale bisericilor (sfânt).

(Calistrat Hogaş- ,,Pe drumuri de munte,,)

Subliniază forma corectă a cuvintelor:

Alexe – Alecse Alecsandri – Alexandri

kilometru – chilometru fixi - ficşi
exact - egzact pics – pix
Rocsana – Roxana egzerciţiu – exerciţiu
ghimie – chimie kaki – kachi
pachet –paghet gheară – ghiară
stinghie – stinchie genunghi –genunchi
gheozdan – ghiozdan aşghie – aşchie
frecvent – freqvent eqvestru –ecvestru
creon – creion uşă – uşe
colidor – coridor înodat – înnodat
înoptat – înnoptat înegrit – înnegrit
finţă – fiinţă acent - accent
findcă – fiindcă aleie – alee
alcineva – altcineva zacăr – zahăr
optişpe – optsprezece a hotărî – a hotărâ
a urî – a urâ eftin – ieftin
eşire – ieşire acea – aceea
conplet – complet bonboane –bomboane
plunb – plumb înbrăcat – îmbrăcat
zânbet – zâmbet întânplare – întâmplare
pîine – pâine romîn – român
cîntec – cântec încîntător – încântător
Georgiţă – Gheorghiţă reghină - regină