CARTE DE CITIRE

PENTRU

CLASA II PRIMARA
DE

A. I. ODOBESCU,

V. GR. BORGOVANU

fost profesor universitar

Profesor la Scla Norma ld

de institutorI fi director al Scold de

ci director al qc6lei Norma le superidre

in Bucuresci

Aplicatie de pe langkaceeal scOld.

Carte aprobatei de Onor. Minister la concursul cartilor didactice, prin ordinul

de sub No. 5776 din 4 lunie 1897.

BUCURESCI

Editura Librriel H. STEINBERG

18.

STRADA SELARL
1897

IS

BUCURESCI
T1POGRAFIA GUTENBERG, JOSEPH G0131,
20, - STRADA DOAMNEf, - 20

it 5

Cd,otemu,

1. Srele r69are.

Zorile cand se arat

Stele le se risipesc;

Iar pe zarea 'ntunecata.

Albe raze se ivesc!
Dar, curind si mndrul sore
Iese 'n cer, de subt pmint...
Iata.-1!.. La lumina-I mare
Ne'nchindin Domnulu) Stint!

TrAA,a, imurts6J, Adk

JJ,C,

/C/LIAILI Cei

2. Dimin6ta.
Cucurigu, gagu

cnta" cocosul

din4I-dedimint !... Cele-

lalte p6s6rI se desteptt pe rind, apoi, tote fac mare gAlAgie,

in curte. Ele cer de mncare. Marit,a lese in usg, i, dintr'o
strachin, le aruncg porumb....

Albinele incep a Iesi din stup. Ele se imprktie prin. campiil.

Se WO pe floricelele cu miros i dinteinsele sorb mierea

cea dulce. Pe florl se oprese, din sbor, si fluturasI cu aripe
pestrite. Prin aer tree ciripind i Osrl. Tote impreun5. IT
cautg, hrana lor.

IntocmaI ca ele face si omul cel harnic. El se sci515,, se

spal, se inchin6 ILA Dumnecleti i, indat'd, se apucA de muncl.
Dar scolarul cel cu minte, ce face el dimin0.?

El se scld,
Se imbracd qi se spald ;
Se inchind i, citesce
Si la clt el pornesce.
Diminca?

3. Propositiunea.
Deprinderi gramaticale.

Exemple : Ce este cocosul ?

Curn este cocosul ?
Ce face cocosul ?

Cocosul este o pasere.

Cocosul este mndru.
Cocosul cnta..

Ce are cocosul ? Cocosul are o cdd frumOsa.

Cant cocosule !

Regule

r) 0 gdndire pe care noi

rostiin sari o

scrim, se chinui

2) Nol scrim totd'auna cu litera mare, la

inceput, cuvintul cel dintdi din ori-ce propositiune.
3) La sfdrsitul ort-cdrei proposiliuni scrise

scrim cdte un semn. Scrim punct 0, cdnd

vrem s ardldin botdrit c ceva este in fiinta.

Scrim un semn de chiemare (!) sari de mirare, cdnd chiemdm pe cineva, sari cdnd ne
mirdm de ceva. Scriem un semn de intrebare (?),

cdnd intrebdm ceva.

Teme : VeI scrie pe calet patru proposi/iuni, in care

colarul.
Ce face 5co1aru1.

veT arAta. : Ce este

larul.

Cwn este scoCe are scolarul ?

Vel scrie despre scolar 5i o propositiune, in

care vef rosti o mirare !

4. Rugaciunea diminetit
,

q,

ttkiii
)

'

PM

Dmne, mama Ta inalta

Nptea a imprstiat...
Mandrul sore vesel salta,
Colo 'n zare, deprtat!
Multumit Tie, sfinte,
Cnd culcusul pArAsim !

Fa-ne astadi, bun Parinte,

Voia Ta s'o implinim!
Tta cliila s'o petrecem
In lucrri necontenit...
Da-ne, Dmne, ca sa facem
Tot ce tu ne-ai poruncit.

5. Lumea.
Inteo fruinsa diminta de tmna, un baqel, anume Simion, iesise cu tatM sga afara, la camp :
a SimineD,

IT dise tata,

I la, spune-mi tu ce ve;1T

acum, jur imprejur de tine ?'

a Eq, tata ?,.. \re q. pe pamint Irba, florl, grane, pomi

si tot felul de copact 1

a Si mai ce ?

g Vgd vite, ol, cal, si fel de fel de dobitOce.'

--- a Dar colo, in apa, ce sg vede ? 3

a Acolo, se v6d pesci, brsce si rad.,

,Dar, sus, in vaduh, te yell ?

"IN sburand pasri, fluturi,

albine si tot soTtil de

musce.)

War mal sus, sus de tot, pe cer, ce zaresci ?)

a Acuma, pe cer zaresc srele.

i dac'ar fi npte, ce ai zari ?

'As zari luna si stelele."
a Ei, afig, Mete, ca tote aces tea Cate le veal si le zareseT cu ochii: si cerul, si sOrele, si luna, si. stelele, si. vgzduhul, si apele, si pamintul, cu tot ce se afla, intr'insele, tote
a

acestea impreung, se cbiOma ca este lumea L..

Iar lumea csta mare, set scii, Mut we'll,

C'a feicul'o singur, bunul Dumnecleit !
Insemnare. Cand vorbesc doi rneni impreuna, cum vorbesce aci tata cu fiul sga, Simion, acel fel de vorbire se dice
ca este un dialog.

6. Facerea lumel.
La inceput, tOte cate sint pe lume, erail amestecate
la un loc. Nu se alegeh nimic limpede si curat. Pretutindenl era numal intuneric si apa. Singur Duhul
lul Dumnecleti se purta d'asupra apelor.

10

Atuncl Dumneclea a voit sa fad, lumea. El a cps :

si lumina a Acsta a facut'o Dum-

Fie lumina!

neclea in Via d'intai.

A doila 4i Dumneclea a qis: Faca-se taria cesi cerul se facfr.
cli Dumnedeu a poruncit, sa se despart
apele de uscat. Uscatul l'a nurnit pdmint, i apele le-a
numit mare. Si, indata. Dumnedeil a cjis ISA lsa din
pamint tot felul de lerburi si de copacl!*-- Si asa s'a
rulul !

A treia

si facut.

A patra qi Dumnelea a poruncit sa rsara scirele,

luna si stelele.
A cincea 1i Dumnecleifi a facut paserile in vzduh
pescil in apa.
A qsea gi Dumnecjea a poruncit sa se nasca tOte
cele-lalte dobitOce si flare de pe pamint. i, la sfarsit
de tot, Dumneqeil a facut pe omul cel d'intal.
Iar in 4itia a qptea Dumnecidi s'a odihnit. De
aceea se cade i nol sa ne odihnim Durnineca i sa
ne inchinAm lul Dumneqefl.

Asa ile invata despre facerea lumei cartea cea

dumneclesca, care se chlrna Sfinta Scripturd sat
Biblia.
Cer, pdmint si lumea till,
Tot ce vecli cu ochii rtel,
Le-a feicut un Dumnecled

Numai prin cuvintul se-g.

El e singur, cel ce pOte
Set le facet 'n lume tote !
Cdt pe lurne noi tretim

Lui intdi scil mulfumim !

11

7. Hal la $conit!
aM'am sculat de dimintt.
M'am sptlat; m'am imbeacat
din suflet m'am rugat :
Dumne4eti sit ne dea viett,
SAnttate i noroc.!

MI-a dat mama de mancare.

Nu ml-e Mine ; nu ml-e somn.
Dac'a0 fi acum un domn
Invtat, cu minte mare,
Asi lucra ad, pe loc
I

Dar, sint copila, i'n sclt

Mult i multe-arn de'riv'etat.

Lenes nu's, nicl r6sfttat ;

Nu voirr, mintea st-mi stea gout_
Hai la scOlt, nu la joc !D.

8. Cartea de citire.
Cattea, pe care citese, se chirnt Carte de citire. Cartea de
citire are doti6 scorte : una la inceput i alta la sfarsit. Ea

mai are si o multime de foi. Scrtele sint cusute la un loc

cu foile. Fie-care bile are doti6 fe(e sab. pagine. Pe fol se aflt
tiparite litere, silabe, cuvinte, propositiunT, povestl, poesire,
ghicitori i altele.

Cartea de citire am cump6rat-o de la librar. Acela care

face si scrie cartea se chinat autorul cArtii.

Ctrtii nstre de citire ?

Cine este autorul

Autorul trimite cartea scrist la

tipografle.

In tipografie culcgaorti, culeg literile din nisce cutire 0 le

12

-ased,1 in sire, pe nisce table de metal. De acolo le asedd, in pagine

tot de metal, care apol se pun in masina de tipArit.
Tipograful unge literile cu cernlA i rostogolesce d'asupra lor

am val. Apol intinde hartia pe masind. Mai pe urml stringe

masina i asa se tipAresce. Literile sint flcute de metal. Ele
se pot pune si se pot scOte dupd. table. Ace la, care are o tipografie i tipdresce cdrti, se numesce tipograf. Tipograful
mai tipdresce i diare sad jurnale i altele. Dela tipograf
cd4ile tipdrite se trimit la leglitorul de erri. Legdtorul 160,
foile in scorte, asa cum vedem la cartea nstrd. Dela legdtor cdrtile se duc la libreirie, de unde le cumpdrA menit
Cartea mea de citire cstA 1 let si 20 de haul.

9. GhicitOre.
Am o gdind pestritc ;
.Duce veste la Gheorghifet.
Ghici ghicitrea mect,
Ce e?

10. Formarea vorbirei.

Deprinderi gramaticale.
Car-tea o tiExemple : Car-tea o fa-ce au-to-rul.
A-poi le-ga-to-rul
pd-re-sce ti-po-gra-ful.
Yin-de car-tea.
de calif o

Regule : r) Dimineta, Lurnea, Hai la cl, Cartea de

citire se chidina budqi de citire.
Ori-ce
Intcald de cilire este o parte din vorbirea snit
din cuvintarea nstrd.

13

2) Fie-care bucatci de citire se formki din

mai multe propositiuni. Propositiunile se for-

mezd din cuvinte. Cuvintele se form4 din

i silabele se
din mai multe sunete.
silabe.

form4a din una sag

Teme : Din bucata Cartea de citirep veI co pia cele

d'intal trel proposiIiunI, despiirtind cuvintele
in sunete !

11. Jocul D'a Trabille).

Copiii se a641 in curte, in deosebite locurT. ApoT, dupI
invoiel, unul incepe sI spuie din gurg antecul Vrgbiilor. D.
La ispr6vit vorbitorul repede schimb5. locul cu altul. Acesta
repetA i el cntecul i se urmz5, tot aa pang, se isprIvesce jocul.
IatA i cntecul :
Cuibul
Cuibu-rele-le...
Tte-pAs6-re1e-le...

Schimb !

Cuibul
Cuibu-rele-le...
Tte-pAs6-re1e-1e...

Schimb

12. Romani! in munti.

stramosit nostri n'ail trait totd'auna in
pace si in linisce, cum traim not asta-c11. De mult, de
Mosii

mult, mat multe neamurt cu limbI si cu obiceurt strine

14

se imbulztati n ra neistr6. Ace lor neamurt strine ii

se clicet barbari, adicti Oment slbatici, fiind-cA pe
unde ajungeati, prAdati averile, ardeati satele i orasele,
ai ucideati pre bletil crestint. Dintre barbarit aceia,
cart IAA/hail in 1,ra nOstr all fost i Tatarii.

Pe atuncl Romanii cel mal viteji tralat in munt,I.

Mal ales Romanil din muntit si din tra l'Ag6rasulut
erat vestitt pentru vitejia lor. Preste acel Romnt se
spune Ca atunct domni cel mat vitz intre viteji,
Radu-Negru Vodd.
Tata ce spun bdtrinit :
Pe much! de prAp'astii, p'o ingust arare
Ce despic muntii cat privesd in zare,
Doi calAretI aged ca nisce vultud
Sbor, l'asAnd in urmA sate qi pAduri.

El aI plecat nptea de la Cmpulung....

Peste vaT

dealuri se grabesc f-ajung

La casa domnier de la Fagaras,

Culb de vitejie, legan de ostaV.
Domnul Radu-Negru veseI ii primi;
Iar unul dintr'iniI ast-fel ir vorbi:
(cLuminate Dcimne, mare gospodar,

Scapa-ne de jugul crudului Tatar,.

i

eti (dice Radu) vreati s desrobesc

Vatra printscA, locul strAmoFiesc.

gata la bAlciul Sfintului Ilie,

Ca 'n aceea ncipte ye scap de urgie.

15

13. Pe drily.
Inteo dupa-amiedi, un dascal a plecat de la scola, cu toti
scolaril impreung. ET aa pornit pe u1i, doi ate doi, gi atI
iesit la camp pe sostia cea mare. Au mers cat ail mers. In
drpta i in stanga vedeaa tot grane, Iive1 i fanete. Au
mers pang. ag ajuns in fata unel movile. Acolo se Web, un
drumulq, la deal.
Dascalul striga:
Sus la deal, copiihi i copiii vesell
suirg d'a'n fuga acea movith,. Dascglul sosi in urma, pe podisul- dealului.

Atunci toT sq.ura jos, ca O. se odihnsca.

Copii, le clise dascglul,Ia, srml spuneti acum voi,

ce vede fie-care de aci, din inaltimOD
Ea),
clise un scolar,
de aci v6d comuna nstra
(satul sag orasul).D
CEUD

cjise a1tu1,vd campiile cu argturi.D

EA, v6d cirda in islaz (imas).,

aEtl, v'ecl dealul cu pgduri.D

Eq, v6). garla.D
Dascglul mai dise :
aDar pe cer, ce vedeti ?])

Sus, e numai cerul albastru,D r6spunse un copil.

Altul strigg:13a, eti pe cer, drept in fata mea, despre

padure, mai v6d grele, cum s'a aplecat in jos.,

Luati aminte, copnspuse dascalul Jur fmprejur,

cerul se lasa in jos. El este ca o MO, mare, ca un coviltir,
d'asupra pamintului. Marginea cerului se chigma zare ; se
chiem
i orizon. Orizonul se aratei told'auna ca un cerc imprejurul nostru. Ca sa scie cineva in ee loc se afl i incotro
are sa'sl indrepteze mersul, trebue s cum5sca laturile zarei
sag ale orizonului. Cine va sci acsta, cu greil se pte
Am sa, ye i povestesc o istorira despre nisce copii rgtgcit1.

16

14. Riulet.
iRiu1e cristalin,

Duke limpede izvorl

D'unde vii si und' te dud,
Tot ccuitand mereU: glu, glu?D

aVin din stanca cea Wahl

Si m6 due loc deprtat....
RAtAcesc pe cM sucite,
Cantand vesel : tra-la-lalD
*

**

15. Vocale i consunante.

.Deprinderi gramaticale.

Exemple : Dascalul

plecat cu scolariI,

afaral Ia

camp. Ei s'ati oprit hi faa und rnovile.

ApoI se suir pe movila.
In urrnd se ase4ara pc podisul dealului.
Acolo Inveptorul incepla sa vorbsca cu devil sel despre
tote lucrurile, ce se vedead de pe deal.

Regule

) Din ce parti se form4a cuvintarea nostrd?--

Care sint par-tile una proposiliuni ? Dar cuvintele, ce fel de pdrri aft ele ? Care sint partile una silabe?
2) Sunetele le au6lim. Ca sd le vedem, le
scriem. Semnele sunetelor se chiimd litere.
3) Literile: a a, e, i, 1, o, u, cdnd le citim,
dart un sunet intreg si deplin. Sunetele aceste
se chiemil c sint sundtre sa'n vocale. A este
o vocala'.

Pentru ce ?

17

4) Unele litere ca : b' c', m'

cdnd le
citim singure, nu dafi, de dela sine, un sunet
deplin ci intreg, ci un sunet mai mutt impedicat. Sunetele aceste impedicate se Jac sunete
depline a1unc numai, cdnd le rostim deoclatd

cu o vocald D. e. be, ce, me, ne... De aceea

sunetele impedicate le numim cu-su-nd-t-re

saii consunante. Sunetul re este un consunant.

Pentru ce ?

Terne: Din bucata de citire Pe cdmp veT scrie cele

dintaT doil proposiIiuni si apol vei alege, pe
dotie sire, sunetele dinteinsele : Pe un sir vet
scrie vocalele ; Tar pe al doilea sir veT scrie
consunantele !

16. Copiii rataciti.

Srele apusese in zare. Cerul r6nigsese rosu in laturea aceea.
Un pandar, care umbla singur pe rgzrele until Ian mare, aucji
in depgrtare nisce glaiurI de copil, earl plangeail. Pandarul
se duse intr'acolo i ce ggsil Casi doi Meta, unul ca de opt

i altul mai micsor, ca de sse anisori. Amandol sedeati

os, pititi printre grau si se vgletati de Rime si de fricg. Pandarul ii intrebti : Mai bileti, cu ce rost sinteti voi singuri,
pe vremea asta, in acest camp pustid ? Bgetul cel mai mare,
pe care il chlen i Scarlat, Asputise asa: Ufte mosule dragg,
ce ni s'a intimplat Ai dindi-de-dimintg ne lug tata pe
amandoi in cgrut,g ca sg mergetn sa vedem pe bunica, intr'un
sat, cleparte de la t:ol. Cand srele abla r6sgrise in zare, am
ajuns dinaintea unui han. Tata s'a dat jos diti cgrutA ca sg.
ne cumpere covrigi i ne-a spus, sg. nu ne rniscgm de loc
pang, o veni el inapoi. Dar Scarlat n'a ascultat pe tata. S'a
Jan!,

18

suit pe caprg, a luat biciul in maul i a plesnit de-odatg

tare, in cat Cail s'at speriat i s'at pornit in fuga mare, 0
ne-at dus, ne-att dus val virtej, drept preste anturi i preste
campiii. Noi, din camp:, tipam i caii tot mai tare fugiaii,
fugiail, par'cl mancatt pgmintulD.a Ed am vrut sg-i opreseD,
a dis Searlat; cdar n'am putut prinde h4uri1e, cg m6 orbia
sdrele, care'mi da drept in ocM. Apol cgruta s'a lovit d'o buturugg, s'a Asturnat, i, amandoi am cgclut aci, pe camp.
Ne-am lovit la cap, la obraz i ne-a curs o grAmadg de sange,
din nas 0 din gurg... Cail s'ati dus in gna mare, tarind i
hodorogind, dupg ei, cgruta. S'au dus de nu-f-am mai vOclut
cu ochit.. Si noi, nol am Amos aci, 1iu1ica intrgg, farg tatg,
fr cgrutg, fgrg covrigi, fgrg nimic, ca vai de noi !... Fail
milg, dragg maple, i du-ne acasgD...
V'aV duce
le (Ilse pandarul,
adar ell nu min in
cotro este satul vostru!)
r6sApoi, rdcl noi nu scim !D
punserl deodatg amandoi bgetil a Dacg am fi sciut, ne-am

fi dus nol pe jos, Ina de cu dill..

a Staci copill.le mai spuse pandarul

Vol aiceti cg
adi-diminta cand ati plecat de-acasg, aveati in fata ydstrd
sdrele, care v6 orbik. Aa dar, din locul uncle ne afigm acum,
satul vostru trebue set fie in laturea de zare, unde a sfintit
sdrele. Intr'acolo sg ne ducem, i vom nimeri, negre0t, satul
vostru. Aide-ti dar bgeti 1 Nu v6 mai terneti
Dar din pNania asta, a vstrg, doq lucruri sg inv6tat1 :
!

Mai intai, sg nu faceti all-fel de cum ve poydtuesc parintii yotri ;

i al doilea in orl-ce bee ye afla(1, sg. v6 deprindeti a sci cum
sei ye indreptati dupd zare ca sd nu ye' mat rdtdcig.

Pandarul duse pe bgeti In satul bor. Tata 0 mama lor,

cand ii v6c1.ur intor0 pe inoptate acasg, ii certarg pentru fapta
lor ; dar ei se i bucurarg forte mult eg nu s'atf pierdut copiii

pentru totd'auna.

Copil ! ascultari povetele tatellui gi

urmari-le pentru a fi mantuifi !"

19

17. Cuinea sail bueat Aria.

Cand mi-e tome, me gandesc la mancare 1 Dar, inancarea
la cuine se face. La fiecare casa se afl i o cuine. Cuinea
este o camera. care trebue in totd'auna sa fie forte curata :
paretii el bine spoitl, podOla el frumos spalata. In cuine este
o vatra, unde arde focul. D'asupra vetrii este un cos saa horn,
pe unde lese fumul.
In cuine, pe fiecare al, mama ori servitrea gAtesce bucate.
Cuinea se el-116mA si buedtrie.

Bucatele se gatesc cu apg, cu came, cu lapte, cu orez, en

legume, cu pme, cu 1tin, cu same si cu multe alte felurl de
merinde.

Cele mai multe bucate se flerb, se coc si se frig la foc. In

bucatarie focul de pe vatre, se face orl cu lemne, on cu carbunT de lemn, orl cu carbunl de pamint.
La gatirea si Ia fierberea bucatelor se intrebuintza multe
unelte i multe vase.
Uneltele pentru foe sint: pirostril, cleste, vetraid si lopatica.
Vase pentru apei sint : putina, cluber, hardaa, putinica,
donita sati cotA, urcior, borcan, can, butelca sau sticla, dondir, ulcica, nastrapa orl ceca.
Vase pentru fiertul bucatelor sint : cazan, caldare, tingire,
tava orl sinie, 615., cratita, capace.
Unelte pentru gatirea bucatelor sint: satir, cutit, tocator,
lingura, frigaro, gra:tar, piuIit i pisalog.
Vase pentrn mcincare la meet sint : strachina, castron, taler,
farfurie sari blid.
Alte unelte de masa sint cutite, furculite, linguri, solnita,
carafa, _pahar, fete de masa', servete i altele.
Tote aceste unelte si vase se afla in bucatrie. Ele trebue
sa fie totd'auna frumos spalate, bine curatate i rinduite fiecare, la locul sea! Numal atunci se pot face, cu inlesnire, in
cuine mancarl gustOse i sanatse.

91airuct (Ai

frOOttd,c

candi
flV1Th'1C Ali'(/1/116/

20

iS. CAnele credincIos.

Ce face canele ?
Ce este camele ?
Cum este el ?
Doi hotl intrarg intr'o npte in curtea unui Oran cu stare.
Hotil avead mare poftg sg manance came de gasca oil de
ratg, sad chiar si de gaing. Dui:ace el sgrirg binisor in curte,
se uitara in tote pgrtile. Nu zarira tipenie de orn ; dar intr'un
colt al curtiI ved un cane voinic... Era GriveA
Griveid se tacit ca nu-I vede... aO sa-I asvirlim cate-va
bucati de mamaligutg rece, ce ne-a mai re'mas in traisti 1 Asa
Asa fsi diserg
o sg-I astupam gura! N'o sa ne mai latre l
hotil si mi-se apropiarg binisor de Griveid. Apol ii i arunA 1D
carg cati-va bulgari de mamaliguta uscatg..
se
a
gandi Griveid,
voi credeti cI cu larimaturile aceste mi-ati
inchis gura 1 IT6 inselati 1... Am sa vestesc pe stapanul med 17>

Griveid incepit sg latre cumplit. Atunci stgpanul iesi

numal decat sg vada ce se petrece in ogradti... Hotil o luarg
la sangtsa
I

Grivefil era un cane credincios.

Canele este cel mai creclincios tovaras al omului.

19. Negru-irodii.
.

Negru-Vocla s'a lut ceta,

VoInicilor striga tare :

Tot voinici cu fruntea latI

i cu plete lungi pe spete
i cu ghidge grOse, drepte,

tAleleT, voInicii met,

Sufe cresta munti1or

Muntilor cAruntilor.
De-acolo de pe 'nAltirne
Cu viteji, cu argAtime

Negru Voda cI pornesce.

i trecend preste hotare

Mandril puisorT de smeT,

autati cele campiii

Smaltate-'n Tasomiii

De TgtarT astdi cuprinse

i de flacArl ce-s' incinsel
Acolo-'s aT nostri fray,
Toy voinici ca bradil nalV.
Ascultay susp:nul lor,

21

Jalea si-al lor aprig dor...

Ghiogele vi le luatl
Arcele vi le 'ncordati..
Foc in Tatarime datl
Si din tra-I alungati
Si pre frati de el scApatI

Ostasii cum audiatt

Lite ghiogele apucati
Arcele i le-ncordati
Si'n Tatar! ca nOpustiati...

Iar in di de Sfint-Ilie,
and srele e-'n chindie,

La ampulung cl introit,
Ca frati bunI se 'mbratisati.

tra o stapniati
Si bead si se ospaati.
Si

20. Curtea.
Casa nstra este imprejmuita de ttte Ortile de un gard
din uluce, de scanduri. Locul imprejmuit din late easel' se
numesce curie sail ogradd. In curte se aila grajdurl pentru
vite i cal, soprne pentru care si trasurY, cosare de porumb,
cocine pentru pord i cotete pentru pasri. In unele curtl
mill este si cite un puf.
La orase curtile sint asternute cu Okra, sag cu nisip, ca
s5. nu se filch' noroiii. In multe curV se p1antz i arborl si,
pe ltng. uluce, vitA OlbaticA orb copacei de marime deosebita.

In curte se asedg lucrurile ce pot A, stea afoot, taxa s se

strice, precum : lemne d foc, pietre, caramide i altele.
In curte lucrza 6menil deosebite lucrurl, de care ad nevoe

pentru casa, sag la munca climpului. Cladirile pentru ada

22

postirea animalelor este bine A, fie fgcute i ele, intocmai ca

si casa, din material solid ; lar nu din ggteje sat din stuf ori
trestie. Apoi este bine, ca ori-ce clclire sg fie mai depgrtatg
de casg, ca nu cumva, intimplandu-se sg se aprindg una dintr'insele, sg arcia tote, impreung.
Curtea sg fie largg i curatg. i, tote lucrurile dintr'insa,
sg fie in bung rinduOlg, adicg fie-care lucru la locul s6ti.

Asa este curtea unui bun gospodar !

21. Animalele domestiee patru-pede,

cum stilt Si ce folos aduc omului ?
Cdnele, pisica, vaca, boul, calul, mggarul. Ola i porcul slut

animale de cas. Dinsele, tote sint animale bldnde. Tote ad

cate un cap, cdte un trunchit, cate o cOdd si ale patru piciOre. De aceea le dicem si animale patru-pede. Animalele

acestea fac pui sat fifti vii, earl sOm6ng cu pgrin0 lor. Pe
puil lor, cat sint mititei, IT brgnesc cu lapte, ce-I sug de la
mamele lor. De aceea animalele acestea se numesc i animale
sug'etdre. La aceste trei puncte senzena canele, pisica, vaca,
boul, calul, magarul, 61a si porcul.
Dar la multe altele, animalele acestea se deosibesc unele
de altele.

abide, de obiceit, este mai mare deck pisica. El peizesee

casa. Canele este animalul cel mai credincios. Locul lui este
in curte, undeva. Canii eel r61 ditia se -t,in legati prin cote-te.
Apoi noptea le dad drumul. Canele este mai prirnejdios cand
este turbat. Canele turbat nu mai cunsce nici pe stpanul
s6d. Canele turbat se p6te cunOsce, cg-1 curg mered bale din
gulag i fuge ca beat, incoace i incolo.
Pisica pustiesce srecii. Ea este curatei ; dar fals. Cand n'o
Iasi in pace, te zgarte. i pisica pOte sti. turbeze...

23

Cane le i pisica mananc mal cu gust came. Ele sint animale carni-vore i se veam'alesc.

Vaca se tine

mai ales pentru

laptele el cel bun
$i

pentru carnea

cea gustosh.

Boul este mai

mare i mai tare

deck vaca. El
duce tOranulul

mai tOth munca

campului. Boul
este cel mal trainic
animal de munch.

Ola este Mandl i prdstd. Ola se tine pentru laptele, pen

tru branza i pentru lana el.
Oa te adapd Si te imbrued.
Vaca, boul i Ola sint animale erbi-vore. Ele sint animale
rumegto're. Irna, vacile i boil se tin in copre; oile petrec
in staule. Cand nu e frig, tote animalele acestea umbla la
camp, unde pasc lrbh.
Calul este cel mai frumos animal domestic. El este i credincios i curd jos i semq. El trage la trasura; dar Ora i
chlare. Lui it place bine ov6su1.
Magarul este prost i radatorig. El este mal potrivit pentru
purtarea de sarcine, fiindch este incetinel.
Porcul este lacom i Oman. El mananca tot ce gsesce.
Porcul mai este i strichclos i obraznic i fdrte murdar. El
se ingra0 repede. Atunci se tine in cocine. Carnea i slanina
de pore sint o hran buna, i rmtritOre.
Canele, pisica, vaca, boul, Ola, calul, magarul i porcul sint

tovrh01 omului, in vith. Omul trebue s le dea adapost

i hran, i sa nu le bath, nicl sa le incarce preste mamma.

24

22. Adam i Eva.

Dumneclea, in sse dile, a facut cerul i pamintul si
tote cele ce sint intrinsele.

Intea ssea di a luat Orfila din pamint si a facut

un chip de om. Acestul chip de om I-a suflat Dumnede in fata. si I-a dat vieta. El l'a numit Adam.
Adam era singur pe pamint. Dumnedeil a vedut ca
nu e bine sa fie Adam singur; el a hotarit sag dea
o sotie. 0 data, pe cand Adam dormia, Dumneded
din cOsta lul Adam a facut o femee. Adam, cand s'a
desteptat, s'a bucurat forte mull; el a numit pe sotia
sa Eva.
Adam si Eva aft lost cei d'intai Omeni. Atunci,
Dumnedet a binecuvintat pe Adam i pe Eva, si le-a
oCrescetl i ye inmultit,l! UmpleV padis lor asa
mintul i 'I stapanit,I pe el !
Apol, Dumnecleil I-a asedat intr'o gradina minunat

de frumOsa. Acea gradina se chlerna. Raita pdmintesc

sail Eden. Prin Raiu curgeail ape limpedi si recorOse.
Acolo cresceati tot felul de florl mirositOre si tot solul
de pomi roditori.
DumnedeU le dete vole sa petreca i sa se bucure
de tOte bunatatile Raiulul. El le spuse c. acolo el pot
sa tralsca fara grija, fr b(515, fara durere i fara de
mOrte.

Cel d'intal OmenI, cat ail trait in Rai, a fost cu

adeve'rat fericitt

25

23. Rugaciunea de s6ra.

lath' nptea a sosit!

Dmne, Tu ni-o-ai trimis.

Iat vremea de dormit,

Timp de petrecut in vis,

Ochii nostril 'nchide-I, Bune,

Dar veghleza-ne cu-ai Tel...

Grija Ta spre noi o pune,

Si spre marl si mititeL
Dup munca ce-am fcut

Da-ne, Dmne-un somn dorit,

Da,-ne pace'n asternut....

0, fii Dmne prea mArit !
Amin!

26

24. Cale credhicios.

Un Oran se duse, inteo 1i, cglare la targ. Innoptase cam
de mult i Oranul nostru tot nu mai sosia acasg. De giaba
ii asteptarg sotia i copil pang la miezul nopiT. Toti din casg.
eraa irte ingrijati. - (Uncle a putut tata sg intarziie asa de
mult `tp intrebg Costicl, bgetul cel mai mare, pe manng-sa.
Abia, abia puta biata femee sa."-0 1ini0scg copilasil i sg-I
adrmg, rind pe rrind.
Apoi sarutandu-si puiori1, cu lacrimi in ochi, lug pe servitor 0 amandol, cu o lampg, plecarg
spre targ.
Ei merserg ca o jumetate bung de cias... Cnd colo, langg
malul garlei, ce curgeh p'acolo, zarirg calul lor... dar farg.
stapan.
Ce sg se fi intimplat ?)
intrebg femeia, adanc
mahnitg. Intr'aceea se apropiarg de cal, 0 ce v6durg ?... Jos,
lang g. cal, pe marginea apei, zgce omul, fgrg sg scie ceva
de sine. Ce i se intimplase ? In targ beuse mai mult rachia, decat ii duceati puterile. Se imbetase tun 0 asa plecase
cMare, spre casg. Dar pe drum caquse de pe cal, unde ii i ggsirg.

Bietul cal, in loc c fi mers singur acasa, apucase i tinea cu

gura de haing, pe stgpanul sea, care alt-cum ar fi picat in
apg, unde s'ar fi innecat. Calul tinea mult Ia stapanul sea ;
el ii era credincios.
Nevasta impreung cu servitorul II ridicarg. Yarg0 pe cal si

11 duserg acasg... Duplce Oranul se trezi a doaa 41, diminta, nevastg-sa ii povesti ceea ce i se intimplase.
Atunci omul nostru se jurg cg nu va bea in veci, nici
rachia, nici ulcL, nicl yin, ci numai apg... intocmai ca calul
sea eel credincios i cu minte.

Calul

i ceinele sunt animate credincise.

,Am,e- oTi/ n/i/Aitc fai 4)-ae1t0-14/

41-1rnit9-eytj,

tutAiniti lThi/n/te/.

27

25. GhicitOre.
Este tin dobitoc
Forte neitantoc.
Urechi lungi ; dar minte re are
*SW

cu cruce pc spinare.
Ghici ghicitOrea mea,
Ce e?

26. Capra.
Cum se mai numesc, tote la olalt, animalele de cas6 ?....
Ce animale domestice sell s. numescI ?... Care animal domestic
smenA mai mult cu ola ?.. . Capra este dar un animal do-

mestic. Ea este cam la fel cu Ma. Ea este tot asa de mare ;

are aceleasi pill la trup : cap, pat, trun chid,

cd 5.

i patru.

piclre.

i ca-

pra este un
animal pairuped. Capra se
hrnesce cu acelas nutret ca
si la.

li

capra este aniAx

mal rumegodor_

Numesce animalele rume-

&Ore, ce
===

Ic-

CU noscil

Dar capra nu este intru tote, Intocmal ca i ola. Capra nu

are aril pe trup, ci per lung, aspru i lgtos. Perul el este sail alb,.
saA negru, sa sur sad roscat. COrnele II sint mal nalto, sucite
si date inapol. Ea are, in barbie, UD doe lung si ascii-tit. Coda IL

este cam brd, si tot in sns intOrsa.

Capra e mai 00.0,

98

mai sprinteng si mai indrgsnp. decal Ma. Ea se acatg pe

ripe; se aning pe stand, fgrg de nici o Md.. Se catgrg i pe
copacl, ca sg pascg frunzg.

s1tr

La fire este vesel, sburdalnicg,

i neastimp6ratA. Barbatul capril este (apul. Puil

n'ag come, ci nurnal nisce

cucure pe frunte. Laptele i carnea capril se manncg. Din
lapte se face si bra,nzg. Din carnea el se face si pastram.
caprel sint

iedele. Puil

eli

Din prul de caprg, se fac, in fabrice, deosebite materil de

postavurt Asa darg, capra aduce oinului multe folOse.
Capra este si ea un animal folositor.

27. Cele dOu capre.

Dot6 capre se intglnirg pe o punte. Puntea ducea presto
un pariti afund. 0 caprg voia st treca din coace de pada;
ceealaltg voia sg trcg din colo.

Fg-'mi loc, sg tree

Acesta ar fi fru-

dise una.
mos I)

111
T

rspunse ceealaltg.

Fg-'ml tu loch EA am fost

-- mat intal pe pulite).

Cum se .00 una ca

acesta ?* clise cea d'intgi. (EA

sint mai bgtring decat tine. Si

tot se-ti lac Ion! Niel odatgh.
Asa nici una nu voia, O. se plece. Fiecare stgruia ca sg trcg,

ea, cea d'intal. In cele din urnig, se maniarg. Apol incepurg

sg. se certe si se luarg la bgtaie, in capete. Si ce sg vec,11.?
Amandou6 cgclurg in pada. Si eraii p'aci sg se innece. Norocul lor l cg; tormal atunci sosi clobanul. El le scgpg, de
la mOrte...

Insdnin-: Asa patese inenii, cart nu se infrleg

cu binele.

29

2S. Giiina i Curca.

In batatura i prin curte, pe langa animalele sugtre,
tralesc i pas6r1: cocosul i gilina, curca, rata, gasca i altele.
Gaina este mai mica decal cocosul. N'are nici crsta, nici
coda asa de mare ca consul. Gaina face oU, le clocesce
din ele scte puisori vii.Mal scil istorira despre Puul neascultator ?
Gaina este mai linistita si mai blanda deal
cocosul. De la gaina intrebuintam
61e si fulgii. Sint mai
multe soiurl de giini.

carnea,

-tt

Un fel de gaina este bibilica sag

cilta ce.i pestrita. Ea se vede prin
unele curti boeresci.
Cea mai mare pas6re clomestica este curca. Penele curcil sint
pestrite sail negreverqui sag si cenusil.
Capul curcii este mic
si golas; ciocul ascuTrupul it este
1unguTe i piclOrele

nalte. Puit de curca

sint

fOrte

slabuti.

Et cresc greti si incetinel. Barbatul

curcil se eh' rna car-

can. Curcanul este

mai mare decat curca. La cap it atarna,

pe frunte, un rnot
lunguiet; la urechi
are un fel de cercel
si la gOt o gusa mare.
Motu], cerceii i gusa sint de piele albastra. Si mai minunata
este coda curcanului. Cand curcanul se supera, se umfla in

30

pene. Atunci coda i se ridica in sus si se resfirg ca o rOtl. Cand

dol curcani se inealnesc, el se lad la luptg, intocmai ca cocosit
Curcile i puil piule mered; curcanul insg scOte numal
cate un strigat tare. i curcile mgnancg tot-felul de grguMe
.0 de verdeturt
Carnea de curd ingOsatg este forte gustsg. Un curcan

.bine ingrgsat cAntgresce pang, la sese

epte kilograme

se vinde, in OW, cMar i cu 10 sad 12 let

Ggina i curca sint pgsgrI domestice. Fiindcg ele se hrgnesc
i pgs6rl grani-vore. Ggina
curca sint pa'seri domestice si grani-vore.

'mai ales cu semi*, ele se chln

In ce se deosebesce ggina de curd?

29. Fetita si Pormnbita.

aPorumbi,
Tu dragu

-Uncle 41 spell 6:e

Fulgisorit
Ochisoril
-Albele-aripiOre ?

Door in roda,

Sad cand pleat

Te facT frnmusicg ?

Sad in vale
Langa cale
Te spell mititicg ?

31

Frumuseta
Si buneta
IrnT place si mie.

Ca si tine
E mal bine

Sufletu-mi s fie).

30. Or Mina.
Frumos, plgcut i folositor lucru este ca, pe langa casg
Gradina este o bucatg de pgomul i o grading 1
mint imprejmuit. Grgdini pot 0, fie nu carnal pe lamga casg,
,ci i pe camp. Imprejmuirea se face sag cu sant sati cu gard,
sat cu ulucT, sari cu zid i, mai arare orT, cu grilaj de fer.
Intr'o parte a imprejmuiril se afig portita gradinil. Prin naijloeul gradinil se afig un drum lat. Drumul este asternut cu
nisip. Alte cgrari maT mid duc, din drumul cel mate, pang
fa mgrginile gradinit De amandoti6 laturile drumulul se afla
irurT de agrisi si de coczi. In grading yell:
sg aTb

'-----,
F.

4?

a
N

....

.'

- .

---

't 't

?ite' Afrk% a

tiSIW0 !

Ab
de.1ofb

"I

.4""Sk

7
"r1424z2-41r
4064
peril, meriT, corcodusii,
dap, nucii, perseciT,
cireii, prunii,

zgrzgril, caisil, cornii,

si migdalil i gutuii,
si scorn siT cu smochinii.

32

Pomisorl cu fructe sint :

agyisif si cc/zil,
zmeuril i afinii,
pi,

murele,
porumbele

in cap, strugurele.

Se aflg in gilding i flori frumse ; se afig, i lrbg, verde

si legume, de tot felul. Pe arborI se v6d adesea pgs6rl. Pe florl
Pe frunze i subt frunze ve4I ate
sbrg fluturl si albine.
un melc cu casa in spate si cu cornitele scse. Prin lerbg,
nu prea scil unde, se aude i iriitul greerilor. In fundul
grgdinil se afi i cate-un rnusuroiti de furnict Copiil descantg.

tHai la grpa cu furnici;

Ba-I aid, ba nu-I aid p
and plug, pe jos, pe poteci i prin lrbg, vedl cate o rina,
ce se Virile dintr'un loc in altul.
In grgding lucrzg tata, mania si a1t muncitort Copiil pot
sg se plimbe si sg. se jce in grading. Lor le plac prnele pi
florile. Omenilor marl le place sg petrec pi s se odihnesc .
la umbra pornilor si a copacilor din grAding.

Grddina este un loc pldcut, frumos i folositor.

31. GhicitO re.

Poti sd, NO de ea prea bine ;

Ea tot vine dupd tine ;
Set o princll, nu-1 cu putinp,
Cdci ea nu este fling
Ghici ghicitdrea mea,
Ce este?

33

32. Subiectul :

Fiintele slut cell-a.

Deprinderi grainaticale

Furnicele sint animale. Prunul este un porn. Poteca este

un drum.

Exemple : Tata este gradinar.

Regule : I) Cuvintele: tat5., flunk)", arala fiinte.

Cuvintele : prun, potec, aratd lucruri.
2) Iii fiecare propositiune putem sa spunem
ceva despre o fiinta sari despre un lucru, c

cc este fiinta sa lucrul acela..

3)

Vorba care ne

arata Aga set

lucrul

despre care, intr'o propositiune, spunew cc

este ? se numesce subiect. D. e. Tata este

subtectul propositiund Tata este gradinar,

fiindca despre tata simnel)] ce este.
4) Subtectul intr'o propositiune, ii aflam intrebdnd : Cine este acela, san aceea despre
care spunem ceva? D. e. Cine este gradinar ?
Prunul.
Tata.
Cine este un pm?

Teme : VeT scrie patru proposiPuni una despre copil,

alta despre melc, a treia despre cOcck i a
patra despre mnuuroiri, spunend despre fie
care : Ce este? La tote propositiunile vei su.

blinia subiectul !

33. Petcatul strtimwse.

Tocmal la mijlocul RaiuluT era un pom, deck tot1
pomil mai frumos.

34

Dumnedeu dise lul Adam si Evil:

Vedetl vol
acest porn ?... Dintr'insul sa nu mancatl, nicl s. ye
atingett de el; ca de nu, vetl muri !... Eu sint Domnut
Dumnedeul vostru. T10 numai de mine sd ascul-

tap h.
Adam si Eva ail audit aceste vorbe din gura lul
Dumnedeil. El a priceput ca le va fi bine, de vor
asculta porunca lul Dumnedeu.
Dar dlavolul nu'l lasa in pace. El se furisa in Raid
cu vorbe viclene l cu inselacIunl, indemna pe Eva
sa guste macar odata din pomul eel oprit.
Eva culese o pOma, musca dintr'insa i o dete pi

ul Adam. AtuncI, el au simtlt ca re4 au feicut!

a cunoscut pacatul i indata le-a fost rusine ca n'aiI
ascultat porunca lul Dumnedeti.
Dumnedeti tare s'a superat pe dinil si l-a pedepsit.
Evil, care pacatuise, Dumnedeft I-a dis :
Tu, cu
durere vel nasce fil !
Lul Adam, care gresise, Dum-

nedeti I-a spus: Tu, cu sudOrea fetel tale vel castiga, panea vOstra de tOte Vele !>

Amandorora. pentru

c n'ascultasera porunca sa, Dumnedeu le vorbi asa :

De vreme ce vol, find in binele din Rail), atl voit
sa cunOscet,1

i reul, apol sa scitl ca avetl sa muritl.

Atuncl vol o s ye intOrcell in terina, de unde eU v'am

scos !)

Tot deodata DumnedeU goni din Raiul panaintesc

pe Adam si pe Eva ; lar la usile Raiulul rindui de
strja un Inger cu sabie de foc.
Asa ail facut Omenil pecatul cel d'intal, pdcatul
stramofesc.

35

34. Merul.
Meru] este ndul dintre ee mai frumosi pomi de prin grgdinele nstre. El ajunge adesea panPi la 7 sau 8 metri inaltime. Merul are rAdlcing mare, trunchiti gros si rotund,
.

acoperit cu cjA inchisa, la tap, i brazdet. CrAcile, impreung

Cu ramurile lul impr4-tiate, formez1 o corora stufs5. Ce frumos este mrul primgvara, in luna lul Aprilie Atund corona
m6rului este inv6scutg cu nenum6rate floricele albe-rosire,
printre carl mijesc mil si mil de frunzisre lunguiete, cu
I

mArginile

crestate. Cum sbrg si se WO atund pe mrul

inflorit albinitele s. culegl miere!

Merele sint rotunjre i, la cele do11 6 capete, cam turtite:
Ele au o ejg verde, galben6 on rosibr. Subt Op, se afil miezul eel alb si cArnos. InIuntru, la mijloc, se afig semintele sau
simburil. Cand sint bine cpte merele, atunci simburil lor sini
negri saU castanii.
Merele cOpte sint forte bune de mancat. Ele, la gust, sint
sau dulci sau dulcege si acre, sail acrisre. Merele se pot
manca sau crude, sau Otite in felurite modurl.
Sint mere duld vAratice, mere cretescl, mere ellugarescI si
apol merisOrele cele mid, din care se fac dulceturI.
Cine manancA mere neco'pte, pdte sei se imbolnewescl

35. Punctele cardinale.

DascAlul cu scolaril s6i leiser alai% la camp. El se asegarg pe o movilA de unde se vedeO, departe in tote pArtile.
Dascllul arta" cu degetul laturea zarel, unde sOrele se cam
plecase. Atunci el vorbi intr'astfel copiilor, care II ascullaLl:
Cam preste un clas sOrele are s sfintescI intr'acolo.
SA scitT copil, laturea acea a orizonulul unde srele apune, se
thlmg apusul sat sfiqitui... Aeum sculati-v i intOrceti-ve
cu fata spre apus L. SI tineti minte Laturea zard din dosul
vostru este reseiritul ! Pentru ce ?... Fiind-ca dintr'acolo r6sare

36

srele dimin0... Haidi mum?... La stanga imprejur L.. Intrceti-v6 cu fata spre r6sArit f... Luati sma : Laturea zareT,
de-a-drepta vstrA, se chlamI mlza-qi ; cea de-a-Minya vstra
se chiamA miezet-nopte.)

- I Aceste pAr(I mai insemnate ale orizonului :

reseirit,

apus, miezd-di i miezci-nopte, not le numim punctele cardinale

ale cerului. Orizonul, de jur imprejurul pAmintulul, este ca

temelia cerului. D'asupra orizollulul se inaI0, bolta cerulul.

VoT sciti ca tote vasele de lemn ati la fund o gardina. Gardina este temelia vasuluT. Asa dar i orizonul, cu punctele lui
cardinale, este ca ;si gardina cerului.
DupA acele puncte cardinale nol- invtIm a sci unde ne
afiAm i incotro trebue sA, ne indreptAm. Acsta insemneet cei
ineeram a ne orienta .
11.0sAritului, nol il mai dicem si Est (E) ; apusului ii dicern
si Vest (V), miezei-dileT II mai dicem i Sud (S) ; niize1-nop01

ii m I dicein si Nord. (N).D

SOrele era pe sfintite. DascAlul si copiii plecarA spre casA.
Pe drum fiecare scolar, uita.ndu-se in ce lature a zareT se
aflA srele, spuneh eke ceva. Unul diceh cA pAdurea e spre
Vest, fiindcA srele tocmai atuncl apunea in dosul copacilor
Vaduril. Altul adAuga cg. comuna unde el se inapoiail, acasA,
este spre Est. Al treilea diceh c garla este la Sud, fiindcA ea
curgeh de-a-drepta lor ; un al patrulea mai spuneh ca viile sint
la Nord, fiindcA ele se nltau pe deal, in stangit bor.
Astf4 copiii se deprindeau a se orienth fiecare, e camp,
dupa cele patru laturl, sad puncte carclinale ale zarel.

36. Nana i mama el.

Fauna.
Ah mama, de ce este asa cald? Nu mai e de
suferit. Uita-te, cum fru): curge nadus'a ID
Mama.
De-o-cam-data, numal atata i1 spui0, PAuno
Dumnedeil este pricina de se face asa cald! SA sell cA cc face
Dumnedeii, tot spre binele nostril ii face.D
Patina WA.

37

Ea se sill sg sufere cgldura i, cu ceva rabdare, si isbull a

se mai usura. Luna lui August trecii si, cu dinsa impreuna,
trecura i aldurile cele mart In luna Jul Septemvrie, pe and
vremea crg mai r&orOsa, Patina se ducea in tote clilele sg se
plimbe prin grading. POmele erag cpte. Pguna se bucurg
and vedeg asa mu4ime de mere, de pere, de piersect de
prune, tote bune i Irumse. Ea 'liana, dintr'insele, cu mare
pofta.

intr'una din Pe, mergend in grading cu mamg-sa, fet4a

ilise:---tAh! mama, ce frumse pme ne-a dat Durnnecleg

Mult trebue sa ne fubsca, El! Ce daruri placute ne lace El

Ce bun e Dumneqeg 11)

Mama.
Adefe'rat dieT, fala mea. Asa este! Dar adu-ti
aminte c mai i1ele trecute eral p'aci sg te plangi de Dumneetct Adu-ti aminte and nu-cf plcea caldura cea mare. SI

scii, draga mea, ca tocmai acea caldnrg mare a dat pOrnelor

lata lor cea frumOsg. Caldura le-a dat i mirosul i gustul
lor cel placut. Deprinde-te dar a te mu4urni cu tot ceea-ce

face Dumneqeil ! El scie totd'auna ce lace i nu voiesce alt

ceva decgt numal binele tti !r,

etar,c6 cLW Twrninkci,eAli,

.,ote,&117LCJ /9:v11de/

VA

37. 410 pomI de gradinii.

pi

In gradina, pe langa mei, se mai afla de obiceig i peri

pruni i cirel, i pierseci i nuci i ducli.

1T;rul face fructe lungulqe, cu coda la capaul cel mai sublire. Perele sint mai mustse deck merele.
Prunul, de obiceig, este mai mic decgt m6ru1 i deat Oral.
Prunele sint ovale, acoperite cu o pelita fina albastra-negrie,
sag albastra-rosie, cu bruma sura pe ele. Miezul prunei este

38

galberi, dulee, mustos i placut. Sdmburele prunelor are o cojg

virtsg, lgtgusg, neted g. i cu un miez du1ce-amgri5.
Ciressul i v4inul sint de mgrimea prunulul. Ciresele sint cele

d'intai fructe de varg. Ele smOng cu prunele ; dar sint mai

midi, mai rotunjre i, de obicei, rosii, sail galbene-rosii. Visinile sint mai aerisre decal; eiresele.
Mal seil ghicitorea
despre eirese ?
Piersecului IT priiesce fri pgmint mai eald si mai ridicat, in
fata srelui, mai ales prin vil. Piersecele sm6ng, mult eu pru-

nele ; dar sint mai marl' si aU o pelitg galbeng, sal roseatg

rumng. Samburii plerseeelor all ejg brIzdatl.
Nucul eresee nalt, mai nalt i cleat m6ru1 ; are cjg al
burie i foi mai mail decat ceia1a1T pomi. Foile de nue ad
un miros placut. Nucile, eind sint veriT, all un invlis earnos, verde, zamos si forte amar. Cand nucile sint epte, in
veliul cade dela sine i apol rmane cOja cea tare, sub care
se Al samburele eel mare, dulce i invlit eu o pel4g fing.'
Mai scii ghicitorea despre nue ?
Dudul are fructe arnse, mol de tot si rnustOse, la fatg albe,
negre sat. rumene.
Sint si men i peri i eiresi selbaticT, care cresc pe camp
ei prin pgdure. Aceia sint pomi padurep. Din merisOre si din
perisOre pgdurqe se 'mite face otet.

rmele sint bucuria copiilor.

Pomii sint arbori folositor' i placup.
38.

Subiectul

Fiintele sint eumva.

Deprinderi gramaticale.

Exemple Gradinarul este harnic. Copiii sint vesell.-Merul este rotunjor. Para este lunguTdp.
Regule : 1) Intr'o propositinne putem sa spunem despre
o fiinta saii despre un lucru i cum este fiinta
sa lucrul ? adicd ce insu5iri pte sd alba.

39

D. e. vorba harnic ne spune cum este grddinarul ,

2) Ccind facem o propositiune?
Ce este
subiectul in propositiune?
Ce fel pte sd fie

Ce putem sd spunem despre o

fiintd sa despre un lucru?
Teme : Vei scrie patru proposiliunI una despre copita, alta despre prune, a trela despre nuca
5i a patra despre dude, spunnd despre fiecare : cum este ?
La tote propositiunile vel
subiectul

sublinia subiectul !

39. Mama kit fetita.

cEDe ce, mamg,, ca WO, merg i fetele la scl5,1

El, acasg, n'ag plpu55. de Onut la sin 5i 'n

Pot sg mrgg, unde vor ;

Nimenul de el nu-i dor.D

da, m'ascultg, Ionico Tu'ngrijescI de pgpu5icl.

I

Nu te'nduri s'o 1a51 din brate. Dar, la, spune-mT, nu Ti-e fricg,

De mult4e tot stai cu ea

S'ajungit5i tu pgpu5ea

Ca sg nu te facl pgpu5g i, sg. fii fatg. cu minte,

S. scil tot ce este bine, de inv4gturg %in'-te 1)
aMaing, eii la scOlg plec I

Nu voiu, capul sg'l am sec 1,

99,Ati 2cuce, Ayynnif"0-rni

dtanAl-tuyrrinAltomi

40

40. Vita.
Era pe la Inceputul primaverif. In vila domnulul Mereanu
eratt de mai rPinte infipte mai multe mil de bete. Si era
spata viia pentru Int Aias-data. Char venise la vile, domnul
Mereanu cu fiul seti, Costica, care era cam de vre-o sOpte ant
--(Ah! tatal. striga Costica, pune pe viler sa scta
d'aci uriciunile aceste de vreascuri! Ulte! radacinele cele
lemnOse, ce urite sint! Apol cOrdele aceste indoieldse i cu
cja brazdat, ce urite sint, cu nodurile lor I Nicl nu sint In

stare s stea singure, drept. De ce sint betele aceste? Tta

costa par'ca-i arsa din pricina acestor gateje 1D

4Las-le pe loc, Costica Aspunse tata.

gMal astepta

cate-va s6pt6mani ; atunci vei ye& ce va iesi din ele I)

Cain pe la mijlocul lul Aprilie, domnul Mereanu Tara 1u pe
Costica cu sine, la vile. Vitele, tote, eraU Inverdite i Inflorite.
Frunzele eraA mid j frumos crestate, pe margini. Ciorchine
de fort m6runte I mirositOre atarnaa de crde cart cu carceil lor se acatasera de araci. dCostica!D
dise tatal, Ia,
culege asa frumusel, foite de aceste ! Sa umpli copil acesta!)
Bucata(Ce s. facem cu ele, acasa ?D intreba Costica
rsa o sa infasure, cu ele, perisre de carneb)
Intr'una din dilele lui Iulie, dom-

nul Mereanu merse iaras cu Costick la vile. Vita se ineordase tepin. Frunzele se ingrosasera. Fata
lor era verde Inchisa. In locul
ciorchinelor de flort acum eral
numai 'Abe mid, era aguridd. Costica culese i de asta-data agurida,

din care, acas, bucatarsa gatise

bucate.

Trecusera Julie, August si Septemvrie, de jum6tate. Atuncl iaras

lu domnul Mereanu pe Costica, la
-vile.-- Vitele acum eratt incareate, pe idle rezdrele, cu ciorchine

41

grse i lungi. In vile eraa tote solurile de struguri: tamalose i mischet, gordin i basicata, alma' alb i crng ngrA,
razachie i cornite, tata vacii i multe, multe, altele.

Ei, Costica, ce
? S. scta, vilerul din pgmint aceste
vreascuri nodurse? Costicg zimbi si el, cam rusinat. El nu
mai indraznia sg 1..spunqa, ceva. Acasa, pe la sfarsitul mesil,
doamul Mereanu porancia de obiceia sa imparta struguri pe
la Meseni. Dar, mai nainte, ice totd'auna lui Costica :
Costicg, Mete !

Ghici ghicitrea mea!

Am o laid bubsd, bubsd,

Sede cu Vodd la masd?

41. 1116ru1 0- vita.

Oi mrul si vita fac 'Arne bune de mancat. i m6rul pi
vita sint point Mrul si vita ati rdcin, a tulpina, ati
frunze, all fort si fac fructe. i zOrul si vita pot O. crsca
si in gradina si in stare selbatica.

Asa dar, la multe smen merul cu vita.

Dar m6rul este si mai nalt, si mai gros, i mat puternic

deck vita. Tulpina mrulut cresce i st a. drept in sus, dela
sine ; tulpina vitei trebue rez6matti ca sa, stea in sus.
Tulpina m6ru1ui are craci i ramuri, ce formzg corona lul.
Vita are, pe tulpinele sale, numai nisce cared i frunze.
M6rul are frunze intregi ; Tar frunzele vitel sint (restate pe
margini.

Florile mrulut sint albe rosire i ase4ate in forma stelei ;

florile v;tei sint mai mid decat ale marului. Fructele mrului
sint merele, ale vitei struguril cart cresc in clorchine.
Merele la multe se deosebesc de struguri : i la marime,
si la forma, si la gust.
Asa dar, la multe se deosebesce merul de vita.
Merul i vita se asemena intr'unele puncte ; iar intr'alte puncte,
se deosebesc.

42

42. Pr Inn] In familie.

InVo di de Sfinta-Mgrie-micg, adec. la 8 Septemvrie, afar6..
era cald i frumos, cum e pe la inceputul tinnel. Intr'un sat,
un tag, i o mam, cu o feti p. i un blet mai mAricel, se
intorceati de la bisericA.
Bunica rmsese acasA, cu dot
copilasl mai mid. Ea gatise ceva de mncare mai bung, cAcT

era dita mamil. BAtrina astepta, cu masa pus, sub nucul

cel mare din batatur5.....
IndatAce sosirg de la biserieg, toti se as6darg imprejurul
mesil. Tateil ion hal la drpta sa pe Petria. Mgelul cel de
septa ant Mama ridic 5. de pe Terb5. pe mititelul Nicu, care
abia era de un an si jurnItate ; ii sdrutl si'l as6d5, pe braW1
et. Intre maing.

i tat se ased5. Linuta, fetiO cea de dece ani".

In fata lor ei bunica, lAtrina, cu pOrul alb ca zIpada.

Lang5, ea veni i illorica, cea de patru anisorT, cu perisorul
Wan ca aurul. Asa, imprejurul mesit. se adunase acum mai
tha familia. Tata Ion s6 scuI in picire, i is1 fcit cruce.
Toti fAcurI ca dinsul. Atund Linua, cu glas limpede, spuse
rugIciunea mesil:

Tu, ceresc Patrinte !

Dai set ne hrdnim.

Noi, Cu dulci cuvinte,
pep mulfumim !
Asa invtase Liniqa rugAciunea acsta dela sag.
Zamfira, servitrea, aduse pe mas g. o straching. In n5.untru
era o g/inl firtg, care fumeget i mirosia pleicut.
Mama impgqi tutulor fiertur i gAinA.. Top: mncarg si
beurA i se veselirl. Nici Griveii, canele cel mare, nu lipsi
dela prinz. Petria IT dAdea lui tot-d'auna din rOmAsitele mesel.

Zefl; familia intrunitd

este cea mai fericitcl.

43

43. SubIectul: Elute le fac ceya.

Deprinderi gramaticale.

Exemple: Familia astptd. Zamfira Otesce. Mama

Supa mirse pLicut.
imparte.
Top rranndi veseli. Griveiti se scOla. i el.
Regule : 1) Intr'o propositiune putem sd spunem despre
o fiintd sag despre un lucru i ce face fiinta
safi lucrul. D. e. Vorbct gdtesce ne spune ce
face Zamfira...

2) Ce putem sa mai spunem despre o fiintd

sag despre un lucru, ce este subiectul und
propositiuni?

Teme : VeI scrie treI propositiura: una despre Petricd,

alta despre Griveig i a treia despre ciorbd
spunend despre fiecare : Ce face
La tote
propositiunile vei sublinia subTectul!

44. Cantecul rindunicli.

Rindunicl frumusick
De ce fugi, din 'cra mea ?
AA ti-e frick mititicl
Ca te-apuca Irna grea?
Nu vedi, vita. frunzulita,
Inca n'aA ingtilbenit

Care bine pentru tine

P'alte locurl al v6dut ?

Albinito, musculita
Plin'acuma n'au penit I

Ia, mai' bine, ec,11 la mine

Unde cuibul fl-al, facut!

Rindunia mititick
Mal Anal in Ora mea,
F5x5, hick mititick
C. te-apucl lrna grea.

44

45. 116utatea omenilor.

Dupace Adam si Eva ail fost gonit,l din RaiO, ei
au trait pe pamint nurnal cu griji, cu necazurl i cu
dureri. Mune lair greu din zorl pana in nOple si tot
abia aveat de ajuns pentru traIul lor de tote Vele.
Ah! cat de WI le parea acum de bunatatfile Raiulul,
pe carl din gresela lor le plerdusera !
El ail capetat ma! mul(I copil, baett si fete. Unil
din copiii lor a fost bunt ; alii ai fost rel. Cel ma! bun

a fost Abel, ciobanul i cel mai rat Cain, plugarul.

Pe al treilea fecior l'a chiernat Set. Abel a murit ucis,
Inca de liner. Dar, Cain si Set au avut mai mull! copiT.

Acestia incepura s nu asculte nici de poruncile lui

Dumnec,letl, nici de parintiT lor. Se certail merell intre

sine si se bateati. Urmasil acestora Inca si mai rel se

facura.

Dumnecleil vequ ca reutatea Omenilor este mare,

mare de tot pe parnint. Atund el se intrista in inima

sa, i gise asa :
Am sa. prapadesc i sa starpesc de pe fata pamintuluI pe OmeniT acest! rel, rel de tot... Sa cercetez

mal 'nainte, daca nu cumva med este printre dinil

vre-unul bun si curat la inima. De va fi macar unul
care sa asculte de mine, n'as vre sa piOr un nevinovat
ca acela.

Dumnecleri e drept. El nici odatd nu voiesce r'eul

celor ce sint buni.

45

46. Gr Mina de legume.

Intr'o gradina bine ingrijita, pe langa pomi i pomivni, se
afl i alte lucrurl, bune de mancat.
In gradina rsclim :
morcovi, sfecle i cartofT
telina, guilt, riclicht
bame, pepeni, crastaveV,

naut, cimbru i tarhon,

praz, laptuci i asmg,tui,
postarnac, brjbe i hrean
gi marar i leus,itean I

Cand vrem, facem i cluperct

mazere, fasole bob,

linte, cepa, usturoiu,
patrunjel i conopide,
anghinare, patlagele
reii, vinete i var0
i sparanghel i ardei
i spanac i dovlecei.

Tote lucrurile aceste se numesc verdefuri, legume Si zarzavaturi. Ca sa crescg

legumele, trebue pli-

vite buruenile si leumele udate adesea.

Omenif earl se ocupa
in adins cu ingrijirea

ii cu crescerea zarzavaturi'or, se numese zarzavagii. Ce

bine i ce folositor ar fi ea fie-care om si. cria, in gradina lui
tot-felul de legume ! Atunci multi briiorI ar r6mani) in
punga Roiminului
I

47. Orientarea in clas.

Noi astAgY sintem in camera alma' a dorm. Sub picire avem
podla saa duamrta. D'asupra capetelor nstre se'na10. tava-

nul. Imprejurul nostru, de patru than, sint cel patru pIrect

46

al camera. Ia, sa. ne orientAm acum 0 in clasa nstrA, precum ne-am orientat afar* pe camp t
PAretele din latA, uncle este usa de intrare, stA, spre apus,
fiind-cA in acea lattire apune srele. Prin urmare, pAretele din
fundul camerel, in dosul nostru, st spre resArit. D'a stanga
nstrA, uncle se deschid ferestrile, este plretele despre
Iar la drpta nostr, pAretele neted, impodobit cu cadre si cu
chipurI, este spre mic,1A-npte.

Aci, in camera', noi nu mal vedem cu ochil cercul orizonuca afarA. Vedem, pe patru lAturi, numaT cel patru pAreti
drepV ; dar scim d'afarA, in ce laturi Asare i apune srele.
In clas1 cele patru puncte cara
dinale, iatl cum le insemnAm.
CulcAm orizontal tabla pe don
bAncl

orT pe don scaune. A pol

E. tragem pe dtnsa o linie

drptA,

din marginea despre Vest a tablel,

pang la marginea ei despre Est.

Apoi acsta linie o incrucisAm cu
altA linie drptA, care are un capt
5.
spre Nord si celalalt spre Sud.
Astfel se formzA pe tablA o eruce. Crucea acsta ne infAti$ez1 trupul nostru stand drept i cu manile intinse, orizontal.

Fiecare din bratele crud): este indreptat spre unul din cele
patru puncte cardinale.

48. Subiectul : Fiintele a ceva.

Deprinderi gramaticale.

Exemple : Proprietarul are o grklina frums. Vecinul seri, un zarzavagiu, are legume de tot
solul.
Legumele afi mdrime deosebitd,
Zarzavagia afi mare grij de legume.

47

Regule : I) Intr'o propositiune putem sd spunem despre

i ce are fiinta
o fiintd sart despre un lucru
sa lucrul acela. D. e. Vorba are ne spune
ce are proprietarul. Vorba ail ne spune ce
a legumele

2) Ce putem sd mai spunem despre o fiintd

san despre un lucru, ce este subiectul unei
propositiuni ?

Teme : Vei scrie patru propositiuni una despre grdinar, alta despre mama, a treia despre le
gume i a patra despre struguri, spunnd
despre fie-care fiinta sa lucru ce are ! La
tote propositiunile vel sublinia sublectul !

49. Fasolea.
Una dintre legumele cele mai fulositOre este f a solea. Ea
cresce i in gradina i la camp, printre porumb. Fasolea are
radacina firsa, din care cresc mai multe cot Ore subtiri i rotunde.

Cu cotOrele, fasolea se urea pe araci pana la trel metri

time. Frunzele ad forma inimei i slut p6rse i cu marginl
implinite. Florile de fasole sint nisce ciorchine, de colOre verde.

Din flori se fac peistaele, de colre verde sad galbuie. Pas

taele sint sad drepte sad incovoiate ca o sabie. In pastgi se
aflil sese pang la opt bbe de culre deosebita si de forma
oulul. Fasolea se pune in cuiburl, in acelasi pamint cu porumbul, cu care se sapa si se prasesce. Fasolea se mananca
sad verde, sad uscata sat si murata
Fasolea este de mai multe soluri. Fasolea care nu se urea
pe araci se numesce oldge
Cam la fel cu fasolea este mazrea, lintea i bobul. Tote
aceste legume se numese legume peistaidse.

48

lintea formzA o hranA

cut; dar cam anevoe de mistuit.
Mai ales fasolea, mazArea

pIA-

Pe camp cresce meizeirichia, trifoiul i lufrrna, care fac si

ele un fel de pAstAi si care sint o hranA forte bung pentru

vite.

50. Nuca.
Doi copil, Petre ki Pavel, gAsirl odatl, sub nucul cel mare
din bAtAturA, o nucA mare si frumOsA.
(IA mea este nuca! mie mi-se cuvine!
/fiindca' 01 am v6,lut'o mai intal 1D

Petre,

Ba e a mea!D strigA Pavel, fiindcA eU am pus mai intal mama pe dinsa, si am luat'o de jos.. In loc sA se intelOgg
intre dinsil, el se luarA la crt i, dela crtA, paci, p'aci,
era sA ajungA la bAtaie.
a Stall !D strigA un al treilea Met mai mArisor, care
treceh din intimplare p'acolo. ((Ed am sA v6 impac!D
I2iand acestea, staltfi /a mijloc si cern sg-i dea lui nuca, in
mama:. DupA ce o luA, o sparse in doIi i desprinse miezul
din cele don coji. Apoi Oise :--(10 jumelate de cjA se cuvine
aceluia, care a vequt mai intal nuca, cealalta jumatate se cuvine aceluia, care a pus mai intal mama re dinsa; Tar miezul ii
opresc pe seama mea, fiindc5, eti v'am impalcat de nu v'atl
batutID

Cdnd dui se crtcr, al treilea cdstigd !

Cine imparte, parte $ i face !

51. GhicitOre.
Palm trap, infra cetmasci imbrcicati !
Ghici ghicitrea mea ;
Ce e?

49

52. Potopul.
Dumnaleil erh gata sa sthrpsca de pe fata pamintulul pe ofnnenl, pentru rutatea lor. Dar el .41 aduse
aminte de un om, care singur maI erh bun si drept.
Pe acel orn 11 chIemh Noe. El aveh trel fecIori, anume:
Sem, Cam si Iafet.

Dumnedeil porunci lui Noe sa gatsca o corabie

mare, s'o invelsca i s'o inchida bine peste tot. 0
asemenea corabie se ch1m
i chivot. Dumnegeil it
.KDin tOte animalele de pe fata
ma spuse lul Noe :
pamintultil tu sa alegi Cate spte parechi din cele cu-

rate si Cate dorl parechi din cele necurate. Pe tOte

aceste animale sa le adapostescl in chivot. Apol, sa intri
si tu intr'insul, cu fecloril tl i cu tot neamul taus.

Asa a si facut Noe, care asculth la tOte pe D-deq.

Atuncl a dat Dumnede o p101e mare de a ploat
patrudecl de qile i patrudecI de nopti, d'a rindul.
Apele a crescut peste masura ; ele aa innecat tot
pamintul si a acoperit muntii cel mal ina1tl. Acest
innec de ape a fost potopul cel mare.
Intr'acest potop s'aa innecat toti Ornenil i s'a prapada tot ce era viti pe lume. Cu vita ail rmas numai Noe si toti cel ce erau cu dinsul, in chivot. Corabia lig Noe plutih pe d'asupra apelor.
Ast fel a pedepsit Dumnecleu, cu potop de ape, pe
Omenil cel rl de pe pamint!

53. Planul clasel.

Noi ne putem orienta, in camera clasei nstre. Dar acsta camera, noi o putem desemna in forma, mai mica, on pe tabl, ori
4

50

pe-placa on pe hartie. In desemn, pareldi if infatisam prin linif

drepte, ori strimbe, dupa cum sint i ei, drepti ori strimbi.
Celelalte obiecte din elasa i adeca : uile, ferestrele, soba, handle, catedra i altele, le insemnam tot prin linire, fie-cdre
la locul sOu.
Dar tote aceste nu le putem infatish in desernn, asa de

marl cum sint ele, in fiiqa. Trebue pe tote sa le infatisam

mai mici, ea sa incapa. Apoi trebue sa, le potrivim la locul
lor, inteastfel ca sa nu se arete, unele fata cu allele, mai
marl sail mai mid, decum sint ele in adevOr.
Daca paretele despre miO0,6-41 i cel despre miqa-nOpte sint

lungi, fie-care de eke 8 metri, noi in desemnul depe tabla, II

infatisam prin cate o linie nurnal de 8 decimetri. Daca paretele
despre r6sarit si eel despre apus sint lungi, fie-care de cate
61/2 metri, noi in desemnul de pe tabla, IT infatisam prin

cate o linie numai de 61/2 decimetri. Dacil fie-care bancil este

de 2 metri, in desemnul de pe tabla, o infa-Osam printr'o

desemnam pe plata
linie de 2 decimetri. Paretii de 8 metri,

si pe Brae cu linire de 8 centirnetri; baneile de 2 metri,

le desemnam pria linil de 2 centirnetri.
Desemnul clasel se chiema ca este schita sail planul clasei.
Planul clasei ne area spre ce anume puncte cardinale se
afia asecla0 pare0 i tOte obiectele din clasa. Ast-fel se arta,
pe plan, directia elasel si a obiectelor dintr'insa.
Dar planul clasei ne mai area i eatil intindere in lungime
si in largime are clasa, precum i t6te obiectele dintr'insa.
Asa dar, planul area totd'auna diregia si intinderea lucrurilor infa4isate intr'insul. Pe planul clasei ne putem dar orienth
intocmai ca i In camera clasei.

54. Val.@ i Sfecla.

Printre legumele cele mai obisnuite numram varcla, sfecla
i moreovul. Varcla are o. radcing grsa, principala, din care
ies mai multe firicele. Tulpina varclei se numesce cocian. Din
cocian cresc nisce frunze late. Mai spre virf frunzele sint

51

mai inguste. Frunze le se lipesc bine una de alta, incat formzg o *Nina' rotundg. Floricelele vardel au o colre galbeng. De la yang numal foile se manancg, verdi saU murate, gtite in diferite chipuri. Sint mai multe soluri de vardg,
ca: varda albg, varda rosie, varda crcl i altele.
Cam la fel cu varda este salata, numal cg ea are o cgpgVug mal mica". Apol, eine nu cunsce ridichia cu radgcina-I carnsg, acoperitg cu o cjg ngrg si grOsg,
i sfecla
cu cja i cu miezul ros ?
Un fel de legumg sint si cartofii. Ca si panea, cartofiii aU
ajuns sl fie o brang dilnieg pentru Omeni. Cartofii all miez
iginos i un gust placut. CotOrele, care ail formg de tufi i
fructele, care la inceput ag colre verde si mai tarzia inchisg,
nu sint bune de maneat; ba fructele sint chiar venino'se. Cartofu se gAtesc in deosebite moduri si slot de mai multe soiuri.
Varda, salata, ridichia, sfecla si cartofil, tote ail trunchiul
mOle si zgmos. Tote aceste legume se intrebuirOzg, ca adaos
la bucate.
Tot legume slot si morcovil i postdrnacii i peitrunjeli i
tclina i conopida.

55. Bucur Clobanul.

A fost odatg un cioban, pe care il chlemg Bucur. El trgia numai cu nevasta, cu copiil, cu canii i cu turma sa de oi, iutfun

loc pustiU. A41 rneni pe acolo nu se aflati. Pe acel loc erad

dumbrAvi cu umbrg desk livejT cu poml roditori si irbg
multg si mole. Pe acolo curgeg i o garlg, cu apa bung de
b6ut. Bucur Ciobanul si nevasti i copil lor ggsiati acolo tot
cele trebuig. Oile aveati unde s. pascll si de unde sti se adape.
Pentru bine si pentru ai sI, Bucur i-a clgdit inteo livede
o colibd incap6tOre. Asa Bucur cu al sei petreeea, cu mult
belsug si cu mare bucurie, intr'acea hula, verde si bogatil.
Omeni din locuri depgrtate all aflat cat de bine trgi Bucur
Ciobanul in moiOra sa. Ei all venit la dinsul i, cu vola lui,
s'ati adgpostit pe langa el. All venit de pretutindeni tot mai

52

multi si mai multi si s'aA asegat acolo. Si-aU fticut i ei bordee si cascire imprejurul colibei lui Bucur. LTni1 ati lost dobani ; a1i s'ad apucat de pescarit; altii de vinatdre i altii de
plugrie. Tuturor le mergeh minunat de bine. Ast-fel, impre-

jurul bordeiului lui Bucur, incet cu incet s'a facut un sat,

satul lui Bucur Ciobanul.
Inteo 1l Bucur Ciobanul asa a gait tovarsilor lui : (Aide,
fratilor, sa ne cladim aci i o sfinta biserica. Toti Fad ascultat cu mare bucurie i fndat ati ridicat pe un delusor, tocmai la marginea garlei, o bisericuta. Aceleia i-art dis biserica
10, Bucur. Acolo mergean dinsii in tote qilele de se inchinaA
lul Dumnedeu ; ciii multumiaii pentru tote bunatatile de care
se bucurat
Satul lui Bucur, di Cu Ii s'a tot marit, pana cand mai pe
urma a ajuns sa fie un teirg caruia i-a qis Bucuresci. Ast-fel
se spune c. s'a intemeiat Bucuresciul nostru de asta-rp.
Bucuresci este acum cel mai mare si cel mai frumos ora
din tta tara nOstra. Biserica lui Bucur Ciobanul se vede si
ast-qi, pe un delusor, pe malul Dambovitei, garla ce curge
prin Bucuresci.

56. Dambovita.
Sus din munte curge 'n vale
Apa dintr'un mic izvor,
Care, serpuind prin tera,
Murmura incetisor.
Dambovita, apa dulce,

Cine-o bea nu se mai duce

Vremea trece, apa curge.
Nu mai vine ce-a trecut ;

Dar, 1st riti a lost

este

Si va fi in veci, placut.
Dambovita, apa dulce,
Cinc-o bea nu se maT duce!

53

57. Cureubeul lul Noe.

Potopul cel mare a tinut cu totul o sutd cind-clecI de (life.
Dupdce plod 40 de dile si 40 de nop0, Dumneded a poruncit
sd: inceteze ploile. Atunci, vintul a inceput s batd. Ape le

ad inceput s

sca. Virfurile munOor mai mat ad iesit

la ivld.

Corabia lui Noe se opri pe un munte forte nalt.

Noe deschise oblonul cordbie1. El trmise afard un corb, ca

vadd dacd s'ad scurs apele. Dar corbul nu s'a mai intors
inapoi. El a remas ea S. minnce stdreurile, care plutiati cu
gramada d'asupra apelor.
Noe a trdmis atunci un porumbiel. Porumbielul n'a gdsit
lee uscat, unde sa se asede i s'a inapoiat indatd, in chivot.
Dupd cate-va 4ile, Noe a mit trdmis, de-a doda-rd, pe
porumbiel. Atunci paserea a adus in doe o ramurd de mdslin. Noe a priceput ea apa scIduse pe pdmint.
De-a-treia Ord, Noe a dat drumul porumbieluluT. Dar de
astd-datd, porumbielul n'a mai venit indIrdt.
Din acsta, Noe a int61es ed afard s'a svintat de tot,
pdmintul. Atunci el a lesit din chivot, cu fecioril s61, cu nevestele, cu copil lor si cu tote animalele eke fusiserd addpossA

tit-3 in corabie.

Indatd Noe s'a inchinat lui Dumneded i i-a mulOmit el

1-a scdpat de potop, pe el si pe at hiT.
Dumneded a binecuvintat pe Noe si 1-a fdgAduit ed nu va
mat da alt potop, pe pdmint. Ca semn de fdgaduintd, Dumpedal a intins pe cer curcubeul. Acel mandru semn se aratd
adesea dupd plle. El vestesce totd'auna cd srele Yards are

s lOsd la ilia.
Curcubeul a fost semnul flgdaintei ce Dumneded a fost

dat luI Noe....

Mai scil ghicitrea despre curcubed 7. .

51

58. Cpo, crastavetele i pepenele.

Tot un tel de legume sint i cepa i crastavetele.
Cpa are ilddcini multe, firse, care les din partea cea urn-flan, ce se numese bulb. Bulbul este format din mai multe
Oturi cArnse care, la suprafata, ad colre ori rosie, or! albd.
Bulbulu t dicem cepit. Din bulb crese toile cele hingi si gole
innauntru. Din mijlocul foflor cresee cotorul, in al cd.rui virf,
prin luna lui Tunie i lulie, se v6d floricelele cele albe-ver-

dui, in formil de buchet. Cepa are un gust cc ustur. Ea se

mAnncii, oil crudl, oil giltitA in bucate.
La tel cu cepa este arpogicul i usturoiul care sint mat

midi decdt cepa. Bulbul usturoiului este compus din mat

multi grdunci sad cap, cu invelis alb.
Crastavetele are rdacinil sth.butr,, cotor lung, terbos si sub-

tire, care se intinde pe pdmkt. Frunze le sint marl, en margint crestate. Florile crastavetelul sint galbene; fructul este
cArnoq, lunguiet si cu o eOjti eu ghimpi. Iring.untrul fructului

se afil o multirne de seminte. Crastavetele are un gust cam

acrisor si se mdndncil., en i cepa, ori crud, oil gAtit cu bucate, on murat.Cum sint crastavetil acri ?
Cu crastavetil sern6na, Ia forml, pepenit i dovleceii. Pepenele are fruct rotund sad lunguiet, cu fata imp6rtitg in felil,
asedate de-a lungul. Ceja este mai adesea asprl; miezul galben si mustos. Sint pepent galbent i pepeni vergi, drora le
mat dice i lubenge. Lubenitele slut mai mart decdt pepenil
galbeni, all lorrn1 rotundr., cu ceja mai tare si netedd.; miezul alb, ros sad Olbuid si forte mustos. La tel cu pepenele
este dovlocul, care se mandnd. copt.
Fasolea, varda, sfecla, ridichea, morcovul, cartofii, cepa, usturolul, crastavetele, pepenii i cele la tel cu dinsele, shit de
mare folos pentru hrana rnenilor.

55

59, Fetita murdant

Lina era o fcti ta. care nu prea tinea sa fie curata. De cap6th
vre-o rochie non, o vedeai dea-doda cli cu dinsa murdara; ba
de multe on i rupta. Cand se umplea pe mani cu ceva, ea
le tergea pe haine. Cand umbla pe ulita, nu WO, de seama,
unde calca; ci intra, d'adreptul in tote baltacele, de-'i muia
pantofif i i-1 stropia hainel. Intr'o di de Dumineca Lina

pleat cu mumtl sa la plimbare.

Cu vre-o cate-va dile mai nainte plodase, i acum se mai
afla, pe ici, pe colea, cate un mic lacor. Lina, dupa obiceM1
ei, nu putea sa umble fara ca sa se murdarsca. Asa, ea 10
umpla indata, de noroid, incaltamintele i hainele. Muma-sa
vedea bine ce facea Una ; dar de-o cam data. nu dise nimic.
PlimbAndu-se mai mult timp,
ca ele zaresc o porumbita, care toc-

mai se lasa din sbor, ca sa bea apa

din riuletul ce era in apropiere.-Mama if dise atunct Lind: Iath acea
porumbita vrea sa bea apa din riu-

1/,'

let. Uita-te bine la dinsa i bap.' de seama cum o s fug, ea !D

Porumbita se lasa din sbor i se apda, cii picirele la un loc
svintat i, de-aci, saltandu-se din Okra. in pietra, ea

SCA

tu, Lino dise atunci mama,

pentru ce porumbita umbla

cu bagare de seama i calca pe pitr ca sa bea apa?D Da, mama, scid, porumbita se pazesce ca sa nu se umpla de norolliD.

Daca-I aa, apoi de ce nu fad i tu ca dinsa ? Nu te

ruinezi tu de acsta pas6re ? Ia uite ce murdare sint hainele
de pe line! Pentru ce nu te pazesci i tu, ca porumbita? Ce fel ?
se pte ca o pas6re sti scie O. se tie mai curata decat tine ?D
Lina incep s planga :cIrta-m6, mama
it dise dinsa.
4Cunosc acum ca am facut rOil ; dar m6 void sill sa fid i.
eil d'acum inainte curata, ca porumbitaD.
Lina se timi de vorba i d'atunci inainte o vedeaY, in totd'auna, cu hainele curate i bine ingrijite.
I

56

60. Semne de citare.

Deprinderi gramalicale.

Exemple : Mama: --((Scil tu, Lino, pentru ce porumbita umbld cu bagare de seamd si calca. pe
pltra ca s bea apa ?))
Lina :
Da mama, sci, porurnbita s rdzesce ca s nu se umple de noroia).
Regule : I) Ce fel de vorbire este vorbirea dintre mamd
si dintre Lina?
2) Ce fel de semne de scriere punem la sfdr-

Ora ori-cdrei propositiuni? Cdnd punem punctul? Cdnd scriem semnul intrebdrei? i cdnd
scrim semnul chienuirii1
3) La inceputul i la sfdqitul fiecdrei vorbiri
a mamei i a Linutei s'ad scris semmle acestea ("). Acestor semne noi le c)icem semne
de citare.

Teme : 1) Vet sci tote semnele de citare din bucata

de cetire aFetila murdar aID
2) Vet sd 5 celelalte semne de scriere de
Ia sraritul propositiunilor din bucata acsta
de cetire !

61. Planul

ttic61e1.

Clasa nstrg e numal o camerg din clgdirea care

.ch16m.

cth. Orl-ce cas1 de sag, pte sI aib

se
i o curte

o grgding. In curte si in grAdina p6te sl fie o antang

mat multi arbori; pot sI fie si alte cldirI maT micL

s.i

57

ScOla nOstrg, are si ea curte i gddina" cu arbori M

fantang.
Nol putem s desemnArn i planul intregei cle, cu al

curtil si al gddinei si al tutulor pgrtilor eY. Cand lucdm un

astfel de plan, nu trebue s ultam nicl aci direecia i intinderea liniilor, prin care infAtisam tote obiectele de pe plan.

Diregia o idstrAtn and in laturea de sus a planului

desemn5m tote obiectele, ate in fiint'a se afig. spre N ; la
drpta desemna'm cele despre E ; in josul planului, inftisam
pe cele despre S ; i la stdnga pe cele despre V. Astfel facem
,orientarea planulul.

Cu intinderea lata cum trebue s. facem. In planul nostru,

avem s infAisam o intindere cu mult mai mare deat intinderea clasel. Dar locul pe tabl, pe plad i pe hartie este
tot acelas. Trebue dar ca m6surile pentru linii!e din planul
ce facem acum, d fie mai mici.
In curtea sc6lel se tin recreafrile. Acolo se intalnesc la un
loc scolaril din tote clasele. Acolo el fac irnpreung misdri pi
jocurf gimnastice. E bine ca el d fie atunci vesell i volosl;
.dar sa nu fad neorinduell, nici d se arete r61 i grosolani
,cu tovadsil bor. Cand 1ecii1e s. sfarsesc, fie-care scolar se

)intOrce acad, la 064.

Casa parintsd a fie-drui scolar este si ea o c1dire cu
,curte

i cu gddina, cum este scOla. Fie-care scolar p6te s.

desemneze planul easel pArintesci, intocmai precum in clad

s'a lucrat planul vole!.

62. Bra gotl-Voda la vinaltdre.

Nu dupa multa vreme, de la asegarea lul NegruVocl in Tra Romansca, alt domn roman, anume
Dragos-Voda, intemeia Inca o domnie romanesca, Tra
_Moldova

Dragos-Voda stapania, tot in Carp* in partite cele

58

din mal spre mlza-nOpte, peste

r romanesca,
ce-I diceS Maramuo

ref. In Maramures
erail cod riI fOrte marl,
in carl triati fOrte
multe flare si ani-

male selbatice : ursl,

lupi, mistretl, cerbl,
priOre i altele. Lul
Dragos Voda. II pla-

cea. mult vinatOrea.

El era un fOrte bun
vinator. Intr'o ql,
Dragos-Vod6, cu voi-

nicil seI pleca la vintOre. Povestea asa

ne spune :
Ghidga Si sdgeta lni
Dragos mndru ca vu sdre
Fac pustiul codrulut :
A plecat la vindtdre...
Cerbul mdre, ursil per

Si vulturil cad din cer

tlatd nide cd de odata

Peste vdl, peste grddinl,

0 pand se aratd,

Unde-s raker 2' de albiel ;

Inverditd, iqfloritd
Si de lume talnaltd,
lar pe lerrbd 'n poenitd
Canal o d'albl copilit...

Peste ape curgtdre

Tj dumbrdvl rsundtore.
Cat pdmint lv vet vedea
E coprins de zestrea mea.
S'a cea dalbd de mosie

---(Dragos, Dragos fratidre,

Lasd ockil tit sd sbdre
Tdtd 'n yea a ta sd fie,
Peste culme si campid
Crind prin tine ar fi scdpatd
Pdscute de hergheliil ;
De o ffar 'nfricoptl,
De lin zimbru floras
Care-o calcd 'n sus fen jos h

59

$i

deodat se aucli un muget ingrozitor de par'c.

se cutremura. pamintul.

Din rid iatd cc fefia

Zimbrul aprig Ca un smcd
Cu lung! come ca de led

Si cu cdrue *lite
Si cu arzpi" ici copite.
Fiara crania' si iurbatd
Plied fruntea lut cealatd
Si sdrind, mugind dd zor
Peste mhndrul vindtor;
lard Dragos se tinea

Si ccl zimbru cum venia,

Glzioga'n frnnte 1 arunca
Fruntea'n dufiett despica,
Apra capul i tdia,
Intr'o lance Ii puma
pleca in vesclie
Pe frumOsa liii mo,rie
De pdglini sd a ferescd
Si ca damn sd-o domnescd:.

63. Orientarea dup5, stele.

Inteo srl frumsN,, dascblul cMemrt pe scolaril sOl la cOJ
DascAlu1 voi s6-1 inve0 cum pte cineva s5. se orienteze
nptea.

Cerul era limpede, senin fArk' de nori. Stele, mil i sute,.

unele mai mari, altele mai m6runte, luciad pe bo'ta cerscrt.
DascAlul artl copiilor, tocmai sus d'asupra capetelor lor,
date grtimeijo're de stele, cam tot la un fel rinduite, dar dosind una en alta. In fiecare din acele grImkjre erad edte
fopte side. In fie-care grdm6j60 patru stele ere aseilate tft
patru co4uri, ca patru rote ale unui car; 'far alte trel steleinaintad cam piezis, parc'ar fi o oi0e, sad o teinjald incovoiatd
de care se injugei boiL

GO

Dascalul le mai 4ise Inca: --c Aceste dale' g ret-

jaw"; polah;

-majdre de stele se numese carele cu bot: unul e

carul eel mare; altul e carul eel mic. Unul par'ca
de la
merge de la rsarit spre apus ; altul
apus la r6sarit... De cate ori ridicati ochil in sus
spre cer si vedeV, in
fat.a vstta, amandod a--..... 'carele cu boit, s

sciti

bine ca inteacea la-

''''''''

ture a cerului este chiar

mizei-npte sad
-dul. Atunci In

carul nzie. :(

Nor-

dosul
vostru se afla miesel-cp; d'a drpta e rriiul i in stcinga e
apusul. Dupa carele cu hoi ale cerului putell dar sa v6 orientaI pe pamint i nptea, cand lucesc stelele, precum dupa sore
-vli puteti orienta ia, cand dinsul lucesce in zare.
Stelele, numite carele cu bo7, stad nOptea totd'auna d'asupra capetelor nbstre. De aceea pe ort-ce plan Nordul se insemnOza, sus, Sudul jos, Estul la drpta i Vestul la stanga.

Land desemnam un plan, not mai intai wpm orizontal tabla, ori placa, oat hartia pe care lucram. Dar apol rand ridi-cam in sus clesemnul trebue negresit s ingrijim ca in tot{l'auna laturea Nordului O. vie sus spre tavan, i laturea Su-dulut jos spre podla.

Cum te vei orienta pia ? si cum nOptea ?

64. Bunul t,colar.

Andreid era un baet de septe ant. Pariqii lut erad nisce
4ment saract; dar de trba. El il tramisera la scOla. Andreili,
in tOte 1iIele, se ducea cu mare placere la sada. Doar numal
cand era bolnav, lipsea dela sada..
Fa0., urechile, gatul ai manile it erad totd'auna curat spalate. P6ru1 lui era frumos pieptanat. Hainele si le-Vneh cu-

61

rate. IV erg mal mare dragul sg te uil la el. Andrei 71 era

Met curat.

Pe ulitg el nu alergg in sus si in jos ca copiii cel nebunatici. Nu se certh, nu se bateg cu alti bgleti; nu arunch dupl.
dui. El urnbla 1initit i cu bung pazg ; ocolia locurile
noroise. De intalnig Andreid pe vre-un bgtrin, II saluta

ea bung cuviint,g. Andrei4 era un Met apdat si cu purtare bun.

In sag Andreid se as6qh indatg la locul su. El 10' punek

manile pe bancg. Picirele si le rezema de scandura de de
subt. Trupul si'l tlneg rezemat de spatele bgacil ; capul su-s,
si ochii tint.5. la inv6tgtor. Andreiil Ina aminte la ce spuneg.

invqg'torul. Cand ii intreba, se scul irurnos, sta drept i respundea limpede i cu glas tare. TOte lucrurile i le tineg in
bung rindulg. 'Rite si le avea la locul lor. Andrei4 era un
Met cu minte ;si intelept.

In puting vreme Andreid inv6tg sg scrie, s citosca

socotscg. El desemn i caulk dell erg drag sg't :auc,11

i sg.
sg'l

ve4i. Pgrintii lui nu mai putead de bucurie. Inv6t1torul

pi

conscolaril lui II lubiati forte mult.

Vara, la esamen, a venit in clasa lui Andreid un dornn

bogat ca sg. asculte pe copil. Acest domn in forte multumit
cu respunsurilc lui Andreid. Invtgtorul ii spuse cg Andreid
este cel mai cu minte bget din cIas i cg e i sgrac. Atunci
domnul lug pe Andreid la sine si ingriji de crescerea lui.
Astfel Andreid putn sg isprIvesca tote scolile i, ca.nd crescit
mare, el se WA un domn invtat si cinslit de OM lumea.
El atund erg sprijinul pgrintBor set, la bdtrinete. Pe binefacetorul sed 11 ciusti i if multumi pe cate (Tile avn.
Andreid a lost told'auna curat, cu purtare buna ;si cu minte
infrlOpta.

Dumne;led a (lig :

Pe tateil trd qi pe mama ta seri cinstesci

Ca bine fi 'ndelang pe peimint set treiesci".

62

65. Cum e tOmna ?

Scolile se incep pe la
sfarsitul verii, la 1 Septembrie. L nia S Ttembrie Vne

si de varA si de tning.
Ole le de la inceputul

Wor.ailo
t

fr'

tOmnit sint clile frumse.

Nu este nici prea cald; dar
nici prea rece; este cum e
mai bine si mai placut.
lele mush incep a fi din ce
in ce mai scurte i nopOe
mai lungi i mat recorse.
Bucatele, de pe camp, inafarA de porumb, sint mai
tote culese. GrAdinile sint

pline cu tot felul de verdquri. Merele, perele, persecile, prunele, gutuile i nucile, uncle sint cpte, altele se
coc acuma. Unele cad de bunA vote. Pe altele le culeg de pe

point si le WO pentru irnA.

Ce bucurie pe copii, rand cad
pthnele din porn Si trebue sd le
culgil de pe jos ! i strugurele
se cOce pe deplin, dupA ce l'a
dogorit bine srele de varA. Tot
tOinna, berzele. cocorii, rindu nelele i alte pAs'eri, care vara
all petrecut-o in -cerA la not, se
unda "si pot
pornesc, in sbor, cAtrA rile de spre
gAsi lirana i pe timpul iernei.
"-

1,`. N

Iii cele din mull lunl ale timed, pe la sfarsitul lui Octombrie si in Noembrie, dupg culesul viilor, aerul incepe a se
reel mai tare. Noril se indesA pe cer; adese ori plori. qile si

63

noKi Mtregt ApoI bruma cade pe t6te verdqurile i pe tOte

florile si le ofilesce. Ele reman ca optrite dupl ce le-a bAtut
bruma. Frunze la cad de pe ramurile copacilor, scuturate de
vint. Vintul, vijaIe si frunzele eldute le plimbI de colo patal
colo, pe pmint. Par'cl totul este pustit.
WA' asa e t6mna : veseI i placuta Ia inceput; dar tristA
si posad ca'tr6 sfarsit.

66. Ce te legeni codrule ?

cCe te legenI codrula
FAr . p101e, th.ra vint

Cu crangile la Ornint I>

cDe ce nu m'asi lege*

Daca trece vrernea mea
Pita scade, nOptea cresce,
Si frunzisul se raresce.
Bate vintul frunza'n dungt,
Cnt5re0 mi-I alunga;
Bate vintul dintr'o pArte,
J6rna-I lel, vara-I departe.
I

Si de ce sa nu me plec,
Dact, pNserile tree ?L..

Preste yid de eamurele,

Tree In stolurl rindunele,
Ducnd gandurile mele
Si norocul met cu ele.
*i se duc pe rind, pe rind,
Zarea lumii 'ntunecand...
Si se duc ca clipele,
Scuturand aripele
*i me 1as5, pustiit
Vesteclit

amortitl..

64

67. Predicatul.
Deprinderi gramaticale.

Porumbeif sint
Exemple : Porumbeil sint psri.
Porumbeif alerga. El sb.ord redraguti.
pede.
Porumbeil a cot*

Regule

I) .inteo proposillune putem s spunem despre o finla sag despre un lucru : Ce este,
cum este, ce face i ce are finla sai lucrul
acela.

2) Vorbele ce ne aratd: ce este, cum este,

ce face i ce are fiinta sad lucrul despre care
vorbim in proposiliune, se cbieind pre-di-cat.
D. e. Vorbele : slut pdseri este predicatul
proposiliunet Porumbeil sint paserf, pentru

c ne aratd ce sint porumbeii...

3) Cdnd vrem sa cunOscem care este predicatul

und propositiuni, not intrebdin sal Ce este

fin/a sa lucrul cutare ? sag cum este, saii
ce face, sad ce are ?
4) Cu ce fel de vorbe intrebdin ca set cull&
scem subiectul propositiunei?

Teme VeI
:
scrie patru proposiiiunT, in care v(1 spune
Ce este uliul?
Cu:n este uhul?
Ce face
ulful ? 5i ce are ulIu: ?

65

68. Turnul Babel.

Dumneq.ed scdpase cu viet, din potopul cel mare, nurnal
pe Noe si pe flu s6T. Urmasil acestora s'ati inrnultit curind

pe pamint. Dar n'a trecut multa vreme si el ad ultat bunktatea Jul Dumne4ed. S'atl apucat si el de rutatl. Atunci,
indata s'ad si temut ca nu cumva Dumneqed sa le tramit,a,
un nod potop. De r6l ce erad, nu se mai incredead nicl ia
fagaduinta lui Dumneqed, nici in curcubed.
Ca sa scape de primejdie, iata ce le-a dat lor In gand....
Sa cladesca, en caramida, un turn forte Malt, mai nalt deck
toti muntii.
Acolo,
ati qis el, acolo o sa scapam noi totT de
Innec, cand va da Dumneqed un alt potop.
El s'ad i apucat de lucru. Dar lucrad fdra voea Jul Dumne(led. De aceea nicT Dumnecled 1111 i-a ajutat.

Atuncl menil ad inceput 0, nu ,s6 mai intelega intre sine.

Se certail mered unil cu altii. Fie-care voia, sa poruncescd,
nimenT nu voia sa asculte. Fie-care vorbia intr'alt-fel si nu
pricepea ee spunead ceealaltl. Fie-care lucrh dupd capul s6d,
si nimenl nu fAcea vre-o trba bung,.

Din tOte acestea ce s'a ales ?... 0 mare incurcatura I Ciddirea turnului a incetat. Omenil zapaciti s'ad desbinat unii
de altil. Turnul a rOmas neispravit i i s'a pus nuraele : Turnul incuralturii, sad Turnul Babel.

Asa dar, de atuncl urmasii lul Noe s'ad despartit in fel de

fel de neamuri. El ad inceput sa vorbOsca fel de fel de limbi,
de nu s'ad mal inteles nearnurile intro sine. De aceea s'ad.
si Imprsciat care In cotro a nemerit.

Neamurile NI Sem ad r6mas in Ora despre r6sdrit, unde

se aflad. Neamurile lui Cam ad apucat spre
Neamur.le lui Jafet s'ad dus spre mieqa-npte si spre apus.
Ast-fel, in urma fncureaturel celel marl de la turnul Babel,
s'a facut despartirea neamurilor sad poprelor. Tot atuncl s'a
Ault i deosebirea limbelor de pe fata pdinintulul. Fie-care
neam Il are limba sa I
5

66

69. Corpul omenese

Corpul omului are tre prI mai de frunte: capul, truncldul
i maduldrile, aded. bratele i picidrele.Capul este in partea
de sus i. la forma', este rotund. La cap vedem, chfar d'asupra, crescetul i, de amndoil lilturele, tdmplele i urechile. 0
loviturg peste tample pte s aduc5, omului mrtea. La cap,
in fatq., vedem fruntea, ochii cu sprincende i cu genele, nasul,
cu nrile, gura cu buzele, cu limba i cu dintii i barba. Gd-

tul unesce capul cu trunchiul. La gat vedem gdtlejul cu berigata, cu inghititorea i cu omusorul ; lar indArat, cefa sati
cerbicea.Trunchiul este partea cea mai mare a corpului. In
partea de sus a trunchiului se afla umerii, peiptul i spatele
san. dosul. In partea de jos a trunchiulul vedem pdntecele, seta
burta, deserturile, soldurile

sedutul. Tot din trunchiu

pi

anume in partea drptd i in partea stingg. sint crescute si

madularile; din partea de sus, bratele i din partea de jos picirele. La brate vedem incheieturile, cotul i mdnile. La maul
vedem degetele, palmele, dosul i inchieturile manilor. La degete vedem inchieturile i unghiile. Nana strins formzA
pumnul. La picire vedem soldurlle, genunchiele, fluerde din
nainte, i pulpele indardt : glesnele i talpele, cu calcaile, cu
degetele si cu unghiile i, in deosibite pri, inchieturile picirelor. Intreg trupul este acoperit cu piele. Din plele, pe cap,
e crescut p5ru1, care il alAra de frig, de prea mare caldura,
si de umedell.
Pe lang prirtile din alarA ce le vedem, corpul omului
mai are i o multime de pa'rtT din nAuntru, care nu se v6d.
Intreg corpul, cu tote prt,ile sale, trebue linut curat. Peru! capului, de asemenea, trebue spIat i pieptenat.
Ce frumos este un copil curtel ! TOM lumea sil uit 5. la
el cu drag I

67

70. Iubesce curittenia!

Veql, mict4a pisicup
Cum tot misca din labutal
De ce face ea asa ?
(Ea se spalei, draga mea!D
Ve4i nnicuVil porumbel

Cat e el de trumusel !
Asa rnandru, de ce-o fi?
Se pzesce, dragi copil !

iDela aste mid fapturi

Sa fai i tu 'nsVturl:
De haine st ingrijesci
Trupul sa i-1 curWsci!

71. Avraam in pamintul Canaan.

Trecuse anT multi de cand fu incurcatura de la turnul Babel. In tra despre rsarit unde rmsesera urmai! luf Sem, era un om maY drept i mal intelept,
decat toti. Numele lui era. Avraam. Dumnecleg II lubea
pe Avraam. De aceea, pe dinsul l'a si ales ca sa fie
parintele unul popor drept i intelept, ca si el.
LuI Avraarn Ta spus Dumneclea ca s plece dintre
(5menil cei reT, printre earl el traia. 'I-a poruncit sa
mrga intealla tr5., maT spre apus. Acea trt se chlemk:

68

pdmintul Canaan. Dumnegeti a fagaduit lul Avraam

c acea trh I-o va dt pe seama lut si a urmasilor
lul. De aceea, pamintul Canaan s'a mal numit i pcimintul feigclduintei.
Avraam asculta de vorba lui Dumnegett. El NA cu
sine pe sotia sa, Sara, pe nepotii i pe argatii s61,
bite turmele sale de ol, de bol, si de alle vite. Cu totil
plecara si se asecjara. in pamintul Canaan. Acolo eraU
locuri frumOse si roclitore ; pe acolo curgeh i riul
Tordanul.

Dar tot acolo erab si doil orase marl: Sodoma si

Gomora. Locuitoril dinir'insele erati Omeni ret Dumnecleu hotari sa. 'I pralpadsca.. De asta data. insa, nu-I

inneca. pe dinsii in potop de ape, ci II arse cu foc

pical din cer. Sodoma i Gomora se cufundara in
pamint. Pe locul unde fusesera ele, se intinse o apa
mare si srat, o apa amara. i veninOsa. Intfacea apa.
nici pesce, nici ffirba. nu !Ate trai ; de aceia se si
chima. Marea mrtcl. i aql Inca trece prin acea
mare riul Tordanul.
Dupa. peirea Sodomel si Gomorel,- Avraam si Sara

trair linistiti in parnintul fagaduintei. El ajunsera sa

fie Omenl Want Dar numal un lucru II maInea tare.
Dumneclea nu le daruise pan atunci nici un copil.
Ins& DumnegeO, pe care et 11 ascultasera i crula

meret se rug* nu 'I

!Asa. nemangalati 'Ana. la sfassit.

Dumnegefi e bun si drept.

Pe cei

rn fI

pedepsesce ;
Celor drepti le reRplcitesce.

69

72. Uni copil Ia ditia tatalui.

La mulV anl, iubite tatg!
Il doresc, cu drag, i eu:
Mu lte dile fericite
Stil dea bunul DumnedeU!

Sgngtos sg fil inteuna!

De necaz, de griji ferit.
Si 'ntre nol, in orl-ce vreme,
SI te simtt tot mulcumit!
Ce poti s'ateptl de la mine,
Tatg, IT faggdniesc :
Prin purtare i silin
Mereu sg te 'nveselesc.

73. 17-641.
In facg, subt frunte, avem eel &A' o3hi. Cu ochit vedeni i
lugm cunoscinO, despre tot ce se au in jurul nostru, aprpe
i departe : despre OmenI, despre animale, despre plante, despre

parnint, despre aer i despre cer, adicg despre lumea intrgh

salt despre univers.
Unil (intent i unele alimate, vM forte bine i lucrurile cele
mai mid i lucrurile cele mai depeirtate. Daspre acele fiin0
4icern cg art ochi i vedere agera. Cine nu Fite srt vadg

lucrurile mid, orI In depArtare, are vedare seurtei i slabeit ;

IT se dice i ern ponivos. Vederea slabg, une-orI se pote ajuta,
cu oehielar1. Sint rnenI care nu vd de loc. A-ceea se dice cl
sint orbi. Unil omen)." sint orbi din nascere. Acetia nu pot
srt sa vindece. Altif ail orbit din nebilgare de seanag el s'ail
lovit la ochi; alii orbesc' de bOle i 41 de batrinete. Bletul
orb se lovesce de luorurT, S3 impiadica i cad3; el 41" scrin

70

tesce, sag i fringe mato, sag piciorul. Orbul pte sg cad,g

in santuri sag chiar si in garlg.
Ce nefericit este bietul orb 1 Mai cafe un copilas, mai cate
un celu i, tot-d'a-una lAtul 11 ajutg sg. se OM misca, dintr'un Joe in altul. S nuqi bafi joc de orM, cad Donn( dai
pedepscsce pe asemeni copii ref.

Ochil trebue spglatl in fie-care dimintt cu apg curatg

prspetl, dar nu de tot rece, ca sg se curate urdorile. Sg nu
te i.lT drept in sore, nici in foc, nici in luminare mare, prea
de-aprOpe. Cnd citesc i &Tit, i fetit&e, cand cos, O. nu
tfIe prea aprOpe de ochi cartea, caietul sag cosela; apol sl
nu facg lucrgrile acestea sera, cand se amestec
itia cu
nptea, adicg in arnurg i nici la lumThare prea puting.
Cand se jcg copiii, sg nu'-si arunce cu nisip in spre fatg,
cgd nimerindu-se in cchi, se pote I6tgma vederea.

74. GhicitOre.

Ell am doi lucefer0

I<Cine este, eine

Bogat ca

mine?

Care'-s ceirdusii me4 !

Ghia ghicitrea mea!

Ce e !)

75. Mircea $1 solii.

Sint acum ca la vre-o 500 de anl, cand, in scaunul
domniel lul Negru-Vo4 sedea vitzul domn MirceaVodd. Pe atuncl scaunul domniel nu mal era. la Curtea
de Arges ci la Idrgoviste. Orasul Targoviste, atunci

era. incunjurat cu zidurl marl si grOse, din care se

inaltati turnurl uriase. Erati in Targoviste si palate marete si biserici fOrte frumOse.

71

Mircea-Voda stapanea nu numal preste Muntenia.

Domnia lin se intindea
spre resarit , pana la
Marea Mg* spre meza-di, pana departe preste Dunare i spre meza-mipte pana preste
muntil Carpati, p'acolo,
de unde venise Negru-

Voda. Alt Domn mai

puternic i mai vitez
decal Mircea-Voda nu

mai era pe acele vremuri, in partile_ acestea.

Inteo di, la Targoviste,
-.

era mulla lume pe

tele, ce duceaCi spre
palatul domnesc.
Ce s'a intimplat, jupane

intrebti un teran pe
Se dice, vere,
un targovet, din fata unel pravalil.
tramis
Domnului
nostru
ca imperatul turcesc sa fi
nisce sol cu o scrisOre, care nu prea place lui MirceaVoda !#

Targovetul spunea adeverulimperatul Turcilor, caruia

II mai dice si sultan sati padisah, voia ca Tera Romansca sa fie sub stapanirea lui, sa-T fie rbet si
asupra Romanilor, s domnesca un paset. In ditia, in
care solil turcesci sosira la palat, Mircea-Voda chlema
la sfat, pe mai maril ostirilor sale. Sfatul se tinii in
palatul domnesc, intr'o sala fOrte mare ce '1 dicea &act.

72

tronului, fiincic acolo era asqat scaunul sag tronul

Doninu lul.
1.1ntr'o sal& 'ntinsd, printre cdpitant,

Sta pe tronu-i Mircea, incdrcat de ant.

Curtea este plind, (era in =Scare,

Solt trimist de POrt vin la adunare.
e Top stag jos : mic, mare, tiner ;Ft* bitrin.
Sold lag scrisorea... Mircea o citesce...,

76. Augul.
De amAndou6 laturile capului avem ceie dot6 urechl : una
d-drpta i alta de-stanga. Cu urechile audim glasul menilor si al anirnalelor i cantecul pAs6rilor. Cu urechile audim
sunetul clopotelor; auclim cum apa murmurd, cum mra dudule i cum tunetul bubuie ; auclim cum vintul vijdie, cum
frunza fd;sdie ; cum biclul plesnesce i cum pupa pocnesce.
and sint singuri, mai mulV copil impreung une-ori strigei,
Opd i se crtd. Atunci icem cil copiii aceia fac larmd satt
gdldgie. Tot barn:A fac i unit rneni marl pe ul45., in piata
i aiurea. Copiii i OmeniT marl cand lac larmd, dad, mai bat
si din picire sail in alte lucrurt, atunci se china cg, fac
zgomot. Zgomotul pas'cg te asurdesce.
Cine aude din deprtare i pote s osibscl lucrurile dupg
sunet, se dice c are urechie bund, cg. aude bine. Cine nu pte
.sg deosebescl bine lucrurile dupI sunet, aude greil ; 'far eine
n'aude de loc, se chiemA surd. Cine se nasce surd, acela 1.6-mane si mut; acela este si surd si mut sal surdo-mut. Surdomutul nu pOte s spule nici cnd 11 dre ceva, nici and
simte bucurie. Ce nenorocit,1 sint bieil surqf i, mai mult
inca, biep surdo-muti!... Sei nu-ci bati joc nicl odat de cei
surcp.

Urechile trebuiese spalate in OM dimiu4a. Sa nu se bage

73

in urechi nicT pale, nici alte lucrurT ascutite i tan, ca se pte

vatama aulul. Copiii sa nu-0 sbTere unif altora in urechle
i sa nu se lovsca peste urechi. SA nu stea aprpe .1 mult
unde este larma sati zgomot mare, fiindca pote sA li se Irat6me auqul, in cat sa remaie surc1,1 in t3ta vi4a !

77. GhicitOre.
Doue" pogte am anume
Ce-mi spun vestile din lunieb
Bogat ca qi mine ?
Ghici ghicitOrea mea,
Ce e ?
Gine este, cine

78. Jertfa luI Isaac.

Mult s'ati rugat Avraam i Sara de Dumnecled ca sa le
dea i Ion un copil. Dumneqn le-a implinit dorinta i, tocmai la vreme de batrinqe, Ii s'a nascut un fin ce i-a 4is
Isaac.

13atrinil parin0 TubiaA pe Isaac ca lumina ochilor. AtuncT

Durnnelleu a voit s yap. dad, Avraatn it asculta intru tote.

El a incercat pe Avraam.
Intr'o Ii, Dumneclea l'a chiemat i 1-a spus aa

Avraame

daca tu cu adevrat na6 lubesci pe mine maT mult de cat

orl-ce pe lume, sa-mT daT mie pe fiul tn., Isaac... SA mid
ertlesci 1

Avraam n'a stat nicl un minut la IndoTala. El indata s'a

suit pe un munte inalt. A gatit acolo tot ce trebue, ca srt
jertfsca Jul Dumnecleti pe copilul sn, Isaac... Dar, tocmaT
cand Avraam voia sa jertfsca pe Isaac, se arata un Inger
tramis de DumneCleti i

clise aa :

a Avraame, Dumnecleti

nu voia sa te mahnsca pe tine 1 El m'a tramis sail: spun

74

c5.4( cru p. pe fiul ttt.. Lul Dumnecled, sn-1 jertfescl un berbece,.

indatl el vqurA, un berbece, cu crnele incurcate inteun
desis de alturi. El injunghiarI berbecele i II jertfirA. Apol
se intOrsea acas, multumind 1111 Dumnale.

Avraam mai trAi ani indelungati. El c5,00, o mu4ime de

nep4 si de strenepoti. CAnd IT veni clasul s mra", unchiasul Avraam inchise binisor ochil i viata i se sfarsi thr nici
o durere.
Paicg era un om ce dormlh liniscit.
Dumnalet 1-a luat la sine, in cer.
Ap, este mo'rtea omulni drept i infelept.

79, Repetire trimestrialit: Subieet i predicat.

Deprinderi gramaticale.

Exemple: Dumnedert este tatdl nostru cel din cer.

Dumnalert este prea bun. El ne ddruiesce tot
binele. Omenii cei r'ef nu iubesc pe Dumnedeil.
Cerul i pdmintul spun puterea lui Dumnedeii.

Regule : I) Despre ce se vorbesce in fie-care din propositiunile de mai sus?

Care este subiectul
in fiecare din propositiunile acestea? Cu ce
fel de vorbe intrebtim ca s putem cunOsce
subiectul in ori-ce propositiune?--Ce ne aratet
subiectul?

2) Ce se spune despre subiectul fiecdreia din

propositiunile de mai sus?
Care este predicatul in fiecare propositiune din acelea?
Cu ce fel de vorbe intrebdm ca s putem cu-

75
Censce predicattil in ori-ce propositiune?
ne aratet predicatul ?
3) Subtectul .1 predicatul se clitinet cet sint.
parTile de cgpetenie ale ori-carel proposiliuni.
4) Pe ldtiga subiect i predicat, in uncle proposi(iztni, mai sint i alte cuvinte sczui vorbe.
D. e. Oinenit cel r'61 nu iubesc pe Dumnecleii.

Teme: I) VeT cauta ate patru predicate, la fiecare

din subfectele aceste do0,

Avraam

Jertlg.

2) Vet cauth dite un subfect deosebit la fie

era lubitor
care din predicatele urrnetre :
de Dumnecleil. era bun. asculta de Dumnecleti. aveati nurnaI un flO, pe Isaac.

80. Mirosul.
Tad In mdng uns, trandaflr inflorit. Cu orbit vg4 ca-I alb, oil
galben, on roiii. II duo la nas i simc dll mirdse plgcut. Pig.cut mirse garofa, rozeta, micunelele i alte florT; plgmuif

mirse i. frunzele de nuc, merele, perele i alte fructe cpte.

Plgcut mirOse i panea bine cpta i m'ancArile bine Otite.
Unele lucruei art un miros pleleut.
Dacg, stingT luminarea i. indata o duel' spre nas, simV un
miros nepleteid. Carnea satutA mirdse grei, adicg pule. Numesce alte lucrurf, care vatgang mirosull... Unele luermi ai
tin miros nepliieut.
Apa curatg. n'are nicT un miros. Tot asemenea i aerul curat.

Vinul, otetul, merele i alte lucrurt ist all mirosul lor deosebit. Ca sI putem sci, ce miros aA lucrurile, trebue sg. le
apropiem de nas.
Prin nas i. resuflm, Tar nu prin gurA. Cnd avern guturaii

76

nArile ne sint infundate. AtuncI stranutarn. Cand strAnutl,

este lucru cuviincios s. 'cll. la nas o batistA. Cu batista ne
servim i cand ne suflAm. Atunci se cuvine sa, ne intrcem
cu f4a din spre tnnenl. Este urit lucru, cand copiil 10 bagA
degetele in nas.
Nasul sA--1 til totd'auna curat. La copilul murdar la nas,
nu se WM nimeni cu drag.
Unil Omenl, dar mal ales canele i caprira, ati mirosul
fdrte ager. Canele, adulmecand, prin miros aflA urma stApa-

nulul si a vinatulut Alt1 menl ati mirosul de tot

slAbit.

Aceea nu pot sA osibeseA lucrurile dupA miros. El petrec

adesea si in locurl cu aer stricat, ceea-ce le vatAmA sInAtatea.

Aer prospet qi curat

Este bun de respirat ;

lar un aer prea stdtut

Sdnciteicii stricel mutt.

81. It6spunsu1 luI MIrcealrocla.

Dup5,-ce a citit scrisrea Setanulul, Mircea-VodA, cu mandrie, astfel vorbesce solilor :
Padisahul vostru, nu m6 indoesc,
Va sA facl Ora un pArnint turcesc
Dar eu flU l-o dati
Sii vinei sii s'o la, dacl-I d mana
Asa, asa 1 MAria-Ta i strigarl cApitanil cu Ufl glas
(SA vita sA ne-o la dad:I dA mama lz
I

La acest r6spuns falnic, unul dintre soif turcescl, lncep

sa vorbOscA, cu inganfare :

Tu, ce 'nteacst natie crestinA

StrAlucescl, ca Oita intr'a sa luminA,
Tu, o DOmne, cArui patru Vr1 se 'nchin
Alah sl te -tinA ! dar escl un hain

77

aMgria Sa hain dly

strigg, cApitaniT i, inteo clipg,
sAbiile lor sint sc6se d'n trg, spre a pedepsi pe IndrAsnetul
turc... Atunci Turcil, cu totil 1ngglbenese, fiiodel credea cl
le-a sosit ceasul cel din urmg. Dar IMircea-Vodg, se 111V:ire&
cgtre apitanif s61 i, cu blAndqe, le dice:

RespectaV solia, egpitanil meI D

ApoI egtre solii PorOf el vorbesce :
eVoI, prin earl Sultanul astql no6 cinstesce,
Mergeti la acela, care v'a trimis:
S'ori-ce drum de pace, spuneV cg-1 inchis!D
Si... solii turcesd pleearg.

82. Vecinii.
Din colo de Imprejnauirea sc6lei n6stre stnt, maT de tote
pArtile alto case cu curtile i cu grldinile lor. Fiecare din
acele case, este locuitg de Omeni. Omenii din apropierea scOlet
se chiOmg vecinii old. Casele vecinilor scOlel sint asedate :
unele despre Est, altele despre Noid; altele despre Vest si
altele despre Sud. Iosg, mgcar de o lature, scOla nOstrg este

asedata spre strada sad uliO.

Cine sint vecinil sco'lei, no'stre ? Despre care punct cardinal
locuesce fiecare din recinii Scold no'stre? Despre care punct cardinal este strada care trece pe la scdla no'stra? Curn se chMmei
acca strad.
Pe tablg, pe placg i pe hArtie, putem sg, facem i plcusul

caselor, al cuqilor si al gradinilor din jurul sad n6stre.

Dar, noI putem sg facem tot asfel i planul easel n6stre
parintesd. Pe acel plan putem sg Infaiisem i casele locuite
de vecinit nostri de-acasg. Acolo am argta i curtile si grAdinile lor; am insemna i stradele, care tree pe be noi si pe la
vecinil nostri.

Cu veciniI se cuvine sa trirn totd'auna zn cea mal bun4

infelegere.

78

Vecinil, cand slut Omen1 bun! si de trebd, se ajutd unii pe

41, la orT-ce nevoTe. Dacg inteo casd se simte une-orl vre-o
lipsg de cdte ceva, apol vecinif (lag, cu imprumut sag ddruIesc,
.ceea-ce lipsesce. Dacd,
ferescd, Dumnelleg I
se intimpld
vre-o primejdie, ca bung, Ord sg la casa foc, sd se reverse un
innec de apd, sg, se ivscd o blti grea sat o mrte, maI intal
vecinil sar intr'ajutor. Vecinil stail maI aprpe, la or ce om.
Domnul nostru lisus Christos a clis_cd trebue sT ubim pe
aprOpele nostru, ca ci pe nol hvine.

83. Gustul.
Dacg, Tal in gurd o bucatd mied de sare, numal deck
-simcf cg sarea este .341-OM. Dacg, al lua in gurd o bueltied

zahdr, at sirni pe datd cd zabdral are gust dulce. Cum

este la gust mierea ?, Tot dulce sitnct cd este laptele muls,
Trsp6t1 Laptele stAtut si ingrosat, nu este dulce ; el este
acru. Acru este si otetul. Acru este une-ori vinul. Acrd este
Izarna de varzg. Cum sint crastravetil muratl ?
ole

Dac aT lua in gura coja cea verde de nuca, al sitnti pe

datg a ea are gust amar. Amax este pelinul. Unele mere

necpte ag gust ameiriti. Numesce alte lucrurl care ad gust

amar, sat amdrit ! Hreanul ednd Ti ial in guru, sirnV cd te
p4cd. Hreanul are gust lute. *i ardeiul i piperul at gust
lute.
Cu limbo ;si cu cerul gurii putem sg, cunscem, dacd uncle

materii, ai gust thrat on dulce, orl acru ori amar, orl lute.
Omul pte sg.-s1 strice, sag .01-0 ruineze gustul, mncand
bucate prea grase, prea sdrate i prea piperate. Dup. orl-ce
mancare, apoi dimin4a si sera, inainte de culcare, sd-t1
spell gura cu apg, curat i sl. lid gargard; sa-11 curdtl dinfl
de rgmsitele de la nigncdrI.
Diuii sdngtosT shit albi i intregl; cnd se vatAwd,
incep s'i se strice; atuncl se gguresc, se fac negri i, pe

79

urmg se fgrimg. Dintil mai' ales mgselele stricate dor rd, in

cat omul stg sg inebunscg de durere. Dintil iT vor rrnanea
intregI i sangtosi, dac g. nu vel manca bucate prea ferbinti
si nu vel bea apll prea rece, indatg dupg mancarl calde. SI
nu sdrobesci, cu dintiI, lucrurl prea tad ca : alune, simburi
de prune, si altele I Niel sg-ti scobescI dintiI cu orl-ce alte
lucrurl ascutite.

4,uucv muitth',/ xxutacaoi

kte,

nte/ viAktalitti

84. Copiii lacomi.

Petre si Ion erall doi fratl, ce nu se multumla nicI odatg."
cu mancarea ce le-o 6. mama Ion. El mancad tot pe ce putead
pune mana. Nu era colt de casg, nu era dulap, nu era sertar,
pe care el sg nu le caute ; nu era vas ce el sg, nu-I descoperg.
El erail nisce copil laconti. De giaba if certh mama lor in

mal multe rinduri, pentru acel rll ngrav, cg el nu s'ad cumintit. Dar intr'o ql ad pdtit'o bgietil neascultgtori.
Amandol pg.rintiI plecarg de acasg, avind trbg. BgI-til ad
r6mas singuri acasg. Lucrul lor cel d'intai a fost sg scotocscg
pretutindenea. Pe uring ad ggsit pe o politg o leggturg. Petre

a luat'o de acolo si a desfacut'o. Amandoi vdqurg ceva raaterie alba" ce sernanh cu zahgrul zdrobit mgrunt. Apol a gustat
Petre, a gustat si Ion, i, afland eg-i ceva dulce, ad mancat

tot ce se afla in legg.turg... Dar sermanii de el' el nu sciall

dll materia aceea era otravg, ce-I qic arsenic sail soricidica, i
pe care muma lor a fost cump6rat'o pentru stirpirea sre
!

aor. Curind, dupa ce all mncat, amandol baletil simtirg

durerI grozave in stomac si, mai pe 'Irma, in tot corpul. El
se imbolngvirg r6a de tot. i cum pgrintil lor nu erad acasg,
n'a fost eine sa" chieme pe medic. Otrava le cuprinsese tot

SO

sangele, tot trupul. Pgrintii, cnd sosirg acasg, 11 aflarg In

durerT de mrte si, tot ajutorul ce le a.A dat, a lost de gTaba....
AmndoT copiT art murit In cele mal crincene durerT
Ce sup6rare pe bietii pgrint1!
I

rtAtu-t 4yo11w krbeicu

kr/e/ xxu

85. Lupta

mut

Mircea en Baiazet.

Mircea, dupa plecarea solilor, rmase numal cu capitanit set. El le vorbi atuncl ast-fel : Capitant, dragi
vitejl al terel mele ! De si sint batrin, dar batrinetele

nu m'att slabit, in cat sa me del indarat cand ved

tem in primejdie. Cu incredere in Dumnedeii, in vot
si in Romanil nostri, astept sa, vie sultanul turcesc,
Baiazet, ca s se intOrca, indarat batut i umilit, cad
- Not ne apdrdm mosia, ci nevoile, fi neamul.
457 de acea, tot ce miscd '11 gra asta, riul, ramul,
Are e prieten numal nod' ; lard lul dusman il este...
Dusmdnit va fi de tote, far'a prinde chlar de veste,...

Baiazet, dupa ce primi respunsul luT Mircea-Voda,

aduna nenumerate ostl si pleca spre Tra Muntensca. Mircea Vocla Inca II asteptk cu at set. Turcil

tt

ca un potop, se arunca asupra Romanilor ca

sa-1

inabusesca cu numerul lor. Dar Romanil stail neclintiti,

taind lath de mila pe tott ce se apropiatt de el.

(Mircea cu Romeinii pe stretint ct,4 dins...
lictrtea lor e cruclei. Baiazet e 'nvins

81

86. Pipititul.
Dacg tragi, cu degetele de la mang, preste pgrete, sin* cg
pgretele este aspru. Pgretele este i tare saU virtos i rece.
Asprg este i peria. Virtsg este i pitra. Rece este i ghiata.
Soba este virto'sci i netedd. Netedg i virtsa este si tabla.
Buretele este mole.
Palnea scsg din cuptor este caldel. Ce mai pte fi cald?
and ducem degetele sau maim prestre pgrete, preste sobg,
Se dice Cg cu mcina pipairn peretele sat'. soba. Prin ppit
aflam cei obiectele sint aspre ori netede, virtase or nzol, calde
ori reel.

and te tal la un deget, simtescl durere nu numai la deget ci ira tot trupul. Cand te lovesci la o mang, la un piclor,
la cap, la spate sail or1 un de, simtescl durerea Iar41 in tot
trupul. Vara, cand este cald, unde simtesci cgldurg? Irna
frigul 11 simtesci la urechi, la obraz, la mani, la picire
adesea, in tot trupul. Durerea, caldura i frigul e simtim in
tot trupul.

Zgpada este wdrei. Usor1 sint i fulgil de pgsOrI. Ga.ndesce-te i spune alte lucrurl ure! Banca este grea. Grea este
i tabla cea mare, din clasg. Numesce alte obiecte grele Cu
trupul simim, dacg, un lucru este wor sag greil .
I

Cu nuiinile pipdim. Cu lrupul intreg sinqien.

87. GliicitOre.

Am o greblufd cu cinci dintipri

Pe qiimi trebue d'o mire de ors.
Ghicl ghicitrea mea,
Ce e?

82

SS. Sfat bun.

Doi ochi i numal o gurg.

Iti slut date din flpturg.:

Multe, multe sg privesci;
Dar putine sg vorbesci I

i o gurg
Ii sint date din fgpturg:
Sg asculti multe si bine;
Dar tu sg vorbesci putinel
Urechi doil

Dot.6 maul, nurnai o gurg

Ii sint date din fgpturg :

Cu mani dozIg vei luera !
-Cu o gura vei naAnch

89. Cele duel simturi.

Noi putem sil cunscem fiinele i obiectele in cincl chipuri :
Putem sg curn5scem cu ochil, sad cu vCful ce coldre i ce
form at lucrurile. Cu urechile sad cu audul, putern sg cumis-

cern sunetui ce'l pot face fiintele sat lucrurile. Cu gura sat
prin gust, putem sg scim, dacg lucrunle sint dulci sat' acre,

sad alt-fel. Cu nasul sad prin miros, putem s

deosebim

lucrurile dac . miro'se plcut suit nepracut. Cu mainile sail prin

piAit i cu corpul intreg, putem sil cun6scem dad, lucrurile
slut tail sad mol, aspre sad netede, calde sati red, usre

sat grele.
Vag audul, gustul, niirosu i pipeiitul se numesc cele cinci
simfuri. Ochii, urechile, gura cu limba i cu cerul set, nasul,
degetele, precurn i tote pgrtile corpului, se numesc organele
simturilor. Ochii slut organele veqului, urechile slut organele
audulia, gura este organul gustului, nasul este organul mirosu-

lul i tot trypul este organul pipiitulu7 sati al tactulul.

83

cgnd Brea se desface

0 miros c6 mult imi place.
Sinit caldura i rkela,

Eu v5c/ f1.5rea infloritg.

J75(1 pgdurea invertlitg.

Si,

Aud gralul mamel mele,

i cantgrI de pgs6rele.

Sim

Gust i mierea, gust i vinul ;

Gust dulcta i pelinul.

i greul 0-obos1a.

Si, cnd nu pot O. privesc,

La 'ntuneric pipaiesc.

90. Ingrijirea sanatatii.

Andrei, ttg sptanana n'a lost la scOlg, ; nicl pe stradg
nu l'am v6,1ut. Dinsul nu pote sg ls1 din casg, pentru-cg
s'a recit. El tusesce rn; este bolnav. Ionel lipsesce de la
sag fiind-cg are friguri. Nicolae n'a venit la scla, pentrucg il dor re:a nulselele; ff s'a uniflat o falcg. Vre-o cati-va scolarl lipsesc, fiind-cg slnt bolnavi de anghina; Ii s'a unaflat

gatul. Doi bgeti sufer de scarlatina. E. bletii, art corpul intreg ca un postav ros I
Sint boll u;sdre ,si bolt grele.

omul mare se pike bolnlvi din recel. Te mai poti bolngvi dacg. mananci si heal prea mult ; dacg nusf tit trupul,
sag lialnele, sag locuinta curate. M 1ti codil se bolngvesc,
find ca. alergi7, sar, fug i se urc g. fAr g. sg bage de seamg.
In bolile mai grele trebue se chlemIna pe medic. Medical
orinduiesce bolnavulul, ce sg la, ce sg mgnance si cum sa
se ingrijescg,. Bolnavul are multe d treri din nguntru si din
af irg pe trup. Cdt de nefericit este bietul bolnav I
Domnul no,rtru Isus Hristos ne-a poruncit ea pe cei, b)ln-tvZ
s(74 cercelCon ;si sari mangaiem.

Sgngtos do vrel sg. fil,

Sal, alergg, dacg-li vine,

Si de bole sg. nu scif,

Numai bagg seama bine 1

Dora3i, lucrezg, te'ngrijesce

Mancg, bea cu cumpnarei
Fil carat i cu rgbdare
De reclg te pgzesce!
Te rOgg Jul Dumneded
Sg. te scape d'orT-ce rn
I

84

91. Dieetor1

1 Inirturt

Difia bund de diminta se vede..

Rinduila cand e buna,

.Rostul case's merge struna.

Une-ori si de la vile,
Poti sa 'nveti putina minte.
Ori-ce face Dumneqea,

Este spre binele te'a!

Cine imparle, parte-si face.

Cand doi se crta, al treilea ceistiga..

Gum nzerea curatata,

De dureri este crutata.
Lacomia-i Wei grea,
Vedi, feresce-te de ea !

gcla face omul, om

pomul, porn.
..5't altoiul
Cine pe bolnav a juta,
Pe Dumnedea imprumula.
Pe tatal tea 0 pe mama-ta sd-i cinstesct

Ca bine si 'ndelung pe pamint sa traiesci.

Copii, ascultati povetele tatalui si urmati-le,
pentru a fi mantuiti!
pea, familia intrunita
Este cea mai fericita.

85

92. Irna.
In luna lul Decembre intram in irna. Irna grele resare
tarzid, la 8 ore, si une-ori i mai tarzid. Apoi la clasurile 3112,
dupa prinz i apune. In Decembrie avem clida cea mai scurta.
Cerul mai adesea este acoperit cu nori dept, din care, In loc
de plate cade zapada. Zapada acopere pamintul, cat vedem
eu ochil. Une-ori se pornesce crieefrl cel rece.
jAS

Pamintul, apa si tote

lucrurile pe afara inghetI
si degera. Se face frig. Se
apropie gerul Bobotezil.
Arboril, in loc de frunza,
sint inearcaV cu burg sad
cu promorOcei. Dintre numerdsele paseri ved,i nu-

mat vrabil, presuri, dont

pi

ccqofane. Anirnalele do-

mestice petrec pe langa

casa, la adapost ; Tar dintre cele selbatice numal
vulpea i lupul mal urnbla dupa brunt.
Omenii lucrza mai mult pe langa casa. In casa arde focul 00, qffia. theo Orneni, care n'at case bune, sulr de
frig ; dar i mat r6t este de aceia, cart n'ati lemne, sad alt
material de foe. Pe-afarN, la camp, nu lucrza nimeni. In pa,(lure, padurarii tale copacit dela radacina, II fac stanjenT pill

vind. Omenil cari se bucura mat mult de irna sint vinatoril.

Vinatoril gonesc cu canil, pe lupi, pe vulpl si mat ales pe
Meld iepuri.

Copiil petrec mai mult In casa si la FOIL Frigul nu-I

prea ingadule sa, stea i sa se jOce p3 afara. Cu tOte acestea
are si lama placerile el. Ce bucurie pe copil cand e vorba

86

de a se da pe ghiata ; cand se dart cu saniu(al Cum se itnprsca unii pe alOT eu bulgart

de zapada! Apoi ce haz lac el'

in curte sal in gradina, cand

fac Cate vn cm, sal o ppqa
mare de zeipadei !

4,4*-

WittOik,

In sfarsit, tot lrna sint s6rbatori1e Craciunului, anul non,

i Bobolza !

Irna, intoemai ea tmna,

sine si ea trel luni Decembrie, Ianuarie i Februarie.

93. Iacov i copili

s61.

Isaac, fiul lul Avraam, a luat de sotie pe Reveca;

el ail avut doI copii : pe Isaac si pe lacov. lacov,
desi maI rnic, era cel mal cu-minte. Et ajuta pe pa.rintl, la t6te treburile. Era, bun cu totl. Se arala, drept,
cu tOta lumea. Pentru .dreplate, Iacov se lupta cu or!
si cine. De aceea, i Dumnecleit i Ornenii ii lubia0. El
Pad numit pe dinsul: Luptatorul lul Dumnedeit, sa
Israel.
Iacov, a avut dol-spre-clece balett. Dintre lop acestl
dol-spre-clece feclorl, cel cu inima mat drpta si cu pri-

cepere mal agera a fost losil El tot-d'a una visa, a fi

mare si tot-d'a-una judeca, cu dreptale. Parintil. ii liibiafl mal mult pe dinsul de cat pe totl cel-laltl.
Fratil cel marl ma! in tot-d'a-una, stteaU cu turmele la pasunat, departe de casa parintesca. Acolo el

nu se prea purtail bine. Intre sine mere4 se certaiti.

Pe pdrinti, de r 66 vorbictii. De thneni nu se ruqinaff. De DumnedeA nu se temeau. B eraii!
Iosif, cand afia. de asa fapte uriclOse, tot mustrk pe

fratil sel mal marl. Atunci el rideaa de dinsul pi it

87

strigag in batale de joc : Nu cumva tu, care esti

mal mic, al s te tad mai mare peste nol ?*
Iosif
daca vedet c el nu tin seama de vorbele lul cele
intelepte, se duce i spunea. parintilor relele purtari
ale fratilor mai marl. De aceea, dmniI prinsera mare
manie si pizma pe Iosif. II urati de mOrte i chiar a

pus in gand sal

pia*.

CLI twirmai Km/ mtain/Lei

/cLuz 4UVW neinunivi.

Asa s'a i intimplat cu fratil lul Iosif.

94. Substantivul nume de fiinte.

Deprinderi gramaticale.

Exemple : Isaac a luat pe Reveca. El a avut (1(34

copit.lacov era mai mic.
Oinenit iubla
pre Iacov.So/ia lul Iacov se chlema
Regule r) Isaac, Iacov, Reveca, Rahila, sotie, Omenl
sint nume de fiinte.
2) Nuinele ce not dam fiintelor se cbieina substantive,
sub-stan-ti-ve.
Vorba Isaac este substantiv. Pentru-ce ?
Vorba sotie este substantiv. Pentru ce?

Teme Din bucata de cetire : Iacov i copiii set ve

alege patru substantive deosebite si vet forma,

cu fie-care din ele, ate o propositiune, spunend ce este fiinta aceea !

88

95. Yrabla la ferstra.

Cine bate 'n glam : tic ! tic ! ?
Un vrAbete forte mic.
aMult mi-e frig I
Ia, deschideti-mi un pic !
Ciripesce :

De mancare n'am nimic,

Niel macar un mic covrig,
Ci, deschideV, c ed, (lea!

N'am s ve fac nici un rein

fl fAcua cum cera...
La ca1dur5. ii p15.cii,
Vesel i cu minte fa,

Pan-ce viscolul treca.

Dar cnd. sOrele 'Ora,

SA mai rabde nu puth...

Pe ferstra cea deschisa,
Tist cu aripa intinsa.
I

YaitaiNAL Aim/ pm/ inLeiruei

fexAvimi.
96. No-Ajun.
Ce bine 'ml pare ca a sosit Ordelunul. CopiiI plca cu
.111-of-Ajuno. E in despre
Zapada a Inghletat de ger.
Cum sc6.4aia sub pasiI cetelor de copil
Ce galagie
Ce
veselie pe elL.. Cu cAclula trasa pe urechl, cu traista d'a
umerI, cu clomagul in man, veseli striga id i colo, cat le
la gura:Buna dimin(a, la Mo;s-Ajun ! Ne dan, ne dan, or
nu ne dao !
daca le daI, bine I_ Impart voIo0 intre din-

89

sit Uue-orl se mai IA de Or, pentru cate-un neer, or se

dali cu capul de o ulucg pentru cate-o nuc... i, daca nu
le dal, fug bine... Au strigat de trel ori... Apol at plecat
inainte riclnd de pAcAlla ce-ati intAlnit'o... Dar, cate odata.
dali de o mal grs pcll.. Cate un cretin mai dihal II
ia, pe bIeiT copi1a1, la gAul... cu injuraturl i cu clomege...
Atunci sl ve4:11 fugl pe blot mititei... P'aci '11-e drumul bafete !... AtuncI fug, cad, se scll si rid de frica lor ! Pe uring,
clupA-ce is1 mai alinI spaima, incep Iar4 cu colindetul. $i
colinda, colinda inainte. El tot striga mereq, cu glasurl copilresci, voise :

Bund diminta la Mos-Ajun !

i tot ap

parA ce se face ;lin. Atuncl, jumaate degerati, se impr4tie,

tot vesell, pe la casele kr.
Asa4 Mos-Ajun! Apool copilaria!

97. Stefan 'Veda eel Mare.

Stefan, Stefan Damn cel Mare
Semen pe lume nu are,
Deceit numat mandrul sdre !

Din Sucdva, cnd el sare

Pune pteptul la hotare
Ca un zid de aperare !

Snap! lid fdrd 'ncetare

Bate ordele tAtare
Bate cetek maghiare;

Bate LesI din fuga mare ;

Bate Tura, pe smet cdlare,
'1 scutesce de Vropare....
Lumea 'ntrekd std 'n mirare
.51

Tera-i mica ; Tra-i tare !

dusmanul spor nu are !

90

98. Ptidurea.
Ori-ce Ohre, este o adung.turg de copaci. Copacil sint sad
arbori marl; sa coOcei mai mid. Tote felurile de copaci nu
cresc in ori-ce loc. Unil cresc mai bucuros pe locurile muntse i pietrOse. Altora le priesce mai bine pe colnice i pe
vAlcele. Sint unil cn.ora le merge bine pe sesuri i pe
carnpil.

Mind-el la noi in er avem i munti i vAlcele i cmpil

si WV, noi avem copaci de tot felul. Pe munti, bung-rg,
avem mal multe soluri de braql, precum : molifti, pini, tisq.
Mai in jos ceva de cat bradul cresce mesteceinul cu cja-1
alba'. Din rAmurele de mestecn se fac ma'tur'i sati tirnuri. In
pgdurile de la plele muntilor crese stejaril falnici, cu fra0
lor mai tineri, tufanii eel buni de foe, fayPi, carpenii, cu lem-

nul alb si tare, bun pentru lucruri de strungArie si de foc;

jugastrii i teiT eel cu frunza lath:. Din florile teiului se face
ceaii pentru Omenil bolnavi. In pAdurile de la deal cresce pi
alunul cu alunele cele mult plAcute copiilor. Din ramurile
alunului se fac cercuri de butOe si de putini. Tot acolo crese,
pr:n Oduri, si tneii i peri si nuci, ba i ciresi s6lbatici.
La campie cresce frasinul cu lemnul mole, din care se fac
butuci de rOta la care si la crute. In apropierea garlelor,
crese aninii. ScOrta aninului se intrebuintza la vopsituri. Pe
locurile baltse cresc maT ales salcii i rlichite, din care se impletesc lese si cosuri la trasur.
Fie-care din acesti copaci, are radlcing, tulping, craci, ramuri, frunze, flori i fructe. Ei se deosebesc unil de altiT prin
lemnul, prin scrta, prin frunzele, prin florile i prin fructele sail rdele bor.
In padure, vara, tot-d'auna este rOcre.

91

99. Glicittire.
In peidure ndscui ;
in peidure crescul ;
Acas' dacd m'-a duserd
Hord 'mprejur mi-se puserd....
Ghia ghicildrea meet,
Ce e?

100. Substantivul

nume de luerurl.

Deprinderi gramaticale.

Exernple : in padure slut copaci.Acolo se afl stejari

5i fagi i aluni i alI co1ac1.Stejarul face.
gbinde. Fagul face jdr. Alunul face alune.
Regule: r) Copac, stejar, fag, alun, ghinde, jar, alune
sint nume de lucrurf.
2) Numele ce not dam Incrurilor se chtema
ele tot substantive.
Lorba copac este substantiv. Pentru ce ?
Vorba ghinda este substantiv. Pentru ce ?
3) Numele ce not dam fiinlelor i lucrurilor
se cbtma substantive.

4) Substantivele sint par0 de ale vorbirit

saii de ale cuvintdrii.
Teme : 1) Din bucata de cetire Padurea veT alege

patru substantive nume de lucruri, si vei

forma cu fie-care din ele ate o propositiune!
2) Din bucata de citire Irna vei sci tote
substantivele, atat pe acele care slut nume

de flute cat
lucruri!

si

pe acele ce slut nume de

92

101. Stejarul.
Stejarul este un copac ce cresce pretutindeni, in Omint
gras. Adesea formzI paduri intregi, ce le dice
stejris. Stejarul p6te s ajung 5. la o na4ime de 40 pang. la
50 metri. Radacinele stejaruluT se intind, pe sub Omint, departe prin prejur. Trunchiul lui se face une-orT gros, Inca
trel, p itru OmenT abia l'ar putea cuprinde cu bratele intinse.
Cradle, rgmurile i rmurelele lui se resfira d'asupra tulpineT,
sal-Mos si

in tote Ortile. Ele

fac, in jurul trunchiului, un inveli
rotund si inalt. Subt
un stejar te adapostesci si de sOre si
de plie.
COja stejarului este
tot-d'auna surie, scorVisg

si adanc cr5.-

pata. Frunza de stejar, abia e mare cat

o man de copil ; ea
este verde inchisl i
scorOsa.. Pe margini
frunza are crestAturi
rotunde. Une-ori nisce vlermusori piscg.
frunza stejaruluI.Din
piseaturile acestea se

pe frunzg, o
gog60 cat o bObA
face,

de strugure. Fructul
stejaruJuT

se

nu-

numesce ghind.

93

Ghinda este o bag lunguietg. Pang, nu se cce, ea este

verde. Cand se cOce, ghinda
se face gelbenl-inchisg. Bobul de ghindg este pus inteun
pahOrel mic eat un degetar.

Stejarul este cel mai tare

si mai trainic arbore. El pote
sO trOscO (liar si 1000 de

ani. Din lemnul lui se fac

tot felul de lucruri si mobile tail, precum : dulapuri, mese ;.
apoi care, scocuri de mori, corIbii i altele. Ceja stejarului o
intrebuintzg tabacii. ET o macinn. la mra de scertg, si cu
fOina aceea argOsesc pleile. Ghinda se intrebuin WI la ingrgsatut

porcilor. Gogosele, Omenil le parlesc in foc, apol le zdrobescsi fac din ele, cernla negrO.
Sint mai multe solurl de stejari : Tufanul sail cerul, care
este cel maT bun lemn de foc. In terile calde, 'cresce stejarul
numit plut, din care se lac dopurile pentru butelci i borcane.
Stejarul este un copaciii fdrte folositor. Dar apoi, ce frumos_
este un stejdri, maT ales pe o campie intimsO

102. Bradul 1 fagul.

Bradul cresce, mai ales, la rnunti. Acolo sint pgdurl mart
sail codri de bradi. Bradul pete sg ajungg la inOltime de la
30 pang la 50 metri. R.cthciniIe bradulul sint resliltite printre
crOpOturile stancilor. Trunchiul este forte drept. CrIcile se
incep de langl rgdgcing. Ele se intind orizontal, jur inprejurul
tulpinel. Cele mai de jos sint cele mat lungi. In sus se tot
scurtezg, asa cO virful se sfarsesce inteun mic rgmurel, in
forma crucel.

Bradul are formO tuguTatg. Cja bradului este de colre

inehisg o i e lipicisg ca i rqina ce se aflg sub dinsa. Frunzele

bradului sint ca nisce tepl tarT i ver41 inchise.

94

Frunze le braduld r6man verdl i preste irng. Ramurile cu

Irunze cu tot se cbiemg cctiiw. Fructele bradula slut nisce
mac1u1i1 lunguieta. Ele semng cu stiuletii de porumb.
Din trunchiul bradului se lac, in cherestae, grini, barne,
-scanduri i sindrilg, se lac si mese, i scaune, i dulapuri
:si.

altele.

Din resina braduluf se scte terb ntina, care se intrebuin-

psitori si de cgtre spiteri. Apol frumusetel si

mirosol cel plgcut al bradlor, par'cg-ti dg vita!

-..tzg. do cMre

Brulal este copacia, forte folesiter.

Dar bradul este un copacia i mandru si trainic. De aceea

!se dice despre un om tin6r, s'angtos si bine facut, cg este
mdndru ca ten brad. La nuntile de la tag se impodobesce
-Tate un brad cu tot felul de darurI i, apoi se b.' mirilor si
tlumea le qtrezd via@ trainied, cum este verdta bradului.
Sint maI multe sol'uri de bradi, ca : ruoliftY, pini, tisg i altil.
0 pgdure de bradi se numesce bradet.
Pe la pOlele muntilor cresc fugi. 0 pgdure de fagi se chlmg
,faget. Fructele fagulul se chimg jar. Cu jar se ingrasg porcii,

95

ca i cu ghinda. Vogul este cel mai bun lemn de foc, dintre

tov copacil notri.

In ce semaci bradul cu fagul ? In ce semad fagul cu

stejarul ?

103. Cntecul bradulul.

0, brad frumos I o,, brad frumos
Cu cetina tot verde 1
Tu et1 copadul credindos,
Ce frunza nu si-o pierde.
0, brad frumos o, brad frumos
Cu cetina tot verde

0, brad frumos 1 o, brad frumos

Verdta ta imi place 1
OrT cand o veq, sint bucuros
Si vesel ea m6 face.
0, brad frumos 1 o, brad Irurnos
Verdta ta imi place 1

0, brad frumos 1 o, brad frumos 1

Cu frunza-ti neschimbata 1
IM6 mangai camd m6 simt, duios
Si m6 'ntarescT 'ndata.
0, brad Irumos I o, brad frumos 1
Cu frunza-V neschimbat
!

104. Adiectivul.
Deprinderi grainalicale.

Exemple : Bradul este nall.Cja bradului este lipi-

cia4 Cetina

Trna este verde. Fructele

bradului slut lunguiefe.Braclii cei maT wart
cresc sus, la munte.
i

06

Regule : a) Vorbele: nalt, lipiciOsd, verde, lunguIete,

nalti sint nume de insusiri de ale bradulni.
2) Numele ce not dam insufirilor lucrurilor
i fiintelor se cbtema adjective, adiec-ti-ve.
Vorba nalt este adiectiv. Pentru ce?
Vorba verde este adiectiv. Pentru ce?

Teme

1) Din bucata de cetire Bradul i fagul vef

sci tote adiectivele ?
2) Cu patru din acele adlective vef formit,
cu fie-care ale o propositiune, spun&nd cunt
este lucrul sail fiinta cutare !

105. Nascerea Domnulul Nostru Itsus Hristos.

Nascerea Domnului Iisus Hristos s'a intimplat
acum 1890 si mal bine de ani.
linparatul de atuncl voi. s. scie cl Omenl, sa
cAte suflete triesc in imparritia luI. El a poruncit ca
toti Omenil carl erall de un neam sa se adune in
cAte-un oras anume. Neamurile lul Iosif si a Marid
avead s6. se adune intr'un tairgusor, ce se chIema. Vicleim, in tera ce-I clicea. Iudea. Pe c)itia pusa, tOte
neamurile lor sosira maI de vreme in Vicleim. Numal
Iosif si Maria intirziar. EI, cand sosir a. nu gasira ni-

calerea loc de gAzduit sa Was. Asa s'au dus s. se

culce preste nOpte, la nisce clobani ce iI pasceaq turmele pe camp, in apropiere. Clobanil a primit pe
Iosif si pe Maria in staulul oilor. Staulul era. Inteo.

pescera. Acolo s'a nascut, nptea, Domnul Nostru

Iisus Hristos. Mama sa, sfinta Maria, a invelit pe
pruncul Iisus in scutice i l'a aqeclat inteo desle,
din care mancail vitele. Ca acolo n'avea alt loc mal
mal bun, unde s se culce pruncul Iisus.

97

Si indata s'a arata t pastorilor un Inger din, cer,

care le-a spus sa mrga sa vaqrt i vor afla, in lesle,
infasat un copilas. Acela este Iisus, fiul lu Dumnedeft, meintuitorul lumei. Tot atunci, se arata pe cer
in dreptul pescerii o cta de ingeri, earl cantau cantece frumOse, cantece de bucurie, c s'a nascut Domnul Nostru Iisus Hristos.
Ce fel de srbatOre mare ne aduce a minte de Nascerea Domnulul Iisus Hrislos ?
La Craciun copilasil alrga cu Moq-Ajunul , cu
&Ma, cu Vicleimul i cu Pluguprul ; lar la Anul
noul, cu Sorcova si cu Vasilca.

106. Colinda : Florile dalbe.

Sculati, sculati boeri marl"!
Florae dalbe !
Ca ye yin colindatori,
Florile dalbe !
I\16ptea pe la cantatoril

SculatI vol Romani plugari!

i ei via mere0, mereil

i v'aduc pe Dumneclea.

Noi ye qicem : use, traiV

Sa ye mantuie de rat,
Un Dumnecleti noa-nascut
In scutice invOscut.

107.

a pe cer s'a aratat

Lin lueeafeir minunat...

Inima s intaresca
Omenii

sat Infratesca.

Intru multi ani fericiti

i ca pomil st 'nfloriti

i ca ei s 'mbatriniti!
Florile dalbe ID

tefan i manffi-sa.

Pe vremea luI Stefan cel Mare, stapania preste Turd

tin imperat f6rte vitz. Acela isi puse in gand sa supule Moldova. El porni spre Moldova cu o armata
7

98

numercisa, ca frunza i ca 16rba. Stefan Voda Iei cu

o mica ostire inaintea Turcilor si se hartui cu dinii

o cji ntrega. In spre sra. Stefan Voda biruit de asta
data de multimea Turcilor, hotarl sa se retraga cu al
set prin padurl, ceea-ce i facura. Stefan Vocla cu vre-o

20 de ca1aret1 se indrepta spre Cetatea Neamfu.

Acolo inteun castel vechig eraU retrase nevasta si
marna-sa, DOmna Elena.

Pe la mlezul noptil se audi o bMae la 'Arta castelulul. Mama lesi la turnul poi-0

intreba : Cine

este? In tacerea linistita a noptil se auqi glasul lul

Stefan :
c.Ed sint, bund mamd, fiul tid lubit I
fi dela dste ml intorc rdnit.
Sdrta ndstrd fuse crudd astd-datd...
Mica mea ostire fuge sfdrimatd...
Dar deschide po'rta C. Turcil me' ' ncunglor.
Vintul sufid rece ; ranele me: dor I..

EU

Dup o scurta tacere, llcimna mama respunde :

Ce dia tu, streine ? Stefan e departe,
Bratul sl, prin taberi, mil de moril imparte...
EU- sint a sa muma; el e fiul meti.
De est1 tu acela, nu-V sint muma eat...
.1nsd, eland cerul, vrind sd'ngreuneze

Anil vietil mele fi sd ml 'ntristeze,

Nobilul s'ed sufiet astfel ra schimbat;
Dacd tu es/I Stefan cu adevirat,
Apol in aicea, find biruincd
1Vu pott ca sd intri cu a mea ming..
Du-te la ostire! pentru Ora moll!
*i
va fi mormintul coronat cu florl

99

108. Strada.
De acasa pan/ la sada, am venit pe strada. De la sal,
tot pe strada, avem s. ne intrcem acasa. Strada se chlma
pi ulip. Pe ul45, se vd tot case si curp, invecinate unele cu
altele ; ele sint rinduite in sir si aseclate fata, unele pe drpta
si altele pe stanga.
Stradele nu sint tote drepte; unele merg serpuite; altele
sint cotite.
Tote ul4e1e n'ad nici aceeas intindere ; uncle sint mal lungi,
altele mai scurte. Ba nici aceeas direcfrune n'ad tote stra-

dele ; wide duc spre E. altele spre N.; unele due spre V. si
altele spre S. Dar, ele pe alocuri, se intalnese si se incruciseza unele cu altele. Acolo, uncle mai multe uliV se intalnesc
si se incruciseza, se chierna ca este o respcintie. La uncle respantil se deschide cate-o-data un loc gol, mare si larg. Dac
iu jurul acelui loc gol sint case, rinduite una langa alta, ca

pe strade, atunci locul acela se chima lay& Daca lipsesc

casele, acel loc gol se mai chirna i maidan. In ()rase mai
ales se gAsesce i cate-o gradinita in mijlocul pleei. In acele
gradinite pOte intra, orT-ciue, ca sa se plinibe. Intr'insele se
pot inch copif, din OM vecinatatea. Acele sint gradini ale
tuturora, adica gradini publice.
Unele strade sint largi i drepte ; altele sint inguste. Uli
Ole mai inguste se numesc ulicidre. Cand se intampla c o
strada sa nu dea intr'alta strada, ci sa se infunde inteo

imprejmuire de case, acea strada seurta se numesce fundaturd.

Pe strade umbth.. mered Omeni pe jos, Omeni calari i Omeni

cu trasurile. Umbla si animate de tot felul.

Pe unele strade se asterne Pietris batut si nisip ; pe altele bolovani de pletra.
Asternutul de pietris si de nisip se chlOma ;mew. Asternerea sad pardosirea u1ie1or cu pietre mai mail s6 chim .
pavagiii sab. caldurim.

100

Pre stradele pavate se pun, pe id pe colo, i felinqre, care

se aprind sera ca s lumineze stradele":pe tiinpul intunecos
al noptii. Stradele trebuesc mgturate i stropite cu apg,, ca
s nu se grImgdescg pe ele guriie, praf i noroiii. Bine este
ca fie-care stgpan de casg sg ingrijscg de cargtirea stradel,
ce trece pe dinaintea sa.
Pe o stradg curatg, umblg fie-care cu plgcere. Ulite le largi
si curate slut si seindto'se.

109. Sorcova.
In tote pgrtile chef i veselie I Tag lumea serbezg, cu bucurie, diva anului nog... Copilasit maI ales, sint volosl. Cu
sorcovele, in manusite, alergg prin zgpadg... Si unde vM un
treator, haid, la sorcovit. Glasul lor copilgresc se aude icl si
colo. Un bgletas ingang, cu glasul drggglas de Inger :
Ca un mei!,

iSorcova
Vesela
Preste varg,
Primgvarg

Ca un par,
Ca un fir
De trandafir :
Tare ca ferul
lute ca otelul

SI trglescl
Sg'rnhatrinesci

Tare ca pletra
Iute ca s'ageta
La anul

Si la mul(i. anI !
Ce bucurie pe copil cAnd capetg, gologanil Unul intrbg pe
Dar fie?
altul:
Ce fa dat tie, mg?
Mie, 10
bani I

UTte mg1 Ucign cruceal Mie numal unul da

i
sta, en 5 paralele, suprat, trage Un
&out celuI cu 10 bani... Si-apof se bau la Ong, unul dupg
altul. Se aruncil i cu bulggrl de zgpadg. Asa trece tag qiva

cinci parale1

anului net, cu sorcovit, cu chef i cu veselie !

101

110. Ce e Familia ?
Barbatul cu nevasta-sa nu pot till cu intrega multumire,
in casa lor, pana ce Dumnecled nu le d i copil. Barbatul
pi nevasta, ca pdrinfi al copiilor, it cresc cu iubire i cu grija.
Parintilor li-e drag sa mangAie i s desmierde copi1aii. Lor
li se bucura inima cnd aud pe copil clicndu-le cu glas

dulce :
Tata! i Mama !D
copiil tubesc pe parintil lor; dar el trebue

ott l asculte
sa-i cinstsca. Numal atuncl Dumne;leil ajuta pe copil.
Set cinstesci pe taMl tea Si pe
Dumneclet a dat porunca :
mama-ta, ca sa aibi dile lungi i bune pe pamint).
T 441 copiii al acelorasi parintI trebue s s6 iubsca, intre
eFrate ! Frafidre !, i
sine. El cu dragoste trebue sa-s1
Sora ! Soridril ID
Copiii mal mici clic fratilor mai mart:
Nene ! ori Bade !P i surorilor mai marl : Lele ! on Tata IP
pi

Tata cu mama si cu top: copiii lor,frati i surori, mai

tot-d'auna tralesc la un loc, impreun. Dar une-ori tralese pi
parintil tatel si al mamet Lor le clic copllasil :,Tatec mare!
orl Bunic h 0 Mama-mare ! on Bunica ID In multe case sint
si servitori i servito're, adic4 slugi. El ajuta pe stapanil casel
la ori-ce trebuinta. Cu totil impreuna : bunicl, parintl i copii,
ba &far si servitori, se chirna c Mut o familie.
Familia adevk.at fericita este aceea, unde se vede dragoste,
unire i buna intelegere intre totl cel din casa.

111. Pronumele.
Deprinderi gramaticale.

Exemple : Tata e capul familia

El lucrza mai
mult a casa.
Mama il ajuta.
Ea ingrijesce de tote ale case.
Noi copiii si e
i tu, soro, si voi, fratilor, toll trebue sa
ascultam de parinIii nostri.
Ei slut binefacetorii nostri.

102

Regule

I) Cuvintele : el, ea, noi, e, tu, vol fi el,

stafi, in vorbire, in locul unor nume de fiinte.
Vorbele acestea pot sd stea i in locul numelor
de lucruri.
2) Cuvintele ce start in locul numelor de fiinte

sag de lucruri se cbsiemd cd sint pronume,

pro-nu-me. Vorba el este pronume, pentru-cd

std in locul numelui tatA.

Vorba ea esti

pronume. Pentru ce ?...

3) i pronumele sint parti de vorbire. Ce peirti
de vorbire mat cunosci ?

Teme: t) Din bucata dc cetire Familia vet' culege

tote pronumele ce le cunosci !
2) Cu fiecare din pronumele : efi, tu, el, ea;
noi, vol, et, ele, veT scrie Cate o scurtd proposiiiune, spunend ce face fiinta insemnatd
prin pronume. D. e. Efi .cetesc...

112. Fratil lut Iosif.

Iacov i Rahila inb6trinisera. El acum stateatl mal mult
acas, cu bietiI lor cel mai tined, cu Iosif i cu Veniamin.

erati tot departe, la camp, dusI cu

turmele. De mutt nu mal primisera Iacov i Rahila,
nicl o scire de la dinsil. Li se facuse, bletilor parint,l,
dor de el. El se gandira sa trimita pe Iosif ca sa-I
Cel-laltl fratl

cerceteze, de sanatate. Iosif era pe atuncI un baIetandru

ca de 17 anl. El pleca singur. . . Umbla vre-o cate-va
cjile pe camp. Merse tot vesel i volos i abla alla pe
fratiT sel, departe, fOrte departe. E pasceatt oile i caprele

lor, intfun loc cu totul pustitl.

103

Fratil, cdt zarira. pe Iosif, se posomortra, si se ultar

rea la dinsul. El ciisera unul catre altul : Iata., vine

pkeitorul nostru ! Aci nimenl nu ne vede. Aide, sa. '1
omorim i s. '1 arunckm flarelor ! Sa. vedem apol ce
se va maI alege cu dinsul ! Tot el are s fie maT mare
si mal tare deckt nol ? !
Dar fratele cel mal mare, anume Rubin, le a cjis
atuncl : Mel fratilor, sk nu omorim pe fratele nostru !

Uciderea este pcicat mare.

Dumnedeil a dat porunca : Set nu ucidi

Mal

bine sk 'I asvirlim inteo grOpti de nisip prksit. Acolo

s'o prapdi el de sine-sl i ne scApAm de dinsub.
In Wandul lul Rubin ert sa scOVt apol pe Iosif din
grOp5. si sh '1 tramit inapol acas, la printl.
Rubin avek inirn a. mal bunk deckt ceI-1a1(1 ; el nu
vrek s amkrescrt pe print1. CeI-lalt,l trap erag Omeni
rel ; el nu ascultail de poruncile lul Dumnecleil ; nu

lubeati nicl pe parinti, nicl pe fratele lor.

Sa nu fit ca fratil lul Iosif !

113. Biruinta lui Stefan TWA.

Stefan, neprimit de marn-sa, o asculta

i plec la

ostire.
Stefan se intdrce si din cornu-1 sund,
Oastea ml zdrobitd de prin vdi se-adund
Lupta iar incepe
Sdrele s'ascunde intr'un nor de slinge.
Stefan fdrd mild-I bate fi-I invinge.

Turcii fail la fugd; el insd nu scapd.

cuprinfi de spaimci sar si pier in apd.

104

Alta intre dinf ii singurt se ucig.

Agit 'n spada 'third ndvlind se 'nfig.
Stefan pretutindent 11 dobdrd-amar
Prigonind turcimea pan& la hotar.

Astfel Moldova a rrnas libera i, cat a trait Stefan,

n'a mal indraznit picior de Turc sa calce in Tra

Moldova D'atunci Moldovenil 1-au dat lul Stefan Voda

numele de Stefan, cel Mare i a rtnas pana astzi

cantecul :
Ste/an, Stefan, Domn cel Mare
&Min pe lome nu are,
Decal numar mndrul so're !.

114. Lupul.
UriclOsa flara e lupul ! Dar i primejdiosa I Vai de fiin0
ce cade in ghiarele unui lup flamand. Lupul este un animal
selbatic i rapitor. El este ceva

-/i441afro.4

lumea : Lupul plant

mai mare decat un cane ciobariesc

cu care i smOna.
Trupul lui este lunguiet. Blana
lui Ierna este galbule-cenuie ; vara
rocata. Numai firea lui cea rea

nu si-o schimlul. De aceea

07 schimbd ; dar neiravul ba) !

;lice

Capul lupului este ascutit ; fruntea turtita. Urechile 'I sint

ciulite ; ochil 1ucio1 i aeclati plez4 catre bot. Botul lui este

inarmat cu colV marl i tot-d'auna riujiI. Gratul II este gros,

i nu 0-1 p6te indoi ! Cand lupul vrea O. se intOrca, este silit
sa se intOrca cu tot corpul. Partea dinainte a trupulul este
ingusta i incovoiata ; partea de-dinapoi este lata i tare. Coda
lupului este 1ung i stufOsa.
Lupil trlesc In padurile nOstre. piva, de obiceiii, stati as-

105

cunsl prin gropi. Ei numal noptea les dupa prada. Lupului

ii place forte mult carnea cruda. El prinde lepuri, vulpi si

caprire. and nu aft de aceste, in padure si pe camp, se

apropie de turma. De acolo rapesce ce pote : miel, oi, capre,
ba si vaci, bol, cal si altele. Irna, mai ales, lupil flamanditi
se adun in haite numerese.

Atunci alrga pe zapaft i urla cu totil impreuft.

Val de bietul caletor, ce le cade in cale ! and lupul navalesce in vre-o turma, ucide mai multe animale, decat 'Dote sa
manance. El este un animal forte lacom. De aceea i despre un
om, ce mananca si be preste masura, se dice ca-1 lacom ca
un lup. and lupul este satul, sta pitit si (Terme. Atunci este
el fricos si se sperie de orl-ce, maT ales de foc. Femea il face
neobosit, indthsnet, reutaclos i siret. Lupul nu se pete
imblandi de loc. i lupul pete s. turbeze intocmal ca i canele.
Lupul este o fiera uricisa, i premejdiosa. De aceea Omenii
ati dreptul sal starpesca.

115. Mama capra $1. eel tret iegt cuculeti.

A fost o data o capra, si capra aveh trel ledi. Mult il lubia mama capra ledisorii, dar el erau nebunatici si nu prea
ascultaa de dinsa. Nu faceau maT Did odata cum ii inveth
mama : faceati dupa capul lor cel nepriceput; nu erail de tel
ascultatorl. De aceea ati i Wit rel I
Intio i capra, vrencl sa aduth pentru ledisorii eT nutret
mult i merinde bunk se porni de acasa. and era sa piece,
ea dise Iedilor asa :
"" Ascultati, vol trel iel cucuiefi, copilasil mei I Ed me

duc s. ye aduc nutret mult si merinde buna. Pe cata vreme

n'oiu fi eli acasa, vol se. inei usa bordelulul bine inculate,
pe dinauntru. SI nu cumva s'o deschideti pang ce n'oiu veni
ed si ve voiu striga de afara asa :
Vol trel Iedi cucuieti,
Mamil, na descuieti,

106

CA v'aduee mama dulce

Lapte 'n VtA,

Mugur verde in corn4,
Vesc de codru, in eodita,
Frunza 'n buzA,
RrbA 'n barbA,

Drob de sare,
La spinare 1

.Numai cand me veg awli pe mine el ve chIern aa, nu

mai atunci sA deschideti
; cA de nu, vine lupul i pe tott
trel ye mndne/.Auclitu-m'aci, eopilW ? Alt-tel sa nu facet1
cA e vai de voi i vai de mine 1.

116. Irerbul.
Deprinderi gramaticale.

Exemple: Capra Isl. Tubed ieglisoril.-1edisoril nu preA

ascultait de mama lor.E1 steteart inculati in
bordeitt Et descuiard lupulul usa bordefuluI.
ted.ignif

ai mit rai.

Regule: I) Cuvintele: Iube, ascultati, descuiati arald

ce lucr sa ce fceh. capra i Tel4orii. Vorba
steteaii arald starea Te1iorilor. Vorba a 'Alit,

aratd ce s'a intamplat cu

2) Cuvintele care aratd lucrarea sa starea
sari ceea-ce se intampl fiinielor sag lucrurilor
se chimd cd sint verbe.
Vorba Iubeh, este verb, pentru cd aratd ce fceh.

capra. Vorba steteati este verb. Pentru ce?...

3) Verbele incd sint parli de cuvintare. Ce

pdrli de cuvintare mai cunosci?...

107

Teme : I) Din bucata de cetire Mama capra ci ca

tra fedi cucuiefi vet sci tote verbele !
2) Vel scrie opt propositiunI scurte, in care
sublectul sd fie pronume i predicatul verb,
asa

Et

iubesc. Tu sta..

i biserica.

117. Stefan Vod

Stefan-Voda, a fost un d'omn, nu numaT vitz, dar si

cu frica lul Dumnecleit El a ridicat in tra Moldovel,

nu mal putin de 40 de bisericl Ante, spre multumire
si mairirea lul Dumnecleil pentru multele sale izbancjl,

ce le-a avut Stefan-Voda asupra tutulor dusmanilor.

Apol, Dumineca si in serbatorI, Stefan-Voda merge&

tot-d'a-una la sfinta biseric

set se inchine si s
asculte sfinta slujba. El si pe crestin1 ii indemna s
.

merg5. la sfinta biseric i s cinstesc5. s6rbatorile. De

aceea, liii Stefan-Voda., il-a mal cjis poporul si Stefan
cel Stint.
Dar poporul tot striga:
Intr'o cji de serbdtbre
t Sd tralescl,Mdria Ta 1)
Intr'o di cu milndru sore
Care lumea 'nveselia

Cand aproPe de intrare,

Ce s'aude 'n depdrtare ?

Domnul Stefan cel vestit,

Domnul cel nebiruit,
El pe cal incdleca
Si cu mu4I voinict pleca

Glas de om chiuind tare:

tHat ho! pa ha! Bourean
Trage brazdd pe tapsanh

De la scara curtil lid

La biserica 'n Vaslut.
Clopotele rersunazi,

StIgurile4 se 'nchinaii,
Armsarii sputnege5...

Stefan-Vodd se opria,
.5i din gurd-asa grdia :
tAuditati, audit,
Glas de Roman nOcdjit t'...
Infra clip& sd 'I gdsitt /
,Si

cu el ad sit fig!

108

Stefan-Voci intrA in sfinta biserica si se inchinA.,

lar nisce slujbasI plecar 5. s implinsd porunca domnesca !

118. Piitania celor trel Yegi cucuieti.

Mama caprg, dupg ce a povMuit pe Yeclisorii el, a plecat
dupa hrang. Dar lupul din pgdure a vc,lut'o ca a plecat si a
priceput c'ad r6mas 141 singuri singurei, acasa. El a maI
lgsat sg trca o bucata de vreme ; apoi, binisor, pe furis, a
venit pang la usa bordeiuluI caprei. El aveh de gand sa
primp. pe ceI tre Ieli cucuieli i sA '1 mnance, in vola lul.
Cand a pus laba pe clant.a, a gasit usa inchisa, pe dinguntru ; IeciI o Inc uiesera, dupg, cum le spusese mama. Dar lupul era siret si vicln ; el se gandi cum sa lnsele pe TeT. 41
prefacit glasul lul cel gros de lup i Incepu sa le vorbescg,

suWrel ca o caprg; de afara el il alinth cu dulci cuvinte, ii

indemna bland si frumusel ea, sa-I deschicla usa si se faggduia ca le acluce tot felul de merinde bun g. i nutrq mult.
Cel trei 101 erai i lacomi la mancare i nebunatici la minte
i neasculttori de pove(ile mamiI bor. Indata le veni mare
polta s. vada si se rontle merinile. Apoi nu le dete in
gaud a la usa este chiar lupul cel vicln, care voia sg '1
inple. Atund el nu mai iinura in seamg porunca mamel capre

descuiara usa.

Pe loc lupul se repeql asupra lor, ii sfaIi cu ghlarele luI

ascOte si cu co10 luI cel marl; intr'o clipa, pe toT trel If Incu plele cu tot. Numai cucuiele, de la capatinele lor, le
lasa pe jos in bordeig. Apol, talharul de lup a luat la fuga
in padure, tragend usa dupa dinsul
SfInta scripturg asa inva0 :
(Fiul meil, ascultd invqatura tatalui tat, i nu nesocoti pe
aceea tZ mamei tale !)

109

119. Repetire asupra phrtilor de yorbire.

Deprinderi gramalicale.

Regura : Intrga istorird: Mama capra

,si cel trei

ie0 cucuie( i o vel scl s'o povestesci frumos !

Teme : Din bucata acsta vei culege tote parple de

cuvintare ce le cunosci si le vei scrie in sir,
fiecare fel pe un rind osebit I
Lucrarea se va face ap :
I) Substantive : puricele .
2) Adiective : minunate . .

. .

120. lost!' yindut de fratil s61.

Cel noil fratT al lul Iosit nu sl-aq indeplinit indatd
gandul lor cel rat. Et n'ati ucis pe Iosif. De-o-camdata, ail fdcut cum '1 pov6tuise Rubin. Au aruncat pe
Iosif inteo grOpd de nisip parsilit. Apof s'aii pus sa
ranance, fdra mustrare de cuget.
Tocmal pe atuncT se intampld sd trc pe acolo nisce
negutatorI str6in1. Pe acea vreme era. obiceill de se
vindea coph, femeb i brbatl, ca sd fie slugi i robi
0 cumperdtorilor. Omenib erati, pe vremea aceea, ca si
o marta de vinclare.
Omenl r i neomenosl,
Fratil luT Iosif,
ce se
gandira ? De ce sa nu castigdm noT ceva bani, vinclnd
streinilor pe Iosif ?

Rubin tocmal lipsia. de la stand. Et scOserd pe Iosif

i Ii vindurd. Negustoril strinl II cumprard
de la dinsiT. ET il platird cu 20 de banT de argint.
din grOpa

110

Bletul losif plangeh cu jale si se ruga, in genunchl

de fratil Bel, ca sa-1 lerte :

El le spunek :Fie-ed mild de mine ! Nu me instreinatI de pdrinp ; ni m6 departap de pdmintul

nostru>
Dar dinsit :
,KNti ! Si lards nt.p> ! Mi-ti-'1 vendura
ea pe o vita netrebnica.
Negutatoril plecara in cale lunga, luand cu sine pe
nenorocitul Iosif. Fratil lul II oprisera pana i halna
de pe dinsul. El injunghlara un led si inmuiara halna
in sangele Iedulul. Cand Rubin se intOrse la stana, el
aratara halna sangerata i 'I spusera c pe Iosif l'ar
fi mancat flarele, in gropa. Tot asa spusera i lul Iacov
si Rahilet Bletil batrinI plansera i jalira, cu amar, pe
lubitul lor copil, Iosif.
Fratil lul Iosif a vindut pe fratele lor ; el ati minfit pe printil lor. Ei al"c fost meni, ri. Dumnecleg
ave sa-I pedepsesca amar.EI au vrut sa nenorocesca
pe Iosif cel bun si drept. Dar tocmaI pe dinsul Dumnecjeti l'a scapat i l'a inaltat.
!

121. Tulpea.
Vulpea este si ea un animal s61batic. Vulpea este la trup
mai mica cleat canele. Blana ei este ruginie. Numai la piept
are o pata alba. Botul vulpil este ascutit. Urechile if stad
ridicate drept in sus. Ochil IT joca intr'una. Vulpea are miros
ager. Dini1 vulpii sint ascutiti. Ea latra intocmai ca i canele,
numal ceva mai ragusit. Trunchiul ei este subVre, i prta
o coda lunga stufosci care, la viri, are o pata alba.

Vulpea tralesce mai mult in Ware. Culcusul el este, de

obicein, o gaura sapata adanc in pamint. Aceea este visuina

111

el. De acolo vulpea, dupg ce a inoptat bine, iese dupg prada.

Ea prinde Iepur, put de cgpri2rMIVa Ora, porumbei, ggini, gasce.
Aisi Prada sa, vulpea, cum are miros
,d,6 fin, o simte din depgrtare i o
4 prinde cu mare istetiune. Dar

qr

.K.

cand n'are ceva mai bun, vulpea

iflflI1C
i oreci i serpi,
'7As6i'l insecte
i vermi. Bine Ii plac

ei i fructele i strugurii i mierea,numai cl de albine are

o fricg mare.
Vulpea este Mae sprinteng. Apoi este si tare siretil, mai
sireta deck ori-ce animal. Dela vulpe s'au obicinut omenii sg
4icg despre un siret, ca-I vulpe siretet. Si cAnd omul siret este

bgtrin, Ii dice vulpolit bittrin 1

Blana vulpil se intrebuintezg la blg.narii. Pentru blana el,

apoi pentru pagubele ce le face ea, in curtile omenilor, rapind
pas6rile, vulpea este hulduitg, i vinatg de cgtre vingtorl.
Vuipea este un animal mai mult stricacios. Ea este din neamul sag din familia canilor.

122. CAtun si sat.

Une-ori, vre-o cAte-va familif se adung la un loc, gi fat clacase invecinate. Acea mica intrulocare de familii se
chlmg cg este cam. La noi mai tot"' menil, care tralesc
desc

prin cAtune, arg pgmintul cu plugul. E, in argturi, smdng

grad, porumb i alte bucate. Apoi culeg rodurile semOngturibor. Cu acele roduri se hrgnesc si el si altg lume multg.
Fiind-cl el cu plugul, lucreza li se (lice i plugati. Plugarii isi
lac arAturile mal adesea pe bucAti de pgmint, care sint moiiIe

sag proprietMile lor ; de aceea el se si numesc mosneni sag

proprietari. Sint si plugari care mal lag cu chirie ori cu

112

arendd i mosiile altora, ca sg le lucreze. Ace lora li se dice

arendasi sau posesori.
Cgtunele mai marl, unde sint adunate la un loc familii mal
multe, asedate in case mai numerse, se numese sate. Locul-

toril satelor sint steni. El trgiesc tot la fel cu cei de prin

cgtune. i sgtenil sint mai tot'i plugari. Dar prin satele cele
marl, se afIg une-ori i cate un dulgher, cate un dogar, cate
un fierar. Acestia se numese meserias'i ori meOesugari.
Prin tote satele mai sint i Omerif, care fac negutgtorii:
asa sint cdreiumarii i hangiii sad birtasii. El vind tot-d'auna
si art i cui, 136uturl, mancri i alte mgruntisurI. El gzdu-

lesc pe strginil cgle'tori, care vin prin sate. In cgtune si in

sate, casele sint r6spandite mai la largul bor.
Sgtenii ii petrec vita muncind frAtesce pe locuri intinse,
unde mereu se bucurg de aer curat si sgngtos. Vedi cg pe
dinsii I-a invrednicit Dumneded ca sg, lucreze la camp. Lor
le-a dat Dumnedeil grija sg gatescg pentru noi toti, painea
pi

hrana de tote qilele. Nol trebule, din tot sufletul, sg, lubim
sg cinstim pe t6ranil cel buni i muncitorl !

123. Stetan-Voth

i Selman Burcel.

In apropiere de orasul Vasluia, cale ca de o post

jumdtate, se afl un deal gol, ce-I 4ic Movila lw
Burcel. In clitia de serbtOre, and Stefan-Vodd se
duse la sfinta biserica, din Vaslui s'a. se inchine, un
biet crestin, in loc sd fi mers i dinsul la ruga lui
Dumneclea, la bisericd, s'a intimplat sa. fie cu plugul
ei sd are chIar pe acel deal gol, de lAngd. Vasluit. Se
vede trba c. Stefan-Vodd, in drumul sea spre sfinta
bisericd, trecuse cam prin apropierea de dealul, unde
si

ara crestinul.

113

Cantecul asa glasuesce despre cele ce

plat atuncia :

Cinci pantirt se alegelt

Pe Vasluig in sus mergeez

s'atit Intim-

--(Trn n'am c sint Romanl

Tgmet n' am cd-ml ef ii stdpanl
Tzt esti Stefan Domn cel Mare

Pan' zdria intr'o movild

Un Roman, arand in sild

Care'n lume smen n' are...

.57 eg sint oiman Burcel,

Pulior de voinicel l*

Cel pangrt descdleca

Pe Roman il ferecez...

c Sd trde set, dace" n' at temdl

Dii-ne nogg bund sermci
Cum de te-al pdcdtuit
Sd-te-apuct de plugdrit
Tocma'n di de serbdtdre
Tocma'n limp de inchinare*.

La VasIuii Ii aduceez
Si la Domnul mi'l duceez:
aMdf Romeine n' at Aim&
Spune nogg cum te chteMith)

Inteast-fel vorbi Stefan-Voda dare oiman-Burcel. El

vorbi cu bland* si-1 povetuia ea nu se cuvine sa

lucreze in qi de serbatOre, tocmal cand lumea este
la sfinta biserica, la ruga lul Dumnecleti.

Stefan-Voda, cel Mare, era eu adevgrat iubitor

de D-dat ii de lucrurile sfinte.

124. Ursul.
Mare tarnbalea si mai mare veselie intre copil, and v6ct
un tigan ursar, cu ursul dupa el I Copiii se aduna imprejur
ca sa vaqa fiara sculandu-se in doil6 pielre i saltandu-se
dupa masura cantecului si a tamburel. Tiganul it ;lice mered;

aJca bine, mai Martine !

Sail dau pane eu masline
Diha 1 Diha Dihal mai I

Ursale neOsalat
Pula de codru 'nversunat
Dihal Dihal Dihal mai I

Ursul este mai mare si mai gros i mai greoia dealt lupul.
A

114

Ursul pOte sa fie aprpe de 2 in. de lung si dela 10 pana la

12 din. de nalt.
Trupul ursulul este lungulet si buhalat. El este acoperit cu
blana caltsa si aspra Re'rul lui
este Oche orl sur, oil alb cu totul.

Apol este rasinit; de aceea se aprinde usor. Capul ursulul este

mare. Fruntea lui este turtita.
Urechile'l sint scurte si caseate
inainte ea nisce ghioce. Ochil ur-

sului sint mid. Botul lui

este

ascutit si intrarmat cu coltl puternici. Piclrele lui stnt scurte

si tare imblanite. Numai sub talpi nu are Or. Coda nu-1, ca'n
palma, orl daca are cOda, aceea este numal un crimpel scurt
si bout.
Ursii traiesc numal in paduri si in eodri. piga staii ascunsi prin vizuine i prin barlOge. Abia les pe-inserate si
neptea ca sa'si' caute hrana. Ursul se hranesce cu smeura si
cu mure. El mananca si pepeni si porumb ; dar ii place
mult mierea. Apol Mel de carne nu fuge. Cand este fla'mind,

ursul se agata de oi, de vite sag de cal. Ba, la mare nevoe,

el nu cruta nici chiar pe om. Atunci se ridica in picirele
dindart si se ia la lupta drepta cu omul. Ii prinde in brute
si'l stringe pana-1 omOra. Apol ii sfa4ie ciii suge sangele din

trap.Irna ursul sta amortit in vizuina liii. Atunci Mel nu

be. fuel nu mananca, ci numal is suge unghiile. Tot irna
lata ursOica Cate dol pul de-odata. Pull sint mici ca nisce
chitcant si sint orbi. Pana ce cresc marisori, ursOica II feresce de urs, de tan.] lor, cacl aeesta 1-ar manca indata.
Blana de urs este pretdesa. Chiar si carnea de urs tinOr
este buna de mancat.
Despre un om greoid si puternic se clice cit este ca un urs.
Vulpea, lupul si ursul prind, in fuga, alte animale ; apol
le sfasie en dintii, tiindu-le cu ghiarele piclrelor dinainte. De
aceea aceste animale selbatice se numesc si animate reipitdre
suit flare.

115

125. Iosif in casa lui Putifar.

Neguldtoril, carl cumperaserd pe losif, se indreptara
cu dinsul spre mieza-ql, El sosird intr'o trd depdrlata
si bogata, care se chlemd Egiptul. Acolo el vindurd rob

pe losif, unul om tare si mare, anume Putifar.

Dietul losif era. acum fard tat si fara mama. Nu
cunosced pe nimenl. Nu inteleged limba loculul. Erd.
strein in tend straind; era. trist si adanc mahnit. Atuncl

el se gandi asa :De ce atta sd me malmesc ? Nu

este Ore si aid Dumnedea cu mine ? Dinsul este un
tata bun si lubitor. Dinsul nu me va pardsi !, De atuncl
inainte losif prinse inimd. Et se sill s slujesca cu

credint pe stapanul s, Putifar. Acesta hi asa de

multumit de Iosif, inCat tOtd casa si-o dete pe manile lul.

Dar Putifar aved o nevasta ma... Ea se incercd sa

induplece pe Josif, ca sd se intelega amdndol, pentru
ca s insele pe stdpAnu-so. Dar losif nu voi s'o as-'
culte. Ea prinse mare necaz pe dinsul: Indata. II i
pari la bArbatul el. Ea spuse lul Putifar ca Iosif nu
vrea s'o asculte i ca el I1 bate joc de dinsa.
Pulifar creda minclunile el; el se mania pe nenoro.

citul losif, si II trimise la inchisOre. Acolo bietul balet,

drept Si curat la suflet, zdced la un loc cu hotil I cu
talharil.

Dar si in temnita Iosif tot la Durnnecleil se gandia..

El asa isl qicea in sine : Duinnedeic tote le vecle,

tOte le aude, tote le cunOsce. Et scie bine ca sint

116

nevinovat. El e maI tare si mal mare de cat Putifar.

El a dat omulul porunca :Fapta uritci i meirsavelk

set nu fad !
Eu 1-am ascultat. De aceea, me incred in dreptatea

la El me va ajuta, ca sa scap i d'aci !)

Aqa s'a si intimplat,
Din temnifri Dumnedefi pe losif la i scdpat,

126. Tiirgul

i orwl.

Satenii fl agonisesc ei insis hrana, haine i multe alte hicrurl. Sere, otet, luminari, petrol, chimire, cisme si alte lucruri
le cump6ra de la altl emeni. Locul, unde menii se aduna s
vinqa unele lucruri i sa cumpere altele, de care ail nevoe, se
numesce trg.

Targul sad targusorul este o comuna mai mare cleat satul. In targuri sint case mai marl si mai frumese decal in
sate. Ulitele asemenea sint mai largi, mai drepte i mai regulate. Apoi stradele silt, de obicein, asternute cu pitra saa
cu pietris. Fiesce-care strada are si nume. Unele strdde sint,
mai marl, altele mai mici ; acelea se cinema strade principule;
iar acestea sint strade laturale. In targul nostru sint atatea
strade principale. Strade laturale sint mai multe.
Intr'o parte a targului este un loc gol i larg, ce se numesce pieN. In pieta sint hanuri, in care se adapostesc emend,
care cumpr i vind Tot in pieta sint i cele mai multe
pravalii. Din pravalii menhi curnpOra zahar, cafea, ceatU, postavuri, ferarii i alte lucrul 1. In pita stag si eel mai multi

inestepgaei. Partile mai departate de pieta se numesc mitalate. Mahalata nestra s. numesce...... Taxgul nostru are mai
multe mahalale.

Targul, daca este mai mare, se numesce oras. Cand tar-

117

gul saa orasul este Imprejmuit cu zidurl, atunci 11 icem cetate. Vect Invqa o istorie despre Cetatea Neamtulul. Localtort' targurilor s5 chirn1 tdrgovep i al oraselor or6seni.

Prin orase sint mai multe biserici si coIl, hanurl, birturl,

tarlvalil, fabrice i farmacil. In orase sint fel de fel de deregeitorii civile i militare. In unele orae mal marl sint i teatre
i muzee, i alto Mewl de petrecere. OrAsenil se comp cu
anestesuguri, cu negotelorie i cu lucrurl de carte mai mult

deal cu lucrarea sati cultivarea Ornintulul.

SAtenii, targovetil i orAsenil, toti Impreunl trebue s. trAlscl
in bunA Inteleg.-re i sl se ajute unil pe a101.

nvil,:oxia/ AlifttAxJ

atostimiutinAk fnikviukti

118

127. Tubirea de adevr a lui Saipan Bureel.

Solmanul Burcel era. un om deschis la inima. LuI
II placea, sa spuie on i cui in fata adeverul; el era,
un om drept. Burcel nu se speria de vorbele mustratOre ale lui St efan-Voda. Nu, Burcel spuse verde lul
Voda ca, fiind el sarac, n'are onici dile de serbeitre,
ci tot dile lucreitOre. Iata cum spune povestea ca ar
fi respuns Soiman-Burcel luI StefanVoda:
Domne,pun ma'na la Wept,
*i ni jur sa-V spun drept:

Dar n' a cdclut numat ea ;

A cdclut si mana mea

--(Pan'a n'a-ajunge plugar,

Cu pdganu-aldturea

Aveam falnic armdsar,

Si a ghidgd nesfrujitd

De-atunct n'am ce sd me Jac

Cam ajuns nit biet sdrac...

Cu pirne tintuitd,
Care cand o inviream
Frdscd din dufmani fdceam.
Cite opt pe loc turtiam!

Nut n' am casd,nict n' amplug,

Alelet I pe cand eram

Om intreg de me luptam,
Multi pdgant am mai stricatl
_HUN capete am fdrimat

De Tatart si de Liftent
Si de falnict Ungurent
Jar In foc Ia Rezbotent
Mi-a cdlut ghioga din mand
De-o sabie pdgnd ;

1....

Nict juncant ca sd-tinjug1...

Tdtd vara m'am rugat
De bogatit cct din sat
Sd-mt dea plugul ca sd ar..
.111i-a fast ruga in zadar.
Atunci, Ddinne, me intorset,

La Tatart cd me duset.
Un plug mare cd prima
SY cu un boa ii injugat
Si de luclu m'apucai
((Ca Aracul n'are sore
Nici dile de serbAtore
Ci tot dile lucrAtOre I.

Asa vorbi Soimanul Burcel, cu inima deschisa, ctr Dernnut Stefan cel Mare. El nu-i ascunse nimic si
Domnul ii i resplati pentru drepta tea luL

119

128. Numkrul substanthelor.

Deprinderi gramalicale.

Exemple: Bradul este un arbore.

Zarzcirul este porn.
Livedea este verde.
Pdiqa este alba.
Teranul muncesce.
Baiqa se duce.

Regule :

1)

Bradii slut arbor!.

Zar#1risi slut pomi.
Livedile slut vercli.
PcInzele sint albe.
Teranii rnuncesc.

Berele se duc.

La tote aceste propositiunt, subiectul este

an substantiv.
2) Cdnd, intr'o propositiune, spunem ceva numai despre o singurd fiinta sag despre un
singur lucru, substantivul ii punem la numerul singurit sag singular.
3) Cdnd spunem ceva de mai multe fiinte
sag despre mai multe lucrurt, substantival il
punem la numerul inmultit sag plural.
4) Substantivele ag doge feluri de numere :
Ele pot fi une-ori in singurit sag singular ti
alte or In inmulcit sag plural.

Terne : Din bucata de cetire Taxgul si orasul vet

formd .se propositiuni cu subiectul substantiv
la numerul singurit ti apoi le vei scrie ald-

turf, tot pe acelea, la numerul inrnultit, cum

se vede in exemplele de mai sus !

120

129. Iepurele.
Iepurele este fiinta cea mai fricsa de pe pamint. El este
ceva mai mare, deck o pisica. Blana lepurelui este cam suragalbule, pe burta alba, si mole la mama', ca untura. Capul 'I
este gros i gogonat, ca oul. Botul lui este rotungit, cu cate-va

,
;

fire de mustall marl. Cu narile

de la botisor mirse forte bine.
Urechile ii sint mai lungl deck
capul i srobite adinc ca nisce
linguri ; cu dinsele el aude forte
bine. Ochil II sint marl si rotundi,
dar cu dinsil nu vede bine. Ple-

pele sint mici, Meat nu pot

sa,

acopere bine ochil cel bolbocatl. Cand dOrme lepurele, ochil

11 r6man deschisi. Te miri ce fel de somn O. fie acela ! Picirele Jul dinainte sint mai scurte decat cele dindarat. El
fuge zdravin, dar nunial la deal. Atunci el se salta si sare tot
merea ; atuncl IT zaresci codita lui bercii, reslrind in sus, la
fie-care zburghiela. La vale ins, acolo e nevola. Cand este

silit s. dea razna pe un povirnis, apol bietul iepurasi se di

mereit d'a rostogolul, fiind-ca nu-si 'Ate cumpni capul cel
greil pre piclorusele dinaiute. Atunci 11 prindi usor. La camp
deschis fuge bine, de nu-i mai vedl urma.
17ina iepurele sta pitulat, in gropi, printre brazde i tufisuri. Acolo sta cocolosit si e ghemuit in blana lui. Daca '1-al
zari, i s'ar pare intocmal ca o ulcelurci unsa,in burnieni ascunsii,. Dar unde potl sa-1 vedi Une-orl ins cand umblam
pe camp, orl prin tufisuri, ne pornenim, tist I c iepurele sare
de unde nici cu gandul nu gandesci. De aceea bine se dice :
ca. nu scil, din care tufd sare iepurele ! El numal in spre sera
iesa din culcusul SIll, 0, 'cl caute de mancare. Vara mananca
s6minaturi tinere: ierba, trifol, cimbru, varda, brojbe, sfecle
!

pi altele.

lOrna, bieil iepurasi de nevoe se apuca sa

rda,

tja copacilor tineri. Prin arsta fac multa stricaciune gradi-

121

narilor. La ros se slujesc cu dintit dinainte, care sint mat

mart i mal ascutiti decat ceia-laltl dint Iepurele este un animal rodtjtor.

De iepure sg nu-I fie fricg nimenui, cad el se terne de

tt lumea, pang si de fasiitul frunzelor. Indat ce simtesce
ceva, el se ascig pe piciOrele din dargt, fI clulesce urechile
in sus si p'aci ie drumul Fuge bietul urechiat de par'ca manancg pamintul. Despre el se pte zice
Fuga-i rqindsci,
dar e si saneitasei !

Iepuril sint forte prsitori. Fie-care lepurica fatg de cate

patru ori pe an, eke trei, patru i chiar, cinci vatui. Omenil,
pentru carnea cea gustosg, vineza pe Yepurt in tot modul, cu
ogari si cu copol. Din pie'ea de lepure se fac bignuri si manusi, 0. din Or pglgrii de pdsl.
Sint i lepuri de casg, mai mid cleat cei slbatict. Prin

pgduri tepurit sint mai marl decat cel de camp. Aceia se

chiming soldani.

Iepurele este mai mult un animal folositor decat stricacios.

Prin pgduri, trgiesce pe copaci alt animal rodtor, ce-I dice
veverifa. 0 popi cunOsce pe coda cea lunga de tot.

130. Irisul Jul Faraon.

Dol ani intregi a stat sermanul Iosif la inchisOre.
Dar el, creclinla sa in Dumnecleil, tot nu 'sl-a perklut'o. El se tot gandia. :

<AI orl maine, Dumnecleil

are s me scape de aci ; fiind-ca el este bun si drept.

i etl, la nimic n'am gresit.
S'a intimplat atuncl cci. Faraon, regele din tra Egip-

tulul, a visat intr'o nopte un vis ciudat. I s'ati aralat

lig in somn septe vacl grase, l'aptose si frumOse. Ele

122

pasceati linistit pe malul unel garle. Dar, deodata, aU

sarit din apa afara alte spte vaci slabe, uscate si
urite. Vacile slabe au dat navala peste vacile grase
intr'o clipa,

mancat.

Regele s'a desteptat speriat si a dis indata :Ore

ce semn sa fie asta ?ACuprins de grija, el a poruncit
sa se dea veste in Wt . tra despre vedenia sa A
trecut multa vreme i nimenl nu s'a gasit ca sa-'1
talmacesca visul. Faraon, din di in di, mal tare se
ingrijta.

Odat ins un slujbas al curtit lilt a venit la dinsul

si I-a vorbit asa :Maria fa! et], tocmal in temnitb.

am intalMt un tiner strein, fOrte destept, anume Iosif.
De la dinsul multe lucrurl intelepte i adeverate am
invetat. Ore n'ar fi bine sal intrebi i pe dinsul ?)
Regele a poruncit indata sa't aduca pe Iosif din
inchisOre. 'I-a povestit lul tot visul, i apol I-a intrebat :

1El! ce cic1 tu, baiete ?

Iosif s'a gandit putin si a respuns lul Faraon :
Maria-Ta ! in tera Egiptulut, Dumnedeti are sa deEt
spte ant de rodire si de bogatie. Acel ant insemnza
vacile grase. Apol vor urma a1t1 septe ant de seceta,
de fOmete si de sracie. Aceia sunt vacile slabe... Bine
al face Maria-Ta sa te ingrijescl din vreme. In cel septe
ant roditorl sa pul sa. se adune in magazit, bucate de
tot felul. Ast-fel vet feri poporul teu ca sa nu flamandesca in cel septe ant ref de mal apol.
Si losif a spus adev6rul.

123

131. Genul substantivelor.

Deprinderi gramaticale.

Exemple: Tata este plugar.

Mama este croitors5...

lonel este ascultator. Mari Ora este silitre.

Vacile mugesc.
Boil pasc.

Regule:

s)

Fiintele : tata, Ionel sint de sex barbdtesc.

Fiintele : mama", Marira

sint de

sex fe

meTesc.

2) The fiintele cu vie, cu simfire ci cu tn4care sint sari de sex barbatesc sail de sex
femeIesc.

3) Subslantivele care arata fiinte de sex bar

bdtesc not c)icem c sint de genul bArbatesc
sait masculin. Substantivul tata, este de gen
barbeitesc. Pentru ce ? Substantivele care arata
fiinte de seX femeiesc, noi dicem ca slut de

genul femeiesc sa femenin. d. e. Substan

tivul vaci este de gen femenin. Pentru ce ?
Terne : Din bucata de cetire Ccilun i sal vei alege
tote substantivele de gen masculin si pe tote
cele de gen femenin si le vei scrie pe dou'e
rindurf osebite, atit k numerul singular cat
si la nume'rul plural.
Lucrarea va fi fOcuta pe caTet ast-fel :
Substantive din bucata de cetire Cdlun
sat shit :
r) Masculine : om-Ornenl
2) Femenine : familie-familiI

124

132. Capri 6ra i Capra n6grii.

Prin padurile muntilor tralesce, cu totul selbatica, un fel
de capr, care se numesce priora. Captira are cap mic
prelungit rare, la barbtus, Ora come cracanate cu 3 ramurl.
Femeluscel II
I i psesc crnele.
Capri Ora are

A.

urechl mid, ce
le tine tot-d'a-

'111

una drept in

ao

-71
-

GA

\.*
-

4fi

-;

sus; gatullung,
trunchiul svelt
piclOrele lungl
si subtirl, cOda
maI nu se vede.
P6ru1 el este

galben inchis
Tuginid. Caprirele traIesc mai mult impreuna, hranindu-se
vara cu ierburi i Irna cu mugurl si cu cOja, de arbori.

pita caprirele stau ascunse in locuri Indosite. Sera les finpreuna la locuri deschise, la pastme. Pe cand pasc, capriOrele
pun tot-d'auna strajl, care printr'un flulerat deosebit, dart de
.scire cand se apropie vre-o primejdie.
Caprira este un animal dragalas, sprinten de picio-, cu
vedere i cu mires torte ager, aa, ca din departari marl adulanec a. pe vitiator. Altcum capriOra usor se imblnqesce.
Cam la fel cu caprira este si copra ngra sail izurdul, care traiesce in muntil cel
mai nalti unde une-orl se acata cu cOrnele
carligate de cracile copacilor, cand e gonita de vitiator. Capra ngra, p6ru1 011

scbimba la fatI, dupa timpurile anului ;

prima-vara este galben-inchis, vara cant
roscat, tOmna che i Terns negru. Vinatul acestor animale dragalase este lOrte gred i anevolos.

125

Atat ca'prira cat i capra ngrA sint animale forte sfiicise-

i amndon solurile slut un vinat forte bun de mancat. Din

blana lor, lucratI in deosebite moduri, se fac mai ales incalVaminte, manui i altele. De neamul OpriOre lor se irie i
cerbul cel cu come marl si rlimurOse.
Vaca, bout i bivolul ; Ola, capra, cAprira, capra ngrA
cerbul, sint tOte animale rumegtdre.

ii

133. Rsplata lul Burcel.

Burcel dupa-ce veld si vgla cii. ruga luT atre hogatiI din sat, sa-T dea plugul ca sa-si are si el un
pietic de pamint, a fost in zadar, se duse la Tatarl st
prinse un plug, la care injuga un boU, cu care ara,
cand a lost prins i dus la Stefan Voda. Acestuia, II
placu mult ct Soiman Burcel spuse verde de ce ark
in dile de srbatorl si,
Domnul Stefan l'ascultd
Si din gurd cuvintd :
Mal Barcele, fetal med I
JaM ce hotdresc ed :
Ia-it un plug ea stise bol
Sd mergi bogat de la nol !
Ia-ti movila rezesie
Ca s'o ar de plugarie 1...
Dar in virfu-1 sd te-asezi
Ca stejar sd privighezi 1

Si Tdtarii de-i vedea

Cad intrat in te(ra mea,
Ta sd strigl ct vei putea
Sai Stefane la hotare,
C'a intrat sabie-'n 1/rd I
Aland ed te-oid audi
Ca an zmed m'oid repedi
Si aid urmd-a renuinea

De Tdtari in (era mew) !

Batrinil spun ca. 'nteadever, pe timpul lul Stefan

cel Mare, sedea un ostas de al lul pe Movila 'WI Bur-

i ca glasul lul era Mat de puternic, incat ajungea

rand la audill marelul Domn. Slujba aceea i-o dete.
Stetan-Voda lui Burcel, pe care din sarac ce era, l'a
cel

facut bogatpentru-ca Burcel eret un om drept.

Asa rsplatea. Stefan Voda pe Omenii cel viteji si

drept,1 !

126

134. Lac, stuns. trestie ,$1 papurii.

Tudorel merse odata, cu tatal sea, la lacul, din capetul
rsatulut.
d Ah I

uit colo un om cu luntreu! Ce face el pe apa ?b

Asa vorbi Tudorel catre 0151 sea.

(cIata ad o bucata de

.pane I Ia arunca nisce miezisori in apa ID dise tatal Jul Tudorel.

'Tudorel ascult i indata-ce asvirli farimaturile de pane, in

-apa, mat niul pescisort, innotara spre et. De alta parte se
atullaa nisce bro'sce ocacaind. Intiaceea se apropria omul cu
luntrea adica luntrusul, catra mal. El alma in luntre nisce

rad, pe cart it prinsese de sub nisce radacint de la malul

tlaculut. Pe langa pesci, brsce i tact mat traesc in ap i o
,multime de vtermisori. Ba, menit invatatt spun ca in fie-care

picatura de apa se afla mai multe fiinte fOrte mict, ce nu se

Tot vale cu calif Ebert. Acele fiinte se chima infusorii. De
aeeea veqt, pe lang apI, gAsce, rate, berze, ratusce i alte
pasert de apa, care se branesc i cu pescisori i cu vtermuleti de apa.
Pe langa lac, cresce o multime de plante. Acolo veg stufisul saA trestia.
,

Trestia cresce
mai multa in-

preuna, pana
la naltime de 2

metri. Trestia
re cotorulsub-

tire, rotund si
.gol pe dinauntru. Cand este tiara, trestia este verde; Tar
cand este uscata, are colre galbute. Cu trestie se acoper caa&e, la tOra. La fel cu trestia este sovarul i pipirigul.
La un loc cu trestia, de obiceiti, cresce i papura. Papura
are aceeas inaltinue ca i trestia ; dar cotorul it este mat gros
:0 foile mat late, si mat grOse deck la trestie. Din papura se
lac rogojini, cosurl, cosulete i alte lucruri trebuinetse in casa.

127

Tot pe langa apa mai cresc i slci, i aninI, care adesea,

formza ate o padurice intrga. Ace lei padurice IT zice ben
sag cring. Prin cringuri tot-d'a-una petrec, cnd nu-i frig, mai
multe soiuri de pas6ri cantatre, carora le place la umbra,
Ia rcre. i menii se plimba bucuros pe langa apa, prin
berc sag prin cring.
Vec,11),-4ice tatal lui Tudore1,(Duinne4eil a lsat
ci apa ca in ea O. trasca numerse fiinte, chiar asa ca
pe pamint si in aer si in cer, unde petrec ingerii lul D-deu.
Fiintele &Mese pe peimint, in peimint, in apei, in aer pi
in cer.

135. Genul amestecat al substantivelor.

Deprinderi gramaticale.

Exemple : Merul Inverdesce.Perul infloresce.

Plerseca este dulce.Pruna este brunthrie.
Merul este copt.

Merele slut cpte.

Gardul este nalt.Gardurile sint nalte.

Satul este mare. Satele slut marI.
Regule

Lucrurile neinsufletite : p(r, mCr, prun...

nu slut nia barb*, nici fetnel. Lucrurile,
in sine, n'aI izic un sex.
2) Substantivelor, care arata lucruri neinsufle1.)

lite,

le dam si lor un gen, parcd ar

fiinte insufletite.

ara"td
Unele substantive clicenz c

sint de gen bdrbatesc. d. c. mer, per.

Despre alte substantive, ce insemn4a lucruri,
4 icem ca sint de gen femeesc. D. e.
p run5.

3) Multe substantive, care arata lucruri lard

128

viata, sint masculine la numerul singular

si femenine la num'erul plural. D. e. Mer
mere ; gardgardurf. . Acestor substantive,
cu gen amestecat, scz schimbacios, le clicem
ca sint ambi-gene suit de gen neutru, adica
nici de gen masculin, nici de gen femenin,
ci de amandoile genur ile.
4) Substantivele ait trei genurf : genul mascu-

lin, genul femenin

genul amestecat sa

neutru.

Teme : I) Din bucata de cetire Lac, stufis, trestie 1i

papura, veT alege tote substantivele de gen
amestecat si le veT scrie pe un sir, atat la
numerul singular cat si la numerul plural, asa :
Substantivele neutre din bucata de cetire
Lac, stuh., trestie i papura sint : Lac
lacuri...
2) VeT sci i substantivele de gen masculin

si pe cele de gen femenin !

136 intiltarea lui Iosif.

Iosif a deslusit lut Faraon, limpede si curat, ce insemna. visul lul cel cludat. El Mlle mult s'a mirat si
s'a bucurat de intelepclunea cea mare a acestui liner,
rob strein. Abta acum iWlesese el ce vrea. sa. click
visul si ce trebue el sa. faca.
Pe Iosif, Faraon Pa oprit indat la curtea sa. Cu
mare veselie 'T-a vorbit asa :
Iosife ! de acurn Innainte tu vet fi mat mare peste -WA casa mea ! De

129

tine va asculta tot poporul meg. Iata, pe tine te puffi

al doilea dupa mine, peste tot pamintul Egiptulul. F.
tu cum scil mai bine! Teo. e pe mama ta !
Regele imbraca pe Iosif cu haine bogate. h puse in
deget inelul sa de aur si II atarna. de gat o salba
scumpa. Astfel gatit i impodobit, l'a plimbat pretutindent alaturi cu sine. TOta lumea se uIt. cu mirare si
cu dragoste la tinrul Iosif. El era, frumos, bland, destept i smerit. Regele din inchisOre Ii scosese si deodata pana la domnie l'a inltat.
losif se puse indata pe munca. Timp de spte ani,
el umphi magaziile cu tot felul de bucate. De aceea
regele si tot poporul din Egipt, pe nimeni nu lublail
si nu cinsteaa mal mult decat pe Iosif. Dumnec,leil II
daruise cu mai multa pricepere deck pe toti. De aceea,
el maT presus de totl s'a inaltat.
Dumneclea a respldtit cu prisos credinta lul Iosif !

137. Glasca $1 rata.

In &la

ei

prin b64ile satului mereil ve;11 ba r*, ba gasce.

Cand te u4T la gasce, le veql cum alunecg ele pe apg in sus
si in jos, cu capul ridicat I Cate-odatg le veqi si cu picirele

si cu coda in sus. Atuncl se dag afund cu capul, chip pescisori.

Gasca este cat un cocos de mare. Gasca are aripe lungT

dar nu pOte sg sbre bine. Niel la umblet, pe uscat, nu-T
indemanaticg ; dar cu atata mal mesterg este ea la innotat.
Gdsca se ingrasg repede i forte lesne, cu grunte. Carnea
a este forte gustOsg, maT ales carnea de boboci maned.
Ouele de gascg sint bune de mancat. Penele i fulgii eT se
Intrebuintzg ca umpluturT mol i calde pentru perne. Bgrbatul

130

gascel se chima gdnsac i Oscan. Gasca este o pasere domla.

Ea vede cu mare !Ague de sma de puil e i ii apera fm-

potriva ennenilor i a canilor. Glasul &eel' une-ori este un

cga-ga-ga resunator, alte-ori Un csi-^si* incetinel. Gdscile,
cand sint maT multe fmpreuna, fac mare galagie.

Rata este, intru tote, mai mica deck

.27

gasca. Gatul el este mai scurt i mal gros

decal al gascil. Dar
Po, ciocul sat pliscul el
este mai lung 0 mal

. 046 r

Want decal al ga-

Sl\-14

P.:A*

scil. Rata sblra tare: --aMaca!maca!

maca ti in cele-lalte, rata se asmana cu gasca.
Pe langa i pe apele de pe camp traiesce geisca si rata selbaticd, carl semend intru tdte cu cele domestice; se deosibesc

insa c. gasca 0 rata selbatica slat mat mid i mal sprintene

la sburat i la innotat, decat cele domestice. Pe cele selbatice
le vinza vinatoril cu prepelicari.

Gasca 0 rata sint paserl de apa. Ele, pe uscat, umbla

greoiil ; dar sint marl mestere la innotat.

13S. Biitglia, luI Stefan-I-WA cu Unguril.

Pe cand avea scaunul Domniel la Vaslul, StefanVoda primi odata scirea ca. Unguri' a intrat hotesce
in tra i c. fac, pe unde trec, un jaf cumplit i crunte
omorurl, caci
Uncle tree MaghiariI, satele se stricd;
Holdele aurite in cenus4 picd.
Mumelor romane sinul le despicd.

Pe copiit fragetii in sail ridicd le

Stefan dete porunca sa se adune Ostea ca sa Inv*

131

minte pe tantosil Maghiarl. Printre ceta-laltt ostasl,

care avead sa insoceasca pe Domn, era si Aprodul
Ptcrice, un vitz roman, mic de slat, dar mare la
suflet. Aprodul Purice semna cu Stefan, care si el
erk tot mic de stat.
Ostea pleca, totl calarl pe cal moldovenT, a caror
veste mersese In tOta lumea, cacl ere' hul ca vintul
si ca gandul si, par'ca eraii fara splina. Cand ajunsera
la tabera unguresca, Stefan-Voda asa glasulesce vitejilor sl :
Osta,s1 I set sap prea bine cd spre-a birui
Maghiarii, Dumnectezi ne va imputernici.
Dice si s'arunc'n dusmani- de aprocji incunjurat

Romani?, cu a lor iutad prdvdlind,restdrmi tot.

Ungurit sd stea'mpotrivd se silesc ci er cat pot.
Pad furia ronuind sparge, sfarmd orr-ce gred...
Sfarmd, tale ,si dundcd, fac iiifricofat onion.

Inteast-fel se lupta Stefan-Voda cu vitejil sl Moldovenl. Unguril se luptatl si el pe MOrle, pe vie0, dar
nemica nu pot face, nimic nu isprdvesc b>

139. Prepe1ita i potarnicllia.

Prin arAturi i pe cAmpil talesce prepelitasatipitpalaca. Prepet*: nu e mai mare decal un puma

bun. Ea are penele cenusif-rosire,

p6tate cu negru, cu alb si cu castanig.
La trup prepelita smOuA cu un pepen e. Caput aripele si coda if slut
scurte. Prepeliti maT mutt fuge de
cat sbOra". Carnea el este bung de mIncat. D aceea o vinOzI

132

vingtoril cu

prepelicariIp, intocmai ca pe gascile i ca pe ra-

-tele s6lbatice.

Prepelita se nutresce cu seminte. Tot pe camp traiesce

poteirnichia, care nu-i mai mare deckt un
puM bunior de ping 1 are pene orl cenu0i, ori vinete, oil ro0re pestrite.
Prepelita i potarnichia, preste lrng, se
due de la noi i primgvara se intorc iarg0.
Ele sint paseri ctileto're

pi

i selbatice.

140. Frain lui Iosif in Egipt.

Dupa ceI spte anI bunI, in care Iosif umpluse magaziile din Egipt cu tot felul de bucate, venira in
sfirsit i vremile grele ale secetet

Bucate nu se mal faceail. TOte gradinile i Vote

campurile erati gOle i uscate. TOte pserile si tote
vitele erati sterpe. Pescil mureati in garlele secate.
Omenil incepura a simti lipsa de tOte.
Atunci Iosif indestula pe fie-care cu bucate de tot
felul. Toll Omenil din Egipt II bine-cuventail.
Dar fOmetea se intinse i maI departe de cat tera
EgiptuluI. Ea ajunse pand si in pdmintul Canaan.
Acolo trai, Inca bAtrinul Iacov cu fecIoril set. Vestea,

a in Egipt sint bucate cu prisos, de vinciare, se rspandise preste tot locul.... Iacov trAmise si el pe cel
clece feclorl al sl, maI marl, ca s. cumpere, cu banI,
Oa din Egipt.
El plecara in lung cale. Indata ce sosira in Egipt
si II vcjii Iosif, numal de cat cunoscii pe fratil sel ;
dar el nu'l cunoscura pe dinsul. Iosif se stapani si

133

nu vol s se descopere lor ; ba le vorbi chlar rdstit si

cu asprime. Dar, peascuns, porunci slujbasilor sel ca
sa umple peste msurd sacil de grill al acestor cjece
strinl din pamintul Canaan. Nu numal atdt ! El spuse
inca s le ascuncla, in sacil lor, i banil cu care el
pldtiserd griul.
Cdnd fratil erail gata de plecare, Iosif le clise c
daca. N o r mal vent dupd bucate in Egipt, atund negresit sa aducd cu el si pe fratele lor mal mic! El
plecard...

inimet bun i darnicei a ma infeleptul Iosil

141. VinititOrea.
De cate-ori ie0 la camp, afara, m iT tot-d'auna intalnesci

cate un vinator. Vinatorul Ora, de obiceit, haina scurta,

ura, verde orl cen4e, pantaloni strimti pe picior, cisme
inalte cu caputa, pe cap o apea sat o palarie ura de Oda.
II pot( uor cunsce pe pwa,
13,3
ri
pe tac i chip cant cla vinan tore, earl II sint tovarAI nedespartiti. In gianta, facuta de
piele, are merincle, prat pentru
puca, alice i bucati maricele
de plumb sad zburdturi. Cand
se intOrce de ii vinat, in gianta,
4,04,6
oiA
aduce vinatul.
Canil de vinatOre sint de trei feluri : copo, ogari i prepehcari. Copoii i ogarii ajuta la scO!erea i la prinderea vfna
tulul pe camp i in paduri ; 'far prepelicaril la vinatul de apa.
Copoiul este de marimea unui cane ciobanesc ; este mai adesea
negru orl castanit. El are trupul lung, uit i picire subtiri,
indemnatice. Ogarul este canele cel mai mare de vinatre.
A

134

El are picirele forte nalte, botul ascutit si coda tot-d'auna

incovoiall in sus. Prepelicarul este mai mic decat copolul_
El ajuta la vinatrea gascilor, a ratelor slbatice, a prepeli-

telor si a altor pashi.

Iata cum se face vinatrea: CaniI, cu botul la pamint,
adulmeca urma vinatului ; cu urechile blegite, cu coda intinsa,
alOrga IAA mill i latrand cu chelalalla, and mai aprcpiata,

and mal departata,... Vinatorul sta incremenit, la panda. El

par'ca nici nu 1-sufl. Cand anii vestesc apropierea vinatuluip
vinAtorul tresare. Cu ochiul pironit catre partea, unde s'aude
latratul, el astpta, ispitesce, cauta i masOra departarea, dupa.
latratul canilor. i apol and d'odata se arata soldanul cu
urechile clulite, sail vulpea cu cOda ta.r4 or speriOsa caprira,
or ursul morocanos, vinatorul, repede ca fulgerul, la puca la
Ware i trage. Vinettorul este un cm usor, iste si ind5mdnatie.
In paduri, vinatrea de lupi, de ur1 i de mistreti este
grea i primejdiOsa. Vinatorile in paduri se fac, de obiceth,
de catre mai multi Orneni impreuna. Acestia, cu ajutorul canilor, gonese liarele, pe care apoi vinatoril le impuva. Ursul, cle
multe oil, se la la lupta drpta cu ate un gonacid sad vinator.
Primavara .1 in unele timpurl ale verii, and animalele fac
pul, vinatOrea este oprita prin lege.
Vinatrea este o ocupatiune placuta; dar este i un meteug
greil i impreunat, prea adesea cu primejdii.

142. Numerul adiectivelor.

Deprinderi gramaticale.

Exemple : Vindtorul este un om

istet.

Halna vindtoruluf
este vpirci.
VInatorul pOrt o
glant mare.

Vindtorii sint Omeni

istefi.

vindtorilor
sint wre.
VinAtoril pOrth giante
marl.
Halnele

135

CopoiI, cu urechile blegite si cu coda intinsei,

alergd fan mild.Val de bietul Iepura5 luat

BletiI iepura51, ail 5i el multi. 5i
amarnici du5manI, de5i el, lepurasiI, nisce
la grOn6.

fiinte fricose, nu fac nimenuf nicl cel mal

mic r !

Regule: I) Adiectivele : istet istetI ; u5Or, usOre ;

mare, mari. ia numerul substantivulia, de
care tin
2) Ori-ce adiectiv ia num'drul substantivulul,
de care tine.
3) Cdnd substantivul sta la singular, la singular sta i adiectivul. D. e. Vinatorul istet.
Ccind substantivul sta la numgrul plural, la
plural sta ,si adiectivul. De ex. Vinatoril

Teme : Din bucata de cetire Vinatdrea vei culege

tOte adlectivele 5i le vel scrie, pe fie-care
cu numerul sii, pe doue rindurl osebite,
dup modelul lucraril de aci :
LUCRARE.

Adlectivele din bucata de cetire VinatoreaD

slut :
La plural
La singular.
StrIrng
Scurtci
UsOrci

nalte

136

143. Aprodul Purice-Movilh.

Vitdzul brat a la Stefan prin Unguri cdrdri fdcea...
D'a sangelui virsare pdmintul se inrofia.
Cand dun plumb dintr'o sdnqd calul si rdnit fiind,
Sfordicsce s'apoi cade inc'odatd neclziezand,

Cade ci eroul Stefan, clicend: Copil nu vi daft l

SI pe .Domnul vostru pradd dusmanilor nu ldsati I
Atunci, rand primejdia era mat mare, se intimplase cd
Aprodul Purice sd fie langd Vocid. Stefan
aCere alt cal ; deci indatd, Purice descdlecd
.,SY tiind friul Si scara liz Domnul si Il trase.
Eel un mosinoiti m'oiti face pe carele sd te sui la
,5'indatei pe brinci" se pune, jos la picidrele lot.

tefan incaleca calul i apol se intOrce care Purice

si zimbind asa-1 dice :
De va vre Dumnecia astd-eji s& putem ca sd scdpdm.
Sd scil Purice, bdiete, cd nu-t mat fi mo,sinoiii,
Ci, spre vrednicA resplatl, movill a te face vroiii !))

Lupta se incepe din nog. MaghiariI sint cuprinsl de

spaima si de grOzA. Unil se dag prinsl la Romani ;
altil reman pe drumurl calcall de cal si zdrobitl. Romanil sint invingtorl.
Dupa. ce tefan-Voda, a multumit luI Dumnedeg,

pentru acsta invingere, cu multe mosil a daruit pe

Aprodul Purice, caruia d'atuncl i-ag dis Movila.

D'atuncl a Minas familia Movilescilor bogata si din

ea unil ag ajuns si domnl in Moldova si Tera Romansca.

Nici o plata fara resplata.

137

144. 111utarea Evreilor in Egipt.

Mal treed vreme i Iacov cu neamurile sale simir laras lipsa de merinde. Atuncl fecloril lul Iacov
se pornira inca odata spre tra Egiptulul, luand cu sine
si pe fratele lor mal mic, pe Veniamin. Asa le poruncise Iosif

and Iosif zari pe lubitul sen fratior mat mic, el nu

se mal put ii stapani. Lacrml de bucurie ii podidira ;
de mult II era, lul dor de Veniamin. Iosif saruta pe

totl fratil sel cu dragoste si cu bland*, si le vorbi

asa : 44Vecl bine Ca vol nu me mal cunOscetl! En
sint fratele vostru : efl sint Iosif !!! Atuncl fratil
sel care il vindusera in pustin, se rusinara grOznic.

El incepura sa planga si sa se valete de frica. Totl

aclura in genuchl i i cerura lertare de la Iosif. Iosif,
din tOta inima, II lertA.

Indata II tramise inapol acasa,

cu multe darurl, pentru tatal lor. Dar le spuse sa se

intOrca curind si sa aduca chiar pe batrinul Iacov.
Asa an si facut el. Iacov, cu tot neamul sen, si cu tOte
turmele sale, se stramut, din pamintul Canaan, in tera

Egiptulul, unde s'an asegat cu bite neamurile sale.

Iosif a trait rdna a ajuns a fi de 110 ant De tota

lumea el a fost iubit i cinstit. and a murit, tot poporul din Egipt, tOte neamurile lul si totl streinil, la
un loc, Pan Alit. El pentru toti a fost, un mare
inelcicetor.
Dumneclen a lubit mult pe Iosif, pentru credinta sa.

Dumnegen l'a ajutat la bite. El l'a inaltat mal pe sus

a avut si pricepere agera si

de toil, flind-ca Iosif

inima buna.

138

145. Biserica.
Biserica este o clkdire a mai multor familii impreung. Ea
pte fi chiar a tuturor familiifor dintr'o comunk. Biserica este
un edificiii public.

In Dammed i serbktori top' locuitorii din comunk, sad

dintr'o parte, se adunk in biserica lor. In bisericg sint multe
icne sfinte. Acolo ard mai multe lumingri. In bisericg Omenil
se rgg, cu totii impreunk, lui Dumnecled sk-1 fink sub paza
lui cea bunk. Biserica este, aci pe pmint, casa luT Dumnedeii.

Dumnecled este tatkl nostru cel bun. El este mai bun, mai
mare, mai puteruic i mai drept de cat toti rnenii. De aceea
in casa loT trebuie s intrgm cu gand curat i cu vole bunk.
Acolo, in biserick, tot omul trebue sk fie cu luare-aminte la
lucrurile cele sfinte, la cuvintele si la cantkrile sfinte ce se aud.
Alipitk de biserick este clopotnita cu turlele sale. Clopotnita
pte sk se inalte si din acoperisul bisericil. In clopotnitg sint
clopotele, tca i docanele cu care se -kick. Cu acestea se dk
scire cand se face sfinta slujbg si cdnd more cine-va.
Imprejurul bisericif este cimitirul, unde se ingrpg cu ruggciuni i cu cantari, mortii. La capul fie-cgrui mormint se vede
o cruce. Crucea aratk cg acolo drme, de vecsi, un crestin.
Rude le

celor morti se'mknk pe morminte flori frumOse. In

cimitir se plantzk i arbori; apol se fac potece spre inlesnirea umblkrii Omenilor. Cimitirul trebuie imprejmuit cu gard
sad cu sant ca sk nu intre dobitcele i sk fack strickciuni.
Dela nascere i pang la mrte slinta biserick prtk grijk
de noi, de Omeni. Acolo se duce omul cand se botzk, acolo
cand se cununk, acolo cdnd more. Deci fie-care crestin bun
trebuie sg mrgk cat mai adesea la sfinta biserica i s'o cinstsca. Numal asa vom placO lui Dumneqeli.

Dumnede4 &I' tot ce vedi,

Sci cade scel adorezi.

A-1 lubi 0 a-1 asculta

Va fi multumita ta !

139

146. Genul adlectivelor.

Deprinderi gramaticale.

Exemple: Dumnecleti este prea sfint. Biserica este

o casd sfintei.Preotul este un om vrednic.-Vrednicci este si vorba ha. In bisericd tot
omul trebuTe s intre cu voe bund i cu
ganduri curate. IcOnele cele frumse ne aduc
aminte de OmeniI ceI drepri, care s'ail racut
sfintii lul Dumneclea.

Regule: 1) Adiectivul stint ia genii! substantivulut

Dumnecleil ; adiectivul sfInt ia
masculin,
g anal substantivulta femenin,bisericd. . .
2) Adiectivele, in tot-d'auna, Ia genul substantivelor de care tin.
3) Adiectivul este de gen masculin pe ldng

an substantiv de gen masculin. D. e. Preot

vrednic. Adiectivul este de gen femenin pe
ldngd an substantiv femenin. D. e. Icond frumsd. Adiectivul este ambigen pe ldnga un sub-

stantiv ambigen. D. e. Gdnduri curate; gdnd

curat.

Teme: I) Din bucata de cetire Biserica veT sci tote

adlectivele, care slut de gen masculin ;

sint de gen femenin

si,

care-

care sint de gent

neutru!
2) ITT vei Insemnd

nurnC.rul adiectivelor !r2

140

147. Miinitstirea Putna".

Esise vestea, in lead Tera Moldovel, cii. Stefan-Vodd

-void sa fac o mndstire, atat de frumOs si de marep. cum nu se mal pomenise.

e malurile PutneT, cu vitejil sil Romani'
Stefan merge sd alegd, locul sfintulul altar.
4C

laid cd Tang& movild, Domnul Stefan s'a oprit.

Total tace
Ochil tintd ; sta poporul neclintit.

evt.Ki*

__
jj

Atuncl Stefan clise hoerilor :

Ea cu Radul,
Vatavul de copil si cu dol

copiI de cask ne vom sul

pe movila ce vedeti. De
, acolo vom trage sageti cu
arcurile, ca sa vedem
unde si in cotro voIesce
Dumnecleil s asecIdm temeliile sfintel mandstie... Aidell copil !...

Legenda ast-fel vorbesce:

c Tret ostasi CU arce in mand, pe movild acum se urcd
Doi ca zimbrul, agert, mandri, nap' ca bradul de la munte.
Pat lor umert portd glugd ; la brig palos fI, pe frunte
Cu-a lor lungl fi negre plete, se cobOrd o negrd turcd.

Dupd-ce Voda cu copiil de casa ajung pe virful

Copii, tragetp Eti
movilel, cu dragoste, le qice :
wean astacli s me intrec in arc cu vol !)) Atuncl volnicil, amandol, isi incOrda arcele ; trag.... Sagetile lor

sbOrd, se tot duc, se duc ca gandul si de abId ochiul

zresce locul pe camp, departe, unde se cobOrd.

141

S5, trdit1 copil!) le qice Vodd.

Dar cnd Stefan-Vodd fulgerd sgta lui in vint,

acsta zbOrd mutt mal departe de cat skgecile arcasilor si in urrnd se fringe intr'un paltin.
(Acolo va fi altarull) dice Vodd...
Sd trdtscd Domnul Stefan ! mit de glasurt it urzd
poporul jos, pe vale, umilit, ingenunchhizit,.

148. Locuitoril dupa neam $1 dupa religiune.

Locuitorii din comuna raistrg sint Romani. Teti Romanii
impreung formzg un neam,
neamul sad na(iunea _Romanilor. Mosii i strgmosil Romanilor, de mult, forte de mutt,

ad venit aci de la Roma. Roma este orasul cel mai mare in

Ora Italiei, care se afig de la nol spre apusul srelui. Romanil sint locuitoril bstinasi a'i Romaniei.
Legea sad religiunea romanscg se numesce lege drepteredineids sad ortodoxa. Romanii sint drept-credinciosi sad ortodocsi.

Mal ales prin targuri i prin orase, pe langl Romani, mai

trgesc meni si de alto neamuri : Rusi, Greci; Bulgarl, Serbi,
Turd, Ovrei, Germani, Francezi, Italieni i altii. Acestia totl
slut sMni. El n'ad putnt sg tralscg in trile lor. Asa ei au
venit in ira nostrg. Prin muncg i prin vitl cinstit aci 1'0
castigg str6ini1 cele trebuincise vieii. StriniI, aprpe top',
se ocupg cu mestesuguri i cu negustorie.
RusiT, Grecil, Bulgaril i Serbil, sint t i el drept credinciosi.
Nemg Ungurii, ItalieniT i Francezil sint sad eatoliei sad
reformart. Ortodoxii, catolicil i reformatil cred in Iisus Hr.,
fiiul lui D-4ed. De aceea ortodoxii, catolicil i reformaiii se
chimg cg sint crestini sail de religiunea ere;stina. Evreii sad
Jidanil nu erect in Domnul Hristos. El cred in profetul
De aceea Evreii se clice ctt sint de legea mosaial. Turcil cred
inteun prooroc al lor, ce Fait chiemat Mohamed. De aceea Turcil

142

,se dice cg, sint de legea mohainedana. Dar si mohamedauif

mosaicil i crestinii cred intr'unul D-dert adeverat.
Departe de la nor, trglesc Omeni care nu sciti nimic despre
Dumnedet. Ace in se inching. la sore, la lunk la stele, ba Ii
la unele animale. Acei Omeni, care nu crecl in Dumnedeu cel
adevgrat, se chlOma pgdn. Religiunea cea adev6ratg, este religiunea sail legea crestinei. Locuitorit d n cornuna nstrg, sint
mal toti Romani. Apoi tot,1 impreunk Rom'arni sint crestini.

Streinii unit sint crestini, a1iI sint mosaici i ali sint mohaanedant

149. Limba roman6scA.

Mult e dulce i frurnOsg,
Limba ce vorbiral

Saltg, inima'n pth.cere

Can d o ascultIm.

Altg, limb'armonisl

Si pe buze-aduce miere

Ca ea nu ggsim

Cand o cuvintg,m.

Romanasul o inbesce
Ca suiletul sq.
VorbiV, serit romanesce
Pentru Dumnedea !

150. Patriarch!! Evreilor.

i cu tOte neamurile lor,
fost chTemati in Egipt de losif. Acolo si-al facut
case, si-ail agonisit turme si avutit i s'ail inmu4it
fOrte. Acolo a trait ei in belsug vre-o patru sute si
Iacov, cu to(I fecToriT sel

:a.

catl-va de ant
Printre locuitoril V&A Egiptulul, et ere' streint ET
vorbiatiti all& limba; purtaa all-fel de irnbracaminte ;
aveau all solti de trala, alte obiceiurl. Dar numal el
se inchinaa la Durnnecleul cel adeverat.

143

Cu top, el se trageati din Avraam. Pe Avraam cel

drept i credincios, II alesese Dumnegeti ca sa se
nasca dintr'insul un popor drept si credincios. Pe
Isaac fiul lul Avraam, ran ludat toi pentru c era

drept i ascultdtor. Pe Iacov cel drept i vitz, fiul

lul Isaac, lumea de demult l'a numit luptdtorul lui
Dumneqell, adica _Thrall. De aceea urmasilor lul le-a
rmas pentru tot-d'auna nurnele de Israiliti. Dar Israilitilor li se mat clice i E urei si Jidani i Jidovi.
Avraam, Isaac si Iacov a fost rarinp, mosil Si
strmosif Evreilor. Acestor trel cap! a! Evreilor li s'a

dat nurnele de Patriarchi. rara in qiva de a41, poporul evreesc cinstesce pe Patriarchul lor Avraam, pe
Patriarchul lor Isaac, si pe Patriarchul Iacov.

151. Alegerea lacului pentru Manastlrea de Argeki.

Scaunul Domniel
TeriT Rom'anescl s'a

mutat de la Campu-

Lung la Curtea de
Arges. Unul dintre
domniT fedi, NeagoeVocia, s'a pus in

gand sA zidsc sag

sA dureze o sfinta
biserica, de cdt care
maT frumsd si mai

luminOsd n'a ma!

fost si n'are s ma!
fie.

144

IatA cum spune povestea despre lucrul acesta

4(Pe Arges in jos,

Milndru clobana,s-

Din fitter doInai!

Pe Arges in sus
Cu turma te-at dus.
Pe Aiges in jos
Cu turma at fast.
Nu cum-va-t vedut
Pe unde-at trecut
Un zid pdrdsit

Pe un mal frumos,
Wegru-Voda trece
Cu tovardsi dece :
ZVozl mesten mare,

Calfe ci zidart
,Fi Manole dece
Care-t ci intrece.

Merg cu tol pe cale

S'alga 'n vale
Loc de mdndstire

Si neisprdvit
La loc de grindi
La verde-aluni?

Si de pomenire...

C Ba, Ddinne, am vicpa

_Tat& cum mergea

Ca 'n drum ajungea

Fe un Ref ctobanas
Din finer dotnaf...
Si cum il vedea
Domnul Ii dicea:

Ji

Fe unde-am trecut
Un zid pdrdsit
-Si

neisprdvit.

Ca/zit cum il yid

La el se reped
latra a pustiii
urla-a enorciti.

152. Numrul pronumelor.

Deprinderi gramaticale.

Exernple: Ea scriii.Tu cetesaE1 desemnza..Ett

ceise.Not cntam.Poi alergatl.
Ei fac
gininastic5.E1e brodz5.
Regule: r) Fie-care cnn vorbesce, se gdndesce, mat in

tu la sine. d.

e.

ECi scriii. Apol se gdndesce

la cel cu care vorbesce, d. e. Tu citesci. Pe

urind se gdndesce la cel despre care vorbesce

145

d. e. El desemnezd. Aces* trei feluri de inp

se chiemd cd shit cele tref persOne.
2) Cdnd vorbim, nol forte des insemndm perscinele prin pronumele : e, tu, el, ea ; noT,

voI, ei i ele.
3) Pronumele se impart intre trei feluri de
persne: a) Sint pronume ale persOnei addia,
adicd e, cdnd e vorba numai de mine singur i nof, cdnd sintem mai multi. b) Sint
pronume ale persnei a dolia adicd tu, cdnd
cel cu care vorbim, este numai unul >ci voT,
cdnd sint mai multi. c) Sint pronume ale perRind a treia, adicci el i ea, cdnd e vorba
numai de o singurd perscind, brbat ori femee
si ef

ele, cdnd e vorba despre mai multi

barb* salt' despre mai multe femei.

3) i pronumele se chiemd c std la numerul
singular, cdnd se vorbesce numai despre o
singur fiintd sa lucru; std la nuWrul plural, cdnd este vorba despre mai multe persone.

d. e. Ea cOse.Ele brod4d.
Teme : Din bucata de cetire tAlegerea locului pentru
mandstire veT alege tote pronumele si, impreund cu verbul de care Tin, le vet scrie pe
doile sirur1 : pe un sir vef scrie pronumele
de la numerul singular ; far pe cela-lalt vel
scrie pronumele de la nurnerul plural!

153. Pi6tra de var 1 creta.

Ce plgcutg este o cash frumos spoith MI de unde este
varul cel alb ? Varul se afl in phmint. Dar din pinint
I

10

146

nu se scte in starea si in forma in care il vedem cand se spolese

cu el paretil caselor. Varul de spoit se face din Okra de var.

Pltra de var se afla in pamint, in bucati mari si in stratoil intregi. Locul de unde se scte pltra se numesce carierd.
Pitra de var, intocmai ca si sarea, este si ea un mineral.
Pitra de var este tare, sad solida, grea si farimacisa. Ea
are colre alba, sung sat galbena.
Vraril baga pitra de var in cuptore marl. Acolo o ard
SO, se face farimacisa 0 cu totul alba. In starea acsta se
chlma var nestins. Varul nestins tot in form de bulgari 1.6mane. Varul nestins pus in apa, se infierbinta forte tare. In
apa varul nestins se stinge, se farima si. se face praf. Daca.
se amesteca bine cu apa, in varn4e, se face ca laptele. Acesta
este varul de spoit. Daca se rcesce varul stins, se pte intrebuin0.. Sint mai multe soiuri de var, ca var gras i. var slab.

Sa nuil bagi mama sad piciorul In varni0, cnd ferbe varul

caci te potA sa te ardi grOznic.

Un sold de var este si creta. *i. creta se afla in forma de

stand, in pamint. Dar and creta se scte din pamint, nu
pog sa serif cu dinsa, caci este amestecata cu o mu4ime de
petricele. Ca sa se alga de materiile strOine, se farima 0 se
pune in vase mall, cu apa, ce se face ca laptele. Corpurile
str6ine, fiind mai grele, se as da. la fund ; mar creta innota
pe deasupra. Apoi apa cea plina si alba, de creta se scurge

in alt vas. Acolo se lasa p4n sa stea, pana ce creta se lasa

pe fund. Apol se scurge din nod apa din vas, in care rdmas ne

un glod de creta care se intaresce la sore. Din creta asa intarita se tale bucatile de creta, in patru muchil, cum le ve
dein la noi. Creta acsta se numesce creta speilard, care nu
sgarile tabla. Creta se mai intrebuintza la cur4atu1 lucrurilor si a tacthnurilor, precum si in farmacie.
Pe langa pitra de var mai sint i alte soluri de pietre.
Ast-fel sint : creminea, nisipul, gipsul, ardesia, din care se fac

placile de scris si altele.

Pietrile, ca fi sarea, sint minerale.

147

154. Ocupatiunea locultorilor.

La ora sint meseril
Cate'n minte nu le til :
Sint brutari i simigii,
Macelari, zarzavagil,
CofetarT i bragagil ;
Carciumari, laptarT, bacani,
Precupeti i marchitani ;
Sint cismarT, palarierT,
Croitori i barbieri,
Tabaci, curelari, elari,
Ciaprazari i plpurnari,
Tapiteri i gradinari,
Sint lipscani i toptangiT
NegustorT i boiangii,
Si marp.nde i pAnzari,
Parfumarl i sapunari ;

Sint rotarl i carau0,

Caruta0 i lacatul ;
Sint dogari, brutarl, birjarT,
Sint hamall i nisiparl;
Caret41, cioclii, dricarT,
CerOtorl, luminararT, [gari,
Sint tulgheri,tamplarT, stain-

Si zidari, pletrari, coarl.

Sint ferari i potcovari,
CutitarT, ciasornicarT ;

Alamari, tinichigil,
Argintari, giuvaergil...

Iar VganiT's lautarT,

Spoitori i bucatari.
Sint evrel bancherT, zarafi ;
Dar mai sint i vechl cavafT.

Femeile tote ingrijesc de casa Ele gatesc ntincarile. Apo):

se ocupa cu impletitul, cu torsul, cu tesutul, cu croitul i cu
cusutul hainelor, pentru totT eel din casa.
Toti meseria0 i toti Omenii crescut'i trebue sa lucreze, sa
mulicesca !

ce)/ruei

(rut/ AA,

AGV

fruiv

fravavrxe,
155. Num6rul verbelor.
Deprinderi gramaticale.

Exemple : Brutarul face pa.ne.Macelai'ul tate carne.

Garciurnarul vinde baitur1.GrAdinarii ingri-

148

jesc de florf.--Plugarii arci pamintul.Judecatorii judeca pricinele Omenilor.

Regule : I) Verbul face clicem ca sta la nurn'erul singular, fiind-ca arata lucrarea unel singure fiinte:
a brutarulut. erbul ingrijesc, c)icenz c sta la

num'erul plural, fiind-ca arata lucrarea mai

multor flinte, a gradinarilor.
2) Verbul ca predicat 4icem ca sta la numerut
singular, Mud arata lucrarea sag starea unet
singure fiinte safi a unui lucru. St la nu-

m'erul plural verbul, Mud arata ce lucr4a

safi ce Ii
lucruri.

se

intimpla la mat multe fiinte saii

Teme : Din bucata de citire Ocupatiunea locuitorilor

veI alege 5se substantive 5i, dupa modelul

exemplelor de maI sus, veI forma 5se propositiunI cu predicatul verb, 5i anume tref
proposiTiuni cu predicatul la singular 5i trei
cu predicatul la plural !

156. Porunca domn6sca, pentru zidirea

Miinistirit de Arge.
Dupt spusa ciobanulul, Neagoe-Vodd af15. locul dorit.

Apol porunci mesterilor s zidsc . o sftntd bisericd,

de care lumea, cnd va ved6-o set se minuneze Si

s5.4. fie pomenire lu Vodt din neam in neam. Dad.
o vor zidi dupA dorinta lul, VodA le fagadui ca-1 va
resplti cu cinste boersd. ; lar dac nu-i vor implini
porunca, atuncl de vil II va zidi in temeliile bisericit

149

Pe doban.
cht it audia

Dect, vat meitert mart,

Calfe ci zidart,

Domnu"nveselia
.$1 curind pleca.
Spre gid apuca.
cu nou'e zidart
.Nodi mestert mart

Curind vey mkt

Lucrul de-1 pornig,

Ca sdiml ridkath
Aci sd-'mt duratt
Mdndstire naltd
.51 Manole dece.
Cum n'a mat fast alta.
(laid zidul med I
Ca void da avert,
Aci aleg ed
Paid face boeri
Loc de mdndstire
Lir de nu, apot
.51 de pomenire.
Pad zidI pe vot,
V' old zidi de vit
Chtar in temelit!.

157. Vicelorl

sb

invOiiturT.

Fiul mat, ascultd, invetatura tatetlui ta4

si flU nesocoti pe aceea a mama tale I
eine nu lucrzei, sc't nu meinnce !
Ajutortil i unirea
aduc omulul metrirea.

i mcinie
duo pe om la nebunie.
Urei, pismc

Lupul p'drul si-1 schimbei, dar neiruvul ba.

Netravul din fire n'are lecuire.

Euga-1, rusinsei,
dar e si setnettset.

150

Sci nu ucidi !
Uciderea este pdcat mare.

Nici o platd fard resplatd.

158. Primtivara.

La nol Tar4 a sosit.

Turturelele se 'ngang
Mil de fluturi vedI zburnd.
Si pe ager' albin
Din foil miere adunandi

Dintr'o crngg 'n alta sbr1

Sturzul-galben, aura.
Salutare, primavarg 1
Timp frumos, bine-al venitl

Pe copacul inflorit.
Salutare, primIvarl 1
Timp frumos, bine-al venit !

A trecut Irna gersl,

ampul Tat1-1 inverclit.
Rindunica cea voisI

Cantl cucu 'n dumbrgvirg

151

159. Trabla i clocarlia.

Irna, vara, vedi pe langg casg, pretutindeni, vrgbil. Vrabia

este de 1 pang la 1 1/2 decimetri de lungg si de 5 pang la

7 centimetri de naltg. Vrabia are pene cenusil intunecse ;
fruntea i crescetul le are vinete. Bgrbatul are o patg ngrg
la gusg. Trunchiul 'i este oval si grosut. Vrabia are capul
rotund, ochil mid ageri i vioi, ciocul scurt, gros i drept.
Coda e cam pe jumkate asa de lung, cat corpul i, la virf,
putin crestatg. Aripele vrIbil sint scurte i lgtgrete. De aceea
ea vrabia, nu este sburgtre prea dibace. Picirele 11 sint
scurte, cu patru degete : trei date inainte i unul indgrgt.
Yrabia ciricedesce. Vrg bale, mai multe impreung, petrec, mai
bucuros, pe langg locuintele omenesci. Vrabia se nutresce cu tot

felul de grgunte si de seminte; ba manancl struguri, cirese,

si alte pOrne cu miez dulce. Puisoril, 5 pang la 8, la numer,
manancl gandceT, omide i musculite ce le duo pgrintii bor.
Pe alocurea carnea de vrabie se manancg.
Vrgbiile sfnt paserele vioi, curajo'se si inclreisnep. Ele se virg

orbesce dupg hrang, printre pls6rile domestice. Tot asa fac

vrgbiile i cu locuinta kr. Adesea in loc sg-si facg ele cuibul,
mai bine merg i rgpesc cuibul de rindunele, pe care le alungg
din culcusul lor.
Vrabia este o psericg statornica la noi.

La fel cu vrabia, trgesc, prin grgdini, pe campil si prin

cringuri, mai multe soluri de plserele. Ast-fel este ciocdrlia sau
cioccirlanul care are pene cenusil i pe cap un mot. Ciocarlia

se naltg, cantand sus in aer.

i reving, din luming,
Lie, lie, ciocarlie
Sbrg 'n sOre, cantgtre
Pe pgmint cu dulce cant.
Stigletele are crescetul negru, fruntea i gusa roOT i pe
aripe cate o patg galbeng,.
Vrabia, cioccirlia i stigletele sint pcigrele cdnteirge. Tote OA-.
relele acestea se nutresc cu fructe i cu seminte.
I

In ce smeng vrabia cu ciocarlia ? Dar cu stigletele ?

152

160. Stigletele ti. clocArlanul.

Un stiglet s'a fost prins in lat, cum e maI r6t1.
Si, desperat cu totul, de mrte se bgteh.

Iar un docarlan, mereb.,

De el Imi tot rideit
picnd : Ce ngtrtt I
Se pole, qiva mare,

S. call in lat asa de tare ?

pt, eti n'am trieS
De nimicd,.
Dar invirtindu-se pe laugh' sticletel,

S'a prins in lat si

el !

J\Fix,iii,o/faTizufeiutiu ililIdalit.

153

161. Invierea Domnulul Iisus Hristos.

Pascile.

Pruncul Iisus a crescut in casa parintilor set, in Na:zaret. El era supus si ascultator parintilor si tuturor

,Omenilor bunt. and a fost de 30 de ant, s'a botezat

In garla Iordanulul, de catre sfintul Ion Boteztorul.
SerbatOrea Bobotezii ne aduce aminte de botezul Domnulut. Pupa botez, Domnul lisus a inceput sa invete

pe Omen! cum sa tralesca si cum sa se pOrte ca sa

le fie bine pe pamint. El vindeca. tot-felul de bolt ;
ba a inviat chiar i pe mat multi morti. Atunci Wt .
lumea a inceput sa-'I cinstesca, ca pe Fiul Int Dumnecjetl. Numal unit Omen! ret, chlar deregetoril cel mat
mart, nu'l puteatl suferi. ET 11 prinsera, Ii batjocorira, II
batura i Ii restignird pe cruce. Domnul Iisus Hris-

tos, nevinovat si bun cum era, muri in cele mat crincene chinuri si apot a fost ingropat, Vinerea. A treia
rl dupa mOrtea sa, din-cidde diminta, pe la cantatul

cocosulut, de odata se simti un mare cutremur de

pamInt cci ingerul Domnului, pogorindu-se din

cer, a venit $ i a pravalit pidtra ce eth pusd pe

usa mormintului, i ingerul sedea, d'asupra el. Si era.
vederea Int ca fulgerul i imbracamintea lul alba ca
zapada. Si de frica lul s'aft cutremurat pazitoril ce
erati acolo pus! de catre Evrel. Ingerul acela a vestit
mat intal unor femel blande ce se dusera sa vacja tru-

pul Domnulut Iisus, c acesta s'a sculat din grpd,

ca a 'inviat din morti. Invierea Domnulul Hristos o
praznuim la sfintele Pasci. La Pasct, precum Domnul
Iisus a Iesit din mormint, asa lese din pamint terba,

154

asa resar florile cele frumOse. Atund Mtn firea se imbraca In haina noun; totul este veselie, totul este bu-

curie. Copiil se bucur de are roi'

totI crestinil

sint vesell ca ai venit Pascile. Omenil, la Pasci, se

salutt cu vorbele Hristos a inviat
respund
Adeve'rat a inviat

ceitivyto, ,c6Av mwitrw AArtm-icut

tie/ri6

cu

162. Bindunica.
Ce frurnos sboratacesc rindunelele pe langa strasina easel t
Acolo ad ele cuibul cu otsrele sag cu puisorii lor 1 CopiiI
cu minte se joca d'a rindunica. Ei cersetoresc, cu mama su
cita, pentru puisoril rindunicei :
--,M'a trimis rindunica
Daca nu nai-1 da
S. 'mi daY scandurica ;
Ti se faca mama asa t
DaT ? ori nu dai ?
Rindunica este o pas6rica dragalasa, micuta. Penele eT sint
negre sag cenusii, rosire pe frunte si pe gusa. Capul rindunicil este rotund ca un glont. El 'Arta um cioc scurt i ascuVt la virf. Trunchiulii
'v.,- este lungulet. Aripele
,

sint mai lungi decat

corpul. Coda e de asemenea lunga i la ca-

pete facuta tocmal ca

o furculit cu doi dinV.
Picirele II sint forte scurte, subcirT i slabu-te. Rindunica ciri-

155

pesce tth. giulica. Ea nu pte sa umble bine. Dar cu atat

mai bine pte ca s sbre. Mai tth, vara o petrece ea fn sbor..
Sburand iT prinde musculite i gandcef, pe carl If mdnAnca.
Tot in sbor se repede ea si la apa cnd i-e sete. Atunci repede Ia cate-va picaturi de apa in gua.
Rindunica lT face cufbul, cu mare mestesug. &if undo ?
Pe dinuntru, cuibul i'l captuesce bine cu ln 1 cu fulgT.
Acolo scte ea, de doti ort pe an, ate 4 sat 6 puiort
Rindunica sde la nof numal primavara i vara. Tmna.
plca de la nof, in -WT. mai calde. kiridunica este o pasere cdletdre. Ea este o pasrica forte
dragalae i folositre. Omenil

Iic ca e pacat mare sa ornreo rindunica sat sh-I strice,

cuibul.

Sint o sumedenie de sand

de rindunele. Cele ce at pintecele alb, se chiOma ldstuni.

163. Yisul Meteru1u1. Manole.

Zidirea manAstiril nu face a. nicT un pas inainte. Ce
lucrati qiva, nOptea se surpa. Mesteril nu sciail, c
orl-ce cas nou nu pcite fi traInica, dac5. nu se ingrOpa, in temelia el, /umbra unui om. Asta-cji, zidariT,
indat ce s'atl spat santurile, pe unde are s fie casa,

lag msura until om cu o trestie, pe care o zidesc in

talpa temelia Omul, a caruT mtisura saU umbrd, s'a
ingropat in temelie, se (lice ca, mcire pana. in 40 de
lar zidirea dalnuIesce. Ca s nu mOr g. ins nimenli
din pricina acsta, inainte de a asecja. temelia uneI
clile

case, sa se chieme preutul bisericif i s fac rug

sfint, adica sfintirea apel sati aghiasmel, cu care se
stropesc santurile temeliel.

156

Nu asa fkur mesteril zidarl la cldirea MAnstiril

Arges.

Iat cum spune mal departe cantecul :

Jar Manole sth;
Nici cd mat lucra,
Ci mi se culca.
un vis visa.
.Apoi se scula
.S'ast-fel cuvinth :

Nail mesteri marl'

alfe ci zidari,
Sclit ce am visat
De avid 272 'am culcat ?

O piptd de sus
Aevea maa spus
Cd ortce am lucra
.NoPtea s'a surpa.
Pan'arn Itotdri

.1n zid de-a zidi

Ce-a 'ntai solidrei
.Ce-a 'Mat suriord

Care s'a ivi

Mani in zor de

e,11,

Aduchid bucate

La sot, on la frate.,.
Dect dacd vroitt
Ca sd isprdviti
Sfinta mandstire
Pentru pomenire,
Nol sd ne-apucdm,

Cu to:i sd jurdm
Si sd iie legilm
Taina s'o pdstrdm.
S'ori-ce sogrd,

Mane-in son' de di,

bital s'a
Pe ea s'o jertjim
In zid s'o zidim !

Ast-fel le vorbi. Mesterul Manole, cel mal mare si

mal iscusit dintre mestert ToT primira sfatul vAtafuluT Manole.

161. Repetire trimestriala.

Resumat de gramaticd.

Exemple: Iosif avea un-spre-zece frat1.Iosif era balat

cu rninte,FratiT Jul Iosif erau rnenf pisrnatariv. Iosif era bland. El era deschis i
drept la inirna.FratiT lul Iosif erati

InclarjitT.

157

Numal Rubin ave inima mal bun. Ceia-lanp

i reutaclog. El vindura pe fratele lor

cel bun, pe Iosif. Apol el mintira pe tan].
lor. Batrinul lor tata i blta lor muma, a
erail

plans cu amar.

Regule : r) Cum se nasce o propositiune ?Din ce seform4ii ori-ce propositiune ?Ce prli ail vorbele? Ce sint sunetele ? Ce sint literile ? Ce
fel sint vocalele ? Ce slat consunantele ?
2) Cdte peirft de cdpetenie are ori-ce propositiune ? Care parte a propositiuna se chidmeir
subiect ? Cu ce fel de vorbe intrebeim ca sa
cunscem subiectul dinteo propositiune ?Ce sepOte spune despre fiinta sart despre lucrul ceeste subiectul propositiuna ? Ce fel de parte
a proposigunei este predicatul ? Cu ce fel devorbe intrebeim ca set cundscem predicatul ?-

3.) Cate pail de cuvintare cunosa ?Ce arca&

substantivul ? Ce aratet adiectivul ? Ce arateu
pronumele ? Dar verbul ce pole set arate ?
4) CcInd Iicein cei substantivul stet la numerut
singular ? i cdnd jicemn cd el std la numerut
plural ? Cdnd licemn cot adlectivul std la
numerul singular ? i cdnd la plural ?Care
substantive clicem eel sint de gen masculin ?'

Care de gen femenin ? i care substantive

clicem cit sint ambi-gene ?Cdnd dicem cdadiectivul este de gen masculin ? Cdnd de genjemenin ? cdnd de gen neutru ?Cdnd qliconcei verbul std la nume'rul singular ? i cancr,

158

la num'erul plural? Care sint pronumele persdnei intdia ? Care ale persOnet a data ?
care pronwne slut ale persnei a treia ?Cdnd
4icem c pronumele slit la numerul singular ?
li cdnd la plural ?

Teme :

1) VeI respunde la tote intrebarile de maY sus !

2) Respunsurile bine date la cele patru feluri

de intrebrT, le veY scrie pe caietul cel bun !

165. Fericirile lui boy.

Printre urmasil lul Israil, a fost odata un om fOrte
-drept si forte bun. Il chiema Iov.
La trup boy erh volnic i sanatos, la rata vesel si
placut. Copii avea. multi, totI vrednici si cumir4 Casele
curtile lul erati pline de slujitori, cinstiI i harnicl.
Vite avea, cu gramada si de tot felul : cire41 de bol
si de vaci, turme de 431 si de capre, camile i magari

cu sutele. boy avea din tOte avutiile cu prisos.

boy maI erh i om bun la inim. Cu tOld lurnea
vorbeh bland i volos. Era darnic 5si milostiv ; pe
tot1 II primeh bine; pe tott II ajuth la nevoe. 'DMA,
lumea II iubih; tOt. lumea ii cinsteh. Fe acest pdmint
.1-ov se bucura de tote fericirite.
Dar boy scih ca avutiile i fericirile de pe parnint,
lesne se pot pIerde. Focul le arde; apa le inneca ;
bOla le prapadesce. De aceea, bucuria cea mai mare
-a lul Iov, era set iubscci mai presus de tote, pe
unul Dumnecleti. Dimineta, la amiacia, sra si in totd'auna, el se inchinh la Dumnecleil si cu dor flerbinte
Domne ajutci-me" !>>
.qicea :

159

De cAte on implinek vre-o fapt bunk el nu se

mndrea.; nu se lauda ; ci cu mare mangaIere gicea :

4Dnine, mul(uniescup !.
In t6te fericirile, in tOte buratAtile, in tOte veseliile
sale, boy meret la Dumnecleu se &idea. Atunci, el
DOmne !
striga, ridicAnd ochil i mnile spre cer :
tu pe lumea acsta, cu tOte bunatatile m'al claruit.
Bine-cuvintat fie numele tea!

Pe Tine, Dnine, te iubesc !

In Tine mg increcl!
De la Tine, ori qi-ce ct mul(umire astept !
D4, Dinne !

166. Ocupatiunele satenilor.

Plugarul.

Boil s'opintesc in jug.

El trag brazdele c'un plug.

Griul lese, griul cresce.

plugarul ii plivesce...
Vara '1 secerg din es..
*i din snopl tot bbe les.

Ornul arg diga tag_

El lraiesce sei muncscel

Iatg, tarina-I aratg.

Si muncesce sei treii6Scei;

Apol pOla-1 prinde'n brig

Si luerdal, tot mereg

Multuntind lu Dumnezei.

la, plugarul stg Ia come

Brazdg-adancg sg restOrne.

ti din ea smOng grag.

160

167. PrivighetOrea.
Data Iesl, vara, nptea pe lana, n frunzisul gradinet saa
in cling sa in pMure, at.* o pas6re casitancl torte minunat
si forte dulce. Este privighetdrea, care nu prea drme, ci mered
vighzci.

Privighetorea este o pas6rica s61batica. Ea este, ceva mal

micuta deck vrabia. Pe cap
A7, r

i pe spinare .are pene castaniI; Iar pe plept si pe gua,

albicise. Privighetorea este

pie la trup. Ea are cioc subtire i lunguIet, ochiI vii.
COda IT este lunga i drepta
i

se tot misca. Privighe-

trea se hranesce cu musculite, cu vermusorI si cu omiL

Cuibul i-1 face frumusel i dragalas, in tufis, printre ramuri
nu prea Mahe. inteinsul clocesce, in timp de 14 aile, 4 pang.
la 6 oilsre, cu MO, rnaslinie. Privighetrea petrece numalt
vara pe la not Tmna plca i ea, intocmai ca rindunica, ini
rI maI calde. i privighetOrea)
este pagre caladre. Pentru canteCul eT cel minunat, Omenil o in
i prin colivil intunecse, nitre za-

,
Privighetdrea i

brele acoperite cu hrtie.

Tot in paduri, prin dumbravI,
tralesce si cucul, care mered isii
calla numele. El, la vedere, se
.

pte cunsce pe coda lui cea lung&

i invOlta ca o aparatre cu picatele albe ; apoI si pe penele-1 cenusiI vinete.

cucul sint ps1r ccinttirete i caletdre.

161

168. Sotia Me$teru1u1 Nano le.

Cand lucrza bdrbatil la camp sari alt-unde-va, departe de locuinta lor, el nu se mal duc, p'acas de
prinz, ca st nu-0 pIrqd vremea mergend i venind.
Femelele, nevestele sa rudele lor, le gdtesc mancarea
acasd si le duc prinzul acolo, unde lucrzd. Povestea
spune ea, dintre kite nevestele, sotia mesteruluI Manole merged mal de grabd cu de mancare la bArbatul
cIata 'n zort de di
Manea se trezi.
S'apoi se sui

Fe gard de nude
S'i mat sus, pe schde.

0'n camp se utta,

Drumul cerceta.

(-and vail ce zdri ?

Cine Ca vendt ?
Sotidra lut,
Fldrea campulut

Ea se apropria
)0 ii aducea

Prinz de mancatuni,
Vin de bluturci.

Cat el o zdria
In genunchl cadea
i plangend dicea:
Da, Ddmne,pe lume

0 pldie cu spume,
Sa facet pantie
Sti curga ,sirdie.
Apele set crdsca
Mandra set mi-oprsca.

S'o opresca 'n vale

LS'o 'ntdrca din cale!,

169. ClOra, corbul $1 cotofana.

Din neamul ciorilor, o pas6re, ce-I aic corb, furase odatI
o bucata de cacaval. Apot zbur g. cu el in Odure i se apd,1

162

de craca unul copacid ca se-1 manance. 0 vulpe trecea din

intimplare pe langa acel co.12.Ar
paciti. Ea mirosi ca pe acolo
trebue sa fie ceva bun de
Ar-mancat. Ea se opri in dreptul

:ILI:4'

copaclului; se uitd in sus i

veciti pe corb cu caFavalul
in doe. A! bun qilia, nene
corbule I

!dfit

Sint vesell c. te

intalnesc aci t... Ce frumsa

pasere etT tu I Niel paunul,
nicT alta pasere nu se poke
semui cu tine. Cat de frumos
trebue sd fie i glasul Intl .4
Corbul nu mai scia ce s face.
de bucurie, auqind lauda din

guru vulpei. dnc

i mai

multa placere o sa fac eti

vulpeiD, 4ise corbul in gandul s6d I duel II void areth
i glasul met Deci el, corI

bul, i1 deschise ciocul. Atuncl

cacavalul ii cddic din gurd.

Vulpea 11 apuc i apol dise
corbuluT: 11.6mal cu lauda,

nene, cad ed me duc cu cacavalul.

Corbul este cat o gaina de mare. Are penele
curat negre batend in albastru.
MaT mica de cat corbul este cidra. Cira nu-T

maT mare deck un porumbiel. Ea are pe spinare, pe umeri i burta pene i fulgi cenuil ;
in colo este ngra. Prin apropierea menilor
traiesce cidca sat stancup cea ngra, cu gatul
cenuOd. Ciorile zbr e. in cardurT, pe arboril ceT
mai nalci, pe turlele bisericilor i pe coperiple caselor, maT
ales tmna i Tema.

163

Pe unde NOT ciori i clod', de 0:i cate o cofofanei. Co-cofana se cunsce pe coda et cea lunga,

biceit dread

ce o misca merea in sus si in jos ;

apot i pe penele el pestr4e, negre,
verdul i pe alocurea albe.
Odra, cidca, corbul i copfana sint

pds'eri sabatice. Ele se hrInesc mat

mult cu musculite si cu vermisorT ;
dar mn'anc5.

i gr5.unte ; corbul ma-

nncI i came.

170. Nenorocirile Jul lov.

DumnedeU a volt s vacja, dac in adever boy, mat
presus de tOte, pe El il lubesce. Atuncl Dumnedeu a
incercat pe boy cel mult fericit.
Intr'o qi a venit la boy, in fuga mare, un slujitor
de at set, si I-a spus:
Stapane ! talharil au navalit
pe cirecjile tale de bol, de vact, de camile si de magart.
Pe slujitoril let I-au ucis i vitele tale le-atl luat cu

sine! Iov s'a cam intristat; dar a dis : (Domnul mi,

le-a dat, Domnul mi le-a luat. Fie voia Domnului ID
Apol, veni tot in fuga mare alt slujitor de at set, si'l
Stapane! casele i curtile tale ail luat
mat spuse
foc i ail ars cu dinsele impreuna kite oile i caprele

tale, cu clobanl cu tot. boy tare s'a mahnit ; dar a

gis : Domnul mi le-a dat, Domnul mi le-a luat.

lie voia Domnului !>>

Nu trecii mult i veni, Tails, in fuga mare, un al
treilea slujitor de at set, si it vorbi asa :
Stapane!
copiil let erail lotT adunatl impreun la o mash mare
in casele fratelut lor celut mat mare. A dat un vifor
grOznic. Paretit casel s'al zguduit si invelisul s'a doborit peste dinsil. Acolo, vat! totl a perit! (lov amarnic

164

s'a indulosat ; dar a dis :

Domnulmi-a dat, Domnut

mi-a luat ! Fie voia Domnului !

Acum tote avuliile luT boy erail pierdute. To1 copiii
erati mortI. Iov remase pe lume ca i singur
singurel. Dar, si atund el tot strigh, ridicncl ochil
rnnele spre cer :
sl

EU pe Tine, Dmne, tot te lubesc !

RA in Tine tot m6 incred !

Eli tot de la Tine aqtept ort-qi-ce cu rnultumire !y.
171. Uliul i Eretele.
Nitu, un balk ca de 8 ani, se juco, in batatura. Nu departe
de dinsul o cloca ricalh i I chiemh puioril pe langa sine...
De-odata, ca un fulger, se repede, din sbor, asupra puiorilor
ce eraU mai departati de cloca, o pas6re. ErN
un lii care rpi un puior, se ridica iark
in y6zclub. i se Men neveclut.

Miul e cam cat o cloth de mare i este pestric, in tote colorile ; dei din departare se
pare cenuig. El are ciocul indoit, de la IA.6%
dating, path la yiH. Degetele dela piciOre, in
nunAr de patru, aq ghiare lungl, in forma de carlig, i trei
sint indreptate inainte i unul inapoi.

Aripele ii sint lungl i scutite, de

aceea uliul pOte th sbOre forte repede.

r La fel cu uliul este eretde, numal

Ca el este mai mic. Uliul i eretele
rapesc i prind alte animale mai mini
de cat ele, pe care le s14ale cu ghTarele lor cele puternice i apoi le mananca cu lacomie. Pentru-ca ele rpcsc prada lor, ele se chlma peiseri
rapitdre.

165

172. Jocul D'a porumbell".

In jocul D'a p)rumbeii* pot sl intre, si MeV i fetite, de
7 sad de 8 ant Copiii iI aleg un colt de pOrta sad de casa.
Acel colt se chlma coteful porumbeilor. Dupg aceea se aleg
doi copil mai maricei si mai isteti. Din acestia, unul se face
vorumbar, Tar celalalt
Porumbarul se duce la cotet. Toti ceia-lanti copil, care sint
porumbeii, merg impreung cu porumbarul. Uliul se departza
de cote i umbla imprejurul lui, cu manile intinse, cum face

uliul cand urmaresce, in sbor pe sus, porumbeil din curte.

De la inceput, pornmbarul face invola cu uliul ca acesta sg
umble in jurul cotetului, numai la o. departare de 4 sad 5
past Porumbaral tramite intal eke pe un porumbel mal molatic sa se plimbe. Ulial se la dupa porumbel ; ii fugaresce
ca sal princla. Dar porumbelul alrga cand in drepta, cand
in stanga, amagind pe ulid. Cand vede porumbarul ca vreunul din porumbeil s61 este aprpe sg fie prins, dg drumul
la cate unul din copiii eel mai fugaci. Porumbelul odihnit lese
din cote i merge drept spre ulid i incepe sa se jce imprejurul luT, Uliul se lasa de porumbelul obosit si se la dupg

cel odihnit. Dar acesta, cum e bun si de piclor, scie sa coi s amagscg p
uliti. Asa, uliul obosesce si el sir
alergatura lui ii este in sec. Cand porumbelul fugacid este
obosit, se intrce la cotet. Daca insa uliul nu se lasa amagit
de porumbelul din nod venit, ci alerga mereil dupa acelas

tsca

porumbel, in sfarsit ii prinde. Atunci se face cal clocnesce in

cap si il duce la un loc deosebit. Acolo r6mane apol cel prins,
pang Ia sfarsitul locului. Pupa aceea uliul se la dupg alt po
rumbel, i, tot ap, pang prinde pe toti porumbeil.
Jocul, pe vreme frurmisa, se pote face in curtea scolil.

166

173. Zadarnica ruga a liii Nano le.

Mesterulcel mare, Manole, I1 iubea fOrte mult sotia
c6c1 era i cuminte, era i harnicd, era, si frumOs.
Cand Manole vci ca sotiOra lul vine cea Sloth cu
dem'ancare, maI c nu inebuni de durere. Apol se ruga
luI Dumnecleil sa trimita o furtuna cu viscol grOsnic cd
doar, doar, nevasta sa se va intOrce acasa. Dumnecjeil
II asculta ruga; dar desi plOia i viscolul erati atat de
marl 'Medt par'ca se prapadea pamintul, credinciOsa lul

sotie tot veni la dinsul, ca ea il iubia preste masura.

Nu scia ea, srmana, nici suferintele sotulul eI, nici
felul mortiI ce o astepla chlar Inga barbatul st. Iata
cum qice cantecul:
cDomnul se'ndura,
Ruga-1 asculta
1Vorit aduna,

Ceru ntuneca.
curgea de-odald
Pldie spumegatd,
Ce fdcea parale
Si umfia sirbie.
Dar ort-cat cddea,
Mandra n'o oprea.
Ci ea tot venia,
Si se-apropria.
Manea mi-o vedea
Inima-1 plangea.
Ei Tar se 'nchina.

.51 Tar se ruga:

Sup, Ddmne-un vine

Sufid-1 pe idmint
Bradil sd-1 despdte ;
Paltinit s& 'ndo'te ;
Muntil sd rdstorne ;

Mandra sd-mi inarne ;

'Fa* mi-o 'ntorne in cale,

S'o ducd de vale!)

Domnul se 'ndura.
Ruga-i asculta
Si sufia un vint,
Un vint pe pdmint.

Pa/dna cd 'nddie
Bradit cd despdie
Muntil resturna.

lard pe Ana
Nici c'o intorcea ;
Ea mereii venia
Pe drum sovoia,
.51 s'apropia,

Si amar de ea!
latil c'ajungea 1

167

174. Infiltiprea pilm1ntu1u1 uscat.

Imprejurimea, ce se tine de o comund, formzd teritorul comunei. Pe unele locurl pdmintul este intins i neted. Acolo
qicem cd-i es sad cdmpie.

Pe alte locuri, pgmfntul este ri

dicat. Ridicgturile de pdmint se numese, de obiceid, dealuri

sad cdste. Dealurile sint, unile mai mid, altele mai mart Dealurile pand la 200 metri de nalte, le numim colnice. Dealu
rile, ce ad Mal lime pand la 400 metri, le numim muscele. Dea-

lurile mai nalte de 400 m. se numese ming. Pe virfurile

muntilor celor mal inalti, i vara se arid zgpadd. Partea de

jos a ori-cdrui deal, o numim po'le sad picior ; Tar partea cea
maT de asupra se chirnd virf sad povirnisul dealuluT. Costa
repede a unui deal se chimd. ripd. Cand ripele:unor dealuri
sint ca nisce pgreO forte inalti, pe uncle nu se pte urea ni447.

menT, ripele acelea se

chirng prdpdstii.
Un singur deal, mai

ales acoperit cu pIdure,

,5/41

se numesce mgurd. Dea-

lurile ce se On lant unul

168

de altul, formzg un Sir sag o grupei de dealuri. Virfurile mai

ascupte dintr'un sir de dealurl se chiOnag piseuri. Un sir de
piscurl colturate, formzg o cOmil sad o crst.Calea, ce duce
preste un sir de dealuri, se chlOmg eurmeiturei. Cand umblg
Omenil preste curmgturg, atunci II dicem si pas. Ca lea ce
duce pe coma asezatg a unul sir de dealuri se nurnesce

Adncgtura ce se aflg intre dod6 sag intre mal multe dealurl se numesce vale. Acolo, uncle valea se incepe, se dice
fundul oad ; acolo unde valea clg, de loc ses, noi dicem cg e
gura viT. Cand valea este forte 1ngust i strinsg intre dog

ripe, se numesce thee. 0 vale largg

intinsg pe lAngg o

apg curg6tOre se numesce lune& Mal prin tOte vgile curg paraTe si Ode.
Sint ridicgturi de pgmint, fgcute si de manele Omenilor.
Asemenea ridicgturi se numesc movile, dame i gorgane. Mo-

vilele acestea nu sint mai inalte decat bordeiele sad casele

Omenilor.

Tinutul, in care se afll mulV munO, se dice tinut sad regiune muntdsei. Care tinut se va numi regiune delurdsei ?
Tinutul, in care se afig mai multg campie, se dice regiunea
edmpiei.

In Vra nOstra slut tot felul de regiuni i muntse, i delui regiuni cu campiT.

rOse

Infetfiarea suprafecii pamintului, cu ridicetturile 0 cu cufundetrile sale, se numesce relieful pdmintului.

175. Cueuveaila i Bufnita.

Dintre pas6rile rgpitOre este i eueuveaga i bufnita. Cucu-

yeata nu este mai mare dect o clorg. Ea are penele albe-

169

rosire, cu pete, i mal inchise i mal deschise. Capul el este rotund si lat in fatg. GMcul i ghiarele sint la fel cu ale ullului. Cucuvealia trlesce in ziduri vechi 1i prin crepgturl
de stand, prin podurile caselor prgsite i prin
turlele bisericilor. Pe acolo pustiesce o mul-

time de srecl, de brsce 0 de alte anirnale

vgtgmgtre, cu care ea se hrgnesce. Va sg
clicg cucuveada este o pas6re folositdre. Ea nu face nici un r6d
omulul; Este gresitg credinta menilor
din popor, cl cucuveda vestesce mortea.
Ea are obiceiul sg se asecle nptea, pe
casele unde vede luminare.
Mal mare cleat cucuveatia este buf
nita de npte. Bufnita este aprpe cat

o Oscg de mare. Ea se pte cumisce

pe cele dod moptri marl, de pene, ce
le prtg pe cap intocmal ca doti come
aseqate orizontal.
Cucuveaita .,si bufnita sint Agri rapitore, de nopte.
Mai sint i alte pgs6rI rgpitOre, ca
oiniii i vulturii, cari trglesc mal ales
prin locurile muntOs.

176. Jocul .D'a Baba-Gaitt,.

Closca se luptg, pentru apOrarea puilor, contra ullulul sad
a gala. Conduatoril jocului slut doll copil. Unul este clora;
Tar altul este ullul sad gala. Closca prta dupg sine, cardul
puilor, ce se tin unul de altul, pe la spate. Gala se repede ca.
sg rgpescg sail sg smulgg ate un puld.
Iat i voibirea dintre closcg si gale :

Clora:Ce faci acolo ?

Gala :aSap o grpg*.

170

Closca :-4Dar In grpg ce ai sl fad ?

Gala : - d Am sg fac foc.
Closca :-0Dar cu focul ce ai sg fad* ?d,
Gala :--,SA pun ciaunul.D
Closca :,Dar cu ciaunul ce ai sa, faci P.

Gala :SI opgresc un pia d'al t6d

Closca: (Elia d'al tail*

177. Credinta lul boy.

loy era acum pe lume singur i same. Dar nici cri
athtea rele pe capul se, n'a fost indestul. Dumnecleill
a vrut sal incarce i mal tare. Atuncl el a trmis lul
lny o bOl grea si uriclOsa. Din crestet pdn la tglpl,
boy se umplii de bube purullise. Tot trupul luT 'i se
fci numal o rang. Pe unde se scarpina, dedea indata.
sdnge imputit.

Acum nimenl nu-1 mal cunoscea. Tutulor le era.

scarbh de el. Totl Ii ocolia; totl se feriati de dinsul;
cad mult era slab, gol, pocit i schilod !
El atuncl fugi dintre dmenl si se duse intr'un loc
pustifl. Acolo se asecl pe gunOle, i zgcea, ca vaI de
el! ars vara de sOre, i bdtut Tema de viscole. Dar, si
acum, beteg si oropsit de lumea 'ntregh, Joy tot cu
gandul la Dumneclea era. De Dumnecleia, el nicl odata
nu se plangea.
Intfo i, nevasta lul veni pan la dinsul i II vorbi

asa :Ce ? nu te-al mal shturat de relele ce-si-a dat

Dumnec,leti ?... Ce ? pan& veI muri, al sh-1 tot lauell pe

Dumneclea ?... Mal bine, blestema si moth !
Dar boy if opri vorba :
Tad, fernele MM minte r

171

Nu barn !... Dumnedeti a dat porunc : Set nu id in

desert numele Dumnedeului Ill L . Buntgile cate

mi le-a dat Dumnegeri mal nainte, e cu bura vole

le-am primit. i re, relele ce mi le cid acurn, s nu
le primesc volos ?... Ba, cu rbdare le voiti primi, cad
El pe Dumnede4 Ii iubesc !

Intr'insul me incred !
qi de la dinsul ustept or i ce cu multumire t'
178. Lunca i salcea.
De la sat, de-a lungul garlei, se intinde o luncei
In luncl cresc anini i plopi ; dar mal ales acil.

frumOsd,

Salcea nu este tocmai din copacii eel mai inalV. ET iT p'acelocul umed i bdltos.Trunchiul sdlciei, de cele mai multe ori,
este gdunos induntru. Cja sdlciilor este sur i crestatd.
CrIcile i ramurile sJciiT, atarnd mai tot-d'auna in jos. La
ciil e pletdse, ramurile cad spre pdmint ca pletele de p6r.
Ramurile se indolesc forte lesne. Frunzele de la salcie sint
tot-d'auna lungi, sulyki si ascutite ca sulita. Fata lor e verde
cenusie. Florile sint clorchine lungi i p6rse. Salcia infloresce, fOrte de timpurid in primd-vard. In Durnineca Floriilor
se adue ramuri de salcie la bisericd. Atunci copiii umbld, cu
icOna, purtand in mand, ramuri de Weil' inflorite.
Cand vri sd aIbi Well n'ai decat s Infigi, in or'i-ce locE

umed, o rdmuricd de salcie. Ea se pilule, odrdslesce i se

i apoi copacid mare.
Cu sdlciile crescute pe malurile garlelor si ale helestaielor

face copdcel

se intdresc acele maluri ca sd nu se surpe, cAnd yin apele

marl. Lemnul de salcie, e mai mult mole; de aceea nu e
bun de lucrat. Chiar si la foe arde indatiti i fdr s. dea
multd cAldurd. Cja de la salcie este forte amard. Spiterii fac
din dip., prafuri, ce le dad bolnavilor de friguri. Din ramurl.
OmeniT la sate, impletesc garduri i cosuri.

172

Cu tote folsele ce le adue sIciite, Omenif la noi nu le ad

ia pret. Si fiind-c6, salcia nu (15. nici un rod, poi Romnil
.zicem :

Nic salcia pom,

Mei ne'neetatul orn !
Sint mai multe feluri de slcii. SiciiIe cele mai marl cresc
chiar pe malurile apelor. Jur imprejurul lor vecli apol mai
*multe tuNe de sAlcii, cdrora le mai clic si rizehitele.
Prim5,vara i vara, lunca-1 plin5, de pas6ri cntgtOre, mat
.ales privighetorl i gangurl.

cea tuned, prea framosd

Printre fragede vldstari
too

Petsgrele, mi4, voise

Se 4,ntrec, in dulci cetntdri.

179. Glum lui Manole.

Dupt involla falcuta cu tovarAsil seT, Mesterul Manote sci a. bine ca dinsul trebuik
zidesca sotiOra.
Lut i se rupek inima de durere, fiincic inek Vale
mull la nevasia-sa ; dar nu cuteza, s6-1 spule adeverul
ci se prefacea, la inceput, ca glumesce cu zidirea eT.
Cantecul asa spune :
(Mesterd cei marl
Calfe ci zidart
iWult inveselia,

Dacd o vedea.

Iar Mama turba...

iliandra-g sdruta !
In brale-o lua

Pe schele-o urea.

Pe zid o punth...
glumind, tficea:
((Ste, mandruta mea,
Nu te speria,
Ca vrem th glumim
.5i sd te zidim

173

Ana se'ncredea

lar ea, vat de ea

.51 vesel ride a ;

_Tar Manea ofth...
.5.1 se apuca

Niet cd mat ridea.

Zidul de zidit
Visa de imp/init.
Zidul se suia...

Mestere Manole
Ajungd-11 de sagd

51 o cuprindea

Mande, Mande!

Zin' la glesnisdre
Pa nice pulpisdre...

Mestere Manole

Ci mered dicea :
,xManole, Manole 1

Cd nu-1 bund, dragd

Zidul red mi stringy

Trupusoru-'Int fringe 1.

Inteast-fel visul Mesterulul Manole incepfi s se-.

implinsc, qi gluma sci'C ciga lul sti. fie curat adevk. ; lar blata Ana avea s platsca. cu vita el lubi-

rea si credinta catre sotul el, dare Mesterut Manole

iCt/ /111/19-0-fi 19-04-0-61/ /CZ nu/ ti/gy-o-41/ .

180. Cringul. MAcekall
Cringul este o pdurice rar de cop'acei. Une-ori cringul'
se OA in a propierea satulul sail a orasulut PrirrAvara i.
vara cringul sOm6n 'a. cu un ora:sel frumos al c6.ruI locuitort
veseli, ii petrec vremea camtand.

orasul cel frumos

Prt5, mime: cring frunzos.
poporu-1 mititel
Numal Oserele 'n el 1D

Orl-ce colt si orl- ce loc

Are-o flre si-un boboc.
Tot pavagTul e pe pod,

Mole, verde, fArl glob .

174

In cring cresc tot felul de copaceI, precum : aluni, carpinI,

i altil. Copiii maT bine cunosc
-alunul pentru alunele sale i meicesul tot pentru fructele sale

tufani, artari, jugastri, mce

cele rosire.

Illeicesul este un copacel, ce cresce pang

la inaltime de 1 metru i mal bine. El are

tulping ou mal multe ramurT i pe tot
locul cu ghimpi. Frunzele lui sint subtiri
de colre verde deschisg, si de forma lunguYata. Florile fl sint rosire si, din jos,

' cu 0 umflatura. Fructul, cnd a incetat

de crescut, prin August, are marimea unel

ghinde maricele, cu care semna si la
forma. Tmna, c'and s'all copt, sint de colore rosie i dup ce le-a brumat, fructele fncep s. se inmie.

In nauntru, fructul are o multime de seminte mid, galbuie,

-scatase si acre. Copiil mannca fructele de maces ; dar ele,
anancate in masurg mare, produc durea prin stomac i aiurea.
Din macese, cand slut cpte, se face un soli" de dulcta ei
,de majon. Se intrebuintza i ca doctorie.
Une-ori macesul se sadesce i prin gradini, ca sa se alto..6sca pe tulpina i pe ramurile lui trandafiri de grading, care
sint inrudit,T cu dinsul.

181. GhicitOre.
Ciuta ma re
,Sede'n cale
#57, a qtptet,

Came mole.

Ghia ghicitrea mea,

Ce e ?

175

182. Somnor6se pits6re1e.

Sornnorse pagrele

Trece leloada pe apa

Pe la cuiburi se aduna.
Se ascund th ramurele,

Intre tresti1 0, se culce,

/slpte buna !

Fie-tT ingerii aprpe,

Somnul dulce I

6/-

Doar izvrele suspina,

Pe cand codrul negru tace..
Dorm i florile'n
Dorml in pace !

gradink

Pe a cerului tarie
Se ridica mandra luna
Somnul dulce ne irubie,
Npte bung, I

183. ilsplata but boy.

Despre nenorocirile si bOla lul boy, s'a dus vestea
peste tot locul. Pe and era. sanatos, bogat i fericit,
boy ave, multt prletint. Acum totT it ultaser. Numat
tret se mat gasird bunl la suflet. Et se vorbird s. merga
ca s vaqa pe lov i sa.'1 mangle de necazurile sale.

and il zarira, nu-I mat cunoscura, de slab si schilod

epte noptil staturd langa dinsul,
fard ca sa.-1 vorbesca. Ii plangeati de mila, cad vedead

ce era..

pte

iIe

cd durerea lui e tOrte mare. Apol, incepa boy sa. se

valete. Atunci prietinil sei II ciiser c mult a trebuit

176

el sa fi gresit 1u Dumnecleil, de I-a dat lul atatea rele.

boy le respunse ca nu se scie vinovat de loc i ca
precum mal nainte de bunurT s'a bucurat, asa acum
si relele le sufere cu rabdare. boy gise:
Pre Dumnecleiti ul iubesc ; intr'insul nu "incred i de la dinsul
astept numal dreptate... Ei2 sci2 pi cred Ca ntr'o c/i,

negresit Dumneqei 1m va rspltI, i pentru binele

ce am facut pe pamint, i pentru relele ce surer act
pe lume... De aceea rabd fi mulfumesc lu Dumnecleic !..."
Si Dumnecleil n'a parasit pe boy. De bite bOlele l'a

vindecat. Avert I-a dat indoit decal avusese mat nainte.

I se nascura altit copit, mat frumosl, mat bunt si mal
cu minte. Iov &Ai inca ant multj, mat lubit, mat cin-

stit si mat fericit de cum fusese pana atund Dar cat

tral si chbar la ceasul mortit, by clicea mereti :

Bine-

cuvintat fie numele lu Dumneclei

loy a fost om drept si bun. Si la bine si la WI, in
inima lul a stat neclintite 0 lubirea 0 credinta Pd
neidejdea in Dumnecleu !

184. Rig, lac, bang, mlatina.

Muntii, de obiceit, sint acoperiti cu pAduri. Apa ce se formzI in pAcluri din plie si din zApadl, incetinel se strdnA
in Ornint. Apoi, la 'Ala muntelui sat a dealului acea ap5. se
zburdl in colcote pan5, ce Tese larilsi din pgmint, adicg. izvo
resce. Izvorul apelor, se afi'd mai ales in fundul vAilor. Apa
de izvor este prospet i lirnpede; ea este cea mai bung, ap5.,

de b6ut. Sint i izvre de aril sratti, si de apI minerale.

Apa ce curge din izvor, formz5. un pdrit. PAriul cautl

177

locul cel mai aseqat al vAil. Pad Tele, in calea lor, adesea, intalnesc trunchi de copaci i stand uriase. Attract apa sare
preste acelea, se azvirle de sus in jos si formzd mid cascade
"
---r_' .

.
1-,

------

;:-_--,-,.:

NO/41,
_
,..,

sad marl cataracte. Din

mal multe pantie, ce se

,..-,

intalnesc in cursul lor, se

nasce o gdrl. Dar si garla
,
.
,
.---__:,--, ,-,
a

=,.

,:.

mered primesce, din drp-

ta si din stanga, alte parale i garle mai mid. 0

garla mai mare se &Mail rub. Apa din garle si din riurl
invirtesce morile de apd. Pe riuri plutasii duc plute. Sint nuri
forte late si forte adanci, ce se chlmd fluvii. In Vra mistrd
singurul fluvid este Dundrea.
Pariul, garla, riul i fluviul sint ape curgi"t&e. Locul pe
unde curge apa, se chimg albia apel. Cele dou margini ale
albiel se clic panned. TOrmurile ridicate se chlemd restart
Locul unde apa mAnancd malurile se chinad cotiturd sad sin.
Locul, unde o apg curg6tre se varsd in alta, se numesce
gura sad confluen(a apelor. Apele
se
varsd intealtele

mai mid ce
mai marl se
afluentii

Trecerea

clic

aceleia.

preste

apele curg6tOre se

face cu luntri, cu
poduri u mblatOre
ai stdtatre.

In fie-care inut
se afl i apd stet"tatdre. Apa staid

tore ce seed ate

odatd se numesce

lAlIoc, 'far dart apa nu scd nici odatg de pe 'un loc aseqat,
19

178

se chima balm. in balV sad srnarcurl, adesea se vede fundul

apropiat, subt apg. De obicelt, in balV cresce s1ufi saii trestie
pi papura. Asemenea balti sail parninturi inmuiate se chierna

mlastine. 0 apa stattre si mai mare si mai adanca se numesce hellistait sad lac; 'far cea mai mare apa statatre este
marea, care se in tinde cat vecy cu ochil i este adanca de
mai multe ;led sad chiar i sute de metri. Pe mari umblg
cele mai mari corgbil i vapOre.
De multe on vecy in mijiocul unei ape ate o bucatg de
pamint uscat. Aceea se chima insula. Daca o bucatg de pgmint uscat este imprejmuitg cu apg numai de trei partT, atuncl

II clicem peninsula. Partea cea mai inaintatg in apg a unel

peninsule se numesce cap.

Locurile beiltse si mietstinse nu sint seineitse

pentru meni.

185. GhicitOre.

pi, npte caleitoresc

qi nu me mai obosesc !
Ghici ghicitrea mea
Ce e?

186. Ispraya lui Manole.

Mesterul Manole, cand isi qidea sotiOra in zid, n'o
vedek cum se chinuia in dureri ; nu auclik nici tanguirile eT, ci tacea, par'ca era un surdo-mut si, lucra
mereti, mereil inainte par'ca era un smintit sa un turbat
cum spune cntecul :

179

Mande turbh.
51 mercii lucra
Zidul se suia
Si o cuprindea,

Lir Manea tlicth

51 mereli zidea.

Zidul se suia
o cuprindea
glesnisdre
Pe Inla pulAsdre,
Phn'la costisdre
.51

flak

costisdre,

Pdn'la Nisore,
Pasn'la buzisdre,

Pale/a fitipire...

Prinla ochisort.

Dar ea, vat de ea

In cat vat de ea/

Tot mereU pkingea

SY mereg dicea:

Nu se mat vedea,
Ci se audia
Din zid cd diced

Manole, Manole

Megere Manole /

Zidul rl ml stringe
Tici,sdra 'mt pMnge
Copilasu

stringe

Mande, Manole,
Mestere Mande!

Zidul re'zi Ing strive

Vita mi se stinge,.

18?. Robia Evreilor In Egipt.

Patru sute de anl, si mal bine, trecuserd de cnd
Evreil, chlemap de Iosif in tra Egiptulul, eratl asedat,I
acolo. Intr'acstd vreme lungd, el se inmullisera fOrte
tare, fiind-ca acolo tralaa el in voia lor, pe un pmint
sdntos si bogat.
EgipteniI, incepur a se speria. de numerul cel mare
al Evreilor ; le era tma, ca nu cum-va acel strinI sd
cuprincla. intrgd ra lor i sd ajungd a o stdpdni WA
Atuncl regele Egiptulul, porunci ca pe totl Evreil sal
scO
cu gramada din casele lor ; sal facd pe totl robI;
s'l pund la muncl grele, fie bdrbalil orl femel, fie tined
orl bdtrinl, fie bogatl orl saraci. Pe unit ii fcurd salahorl
la zidurl; pe MOT II facur argap la ardlurl.

1 SO

Evreilor le parea rea de asa grele nevol. Dar, chiar

si in robie, el tot se inmuleat. Asa le este firea lor.

Ce se mal facA atuncl cu dinsil regele Faraon? Cum
s se scape de acest neam asa de sporitor ?.... El hotAri
ca sa, se innece indatA in apele Nilulul, totl baietil cI
se vor nasce, de acum inainte, din neamul evreesc. De
asta-data, el credet c are sa, starpsca cu total, de pe
fata pamintulul, pe urmasil lul Avraam, lul Isaac si
lul Iacov.
Dar Dumneclea n'a voit sa se implinesca acel gand
ra a lul Faraon. D-cletz a hotarit ca s se misc.& din

acel neam un om cu minte mare. Acel om ert sa fie

Moisi. Moisi aveh s scape pe Evrel din robia Egiptulul. Moisi avea sa-1 duca inapol Ora la pamintul
Canaan, pe care Dumnecleil ii fagaduise lul Avraam si
urmasilor lul.

188. Barza sail cocostiircul si cocorul.

Ce gascg mare am vc,lut pe casa lul nea TudorD,
ise inteo i Gheorghi 0. cel de 8 ani, catre tatAl s6d, care
era preutul satulul.
(la, spune Ghitg, cum era gasca tab
(Aveh nisce picire lungi, lungi i roii. i etc:teal II era
forte lung si tot rosu ca i piclrele,.
Atunci tatAl argtA
lui Ghiig un chip de barzl, dicendu-i
Ce gict tu, Ghitg,
cA. I ce bine smng cu pas&
despre chipul Astit pas6rt 41
rea ce am vclut'o pe casa lui nea Tudor !D
dnsmug-tl,
Ghitg, pas6rea aceea, nu e gascA, ci band sag cocosidre. Vecli
barza este mat Malta de cat gasca. Are ciocul lung, drept i
ascutit, capul mic, gatul de-asernenea lung si suWre. Trupul
berzel este lungutet. Cele dou6 aripi sint marl, cu pene negro
la yid. Picirele it sint lungt ca nisce piciorOnge i, pang

181

din sus de genunchl, sint golase. Ele sint, ca i ciocul, rosil

ca diramida. Barza calca rar i mgsu."-PW47-4 - f,
rat, intormal ca un om mandru. Cand
sbra. isT Vne gatul drept i, piclorele
intinse, par'cg alunecg prin. aer. Barza
lubesce sd fie carotin. Ea drme inVun
picTor i cu clocul ascuns -.in penele
gatuluT.

Berzde trAesc pe langg locurl baltOse

mocirlse. Acolo lesne i
Osesc
hrana lor : brsce, soparle, serpi, gandacl
i
i

tot felul de gangInil, ce stria bucatele de pe camp. Barza

este o pasgre forte folositdre. Berzele 41 fac cuibul pe virful

arborilor si a caselor. FemeTusca face 2 pang la 4 on, din

care scot nisce puT, la inceput forte slabl, pe earl ii ingrijesc
amandol prinii cu multI Tubire. Se fac i fel de fel de jocurl.
Catre sfirsitul lul August, berzele se duc de la nol in -tinuturl maT Caldurse. lu prima'vara urmatre ele se intorc,
tot-d'auna la aceeas cask unde aveau cuibul in anul trecut.
l3arza este o pasere cilletOre.
De un neam cu barza este cocorul i stdrcul, car! i ele
tea:lose prin locurl billtse. Cocorul are trupul acoperit cu pene
cenusii-negricise i o cda frumsg, ce se rotunjesce in jos.
Stdrcul sari i baltanul are penele g6lbui si roseate. Pe crescet
are un p`amItuf de pene, ce IT se lasg pe cell.
Bar7a, cororul i starcul pentru piclrele lor lungT, se numese postri piciorOnge.

Berzele, cocorii, prepelifele, privighitorile, cucil

0 rindunelele sint pase"ri caletre.

189. Neagoe-Vod

i Mesterii.

Cu zidirea bietel neveste, a lul Mester-Manole, in

temelia mAnhstiril, lucrarea avek spor. Zidurile nu se mai

182

surpail

iI

in putina vreme, se isprvi MAnstirea intreg5.

ToT mesteriI era

vesell, numal mesterut cel mal mare,

Manole, era, trist si
amrit.
Neagoe-Voda. vestit c mAnAstirea

este gata, pledi s'o

NT*, s'o sfintsca,
si s se inchine.
,.:417ilir

Fe Arges in jos,
Pe un mal frames,
Negru-Vodd vine

Ca sd se inchine
La cea mdndstire,
Falnicd zidire,
Mdndstire naltd

[MA ce spune mal

departe legenda :
Malt mai lamindsd
.57 mult mat framesd.? ,
Jar cel mesteri marl
Calfe Si zidart,
Cum sta pe grindis
Eus pe coperis,
kesel se miindria

Cum n'a mai fast altd.

S'apoi rispundea:

Domnul o privia

tCa not, mestert marl,

.Si se 'nvesclia,

Calfe ci zidart
Altir nict-cd sint
Fe acest pdmint I
Afld cd not scim
Ori ciind sd zidim
Altd mandstire

Si ast-fel grdia:

< Vol, mesteri zidart,

Dece mesterl man,
Spunep-mi cu drept,
Cu mina la gept,
De-aveti mesterie

Ca sd-mi facer mie

Altd mdndstire
Pentru pomenire

Pentru pomenire,
Mult mat lumino'sd,
,Y1 mult mai frumdsd I)

183

190.

opirla $1 Orpele.

Pe camp, pe locurl pletrOse din fata srelui, vara adesea te

pomenesci cd aluneed ceva prin Irbd. Dacd te tiTtl bine, observi cd este o fopeirlei. Bita de ea fuge ca trosnitd. oparla
este ca de 2 decimetri de lungd. Coda ii este mai lungl decat corpul. Pe deasupra este cenusie ;
-41i4
pe burtd, alba-vercluTe. Unele soparle ad
patru, allele numaT dada piciOre. Coda
se fringe forte lesoe ; dar in scurt, lardsl
cresce la loc. Soparla se nutresce cu
insecte, cu vermi i cu brOsce. Ea este
un animal folositor. ,Fopdrla nu lace la
Ie.

nimeni nic un reit; cdcl ea nu pote sd

musce. SI nu te terni de soparld I
Mal gretos si mai uriclos cleat sopArla este serpele. Ba,
sOrpele ce-I qic vipera sad napdrcei este chiar primejdios, fiind-

cd muscdtura lui este venindsd, incat omul muscat de viperd,

dacd nu se catitd, pte s i mrd. Vipera este lungl de 5
pang la 6 decimetri. Este rosird sad negriclOsd. Vipera, ca
totl serpii, are numaT cap, trunchid i Odd. PicTOrele if lipsesc. Ea se mic tOrindu-se cu muschii pe pdmint. Vipera
se pte lesne cunsce pe cele clout
4
vergi negre dinddrtul capulul, vergi
unite in forma de litera V mare. Vipera trdiesce prin tufis, prin irbd pi
.45k."111010........
op tr,6
printre Metre, in fata srelui. Ea fT
face corpul colac. Capul
tine la
--mijloc : Asa pandesce ea dupd sreci,
dupd brsce, dupd soparle i dup past r1 mint, pe care le
prinde si le mandncd. Dacd animalul prins este mic, ii inghite indatd. Dacd-1 mare, se incoldcesce imprejurul luT, ii
fringe Osele i aped ii inghite. Dusmanil viperei sint porcii,
aricii i cocostarcil, care o mOnOned fdrd sd le pOte face vreun red.
\241

184

Vipera este un srpe rti, fiind-cg se a la om sag la al e

animale, MA, s'o fi atins sad sup6rat. De aceea se dice despre un om, care face numai red altora ea el este o vipera.
Cnd vipera a Muscat pe cine-va, trebue indatg s5. se ardl
rana, cu iascg aprinsg, ori cu cgrbune aprins, sag cu pitra
ladului, ca s lasg veninul dintr'insa. Bine este sg se lege
bine Tana sag muscgtura imprejur. Ca Sg ne ferim de muscatura viperei, singurul mijloc este sg avem incgltgminte grsg,
cand trecem prin livedi sad prin pgduri unde se ggsesc vipere
Cei mai mulVi serpi trgiesc pe uscat ; dar sint serpi, ce
stail i in apg.
SOrpele este un animal stricados Si primejilios ; iar sopcirla
este un animal folositor. Serpi l se numesc si anhnale kirito're.

Pentru ce

191. A riciul.
Licg, un bgIetel de vre-o sse ani, alergh intr'o ciii prin grgding. De odatg el se opri pe loc i incepit sg Chieme pe Miticg, frate-sn mai mare :
Nene I nene ! ulte colea, ce minge mare, ngrg i cu
ep1 I Cine o fi aruncat-o aci la nol ?
Nliticg se apropig ; se uit i disc :
-- Nu e minge, puiule
E un dobitoc vitt : Vedi I in

loc de Or, el are ghimpl,

pe tth. spinarea. E un arida !
aSeiT tu ce face el cu

01111(

ghimpii ? Cand simte vre-o

primejdie, indatg se face

ghem ; se string cocolos.

Atunci nimenea nu pOte sg- 1 apuce nicT cu maim, nici cu botul. Ast-fel se ap6rg el de d usmani.
Ariciul e nnic si burdusi t ca un purcelus ; are un botisor

185

ascutit ; nisce ocbisori forte vii; nisce urechiuse mici de tot

ei patru lAbute, scurticele. El umb16 lute prin pN.duri i prin
grAdinl ; ii place sI r
pme si seminte. Cnd grisesce ot6
in cui6ri, el le sparge i le srbe ; iar dud se pogOrg. prin
gropi i prin pivnite, el ucide serpi i reci, i 11 mAnncI.
(Ce creql ? Este si ariciul bun de ceva ?n Mai seit cdztecu ariciului ?

192. 5I4rtea me$terilor i a lul Manole.

DupA ce Neagoe-Voda. audi de la mesterI a el ar
putea: sit faca o biseridi si mai frumOsa i mal lumiLuisa. decat aceea, se hotAri, in gandul seta, s-1 plerda.

Domnul se temea adica ca nu care-cumva urmasul

WI, la Scaunul Domniel, sa strice acea marVt biserica
si apol, cu chieltueli nol Si mal marl, sit ingreuneze
poporul spre a face o alta bisericA.
Despre plerdarea celor dece mesterl, asa glasulesce
cantecul :
gDornnu-I asculta

pe g-ndurt sta
Apot poruncia

Schelde sd strice
Sccirl sd le ridice ;
Jar pe cel zidarl,
pece mesteri marl
Sd zni-1 pdrds/scd

Arzpl sburdto're

De sindrill uso're
Apol le intindea
Si 'n vizclulz sdria...
Dar pe loc cddea...
Si uncle pica,
Trupu'sl despith.
Jar, bletul Manole,

Cd s& pzarcdesca
Colo pe grindis

Mesterul Mande,

Sus pe acoperis.

D' a:se arunca,

Mesteril

gndi

Si el isi feicea

Cdnd se incerca

laid c'auclia
Din zid c& fesia

186

Un glas nddu,rit,

Un glas mult lubit,

Care grere gemea
Si mereil dice a :
Manole, Manole,
Mestere Manole 1

Zidul r&' me stringe

T1gy6ra-m1 phinge,
Copilasu-m1 fringe,

Vii(a mi se stinge, 1
Cum o audia
Manea se perdea

Ochi-1 se 'nvlia...
Lumea se 'ntorcea.

Nora se 'nvirtea...
Si de pe grindif,
De pe coperif
Mort bletul cddea 1
Iar unde cddea
Ce se mca' Picea
o feinfana lin
Cu apa putind,

Cu apa saratd,
Cu la craml udata !...

Ap, a rrnas acea sfint Manstire de Arge, din

Vele lui Neagoe-Voevod, panA in qilele nOstre.

193. BrOsea.
Brsca traiesce, mai ales, in apl sad la locuri umede. Sint
brsce mai mari si brsce mai mid. Brscele ad mArime deosebit. La trupul unei- brosee- putem yea--; cap, trunchitt si
picire. Corpul brscei este turtit. Ea are corpul mare, lat i.
rotunjit ; gura asemenea mare si
ochi bolbocati.
Scoica urechil IT

lipsesce cu totul.
Cele dod6 picire

dinainte sint mai scurte, de cat cele dod6 dindArat. Coda ii

)ipsesce. Trupul, peste tot, este inv6lit intr'o piele golasa,
balOsl, care, de obiceid, este verde cu dungi &hese ori gal.
bene, pe spinare.

187

Brsca pte tral i pe uscat, mal ales prin locuri erbse.

In apa brsca inntii bine ; Tar pe uscat mai mult sare, derat
umbl. Ea se nutresce cu vermT, cu meld golasT, cu gangniT
i cu alte animale vatamatOre Orinilor. De aceea brdscu este
un animal folositor. Brscele se prsesc din oti6. Din on, les
nisce puT, ce nu semana de loc, la inceput, cu parintii lor :

Pull acestia aU forma de lingurip. De aceea se si numesc

puil de brOsca, mormoloct. Mormolocil aq cap gros i coda
lungt. Nurnal in cate-va dile, mormolocil se fac brsce.
Cdntecul brscelor este un ora-ca-ca ! ora-ca-ca ! co-a-cs

co-acs1 Tar in spre sera un u-u I u.0 ! u-u

Cand canta brsca, se umfla tot mereU, pana ajunge a fi
ca o minge. De aceea, unui copil, care vrea O. se porte ca un
om mare, ii se (lice :
Se umflii ca un brosconil !
Carnea din piclOrele dindrat, este buna de mncat.
SiLt mai multe solurT de brsce : Brdsca de balt, care este
mai mare, boul de balt, care mugesce, nOptea, in lacuri, ca
boil : buhuhu ! buhuhu ! Sint brdscele rildse, cu un fel de bube
scarbse pe pele. Apol brotacelul cel frumos, verde deschis,
care il vec1.1 urcat pe Terburi mai maricele i pe porni. Irna
brOscele se ascund in painint.
Daca taT o brsc, vedi ca are, intocmal ca pescii, sdnge
ros, dar rece.
Bro'scele triliesc i in apci isi pe uscat. Ele ai &Inge ros,
1

dar rece.

194. Pescarul i pescilorul.

Un pescar tinerel umblase toll c,liva pe langa o apa cu
undi(a sa. Dar el nu putir sa prinqa nimic. Abia spre sera if
picase un blet pescisor. Era micut, drUgutul, i frumusel. Pescarul se ult, cu placere, la vinatul sil. Pescisorul privia, cu
jale la pescar, par'ct ar fi voit sa-I ;Ed, :
Nene pescar,
vedi ce mititel sint ! N'o sa aibi nici un folos de mine. Mal bine

188

sg-'mi da drum]. in pace !) Dar pescarul, la inceput, par'cl

nu voia sg'l intelegg.. Prea s'a
17-.--t;.$PF3

ce.

obosit de glaba tag, iuIica. Pescisorul atunci l'a rugat din nod :
Dg-rni drumul, nene, s mai

As.`:-

cresc. Cand volt' fi mare, ig

fgggduiesc c'g Targs voitt veni

la acest loc. Atunci o sg m6

da prins, de bung vole i, o sg
poti face ceva trebg cu mine 1
Binel, r6spunse pescarul, co
s. v6c1 dacg te vel tine do cuvint.
plesc I cu el in apg.
Pescisorul se Wit indatg nevedut. Si apoi Ii petrecit vremea
pang ce se Mcit mare.
Odatg
aduse aminte de laggduiela datg pescarului. Atunci
repede innotg cgtre locul laggduit ! Si acolo ii astepth de mai
nainte pescarul. Pescele se dete prins de bung-vole. Pescarul
dupg ce se ulta bine la pesce, ii dete drumul, clicend : Fiind-cl
ti-ai tinut cuvintul, du-te i trgiesce, cum i place. De mine
sg nu mai aibi nicl o fricg !, Si vorbind asa, aruncg, pesele
iargsi ia apg.
.

- - - ---

.#

-:--,i,..,..

Fe g eidtala datei,

'1

datorie curatcl !)>

195 Pescixlrul.
Pescisor mic, dragg pesce,

De uncli te feresce
Cg-ti intrg carligu 'n gat
Si esti pr:ns numai decat...
Apoi val s'amar de tine !
Sus pe malul ridicat
Nu verli tu acel bglat ?
Fugi la fund, pang-ti-e bine !,

189

Pescirrul nu cr, deb,

Bucatiea-I miroseh,

Ce? dour n'o s me" apuce 1D

s'apropi5. s'o 'mbuce....
Lisa vai 1 Iii prins pe loc...

(Pescirr Mr' de noroo 1

Nu ti-am spus la fund s5. 'nnotl?...
Acuin scup, dna poti!

19G. ltioisi sciipat din apit

Pe vrernea cand Faraon poruncise sa se inece in
apete Nilulul toct bMet,iI Evreilor, o femele evreica nasal,

un babetel. Pruncusorul era frumos si volos.

Mamil lul it id fOrte mita de dinsul, cci mult era.
baletelul dragut ! Ea, it ascunse i ii yinU pitit vre-o
tret luni de gile. Dar copilut crescea repecle; incepea.
sa planga tare, si sa gungunesca, in gura mare. Masal
II fu frica sa nu pringa de veste stujitoril tut Faraon.

negresit ar fi luat copilut cu d'a sila i i-ar

omorit pe amandol, si pe prunc i pe mama.
Dinsil,

II

Alunci latta mama ii puse credinta numat in Dumneclea ; ea incerca norocul copitasutut et. Se apuca de

impleti din papura, un cosulet usor ; it unse pe din

afara cu smOla ca sa nu se ude. Apot culca binisor
copilasul in cosulet, it duse plangend cu jale pana la
i dete drumul cosuletulut pe apa
Cosuletut pluti usor d'asupra apet, i, impins de valurt,
se opri ceva mat departe, printre trestiile de pe malul
malul garleT,

garl

190

Tocmal in qiia aceea, fata lul Faraon se cobori la

garla ca sa se scalde. Cand ajunse la mal, ea zari
printre stuf cosuletul smolit, care se tot cletink. Se
apropia de el si ce v1 intr'insul? . . . Vdltie un

copilas rumen si frumos care dormi fdrei grijet,

ca inteo albiOra.

Et i se faca mila de copilas, II scOse din cosulet si

Ii duse indata acasa la ea, in palatul luI Faraon.
Acolo II lua o doica evreica i Ii purtA de grija
par'c'ar fi fost chiar copilul et Ea II dete numele Modal,
care va s cjic scCipat, fiind-ca, ea il scapase din apele Nilulul.

Asa a purtat Dumnecleil grija de copilasul Moisi.

Mai tarcjiu, acel copil aveb. s, scape pe Evret din
robia Egiptului.

197. Crapul i tiuca.

Ce mai viet vecji in garll, cand apa este limpede Cum
alrga pescil in sus si in jos Intre pescil de pe la nol se
aft, i crapul i somnul si stiuca.
I

Crapul pote fi mai mare orl mai mic.

La corpul lui vedem capul, trunchiul,
coda si, in loc de piciOre. sse aripi.

Crapul n'are gat. Trupul acoperit cu

solJ verzi, rosil i surl. Gura lui ce-I clic bot, este mica si
ascutita. Trunchinl, pe la mijloc, este mai gros ; catre coda
se sulAie. Ochil crapului sint marl i bolbocati. Urechile abia
se pot vedeh cand resufia. Crapul inta forte bine. El vede,
aude, mirOse, gusta i simtesce, intocmai ca o nul. Dar (1
n'are glas. Crapul este mut. Crapul se hranesce cu musculite,

cu vermisorT si cu alte animale mid de apa; ba chiar si cu

plante de ap. Crapul gatit este forte gustos.

191

Alt pesce este fliuca, care are o gura forte mare, inarmata
cu dintl puternict StTuca tiilea este verquie ; cand imbatrinesce, pe spate se negresce
i pe burta se face albuie. StTuca

Ea
minima orl-ce fel de pesce. Ea este un pesce r4pitor.
pOte se trfescU i ping la 100 de ant
La tel cu tiuca este salaul i bibanul din apele nstre Inlet
Sint i alte multe solurl de pescI, ca somnul cel mare ki
tiparul ce smna la trup cu un erpe.
Pescil tralesc numal in apa. Data tal un pesce, ve(11 ca
in corp are se i sange ro;s, dar rece. El, in loc de plumani
respira prin urechi care se &Moat i branchit Pescil se prIesc din o1 6 multe i marunte ce se numesc icre. Pesci" sint
animale folositdre.

19S. Petru-Rare-Pescar.
Petru Hares era fiul lul Stefan-Voda cel mare. El

era un om de statura
inalta, destept, inimos
mester mare la vorba. In-

tr'acestea semna el cu
tatal seti, cu Stefan-Voda.
Desi Petru era fill de

Domn, totusi el se facu

pescar. Omenil II iceati

Petru Majd.
El Ikea. mare negot
cu pesce, ce-1 ducea de
la GalacI la Iasl si Suceava si in alte orase
marl ale Moldova

1.92

laid cum ghlsuIesce povestea despre Petre Majgt.

.9-os, in vale, pe Brlad
Langd al Docolinei vad
Nenzerbad, poposi1'az
.57 de noPte t&b&riIa
pece care mocdnesct
Cu bot albi Fftlticenesci;

Iar in care ce-aii avut?

Ce merinde-s de v;ndut ?
.Pesct de apit curgiltdre

Si de apd stdtdto're,
Cu ndvodul pescuig

Si cu undila unclip
Dar merindele-s acui ?

A lul Petru

MAjaluf,

Care-1 om de omenie
Si-ar fi bun chIar de Domnie

Dac'ar pune Dumnedett

Tot omul la locul

La Docolina, uncle mase preste nOpte Petre Majl,

ava un vis minunat, in care if se aratara :

.tStralucirf, ma'rirl de Domn,.,.

Pam Maja, ademenit,

Din somn dace s'a trezit.
0, minune I ce s& vadd

In a pet albd razd ..

Vede-ai.um cu ocla desclzisi
Ce-a vFdut cu ochl inclzisr

Se intimplase ct chiar atunci murise la Sucva,

Steldnil.a-Voda, care era, nepot lul Petru-Maja. i atund
bocril ri1, cunoscnd bine insusirile cele bune 1 Mr-

nicia lul Petru-Maja, Pail ales pe el sei le fle Domn

preste Tera Moldova

199. Pescuitul.
Pescele bine Otit este o mAncare nutritre i IItn.
vine ins5, pescele din ap5. in Oil sa ia strachinh.?

Cum

Pescele se pte prinde in mai multe chipuri. Cate odatl

ve41 pe langg ga.r15., cdte un knet cu unclip. Iii acul din ca-

193

pgtul atii se bagg o rima i, hue ! cu ea in &lg. Bietul pescut

o zgresce i se gandesce:
dA
acolo este ceva bun de
mancat pentru mine.
Si inntg intr'acolo, casca mare gura... i, imbucg rima cu
unditg cu tot. Dar, Mita de unditg se aga p. in gatul pesciorului i, frumuel mi 91.1 trage afard.... Somni i crapi i
alt-fel de pesce mai mare se prinde cu cdrligul, anume th,cut.
Carligul acela, are i el forma unditil, numai cg este mult
mai mare.
Pesce mai mult prind pescarii cu ajutorul lunrit i cu felurite instrumente sad unelte. Iatg unele instrumente de pescuit:
1) Chipcelul este fgcut

din dogg bete si din o

retea cu patru laturi ce
atarng de o prgjing cam

de 3 saA 4 metri de
lungg. Cu chipcelul se
dg din luntre, cu fata,
tot-d'auna, spre partea incotro curge apa. Un fel de chipcel
mai mic este i crisnicul.

2) Prostovolul este o
retea, in forma unui

cerc, pe de margini cu

glonte ca sal tragg la

fund. El atarnd de o
fringhie de 8 pang la
10 m. de lunga. Prostovolul se aruncg, i el

din luntre sag i

de

pe mal.
.

3) Virsa este o retea in forma unei trimbite; este forte lunga

194

cu cercuri ici
colo. Virsa se lasa

in apa cu gura in
partea , in spre
care curge apa.

Cu virsa sem6na
in catva i haldul
de prins pesce.

4) Plasa este o retea la capete tinuta intins prin dte

un bat Virful,
unde se aduna
pescele, se chi-

ma matirei. Pe

marginea din
jos a plasil se
atarna glonte,
ca si la prostovol. Plasa e

purtata in jo7-z '

sul apei, de doi

unul ce
merge pelanga

mal, altul spre adanc, pita unde pte sa stea apa.

5) Reivodul este o plasa forte lunga de 30 sad 40 de metri.
Navodul se intinde, cu ajutorul a don luntri, pe ap i, apol
se trage la mal, de amndod6 capetele deodata.
and apa este tulbure, se prinde forte mult pesce. Atunci
mai multi Omeni trebue sa traga din apa unlta de pescuit.
La termuri pescele prins se alege si se pune in cosuri sag in
alte vase anume gtite. and uneltele de pescuit se strica.
atunci pescarii le dreg si le pastrza, agatate.
Pescuitul este oprit pe tirnpul cand pescil fac oii

i se inmultesc.

Pescuitul sau pesceiria este o meiestrie fo'rte einstita. In tra

la noT, mai ales, in tinuturile de pe langa Dunare si de pe
langa mare, pesdria este aprpe singura ocupatiune a Omenilor.

195

200. Ghicit6re.
Am o mile 'nodate,
O mile desnodate :
O mile set did,
O mile nu ghicescl !
Ghici ghicitrea mea,
Ce e?

201. Numeralul.
Deprinderi gramaticale.

Exemple: Aprilie este a patra hind a anului. Fie-care

din cele patru timpurT ale anuluT are tra
luni. De patru ori cdte trel luni fac un an
intreg. Tot omul trebuTe sa fie orn de omenie.
Vorba multd, saracia ornuluT. Mult pot putinii
bunT ImpreunS.

Regule : I) Cuvintele : a patra, patru, treT, de patru

orT cate trel, tot, =It'd, mult, puiniT aratd

numerul fiintelor ,si al lucrurilor. Cuvintele
acestea le numim numerale.
2) Ca sci cunOscem care cuvinte din vorbire
sint numerale, facem intrebare cu verbele:
Cht1 ? Cate ? Al catele ? Cate calf ? De cate ori?

3) S'i numeralele shit paqi de cuvintare.C'e

pcirli de cuvintare mai cunosci ?

Teme : In bucata de cetire Pescuitul veT sublinia

tote nurneralele !

196

202. Fuga Jul Mold.

La curtea lul Faraon, Moisi cresca mare si se Mai
un balk volnic, inimos si cu minte. El era, supus si
asculttor. La scOld merged bucuros si se sited fOrte
mult la invtturd. Cu tOta lumea se purth bine. De
orl-ce fapta rea se gild, se feria. si se lepadd ; dar
la fapte bune, el era. cel mal indraznet, cel mal saritor. Pe cel slabl si neputinclosl, in tot-d'auna, cu
bund vole, il ajutd. Fata lul Faraon,ba chlar si re-gele Faraon, il lubeail mult. Tutulor Egiptenilor le
era,

forte drag Moisi, copilul de suflet al fetil lul

Faraon.

Dar, orl-cut de lubit era, el regelul, cu nimenl trufas nu se arata. OrI-cdt de malt il cinsteati Egiptenil,
el nici odatd nu ulta. cd se ndscuse din neamul asuprit al Evreilor. Catre neamul WI il trgeati mere.] si
gdndurile si inima sa.
and ajunse volnicel, ca de 18 anl, el fOrte tare
se mahnea de cdte or! veded pe Egiptenl cd se pOrtA
rel cu Evreil. De aceea, intr'o vreme, amrit peste ma-surd de nedreptalile ce se faceati mere" in Egipt neamulul WI, el hotdri s se lepede de tOte bundtatile

de la curtea lul Faraon. Intr'o build diminet, el fugi

de acolo, cu gdndul sd fac ce-o face numal sd scape
pe fratiI sel Evrel, din robia Egiptulul.
Atunci, el apuca spre s6re-resare. Se duse, se duse
pand ajunse intr'o tOrd, vecind. Dar acolo, nu aved cu
ce su trdl6scd. El nu se rusind de sdracia sa. Ca sa.

197

stea Mt% trba, se tocmi ca doban la turmele de

(A ale until preut de Ora.
mu

Moist era un bad inimos

ad

vrednic.

203. Comparatiuna crapulul cu brdsca.

Atat crapul cat si brsca sint animale. Pentru ce
crapul si brsca trdiesc in ap. Atat crapul cat si brsca sell
sd tnaOte,---i crapul i brsca pot fi mai mail si mai mid.
Atat crapul cat si brsea ad mai multe prT, la trup. i crapul i brsca at, la cap, eke dol ochi marl i bolbocari, i
airechi ce abia se pot yea. i unul i alta se nutresc cu vermusori si cu alte anirnale mid de apd. i crapul i brsca
se inmu4esc din 6u. Amandoii6 aceste animale at in corp,
ose si sange ro i rece. i unul i altul se pot manca.*'i
crapul i brOsca sint animale folositre.
Decl, crapul i brdsca se asn2624 intr'unele puncte.

Crapul trdiesee numai in apd; brsca ins 'Dote sd trdlescd

si pe uscat. Crapul 'Rite numal sd innte ; dar brOsca pte sd
M umble si sll sara, pe uscat. Crapul are, in loc de picire,
sse aripi ; brOsca ins, are patru picire.Crapul are codd ;
brsca inst. nu. Corpul crapului este acoperit cu solzi ; lar al
brOscel cu o piele gola
i bAlOsd.Crapul n'are glas; brsca

are glas destul de puternic.Crapul are, in corp, mai multe

Ose deck brsca. De la crap se mandned tote pdrtile corpului pang i icrele sale; de la brsed
numal paqile dinddrt.Crapul este un animal mult mai cdutat si mai folositor decat brsca.
Dee, crapul Si brdsca se si deosibesc intr'unele puncte.
Crapul i brdsca se asmad intr'unele puncte ; iar intr'alte
puncte, se deosebesc.

T6te animalete, ei, ea si crapul, aft in corput

br Ose si &Inge ros, dar rece i, cart pot sci tretiscd

198

numai in apd, se chijmd pesci. Tote animalele,

cart, ca i brdsca, a4" in corpul lor dse i scinge
ros, dar rece i, pot set treliscd fl pe uscat si In
apt', se chimci amfibii.
Care dintre aninaale se numesc sugNdre ? Care sint pasbi ?

Care sint pesci, ?Care sint ainfibi ?

204. Petru Rares-Domn.

Petru Magi, desteptndu-se din somn, vecja cum
cu adev6rat
Pe colnice cz pe cdste
Se cobdrd-o mandrd dste

Cu fret steagurt de osteni

Si trei care de curteni).

apropiindu-se de carele cu pesce, ale lul PetruMaj, ast-fel vorbesce, cel maT de frunte boIer, catre
Petru :

Fetre-Majd 'ntru multi ani l

Noi, curteni ci cdpitani,
Fost-am fost trimisi cu bine
Din Sucva cdtre Tine,
Ca sd-ti dicem tie asa:
S trAlesd, MAria-Ta I I
Petru dice : c Bunt sosift!

Face, vat); soti iubil !

Inainte de a pleca, ins, Petre Maja, acuma Domn

al Terii, nu 's1 'AA de argatiI sOT ; deci el ii chlm
si le clise :
.Iard vat, ce-ati slujit mth,
Fetil mei de argdge,...
Luatt tot ce este al med/ -

dreptul, aa vrti!
Apoimandru investmintat

Fe un cal sarg incdlecat

Pleccd vesel la Domnie...

Fericit calea4 fie

Cdci pe dinsul Dumnedeti
L'a pus drept la locul sn!
I

199

Ca Domn, Petru Majd, s'a numit Bares dupa numele mamel sale i a domnit, cu cinste i cu marire,
preste tra Moldovet limp de 19 ant

205. Racul.
Mare neintelegere se facuse, inteo qi la scla, intro dol
conscolari. Unul, Costicl, era un bait
nscut i crescut in oras. Cela-lalt, Tudorel, era de la Oil. Satul lui, era pe malul Dunaril. Acolo toti locuitoril sint
-"..seateef
dedatl cu pescuitul. Costica iI inchipuia
ca el scie ori-ce mai bine decat t6ranu1 de Tudorel.
Crta lor, de asta-data, era despre raci. Tudorel tinea una

si bung,. El dicea ca racil cand ii scte din apa, au o cojI

ngra-vercluIe. Costic 5. ridea cu hohote de fata ngra a racilor lul Tudorel. Unde s'at mal pomenitD,
;lied. el,
racl care 0, nu fie rosii ? Nol, acasa, de cate orl am mancat raci fripti, rad' fierl, raci gUtiti in tote chipurile. Apol
nici unul din acel raci n'a lost alt-fel la fata decat rosu,.
cDe, CosticaD,rspunse Tudorel mai linistit, ise vede et
tu nu cunosci bine racil. Duca vri sa soil cum slot racii, la
ascula la mine ! Adev6rat, ra cid este, preste tot trupul, imbracat intio cja tare, negra-vercluIe. El este dela 1 pana la 1112

decimetri de lung. Racul se cunsce pe data, diva fdrfecele

sale. La trupul racului se vede capul, pleptul, coda si piclrele.
Gatul 11 lipsesce. Capul raculul este ascutit la guru, ca un

spin. Cel dol ochl sint marl. La gura are don5 mustatI marl
si patru mai mid. Cu mustatile acestea, racul pipale. Pieptul
raculul este imbracat in cinci inele. Din fie-care inel, les cate
2 piciOre. Cele 2 piclre dinainte sint cu mult mai marl decat
cele-lalte. Ele A, la capt, nisce labe grse ce se deschid ca
frfecele. Cu frfecele, racul pte prinde i pisca; cu ele 1st

200

tale prada sa, ea i un mester croitor. Coda IT este maT ingusta decal pieptul. Cu coda se ajuta racul la inotat. Pe
uscat Ii vine cu gred, pentru cg,, cum lovesce pgmintul cu coda,

umbletul luI e d'andaratele.

Racul tralesce mai mult in Ormuril apelor nOstre. El sa
branesce cu plante, cu animale de apg i cu mortaciuni, dupa
care Tese numai nptea. I2ia sade in gaura sa. Racii se prgsesc din on', si pot trai pang la 20 de ant Racil se manancg
fierti i fripT, gatiV in deosebite chipuri. aTata Costicg, cum
sint racilD ! incheIg, Tudorel.

aBine cg aT sciut si tu atatal rspunse in batale de joe,

Costica ; a dar asta nu e vre-o sciinta mare ! Cu un rac,
tot same !

In mare tralesc nisce rad marT, cat gainele. Acelora le clic

stacoji.

Pentru cOja cea virtosa de pe trap, racif se chima c shit

animale cojo'se sail crustacee. Racil ail sange ath i rece.
In ce sm6na racil cu pescil ?

206. Itacul 1 Irulpea.

Un rac fesise, din garlg, la mal pe Trbg verde. El voia sa
trca, pe uscat, pang la balta de alaturi. Acolo scia el cg slat
meld i pescisorl mulT. Chiar atunci, Tata ca vine si o.vulpe
pe malul garlei. Vulpea, sirtg cum e, se uita la rac cum se
aJupan Race)
trudea el la umblet.
Ii ;Ilse ea zimbind,
.4 al obosit, se vede, de mult ce al alergat pe camp ! De ce
n'o apuci d'andargtele POte cg-T merge mai iute 1,Dar, racul
-care nu era prost, rspunse si el :
a Cine tl-a.spus Cucna
Vulpe, ca eti nu sciu sa umblu drept i repede ? Dacg ne-am
lug la- intrecere, eu m'asT prinde cg, am sa te rnnalti I
tuMult asl da, s vM minunea asta, Jupan Race 1. clise

vulpea. Ulte, e iti prinsOrea, i puTti la mijloc 25 de meld.

201

(Frumoslp

4ise

racul, care 41 lgcuse o chibzulg in

<Tang unde vri s alerggm ?, il mai IntreM vulpea.

ell'aci pang fn Brgila ? orl d'aci pang la Iasi ? Spune, ea
nu m dau in lAturip eCe sa perdern atata vreme, Cucng
Vulpe "/D respunse racul, tia sg, mergem intr'o fugg, d'aci
pang la copaciul cela, in marginea bJi1 cea d'acolo. Cine o
ajunge mai intai, sg l melcii. Dar dumnea-ta, ca o cucng ce
esti, trebue sg apuci inainte I Ed, ca un mai mic, o sg start
la spatele dumitale. Si, cand void dice : Haide, dumn-ta s'o
&Fie
rupi la fugg. Mi-cg te-olil ajunget.
i asa 1) ise
cap.

vulpea....

Racul remase in urmg. Si, cu fOrfecele dela piciorele sale,

se acItg binisor... de coda vulpil. Apoi strigg, :
tHaide.
Atunci vulpea o zbughi ca o sAgetg. Fugea de sfarila pgmintul
sub ea; fugea de nu-1 vedeai urma. Pedatg ajunse la copaciul
dela baltg. Acolo se intrse repede ca sti yac . pe unde va fi
remas racul in urrng'I. Dar ; rgcusorul nostru se desprinse
tHel 1 bine venisi
frumos de pe cOd i strigg indata :
cucng Vulpe 1 Ert de mult te astept sub copaciti. Acum ado
incce, rogu-te, melcil i remal sgtigtosg I Dicend asa, el inhg4g melcii i svic alunecg in apg... Vulpea remase cu inima

friptg. Se ggsise un rac ca s'o insele si pe dinsa

elia
/Low

/rn,otX/ AAcilitYvt

X/ /11).

202

207 Copila i fluturelul.

4=1.

NY

.."A.

Fluturel cu mandre aripT,

Cu trup usurel,

Ce tot sborl din fl6re 'n flre

Bi nu stal nitel ?

Bi

StAi, m6 rog, si te opresce

Din lungul td drum,
cu mine &Id clipe
MaT pared acum :

HaId's5.11 ar6t role 'ncas1

Nisce juc6rii1
Hald' c mama mea drAgu0
Bine te-a primi.

,HaId' cA 'fall se repede

Uriclosul vint.
i el pte s te-arunce
BM, jos la pAmintl.

203

208. Tuflpil inflacarat.

Moisi pasce oile pe un munte inalt si pustitl, care
se chtema muntele Horeb. In acel loc desert, el trik
singur singurel. Dar nici frica, nid urit nu-I era lul,.
cad mere' la Damneder" se gandea, si in mintea sa
se tot chibzuia cum sa scape pe trap set ovret, din
robia Egiptulut.
Inteo i, departe, pe inaltimea muntelut, zari el un

foc. Se duse inteacolo, se apropia si veda un tufi.

care ardek incins in flacarl. Stahl Moisi pe loc. Se uita

si se mira cine sa fi aprins focal pe acel munte, cu

total pustig. Dar de-odata, un glas tare Iesi din vilvOrea
acelut jarati3. Glasul ii chtem si 'I vorbi asa :

Moisi! Moisi !... B slat Domnul Dumnecleut

lut Iacob ....
teic, Domnul lul Avraam, Jul Issac
i

Veduram chinurile grele ce patimesce, in tra EgiptuluI,

poporul lul Israil... Mila mi-s'a facut de dinsul.

M'am indurat de el si am hotarit din acele grele chiLas dar tu, si du-mi-te la Faraon,
nurl, sal scap !
din partea mea. Gere-I ca sa dea drumul Evreilor din
t era Egiptulut. Mergi ! De tine volt'," ingriji eli !>

Moisi se inchina i asculta porunca lul Damneder'.

Se scula indata, si se porni fara grija i fara frica,.
drept la Faraon, in tera EgiptuluI, de unde el fugise.
In inima sa, Moisi simtea ca Durnnecjet" e cu dinsul
si ca, la t6te, Dumnecleil 11 va ajuta.

204

209. Lipitorile.
Mdrira era, o fetitd bun i drgdlasd. Ea, din tot sufletul,
iT Itibea pe mdiculita sa.
Odatd se intimpld cd mama Mdrirei sd carp, gred bolnavd.
-0 apucase pe drum o plie rece Din acsta prinsese un junghid
-care ii oprea mai cu totul resuflarea. Bita femee gerneh di
nici cd, mai putea s1 vorbscd, de dureri. Mdrira nu se misch
.dela patul bolnavei. El if se rupea inima, veclendu-o cum
sufere. Lacrimile ii curgeati siroi din ochi. Mama Mdrirel
era in primejdie de mrte. Rudele bolnavei chlemard un doctor

dela un spital din apropiere. Doctorul aduse cu sine un borcdnel de sticld cu apd, in care se vedea d. nisce rime urite di
scarbse, scurte, grse si negro, Ir picire i cu mai multe
,inele pe trup. Doctorul le lud cu mana, una cate una si puse,
20 dintr'insele, d'adreptul pe pielea bolnavel, la locul unde
sirntea junghiul. Mdrira incepit s tremure de fried, indata
.ce vii acele gretse lighione pe trupul mainai sale iubite.
Lighionele, pe tot minutul, se umflati. IneluiIe
vereli-inchise i lucise ale trupului lor se ingrosad
si se petad cu dungi roii. Apol una, cate una, se
cleslipeati de sine si cdcleati jos, Idsand pe pielea
bolnavei ate o gaurd din care curgea sange. Cancl
tote lighiOnele picard de pe piele, doctorul sprdd
rdnile bolnavei cu un burete mulat in apd calcid

si le astupd cu bumbac Ora la foc.

. .

Bolnava

se destptd, usuratd de durerile ce suferise.

multumim lui D.sloll, dragd MriOrd !D clise mama,
me simt mai bine... Bietele lipitori ml-ad scatpat viata.
Ele mi-ad supt tot sangele cel red, ce se gramddise sub cstd
si care me innech I De n'ar fi fost lipitorile acestea, tu, drAguta,
remaneaT fArd mama'. Eti asi fi murit !Is
Acura MAriOra plangea de bucurie. Ea se impdcase de tot
cu lighionele cele urite. Doctorul if povesti cd 1i lipitorile sint
.animale, ce trdiesc in bdIti i numal in apd stAtdtre ; cd ele

205

umbth tarindu-se prin n6mol i sgarcindu-1 trupul ; cg. ele se .

hranesc, implantandu-O dirgioril in pielea animalelor de tot.

felul ce gsesc in apg, clrora le sug sangele. In sfarit it

Spuse c lipitorile se nasc din oure. Mat pe urma, doctorul,
ca sa golesca de sange lipitorile caclute de la bolnavg, le pre-sara trupul cu sare. Atuncl lipitorile incepu a sI se svircolscit.
i sangele ce Fag fost supt de la bolnava, iineh dintr'insele_
Lipitorile sint animale folosildre. Lipitorile sint de neamul
vermilor, ca : rima i limbricul, care traiesce in matul cel sub
Vre al copiilor.
In ce smn5, lipitrea cu rpele `1

Lipitorile, racil i pescii trdiesc numai in apei.

Brscele qi serpii pot treci 0 pe uscat 0 in apet...

Care animate pot trcil numai pe uscat ?

210. Mateift-Yoda $1 Yasile Lupul.

Mateiii Voda a domnit 23 de aril presto Muntent.

El era un domn fOrte irgelept, drept, bland si milostiv,
dar si vitz la rezboitt Multe si bune lucruri a facut.

206

el pentru Ora.
cinsteaCi mult.

De aceea supusiT s

ii

Ubeati si Ii

Pe cand domnia., in Tera Bomnesca, Mateia Voda,

in Moldova stapania Vasile Lupul. i Vasile Lupul

era. un barbat destept la minte, yak la rezbOle; dar

.era. si jute la mftnie si lacom din cale-afart la domnie.
Vasile Lupul voia. sa. supuTe i ra Romansca,
'uncle era. Domn bunul Mateiii-Voda. De giaba aCt fost
tote incercarile de impacare din partea lui Mateiti.
iceh:

Acesta Ii

Lupule, Moldova ta
Sord-r cu Muntenia/
_Tar nor amandor bdrbatt
Vrednicr fire-ar sd fim fratr
Prin domnia (6-dor,
Terilor surorilor.
Si ca _Trap' cu drept ar JO

Amanda a ne unI
impreund a sdrobi

Pe dumanit trilor,
Teri lor surorilor I

Vasile Lupul insa nu asculta i pleca cu ostiri impotriva lul Mateit-i-Voda.

Dar D-cjetl a pedepsit pe Vasile Lupul ca a fost

'biruit cu totul de ostile lul Mateiti-Vodii; ba mai pe
mrma a fost izgonit chiar si din Moldova si, dupa
multe neajunsuri
tprin

primejdil, a murit ca un nenorocit

i1 strine.

Gine cunt peicttluiesce

Pritz acea se pedepsesce.
Pe Mateia-Voda Dumneclekl'a invrednicit sa tratscA

207

pan la adand Whin*. El a zidit multe biserici, scoll,

tipografil zi piIa1e pentru cautarea bolnavilor.
La m6rtea sa a fost plans de catre tra intrga.ca
un adeV6rat parinte al poporulul.

211. Ormiul verde.

Ed scid un frumos oras,
Unde-i verde ori-ce locas !

Case 's inulte, marl si midi.

Bun venit esti und-3 pici
I

Drumuri sint cate volesci,

Und' te 'ntorci, tot cdi gAsescl.
PoV s mergi drept 'orl plezis,
Nu-ti sty. nime'n curmezis.
Orl-ce co4

i ori-ce boo

Are-o fire si-un boboc.

Tot pavagiul, e, pe pod,

Mole, verde, fAIA glod.

Popor este numeros

trgiesce norocos.
Ctici 11 place a cnta,
Fies-care 'n casa sa.
Tot poporu-i mititel,
Numal pdsOrele 'n el !
aid, orasul cel frumos
Prtd nume : Criny frunz,os !

208

212. Pedepsele Egiptulul.

Moisi se duse d'a dreptul in Egipt si spuse lul Faraon porunca lul D-rlea. Dar Faraon nu voi s'o tin&
in seama. El respunse asa lul Moisi:
1De Dumnecleul te, et1 nu vold sa scia !... Evreil, fratil CM, sint
robil nostri. Nol nu le dam drumul st plece. Avem
aicl trebuinta de munca lor... Piel din fata mea
Moist pleca. Atunci D-clet1 hotari sa pedepsesca aspru

pe Faraon i pe Egipteni.
Cu clece feluri de rele 11 lovi pe rind. Mal intal,
tOte apele din Egipt Se prefacura in sange. Pescil perira si o drOle de brsce scarbOse napadira in casele
Egiptenilor.

Apol, aerul se umplii de tot felul de musce veninOse unele se puneati pe vite i vitele mureatl de
cluma ; altele pica pe Ornenl i trupul Omenilor se
besich cu bube i cu rant
Dupa hceea, o grindinet ne mal pomenita, banl holdele si le prapadl. Tretsnete grozave caclura pe copacl
si pe case, si pe bite le arsera. Dupt acOsta, verdta.

ce mal rrnasese pe camp, norl de locuste o mi

stuira.

In urrna, sOrele se intuneca si beznet se Mei'. pretutindenl.

In sfarsit, Dumnecjet porunci ca, inteo singura nOpte,

sa mrd in fie-care casa a Egiptenilor, baltul cel mai

mare si cel mal cu minte. Printre acel bMetT, muri. i.
fiul prea lubit al regelul Faraon.
Atuncl regele si Egiptenil se ingrozira de atatea rele..
Insus Faraon chlema indata pe Moisi si dise sa lsa,

209

cat mal curind Owl din Egipt, el si cu toti EvreiT

si Egipteni daruira chlar pe Evrel cu vase de aur si
cu tOte ce le trebuia lor in cale, numal ca dinsil sa
se pornsca mal de graba. Egiptenil sciail bine acum
ca numal ast-fel vor scapa. de urgia luT

213. Organizarea comunel.

Locuitoril din ori-ce comung trebuie sg trliesca impreung
in bung intelegere i in pace. El trebuie sg pstreze buna
rindulg. Dar, in comune sint i Omeni gglAgio1 i certgrett
Acetia, intocmal ca b.ieil cel nebunatici, se crtg, ba se si
bat. Acestor Omeni nu le place buna rindulg. Pentru ca tote
trebile in sat si in ori-ce comung sg mrgg bine, dintre Omenil cel mai de omenie i mai cuminte, sgtenil aleg un primar
i mai multi consilieri, earl impreung chipzuiesc ceea ce-I do
folos pentru tOt obtea. PrimaruI cu consilierii impreung
formza consiliul comunal. Consiliul comunal se adung i lucrzg in casa comunald sail ici primTrie. Unul dintre consilieri
scrie sail notzd, In nisce foi de hartie, tot ce hotgresce consiliul comunal. Foile in cari scrie notarul se numesc procescverbale. Alt consilier adung dela Omeni birurile sau &Ale.
Consilierul acela se chiOmg perceptor. Cu dgrile ce le adung
perceptorul se plgtesce pentru oe1e, pentru poduri i pentru
alte trebuinte ale comunel. Cand primarul este impedicat ilt
slujba so, atunci IT tine locul ajutorul cle primar, care i el
este tot dintre consilieri. Dacg se ivesc certurl intre locuitori,
primarul, cu doi juraci, ale0 de obte, juderg i hotgresc pricinele, care sint pentru daraveri mai mid de 50 de lei. Ei

sfatuiesc tot-d'auna pe cei certati sg se impace i sg nu se

judece mai departe, cg-T mai bund o pace strimbd de cdt o
judecatd dreptd.
cand se nasce, cand se cgsgtoresce i cand more cine-va,
1

210

tot primarul face hartille sat inscrisurile cuvenite. Hartii le

acelea se numesc ade ale starii, civile.

In sat mai slut i miliieni. Miiiienii fac straja sat garda

satulul. Capul ggrdil sgtesci se chinig sef de gardei sat de
garnizdnei. Apoi in unele sate mai marl sint i soldati ce le
dice jandarmi.

Pentru buna rindulg a bisericii si a slujbelor sfinte, in

fiecare sat se afl unul sat mal multi preuti i ceintiirep.
Satul ce are primgrie, se chiemg, comund ruralei. Cgtune le,
mai multe impreung, alcAtuesc o singurd comunecruralei cu un

singur primar i o singura primgrie. Primria se afig in cgtunul cel ce este la mijloc sat in centrul celor-lalte entitle.
De preup qi de primar
Sci asculp si sd-i cinstesci
De pereeptor qi de notar
De vrei bine set trdesci !

Ma bund-i o pace strimbd de cdt o judecatei drptei"

214. Ille1cu1.
Ce mai animal pte fi i melcul 1 Si totusi i melcul este
animal Melcii sint de mgrimi deosebite. La corpul melcului
vedem dou6 041 mai de frunte : o cascidrei tare i o parte
mole. ascira este invirtitg ca un colac plin. Cgsclra este
de colre alburie cu dungi negricise. Partea cea mole este
trupul melcului. Acesta se pOte yea numal dupti o ploitg caldicicg. Trupul melcului este tot-d'auna Mks i spumos. La
cap II vedi cele patru carnite moi. Dou6 cornite sint
mai marl si dou mai mid.
Cand vrel sg atingi cornitele

melcul si le trage lute mapoi, in ghiocg. Melcul are

doi ochisori, asedati in virful a doug cornice. Cand vede melcul ca nu'l sup'erg nimenl,
plcg la drum. Incetinel, cu cgsuca la spinare, melcul se ti-

211

resce pe terburt ii pe fort. Ba el S3 urc1 i pe vita, si pe

romi, pana da de frunze verdi si fragede pe care le rode cu
dot dinOprt, ce-1 are in gura. Ast-fel melcul stri plantele
tinere.
Melcii se itimulOsc din oile Ouele le pun el pe TrbL uncle
le clocesce caldura srelul. Din oae les melcioil, ce smena

cu 0601 lor. Irna, melcul intra d3 tot in ghtoca lul. Acolo

drme el pang primavara. Ca sa nu-I fie frig. 41 astupa gura;
sail ferstra casirtd1 sale cu un oblon de cja tare, ce si-o fare
el din balele sale.
Unit &tient mananca carnea melcilor fierct i glticl. Cu tote

acestea, melcul este un animal mat mult stricator de cat

folositor.

Ali ce flint Ah
I

ce incet, se misca melcul mama 1

D'ar fi i dinsul mat siret, ar sari past d'o palma

Ah

ce domol I Ah ! ce domol, se plimbl, melcu'n vi

In local lilt, ast d.L tircol bolil din gradinica Ii

Asa vorbi o-data un ba1e01 catre mama-sa. Dar acsta it
respunse asaq,

{Balete, nu ve,11 tu ca, el fst duce OM casa ?

Se muta cu catel, purcel, cu patul i cu masa '?
D'ar fi sa umbli tu asa, purtindult odaita,
Me priml c nicl nu te-al m'sch Oat casch guriO, 1...
Dar bietul melc incetinel lucreza, nu de geba.
i bine se gandesce el ea: Graba strica tr4ba ID

215. Ghicitre.
Mentlnit cten dobitoc
Come aveet!

Boit nu era.
Samar avea !

Magar nu era.
In copacill se suia
Dar piciOre nu avea !
Ghici ghicitOrea mea
Ce e?

212

216. Sobiesky i Plaeii.

Sint 209 de an!, si mai bine, de cand un rege palon, cu numele Sobiesky, se intorcea prin Moldova, din
resbolul ce '1 perduse cu Turcil. El avea cu sine cati-va
(Ater! si ostirea ce-I remasese din batalia cu Turcil.
In drumul lor, PoloniY se apropiara de Cetetea Neamfului, care se afla pe sprincena until deal. cCe este

acsta ?intreba Sobiesky pe tovarsil

sel. Cu

buna seama, vre-un cuib de al Moldovenilor ! ii respunse un ofiter de a! lui. Asa ! Sa mergem dar, sa
batem si sa luam cetatea, ca s nu ne intOrcem acasa
fara de nici o isprava ! Eti asI gice sa lsam in

pace cetatea acesta),il dise un general de a! seb

si sa ne urmarn drumul inainte, cad n'avem tunurl
de batut cetati !) N'avem tunuri ? Vom
o dar
cu manile !, respunse regele Sobiesky, i dete porunca
sa se insire Ostea catre cetate.
In cetate nu eraa deck 9 PlaesI, pentru strajuire,
in lipsa garnizOnel, care era. dusa cu Domnul Cantemir la Falcid unde tabarise armata turcesca. Cel 9
Plaes1, veclend ca o ostire dusmana vine sa intre in
cetate, inchid portile si se gatesc de aparare. Se incepe lupta. Tunurile Polonilor aseclate pe scaun de
lemn, incep sa bata necontenit cetatea. Dar si PlaesiI
respund cu glonte, care nu fac gres Fiesce-care impuscatura dobOra cate un dustpan, si mai ales din
ofiteri, asupra carora tintesc Plaesii.
Patru clile se luptara vitejil Plaes1, 9 in contra a mil
de Lest Trel din Plaesi, fura ucisI ; dar din PolonesI

213

cklur5. preste 50. Sobiesky se puse pe gandurl. Acum

II Web, ret1 ca n'ascultase pe generalul sti care II
spuse, sa.-0 vac1a de drum. Dar el intrase In horet,
(rebuIeh set jce!

217. Articolul.
Deprinderi gramaticale.
Exemple: Un codru des nu prea
Codri multi n'a vdut.

EU am trecut prin codrul

cel des.
CodriI ceI marl sint intu-

V6cluI un plugar arnd.

Un lepure fugl din arturA.

Plugaru/ ar cu 4 boI.
Iepurele fuge de nu-I ye-

luminos.

necoV.

SI primp Iepurr nu-I lucru uor.

a.ruI fel de om ii dicem noI

deal.
Iepurii stint animale fricOse.

Vulpea este irtl.

vulpe ?

lrna, rnulte vulpi umbl pe

Vulpi/e sint irete.

camp.

In muntI nu prea ved( drum

Pe drumu/ bun usor umbli.

bun.

Regule : I) In substantivul codru-1, adaosul 1 ii hotaresce mai de aprpe inletesul. Tot asemenea
di substantivul Tepure-le, adaosul le ii botilresce mai de aprope intelesul... Piirticelele de

cuvint, care se adaog in urma substantivelor ca sa le hutardscii InTelesul, se clgrn

articole, ar-ti-co-le. D. e. In substantivul codru-1, adaosul 1 este articol. .Pentru ce ?
2) Substantivele u articol, se chiemd cd sin4

214

articulate ; iar substantivele fdr articol se

cbiemet c sini nearticulate.
3) Articolele sint : I, le, la numerul singular
;i i la plural, pentru substantivele de gen

masculin; a la numerul singular si le la numerul plural, pentru subslantivele de gen feminin.

4) fi articolele sint pdrri de cuvintare !

Ce

peirri de cuvintare mai cunosci ?

-Teme : Din bucata de cetire Melcul vef alege

tote substantivele cu articole 5i le veI scrie
in caTet, pe doire colOne : pe o colOna pe
cele masculine, 5i pe a dotia pe cele femenine.

Lucrarea o veI face dupii acest model :

Substantivul cu articolele in bucata de cetire Melcul) sint urmtOrele :
Masculine:

Feminine:

Melcul
melcii

CdscIOra

partea
.

218. Serbarea Paseilor.

Moisi duse Evreilor veste bund. Le spuse cd. Faraon le da vole 1 sd se intOrdi in pdmintul fagduit strmosilor lor. Atund Evreil se gtird s plece,
cu tOte neamurile si cu tOte turmele lor. Mare veselie
erd pe diniT. Toti multumeail luT Dumneelet cd Ta
scapat din robia Egiptulul. TotI Wide/ si pe Moisi.

215

Moisi ii povatui s. faca indata o serbatOre mare.

Acea serbatOre o numira Pascile, care va sa qic

Esirea din Robie. Fie-care familie de Eyre] injunghia un inlet ca set '1 maw:ince cu veselie, de
Pasci. Fie-care io Mai in pripa pine frt aluat, adica
azimd, ca sa aibh demancare i pe drum. De atunci
a remas, pana i acum, la EvreI
ba i la nol, La
Crescini, obicelul de a tine odatd pe an se-rbettorile
Pascilor. SerbatOrea Pascilor aduce aminte Evreilor
despre scaparea lor din robia Egiptulul.
Cand Evreil Iesira din Egipt,. Moisi voih sal duca
inapol in pamintul Canaan. Dar ca sa ajunga pana
acolo, trebuiati sa trca prin locurI uscate i deserte,
fara drumurl. Negresit ca Evreii s'ar fi ratacit intr'acele
locurl pustil. Dar Dumne4eri le purta de grija. El le
insemnh calea. Dia, pe arsita sOrelul, Evreil umblati
dupa urma ulna nor care, ca un stalp de turn, Ii
caldura se maI poton, tot
acel nor se lumina; dupa dinstil Evreii mergeati pe
recOre. Ast-fel sosira el intr'o cji, pe malurile unel ape
unibrlh. NOptea, cand

marl. Erh o apa, la fata cam roscatd, ce se chima Marea Rosie. Pe (rmurile MAril Rosii, Evreil se oprira.
Acolo stateat] el tristI i abatuti si se gandiatti cum aveail
sh trch, MIA luntri, fr corabil. Dar Dumnecjeti nu-I

lasa st plra. El aveh sa-1 trca i dincolo de Marea

Rosie.

219. Albinele.
Cand intri vara in tr'o gidina, unde sint flori multe, cu
miros plAcut, trebule sa te feresci de albine. Albinele sbora

216

si bazaIe in jurul florilor. Pe urrng se a 4.6. i staU mult pe

dinsele, par'ca acolo ar cauta ceva. Dacg te duel i privescl,
in linisce pe o albing, lr s'o superi, pop' s vecli cum este ea.
Albina are trupul impartit in trel partl : Caput, la care are
dotl cornite, ochil i botiorul ca o trombita ; pieptul, care e
format din trel inele, din call pl6c1 cele se piciorue prse
si cele patru arapire ; pcintecele care are mal multe inele. In
cdg are albina un ac saU ghimpe veninos. Colrea albinelor

este galbuie-inchisg.
Albinele trgesc mai multe impreung, in stup. Albinelor dintr'un stup li se ;lice i un roiii de albine. In fie-care niti se afil
trel feluri de albine : Albinele luereitOre, matea i trintorii.
Albinele lucratOre sint acele ce le vedem qiva, sburnd prin
gradin i pe campuri cu fort Ele pot sa fie
e

pang la 30.000 intr'un stup.

Matea este mal mare decat tote cele-lalte albine. Ea are colOre rovatg, aripi scurte, i piclOre lungl g1bul. Matca este mama sati regina

7v V

rolulul. Numal matca face ofiele, din care se

nasc tote cele-lalte albine. De ea ascultg i dupg
ea sl Tall tote albinele.
Trintorii "sint ceva mai marl i decat matca.
El, in numr dela 300 pang la 1000, nu lucrzg
nimic, ci numal manand din mierea flcutg de
albinele lucratOre. Trintoril n'ali acel ac veninos, ce'l aii albinele.
Albinele lucratOre, in ;file calde i frumOse,

de diminta 'Ana sra, sbOrI mereU pe float,

din care sug i fac cera si mierea. Daca le atingl, ind itg
se pun pe mang sal pe obraz i, cu acul te intOpa aa de

i te dre strapic. Ca
grazav, incat locul intepat se umfl
sa te vindeci, trebuie sa sail din piele acuorul, pe care albina l'a lasat acolo i sl spell locul umflat, cu apa amestacata
cu otet on cu saramurg.
Albinele, cu era i mierea ce o fac, ne aduc mare folos.
Ele sint forte silitOre la muncg.

217

La fel cu albina este vespea. Vespea se deosebesce de albinI numal prin corpul mai lunguIet, care la mijloc, este unit
ca printr'un fir de ap.. Apol vespea are un ac mult mal lung

decat albina. Vespele I1 fac cuibul, in forma unel tegturi,

pe care o spAnzurt de copaci, orI o pun in guri1e pamintului
sat in crepturile ziduri'or. Vespele se hrInesc cu pme, i
cu insecte vil pa care le prind ca s5. le m5.nAnce. Cte odatt

intrt in stupul albinelor, pe care le omor si le mInncI

mlerea. Vespea, mai ales pe ctldurl marl, uruatresce pe cel

care o suprl si '1 MOO cu acul, mult mai rd deck

albina.

Nu e bine sg, te fred unde ai fost iqepat de vespe. Vespea este o insectt vatamatore : De aceea 15menil o starpesce.
In ce sm6ng albina cu vespea ?

i vespele, pentru c4 a corpul Imprit in buceifi, se numesc in-sec-te. Ele n'al4 nict
4se nic &Inge roq in trupul lor.
Albinele

220. Fetlta i albinita.

(Dragg a1bin4t, sp ne-mI unda sborl i
iColo'n grac1ini, pe uncle sint flori :

Roze, micsunele, irumosi clopoOT,

StAnjini, viorele si mid ghiocei,
Nalbe i garofe, gingasl toporasi,
Blande vinqele, vesell clucurasi. .
Cum i lAcrAtniOre ce tot infloresc,

Sute floricele ce mult le lubesc, I41DragI a1bini, spune-'mi unde sbori

6Colo'n gradinita, pe unde sint ftori*.

'

218

221. Ticlenia lul Sobiesky.

Sobiesky credea ca se lupta Cu o armata intrga.
de Moldovent Vqnd ins cd nu o sc6te la capa cu.
voinicil, si ca numal plerde pe cel mat de frunte din.
capitanif se, el tramite in cetate un sol s spule ca
daca Moldovenit se supun

ii deschid portile cetatel,.

el n'are sa le faca nicI Un rtl.

Fara porunca lu

Vodd :nu dclin cetatea,.

_Winne feresce" ! respunsera cu un glas eel sse

Plafesi ce mal remsesera.
Atuncl Sobiescky chlemd un scriitor moldovean

scrie o porunca ca din partea Jul Voclasa dea cetatea. Plalesif creclura i deschisera porWe cetatel. Regele

Sobiesky vine sa vaga armata cea vitza cu care el

s'a luptat i pe care acum o biruise prin viclesug_
Cand vklir pe cel 6 Plafesl, mirat intrebd regele
Unde sint cel-alalt,1 apratori ai cetatif# ?
Notle eram cu totif, lurninate craftl. Tref ail caclut
in lupta, far cel-alaltf sse suntem noT, aci#
lc Cum ? vol, sse, si v'acI impotrivit mie ?
Da, Maria Ta !
!

Cdci cela ce se luptd pentru-a lui moqie

N'are fried 'n luptcl de dusynani o mie !
Sobiesky, plin de rusine, dede porunca s. omOre
pe data pe cel sse viteji Plafesf. Dar un general al

sn, arata regelul cu cuvinte frumOse, ca Moldovenif

acestia numal datoria s'o facusera

ca, in loc de

mOrte, 'Ate maT vrednicI ar fi de lauda si de r6s-

219

plata. AtuncI repede II lerla, clicend si el: 't Omenif

acqtia numai datoria s'aic feccut-o ! e s'aft pur-tat vitejesce !

Ast-1 lumea ne cunsce : Roman dice,.

V itOz dice !

222. Ursul si albinele.

Un urs posac, morocanos, se plimbh prin Ware. Si ca!a'n,
sus si cata'n jos, sa4 miere 'n fag, sail mure. El da de un .
stejar batrin, c'o scorbure adnca, unde un rolu era stapan si
se sileh la munca.
De jos racnesce ursul al-lei albine, s'avetl scire c'al vos-tri faguri slut ai mei! Nu 'ncape 'mpotrivire I Vedet,i, cat
sint de mare e i vol cat de micute !... Haid! aduceti-mi.
mierea, c,160, ca ve" fac hrimute

ID

Dar ro:u1 sus tot bazaia i n'aducea nimica.

Si. ursul jos tot mormaia, credOnd ca le-a'ncins frica.
Stti ursoiul, cat statit, nimic insa nu-i vine.
El striga : Sal, ca sa vedl tu,.netrebnic roiti d'albine,
cum am sa-tl Taa, cu botul mea, pan'la un pie 'de miereD.
Si ursul, cat era de gra, se scla in piciore si, hita! hitar
pana sus la scorbure se urca
Acurn pe vol laba am pusde si mi-a0 dat de furcal... In graba dati mferea, c v6 sting I
Nu-i vorba de carmlal,
Si botul ursulul natang in roid,
dete navala. Albinele, tot bazaind, se pun s-1 intepe i, bletul urs, tot mormaind nu scie cum sa scape. Pe bot, in nail
si prin urechi albinele s'asda. Ca sute i ca mil de strechil
ii impung i ii lucrza. El din copaciti s'arundi jos, cu al-binele pe dinsul i, fuge, fuge rusinos, de'l podidesce plansul.
Albinele, in al lor graiil, rid bazaing mai tare si duo pe ursul cu alaiu dicndu-1: Mult esti mare Pcat ca2t1 este
capul bleg. S5 cugeti null prea place, cad cine e la minteinlreg, pe alp i lasa'n paceb>
.

220

223. Timpul de tatA.

Deprinderi gramaticale.

Exemple: Un urs se plimba prin pAdure.

Et cata
in jos.
Ursul da de un stejar.
De jos
racnesce ursul.Sd aveti scire, albine ! Faguril sint aT mel.
Haidi ! aduceti'mi mie
mierea!

Regule: 1) Ce fel de parti de cuvintare sint verbele:

plimbd, can., da, riicnesce, avetT, sint, aduceTI ?
2) Verbele: catd, da, racnesce... arata ca

fiintele despre care se vorbesce, fac lucrarea

acuma, in timpul de fard.
3) 1-12 timpul de fald verbal pole sa arate lucrarea tutulor persOnelor din vorbire, aa :
Aduc

adua
aduce

Aduce
aduceti
aduc

Me plimb Ne plimban2
te plimbi ve pliinhaI
se plimba se plimba

4) Verbul se chinul ca sta la timpul de fata

Mud arata c lucrarea se face acuma. d. e.
aduceIT-mi acuma mierea !

Teme: 1) Din bucata de cetire Ursul fi albinele2.

veT scrie tote verbele de la timpul de fart

impreund cu sublectele lor I
2) Vei sci i cele-lalte verbe din acea bucan. !
3) La verbele cred, me arunc veT arata
lucrarea tutulor persOnelor din vorbire in

Iimpul de faTA.

221

224. Gindacul s& vermele de mittasi.

Printre fiintele c_le mai minunate ce-a facut bunul Dumne
ded, pe pmtnt, este, negresit, gdndacul de mdtasd: El se
numesce asa dela matasea, ce o face dinsul. Este minunatgandacul de matasa, pentru ca. el, cat traiesce, f1 schimba, fel.
si chip, si forma si faptura.
Gandacul de matasa, la inceput, sm6na la faptura, cu uni

verme gros, a) ce are corpul lungaret, mole si for--

mat din mai multe inele.

Gandadul la colre, este
castania-inchis, cu capub
negru. El are ochl i o.
gura agera. Vermele sails
larva acsta trafesce

pang in 8 gptOmini,

hr5.--

nindu-se mereA cu frunze

de dud. Vermele, dela o vrerne, incepea a se arat nelinistit,

fuge incce i incolo i numal mananca Manic. Mal pe urma,
scte din sine un fir lung, uscat de mdtasd, in care se infaOra pana ce nu se mai vede de loc. Matasea astfel infasurata,
in forma until' ghem, se numesce gogo'sd sal cocon. b) Larva_
inchisa In matasea sa, este ca mrta. In starea acsta, ermele se chlerna crisalidd sail nimfa. c) Dac . crisalida se tine la_

caldura, In timp de 2 sail 3 AptOmani, ea sparge gogsa

o lesa din ea in forma de fluture. d) Carat si frutrio,=, decolre albule, cu aripile cenusil cu vergi negre. Fluturele de
ragtag, sbOra dintr'un loc in altul ; dar el nu mndna nimic.
Femeluscele fac 400 Oa, la 500 de (AO. Din oqele acestea
Yes, de obicell, primavara, verini, sai gdndacii, care se hranesc cu frunze de dud : Deci, gandacul de matas, cat tra.-Yesce, este si verme i gogo0 i fluture. ApoT, nu este el o.
faptui a minunata !
Gandacil acestia, pentru matasea ce o fac, se prasesc anume-

fn cal svintate, unde se nutresc numai in frunze de dud._

222

eGdndacul de malasa este un animal fo'rte minunat, dar .,si fo'rte

folositor.

Cu fluturele, ce lesd din goea gandaculul de mAtasA, sm6nA

fiuturii ce-I vedem vara sburnd prin grAdini i pe cAmpuri.

Sint maI multe felurt de fiuturl fluturele alb, fluturele rosu,
.fluturele de varza, i aliL Larvele acestora sint vAtImAtre
Nerdeturilor. Fluturil sint fiinte plAcute in stare de fluturi ;
,dar sint fiinte stricAcise ca omide sail ca larve.
Si gandacul de mAtasI este un insect.

Albina, vespea, gdndacid de mcUasc

.sint insecte. Pentru ce ?

i fluturii

225. Trecerea NAM I1o0i.

Indata dupa, plecarea Evreilor din Egipt, relele ince-

lasera inteacea tera.

Dar acolo numal era. cine sa muncsca la zidirl
:si la araturi. Egiptenil se deprinsesera cu trindavia.

-Faraon incepii a se cal ca a dat drurnul Evreilor.

AtuncY, el hotari sa Merge lute dupa dinsil, cu Oste
-mare. El voia. sa-I aduca cu d'asila inapol. Se lua dar
.pe urma Evreilor. Merse cat merse,

II ajunse tocmai
pe lrmurile Maril RoiI. EvreiI zarira de departe
ostile lul Faraon. Atunci el grOznic se intricopra.
i

Incepura s certe pe Moisi : De ce ne-al scos din

Egipt ? Acolo nol aveam bilsug de tote. Acum Faraon
s'a maniat pe noI. El are aci s. ne prapadesca ! Dar
Moist. il imblanqi

i iT

imbarbath. Et se ruga, luT Winne-

4ea ca sa scape pe fratil set si de sabia Egiptenilor.

Dumnecleil s inclura i acum de poporul lul Israil.
El clise numaI atata lul Moisl : liatinde-ti, Moisi,
tolagul peste apele marlin ! Moisi ascult. Indata

223

apele marit se despicara. De fie-care lature, se ridicara

in sus, ca dol WO. Prin mijlocul lor, drum de pamint se astern pe albia maril. IJn vint cald Ii sbici
numaI decal. i Evreil, cu picIorul, trecura marea
pe uscat.
Faraon v6clend asa minune, sa repecli i dinsul, cu
-Ostea sa dupa Evrei. Dar Dumnecleil nu-I ajuta si pe
De-odata apele se inchisera la loc. Atuncl, in
valurile maril, se innecara i Faraon i tota Ostea
Evreil erau trecutl pe cela-lalt mal. Dumnecleil printr'o minune II scapase.

226. Locusta 1 greerele.

Un t6ran cam cArturar, anume Vasile, se dusese inc 5. din
faptul qilei ca sa's1 secere griul de pe camp. El luase cu sine
i pe bTetelul sea Dinu. La amda-di cand srele dogorih mal

tare, secerAtorul se asep, cu copilul sn, la umbra unui copacig din apropiere ca O. se odihnsca. putin. Abia se aseclaser jos pe Trba, cand deodata Oh in pola cAmii lul Dinu
un gandac vercluiu. Baletelul puse lute mama si '1 prinse.
iUite, tata drag, ce sg, fie gangania asta, care face
nisce sAriturT ca un ogar ?o
,Ce srt fie, Dinule),

rspunse tall,

o locusta.

Uit-te bine la dinsa

Veep, locusta acsta este
si ea un animal. Locusta

are un cap intors drept

in jos si cu come. Pleptul
it este format din trei inele

Tar pantecele din 8 Ora

la 10 inele. Pe spate are patru aripire. Locusta, precum veql
are sese piciOre, dintre care cele dote dinda'ra't mal lungi si
bune de Ora Locusta pune o1l6le sale in p5mint sail pe plante

224

Apoi, primavara, indata ce s'a incablit putin, Yes din oA6 mielle locuste, care, la inceput nu sm6na cu parintii lor. Locusta mananch aprpe tot felul de plante vercji.
Locustele slut de mai multe soluri. Sint un fel de locuste
cigetore, care yin la nol din spre re'sdrit in palcuri asa de marl
gr6se, incat intuneca si razele srelul. Unde se ased,a aceste
locuste, acoper pamintul preste tot si rod tota yerdeta : i sem6naturi ti rb. i frunza. Dupa ele locul remane gol si desert.
Locustele sint insecte fdrie vatdmtdre. Mai lesne se pot pustii locustele prin ploi i prin yinturi, ce le dob6th la pamint.

Atunci 6menii le aduna in gropi si le ard ca sa nu le molipssca aerul.

Mai mic de cat locusta este greerele. Greerele are la trup
aceleasi parti ea si locusta. II simti de departe prin irba duph
o usr a. cdriiturd ascutita. Omenii (Tie c. greerul cantd Cand
greerele simte c e adicel, el ii
sa1t
i fi frch aripFle de trup. Ari-

pele sbarnaie pe o pernita aspra ce

o prta greerele pe pantece i, asa
se face acel sunet ce-1 die a ceintecul?
greerului.

Greerele este de doil6 feluri: grecrele de camp i greerele de cas4. Acesta este mai mic de cat

cel de camp si cam galbuid la fata, pe cand cel de camp

este negricios. Greerele de cash se incuiba in casa pe langI
yatra i pe langa soba, in locurile calde, unde carile mal
ales nptea, cand este liniste. La brutarii, unde sint cuptre
calde i Mina multa, greerii se aduna cu gramada. Pe langh
verdeturi greeril mai mananch i faina si pane i altele.
Si greerii sint insecte vdtilmatdre. Nu este adey6rat eh greenoroc la case.

nT aduc

Locusta i greerele sint insecte vdtdmdtre. Pentru ce?

Albina, vespea, gdndacul de mdtasei, f1uturi, locusta i greerele sint insecte.

225

227. Mihaiti Vit6zul, ca Ban al Craiovel.

Mihaia Vitzul a fost unul dintre domniI eel mal
insemnati al Tdrel Romdnescl. Inainte de a fi dornn,
Mihaig Vitzul guvernd numal peste o parte a Terel,
ce-I cliced Banatut Craiovei. Deregatoria de Ban .erk
cea mal de frunte in tra romdnscd, dupd. Vodd.
Mihaia il castigase iubirea poporuluI. Acsta nu fu
pe placul DomnuluI trel, care atuncl era Alexandru
cel Rei. Fiind-c d. pismuid pe Mihai. Alexandru Voda
hotari 5621 pircid si-1 osdndi la mOrte. Gaud rag dus
s-I tale capul, cu infaVsarea luI mrp., Mihai privi
drept in ochil calulul. Caldul se sperid, aruncd satdrul
si o lud la fugd. Poporul cerir atuncl de la Vodd,
lertarea luI Mihai, cea-ce i dobandi.
MaI tdrzi Mihai ajunse domn al Teril Romnescl.

228- GhicitOre.
Prin irbd primdvara cresce-o tufa' resfiratd,
Cu frunzele crestate, qi cu mid si albe flori.
Ea face-o dulce pmet, cu miros qi cam roscatdDe-i spune-o set aibi parte s'o mcinnci adese ori!

229. Musca i intarul.

La camarl, unde mama tine laptele, dulceturile, pmele ui
tote mancgrile, ce trebuIe s. stea prspete la recre, este o

ferestruie vechie Jr geam. Pe acolo luta aerul ca 0, nu se

strice merindele de nhduf. Intr'o i mama Osi acolo cdte-va
Is

226

musce, picate in lapte. Mal pe urma mama intelese c muscele .intrasera in eamara prin ferestrula cea deschisa. Deci ea
hotari s astupe ochTul ferestruil cu o bucata de zabranic
sal CU o sita. Mama lua cu sine, la camara i pe fiul s6a
Petrica, care era de vre-o opt anisori. Petrica luand n palma
cate-va musce mrte le privi bine. Atunci v1i ca musca, la
fata, este aprOpe cenusie, pe burta galbuie. Ea are corpul impartit in trei parti : capul, pieptul i burta. Capul este mic.

La cap are doi oda maricel. Gura are un botisor lunguiet

In forma unel trimbite, cu care ea suge hrana sa. Pe langa
gura mai are doU cornite saq antene cu care piplie. La piept
slut cele dou aripe marieele, cu care cand sbra, sbarnaie
tare. Tot la piept sint i cele sse picire p6rse.
Museele se prasesc din ri, ce II clic musit. Muscele petrec
prim apropierea omului. Ele sint forte multe si fac otnului
mare neplacere i, cand ii pisca i cand dail navala in man-

carile lul. De aceea omul are drept a le starpl. Cel mai bun
mijloc de a scaph de mnsce este sa se gonesca in OM dida
pe usa i pe ferestra cu cte un stergar. Apol sa se tie odaile
ceva intunecse pentril ea la intuneric nu le prea place museelor. Nu-t bine a pustit museile cu hartii otravitre, pentruca, otrava aceea, ajungend hartia la vre-o mancare, o otivec i pe acsta i usor se pte pricinui mrte si omului.
Sint mai multe soluri de musce.
De neamul muscelor tine si tintarul, care petrece mai ales
In locurile baltse. Tintarul pisca safl intpa grznic pe Omeni
si pe animale.
5a mascu Si

infarul shit insecte velicimatdre omului.

230. Eatilcirea prin pustil.

Dupa-ce Evreil trecura Marea Rosie, el mat avea4

Inca de fAcut cale Iung, ca sa ajunga Ora la pamintul fagaduintel.

227

Locurile, pe unde aveati sa trca, eratz tot locurl

sterpe si pustit Cat zarial cu ochit, pe acolo nu se
vedea alt-ceva decal numal campil acoperite cu nisip
galben i mrunt. Pe icy, pe colea, mat erati i nisce
stand mart de pltra, negre i netede la fata. Dar nica-.
ill nu se iveati Met point, nici trba, fuel case, nicl
drumurt, nici macar fantant, orl izvOre de apa. Totut
era pustiti : sus, cerul vinet i luciti; jos campul sur
si parlit
Pe acolo, sdrele dogoria MO. Nicairt nu gaseal nict
umbra, nici adapost. Dar, une-orl un vint cald sunk
strasnic ; atuncl, norl grozavi de nisip se ridicati In
sus. Chiar si lumina sOrelut se intunech de acel norl.
!

Rep caretorI Si vitele lor se aruncail cu fata la pamint, ca sa nu-I orbsc i sa nu-I nabussca pulberea de nisip ferbinte.
In asa locurl de sterpiclune, ratacira mult vreme
Evreil. Cu top, unit suitI pe camile, aitit calart pe Catart si eel mal mulct pe jos, manand turmele de oT ci
de capre, umblati mere'. Umblati ci i ncipte. Umblab...
si de ajuns, tot nu ajungeati. De multe orb se si intimpla, de le lipsia merinde i apa. Atuncl, le era
frica s nu pira cu totit in pustiti ; sa nu mOra acolo,
de obosla, de fOme si de sete. AtuncI, incepeati Ira
sa mustre si sa blesteme pe Moisi, de ce I-a scos din

tra cea bogata a Egiptului de I-a adus in locurt asa

de sterpe.
Dar Moisi se ruga de Dumnecleti

data le venia intr'ajutor.

Dumneqeil in-

228

231. Paianjenul.
Dusmanul cel mai neimpacat al rnuscilor si al tintarilor
este paianjenvl. Paianjenul nu este mai mare de cat tintarul;
dar are corpul i membrele sale, tote mai puternice de cat
ale tintarului. Trupul lui este Oros si este format din dodd bobite, lipite una de alta. La cea
mica se afla capul i pleptul; la
cea mare se afla pantecele. De
.:===

la pieptul paianjenului se desprind

patru perechl de picire lungi,

subtirl
three
L

re
,

i incovoiate.
i

Paianjenul

ese o retea sad o panza,

subtire, cu fire, pe care le

Intl i
scOte din pantecele lui.
Indata ce palanjenul vede ca o

muscA sad un tintar s'a incurcat

in panza lui, se repede asupra
praqii i ii infige in trup nisce dinOsori veninosi Prada ametesce i spot' paianjenul ii suge tot ce este in trupul et
paianjenii sint de mai multe soTurl si de deosebite marimi. Paianjenul smna si el in cat-va cu insectele. lnsa, el
nu este insect; trupul lul nu e impartit si n'are aripi.

232. Mihai i Cahiul.

Este ora ceea cand un fluturel
Sciltura de roda capu-i tinerel,
lasandu-si patul cel de florisre,
Pe o raza dulce sbra catre sore.

229

Dar Mihai Vitzul sede-ingenuncbiat

Si isT pled capul spre a fi tdiat.
Lang-A el se vede tin6ra Domnitd
Tremurdnd de spaTmd, ca o porumbitd.
Printre gna-T ngrd a eT oehisorT
Ard ca dot-A stele ce lucese sub nori.
c De ce plangi?D Intrbd bravul eu mirare.
cEq mor pentru r i neatrnare.

De aceea, dragd, sd te veselesel

Si cu florT cos4a sd i-o impletesci.
Cel-ce pentru lege, pentru Ora mdre
lot privesce mdrtea en o serbeild I*
(TWA eapul, 'I strigd palidul ealdb.;

Jar Mihai intrce spre el capul sea.

Ferul se tidied... poporul soptesce
V6 uitati caldul se impletecesce...
Fernl sell aruncd; cade fermecat
Sub cdutAtura mandrului bdrbat ..)
Cine iT sfdrima lanturile sale
Si cu fa1d-1 duce pe'nflorita eale

Fetele 'ncunund perul lor cu Hord

Tot Ilomanul strigg de mai multe off :
(id-re pentru lege, pentru frei mdre
lei privesce null'. tea ca o serbeito're) .
(Bolintineanu).

233. Comparatiunea abiueI i gindacul

de mat asti.
Albina are corpul imOrtit in treT pdrti : gandacul de md-tasa asernenea. Atat albina eat i gandacul de mdtasd, slat
insecte.Albina are, la plept, ss pielkire i patru alio; ondacul de mdtasd in stare de future, asennenea.Si albina si

230

gandacul de matasa all, la pantece, ma multe inele.

Atdt
albina cat si fluturele de matasa sbOrg. i albina i gandacul de matasg se .nutresc din plante.
AmandoU6 aceste

insecte se nasc din oll.Ait albina cat i gandacul de mgtag. aduc marl iolse oraului.
Ded, albina ci gdndacul de mdtasii se asernnd intr'unele
puncte :

Albina are, in coda, un ac veninos, cu care se apOra. Gastdacul de rnatasg n'are.Albinele, tralesc in stupul lor, ce si'l
fan ele insele; gandacil de mA tag, trMesc in octal anume,
inmemite de catre men1.Albina se hanesce cu miere; gndacul de matasa cu frunza de dud.
Albina il cauta ea
hrana. Ea rste un animal fOrte silitor. Gandacul de matasa,
ca larv a. este nutrit de catre 6nienT. El este trindav.

Gan-

dacul de rnatasa trece prin mai muhe schimbari de cat albina. Albina produce cr i miere; gandacul-matag.Mbinele, pe la nol, se vM mal adesea; gandacil de matasg mai
arare-ori.

Deci albina si gdndacul de mdtasil se si deostbese intr'unele

puncte.
Albina ;si vermele de mdtasil se asemend intr'unele puncte ;

iar intr'ulte punete se deos(Inse.

lote animahle, earl, ca ;si albinde si fluturil de mdtas, ail

corpul impa'rtit in tra peirp, n'ail o'sr, nhi sdnge ros intr'insul,
dar ati sse so mai multe picidre, se num-se insecte.

Unele

insecte all aripi. Acelea se numesc insecte aripate; Tar altele

n'at aripi. Pe langa insectele cuncscute mal sint inch. multe
alto ins cte.
Ce fel de animale sint purecil ? paduchil de lemn ?

Care dintre animate se numesc sug6tre ?

Care se
cltijnid pasgri ? Cdrora dintre animate, le clicem pesci
.50. cdrora
?
Care animate se clajmd insecte ?
Care animate se chijmd cojse sa crustacee ?

231

234. Mana din pustiil.

Greg este de trait in puslig : greu i pentru oment ;
greit i pentru vite I Acolo nu cresc nict grine, nici
pOtne, nici terburt. AO nu se gasesce nicairl ; garle si
fantane nu sint ; far de plogat, arare-ori se intimpla sa
ploua. Pustiul este locul seceta al fOrnetel si al seta
De Ewa cat ail trait si ai ratacit prin pustitt,
purth grija Dumnecjett. Dimineta, et gasiatI risipitt pe
pamint nisce graunt,1 merunte1. i albt, ca brobOnele de
mazariche. Acet graunti eratil bunt de mancat ca si
panea. Evreit se mire) si cliceatit : Ce e asta) ? Moisi
le respundea : Asta e mana tramisa votie de Dumne-

gen). Alte-ort, pe inserate, cadeau pe pamint, cardurt

de prepelitl. TOta iu1ica, acele paserele sburasera pe
cer, i la apusul sOrelut, ele pica ca sa se odihnesca
pe uscat. Evreil pe intuneric le prindeaU cu mama) le
frigeati la foc si cu ele se hraniatt Apot and le
era sete tare, si apa nu era., Moisi se inchina luT
Dumneclett. 11 rugh sa se indure de poporul Israil, si
sa nu'l lase sa plra insetosat. Atunci Dumnecleti
poruncih lut Moisi sa isbesca cu toiagul cate o stanca
negra i sterp.a. Din stanca ini indata un izvor de
apa limpede i rece, numat bun de beut. Dintr'acea
apa limpede si rece, se recoriail i Omenil, se adapatt
si vitele.

Intr'ast-fel aci petrecut Evreit ca vre-o 40 de ant,

ratacind prin locurt deserte.

Pentru diiia lor de mane Sci le dea carne si Wine

Purta grijci Domnul Sfint, Ba i apci, din pcImint !
I

232

235. Plasa, plalul saa ocolul.

Mai multe comune invecinate formzg, impreunk o plasa

sat un ocol. La munte plasa se chieml i para.

Plasa nstrk se numesce. . . Ea se afl imprejmuitg de mai
multe plgsT. Plasa nstrg pte fi de. . . . orl mai mare deckt comuna nstrg, cu hotar cu tot. In phisa nstrk, suprafata pgmintulul este mai mult sag mai putin ridicatg mai mult sag mai
putin campie. Avem mai multe ape, dealungul arora se afl l. comunele.Comune mai insemnate in plasa n6str g. slut urrngtrele...
Intocmai precum comunele at primgrie, plasa, ca i ori-care
alta, are sub-prefectura. Sub-prefectura se aflg inteun targusor

i intr'un sat mai mare, ce-i ie resedin(a sab-prefectures.

Resedinta sub-prefecturei nstre se aflg in targusorul..
Deregktorul cel mai mare dintr'o plasg este sub-prefertui :
Sub-prefectul, in slujba sa, este ajutat de cgtre mai multi
on

dereggtori mai mici. Prin primarii din cornunele sub-prefecturet

sale, sub-prefectul se ingrijesce ca totT rnenil s trkiscg in
pace si in bunk rinduiig. Dacg se ivesc in plasg 1gc6torl

de rele, sub-prefectul prin jandarmi ii prinde i ii trage in

judecatg ca O. fie pedepsiti. Tot sub-p efectul prtg, de grijg
ca drumurile, podurile i oselele sg fie tinute in stare bung.
Sub-prefectul priveghezg ca colile. bisericile i spitalele din
plasa sa, sa aTbk tot ce le trebuie si sg nu sufere nicl o lipsg.
In resedinta sub-prefecturel se afig. de obi, eld i cate un
judecator de ()cal. Judecgtorul de ocol, cu ajothrele sale, jude A
neintelegerile i pricinile dintre meni, cAnd acestia nu se pot
impg.ca la primgrie. Tot judecgtorul de ocol intgresce i invoelile fgcute intre meni pentru tel de f,-1 de daraveri.
Pentru lecuirea bolnavilor, la resedinta sub-prefecturei, se
afIl adesea i un med,c i o fannacie. In farmacie, farmacistul
preggtesce doctoriile dupg cum il povquesce medicul.
Sub prefectul i judeatorul de ocol sint mai maril plgeit.
De dinsii trebule sa asculte i pe ei trebuie sg-i respecte totl
menil de bine. Numai fgatoril de rele nu vor sg scie de
maT mariT lor !

233

236. Mihat Yit 6zu1.

Pe timpul cand Mihala, Banul CraioveT, ajunse domn,
Tera Romanesca era impresurata de neamurl dusmane.
Dinspre resarit Tataril, dinspre mda-cli Turcil, dinspre
mecjA-nOpte Unguril, amenintati 'plata Tera Romanesca.
Dintre top, ceI mal infricosatI vrasmasT erati Turcii,
care aveail o imparatie Mae mare si fOrte puternica.
Capita la lor era si este orasul Constantinopol sa
Stanbul : Imperatul turcesc pana aqt se numesce

Sultan.
Cu mica sa ostire, Mihala ea un vitz, nebiruit ce

era, a invins de
nenumerate orl pe
top dusmanil turd.
Dintre tOte biruintele luT Mihala,
cea mal vestita

este cea dela Calugetreni, un sat

spre mc,l5.-cli dela

Bucurescl. La CalugarenT, Mihala

Voda ca neasemenat a tinut plept

unel armate turreact aprOpe de

clece orl ma' mare decal a sa.

De aceea RomaniI, pe drept, ii ic Mihaiic Vitzul.

234

237. Animalele.
Vaca, cocosul, pescele, musca

i rima umbl dintr'un be

la altul ca sa 'si caute hrana. Ele simtesc, ca i nol rnenii.

Fiint-le vieiitre, ce au simtire si se misca de la un loc la
altul. se numesc animale saa dobetdce.
Parti le

cele mai de dpetenie la ori-care animal, sint : ca-

pul, trupta i piddrele sad membrele. La cap animalul are: ochi'l

cu care vede ; urechile, cu are aude ; nasul, cu care mirsa si

gura cu care mar-rat-Ica. Multe din animale au in gura dine,
care mapind mamcarea. Dupa hranii unele animale sint carnivore, altele sint erbivore, i altele mannca, tot ce le vine inainte, ca porcul. Porcul este omni-vor.
Irupul unor animale e acorerit cu per ; al altora cu pene ;
i iarasi al altora err solzi. Uncle animale iIl trupul golas ;

altele acoperit cu o cop. Trupul tutulor animalelor e mai

mult sau mai putin carnos. Unele animale au Ose in trup ; si
de aceea se numesc animale osdse saIl vertebrate; altele n'ag
se si de aceea se dic anirnale Wei dse.
Picidrele auimalelor sint i ele forte deosebit Unele animale au patru picire, de acea le cem patru-pede ; altele aIl
numai dale pirlre ; de aceea le clicetn hipede. Sint insa animale care aU mai malt decat patru picire ; ilte1e insa n'aU
de loc piciore, ci se taAsc pe jos. Apol, alte animale aIl aripi,
in loc de piciOre ; altele a i picire i aripl. Dup mi;scare,
unele animale sint ambleztore, altele alergetto're, altele seirddre

i. iarI altele aeoftOre. Unele animale slut sburecto're, altele

inotfitore

altele teiritore.

Dupa locuinp, animalele, uncle sint domestici, i. altele slbatice. Uncle traiesc numal pe useat, altele numal in apt"' ; altele i pe uscat i pe apa; unele traesc in peimint i, altele
In aer.
Multe din animale ii sint omului folositre. Asa slut animalele clomestice, care nu se sfiesc a se apropik de (merit
Omenii le hranesc, le adapostesc si le ingrijesc. Cele mai

235

multe animale ins5. trMesc in s61bItAcie, pe campuri i prin.

OdurT. Ace le sint animable sabatice. Unele anima'e s61baticesint nevinovate; iar altele sint forte rele, atat pentru Oment
cat si Fentru animalele domestice. Ace le animale slbatice se
numese flare.
Omenil vinzA pe cele mai multe anirnale s61batice. Pe
flare le vinez spre a le starpi neamul, on spre a le irnputin

nunArul. Pe animalele nevinovate le prind si le ucid spre a.

manca carnea sati spre a le intrebuinta pielea lor.
Nimeni nu cunsce tote animalrle de pe ptimint, decat numai unul Dumnalet, care le-a facut spre ajutorul omului.
S1-I rnultumim iui Dumnedea i pentru acsta !
Idle animalele, impreund, formezei clasa sati impcird(im
animalelor.

23S. Muntele Shutt.

Dupa ce Evreil ratacird mult limp in pustiii, el intr'o ci ajunsra in fata unul munte mare si nalt. Acet
munte era, numal de pltra alba si strlucia mandru,
Si frumos la scire. Pe cOstele IA nu cresceaii nici copacl, nici lrba, ; dar virful lul, de nalt ce era, nicl ca
se vedea; el se perdea. printre noril cerulul. Cand pemuntele Sinai se ridica, furtuna, tot rnuntele fumega
.

si bubuia ca un cuptor aprins. La polele acestul munte-

Evreil poposira. El acolo isl intinsera corturl, ca sa se

adapostesca. Dumnecleir hotarise ca, mat nainte de a
ajunge el in pamintul fagaduintel, sa le dea. lor Lege,
adica poruncl cum air el sa se Ode pe lume. Si
acst lege Dumnecleil vol tot prin Moist s le-o
dea lor.

Inteo qi Moist aduna tot poporul

i II

vorbi aa

236

0Frati1or, Dumnajeti mi-a poruncit st me suit' eti

singur pdn in virful muntelul Sinal. Acolo, a pus Wand
dea poruncl scrise pentru vol. Ace le poruncl aU
sa

sa fie legea vOstra pentru tot-d'a-una.... Vol sa stati

aci in vale si sa traiti in buna pace. Sa me asteptat
Flea me voitil intOrce. EU am sa ye aduc din frigttime poruncile dumnegeescl.

Asa le-a 4is Moisi si, indata, s'a pornit singur pe

munte, la deal. Incet se perdu el in ceta luminOs
a norilor de pe culmea muntelul Sinai.

239. Gradina de fled.

Florile din grAdinA aduc la ochl vedere f rumba prin forma
prin colorile lor. Ele insg, mal adesea aduc miros plIcut.
Florile sint fOrte [mite la num6r : Unele eresc pe pomisorI,
cum sint : trandafiril, Tasomia, lamella i liliacul. Altele se
almost primg.vara, infloresc vara i se scutur orl se usucI
trnna.
In grAdinA o s. gases& ghlocel i micpnele,
bujori, crgite, mixandre, mac, garde i lalele,
crinT, rosetl, tiparOse, naJb, maghiran, zorele,
rosmarin i tufAnicA,
busuioc i livdnticd
maghiran i calOnel,
ki
galbenele, stanjineI;
''kf"f44
_

`'-'0,7".

i}

11\
1)e2

0:

(#
40.

---*4`

m5xg5.ritgrel, verbine
i vanilii i gherghine,
apol gura-leillui
i rnotul-cu rcanului,
ba i. ochiul-touluT,
langI flrea-s6relul.

Dar eine mal p6te insirh tote florile minunate, eate sint de
impodobesc gradinile, sm5.1tuIesc brazdele de verdta cu letele

or cele vil i r6spandesc tot felul de dulci mirosurl!

237

Dacg vr cine-va sg aibg florl de acestea i preste lrng,

le pune in gbeveclurl i asa le [Ate 'Astra in rasa, la lumina
si la egldurg.

UniI rnenl cu dare de maul mal tin vara. in grgdinfle .

lor, in hardae marl, copAcel i pomisorf str6in1. De sold
acestora sint : leandril eel cu frumse florl albe si roi1, por-:.
tocalii i lamail cu forT mirositre i cu fructe plgcute ; rodit
cu floricele mici cat garo* i rosii ea sangele i eu fructe
marl ca merele.In asernenea gradini se fac i umbrare cu
vita care ne da struguril, cu ederg, en earpen i cu vi s6Ibaticg. Cu plante de acestea se impodobese i pavilidne sa5
hiNskuri . In kioslcuri, egsenii se odihnese vara,

cu plgcere,_

privind in jurul lor tote frumusetlle grdiniL

0 asernen grading de fort este un adev6rat Raiil depth.cerel

240. Ctintecul lui Mihain Yitzul.

Audit-41' dun Oilcan
D'un Oilcan, dun Craiovean
Cc nu-I pas& de Sultan ?

Spund riul cel oilcan

Spund valul dundrean

Audit-art d'un vitez

Care merezi side tr/z
Cat e te'ra Ia necaz ?

Cite lupe rill privit

Audit-ati dun Mikaid

Ce sare pe ;ripe cat
De strigd Stambulul vat L.

ca frunzele de brad,:
Ca nisipul de pe vad
Ca gemetele din lad !

codrul cdlugdrean.

Cate o,cll a mistuit

Cate ose-ad

El e Domnul cel vestit

Spund corbil munglor
Care'n lume a venit
fiarele codrilor,
Pe luptat ,ri biruit.
Care a fast nutre(ul lor
Fost-ad lepri tdtdrescl
turcescl fi unguresa
Date'n sdbil romanesa !

238

241. BaietiI r6i1 nitraviti.

(Timpul trecut).
BMetil pgdurarului, cu verul lor ['gun j cu o grgrnadl
de tovargsi nebunl i zgpIcit,1 ca dinsii, ad pgrgsit alaltl-IerI
.scla, fug scirea inveVitorulul. Pe la orele dote, dupg prinz,

pe cand bgcanul Tatar dormi, el s'at dus la prgvglia lui.

Aco lo all dat en mem] ca s spargg usa ; dar 'fat putut
-s'o derime. Atunci at asvirlit cu cArgmic,11 in paret1 si in ferestre art spart giarnurile si at ngvglit inguntru. Aeolo at
irisipit tote mrfurile bietului bgean. Copiii laIvanuluI at sgnit speriati, in prdvglie. Dar svinturatii de bgletl rel at ngWit pe bieo copilaA le-at rupt cgmg4i1e, ngdragil i el-

.cIulele, le-au sfasilat egqile lor, care erat incg note. Asa at
fAcut pggubl de peste 900 de let.. Apol au fugit ca nisce
-selbatief...

Bgcanul pAgubit a mers indatg cu jgluire la primgrie si

-09 acel bdieti resvrtititori at lost zdraven pedepsitl: at fost
in hii, unde at remas dote zile, nemancati i nebeutl.
Asa li se cadeh pentru obrgznicia si reutatea lor!

9Cut:tifax/iii,

iCits)v

EtAorciv.

242. Timpul trecut.

Deprinderi gramaticale.

Exemple : Bafetif padurarului an peirdsit scla. El s'afi

dus la pravalia unui b tcan. Bacanul dormid
dupa prinz. B oeta aii dat CU um'erul sd
sparga. usa. All skirt gi m irile, apol an ndvdlit inftuntru. Dupa ce aft fdcut pagubi marl,

239

afi fugit ca nisce selbatid. Dar a art Jost

prinfl

Regule :

i pedepsiti.

Verbele : ai par'asit, s'ad dus, ad spart

ad fcst prin51, aratd cd copiii despre care se
vorbesce, ai fdcut lucrdrile acelea maT nainte,
.r)

intr'un timp trecut

2) In timpul trecut, orl-ce verb pte sd ardte
lucrarea tutulor persnelor din vorbire, cqa :
am dat
am dal
am pdrdsit am pdrdsit
al dat
all dal al pdrdsit all pdrdsit

a dat.
arc dat.
a pardsit. afi pardsit.
3) Verbul se chlimd cd std la timpul trecut,
thnd arat cd lucrarea, Insemnat printeinsul,

s'a fcut mai nainte. D. e. Ad spart, a fost

pedepsiti

Terne : 1) Din bucata de cetire Copia rll nard

vitiv, vel scrie tote verbele dela timpul trecut, impreund cu subiectele lor !
2) Vef sci 5i celelalte verbe din bucata
acsta

3) La verbele : dorm 5i start, veI ardta lucrarea, tutulor persOnelor din vorbire, in timpul trecut !

243. Plamil simigiuluI.

Un simigiA re-cand
Covrigl, simiI indircnd,
A umblat din sat in sat,
i,schimband, pe oil6 l-a dat.

Deci, tabla 'n cap dad, al

Cu acele oli pe ea,
Se intorceh la ora
Ca i un negustora...

240

Dar pe drum cAnd se duceg,

Clocind o sg 'm dea put tar :

Se &Ida si plan thceg...

Fie-care dod6-4ect...
Ho I ho ! Stane, uncle pleci ?

'Cum slut),

dise,
aceste on6

Tot bune, prOspete nun,

Care's cinct sute, sg. dic,
De vor prisosi, nu stric...

Stat s vedem cate fac

Apot cum o sg m6 'mbrac
Socotth. prea nu ad ..
Cinci sute de closeT 'ml dad

D'old sta, la closet sg le putd,

o sutg de sute 'n cap L.

Tot oal o sg'mi de-a puid...

SA gio, acum c'a crescut
Si gginl marl s'ad %cut._

Haid I de sgrAcie scalp) I

Cand clise haido, bucurat.
'SI ultg c e 'ncgrcat

Aste2ntro qi, peste tot,

Cinct sute de od6-mt scot....

Si sgrind sus ca un tap.

Sg le vind ca un sgrae,
Ceva parglute fac..

Cincl sute de ggini! dar

Dete tabla peste cap,

Od6le pe jos turti
Si planul ii isbuti
I

Atilttokftwuvik Ao-cotov

miiwiiiuw/.

244. Laurul porcese.

Trel copit de -Oran se jucarg d'a purceda, Inteo 1i de.
tmng, cu roduri sat cu fructe de laur porcese. Laurul porcesc, ce-1 1io i turbare, este o burutng forte otravitore sad
mina's& Ea cresce pun locurt murdare, neingrijite si neingi gdite. Copiii acela, thrg sg mat intrebe pe cineva mat mart
chiar i mancarg din semintele cele negriclse ale acelor

241

roduri. Dar ei cAtesi-trei se imbolnlvird forte gred. i ncepurd s tremure in tot

trupul. Ba doi dinteinsit,
Lou.

care ma' ncard mai multe seminte, mnnebunir i murird,

in cele mai grozave dureri.

Al treilea copil, care mancase mai patine semi* nebunesci, scd[ 1 cu mare gred,

fiind ajutat de cdtre un medic, care fu chlemat indatd,

sa-I dea ajutor.
A don. qi, dupd acea mare nenorocire, invtdtorul din sat
duse cu sine in sad, mai multe rddcini de turbare, le ardtd,
scolarilor sdT, si le-a vorbit despre dinsele. Atuncl lea spus,
cd laurului porcesc II mai clic si turbare, fiind-cd cine manamed din semintele acestel plante, innebunesce sad turbad ;
ii mai clic apoi si ciuma-fetei, fiind-ca cei ce ,gustd dintr'insa,
pot sa mra de acea bola uritd, ce-I ic ciuma.
Laurul porcesc, pOte s crstd pand la o jurndtate de metru. El are cotorul grosut, frunzele mari i co4urate, flOrea.
alba ce smnd cu o zorea co4uratd. Rodul turbdril este ceva
mai mare de cat nuca ; este verde si acoperit cu ghimpi,
asemen vercli. In nduntrul acestor roduri sint semint,ele
cele negricise, care sint fOrte veninOse.
Reg, fOrte rl fac copiii care se jo'cei d' a purcga cu actle
senzink !

Cine intrbei, nu gresesce !,)

245. Preda Buzescu.

Preda Buzescu, impreun cu fratil sei Radu

si
Mihaitii-Vodd.
Stroe, aii fost nisce chpitanI vitejl aT luT

Dupa Turd, cel mai aprigT vrajmasI aT RomAnilor

242

ati fost 'Mara. E navaliati adesea ca nisce cete sail

horde selbatice in Teri le romanesci si prdati, i aprindead satele i ucideati pe crestinl.
Acsta o facura 0 si pe vremea IuY Mihaiii Vitzul.

0 data Mihaiti find ocupat intealta parte, tramise impotriva Tatarilor pe Preda Buzeseic, in capul un0
mid ostirl. TAtari a fost batutl cu totul.
Despre Preda Buzescu se povestesce cum, mai pe
urma, s'a luat la lupta. drepta cu capetenia Tatarilor.
Povestea glasulesce asa:
Jar Buzescu Preda cum il intalnl (pre capul Tdtarilor),
II 1,0 'nainte si ast-fel ii vorbI :
Dacd null e fried, fi at credinia-n tine,

0, Tdtare, vino sd te bati cu mine L.

tEl descdlecard atunci amanda
.5i se la liz luptet, ca doi juni oral.
Ochil tuturora caM cu mirare
La Buzescu Preda Si Teitarzd mare.
Et se bat la raza stela eel de foc...
Flacd?ile-f albe, pe-alor zale oc.

Vintul ricoresce fruntea lor udata

51 mania mare sufieltul le 'mbata.

Et se bat din spade. Spadele se fring...

Et se lag la brate, se smucesc, se string...
Cand Tritarzd scdte o secure mica
Si lovind pe Preda, pavdza it stricd ;

Dar el cu macluca ast-fel ii lovi

I-neat de-odatd, c&di Si muri

Jar dupd aclsta, dstea roman/sea,

Pled

g invinge horda tdtdr/scd 1 )

243

246. Fetita onestit.

Un domn bgtrin se plimbh, intr'o ti frumsg, pe una din
stradele cele numerse din Bucuresci... Cum merge& asa pe
stradg, Iat cg vede o fetitg, cam de Don ani, cgutand ceva
pe jos. Ea plangea amar.
- g De ce plangi, fetito?, o intrebg cu glas dulce, dom.nui necunoscut.
-- (Am pierdut o bgncutg de 50 de banl ce mi-a dat mama
sg-i cumpOr doctorie de la farmacie, ca-I bolnava red, in pat...
Si, bIncuta mi-a luneeat din mama i acusica n'o mai gasese t
Auleo! ce-o sg facg Vika mama! Noi nu mai avem nici un
ban in tag casa t Si plangea, plangea s6rmana copill, del

era mai mare mill de dinsa.

cAsta nu-I lucru frumos, dela tine, dragutgl De ce n'al
fost mai cu grijg, la bani ? Cgutatu-i-al bine ?)
(Da, Domnule, si nu pot sa-1 ggsesc in nici un chip
Si tot plangea, plangea de 1.1 rupea inima de mil/.
-data 50 de bani, de la mine 1 Tine-I bine si du-te repede de cumprg doctorii, pentru mamg-ta!) Si bunul donut
pled, mai departe... Dar nu se duse nici 10 past' i, aucli
Domnule!Domnule Poftesce pastrigand fri urma lui :
I

ralele, ca ml-am gasit banil .mel!... 41 forte multumim!... ,

Necunoscutul domn rOmase uimit de asa purtare.
Int
esti o fetitg, forte onest, mititico! Tine banil gstia pentru tine!
Acill mai dart un napc4on de aur. Pune-1 bine si'l du mamei

tale sa se ajute pang, se va face bine!, Fetita sgruta mana

bineldatoruluT seU, clic'end :
,O, domnule, d'ai sci ce bacurie voi0. face sermanei mele mame cu darul dumitale t.
Prta-te, dragutg, tot-d'auna asa i desigur vei fi iubitA
de cgtre toti Omenii si de Dumnalet). Cu vorbele acestea,
domnul ii veda de cale i fetita alergg repede la farmacie i.
d'acolo acasg.

Fetifa acdsta erA o [dip onestel.

244

247. Judetul.
Plasa nstrg impreung eu mai multe pthi invecinate, akatuiese jucleful nostru. In judetul nostru se aft. . . plT. Intreg
judetul nostru este de atatea ori mat mare deck plasa nstra.
In fruntea judetului se afla prefectul. Prefectul ist are resedinta in orasul cel mai mare din judet. Acel oras se numesce
capitala jude(ulta. Resedinta prefectului din judetul nostru se
Oa in orasul. . . Prefectul priveghteza ca sub-prefectil i primarii sa-sl fad. datoria. Prefectul este ajutat de catre clirectorul
de prefecturd, i de un consiliii jude(ean, pe care 'I aleg locuitorii

judetului. Localal acela in care se adura si

se sfatuTesce

consiliul judetean, asupra treburilor din judet se dalma, prefectura jude(ului.

In capitala judetului se alla si ate un tribunal. Tribunalul

se formza de mai multi judecatori. Judectitoril eercetza si
judeca pricinele ce n'ag putut sa fie irnpacate, nicl de primari,
nici de judecatoril de ocol.
In capitala judetului se afla mai multe scle. Toti inv6tAtorii i toti institutoril ca i tote invtatrele i institutOrele, sint sub ascultarea revizorului Scolar. Fie-care judet,
mai are si cte un protopop. Protopopul priveghieza asupra
preutilor, a cantaretilor i asupra bisericilor din judet.
La resedinta prefectolut mai e i casieria judetng. Acolo
se string si se pastrza banit adunati dela locuitort, pentru
trebuintele judetului. Tot acolo mai e i o casarnfd a doroi a ciileirasilor, care stag sub conclucerea i ascultarea
ofiferilor. Acolo se afla, in sfarsit, i cate un spital uncle bolbanfilor

navil saraci sint cautati de medicii judetului.

Prefectul, directorul de prefectura, ju decg t orii, revizorul
scolar, protopopul, casierul, ofiterit i medicit sint slujbasii sag
deregatora eel mat de frunte din judet. Totil deregatorii muncesc si se ingrijesc de binele tutulor locuitorilor din judet.
Pe dinsil trebue sa-i respecte tt. lumea. Cine nu-i asculta,
nu-i respecta ori it injurg, acela este aspru pedepsit.

245

248. Cucuta, mAsalarita i matritguna.

Pe langd, laurul porcesc, mai sint i alte buruleni veninse,
precum : cucuta, masalarita, rodul pamintului, cpa ciorii,
[Orul lupului, laptele canelul i altele.
Cucuta smna, incatva, la frunze, cu
patrunjelul. Dar ea cresce mai mare, pang

la naltimea de un metru. La rdclacina

are un fus alb, ca fusul roscat al morcovului. Cotorul este drept i gol pe din
nauntru ; dar cu multe ramuri. Frunzele
sint crestate i crete ; ele mirOse forte
urit. Florile sint asezate la virful ramuri-

lor, ca nisce umbrelute. Cucuta cresce

pe langa gardurl si pe langa zidurl vechl
ba si pe malul bgltilor.

Tot cam prin acele locurl se afia si

masedarita sad nebundrita. Se Fite cunOsce e pe cotor, pe frunze i pe fructe,

ea are peste tot, nisce perisorl mid si

un fel de cleid, ce mirOse gra.. Ea este
mai mica decat cucuta. Frunzele masalaritei sint marl, colturse i lipite de
cotor. FlOrea el' este cu cinci foite galbut, rannurita, cu firicele negre. Rodurile

el cresc, i ele, irnprejurul cotorului,

si se afla intr'o reel borcanata. Ele

cuprind semintele. Tote partile masalaritel sint pline de otrava cea mai
strosnicd. Pe camp cresce i infloresce,

colo in spre tomna, cpa deed ; apol

laptele sai irba cdnelui, care rupandu-o, Tese din ea un lichid ca laptele.

In padurT, la locurl umede si bine

umbrite, cresce rodul peimintului sart
care se cunOsce,

piciorul Mtelului,

246

primgvara, pe florile roii, ce sm6nd, cu o urechie de cal ; Tar

vara 11 potl cunsce pe bobitele mI roii. Mtrquna sad Do'mnamare, cresce, prin pAdurile despre munte, uncle acopera poeni
intinse. Rodurile ei smni cu o cirsa negricIs ; (jar ele

sint lipite pe cind fo4e verdi.

Tot printre plantele veninse, trebuiesc socotite i mal
multe soinri de ciuperd. Dac le rupl sad le tal, din ciupercile vcninose, iese un lichid i pe data se invinetesc. Laurul
porcesc, cuculd, metsellarqa

i meitreiguna sint plante venindse.

Tote plantele veninose, otrAvesc pe eel ce se atinge cu ma-

nile de ele sad le gustd ; Tar dad. le mananca cine-va, se

imbolndvesce gred, ba pte s i inebunsca sad sa turbeze,
lb:0nd spume la gura i, in cele din urrod more, in cele mal

grnzave chinurt Cei otrdviti in asemeni buruienl, mal ales

copiii, fOrte rar scapd de o mrte infioratOre.

Daca cine-va se otrdvesce cu buruieni veninse, pana ce

sosesce un medic, este bine sa bea lapte cald sad apa realduta cu sdpun ca sa produca vrsare. Lucrul cel maI cu minte
insa este, sa te ferescl de oil- ce planta ce n'o cunosci bine
I

249. Titelul de aur.

TrecuserA multe dile, de cand Moisi se urcase singur pe culmea muntelui Sinai. El nu se mal inapoih.
Evreil incepura a banui ca. Moisi I-a inselat. El credean di Moisi n'o s mal vie. 41 inchipuiati c, chlar
si Dumneded l-a parasit cu totul si numal are nicl o
grij de dinsii.
Atunci un fel de nebunie le-a plesnit lor prin minte.
HaTch !--cliser el

s ne facem nol un ali

Dumnedeu si s ne inchinAm la dinsul! Note ct acel

Dumnecleti nog ne va sccite mai curind din locurile
pustiI, uncle ni s'a urit,.

247

Indata se si apucara s topdsca, la foc vasele, Melele si cerceil lor de aur. Cu acel aur topit, el croira
cioplira un chip de vitel. Ii aseclara pe un altar,
nalt, clicend c vitelul de aur este .Qeu safl Idolul
lor, Si la dinsul se inchinati.
Dar pe cand el se rugati la pocitul lor, Idol de aur,
de-odata ochil lor veclura lumini ca de fulgere, pe
virful muntelul Sinal. Urechile lor auclira, bubuiturl de
tunete i plesniturf de trasnete, venind tot dintfacolo.
Toti se cutremurara de grOza. Atuncl se ivi i Moisi
printre fulgere i tunete. Cuprins de manie, el le striga

cu glas tare. Unul e Domnul Dumnedeul nostru!

Chip de idol doplit set nu vg faceti ! La altul, deceit

la Dumnedeg adevgrat set nu v'd inchinafi" !

Evreil pricepura ca ati facut un mare peat. In
graba, el doborira jos vitelul de aur ; II sdrobira in
farime. Apol, caclura totl in genunchi si de la Dumnecleul
aclevrat, il cerura, lertare pentru nebunia i pecatul lor.

250. Sehnteia.
Un copil de Oran se nargvise a se tot juca cu taciuni
aprin0. El se invirtia cu ei prin tinda i pe dinaintea u01.
Mare chef facea, cand vedea scanteile scaparand din Winne
i sgrind in drpta 0 in stanga.
0 data and parinVi sl nu eraA acasa incepti sa se jce
iar4 aa cu un taciune pe dinaintea uii. 0 scanteie mai
mare zbura sus de tot 0 se puse pe acoperiul easel. Casa era
invelita cu paie. Paiele luara indata foc i, Incepur s ard.a.
Dar copilul, zapacit de focul sat, nu baga de seama. Cand
el prinse de veste, isbucnise flacgra d'asupra easel. Atund
copilului ii fu frica i fugl, Igra ca sa chieme pe nimenia. Fo-

248

cul se intinse repede. Intr'o c1ip. cuprinse tt. casa. Era, un

lucru de spaimg, ! Lumea venia din tote plqile. Toti aducead
don4e cu tip5. ca sa sting focal ; dar nu mai era mijloc !
Flcrile pAtrunserA in tOte prtile easel. Total ardea de sus
Ora jos. Plretii incepurA a se surpa. Se vedea in odale cum
ardeail paturile i scaunile, i mesele, si tot !... In cate-va minute tOtA casa se preac in scrum si cenusA. Printil acestul

copil nu mai aveati cas. El nu mai aveati unde sa sa42,

unde s5, lucreze, unde sl drma. El n'aveaa nici haine, nici
de mancare ; el n'aveau nici bani sh i cumpere alte paturl,
alte scaune, mese, rufe, haine, bucate si vase I De casa Did
vor195. ! El, din enneni cu stare, se fcurl in cate-va clasuri
slraci
Plangeat, val ! bTeii prinf I ! Si cine era de vita ?...Copilul care se jucase cu focul I

Tun/ /Yatiradiai 7yrikau /ov

ACtrinid/C) fO-CAZ /MAW
251. Cea din urnA, npte a lul Miliai Iriteazul.
Ca un glob de aur luna strdlucia
pe-o vale verde Wile dormia.
Dar pe un virf de munte std Mihaia la math
pe dalbal mind fruntea lid se lath.
Ski in capul mesa intre cdpitani,
rechicimd duke tineril sl ani.
ViZta no'strd trece ca suava road
Cand speranN duke ne suride ndae
Ast-fel asta-data vie(a kr cura ;
Cugetele triste nu-1 mat turbura.

249

Luna varsd raze dulci si argintdse

Austrul le mild co'mele pletdse.
Cdpitanil tOrnd prin pahare win,
..Fz' in scindtatea lut Mihaid inchin.

Dar Alihaid se sea& si le multumesce

,g

luAnd paharul, ast-fel le vorbesce :

---11Tu ye urez villa, cdpitanir mer!

Din potrivei, mdrte : Itita ce vtY cer!

Ce e vie'ta ndstrd in sclavie dre ?
1VoPte far& stele, did& frd sore !
Cer-ce rabdd jugul ;ea trea mai vor,
Merit& sci'l poirte spre rusinea lor !

Sufletul lor nu e mar pre sus de ferul

Ce le incinge bratul ; rad de martor cerul !
Dar Romdnul nu va ceimpurr fard floe,
Due lungl si triste fard sirbdtorr.
Ast-fel e vulturul ce pe piscuri sbocrd ;
Aripele tare-I, cri ar vrea ser mOrd !
Ast-fel e Romanul, i Roman sint ett

sub jugul barbar nu plec capul meg 11

252. CAI de comunicatie.

Omenii umbla, dupa treburile lor, pe strada sag pe jos,
sag calare sat cu trasura. In orap umblatul cu trasura it
inlesnesc birjarii. In orkre marl, ca Bucurescil, menii umbla
pi cu tramcare i cu tramvaie. $i

.'ilinsivito

tramcarele 9i trarnvaile srn6na cu

nisce casute, ce sint aseqate pe
roti, i trase de catre cat Tram-

e-wmgo-

carele sint mai midi decal tramvaiele. De aceea tramcarul il pot

inimiltu

trage cail, de obiceiti, doi sag trei,

intocmai ca trasura; tramvaiul,

find mai mare i mai greg, se

250

mivcg pe vine de fier ca i vapirele de la drumul de fer.

Strada, afarg din comung, se cjice drum. Pentru-ca in tim-

purile ploise sg nu se fug prea mare norold pe drumuri,

Omenil le-ad avternut cu petris. La drpta vi la stanga drumurilor Omenii ad sgpat vanturt, unde se adung apg de plre.
Drumurile ast-fel acoperite cu pietriv se numese psele. oselele
cele mai potrivite sint largi ca s pt trece pe ele trel

patru trgsurt d'odatg, d'a largul lor

Soselele sint de mal multe feluri. Soselele cari tree de la un
sat la altul se numesc vosele comunale. De dinsele se ingrijesc sltenil. Soselele, care 160, satele cu capitala judetului, se
numesc psele judekne. De acestea se ingrijesce judetul. Sint
apoi vosele i mat mart decgt voselele judetene. Ace le vosele
mart tree d'alungul trit, de la un orav la altul. Ace le se
chlrng cg, sint fosele nationale, pentru-cl ele slut tinute lii
stare bung cu chieltuila nafiunei intregi sail a Statului. Unde
voselele tree preste ape, se zidesc poduri de lemn, de pitrgi
ori de fier, Pentru-ce ?...
Pe hotar menil umblg, pe jos, pe poteca sad pe carare ;
tar cu carele umblg pe drumuri de camp, cart nu sint nic
ridicate, nici cu vanturi pe de lAturi. Pe langg vosele, in multe

pall ale teril sint i drumurl de fer sad ceti ftrate. Pe calea
feratg menit cglaoresc i due povent mart cu multg repediciune. Pe
drumul de fer, trgsurile numite
vagdne legate vir, unul de altul, slut
trase de un car mare de fer ce-i di
locomotivei. In locomotivg se afig.

o cgldare cu abur, ce intOrce rtele.

Pe langg vosele i d'alungul drumurilor de fer sint, mai
pretutindent, stalpi pentru proptirea thrmelor de telegraf. Pe
sgrmele de la telegraf se dad semne, prin care rnenif ii trgmit unit alora sciri cu o repeqiciune vi mai mare decgt a
drumulut de fer.

Pe uncle sint riuri, menit umblg vi pe apg cu luntri, cu

plute, cu bard i cu corcihii sad nave.

251

253. Drumul de fer.

ur
fr

k-

111311A

-anKerith

figninionow,

IIEI
111111111111111111111111111111111,111ir,

Drumul de fer este un smeq

Ce trece muntl in sborul sal
Si riurl marl' si vS aclinci
Si ba1t1 i niT i 'nalte stand.
Drumul de fer, cu aripi de foc,
Duce luminl in orl-ce loc,
Si 'n calea lui nasce belsug
Si 'n urma lul lipsele fug.
Drumul de fer unesce 'n sbor
OrI-ce popor cu alt popor
El va sadi amor fratesc
In orl-ce suflet romnesc.

254. Targul MoOlor.

Se spune ca demult, demult, intr'o primavar, T6tariI navalira cu osti, In ra. Ei inaintard, pradand i arcl'end, pana.
la marginea Bucurescilor, aseclandu-se cu armata chiar pe lo-

cul, unde adl se face Targul Mosilor, in laturea din spre E.

a orasulul. Atund fruntasil orasului se sfatuira impreuna cu
apitanul dorobantilor, ce eraii in oras, ca ce ar fi de facut.
Mai pe urma se hotarira sa ls, cu arme, totl ci eral
harnicl de lupta, pentru ca sa alunge pe dusraan. Asa si facura..

252

Intre oraseni i intre 'Mari se facti o lupta crincena. Mu 41

-caclura in lupta, de amandou6 partite. Dar Tataril, in cele
ilin urma, fura biruil i goniti din tera.
Dupa aceea se gandira Bucurescenil rOmasi la inmormin-

tarea celor morti, in rezboiul acesta. Nu er nici o fan3ilie

in oras, care 0, nu fi avut vre-un mort pe campul de lupta.
Dar nimeni, flU puteh sa cunosca pe mortli s61. De aceea Ii
-se f5.ci d'odata o ingropaciune mare tutulor cetor morti. pupa
obiceiul romanesc, se facii apoi pomenirea mortilor de trei
iIe si de notl ti1e, precum si de sse septemani si de un
an. Pomenile Romnilor se fac cu Ole, cu strachine, cu ulcThre, cu donite i alte lucrurt Lucrurile acestea le duceat

afara, la marginea orasulut negutatorii.

Pomenile acelea se faceati regulat, in fiecare an, pana la
al sptelea an. In chipul acesta orasenil si negutatorii se obisnuira cu adunarile acelea. Asa a remas obicelul a se tine
.acel targ in fie-care an primvara, cam aprpe de Sambata
mortilor. Atunci slinta biserica poruncesce crestinilor sa faca
pomenirea tuturor mo;silor, s1rrnoilor i parinOlor i fra(ilor
noftri.

De la o vreme pomenirea mortilor i targul impreunat cu

aceea s'a rinduit a se face, in tta Ora, in s6ptemana cea
,dinaintea Rusaliilor. Atunci, cu multa veselie i cu mare
pompa, se face Tdrgul Mo;silor, in tote orasele

tea

Ast-fel Targul Mosilor este un fel de serbatre mare si

wechie pentru totl Romanit
In Bucuresd i calea ce duce, din oras spre Targul Mo:silor, se numesce Calea IlloOlor, care este una din cele mat
lungi ulite din Bucuresd.

255. Cam pul.

Iesind din sat, pe drum ajungi la loc larg in camp. 0 parte

a campului se ara si se semena cu bucate. Partea aceea se

mumesce (arind. Alta parte a campulut Omenif o lasa pentru

253

irbil. Din campul cu lrba, o parte se pasce cu vitele. Lo

Cul unde pasc vitele se chinad pcisune, izlaz sad imq. Pe .
slid parte din camp se las sd crscd lrba mare, de cosi&
Locul acesta se dice livede. Printre Orine i livede se vdd
drumuri pentru care; se v6d i rez6re, ori santuri, off brazde
ce le dice mejdii.
Porumbul, griul i cele-l'alte bucate, dupd ce se coc, seadund. Pe locul lor rdmane miriste. Ierburile se cosesc; se

fac fan*. Pe timpul muncil campului, trina este plind, de

lume.Izlazul este al tutulor Omenilor din cornund In izlaz.
les diminta la pdsune, vitele, cail, porch', olle i pdsdrile
Ornenilor. Pdzitori i ciobani pdzesc i ingrijesc de animalesd nu facd stricAciune prin trind.
Li camp, mai ales, pe cstele din spre miecrld-di ale dlurilor se afld i vii sad podgorii. Unele dlurl, ba i unele lo-curl asedate, din camp, sint acoperite cu pAduri de tot felul:
cring, dumbravd, codru.
Primdvara, vara i trana, campul geme de meni, cart
veseli, muncesc pmintul. Vorbe, chiote. cantece din zori de,
qi, pandn npte, de -ti-e mai mare dragul I

tSuneen faptul zorilor

Glasul muncitorilor,

frunzisul vilor

Cornul vindtorilorD.

24. Tablele Legit.

(pece porunci).

Patru-cleci de clile si patru-cleci de nopli sttuse Moisl

pe culmea muntelui Sinai, in fata lui Dumnecletl. Acolo,
Domnul i s'a aratat lui, inteun nor de foe nemistuit.
'1-a vorbit i '1-a dat in msainile lul doue table mail

de pitrci, scrise pe amftndoti partile, cu insusl degelul lul Dumneclet. Moisi, pogorindu-se de pe muntele
Sinai, aduse tablele pe bratele sale si le dete popo-

254

ruluT. Pe acele doti6 table erat insemnate numal aceste

clece porunct
Antelia por anal : Eu slut Domnul Dumnecleul Veil!

sa nu aibi alt Dumnecleil de

cat pe mine!
A data poruncei : SA null faci chip de idol, nici
sa te inchini la din sul !
A treia porunce : SA nu leT n deprt numele lui
Dumnecleil.

A patra poruncet : S santesci liva Domnulul.

Sse

dile s lucrezi, iar a

ptea s o serbezi I
A cincea poruncei:: Sa cinstesci pe tat5l tha i pe
muma ta, ca sh athi ile lungi
ai bune pe pamint !
A sesea porunce : S nu ucicli !

A fptea porunce SA nu fact fapte ruinse

marave.

A opta poruncd: Sa, nu furl!

A noila poruncd : Si nu mintl i sa nu inaell.
A clecea poruncd: Sa nu poftesci cu urd la vre-un
lucru al altuia 1
In aceste dece porunci incape intrga voia lul Dumnedeti, adica tOt Legea dumnegeescd. Rana in qiva

de aclt, aceste ciece porund a remas sfinte pentru

noT i pentru lutnea intreg. Cine cu sfintenie le pazesce, din voia lul Dumnedeti nu se abate; acela nu
pdcatulesce.
Aceste ciece sfinte poruncT, noT le maT numim
D ecalog I.

255

257. Muetelul, ado, IflreceluI i isma.

Prin fanete i prin livede cresc o multime de Terburi cu
fiori mirositre, care slujesc ca doctorif in unele bole. Asa este
musetelul, coda srecelui i isma.
.111w(felu1 sag romonqa cresce

nu numal prin livede i pe campii, ci i pe marginea drumurilor

si prin curtile caselor. Musete lul
are tulping ierbOsg cu mai multe
rgrnurele. Frunze le Ii sint crestate si impgrtite in fire sub-0.d.

Florile musetelului sint la mij:

loc, galbene; Tar, la margine,
albe. Ce miros plgcut respandesce musetelul I Din &rile uscate de musetel se face cel mai
bun ceaig pentru dureri de
stomac.

Cdc

forecelui cresce mai ade-

sea prin livede. Este mai mare

de cat musetelul. i cOda sOrecelui are tulping ierbsg i rgmursg. Frunze le II sint lunguii te, de culOre verde-intuneiar fioricelele ag culre
albg. Din frunzele si din florile
acestei plante se face un fel de
ceaig ce se bea in anume bOle
catg. ;

sag dureri din nguntru.

256

Isma sad mink cresce si de la sine prin livede i, resadita

prin gradini. Isma are ramurelele verql sad rosire. Frunze le ismel an forma oulul

i sint din

tate, pe margini. Floricelele cele albastre sint

aseclate pe virful ramurelelor. Isma are un miros forte 'Aleut. De aceea si din isma se ferbe
un cealn placut i folositor pentru cel ce sufer
V0.[,,,44

de stomac.

Musetehd, coda sOreceliti i isma se chimei cei

Pentru ce ?

sint ierburi medicinale.

258. Resplata liii Ilie cel nemilos.

Un baik, ca de 10 ani, pe care il chlema Ilie, vii odata
pe strada pe un biet orb , cum umbla dupa mila de la o casa.
la alta. Orbul era dus de catre un catelus ce avea de gat
legata o ata, pe care orbul o tine in mana. Cand nenorocitul
de orb se apropia de vre-un sant san de Orin, catelul sta."tea pe loc i orbul scia ca el trebue s'o Tea intealtn. parte.
Dac venia vre-un car pe drum sat alt-ceva ce putea sa isbesca pe bietul orb, catelul pllzi, dandu-se in laturi i orbul
mergeh dupa catel. Asa dc-eumifde era edtelul orbului.
Dar cu atat mai nebunatec era Ilie. Cand el veqn pe orb
cu catelusul set, se apropia de el, OM ata cateluluf si se incerca fel si chip sal ademenOsca dupa dinsul. Dar catelul nu
se lasa de stapanul sen, ci incepli sa latre manios i s sara
pe nesocotitul de balk. Ilie se infricosi l o lua la sanatsa.
El era un bdit reit.
Atunci catelul se intrse Tara la orb, II linse maim, ca
cand ar fi voit sa-1 ;Ilea : ((Ed reman lange. tine !D--si orbul
iT lega iarg, ata de gat. Cdtelul era eredincios orbului.
the adeverat ca nu se mal incumeta. 0 a doua Ora la asa
ceva. Dar Dumneclen care vede i scie tote, nu l'a lasat nepedepsit. Anume, dupa ce Ilie se facii mare si irnbatrini, el

257

orbise de amndoi ochiL Atunci Ii aduse el aminte de fapta

lui cea nesocotitg din copilArie i. plangeh cu awar, clicnd :
eAcsta4 pedpsa lul Dumnecled pe mine, pentru c2a: mr-am
Mtut joc de bietul orb ID

Gine prin ce p6cdtulesce

Prin acea se pedepsesce!
/e/ VAIM171)1AVYnktit

Gei

4/1/ kei-4/

!Lai/

//t/

259. bora copiilor.

Sub teid cu frunza 1at5,
VenitI copil la joc,
Si hora la olaltA
S'o invirtim cu foc.

Venicf, traisca

ra,

In hor ne leglm
Tresalte inimira
Nol hora s'o jucdrn.

Sub teid cu frunza 1at5,

Si sub desi dr, fag
Nol hora rsfirat5,
S'o invirtim cu drag.

Ea uncle se 'nvirtesce,
Campiile 'nver4esc ;
Tot omu 'nsufletesce
E joc, jo c romanesc

* * *
17

258

260. Trifoiul i sultina.

Tot ierburi medicinale sunt i trifoiid i sulfina.
Trifoiul cresce de la sine, prin
MAW, in locuri mai grase. Dar el
se cu1tiv

i anume prin livede,

liind-cd trifoiul uscat, este cel mai

bun nutret pentru vite. Trifoiul
are o tulpind Ierbsd cu mai multe
rdmurele. Frunze le trifoiului sint
amlate de obicelu, ca.-Le trei impreund, in forma palmei. Florice-

lele formzd buchete rotunde de

albastrd sat albule. Dinteinsele, dupd ce s'ah uscat, se

colre

lace un fel de ceaiti. Dar mai mult,

se cultivd trifoiul pentru hrana
(

vitelor.

Sulfina cresce prin porumbiti, pe langd

drumuri i pe anturi, pand la o indltime de
un metru i mai bine. Tulpina sulfinel este
i ea ierbOsd i nu prea grsd, pe cat este ea
de 'naltd. Frunze le II sint mdricele, cu margini dintate i impArtite in trei 04, in forma
frunzelor de trifoiti. Floricelele au forma de
ciorchine. Ele ati colra de obiceiti galbend ;
dar este sulfind cu flre i albd sall chiar albastrd. Sulfina are un miros placut, une-orl
mai slab, alte ori mai tare. Infloresce prin
lunie i prin Iulie. Frunzele i florile sulfinei
se pun printre vestminte pe care le aOr d. in
contra moliilor. Frunzele uscate se intrebuintzd i ca leac.

259

Musetelul, cdda sdrecelului, isma,trifaul i sulfina sint plante

ferbdse cu tulpine reimurdse. Tote acestea se mai clic i ierburi
medicinale.

Sint si alto plante, din ale cciror pr1 ferbndu-se, se fac doctorii pentru anume bole. Asa este
chimenul, florile de soc si cele de teitl, semintele de
lenuper, reideicinele de petrunjel, cele de cimbru, pelinul si altele.
In ce smn plantele medicinale cu cele otrvitre ?
th ce se deosibese unele de altele ?

261. MOrtea luI Moisi.

Moist ajunse la adancl bAtrinet.e. Dar ochiflul nu
se intunecasera, nicI puterea lul nu slabise. El, prin
ajutorul luI Dumnegeil scosese pe fratil seI Evrei, din
tra EgiptuluT. El, cu multe greutatl si nevoI, il ma-

nase prin puslit El le dase poruncile dumnegeescl!

De multI anl era, el, pentru dinsiI, ca i un tata bun
intelept. Acuma, tot el it adusese pana aprOpe de
pamintul Canaan.

Atuncl, Dumnezeti porunci lul Moisi sa se suIe pe

un munte. De acolo, din inaltime, ii arata luI tot pamintul fAgaduintel si II clise asa :
/Acesta este pamintul pe care eti, cu juramint, l'am fAgaduit luI
Avraam, lul Isaac si luI Iacov !... Iata, te fac i pe
tine sal veclI cu ochiI. Dar tu, intr'insul nu vel intra! ,
Moisi pricepn inclata ca I a venit i luI ceasul mortit. El adun tot poporul luI Israil imprejurul sestl si
ii vorbi asa :

260

4E4

in curind am sa mor. Aqa vaesce Domnul Dumnedeul nostru. La tote voinfele. sale, Rf6
,

mg supwrg bucuros. Aqa sd face

i vol in totintrinsul scZ ve. ind'auna. Pe dinsul sd-1
credefi; la dinsul sd ye fie tOld nddejdeal... gdndii-v tot morel% la el ; inchinati-ve lui, qi dimi
nfd qi sra, i ceind sunteti acasd i cdnd v

afiati in cale. Dacd pururea asa yeti face, bine

va fi de vol. De nu, apoi val de vol si de urmasil voqtri !
Moisi Inchise ochiT i muri. Tot poporul evreesc,
cu mare cu mic, l'a pians si '1-a Wit trei-cjecl de dile
d'a rindul. Dar totI raft si fericit, cad fie-care dicek :

Cdnd al nostru laid

Ochii a inchis,

Pentru el indatd
Cerul s'a deschis".

262. Calul i cilaretul.

Un vr ednic claret

Avea un cal prea bland, si bine inv6lat.

Fiind si el sem et
Si despre cal incredintat,

261

A vrut su fad, o 'ncercare :

Ca feira, foil, s

las5. la plimbare.

D'odatii calul a pornit

La pas incetior.

llar, cand a ir4e1es cl n'are friA strunit

A prins a mai juch, a merge Mal uor;
Apoi luandu'si vint,
Sri, svirlik fugend,

In cat pe algret l'a trintit el jos

..

singur a plecat la fuga, mai virtos :

Pe vui, pe dealuri, prin ogre,
(land de rip mare,
S'a sdruncinat de tot...
Sapanul a aflat in urmg calul mort
*i a dis :
(Sermane cal, de cruda ta peire
Ed insu'ml V-am gnit ..
Tu subt pov4uire
Erai prea bland i bun, i nu me trinteal;
rupeaL.
Niel capul

263. Suferintele Ronninilor din Ardeal.

i nol, se afla i tralesc prin tOte triie
vecine cu Romania. Multi si viteji Romani se afla in
Transilvania i prin tinuturile din prejurul el. DeRomanii, ca

acolo a venit i Radu-Negru in Muntenia ; de-acolo a

descalecat i Dragos-Voda in Moldova.
Dupa trecerea Domnilor roman)", Radu-Negru si
Dragos-Voda, peste munti, Unguril incepura sa asu-

prsca mai tare pe Romanil rmaSi in tra

lor, in

Transilvania. El isi bateau joc de ROmani. Roleril ungall luau Romanilor tot ce agonisau i ii bateati gill
schiOngiUneaU. Acum 100 de aril', suferintele Romanilor,

26

din partea Ungurilor, ajunsera la culme. Bletul Roman,

abla era. suferit in tra 1W, in Ardeal.

Romeinul era strin in tra lui !

(Casa lid, focut din vatrei, vita lid de leinget casei
Apa, codru i ceimpia, buca(ica de pe masa' ;

Pruncii lui qi chiar sofia: tot ce are e'n perire

Cad Unguru i insuesce rom'ansca rno$tenire..

Atuncil Romanil se hotarira sa se ridice cu puterea

impotriva asupritorilor UngurI. El asteptail numal un

conducetor harnic i vitez. i pe acesta Ii gasira in
vitzul muntean Nicola Ursa, Roman verde din
Muntil Abrudulul, in Ardeal. LuI Nicola Ursu ii mal
qiceau i Horia. Horia il alese doi tovarasl. de arme,

pe Cloca i pe Crisan.
Cate-sl trel s'at1 pus

munte, ce le

clice

in fruntea Romanilor dela

si Mop. Romanil in maI multe

263

hrtuIell invinserd i Ward Ilia. in Ungurl. Dar in

cele din urmd, Horia cu cel dol tovardsI al sl, a fost
prins1 de cdtre Ungurl si osdnditi la mOrte.
Dupd mOrtea conductorilor, Romdnii sa linistit ;
dar i Unguril sail mai cumintii, in purtarile lor cu
Romdnil.

264. Ispita unui No Iar.

toteo 4i un scolar silitor, cu num&e Costicg, invq in
odg4a sa.
Razele srelui se apropiarg de ferstr i intrarg In odaita
copilului. el3gIetele ! de co stal tu aid sing ir. Vino alai-A i te
jcg, la cgldurg Dar scolarul nu se opri din lucre. El r6spunse : (Mai intal void sg 'rut isprgvesc leciiIe i apol voii
veni ID i dinsul ening inainte cu lucrul odd.
De-odata o ph'sOricA vese15 dete cu ciocul in geam. Ea privi
Cu o cgutdturg vicleng la bAlt : (Vim) cu mine 1 Gradina
a Inverdit. Mil de floricele impodobescl campul. Cerul, vedi'l,
ce senin este ! Dar scolarul nostru r6spunse : Lasgm6 in
pace ! Mal intal voirc see mi ispravesc lucrul. Apol void venio !
Costicg tot lucra, inainte.
Pe urmg veni i m'eirul de langg ferstr 5i fll cu frun-

zele sale. Ce atata si1ir0 t la, uitg-te la merele mele I Asa

npte s'ad copt tote. Tote sint gata pentru tine !* Copilasul
silitor insg rOspense : (cLasg-m6 sg-mi isprgvesc lucrul i apol
void Tes1P.

In sfarsit Costic iT terming lucrul. Atunci fT adung lute

curtile. Acum o sg les. Mal intal void chlemg pa Petricg al

vecinulul. Cu el m6 void juch d'a mingea. Ce bine o s.

petrecem amandoi ! Vom asculth cantecul pgs6rilor, i vom
Costicg nici una, nicl dod6, ll
lug pglgria si haid, dete luga afar6, unde, spre marea bucumnch merep t Dis i fAcut

264

rie, Petricl 11 atept, la prtg. EY se intrserli, amndoi In

gradina. Acolo IncepurX s sara, sa se j6ce i sA cnte. Ce
frumos le zimbead acum razele sreluI ! Ce dragAla le cantaA pAs6relele t Mrul le da mere
Costie se desfAta acum frg de nicl o grija, cad el I1
ispravise tote lucrurile sale.
Aa face colarul cel bun : intal lucreza, apol se idea 1

Tx,

axe, &hi; ,

nwhith,

Tie/ mraliruei
265. Timpul Tilton
Deprinderi gramaticale.

Exemple: Scolarul silitor respunse razelor sOrelul :

Mal IntAI voi sd-mI ispritvesc lectiile.
SO.-m1
Apol voi veni.Merulul II respunse

ispravesc lucrul si, apol vol leci. Dupa ce

Acum o s ies.
1st ispravi. lucrul ciise :
Vol cbienid i pe Petricd. Cu el me volii
juca. ArnaudoI vom petrece impreunAD.

Regule : I) Verbele : Voir' sa-mI ispravesc, volii 1e1,

voiti chlema... arata Ca .colarul despre care

se vorbesce, 151 va face lucrarea mai peurma,

inteun timp viitor.

2) In timpul viitor ori-ce verb pte s arate

265

lucrarea tutulor persOnelor din vorbire. D. e.

Vatilisprcivi Voin isprcivi Vorn vede Voin vede

vei isprdvi veti isprdi vei vede

va isprcivi vor isprcivi va vede

vei vede
vor vede.

3) Verbul sc chimci cd std la tirnpul viitor,

cdnd aratd c lucrarea, inseinnatd printr'insul
se va face in urnzd. D. e. \Tom iesi mai tdrzitl. Ne torn juca. desrd...

Teme : I) Din bucata de cetire aIspita bunulut volar vef scrie tote verbele de la timpul viitor, irnpreuna cu subIectele de care sin.
2) Veil sci si cele-l'alte verbe din bucata
acsta

3) La verbele fart si ed veT arata lucrarea,

la timpul viitor, a tutulor persOnelor din
vorbire

2.66. Agricultura, industria i comerciul.

La campie si la deal Oranil lucrezI sati cultiv p5mintu1.
Pe acolo cresce grit, orz, secara, ovez, porumb i alte bucate. Munca OranuluI se chlmI cultura p'dmintului sat agrieulturd.

La dm*, la deal ca si la munte .Oranil in apoT si tot

felul de animale : vac!, boT, caT, oi, capre, albine i altele.
Acest fel de munca se chiem5, crescerea vitelor.

Pe cstele dealurilor se cultivl rifd. Acsta rodesce cu bel

ug strugurif, din care se face vinul. Prin Iived,t cresc tot feJul de porn): sat pometuri.

266

pranii se ocupa mai mull cu agricultura, cu crescerea vitelor si cu pometuri.

Teranul, adesea iI face singur plugul, grapa, carul 6i alte

unelte trebuincise. Teranca face tot felul de panzeturi si de
bathe pentru toti caseniT. Uneltele ce si le face tranul i lucrurile facute de Oranca formza industria sgtenilor.
In targuri si in orase multi 6men1 flu muncesc la camp.
Unit fac cizme, altil bathe i Iarg altil tel de tel de unelte
ca : securT, c6se si mobile de tot felul. Acei 6meni se chlma
mestesugari sail maestri. Produsele lor formza industria mestesugarilor.

Atilt mestesugaril cat si tOranii, dac . sint silitori la munca

si nu chleltulesc prea mult, pot sa-sl faca stare frum6sa. Aa
apol, pot sa tralesca el cat se 'Rite de bine.
Dar nici satenil, nici mestesugarii nu 'SI pot face, el insisi,
tote lucrurile trebuincise. Sgteanul nu-sl pte face nicl cOsg,
ilia secure, nicI funii la jug. Mestesugarul nu p6te sa lucreze
campul ca s aibg bucate. i satenul i mestesugarul este
silit th vinda din pro iusul ILA ce-1 prisosesce i, pe banil cci
ketafi sa 'si cumpere de ce are nevoTe. Locul, unde 6menil se
aduna ca s. vinda i sa cumpere se chima balcia sag tdrg.
Schimbarea in bani a produselor de prisos si.cump6rarea altor lucruri trebuinclOse, se chi6mg comercia. Omenil, care se
ocupg numaI cu cump6rarea i cu vinderea produselor. . deosebite, se numesc comerciantl sau negutttori. Cel mai multi
comercianci traiesc prin targuri ; dar mai ales prin orase.
Agricultoril sint aprpe toti Romani. Printre mestesugaiI si
printre comerciantl sint insa multi strini. Lucrul cu minte
este ca Romanil, pretutindenea, s invete i mestesugul si comerciul.

Agricultara,inclustria gl comerciul sint lucrdrile

de cdpetenie ale menilor.

267

267. Ce e tata ?

v, 6

Tatal-med este plugar ;

Are plug si are car.

Vara el in camp se duce
sSi

bucate ne aduce.

Tatal-med este cizmar,

Om ca el gdsesci cam rar.

Tale talpd, tale piele

$i face cizme din ele.

Tatal-med este tdmplar :

El lucrzd brad, stejar.
Cu barda mi-ti'l doplesce
Lucrurl mandre tot gltesce.

Tata e neguptor :
Vinde marfd tuturor.

Tatal med e croitor

lucrzd cu mult star.
Cu acsorul tot grAbesce
Pan'ce haTna isprIvesce.

Tata preut se numesce

La altarul Mint slujesce.
El, la bunul Dumnecled,

Ori-ce lucru-11 trebulesce,

La el prea bun se gdsesce,

Il inaltd glasul s6d.

Tafal me si tatal fdit

Scl mi-i tiie Dumnedei !
Tot in bine sd spordsca
Ca de noi sit ingriPscei !

268

268. Tudor Yladimirescu.

Subt urmasil luI Mihalti-Vitzul si a lul Stefan cel
Mare, multi Grecl se aseclard in Muntenia si in Mol-

dova. Mal pe urma acestl streini apucara sa puna

mana putt i pe Scaunul Teri lor Romanescl i pe
-tOte deregatoriile. Fiind marl si tarl, Grecil, in vreme
de 100 an!, pusera cele maI
grele birurI pe Roman! ; ii
jupulati, II bateau, II bagati
la puscarie si II si ucideatl.

De obiceiurile si de limba
Romanilor

isl Wean joc.

Romdnul era rob i strgin

in tera lui !
Dar in cele din urma,
bunul Dumnegeti scula din-

tre Romani un vitz res-

bundlor, pe Domnul Tudor- Vladimirescu.

Tudor era, din muntil Gorjulul si, in scurta vreme,
adund in jurul sea o multime de Roman!, inar-

matt care cu ce aved! Trecf cu el Oltul

incepft sa
bage spaima in Grecl, care fugeatl dinaintea Romanilor.
i

Multl asupritorl platira atuncl cu vieta relele ce le

facura Romanilor. Cantecul poporal asa glasulesce :
4,Czne trece Oltul mare ?
Ce vitez rsbundtor
Umple astd-di de terre
Sbirii bietulut popor?)

Este Tudor, e Olteanul

Ce'nspdimeintd pe pagan;

E voinicul, e Olteanul
Este Tudor, Domn Roman.
Sa7 urmdm, Romiint cu tow

So scdpdm gra de hog

269

269. Fiica cea bur&

(Deprinderi gramaticale pentru Idle limpurile verbului).

Regele unel Vet mail, trecea odata calare printr'un sat,

MI% sad curnisca eine va. Ajungendu'l setea, cum era si cald,

a cerut apa dela o fetita, care chiar venia dela lantana, cu

donita plina. Ea indata alerga la dinsul i, ridicand donita
pe urnr
qat sa bea.
--4Buna si vriinica copila esti tu
ii clise regele multumindu-I,,Daca vrel, eu te-al lua cu mine la ora i te-asl
da s inveI carte'.
iCarte asi inv6t,a bucuros, Domnule..r6spunse fetita. care

nu scia cu eine vorbesce, Jar de aci, din satul nostru, nu

pot sa m6 duc, ea' cine o A ingrijscg. de mama care e bolnava 11

gDar unde e mama-ta?)intreba regele.eVoiil s'o v6dv

Copila duse pe rege intr'o coliba, unde bita mama fetitiT
qacea pe nisce pale, slaba i gemAnd de dureri. Ea se tangui regelui cat e de bolnava, de silrac5, i de nenorocit i
,

c. desigur ar muri indatI de n'ar ingriji fetita el de dinsa.

Aceste cuvinte, ea le 4ise tremurand i plangend. Pe regeinsusi fag podidit lacrimi de .mila, pentru mumd, i de bucurie pentru inima cea buna a vrednicei fetite.
Pe urma regele asa a vorbit cu glas dulce :
(Vo1rl ingriji ea sa aveti casa mat buna, unde do sa v6.
lipssc'a nimic. Pe fetip o voill ainta ca sit invete carte i-i
daruIesc 5000 de lei, pcntru vremea cand se va marita).
Apoi, la plecare
: Asa se ingrijesce regele de ficele
cele bune ale supusilor sa..

g&ifitiei

fc6

270

270. Repetire asupra timpurilor.

Deprinderi gramaticale.

Teme : 1) Din bucata de cetire Fiica cea buniiD veT

culege tote verbele si le veT scrie pe tref
colOne osebite : Pe o colnd vei scrie verbele la timpul de fatcl ; pe a doua veT scrie
verbele la timpul trecut i pe a treTa vef scrie
verbele la timpul viitor.
2) Verbul ved, intr'o propositiune II vei scrie,
in chtes1 trele timpurile, la am'andone numerile si la tote persOnele Lucrarea acsta o
vei face asa :
Timpul de fat&

Ved pe mama
VedT pe mama

Timpul trecut

Timpul vittor

Am vedut pe mama
AT vedut pe mama

Voie vede pe mama

VeT vede pe mama
. .

271. Dicetori i Invtitturi.

1ntdi lucrzei, apoi te jcd !
YeiC fad ; r gdsesci.

Bine fad; bine gdsesci.

Ori ce fad e imprumut ;
Si

ce-1 Ha, ci ce-1 plcicut.

Cine prin ce paceituiesce

Prin acea se pedepsesce.

271

Cine sapei grpa altula,

Cade el intrInsa.
La nevoie vorbesci, ce nuft-e voia.
Trinddvia te slethesce,
Sdrcia ti-o gettesce;
Jar lucrarea te 'ntciresce
S'avutii fi-agonisesce.
Negoful imbogdfrsce
Fe cel ce-1 chivernisesce ;
lar bogatul stelpelnesce

Pe sdrac precum voiesce.

Lenesul mai'mult alrget.

Dupd faptd, platd.

Cu un rac, tot same.

Omul cel mai iscusit,
Une-ori e pdcdlit.

222. Evreil in Palestina.

Ran s nu mOra, Moisi alesese dintre EvreI pe cel
mal cu minte i mal vitz, ca sa le fie lor capetenie ;

sa 'I duca i sa
f lisus .Navi.

'I

asecle in pamintul fagaduinteI. Acela

lisus Navi duse pe Evrel in pamintul Canaan. Acolo

era belsug de tOte terinile eraii manOse ; pasunile grase ;

272

livedile roditiire ; viile bogate ; grdinile minunate ! Ca

acolo, grdunti mai marl si mal numerosl; ca acolo,

strugurl mal grel i mal gustosl; ca acolo, trandafirl
mai frumost, nicairt pe lume nu erail ! Acolo se aflatt
ciredl i turme de tot felul, cu vite grase, virtOse, carnOse, lanOse i laptOse ! Acolo se indesail roTuri de
albine, in stupil lor de cerd si de miere! Acolo serpuilt
lin riul lordanul, si izvorail fantant cu ape limpeqt si reel L.

Acela era parnintill fagaduintel ; pamintul de care se

clicea cd, pretutindeni intr'insul curge numal lapte

miere.

Dar tot inteacea tra bogata si frumOsa IocuiaU pe

atuncl multe neamurl pagane i selbatece. Acele neamurl
nu voira sa primsca bucuros pe Evreb ; ele se purtard
dusmanesce cu dinsil. Vrurd sa 'I gonsca. Atuncl se

incalerara unit cu altil la lupte. Dar Dumnecleil ajutd

pe Evret pentru credinta lor cea drpta. Evreil in bite
btaliele biruira pe dusmanil lor i it gonird afard, din
pamintul Canaan.
Dupa ce Israilitil cuprinsesera tOl acsta tra, el
impartir parninturile dinteinsa in doile-spre-clece partl.
In fia-care parte se aseclara urmasit unula din cel dolspre-clece fit al but Iacov. Acestia fur parintil celor
dote-spre-gece neamuri saU sernintil ale poporulut Israilit.

TOla tra Canaan s'a numit mat tarc,liil Palestina.

0 mie i patru sute de ant, Palestina id stapanita de

Israiliti. Dar, sint acum altt 0 mie si opt sute de ant
de cand Evreil a parasit pamintul fagaduintet i s'atl
rspandit peste Iota lumea.

273

273. Vara.

143(dift'itb,I

0 ! mult imi place vara

cu vercll padurI stufOse ;
Cu pomil plini de rode,

grinele, skara,
holde marl frumse,
spicul care cade ;
nptea fnstelata ;
cerul cel senin,
Cu luna cea curata;
Cu
Cu
Cu
Cu
Cu
Cu
Cu
Cu
Cu

aerul cel lin ;

paski cntatre;

0, vara calkorul
SI umble-T lesne

$i-'n munte i-'n campie,

Cad rece e isvorul ;

Cad rar se afla besne ;
Caci tot e veselie,
Cacl rota scantelza,
Cand qida se ivesce ;
Cad razail luminza...

i and se ostenesce
0 umbra se intinde

fluturil pe fibre ;
stupT de mIere plini I

i 'n bra0 11 cuprinde I

0, vara orfelinul

Il afla 0 el scut.

0, vara plere chinul

Saracul e avut
Vi4a e frumsa
Natura e pompsa
OrI-unde de eclut!

274

274. Triiclarea, lul Tudor Tladinlirescu.

Tudor, cu glotele romanescl, ar fi curatat intrga
tera de asupritorl. If ajuth i ura Romani lor asupra
Grecilor. Grecul flu era. om in ochil BomanuluI, ci
flara selbatica. Dar peirea lul Tudor veni chIar din
partea unor Omeni de ai set Unil dintre capitanil seI
nu-'1 prea aveati la inima, fiind ca Tudor era. om drept
si aspru, cu cel ce nu se purtail bine. Acestia ii prinsera i, legat in flare, il detera chiar in manile vrajmasilor, a Grecilor, care il ucisera miselesce. Insa i
Grecil, incet cu incet, a lost gonit,1 si a trebuit sa
parasesca terile romanescl. Atuncl Romanil incepura
IarasT sa fie stapani pe tra lor.
Pomenirea lul Tudor Vladimirescu nu se va sterge
nicl odala din mintea Romanilor, fiind-c a. el ne-a aratat
ei ne-a invetat cum sa ne aparam si tem i limba ei
legea de asupritorl streinl.

Dupa mOrtea miselsca a lui Tudor, poporul asa

Cana a jale:
Cine trece strins in Aire
Ocolit de vinditort A..
Cine geine 'n inchisdre
La at tird-apeszitort ?...

Este Tudor, e osteanul

Ce 'nspd2'nzintd pe pagan;

E voinicul, e Olteanul,
Este Tudor, Domn roman!

Sai Romne, sai, nu stet

Sai, pe Tudor a secipa !

275. Cele patru timpurl ale anulul.

Deprinderi gramaticale: analisci.
NoKle scad. l7ileIe cresc. Srele 1uminz5.. Aerul se Ma14esce. ZApada se topesce. lrba inverdesce. Pomil acum vor
inflori. Copacil vor IliverCil. DrAgAlaple rindunele af, maIne
se vor intrce la nol. Albinitele ba.zale. Brscele ol5Aiesc.
Turmele pasc. 1111eil, cu sutele, alrgA. Copii, rate doT, cats

275

trel si mai multi, se joca p'afara. El habar n'ad nici chiar

de mancare. Gradinarul silitor sm6na. Apoi el si ucla gradina.
Plugarul harnic ard.
AFa este priincivara !
Srele arde. Tunetul bubule... Ciresele se coc. Teranii cosesc. Holdele acum se vor ingalbeni Ornenif vor secera. Plugaril vor treera. Grauntele se vintura. Campul geme de lume.

Asa este vara !

S'ail secerat spicsele I S'aq copt pmele. Miele se si culeg.
Se coc i struguril. Frunza a inceput s ingalbenesca, ; suflata

de vint, ea cade la pamint. Pasiile ca16tre a inceput sa

plece. TOranil aT, maine, se vor apuch sa are, de Vining. Pifele scad. Noptile cresc. Aerul s'a rOcit binisor. Adesea dida
cade cate-o phi% rece. Diminta, te pominesci ca preste nOpte
a brumat. Florile se vestejesc.
Aqa este Idinna !
Srele r6sare tot mai -Carpi. Se inserza tot mai de vreme.
Aerul se tot recesce. Incepe crivetul cel rece. Cerul se imbraca
cu o haina cernita. Une-ori se pune ca.te-o negura grsA de
nu veql trel pasi imprejur. Iutr'o buna d,-;minta te pominesci
e. o haina alba de zapada acopere pamintul, cat vec-li cu ochil.
Gerul cresee. Omenil se aduna in cash'. Focal ar,le in soba.
Cum o sit lunece Hail e pe zapada I Copiii ce bine se vor juci

in curte cu bulgari de zapada.. Afara la camp e linisce, e

Were. Tel colo mai zbughesce un filet iepuras din zapada.
Din colo sare o vulpe, cu o cOda cat o matura. Lupil i alte
flare stapanesc padurile

colril.

Aqa este ierna.

lerna eand e frig si ger,
Flori si lrba, tte pier.
Priindveira le Invite

Prin gradini i pe campie,

Vora tote cresc cu spor
Ca un minunat odor.
flihnna 'nett le vestejesce..
Si, Tar gerul le starpesce.

276

276. Repetire generall asupra gramaticef.

Deprinderi gramaticale.

Regule: i) Cdnd formdm o propositiune

Care sint
partile proposiliunei?
Care parte a proposiliunei se chlemd subiect ?
Cu ce fel de
vorbe intrebdm ca s cunscem subiectul dintr'o propositiune?
Ce putem sa spunem despre fiinta salt' despre lucrul ce este subicclul
unei propositiuni?
Ce slujbd face predicatut
in proposiliune?
Cu ce fel de vorbe intrebourt
ca scl cunOscem predicatul proposiliunei?

2) Ce fel de semn se scrie la sfdgitul proCu ce fel de literd se incepe

positiunei ?

cuvintul intdi dintr'o propositiune?

Cdnd
mai scrim cu literd mare sunetul de la ince*
Putul cuvintului ?

3) Cdte parti de cuvintare cunosa ? Ce ne

aratd substantivul ?
Ce sint adiectivele?
Ce amid verbele?
Ce fel de vorbe sint
Dar numeralele, ce ne aratd?
La ce ye slujim cu articolele, in cuvintare?
4) Cdnd clicem cd o parte de vorbire std la
i cdnd la plural?
numerul singular?
De cdte genuri tin substantivele?
La cdte
persona putem sd impdrtim pronumele? Cdnd
clicem cd un verb std in limpul de fa(d I
Cdnd clicem cd un verb sta in timpul trecut?
pronumele ?

cdnd clicem cd verbul sid in timpul viitor ?

5) Respunsurile bine date la intrebdrile de mai

sus alcdtuiesc cunoscintele tale de Gramaticd.

277

Deci Gramatica ne Inva, sd potrivim bine :

a) Sunetele
literile in cuvinte ;
b) Cuvintele in propositiunt ;
c) Propositiunile in vorbire sail in cuvintare.
Teme : Respunsurile, bine date la cele d'intAI patru

intrebdri, le vei scrie pe caietul cel bun de

compunere! Ele vor alcatui cunostintele tale
de Gramatic5.

277. Cuza-Yothi.
Romanil, mosil i stramosiI nostri, ati stat mult timp

impartitI in mal multe t'erI. El nu erati unil, nici in

bine nici in WI. Asa, fie-care tra romansca sth si

se lupth singura, la vreme de nevoIe, cu dusmaniI. Cele-

lalte nu se gandlail s'o ajute pe cea

din primejdie.
Abla acum vre-o 35 de anT, Domnul
Cuza-Voda a unit Muntenia lul RaduNegru cu Moldova luI Dragos-Voda.
Asa s'a facut o er a. mal mare, si mal

tare, anume Romania. De atunci se

cant acel cantec frumos ce-I qic Hora
Unirel).
Amdndoi sintem d'o mama,
Hai th dam mina cu Wind
To(i cu inimd romdn'd ;
SCenvirtim hora frd(iei
Pe pdrnintul Romdniel !

D'o *turd

Dnde-i unul nu-i putere...

Amanda' avem un nume;

La meal i la durere;

Amdndoi o srta 'n lame,

Ea-yi sint frate,tu-mi esti frate
in noi doi un suflet bate !

Uncle's doi, puterea cresce

dusmanul nu sporesce !

c.i

d'o seemed:

Ca doi bre*, inteo tulpind

Ca doi ochi intr' o lumina.

278

278. inaltarea Dorunulut Iisus Hristos.

(Rusa liile).

La 40 de qile dup. inviere, Domnul lisus impreun5

cu prietenil sel ai lesit afara de Ierusalim, pe muntele
Ilidslinelor sag al Olivelor. Acolo le a spus ca dinsul
se va duce iar4 la DumnecleU Tata], in cer, de uncle
a venit. Prietenil sel s'au intristat, lar Domnul lisus
I-a manglat, spunendu-le c in locul sal le va tr6mite
pe Stintu'l Duh. Acesta o sO. rernaIe cu el pana. la
capetul lumel.
Cancl vorbia. asa, Domnul Iisus lpl ridicd rnthiile

si

VI

binecuvintd, cum face cu mana parintele preot,

gi s'a intimplat

din usa sfintulul altar cadre crestinl...

pre cdnd i-a binecuvintat, s'a depdrtat dela dinsii

si un your l-a luat de la ochii lor i s'a inaltat

la cer, unde s'a aseclat dea-drepta Tata
Apostolil s'au intors in ora i acolo asteptar5. pe
Duhul Stint. A qecea cji de la IngItarea la cer a Domnulul Hristos, apostolil erag adunall la un loc... S'i

feird de scire s'a gicut sunet din cer ca de un vint

ce vine cu vitor si a umplut tOld casa uncle sedeaft...

Si s'aU umplut toti de Duhul Stint, si wet' ccipaat

curaj si putere i ca4 inceput a vorbi intealte
precum le-a dat Duhul Sfint a vorbi".
La Rusalii pr6znuim coborirea Duhului Sfint preste Apostoll.
Crklunul, Pascile, Inaltarea si Rusaliile sint serb6.torile cele mal marl si mal frumOse ale crestinilor.

279

AtuncI, mal ales, trebufe s mergem la sfinta bisericA,

s. ne rugam i sA multumim lul Dumnecleti pentru
tOte bunAttile ce ni le clarulesce, nofi Ornenilor.

279. Dic'etorl i InveAtiturT.

Din scantela mica, se aprincle focul mare.
_Multi, mari lucruri socotesc
pi nici mici nu ispravesc.
Graba strica trba.
Ce poti face acli, nu lasa pe mane !
Mai buna-i o pace strirnba, de cat o judecata drpta.

eine e la minte intreg, pe altii II, lath 'n pace

Fagaduidla data
e datorie curala
Lege,limba i obiceiuri,lucruri sfintelastrdmosi era.
Dumnecle4 ce hotaresce
negresit El si 'mplinesce.

Fara bunul Dumneclea

in radar e lucrul Wt.

Hristos din morti a inviat,
pe noi de mrte ne-a scapat.

2S0. Plantele $1. gruparea fiintelor.

Pomil, copacil, legurnele, florile, ferburile

buruienile se
(pea, tote lu-

sem60., cresc, se nutresc si se sporesc. Va s

crurile aceste ati via; tote sint via* sari fiinte vii. Numesce

280

alte fiinte vii ? Anima Tele incd se i misca dintr'un loc intr' Old
si a i simfire. Pomil, copacii, legumele, florile, ierburile si
buruienile n'at simtire ; ele nu se pot nici misca, ci stad impleintate In pdmint. Fiintele acestea se numesc plank.

Dad, sctem din pdmint un merisor tin6r sad alt plantd,

vedem la dinsa, tocmai ca la animale, trei partl de cdpetenie :
rddeicinele, trunchiul pi &exile.

Rddcinile se intind prin pdmint. Ele tin planta hi pamint

dinteinsul II duc umedld, cu care se hranesce planta.
ltddlcinele sunt de maT multe soiuri. Din raddcind se ridied in sus trunchiul. La arbori si la copceT, trunchTul se
chimd tulpin. La legume, la flori i la buruieni, trunchiul
si

se numesce cotor ; Tar la Terburl, la grid si la cele-l'alte bucate,

se chiemd palti. La unele plante i ,mal ales la copaci, din
trunchid cresc crelcile i din crAci ramuri i din rarnuri amurele, pe care cresc frunzele, florile si fructele. i frunzele
ajutd, la nutrirea planteT. Frunzele ati o multime de gdurele
mid, ce le zic pori. Prin port rsufld plantele, intocmai ca
menil prin plumani.

Fructele copacilor, dac sint bune de mancat, se chiem/

po'me i copacil pomi ; celor-l'alti copaci le d,icem cd. sint arborl.

Plantele, IntocmaT ca animalele, nu le pot face rnenil. Pe

ele le face sad le produce natura. De aceea anirnalele si plantele se chienal produse naturale. i pietrile i mineralele slut
produse naturale. Idle plantele impreunil formezei clasa sai imprei(ia plantelor.
Animalele i plantele se hranesc si se inmultesc cu ajutorul
unor anume organe. De aceea animalele si plantele se dice at
sint fiince sai produse organice. PIetrele i mineralele n'ad or-

gane. ca animalele si ca plantele. De aceea pietrele si mineralele se numesc produse neorganice. Deci, tdte fiin(ele si Idle
lucrurile din naturei sint saiu produse organice sai produse neorganice.

In ce setn6ad si in ce se deosebesc plantele de animale ?

Dar de minerale ?

281

281. 10 Mail 1881.

.(Malestsatilor Lor Regelui Carol I ei Regina Elisabeta)

Sus pe deal, la Catedrala

Ve4 multimea alergand

$i armata, a Vril lath.

Steagul tricolor purtand
Cine4 Vitzul Ware
De viteji inconjurat
Ca 'ntre stele mandrul sore,
Ce straluce infocat 1?

E MArirea Sa Begalei
Bunul nostru Domnitor

E a Vril nstre fala,

Este primul luptMor.

Cine e

acea femele

Cu chip mandru angeresc

Cu ochii1 dulce ce schantele

Cand rniiI o privesc.

Este falnica Regina,

Este un suflet smuls din Raid

Ce durerea-n piept almS
Cand auql dulcele 1 graid.

Salutati-i cu iubire
Cu supunere si onor,
Urati-le fericire

Si un mandru viitor !

282

282. Dumnegeit A-tot-puternic.

Mica fibre care cresce

Printre ierburi i 'nfloresce ;
Pomii mandri din gradina
In a lor pompa deplina:
Nu 's aptura omului,
Ci 's zia'irea Domnulul.

Codrul vesel in verdta;

Muntil nalti pana la cta;
Apa 'n riuH curgetOre ;
Om, flinti vietuitre;
Cerul, marl i 'ntreg pamintul
Le-a ziclit Dumnezeti sfintul.

In veci fie prea marit

Cel-ce tote le-a zidit:
Imprat, in ved statornic
Dumneckti II-tot-puternic!
*

FINE

**

TABLA DE MATERII

Pag. _

1. Sdre le rsare (poesie de Sion; chip)

2 Diminta (chip)
3. Propositiunea. (Deprinderl gramaticale).

4. Rugaciunea dimine01 (poesie *."* ; chip)

5. Lumea. (Tha log)

6. Facerea lumil
7. Hal la scla (poesie)
8. Cartea de citire

8
9
9'
11
11
12'
12

... ..

9. Ghicitre. (Scrisdrea)
.
.
.
.
10. Forrnarea vorbiril. (Deprinderl gramaticale)
11. *Jocul ,D'a viabides

13
13
15

12 Romanil in munt1
13. Pe camp

14. Riulet poesie ,,,*,;.)

15. Vocale si consonante. (Deprinderl gramaticale)
16. Copiil ratacitl
17. Guinea saa bucataria
18. Cane le credinclos
19. Negru-Voda (chip) .

20. Curtea
21. Anirualele domestice
22. Adam si Eva

5
6,

16,

16
17
19-

20
20'
20
22
24
25

.. ..

patru-pede (chip)

23 Rugaciunea de sra (chip)

24. Calul credincios

26-

25. Ghicitre (Magarul)

27

26. Capra (chip)

21

27. Cele doad capre (chip)

28'
29
30
31
2'

2. Gaina si curca (chip)

29. Fetita si porumbita (poesie ***; chip)

30 Gradina chipi
31. Ghicitre. - (Umbra)

.
.

32. Sublectul : Fiintele sint ceva. (Deprinderl gramaticale)

33. Pacatul stramosesc. (Porunca intala dumnecleesca.) . .
34. Mrul
35 Punctele cardinale

36. Pauna si mama el

37. Aill poml de gradina
.

33.
.

33
35
35
36.

31

31

Peg.

38. Sublectul: fiintele slut cumva. (Deprinder1 gramaticale) . .

39. Mama si fetita (poesie)
40. Vita (chip i
41. Mdrul si vita . . . . . ... . . . . . .
42. Prinzul in familie
43 Sublectul : Ffintele fac ceva. (Deprinderl gramaticale) .
44. Cintecul rindunicel (poesie; chip)
45. Eldutatea nmenilor
46. GrAdina de legume (chip)
-47. Orientarea in clasA (chip)
48. Subiectul: Fiintele ad ceva. (Deprinderl gramaticale)
49. Faso lea

38
39
40
41

42
43
43
44
45
45
46
47

50. Nuca
-51. Ghicitlre. (Nuca)
52. Potopul
53. Planul clasel
54. Varcia si sfecla
55. Bucur Ctobanul

48
48
49
49
50

...........

56. DAmbovita

. .
57. Curcubeul lul Noe
58. Cpa, crastavetele si pepenele
59. Fetita murdard (chip)
60. Semne de citare. Deprinderl gramaticale)

Planul scl1e1 . . .
62. Dragos-Vod la vinAtifire (chip)
6t.

51
52
53
54
55

56
56
57

63. Orientarea dup5. stele

64. Bunul scolar. (Porunca a cincea dumneciedscA)
65. Cum e trnna (chip)
66. Ce te legen1 Codrule?
.
67. Predicatul. (Deprinderl gramaticale)
68. Turnul Babel
.69. Corpul omenesc
70. lubesce curAtenia (poesie de **)
71. Avraam in pArnintul Canaan . . .
.
72. Un copil la 4ida tatAlul (poesie de ***)

80. Miresul
81. Respunsul lul Mircea-Vodl

59
60
62
63
64
65
66
67
67
69
69
70
70
72
73
73
74
75
76

82. Vecini1

'77

83. Gustul .
84. Copia lacoml

78
79
80
81
81
82
82

73. VA4ul .
74. Ghicitre. (Debit-)

75. Mircea si sold (chip)

. .

76. Auclul
77. Ghicitre. (Urechia)

78. Jertfa lul Isaac

79. Repetire trimestrialA: sublectul qi predicatul. (Depr. gram).

85. Lupta ltd Mircea cu Baiazet

86 PipAitul
87. Ghicitre. (Mama)

88. Sfat bun (poesie)

89. Cele cincl simturl

.....

'90, Ingrijirea sdnAtAtil

83

IIFL

Pag.

91 pidtorl si 1nvetAtur1
92. lerna (chip)
93. Iacov si copiil sel
94. Substantivul nume de fiinte. (Deprinderl gramaticale)
95. Vrabia la ferestrA (poesie)
96. Mos-Ajun
97. Stefan-Vod5. cel Mare (chip)
98. PAdurea
99. Ghicildre. (Masa) . .
. .

86
.

. ............
.......
.

84
85

100. Substantivul - nume de fiinte (Deprinderl gramaticale) .

101 Stejarul (chip)
102. Bradul si fagu1 (chip)

103. CAntecul bradulul (poesie)

104. Adlectivul. Deprinderl gramaticale)
105. Nascerea Domnulul Nostru Iisus Hristos
106. Colinda : Florile dalbe (poesie)

107. Stefan si mama sa

108. Strada
109. Sorcova
110. Ce e familia ? . . .
. .
HI. Pronumele (Deprinder! grarnaticale) . . .
112. Fratil lul losif. (Porunca a sesea dumnedeescA) . .
.
.
113. Biruinta lul Stefan Voda.
119. Lupul (chip)
115. Mama capra si cel trel INT cucu1et1
116 Verbul ( Deprinderl gramaticalei .
. .
117. Stefan Voc1 si biserica .
. .
118. PAtania celor trel 1e41 cuculet1 .
.
.
.
.
119 Repetire asupra pArtilor de vorbire (Deprinderl gramaticale) .
120. losif vindut de frati1 se1

.............

. .....

.........
... ..

121. Vulpea (chip 1

87
8&

88.
89
90,
91
91
92
93
95
9.5

96.
97
97

99
100,
101
101
102
103
104
105
106.
107
108.
109.

109
11G

122. CAtun si sat

123. Stefan VodA si Soiman Burcel
124. Ursul (chip) . .
125. Iosif in casa lul Putifar. (Porunca a septea dumnedeescal
126. TArgul si orasul (chip)
127. Iubirea de adever a lul Soiman Burcel . . . .
128. Numerul substantivelor. (Deprinderl gramaticale)
129. lepurele chip)
.
130. Visul lul Faraon
131. Genul substantivelor. (Deprinderl gramaticale)
132. CAprira si capra ngrA (chip)
133. Resplata lul Burcel
134. Lac stufis trestie si papurg (chip)
135. Genul amestecat al substantivelor (Deprinderl gramaticale)
136. Inaltarea lul losif

111

.....

120121

,.

137. Ge.sca si. rata (chip)

138. BAtalia. lul Stefan-Vocla. cu Unguril

112
113
115,
116.
118:
119
123.
124
125.
126

127

128

139 Prepelita si potruichla (chip)

140. Frati1 1u1 Iosif in Egipt

129
130
131
132

141. Vindtrea (chip) .

.
.
.
142. Numerul adlectivelor. (Deprinderl grarnaticale)
143. Aprodul Purice-MovilA .

135
136-

13a

IV
Pag.

144. Mutarea,Evreilor In Egipt

145. Biserica
146 Genul adlectivelor (Deprinderl gramaticale)
147. ManAstirea t Putna: (chip)

........ .

.
.

148. Locuitoril dupe. neam si .dup religiune . .....

149. Limba romanesce. poesie) ..........

150 Patriarchil Evreilor

151. Alegerea loculul pentru ManAstirea de Arges (chip)
152 Numerul pronumelor (Deprinderl gramaticale)
.
. .
153. PItra de var si creta . . . . .
, .
154. Ocupatiunea locuitorilor . .
155. Numerul verbelor. (Deprinderl gramaticale) . . .
156. Porun a domnsc pentru zidirea Manstirel de Arges
157. QicelorT si invetiturl
158. Prirndvara (poeste ; chip) .
159. Vrabia si ciocarlia .
.
100. Stigletele si clocarlanul (chip)
161 Invierea Dornnulul Itsus Hristos. (Pascile)
162 Rindunica (chip) .
163. Visul Mesterulul Manole
164. Repetire trimeslriale. (Resumat de gramatice.) .
. .
.165. Fericirile lul lov
.
166. Ocupatiunea sAtenitor. Plugarul (chip)
467. Privighetrea (chip) . .
168. Sotia mesterulul Manole .
169. Clra. corbul i cototana (chip)
170. Nenorocirile luI Ion
171. Uliul si eretele (chip)
172. Jocul ad'a porumbeill
17:3. Zadarnica rug a lul Manole . .
174. Infetisatea pAmintulul uscat ,chip
175. CucuveaSa si butnita (chip) . . .
176. Jocul cd'a baba-gala
.
.
177. Credinta lul lov. (Porunca a trela dumnegeesce.)
178. Linea si salcea
.
. .
.
.

. ...

I 52

153

154
155
156
158

. ......... ...
-

- ...........

179. Gluma 101 Manole

180. Cringul. MAcesul (chip)
181. Ghici lre .

.....

482. Somnordse pAserele (poesie de Eminescu; chip)

183. Resplata lul lov
184. Ria, lac, balte., mlastine. (chip) .
385. Ghicitdre

86 lsprava lul Manole

187. Robia evreilor in Egipt

.
483. Barza sail cocostircul si cocorul chip)
.

189. Neagoe-Voda si mesteri1 (chip)

190. Soparla si srpele chip)

191, Ariciul (chip)

192. Mrtea mesterilor si a lul Manole
'193. Brdsca (chip)
194. Pescarul si pescisorul (chip)
195. Pescisorul ipoesie de * * *)
196. Moist scApat din apA

.....

137
138
139
140
141
14.,
142
143
144
145
147
147
148
199
150
151

159
160
161
161.

103
164
165
166
167
168
169
170
171

172
173
174
175
175
176
178
178
179
180
181
183
184
185

186
187
188
189

V
Pag.

a p ul si sfluca (chip)
198. Petru-Rares-Tescar (chip)
199. Pescuitul (chip)
200. Ghicitoire.. (Plasa)

. . . .

.......

201. Numeralul. (Deprinderl gramaticale)

202. Fuga lul Moisi
203. Comparatiunea crapulul cu breisca
204. Petru-Rares Domn
205. Racul ,chip)
206. Racul si vulpea .
207. Copila si fluturelul (poesie) de * *; chip) .

208. Tufisul inflicdrat .....

.
.
.
.
.
209. Lipitorile (chip) .
210. Mateig-Vodd si Vasile Lupul (chip)

.
.

. 190
191

.....
........
.

. .

211. Orasul verde (poesie de** *)

212. Pedepsele Egiptulul

213. Organisarea comunel
214. Melcul (chip)
2.15. Ghicitre. (Melcul)
216. Sobiesky si p1aesi1

217. Articolul (Deprinderl gramaticale)

218. Serbarea Pascilor .
219. Albinele (chip)
.
.
.
. . .
220. Fetita si albinita (Poesie de* * *'
221. Viclenia lul Sobiesky
222. Ursul si albinele
223, Timpul de fatd. (Deprinderl gramaticale)
.

224. Gdndaeul sag vermele de mdtas ,chip)

225. Trecerea Maril Rosi1
226. Locusta si greerele (chip)
227. Mihaill Vitzul ca Ban al Craiovel
228 Ghicitre. (Fragul)
229. Musca si tIntarul .
. . .
.
.
'230. RaTacirea prin pustil
231. Pdianjenul (chip) .
232. Mihaig si caldul (Poesie de Bolintineanu)
233. Comparatiunea albinel si gdndacul de mdtasd
234. Mana din pustig
235. Plasa, plaiul sag ocolul
236. Mihaiti Vitzul (chip)
.

...........

237. Animalele .
238. Muntele Sinal

2:34

235

239. Gradina de florI (chip)

2 '46

240. Cdntecul lul Mihaig Vitzul (poesie) ...

241. 11d1eti1 rii nal-AN/41 (Timpul trecut)

242. Timpul trecut. (Deprinderl gramaticale)

243 Planul simigiulul (poesie)
'244. Laurul porcesc (chip)
245. Preda 13uzescu
246. Fetita onestd.
247. Jude(ut .
248. Cucuta, mdshlarita si mdtedguna (chip)

192
195
195
196
197
198
199
200
202
203
204
205
207
208
909
210
211
212
213
214
215
217
218
219
220
221
222
223
225
225
295
220
228
228
229
231
232
233

249 Vil,elul de aur (Porunca a doua dumnegesed)

237
238
238
239
240
241
243
244
245
246

VI

Pag.
250. Scante1a . .

247

. . . . . . . . .

251. Cea din urma. npte a lul Mihaid Vitzul (poesie) .

252. Cal de comunicatie (chip)
253. Drumul de fer (poesie ; chip)

....... .

254. Targul Mosilor.

. . .
255. Campul. . . . . . . . .
256. Table le Legit. (Dece porunct)
257. Musetelul, cOda sOrecelut si isma (chip)

248

249
251
251
252
253
255

258. Resplata lui hie cel nemilos . .

259. Bora Copillor (poesie de ***; chip)
260. Trifoiul si sulfina (chip)

256
257
258
259
260
261
263
204
265
267

261. M6rtea lul Moist

262. Calul si calaretul (poesie; chip) . . .

263. Suferintele Romanilor din Ardelal (chip)
264. Ispita until scolar
265. Timpul viitor. (Deprinderl gramaticale) .
266. Agricultura, industria si comerciul . . .
267. Cele e tata? (poesie)
268. Tudor Vladimirescu (chip)

........ .

269. Fiica cea bung ...........

.
.

268
269

270. Repetire asupra timpurilor. (Deprinderl gramaticale)

270

. .

271. Dicdtorl si InvdtAtur1

270

272. Evreil in Palestina

271
273. Vara (poesie de ***)
273
274. TrAdarea lul Tudor Vladimirescu . .
274
. . . .
275. Cele patru timpurt ale anulut. )Deprindert gramaticale, analisa) 274
276. Repetire generala asupra gramaticel. (Deprind. gramat). . 276.
277. Cuza-Voda. (chip)
277
278
278. InAltarea Domnulul Iisus Hristos. (Rusabile)

. ..... .

279

279. t)icAtor) si invdtAturl

279
280. Plante le si gruparea fiintelor . .
. . . . .
.
281. 10 Maid 1881. (Ma1estAti1or Lor Regelul Carol I si Regina Eli281
sabeta ; chip).
282
232. Dumnecled A-tot-puternic

OBSEIWARI: 1) Cunoscintele introducbire la legende slut prelucrate dupd ntanuscrisul d-lui lonescu G. G'ion.
2) Unele bucdti, descrierl i naratiuni la espresa vointit a regretatului tned colaborator A. I. Oclodescu, slut prelucrate dupd Cartea de eitire de Odobeseu-Slaviol".
3) Poesiile de provenienrd necunoscutd, sint insetnnate cu ***.
V. Gr. Borgovann.

TIP. COUTENBERGI, JOSEPH GiD3L,

STRADA DDIENEI, 20. - BUCDRESCL