Descoperă lumea distrându-te!

Bogăţiile
Pământului
Cuprins
Introducere în „Bogăţiile Pământului" 7

Ce meserii există în agricultură? 8

Ce sunt culturile? 10
Care sunt produsele agricole? 12
La ce ajută îngrăşămintele? 14
Cât de hrănitoare sunt cerealele? 16
Orezul, o cereală foarte populară 18
Din ce se face făina? 20
De ce se cultivă viţa-de-vie? 22
IDin ce se face zahărul? 24
Din ce se face ceaiul? 26
Cin ce se face ciocolata? 28
Ciocolată cu... 30
Unde creşte arborele de cafea? 32
La re sunt bune mirodeniile? 34
Din ce se face uleiul? 36
Din c î se face uleiul de măsline? 38
Ce fel de plantă este soia? 40
Diri ce sunt formate paiele? 42
re cresc oamenii animale? 44
De cât timp cresc oamenii găini? 46
. — Mai există păstori astăzi? 48
De unde provine laptele
pe care îl cumperi? 50
Ce se fabrică din lapte? 52
 I n t r o d u c e r e în

Bogăţiile
Pământului
Intre om şi pământ a existat dintotdeauna
o relaţie specială: omul a îngrijit cu dedicare
pământul, iar apoi a cules roadele bogate
pe care acesta i le-a oferit cu generozitate.
Unele dintre cele mai vechi activităţi din lume desfăşurate
• 4

de om au fost cultivarea pământului şi creşterea animalelor.

Cu timpul, tehnicile şi metodele de lucru s-au modernizat,
aşa încât acum există ferme specializate şi utilaje
agricole extrem de performante.
 B ogăţiile Pământulijj

Ce meserii există
in agricultură?
• Mstăzi, un agricultor nu trebuie doar
să cunoască modul în care funcţionează
■

utilajele agricole şi cum trebuie ele

reparate, dar şi cantităţile de îngrăşăminte
care trebuie folosite; el mai trebuie
să fie un bun cunoscător al bolilor plantelor
şi ale animalelor şi să ştie să folosească
tehnicile moderne de culturi agricole
si
*
de creştere
*
a animalelor. El se află
în faţa unei mari provocări.

Un viticultor care taie viţa-de-vie.

A legerea P ro d usulu i
P o t r iv it
Agricultorul alege culturile în funcţie
de regiune de anotimp şi de climă:
cereale, fructe sau legume, trufandale
sau flori. De asemenea, el mai poate
alege să crească vaci pentru lapte oi
pentru lână, porci pentru carne sau
păsări pentru ouă.
 A gricultura

ESTE RÂNDUL TĂU ACUM!

C âte un loc P entru F iecare
Intr-o fermii, fiecare loc uiulc se practica diverse activităţi agricole
poarta câte un nume. Ştii cum se numeşte locul unde:

1 Se cultivă legume?
■ Suni adăpostite animalele?
' Se cultivă pomi fructiferi?
‘ Se macină grâul?
Se depozitează recollele, cerealele, paiele, fânul?

H ttflM V H fl VHVOM * V Q V A I1 'E GTVUD E I H n iV A V Z H V 2 3Q V N I O V U D I 'S N f ld f iV H

A trecut vremea căruţelor trase de cai sau a ţăranilor

:are mulgeau manual vacile! Astăzi, tractoarele
ucreazâ pământul, combinele culeg spicele de grâu.
paratele electrice de muls colectează laptele pe care
dau vacile, iar găinile dau ouă în locuri speciale Ş T IA Ţ I C Ă ...
centru clocit, la scară industrială. ____________ O R IE N T U L A P R O P IA T A F O S T ,
P R O B A B IL . P R IM A R E G IU N E U N D E
A a p A r u t A G R IC U L T U R A . A C U M
M A I B IN E O E 10 0 0 0 D E A N I. C U
M U L T T IM P iN U R M A . O A M E N II
¡Ş l P R O C U R A U C E L E N E C E S A R E
T R A IU L U I CU A J U T O R U L V Â N Ă T O R II.
P E S C U IT U L U I Ş l C U L E S U L U I
F R U C T E L O R A G R IC U L T U R A A M A I
A P A R U T , S E P A R A T . Ş l iN C H IN A . |N
S A H E L U L A F R IC A N , iN A M E R IC A
C E N T R A L A . A M E R IC A D E S U D Ş l
N O U A G U IN E E .

Combină agricolă
 ŞO G ĂŢIILE P Ă M Â N T U L^

Ce sunt culturile?
¿ 3 = U n cultivator îşi petrece mult timp
semănând şi întreţinând culturile până
la recoltare. Astfel, acesta are de lucru
tot timpul anului, mai puţin iarna, când
nu se pot efectua lucrări agricole. înainte
de a fi însămânţat, solul este săpat
pentru afânare şi îndepărtarea buruienilor.
Apoi sunt săpate mici şanţuri, cu ajutorul
cărora solul primeşte apă. Bine că există
tot felul de maşini care să uşureze
activitatea agricultorului!

Mari culturi moderne în será

□□
00
q ,
t í

se C u l t i v ă ?
Există trei mari familii de culturi: cultura
gramineelor. legumicultura
şi pomicultura. Prima produce cereale,
precum grâu sau porumbul, cultivate
pe ogoare intinse. A doua produce
legume, cultivate pe câmp sau in seră.
A treia asigură producţia de fructe.
Mai există, de asemenea, şi floricultura!
 C ulturile

C u ltu ri F ara S o l !
Ştiai câ se poate cultiva si fara pamant? Lste vorba
despre cultura htdroponica sau „fara sol". Plantele
se hrănesc cu ajutorul unor soluţii nutritive sau au
rădăcinile scufundate intr-un strat de vata minerala
prin care apa cu îngrăşăminte circula permanent

ESTE RÂNDUL TĂU ACUM!

F iecare să- şi Vadă de C ultura lui

l>in cuvântul „culturii” uu derivai multe alte cuvinte a cur or definiţie
nu ure neapărat legătură cu pluntele încearcă sa ghiceşti despre ce este vorba
in următoarele activităţi:

i cuniculicullură
t puericultura
i apicultura
» helicicultură
* sericicultură

s s v i v m i o u c n iw u a i A v 3 u 3 x fi3 U 3 s
H 0 1 I3 1 3 N V 3 H U 8 3 U 3 V H 0 1 3 N IB 1 V W 3H3J.S3H 3 E I3IW V 0 1 lld O 3 V i U l f M f DNJ £ V S V 3 3Q U O llb f ld S I » 3 U 3 1 S 3 H 3 L 31X 0105
 (Jogâţiile P ământului

Care sunt
produsele agricole?
Oam enii au cultivat mereu plante, pentru
hrana lor şi a animalelor domestice. La început,
fiecare ţară era specializată pe anumite culturi,
în funcţie de climă, de calitatea solului si de
alimentaţia*
locuitorilor. în America se cultiva mai
ales porumb, în Europa grâu, iar în Asia orez.
Cu timpul însă, plantele au început să facă
ocolul Pământului şi, cu ajutorul îngrăşămintelor
şi al noilor tehnici agricole, s-au obţinut culturi
variate în orice tip de sol fertil. Pentru hrana
anim alelor, ferm ierii cultivă diverse cereale,
precum porumb, grâu, ovăz, secară, sorg, dar
şi soia, sfeclă furajeră, trifoi, lucernă.

P ă m â n tu l ne H ră n eşte
Omul cultivă, pentru hrana sa.
cereale, orez. dar şi cartofi, fructe
(citrice, banane), sfeclă de zahăr,
cafea, ceai. zarzavaturi Pentru
îmbrăcăminte şi industria de ţesături,
oamenii cultivă in, bumbac, cânepă,
cresc viermi de mătase.
Recolte: există tot mai multe
maşini agricole, insă unele culturi
se culeg manual.
 P roduse A gricole >

M ai P u ţ i n e S o i u r i
Pentru a asigura hrana unui număr căi mai mare de
oameni, cercetătorii aleg fructe, legume si cereale care
sunt uşor de cultivat Plantele prea fragile dispar de
pe câmpuri. Din fericire, cu ajutorul transporturilor
internaţionale cu vaporul, camionul sau avionul,
pieţele sunt bogate m orice anotimp

ESTE RÂNDUL TĂU ACUM!

G ăseşte E lementul C are nu se Potriveşte
i Toate produsele de mai jos sunt produse agricole, in afară dc unul.
Care este acesta?

Roşiile pe care le iei de la piaţă au culoarea roşie. Har ştii

ce culoare au ele când nu sunt coapte?

30M3A v m v o in a 3nv W3N| id 0 3 r s nu Suva viSoa z 3 iiNvDDMOH i aiim o B

jl

Ş T IA Ţ I...
O C U L T U R A DE Z A R Z A V A T U R I
O o t
P R O D U C E S A L A T A M O R C O V I.
, V IN E T E P R A Z Ş l A L T E L E G U M E
C A R E S E V Â N D L A P IA Ţ A
 B ogăţiile P ământului

La ee ajută
îngrăşămintele?
Există îngrăşăminte organice precum
bălegarul, care este un amestec de paie şi
Şi creşterea porcilor furnizează
excremente de animale, sau compostul, un îngrăşământ natural.
obţinut din resturi vegetale şi pământ.
Humusul provine din descompunerea
plantelor şi a animalelor. Aceste îngrăşăminte
hidratează pământul, îmbogăţindu-l cu
elemente nutritive naturale. Astăzi însă,
acestea nu mai sunt atât de puternice.
Răspândirea îngrăşămintelor

c #A
. . . Î n g r ă ş ă m in t e l e C h im ic e
Agricultura modernă foloseşte în
principal îngrăşăminte chimice
simple sau compuse. Fermierul
va folosi, tn funcţie de sol şi
de cultură, un anumit tip de
îngrăşământ. în anumite cantităţi,
in funcţie de nevoi. Folosirea
in exces a îngrăşămintelor este
dăunătoare pentru sol. putând
polua pânzele subterane de apă
Atenţie deci la cât îngrăşământ
folosim!

Granule de îngrăşământ
cu azot
 Ingraşamintele

ESTE RAliDUL TAU ACUM!

V ersuri cu S urprize
Versurile ce urmează au ceva a puri e I n g r ă s ă m in t e l e P e n t r u S o lu r i
Citeşte-le cu voce tare şl vei afla despre N e f e r t il e
ce este vorba. Îngrăşământul este o substanţa organica sau
minerala care fertilizează pamantul Poate fi
azot. fosfor, potasiu sau calciu Acestea sunt
elemente simple, absolu: necesare pentru viaţă.
Dacă solul a fost epuizat de cultura anterioara,
trebuie folosite îngrăşăminte, altfel în anul care
Căţeluşă jucăuşă va urma recoltele vor fi slabe.

Roade osul lângă uşă.

Iar furnica duce-n spate
Multe roade-mbelşugate.

ŞTIAŢI CA...
„ A F E R T IL IZ A "
I IN S E A M N A A H R Ă N I P A M A N T U L C U
, E L E M E N T E N U T R IT IV E C A R E IL A J U T A
3 M IN O M O 3 5 1 H H N 3 5 l i N I A n O 3 0 1 1 J J .8 V . 3Q V O H H V O r iB
S A D E V IN Ă M AI P R O D U C T IV
m o ? ? * " v i V U 3 J3 U 3 S v u v o v n o a V U V I ‘.M 1 N IO n o V W V U V J B V

j
3 d n u V V N N v a s N i y t t v o v w iu d n « D m i S v u d v v n w v j b n i nru t i v o
IHO Z 3 0 3 tf V d ¥ iU V O t T i r U N y A n a '1 1 *0 5 5 3 * 3 1 S 3 3 V Nf J l i n i O B
 B ogăţiile P ământul^»

Cât de hrănitoare
sunt cerealele?
Cerealele sunt plante cultivate pentru
seminţele lor. Principalele cereale sunt grâul,
orezul, porumbul, secara, ovăzul, orzul şi meiul,
in Europa, cerealele se mănâncă mai ales
la micul dejun, cu lapte. în Africa, acestea
se consumă ca fel de mâncare principal,
în Asia se mănâncă orice cu orez!

Plantaţie de orez în Asia. în Filipine

Floricele de porumb

T o n u s şi E n e r g i e
Cerealele pe care le mănânci la micul
dejun sunt foarte hrănitoare. Conţin
amidon, un zahăr lent care oferă
energie pe tot parcursul dimineţii!
Cerealele mai conţin şi vitamina B.
fibre care îmbunătăţesc digestia,
proteine şi fosfor, care sunt benefice
memoriei.

j
 C erealele

ESTE RÂNDUL TĂU ACUM!

L itere la G rămada
Completează numele principalelor cereale cu
literele din rândul de mai jos. Cu literele care I n Statele U n it e ,
rămân, vei reuşi să scrii numele unei alte cereale, P o r u m b u l E ste R e c e l e !
denumita şi „grâu negru” . Dacă ai trăi in America, ai fi obişnui!
să mănânci boabe de grâu cu pui cald
şi ştiuleţi copţi de porumb.
Ţi-ar mai plăcea şi floricelele de
porumb: boabele încinse au plesnit şi
B (' C H M K K K R R K Ş V / au devenit albe şi pufoase. Iar la micul
Z Z A A A A A K K K I 1O U V dejun ai mânca fulgi de porumb, nişte
foiţe crocante din... porumb.

■G
1o.
1 P_
* S_
* O
« o
- M

-n « 0 3 N nVHO~ - V D ilM H fl
13IM ¿ 2 H O 9 1VAG fi V U V 3 3 9 M U N ilH O d £ 23U G Z fiv M O I aum OS

in Africa meiul se pisează; meiul

este una dintre cerealele cele mai
consumate aici.

ŞTIA ŢI C A ...
P R O T E IN E LE
S U N T S U B S T A N Ţ E E S E N Ţ IA L E C A R E S E
G Ă S E S C IN C O M PO N EN TA C Ă R N II. A
P E Ş T E L U I. A P R O D U SELO R L A C T A T E :
 Ş ogâtiile P ământul^

Orezul, o cereală
foarte populară
¿Cp D a că ai fi trăit în China, India sau
Thailanda, ai fi mâncat orez tot timpul,
chiar şi la micul dejun. Acolo mai toate
mâncărurile conţin orez, servite alături
de diverse sosuri sărate, dulci sau picante.
Orezul se consumă cu chiftelute * de carne,
peşte şi însoţit de legume.

in Asia. plantaţiile de orez se

găsesc în 2onele muntoase. De
aceea le numim in terase.

U n S â m b u r e de O r ez
Orezul se cultivă pe plantaţii de
orez, nişte câmpuri inundate
primr-un sistem de canale care
sunt i îchise şi deschise de câte
ori este nevoie. Răsadurile
sunt bine fixate in solul umed.
iar după 6 luni fiecare răsad
dă mai multe spice pline cu
grăunţe. Aceste grăunţe sunt
apoi uscate şi li se înlătura coaja:
ceea ce mâncăm noi sunt, de
fapt. seminţele care se află in
interiorul acestor grăunţe.
 O rezul

ESTE RÂNDUL TĂU ACUM!

C uvinte L ipite

T
C u l t u r a O r e z u l u i in L u m e
In Asia. orezul se cultiva manual si. de
ÎN ASI A,OR EZULÎN obicei, aceasta munca le revine femeilor.
În alte ţari. precum Statele Unite, exista
LOCUIEŞTEPÂINE alte tehnici de cultivare. Orezul este lasat
mai întâi la germinai in saci umezi, apoi
A,CARESEMÂNÂN seminţele sunt răspândite din avioane care
zboara deasupra campu'ilor. Când spicele de
orez s-au copt, se folosesc seceratoare pentru
CÂ,DEOBICEI ,î NŢÂ recoltare.

RILEDINEUROPA.

SiriATI C A ..
u ¿ R ĂCSAARDEUARUIL EF OS US TNSTE PML AA NN AT ET ET, INA UE R E 1
I
C R E S C U T Ş l S U N T P R E G Ă T IT E P E N T R U '
A FI R E P L A N T A T E Ş l P E N T R U A S E f,
D E Z V O L T A IN C O N T IN U A R E ' ^
vdouns H\a a iiu v i h \ iîd ib o 30 v o n v h v w as
a «v 3 viM iyd a iô a in ^ o iN i în za u o v is v N| -1 u n io s
 B ogăţiile P ământului
Din ee se
face făina?
D upă ce este semănat toamna, grâul se
coace vara, după nouă luni. Atunci este vremea
secerişului: grâul este recoltat. De la grâu se
foloseşte tulpina, viitoarele paie pentru hrana
animalelor. Spicul cu care se termină tulpina
conţine zeci de seminţe aflate într-un înveliş.
Din aceste seminţe se va face făina.
D oamna
„ B u n ă l a T o a t e ’'
Vara, combina agricolă se
plimbă pe câmpuri, Mai întâi
taie grâul. Apoi bate tulpinile şi
spicele pentru a le desprinde,
lăsând in urmă paiele, ¡n final,
combina vântură grăuntele:
învel şui este îndepărtat.
Grăunţele vor fi astfel
depozitate intr-un silo2 .
 G râul

ESTE RÂNDUL TĂU ACUM!

G ăseşte C uvântul C are nu se Potriveşte

porumb
Fâină sau
cartof
T ărâţe?
Învelişul grăunţelor
secară de grâu zdrobit prin
ore/ măcinare poartă
grâu numele de ..târâte
orz Din acestea se fabrică
pâinea integrală sau
ovăz pâinea din târâţe.
Când acestea se
îndepărtează, rămâne
făina albă, din care se
fabrică franzelele sau
prăjiturile. Din grâu
se mai produc pastele
si cuscusul

V 1 V 3 H 3 3 O 31S3 (IN 1 ÎU 0 1 H W 3 311(1108

Ş T IA Ţ I C A ...
S IL O Z U L E S T E O C O N S T R U C Ţ IE <N
C A R E S E D E P O Z IT E A Z Ă C E R E A L E L E
S A U N U T R E Ţ U L . U N E O R I. S E A M A N Ă
C U UN R E Z E R V O R U R IA Ş
 B ogăţiile P ământului

De ce se cultivă
vija-de-vie?
Viţa-de-vie produce un fruct, strugurele,
care se poate consuma proaspăt, uscat sau
sub formă de suc. Strugurii însă sunt folosiţi
cel mai mult la fabricarea vinului. Această
tradiţie este, probabil, veche de peste
5 000 de ani. Multe ţări pretind că au
inventat arta obţinerii
■
vinului si
/
fiecare îi
asociază numele cu un zeu sau cu un erou:
în Antichitate, la egipteni se credea că este
vorba despre Osiris, la populaţia din Armenia
Noe, la greci Dionysos, la romani Bacchus.

Un butuc de viţâ-de-vie:
viţa-de-vie poate trăi mult timp.
dar trebuie bine întreţinuta. Cel
mai mare duşman al viticultorului
este, fără îndoială, îngheţul, care
poate distruge preţioşii arbuşti.

D e l a S t r u g u r i l a V in
Oamenii cultiva viţa-de-vie
pentru boabele sale de strugure
mari şi zemoase. Viile se culeg la
începutul toamnei, când fructele
sunt coapte. Boabele de strugure
sunt stoarse {..se zdrobesc"),
iar mustul trece prin mai multe
etape înainte de a fi lăsat la
învechit în butoaie de lemn.
 V lŢ A - D E - V lE

ESTE RÂNDUL TĂU ACUM!

G ăseşte C uvântul C are nu se Potriveşte
1) Dintre cele (1 cuvinte de mai jos, doar 5 au legătură cu viţa-de-vie.
Gaseşte-I pe cel care nu se potriveşte.
P r o f e s ia ?
V it ic u lt o r
strugure
Viticultorul cultivă
vin vita-de-vie. Iarna,
must viţa-de-vie se curăţă
lapte şi se taie. fiind
culesul viilor o perioadă foarte
importantă. De altfel,
la viţa-de-vie. ca la
2) Dintre cele o nume de mai jos, doar mulţi alţi copaci,
unele ramuri se taie
i sunt numele unor zei sau eroi asociaţi
pentru ca celelalte sâ
cu vinul. Care sunt acestea? crească şi să devină
mai roditoare.

Osiris
Nuc
Marconi
1) ionysos
Bacchus

m O i a V H 1 V 1 N 3 A N I V 3 H V 3 111133 3 1 3 IN n N
3 i S 3 IN O D H flM S n H 3 3 V f l 19 S Q S A N Q ia SO N 9 IU I8 0 3H d£ 3 0 VBW Q A 3 1S3 ( I 3 1 3 10 I3WA 3 0
s n a o B d b a iiM V H H a i H s n N n s id W 3 i s s 3 i£ i « iu io d a s nN 3 n « 3 m iN V A n o U a iim o s

Ş T IA Ţ I C A ...
/ J C U L E S U L V IIL O R
E S T E P E R IO A D A ¡N C A R E S E C U L E G
. S T R U G U R II C O P Ţ I. V IIL E S E C U L E G C A M f
L A 100 D E Z IL E D U P Ă C E V IT A A R O D IT . \ \

^ 3 >
 B ogăţiile P ământului

Din ee se face
zahărul?
Sfecla de zahăr este o plantă
rădăcinoasă, care se cultivă în Europa.
Trestia de zahăr creste în ţările calde,
tropicale. Zahărul se obţine prin zdrobirea
sfeclei sau a trestiei, procedeu din care
rezultă un suc dulce. Lichidul se încălzeşte
Sfecla şi trestia de zahăr sunt
apoi şi se transformă în bucăţi de zahăr, două plante diferite. Sfecla este
o plantă rădăcinoasă, iar trestia
prin prelucrarea sa în fabrici de zahăr. o tulpină lungă.

S ecretele U nui G u rm an d
Există zanăr roşu, alb, brun. cristalizat,
pudră, glazură, candel, lichid, zahăr
simplu rafinat, câpâţâni de zahăr.
Zahărul te găseşte peste tot. de la
ciocolată până la băuturi. Suntem
din ce în ce mai gurmanzi! in 1900
se consumau 1.7 kg de zahăr pe an
de persoană: in 1936: 22 de kg: in
1959: 29 de kg. iar în 1980: 36 de kg.
Trăiască energia, dar atenţie la calorii şi
la kilogramele în plus!

o W JP*
 Z ahărul

O P lantă C ă lă to a re
Trestia de zahăr vine din India şi China, in anul 500 î.Hr
perşii au adus-o pe malurile Mediteranei, Mai târziu,
Olanda şi Franţa aveau sâ a cultive in coloniile lor.

ESTE RÂNDUL TĂU ACUM!

M esajul S ecret
Aranjează cuvintele următoare in ordinea corespunzătoare.
Vei ufla cum se numeşte zahărul prăjit, desert pe care
cu siguranţă l-ai încercat deja!

ARSDEZAHARCREM A

S tfV H V H V Z 3 0 Y W 9 U 3 f lN f ld B Y M

A devărat sau Fals?

• Trestia de zahăr provine din ţările reci.
' Sfecla de zahăr este o plantă rădicinoasă.
1 Ciocolata are zahăr.
1 Zahărul vine din mare.
'■ Trestia de zahăr provine din India şi China.
•> Trestia de zahăr seamănă cu bambusul.
* în zilele noastre, in lume, se mănâncă mai puţin zahăr

filV d L 1VHVA3GV l l V K t A i a V fl S I V J • 1VUVA30V C 1VHVA10« C B I V d 'I SN fldS* U

ŞTIAŢI CA...
( J S F E C L A DE ZAH ĂR E S T E O PLA N TĂ
Trestia de zahăr este o tulpină , R A D A C IN O A S A C A R E C Ă N T Ă R E Ş T E In
, J U R D E 2 K IL O G R A M E . IN T U L P IN A S A
lungă, care seamănă cu , C IR C U L Ă O S E V Ă F O A R T E D U L C E . DIN
bambusul şi care se recoltează C A R E SE EXTRA G E ZAH ĂRUL

in ţările calde.

« f e - 25
 B ogăţiile P ământului

Din ce se face ceaiul?

Ceaiul este băutura cea mai consumată
din lume, bineînţeles, după apă...
Se pregăteşte din frunzele arbustului
de ceai. Acesta este un arbust cu o înălţime
de 3 m sau un copac de 18 m. îi sunt
benefice temperaturile călduţe, zonele
înalte, ploile regulate. într-o astfel de climă
propice, răsadurile cresc înalte, iar frunzele Frunză şi floare de arbust de ceai

verzi, lucioase si rezistente sunt foarte

Plantaţie de arbuşti de ceai
parfumate.

(O

D e s t in u l U n ei F r u n z e
Poţi bea ceai verde sau negru. Pentru
ambele se folosesc frunze verzi dar.
in funcţie de tehnica folosită, ceaiul
îşi poate schimba culoarea şi gustul.
Frunzele sunt mai întâi lăsate
la uscat. Apoi sunt rulate şi sfărâmate
in bucăţele. Dacă se pun la fermentat
şi la uscat, frunzele devin negre
 C eaiul
• ,-P
La C ules:
Frunzele de ceai sunt culese
ESTE RÂNDUL TĂU ACUM! manual de culegători in alte
regiuni, procedeul folosit
este mai modem: se pot
folosi foarfece de tăiat sau
A devărat sau Fals? chiar combine. Indiferent
de procedeu, pentru a uşura
1 Ceaiul creole în pliculeţe pe copaci. recolta, frunzele sunt culese
* Ceaiul verde nu este copt. săptămânal, pentru ca arbustul
1 Ceaiul care se numeşte Earl Grcv creşte In Anglia. să nu crească mai ¡nalt de un
metru sau să nu crească prea
mult in grosime.

Recoltă de ceai

Ceaiul rece este foarte răcoritor.

I1V33 n n w S J U V O l V M n S N O O 38 131V V 3
n u i N i d avo a i i â a z a i s N a i m i m î i m i g viavod
IV 3 3 3 0 3 1 N 3 M IÍU O S 313NÍ1 I V M V Î V 1 S V 3 3 V Nţ
V O I N ia iU d 3 1 8 3 f lN V M D 3 3 3 3 U V O 3 0 V I1 Q N V
NI 1J.S3U 3 P N IV 3 3 N D I3 IN S I V I C 11H33IG
aisa uoiazNrmi v aavivai 30 inaaaooud
S IV I Z 9 3 1 3 1 N Í3 N I8 S H V i I 3110108

Ş T IA Ţ I C A .. .
UN P R O D U S F E R M E N T E A Z Ă A T U N C I
'S r Â
C à ND ESTE TRA N SFO RM A T CU
1 A J U T O R U L U N O R O R G A N IS M E
I M IC R O S C O P IC E . C E A IU L V E R D E C A R E
I FERM EN TEA ZĂ SE TRAN SFO RM A
I ÎN C E A I N E G R U
 B ogăţiile P ământului.

Din ce se face
ciocolata?
Arborele de cacao este arborele din
care se extrage cacaua. Acesta creşte
în regiunile tropicale, mai ales în Africa şi
America de Sud. Se cultivă pe plantaţii de unde
se recoltează fructele de cacao. Acestea conţin
i

de la 15 până Ia 40 de boabe de cacao,

în funcţie de dimensiuni. După ce fructele sunt
culese manual, coaja acestora este înlăturată,
după care sunt uscate Ia soare. F a b r ic a de
C io c o la t ă
Boabele de cacao nu au
deloc gustul pe care il are
ciocolata. Dacă ai gusta, ai
strâmba din nas. pentru că
fructul de cacao este foarte
amar. De aceea, boabele
sunt trimise in fabrici de
ciocolată.

Pe o plantaţie, ramurile
arborilor de cacao se taie,
astfel încât aceştia să
nu crească mai inalţi
de 4 sau S metri.
 C acao

—
ESTE RÂMDUL TĂU ACUM!
O B ă u t u r ă A ztecă
Şi A cum, D esertul! Când spaniolii au cucerit America de Sud
in secolul al XVI-lea. au descoperit aici
Ducă vrei să afli secretele lui Mimtie ca o băutură caldă, foarte c udată, pregătită
bucătăreasă, citeşte cuvintele de mai jos de azteci... ciocolata! Se obţinea prin
aşezate in oglindă! amestecarea boabelor de cacao, prăjite şi
zdrobite, cu făină, apă. vanilie si piper.

ănub iam aeC

es emul nid ărutijărp
,răhaz niţup nid ecaf
avetâc ,ăniăf ăniţup
ăllum ,ătlum iş ăuo
!ănub ătfoP lălăiocoic

Fructe de cacao

Ş T IA T I C A ...
FRUCTELE DE C A C A O
SUNT FRUCTELE ARBO RELUI
DE C A C A O . C A R E C O N Ţ IN B O A B E LE 0
IV N Îlf l V U O d Í V 1 V 1 0 3 0 I 3 V l l O M V l I f l W Ifi
v n o v A a i v o v n i v í « N i i n d u v n v z M i i n d Aim aow â
DL CACAO \
a s a w m N \ a v u n u r v u d ţrig n a i v m v a a a s i m o s
 B ogăţiile Pământului

Ciocolată cu
Fără îndoială că ai gustat până
acum tot felul de sortimente de ciocolată:
ciocolată cu lapte, cu alune, ciocolată
albă, amăruie... Este vorba despre un
amestec din boabe de cacao, zahăr şi,
Fructul de cacao creşte pe trunchiul
după caz, lapte, migdale, alune... arborelui de cacao.

Boabele din care se fabrică ciocolata

se află în interiorul fructului.

R e ţ e t ă de F a b r ic a ţ ie
Ciocolata necesită un întreg
procedeu de fabricaţie! Boabele
de cacao sunt încălzite pentru
elberarea aromei. Apoi acestea
sunt zdrobite cu ajutorul unor
maşini numite concasoare. Se
formează astfel o pastă moale,
pasta de cacao, la care se adaugă
o anumită cantitate de zahăr.
Pasta aşezată in forme speciale
se întăreşte pe măsură ce se
răceşte, rezultând ciocolata,
 C iocolată Cu...

ESTE RÂNDUL TĂU ACUM!

M mm , ce G ustos!
Dacă urmezi, unul după nitul, fiecare traseu
din ciocolată, vei putea să aşezi literele
in ordine şi să afli ce desert cu ciocolată a gătit
Minnie pentru ziua de naştere a lui Mickey.

A r o m a C io c o la t e i
Gustul ciocolatei depinde de aroma
boabelor de cacao. Cu cât ciocolata
conţine mai multă cacao, cu atât
este mai am ărui şi are un gust mai
pronunţat de cacao. Ciocolata cu
lapte conţine mai puţină cacao decât
ciocolata amâru e. Ciocolata albâ. în
schimb, conţine doar unt de cacao.

if / '•" Ş T IA Ţ I C Â ...
/J T A B L E T E L E D E C IO C O L A T Ă . A Ş A
Y C U M L E C U N O A Ş T E M A S T Ă Z I. A U
F O S T IN V E N T A T E L A S F Â R Ş IT U L
S E C O L U L U I A L X V III- L E A .
L A T O R IN O . IT A L IA
la u a iid o u d aa m a s
 B ogăţiile Pământului

Unde creşte arborele

de cafea?
J“P Arborele de cafea creşte în ţările
calde, precum Brazilia, Etiopia, Kenya
sau Indonezia. Acestui arbore nu îi sunt
benefice diferenţele mari de temperatură
şi, cu atât mai puţin, îngheţul. Fructele
sale, care seamănă puţin cu cireşele, sunt
coapte când au căpătat culoarea roşie. Apoi
se culeg şi se lasă la uscat Ia soare. în final,
boabele sunt decojite mecanizat, din care
vor rezulta boabele verzi de cafea care vor Florile au formă stelată şl apar
fi uscate prin prăjire. la baza frunzelor. Arborele de
cafea înfloreşte pe la mijlocul
verii. Florile sunt albe şi intens
parfumate. Din aceste flori apar
fructele, care sunt de mărimea
unorvişine.

B o a b e A d u s e d in
O r ie n t
Legenda povesteşte că intr-o zi.
în Arabia. acum multă vreme, un
păstor a observat cum caprele
sale incepuserâ să mănânce
din fructele arborelui de cafea,
devenind apoi foarte agitate,
l-a venit ideea de a fierbe
miezul boabelor in apă şi astfel
a devenit faimoasă băutura
„Kahwa". care in limba arabă
înseamnă „cafea".
 C afeaua

ESTE RÂNDUL TĂU ACUM!

J oacâ- te Î mpreună cu G cx)fv

I) Cure este arborele care furnizează cafeaua?

ICA SAU
■ Arborele de cafeiicră
b Arborele de cafeina R obusta?
Trei arbori de
• Arborele de cafea cafea din patru
furnizează boabe
de cafea numită
•?) Câte sortimente
..arabica" bogată in
de cafea există? arome, cu un gust
• Zece foarte parfumai şi
i> Două fin. Ceilalţi arbori
furnizează boabe
f Cincizeci
de cafea „robusta",
mai puternică şi
ii) Care este denumirea cafelei in arabă? slimulativâ. Robusta
creşte in 2onele de
> Kalfe câmpie, iar arabica în
i' Kulife zonele mai Înalte
f Kalnva

3 E 8 Z D 1 ilin iO S

Ceşti de cafea

Ş T IA Ţ I C A . i
O A
A UUSS C A P R IN P R A J I R E B O A B E L E O E ,
, C A F E A iN S E A M N A A L E ÎN C A L 2 I ,
L A A P R O X IM A T IV 2 3 0 ” C . C A F E A U A .
V E R D E D E V IN E A S T F E L C A F E A U A (
N E A G R A P E C A R E NOI O F O L O S IM _ \ 'N

— - ........................—
 B ogăţiile P ământului

La ce sunt bune
mirodeniile?
AAirodeniile se găsesc, cel mai adesea,
sub formă de pulbere, dar mai pot fi şi sub
formă de batoane (scorţişoara), rădăcini
(ghimbirul), nucă (nucşoara), seminţe (piperul)
şi muguri (cuişoare). Printre cele mai cunoscute
mirodenii se mai numără şi piperul roşu,
chimenul, sofranul si anasonul.

Mirodeniile au fast, vreme

de câteva secole, nişte produse
rare. foarte căutate şi foarte
scumpe. Atât de scumpe încât
au fost folosite chiar ca monedă
de schimb.

Cu G u s t de M ir o d e n ii
Mirodeniile intră în compoziţia a
numeroase mâncăruri sărate, dar
sunt folosite şi la deserturi Ştii
ce este turta dulce? Este
o prăjitură făcută din miere şi
mirodenii. Unele tari folosesc
mai multe mirodenii decât
altele. în jurul Mediteranei.
se preferă condimentele dulci
şi aromate, in Africa. America
Latină şi Asia sunt adăugate
condimente mai picante
şi foame parfumate.
 ESTE RÂNDUL TĂU ACUM!
L a M asă!
Bucuturul Ilonuld a încurcat lotul! Ajută-I să-şi
pună lucrurile în ordine în bucătărie şi vei aflu
numele acestui condiment special.

I n d i a , T« a r a M i r o d e n i i l o r
Mirodeniile au fost mult timp nişte
produse rare şi scumpe. Din secolul
16 până in secolul 17. navele urmau
Drumul Indiilor pentru a căuta
preţioasele produse şi pentru a le
aduce in Europa. India este. fără
îndoială. tara unde se cultivă cele
mal multe condimente iar bucătăria
Indiană este fie foarte picantă, fie
foarte aromată.

Ş T IA Ţ I C Ă ...
Oi C O N D IM E N T E L E
S U N T IE R B U R I F O A R T E A R O M A T E
i
I
l C A R E S E F O L O S E S C ÎN P R E G Ă T IR E A f
' M Â N C Ă R U R IL O R . C IM B R IŞ O R . D A F IN . \ '
■ B U S U IO C E T C
M 3M IH 3 3 1 8 3 i m f l l I U 3 M IG N 0 3 3 1 3 M H N B lifllO S
 B ogăţiile P âmântuli

Din ce se faee
uleiul?
• ~ Când mama ta pregăteşte cartofi prăjiţi
sau sos pentru salată, foloseşte ulei de origine
vegetală, cum este uleiul de floarea-soarelui.
Floarea-soarelui este o floare galbenă,
mare, cu discul îndreptat mereu către soare.
Seminţele sale sunt bogate în ulei; după ce
sunt presate, din seminţe se obţine uleiul.
Ulei se mai fabrică şi din seminţe de rapiţă,
o floare de culoare galben-deschis. Pulpa
presată a măslinelor produce un ulei plin
de savoare, foarte folosit în ţările latine şi
mediteraneene. La fabricarea uleiului se mai
folosesc boabele de struguri, nucile şi alunele.
Fiecare sortiment de ulei are gust diferit, în Uleiul nu se foloseşte doar la
funcţie de planta din care este fabricat. pregătirea mâncărurilor. Mai este
folosit la fabricarea vopselelor, a
săpunurilor, a lumânărilor, a rujului
de buze. a cremelor de soare...

U n „ U l e i d in P e ş t e ”
Şi animalele pot produce ulei.
De exemplu, untura de peşte a fost
folosită mult timp ca medicament,
deoarece este foarte bogată in
vitamine Odinioară, in ţările reci
se folosea untura de balenă, de urs
gri2 zly, de ren canadian, de focă,
deoarece animalele erau specifice
 U leiul

U n U lei T r o p ic a l
Aluna de pamani este o planta tropicala al cărei fruct
se numeşte arahida. Din arahide. prin presare
se poate produce un ulei numit ulei de arahide.

¡y KTE RÂNDUL TAU ACUM!*•

A devărat sau Fals?

1 Hoarea-soarelui are culoarea roşie.

• U le iu rile au toate acelaşi e u $I.

' Din untura de peşte se fabrică un ulei hrănitor.

1 Din alunele de pădure se fabrica uleiul de arahide.
' Vopselele, săpunul, lumânările nu conţin ulei

nm n iin o :) js n a o u d
3 1 S 3 3 V ' S I Vd 9 U O IIN Y H H I S I f l N fl 3 3n C JO U d 3S 3 1 IB O B Q Z 3 U n O « d 3 0 3 1 3 N r i1 V N IQ '1 V H V A 3 0 V V 3 1 V 1 V M V S n t f l N i d V 3 M 3 N 3 B 3 1 9 3
u â s d 3a « u n i N n ’i v u v A i a v r l i h s j i o i s n D s u v i 3 i n a u v 3 3 ia s i * j r v n i b i v d s u v o n n s a o u s s i m a a v o s - v a d t f o n a s n v a i s i i m o s

Ş T IA Ţ I C A ...
C ^ . A PR ESA " ÎN SEA M N Ă A ZD RO BI SAU
I A SFA R A M A PENTRU A S E E X T R A G E ( ţ
,
i UN U C H ID DE EXEM PLU ULEIUL.

............ - ....................
 Ş ogăţiile P ământului

Din ce se face
uleiul de măsline?
IVlăslinele ajunse Ia maturitate se
depozitează timp de câteva zile. Apoi se
spală şi se zdrobesc în nişte maşini numite
concasoare. Pasta obţinută
i
se amestecă si
*
se
presează; din pastă va rezulta un suc. Apoi
apa se separă, pentru ca lichidul să devină
pur. Se obţine astfel uleiul virgin.

U n R e m e d iu N a tu r a l
Uleiul de măsline este benefic
pentru sănătate. Conţine vitamine
şi fermenţi, care ajută la digestie.
Acidul din ulei ajută la fluidizarea
sângelui şi este un bun remediu
împotriva accidentelor cardiace. Mai
mult, are un gust plăcut, plin de
savoare şi stimulează apetitul.
 U leiul de M ăsline >

ESTE RÂfiDUL TĂU ACUM!

C âteva R etete
Uleiul de măsline se foloseşte la
salate, simplu sau in amestec.
Preparat in combinaţie cu usturoi
tăiat fin, se obţine un fel de
maioneză numită „aioli" (sos de
usturoi), in ţă'ile mediteraneene
se foloseşte mult ulei de măsline
la pregătirea legumelor sau a
fripturilor,

Spania, Italia şi Grecia sunt cele

mai importante ţări producătoare
de ulei de măsline.

Ş T IA Ţ I C Ă ...
ATU N CI
c A n d UN FRUCT ESTE C O PT Şl
, . se
p r e g a t it p e n t h u a f ic u l e s.
, SPU N E C Â A A JU N S LA M ATURITATE. {
IN S T A R E A DE D EZVO LTAR E D EP LIN A j
>,

39
 B ogăţiile P ământului

Ce fel de plantă
este soia?
Soia este o plantă căţărătoare care
seamănă cu fasolea. Seminţele sale conţin
* ■

proteine care hrănesc şi întăresc musculatura.

Plantaţie de soia
Din soia se extrage mai ales ulei, folosit cel
mai mult la pregătirea fripturilor. Din făină
de soia se produc alimente dietetice, adică
alimente care sunt bine asimilate
de organism.

Plantă de soia in creştere

Ceimeni de soia

A n i m a l e l e se d a u în V â n t
D upă S o ia !
Statele Unite ale Americii suni cea mai
mare tară producătoare de soia: aici
se produce mai mult de jumătate din
cantitatea de soia care există în lume
(60%). Produsul care rămâne după
extragerea uleiului, şrotul de soia, se
foloseşte, in amestec cu alte plante, la
hrana animalelor, precum vacile, boii.
porcii, păsările.
 S o ia

S o i a în f e l şi C h i p !
Ai un prieten asiatic? Dacă da. intreabă-l cum se
mănâncă la ei seminţele de soia: sub formă de sote.
pastă sau chiar in supă. Când germenii de soia încep
sâ iasă. aceştia se folosesc la salate. Sunt folosiţi chiar
şi la fabricarea unui sortiment de brânză, brânza tofu.
precum şi la fabricarea unei băuturi care seamănă cu
laptele. ESTE RÂNDUL TAU ACUM!

C uvinte C ălătoare
Sola, tofu, iată două cuvinte care vin din Extremul Orient. Mai cunoşti şi altele?

încearcă să găseşti cuvintele cu definiţia de mai jos:

i Val seismic uriaş asemenea unui curent puternic de maree.

l - - - & -I

Costum m care se practică artele marţiale.

k • -$-o
1 Aparul care acompaniază un cântăreţ amator.
k& S -e

Elemente ajutătoare simbolul • trebuie înlocuit cu litera ,.i'

simbolul Seu litera „o", iar simbolul & cu litera „a” .

L 3MOWHVM t ONÛMIM l HM V N flf ii I 3U/11Ûfi

41
 B ogăţiile Pământului

Din ce sunt
formate paiele?
m - Paiele reprezintă tulpini de plante,
de obicei cereale fără seminţe, care sunt
lăsate la uscat şi adunate intr-un fel
de pachete mari, numite baloturi. Seceriş in Danemarca
Amestecate cu alte rădăcini proaspete
şi tuberculi, paiele sunt folosite
mai ales în ferme pentru aşternutul
animalelor în grajduri (cai sau vaci).

Pălărie de „Panama1

C a se d in P a ie
Odinioară. în Franţa,
acoperişurile caselor erau
construite din paie. Paiele se
mai folosesc si astăzi, in Africa
de exemplu. Pentru construirea
pereţilor, paiele sunt amestecate
cu noroi uscat, din care rezultă
un material numit chirpici.
 Paiele __/

ESTE RÂNDUL TĂU ACUM!

G hiceşte C uvântul!
O pălărie de puie. o ţară şi un canal;
toate poartă acelaşi nume.

C are E ste A cesta?

P a i e l e , S p ir id u ş i ai C a s e i !
Mai întâi, oamenii au acoperit podelele
din casele bătrâneşti cu paie. Tot din
paie ei şi-au construit şi şi-au tapisat
scaunele sau şi-au umplut pernele
pentru a le face mai confortabile.
Prin prelucrarea paielor împletite,
au fost făcute mozaicuri colorate pe
care oamenii le-au lipit pe piesele de
mobilier, ca elemente decorative.
 B ogăţiile P ământului

De ee cresc
oamenii animale?
Astăzi, creşterea animalelor a
Uncă din preistorie, pentru a se hrăni, devenit o adevărată industrie.
oamenii au început să cultive solul şi să Hrana este atent studiată şi se
găseşte pe toată perioada anului.
crească animale, animale care înainte erau Turmele sunt supravegheate de
veterinari.
vânate. Se creşteau, astfel, turme întregi
de animale, care erau un fel de rezerve
de alimente pentru toată familia, pentru
întregul sat sau trib.

C reste
Înainte ca oamenii să înceapă să
crească animale, ei au trebuit mai
intâi să înveţe cum să se ocupe de
acestea şî să le domesticească. Se
ştie că domesticirea animalelor este
o practică foarte veche. De exemplu,
domesticirea oilor se pare că a apărut
cu 9 000 de ani i.Hr. Primele animale
care au fost domesticite au fost găinile
oile. caprele, vacile şi porcii.

In Antichitate, grecii şi romanii creşteau

animale. Ei erau mândri că au reuşit să
le domesticească.
Animalele
domestice erau chiar
considerate sacre. De
exemplu, boii erau
sacrificaţi pentru zel,
considerându-se că
unele dintre aceste
animale veneau pe
Pământ reincarnate
in văcari.
 Q reşterea A n im alele

C rescăto ri N om azi
Primii crescători de animale au fost. adesea, nomazi: când păşunile nu mai ofereau
suficientă hrană pentru animale, oamenii plecau să caute noi terenuri de pâşunat.
Apoi ei au învăţat să cultive plante nutreţul - pentru a-şi hrăni animalele pe toată
perioada anului.

La FfcRMÂ
Găseşte definiţia pentru fiecare cuvânt de mai jos.

" lin izlaz verde

h Un animal care mestecă a doua oară mâncarea regurgitată (întoarsă din stomac).
■ Animale care dau lapte.
ii Persoană care are grija d

Melodă de a colecta lupi

V ile
* Păstor
Păşune
A mulge
Rumegător

M ‘ 2 Q ' i 3 ‘B I E V a iin iG S
 De cât timp cresc
oamenii găini?
, a

4 > încă de acum o sută de ani, găinile

trăiau în curţile gospodăriilor, alături de
oameni, se hrăneau cu cojile de legume pe
care aceştia le aruncau pe jos şi mai aveau,
uneori, dreptul şi la grăunţe. Iarna intrau
la căldură. Obişnuiau să stea prin bucătărie
şi să ciugulească firimituri de pe podea.

Creşterea la scară industrială

a găinilor

I n d u s t r ia de A stă zi
Lucrurile s-au mai schimbat între timp.
Găinile mai norocoase trăiesc astăzi
în curţi special amenajate şi aleargă
în aer liber. Altele trăiesc la grămadă
in cuşti. Sunt hrănite cu ajutorul unor
dispozitive automate şi clocesc la
lumina becurilor.

K-4r
 G ăinile

N u T o a te G ă in il e S u n t O u ă t o a r e
Există multe ferme care nu sunt specializate pe producţia de ouă, ci pe
producţia de carne de pasăre, in aceste ferme se folosesc proceduri mai
speciale, care permit păsărilor să alerge in libertate, insă găinile obişnuite
sunt crescute la scară industrială, in condiţii mai grele.

ESTE RÂNDUL TAU ACUM!

G ăina cu O uăle de A ur
înlocuieşte fiecare literă cu cea cure o precede In alfabet şi vei descoperi
numele celor mai hune rase de găini ouătoare.

i xzhoeplţf
ml h p s o
tsipef işmăoe
i n âshnş

SNVUVW * Q N V T S I 3G O NM E M UO HQ 31 Z 3110QNVAM 1 3 lim O S

Adevăratul trai frumos

al păsărilor în ferme...

ŞT IA Ţ I C Ă ...
( J F IIN D C R E S C U T E L A S C A R A
. IN D U S T R IA L A . A N IM A L E L E T f lA lE S C .
ÎN G R Ă M Ă D IT E ¡N B A T E R II 51 NU V A D
N IC IO D A T Ă L U M IN A 2 IL E I V N
 B ogăţiile P ământului:

Mai există
păstori astăzi?
A

4.= ^ întreţinerea unei turme necesită multă

muncă. Pe ploaie, pe vânt sau pe zăpadă,
Franţa, in Munţii Pirinei
păstorul are grijă de animalele sale, alege
locurile de păşunat, le duce să pască, le
aduce de la păscut... Trebuie să fii pasionat
de asta şi să nu te sperie singurătatea. Un
păstor bun îşi cunoaşte fiecare animal, ştie
de ce suferă acestea şi îl poate îngriji fără
ajutorul vreunui veterinar.

Păstor in Africa

A rsen alul P ăsto ru lu i

Băţul păstorului, un fel de cârjă din
lemn. ¡1 insoţeste pe acesta peste
tot. Este un băţ lung cu cârlig la vârf
care ajută la prinderea oilor ce se
indepărieazâ de turmă, insă câinele
este cel care aleargă după animalele
care se îndepărtează: este tovarăşul
nedespărţit al păstorului.
 P ă s t o r ii

Î m b r ă c a t e în L â n ă
Tunderea oilor, la sfârşitul iernii, este un moment
important pentru turmă. Păstorul cere ajutorul unei
persoane profesioniste care, cu ajutorul unui aparat
electric de tuns, il ajută pe păstor. înainte de sosirea
verii, să dea jos de pe oi ..îmbrăcămintea" călduroasă.
Oile sunt astfel.., dezbrăcate!

ESTE RÂNDUL TAU ACUM!

J ocul U mbrelor
Se pare că Pluto nu prea este un câine ciobănesc!
Ajută-I să identifice forma animalelor de mai Jos!

W lr
v
V -i .■

- jr - s Ş T IA Ţ I C Â ...
PĂŞU N EA
E S T E UN TEREN PE C A R E
C R E Ş T E V EG ETA ŢIE IERBO ASĂ,
UNDE PA SC V ITE LE.
O ILE. C A P R ELE ... —
România, Munţii Apuseni
 B ogăţiile P ământul^

De unde provine laptele

pe care 11 cumperi
C a toate animalele, vaca produce lapte
pentru a-şi hrăni puiul. Viţelul bea laptele de
la ugerul mamei, care îl alăptează. Demult,
oamenilor le-a venit ideea să colecteze
laptele hrănitor direct de la ugerul vacii, Metode tradiţionale de muls
la fel cum fac viţeii. Vaca poate produce
lapte şi spontan, chiar dacă nu are viţei!

M etodele M an uale
de M uls
Odinioară vacile erau mulse cu
mâna. Un adevărat chin] Pentru că
vacile trebuie mulse dimineaţa şi
seara, zilnic, chiar şi duminica si în
zilele de sărbătoare. Cu cât vaca este
mulsă mai rar. cu atât aceasta va da
mai puţin lapte. Daca este mulsă o
singură dată pe zi. va produce cu
30% mai puţin lapte.
 L aptele "N*

A parate E le c t r ic e de M uls
in prezent, vacile sunt mulse cu ajutorul unor aparate
electrice de muls. Laptele este aspirat uşor prin nişte
tuburi aşezate la ugerele vacii. Apoi este răsturnat
in bazine unde va fi răcit cât mai repede pentru ca
microbii să ru aibă timp sâ se înmulţească!

ESTE RÂNDUL TĂU ACUM!

A Venit T impul P entru B iberon!

Ajută-I pe viţel să meargă să bea lapte de la mama lui. Fiecare drum duce la câte un uger.
Vei alia astfel câţi litri de lapte pe an poate să producă o vacă.

iM in s a o c o t t c u N in w n u a ju n io «

Ş T IA Ţ I C Â ... ]
C / U G E R U L U N E I V A C I. A L U N E I C A P R E \
I S A U A L U N E I Ol E S T E D E N U M IR E A .
, D A TA O R G A N U LU I C A R E S E C R E T Ă (
L A P T E L E L A A C E S T E M A M IF E R E .
 B ogăţiile P ământului

Ce se fabrică
din lapte?
D in lapte se fabrică untul, brânza şi
toate produsele lactate. Pentru fabricarea
untului trebuie să se adune mai întâi
smântână, care se găseşte în laptele de vacă
sub formă de picături de materie grasă.
Pentru omorârea microbilor, smântână este
încălzită, procedeu numit pasteurizare, după
care este aşezată într-un aparat de bătut
untul, în care picăturile de grăsime se strâng
la un loc, formând untul. Pentru un kg de
unt trebuie adunată smântână de la 22 de
litri de lapte.

B ranza
Brânza este fabricată din lapte. După
câteva zile laptele se încheagă, un
procedeu natural de ingroşare. După
închegarea laptelui, brânza se scurge.
Partea lichidă, laptele, se separă de
partea solidă, coagul. Pasta astfel
rezultată se sărează, se aşază in forme
speciale şi se lasă la uscat in pivniţe
aerisite. După sârare, brânza este lăsată
la maturat. Treptat, aceasta îşi dezvoltă
personalitatea: se formează o crustă,
stratul exterior se usucă, iar gustul
şi mirosul incep să iasă în evidenţă.
Durata procesului de maturare variază
de la un sortiment de brânză
la altul, putând fi foarte îndelungat,
de exemplu până la 20 de luni pentru
sortimentele franţuzeşti Comte
si Beaufort
 s^PRODUSELE LACTATE^

ESTE RÂNDUL TĂU ACUM!

---------------------- 1 * *T r ă ia s c ăLaptele!
A devăr at sau Fals? Există lapte "te='=
semidegresa; sai. ze='es=t
Pentru I kg de unt sunt necesari 5 0 dc litri dc lapte. Pasteurizat lapte.e este : ă ; -
la 72 C timp de T5 se:ur
La fabricarea brânzei urilor se foloseşte lapte fermentat. după care se păstrează 2 e:-;
Laptele sterilizai este încălzii la IJ5 °C timp de 7 zile. Steri - .
timp de 5 minute. este încălzit la 11 5: C timp
de 20 de minute şi se pâstre^..
■ 1 n european bea, in medie. î)0 de litri de lapte pe an. I 50 de zile. Din lapte se
mai fabrică iaurtul, brânza
albă. brânza dulce de vacă
si. bineînţeles..- delicioasele
îngheţate cu frişca.

1 V H V A 3 0 V * 31 Î1 N 1 M 3 Û OZ 3 0 d M l l S o f l l l V I 1 I7 1 V 3 N 1
31 S3 3 1 3 ld V l C lV r i E 1 V H V A 3 G V Z IU 1 I1 3 G Z Z IU V S 3 D 3 N 1 N H S S l V i I l l i n i O S

STI ATI CA. . .

A P A R A TU L DE BĂ TU T U N TU L 1
Maturarea branzeturilor E S T E UN A P A R A T C A R E A M E S T E C A '
S M A N T A N A . F O L O S IT L A F A B R IC A R E A / '
in pivniţe l U N T U L U I. ÎN A IN T E S E F O L O S E A U
I P U T IN I DIN L E M N .