CARAGIALE

POVESTIND COPIILOR

.e

PRICHINDEL SI CALUL DRACULUL PRASLEA CEL VITEAZ.

ROSUL IMPARAT SI VERDELE IMPARAT. ABU-HASAN. AGH1UTA
IN VENTATORUL.

COLE CTIA CLASICILOR ROMANI SI STRAIN! PENTRU COPII SI TINERET

EDITURA LIBRARIEI SOCEC & Co. S. A. BUCURESTI

www.dacoromanica.ro
D S-
.
1
'4
3

il
ili,

[.
CUPRINSUL VOLUMELOR DIN COLECTIE

'4
-;

. e'tIr

-: n
Alto
-0, 7
+
+
4

/
1

/
#
+
1
1
1

/
1

/
1
#
+
#
*
ALECSANDRESCO
Rug /dune.
soldatului
Vulpoiul predicator.
porul si P5durea.
pea. Calul si Lupul.
garul.
Leului.
Corbillui
si Vitclul.
Meerut.
su Bolnavul.
liberal.
41-11-11.--0-11,111-4.-11,0411-111,11-111-111-41-:

s Povestlnd Copt floe

Ueigasul Pia vole.

Umbra lui Mircea Is Cozia.
MAgarul rastAtat.
Soarecele pi Pisica
Cainele ei CAtelul.
tics si Tigrul CAinele izgonit.
Lupul moralist.
Uliul qi Gilinele.

ALECSANDRI a Povestlnd CopIllor

Tovarlsul din copilarie.
PApusarul.
Viteazul.
Claude
To-
Vul-
Privighetoarea si Ma.
Pisica 'Alba-
Dreptatea
Lebilda gi puli
Privighetoarea In colivie
Bursucul li Vulpea.
Ogorul si lepurele.

Barba Lautarul.
Oalhenul si Paraoa.
Arvinte si Pepelea.
BOLINTINEANII s Povestlnd CopIllor
Snide°
Surugiul.
Rout
CAinele qi
Sarlatanol
Porcul

WO- 1
4
Cea de pe [Irma noapte a lui Mihai Viteazul.
[,
itS"
$
Preda Salerno. Mama lui Stefan eel Mare.
1
Mircea In Waite. Mihai scApiud blinder-
L 1 dul. Mircea I i Solii. Doamna lui Nea-
if roe. Codrul Cosminului. Dumbrava Ro-

I
7
ry ..,1
/
t
lie. Aprodul Purice
Mihnea ei Baba. Soria.
CURGIALE s Povestlnd CopIllor
Mibai ei Calk',

i3II
11 i
. ,, . N. + Prichindel si Calul dread's'
Viteaz.
Pastan ee.
Row ImpArat si Verdele ImpAraL
1 Abu-Hasan Aghiuti inveniatorul
1 1
et?4 1...._,I t CARMEN SUVA s Povestlnd CopIllor
Visul regular. Veniamina si Evghenia
4 Cum arde o cetate. Moartea voivodului.
4 Umbra gi sentinel° Rasbunarea lui Patru
4
1
Degete. Andrade si Decebal. Poeta' 0- ep
+
vidiu. Aurul Domultei.
I -us-sl
CO$11113C s Povestlnd CopIllor
:1' -Ikrat 1
Petrie si Neamul. Muncitorul orb. To-
vArAgia era rea. Intoarce-li inima mare
e Calendarul eolarului.

4
: `., 1 .
1 less oil Meherboteanul.
si scolds.
Mitropolitul Veniamin
Cele race porunci
poetului Bolinli ceanu. TicAlosul pedepeit
Fapta .
i Disciplines. Lingusirea si minciuna. Cin-
rz Ikea. Cei palm oameni Intelepti. Socrate y
10 ,, -, $ eel Intelept. Povestea artitorului. Fit
0
61
4 generos. Cearta no a bunt Pigment°
KI
4 Intro frati. inteleptul Aristide. Moartea
4 g} sgAreitului.
: o
t CREANGA 1 Povestlnd CopIllor
4
4 Un put de um ten cum a prApAdit figanul
I oasul. Soarecele giret qi lacom. Ivan Tar-
4 + block Punguta en doi bani. Povestea a-
4 + nui tenet Acul si Barosul. Povestea lui
4 + Harap Alb.
4 5

www.dacoromanica.ro
COLECTIA CLASICILOR ROMANI $1 STRAINI
S,"6 PENTRU COPII $1 TINERET (Or)
Intemeiattl i Ingrijitii de OCTAV MINAR 1..),

CARAGIALE
POVESTIND COPIILOR

PRICHINDEL $1 CALUL DRACULUI.- PRASLEA

CEL VITEAZ.- RO$U IMPARAT $1 VERDE IMPA-
RAT.- ABU-HASAN.- AGHIUTA IN VENTATORUL

EDITIA A DOUA

EDITURA LIBRARiEi
SOCEC & Co. S.A.
BUCURESTI

www.dacoromanica.ro
 1. L. CARAGIALE
Cand puzderia latina va intelege pe dentin ca
ceeace nu piere, si n'o lass sa piara, este limba stra-
moseasca; gi isi va pune intrebarea: care sunt canoa-
nele firesti ale graiului nostru, atunci se va
deslusi ca omul care a croit verbul, dandu-i puteri
noui dupii calapodul etern al limbii, care a deslegat
problemele incalcite ale sintaxei ce ramasese fora
solutie papa in vremile noastre, care a patruns cu
sonda in intunecimile pornirilor instinctive ale rassei
noastre si a scos our si lumina... a fost el, Caragiale,
Luceafraul nostru de ziva si de noapte la luminile
canna, sclipitoare gi senine se vor indrepta inclinin-
du-se generatiunile viitoare.
DELAVRANCEA

www.dacoromanica.ro
 Caragiale ca siEminescu a
fost un sentimental, un idea-
list, care judeca oamenii si lu-
crurile cu pasiune, iubind cu
sinceritate extremele: nimica
sau totul.

A scris intr'un stil cizelat si

legat de gandirea sa originals
iutr'o masura cu mult mai
precisa deck stilul lui Emi-
nescu, care a fost slefuit si
corectat in parte de membrii
Junimei dela Iasi.
A treat tipuri noui si eterne
din o lume veche si banala.
Din observatie scotea sin-
teza cugetarii, iar fantezia ii
service sa imblauzeasca crudul
adevar al realitatii.
Caragiale a fost un izvor
limpede de verva satirica si
ironica adesea intretaiat si
tulburat de o simpatica du-
iosie.
Vesel si trist in scrierile sale
Ca si in viata zilnica. Nicio-
data nu te faces sa zambesti.
Ori radeai pans iti da lacri-
mile, on te impietrea cu du-
rerea, facandu-te sit cugeti.

Caragiale stria cu greutate

si desgust. Creatiunea lui era
framantata papa la saturatie.
Nimic spontan, chiar in schi-
tele cele mai usoare. In fie-
care fraza el asculta ecoul e-
ternitiltii.
OCTA V MINA R

www.dacoromanica.ro
 PRICHINDEL
SI CALUL DRACULIJI
Baba cer§etoare si Prichindel.E dracul gol
golut. Calliforia in lung. Fata de
rat 0 farmecele. Duio0a babel la dispa-
rilia lui Prichindel.

Era odata, la marginea unui drum

umblat, o fantana, si langa fantana se-
dea jos o baba, ghemuita pe niste
zdrente de cerga, si morfolia in gingii
un crampeiu de covrig muiat intr'o na-
strapa cu apa rece. Cand vedea dru-
met, on pe jos, on calare, on cu carul,
rasa baba covrigul din gura, intindea
dreapta si se milogia tanguios numai
in varful limbii: Faceti-va mile si po-
mana, maiculita, de o biaia pacatoasa
fara puterer. Daca-i da cineva ceva,
zicea baba: Bogdaproste, maiculita!
Dumnezeu dragutul sa primeascal...
de unde dai sa sporeasca. si sa izvo-
reascar Rar se intampla crestin dru-
met sa treaca pe langa asa batrana ne-
voiasa si sa nu se indure macar cu ce,
dupa potriva lui; daca nu o lescaie, ma-
5

www.dacoromanica.ro
car o farama de paine; dace nici atata,
harem o vorba bung. Cand ii zicea
vreunul: Crede, batranico, aldata!" ea
raspundea: Crez, maiculita, crez... sa
ne creaza Dumnezeu pe tofi, dragutul!"
Pe urma iii muia covrigul in nastrapa
Si s'apuca iar de morfolit.
Intio zi, fiind targ de vale, a inceput
dis de dimineata sa se care intiacolo
lume dupe lume dela deal. La dus, i-au
mai zis babei cite unii crede"; da, spre
sears, la intors, i-au dat care ce 1-a 1a-
sat inima... Precum e obiceiul la targ:
targueste omul ce targueste, cumpgr5,
vinde; apoi, mai cu rachiu, mai cu yin,
mai cu vorba, se inveseleste, i pe urrna
iii mai aduce aminte si de sufletul ra-
posatilor si le da pomana dupe putere.
i ass, a ramas baba pe ziva aceea mul-
tumita destul cu traista
Inset -Inset, pe inserate, s'au imputi-
nat drumefii; tot mai rari si mai rari,
pang n'a mai trecut nimeni dupa asfin-
titul soarelui, sand s'a aratat i luna la
rasarit. Dac'a innoptat bine, a cautat
baba in traista si a scos niste turta-
6

www.dacoromanica.ro
dulce, capatata dela una dintr'un card
de fete, care trecusera p'acolo cantand,
chicotind i Maud fel-de-feI de .nebu-
nii, cum fac toate codanele cand se in-
tore aprinse dela joc, ca in targ fusese
Dora mare. A muiat baba turta-dulce,
a gustat-o si zice:
Bogdaproste! am avut zi cu noroc
astazi..: S'o tie Dumnezeu dragutul pe
fata aia, s'ajunga la batraneti fru-
moase, ca mine!
Pe urma s'a infasat baba in cerga ei,
si-a pus traista capatain si s'a ghemuit
deabinele culcata pe partea stanga, cu
spatele la lung, sa nu-i dea lumina in
ochi... Tocmai bine de dormit!... Nici
prea cald, nici prea racoare; de vant,
nici suflare: pe camp, asa liniste de
toate patru partile ca se puteau auzi
cum taraiau si forfotiau ganggniile,
mis-mi§ prin, pail, si apa cum galgaia a-
fara din ghizdul fantanii printre petri-
cele ca asa e apa, ca viata omului!
atata numai, ca viata curge cat curge §i
pe urma sta; dar apa curge mereu de
7

www.dacoromanica.ro
cand lumea si cat lumea n'o sa mai
stea...
Baba Inchisese ochii i, cu gandul
cine poate sti la mai ce, ofta din cand in
cand... i nu-i venia somnul; iar se mai
gandia, ofta i misca, sa-si potriveasca
oscioarele mai odihnit, geaba! nu putea
macar Op'. Se urcase luna cam de
doua suliti, cand iaca, i se pare babei ca
yin pasi dela deal din spre partea apu-
sului. Trage cu urechea i aude bine c5'
s'apropie drumef; mijeste ochii, §i-1 vede
aci-aci. Se ridica de mijloc, Intinde
mina i incepe duios, dupa canonul ei:
Faceti-va mila i pomana, maicu-
lita, de o biata pacatoasa fara putere!
Tot-de-odata, drumeful a sosit in
dreptul fantanii; abate din drum spre
baba §i-i zice:
Buna-seara, babuto; do.... n'ai a-
dormit Inca?
Nam adormit, maiculita; ca n'am
somn, vai de pacatele mele.
Drumeful se asaza jos langa baba, in
bataia lunii, §i rasufla adanc de obo-

www.dacoromanica.ro
 Dar de unde vii dumneata, maicu-
1i4a, de-ai intarziat ash pe drum?
Hei! de unde viu eu... viu de de-
parte...
De departe, ai?... Si... un'te duci?
Hei! unde ma due eu... ma due de-
parte...
Departe, ai?... Da... cum te chia-
mai pe dumneata?
Prichindel ma chiama...
Da... de cati ani e§ti?... di te vaz
crud de tot...
Merg pe saptesprece...
Dar... parinfi. ai?
N'am, c'am fost copil lapadat...
Dar... friitiori mai ai?... surioare?
Oiu fi avand, da nu-i cunosc...
Cum, ai fi avand i nu-i cunosti?...
Ce vorba-i asta?
Pai nu-ti spusei c'am fost copil 1.6-
padat?
Bine, aia am inteles eu; da vorba
e, vreau sa §tiu...
Ia asculta babo, adica de ce fi
descosand asa?
Ca vreau sa stiu §i eu...
9

www.dacoromanica.ro
 Dar ce -fi pasa dumitale?
Cum sa nu-mi pese, ma? intreaba
baba cu mirare... Stii ca-mi placi! Cum,
adicatele! nu trebuie sa §tiu eu ce pra-
matie de calator primesc noaptea in
gazda?... ai?
Da; da iar a§a, sa-mi numeri toff
dinfii din gura...
Uite, dar ce, fi -i scot data
ti-i numar?
A facut haz baiatul de vorba babei §i
zice:
Aoleu! la bona gazda avusei noroc
sa pit!... In be sa ma intrebi: Ai man-
cat to ceva, ma baiete, astazi?... fi -o fi
foame"? dumneata imi iei tacrirul pe
nemancate.
Pai ce sink eu?... to de ce e§ti ga-
gauta §i taci?... Mai aflat to ca, "ana nu
plange copilul, nu capata at a?...
Ba, aia am aflat-o eu; dar, data
m'ai navalit cu intrebarile, cand era
sa -fi spuiu?
Vino incoace, terchea-berchea!
i zicand astea, scoate din traista o
10

www.dacoromanica.ro
costit5 de purcel, niste colaci i turt5-
dulce si mere, si i le d5:
Ia coley si trage-i falci, c5 dinfi,
slava Domnului, vaz ca ai.
A mancat b5iatul cu pofta mare; i-a
mulfumit gazdei si s'a aplecat la fan-
tan5 s5 bea.
Ce faci, m5?
Ce s5 fac?... vreau sa beau.
Pai, apa rece Sa bei dup5 costit5
afumata? Ia coley!...
Si i-a dat din desag5 un clon.diras cu
rachiu de isms.
Sa inveti dela mine, m5 Miete: sa
nu bei apa dup5 lucru gras, ca ti s'a-
pleac5... Ai inteles?
Am inteles... Dar multe mai §tii si
dumneata.
Stiu, fire*: cum s5 nu still?... c5
pang la varsta asta, de ma vezi cu ochii
verzi, n'oiu fi trecut ca un chine prin
ap5... Vorba aia: uit5-te la fata i ma
intreab5 de viata... Ehei! fatu-meu;
cand a§ sta s5-ti spuiu cine suet eu...
Infeleg, a zis baiatul ca'scand; da
It

www.dacoromanica.ro
vorba mea e, noaptea asta nu ne odih-
ntm not deloc?... e cam tarzior...
se culce cui i-e somn, Mtn-
Sa."
meu!... eu stiu ca mi s'a speriat de tot
somnul; pot sta de vorba pang la ziva,
data poftesti...
Dumneata ei fi putand, ca ru'ai
umblat toafa ziulica, dona postii ca mi-
ne, pe jos... Dar eu tare as vrea sa. ma
odihnesc, drept sa-ti spuiu.
Si iar a cascat.
Atuncea, zice baba, culcii-te tu,
somnorosule; ca eu mai stau... is cerga
asta i to inveleste, ca desire ziva se las6
r6coare.
Daca s'a culcat si s'a baiatul,
zice baba:
Intoarce-te pe partea ailalta, mg.;
sa nu -fi dea luna drept in ochi... Vrei
sa-ti spuiu u,n basm, s'adormi mai bine?
Spune.
Dar, vorba e, asculfi?
Ascult.
...A fost ()data ca nicioclat5, ea de
n'ar fi...
12

www.dacoromanica.ro
 ...nu s'ar povesti... a mormait 135-
iatul.
Bag sama pe asta-1 §tii... zice baba.
*tiu numai inceputul.
Ei! inceputul nu-i nimica; sa vezi
dumneata mijlocul §i sfar§itul...
*i a urmat a§a:
De cand se potcovia -purecele cu
nouazeci-§i-noua de oca de fier §i...
...§i saria pang la cer... iar a mor-
malt baiatul.
Ma, spune drept... daca-1 §tii pe
asta, sa-fi spuiu altul.
Da-i nainte, babo, §i nu mai ma
sacai!
Apoi, ,atunci, taca-ti, fleoanca §i
ascultal... A fost odata un imparat §i o
imparateasa, bogati nevoie mare, pu-
trezi de bogafi; §i se tot ruga la Dum-
nezeu sa le dea §i for macar un copila§...
§i se tot ruga, se tot ruga, §i degeaba se
tot ruga... a§a, cand §i-a pierdut ei
toata nadejdea, ca erau batrani-batrani,
coclifi de biltrani, numai iacata ca vine
o tiganca, mai batrana ca ei, §i zice sa be
dea cu ghiocul...
13

www.dacoromanica.ro
 Aude baba ceva §i se opre§te din po-
vestit...
Prichindel jos sforaia, §i luna sus de
trei suliti §i mai bine...
Baba s'apleca pe o rang, sa-1 vaza
daca-i invelit cum-se-cade, ca-i era mila
de el; cand se uita de-aproape, vede in-
tr'o parte invelitoarea baiatului cam riL
dicata; i-o apasa,... cerga iar se ridica;
iar i-o neteze§te in jos,... cerga iar in sus.
Lice baba in gandul ei: Ia sa vedem
mai bine"... §i trage incetin.el cerga, pu-
ne mana §i da de o coadal... Am inte-
les!" Lasa cerga la loc bini§or peste ba-
iatul adormit, §i s'apuca sa-1 mangaie
bland prin par; o is intaiu dela ceafii §i,
cand ajunge cu mana spre frunte, da de
doua cucuie tari ce mai incape vor-
ba? ni§te cornite in lege.
Ei! zice baba, d'a§tia mi-ai Post ?...
Lasa, ca-ti. cunosc eu dumitale me§te§u-
gul!
Ii infige o mama in par §i cu. alta 1-a-
puca de coada §i trage §'a§a §'a§a. Ba-
iatul sare din soma:
14

www.dacoromanica.ro
 Ce e, babo?
Bine, ma, pu§lama, ca n'am sa-ti
zic mai frumos!... dupes ce te-am ghz-
duit, te-am ospatat §i cinstit boiere§te,
tu, gogiamite flacau in putere, sa-i
tragi la aghioase, §i eu, o biata neputin-
cioasa, sh motaiu de§teapta, sa-ti spuiu
basme §i sh te apar de mu§te,... ai? Phi
ce fel de vorba-i asta?... Scoala, dulhule,
c'ai dormit destul! Uite, ce luna frumoa-
sh!....hai ne plimbam...
Ce, nu fi -e bine, babo?... Cu 1ca-te
acolo §i lash-ma sa ma odihnesc... Nu
ti-am spus ce obosit sunt?
la, nu mai umbla tu cu mofturi...
parch nu §tiu...
Of! ca multe mai §tii!
Sh §tii tu, Ca, daces -i la o adich, te
§tiu §i ce tine cine e§ti... Cui le tai tu?...
ba, ca e§ti copil sarman; ba, ca n'ai
frail; ba, ca e§ti prapadit de drum...
Parch nu ti-am vazut eu podoabele,
ghiavole!... Ce crezi?... Hai scoala, sa ne
plimbam! n'auzi tu?
i iar it sgalfaie...
15

www.dacoromanica.ro
 Astt.mpara-te, babo, §i ma lash!
Nu te las, cioflingarule, pang nu
ne plimbam... num'a§a, nitelu§, de coley
pang coley, doar de mi s'o face si mie
somn... Haide, scoala!
Li! zice baiatul; mi-am gasit be-
leaua cu balm asta... Intelege odata,
babo, cand iti spune omul!...
Da tu, om e§ti?
Da ce sunt?
Om, ai? Da tine nao4ta a mai va-
zut om cu codify §i cornife, ma?... Vrei
sa ma tragi pe sfoara, tu, pe mine?
Hehei, baiete! nu ma cuno§ti cine sunt...
Eu... d'a§tia marunfei ca d'alde tine...
Sa'ntrebi ()data pe frate-tau, pe Aghi-
uta, cu ala harem ne cunoa§tem de
spuie el; §i tu sa-i spui dela
mine, c'am zis eu a§a, ca de ce nu mai
da p'aici?... ce?... e suparat?... Hai ne
plimbam... Scoala odata, ca te plesnesc!
Da diavolul ce alta are de lucru
decal sa ispiteasca §i sa pacaleasca pe
bietii muritori, §i sa-§i bata jot de sufle-
tul lor? uciga-1 crucea! Ce se gande§te
afurisitul de Prichindel, vazand ca nu-i
16

www.dacoromanica.ro
chip altminteri sa scape de baba, se ri-
dica de mijloc si zice:
De! babuto, ce sa-ti spuiu?... Cum
mi s'a speriat §i mie somnul, parca-
parch mi-ar placea sa ma plimb pe
luna.
Pai, atunci, ce stai?... Haide!
Da, dar nu pe jos...
Dar, cum, ma?... calare?
Calare, fireste; calare, merg.
Uite, 'ma! to esti cam ticnit pe-
semne... Dar un' sa-ti gasesc cal acu-
sica?... Ce, acilea sunt grajdurile lu
taftau, sa bafi numa 'n palme si sa-ti
vie bidiviul gala la scary ?... Imi pare
rau de boiul tau!... ce nu to gandesti
cand vorbesti?.... nu lade frumos!
Pai, eu cal" am zis ?.... am zis
calare".
Adicatele, cum vine vorba asta?
Si mie-mi pare rau de dumneata,
ca-mi spusesi adineaori ca stii multe si
le intelegi pe thate, si atata lucru, bag
seama, nu pricepi...
Ce sa pricep, ma?
27230. Caragiale povestind copiilor 2
17

www.dacoromanica.ro
 Dumneata vrei sa mergem la plim-
bare...
Ei! da...
Ei! eu merg bucuros, dar numai ca-
lare merg... Ei?
Ei?
Ei! is -ma dumneata in carca, si
sa ne plimbam... Uite, ce luna!
Nu ti-e rusine! zice baba; coscogea
flacaul sdravan, in floarea varstei tale,
sa te bucuri to la o biata sontoroaga de
batrana ca mine, fara putere... sa te
duca in carca oscioarele mele!... Auzi-
auzi!
Rusine, neru§ine, asta e... llacsa
pofte§ti, bine; de unde nu, lass -ma sa
dorm.
Asa fi -e vorba?
Asa... Daca esti batrana fara pu-
tere, ce-ti mai arde de plimbare?... Stai
de-ti odihneste oscioarele...
Si zicand astea, Prichindel s'a asezat
la loc sa doarma... Luna sclipia d'asupra
de tot... Baba s'a culcat si ea; a inchis
ochii, si a stat asa cat a stat; s'a mai in-
18

www.dacoromanica.ro
vartit, s'a rasucit, cAn.d asa, cand alt-
minterea, si zice:
Ai adormit, Prichindel?
Iar, babo?
Ia, scoala, ma, sa-ti mai spuiu o
vorba...
Care vorba?
Ma, Prichindel, dar data nu te-oiu
putea en duce, ma? ca to trebuie sa fii
grew, cum to vaz eu, voinic...
Noi sa incercam... Ce paguba?
Ei! bates -te vina to sa to bates!...
Auzi dumneata, neiculita, dracia dracu-
luit ce i-a dat lui Tartorul prin cap: zor
nevoie, la plimbare de-a calare!!... Ma,
baiete, hai mai bine pe jos, ca-i mai fru-
mos...
Pe jos nu pot.
Nu?
Nu...
Mai face baba ce mai face, i pe urina:
Ei! hai, scoala... sa vedem ce pu-
teral... sa-ti fac §i hathrul asta... sa nu
zici!

19

www.dacoromanica.ro
 S"au ridicat amandoi... Baba s'a pus
piva, §i strigti lui Prichindel:
Haide, hopa!
Tin'te bine, babo!
Si fup odafa! in carca babei; iar baba:
Ma, baiete, asculta; s'a nu to la§i
greu §i sa nu-mi dai prea des csalcaie ca
agiamiii... Apucsa-te numai bine cu a-
mandoua mainile pe dup'd gatul meu!...
Haide, gala!
...Bine-i spusese baba ca ea §tie multe
§i el mai nimic. Prostul de Prichindel
drat -drat, dar n'a inteles. Cum a lu-
at-o de gat, baba s'a scuturat de sdren-
tele §i uraciunea ei §i deodata s'a prefa-
cut I'ntr'o femee tan6r5. §i voinica, inalta
§i frunaoasai ca o zana, stialucind §i ea
pe pg.mant cum stralucia luna in cer
fiindca baba asta era o fata de impgrat
mare, care, de mai-tied se dedese la §ti-
inta fermecelor §i la me§te§ugul vraji-
toriei, §i, pentru pacatele ei, fusese bles-
temaf6 sa se preschimbe in hodoroag5.
cer§etoare §i sa nu-§i mai is infati§area
ei de mai nainte decal atunci cand o pu-
20

www.dacoromanica.ro
tea paean pe dracul, ba Inca, i atunci,
numai pe vremea nopfii. Asa, pane sa va
lamuresc in aste cateva cuvinte, baba,
adica fata de imparat, on zana, cum
poftiti, era departe cu Princhindel. A-
lerga usor ca vantul de pared n'atingea
pamantul; ii sbura pe deasupra capului
lui Prichindel parul ei bawl despletit;
iar in lumina lunii, falfaia in fel-de-fel
de ape zabranicul vioriu tesut in fluturi
si in fire de argint, cu care era invg-
lu ita...
Mull au alergat
Sal stain, sa mai rasuflam! a zis
Frichindel amefit, cand au ajuns inteo
pajiste.
Dar ea, ce sa-1 a.,,culte?... De undo -si
mai potolise fuga, s'a pornit iar si mai
repede, si tot mai repede, pang au dat
intr'o lunca plina numai cu trandafiri
albi mirositori, i aici a inceput ea sa se
domoleasca i inset -incet sa meargg in
pas... Apoi, oprindu-se locului, zice:
Asculta!
Si. deodata, in tacerca. aceca Oita de

www.dacoromanica.ro
lumina lunii, s'a auzit din umbra unui
tufis glas de Privighetoare.
lti place, drags Prichindel?
Strasnic! a raspuns el.
lti pare ra'u ca ti-ai pierdut som-
nul pentru plimbare?
- -Eias!
Vrei sa mai inergem?
Hai in.ainte!
Si iar a pornit fata de impa'rat...
S'au plimbat mult i multe lunci au
vazut cu die flofi! i atatea cantki de
paski, care mai de care, an auzit!... Dar
cand, departe de tot dintr'o padurice
iesia-u in largul campului inspre rasarit
deodata striga cu groazli Prichindel:
Se craps de zival
Ea se opreste scurt, se uita in zare,
vede in adeva'r mijind zorile, si... p'aci
fi -e drumul! Si fin-te, goanal... Sburit
cum sboara calul-dracului, peste moso-
reale, gropi, maracini, busteni, balti
ca bietul Prichindel vedea jucand pe cer
trei luni in loc de una. Cum a sosit in-
tiun suflet inapoi la fantana, 1-a arun-
cat pe diavol cat colo mototol; iar ea s'a
22

www.dacoromanica.ro
scuturat §i o clips s'a ghemuit pe
cerga jos tot baba de cu seara... El
s'a ridicat sdruncinat de cazatura, §i
nice:
Mai ramai sanatoasa, babo!
Umbla sanatos, Prichindel maical
A plecat baiatul §ontaclontac inapoi
la deal catra asfinfit uncle scapata
luna... Dar baba striga dupes el:
Ma! n'auzi tu?... can.d mai vii
p'aici?
Aldata... Cine §tie cand? a raspuns
el fara sa se mai uite inapoi.
Ma, baiete, asculta... sa nu uifi
sa-i spui lui frate-tau cad a§tept negre-
§it... Ai auzit?
Dar, pans sa ispraveasca ea, baiatul
a pierit parca a intrat in Omani.
Ofteaza baba §i se culca; dar n'apuca
sa inchiza ochii bine §i aude glasuri de
drumefi. Se tidied' de mijloc §i, cu mana
intinsa, incepe duios, dupes canonul ei:
Faceti-va...
and unul dintre drumefi ii faia
vorba:
23

www.dacoromanica.ro
 De dimineata te-ai sculat astazi,
babuto!
Ce sa fac, maiculita? daca n'am
somn, vai de pacatele mele!... Faceti-va
mila si pomana de o biata pacatoas6
fara putere!
Crede, batrano! zice celalaft.
i isi vad oamenii de drum:
Crez, maiculita, crez! sa.' ne creaza
Dumnezeu pe tofi, dragutul!
Pe urma, scoate din traista o bucatica
de covrig, o immoaie in nastrapa si in-
cepe s'o morfoleasca in gingii.

61

www.dacoromanica.ro
 PRASLEA CEL VITEAZ
Vantitoarea impgrateascrt. Ce a gasit Im-
pgratul. lleana Cosinzeana §i cei trei
feciori impitrate§ti. Plocatul si iconita
facrttoare de minuni. Praslea eel no-
rocos.
A fost odata un imparat s'o impara-
teasa, care aveau trei feciori: al mai
mare sa fi avut sapte anisori, al miilo-
ciu vreo ease si Praslea vreo patru. tiSi

erau frumosi i cuminfi de ti-era mai

mare dragul vezi.
Asa, °data, imparatul pleaca la va-
nat dupa fiare cu o sumedenie de
curteni; sf merg ei cat merg calari prin
paduri, prin munti, i numai intr'o li-
vede facoroasa, cand se opresc sa mai
rasufle caii de atata urcus, and niSte
miorlaituri, sa fi zis ca e vreun..cotoiu
salbatic, on cine stie ce lighioana.
Au inceput sa sforaie caii si sa-si
ciuleasca urechile inspre partea de
unde venia zgomotul. Imparatul zice:
Ce sa fie?", ea nu se vedea nici o
miscare in iarba inalta a pajistii §i
miorlaiturile ii dedeau zor inainte.
25

www.dacoromanica.ro
 Un curtean tanar mai indraznet
zice: Nu dafi drumul cainilorr, sare
jos de pe cal si, pas-pas prin iarba,
merge binisor cu arcul gata catre locul
banuit. Aproape de tot, se opreste si in-
tinde arcul... Alta miorlaitura... Trage,
sageata vajie si se pierde in desisul
ierbii, care se elating din varf... Alta
miorlaitura tot pe loc. In sfarsit, vana-
torul mai face un pas, doi, se Wig bine
si ramane incremenit.
In iarba, la un loc batatorit
dins, o cop'aita copaira un copilas
el miorlaia ass. Cine-1 lapadase tocmai
aici? Norocul lui... A vrut el imparatul
sa mearga inainte la vanat, ca la asta
plecase, dar unde a fost chip de fipetele
broscoiului, ca faces o garagie, un tii.-
rsaboiu de nu-1 inca'pea padurea.
Asa, zice intaiul sfetnic, ala era
un prieten vechiu si bun al impara-
tului:
Maria Ta si boieri dumneavoastra,
eu zic sa ne mulfumim cu atata pe ziva
de astazi. Hai sa ne intoarcem acasa,
sa dam posandicul asta pe mana unei
26

www.dacoromanica.ro
femei, eh cu ash trambith nu mai intal-
nim not vanat cat am umble.
S'au tutors cu copilul inset la pas, §i,
on de ostenealh cat Lipase, on de zhn-
ghnitul armelor, on de leghnhtura mer-
sului domol chlare, copilul a adormit
in bratele sfetnicului, care i-a cantat
tot drumul.
In sfarsit, ce s'o mai lungim degeaba!
pune-te biata imphrhteash, biath sh nu
fie! cu cucoanele din cash, is -1 pe copil,
desfash-1, spal-o ch era fetith pre-
meneste-o, aleargh de-i cauth san... ma
rog, toate celea multe sate trebruese la
un puiu de om. Si feciorii imphratului,
bucuria lor, ch aveau acum o phpuse
vie sh se joace cu ea!
Hrhnith, ingrijith, alintath ca o fats
de imphrat, cum nu era sh creasch bine?
Crestea mare si frumoash, 'dar fru-
moash, nu ash frumoash Au crescut
feciorii i faia pang a aluns ea de vreo
optsprezece ani si el care de cati era.
0 iubiau imphrhteasa i imphratul
pe fath de-o pierdeau din ochi, cat era
de mlhdioash, cat umbla de colo 'pang
27

www.dacoromanica.ro
colo pe covoarele moi, de nu s'auzia
pasind, i cu trandafirii in par si radea
de toate celea, Rarca era, cand s'arata
in fata batranetelor lor, ca un lucealar
scanteitor i vesel in fa-fa unui dru-
met ostenit.
Si erau toti fericiti. Dar numai, ce sa
se pomeneasca odata imparatul i im-
parateasa, tocmai cand sedeau amandoi
de vorba i puneau la cale ca ce rost
faces fetii asteia, s5-i gaseasca un
voinic, un om de neam pe potriva ei, ca
fata de suflet a unei case imparatesti
ce s'a se pomeneasca? Vine feciornl al
mai mare si zice cu glas tremurat:
Mariile Voastre, taica si maica, va
sarut mainile, vreau sa va spui o vorlia
si sal Ira fac o rugaciune mare!".
Zice imparatul: Ce e, fatal meu?
Spune".
Baiatul zice: Sarut mainile Mariilor
Voastre, am venit... sa indraznesc...
daca nu va e cu suparare... sa-mi...
sa-mi dati mie pe Ileana de nevasta...
eh_ mi-e draga si Fara ea nu pot trai".
Imparatul raspunde: Fatul meu
28

www.dacoromanica.ro
asta nu se poate. E§ti fecior de imparat
§i ai sa fii imparat. Nici inima ta n'are
voie sa bata cum ii place §i nici to n'ai
voie s'o asculti cum bate. Daca vrei s'o
iei pe Ileana, lapada-te de tronul impa-
rkesc, pe care ar fi sa mi-1 mo§tene§ti
to cand o vrea Dumnezeu sa ma theme
de aici; lapada-te de tron, §i atunci,
ramaneti: to barbatul Ilenii§i frate-tau
al mijlociu imparat pe bun drept in lo-
cul tai'u la vremea ta. Gande§te-te bine
toafa inoaptea §i maine sa-mi dai fa's-
puns!".
Dar cand a zis vorbele astea, impa-
ratul s'a posomorit rau de tot adica:
sa nu to socote§fi ca-i gluma ce -fi spui'
eu. A plecat tanarul pe ganduri. N'a
puca imparatul sa se intoarca spre im-
parateasa, s'o intrebe ce zice de asta, §i
iacata feciorul al mijlociu infra, se in-
china pana la pamant, saruta mana
tatii §i mamii §i zice:
Taica §i maica, Mariile Voastre, am
venit sa va fac o rugaminte: eu vreau
sa ma insor §i va rog sa-mi dafi pe
Ileana, ca fara Ileana eu mor".
29

www.dacoromanica.ro
 Fatul meu, zise imparatul sup&
rat, asta nu se poate.
De ce, Maria Ta?
De ce, de ne-ce... Uite pentruca
nu vreau eu! zise imparatul rastit. le§i
afara! ie§i, Ca se intampla nu §tiu ce!
Ai vazut, Maria Ta? zise impara-
teasa, dupa ce a plecat flacaul mahnit.
.Am vazut, raspunde imparatul
incruntat.
E un lucru mare, Maria Ta, zice
imparateasa, §i Inca mie mi-e frica §i
de altceva.
$i cum zice vorba asta, hop §i Pras-
lea, de doua- zeci- i -cloi de ani, deabia
cu cateva tuleie in barbie, iar: Ileana
Si Ileana, ca de uncle nu, imi fac seama
singur!" §i incepe sa planga qi sa caza
in genunchi la parinfi, ca-i era mai
mare mila ma-sii de el.
Se scoala imparatul necajit foc §i
§art! o p alma lui Praslea de a rasunat
tot palatul:
Ie§i afara, mucosule!".
Plangi Praslea §i fugi! imparateasa
30

www.dacoromanica.ro
plange, §i imparatul turbat trimite sa
cheme numai-decat pe intaiul sfetnic.
Cum sose§te batranul, imparatu-i spune
rot.
Maria Ta, zise sfetnicul, nu trebuie
sa to superi a§a de tare. Cine n'a trecut
prin asta? La finer* e boala cu leac.
sa-i trimitem pe copii sa se plimbe prin
lume un an; un. an SA n.'aiba voie nici-
unul sa puie piciorul pe pamantul im-
paratiei noastre, §i peste un an sa mai
vorbim: boala trecatoare... Ochii cari
nu se vad se luta".
Imparatul chema ue unul cate unul
dintre feciori, §i fiecaruia le spuse po-
runca, hotarita, scurt §i apasat, a§a Ca
nu mai era chip sa mai zica baiatul
nice care.
Ai intelesr.
Am infeles, Maria Tar.
au sarutat fiecare mana taichii §i
maichii §i §i-au luat ramas bun dela
Ileana, §i au plecat tus-trei calari tot
uitandu-se inapoi, cat au putut sa mai
vaza, cum fluturau in varful turnului,
de departe, doua naframe albe. S'au
31

www.dacoromanica.ro
despartit la raspantie §i au apucat care
pe unde.
Au umblat ei cat au umblat, a§a hoi-
nari, multa vreme prin lumea larga de
colo pans colo, §i ce sa vezi? Cand mai
erau vreo trei luni pans sa li se impli-
neasca termenul, ajung ei, fara sa se
caute, intr'un tang mare, unde se fines
iarmaroc vestit °data la zece ani. Si
Linea iarmarocul asta o suta de zile in
cap. Se strangeau acolo la vreme toate
bogatiile de marfuri din patru parti ale
lumii, bunatatile §i leacurile pamantu-
lui, §i minunile,iscodeniilor toate, §i
comedii §i solomonii, ghicitori, canta-
reti §i panglicari §i paiatele ai mai din-
tai: veniau toff sa-§i arate care mai de
care me§te§ugul... §i lume... lume. de
Coate neamurile §i limbile din departari.
Umbland a§a prin iarmaroc, feciorul
nostru al mai mare da peste un ne-
gustor care vindea un plocat frumos cu
parul cref §i dulce ca matasea porum-
bului fraged. Plocatul cela era veafit,
ca cine §ede pe el, pans sa stings o
sca.nteie, ajunge unde gandia. Ce mai
32

www.dacoromanica.ro
in.cape tocmeata multa ? L-a cum-
para t
Tot in vremea asta, al doilea frate
gAse§te pe un pustnic dela Sfantul
Alunte, on de unde o fi fost, care yin-
dea o iconita facatoare de minuni a
.

Maichi Precistii, §i iconita aceea avea

puterea ca tine ar fi fost pe moarte
*dac5 o atingea cu credinta pe buze, ii
trecea boala i se ridica in picioare bun
zdrav5n, paie5. nu 1-ar fi fost durut in
calcaie macar.
Cate parale?".
Atatea.
Poftim.
A luat iconifa §'a plecat.
La o inghesuialg ner5zbit5, cum e la
oricare iarmaroc, iaca se intalnesc cei
doi frafi §i nu le vine sa cread5 ochilor,
§i se iau in brafe ca pas5-mir-te i§i tai -
nuise unul altuia §iretenia de-acas5.
Cand salt spuie cafe toate le vazusera
§i cat li-e dor de maica §i de taica de-a-
casa, iacate un zgomot grozav; un tanar
alerga prin iarmaroc plangand §i eau-
tand cai sa sboare ca vantul §i ca gan-
272'0. Caragiale povestind copiilor 3
33

www.dacoromanica.ro
 dui, di el trebuie numai deck sa piece
acasa. Fuga §i ei, sa vaza ce e. Cand
colo era char Praslea. Cum ii vede, da
un tipat:
O, fratii mei iubiti, is uitati-va in
oglinda asta, ganditi-va la parintii no§-
tri acasa §i sa vedefi grozavie!
Doamne! Doamne! ce sa facem?".
$i cum se uita ei in oglinda §i se gam-
desc acasa, ce sa le vaza ochii? vac' aie-
vea pe Ileana culcata in pat cu pa.rul
despletit, alba cum ii varul, cu ochii ca
sticla dui in fundul capului, fara o
raza de viata broboane mari de su-
doare pe frunte,starlici la incheietura
mainilor incruci§ate pe piept §i su-
ghite rar sfetnicul Miran ii tine lu-
manarea, §i mitropolitul in sfita de our
s'apleaca §i apropie de buzele ei fripte
lingurita cu grijanie; §i la o parte §i
alta a patului, in genuchi, plang in-
fundat imparatul §i imparateasa cu ca-
petele for batrane pe picioarele ratite
ale bietei fete...
Repede, Medi! tofi pe plocat...
Au utun-3...
34

www.dacoromanica.ro
 Iconita la buzele moartei...
Se mi§ca fata... clipeste din ochi... isi
ridica ma.na la frunte... hi da fruinos pa-
rul intio parte... zambeste... se scoala...
E sanatoasa... saruta pe parintii §i pe
fratii ei, incepe iar sa raza ca mai ina-
inte §i sa urnble de colo pang colo; fuge
in grading, taie trandatiri, si pune in
par si spune la copilarii si rade de
pared' s'a sculat o ciocarlie din soma
§i-§i caned cantecul de dimineata.
A pus imparatul sa cladeasca 0 bi-
seriea mandra cum nu mai fusese pana
atunci in toata imparatia, spre lauda
Fecioarei, care Meuse o ass minune. tiSi
a mancat §i baut ca la sarbatori marl
trei saptamani lume dupa lume pe so-
coteala curtii impa'ratesti.
Aca, toate bone: fata a scapat; sa fie
sanatoasa, sa traiasca, Maica Domnu:
.lui Buna, care a pazit -o, sa-i dea aoroc...
Da... fata ca fata; ce to fad cu flacaii?
ea de a doua zi au inceput iar sa vie
unul cite unul la imparatul sa-si spue
pasul.
Cui s'o dea?
35

www.dacoromanica.ro
 Care are mai mull drept s'o ia?
Fara oglinda n'ar fi vazut-o in ce hal
era si n'ar fi indraznit sa calce porunca
imparatului sa vie in.ainte de termen.
Fars plocat, n'ar fi sosit la vreme.
Fara iconita ar fi dus-o toti la groapa.
Au stat seara la sfat imparatul, im-
parateasa i sfetnicul cel batran, si
pans intiun tarziu n'au putut sa se in-
teleaga cei doi batrani cuminti cui tre-
buie data fata: ba unuia, ba altuia, ba
lui Praslea; ba ca sa traga la Kali, no-
rocul s'aleaga!
Imparateasa, daca vazii i v5zit ca
nu se mai ispraveste vorba i ea cam
picotea de somn, zice:
Doamne! Maria Ta, cum sunteti
dumneavoastra barbatii! va pricepefi
la imprejurari mari, i la ale mici va
pierdefi cumpatul §i rostul... Rasboiu
mare sa fi fast de facut i pans acuma it
puneafi la cale. Stau si v'ascult de-atat
amar de vreme... am ca'scat de mi-a
trosnit facile. Ce mai tura-vura...
vorba lungs degeaba? Iaca, o s'o ia al
de 1-o iubi fata, ca dreptul lui e!".
36

www.dacoromanica.ro
 Ei? intreaba cine a ascultat po-
vestea, care dintre flacai a luat-o pe
Ileana?
Nu §iii dumneata, raspunde pa-
vestitorul, cum se ispravesc toate po-
vestile cu Trei-feti-logofeti? Pe cine era
sa iubeasca fata?... Pe Praslea.
Dar ceilalfi cum au ramas?
Au ramas destul de bine. Al mare
a ramas cu topuzu imparatesc; al mij-
lociu cu iconifa... Pufin lucru e sa im-
paratesti? Nu-i destul sa nu mori nicio-
data? Dar era i drept sa fie a lui Pras-
lea, pentruca el, data nu o lua pe ilea-
na, ramanea cu oglinda, §i s'ar fi tot
uitat in ea, ar fi vazut-o pe fata mereu
en altul i s'ar fi prapadit baiatul... *i
data se prapadea el, se prapadea. §i
fata, se prapadea i ma-sa imparateasa,
care pe el it iubia mai mult, ea era
Praslea, i ar fi fost mai mare pacatul
sa se intample atatea nenorociri, pen-
tru o biata dragoste de finer*.

37

www.dacoromanica.ro
 ROSUL IMPAR4T SI
VERDELE IMPAR4T
Cei doi impgrati. Viata nesiibuitii a unuia.
viata Inteleaptii a celuilalt. Rrisboa-
iele ¢i vietorille for. Ambitia Varintilor.
O nuntii piing de veselie ¢i un botez
hazliu.

Au fost °data.' doi impgrati prieteni,

Crin 5i Bujor, stgpanind algturi cel
dintaiu o imparalie mare, cel d'al doi-
lea una mai mica, 5i amandoi erau v6-
duvi. Sofia lui Crin se pra'padise din
facere (land nastere la doi gemeni: Ver-
de-Voivod 5i Floarea- Doamna; iar a
lui Bujor, care nAseuse cu vreo cinci
ani mai inainte pe Rosu-Voivod, s'a fost
molipsit, and bAntuia o boarg. npras-
nicrt asupra norodului, dela p5.timasi
ingrijindu-i, $i din impgrajia, c5reia Ca
o podoabg era, s'a mutat intru impsarg.-
tia cerului, de care alfg femeie mai
vrednica' nici nu putea fi, a5a spunea
chiar vgduvul jalnic. Cei doi impgrati,
ca sa strange i pe viitor leggtura dintre
impgrgtiile for, s'au hogrit sg ca'sa'to-
38

www.dacoromanica.ro
reasca pe Rosu al lui Bujor cu Floarea
lui Crin; i cand au im.plinit flacaul
dougzeci si cinci fata dougzeci de
aM i-au cununat. La un an dupes .cunu-
nie au mers tinerii sa vaza pe Crin-Im-
parat si sa petreaca la curtea lui o lung;
dar deabia au petrecut acolo cateva
zile si iatrt ca Rosu-Voivod primeste sti-
rea ca tats -sau Bujor e pe moarte. So-
sind copiii de zor acasa 1-au gasit in
adevar pe batranul spovedit si grijit
gata sa treaca pragul vesniciei, pe
care, deahia a apucat sg-i binecuvan-
teze si 1-a si trecut.
Fatul meu si fata mea, mie-mi
suns ceasul sa-mi p1atesc datoria, ca
orice muritor. Ingrijif de mostenirea
pe care v'o las. Nu uitati niciodata ca
stap5n este imparatia, iar Imparatul
slugs. Bugati-va. la Dumnezeu pentru
sufletul robului sgu... Bujor-Imparat..
i zicand acestea, Bujor-Imparat a
inchis ochii, ca sa nu-i mai deschida
niciodata. Mult 1-a plans o lume, fiindca
fusese om cuminte i drept; iar pe tron
s'a ridicat fiul sau, cu numele de Rosu
39

www.dacoromanica.ro
Imparat, un tanar tot ass de isprava,
i deaeeea toafa lumea it cinstia si-f
iubia ca i pe raposatul.
Cam la doi ani dupa aceasta, simfind
Crin. Ca i se apropie i lui sfarsitul, a
lasat cu limbs de moarte fie-sii Floarea
sotia lui liosu Imparat, ca daaie, un ti-
nut la hotar, neam de neamul ei sa -1
stapaneasca, ramanand finutul nedes-
lipita parte din trupul imparafiei, si in
inima acelui finut ridicase el, intru po-
nienirea raposatei sale sotii, Manastirea
Crinului, cu hramul Troifei, si o inzes-
trase cu multe podoabe si avere mare.
Pufin pe urma, Crin a plecat dupa prie-
tenul sau Bujor, iar in locul lui s'a suit
pe tron fiu-sau cu numele de Verde Im-
parat. Acest tanar, care de mic nu prea
calca a papa, fiind totdeauna arfagos,
batiocoritor i lepadat de cele sfinte
cum a inchis ochii batranul, s'a aratat
nesocotit din cale afara, n'a asteptat,
cum cerea cuviinfa sa treaca macar
noua luni dela moartea tatalui, in care
timp sa instiinteze dupa dating pe tofi
Imparatii despre suirea sa pe tron, ci
40

www.dacoromanica.ro
indata ce s'a tutors dela ingropaciune,
a poruncit sa s'adune a doua zi dimi-
neafa tot sfatul si toti fruntasii Imp5-
ratiei si alesii tagmelor si ai breslelor,
si spatarul cu capeteniile ostilor, si mi-
tropolitul cu episcopii si arhiereii, ca sa
fie fata la incoronarea sa ca Imparat.
S'au adunat fireste toti, tare ingrilati in
sufletele lor, ca unde se mai pomenise
un asa inceput de domnie? Mitropolitul
era un Miran de aproape nouazeci de
ani, foarte intelept, smerit $i cucernic;
era slabut de trup, cumpatat in traiu,
toata viafa si-o petrecuse in rugaciuni
si faceri de bine. Odata nu fusese ma-
car banuit de vreo fapta necuviincioasa
in sfarsit adevarat omul lui Dumne-
zeu. Dupes ce 1-a uns cu sfantul mir pe
tanarul Imparat, acesta §i-a pus singur
coroana pe cap, asa cam mai la o parte,
incat unii din cei de fata au zambit, iar
mitropolitul, neluand seama la asta, si
gasindu-se dator sa-i Tina o cuvantare
dupes datini a inceput astfel:
Pea slavite Imparate, Sfantul
apostol Pavel in cartea lui intaia dare
41

www.dacoromanica.ro
Ramleni, ne invatg ca puterea de stg-
panire dela Dumnezeu purcede...
Dar tangrul coborindu-se de pe trep-
tele tronului, i-a tgiat vorba, si zice:
Lasa astea, malt Prea Sfinte,
spune-mi drept: iti mai a brand inima
sg faci cu ochiul la oitele Domnului? Si
i-a aratat cu mana spre tinerele curtene
de fatg. Cateva dintre ele an inceput sa
razg. infundat.
Toatg lumen cealalta a camas cu o-
chii in pgmant; iar bietul mitropolit,
sdruncinat pang. in suflet, s'a intors ca-
tre 'time si tremurandu-i bgrbia a zis:
Dacg spre ocara unui netrebnic
pgcgtos ca mine au fost rostite aseme-
nea vorbe de duh, eu trebuie sg le sufg'r,
fiindca Dumnezeu, care, pentru man-
tuirea oamenilor, a suferit ocari si pal-
me, mi-a poruncit sa port crucea, sem-
nul jertfirii lui, iar nu sabia pedepsi-
toare; iar dacg spre ocara celor de fat
an fost rostite, gandeascg oricine ce
poate gandi... Oricum, eu rog pe milos-
tivul stgpan al tuturor Impgratilor sg. fi
sburat vesele in vant acele vorbe, fara
42

www.dacoromanica.ro
a fi fost semnul unor mari primejdii ce
vor sa se abates peste imparatia noastra
si... peste capul tanarului nostru Imp&
rat!
$i, zicand acestea, cuviosul batran a
plecat cu pasul maruntel, blagoslovind
in dreapta si in stanga lumea, care -i
pleca fruntea in calea
Inteun an dupes asta, inset -inset s'au
departat dimprejurul tronului until
cafe until toti sfetnicii cu greutate, iar
noul Imp5rat a r5mas cu o droaie de
tineri curteni, cari de cari mai veseli si
mai des cu barda in Dumnezeu". si cu
totii s'au pus pe petreceri. sa se duc5
vestea, iar de trebile imparatiei sa mai
vaza si Cel de sus.
Ro$u Tmparat, auzind despre toate as-
tea, se mania foarte $i zicea sofiei sale:
Daces fratele nostru merge tot asa
cum a apucat-o si nu iirtr5 pe alta tale,
o sa-$i dea imparatia de rapes.
Tar soda sa ii r5spundea:
Ei, si? N'avem not destula grila en
imparatia noastra? Sa purfam grija $i
de a lui? Cine $i-o poate pastra, bine;
43

www.dacoromanica.ro
tine nu, piarza'si-o!... 0, Doamne, un
cal pierde o potcoava, si se gaseste tine
s'o stranga de pe drumuri; dar mi-te
o impgratie! Imparkie sa fie ca impa-
rati destui! ,

Rosu Imparat avea la curtea lui cum-

natu-san un sol foarte destept i diba-
ciii. Acesta le trimitea in fiecare sap-
taman4 cu deamsanuntul stiri despre
tot ce se intampla acolo, scrise cu semne
invoite, ass ca sa fi eazut chiar ,o seri-
soare in mana cuiva strain, nimica n'ar
fi inteles din aces ingra'madire de slove,
dac4. nu le avea cheia.
Tn scrisoarea din urma spunea ca
Verde Imparat aflandu-se in mare lip-
s'al de mijloace, desfiinteaza jumkate
din oastea lui; ca e in vorba sa is bani
multi cu imprumut dela negustori din
toata lumea: ca e holarit sa d'arame ca-
teva dintre cetati, i cu piatra for sa c15.-
deasca. niste palaturi noua, unul, in var-
ful munfilor, pentru o curteana care-i
cants si din g-ura" si din tamburg la pe-
treceri, i lumea toata e ingriafa, ca a-
nul urmator ameninta cu foamete mare.
44

www.dacoromanica.ro
 Cand i-a aratat Imparatul acestea,
Floarea a zis oftand ca de indoiala:
Numai de nu le-o fi incornorand
omul nostru!
Imparatul n'a prea infeles cum ye-
nia vorba femeiei, $i zice:
De-ar da Dumnezeu sa le fi incor-
norat.
Da Imparateasa a raspuns:
Ba dinapotriva.
Peste cateva zile alta:
Verde Imparat, cu o ceata mare de
tineri i tinere, mergand la vanatoare,
au gonit o ciuta salbatica papa in curtea
Manastirii Crinului. Ciuta stransa din
toate partile n'a mai avut incotro sa fu-
ga si a dat navala orbeste in biserica,
unde slujiau parintii vecernia; iar Ver-
de Imparat i tovara'sii, cu un haitac de
caini chiaunand i urland, au napadit
in sfantul lacas, au ajuns-o din urma
au strapuns-o cu sulitele in faa altaru-
lui, unde gafaind de osteneala cazuse
in genunchi. Incetasera scurt slujba
cantarile: calugarii steteau inlemniti
in stranele lor; vanatorii au luat hoitul
45

www.dacoromanica.ro
de labele divapoi §i 1-au tarit afara,
lasand pe lespezi o dara de murdarie.
Mate astea s'au petrecut in cateva
clipe; dar parintele staret, desmeticin-
du-se repede, a strigat:
Sa iasa toti! s'a vazut sange in
casa Domnului! sa se stings toate lumi-
nile! sa se acopere fata icoanelor!
Dar Verde 1mparat s'a intors in loc
§i aruncanduli lancea de dupa" umere,
suparat, zice:
C,e sbieri a§a, popo?".
i 1-a apucat cu mana stanga de
piept ridican.d dreapta.
Sa nu ma love§ti! a strigat batra-
nal tremurand ca to love§te Dumne-
zee'
N'a apucat 'Lusa a rosti sfantul nu-
me, §i palma tanarului i-a cazut greu
peste obrazul batranului, care 8'a facut
ghem jos pe lespezi... Apoi toata ceata
a plecat razand §i chiuin.d de rasunau
dealurile, §i pe urma au dat foe §i pa-
durii, a venit peste noapte un potop de
ploaie, altminteri ard.ea §i padurea in-
treaga §i Manastirea Crinigui pana in
temelii".
46

www.dacoromanica.ro
 Cetind aceste ve§ti imparatul a ra-
nias dus pe ganduri; iar Imparateasa
luan.d o pans, a inceput sa scartaie pe
hartie, §i ispravind pe n.erasuflate in-
data i-a dat Imparatului sa iscaleasca
degraba, pentru ca numai d.ecat cu o-
mul care adusese scrisoarea solului sa-i
duca inapoi §i raspunsul imparatesc.
*i era scris a§a: ca s'a aflat cu mare
mahnire despre cele intamplate la Ma-
nastirea Crinului pe mo§ia Imparatesei,
4no§ie asupra careia nici un drept n'are
nimeni decat ea, mo§tenitoarea lui ta-
tani-sau Crin Imparat, pe acel tinut;
ca Verde Imparat trebuie cu cheltuiala
lui sa punts a se sfin.ti din nou biserica
pangarita, pa-ua eel mai tarziu intr'o
lung, ca tofi tovara§ii cari au calcat
sfantul laca§ impreuna cu vinovatul,
oricare va fi fost acela, fata de staref
sa stea in genunchi la sluiba sfin-
tirii, iar &Iva sluiba sa ceara iertare
dela cuviosul batran. Tagaduindu-,e
cumva dreptatea tuturor acestor ce-
reri §i nedandu-li-se deplina multumire
papa intr'o lung dela imparta§irea lor,
47

www.dacoromanica.ro
orice leg6tura de buns prietenie §i de
vecinAtate intre cele dousa imparatii va
fi cu desavarsire rupta, iar de urmari
va raspunde acela care prim nesocotita-i
purtare a pricinuit aceasla rupture".
Imparatul deocamdata s'a codit Asa
isc5leascsa:
Draga mea nu e bine s6 ne grabim
Facand un pas ca acesta nu mai
putem da inapoi... sa lasam cateva zile
Inca... sa ne mai sf6tuim...
Nu, Maria ta, asta nu se poate.
Eu nu sunt calugarital Dumnezeu nu
mi-a poruneit sa port crucea $i sa iert
pe cel ce ma loveste! Eu port coroana
si soful meu poarea sable!
Dar nu putem uita ca ne e frate...
Cu atat mai mult a zis Floarea ridi-
candu-se drept in picioare si rezeman-
du-se cu pumnul strans pe masa, am
drept pilduesc pe acest nemernic,
care batiocoreste farsa rusine, cinstita
pomenire a p6rintilor mei... care, faiii
frica de Dumnezeu, pangareste sfantul
rams; care, fa'r5 nici o sfiala, calca in pi-
cioare drepturile mele... care... In sfar-
48

www.dacoromanica.ro
 it aici nu e vorba de mine, e vorba de
imparatia lui Crin., pe care no pot Lisa
eu s'o dea de rapes un lipsit de minti!...
El vrea s'o prapadeasca, s'o scapam
noi... si cu un teas mai potrivit pentru
asta cine stie cand ne mai intalnim!
N'a avut ce sa Lea Imparatul, a isca-
lit, si a trimis solului scrisoarea.
Cerand solul sa se infatiseze inaintea
lui Verde lmparat cu o scrisoare, acesta
1-a primit, si, tinandu-1 in picioare, i-a
poruncit scurt sa i-o ceteasca fata cu
toti veselii curteni; dupes ce au auzit cele
cuprinse, a inceput intaiu s. razes ca de
o gluma proasta. Apoi a cerut sa vaza
§i el acea hartie si aplecandu-si ochii pe
ea, a zis solului:
Asculta-ma, unchiule, pe unde ai
venit pe acolo sa to duci indata inapoi
si sa spui cui te-a trimis ca data i s'a
scrintit minfile, am eu pe cine mana sa
i le puns la loc.
Apoi, mototolind in maini hartia a a-
runcat-o in barba solului, strigand:
Ai plecat?... Iesi!
Peste doua saptamani Rosu Imparat
27230. Caragiale poveatind copiilor 4
49

www.dacoromanica.ro
calca granitele impgratiei lui Verde 1m-
parat. In alte trei saptamani, oastea
cata o putuse strange in graba Verde
Imparat era parte risipita, parte prinsa,
iar el, cu cativa credinciosi, impresu-
rati de toate partile chefuiau intr'o ce-
tate de margine. Dupa cateva zile, is-
pravindu-se mancarea i bautura, cerea
pace. Impa,ratcasa sora lui, care primia
zilnic vesti dela soful sau, afland despre
acestea a trimis raspuns:
Pune stapanire pe toata imparatia.
Pacea nu acolo trebuie incheiata, ci ai-
cea. Mi s'a facut dor de fratiorul meu.
Adumi-1 aici indata. Daca to intorci
fara ei viu on mort, paine si sare cu
mine nu mai mananci!".
Rosu Imparat a urmat intocinai: 1-a
strans in cetate i prin foame sete 1-a
silit pe cumnatu-sau sa deschida por-
tile i sa i se predea. L-a luat cu blan-
d* si 1-a trimis sub buns paza la Floa-
rea; iar el s'a dus cu oastea sa ispra-
veasca odata si cu un mic voivod de
margine, care se trase intr'o cetate la
munte i singur din toata timparatia,
50

www.dacoromanica.ro
cand chiar Imparatul se predase, nu vru
sa se supue si sa cunoasca pe biruitor.
Dar in creerii mun.tilor era sa mearga
mai grew ca pe loc ses, fiindca vizuina
neinduplecatului voivod era asezata
pe niste colti de stances, pe care degeaba
se catarau vitejii ostasi, caci pang s'a-
junga rupti de oboseala la ziduri, apa-
ratorii de sus porniau asupra-le bolo-
vani mari si brafe de vreascuri aprinse,
si apes si smoala in clocOte, si-i prava-
liau in prapastie; iar prin foame nu era
chip sa-i stranga fiindca aveau drum
pe creste si pe braie carari ascunse cu-
noscute numai for si fantani cu des-
tula apa in curtile cetatii.
Si cu cat intarzia rasboiul, cu atat isi
pierdea rabdarea Imparatul, ca si el era
om, i se facuse dor de Imparateasa ma-
car ca era tare asezata, nu de-alea de
se prapadesc cu dragostea.
In vremea aceasta, Verde... traise mai
bine decat biruitorul lui; sores -sa nu sties
cum sa se poarte mai frumos cu el, par-
ca n'ar fi fost biruit si prins, ci poftit
la petrecere si cinste: pranzuri, plim-
51

www.dacoromanica.ro
bari, vanatorii doar atata ca singur,
nepriveghiat de aproape nu ramanea,
si numai o mans dumnezeeasca l'ar fi
putut scoate viu din capcana. Sora-sa,
stand cu el seara tarziu, ii spunea cat e
de nerabdatoare sa vaza odata intors
pe soful ei, si pe frate-sau luandu-Si iar
stapanirea lui; mereu aducea vorba des-
pre acel voivod care singur e de vina
ea se intarzie atata incheierea pacii, si-1
rugs pe frate-sau cu lacrimi sa-i spuna
el cum s'ar putea ingenunchia acel ne-
in.duplecat si ispravi cu atatea jertfe
de viefi.
Intr'o sears, dupa ce iar pierduse
multi osteni fara nici o isprava, stand
Rosu Imparat scarbit si clus pe ganduri
in cortul lui, iata-i soseste o stafeta;
deachide cartea sotiei sale si citeste:
Intr'un pahar de yin mai mult sta
ascuns adevarul. Aseara am petrecut
foarte tarziu cu. frate -ineu. Trimite in-
data noaptea oameni incercati sa calce
Manastirea Pajistea si sa-ti aduca de-
acolo uncle stau ascunsi, in vestminte
de calugarita, pe nevasta si pe biliatul
52

www.dacoromanica.ro
 voivodului. Cetatea on capetele lor.
D-zeu sa tie in sfanta sa paza pe M. Ta.
La aceasta Rom a raspuns peste cateva
zile:
Laudat fie Domnul care face sa ro-
deasca vita noastra! Viteazul voivod ni
s'a inchinat jurandu-ne credinta §i la-
sand ostatec pe copilul Jui pe care it
luam impreuna cu noi sa creasca la
curtea noastra §cl.".
A doua zi, pasa-mi-te stafetele se in-
cruci§asera pe drum, prima imps -
ratul dela sotia sa, urmatoarea trista
veste:
Nepatrunse de slaba mffite ome-
neasca sunt carariie Domnului! Cu su-
fletul sdrobit aduc la euno*tinta M.
Tale ca fara sa ne fi dat mai dinainte
nici un semn de nelini§te, ba dimpotriva
petrecand vesel impreuna cu noi pana
. tarzio sleara, fratiorul nostru iubit,
Verde Imparat, in cine stie ce clipa de
scarba sau desnadeide, §i-a pus capat
viefii peste noapte, lasandu-ne in cea
mai adanca jale, la care nici o manga-
iere nu-i cu putinta: azi dimiineata
53

www.dacoromanica.ro
slujitorii 1-au gasit fara suflare in ca.-
mara lui. A§adar M. Ta, in cea mai
mare grabs, trebuie sa mergi la cetatea
lui de scaun cu oastea, sa aduni toti sfet-
nicii, fruntasii si capeteniile tuturor sta.-
rilor si sa-i mangai aratandu-le ca pier-
derea unui om, fie cat de stralucit, nu
poate opri in loc mersul lumii ale carui
socoteala si capat numai Dumnezeu le
stie, iar apoi sa faci cunoscut ca. M. Ta,
prin dreptul nostru de mostenire dela
tats si frate, si prin dreptul biruitoarei
sabii a M. Tale, iei franele stapanirii §i
raspunderea toata despre linistea si fe-
ricirea intregei imparatii. Dumnezeu
§cl.".
Nu s'a pomenit ass jale pe o femeie
la moartea fratelui. Dupes ce, invalifa
in negru din cap pana'n picioare, 1-a
dus cu mare cinste pans in lacasul de
veci, a pornit in grabs: intai a mers la
Manastirea Crinului. Acolo a stat in
paraclis pe post si -inchinaciune trei
zile si trei nopfi cu priveghere, cerand
ca din partea fratini-sau iertare stari-
tului, si a dat bani sa infrumuseteze
54

www.dacoromanica.ro
biserica i s'o sfinteasca din nou si pa-
truzeci de zile pe rand sa se roage
pentru mantuirea sufletului raposatu-
lui Verde Imparat; dupa aceea a mers
la cetatea unde o astepta nerabdator
soful ei i impreuna cu el s'au dus la Mi-
tropolie unde dormiau alaturi parintii
ei, sa ingenunche amandoi, si ea var-
sand lacrimi multe a atins cu fruntea
lespedea mormintelor si a zis:
Am scapat imparatia: rugati-va
pentru iertarea mea!".
A lepadat apoi vesraintele ei negre,
i amandoi ca urmasi ai tatalui si fra-
telui ei incoronandu-se cu mare pom-
pa, cele doua imparatii s'au contopit
intr'una singura i lume peste lume de
toate starile, vesera ca se iertase tuturor
plata ramasitelor de biruri $i imbracata
in haine de sarbatoare, misuna prin
Coate partile cetafii, ca era 5i o vreme
stralucitoare, i t pretutindeni sunau
surlele §i peste toata cetatea fluturau
mandre'n lumina soarelui paduri de
steaguri rosii si verzi imperechiate.

55

www.dacoromanica.ro
 Ceilalfi Imparati dimprejur, ba si cei
mai departati, intra.nd in grija. mare,
si-au ridicat glasurile lor impotriva
apucaturii lui Rosu lmparat, in care
vedeau o amenintare primeidioasa
pentru siguranfa lor. Mai intai unul,
apoi al doilea, pe urma trei odata, au
pornit rasboiu impotriva-i., Pe unul
cafe unul, si la urma pe tofi trei la un
loc i-a pilduit scurf, luand dela fiecare
cafe un petec din imparatie, ca sa-si
intareasca granifele spre linistea lui.
Dupa ce si-au statornicit astfel Rosu
Imparat stapanirea, i-a mai darnit
Dumnezeu doua mari bucurii: doi fe-
ciori unul dupa altul la un an; pe al
dintaiu 1-au botczat Ler iar pe al doi-
lea Mezin. Nu implinisera flacaii nici
doisprezece, treisprezece ani, si mama
i-a pornit sub buna ingrijire sa vaza
lumea si sa se arate pe la toate curt&
imparatesti, pe uncle ii primiau toji cu
bratele deschise, )nu numai cal erau
odraslele unui puternic Imparat, dar
cal si ei de felul lor, erau nu se poate
mai placuti si mai bine crescuti, si nu
56

www.dacoromanica.ro
§tia lum.ea pe care sa.-1 alinte mai in-
taiu. ma de tineri i erau o podoabA la
toate sarbglorile impa'ra'ite$ti . Cala"-
riau Varbsate$te, manuiau armele cu
dibacie. Ler canta frumos din gural
i Mezin din harfa, Si Imp5r5tese,
doamne, domnife, curtene nu mai pu-
teau dupes ei, incat se dusese vestea in
lume de cei doi minunafi fraf. Au
umblat astfel tot amandoi impreun5,
iar cand an afuns Ler la varsta de
douazeci $i unu de ani $i Mezin la
douazeci, i-a manat mama pe unul in-
tr'o parte $i pe altul intealta, $i intor-
candu-se acas'a din cal6torie, i-a pus
parinii s'a le povesteasc6 cum petre-
cuserg; Mezin era foarte vesel si spu-
nea multe $i fel de fel, iar Ler sta tot dus
pe ganduri; spunea pufine $i intr'una
ofta. Dupes ce se plimbasera ei de mici
sub buna paza pe la toate curtile impri-
rgte$ti, cand an trecut de douazeci $i
unul de ani, impgr5leasa s'a sfatuit cu
sotul sau, $i late° dimineatg s'a hota'rit:
s ' piece in plimbare ea cu Ler la Albu
Imparat care sta'pania la b 5farul for de
57

www.dacoromanica.ro
miazazi o imparafie de seams, iar Int-
paratul sa plece cu Mezin, in plimbare
la Negru Imparat cu care se invecinau
la miazanoapte, Albu Imparat avea doi
copii, pe Mugur-Voivod care era cam
schilod si to tanlia de mic, fiindca
mama-sa it nascuse inainte de vreme,
dintr'o mare spaima, cand luase peste
noapte foc palatul; i pe Li liana Doam-
na, o fats voinica, nu atat de frumoasa
cat de vioae si de aratoasa. Ajungand
acolo Floarea Imparateasa si cu Ler-
Voivod, au fast intampinati de Albu
Imparat, de imparateasa lui, de copii, de
o ceata intreaga de fruntasi. Au mers cu
totii la cetatea de scaun, unde erau pre-
matite sarbatori mari in cinstea lor.
Acolo, Floarea facut prilei de vorba
si fara mult inconjur a spus gazdelor
di vine sa pecetluiasca prietenia celor
doua curfi prin incuscrire; ca in nu-
mele sofului cere in casatorie pentru
fiul lui Ler-Voivod pe Li liana Doam-
na. Lui Albu-Voda i sofiei lui de bu-
curie nu le venia sa creaza; fireste
nu era gluma sa is de ginere pe moste-
58

www.dacoromanica.ro
nitorul celei mai stralucite coroane.
Seara dupa ospat. Floarea a mat pe
Ler, iar Albu Imparat si sotia- lui pe
Li liana si s'au dus in odaile lor.
Fatul meu, a zis Floarea lui Ler,
poate ai inteles de ce am venit im-
preuna aici. Nu mai esti copil, ai im-
plinit dougzeci si unu de ani, trebuie
sa to casatoresti. Ti-am gasit o fetnee
cum nu se poate mai de potriva... noa-
stra, cuminte vrednica $i cu mare vii-
tor... Ai inteles pe cine?
Nu mama, a raspuns baiatul, care
era cu gandul foarte departe.
Pe Li liana... Ce zici?... Nu ras-
punzi?
Ba da mama! la ce?
La ce ti-am spus...
Ce mi-ai spus?
Ce fel n'ai auzit tu cand ti-am
spus pentru ce am venit aici? ca am
hotarit sa iei de sofie pe Li liana, rata
lui Albu Imparat.
Pe Li liana, eu?
Da, tu, pe Li liana!
59

www.dacoromanica.ro
 Apai asta, iarta-ma mama., nu se
poate.
De ce nu se poate? a intrebat ma-
ma neintelegand.
Fiindca eu am fagaduit sa jail pe
alta...
Pe tine?
Pe Viorica Doarnna, fiica lui Ne-
gnu Emparat.
Cand ai fagaduit?
Acum case luni cand am fost la
Curtea lor.
Cui ai fagaduit?
- Ei.
Mania a ingalbenit si a strigat:
$i cum ai indrasnit sa faga."duesti
farce voia mea, farce voia Irriparatului?
De cand 11D copil care n'a ramas Inca
sarnian de parinti, poate sa faces de ca-
pul lui ce-i place? Si de cand un voi-
vod care are sa Inosteneasca una din
cele mai mari imparatii ale lumii, are
vole sa porneasca in lume incotro-i
abate?... Pe Viorica? fata lui Negri'
Imparat?... Da stii cati feciori are si
cats imparatie stapaneste acel craisor
60

www.dacoromanica.ro
care s'a impopotonat $i el cu numele
de Im.parat? du-te $i trei zile calare
fi -ajung sa-i masori in lung $i'n lat in-
treaga imparatie, dar pe urma iii tre-
buie tot atatea ca sa-i numeri prasila...
im-pa-rateasca. Sa nu te mai and cu
asemenea: copilarii!
Totdeodata in alta parte a .palatului,
Li liana spunea parin-tilor ca ea data e
sa se marite numai pe Mezin Voivod,
fratele lui Ler, it ia pe altul nu, ca
lui i s'a fagaduit de-acum un an cand
a fost pe-aci, ori... merge la calugarie!...
Dar Ler are sa mo$teneasea tro-
nul celei mai mari imparkii de pe lu-
me, fats!
fiecare cu dreptul lui.
Dar Mezin are sa mo$teneasca un
mic finut, §i supus fratelui sau, care o
sa aiba mo$tenitori, voivod de margine
in tine $tie ce munfi in veci o sa ramae.
S'apoi? fiecare cu partea lui!
Atunci! o sa te duci la calugarie.
fiecare cu norocul lui!
N'a fost chip s'o domoleasca in seara
61

www.dacoromanica.ro
aceea pe indaratnica Li liana Ei! ea
n'avea o mans ca Floarea!
Cand au ajuns Ler cu maica-sa ina-
poi au gasit acasa pe Imparatul i pe
Mezin intorsi de cu seara dela Curtea
lui Negru-Voivod. Fralii s'au grabit sa
se duca a vorbi impreuna, iar Impara-
teasa ramanan.d cu Imparatul i-a poves-
tit toate. Imparatul a ras i i-a povestit
,i el sofiei sale cum Mezin nu vrea sa
se insoare cu Viorica, fiindca a fagaduit
Lilianei s'o ia pe dansa, si cum Negru-
Voda i-a raspuns ca Viorica lui nu vrea
in ruptul capului sa-1 ia pe Mezin fiind-
ca Lea stirea parintilor, ea s'ar fi fost
fagaduit lui Ler, si ea el ca tats nu in-
drazneste sa calce pe inima fetei, ca o
singura fata are... si pentru nimic in
lume nu-i poate strica hatarul.
Da, a raspuns Floarea, s'astepte,
fiindca ai mei pang la urma s'au invoit:
Ler a stat la masa alaturi de Liliana, a
Ducat toed seara numai cu ea si cand
s'au despartit fata i-a dat baiatului o ra-
murica de liliac; si la plecare i-a strigat
Ler-Voivod sa nu uiti!" i pans nu
62

www.dacoromanica.ro
ne-am pierdut din ochi el a privit tot
inapoi la naframa ei care falfaia de
departe.
Da, a raspuns Imparaful, si Mezin
a stat la masa alaturi cu Viorica, si toata
seara a jucat numai cu ea, si cand s'au
despartit fata i-a dat barbatului un ma-
nunchiu de viorele, §i la plecarea noas-
tra i-a strigat: Mezin-Voivod sal nu
uiti!" Si pans nu ne-am pierdut din oclii
el a privit tot inapoi la naframa care
falfaia departe.
Statornicia tinerefii! a gandit
Floarea zambind foarte mulfumita.
Ia asculta! a zis Imparatul tra-
gand cu urechea, i au mers amandoi
sa se uite pe fereastra, de acolo au vazut
pe flacai; §edeau amandoi pe o la-
vita; Ler cantor din gura iar Mezin it
fines din harps. Au batut parinfii din
palme de mult ce le-a placut cantecul
flacailor Si i-a chemat sus, i-a sarutat,
§i mama zice lui Ler, care purta la piept
un manunchiu de viorele ve§telite adus
de frate-sau:
63

www.dacoromanica.ro
 Care va sa zica, ne-am inteles!
ru iei pe Li liana.
Nu mama, iarta-ma, daca e sa ma
insor numai decat, eu iau pe Viorica.
Tesi! a strigat mama.
Si Ler a iesit.
Tu, a urmat ea catre Mezin care
purta la paarie o ramura ofilita de li-
liac, tu esti mai cuminte, tu ai sa iei pe
Viorica, nu el, asa, vreau eu.
Mama iarta-ma, a raspuns baia-
tul, daca e sa ma insor numai decat.
apoi pe alta decat pe Li liana n'o iau.
Iesi!
Si a iesit §i Mezin.
Imparatul a inceput sa raza, para.
era lucru de ras. Tar Imparateasa a ince-
put sa se plimbe de colo pang colo mai
turburata si mai invapaiatii deck o va.'-
zuse el vreodata, si cam de multe on o
vazuse, asa incest stralucitul ei sot, n'a
Indraznit sa mai zica o vorba; s'a .plim-
bat ea cat s'a plimbat fierband i pe
urma s'a asezat la masa si a scris in
fuga mare de scartaia pana strasnic
64

www.dacoromanica.ro
doua carti, le-a indoit §i a trimis sa-i
aduca pe baeti indata dinaintea ei:
Acum fara zabava trebuie sa ple-
cati. Tu, Ler, sa mergi cu cartea asta
la Albu Imparat; acolo ai sa petreci
pang to chem eu inapoi; tu, Mezin, tot
a§a, la Negru Imparat cu cartea asta.
Nici umbra de indoiala dam ca yeti §ti
sa va purtafi cuviincios, a§a cum se cu-
vine Mar lui Ro§u lmparat §i Floarei,
mania voastra, care va iube§te i numai
la binele vostru se gande*te.
Au plecat amandoi, dar fiindca scau-
nul inparatiei nu sta in miilocul tarii
ci cam la o parte, au trebuit aproape
pans seara sa mearga impreuna pe
aceea§i tale mare pang la un loc, unde
era o cetatuie mica 0i de unde sa por-
neasca a doua zi dimineafa, unul spre
miazazi §i altul spre miazanoapte,
precum li se poruncise hotarit.
Seara ajungand la cetatuie s'au oprit
sa poposeasca Si dupa cina mergand la
culcare, ce le-a dat baetilor in gand? sa
incerce n'or putea sa vaza si ei ce scri-
2?250. Ceragilde povesiind copidor 5
65

www.dacoromanica.ro
sese mama in cartile cu cari-i trimi-
sese.
a§a le-au scos din san §i uitandu-se
bine la scrisul de d'asupra au r5mas in
more nedumerire.
Nona ne-a poruncit altfel, to n'ai
auzit?
Ba da.
Atunci se vede ca e gre§eala; de
grabs mama tie ti-a dat-o pe a mea §i
mie pe a ta.
Sa vedem, Baca se poate, ce spune
inauntru.
i liindca tot de grabs pe semne Im-
parateasa, indoise numai cartile §i nu
le mai pecetluise ei le-au desehis, Si an
ga,sit ca §i cuprinsul se potrivia cu ce
era scris d'asupra: de }area stralucitul
prieten Albii Imparat se rugs sa-1 pri-
measca bine pe Afezin, ca pe uu copil
al lui, iar credinciosului vecin Negru
Imparat ii spunea intre altele: nu ma
indoesc ca Ler- Voivod va fi cinstit pre-
cum se cuvine...
N'au a§teptat sa se lumineze bine de
ziva urandu-i drum bun 5i petrecere
i6

www.dacoromanica.ro
frumoasa au plecat flacaii, nu cum de-
graba le poruncise gresit mama, Mezin
spre miazanoapte si Ler spre miazazi,
§i cum sta limpede §i potrivit la carte
Ler catre Viorica iar catre Li liana
Mezin.
Dupa cateva zile stateau parintii ina-
inte de culcare intr'un pridvor fara sa
vorbeasca, si le era dor de feciori ca
poate fi cat de Imparat, parintele e tot
parinte, i Imparateasa a pus mana
la ochi, a stat asa parca ar fi adormit
§i pe urma zice:
Uite, eu vad acuma pe Li liana ju-
cand cu Ler...
Cum asta?
Nu stii? la pune si Maria to mana
la ochi i gandeste-te acolo cu dor a-
danc, dar adanc de tot cat poi mai a-
danc.
Imparatuil si-a rezemat coatele pe
spetezele jetului, si-a acoperit ochii cu
amandoua mainile i s'a gandit cat a
putut mai adanc Si pe urma zice:
Ada e, da! Adevarat o vad pe Li-
67

www.dacoromanica.ro
liana, dar nu joaca Ler cu ea, joaca
Mezin.
Ba Ler! Nu vezi?
Ba vaz... Dar e Mezin... Uite!...
uite! Ler se plimba cu Viorical
Ba cu Li liana.
Ei si!
Ba Ler, ba Mezin, ba Viorica, ba
Liliana!
S'a cam imbufnat lmparateasa si zice:
In. sfarsit ramhi Maria Ta cu pa-
rerea Mariei Tale, eu raman cu a 'ilea.
Hai sa ne culcam ca e thrziu.
Nu prea-i era soma Imparatului, ar
mai fi stat de vorba dar a obicei
lui a aseultat-o ca totdeauna.
In odaia for de culcare ardeau zi si
noapte la icoane doua cande le mari de
argint, una.'n dreapta, alta stanga
alaturi de eap`atuie. S'a inchinat fiecare
sub candela lui, si fara sa mai schimbe
alte vorbe decat somn uvr", sau asezat
la culcus, §i n'a trecut mult s'au ador-
mit amandoi.
Despre ziva, tocniai cand era somnul
mai dulce, ce sa se pomeneasca Impara-
68

www.dacoromanica.ro
tul? incepe sa, geam5 Imp5r5teasa gro-
zav i apoi sa strige ca intr'o peire de
moarte. Sare Imp 5ratul din soma $i-o
de§teapt5.
Ce e?
Iar Imp5r5teasa cu ochii maxi luan-
du-1 &trans in brafe ca sh se incredin-
teze c5 e aevea, ofteaz5 greu si zice:
Ah! ce vis am visat! si intorcan-
du-se &Aire icoane se inching.
Ce vis?
Mi-e groaz5 parch sa* ti-1 spun.
Apoi tr5gandu-si sufletul urmeazsa:
Se faces cal ma fat5.cisem intr'un palat
pustiu i 'Intunecos. Treceam dinfeo
sala intr'alta cautand s5 dau de o ietire,
§i cu cat umblam, cu atat ma r5faceam
mai adanc. Era facere mare... cand auz
deodat5 in urm5 greu trosnind pode-
lele putrede ca de pas de om... Tree din
sala aceea i merg mai iute, pasii vin
si mai iute dup5 mine, tot mai aproape
ii and la spatele meu... M'a ajuns, dau
sa fug dar nu m5 tin picioarele. Atunci
m'apuc5 o mans uscata i grea de umar;
inghef §i caz in genunchi cu ochii in-
69

www.dacoromanica.ro
dust, dar indata simt ca ma ridica ci-
neva cu putere, si cand deschid ochii,
vad dinaintea mea un pustnic salbatic
cu parul si barba valvoiu, si-mi zice
razand urit:
Ce? nu-ti mai aduci aminte? Ori
esti mandra si nu mai vrei sa cunosti pe
frbliortil i Iu iubit pe Verde Imparat?
Frate, iarta-ma!, jar el m'a luat de
ma na si razand mereu ca un nebun zice:
Vino sa-ti a rat ceva.
i m'a dus intro sala mare si colt)
m'a poftit sa sez alaturi cu el pe-o la-
vita de piatra, am sezut: el a fa'cut un
semn cu rnana si s'a aratat numai decat
o femee sdrentuiia si despletita, s'a ase-
zat jos in fata noastra, a scos dike()
&saga, un cap de om, si a in4:eput ssi
mangaie si sa-1 pieptene cu unghiile, si
sa'-1 sarute... si... era capul copilului
meu, al lui Ler... si clipea din ochi... 5i o
grata 5i el, si pe urma 1-a pus la loc in
&saga; si s'a facut nevazut.
Si a inceput sa tremure de groaza si
pana nu s'a frIcut ziva bine si n'a dat cu
°Ali de scare, nu s'a putut astampara.
70

www.dacoromanica.ro
 De-acum ii era peste putinta mamei
sa lase a o mai prinde o noapte acasa;
trebuia fara intarziere pentru linistea
sa sa-si vaza baiatul, si astfel chiar in
acea zi. u'a fost chip sa*se impotriveasca
llosu Imparat, Imparateasa a poruit ur-
math" de calareti si de curteni spie nude
tiii cii-Nrimisese pc Ler. Zi si noupte,
filra pupas a tot uiiiblat pans caJid a
a jails catre sears aproape de cetatea de
scaun a lui Albu Imparat i iata ca la o
infurcatura de drumuri de pe un drum
laturalnic vede apropiindu-se catre
drumul ei o ceata vesela de calareti ti-
neri, can pe seine se intorceau impo-
dobiti cu flori de liliac dela plimbare
in pasul cailor; cantau cu toti incetinel,
iar pe deasupra tuturor se auzia in li-
nistea campiilor un glas de fata mare.
Cand s'au apropiat una de alta cetele
la infurcatura drumurilor, unul dintre
tineri care merges in frunte alaturi Cu
fata cantarea.ta, zice:
E mama, si da pinteni calului, fata
dupa el, iar cimnd ailing in dreptul ca-
laretilor dinaintea trasurii imparatesti,
71

www.dacoromanica.ro
ridica mana dreapta $i striga: Opriti".
Oamenii opresc. Toti stau. Cantecul
inceteaza, flacaul sare jos repede de pe
cal, ajuta pe tovarasa lui sa coboare §i
ea, si amandoi dau fuga la trasura 1m-
paratesei:
Mama, zice Mezin.
Dar inamei nu-i vine sa-$i creaza
ochilor.
Tu, Mezin! ce caufi to aicia? Un-
de-i Ler?
Unde 1-ai trimis Maria Ta.
Unde 1-am trimis eu? striga nedu-
merita Imparateasa.
La Negru Imparat raspunde Me-
zin-Voivod.
Eu? pe Ler? la Negru Imparat?
Da, mama.
Nu to -am trimis pe tine la Negru
Imparat?
Nu, mama, pe mine miai trimis
aici la Albu Imparat, ash scrie in scri-
soarea Mariei Tale.
Arata scrisoarea.
I-am dat-o lui Albu Imparat.
Imparateasa n'a mai zis nimic, a
72

www.dacoromanica.ro
luat-o pe Li liana in trasura ei si aman-
doua cetele amestecandu-se, au pornit
impreuna pe tacute spre cetate.
La palat n'au dat tocmai peste vese-
lie, caci Mugur-Voivod era greu bol-
nav, Inca mai dinainte chiar de sosirea
lui Mezin §i nu-i putea da cu nimic pe
leac. Cum a sosit Floarea a cerut a0.
de o doara lui Albu Imparat cartea cu
care-1 trimisese pe Mezin, §i dupa ce
cruntand sprincenile a cetit-o din slova
in slova §i iar a mai cetit-o s'a patruns
ca graba strica treaba; a Inceput sa
raza singura, ridicand din umeri: sa
vedem, a gandit ea, pana unde merge
norocul lui Mezin! Si indata a mers sa
vaza pe Imparateasa care nu se deslipia
o clips dela capataiul bolnavului. A
gasit-o sdrobita de veghere motand
pe un jet: lui Mugur-Voivod ii fusese
tare ran pest e rioa,pte si toata ziva, de
abia acum spre seara afipise pufin.
A§a din ce in ce mai rail, pana sa nu
piece Floarea de-acolo, s'a stins bietul
Mugur-Voivod la vreo trei patru zile
dupa astea, lasand in adanca mahnire
73

www.dacoromanica.ro
pe toata lumea si mai ales pe biata ma-
ma lui.
Sa va povestesc despre ialea ei... dar
se poate cu vorbe arata atata adan-
cime? Ori poate sa fac si eu ca alti po-
vestitori? In loc sa va arat scurt ce ne-
norocire s'a intamplat femeii, sa :bleep
a va spune cu ce mi ,;e pare acuma, mie
c'ar semana acea nenorocire de-atunci
a unei Imparatese? Dar inima acelei
mame se poate, pentru cine are vreme
de pierdut ca Cetitor, hartie si cer-
neala de pierdut ca scriitor, asemana
cu un turn limit pe care grozavul cu-
tremur it naruie dintr'o sguduitura,
facand din el, care, pana adineaori isi
inalta sprinten varful aurit spre inal-
jimile albastre, o gramacla pleastita de
bolovani spar ti, risipiti fara alta soco-
teala deck nebunia oarbei intam-
plari... sau cu un sarman plapand gin-
gas trandafir d'abia inflorit pe care
viscolul vrajmas 1-a smuls cu cruzime
din. Crenguta lui subtirica, spulberan-
du-1 mort cu fragedele-i foite smulse, in
sivaiul turbat, navalnic, prapastios...
74

www.dacoromanica.ro
sau mai bine c'o mandra stances de cre-
mene, pe care trasnetul naprasnic, in-
tr'o clips, a despicat-o in doua, din
frunte pana'n temeliile ei? on si mai
si, cu un stejar plin de viata, pe care
securea nemernica... si celelaite.
Cu care poftiti sa v'o aseman, cu
una. cu doua, on cu toate °data? Ase,.
putea-o face si-asa de hatarul
&ces de draguLeuvintelor am cautat a-
nume sa va nascocesc o povestire?
Dar nu credefi asta. Eu de hatarul po-
viestirii cant inteadins )cuvinite, Cu
cari s i v'o spun cum mi-o inchipuesc
eu, cat mai degraba si mai limpede pot.
asta, fiindca povestirea nu este
on este si ea un mestesug? Daces
nu este mestesug, atunci cc sa mai vor-
besc, daces toata lumea o poate face; dar
daces este si ea mestesug, ca toate Ines-
tesugurile ca, bunaoara, ciubotaria,
apoi is sa vedem: ciubotarul cat de
prost oare de hatarul sculelor lui
(cutite, pile, calapoade, sole, ciocane,
undrele, ace si eke si mai cate unele
mai maxi, altele mai mici). s'apuca
5

www.dacoromanica.ro
sa lucreze ciubote? on de hatarul ciu-
botelor ia, numai la trcbuinfa i cu-
minte, scula dupa scula? Apoi atunci,
cum? ciubotaria care va sa zica sa fie
mai sub fire mestesug decat povesti-
rea?... Si pe urma, cand va povestesc
pe cat ma taie capul sa fac mestesugul
meu, nu voiu sa pat macar cu unul
dintre d-tra ce-a patit odata un om
sasiu, pe care intr'o seara un. calator
ratacit 1-a intrebat incotro s'o ia ca
s'ajunea mai drept in cutare loc, i sa-
siul ia aratat asa cu mana intr'o parte;
dar calatorul 1-a intrebat: Ma, omule,
spune drept ca mi-e degrabh.' s'ajung
pans nu inopteaza: incotro s'apuc? in-
cotro mi-arati cu mana, on incotro to
uiti cu ochii?...
Asadar, destul e sa va spun ea oricat
de nevolnic de viata. fusese Mugur eo-
pilul ei, pe Imparateasa asa jale a cu-
prins-o incat, fara sa se fi bocit grozav,
ba chiar zambind uneori, nu mult dupa
aceea din asta i s'a tras si moartea ei.
Dar inainte de moarte s'a indurat Mi-
lostivul de ea si i-a trimis o mare man-
76

www.dacoromanica.ro
gSere: fiic6-sa Li liana Doamna s'a &is--
tont cu Mezin-Noivod, §i auzi Dum-
neata! zi cu zi la norfa" luni in cap a nas-
cut cocoa frumos pe' care biata bunica
1-a botezat Mugurel *i vesel copil!
Cand 1-a cufundat Mitropolitul in cri-
stanit5, el, in loc sa sbiere ca alti copii,
dupa groasnicul obiceiu prost al aces-
tor ingeri nevinovafi, el a inceput sg.
raza% A ras toafil lumea, iar Inaltul
Prea Sfantul, zice:
Ei, a§a 135.iat imi place *i. mie! sa
nu -i fie de deochi! *a.sta o sa" iassa" un
barbat §i jumitate.
Ei! n'ai ce-i face! Asa e lumea noa-
stra: bine §i. rau, r'au i bine, chiar in
lumea pove§tilor, data nu vii este cu
sup5ra re.

G6

www.dacoromanica.ro
 ABU-HASAN
Abu-Hasan §i prietenii necredinciosi. Ca-
liful in casa lui Abu-Hasan. Minunea s'a
fiicut.Abu-Hasan calif numai o zi. Or-
(Uncle si petrecerea dela curtea califatu-
lui. Vis si realitate. Palaniile lui Abu -
Ilasan. Nunta dela curtea lui Harum-
al-Ra0d.

Era odata la Bagdad, sub domnia

stralucitului calif Harurn-al-Rasid, un
negustor bogat, care avea o nevasta ba-
trana si un fecior, Abu-Hasan, crescut
padts la vreo treizeci de ani straps de
aproape in toate privinfele. Negustorul
a murit, i Abu-Hasan a intrat in std-
pilnirea avufiei pe care o gramadise
tata-sae o viafa intrea0. Fiul a facia
altfel de cum facuse tatal. In tinerefe
nu capatase niciodata o para mai mult
decat ii trebuia ca sa-Si ducts viafa; a-
cuni a pus de gand sa cheltuiasca po-
trivit cu mijloacele pe care i le aratase
soarta. Astfel, imp5rtit averea in
clouts parti: cu o parte a cumparat aca-
returi, carc-i aduceau destul venit ea sa
78

www.dacoromanica.ro
poata tral cum se euvine, fare sa s'a-
tinga de capete; iar cu cealalta juma-
tate, in bani sunatori, a hotarit sa se
puns pe petreceri, incailea sa-si des-
toarca rgbdarile suferite sub strasnicia
in care-1 tinuse tats -sau pang la asa
varsta coapta; dar s'a jurat ca n'are sa
mai cheltuiasca apoi nimica peste a-
ceasta suing, dupes ce si-o face toate
chefurile. In acest scop, Abu-Hasan a
strans imprejuru-i o ceata de tineri de
varsta si teapa lui, §i de acolea s'a gan-
dit numai cum sa-i face a -ti petrece
vremea in chipul eel mai placut. Asa
dar nu s'a mgrginit la prauzuri si za-
iafeturi cu mancari si bauturi cari de
cari mai rare si mai scumpe; a mai a-
dus si tarafuri de lautari si cantgretii
cei mai vestiti; si pe urma, dantuitoa-
Tele si dantuitorii cei mai alesi din ora-
su1 Bagdad.
Toate chefurile astea, din zi in zi mai
costisitoare, 1-au aruncat pe Abu-Hasan
its cheltueli atat de nemasurate, incest
n'a putut-o duce asa mai mull de un an.
Cum n'a mai intins masa mare, prie-
79

www.dacoromanica.ro
tenii s'au fault nevazuti; ba nici nu-i
mai intalnia oriunde i-ar fi cautat,
funded' fugeau de el indata ce-1 zariau,
§i data din intamplare da piept in piept
cu vreunul §i vrea sa-1 opreasca
spuna ceva, acela i§i cerea iertaciune,
ca -i e degraba §i n'are vreme .de vorba,
i pleca repede p'aci incolo.
Pe Abu-Hasan mai mult 1-a mahnit
parasirea din partea prietenilor, decat
it incantase mai inainte semnele for de
dragoste. Odata, mahnit, dus pe gan-
duri, cu capul plecat a intrat in odaia
masii §i s'a a§ezat pe marginea diva-
nului departe de ea.
Ce ai, fiule? a intrebat batrana.
De ce e§ti a§a de pocaltit §i n'ai chef
cleloc? Sa fi pierdut tot ce ai pe lume §i
tot n'ai fi a§a de oparit... Stitt ca, dupa
cite cheltueli nebune§ti ce ai facut,
nu-ti mai raman multi bani sunatori.
Erai stapan pe avutul tau, §i eu n'am
%rut sa ma impotrivesc purtarilor tale
nesocotite, mai ales §tiind ca ti-ai pas.
trat cuminte jumatate din avere... Si
80

www.dacoromanica.ro
(raja nu vad ce te poate adanci acuma
in asa de neagra mahnire.
Pe Abu-Ilasan, la vorbele batranei,
I-a podidit lacramile, si a zis:
Mama, stii in ce chip m'am purtat
un an de zile. Am strans atatia prieteni
imprejurul meu, i-am indopat cu cate
bunatati mi-a dat grin gand, pang n'am
mai putut, i acuma cand nu mai am
ce le da, vad ca tofi ma parasesc. Cand
zic ca n'am cu ce-i mai indopa, ma g'an-
desc la banii pe ca ri -i hotaxisem pentru
asta; ea despre venitul meu, slava Dom-
nului, mi 1-am pastrat, acuma stiu
cum sa intrebuintez ce din fericire mi-a
ramas. Vreau numai sa incerc pang
unde pot merge prietenii mei cu nere-
mmostinta. U sa ma rog de ei sa puns
fiecare dela many la Mang, sa m'ajute
a ma salty din starea nenorocita in care
am cazut. Dar asta, precum ti-am spas,
o fac numai ca sa vaz daca voiu gasi
la dansii vreo recunostinta.
Mete, i-a raspuns mama, nu
N reau sa te opresc dela ce ai pus de
gand; dar iti pot mai dinainte spune ca
27230. Caragiale poyestind copiilor 6
81

www.dacoromanica.ro
degeaba tragi nadejde. Tu inca nu cu-
nosti ce va sa zica prietenii de petre-
cere; dar o sa-i cunosti...
Mama, a zis Abu-Hasan, eu inte-
leg si cred ce-mi spui; dar tot vreau sa
ma luminez singur despre mi§elia §i
neomenia lor.
Abu-Hasan a si plecat; a facut ce-a
fa.'cut i a gasit pe toti prietenii. Le-a
aratat in ce mare stramtoare se afla Ai
i-a rugat sa-si deslege pungile ca sa -1
ajute. N'a uitat chiar sa le spuna ca in
mare parte a scapatat din pricina chel-
tuelilor nemasurate cu atalea petreceri
i zaiafeturi, ca doar de i-o atinge la
omenie. Nici unul dintre prieteni nu s'a
lasat induiosat de vorbele lui frumoase,
ba, unii chiar, 1-au dat afara. S'a intors
acasa, amarit 'Ana in fundul sufletului
i i -a zis batranei:
A, mama, bine mi-ai spus fu: in
loc de prieteni am gasit niste ticalosi
nerecunoscatori. S'a ispravit, sa nu-i
mai vad in ochi!
Abu-Hasan s'a hotarit dar sa se fe-
reasca de ad]. incolo de price galanto-
82

www.dacoromanica.ro
nie. Dupa ce §i-a socotit venitul bine §i
1-a impartit astfel incat sh-i ajunga de
cheltuiala in fiecare zi regulat, dandu-i
mana sa pofteasca in toate serile la
masa cafe un singur musafir, pe care
sa-1 ospateze cumpatat, dar cuviincios.
Pe urma s'a jurat ca acel musafir sa
nu fie localnic din Bagdad, ci un strain
care ar fi picat chiar in ziva aceea, §i
pe care sa-1 poata trimite pe-aici incolo
dupa ce 1-a gazduit frumos o noapte.
Dupa cum pusese la cale, Abu-Ha-
san i§i ingrijia de dimineata sa cum-
pere toate trebuincioaselepentru cina,
si pe seara mergea sa se a§eze Tanga
podul Bagdadului; cum vedea un
strain, al dintaiu care-i ie§ia inainte
macar de orice teapa ar fi fost, it pof-
tia politicos sa-i faca cinste a veni sa
cineze §i sa petreaca noaptea aceea la
dansul.
Cina lui Abu-Hasan nu era foarte
bogata, insa bung §i curata, a§a ca sa
poata multumi destul pe un oaspete
drumef. Mai ales nu lipsia dela masa
yin bun, si veselie, caci in loc sa vor-
83

www.dacoromanica.ro
beasca cu oaspetele sau despre politica
on despre daraveri negusioresti, ii pla-
cea mai bine sa povesteasca despre
lucruri placute si hazlii. De felul lui
era om vioiu si bun de petrecere, si stia
sa inveseleasca pe un tovaras oricat de
posomorit. A doua zi dimineata Abu-
Hasan ii zicea musafirului:
Cand te-am poftit aseara sa cinezi
la mine, ti-am spus obiceiul meu: sa nu
te superi ca acuma te poftesc sa pleci;
am eu cuvinte sa ma port asa. Mergi
de -fi vezi si de treburile dumitale...
thnbia cu Dumnezeu!
Intr'o seara, cand sedea dupa regula
lui la capatul podului, iata ca trece tip-
til califul Hasum-al-Rasid, imbracat
asa ca sa nu-1 cunoasca nimeni. Stapa-
nitorui acesta, deli avea destui slujbasi
foarte priceputi si strasnici tot voia sa
cunoasca el singur cum merg lucrurile
in imparatia lui; si pentru acest stop
umbla adesea tiptil in falurite chipuri
prin orasul Bagdad. In seara aceea, era
imbracat ca un negustor dela Musul,
care s'ar fi dat chiar atunci jos de pe
84

www.dacoromanica.ro
corabie in partea dimpotriva a podului,
si in urma lui merges un rob mare si
voinic, o namila de om.
Califul, sub imbracamintea lui, se
vedea a fi un barbat de seams, vrednic
de toata cinstea. Abu-Hasan s'a ridicat
de uncle sedea jos, i, dupes ce i-a fa'cut
o temenea pana la pamant, i-a zis poli-
ticos de tot:
Prea cinstite doninule, bine-ai ye-
nit sanatos la not in Bagdad; te rog
prea-plecat sa-mi faci cinstea sa pof-
testi la cilia cu mine si sa-ti petreci
noaptea asta in casa mea, ca sa te odih-
neti bine de oboseala caatoriei.
Si ca sa'-1 indatoreze si mai mult a
pofti la el, i-a spus in cateva cuvinte ce
obiceiu are dansul cu musafirii lui.
Califul a facut haz de gustul lui
Abu-Hasan, si a voit sa cunoasca mai
deaproape pe acest om ciudat. I-a spas
numai deck ea dela un barbat ass de
politicos e incantat a primi gazduire
fie pe cat de scurta.' vreme, i ea e gata
sa-1 urmeze.
Abu-Hasan, care nu ba'nuia ca soarta
85

www.dacoromanica.ro
ii scosese inainte un oaspete asa de in-
nalt, se purta cu calif ul parca ar fi fost
deopotriva.' amandoi. L-a dus acasa, 1-a
bagat intio odaie foarte curates §i 1-a
poftit sa dada pe divan la locul de cinste.
Cina era gata §i masa puss. Mama lui
Abu-Hasan, priceputa la bucatarie, le-a
dat trei feluri de mancari: niste porum-
bei gatiti cu zarzavaturi si cu orez, apoi
o gasca la tava §i pe urma un clapon
fript cu patru pui§ori rumeniti de jur
imprejur. Altceva nimica; dar toate
crau bine facute.
Abu-Hasan a stat la mass in fata
musafirului: an mancat amandoi din
toate pe tacute si pe nebaute dupes obi-
ceiul locului. Dupes ce au ispravit de
mancare, mama lui Abu-Hasan a ridi-
cat masa si le-a adus fel-de-fel de
poame de care se gasiau pe acea vreme
a anului i niste turte uscate de mig-
dale. Cand s'a inoptat bine, au aprins
lumanarile: apoi Abu-Hasan a adus
niste urcioare cu vin §i bardace, le-a
pus langa el §i a rugat-o pe batrana
dea de Imancare robului care venise cu
86

www.dacoromanica.ro
musafirul. Cand s'au asezat iar la mass,
Abu-Hasan a luat o bardaca, a umplut-o
cu yin, i, ridicandu-se in sus, a zis
catre musa fir:
Prea cinstite domnule, te poftesc
sa faci ca mine... Nu stiu ce-i fi gandind
dumneata; dar dupg mine, drept sa-ti
spun, omul care uraste vinul, vrand sa
se arate intelept, nu-i intelept deloc.
Veselia e lucru bun, trebuie s'o caufam,
5i s'o gasim in fundul bardacei!
Abu-Hasan pia gat bardaca, in
Nreme ce Califul i-a faspuns:
Vorba dumitale e cuminte, esti un
om de isprava; imi place ca te vsaid che=
fliu i vesel, i te rog sa-mi torni mie.
Abu-Hasan a umplut bardaca musa-
firului zicand:
Gustg, te rog, prea-cinstite dom-
nule i spune drept: asa-i ca i bunicel?
Califul a Mut; iar Abu-Hasan i-a
mai zis:
Eu, cum te-am zarit pe dumneata,
am priceput ea esti om care stii ce va
Sa zic'a sa traesti. Ce sa-ti mai vorbesc?
87

www.dacoromanica.ro
Sunt nu se poate mai multumit si mai
vesel ca m'am intalnit aseazi cu un Mr-
bat a§a de deosebit cum e§ti dumneata.
Imi place foarte mult... Halal sg-ti fie!
Sa trge§ti!
Vorbele lui Abu-Hasan ii Weal'
mare pracere califului, care fund §i el
om foarte vesel, i§i indemna mereu
gazda la Mu t, ca sa o cunoascli mai
bine. Din vorbh' in vorbg, Abu-.Hasan
a spus cum it cheamg, cum trZie§te, prin
ce intampla'ri nepracute trecuse. §i a in-
cheiat zicand:
Dar nu-mi pare rliu ca am fort
amggit de prieteni, fiindcg data nu se
intrunpla ce s'a intamplat, poate nu-mi
scofea norocul in cale un strain a§A. de
prefios ca dumneata.
Califul, mil-Omit de Umuririle lni
"Abu-Hasan, i-a zis:
E§ti vrednic de lauds, prietene, ca
ai luat astfel de hotilrire inteleapt5, si
mai ales di to fii de ce ai hotgrit, §i,
drept srt-fi spun, ifi pismuesc fericirea.
Dumneata ai in fiecare zi pliicerea sa
prime§ti la masa §i in case dumitale un
88

www.dacoromanica.ro
om de treaba cu care stai frumos de
vorba sid indatorezi asa, in.cat unde s'o
duce sa to pomeneasca si sa-ti laude
casa, masa si primirea dumitale atilt
de cuviincioase... Decat din vorba in
vorba si dumneata si eu nu luam seama
ca prea lasam vinul sa se trezeasca...
Te rog, bea, si toarna-mi si mie.
$i asa au baut amandoi inainte po-
v unul altuia lucruri placute:
Aca era tarziu; musafirul a spus ca
fiind obosit de atata drum cat facuse,
are nevoie de odihnii, si a adaugat:
$1 pe urma, nici dumneata nu voiu
34-fi pierzi odihna pentru mine. Haide,
sa ne culcam; si, fiindca poate maine
dimineata eu am sa plec pang nu to
destepti dumneata, iti spun deacuma
ca am ramas foarte incantat de ospa.'ta-
rca ce mi-ai facut asa de indatoritor.
Numai un lucru imi pare rau, ca nu
stiu cum sa-ti ark recunostinta mea.
Spune-mi rogu-te, dumneata, cum m'as
putea plati de atata bunavointa, ca sa
vezi ca., nu ai avut aface cu un nerecu-
noscator. Un om ca dumneata, nu se
89

www.dacoromanica.ro
poate sa n'aiba vreo daravera, vreo ne-
voie $i sa nu doreasca a i se face pe
plat. LTite, cat ma vezi pe mine a§a ne
gustor, poate sa fiu in stare sa te inda-
torez si en en ceva, data nu deadreptul,
macar prin miilocirea vreunuia dintre
prietenii mei.
La aceste vorbe politicoase ale negus-
torului, Abu-Hasan a raspuns:
Prea-cinstite domnule, nu ma in-
droesc catusi de putin ca, nu numai ash,
doar ea om politicos, imi aratt atata
bunavointa. Dar pot sa te asigur ca eu
n'am nici pasuri, nici daraveri, nici
vreo dorinta, Sl n'am sa cer rtimanui
nimic. N'am cea mai mica pofta de ma-
rire, si sunt foarte multumit en soarta
mea. Prin urmare, foarte-ti multumesc
numai $i numai ca ai poftit in cases mea
si mi-ai cinstit masa, ales bun. rea, cum
s'a putut gasi... Cu toate astea, parca
a§ avea i eu, ceva care ma supara, dar
iar nu 'Ana intr'atata incest sa-mi pierz
lini§tea pentru asta. Sa vezi ce e... Aici
la noi, in Bagdad, fiecare mahala iii
are giamia ei, cu cate un iman, adica
90

www.dacoromanica.ro
pops, care e Bator sa faca rugaciunile
la ceasurile hotarite dupa lege. lmanut
dela giamia noastra este un batran
inalt si uscativ, posomorit si tare Mar-
nic. Ctitorii, catesi patru, vecinii mei,
sunt ca si el niste batrani ursuji si za-
vistnici, lucru mare. In toate zilele se
aduna impreuna cu totii si alta n'au de
vorbit decat de barfeli si rantafi, ca sa
vare fitiluri si zazanie in toa-ra maha-
laua: craps de necaz ca nu pot sa sta-
paneasca dumnealor pe toti mahalagiii
nostri, sg-i poarte ei de nas dupa cum
le place lor. Ei! vezi, asta ma strange
pe mine de gat, in loc sa-si vaza, popa
de legea lui si ctitorii sa se ingrijeasca
de giamie, dumnealor se leaga de lume
si n'o lass sa traiasca in buns pace.
Cum vaz eu, a zis califul, dum-
neata ai dori sa le mai scurtezi limba
a celor bar fitori?
Precum zici, tocmai! a raspuns
Abu-Hasan. Ah! de ce nu ma face
Dumnezeu pe mine calif o zi macar,
numai o zi!
91

www.dacoromanica.ro
 Ei! sa zicem ca ai fi calif... ce-ai
face?
Ce-a§ face?... A§ face ceva s5 r5-
man5 de pomin5... i-a§ pildui stra§nie
pe dumnealor, ca s5 aduc o mulfumire
lumii de isprav5; a§i pune sa le trag5
la fiecare ctitor cafe o sufa de bete la
talpi §i imanului patru sute; invat
eu pe dumnealor, m5'ntelegi, ca nu,-i
treaba dumnealor s5 turbure viafa ma-
h alagiilor, ma'ntelegi.
Califului i s'a p5rut foarte nostima !
ideia lui Abu-Hasan, §i zice:
Imi place dorinta dumitale, mai
ales c5 o vad pornit5 dintr'o inim5
dreapla care nu sufer5 sa r5maie r5u-
tatea nepedepsita; §i tare a§ dori §i eu
s5 fi -o vrld indeplinit5... Si de! poate
ca lucrul s5 nu fie chiar peste putint5.,
cum iti inchipui... Eu cred c5, data ar
afla ce Onduri ai, califul ar fi in stare
s5-ti incredinteze puterea lui pe o zi...
Si cat m5 vezi dumneata, a§a urn negus-
tor ca toti neg-ustorii, tine fie de nu
ti-a§ putea ajuta s'o dobande§ti.
Ei! is lass, a r5spuns Abu-Hasan,
92

www.dacoromanica.ro
nu-ti mai bate joc de mine si dumneata,
cum si-ar bate fireste i califul daca ar
fla de neroziile mele... Poate doar a-
tata, sa afle si el de purtarile cuviosilor
nostri i sa-i osandeasca el la vreo pe-
deapsa.
Ba, Doamne fereste, nu-mi bat joc
nicidecum, a zis musafirul, i desigur
ea nici califul nu §i -ar bate... Dar sa le
lasam astea; uite, e aproape de miezul
noptii, haide sa ne culcam.
Bine zici; dar fiindca urciorul
nostru mai are ceva in fund, eu cred ca
ar trebui mai intai golit, i pe urma sa
ne ducem la culcare. Un lucru numai
to -as ruga: maine dimineata cand ai
pleca, daca n'oiu fi eu destept, sa nu
Judi usa dela drum deschisa.
Pe cand vorbia Abu-Hasan, califul,
ridican.d urciorul, §i-a umplut bardaca
si a golit-o mulfumind Inca odata de
bung, ospatare. pupa aceea, pe furi§ a
aruncat in bardaca gazdei, asa cat poti
hia pe varful degetelor, dintr'o cutiuta
en niste prafuri, pe care o purta tot-
deauna en sine, si peste ele a turnat
93

www.dacoromanica.ro
vinul. tot cat mai ramasese in urcior;
pe urma, intinzand bardaca a zis:
Acuma, to rog, iubita gazda, sa iei
dela mine bardaca asta §i s'o de§erti in
cinstea §i pentru dragostea mea.
Abu-Hasan, foarte bucuros, a luat
bardaca in mana dreapta §i a ridicat-o
in sus; cu palma Waned la piept, s'a in-
chinat prea-plecat §i apoi a Mut tot
pana'n fund dintr'o sorbitura.... Dar n'a
apucat sa lase jos bardaca goals, §i,
simfindu -se immuiat din toate incheie-
turile, s'a lungit binior pe divan, unde
1-a §i furat somnul, a§a de degraba, ca
musafirul a inceput sa razes, §i, che-
mandu-§i robul, care a§tepta Bata la
u§a, i-a zis:
Ia-1 pe omul asta in carca, Si baga-
bine de seams, cand ie§im, in ce loc se
afra casa, sa §tii unde ai sh-1 aduci ina-
poi maine cand fi -oiu porunci.
fares sgomot, au ie§it din cash, rb-
bul ducand in carca pe Abu-Hasan a-
dormit adanc, §i Califul, care a lasat
intr'adins u§a dela drum deschisa.
94

www.dacoromanica.ro
 Cum an sosit la palat, au triers pan&
in odaia unde asteptau toti curtenii.
Desbracati-1 pe omul a'sta si-1 cut -
cafi in patul meu.
Curtenii 1-au desbracat binisor pe
Abu-Hasan, 1-au imbracat in halatul
califului 1-au culcat frumos in patul im-
paratesc. Dupa aceea califul a chemat
imprejuru-i pe toti ai curtii, barbati §i
femei, si le-a zis:
Vedefi pe omul care doarme colea?
Maine dimineata, la ceasul hotarit, in-
tocmai cum faceti cand ma destept eu,
ash sa faceti si cu el, fa'ra nici o deose-
bire, sa nu va mai ganditi la mine cata
vreme va yeti afla in. fata-i; insfarsit,
papa nu poruncesc eu altceva, porun-
cile lui sa fie sfinte: el este califul
vostru.
Curtenii si curtenele farce vorbsa s'au
inchinat padla pAmant, §i fiecare s'a
gandit cum sa se supuna mai bine,
dupa puterile sale, poruncilor stapanu-
lui. Intorcandu-se la palat, califul tri-
mise dupa marele vizir Giafar, si cum
a sosit acesta, i-a zis:
95

www.dacoromanica.ro
 thte de ce to-am chemat, Gia tar:
maine dimineata can.d vii dupes porunci,
sa nu to miri daces vezi §ezand in tro-
nul meu pe omul acesta, care doarme
colea. Asculta-i si-i indepline§te cu sfin-
fenie toate poruncile. Are sa se arunce
la galantonie, o sa-ti porunceasca a Ira-
p5rti daruri in dreapta §i'n stanga: fa
tot ce -fi spune, macar dear fi sa-mi
sleiesti toate lazile imparatiei. Nu uita
sa veste§ti pe tofi curtenii dela mic
pang la mare, sa-i dea maine la ceasul
botarit pentru infati§are Inaintea mea,
toata cinstea ce mi se da mie... Du-te a-
cuma §i cauta sa-mi faci Intocmai pe
lac.
Dupes plecarea marelui-vizir, califul
a mers sa se culce §i el intialta odaie,
poruncind robului sau de Incredere,
anume Mesrur, sa-1 scoale maine pans
nu s'a de§teptat Abu-Hasan. Si astfel,
a doua zi dimineata, califul a trecut in-
tr'o camarufa cu cateva trepte mai sus,
de unde dela o ferestruica cu gratii
putea vedea fara a fi vazut, toata odaia
unde dormia Inca prietenul de cu-seara.
96

www.dacoromanica.ro
 Toff curtenii §i toate curtenele in-
trara numaidecat pe rand, §i se a§ezara
bini§or, in tacere fiecare dupa treapta
sa, ca dupa obicei-u, la locu-i cirvenit.
Incepuse acum sa se lumineze de ziva;
era vremea de de§teptat pentru ruga-
ciunea dinainte de rasaritul soarelui,
dupa cum cere legea musulmanO%
Curteanul cel care sta langa capataiul
califului, apropie de nasul adormitului
un burete inumniat in. octet de trandafir.
Adormitul stranuta indata §i mijI din
ochi; de§i nu era Inca destula lumina,
vazit ca se afla Iii mijlocul unei odai
marl, foarte bogate, impodobita cu vase
mari de aur, cu perdele i covoare ce-
sute de rnatase; §i de jur imprejurul
lui ni§te tinere curten e, unele cw harfe,
altele cu alaute §i cu dairele, gata sä
Inceapa a cantor, §i toate de o frumu-
sefe nespusa; iar la spatele for ni§te
robi arabi in vesminte stralucitoare
stand toti cu mainile la piept. Uitan-
du-se la Invelitoarea cu care dormise a-
coperit vazu ca e de catifea stacojie fe-
suta cu fir de aur, §i cu margaritare;
27250. Caragiale povestind copiilor 7
97

www.dacoromanica.ro
iar langa pat un vesmant tot a§a, §i,
alaturi, pe o perna, o tichie de calif.
Vazand toate astea, Abu-Hasan ra-
mase aiurit... §i, aduca.nduli aminte de
ce vorbise seara la masa cu musafirul,
gandi:
Asta-mi place! Ajunsei acuma §i ca-
lif! Auzi vis!" §i inchizand ochii isi a-
§eza iar capul sa-§i urmeze somnul. liar
un rob, aplecandu-se pans la pamant,
ii zise cu sfiala:
Stapanitor al credincio§ilor, Stra-
lucirea Ta sa nu mai doarma, e vremea
rugaciunii de diraineata, soarele sta sa
se arate.
Vorbele acestea 1-au ametit pe Abu-
Hasan: Supt de§tept on dorm?... A§!
dorm; nu se poate!... dorm!". Si, tinand
ochii tot inchi§i, n'a mi§cat. Dar n'a
trecut mult, §i robul, vazand ca nu ca-
pata raspuns, a zis iar:
Stapanitor al credincio§ilor, Stra-
lucirea Ta, sa nu se supere dacii iar in-
draznesc a-i spune ca trebuie sa se scoa-
le, afara numai daca nu vrea sa lase a
trace ceasul rugaciunii de dimineata.
98

www.dacoromanica.ro
 M'am in§elat, gandi Abu-Hasan;
nu dorm.
Deschise ochii bine §i, fiind acum
ziva mare, vaza foarte limpede tot ce
zarise nedeslu§it la lumina slabs de-a-
dineaori. Se ridica de mijloc §i privi de
jur Imprejur zambind ca un om care se
de§teapta plin de multumire dupes un
somn bun cu vise placute.
Atunci tinerele curtene i se inchinara
prea plecat, §i deodata harfele §i tam-
burele, alautele §i dairalele incepura o
cantare ingereasca de care Abu -Hasan
ramase atins pang. la suflet. Cu toate as-
tea tot ui -a venit iar la gan.dul dintaiu:
Bre! ce sa fie asta? unde ma aflu eu?
Ce e palatul asta? Ce sunt minunatiile
astea? robii §i curtenii a§tia? stralucitii?
frumusefile astea de curtene? §i canta-
rile astea cari to ridica in slava? Cum
adica? Sa nu pot eu intelege: visez on
sunt treaz?".
Cared ii treceau grin minte aceste in-
trebari, iata ca s'apropie Mesrur, cape-
tenia robilor §i-i zice:
Stgpanitor al credincio§ilor, Stra-
99

www.dacoromanica.ro
lucirea T a sa-mi dea vole a-i spune ca
n'are obiceiu sa se scoale a§a de tarziu,
afara numai daca, Doamne-fere§te, nu
se simte bine; a§adar, trebuie Stralu-
circa Ta numaidecat sa se suie in tron,
ca iacata a sunat ceasul sfatului im-
paratesc.
Dupa vorbele lui Mesrur, Abu-l-lasan
intelese ca nu mai doarme §i ca prin
urmare tot ce i se intampla nu-i in vis,
ci aievea. Dar Inca nehotarit ce are sa
faca i cum trebuie s'o ia, statea la gan-
duri. pupa cateva clipe de indoialg, se
uita lung la Mesrur §i-i zice:
Ia asculta-ma, cu cine vorbe§ti?
§i cui ii zici dumneata Stapanitorul
credincio§ilor?".
Stralucirea Ta, raspunse Mesrur
zarnbind, imi vorbe§te astfel ca sa ma
puns la incercare, on ca sa glumeasca...
Cine altul sa fie stapanitorul credin-
cio§ilor decat Stralucirea Ta? Mesrur,
ticalosul rob, nu poate uita asta, §i ba-
nue§te ca poate vreun vis urit o fi tur-
burat azi-noapte odihna Stralucirii
Tale.
100

www.dacoromanica.ro
 Abu -Hasan pufnind s'a trantit iar cu
capul pe capataiu dupes ce s'a sa-
turat de ras, s'a ridicat iar de mijloc
intorcandu-se catre un arab mititel,
negru ca si Mesrur, i-a zis:
Ia, asculta piciule: spune-mi to
tine sunt eu.
Prea Ina lie, a rasp-uns piciul cli-
pind din ochii-i aplecati. Stralucirea
Ta, este Stapanitorul credinciosilor, care
fine pe Omani locul stapanului lumii.
Mare mincinos esti, cat esti to de
micut. Pe urma a facut semn unei
curtene sa se apropie si intinzandu-si
mama, i-a zis:
Draguta, fii bung si musca."-ma de
varful degetului, sa vaz: dorm or sunt
destept?
Tanttra 1-a apucat cu dinfii de varful
degetului si i-a strans pufintel... Abu -
Hasan tras repede degetul...
Nu dorm... liar cum? cum fara
stirea mea, sa ajung peste noapte ca-
lif? Asta e ceva minunat, de neinfeles...
i apoi zise foarte dulce catre frumoasa
curteana:
101

www.dacoromanica.ro
 Ma rog, spune-mi drept, a§a sa
traesti, adevarat e, draguta, ca eu...
sunt .Stapanitorul credincio§ilor?
Mai adevarat nu se poate, prea-lu-
minate stapane, a raspuns tanara pe
atat de adevarat, ca not ramanem tofi
pe ganduri vazand cal Stralucirea Ta se
mira de asta...
Abu-Hasan s'a uitat lung 14 ea §i cu
un zambet de bunatate, i-a raspuns mo-
taind din cap:
Am inteles! §i mataluta e§ti o...
mincinoasa... Lash cal stiu eu bine tine
sunt.
Capetenia robilor vazand ca stapanul
voia sa se dea jos din pat, ii intinse
mina §i umarul sa-1 a jute. Cum se puse
Abu-Hasan pe picioare, rezemandu-se
pe umarul robului, curtenii bsarbati si
femei i se plecara pans la pamant stri-
gaud cu totii intiun glas:
Sa fie de bine Stralucirii Sale; zi
fericita §i cu noroc sa-i dea Dumnezeu!
Ah! Doamne, ce minune! a strigat
stapanul... Ce ma culcai aseara, §i aca-
ce ma trezesc?... Vezi cum se poate
102

www.dacoromanica.ro
schimba viata, de cu seara pang. dimi-
nea Mare lucru! ce sg spun?... Sa
mor data inteleg ceva.
Pang sg -i ispraveasca vorba, cativa
curteni 1-au §i imbrgoat de sus pang jos,
pe cand ceilalfi, curteni §i curtene, §i
robi arabi, s'au a§ezat in rand de o parte
§i de alta, pang la up prin care stapa-
nitorul trebuia sg mearea in sala sfa-
tului impargiesc. Mesrur, ciipetenia a-
rabilor, it duse pans la treptele tro-
nului. Abu-Hasan, rezemandu-se pe
umarul robului. sui treptele §i se a§ezil
in iron.
otdeodata Harup-al-Ra§id trecuse
repede la altil ferestruica' cu gratii de
uncle sevedea in sala tronului.
Abu-Hasan, aruncandui-§i privirile in
dreapta §i'n stanga, va'zit pe toti curte-
nii §i ofiterii palatului stand frumos la
rand, drept ca lumanarea, cu ochii Pinta
in ochii lui, fgra sa' clipeascii mkar §i
par'cg farce sa r'asufle.
Lui Harum-al-Ra§id, care se uita cu
mulla luare aminte, de sus, prin gratii,
ii plgcii dintru'nceput ce vrednic §i ce
103

www.dacoromanica.ro
mandru se pricepea Abu-Hasan sa-i
ling locul.
Indafa ce s'a$eza califul pe tron iii
ridica fruntea rezemanduli palmele
pe genunchi, i totileodatai marele vizir
Giafar se inching dinainte-i pang la O-
mani zicand:
Stapanitor al credincioWor, Dam-
nezeu s'o acopere cu harurile sale pe
Straucirea Ta, iara pe du$manii ei Ln
flacarile iadului sa -i prsavaleasea!
Abu-Hasan. dupes cafe va'zuse $i au-
zise de-adineaori din pat $i pang acum,
pe tron. incepu sa creada ca e de-abi-
nele calif. Nici n' . mai voit sa gat/-
deasca prin ce minune a soartei ajun-
sese aici $i, hotarit, s'a apucat de treabg
ca un calif ce era. Astfel a intrebat pe
marele vizir dace are sa'-i spun ceva
deosebit. Giafar i-a ra'spuns:
Stapanitor al credincio$ilor, emi-
rii, vizirii si toti ofiterii a$teapta po-
runca sa vie a se inching Straiucirii
Tale.
Abu-Hasan a zis:
Sa pofteascal
104

www.dacoromanica.ro
 Mare le-vizir s'a intors atunci eatra
portarul cel mare:
Stapanitorul credincio§ilor porun-
ce§te sa-ti faci datoria.
S'au dat de parete u§ile, si toti ofite-
rii cei marl, rnuiati din cap pane in pi-
cioare numai in matasuri si in fireturi,
an intrat, i cu pas falnic unul dupe
altul an venit sa se inchine dinaintea
tronului, ingen-unchiand §i atinga.nd
podeala cu fruntea, dupe care, iar la
rand au mers sa se aseze frumos unii
de o parte, altii de alta. Cand s'a sfarsit
ceremonia, marele vizir a incepuf sa-si
face raportul despre felurite treburi,
dupe hartiile pe cari le Linea in mane.
Treburile acelea in adevar nu erau nici
foarte insemnate, nici prea incurcate;
totus erau treburi politice§ti. Abu-Ha-
san fare sa stea mull pe ganduri le-a
dat la toate deslegare potrivita, scurf,
-Fara s'g se incurce la vreuna. si toate
deslegarile erau nemerite, dupe cum it
povatuia mintea lui cu scaun sanItos.
Pena sa-si ispraveasca raportul, A-
hu-Hasan, zarind in anultimea ofiteri-
105

www.dacoromanica.ro
for pe capitanul politiei, pe care-1 cu-
no§tea, ea.-1 vazuse de atatea on prin
ora§, a zis marelui vizir:
la a§teapta pufintel, am de dat o
porunca grabnica polifaiului... Cain-
tane, is poftim mai aproape...
Capitanul s'a apropiat de trop inchi-
nandu-se §i a iascultiatiar califul a
urmat:
Capitane, sa mergi acu intr'un su-
flet in ulifa cutare, din mahalaua cu-
tare (i le-a spus pe nume); in ulifa a-
ceia se afla o giamie; la giamie acolo,
ai sa gasesti stand la taifas un iman si
patru batraiori cu barbs Sa-i ri-
dici numaidecat i sa pui sa le traga, de
fata cu dumneata: &ate o suta de vine
de bou la talpi, fiecaruia dintre Mira-
iori, iar imanului, patru sute... Si pe
urma sal to intorci fara zabava sa-mi
spui cum mi-ai indeplinit porunca... Ai
venit?
Capitanul, fara vorba, s'a inchinat
adanc i a plecat degraba sg-si faca da-
toria.
La auzul acestei porunci date a§a de
i06

www.dacoromanica.ro
scurf Si hotarit, Harum-al-Rasid a
zarabit de multumire, vazand ca Abu-
Hasan nu-si pierde vremea cu nimicuri,
ci se foloseste degraba de prilejul dom-
niei spre a pedepsi cum se cuvine pe
zavistnicii barfitori.
Totdeodata marele vizir isi urma mai
departe raportul, i pana sa nu si-1 is-
praveasca bine, iata se intoarce polita-
iul Sl zice:
Stapanitor al credinciosilor, am
gasit pe irnan i pe cei patru batraiori
stand la taifas in giamia aceea, si ca
dovada ca mi-am indeplinit cu credinta
datoria intocmai dupa porunca Stra-
lucirii Tale, am adus si adeverinta
aceasta.
Si scotand din sail o-hartie a infati-
sat-o ca,lifului. Abu-Hasan a cetit in
deamanuntul aratarea celor petrecute
in curtea geamiei, i s'a uitat deaproape
la numele mahalagiilor, toti cunoscuti
de-ai lui, cari intariau cu iscaliturile
for aces aratare, ca martori ce stalusera
de fat4 la savarsirea pedepsii, $i dupa
ce a sfarsit a zis foarte mulfumit dare
polifaiu:
107

www.dacoromanica.ro
 Bun! treci la locul dumitale... A-
cuma dumneata, vizirule, spune vistier-
nicului sg is o punga" cu o mie de bani
de our si sal o (Inca tot in mahalaua a-
ceea unde a fost politaim, mama unuia
Abu-Hasan: e om vazut in partea locu-
lui, macar cine ii cunoaste casa. Du-te
si to intoarce degraba.
Mare le vizir a dus el insusi punga si
i-a spus batranei numai atat c5, este
un dar trimis din partea califului, Meal
alta deslusire. ThAtrAna cu destula mi-
rare a primit darul; nu-si putea inchi-
pui de unde pang unde sal -i dea prin
minte califului a-i trimite ei atka bg-
net; de unde era sal lie &Ansa de cele
ce se petreceau la palat?
In vremea cat a lipsit marele vizir,
si -a f5cut raportul si polifaiul despre
toate cele intamplate peste noapte in
tot Bagdadul, fel-de-fel, pe cari le-a
ascultat califul cu multa hare aminte.
Intoreandu-se vizirul si spun and cali-
fului cum indeplinise intiocmai poru-n-
Ca, califul i-a zis:
Bine; dar nu fi -a dat in gand sal
108

www.dacoromanica.ro
intrebi pe batrana: fiu-sau, Abu-Hasan
e acasa? ce face?
Ba da, stralucite stapane, cum nu?
am intrebat-o, i mi-a raspuns ca fiu-
gau e acasa, dar ca doarme in odaia
lui si nu-I poate trezi, fiindca azi-noapte
a stat pang foarte tarziu la petrecere cu
un musafir.
La vorbele acestea, califul nu si-a
mai putut stapani rasul $i a ras cu mare
pofta, de care fi'rete toata lumea s'a
bucurat, vazan.d veselia stapanitorului
for a-tot-puternic. Mesrur atunci a
facut un semn catre toa.ta adunarea
prin care be arata ca sfatul s'a incheiat
i ca fiecare poate pleca; si au plecat
tofi, trecand i inchinandu-se pe dina-
intea tronului rand pe rand, ca $i la so-
sire, ramanand impreiurul tronului nu-
mai Mesrur, marele vizir §i ofiferii de
paza, Abu-Hasan s'a coborit de pe iron
tot cum urcase, rezemandu-se cu o
many pe umarul credinciosului Mesrur,
si cu cealalta pe umarul unui ofiter voi-
nic, $i astfel s'a dus in odaia de unde
venise: Totdeodata Harum-al-Raid
109

www.dacoromanica.ro
trecut la alts ferestruica zabrelita de
unde sa poata urmari tot.
Mesrur a dus pe Abu-Hasan intr'alta
odaie, unde a§teptau o droaie de canta-
rete, cari cum 1-au vazut au si inceput
cu toatele sa sune din harfe, din ghi-
tare, din tambure §i dairele §i sa cante
din gura in fel de fel de glasuri, atat
de frumos incat Abu-Hasan a ramas
fermecat.
De acolo, cu muzicantele dupa el,
Mesrur 1-a trecut intr'un salon unde
sclipiau bogatii peste bogatii, numai
catifele, matasuri §i aur si nestimate;
§apte policandre de aur greu cu cite
§apte sfe§nice atarnau din tavanul lu-
crat in sidef in feluri de sclipituri cari-ti
luau ochii. In mijloc sta a§ezata o masa
cu §apte talere tot de aur greu cu man-
cari din care se ridicau aburi de deose-
bite mirodenii. Pe delaturi, s'au a§ezat
muzicantele in §apte tarafuri §i din
fiecare taraf ie§ind inainte cite una,
una mai frumoasa ca alta, imbricate de
sus pans jos numai in borangic strave-
ziu, au venit mai aproape de masa.
110

www.dacoromanica.ro
 Cand a intrat Abu-Hasan, cu fetele
cantan.d in urma lui, a stat o clips in
loc aiurit de atatea minunatii. S'a uitat
mult de jur imprejur, din tavanul scli-
pitor pana'n covoarele in care i se in-
gropau picioarele, vi numai indemnat
de Mesrur, care i-a spus inchinandu.-se
plecat, ca se racesc bucatele, s'a hota-
rit sa se mivte din loc i sa raearga a se
aveza la masa. Cum s'a avezat el, cele
§apte curtene dimprejurul mesii an in-
ceput sa-i faca vant cu nivte ap6ratori
de pene mladioase de paun. Abu-Hasan
incantat, dupa ce s'a uitat la fiecare
din ele zambindu-le dulce, le-a zis:
Dragute lor, de ce va osteniti
sa-mi faceti vant toate? poate sa ma ra-
coreasca numai una singura... alelalte
vase, ma rog, sa pofteasca la masa ala-
turi cu mine sa-mi tie de urit, ca mie, ce
sa spuiu? oricate bunatati sa am, sin-
gur la masa, nu-mi ticnevte...
Tinerele s'au avezat in.data la masa,
dar Abu-Hasan vazand ca nu pun ni-
mica in guru de sfiala, le-a dat el la fie-
care in taler vi foarte politicos le-a pof-
111

www.dacoromanica.ro
tit sa guste m`a.car; pe urma le-a intre-
bat cum le chiama. Le chema asa: Gura
de margean, Luna plina, Raza-de-soare,
Bucuria ochilor, Puful piersicii, Vraja
Pe urma a intrebat pe cea care
ramasese sa-i Lea vant sa-1 racoreasca
i dansa i-a spus ca o chiama Acadea
cle miere. Strasnic de frumoasa.
Abu-Hasan fiecaruia i-a spus, potri-
vit cu numele ei, cate o vorba de duh
potrivita, asa ca adevaratul calif, care
le vedea si auzia bate de sus s'a intarit
iu credinta ce Meuse mai dinainte,
ca prietenul este un om pretios. Child
au vazut tinerele ca Abu-Hasan s'a sa-
turat de mancare, una dintre dansele
in picioare a zis catre un rob care sta
cu mainile incrucisate la slujba mesii:
Stapanitorul credinciosilor, vrea
sa treaca la dulcefuri; aduceti de spalat.
Toate s'au ridicat dela masa, au luat
din mainile robilor, una un lighean de
aur, alta o cana cu doe, tot de aur, si
a treia un peschir de matase, si Inge-
nunchiand icatesii-trelei dinaintea lui
Abu-Hasan, care sedea pe un scaun,
112

www.dacoromanica.ro
i-au dat sa se spele. Dupa ce s'au facut si
asta, s'a dat de o parte o perdea de cati-
fea si s'a deschis usa dela alt salon.
Mesrur a trecut Inainte, poftindu-1
cu multe temenele pe calif in celalalt
salon Inca si mai stralucit si, pe urma,
iar intr'altul si mai stralucit si in fie-
care cafe sapte tarafuri de cantarete tot
una si una, si mese incarcate cu poame,
clulceturi, prajituri, fel de fel de bunk-
tati neinchipuite. ,'au! p1imbat asa:
towel ziva pans a Inceput sa Insereze.
In eel din urma salon. Abu-Hasan a va-
zut ce nu mai vazuse pan'aci:
Pline cu yin imparatesc sapte cane
mari de argint si de jur Imprejur niste
cupe tot asa suflate pe dinauntru cu
aur. S'a asezat la masa, increment de
frumusefea altor tinere cari ii asteptau
poruncile, a volt sa stie cum le chia-
ma, si a batut din palme facand semn
tarafurilor de canta'rete sa se opreasea.
Deodata s'a facut facere, iar el luand
de mama' pe una dintre cele sapte ti-
nere, cari era mai aproape, a poftit-o sa
27230. Caraginle povestind oopiilor 8
113

www.dacoromanica.ro
$eaza alaturi §i a intrebat-o cum o
chiama, iar dansa a raspuns Salba de
margaritare.
Nu se poate flume mai potrivit, a
zis Abu-Hasan; bine to -a botezat cine
to -a botezat; decat eu tot as zice ca din-
tii matale intrec toate margaritare din
lume... Draguta mea Salba de marga-
ritare, tare m'ai indatora sa-mi umpli,
cu manu§itele matale, o cupa de yin.
Fata a indepliuit porunca. Abu-Ha-
san luand cupa plina §i privind foarte
duios, cand la cupa, cand la fata, a zis:
Salba de margaritare, in sanatatea
mataluta... Te rog, fa-mi si matale tot
a§a hatar!
Dansa iii umplit o cupa §i, ridican-
du-o in sus, canta un cantec cu un glas
ingeresc, de care Abu-Hasan a ramas
foarte incantat. Dupa aceea, lua pe alt
tanara si o pofti sa §eaza alaturi de el,
intreband-o cum o chiama, iar ea a ras-
puns: Steaua zorilor.
Nu se putea nume mai potrivit a
zis Abu-Hasan; bine to -a botezat cine
to -a botezat, decat... eu tot as zice cal
114

www.dacoromanica.ro
ochii matalufa intrec toate stelele de pe
cer... Draguta mea Steaua zorilor, tare
m'ai indatora sa umpli doua cupe una
pentru mine si alta pentru matalufa...
i tot a§a cu una dupa alta, pe rand,
pang la cea din urma pe care o chema
Lumina zilei, a baut §apte cure pline.
Dupa aceia Salba de m'argaritare a mai
umplut o cupa i foarte vesela a zis:
Stapanitor al credinciosilor in-
draznesc prea-plecata a ma ruga Stra-
lucirii Tale de un mare hater; sa bea a-
ceasta din urma cupa, dupa ce va as-
culta si dela mine un cantec pe care
nadajdnesc, n'o sa-i par rhu ca 1-a as-
cultat.
Cu draga mime, sufletu-meu! a
zis Abu-Hasan luand cupa, ba chiar,
ca un Stapanitor al credinciosilor ce
sunt, ili poruncesc sa mi-1 canti, ea nu
se poate o frumusefe de copila ca ma-
tale orice-o face sa nu faca frumos si
dragastos.
Tanara atunci i-a cantat din tambura
si din gura de 1-a ridicat in slava cern-
115

www.dacoromanica.ro
lui pc calif, care dupe ce s'a ispravit
cantecul i-a strigat cantaretii:
Sal trae§ti, draguta. Halal sa-ti fie!"
§i a sorbit cupa pans la picatura din
fund, apoi, s'a intors sa-i mai zica Inca
o vorba, insa deabia a putut deschide
gura mormaind ceva neinteles; si -a §i
a§ezat bratele pe masa, 0.-a lasat frun-
tea pe brate §i a adormit adanc.
Se .inoptase acuma bine Harum-al-
Ra§id, care vazuse §i auzise tot, a cobo-
rit degraba in salon, bucuros ca toate
ii ie§isera du,pg plat. A poruncit sa
scoata lui Abu-Hasan vestmantul de
calif §i sa-1 Imbrace in hainele cu care
11 adusesera aseara la palat. A chemat
apoi pe robul cel voinic si i-a zis:
Acuma is -mi-1 biniwr in carca §i
du-te de-1 culca pe divan acasa la el, §i
can.d ai ie§1, nu uita, sa lasi usa deli
drum deschisa.
In scurta vreme, robul s'a intors la
palat sa-i spuna califului ca Indeplinise
porunca Intocmai.
Abu-Hasan Intins frumos pe divan a
dormit 'Ana a doua zi foarte tarziu...
116

www.dacoromanica.ro
Mijind ochii, 1-a prins mirarea s'a se
vaza in casa lui, si a inceput sa cheme
cu glas mangaios:
Salba de margaritarel Steaua zo-
rilor! Gurita de margean! unde sunteti?
Veniti incoace dra'gutelor.
Rasa, care 1-a auzit de al4turi a ve-
nit de grabs.
Ce ai ratul meu? ce ti s'a intam-
plat ?
Abu-Hasan a ridicat mandru capul
si a intrebat:
Babo, cui ii zici fu fatul-meu?
Tie cui sa- i zic? nu esti tu baiatul
meu Abu-Hasan?
Eu baiatul au? ce nu-ti ei seama
la vorb4? Eu Abu-Hasan? ce tran.ert-
nesti? Eu sunt Stapanitorul credinclo-
silor, bre!
t-- Pentru Dumnezeu, fatul-meu,
taci sa nu to -auzg cineva, sa creazii, cg
esti nebun.
Nebuna esti tu, babo! inert ()data
Iii spun ca en sunt Stapanitorul cre-
dinciosilor.
Ah, fiule, a strigat Mtrana, ce duh
117

www.dacoromanica.ro
r5u te canoneste pe tine de aiurezi ash?
Nu vezi tu ca esti in odaia ta, in odaia
unde te-ai nascut s'ai trait pang acum?
Mi se pare si mie ca ai dreptate,
a zis Abu-Hasan stergandu-se la ochi,
par'ca asa ar fl. Eu sunt Abu-Hasan,
tu esti mama, si amandoi suntem in
odaia mea.
Baba gandi ca si-a venit fiu-sau in
simfire si vrea sa inceapa a rade, cand
Abu-Hasan, de unde sedea lungit sa ri-
dica de mijloc, se uita de jur impre jur,
apoi iii acoperi cu palmele amandoi
ochii si striea stranic:
Piei dinaintea mea, scorpie ba-
trana! Nu sunt fiul tau! Sunt Stapani-
torul credinciosilor, auzitu-m'ai? Piei!
Pentru numele lui Dumnezeu
fiule, vino-ti ()data in fire! Taci, sa nu
te-auza cineva!
Sa nu te vaz! Lipsesti!
Biata baba vazand ca nu-i chip de
inteles a inceput sa se balsa' cu pumnii
in cap si sa se boceasca. Dar Abu-Ha-
san s'a maniat $i mai tare, a inceput
s'o injure, ba, ca un copil blestemat, s'a
118

www.dacoromanica.ro
repezit ti -a imbrancit-o dand-o de pe-
rete s'o striveasca $i mai multe nu.
Batrana a inceput sa fipe de s'aii
strans mahalagii. Ce e? ce e?
Au sarit tofi $i au dat-o intr'o parte
pe batrana...
Ce faci, Abu-Hasan? fi -ai pierdut
mintea $i frica de Dumnezeu, omule, de
ridici mana asupra matii?
Abu-Hasan, fieirband de mane, se
uita cu ochi rataciti la toti de jur im-
pre jur $i zise:
Cine este Abu-hl asan acela despre
care vorbe$ti?... Cum indrazniti sa-mi
ziceti mie Abu-Hasan... ma cunoa$teti voi
pe mine eine sunt? Eu sunt Stapanito-
rul credincio$ilor; bre! Afara tati! Lipsiti!
Vecinii au inteles ca omul innebunise,
ca sa-1 opreasca de a face Irmo bo-
roboata, 1-au legat de maini $i de pi-
cioare; dar tot n'au vroit sa-1 lase numai
cu batrana; unul dintre ei a alergat la
ingrijitorul balamucului sa-i dea de
$tire, fara zabava s'a $i intors cu cati-
va slujitori cari aduceau cu ei funii,
chingi $i vine de bou.
119

www.dacoromanica.ro
 Abu-Hasan, cum i-a vazut a inceput
sa se sbuciume ai sa urle, dar ingriji-
torul 1-a domolit cu vreo doua-trei vine
de bou pe spinare; 1-au legat bur-
duf i 1-au dus la balamuc.
Acolo, dupa ce i-au tras, dupa regula
casei, vreo cincizeci de vine de bou,
1-au inchis intio colivie zabrelitii; si pe
urma trei saptamani de-arandul acelas
tain in fiecare zi, dupa care regulat it
intreba ingrijitorul:
Ei! Spune: tot mai crezi ca esti
Stapa.nitorul credinciosilor? Ma omule,
vino-ti in fire, asculta-ma pe mine...
N'am nevoie de povefele tale, ras-
pundea bolnavul; nu sunt nebun; dar,
data ai sa ma schingiuesti si sa ma sfal-
cesti multa vreme tot asa, fireste c'o sa
ma innebunesti de-a binele.
Nenorocita batrana.' venia in toate zi-
lele sa cerceteze cum ii mai merge;
plangea de se prapadia cand it auzia
vaitandu-se de dureri si-i vedea spina-
rea si salele umflate, pline de vanatai
asa ca nu. mai stia sarmanul pe ce parte
sa se razime, ca sa aiba putina lodihna.
120

www.dacoromanica.ro
De Cate on deschidea ea gura vrand sá
afle cu vorb5, buns, nu cumva si-a mai
fi venit in minti, el o ocsara $"o gonia,
incat totdeauna se intorcea acasa ne-
mangaiata, cu gandul cal fiu-stiu nu mai
are leac.
Incet-incet Ins incepuse s'a se stingit
inchipuirea iui Abu-Hasan ea fusese
imbr'ilcat in caftan de calif, ea avusese
netgga'cluita putere de calif, cg porun-
cile de calif fusesera indeplinite cu sfin-
fenie; incepii. sa se gandeasca si altfel:
Bine s'a zicem cg sunt calif, apoi atunci
data sunt calif cum de m'am desteptat
la mine acasai? De ce nu m'am trezit in-
conjurat de robi $i de curteni? De ce
marele vizir si atatia ofiteri dimpreju-
rul meu m'au p5.ra'sit?... Nu, nu se
poate... A fost numai vis... Da; dar am
poruncit politaiului sit pedepseascg pe
cei cinci barfitori, si vizirul s5, duce/
o punea mamei, si poruncile mi-au fost
indeplinite. Atunci?
...Nu stiu nici eu ce se/ mai zic; nu in-
-teleg deloc... Ei! dar cate si mai cafe nu le
inteleg eu si n'am sit le in.teleg niciodatal
121

www.dacoromanica.ro
 Cam a0. se gandia Abu-Hasan cand
a sosit masa, care, cum 1-a vazut asa de
sdrobit de prapadit, a inceput iar sa se
boceasea, i pe urma 1-a intrebat:
Ei, fatul-meu, cum iti mai e? cum
stai la cap? Te-ai mai desbarat de duhul
necunoscut care to cdnonete?
Mama, a raspuns foarte lini§tit,
Abu-Hasan, acuma vad i eu bine ca
am fost ie§it din minti i to rog sa ma
ierti de pgcatul groaznic ce 1-am facut
ridicand ca un ticalos nebun mama a-
supra ta. Si rog §i pe vecinii no§tri sa
ma ierte data i-oiu fi suparat cu ceva
cand am fost apucat. Un vis m'a smintit;
un vis ciudat din cale-afara care desi-
gur ar fi smintit pe orice om mai cu-
minte ca mine. Oricum o fi fost, de-
acuma §tiu ca a fost numai inchipuire:
sunt sigur ca nu sunt stafie de calif
stralucit, ci numai numai bietul Abu-
Hasan cu oasele rupte. Da, sunt fiul
tau care to -a cinstit totdeauna pana in
ceasul acela blestemat al pacatului
care de-acum pocait are sa to cinsteasca
pana' la moarte!
122

www.dacoromanica.ro
 La aceste vorbe cuminti, mama plina
de bucurie a strigat:
Fatul-meu, eu to -am iertat, sa to
ierte Dumnezeu, i not sh-i multumim
ca to -a mantuit de duhul n.ecurat.
i numai decat ,a alergat hatrana
mangaiata la ingrijitorul balamucului,
i i-a spun ca fiul ei este tarnaduit de
tot. Ingrijitorul a venit si el, 1-a sucit,
1-a invartit cu fel de fel de intrebari,
i vazandu-1 teafar, in toata firea, i-a
dat drumul sa mearga in vole cu masa
la casa lor.
Abu-Hasan, intorcandu-se lacasa,
rupt, s'a asezat la pat sa-si caute de sa-
natate. Du,pa catava vreme, simtin-
du-se iar in puteri, a incepuf a i se uri
sa stea serile singur in casa, si astfel s'a
hotarit s'a se apace iar de tabietul lui
de mai nainte. A plecat asadar intr'o
sears pe la asfintit, era tocmai zi'ntiiiu
a lunii, a plecat sa-si caute un musafir;
a mers de s'a asezat ca deobiceiu la Ca-
patul podului .i a asteptat sa-i Mice un
strain. Tocmai in ziva aceea avea
eeiu si califul sa umble tiptil prin targ
123

www.dacoromanica.ro
pans dincolo de portile cetatii, afara.
Nu se asezase Abu-Hasan de mull pe o
lavita cand zazi venind de peste pod,
pe laegustorul lui dela Musul, ca i in-
taia oars cu zaplanul de rob dupa el.
Si sigur fiind numai dela acest negus-
tor i s'a fost fras lui atatea boroboafe si
suparari, lasandu-i usa dela drum des-
chisa, si-a zis in gand: Doamne iarta-
mi se pare ca rt sta. e vrajitorul care
m'a fermecat!" $i a intors ochii in alts
parte sa nu-1 vaza pans n'o trece. Cali-
fului ii adusesera stiri despre tot ce i se
intamplase prietenului desteptandu-se
a doua zi dupa petrecerea dela palaf in
casa lui din mahala; i fiind stapanitor
bun la inima i iubitor de dreptate, s'a
gandit sa-1 is pe Abu-Hasan pe langa el
de aproape Si sa-1 rasplateasca de cate
patise. Deaceea acuma, irabracat tot
ca negustor dela Musul, iii calla prie-
tenni la locul stiut. L-a zarit sezand
pe lavita si a luat seama ca -$i intoarce
capul intr'adins ca sa nu-1 vaza. Atunci
a ocolit binisor pe dupa lavita Si aple-
124

www.dacoromanica.ro
 candu-se i s'a aratat ochi in ochi, zi-
candu-i:
Ei!... Dumneata esti, frate Abu-
Hasan? ma inchin. eu plecaciune...
Da-mi vole sa te sarut.
La acestea Abu-Hasan, intorcan-
du-si ochii incolo, a raspuns:
Ba eu nu ma inchin d-umitale cu
plecaciune deloc, ca n'am nevoie nici
de inchinaciunea nici de pupaturile du-
mitale... Hai dute, vezi-ti de drum.
Cum se poate? a zis Califul; nu
mai ma cuno§ti? Nu-ti mai aduci amin-
te ce bine am petrecut impreuna acii o
lung, seara la dumneata acasa-, cand
mi-ai facut cinste sa ma ospatezi asa. de
frumos?
Nu! Liu te cunosc §i nu stiu despre
ce vorbesti... Hai du-te,
Dar Califul nu s'a dat cu una cu
doua, §i a adaugat:
.
Nu-mi vine a crede ca nu ma cu-
nosti; ca doar nu de mull ne-am vazut;
trebuie sa-ti aduci aminte cum ti-am
mulfumit de bursa d-tale gazduire, ce
bone urari ti-am facut si cum ti-am
123

www.dacoromanica.ro
fagaduit sa to ajut macar to ceva, ca
om cu trecere in lumea buns...
Nu §tiu, a raspuns Abu-Hasan, ce
trecere ai fi avan.d si in ce lume, si n'am
catusi de pufin dorinta sa fi -o pun la
Incercare; L'clar stiu Ca dupes urari1 e;
d-tale am ajuns nebun... Rogu-te, data
iubesti pe Dumnezeu, vezi-ti de drum;
des -mi pace.
A! frate Abu-Hasan, sa ma ierfi:
nu ma pot desparti de dumneata in ass,
chip! trebuie sa fii bun Inca odata sa ma
poftesti la dumneata, sa ma ospatezi si
sa ma gazduesti; sa am Inca °data.' cin-
stea a bea un pahar cu dumneata.
Mai, omule, nu intelegi? de cate
sute de on sa -fi spun? Du-te cu D-zeu,
dragutu... Destule am tras dupes urma
dumitale, destule!... mi-e peste cap, nu
mai am pofta si de allele!
Iubite frate Abu- Ilasan, prea
esti aspru cu mine. Te rog nu-mi mai
spune astfel de vorbe care ma mahnesc.
Fa-mi mai bine hatarul si-mi povesteste
ca la un adevarat Irate ce fi s'a intam-
plat, ca sa Indreptez raul ce zici c i ti
126

www.dacoromanica.ro
Lam facut, §i sa-ti cer iertare ca., si de
fi -oi fi facut poate vreun rau, n'a fost
nici cu voia nici cu stirea mea; crede-
ma rogu, sa te creaza Dumnezeu!
Negustorul a rostit vorbele acestea
cu glasul asa de cald pornit din inima,
ca Abu-Hasan s'a mai imbunat, si, dupa
ce §i-a intors ochii catre el, i-a zis mai
bland:
Poftim de sezi coley langa mine,
sa fi le povestesc toate, ca sa vezi ca
nu degeaba sunt suparat pe dumneata.
i astfel Abu-Hasan §i-a povestit
toate intamplgrile cu deamanuntul, de
cand s'a fost trezit din somn dimineata
in palat, pang. a doua zi dimneata cand
s'a trezit la el acasa, si le-a povestit ca
si cum s'ar fi petrecut toate inteun vis;
si pe urma a adaugat:
sa nu te miri cand iti spun_ ea
d-ta esti vinovat de toate ate mi s'au
intamplat; adu-ti aminte ca te-am rugat
daca pleci de dimineata, pang n'oi fi eu
destept, sa inchizi usa dela drum, si d-ta
n'ai inchis-o, ca sa intre duhul necurat
sa-mi umple capul cu visul acela care,
127

www.dacoromanica.ro
 n'am ce zice, era frumos, dar pe urma
numai eu §tiu ce a tras pielea mea dupa
urma lui. D-ta esti vinovat, ca ai fost
uituc, de toate cate le-am patimit.
Pe cand Abu-Hasan i§i povestia foar-
te aprins pataniile, negustorul a pufnit
de ras: asta 1-a maniat tare pe pove-
stitor, care a strigat:
A.0.? carevasazica dumneata imi
si razi in nas cand eu ma jeluesc dumi-
tale de raul care mi 1-ai pricinuit? Ori
gande§ti ca-ti spun mo§i pe grosi, ca sa
glumesc cu d-ta?... Poftim, uite coley ca
nu-ti mintii... Uite! uite!
zicand aceasta s'a aplecat de mij-
loc i descoperindu-si umerii si sanul
i-a aratat urmele umflaturilor $i vine-
telelor de pe trup. Califul nu a putut ve-
dea acele semne fara sa fie adanc mi-
cat de compatimire si, foarte mahnit
ca gluma mersese prea departe, a luat
in brate pe Abu-Hasan $i 1-a sarutat
foarte duios zicandu-i:
Ridica-te, to rog, prea iubite frate,
si vino... Haide la dumneata acasa...
Dorese sa mai petrec inca odata asta
128

www.dacoromanica.ro
seara cu d-ta... si maine, cu voia lui
Dumnezeu, ei vedea ca toate or sit
!neared' bine... bine de tot... asculta-ma
pe mine: mai bine nu se poate...
Incet4incet, cu mangaieri si vorbe
pline de bunAtate, negustorul a potolit
Cu totul supararea prietenului, care
i-a zis:
Eu te iau si astasear5, dar sit te
juri ca,' maine dimineat5 nu mai uiti.
usa deschisg, dela drum, s5 ma pome-
nesc iar cu duhul necurat.
Negustorul, a fagaduit ca de data asta
doamne fereste n'are sal mai uite. Ridi-.
candu-se amandoi dup5 lavita, au por-
nit spre casa; si pe drum negustorul ca
sa-1 in.demne si mai bine pe prietenul
situ, ii zicea mereu:
Ti-am dat ()data cuvantul, ti 1-am
dat, s'a ispravit! S5 nu ma crezi vreun
terchea-berchea: eu sunt negustor cu
vala si oin de omenie... In mine pofi
avea incredere.
ma, au mers ei amandoi alaturi, cu
robul in urma lor, pang. an ajuns acas5,
27230. Cu-Beale povestind copiilor -9
129

www.dacoromanica.ro
pe inserate. Abu-Hasan a aprins lumini
in odaie; amandoi s'au asezat pe divan,
si masa fiind gata s'a apucat sa cineze,
ca doi vechi prieteni ce erau. Dupg
cing, batrana a curafit masa, a adus po-
meturi, uscaturi i bautura, $i s'a dus
lasandu-i sin guri. Au Mut fiecare inde-
lete, cate cinci-case bardace vorbind
tina-alta despre lucruri neinsemnate...
Cand musafirul 1-a vazut pe Abu-Ha-
san incalzit bine, i-a deschis vorba des-
pre dragoste si 1-a intrebat daca iubise
cumva in viata lui vreo femee.
Frate draga, ce sa-fi. spun? a ras-
puns Abu-Hasan, mie, eel putin pans
acuma dragostea mi s'a pgrut un fel de
robie; uite sa-fi marturisesc drept, mie
atata mi-a placut in viafa mea: sa ma-
nanc, nu ceva stump, dar bun si curat,
si mai ales sa beau un vinisor cum $tiu
eu, dar, nu singur ; mi-a placut sa petrec
totdeauna cu prietenii, mai ales cu un
om destept... La dragoste nu m'am prea
gandit... Dar iar nu pot zice ca sunt de
tot nestiutor... Daca s'ar intampla sa
dau peste o femeie frumoasa si vesela
130

www.dacoromanica.ro
ca uiia diutre acelea din visul meu, de
care iti povestii; sa vaz eu ca si ea ma
face sa fac baz, ca mi-e urit serile stand
cu mine insumi; sa-mi cante frumos i sa
ma -final de vorba cautand toate chipu-
rile cum sa ma Lea s'o plac si eu pe ea
de, parca-parca n'as zice ba... Poate
chiar dimpotriva, m.o.§ lipi de ea cu tot
sufletul i m'as) simti fericit sa-i robesc.
Ei! dar unde sa gasese eu asa femeie?
Abu-llasan a oftat ca de un dor mare
si, umplan.d doua bardace, a adaugat:
Dar ce sa ne mai gandim la d'alte
astea? mai bine sa ne vedem de petre-
cerea noastra asa de placuta... Ia, pof-
teste!
Dupa ce golit fiecare bardaca
lui, musafirul a zis:
E pacat, un om asa de placut, bun
si destept ca dumneata, care cum vaz
eu ar fi simtitor la dragoste, sa duci
astfel de viafa singur cuc, fara sa to
bucuri de placerile lumii..
Nu mi-e greu, a raspuns gazda, sa
imi duc viata asta linistita; mai bine
asa, decat sa dau peste tine stie ce
131

www.dacoromanica.ro
femeie ciudaia si ursuza si care sa-mi
amarasca zilele...
Musafirul a luat bardaca lui Abu-
Hasan si a zis:
5tii ce? las' pe mine; am sa-ti ga-
sesc eu ce-ti trebuie dumitale; eu am sa
to capatuesc, si ai sa vezi ca am sa-ti
nimeresc intocmai dupa pofta inimii.
i dupa aceste vorbe, a turnat vin si
i-a intins gazdei bardaca plina adau-
gand:
Poftini, pofi bea chiar de-acuma
in sanatatea aceleia care-ti va face feri-
cirea vietii.
Fie! a zis gazda daca poftesti sa
beau in sanataiea aceleia care... cum
imi fagaduesti, en toate ca nu prea pun
temeiu pe fagaduiala dumitale.
A dat bardaca peste cap, si, fireste,
numai decal 1-a luat gaia.
Robul 1-a ridicat in carca, iar califul
iesind dupa el hotarit sa nu mai inapo-
ieze pe Abu-Hasan ca intaia oars, a in-
chis bine usa dela drum.
Ajungand la palat, aceeasi punere la
132

www.dacoromanica.ro
cale, aceleasi porunci, aceeasi randu-
iala, intocmai toate, ca .i intaia oars.
A doua zi dimineafa, Abu-Hasan
child s'a trezit din somn, cam tarzior, si
a miscat putin, au inceput saipte tara-
furi sa cante lin si dulce numai cu ju-
matate glas. Abu-Hasan a deschis ochii
privind de jur imprejur... Cantari le au
content deodata. Abu-Hasaa a inchis
iar ochii, i mi§candu-Si degetele a siri-
gat ingrozit asa de tare, bleat de sus it
auzi califul.
Tar m'a apucat! Acuma tine-te! iar
la balamuc, iar vine de bou, Doamue
sfinte, is -ma in paza ta! Tar mi-a fa-
cut-o afurisitul de musafir! mi-a lasat
usa dela drum deschisa! iar a intrat
la mine duhul necurat! iar ma chinueste
cu in.chipuiri i cu vedenii! Nu ma lass,
Doamue, prada Satanei!...
Dupa aceasta scurta rugaciune, a in-
chis iar ochii acoperindu-si-i cu pal-
mele, doar o mai putea adormi. Dar
una dintre curtene, pe care o mai va-
zuse el bine odata iii zise, apropiindu-se
de capataiul lui:
1.33

www.dacoromanica.ro
 Stapanitor al credinciosilor, fiind-
ca Stralucirea Ta nu se ridica, deli i-am
aratat ca s'a facut ziva, atunci trebuie
sa ne indeplinim porunca pe cal e ne-a
dat-o pentru asemenea imprejurare.
Si deodata au sarit mai multe fete;
1-au ridicat din pat pe sus, 1-au pus sa
sara jos pe un covor in miilocul salo-
nului. Apoi sapte tinere frumoase ti-
nandu-se de mans, s'au pornit sa joace
de jur imprejurul lui, in vreme ce ta-
rafurile cantau din toate puterile sbar-
naind si sunand din dairele.
Abu-Hasan sta jos pe covor, dus pe
ganduri, aiurit cu desavarsire:
Adica sa fiu eu in adevar ,Stapanito-
rul credinciosilor?!" Si gandind aces-
tea, a facut semn catre Salba de miir-
garitare si catre Steaua zorilor, cari ju-
cau. Hora s'a spart, cantarile au conte-
nit si fetele s'au apropiat de el, care
le-a zis, zambind prosteste:
Fetelor, spuneti-mi drept, dar drept:
cine sunt eu:
Stapanitor al credinciosilor, a ras-
puns Steaua zorilor, Stralucirea Ta
134

www.dacoromanica.ro
vrea sa glumeasca, on poate cine stie
ce vis i-a turburat inchipuirea; asta
se poate funded' Stralucirea Ta a dor-
mit astazi peste obiceiu. Daca-mi este
ingaduit, am sa povestesc Stralucirii
Tale, toate cele inamplate pada a-
seara.
$i i le-a povestit cu deamanuntul,
cum fusesera pedepsiti imanul si niste
batraiori, din mahalaua cutare, cum
ii fusese trimisa o punga cu our mamei
unuia Abu-Hasan tot din mahalaua a-
ceea, cum a petrecut el toata ziva, ce
mancase, cum ii cantasera, si cum dupa
ce Muse cu ele, adormise...
$i de-acolea Stralucirea Ta a dor-
mit peste obiceiu pans acuma...
Haide-haide, a raspuns el cla'ti-
nand din cap, nu mai spune... Afla ca
de sand v'am mai vazut pe voi, am fost
la mine acasa, la mine, Abu-Hasan, a-
colo am lovit-o pe mama, apoi de-acolo
m'au dus la balamuc, unde am stat le-
gat ferecat trei saptamani si in toate zi-
lele am capatat tain cate cincizeci de
vine de bou... $i voi vrefi sa crez ca
135

www.dacoromanica.ro
toate astea au fost, vis, ail Haida-de!
mai bine spunefi ca vrefi sa radeti de
mine...
Stapanitor al credinciosilor, a zis
Steaua zorilor, suntem toate in stare sa
juram pe tot ce are mai scump Stra-
lucirea Ta, ca tot ce ne spune e numai
un vis. Stralucirea to n'a iesit de aici de
ieri sears, i d'atunci a dormit toata
noaptea nemiscat papa acuma.
Bine, bine, a raspuns el, eu auz ce
spui matale; dar, ma rog, is uitati-va si
toles...
i descoperindu-si uinerii, le-a aratat
tuturor, urmele loviturilor.
Poftim, mai spunefi ca nici astea
nu sunt aievea, ci doar le shut i acuma
durerea...
Apoi a chemat aproape pe un °fifer
i i-a spus:
Apuca-ma cu dinfii de varful ure-
chii i strange; sa vaz, de visez on sunt
destept...
Ofiferul a indeplinit porunca, asa. ca
Abu-Hasan a dat un tipat; atunci de-
odafa s'au pornit toate ghitarele, tam-
i36

www.dacoromanica.ro
burele, dairelele si glasurile sa sune
din rasputeri, iar tinerele -si ofiterii sa
dantuiasca chiotind ca niste nebuni.
Abu-Hasan, in fierberea de sgornot.
s'a ridicat de jos si numai in camasa de
noapte s'a repezit intre dantuitoare, a
apucat pe doua de main si s'a pornit
sa sara si sa topae mai nebun ca toti...
Si trage-i dant, si fine -o aici, si nu to da!
Califul, de sus, dela ferestruica, n'a
mai print, a deschis gratia si hohotind
de ras, a strigat tare, incat a acoperit
tot sgomotul:
Stai, Abu-Hasan, opreste-te, ca
ma omori nu mai pot!
La glasul califului an amutit toti in-
crem_enind pe loc. Abu-Hasan s'a oprit
si el ca toata lumea si, intorcandu-si ca-
pul in sus, a dat cu ochii de negustorul
dela Alusul si intr'o clips& ca si cum i
s'ar fi ridicat o perdea de pe ochi, a in-
teles tine era negustorul. Dar asta nu
1-a zapa'cit; ba, dimpotriva, vazand a-
cuma limpede ca toate fusesera aievea,
a patruns in.data noima glumei si a ras-
puns de jos, vesel:
137

www.dacoromanica.ro
 Ei! dumneata e$ti negustorule ?...
Imi pare bine... ySi te mai plangi ca te
omor... cand numai d-ta e$ti de vina
pentru toate cate le-am petit... Dum-
neata ai poruncit sa-mi bata imanul $i
pe batralorii mahalalei, ca nu eu, eu de
asta ma spal pe main... In sfar$it, dum-
neata e$ti capul rautafilor, si eu sunt
pa calitul...
Ai dreptate Abu-Hasan, a ras-
puns de sus califul i gata sunt sa te
rasplatesc de tot ce ai Mit, cum vei so-
coti to insufi de cuviinta.
Dupai aceste vorbe califul a coborit
in salon, i dupa ce tinerele curtene
1-au imbracat pe prietenul din cap
parka in calcaie numai in matasuri, cali-
ful 1-a luat in brate $i 1-a sarutat, zi-
candu-i:
De acuma, Abu-Hasan, e$ti ca i un.
frate pentru mine; cere-mi orice gan-
de$ti ca-ti poate face placere $i al tau
sa fie!
Sapanitor al credincio$ilor, a zis
Abu-Hasan, prea plecat, rog pe Strain-
cirea Ta, deocarndata numai atata
138

www.dacoromanica.ro
inalta bunatate sa-nai face: sa-mi spuna
cu ce mijloace mi-a zapacit astfel ca-
pul, vreau sa §tiu, ca sa-mi pot 1ini ti
de-abinelea mintea cletinata.
Califul a binevoit sa-i face pe plac,
i i-a povestit toate cele intamplate, pe
cari cetitorul le cunoa§te cu deama-
nuntul.
Tu insuti mi-ai povestit, a adaugat
califul, cite ti s'au intamplat de a doua
zi incolo. Nu-mi puteam inchipui ca ai
sa pati i sa suferi atatea dupes urma
unei glume: dar funded' eu am facut
greseala, tot eu trebuie s'o indreptez;
eu sunt Bator a te inlesni sa uii toata
supararea, ce farg sa vreau ti-am prici-
nuit. Spune-mi tu, te rog, ce pot face
pentru asta.
La acestea, Abu-Hasan, mai incan-
tat ca de once pang acuma, a raspuns
cu glasul innecat de bucurie:
Stapanitor al credinciosilor, ofi-
cate rele am patit s'au sters din aminti-
rea mea, din clipa cared am aflat ca
mi-au fost Pricinuite de califul, de dom-
nuil si stapanitorul meu. Cat despre
139

www.dacoromanica.ro
bunatatile cu care imi fagadueste atat
de railostiva Stralucirea Ta sa ma aco-
pere, nu ma Indoesc catusi de putin;
dar fiindca pe mine nu gandul oricaror
foloase din lume m'a putut stapani, si
fiindca mi-este ingaduit sa aleg eu
ce-mi place, atun.ci iata ce indraznesc
a-mi alege: sa ma pot cat mai adesea
apropia de Stralucirea Ta, ca sa am
toata viata fericirea a in inching
inaintea-i si a o slavi.
Aceasta din urma dovada, de destep-
taciune si de marinimie din partea lui
Abu-Hasan, i-a castigat intreaga dra-
goste a califului.
Dragul meu prieten, i-a zis acesta,
din suflet iti multumesc cal numai atata
lucre usor mi-ai cerut, pe care din
toata inima ti-1 dau: oricand poftesti
poti intra aici in palatul meu sa to
,),propii de mine. Totodata, a poruncit
-sari dea o locuinta in palat, pe seama
lui, si i-a daruit o punga plina cu aur.
Abu-Hasan s'a inchinat 'ana' la pa-
mant dinaintea califului, iar acesta a
140

www.dacoromanica.ro
plecat acolo unde erau adunati mai
marii imparatiei, a§teptandu-1 la sfat.
Vestea despre intamplarea lui Abu-
Hasan s'a rasipan.dit indata" in tot Bag-
dadul. Fiiudca era din fire om cu inima
deschisa §i cu vorbele lui prietenoase
§i cum glumele lui bine potrivite im-
pra§tia veselie oriunde se afla, califul
nu se mai putea desparti de el *i la fiece
petrecere, trebuia sa-1 aiba alaturi;
uneori it lua chiar la sotia sa Zobeida,
careia ii povestise toata istoria. Dom -
nifa aceea care facea mull haz de in-
tamplarea lui Abu-Hasan, a luat sea-
ma de mai multe on, ca de cafe on ye-
nia la ea califul cu prietenul lui, prie-
tenul tragea mereu cu coada ochiului la
una din roabele ei. pe care o chema
Vraja inimii i astfel Zobeida, s'a hota-
rit sa -i spuna °data califului, child erau
singuri:
fubite stapane, eu am luat seama
ca de cate on vine Abu-Hasan, nuii
mai is ochii dela Vraja, *i ea, cum it
vede, se zapace§te de nu mai *tie ce
face; §iii ea eu fiu la fata asta, cum .5i
14t

www.dacoromanica.ro
Maria -1'a tii la Abu-Hasan. Ce zici?
n'ar fi bine sai casatorim?
Draga mea, a raspuns califul, imi
pare foarte bine ca mi-ai adus aminte;
eu chiar i-am fost fagaduit prietenului
Abu-Hasan sa-1 capatuesc, sii-i gasesc
o femeie pe placul lui, $i atat mai bine
ca s'a lament sa si-o gaseasca el sin-
gur... Pana sa ispraveasca bine califul,
iata-i intrand amandoi, Abu-Hasan si
Vraja inimii.
Abu-Hasan, auzind ce pusese la cale
stapanul lui prea-iubit, a cazut in ge-
nunchi si a zis:
Nu puteam primi o sotie mai scum-
pa din mai binecuvantate maini; dar
oare pot nadajdui ca are sa se invoias-
cal i Vraja.
Tu ce zici? a intrebat-o Zobeida pe
fats.
Fata n'a stint raspunde nimic; numai
s'a rosit pang in varful urechilor ai cu
mainile la san sina. aplerat fruntea,
ceeace arata mai bine ca oricate vorbe
frumoase, ca si ea e fericita a se supune
la ce hotarise prea iubita ei stapanii.
142

www.dacoromanica.ro
 Nunta s'a facut indata la palat dupa
care multe zile au urmat petreceri O-
ne de veselie, iar apoi insurateii an
fost lasati sa se bucure in pace de dra-
gostea lor. Abu-Hasan i sotia sa in-
tr'adevar se iubiau foarte, i afara de
ceasu rile cAnd trebuia sa se infali§eze
inaintea califului si a Zobeidei, twig
vremea petreceau nedeslipiti unul
de altul. Adevarul e ca Vraja inimii,
avea toate darurile cu care sa poata
robi pe Abu-Hasan; nu numai ca era
frumoasa, dar, dupa dorintele lui, §tia
sa-1 inveseleasca serile, la mass, tinea
una cu el si la glume si la bardaca.
Asa an trail ei amfindoi improma
cuminti, veseli Si fericiti sub ocrotirea
stralucitului calif Harum-al-Rasid si a
minunatei Zobeide, pfing la adanci b6-
tranete.

143

www.dacoromanica.ro
 AGHIUTA. INVENTATORUL
Prostia omeneasca, i Aghiutrt. Dumnezeu
crede ca oamenii sunt faculi dupes chipul gi
asemanarea lui. Dovezile lui Aghiutrt.
0 inventie care distruge iluziiie ca ei sunt
destepti, riimanand cum a zis Aghiula :
rid i prosti.
A venit intio Dumineca Aghiuta. la
Dumnezeu, §i zice:
...Doamne! ce tot iti mai bati capul cu
oamenii Nu-i vezi sfinfia to ce
secaturi sunt?... Da-mi'i mie odata §i to
man.tue de ei! Neat de grila sfintiei
tale: sunt raj. §i pro§ti!"
Dar Dumnezeu nu prea avea chef
de vorba in ziva aia zice rastit:
Piei d'aici, negrule §i hainule, ca nu
voiu s'ascult astazi Dumineca a§a vorbe
de para...
. Doamne...
Cum au sa fie pro§ti, bre! dacal
i-am facut eu intocmai dura chipul §i
asemanarea mea?! Ai?
I-ai fi facut dupes chip, dar i-ai
gre§it la cap, sa nu fie cu suparare sfin-
tiei tale.
144

www.dacoromanica.ro
 Taci, §i piei, pesimistule! zise
Dumnezeu foarte aspru, sa nu ma ne-
cajesc!... Ce-mi umbli cu minciuni §i cu
ponegreli §i cu iscodiri de-ale tale?...
Cum sunt pro§ti?... eu nu-i vaz pro§ti!
Ei! sfintia ta, zis Aghiuta, nu-i
vezi, ca nici nu prea umbli, dela o vreme
pe la ei, de cand ai patit-oadica sa ana
ierte sfintia ta ca indrazn.esc cu isto-
ria de... cand to -au necinstit, fie cinstita
fata sfinfiei tale...
Care istorie, bre? intreba Dumne-
zeu, incruntat facandu-se ca nu tine
minte ori, mai §tiu eu? poate ca §i
uitase, ca, la Dumnezeu, ce nu se poate?
Ei? care istorie?... cu cei doi tal-
hari... la miiloc... pe Golgota de...
Bine, bine, zise Dumnezeu, vrand
sa schimbe vorba... Tu... ai mai fost
p'acolo, pe la ei?
Dar unde-mi fac eu veacul, stapa-
ne? la ei §i cu ei: ziva §i noaptea nelipsit.
nici in somn nu-i las... Cine-i cre§te?
cine-i ingrile§te? cine-i indeamna la
bine? Dar data's pro§ti?.. De cand ii tot
dascalesc eu? giaba: sunt grei de cap.
27230. Caragiale povestind copiilai 10
145

www.dacoromanica.ro
 Bine, bine, zise Sampietru, v`dzand
pe Dumnezeu neckjit, to stim not ce pro-
copsit esti; dar Dumnezeu vrea dovezi,
nu vorbe... Haide, nu ne mai impuia
capul! cares -te, cat e cu cinste, ca-ti mai
lungesc urechile o toanal
Ce sa faces bietul Aghiuta? A plecat,
ca stia ca Sampietru nu glumeste. Dar
ce zis in gandul Iui, demonul?
Dovezi pat-4i? o sa va dau eu si do-
vezi... sa va satur".
i s'a dus... s'a tot dus pang a ajuns la
o cetate nem-teasch' intre dou'a ape mari
si frumoase, tocmai pe la soare-apune...
Cand sa intre pe poartk numai iacata
aude clopotul de sears.
S'a cutremurat Aghiuta si s'a oprit pe
loc... A stat el ash, cu coada barligatil si
cu ghiarele infipte in p5.1mi, pans s'a
stins de tot, de tot auiala din urma a
acioaii.
Atunci a intrat tipa-tipa in cetate si
numai decat a si intalnit pe un neamt
c'o barbs lungs pang la bran.
Guten Abend! Guten Abend!
Wie geht's mie steht's, Herr von Guten-
146

www.dacoromanica.ro
berg?" (Vezi dumneata, Aghiuta ii §tia
limba 5i numele omului!)
Si... s'a imprietenit amandoi, §i, de
colea pang colea, mai una, mai alta, s'au
dus la berarie.
Ce-or fi vorbit ei acolo, ce s'or fi sfa-
-tuft, ce i-o fi §optit neamtului, Aghi-
uta §-tie; destul ca neamtul n'a putut
dorm" toata nopticica de ganduri... Pe
urma §'alta noapte §i allele multe tot
a§a; nu putea omul sa inchiza ochii. S'a
latut cu ideile §i cu planurile, s'a sucit,
s'a invartit, s'a chinuit 'Ana i-a dat de
rost §i... a nascocit insfar§it tipografia.
Pe urma... fine -te hartie, sa nu to
rupi! Trage-i §i trage-i...
La inceput a mers, cat a mers, Incet.
Pe urma, ce-i plesne§te prin cap lui A-
ghiut6? pune o roata la ma§ina, §i cand
vede ca roata merge moale, numai odata
se repede, i§i incarliga coada de o spita
§i incepe un vartej, de sfarie cal nu se
mai vad spifele, §i ajunge de trage as-
tazi cate 50.000 de coale numarul 12
pe teas: le tipare§te, le pune numar, le
147

www.dacoromanica.ro
faltuevte, le lipevte adresele i timbrele
i haida! la povte i pe urma la drumul
de fier, i aicea Aghiuta iar cu coada pe
o spita, §i face pe teas, vase povtii vi mai
bine de degraba ce-i e sa-vi imparta bu-
natatile.
Si numai ce sa se pomeneasca odata
Sampietru? Un sgomot i o tevatura la
poarta raiului, de gandiai ca yin Tata-
rii, nu altceva fluiere, sforaituri, uru-
eli, clopote i un fum...
Ce e? ce e?
E Aghiuta cu un tren de maga incar-
cat cu fel de fel de Biblii, Filozofii, Le-
giuiri, Gazete, Reviste vechi, Reviste
noug, §i altele i altele le descarca pe
toate i drept la Dumnezeu cu ele. Zice
Dumnezeu:
Iar ai venit, raule?
Iar, Doamne.
Ce mai veste poveste?
Ce sa fie, Doamne? iaca venii cu
hartoagele astea: dovezi ati cerut, do-
vezi v'am adus. Ia uitati-val is poftim,
sfinte Petre: pune -fi ochelarii i vezi..."
148

www.dacoromanica.ro
 Si se porni Aghiuta sa-i arate lui
Dumnezeu i lui Sampietru marfa.
Dumnezeu se uita sfan.tul apostol se
uita, i incepura amandoi sa se scarpine
in barba i sa se priveasca adanc cu
ochii for intelepti.
Asa e, Doamne? intreba Aghiuta"
Dar Dumnezeu nu ra.'spunse.
A§a e, Sfinte Petre?".
Sampietru... nimic.
Ei? i ce vrei acit? intreba Dumne-
zeu.
Sa mi-i dai, dupa cum ne-a fost
vorba.
Bre, ia-i odata si ma lass in pace!
zice Dumnezeu plictisit...
Aghiuta, vesel, da sa piece.
sfan und'te duci, necuratule?
Ma due sa-i iau.
Cum?... Apoi terfeloagele astea
cui le Iasi? Ia-ti-le de aici i sa nu to mai
vaz cu asa prostii, ca pui pe Petre sa-ti
taie coada! Auzitu-m'ai?"
Cand a auzit Aghiuta asta, si-a luat
degraba marfa i tust! p'aci dru-
149

www.dacoromanica.ro
mul! a venit inapoi cu coada intre pi-
cioare.
$'a§a a invalat pe oameni s6 f aca Bi-
blioteci §i Academii nafionale, ca nu
cumva vremea sa" le prapadeascg bite-
lepciunile!

626

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII
Pag.

Prichindel gi calul dracului . . 5

Peaslea cel Viteaz 25
Rogu Impgrat gi Verde Imprtrat . 38
Abu-Hasan 78
Aghiutil inventatorul . . . . 144

www.dacoromanica.ro
* ** **
i
---41.
CUPRINSUL VOLUMELOR DIN COLECTIE
------- .-... 0-0-11-0--41.--0-0-0-0-1-111-.-41/
i
: EMINESCU s Povestind Copt llor
Povestea indiana.Nuca, Magarul gi Carja.
4
4
+ . /ire::: -., i.
i

Pasarea maiastra. Fat-frumos din lacrima.

Baiatul cel nasdravan. _. hlugatin pi Codrul.
Comoara misterioasa. s44:14-T;
HAPEU s Povestind ((winos. 4
,,ktyt?
:t Povestea crinului.
nescu.
Apoteozarea lui Elul
Julia. Bradul.
Dotal de lard. Haiducii.
Darul Dunkrii.
Mater Dolo-
t
i .:C7F ''; ;',4°:
I
y
rosa.
nezeu _Legea strabuna. Frunzele. Dual-
Copilul din Codrul Cosminului., etc.
ISPIRESCO : Povestind Copillor
+
.1.--.,.'[.;, e,,'1 :: IC
,?,f 0 )

Basmul Pomului de Catalan. Stefan Voda

Slant gi Drept. &Wide aurae. Vanatorul i '>- ", .: ,r,
I: gi Imparatul.
Neamtului.
pacalit.
Cine a furat?
Eftin pi 'cutup.
JONVIllitt a Parcelled Copillor
Bobarnacul f
Pacaliciul 41

Vasile Alecsandri: Calugarul gi Pistolul.

i
+
1

,
r'
.

'
likii-
--
....

Mihail Eminescu: lcoane zugravite cu degetill. 4 ai1

Vusile Conta: Sfinxul. I.,L. Caragiale: Fat- t o
+ frumos cu Mot-in-frunte.
slava: Italia.
Yetru Grigurindiu
lacob Negruzzi: Amintiri dill
copilarie.Nectilai Volenti: Apusul soarelni.
4
+
4
,
11
Conta:

It
Titu Mak:resell: Tome. Noroc. N. bcheletti: 4 [I e
Craiul Codrului. George Panu: Eminescu gi 1
Creanga. Mathilda Cugler-Poni: Ultima do-
rinta. I. Caragiani: Cum s'au luptat Broag- t4
tele cu $oarecii. Anton Naum: Lui Etta-
nescu.Alexandru Lambrior: Jocurile coptilor. 4
'
Samson Bodnarescu: larna vine Ion Creanga:
Trei iezi cucueli. Veronica Miele: Soarele 4
gi Crivalul. Miron Pompilin: Copilul Rage- 4
lui. Neculal Gana: Cei doi inviitali. I
MOLIERE : PovestInd CopIllor 4
4;
Povestea Avarului. Aventurile lui Sgana- 1
4
---' 1,;

:: rele.
inchipuit.
Doctoral farl voie. Arpin. Bolnavul
Tartuffe cel ipocrit.
I
4 44,
IVEGROZZI a Parcelled Copillor +
w'
Toderica. Sobielki gi Romlinii.
statuia de cearti.
Focal gi
$arpele 4i Matca de al-
t t

4
bine. Camila gi Vulpea. Uliul. Faunal 4 1
gi Cioful. Soarecele de tarn gi cel de orag.
1 Stigletelul gi Canarul.
neaeu. _ Alexandra Lapug-
. ODOBESCO
Aprodul Purice.
a Povestlind CopIllor
Tigrul phalli.
:
4
4
4
Japan Ranicg Vulpoiul. 11,

Basme mitologice: Epitemeu gi Pandora; Bri- 4 l'i I

areu; Deucalion; Patimele Demetriei; Posidon 4 4
gi Atena; Apolon in Delos; Apolon Pitianul; : 4
Niobe ei Latona; Admet; Narcis. 4,
4 !
TOLSTOI: Povestind CopOlor 4 1. 3a 4
Judecata copiilor cu darul piirintesc. Ban- 4 li! 4
ditul Pugacef. Ingerul gi Diavolul. Tara- 4 . 4
nul pAcAlit. Cuibul parasit. Cea mai 4 i 4
tfrumoasa moatentre. Imparatul gi Tliranii. 9 -: 1
etc. etc.

www.dacoromanica.ro
4
1I
 RASPANDITI PRETUTINDENI,
COLECTIA CLASICILOR ROMANI $1 STRAINI
PENTRU COPII SI TINERET

ALECSANDRI C R EA N G A
POVESTIND COPII I Or VEST1N D cons LOR

'

EMINESCU
POVESTIND Corn LOP

MI

1r
CARAG $BUC
rOV CSTIND C . row ESTIN

, -(

,., ..,.

'11 C. _I_______11
_

VOLUME ELEGANT TIPARITE

EDITURA LIBRARIEI SOCEC & Co. Soc. Anon.
BUCURESTI, CALLA VICTORIEI
LEI 40
www.dacoromanica.ro