CARTE DE CITIRE

PENTRU

MISIA A II-k A SCOALEI PRIMARE RURALE

ANUL I *I II

.-

DE

A. I. ODOBESCU,

V. GR. BORGOVAN,

fost prof. universitar.

prof. la Sela norm, de instilutorl.

"

. t.
.
4

t
.", .

31

,''

.) /-.

'

MOTTO

,,,
I.

'.

'
Curintele petilru On-

dirt; gandirile pentru inima i vi

Carte aprobatci de Onor. Minister la concursul ccirtilor didactice

prin ord. cu No. 5776 din 4 lunie 1897
.

Reaprobata in lulie 1898 cu modifica' rile noului program

..

EDIT A III

BUCURESTI

Editura Libririei H. STEINBERG

3,

STRADA
1898

tJ

7,

ELART,

www.dacoromanica.ro
7

..n.n.n.n.wy......M.

Tip. GUTENBERG, Joseph Gbl, str. Winne!, 20.

0...e../..,,,,,,es.....y..,0

www.dacoromanica.ro

Bucurev4

A 3 C d,Am w.

www.dacoromanica.ro

... =. ,

---s+rft.-rt-rte-rtrtY1-

Amrms:,

.11

TRIMESTRUL I.

1. Sdrele rsare,

* Zorile cdnd se aratet

Stelele se risipesc ;

lar pe zarea 'ntunecatet

Albe raze se ivesc!

Dar cureind qi nuindrul sore

lese 'n cer, de subt petmint...
latd-l! La lumina-1 mare
Ne 'nchinrn Domnulul Sfint

$A*1,1)-uvrtdi,

A iirriiiinad,

AR, X/1,1111,6') CC'

7
Notd. Buciitile Insemnate cu o stelutb.* se vor face In anul I; Tar cele notate cu cloud

-stelute " se vor face in anul al www.dacoromanica.ro

II-lea.

2. Dimin6ca.
*Cucurigu, gagu! cant cocoul din-cji-dedimingtg !..,
Cele-lalte pgsgrl se de0pt pe rand, apoi, tote fac gglggie, in curte. Ele cer de mancare. Marita Tese in ug
i., dintr'o straching, le aruncg porumb...

Albinele incep a Ye0 din stup. Ele se imprd0le pe

campiii. Se aJ pe floricelele cu miros i dintr'insele
sorb mierea cea dulce. Pe Roil se opresc, din sbor, i

flutura0 cu aripe pestrite. Prin aer tree ciripind

pgsgrl. TOte impreund i0 cauta hrana bor.

Intocmai ca ele face i omul cel harnic. El se scOlg,
se spalg, se inching. lui Dumneleg. i, indat se apucg..
de munch%

Dar colarul cel cuminte, ce face el diminOta ?

Diminqa? El se scla i
Se imbracel 0 se spate ;
Se inchind qj citesce
Si la .Flei el pornesce.

www.dacoromanica.ro
8

3. Rugiiciunea Diminetli.

* Dmne, mdna Ta Malta

Nptea a impra ftiat...
Meindrul sore vesel scald
Colo 'n care, depdrtat !
Multumitd Tie, sfinte,
Cdnd culcuqul pdrdsim !

Ed-ne astddi. bun Pdrinte;

Vole& Ta s'o implinim !

Told diica s'o petrecem

In lucrart necontenit.

Dd-ne, DOmne, ca sd facem

Tot ce tu neai poruncit.

4. Prinzul in Familie.
*Inteo di de Sfinta-Marie-mica, adica la 8 Septembrie,.
afar era, cald i frumos cum e pe la inceputul tOmnel,

Intr'un sat, un tat i o mama, cu o fetita i un bait

9
www.dacoromanica.ro

mai maricel, se intorceati de la biserica.

Bunica rmAsese acasa, cu dol copilasl maI micI. Ea gatise ceva
de mancare maI bun ; cacl era clitia mamil. Batrana
astepta cu masa pusa sub nucul cel mare din batatura...
Indata ce sosira de la biserica, totl se aseclara imprejurul mesa Taal Wm lila la dr&ta sa pe Petrica baetelul cel de spte an!. Mama ridica de pe lrba pe mititelul Nitu, care abla era de un an si jumatate; Ii sttruta
111

asecla pe bratul el. Intre mama si tata se asecla

Linuta, fetita cea de clece ant In fata lor eI, bunica,

batrana cu Verul alb ca zapada. Langa ea veni i .Florica,

cea de patru anisorl, cu perisorul balm ca aurul. Asa

imprejurul mese!, se adunase acum ma! tOtafamilia.
Tata Mu se scald in piciOre si IY Mcit cruce. Top
Mcura ca dinsul. Atuncl Linuta cu glas limpede spuse
rugaciunea mesel :

Tu, ceresc Pdrinte !

Da s ne hreinim !

Noi, cu dulci cuvinte,

rie-ti mulfumim !

Asa invelase Linuta rugaciunea ac6sta dela scOl.

Zamfira, servitOrea aduse pe masa o strachina. In

nauntru era o gaina fiOrta, care fumega ci mirosia

pleicut.

Mama imprti tutulor flertura i gaina... Tot! mancara i b6ura si se veselira.. Nicl Grioeig, canele cel
mare, nu lipsi de la pranz. Petrica II dedea lul tot-

d'auna din r6masitele mesa

.Peit ; familia intrunitei
este cea mai fericitet.

*rpele easel.
* A fost o data ca nici odatd, caci dacd n'ar fi fost, nu

s'ar povesti...
A fost odata un tat i o mama, earl aveail un singur

- 10 -

www.dacoromanica.ro

copil. Pe copil 11 chiema Petricd. Petricd era ca de vre-o

trei anisori.

Inteo di, mama Sanda puse lui Petricd nitel lapte

dulce intr'o strachina. II dede si un codru de mdmdligd
ea sd dumice in lapte. Apol mama Sanda iesi pe-afard
sd-si Led cele-l'alte treburi. Petricd 41 dumica lama"liguid in strachina cu lapte si apoi se apuca s mdnance
Si cum mama el, lat cal vede un s6rpe alb, cum se apropia binisor de strachind.... se ridica nitel si, intindndu-si capul pand la lapte, incepii sd sOrbd. Petricd
il lsa in voia cea bundi pand ce srpele se atura, child
apoi pleca 'lards pe unde a venit. Petricd, cum era mic,
nici nu se speria, nici nu spuse ceva pdrintilor.... Ast-fel
urma mai multe dile. Gaud isi manch Petricd laptele, II
venia si musafirul. Srpele insd sorbia numal laptele gol
si lui PetricA ii rmaneati numai dumicatii. Inteo di, ce-i
venl copilului in gand, cand srpele lards II sorbia nu_mai laptele ? El ast-fel dise srpelui:
1116-1 papa si micati !

Ce sugi numal 'apte ?

Ca dad cu 'ngura 'n cap

*i. te spli la mama ...

Atunci mamd-sa, care era in timid, audl pe copil graind si intra la el, in casd. Mare-il fa spaima, cand vilda
s6rpele langd copil. Ea chiemA repede pe bArbatul WI,
care ucise srpele.
Dupd a ceea trecurd cate-va dile si Petricd se bol-

'idyl greil. Si mai pe urind si murk

Mare sup6rare cuprinse pe bietii parinti. Atunci venl
la ei inteo di baba Ana, cea vestitd in tot satul pentru descantecele si doftoriile ce le cunoscea. Mama Sanda

II descoperi suprarea bor.

Atunci baba Ana le spuse ce audise si ea din bdtrani
cd fie care casci lei are prpele ad. Acest srpe are si
el atatia pui, cat): Omeni trdiesc in casd. Si dacd cineva
oinc5rd serpele easel, atunci mOre si el.
Bietilor pdrinti le pdra atunci si mai ICI, cd aii ucis
srpele ; cdcl acela era frpele easel: lor.

II
www.dacoromanica.ro

6. Lumea.
**Inteo frums dimintd de tOmnd: un bdetel, anume

Simion, leise cu tatdl s doll, la camp :

Simine,
II dise tata,
acum, jut.. imprejur de tine ?

la, spune-mi tu ce vecji

EA, tatd ?... VJ pe pdmint irbd, florl, grane

pomi, 0. tot felul de copaci.
$i mal ce ?
-v-61 vite, oi, cal, i fel de fel de dobitOce.
Dar colo, in apd, ce sal vede ?
Acolo, se v6d pescl, brOsce i raci.

Dar, sus, in vzduh, ce yell?

1761 sburand page, fluturi, albifte

tot solut

de musce.

Dar mai sus, sus de tot, pe cer, ce zdresci ?

Acuma, pe cer zresc srele.
$i clac'ar fi nOpte, ce al zdri ?
A0 zdri luna i stelele.
El, Old, Mete, cd tote acestea cate le veal i le
zdresci cu ochil : i cerul, i sOrele, i luna, i stelele,
i ve'zduhul, i apele, i prnintul, cu tot ce se afld

Inteinsele, tOte acestea impreund se clamd cd.

este-

lumea !...

Iar lumea csta mare, set scil, Ptul meit,

C'a Matto singur, bunul Dumneclef,
Insemnare. Cand vorbesc dol Omeni impreund, cum

vorbesce ad tata cu fiul s, Simion, acel fel de vorbire se dice cd este un dialog.

7. Facerea Lumet.
* La inceput, tOte cate slut pe lume, erati amestecate
la un loc. Nu se alegeb. nimic limpede i curat. PretutindenT erd numal intuneric i apd. Singur Duhut
lul Dumnedea se purtd d'asupra apelor.
Atunci Dumnedea a volt sd. Lc& lumea. El a dis:
12
www.dacoromanica.ro

Fie lumina

tei

lumina M.. Acsta a fAcut'o Dumnecleti in clita d'intdift.

A dada cli, Dumnecleil a clis :
Faca-se aria ce-

i cerul se fad'.
A treia cli, Dumneclea a poruncit, sa se desparta
apele de uscat. Uscatul l'a numit pdmint, i apele le-a
numit mare. i, Indata Dumneclea a clis :SA Isa din
pamint tot felul de lerburl si de copacl !
i asa sa
rulul !

si facut.
A patra cli, Dumnecled a poruncit sa rsara sOrele
luna si stelele.
A cincea cli, Dumnecleti a facut pas6ri1e in vzduh
si pescil in apa.
A qsea i, Dumnecleti a poruncit sa se nasca tOte
cele-lalte dobitOce i flare de pe pAmint. i la sfarsit

de tot, Dumnecleg a facut pe omul cel

lar in clita a fptea, Dumnecleil s'a odihnit.
De aceea se cade Si noT sa ne odihnim Dumineca si
sa ne inchinam lul Dumnedeil.

Asa ne invt5 despre facerea lumet cartea cea

dumneclesca, care se chTma Slinta Scriptard sa
Biblia.
Cer, pdmint i lumea Mkt,
Tot ce veclt cu ochit rtd,
Le-a !dud un Dumneclea
Numat prin cuvintul WU.

El e singur, cel ce pte

Sci le facd 'n lume tote!
Cat pe lume not trciim

Lu Intit sci-t mulfumim!

S. Hai la @MA !
* M'am sculat de dimineta.
M'am splat ; m'am imbrdcat
din suflet m'am rugat:
Dumnedeil s ne dea vit.
SAmItate i noroc!
13

www.dacoromanica.ro

MI-a dat mama de mancare.

Nu mi-e Mine ; nu mi-e somn.
Dac'a fI acum un domn
Invetat cu minte mare,
A* lucra aci, pe loc !
Dar, sint copila*, i'n *cla.
Mult i multe am de 'nv6tat.
Lene* nu's, nici rUsfatat ;
Nu voi, mintea sh-mi stea Old...

Hai la Veda, nu la joe

.1

9. Cartea de citire.
"Cartea pe care citesc, se chima Carte de eitire. Cartea

de citire are doua scOrte : una la inceput

alta la

sfar*it. Ea mai are *i o multime de foi. Scortele sint cu

sute cu foile. Fie-care Me are doua fele sad pagine.

Pe foi se afla tiparite Mere, silabe, cuvinte, propositiunt
pove*ti, poesiOre, ghicitori i altele.

Cartea de citire am cumprat-o de la librar. Acela

care face *i scrie cartea se chiem autorul cartil.
Autorul
Cine este autorul cartil nstre de citire ?
trimite cartea scrisa la tipografie.
In tipografie culegetorii, culeg literile din nisce cutidre.

*i le WO in *ire pe nisce table de metal. De acolo

le WO in pagine tot de metal, care apoi se pun
in ma*ina de tiparit. Tipograful unge literile cu cernla
*i rbstogolesce d'asupra lor un val. Apoi intinde hartia
pe ma*inti. Mai pe urma strange ma*ina i ala se tiparesce. Literile Sint _Mute de metal. Ele se pot pune *i
se pot scdte dupa. table. Acela care are o tipografie *i
tiparesce carti se numesce tipograf. Tipograful mai tipresce i 4iare sail jurnale i altele. De la tipograf
cartile tiparite se trimit la legeitorul de all'. Legatorul lga foile in scorte, a*a cum le vedem la cartea
'Astra. De la legator, cartile se duc la libreirie, de unde
le cump6ra. Omenii. Cartea mea de citire costa 1 leu.
www.dacoromanica.ro
14

10. Gliicit6re.
* Am o gclinci pestrip :
Duce vestea la Ghiorghip.
Ghici ghicitrea mea,
Ce e ?

11. Adam i Eva.

* Dumnecleil in sse clile, a fdcut cerul si pamintul si.

tOte cele ce sint inteinsele.

Intea sOsea cli a luat larind din pmint si a facut

un chip de om. Acestul chip de om, I-a suflat Dumnecleil in fata si 1-a dat vietd. El l'a numit Adam.
Adam era. singur pe pmint. Dumnecjea a veclut cd
nu e bine sa. fie Adam singur ; el a hotarit sa-T dea
o sotie 0 data.. pe and Adam dormid, Dumnegleti
1-a facut solie. Adam, and s'a desteptat, s'a bucurat
Mee mult ; el a numit pe sotia sa Eva.

Adam i Eva aiti lost cat luta &intent Atund

Dumneclea a bine cuvintat pe Adam si pe Eva, si le-a

gis lor asa :
Crescetj si ye inmultitT 1 UmpletI pamintul si 'I
stapanitI pe el!
Apol, DumnecleA I-a aseclat 'lute() gradina minunat
de frum6sd. Acea grddind se cherna, Rliul pdmintesc
sail Eden. Prin Bait' curgeail ape limpecII si racorOse.
Acolo cresceati tot felul de florl mirositOre i tot soTul
de pomi roditori.
Dumnecleil le dete vole s petrOca si sa se bucure
de bite bunatatile Raiului. El le spuse -c acolo el pot
sa. traIsca. %IA grija, lard Ma, fara durere si fara de
mOrte.

Cel d'intaT OrnenT, cat ail trait in Raiii, ail fost cu

adevarat fericip.

15

www.dacoromanica.ro

12. Jocul D'a Tribi Ile,.

* Copifi se WO In curte, in deosebite locuri. Apol,
dui:4 Invoil, unul incepe s spule din gurd cntecul
Vrdbiilor.
La isprvit vorbitorul repede schimbd locul cu:altul.
Acesta repet i el cdntecul si se urmzd tot asa pang

se isprvesce jocul:
Iat i cntecul :
Cuibu
Cuibu-rele-le...
Tte-pds-rele-le...
Schimb !

Cuibu
Cuibu-rele-le..
TOte-pasa-rele-le...
Schimb !

13. Ronninil in munti.

strmosil nostri n'au trait totd'auna in
pace si in linisce, cum tilim noi asta- qt. De mult, de
'* Mosil

mult, mai multe nmuri cu limb! I cu obiceiurl streine

se imbuliza in tra nOstra. Acelor nmuri streine ii
se cliced barbari, adicd Omen! selbaticl, find-a pe
unde ajungeati, pradail averile, ardeati satele si orasele,
si ucideati pe bietil crestini. Dintre barbaril aceia,
carl nvliail in tra mistr6. a fost si Tdtarit
Pe atuncl Romanii cei mai vitejl tralati in muntl.
Mai ales Romani! din muntii si din tra Rigarasului

erat vestitl pentru vitejia lor. Preste acel Romani se

spune c atund domnia. eel mai vitOz intre vitejl,
Radu-Negru Vodd.
Iata ce spun batranii :
Pe much! de prpastii, p'o ingtw.6. carare
Ce despicit muntil cat privesci in zare,
Doi calitreti ageri ca nisce vulturi
Sbor, lasand in urma sate si paduri.

i6

www.dacoromanica.ro

Ei ad plecat n6plea de la CAmpulung....

Peste vAl si dluri se gsesc si-alung
La casa domniei de la Fagaras,
Cuib de viteiie, legan de ostasl.
Domnul Radu-Negru vesel ii primi ;
Iar unul dinteinsii ast-lel II vorbi :
Luminate dOmne, mare gospodar,
Scapti-ne de jugul crudului Tatar!.

i eii (dice Radu) vread sa desrobesc

Vatra parintscti, locul stramosesc.
.Fiti gata la bAlciul Stintului BiP,
CA 'n aceea nOpte ye scap de urgie.

14. Pe camp.
** Intr'o dupd-amiNi, un dascal a plecat de la scOla
cu toti scolaril impreuna. Ei au pornit pe ulitd, dol cate
dol, si au iesit la camp pe sosOila cea mare. Ail mers cat
au mers. In drOpta si in stanga vedeati. tot grane, livedi
si fanete. AU mers pana ail ajuns in fata unel movile.
Acolo se facea un drumulet, la deal.
Dascalul striga : Sus la dol, copil !
i copiii vesell suird d'a'n fuga acea movila. Dascalul
sosi in urrna., pe podisul dOlului.

Atunci toti seclurd jos, ca s se odihnOsca.

Copil,le cjise dascalul,ia, sa. 'mi spunetl acum
voi, ce vede fie-care de aci, din 'inaltime ?
EU, 'Elise un polar, de ad vOd comuna n6strd
-(satul sail orasul).
EU, cjise altul,vOd campiile cu araturi.
EU, vOcj. cirOda in islaz (imas).
EU, vOcj dOluri cu paduri.
EU, ITN garla.

Dascalul mai dim) :Dar pe cer, ce vedeti ?

Sus, e numai cerul albastru, rOspunse un copil.
Altul striga. : Ba, eft pe cer, drept in fata mea,
despre padure, mai vOd sOrele, cum s'a aplecat in jos.
C. de cit. p. cl. II. pr. rur.

17

www.dacoromanica.ro

Luat'i aminte, copii: !spuse dascalul Jur imprejur, cerul se las in jos. El este ca o bon mare, ca
un coviltir, d'asupra pnfintului. Marginea eerului se
ehimil zare ; se chTmd i orizon. Orizonul se aratd
totd'auna ea un eere imprejurul nostru.
Ca s scie cinev a in ce loc se Old i incotro are s'I
indrepteze mersul, trebue s cunOscd laturile zarel sail
ale orizonulul. Cine va scl acsta, cu greii se pOte rtcl...

Am s6 v6 ci povestesc o istoriOrd despre nisce copit

rtcitl.

15. Millet.
- - Millet cristalin
Dulce limpede izvor !
D'unde vii 13i und' te duel,
Tot cantnd mereii, glu, glu?

Vin din stfinca cea !nand

*i m duc kc depArtat.....
Rdtcesc pe cai sucite,
Cntnd vesel, tra-la-la !,

16. Mutatea Omenilor.

* Adam si Eva nu ascultara Intru tete de Dumne4eil. Si pentru neascultare, Dumneclea II goni din
Raiti. Dupa ce Adam si Eva ail lost gonitl din Raiti
el ail trait pe pamint numal cu grijl, cu necazurl si
cu durerl. Munclail greet din zorl pana in nepte si tot
aMa aveatl de ajuns pentru tralul lor de tete zilele.
.Ah I cat de reil le parea acum de bunatatile Raiulul,
pe care din gresla lor le perdusera !
El ail capetat mal multi copil, baetl si fete. Unil
din copiil lor au lost bunl ; altil ail fost rel. Cel mat
bun a fost Abel, elobanul si cel mal reil Cain, plugarut. Pe al treilea fecior l'a chIemat Set. Abel a murit
ucis, Inca de tiner. Dar, Cain si Set all avut mat
multi copil. Acestia Incepura sa nu asculte nicl de po-

-18

www.dacoromanica.ro

runcile Jul Dumnec lea, nict de parintil lor. Se cerlaa

merea intre sine si se Weal Urma0 acestora Inca si

anal 1.61 se fcurA.

Dumnecjea vgla a Mutatea Omenilor este mare,

mare de tot pe pamint. Atuncl el se intrista in inima
Am sa prapadesc si sa starpesc de
sa si clise asa :
pe fata pamintulul pe dmenil acestl MT, rel de tot...
La cercetez mal 'nainte, daca nu cumva mai este
printre dinsil vre unul bun si curat la inima. De va
fi macar unul, care sa asculte de mine, n'a vrea sa
pier% un nevinovat ca acela,.
Neascultarea este rea ; este pcicat. i lul DumnedeA
nu-I place omul pacatos. Dumnecleu a pedepsit pre

Zmenii cei dinted pentru reutatea lor.

17. Grildina.
* Frumos, plAcut si folositor lucru este ca, pe lang
4cas, O. albd omul si o grdin'd ! Grdina este o bucatrt
de pamint imprejmuit. GrAdini pot s fie nu numal pe
langg cask ci si pe camp. Imprejmuirea se face sag cu
-cant, sag cu gard, sad cu uluci, sail cu zid si, mai arare

ori, cu grilaj de fer. Intr'o parte a imprejmuiril se

afl portita grdinii. Prin mijlocul gradinil se and un
drum. lat. Drumul este asternut cu nisip. Alte cArgri
mai mid duc, din drumul cel mare, pang la marginile
grAdinit De amndou laturile drumului se and siruri
de agrisi si de coaczi. In grgding. vedi :
peril, meril, corcodusil,
dudil, nucil, persecii,
visinil, circsil, prunii,

zrzgrii, caisil, cornil,.

si migdalil si gutuil,
si scorusii, cu_ smochinil,

Pomisorl en fructe sunt :

agrisil si coaczii,
smeuril si afinil,

m urele,

porumbele

si, in cap, strugurele,

" Se afla in grdin i flori fumOse ; se aft si ir-ba
-verde si legume, de tot fela Pe arbori se vkl adesea
/9
www.dacoromanica.ro

'Agri. Pe flori sb6r fluturi i albino. Pe frunze 0

sub frunze vecri cate un melc cu casa in spate i cut

cornitele sc6se. Prin lrb, nu prea serf unde, se aude

i tiraitul greerilor. In fundul grdinii se afla i cate
un muuroiii de furnid. Copil descant/.
Hai la grOpa cu furnid:
Ba-I aid, ba nu-i aid!
Mild plOug, pe jos, pe poteci i prin lrbA, veal cate
o rama, ce se tArdie dintr'un loc In altul.
,
In grdind lucrz tata, mama, i alti muncitori. Co:piiI pot sil se plimbe f;ti sa se jOce in gradina. Lor le
plac p6mele si florile. Omenilor marl le place s Petrcd i s se odihnscd la umbra pomilor i...a copacilor din gradina.

Grddina este un loc placut, frumos i i folositor.

18 Ghicitre.
** Poti sd fugi de ea prea bine;
Ea tot vine dupd tine ;
Sd o primp nu i cu putinfd,
Cdct ea nu este fiiin(d.
Ghici ghicitorea mea,
Ce este?

-- 2 0 www.dacoromanica.ro

19. Potopul.
* Dumnecleu era gata sa starpsca de pe fata pamin-

tulul pe Omen!, pentru rartatea lor. Dar el 10 aduse

aminte de un om care singur mal era bun si drept.
Pe acel om il chtema Noe.
Noe avea tret feclorl, anume: Sem, Cam si Iafet.

Dumnegeil porunci lul Noe sa gatsca o corabie

mare, s'o invelesca si s'o inch* bine, peste tot. 0
asemenea corabie se chtma si chivot. Dumnecleti

11

mat spuse 1111 Noe :

Din tOte animalele

de pe fata parnintuluI tu
sa alegi cate spte parechl din cele curate si cate doua
parech1 din cele necurate. Pe tOte aceste animale sa
le adapostesci in chivot. Apoi, sa intri si tu inteinsul,
.cu fecioril tO si cu tot nmul tar!
Asa a si facut Noe, care asculta la tOte pe D-clea.
Atuncl a dat Dumneclea o plOie mare, de a plotlat
tpatrucleci de (-pie si patruqec1 de noptl, d'a randul.
Apele ail crescut peste mesura ; ele all innecat tot pamintul si ati acoperit munti1 cel mai inalti. Acest innec

de ape ati fost potopul cel mare.

Inteacest potop s'ail innecat tot1 Omenil si s'a prapada tot ce era, vitt pe lame. Cu vieta ail r6mas numal
Noe si totl cel ce erair cu dinsul, in chivot.
Corabia lul Noe plutia. pe d'asupra apelor.
Ast-fel a pedepsit. Dumnalea, cu potop de ape, pe
45meni1 cel ret de pe pamint !
20. Negru-Y()dit.
' .Negru-Vodei fa lul cta,
Tot volnici cu fruntea luta

.N egru- Voda a pornesce.

451 cu plete lungi, pe spete

$i trecend peste hotare

Voinicilor strigd tare:

.5,5z cu ghidge grdse, drepte,

Althi, voinicii me,

Sure cresta mun(dor,

Munfilor cdrunOlor.
Loe-acolo de pe 'nqiine

likindni pui;sort de mei,

a f viteji, cu arga(ime

De latarl astikli cuprinse

Cdutaft cele ccimpii

Smr1INte in iiisomii

-2I

www.dacoromanica.ro

$i de flactirl ce-s' ineinse !

Aeolo-'s a nogri fran.

Top, voinicl ca bracp wag_
Ascultaa suspinul lor,
Jalea $i-al lor aprig dor....
Ghidegele vi le lucql
Areele vi le incordari...

Foc in Diarists da
$i din frcl-i alungafl

$1i pre frog de ei sap*

Ostafil cum margin%
lute ghiogele erica.
Arcele i le2ncordaii

$1'n Mari al Opustiarc...

Tar in cii de Sfini-llie,
Ccind sdrele e-'n chindie,
La Ccimpulung e intraii,
Ca trap buni sc-Nbrfifaie

$i Ora o stapciniait
$i beau i se ospetar4.

21. N tt c TIE 1.

*Nucul este cel mai mare porn din gradinile n6stre..

Nucii cresc i pe camp, mai ales prin vii. El ajunge

adesea pand la 12 sail chiar 15 metri inaltime. Nucul,

and a incetat sa crsca, are radacind mare, trunchia

fOrte gros i rotund, care e acoperit cu o c6je albuie
0 mai mult netedd cleat asprd. Cracile, impreuna cu
ramurile, formza o corOnt fOrte mare i stuf6s. Vara

nucul are foile mai marl de cat ale fie.carui alt porn.
Foile acestea ail un miros plcut.
Ce frumos este vara, sh* aibi un nue mare inaintea
casei, In batatura !
Fructele nucului, eine nu le cunOsce ?
Nucile, cat
sint Inca verdi, au un inveli carnos de asemenea verde,.
mustos 1 fOrte amar. Cand nucile dail in copt, i in-

veliul cel verde incepe s. cadd de la sine. Atunci r--

mane c6ja cea vart6s i brazdata, sub care se

www.dacoromanica.ro

-22-

af15.

samburele. Samburele este de asemenea mare, invelit

Intr'o pelit BA si, cand e copt bine, este dulce. Samburele de nucA se p6te manch sail gol, sail se intrebuintezA la fel de fel de mancAri i prjituri.
Cand umbl omul cu nuci necOpte, se murdAresce
pe mant

Aucul este tun porn meiref fi frumos.

*

Ghici, uncle sint patru frafi

.Inteo ceima0 'mbrdeafi?

22. Punctele cardinale.

* DascAlul cu scolaril s6i lesiserA afard, la camp. El se
aedarA pe o movil, de uncle se vedea departe in to:Ste
pArtile. DascAlul arAta cu degetul laturea zarel, uncle
s6rele se cam plecase. Atunci el vorbl intr'astfel copiilor, earl '11 ascultail :

Cam peste un cias sOrele are sl sfintescg, In-

teacolo. SA miff copil, laturea acea a orizontului, uncle

sOrele apune, se chi6m6 Apusul sail Sfintitul.... Acum
sculati-v6 i IntOrceti-v6 cu fata spre Apus !...
SA tineti minte : Laturea zarei din dosul vostru este
Re'seirit ! Pentru ce ?....Fiind-cA d'intr'acolo r6sare sOrele
dimin6ta.,.. Haidi acum !.. La stanga imprejur I IntOrceti-v6 cu fata spre ItOsdrit I
Luati sma : Laturea zarei, de-a-drpta v6strA se chi&
mA Mizei-di; cea de-a-stdnga vOstrA se chi6mA MiZzeinOpte.

Aceste pArti mai insemnate ale orizontulul : Re-seirit, Apus, Mizei-di i Mizei-npte, nol le numim
punctele cardinale ale cerului. Orizonul, de jur Imprejurul pAmintului, este ca si temelia-cerulul.
D'asupra orizontului se InaltA bolta cerului.
** Voi sciti, ca. tOte vasele de lemn ail la fund o gardinci. Gardina este temelia vasului. Asa dar si orizonul,

cu punctele lui cardinale, este ca f i gardina cerului.

DupA acele puncte cardinale nol invOtam a scl unde
ne afldm i incotro trebue sA ne Indreptdm.

-23
www.dacoromanica.ro

Acsta insemnzd, cei invegm a ne orientd.

Resaritulul nol II mai cjicem si Est (E); Apusulul iie
dicem si Vest (V); Miezei-dilei II mal dicem si Sud (S);
Miezel-noptii, II mai dicem si Nord (N).
* SOrele era pe sfiatite. Dascalul si copiii plecara spre
casa. Pe drum fie-care colar, ditandu-se in ce lature a
zarei se afl s6rele, spunea cat() ceva. Unul cjicea ca
padurea e spre Vest, flind-ca s6rele tocmai atund apunea in dosul copacilor paduril. Altul adaugh ca. comuna, unde el se inapoiail acas, este spre Est. Al
treilea clicea c garla este la Sud, fiind-ca ea curgea
de-a-drepta lor ; un al patrulea spunea ca viile slut la
Nord, fiind-ca ele se naltail pe del, in stanga bor.
Ast-fel copii se deprindeail a se orienta fiecare, pe
camp, dupa cele patru laturi, sail puncte cardinale
ale zarel.

23. Curcubeul lul Noe.

** Potopul cel mare a tinut cu totul o suta cincl-clecl
de cple. Dupa ce ploila 40 de clile si 40 de noptl, Damnelea a poruncit sa inceteze ploile. Atunpl, vintul a
inceput sa bata. Apele a inceput O. scacja. Varfurile

muntilor mal intaal ail lesit la ivela.

Corabia Jul Noe se opri pe un munte fOrte nalt.
Noe deschise oblonul corabiel. Et tramise afara un
corb, ca sa vqa, daca s'atl scurs apele. Dar corbul nu
s'a mal intors inapol. El a remas, ca sa manance starvurile, care plutiaii cu gramada d'asupra apelor.
Noe o tramis atuncl un porumbel. Porumbelul n'a
gasit loc uscat, unde sa se aseze si s'a inapoiat indata
in chivot.
Dupa cate-va cjile, Noe a mal tramis, de-a doila-dra
pe porumbel. Atuncl paserea a adus in cloc o ramura,
de maslin. Noe a priceput, ca apa scaquse pe pannint.

De-a-teia Ora, Noe a dat drum porumbelulul. Dar,

de asta-data, porumbelul n'a ma! venit indrt.
Din acesta Noe a inteles, ca afar& s'a sventat de tot
pamintul. Atuncl el a lesit din chivot, cu fecioril sel,
24
www.dacoromanica.ro

nevestele, cu copiil lor si cu animalele cate fuseera adgpostite in corabie.

Indata Noe s'a Inchinat lul Dumnec leg si 1 a muliumit, ca I-a scApat de potop, pe el si pe aT Jut
Dumnecleg a binecuvintat pe Noe si I-a fagaduit ca
-nu va maI clk alt potop, pe pAmint. Ca semn de fagaduinta, Dumnezeg a intins pe cer eurcubeul.
Acel mandru semn se arata adesea dupa pl6Te. El veslesce tot-d'auna, ca sOrele are sA Msg. laivlA.
Curcubeul a fost semnul fAgAduintel ce Dumnecle

a fost dat lul Noe

Mal scil ghicitOrea despre curcubeg ?

. . . .

24. Nana i mama el

* Patina. Ah ! mama, de ce este asa cald ? Na
maT

e de suferit. [Mate, cum iml curge nadAsla !

De-o-cam data, nurnal atata i1 spuig,

Mum, Dumnecleg este pricina de se face asa cald I
SA sell, ca ce face Dumnegeg, tot spre binele nostru
Ii face. PAuna WI Ea se sill sa sufere caldura si,
LU ceva rAbdare, si isbuti a se mal usura.
Mama.

Luna lul August trecti si, cu dinsa impreunA, trecura

si caldu- rile cele marl. In luna lul Septembrie, pe cand

vremea era mal recorosa, Pauna se ducek in tOte ciilele s se plirobe prin grading.

POmele erag copte. Pauna se bucurk, cand vedek asa

multime de mere, de pere, deplerseci, de prune, bite

bune i frumOse. Ea mama dinteinsele, cu mare poftA.
Intr'una din rifle, mergend In gradina cu mama-sa,
letita clise :
Ah ! mama ce frumOse p6me nl-a dat.
Dumnecjeg ! Mult trebue sA ne lubesca El ! Ce darurl
placate ne face El ! Ce bun e Dumnecleg !
Mitna.
Adev6rat cud, fata mea. Asa este ! Dar
adu-(1 aminte ca ma! gilele trecute eral cat p'aci sa te
plangi de Dumnecleg ! Aduil arninte cand nu- tl placek
caldura cea mare. Sa scil, draga mea, c tocmal acea.

- 25 -

www.dacoromanica.ro

cAldur mare a dat p6melor fata lor cea frum6s1. Caldura 11-a dat i mirosul i gustul lor cel placut.
Deprinde -te dar a te multumi cu tot ceea-ce face Dum-

ce face 0 nu volesce altceva, decat nurna bine tn !,

necjet ! El scie tot-d'auna

011-x,e,

tfaw TuirninzcLeAl,

,otei 6/11cue1 if,:tAufei WA/

25. Altt porn! de gradina.
** In grddind, pe langd nuci, se mai and de obiceig,
meri, i peri, 1 pruni, 1 cirei, i pierseci, i dudi.

Dupa nuc, merul este cel mai mare i mai frumos

porn de grddina. Merele sint rotunjOre i, la cele doud

capete, earn turtite. Ele ail o c6j verde, galbend off

roi6rd. Cand sint bine cOpte merele, atunci samburit
lor sint negrii sag castanii. Merele cOpte sint forte bun&
i sdnAtOse. Sint mere dulci vratice, mere creteti, mere
cAlugresci i meriOrele cele mid, din care se fac dulceturi.

Pirul face fructe lunguiete, cu Oda la captul cel

mai subtire. Perele sint mai mustOse de cat merele.
Prunul, de obiceig, este mai mic decal m'erul i cleat
p6rul. Prunele sint ovale, acoperite cu o pelit find albastrd-negrie, sag albastrd-roie, cu brurnd surd pe ele.

Miezul prunei este galben, dulce, mustos i pldcut

Stimburele prunelor are o cOj vart6s, ltud, netedal
i cu miez dulce-amdrig.
26
www.dacoromanica.ro

Pomi de grdina sint i cirefn, i visinn, i pier--

seen, i dula

Sint i meri, i peri, i cirei selbatici, care cresc pa

camp, i prin padure. Aceia sint pomi pcidurefi. Din
merire i din periOre padurete se pOte face OA.
Pme le sent bucuria copiilor.

Pomii sent arbori folositort fi, placuti.

26. Bogatul nemilostiv.

** Inteun an nu se prea facuser bucatele, fiind-ch_
prin Maig si Iunie plot-lase f6rte mu1t1 In anul urmator
bucatele erati fOrte scumpe. Banita de porumb se platia.

inainte de secerat, chlar si cu 10 lel.

Mal mu1t1 teranl se diner& sa cumpere porumb dela bogatul proprietar, din satul lor. Bogatul avek a
magazie sau un granar fOrte mare, plin cu porumb, devIngare.

Dar proprietarul si teranil nu se putur invoi la

pret. Proprietarul tinea porumbul fOrte scump si teranit

nu aveail atata banl...

Teranil plecara spre cash.

La plecare hash, un Oran mal destept si mal indrasnet Asa vorbl catra proprietar :
-- Nu uita, boerule, cat de frumOse Sint buzatele
pe camp. Cel mult inteo luna se va Incepe seceri7u1 in
URA era. Atuncl bucatele se vor lefteni.
E drept ca bucatele de pe camp sint frumOse,,
respunse bogatul.
Dar la s dea numal o grindina I
Atuncl s'a ispravit cu trinele! Pe ale mele, in magazie.
nu le va ajunge nicl-o grindina!
i bogatul remase nemiscat la rugaciunile satenilor.

El nu simp, nici-o mita cu clinfii; era un bogc&

nemilostiv.

-27
www.dacoromanica.ro

Si ce s. vecli ? Abia. Oun3erd teranii pe la casele

i nisce norl negri se ridicara preste sat... Se porni
o furtuna mare, cu fulgere i tunete ingrozitOre.
bor

D-cle0 vr ca un fulger s nimeresca in varful coperiului celul mal inalt din sat... Erh casa proprietarului!...

Casa ha indat foc. Se aprinse i magazia cu bucate vi... tOte cele-Falte cladiri ale bogatulul nemilostiv... Si cum era. vremea grea, oamenit i1 autati fiecare de ale sale. Nu veni i nu era. nimeni eine sa.
sting focul....
Casa i magazia cu bucate qi tot ce avea. proprietarul arsera pin& in pamint
In spre sera sta. Fang grameglile de cenuO., ce mai
iumegai) Inca, un om care 4I free& manile i se vaicarib.,... Era. proprietarul, care dimsnta era bogat i
ftcum saracisP....
ln. Sfinta Scriptur se qice cot cu anevoe va infra

bogatul in impardfia cerului.

28. Mama 0 fetita.

De ce, mamd, ca Met ii, merg i Thiele la $cld ?
El, acasd, Wad pdpufd de tinut la sin i 'n pad !
Pot.sd mrgd unde vor ;
Nimenui de el nu-i dor.
Ia, m'ascultd, Ionico ! Tu 'ngrijesci de pdpigicd.
Nu te'nduri s'o WI din brate. Dar, la spune-mi, nu 'ti-e fricd,
De mult ce tot stai cu ea,
S'ajungi i tu pdpwea?

Ca sd nu te fad pdpu, i sd Iii &id cuminte,

Sd scii tot ce este bine, de inveViturei tin'-te!

Mama, e la qcle& plec !

Nu voi, caput seel am sec !

Ythf,a, (Ake, tyniAt-kyrn, 4i,

,oft,c44-1

- 28 -

www.dacoromanica.ro

2S. Nuca.
* DoI copil, Petre si Pavel gsira odata sub nucul cel

mare din batatura o nuca mare si frunu5sa.

A mea este nuca! mie mi se cuvine 1..
clise
Petre,-- fiindc et am vclueo mal intalt1 !
Ba e a mea! striga Pavel
fiindca eti am
pus mal intalil mana pe dinsa, si am luaro de jos -In loc sa se inteleg a. intre dins% 0 se luara la crta_
si dd la crta, p'aci erk sa ajunga la Wale.
striga un al treilea bat mal marisor,
Sig] I
Ea am sa v6
care trecea din intimplare p'acolo.
impac !

picend acestea, statU la mijloc si cer sa.-1 dea lul

nuca, in mama. Dupa ce o WA., o sparse in doua si
desprinse miezul din cele doua cojY. ApoI clise :
0 jumatate de cOja se cuvine acelula, care a veclut maI

intala nuca ; cea-lalta jumatate se cuvine acelula, care

a pus mal intaiti mama pe dinsa ; lar mlezul il opresc
pe sma mea, flindca. eti NT' am impacat de nu v'ap batut.

Olnd clot se crtct, al treilea ccistige I !

Cine imparte. parte 0 face !

Patru /raft, inteo cointasci irnbrolcatil
Ghict ghicitrea mea, '
Ce e ?

29. -Vita.
* Era pe la inceputul primAverii. In viia domnului
Mereanu erail de mai nainte infipte o multime mare de
bete. $i era sapata viia pentru intaias-data. Chiar venise la viie, domnul Mereanu cu fiul set, Costica, care
era cam de vre o pte ant
Ah! tata! striga Costica,pune pe viler s scota

d'aci uriciunile aceste de vreascuri ! Uite ! radacinile cele

lemnOse, ce unite sint ! Apoi c6rdele ace ste indoicise i
cu cOj a brazdata, ce urite sint, cu nodurile lor ! Nici nu

-29

www.dacoromanica.ro

-sint in stare sA stea singure, drept. De ce sint betele a-

ceste ? TOt costa par'cA-I arsa din pricina acestor

gdteje!.

Lasa-le pe loc, CosticA !

rOspunse tata.
Mai
astptd cate va sOptOmani ; atunci vel vedea ce va lesi

-din ele !
Cam pe la mijlocul lui Aprilie, domnul Mereanu lards

lua pe CosticA cu sine, la vile. Vitele tOte erail Inver-0e i inflorite. Frunzele erail mid i frumOse, crestate

pe margint Ciorchine de flori mArunteNi mirosit6re atarnail de cOrde, care cu carceil lor se agatasera de Bract
CosticA
clise tatAl,
la, culege aa frumusel,
.loite de aceste ! SA umpll cosul acesta !)
intreb Costica
Ce s facem cu ele, acasA ?
BucAtArOsa o sA InfAure cu ele periOre de carne !

Inteuna din dilele lul Iulie,

domnul Mereanu merse iarA

cu CosticA, la vile. Vita se incordase tOpn. Frunzele se ingroaserA. Fata lor era verde
'litchis& In locul clorchinilor
de flori, acum erail numal bObe

A.

mid, era aguridd.

Costica culese qi de astA-

data agurida, din care, acasA,

bucAtArOsa gAtise bucate.

g
,

TrecuserA, Iulie, August si

Septemvrie, de jumAtate. Atunci lards lua domnul Mereanu pe CosticA, la vile.Vi-

tele acum erail inarcate, pe

.-tte rizdrele, cu ciorchin e grOse si lungi. In vile erail

tOte solurile de struguri : TAmalOse i mischet, gordin
i. bicat, cOrna alba i cornA ngrA, razachie i cornite, tata vacil i multe, multe, altele.
El, Costica ce did ? SA scOta vilerul din pAmint
aceste vreascuri nodurOse ? CosticA zanibi si el, cam
rusinat. El nu mai indrAznia sa rspunda ceva.

AcasA, pe la sfarsitul mesil, domnul Mereanu poruncia de obiceiti sA Impart struguri pe la meson!.
Dar, mai nainte, cjicea tot'dauna lui *CosticA :
Costicd Mete !

Ghia ghicitrea mea !

Am o fatei bubOset, bubsd,

$de cu WO la masa.

-50-

www.dacoromanica.ro

30. Nucul 1 vita.

** 5i nucul si vita fac 'Arne bune de mancat. $i nucul
vi vita sint pomi. Nucul si vita ail rdhcind, ail tulpina
au frunze, ail flori si fac fructe. $i nucul si vita pot
sh cr6sch si in gradin, si in stare shlbatech.

Afa dar, la multe amend nucul cu vita.

Dar nucul este si mai inalt, si mai gros, si mai puternic decat vita. Tulpina nucului cresce si st drept
in sus, de la sine ; tulpina vitel trebue rezmath ca sti
tea in sus.
Tulpina nucului are crcl si ramuri, ce formzd col-611a lig.

Vita are, petul pinele sale, numal nisce carcei si frunze.

Nucul are frunze intregi ; lar frunzele vitel sint crestate pe margini. Niel' la Roil nu smn 5. nucul cu vita,
Fructele nucului sint nucile, ale vitelstruguril, care
cresc in ciorchine.
Nucile la multe se deosebesc, de struguri, si la maTime, si la formh si la gust.
.A.fa dar, la multe se deosebesee nucul de vifci.

Nueul 0 vita se asmenci intr'unele punete ; 'rar

intealte punete, se deosebesc.

31. Bunitvointa cittre servitori.

" Mama Eufimia are peste cap de lucrii cu eel cinci
copilasi al gi. Cel nial mic este Inca la tata. Acesta II
cid mama mai mult de lucru de cat toti cel-Palti.
Fr ajutorul servitrei, Ecaterina, mama n'ar putea
sh Ingrij6sch bine de cash. Cand se mresce de cliud
servitOrea se scld intaiil. Ea aprinde focul in vatrd,

aduce aph de splat si de Mut. Apoi tot ea dd de

mancare phsrilor de cash ; ea ingrijesce de culburile

ghinilor, gascelor si ratelor ce fac ou6. Ecaterina deretich in tind h. si la buchthrie ; ea spal vase si rufe.
Mamel abla II mai Amane vreme sh deretice prin cash,
sh ghtesch bucate si sh vadh de chmarh.,
31

www.dacoromanica.ro

Cnd mama e silit sd piece de-acasd, dupd treburl,.

Ecaterina ingrijesce, cu dragoste, de toff copiii. Ea le
gatesce si. le d de mncare i vede de el s nu li seIntimple vre-un re'il.
Ecaterina este o servitre forte bunci gi cu minte..
Dar si copiil o lubesc ca pe mama bor. Zamfira, cea
de trel anisori, se tine mereil de fusta Ecaterinel. Deaceea si mama si tata vorbesc frumos cu Ecaterina ;
II dail de mancare i o Imbracd ca pe copilul bor. De,
PascI II dad regulat plata, pe care ail togmit'o. i atunci
Ecaterina se duce, pentru 2, 3 dile, acasd la mama ei..
Acesteia II dd simbri6ra, cu care Meta mama se ajutd
la nevoile el.
Servit6rea fi servitorul dail mare ajutor stcipeinilor

lor. Fcirci ajutorul lor, viqa ar fi grea de tot. Pen-

tru aceea i steipetnii ci copiii acestora trebue sci vorUsed frumos cu dincii, sci nu le 4icci vorbe prOste ;
sci le dea hranci, haine gi plata, pe care 1,*-a bcigat. y5"1
'in cas de bOld, sci1", cautecu doftorii, ca pe copiii lor.
Stilpdnii; gi copiii lor trebue sci fie cu bunci ming
ccitre servitori !

Cintecul Randunicil.

* Rcindunicd frumuficit,

De ce fugi, din tra mea?

Au ti-e fried, mitilica,
Ca le-apuca lerna grea ?

tar.ailc;

Nu vedi, vita, frunvtlita,

rare bine pentru tine

Inca n' art in glbenit I

13' alle locuri al veclut ?..

Ia, mai bine, e.cli la mine..

Albinila, musculita
Uncle culbul ti-ai faced !
Pdn'acuma n'aii peril!
Rdndunicit mititicii,
Mai remdi in tra mea,
POrd frica, mititicd,
Cit te-apucd lerna grea.
32

www.dacoromanica.ro

33. Tamil Babel.

* Dumnecleti scApase cu vietA, din potopul cel mare,

numal pe. Noe si pe fiil s6l. Urmasil acestora s'aa inmultit curand, pe pAmint. Dar n'a trecut multA vreme
si el ail ultat bunatatea lul Dumnecleil. S'au apucat si
el de r6utall. Atunci indatA s'ail si temut ca nu cumva
Dumnecleil sA le trimitA un not' potop. De r6I ce erail,
nu se mal incredeau nicl in fagaduinta lul Dumnecletl,
nicl in curcubeil.
Ca sA scape de primejdie, lata. ce le-a dat lor in
gand : S. clAdOsca cu cArdmidA un turn fOrte inalt,

mal inalt cleat totl muntil.

Acolo,
ati ciis el, acolo, o s scApAm nol
totl de inec, cnd va (IA Dumnecleti un all potop.
El s'ail si apucat de lucru. Dar lucrail WA vola lul
Dumnecleil. De aceea nici Dumnecleti nu I-a ajutat.

Atunci, Omenil ail inceput sA nu se mal intelegl intre

sine. Se certaii nierea unii cu Oa. Fie-care voth. sA poruncOscA, si nimeni nu voik sa. asculte. Fie-care vorbiit
intr'altfel, si nu pricepeA ce spuneau ceIa-altl. Fie care
lucra dupA capul WI, si nimenl nu Meek vre-o trObA bunA.

Din tOte acestea ce s'a ales?... 0 mare incurcAturA!

ClAdirea turnulul a incetat. OmeniI zapAcitI s'ail des-

binat unit de altil. Turnul a r6mas neispravit si i s'a

pus numele Turnul incurcaturzt sail Turnul Babel.
Asa dar, de atuncl urmasiI lul Noe s'aa despartit in
fel de fel de nmurl. El ail inceput sA vorbOsa fel de
fel de limbl, de nu s'ail mal inteles nmurile intre sine.
De aceea s'ail si inprAstiat care in contro a nemerit.
NOmurile lul Sem au rmas in tOra despre 116sArit,

unde se anal Nemurile lul Cam

ati apucat spre

Mlza-cli. Nmurile luI Jafet s'au dus spre Mleza-nopte

si spre Apus.
Ast-fel, in urma incurcAturil celel marl de la Turnul
Babel, s'a fcut despArtirea nmurilor sail pop6relor.

Tot atuncl s'a fAcut si deosebirea limbilor de pe fata

pAmintulul. Fie-care nm ift are limba sa!
33
www.dacoromanica.ro

C. de Cit. p. el. II prim. rar.

34. Or Mina de legume.

** Intr'o grAdintt bine Ingrijitg, pe langi porni i pomisorY, se

Oa si alte lucrurl, bune de mncat.

In grgdin sgdim :
Morcovi, sfecle i carton,
teling, gulil, rid icM,

bame, pepeni, castraveg,

Mist, cimbru i tarhon,
praz, 15ptucl i asmatuT
postarnac, brOjbe i hrean
si mdrar i leustean I

Cnd vrem, facem i duperd ;

mazgre, fasole, bob,

linte, cp5, usturoiti,
pdtrunjel i conopide,
anghin are, pgtllgele.
rosiT, vinete i varcla
si sparanghel i arde
si spanac i dovieceY,

Rite lucrurile acestea se numesc ver-

de(uri,legumeqizarzavaturi Ca s6 crOscg

legumele, trebue plivile buruenilesilegu-

mele udate adesea.

OmeniI, carIse ocup

inadins cu ingrijirea
si cu crescerea zarzavaturilor se numese zarzavagii. Ce

bine $i ce folositor ar fi ca fie-care o n sa crsat in gradina

lul tot-felul de legume I Atund mulct Wipe( ar rmn in
punga IlomanuluT I

35. Bucur Clobanul.

* A fost odata un cloban, pe care il chlema Bucur.
El traia. numal cu nevasta, cu copiil, cu dinil i cu
turma sa de oT, intfun loc misfit. Alp (foment pe acolo
nu se aflati. Pe acel loc erati dumbravi cu umbra
desk livedl cu poml roditorl i lerb mutt& si m6le.

Pe acolo curgea si o gthia, cu apa buna de }Aut.

Bucur Clobanul i nevasta i copiil lor gasiaii acolo,
tot ce le trebuiat. Oile aveat unde sa pasca si de unde
34
www.dacoromanica.ro

sa se adape. Pentru sine si pentru al sl, Bucur

dldit inteo livede o coliba incapaske. Asa Bucur cu
al sl petrecea, cu mult belsug i cu mare bucurie,
Intfacea lunca verde si bogata.
Omen1 din locurl departate au aflat cat de bine tria.

Bucur Clobanul, in mosidra sa. El ail venit la dinsul

si, cu vola lul s'at adapostit pe langa el. AU venit de
pretutindenl tot mal multl i mal multl i s'ati asedat
acolo. SI-at facut si el bordee si casclOre, imprejurul
colibel lul Bucur. Unil all fost ciobani ; ali1 s'at apucat
de pescdrit ; altil de vdndtre i altil de plugarie.. Tu-

turor le mergea minunat de bine.

Astfel, imprejurul bordelulul lul Bucur, incet cu Incet,
facut un sat, satul lul Bucur Clobanul.
Intfo di, Bucur Clobanul asa a grait tovarasilor s61 :
Aide, fratilor, sa ne cladim aci i o sputa bisericd.
'Top Jail ascultat cu mare bucurie i indata all ridicat
-s'a

pe un delusor, tocmal la marginea grlel, o bisericuta.

Acelela I-au dis biserica lui Bucur. Acolo mergeau
dinsil in tOte ilele de se Inchinail lul Dumnedeti ; el II
muIumiall pentru tOle bunttile, de care se bucurail.
Satul lul Bucur, i cu 1i s'a tot marit, Ora cand

!nal pe urma a ajuns sa fie un tdrg, caruia

1-a

ciis

Bucuresci.

Ast-fel se spune s s'a intemelat Bucuresclul nostru

de asta-cII.

Bucurescil este acum cel mal mare si cel mal frumos ora4. din Vita Ora nc5stra. Biserica lul Bucur Clobanul se vede i asta-d1 pe un delusor, pe malul Dambovitel, garth. ce curge prin Bucurescl.

36. Dimbovita.
**

Sus din rnunte curge 'n vale

Apa dintr'un mic izvor,
Care, .erpuind prin Ora,
Murmurd incetifor.
Thimbovita, ape% dulce,

Cine-o 6ea nu se ?nal duce!

www.dacoromanica.ro
35

Vremea trece, apa curt e.

Nu mai vine ce a trecut ;
Dar, 1st rig a fosi ci este
5S1

va i f, in ved, A lacut,
Thimboviea, apri dulce,

Cine-o bea nu se mai duce ?

37. Orientarea in elasit.

** NoT astazI sintem in camera claseT a doila. Sub pici6re avem

podOla sail dusum6ta. D'asupra capetelor n6stre se'nalta tavavanul. Imprejurul nostru, pe patru Mud, sint cel patru pareti

aY camera la, sa ne orientam acum in clasa 'Astra, precum

ne-am orientat afara, pe camp !
Paretele din fata, unde este usa de intrare, sta spre Apus
fiindca in acea lature apune sOrele. Prin urmare, paretele din
fundul camerel, in dosul nostru, sta spre Resarit. D'a stimga
'Astra unde se deschid ferestrele, este paretele despre Ml6za(IL Jar la dr6pta nstra, paretele neted, impodobit cu cadre si
cu cbipurT, este spre Mlza-npte.
Aci, in camera, noT nu mal vedem cu ochiT orizonul ceruluT, ca afara. Vedem, pe patru laturT, numaT ceT patru prep
In clasa cele patru puncte cardinale, Tata cum le insemnam:
Culcam orizontal tabla pe dotia band, orT pe doua:scaune. Apol
tragem pe dinsa o linie dr6pta,
ft
din marginea despre Vest a tableT
pang la marginea eT despre Est.

Apol adsta linie o incrucisam cu

alt linie drpta, care are un cap6t
spre Nord si cel-l-alt spre Sad.
Ast-fel se formza pe tabla o eruce. Crucea acsta ne infatisza

E.

trupul nost,u stand drept si cu

mainile intinse, orizontal. Fie-care

6.

din bratele crucil este indreptat spre unul din cele patru
puncte cardinale.

36
www.dacoromanica.ro

28. Faso lea.

*Una dintre legumele cele mai folositre este fasolea.
Ea cresce si in gradind si la camp, printre porumb.
Faso lea are rdacinA fircisd, din care cresc mai multe
cotdre subtiri i rotunde. Cu cotrele, fasolea se urc
pe araci pand la trei metri inAltime. Frunze le ail forma
inimel si sint perOse i cu marginl implinite. Florile
de fasole sint nisce ciorchine, de colre verde. Din florI
se fac peistaele, de colOre verde sail geilbide. Fastaele

sint sag drepte sag incovoiate ca o sabie. In ptistal

se and sse pana la opt bbe de colOre deosebitd i
de forma oului. Faso lea se pune in cuiburi, in acelas
pmint cu porumbul, cu care se sapd si se prdsesce.
Faso lea se mLinanca sag verde, sag uscatei, sag si
muratei.

Faso lea este de mai multe sofurI. Faso lea care nu se

urc pe araci Se numesce fasole alogci.
Cam la fel cu fasolea este mazcirea, lintea i. bobul
TOte aceste legume se numesc legume peista6se.
Mai ales fasolea, mazdrea si lintea formz o hran
plAcutd ; dar cam anevoe de mistuit.
Pe camp,cresce meize-trickia, trifoiul i. lucerna, care

fac si ele un fel de pstal si care sint o hran fOrte

bund pentru vite.
.

39. A.Train in phinintul Cantian.

* Trecuse anI multi de cand fa incurcatura de la Turgul-Babel. In lra despre 11.6sarIt, unde ramasera ur-

masa lul Sem, era un om maI drept si mai ini.elept

decal totI. Numele lul era Avraam. Dumneclea II lubia

pe Avraam. De aceea, pe dinsul l'a si ales, ca sa fie

parintele until popor drept si intelept, ca si el.
LuI Avraam I-a spus Dumnedeti, ca s plece dintre
45meniI cel rl, printre carI el traia. I a poruncit sa. merg

Intealta lera, mal spre Apus. Acea tra se chlema.:

Pdmintal Canaan. Dumnedeil a fagaduit lul Avraam,
ca acea lera. 1 o va da pe seama lul si a urmasilor
37

www.dacoromanica.ro

lul. De aceea, Pamintul Canaan s'a mal numit si Pdmintul fdgecduintit

Avraam asculta de vorba lig Dumnecleil. El Ilia cu
sine pe solia sa, Sara, pe nepotil si pe argatil sel, $ i
Vote turmele sale de ol, de bol si de alte vite. Cu tog
plecara si se aseclara in Pamintul Canaan. Acolo, erail
locurI frumOse si roditore ; pe acolo curgea si riul
Iordanul.

Dar, tot acolo erail si doua orase marl, Sodoma si

Gomora. LocuitoriI dintr'insele ere"' Omenl rel. Dum
necleil hotari sa '1 pr6padesca. De asta-data insa, nu-I
ineca pe dinsiI in potop de ape, ci II arse cu foc

picat din cer. Sodoma si Gomora se cufundara in

pamint. Pe locul unde fusera ele, se intinse o apa
mare si sarata, o apa amara si veninelsa. Intfacea

apa, nicI pesce, nici lerba nu pOte trN ; de aceea se

si chIerna Marea-Mrlet. i azl Inca trece prin acea
mare raul lordanul.
Dupa. peirea Sodomel si Gomorel, Avraam si Sara

traira linistitl in Pmintul fagaduintil. El ajunsera sa

fie Omen1 batranl. Dar numaI un lucru il mahnia tare :
Dumnecleil nu le daruise pana atuncl nicl un copil.
Insa Dumnecleil, pe card el il ascultara si caruIa
mereft se rugail, nu 'I lasa nemangaiatl 'Ana la sfarsit.
Dumnecleti e bun si drept :

Pe cei r& ii pedepsesce ;

Gelor drepti le rdspldtesce
40. Ceapa
* Tot un fel de legume este i cpa.
Cpa are rdddcini multe, firOse, care 'les din partea
cea umflatd, ce se numesce bulb. Bulbul este format

din mai multe pdturi cdrn6se care, la suprafatd, ail colOre, ori rNie, ori albd. Bulbului ii clicem cpd. Din
bulb cresc foile cele lune i Ole, induntru. Din mijlocul foilo- crepe cotorul, in al cdrui vdrf, prin luna lui
Iunie i Ellie, se vd floricelele cele albe-verzul, in
formd de buchet. Cpa are un gust ce usturd. Ea semndncd orif crudd, oil gdtit in bucate.
38 ____

www.dacoromanica.ro

La fel cu cpa este arpagicul i usturoiul, care shit

mai midi decal cpa.

Tot un soia de cepa este $i prazul.

Cpa, usturoiul ci arpagicul se cultiv in straturP

prin gradinile de legume ci, une-ori, i pe camp.

41. Fetita i Porumbita.

** Porumbifel)

Tu drag-uP,

Unde iI spelt ore

Fulgiforit,
chz,Forit,

Albele aripi Ore ?

Doar n riga,
Sag and /*tilt

Te fact frumufich ?
Sag in vale
Lngi cale
Te spelt ',dada ?

Frumusefea
Si &meters
lint place ci tnie.

Ca ci tine
E mat bine
Suiletu- mg siz' fie.
39

www.dacoromanica.ro

42. Mimi clasei.

** Noi ne putem orienta In camera clasei nOstre. Dar

acst camera noi o putem desemna in forma mai

mica, ori pe tabla, ori pe plac, ori pe hartie. in desemn, paretil II infatiam prin linil drepte off strambe,
dupd cum sint i ei, drepti on strambi. Cele-l-alte oblecte din clas i. adech, uile, ferestrele, soba, bancile,
catedra t i altele, le insemnam tot prin linire, fie-care
la locul sg.
Dar tOte aceste nu le putem InfatiO. 'n desemn, aa
de marl cum sint ele, in fiinta. Trebue pe tote O. le

InfatiOrn mai mid, ca se Incapa. Apol trebue sa le

potriyim la locul Mr, Inteastfel ca sa nu se arate, unele

fata cu altele, mai mari sag mai mid, decum sint ele
In adevhr.
Daca paretele despre Mlza-zi

i cel despre Mioza-

nOpte sint lungi, fie-care de ate 8 metri) nol in desemnul do pe tabla II Infatiam prin cate o linie numai de 8 decimetri. Dac fie-care parete este do cate 6tla

metri, noi In desemnul de pe tabl, IT infatiam prin

cate o linie numai de 61/2 decimetri. Dac fie-care banca

este de 2 metri, in desemnul de pe tabla o InfatiOm

printr'o linie de 2 decimetri.
Paretil de 8 metri II desemnam pe placa i. pe hartie

cu liniOre de 8 centimetri ; bancile de 2 metrile desemnhm prin linii de 2 centimetri.

Desemnul clasei se chlOma ch. este schila sag planul

clasel
Planul clasel ne arata spre ce anume puncte cardinale
se and aedati paretil i tote obiectele din clash..

Astfel se aratd pe plan, direclia clasei i a obiectelor dintr'Insa.

Dar planul clasei ne mai arata i cata intindere in

lungime i in largime are clasa, precum i tOte oblectele dintrinsa.

Apa dar, planul aratei tot-d' auna difectia 0 Intinderea lucrurilor infeifipate fiuteinsul. Pe planul clasef
ne putem dar orienta intocmal ca pi in, camera clasei.

- 40

www.dacoromanica.ro

43. Scumpul mai mult pligubece.

*Mai de mult trdia Inteun sat, dinspre Olt, un orn
forte avut. El avea belsug de tOte, i vaci, i bol,
cal, i turme de 61, i bucate, Incat mai c nu le scia
seama.

Dar bogatul nu manch de cat Unto, fiind-ca acsta

era mai ieftina. i apol Jul lintea II se prea mai hranitOre dintre tOte bucatele.
ca s manance numal cat II trebuea neaprat spre
a nu muri de fOme, el numra, pe fie-care di, una cate
una tOte bObele de, lipte, ce se puneati. in 61.

cum el se gandia mere la bObele de linte, Il

uita de cele-l-alte treburi mai marl. i cu chipul acesta
el perdil mai mult. Cad, pe cand el economisia cate-va

bObe de linte, servitoril II fura lucruri, ce pretuiaii

mil de ocale de linte.
Scumpul mai mull pcigubesce.

44. 'Varga i sfecla.

, * Printre legumele cele maY obicinuite num6ram varcla, si
sfecia.. Tarcla are o radacina grsa, principala, din care

les mai multe firicele. Tulpina verde se numesce coolan. Din

coclan cresc nisce frunze late. Mal spre 'Orr frunzele slut mal
inguste. Frunzele se lipesc bine una de alta, incat formza
o ceipettina" rotunda. Floricelele verdel a4 o colOre galbena.
De la varda numal foile se manaaca, verdt sa4 murate, pregatite in diferite chipurl.
Sint mai multe solurl de varcla, ca varcla alba, varcla rosie
varda crta i altele.

Cam la fel cu varda este salata, numal ea ea are o cpil

Iinil maY mica.

*Veda are o radacina carnOsa acoperita cu o cOja roscata

inchisa; miezul iY e rap..
Varda, salata si sfecla, tOte at truncliful mOle i zamos.,
TOte aceste legume se Intrebuinteza, ca adaos, la bucate.
Tot legume sint si morcovii, i postdrnacii, i patrunjeil,
felina, conopida i ridichea.
41

www.dacoromanica.ro

45. Jertfa lul Isac.

s'aii rugat Avraam si Sara de Dumneleil,
ca s. le dea i lor un copil. Dumnecleil le-a implinit
dorinta si, tocmal la vreme de balranete, Ii s'a nascut
un fla ce I- au clis Isaac.
** Mu It

Batranit parintI tubiati pe Isaac, ca lumina ochilor.

Atuncl, Dumneclea a voit sa vacla dad. Avraam il asculla intru tOte. El a incercat pe Avraam.
lute() qi, Dumneclea l'a chlemat si I-a spus asa :
Avraame ! daca tu cu adevrat m6 tubescT pe mine,
mat mult decal ort-ce pe lume, sa-mi dal mie pe fiul,
teu, Isaac..., sa mi-1 jertfescl !
Avraam n'a stat nict un moment la indotela. El in-

data s'a suit pe un munte inalt. A gatit acolo tot cetrebuta, ca sa jertfsca lul Dumnecleti pe copilul WI Isaac...
Dar, tocmal cand Avraam voia sa jertfsca peIsaac, se arata un inger, tramis de Dumnecleii, si '1
Oise asa :
Avraame. Dumnecleu nu votesce, s te mah-

nsca pe tine ! El m'a trimis sa-tt spun, ca-tt cruta

pe fiul t.. Lul Dumnecleil sa-I jertfescl un berbece !
i indata el vclura un berbece cu cOrnele incurcateinteun desis de alaturt. El injunghiara berbecele pi it
jertfira. Apt:A se intOrsera acasa, mul (umind lul Dumnecleti.

Avraam mat tral ant indelungatt El capta o multime de nepotl si de stranepott Cand II veni ceasul
sa mOrn, unchtasul Avraam inchise binisor ochit pi
vita i se gat* fara nicT o durere.
Par'ca ert un om, ce dormta. liniptit
Dumnecleil 1-a luat la sine, in cer.

Asa este mrtea omului drept pi infelept.

46. Castravetele $1 pepenele.

* Castravetele are r6d5cina sl5but5, cotor lung, Yerbos i sub-

tire, care se intinde pe ptimint. Frunzele sint marl, cu margint

crestate. Florile castraveteluY sint galbene. Fructul luY este crnos1unguTe

i cu c6j11, cu ghimpT. Inntiuntrul fructululuT se afl

multime de seminte. Castravetele are un gust cam acrior si

42
www.dacoromanica.ro

se mananca, ca i cpa, orY crud, orY Oat cu bucate, orr

murat.Cum sint castravetil acri ?

Cu castravetil sm6na, la forma pepenii i dovlecii. Pepenele are fruct rotund sat lungulet, cu fata impartita in feliT,
aedate de-a-lungul. COO este mal adesea asp* miezul e galben i mustos. Sint pepenI galbenT i pepenl vercp cilrora le
ma! dice i hthenge i harbuz. Lubenitele sint maY marl de
cat pepenil galbenY, at forma rotunda, cu cOja marl tare i,
neteda,
mlezul alb, IT* sad galbuiti i. forte mustos.
La fel cu pepenele este dovlcul care se mtinanca copt.

Fasolea , varcja, sfecla, ridichea, morcovul, cpar

usturoiul, castravetele, pepenil f i cele la fel cu dinsele, ant de mare lobos pentruhrana menilor.

47. Fetita murdara.

*Lina era o fetita, care nu prea tine& sa fie curata.
De capeia vre o rochie nOtia, o vedeal de a doila 0
cu dinsa murdara; ba de multe orl si rupta. Cand se
umplea pe manl cu ceva, ea se stergea pe halne. Cand
umbla pe ulita nu baga de seam& unde Oka ci intr.
d'adreptul in tOte baltacele, de-'s1 muia pantofil si.,10
stropia, hainele.

Intr'o di de Dumineca Lina pleca, cu mama-sa la

plimbare.
Cu vre-o cate-va cjile mal nainte ploilase. i acumi

se mal dia. pe icl. pe colea, cate un mic baltoc. Lina,

dup obiceiul el, nu putek sa umble fara sa se murdarOsca. Asa, ea 10 umpla indata de noroiii incalta-mintele 0 halnele. Muma-sa vedea, bine ce facea Lina ;
dar de-o-cam data nu dise nimic.
Plimbandu-se mal mult timp, lata ca de zaresc o porumbita, care tocmal se lasa din sbor, ca sa bea apa din
rauletul ce era In apropiere. Mama II dise atuncl Line! :
Iata acea:porumbita vrea sa bea apa din raulet. Ulta-te

bine la dinsa 0 bag& de seama cum o sa faca ea!

Porumbita se lasa din sbor si se asecja cq piclOrele la
43
www.dacoromanica.ro

un loc svntat si, de-aci. saltandu-se din pitra in pieta

ta ma.
Scil tu, Lino
Vise atunci mama.
pentru
ce porumbita umbla cu bagare de seama si calca pe pletra
ca sa bea apa.?

Da, mama scid ; porumbita se pazesce ca sa nu

se umple de noroid.

Daca-I asa apol de ce nu fad si tu ca dinsa ? Nu

le rusinezI tu de acesta pasare ? Ia ! ulte ce murdare
sint hainele pe tine ! Pentru ce nu te pazescI si tu ca porumbita ? Ce fel ? Se pOte ca o pasere sa scie sa se tie

mal curata de cat tine?

Irta-me, mama!
Lina Incepa sa planga.
Vise
dinsa.Cunosc acum ca am facut red; dar me void sill,
s flu ieu d'acum Inainte curat, ca porumbita.
Lina se tind de vorba i d'atunci Inainte o vedeal. In
tot-d'auna, cu haInele curate si bine ingrijite.

4S. Planul kleoleT

** Clasa !Astra e nurnai o camera, din clgdirea, care se chimg

scla. Ori ce clasti de sada p6te sa alba i o curte si o grading. In cucte si in gradind pOte sg fie o fantanti si mai multi
arbori ; pot sa fie si alte eladirT mai mid.
Saila 'Astra are i ea curte i grading cu arbori i fantan,g.
NoY putem sg desemniim i planul intregel sale, cu al curtil
*i al gradinit, si al tutulor pgrtilor ci. Cand lucram un ast-fel,
de plan, nu trebue sa Litam Did aci directia i intinderea
liniilor, prin care infatisam t6te obiectele de pe plan. Diree(ia o pastrgm and in laturea de sus a planuluT desemnam tote obiectele, cate in fiinta se afig spre N.; la drepta
desemngrn cele despre E.; in josul planulul, infatisam pe cele
'despre S. si la stelnga pe cele despre V. Astfel facem oriental ea planuld.
Cu intinderea Iatg curn trebue sg facem. In planul nostru avem s infatisam o intindere cu mult mai mare de cat
Intinderea clasei. Dar locul pe tablg, pe plug i pe hartie
este tot acelas. Trebue dar ca masurile pentru liniile din
planul ce facem acum, sg fie mai mid.
44
www.dacoromanica.ro

In curtea scelleT se tin recrea(iile. Acolo se intAlnesc la un .

loc scolariT din tOte clasele. Acolo ei fac impreunA micarY si

jocuri gimnastice. E bine ca el s5 fie atund resell i volo0;

dar s5 nu fac neornduell, nicT s se arate rl i grosolanT
cu tovar5si1 lor. CAnd lectiile se sfirsesc, fie-care scolar se in-

-three acas5, la *intl.

Casa p5rintOsc5 a fie-c5ruT colar este si ea o cl5dire, ell

curte si cu gr5din5, cum este sale. Fie-care scolar 'mite s5

desemneze planul easel pgrintestT, intocmal precum in clash
s'a lucrat planul cOleI.

49. Dragsn-Todit la vinitOre.

*Nu dupa multa vreme, de la aseclarea lui NegruVoda in Tera-Romanesca, alt domn roman, anume
Dragos-Voda intemela inca o domnie romanesca, praMo ldovei.

Dragos-Voda stapania., tot in Carpart, in prtile cele

din mal spre MiazanOpte, peste o Ora romanesc6, ce'l vice

Maramureq. In Maramures erail codril

fOrte marl, in carl tra-

tail fOrte multe flre

Qi animale slbatice :
ursl; lupl, mistretl,
cerbi, capridre si al.).

tele. LuT Dragos-Voda

11 place& mult vanatOrea.

Dragoq era un-

forte bun vasneitor

** Intio qi, DragosVoda, cu voinicil sel,
plOca la vanatOre. Povestea asa ne spune :
--(Dragos turbans ca un sdre
A plecat la &radars...

Ghidga 1., Opera lui

lac pustiul codrului.

45

www.dacoromanica.ro

Cerbul mare, /Atli/ per

...

Si vulturil cad din cer!

lata mar' ca de-odatd
0 poena se arata,
Inverdita, inflorita
...$1 de lume talnuita;

Jar pe irba 'n poenip

Canted o d'a1b5, copilit...
Dragof, Dragof fratidre,
Lasa ochi ta sa sbo're
leste culme i cmpii

Peste vJ, peste gradini

Unde-s roiurl de albini ;
Peste ape curge'lare
$i dumbravi rsunaldre.
Cdt pamint tu vei vedea
E coprins de sestrea mea.
S'a cea d'albd de mosie-

Tata 'n ved a ta sa fie,

Cad prin tine ar fi scapatei

De o Hard 'nfricqati,

Pascute de herghelii .

De un zimbru

fioros,

Carc-o calca 'n sus fen jos!

de-odat se audi un muget ingrozitor de par'c6.

se cutremur pmintul.

Din reia iata ca iesia

Zimbrul aprig ca un smea
Cu lungl came ca de lett
$i cu cdrne o(clite,
cu aripi la copite.
Fiera crunta .,si turbata
Plca fruntea lui cea data
$i sarind, mugind cid eor
Peste mdndrul Waiter ;

6i al zimbru cum venia

Ghidga'n frunte 'i aruncec
Fruntea'n dottei4 despica,
Apoi capul '1 tiviet;
lntr'o lance il paned
$i plecd cu veselie

Pe frumdsa Zvi moie

De pagan'', sa o fersca
.Si,

ca domn sa o domnsca.

lard Dragof se (inca

www.dacoromanica.ro
46

50 Orientarea dupl stele..

** Inteo sere frum6s dascalul chlema pe q.colarii sei
la cOla. Dascalul voi sa-i invete cum p6te cineva s se
orienteze tii n6ptea.
Cerul era limpede, senin far/ de nori. Stele le mil i.
sute, unele mai maxi, altele mai mrunte luciati pe bolta

ceresc. Dascalul arata copiilor, tocmai sus d'asupra

capetelor lor, douei grelmaj6re de stele, cam tot la un
fel randuite ; dar doend una cu alta. In fie-care din acele
gramajOre erail cdte ppte stele. In fie-care gra/IA.0rd,

patru stele era apdate in patru colturi, ca patru r6te

ale unui car ; `far alte trei stele inaintail cam piezi,
parc'ar fi o oifte sail o tdnjld- incovoiata, de care se
injugei boii.
Dascalul le mai dise 'Inca :

Aceste douei in'447'1'4

*
car& 'via
greimeijore de stele se numesc carele cu
boll Unul e carul cel mare; altul e carul
eel mic. Unul par'ca merge de la Rashrit
spre Apus ; altul de la Apus spre Rsarit...
De cate ori ridicaff o-...... /-1
ochii in sus spre cer

i vedeti, in fata v6stea, amandou carele

)1,,
..,

........ ltif..

cu boi; s sciti bine

c intr'acea lature
.
a cerului este chiar
Ilfizei-n6pte, sail Nordul. Atunci in dosul vostru se
afl Mizei-qi ; d'a drpta e Re-seiritul 0 in stdnga e
Apusul.

Dupa carele cu boi ale cerului puteti dar O. ve

orientati pe pamInt i nOptea, cand lucesc stelele,
precum dupe s6re ve puteti orienta ditia, cand din sul
lucece in zare.
Stelele, numite carele cu boi; stail nOptea tot-d'auna

d'asupra capetelor nOstre. De acela pe ori-ce plan

Nordul se insemnezd sus, Sudul jos, Estul la drpta
i Vestul la steinga.
Cand desemnem un plan, noi mai intaiil aecjam ori17
www.dacoromanica.ro

zontal tabla, ori placa, ori hrtia pe care lucrtn. Dar

apoi cnd ridicdm in sus desemnul, trebue negresit s
ingrijim ca in tot-d'auna laturea Nordului s vie sus
spre tavan, i laturea Sudului jos spre podl.
Cum te vei orient diiia ? si cum n6ptea ?

51. Rugilelunea de Ora.

.7

* latet nptea a sosit !

Dmne, Tu ni-o-al trimis.
latd vremea de dormit,
Timp de petrecut in vis !
Ochit noftrit 'nchide I, Bune ;
Dar veghtza-ne cu at TEt...
Grija Ta spre not o plate,

qi spre mart 0 mititet.

Dupd munca ce-am feicut,

Dd-ne Dmne-un somn dorit ;
Dd-ne pace'n aqternut...
0, fit Dmne- prea mdrit !
Amin !
48
www.dacoromanica.ro

52. l3unul Scolar.

*Andreiii era. un Mk de spte ani. Parintil lul erati.
nisce Orneni saracT; dar de trba. El il trimisera la

scOla. Andreiti, in t6te Vele, se ducek cu mare piacere la scOla. Doar numai cand era. bolnav, lipsia. dela
scOla.

Fata, urechile, gatul si manele II ere' tot-d'auna curat spalate. Peru! lul era. frumos pleptenat. HaTnele si
le tinek curate. IV erk mai mare dragul sa te uiti la el.
Andreiii era un Met curia.

Pe ulita el nu alerga. in sus si in jos ca copiii cel

nebunateci. Nu se certk, nu se batek cu alp bAell; nu
arunca, dupa cani. El umblk linislit si, cu bun& paza,
ocolia locurile norolOse. De intalni. Andreiii pe vre-un
batran, il salutk cu bun& cuviinta.

Andreig era un Mit afea'ai fi cu pur tare bund.

In scOla, Andreiti se aseclk indata la locul sea. El
IV punea. manele pe banca. PiclOrele si le rezemb. de
scandura de desubt. Trupul si'l lima, rezemat de spatele banciT ; capul sus si ochil IMt la invetator. Andreiii luk aminte ce le spunea, Invetatorul. Cand il intreba., se sculk frumos, sta drept si respundea limpede

si cu glas tare. 'Me lucrurile si le tinek In buna randuila. TOte si le avea. la locul bor.
Andreia era Un &lit Cu minte fi inklept.
In putina vreme, Andreiti inv6ta sa scrie, sk citsca
si sa socotsca. El desemna. si canta. de'-ti era. drag

sal veclI si sal aucll. Parinp lul nu mai puteaa de

bucurie. Inv6ttorul si conscolarii lui il lubiail fOrte mult.

Vara, la esamen, a venit in clasa lul Andreiti un

domn bogat, sa asculte pe copii. Acest domn fu fOrte

multumit cu respunsurile lul Andreiti. Invtatorul II

spuse ca. Andreiii este cel mal cuminte Met din clasa
si ca e sarac. Atunci domnul lua pe Andreiti la sine
si ingriji de crescerea hit Ast-fel Andreiil putu sa ispravesca tOte scolile si, cnd cresca mare, el se Mai
un domn invetat si cinstit de tOta lumea. El atuncl
49
www.dacoromanica.ro

C. de Cit. p. el. IL prim. rur.

era sprijinul parintilor, sel la batranete. Pe bine-faceto-

rul seil il cinsti 0 II multumi pe ate dile ova.

Andreitl a fost tot-d'auna curat, cu purtare &end
fi cu mink ineelptd.
Dumnedeti a poruncit :

Fe tateil WO si pe mama ta scri einstesci,

Ca bine si 'ndelung pe pdmint sa trdesci!.

53. Ce te legeni codrule ?

**Ce te legent codrule
Fdra plOte, farit vent
Cu crengile la pamint ?

De ce nu m'a; legena,

Dacti trece vremea meal

_Piga scade, n:9plea crefce,

i frunziful se rargce.
Bale venlul irunza'n dungd,
Cantareeit mi4 alunga;
Bale ventul dint? o parte,
lrna-r ia, vara-1 departe.
.,Ci de ce sa nu me plec,
Dacit fidserile irec ?...

Presle varf de ramurele,

Tree in skluri rndunele.
se due ca clipele,
Scuturnd aripele
.5'i na lasd pustiit
VefleVit fi amoreit!....

54. Datorille-eatre batrini.

** A lost odata un unchT batran, batran. Dinsul nicI
nu mal putek sa vela bine. i manile VI tremurail.

nu se putek tinek bine nicI pe piciOre.

Ast-fel cand sta la mask cu fiul sea 0 cu noru-sa,
11 se intimplk cate-odate. s verse din lingura pe fata

- 50 -

www.dacoromanica.ro

tmeseT. Tinerif se scarbira de el si, de la o vreme, nu-1

anal lsara sa stea cu el la mass, ci

if dedeati

de

mancare de-osebit, pe vatra.

0 datit unchfsul manca dinteo farfurie, la vatra. El
prinse farfuria cu mana. Si cum If tremurati manile
-ca frunza, el scalp& farfuria jos, in cat se sparse numaf decal. Nora unchfsuluf se sup6ra de lucrul acesta
fOrte si mustra aspru pre batran.
Si ca s nu mal sparga alte farfuril, cumpara pe
seama batranuluf o farfurie de lemn, ca sa manance.
din aceea.
Batranul manca din vasul de lemn, si Wed, f i oftet.
Intel:, cli nepotelul s se juca prin casa. El stranse
%anal multe bucatele de scandurf mid si incepii sa le
potriveSca una cu alta, fn forma unuf vas.

Ce fad tu? il 'ntreba tata1-s6ti.

Fac o farfurie de lemn, din care set rim/nand

Domnia-Ta qi mama, ccind voiit fi di mare, i

Domnia VOstret yeti fi bdtretni, ca bunicul !

Atunci, barbatul si muierea se ultara lung unul la

altul. Lor le Ora reil de ceea-ce facura cu fatal lor

,cel batran ; lacrimI de rusine si de durere incepura sa
le curga din ochl. Din minutul acela, far pusera pre

batranul lor tata Ia masa si il lubiait, si il respectait

ierta it greselele, ce le faced din sletbiciunea
bdtranetelon
Set onorezi gi set respectl pre cei bdtrdni, etc/ et
.ctic vgclut qi aft trecut preste mai multe intimpldri.
Ei slut mai intelepti la sfat, qi mai bunt la inimet

de cat multi tineri.

55. CuInea sail brichtitria.

*Gaud mi-e Mine, m6 gndesc la mncare ! Dar, man-

carea la cuine se face. La fie-care casd se and si o

-cuIne. Cuinea este o camera', care trebue in tot-d'auna
-sd fie forte curatd.Peretil ei sd fie bine spoiti si podla
5/

www.dacoromanica.ro

ei bine spdlatd. In cuine este o vatr, unde arde focuL

D'asupra vetrei este un co sag horn, pe uncle iese fumuL.

In cuine, pe fie-care di, mama off servit6rea gdtece

bucate. Cuinea se chlmd i bucdtdrie.
Bucatele se gdtesc cu apd, cu came, cu lapte, cm
or ez, cu legume, cu pOrne, cu Mind, cu sare i cu multe

alte feluri de merinde.

Cele mai multe bucate se fierb, se coc i se frig la
foc. In bucdtdrie, focul do pe vatrd se face, oil culemne
on cu cdrbuni de lemn, ori cu cdrbuni de pdmint.
**La gdtirea i fierberea bucatelor se intrebuint6z1
multe unelte i multe vase.
Uneltele pentru foc sint : Pirostril, clete, vdtraid i
lopatica.

Vase pentru apci sint : Putind, ciubr, hdrddg, p utinicd, donitd sag cofd, urcior, borcan, cand, butelcd sait
sticl, clondir, ulcicd, ndstrapd ori c6cd.
Vase pentru fiertul bucatelor slut: Cazan, cAldare,
thigire, tavd on sinie, OM, cratit, capace.
Uneltele pentru ycitirea bucatelor sint : Satir, cutit,
tocdtor, lingurd, frigare, grtar, piu1i i pisdlog.

Vase pentru mdncare la masa' slut: Strachind, castron, taler, farfurie sag blid.
Alte unelte de mas sint : Cutite, furculite, linguri,
solnitd, carafd, pahar, fete de mash', ervete i altele.

T6te aceste unelte i vase se and in bucdtdrie. Ele

trebue sd fie tot-d'auna frumos sphlate, bine curatate
i rnduite fie-care, la locul sg! Numai atunci se pot
face, cu inlesnire, In cul'ne mancdri gustose i sdnAtOse.

91Anc1ivicu coi11uct,e,/g-wru57,
rtoo4A,tt cuiiineiirmiartimura

-52-

www.dacoromanica.ro

56. Cum e tOmna

* Scolile se incep pe la sfarsitul veriY, la 1 Septembrie.
Lu na Septembrie tine si de yard si de teeing.
pilele de la inceputul tmneT slut Vile frumdse. Nu este
nici prea cald, dar nicT
prea rece ; este cum e
maY bine si maT placut.
pilele Inca incep a fi din
ce in ce maY scurte si
noptile maY lungi

i maT

rdcorOse.

Bucatele, de pe camp,
inafara de porumb, sint
maY tote culese. Gradinele

sint pline cu tot felul de

verdeturt Merele, perele,
persicele, prunele, gutuile
i nucile, unele sint cpte,
altele se coc aCuma. Unele

cad de bund voYe. Pe altele le culeg de pe pomY

le asecla pentru Tern& Ce bucurie pe copii, and cad pd*tele din porn i trebue s le culdget de pe jos 1 $i strugurole se core pe deplin, dupd ce l'a dogorit bine sOrele de yard.
** Tot tOmna, berzele, cocoriT, rndunelele
*m.sz-1-,;.

431

fA?k,

alte pas6r1,

care vara an petrecut-o in tera

la noT, se pornesc in sbor, dire
Wile de spre MTeza-Vi, uncle
10 pot gasi hrana i pe timpul Tema
In cele din urma lunY ale
tOmneY, pe la sfarsitul lul Octorn-

brie si in Noembrie, dupa culesul viilor, aerul incepe a se

eel maY tare. NoriT se indesa pe cer; adese-orT plona Vile si
aoptl intregi. ApoI bruma cade pe bite verdeturile i pe Vote

Ca

53
www.dacoromanica.ro

florile si le ofilesce. Ele r6mAn ca op5rite dupg ce le a Mut

bruma. Frunze le cad de pe ramurile copacilor, scuturate de
vent. Ventul, vAjrae- si trunzele cklute le plimb de colo pangt

colo, pe pmint. Par'cd totul este pustit.

Iat asa e tdmna, vesel5 si plcut6 la inceput ; dar tristl
i posacd cAtra sfArsit.

57. Miele credinclos.

** Ce este canele?Cum este el ? Ce face canele?
Doi hoti intrara inteo nopte in curtea unul Oran cuk
stare. Hotil aveail mare pofta sa manance came de
gasca orl de rata, sail chiar si de gaina. Dup. ce et
sarira binisor in curte, se ultara in tOte partite. NU
zarira tipenie de om ; dar inteun colt al curtil \Ted um
cane volnic... Era. Grweiii.

Griveiti se facii, ca nu-1 vede... r 0 sa-1 asvarlini

cate-va bucati de mamaliguta rece, ce ne-a mal r6mas
in traisti ! Asa o sa-1 astupam gura ! N'o sa mai latre !
isl clisera hotil si mi se apropiara binisor de
Asa I
Griveitl. Apol II si aruncara cat,l-va bulgari de mama-vol creliguta uscata...
A!
se gandi Griveiti,
deti ca cu faramaturile acestea mi-ati inchis gura ! NT6
inselati L. Am se vestesc pe stapanul mein
Si, Griveitl incepii sa latre cumplit. Atunci stapanut
lei numal cleat sa vcla ce se petrece in ograda...
Hotil o luara la sntOsa !

Griveiil era un, cane credinclos.

Cdnele este cel mai credinclos tovareif al ornulut.

58. Curtea..
** Casa mistrg este Imprejmuit de tdte pgrtile de un garct
din uluce, de scandurt Locul imprejmuit din fata case senumesce curie sati ogradd. In eurte se atilt grajdurT pentrtto
vite i. caT, soprne pentru case si trgsurT, cosare de porumb,,
cocine.pentru porel si cotete pentru p6s6r1. In unele curtIS

maT este si cate un put.

54
www.dacoromanica.ro

La nrase, curtile slut asternute cu pIetrA, sad cu nisip, ca

sA nu se facl noroid. In multe cup se planteza i arborf si,
pe langa uluce, yip s6lbaticA on copaceT de mArime deosebits. In curte se aseza lucrurile ce pot sa stea afarA I ilnil sA
se strice, precum, lemne de foc, pletre, cArAmide,

allele.

**In curte lucrezd OmeniI deosebite lucrud, de cad ad nevoe

pentru casd, sad la munca chmpulul. ClAdirile pentru adApostirea animalelor este bine ca sA fie facute i ele intocmaI
ca i casa, si din material solid ; Tar nu din gAteje sad din
stuf on trestie. ApoY este bine, ca orl.ce clAdire s fie mal
depArtata de casA, ca nu cumva, intirnplandu-se sa se aprinclA
una dintr'insele, sA arcld tote, impreunA.
Curten sA fie largA i curatti. i t6te lucrurile dintr'insa sA
fie in blind rhnduield adicA fie-care lucru la locul sea !

Aqa este curtea unui bun gospodar!

59. Animalele domestice patru-pede.

cum stilt ?

Ce folos aduc ele omului ?

Chnele, pisca, vaca, boul, calul, mAgarul, Ola i porcul slat

animate de casci. Dinsele, tete sint animale blonde. TOte ad
&ate un cap, chte un trunchil. cafe o cOdA i chte patru pidere. De aceea le dicem ti animale patru-pede. Animalele
acestea fac puT sad feti vii, cad sern6nA cu pArintiI lor. Pe

puiT lor, cat sint mititet ii hrinesc cu lapte ce-1 sug de la

mamele lor. De aceea animalele acestea se numesc i animate
sug4tdre. La aceste treY puncte sjmenci chnele, pisica, vaca,
boul, calul, mAgarul, Oia i porcul.

Dar la multe altele, animalele acestea se deosibesc uncle

de altele.
** Odnele, de obiceId, este maI mare decal. pisica. El pcizesce

casa. Chnele este animalul cel mal credincios. Locul lul este
in curte, undeva. ChniT eel nil, clitia, se tin legatl prin cotete.
ApoI nOptea le Um drumul. Miele este maY primejdios, child
este turbot& Chnele turbat nu maI cunOsce nicY pe stiphnul
sift Chnele turbat se pOte cunOsce, ca-I curg mered bale din
gurA i fuge ca bet, incOce i incolo.
55
www.dacoromanica.ro

Fisica pustieFe stria. Ea este curatd ; dar NO. Cand

n'o last In pace te zgarile. $i pisica pte sd turbeze.

Canele 0 pisica ingnanca mg cu gust came. Ele sint ammale carni-vore i se vrkjm4esc.
Vaca se tine mal ales pentru laptele el cel bun i pentru
carnea cea gusts.
Boul este maY mare 0 mai tare decat vaca. El duce Oranulul mal tata munca cmpulul: Boul este eel maI Limbic

animal de muna.
Oia este bland 0 prdstd. Ola se tine pentru laptele, pentru branza i pentru lana el.
Oia te adapd $ i te imbracd.
Vaca, boul 0
61a sint animale
erbi-vore. Ele sint

animale rumegdtore. lrna, vacile

0 boil se tine in
coare; one petree in staule.

Cand nu e frig,
tOte animalele a-

r4

cestea umbl la
n

s,"41

camp, unde pasc

lOrba.

Calul este cel maY frumos animal domestic. El este 0

credinclos, i curagios, i song. El trage la tr5surg; dar pOrtO
0 cMare. Lul il place bine ov6sul.
Aidgarut este prost i rdbddlor. El este maT potrivit pentru -purtarea de sarcine, flind-ca este incetinel.
Porcul este lacom. i gdman. El mananca tot ce gasece.
.
Porcul maY este 0 stricaclos, 0 obraznic, 0 Arrte murdar. El
se ingra4 repede. AtuncI se tine in cocine. Carnea i slnina de pore sint o brand bung i nutritdre.
Canele, pisica, vaca, boul, OM, calul, magarul 0 porcul sint

tovard0 omulul in WO. Omul trebue sd le dea adapost 0

brand, 0 sa nu le bath, nici sa le !mare& peste mgsurA.

-56-

www.dacoromanica.ro

60. Mi la catre animale.

* Nicolae, un Mk de 8 aril, era fig de plugar i traia.
la W.A. Prima-vara, Nicolae nu gasia alt petrecere mai

placut pentru dinsul, decat s. prind carabusi i sa

le smulgai cat() o aripd sag s le rupd cate un piclor.
Pe uring, in locul aripel smulse sag piciorului rupt, el
infigea cate un spin ascutit sag cate un ac furat de
la mama sa.
Tot asa facea el si cu pull de pagre. Le smulgea penele,

Ti Inep i le scotea ate un ochig. Ciripitul i piuitul

jalnic al bietelor pasrele Ii inclarjiag si mai mult. Nicola) le chinuia mereg, pand cand cadeag mOrte la
picirele sale.

Child se fact" mai mare, incepg s arunce cu bolovan'. in calni, sa bata mlelueiI cu nisce clomege marl.
Purceil fuglag cu grza de Nicolae, cad luase obicelul
de asvirlia cu o bt peste piciorele lor si-I ologia, incat abia se mai tarag pe cele patru ale lor picioruse.
Mama sa Ii certa adesea. Nicolae ins nu vola s
asculte.

Cand se Meg de vre-o 15, 16 ani, total s II trimitea

eu boil, la pasune. Slabisera bietele dobitce ; cad numai puteag s mnance, de vreme ce Nicolae le bate
intr'una, cu ce-I yenta la indeman.
Tatl afla, prin Omenil satului, de rkitatea lui Nicolas
si se hotari s-1 pedepsesca.
Inteo di, el aucji un boulOn gemend greg in cosar.
Tata alerga numal decit acolo. Ce era ? Nicolae, cu o
furca in mand, da pe nemiluite in bletul Joian. Indata
tatal pune pe argat s scta boil din cosar. El r6mane
singur cu Nicolae, apuca un Mei i incepe sd care
nemilosului tinr vr'o cate-va lovituri, intocmal cum
el cara in Mote diebe nevinovatelor dobitOce.
Nicolae plange, OA se rOga de lertare, iagaduIesce
ea nu va mai bate dobitOcele. Tatal se oprl i II cjise :
Vedi, bdete, precum mie ml-e mila de tine, asa
trebue sd-fi fie i lie mild de Vietele dobitdee. i ele
57
www.dacoromanica.ro

simt durerea. Apoi ele ne ajutd la munch' i ne 'Arta

sarcinele. Noi sintem datori sa ne ingrijim de hrana
0 de scutul Mr. E mare pacat inaintea lui Dumnedeii
ci e rucine de Omani s chinuecci animalele.
De atunci Nicolae se cumintl 0 nu mai batu, nici nu
mai chinui animale.

Ceea-ce fie nu-fi place, alticia nu face!

61. GhicitOr e.
*Este un dobitoc
Forte indtantoc.

Urechi lungi ; dar minte n'are

Si-i cu cruce pe spinare.
Ghici ghicitOrea mea,
Ce e?

62. Capra.
**Printre animale de cash' suge'tore se numOrd i
capra.
Capra este dar un animal domestic. Capra este cant

la fel cu aa. Capra nu este nisi mare de cat 61a. Ea

are aceleac parti la trup : Cap, gat, trunchiii, Odd 9i
patru piciOre. Aca dar i capra este un animal patruped. Capra se

hraneve Cu

acelac nutret

ca i 6Ia.
Si capra este

animal rumegator.
.

Numecce a-

nimalele ruAI,

megatOre, ce
le cunosci
1

tV

Dar capra
nu este intru
tOte, intocmai ca ci 61a. Capra nu are land pe trup, ci
58
www.dacoromanica.ro

per lung, latos i. aspru. POrul ei este sag alb, sag negru, sag sur, sail rocat. C6rnele ii sint mai inalte, sucite i date inapoi. Ea are, in barbie, un doe lung i
ascutit. COda II este cam bOrcd i tot in sus intorsa.
Capra se imprietenece fOrte uor 1 vine la om de
kind vole. Capra e mai tepng, mai sprinten i mai
indrasneta de cat Oia. Ee se acata pe rape ; se anina
pe standi, fa'rl de nici o fried. Se catr6 i pe copaci,
ca s pascal frunzg. De aceea caprele se pasc cu. mare
greutate. La fire capra este veseld, sburdalnick sl0.1.41 i neastampratd. Brbatul caprei este laput

care une-ori are un miros cam gretos. Pull caprer

sint iedii i iedele. Puil n'ag cOrne, ci numal nice met& pe frunte. Laptele i carnea caprei se mnanc/..
Din lapte se face i branz. La campil i in munti, capra este do mare ajutor familiilor sdrace. Acestea nu
pot s cumpere 1 s tie o vac/ aa de lesne ca o ca-

pr, care i ea le d lapte, cu belpg. dapral pOte sa.

dea pe cji i cloud ocale de lapte. Din carnea caprel
se face i pastrami. Din pOrul de capra se fac, in fabrice, deosebite materil de postavuri. Aa dark capra
aduce omului multe folOse.

Capra este un animal folositor.

63. Calul credindos.

** Un Oran se duse, intr'o di, Ware la targ. Innoptase cam de mult si teranul nostru tot nu mal sosia.
acasa. De gIaba il asteptara sotia si copil panala mlezul

noppl. Top din casa erail fOrte ingrijatl.

Uncle a,
putut tata sa intarzile asa de mult ? intreba. Costica,

Maul cel mare pe mama sa. Abla,abla puta bieta.

femee sail linistesca copilasil si sa-I adOrma rand pe
rand.Apol sarutandu-sl puisoril, cu lacraml in ochT, lul
pe servitor si amandol, cu o lampa, plecara spre targ.
El mersera ca o jumetate bun de dm,. ... and colo,
larva malul Oriel ce curgea. pe acolo, zarira calul lor... ,..

dar fara stapan.

59
www.dacoromanica.ro

Ce sa se fi intimplat ? intreba femeia, adinc mahnita.

Inteaceea se apropiara de cal, si ce vglura ?... Jos,

Fang cal, pe marginea apel, zacea omul fara sa scie

de sine. Ce i se intimplase ?

In targ beuse mai malt rachilt, de cat ii ducea4

puterile. Se imbatase tun si asa plecase calare spre casa.

Dar pe drum cacluse de pe cal, unde 11 si gasira. Bletul

cal, in loc s fi mers singur acas, apucase si tinea

cu gura de halna, pe stapanul WI, care altcum ar fi picat
in apa, unde s'ar fi inecat. Calul linea, mult la stapanul

WI; el il era credincios.

Nevasta, impreuna cu servitorul il ridica lards pe
cal si 11 dusera acasa... Dupa ce Oranul se trezi a
dam di, diminta, nevasta-sa II povesti ceea ce i se
intimplase.

Atuncl, omul nostru se jura ca nu va mal bea in vecl,

nicl rachiil, nicl tulca, nicl yin, ci numal apa.... intocmal
ca calul WI cel credinclos si cu minte.

Calul fi cdnele sint animale credincise.

"Tint-oiri/
412m-eitiii"

'I/

mtite/fotri
Utilirliti MiAlllitel.

64. Iacov $1 copiii si.

* Isaac, fiul lul Avraam, a luat de sotie pe Reveca ;
el ail avut dol copil, pe Isaac si pe Iacov. Iacov, desi
mal mic, ert cel mal cu-minte. El ajuta pe parinp, la
tOte treburile. Era bun cu toV. Se arata drept, cu Mita
lumea. Pentru dreptate, Iacov se luptec cu oil si eine.
De aceea, si Dumnezeil si Omenil il lubiail. El fail
numit pe dinsul Luptcitorul lui Dumnecleic, sail Israel.
60
www.dacoromanica.ro

Iacov a avut dol-spre-zece btetl. Dintre toti acestia

dol-spre-zece feciorl, cel cu inima mai drepta

i Cl}

pricepere mal agera a fost losif. El tot-d'auna visa a

fi mare si tot-d'auna judeca cu dreptate. ParintiI Ii Yubiail mai mult pe dinsul de cat pe totT eel 14.
Fratil ceI marl, maI in tot-d'auna, stateat cu turmele la pasune, departe de casa parintsca. Acolo, e/

nu se prea purtail bine. Intro sine meret se certail.

Pe polrinti de re'il ii vorbia4. De oameni nu se rufinait. De Dumnezeu nu se terneafc. Ra era& !
Iosif, cand afla de asa fapte uricIOse, tot mustra pe
fratil sI maT marl. Atunci ei radeati de dinsul si II

strigaa in babe de joc :

Nu cumva tu, care esti
maI mic, al sa te fad maI mare peste nol ?
Iosif,
dn vedea ca el nu tin seama de vorbele lul cele

intelepte, se ducea, si spunek parintilor relele purtarl

ale fratilor mal marl. De aceea dinsil prinsera mare
manie i pisma pe Iosif. II urail de mOrte si chlar
ail pus in gand sal plercla.
.
o
if
4/1/ /111/a/Y1/1)0

(Tr

Allei

/OM /CCU n1.1/11kfi.

Asa s'a si intimplat cu fratil luT Iosif.

65. Ga sea i rata.
*in garl i- prin baltile satului mere-it veal, ba rate,

ba gave. Cand te uii la gape, le vedi cum alunec6

ele pe apai in sus i in jos, cu capul ridicat ! Cate-odata
le vecji i cu piciOrele i cu cOda in sus. Atunci se
da afund cu capul dupd pesciori.

Gasca este cat un cocN de mare. Gasca are aripe

lungi ; dar nu p6te s sbOre bine. Niel la umblet pe
uscat nu-i indemanatica ; dar cu atat mai metera este
ea la innotat.
6

www.dacoromanica.ro

Gasca se ingra5. repede i forte lesne, cu graunte.

44Jarnea el este forte gustOsa, mai ales carnea de boboci maricei. Si &Ale de gasca slut bune de mancat.
Penele i fulgil el se IntrebuintOzd ca umpluturi mol
-i calde, pentru perne. Barbatul gavel se chlOma gdnsae qi Oscan. Gasca este o pasOre domOld. Ea vede
.cu mare bagare de seam de pull el i il apOra impotriva Omenilor i a cannon Glasul Opel une ori este
un ga-ga-ga rOsundtor ; alte-orl un esi-esi> incetinel.
Gapile, cand stilt mai multe impreund, fac mare geileigie.

Rap, este, intru tOte, mai mica de cat gasca. Gatul

.31. este mai scurt i mai gros de cat al gavii. Dar ciocul sag pliscul el este mai lung i mai lataret de cat
al gavii. Rata sbir tare, Ma-ca! ma-ea! ma-ea!
In cele-lalte, rata se asmOna cu gasca.
Gdsca fi, rafa sint pciseiri de apoi. Ele, pe uscat,
umbla greoig ; dar sint mai metere la inotat. Ele se
shranesc cu pesciori, cu viermuletl, cu lerburi, cu
fructe i seminte.

Gdina, bibilica, curca, 0/sea fi rata sint pasciri

de casd, ordtdnit sa4 cobcii.

Gdina, bibilica qi curca slut pdseri de uscat ;

-tar gdsca qi rafa sint pcisrg qi de uscat qi de apd.

"PdsOrile de casa ail i ele viOta, intocrnal ca animalele sugOtOre. De aceea i pciarile aceste se dice ca
-sint animale.
Animalele sugi5tOre cunoscute sint patru-pede.
PasOrile, fiind-ca ag numai cloud picibre, se chiOma
ca sint bi-pede. Pdgrile, in loc de alte doua piciOre, ail

, douri aripi. De aceea pasOrile pot sd i. sbre; pe

cand suggtOrele pot numal sa umble.
Animalele sugOtOre cunoscute ail trupul acoperit cu
pe'r; Tar pagrile, in loc de pOr, ail pene.
In loc de bot, cum ag sugOtOrele, pasOrile ail doe.
$i pasOrile domestice se hranesc, ca i. animalele sugOtOre, i cu lerburi, i cu fructe, i cu seminte; va sa

62-

www.dacoromanica.ro

(pica si pagrile sint erbi-vre

grani-vre. Dar ele

maned i carnea altor animale, ca vermisori i pescisorT;

Ira s 4ic. ele stilt si earni-vOre.

44nimalele sugtre i pdsdrile domestice se asmncl intr'unele puncte ; 'tar intealte puncte se
deosebesc.

66. Cele della capre.

** Dna capre se Intalnira pe o punte. Puntea duce&
preste un prau afund. 0 capra voia sa treca din cOce
de Oral) ; cea-lalta voia trca din colo.
Fa-'mI loc, s. trec !
dise una. Acsta ar fi fru17,-

rspunse cea-lalta.
mos !
FA-'ml tu loc ;
Eil am

fost naI bnti pe punte

144

Cum se 'Ate una ca

acsta ?

qise cea d'intain.

En sint mal Wren de

cat tine, si tot sail fac loc ! Niel odat !

Asa, nicl una nu voia. s se plece. Fiecare staruia ea
sa treca ea, cea d'intain. In cele din urma, se maniara.

Apol Incepura sa se certe si se luara la Wale In

capete. i ce sa veqI ? Amandoua cadura in para.
era p'aci sa se Inece. Norocul lor f ca, tocmaI atuncI,
sosi clobanul. El le scapa de la mOrte...
Afa peifesc 0 6menii, call nu se inteleg, cu binele.

67. Gana i Curca.

* In batatura i prin curte, pe tango animalele sugf tire,
traesc i past al : Cocosul si gain% curca, raja, gasca i altele.
Gclina este maY mica de cat cocosul. N'are nicT crsta, nic
c6da asa de mare ca cocosul. Ulna face ou, le clocesce si
soil istoritra desprePulul nedin ele scdte puisorT vit

-63

www.dacoromanica.ro

asculleitor ?.

i maY bland! decat

cocopl. De la gain! Intrebuintam
carnaa, ou61e i fulgil. Sint mai
multe soTurI de glint
Un fel de glint este bibilica

Udine este maY Iinititil

sail cap cea pestritt. Ea se vede

prin unele curti boered.
Ceak mal mare pas6re domestia este curca. Penele curciY sint
pestritt sag negre-verduI, sag 0
cenusil. Capul curci
este mic0 gola; docul ascutit. Trupul IV

Th

este lungutet 0 pi-

"

cirelmalte. Pull de
curcA sint forte slgbutt El cresc greg si
incetinel. Barbatul
cureil se chIing cur-

can. Curcanul este

mg mare de cat curca. La cap iT atarng,

pe frunte, un mot
lunguYet ; la urechI

are un fel de cered

0 la gat o gush mare.
Motu], cerceiY i gu04

sint de plele a1bgstrie. $ie maY minunatg este cOda cornmeal.

Cand curcanul se suprg, se umflg in pene. AtundLcOda i se

tidied in sus 0 se resfirg ca o Nita. Cand doY curcanY se
Intalnesc, el se iag la lupta, intocmaY ca coco0Y.
Curcile i pull piule meret ; curcanul insg scOte numaI
cate un striggt tare.
$i curcile mgnanch tot-felul de grAunte 0 de verdeturt

Carnea de curd IngrIpta este forte gustcisg. Un curcan

bine ingr4at cantaresce pang la se i pte kilograme 0 sevinde, in pittA cigar i cu 10 sag 12 10.

64 -

www.dacoromanica.ro

Gdina si curca sint pds6rT domestice. Find-ca ele se hranese

maT ales cu seminte, ele se chTmd si pds6r1grani-vore. Gaina

si curca sint pciari domestice i grani-vore.

In ce se deosebesce gdina de cured ?

68. Corpul omenese.

* Corpul omului are trel 041 mai de frunte : Capul,
trunchiul 0. mcidularile, adicd bratele ci. pici6rele.
Capul este In partea de sus si, la forma, este rotund.
La cap vedem, chiar d'asupra, crescetul cf., de amdndoud laturile, tdmplele i urechile. 0 loviturd peste
tdmple, pOte sd aducd omului mOrtea. La cap, in fatd,
vedem fruntea, ochii cu sprdncenele ci cu genele, nasul
cu ndrile, gura cu buzele, cu limba i. cu dinfii i barba.
Gcitul unesce capul cu trunchiul. La gt vedem g dtlejul cu beregata, cu inghititOrea si cu ornussorul; far
inddrt, cfa sag cerbicea. Trunchiul este partea cea
mai mare a. corpulul. In partea de sus a trunchlului,
se and umerii, pleptul si spatele sag dosul. In partea
de jos a trunchiului, vedern pdntecele sag burta, de-

orturile, oldurile i f Nutul. Tot din trunchig, si

anume in partea drptd i in partea stangd, sint crescute si mcidularile; din partea de sus, brafele i din
partea de jos, picidrile. La brate, vedem incheeturile,
cotul i mdnile. La mni, vedem degetele, palmele,
dosul si incheeturile mdnilor. La degete, vedem Incheeturile si unghiile. Mna strdns . formzd pumLa picfre vedem poldurile, genunchiile, fluerile inainte, i. pulpele inddrdt ; glesnele i tAlpile cu
nul.

cdlcdiele, cu degetele si cu unghiile si, in deosebite pArtf,

incheeturile piclOrelor. Intreg trupul este acoperit cu

piele. Din pfele, pe cap, e crescut perul, care il ap6rd
de frig, de prea mare cAldurd si de umedld.
Pe ldngd partile din afard, ce le vedem, corpul omului

mai are si o multime de prtf din nduntru, care nu

se vkl.
Intreg corpul, cu tote prtile sale, trebue tinut curat
Prul capului, de asemenea trebue spdlat si pfeptOnat.
Ce frumos este un copil curdtel! TOt lumea se ultd
la el cu drag.
.

C. de Cit. p. el. 11 prim. rur.

65

www.dacoromanica.ro

69. Inbesce curgenia!

*-- Veli micup pisicuta.
Cum tot mifcii din labutd!
De ce face ea aya?
Ea se spalg, drag-a mea !
Vecli micuful porumbel

Cast e el de frumuel
Afa trandru, de ce o fi ?-Se pazesce, dragl copi1!--!

De la aste mkt fetpturi

Sci ie 0 tu 'nvelcituri:
De haine sci ingrijesci

Trupul sci, fi-1 curdfesci!

/
70. T6dul.
** In fatd, subt frunte, avem cei dol ochi. Cu ochli ve-

dem i lua'm cunoscint'a despre tot ce se afl in jurul

nostru, aprOpe i departe, despre 6meni, despre ani-

male, despre plante, despre pamint, despre aer i

despre cer, adicd despre lumea intrg sail despre
univers.
Una 6meni i unele animale Ve'd Thine

lucrurile

cele mai midi, i lucrurile cele nzai depdrtate. Despre

acele finite dicem ca ail ochi i vedere agerd. Cine nu
p6te ssEi ved lucrurile mid, off in deprtare, are yedere seurtd i slabd ; IT se dice i om ponivos. Vederea slabd une-ori se p6te ajuth cu oclaelari. Sint Omeni,
earl nu v6d de loc. Aceia so die c sint orbi. Unli
6meni sint orbi din nascere. Acetia 'nu pot s5. se yindeco. Altii ail orbit- ctin nebgare de seam5., c s'ail lovit la ochi ; altil orbesc de bOle i altil de btrnete.
Rietul orb se lovesce de lucruri, se impiedicA i cade ;
66
www.dacoromanica.ro

..

el 41 scrAntesce, sail Ici frAnge /liana sail piciorul. Or-

bul, 'Ate sd cadd in pnturi sad, chiar i in Odd.

Ce nefeAcit este bietul orb ! Mai cate un copiln mai
cate un cateluc ci tot-d'a-una lAtul il ajutd sd se- pa

mir dinteun loc in altul.

Scinu-fi bafijoe de orbi, edei: Durnne4ei i pedepsesee
pe asemeni copii, ref.
Ochil trebue spalati In fie-care dimintd, cu apd cu-

rata ci prOspt, dar nu de tot rece, ca sd se curete

urdorile. S. nu te uitl drept in s6re, nici in foc, nici
in lumind mare, prea de-aprOpe. Cand citesc *i scriil,

i fetitele, cand cos, sd nu tile prea apr6pe de ochl

cartea, caietul sail lucrul ; apai sA nu facd lucrdrile
acestea sra, cand se amestecd ditia cu nOptea, adicd
In amury i. nici la lumina prea putind.
CAnd se j6cA, copil sd null arunce cu nisip in.
spre fatd, cad nemerindu-se in ochl, se 'Ate vtdmd
vederea.

71. Ghicit6rea.
ane este, cine
Eil ant dot luceferel
Bogat ca qi mine?
Gare-'s ccilduzil mei.
1

Ghici ghicitrea mea,

Ce e?*

72. Un copil la cliita tatitlul.

-** La mulft ant, tubite lead !
10 doresc, cu drag, 4.i eg :
Multe Vile fericile
Sieg dea bunul DumneVeii!

Stinfilos sa fil intr'una!

De necaz, de grifi, ferit.
67

www.dacoromanica.ro

ji 'ntre not, in ort-ce vreme

Sa -le simtt tot multumit!

Ce pog s'afteNt de la mine,

Tata, 41 fagaduiese

Prin purtare fi silinfli

Merea s4 te 'nveselese.

73. Condeele Jul Yodi.

*Mircea cel Mare si vestit, Domn al TereI-Romanesci,
a plecat odatA din Targoviste cu mare alaitl, prin WA_

Ajunse pana la Focsanl. Era intr'o stintei Duminecd,

cand Mircea-Voda intra, cu alaiul s, prin mijlocul
unul sat mare.
Ce s. vada. Maria-Sa-VodA. ?

La casa primarulul, ce-1 vice i coltuz, era adunail

i lucrati.
LucrzA crestinil in qi de serbAtOre?
pica

sAtenil

Voda cu parere de ral.

Ia-n vecll, tu, copil de cask ce lucrza Romanil
aceia!

--

Trimisul lui Voda merge langa tranl si-1 intrba :

-- OmenI bunl, dar ce lucrati voI, cand popa Inc&
nicl n'a esit din biserica?
.
-- Ce s. lucrAm, marite boerule !.... Ia, ascutim
condee pentru MAria-Sa-VodA.

Copilul de casa duse lui Voda. scirea acsta.

Ascut condee pentru mine?, dice VodA,

Cum asa ?
Da, Maria-ta!

Atunci Voda curios, merge si el la sAtenil, carl luerat. i ce sa vada ! SAtenii lucra harnic..

Dar ei nu condee faceali, ci seige(i.

Astea sint condee ?... Vol numiti condee ceear
ce not numim sageti clise Voda ralend.
68
www.dacoromanica.ro

Pal Deanne, la duqmani nu se scrie cu alt-tel

-de condee, daca vrel sa-tl intelga r6vasu1 !

and Mircea-Voda se intOrse acas, la largovite

-el adund cohdee domneri, ca cele ce-I ascurmii
sa tenil...

One are carte;

Are ci-cet parte

Dar cine ste are ;

Dupnani, ci-cet-n' are !

71. Alldul.
*De amendoud laturile capului avem cele cloud urechi, una de-a-drepta si alta de-a-stanga. Cu urechile
audim glasul emenilor si al animalelor si cntecul paserilor. Cu urechile audim sunetul clopotelor ; audim
cum apa murmurd, cum mOra duduie, 0 cum tunetul
bubuie; audim cum ventul vdjle, cum frunza feifirie ;
cum biciul plesnesee i cum pupa pocnesce.
Mad sint singuri mai multi copil impreund, une-ori
strigd, fipd, 0 se crtd. Atunci cjicem ce copil aceia
fac larmd, sail geildgie. Tot larme fac si. unii emenT
mari, pe ulite, in WO si aiurea. Copil si Omenii mart
cand fac larmd, dace mai bat si din piciore sail in
-alto lucruri, atunci se chleme c fac zgomot. Zgomot
tul par'ca te asurdesce.
"Cine aude din depertare si pete se bsibsc lucrurile
dupe sunet, se dice c are urechie bund, ce aude bine.
Cine nu pete se deosebesce bine lucrurie dupe sunet,
aude gra; Tar cine n'aude de loc, se chieme surd.
Cine se nasce surd, acela remne si mut; acela este si
surd mut, sail surdo-mut. Surdo-mutul nu pete se spuie
nici cand il dOre ceva, nici cend simte bucurie. Ce nenorociti sint MOT. surdi si, mai mult ince bietil surdomuti ! Sei nu-fi bati joc nici odatd de cei, sur4;1!
Urechile trebuesc spelate in tete dimineta. SA nu se
bage in urechi nici pae, nici alte lucruri ascutite si

tali, c se pete -Mama audul. Copii se null sbiere

unil altora in urechie si. se nu se lovesce peste urechi.

Se. nu stea aprepe si mult, unde este larme sail zgo-

mot mare, fiind-ca pete se li se vateme audul, haat

se remle surdi in teta vita !
69
www.dacoromanica.ro

75. Ghicit6re.
*Uine este, eine
Doud pofte am anume
Bogat ca 0 mine ?
Ce-mi spun vestile din lumet
Ghici ghicitrea mea,
1

Ce e?

76. Fratil lul Iosif.

*Iacov

j Rahila imbatrinisera. El acum stateail mal

mult acasa, cu bteiI lor cel mai tined, cu Iosif si

cu Veniamin.
frati erati tot departe,

la

camp, dusi cu

turmele. De mult nu mai primisera Iacov si cu Rahila

nicl o scire de la dinsii. Li se facuse bietilor parinti
dor de ei. El se gandira sa trimita pe Iosif, ca sa-I
cerceteze, de sanatate. Iosif era pe atunci un baetandru ca de 17 anl, El pleca singur... Umblk vre-o cte-va dile pe camp. Merse tot vesel i volos i abla
afla pe fratii sl, departe, foarte departe. El pasceatl
oile i caprele lor, intfun loc cu totul pustiil
Fratil. cat zarira pe Iosif, se posomorira si se Oar&
rail la dinsul ET disera unul catre altul :--Iata vine

paratorul nostru ! Aci nimeni nu ne vede. Aide sal

omordm i sal aruncitm fiarelor ! Sa vedem apol ce
se va mal alege cu dinsul ! Tot el are sa fie mai
mare si mai tare de cat nol ?
Dar fratele cel mal mare, anume Rubin, le-a lis
atuncl: Mai fratilor,s a nu omoram pe fratele nostru,
Uciderea este un pdcat mare. Dumnedeil a dat porunca : Sd nu ueidi ! Mal bine sa '1 asvarlim intfo
grelpa de nisip, parasit. Acolo s'o prapadi el de sine i ne scapam de dinsul.
In gandul lul Rubin era sa scot& apol pe Iosif din

sit trimita inapol a-casd, la printI.

Rubin avea inimd mai build de cat ceI-l-altl ; el nu
vrea. s amarasca pe parincl. Ce1-1-afil frail erati OmenI
reT; eI nu ascultail de poruncile lui Dumnezeil ; nu
ubiati nicl pe parintl, nici pe fratele lor.
grOpa si

Sd nu fil ea fra(ii lui Iosif!

---

70
www.dacoromanica.ro

77. Mirosul.
*lag in 'nand un trandafir inflorit. Cu ochii vkl cd-I
alb, ori galben, orl ros. II due la nas si simt cd mirOse
plAcut. Pldcut mirse garfa, roseta, micsunelele si alte
flori; plcut miros si frunzele de nue, merele, perele si
alte fructe cdpte. Pldcut mirOse si pdnea bine cOptd si
mncdrile bine gdtite. Uncle litcruri ail un miros pleicut.
Dad. sta.ngi luminarea si indatd o duel spre nas, simti

un miros nepleicut. Carnea statutd mirOse gra, adicd

pute. Numesce alte lucrurl, care vatmd mirosul !...

Uncle lucruri ail un miros nepleicut.

Apa curat n'are nici un miros. Tot asemenea si aerul curat.
Vinul, otetul, merele si alte lucruri is ail mirosul lor
deosebit. Ca s putem scl ce miros au lucrurile, trebue
sd le apropiem de nas.
**Prin nas si re-sufleim; Tar nu prin gurd, Gaud avem

guturaiil, ndrile ne sint infundate. Atunci streinuteim.

Cdnd stranutl, este lucru euviincios sa tii la nas o ba-

tistd. Cu batista no servim si cnd ne suflm nasul.

Atund se cuvine s ne intrcem cu fata din spre Omeni
Este urdt lucru, cnd copil isl bagd degetele in nas.
Nasul s-1 VI tot-d'a-una curat.

La copilul murdar, la nas, nu se ?pia nimeni cu drag.

Duff dmenl, dar mai ales cnele si cdpridra, au mirosul f6rte ager. Came le adulmecdnd, prin miros afld
urma stpAnulul si a vdnatulut Alp' (5menl ail mirosul
de tot sldbit. Adesea nu pot O. osibscd lucrurile, dupd
miros. EY petrec adese in locurY cu aer stricat, ceea-ce
le vatmd. sdndtatea.

Aer prdspet fi curat

Este bun de respirat ;
Iar un aer prea steitut
Sdncitatii stricd mult.
71
www.dacoromanica.ro

78. Tecinil.
**Dincolo de imprejmuirea sclei nOstre sint, mai de
tote pdrtile, alte case cu curtile i cu gradinile bor. Fie-

care din acele case este locuit de meni. Omenii din

apropierea scOlei se chiOmd vecinil cdleI. Casele veci,
nilor scOlei sint asedate unele despre Est, altele despre
Nord, altele despre Vest si altele despre Sud. insmacar de o lature, scOla nOstr este asedat spre stradd
sail ulita.

Cine sint vecinii cad ndstre? Despre care punct

cardinal locuesce fie-care din vecinii fclei n6stre?
Despre care punct cardinal, este strada care trece pe
la cola nstrd? Cum se chmei acea stradd ?
Pe tabl, pe placd i pe hrtie, putem sa facem si
planul caselor, al curtilor si al gradinilor din jurul
scOlei mistre.

Dar, noi putem s facem tot ast-fel i planul easel

nOstre printesci. Pe acel plan putem s infdtiOm
casele locuite de vecinii nostri, de-acas. Acolo am ardth
si curtile i grdinile lor; am insemn'a i stradele, care

tree pe la noi t pe la vecinii nostri.

Cu vecinil se cuvine sci trciim tot-d'auna in cea mai
bunci intelegere.

Vecinii, cnd sint Omeni buni si de trObd, se ajutd

unil pe altil, la ori-ce nevoie. Dacd intr'o casd se simte

une-ori vreo lipsd de ate ceva, apoi vecinii dati cu

Imprumut sail ddruiesc ceea-ce lipsesce. Dacd, ferOscd
Dumnecjeu! se intimpl vre-o primejdie, ca build Ord
s ia casa foc, sd se reverse un inec de apd, sd se ivO-

sea o bOld grea sail o mOrte, mai intdiu vecinil sar

inteajutor. Vecinii stall mai aprOpe, la ori-ce om.
Domnul nostru Isus Christos a 4is cd trebue sci iubim pe aprOpelc nostru, ca pe noi infi-ne.

79. Gustul.
*Dacd TaT in gurd o bucata mica de sare, numal decal

simti cd sarea este sciratei. Dacd ai lu in gurd o bu-

- /2-

www.dacoromanica.ro

eatica de zahdr, al simti indatA, cd zahdrul are gust

dulce. Cum este la gust 'mlerea? Tot dulce simff c
,este laptele muls, prespet ! Laptele stdtut i ingrosat nu
este dulce ; el este acru. Acru este si otetul. Acru este
une-orl vinul. Acrd este zema de varcld. Cum sint cas-

travetil muratl?
Dacg al lug in gurd cd j a cea verde de nuci, al simti

pe data cd ea are gust amar. Amar este

pelinul.

Unele mere necepte ail gust amdrig... Numesce alte lucrurl, care ail gust amar sag ambrit ! Hreanul, cnd 11

id in gurd, sirnl c te pipet. Hreanul are gust iUte.

$i ardeiul si piperul ail gust lute.

Cu limba i cu cerul gurei putem sa cunescem, dacd

unele materii au gust seirat ori dulce, ori acru, ori

amar, on iute.
** Omul pete sd-sl strice, sail sd-I ruineze gustul,
mAncnd bucate prea grase, prea sdrate si prea piperate. Dupa orl-ce mAncare, apol dimineta si sera, inainte de culcare, sd-t1 spell gura cu apd curat si sd
fad gargard; sa4T curdtl dintil de remdsitele de la
mAncdri!

Dintil sAngtosl shit albi si intregi : cdnd se vatema,

incep sd se strice ; atuncl se gduresc, se fac negri si
pe urmd sd fArdmd. Dintil, mai ales mdselele stricate,
.dor reg, incgt omul std s inebunescd de durere. Dintil
itl vor remAne intregi si sAndtosl, dacA nu vel mAnca
bucate pre ferbintl si nu vel be apd prea rece, indatg
dupd mancArI calde. SA nu sclrobescl, cu -dintil, lucrurl

prea tarl ca alune, smburl de prune si altele ! Nici

zd41 scobesci dintil cu orl-ce alte lucruri ascutite.

Giumvm.wvAiv ,cmiautala,
k1ei,c1AANAA,.

tiugami.

73
www.dacoromanica.ro

SO. Copiii lacomi.

* Petre si Ion erail dol frati, ce nu se multumiati
nici odata cu mancarea ce le-o da. mama lor. Ei mancall tot pe ce puteati pune mana. Nu era colt de cask
nu era vas, ce el sa nu-1 descopera. El eraii nisce
copil lacomi. De giaba il cella mama lor in mai multe
randuri, pentru acel reil narav, ca. el nu s'ail cumintit.
Dar inleo li, aii patit'o baetil neascultatorl.
Amanda parintil plecara de acasa, avnd trba.
MOT aii 1.1nas singurl acas. Lucrul lor cel d'intaiii

a fost sa scotocsca pretutindeni. Pe o polita el ail

gasit o legatura. Petre a luat'o de acolo si a desfacuro. Amandol vedura ceva materie alba ce s6m6na,
cu zaharul sdrobit marunt.
Apol a gustat si Petre, a gustat si Ion, si, afland
ca-I ceva dulce au mancat tot ce se Oa in legatura...
Dar sarmanil de el ! _Ei nu sciail ca materia aceea era
otrava, ce-I clic arsenic sail qoriciicd, si pe care muma lor a fost cumprafo pentru starpirea sOrecilor.
Curand, dupa ce ati mancat, simtira durerl grozave
in stomac si, mai pe urma, in tot corpul. El se inbolnavira 1.01 de tot. i cum parintii lor nu ere]. acas,
n'a lost eine sa chieme pe medic. Otrava le cuprinse
tot sangele, tot trupul.
Parintii,cand sosira acasa, ii aflara in durerl de mOrte
si, tot ajutorul ce le-ail dat, a fost de giaba... Amanda
copiil el murit in cele mai crancene durerl!

Ce suparare pe WO parintl!

ItVHITCliai-t Mai krifial

1eiliCACZ-tk A,e / CCUI

74
www.dacoromanica.ro

Sl. Iosif vindut de fratit si.

* Cel nou5. fratl al luI Iosif nu sl-atl indeplinit indata
gandul lor cel reil. El n'ail ucis pe Tosil. De-o-camdata ail facut cum 'l povetuise Rubin Ail aruncat pe
losif inteo grOpa de nisip, par6sit. Apol s'aii pus s6.
manance, fara mustrare de cuget.
Tocmal pe atuncl se intimpla s trea pe acolo nisce
negutAtorl streini. Pe acea vreme era. obiceiil de se
vindeail copil, femel i barball, ca sa. fie slugi i robl
al cumpera.torilor.
Omenil emir pe vremea aceea. ca i o marfa. de vinclare.
Fratil lul Iosif,
Omenl 1.61 si neomenosl,
ce se
gandir5. ?

De ce sa. nu castigam nol ceva ban!, vin-

clend streinilor pe Iosif ?

Rubin tocmal lipsia. de la stan. El scOser5. pe Iosif
din grOpa i ii vIndura. NegutatoriI streinT Ii cumpera.

de la dinsil. El il pltira. cu 20 de ban! de argint.

Bletul Iosif plangea cu jale si se ruga. in genunchl
de fratil sel, ca sa.-1 lerte.
El le spunea :
Fie-ve" mild de mine ! Nu me

instreinatl de pdrinp ; nu md departaft de pdmintul nostru !

Nu ! i larsl nu!
Dar dinsil :
pe o vitA. netrebnicd.

Mi-ti-'1 vindura ca

Negutatoril plecara in cale lung, luand cu sine pe

nenorocitul Iosif. Fratil Jul ii oprisera. numal halna de

pe dinsul. El injunghlara un led si inmuiar halna in

sangele ledulul. Cand Rubin se intOrse la stana, el
ara.tara halna sangerata si 'T spusera, cg. pe Iosif Par fi
mancat fiarele, in grOp. Tot, asa spusera i lul Jacob
Rachilel. MOT batranl plnseet i j1ira. cu amar,
pe lubitul lor copil, pe losif.
Fratil luI losif ail vindut pe fratele lor ; el ail mintit
pe parintil bor. El eta lost meni ra. Dumnecleil ave.
sa-T pedepsesa amar. -El ail vrut s nenorocsa pe losif cel bun si drept.
Dar tocmal pe dinsul Dumnecleil l'a sdipat i l'a inltat.
75
www.dacoromanica.ro

8.2.

Pipititul.

* Dac tragi cu degetele de la mn, preste pArete,

simff c pretele este aspru. P6retele este si tare sail
veirtos i rece. Aspr este si peria. VArtOsa este si pi&

tra. Rece este si &eta.

Soba este vcirtsei i netedd. Netedd i vrtOs este si
tabla. Buretele este mOle.
Pfinea sc(5s din cuptor este calca Ce mai pOte fi

cald ? Cnd ducem degetele sag mna preste prete,

presto sob, se dice c cu mina pipdim peirtele sag
soba. Prin pipeiit afleim cei obiectele sint aspre ori
netede, vdrtOse ori" moI, calde ori reci.
Cnd te
la un deget, simtesci durere, nu numal

la deg et, ci in tot trupul. Cnd te lovesci la o mnd,

la un picior, la cap, la spate sag off unde simtesci, durerea fails in tot trupul. Vara, cnd este cald, unde
simtesci cAldura ? Irna, frigul 11 simtescl la urechl, la
obraz, la ma.ni, la piclOre i, adesea, in tot trupul.
Durerea, ceildura i frigul, le simfim in tot trupul.

ZApada este WM'. Usori sint i fulgil de 'Agri.

Gandesce-te i spune alte lucruri usOre ! Banca este
grea. Grea este si tabla cea mare din clas. Numesce
.alte obiecte grele !

Cu trupul simtim, daca un lucru este wor sari greil.

Cu mcinile pipdim. Cu trupul intreg simlim.

83. GhicitOre.

* Am o greblufd cu dud dinfilori,

Pe di-'mt trebue d'o mite de ori.
Ghia ghicitrea mea,
Ce e ?

76
www.dacoromanica.ro

84. Sfat bun.

* Dor ochr fi numar o gurci
Iti sint dale din ftifitura,
IWulte, muite sa firivescr;

Dar putine sa vorbesd!

Urahr aloud i o gurd,

1# sint date din faptura ;

Sa asculer multe fi bine ;
Dar tu sti vorbescr pufine I

Dotal mini, numar o gurci

Ier sint date din fafitura :

Cu mdnr doug, vd lucra

Cu a gura, ver manca, ***

85. Cele duct slmturi.

**Nol putem s cunOscern fiintele i oblectele in cinct
chipuri :

Putem s cunOscem cu ochil, sag cu vdul, ce colre,.

ce forma' i. ce mcirime ag lucrurile. Cu urechile sag

cu audul, putem sl cunscem sunetul, ce'l pot face fiintele sag lucrurile. Cu gura sag prin gust, putem s
scim dac lucrurile sint dulci sail acre, sag alt-fel. Cu.

nasul sag prin miros, putem sd deosebim lucrurile

dac miros plcicut sag nepacut. Cu mnile, sag prin
pipdit i cu corpul intreg, putem s'a cunOscem dac .
lucrurile sint tart sail ma aspre sag netede, calde sail
red, ure sag grele.
ViVul, au0l, gustul, mirosul fi pipditul se numesc
cele cinci, simturi. Ochil, urechile, gura cu limba 1 cu
cerul ski, nasul, degetele, precum i tOte prtile corpului, se numesc organele simturilor. Ochii sint orga-

nele adului, urechile sint organele auVului; gura

17

www.dacoromanica.ro

este organul gustului, nasul este organul mirosului

si. tot trupul este organul pipatului saii al tactului.
Eii v6c1 flrea infloritd.
V6d pddurea inverditd.
Aucl graiul mamei mele,
,51 cdntdri de pdserele.

Gust 0 mierea, gust 0 vinul;

Gust dulcfa 0 pelinul.

6i, cdnd fldrea se desface,

0 miros a mult imi place.

Simt ccildura 0 recla,
Sing 0 greul 0-obosla
6i, ctind nu pot set privesc,
**
La 'ntuneric pipaesc.

86. Ingrijirea silnatatii.

** Andreia tOta septmana n'a fost la scOla ; nici pe
stradk nu l'am vegut. Dinsul nu pOte sa lesa din cash.,
pentru-ca a recit. El tusesce WI; este bolnao. lonel

lipsesce de la saga, flindca are friguri. Nicolae n'a

venit la scOlh, pentru ca il dor reg nijselele; i s'a
umflat o falca. Vre-o catf-va scolarl lipsesc, fiind-ca
sint bolnavI de anghna; li s'a umflat gatul. Dol baet!
sufer de scarlatina. El, bletiI, ail corpul intreg ca un
postav ros !
Sint bolt ufbre f i bolt grele.
Si omul mare se p6te imbolnavi din receld. Te mal
pop bolnavi daca mananc! s'i bel prea mull, daca nu-ll
li! trupul sail haTnele, saa 1ocuin0. curate. MulV copil

se balnavesc fiindca alirgcl, sar, fug si se urca fara

sa bage de seama.
In bolile mal grele trebule sa chTemhm pe medic.
Medicul orindulesce bolnavulul ce sa la, ce sa manance
si cum sa se ingrijesca Bolnavul are multe durerI din
nauntru si din afard, pe trup. Cat de nefericit este
bletuf .bolnav!

Domnul nostru Iisus Hristos ne-a poruncit ca pe cet

bolnavi at cerceltinz fi at mangdiem.

Sanatos de mei sa fir,
?I' de bola sit nu scil,
Maned, bat cu curnpaare!

S if, alerget dacei-T vine

Aumai bag& seama bine !

Dome, lucrezd, te'ngrijesce !

De rcld le peizesce !
Te rdga de Dumnecleil
S'a te scape d'ort-ce riii!
73

FR curat si cu rabdare!

www.dacoromanica.ro

87. VicetorI kit Invtlturi.

** pivabund de dimimgcl se vede.
.Rcinduidla cdnd e bund,

rostul casei merge strund.

Un-eori 0 de la vite,
poti sei'nveti Mind minte.

Ori-ce face Damn**

este spre binele tea!
Gine imparte parte'0 face.
Ccind doi se crtd, al treilea c4tigd.
Gura mereit cure/00
de dureri este cru(atcl.
Lcicomia-1 blet grea.
vedi feresce-te de ea !

qcla face omul, om

0 altoiul pomul, porn.
Gi,ne pe bolnav ajutd
pe Dumnedeic imprumutei.
Pe tatdl tdic 0 pe mamci-ta' s'd-i cinstsci.

ca bine 0 'ndelung pe pdmint sei trdiesci.

Copii, ascultaft povefele tate-dui 0 urmati-le
pentra a ft meintuiti!
pe4", familia intrunitet
este cea mai fericitd.

79

www.dacoromanica.ro

..111111,1011416,11./ --'"".---"-".1"..7T.r.r..e.t"eetre
-Ing-- -,--,ANNIPIAMI: rtestIlAwlArtmArIII:V-1:4-67%1tIra104111:4

TRIMESTRUL H

88. Urna.
** In luna lu Decembrie intrdmin lrna. Mime, sorele rsare tarzig, la opt ore, si une-ori i mai tarzig.
Apoi, la ciasurile 3 /2, dupd pranz, i apune. In Decem-

brie, avem diga cea mai scurtd. Cerul mai adese este
acoperit cu nori desi, din care, in loc de plOie, cade
zdpadd. Zdpada acopere pmintul, cat vedem cu OChL
Une-ori se pornesce crivqul cel rece.
Pmintul, apa i tOte lucrurile pe-afard Inghtd si
degerd. Se face frig. Se apropie gerul Bobotezil. Arborii,
In loc de frunzd, sint
incArcati cu burd sag
cu prornor6eci. Dinj
tre numerOsele pAsari veal numai vrA-bil,

presuri, ciori

cotofene. Animalele
domestice petrec pe

langd casd, la add-

post; Tar dintre cele

sOlbatice, numai vul-

pea si lupul mai urnbla: dupd brand.

Omenil lucrOzA mai

mult pe langd msg.

In casd, arde focul
TARA 4ia. Bietil 6-

meni, cart n'ail case

bune, sufOr do frig;
dar i mai rOil este
de aceia, earl nail lemne, sail alt material de foc..
80
www.dacoromanica.ro

Pe-afard la camp, nu lucrzd nimeni. In pdure, paduraril tale copacil de la raddcind, if fac stanjeni i
II vind. Omenil, earl se bucur mal mult de frnd, sint

vdndtorii. Vanatoril gonesc cu cainii, pe lupl, pe vulpi

si mai ales pe bietil lepuri.
Copiii petrec mal mult in casd i la cl. Frigul nu-i
prea ingadule sa stea i sd
se joke pe-afard. Cu tote
acestea are i iOrna phIcerile
el. Co bucurie pe copil, cand

e vorba de a se da pe &eta,

cand se daii cu sdniuta !

Cum se impr4c unii pe
altii cu bulgan de zdpadd !
Apol ce haz fac el, in curte

sail in gradina, cand fac

eke nfl om sag o pcipu ?
mare de zdpadd !
In sfarit, tot lOrna sint s'erbatorile Craciunului,
-

74;

Anul-Nog i BobotOza I

IOrna, intocmal ca tOmna, tine i ea trei lunl, Decembrie, Ianuarie i Februarie.

89. Irisul lui Faraon.

*Negustoril, earl cumprasera pe losif, se dusera in
Egipet. Acolo el vindura pe bletul losif unul om tare
si mare, anume Putifar. La inceput 1-a mers bine lul
Iosif ; dar maI pe urm, pe nedrept, rata aruncat in
temnita. DoI anI intregl a slat sermanul Iosif la inchisdre. Dar el credinta sa in Dumneleil tot nu 'sl-a
perdut'o. El se gandia :
I orl mane, Dumnedea are sa me scape de aci ;
fiin d-ca el este bun si drept. i ell la nimic n'am gresit.
S'a intimplat atunci, ca Faraon, regele din lra Egipe-

tulul, a visat intr'o Dipte un vis cludat. I s'ail aratat

lul in somn septe vacI grase, laptOse i frumOse. Ele
pasceail linistit pe malul unel garle. Dar, deodata a
sarit din apa afara alte septe vaci slabe, uscate
urate. Vacile slabe ail dat navala peste vacile grase,
si, intr'o clipa, le-au mancat.
Regele s'a desteptat speriat si a gis indata :
C de Cit. p.

el

www.dacoromanica.ro

II prim. rur.

Ore ce semn s fie asta PCuprins de grija, el a

poruncit s. se dea veste in Wt tra despre vedenia
sa... Dar nimenl nu s'a gasit ca sa-I talmacesca. visul.
Faraon, din i in i, mal tare se ingrijia.
Odata insa un slujbas al curtil a venit la dinsul
si 'I-a vorbit despre intelepciunea lui Iosif din temnita.
Regele a poruncit indata sa 'I aduca pe Iosif din inchisOre. 'I-a povestit lul tot visul, i apol '1 a intrebat :
El ! ce

licI tu balete ?

Iosif s'a gandit putin si a respuns luI Faraon :

Maria-Ta ! in tra Egipetului, Dumnecleti are sa

dea spte ani de rodire si de bogatie. Acei ani insemnza vacile grase. Apol vor urma a1l epte ani
de secet, de fOmete si de saracie. Aceia sint vacile
slabe... Bine aI face Maria-Ta s te ingrijescl din vreme !

In cel septe anl yoditorl sa pul sa se adune in magazil bucate de tot felul. Ast-fel vel feri poporul teil ca
sa nu flamanclsca in cel spte ani rei de mai apol:

Iosif a spits adearul.

90. Nerele putrede i merele bune.

Intr'o i un copil intrebd pe tatal sOil :
Tata, ce fel de Omenl sint eel fail de minte ? Invatatorul ne-a spus astd-41 sd ne ferim de d'in0i.
Prea bine a cl.is invatdtorul, balete 1

raspunse

tatl. Omenif eel fail de minte sint aceia, earl fiind

el 1'1100 stricatl, indma i pe cei-l-alti la rele. Din
nenorocire se gsesc i copil stricati, earl nu asculta pe

0601 lor ; nu bagd de seama la cele ce le sint po-

runcite de Dumnedeil, injura saa clic vorbe necuviinci6se, i nici nu se ru0nOz, cand fac vre-un ril. ET
Jic cdte-odatd i altor copil, c nu este pacat a face
cutare lucru, de0 lucrul acela este urat, i D-clea ne
oprece s facem asemenea lucru rs6a
Tata ! dim copilul mie mi se pare c copiii

eel buni ar trebul sd se adune la un loc cu eel ret

pentru ca i acetia O. se faca bunt

Tocmaf cand tatal era sa raspunda, Ii chiemd cineva
afara, i baatul remase fdra respuns.

82 www.dacoromanica.ro

Insd tatl nu ultd. Sra, la mas, poruncl O. se aducd

o farfurie plind cu mere, tot putrede. El insd dete copilului vre-o cdteva mere bune ssi frumOse 0. II dise :

Ia pune aceste mere la un loc cu cele putrede

ea sd se facci f i acelea bune f i frumOse !

rspunse copilul,
Aa, apoi nu e bine, tatd !

0 sd se strice fi cele bune, dacd vor stet la un loc

eu cele putrede.
Toemai afa, fetul meg

disc]) tat5.1, s'ar stricez

0 copiii cei buni, dacci s'ar amestecez cu cei rel. Cu

mult mai greil s'ar intimpla ca cel mai buni sd indrepteze pe cel ra
Copilul intelese prea bine cuvintele tatlui ski si urind
povatile ce'l dete.

De atunci inainte, el se ferid tot-d'auna de a sein.soli cu copiii rei.

91. Trabla la ferstra.

* Cine bate 'n giam ! tic ! tic !
Un vrdbete forte mic,
Ciripesce:
Mult mi-e frig !
Ia, deschideli-mi un pic!
De mdncare n'am nimic,

_Mei, melear un mie covrig,

Ci, deschideti, cci eg, veil!

IT am sd ve fac nici un re!

ii fdcurd cum cerlz....
La ecildurd 'II pldez,
Vesel 0 cu minte fiz,
Pan-cc viscolul tree&
Dar cdnd sOrele pdriz,
Sci mai rabde nu putlz....
Pe ferstra cea deschisd,

Tist! cu aripa intinsd !

Xactia ,c6,

/yeko,e,

ifecnthw.

- 8 3 -www.dacoromanica.ro

92. Inntarea lot Iosif.

* Iosif a deslusit lul Faraon, limpede si curat, ce insemna visul lul cludat. Faraon fOrte mult s'a mirat si s'a

bucurat de intelepeunea cea mare a acestul tin6r rob

strin. Abla acum intelesese el ce vrea, sa qic5, visul
si ce trebue el sa faca.
Pe fosif, Faraon l'a oprit indata la curtea sa. Cu
mare bucurie 1-a vorbit asa.:Iosife! de acum inainte
tu vel fi mare peste WA casa mea! De tine va asculta tot poporul met. Iata, pe tine te pul al doilea
dupa mine, peste tot pamintnl Egiptulut Fa tu cum
scil mal bine! TOra e-pe maim ta !
Regele imbraca pe losif cu halne bogate. II puse in
deget inelul sal de aur si atarna de gat o salba
scumpa. Astfel gatit si impodobit, l'a plimbat pretutindeny alaturT cu sine. TOta lumea se Ulla cu mirare si
cu dragoste la tinrul IosiLEI era. frumos, bland, de--

tept fi merit. Regele, din inchisOre, il scosese si deodata pana la domnie l'a inaAat.
Iosif se puse indata pe munca. Timp de sOpte ant
el umpla magaziile cu tot felul de bucate. De aceea
regele si tot poporul din Egipet pe nimenl nu lubiati
si nu cinstiail mai mult de cat pe Iosif. Dumnedet il
daruise cu maI multa pricepere de cat pe toll. De aceea el maT presus de totl s'a inaltat.
Mal tarditl, lacob cu top copiil sel si cu nmurile
lor s'aii mutat la Iosif, in Egipet. Acolo Vf-ati facut
case si turme si avutiI marl si s'aii inmultit Mlle. In
Egipet ati trait Evreil in belsug vre-o patru-sute si
catl-va de ant
Dumnezeil a resplatit cu prisos credinta lul Iosif!

93. PAdurea.
** Ori-ce pdure este o aduntur de copaci. Copacif
sint sail arbori marl, sail copAcei mai mid. TOte felurile de copaci nu cresc in ori-ce loc. Unit cresc mai bur

- 84 -

www.dacoromanica.ro

curos pe locurile muntOse si pletrese. Altora le priiesce

mai bine pe colnice si pe valcele. Sint unit carora le

merge bine pe sesuri si pe campiii.

Fiindc la nolin terdavem si munti si vlcele

si campiii si balti, noi avem copaci de tot felul. Pe muntl,
bung-Ord, avem mai multe solurl de bracji, precum :
moliftl, pini, tis. Mai in jos ceva de cat bradul, cresce
mestednul, cu cOja-i alba. Din rgmurelele de mestecgn

se fac meituri; sail tarnuri. In padurile de la pOlele

muntilor, cresc stejaril falnici, cu fratil lor mai tineri,
&fang cel buni de foc, fagii, earpenii; cu lemnul alb
si tare, bun pentru lucrurl de strunggrie si de foc, jugastrii i teil cel cu frunza latg. Din florile telului se
face ceaili pentru emenii bolnavi. In pdurile de la
del, cresce si alunul cu alunele cele mult placute copiilor. Din ramurile alunului se fac cercuri do bubie si
de putini. Tot acolo cresc prinp gdurl si nzeri, f i p eni, fi

nuei, ba pi eirepi, selbatia.

Pe campie cresce frasinul cu lemnul mole, din care
se fac butucl de retg, la care si la cgrute. In apropierea garlelor, cresc anina ScOrta aninului se intrebuintez la vopsit. Pe locuri baltese, cresc mai ales seileii
i rdehite, din care se impletesc lesne si cosuri de tel.surg. Pe arbori, prin paduri, tralesc multe paseri ; in
padure se and animale selbatice : Lupi, vulpi, veverite
si altele.
Pe jos, prin unele poenite, gasesci fragf, smeurg,
mure, bureti si alune.
Fie-care din copaci are 'lacing, tulping, cracl, ramuri, frunze, flori si fructe. El se deosebesc unii de
altil prin lemnul, prin scOrta, prin frunzele; prin florile
si prin fructele sail redele lor.
In padure, vara totdeauna este recere.

91. Ghicit6re.
* 1n, pddure nascui :
1n pdare crescui ;
Acas' dacd m'aduserd
Hord 'mprejur mi, se puserd...
Ghia ghicitrea mea,
Ce e?

-85-

www.dacoromanica.ro

95. Stefan-TodA cel Mare.

** &elan, Stefan Domn cel.Marel

Semen pe lume nu are,

Decal numal mandrul sore!
Din &coca, mind el sare,
Pune pieptul la hotare,

Ca un zid de aparare !
Bra(ul lui, fdra'ncelare,
Bate ordele tfitare.
Bate cetele maghiare ;

Bate Le0, din fuga mare;

Bate Turd pe smei cdlare,
,$71

scutesce de 'ngropare...

Lumea 'ntrdgei ski 'n mirare!

Tral-micei; Tera-i tare!

Si durnanul spor nu are

96. Taal nostru, carele WI in cer !

** Inteo casuta saracticidsa din satul Glod traia o va-

duva necajit cu cel cind copil al sn Cat era, sanaWA mama. Sanda era, merett cu mana, pe lucru cu
gandul la Dumiiedeil. Ast-fel castiga. ea, chlar cu prisos 1 hranti, i Minute pentru copilasii el.

Intfun rand insa se imbolnavi greil mama Sanda.

Era, bate() Sambata diminta. Mama Sanda se simtia.

slaba de tot
0 ingrijura, i gandul, ce o sa fie de WO el copi141, daca ar boll mal indelungat. orl chlar ar muri...
Dar d'odata se insenina la fata i
:
latal nostru, carele este in cer !

Atuncl chiar veni Linuta, copilul cel mal:mare, tang

patul mamel.
www.dacoromanica.ro
86

Si intristata intreba:
Cum te mai simp astacIT, drag mama ?

Ceva mai binisor, draguta! Dar tu de ce esti

astd-cli asa de suprata ?
Inca de leri ni s'a gatat tot ce aveam de ale manaril. Asta-cli in tota casa nOstra, nu-I nici o faramatura de pane, nici o mana de faina; n'avem nimic,
nimic ! Copiii imi cer de mancare. Ce sa ne facem ?
Pe cine sa chiemcim inteajutor ? De la cine sa cerem ast-cli de mancare ?...
Din ochii mamei curgeail lacrimi de durere, pe obrajil
s61 slabiti.. . Si cu glas incet clise :

Cine sa v6 dea de mancare ?

Vom chiema in-

teajutor pre Tatal nostru, care este in cer . ..

Da,

fica mea, Mal nostru, care este in cer este Atot-puternic, este bun si milostiv. Domnul ni-a Invtat s

cerem si ni se va da .

. .

Si copiii cel mai maricei ingenunchiara si spusera

Tatal nostru, cu glas induiosat, cum 1-a fost invecat
mama lor ...

Si mama si Lin* se mai linistira.....

Miticd, care urma in clash a treia, pleca la scOla, nemancat si trist. Drumul lui ducea. pre dinaintea bise-

ricel, care nu era departe de casuta lor and ajunse

in dreptul bisericei, vclii usa deschisa. Si, ce-I dete lui

prin gand ?... Sa intre in biserica.

In biserica, printele preut facek slujba. Pe alt cine-va

Mitica nu zari in biserica. Atunci, el ingenunchia de

o parte si spuse induiosat lateil nostru. . i lacrami
ii curgeatl pe obraz.... Indata se simp el mai usurat.
Si 41 sterse lacrimile, se scula in piciOre, Tesi din biserica si pled. la scOld.
and se intorcea acas, fratele sat cel mic, lonel, ii
iesi vesel inainte si it clise :
Bucura-te, Mitica! Acusica o cucOna ni-a trimis
o pane mare si fain& pentru mamaliguta, si branza, si
coliva. Si mdmuca a gustat nitel si e mai bine. Aide,
fuga sa mananci si tu!

-- 37

www.dacoromanica.ro

Ce se intamplase ? and Mitica se ruga, in biserick

o cucOna, milds asculth sfinta slujbA, intr'un colt al
bisericel. Ea \recluse pre baetas in biserica. Apol intre-

base pe canaret, al cui este copilul.

i cantaretul IT
spuse totul despre sarkia si despre bOla bletel veduve...

Indatri ce se intOrse acas, dOrrina umplfl un cos

cu d'ale mancareT si il trimise la casa vAduvei celei
bolnave.....
Mama Sanda se fcii bine. Ea ast-fel povetuia. mere' pe copii seT :
Nu uitap, dragil mel, nu uitatl nici odat de
D lei, nicT la bine, nicT la refl.

...

La Dinsul s vd in-

dreptatt cu ruga. Pre El scrl chiemari infrajutor,

pre Tateil nostru carele este in cer ! .. .
Cuvintele TWO nostru carele esti in cer se lice
c sint chiemarea Inteajutor a TatAlul ceresc.

97. Plana simigialuT.

* Un simigiii dre-cdnd
Covrigi, simip incarcdnd,
A umblat din sat in sat.

Gina sute de oue-mi scot...

Set le vind, ca un sdrac

Ceva peireilute fac...

$i schimbdnd.pe oue i-a dat.

Cinci sute de gaini! Dar

Deci tabla'n cap dacei la

Cu ac le oue pe ea,
Se intorceet la oras
Ca si un negustoras...

Clocind o sd' mi dea pul lar

Fie-care dou-deci...
Flo I ho I Slane, unde pled ?
Stott, s et vedem cate lac I

Dar, pe drum cdnd seduced,

k..e gdndia si plan fdcea ...

Cum ant, dise, aceste oue

7ot bune, prdspete nou,

Care's and sute, set clic,
De vor prisosi, nu stric...
D'oifi sta, la closci set lepuig,

1ot (Al o see mi dea puiii...

Set clic, acum c'a crescut
i getini marl s'ait fdcut....
Aste-'nteo cli, peste tot,

Apol cum o sd Ind 'nbrac !

Socotelet prea nu au...
Cincl sute de closci 'mi datt

0 sutet de sute 'n cap!

liaidl de sdretcie scap !
Cdnd dise haid!", bucurat
',51 uit4 di e 'nceircat,
O. sdrind sus ca un (ap
Dete labia peste cap.
Ouele pe jos turti
,51i planul nu-i isbuti !

88
www.dacoromanica.ro

98. SEntscii-se numele MI !

** Badea Niculae din Zoita avea obicelul sa incarce
carul tot-d'auna, presle m6sura, sa injure si sa, bata
boulenil El se cerla. adesea si cu vecinil. Indata. II injura si, pe eine ii a, mana, il si batea. De glaba IT
clicea lul invtatorul orl preutul satulul, ca el prin vorbele si prin faptele lul necinstesce numele lul Dumneclen in loc sa-1 sfintsca, cum se rOga in fie-care

cli in Tatal nostru.

Da, pe vrernea caratulul. Nea Niculae incarcase Tails carul cu fan, de scarplail si trosnian rople ; lar
boulenil abla urnian carul din loc.

Nenorocirea lul Nea Nicolae de asta-data fil ca el

avea sa trca cu carul si prin vadul unel garle La
cel-l-alt mal, carul se potmoll cu bol cu tot. Badea Nicolae incept' sa dea in bol si sa strige cat ii lua. gura.

In loc sa fi cerut ajutorut lul Dumnegeit cu vorbe

/rumse, el injurra. si batea. bletele dobitOce de-p era

mal mare mila de ele. Dar, de glaba! Carul si boil
-nu miscall din loc !
Atuncl, lata ca trece pe acolo, din intimplare, nea

Vasile, omul cel mai domol si mal de treba din sat.

De ce bap boil, vere Niculae ? Ce racnescI ca
un nebun ? Ce injurl ? Nu-p aducl a-minte ca asta.diminta, cand al ills Tatal nostru, te-afrugat si Sfintsca-se numele Te'a? Nu te teml de Dumneclen c'o

sa te potopsca. aci cu vite cu tot?

El, asl ! paeca. Dumneclen n'ar avea alta trba

de cat sa se inglodese qi dinsul aci cu mine! nei!

lasa-m6 ;in pace cu al'de Dumnecleit, Rene Vasile !

Si mal trage o injuratura urata boilor.
Tad din gura, pacatosule, &ca. nu scil de cat
sa. injurl ! Si paeca fa un facut. Maniosul de Niculae
cum tot da tarcole pe dupa car, d'odata dete si el in
namol pana 'n gat, in cat era. cat p'aci se sa inece.
Atuncl nea Vasile se apropia de bouleni, il mangail binisor 0. incepn sa le gralesca cu glas bland...
89

www.dacoromanica.ro

Apol cu o sfint cruce i cu un Dmne ajutd, plin

de credinta j cu capul gol, puse umerul la o reta
dindarat si incep sa male, vorbind tot bland cu boulenil.
Boulenil smuncira odata carul... i L scosera din n-

mol... Atund cu un Dmne mu1fumescu4i, nea Vasile

se intOrce spre Niculae, care sa sbatea. in namol

Oise :

Fie in rfi, fie in bine, se ceri ajutorul lui

Dumnedeit eu vorbe criincise. .Numele Lui sel-1

rostesei cu evlavie 0 cu sfinfenie si cu capul descoperit ! i vorbele sd-fi fie cinstite, i faptele drepte!
Acsta insemnza cuvintele : Sfinfsca-se numele tgic

din Tatell nostru !

Apol nea Vasile dete ajutor i lub Nicolae care, cu
mare greil, mal mort i plin de noroi besi din namol
cu un Dmne Irtd-mg ! Dmne mulfumescu-ff !
Multumi apoI lub nea Vasile i pleca, pe gandurI, acasa..

De atuncl Badea Niculae parasl rul obiceig de a

se certa, a injura. si a bate pe cine-va. Cu vorba 0
cu fapta el sfinfia numele lw Dumnedeic, cum cerat in WA Oita in Total nostru.
Sfintescei-se numele I! este intelia cerere din
Tatal nostru.
99. Mot;-Ajun.
* Ce bine 'mb pare c a sosit Greiciunul. CDpiil plcl
Zapada a inghletat
de ger. Cum scarMe sub pasil ceteIor de copib !... Ce
galagie !... Ce veselie pe el !... Cu cclula trasd pe urechl,
cu traista d'a umerb, cu domagul in mana. vesell
striga id i colo, cat le Ia. gura :
Bund diminqa

cuMof-Ajun.E in despre

la Mos-Ajun ! .Ne daft, ne daft ori nu ne dati !

dac le dab, bine! Impart volosl intre diniI. Une
orl se mal bail de per, pentru cate-un mer orb se clail
cu capul de o uluca, pentru ate- o nucd... Si, daca nu
le dab baras bine... Ati strigat de treb orb Apol a plecat inainte raclend de pacalla, ce-au intalnit'o... Dar,

cate odata, del de o maT grosa panatela... Cate un

crestin 'nab dihab lIla, pe bIeil copilasI, la

90www.dacoromanica.ro

gOnd... cu

i cu domege. Atund s yell fug pe bletil

injurtiturY

mititel... P'aci 11-e drumul Mete! .. Atunci fug, cad, se

scOla si rad de. frica lor ! Pe urma, dupa-ce 10 mal
&lira spaIma, incep Yarns cu colindetul. i colind, colinda inainte. El tot stIrign mereu, cu glasurl copiln-

resci, voiOse : Band dimineld la Mo-Ajun! Si tot

asa, liana ce se face gin.. Atuncl jumatate degeratl, se

imprastie, tot vesell, pe la casele bor.
A,sa-1 Moi-Ajun! A$a-1 copildria I

100. Stejarul.
* Stejarul este un copac ce cresce pretutindeni, in pamint sanatos si
.rs
gras. Adesea,
formz paduri
intregi,carora ii
,1
se dice slejdrif_
Stejarul pte s
.rtV1.

ajunga la o

inaltime de 40
pand la 50 metri. Radacinele

stejarului se intind pe sub pamint,. departe,

prin prejur.

Trunchiul luf
se face une-ori
gros, in cat trel
patru 6meni a-

7" ,To
7-F

ble l'ar putea

Om=

cuprin de cubratele intinse.

Cracile, ramurile- si ramurelele lui se 3'res-

fled de asupra
tulpinei, in &Ste.

-91

www.dacoromanica.ro

partile. Ele fac in jurul trunchiului un invelis rotund

si inalt. Subt un stejar te adapostesci si de sOre si de
pl6le.
C6j a stejaruluj. este tot-d'-a-una surd, scort6s, si adanc

crapata.

Frunza de stejar abia e mare cat o mana de copil ;

ea este verde inchisd si scort6sa. Pe margini, frunza
are crestturi rotunde. Une-ori, nisce viermusori pisca
frunza stejarului. Din piscdturile acestea se face pe
frunz o gog6pei cat o 13613 de strugure. Fructul stejarului se numesce ghindci.
** Ghinda este o 136ba lunguitd. Rana nu se c6ce, ea
este verde. Gaud se c6ce,

ghinda se face galbenainchisd. Bobul de ghinda

este pus intr'un pahdrel

mic cat un degetar.

Stejarul este cel mai

tare si mai trainic arbore.

El 'Ate s tra6sa. chiar

.si 1000 de ant Din lemnul lui se lac tot felul de lucruri si. mobile tar!, precum : Dulapuri, mese ; apoi,
scocuri de mori, cordbii si altele. COja stejarului o intrebuintza tabacif. Ei o macind la mOra de scOrta si
cu Mina aceea arg5sesc pieile. Ghinda se intrebuintza
la ingrsatul porcilor. Gog6sele Omeniii le parlese in
foc, apol le sdrobesc si fac din ele cernOla negra.
Sint mai multe soluri de stejari : Tufanul sail cerul
care este cel mai bun lemn de foc. in trile calde, cresce

stejarul numit /Acta, din care se fac dopurile pentru

sticle si borcane.
Stejarul este un eopac fOrte folositor. Dar apol, co
frumos este un stejcir4, mai ales pe o campie intinsd !

- 92 -

www.dacoromanica.ro

101. Tie imp6rtitia Ta!

** In Satul-no4, traia. ac vre-o 60 de anl o familie, ce-I cliced a Buii. Erd tata Gavrila i cu mama
Anastasia si cu 5 copil al lor, doI baetl i trel fete.
Amandol WO, Vasile i Filip, urmail la scOla din
sat. Dar el nu se potrivia4 nicl la vorbd, nicl la ndravurI. Vasile, Maul cel mal mare, era. supus i ascul-

talor de parintl. El nu sl-ar fi alcat nicl mdcar un

cuvintel. Vasile era. bland i drept fata cu ceI-1-alt1

frati. El doria. ca totl fratiI sl s aib halne de-o-potrivd, bune si curate. La masd, doria. el, ca toti sd fie
multumitl. and mama-sa. aduced de la targ turta
dulce sa cofeturl, Vasile le impartia. pe dreptate tutulor

nicI o plangere nu se audia.

Dar cand ajunged ceva pe maim lul Filip. el tined
totul pentru sine si nu (la nimic celor-l-altl. Nemultumirile, i plangerile, i certele ce se isca4 une-orl Intre
copil, din pricina lul Filip, Vasile tot-deauna le impaca.,
cu vorbe bune i intelepte.

Vasile iubia dreptatea f I ura nedreptatea. Lui

Vasile Ii placea adev6rul; el despretuia minciuna.
Vasile era bine-voitor catre toff si ura. crta 0 re'sbunarea.
Ce fericit se simti. Vasile and intr'o i le vorbi
domnul invetator la scOla, despre imperafia cerului.
Le spuse invttorul ca. Omenil cari tin la adetrer

sl la dreptate, qi sint buni cu tt lumea, dupa

marte vor ajunge in impe'reitia cerului. Acolo domnsce lubirca, adev6rul, dreptatea i bundlatea.

Le mal spuse, domnul invetator, Ca atunci and In

Tatal nostru licem: Vie imperatia Ta,- nol cerem

de la D-ze4 sa dea minte intelepta tutulor Omenilor,
sa fie drepll si bineca sa se lubesca uniI pe
voitorl Si sa tie la adevr, cum tin drepca din imp&

rdtia cerului.

Cel dol frati inteleserd atuncI bine, cd Vasile este

acela, care vrea ca In casa la et, sa fie ca in irnp93

www.dacoromanica.ro

ratia cerului, numai iubire, numai adever, numai

dreptate qi bundtate
Cu cal& bucurie Vasile alerga in qiva aceea de la
scdla acasa! El spuse parintilor ceea-ce 'I a invqat
domnul invetator despre imperdtia cerului.
i de atund, de cate orl parintil cu copiii lor cliceati

Tatdl nostru si. ajungeati la Vie imp6rd(ia Ta se

uitail cu top la Filip. i Filip se rusina si se cal amar
de rul lui nrav. Cu vremea, Flip se indrepta si el.

, dinteun copil uricios si Mil ce era, se Mai un Met

cu minte, drept si bun.

Ast-fel veni, impercifia Tatdlui din cer in casa

fi, in lamilia lui nea Gavrild fi a lelei Anastasia
din Satul-nou.

Cuvintele: Vie imp6rdfia Ta!

cerere din Rata nostru.

formeza a dolia

102. Bradul til fagul.

* Bradul cresce mai ales la munti. Acolo sint pdduri
-marl sail codril de bruit Bradul pOte s ajungd la inn-

time de la 30 pand la 50 metri. Rddcinile bradului

sint reslatite printre crpdturile stancilor. Trunchiul s6
este fOrte drept. Crdcile se incep de langd rAddcin_d.

Ele se intind orizontal, jur imprejurul tulpinel. Cele

mai de jos sint cele mai lungi. In sus se tot scurtzd,
asa c vdrful se stdrsesce intr'un mic rmurel, in forma
crucel.

Bradul are formd tuguitd. COja bradului este de

eolOre inchisd si e lipiciOsd ca si reqina ce se and sub
dinsa. Frunzele bradului sint ca nisce tepi tail si verdl
inchise.

Frunzele bradului rmdn vercji si preste lOrnd. Ilamurile, cu frunze cu tot, se chiOmd. cetine. Fructele bradului sint nisce maciulii lunguiete. Ele stimnd cu stiuletii de porumb.

Din trunchlul bradului se fac in cherestae, grin41,

94
www.dacoromanica.ro

barne, scnduri 0 indrild'; se fac i mese, 0 scaune,

i dulapuri 0 altele.
Din reina bradului se suite terebentina, care se intre-

'.'
46-- __:,,se
..=-....

4.45,S.N.

buinteza de cdtre vpsitori 0 de catre spiteri. Apoi frumusetea 0 mirosul cel plcut al bradilor, par'cd-ti d
o noila vit.
Bradul este copaeii forte folositor.
"Dar bradul este un copaciil i mndru i trainic. De
aceea se dice despre un om tinr, sngtos i bine Mut,

c este mdndru ea un brad. La nuntile de la tr se

impodobesce cate un brad cu tot felul de daruri, i
apoi se d mirior 0 lumea le urzei vie'lei trainied,
cum este verdta bradului.
Sint mai multe soluri de brach', ca molifti, pini,tis 0 altii.

0 pdure de bradi se numesce breidet.

Pe la polele muntilor cresc fagii. 0 paidure de fagi
se chrm5. fdget. Fructele fagului se chlm jir. Cu jir
se ingra porcii, ca i cu ghinda. Fagul este cel mai
bun lemn de foc, dintre toti copacil notri.

In ce smad bradul cu fagul ? In ce smeind fagul

cu stejarul ?
95

www.dacoromanica.ro

103 Cintecul bradulul.

** 0, brad frumos! o, brad frumos
Cu cethia lot verde!
Tu e.11 copaaul credinaos,

Ce frunza nu ,Fi-o plerde

0, brad frumos ! o, brad frumos!
Cu celina tot verde!

0, brad frumos ! o, brad frumos I

Verdjta ta imi place!
Orl clind o vg, sint bucuros
.,Ci vesel ea mg face.

/0, brad frumos ! o, brad frumos !

Verdfa la imi place!

0, brad frumos ! o, brad frumos

Cu frunza-g neschimbatd!
llie mang-lit and mi; simt dubos
.,Sz mg intresel indald.

0, brad frumos ! o, brad frumos!

Cu frunza-ti: neschimbatd!

104, Nascerea Domnului Nostru Thus llristos.

** Nascerea Domnuha Isus Hrislos s'a Intimplat acum

1898 de ant

Impratul de atund voik sa scie caV OmenT traesc

in imperatia Jul. El a poruncit ca tot1 OmeniT, earl
erati de un nm. s se adune in cate un oras anume.
Nrnurile lul losif si ale Mariel aveati sa se adune intr'un targusor, ce so chlma Vitleem, in lra ce-i cheek
ludea. La clitla hotarita, tOte nmurile lor sosira maI
de vreme, in Vitleem. Numal Iosif si Maria intarziar.
El, cand sosira, nu gasira nicairea loc de gazduit sail
Was. Asa, s'au dus sa se culce, preste nOpte, la nisce
clobani ce isT pasceail turmele, pe camp, in apropiere.
ClobaniT ail primit pe Iosif si pe Maria, in staulul oilor. Staulul era. inteo fiescere. Acolo, s'a nciscut, nliptea,
96
www.dacoromanica.ro

Domnul nostru Iisus Hristos. Mama sa, sfinta Maria, a

invelit pe pruncul lisus, in scutice,, i l'a cqeclat inteo
iesle, din care mdncall vitele, cad acolo nu era alt loc

maI bun, unde sa se culce pruncul Iisus.

indata s'a aratat pastorilor un inger din cer, care
li-a spus sa mrga sa vacla. 0 vor afla, in lesle infapt
un copila... Acela este lisus, fiul lui Dumne4efi, Mdntui-

torul lumei. Tot atuncI se arata pe cer in dreptul pescerii o ctet de ingeri, carl cantail cantece frumOse, cantece de bucurie, ca s'a nascut Domnul nostru Iisus
Hristos.
Ce fel de z6rbatOre mare ne aduce a-minte de Nascerea DomnuluI lisus Hristos ?
La Craciun, copi1a0I alerga cu Mof-Ajunul,cu Saga,
cu Vicleimul 0 cu Pluguprul ; lar la Anul twii, cu Sor-

cova 0 cu Vasilca.

105. ColindaFlorile dalbe.

* Sculqi, sculqi boerl marl I
Florile dalbe !

Sculati vo'i, Romani plugari I

Ca rye vin colindeitorf,

17n lucfr minunat...

Inima sa inteirsca

Florile dalbe !

Cd pe cer s'a aratat

.NoPtea pe la Cdntatotil

Ornenii sa-i insocsca.

?i, ei vin merea, mere4

v'aduc pe Dumnedea.
84 ye meinlue de rat,
Un Dumnedt4 no4-nascut
In scutice invescut.

Nal ye dicem: -54 traiti

Intru multi an'i fericip
Si ca pomii set 'nflorifi
Si ca el seembatreini01

Florile dalbe !

106: Facii-sit Troia Ta, precum In cer

I. pe pamInt.
** In vechime de mult, de mult traik o parechie de
Oment II chlema Tobia 0 Ana. El aveail un singur n.
i pe acesta II chema tot Tobia.
C. de cit. p. cl. II. pr. nu.

97
www.dacoromanica.ro

Tobia-Batranul erk un om intelept si. bogat. El ajut

pe skracl cu hrank si cu bathe.

Tobia era un mare bine-fdaor al semenilor sl.

El cercetk si mngkik pe cel bolnavi si pe cel earl

pe nedrept erati aruncatl in inchisOre. Pre cel saracI,
clack muriat, il ingropk.
Tobia era. un om forte milostiv.
and Tobia Mce attea fapte bune, sotiel sale i se
prek, ca. el nu prea Ingrijesce de treburile case!. De
acea ea il intrebk odata, de ce face el 1.6te lucrurile
acelea ?

Tobia il rspunse liniscit, ca. le face ca sci impli-

nscet vola Tatdlui din cer, care poruncesce sa

lubesci pe de-aprOpele tda ca insu-ti pe tine.

Chlar si cand orbi si srkci Tobia, el nu se sup6rk
pe D (lea, ci rabdA. si Vise: . DOmne, facci-sci rvola ta ;

Atuncl trimise D-Veti la Tobia pe ingerul Rafael.

Acesta ckluzl pe fug Jul Tobia inteo calkorie lung..
ingerii sint slujitoril cel inteleptI si bunI aI luT
D-Veil in cer. La porunca Jul D-Veti, ingeriI pazesc si
poNquesc pe copiI si pe Omenil eel marl, ca sti fie
bun!, blanch si dreptl unil cu altil. Atuncl dmeniii im-

plinesc pe pamint vola lui D-deit, precum ingerii

o implinec ;in cer. i apoT ingeril, in cer, ascult cu
drag poruncile lul D-Veti. El fac vola TataluI din cer
cu ii.461a fulgeruluI. De acea se inchipuesc ingeriI, in
icOne, cu aripe la spate.
In cele din urm, Tobia se vindeck de orbie cu lcul,
ce-i 1-a dat ingerul Rafael.

and simti Tobia, ca i se apropie mOrtea, chiema

la- sine pe fiul WI si II gra" asa :
Fiule, in tOte Vilele adull a-minte de Domnul
D-Veul Ia.! i, cu vola, nu pacatui nicI odat, si nu
akk poruncele lul !

Acsta e mkt Tateiltd din cer !

Onorz pre mama-ta in t6te Vilele vietil tale

0-ty ada a-minte cate necazurI a suferit ea pentru tine !
Acdsta este porunca Tatdlui din cer !
98

____

www.dacoromanica.ro

PAzesce-te flute, de WA fapta urata i marpva!

SA nu te cuprincla nicI odatd semetia... Semetia te
face sd nit implinesci vote& Tatdlu din cer, ci viola
ta, care de multe ori este greqitd,...
Cine face cu vole busd tote ceite-tt spuid
acela face voia Tatdlut nostru din cer...
Tinerul Tobia ascultd, cu evlavie si cu capul gol,

povetele tatalul s. Apol Vise cAtre acesta :

Tafel, tOte, cdte-mi poruncesci, le void in2plini.

Facet-set vola ta, ca sc se facd voia Tatdlui de sus

precum In cer asa i pe petmint.
Tobia tinerul trdi i se purta, cum il povetuise
t atilt seu.

1ntocmai ca qi Tobia set te porfi i tu !

Facet-set vola ta precum in cer i pe petmint
e a tract cerere din RIM nostru.
107. tefan 1 mama-N..
Legenda Cetii Neamtu.

* Pe Tremea lul Stefan cel Mare, stapania. preste

'Turd un imperat fOrte vitez. Acela tl puse in gAnd
-sa supule Moldova. El porni spre Moldova cu o ardnatd numer6sd, ca frunza i ca lerba. Stefan-Vodd
Te1 cu o mica qtire inaintea Turcilor 0 se hArtul cu
.dinsil o i intrega. In spre sera Stefan-Vodd, biruit de
astd-data de multimea Turcilor, hotAri sa se retra g
.cu al seT prin padurl, ceea-ce i facurd. Stefan-Voda
.cu vre-o 20 de cAlArep se indrepta spre Cetatea-Neamtu.
Acolo, intr'un castel vechia, erati retrase nevasta si
mamd-sa, D6mna-Elena.

Pe la miezul noptil se aull o batae la Oda Ca-

stelulul. Mama le0 la turnul portil i intrebd

Cine este?
In tdcerea lini0itA a noptil se aucli glasul ful Stefan:
E sint band manta, flul trt lubit I
Ed, fi de /a Ode ma Wore ?Anil.

99
www.dacoromanica.ro

SOrta nOstrli fuse cruda asta-data...

_Mica mea ogire fuge sfardmata...
Dar deschide porta L. Turca me 'ncunglor ;
rental sufla rece; ranele me dor !

Dupa o scud& tacere, DOmna mama rspunse :

-. Ce dici tu, streine ? -$1efan e departe.
Braful sea , prin taber, Y , ma de morp imparte...,

Eli slut a sa mural; el e fiul moil.

De ectti tu acela, nu-ti shit mama, MIL.
Ins`ci, &mei cerul, vrnd sa'ngreuneze

Anil vieta mele fi sec me 'ntristese,

.Nobilul sell suflet ast-fel l'a schimbat
Dacd tu efa tFtefan cu adeverat :
Apoi tu aicea, frd biruingi

Nu pop ca set intri cu a mea voing...

Du-te la oglitire! Pentru teri mori!

MI va fi mormintul coronat cu Hoff I-

108. Strada.
" De-a-cas Oa. la c615, am venit pe strad. De la

c15l, tot pe stradg, avem s ne intOrcem a-cas. Strada

se chim 0 ulitd. Pe ulita se v6c1 tot case i curti,.
invecinate unele cu altele ; ele sint randuite in ir 0

wdate fata in fat5, unele pe drepta 0 altele pe stanga.

Stradele nu sint tOte drepte ; unele merg erpuite ;
altele sint cotite.
TOte ulitele n'au tot Eiceea intindere ; unele sint mai

lune, altele mai scurte. Ba nici aceea directiune

n'a tOte stradele ; unele duc spre E. altele spre N..

-unele duc spre V. 0 altele spre S. Dar, ele pe alocuri,_

se intalnesc 0 se incruciOz unele cu altele. Acolo, undemai multe uliti se inthlnese 0 se incruciOz, se chlOm
c este o respdntie. La unele respAntil se deschide cte-

o-dat un loc gol, mare 0 larg. Dac5. In jurul acelut

loc gol sint case, rnduite una lnga alta, ca pe strader
atunci locul acela se chiOmd piegi...
Dac lipsesc casele,acel loc gol se chlOm6 0 maidan..

In orae mai ales se gsesce i cate o grdinitg, in

mijlocul pietel. In acele grAdinite pOte intra ori-ciner

- 1 00 -

www.dacoromanica.ro

ca s se plimbe. Inteinsele se pot juca copiii din OM

vecinatatea. Ace le sint grdini ale tuturora, adica grd-.dini; publice.

Une le strade sint largi Qi drepte ; altele shit inguste.

Ulitele mai inguste se numesc ulicire. Gaud se intimpla c o stradd O. nu dea intealt stradd, ci sa se
infunde inteo imprejmuire de case, acea strada scurta
:se numesce funddturd.
Pe strade umbl mereg Omeni pe jos, (5meni Wail
i (5meni cu trsurile. TJmbla i. animale de tot felul.
Pe unele strade se a0erne pietrif batut i. nisip ; pe
allele bolovani de pitra.
.
AQternutul de pietr4 Qi de nisip se chima f osea.
Aternerea sag pardosirea ulitelor cu pietre mai marl
se chi-61nd pavagiii sail caldartim.
Pe stradele pavate se pun pe id pe colo i felinare,

.care se aprind gra ca s lumineze stradele pe timpul

intunecos al noptil. Stradele trebuesc maturate i stropite cu apa, ca O. nu se gramadesca pe ele gunbie,
praf i noroig. Bine este ca fie-care stpan de cas sa
Ingrijsca de curatirea stradel ce trece pe dinaintea sa.
Pe o stradd curatd umbld fie-care cu pldcere.
Ulifele larg i. f i cuNtr sint scindtdse.

109. Sorcova.
*In Ws partile chef si veselie ! TOM lumea serbeza,
cu bucurie, oitta Anulul-Nou.... Copilasil, mai ales, sint
volost Cu sorcovele in mnusite alerga prin zapada....
i unde ved un trecetor, haid' la sorcovit. Glasul lor

copilresc se aude ici si colo. Un betas ingn6. cu

glasul dragalas de Inger:
-Ca un mar,
Ca un per,
Ca un fir

Sorcova
Vesela,

Pe,ste yard

De trandafir:
Tare ca ferul

Primeivard
Scsi trdesci,
4Scrmbdtr4nesci

lute ca. *la...

Tare ra pltra
lute ca sagta

La anul

0 la mul(i anil

- 101 -

www.dacoromanica.ro

Ce bucurie pe copii cand capt gologani! Unul intrba pe altul:

Ce t'a dat tie, ma ?
Dar tie?
Mie, 10 bani!

Ulte ma! Ucigal crucea! Mie numal unul

Si Asia cu 5 paralele, sup6rat,.
trage un ghiont celul cu 10 banL. Si-apoi se let la
&la, unul dupa altul. Se arunca si cu bulgarl dede cinci parale !

zapada.

Asa trece WA ciitia. Anulur-Noig, cu sorcovit, ca

chef ,Fi cu veselie I

110. Fuga lut lisus in Egipet.

* Cand s'a nascut Domnul Iisus in Vitleem, venirl
departe, din spre r6srit, si trei barbatl invtatl, ce leclicea Magi, ca sa se inchine Lul. Pe Magi I-a caluzit.
o dm, ce s'a aratat atunci, pe cer, maI luminOsa decat cele lalte stele.
Si magil adusera lui lisus daruri frumOse, ca until(
imprat.

Stapanitorul din Iudea, cel qicea, Irod, dupa ce a

auclit despre tOte aceste, incepa sa se trpa ca clack
va cresce pruncul lisus, iT va lua domnia. De aceea I.
puse in gand sa pOrcla pe lisus.
Irod a dat porunca sa omOre pe toll pruncil, cars
erail in Vitleem si prin apropiere, de dol aril si maT
mid, dupa vremea ce audise de la Magi. Mare plangere-

si tipete multe s'atl auclit atunci in tinutul acela.

Irod era un om reil 0 gird inimd.

Dar Dumnedett s'a ingrijit de vita pruncusorulut

Iisus. Dumnecjeil a trimis pre un Inger care n6ptea s'a
arkat in vis lui Iosif si i-a spus :
Sculandu-te, Ta pruncul si pe mama luT si fugl in
Egipet si rmaT acolo
pana IV voia spune tie, ck
Irod vrea sa percla pruncul!

- 102 -

www.dacoromanica.ro

Sfintul Iosif asculta si se duse in Ora Egipetulul, ce

era. spre M6c15.-cli de la Iudea.

Trod cel tiran muri nu mult dup aceea in cele mai

mari chinurl si durerl.
Si atuncl ingerul lig Dumnecleil se ar6ta, din nod
in vis, lul Iosif in Egipet si II spuse sa se reintOrca
acuma acasa, cad a murit lrod. Sfintul Iosit Mai 0 de

asta data cum il povetuise ingerul. El se intOrse In

1.6ra lor si se asecla in oraselul Nazaret.
In Nazaret crescii sfintul pruncusor In supunere 0

in ascultare de parintil sa

Si era sdndtos 0 prea /limos la chip. s'i era

0 forte infelept la minte, fi prea bun la inimd.
Lumea qicea, cd darul lui Dumnecle4 era preste
pruncul Iisus.

111. Pam% nOstrit cea de tOte Vele,

da-ne-o nou6 astA4I.-

** Era prin luna lui Tunic. De mult nu plotlase. Cerul

era, asa de limpede, incat nu se zaria nicairi nici un

nouras. &Vele par'ca nu incalclia, ci dogoria.. Apa din
garle secase demult. Arborii, lerburile 0 florile par'c
erati oparite. Muncitoril la camp si animalele cu greti
gasiati cate un isvor, de unde sa-si stampere setea
chinuitOre. Si &le in sbor cereati plOia de top dorita.
Un plugar
cu Irica lul D-cleil
iesise, cu fiul s64
afara, la camp. El voia. s vada cum mai stati holdele,
care acli, mane trebuiail sa fie de secerat.
Cand vclura lerburile parlite si mai ales spicile
chircite de marea ferbintela, plugarul stete loculul, 10
ridica ochil spre cer 0, p1M de incredere, se ruga asa :

Mime, D-cleule! Tu esti TOW nostru cel din

cer 1 Ed am muncit si am facut tot ce mi-a fost prin
putinta. In t6innti si in primavara, am arat, am seminat. Uoldele le-am Ingrijit. Si tu D6mne, pana acum
ne-al trimis, la vreme, si plOie, si caldura. Toil ne bucuram de bogatele daruri, ce ne harazesci. DOmne,
103

www.dacoromanica.ro

Dumnecleule, fle-ti

mila de noi 0 de acum inainte r

Trimite-ne bine-facetOrea plOie, la vreme, ca sa nu pe-

rim de f6me, nicl nol Omenil cei pacatosl, nici dobitOcele cele nevinovate ! Fiul tti cel Tubit. Iisus Hristos

ne-a povtuit asa :

Cereti qi vi se va dez voud 1
Te rugam cu umilinta :
Fame& nstrel cea de tote
dilele cld-ne-o noud astli-cli!
Apol, par'ca mangaiat 0 intarit, plugarul incunjura,

cu flul sii, lanul bor., care all mane avek sa le dee

pane cu prisos.
Si D-cleti asculta cererea plugaruluI nostru. Cerul
incepil sa se innoureze 0 &Tar in clitia acea, o plOie
cu belsug recori aerul 0 adapa pamintul cu tOte fiinOle WT.

Campul se invesell , liveclile 10 capeara Jaras verOta. ; trinele. par'ca reinviath. Si paserl, 0 dobitOce,

0 OmenT Isi stamperara setea si multumira till D-cleii.

In curand se incept:1 secerisul 0 trieratul. BObele din

graul trierat se macinar 0 din fdind se tacit pnea

cea de tote gilele.
D-clett asculta rugaciunea nostra, and cerem cu
inima curata, panea nostra cea de tOte Vele, cidne-o astet-cli.

Decl, tot crestinul trebue sa se r6ge in fie-care li,

la Total cel din cer, care nu-1 lipsesce de painea cea
de Me gilele, care pentru trup este mancarea; Tar pen-.

tru suflet este ;Infelepciunea cea adevdratd,

'

)57 care om este acela, de la care de va cere

fiul ail pale, aft pidtra va da lui ?

* * *

Pelnea nOstrei cea de tOte dilele da-ne-o noud

astelog este a patra cerere din Tateil nostru.

112. Ce e familia?
Brbatul cu nevastl-sa nu pot tri cu !utrga multumire, in casa lor, 'And ce Dumnedeil nu le dd si copil.
Brbatul si nevasta, ca paring al coplilor, if cresc cu
Tubire si cu grij. PArintilor li-e drag s mngaie si s

- 104 -

www.dacoromanica.ro

lesmierde copi1aii. Lor li se bucurd inima, cand aud

Tata ! i Mamci!
pe copil dicndu-le cu glas dulce :
Si copiii lubesc pe pdrintil lor ; dar el trebue sd-I si
asculte i sd-I cinstscd. NumaT atuncl Dumnedeil ajutd

pe copii. Dumnedeil a dat poruncd :

Sei cinstesci pe tat& tJ

i pe mama-ta, ca sa aib
que lungi fi bune pe pamint!
Toff copil al acelorasl printi trebue sd se iubscd

intre sine. El cu dragoste trebue sd-s1 died :

Prate ! Frati6re! i Sora ! Suri6rd !

Copil mai mid die fratilor mai marl
Nene ! ori
Bade ! i surorilor mai marl : Lele, orI Tatei!
Tata cu mama si cu top' copii lor, fr.4 si surori,
mai tot-d'auna trdesc la un loc, impreund. Dar une-ori
trdesc i pdrintil tatei si al mamel. Lor le die copilasil :

Tata mare! orl Bunic! i Mama-mare! on Bu-

nicd ! In multe case sint i servitori i servit6re, adicA

slugi. El ajutd pe stdpnil easel la orl-ce trebuinta. Cu
totil impreund, bunici, prin i copil, ba chiar rd
servitori, se chiamd c sint o familie.
Familia adeverat fericita este aceea, uncle se vede
dragoste, unire i bund infelegere intre tori ce'l din
casa.

113. Lupul.
* UricIsd ilrd e lupul ! Dar si primejdisal Val de fiinta ce
cade in ghlarele unuY lup tideland. Lupul este un animal slbatec i rdpitor. El este ceva maI
mare decat un cane dobgnesc cu

care si samba
Trupul lul este lungulet. Blana
lul Trna este gdIbule-cenusie; vara

roscatd. Numal firea lui cea rea

nu gl-o schimbd. De aceea dice
lumea : Lupul p6rul qfl schimbd ; dar ndravul ba!
Caput lupulul este ascutit ; fruntea turtitd. Urechile'l sint,
i asedall piezig cdtre hot. Botul lul este
inarmat cu colti marI i tot-d'a-una ranjiti. Gfitul iY este gros
0 nu-1 pte indoil Cand lupul vrea sd se intrcd, este silit
clulite; ()chit 1ucio$Y

sfi se intrcd cu tot corpul. Partea dinainte a trupulul este

ingust i Incovolt ; partea de-dinapoY este latd si tare. Coda
lupuluY este lung i statist.

-- 105 --

www.dacoromanica.ro

Lupil trdesc in pddurile nOstre. pi6a, de obiceid, sta6 as

cunsl prin gropl. El, numal wiptea, les dupti pradd. Lupulul
IT place fOrte mult carnea crudd. El prinde lepurl, vulpi si
cdpri6re. Cand nu and de aceste in pddure si pe camp, se
apropie de turrnd. De acolo rdpesce ce pOte : mTel, ol, capre,
ba si vaci, bol, caT, si altele.
lOrna, mal ales, lupil fldmanclitY se adund In halte numer6se. Atuncl alrgA pe zdpadd si urld cu totil impreunti. Val
de bYetul c616tor ce le cade in calel
Cnd lupul ndvdlesce in vre-o turmL ucide maT multe animale, dectit pOte sil mdnnce El este un animal forte lacom
De aceea si despre un om, ce mtinncd si bea peste mdsurd,
se clice cd-1 lacom ca un lup. Cand lupul este sdtul, std.
pitit si dOrme. Atuncl este el fricos si se sperie de orl-ce,
maY ales de ,foc. FOmea il face neobosit, indrtisnet, r6utdcTos.
si siret. Lupul nu se p6te imblancli de loc. i lupul pOte sd

turbeze Intocmal ca si cnele.

Lupul este o flOrd uriclOs si primejdIOsa. De aceea Omenil
aU dreptul sd 1 starp6sca. .

114. Mama capra 1 eel trel 101 cuculeti.

* A fost o data o capra si capra avea treI Yell. Mult
Is! Iubia mama capra lelisoril. Dar el eraii nebunaticl
si nu prea ascultail de dinsa. Nu faceag mal nicl odatd,
cum il invth mama ; faceati dupa capul lor cel nepriceput ; nu erati de fel ascultatorl. De aceea ail si patit WI!

lute() Vi, capra, vrOnd sa aduca pentru lelisoril el

nutret bun si merinde bune, se porni de-a-casa. Cand
era sa plece, ea Vise leVilor asa :
Ascultatl, vol trel 101 cucuiefi, copilasil mel! Eil

m6 duc O. ye aduc nutret mult si merinde bune. Pe

cata vreme n'oiii fi ea a-casa, vol sa statI binisor In
bordeiti si sa linetl usa bine incuiata, pe dinauntru.
SI nu cumva s'a deschideV, Oa. ce n'oiiI venl eti si
ye voiil strip. de afar& asa :
Vol trei iecp cucuie(i,
Mama uqa descu1e(1,
www.dacoromanica.ro
io6

C'et v'aduce mama duke

Lapte 'n pp,

Illugur verde In cornitet,

Vcisc de codru in codi(ci,
Frunzei 'n buzei,
lrbci 'n barbel,
Drob de sare,

La spinare!

Numal cand me vetl auli pe mine, a ye chTem asa,

numal atuncl sa deschidell usa; ca de nu, vine lupul

si pe top tre ye mananca.
Aulitu-m'atl. copilasl ?
Alt-fel sa nu facetI, ca e val de vol si val de mine !
115.

1 ne irta nou6 grwlele ndstre, precuin

iertiim 0 no! gre0ti1or no0ri.

'* Domnul Iisus Hristos a spus odata apostolilor sl

ceea ce are sa, se Intimple dmenilor nemilostivi, carl
nu lrt greselele gresitilor lor. Mantuitorul le-a lis:
A fost odata un imperat, care a voit sa Tee seama

slugilor sale. Si incepend el a lua seama, 1-ail adus

la dinsul pe un datornic, ce-1 era. dator cu 10.000 de
talanti (cam 401/4 miliOne de lel). Si fiind-ca acesta
nu avea sa platesca, a poruncit domnul sa 1 vinla pe
el, si pe sotia lul, si pe copiI, si pe tOte Cate avea., ca
sa platesca.
Atunci calfi datornicul acela la piclOrele stapanuluI
.
0 il Vise :
DOmne maI Ingaduesce-me pe mine, i-1.1 voig
plat" tot.
Si, milostivindu-se Domnul, 1-a dat drumul slugil 0

i-a lertat luI si datoria.

Iar and lesi sluga acea de la stpanul milostiv, a
dat peste un sot de al WI, care-1 era. lul dator numaI
100 de dinarl (catT-va leisorI). Si apuca. pe datornic si
inceptl a-1 sugruma, Vicendu-1:
.Plcitesce-mi, ce-mi eqti dator !

- 107 -

www.dacoromanica.ro

Atund acid datornicul acela la piclOrele creditorului

rug, 4icendu-1 :

Mal ingaduesce-m pe mine, si-ti voiti plti tot !

Dar creditorul n'a vrut, ci mergiad, l'a blgat in ternMIA pana. and va plait datoria.
Atuncl sotil lul, vclend cele ce s'att intimplat, s'ad
intristat fOrte i ail mers de ail spus domnului lor
-Vote cele ce s'ati f/cut.

Atund domnul a chemat la sine pe sluga cea nemilOsl i 1-a qis :

Slug viclna ! e ti-am lertat tie tOtl datoria,

fiiind-ca m6 rugasesl. Dar tie nu ti se adea sa-ti fie
mill de tovarasul t, precum i mie mi-a fost mill
de tine ? Si, maniindu-se domnul WY, la dat pe el chinuitorilor, panl ce va plati WO. datoria.

.Afa i Tatal me cel ceresc va face voue, de nu

yeti lerta din ininzile v6stre, fies-ce-care fratelui

greqelele sale !
Cli tot/ inima s ertam altora s1 cuvintele de ocara,
cu care ne vataml i sl clicem frafilor, chiar i celor

ce ne urlsc pre nob.

Sa Yertlm i datoriile, cand datornicul nostru este

ei

in neputinta s ni le platesca. Numal asa putem s ne

rugam Jul D-clea
ne 46rtei noud grefelele nstre,
precum pi not lertdm greAilor noftri !

Acsta este cererea a cincia din Tatal nostru.

116. Pittania celor trel 1eg1 cuculeti.

* Mama caprl, dupa ce a povltuit pe IeioriI eT, a
plecat dupa hran.
Dar lupul din padure a vclut'o cl a plecat si a
priceput c'ati rmas 1011 singurY singurel, a-casa. El a

mai 1/sat s trcl o bucata. de vreme. Apol, binisor.

pe furis, a venit pina la usa bordelulub capret El
ave

de gand s prin pe eel trei lecli cuculetl

sl'i mndnce, in vola lul.

io8
www.dacoromanica.ro

Cand a pus laba pe clant.a., a &it usa inchisa, pe

dinauntru. Ieil o inchisesera, dupa cum le spusese
mama. Dar lupul era siret i vicln; el se gandi cum
sa insele pe Yel. Il prefaca glasul lul cel gros de lup
incep sa le vorbsca. subtirel ca o capra. De-afara.
el Ii alintk cu dulci cuvinte, fl indemna bland si frumusel ca sa-I deschicla usa si le fagaduik, ca le aduce
tot telul de merinde bune i nutret mult.
Cel trel lel erait qi, lacomi la mancare, i nebunatici la minte, i neascultaiorl de povefile mamil
lor. Indata le vent mare pofta s vacla i sa rontale
merindile. Apol nu le dete in gand ca la usa este
Chlar lupul cel vicln, care voia. sal insele. Atuncl el
nu .maT tinura in seama porunca mamel capre si... desculara usa.
Pe loc lupul se repecIi asupra lor, Ii sfasia cu ghlarele lul ascutite 1 cu coltil lul ceI marl. Intr'o clipa,

pe totl trel II Inghii, cu plele cu tot. Numal cucuiele,

de la capatinele lor, le lasa pe jos la bordeiti,..
Apol, talharul de lup, a luat la fug In padure, traWend usa dupa dinsul...

Sfinta Scriptura asa Invata.:

Fiul nzei, ascultel inveleitur a tatellui telt, fi no,

nesocoti pe aceea a mamei tale!

117. Domnul nostru lisus nristos In templu.

* Domnul nostru lisus Hri8tos era de 12 ani. Atund
srmtul losif i sfinta Maria il dusera, la Pascl, cu el
la biserica cea mal frumOs a. din lerusalim. Acolo, in
biserica; pruncul sfint se inchina frumos la Dumnecleil.
In marea multime de Omeni, Domnul .Iisus se perda
de al sL Sfintul Iosif i Sfinta Maria creclura ca. batul o fi plecat inainte catra. casa cu nmurile lor.
Dar sra rubedeniile spusera slintel Marie, ca. ei nth
vclura, nicl unul, pe bat in litia aceea...

109, www.dacoromanica.ro

Atuncl sfintull osif i sf. Maria, ingrijuratI, se Int &sera.

la Ierusalim... Acolo autar 5. pre Met, pe strade i pe la
cunoscut1; dar,
de glaba,c6 nu'l

&Ira_ AbIa a

treia 4i ii aflara
in biserica, ce '1
clicea,

i templu.

In templu,
sfintul prunc
steteet In mijlo-

cul preutilor si
II intrebk fel de
fel de inMktur.I
sfinte, si le respundek cu multa intelepcTune, la tOte tntrebarile lor. si

top, cdti II audiaa, se minunait de respunsurile

de priceperea tut i cliceati:
Cum fcie acest Wet carte, nefiind invetat?
Pe urma Domnul Iisus pled cu parintil s6I acasa,
In Nazaret. Aci remase Dinsul, la casa pArintsca, pana

a fost de 30 de aril
Cu cat crescea mal mare pruncul, cu elate se face&
tot mal intelept i mal bun.

Domnul Iisus 'tuba forte mutt pe Dumnedeli, pe

parintil s6i i pe tOtd lumea.

118. Tulpea.
* Vulpea este .1 ea un animal s6lbatic. Vulpea este la trup
maI micA dead canele. Blana el este ruginie. Numal la plept
are o pat6 alb. Botul vulpil este ascutit. Urechile ii stag ridicate drept In sus. Ochil ii jcll intr'una. Vulpea are miros
ager. Dintil vulpil slut aseutitY. Ea latrA Intocmal ca 1i cAnele,
numal ceva mal r6gqit. Trunchiul el este subtire, i pOrtA o

cd land, stufds'd care, la varf, are o patA albA.

Vulpea tr6esce maY mult in pAdure. Culcupl eY este, de
obiceifi, o gaur sheen edam, In ptimint. Aceea este vizuina

- 110 -

www.dacoromanica.ro

et De acolo, vulpea dupA ce a inoptat bine, lese dupA pradA.

Ea prinde YepurY, puY de cApriOril, porumbel, gAini t i gAsce.
Prada sa, vulpea cum are miros fin, o simte din depArtare
ci o prinde cu mare istetime. Dar cAnd n'are ceva maT ,bun.
mAnAnctl i Ored, i erpl, i insecte, i vermi. Bine SY plac
fructele, i struguril, si
mTerea,
numaT cA de albine
i

are o fried mare.

Vulpea este forte sprintenA.

ApoY este si tare sirdtd, mal

sirtA deck orl-ce animal.
De la vulpe s'ati obidnuit

Omena sA clicA despre un om

siret, cA-I vulpe Oral.
$i cAnd. omul siret este bAtrAn, IT clice vulpoi beitreln!
Blana vulpil se intrebuintza la blAnAriY. Pentru blana eY,
apoY pentru pagubele ce le face ea In curtile 6 menilor, rApind
pAsrile, vulpea este huIduitA i vAnatA de dare vAnAtorl.

Vulpea este un animal mai mull stricdcios.

Ea este din nmul, sad din familia cAnilor.

119. Si nu ne duce pe not in Ispitil.

** Inteo qi, Fanica 1l scria temele i i0 inveta lectiile
In camera sa.
Mara era fOrte frumos. Radele cele caldUte ale sOrelul

se apropiara de ferestra, intrara zimbind in odaita lul

Fanica i par'ca 'I Visera. :
Baetele, de ce stal tu aid singur ? Vino afar

i te

jOc la caldura cea dulce a sOrelul !

Dar Fanica nu se opri din lucru, ci 10 Vise :

v-61 eU bine ca vol vrett s mg duc41 in ispitd,

sa-mI las lectiile nefacute. Dar ea asta-V1 dimineta in Tata nostr m'am rugat Jul D-Vell i am Vis:
Si nu ne duce pe not in ispitd
De aceea eik
voiti sa me till de cuvint. Mal Intaia s-mlispre.vesc trba
41 apol void veni! i Fanica urma inainte cu kucrul sett.
www.dacoromanica.ro

Nu trecii mult i lath o p 'dsgriccl vesel dete cu clocul

in geam. Ea privi pe Fnich cu o chuthtura vicln 0

il cliqe

Vino cu mine Metele ! Pomil sint Inveril, florile

sint inflorite. Grdina este t a un Rai. Cerul e senin si
frumos. Ce stal tu aci in odae, ghemuit la mash.? Hal la
joc, la veselie I

Dar FAVA Lnicl acum nu se oprl din lucru, ci respunse :

De glaba, pashrich drag, vrei tu s m dUci in

ispitet. Din-dl-de-diminta m'am rugat Jul D-deil, din:suflet,
si am clis: Si nu ne duce pe noi in ispitcl! i vroiti
sh me oil de cuvint. Lash-me, mat intaiil sh-ml ispravesc
lectiile, i apol voiti veni. i Fnich tot scria. inainte.

Dar el nu isprvise bine vorba cu phserica, cnd lath

c ciresul de Ingh terestrh, cu o ramura incarcata, cu
cirese frum6se i cOpte, la geamul lul Fnich, paechclise :

Ce at:Ala siIin, Metele! Ia uith.-te fa ciresele mele r

Asth. nOpte s'atl coptiOte pentru tine. Lash-te de lucra

0 vino in cOce
De glaba m ispitefog qi tu, ciresule, cu ciresele
tale! D-cleil nu me lash s me dud in ispitet. Intaiil si
'ml termin lucrul i apol voiti veni! i Fanich il Cita inainte lectiile.
In sfirsit scolarul nostru isT isprvl frumos tOte lectiile...
Atunci 10 adunh. lute chrtile i caetele. le asez in ghlosdan, i apol dete fuga afar a. prin gradin, shrind 0 cantnd.

Ce frumos it zimbeatl acum razele sOrelul ! 13Aseriiei chute.' cu plcere. Ciresul i (D. cirese. i Fanich se
desfhth. acum fr nicl o grija, cad 10 sfarsise, cu bine,
0-0 indeplinise pe dintregul datoria.
Fnich nu s'a lasat sh fie dus in ispita depoftet duph
cirese. El n'a putut Ii ispitit nicl de placerea canteculul
paserelel. i nici razele cele stralucitOre ale sOrelul n'ail
putut sa-1 ispitesca. Fanica era un scolar statornic in

bine. El intinsese ori-ce ispif, flind-ca el mereil se

- 112 -

www.dacoromanica.ro

&Ida si intelegek bine vorbele : Si, nu Ne duce in ispita, ce le clicea., in WA cliva, in ruga Domnulul.
Poftele te ispitesc catre multe lucrurl si fapte neledate.
Pizma, mania, ura si resbunarea adesea te due In ispitd
sa fad refl de apropelul. Aceste patru rele itT stric,a inima
si ll amarasc vieta.
Wei sa seapi de dinsele ? F. ca
Fanica: Gandeste-te si rOga-te adesea. si urmza, si im-

plinesce rugaciunea : Si nu ne duce pe not In ispitd.

Si nu ne duce pe not in ispita este a sci cerere

din Tatdt nostru.

120. Ciitun vi sat.

**Une-ori, vre-o cate-va familii se adund la un kc, ai
ii cladesc case invecinate. Acea mica intru-locare de
familii se chl6m ea este ccitun. La noi mai tog Omenii,
cari trdesc prin catune, ard pamintui cu plugul. El, Ili
araturi, smind grail, porumb i alte bacate. Apoi culeg
rodurile seminturilor. Cu acele roduri se hranesc i ei,
ai altd lume multa. Fiindcd ei cu plugul lucrza, li se

dice i plugari. Plugaril ii fac araturile mai adesea

pe buchti de pmint, earl sint moiile sail .proprietalile

kr ; de aceea el se mai numesc i mosneni sailproprietari. Sint ai plugari, earl mai fail cu chirie, oil cu arenda
7i moiile altora, ca sa le lucreze. Acelora li se dice arendasi sail posesort.

Cdtunele mai marl, unde sint adunate la un loc familii multe, aaedate in case mai numerOse, se numesc
sate. Locuitoril satelor sint sdteni. El traesc tot la fel

cu cel de prin Mune. Si satenil sint mai toti plugari.

Dar prin satele cele marl, se OM une-ori ai cate un
dulgher, ate un dogar, cate un ferar. Acetia se numese nieseriasi ori mestesugari.

Prin tote satele mai slat i Orneni, cari fac neetatoriii. Aa sint arciumarii: i. hangii, sail birtasia. El
vind tot-d'auna i ori i cul beuturi, mancari i. alte
mrunliuri. El gazduesc pe str6inil caliltori, cari vin
1t3
www.dacoromanica.ro

prin sate. In Mune O. in sate, casele sint eespandite

mai la largul bor.

Satenii 41 petrec vita muncind fratesce pe locuri intinse, unde mered se bucura de aer curat i sanatos.
Vecji, ea pe dinii 1-a invrednicit Dumnecjeti ea s lucreze-la camp. Lor 11-a dat Dumnedeil grija sa gatese,
pentru nol top', panea, i hrana de tOte dilele.
NoL treyme, din tot sufletul sd lubim i sa cinstim
pe tranil cel buni buni i muncitori !

121. *tetan-lrodi

oinian Burcel.

:* In apropiere de orasul Vaslui, cale ca de o post

si jumAtate, se afla, un del gol ce4 clic Movila lui
Burcel. In ditia de srbtOre, and Stefan-Voda, se
duse la sfinta biseric5. din Vasluiti s5. se inchine, un
Met crestin, in loc s fi mers si dinsul la ruga luT
DumnedeO, la biserick s'a intimplat sa. fie cu plugul
si sa. are chiar pe acel del gol, de Fang& Vasluitl. Se
vede trba a Stefan-VodA, in drumul s spre sfinta,
biserica, trecuse cam prin aproprierea de dOlul, unde
ark crestinul.
Cantecul asa glsuesce despre cele ce s'ill intim-

plat atunda :
Tema n'am, cit sint Roman!

Cincl pan(iet se alegeati,

Fe Vasluiti in sus mergeati

Rin' earia2 inteo movila
I.In Roman, arand in sib's

Tman'am ca-mi efti stapan !

.

Cel parifiri descaleca 4

Pe Roman il ferecati....

La Fasluiti il aduceati
,

Si Za Domnul mi'l duceati ;

-3-Mal Romane, sit n'ai tma!
Spune noua cum te chigma !

Tu egi Stefan,Domnul cel Mare

Care'n lume smein n'are...

oiman-Burcel,
,5'i eti: sint
Puior de voinicel I
Sa traegi, daca n'ai tema !

Da-ne noia, buna seama,

Cum de ai pacaluit
Sa-te-apud de plugarit
Tocma'n cli de serbatdre,

Tocma'n timp de inchinare.

Inteast-fel vorbi Stefan-Vod cAtre Soiman-Burcel. El

114
www.dacoromanica.ro

vorbi cu blndete si-1 pov6tul cd nu se cuvine s

lucreze in di de se" rbatOre, tocmal cnd lumea este la
sfinta bisericA, la ruga lul Dumnedeil.

Stefan-Voda, cel Mare, era cu adeverat lubitor

de D-c,lea 0, de lucrurile sfinte,
122. Ursul.
* Mare tgmbglgu i maY mare veselie intre copil, cnd vd
un tigan ursar, cu ursul dupg el ! CopiiY se adung imprejur
ca sg vaclg tiara sculndu-se in doug claire i sgltndu-se

dupg mgsura canteculuT si a tambureT. Tiganul II dice mere :

.7dcd bine men Martine !
Ursule netifillat,
&NZ' daii pane cu mdsline !
Paul de codru 'nverfunat

Dzhal Diha /Dina/ melt 1

Dike, / Diha/ Doha/ mdf

Ursul este maT mare si maY gros si maT greoiti deck lupul.
Ursul pte sg fie aprpe de 2 m. de lung si de la 10 pang
la 12 dm. de nalt.
Trupul ursuluT este lunguTet si buhglat. El este acoperit cu
blang clIs i asprg. P6rul Jul
este &hes on sur, oil alb cu totul.
ApoT este rgsinit ; de aceea se aprinde usor. Capul ursuluT este
mare. Fruntea Jul este turtitg.
Urechile'l sint scurte i cgscate
inainte, ca nisce ghkice. Ochil ursului sint mict Botul luT este

ascutit si intrarmat cu coltY puternicY. PicTrele luY sint scurte

oi tare imbIgnite. Numal sub tglpT nu are Or. COda nu-Y, ca'n

palmg, or1 dacg are con, aceea este numaT un crmpeit scurt
si

bont.

trgesc numaT in pgdurT si in codri. piva stag asprin vizuine i prin bArlOge. AbTa Yes pe.inserate

UrsiT

mat

nOptea, ca s6'0 caute hrana. Ursul se hrgnesce cu smeurg ai

cu mure. El nnnc i pepenT i porumb ; dar II place mult
mYerea. ApoT

nici de carne nu fuge. Cnd este flgmand,

ursul se agatg de oT, de vite sag de caT. Ba, la mare nevoe,

11 5
www.dacoromanica.ro

el nu cruta nicY chlar pe om. AtuncY se ridica in pidrele

din-darat i. se 'fa la lupt drdpta cu omul. 11 prinde in brate
0'1 strange pang-1 omra. ApoY il sfaie i ii suge sangele din
trup.

ldrna ursul sta amortit in vizuina luY. Atund nid nu

bea, nid nu mannca, ci ,numaY 1 suge unghiile. Tot irna
fata ursOlca cate doI Nil de-odata. Pull sint mid ca niwe
chitcanI i sint orbi. Pana ce cresc mariprI, ursica 11 feresce de urs, de 001 lor, cad acesta 1-ar manca indata.

Blana de urs este pretidsa. Mar i carnea de urs tin&

este bung de mancat.
Despre un om greoia .1 puternic. se dice cd este ca un urs.

Vulpea, lupul si ursul prind, in fugd, alte animate; apoi

le sfasie cu ding tiindu-le cu ghlarele piddrelor dinainte.
De aceea aceste animate albatice se numesc qi animate rdpitdre sag flare.

123. CI ne mantuesee de eel WI !

**Era o ci i de Irna. Elenuta 0 Saftica cerura voe de

la mama, ca s merga la o matqa a lor, care sedek

in satul din apropiere. Dupa pranz se imbracara bine,
4I luara furcile de tors 0 plecara, la drum.
Fetitele mergeag vesele inainte.
Ele aveail sa trca 0 prin o mica padure.
Pe neasteptate incep sa ninga din ce in ce tot
maY tare. Se porni un viscol cumplit. Pe data zapada
(nametii) astupa calea. Bletele fetite nu mai sciail in
cotro O. se int6ra 0 ce sa faca... Incepura sa plangA
cu amar.
Apol se gandira la Dumneclea. Ele incepura sa ilia
Tatdl nostru.
Si and ajunsera la vorbele, ci ne
mantuesce de cel 1.64, caclura in genunchi 0 repetari
de trel ori vorbele acestea. Apol se ridicara i se ultar& in tOte partile.
In apropiere, zarira, cam indosit, dupa nisce copaci,
1I6

www.dacoromanica.ro

un tufls des. De pe acesta n'apucase s call bine

frunza. Preste frunz a. se ingramadise zapada, in cat

forma un fel de coperis. In varful unel furci de a lor

legara o basma rosie. ApoI o implantara in acel fulls.
Si ele se varara inauntru.
Viscolul sufla cu furie p astupa intrarea colibel. Vajaitul ventulul, frmMul padurel p glasul bufn4eI urnplura de grOza. pe sarmanele fete. Fel de fel de gandull rele le trecura. atuncI prin minte. Se gandira p

la supararea parintilor, data ar fi aflat de sOrta lor.

Dar maI pe urma, tot gandul si tOta. nadejdea lor
p-o pusera in Dumneclea.
Ele sciail din casa si de la sc6la ca. numaI singur
Dumnecleti le putea ajuta in primejdia, in care se
aflaa. AtuncI ingenunchlara ele si maI lisera odata,
cu multa incredere, Mal nostru. Si repetara lar4
de treT orl cuvintele ci ne mntuesce de cel rea.
ApoI, linistite p inimate, se stransera una langa alta
p adormira.
A dam cli lesira la padure dupa lemne mai mulp
satent Dupa basmatia cea rope, agatata de furca,
aflara pe fetite p le clusera acas. Ele spusera parinlilor intimplarea p, impreuna, mulcumira lul Dumnecleil

ca. in n6ptea acea le-a meintuit de cel refi, in mijlocul paduril.

Rdul, de care in Tatea nostru cereth sa. ne mantusca Dumneclea, nu e numai mrtea 0 tocul, 0
inecul, 0 resboiul, 0 tometea. Reul e qi neascultarea, 0 nesupunerea la cei mai infelegi. Mul
este i lenea, 0 mincluna, 0 nedreptatea, 0 pima
0 mania. TOte aceste rele necajesc p amaresc vita
6menilor.

De acea, de Cate orl un gand necurat sail o pofta

neIertata, oil o fapta rea sa inculb in inima nOstra
i, de cafe orI ne ameninta o primejdie de unde-va, s
ne indreptam cu incredere, p cu nadejde, p cu Tubire
II 7
www.dacoromanica.ro

catre Tatea nostru cel din cer i, de sigur, ne va

isbeivi de cel re.
ci, ne meintuesce de cel r formza
Cuvintele
a fptea i cea de pe urtnet cerere din Total nostru.

124. Sfintul Ion Botezatorul.

* Sfintul Ion Botezatorul a fost flu! unul preut fOrte
lubitor de Dumnecleil. Sfintul Ion era cam de o varsta
cu Domnul nostru Iisus Hristos. Si. era. Sfintul fort
fOrte destept si cu frica lul Dumne4eil.

Mal inainte de a incepe Iisus sa invete pe Ornenl,

Dumnedea a poruncit Sfintului Ion sa le vestesca pe
Mantuitorul lumei. i Sfintul Ion s'a arelat in tinutut
riulul Iordan. i era. imbracat Sfintul Ion cu o haYna.
grOsa de per si era. incins preste mijloc cu o curea.
manca fructe si miere selbatica.

Sfintul Ion inveth pre Omenl, sa se pazesca de

lucrurile si de faptele cele rele i sa faca numal ceeace este bine. Si pentru ca. Sfintul IOn era drept si
sfint, i cia multe lucruri, Omenil ii credeati, il ascultait El incepura a se lepada. de lucrurile rele si sebotezail de la Sfintul Ion in garla Iordanului.
De aceea lumea II oicea. si Ion Botezdtorul.

Pentru dreptatea, bunktatea i sfintenia lul, lumea credea. ca Sfintut bin este Domnul Iisus Hristos. Dar Sfintul IOn le licea:
Vine dupa mine cel mal tare de

cat mine, caruia di nu sint vrednic nicl sa-1 desleg

incaltamintele. Ea v'am botezat cu apa; lar acela ye
va boteza cu Duh sfint.
Sfintul Ion avea. sa boteze in Iordan si pre Domnul lisus Hristos.
SerbatOrea Sfintulul Ion BotezMorul este in 7 Ianuarie. Atund se deschid laras scolite, dupa. vacanta.
Cradunulul.

118

www.dacoromanica.ro

125. Tirgul i oratiul.

** SAtenil Il agonisesc el insis hrand, haine i multe
alte lucrurl. Sare, otet, lumindri, petrol, chimire, cisme
si alto lucruri le cump6rd de la alti Omeni. Locul ,unde
Omenil se adund sd vincid unele lucruri si se cumpere
allele de earl ag nevoe, se numesce teirg.
Targul sag targusorul este o comund mai mare deck
fatul. In targuri sint case mai marl si mai frumse deck
in sate. Ulitele asemenea sint mai largi, mai drepte
mai regulate. Apol stradele sint, de obiceig, asternute
cu pltrd sag cu pietris. Fiesce-care stradd are i nume.
Unele strade sint mai marl, altele mai mid ; acelea se
chlemd strade principale ; lar acestea sint strade la-

turale. In tdrgul nostru sint atkea strade principale.

Inteo parte a targului este un loc gol i larg, ce se
numesce prfei. In piCt sint hanuri, in care Se add-

postesc 6menii, earl cumprd i vind. Tot in WO sint

i cele mai multe pravd1h. Din prdvdlii 6menii cump6rd
zahdr, cafea, cesig, postavurl, ferdril i alte lucruri. In
pigi stag si cel mai multi meftefugari.
Partile mai departate de WO se numesce mahalale.
Mahalaga nOstra. s numesce
Targul nostru are mai
multe mahalale.
** Targul, dacd este mai mare, se numesce orass. Cand

targul sag orasul este imprejmuit cu ziduri, atuncl if

4icem eetate. Vom inv6ta o istoriOrd despre Cetatea
Neamtului.

119
www.dacoromanica.ro

Locuitoril tArgurilor se chiing tdrgovefi, si al oraselor ordseni.

Prin orase sint mai multe biserid si scoff, hanuri,
birturl, pravlii, fabrice si farmacif. In orase sint si fel
de fel de deregdtorif civile t militare. In unele orase
mai marl sint si teatre ci muzee, i alte locurl de petrecere.

Orasenil se ocup cu mestesuguri, Cu negutdtorie si

cu lucruri de carte mai mult, decht cu lucrarea sail cultivarea pAmintulul.
Sdtenii, tdrgovetii: si ordsenii, togimpreund, trebue
sci trdiscgin bund intelegere sisd se ajute unii pe altii.

um actuo

frizeurrutikai trraiivineicv
126. Ca a ta este imparatia si puterea fA mitArea, in vecii vecilor. Amin.
** Inainte si ceva dup. tn6rtea till Traian, imprtia
Romanilor se intindeh, vorba Romanului, peste nouei

fell 0 nowt mar/. De puterea imp6rali1or Romani

tremurati dusmanii; de bogatiile si de metrirea lor
se minuna. lumea.
Minunettia, 0 puterea, 0, metrirea imperatilor, de la

Roma nu aveat, nu ail si nu vor aye sm6n pe lume.

Pe atunci 1ns5. impratii Romani nu eratt crestini.
Si intr'e vreme, deter 5. porunci aspre sa se asuprsca,
s5. se chinulsca si s se omOre crestinii. Sute si mil
de crestini murira, ca mucenici, pentru sfinta lege.
Intr'o li, Iat c6. slujitoril dusera legat la imp6ratu1
si pe un episcop crestin cu p6ru1 albit de btranete.

Imperatul II cera s se lepede de Hristos, a artga

impgreifie 0 putere 0 mcirire nu se vede 0 t i? o
cun6sce nimeni, cum clicea. impratul.

- 120 -

www.dacoromanica.ro

Te ine1l, imperate, respunse episcopul cu ta-

rie.Cerul i pamintul, i vezduhul, i marile cu tOte

fapturile formza imperdfia cea nemdrginita a lul

Hristos si a Tatalui din cer. Lumea si grOznicul
tunet i infricosatul fulger, care aprinde i farama ce-

tap puternice, tOte le-a fault Tatal cel din cer, numaI
cu puterea cuvintulul: A dis i ectit facut. i campiile manOse, i padurile stuf6se, i valurile spumegOse
ale marfior, i cantecul cel dulce al paserilor, i sOrele,
si stelele ceruluI i ostile ingeresd spun metrirea lul
D-det.

Iatet imperdlia, i puterea, i mdrirea lu Hristos si a Tatalul din cer, caruia ne inchinam nol crestinil!
Pop6rele de sub stapanirea ta, imperate, se
pot rescula si pot sa sfaqiie tnarea ta impercitie. Ostile cu generalil tel, intr'o nOpte, se pot scula in contra ta i sa-V rapesca puterea ta. Un cutremur, un
foc, o bOl
i mOrtea, in tot minutul, pot sa te lipsena de mdrirea ta cea stralucitbre. Vecji dark cum

a ta impe'rdfie, a ta putere fi a ta mdrire sint

de acIl pe mane, sint tredtre.

Din contra imperatia tataluI ceresc, nimenl nid

odata n'o pOte sfasla. Imperat'ia luI D-clea este vecinicd. Puterea luI D-deil este nebiruita, i mdrirea Lui
neschimbetcisd.

Imprdfia, si puterea, i mdrirea lu D-deft a

rost, sint i vor fi de la inceputul i pan& la sfarsitul
lumel, adica in vecii vecilor.
Cum potI sa creI1, imperate, ct m'as put lepada
de imperatul imperatilor, de D-cleul cel adeverat ? Chi-

nuesce-me, tae me, arunca-me in foc; dar lasa-me sa

mor crestin!

ApoI add in genunchi episcopul i cu ochil spre

cer asa dete lauda lul
_tar Tu DOmne primesce sufletul meet, cei a Ta
este impe'reitia, i puterea, i mdrirea in vecii vecilor. Amin!
Imperatul pagan ta forte miscat de adeverul cuvintelor

-12I-

www.dacoromanica.ro

episcopulut El II dete Iaras libertatea si porunci s

inceteze cu prigonirile asupra crestinilor.
CrestiniI cel adev6ratl, cand prin rugaclune ail seapat de relele ce-I bantuesc, sail ail ajuns la binele ce-1
doresc, del lauda. lui Dumnedeti cu cuvintele:

Cei a Ta este imperatia, fi puterea, fi nuirirea ht

vecii vecilor. Amin.
Partea acsta din urma din Takil nostru se chma
cuvinte de laudd catre D-cleil.
Vorba Amin insemnza dorinta nOstra, ca, afa sa
fie, cum vrea D-detl.
.

Rugaciunea domndsca are trei pdrfi : Chiernarea,

Opte cerert fi incheerea.

127. Iubirea de adevr a lui Soiman-Burcel.

oTmanul-Burcel era un om deschis la inima::
Lul il placea sa spuie oil si cul in fata adeverul; el era
un om drept. Burcel nu se speria de vorbele mustratOre ale lul Stefan-Voda. Nu, Burcel spuse verde lui
Voda ca, fiMd el sarac, n'are nici dile de serbdtre,
ci tot dile lucrdtOre. WA cum spune povestea ca. ar
fi rspuns

oiman-Burcel luI Stefan-Voda :

Ddmnr, pun milna la piept

i me jur sa'-ti spun pe drept :
Fdn'a n'a-ajunge plugar,
Aveam falnic armdsam
,51:t o ghidga nestrujitd

Cu pirdne (intuitd,
Care cdnd o invdrtiam
Prdscd prin dupnani fiiceam.
Cdte opt pe loc turtiam!

De TOtari fi de Lifteni
.5i de falnici Ungureni !...
Jar in foc la Bezboeni
lilt-a cdclut gleidga din mcin4
De o sabie pdgdnd ;

Dar n'a cdelut numai ea ;

A cciclut #, mina mea
Gu pdgdnu-aleiturect !

Alelei ! pe and eram

De-atunol n'am ce sii me fac

C'am ajuns un bid sdrac...

Om intreg de me luptam,

Nici n' am casd, nici n' am plug,

Mul(1 peigdni am mai stricat I

.Multe capete am frdmat

.Nici juncani ca s-1 injug !...

Tad vara m'am rugat

-r 122 -

www.dacoromanica.ro

De bogafil eel din sat

Sa-anl dea plugul ca s (kr..
.Mi-a fest ruga in zadar.
Atuncl, Ddmne, n intorseY,

$1 cu un boa i injugal

AS'i de lucru m'apucal,

Ca saracul n'are sOre,

Nick' dile de se'rbatOre,

La Pitari ca me dusel.

Ci tot ciile lucratnre I

Un plug mare al prinsei.

Asa vorbi Soimanul-Burcel, cu inima deschisk Catr Domnul Stefan cel Mare. El nu-1 ascunse nimic si
Domnul 11 i resplAti pentru dreptatea lul.

128 Copilul neascultittor.

* Florea eta un ba6t destept, dar neascultdtor. Gaud mg
maril luY, fie tatal Wt. fie muma-sa, fie invetatorul, ii opriau
de la rate ceva, el utta numaT deck i facea tocmaI ceea-ce
era impotriva diselor lor.
$i mare nenorocire 1-a ajuns!
Able incepuse sa fie ger 0. sa se prind5 glitta pe ape. AtuncY, intr.() lI, Florea pier& de acasa. Tatal s6t ii dise :

Floreo! sa nu te dud astadl la garla, ca nu cum-va

sa pateOT rrn !

Dar, 10 Florea aceste cuvinte ii intrara pe o ureclite i '1

lqira pe cea-l'alta.
Batul neascultdtor se duse drept la garla i incep sa se
dea pe ghidta.
'fatal seg se luase dupa dinsul i, vclOnd primejdia in care
copilul se MTh, se speria i striga :
Floreo Floreo I fugl de pe g1il6ta !
Florea audl strigarea; dar, in loc sa asculte i sa fuga numal decAt de pe ghTta, el intreba :
Dar pentru ce, tata ?
Cand tata-s64 era sA'Y spue de ce trebue sa fuga, deo-data se rupse gbleta, care era f6rte subtire.
Florea se cufunda pe copea i se bleed. N'a fost nid un
mijloc, ca al scape.
lnchipuiti-v6 durerea nefericituld tata i a Meta mume
Cand dar parintil v6 opresc de la cate ceva, ascultati-i ii
nu mai intrebap pentru ce P Li, tot ce ye spun, spre binele1

yostru este.

tine nu'i ascultd, pd(esce ca Florea.

123

www.dacoromanica.ro

129. Iepurele.
* lepurele este fiinta cea maY fricsa de pe pamInt. El este
ceva mal mare, deck o pisica. Blana lepurelul este cam suragalbule, pe burta alba i mole la mana, ea untura. Capul i
este gros i gogonat ea oul. Botul hit este rotunjit, cu cate-va
fire de mustag mart Cu narile
de la botior mirse forte bine.
in,

CAi

Urechile il sint maI lungY decat

capul i scobite adanc ea nisce
lingurl ; cu dinsele el aude f drte
bine. Ochil it sint marl sirotunclY;

dar cu din0l nu vede bine. PINS-

pele sint mid, !neat nu pot sa

acopere bine ochil eel bolbocag. Celnd ddrme iepurele, ochii

ii remdn deschi.g. Te mill ce fel de somn sa fie acela ! Pi

airele luY dinainte sint maI scurte, decat cele din-darat. El
fuge zdrav6n, dar numai la del. Atund el se salt 0 sare tot
merea; atund il zaresel codita MY bercd, resarind in sus, la_
fie-care zbuglifla. La vale insa, acolo e nevola. Cand este
silit sa dea razna pe un povarn4, apol bietul lepura se da
mereil d'a rostogolul, fiind-ca null pte cumpni capul eel
grea pre piclorwle dinainte. Atuncl il princll upr. La camp
deschis fuge bine, de nu-I maI yell urma.
pita lepurele sta pitulat, in gropi, printre brazde i tufiprl. Acolo sta cocolo0t i e ghemuit in blana lul. Dna 1-aY

zari, ti s'ar pare intocmal ca o ulcelufel unsd, in buruieni

ascunsd. Dar unde pog sa-1 vecll ! Uneorl Insa cand umblam
pe camp, orl prin tufiurl ne pomenim, tit ! ca lepurele sare
de unde nid cu gandul nu gandecl. De aceea bine se clice
ea nu ril, din care lugi sare iepurele l El numal in spre sOra
lese din culcuul Oa WO caute de mancare.
Vara mananca seminaturl tinere : lerba, trifol, cimbru, varcla,

brojbe, sfecle 0 allele. Idrna, WO lepural de nevoe se apuca

sa r6cla coja copacilor tinerY. Prin acsta fac multd stricaciune
gradinarilor. La ros se slujesc cu dintil dinainte, care sint mg
marl 0 maY aseutig, decat cela-lalg ding.
Iepurele este un animal rodelor.

- 1 24 -

www.dacoromanica.ro

De Tepure s nu-1 fie fried nimnuY, cad el se tem- de

tOtd lumea, pand si de fasaitul frunzelor. Indat ce- simtesce
ceva, el se asdd pe pichirele din ddrt, 10 dulesce urechile
in sus si p'aci e drumul ! Fuge bYetul urechlat de par'ca manailed pAmintul. Despre lepure se pOte dice :
Euga-1 ruqindsd; dar e qi seindldsd I
lepuriT sint forte prasitort Fie-care TepurOicd fatd de tate

patru orl pe an, cate trel, patru si chiar, cinci vatui. Pentru
carnea cea gustosd, dmenil vanzd pe lepurY in tot modul, cu
ogarY si cu copoI. Din pIelea de lepure se fac blanurY si manu0

si din Or se lac pdldriT de pasta.

Sint si iepuri de cask maY mid deck cel slbaticT. Prin
Wel, lepuril sint maY marl decat eel de la camp. Aceia se
chloma goldani.
Iepurele este, maY mult, un animal folositor decat stricacYos.
Prin padurI, trdiere pe copacY alt animal roclaor, ce-I dice

veverip. 0 pop cumire pe cede cea lungd de tot.

130. Eotezul Donmulul Thus Hristos.

* Impreun cu Stintul Iosif 0 cu Srmta Maria a trait
Domnul Iisus Hristos, in Nazeret, pana cand era de.

30 de ant
Atunci s'a dus Iisus de la Nazaret la Sfintul Ion,

in tinutul Iordanulul. Acolo a cerut Mantuitorul de la

Sfintul-Ion al boteze 0 pre Dinsul. Sfintul-Ion la

inceput nu prea vroth. 0 clicea. a el are nevoe sa se
boteze de Domnul Hristos. Si and il boteza, Ida s'a

deschis cerul fi ail vedut pre Duhul Sfint cd se-

pogrei in formci de porumbel asupra capulul Domnulul lisus. Tot atuncl se atilt din cer glasul lul Dumneleti Teal, qicend :

Acesta este Fiul me4 cel iubit,intra carele bine

am voit!
Cum s'a botezat Domnul Iisus, aa trebue sd se
boteze tort creqtinii.
Serbatorea Bobotezil ne aduce a-minte de botezul

Domnulul in garla Iordanulut Atuncl se ant& In

125

www.dacoromanica.ro

Iordan Botezcindu-Te Tu Dmne i in sfinta biserica, si la gad& unde lese lumea cu crud, cu stgurl, cu praporl si cu cantarI,

CrAcIunul, Anul-Noil si Bobotza ne aduc a-minte de

nascerea, de numele si dQ botezul DomnuluI Iisus
Cristos.

TOte serbatorile aceste cad irna, una dup5. alta.

Atund, scolariI aU vacantele Crticiunulul.

131. Omul ,$i. pas6rica.

**Baled omul Ia porumb. Pdserica mi-1

A burdnd in jur de dinsul, se uild

cir'i.

i mi-i vorb) :

Omule, tu ai grdunfe, tot gramadd 'n aria ta.

Dd-mi vr'o cdte-va i mie, c m'omOrd lerna grea!
Paserica clise omul vin, culege ce gasesci!..
Dar, apoi la primdvard, tu cu lucru sa-rra platesa.
Cdnd omidele ' n grddind imi vor rOde pomi li flori,
Tu set sbori din crengd 'n crengd, sd le strdngi ; sit
fie omori!
Astfel vise oinul nostru. Paserica se 'nvoi...
El ii dete din grim* ; ea omidele-i stdrpi.

- 126 -

www.dacoromanica.ro

132. PARA lut cel mincinos.

** Pdsc Mut, un lodt sdrac, intrase cu simbrie la un

atn. Acesta Ii trimitea s pascd o tumid de ol, la

marginea pgduril din apropierea satului.
Inteo nOpte, un lup fldmand se apropiase do sat i

intrase in curtea unui sAtn, ca sA fure o caprd. Omul

ins a prins de veste i '1 a luat la gnd cu o furch

de fer, pe hotul de lup, strigand cat '1 tinea gura.
Audind vecinii strigAtele lui, a alergat din Vote Ortile, ca sd'i vie in ajutor. Lupul insa tot a scdpat cu
dile i s'a perdut prin pdclurea apropietd.
Lui Pdscdlut, care stdtuse fata la gOna acsta, Ii
mare minune !
sA-I vadd pe Omeni alergand
din tOte pdrtile, unii cu cate o furcd, altil cu cate un
topor, i strigand cu tog ca sd infricoeze pe lup. De
aceea a dam ji, pe cand pascea oile la marginea pdduril, el de-odat Incep sd strige :
plAcii,

Iacd lupul ! Iacd lupul !

Omenii din sat, audind strigatele lui i, sciind ca e un
lup prin apropiere, sarird cu totii i alergard la dinsul.

Pdscalut I.-Med in sine de dinO, pe cand le spunea

cd lupul s'a intors far in pddure.
Diila a doua, Pascalut Mat tot astfel. De astil-datd
insd alergara mai putini Omeni. Unii dinteinii, incepuserd a da cu socotld cd el ii minte.
A treia di, in sfarit, lupul, tot fldrnand, se ivl in
Adevr pe la marginea padurii.
Pascalut Incepti sd strige mai strapic de cat pand
acum, fiind-ca era in adevr speriat i se afla in primejdie. De geaba striga insd ! SAtenii, care o pdtise In
(loud randuri, acum nu mai puneati niel un temeig po
strigdtele lui, i nimeni nu mai alerga sal' vie 'n ajutor.
Oile, sperite de strigdtele JuT i de vederea lupului,
se risipird i fugird in tOte partile. Astfel lupul se repedl asupra lui PdscAlut, Ii apuca cu coltii, Ii tranti la
pdmint, II sf4ia si'l manca.
Celce minte odatei, nu mai are erecleinInt, ni& cnd
spune adeverul.

133. CApridra 1 Capra ngrit.

Prin pAdurile muntilor trdiece, cu totul slbaticd un

fel de caprd, care se numesce cdprirci. CdpriOra are

cap mic prelungit care la bdrbdtu, pOrtd Orme crdcd-

- 127

www.dacoromanica.ro

nate cu.. 3 ramuri. Femeluscel II lipsesc c6rnele. CapriOra are urechi mid, ce le- tine tot-d'a-un a drept in
sus; gatul lung, trunchiul svelt piclorele lungi .1 subtiri;

Oda mai nu se vede. P6rul ei este galhen inchis, ruginiti.CapriO-

fv;
z

'

rele trdesc
mai mult im-

preun, hrnindu-se vara cu lerbuff

i. 16rna cu

mugurl i cu
c6j de arbori. pitia,capiiOrele stag
ascunse in lo-

curl indosite.
SOra les impreun la locurl deschise,
la paune. Pe cand pasc, capriOrele pun tot-d'a-una strap,

earl, printr'un fluerat deosebit, dail do scire, and se

apropie vre-o primejdie.
CapriOra este un animal drAgala, sprinten de picior,
cu vedere 1 cu miros fOrte ager, asa c din departari
marl adulmeca pe vanator. Alt cum capriOra uor se
imblanclece.

Cam la fel cu capriOra este si capra

ngr sail izardul, care trdiesce in
muntil eel mai nalti, uncle une-ori se
acata. cu cOrnele carligate de addle
copacilor, cand e gonit de vintor.

AVM apriOra cat i capra ngr

:.-

fq

sint animale fOrte sfiici6se i amandou soiurile sint un vanat fOrte bun
de mancat. Din blana lor, lucrata in
deosebite moduli, se fac mai ales in-

cltdminte, manu1 i altele.

De neamul capriOrelor se tine i cerbul cel cu cOrnemari pi reimurOse.
Vaca, boul i bivolul; Ole., capra, capriOra, capra n6gra i cerbul, sink tOte animale rumegdtOre.

128
www.dacoromanica.ro

131. R6sp1ata lul Burcel.

* Burcel v64fi ch ruga lui chtre bogatii din sat, sh-1
dea plugul, ca sh-si are si. el un petic de pAmint, a

fost in zadar. Atuncl se duse la ThtarI si prinse un

plug, la care injugh un boa, cu care arh, cnd a fost
prins si dus la tefan-Vodh. Acestuia IT placii mult,
ch Soiman-Burcel spuse verde, de ce ar in dile de
serbatorT si,
$i Tatarii de-i vedea
C' aii intrat in pra mea,
Iu sa strigi cat vel putea :
sa .Stefane la hotare,
C'a intrat sabia-'n Ora!

Domnul Stefan l'asculta

.$i din gura cuvinta :
Mai Burcele ftul mea 1
Iatli ce hoteiresc ea:

la-ti un plug cu qse boi

Sa mergi bogat de la noi !
1a-fi movila reoe4ie
Ca s'o aide plugariel...
Dar in varfu-1 sa te-afedi
Ca stejar sa priveghesi !

Atunci ea te-oia audi

Ca un ometi m'oiii repedi
.$i nici urnzei-a r6manea

.De latati, in Ora mea I

BAtrnil spun ch 'nteadev6r, pe timpul lui Stefan

cel Mare, sedeh un ostas de aT lul pe Movila luI Burcel si ca glasul lui era. atht de puternic, Inca ajungea.
panh la audul marelul Domn. Slujba aceea i-o dete
Stefan-Vodh lul Burcel, pe care din shrac ce era., l'a

fAcut bogatpentru ch Burcel era un om drept.

Ap.resplatiatefan-Voda pe Omenil ceI viteji si drepti!

135. Stufiu1.
** Tudorel merse odatd cu WE ski, la lacul din cap6tul satului.
Ah !

apd ?

ate colo un om cu luntrea ! Ce face el pe

Asa vorbi Tudorel cdtre tatdl s611.

Iat aci o bucatd de pane! Ia aruncd nisce miezisori in apg. !

Tudorel asculta si indatd-ce asvarll frmdturile de pane, in apd, mai muiti pesciori
inotard spre ei. De altd parte se audiaii nisce bre5fee

ocacaind. Inteaceea se apropia omul cu luntrea, adicd

luntrcqul, eta-re mal. El aved in luntre nisce rad, pe
earl il prinsese desubt nisce rddcini de la malul lacului.
C. de cit. p. cl. IL Pr. rur.

129

www.dacoromanica.ro

Pe langa peci, brOsce i racy mai traeso in apa i

o multime de viermiori i alte fiinte nenum6rate, fiinte

fOrte mici, ce nu se pot ved6 cu ochil liberi. Ace le

fiinte se chima infusora De aceea vedi, adese pe
langd ap, gace, rate sebatice, berze, rature i alte

pas'eri de apd, care se hranesc cu pesciori, cu viermuleti i cu plante de apd.

Pe langa lac cresce o multime de plante. Acolo vedi
stuNul sa trestia. Trestia crece mai multd impre-

und, pan la naltime de 2 metri. Trestia are cotorul

subtire, rotund i gol pe dinauntru. Mild este train*
trestia este

', ..tV:
-,..A.t.--

f'
'774----ir-

t.
.

,
.....
,. ,

verde ;

Tar

cand este uscata, are colOre galbule.

,c;81 Cu trestie se

acoper case-

.:75.----...1

le, la tera.

La un loc

cu trestia, de

obiceig, crece i papura. Papura are aceea inaltime

ca 1 trestia ; dar cotorul Ii este mai gros i foile mai

late i mai grOse de cat la trestie. Din papura se fac
rogojini, couri, coplete i alte lucruri trebuinciOse,
in casa.
Dumnedeil a
dise tatal, lui Tudorel
Veal,
fr.cut i apa, ca in ea sa trsca numerOse fiinte, chiar
fia. ca i pe pamint, i in aer, i in cer, unde locuesc

fngera lui D-cl.eil.

( Fiinfele trdesc pe pdmint, in pamint, in apd, in
Aer i in cer.

136. Staturl asupra 1itcomiet

** Domnul Iisus umbl prin Galilea i invta, pre

Omen), ce s crda. cum s se Ode si cum s lucreze, ca s pOt fi fericip.

Inteuna din lile, a lis care Domnul, Ore-carele din
popor :

Inv6tAtorule, qi frateluT meg s. impart5, cu mine

mostenirea!
Omule, cine m'a
Iar Domnul Iisus 1-a rspuns :

- -

130
www.dacoromanica.ro

pus pre mine judecator sail imprtitor preste vol... Vedetl

ye ferip de ldcomie, ca nu intru a prisosi

cui-va din avutiile sale, este yita lul.

Si ca sa intelega i mal bine inv6tatura Sa, Domnul a spus parabola acesta :
Unul bogat 1-a rodit trina. Si cugeta intru sine di-

and : Ce voiti face

n'am unde aduna rodurile mele P

Si a dis, acsta volt"' face :Strica-voia jitnitele mele, ci

mal marl le voia face, 0 voiti strange acolo tOte rodurile mele, i bunatatile mele. Si voia dice sufletuluI
met :Suflete, al multe bunatatl stranse pentru multi.
Odihnesce-te, mananca, bea, veselesce-te!

Iar D-clefi

i-a clis lul :

Nebune, intfacesta nOpte, sufletul t vor sag cera

de la tine ; dar cele ce le-al gatit, cul vor remane ?

Asa este cela ce strange 1u1-10 comera, lar nu in D-deil
se Imbogatesce.... Insa, cautatl mal intaiil imperatia lul
D-get i t6te cele trebuincidse se vor adaoga \Toile!

137. Rata 0 gAsca slbatica.

* Pe langa apa, i mai ales pe langd lacuri i prin
stufiuri, se and totd'auna rale i gdsce sabatice.
Acolo TI gdsesc ele hrana lor peciorl, vermuleti
i unele plante de apa.
Rata i gasca selbatica smna intru

t6te cu rata i cu gasca cea imblandita. Dar aceste

pasri la multe se
i deosebesc una
de alta.
Si rata, si gasca
s'elbatica este mai

94,27::

mica la trup; dar

ele sint mai sprintene decal cele blande. i una i alta
-este mult mai mare me*ter i la innotat, i la sburat
decal rata i gasca de casa, care nu pot s sbOre bine.
Rap selbatied are ciocul vercjiil i penele pestrite.

Pe gat penele sint verqui-str6lucitOre. Penele, de pe

piept, a col6rea alunelor ; Tar aripele bat in negru i
in albastru. PiciOrele a colOre portocalie.
3

www.dacoromanica.ro

Gdsca se7baticd are penele pe spate surit pe burt

albicise. Aripele ei, la vdrf, sint negro ; iar piciOrele
le are roscate-glbui.
Pentru carnea cea gustosa vndtorii vnzd ratele i
gscile selbatice, cu ajutorul cnilor prepelicari.

Bala yi gdsca selbaticci sint strcimo071 ratei 0 gdcei"

de casa.

138. Samarin6nu1 milostiv.

* Inteo i mergek Domnul nostru Isus Hristos catr lerusalim.

Si lat un om invetat, care scik bine tote legile, II veni

inainte si clise catre Domnul Hristos:
Invetatorule, ce voia face sa mostenesc vitk
cea vednica. ?
Iar Domnul il intreba :
In lege, ce este scris ? Cum citesci ?

Atuncl, legiuitorul respunse:Sa lubescI pre Domnul D-cleul Lai din tOta inima ta, si din tot sufletul tea,
si din WA virtutea ta, si din tot cugetul tea, i pe aprOpele
tea ca insult pe tine !
Atuncl I-a clis lul Domnul : -- Drept al respuns Acsta
fa si vel fi fericit !

Si atunci a intrebat legiuitorul pe Domnul :

i cine este aprOpele mea ?
Iar Isus respunclend, a clis :
Un om Ore care mergek
din spre Ierusalim catre oraselul Ierihon. Si nisce talharl
s'aa aruncat asupra luY. i rag desbracat pre el, rail batut
si rail ranit. Apol talharil a fugit lasandu'l pe drumet..
p.bla via.
Si dupa intimplare, lath. un preut c. venik pe calea aceea. Si, vclend pre cel batut i ranit, a trecut
preutul pe Fang acela, nebagandu-1 in seama. Tot ase-

menea faca i un dascal de biserick saa un levit,

care trecea si el pe aceeas cale.

Iar un strein de lege,

ce-I

vice un Samarinen,

mergend si el pe aceeas cale, s'a dus la cel 'Anil

veclendu-1, 11 s'c

facut mild.

sig

i s'apropiat de el 0.

13 2 www.dacoromanica.ro

I-a legat ranele lul, turnand pe ele unt-de-lemn i yin.

Apol l'a pus pe dobitocul lift, 0 la dus la un han
sail la o case. de Ospep i a purtat grija de eL Iar
adoila i, lesind Samarinenul a scos ceva parale i le-a

dat hangiulul sa gazdel 0 a dis lul:

POrta grija

de acest serman i, orl-ce veI maT cheltul, e, cAnd

me voiil int6rce, itl volt reintOrce cu prisos!
Decl carele, dintre acel treT, ti se pare a fi aprOpele

celul ce c6duse intre talharl?

Cela ce a fdcut mild cu
Legluitorul a respuns:
din sul.

Atunci 1-a dis Iisus :Mergi de fd

i tu asemenea !

139. IrintItOrea.
4* De cate-ori iesi la camp, afarg, mai tot-d'a-una intAlnesci cite un vanAtor. VanAtorul porta, de obiceiil,
haind scurtA, us6rA, verde ori cenusie, pantaloni strimti
pe picior, cisme inalte cu cAputA, pe cap o sapc sail
o palArie us6rA de past. II poti usor cum5sce pe puscA,
pe tascA i dupd canil de vanAtOre, cari ii sint tovarAsI
nedespArtiti. In gianta, fAcutA de piele, are merinde,
praf pentru puscA, alice i bucAti mricele de plumb
sail zburciturt. Gaud se intOrce de la vanat, in giantA
aduce vanatul.
Canil de vinAtre sunt de trei feluri!: Copoi, ogari vi
prepelicari. Copoil i ogaril ajutA la scOterea si la prinderea vana_
xr!-,
tului pe camp
'1*
fir4
si in pAduri ;
far prepeli"
carii prind
vanatul de
apA. Copoiul

este de marimea unui

cane clobAnese ; este

mai adese ne-

gru, ori Castaniii El are

trupul lung,
sula si pici6re subtiri, indemanatice. Ogarul este canele
13 3

www.dacoromanica.ro

cel mai mare de vanat6re. El are picirele forte naIte,.

botul ascutit i coda tot-d'auna incovolat in sus. Pre-

pelicarul este mal mic decat copoiul. El ajutd la vandtOrea gacilor, a ratelor slbatice, a prepelitelor i a
altor pas6rI.
lath' cum se face vanatOrea : Cann', cu botul la pamint, adulmeca urma vanatulul; cu urechile blegite, cu
Oda intinsa, alrga fdr mild i latrand cu chelaldiOla,

cand mal apropiata, cand mai departata... Vanatorul

sta incremenit, la panda. El par'ca nici nu rOsufla..

Cand canii vestesc apropierea vanatului, vanatorul treBare. Cu ochiul pironit &kr() partea unde se aude latratul, el atOpt, ispitete, cauta i masOra departarea

dui:a latratul canilor. $i apol cand d'odata se arat

oldanul cu urechile duffle, sail vulpea cu cOda Mel,

oil speriOsa cdpriOra, oil ursul mordcdnos, vanatorukre-

pede ca fulgerul, la pupa la catare itrage.

Vdndtorul e un om usor, istel fi indemdnatic.
In paduri vanatOrea de lupi, de ur1 1 de mistrett
este i primejdiOsa. Vanatorile in paduri se fac, de obicelii, de catre mal multi Omeni impreuna. Acetia, cu
ajutorul canilor, gonesc flOrele, pe care apol vanatoril

le impucd. Ursul, de multe oil, se la la lupta drepta

cu cate un gonaciii sail vanator.

Primavera i in uncle timpuri ale veriT, cand animalele fac puT, vanatOrea este oprita prin lege.
VanatOrea este o ocupatiune placuta ; dar este i un
meteug gra]. 1 impreunat prea ad ese cu primejdit

140. Aprodul Purice-Movilit

* UnguriT intrard hotesce in WA. Stefan-Vodd plea;

cu bste in contra lor.

Vitezul brat al lui Stefan prin Ungurf ceirdri /eked...
D'a stingelui ve'rsare pamintul se inrosia.

Cdnd d'un plumb, dinteo scinqd, calul ea rdnit find,.

Slordesce s'apoi cade inc'odatci nechieand,

Cade si eroul Stefan, qicnd :Copiii, nu va dap!

,?i pe Domnul v.ostru pradd dusmanilor nu leisa(i 1
Atunci, and primejdia era mai mare, se intdmplase cei
Aprodul Purice sci fie lcingd Vodd-Stefan.

Gere alt cal ; deci indatd, Purice desccilecd

?i fiind frdul si scara la Domnul sea il trase.

13 4

www.dacoromanica.ro

EA un mosoroiti m'oi face pe carele set le sui !

0 'ndatei pe brand se pune, jos la piddrele it&

Stefan incaleca calul si apol se IntOrce catre Purice

si zimbind asa-I lice:
De va vrea Dumnecleii, astet -41 sa putem, ca sei scapam,

Set fon, Burice, bade, di nu-i mai fi moproiii,

Ci spre vrednicA r6sp1atl, movill a te face vroiA I

Lupta se Incepe din noti. Maghlaril slut cuprinsl de

spaIma si de grOza. UniT se dati prinsl la RomanI ;
altil rman pe drumurl calcap de cal si zdrobitt Homanil sint invinetorl.
Dupa ce Stefan-Voda a multumit lul Dumneclet4
pentru acst Invingere, cu multe mosiI a druit pe

Aprodul Purice, caruia d'atund

I-ail clis Movild.

D'atund a rmas familia Movilescilor bogata, si din

ea uniI aii ajuns si DomnI in Moldova si in Tera-Romansca.
NO.

...

d \A/cA/AY

:I
Cat.

141. Fericirile lul boy.

* Printre urmasiI WI Israil a fost odata un om fOrte
drept si forte bun. II chIema loy.
La trup boy era volnic si sanatos, la fata vesel si
placut. Copil avea mulp, vrednid si cuminp. Casele
si curtile luI &ail pline de slujitorl cinstitl si harnici.
Vite avek cu gramada si de tot felul: Cirecil de boI
si de vad, turme de oI si de capre, camile si magarI
cu sutele.

loy civet din tote avufiile cu prisos.

boy mal era si om bun la inirna. Cu WA lumea,
vorbia bland si volos.
bov era darnic si milostiv ; pe top II primia bine;
pe top II ajuta la nevoe.
13 5

www.dacoromanica.ro

TOM lumea il lubih ; Iota lumea il cinstih.

Pe acest pamint, boy se bucura de tote fericirile.

Dar bov scih crt avutiile si fericirile de pe pamint
lesne se pot perde. Focul le arde ; apa le innOca ;
b6la le prapaclesce. De aceea bucuria cea mai mare

a lul bov era, sa lubdsca mai presus de tOte pe

unul Dumne4e4. Diminta, la amiOdI, sra si in totd'auna, el se inchinh la Dumnedeil si cu dor fIerbinte
clicea : DOrnne ajuta-mg !
De Cate orl implini vre-o fapth bunh, el nu se
mandrih ; nu se ludh; ci cu mare manghlere cheek :

Demne, mul(umescu-fi !

In tOte fericirile, in bite bunatatile, in t6te veseliile

sale, boy mereti la Durnnedea [se gandih. Atunci, gl

strigh, ridicand ochil si mainile spre cere :

DOmne !

tu pe lumea acsta cu tOte bunatatile, m'aI daruit.

Bine-cuvintat fie numele tai !

Pe tine DOmne te iubesc ! j

in tine 22M increc p

De la tine orl fi-ce cu multumire aqtept !

Da DOmne !

142. Bittul milos.

*Era o irna. grea. Par'ca crapa lemnul de frig. Apele
tOte inghetasera, tun.
Era o di frumOsa de irna. Era sOre cu dintl. Copiii
veseli se dedeati pe ghita, palcuri, palcuri..
Ionel, un baOt ca de 9 aniqori, se duse qi el la ghit.

pe mult II placea lui, cum alunecail pe ghiOt copiii

cu patine ! Pe urma il veni qi lui pofta sa'ql lee patine

si sa invete jocul pe ghieta. El alerga repede acasa.

*i, cum parintil lui nu erail dmeni saraci, cera de la
tatal gil parale sa.'ql cumpere patine. Tate sOil 11 dete
numal decal, fiind-ca Ionel era un bat cu minte.

Ionel alerga repede la prvlie... La up pravalieI

v6dti el pe un copil sarac, imbracat in nice haine trentrOse. Ionel observa cum tremura de frig saracutul de
1; 6
www.dacoromanica.ro

copil. Cum plangea, de-ti era mai mare mila de el! Ionel il

privl cu jale si par'cd II se rupea inima de mild.

De ce plane, dragg baetele ?
11 intreba Ionel.

N'am mancat nimic astacji ! Mi-e frig... si mi-e si

fOme ! Mama zace bolnavd in pat. Tata a murit. Si eil

sint orb !Si plangea bietul copil, deli rupea inima

de durere.
Ionel se uita in tote pgrtile. El nu vclii pe nimeni...
lute scOse el din bosunar banil ce-i avea pentru patine...
Apol ii puse frumusel in mana bg6tului orb.
Tine Diana, dragul meta. ! Iti daii bucuros ce am,
Du-te de-ti cumpOrd paine ! Eti mO pot da pe ghletd,

si fgrg patine....!
Si Ionel alerga la garld 0 petrecti vesel pe ghitg,
Mil s spuie cui-va despre milostenia ce Mel Numai
s.casg, luat de scurt de 0.01 seilunde-i sint patinele,
Ionel, cam codindu-se, spuse ce fAct cu banii.

F6rte bine ai Mut, fiule ! Iat aci alte parale

s-ti cumperi acuma 0 patine !

Ionel era un beiet milos.

Cetnd faci milostenie... set nu $cie stanga ta cc face

drpta ta fi Peirintele tai ifi va rispleiti la vedere)!

143. Biserica.
" Biserica este o cldire a mai multor familii im

preung. Ea pOte fi chiar a tuturor familiilor dintr'o

comund. Biserica este un edificiti public.
In Duminicl 0 sCrbgtori, toti locuitoril din comung,
sail dintr'o parte, se adund in biserica bor. In bisericg
sint multe icOne sfinte. Acolo ard mai multe lumingri.
In bisericd Omenil se MA cu totii impreung, lui Dum-medal sd-i ting sub paza lui cea bung.
Biserica este, aci pe petmint, casa lu71 Dumneleii.
Dumnedeil este Tatl nostru cel bun. El este mai bun,
mai mare, mai puternic si mai drept decal toti Omenii. De
aceea, in casa lui trebue O. intram cu gand curat si cu voe
bung. Acolo, in bisericg, tot omul trebue sd fie cu luarea-minte la lucrurile cele sfinte, la cuvintele si la cantrile sfinte ce se aud.
Alipitd de bisericd este clopotnita, cu turlele sale. Clopotnita pOte WA se inalte si din acoperisul bisericii. In clo-

potnit sint clopotele, tOca si ciocanele cu earl se t6cd.

-I37-

www.dacoromanica.ro

Cu acestea se O. de scire cand se face sfinta slujba si

cand m6re cine-va.

Imprejurul bisericil este cimitirul, uncle se ingroph

cu rugaciuni i cu cantarimortil. La capul fie-cardi
mormint se vede o cruce. Crucea arata ca acolo dOrme,
de mei, un crestin. Rude le color morti smind pe morminte flori frum6se. In cimitir, se plantoza i arborl ;
apol se fac potece spre inlesnirea umblaril Omenilor.
Cimitirul trebue imprejmuit cu gard, sa cu ant, ca s
nu intro dobitOcele i s faca stricaciuni.
Dela napere i Mind la mOrte sfinta biserica pOrta
grija de not, de 6meni. Acolo, se educe omul cand se
botza, acolo cand se cununa, acolo cand mOre. Deci,

fie-care creOin bun trebue s mOrga cat mai adese

la sfinta biserica i s'o cinstOsca. Numai aa vom place

lui Dumnedeil.
Dumnedeic d'a tot ce vedi,

Sei cade seel adorezi.

A-1 iubi si a-1 asculta

Va fi multumita tet

144. Legenda nitinAstiret Putna.

Ie0se vestea in Iota tra Moldova ca tefan-Voda
voi s faca o manastire, atal de frumosa i de mEtrota cum nu he mat pomenise.
i pe malurile Putnet, cu viteji s& Romni
gtelan merge s alega, locus sfintului altar.
late!, ctt lcing movild, Domnul $lefan s'a aprit.
Ochit (inlet ; st poporul neclintitp.
7otul lace

Ea cu Radul Vataful de copil i cu dot

copil de casa ne vom sui
pe movila ce vede ! De

Atuncl Stefan clise Boerilor :

8.

acolo, vom trage sagetT cu

arcurile, qa s vedem;undesi In cotro voesce Dumnodal sa wciAm temeliile
sfintel manastirt Aidett
copil !...

Legenda ast-fel vorbesce :

138

www.dacoromanica.ro

Irel osta,si cu arce in mail, pe nzovil acum se urea:

Doi ea zimbrul, agerl,mcindri, nalft ca bradul de la munte.
Pal lor umeri pOrta gluga ; la brda palof fi, pe frunte
Cu-a -lor lungl fi negre plete, se cobdril o negra turcei.

Dupl-ce Voda cu copiil de casa ajung pe varful

Copil, traget1 ! Eil
movilel, cu dragoste, le dice :
vreaa asta-d1 sa me intrec in arc cu vol ! Atuncl vol-

nicil amandol, 41 incOrda. arcele ; trag... Sagetile lor

zbOra, se tot duc, se duc ca gandul i de abla ochiul

zareFe locul pe camp, departe, unde se cobOra.

Sa traill copil ! le dise Voda.
Dar cand Stefan-Voda fulgera sagta lul in vent,
acesta zbOr mult mai departe decal sagetile arc41or
i in urma se frange inteun paltin,

Acolo va fi altarul ! 4ise Vodii...

Sit triaged Domnul Oefan1 ma de glasurl il urged,

A57 poporul jos, pe vale, umilit ingenunchigez.

145. Locuitoril dupit neam 0 dupit religinne** Locuitoril din comuna nOstr sint Ronzda. Tot! Romanii impreund formOzA un ne'rn,
nmul sail na-

fiunea Romdnilor. Mosil si strhmosil Romnilor, de

mult, fOrte de mult, ail venit aci de la Roma. Romaeste crawl cel mai mare in tra Italia, scare se did
de la nol spre Apusul sOrelul.
.Romeinii sint locuitori bdstinali cti Romdniel.
Legea sail religiunea romnsca se numesce dreptrcredinciOsd sail ortodoxd. Romnil sint drept-credinciosl, ortodox!.

Mai ales prin targuri si prin orase, pe lngd Roman!,

mal trAesc Omen! si de alte nmurl.: Rusl, Grect Bulgar!, Serb!, Turd', Evrei, German!, Francezi, Italieni 4i
altl. Acestia totl sint streini. El n'ail putut s'a" trdOsed
in t6rile lor. Asa el ail venit in tra nOstra. Prin mulled
si prin vieta cinstitb." aci isi castig str6inil cele trebuinciOse vietit Strinii, aprOpe tot!, se ocupd cu mestesugull si cu negustorie.
Ruil, Grecil, Bulgaril si Srbil, sint si el drept-cre-

- 139 -

www.dacoromanica.ro

dincio0. Nemtii, Unguril, Italienii i. Francezil sint sail

catolici, sail reformag. Ortodoxii, catolicil i reformatil
-cred in Iisus Hristos, fiul lul Dumnedeil. De aceea ortodoxil, catolicil i. reformatil se chma c sint crejstini,

sail de religiunea creftind. Evreii nu cred in Domnul

Hristos. El cred in profetul Moisi. De aceea Evreil se
cjic c sint de legea mosaic& Turcii cred intr'un prooroc al lor, ce Pail chlemat Mohamed. De aceea Turcil
se die Ca sint de legea mohamedanci. Dar i mohamedanil, i. mosaicil 1 creptinii" cred inteunul Dumne4eli adeverat.:

Departe de la nol trdesc Omeni, earl nu sciil nimic

despre Dumnedeti. Ace la se InchinA la sOre, la lunk la

stele, ba i la unele animale. Acel Omenl, earl nu cred
in Dumnecjeil cel adevrat, se chlma peigda.

Religiunea cea adevOrat este religiunea sail legea

-cre,stinci.

Locuitorii din comuna nOstr sint mai toti Romdni.

Apol top: impreund, Romnii sint cretini. Streinii; unii
sint cretinI, altil sint mosaici, i altii sint mohamedanl.

146. Limba rominscii.

* Mull e duke ,Fi frumosa

Limba cc vorbim !
Alta lime armoni6sa

Ca ea nu gasim.

Sahel inima'n fildcere,

Cnd o ascul14m,
.,Si pe buze-aduce mIere,

Clind o cuvintilm.

Romiinaful o tubesce

Ca sufielul sea.
Porbiti, scrieftromnefce,

Pentru Dunon4eii 1

147. Nenorocirile lul Ioy.

** Dumneclea a volt sd va cla. daca in adevr boy
mal pre sus de tOte, pe El il lubesce. Atuncl Dumnegeil a incercat pe boy, cel mult fericit.
Inteo cji a venit la loy in fuga mare, un slujitor
de al sel, 0 1-a spus :Stpane! tdlharil ati nvalit

- 140 -

www.dacoromanica.ro

pe cirecple tale de bol, de vacl, de camile si de mgarl

Pe slujitoril tel 1-ad ucis i vitele tale le-ail luat cu

sine !Iov ea cam intristat ; dar a cps :

Domnul mi-le-a dat, Domnul mi-le-a luat.
Fie vola Domnului I

Apot, veni tot in fuga mare alt slujitor de al sei, ail

mal spuse :Stapane ! casele i curtile tale aU luat

foc si ail ars cu dinseIe impreun tOte oile i caprele
tale, cu clobanl cu tot !. Iov tare s'a mamit ; dar a.

is :Domnul mi le-a dat, Domnul mi-le- a luat.

Fie vota Domnului!

Nu trecir mult si veni larAs, in fuga mare, un al

trellea slujitor de al sel, si II vorbi asa
Stapne t
copil tel eral toll adunatl impreun la o mas mare
In casele fratelul lor celul mal batran. Deodata a dat
un vifor gr6znic. Paretil casel s'at zguduit si invelisul
s'a dobort peste dinsil. Acolo, val! totl ail perit !Iov
amarnic s'a induIosat; dar ar is :Domnul mi-a dat,

Domnul mi-a luat! Fie voia Domnulul!

Acum tOte avutiile lul boy erati perdute. Top copiil

sel erail mortl. boy rmase pe lurne ca si singur, singurel. Dar, si atuncl el tot strigk, ridiand ochil i manele spre cer :

Ed pe tine, Dmne, tot te iubesc !

EU in Tine tot me incred!

Eu tot de la tine aqtept ori-0 ce, cu mulfumire

143. Ocupatiunea locuitorilor.

** La oras sint meseril
Cte'n minte nu le til :
Sint brutari si simigi
Macelarl, zarzavagii,
Cofetari i bragagil ;

Carciumafi,l5ptarI,bdcani,
Precupeti i marchitani;
Sint cismart plrieri,
Croitori i brbieri,

Tabaci, curelari; pelari,

Claprazarl i plApumari;
Tapiteri i gradinari,
Sint lipscani i toptangil,.
Negustorl si bolangit,

marsande si panzari,
Parfumari i spunari;
Sint rotari i cdrdust
Crutasi i lacatusl;

- 141

www.dacoromanica.ro

Sint dogari, brutari, birjari, Cutitari, ciasornicari ;

Sint hamali i nisipari ;
Al 6 m ari, tinichigii,
Caret*, cioclii, dricari
Atgintari, giuvaergit.
CerOtorl, lumindrari; [gall, Iar tiganirs Igutari,
Sint dulgheri,tamplarl,strun-iSpoitorl i bucatari.
*i zidari, petrarl, coari.
ISint evrei bancherY, zaraff ;
Sint ferari 0 potcovari,
'Dar mai sint i vechi cavafi.
Femeile tote ingrijesc de casd. Ele gaitesc mancdrile.
Apoi se ocupd cu impletitul, cu torsul, cu tesutul, cu
croitul 0 cu cusutul hainelor, pentru toti cel din casg.
Toti meseria0i 0 top: Ornenil crescutl trebue s lu-

creze, sd muncscd !

ceimie/ truAi
inZiA

IAA,

ACV atitiv

149. Datorille avuti1or citre saracl.

**A fost odatd un om bogat 0 cinstit de tOt1 lumea.
II (Jima Deodat, adicd omul lui Dumne4eii. Numele,
beesta il ave pe drept, flind-ca cum era 0 bogat, i
cun cretin, el pe tad lumea, mai ales pe cei lipsiti,
Huta sd-I ajute 0 sg-I servscd. Iatd cum impArtia Deodat binefacerile sale.

De avea o di bun cu prietenil sel, child infra in

odaie, la sfar0tu1 dilei, i0. dicea :Sint forte multi, cari

n'ail avut parte de o di ca acsta ! Si ce ar fi fost,

dadt a. fi mai poftit Inca atatia musafirl ! Apol din

banil sel punea intr'o cutie atatia, cat II costase osptul acela. Cutia o numise cutia lui Dumneqeli.
Gaud il imbiail cu vinuri scumpe, sag cu alte lucruri
pretiOse, fie de ale mandril', fie de ale impodobiril, el
cump'er din ele cu Tilburg, cat credea el cd avea trebuintd, in casa sa. Apoi, indatd mergeh la cutia lui
Dumnedeg i punea intr'insa o sum cat aceea ce cheltuise. Si dicea : Di ti-ai putut cumpgra de acestea i
al putut sail inmulteci averea ta ! Ce ar fi fost, dacd
ai fi mai cumperat Inca p'atata !

T 42 -

www.dacoromanica.ro

Din vinul si din merindele cele alese co le avea, trimitea bucuros, cind avea nevoie, fie unui bolnav, fie
unei vduve, fie veunui Orman 6re-care.
Cand auclia cd a fost unde-va foc mare, de ail ars
case, Deodat da cu mama largd partea so, pentru ajutarea celor nenorociti. Apol, privind la casa sa, intra
si mergea la cutia lui. Dumnedeti, in care mai punea o
suma potrivit, clicnd :La mine tOte stab. bine i neatinse. Ce ar fi fost, dad. 'mi-ar fi ars si mie casa !
Tot asemenea facea Deodat i. cand auclia de vrsdri
de ape, de grindini i de alte nenorociri ; mai intaiii
trimitea partea sa de ajutor la locul nenorocit, apol
mergea la cutia lui Dumnedeils i punea i acolo o suma
p otrivitg.

Inteacest fel I a petrecut Deodat o vita lung* 'Dana

la adanci bdtranete. TOO lumea din acel tinut autliso
i cunoscea t6te binefacerile lui Deodat.
Iatei omul lui Dumneqeii ! i cjiceail Omenii, cand
se arata Deodat pe stradd, in pita", la biseric, in
Mehl sail aiurea, i atunci cu toti il salutau si il
cinstiati.

Dar veni vremea, si omul lui Dumnedeil se imbol-

navi greil, de mOrte. Sdracii, vaduvele si orfanil stateail

t60. 4iiia la pOrta bolnavului Yuba i si cliceati :

Cine se va induret de na, ceind nu va mai; fi bunul

Deodat ?
Deodat, simtind ca-1 vine ceasul cel din urm, chiema

langa patul sOil pe preutul satului si asa ii Oise :

Un ydrinte bun ingrijesce ca copiii sei nu clued lipsel,
nici cdnd el nu este acasd. Luag cutia lul", Dumneqeii,
cu tot ce este inteinsa r Cutia acsta este a sdracilor,
a veiduvelor fi a orfanilor. Impeirlig din tr'insa tot

ce veg gal ; dar impcirfig bine, infeleptefce fi cu

dreptate, dupci mOrtea mea.

Nu mult dupa acOsta murl Deodat, plans, dar bine-

cuvintat de lumea IntrOga. Cutia lui Dumnedeil ins

rOmase spre mangalerea celor lipsiti si spre pomenirea
vecinica a omului lui Dumnecleil.

Avutii, sint datorl: sei ajute pe cd sdraci cu adeve=

rat, pe veiduve i pe copiii orfani.

150. Dumbrava Ro0e.

Spre MOA-nOpte de Moldova se intindek lOra Po-

lonilor sail a LeOlor. Acestora le veni o data pofta

sl bat, cu Oste mare, pre MoldovenY, sa, alunge din
www.dacoromanica.ro
143

scaun pre Stefan-VodA, s6. cuprincla Moldova *i s o

iee pe seama lor. Atuncl tefan-Vodli, se arunc pe neateptate cu Oste asupra lor i-1 alrobi cu totul. Si pre

Leii remaqt vii, porunci sd se pule la jug

scl
are cu e o campie mare, in care se semin numal
1

ghindd.

Pe un fes intins fi galben sub arfila de sore...

Cinci sute de plugurt ard pdrnintul felinos...

Opt mii de Lesi de Oste, legafi cu frd4'n gurd
In loc de boi, la juguri, se opintese trdgend...
Romdnii; cu glas aprig inde"nznd ca sd intincld
cea, Liftene! Has, cea &cram
Strigdnd :
;

Has,

la plug !

Tu-'mi pregatisesi jugul; eg mi-te-am pus in jug

His cea !
Apoi din urmd, aruncd-n brazde

ghindd.

Iar Stefan la tovarsile clice cu glas tare :

Asa scrie Romanul a sale fapte marl,
Cu fleru'n brazda ngra!
Pe campia acea a rsrit i au crescut o padure
mare de stejar, ce se mal vede i astAcli. Padurea acaea se chinia Dumbrava-Rofie, fiind-c6. ea a resrit intr'un pmint udat cu seiNge lefesc.

151. Plara de Tar.

Pe fata pamintului precum i in adancul lui, sint mai

multe soiuri de Okra. TOte pietrile slut tari sail

solide. Pietrele slut mai grele la canter si la mana decat
apa. 0 bucata de Okra este tot-deauna mai grea de

-cat o bucata de ghleta de aceeas marime.

Materie solidd este si Orana, care insd se sfrlm si
se inmOle mai lesne de cat plOtra. Materie solidd este
i cra care se topesce la caldura. Pietrele insa nu se
topesc. Ca sd le sfarime i s le despice, Omenil trebuie
sa le isbOsca tare cu ciocanele. Ele se gasesc sag in

Mime midi, sag in bulgri mai maricel, sag in bolovani marl, sag in stane uriase ; dar mai adese,

--

144
www.dacoromanica.ro

plOtra e aeclatd in straturi. Acestea se prelungesc prin

raunti i pe sub pdmInt, cat se intinde o ird de muntI
sail o tOrd intrgd. Ni s'ar pdrea, cd le-a lucrat intr'ast-

fel o mand mdistrd de om. Dar nu e aa ! Ele din

fire s'ail aeclat intr'ast-fel.

Locurile, de unde Omenil scot cu ciocanele pitrd, pen-

tru trebuintele lor, mai ales pentru cldirT, sa numese cariere. Se sc6te Okra' din cariere, sag se culeg pietre din garle i de pe munti ca sd se facd din-

rt'insa var. Varul este acea materie cu care facera

tencuOld, ea s lipim erdrnicjile cand se clAdese case sag

ca sd spoirn preiL Pentru ea din pletrd sd se facd var,

Omenil bagd pletrele in cuptOre i le ard pand devin
sfrmdlOse i albe cu totul. Dupd ce bulgdril de ORM
se ard i se prefac in var, el tot bulgdri r6man ; dar

indatd ce'l punem in apd, sag daed turntim apd pe eL

se infierbintd fOrte tare. In apd, el se fdrimd, se risipesc, se fac praf i, amestecandu-se cu apd, lese din
acest amestec varul de spoit, care e ca laptele. Lucrul

acesta se vede la clddirl, unde se stange varul in

varnip. Din varnitd iese un furn gros i alb, pe cand
pltra de var Eerbe in colcote ca sd se stangd i sd

se amestece en apa. Dupd ce varul e bine stans, el se

rkece i se pOte intrebuinta. Trebuie s ne ferim de
a pune mana sail piclorul intr'o varnitd, cand fierbe
varul, cad ne ardem grOznic.
PEtra de var, intocmai ca sarea i ca creta, este p
ea un mineral.

152. Credinta i r6sp1ata mi boy.

** boy eta acutn pe lame singur si srac. Dumnedeti

a trimis luI loy o bOla grea i urielOsa. Din creseet

pana la talpI, lov se umplft de bube purulOse. Tot
trupul lul II se Mai numal o rand.
Acum nimen1 nu-1 maI cunosceh. Tutulor le era,
scarba de el. Top il ocoliaa top se feriail de dinsul ;
cad `mull era, slab, gol, pocit i schilod !
boy atunci fugi dintre OmenT si se duse intr'un loc
pustia. Acolo se ased pe gun6Te si zacea, ca val de
el ! ars vara de s6re, si balut lrna de viscole. Dar, si
acum, betg i oropsit de lumea intrega, loy tot cu
145
www.dacoromanica.ro

10

gandul la Dumnedea era.. De Dumneqeil el nici odata

nu se plangek.

El rdbda qi mulfumiet mereii lu Dumnecle4.

Dumnedeil n'a parasit pe Iov. De bite b6lele l'a
vindecat. AverT T-a dat indoit decat avusese mal nainte.

I se nascura alp copil, maT frumq, mal bunT i mai

cu minte.
boy tral Inca, anT mulp, mai Yubit, mai cinstit si mal

fericit de cum fusese pana. atund Dar cat trI, i chiar

la ceasul mortiT, boy dicea. mereti :

Bine-cuvintat fie numele lui Dumnede

!.

boy a fost un om drept si bun. i la bine si la WI in

inima WY, ag stat neclintite i iubirea, 0 credinta,

neidejdea in Dumnegeit
153. Dic.6torI i 1nv6tituri.

"

; ascultei invgeitura tatdlui t

iul
0 nu nesocoti, pe aceea a mamei tale !
Cine nu lucrzei, sei nu meindnce !
Aiutorul i unirea

aduc omului mdrirea.

Urd, pismet qi manic
duc pe om la nebunie.
Lupul p'6rul si-1 schiMbei, dar ndravul ba.
Ndravul din fire n'are lecuire.
Fuga I ruqinsei ;

dar e i seindtsd.
S'd nu uciql!

Uciderea este pdcat.

146
www.dacoromanica.ro

tersiteTtf---ssl-r's'r:"^rIrtstr'sfeftlre'errt
41112 4IP

1111. 404111. 1110

MO.

AP.

.111.

411111.

111.

.411. 111o. 411.

411.

111.4

TRIM ESTRUL III.

154. Printhara.
"

77#.

.%
,
k 7,

Turturelele se 'ngand.
Ma de fluturi vedi zburdnd.
Si pe ager' aibind,
Din flori, miere adundnd I

A trecut ,igrna gerdsd !

Cdmpul iatd-i inverdit.

gindunica cea voidsd

La no iarciq a sosit.

Ccintd cucu 'n dumbrdviord

Dinteo crdngd 'n alta zbdrci

Sturzul- galben, aurit.
Salutare, prim dvard !
7imp frumos bine-ca venit !

Pe copacul inflorit.
Salutare, primcivard !
Timp /rumos,bine-ca venit !

47

www.dacoromanica.ro

155. Yrabia si Clocirlia.

* IOrna, vara, veal pe langd casd, pretutindeni, vrdbi. Vrabia este de mdrimea pumnului unui copil de 7ant Vrabia are pene cenusif IntunecOse ; fruntea si cres.
cetul le are vinete. Bdrbatul are o patd nOgr la gu6..
Truncliful '1 este oval si grosut. Vrabia are capul rotund, ochil mici, ageri i vIol, ciocul scurt, gros i drept.
C6da e cam pe jumdtate asa de lungd, cat corpul si,.
la vftrf, putin crestatd. Aripele vrbiel sint scurte --si ltarete. De aceea ea, vrabia, nu este sburatOre prea dibace. PiciOrele if aint scurte, cu patru degete, fret'
inainte si unul indrdt. Vrabia eiriediesce. Vrbiile, mai
multe impreund, petrec mai bucuros, pe langd locuin-

tele omenescf. Vrabia se nutresce cu tot felul de grdunto si de seminte ; ba mdnncd struguri, cirese i a1t6
porno cu rniez dulce. Puisoril, 5 pnd la 8 la numdr,
mdnncd gandAcei, omide, i musculite ce le duc parintif lor. Pe alocurea, carnea de vrabie se mnncd.
Vrbiile sint pciserele viol, curajOse i indrcisnele.
Ele se vdrd orbesce dupd brand, printre pdsOrile domestice. Tot asa fac vrdbiile i cu locuinta bor. Adesea,
in Mc sd-si facd ele cuibul, mai bine merg i rdpesc
cuibul de rdndunele, pe care le alungd din culcusul lor
Vrabia este o pdsOricd statornied la not

La fel cu vrabia, trdese prin grdini, pe ampil si

prin crnguri, mai multe soiuri de pdsOrele. Ast-fel este

eioceirlia sail eioceirlanul care are pene cenusii si pe,

cap un mot Ciocarlia se naltd cantnd sus in aer.

Stigletele are crescetul negru, fruntea i gusa rosii
si pe aripe, eke o patd galbend.

Vrabia, eioedrlia ci stigletele sint pcisorele ednteirefe.

T6te pasOrelele acestea se nutresc cu fructe si cu seminte; ele sint animale granivore.

156. Parabola despre puterea rugaciunet

,

** Domnul Isus Hristos alafa. put erea rugdcitenef

prin asemnarea sail parabola urrnatOre:
Se cade Omenilor, in LOLA vremea, a se ruga si a
nu se lenevi... Un judecator Ore-carele eta inteo cetate,

carele de Dumneclea nu se temea si de om nu se

rusink. Era si o vaduva in cetatea aceea si vinia la
148

www.dacoromanica.ro

dinsul qicendMntuesce-m6 de parasul meu. Si-acela

nu voia. in multa vreme ; iar dupa aceea a clis Intru
sine :Desi de Dumnecleil nu me tern si de diluent nu me
rusinez ; dar, pentru ca imi face superare vaduva acesta,
o voia isbavi pre ea, ca nu, papa in sfarsit venind, sa me
supere. Si a dis Domnul: Aucli V ce graesce judecatorul

nedreptatil ? Dar Dumnecled, al2 nu va face izbet-

vire alesilor sgi, cart striga cOtre dinsul fi elifia

si, nptea, desi indelung ii rabdd pre dinsii?
Dic voug cd va face izbeivirea lor in cureind.

-cand te rogi, nu fi) ca fatarnicii, ca le place,

prin adunari si pr,n colturile ulitelor, sa se rOge, ca
sa se arete Omenilor.
Tu, cand te rogi, intra in camera ta si acolo te
riga 1 Si Tata] lti, cel ce vede inteascuns, va resplati

tie, la aratarel-

157. Alegerea loculuf pentru Minastirea de Arge$

Scaunul domniel
Terii-Romanescl s'a
mutat de la Campu-

Lung la Curtea de
Arges. Unul dintre
domnil trii, NeagoeVoda si-'a pus in

gand sa zidsca sail

sa durese o sfinta
biserica, de cat care
mai frumsci $ i mai-

luminsd n'a mai

fost, si n'are sa mal
fie.

Iata cum spune povestea despre lucrul acesta:

149
www.dacoromanica.ro

Pe Arges in jos,
Pe un mal frumos,

Mdndru clobdna.F

Din fluer doing!

Fe Arges in sus

Negru-Yodd trece
Cu tovardsl dece :

Cu turma te-al &As,.

Fe Arges in jos
Cu turma al fost.

Noud mesteri marl,

Calfe

i sidari

Manole dece
Garc-I fi intrece.

.iVu cumv'al vedut

Pe undc-al trecut
Lin zid pdrdsit
Si neisprdvit
La loc de grindie

Merg cu tofi pe cale

S'alegit 'n vale
Loc de meindstire
Si de pomenire...
Iatil cum mergeaii

La verde-alun4 ?
Ba, Dimne am vele

Cd 'n drum ajungead

Pe-un blet clobdnas
Din filler doinas...

Si cum il vedth,
Domnul il diced:

Pe undc-am trecut
Un zid pardsit
Si neisprdvit.
Cdnii cum il

v'ed,

La el se reped

Si laird a pustid

Si urld-a mortit.
Cdt ii audid
Domnu 'nveseliet

Si curdnd plait
Spre zid apucei
Cu noud eidarl,
.Nodd mesteri marl
Si Manole dece.
laid zidul med

Aci aleg eil

Loc de mntistire
Si de pomenire

DecI, vol mesteri mart;

Calfe i zidarl,
Curdnd et, silt fi
Lucrul de-1 pornifl,
Ca sd-mi ridicafi
Aci sd-mI durafi
Meindst;re naltd,

Cum n'a mai fast alta,

Cd void da averi,
Void face boerI ;

km de nu, apoi
Void zidi pe vol ;
Void zidi de vil

Chlar in kmela

15S. Cuiul de tier.

** Din-dl de-diminta. Fnic puse saa pe cal, ca sA
mrga pan la salul vecin. Cand s incalice, vedd bine-

c lipsia un mill de la o potcdva. Dar el 10

Nu face nimic un cuill mai putin!

100
www.dacoromanica.ro

(pm,

pe drum thin potcOva.

Dar& ar fi vre un mester prin apropiere, Oise
as potcovi calul... Dar las ca p6te merge
FAnicA,
el destul de bine si cu .trel potcOve... Nu face nimic

o potcdvd mai putin !

De la o vreme, baga de seam& Fanica ca calulul incepa sa schiopateze. Merse ce merse...

Cand trecea pe sub padure pe unde ducea drumul,
navaliia asupra-I dol talharl. Fanica dete pintenl calulul ;
dar de glaba, calul nu putt' s fuga din pricina picloru-

uf, fara de potcOva. Calul se vatamase rat.

Talharil II luara frumusel calul, cum nu era nicl o
tipenie de om pe acolo.Si Fanica trebul sa se !Mimi,
intristat si cu frica In spate, pe jos, acas, cliandu-s1
In sine: 1Vici o data nu mi-ar fi trecut prin minte cd,

pentru un cuift, sd-mi pierd calul !

Iata ce va O. qica vorba aceeaButuruga mica
restornd carul mare.
159. Stigletele i elociirlanul.
** Un stiglet s' a fost trins in laf, cum e mar reil.
g desfierat cu totul, de mrte se &ilea.

lar un cioc5.11an, merefi,

De el imt radea

Viand : Ce natdraii /

- 151 -www.dacoromanica.ro

Se pide, a'ifia mare,

Sit ewli in la( apt de tare?

phl, ea n'am _Trial

De nimia.

Dar, invilrtindu-se pe lling4 sticlefel,

S'a przns in leg 4.z. el !

160. Fierul
**Cuele de potcOva sint de fier.

Dupd sare nici un mineral nu este omului mai de

trebuint de cat fierul.

Fierul se so:Ste din pamint. Locul de unde se so:Ste, se

chima mind de tier. Fierul este forte tare. La fata,

este fierul alb-cenusig. Cand se infierbintd in foc, is
schinibd fata. Mai intaig se face rosu si apoi -alb stralucitor. Atunci, fierul se inmOie si fierarul, biltndu-1
cu ciocanul pe nicovala, il indOie 0. II dal forma
ce vrea el. Atunci fierarul pte sa lipsca doua bucati
de fier inrosite, punend una peste alta si batndu-le
cu ciocanul. Fierul este indoicios i elastic. El se OW
intinde i subtiet cat de mult ; de aceea este si ductil.
Fierul, prin tocire, se face strdlucitor. Dac se tine la
umedla sag in apa, prinde pe de-asupra un fel de
Op. rositica ce-i dice rugind.
*i apa, ce se stracOrd prin pamint peste straturi de
for, primesce si ea un fel de rugina, in cat se face
rositica.

0 bucat de fier este cam de septe ori mai grea de

cat o aceeas cantitate de apa. De aceea fierul se afunda

in apa.
Fierul nu se gsesce curat in prnint, ci amestecat cu

alte corpuri strene. Pentru a se curati. do acele matuff, fierul se spala cu ajutorul unei masine ; apol so
topesce intr'un cuptor nalt, in forma unui turn. Fierul
ast-fel topit se numesce tuciii sag fontd. Din tucig se
tOrna sobe, Ole de bucatrie, tuburi pentru dus apd
pe sub parnint si alte lucruri.
Prin o ceilire anumitil de fier se face ofelul. Otelul
este mai tare de cat fierul.
Din fier fac fieraril si lacatusil fel de fel de lucruri,

precum : Cutite, seceri, cOse, topore, fireze, lanturi, plu-

152 -

www.dacoromanica.ro

gull, vine lacgte, chIeT, cuTe, potcOve i altele. Penitele

de scris sint fa'cute din un soi de her.

Apa ce contine her se intrebuintezg. ca lAutura i ca
bae pentru intrirea corpulul i pentru vindecarea
funor bOle.

Flerul este un mineral forte trebuinclos.

Sarea, creta. pltra de var si fierul sint mine-

rale. Sarea I fierul sint minerale tre6uincise ;

creta si pitra de var sint minerale folositre.
161. Tisul 111qteruln1 Manole.
*Zidirea manastiril nu Meek nicl un pas Inainte. Ce
lucra diva, nOptea se surpa. Mesteril nu sciail, c.
orl-ce cas nou a. nu pOte fi tralnica, daca nu se "M-

g rOin temelia el, umbra saii mdsura until om.

Asta-11 zidaril, indata ce s'atl sapat santurile, pe unde

are s fie casa, la masura unul om cu o trestie, pe

care o zidesc in talpa temeliel. Omul, a distil masura
.sail umbra, s'a ingropat in temelie, se glee c. mOre
'Ana in 40 de dile ; lar zidirea dainuesce. Ca s nu
mOra insa nimeni din pricina acsta, inainte de a asecla,
temelia unel case, sa se chieme preutul bisericel i sa
fad. ruga sfinta, adica sfintirea apel sail aghiasnzei,

cu care se stropesc santurile temeliel.

Nu asa Mcura mesteril zidarl la cladirea manastiril
Arges.

lata cum spune mal deparle cantecul :

Iar Manole eta;

Cd ori-ce am lucrd,
.Noptea s'ar surpa
Pdn'am hotdri
In zid de-a zidi
Cea 'ntdiu sofirci,
Cea 'ntdid surird,
Care s'a ivi
Mdni in zori de qi,
Aducnd bucate
La sot, ori la frate...
Deci dacd vroifi,
Ca sd isprdviti

Nici ca mai lucra,

Ci mi se culca.
451 un vis visa,

Apoi se sculd
ast-fel euvintd :

NotVe mesteri mari,

Calfe i zidari,

Bcifi ce am visat
De cdnd m'am culcat
0 sdptd de sus

.Aevea mi-a spus

153

www.dacoromanica.ro

Cine cd venid ?
Sofira lui
Fldrea cdmpuluL.
Ea se apropid
,,5i ii aduced
Franz de mdncdturd,
Vin de baturd.

Stinta mdndstire,
Pentru pomenire,
Not sd ne-apucdm,

Cu totil sd jurdm
S'i sd ne legdm
Taina s'o pdstrdm.
6'ori-ce solird,

Cdt el o zdrid
In genunchi aided
,5'i pldngend 4iced :
Da, Dmne pe lume
0 yloie cu spume,
Sa feted pdraie
Sd curgd sirle.
Apele sd crscd
Mdndra sd-'mi oprscd.
S'o oprsed 'n vale
S'o intdrcd din cale !

Mane-in zori de 4ii

inlaid s'a ivi

Pe ea s'o jertfim
In zid s'o -zidim !
Iatd'n zori de 41,
Manea se trezi
,Fapol se sui
Pe gard de nuele

AFi mai sus, pe schele.

6i'n camp se uild,

Drumul cercetd.
Cdnd vai ! ce zdrid ?

162. Jocul D'a Porumbell"

** In jocul D'a porumbeib pot s intre si betl
si fetite, de 7 sail de 8 anT. Copiil IsT aleg un colt de
01.t . sail de cas6. Acel colt se chlrn6. cotetul porumbeilor. Dupa aceea se aleg dol copil mal mariceT
si mal istep. Din acestia, unul se face porumbar ;' lar
celalt ulift.
Porumbarul se duce la cotet. Top cel 1-alp copil,
earl sint porumbei, merg impreunh cu porumbarul.
Uliul se departeza de cotet si umbla imprejurul lig,
cu mnile intinse, cum face uliul, and urmresce in
zbor pe sus porumbeil, din curte. De la inceput, porumbarul face invola, cu uliu, ca acesta s umble in
jurul cotetulul numal la o depArtare de 4 sail 5 pasY,
Porumbarul trimite intaiti ate pe un porumbel mal
molatic s se plimbe. Uliul se la dup. porumbel ; II
fugaresce, ca s5.1 princia. Dar porumbelul alrg, cand
In drepta, and in stAnga amAgind pe uliii and vede
porumbarul a vre-unul din porumbeil seT este aprOpe
s6. fie

prins, da drumul la ate unul din copiil cel

maT fugaci. Porumbelul odihnit lese din cotet si merge

drept spre uliti si incepe s5. se jc5ce imprejurul lilt
I 54

www.dacoromanica.ro

Uliul se lasa de porumbelul obosit si se Ia dup eel?

odihnit. Dar acesta, cum e bun i de piclor, scie s
cotsch i O. amgsch pe uli. Asa, uliul obosesce i
el, si alergatura lul ii este in sec. Cand porumbelul
fugaciil este obosit, se IntOrce in cotet. Dna ins& uliul
nu se lasa. amagit de porumbelul din nog venit, ci
alerga meret dup acela porumbel, in starlit ii prinde..

Atuncl se face cal clocnesce in cap si il duce la un

loc deosebit. Acolo r6mne apol cel prins pan la sfaxsitul joculul. Dup 6. aceea uliul se la dupa alt porumbel si, tot asa pan prinde pe top porumbeil.
Jocul pe vreme frumOsti, se p6te face in curteak
colil.

163. Rindunica.
*Ce frumos sbor6.tacesc rndunelele pe langd straina.
easel ! Acolo a ele cuibul cu oilOrele sad cu puioril
lor ! Copiii cu minte se jc d'a randunica. El cersetoresc, cu maim sucit, pentru puioril randunicel :

M'a trimis rindunica

Dac nu mi-I d
Ti se facA mane. aa. !
S6.'mi dal scndurica ;
DaT? orl nu dal ?
I

Rfindunica este o pAse'ric6.' drg6.1W, micutd. Penele,

el sint negre sad cenuii, roiOre pe frunte i pe gu6..

Capul rAndunicel este rotund, ca un glont. El pOrt un

dm scurt i ascutit
la varf. Trunchiul Ii
este lunguiet. Ari-

pele sint mai lungi

dect corpul. Coda
e de asemenea lungl

i la capete flout?

tocmal ca o furculit6,.

cu. dol dinT. Pici6rele II sint fOrte scurte, subtiri si slA-

bute. Rndunica ciripeve tOt diulica. Ea nu p6te s

umble bine. Dar cu atat mal bine pOte ea s6. zbOre.
Mal tot vara o petrece ea in zbor. Zburnd i prinde

musculite i gandacei, pe cari II m6nanc6. Tot in zbor,

se repede ea i la apA, cand i-e sete. Atunci, repede.

Ia ate-va picAturi de apA, in gull.

55

www.dacoromanica.ro

Rdndunica is face cuibul, cu mare mestesug. Scil unde?

Pe dinuntru, cuibul si'l cdptusesce bine cu Fang si cu

lulgi. Acolo scOte ea, de cloud oil pe an, ate 4 sag 6

puisori.

Rdndunica sde la not, numai primvara si vara.

TOmna, plea de la nol, in trl mai calde. Rdndunica
este o pasCre edleldre. Ea

este o pa's'eric fOrte drAglasd i folosit6re. Omenii

diec e pdcat mare sd omOre

o rndunicA sag sd-i strice

cuibul.

Sint o sumedenie de so-_

luri de rdndunele. Cele ce\ati pintecele alb, se chlmd
ldstuni.

164. Dulgherul i flerarul.

Pe vremea cand Evreil r6stigniail pre Domnul Hristos,

sfinta Maria, maica-s'a, nu sci, unde e fiul el si'l calla

prin lra. Si ea s'a intalnit cu un dulgher. i l'a intrebat, de unde vine ?
Vin din Ierusalim.
Si n'al vclut acolo pre fiul meg, pre Hristos.
Ba l'am vOdul. Ulte, eg, cu barda acsta, 1-am
cloplit crucea Si n'am netedit lemnul, ca sa-1 (lora mal
tare spatele, cand il vor intinde pe lemn!..
Si a inceput Maim sfinta s planga. Si a blestemat pre
dulgher, sa muncsca anul intreg i sa n'alba spor la lucru.

qi sd se trudscd tot anul patio sfl ceistige banul.

Si s'a dus mal departe sfinta Mane, si s'a intalnit
cu un p-rar. -Si fa intrebat si pre el daca n'a vedut
pe fliul el, pre Hristos.
Ba 1-am vOut. Ulte ell, cu mana mea,l-am facut
cuele de prin mani si de prin piclOre. Si din ce mi-aii

spus Evreil sa fac cuele mal marl, ea tot mai mid

le-am facut, ca sa nu'l dora tare pre Hristos, saracutul.
Si a 1nceput Maica sfinta sa platIga si mai mutt....
Si a binecuvintat pe flerar, sal fie lucrul tot-d'a-una
cu spor si sa alba noroc la lucru. Si de abia set dea

+Acta cu docanul, 0 sd'i vie gata bauul.

156

www.dacoromanica.ro

165. Pascile.
** Pruncul Iisus a crescut in casa parintilor set, in Nazaret. El era supus i ascultator parintilor i tuturor-

Omenilor bunl. Cand a fost de 30 de ant, s'a botezat

in garla IordanuluI, de catre sf. Ion-Botezatorul. Serba-,
tdrea Bobotezii ne aduce aminte de botezul Domnulul.

Dupa botez, Domnul lisus a inceput sa invete pe.

OmenT, cum sa tralsca

i cum sa se Ode, ca sa

te

fie bine pe pamint. El vindeck tot-felul de boll ; ba a

inviat chlar i pe maT multi morti. Atuncl Iota lumea
a inceput sa-1 cinstsca, ca pe Fiut lul Dumneclea.
Numal unil (foment rel. chiar deregetoril cel mai
marl, nu'l puteat suferi. El il prinsera, il batjocorira,
II batura i II restignird pe cruce. Domnul lisua
Hristos, nevinovat i bun cum era, muri in cele mai
crancene chinuri, apoi a fost ingropat, Vinerea.
A treia i dupa mOrtea sa
de-dimineta, pe
la cantarea cocoplui, de-odata se simp un mare cu-

tremur de pamint.

Ingerul Domnului pogorindu se din

17Freq.A.,
cer, a venit

81-

a pravalitpitrace era pusa

pe uqa mormintului.iin-

'r

gerul sede ad'asupra et i era.

vederea lul ca
,

OP:4

fulgerul i im-,
bracamintea lul

alba ca zapada. i de frica Jul s'aa cutremurat pazitoril ce erafi acolo pusi de catre Eyre. Ingerul acela
a vestit mal intaiu unor femel evlaviOse, care se dusera sa vcla trupul Domnulul lisus, cd acesta s'a

sculat din grpd ; cd a inviat din morti!;

Invierea Domnulul Hristos o praznuim la sfintelePascl, precum Domnul Iisus a lesit din

rasa La

15 7

www.dacoromanica.ro

Inormint, asa lese din p5Inint Irba ; asa rsar florile

-cele frumOse.

Atund tett firea se imbraa in ha1n5. noua. ; totul

-este veselie, totul este bucurie. CopiiI se bucuth de
pug ro0i i tdp crestinil sint vesell ca a venit Pascile.
Omenil, la Pasci, se salut . cu vorbele Bristos a
nviat!
i r6spund
Adeverat a inviat!

Tri/61,o,c6u/rn,o+,a/Airo,4tut
fvn,o-i/Ae, inuelk //el
166. Ocupatiunile stitenllor. Plugarul.

la, plugarul std la come

Brazdit-adcincd sit restarne.
Boil s'opintesc in jug.

Et trag brazdele c'un plug.

Oniul ard ditia tdtd.
lard, frina-1 aratii!
Apot
prinde'n brad
$i din ea srninci grciii.

GrOul iese, grciul cvesce.

plugarul it plivesce...
Vara '1 secerd din fes...
$i din swirl tot bo'be les.
)511

El traesce sit muncscA,

Si muncesce sA trascit;

Si lucrzit tot mereg

Multumind lui Dumnecleil.

16'7. Priveghetrea.
** Dac6 iei vara,m5ptea pe lun, in frunzisul gilding, sail in crng, sail in pddure, aui o pas'ere can-

tnd fOrte minunat i fOrte dulce. Este priveghetorea,

.care nu prea dOrme, ci mereti veghzd.
iS
www.dacoromanica.ro

PriveghetOrea este o pds6ricd glbaticd. Ea este ceva

mai micut de cat vra-

bia. Pe cap si pe spinare

are pene castanil ; far pe

piept i pe gusd, albici6se.

Priveghet6rea este suie,la

trup. Ea are aloe subtire

lungulet, ochil vii. C6da

il este lungd si drpt ji

se tot miscd. Privighet6rea se hrnesce cu musculite, cu vermisori si cu
omiL Cuibul si-1 face frumusel i drAgglas, in tuffs, printre ramuri nu prea inalte. Inteinsul clocesce, in timp de 14 dile, 4 pand la
6 ousOre, cu fata rndslinie. Priveghetorea petrece numal vara
pe la not TOmna, plecd si ea, in-

tocmal ca randunica in tri mai

calde.

priveghetOrea este pase're

ceilddre.
Pentru cantecul el cel minunat

Omenii o tin si prin colivil intunecOse, intre zdbrele acoperite

cu hartie.
Tot in pd.durl, prin dumbrvl,
trdesce i cncul, care mereil 11
cantd numele. El, la vedere, se pOte cunsce pe cOda

lui cea lungd i invOlt ca o aprt6re, cu picdtele

albe ; apol i pe penele-i cenusii, vinete.
PriveghetOrea
cucul sint pciscri dinar* fi cciletOre.

16S. Sotia Meterului Manole.

Iatd 'n zori de di,

Manea se trezi
S'apol se sui
Pe yard de nuele
Si mai sus pe schele.
Si'n camp se vita...
Drumul cercet
Cdnd val! ce zcirici?
Cine c venid?
Sofira lui,
Flrea cdmpului..

Ea se apropid

,9i ii aduced
Franz de mdnceiturd,
Vin de benturd.
Cdt el o cart&
In genunchi cdded
Si pleingend diced :
Dd Dmne pe lume
0 plie cu spume,

Sd facd pdraie

Sa curgd &die

Apele sd crscd,
Mdndra sd mi-oprscd.
159

www.dacoromanica.ro

Bradit sd-1 desple;

Paltinii sd 'nclie;
Muntil sd restrne;
Meindra sd-mi intrne
Sd mi-o -intrne, in cale,.
S'o clued de vale !
Doihnul se 'ndurd.
Ruga-i ascultd
$i suit& un vent,
Un vent pe pdmint

S'o oprscd 'n vale

S'o 'ntrcd din c,ale !
Domnul se 'ndurci,
Ruga-i ascultd. ;
Norii adund,
Ceru 'ntunecd
$i curged de o-odatd
Rae spumegatd,
Ce fdced pantie
$i urnfld sirle;
Dar orf-cdt aided
Meindra n'o oprid,
Ci ea tot venia
$i s'apropid.
Manea mi-o veded
Inima-i pldnged

Paltini cd 'ndoid

Bradi. cd despoiet
Muntii resturnd.

lard pe Ana

Nici c'o intorced;

Ea mere,. venid,

Pe drum podia
$i s' apropid,
$i amar de ea!

$i far se 'nehind,
$i far se rugd :

Sufld, Ddmne-un vent,

Sufld-1 pe pdmint

Iatd c'ajunged !

169. Somnoroase piks6re1e.

Trece lebada pe aild
** Somnorse pdserele
Pe la cuiburt se adund.
Inlre treslii sd se culce,
Se ascund in rdmurele,
Fie-ti ingerii aprfie,
.N6pte bund !
Somnul dulte!
/

..'-'k:.--"":z.:-

, `,...-A:,--.--\ /,,,--------"...
:.;:c..7e, c,o, ,
1Pf

N:Ir .4

-4

-1

9.

'vrte9, 0'
6i15'

Pe a cerulut larie

Doar izvrele suspina.

Pe cnd codrul negru lace.
Dorm fi florae' n gradind,

Dorm, in pace!

I
i

Se ridica mdndra luna,

Somnul dulce ne imbie,
Nple buna!

i6o
www.dacoromanica.ro

170. Infatisarea pitmintulut uscat.

** Imprejurimea ce se tine de o comund, formzA teri-

toriul comunei. Pe unele locuri pmintul este intins ci

noted. Acolo dicem, ca-i f es sad cdmpie. Pe alte locuri,
pmintul este ridicat. Ridicturile de ptimint se numesc

de obiceid, dluri sail cOste. Muffle sint unele mai

mid, altele mai marl. Dluiile pand la 200 metri de
nalte, le numim colnice. Dlurile co ad inltime pand
la 400 metri le numim muscele. Dlurile mai nalte de
400 m. se numesc munti. Pe vdrful muntilor celor
mai inalti si vara se afld zApadii. Partea de jos a ori-

IMP Z.-A

---F,':.'-,Trokw157.

crui del, o numim p6le sad pidlor ; Tar partea cea

mai do asupra se chi6ma vdrful sad povrniful dlului.
COsta repede a unui

del se Mama -rdpci.

Cfind rapele unor de-

luri sint ca nisce pa-

reti fOrte inalti, pe uncle

nu se p6te urca nimenT,

rapele acelea se chT6m5. prcipcistii.

Un singur del, mai ales acoperit cu pdure, s numesce meigurci. DOlurile ce se tin lant unul de altul
formOzd un ?ir sail o grupd de dOluri. Varfurile mai
I 6i
www.dacoromanica.ro

C. de Cit. p. cl. 11 prim. rur.

11

ascutite dintr'un sir de Muff se chi6md piseuri. Un

sir de piscuri colturate formza o eilmei sail ere-stX.

Ca lea, ce duce preste un sir de &lull, se chima curmaturci. Gaud umbld 6menii preste curmatura, atunci
II dicem si pas. Ca lea ce duce pe cOma ased.ata a unui
sir de dluri se numesce plafg.
Adancatura ce se af14 'intro cloud sail intro mai
multe dluri se numesce vale. Acolo, unde valea dl de
loc ses, poi dicem ca e gura yea. Mid valea este
fOrte ingusta si strinsa intro dou rape se numesce

elzeie. 0 vale larg si intins pe lang o apa curg-

Ore se numesce luned.

Mai prin tOte vale curg parlie si garle.
Sint ridicaturi de pamint fdcute si de manele &lienilor. Asemenea ridicaturi se numesc movilei cleilme 0
gorgane. Movilele acestea nu sint mai inalte cleat bordelele sail casele Omenilor.

Tinutul in care se afl multi munti se dice tinut sail

regiune munt6sci. Care tinut se va numi regiune delurdsci ?
Tinutul in care se afla mai mult campie se
dice regiunea eampiei.

In tera nOstra sint tot felul de regiunisi muntOse,

si delur6se, si regiuni cu campil.

Infd(ilarea supra fetii pdmintului, cu ridiceiturile si cu cufuncletrile sale, se numesce relieful pamintulul.

171. Jocul D'a Baba-Gala".

Closca se lupta pentru aprarea puilor contra ulTu-

lul sail a pia ConduMoril joculuT sint dofil copil.

Unul este closca; Tar altul este ullul sat gaia. Closca
pOrta dupa sine cardul puilor, ce se tin unul de altul,
pe

la spate. Gaia se repede, ca

sa.

rapOsca sail sa smulga

ale un pun'.

Iata si vorbirea dintre closca si gale

Clwa :Ce facl acolo ?

Gaia :Sap o grOpa.

162
www.dacoromanica.ro

Glo?ca:Dar In grOp 5. ce al s6. fici ?

Gaia :Am s fac foc.

Closca :Dar cu focul ce al sk fad?
Gaia:SA pun claunul.
C/ogca :Dar cu claunul ?
Gaia :SA. ordresc un p'uiii d'al tan

Cora :--Ba d'al len

172. Cira gi Corbul.

*`Din'nmul ciorilor, o pas6re, ce-1 dice corb, furase

odatd o bucatd de cascaval. Apol sburd cu el in pa_

.4

dure si se ased pe craca

unui co pac,ca sa.-1mAndnce

0 vulpe traced din intimplare pe langa acel copac.

Ea mirosl c pe acolo tre-

bue sa fie ceva bun de

mancat. Ea se oprl in

dreptul copacului; se uitel

in sus 0 vklii pe corb, cu

cascavalul in doe.

A! bund Via, nene

corbule! Sint veseld ca te

intAlnesc aci 1

Ce frum6-

sd pasire esti tu! Niel

paunul, nici alta pasare

nu se p6te semUl cu line.

Cat de frumos irebue sa

fie f i glasul tiu !

Corbul nu mai scia ce

sd facti de bucurie, audind

lauda din gura vulpei.

;

Inca si mai multa pldcore o sd fac ail vulpei,

dise corbul in gandul seli,

dacd ii voiti arata si

eV

ryn4

glasul mou!
Deci el, corbul, is deschise ciocul. Atunci cascavalul 11 ceNil din gurd.

Vulpea ii apuca si apol dise corbului :

163

www.dacoromanica.ro

Rima cu lauda, nene, oder eil me due cu efts-

cavalul.

** Corbul este cat o gdind de mare. Are

penele curat negre, bdtnd in albastru.
Mai mica de cat corbul este ci6ra. CI bra
nu-i mai mare de cat un porumbel. Ea are
pe spinare, pe umeri i pe burtd pene si
fulgi cenusii; in colo este nOgrd. Prin apropierea 6menilor trdesce cioca sail steincufa cea 'Agra, cu gatul cenusiu. Ciorile
zbrd in carduri, pe arboril cel mai inalti,
pe turlele bisericilor i pe coperisele caselor, mai ales
tmna si lama.
Pe unde vecli doll si cioci, de
obiceiil zdresci i Cate o copfand.

Cotofana se cun6sce pe c6da el

cea lungd, ce o miscamereil in
sus si in jos ; apol i pe penele
el pestrite, negre, verclui i pe
alocurea albe.
CiOra, eldest, corbul i colofana sint pdseri selbatice. Ele

se hrdnesc mai mult cu musculiie si cu vermisorl ; dar mananed

si grunte ; corbul maligned. si
came.

173. Gluma lui Manole.

* Dupa invola facuta cu tovardsil seI, Mesterul Manole scik bine ca, dinsul trebuia sa.-'s1 zidsca sotiOra.

Lul i se rupek inima de durere, flind-ca i.inek fOrte

mult la nevasta-sa ; dar nu cuteza sa 1 spule adevrul,
ci se prefacek, la Inceput, ca glumesce cu zidirea el.
Cantecul asa spune :
Pe zid o puned
Mesterii cei; mari
i, glumind, cliced :
Calfe f i zidari
Sidi, mdndrufa mea,
Mull inveseliaii,
Nu te sperid,
Dacd o vedeail.
az vrem sd glumim
Iar Manta turbd...
$1 sd te zidim!
Mtindra-si sdrutd!...
In brafe-o lud
Ana se'nereded
S'i vesel rdded;
Pe schele-o urea.
164

www.dacoromanica.ro

Ci mereii ?*,cett :
Manole, Manole !
Mestere Manole,

_Tar Manea ofta...

$i se apuca
Zidul de zidit
Visul de implinit.

Ajungali de saga
Ca nu-i bunei, draga!

Zidul se suid...
$i o coprinded
Pan'la glesnisore...

Monole, Manole !
Mestere Manole,
Zidul r me- strange

Pan'la pulptifdre...

_Tar ea, vai de ea!

Niri ed mai elided.

Trupusoru,'mi frange!

Inteast-fel, visul mesterulul Manole incepa sa se implinsca, i gluma sa aga 1111 sa fie curat adevr ;
lar Meta Ana avea s platesca cu vieta 0 lubirea si

-credinta catre sotul el, catre mesterul Manole I

mrno
,e/m-o-tcu.
174. Uliul i Cucuythla.
* Nitu, un bd6t ca de 8 ani, e juch in bdtdturit. Nu
departe de dinsul o closca racdia i isi. chiema puisoril
pe langd sine... De-odata, ca un fulger, se repede din
sbor, asupra puisorilor ce craft mai deprtati de closc,
o pagre. Era un ulia, care reipi un pu.
:
isor, se ridica lards in vOzduh si se Mil
,

nevclut.

"r1

Uliul e cam cat o clOra de mare si

pdrtare se pare cenusiti. El are ciocul
este pestrit, in tOte colorile; desi din de-

indoit, de la radacind pana la varf. Degetele do la piciOre, in nurnr de patru,

a ghiare lungi, in forma de carlig, si trei sint indreptate inainte i unul inapoi. Aripele II sint lungi si ascutite ; de aceea uliul p6te sa zbOre fOrte repede.
Cucuve"ga nu este mai mare de cat o ciOra. Ea are
penele albe-rosiOre, cu pete i mai inchise si mai des,

65
www.dacoromanica.ro

chise. Capul el este rotund si lat, in fatd. Clocul si ghia-

role sint la fel cu ale ullului.

Cucuvtia trdiesce in ziduri vechl si
prin crpturi de stand', prin podurile
caselor pdrdsite si prin turlele bisericilor.
Pe acolo pustiesce o multime de sOreci,
de brOsce si de alte anirn ale vtdmdt6re,

t.

cu care ea se hrdnesce. Va sd died cucuvetla este o pasere folosit6re. Ea nu

face omului nici un reit. Este gresita credinta Omenilor din popor, cd cucuvtia
vestqce m6rtea. Ea are obiceiul sa se asede nOptea pe
casele unde vede luminare.
Cueuvga oi uliul sint paseri; rcipit6re.

Mal sint si alto 'Agri rdpitore, ca eretele, bufniia,

pima' i vulturii.

175. Lunca i Salcea.

* De la sat, de-a lungul garlei, se intinde o limed
frum6sd. In luncd cresc anini si plopi ; dar mai ales
salcii.

Salcea nu este tocmal din copacil cel mai inaltl. El

11 place locul umed si bdltos.Trunchiul sdlciei, de cele

mai multe orl, este gdunos induntru. *C6ja sdlciilor este

surd si crestatd. Crdcile si ramurile sdlcil atarnd mai

tot-d'auna in jos. La sdlciile plet6se, ramurile cad spre
pmint ca pletele de per. Ramurile se indoiesc fOrte
lesne. Frunzele de la salcie sint tot-d'auna lungi, subtill si ascutite ca sulita. Fata lor e verde cenusie. Florile sint ciorchine lungi si 'Devise. Salcia infloresce
fOrte de timpuriti, in primd-vard.

In Dumineca Floriilor se aduc ramuri de salcie la

bisericd. Atunel copiii umbld cu ie6nei, purtand in mAnA

ramuri de Weil inflorite.

Cnd vret sd aibi Weil, n'al dealt O. infigi in ori-ce

loc umed o rdmuric a. de salcie. Ea se prinde, odrdslesce

si se face copdcel, si apol copac mare.

Cu sdlciile crescute pe malurile garlelor si ale helestalelor se intdresc acele maluri, ca sd nu se surpe,
cnd yin apele marl. Lemnul de salcie, e mai mult

mole ; de aceea nu e bun de lucrat. Chiar si la foc

arde indatd si fall sd dea multd cAldurd. C6ja de la
i 66

www.dacoromanica.ro

salcie este fOrte amard. Spiterff fac din cOjd prafuri, ce

le del bolnavilor de friguri. Din rarnuri, Omen% la sate,
impletesc garduri si cosuri.
Cu tOte folOsele ce le aduc sdlciile, Omenii la noi nu
le-au la pret. Si fiind-cd salcia nu. cid nici un rod, ncif
Romnii cjicem :

NIA salcea pom,

Nici ne'nvelatul om!
Sint mai multe feluri de Weil. Sdlciile Cele mai mail
cresc chiar pe malurile apelor. Jur imprejurul lor vecji
apoi mai multe tufise de sdlcii, cdrora le mai clic si
rachitele.
Primdvara si vara, lunca-i plind de pasOri cntdtOre,
mai ales priveghetori si ganguri.

In cea lancd, prea frumOsd

Printre fragede vldstdri,
Pdsrele, mii, voise

Se intrec, in dulci cdntdri.

176. Isprava lid Manole.

* Mesterul Manole, cand IsI zidik sotiOra in zid, n'o

vedea cum se chinuik in durerl, nu audik nicI tanguirile eI, ci Meek, par'ca era, un surdo-mut si lucra.
mere', mereil inainte peck era, un smintit sail Lin
turbat, cum spune cntecul :
Iar Manea tdced

Manole turbd
Si mereg lucrci

$i mera zided.
Zidul se suid
$i, o coprinded
Ptin'la glesniOre
Pdn'la pulpiOre,
Pdn'la costiOre
Pdnd'la tdf46re...
Dar ea, vai de ea !

Zidul se suid
Si o coprinded

Pdn'la costi$6re,
Pdn,' la t (IN 6re,

Pdn' la buz 46re,

Pdn'la ochifori.

In cat vai, de ea!

Tot mereli pldnged

$i, mereii 4icea :
Manole, Manole
Meftere Manole !

Nu se mai vedecl,
Ci se auclid
Din zid cd 0,ced :
Manole, Manole,

Zidul ra me stringe

Messtere Manole !

TatiOra 'mi," pldnge

Copilafu'm'i, frdnge !

Zidul reit m- strange

ViOta mi se stinge.

- 167

www.dacoromanica.ro

177. Cringul. Miicepa.

** Crngul este o pddurice rard de copAcei. Une-ori

crngul so afld in apropierea satului sag a orasului.

Primvara i vara, crangul smnd cu un ordsel fru-

mos, al cdrui locuitori vesell iipetrec vremea cdntnd.

:Si orasul eel frumos
Ori-ce colt i ori-ce loc
POrt nume: Creing frunzos. Are o flre .i-un boboc.
i poporu-i mititel
Tot pavagiul e pe pod
Numai pasrele 'n el !
MOle, verde, frd glod.

In crdng crest tot felul de copacei, precum : Aluni,

carpini, tufani, artari, jugastri, maces'. i altil.

Copil mai bine cunosc alunul, pentru alunele sale

i meleoul, tot pentru fructele sale cele rosiOre.
Mdeesul este un copdcel, ce cresce

pand la indltime de 1 metru si mai

bine. El are tulpind cu mai multe ramuri i, pe tot locul cu ghimpi. Frunzele lui sint subtiri, de colOre verde
deschisd si do formd lunguitd. Florile ii slut roire i, din jos, cu o
umflturd. Fructul, cdnd a incetat do

crescut, prin August, are mrimea

unel ghinde mricele, cu care smnd

si la forrnd. TOmna, cnd s'ag copt,
v-4
fructele sint de colOre rosie si, dupd
ce le-a brumat, incep s se inmOie. _In nduntru, fructul
are o multirne de seminte mid, galbuie, scdmOse si acre.
Copiii mandncd fructele de mdces ; dar ele, mancate in
m'esur mare, produc durerl prin stornac si aiurea. Din
mdcee, cnd sint cOpte, se face un soig de dulceta i
de majun. Se intrebuintezd i ca doctorie.
Une-ori mdceul se sddeve si prin gradini, ca s so

altoiscd pe tulpina i pe ramurile lui trandafiri de

grdind, care sint inruditi cu dinsul.

178. Ghicitre.
** Ciuta mare
qede'n cale
Si aqtptci
Came mdle.
Ghici ghticitrea mea,
Ge e
i68

www.dacoromanica.ro

179. Istoria TameFilut $1 a fariseulut

** Inteo cii merge& Domnul Tisus spre Terusalim.
Atunci se apropiara de Dinsul unil, carl se nadejduiall

intru sine cum-ca sint dreptl si defaima pre ce1-1-a1tl. A ces-

tora, DOmnul le spuse asemnarea, sail pilda urmatOre :

Dol OmenT s'aU suit In biserica sa se rOge. Unul erk

fariseit i altul vamef. Fariseul stand, a sa se ruga intru

sine :Dumnecleule, multumescu-ll ca nu sint ca cei1-a1p Omeni rapitorl, nedreptI, nerusinatl, sag ca si acest
vames. Postesc de doua-orl in septemana; dati leclul

din tOte cate castig... lar vamesul, dedeparte stand, nu

vrea nici ochil sel la cer s

si-I

ridice, ci 10 batea

pleptul licend :

Dumnedeule, milostiv fii mie, pdcdtosul L.

Dic voue, s'a pogorat acesta mal 1ndreptat la casa
sa de cat acela , cd tot cel-ce se inalp pre sine, se

va umili.

180. Iubirea de mama. Cautee.

* A venit un lup din crdng,
S'alerga prin sat sd fure
,i sd clucci in padure
Pe copiii, care pldng.

.'a venit la nor, la prtd.

,Fanz efit eft c'o nuea :
Lup filamdnd, cu trot cojcice,
Hai la inalca sii te jOce I
Ed chiemani pe lup inctice.
El fugid 'ncotro veded.

leri pe drum un om srac

lntrehd pe la vecine :
Pdrtd-se copii bine ?
Dacd nu, sci-i vdr in sac I

,'a venit la noi, la pdrld

.'curi efit eft fi I-2in sPus:
Puiul mai e bun ,F; lace.
Nu li-'l daft, .'i du-te'n pace !
169
www.dacoromanica.ro

Esti sarac ; dar n'am ce-ti face,

i s'a dus.
Du-te, du-te I

,'a venit ul negustor

Plin de bani, cu valid mare.
Cumpara copil, pe care
Nu-i lubesce mama lor,

,Fa venit la noi, la (stria

,:am esit i fam certal:
Arai nici tu, nici imperatul
Bani, sf'!-'mi cumpere bcttul!

Pleceiin sat, cii-i mare satul !

Plena, pldca!
,F a plecat.

181. Neagoe-Yodit i metterii.

* Cu zidirea bletel neveste, a lul Mester-Manole, in
temelia Manastiril, lucrarea avek spor. Zidurile nu se mai

p.

surpail si, in putina

vreme, se ispravi Ma-

nastirea lntrga.
Tot1 mesteril era('
vesell, numal mesterul cel mal mare, Ma-

nole, era trist si ama rit.

Negoe-Voda a fost

vestit ca manastirea
este gata. El plea s'o
vacja, s'o sfintsca, i

sa se inchine.
Iata ce spune mal
departe legenda ;

Pe Arges in jos,
Pe un mal frumos,

La cea meindstire,
Falnicci zidire,
Meincistire natal,
Cum n'a mai fost alteL

Negru-Vodei vine

Ca sci se inchine

- 170

www.dacoromanica.ro

Cum stag pc grindif

Sus pe coperis,
Vesel se meindriaii
S'apoi respundeaii:
Ca noi, mesteri mari,

Domnul o privid
0. se 'nveselid.
Si astfel grad, :
Voi, mesteri zidari,
Dece mesteri marl.
Spune-ti-rni cu drept,
Cu mOna la piept,

Cal fe

i zidari

Alfa' nici c sint

Pe acest pdmint !
Afld cd noi scim
Ori cOnd sci zidim
Altd mcindstire
Pentru pomenire,
Mult mai luminosci.
Si mult mai frumosci !

De-av e I 71 mefterie

Ca sci-mi faceti mie

Alta' mcindstire

Pentru pomenire,
Malt mai luminsd

mult mai frumdsci;

Calfe i zidari,

,$i

_far cei mesteri mart

182. Rau, lac, bang, mlatinit.

* Muntii, de obiceig, sint acoperiti cu pduri. Apa ce
se formz in pdduri din zdpadd, incetinel se strecOrd,

in pdmint Apol, la 'Ala muntelui sail a dlului, acea

apd se zburdd in colcote, pand ce lese 'bard din'pdmint,

adicd izvoresce. Isvorul apelor se afld mai ales in fundul

valor. Apa de izvor este pr6spdtd i limpede ; ea este

cea mai build apd de but
Sint i izv6re de apd saratd i de ape mlnerale.
Apa ce curge din izvor, formzd Un pOrdii. Paraul
cautd locul cel mai aedat al vail. Parabola in calea lor

adesea intalnesc trunchl de coped i stand uriav. Atunci,

apa sare preste acelea, se asvarle de sus in jos i for-

mzd mid cascade, sail

marl cataracte.Din mai
multe parale,ce se intal-

nese in cursul lor, se

nape o garlic. Dar Om
garla mereg primece,
din drpta i din stanga, alto parale i garle

mai mid.
0 garld mai mare se chle-md rdii.
Apa din garle i din rauri invartece morile de apa..
Pe rauri, plutasii duc plute. Sint raurl fOrte adanci ce

se chi6m fluvii. In ra nOstrd singurul fluviii este

Dundrea.
Paraul, garla, raul i fluviul sint ape curgldre. Locul

-I

www.dacoromanica.ro

4e undo curge apa, se chimd albia apei. Cele cloud

margin! ale albiei se clic leirm,uri. Tarmurile ridicate se

chimd maluri.
Locul unde apa
mdnncd malurile se chimd
cotiturd saiisin.

Locul, unde o

apa curg6tore
se varsd in alta,
se numesce gu-

rd sag confluenta apelor. A-

pele mai mici, ce

se varsd intr' altele mai mail, se

()lc afluentii a-

cefora. Trecerea
poste apele cur-

gtore se face
duri umbldtre si stttOre.

cu luntri, cupo-

** In fie-care tinut se and si apd saldtre. Apa std-

tdtre, ce _scd cat() odatd, se numesce boiltoc ; Tar dacd

apa nu scd nici odatd de pe un loc asedat, se chi6ma

baltd. In bdlti sag smarcuri, adesea se vede fundul

apropiat, subt apd. De obiceig, in bAlti, se and stufifuri

i papurd. Asemenea bAlti sag pdminturi inmulate se

chinid mlaftine. 0 apd sttittre si mai mare si mai

adanca se numeste helefted sail lac; Tar apa cea mai
mare si mai addned se numeste mare, care se intinde cat

vedi cu ochil si este addned de mai multe (Jed sail

chiar si sute i mil de metri.
Pe marl, umbld cele mai mail cordbii fi vapdre.

De multe or! veal in mijlocul unei ape cate o bu-

"cat de pdmint uscat. Acea se chi6mA insuld. Dacd o

bucat de pdmint uscat este imprejmuit cu ape numai
de trei parti, atunci II diceln peninsula'. Partea cea mai
lnaintatd in apd a unei peninsule se numesce cap.

Locurile beiltse gi nildqtinse nu slut seincitse

pentru meni.

- 172 -

www.dacoromanica.ro

183. Barza sa cocostitreul.

* Ce gascd mare am vclut pe casa lu nea Tudor,
dise inteo i Gheorghitd cel de 8 ani, cdtre tatal sad,
care era preutul satulut
Ia spune Ghitd, cum era gasca ta !
Avea nisce piciOre lungi, lungl, i roil. $i clocul Ii
era fOrte lung si tot rosu ca pici6rele.
Atunci tatdl
math' lui Ghitd un chip de barza, clicndu-1:
Ce jici tu, Ghitd, despre chipul dstil page': ?
A ! co bine semen& cu pasrea co am ve'clut'o pe
casa lui nea Tudor !

Insomnd-ti, Ghitd, pagrea aceea, nu e gascd, ci barzei

sad cocostarc. Veal, barza este mai inaltd decat gasca.

Are clocul lung, drept i ascutit, capul mic, gatul deasemenea lung si subtire. Trupul berzel este lungulet.
Cele cloud aripi sint marl, cu pene negro la varf. PiciOrele II sint lungi ca nisce piciorOnge si, pand din
sus de genunchi, sint golase. Ele sint, ca i ciocul, rosil
ca cdrArnida. Barza calcd rar
msurat, intocmal ca un om man-

dru. Cand zbOrd, Ii tine gatul

drept i piciorele intinse, par'cd
alunecd prin aer. Barn inbefee
Sd fie curatd. Ea dorms intr'un
picior i cu ciocul ascuns in pe-

nele gatului.
Berzele trdesc pe langd locuri
".."147,` .
bands. i -mocirlOse. Acolo, lesne
Il gsese hrana lor : BrOsce, soparle, serpl, gandaci si tot felul
de gangdnii, ce stricd bucatele do pe camp.
Barza este o pasere fOrte folosit6re.
s

Berzele II fac culbul pe varful arborilor si al case-

lor. Femelusca face 2 pand la 4 oilO, din care scot nisce

pul, la inceput fOrte slabl, pe earl IT ingrijese amandoi
pdrintil, cu multd lubire. Le fac si fel de fel de jucdril.

Catre sfarsitul lui August, berzele se due de la nol

in tinuturi mai caldurose. In primdvara urmdtbre ele
se intorc, tot-d'auna la aceeas casa, unde avead cuibul
anul trecut. Barza este o pasdre cdlet6re.
De un nOrn cu barza este cocorul i stdrcul, sail
baltanul, care pe crescet are un pamatuf do pene, ce
il se lds pe cad.
173

www.dacoromanica.ro

Barza, cocorul i starcul, pentru piclOrele lor lungl,

se numesc paseri picior6nge.

Berzele, cocorii, priveghilorile, cavil i rcinclunelele sint paseri cetletre!

184. Cel trel &Mort

** Inteo frumsa qi de primdvard trel calkori, un macelar, un tabac i un tamplar, se intalnird la umbra
unlit stejar verde si mare, de la marginea drumulul.
Ce minunatd, c6jd! gral tabacul, ultandu-se cu
deosebita luare aminte la cradle vanjOse ale stejarului.
AI put sd tdbdcesci cu ele o sutd de piei de bivol.
Ar fi mare pagubd sa-1 lei cja rspunse tamplarul.
E minunat lemnul, i dacd l'ai used bine,

al scte din el cele mai frumse ufi: de bisericd si

nisce cercevele de ferestre care ar tin mite de ani.

Se vede bine, c vol nu sciti s pretuiti un stejar, asa de frumos ! strig mdeelaral cam superat.
N'ar fi Ore un pacat s se tale, ori s se cojsc un

stejar, care face atdta ghindd, luck po ti sa ingrasi

pe fie-ce an cinci-cleci de porci dintr'insa '?
Si timp indelungat cel trel caltori se certail intre
sine asupra stejarului, pe care numal mcelarul void
sa.-1 lase intreg i sdndtos, ca s rodscd mal departe.
Fies-cine prquiesce lucrurile dupd fol6sele,pe care

el insus p6te sd le tragd de la ele.

185. M6rtea nieterilor i a lui Manole.

* Dupg ce NeagoeVodd audi de la me-lterl, d el-ar

putea s fad o biserid i mal frumOsa, si mal luminOsA de eat a sa, se hotArt, in gandul sd, sa-1 plrcp..

Domnul se temet adica, ca nu care-cumva urmasul

sea, la scaunul domniel, s strice acea mArta biserica si apol, cu chlelluell nol i mal marl, s ingreunze poporul sore a face o alta biserid.
Despre pergarea celor clece mesterl, asa glsuesce
cantecul :
174

www.dacoromanica.ro

Domnu-f, ascultd
Si pe ganduri std...

Apoi poruncid
Schelele set strice

Scarf sa le ridice;
Iar pe cei zidari

Din zid ca fefid

Un glas nadufit,
Un glas mult iubib,
Care grai gemed
Si m era 4iced :

Sci mi-i; parasescd

Ca sci putreOscd
Colo pe grindif,

Manole, Manole,
Meftere Manole!
Zidul refi me' strange
Tatisora-mi plange,
Copilapu-mi &tinge,

Aripi: zburatre

Cum o au4ici
Manea se perded,
OcM-i se 'nvelicaL.

Pece mesteri marl,

Sus pe-acoperis.
Mep.terif gandiaii
Si ei ifi faceali

De f i n drill; ufre.

Apoi le intindeaii

Si 'n vezduh sariati..

Dar pe loc cdcleaqi...

Si unde picaii.

Vita mi se stange!

Lum ea se 'ntorced.
.ATorif se 'nvartiail...
Si de pe grindi39,

De pe eoperif
Mort bietul aided !

Iar unde caded

Ce se mai faced?'
O fantana Una
algid se incercd
Cu apa putind,
D'a se aruncd,
Cu apa saratd,
Iata c' au4id,
Cu lacrami udatd !
Asa, a remas ace? sfinta manastire de Arges, din
Trupu'sf, despicail.

Iar, bietul Manole,

Mefterul Manole,

(jilele luI Neagoe-Voevod, 'Ana in clilele noastre.

186. BrOsca.
* BrOsca traesce, mai ales, in ap sail in locuri umede

Sint brsce mai marl si brsce mai mici. Brscele au

marime deosebita. La trupul unel brOsce putem ved
cap, trunchiti si piciOre. Capul brscei este turtit. Ea
are corpul mare, lat si rotunclit ; gura asemenea mare
1 ochl bulbucatl.
...
Scoica urechil il lipsesce cu tojtul. Cele cloud piciOre
dinnainte sint

IWO

it

mai scurte, de
cat cele doul
din-drt.
COda II lip-

sesce cu totul.

Trupul, peste, tot, este invelit inteo piele golas, 136115sA

- 1 7 5 --

www.dacoromanica.ro

care, de obiceid, este verde, cu dungi &hese off gaibene, pe spinare.

BrOsca p6te trai si pe uscat, mai ales prill locurl
lerb6se. Ia ap brOsca innOta bine ; 'far pe uscat mai
mult sare, decal umbla. Ea se nutresce cu vermi, cu
meld golat, cu ganganil i cu alte animale vatamatOre
trinior. De aceea br6sca este un animal folositor.
Br6scele se prsesc din ou6. Din ou6 les nisce put ce
nu smna de loc, la inceput, cu. parintil bor. Pail acestia

ad forma de linguriki. De aceea se si numesc puil de

brOsca mormoloci. Mormolocil ail cap gros si coda
lungd. Numal in cat() va iIo, mormolocil se fac brOsce.
Cantecul brOscelor este un ora-ca-ca! ora-ca-ca--coa-cs!

co-a-cs ! *far in spre sOra ua u-u! u-u! u-u!

"Cand canta brOsca, se umfld tot mered, pana ajunge
a fi ca o minge. De aceea unul copil, care vr s se pOrte
Se umfld Ca un broscolil !
ca un om mare, il se dice :
Carnea din piciOrelo de din-darat, este buna de mancat.
Sint mai multe soluri, de brOsce : Br6sca de baltd,
care este mai Mare ; bout de baltd, care mugesce nOptea
in lacuri, ca boil bu-hu-hu ! bu-hu-hu !
Sint br6sce rd'iose, cu un fel de babe scarb6se pe pele.
Apol broteicelul col frumos, verde deschis, care il vedi
urcat pe lerburi mai maricele i pe point
Irna, brOscele se ascund in pamint.

Dac tat o brOsca, vedi c are, intocmal ca pescei,

sdnge ros, dar rece.

Br6scele trdesc i in apd i pe uscat. Ele ail sdnge

rof, dar rece.

187. $opirla I rpe1e.

*Pe camp, pe locuri pietrose din fata sOrelut, vara
adesea to pomenesci c. aluneca ceva prin irba. Dacd
te ulti bine, observi ca este o sopdrld. Bita de ea, fuge
ea trosnita. *oparla este ca de 2 centimetri de lungd.
C6da il este mai lungii deck corpul. Pe deasupra este

176

www.dacoromanica.ro

cenusie; pe burtd, albd-vercluie, unele soprle ag patru, altele numal cloud pici6re. COda

se frnge fOrte lesne; dar in scurt,

lards cresce la loc. $oprla se nutresce cu insecte, cu vermi si cu
br6sce.
.

$oprla este un animal folositor.

Soptirla
nu face la nimeni nici un
_-

red. Sei nu te temi de opdrld !

**Mal gretos si mai uriclos decat oparla este f Jrpele. Ba sexpele, ce-I die viperd sag ndpdrcd, este chiar
primejdios, fiind-cd muschtura lui este veninOsd, incat

omul muscat de viperd, dacd nu se cautd, 'Ate s si

mOra.

Vipera este lungd de 5 pand la 6 decimetri.

Este rosiOrd sag negricidsa. Vipera, ca toti serpil, are
numai cap, trunchiii si Oda. Pici6rele II lipsesc. Ea se
miscd tdrndu-se, cu muschil, pc pmint. Vipera se 'Ate
lesne cunOsce pe cele cloud vergi, negre din ddreitul ca-

pula. Aceste vergi sint unite inform de litera V mare.

Vipera trdesce prin tufis, prin
Whit i printre pietre, in fata
sOrelui. Ea Isl face corpul colac.

Al.

Capul si'l tine la mijloc. Asa

pndesce ea dupd *bred, dupa
brOsce, dupd soprle i dupd
pasri mid, pe care le prinde si
le mannca. Dac animalul prins este mic,

Il inghite
Indatd. ; dacd-1 mare, se incoldcesce imprejurul lui, II
&tinge 6sele si apoi '11 inghite.
Dusmanii viperii sInt porcil, aricil i cocostArcil, care
o indnancd Mil sd le pOtd face vre-un r6g.

Vipera este un srpe red, fiind-ca se dd la om sail

la alte animale, firS s'o fi atins sag supgrat.
De aceea se dice despre un om, care face numai I'M
altora, cei el este o viperd.
I77
www.dacoromanica.ro

C. de Cit. p. cl. 11. prim. rtir.

12

CAnd vipera a mucat pe cine-va, trebue indatd O.

se ardd rana cu 'lased aprinsii, sari cu cdrbune aprins,

sail cu pitra iadului, ca sd 'fist veninul dintr'insa.

Este lucru folositor sd se lege rana sail mucdtura imprejur. Ca sd ne ferim de mucdtura viperel, singurul
mijloc este sd avem incltdminte grOs, gnd trecem
prin livecji sail prin pdduri, uncle se else. vipere.
Cel mai multi erpi trdesc pe uscat ; dar sint erpi
ce stall i in apd.
Srpele este un animal striedeios fi primejdios; iar
foparla este un animal folositor. Serpil se numesc i
Pentru ce ?
animale tdrett6re.

1S8. Copila i Fluturelul.

Fluturel cu mcindre aril*

Cu trup vqurel,
Ce tot abort din flre 'n &re

Si nu stat nifel?

178
www.dacoromanica.ro

Stdi, m6 rog, qi. te oprefce

Din lungul Mit drum,
Si cu mine duke clipe
Mai petreci acum !

Raid' sd-ti ard colea'n casa

3,Tigce jucarii!

Haid' cd mama mea drdgu(d

Bine te-o primi.
Mad' cd laid se repede
Uriclosul vdnt.

Si el pte et te.arunce.
Bell, jos la pdmint!

189. Nascerea lul Molsi.

**Evreil se inmultisera fOrte- in Egipet. Egiptenil se
speriara de nunArul cel mare al Evreilor. Ca sa-I mal
imputineze, regele Egipetulul poruncise sa se inece, in
apele Nilulul top Meta Evreilor.

Tot atuncl, o femee evreica nascil un baetel. Pruncusorul ei a frumos si volos. Mama lul il fil f6rte
mita de dinsul, cad mil era. baetelul drag% ! Ea il
ascunse si il tinn pitit vre-o treI lunI de elite. Dar copilul crescea repede ; incepea sa planga tare si s
gungunsca, in gura mare. Ala-sel 'II fa frica -sa. nu
princi de veste slujitorii regelul. DinsiT, negresit ar fi
luat copilut cu d'a sila si I-ar fi omorat pe amandoIl
si pe prunc, si pe muma
Atunci blta mama TO puse credinta in Dumnecled ;

ea tuft un cosulet, usor de papura, il unse pe dinafara cu smola, ca sa nu se ude. ApoI culca binisor
copilasul in cosu'et il duse plangend cu jale, pana la

malul Wel, si dete drumul cosuletului pe apa.

Cosuletul pluti usor d'asupra apel si, impins de va
lull, se opri ceva mai departe, printre trestiile de pe
malul garb!.
I 79

www.dacoromanica.ro

Tocmal in litia aceea fata regelul se cobori la garl,

ca sa se scalde. Cand ajunse la mal, ea zarl, pintre

stuf, cosuletul smolit, care se tot clatink. Se apropia
de el i, ce vddis intr'insul?... Veda un copilaq ru-

men 0 frumos, care dormia fdra grija, ca

Trite.

albi6rA.

Eetel i se adz mill de copilas, ii sc6se din cosulet si

Il duse indata acasa, la ea. Acolo i lua o doica evreica
si II purta de grija, par'c'ar fi fost chiar copilul el. Ea
II dete numele Moisi, care va s clica scdpat, fiind-ca
ea 11 scapase din apele Nilulul.
Asa a purtat Dumneclea grija de copilasul Moisi.
Mal tarclia, acel copil avek sa scape pe Evrel din
Egipet.

190. Pescarul si pescisoru1

*Tin pescar tinerel umblase tOt ditia pe lngd o apd

cu undita sa. Dar el nu putt' s primp nimic. Abia

spre sera II picase un blot pescisor. Era micut, drgutul, i frumusel. Pescarul se uith, cu pldcere, la vinatui

Wt. Pescisorul privia, cu jale la pescar, parca'ar fi

Nene pescar, vedi ce mitetel sint t.
voit sd-I died :
N'o O. aibd Dia un folos de mine. Mai bine sd-mi dal
drumul in pace ! Dar pescarul, la inceput, par'ca nu
voia s-1 intelgd. Prea s'a

obosit do giaba, tad diulica.

c
Pescisorul atunci l'a rugat
(A

19'

.N4

4,11

IA

ff
,C

din nog :
Dd-mi drumul,

nen e,

sd mai cresc. Gaud voiti fi

mare, iti fdgdduesc cd Tams

voig veni la acest ioc. Atunci

o sd me dag prins, de bund

vole, si o sd potl face ceva
trebd cu mine !
Bine respunse pescarul,

o sd ved dacd te vel tine de cuvintsi plsc! cu el

in apd. Pescisorul se Mit indata nevdut. $i apoi II

petreca vremea pand ce se fact" mare.

0 data il aduse pescele aminte_de fdgddulla datd
pescarului. Atunci repede inota cdtre locul fagaduit.
$i acolo ii astepta de mai 'nainte pescarul. Pescele se
18o
www.dacoromanica.ro

dete prins de bunA-voe. Pescarul dup ce se ult bine

la pesce, II dete drumul, dicind : -- Fiind-ca ti-ai tinut
cuvintul, du-te i tresce, cum iT place. De mine sd nu
-mai aibi nici o frica ! i vorbind asa, arunca pescele
larAs in ap.
Fagaduidla data 'i datorie curate& I

191. Petru-Rarq Pescar.

*Petru Rares era fiul lul Stefan-Voda cel Mare. El

era un om de

statura
nalta, destept, inimos Si

mester mare la vorba.

Inteacesta semen& el cu
tatal su, cu Stefan-Voda.
Desi Petru era fill de
domn, totusl el se ilea
- pescar. Oamenil II iceau

Petru-Maja.
El Meek mare negot
cu pefce, cel ducek de la
Galatl la Iasi, la Suceava
0 in alte orase marl ale
Moldovel.

Iata cum glasuesce povestea despre Petre-Maja :

Jos, in valepe Bdrlad

Lcingd'al Docolinei, vad
Nemerit' ail, poposit' ail
Si de nOpte tdbcirdt'aii
.Dece care moccinesci,

Cu boi alb Fdlcienesci,

Iar in care ce-aii avut ?

Ce merinde's de vindut?
_Peri de apd curgdtre

Si de apd stdtdtre,
Cu ndvodul pescuig

Si cu unclip undig!

Dar merindele-s acui?

A lui" Petre Majcila,

Care-i" om de omenie
Ce-ar fi bun chiar de domnie,

Dac'ar pune Dumnedeil

Tot omul la locul
!

La Docolina, unde mase peste nOpte Petre-Majk)

avis un vis minunat, In care II se aretara :

- 181 -

www.dacoromanica.ro

Strdluciri. mdriri de domn...

Petro Majd ademenit,
Din somn dulce s'a trezit.
0, minune ! ce sd va4d

In a 4ilei albd

Vede acum cu ochi deschisi,

Ce a veVut cu oda, inchisi.

chiar atund murise la Sucva,

Se intimplase c

era nepotul 1u Petru-Maja. Si

boeril ri1, cunoscend bine insusirile cele bune si Mrtefanita.-Voda., care

nicia liii Petre-Maja, fait adus pre el sd le lie Damn,

preste Ora Moldovel.

192. Aridul.
"LicA, un bdetel de vre-o sese ani, alergh intr'o ji
prin grading. De odata el se opri pe loc i Incept' sa

chieme pe Mitica, frate-ski mai mare :

Nene ! nene ! ulte colea, ce minge mare, ngra
i cu tepi ! Cine-o fi aruncat'o aci la not ?
Mitica se apropia ; se uita i dise :
Nu e minge pulule ! E un dobitoc viii. Vedi !
in loc de Or, el are ghimpi, pe told spinarea. E un
aricig !
Sell tu ce face ariciul cu ghimpil ? Cand simte vre-o,
primejdie, indata se faceghem; se strange cocolos.
Atunci nimenea nu pOtesa-1 apuce, nici cu maim,
nici cu botul. Ast-fel se
aprd aridul de dumani...
Ariclul e mic si bur-

.,7.
_

dusit ca un purcela; are

un botisor ascutit ; nisce
ochisori fOrte vil ; nisce u-

rechluse mid de tot si patru Mute, scurticele. El umblg_

lute prin paduri i prin grdini; 'II place O. rO pOmesi seminte. Cand gasesce one' in cuiburi, el lo sparge-

si le sOrbe; iar cand se pogOra prin gropi si prin pivnite, el ucide serpi si cored, si Ii manancd.
Ce creel ? Este si ariciul bun de ceva ?
Mal scil cdntecul arictului ?

182 --

www.dacoromanica.ro

193. Crapul 1 tiuca.

* Ce mai vita vedl in 01.15, cand apa este limpede !

Cum alergd peril in sus i in jos ! Intre peril de pe

la noi se afld i crapul, i somnul, i stluca.

Crapul pOte fi mai mare, orl

mai mic. La corpul lui vedem capul, trunchiul, cOda i, in loc de

picTOre, Ose aripi. Crapul n'are
gat. Trupul II e acoperit cu solei
verft ro0 i suri. Gura liii, ce-I dice bot, este mica si
ascutit. Trunchful, pe la mijloc, este mai gros ; catre

cOda se subtle. Ochil crapului sint marl i bulbucatt

Urechile abia se pot vedO, cand rsufld. Crapul innOtd
fOrte bine. El vede, aude, mirOse, gustd i shuteye, intocmal ca omul. Dar el n'are glas. Crapul este mut.
Crapul se hrdneye cu musculite, cu vermisori l cu
alto animale mid de apd; ba chiar i cu plante de apd.
Crapul gdtit este fOrte gustos.

Alt peye este tiuca, care are o gur fOrte mare,

..h

inarmatd cu ding puternicT.

tluca tinrd este verddie ;
cand imbatraneye, pe spate

se negreye i pe burtd se

face albule.
Stiuca mnanca ori-ce fel de pesce. Ea este un pesce
rdpitor. Ea pOte sa traOsca i pand la 100 de ant

La fel cu stiuca este alciul i bibanul din apele

nOstre dulci.

Sint i alte multe soluri do perI, ca somnul cel mare

iparul sag piscarul, ce smOna la trup cu un Orpe.
PeyiT trdesc numai in apa. Daca tai un pesce, vedi
cd in corp are Ose i sange rof dar rece. El, in loc de
plamanl, respird prin urecla cari se chTma i breincha
Peril se prdsesc din oui5 multe i mdrunte ce se numese icre.
Petil sint animale de apd, fOrte folositOre.
i

194. Petru Rare-Domn.

**Petre Majd, esteptAndu-se din somn, vela cum
cu adevrat
Cu trei stguri de osteni,
Pe colnice i pe c6ste,

Si trei care de curteni.

Se cobOrei-o mdndra Oste

183

www.dacoromanica.ro

Curtenil se apropiara de carele cu pesce ale lui

Petre-Maja. Apol ast-fel vorbi cel mai de frunte boer,

catre Petre :
Petre-Maja 'ntru multi: an i !
Noi, curteni i capitani,
Fost-am, fost trimiyr cu bine
Din Sucva cdtre Tine,
Ca sd-li 4icem Tie aisa :

Si traieciei, Maria-Ta !

Petru 4ice : Buni sosig !

Pace voge; soli iubiti !

Inainte de a pleca. insk Prtre-Maja., acum damn

al Terii, nu 's1 IPA de argatii sl ; decl el ii chlm
si le dise :
--.Tarci, Voi ce-ari, slujit mie, Pun cal arg inceilecat
Plcd vesel la dornuie...
Fetii mei de argatie...

Luati tot ce este al meii ! Fericitd calea-I fie !

Asa-I dreptul, asa vrai!

Cdcl pe dinsul D-deil

Apoi mddruinvestmintat L'a pus drept la locul sail

Ca domn Petre-Maj s'a numit Baref, dup. numele mameT sale.

El a domnit, cu cinste si cu mrire, preste tra Mol-

dova timp de 19 ant

195. Copilitria ha Moist

**La curtea lul Faraon. Moisi crescil mare si se fa.cit

un MR volnic, inimos si. cu minte. El era, supus si

ascultator. La scOla merge&i bucuros si se silia, fOrte
mult la invelatura. Cu Wtt lumea se 'mirth. bine. De
oil ce fapt rea se dia., se feria. si se lepada.; dar la
fapte bune, el era. cel mal indrazna cel mal sasitor.
Pe cei slabi si neputinclost in tot-d'auna, cu Nina.
ba chlar si regele
voe, IT ajuta.. Fata lul Faraon,

Faraon,il Itibiag

mult. Tutulor Egiptenilor le era.

Mite drag Moisl, copilul de suflet al feta lul Faraon.

Dar, ori-cat de Tait era. el regelul, cu nimenl trufas
nu se se arata. Orl-cat de mult il cinstiall Egiptenit, el

nici odat nu tin a se nscuse din nmul asuprit

al Evreilor. CAtra. nOmul sn 11 trageati merett si

gandurile, si inima sa.

184
www.dacoromanica.ro

Cand ajunse voInicel, ca de 18 anT, el fOrte tare se

mahnia, de cate-orT vedek pe Egiptenl ca. se pOrta rei)
cu Evreil. De acea, Intfo vreme, amarit peste msura

de nedreptatile ce se facea mere') nOmulul ski in

Egipet, el hotari sa se lepede de tOte bunatalile de la
.curtea lul Faraon. Intr'o buna diminta el fugl de
acolo, cu gandul sa fac ce-o face, numaI set scape
pre fratil sel EvreI, din robia Egipetulul.

Atunci el apuca spre sdre rsare. Se duse, se duse

'Ana ajunse intfo tra vecina. Dar acolo nu avea cu
ce sa. trasca. El nu se rusink de saracia sa. Ca sa.
nu stea fara trOba, se toemi ca cToban la turmele de
ol ale unul preot de Ora.
Moisi eret un bt inimos i vrednic.

196. Comparatiunea crapulut cu brOsca.

,P Atat crapul cat si brOsca sint animale. Pentru
ce ?

$i crapul i br6sca trdesc in apd. Mat crapul

cat i brOsca sciil s innOte. $i crapul i brOsca pot

fi mai mari i mai mid. AVM crapul cat i brOsca ail
mai multe pdrti, la trup. *i crapul i brOsca au, la
cap, cat() dol ochi marl i bulbucati, i urechl ce abia

se pot ved. $i unul i alta se nutresc cu verniiori

ci cu alte animale mid de apd. $i crapul i brosca se
imultesc din 'our). Amandoud aceste animale a un corp,
6se i sange ro, dar rece. $i unul i alta se pot maned..

$i crapul i brOsca sint animale folositre.

Deci, crapul i brdsca se asme-nd
unele puncte.
Crapul trdecce numai in apd ; brOsca ins 'Ate O.
trdscd i pe uscat. Crapul 'Ate numai s innOte ; dar
brOca p6te s i umble i s. sara, pe uscat. Crapul
are, in loc de piciOre, se aripi ; brOsca insd are patru piciOre. Crapul are c6dA ; brOsca insd nu. Corpul
crapului este acoperit cu solzi ; Tar al brOscei cu o
piele golaA i bAlOsd.
Crapul n'are glas ; brOsca
are glas destul de puternic. Crapul are in corp mai
multe Ose cleat brOsca. De la crap se mdnancd t6te
pArtile; Tar de la brOscd numal partile dindArdt. Crapul este un animal mult mai cAutat i mai folositor
.decat brOsca.

Deci, crapuli brOsca se i deosibesc intr'unelepuncle.

85

www.dacoromanica.ro

Crapul i br6sca se asnanci intr'unele puncte; iar

intl.' alte puncte, se deosebese.

Me animalele care, ca f i crapul, a'd in corput

lor se 0, scinge rog, dar rece 0 cart pot set trd&di numat in apd, se chiemel pert.
TOte animalele cart, ca 0 brosca, all in corput
lor Ose si sdnge my, dar rece si pot scl trdescd
f i pe meat f i in apd, se chlemd amfibil.
Animalele unele sint sugttOre; altele sint pasffi,
altele sint pesci, ci altele sint amfibil.
197. Tufipa inflticarat.
* * Moisi pascea oile pe un munte nalt si pustik
care se chlenia. muntele Horeb. In acel loc desert el
traia. singur singureL Dar nici frica nicI urat, nu-1 era.
lul, cad mere' la Dumnecleii se gandia si in mintea

sa se tot chibzuia, cum sa scape pe fratif s61, Evra

din robia Egiptulul.
Inteo cli, departe, pe inaltimea munteluI, zari el
uu foc. Se duse inteacolo. se apropia si v6cln un

tufic. care ardek, incins in flacart Moisi stain pe loc.

Se uita si se mira. cine sa fi aprins focul pe acel
munte, cu totul pustia. Dar, de-odata un glas tare lest
din valvOrea acelul jaratic. Glasul il chlema si 'I
vorbi asa :
Moisi ! Moisi !.... EA sint Domnul Dumnedeut
ted, Domnul luI Avraam, lui Isaac si luI Iacob.. V6cluram chinurile grele ce patimesce in Wra EgiptuluI,
poporul lul Israil .,. Mila mi-s'a facut de dinsul.... M'arn
indurat de el si am hotarat din acele chinurl sa-I
scap!... Lasa dar tu, si du-mi-te la Faraon, din partea.
mea ! Cere-I ca sa dea drumul Evreilor din tra Egir
petulul. Mere! De tine voiti ingriji etii!
Moisi se inchina si asculta porunca lul Dumneelea
Se scula indata si se porni, fara grija si fara flick
drept la Faraon, in tra Egipetulul, de uncle el fugise...
In inima sa. Moisi simp ca Dumneclen era cu dinsul, si ca, la tOte Dumnecleil II va ajuta.
-- 1 8 6
www.dacoromanica.ro

198. Pescuitul.
** Pescele bine gtit este o mancare nutritOre si reftind. Cum vine insa pescele din apd in Old, sail in stra-

china ?

Pescele se pte prinde in mai multe chipuri. Cate

odatd vedi pe tang/ garla cate un bt cu undget.

In acul din cap6tul atil se bagd o rAmA i, hus ! cu ea

in garld. Bietul pescut o zrece si se gandesce !
A! acolo este ceva bun de mancat pentru mine !
$i int inteacolo, cased mare gura.., i, imbued rama,
cu unditd cu tot. Dar hota de unditd se agatd in gatul
pescisorului i, frumusel mi ti-1 trage afard... Somni i
crapi i alt fel de pesce mai mare se prinde cu carligul, anume Mut. Carligul acela are si el forma unditil
numai cd este mult mai mare.
Pesce mai mult prind pescarii cu ajutorul luntrii i.
cu felurite instrumento sail unelte.
_rata unele istrumente de pescuit :
1) Chipcelul este,
Mut din cloud bete
si din o retea cu patru laturi, ce atarnd
de o prajind cam de

3 sad 4 metri de

lunga. Cu chipcelul
se dd din luntre, cu
fata tot-d' a-una, spre

partea incotro curge apa. Un fel de chipcel mai) mic

este i crdsnicul.
2) Prostovolul este

o retea, in forma unui cerc, pe de mar-

gini cu glOnte ca sd'l

tragd la fund. El atarnd de o fringhie

de 8 pand la 10 m.
de lungd. Prostovo-

vul se aruncd si el
din luntre, sail de pe
mal.

.111

www.dacoromanica.ro

3. Vetra este o retea in forma unei trambite ; este fOrte

lungd cu cercuri ici si colo.VArsa se lasd in apd cu gura in

partea, in spre
care curge apa.
Cu vArsa sOme-

nd in cat-va si
haldul de prins
pesce.

4) Hasa este o retea, la capete tinutd intinsd prin cAte

un 134. Var.-

ful, unde se
adund pes-

cele, se chi&

ma matild.

Pe mArgine a
din jos a pld- 1-

7-zr

sil se atArnd
glOnte, ca si
la prostovol.

Plasa e purtatA in josul

apel de dol

insi. Unul ce

merge pe

11110 mal, altul spre adAnc, pAnd unde pOte sd stea apa

5) Ndvodul este o plash' fOrte lungd de 30 sag 40 de

metri. Ndvodul se intinde, cu ajutorul a doud luntri,

pe apd i apoi se trage la mal de AmAndoud capetele
deodatd.

Cand apa este tulbure, se prinde fOrte mult pesce.

Atunci mai multi Omeni trebue sd traga din apd unlta

de pescuit. La tOrmurl, pescele prins se alege si se pune
in cosuri, sag in alte vase anume Otte. CAnd uneltele

de pescuit se stria., atunci pescaril le dreg si le Os-

trOzd agAtate.

Pescuitul este oprit pe timpul, cAnd pescil fac ou si

se inmultesc.
Pescuitul scdi pescdria este o mdestrie fOrte cinstitd.

In toil la nol, mai ales in tinuturile de pe langd Du-

nAre si de pe lAngd mare, pescdria este aprOpe singura

ocupatiune a Omenilor.

-- 188

www.dacoromanica.ro

199. Ghicitre.
* Am o mile 'nodate,
O mile desnodate :

O mile scl did,

O mite nu ghicescl!
Ghici ghicitrea mea,
Ce e?

200. Iqirea Evreilor din Egipet.

** Moisi se duse de-a-dreptul in Egipet. Acolo spuseregelui Faraon, ca Dumnecleil il poruncesce sa dea dru

mul Evreilor, din tra lul. Dar Faraon la inceput nu

vril sa, scie de aceea. Atunci Dumnecleil trimise asupra
Egiptenilor mal multe rele : si lacuste, si grindina, si
trasnete, si mOrte. In sfarsit, top Egiptenil si Faraon se
ingrozira, si atuncl detera drumul Evreilor s merga
unde vor vol.
La sfatul si la porunca lift Moisi, Evreil se gatira sa,

piece cu tOte nmurile si cu t6te turmele lor. Mare

veselie era, pe dinsit TO multumiail lul Dumnecleil ca
I-a scapat
Moisi.

din robia Egipetulub. Toil laudaa si pe

Moisi 11 povatul sa faca indata o serbatOre mare.

Acea serbatOre o numira Pascile, care va sa (lid. EO-

rea din robie. Fie-care familie de Evreif injunghid

un miel ca sol-1 marnce cu veselie, de Pafci. Fiecare is1 facii in pripa pane fara aluat, adica azimci,
ca sa alba de mancare, si pe drum. De atuncT a remas
pana si acum, la Evrel, ba si la nob, la Crestinl.
obicelul de a_ tine odatcl pe an se'rbdtorile Pafcilor.
Serbatorile Pascilor aduc a-minte Evreilor despre scaparea lor din robia Egipetulub.
and Evreil esira din Egipet, Moisi voiit sa-I duch

inapol in ira lor, in Canaan. Dar ca sa ajunga pana

acolo, trebuiatt sa treca prin locurl uscate si deserte,
fara drumurl. Negresit ca. Evreil s'ar fi ratacit inteacele
189
www.dacoromanica.ro

locurl pustil. Dar la porunca lul Dumnecleil Moise le

purt 6. de grija. El le insemnh, calea, pe unde aveati sa
mrga.

Ast-fel sosira el intr'o qi, pe malurile une ape marl.

Era, o apa , la fatg, cam roscat'd, ce se chIma MareaBocie. Pe termurile Mgril-Rosil, Evreil se oprira. Acolo
stteati el tristl i abatutl si se gandiaa cum aveati
sa trc, far luntril, fr corabil. Dar Dumnecleu nu-I
lsa, s piera. El avea, sa-I trca i dincolo de MareaRosie.

201. Organizarea comund

** Locuitorli din ori-ce comund trebule s trdscal
impreund, in bund intelegere i in pace. El trebue sd
pdstreze buna randuld.
Dar, in cornune sint i Orneni gdldgio0 i certdreti.
Acetia, intocmai ca Meta cei nebunatici, se crtd, ba,
se i bat. ,Acestor Omeni nu le place buna randuld.
Pentru ca tote trebile in sat i in ori-ce comund sd

mOrgd bine, dintre Omenil cel mai de omenie i mai cu-

minte, atenii aleg un primar i mai multi consilieri, cari

impreund chibzuesc cea ce-I de folos pentru OVA obtea.

Primarul cu consilierii impreund formad consiliul

comunal.
Consiliul cornunal se adund i lucrzd in casa comp-

nald, sail la priincirie. Unul dintre consilieri scrie safl

notzd, In nice fol de hartie, tot ce hothrece consiliul
-cornunal. Foile in cari scrie notarul se numesc procese
verbale. Alt consilier adund de la Omeni birurile, sa
drile. Consilierul acela se chi-61nd perceptor. Cu ddrile,

eel le adund pereeptorul, se pldtece pentru wle, pentru podurl i pentru alto trebuinte ale comunei. Cand
primarul este impedicat in slujba sa, atunci il tine locul ajutorul de primar, care i el este tot dintre consilieri. Dacd se ivesc certuri intro locuitori, primarul
eu doi jurafi, alei de obte, judecd i hotdresc pricinele, care sint pentru daraveri mai midi de 50 de lei.
El satuesc tot-d'auna pe coT certatl sd se impace i.

sd nu se judece maI departe, cd-I mai bund o pace

strdmbd, de cdt o judecatd drptd.

cand se nave, cand se cdstorece i cand mOre
cine-va, tot primarul face hartille a inscrisurile cuvenite. Hartiile acelea se numesc acte ale Mira' civile.
1 90

www.dacoromanica.ro

In sat mai sint i militiena,Militienii fac straja, sail

garda satului. Capul gdrdii 6.teci se chiemd f ef de
gardd, sail de garnizond. Apoi in unele sate mai marl
sint i soldatii, ce le (lice jandarmi:
Pentru buna randuOld a bisericil 1 a slujbelor sfinte
in fie-care sat se afld unul sail mai multi preu(i i coinicing.
Satul ce are primdrie, se chlOmd comund rurald. Ca-

tunele, mai multe impreund, alcdtuesc o singurd co-

munci rurald cu un sigur primar 1 cu o singurd prima-

rie. Primdria se afld in cdtunul cel ce este la mijloc,

sag in centrul celor-lalte &tune.
De preufi fi de primar,
Sd asculti isi soi-icinstesci
J)e vrei bine sci &diesel; !
De perceptor fi notar
I

202. Sobiesky ni P1ite0i.

* Sint 209 de ani, si maI bine, de cand un rege polon,

cu numele Sobiesky, se intorced prin Moldova din

resboiul, ce'l perduse cu Turcil. El aved cu sine catl-va
ofiterl si ostirea ce-I remsese din btalia cu Turcil. In
drumul lor, Polonil se apropiara de Cetatea-Nmfului,

care se afl pe sprdncena unul del.

Ce este acesta ?intreba Sobiesky pe tovarasil
set
Cu buna seamd vre-un culb al Moldovenilor !

II respunse un ofiter de aI lul !

Asa ! SA mergem dar, sa batem si sa luam cetatea,

ca sa nu ne intOrcem acasa Ida de nicl o isprava!

Ed as lice sa ldsain in pace cetatea acesta,
si s ne urmam drumut
II ciise un general de al sl
Inainte, cacl n'avem tunurl de btut cetatl !
N'avem tunurl ? Vom lud-o dar cu manile !respunse regele Sobiesky, si dete porunc sa se insire
Ostea catre cetate.

In cetate nu erail de cat 9 pletesi, pentru strdjuire,

in lipsa garnizOnel, care erk dusa cu Domnul Cantemir

la Mel, unde tabardse armata turcsca. Cel 9 pldesl,

velend ca o ostire dusmana vine s intre in cetate,
inchid portile si se gatesc de apdrare. Se incepe lupta...

19'

www.dacoromanica.ro

Tunurile Polonilor, aseclate pe scaun de lemn, incep A

bata necontenit cetatea. Dar si plaesiI respund cu glOnte,
care nu faceail gres. Fiesce-care impuscatura dobOra.

cate un dusman, si maI ales din ofiterI, asupra arora tintesc plalesil.
Patru oile se luptara vitejiI plaesT, 9 in contra a mil
de Leo. Trel din p1aes1 full ucis1 ; dar din Polonesi
caclura preste 50.
Sobiesky se puse pe gandurl. Acum ii parek reil ca.
n'ascultase pe generalul seil, care IT spuse sa-s1 vcla

de drum. Dar el intrase in hord , trebuia scl jce

acum !

203. Pribeglrea prin deert.

** Sub con ducerea lul Moisi, povetuit de Dumneclea,
Evreil ajunsera la Marea-Rosie. Marea, chlar atuncl, era.

In retragere. DumnegelA trimise un vent cald si isbici

fundul mariT, numal de cat. Atuncl Evreil, povetuitl de
Moisi, trecura Marea pe uscat. Voind sa trca dupa
Evrel si. Faraon cu ostea sa, full acoperiV si inecatl
de valurile maril, care atuncl se afla. in crescere.
Locurile pe unde aveaa sa merga Evreil, erati tot
locurl sterpe si pustiT. Cat zarial cu ochil, pe acolo
nu se vedea alt-ceva decal numal campil acoperite cu
nisip galben si mrunt. Nicaierl nu se iviati nicl potnT,
nicl &IA nicl case, nici drumurt, nicl macar fantanl
orl izv6re de apa. Totul era pustia : Sus, cerul \Tibet,
si lucit1 ; jos campul sur si parlit !
Pe acolo, sOrele dogoria re0. Nicairl nu gasial nici
umbra, nicl adapost...
ln asa locurl de strpiclune ratacira multa vreme
Evreil. Umblaa qi si nOpte. Umblaa .. si de ajuns, tot

nu ajunge4 la Ora lor.

De multe orl se si intampla de le lipsia merinde
si apa. Atunci, le era frica sa nu pera cu WO in pustiti ;

sa nu moil acolo de obosel, de Mine si de sete.

Dar Moisi se ruga de Dumnecleti. Si atund aflara
192
www.dacoromanica.ro

locuri, pe unde crescl nisce graunti mruntti si albi,

ca brobenele de mazarichie. Acesta era mana buna
de mancat. Une-ori, sera puteati sa prinda si multime
de Prepelite obosite. Apol ajungea si la cate o stanca
din care isvork apa buna de Mut.
Inteast-fel ati petrecut Evreil ca vre-o 40 de anT,
ratacind prin locurl deserte.
Pentru cliiia lor de mane Sec le dea carne fi pane
I

Purta grija Domnul Stint, Ba qi apd, din pdmint !

204. Racul ii Tulpea.
* Un rac iesise, din garla, la mal pe &IA verde. El
voia sa trca, pe uscat, pana la balta de alaturl. Acolo,
scia el, ca sint meld si pescisori multi. Chlar a tunct,

lata ca vine si o vulpe pe malul garlel. Vulpea Oral

cum e, se uita la rac cum se trudia. el la umblet.

Jupan Race!
if clise ea zimbind.
a! obosit, se
vede de mult ce a! alergat pe camp ! De ce n'o apucl
d'an-daratele? Pete ca--I merge mai lute !

Dar, racul care nu era prost respunse si el :

Cine V.-a spus, Cocena vulpe, ca di nu scig sa

umblu drept si repede? Dac ne-am lua la intrecere,

ea m'as prinde, ca am sa te remaiti !

Mull as da sa ved minunea asta, Jupan Race !--4ise vulpea.Uite, ell tiii prinserea si puia la mijloc

25 meld.

Frumos!c)ise racul, care IV Meuse o chibzulla

in cap.

Pana unde vrel sa alergam? il mai intreba vulpea. D'aci pana in Braila ? Or! d'aci pana In Iasi ?

Spune, eti nu me &a In laturi.

Ce sa perdem atata vreme, Cucena Vulpe?respunse racul,ian, sa mergem inteo fuga d'aci pana la
copacul cela, in marginea balp, cea d'acolo. Cine o
ajunge mai intaia, sa la melciT. Dar Dumnea-ta, ca o
Cocena ce esti, trebue sa apuci inainte ! RI, ca un
193
www.dacoromanica.ro

c. de Cit. p. cl. li prim. rur.

13

mai mic, o sa stall la spatele Dumitale. i, cand void

clice :Haidl Dumnea-ta s'o rupi la WO. Mi-ca te-oiii

ajunge.

Fie si asa !--clise vulpea....

Racul remase in urma. Si, cu fOrfecele de la pic16rele sale, se acata binisor... de c6da vulpil. Apol striga :

HaidlAtunci vulpea o sbughi ca o sageta. Fugib.

de nu-I vedeal urma. Pe data ajunse la copacul de la
bang. Acolo, se intOrse repede, ca sa vaga pe unde va
fi remas racul, in urmal Dar, racusorul nostru se desprinse frumos de pe c6da si striga indata :
Hei I bine venisi, CocOna vulpe ! Ea de mult te
astept sub copac. Acum ada incOce, rogu-te, melcil si
remal sanatOsal
picend asa, el inhata melcil si
svac! aluneca in apa... Vulpea remase cu inima fripta.
Se gasise un rac, ca s'o insele si pe dinsa !

(9/1-ra a arixti/ /iimilka

/Lunt, -,oitiii ,e/

faikatD.

205. Racul.
f ** Mare neintelegere se Meuse intr'o di la cOIA intre do
conFolart. Unul CosticA era un batt ndscut 0 crescut in
ora. Cela-lalt, Tudorel, era de la terA. Satul lul era pe malul
Dundrit. Acolo top locuitorit sint &daft cu pescuitul. CosticA
10 inchlpuia cA el cie orl-ce mat bine decat t6ranu1 de TudoreL

Crta lor, de astd-datd, era despre racy. Tudorel tinea una

0 bunA. El dicea cA raciT, cAnd IT suite din apA, ad o ccija
negrd-verdute. CosticA radea cu bo-

hote de fata ngrA a racilor Jul Tu.

dorel.

Unde s'ad mat pomenit,

dicea

rad cart sA nu fie ro0I ?

Not, acasd, de ate al am mancat
el,

rad friptt, rad fierti, racY gdtip in

194

www.dacoromanica.ro

tote clfipurile ! ApoY nid unul din aceI reel n'a fost alt-fel la
fat5 decrat rosu.
De, CosticA,
rspunse Tudorel mat linigit, se vede
cA tu nu cunosd bine racil. DacA vreal sA sal cum sint racil,
Ian ascultA la mine !

Adevrat, racul este, preste tot trupul, imbrAcat intl'o MA

tare, ngrA-verclule. El este de la 1 panA la 1 1/2 decimetri
de lung. Racul se cunOsce pe datA, dupA fdrfecele sale. La
trupul raculuY se vede capul, pleptul, cOda si piclOrele. GAtul
II lipsesce. Caput raculul este ascutit la gur5, ca un spin. CeI
dal ocht sint marY. La gull are doul must51I marl si patru
maY mid. Cu must5tile acestea racul pip5le. Pleptul raculd

este imbr5cat in cincl inele. Din fie-care inel Yes ate 2 piClOre. Cele 2 picIre dinainte shit cu mult maY marl decAt
cele-l'alte. Ele at la cap6t, nisce labe grOse ce se deschid ca
tOrfecele. Cu fOrfecele, racul pote prinde si pisc5; cu ele 10
tale prada sa, ca si un mester croitor. COda IT este maY ingust5 de cat pleptul. Cu cOda se ajut5 racul la inotat. Pe
uscat il vine cu greu, pentru c5, cum lovesce pamintul cu
cOda, unabletul lul e d'andaratele.
Racul tralesce maY mult in tiirmuril apelor nOstre. El sl
hr5hnesce cu plante. cu animale de ap5 si cu mor15ciunl, dupa
care lese numal n6ptea. Pita sOde in gaura sa. Racil se prA-

sese din ou, si pot tr5i pana la 20 de ant.

Racil se manAncA fiertl si friptl, 041 in deosebite chipurl. latA CosticA,

cum sint racil;incheeA Tudorel.
Bine c5 al sciut si tu atAta! r6spunsel in bAtale de joc,
Costia; dar asta nu e vre-o sciiiiid mare!

Gu un rac, tot sdracl

In mare traese nisce rad marl, cat g5inile. Acelora le (lice

slacojii.
Pentru cOja cea vArtOsA de pe trup, racif se chToma cii sint

animale cojdse sail cruslacee. Bacil at skige alb si rece.

In ce smn5 racil cu pescil ?

206. Copilul i. mama.

* Tad! pitefce draga mama

Coiilayulul ce ilange,

ji c'-un deget ridicat

Sire ferestre% a aretal:
VeVi! acum e n6plea ngra.
Glasuri tcanice foitesc
195
www.dacoromanica.ro

i pe-afard umbld smel

Dupd copila,0 ret.

Pe ce-1 bunt 'l lasd in pace

De el nu se pot legd,
Cad pe dinfil it pdzesc
Ingeril cari-1 lubesc.

Dar de tine, zez1 mi-1 temd,

Cor veni fi te-or mud.
Cdcl acum de cnd esti WI,

S'a dus ingerasul tet !

Copilul ascultd, face.

Lngd sin capull ascunde.

..i incet apol foplefce:
Ingerul lar me pdzefce d

Dar, copile, Unga tine

Dragostea mameT veghieza.

Nu e pzitor mai sfint

Dect dinsa pe pamint.

207. Primirea Legit.

(pece porund)

** Dupa ce Evreil ratacir mult timp in pustia, el,

Intrio

cii, ajunser In fata/muntelul Sinai. Pe acest

munte, Dumnecleti a poruncit lul Moisi sa se urce, ca

si-1 dea legea, de care O. tie Evreil. Moisi s'a urcat
pe munte ; Tar poporul a asteptat la pOlele muntelut
Pe munte, Domnul a vorbit lul Moisi si 'T-a dat cloud
table mall, de pitrei. Pe acele dou table ere.' insemnate aceste dece porunci :

1ntetia poruncei:

Ea sint Domnul Dumnecleul tai.

SA nu ail:A alt Dumneclea de
cat pe mine!

196
www.dacoromanica.ro

A doa porunca:
A treia poruncd :

S. nu-tl facl chip de idol, nicT

sa te inchinT la dinsul !
SA nu lel in desert numele lul

A patra porunce i:

SA sfintescI cliila DomnuluT.

Dumnecleil !

se life sA lucrezl; Tar a

septea sl o serbezl!
A cincea poruncd :

SA cinstescl pe tatAl til si pe

mama ta, ca sA aibl clile

lungi si bune pe pamint!

A f sea porunce i :

A fptea portoicd :

SA nu ucicll !

S. nu facl fapte rusinOse

si.

marsave !

A opta poruncd :

A naia poruncet .
A decea poruncet:

SA nu furl !

S. nu minp si sA nu insell !
SA nu poftescl, cu urn, la vre-un

lucru al altuia!
In aceste clece poruncI incape intrga vole a lul
Dumneclea, adicA WO. Legea dumnedescei. PanA in
via: de acll, aceste clece porund ail r6mas sfinte pentru
nol si pentru lumea intrgA. Cine, cu sfintenie, le pAzesce, din vola lul Dumneglea nu se abate ; acela nu
.pAcAtuesce.

Aceste dece sfinte porunci noT le mal numim si

Decalogul.

208. 116sp1ata lui Ilie cel nebunatic.

* Un Mt, ca de 10 anT, pe care il chlema,

Ilie,

v6clil odatA pe stradA pe un blet orb, cum umbla dug

milA, de la o cast la alta. Orbul ait dus de catre un

cAtelus ce aveh de gat legatA o atA, pe care orbul o
tinea. in maul Cand nenorocitul de orb se apropik de
vre-un sant sail de Ora, cAtelul stetea pe loc si orbul, scia, cA el trebue s'o lea intealta parte. DacA
venia vre-un car pe drum, sail alt-ceva ce puteb. sA
izbdscA pe bletul orb, cAtelul pAzia, dandu-se in lAturI
si orbul mergeh dupA cAtel.

1;7

www.dacoromanica.ro

il.qa de-cu-minte era cdtclul orbulut

Dar cu atat maI nebunatec era Ilie. Cand el vedit
pe orb cu catelusul sell, se apropia de el, tata cateluluI ata si se incerca fel si chip sa-I ademensca dupa.

dinsul. Dar catelul nu se lasa de stapanul WI, ci Inceptt sa latre manios si sa sara pe nesocotitul de Mk.
Ilie se infricosa si o lua la sanatOsa.
_Hie era un bad nebunatic.
Atund, catelul se int6rse laras la orb, ii linse mama
ca si cand ar fi voit sa-1 c,lica. :
EA reman Mg&
tine !
si orbul 11 leg& Iaras ata de gat.
Cafelul era credincios orbulut
Ilie adevrat ca. nu se mal incumeta si a doua-Ora..
la asa ceva. Dar Dumneleti, care vede si scie tOte,
nu l'a lsat nepedepsit. Anume, dupa ce Ilie se faca
mare si imbatranl, el orbise de amelndoi ocht Atunci
41 aduse el a minte de fapta lul cea nesocotit din
copilarie si plangea cu amar, didnd :
Adsta-1 pedepsa lul Dumnedeti cadut pe mine
pentru-ca mi-am batut joc de bIetul orb !

Cine prin ce paceitueqce,

Prin acea se pedepsefce.

209. Tielenia lui Sobiesky.

* Sobiesky credea, c se va lupta cu o armata intrga.

de Moldoven1. Vegend insa ca nu o scOte la cakt cu

voinica, si ca numal perde pe eel maI de frunte din

dpitanil sl, el tramite In cetate un sol sa spule ca,

daca Moldovenil se supun si II deschid porple cetMe17

el riare sa le fad nicI tin r0.

- 193 -

www.dacoromanica.ro

Fara porunca lu Voda nu dam celatea,

cu un glas ceY sse

Dmne feresce! rspunsera
plaes1 ce mal r6rnasesera.
Atuncl, Sobiesky chlema un scriitor moldovn sa
scrie o porunca ca din partea lul Voda sa dea cetatea. Plaesil crequra si deschisera portile ceta tel. Regele
Sobiesky veni sa yelp. armata cea vitza, cu care el
s'a luptat i pe care acum o biruise, prin viclesug.
CAnd vcj pe cel 6 plaesT, mirat intreba regele
Uncle sint cel-1 aIl a Orator! al cetatil ?
Noua eram cu totil, luminate craiti ! Trel ati caclut
in lupta, lar ce1-1-a1ti sse suntem nol, aci !

Cum ? vol, sse, 0 v'orti impotrivit mie?

Da, Maria Ta!

Cad, cela ce se lupta pentru-a lu mosie,

N'are frica 'n lupta de clamant o mie!

Sobiesky, plin de rusine, dede porund sa omOre

pe data pe cel sse vitejl plaesT. Dar un general al
s arata regeluT, cu cuvinte frum6se, c. Moldovenit
acestia numal datoria s'o facusera si ca, in thc de
mOrte, pOle maT vrednicl ar fi de lauda si de itsplata. Atuncl regele IT Terra, clicend si el :

Omenit acestia numai datoria s'aic facut-o ! Ed

purtat vitejesce!

s'a U.

Asta-di lumea ne cunsce: Roman dice

Vitz dice!

210. Lipitorile.
* MariOra era o fetitd build i drgdla. Ea, din tot
sufletul, Il lubia pe maiculita sa.
Odatd se Intampla, cd mama MariOrei s cacid gni".
bolnavd. 0 apucase pe drum o p101e rece. Din acOsta
prinsese un junghiii care ii opria mai cu totul rsuflarea. BlOta femee gemeh i nici cd mai putea s vor1)&4 do dureri. MairiOra nu se mic de la patul bolnavel. El II se rupea inima, vdnd-o cum sufere. Lacrlmile 11 curgea sin.lie din ochi. Mama MariOrei era

in primejdie cie mOrte. Rudele bolnavei chiemara un.

99

www.dacoromanica.ro

doctor dela un spital, din apropiere. Doctorul aduse

cu sine un borcdnel de sticld cu apd, in care se ve-

dear' nisce rdme urate i scArbese, scurte, gr6se, si negro, Mil pici6re i cu mai multe inele pe trup. Docto-

rul le luA cu mAna una cats una i puse, 20 dinteinsele, d'adreptul pe pielea bolnavel, la locul uncle simtid junghiul. Mdriera inceptl s tremure de fried, indatd
ce vdit acele gretose lighione pe trupul mamei sale

jubito. LighiOnele, pe tot minutul, se urnflail.

Ineluilo verdi-inchise i luclOse ale trupului
lor se ingrosail si se petal cu dungi rood.
Apoi una, cdte una, se deslipiail de sine si

cddeau jos, lsand pe pielea bolnavel cdte o

guilt% din care curged sange. CAnd tOte lighiOnele picard de pe piele, doctorul spell

rdnile bolnavel cu un burete murat in apd

caldd si le astupd cu bumbac parlit la foc...
Bolnava se desteptd, usuratd de durerile ce

SA multumirn lui
dragd
rn simt mai bine...
Bietele lipitor mi-ail scapat viola. Ele mi-ail supt tot
sangele cel rOil, ce se grAmddise sub cOsta i care me
ineca ! De n'ar fi fost lipitorile acestea, tu, drdgutd,
remnear fdrd mama. Eti. a fi murit !
Acum Mdriera plangea, de bucurie. Ea se impdcase
suferise. -

MdriOrd ! dise mama,

de tot cu lighionele cele urAte. Doctorul Ii povesti in urma

cd

i lipitorile sint animale, ce trdesc in MO i numal

in apd stdtiltere ; cd ele umbra' tdrAndu-se prin albino]

sgarcindu-si trupul ; cd ele se hrnesc, implantndu'si dintisorii in pielea animalelor de tot felul ce giisesc in apa, cdrora le sug sAngele. In sfdrsit Ii spuse
cd lipitorile se nasc din ouOre. Mai pe urmd doctorul,
ca golescd de sAnge lipitorile cdclute de la bolnavd,
le presdr trupul cu sere. Atunel lipitorile incepura s
se svArcolescd 1 sAngele, co Pail fost supt de la bol-

navd, tini dintr'insele.

Lipitorile sint animale folosildre. Lipitorilo sint do
nOmul vermilor, ca, rdma i limbrieul, care traesce
in matul eel subtire al copiilor.
In ce semen lipit6rea cu srpele ?

Lipitorile, racii i peqcii traesc numai in apd.

BrOscele qr. ferpii pot trdi i pe uscat qi in apd.

Care animate pot trdi numal pe uscat?

4")

www.dacoromanica.ro

211. David Regele Evreilor.

** Dupa mOrtea lul Moisi. Evreil ad fost povauiti de
nisce barbati intelepti, viteji si cu frica lul D-clel El
se numiat judeceitori.

Dupa Samuil, care a fost cel din urma judecator,

Evreii si-ad ales regi.
Intre regii Evreilor cel mai vitz a fost David.
David s'a nascut in Vitleem. Cand era. Inca tinr,

David a lost cloban.. La trup David era bine facut,

Oche la fata si cu ochi frumosi. Era David si fOrte
destept la minte ; era. si bun la inima ; apoi canta.
fOrte frumos din hada..

Pe timpul acela, un popor ce-I clicead. Filisteni,

pleca cu resboid in contra Evreilor...
Ostile dusmane statead fata in fata, in campul de resboid. Din sirurile Filistenilor pasi inainte un uris, ce r
se numia Goliat. Acesta era. mai mare si mal puternic
e cat toti cei-lalti soldatl. Si era imbracat Goliat cud
o haina de fer. Pe cap avea. un coif de arama. Intr'o
mana avea. scutul sad paveza, in cealalta. o sulitt

lung, lar la brat o spacla, mare. $i el sta. 0 strip. cu

trufie, catre Ostea Evreilor :

S& Ms cine o vrea, dintre vol, ca sa se lupte

cu mine. Si de m'e. va invinge, noi vom fi vou robi ;

lar de'l void birui et', voi sa ne fiti nou robi!

Tinrul David care venise acolo sa-si cerceteze
fratii, vcla ca nimenl dintre ai lor nu se incumta sa

se masdre la lupta cu urisul Gbliat. Atunci, el inarmat numai eu o bath., cu o prastie si cu cate--va petricele, dar cu neidejdea in D-dell, se indrepta spre
Goliat. Si cand Goliat vchl pe David apropiindu-se
de dinsul, i-a cps :
1 Ad &Ira cane sint ed, de vii asupra-mi cu clomag si cu pietre ? Vino numal, si void da carnea ta
pasrilor cerului si fIrelor campului!Si el 10 bdieet
joc de D-deul cel adevrat.Dar David 11 respunse :
Tu vii asupra-mi cu sabie, cu Ian
a-- -

201-

* ACADOMIEI *
www.dacoromanica.ro FROMbli

vza ; iar eil vin asupra ta in numele lui D-cleic, pe

care tu il batjocorescil
i cat al clipi din ochi, sbura o pitra din prastia
lul David 0 nimerl drept in frunte pe Goliat cu atata
putere, in cat uri6su1 cbcla pe data. ameOt la pamint.
Repede alerga David la dinsul, '11 smulse sabia din
tca si 11 WA, capul...
Filistenil luara la fuga ; lar Evreil se intOrsera acasa,

invingkorI 0 plinl de mare bucurie.

Pentru vitejia sa, Evreil 0 '1 alesera de rege pe
tinrul David.
Cum era. si mare cantaret, David intocmi sfinta

slujba. El porunci sa se' fac un cort maret pe muntele Sion, de langa Ierusalim. In acel cort aseda, cu
mare alaIti, lada sat sicriul, in care se pastrati cele
cloud, table ale legel. La acesta serbatore. insusl regele
David Cana din harpa. i ca sa se veselsca tot

poporul, regele porunci sa se imparta tuturor pane

si
yin.
:

Pentru lauda lul D-Veti, David Mai un cor prea

frumos din cantaretil cel Mal alesl din WA. Spre marirea lul D-Veti, acel cor canta. cantarI sfinte, si din
gura, 0 din instrumente. Cantarile acele le facial. insus
David. Cantarile sail Psalmii luI David se citesc si se
canta si asta-VT, la slujba bisericsca.

De aceea lui David i se Vice si Psalmistul David.

David a fost un rege vitz 0 evlavios.

El a fost cinstit de lume si placut lul D-Veil.
.

Astfel 0 din poporul de rand, ridica D-Ve si pana

la tronul domniel pre unil Orneni, call 10 pun increderea si nadejdea inteinsul.
Din nmul luI David, se cobOra si Sfinta Maria, si
Sfintul Iosif. De aceea 0 Domnul nostru Isus Hristos

se chiema adesea Fiul lui David.

www.dacoromanica.ro

212. Legenda ursulul.

* Dumneclea cu Sfintul-Petru umblati pe pamint si

se uitati la multi si la val. Si &c nu erau muntiT

potriviti cu faptura, IT mal indrepta pe id si pe colea,
Si pe care dobitoc il intalnia in cale, il intreba dcd
are sa se planga de vre-un neajuns.

Si s'all intalnit cu ursul. Si li-s'a plans ursul

ca.

lui T-au fcut nedreptate. Pe el rail facut sa trasca.

prin padurI ; dar n'ail avut grija, ca sd OM aye si
brand de ajuns.
Atuncl Dumnedeil l'a povtuit sa nu alerge numaT
dupa came, ci sa se multumsca si cu ce-I da padurea, cu smeurd si cu mure, cu afine si cu radacinl
de IerburT dulci, si cu mierea stupilor, din scorburT.
Ursul, prost si indratnic, nu s'a aflat multumit. El a
rspuns, c acestea sint bucate prOste.
Atunci Dumnecle4 1-a dus- la o scorbura, unde s'adapostise un stup. Si er a. scorbura aceea plina de fa-

gurl. Si I-a dis Dumnedeti sail bage capul la miere

si sa vgl, dac e mancare prOst. Si n'a voit ursul.
Atuncl Sfintul-Petru s'a superat si l'a apucat de
urechi si l'a tras spre miere. Ursul se tot tragea. indarat. Sfintul Petru il tragea tot inainte, 0 asa s'a

fdcut cci 1-aic rmas urechile ursului in mnile

lui Petru. In urma l'a impins cum a putut spre
scorbura.

Cand a dat ursul de miere, manca si manca si

mormaia, de multumire. In urma DumnecleU, dupa ce

l'a cumintit pe urs, I-a poruncit s se lase de miere

si sa plece la smeura, ca sa.-1 arete ca si smeura e
buna. Dar ursul se facea ca. n'aude... El mormia si
manca inainte. Si bras s'a suprat Sfintul-Petru si l'a
apucat pe urs de cdd, seel tra get de la miere. Si a
tras cu virtute Sfintul-Petru si a tot tras, pdnet ce a rupt
coda ursului. i tot n'a fugit ursul.
Atuncl Dumnedett a zimbit si a dis :
Las, Petre ca
am ea ac de cojocul lul ! ...i. a facut Durnnedea semn cu

20 3 -

www.dacoromanica.ro

mna si de-odat s'au pornit albinele si s'ail ingramadit

pe capul ursulul. Si atata 1'4 intepat, pana, ce ursul a
apucat la fug.
Si de atunci a rmas ursul fdret urechi i fetrci acid,
Ca Dumnecleti n'a voit s. i le pue la loc, i l'a pedepsit
pentru indrtnicia i la.comia la
Ursultii 'II place de atuncl mierea ; dar i stupul de
albine 11 Ora Sambetele si-1 fugaresce cat e pdurea.

213. Solomon.
** Regele David a avut mal multl feclorl. Intre acestia

a fost si Solomon. Solomon era, un tin& supus si

intelept. De aceea lul 1'1 lasl tatl sea domnia, cand ii
sosi ceasul mortil.
Ca rege, Solomon se rugel lu't D-clea ca sal dea,

mal presus de tOte, darul de a lace tutulor supufilor s dreptate. Lul D gel it placa mult acesta rugaciune. i De a ii dete lul, pe Fang a. pricepere 0
judecatei drptet, i marire, i avutie,
cOs
i indelungata.

vieta noro-

Iatt o pilda despre chipul, cum Solomon scia, s

faca dreptate:
Inteo i all venit la Solomon dou femel srace.
Ele '1-ail cerut s le facl dreptate. Acele femel locuiaa

tot trite() cas. Si, fle-care din ele avet ca.te un copil,
la iata. Pruncil erall de aceas varst. Apol el si semna& fOrte mult la chip unul cu altul. Una din mume
adormise din grea, intr'o nOpte, cu copilasul la sail
In somn ea se intOrse in pat si nahust pe pruncul el.
Cand se destepta, 11 gasi mort langa dinsa. Atunci, ea
se scula binisor si schimba copilul el cel mort, cu
copilul cel via al femeil cele1-1-alte, care dormia. dus.
Cnd se destepra muma cea adev6ratd, grOznic se
speria v6clnd, MO ea, copilul mort. Ea incepuse s
plnga. si s se ttinguesca i srut si mangaia, ie
pruncul mort.

www.dacoromanica.ro

Dar pe urma se incredinta ca acela nu e copilul el,

ci cel viu, din bratele celel-l-alte femel.
Dar acsta tagaduia. si IT clicea ca se insld.

De aci se 'Ascii o crt mare Intre amandoud femeile. Si nimenl nu putfi s le impace. Atuncl se dusera ele la rege, 0 le facd dreptate...
Ele se jaluira pe rand la rege. Acesta le asculta cu
luare-aminte...
Solomon, voind s vcla care'l mama cea adevrata,

porunci unul slujbas al sal ca sa la pruncul cel via

si sal tae cu sabia in doud, si apol sa dea fie-careia,
dintre femel cate o. jumatate din trupul lul.
Cand auclira acesta porunca, una din femel tipa cat
il lua gura:
Stapane, mal bine de cat sa tae copilasul, primese sal las via pe seama acestel femeI ! Tot in aceeas
vreme, cea-l-alta femee qicea :

Bine te-al gandit, stapane, sa imparti copilul pe

din doua!
Cand aucll aceste vorbe, Solomon poruncl sa dea
copilul femeil, care ceruse sal lase In vita, cad nu-

mai aceea putea sciI fie mamd, care avea, mild de

pruncul et..
Pe cea 1-alta femee o gonl ca pre-o inselatOre ce era.

Ma lumea se mird de acstci drept-ci judecatd a

lul Solomon...
Solomon aduse la Ierusalim pe cel that marl mesterl

ce'l gasi, carl din porunca luT, facura o bisericci sail

un templu, Vesta in WA. lumea.
Solomon, a domnit, peste Evrel, cu dreptate si cu,
Intelepciune. 40 de anl. Cand a murit, a fost Wit de
Intreg poporul.

Si cei mai invefafi rneni fi regii, f i imperafii

aii nevoe de rug 'd qi de a jutorul lui D-clea, ca sei
flptudscd, tot- d'a-una, a i drept fi ce se cuvine.

- 205 -

www.dacoromanica.ro

214. Albinele 1 vespea.

** Cnd intri vara intr'o grading, unde sint florl

multe cu miros pldcut, trebuie s te feresci de albine.

Albinele sbr i bazale, in jurul florilor. Pe urind se
askja si stag mult pe dinsele, par'cl acolo ar cduta
ceva. Dacd te duel i privesci in linice pe o albind,
fr s'o super!, potl sd veal cum este ea.
Albina are trupul impartit in trel parti : Capul, la
care are cloud cornite, ochil i botisorul ca o trombitd ;
pieptul, care e format din trel inele, din care plcd
cele sse picioruse pe'rOse i cele patru aripiOre ; panlecele care are mai multe inele. In cOdd are un ac sail
ghimpe veninos. ColOrea albinelor este gdlbuie-inchisd.

Albinele trdesc mai mult impreund, in stup. AlbP

nelor dintr'un stup li se dice i un roili de albine.

In fie-care roig se and trel feluri de albino : Albinele

lucra16re, matca i treintorii.
Albinele lucrdt6re sint acele ce le vedem ffia, zburand prin gradind i pe campurl, cu flori,
.
Ele pot sd fie pand la 30,000 inteun stup.
Matca, este mai mare decal tOte cele-lalte
albine. Ea are colOre roscatd, aripl scurte si
piciOre lungi. galbul. Matca este mama
sail regina rolulul Numal matca face ogele,
din care se nasc tOte cele-lalte albine. De
ea ascultd i dupd ea se Tail tOte albinele.

''cc

Treintorii sint ceva mai marl si dealt

matca. El, in numOr de la 300 pand la
1000 nu lucrzd nimic, ci numal mdnancd
din mierea Mut de albinele lucrAtOre.
Trantoril n'ati acel ac veninos, ce'l ail albinele.

Albinele lucratOre, in dile calde si fru-

mOse, de diminetd pand sra, zbOrd mereti

pe florl, din care sug o i fac cra i mierea.

Dacd le atingi, indatd ti se pun pe 'nand sail pe

obraz i cu acul te intepd asa de grozav, incat locul
intepat se umfld i te d6re strasnic. Ca sd te vindeci,

trebue s scoti din piele acusorul, pe care albina l'a

Mast acolo i s spell locul umflat cu apd amestecata
Cu, otet sag l cu saramurd.
Albinele cu cra i mierea ce o fac, ne aduc mare
folos. Ele sint fOrte silit6re, la muncd.
La fel cu albina este yespea.
Vespea se deosibesce de albind numal prin corpul

- 206

www.dacoromanica.ro

mai lunguiet, care la mijloc, este unit ca printr'un fir

de atd. Apol vespea are un ac mult mai lung de cat
albina. Vespele 41 fac cuibul, in forma unel tesaturi,
pe care o spanzurd de copaci, ori o pun in gdurile pamintului, sail in crdpdturile zidurilor. Vespele se hrdnese cu 'Arne i cu insecte vii, pe care le prind ca s

le mnance. Cate-odatd vespele infra in stupul albinelor,

pp care le omor i le mdnanca mierea. Vespea, mai ales

pe cdlduri marl, urnadrece pe cel care o supar i '1

IWp cu acul, mult mai rail de cat albina.
Nu e bine sd te freci unde al fost Intepat de vespe
Vespea este o insectd vdameitOre. De aceea Omenil o
starpesc.

In ce samand albina cu vespea ?

Albinele qi vespele, pentru cet aft corpul imparfit

in buccitt, se numesc insecte.
Insectele n'a4 nict se,nici scinge roq, in trupul bor.

215. Miliaiii kii Ulu].

" _Este ora ceea cdnd un fluturel
Scuturd de rata capu-1 tinerel
,i ldsdnduli patul cel de floriOre,

Pe o radd dulce *rd ea/re sOre.

Dar Mihaiii Vitetul .de ingenunchiat
.i. ifl pldca capul spre a fi ldiat.

Ldngd el se vede tiara Domnild.

Trernurdnd de spaindi ca o porumbild.

Printre gena-i ngrd, a el ochipri

Ard ca dela stele ce lucesc sub nori.
. De ce pldngi ? intrgbd bravul cu mirare-.
Ea mor pentru Ora i neatarnare.
De aceea, dragd, sii te veselegi
..i cu flori cosila sa li-o impletqa.
Cel-ce pentru lege, pentru Tra more,
Isl prive5ce mOrtea ca o serbatre !
Plcd capul ! '1 strigd palidul caldil;

- 207
www.dacoromanica.ro

lar Mihaifi intOrce spre el capul sell.

Fierul se ridicd... poporul ppteFe :

VI tilt* I... caldul se inzpletecesce...

Fierul slit aruncd ; cade fermecat
Sub cAutAtura mandrului barbat...
Cine ii sfardrnd lanfurile sale
si cu fald-1 duce pe 'nflorita cal e ?...
Fetele 'ncunund prul lor cu flori.,.
Tot Romdnii strigd de mai multe ori:
Cel-ce pentru lege, pentru ;era more,

Is! privece mOrtea ca o serbatre.

216. Melcul.
* Ce mai animal pOte fi i melcul! Si totu' 0 melcul
este animal !
Melcil sint de mArimi deosebite. La corpul melcului
vedem dou pArti mai de frunte : 0 edscir 6. tare qi
o parte mole.
CasciOra este invartit ca un colac plin. CAsciOra este
de colOre alburie, cu dungi negriclOse.
208
www.dacoromanica.ro

Partea cea mole este trupul melcului. Acesta se pete

ved numai dupd o ploita caldicica.
Trupul melcului este tot-d'auna Mos i spumos. La
cap, II

4.2:

tkoorr

veal cele patru

cornite mol. Dou cornite

stilt mai marl i cloud mai
,

mid. Cnd vrei sa atingl

cornitele,

melcul i le

trage lute inapol, in ghi&A. Melcul are dol ochisoft aseclati in varful a
doua cornite.

Cand vede melcul, c nu'l supOra nimeni, plec la

drum. Incetinel, cu casuta la spinare, melcul se taresce
pe lerburi 1 pe Bort Ba el se urea pe vita i pe pomi,
.

pana dd de frunze verdi i fragede, pe care le rede

Ast-fel nelcul stria cu dol dintiorl, ce-i are in gurA.

plantele tinere.
Melcii se inmultesc din ou. Cade le pun el pe lrbA,
unde le clocesce caldura sOrelui. Din ou6 les melciorii,
ce srn'end cu parintil lor.
IOrna, melcul infra de tot in ghiOca lui. Acolo dOrme

el pand primavara. Ca sa nu-i fie frig, I astupa-gnra

sail ferstra casutel sale cu un oblon de cOja tare, ce
i-o face el din balele sale.
Unii Omen! manancd carnea melcilor fierti i gatiti.
Cu bite acestea, melcul este un animdl mai mult stricator de cat folositor.
Ah ! ce incet! Alt ce ince& se ?wised melcul,manal !

D'ar fi i dinsul mai siret, ar sari pasit d'o palmd !

Ah ! ce domol! AM ce domol, se plimbd melcu'n

In locul lui, as da tarcol bolo din gradinip !

Aa vorbl o data un bAetel Oita mamA-sa. Dar a-

csta II rsespunse aa :

Bdete, nu vedi tu cd el is duce tad casa?

0 cu masa ?
IYar fi set umbli tu asa, purtdndup oddip,
Me priml ca nici nu te- al misca sirat cdsca gurita!
Se mute& cu cd(el. purcel, cu patul

Dar bietul melc. incetinel lucrezd, nu de glaba,

&bine se gdndesce el cd graba strica trba !

209
www.dacoromanica.ro

C. de Cit. p. cl. 11 prim. rar.

217. Micul fumator.

** Lul Ghita II venise intfo li poft s fumeze si el
o lulea de tutun, cum vecluse ca fumeza tatal sea.
'fatal WI chlar era. dus d'acasa, dupa treburl. Mama-sa deretich, cate ceva in camara. Si Ghit era singurel in casa. El zari luleaa tatalul sea i tutunul pus
intfo OM, in culti.

NicI una, nici dou, Ghita lua frumusel si

i chibriturI, i hus, pe usa afara, fara sa-1

si tutunul,

fi zarit mama-sa.

El se duse in fundul gratlinel si se indosi dupa un

copac. Acolo se apuca i umpl lula cu tutun. ApoI
o aprinse binisor i incep sa fumeze de-al binelea
Abla insa trase Cate va fumurl, i ii se fad' WI,
cum inghitise fumul usturator de tutun. Fata II se inI

galbeni ; apoT ameti i pe urma ciX lesinat.. la pamint...

Chiar ispravise ma-sa cu dereticatul i lesise in usa

tinil sa vacla pe Ghita.

Ghitaca in palma!

Mama il striga de maI multe orl. Dar, veclend c

nu respunde, se duse in gradina.
Acolo, ii gasl lungit la pamint.... galben la fall si
ametit. Ba t i versase de cate-va orl.
AtuncI luat de scurt, Ghit. i1 marturisi fapta. Mama-sa. ii povetul cu binisorul, ii ridica si-I ajuta ca sa
merga incetinel, in casa....
Doua ile, simtl Ghit urmarile fumatului sga.
Dar de atunci nu I-a mai venit lul Ghita pofta s fumeze

ROI fac1, red gAse$ci!

218. Preda-Buzescu.
"Preda-Buzescu, impreuna cu fratil sel Radu si
Stroe, a fost nisce capitani viteji al lul Mihaitl-Voda.
Dupa Turd, cel maI aprigi vrajmasI al Romanilor
a fost Tataril. El navaliail adesea ca nisce cete sa

- -

210
www.dacoromanica.ro

horde slbatice In prile-Romanesd i pradati, i aprindeall satele i ucideaii pe crestint

AcOsta o facura el si pe vremea lul Mihaid-Vitzul.
0 dat Mihaiii fiind ocupat intealta parte, tramise im-

potriva 'Mari lor pe Preda-Buzezzu, in capul unel

mid ostirt TatariI ail fost batutl cu totul.
Despre Preda-Buzescu se povestesce cum, mai pe
urma, s'a luat la lupta drpta cu capetenia Tatarilor.
Povestea glasuesce asa :
_kr Buzescu-Preda cum il intdltal (pe capul Tdtarilor).
B eft, 'nainte si ast-fel i vorbl :

D zed ntip e fried, fi a credinCd-n tine,

0, Tatare, vino sd te ba(I cu mine!...
Ei descdlecard atuncl amandol

Si se lad la luptd, ca dol juni erol.

&hit tuturora caul cu tnirare
La Buzescu-Preda ci Tdtarul mare.
Ei se bat la raza stelei eel de foc...
Jlaerile albe, vc-a lor zale joc.
Vntul raoresce fruntea lor udat
Si mania mare sufletul be 'mbatd.

L'I se bat din spadeSpadele se frdng...

El se lad la brace, se srnucesc, se strang...
Cdnd Tatarul scdte o secure mica
lovind pe Preda, paveza U stried ;
Dar el cu mdcluca ost-fel U loa,
lnedt de-odatd dicta ci muri.
Jar dupd acsta, dstea romanscei,
Plcit i nvinge lidrda ttdrsed !

219. Datoriile eittre siinAtate si eump6tare

Bolnavul vindecat.
** In Bezdead, un sat In judetul Dambovita, traia. acu
vre-o 60 de anl un proprietar fOrte bogat. El mostenise

de la tatal si i turme de ol, i cirell de bol si de

cal si mal multl bani de cat minte.
Dimineta se scula. pe la pranz si manck cate o gasca
tripta, Intrega i bea ate 2 Ole de vin. Apol se aecla.

- 211 www.dacoromanica.ro

Intr'un jet m6le si fun* si privea a-lene pe fereastr:

La amlzl, colea la un ceas. laras manca si bek, cat
septe Apol dormia, un ceas, doua si Iaras se apuck

de mancare si de fumat. La dinsul nu scial and se

itspravesce pranzul si cand se incepe cina. Si sera cand

se culch se simit asa de

obosit, ca si

cand ar fi

muncit MU clitia.

De la o vreme, bogatul nostru se ingrasa si se ingrosa ca un burduf. El incepa sa nu mal OM umbla

pe jos ; sa nu mal alba pofta de mancare ; dar, de
dormit, ar fi tot dormit. El ajunse a nu fi nicl sanatos.
nicl bolnav ; dar, de trandav ce era, abla se maI putek
misca si in fie-care li, se plangea de alta Ma. Cum
avea banl si trasurl destule. incepa sa aduca la sine
rand pe rand, pe top doftoriil cel marl, chiar de la Bucurescl. El luase fel de fel de doftoril, si picaturl, si
hapurI sl prafuri. Avea o odae plina de sncle si de
cutil dofloricesci. Dar, tOte aceste nu-I folosira la nimic, cad el nu urmt ce-I spuneaa doftoril.
Intio ch, auch el de la un perceptor ca, departe, la
Galap, ar fi un doftor, care ar vindeca pe bolnavl,
numal ullandu-se la el. Bogatul chTema pre invetatorul
din sat. care scrise pentru dinsul doftorulul din Galatl o
scrisOre,in care il descoperi tOta bOla si-1 rug sa-I dee
un sfat ce sa faca, ca-I va plati cat va cere, numal sa se
faca sanatos.
Doftorul asa-I respunse, prin scrisOre :
Prietene, D-ta al in pantece un balaur cu -septe gull
care nu preste multa vreme, are sa te cm:5re. D-ta

trebue sa vil la mine, sa-1 pipaesc eti pe balaur si.

cred ca te-oill vindeca. Dar, sa bagl de seama. Sa nu
cum-va sa vil Ware sat in trsura, ca de se scutura
balaurul, d'o data ip spinteca matele in septe. D-ta
trebue O. viI incetinel pe jos; rezemat de un bat......
Apol n'al voe sa manancl de cat de doua oil pe qi :
dimineta o supa usOra si la prancl o farfurie de man-care de legume. De cum-va vel manca mal mult, sa,

-I2-

www.dacoromanica.ro

scil ca balaurul tot cresce i in putine dile te orn6r6.

Jail sfatul meg !D-ta fa cum voesci!.. Salutare !
Citind scrisOrea doftorului, bolnavul intaiil se speria;

dar apol se mangaia. Si a doUa 41 i plea la drum,

pe jos. El era. trist i suparat de nu vede& pe niment
In diva intaiti merse asa de Incet, in cat i un melc
i-ar fi putut fi tovaras de drum. Dar a doua gi puta
s. merga mai binisor. Omenil, ce-i intalna, II Wee"'
mai prietenosi. A treia di, putd merge si mai bine.
Ast-fej merse el pe jos de la Bezdead pana la Galati,
in 20 de dile. Se oprik unde Ii apuc& sera. Si a doua
4i, des de dimineta, pleck la drum. In Via, and sosi

la Galati se simp. mai bine de cat oil cand. Asa se

present& el la medic. Medicul II primi vesel, 11 prinse
de matil i dise
:

Spune-mi acum, te rog, din fir In per, ce-ti lipsesce!

Domnule donor, acuma nu'ml lipsesce nimic.

Daca si D-ta esti asa de sanatos ca si mine, te felicit.

Doftorul pricep i Ii dise :

Al avut noroc ca &al ascultat. Balaurul acuma a

crapat ; dar mai remas oue in corpul D-tale. Trehue sa te intorci acas& Iar pe jos !
Sei mcintinci numai atdta, ca sd steimperg lmea

fi sd nu bei alt-ceva de cat apd curatd.,Si dacd n'ai

de muncit pentru D-ta, set muncesci pentru aqii!

Dacb. me vel asculta, poti sa ajungl o varsta frumesa !
Si doftorul incepa sa. zimbesca ; iar bogatul dise :

Domnule doftor, te inteleg ed.

Apoi sc6se si IT dete 100 de galbeni.
Bogatul se reinterse acasa i tral, dug sfatul dof-

torului, 87 de ani, sanatos ca pescele in apa.

Cat a trait proprietarul nostru, a trimes doftorului
din Galati, la fie-care An-Noti, drept recunoscinta pi

aducere a-minte, cate 50 de galbenl, in dar.

- 2 .1
j -

www.dacoromanica.ro

1) Sd nu mandnci, nici sd bel preste mesure I l

2) Set nu ldcomesci, nici la haind, nici la masa, nici del

casa, nici la moiia, nici la boul, nici la calul vecinului Mil !

3) Sci nu pollesci nici un lucru al de-aprOpelui tlii I

220. Tine Matti.

** Vine, vine tuna Mail i t
Se preface tot in Raiii.
Cum incep ccildurile,

Infrwqesc padurele,
Inverclesc cdnzpiile,

Gradinile, yule.

Iar in luncd si in crdng

ma de paser1 mi se strdng.
S'aia cdntil de cu foc,

De sta caltoru'n loc.

Si de ce std, par'c'ar stet,.
Si tot ar mai asculta.

GAndace .i fluturd
Vin pe rdnd pe rand si ei,,
Imbreicati ca'n serbdtori
ma de forme si culori.
Si copii cu plr balaiii
It primesc cu dulce-alaiii

Numal bietul melc. la drum.

Ar plecd si n'are cum ;

N'are cum iesi din casd ;

Jalea tare'l mai apasd.
Sta pe loc sci socotscd,

Cum s'o dea, set nimeriscd.

Si vIclnd Malt chip n'are
0 ia cu casa 'n spinare.

- 214

www.dacoromanica.ro

Binipr prin Urba verde,

Aci'l vecli, aci se prerde.

Tot e vesel, multumit

Maid dorit, bine-al venit /

221. Locusta.
*Un Oran cam carturar, anume Vasile, se dusese Inca

din faptul dilel ca sa'sl secere graul de pe camp. El

luase cu sine si pe betelul skl, Dinu. La amlza-cji cand

s6rele dogoria mai tare, seceratorul se aseda, cu copilul WI, la umbra unui copaciil din apropiere ca s se
odihnsca putin. Abia se asedara jos pe lrbd, cand
deodata sari in p6la cdmdil lui Dinu un gandac verdull Baetelul puse lute maim si '1 prinse.
Uite, tata draga, ce sa fie gangania asta, care

face nisce sarituri ca un ogar ?

Ce s fie, Dinule,rOspunse tatal,o locust&

Uitd-te bine la dinsa !

V&A locusta acsta

este si ea un animal.

Locusta are un cap

at 444

intors drept in jos si

cu cOrne. Pieptul ii

este format din fret

inele,

*far

pantecele

din 8 pand la 10 inele. Pe spate are patru aripiOre

Locusta, precum vecji, are se piciOre, dintre care cele

cloud din darat sint mai lungi si mai bune de sdrit. Locusta
pune 'Able sale in pdmint, saii pe plante. Apoi, primavara, indata ce s'a incaldit putin, ies din oil micile
locuste, care, la inceput nu smOnd cu parintii lor. Lo-

custa attained apr6pe tot felul de plante verdi.

Locustele sint de mai multe soiuri. Sint un fel d(A,
locuste cciatre, care yin la noi din spre ReSarit, in
palcuri asa de marl i grOse, incat intunecd i razele
sOrelui. Uncle Se WO aceste locuste, acoper pamintul
preste tot si rod tOta verdOta, i sOmnaturi, i lrbd.
i frunze. Dupa ele locul eemne gol si desert.
Locustele sint insecte fOrte vdtaidtOre.

Mai lesne se pot starpi locustele prin ploi si prin

vnturi, ce le dobOrd la pmint. Atunci 6menil le aduna
in gropi si le ard, ca sa nu molipsscd aerul,

2I5

www.dacoromanica.ro

222. Palanjenul.
** Adese vedY In &ate un colt de odae o panza tint. Este
panza de pdianjen.
PManjenul nu este maT mare de cat o albing; dar are corpul i membrele sale, tote maI pu-

ternice de cat ale albineY. Trupul

luT este Oros si este format din

doug bobite, lipite una de alta. La
cea mica se afla capul si pleptul;
la cea mare se afla pantecele. De
la pleptul palanjenulul se desprind
patru perechi de piefOre lungl, subun i incovoIate. PaIanjenul -tOrce
ei

tese o retea saa o panza lata

subtire, cu fire, pe care le suite

din pantecele teL
Indata ce paTanjenul vede, ca o
01113.Y.
musca saa un tintar s'a Incurcat
In panza luI, se repede asupra prhi1 i II infige in trup niste
dintisorI veninost Prada ametesce i apol palanjenul ii suge
4%4

tot ce este in trupul eT.

Si paTanjeniT sint de maI multe soIurl

si

de

deosibite

marimI.

Palanjenul sinanci i el in cat-va cu insectele.

Paianjenul inset nu este insect ; trupul tut nu e imparfit, i n'are aripi.

223. Profetul Ilie.

** Dupa, mOrtea lul Solomon, cu vremea, mu11 dintre

Evrel se lepadart de legea lul D-den si se inchinag

la idol, intocmal ca i pAganiT.
Atunci, D-leg le trimise nisce Caned( slinti, carora
li se clicea, prooroci sail profe(1. Proorocil mustrail
pe cel rel si le vestiail mal din 'nainte pedepsele, cu
care D-cleti avet sa
pedepsesc a. pentru necredinta lor.

- 216
www.dacoromanica.ro

Unul din acel rofeti a fost si sfintul llie-Proorocul.

Sfintul Ilie triii cam cu 800 de ani inainte de venirea Domnulul nostru Isus Hristos. Pe vremea aceea,
domni peste Evrel un rege_rel si nelegiuit, ce-I oicek
Ahab.
Regele. cu toti curtenii s61 si cu multi dintre Evrei,
se inchinaii la un idol mare3 pe care'l numiati Baal.
Intfo qi, Profetul Ilie merse la rege si ii spuse ci,
pentru necredinta 14 nu va cidei pe pimint nici
roui. nici p101e, timp de trel ani si sse luni... i asa
s'a si intimplat...
s'a ficut fOmete mare in tera Evreilor... Dupi
porunca lui D-deii Profetul Ilie a aflat hrani pentru
sine, p'e Yang un parin, intr'un We mal retras.
Chinuiti de Dime, si regele, si poporul se intOrseri
Iaris la adevrata credinta a lui D-deti. Atunci, dupi

trel anI si sse luni, Sfintul Ilie, tot din porunca lul
D-deii. se intOrse la regele Ahab si ii dise :
Aduni poporul si pe preotil lui Baal pe muntele

Carmel I

Aeolo porunci Ilie sa ridice doui altare si apol dise

preotibor lui Baal :

Alegeti-ve un junc; spilati-1, curitati-1 si-1 puneti

pe altar ! Chiemati apol pq idolul vostru si aprindi

foc insi s. nu punetl !

Preotil ficuri asa si chiemari pe

jertfa ;

Baal si'si arete

puterea. De diminti pan la amlza-di, de glaba strigara preotil pigini pe idolul lul Baal.

Strigati mal tare, ca, 'Ate idolul vostru are vre-o

trbi, oil dOrme ! Strigati mai tare si se va destepta!

De glaba insi furl si strigitul, si ruga preotilor lui

Baal.

Atuncl Sfintul Ilie, porunci si se faca alt altar ; si

se pule jertfa pe dinsul si O. tOrne si api multi
peste altar, si peste jertfi.
Apoi. in fata poporulul adunat, Sfintul Ilie ridica
fata si mnele citre cer si asa se ruga :

- 217
www.dacoromanica.ro

--.--Aucli-me Dmne ! Audi-me, ca ed cunsccl po-

porul acesta. ccl Tu eqli D-deul cel adeverat. intOrce inima lor inapol, aducendu i iareis la credinfa cea adeveratd !
Atuncl, de-odatci a certdut din cer un fulger asupra

altarului de jertfci i l'a aprins, fi l'a mistuit. qi

apoi, s'a deschis qi cerul qi a plouat.

Si, poporul adunat s'a intors si a credut In D deft

cel adeverat....
i lumea cinstia. pe Ilie ca pre trimisul lul D-dea,

pentru cet eret intetept la sfat, puternic la vorbei

si curat la inimet.... Dupa mrte, sufletul lui Ilie
a ajuns in cer, la D- clef t ....
Credinta in D-cle cel adeverat trebue sei fie lucrul cel mai scump. Poporul, care 40 pdrcisesce
legea 0 credinta, se pedepsesce de ceitre D-de it cu
secetet, cu fomete gi cu alte rele.
CrestiniT serbezrt si asta.-II litia SfintuluT Ilie, in 20

Iulie. Atuncl, de obiceiii, se ivesce furtunk cu tunete

si cu fulgere ingrozitOre. OmeniI nesciutor1 dic ca uruIe
prin cer carul SfintuluI Ilie-Proorocul. Crestinil lumi-

nap ins se inchin lul D-deil si is1 amintesc vIta si

faptele Sfintulul Ilie.

224. Cea din urma n6pte a lui Iiiihaiii Yit6zul,

** Ca un glob de aur luna strdlucid
,si te-o vale verde oftile dormid.
Dar fie-un varf de munte stet Mihaiii la mast*
.,Si fie dalba-r mind fruntea lui se last&
Std in capul mesa intre cdpitanY,
.Si rechthnd dulce tinerit set anit.

Viila n6strd trece ca suava road.

Cand speranfa dulce ne surade natl.
Ast-fel astd-datd vlifes lor curd;
Gugetele triste nu-X mat turburd.
Luna varsd raze duld ,ri argintbse.
2 18

www.dacoromanica.ro

Austrul le sufid cmele pletOse.

Cdpitanii trnd prin ftahare vin,

in sdndtatea !zit Mi1zaii inchin.
Dar IWihaig se scold fi le multumefce
luand paharul, ast-fel le vorbwe :
Nu v urez vifa, cdpitanii met !
Din pariva, mOrte : Mt& ce ye ceiti!
Ce e vita nOstrd in sclavie Ore?
.NOftlea fard stele, Viva fdrd sOre!
Cel-ce rabda jugul,
trai mal vor,
Merit& sal pOrte spre rusinea lor ;
Sufietul thr nu e mat pre sus de fierul
Ce le incinge Oralul; ia1 de marlor cerul !
Dar Romanul nu va thmpuri )(dna flori,
pile lungi i triste )(dna serbdtori.
Ast-fel e vullurul ce j5e piscuri zbOrd;
Aripele taYe-Y, cd ar vrea sd 'wird!
.51

Ast-fel e Romanul, O. Roman sint eil;

Si sub jugul barbar nu pleQ capul men!!

225. Plasa, Plaiul sail Ocolul.

** Mai multe comune invecinate formzd impreund o
plasei sag un ocol. La munte, plasa se chimd i
Plasa nOstrd se numesce .... Ea se afld imprejmuitd
de mai multe plt Plasa m5strd pOte fi de ... ori mai
mare de cat comuna nOstrA, cu imprejurime cu tot. In
plasa nOstrd, suprafata pamintului este mai mult sag
mai putin campie. Avem mai multe ape, dealungul cdrora se and comunele. Comune mai insemnate in plasa
m5str sint urmtOrele...
Intocmai precum comunele a primdrie, fie-care plash'
IT are sub-prefectura sa.
Sub-prefectura se did intr'un targuor, on i inteun
sat mai mare, ce-I dice refedinta sub-prefecturei. Reedina sub-prefecturei m5stre se afld in targuorul... Deregdtorul eel mai mare dintr'o plas este sub-prefectul.
Sub-prefectul, in slujba sa, este ajutat de cdtre mai
multi deregAtori mai mict Prin primaril din comunele
Aub-prefecturel sale, sub-prefectul se ingrijece ca toti

219
www.dacoromanica.ro

4meni s trlisc in pace si in bung. rnduld. Dac6.

se ivesc in plasd fctori de rele, sub-prefectul prin

jandarmi II prinde i II trage in judecatd, ca O. fie pedepsiti. Tot sub-prefectul pOrtd de grij ca drumurile,
podurile i oselele s fie tinute in stare bund.
Sub-prefectul priveghzA ca co1ie, bisericile i spitalele din plasa sa
s aibl. tot ce le trebuie i sA

nu sufere lid o lipsd.

In resedinta sub-prefecturei se afl de obiceiti

ate un judecdtor de ocol. Judeclitorul de ocol, cu ajutOrele sale, judecd neintelegerile i pricinile dintre
Omeni, cnd acestia nu se pot impAca la primrie. Tot
judechtorul de ocol intresce i invoelile fcute intro
bmeni, pentru fel de fel de daraveri.
Pentru lecuirea bolnavilor, la resedinta sub-prefecturd, se af15. adesea i un medic, i o farmacie. In
farmacie, farmacistul pregltesce doctoriile, dupl. cum
ii pov6tuesce medicul.

Sub-prefectul si judecettorul de ocol sittt mai

mat-it pletsit De dinsii trebuie 0 asculte i pe el
trebuie sd-i respecte tori tnenii de bine.
Numai tdcetorii de rele nu vor s cie de mai
marit lor !

226. Arde apa.

** A fost o-data un Met r i stricat, anume Filip.
El mere"' umblk holnar si. unde vedek ceva, trebuik
negresit sa. fure, asa ca de dinsul se putek vice ce
vede ochiul nu lasei meow.
Inteo i, trecend pe lang un loc unde se Cladia. o
cas, el ochl o grammda de var nestins si, creclend
c. e creta, ciupi cati-va bulgarl, fara ca nimenl s '1
bage de seamk. Apol 11 ascunse de graba in sin, sub

camasa.

Merse ceva mal inainte si se intalni cu un prieten

al lul, care ducek dol cal la garla, ca sa. '1 scalde.
Atata 1'1 trebuYa. lul Filip ; si hop ! Tatail Ware pe
calul la.turas.
220
www.dacoromanica.ro

Peste cate-va minute, Well patru tovarsii, baetr

si cai, intrara in apa.
Dar, calul lui Filip se poticni de o Oath in garla
si calaretul ceiclic drept in mijlocul apei. Norocul luT
fii c el scia sa inOte. Nu trecil insa un minut si
Filip incepli s strige speriat :
Scapati-me val de mine ! Me arde apa, im1

arde plelea pe mine!

Nisce Omeni, earl lucrati la mal, credeail ca Maul

glumesce ; dar auclindu'l valetandu-se din ce in ce maT

tare, sarira sa '1 scbta din apa. Cand il dusera la mal,

ce sa vacl ! Camasa lui era arst pe la brag si Wta

pielea de pe piept si de pe mijloc era numal o rana,

fripta si oparita. Varul nestins, &Ind de apci. se infierbiutase si arsese trupul hotulul, de Filip. Varul
furat II facuse de sines pedpsa.

Nu pune mina pe ce nu-1 al t,

Cdci, /ard scire, ai sei pari rUh!

227. Hu Corvin 1 corbul.

** RomanY, ca si noi se afla si traesc prin biteterile, vecine cu Romania. Multi si viteji Romani se
afla in Transilvania 0 prin tinuturile din prejurul
ei. De-acolo a venit si Radu-Negru in 'Muntenia ; deacolo a descalecat si Dragos-Voda in Moldova.
Dupa trecerea domnilor romanl, Radu Negru si Dragos-Voda, peste munti, Unguril incepura sa asupresca

mai tare pe poporul romanesc, remas in Transitvania.

Prin munca si prin vitejie insa multi Romani se

ridicara si in Transilvania la deregatoriile cele mal
nalte. Si unii dinteinsit erati sfetnicl si prieteni regilor
ungureci.
Ast-fel a fost boierul roman- Voicu sag Lupul, care
traia mai acum vre,o 500 de alai. Pentru vitejia lui

- 221 -

www.dacoromanica.ro

unguresc I-a daruit orasul si tinutul

alunedoret in Ardeal.
VoIcu a fost tatl lul ln Corvin.
Povestea spune ca regele unguresc, plecand odath
"Volcu, regele

Impreuna cu boerul Volcu la lupta in contra Turcilor,

sl-a scos un inel din deget si l'a dat nevesteI lul VoIcu,
pe care o chIema. Elisabeta.
Si dandu-I inelul regele i-a lis :
Intimplandu-se sa te ajunga cand-va vre-o nenorocire, alerga la curtea mea! Acolo arata inelul acesta si veI afla tot-d'a-una ajutor !
MaI larzitl, regele s'a intors acasa. Pe acele vremurT,
Turcil nelinistiaii mereil pre RomanI. Veniati cu ostirl
marl, ardeati orasele si satele. Thiel si facean robI
pre cel ce remaneati, in vita. Atuncl VoIcu isl lua

sotia si pre micul lor fia, pre IOn, 0 plea sa merga

la regele Sigismund. Pe cale poposir odata inteo padure, langa un izvor cu apa rece. Mama dada copilulul inelul ca, jucandu-se cu el, sa taca. Intfaceea,
mama adormi Fang copil ; Iar fatal Volcu pleca cu
arcul prin padure.
Dintfo data incepa copilul sa. tipe cu glas tare. Mama-sa se destepta din somn si intreba pe copil de ce
plange. In acelas timp observa ea, c inelul perise din
manele copilulul. Copilul arata cu manusitele in sus.
Si Tata, in varful unul copac, stetea un corb ca inelul

in doe!

Ce se intimplase ? Corbul zari inelul stralucind in

manele copilulul, se repecli la el si iI rapi inelul si

apol zbura cu el in varful copaculut Chiar atuncl insa,

sosesce acolo si tatal VoIcu. Acesta trage in corb, care
cade mort numaI de cat cu inelul la piciOrele bor...
Cand ajunsera la rege, acesta primi pre VoIcu si pre
aI sel cu bucurie si cu mare onOre..
Ca Met IOn avea o purtare de tot buna ; Tubia. Invetatura si munca.
El ajunse un mare vitez. Si atunci isl lua drept semn
.

saa marcd, corbul finnd inelul in cioc.

- 222 www.dacoromanica.ro

Dela acest semn, i-au ciis i Ion Corvin.

IOn Corvin a ajuns VocIA in Transilvania ; iar fiul s6ii
Mateif4 a fost cel mal mare i anal drept rege al Un-

gariel.

228. Animalele.
** Yaca, cocoul, pecele, albina i melcul umbld din-

tr'un loc la altul, ca WO caute brand. Ele simtesc, ca

0 noi Omenii. Fiintele aceste sint animate sail dobitOce.
Partile cele mai de cdpetenie la ori-care animal sint :

caput, trupul ci. piciarele sag membrele. La cap, animalul are ochil cu cari vede, urechile, cu cari aude,
nasul, cu care mirOse i gura cu care m`andncd. Multe
din animale ail in gurd ding, cari macina mancarea.
Dupd hranci unele animale sint carni-vore, altele sint
erbi-vore i altele mAnncd tot ce le vine inainte, ca
porcul. Porcul este omni-vor.
Trupul unor animale e ac-operit cu per ; al altora cu
pene ; i lard al altora cu soizi. Unele animale ag
trupul gola; altele acoperit cu o c6jci. Trupul tutulor animalelor e mai mult sag mai putin ceirnos. Unele
animale ail Ose in trup i, de aceea se numesc animale
osOse sag vertebrate ; altele n'ail Ose i, de aceea se

die animale feird 6se.

PiciOrele animalelor sint i ele fOrte deosebite. Unele
animale ag patru piciOre ; de aceea le dicem patruyede ; altele ag numai cloud piciOre ; de aceea le dicem
bi-pede. Sint insd animale, earl ail mai mult de cat
_patru piciOre ; altele ins n'ag de loc piciOre, ci se

tarsc pe jos. Apoi, alte animale ail aripi, in loc de

piciOre ; altele ail i picicire i aripl. Dupd mifcare,

unele animale sint umbleitOre, altele a1ergeit6re, altele

.seiritre, i 'lard altele acd(eit6re Unele animale sint

zbureit6re, altele inoteitOre i altele teirit6re.

Dupd locuintd, animale unele sint domestice, i. altele
selbatice. Unele trdesc numai pe uscat ; altele numai

In api ; altele i pe uscat 0 pe apd ; unele trdesc in

pcimint, i. altele in aer.

Millie din animale 11 sint omului folositdre. Aa sint
animalele domestice, care nu se sfiesc a se apropi de
4ment Omenil le hrdnesc, le addpostesc i le ingrijesc.
Cele mai multe animale trdesc in sOlbdticie, pe cam-

purl i prin pAduri. Acele sint animate setbatice. U-

- 223

www.dacoromanica.ro

nele animale slut nevinovate ; iar altele grit fOrte rele,.

atat pentru Omeni cat i pentru animalele domestice.
Acele animale s'olbatice se numesc flare.
Omenil vanzd pe cele mai multe animale seThatice.

Pe flare le vanzd spre a le starpi nmul, ori spre a

le Imputina numrul. Po animalele nevinovate le prind
s'i le ucid spre a rnanca carnea, sail spre a le intrebuinta pielea lor.
Nimeni nu cundce tOte animalele de pe pAmint, de
cat numal unul Dumnajeti, care le-a fAcut spre ajutorul
omulul. S-I multumim lui Dumnecleii i pentru acsta I

Tote animalele, impreand, forme.zet clasa sail

imperdria animatelor.

229. Profetul Isaia.

** Profetul Isaia a trait cam cu 200 de anI in urma
Sfintulul Ilie. Isaia se trAgek din nmul lul David.
Isaia era nalt la statura ; aveh o infatisare narta ;
ochil luI schInteiaa cu o privire patruncletOre ; el purth
o barba lunga. Pe timpul ProoroculuT Isaia, Asirienii
pornira cu rsboia asupra Evreilor. Dar, prin rugaciu-

nile bunulul rege Ezechia, si mal ales ale ProfetuluI

Isaia, D-cleil ajula pe Evrel, de scapara de armatele
dqmane.
Isaia era pretutindenl fOrte bine vclut 0 cinstit, chlar

0 la curtea regelul.
Dintre top profetfi, Isaia a proorocil maY multe intimp1ar1 din vieta Domnulul nostru lisus Hristos. El
le-a spus de maI nainte aa de lamurit, ca 0 cand le-ar
fi vclut cu ochil
Iata cate-va din proorocirile SfintuluI Isaia.
Despre nascerea DomnuluI a spus el cuvintele :
laid Fedora va nafce fia fi se va chiema numele
lui: D Vac tare, biruitor, Domnul plicit.
Despre minunile Mntuitorulul a preglis Isaia ap. :

D-deti insus va vent li ye va mcintui pe vol.

Atund se vor deschide ochit orbilor 4.i urechile surdilor.
Atund va sari schtqul ca cerbul ,Fi se va deslega lim6a.
celor mutt.

- 224 -

www.dacoromanica.ro

In slarsit despre fialimele cele ingrozitdre ale Domnulul, asa a spus Isaia proorocul :
Ca o oie la jugheere s' a dus, fi ca un Intel ce nu).1
deschide gura,inaintea celue ce-1 tuncle.

Si tOte aceste proorocil si altele multe s'ail implinit

intocmal, in persona Mantuitorulul, cu 700 de anl maI
in urma.
Pentru proorociile sale lamurite despre Domnul nostru
lisus Hristos, hala se numesce profetul-rege al lul Israil.

Pentru credinfa sa cea drpta fi stalornia, Proorocul

Isaia a fost tdiat cu fereslraul din porunca unul rege
rti, ce-I lice& Ilianase.

A suferi chinure i a muri in durerepentru leg-ea sa,

insemnea a muri mo le de martir, sag de mu enic.
Isaia profetul a murit cu mOrte de mucenic. El a fost
un mare prooroc si un adevrat mucenic.
Sfinta biserica cinstesce pe mucenicl, ca pre alesir lu
D-deil.

-- Nice odaM, nia chear in primejdie de mOrle, sd

nu-ft pardscsa leg-ea fi sa nu-f1 Mgeiduescr credinfa cea
adeverat a.

Tact fi more in leg-ea la,

Ca lu ceru2i cdfliga!

230. BMetil fell niritviti.

(Timpul trecut).

** Bdetii pddurarului, cu vrul lor Patin si cu o grdmadd de tovardsi nebuni si zdpdciti ca dinsii, ad pdrdsit alaltd-lerl scOla, fdrd scirea inv'etatorului
Pe la orele cloud, dup prdnz, pe cdnd bdcanul Tatar

dormia, ei s'aii dus in prdvlia la Acolo ail dat cu

umilrul ca O. spargd usa ; dar n'ad putut s'o derdme.

Atunci ad asvhrlit cu cdrmidi in pdreti si in ferestre ;

ail spart giamurile si ad ndvdlit induntru. Acolo ad risi-

pit bite mdrfurilebietului bdcan. Copiii bdcanului ad sdrit

speriati, in prdvlie. Dar svdnIuratii de bdeti IC ad ndpddit pe Meta copilasi, le-ad rupt cdmdsile, nddragii si
C. de cit p. cl. II pr. R.

225
www.dacoromanica.ro

15

cdciulile i le-au sfdilat aline lor, care erail Inca noul

A4a ail fcut pagubi de peste 900 de lel... Apoi ail fugit
ca nice glbatici...
Bdcanul pagubit a mers indatd cu j61uire la primarie
i toti acel Mei resvrcititorii a fost zdravdn pedepsig. El aii fost inchi1, unde cat' remas cloud 4ile, nemcincati fi nebeug.
Apa li se ecideci pentru obrdznicia fi reutatea lor !

.91:6-qa,c16 icily labfA/6//.

231. Gradina de flea
** Florile din gradind aduc la ocM vedere frumOsa

prin forma i prin colorile lor. Ele insd mai adesea

aduc miros pldcut. Florile sint f6rte multe, la numr.

Unele cresc pe pomiwri, cum sint : Trandafiril, iasomia,

lamaita i liliacul. Altele se aiming primavara, infloresc
vara i se scuturd ori se limed tOmna.

in grcIdind o s g 'dsesci : GMocet f i micsunele

bujori, cretife, mixandre, mac, garofe si lalele,

crini, rosetd, tiparse, nalbd, mintd si zorele,

rosmarin i tufa:Met,
busuloc 0, livetn(icet,

maghiran i cqunei,

geilbencle,stdnjinei;
metrgeiritdrel, verbine

si vanilii 0, gherghine,

apoi gura-leului
0 motul-curcanului,
ba si ochiul-boului,
kingei flOrea-srelui.
ft

Dar eine mai 'Ate inir t6te florile minunate, ate

sint de impodobesc gradinile, smaltulesc brazdele de

- 226 -

www.dacoromanica.ro

verdta. cu fetele lor cele vil i rspandesc tot felul de

dulei mirosuri !
Daca vrea cine-va sa alba flori de acestea i. presto

irna, le pune in ghivecluri i aa le 'Ate pastra in

casA, la lumina. i la cldura.

Unil 6meni
cu dare de manA
mai tin vara, in
grAdinile lor, in hardaie marl, copdcei i pomiori str-

int De solul acestora sint : Leandrif cel cu frumOse

flori albe si rosii, portocalii si lamaii cu Roil mirositOre i cu fructe plcute ; rodil cu floricele midi cat garofita *i. roil ca sangele i cu fructe marl ca merele.
In asernenea gradinl se fac i umbrare cu vita, care

ne da struguritcu iedera, cu carpen si cu vita s'elbatic. Cu plante de acestea se impodobese si paviline

sail kiofkuri. In kiokuri, casenil se odihnesc vara cu
placere, privind in jurul lor tOte frumusetile grAdinii.
O asernenea grddind de flori este un adeveratRaiii
de plcicere !

232. GhicitOre.
* Prin irbei, primeivara, cresce-o tugt resfiratol,

Cu trunzele crestate si C14 mid albe /tort

Ea lace o dulce pmet, cu miros ei cam roscatel,
De-i spune-o, set aibi parte s'o meincinci adese-ort

233. Neagoe Basarab kii. Doamna.Despina

** Neagoe cel Mare in al sed palat,
Ce domnesce pe Arges, clice intristat:

Ildndstirea nstrd nu e savdrsitd,

,i a mea avere este ispravitd!

Dragi ostas; ce Petit' Nu ar fi pc-teat
Ca sii inceteze lucrul minunat?

Biruri noul pe frd pot ca sci se pule I

Aii respuns ostasii, ca sd il andngdie...
DOmna intrd' n saki... si vorbesce bldnd:
Vo) vreti biruri noui! Neagoe, te teme!
lidne Mid lra o sd te blesteme.
And mandstire ce ahit iubesci,

- 227 -

www.dacoromanica.ro

Printre fum, cu lacrirni, pole s'o prive-ei.

latd dfamanturi! Vinde-le i urm4d

Nobila lucrare ce te antm4d!
Ceici aeeste scule nu le pot purta,
Cdnd fernei pe fata lacraml vor versa...
ast-fel le vorbeve:
Un &Urdu se scOld i
Inima strabuna Inca vletuesce,
Tera, care nasce astfet de femel,
Merita si vieta, si. marirea el!

234. Istoria Fiulul risipitor.

"Intfo di, se apropiara de Domnul Esus mal mult1
vamesl si pacatosl, ca sa-'l asculte cum inveca. Si carbail carturaril, licend, cei lisus primesce fi wine/nett
cu petcatofil.
AtuncT le spuse Domnul urmatOrea asemMare :
Un om avea dol M. Si a lis cel maT finer, dintre
el, tatalul sea :
Tata, da-ml partea ce mi se cade din avutie.
Si tata le-a impartit lor avutia sa. Si, nu dupa
multe cfile, adunandu-s1 tOte, fiul cel mal finer, a plecat, inteo tett departe. Acolo sl-a cheltuit WA averea
sa, traind in desmlerdarl...

Si, dupa ce el a cheltuit tot ce avea, s'a facut f(5-mete mare in tra aceea si el a inceput a duce lipsa.
Atunci, tinerul s'a lipit acolo de un locuitor cu stare,
care l'a trirnes sa-1 pasca porcil. Si el doria. sa-V1 sature fdsmea din roscovele si din radacinele, ce mancati
porcib; si nimenT nu-1 db. lul.

MaT pe urma sl-a tras bine seama cu sine insus si

a ciis

Cap argatl al tatalul meg sint indestulat,1 de

pane ; lar eil pleiii de Mine ! Scula-me voiil si me voiil

duce la fatal meg si voia dice luT.Tata gresit-am Ia.

cer si inaintea ta si nu mai sint vrednic a me chlema,
fiul teti ; fa-me ca pre unul din argatil tel !

228 -

www.dacoromanica.ro

Si, sculandu-se, se duse la fatal sn.

Si, cand era Inca departe, l'a zarit pre dinsul fatal
1111 si i s'a facut mita de dinsul. Tatal a alergat innaintea lui, si a caclut pe grumajil lui, si l'a sarutat

re el. Si a ois lul, fiul :

Tata, gresit'am la cer si inaintea ta si nu mai

isnt vrednic a m6 chiema flul Mit I

Dar tatal a clis slugilor sale :

AducetI haina cea mai bun si-'1 imbracati, si I
klati inel in mana si incaltaminte, in pici6re. Aducetl si
vitelul cel mai gras si-1 injunghiati si sa mancam, si s
ne veselim ! Ca flul meg acesta mort er a. si a inviat, si
plerdut era. si s'a aflat ! Si ati inceput a se veseli.

In cliva aceea, flul cel mai mare era la camp. Si

cand a venit si s'a apropiat de cask a auclit cantece
i jocuri. Si a chIemat pre unul dintre servitorl si l'a
intrebat, ce sint acestea ?
Acela i spuse t6te cate se petreceati la casa tatalui
s6i1. Si s'a maniat fiul eel mare si nu vroia sa intre.
Atunci tatal s6ii a Iesit afara si l'a rugat pre el. Dar
Elul Oise catre tatl s6i1:
Iata, de atata ani slujesc tie si nici odata po-

runca ta n'am calcat. Si mie nici odata nu mi-al dat

macar un led, ca sa m6 veselesc cu prietenil mei.
Acum ins, cand veni fiul tai, acesta, care si-a papadit WA avutia , junghlasi pentru el vitelul cel mai

gras...!

Atund I-a ois luI tatal:

Fiule, tu in tOta vremea 60 cu mine si Ole

ale mele, ale tale sint..! Ci, se cadea. a ne veseli si a

ne bucura, cad fratele t6ii, acesta, mort era. si a inviat, si plerdut era si s'a aflat !
N'ail trebuintei de doctori cei seindtoqi, ci cei bol-

ma.

- 229 -

www.dacoromanica.ro

235. Laura]. porcesc.

* Trei copil de Oran se jucard d'a purcOga, inteo di
de tOmnd, cu roduri sag cu fructe de laur porcesc.
Laurul porcesc, ce-I dic i turbare, este o buruind

fOrte otravitre sag veninOsci. Ea cresce prin locuri mur-

dare, neingrijite i neingrdite. Copiii aceia, fall s

mai intrebe pe cineva mai mare, chiar i mancard din

semintele negrici6se ale acestor roduri. Dar ei, cdte-trei,

se imbolndvird fOrte greti. Si incepurd s tremure, in

tot trupul. Ba doi dintr'inii, earl mdncard mai multe

seminte, innebunird i murird, in cele mai grozave dureri. Al treilea copil, care

mancase mai putine se-

minte nebunesci, scdp'd cu

mare greg, fiind ajutat de

cdtre un medic, care fu

chiemat indat d. sad dea
ajutor.

A doua di, dupa acea

mare nenorocire, inv'etdtorul din sat duse cu sine

in cOld mai multe raddcini de turbare, le arOtd
colarilor sel, si le vorbi
despre dinsele.Atunci le-a
spus cd laurului porcesc II mai dic i turbare, fiind-ca
eine mdnncd din semintele acestel plante, innebunece
sag turbzci; II mai clic apoi i ciuma-fetei, fiindca-ca cei

ce gust dintr'insa, pot sd mOrd de acea bold urdtd,

ce-I die ciumci.

Laurul porcesc pOte sd crscd pand la o jumtate de

metru. El are cotorul grosut, frunzele marl i colturate,
flOrea alba, ce smnd cu o zorea colturatd. Rodul laurului este ceva mai mare de cat nuca; este verde i acoperit cu ghimpi, asemenea verdi. In nduntrul acestor

roduri sint semintele cele negrici6se, care sint fOrte

venin6se.

Rgic, torte 1-64 fac copii, cart se jcd d'a purcam ca acele semi*.
Cine intrbei, nu grefesce!

- 230 -

www.dacoromanica.ro

236. Judetul.
'*Plasa no-strd impreund cu mai multe pldsi invecinate alcdtuisc judqul nostru. In judetul nostru se and...

pldsi. Intreg judetul nostru este de atdtea ori mai

mare cleat plasa nstrd.

In fruntea judetului se afl prefectul. Prefectul isi
are resedinta in orasul cel mai mare din judet. Acel
oras se numesce capitala judetului. Resedinta prefectului din judetul nostru se and in orasul... Prefectul
priveghiezd ca sub-prefectil si primaril sd-si facd datoria. Prefectul este ajutat de- edtre directorul de prefecturd 0 de un consiliil judeln, pe care '1 aleg locuitoril judetului. Localul acela, in care se adund si se
sfdtuesce consiliul judetn asupra treburilor din judet.
se chlmd prefectura judefului.
In capitala judetului se afld si cdte un tribunal. Tribunalul se formzd de, mai multi judechtori. Judeatwit cercet6z si judecd pricinele, ce n'ail putut sd fie
impdcate, nici de primari, nici de judechtoril de ocol.
In capitala judetului se afl mai multe scOle. Toti
invelatorii si toti institutorii, ca si tOte invgtdtOrele si
institutOrele, sint sub ascultarea revizorului, f colar,
Fie-care judet mai are si cdte un protopop. Protopopul
priveghlOzd asupra preotilor, a cdntdretilor si asupra
bisericilor din judet.
La resedinta prefectului mai e si casieria judetOnd.
Acolo se strang si se pdstrezd bEinii adunati de la locuitori, pentru trebuintele judetului. Tot acolo mai e si

o casarind a dorobanfilor 0 a cdldrasilor, cari stail

sub conducerea ,vi ascultarea ofiferilor. .Acolo, se and
in sfdrsit, si ate un spital, unde bolnavii sdraci sint

cdutati de medicii judetului.

Prefectul, directorul de prefecturd, judeatoril, revi.
zorul scolar, protopopul, casierul, ofiterii si medicil sint
slujbasii sail dereydtorii cel mai de frunte din judetTotii deregdtorii muncesc si se ingrijesc de binele tutulor locuitorilor din judet.

Pe dinfii trebue sei-i respects ttci lurnea. Otae

nu-i ascultd, nu-1 respectd, art ii injurei, acela este
aspru pedepsit.

-231

www.dacoromanica.ro

237. Munca 1n1rumuset6z6, vita.

** Un teran cumperase odata doul flere de plug ce
erail la fel. Pe unul 11 puse la plug si incepft sa are
mereti cu dinsul. Pe cer-alt II arunca Intr'un colt de
pod, ca sa-'I alba la nevoe.
Cam dup un an de dile, cele doua Here se Intalnira laras. Dar acum ce deosebire mare era intre dinsele ! Cel ce as arat, lucia. i stralucia, par'ca ar fi fost
de argint ; tar cel-ce statuse fara sa lucreze, 4ra urat
si plin de rugina.
Bine trateVise flerul ruginit catre cel straluci-

pe unde al fost ? Ce at dres In timp asa de

scurt, de cand ne-am despartit ? Te al facut asa de
tor,

frumos ca razele cele strdlucitre ale sOrelul !

Unde sa fi fost ? La munca campulut, din zorl
de di pana In amurgul serel. Acolo m'am curdfat si
sti

m'am gout ctfa, de par'ca nu me mat cunosct....

Dar tie, ce ti s'a intimplat, de estl mat urat si mat

pocit de cat cand ne am despartit ?... Se vede cat de

colo, ca. al fost bolnav:!
Bolnav eil ?... Feresca D.clea ! Mam tot odihnit.

.N'am lucrat nimic. i cigar de aceea me mir, cum

de tu esti mat frumos, mat vesel i mat sprinten de
cat mine !

Asculta-me fartateil Vise flerul sclipiclos,pre

tine chiar nelucrarea i treindcivict te-ati facut sa
ruginescI, sa te imbolnavescl i sa fit asa de pocit ;
tar mie silina i munca mi-a4 dat frumusetea ci
streilucirea cc le vedi la mine!
Sfinta Scriptura Vice : _infra suclrea fetei tale vd
mainca peinea ta !

238. CM de comunicatie.
* Omenil umbld dupd treburile lor pe stradd, sail pc)

jos, sail cAlare, sail cu trdsura. In orase umblatut cu

trAsura Ii inlesnesc birjarii. In orap mart, ca Bucu-

- 232

www.dacoromanica.ro

rescil,Omenii umbra i cu tramcarei cu tramvaie.Si tramcarele i tramvalele sm6n cu

nisce &Amite, ce sint asedate

pe roti i trase de care cal.

Tramcarele sint mai mid de

14

plyp
12!,

4-1110V'

cat tramvalele. De aceea tram-

carul il pot trage call, de obiceig, doi sag trei, intocmal ca

trasura; tramvaiul, find mal
mare si mai greti, se misca pe
sine de fier, ca i vagonele de
la drumul de fier.
Strada, afard din comund,

se dice drum. Pentru-ca in

timpurile plolOse sa nu se fac prea mare noroiii

pe drumurl, 6menii le-au asternut cu pretrif. La drpta

si la stanga drumurilor Omenil ad sapat santuri, unde
se adund apa. de piffle. Drumurile ast-fel acoperite cu
pletris se numesc osele. *oselele cele mai potrivite

sint largi, ca sa pOle trece pe ele trel ti patru trasuri

de-odatd, d'a largul bor.
Soselele sint de mal multe felurl. Soselele, care tree
de la un sat la altul, se numesc comunale. De dinsele
se ingrijesc stenii. Soselele, care MO satele cu capitala judetulul, se numese osele judetene. De acestea
se ingrijesce judetul. Sint apoi sosele si mai marl de
cat soselele judetene. Acele sosele marl trec d'alungul
tern; de la un oras la altul. Acele se chimi1 ca sint
osele nationale, pentru-cd ele sint tinute in stare

bund cu chicltula natiunei intregi, sad a statului.

Uncle soselele trec peste ape, acolo se zidesc poduri de

lemn, de Okra, orl de fier.

** Pe camp Omenil umbl, pe jos, pe yotecd, sa pe

ecirare; lar cu carele umbl pe drumura de camp, care

nu sint nici ridicate, nici cu santuri pe de laturi. Pe

langa sosele, in multe parti ale Orb; sint i drumuri

de tier sail cdi ferate. Pe calea

feratd, Omenii calkorese si due

poveri marl, cu multd repediciune. Pe drumul de ffer trasurile numite vag6ne legate sir,

unul de altul, sint trase de un

ear mare de fier ce-I die locomotivd. In locomotiv se
and o cAldare cu abur, ce intOrce rOtele.

- 233 -

www.dacoromanica.ro

Pe lngg. sosele i d'alungul drumurilor de ffer sint

mal pretutindeni stdlpi, pentru proptirea sdrmelor de
telegraf. Pe sarmele de la telegraf se dad semne, prin

care Omeni i. isi trimit unii altora scirI cu o repediciune,

i mai mare decAt a drumurilor de tier. Scirile prin

scrisori le duce si pofta, dintr'un loc in altul.

Pe unde sint rduri,s6menil umbra' i pe spa cu luntri

cu plute, cu bdrei i cu cordbii sag nave.

Drumurile i rdurile se ehi'md edi de comunicatie.
Posta, drumul de fier, vasele de apd i telegraful se
numesc majlce de comunicalie.

239. Drumul de fier.

** Drumul de fier este un smfg,

Ce trece munti In zborul sea
S'i rduri, mart, p. yeti ad duel,
..i &ail, i raPt, i 'nate shiner.

Drumul de fter, cu-aripi de foc,

Duce lumini in ori-ce loc.
.'i 'n calea lut nave belfug,
i

'n urma lot lipsele fug.

Drumul de /ler ungce 'n *r

Ori-ce popor cu alt popor,
El va sddi amor frafesc
In ori-ce suflet romlinese.

234
www.dacoromanica.ro

210. Maul belly.

* Nicolae al lul Stan Gheorghe remase orfan de pd.-

rintj, cand era de 7 ant

De atund nimen1 nu-I mal purta de grija. El umbl.
de capul lul pe stradele satulul. Manch ce capeth si
umbla trentros, ca val de capul WI. Pe urma il lua
carciumarul sa-I muncesca si in schimb da-I dea de
mancare si imbracaminte.
Dar Nicolae in fie-care cii, cand carciumarul Iesia
dupa ceva treburi, se repeclia, ca un desmetic, la bell-

tura, si bea pe ce putek pune mana, si yin, si tuica,

si basamac. Nicola se Mai un bdt &fix.
In cele din urma, carciumarul, afland de obiceTul
cel reii a lul Nicolae, il alunga de la sine.

De atunci baetul urnbla iaras, ail capetail Mal

pe urma,, se duse in orasul apropiat. Acolo se fac

vindetor de cliare. Ce castigh, tot dedeh pe beutura.
Adesea il vedeal pe strada, mergend sovaind si. lovindu se de ziduri, sati de trecetorl. Une-orl se impedich si cadea jos. Cate-o-data il vedeai ca se mai scOla ;

alta data. steteh lungit la pamint. De glaba se incerch

Cate un trecetor sa-I ajute sa se ridice. Nicolae nu se
puteh misca, si nici nu putea, sa respunqa ceva, cu
rost ; nu putea, nici ochil sa si-I deschida. Era galben
la fata, cu buzele albastril si, mai mort de obosela.
Une-orl cand se lovih de pietre, era plin de sange.
La halne era, trenteros, murdar si plin de noroiti.. Lumea se adunk atunci in jurul lul ; venia si sergentul
de strada si cu mare greti il tara pana la , secp...
Acolo stetea, peste nOpte pang. a doua gi, cand se
destepta...

Asa a dus nenorocitul de Nicolae, din o betie in alta,

pana ce intr'o nOpte de Tema, degera, cand a doua cji il
aflara mort de ger... Ast-fel s'a sfarsit nenorocitul de Met!

Befivul -este un om nenorocit. El e urgisit de

tad lumea.Betia aduce f i mrte.
Betia este un mare peicat.

- 235

www.dacoromanica.ro

241. Istoria T1n6ru1u1 bogat.

4* Inteo qi, veni la Domnul Iisus un tiner bogat si
l'a lntrebat:
Invetatorule bune, ce bine sa fac ca s dobandesc
vieta cea vecInica ?
Domnul Iisus l-a respuns :
De voescl sa fil fericit, pazesce poruncile !
Care poruncl ?
pis'a tinerul catre Domnul Iisus :
lar Domnul I-a cps ;
Sa nu uciql ! Sa nu fad fapte rusinOse si marsave!

Se nu furl ! SA nu fil marturie mincinOsa! Cinstesce

pre tatal teu si pre muma ta si sa lubescl pre

nul te, ca insutl pre tine !

veci-

Tinerul respunse atuncl lul lisus :

TOte aceste le-am Implinit din tineretele mete. Ce
Inca Iml lipsesce ?
Atuncl Domnul Iisus, II privi zimbind si 'I gise:
De voescl sa, fil desavarsit, mergl, i-t,I vinde averile

tale, si le da saracilor si veI aye com6ra in cer.

Si

vino, de'mY urmza mie !

Iar tinerul auclind cuvintele acestea, s'a indepartat

Intristat de la Domnul lisus, Ca avea, avutil multe.

Atuncl clise Domnul Invetaceilor sel :

Amin, graesc voile, cu anevoe va infra bogatul

"barn imp6rdfia cerurilor !

212. lioria i Clopa.

** Dintre Romanil remasl In Ardel, cel mal vitejl si

mal bogatl traiei bine alaturl de boleriI ungure1,1.

Acestia Insa asupriel greil pre poporul cel de jos, al
Romanilor.

Boeril ungurl adesea lue] Romanilor tot ce agonise],

si II bateaa, si il schitingluial Acura 100 de anl, suferintele Romanilor, din partea Ungurilor, ajunsera, la
culme.
236
www.dacoromanica.ro

Bletul Roman abYa era suferit in Ora luT, in ArdL

Romcinul era strgin in tra tut!

Casa NI, focul din antra, vita tut de kiwi casa,

Apa, codru qi ccitnpia, bucqica de pe 'mai ;
Pruncii lui 0, chiar sopa : tot ce are, e'n perire,
aci Unguru'O inmates romandsca moqtenire.

Atunci Romanil se hotarira s se ridice cu puterea

irnpotriva asupritorilor UngurY. Et aseptaa numal nisce
conducetort harnici si viteji. i pe acestia ii gasira in
vitejil munteul Horia si Closca, nisce Romani vercjI
din Muntil Abrudulul, in Ardl.
Lul Horia it mai cliceall si Nicolae Ursu. Cu Horia
si cu Closca se mat into varasi un vitz, muntnul Crisan..

Cata-si trel s'ail

pus in fruntea Romanilor dela

munte, ce le dice si Mott.

Romanit, in mat multe hartutell, invinsera sifiagara

frica in Lingua Dar in cele din Irma, Horia cu cel

dot toyarast at set, ail fost prinsl de catre Ungurl si
osandill la mOrte.
Duna mOrtea conducetorilor, Romanil s'ail linistit ;

dar si Unguril s'ad mal cuminp, in purtarile lor cm

Romanil.

- 237. -

www.dacoromanica.ro

243. Cucuta i mits61arit

* Pe langa laurul porcesc, mai sint i alto burueni
venin6se, precum : Cucuta, maglarita, rodul pamintu-

lui, cpa clorii, mrul lupului, laptele canelui i altele

Cucuta sman a, incatva, la frunz e

cu patrunjelul. Dar ea cresce mai

mare, pang la naltimea de un metru. La radacina are un fus alb, ca

fusul roscat al morcovului. Cotoru.

este drept i gol, pe-din-nauntru; dar
cu multe rarnuri. Frunzele sint crestate si crete ; ele mirOse urat. Flo-

rile sint asezate la varful ramurilor, ca nisce umbrelute. Cucuta

cresce pe langa garduri i pe langa ziduri vechi, ba i pe malul baltilor.

Tot cam prin acele locuri se afla

si mciselarita, sail nebuncirila. Se

pole cun6sce Ca pe cotor, pe frunze

si pe fructe, ea are peste tot, nisce

perisori mid i un fel ode clei, ce
mirOse greil. Ea este mai mica de
cat cucuta. Frunzele maslaritei
sint marl, colturOse i lipite de co-

tor. FlOrea ei este cu cinci foite galbui, ramurita, cu firicele negre. Rodurile ei cresc, iL ele, imprejurul
cotorului, si se afla. intr'o We'd.
borcanata. Ele cuprind semintele.
T6te partile maslaritei sint pli-

-7.

ne de otrava cea mai strasnicd.

** Pe camp cresce i infloresce, colo in spre tomna, apa do; apol laptele sag 7irba cdreful, care, rupnd-o, Tose din ea
un lichid, ca laptele. In pa duff,
la locuri umede si bine umbrite,
cresce rodul peimintului sa ipicorul vilelului, care se cunOsce,
MErigun a .
primavara, pe florile roii, ce smn cu o urechie de cal ; Tar vara Ii potl cunace pe

Iobitele lui roil.

23 8
www.dacoromanica.ro

laird guna sag. Dmna-Mare, cresce, prin padurile

despre munte, unde acopere poenT intinse. Rodurile ei
snAnal cu o cirs negrici6sa ; dar ele sunt lipite pe
chid foite verdi.
Tot printre plantele veninOse trebuiesc socotite si mai
multe soluri de ciuperci. Dac le rupT sag le taT, din
ciupercile venin6se, Tese un lichid si pe data se invinetesc.

Laurul porcesc, cucuta, meise7arila si meitreiguna

sint plante veninOse.

Tote plantele veninOse otravesc pe cela ce se atinge

cu manic) de ele, sag le gusta ; Tar dac le mananca

cine-va, se imbolnavesce gra.; ba 'Ate s si inebunOsca, sag sa. turbeze. Atuncl face spume la gull si, in
cele din urma, mOre in cele mal grozave chinurT. Cel

otraviti cu asemeni buruenT, _mai ales copiii, fOrte rar

scapd de o mOrte infioratOre.
Daca cine-va se otravesce cu burueni veninOse, pan
ce sosesce un medic, este bine sei bea lapte cald, sa2i
apei ceildufei cu sdpun, ca sei produed versare. Lucrul
cel mai": cu minteinsei este, sei te feresci de ori-ce plantd
ce n'o cunosci bine !

244. Profetul Ieremia.

** Ieremia Proorocul a trait cam cu 100 de anl in
urma Sfintulul Isaia.

Ieremia se tragea din nem preotesc. El era mic la

statura, bland la infatisare, cu glas dulce si prietenos.
CO cari 11 cunosceati de aprOpe, il lublail fOrte.

Pe vremea Prooroculul leremia, si regil, si poporul

evreesc erail rel. CO marl asupriati pe cel midi ;

il

pradau fara mila, jure' stramb, luau numele DomnuJul in desert, chinuiail si omoraa ca nisce Omenl farade-lege. Mal top se inchinati la idoll, ca si paganil.
Sfintul Ierem,a mal intaiti povacti, pe Evrel sa-s1
aduca a-minte si sa triaesca dupa poruncile lul D-cleil
Dar de glaba. Glasul lul resuna in desert. Evreil nu
ascultara de povetele prooroculul.
Atuncl, Sfintul Ieremia incepa sa ameninte pe fratil
sel, spunendu-le ca D lea va trimite asupra-le fomete,
ciumd, sabiet 0 robid: i ca_va arde Ierusalimul, cu
239
www.dacoromanica.ro

foc nestins. Dar poporul 1ndartnic nu vrol set asculte

nici de povetele cele intelepte, nici de ameninfdrile

Prooroculul Ieremia.
De aceea, D-dett trimise asupra Evreilor tOte pedep-

sele, cu care profetul ii amenintase

Un popor strin cu numele Caldei porni cu r6sboitl in contra Evr ilor. Vrajmasil inconjurara Ierusalimul de tOte partile si nu lasar s intre tiicl un fel
de merinde in oras... Ast-fel se facu fomete mare, in
cat mamele isT omoraii copiil si, de 'brine, 11 mancati..

In cele din urma, Evreil fura biruitl. Regele lor fu

prins i Caldeil *11 scOsera ochil. Gel mal multi dintre
EvreI fusera. omoratl, Caldeil arsera -Vote casele si, orasul cel mandru al Ierusalimulul II daramara de nu

mal rmasese pietra pe pitra.

Poporul

regele fura dusl in robia Vavilonului.

Pentru bunatatea lul, imp6ratu1 pagan dete vole luI

Ieremia Prooro cul sa remale in patria-1 pustiita. Amar
plangea el pe ruinile Ierusalimulul i dicea :

Rduri de lacrimi varsei ochi me pentru nimicirea poporulul.

leremia Proorocul 10 ubiec gO patrie ; si nmut
i, mal presus de tOte, legea cea drptei. De aceea
D-d ti a avut mil& de dinsul i 1-a fagaduit c pentruputin timp a pdrcisit pe poporul sea ; dar Ca, dupei

ce se vor pocdi Evreii, cu indurare mare, ii va

adunet lards.
Intocmal ca Isaia, si Ieremia profetul a limit cu
mOrte de mucenic. Necredinciosil Fad batut cu pletre
papa ce fa omorit.
D-ded poveluesce, ameninp, pedepsesce pe vinovat ; iar pre cel ce se pocdesce, 01 irtet, cdci nu,
vrea mrtea pdcdtosului, ci set se intrcol de la
pdcate gi set fie vilt.
Cresting serbza. aducerea aminte a Sfintulul Prooroc
si mucenic leremia, in ditla de 1 Maid a fie-carul

an. SrbatOrea Sfintulul Ieremia se mal numesce si

Armi/nden.

- 24 o
www.dacoromanica.ro

245. Constantin Brancov6nn.

** Brancovernul Constantin,

La Stambul, in turnul mate,

Boer vechid fi domn creftin,

De avert ce A t strangea,
Sultanul se ingrijia,
.5i de mdrte-1 hotdra,

Uncle za: fete domnefcl

,57 soli mart impirdtefa.
Mill acolo nu zdcead
Cd Sultanu-I aducea
Langd foiforul lid,
Pe malul Bosforulut.

Cdct visirul il para.

Intr'o Yot de dimindfd,
pi scurtdril luf de vidtd,

Brancovene Constantin

Brancovinul se scula,

Boer vechid, ghiaur hain l

Adevir e c'at chitit

Pcin'a nu fi mazilit,
Se desparil a ta domnie
De a ndstrd 'mpirdtie ?
Cd de mult ce eftI avut,
Bant de aur at bdtu,t
Fdr'a-(I n de mine amd,

Faca blandd el spdla,

Barba albd-ft pleptina,
La icdne se 'nchina.
Pe feristrd-apol cdta,
.51 amar se 'nspdiminta

Dragit met, cocont 'Mitt l

Fdr' a vrea ca sa-mIclat sermd?--De-am fast bun,red, la domnie

Dummied singur o Fie ;

De-am fast mare pe pdmint,
Cat' acum, de veal* ce sint l
Constantine Brancovene I
.171c-mt grdi vorbe viclene/
De 11-e mild de copzr

i de vref, ca sa mai fir.

Las legea crestinesca

i te da 'n legea turcescil-

-Faca Dumneclea ce-a vreal

Iar pe toti de ne-ati taia,

Nu me las de legea mea I
.Sultanul din foifor
Dee semn lid Imbrihor,
Dot gelatt veniad cureind
Sdbiile fluturand,

Si spre roil dacd mergead,

Lelsa(t somnul, vi trezili,

Armele vi le Vali/

Din cocont 41 alegead

Pe cel mare fi frumos.

Si-1 plated! pe scaun, jos,
Si cat pala repeclead

Cd pe not ne-a 'nconjurat

Pasa cel neimpdcat,
Cu-tenicert cu home mart,

Ce sparg zidurl cat de tart

Capul lute-I retezad...

Brancovinul gred ofta

Bine vorba nu sfarfia,

Turcit 'n casd ndvdliad,
Pe tuspatru mi-I prindead
Si-I ducead de-I inchidead
de Cit. p cl. II prim. rur.

Si din gurd cuvinta:

Dmne I fie 'n voTa ta L..

Cel gelaft lard, mergead
24 1

www.dacoromanica.ro

16

.57 din dol 10 alegeaii

Pe cel gingeg Inijlaciii,

Si eu lactamf cuvinta:

C.74.. per neted ci gdlbiii,

Apor, el se 'ntuneca,
Inima-I se despica,

DOmne fie 'n voia ta !

$1 pe scaun Ii punead
.Si capul it repunead...

Pe cola se arunca,
II bocid, if sdrutd
,,5i turband apof striga:

Brancovenul gred qf44

,S1 din suflet cnvintd :

Alelell Wharf pdganf

Dcimne fie 'n voia ta!

Sultanul se minuna
.S1 cu mila se 'nglinA :

Brancovene Constardzn,
Boer vechlii ci Damn crestin,
Tref cuconi tu at avut,
Din fret, dot g-f-ar pferdut
Numaf unul ri-a rimas...
Cu dile de vref sd-1 las,

Lasi legea crestinsci

i te di 'n legea turcsci-

- Mare-i Domnul Dumneled !

Crestin bun m'am niscut e
Crestin bun a twirl vreab....
Tact, drdgu(d! nu mat plange
Cd-n plept inima-ne se- fi ange.

Tad si mori in legea ta

CA tu ceru-I cipti !

Imbrihorul se 'ncruntd,
Gelalif inaintad
.S1 pe bldndul copilab

Alei! vol fecfori de cant

Tref cocont ce am avut
Fe tustrei mi-f-alf pferdut.
Dare-ar Domnul Dumneded
Sd lie pe gandul med :
Sd vF ftergelf pe pdmint

Cum se steys- fora la vent;

St1 n'avetl loc de 'ngropat,

Nkt copif de sdrutat A

Turcit (runt sd oterag,

.Si pe dinsul tdbdrad,
Ilene mandre i-le rupeaii,
Trupu-I de pfele jupulaa,
Plelea cu pale-a umplead,
Prin noroid o tdvdliad

$i d'un palten o legaii,

.S1 radind asa strigad:
Brancovene Constantin,
Ghfaur vechi, ghlaur hain7
Cased ochif-a te ufta,
De cunosel In pfelea ta P-

Cant turbatf, Turd, liftd rea

Delf rninca si carnea mea,
SA sciti c'a murit crestin

Dragul tate fedoras,

La pdmint ii arunead,
.51 dilele-f ridicad.
Brancovinul gred ofta

Brincovnul Constantin !

246. Cimpul.
**Ieind din sat pe drum, ajungl la loc larg, in camp.

O parte a campulul se ail i se gm-Ina cu bucate.

Partea aceea se numece frind. Alta parte a campulul Omenil o las pentru z-rbei. Din campul cu lrba, o
parte se paFe cu vitele. Locul, unde pasc vitele, se
chim pdvine, izlaz sail intaf. Pe alta parte din camp
se lag s crsca lrba mare, de cosit. Locul acesta se
dice livede. Printre terine i livede se vd drumuri
pentru care ; se vd ci rOzOre, orl canturl, or brazde
ce le dice mejdii.
24 2

www.dacoromanica.ro

Porumbul, graul i cele:l'alte bucate, dupA ce se coc,

se adunI Pe locul lor 1.611-lane miriste. Ierburile se cosese ; se fac fdnefe. Pe timpul rnuncii campului, terina
este piing de lurne.
Izlazul este al tutulor Omenilor din comung. In izlaz
ies diminta la Ovine, vitele, caii, porcii, oile si pAsrile rnenilor. Pazitori i ciobani pAzesc si ingrijesc
de animale, sl nu faca stricAclune prin Wind.
In camp, mai ales, pe cOstele din spre MlzA-di ale
dlurilor se aflA si vii, sail podgorii. Unele dluri, ba ip
unele locuri asedate din camp sint acoperite cu pduri
de tot felul ca, crang, dumbravd, codru.
Primvara, vara i tmna, campul geme de Omeni,
cari vesell muncesc p'amintul. Vorbe, chiote, cantece

din zorl de di, pan'n nOpte, de-ti e mai mare dragul!

&nuns faptul zorilor
Si'n frunziful vdilor
Glasul muncitorilor,
Cornul vdndtorilor !
I

247. Ilora copiilor.

Sub teii cu frunza laid,
Si sub desis de fag,

* Sub teiii cu frunza lalci,

Veni(i copil la joc,
hora la olaltd
S'o invrtim cu foc !

_Not hora resfiratct

S'o invirtim cu drag.

r_sea7

Ea unde se 'nveirtesce.
Campine 'nverdesc ;
Tot omu 'nsutle(esce
E joc, joc 'romnesc !

Venitl, trAsca. Ora,

In horA ne legeim ;
Tresalte

AN hora s'o juccim,

s 243

www.dacoromanica.ro

248. Scintela.
* Un copil de Oran se qrdvise a se tot juca cu tdcluni aprin0. El se invrta une-orl cu ei prin tindd
si pe dinaintea usil. Mare chef Meek cnd veded scanteile scdparand din tdciune si sdrind in drpta 0 in
stnga.
0 data, cnd pdrintil OA nu 'mail acas, incept' O. sejOce 'lards asa cu un tddiune, pe dinaintea usil. 0 scan-

tee mai mare zburd sus de tot si cdcjh pe acope-

risur easel. Casa erh invelitd cu pale. Pale le luard indata foc si incepurd s ardd. Dar copilul, zpdcit de
jocul ski, nu baga de seamd. Child el prinse de veste,
isbucnise flacdra d'asupra easel. Atunci copilului II fa
fried si fugl, fard ca sa chieme pe nimenl.
Focul se intinse repede. Inteo clipd cuprinse tOtd
casa. Erh un lucru de spaimd Tot-I aduceail doniti cu
apd, ca s stingd focul ; dar nu mai erh mijloc ! Fldcdrile patrunserd in tOte pdrtile easel. Totul arded de
sus phnd jos. POretil incepurd a se surpa. Se vedeh in
odale, cum ardeati paturile, si scaunele, si mesele, si
tot I In ca.te-va minute t6td casa se prefacti in scrum
si in cenusd.
Parintil acestul copil nu mai aveati cas. El nu mall
aveati uncle shi secja, uncle sd lucreze, unde s dOrm,

El n'avead nicl haine, nici de mancare ; ei n'aveail

niM bani s 'al cumpere alto paturi, alte scaune, m eses

rufe, haine, bucate si vase. De casd nici vorbd!
din Cornea, cu stare, ise fdcurd in cdte-va actsuiri sdraci.
rlangeati, val ! bietil pdrinti!
One era de vind ?....Copilul, care se jucase cu- focul!

vri/ /xiairtte/i/c" &radii /0/e/

7111/WW.
249. Muptelul, coda tiorecelului i isma.
Prin fan* i prin livede crese o multime de TerburT, cu
flori mirositre, care slujesc ca doctoril in unele bole. Asa este
musetelul, cOda orece1ulu ti isma.
2 44

www.dacoromanica.ro

Mufe:elul sail roman*: cresce nu numal prin livede si pe

camp, ci si pe marginea dru-

vt" b

inurilor. si prin curtile caselor.

Musetelul are tulpina Terbrisq cu
maT multe ramurele. Frunze le ii

sint crestate si imptrtite in fire

&

subtirT. Florile museteluluT sint

la mijloc galbene ; Tar la margine, albe. Ce miros placut rspandesce musetelul! Din florile
uscate de musetel se face cel
maT bun cealt pentru durerl de
:stomac.

Cdcla qorecetului cresce maT.

adesea prin livede. Este maT m are
at

de cat musetelul. $i coda so riricelulul are tulpin Terbds si

rtmurcist. Frunzele II sint lunguTete, de colOre verde-in tu necatt ;

e/

Tar floricele at coldre albt. Din

frunzele si din florile acestel
plante se face .un fel de ceait1,

f rils

ce se bea in anume bile sat

'

durerT din ntuntru.

Attics sat minta cresce. si de la sine prin livede, si r6s-ditd prin grtdinT. Isma are rmurelele verdi sat
rosiOre. Frunzele ismeT ail forma ouluT si sin t

dintate, pe marginI. Floricele cele albastre sint

asedate pe virful rtmurelor. Isma are un miros
forte placut. De aceea si din ism se fIerbe un
ceait placut si folositor, pentru ceT ce suf6r de
stomac.

Musefelul, coda sorecelului qi isma se chimd, cd

sint lerburi medicinale

245
www.dacoromanica.ro

250. Munca i economia.

**In comuna Gorgani, nu departe de Bucurescl, trdiati
dol fratl stiracl, Petre i Vasile. Acestl frac! nu semna unul cu altuL nicl de fried.
Petre n'avek nicl poft de muncd, nici poft _de trait"'

mal bun. El se multumik cu o bucata de mdmaliguta

rece i cu nisce halne, ce nu le-al fi ridicat nici de

i pe care le arunca frate-seU, orl vre-un vecin.

Ce s mal muncesc Pill cheek adesea Petre.
veg eU ca n'am nicl un noroc! Unde nu-1 nimica,
acolo nimica se adund.

jos,

Asa s'a i intimplat. Petre a remas Iota vieta lul un

Lasei me' set te las, un calic gird nimic !
Nu tot asa era nea Vasile. El cu tota casa WI, se scula
din-dl-de dimineta, I1 ornduia lucrurile bine_si frumos

Apol cu o sfintei cruce

pi

cu un Dmne ajutd! se

apuck de muncd.

Si din nimica se pte face ceva, cu ajutorul lui

p1 prin void omuluii0 qicea adesea nea Vasile.
Al asa, maine asa, si tot asa muncia nea Vasile cix
nevasta sa din cap de qi i pana in n6pte. La inceput,
merged greg si incetinel. Dar vorba lul. Si din nimica
se face ceva i da inim la munca i rOdele muncil i tot

D-cfe4

maria nadejdea. Tofil al sel erati bine si erau sandtosT, \re-

sell si voiost
tot maI remdnek ceva lul nea Vasile din cc:Wig , ceva

ce puneet de o parte.
De la o vreme, incep s5.-1 mrga i mal bine lul nea
Vasile. I crescurd dol Mete! ca dol smeisorl. i aceia,
unde nu gandial, acolo 11 aflal, la muncd.

Prin muncei neobositd, prin economic fi ci& ajutorul lu D-clef nea Vasile ajunse cel vial bogat fi
cel mai veclut om din Gorgant
Iar frate-sea Petre ajunsese ca val de capul tut, traind
din mila lul frate-sed si din pomana streinilor.
Muncesce copile, cad munca e viettt!
Prin munca, tot omul ca 'n Raid se resfatd..

246
www.dacoromanica.ro

Trndavul in lume e nenorocit.

De Domnul, de OmenT el e urgisit.
.

Sfinta Scriptura asa ne invata :

Tot cel ce 1300 grijd are de prisosit. Cel ne purtator de grijd, in lipsd va fi.

251. Filea cea bunii.

(Deprinderi gramaticale pntru timpurile verbului).

"Regele unel tell marI trecea odata calare printr'un

sat, fara s-1 cunOsca cine-va. Ajungendu-1 setea, cum

si. cald, a cerut apa de la o fetita, care chiar yenib. de la fantana, cu donita plina. Ea indata alerga
la dinsul si, ridicand donita pe umer, I-a dat sa bea.
era.

Buna 0 vrednica copila e01 tu ii Vise regele

multumindu-I. Dact aI vrea, e te-as lua, cu mine
la oras si te-as da. sa invetl carte.
Carte as inveta bucuros, Domnule, respunse fe-

tita, care nu scia cu eine vorbesce ; dar de aci, din

satul nostru, nu pot sa me duc, ea cine o sa. Ingrijesca de mama, care e bolnava ? !

Dar unde e mama-ta ? intreba regele. Voiti

s'o lied !

Copila duse pe rege inteo coliba, unde bita mama

a fetitil zacea pe nisce pale, slab& si gemend de dureri. Ea se tangui regelul cat e de bolnava, de saraca
si de nenorocita si ca de sigur ar muri indata, de n'ar
ingriji fetita el de dinsa.

Aceste cuvinte le Vise ea tremurand si plangend.

Pe rege insus rag podidit lacrimi de mila, pentru

muma, si de bucurie pentru inima cea buna a vred?
nicel fetite.
Pe urma, regele asa a vorbit cu glas dulce :
Voia ingriji ca sa avet.1 case. mai bunk unde

n'o sa ye lipsesca nimic. Pe fetit o voia ajuta ca sa

invete carte si-1 daruesc 5000 de lel pentru vremea
cand se va marita.. Apol, la plecare Vise :
Asa se ingrijesce regele de fiicele cele bune ale

supufilor sa !...
247
www.dacoromanica.ro

252. Trifolul
**

i Sulfina.

Tot ierburi medicinale shit i trifoiul qi sulfina.

Trifoiul crepe de la s ne

prin fdnete, in locuri ma grase

Dar el se cultiv i anume prin

livede, fiind-cd trifoiul uscat

este cel mai bun nutret pentru vite. Trifoul are o tulpind
ierbo'sd cu mai multe rdmurele.

Frunzele trifoiulu sint aedate

de obiceid cate trei impreuna,

in forma palmei. Floricelele

form6zd buchete rotunde de
colre albastrd sad albuie. Dintr'insele, dupd ce s'ad uscat,

se face un fel de ceaiii. Dar

mult se cultivd trifoiul

ma

pentru hrana vitelor.

Sulfina crepe prin porumbiti, pe

langa drumur i. i pe anturi, pand la o
inaltime de un metru i mai bine. Tulpina sulfinel este i ea TerbOsai i nu

prea grs, pe cat este ea de inalta.

Frunzele Ii sint mricele, cu margini

dintate i impdrtite in trei pdrti, in
forma frunzelor de triton". Floricelele ail
forma de ciorchine. Ele all colre, de
obiceid, galbend ; dar este sulfind cu flOre

ci alba, sari chiar albastrd. Sulfina are

un miros pldcut, une-ori mai slab, alte ori
mai tare. Ea inflorecce prin Iunie i prin
Iulie. Frunzele i florile sulfinel se pun
printre vestminte pe care le api5rd in

contra moliilor. Frunzele uscate se intrebuintezd i ca Ito

MuMelul, coda precelului, isma, trifoiul i sul-

- 248
www.dacoromanica.ro

fina sint plante lerbse cu tulpine rdmurse. Tote

acestea se maI clic si ierburi medicinale.
Sint 0 alte plante, din ale cdror pdrti, fierbndu-se se fac doctorii pentru anume bole. Asa este
chimenul, florile de soc si cele de teiii, semintele de

ienuper, rdddcinele de pdtrunjel, cele de cimbru,

pelinul fi allele.
In ce smnd plantele medicinale cu cele otrvitOre ?
i..lin ce se deosibesc unele de altele ?

253. Ce e tata ?

* Tata-men este plugar ;

Are plug i are car.
Vara el in cdmp se duce
..i bucate ne aduce.
Tatamai este thmplar ;

Tatiilmeil este cizrnar ;

Om ca el gdsesci cam rar.
Tale talpd, tate piele
.'i face civne din ele,

El lucr4d brad, stejar.

Cu barda mi-li't cioplesce.
Lucruri mdndre tot galesce.

Vinde mar fd tuturor.

Ori-ce lucru-ti trebutesce,
La el prea bun se gOsesce.

Tata mai e croitor ;

i lucr4d cu mult spor.

Tata preot se numesce ;

La altarul sfint slujesce,

Cu acprul tot grlibeve

Pdn'ce baina isprdveFe.

El, la bunul Dumecleii,

Tata e negutator ;

I,st inaltd glasul sett.

249
www.dacoromanica.ro

Iatal melt qi tateil tell

Sei nti-i tile Dumnede4 1
Tot in bine set spordscd

Ca de nal sd ingipsca !

254. Agricultura, industria i comerciul.

* La campie si la del tCranil lucrzai sag cultivd pamintul. Pe acolo, cresc grail, orz, secard, ov6z, porumb
si alto bucate. Munca te'ranulul se chliimas cultura pd-

mintului sag agriculturd.

La campie, la del, ca si la munte, te'ranil tin apol si

tot felul de animale : Vacl, bol, cal, ol, capre, albine i

altele. Acest fel de munc5, se chImt crescerea vitelor.
Pe cOstele dOlurilor se cultiva vild. Acsta rodesce
cu belsug struguril, din cari se face vinul. Prin livedl
cresc tot felul de pomi sag pometuri.
Teranii se ocupd mai mult cu agricultura, cu cregcerea vitelor gi cu pometuri.

Teranul adesea 41 face singur plugul, grapa, carul

si alte unelte trebuinclse. Teranca face tot felul de
panzeturi si- de halm) pentru totl casenil. Uneltele ce
si le face teranul si lucrurile facute de t6rancd formCzd
industria saitnulul.
In targuri si in orase, Omenil nu muncesc numal la
camp. Unit' fac cizme, altii haine si, lar4, altil fac fel
de fel de unelte ea : Securi, cse si mobile de tot felul.
Acel Omen1 se .chlm megtegugari sail rneseriagi.

Produsele lor formza industria megteguyarilor.

Atat mestesugaril cat si tranil, dacd sint silitorl la
munca si nu cheltuesc prea mult, pot as): fac5. stare

frumOs. Asa apol, pot s trdlsca el cat se p6te de

bine.

** Dar nici atenil, nicl mestesugaril nu 'l pot face, el

'MOO, tOte lucrurile trebuinciOse. ShtOnul si mestesu-

garul nu pOte s lucreze singur campul, ca s albd bucate. $i satOnul si mestesugarul este silit sa vin4d din
produsul lui ce-I prisosesce si, pe banil cap aa li. sd issi
cumpere de ce are nevoie. Locul, unde Omenil se adunal
ca s vind si se cumpere, se chlm bdIciii sag tdrg.
Schimbarea in banl a produselor de prisos si cumpOrarea altor lucruri trebuinciOse, se chlOmd comerciii.
Omen% carl se ocupd numal cu cumpOrarea si cu vin-

- 250 -

www.dacoromanica.ro

area produselor deosebite, se numesc comerciang i

neguldtori. Cei mai multi comerciaati traesc prin targuri ; dar mai ales prin orae.
Agricultoril sint apr6pe toti Romdni. Printre mqte-

ugari 1 printre comercianti sint lust multi striini

Lucrul cu minte este ca, Roman% pretutindenea, sa in-.

vete i meOqugul i comerciul.

Agricultura, industria i comerciul sint lucretrile de cdpetenie ale Omenilor.

255. Intemeiarea Romel.

** In partea despre Apus de la noT, cale de o cji i
jumatate cu trenul, este o Ora frum6sa, caldur6s i
bogata, care se chlma Italia. Cam in mijlocul, acelej

t6ri este o cetate, mare, veche i vestita, care se:chima

Roma. De pe acolo ne tragem i nol ; de aceea ne numim Romdni.
In vremea veche, veche de tot, sint adica acum doul

mil i cinci sute de ani, era in Italia un rege, anume

Numitor. Acesta avea numal o fag, numit Rea Silvia.

Tocmal cand Rea Silvia nscuse dol prunci Pgemeni,
se scula Amuli, un frate al lui Numitor, Ii birui in
rkboiti. i Ii hichise. Amuli porunci. s se omOre Rea
Silvia; Tar pe gemenil el prunci II puse intr'o albie i

dete drumul albiei pe raul Tibru, care tocmai era

reVersat.
Tibrul duse la mal albia cu copii i, find-ca locurile pe

25

www.dacoromanica.ro

acolo eraii pustii, abia se gasi o lupdiea numai, ea

sa7, hrdnsed. Pe copil gemeni il chema, pe unul Romul

0 pe cel-lalt Remu. Romul 0 Remu supserd dar lapte

de la lupdied i se fdcurd marl 0 voinici.

Atunci el se duserd la unchlul lor Amu lib, 11 gonird

de pe scaunul domniel i puserd, In locul lui, pe bunicul
lor, pe Numitor.
Acesta, drept multumire, cd'l scdpaserd din robie, le,

dete vole sd eladsed o eetate, chiar pe locul unde II

crescuse lupeica.
Dar indatd se nscb neintelegere Intro Romul i Remu

.0are dintr'in0I dol are sd fie mai mare peste cetate i

eine din el sd'I dea numele ski. In partea locului ere"'
Opte (Muff, respandite in campie, d'alungul raului
Tibrul. Romul i Remu se invoird ca fie-care din el sd
se urce pe cate un del i, cdruia i se va areta pe cer
un semn mai bun, acela s remale stpan pe cetate.
Remu vedii mai Int-aid sae vulturi, zburand pe cer
d'asupra capulul. Dar indatd venird doi-spre-deee vul-

turi peste capul lui Romul i'l aretard cd este mai

vrednic de cat fratele se'il. Dar acuma, Remu nu vol O.

se tind de involld 0 fu pedepsit.

Romul remase stdpan pe cetate i li dete numele seg.

De atunci, ea se chiemd Roma.
Roma crescb, rnereb i ajunse intr'o vreme a fi std..
pana lumii intregi.

256. Innltarea Domnulal Mils liristos.

Rusaliile.

*La 40 de ciile dup5. inviere, Domnul Iisus impreun

cu prietenii sel ail ie0t afarl de Ierusalim, pe muntele

Mdslinelor, sail al Olivelor. Acolo le-a spus ca Dinsul
se va duce iara la Dumnedeti TaW, in cer, de unde
a venit. Prietenil se1 s'ail intristat ; lar Domnul Isus
1-a mangaiat spunendu-le ca in locul sell le va trimite

pe Slintul-Duh. Acesta o sel reMdie cu ei pind la

capetul lumei.
Gaud vorbia. ap, Domnul Iisus ridicel mcinile fi it
bine-cuvintel, cum face cu mna parintele .preot ate
crWin1, din up, sfintuluT altar.

- 252 -

www.dacoromanica.ro

qi s'a intimplat, pe mind i-a bine-cuvintat, s'a de-

partat de la
dinfii fi un

nor l'a luat

de la ochil lor

gi s'a indlfat
la cer, unde s'a
asedat de-adrepta Tata lul.
Apostolil s'all
tutors in ores,

si acolo asteptath pe DuhulSfint. A decea di de la Innaltarea la cer a Domnulul

Hristos, apostoliT erati adunatl la un loc...

Si Pith de Ore s'a gicut tunet din cer ca de

un vent ce vine cu vifor fi a umplut tact casa,
uncle fedectic ..
fi ait clipelat

i s'aii umplut toti de Duhul-Sfint,

curaj qi putere, fi a4 inceput a

vorbi intealte limbi, precum le-a dat Duhul-Sfist a

vorbi.

La Rusalii pthznuim coborirea Duhului-Sfint

preste Apostoll.
Cthciunul, Pascile, Innaltarea si Rusaliile sint s&.-

bAtorile cele mal marl si mal frumOse ale crestinilor.

Atuncl, mai ales, trebue M. mergem la srmta biserica,

sa. ne rugam si a multumim lul Dumnedeil pentru

t6te bunatMile ce ni le darulesce, nouk Omenilor.

257

Tara.

*0 ! mult Suet place vara,

Cu luna cea curata ;

Cu verde Wort stufise ;

Cu pomii Alia de rode.
Cu granele, secara ;

Cu aerul cel lin,

Cu pasdri cntatore,

Cu fluturif fie flare;

Cu siufir de miere plini !

- 25 3 -

www.dacoromanica.ro

Cu holde marl frumse;

Cu sAicul, care cade.
Cu neiptea instelata,
Cu cerul oel senin,

0, vara, caletorul

Oki rar se afla besne;

Cad tot e veselie.
Caci roga scantegza,
Clod (Elia se iveice ;

..Sa um6le-1 lesne,

Cact raza luminzci..

,5i and se osteneKe.

.'i-n :munte, .i-'n camfiie,

CacY rece e izvorui;

0 umbra se intinde,
Fn brafe il cuprinde !

258. Okinda $1 dovlcul.

*Un Wan, om guguman, dar care se credek fOrte
Intelept, cum se cred totl gugumanil, ajunse odata In
calea sa, peste camp, pe malul unel garle. Pe acel
camp el vega vrejurl slabe i lungl, cu frunze ver41,
lipite pamlntulul; lar printre frunze, era risipitl o
multime de dovleci, galbenl frurno0 0 marl cat o banita.

Pe malul garlel era un copac gros, nalt i frumos,

cat sa umbrOsca o turma Intrga de ol. Copacul era,
un stejar batran, ale canal ramurele erati pline de
ghinda cOpta.
254
www.dacoromanica.ro

Se ulth teranul la ghinda cea mica, aninata tn sus,

de stejarul cel mare; se ulta si la dovlecil cel mail
asternutt pe jos, printre vrejurile mol si slabAn6ge:
Hi!

dise el,

dar nepriceput a fost eine a

facut astfel de randufla. De m'ar fi intrebat pe mine,

as fi pus sa. crscei dovlecil cel marl pe ramurele

stejarull a ; lar ghiinda cea 'micel a fi lcisaro sd

crsccl pe jos, pe aceste mid vrejuri.

Dup acsta chibzu1616, el se aseda la umbra ste,
jarulul, cu cOsa langa dinsul si, obosit de asa gandurl
adand, incepa s motale si pana.-una-alta, se si aseda

cu fata in sus, sa Una. un somn zdravan. De odata

Insa il trezi din .somn ceva, care II add drept, pe nas.
Se destepta speriat, puse mana la nas si, vdfi ca era.
o Wt ghindei picata din copac.
'
Bine c'a fost o ghinda
vise el,
dad era, dovl6c, r6maneam cu nasul frant!...

Dmne ferefce! Las' ! cet tot bine s'ci geindit

Dumneclea de a pus ghinda in copaci 0 dovlecii
in bostcincirie... Se vede cei tot ell sint un guguguman !

259. Iubirea de meserie.

e Dumitru al Sandel, din Puci6sa, avea, cinci MeV si
numaf o casuta, un petec de grading si o mica. livada
de prunl sail o siliste.
Petrick Maul cel mal mare al luT nenea Dumitru,
chiar ispravise sc6la din sat, cu succes fOrte bun. 'fatal
BM parale nu avea. sa-1 dud la gimnasiu, la Targoviste. Ast-fel se tot muncia cu gandul, ce o sa..fie de
bletul Petrica, flind-ca erail saracl.
Intfo di Yata ca nea Dumitru se intalnesce cu batrinul lor inv6tator. Acesta chiar fesise la pensie. InvqatorW era, lubit si stimat de tOta lumea, pentru sfaturile lntelepte ce le da Omenilor.
Buna diva, nea Dumitre ! Uncle te dud P.... Ce

mal fac1?

-255
www.dacoromanica.ro

Multumim D-tale, Domnule invetator... Sint M.natos si lucrez cat pot. 14 lucra. si mal mult ; dar
n'am unde. Scil D-ta, ca eti n'am pamint, de munca.
Dar bine ca te intalnil. Chiar era. sa yin la D-ta,
acasa, sa te rog de un sfat si. de o inv6tatura. D-ta bucuros ne povatuesd, si pe bogatasI, si pe nol, pe ceI sarad.
Prea bucurbs, nea Dumitre, daca-ti p6te 11 de

ceva folos sfatul metl. Vorba nu costa parale!

Scil, Domnule invetator, Petrica al mei) acii a
ispravit scOla. El e un ba6t fOrte cu minte. Nu-I chip
sa-1 dam sa invete mal departe. II place sa tot clo-

plsca si cu securea, si pu barda, si cu cutitul, si cu

tot ce-I pica in mana.Asa, m'am gandit sal dail la
o meserie. Sa'l fac un dulgher harnic. Vecll D-ta, pe
nemtul Adolf, ce bine traesce. i el, si nevasta, si copil
luI bine imbracatT, bine traitl, totl vesell si voiosl !
FOrte bine te-al gandit, bade Dumitre ! SciI D-ta
clic6t6rea :Meseria este brdfard de aur. Pacat ca.

nu s'a gandit l'al d'astea parintil nostri. De te dud la

Targovisce, la Ploesci, la Bucurescl si in or-ce oras din
WA, tot de mesterl str6inI dal: Nemtl, UngurI, Italienl
si mal scie D-cleti ce...
Mesterul este tot cu paraila in mana. Scil oicaOrea

Cu clocannl face banul.Pe and slujbaqul, adesea

n'are nicl o para in pungA.

E vremea, nea Dumitre, sd ne gdndim 0 noi,

Romdnii la meseril. Mal ales pariiall ca D-ta, cad

n'avet1 pamint, dar copiI destul, cad, Ian, gandesce-te
D-ta, cand toil copil D-tale vor fl marl, unde sail pue
casele. Uncle sa muncesca ? Cu ce sa tra6sca ?
De
aceea s dal, nu pe unul ci pe dol, pe trel si pe patru

la meseril. Unul va fi rotar, altul ferar, al treilea

dulgher si al patrulea cojocar. La inceput o sa. le
m6rga maI grea ; o sa sufere si de Mine Vote. Dart
mal tarclia, sa. yell ce bine o sa ajunga. De aceea ip
cliceam, ca fOrte bine te-al gandit, nea Dumitre. D-cleil

sail ajute I
FOrte itl multumesc, Domnule Inv6t,a.tor !
256
www.dacoromanica.ro

Mane, cu nOptea in cap, si plec la Targoviste si '1

bag pe Petrica al mei1 la un dulgher, cad la asa me-

serie v0. al trage inima.

Si nea Dumitru asa si facn cu Petrica ; asa facil si

cu alp trel baep de al s61. Pe unul singur, pe cel mal
mic il tinii pe langa sine, acasa, la mica lul gospodarie.

Asta-41 cel mal de frunte meseriasl din Targoviste

sint baetiI lul nea Dumitru al Sande! din PuciOsa.

Cu ciocanul face banut.Meseria este brdtard

de aur.
260. Irisul unel copile.
** Odat'o copilita
Visit un vis fruinos:

P.dars prea bucursd

Din cele ce-avem nol.

Erd intr'o gradinild

Dar # vol sd-mi aduceti

La Agri plecata jos.

Din care cresc la vol.

..i. 'ncetipr venird

.i ingerii venird
Tinnd al lor cuvint
'aduse flori din ceruri

La ea trei ingera...
Frumos o salutard,

Cerend din jlorl fi ei.

Copilel pe pdmint:

Modestia fu intdia:
Blandetea ii urmd ;
Sinceritatea sfintd
Corona o incheld.

261. Cele patru timpurl ale anulut.

Deprinderi gramaticale. Analizci.
* Noptile scad. l?ilele cresc. Srele luminza. Aerul
se incaldece. Zapada se topesce. Pomii acum vor inflori. Copacil vor invercli. _Dealgalaele randunele adt
mane se vor intrce la not Albinitele bazaie. Brcele
h.:. de Cit p. cl 11 pl im. rur.

257

www.dacoromanica.ro

17

ordcalesc. Turmele pasc. Mieil, cu sutele, alrgd. Copil,

ate dol, O. cate trel i mai multi, se Oa. p'afard. El

habar n'ail nicl chiar de mancare. Grddinarul silitor
semend. Apol, el I udd grddina. Plugarul harnic ard.
Ala este primeivara !
SOrele arde. Tunetul bubule... Cirwle se coc. T6ranil cosesc. Holdele aciw se vor ingalbeni. Omenif vor
secerd. Plugaril vor treera. Gruntele se venturd. Cam-

pul geme de lume.

Asa este vara !
S'ail secerat spicOsele ! S'ail copt pOrnele. Unele se si
culeg. Se coc i struguril. Frunza a inceput s ingdlbensed ; suflatd de vent, ea cade la pmint. Pdserile
edletre ati inceput sd. plece. Teranil adl, mane, se vor
apuca sd are, de tOmnd. Zilele scad. Noptile cresc. Aerul s'a rcit biniwr. Adesea, cliila cade cate-o p101e rece.
Dimineta te pomeneci ed peste nOpte a brumat. Florile se vetedese.
Afa este tOmna !
Srele resare tot mai tardiiI. Se inserezd tot mai de
vreme. Aerul se tot rcece. Incepe crivtul eel rece.
Cerul se imbracd cu o haind cernitd. Une-ori se pune
cate-o negurd grs, de nu vedi trel pa1 imprejur. Inteo
bund dimineta te pomeneel e o haind albd de zdpadd
acopere pdrnintul, cat veoll cd ochil. Gerul crepe. Omenil

se adund, in cas. Focul arde in sobd. Cum o s lunece

sniile pe zpadd ! Afrd, la camp, e liniFe, e thcere. Id,

colo, mai zbughece un blot iepura, din zdpadd. Din colo,

sare o vulpe cu o WA', cat o mdturd. Lupil i alte flare

stdpanesc pddurile i codril.
.
- _Ala este i6rna !

lrna cdnd e frig 0 ger,

Flori si, irbd, tote pier ;
Prirravara le invite

Prin grddini 0 pe cdmpie;

Vara, tOte cresc cu spor

Ca un minunat odor.

TOmna 'not le vestedefce...

Si tar gerut le stdrpere.

- -

258
www.dacoromanica.ro

282. Die6tori 0 Inv6titturi.

** Din scantela midi se aprinde focul mare.
lilu 41, mari lucruri socotesc,

si Ilia mid nu isprdvesc.

Ce pop face acli, nu kith pe mane !

Mai buncl-i o pace strambd de cat o jadecatei drptd.
Feigeidullei datd
e clatorie curatet.
Lege,limbd 0 obiceiurt,lucruri sfinte la streimosi era&
Dumneclea ce hotetre.sce,

negresit El 0 'mplinesce.
Fdret bunul Dumnecleiti

in zadar e lucrul tga.

Bristos din morti a inviat ;
pe noi de mrte ne-a scdpat.
263. Plantele i gruparea fiintelor.
** Pomii, copacii, legumele, florile, Terburile *i burnlenile se smnd, cresc, se nutresc *i se sporesc. Va O.
died, tOte lucrurile aceste ail vitd ; tOte sint vietcifi
sail fiinte vii.
Nume*ce alto fiinte vii ! Animalele Med se *i. mifeei
dintr'un toe intr'altut i ag f i simtire. Pomil, copacii,
legumele, florae, ierburile *i. buruienile n'ail simtire ;
ele nu se pot nici mi*ca, ci stau implantate in pdmint.
Fiintele acestea se numese plante.
Dacd scOtem din pmint un meri*or tinOr sail alt
plantd, vedem la dinsa, tocrnai ca la animale, trel prti ,
de cdpetenie : Radacinele, trunclaut i crdeile.
RAddcinele se intind prin pamint. Ele tin planta in

pdmint *i dintr'insul ii duc umedeld, cu care se hrdneve planta. Radacinele sint de Mai multe soluri. Din

radacind se ridicd in sus trunclaul. La arbori *i la

copdcei, trunchiul se chiOmd tulpind. La legume, la flori

%si la buruieni trunchiul se nume*ce color ; lar la lerbuff, la grail *i la cele-l'alte bucate, se chlOmd pafg.
La unele plante *i mai ales la copaci, din trunchiil crese
25 9

www.dacoromanica.ro

crdcile. Din crAci cresc ramuri, si din ramuri ramurele

pe care cresc frunzele, florile i fructele. i frunzele,

ajutd la nutrirea plantei. Frunze le ail o multime de

gdurele mid, ce le (jic pori. Prin pori rsufld plantele
intocmai ca dmenii prin pldmni.

Fructele copacilor, dacd sint bune de mncat, se

chlmd p6me i copacil se numesc pomi ; celor-l'alti

copaci de dicem cd sint arbori.

Plantele, intocmai ca anirnalele, nu le pot face dmenii.

Pe ele le face, sail le produce natura. Do aceea ani-

malele i plantele se clnmd produse naturale. ,fi, pie-

trile i mineralele sunt produse naturale.

T6te plantele, impreund, form6zei clasa sag impe:

raga plantelor.
Animalele i plantele se hrdnesc si so inmultesc cu
ajutorul unor anume organe. De aceca animalele f i
plantele se 4ic cd ant fiinfe, saii produse organic&
Pietrele i mineralele n'au organe ca animalele i ca
plantele. Do aceoa pietrele i mineralele se numesc
produse neorganice.

Deci, tOte fiinfele i tOte lncrurile din naturd sint,

sag produse organice, sa produse neorganice.
In ce smna si in ce se deosibesc plantele de animale ?

Dar de minerale ?

- 260
www.dacoromanica.ro

264. 10 Mail 1SS1.

(Malesttilor Lor Regelui Carol I si Reginel Elisabeta)
** Sus pe del, la Catedrald,
Vecl mul(imea alergdnd ;

Si armata, a (era falei,

Stegul tricolor purtand.

E Mdrirea Sa Regala,
Bunul nostru Domnitor !
E a (era ndstre fal4,

Cine-i Vitzul ceilare,

De viteji inconjurat

Ca 'ntre stele melndrul sdre,

Ce strciluce infocat ! P.

eine e i .Acea femee

Cu chip meindru ingeresc,

Cu ochig dulce ce sointee.

Cana ranii1 o privesc ?

Este primul Lupteitor.

Este falnica Regina,

Este-un suflet smuls din Bahl
Cc durerea-n piept alind ,
Cdnd aucli dulcele-i graiii.

Salutafi-i cu lubire,
Cu supunere $ i onor !
Urati le fericire

Si un mandru viitor!

-26t

www.dacoromanica.ro

265. Dumneleil A-tot-puternic.

** Mica /16re care cresce

Printre ierburi si 'nfloresce ;

Pomii mndri din grddinet
in a lor pompd deplind:
Nu-'s fdptura omului,
Ci-'s zidirea Domnulul.

Codrul vesel in verdtd ;

Muntii nalfi pcind la eget' ;
Apa-'n rduri curgetre ;
Om, Pitt viefuitre ;
Cerul; mdri ,si-'ntreg pcimintul,.
Le-a zidit Dumnedeti Sfintul.

in veci fie prea-mdrit

Cel-ce tote le-a zidit !

Imperat, in veci statornic,

Dunine(leil A-tot-puternic!
FINE

- 262 -

www.dacoromanica.ro

TABLA DE MATERII
TRIMESTRUL I

Pag.

1. Sdre le rsare (Poesie de G. Sion)

2. Diminta
3. RugAciunea Diminetil (Poesie ss.)

8
9
9
10

4. Pranzul in Familie .
5. Srpele easel (Albina*)
6. Lumea (Dialog)
7. Facerea Lumet

12

8. Hal la rill (Poesie)

13-

14
15
15
16
16
17
18
18
19
20
21
21
22
23

9. Cartea de citire

10. Ghicitdre

11. Adam si Eva

12. Jocul aD'a VrAbiile,
13 Rom 'Anil in munt1

14. Pe camp
15. Rau let (Poesie .%)
16. Rutatea dmenitor
17. GrAdina
18. Ghicitdre (Umbra)
19. Potopul
20. Negru-Vodif. (Poesie .%)

I. Nucul
i.
22. Punetele eardinale (Escurstune)
23. Curcubeul hit Noe
2

24
25

24. Pi.una si mama el

26

25. Alt1 poml de gi lding.

26. Bogatul nemilostiv

27. Mama ci fetita (Poesie V)

28. Nuca
29. Vita

30. Nucul 0 vita

31. Buna-vointA cAtre servitorl .
32. CAntecul lifinduniell (Poesie
33. Turnul Babel
34. GrAdina de legume

. 27

s.)

.........

35. Bucur Clobanul

36. DAmbovita (Poesie .%)

www.dacoromanica.ro

28
29
29
31
. . 31
32
33
34
34
36

II
Pag.

37. Orientared in clad

38. Faso lea .
39. Avram In plmintul Canaan
.
40. Ceapa . . .

36
7

37
38
39
40
41
41
42
42
43
44
45
47
48
49
50
50
51
53
54
54
55
57
58
58
59
60
61
63
63
65
60

41. Fetita si Porumbita (Poesie ')

Ag. Planul clasel
. . . . . . .
.
43. Scumpul maI mull pAgdbesce (Dupi Riureanu)
44. Vartta si sfecla

45. Jertfa lul Isac

46. Castravetele si pepenele
47. Fetita murdari

48. Planul sceolel

49. Dragos-VodA la vinAtre

50. Orientarea dup. stele

51. RugActunea de srl (Poesie ,*.)
52. Bunul *cola/.
53. Ce te legeni codrule ? (Eminescu)
54. Datoriile cAtre bAtrAnI
55. Culnea sag bucAtAria

56. Cum e tmna?

57, Canele credinclos

58. Curtea
59. Animalele domestice patru-pede
60. Mita catre animate
61. Gbicitre (MAgarul)
62. Capra
63. Calul credinclos

64. lacov si copiil 01

65. GAsca si rata
66. Cele dou capre
67. Gina si Curca

. ....

68. Corpul omenesc

69. lubesce curAtenial (Poesie
70. VAilul

.)

66
67
67
68
69
70

71. Ghicitrea. (Ochil)

72. Un copil la cliva tatAlul (Poesie .,*.)
73. Condeele lul VodL
s
74. Autjul
75. Ghicitre (Urechile)

76. Fratil lul Iosif

77. Mirosul.
78. Vecinil.
79. Gustul.
80. Copiil Iacoml.

.... .

. .

81. Josef vindut de fratil sel.

82. Pipaitul
83. Ghicitre. (Mama)

84. Sfat bun.

85. Cele cinci simturt.

86. 1ngrijirea sAnAtAtil.

87. picetorl si InvAtAtorl

70

71
72
72
74
75
76
76
77
77
78
70

TRIMESTRUL II
88. Irna.
89. Visul lul Faraon
90. Merele putredd si merele bune.

www.dacoromanica.ro

80
81
82

li I

Pag.

91. Vrabia la ferestra (Poesie)

92. Inltarea lui losif.
93. Pidurea

.,

94. GhicitOre. (Masa)

95. Stefan-Voda cel Mare .

96. Tata nostru, carele esti in cer!

97 Planul simigiului. (Poesie de Panu)

98. Sfintsca-se numele Tea!

99. MosAjun.
100. Stejarul . . .
101. Vie imp6ratia Tal
102. Bradul si fagul.
103. Cntecul bradulul. (Poesie .%)
104. Nascerea Domnulul Nostru lsus Hristos.
105. Colinda. Florite dalbe

..........

E6

-.

106. Fac5.-se voia Ta, precum in cer si pe painful

83
84
84
85
86

88
89
90
91
93
94
96
96
97
97
99
100
101

107. Legenda CetatilNeamtu

108. Strada
109. Sorcova
102
110. Fuga lul Ems in Egipet
103
111. Patin noistrA cea de tote clilele, da-ne-o nou5 astacli
104
112. Ce e familia ?
105
113. Lupul
106
114. Mama capra si cel trel 101 cuculeti . . . . . ...
115. $i ne lOrt nou5 greselele nOstre, precum 0. noul'gresiPor nostri 107
108
116. Patania celor trel 101 cucuieti
109
117. Domnul nostru lisus Hristos in templu
110
118. Vulpea

119. $i nu ne duce pe nol in ispita

111

129. lepurele
130. Botezul Domnulul Iisus Hristos

123
126
126

113
120. Catun si sat
114
121. Stefan-Vod si $oiman Burcel
1 lc
122. Ursul
116
123. Ci ne mAntuesce de cel Mil I
.
118
124. Sfintul Ion Botezatorul
119
125. Tfirgul si orasul
126. CIL a ta este impitatia si puterea si marirea in vecil. vecilor. Amin 120
122
127. lubirea de adevOr a lui $oiman-Burcel
123
128. Copilul neasculttor

131. Omul si paserica (Poesie de Boil)

132. Pasculet cel mincinos
133. Clprira si Capra !Agra
134. Resplata lui Burcel
135. Stufisul . . . .
. . . .
136. Sfaturl asupra 15comiel
137. Rata pi getsca selbatica
138. Samarinnul milostiv
139. Vanatorea
140. Aprodul Purice-Movila
141. Fericirile lul lov
142. Batul milos
143, Biserica

144 Legenda manastirel Putna

145. Locuitoril dup neam si dupit religiune
146. Limba romandsca (Poesie de Sion)
147. Nenorocirile 10 lov
-

www.dacoromanica.ro

127
127
129
129

.110
131
132
133
134
135
146
137
1:38

139
140
140

IV

Pag.

198. Ocupatiunea locuitorilor

149. Datoriite avutilor catre saracl
150. Dumbrava Rosie

141
142
143
144
145
146

151. Pltra de var .

.
. .
152. Credinta si ragplata lul Iov
153. Zicatorl si Invdtaturl

TRIPIESTRUL III
154. Primavera
155. Vrabia si CiocArlia
156. Parabola despre putere a rugaciunel
157. Alegerea loculul pentru Manastirea de Arges .
158. Cu Till de fier (Dupa. Riureanu)
159. Stigletele si ciocarlanul (Poesie de Panu)

160. Flerul
MI. Visul MesteruluI Manole
162. Jocul aD'a porumbeila
163. Rindunica
164. Dulgherul si fierarul
165. Pesci le

. ........

. . .

. .........

166. Ocupatiunile satenilor. Plugarul (Poesie de Alesandri)

167. Privegbetrea
168. Sotia Mesterulul Manole
169. SomnorOse pasdrele (Poesie de Eminescu )
170. Infatisarea pamintulul uscat
171. Jocul aDa Baba-Gaiaa
172. Clore si Corbul
173. Gluma lul Manole
179. Uliul si Cucuvda
175. Lunca si Sa Ices
176. Isprava WI Manole
177. Crangul. Macesul
178. Gbicibire (Macesul)
179. Istoria vamesulul si. a fariseulul
180. lubirea de mama, cantec (Poesie de Cosbuc)
181. Neagoe-Voda si. mesteril

182. Bad, lac, balta, mlastina

183. Barza sad cocostarcul
189. Cel trel calatorl
185. Watea mesterilor si a lul Manole

171.

173
174
174
175
177
178
179
180

186. Br6sca

187. *erpele si Soparla

188. Copila si fluturelul (Poesie V )

189. Nascerea lul Moisi

190. Pescarul si pescisorul
191. Petru-Rares Pescar
192. Ariciul
193. Crapul si stiuca . .
194. Petru Rares Domn
195. Copilaria lul Moisi
196. Comparatiunea crapulul cu br6sca
197. Tufisul Inflacarat
198. Pescuitul
199. ,Thicibire (Plasa)
200. 1esirea Evreilor din Egipet

........ .

www.dacoromanica.ro

147
148
148
149
150.
151
152
153
154
155
156
157
158
158
159
160
161
162
163
164
165
166
167
168
168
169
169
170

181
182
. . 183

183
184
185
186
187
189
189

201. Organizarea comuner

202. Sobiesky si PI lesi1
203. Pribegirea prin desert
204. Racul si Vulpea
205. Racul
206. Copitul si mama (Poesie de Cosbuc)
207. Primirea Legit .
208. Rsplatata lu! Ilie cel nebunatic
209. Viclenia lul Sobiesky
210. Lipitorile
211. David regele.Evreilor
212. Legenda ursulul (de G. Cosbuc)
213. Solomon
214. Albinele si vespea

Pag.
190
191
192
,.

1(13

194
195
196
197
198
199
202
203204
206
207
208
210

215 Mihai0 si WWI

216. Melcul
217. Micul fumittor

.
,
. .
. .
218. Preda Buzescu . . . .
219. Datoriile cAtre An Atate s1 cump6tare-Bo1navu1 vindecat
220. Tine Maid (Poesie, de I. Onu)
221. Locusta .
223. Pilanjenul
223. Profetul Hie
224. Cea din urmit n6pte a lul MihaiA Vitzul
225. Plasa, Plaiul sad Ocolul
226. Arde apa
.
227. I6n Corvin si corbul

228. Anima tele

229. Profetul Isaia

210
.

212
214
215
216
216
218
219
220
221
223
224
225
226
227
227

230. BA.101 rd nArIvitT. (Timpul trecut).

231. GrAdina de florl.
232. Ghicitre (Capsune1e)
233. Neagoe Basarab si Doamna Despina.
.
234. Istoria fiulul risipitor
235. Laurul porcesc.
236. Judetul.
237. Munca Infrumusetzit vita.
238. CA1 de comunicatie
239. Drumul de fier. (Poesie de Alesandri) .
. .
240. BA6tul betiv.
241. lstoria t1n6ru1u1 bogat.
242. Horia si Closca.

243 Cucuta si maselarita.

244. Profetu leremia.
245. Constantin BrIncovnu.
.
. . . . . . .
246. Bora copiilor (Poesie **,)

242. CAmpu1

228

.......
,

. ...........
.

. . .

230
231
232
232
234
235

236

....

248. ScIntela. . . . . . . .
249. Musete1uI, cOda sorecelulul si isma

260. Munca si economia. . - .

262. Fiica cea bunt

. .

236
239
241
241
242
248
244

........... 246

251. Trifoiul si sulfina

253. Ce e tata? (Poesie ,*.)

254. Agricultura, industria st comerciul
255. Intemelarea Romel
256. InAltarea Domnulul Iisus Hristos
257. Vara Poesie ,,*,,)

. 244
247
248
249
250
251

252
253

www.dacoromanica.ro

VI
Pag .

258. Ghinda 0 dovleacul

259. Iubirea de meserie

260. Visul unel copile (Poesie de Bold) ... .

261. Cele patru timpurl ale anulul
262. piator1 0 InvdtAturl
263. Plantele 0 gruparea Bintelor
264. 10 Maid 1881 (Poesie .',)
265. Dumnaled A-tot-Puternic (Poesie .%)

254
255
259
257
258
259
2C1

26z

OBSERVARI : 1) Cunoscintele introducdtOre la, Legende sint pre-

lucrate dupd manuscrisul d-luf G. I. lonescu-Gion.

2) Uncle bucdtl, descrierl fi naratiuni, la express vointri a regretatulia meii colaborator A. I. Odobescu,sint prelucrate dupd gCartea de
eitire de Odobesou-Slavieb.
3) Poesiile de provenientd necunoscutd, sunt insemnald cu *.*
4) Tablourile Negru-Vodd,Dragos-Vodd, Petru-Rares, Miharti Vitdrul, Tudor-Vladimirescu fi Cuza- Vodd sint reproduse dupd tablourile
orice ale d-lia Secdreanu, cu consimtimintul D-sale.

V. Gr. Borgovanu

www.dacoromanica.ro

Distriboiroa buc4i1o1 dopa col doi oia do

c()M..

Pentru Anul al II

Pentra anul I
Bucgtile numerotate cu : 1, 2,
3, 5, 7, 8, 10, 11, 12, 16, 17* 19,
20, 21, 22*--24, 27, 28, 29, 32,
33. 35, 38, 39, 40, 43, 44, 46, 47,
49*, 51, 52, 55, 5b*, 59*-60, 61,

64, 65*-67, 68. 69, 71, 73, 74'75, 76, 77*--79* 80, 81, 82, 83,

84, 89, 91, 92, 94, 97, 99, 100*102*-, 105, 107, 109, 110, 113,

114, 116, 117, 118, 121, 122, 124,

127, 128, 129, 130, 133, 131, 137,
138, 140, 141, 142 , 144, 146,
150, 151, 154, 155, 157, 161, 163,
164, 166, 168, 171, 172*, 173, 174,
175, 176, 180, 181, 182*, 183, 185,
186*, 187*, 188, 190, 191, 193, 199,

202, 204, 206, 208, 209, 210, 212,

216, 221, 232, 235, 238'4-, 240,
243*-,247, 24F, 249, 253, 254*-,
256, 257, 258, 261.

BucItile numerotate cu: 4, 6, 9,

13, 14, 15, 17**- 18, 22"- 23)

25, 26, 30, 31, 34, 36, 37, 41, 42,

45, 48, 49**, 50, 53, 54, 56", 57,

68, 59"- 62, 63, 65"- 66, 70,

72, 74"- 77**- 78, 79"- 85,
88, 90, 93, 95, 96, 98,
100"- 101, 102"- 103, 104, 106,

86, 87,

108, 111, 112, 115, 119, 120, 123,

125, 126, 131, 132, 135, 136, 139,
143, 145, 147, 148, 149, 152, 153,
156, 158,159, 160, 162, 165, 167,
169, 170, 172", 177, 178, 179,

182", 184, 180", 187", 189; 192,

194, 195, 196, 197, 198, 200, 201,

203, 205, 207, 211, 213, 214, 215,
217, 218, 219, 220, 222, 223, 224,
225, 226, 227, 228, 229, 23C, 231,

233, 234, 236, 237, 238"- 239,

241, 242, 243"- 244, 245, 246,
250, 251, 252, 254"- 255, 259,
260, 262, 263,'264, 265.

V. Gr. Borgovanu.

www.dacoromanica.ro

Tip. GUTENBERG, Joseph Gbl, stx. 1/5mnel, 20. Bueureset.

www.dacoromanica.ro