L

148 (1,9
.ELEIIIENTE DE ISTORIA NATURALA

ZOOLOG1A, BOTAN1CA, MINERALOGI

11E11 FE STEM 08[ft is vq,im I "-..1;1:( MOH 11 hr.

AM BELE -T,XE

tIr

13. NANIALNIT
i.
1

11,..

ril
. PA,TEA I ,

e ,

P5M C Mittrint (Mr ...der

"
i
11.1
'DITIUNEA VII-
rt ral r en 122 firvii.0 intercalate in text Ca
Aineliorittri i
tg. .

01,71.'fiN

I.

=-- .1;) g,
r) -as,
4e,-6=,
_

_
- ILL
.
.r
_

44-
-
./71,.:
1/4;

13 IT C11, E ES
Oft , 1.1.:.\ \-1("rn1IV,I, 7.
7, H11191IPA 1,1BPA111E1 :f3OG11AJ &
1884-8-5.
www.dacoromanica.ro
 VIENTE DE MURIA NATURALA

ZOOLOGIA, BOTANICA, MINERALOGIA

REDIGETE PENTAD IISULD iNVETAMENTIMIII SECIINDARID DE
AMBELE SEXE

DE

13. NANIANU

PARTEA I
=CX4100)7CAICZ)Up3Z ai!
EDITIUNEA VI-a
Atne Horst, 1 ilttetratet cu 122 fignrT intercalate In text.

BUCURESCI
73T EDITITRA LIBRARIEI SOCECU & COMP OALFA VICTORIET, 7,
1883-84
C. 8584. www.dacoromanica.ro
Proprietatea push sub seutulit 'Leghorn.

www.dacoromanica.ro
 IINJSTERIIILII CULTELORIJ I Ell INSTRUCTIBEI ,PUBLICE
411,..

PROGRAMt
CLASA II
Semestruld I. Elemente de zoolagia' descriptivd. De
finitiunea anatomiel i a fisiologiel.--Organe, functiuni,
aparate. Tubult digestiv la omd; digestiune i alimente.
Aparatult circulatort. i circulatiunea. Aparatulli respi-
ratora i respiratiunea. Musch i Ose. Scheletult la
omg. Capult, trunchiult, membrele : pici6re i maul ;
aripa inotAtOre. (T6te acestea intern-it modt .succintil
catil sa nu trOca de cinc sOil §Ose lectiunI). Prin-
cipiele pe cari se basézd clasificarea aitimalelor4 .
Diamifere. Definitiunea clasel. Omul, maimuta,
leula, calult, vaca, porcult, elefantula tigrulii, canele,
ursult., veverita , epurele vulpea, ariciula,
§6rece1e, viezurile, vidra, cerbubl, capra nOgrä, risultl,
foca,, balena, delfinult.
Paserile. Definitiunear caseI. Vulturulu, aquila,
§oimult, bufnita, ciufula, cucuvOoa, condorultr, strutialt,
cucult, gaita, ghionOia, päunult, lebada, cucuva, peli-i
canult., gina, porumbelult, prepelita, potarnichea, cur-
canul , dropia, rata, gasca , privighetOrea , ciocarlia,
sticletele, canariulu, papagalulit, sitarult. , lopatarult,
cocorult, barza, paserea muscA, becata, boult
corbult., LiOrar, cotofana, fiorinte, tintizoiult, pruntara.
§ulg, codobatura.
Reptile. Definitiunea claseL Crocodilult brosca te-
stOsk (a se vorbi despre baga), §opaxla, §Orpele? came-
leonula.
www.dacoromanica.ro
 Patraciene. Defmitiunea clasel. Brósca ordinarl,
brósca riiOs, brotacelult, salamandra, tritonuld.
Pesci. Definitiunea clasel. Crapult, §tiuca, linuld,
cosaculd, somnult, cega, morunuld, §allult, bibanuld,
rechinulti, torpila, dio-donult, caluld de mare, varla-
nult, scumbria, pescele sburätord, mr6na, pastrgvuld,
mihaltuld.
Insecte. Definitiunea claseL Locusta, g&inu§a, efe-
mera, clrabu§ult, molia, albina, musca, furnica, flutu-
rele, puricele, päduchele de lemnd, greerele.
Arachnide. Definitiunea claset Palajenuld, sarcop-
tuld rii, scorpionult.
Definitiunea claset §ërpele chiord, ure-
chelnita.
Crustacel. Definitiunea clasa Raculd ordinart sta-
cojiu, carabult, crevetult.
Inelidele.Definitiunea clasel. LipitOrea, rima.
Cestokii. Panglica, trichina.
Eltninii, sad vretni intestinalf. Strongult, liMbricult.
Cefalopqi. Definitiunea claseT. Caracatita, sepia,
argonautulti, nautiluhl.
GasteropoO. Definitiunea clasel. Melculd ordinart,
paludina, limnea, platela.
Acefale. Definitiunea clasel. Scoica, stridia (a se
vorbi aci despre märgaritare i despre sidefd) venus,
mitilus.
Echinodertne. Definitiunea claset Stéua de mare,
ariciuld de mare (echinulti).
Acalefele. Definitiunea clasel. Medusa, beroesuld.
Polipierii. Definitiunea clasel. Polipil de apa. dulce
§i de mare, meandrina madreporat coraliu.
lnfusoriile. Definitiunea clasel. Amida, monada.
Spongierile. Definitiunea clasel. Buretit

www.dacoromanica.ro
 AOTOR.V.z2z;272/"....,
V L. Za a .ed.:
N .2141 U L.. fcgoVA:
ELEMENTE

ISTORIA ITATURAILAI

_
E T R AV I E 5

INTRODUCERE
MaterikCorpii.--Corpurl simple si compuse.Atoml si molecule.
Poterl moleculare Corpurf organisate i neorgahisate.Denhititinea
scopuln istoriel naturale. Divislunea istotiel naturale at% I tots
puriloru natures in tref remelt Utilitatee istoriel naturale.,Carac-
tere distinctive intro corpurile brute sail meorganisate I orptirile
organisate séü vivente. Catactere distinctive nitre animale i te-
getalA.

1., MaterD. Materia numinit thtti ce pOte atinge

simturile nOstr i Mal alesd sientuld pipAittiluI i glt
vederel, carl suntt facultatl ale omulul, IAA earl Vote
de ordinard s. constath prose*. Materiel.
2. Corp4. Corpt riuMirat o quantitate de Ma-
teril limitata, ast-felti, tint graunte de arenA, 0 pietr2,
o picAturA de apt, etc., sunt nisce corpurl.
3. Corpuri sinip1 i compuse. f Corpurile , dt1li4
coprinsuld lord, suntt simple i compute. Corpurile
simple, numite i elemente, suntd acelea, dill earl, pill
ajutoruld unort operatil, fActte asupta lord, nil ti5 pote
distinge-in ele de catt unit felt de matetlit gi atieletili
caractere Set proprietkii. Ast-feld suntA thl2 tegin,
www.dacoromanica.ro
6 INTRODUCERE

tulii, sulfulii, etc., ca corpurl solite ; 0., oxygenula, hydro-

genulii, azotula, etc., ca materil gaiese. Numerula lora
trece peste 65.
Corpurrcompuse numima pre acelea, din call, prin öre-
call operatil, putemil estrage din ele mai multe felurl de
materil cu diferite proprietatl. Ast-telt sunth : marmora,
lemnele, apa, aerulii, etc.
4. AtomI §i molecule. Atomi numima particelele
cele mai mid, din call se compune unt corpt, iar mo-
lecule numimai grupe mid de atomi, cari pail fi simple
set compuse, ca 0 corpurile din carl at provenitil.
5. Puterl moleculare Intro moleculele corpuri-
lora se exercita doue puteri : una, care tinde a le a-
propia, 0 se numesce atracOune molecularid,,-- alta care
tinde a le departa §i se numesce putere repulsia (res-
pingetOre) sea repulsiune moleculata.
6. Corpurl organisate tli neorganisate. Corpuri
organisate sail vivente se numesca acelea, earl sunta
proveclute en nisce organe set canaluri, prin carl se
nutrescil §i se reproduct. Aceste corpuri jail nascere
din trei saa patru elemente.
Corpurile neorganisate set brute, sunt acelea, cari
neavendu organe, nu se numescil nici el se reproduct,
0 aceste corpuri jail nascere prin combinarea molecu-
lelort, care combinare se face in virtutea afinitAtei lora
0 a atractiunel moleculare.
7. Dellnitiunea §i scapula istorie naturale. Isto-
ria naturall este sciinta, care are de obiectil studiula
turort corpurilort brute §i vivente , earls impopuleza.
pamentula, 0 aceloril earl inträ in compositiunea lui.
Scopult acestel sciinte este de a ne face cunoscuta,
forma exteriera a corpuriora, structura lora interng sea
organisatiunea lora, modult lora de vietuire, §i, cu unit
cuventa t6te caracterile, cari ne servesc spre a le cu-
n6sce 0 spre a le distinge unele de altele. Toth, acesta
sal*, ne face cunoscut diferitele straturf terestre, din
call se compune c6ja pamentulul precum 0 diferitele
cataclisme, prin earl a trecuta de la originea sea pang,
in slilele nOstre ; apoi numer6sele generatiuni de
www.dacoromanica.ro
 DISTINCTIIINE INTRE CORM:1BI 7

plante §i animale, earl rat impopulatu in diferitele epoce

ale existentel lul, i earl ast&-cli nu mal exist&.
8. Nvisiunea istorid naturale sell a corpuriloril
naturel In tre grupe maxi numite regime. Intre
ffintele séü corpurile , a aroril cunoscintä e,onstitue
domeniulil istoriel naturale, unele suntll organisate
set vivente , §i compuml douë grupe distincte : ai-
male §i vegetale. Cele-alte corpurl suntll neorganisate
sat far& vjO,, §i acestea constituescU grupa mineralelor;
de unde vedemil ca tOte aceste corpurl sal fiinte, se
pott divide in trei grupe mail, pre call le numimil
regnuri, carl suntu : 1. regnul animala, 11. regnulii vege-
talu §i a1fl III. regnula mineralii. De aci avemtt :
I. Sciinta animalelorü, fiinte cu viétä §i cu simVre,
sOti Zoologia. II. Sciinta vegetalelort, nit* cu vi60,
dOr Mr& simtire, sOü Botanica. III. Sciinta minerale-
lort, corpurl färä viOtg, sal brute, sell Mineralogia.
Pre langa mineralogia se afla §i o altá ramura a isto-
riel naturale numita Geologid, care are de obiecta stu-
diuld sOil cunoscinta structurei globulul terestru, adicä
diferitele straturl din cart se compune, precumt §i or-
dinea, in care se afla a§eclate, etc.
9. Utilitatea istorid naturale. Utilitatea istoriet
naturale este de mare interesu pentru nol, fiinda-c&
prin studiula el, putemil s. ne satisfacemit dorinta de
a cunOsce diferitele fiinte coprinse in cele trei regnurl
ale naturd, prin cunoscinta structurei loril, a organisa-
tiunel, a instincteloru §i moravuriloril loru. Asta-felt,
cea me important& ramura a Istorid naturele, Zoologia,
ne descrie multimea animaleloru, dintre earl cele mai
multe sunta atat1 de folosit6re Omului, §i ale axon
instincte ne oferl o osebitä admiratiune. 0 alta ra-
muA,, Botanica, ne face cunoscutu diferitele plante §i
proprietätile loril, precum §i intrebuintarea lorD, ca
alimente, ca remedii in contra diferiteloril morburi (Me)
etc. In fine, a treia ramura, Mineralogia, ne face cunos-
cute caracterile exteriOre §i constitutiunea diferitelora
minerale, earl se afla rëspandite pre suprafacia 'Amen-
tulul sOil ascunse in scOrta lui, pre earl omult, cautan-

www.dacoromanica.ro
8 INTRODUCERE

du-le §i scotêndu-le din sinula pamentului, le intrebuin-

tézd eh mare folosa In arte §i industril.
Studiula istoriel naturale ne mal ofera §i alte servicil,
cad prin acestä sciinta, se distruga o multime de pre-
juditil §i de credinte eronate, dup6, care se atribuie unora
animale §i unort vegetale, nisce calitAtf bine-facötOre
sea vätëmatOre earl, in realitate, n'aa existata. In fine,
prin acesta Audit instructiva §i athtt de variata, plint
de interest §i demnt pentru oma, putemt sä cunOscema,
mal multa de cata prin ori-care alta sell*, c'a esistata
§i erista o putere supremei , care din nimica a creata
elementele §1 din ele diferitele cOrpuri organisate, care
a data omulul fiinta §i ratiunea, prin care se distinge de
cele-alte vietuit6re, catre care omula, chiar in starea,
cea mai incultä, aflandu-se in circumstante vathmatOre
vietel set intereselora lul, '§i dirige, chiar fara voia,
speranta sea, cu credinta a se va salva. Pre acestä
suprema putere, nol o numima Dumneftii.
10. Caractere distinctive Intre corpurile neorgani-
sate §i corpurile organisate. Corpurile brute sau
mineralele se osebesca de fiintele *ivente printeuna
numera 6re-care de caractere, dintre earl mai principall
sunt : Origina, durata, forma, modulii crescent,
structura 0 compositia elementard.
10 Origina. DupA origine, una corpa bruta sea ne-
organisata, se deosibesce de una corpa organisatt prin
acesta ca, corpula bruta ia nascere, orl de cate oil doue
set mai multe materil diferite prin natura lora, se
combina intre dOnsele in virtutea afinitatei lora chimice.
Asta-felll omult, dupa voia sea, pOte sä produca apa,
saruri, accicli, etc. 11a fiinta organisatl insä, nu pOte
lua nascere de cka numal dintr'un corp asemenea el ;
asta-fela sunta animalele §i vegetalele.
20 Durata. Corpurile brute set neorganisate se
deosibesca, dupa durata, de catre cele organisate, pentu
ca ele indata ce at luata nascere pota dura (exista) in-
definipt, earl numal, deca verl-o causa exteribrä aril
veni ca sa le distruga. Durata corpurilort organisate
insa, este limitata, cad acestea, dupa ce nasca,cresca,
www.dacoromanica.ro
 DISTINCTIVNE INTRE CORPURI 9

se desvoltä, apol, reman6ndt catt-va timpt in stare

stationara, incept a .imbetrani, a gni, V. in fine, Ince-
tea, de a mal vietui. Acestä incetare din viata se nu-
mesce mórtea corpului.
3° Forma. Tete corpurile organisate at formele lort
propril, earl remant aceleall in tat timpult vietel lort.
Din contra, corpurile brute at forme en totul variabile.
40 Modula de cresceret Corpurile brute cresct
prin justapunere de particele mid numite molecule, care
justapunere ,sa face printr'o putere de atractiune, ce
se esercita intr'acele molecule, V care se numesce a-
tractiune moleculard.
Corpurile vivente, din contra, cresct prin depunere
interiOra de moleculele in diferitele pail ale corpului
spre a forma V mari fie-care organt in parte. Acestä
depunere de molecule, se face printr'o putere numita
putere vitald.
50 Structura. Corpurile brute ne presintg, o struc.-
tura cu totult omogena, ast-felt ca fie-care particicg a
corpului lor presintg aceleall caractere, ca V. ale cor-
purilort, de care apartint ; corpurile organisate, din
contra , presinta o structura diferita pentru fie-care
parte a corpulul lort.
6° Composilia elementard. Compositia corpurilort
brute este fOrte simpla, pentru ca unele constat nu-
mai din molecule de aceiaV natura, pr. c. suntu : au-
rult, argintult, etc. ; altele suntt compuse din reu-
nirea a cloud set maI multe elemente chimice, combi-
.nate tott-d'auna in proportiunI simple V. determinate .:
iast-felti de elemente sunt oxyp, sulturil, chlorurii, set-
mile, etc.
Corpurile organisate insa , at o compositiune cu
multt mai complicata, fiindt-ca materielele organice,
earl le constitue, coprindt tot-d'auna mal multe elemente
pr. c, sunt oxygenuld, hydrogenuld, azotuld, etc., combi-
nate In proportiunl fOrte variate, V earl dat nascere la
productiuni insemnate prin putina lort stabilitate V prin
rapiditatea, cu care se distrugt, candt le parasesce vieta.
Acestea suntt caracterile principale, prin earl se deo-
www.dacoromanica.ro
10 INTRODUCERE

sibescil corpurile neorganisate de cele organisate ; insa

nu este tott-d'auna trebuinta, ca sa enumeramd tOte a-
cestea caractere spre a areta deosebirea intre aceste doug
grupe de corpuri, §i va fi de ajunsil sa Oicemd a :
Corpwrite organisate sad fiiniele vivente se deosibescil
de cele neorganisate, print aasta cd, fiiniele vil se nu-
tresca §i, se reproducg, pe cáncl &le neorganisate nu po-
sedii aceste proprietclii.
11 Caractere distinctive 1ntre animale tii vegetale.
Animalele se disting de vegetale prin caracterile
urmatOre : mirarea voluntard ,simiirea ; modulg de
nutrire ; modulg de respiratiune ; structura organicei
§i composilia elementarg.
10 Mirarea voluntard. Animalele suntd dotate cu
facultatea de a se mi§ca, adica de a se transporta de la
und locd la altuld dupa voil, cu putine escepti-
uni, cum suntu cate-va molusci §i cati-va polypieri,
cart remand in loculd unde se mot. Vegetalele insä,
suntt private de acestä facultate, §i prin urmare, ele
träescd §i mord in loculd unde s'ad näscutt §i at prinsd
radacina.
2° Simiirea. TOte animalele ad facultatea de a
simti, adica de a primi impresiuni exteriOre inteunu
gradd mat multd sad mai putint desvoltatd, vegeta-
lele, din contra, sunta private de acesta facultate.
30 Modulg de nutrire. Moduld de nutrire la ani-
male este cu totubl diferitil de all vegetalelorti, pentru
el animalele suntu preveclute cu und canald interiort
numitu canalulg digestivil, in care introduce alimentele,
unde se transforma pentru a servi la nutrire. Vegeta-
lele insk neavendl und canald interior% proprit pen-
tru nutrire, ele absorbd alimentele necesaril vietel lord
din pamentd, prin radacine, §i din atmosfera prin trun-
,chiti, ramure, fof sed fruncle.
40 Modulg de respiratiune. Respiratiunea anima-
lelord consta in a inghiti alternativti Ore-cart cantitäti
de aer% cart descompunandu-se in organulu respirator%
oprescu acolo oxygenul §i dad afara acidulu carbo-
nic% cu Ore-cari can titäti de vapori de apa. Vegetalele,
www.dacoromanica.ro
 DISTINCTIIINE INTRE CORPURI 11

din contra, absorbindu aerubl atmosferict, dupa, ce '111

descompunt, oprescu in corpulu lort carbonula i dat
afarä oxygenult.l. Acestu fenoment insa, se urméza nu-
mal n timpult clilei, iar in timpult noptel se produce
ua lucrare inversä.
50 Structura organici.Stpctura vegetaleloril este cu
mult mai simpla de cat a animalelort, pentru ca. la
vegetale gasimu numal uml felt de tesatura, adica, te-
satura celuraria, care consta, din nisce casute mid nu
mite celule ; pre candU la animale gasimt §6se feluri
de tesaturi fundamentale, formate in genere, din fila-
mente §i de lamele (foite), call se intrecrescu, i ast-
fell co nstituescu nisce celule, mai multt sat mai pu-
tint neregulate, i unii mare numëra de vase, prin
cari circula nisce fluide de natura diversa.
6° Compositia elementard. Dupa compositia elemen-
tara, animalele se deosibescii de vegetale. pentru ca, a-
nimalele se compunt din patru elemente principale :
Carboni, oxigeni, hydrogend §i azotit, combinate in pro-
portiuni diferite. In compositia vegetalelort insa, azo-
tubl se gasesce firte rut, i prin urmare aceste cor-
purl constat dinteul materie cu totubl asemene, corn-
pusa de carbonic*, oxygeni i hydrogenü. De unde resulta
ca, animalele au de basa a organisatiunei lort, u corn-
positiune quaternala, pe cand vegetalele au de basä ua,
compositiune ternala.
Acestea sunt caracterele principale, carl distingt
pe animale de vegetale. In scurtli ins& putemil clice
a: animalele suntii fiiqe vivente séi organisate cu sim-
Ore i mirare voluntarci, pe cindi vegetalele de 0 sunti
fiinte vivente, insi nu simti nici al se poti mira vo-
luntari.

www.dacoromanica.ro
 zooLOGIA_
Cu

NOTIUNI DE ANATOMIA §I FISIOLOGIA ANIMALI

Notinnl preliminariT
Definitiunea zoologiel. Divisiunea el. A natomia. Fisiologia.
Párti le constitutive ale until animalu. Tesatura Organe.
Aparate. --, Sisteme. Functiunl.
13. Deflnitinnea §ii scopulA Zoo loglel. Zoologia (de
la elin. Zwov, animalt §i Xbyoq vorbire) este partea is-
toriel naturale, care se ocupd cu studiult animale-
lora, adica, alt fiintelort organisate, cart at facultatea
de a se nutri, a se reproduce, a simti §i a se mi§ca vo-
luntarit sat instinctualti, aretandu-ne conformatiunea
lort, moravuriie lort, foldsele ce putemt avea de la a-
ceste fiinte §i distributiunea lort geografica.
14. Divisinnea Zoologiel. Ca sa putemt studia
animlele cu facilitate, trebue sa cumiscemu structura
§i organele lort, precum §i functiunile acelort organe,
apol gruparea lort metodica, dupa caracterele lort ge-
nerale §i particulare. De aci resulta ca Zoologia se 'Ate
divide in trei pail : Anatomie, fisiologie ii clasificaliu-
nea animalelorii.
15. Anatomia. Anatomia (de la elinescult avect6p,140
a taia, a spinteca), este o sciinta care are de obiectt
studiult organelort, call prin reunirea lort, constitu-
esct fiintele organisate, animale §i vegetale.
16. Fisiologia. Fisiologia (de la elinescult toot5
natura §1 Aorc vorbire) este partea Zoologiel, care se
ocupl, cu studiult vieteI, alü diferitelort functiunl ale
organelort §1 ale fenomenelort, la can' dat nascere a-
ceste functiunI. Acésta, sellntä se deosibesce cu totula
de anatomie, can tratOza numai despre structura orga-
nelor0, facandt abstractiune de intrebuintarea lort. Cu
t6te acPstea, aceste douö sciinte sunt strinst legate
intre ele, ast-felt ca nu se pott studia separata.
www.dacoromanica.ro
 NOTIIINI PRELIMINARIE 13

Fisiologia, fie animatp,, fie vegetall, se divide in a-

tatea päri, cAte functiuni avemil de studiatü la fiintele
organisate. Ast-felt la animale, ea trat6z6, despre lune-
liunile de relatiune, de nutritiune §i de reproductiune; la
vegetale ea se marginesce in studiulti functiunilor4 de
nutriliune i de reproductiune.
17. Plirti le constitutive ale unul animalt Cpr-
pulil unul animalü constä din meteril solide i liquide.
Materiele solide suntt 6sele §i mu§chil séti carnea ani-
maluffil ; iara parile liquide suntil : sangele §i alte li-
guide, cari intretint viata animalelort.
18. TesAturT. Tesatura (de la lat. textus) nu-
mirnil combinatiunea diferitelorti substage organice,
cari, reunite intre ele constituesct fiintele organisate.
Cele mai principall suntti : iesdura utriculard sat celu-
Mg, care e cea mai rospandita in organisatiunea ani-
malä, §i care sä compune din fibril §i lamele subtin §i
transparintl, intrecrescute in modt., c formeza nisce
celule s611 casute, in earl se depune gräsimea anima-
lulul ;ieselura musculard, se compune din fibril de na-
turä particularl, a carort proprietate distinctiva. este
ca sunta contractili ; lesNura nervósci, se compune din
fibril §i granule fOrte fine, earl constituesct o substanta
gelatinOsä, in genere albiciOsa, §i in unele parti cenu§iä
sOu To§Oticd. Ea formeza creerii, mOduva spingrei §i
nervi, §i a carel proprietate distinctiva este de a fi re-
§edinta sat conductoruhi sensatiunel sOil alt iritatiunei
mi§catOre; esetura osósd este la modificatiune a te-
saurel utricularie, §i se compune dintr'o substanta
gelatin6sa incrustata cu materia, petrOsa, (phosphata §i
carbonatfi de calce). Ea se presint a. ca uA materia alba,
dur. §i petrOsa, §i constituesce scheletulti animalelorti
vertebrate ; tesetura eartilaginóstil se compune din
nisce granule fOrte mid, a clrorll reuniune constitue uä
substan ta. a1bici6s1, trans1ucid1 §i d'ua mare elasticitate,
care servg. la legamentultl Oselort §i la protegerea lora
in contra atacuriord exteriOre.
9. Organe. Aparate. Sisteme.Functinnt Organe,
numirnt nisce pArti ale fiinteloril organisate, destinate
www.dacoromanica.ro
14 ZOOLOGIA

pentru a indeplini Ore-carl functiunl. Ast-felt este ure-

chia, ochiult, etc.Aparatii, numimt complecsult mal
multort organe, carl potü fi diferite prin structurd, con-
formatiunea sOt situatiunea lort, dOr earl concurd la e-
secutarea unei acelea§l functiunI, de esemplu, aparatult
circulatiunel. Sistenvl, numinit complexult unel ace-
lia§l tesOturi, consideratä in tad Intinderea el ; ast-felt
este sistemult nervost. Funetiune, numinat actiunea
sOt jocult organelort sOt uneia dintre aparate.

PARTEA I
NOTIUNI DE ANATOMIA
CAPITOLULU I
FunetinnT de relatinne
Definitiune. Sistemulu ososu. Osele si forma loru.Apophise.
Scheletulu omulul. Capulu, trunchiulu si membrele s61.1 estremit6:
tile. Muschil, structura si insertiunea loru. Tend6ne.
20. Dellnitinne. Functiunl de relatiune numimt
actiunile, prin cari unt animalt '§I manifestd viata §i
existenta, punendu-se in raportil directu WI indirectt
cu tOte flintele, earl 'Id incongiurd. Aceste functiuni
suntt de douO ordine ... Mirarea voluntara 0 sensibilitatea.
Mirarea voluntard a anirnalelort este facultatea, ce
posedt de a se transporta, de la unt loct la attult dup .
vointd sOt dupd trebuintd, sOt numal de a ini§ca Ore-
carI pall ale corpului lort.
Sensibilitate, numimt facultatea, ce at animalele de a
lua cunoscintd de ceea ce le inconjOrd, sOt de ceea ce se
petrece in jurulü lort, prin ajutorult unort organe, call
le permitt de a aprecia diversele calitql ale corpurilort
exteriOre.
Aceste douO ordine de functiuni, se esecutd prin douO
felurl de sisteme, adicd prin sistemult ososo-muscula-
nit §i prin sistemult nervost.
21. Sistemul ososo-museularig sea organele mipArel.
Organele prin ajutorult cdrora animalele se punt In
mi§care, suntt de douO feluri : organe pasive §i organe
www.dacoromanica.ro
 SYSTEMULD OSOSO 15

active. Cele d'antait, constaa din materil tari §i re-

sistenti numite dse, earl primesca puterea mi§catare ;
cele de alit doilea sunta muichil §i nervif, earl con-
stall din materii moi, elastice §i contractile. Comple-
xula organelort pasive ale mi§carei, constitue ceea ce
numima scheletg, iar organele active constitue sistemula
muscularig §.1 sistemulg nervosg.
La animalele inferiare, precum la insecte, crustacei,
etc. scheletult este exteriort §i consta dinteua mate-
ria mai multa sea mai patina tare, carnasa sea incrus-
tata cu materii varase.
La animalele superiOre insa, in genere, §i la oma
In particulart, scheletult este internil, adica, a§eclatt In
interiorula corpulul, §i se compune din bucati osOse sea
cartilaginase, car! &AA forma corpului §i call se afla le-
gate intre ele prin nisce sgarciurf (cartilagie).
22. Elementele principal() 1 earl intrI In compositiu-
nea ósoloril. Oasele se compuna dinteul substanta
organica gelatinasa, care constitue substanta lora or-
ganica, §i dinteua, materia petrasa, (phosphatt §i car-
bonata de calce), care se afla, incrustata in cea orga-
nica. Osele, ast-fela compuse, presinta done parti: una
interlara, mai male, celulasa, spongiasa sea reticularia ;
cea alta esteriara mai desa §i compacta, iart suprafat a
lora se afla acoperita cu IA membrana cartilaginasa §i
suptire, care se numesce periostii. Osele, de §i sunta
tari, la maturitate, in primele clile insa, dupa nascere,
sunta mol §icartilaginase.,
23. Forma óseloril. Osele, dupa forma, sunta de
trei felurf : dse lungi, scurte ii Mgr*. Osele lungi
suntil, in genere, cilindrice sea prismatice, avenda in
interiorult lora una canalt longitudinalt plina cu ua,
materia grasa numita, maduvg , iar extremitatile lora
suntu imilate §i masive. Osele scurte constat mai
numal din materia spongiasa.
Osele Mar* sunta ase late, avenda mai adesea o
suprafata concava, §i cea alta convexa ; ele sunta sup-
tiri §i n'at cavitate medularia.
24. .Apollse, numima nisce proeminente (crescete)
www.dacoromanica.ro
16 ZOOLOGIA

ale Oselort, earl servescil ca puncte de sprijinire pen-

tru. alte parti ale corpului animalt.
25. Artieulatinnea oaselorg, numinTil modulti Ion
de legare intre ele. Acesta articulatiune p6te fi de trei
felun principal), adica : 1) artieulatiune mobild, candil
Osele nu suntil unite directil intre ele, ci numal prin-
tr'o substanta cartilaginOsa, care se afla intre ele §i nu
le permite ca sa se mi§ce de catil prin elasticitatea sea;
2) articulaiiune imobild, candü ösele suntü legate intre
ele astil-fehl ca nu potil face nici o mi§care, precum
suntil Osele capului ; 3) artieulaOune mixtd, in care unt
osu, pOte fi mobile inteo parte a legaturei c'uuil alb).
osu, §i imobile in partea opusa ; astil-felt este legatura
craniului cu primulil ost alt Orel spinarei.
26. Despre seheletg. Scheletulti animalelortit este
o in§iruire de Ose, cari protegt nisce parti delicate, ce
se afla in interiorult loft, §i can &AI forma animale-
lort. Acestil scheletil la animalele superidre este inte-
riort, iart la cele mal inferiOre, de exemplu la raci,
este exterioril. Scheletulti omulul (fig. 1) §i in genere
all animalelorti superidre sta din trei part distincte ;
capulli, trunehiulti §i membrele sAl extremitdiile.
1. Capulg. Capulti este partea anteriOra sAti su-
peridra a scheletului, avêndu la omti ul forma ovala §i
putint turtitä la partile lateral AcAsta parte a schele-
tului se divide In douë sectiuni : Craniulii §i. faia.
1. Craniulli , este o cutia osOsä de forma ovala, corn-
pusa din mai multe 6se turtite, §i destinata a protege
creerii. Osele, can intra in compositia el, suntu In nu-
mArt de optil, dintre call, 4 sunta impari §i 4 pan sail
sitnetrice. Acestea suntil : osulti frontalii, care se afil in
partea anteridra a craniului ; osulti occipitala, care sta.
in partea opusa §i posteriOra a craniulul ; douO Ose tem-
plerali, can se afla in partile laterali §i inferidre ale cra-
niului ; dou6 óse parientali, can se afla totl in partile la-
terall, insä d'asupra Oselorti têmplerali ; dedesuptull
parientaleloril §i in interiorulti craniulul, pre linia me-
diana, se afla etmoidulii, §i. intre acesta §1 occipitalil, se
afla sfenoidulli. La basa craniului se afia mai multe ap-
www.dacoromanica.ro
 Si STE.MIJL 050511 17

6 ele prineipall ale

selbeletulwl,ind'eate in
figura 1.
A. 0 ulu fontal
BB. Osele parietall,
C. Os e tOmpleralt
D. Ose maxilarI
E. Ver e rele g tu
1 , FF. Clavi o-
le e, GG. Casts e,
H.Vertebreleabdo-
m'n I, I. Omopla-
tu u J. Humerus,
K. Cubitus L. Ra-
dius, MM. Os. Ma-
ce, NET Fern irele,
00. Rotulele, PP.
Peronulu, QQ Tib'a.
Mana propriuq. g,
con tit din Carpi §i
Metacarpi; fie-care
coprindu mal multe
Ose Pciorulu pro-
priu Oisu, sta din
Tars §i Metatarsi 1;
fie-care coprindu a-
semenea maI multe
o e (veil textulu).
F 1. Sch letul omulu.
perture (Our% prin earl trect nervh §i vinele, iard in
partea inf riOra a occipitaluluI, se afla, o deschiptura
mai mare, prin care trece mëduva spinareI, §i care pre-
inta la marginfle sale duoö apofise, numite condile,
carl servesct pentru articulati nea craniului cu trun-
chiult.
2 Fqa.Fata este/a duoö parte a capulul, §i consta
din duoë part! principal adica, din maxila inferiOrd
1 §i.
uperiórei. Maxila inferiOra, cons a dinteuna singurd osd,
in forma de po Ova, care pOrta dintil §i maselele. Ma-
xila superiora, conbta din ma mul e 6se §i anume: duo6
6 e maxilari, carl pOrta dii fi §i mäselele, formanda §1
umerh fetel. Os 1 nasal , cari suntt situate pe partea
de mijlocid §i sup riOra a nasului : 6sele unguis, call in
tra in compositia orbitelort vederei ; 6sele palatine, earl
C. 8,809 2
www.dacoromanica.ro
18 ZOOLOGIA

Fig.2. Scheletulu cap lu omulur,-1.

Osulu frontal . 2- Osele nasall, 3.
Arcada obicu1ari6. 4. Orbita ochiulul
5. Incheetura feroidului. 6. Incheetu
ra sferoidulul cu maxilla superiork-7.
Sghiabulu lacrimalu, 8. DespArtirea
foseloru nasall,-9. Apertura sub orbi-
6. cularl, 10. Osulu maxiliar, 11. Con-
crescentia maxilel inferiors, 12. Gaura
maxllara. 13. Serni-maxila infericia.
14. Osulu pariental. 15. Imbinareepse-
loru fron alo-parientali, 16. Osul tem-
pleralu, 17. Imbinarea spinosk 18.
Aripa cea mare a sferoidului. 7-19. Apo-
fisa orbiculariA esterna §i origina Yodel
templerall, 20. Apofisa §i arcada zigo
matick 21. Apofisa mastoida.
Fig. 2. Scheletulu capulul omulul.

compunt palatult (cerult) gurei. Vomerubl, care se OA

dedesuptul foselora nasalI.
Ding Dintil suntt nisce Ose de o consistenta tare,
§i se 011 plant* in cele duoé maxile. Fie-care dinte
consta dintr'o parte exteriOrä, numita corónd, dintr'o
rdcleicind, infipta intr'o cavitate a maxilel, numita al-
veola , §i dinteunt gat, care separa corOna de radacina;
iart materiele componente suntt : 10 0 pate interiOra,
mOle sat gelantinOsa, numita sámburele dintelui, 2° o
parte osOsa., mai tare, numitä ivorii, care acopera sam-
burele ; 30 o parte esteriOra de 6 duritate mare, care se
numesce smalt22 si care acopera numai cor6na dintelm.
Ace§ti dinti, la mamifere (animale, can nascu pul vii
§i 'I nutrescu cu lapte), suntu de treI felurl (fig. 3) : in-
cisivt, cania §i molari.
a) Dintit ineisivi, se afla in partea anteriOrd a celort
duoë maxile, avendu o corOna lata, §i ascutitä, iar rada-
cina conica. Ace§tI dinti la mu, suntt in num6ru de
optt, 4 in maxila superiOra §i 4 in cea inferiOrd. Servi-
ciult lort este ca sa taie alimentele.
b) Dintit caninI, situatl indäratult incisivilort, at co-
rOnä apr6pe conica §i serva spre a rupe cu ei alimen-
tele. Ei suntt in numört de patru, adica cate unult in
www.dacoromanica.ro
 umlaut) osose 19

fie-care parte de maxila, avenda o lungime mai mare

de cat incisivh.
1 2 3 4.

Fig. 3. Dintil omulul, 1 2. Dintil incisivl,-3. Dinte caninu, 4.

5. lase le micl,Mãsele marl,
c) Diniii molari (maselele), carl se aflg situatl in do-
sulil caninilorti, ail corene patrate cu scobiturl variate
in directiune §i adancime la diferite animale, §i carl
servä spre a macina alimentele. El sunta in numër de 20
adica cate cinci in fie-care parte de maxila, §i carl, dupg
marimea lora, se devidu in duce clase, adica: in molari
mici, cate 2 in ne-care parte de maxila, earl all rgdëci-
na simpla, §i molari marf, carl at radecina cu cate duce
§i mai multe ramure. Ace§ti dintl suntil in num6rA de
cate trel in fie care parte de maxila. Toti dintil suntil
la omt in numkti de 32 *).
II. Trunchiulff. Trunchiult scheletulul se compune
din colóna vertebrale §i torace (sterna §i coste).
a). Colóna vertebrale (fiig. 4) este o in§iruire de 6se nu-
mite vertebre earl, avenda o gaura In corpulg lor, consti-
tuescil unt canalt, in care se coprinde meduva spinarel.
Ea se lega in partea superiOrd cu craniul printr'o verte-
bra (A) numitä atlasic, §i la partea inferiOra cu basenult.
Numërulu vertebrelora variaza la diferitele animale, insa
la oma sunta tot-d'auna 33, §i se pott clasa in cincl
grupe numite regiuni, carl, incependu de la crania, sunta:
a) Regiunea cervicald, compusa din 7 vertebre (de la
1 pana la 7).
b) Regiunea dorsalä, care constg din 12 vertebre (8--19)
c) Regiunea lombara, coprinde 5 vertebre (20-24).
d) Regiunea sacrala, coprinde 5 vertebre, carl fiindd
)NOTA.La extremitAtile maxileloru molaril, crescu la om, tare 20
i 25 an! al etatel :Ale §1 se numescu popularu, twinkle minter.
www.dacoromanica.ro
20 ZOOLOGIA

strinst legate intre ele, constituesct D -

osult sacralt (C). A

2
e) Regiunea coccydiana se corn
pune din 4 vertebre §i formèza ex- _5
tremitatea inferibra a colOneI verte- e
.8
brale.AcOstä din urma regiune, la
unele animale este fOrte desvoltata _40
.1f
§i constitue Oda acelor animale. _112
Vertebrele bunt nisce 6se inelari, 13
lte
care pOrta cate treiproeminente (car-
lige), dintre call, dna suntu optise §i 16,
laterall, iar unul dosalt. Seria de a- dR;

pofise dosall constitue unt felt de

cresta sat cOma colOneI vertebrale. 19

Marimea vertebrelort variOza in 20

fie-care din cele cincl regiunl, lout 2/
numërult lort, la omt este con-
stant" de 33. T6te animalele can 22

at colOna vertebrall, se numesct _23

animale vertebrate.
a) Toracele, este partea os6sit a
peptulul, care se compune din osult
numitt sternum de forma alongita,
§i care se afla a§eclatu in partea
anteriOra §i media a toracelul ;
din cóste, earl suntu ni§te 6se Ma-
r* §i arciforme, in nurnört de 12 Fig. 4. Coldna vertebra-
perechl ; dintre earl, 7 perechi se lk 1-7. Regiunea cervica.
1k 8-19. Regiunea dor
lOga printeo extremitate cu sten salk 20-24. Regiunea
nult §i prin cele alte cu colOna ver- lombark C. Regiunea
tebrala, se numesct c6ste sternal t; sacralk in fine Reg'u-
iar cele-alte dna' perechi, fiindu nea coccydiai k
mai scurte se lega prin cate o extremitate numai cu
col6na vertebrala, iar cu cea alta estremitate, neajun-
gandt la sterna, se loga prin nisce cartilage cu costele
vecinale sternal Aceste din urma cOste se numesct
dossalf.
Lungimea c6steloru variaza ast-felu ca, incepend de la
prima cOsta superiOra, merga crescend pana la a opta pe-

www.dacoromanica.ro
 SY STEMUlt OSOSt 21

rechia, iar de aci incept a descresce peril la a duoa-spre-

clecea perechia, formanda und fela de cond. trunchiatu.
IlL Itembrele.Membrele suntd in numërl de patru :
duoë superi6re s6a toracice §i duoö inferi6re sOtl abdo-
minall.
a) Membrele superióre s6a toracice se afil la partile su-
peri6re §i laterali ale peptului, §i se compuna din urma-
t6rele Ose : Omoplatulti (spata), und osa latt §i de forma.
triunghiulara ; Clavicula, und ost subtire §i de forma
arcuita, care se MO, in partea anteriOra cu sternult,
iar in partea posteriOra cu omoplatula ; Braiule 1, care
constä dinteunt singurd osd numita Humerus. Acesta
este cal mai lungt §1 cell mai voluminost osa all
membrelora superi6re, care pe la miclloca este prismatica
§iputint recurbatt. Antebralubl, formatt din duoë 6se:
Cubitus 0 _Radius. Cubitus se afla In partea interna a
antebratulul , §i extremitatea sea superiOra form6za
cotul ; iar Radius, care este mai subtire, se afla la par-
tea esteribra a antebratuluI, §i se pOte intOrce putint in
giurula lul. .Mcina, care coprinde trel sectiuni: carputa,
metacarputt1 i degetele. Carpuld se compune din optl.
(Ise mid, formandl duoë rangurl, unulu superioru, care
coprinde 4 ose, §i anume scafoidulii, pira-
midalulg i pisioformu1a,0 altull inferiort, coprinclenda :
trapezulii, trapezoidulii, osulei mare §i osuli inarligatil.
Metacarpulu se compune din cincl 6se de lungimi di-
ferite, earl constituent podula palmel. Degetele la
oma sunta in numOrl de cinci, avenda fie-care cate
trel Ose numite falange, afarä de degetula cell mare
care coprinde numal duo6. Osele, carl pOrta unghiele,
se mal numesca §i falangete.
b) Membrele inferióre s6d abdominall, se afia la partea
inferiOra a trunchiulm §i constatt din ioldurY, femuri ,
gamba i piciorulli propriii lisil. olduri1e constatt din
duo6 Ose marl, numite illiace, earl se lega, in partea
posteribra, cu osull sacralu, iar m cea anteriOra, se léga
intre eIe formandl o specie de basen. Femurul (c6psa,
armuld),care form6zIpartea superiora a membrulul, este
cell mal lungt dintre tOte Osele scheletulul. Extremi-
www.dacoromanica.ro
22 ZOOLOGIA

tatea lul superiOra, care se lega cu o cavitate a osulul

illiacd, este sferica, iar partea inferiOra este in forma de
scripete. _Mulct, este und osd turtitd in forma triun-
ghiulara §i care se aflä la partea anteridra a genunchiului.
Gamba (flueruld, tirloiuld) este compusa din duce Ose :
Tibia, und osti lung-0, de forma, prisruatica, putinil re,
curbatt, §i situatu in partea anteriOra a gambel.--Pero-
neulti, este asemenea und osd lungd, situata in partea
posteriOra, alaturI cu tibia, fiindii multil mai subtire de
catd. acesta. Piciorula propriii iisi1 consta ca §i mana,
din trel sectium : tarsulei, metatarsulii §1 degetele. Tarsula
analogu cu carpuld de la mana, se compune din 7 Ose,
carI formeza duce ranguri. Celd d'inteid indaratu, co-
prinde : Astragalula (ar§iculu), care supOrta Tibia, §i Cal-
eaneula, care formeza calcaiuld ; ald II-lea rangd. co-
prinde 5 6se, adica : Seafoidulti, 3 Ose, Cuiforme i Cu-
-illetatarsulii, se asemana cu metacarpuld. El
coprinde 5 Ose de diferite lungiml, c.rI formeza poduld
piciorulul.Degetele, suntd in numerd de cincI, avendd
fie-care cate trei Ose multd mal scurte de cad la mana,
afar& de degetuld celd mare, care are numal duce.
27. Mutichil si structura lord - Mu§chil Kinn orga-
nele active ale mi§caref. Prin intinderea §i contractiunea
lord, fact sa se misce diferitele Ose ale scheletului. El for-
meza carnea animalelord §isuntd compu§l din nisce fibre,
carl se unescd intre densele printr'o tesatura cellulOsa.
Suntd duce felurl de mu§chl : unil, ale carord mi§carl
suntil supuse vointel, §i apartind vietel de relatiune, de
ex. : muschil ochilord, ai membrelord, etc. ; §i alp, ale
carort mi§carI suntd involuntare, s. e fibrele musculare
ale stomaculul, ale cordulul, intestinelord, etc., §i ace§-
tia apartint vietel vegetative.
28. ModuM insertiunel mophiloril :tendóne Mug-
chil suntu fixatl, prin estremitatile lord, la Ose set la
alte partl ale corpulul, precum : pelea, Ore can cartilage,
globuld ochiulul, etc., pre carl trebuescd sä le pun& in
mi§care. El nu se lega insa d'a dreptuld cu aceste prI
ale corpulul, ci prin ajutoruld unord fibre particulare
numite tenclone.
www.dacoromanica.ro
 SYSTEMULC NERVOS11 23

CAPITOLULU II
Sistemula nervosa
Sistemulu nervosu. Sistemulu cerebro-spinalu. Cerebrulu. Cere-
belulu 316duva spinbxel. Nervil Functiunea nervilor motorl §i
sensitivl. Influenta axulul cerebro spinalu. Inveliplu esterioru s6u
pelea animaleloru,Despre simturl §i organele loru.
29. Sistemula nervosa este instrumentult principalt al
ma§inei animale §i se compune dintr'o materia, de or-
dinart, gelatinosa mai multt sat mai putint vertOsä,
de coldre alba sat cenu§iit, numita materid meidulard,
din care est nisce cordOne, cari se ramifica in diferitele
part): ale corpului sub nurnirea de nerd. Acestt sistemt,
de §i nu are nici o mipare, elt este insa, re§edentia tu-
tort simturilort, §i agintele mi§carei voluntare.
La omt §i la tOte vertebratele, sistemult nervosa se
divide in sistemult nervost alt vietel animale sat ce-
rebro-spinalii §i sistemult nervosa alu vietei vegetative,
numitt §i marele simpaticii.
30. Sistemulii eerebro-spinala, Acestt sistemt se
afla inchist intr'o cavitate osOsa, formata de cranit, §1
de canalult colOnei vertebrale, §i se conmpune din:creuri
sau incefalii §1 de meduva spindref.
Incefalult coprinde cerebrulli sat creuril ceimary, care
se afia in partea din nainte §i superitra a craniului a-
vOndu o forma ovoidal §i cerebelula sat creurii:calmicI,
carT se afla in partea postero-inferiOra a cerebrului, in
märime de aprOpe a treia parte din volumult cerebru-
lui. Ifkluva spinarei constitue o prelungire a:incefa-
lului de forma unel funil, care se intinde pre tcita, lun-
gimea canalului vertebralu.
31. Invelitiurlle neeste sistemil, Aceste Linvelluri
suntt In numërt de trel : unult internt, lipitt de ma-
teria madulara, care se numesce pia-mater, altult es-
ternt lipitt de cutia osOsa, numit dura-mater, §i in fine,
all treilea, care se afla intre pia §i dura-mater, numitt
arachnoidea, pentru ca are aspectult unel paruile de pa-
iajent.
1. Gerebruld..Cerebrult sail creuril mail (flg. 5) pre-
sinta duoë jumaati numite emisfere cerebrall, Carl se
www.dacoromanica.ro
24 ZOOLOGiA

aflg separate printr'o scobiturg longitudinala, maI adftn-

citg in partea anteriOrg i posteriOrg, iar pe suprafata lor
presintg nisce scobituri curbiliniI numi e circumvolul'uni
cerebrulur. Aceste circumvolutiuni §i mgrimea cerebru
lui, la omt, suntt nisce caractere can 11 deosibesct
animale. In interiorul emisferelort cerebrali se aflä ni 1

mune cavitgti, can comunicg mtre ele §1 se numesc v n-

tricale cerebralz. Cerebrul se compune d'n duoö substante
diferite: una alba, care formézg interiorul ma ei sale
si cea altä cenu§ie, care ocupg suprafata sa. Ele suntt
gelatinose §i constituite de fibre §i granule fOrte mid.
2. Cerebelulli, presintg, ca i cerebrulii, duoö emisfere
separate printr'o scobiturg longitudinala, in 1 snu pre
sintg circomvolutiunl, ci numai ni§te crestätun curbe
concentrice. Elt s lOgg la partea anteriOrg cu mö
duva spingref prin duo6 cordOne, scurte §i grose, carl
incongiOrg acéstg port une a mêduvei spindrii ca o pan
glicg nerv6sg, care trece de la unt emisfert la cel-altu
formandt ast-felil o crest-null .circularg, numitg puntva
la Parole, celebru anatomistt din secolult XVI. Fie care
din cele duoö cordOne inaintOzg in substanta emis e
lul corespondente, ramificandu-se cgtre periferia lort,
ast-fel ca formeza, o imagine asemenea unei fruncle, p
care anatomi§tif o numeset arborele vi le .
3. .71Pcluva spindrei. Mêduva spinarel este parte a
axului cerebro-spinalt sat, mal bine, o prelungire a in-
cefalului. Ea are forma unui §tr6ng s6t Rana, care sta
inchisg in canalult colOnei vertebrale, §i pre i ta pe su
prafata sa anteriOrg i posteriOrg o scobiturg longitudin all
iar pe partile sale laterale, presinta nisce fire sat cor
d6ne de aceia§i materia, can se numesct nera. In inte
riorult möduvel se aflg unu ca alu lon *tudin I, care s
numesce can all centralu sat v ntric la Ineidulard.
Partea inferiora a möduvei se terming p .in mai mult
nervi, earn dat aspectult unel code d c lu
MOduva spinarei, e compune, ca §i cre nil, din duoö
substante nervOse, una alb §i cea-altg c nu§ig, u d o
sebire numai ca, aci substanta cenu§1 ocupg c n rulu
cea alba periferia möduve .
www.dacoromanica.ro
 SISTEMUlt NERVOSO
15

1.15,9

Fig 5. Creeril omelet vi3clutt In profil.

hla emi ferele ; c. cerebelulu ; p. puntea lul Varole ; m. medusa alongitä.
34. NerviT. Nervil sunta nisce fire cilindrice, formate
de o multime de fibre nerv6se. Fie-care din fibrele carI
compunt nervii, sunta formate din cate trel pail esen-
Vale, adica : dintr'o invelit6re exteriOr5 in formä de tub
(tSva), de o substantA semi-liquida, grasa §i transpa-
rentä ; §i, in fine, dinteunt fire. fOrte subtire, care se
aflä in antrult acesteI substage, §i care este partea e-
sentialä a nervulul, pentru cA, numaI elt este conduce-
torult impresiunilort sensibilltätei §i mi§carel, iar cele
alte duoë inveli§urI, servesc numai ca organe protectOre.
Nervii suntt de duos felurl, adica : nervl sensibili §i
nervi motorI (mi§catori). Cel sensibill sunt mal subtirI §i
serva la sensibilitate, iar eel motorl suntt maI gro§1 §i
servä la mobilitate. Nervh Vat re§edinta lora in cerebru
(fig. 6) §i in mëduva spinarel, de unde est ca nisce cor-
d6ne mai mult sau mai putinu grOse, carl, in urnal se
ramificl, in to:Ste partile corpulul. El sunt in numërt de
43 de perechi : 12 p. esu din incephal, prin nisce guff
de la basa craniulul, §i se numesct craniam, lart cele
alte perechI esu din ambele partI ale möduvel spinareI
§i se numescil rachidiam. Ace§ti nervl est din mëduva
pinarel prin duoè radëcini, una superiOra sat poste-
riOra, §i. al a interi6ra sau anteriOrl mëduvei. Cea din-
www.dacoromanica.ro
26 ZOOLOGIA

taiu coprinde nervh mi§catorl §i cea d'a duoa nerviI

sensibili.

A. A. ernisferele. C. co.
rebelulu ; 1. 1. globurile
olfactiunel; M. m6duva
a1ongit54-- P. V. puntea lui
Varole ; 2. 2. nervil optic!.
3. 3. 4. 4. §i 6. 6. nervil mi -
atoll al mu§chiloru ochi-
i
loru ; 5. 5. nervil trifaciall;
7. 7. nervil facial!. 8. 8.
nervil auclitivl; 9. 9. ner
vil mi§catorl aI limbel §i al
pharyngeluL; 10, 10. ner-
vil pneumogastricl ;-11. 11.
nervil hypoglo§l; 12. 12.
nervIl suboccipital!.

Fig. 6. Cre ril omulul veptl pre dedesupt i.

35. Funetiunea nervilorg motorT §i a nervilorg sensibill.
Functiunile nervilorti suntt de mai multe categorii:
unit transmita mi§carile asupra muschiloru, altiT ducu
la cerebru diferitele impresiuni ale sensibilitatel §i. ale
luminei; astil-fela sunta nervil opticl, nervil acustici,
etc. Mai multi nervi, dintre aceia cari esa din mëduva
spinärei sail -de la basa cerebruluT, ail duoë proprietati,
adica, proprietatea de a conduce mi§carile musculare
§i proprietatea de a conduce sensibilitatea. Aceste pro-
prietat deosebite prin natura lor, se afla continute in
acelai cordon nervosa, insä nu §i In acela0 fira ner
vosa, fiinda ca firele sail fibrele, carl constituieset ner-
vii, unele au proprietatea mi§carei altele ail proprie-
tatea sensibilitatel. Aceste fibre deosebite prin proprie-
tatile lora, nu se potu deosebi in total lungult unul cor-
dont nervosa, ci numai la radecina Jolt.
36 Influenta spade eerebro-spinalg. Cana desve-
limit meduva spinarei unui animat §i Intepamu acesta
organt, vedemil ca. animaluld Income. o mare durere ;
daca insë talemil mëduva spinärei, observamil indata
www.dacoromanica.ro
 SYSTEM14 NERVOSII 27

ca, t6te partile corpului in care se afla ramificati hervit

provenitl din mOduva taiath, cadu in paralisie, pre candu
organele, in cari se ramifica nervil proveniti din partea
Jnëduvei, care reman& in contactu cu cerebru i cere-
belul a, posedu Inca facultatea de mi§care §i de sensibt
litate. Aceste esperiente dovedescu ca, mëduva spina-
rel nu este dotata cu sensibilitate, i ca ea are numal
proprietatea de a primi sensatiunea §i de a o transmite
la cerebru. Cerebelult, dupa mai multe esperiente, ce
s'ati facutil asupra lui, intepandu-se sail sgariindu-se, s'a
amstatatil c. elU, nu nurnal a nu este unt organil sen-
sibilt, dart nicl ca pOte sa percepa i sa transmita sen-
satiunile la cerebru. Importanta insä, a acestel parti a
sistemului nervosti, este a prin elti se equilibrOza mi§-
carile animau1ul. Catt despre cerebru, dupa esperien-
tele ce s'at facutu asupra ljil, la diferite animale, s'a
constatatt ca elti este nu numal unu organt percep-
tort alt simturilon, dart chiart re§edinta tutulort sen-
satiunilorU.
37. 1eveli§a14 esteriork-sdil pelea animalelora. In-
esteriort sat pelea animaleloru este 0 parte
imporfanta a organisatiunei lora. Acestu InveIiil constä.
dintr'o membrana mai multil sail mal putint grosa,
care este str6batuta de mai multe gaurt, earl suntü o-
cupate de ocM, ngri, urechl, gura, etc,
yelea acOsta se compune din trel straturl concrescute
§i suprapuse din antru in afara, astt-felu cg, avernt
derma. corptaii mucosii i epiderma.
a). Derma este partea cea mai grOsa a pelet, avêndl
o culOre albiciosa. Partea interna a el, este lipita de o
tesatura celulara, iara partea sa esterna este acoperita
cu mai multe brobonele numal papile.
b). Corpulii mucosg, este formatU din reunirea unora
filamente nervOse, intre cari se afig, celule epidermicP,
earl continu nisce materii colorate care dail pelel colO-
rea sea propria i variata-la diferitele rase umane.
c). Epiderma este partea esteriora sat suprafaciala a
pelel ; ea serva spre a protege derma §i corpulhl mucosa
in contra atacuriloril esteriOre. AcOsta epiderma
www.dacoromanica.ro
28 ZOOLOG1A

conSta dintr'o membrana de o structura, d6sa, irnper-

meabile, semi-transparinte §i far& sensibilitate, put6n
du-se lua de pre derma fail ca anirnalult sa incerce
vr'o durere.
In suprafata epidermel se afla mal multe gaurele midi,
numite pori, cari corespundt cu verfult papilelort spre
a lasa sa ésa afara asudela. Alte gaurele asemenea a-
cestora, lasä sa trOca prin ele nisce folicule, cari se afig,
in derma, iart altele lasa sa tréca prin ele peril §i nisce
lame cornOse, precum suntt ungh le. Epiderma este
mal grOsa in acele partf ale corpulul, call suntt mai
multt supuse frecarel.
Afara de panne araate mal sust ale pelel, mai ob-
servamt ca acea parte a corpulul animalt, la unele, este
acoperitä cu peril, la altele cu pene V la altele cu soltlz,
§i estremitätile celortil mai multe, suntt prevëclute cu
unghil.
Peru lii animaleloril este und productt cornost de na-
tura epidermica, care la unele acopera tott corpult spre
alt protege in contra frigulul sat a caldurel, jut la
omt, in unele 041 ale corpulul, pk-ult serva §i ca or-
nament. Penelo suntu o modificatiune a perulul, avêndt
partea inferiOra in forma de IONA iart partea supertora
plina §i garnisita cu fulgl, dispu§I in duoë §irurf opuse.
Ele servescri mal mult la sbort. So klif suntt o modifi-
catiune a epidermel, cari la unele animale acopera tau
corpult inteo dispositiune asemenea tiglelort de pre
case. Unghiele suntt producte analoge perului call la
omt, constat din nisce lame tari, cornOse, elastice §i
semi-transparente, ce cresct d'asupra falangetelort.
38. Despre sinitnrI tii organele lora. Omuld §1 cele
mal multe dintre animale, spre a primi §1 aprecia call-
tatile §i cliversele proprietag ale corpurilort esteri6re,
suntu dotate cu cincl simturl, adica : tactulii, gustula,
odoratulti, vetiula, 0 auftlii, V. tat atatea organe spe
dab', prin carl se esercita aceste simturf.
39. Simtula tactulul (pipaitult). Acestt simtt 'It
at tOte animalele §i se ebercita asupra pelef. Simtirea
acestel membrane, depinde de nervif sensibih, call se
www.dacoromanica.ro
 SIMTIBILITATEA ANIMALELOR 29

afla ramificatI in derma §i call fact parte din nervil tac-

tulut Acesta simta, de §i. se esercita pre tOta supra-
fata pelel, la oma insa este mai desvoltata undo se afla,
mai multi nervi sensibilT, adica la mana §imaT alesa la
verfula (buricula) degetelort.
40. Simtuld gustuld. Animalele avênd trebuinta
ca sa,'§I aléga hrana, se servesca de lint sirnta part-
culart, care- se nume§te gustii.
Organele gustulul se afla in gura animalului ; asta-fela
sunta : limba, palatulii gurel §i cele-alte partl ale eT, carT
aa facultatea de a manifesta gustult.
La oma limba este acoperita cu o membrana mucOsa,
provëcluta cu nisce aspiritatI mici, numite papile, carl
suntu nervOse §1 vasculare. Ea este compusa din reu-
nirea maT multora muschT incruci§atl, in can se rami-
fica mai multi nervi, dintre can unit serva la mi§carea
el, iar altii ca sa duca la cerebru impresiunie gustulul.
Simtula gustului nu se esercitä cu o equala perfectiune
pre tota, suprafata limbeT, ci mai mult la marginile ei,
unde §1 papiele nervOse suntil maT desvoltate. Pre de
alta parte, acesta simtu nu se afla la tOte animalele
in acela§t grada de perfectiune : asta-fela la pesci, ela
este prea putinu desvoltatu, la pasen este cu totula
imperfectu, din causa ca limba loraeste cartilaginOsa
§i Ma, papile. La mamifere Irma, este mal perfectil §i
maT desvoltata de cat la tOte cele-alte anirnale.
41. Simiuld odoratuld .Simtul adoratuluT este acel
simta, prin care anirnalul cunOsce saa percepe odOrea
(mirosul) unuT lucru. AcOsta od6re se transmite sub forma
de molecul, care impreuna cu aerul, villa §i atinga mem-
brana nuraitäpituitard, care coprinde nerviT odoratului §1
care captu§esce fosele nasalT, unde se §i esercita acestu
simta, prin nervult speciala numitt nenni olfactivii.
Simtula odoratuluT este fOrte desvoltata la unele
mamifere §1 maT cu soma la cainl. La pasön msg., de §1
at unt organt speciala pentru acesta sir*, cu tOte
acestea elti este patina desvoltata.
In fine, la tOte animalele nevertebrate nu se maT ga-
sesce unt organa speciala pentru odorata, de §i la unele,
www.dacoromanica.ro
30 ZOOLOG IA

§i maI cu sema la insecte, acestu simp este fOrte des

voltata.
42. Simtuld vedereL Simtula vederei este acela, prin
care ne putemil face Ideiedespre forma §i culOrea cor-
purilora, §i prin care simtimil actiunea luminei.
Organula, prin care se exercita vederea, este ochiuhl.
In acestu organu se afiLnervil optic!, cad transmita la
cerebru kite sensatiunile raportate la vedere. Globulg
ochiului (fig. 7) se compure din mai multe stratud de

!f\'
Fig. 7. Ochiulu omulul §i mecanismulu vederel.
a. sclerotica; f. corneea tiansparentk b. choroida; i, cristalinul;
g. pupila; i. irisulu; d. retina; C. nervulu opticu; g camera ante-
ridra; k. glande lacrimali; 1. unu obiectu luminare , l'. imaginea
resturnatä a obiectulul 1.
materie diferite, unele opace §i altele transparenti. Par-
tea eSteriOra a ochiulul se compune dintr'o membrana
alba, tare §i opaca, care se nume§te selerotie'd. La partea
anteriOrä a ochiului se afla o alta membrana mai mica,
rotunda, transparenta §i Incadrata cu scleroticar §i se
nume§te Cornee; in dosul ace§tia se afla o alta mem-
brana intinsa intr'unt moda transversalt, avenda di-
ferite colon la deosebiti indivip, §i care se nume§te
Iris ; in centruhl Irisului se afia o mica deschip-
tura rotunda numita .Pupild ; in dosulg acesteI pupile ge
afla o lentila transparenta, compusa din mai multe stra-
tun concentrice, §i care se nume§te Cristaling. Partea
ochiulm coprinsa intre corneea §i iris, se nume§te ca-
mera anteriórd, iar partea cuprinsa indaratuhl irisulul,
se nume§te camera posteriórei. Amenduoo aceste camere
www.dacoromanica.ro
 SIMTIBILITATEA ANIMALELOR 31

suntu umplute cu substante transparenti §i semi-liquide:

ante-camera cu humorulli aposit §i camera cu humorulii
vitro&
Partea interna, a ochiului este captu§ita cu o mem
brana nurnitkRetina, asupra aria mergil razele de lu-
mina, §i in care se afla respand* nem, optici. Intro ace-
sta, retina §i sclerotica, se afla o membrane, negra nu-
mita, Coroida. Acestea suntu partile principale care intra
in composipnea ochiului.
Mecanismula vederef. Raclele luminOse, earl petrundd
prin corneea §i umoruld apost, (fig. 7), trecendd prin
pupila §i cristalint, mergd spre retina, unde forméza o
imagine resturnata §i mult mai mica de catu obiectulu
luminosd, §i cu modulti acesta, prin adjutoruld nervului
opticu, animaluld pOte lua indata cunoscinta de forma,
marimea §i colOrea obiectelor ce i se presinta.
43. Shintalg .atujoluT. Aucluld este simtuld, prin
care animalele pad sa ia cunostinta de sunetele, ce se
produ& in'' giuruld lord prin vibratinnile corpurilord.
Aceste vibratiuni, se transmitt, prin intermediuld ae-
rulut, pana la organuld destinatu a primi aceste impre-
siuni.
Organuld auqului, la animalele inferiOre, este fOrte
simplu i se compune din nisce sfircuri nervOse, res-
pandite Hite() membrana nurnita vestibulit. La onad
insä §i la animale superiOre, acestu aparatil este mai
complicatt, §1 se compune din partile urmatOre: urechia
externa, urechta'medid i urechia interne&
10 Urechia externei, consta dinteund pavilionu sad
concha urechef (fig. 8) §i din canaluld conductorti alu
vibratiunilorti. Pavilonuld este und feld de lama car-
tilaginOsa, semi-ovalä, cu o suprafata prevecluta de nisce
mduoituri Deregulate, car; serva spre a primi vibratiu-
nile §i a le dirige spre tubuld auclitivd. La mijloculd
pavilionului se afla o apertura in- forma de palnia, care
este gura canalului auclitivt, formatt dinteund tubu
osost §1 aptu§itd c'o membrana cartilaginOsä.
2° Urechia neli sati titnpanulu, este o cavitate ost5sä
separata de canalulu auçlitivu printr'o membrana in-
www.dacoromanica.ro
32 ZOOLOGIA

tinsa bine, care se numesce membrana timpanulul. Ace-

sta cavitate se aflä in comunicatiune cu partle p ste
riOre ale foselort nasali, ast felt el interiorulu timpa-
nului se afla tott-d'a-una in contactt cu aerult ce intrá
pre nast. In acesta parte a urechel de rniiilloct ,se alit
§i o sena de Ose mici (fig.
9), carl dupe forma ce
presinta, se num esct: cio-
canul, nicovala, osul lenti- ,
cular i scarita, asupra
carora sta intinsä mem-
brana timpanului.

CLAPLOO

Fig. 9, Detaliulu urecheT omulul Fig. 8.

Urechia esternd: Concha cu conductulu auclit'vu, C. al urech I esterne
care se deschide in basa osuluT templeral ; T. timp ul; Urechia me-
dia: E. Trompa lul Eustache, care se deschide Ind rat, In gurel, 0.0.
duo6 gäurl in pAretele opus t'mpanului, sit ate un d'as pra a te a.
(Fig. 8) Oseletele urechei step: m. ciocanu u; n. nicoval ; f. o ul e -
cularu; g. scarita. Urechia internd : N. nerv u acustic; V. vest bu ul;
R. conductdrie semi-circular% L. m lcul re he .
3° Urechia internd, este compusg, din mai multe
cavitäti, can comunica intre densele. Astu-fel suntt
vestibululd, care comunica cu casa timpanului ; nisce
:
canale semi-circulare i melculare, numite ast-felt pen
tru ca at forma unui melct. Spatiult coprinsti intro a-
ceste organe, se numesce labirintula urechei, care se uda
necontenitt de unu liquidt secretatt de aceste organe.
In partile menabranOse ale urechel interne se afla rami-
ficatt nervult acustict, adica nervult, care duce la ce-
rebru impresiunile sunetulul.
Macanismulti au1uiu. Vibratiunle corpuriloit so
nore, comunicandu-se aerului, ajung la chonca I reche ,
care le adung §i le indrepteza in canal hi auclitivu, de
unde trecundt asupra membranei timpanulu , o punt
in mi§care.Aceste mi§cari sat vibratium, se rans
mitt la urechia interna prin adjutorult Oselord mic ,
www.dacoromanica.ro
 FDNCTIUN1 DE NUTRITIUNE 33

earl se afa in casa timpanulul. De aci, so transmith la

cerebru prin adjutorula nervulul acustict, care se aflO,
ramificata In acéstl, parte a urechel.

CAPITOLULV ifi
FunetiunI de nntritiune
Definitiune.Digestiunea gi organole séle.Aparatulu digestivu.
Structura tubulul digestivu. Anexele tubulul digestivu. A bsorbi-
tiunea.Circulatiunea sangelul. Aparatulu circulatoru i organele
circulatiunel. Mecanismulu circulatiunet sangelut. Respiratiunea ai
aparatulu respiratoru.Asfixia.Caldurä anima14.Secretiune i esa-
latiune. Asimilatiune.
44. Functiunile de nutritiune saa functiunile vietel
organice (vegetative), sunta acelea cgrl at de obiecta
conservarea animalulul. Aceste functiuni coprinda :
digestiunea, absorbitiunea, eireulatiunea, respiratiunea, se-
eretiunea i asimilatiunea saü nutrirea propriic yiset.
45. Digestinnea i organele s6le. Digestiunea este
o functiune all arel obiecta este supunerea alimente-
lora la o lucrare particulara, in urma aria animalula
estrage din substanta lora tate partile earl pota servi
la nutrirea lul. AcOstä functiune se executa, prin adju-
torula unul sistema de organe, earl compuna aparatulti
digestivii.
46. Aparatuld digestivg. Aparatula digestiva la
oma i la cea mal mare parte dintre animal% sO corn-
pune dintr'o cavitate saa canala numita canalulti sat
tubul digestivei, §i din 'Mille see.
Canalul digestiml se compune din partile urrnAtare,
ale aroru functiunl §i intrebuintIrl sunta diferite. Ace-
ste p541 sunta : gura, faringele sai4 d'anddretulfi gavel,
esofagele set gdtlegiuli, stomachulfi, intestinul sublire 6
intestinulii mare.
10 Gwg. Gura este -part-Oa tubulul digestivti, pre
uncle se introduct aliMentele: ea are forml. ovalä, §i se
compune din maxile, palatula gurel, limba, §i in partea
anteriarl este marginita cu buzele, iar in cea postericira
cu unt vOla mPmbranost numital veluli palatului gurel.
In composip gurel mal inträ i dintil, earl, variindu
3
www.dacoromanica.ro
8847.
34 zoo LOGIA

In forma §i numörfi, la diferitele animale, dupe natura

alimentelort cu cari se nutrescu, servescg §i ca carac-
tere de distinctiune in clasificatiunea lord.
2° Faringele. Faringele este a duoa parte a tu-
bului digestivt §i o urmare a gurei, de care se desparte
prin v6lult palatului. Elt se intinde, la omu de la
basa craniulul pang pre la mijlocult ggtului, unde se
lege cu esofagele. Prin ad- 5 2
jutoruld limbei §i ahl fa-
ringelul se execute inghi-
tirea (deglutitiunea).
3° Esofagele. Este unt
tuba cilindrict (fig. 10),
care se intinde de la fa-
ringe, cu care sta in pre-
lungire, pana la stomach, 5_
cu care se une§te prin-
Wynn orificia (deschip- I
tura) numita cardia.
4° Stomachulti. Este
un seen membranosa sail 13--
))*.
muscularia care, la mutt
§i la mai multe animale,
consta dintr'o singura ca-
vitate, iar la unele paserT
§i la mai multe herbivore,
coprinde pang la patru ca-
vitati cu nume §i intre- f3
buintgri diferite.
Forma stomachulul la Pig. 10 Tubulu digestivu la omu.
1. Esofagele. 2. Pantcreasulu.
omit este asemenea unul 3. Stomachulu 4. Ficatulu. 5. Ill-
cimpoit, care se supti6z1 lorulu. 6. Vesicula bi1iar6. (ferea) si
gradatt, de la stanga spre canalulu chaleodocu. 7. Intestinul
mare. Colonul ascendensu 8. Spli-
dr6pta , §i se recurbeza na.-9. Col onu transversum 10. In-
testmulu suptire.- 11. Ccecum 12.
astu-feld, In cata partea Colonul descedensu 13. Apendicele
sea superior& remane con- ccecalu. 14. Intestinulu suptire.
15. Rectulu.-16. Duodenulu.
cava §i scurta, pre cand
cea inferiOrg, numitä curbura cea mare a stomachului,
devine convewl gi alongitd. Orificiulu, prin care sto-
www.dacoromanica.ro
 FUNCTIUNI DE NUTRITIUNE 35

machull comunicä cu restulti tubulul digestivil, &lic .

cu intestinula subtire, se nume§te pilora.
50 Intestinuld subtire. Intestinula subtire este o
prelungire a stomachulul, av6nd forma uuul tuba sub-
tire, care se intinde de la stomacha pan6, la intestinal
cell mare, formânda asupra luT insu§lunt numëru mare
de intorsAturT. Ell este partea cea maT lung& a tubuluf
digestiva, asta-fell ca la milt, este call de 6 sal 7 ori
lungimea corpulul, §i putint mai scurta la carnivore,
iar la herbivore, ela este de 22 §i pang la 28 de ori catt
lungimea corpulul.
Intestinull satire coprinde treT sectiuni: una ante-
riOra numita. Duodenum, alta media, numitä Jejunum §1
alta posteriOrl nurait& Bon, care se terming in partea
drepth unde incepe intestinula cell mare.
60 Intestinuld mare. Intestinula mare saa grost
este o continuatiune a intestinulul subtire, avenda unil
diametru cu multa mal mare §i una aspecta nodorost.
Elt presintä treT portiuni, §i anume : Cmcum cu apen-
dicele Ccecald sail termiformd, Colon, care coprinde, Co-
lon ascendens, Colon transversum (partea care trece pre
de desubtula stomacului) §i Colon descendens ; in fine,
'portiunea postero-inferiOrk numitä Rectum, care se fi-
ne§te printr'o deschiptura numita. anus, -pre care se
daa afara substantele ce nu mai pota servi la nutrirea
animaluluT.
47. Structura tubuld digesiivil. Paretil tubuluT di-
gestivt se compuna din duoë membrane sal tunice con-
centrice : una intern& numita membrana mucósd, §i alta
suprapusa acesteia numitä tunica musculard, reunite a-
mènduoS printeunt strata de tesäturä fibrOsl, numit&
tunica fibrosd.
48. AnexeIe tubuld digestivd. Pre Wig& canalula
digestiva §1 partile séle, se mai Oa ni§te organe, cari
ail de scopu secretiunea unora liquide trebuitOre lucrA-
ref digestiunel.Aceste organe sunta :
10 Glanclele salivare, a cArora resident& este gura, §i
cari secretézä liquidult numita saliva (scuipatt).
2° Ficatuld (Maiult) care sta, in torace d'a de6pta
www.dacoromanica.ro
36 ZOOLOGIA

superiOra a stomachulul §1 care secreteza liquidula nu-

mita bad (ferea).
30 Pancreasulii, este o glandula de colOre cenu§ia sal
ro§i1 §i sta la spatele stomachului intro splint §i cur-
bura duodenulul ; ehl secretéza sucula prancreatict,
care se varsa in duodena.
4° Splina, este o glandula, care la oma are o forma
ovala, §i sta in stanga stomachulul fara sa dea vre-unt
liquida folositora digestiunef.
49. Despre alimente tsi natura lots& Alimente nu-
minat acele substage, care introduse in corpula unui
animala, pota servi la crescerea sat la nutrirea lul, re-
parenduI perderile ce incerca continua. Alimentele,
dupe natura §i proprietatile lord, se divida in alimente
plastice, adica acelea carl pota ultra in compositiunea
teseturelora organice, §i pota deveni partl vivente ; §i
alimente respirdtóre, ala carort rola principalt este ca
sa dea carbonula necesaria combustiunel fisiologice.
Cele d'anteia sunttl materiI azotOse neutre, precuma:
fibrina, albumina §i caseina, apoI sdngele §i carnea ani-
malelora, carl continil aceste trel principil azotOse. Ali-
mentele respiratOre maga substante ne-azot6se, inst
bogate In carbona §i hydrogent, p. c. gräsimile, ami-
donult, gumi, zaharula, berea, vinula, etc.
50. ActinnI subordinate digestiund. Digestiunea co-
prinde mal multe functiuni subordinate el, p. c. Prin-
derea alimentelorti §i introducerea lora in gura, prin
adjutorull membrelora anteriOre §i ala buzelort, unde
le macina cu adjutorulti dintilora, care actiune se nu-
me§ce masticaliune; apol le immOie cu saliva secretata
de glandele salivare, reducendu-le in asta moda inteun
fell de coca, §1 acestä actiune se nume§te insalivqiune.
Dupe acesta, cu adjutorull limbel, alimentele se treca
in faringe sat inderatula gurel, canda velula palatulul
gurei se aridica spre a le opri sa nu intre in fosele na-
sall, §i omu§Orulil se cobora spre a nu le läsa sa pétrun-
cla in canalula organulul respiratoru (spre plamani) ; §i
ast-felu, ele trecti in esofage, care le conduce in stoma-
ail, ,?:,. acesta actiune se nume§te deglutiOune (inghitire).
www.dacoromanica.ro
 FIINCTIUNI DE NUTRITIUNE 87

Alimentele, adjunse in stomacht, sunt supuse la

actiunea numita chimificqiune sa-6 fenomenulti chimicti,
prin care suculd gastricil le transforma inteund fell de
coca cenu§iä, semi-fluida, care se nume§te chymii. Suculd
gastrict, insa, nu disolvä de catd substantele azot6se,
iar cele lie-azotOse, p. C. suntd materiele grase, se
digeréza in duodent prin actiunea bilului (ferel) §i a
sucului pancreaticd. In acésta parte a stomachulul, ali-
mentele se deosibescd intr'o substanta mal multd li-
quida albiciOsa §i opaca care se nume§te chiiii, §i care
se absOrbe de ni§te vase numite vase chilifere §i vine pre
can se conduce la inima §t plamuni spre a se transforma
In sange, iar restul materielort alimentare, trece in inte-
stinul suptire, apol in cell grost, §i pre tag. acésta cale
Inca suntu in parte absorbite de vasele chilifere, iar re-
stuld se da afará pre anus sub nume de escremente.
51. Despre sange Sangele este und liquid organi-
satt §i nutritort animalelon1.Eld este ro§u la anima-
lele vertebrate §i la cate-va nevertebrate, p. c. la lipiton
iar la cele alte animale este galbuid sad liliachid, §1
serva la intretinerea vietel §i la formatiunea tuturor par-
tilort corpulul lord. Sangele vertebratelonl, privitu cu
un microscopt, se presinta ca und liquidu galbuit tran-
sparentu numitt serum, in care plutescu nisce globule
ro§ii fOrte micinumite globule sanguine, cari 'I dad co-
lOrea ro§ia, acestd liquidil, spre a nutri §i marl fie-care
organ in parte, strabate tau organismuld unui animald
dar dupa und timpd 6re-care ajunge ca sa nu mai pal
fi folositord, §i in acestd casd are trebuinta sä se pre-
noiasca, ceea ce se face and se pune in contactu cu
oxigenuld aerulul. Dupa ac6sta, merge iara§ispre a strä-
bate din nod organismuld animalului, §1 astd-feld da
nascere la o functiune séil actiune numita circulatiu-
nea sdngelia.
52. Circulatinnea gangele Aparatul eirculatoriff
organele circulatiuneT. La omt §i la mare part: din-
tre animale (mamifere, paseri, reptile, amfibie, pesci,
molusci, orustacel §i arachnide), aparatuld circulatord
se compune :
www.dacoromanica.ro
38 ZOOLOGIA

a) Dinteunt organt central% numite Cordd (anima),,

cu destinatiune de a pune sangele in mi§care ;
b) De unt sistemt de canalurl sat vase sangifere,
can servesc spre a distribui sangele in tOte partile cor-
pului.
1. Cordula. Cordula la cm% la mamifere §i la pa-
serf, este una sact musculart (fig. 11) divisatt in mai
multe cavitati §i a§eclatil in torace intre organele respi-
ratiunel (plumOrn), avOndt forma unul cowl sail a uneI
piramide intOrsa. La omt, cavitatile cordulul suntti in
num6r1l de patru §i se deosibesc in ),duoa auricule §i
duoë ventricule. Auriculele .ocupa basa piramidet, ce
form* cordult, iar ventriculele se afla dedesubtult
auriculelort.
Dupa dispositiunea cavita-
tiloru, cordult presinta duoë
jurnetati: una In drOpta §i cea
alta in stanga, coprinclendt
fie-care cate o auricula i cate
o ventricula, adica auricula
drépta §i ventricula drépta,
§i auricula stanga cu ventri-
cula stanga. Cavitatile din
drOpta nu comunica cu cele
din stanga, insa fie-care auri-
cull comunica cu ventricula
sea prin cate unt orificit nu-
mitt auriculo-ventriculara.
Paretil ventriculelord sunt -
multt mal gro§t§i mal puter- Fig. 11. Cordulu [Anima] omu
nicl de catt al auriculelort. lul tAiatA verticalu spre a be
putea vedea partile interne.
2. Vasele sdngifere. Cor-
4. Ventricula stangli sau aor-
dull fiindu organult centrald tic5,.--2. Ventricula drepta
all circulatiunel , primesce plumOnariA. 3. Auricula dreptA.
§i 'distribue sangele in tOte 1. Auricula stAngA-5 5. Aorta.
6.6. Artea phimonarie 7.7. Vi-
partile corpulul prinnisce tu- ne p1umfmarie.-8. Vine cavA in-
burl gait vase, carl suntt de feridrA.-9. Vine aril superidra-
trel felurI artere, vine i vase
NB. Sfigetile area muesli( sanest fix
capillarie. aceste diferite vase.

www.dacoromanica.ro
 FUNCTIIMI DE NUTRITIUNE 39

a). Arterele cart servesct la ducerea sangelul in t6te

partile corpulut, est din ventricula stanga printeunt
singurt tuba numitt artera aorta 1).
b) Vine le suntt vasele, cart aduct sangele la cordt
din t6te p ärtile corpulul. Ele suntil mat gr6se §i mai
numer6se de catt arterele, §i se reunesct aprOpe de
cordt unde constituesct numal duoë tuburi, cart se des-
chidt in auricula drOpta, sub numele de vina-cava infe-
riórd §i. vina-cavd superiórd (8 §i 9).
Pe langa aceste artere §i vine, se mat afla §i. artera
plumônarid, care e§indt din partea superiOra a ventri-
culd drepte, se destace, d'asupra baset cordului, in duoë
ramure (6 §1 6), prin cari trece sangele la plamant; apoi:
vinele plomônarii cart aduc sangele din plomani la cordt
prin patru tuburt (7, 7) cari se deschid in auricula stanga.
c) Vasele capilarie. Arterele cu cat se departOza de
cordt, se dividt §1 se sub-dividt in ramure din ce in ce
mat subtirt, cart duct sangele in tat organismult ani-
malt. Aceste ramificatiunt, de diametre fOrte mid, cari
servesct de legarnOntu intre artere- §i vine se numesct
vase capilarie.
53. Mecanismuld circulatinneT situgele. Cavitatile
cordulul, spre a primi §i spre a da afar& sangele, se di-
lath, §i se contract& succesivt, §i astt-felt, sangele vi-
'lost, care a nutritt organismult, vine prin cele duoë
1) Acest& arterk Ina1 inteiu se ridicA atre basa cordului, apoi se
xecurbeza in form& de carlig de la drepta spre stanga, in urml se
difige in josu verticaliceste, urmind directiunea colOnel vertebrale
-pAri& la partea inferiOra a abdomenulul. In acest drum aorta 0, un
mare numer do ramificatiuni, dintre cari mai principale sunt : duct!)
artere numite earotide, care se aridic& pe Oztile laterale ale gatului
si distribue sfingele la cap : duoe artere sub-elavieularie, call se intind
in membrele superiOre, unde pórt6 numirea de : artere humeral% ra-
dial! §i eubitalf;artera eceliaed, care se divide in trel ramure spre a
merge la stomac, la ficatu si la splin& (rate); artera rinichiald, care
merge la rinichl sau organele secretAtOre urine! (udului), arterele
mesanterice, cari se distribue in intenstine;in fine arterele intim, cari
ducu sängele in membrele inferiOre, uncle pOrt& numiri de artere fe-
moral!, tibial! peronali §i petiolars.
Din partea superiOra a ventriculei drepte, ese o- arter& grOs& nu-
mit& artera plunuinarid care este destinat& ca s& due& sAngele ye-
nosu in plumeni. Acesth arter& (fig. 11) se aridicA alAturea cu aorta
si la o,mica distant& se divide in duoe ramure, cari se ramifice, in
paretii vesiculeloru plumOnarie, unde se opereclli transformatiunea san-
gelui venosu in sange arterial.
www.dacoromanica.ro
 40 ZOOLOGIA

vene cave, superiOra §i inferiOra, in auricula drepta care

contractfirAu-se, 'ld impinge in artera plumonaria. Dupe
acesta, sangele ajuns in plumoni, se oxigenéza transfor-
mandu-se ast-fel in sange arterial% in urma se intdrce
prin venele plumonare in auricula stanga, care in acest
moment se dilata spre a 'la primi. Din auricula stangl
sangele trece in ventricula stanga, care in urma con-
tractandu-se, '111 impinge in aorta, §i de aci in tott sis-
temuld arterial pang, in vasele capilare, de unde trece
in sistemult venos spre a se int6ree din not la cord%
54. RespirPtinnea. Respiratiunea este o functiune,
care are de obiectt transformarea sangelul venosu in
sange arterial% Acesta functiune se esecuta print.' unt
sistemt de organe, can compunt aparatult respirator%
§i care, la omd, §i la tOte mamiferele, se compune : 1° din
plumoni séd organele destinate a primi aerul atmosfericii ;
20 din torace sOü cavitatea in care suntic arclatt plumónii.
10 Plumônii, sunlit duoe organe man respiratore (fig.
12) can se afla situate in partile laterale ale toracelui
§i destinate a priimi in interio-
rult lord, aerult atmosferict.
Paretif lord suntd provécluti cu
nisce vase, cari primesct san-
gele, ce trebue se se supuna
la influenta aerului, iar interiorul
lord presinta o materie spongidsa
strabatuta de aceste vase.
Aerult petrunde in plumoni
printeunt canal% care incepe din
fundul gurel (din laringe) §i merge
In paralelt cu gatlejult ; acestd
canal se numesce artera-tracheea-
nd, care este unt tuba membra-
nost formatt din nisce anele car- Fig. 12. PlumOnif ofnulul.
tilagin6se. Elia se coböra pe di- 1. Laringele san organuld
vocalu. 2. Astera trache-
naintea esofagelul i petrunde in eana -3. PlamOnulu stAng.
torace, unde se desface in duoé ra- 4. Divisiunea arterel trache-
eana In dna, tuburf numite
mull cu o multime de ramurele, bronchie.--5. Ramificatiunile
can forméza bronchiele, asupra ea- bronchiel
muscule.
drepte 6. Ra-

www.dacoromanica.ro
 FIINCTIIINI DE NUTRITIUND 41

rora se afle, plumonii. Interioruld phimenilort coprind o

multime de celule, in carl intre §i ese aerult prin mi§carile
alternative ale inspiratiei §i espiratie sat prin mi§carile de
dilatatiune i contractiune, ce le incerce, plumOnil. In a-
cestt timpt, sangele venost, care intra in plumoni, se oxy-
geneza §i in urine, trece in cora prin vnele plumonarie.
In actult respiratiunei, sangele absOrbe o cantitate Ore-
care de oxygen, caret de, co1Orear4a,§i afara din apara-
tultrespiratort o cantitate equala de acida carbonict §i
vaporl de apa.
Pre langa modult de respiratiuneplum6naria, care se
observe, la manifere, pasöri §i reptile, mai exist/ respi-
ratiuneabronchiald, la animalele a quatice, respiratiunea
tracheeand, care se observa la insecte §i arachnide;§i
respiratiunea cutanósii, care se p6te observa la Ore-care
animale de o organisatiune forte simplä (zoofite).
55. AsfIxia. Sub numele de asfixia, intelegemu
mOrtea subita a unul animalt, causata de intreruperea
functiunilora de respiratiune §i de circulatiune.
In asemenea cast, sangele venost, ne mai potendu-se
transforma in sange arterialt, devine negru §i vescost,
In catt se opre§te in vasele capilare, §i in acestt modt,
circulatiunea inceteza, §i animalult mOre.
56. Cillkinra anima1. Prin actult respiratiunel, se
produce tint fenoment de combustiune (ardere) a car.
bonulul §i hydrogenuldi in contactu cu oxygenult, din
care resultit accidulA carbonict §i vaporil de apa, carI
se dat continua afara din organismt prin actult expi-
ratiunei. Caldura mal multt sat mai putint mare, ca
se observe, in corpula animalelort, nu este altd-ceva
de catt unt efectt all acestel combustiuni. Dupe ace-
stä caldure, animalele se dividd : in animale cu sdnge
cald i animale cu sdnge rece.
1. Animale cu sange calda, se numesct acelea, can
product caldura maI mare, care remane constanta la
on ce temperatura exteriOra, asta-fela suntt : mamife-
rile qi pase'rile.
2. Animale cu sange rece numimt pre acelea, can
product putina caldura §i care variaza cu temperatura
www.dacoromanica.ro
 42 ZOOLOGIA

meclului in care trgesct. Astt-felt auntil : reptilele,

pescil §i o mare parte de nevertebrate.
57. secretiune §i esalatiune.Secretiunenumimt ni§te
humorl (liquide), earl se product de ni§te organe speciall
numite glande. Aceste glande suntt simple §i compuse.
58. Glandele simple numite §i folicule, suntt ni§te
saci sferoidah sat ni§te tuburI scorborOse, cari stat
In grosimea peleI §1 in membranele mucOse. Glandele
compuse, suntt ni§te gramadirl sail grupe de tuburl sat
folicule, cari comunia intre ele prin nkte canaluri se-
cretätOre; astt-feld suntt:glandele silivare 2ilacrimale etc.
59. Esalatinne. Esalatiune numimil actulu, prin
care o parte apOsg a sangelul se desparte de ell. §i
strgbate päretii vaselort spre a se evapora afarg prin
porl, sat spre a se duce in Ore-carl cavitätI ale corpului,
de exemplu in vesicula urinarg. Ea are de reside*:
pelea, membranele mucOse §1 alte membrane numite
membrane ser6se.
60. Asi milatinne.Asimilatiune numimt functiunea,
in virtutea careia, substantele nutritive absorbite§iatrase
In curentult circulatort, mergu spre a se depune in te-
säturile corpuluI unde se transformg in materig viventä.

CAPITOLUUT IV
FunetiunT de reproduetinne (generatinne).
Fisiparitate, Gemiparitate Reproductiune soxpirarA sau evigena
61. Functiune de reproductiune sat generatiune, nu-
mimt facultatea ce at fiintele organisate ca sg dea na§-
tere la alte fiinte asemene lort. Acéstg functiune este
comung animalelort §i vegetalelort. Reproductiunea ant-
malelort se face in trel modurl principall, adicg prin
spintecare sat fisiparitate, prin mugure sail gemiparitate
§1 prin Old sat oviparitate.
1° Fisirritate este modult cell maI simpla de repro-
ducere ;--ea constä in despintecarea spontaneg §i na-
turalg a animaluluI in dOul bucgti la o epocg determi-
natg, can d. vint animale separate. Astl-felt se pott
reproduce spongierele (buretiI de mare), infusoriele glo-
www.dacoromanica.ro
 FUNCTIUNI DE REPRODUCT1UNE 41

bulOse, vorticelele, etc.; sat a se face, tlindu mil ani-

malt in dua bucatl, de es. o rima, §i. din fie-care bu-
cata se formëzl unil not individd ,. sail täindu-lt in mal
multe bucatl, cari fie-care sa clea, nmtere la o no-ua fi-
inta, pr. c. se pöte face cu o hidra ; §i, aPestu modu de
reproductiune, se nume§te fisiparitate artificiale, care este
comuna animalelort §i plantelort.
2° Gemiparitatea, consistä in producerea pre supra-
fata animalulul, a unort umflaturl sau tubercule rotunde
numite geme sat muguri, earl dat naltere la cate unt
animalt not, care, sat ca remane fixatu la corpult ce
la nAscutt, ca la marg6nt, sat ca se separéza de fiinta
ce la nascutt, p. c. se observa la hidra, vorticele, etc.
Gemiparitatea este comuna animalelort §i vegeta-
lelort.
3° .Reproduciiunea sexipard sat ovigend, adica repro-
ducerea din oil, care coprinde: .Reproducerea propria tlisd
din oue sat oviparitatea, pentru animalele earl fact ma
antêit ouë §1 din ele est puil, pr. c. suntt pas6rile,
pescil, insectele, etc.; viviparitatea sat na§terea de pul
vii, precum se observa la o mare parte de vertebrate,
de es. la cal, lei, ol, etc.; ovo-viviparitatea, adica na§-
terea puilort vil din ou6 in momentult in care se nasct
ouele. Acestt din urma moda de reproducere exista la
cate-va mamifere (purtãtOre de tite), pr. c. la Ornitho-
rincht, Cangurt, §i. dintre reptile, la Vipera..
62. Despre (IL Oulu este unt corpt organisatil,.
care da na§tere la fiinte asemenea acelora cell posedt.
sat earl Fat produst. ELI coprinde germenele care, sat
ca se formézl in corpult mamel sale, §i la o epoca de-
terminata na§te in stare de puit vit, ca la vivipare, sail
ca na§te in stare de ot, ca la ovipare.
Oult pasërilort, in stare perfecta, coprinde trel 041
esentiall : 1° unt globil semi-liquidt de coldre galbena
(galbinuezi) invelitt intr'o membrana satire, numita
vitelind §1 care are in interiorult hn o pata de o substanta
alburil (cicatricula), care este elementult germinatift ; 2°'
o licdre album inOsä transparinte (a lbueulii) care in con giura

www.dacoromanica.ro
-44 ZOOOGIA

gglbinu§iult ; 30 unt inveli§t exteriort compust d'o

substanta vAr6sA tare (ghe6ca) care Invele§te albu-
§iult *).

PARTEA II
PRINCIPIE DE CLASIFICATIUNE
CAPITOLULt I
Definitinnea i necesitatea clasilicatinnet Divisiunea
regnulnl animald In typnrl i clase
63. Definitinne.In ZoologiA, numimt clasificatiune
meclarea animalelort In grupe subordinate unele altora
dupo-caracterele esentiall ce le ell organisatiunea, struc-
tura i analogia lora. Necesitatea clasificatiune este
pentru cuventult cA numerult animalelort cunoscute
pAnA acum, este atAtt de mare, In cAtt ar fi Cu nepu-
tintA unuI omt in vieta sea ca sA le studieze In parte.
Prin clasificatiune insA, animalele, ape caractere mai
generall, se WO in grupe maI marI numite typurl ;
§i dupe caractere mai putint generali, fie-care typt se
-sub divide in mai multe clase, fie-care clasA In maI
multe familil ; fie-care familiA in mal multI ordini ;
-apol fie-care ordine, se sub divide in mai multe genurI,
te-care gent coprinclendt maT multe spec% §i in fine,
fie-care specie coprinclendt maI multi individi.
64. Individd. In Zoologia numimti individd (lat.
indivisus) onl-ce fiinta animalA, care nu se p6te divide in
maI multe parti fArA ca sA nu i se altereze organismult,
sat §i chiart sA se distruga.
65. Genfl. Gent numimt o grupA de mat multe
specil analoge ; maT multe genuri call se asemanA
constituesct o familil ;maI multe familiI constituescu
o clasA, maY multe clase mit typd, §i typurile luate Im-
preuna constituesct regnult animalt.
Clasificatiunile cele maT celebre, suntu : clasif. lul Li-
neii, a lul Lamarck §i a luI George Cuvier.

*) DetaliurY despre reproducers in cursuhi superioru.

www.dacoromanica.ro
 PRINCIPU DE CLASIFICATIUNE 45.

Dintre aceste clasificatiuni, singura in aplicatiune,

este clasificatiunea lui George Cuvier, numitä §i clasifi-
caOune saa metoolii naturale.
Prin ac6stä clasificatiune, animalele se afla, despar-
tite in grupe, dupa asemanarea caracterelora lora inte-
ribre §i esteriare, ast-fela ca acelea, ale carora carac-
tere sunta mai identice, se afla a§eclate in grupe mai
apropiate, iar acelea, ale carora caractere sunta mai
pupa simile, se ell dispuse in grupe mal departate,.
asta-fela in catd cunoscOnda una individa, cum5scema
intr'un moda generala nu numal anatomia §i fisiologia
lul, dara §1 chiara pre a tuturora fiintelord din grupa sa.
66. Divisiunea animalelord In pmtru typuri sad desplir-
timente. Daca esaminam regnula animala inteuna
moda generald, recunOscema ca. eld coprinde patru ty-
purl fundamentall ale organisatiunei animale. Aceste
typuri corespunda fie-care cu o modificatiune particu-
lard a sistemului nervosa, §1 constitue patru divisiuni
primare pe call Cuvier le-a numita despeirlimente (em-
brachements), §i call sunta :
I. Typil... Animale vertebrate.
II. 7) 71
articulate.
III. 7) )1molusee.
IV. n n zeolite sad radiate.
Fie-care din aceste typuri se sub-divide in grupe mai.
mid* numite clase,--apol fie.care clasä in ordine, or-
dinele in triburl, triburile in familil, familiele in
genurl, §i genurile in specil.
NB. Pentru a se putea da elevfiorti o idee generala des-
pre clasificatiunea animaleloru, mai 'nainte de a intra in
studiulu detafiata alu fie-carui typu li alA sub-divisiuniloru
14 credu ca este necesara a se vedea continutulu urma-
toruluI tabelu sinoptict alu clasificatiunel, dupa care unneza
descrierea typuriloru i a claseloru cu detaliurfie cerute de
programu li apropiate cu inteligenta eleviloru.

www.dacoromanica.ro
 00.
Tabelik sinoptioti de elasifica Innen. Einimaleloril Cfi

'riPtTEL cr...A SIC

Cu singe caldfi.)1 1Tivipare ' 4
Manrifere
Ovipare b Paws.
I. Vertebrate. . Cu respiratiune tot-d'auna plumunari . . . . . . .
Cu singe rece { Cu respiratiune bronchial& la tinerete 0 plumon, la stare adult& BBeaptrtaliceiene.
Cu respiratiune tot-d'auna bronchial& . . . . . . . Pesci.
.

In numb'. de §ése Insecte.

Cu membre. ...,6
Miriapode.
Mal mult de Cu respiratiune tranchin& i Cu mal mult de optu labe
§ se . . . . Cu respiratiune bronchiali Cu optu labe
. . . . . . .
Arachnid&
Crustacee.
U. inelose. . . .
,.
Cu respiratiune fn genere bronchialà, cu singe coloratu §i Ms- 1( Anelide
tem nervos distinctu . . . . . . . . . . . . .
Pk& membre .1 Cu respiratfune cutanOs& Cu corp cilindric, ovoid sill turtit lipsitu Relinintif 0
0 vagi, cu Bingo in ge-j de organe locomotOre . . . . . l
nem necolorot 0 cu sis- Cu corp inelos prevetlnt la partea supe- 1. Botdtdrele.
tem nervos rudimentar. rior& du loburl garn. cu cilurlvibritore.
Moluscele Cu cap distin- Ingunjurat cu tentacule . . . . . . . . Cefalopedele.
Neincunjurati Cu espansiunI lateral! fn tormi fnotit. Pteropodele
propriu tlise. ctivu cu tentacule ) Cu disc la partea inforidr& a corpulul Gasteropodele.
III. Moluseele, . Cu cap nedis-) Fara, tentacule
tinctivu. . .) Cu tentacule arnóse . . . . . ....
. .
i Cu respiratiune care se face cu ajutorul unor bronchie intericire. .
.Acefalele.

Tunicierile
Bracisiopodele.
Moluscoideleleu respiratiune care se face cu ajutorul unor bronchie esteriore. . Briozoarele.

IV. Zooflte
sau
. . . .
Cu corp care presint& o:dispesitia ra- I Cu pele tare
diati, cu tentacule printlétore . . . Cu -pele molq Libere
Alipite .
... ..
r . : .
.. .
. . .
.
Bchinoderinele.
Acalefele.
.Poltipil.
Radiate Cu eorp care presinti o dispositiune Cu cilurf vibratile sau apendice, car! le servesc kr In fasoriele.
steroidal& ma! mult& de cat radia- la motet
tele. Far& tentacule printletdre . . Fir& nicI e miware in stare ailulti, . . . . Spangiarsie.

www.dacoromanica.ro
 PPINCIPII DE CLASIFICATIUNE 47

Typul 1. TERTEBRATELE
67. Caracterre generale. Vertebratele se caracteriza
printeunt cerebru continutt intr'o cutie osOsa (cranit),
prin meduva spinarei continuta in canalult colOnel ver-
tebrale, de unde est nervil organelort sensibilitatel §i
mi§carel. Aceste animale at unit schelett interiort o-
sost §i la cate-va cartilaginos, care se compune din capt,
trunchit §i membre, all cal-oril numert pOte fi mai
mict, iar nici-o data mai mare de patru ; sangele lora
este
. ro0u, 0 gura compusa din maxile supra-puse. Re-
productiunea lort este vivipard, ovo-vivipard sat ovipard.
Aceste suntt ffintele animale, a carort organisatiune
este mai complecta, 0 ale carort functiuni suntt mai
variate, 0 inteliginta mai desvoltata de -catt ale ani-
malelort din cele-alte typuri.
Typult vertebratelor se subt-divide in V clase : Ma-
mifere, Pesdrt, Reptile, Batrachie (br6sce ) §i Pesct.
Clasa 1. Mamiferele (Mamalia).
68. Clasa Mamiferelort, de care apartine 0 omult,
coprinde fiintele animale, ale carort facultati suntt mai
numerOse §i mai perfecte. Caracterulti care distinge
clasa acesta de animale, de care bite cele-alte clase,
este presenta mamelelorl sat a titelorl (ugerult), carl
suntil ni§te organe glandulOse, ce secretOza unt li-
quidl albt §i opact cunoscutt sub numele de lapte*),
cu care '§1 nutresct puil, intr'unt timpii mai lungt on
mai scurtt dupe na§tere.
Numerult §i positiunea titelort varieza la aceste ani-
male, a§a ce, la omt, maimuta, elefantt, call, capre.,
die, suntil in numert de dua; la vaca, cerbt, let, suntt
in numert de patru ; la pisica optii ; la iepure, porct,
scrag. (Ace, etc. §i in genere, numörull titelorti cores-
punde cu numerult puilort ce 'I fate, animalele.
Sangele mamiferelort este ro§il 0 caldt. Corpult lor
este acoperit cu pert, lane, §i la unele cu ghimpi, iar la
*) Laptele se oompune din patru pArti, carl suntu: a) o materie gras&
numitii, writ* b) o materie azot6s4, numita caseuns : c) o materie zah--
TOM, sau zahar de lapte: d) o quantitate dre-care de apit §i de sAruri.

www.dacoromanica.ro
48 ZOOLOGIA

altele cu solzi; unele at pelea gOla (chitit). Membrele s until

in num6ra do patru §i simturile fOrte bine desvoltate.
Clasa mamiferelon se divide mat inthit In duo6 gru-
pe primare, adica Mamifere Monodelfe, (cu o matritä)
§i Mamifere Didelfe (cu duo6 matri0).
Mamiferele monodelfe sunta cele mat numerOse §i
se distinga prin acOsta ca, ele nasal pul provoclutf cu
tOte organele necesaril existentel lora, §i pentru a Use-
le lora iliace, can formOza basinula, se 16ga, d'a dreptulti
CU regiunea sacrala, a colOnet vertebrale. Mamiferele di-
delfe, din contra, pe langa Osele iliace, au anca duoe Ose
osebite numite óse marsupialt, cart se rOzama pe partea
anteriOra a basinulut (pre pubis) §i se prelungesca in-
nainte formandu cu abdominele (pelea burth), unt fela
de sada in dreptula titelon, in care '§I puna pull indata
dupa na§terea lora imperfecta, §i cart 'truant acolo pana
ce '§I dobandescd tOte organele necesaril vietel lora.
Grupa Monodelfelor coprinde 1 1 ordini, cart. sunta :
1° Bimanele 70 BqletOrele
2° Quadrumanele 8° Nediniatele
3° Carnivorele 90 Rumegatórele
40 Amfibiele 10° Pachidermete
5° Cheiropterele §i
6' Insectivorele 11° Cetacele
Grupa Didelfelora coprinde duol ordint, §i anume:
10 Marsupialele §i . . . 2° .Monotremele
1-a Grupd.lonodelfele.
1-la Ordine. Bimanele.
6 9. Ordinele bimana coprinde unu singur gena §i o
singura spetd, care este omnlil (homo sapiens, Lin.). Elu
se deosibe§te de animale prin mat multe caractere atata
fisice catu §i morale. Ca caractere morale, omula poseda.
ointeligenta deosebita, credinta despre existenta lui Died
§i facultatea vorbirel, prin cart e1 constitue, dupa unit
naturali§tI, una regnu deosebita numita Regnulti umand
(dupe J. Geoffroy Saint-Hilaire), iar ca caractere fisice,
omula singuru presinta o statura verticala, bipeda si
www.dacoromanica.ro
 CLASA DIAMIFERELORO ?dONODELFE 49

bimanä, adica la can membrele inferióre suntt propril nu-

maI pentru umbletu §i cele superigre sag toracice, nu-
mai pentru prindere §i tactt. Elg singurg are mainele
terminate cu degete lungi §i. fiexibile, cu ungil late §i
suptirl, §i degetult cell mare (pasult) oposabilt celor-
alte degete, care dispositiune lipse§te cu totulu la pi-
cilre, la can pusulg, neoposabilt, se afla in acela§g plant
cu cele-alte degete.
Dentura omulul este complecta, adica ell poseda trei
felurl de dint], §i anume: 4 incisivi, 2 canim §i 10 mo-
1 rI in fie-care maxilä, cu totulg 32 de dinti.
In privinta regimului alimentart, de §i omulit in ge-
nere este omnivort, cu tOte acestea forma dintilorg lilt
rata ca ell este destinatg de natura ca sa, se nutresca
mai multt. cu substante vegetale, adica cu fructe, ra-
acini §i graunte.
Ceea-ce distinge Inca pe omit de cele-alte fiinte vi-
vente este marimea §i structura maI complicata a ce-
rebrulul set, care acopera incterätil tat cerebelulu §i
presinta pe suprafata WI o multime de circumvolutiunI
separate prin scobituri adanci.
70. Rasele imam De §i omult constitue mil sin-
-guru genu §i o singura specia, respandita mai pe -WU,
suprafata pamentulm; ci tOte acestea, se pOte observa
la indiviclh acestel specie, ni§te diferente msemnate in
culOre §i conformatiunea esteriOra, can ag condusu pe
naturalip sa distinga in genulg umant patru rase sau
varietati, §i anume : rasa alba sag caucasica, rasa
galbena sag mongolica, rasa négra sat africana, 0
rasa ro2ie sal americana.
10 _Rasa alba sat caucasica. AcOsta rasa de care a-
partinemu §i noI, s'a numitt caucasicei, pentru ca, dupg.
traditiunea tutoru popgrelorg,se crede cum-ca mun-
tele Caucas ar fi fostt leganulii eI. Ea se distinge prin
forma oval& a capulul, prin fruntea drepta §i larga, na-
sulil aquiling, gura proportionata, dintil verticali, pelea
a1ba sag Oche§e, perulg mgle §i netedg. Rasa acesta este
remarcabill prin puterea inteligenteI sale, §i prin gra-
dull cell mai inaltt de civilisatiune la care ag ajunsil
c. 88.32. 4
www.dacoromanica.ro
50 ZOOLOGIA

poporele ce o compunt. Ea ocupa WU. Europa, Asia

occidentala §i Africa septentrionala.
20 Rasa galbend sat mongolicd. PopOre le carl com-
punu acOsta rasa, at fata lata, fruntea apasatti §i oblica,
falcile e§ite, ochh oblici, nasult turtitu §i largu, pelea
de culOre maslinie, 15arba putint stuf6sa, 'Jambi negru
§i grost. Arésta rasa, al carui legant se Vice a fi mun-
tele Altait, ocupa Asia contrala §i orientala. De dOnsa
apartint : Calmucii, Chinezil, Japonezil, locuiton insu-
lelort : Filipine, Mariane §i Caroline, etc.
3° Rasa ne'gra sat africand.Acësta rasa se distinge
prin culOrea negra §i fisionomia sa. Poporele can o
compunt, at fruntea MA §i oblica inapol, nasult largt
§i turtitt, buzele guise §i e§ite, dintif lungi §i oblici, pa-
rult negru, aspru, §i cretu. Rasa acésta ocupa tOtä par-
tea interiora a Africei §i unele insule din Oceania. De
ea apartint : Negril, Cafrii §i Hotentoth.
4° Rasa ro2ie saii americand.Rasa acésta se apropie
prin caracterele ei de cea mongolicel, in can unit natura-
li§ti o considera numai ca o varietate a rasei mongo-
lice. Cu tOte acestea, ea se distinge prin mai multe tra-
satu4 (traits) de care cea mongolica, din carl cele
mai principale suntt : culOrea pelei ro§ie-aramie, fata
mai putint larga §i falcile mai putint e§ite de call la
rasa mongolica ; barba rarg, ptsruld lungt §i negru. Po-
p6rele, carl compunt acesta rasa, suntt locuitorh eel
vechi ai Americei, carl, Inca se mal gasesct in stare de
salbaticie prin regiunile Americei de suclt, pe unde se
nutresct cu fructe §i cu venatu.
Numërult tuturoru Omenilort de pre fata parnentu-
lui, dupo naturalistulhi belgiant d' 0 malius d'Aloy, se so-
cote§tc la o miia de iniliOne.

2 lea Online. Patrumanele (Quadrumana).

71. Patrumanele (maimutele) dupa cum le arata nu-
mele lort, at membrele posteri6re ca §i cele anteribre,
in forma mane, adica degetult celd mare oposabile
celort-alte, pentru aceea se numescu animate cu patru
wand; prin acOsta organisatiune a membreioru §i prin
www.dacoromanica.ro
 CLASA MAMIFERELORO MONODELFE 51

subtietatealort, ele se acata §i se -urea cu mare facili-

tate pre arborl, unde §1 cea mai mare parte din-
teensele. Ele locuesct in climele calde din continentult
vechit §i not, §i se nutresct cu insecte §i cu fructe. 0
singura specie : Illaimuta vulgard (Inus sylvanus) care
se aduce §i pre la noT de catre comediantl, s'a aclima-
tizatt la Gibraltaru, in Europa meridionala.

.-

cr -

-
, -
Fig. 13. Orangutanu u Pithecus troglod te , Chim azd.
Genurile principali suntt : PiteciT (Pitecus, fig. 13),
ni§te maim*, carl at multä asemenare cu omulu : ele
umbla aridicate, rezemandu se de cate unt tufant ; fa-
tal palmele i talpele lora suntt gob §i n'at Oda, ni
busunare la gu§e. Speciele principali, suntt : Oranguta-
nula (0 satirus, chin. Orang-utang, omt selb.), are maim
lungl pana la glesne, §i perulu ro§catt ; ebi traieve prin
Borneo §i Sumatra.Trogloditul4 (P. troglodytes, chim-
paze, orangutant africant, fig. 13) este mai mare de
catu Orangutanult, insa mainele lul ajungt numai pana
la genuchl ;perult lul este negru, §i fata maY deschisi;
se gase§te prin, Guinea §i Congo. Amanduoe aceste mai-
mute, pott fi dornesticite, cand suntt tinere, §i fact
diverse serviciuri, der dupe ce imbetranescu, devint
www.dacoromanica.ro
52 ZOOLOGIA.

iara§1 salbatice §i se inrautatesca. Nu de multtit s'a

mal descoperith in Africa o specie de orangutant nu-
mitt Gorilii (P. Gorilo fig. 14), care este mai mare §i
mai forte ca celt d'anteit, §i forte gret de prinsu.

Fig. 14. Gorilulu adultu cu pliu1u s6u.

Cape Anil. (Cynocephalus) sunta maimute de o fire fOrte
rea §i. salbatica ; sOmëna la capti cu cainil §i at buzu-
pare la gu§ia. Speciile lort smith : Maimonulii (C. mai-
mona, v. mormon, mandril), are nasulu mare, ro§iu §i
cOda scurta.Pavianuhl (C. sphinx, pavianus), are bo-
turn V c6da mai lung de cat a maimonulul. Amenduor
traesca In Africa §i sunta fOrte pradatorI §i pericu1o§1
www.dacoromanica.ro
 CLASA MAMIFERLLORD MONODELFE 53

Maimutele urlatóro.--(Micetes seniculosus) traesct in

cete prin padurile Americel meridionali ; at cOda lunga
§i la verfu Incolacita, cu care se acata de arborl ; aceste
maimute n'at buzunare in gu§e, der at in laringe ni§te
cavitatE pline cu aert, cu alt carom adjutort, product
ni§te urlete fOrte resunatOre.
3-lea Ordine.Férele (Ferae) saft Carnivore le.
72. Fere le sat carnivorele suntt animalele cele ma)*
ferocl din natura. Sistemult lora dentarit este corn
plectt, §i consta din din0 incisid in ambele Mid, din
caninI puternici, lungl §i ascutiO, §1 din nuisele turber-
culOse §i taietOre. Picilrele loru suntt armate cu unghii
agere §i recurbate ca ni§te carlige ; cu aceste unghil
ele prindt §i ucidu prada lora. Dintre simturi, odoratulu
.este la ele mai desvoltatt : cu acestt simtt se ser-
vesct ca sa'§i descopere prada la o distanta mare.
Acestil ordine coprinde duoe familil : digitigradele §i
plantigradele.
1° Earn. Digitigradelora. Acesta familia coprinde

MiotAwix
NO ople\ 1,11

e,
441S,Af;.77: 2:141, 4124c
Fg. 16. Leulu Fe 'a e
www.dacoromanica.ro
54 ZOOLOG1A

animale carnivore earl cala pe verfula degetelort ;

ele auntS dintre tcite carnivorele, cele mal feroce, §i se
distingu prin forta, curagiult, §i astutia (viclenia) lort.
Acestä familia se compune dinteuml mare numerd de
genuri, dintre can cele maI principale suntu :
Gennlii pisicelord (Fells) coprinde animalele selbatice
cele maI infiorätthe, carI se caracterisezl printr'un bota
scurtt §i capuld rotundu ; aceste animale au la piciorele
de dinainte 5 degete, iar la cele din clAratil 4, cu unghiI
retractile §i ascutite. Speciile principale ale acestul genu
sunt: Leulzi (F. Leo, fig. 16), de colcire ga1ben5, cu o c6ma.
mare care IL acoperA jumetate corpulu, §i cu ung motu
de pert la verfula cOdei. Limba lui este atat de asprit In
at lingend pe cine-va, LI jupde pelea cu came cu tot. Leul,
per tru puterea §i curagiulu sesa cela mare, s'a niumit4
Regele ani»zaleloru. In lite timpuri elu se gäsea§ prin
-

- --
-_

rig. 1.7. Tigrulu. (Fells Tigris)

www.dacoromanica.ro
 CLASA MAMIFERELOR MONODELFE 55

Grecia, iar acum se afid numal prim Asia §1 Africa. A-

-cestü animala d6rrne, de ordinart cliva, iar nOptea dni-
bld spre a-§I cduta prada, cand §i produce ung mugetU
teribil0, cu care inspaimanta t6te animalele, Tigrulu
(F. Tigris, fig. 17) este fOra cea mai infiordtOre §i ma
sangerosa de pre pdmentil ; pelea sea are culOrea gal-
bend mchisd cu vargi negre ; se gdsesce prin Asia, §i
mai alesil prin Arabia, Jaguariulti (F. Onca) este ce-
va mal micil de catt tigrulu ; are pele galbend ro-
§iatica, cu -pete negre ; se gasesce prin Brasilia. Pan-
tera (F. Pardus) are piele galbena mai deschisa, cu pete
asemenea negre; trdesce prin Africa. Eisuld (F. Lynx)
are piele ro§iatica pötatd QU negru, §i cate unA mold de
p6ru in verfulg urechilort, traesce in Europa nordica
§i prin Carpal'. Pisica sabattcd (F. Catus) de culOre
cenu§id cu vargi negre, trdiesce prin pldurile Europel.
De la acéstä specie '§i trage origina. Fisica de cash
(F. domestica, mdta), care prin domesticire a primitu
colon variate. Ea se tine pe langa case pentru ca sd
prindd §Orici; iartil altt-fela este f6rte viclAnd, §i se ali-
pesce mal multt de locuintä, de catt de stapdnult O.
Genuhl clinilord (Canis) se caracteriséza printr'unu
bott lungil §iascutitil, capul rotundu, insë mai micu de
Lath la cele precedente ; aceste animale au la. piciOrele
din ainte 5 degete, la cele din derätt numal patru, §i
unghii neretractile, de aceia sunt tocite; odOrea lora
este Mile find. Acestil gent cuprinde urmät6rele specii:
Cdinele de casd (C. familiaris) este celd mai credinciost,
dintre tOte animalele domestice, catre stapdnult seA
§i cdtre tOte ale lul. Elt insotesce pre omil in tOte cli-
mele §i in tOte-zonele. Cainele s'a domesticith din tea
mai inaltd antichitate, astt-felil in cat i s'a §i perdutu
originea cea sölbatica §i prin domesticire s'a prefacut
intr'o multime de rase §i varietäti, dintre can cele mai
insemnate sunt: cdznele de turmd, copoiul, ogarul, prepe-
licaruld , cdinit de Alpl, dresati pentru securitatea cd-
lötorilorft rataciti in zilpada muntiloru Alpi ; cdinele de
Fra-Noua, care inOtä cu mare facilitate, §i care se dre-
sóza spre a scOte din apa pers6nele in pericohl de a se
www.dacoromanica.ro
56 ZOOLOGIA

ineca ; In fine, cdinif din Siberia, fOrte pretio§1 pentru po-

pulatiunile regiunilort polare, ffind-ca, ace§tia se potu
dresa ca a se mhame la skin, pre can le tragt la dis-
tante marl cu o rapiditate fOrte mare. Singurt cainele
de casa, din genult acesta, tine cOda ridicata in sust §i
incolacita. Lapu la (C. Lupus). este o fiar fOrte rapi-
tOre, Ina §i fric6sä: §i se teme maI multd de foal §i de
musica de cat de atact; are urechl mid i Oda lungl
pre care o tarasce dui:16 sine. Se afil in tOtä Europa, a-
fait. de Anglia, unde s'a esterminatt prin vinAtOre. Ela
ataca, animal ele domestice cu multa viclenia. §i cu ninth,.
Tulpea (C. Vulpes) este cea mai viclOna, dintre t6te a-
nimalele rapitOre; are Oda lung §i stuf6sä, ea ataca,
n6ptea gainile §i alte paserl domestice. Ciacaluld (C.
aureus) are culOre galbena aura, traesce in Asia in cete
can sunt adesea periculOse. Aceste animale sunt vul-
pile Biblice, carora Samson le-a legatu lumanan de cOda
§i le-a data drumult in holdele Filistenilort.
Gem; 111 Hienelord (Hyaena, fig. 18) semana pre de o
parte cu pisicile, iart pre de alta cu cainil; ad pici6rele
dinainte mai lungi de caw cele dindaratu, de aceia all
o infati§are ghebo§iata, Ele sunt animale nopturne §i
fOrte periculdse; imitOzA plansulu §1 sughitult omului,
§i cand nu gasesct prada., atunci sena mormentele, ca
sl manance cadavre. Aceste animale suntu de duoe

Fig. 18 Hiena
www.dacoromanica.ro
 CLASA MAMIFERELORV MOMMELFE 57

spech: rfiena vergata (H. striata) §i. H. punetatd (H. cro-

cuta), amenduce träiesct prin Asia §i Africa.
Genulu mustelelord sail animalele dihoróse (Mustelele)
at capt mict., corpt subtire lungaretu §i pici6re scurte,
-§i de aceia pott intra cu inlesnire prin gaurI strimte ;
t6te respandesct o odOre putur6sa. Speciele principali
suntt :
Dihorula de ceimpil (M. putorius, Iltis) are preste tat
corpult colOre negriciOsa ; traiesce mai alest pre la sate,
§i este celt maI mare inimict aM gainilort. Dihorul4
de rasa (lvf. foina) se distinge de dihornla de campt, prin-
tr'o pata alM la gatu ; aceste animale petrecti prin sate
§i ora§e pre sub barne, ziduri vecht Jderuhi (M. martes)
se distinge de catre cele alte mustele prin pelea sea cea
frumOsa négra castania, §i o pata galbena pre gu§ia.
EM traiesce prin padurI, departa de locuintele Omeni-
lort ;- blana sea este pretiOsd.Furulti (M. furu) are pele
galbena cu albt §i este celt mai mare inimic aM iepu-
rilort all (de casa) ; traiesce In partile meridionale ale
Europe'. Cacomula sau Ermelinulii (lA. herminea) are
culOre galbena deschisä vara, iar iarna se albesce de
totu , blana MI se cauta. Samurulti sau Zibelinulti (M.
zibelina) trtiesce in climele cele frigur6se, §i mal alest
prin Siberia ; blana sea este fOrte preti6sa.Nevestuica
(M. vulgaris) este cea mai mica din acestu gent ; are
capult mict §i rotundt, §i culOre alba pre burta. Ea pe-
trece pre sub co§iare, gramech de pietre, de lemne, etc.,
§i se nutresce cu §obolanI, pasen mim etc.
Lutra sat Vidra (Lutra vulgaris, fig. 19) are capul
latarett, botult scurtt, piciOrele asemenea scurte §i de-
getele impreunate cu o membrana InotatOre. 0 specie
de lutra traiesce prin scorburile arburiloru de pre mar-
ginele riurilort Europene, iar o altä specie locuesce in
partile nordice ale mare]. pacifice. Amenduoe innOta
fOrte bine §i se nutresct Q11 pesce ; carnea lort este buna
de mancare.
Tiverele. (Vivera) semänä la capt cu cainii, iar la
corpt cu pisicile, avendt ensä pici6re mai lungi. Ele
constituesct trei specil : Civeta (V. civetta) de coldre ce-
www.dacoromanica.ro
58 700LOGIA

Fig. 19. Lutra sau Vidra.

nu§ia, cu v6rgi negre ; este domesticita in Africa. Zibeta
(V. zibetha) de colOre cenu§ia, cu pete negre, este domes-
ticita in India. Aceste duoé anirnale se tint pre Mg&
case, pentru o materie numita Cibetii, care se secreteza
sub Oda lord In ni§te bic, §1 care, pentru odOrea el
cea placutd, se intrebuinteza in parfumeria. Geneta
(V. geneta) de colOre cenu§ia deschisa, cu pete negre,
traie§te in Europa meridionala pre langa case, ca §i pi-
sica domestica, ca sä princla peel.
Icheneuinonulti (HerpOstes Ichneumon) cu capul aScu-
titd, piciOrele dinainte Mite scurte, c6da lung §i stu-
fOsä, colOrea cenu§ia cu punte ro§ietice ; trae§te prin
Egiptu pre 1ang Nild, §i este stimat de Egiptenl pen-
tru ct manance ouele de Crocodild.
2° Fon. plantigraclele. Aceste animale calca pre tad
talpa piciorului (planta pedis) §i at cate 5 degete la fie-
care piciord. Cele mal multe dintr'Onsele suntu hiber
nante, adica petrect tote, iérna amortite in gun sub-
terane, fare ca sa manance ceva.
Genurile principall suntd Ur§iT (Ursuld), cu corpuld
grosd §i robustd, se nutre§te cu came §1 cu fructe. Spe,-
www.dacoromanica.ro
 CLASS 111AMIFERELOR MONOTALFE 59

e_

Fig. 20. Ursulu ochie§iu.

ciile lora -Sunta : Ursul Ocheeii (U. arctos fig. 20) locue§te
in Alpi, in Pirinei §i in Carp* §i se nutre§te cu animale
mid, cu miere i cu Nine. Pe om nu'l ataca de cat
numal fiind intaritatt ; atunci se aridica in duoë pici6re,
ilü strange in brate i a§a ilg ornOrd. Se urea facile pe
arbofi, de aceia este grea a scApa de densul. Ursul ne-
gru (U. americanus) cu capti micA, bota ascutitt, Ora
negru ; träiqte prin America. Ursulii alba (U. mariti-
mus) este ma! mare §i mai sëlbatict de tan eel alti.
Se gase§te pe langa Ocenulg inghetata unde se nutre§te
cu pesci mortl.
Viezurele (Males vulgaris v. taxus, bursucula) ; esb
ung_animalg nopturnü, cu piciOrele scurte i inarmate Gu
ungbit tan i ascutite; colOrea sea este, pe spate ce-
www.dacoromanica.ro
CO ZOOLOGIA

nup, iar pe burta négra ; d'alungul capulut care este

alba, are duoë vergI negre pe laturele luI. Din perula
luI se faca pensule de zugravith.
Mdnceiciosulii (Gulo borealis), este cu putint mal mica
de cat viezurele; perula lul este ruginia cu o pata Oche-
lie pe spate §i (Ada stuf6sa ; trae§te in Europa mordica
§i se nutre§te cu animale mid. Numele de mancaciost,
ce s'a dat acestul animal, este un nume fabulos, pen-
tru ca el nu mananca maI multa de cat aka carnivor de
marimea lul.
4-lea Ordine. Amfibiele (Amnia)
73. Amfibiele traesca, de ordinara, in mare ; cu t6te
acestea ele respira aerult atmosferica. PiciOrele lora
sunta scurte V. formate spre inotatt ; In apa se mi§ca
fOrte repede dar pe uscatt d'abia se petit tari ; cu tOte
acestea, esa adesea la termure pentru a se incalcli la
raclele sOrelul, §1 pentru a'i alapta puil.
Speciele principale, ale acesteI ordine sunta: Foca
sail Vitelula de mare (Foca vitulina) cu capula rotunda
vi dintif ca ai animalelor carnivore ; ea este unu ani-
mala intelepta, 1 arata o mare inclinare (atachernent)
,catre stapanult sëü, care o ingrijesce. Elefantulu de
mare (Cystofora proboscidea) numita ast-fel dupa botul
sea cela lungaretu. Leul de mare (Otaria jubata) are
-colOre galbena, unt capt mica §i o c6ma pe grumaZi.
Ursula de mare (0. ursina) are colOre negra V Infati§a-

Fig. 21 Calul de mare (Trichechus ro muars)

www.dacoromanica.ro
 CLASA MAMIFERELOR MONODELFE 61

rea unui urs. Calula de mare (Trichechus) este de.

Marimea unul boa ; din falca superiOra i -se intindu in
josti 2 dinti marl ca eel de elefantu. T6te aceste ani-
male traiescu prin man, unde se nutresca cu pesce, §1
se veneza pentru grasimea §i dintiI loth, din can se fac
obiecte ca cele de filde§u.
5-lea Ordine. SburAtórele (Cheiroptera)
74. Mamiferele sburatOre se caracterisOza printeo.
membranä ce au intinsa intre estremitatile anteriOre §i
posteriOre, §i intre degetele loth, can sunta fOrte lungi
§i cu alu carel adjutoth potu s6 sb6re ca paserile (fig.
22). Dintil lora sunta complecti, adica ail incisivi, ca-
nini §i molar]. Ele sunta animale nopturne §i se nu-
tresc cu insecte.
Genurile principale sunth : Lillecit (Vespertilio) cu
ochil mid, urechl marl, §i pre corpq cu port mOruntu
ca §Oricii ; qiva 'stall ascun§i prin locurl intunecOse, a-
tarnandu-se cu piciOrele dindaratu in susil §i cu capula
-

Fg- 22. Liliaculu, (V. auritus)

www.dacoromanica.ro
62 ZOOLOGIA

in jost ; iar sera plea, spre a vena insecte, pre cad le

prindt din sbort. La nol suntt duoe specil mal comune
L. ordinarii (V_ murinus, §i. L. Urechiatil (V. auritus,
fig. 22) cu urechile catt jumdtatea corpulul de lungl.
Strigoiulei (Filostoma spectrum, Vampir) este una li-
liaca mare 0 ferte pericolosa, care traesce in America
(prin Brasilia), §idespre care se crede ca s'apropih de
bmenI 0 de animale cand dormar §i le suge sangele. A-
cesta credint1 insa este fal-§e. Elt se caracterisezd prin-
teo membrana, care i §e intinde pe masa in sust, ca o
piramida lun fel de corna).

6-lea Ordine.Insectivorele (Insectivora)

75. Insectivorele sunta animale mid nopturne, carl
se nutreset cu insecte. Gura lora este inarmatä cll trel
felurl de dintl : incisivi, canini 0 mäsele, cartat forma
conicg. 0 sunta acomodate spre a macMa en ele insec-
tele.
Speciele principall sunta ! Ariciulii (E inanceus euro-
pmus), care in ltIc de pert, are pe corpula set ghimpl
ascutitl ; locue§te in gaurl subterane ; cand la ataca. ci-
ne-va, se adund 0 se face rotunda. Pail sel suntt albl,
§i ghimpil lora la inceputt sunta mol. Ariciula.manan-
ca, afard de insecte §i broste, Oriel 0 §erpl veninatl, fard,
ca a'la vatäme veninult lora.
§óricit cu bolula uscutitti (Sorex araneus, fondiens,,
pygmfeus, etc.) se distinga de catre eel alti §Orecl (Mus)
prin botult lora ceth lunga 0 mustaciost, printr'o cOda
lung., §1 prin dentura lora.. El traesct afara, la, cmpti
prin nisipt §i pamenta fragile §i se nutresca cu insecte
§i cu alte animalcule mid. 0 speta dinteace§tia, numit
Sorex pygnzeus, este cela mal mica dintre mamifere, a-
venda numal. 4 c. m. in lungime ; trae§te prin Italia.
Clirtita (Talpa europma, sobolula), are corpula cilia-
drict ca mat sult, acoperitt cu pert meruntt, fint §i
-mOle ca matasea ; piciorele el dinnainte suntt late §i
armate cu unghil ascutite, iar degetula cela mare este
intorsa inapol. Ea träesce pe sub pamenta, unde sapa

www.dacoromanica.ro
 CLASA VAMIFERELORO NONODELFE 63

clutandt insect% §i atuncl, aruncand pa,mntult sc6te

MuvirOie. Are ochil mid §i afundatl In_ capt, ins& nu
este far& ochi, dupa cum s'a creclutt mal multt timpt
de care Omenil necunoscaori de adevart.
7-ea Ordin. Roqt3tórele (Rosores)
76. RoptOrele suntt, in genere, animale midi, ca-
racterisate prin sistemuld lora dentarid, pentru ca ele
at in fie-care fad., dinainte, duol dintl lungl §i ascutiti
cu earl rod obiectele cele mal tarl, iar intre incisivi §i
masele at unt spatit gold. Partea posterior& a corpu,
lul loll este mai inalta de catt cea anteriOra, pentru
aceia ann mergd, fact salturi marl; ele suntt fricOse,
de aceea traesct mai multt ascunse §1 se nutresct cu
lastarl §1 cu scOrtä verde, cu fructe, etc., pe cart le ma-
cinit cu maselele lat.
Ordinele roptOrelor coprinde duoe familil: Boiletóre
claviculate i roptóre *a: clavicule.
1° Kim ropórelora claviculate. Acésta familie co-
prinde speteleurmatOre: Veverqa (Sciurus vulgaris) este
ung animalt mica care posedd o mare agilitate in mi§-
axle el; are pildiOrele dinainte scurte, cu can se ser-
ve§te ca §i cu ni§te maini, cOda lunga V stufosa, pe care
o tine ridicata, Trae§te pe arborl, in padnrele de stejart,
§i se nutresct cu ghinda, alune §i nucl. in partile nor-
dice se aft. V. Sburdtóre (Ptergmys volans) cu o piele
intinsa intre estremitätl, care II ajuta sé sbOre de pe
lint arbore intealtult.
Castoruld (Castor fiber, fig. 23) se destinge de catre
cele-l'alte roclatOre prin cOda sa, care este rotunda -§i a-
coperita cu solzi ;_ prin degetele lin dinderat, carl suntt
impreunate cu o membrana V facute spre inotatt. Mt
trae§te pe marginea fluvielort in cete numerOse, unde
i§i construesct locuinte cu o arta admirabill. Castorii
uu -blana, mal buna se afla. in Canada (Am. septentrio-
nall) alta data se aflat §i la gmile Dunarei; përult
lord serva §i la fabricarea palarielort ; insa, productult
celt mal importantt all castorilort este 0 materie nu-

www.dacoromanica.ro
64 ZOOLOGIA

t"=
, .
' ;-
Fig. 23. Castoril (Castor fiber).
-=--

mita castoreu, care se gase§te in duo6 pungI ce are ani-

malulg la partea posteriOra a corpulul sëa ; ea este re-
§in6s1, de culOre 6che§e:g6.1buil, are odöre tare §i se
usitä in medicinä in contra spasmosurilort.
§óreci1 (mus) sunt ni§te animale de talie mica cu Oda.
lung §i ronda, ochil vil §i botula cu must*. Aceste
animale suntü fOrte mancaciose §i vätamdtOre pentru
casele 6meniloM, fiind-ca el ataca §i manna tat ce-
le vine in cale, p. c. came, cereale, legume, Nine, ru-
fe, carti, lemne, etc.; apol fiindu flamamill §i negasindil
nutrimentil, el se manna unula pe altula §i mai alesil
pun lora. Mama insa, '§I apëra puff cu curagit chiar in.
contra pisicii.
§Orecil coprinda mal multe spete, dintre carl, mal
principall, sunta : qórecele de casd (Mus musculus). qo-

www.dacoromanica.ro
 MAU MAINIFEAELORt MONODErPt

bolanuta (M. decumanus) este nat. §Orece Mare, de cul -

re cenu§ie-roOaticA, care_ '§f are locuinta de orclinart,
prin locurf murdare, pr q. retirade, canalurf etc..; cate
o- data '111 gasima prin magazif cu graa, §i' iarna prin
claf de fant. §i de orzt, gilt etc. Femela face cate Q pill
pe fie-care ana. Afara do acestia se afla §i §obolani.
alal cu ochh ro§il, a caror came a, inceputil se se ma-
nance-in. unele state.
§oVolanil ce se afla asta-clf In Europa s'au introdusti
aci din Asia, In secolulii trecutu, and ail nimicitd pe o
alta spec% de §obolani negri (Mus ratus) cu butta alba
Mannota (Arctomys marmata) sernana cu §obotanif
traesce prin mung, unde '§f face locuinte subterane ar-
tificidse, §i petrece WO, iarna dormindtl.
2° Fam_Rocli2Orelor4 Vird clavicule. Anirrialete co-
prinse In acesta familie n'aU clavieule, sail daca le ail,
ele se gasesc numal Irtstare rudimentara. Speciele prin-
cipale suntu: Porcula spinosa (Hystrix cristata) de mart-
mea unuf purcell, cu care §i sernana fOrte multp, pars
tea, superiOra a corpululul, i,ncepend de la cap, este tag
acoperita cu ghimpl lungi §i tarl, earl se intrebuinteza
pentru tdcuri dëT condee. Acestil animalu traesce prin
Europa MerldionaIa.
Iepurilf (lepus) ad incisivit taetorf in ambele maxile,
urechile lungl, Oda scurta i piciOrele dindarat maf lungf
de eatA cele dinainte, de aceea umbla sarinda. Amste
animale suntil fOrte timide i se deosibescu In dime
specil: iepurif ordinary (lepus timidus), earl suntu de o
culdre cenu§ie-galbue pe spate §i maf multa alm pe bur-
ta. Ef traescl prin tufe, prin vii, prin maracinf etc.i-
se nutrescil cu scOrta de arborl tinerl §i facti mare stri-
cacitme pomi1or6, trial alesa iarna.A duoa specia co-
prinde ievurii albt (L. caniculus), can suntl mai midi
de catt iepurif ordinari. Ace§tia copriAdil duoe varietar
adica o varietate cu gatula §L burta albicidse, urechile
cenuOI, i ace§tia trdescil in grupe prin padurile de per
langa marea mediterana. A duoa varietate coprinde ie-
purif cii totulti albI §i çi ochil ro§ii: Aceste ,animale se
pott demestipi.
5
0.8833 www.dacoromanica.ro
6 ZOOLOGIA

8-lea Qrdinc. Nedintatele (Edentata)

77. Caractere commie. 1c eaintatele se caracteris6za
prin lipsa de dinti incisivi §i canini, 0 la unele lipsesca
chiar maselele. Aceste animale suntu 'in genere grele §1
lene§e; trgesca prin gam subterane, de unde iesa nu-
mal nOptea ca sg-§i caute nutrimentula, care consistg
in insecte i matcrii vegetale. PiciOrele lora suntil in-
trarmate cu unghil marl i ascutite cu can '§1 apa lo-
cuinte subterane.

ailtatti3OS.4-la

,(
\ 4:?.

7-4
._ ,17;

Vig, 24 Dasipulu s6u animalulu incinsu.

Speciele principale sunta: Bradipulii sati lenqulii (Bra-
dypus tridatilus), numitu ast-fel dupl. moliciunea mi§-
cgrel sale §1 a membrelort, carl sunta terminate prin
cate trei degete., Elt sOmang cu o maimut5 avenda ca-
pult rotunda 0 piciOre de din ainte mai lungi de cat cele
de dindaratu, din care causg se mi§cg cu mare dificultate.
Ela este animalult cela mai lene§a de pe pgmenta §i
nu se mi§cg de la untloca la altult de cata nurnal cand
'lu rasbe§te fdmea, §i atunci se tarasce inceta, se Urea
pe cate una arbore, de unde nu se cobOrg pang ce nu-I
mananca tOte frunzele, i 'atunci fiindu i lene a se cobor4
www.dacoromanica.ro
 MASA MAMIFERELORt DIONOblIFR 67

se lasa sa cap, jos% and, lovindu-se striga Iota cliva :

az, al, al." Aceste animal& at o infati§are stupida, V
se\ gasescil prin America meridionall.
Dasipulli s(21 animalulli incinsti (dasipus novem-cinc--
tus, Tatu,, fig. 24). Acestu anima:1u orig. din America
merid., are picidre Scurte, capt met V ascutitt, cu solzi
1mbinat1, iar corpulu set este acoperitt cu solztaranjati,
pe la mijlocult 14 in forma de cingetOre mobile una
asupra alteia ceia-ce permite acestui animal se SP stringa
ca ariciult in form a. de ghemt.
Pangolinulti set animalul21 solzosti (manis longicaudata)
Acestt animalt are dorpulu acoperitt cu -solzI dis-
puV oaliglele de pe case, iar gura mica. V limba, care
secreteza o =tail lipicidsa, subVre, cu care prinde fur-
nice §i alte insecte spre a se nutri. Elt se pOte ghemui
a V. Tatu, spre a Se apera de vre-un atact. Acestu a-
nimalt este de origine de prin India.
.211innecofagulg set ursulit furnicelorti (myrmectifaga
iubata). Acestt animalt semänd patina la corpt cu
ursulu, are insa un capt. sultiire §i, lungd, o cOda, mare
V stufdsa, iar de la Otu i se intinde inderetll siz4-e spi-
'nare o cordea bicolora : alba Cu nem& Acestt animahl
n'are ding, §i se nutrespe numal cu furnicl, pe cart le
prinde cu limba sea, care este lunga V acoperitä cu o
materia lipicidsa, pe care bagand'o in furnicarit, se li-
pesct furnici)e de ea, §1 ast-felt elt le duce in gura §i
le inghite. Patria sea este America meridionala.
9-lea Online. Rumeglittirele
78. Caracterele rumeglitorelor. Caracterult prin-
cipalu alt acestort animale este facultatea ce at de a ru-
mega, adica de a readuce alimentele in gura, dupe ce
ieinghitise, spre a le macina definitivt. Acésta facultate
depinde de dispositiunea stomacultg lor care se compune
din patru sad osebit1 (fig. 25), adica : .erbarulii, bonetula
sat tiuruW4, foiosulti Ti chiagulti.
Erbatult v bonetult comunick d'a dreptull cu esofa-
gele, care se intinde pene la foiost; V care, la rendult,
set comunica cu_ chiagult.
www.dacoromanica.ro
68 ZOOLOGIA

Mecanismuld rumega-
liana., Alimentele, nu- 1 ----- - ----- -
mai inmuiate§i Snell Itte
çi grabg,, trect in er- 6
barn, de unde, dupe unt
timpt Ore care, inmoin- rt,
du-se mal bine, trect rn
bonen, §I de aci se in-
tore in gurg, unde se ma-
cintt din not mai bine-, 7
V 0e transformä intr'o s 3 - 2 ?

materie mOle §i semi- ------------------ '

fluidd ; dupe acesta in F'g. 25. Stonlacul runieg5,tnre r_
13, Oes4cruelie.--4. 21;..Erbalrulu.. (percent u)
ghitindu-se de a duoa
Ora, nu mai pot se intre _6. BC :rile(a . 7 PylloorsuulZa cari:gp 13-
in eitafti, ci trect in ungire formézA intestinulu sUbtire
foiost.§i de aci In chiagt, unde incepe digestiunea, care
8e urmeza, in totürestult tubulul digestivd. La animalele
cele tinere (vitei, mP1, eql, etc.), numal chiagult este
desvoltatt, jar cele-alte pgriti se desvolta mai tgrqit.
RumeggtOrele n'at dint1 incisivt in maxila superi-
Ora, §i la maT mune lipsesct chiarix caninil. Mäselele
lord at corona turtitg §i bräsdatl, cu scobituri. Ele Se
nutresct numal çu plante. Ataxilele lora, earl de mi§
carea verticale, in timpui rumegatiuriei, se mi§cg, §i
,firizontalt. EiciOrele lor se termina in duke copite, de
aceia se mai numesct §i animate bifurcate.
Aumegadrele, dintre tOte animale16, gduct mat
multe serviciT omului. Ele trlesct in societati de mai
multe individe, §i cele mal multe suntt domestics.
79. Divisinnea rumegAtórelorA. Ordinile rumega-
tOrelort, dupe absenta sau presenta cOrneloru, i dap6
diferintele ce presintg, aceste cOrne, coprinde duce di-
visium : 2iumegatóre cu c6rne §1 rumegdtórq fluid _earn&

A. Divisinne. Rumegatóre en come

Acestd divisiune coprinde Pumegeitóre cavicarhie2

culled cu Write resisten,te, pe dinduntra giunvelite cu
www.dacoromanica.ro
 MILS* 31AM1FMELORU MONOMER. 6$\

0 tnaterie ,00rno"sa gi elasticei. 2. ,Rumegatori cu come per-

sistehte Invelite lh pele. 3,, .8umegatOre of cOrne caduce.
1. Fanailie rumPgfitóre caticornie, Acésta famine<
-cOprinde genurile urmetore : boil sdd vacele caprelev
antilopele. §1 berbecif.
Genui4 boiler*. Acestd ger-10- difera de celeralte ru-
meg4t4re prin forma capului §i prin dispositiunea ,c6f-
nelortt, acoperite u un stratt de o substanta cornOsg,
§I tormate, n interiort, prin -prelungirea osuluT iron-
tale, §i .cari stintil dirigiale in laturl, apol recurbate ia
susa i nainte,
SpecieIe principall suntu :P boulu ordinarg i bourula
(taurulu sël.batecti), originarr din Europa '. 6ivoitati in
(bos jubatus, bouru), boulu maschiferg,
in America, septentrionala.
.1-nr:
ek":r
Uti
4

Fig. 26. Bourulu.

Poula ordinarg (bos taurus), care in finer* se nu-
mesce vieli i mal tarp. taut* iar partea femela vacd,
se caracteriska printeo frunte mare §i turtita ,
cOrne ronde, fixate la partile laterall §1 superiorl ale
fruntel, iar vaca are §i unu ugert cu patril te dispuse
in pereolu.toula, pe catti este de vigurosa, pe atatti e
§i de blandu §i de o mare utilitate pentru'economia do-
meetica §1 pentru agricultura, cb, animalt Intrebuintatt
la tragere, i pentru productele ce ni le da. Cam& sea

www.dacoromanica.ro
 ZOOLOGIA

care este fOrle suculenta, constitue unult din. alimen-

tele cele mai sanatese §i nutritere. Pe lea ea, in
stare naturala set argasita, serva pentru incaltaminte,,,
lar din grAsimea sea se fact luminari cOrnele §i unglifile
séle serva la facerea de pieptene, manere de cUtitey etc.
Sangele sett Inca se intrebuinteza pentru distilarea za-
harulul, untului de pesce, etc6 in fine, vaca, pe langa
acelea§1 producte, ne da laptele set, din care Se
scOte until §i branza. Boult se afla respanclit ma pest&
totti globult. 'MM. de origine este din Europa §i Asia..
Bourul (Bos Urus fig. 26) este de duoe metre inaltime
§i trei metre §i 25 cent. in lungime, cbnsiderandu-se ca
celt mai mare mamifert ,din Europa; are cOrne scurte
§i gr6se, frurte eit, pert lungt §i Oche§t care '1 aco-
pera jumetate corpult (de la frunte pana indaratuld spe-
telor), i o mica coc6§A pe spinare. Acestt animalt se
gasesce acum numal prin padurile da pe 1.ng ora-
§ult "Bialistok in Rusia;. in trecutt ins/ s'a aflatt §i la
nol prin rcarpati, mal cu sema in partile Moldaviei, de
aceia mgca acestel pär ar Romaniei este unt capil
de bouirt (Zimbru). Dupa unil naturali§b, se qice ca de
la aceSta specie trage origina boult nostru domestict.
Beis indicus, se asemana cu celt precedinte, avend6
insa o coc6§e mai desvbItata, ela traiesce prin India.
Bioolul (Bos bubalus), este unt animalu robustt cu
cOrnB turtite, piele grOsa §i perult negru. Patria sea este
India orientala, unde traesce i peril ast1-0 pe langa fiu-
viart Gangt, in stare semi-selbatica. Acestu animalq
adke omului acelea§I servicil ca §i bould, cu deosebire
numaI a laptele de bivolita este mal bunt §i mal gfast .

iar carelea lora este putin gustesa. Elt nu sufera nicl

friguld. nici caldura mare, de aceia trdiesce in stare sel-
batica,Imin regiunile cele mai putint. aspre. BisonulA
dm America merid. se asemana, cu Bourult de Etropa
dért are coda §i picierele mai scurte.
fa0/ sat houlit ru coda de cal este o specie de boil de
care e distinge prin corpuld set. lanos §i prin coda sea
care /este garnisita cu pe'r lung ca cOda calulul. Oti pörul
-din Oda acestui animalt fac Turch un felt de stegurb.

www.dacoromanica.ro
 MASA. MAMIFERELOB MONODEGRE 71

Bos moschatus, are infati§area UflUL berbect, o coma

6che§/ §1 o °dein de moscht. El traiesce prin regiunile
septentrionale ale America.
Caprele, (Capra) at cOrtiele Int Orse indaratiil corpuliti
acoperitt cu cpërt, in genere albt, i o barb/ de ptrt
ascutita. Bpeciile sale suntt : Tapula de munte (Capra
ibex) cu cOme man semilunare ; are colOre negra pe
spate §i alburia pe burta. Acestt animalt se mai ga-
sesce ntmai prin muntele Mont-blanc din Italia 0 prin
muntele Rosa din Elvetia, Benzoarul (c. aegagrus) traesce
In cete prin munth Caucasului, in Persia §i America. De
la acestä specia 4si trage originea capra domestied (C.
Iiircus). Capra. de Angora §i de Carnir, all përult lungd
m6le ea matasea din care se fabrica §alurile cele bune,
numite de Cardr.
Antilopele. (Antilopa) set caprele selbatice, numera
mai mune specii, dintre carl mai principale sunt : Ga-
zelele (A. Dorcas) de marimea unui vitelt cu cOme in
forma de S ; at coldre Oche05, pe spate 0 alba pe burta,
iar ochii loru suntt marl 0 atatu de frumo§1 in catu
at devenitt subiecta .de poesiä al popOrelort orientale.
Ele e gasescu prin Siria, Arabia §i nordult Africet
Capra negrti (A. Rupicapra) cu Wine recurbate inclarat
cari'l servescu spre a se agata de arborl canclti o go-
nesce inamicult. Colbrea perulul set variacla cu ano-
impurile, ast-fela ca. primarvara este galbena inchisa,
vara ro0a, tOmna Oche0ä, iarii iarna negra. Capula
set este albt, cu o varga negra Intre crag. Ea se ga-
sesesce prin munu. Pirtnel, Alpl §i prin 0arpa0.
Genuld berbeeilorM (ovis, (Ale). Acestll gent coprinde
animale cu ceme brasdate de scobiturl, turtite i intOrse
in spirala ; corpult. lort este acoperitt cu lama Inc*.
Speciile principale suntt.:. Oaia domesticei (ovis aries) cu
mal,multe varietatl, Intro carl cele mal cunoscute sunt :
Oaia merinosit cu lana fOrte subtire, original/ din Ispania.

cu coda grósei sOu fOrte lanOsa, care cantaresce de la §

Oaia Ogaid, cu lana mal grdsä, care se afla §i la nol ; Oaia

10 ocale; traiesce prin Tunis, uncle locuitoril (stapanil)

le pund ate unt caruciort cu duoe rote Sub coda, -ca.
www.dacoromanica.ro
72 ZOOLOGIL

tAnndu se sa nu Ii se stricelana. Oaia mussimon (mon

flon) cu cOrne recurbate in forma de cent, cu piciOre
§11 nä scurta. Eletraesct pnn Grecia, Corsica; Sardinia,
ii Ispania. De la acOsta specia se vice ce§i trage
gina óia clomcstia
Berbech, in stare sëlbatica, sOmana multu cu caprele
0 mai alesu aGeia can se gäsesct in partile orientale ale
Rusiei. COrnele lort suntt atatu de man in catt la unil
c ntarescu de la 7 8 ocale. A ceste animale suntt fOrte
viOie 0 14 in mi§Gärile lort. Ele petrecu mai mult prin
verfurile muntiloru stanco0; carnea lor este buna_pen
tru mancare, i blana lor este fOrte cautatA. Pe la noi,
§i mai alest prin Irlandal se ggsescu berbeci du 4 0 .5
c me. Oaia domethdi este de mare folosu pentru omt, ea
ne da Iana,sea, care se intrebuintOza in fabricarea pos-
tavuriloru, i laptele set 'din care se fabrica branza
untu, iar gräsimea ei servl la fabricarea lummariloru.
2 Rim. rumeglitóre cu cOrne persistente invelite n perf.
AcOsta familie coprinde unt-singuru genu, care este
Girafa (Cameleo pardahs). Acest animal are duoë-cOrne
scurte §i acoperite cu piele ;° ea este cel mai inaltt ani-
malt dintre inamifere (6 meth de intiltime. §i 2 an lun
avend null capu micu, gat lungt cu cema mica,
picicirele dinainte cu multt mai lungi de ati.1 cele
dindäratu ; colOrea sea este galbend inchisä, cu pete 6-
cl e§e sal a§emenea panterel, -acestt animalt _este de o
fire blanda 0 se asesce prin Africa meridionala.
3° Yam. rumegdtóre cu come caduce sal familia cer-
vinli. - Acesta familie coprinde tOte rumegatorele cu
ctirne pline §i caduce adicä carl cadil pe De-cafe ant.
Ele ati corpult subtire, piciOrele lungi i. subpri 0 urn-
bletu lute, lint capt mare, incisivi 0 mid, ochi man 0
urechi lungi. COrnele se gasesct, in genere, la partea
masculä. De acOsta famine apartine genult
ale cArdi sped principale suntt ; cerbula comung, Alcea
s6t Elanult Tarandula set Bomb'. Danzulit i Ca.-
priorula.
Cerbulii comunu (cervus elafus) are 1 m 0 I 7° 5m,
lungime, clime rOtunde i raMificate, cc:5(.1a scurta ; 156-
www.dacoromanica.ro
 MASA mAM1FERELOR laDNOVELFX Pa

iilfi sm, Vara este de colóre ro§ie ócbe, iar iarna ce-
nuO. Traescu prin padurile Europei §i ale Asiel in cete,
I unand un4 obiectu alt venatulul.

Fi,, 27, Girafa (Camel

Damulu. (C.-Damrna, fig. 28) este mal micq de catO
cerbulu comunil are colOre roth Oche§a §i pe spinare
pete albe. Pe lea acestul animalu se mtrebuint6z1 la fa.-
urea de manu§1 §i alte qbiecte de piele.
Farandulu sal Renulii (a. tarandus) are 1 §i 33 .
in lungime §i col 're Oche§a vara, §i alba jarna. Fame-
lele acestel specil Oita cOrne, earl suntil oblice, largi
cOnvelZe catre spate. El trdescp. prin climele septen-
trionale, uncle fact marl servicil locuitorilora din acele
regium frigurése, tragend la saniAl far laptele §i car-
www.dacoromanica.ro
74 ZOCILOGTA

nea le servif pentru nutrimentu. Cu unt cuventti pu-

tema qice Ca, ceia ce este camila pentru locuitort din
climele calde i nisipOse, aceia este renulu pentru lo ui-
torh din regiunile frigurose i acoperite. cu taped& per-
petua.
Alcea sat Elanula (C. alces) este de marimea unui calk
cu cOrne fOrte ramificate 0 late ca ni§te lopett ColO-
rea përului sOt estè cenu§id. patata ; trdie§te prin Litua-
nia (Rusia), Prusia, 'Norvegia §i America septentrionala.
Picicirele de dinainte 'I sunta lungi §i gatulu scurth, din,
care causil el pape ingenuchiatü.

Fig. 28, Danisuli . (C was Dame)

Capriorulli (C. capreolus) este speta cea mal mica din

familia cerbilort, avOndt o faptura eleganta p a mare
agilitate in rniparile sale. Elu are cOrne mici §i ramifi-
Cate ; se gasepe chiar in muntil nopri, pe unde se nii-
trepe primdvara cu mugurl i foI tinere, cu carT, cate
o-data, se imbata, i atuncl ese de se amestica cu vitele
sdtenilor, and se §i pdte prinde cu facilitate ; vara insa
nu ese din pAdure de cata numaT ca së bea apt. Femela
(cdpriora) fata in tote primäverile cate duo! puf (una
mascula §i o fernela), dupa o insarcinare de chid lanI
§i jumOtate.
www.dacoromanica.ro
 MASA MAMIFERELORU IfONCIDEtVE 75

B. Divisinne. &meg Wire fr come

Acesta divisiune coprindo o singura famiie cu trei
genurI, carl suntt :
10 Genuld amila (camelus)., Camilele suntü anima-
le WI cOrne, de o staturi, mare, cu gatult lungt, cu
unt felt de negi pe piciOre i pe pieptu i cu cate una
sat duoe umflaturi (coc6§e, bofte) pe spin are. Pici6rele
loril sunt lungf, copitele crapate d'asupra, iar talpile
Intregi §i late ca nisce lopett Buza superiOra, crapata,
§i corpult acoperitt cu peru. mOle. Aceste animale sunt
4i1)

Fig. 20. Camila (C, clTomadarius).

de o fire blanda; traesct prin climele calde (Asia §i A-
frica) pe unde fact cele mal marl servicil omulul, trans-
portanda greutatI marl cu o iuO1. atatt de mare, in
catu pott face pe di 5 20 leghe, prin gramezi de ni-
siptl, pe unde calult art strabate cu mare dificultate.
Animalele acestea suntt prea rabdatOre de %me §i de
sete, a§a ca ele se multundesct cu prea putina mancare
pe cli, de es. cu unt pumnt de Wale, §i bea din ti in 8
chle. Suntt duce spete de camila :
a) Mmila cu dua botte (C. Bactrianus) originara da
www.dacoromanica.ro
'7 6' ZbOLOGIA,

prin centruld Asie, avOndt o culOre bruna negriciosk'

b) Camila cu o singurd boftd set Wromadariuta (C. aro-
madarius), care traesce prin Arabia §i la nordul Africei.
2° Gen, Lama (Auchenia lama) este unt felt de ca-
mila americana, inse de 0 statura mal mica, fara bofte
pe spinare §i fara negi la pieptt, §i cu urechi mai lungi.
Suntt duoe spete de lame, adica: A. Guanaco, de maxi-
mea unul cerbt cu perult grost §i castanit ; acesta fa-
ce pentru americam ace1ea§1 servich ca §1 camila de
,Asia §i Africa. A duoa speta este A. Viguna, de marl-
mea unel Ole, cu p6rult subtire §i m6le ca matasea, de
culOre castanie pe spinare §1 alba pe Mute. Din perult
set se face vestminte §i §aluff scumpe. Ea trae§te prin
=until Cordilieri dih America Aneridionala.

Fig. 30. Lama.

8° Gen. Mosehiferele. Acestt gent coprinde rume-
gatOre d'o faptura satire §r eleganta, purtendü In ma-
xila u p er iOra duof canini lungi §i e§iti afara din gurd,
la mascult. In a9.estil gent se coprinde speta mosculii
(moscus moschiferus) de marimea unel capriOre, cu per
grog' i aspru, cu c6da scurta, purtaudt intre Merv-
brele posteriOre o punga in care se produce o materie
odoranta §i Oche§e numita mesa (moscus). Acesta ma-
terie, in corpuld animalulul este vascosa., iar dupa ce
se sc6te, se solidifica, §i serva in medicine i in pads-
www.dacoromanica.ro
 CLASA MAMIPERELORt MONODELFg 77

merle. Acestt arcimald se gase§te prin muni Asief

centrale, din Tibeft §i China, unde petrece o viata nop-
turna §1 singuratica, avencld o fire timida.
1 0-lea Ordine. Pachidermele (Pachiderm ata).
80, Caracterele. pachidermelora. Pachidermele sunt
animale ct piele grosa, §1, in genere, fara pOrt. Intre
aceste animale sunta unele can at o statura mai mare
de catt ori-care altt Inamifert terestru. Ele sunta,
in cea mai mare parte, erbivore, §i prea putine omni-
vore (es. Porcula), insa nu ramega. Maselele lort at
corke tuititei la unele lipsesca caninil §i la altele chiar
incisiviI din maxila superiOra. Unele pachiderme at mill
mast, lungt in forma de trompa, care le serva da organ
de prindere, de tacta §i pentru mirost, §i acestea se
numesca proboscideane; de ex. Elefantult ; altele at de-
getelelipite i acoperite cu o singura unghielcopita),.
§i acestea se numescu solid-ungule, de ex. Calult. In fine,
swift alte pachiderme cart at copita desfacuta in 2, 3.
sat 4 copite mai midi la fie-care piciora ; acestea se nu-
mescu multi-ungule.
A4:W4. .119:4\1-

z. "t4-'4'J
TV.V./'

,:te;
t

./r.?1 ,

I. Att;
0

Pig. 81. Elefantulu.

81. Divisinnea pachidermelort4. Pachidermelp, dup6
caracterele lort generah, se dividd in trelfamilii : pachi.
derme proboscideane saii cu trompa, pach. solid-ungule
pach. multi-ungule saii fisipede.
www.dacoromanica.ro
'78 MOLOWA

1 Familia proboscidiand sat pach. cu trompli. Acesti

familie coprinde unt singurt gent vivente, care este
ElefantulA, cu duoe spete : Elefantulll de Asia (Elephas
indicus) i Zlefantulit de Africa (E. Africanus). Aceste
-animale sunta cele mal man mamifere terestre, si se
caracterisezA prin nasula lora cela lungt i prelungita
in form& de trambita; aa capt i urechl marl, ochil mid
gatult scurta. Maxila lor superiOrl, in loculu incisivi-
bra, porta duol ding lungi 'esiti afar& si recurbag in-
nainte, formanda ceea-ce numimil armele elefantului,
§I cari se IntrebuinOz in industrie sub numele de fil-
deg. Aceste animale suntd de o fire bland& si se ga-
sesca domesticite t in stare selbatica. Ca selbatice trä-
-esca prin padun in cete numerOse sub conducerea celul
maf betrana dintre ei si se scaldtt in riurT, pe a carort
al a o turbura cand volil se bea. Nutrimentula lora con-
-sta, de ordinart, din iarbä i lastan fragezi, Ins& catep
data fact man strieäciuni prin campiile cultivate.
Elefantulfi de India se afl& mai multt domestibitd,
aducendt man servicil omului, prin puterea, curagiuld
instinctult set celu blanda.
Elefantulli de APrica, pe care poporele antice 'la in-
trebuintat la resbele, este mai mica si mai selbatica de
catt celt de India, ins& dintil sel aperatorT sunta cu
multa mai marl. El träesca aprope 200 ant ,A.ceste a-
nimale se vaneza pentru dintil lora, din earl se facu di-
ferite obiecte de luxii ce se Venda in comerta sub nu-
mele de obiecte de filderi.
Afar& de aceste duoe spete vivente, s'at gäsita in
stare fosilä alte duoe spete de pachiderme cu trompa,
can nu mai esist& astall. Una din aceste spete s'a ga-
-sitt in Siberia si s'a numita de catre Rusi MamutWe;
cea-altä s'a gäsitt in America si s'a numita de catre
Cuvier Mastodontii (v. geol.)
2° Pam. pachidermd nzulti-ungule sail fisipede, A-
-cestä familie coprinde genurile urrnAtOre :
Ipopotamulil (1-lippopotamus amphibius, fig, 32) sat
calula de tit, de si nu semana Cu calulal este unil ani-
malt robustt (grosa), eu pele grOsa si fara pert; are
www.dacoromanica.ro
 CLASA MAMIFERELO R MONO DE LFE 79

capult Mare, botult large, cu dinii gro§l : ochil §i ure-

chile '1 sunte mid, c6da §i pici6rele scurte §i terminate
pu, cate patru degete (copite mid), burta mare §i st -
macult divisate In mai multe compartirnente. Elt. tile-
§te prin ri rile din centrult §i sudult Africel ; se nu-
tre§te cu radacini §i alte plante aquatice. In timpulu
nopteI Insä, päräse§te riulü §i merge prin locurile ve-
cine ca S manance trestie de zahart, plantatiunI d
orezt, §.1 altele. Elt este unt animalu stupida, trandavt
ferOce, cand ataca cine-va ; Ornenil 11.1 veneza i en-
tru carnea §i pelea sa.

P`-',F.
, .;

rig 32. Ipopotamul .

Porcula (sus) are la fie-care piciort cate duos copite

mai marl pe carl umbla, i indäratult lora lte duce
mal mid, cari nu atingt pamentult ; caninil lul Crewe,
pana earl din gull, recurbandu-se in suse ; botult set
se termina printeunt rate cu care sapa in pamentt
candu '§l cauta nutrimentulit ; de la cape inderatt are
o cOma de pert aspru, lunge §i flexibile, care serva la
facerea de peril §i bidinele. Porcule trae§te in selba-
ticie §1 domestic= §i este atate de lacorat c. mananca
orl-ce gase§te in calea sa. Acesta animal% in climele
temperate §i reel, este folositCru omului pentru grasi-
mea i carnea lu cea frageta, care sarata §i espusa la
fume, se p6te conserva mai multt timpu. Aceste ani-
www.dacoromanica.ro
6Q ZOOLOGeit

male se nnulteset forte repede, pentru cä femela fatá

de cata duoë gripe ant, i cate o-data pana la 14 pul,
earl se numesct purcet
Dintre diferitele varietati de pord, suntt de prefentil
porcil de rasa numita manguli sëu palatini u prechile
late 0 Plecate in jost, pentru-ca sa ingra§e ma multt
de catt cele-alte varietatt
Mistretuhl (susu scrofa, porcula s61batibt) e gase§te
prin munt1 i prin paduh marl, pe unde trae§te in cete,
apërandu-se cu curagit in contra inamicului. De la a-
cesta '0 trage originea porcula domestict (sus scrofa
domesticus). Ca speta ale rnistretului mal suntt : Por-
cus bavyrussa, de marimea unul cerbt ; trae§te tre-insu-
lele Mosuluce. Porcula Etiopicai din Africa meridionalä.
care este fOrte ,selbatica i periculosQ, etc.
Rinocernhl (Rinocerusu indicus) este aprOpe de m. ri-
mea IpopotarnuIul; are d'asupra nasului unula sat duo6
cOrne de pele, ascutite i recurbate spre frunte, care '1
serva ca o armal capula sêa este mica §i corpulu sett,

Fig. Ur Rinocerul 1
acoperita cu piele ar de grosa Ca nu se p6te potrunde
de glOnte sat de lance, §i se presinta ea ni§te tablii mo-
bile la inchieturI. EU1 trae§te prin locurile balt6se din
India orientala, §i se nutre§te cu plante aquatice.
Tapirula (Tapirus-anericarms) este de marimea unuk
asint, asenranandu-se cu unt porct , are nasult lungti
§i turtitt, care se intinde inainte peste gurä. Elil trae§te
www.dacoromanica.ro
 CLASA MAMIFERELORD MONODELFE 81

prin local umede §i pe langg riurile din tinuturile calde ale

Americel meridionale. Carnea sea este bung la mancare.
Pe langg aceste genurf de pachiderme vivente, s'a
descoperitd in stare de fosild, genuld Anaplotherium i
alte spete ale sale (v. geologia).
3° 1 am.Pachiderme solid .-ungule. Ac6sta, familie co-
prinde und singurd gent, Calulit (equus), cu catte-va va-
rietati, de mare folosd pentru omit.
Calal4 (equus) este pentru mil, unuld din cele mai
preti6se animale domestice : ochif sal suntd marl §i plini
de vioiciune ; urechile if suntu ascutite §i mobile ;
aucluld sad este forte delicatil §i umbletuld rapidd ; pi-
ciOrele sale se terming prin cate o singurg copita pro-
vqlutg de unghig grOsg §i tare, care se Inoesce neconte-
nitil; eld are cate patru incisivi in fie-care maxilg §i cate
§Ose masele cu corOng pgtratg in fie-care parte de inaxill,
§i numal masculif ad cate duof caninf mid in maxila
superiOrg sat chiar in ambele maxile. Intre canini §i
maseYe se afla und spatit gold, Aide importantu pentru
punerea fraului, cu care putemd domina acestu animald
energicd §1 curagiost. Corpuld sad este elegantd, §1 in-
teligenta sa, prin care p6te inv.*, este admirabile.
Call, in stare salbatical trgescd in cete mail prin ste-
pele Asiel §i prin derrtele Americel, pe unde se con-
duct de ate unult mai forte ca de catre und coman-
dantd, care merge inaintea cetef candu umblg §i chiar
candt atacg sell cand se apard de cate und inamict.
Acesta superioritate o are §efuld pentru puterea sa deo-
sebitg, de aceea, cand imbatrane§te §i slabe§te, o incre-
dintazg la und and cald mal tenard §i mai forte.
Cail domesticiti formazg mai multe rase, dintre carf eel
mai frumo§1 §i mai delicati, suntd cail de Arabia ; cail eel
maf marl suntd eel de pe langg marea nordulul; in Wile
meridionale (Corsica, Italia §i Romania), cail suntu mai
mid, dar mai iutl §i mai sprintenl in mirarile lord. Servi-
ciile cailor. pentru omt, nu suntuindestul de cunoscute.
Asinulli (Eq. asinus) se caracteriseza printeund capt
mare, urechl lungl, o cruce mega pe spate §i Oda cu
putint pert In verfd. Acestu animalt, de origing din
t. 8841 www.dacoromanica.ro 6
82 ZOOLOGIA.

Arabia, pe unde se mal gase§te §i pang asta-cli in stare

selbatica, este d'o fire blanda, avendt o vedere buna,
odOre §i auclt perfectt. -Serviciile sale pentru omt sunt
asemenea serviciilort aduse de calt, cu deosebire nu-
mal cA, elt pOrtä mal multe greutatl de catt calult,
§i manna mai putint, se ata§éza langa stgpanult
set, de §i'ld bate, §1 are und umblett mai sigurt de cat
alt calulul, ne alunecandt in locurl inclinate ; pentru a-
cestt cuventt, elt se intrebuinteza in terile muntOse,
cu mai multa preferinta de catt calult. Laptele de asina
se usita ca remedit in contra ofticel §i escrementele sale
pentru afumatt tusea numita tuse mageiréscei_ Asinult
s'a dornesticitt mai 'nainte de catt calult §1 s'a adust
in Europa din Asia, unde este cu multt mai frumost,
iar la nol a degeneratt din causa zlimel, a nutrimentu-
Iul §i tratarnentului rot ce i se da.
Catdrulit. (Mullus) este o curcitura de calt §i asint ;
elt nu se reproduce. Cataril, cart provint dinteunt a-
sint §ii o iapd, suntt mai buni de cat acel earl provint
dinteunt call §i o asina, pentru ca cel d'anteit, suntt
mal marl §i mai puternicl. Ace§tia striga ca asinii, iart
cei-l'alti nechéza ca cail. Aceste animale suit timide,
capritidse §1 me ascultatOre, ast-felt ca unii nu se su-
punt de catt stapanului lora. Cataril, de §i suntt de o-
rigina din climele calde, el pott se sufere fr:gult §i sunt
cautati pentru ca pott se umble prin locurl muntOse
fara se alunece. In Spania §i Bulgaria, cataril se intro-
buinteza la calarie ca §i call la not.
Zebrulii (Eq. Zebra §.1 Eq. Quagga), ambit originall din
Africa meridionald, unde nicl pang. acum nu s'a pututt
domestici, se caracteriza prin ni§te yore albe §1 negre de
pe corpult lort. Aceste animale suntt mai mid de catt
call §i mai marl de cdtzi asinii, cu cart se asemena multt.
Mamiferele monodelfe icthyoide sat pisciforme, formeza
unt singurt ordint : cetaceele.
11-lea Ordine. Cetaceele sOt Chita (Cetaceea).
82. Caracterele cetaceelort Cetaceele suntil animale
carl, dupa fOrma lort esteridr4 §1 dupa mediult, in care

www.dacoromanica.ro
 OLASA BIAMIFERELORt MONODELFD 83

trgescil (in apg) sem&n e. cu pe-§tiT; iar dupa organisatiu-

nea lord interna, elu tine de clasa marniferelort. San-
gele lora este caldd §i at respiratiunea phimonarie.
Aceste animale, dintre earl unele at o marime gigantica,
n'at membre posteri6re, §1 cele anteriOre, f6rte scurte

séii Chi

0 j-.11.utr _- F---- I.. ii.':.

i
id --
L, ''.',,,-- - ' -:,.

IT!.

i!,t I r,11 :
'I

11.1j, thr".tirta ge*:.='-"------------1'uiftj WO' 0.

§1 puternice, suntt transformate in notatOre._ Corpult

lord, acoperitt cu pele färä. pert §i fail solzI, se ter-
rain& inderett printr'o Oda notatOre ofizontall, ceea-ce
;e distinge, dupg esteriort, de pescl, a cerort notatore
codala este dirigiata verticalice§te.
www.dacoromanica.ro
84 ZOOLOGIA

Unele cetacee, de esemplu balenele, n'at dintt ; altele

at numal ;in una din maxile §1 prea putina at dintl in
ambele maxile, precurn suntt delfinit. La balene, digit
Suntt inlocuitt prin ni§te lame lungt d'o materie cor-
nOsa cu margint ascutite, numite famine, dart garnisesc
maxila superiOra, §i cart, prin reunirea Tort, formeza
-Lint felt de ciurt, destinata a retine pe§tif §1 alte ani-
male mid, cu cart sa nutrescg.
83. Di yisiunea cetaceelorCOrdinele cetaceelort se
subdivide In duce familil, dintre cari una coprinde cF.--
taceele herbivore, cart potil se iasa din apa pe uscatt ca
se pasca iarba, ast-felt suntt: Delfinulil §i. Lamantinuld ;
cea-l'alta familia coprinde cetaceele ictiofage (mancatOre
de pe§tt), precum suntt balenele, cacelotulg, etc., animale
cu capt fOrte mare. Aceste animale at narile deschise
la partaa superiOra a capulut, printeuna sail duce gauri
numiterezuflatori, pe unde ele aruncl, la o inaltime mare,
apa ce le intra in gura.
Speer& principale suntt:- Balena set Chitulii cel mare
de 25-30 metri lungime, care se venéza in marea nor-
dulul §1 care cata ca se locuiasca, in tot-d'a-una la fun-
dull märilort ; ea da o cuantitate mare de untura, care
provine din grasimea ce o are sub pelea sa. Fandnele eT
constitue o materie cornOsa. §i elasticil, care se intre-
buinteza in industrie sub numele de óse de balend. Bale-
nele se niitresct cu nisce molure mid (Clio), fiind-ca
laringele lort este strimtt §1 nu poth . inghiti animale
mai mart.
eacelotuld (Physeter macrocephalus) se gase§te mat in
tOte marile : are unt capt atat de mare ca coprinde i
din tat corpult. set ; marimea sa este aprOpe cat a
balenel ; maxila sa superidra este mare §i rotunda., pur-
tandt pe partea sa anteridra narile, cart se intrunescu
intr'o singura aperture,. Acésta maxila. n'are dintt §i in
locult lort 'Arta ni§te gaurt, cart corespundt cu nisce
dintt mid §i conict din maxila inferiOra, care este cu
multfi mat mica §1 mat ingusta de cat cea superiOra. In
cavitatile craniulut acestut animal, se afla o materie ole-
iOsa, care dupa mOrtea animaiulut, espunendu-se la aert,

www.dacoromanica.ro
 CLASA MAMIFERELOR MONODELFE -85

se solidifieg, §i ne d. spermancentula (spermaccetti) din

care se fabrica adeveratele luminAri de spermaneett;
iar in intestinele acestuI animalti se ell o substanta ce-
nu§iä §i odorantg, numita anibra cennie, care se usitg.
in parfumerie.
,, ,...
740021,74.6-7, r,-..7- .....:

- ----
; -----7.,
--------- -7-=-,-.-----:

----
'. -
-'--3' -1"----

E Tik/k\I 1ES . -
Fig. 85. Delfinulu.
Delfinula (delphinus delphis) este mal micil de catti
balena, avOndil o gur ascutitg ca eiocult unel pasgrI§i
hindu indrgsnett, urmgre§te balena ca sel mängmee lim-
ba, §i cand acésta se afig, cu gura deschisä, se aruncl
In ea, unde, mu§eandul limba, face ea balena se ulna
In convulsiunl durer6se.
.Narvalula (monodon monoceros) are In partea ante-
riOrg, a maxilei superiOre unit dinte mai lunga de cata
duoe metre, care'l servg, ea -o alma defensivg. §i care se
intrebuinteza in industrie ca §i filde§uhl.,
Larnantinula (manatus australis) §i Dufiongula (hali-
core cetaceea), se nutreset cu vegetale §i suntil fOrte
gra§1.

if-cs Grupd. Mamifere didelfe.

12-lea Ordine. rungósele (marstpialia)
84. Caracterele 1)11'1080o/1. PungOsele séa marsu-
pialele se caracterisä printr'o punga, pe care o pOrta, sub
burta §i In care se aflatitele.A.c6stä. punga este formata
din indoiturele pelel care se sustine prin duoe óse numite
6se marsupialf. In acesta punga, femela '§1 pune puiil In

www.dacoromanica.ro
68 tooLOGIA

primele clile dupe na§tere, cand nu sunta fuel in stare

ca se umble singurI. PiciOrele anteri6re ale acestort a-
nimale suntt in genere mai scurte de cattl cele poste-
l-Ore. Unele marsupiale se nutrescil cu came, altele
cu insecte, altele cu erburf. Acest ording coprinde cincl
familil, ale carort genuff principall suntu :
Sarigula (Didelphis virginiana) semenalu pug sobs-
lent, avendt unt bott ascutitti §i Oda lung ; se ga-
sesce prin America, unde traesce pe arbori, nutrindu-se
cu pesarI §i cu insecte, iar la casü de lipsa Se multu,
mesce cu fructe i cu radacinI.
Tilacinulü s6OLupula cu pungg, (Tylacinus cinocepha-
lus) semana cu unu caine, §i este fiara cea mai rapitOre
din Australia.
Cauguruld (Halmaturus giganteus, fig. 36) este cehl
mal mare dintremarsupiale avandd pici6rele de dinainte
fOrte scurte i subtki iar cele de dinderatü cu multti

,..

)(II,
' 1,1
u r'?

..p.it

iif NIA,
77Sgl*:'

-
Fig- 36 Cangurulu
ma lungi i gr6se; Oda sa este asemenea grOs §1 te4
pana. Bill sa gAse§te prin Adstralia; se nutresce cu ye-
getale i umbla numal pe pici6rele de dirlderatti, reze-
mandu-se pe Oda.
www.dacoromanica.ro
 CLASA MAMIFERELORt DIDELFE 87

13-lea Ordine.Monotremele.
85., Acestt ordint coprincle animale a axon organi-
satiune le apropie, pana la unt gradt 6re-care de pa-
serf ; pentru ac6sta ele potil servi spre a stabili trecerea
de la mamifere la vertebratele ovipare sal pasërf ; pa -
tria lora este Australia.
Acestd ordint coprinde dua genuri: Ariciulti feral-
carp, cu. corpult acoperitt cu ghimpl mërunri ; are unt
both. subtire i ascutitt, §i pe verfult lul o gura fOrte
mica ; maxilele sOle n'at dinti, elt are insa o limb /. lun-
g cu care prinde furnicele spre a se nutri.
Ornitornienld (Ornithorinchus paradoxus, fig. 37),
este unt animald fOrte curiosa, avend unt bott care
amen/ cu ciocult unel rate ; piciorele see suntt scurte
V degetele Impreunate cu o membran Inotat6re. Mas-
culil pOrta la piciOrele posteriOre ate unti pintent pro-
veclutt cu una canalt, 'care secreteza unt felt de ve-
ninth

Fig. 37. OrnitornicultL

CAPITOLULU 11,
Clasa II. PaOrlle (Aves).
86. Caracterele generall ale pas6ri1ori1. Pas6rile
Suntt animale ovipare, adica, call mai lilted fact ouë,
www.dacoromanica.ro
88 ZOOLOGIA

apol din acestea est puff ; corpult lort este acoperith

cu pene. Ele at respiratiune plumouaria, sange caldt §-1
circulatiune dublg §i complecta. Membrele lora anteridre
suntt transformate in aripT, earl le serva pentru sbort;
iar membrele posteridre, destinate pentru umblett pe
pgmentt, suntt terminate prin patru set trel degete,
earl suntt libere set reunite, printr'o membrang mOle
§i elasticg, precum se vede la paserile de apg (gg§te,
rate etc). -Capult lord, care, in comparatiune cu cor-
pull'', este fOrte mict, se terming printeunt cioct for-
matt din duoe mandibule (fälci) invelite inteo materie
cornOsg, care tine loculd dintilort. Creeril lord suntt
mid §i färg circomvolutiunI (scobituri).
Regimult loth alimentart este fOrte variabilt ; ast-
felt cl unele se nutresct numal cu grgunte set cu fructe,
altele cu insecte, iar altele se nutrescil cu came, §i unt
numert dre-care din ele se nutresct cu pe§tI.
4 Forma cioculuI lora variazg
dup. natura alimentelort cu
carl se nutrescu.
2 Canalult digestivt, la aceste
3 animale, presintg ni§te modifi-
catiunl insemnate. Ast-felt, la
paserile granivore (fig. 38) elt
presintä mai inteit duoisacl, Ca-
' rl se aflgpeprelungirea esofage-
-, lul ; celt d'anteit numitt gur,
in carl adung mai inteit grgun-
6 tele §i le mOie, sub acesta se
afll unt trituratora, care bucg-
te§ter alimentele, apol urmezg
pipota sOu stomaculli proprirt,
care este in genere, formatt din
_ duol mu§chl gro§l §i tari, cap-
rig 38.- Aparatulu degistiv ii. la tu§itI pe dinguntru CU 0 mem-
pasërile granivore. brang forte resistentd. La pase-
1. Tsofagele.;2. Gusea. s rile carnivore, stomacult este,
Trituratorulu.4.
stomaculu propriu. PiPota sell din contra, subtire §i mem-
5 Ficatulu.
6. Intestinele. 1. Cloaca. branost. Intestinele paserilort.
www.dacoromanica.ro
 ULASA PASERILOR 89

suntd mai scurte de catil ale mamiferelor, 0 se terming.

print'o singuia cavitate, numita clóca, pe undes e dat
earl escrementele, Drina ouë1e.
Temperatura paserilort (caldura animald) este tot-d'a-
una mat mare cu cinci sat §6se grade, de catt la mami-
fere. Acésta caldura provine la pasërl din activitatea
cea mare a circulatiunel 0 a respiratiunet, precum §1
din presenta penelord, cart se opun la perderea eäldu-
rei interne.
Dintre siniuri, auqult i vq.ult suntt mat desvol-
tate la paskt jar tactult s6t pipaitult este slaba din
causa penelort cu care este acoperith corpult lord ;
simtult gustului i alti odoratului, la unele este fOrte
slabt, iar la, allele este delicatt. Catt pentru. instinctt,
paserile sunth admirabile in ingrijirea cu care '0 creset
puil 0 in industria zu care le pregatescd locuinte. Mara
cle ac6sta, se observa cä multe pasert emigrOza pe fie-
care ant de la o parte la alta a globulut terestru, fa-
cendt asth-feld ni§te calëtoril indelungare cu mart peri-
cole: unele vint la not prima-vara §i 'Aka t6mna, p. c.
privighietorile, cucult, rondunelele, etc., iar altele vint
tOnana i plOga prima-vara, precum suntu ga§tele sël-
batice, etc. Cele d'antein mergt spre miaclacli §1 cele
din urma spre mO0a-n6pte; tOte aceste pasert se mi-
mes& emigrante sat cdletóre.
Clasa pas6rilort, dup. forma cioculul §i a piciOrelorti
se divide in Op grupe numite ordine- carI suntt: r&-
pitórele, paserile, agdidtórele, galinaceele, alergeitorele §i
inottitórele (palmipedele).

1-iulu Ordine. Itipitórele (Rapaces)

87. Caractere general! Rapitorele sOft paserie rapace
suntt acelea cart se nutresct cu prada. Ele at un don
tare, cu verfuld ascutitt i pici6rele terminate prin de-
gete libere proveclute din unghit tart, recurbate i ascu-
lite, cu cart sfa§ie carne4 aripele lora suntt asemenea
puternice i le serva spre a face sborurr Inalte i inde -
lungate. Ele traesct cu perechia §i-§l fact cuiburt sim-
ple 0 fara de nicl 0 arta.
www.dacoromanica.ro
90 ZOOLOGIA

Pasarile rapitOre forméza duce familif, cart suntt :

rcipitórele diurne §i rapitórele nopturne.
1° Fornilia.Diurnele.Acéstl familie copt hide pas&
rile rapitOre diurne, carl suntt cele mai curagi6se §i mal
puternice dintre tOte paserile, ele at ochil dirigiall late-
rath §i ciocult adesea provNutt, in partea inferibra, cu
o membrana fart pene §i colorata. Genurile principalf
ale acestel familif suntt :
Tniturn10.(Vultur, fig. 39) cu capula §i gatul ple§u-
ye, ciocult dreptt i recurbata la vérft. Speciele sele
suntt Condorulit (Vultur gryphus), este celt mal mare
dintre paserile repitOre, i insemnatt prin lungimea ari-
pelora sele, call se in-
kk*
timid la aprOpe patru
w
4-f -
.411.
metre imprejurt. Pe-
nele sele sunta Oche§e
Inchise, iar capula §i,
gatul set ple§uve, sunt
ro§iatice, avend o cre-
Vata alba la Ott. Ela
locuesce pe cele mal in-
nalte verfurl ale mun-
Word Anzil din Ame-
rica, de unde nu des-
cinde de cat pentru ca
sa'§1 caute prada, care
consta mal adesea in a-

/
"I!/

Fig. 39.P1e§uvu1A (Vultur falvus)

nimale marl, pr. C. Ca-
pre, of vital, etc. Elk
ataca chiar pe Omenl.
Plesvulti (V. fulvus et
cinereus) de colOre 6-
che§e, are gatuld §i capul acoperitt cu fulgi alburil §i 6
crevata alba la gat; se gasesce prin Europa meridio-
nala §i chiar In Romania; acesta se nutresce cu morta-
-ciuni.
Gypaetus, cu speta Sorlita (gypaetue barbatus, ple§u-
vult rapitort de oI), are 1 §i,-1 metre In lungime, capul
acoperitt cu fulgl mid §i de§l, §1 unt fela de barba im-
www.dacoromanica.ro
 CLAS4 PASERILOR 91

prejurula gurel; trae§te pe varfurile cele:mal inalte ale

muntilor din Europa 0 este atatt de puternict Ca Vote
së rapösca miei, iecll §i chiar copil.
Acera (Aquila, fig. 40) se distinge prin forta i cura-
giula set, pentru care s'a §i numita regele paserilorg ;
are unt sbora puternica 0 se nutre§te cu prada viue,
§i in lipsa, chiar cu mortaciunt Speciele el sunta ; Aqui-
la imperialg de culOre Oche§e inchisa cu o pata alba pe
spinare. A. Fulga.A. Albicila, cu cOda alba. A. Leuco-
cefala, cu capula alba, etc.
FalconiT (Falco), earl se mal numesct §i Rcipitóre no-
bile, adica, carl se pott invOta se princla vOnatt, at ca-
pula acoperita cu fulgl, ciocult scurta i recurbatt de
la Tadacina ; se nutresca numal cu prada viue. Femelele
suntt-mal marl cu a
treia parte de cat mas-
s.,. bulil. Acesta gent co-
prinde mal multe spe-
! cie, dintre carl mar
!is!
\:\ ' princiall sunta : Soi-
mulg (falco candicans
v. islandicus) cu pene
4" 4 de culOre albiciOsa sea
.

pestrite : traesce prin

rc-n, Islanda. In evula me-
,
dit, mal ales, se In
, irebuinta pentru ye-
natult _pasOrilort,
II' qoricariulg (F. buteo)
cu pene Oche§e §i cu
Fig, 40, Aquila 1 2 verginegre pe O;
se nutre§te cu pasOrl, cu cartite i cu pi& Gaia (F.
milvus) are-pene brune ruginii, locuiesce prin padurl §i
striga eand e timpul secetos. Coroiulg (F. tinunculus)
de cul6re Oche§g, cu petenegre; Jocuesce prin turnurl §t
castelurl ruinate. Aretele (Astur palumbarius) este pes-
trip, cu piciOrele galbene, iar d'asupra ochilora are o
pata alba. Ela ataca porumbeil i alte pasorl. Uliulg
(Astur nisus) este asemenea pestrii-A cu piciOrele gal--
www.dacoromanica.ro
 92 ZOOLOGIA

bene §i mai mica de cata aretele; se nutre§te cu pul de

ging. §i cu alte paseri mal mid.
2° Fami lie, licipitOrelenopturne. Acestepaseri at un
capt mare rotunda, unt cioct recurbatt de la basg,
unde este inconjuratt cu pert, ochil marl dirigeatl ina-
inte §i inconjuratl cu fulgi, avend o pupil/ f6rte mare,
pe care intranda prea multA lumina, ajunge a fi supe-
rAtOre, de aceia stall cliva ascunse §i numal n6ptea
est spre all crate nutrimentult care consist g. In ma-
mifere §i paserl mid, pe earl le inghitt intregl, iar mal
pe urml le dl pelea §i 6sele gall prin vomitare. Cor-
pula lora este acoperitt cu fulgl §i pene mol, de aceia
cand sbOrl nu fact sgomott; piciOrele lora suntt aco-
perite cu fulgl peril la degete. Cu cat aceste animale sunt
periculose pentru paserile cele mid, in timpult noptei,
cu atata cliva, fiind cg, ele nu pott vedea, suntt espuse
la atacult §i la batjocura celort mai debile paserele; de
aceia, and o asemenea pasere nopturna se Intempla se
iasg, cliva din culcuplu set, paserile cele mid se aduna
. Imprejurult el §i o atacl cu fe-
luriml de injuril (ciripituri), §i
ea neputendt fugi se necgje§te
§i face diverse gesticulatiuni
ridicule.
Acesta familie constitue un
singurt gent, adica genult buf-
nitelor (strix), care coprinde
duce divisiunl ; bufnite cu moiii
la urechl i bufnite fard mote&
Divisiunea inteit coprinde spe-
. ciele: Bould de wripte (strix bu-
LESGSTRE
bo, v. bubo maximus). care
svmL EV este ceamalmare specia, avend
Fig. 41. Bufnita (Cueuvaua) 01m67"1 in lungim e, striga n6p-
tea cu o voce ca de boil: trge§te prin paduri §i gaol ie-
purl §i alte mamifere mal mid. Ciurezulii (strix otus) cu
pene Oche§e-galbue, trle§te asemenea prin padurl. S.
Scops, este cea mal mica speta dintre butnitele cu mot.
Divisiunea a duoa coprinde speciele urmAtOre : S. A-
www.dacoromanica.ro
 CLASA PASERILOR 93

luco de culdre nègra, cu ochil negri §i ciocula alba.

Cucuveaua (S. stridula sive noctua, fig. 41) este maI mica'
avenda ochil alba§tril, ciocula alba vercli§ort §i cul6re ro-
§iaticit.Bufa mascata (S. flammea), de culOre galbiOra
§i patata, ochil portocalii §1 ciocula alba cu varfula 6-
che§a ;trae§te prin turnurile bisericelora §i prin ruine ;
ea este spaima poporului, care crede ca, cand acésta
pasëre striga imprejurult unel case, trebue së m6ra ci-
ne-va In acea casa.S. Ulu la, de culOre Oche§e, cu o-
chii galbeni, este mal mica de cata cele precedenti.
S. Passerina sive pigmea, de culOre Oche§e, cu ochil gal-
benl, §i ciocult portocalit, este cea mai mica dintre
tOte bufnitele, avendu marimea unel vräbil.
2-lea Ordine. Plstirele1e (Passeres)
88. Caracterele pls6rele1ord. Aceste pasëri sunt lit
genere, de o statura mica, cu cioculu subtire, debile
dreptu §i la unele putint recurbatt ; pici6rele lora sunt.
asemenea subtirl §i terminate cu cate patru degete, din-
tre carI trei suntil dirigiate Inainte §i unulaindöratt..
Ele all unt sbort u§ure §i adesea saltatort. Cele mai
multe sunta remarcabile prin oantecele lora melodi6se,
ce le esecuta mai alesa prima-vOra. Unele se nutresca
cu insecte, iar altele cu fructe, sea cu graunte.
Num6rula_paserelelora este fOrte mare; de aceia na-
turali§tii, dupe caracterele ce le presinta forma ciocu-
lul §i a degetelora lora, le-ail divisatt in §Opte familii
carl sunta :
1° Familie.Paserele cu ciocutil dentatii, (Dentirostres)
Aceste pasërele se caracterisä printeunt fela de scobi-
turd, ce all pe amOnduoë laturele cioculul langa verfula
lui. Ele suntti de o fire rea §i rapace : se nutresca cu.
inseste §i cu graunte. Genurile principale ale acestei fa-
milil suntil :
Lupulfi vrabielorii (Lanius excubitor, berbecelul, capra
dracului), are uu cioct conicti sOt comprimata, cu unil
mica catligd la verfa ; ela imitOza cantult pasërilora
debile, pe carl le amage§te facendu-le sO vie la elt, §i
atunci le ataca.
www.dacoromanica.ro
94 z OOLOGIA

Tangaras, coprinde pasarelele cu ciocult conict, tri-

ungulart la mandibula inferiOra, cu aripi scurte ; ele se
nutresct ea insecte §1 cu grain*, §i se gasescil prin A-
merica.
Primptórea de mn§te. (Muscicapa) cu pen i. la basa cio-
culul, care este recurbatu la verft ; acesta semana la
obiceit cu Lanius : se nutresce cu mu§te §i alte paserl
mid. In acestt gent se coprinde §i muscicapa tiranus,
care trae§te in America.
2° FamRiserele cantatóre.-:---Acestea se disting prin
cantecele Ion cele frum(58e §i melodiOse; ele se nutresc
cu insecte §i graunte. Genurile principale &Rita
Privighetérea (Silvia) este o pasere mica cu ciocult
satire §1 dreptt ; locue§te prin tufi§t, §i '§i face cuib prin
gaud subterane. Speciele sele principall suntt : Liescinia
(S. Luscinia) este paserea cea mai placuta din Europa
pfin cantecele sele, are pene brune-ruginii ; trae§te mal
multt prin partile meridionale.Filomela (S. Filomela)
este putint mai mica de catt cea precedinte, cu pene
brune-cenu§il, are unt glast mal puternict, dert mal
putint melodios de cat alt Lusciniel: traesce mai alest
prin Romania, Ungaria §i Polonia. Pitulicea (S. Borten-
sis) petrece prin -tufe §i prin maracinf.
Sturzil (Turdus) suntt mal mail de catt privighieto-
rile, at ciocult comprimatt §i arcuitt, insa nerecurbatt:
ele suntt paserI frugivore, §i petrect o viata solitara.
Speciele principall ale acestui gent suntt: Sturzulil mare
(Turdus viscivorus) se nutresce cu bale de \Tema, a car
rul semanta incoltesce in intestinele lul, §i depunend o
pe arbori impreuna cu escrementele sae, face ca se se
propage ast-felt acestä planta parasita. Sturzulii de
Inunte (S. Pilaris) este o pasere caletOre care traesce vó--
ra prin munti, nutrindu se cu bObe de enupert, de a-
ceia carnea Jul este fOrte gustOsa. Sturzula cdntdretii
(T. musicus), are corpult acoperitil cu pene negro, Jar
ciocult §i marginele ochilort galbene ; elt este o pase-
re indigena statatOre, care canta frumost, de aceia se
tine §i prin colivii. T. Iliacus, este cea mai mica din
acesta gent. In America se gase§te o specia de sturzl
www.dacoromanica.ro
 CLASA PASERILORti 05

numitä Polyglosus, care este celebra pentru facultatea

ce are de a imita, nu numal cantulU anon paserr art
§i ori ce alta voce art aucli.
Grangurele (Oriolus galbula, Mier la galbena) numita
ast-felil pentru ca masculult este d'o culOre galbena fru-
mOsit, avend numal cOcla §i aripele negre, precum §i o
pata intre ochi. Femelele at o culOre maslinie, §1 '§i
fadid cuibulid inteurnd modU artfficialil, legendu 11 intre
ramurile arboriloril.
Furnicaruld (Meptera) are piciOre inalte §i. o cOda
scurta, se nutre§te cu insecte §i-mai alest cu furnici.
Pipra este o pasere de America, care are pe captl unll
mota ca aperatore. Masculh ail o culOre galbena fru-
mOsa ; femelele loll punt ouele printre pietre.
Codobatura (Motacila alba, prundaru), are o cOda lun-
-ga, cu care bate necontenitt spre Tamental ; culOrea sa
este alba cenu§ie, trae§te prin araturi §i pe marginea
apelort, princlend insecte. Codob galbeng (M. Flava)
de culOre galbena, petrece pe deuri.
Pituliciulii (Troglodites parvulos) are pene Oche§e §1
o Oda mica ridicata ; petrece prin tufi§d, prin maracinl
§i prin garduri.
,3° Fam.Paserele cu cioculii conica (Conirosfres). A-
ceste paseri se caracterisä printeunu ciocil largu §i co-
nict ; mai tOte se nutrescil cu grail* §1 mai alest a-
celea cari at unt cioct puternicil. Genurile principall
ale acestel familii suntt :
Ciocirlannhi (Alauda) este o pasere caletOre, care vi-
ne la noi mai de timpuriu de catu alte paséri ; elu trae-
§te prin agril §i prin lunci, §i canta sburandu verticalg.
0 specia a acestuia este Ciocárlanulamotatil (A. Cristata);
acesta este statornict, trae§te in apropierea satelort, §i
se vede iarna pe drumuri culegendA gram* din baligi.
.Presura (Emberiza) are unt cioct scurtu §i conict, a ca-
rui mandibula superiOra, fiind mal subtire, se imbuca
de cea inferiOra. Presurile se nutrescid tu gräunte V. se
ingra§e multid, de aceia Omenif le veneza mai alesil iar-
na, pentru carnea lond cea buna. Pitigoiuld (I arus
major) este o pasere mica §1 rotunda, cu capulti mare,
www.dacoromanica.ro
96 ZOOLOGIA

vesela §1 indrasneta, Vera se nutre§te cu insecte §i iar-

na cu seminte; suntti mal multe spete de pitigoi, carl
se distingt dupe forma cioculul §i cul6rea penelort.
OchiulA boului (Regulus Cristatus) este paserea cea mai
mica din Europa, are pe capt o cresta ro§ie set galbena,
iar corpult set este acoperitti cu pene vercll §i galbene;
trae§te vera prin muntl §i iarna prin campil.
Vrlibiete (Fringila). Acestt gent coprinde unt ma-
re numerd de paseri respandite mal peste tat globulg;
ele at unt cioct tare cu mandibule ascutite, §i se nu-
tresct cu insecte §1 cu graunte; unele dinteensele canta
frumost, tote '§l fact cuiburf cu o deosebita arta, in
care punt ouele §i scott pul de cate duoe orl pe ant,
din care causa se Imultesct fOrte multti §i devint vate-
matore agriculturel, prin voracitatealort. Speciele prin.
cipali suntt : Vrabia de cast% (Fring. domestica), trae§te
apr6pe de locuintele Omenilort, facendull cuibult mai
adesea prin acoperi§urile caselort ; masculult se dis.
tinge printeo pata Oche§e la gup,--Botgrosula (Fr. coc-
cothraustes), are unt cioct tare, cu care p6te se sparga
samburl de cire§e. Cintezolulii (Fr. ccelebs) este de mA-
rimea unel vrabil cu culorl varlate ; are unt cantect re-
sunatort. Sticletele (Fr. carduelis) este celt mal fru-
most dintre vrabil, cu penelA impestritate, avend §i unt
canted' deliciost, de aceia se tine §1 prin colivil. Ci-
sag (Fr. spinus) de cul6re verde-galbue, petrece prin
locurile munt6se.Ghimpelulii (Fr. pyrrhula) de culOre
ro§ie, afara de aripl §i c6cla ; in timpult verel petrece
pe la munt1. Canaruli.i (Fr. canaria) este o pasere fru-
mOsa, originara din insulele Canare, unde in stare libera
are o culdre verde-galbue, iar fiind tinutt, '§1 ghimba,
colOrea in alba-galbue. Pentru cantecult set tare §i as-
cutitt, elt se tine in colivil. Femela scOte pul chiart in
captivitate.
40 _Pam. Ontnivorele. (Omnivorm, corvinm). Acesta fa-
milie coprinde paserile cele mai marl din ordinele pase-
relor, acestea liu canta, inse unele invatl a imita cate-
va vorbe scurte; ele se nutresct cu insecte, cu paserf
micl §i cu cadavre. Genurile principale suntt :
www.dacoromanica.ro
 CLASA. PASERIL0110 97

Cióra (Corvus) se distinge prin. marimea sa §i prin na-

rile sale acoperite cu pal tar)", avendt simtult odora-
tului fOrte desvoltatt §i instinctult de a fura obiecte
straluditOre ; se nutresct cu moktaciuni, pi de paserl,
Viermi, etc. Speciile principale suntt : Corbulii (Corvus
corax) este cea mai mare specie de acestt gent, de
colOre tdgra , traePce singuratict, ajungenda o etate
de peste 160 am ; se gase§te pretutindenea. Cióra ne,
grd §i Oióra cenqie (0, corone et C. cornix), suntü varie-
tati, mai mid cu a patra parte de atü cele precede*,
ele petrec impreun a in cete mari ; se nutreset cu grail*
§i fact marl pagube in campiele cu semanauri. Cióra
agrarie (C. frugilegus) este mal mica de eat cele prece-
denti, de colOre négra, batandt. in 1.411, traesce in cete
prin .iAmpiele cultivate, nutrindu-se Cu verikil §i cu se-
manaturile abia incoltite. Cioca (a monedula), de ma-
rimea unul porumbelt, de colOre nOgra deschisa §i pe
gat cenu§ia, 10 face cuibulü prin turnurl vechi, §i pe-
trece In cete prin crap §iprin sate. Colofana (C. pica),
este mai mica de cat cele_ precedente, de colOre npgri-
ci6sa, cu pene albe in aripa §i in WI, ea este o pasare
fOrte guraliva 0 traesce mai adepea pe langa. locuintele
Omehilort, pe unde ataca pal de ping. Guia (C. glan-
(lulus) este o pasare frumOsa, cu pene ro§ii-cenu§ii cu
aripe pestrite §i unt mop pe capt ; locuesce prin padmi
0 se nutresce cu insecte §i cu ghinda. -- Graurii (Stur-
nus vulgarus), de colOre nOgra-verclue ; sunt pasört ca-
letOre, umbla in cete §i traesct prin agrii §i paduri, undo
se nutresot cu insecte, Wipe §i_ tOmna cu struguri.
Pagrea de paradise% (Paradisea apoda), este de marimea
unel cotofene, cu pene frum6se §i o cOda mare stralu-
citOre, din care se intindu duo e. pene lune, In forma de
spice. Traesce prin Guinea nouë, pe unde prinOndu-le
vonëtoril, le tail piciOrele spre a le putea impacheta mai
facile ca O. le aduca in Europa spre vêngare, §1 Omehil
ignoranti at creclutd ca n'at piciOre, de aceia le-at ru-
mitt Paradissea apoda.
5° 1 amil. Paserile cu cioculii suliire (Tenuirostres).
Aceste pasërele au unt cioct lungt, §i putint recurbat.
c. 8843 7
www.dacoromanica.ro
 98 ZOOLQQ1A

De ac6sta, familie apartinil Pupgza (Upupa.Eppps) are

pe capil o créstg. _mare de pene pestrite, se nutresee
cu insecte §i, vernal, pe earl II adung, de prin locurl mux
\flare, V 10 face cuibulq cu materil puturOse., In Africa
se aflg, o pupëzg, frum6sg,, numitä Epitizachus, de colOre
verde, cu o cOda lung. tolibriI (Trochilus) sunta cele
mal mid dintre tOte pgsgrile, cii pene fOrte strAluditOre;
trgescil isolatu prin America meridionalg, §i Se nutresca,
cu sucuhl floriloril. 0 specie dintr'acestea, anume ; Go
Zibru 'verde. (Tr. virdis vel minimus) este de marimea
unel albine ; ac6sta face nisce oug caw bObele de ma-
are, pe care le clocesce Inteura cuiba de mg.rimea-
uneI nucl.
60 1ami& pasareloric cu cioculil crapatii. (Fissirostres).
.,Acestea se caracterisOz& printeunt ciocti scurta, tur-
titü i fOrte deschist, presentandil 9 gurg. mare. Ele
sbOra repede cu gura desohisg, prinOndu insecte din
sbort. TOte suntt pgsgrf cg16tOre. Genurile principale
stunt :
Rondunelele (Hirundo) cu aripi lungi, c6da &mtg. §i
unit sbort repede ; efe suntil pas6rI calgtOre, i I0 fact
cuiburl de ai-ta cu pgmentti frarnOntata. Speciele lort
suntil Rondun6na de ferestra (H. urbica) cu piciOrele
acoperite cu pene ; pe spate e nOgrd, iar pe pept §1 burta
alba; acOsta '41 face cuibult pe la ferestrele caselort.
Rondungua de coTiti (H. rustica) de colOre nOgra-pivita,
cu fruntea §i gatult1 ro§igl ea iI. face cuibulq prin po:
dultt caselort i pe la cope. Leistunulii (H. riparia) de
culdre bruna-cent§ie ; acésta il face cuibuld prin t6r-
muril riurilort. Bondunéua de pcidure (Cypselus apus)
de colOre 'négra,, cu gg,tul albt ; acOsta il face cuibulk,
prin scorburile arborilorri. In India oriental/ se aflg, o
specie- de rondunea (Cypselus Esculentus) pe spate Oche-
§ia, pe bur, 0 verfulu Wel alba, care IV face cuibulti
cu nisce plante de mare (filma protococus), din care se
face o mgncare delicidsä, de -aceia, aceste cuiburl, suntt
cautate, vanclendu-se cu prep mare la amatort
Caprimulgulg, (Caprirnulgus europaeus) are capulli
gura mare, penp mo i cenu§il, cu vergI neFre. 12iva

www.dacoromanica.ro
 CLASA l'ASERILORO 8V

petrece ascunst prin scorburile arborilort, jar nOptea

umbla zburandt cu gura cascata ca so primä insecte
prin staulele vithlort; de wide Omenil superstitiogt at
.creOutt ca farmed, vitele ca sO le ia laptele, §i de aceia
IA at §i. numitt mulgttorul4 caprelorii.
70 Eamiliev--Paare cu degetele impreunate. (Syndac-
-Aceste pasOrt at duo6 degete esterna Impreu-
nate cu o membrana pene aprope de vedult lora. De
acesta familie apartint: Prigdrea (Merops apiaster), o
pasere frumOsa cu duo6 pene lungl In coda. Urnbla In
cete princlendt insecte cu cart, se nutresct, §i ataca
chiar al binele; el e '§I fact cuibuil prin t Ormuril apelort.
Pescarulei (Alcedo
I ispida, fig. 43) are
ciocult mal lungt
I de cat capulit, pi-,
ciOrele, cOda 0 a-
ripele scurte gi pe
spFte o banta al-
bastra; se nutres
ce ou insecte §i ou
pesci fuel, pe earl
prinde aruncpn-
. rrr
_ du-se in apa de pe
4",Tat,e,

cate un arbore ve-

Fig. 43. Pescarulu.
cinatt, de unde '1
pandesce, sOt din &port sOt de pe suprafata apel. Bu-
cerulu (Buceros rhinoceros) este de marimea unul corbt,
negru-cenugik cu. unt cioct mare galbent i d'asupra
lul unt cornt ca alt Rinocerulul. Traiesce prin Java 0
Sumatra 0 se nutresce cu fructe §i cu insecte.
3-lea Ordine. Agnitórele (Scansores)
89. Caracterele aggtittórelonl. Paserile din acesta
ordine se caracteriseza prM forMa alungita a degetelor
§i prin lispositiunea lora, astt-felt ca, duo6 se Intindt
inainte i dtio6 indaratt, ceia-ce permite acestort ani-
male ca sä se urce pe arborl §i sa se agate de ramurile
lor cu mare facilitate. Ele at, in genere, un zbort de-
www.dacoromanica.ro
100 ZOODGIA

bat; unele 1l un cioct debilul i se nutrescu cu in

secte ; altele au cioculu grost §i carligata §i se nutrescu
cu grange. Genurile principale suntt :
Ghionóiele (Picus, fig. 44) at unti deed dreptq, lungu
§i u. fOrte lunga u nisce
perl la verft ca unditele, cu carl
scotu insectele de pe sub c6ja
arboriloru ; masculil acestora
all pe capt o boneta ro§iä.
Speciile principale ale aces-
tui gent suntil : Ghionóia verde
(Picus Viridis), Gh. négra (P.
martii) §i Gh.pestrita (P, Major,
medius et minor),. Aceste pa-
sen, all testa privite la Romani
ca o cobe yea (malum omen) in
catt chianti soldatil se descura-
giail candu le intalnou in mar-
§tilu lort.
Cucula.(Cucullus canorus) are .1

una ciocu crapatt adencu §i (Fig. 41. Ghionoia, Vêrdaria,1

putinü arcuitu, o cOda lunga, Picus).
piciOre scurte, traiesce in climele caldurOse, tinendu-se
in gaurile arborilorti §i se nutresce cu insecte. Cucult
este una din paserile can se arata mal inteiu prima-
vara; numal partea borbatosca, scOte strigarI de neu-cu"
prin padun. 'Este cunoscutt prin obiceiulhl sell curiosu
de a '§1 depune ouele in cuibula altort paserI insect.
yore (de ex. la Motacilla), §i parintil streini mgrijescil
de puil cuculul ca de al lora, de §i el ail testa causa ca
adeverata lor progenitura so se perda, precum se in-
templa adesea, pentru cä cucult, venindu inteun cuibu.
streint, sparge §i manna ouele ce le gasesce acolo. In
Africa se afla o specie de cucil numitt C. arNatorii (C. in-
dicatort) care umbla dupe albinele selbatice, §i prin a-
cesta arotä Omenilora unde suntt stupil acelor albine.
Ramfastuld (Ramphastus toco, tucanult) de marimea
unei ciOre, are unt cioct fOrte mare, insa u§ure §i din-
tan pe marginl; traesce prin America meridionala, f6.-
www.dacoromanica.ro
 CLASA PAPERILORit 101

canda-0 cutult prin *duffle arborilora, 0 se nutresce

ea fructe §i cu insecte.
PapagaliT (Psitacus, fig. 45) sunta nisce paserl de o
marime medic ; at unt corpt rotunda acoperita cu pene
colorate frumosa ; all ua limba scurt i grOsa §i tint
cioca asemenea Scurta §17
greet, a carul Mandibula
superiOraserecurbdzapes- H
te cea inferiOra ; el tra-
esca in climele calde,unde
se nutresca cu fructe i cu
Serninte. Pe la nol se tint
,prin cavil 0,se invata ca
sa pronunte cate-va vorbe
scurte, Epeciile mai prin-
cipale sunta urmötOrele
Papagalulii cenuedi (Ps.
criStatus) cu o crest& de
pene pe capti. Papaga-
lulu. arms (Ps. macao) de -
culOre re§ie-albastra cu Fig. 45. Papagalu (Psittacus)
galbena, este celt mal frumost dintre tog papagalit
Papagalulii amazonia (Ps. amazonicus), de coldre verde,
cu obrajil galbeni, iar pe frunte, gatt §i ciocti este albu;
acesta Inv* mal lesne së vorbésca. Cea mal mica spe-
cie de papagali este Ps. passerinus.
4-le Ordine., Galinoceele (Galinacue).
90. Caracterele Galinaceelord. Aceste paserl at cor-
pula gret, aripe scurte, 'Ebert debilil i sgemotost, cio-
cult umflatt d'asupra narilort i acoperitt cu o mem-
bran4 cartilaginOsa ; degetele in numën1 de patru, dintre
carl trel dirigiate inainte i unula indarat, sunta ,im-
preunate Ia basa cu o membrana, 0 terminate cu un-
ghil ta4 0 obtuse. At o gu§e mare §i la piciOre cate unt
pintent puternict ; se nutresce in genere, cu graunte,
mancandu i petricele sail nisipt, pentru faciitarea di-
gestiunel. Aceste paseri ati obiceiula ca sa se tavalésca
in pulbere. Ordihele galinaceelora coprinde una num6rt
www.dacoromanica.ro
102 ZOOLOGILL.

mare de genurI §i specil) dintre earl mal principall sunta

urnAtOrele :
FasaniT (Phasianus, fig. 46) suntt, de origine din Asia.
§i se earacteriseza prin frumusetea penelort.; el at o
- VS MR

Fig 47. Fasanulu (Phasianus).

came dulce §i gustOsa. Speciile lurt suntt; Fasanulti
comunii (Phas. colchicus) din Colchida (Asia mica) a,
cesta este specia cea mal comuna, -de colOre ro§ia gal-
bena, eu pene verc11. Fasanulti ro014 (Phas. Pictus) ii
Fasanulii albi (Phas. nycthemerus) care pe spate este
albt-argintit §i pe burta negru.
Plinnu1d (Pavo cristatus) se caracterisOza printr'o çO-
(IA lunga, care consta din 18 pene ornate cu desemne
fOrte frurnOse, in forma- de ochi galbeni ; masculif ati §1
unt mott subtire pe capt, de colOre
albastra. Patria sa este India, orien-
tall, unde trae§te sëlbatict, §1 de
unde s'a adust in Europa mai inteit
de catre .Alexandru celt mare. El
schimba, penele cele frumOse pe fie-
care ant.
Cureanuld (Meleagris gallopavo,
fig. 47) este ple§uvt pe cap §i pe
gttt, unde are §i ni§te negi ; pe --
capt are §i unt mutt aternatu spre g 47. Curcanulu (Me-
frunte, iar pe pieptu are unt mop )6agri§ gallopavo).
www.dacoromanica.ro
 GLASAyASERILOR 103

de pene firOse. Patria sa este America meridioql, unde

Irg,e§te §i pana, asta-O selbatict, m cete numerOsel Jn.
Europa s'a adusa pe la 1542.
Bibilica (Nuniida meleagris, gaina cu margäritare),
are capulu peuvll §i o crestä pe frunte, iar penele sele
suntt de colOre cenu§ie, cu pete albe ca rnargaritarult,
trge§te ill stare sebatica prin Africa (Numidia), de unde
s'a adust i in Europa.
Cocoplit i glina (alus) este ple§uvil imprejuruhl 0-
avend o crOsta pe eapu §1 douO barbii carnOse,
earl 1 aterna la mandibula inferiOra. Patria sea este Asia,
de tilde s'a adusa §i in Europa, unde trae§te domesti-
bitt. Acesta pasêre 'V trage origina de la G. Banchiva,
tu napult §i gatult ro§u, iar restuld corpululinabracatA
Cu` pene negre ; trle§te §i asta-O selbaticti prin padurile
din Java §i Sumatra.---Glina face pana. la 20 cue, mai
inainte de a clod., -0 dOcg, i-le ia cineva, ea depune pang.
la 200 de cue cu scopt d'a implini numërult de 20. Ea
cloce§te trel septomani.
Giline1e sabatice (Tetrao) ag capuill acoperitil cu fulgi
Marg. de regiunea ,ochilort Vnde la unele se gase§te a
trasatura roie ele n'au pinteni §i traescu cu perechea,
prin paduri §i prin muntl, pe undo '§i Lea cuiburi sim-
ple, in earl punt mai multe ou6. Aceste paseri se ye-
nOz g. p'entru carnea lort cea gustösa. Speciele principaiL
suntil : Uragalulic (Tetrao Urogallus) sOil coco§ula de
munte, este de marimea unui curcant. Gelinuea negrd
(Tetrao tratrix) cu cOda bifurcata.. Gainuiea co-
*tuna' (retrao bonasia) de colOre ruginie ; petrece prin
jaluni§urI.
Potftrnichiele (Perdrix) suntft mal midi de catugainu-
§ele, avencla unll ciochl suptire, piciOre far& fulgi, §i in
giuruhl ochiloru o pata gOla oil negi. Ele sunta de trel
specie : Potarnichea cennie (Perdrix cinnerea) cea mai
.cernuna, §i Potdrnichea TOO& (Perdrix rubra) cu picibrele
ro§ii ; ele all carnea gust6s1. Prepelita (Perdrix cotur-
nix) este mai mica de caw potarnichea, avend nilte
se ingra§e multil §i se
sprancene albe §i cc-Kik scurta
venOza pentru carnea el, care este gustosa. Ele sunta
www.dacoromanica.ro
104 ZOOLOGIA

pasen caletOre, can vind pe la nol numai vera, cand

petrecg prin erburl i holde, strigandu : crci-crd.
De acestu ordinu a-
partine §i genuld Colum-
ba pallumbus (Porumbe-
luld, fig. 48) care este
fOrte avut in specie (p este =
r
2,000 de specie- se cu-
nosed pang. acum (dintre
can unele suntu selbati-
ce (C, livia), de colOre
verde §1 alba pe Oda, cu
duoe vergi negre pe ari-
pl. Acesta spenia coprin- Yg. 48. Forum ei
de mai multe varietatl
de porumbei domesticitl, can se imultescd inteung m oda
extra-ordinard. La aceste specie, mascululd cloce§te ouë--
le, ca §i femela. In America de Nord se afla und teld de
porumbel (Columba migratoria), can caletorescd in cete
fOrte numerOse (pana la 2000 de miliOne d'o-data).
Turrturelele (C. turtur) se dieting( de catre porumbeil
proprit cli§l printr'o talie mal mica, mal delicata §i pnn
penele loru, carl suntu de o colOre uniforma. Ele suntd
paean! caletOre §i traescd in selbaticie cu perechea ; se
veneza pentru carnea lora cea gustOsa.
5-lea Orate. (Cursores).
91. Paserile alergetOre se caracteriseza printr'unu
gutu lungd cu cioct scurtg, aripe mid cu pene mörunte,
din care causa nu pott sbura bine, insa ele ati piciOre
lungi §i tapene, cu carl potg alerga fOrte iute, de aceia
se §i numescu alergaóre. Ele suntu cele mai marl pasen:
traescu prin climele caldurOse §i se nutrescg cu fructe
§1 seminte. Speciele principall suntd; Strultaii (Struthio
camellus, fig. 49) este paserea cea mai mare, avend a-
prope 3 metre in inaltime ! la piciore are numal duoe de-
gete §i alerga cu o iue1ä mal mare de cata calul celu mat
bund. Eld se nutre§te cu vegetale, inghite insa §i cuie,
pietre, bucati de sticla, pe carl le Bluing in stomaculg
www.dacoromanica.ro
 CLASA PASERILOR 105

sët. Famelele fact nisce oud atatt de marl ea captaresci ,

unult, pang. la 3 litre, a carort OA este grosa §i tare,
de aceia, in ant;citate se construiat din ele pahare pentru
bëutt. Aceste ouë
le depune femela
In nisipt, unde se
zlobesct prin cal-
dura sOrelui. Stru-
tult fiind gonitt,
In iutOla mi§carei
sele, obiectele mo-
bile pe earl calca,
le arunca cu pu-
tore mare Mara-
tult sot, ceea-ce

'
constituie pentru _
elt unt mijlocu
de aporare. Penele
Hale, din partea -
posterioara a cor-
pulul at nisce bar- rg. 49. Strutul .

bete colorate cu negru §i alte fete frum6se, pentru care

se §i Intrebuintéza la obiectele de luxt, precum spre
infrumusetarea palarieloru femee§ti. Meat sat Stru-
tulic americans (Rheea americana) este mal mica de
catt celu precedinte §i are la fie-care piciort cate 3
degete cu unghii olOrea sa este cenu§ie, lar la parte
bärbatésca se -afle §i o banta négra mddratult capuluT
Ela se gase§te prin America meridionala. Casuarulu
(Casuarius indicus, fig. 50) -are o marime de 2 metri,
trae§te prin India orientala §i Olanda nouã ; are aripe
mai scurte de catu ale Strutulul §i penele ca ni§te fire
satin ; pe capu are o crésta carnosa §1 la gatt ni§te
barbil ro§if, iar la pici6re are trei degete cu unghif
obtuse.
De ordinele alergOtOrelort tint §i Baltósele, carI se
distingt de cele alte pasen printr'unil cioct de lun
gime medie, piciOrele fOrte lungl §i fara, pene, la cart
pasulu este fOrte scurtil in Ott nu atinge pamentult.
www.dacoromanica.ro
106 ZOOLOGLI

Acestea traescu pe langa termuri §i pe §eturile baltOse,

unde se nutrescu cu pe§ti, brO§te, serpi, §oparle, etc.
Genurile mai principale suntil :
%

...."

--,-W-__.----- .
---- -:-./.. - 11 '---1-=-1-..,
.--7-----1-7-7.-
"--_----=-"..=-

.7.------,..
::-_........------------------- .344t 5- -.--..5--,
'-,..,,..;...:
.....-4-.:

_ '!oapit.
Fig SO. Casnarul.
Dropia (Otis tarda) are unil umbletü greil 0 este pa-
s6rea cea mai mare din Europa, ale carel pene pe spate
suntg ruginii, iar ciocult1 scurta §i përosil la basa. 0
specie a acestui gent este Spurcaaiulii (0. tetrix), mai
midi de cat Dropia, avendu pene albe pe spate §i aripe
negre. Ambele se gasescu §i in Romania, mal alesa pe
langa Dunare, unde se nutrescu QL1 graunte, iarba 0
insecte ; carnea lort este buna la mancare.
Vane laid Crestatri (Vanelus cristatus, ciovica, fig. 51)
ste o pasëre frum6sa cu unu mott indërètulti capului
www.dacoromanica.ro
 MASA PASERILOR 107

de pene lungl 0 inguste ; elti vir e pr'm -vArA in Europa

0 plea. tOmna.

._

Fig. 51. lulu orestatu sau ciovica.

CoornIA (Grus cineteus) are urn) cioct dreptu, pene
cenu§ii, int masculii aft 0 o verga ro§ia pe capt. El
-suntu rdsërl. calCtOre, earl vinU prima-vera de la Sudil
catre Nun 0 tOmna plea de la Nora catre Sudt,
inteunt abort Malta, formAndu unu ungbit in verfulu
chruia sta celt mal forte,
Erodiuld (Arctea cinerea, starcult sembaltanul,fig. 52)
cu ciocult galben, gutul suptire, recu ?bath, 0 inclarëtula
capulul precum §i pre peptu cu ni§te pene lungi ; elü
traieite cu pe§te, trO§te §i tinsecte, Buhaiulii ,(A. Ste-
laris) petrece prin trestia, are pene ruginil, iar ciocult 0
15iciOre1e vercll : are obiceid de bag& capnlu in apa 0
striga ca unt vitelq, de aceia se nume§te 0 bod de WO-.
Barza (Ciconia alba, fig. 53)' cu ciocula §i picidrele
'MO ; este o pasere caletore ; '§l face cuibult pe verfurile
arborilort, §i in sate pe turlele bisericelort §i pe case t
se nutresce cu pe§te, brO§te,§erpi, §Orecl, etc,. 1/4- Barza
negrd (C. nigra, de colOre negra).Marabu (C. marabu)
este unt felt de barz& din India oriental& ; are pene Inca
www.dacoromanica.ro
103 zooLam4

albe, earl se usitl ca ornamentt la päläriele femeie§tI,

Platalea Leucerodius, e colOre alba, cu ciocult lAtArett
§i turtitt.
.F enicopterulii
(Phcenicopterus ro
seus) are aripe ro§il
ca rosa, ciocult re-
curbatt la mijloctl
gütult i piciOrele
in raportt cu con
pult s6t, mai lungI
de att la t6te cele-
alte paseri, de aceia
canal vrea s. clo-
cOsa, '§i face tint
cuibt inaltt ca o ca-
-Mama de zachärt,
pe verfult aria Ode
alare pane ce est
pull din gheOce ; elü -
trge§te pe termurile
Mediteranei. Fig 52 StArculu séii batlanulu.
BecatiT sett Sitaril (Scolopaxruscicola, fIg. 54), at unt
Moot subtire, dreptu i ci-
lindrict, care le servä ca o
sitä spre a so:Ste, vermi §1
insecte, cu earl se nutresc ;
piciórele loth suntt scurte
§i acoperite cu pene deco-
lOre ruginia ; ele petrect
prin pAduri §i campil 1361-,
tOse, un de diva stat ascun-
se 0 numai sOrai diminOta
est spre a'§I auta nutri-
mentult. Becaiinete (Sc,
gallinago) suntt mai mic
cu ciocult turtitt la verf
e- piciOrele fara pene; aceste
-- paseri se vënOza pentrtk
Tip, 53, 'Borza. carnea Jolt cea gustOsa.
www.dacoromanica.ro
 CLASA PASER1LOO 1109

Kiviuli este o Vasere nopturna, care traie§te prin

curile beit6se ale Austriel, avenda unt cioct lunga §i
tublirez corpt fara aripe §i penele ca ni§te pert aspri.

=FL-

Fig. 54. Becata.

Ibis, cu. pici6re fOrte lungi §i subtirI, din care o spe-
tie Ibis religidsch -a fosta venerata de catre Egiptenil ye-
chi, pentru cä nimicia insectele §i vermil, ce causati va-
temare semënaturelora.

6-lea Online. Inotittórele sea Palmipedele (NOtatores).

92. Caracterele Palmipedelorü. InotätOrele sell Pal-
mipedele sunta paseri, carl petreca mal multa pe apa,
pentru acesta degetele piciOrelora lora se afla impreu-
nate cu o membrana, care le da forma unora palme
sea lopeg ce le serva la inotatt. Corpula lora, de forma,
alongita, semenandti cu o luntre, este acoperit cu fulgi
§i cu pene strabatute de o materia grasa, care le apera
de a se inmoia in ap. Capula §i gütulil acestorti paseri
sunta, in genere, lungi. Aceste paseri umbla cu dificul-
tate pe uscatt §i se nutresca cu pe§cf §i cu materii ve-
getale. Ordinile inotatOrelora coprinde urmatOrele ge-
nurl §i specil principall :
Lebgda (Cygnus, fig. 55) este o pasere mare, cu gutult
lunga §frecurbatti ; are duoe varlet* : L. eu cioculti roiü
(C. olor) §i L. cu cioculi2 galbenii (C. musicus), amenduoe
se gasescil domesticite §i petreca prin lacurl sèll ele§-
www.dacoromanica.ro
110 ZOOLOGfk

tale, unde se, nutrescd cu pelce gi u vegetale.Lebeda

oégret (C. nigra) se gasete prin Olanda-nouë.

. _

Fig. 55. LebMa.

Glum cenut;15, (Anser cinereus), traie§te sëlbatica prin
padurile ba1t6se nordice §i vine pe la nol nurnar iérna
In cete mari.aa Gdsca slomestied. (A. domestica) cu co-
lon variate;,, ea '§1 trage originea de la gasca sölbatica.
Rata (Anas boschas, fig, 56) de colOre cenugia, este
mai mica de cat gasca i trae§te sëlbatica. De la acésta
trage originea r4a nostra domestica, cu colorl va-
riate.Ratapufosa (Smateria mollissima), trae§te pe
langa rmuri1 Europel septentrionale ; ea '§I face cull
buld cu pufd, pe care 6menii '111 iad §i'ld intrebuintézi
pontru perine §i saltele. Mergus serrator este tat o
specia de rata cu ciocul mai lunga i mai ingustd ;, tra-
e§ce prin balti §i se nutre§ce ci. pe§t1.
Pelicanula (Pelicanus onocratalus, babita) este o
pasere mare de cind pana la §ése piciOre, de -col6re
-a1ba-ro§i6ra gi Cu und sacd lungaretti sub ciocd, in care
adunä br6§te, pe§ti mfcl §i alte animale de apa, eti earl'
'§i nutrescu pith. Pelicanul22 de mare (Sula) de colOre
www.dacoromanica.ro
 CLAS A PASERILORt 111

alba, cu aripele negre; traesce in cete pe mare, §i este

atatu de stupidu, in catt nu se apera nici candg IA a-
teed cine-va.
Pas6rea tropia (Phaeton aethereus) de märimea unui
porumbel, se carecterizezd prin duoe pene galbene, in
guste §i fOrte lungt, cart stag in mijIocult cOdei bele ;
traesce prin marile tropicah, unde veclend'o .navigatori
cunoscg, ca se_ afla in zona tropicala.
,

1.
-77,7

'744/074411

--
Fig. 56. Rate le.

Proeelaria (Procelaria sive Thalasidroma pelasgica),

este o pasere de marimea unel privighotori §i de co-
hire negra, trae§te pe mare §i aretä navigatorilorg apro
pierea unei furtune, cautendult asil pe catartele- cora-
biilor.
Rondun6ua de apA, (Sterna hirondo) se deosibesce de
care rondunelele de uscatu prin picierele sele pal-
mate §i prin ciocul a set, care este mat lungt §i rc§iatic.
Pas6rea fregatelora (Tachypedes), are iJiciere fOrte
curte i aripe fOrte lungi; trae§te tote pe apa, der nu
p6te nicl se umble nict se innate, ci nurnai aluneca pe
www.dacoromanica.ro
1.12. ZOOLOGIt!

suprafata apel; de aceia, ea se mai nume§te i paserea

sántului Petru.
Pingninulfi (Aptenodites patagonica) are piele gresa
§i acoperitg, numai cu fulgi; picierele lul sUntt scurte
§i dispusa la partea posterior& a corpului, de aceia are
o staturg verticall; pielea lul se lucréza; trgesce pe ter-
muril Patagoniel innotandt cufundatt In apg, pana la
gat.
CAPITOLULt rn
Cktsa 111. Reptilele. (Reptila)
daraeterele general16ale reptilelor.Divisinnea reptiloru in ordini: Or-
dinele. Testosele (ehelonia) 1° Familia,, testóse de usCat0. 2° Fami-
a, testoise de ape dulci. 8° Pam, testOse de- mare, 2-lea- ordine.
hoparlele (Sauria) ordin. *erpil (Ophidia). Clam I V, BrOtele.
Caractere generale Speciiie principall.
93. Caracterele general! ale reptilelor0. Reptilele
suntt animale vertebrate ovipare, cu sgnge rece §i cu
respiratiune plumonarl necomplectl. Membrele lona suntk-
m nun:telt de patru, arare-ori duoe, §i la unele lipsesdu
cu totult, precum la §erpl. Pelea la unele este g611, iar
la altele acoperitg, cu solzi.
Circulatiunea sangelui incomplectg, §i cordult numat
cu o ventricull, care comunicg, cu duoe auricule distincte
0 la unele numal cu o aricu1. separata in duoe loge
printeo membranä subtire, de unde rezulta cä sAngele
venost, care vine din -kite pärtile corpului, se amestecg
cu sangele arteriost, care pled. din plumOni, i ast-felt
trece in burtl) care in urmg, 'Id impinge in tat orga-
nismult corpulul, Crocodilii inse fact esceptiune, ast-felt
cd, ei all cordult organisatt ca §i aill mamifereloril §i
pasérilor, der se distingt de aceste din urma prin acesta
cl, din ventricula drept& set VenOsg, pleca in acelap
timpt, ca 0 din artera plumonara, o yen& gresg, care
se rocurbezg, indärätt ca se se unesc a. cu aorta descen-
dinte ;_. de unde result& cal partile posteriOre ale corpulul
set nu primesct de patt o amestecatura de sange arte-
host §i venost, pe cAnda pgrtile anteriOre primescil
sange arteriost purt. Circulatiunea sangeluf crocodi-

www.dacoromanica.ro
 CLASA REPTILELORO 113

luluT stabile§ce, a§a d6r, trecerea intre modult de cir-

culatiune ala mamiferelort, alt pasërilort i alt celorn-
1-dlte reptile.
Canalult digestivt alt reptilelora se terminä in par-
ted posteribra. a corpului lort printeunn singurt orificin
(clOca) ca §1 la pasörf.
Sistemult lora nervost este putint desvoltatt, §1
creeril lort suntt. mid §i fara circumvolutiunl. Organele
simturiloril la reptile suntt asemenea putint desvoltate,
§i facultAtile lora sensuall suntil in genere slabe, afara
de vedere, care este mai puternica.
TOte reptilele suntt ovipare, afara de vipera, care
nasce pui vii, ca §i animalele vivipare (mamiferele).
Forma coipului reptilelord varieza multI, ast -fel ca.

Fig. 57. Br:lea testds a. de mare.

unele suntt semi-ovale, altele suntt cilindrice ; unele
an cate patru membre, precum suntt. testosele §i §o-
parlele, iar altele n'at membre, precum suntt §erpil.
Reptilele suntil carnivore §i se tutrescn cu preda viii.
Gura lora este armatä cu dint1, in genere, midi §i Copia
Cele mal multe at limba subtire, bifurcata care vertu
§i fOrte retractile. Unele reptile at o mu§catura fOrte
veninOsa..
92. Diviqiunea reptilelord In ordint Clasa reptilelou
S'a divigattl in trei ordini Mica : test*, ppdrle si qerg.
9164. www.dacoromanica.ro 8
114 ZOOLOGIA

Mil Ordine. Testosele (Chelonia).

93. Caracterele testóse1ord. Test Os& (sat bre§tele

testose) se distingt de cele-l-alte reptile printeunt felt
de testt osost, care le acoperg i le protege corpult
(fig. 57). Partea superiOrg a testului, care se nume§te
carapace, este formatg din lipirea cOstelort intre ele I cu
coldna vertebrald, iar partea inferidra, numitg, plastrona,
este formatg din sternum. Suprafata acestel invelitOre
osOsa este acoperitg, cu pele, care se presintg ca nisce ta-
blii set solqi corno§i. Capult, Oda §i membrele, in nu-
melt de 4, suntt singurele parti, pre earl aceste animale
le scat din testa §i le retragt voluntart. Ma xilel e lor n'at
din, §i suntt formate dintr' o materie cornOsa ca ciocult
paserilort. TestOsele se nutresct cu vegetale l cu ani-
male mid, de es. cu vermi, insecte, etc. Ele at viata in-
delungatg, §i pott träi luni intregi §i chiar anl färä sa ma;
Dance ceva. Testosele, in genere, at umbletult incett.
Ordinele testoselorti coprinde trel familii ; festóse de
uscata , de ape duld i estóse de mare.
19 17 amilia. Testósele de uscatii , (testudo terrestra) cu ge-
nurile : Testósa grecésca (testudo grwca) se gasesce in tdta
Europa §i se deosibesce prin testult set, care se presintg
ea compust din nisce tgblii galbene cu mgrgini negre.
.TestOsa geometria (T. geometrica) are carapacele negru §i
desemnatt cu linii galbene, carirepresintanisce figuri geo-
metrice ; se gasesce mai alest pe la Capult de buna-spe-
rantg. Carnea acestort broscetestose se usitg la mancare.
2° 8 asnilid. Testóse deapeduld (T. fluviatila) cu specia :
Testósa européna (Emis europma), care are la pici6rele an-
teriOre ate 5 degete impreunate cii o membrang inotg-
tOre, iar la cele posteridre numai 4 degete. Femeia face
10 30 oug, pe earl le iligrOpg. in nisipt, ca sale clocescg
cgldura solarg. Acestg brdsca tras§ce peng la 100, de ani..
3° _Familia. page de mare (T. maritima chelonia)
at rngrimea de 6 7 picidre, i cantäresct pang la 38G
oca ,ast-felt este Testósa gigantia (Chelotia midas) cu
testa verde ;ea petrece mai multt pe la gurile riurilort
din climele equatoriale §i nu ese din apg de eat numal
www.dacoromanica.ro
 CLASA REPTILELORti 115

eand 'V depune ou61e in nisipt spre A se clod. Testósa

caret4 (Ch. imbricata) este cu multh mai mica de catil
cea precedinte §i fOrte cautata pentru tabliele testulul el,
cari sunth dispuse ca nisce tigle, §i din cari se fact dife-
rite obiecte de arta, pr. c. tabachere, peptene, etc., cari
se vendt in comercit sub numele de obiecte de baga.
2-lea Ordine. §opêrlele (Sarnia)
94. Caracterile §opêrlalorg. §operlele at corpult
lungarett purtath de piare fOrte scurte, in numërt de
patru §i la unele numal cate doug, terminate ci unghii;
.

o Oda lunga §1 grOsa la basa ; pelea solzOsa V de co-

lOre verde sal cenuVa. C6stele lor0 sunta mobile §i ar-
ticulate inainte cu sternum. Ele sunth animale carnivore,
avèndt gura armata cu dinV numero§1 §i f6rte ascutiti,
limba loth este ingusta, estensibile §1 adesea bifurcata.
TOte 'V schimba epiderma, prima-vOra §i '§i depune ou6le
In parnenth sOt in nisipt ca §i test6sele. Acestt ordine
coprinde 6 familil, ale caron genuri principal! suntt :
Crocodiluld (Crocodilus vulgaris) cu capula lataretil,
botult lungil, ochil mid, dintii V limba scurtä, -liar de-
getele impreunate cu o membrana innotat6re ; pe capil
§i pe spinare are o cresta de bucati os6se ; lungimea lui
este de 6-7 metre. Traesce prin ITila, Senegalt §i alto
riuri ale Africei, ca reptilt infioratoth, §i se nutre§te cu
.animale, _pe call mai intern le innOca in apa, apol le ma,-
nand.. Ca specii ale Crocodilului sunth: Gavialulg (Rham-
phasto mayangenticum) cu o cresta d'asupra botulul,,
mai lunga V mai subtire de cath a Croc. de Nild ; acesta
se gasesce prin India uientala. Aligatorulli (Aligator
lucius) se gasesce prin America, §1 are tint both largil
§i scurtu..Monitorulli (Monitor nilotiOus), traesce prin
Africa §i se nutresce cu oua, de Crocodilu.
§opêrkle (Lacerta) cu speciile : qoparla verde (L. vi-
ridis) care traesce in regiunile meridionale ale Europel
§i se nutresce cu irisecte, §Oreci §i cu brOsce. qopdrla
cenuTid (L. cinereis fig. 58) mal mica de cat cea prece-
dinta ; locuesce prin ruine §i locurf petrOse, V se nu-
tresce cu insecte vadmatOre, pe cari le prinde cu faci-
www.dacoromanica.ro
116 ZOOLOGIA

litate, fiindil-c5, este f6rte iute in mi§carile s6le. Murg.-

tura acestort animale nu este venin6s5, dupe cum credd
ung Omenl.

Fig 58 oi:p!irla cenu§iã.

CameleonulU (Chameleo africanus), este unit animald

mict cu capuld colturatt, corpuld comprimatil §i ter-
minatd printr'o cOda princler6re §1 incovrigata. Ela '§I
schimbl colOrea dupe pasiunile s6le §i pOte sl'§1 misce
fie-care ochid independinte unuld de altuld. Aceste ani-
male suntu molatice in mi§carile lord §i se nutrescd cu in-.
secte, pe earl le prindu cu limba, care secretoza o materia
clei6sa ele se gasescd prin Africa, undepetrecd pe arborI.
Iguana (1g. turberculosa) are und capt scurtd §i de-a-
lunguld spinarel o cr6sta, spin6sa ; se gasesce prin A-
merica.Ca specil ale acesteea suntd: Vasilisculii Masi-
liscus mitratus), de colOre cenu§iä cu vörgI albe, are pe
capt und felt de capi§ont ca o corOna §i pe spinare o
cresta pelOsa ; träesce in America §i se nutresce cu in-
secte.Smeulii sOd Balaurula (Draco volans) de 15 c.
m. in lungime, este o §operla inocenta, care se nutresce
cu insecte, avOndt la ambele parti: laterall ale corpulul
o pele in forma de aripl, cu care sbOra de pe und arbore
pe altuld se gasesce prin America.
Scincogii (Scincoides) suntu und feld de §operle, din-
tre carl unele nail piciOre anteriOre, ast-feld suntt :
Scineus, seps, bipes ; altele suntil numal bimane §i far .

piciOre posteriore.
Gecko, este o §operla cu infAti§are uritä, cu capuld
www.dacoromanica.ro
 CLASA REPTILELORD 117

§i burta turtita, cu degite in forma de disct §i cu unghiile

retractile ca la pisic1; träesct prin locurI intunecOse,
tinendu-se pe corpurI netede 0 se nutresct cu insecte.
3-lea Ordine. §erpil (Ophidia).
95. Caracterile §erpilora. §erpil suntt animale car-
nivore, ovipare, i3u respiratiune plumOnara, sange ro§u
§i rece ; at corpult lungarett, cilindrict, fait piciore §1
terminatt printr'o coda, la unil ascutita 0. la altil obtusa,
care nu se deosibesce de restul corpulul. COstele lort
suntt fOrte numerOse §i libere, fiind-oa sternult le 'lip-
se§ce on totult. Sistemult lora circulatort este tat
ca la §op6rle ; malt din plomuniI loril este fOrte mict,
lar celt ant se prelunge§ce pena la abdomine. Ochirlort
n'at pleope distincte, de aceea remant tot-d'a-una des-
chi0. Falcile lora, proveclute cu dinti fOrte ascutitl, se
pott dilata fOrte multt, §i acOsta permite animalulul,
sä Inghita o prada mg mare de cath corpult sOt. Unil
§erpl at In maxila superiOrk cate clout dintl incarligag
§i provOrslug cu cate unt canalt, prin care se scurge
unt venint secretatt de o glardu1., situata, indoratuld
ochilort. Limba lort este in genere, fOrte 1ung., mobil&
§i bifurcata. Vocea lort este unt felt de §ueratura. A-,
ceste animale se mi§ca prin indoiturile, ce le fact taran-
du-se pe pamentil, §i fiindt-ca muschiI lort suntt pro-
vëcluti cu o putere mare, de aceea 1e pat sa faca ade-
sea nisce sariturT forte marl. §erpil traesct mal tott-
d'a-una in locuri obscure, umede i caldurOse, iar iarna,
in climele reel, stall in amortire.
§erpil se dividhi in flouo : qer.g venino i ne-
veninoe.
1° Familia. qerpil veninoei. Ace§ti §erplse carac-
terisOza prin dotal dinti incarligatl, mobill §i canalisatl,
call se afla implantati, in falca superiOra ; prin ace§ti dinti
ei scurgt veninult in rana ce o fact prin mu§catura
lprt. Acestt venind este atatt de puternict, in cat pOte
sa om6re pe cine-va inteunhi timpt forte scurtt.
Genurile principale ale acestel familif suntt : Tripera
(Vipera berus, naparca, fig. 59), este singuruld §Orpe
www.dacoromanica.ro
118 ZOOLOGIA

veninost, care se gasesce la nol prin locuri petrOse §i.

uscaci6se ; ela are pe capt o figura ca.unt V §i de-alun-
gula spinäril o v6rg'ä négra co4or6sa.. Vipera cornuta
(V. ammodytes) are d'asupra nasului una coral mica
de pele ; se gase§ce chiar in Romania prin locurile mun-
t6se. Aspida (Aspis v. Naja haja) se gasesce prin E-
gipta. Elt se p6te Intari ca una bastont canal 'la strhige
cine-va cu degetele de MI qérpele cu ochelarl (N.
tripudians) are pe gata o figura asemenea ochelarilord ;
se gasesce prin India orientala §i este fOrte veninosa,
ins déca i se scat dini1, elt numai p6te ataca §1
ast-fela se pate purta de catre comedianti faro, ca sel
vateme.

Fig 59. *6rpele (Vipera).

Crotalluhl (Crotalus horridus, §érpele sunetorg) numitt
ast-fela din causa ca are pre verfult cadet nisce solc1.1. us-
cap, cari la cea mal mica. mi§care, product una sgomott.
particulart. Lungimea lul este de preste 2 metre §i. gro-
simea ca bratula omului. Acesta este cern mai veninost,
fiindt ca muratura lui marg. pre oma chiar in douö
minute ; se gasesce prin ,Arnerica meridionala.Trigo-
nocefalula cu capult triunghiulara, este fOrt e comuna In
insulele Antile, unde traesce prin trestil de zachara.
2° Familia. qerpil neveninoil. Ace§tI §erpl n'ail
www.dacoromanica.ro
 CLASA REPTILELORt 119

venint §i prin urmare nici dinti incarligall In maxila

superibra. Genurile principall suntt :
Boa (Boa constrictor) este celt mai mare dintre §erpi,
avendt ua lungime de 10 metre 0 grosimea de 3 deci-
metre periferice. Acest §arpe de §i nu este veninost,
tat este periculost pentru forta sea, cu care ataca chiar
animale marl. Elt traiesce prin America pre arbori,
de unde se arufica asupra animalelort ce trect pre de-
desuptult lul, pre cari se incolacesce §1 le strange penë
ce le omOra ; apol casca gura §i acopera prada sea cu
saliva ca WI alunece pe gatt ; dupa ce a Inghilit'o,
r6mane in amortire mai multt timpt. 0 atunci se 'Ate
ucide fara temere de pericolt. Elt inghite chiar capre,
gazele 0 cerbi.
Coluber (Coluber javanlcus) din Java, este de mari-
mea §erpelui Boa constrictort, &Ili care are unt car-
ligti la anus. De acestd gent apartind o multime de
specii, cu multt mai mid, cari se nutresct cu brOsce,
insecte, 6116 de paseri §i chiar cu pescl mid. Ast-felt
suntt: coluber natrix, cu pete negre pre laturile corpu-
lul §i cu trel pete albe pre WA, ; elt este f6rte comunt
pre campil 0 pre Wig ape. Coluber ciprinus, cu tint
rOndt de pete negre pre spinare in forma de zig-Zagt,
§i cate un altti rendt de pete negre in forma de ochi,
in lungimea c6stelor0. Coluber 2Esculapi, pre spinare
galbent ca paiult, iar pre burta Oche§it ; se gasesce in
Italia, Iliria, Romania §i. Ungaria.
Classa 117. Bróscele (Batrachia).
96. Caracterele bróscelorfi. Batrachiele, cari dupa
Cuvier §i alp' naturali§ti, format unt ordine alit repti-
lelort, multi animale cu pele gOla, §i in stare perfecta,
cu cate patru pici6re terminate cu degete fail unghil ;
cordult lort are o ventricula 0 (16116 auricule, cari co-
munica intre ele printr'o deschiptura a membranel ce
le separa. Caracterult insë mai taincipalt, care le deo-
sibesce de reptile, suntt metamorfosele, adica schim-
baffle organisatiuneI, ce le primesct cu timpult etatel.
Ast-felt cand est din ot, ele sémöna atatt prin forma
www.dacoromanica.ro
120 ZOOLOGIA

corpulul, fara membre, cat §i prin esistenta brancheelort,

cu pescil (5), §1 in acesta stare se numesct tedarF (fig.
60). Dupa acésta, putint cate putint, le crescil mal
anteit membrele posteri6re (6), apot cele anteriOre (7).
La cate-va specil dispare, atatt cOda, catt §i brancheele,
pre cand plumonil, cari nu se afla de catt. In stare ru-
dimentara, se formOza, cresct §1 devinti propril pentru
respiratiunea aeriéna.
Batrachiele, dupa ce ajungt In stare perfecta, traesct
de ordinart prin locurl umede iar unele In apa. Ele se
nutrescii cu insecte, cu vernal, cu peso! mid etc.
Animalele din acésta clasa, dupa esistenta s6d absenta
Wel §i a membrelort, §i dupt, esistenta numal a plu-
mOnilort In stare perfecta, sett a plumOnilort §i a bran-
cheelort, In acela§t timpt, se sub dividt in patru ordinl,
cari suntt

ir 2 3

t:73,
4

-.14ftlep

Fig. 60. BrOscele (metamorpose).

10 Ord. Bercele, care coprinde br6sce cu cate 4 mem-

bre §1 fara c6da, sett br6sca ordinard i br6sca de apa
www.dacoromanica.ro
 CLASP. REPTILELORt 121

(rana esculenta fig. 61), de colOre verde cu vergl cenu§il,

care prim&-vara face unt sgomott mare prin strigatult
el. Brósca de plóid (R. temporaria), de col6re cenu§ia,
care '§1 depune oule prin Orbä, de unde, dupa o plOia
calda est o multime de put Bresca verde (hyla viridis,
rithanelult, brotacelult) de o colOre verde ca lOrba ; ea
se urca pre arborl, unde canta, c&nd e sa se schimbe
tiMpult. BouU bciliei (bombinator igneus) cu ochil
ro§il,- pre burtä cu vargi albastre §i galbene ; petrece in
apa, unde masculii canta cu unt tont jalnict. Br.
Hided (bufo cinereus) cu corpult umflatt §i acoperitt
cu fistule, cari secretéza unt liquidt de o od6re fOrte
neplacuta, ensa neveninatt. Ea traiesce pre uscatt in
locurl umede §i intunecOse.

Fig. 61. Bresca de apa.

2° Ord. Codatele, cari at cOda §1 patru membre, de
es. salameindra (salamanclra térestris) de colOre negra
cu pete galbene i cu Oda cilindrica ; traiesce prin pa-
durl umede §i ese din culcu§ult söt numal dupa plOia.
Tritonulil sOt salamoindra de apd (Triton cristatus) cu o
crestä pel6sa d'a lungult spinärel §i cu c6da turtita ;
traiesce in apa.
3° Ord. Pereni-branchiele, cari in stare adult& at plu
paonl §i branchie, de es. Proteulii (Proteus anguinus) cu
corpult lungarett, cilindrict §i cu cOda turtita ; traiesce
in ape subterane. SirenulA (Sirena lacertina) cu cor-
www.dacoromanica.ro
122 ZOOLOpIA

pula cilindrica, avendil numal dOue picibre §i. branchie

permanente ; traiesce in locuri norolOse ale Americel
de nordt.
4° Ord. Serpenti-formele, ou corpult lungarett, en
ochil fOrte micl, de es. Coecilia (§Orpele chioril).

CAPITOLULt Iv
Clasa V. Peseit (Pisces).
97. Caracterelo general ale pe§cilord. Pe§ciI sunta
animale vertebrate, in genere ovipare, §i ale carora
membre se afla transformate in notatOre. Corpula lora
este acoperitt cu pele solzOsa §i la unit OM.
Scheletult lora presinta &Sue modificatiunl insem-
nate, adica la unif este compusil din bucati osOse, iar
la altil dintr'o materia mele, flexibile, semi-transparinte
set cartilaginOsa. De aci resulta, divisiuneatlora In perl
oso21 §i pee, cartilaginoe.
Sangele pe§cilort este ro§u, insa. rece ; eI aspira ae-
rult disolVata in apa, prin branchie, earl sunta ni§te
lame membran6se aplicate una asupra alteia ca dintii
unui peptene, §i sustinute prin ni§te arcuri osOse sea
cartilagindse. Aceste animale, neavenda plumonl n'ail
nicl voce. Cordula lora, situatt la o mica distanta in-
deretula branchielort, este compusu numal din cate o
auricuil §i cate o ventricula, de aceia circulatiunea san-
gelul la el este simpla §i necomplecta. Abdominele pe§-
tilor coprinde o be§ica, care se umfla V se strange dupe
voia animaluluI, caruia 'I serva, spre alti ecuilibra in
apa. Membrele lora notatoare sunta pare §1 impare.
Dintre cele pare, doue sunta anteriorf §i se numesed
notatóre pectorali, iar dOue sunta posteriori, adesea a-
propiate de cele anteriori §i se numesca nottitóre abdo-
minall.Aftht de aceste dOue parechl de notatoare, la
mal multi pe§tI se afla §1 alte trei notatOre impare, cari,
dupe positiunea ce ocupa pe corpula animalului se nu-
mesca notatOre dorsali, anali, §i. codali.
Pe§til sunta animale carnivore, mancandu-se chiara
intre el, §i pre putinl sunt earl sa se nutreasca cu ma-
www.dacoromanica.ro
 CLASA PESTILOR 123

teril vegetale. Maxilele lora §1 chiara palatula gurci

sunta armate cu dinp , ala carora numëra §1 potere va-
riézä la diferitele specit Ace§tl dinti n'at rëdëcinI §i
sunta nurnal lipiti de osula carer 1 pOrtA. Una mare
numëra de pep sunta emigrantl , adicA, el calëtoresca.
adesea la distante foarte mall §i de maT multe orl pe fie-
care aria.
Pe§til , dupe natura scheletulul j se divida in Mu&
grupe, adica : in peiti osoil §i peV1 caytilaginoe.
1 Grupd. Pepil osold formézl §Ose ordini §i anume L
1.-lt Ordine. AcanthopteriT (pep cu notatOre spinOse).
98. Acesta ordine coprinde una mare numëra de-
pe§t1, ale carora notatOre dorsall sunt formate de milts
rale spinOse. Genurile principali ale acestuI ordine sunt:
Bibanuld (Perca flUviatilis , fig. 62) de colOre verd&
cu vergi Oche§e pe spate §i pe cOste, §i cu. gripe- ;.
ela traie§te prin riurl, carnea lui este fcirte gustOsä.

Fig. 62, Bibanulii

§ialftulil (aspro-zingel) de colOre cenu§iä, §i Ghigoriuld

at came buna §i u§ure la mancare. Thynuld (Thinus
vulgaris) ajunge la o marime de 9 metre, §i cantare§te
pang la 450 oca. Carnea lui se vinde in comercit sub
pumele de lacherda. PeOele-spada (Xiphias gladius)
se caracteriEO7tt printeunt osa lunga, care Se prelunge§te
www.dacoromanica.ro
124 ZOOLOGIA

din falca sa superibra in forma de spada ; elt traie§te

mal alest prin marea Mediterana. Trigla s6d petitele
sburlitorA, (Dactylopterus volitans, fig. 63), are copula
mare §i colturatü, §i notatOrele pectorall fOrte lungl, in
call 'I pot servi ca sa, sb6re pe d'asupra apel de aceia
se mai nume§te §i rondunea de mare. Corpula §i nota-
t6rele sOle presintg colorl frumoase : rose, albastre §i gal-
bene.
J
Ni§te specil de Trigla, candd se prindu, dat 6re-
kan ragnete.
-
11/4Vittp,E,7;_,P,A101,

Fig. 63, Trigla s pe2tele sburitorti.

2-lea Ordine. Nalacopterit abdominalL Acesta or-

dine coprinde pe§ti cu notatOre sustinute de ray mol
§i cartilaginOse, §i ale carorti notatOre abdominall se gift
a§eclate la partea posteridra a abdomenulul. Acesta or-
dine este asemenea f6rte numerost in genurl §i specil,
dintre carl mai principal suntt :
Crapul4 (Cyprins carpio, fig. 64) este un pe§te scurtt
§i grost, cu gura mica, fgra, dintl §ipe corpg cu solzi marl
elt traie§te prin riun l. cu apa ling §i prin balI. Crapulii
auria (C. aureus) , care in tinerete are o coloare Aegra,
iar mai pe urma prime§te o colOre aura sOu argentia ,
se gase§te prin apele din China. C. tinea (linu), verde_pe
spinare §i galbent pe burtg.§tiuca (Esox lucius) de for-
ma lungarOta, traie§te in ape dulci. Somnulei (Salmo

www.dacoromanica.ro
 OR CLARA PESTIL17 125

salar) este unt pe§te de mare, care in timpult are" trece

in riurl; are came ro§id §1 gustOsa. PcIstravulii (Salma
fario) de colOre verde galbuia cu pete rots ; trdie§te in
apele limpeli" de munte , §i. are o came fOrte gust6s1.
Scumbria (Clupeia harengus), care pe timpult odreI se
adund, in cete fOrte numerOse , prin marne Europe", de
unde le vèn6za, pescaril §i fact cu ele unt comertt fOrte
Insemnatii, Sardéua (Cl. sardina) este unt pe§te mict
care se venOza in cantitate fOrte mare, mai alesu de
prin marea Mediterand, fdcêndt cu ele unt come* in-
semnatt.

Fig. 64. Crapulu.

3 lea Ordine. Igalacopteril subbranchialLAcestt or-

dine coprinde pe§tii ale carort notatOre dorsall suntt in
forma, de rage mol, iar cele abdominall suntt a§egate la o
fOrte mica, distanta de desuptuIti pectoralelort. Genu-
rile §i speciele principall suntt: Gabeliuld sat batoculit
(Gadus morrhua) de colOre ro§id. gAlbuid, ; trde§te In ma-
rile nordice, de unde se pescue§te in cantitate mare ;
carnea lul se vinde in comercit sub numele de batocii
sat laberdana, iar din ficatult lui se prepard unt felt
de olet (oleoum jecoris), care se usitd in mechcina. De
acestt ordine tint §i G. merlucius, G. polachius, G. Lo-
tha de rin, etc. Platesa (Platesa lirnanda), cu corpult tur-
www.dacoromanica.ro
16 ZOOLOGIA

titd i amendoul ochil pe partea superiOrl, a capulul ;

trae§te la marea baltica, §i nordica.
4-lea Ordine. Maloeopterif apoth. Pe§til din acestd.
brdine n'ati notät6re abdomitiall §i forma lora este lun-
gär6t1, semänanda mal multa cu §erph de c.tt en pe§til...,
Genurile §i speciele principall sunta :
ciparula. (Anguila vulgaris fig.- 65) cu piele grosa,.
este fOrte comuna prin riurile nOstre. Oparulii elee-
tricii, (Gymnotus electricus) de 2 metri in lungime ; prin
mi§carea cOdeT, elt descompune fluidula electrica ne-
utru, i dl scantel atata de puternice in catt pote sä .
trantesca.. una oma §i chiar una calt ; ela trae§te prin
riurile Americel meridionale, §i mal cu sOmä in riula
Misisipi.

Lil: '4 :4 2 k

OP:

Fig 65. Ciparulu sdu Pts.carulu (Anguila).

5-lea Ordine. Lophobranehil Acesta ordine coprinde,

unit numëra mica de genuri §i specil, ale arbra branchie
in loct de a fi in forma de peptene, at forma unul mop.
Corpult lora este tare §i usattivt par'ca, n'ar avea came.
In acesta ordine se coprinde unt pe§te mica de forma
f6rte originalt, care se nume§te CeiluOelg, (Hippoeam-
pus brevirostris) sea alu§elula cle mare ; corpula lul sO-
mOna cu ala unui call. Pe2lele-aeu (Sign atus acus) are
corpult f6rte lung, botult §i c6da asemenea lungi §i
subtirf, §i in verfula e o notAtOre. SmeulCi de apei (Pe-
www.dacoromanica.ro
 erdiSk PEScTLOR11

gasus draco) cu tioóre literali in forma de aripe :

se gase§te prin apele Indiel. Peeele-brósca (Lophius
piscatorius) cu corpuld lat §i turtitt ca ald uneT brd§te,
gura larga §i cdda subtire.
6-lea Ordin. Plectognatil. Pe§tiI din acestd ordine
ad maxila superidra imobila, §i prin urmare fixata la
crania, ceia-cel deosibe§te de cel-l'alt1 pe§tI. Astd-felti
suntil : PetAil Inzelat! (Ostracion, coffre), care se deosi-
bescd printr'o inzelatura osOsa., in care se afla imbra-
eatI, §i a caror specia mal insemnata este peek cor-
nutii (0. Cornutus) de forma quadrata, avendd pe frtmte
douI ghimpl oso0 in forma de Orme ; trae§te prin OcO-
nuld Atlantic. Diodonii §i Triodonil etc., (arid de mare)
cugura mica cu cate 2 sOt 3 dinti, corpuld gros, rotunda
§i acoperitd cu ghimpl intepatori, avOndil facultatea de
a se umfla cani§te baldne, inghitindd aerd, ceia-ce 'fface
ea sa plutOsca voluntarit pe suprafata apel , a ce§tI pe01
se gasese prin apele Indict
_H. Grupa. Pe§tiT Carti1Pgino§/ n_ce§t1 pe§ti ad
scheletd cartilaginost §i constituescu 3 ordinl :
1-la Ordine. Sturionil. Acestd ordine coprinde pe§t1
,cu branche libere, lameldse §i acoperite cu und capacil
rnobile. Genurile principal! ale acestui ordine suntd :
Nornmthl (Sturio huso), care ajunge la o lungime de 4,
:0 ate o data chiar la 8 metre, cantarindd pang, la 900
Kica ; pe corpd are 5 randurl de ghimpl. car! mergt de
la capt spre cOda , botuld sot este ascutitd, cu 4 ten-
tacule, 0 subt ele are o gura mica 0 rotunda. Mo-
runulil se gase§te mal ales nrin Mama NOgra §i Cas-
pica, de unde se urca adesea pe Dunare, Don, Volga 0
alto TiurI cari se vOrsa in aceste marl , dule luI, numite
caviar s6ti icre negre, se v6ndil in comertt prOspete s6d.
sOrate. Inteo icra, de ale acestuI pe§te se gasescu peril
la 150 milidne de du& Din ba§ica morunulul se face
cleiult, numittl cleid de morunt, care se usitä in in-
dustria pentru limpeclirea vinuluf 0 chiar in bucataria
pentru gealatinY etc. In suduld Rusiel se face und co-
'mertt insemnat cu ace01 pe01.Nisetrult (Accipen-
ser Sturio) este mal mica de catd morunuld; trae§te
www.dacoromanica.ro
128 ZOOLCGUL

prin marea Adriatica, Mediterana, §i Dunare, de unde se

pescue§te in mare quantitate. Cega (A. ruthenus)
este mai mica de cat nisetrulu §i trae§te in Dunäre §i
afluentii el. Ea are came fOrte gustOsa.
2-lea Ordine. Selacienil. Pe§til din acestu ordine all
brancheele fixe §i lipite de pielea care le acopera ; maxi-
lele lord suntd mobile §i armate cu ding aseutitl §i pu-
ternicl. Genurele principall suntd : Squaluld cu speciele
.Rethinulii sell lupulg de mare (Squalus carcharias, fig. 66)
mananca pe§tl marl §i ataca. chiar §i pe omit Pe§tele
uriaig (Sq. gigas) ajunge la o lungime de peste 10 me-
-

Fig. 66. Requinulu

tre, §i este capabilt së inghita, chiar Omenl, etc. Fe-

restrauW (Sq. pristis) cu botuld lungt §1 acoperitil in par-
tea superiOrl §i inferiOra cu ding ca al feröstraului.
Ciocanuld (Sphyrza Zigmna) cu capulu in forma unul
ciocand. Ace§ti pe§tl se gasescil prin marile din giurult.
Europel. Genuld Raia coprinde pesci cu corpuld rom-
bicd, turtitd §i ghimposd, cu botul ascutitft §i coda sub-
tire. El ajungu pOng. la 4-1 metre in lungime cantarindt
penä la 80 oca. Genuld Torpedo, coprinde pe§ti cu cor-
puld rotunda §i turtitd ea und discd, §i cu c6da subtire,
ayendt pe spate 5 pete rotunde de colOre albastrA. Ca
specie a acestul genii este Torpedo electricus, care, intre
capt §i notatOrele pectorali are unt felt de aparat elec-
tried, din care arunca asupra inimiculuf scantel elee-
trice atatt de puternice In cat pete sa amorlOscl pen-
www.dacoromanica.ro
 bLASS PASERILORO 129

tru cate-va minute animale marl §1 chiar pe omu; ell se

ggsesce prin marea Mediterana §i alte mar!.
3-lea Ordine. Ci clostom Ace§tI pe§t!, au, ca §iceidin
ordinileprecedinte, branchiele fixe §i lipite de pielea care
le acoi erg ; iar falcile lora, in loca de a fi suprapuse §i
mobile, suntl reunite §i constitue o deschiclotura cir-
cularg, care forméza o gura sugatOre. Corpull lord este
cilindricil §i lungarep ca alü ipari1ortl, Sara notatOre
pectoral! §i abdominal!. Ca tipti all acestu! ordine este
Lampreta de mare (Petromizon marinus) cu gura gar-
nisita de mal multe §irur! circulare de dint!. Ell ajunge
o lungime de aprOpe unt metru §i are colOre brung pe
unti campt verclul. Carnea luI este delicata insa indiges-
tiVA, Ca specie a Lampretel este mréna set lampreta de
ri (P. fluviatilis) mal mica de cat cea precedinte, a-
vêndu de ambele laturi ale corpulul cate 7 Our! aeri-
ene. Cea d'antait se gase§te prin marile Europe!, §i cea
d'a doua In ape dulci, carnea amandorora este bung la
mancare. Ace§tl pe§ti se infigt cu gura in corpult al-
tort anirnale aquatice §i le sugu sangele.

Tipulii 11-le ANELOSELE

CAPITOLULt sT

Caractele genorall ale anlinaleloru omelése.-4-Divisiunea anelOsoloru in

clam. -Clasa insoctelnra. Caracterele loru. Divisiunea lora in ordinT.
99. Caraeterele general! ale animalelord aneltise.
AnelOsele suntu animale ovipare, farg scheletti ososti
interiorU. Corputh lort Se compune din mat multe bu-
cap anelose §i articulate, adicg legate intro ele. Siste-
mull lora nervost se compune din d6u6 cordOne ner-
v6se longitudinal!, presentandU din distanta in distanta
ni§te umflaturl ganglione), din car! esti nervil, car! se ra-
mificg In MO, intinderea corpulul lort. Pentru fia-care
anelt sea sectiune a corpulul acestorti animale se afia,
in genere, cate dOua umfläturl, -carl maI adesea suat
lipite intro ele presentandd o singurg umflatura.
Organele simturilort, la aceste animale, suntO putinu
.9305 www.dacoromanica.ro 9
130 2000GIA

desvoltate, §i la unele lipsesct cu totuld. Simtult ye-

derel, inst este, la cele mai mune distinctt §i se eon
citt prin ochi, call la unele suntt simpli §i neteclt, iar
la altele suntt compu§1 dinteunt numert mare de fa-
ziete justa-puse, standt fit-care in relatia, cu cate unt
nervt optict. Pie lea, la cele mai multe, este dull, con
mist seü incrustatt cu materia varOst, ast-felt ct for-
mezt unt adeveratt schelett exteriort, diviclatt in ma-ti
multe parti articulate, §i de ale axon 0.111 interne se
afla fixati muschil, earl punt in mi§care corpult §i mem-
brele lora. Aceste membre nu sunta la numert maipu-
tint. de §eset set ca lipsesct cu totult.
Unele eneMse trlesct in aert set pe uscatt, era al-.
tele in apa.Cele care trlesct in apt respira prin bran,
che, iar cele de uscatt respirt prin nisce gauri laterale §
mid numite trachee, set prin nisce cavitäticelulOse a
nalOge plumanilort, cari se numesct sad plumonari-
&lige le lora este, In genere incolort. §i la unele gal-
bui, ro§iatict set vercluit ; rnodult -circulatiunel lul va-
riaza, la aceste animale, dupt diversitatea organelort.
circuldtOre. Canalult digestivt se intinde, tott-d'auna,
de la o extremitate la cea-lalta a corpului, §i gura lort
variazt cu modult de nutrire.
100. Divisinnea ilnelóselord In grupe i clase.Tipul
aneldselort, dupe presenta §i absenta membrelort lorti
articujate, se divide In dale grupe : articulate i venni.
Grupa artidulatelort coprinde patru clase, earl suntt :
Insectele, Miriapodele, Arachnidele §i Crustaceele. Grupa
vermilort coprinde trel clase, earl suntt : Anelidele, Hel-
mintil §i Rotlitórele.
1. Grupd. Articnlatele.
C/asa I. Ineectele.
101. Caracterele general ale insectelord Insectele
formeza clasa cea mai numerOsa a regnului animalt, §i
ail corpult divisatt in trel ptrti distincte ; capu, thorace
§i abdomenfi (burta).
Capult pOrtA antene (fig. 67), adica nisce organe fili-
forme, compuse din parti articulate, cari le servesct
www.dacoromanica.ro
 CLASA INSECTELORt 131

pentru tactt, §i dupe unil naturali§ti, ca organe ale ol-

factiunei. Toracele ocupl partea media a
corpulul §1 'Arta piciOrele, carl sunta
tat d'auna in numera de trel perechl, §i.
aripele, earl sunta in numert de Mile sea ,
patru. Insul toracele este compusa din '
trel inele, carl suntt : protothoracele, me- '711%
.,,
iA
diothoracele i metatkoracele. Protothora-
cele WO, prima pereche de pici6re,
mediothoracele 'Arta a d6ua pereche de Fig. 67.
pici6re §i prima pereche de aripe, la insec-
tele earl at Mug. perechi, metathoracele 'Arta a treia
pereche de pici6re §1 a doua pereche de aripe. Abdome-
nuld este a treia §i. cea mai voluminOsa parte a corpulul
insectelort ; ela se compune din mai multe inele, la ale
axon part' laterale §i. inferiOre se afla nisce &vele
mid numite Stigme, prin earl patrunde aerult in trachee.
Aparatult circulatiunel la insocte consista inteuna sin-
guril vast. &salt, care se intinde de alungult corpulul
§i care prin contractiunile sole impinge singele spre capt,
de unde se impra§tie in tOte partile corpului. Canalult
digestiva consta din gura lora, care este compusa din
falci sea mandibule tarsi §i. ascutite, ce se mi§ca orizon-
talt, sea din organe conformate pentru sugere ; dupa
gura urmeza gu§a, apol stomacult proprit, §i in fine in-
testinele, cari variaza in lungime cu natura alimentelora.
Asta-fela el la cele carnivore sunta mai scurte, pe
canda la cele erbivore suntt mal lung! §i int6rse de mai
multe on asupra lora insäll. Respiratiunea la ele se face
prin trachee. Dintre organele simturilora, ochil sunta mai
perfecti, carl la unele sunta simplil §i ate duol pe- ver-
fula capulul ; iar la altele smith compu§1 chiara din mai
multe mil de faciete, ceia-ce le face ca s vap obiectele
de atatea orl imultite, cate fatete all oehil lora.
102. Netamorfosele insecteloril. Metamorfosa insec-
telora este unil fenoment insemnata §i tott-d'odata ca-
racterult cela mai importantd, care le distinge de cele
lalte animale. Acesta fenoment consista in schimbarea
formel §i a structure! corpulul lora. Metamorfosa este
www.dacoromanica.ro
132 ZOOLOGIA

de Mud felurI; complcca §t necomplead. Prin metarnor-

lose complectä, lnsectula trece de la e§irea fill- din oo
pent la desvoltarea lui pertecta, pain trei stall diferite.
Aste-fela, la e§irea din (Al semëna cu una verme, §i Se

.10A,

JO,

-;&
Figs d3. Larva (ornida)
numesce Larva, (fig. 68), ala cartif corpa este mole, lun-
&eta §i compust dinteunt §irt de inele, in genere, in
numera de 13. Ochil sel sunta simplif §i gura mai tote-
d'auna armata cu falel puternice §i taietere. Insectuld
dupe ce a traita catt-va timpa in acesta stare, in urma
se trsnsforma in Nimfd (crysalida fig. 69) §i sub.acesta
forma neuö, ela remane irnobila §i inceteM de a se mal

Fig 69 Ninifli, (crysalido)

natri. La unele nimfe n'are ant inveli§a de cata pelea us-
cata Iarvel, iar la altele -ea se inchide intr'o gogNe (cocon)
dematase, pe care o fabrica larva mal inainte de a trece in
acesta stare. In timpula stärd de imobilitate §i repaosil
aparinte, se forméze, §i se desvolta organele earl consti-
tuesca insectula in stare perfecta, (fig. 70). Cand se

www.dacoromanica.ro
 CLASA Mg= LORI! 133

termin& acesta desvoltare, animaiult ese din invelipli

sea V intra in a treia fas6 a esistentel sele, in care de-
vine aptt spre a se reproduce.
In metanzofosa necomplectd (semi-metamerphosea)
schimbarile prirr carl trece insectult, suntu ma! putint
considerabile. Mal adesea, ele nu constat de catt In des-
voltarea aripeloril, pe car! nu le avea insectult, -and
a e§itil din ot :. de es. Waste le. La unele, metamorfo-
fosa Se face numal In desvoltarea picibrelort, precum,
se observl la unele suget6ret de es-la padeuM.
103. DiTishinea inseetelor In sretinnT §i ordine, In
sectele, dupe presenta §i numerult aripelort V dupe
absenta lord, s'at impartit in trel sectiunI : .I-a secOune,
coprinde tete insectele tetraptere (cu 4 aripe) ; a 11-a see-
!lune, coprinde dipterele set insectele cu 2 aripe ; §i a
Lira seeilun,e, coprinde tete insectele aptere, set fail
aripe.
Secliunea L Tetrapterele, (cu 4 aripe). Acesta, sectiune
coprinde ordinil urmatorl :
1-lti Ordine. Coleopterele, (gandacil, g6ngele, in-
secte cu elytre tarl). Acestt ordine este cel maT a-
Vutt in genurl §i specil, §i insectele call It compunt
-se caracteriseqa prin presenta a 4 aripe, dintre carl doue
superiere suntt tar!, scortOse §i se numescil Elytre. A-
ceste elitre la unele coleoptere, at color! strälucit6re ;
cele alte doue aripe inferiere, suntt
subtirl §i transparentl. Capuld lora
pOrta cate-doue antene (cornite), corn-
puse din ate 11 bucatI articulate ; V
gura lora este provecluta cu ate o
pereche de mandibule set Md. Acestt
ordine, dupe numeruld Inchieturelort
de la piciere, se subdivide In 4 familil,
cart suntil:
10 liam., Pentamerele, cu ate 5 in-
cheeturl la Ote pici6rele, acesta fami-
lie coprinde : ClirlibutdI -(Carabus, fig. Fig. 70 CArabuplu
(carabus)
70) earl suntt nisce gandacl frumoV
lungareg §i rapacl, rasa folositorI pentru a nimicesct
www.dacoromanica.ro
134. WOLOGIA

multe larve (vermi) strielciOse : ele umbla repede dOr

nu pott sbura, fiiind-c 5. n'at aripe inferiOre ; se gasescu
pe sub_ lemne, fruncle, petre, etc. Speciile lora suntil ..,

e, )!

\')
4.1t-10'

Fig. 71. Cicindelulu

(cicindela camps. Fig. 72 Cetonia (cetonia aurata).
stris)
Cardbuqula auriii (Carabus auratus) de culore:verde-gAl-
buil strAlucitOre. Odra. de gradind (C. hortensis) cu
elitre roVatice I cu puncte negre. Car. violetit (C. viola-

Fig. 78. Melolonta vulgaris, séd gandacl de Mai

ceus) etc. Sicofatuld (Calosoma sycophanta) cu elitre
vercll §i Cii peptulg albastru. Cieindo7ulti (Cicindela cam-
pestris, fig. 71) de colOre verde cu piciOrele ro01; traesce
prin locurile nisipOse pe unde fuge fOrte iute. Cetonia

www.dacoromanica.ro
 (MASA 1NSECTELORtt 135

(Cetonia aurata, -fig. 72) de colOre verde cu stralucire

metalica ; traesce pe trandafirl i alte florl, arm le
-Manama peta1e1 i staminele. Buprestis (B. gigas este
Unt gandact mare cu colorl stralucitOre; traesce in cli-
mele caldur6se. Melolonta (M. vulgaris, gandacl de Mal,
fig. 73) cu elitre castanil, apart in luna lul Mal in nu-
mërt f6rte mare pe arborl, carora le mananca frungele.
Larvele lort suntt nisce verml albl-galbenl, earl se vëdt
in timpult aratuld, pe brasde. El stall ate 4 anl in pa-
mentt §1 rodt radacinele plantelort.
Nasiconudit (Oryctes nasicornis, fig. 74) de culdre
castanie inchisa, cu unt coma
ascutitt pe capt i recurbatt
catre spate ; se gase§te chiar
'' -r----- - °' - i in Romania. Bagagea sal
Radasca (Lucanus cervus, fig.
4., 75) este celd mal mare gan-
'vt., dact, cu mandibul6 marl 0
°' rg murOse ca cOrnele cerbilort ;
[ N,..
segase§te 0 in Romania, §i tra-
Fig. 74. Nasicornulu (Oryctes
nasicornis) e§te pe §tejarl, nutrindu-se cu
sucult ramurelort tinere ;femela depune OuOle in pu-
trigaiult tejarilort, unde e§ind larvele, petrect acolo

Fig. 75 Ragagea7seu Radasca (Lucanus ,cervus)

cate 6 anl. Asemenea acestuia este.* Ereuleulti (Dy-
Tastes hercules, la Romani, Searabccus) cela mai mare
coleoptert din climele caldurOse. Cive/uW4 (Necropho-
www.dacoromanica.ro
136 ZOOLOGIA

rus vespillo, fig. 76) este und gandacd negru Cu o var-

ga ro§ie §i pete albe ; femela I depune &idle in car-
tite §i Oric mort1, pe care 'I ingrOpa in pamèntt cu
scopu ca, e§indt larvele din ouë, s aibä ce së manance.
Lardariulti (Dermestes hardarius) este o insectä mica,
négra la capete §i Oche§e la mijlocd ; larvele el traescd
in materie animale, precum: in piel, blane, slanina etc.,
§i fact mare stricaciune in musee. B&legariuli (Scara-
beaus stercorarius) este unt gandacd grosd, cu capuld
mict §i de culdre nOgra ; eld petrece in baliga cailort.

\'
It ir 1 i

i ...' Fig. 77. Licuriciulu

(Lampyr. noctiluca)

Fig. 76. Civelulu (Ns- Fi8g. 7. Lampyris splen-

crophorus Vespilo) didula Pyrophorulu)
Lieuriciula (Lampyris noctiluca, fig, 77) este un gandacd
mict §i Oche§d ; femelele n'at aripe §i se v6cld luminandd
sera prin iarba sad in tufe; masculil ad lumina mal slaba.
0 alta spetä de licurici Pyrophorult, fig. 78) se gase§te
,
in America. Ace§tia ad o lumina atatt de puter-
nica in catt se pOte citi la o mica distanta de cor-
L pull lord. Licurirea lord provine de la und punctu
galbent (o materie fosforescenta) ce at la extre-
: mitateaposteriora a corpulullort. Cariula (Ano-
bium partinax. fig. 79) este und gandacti negru,
Fig 79. Ca-
care trae§te pe sub scOrta lemnelorti uscate; lar-
nein (Ano- vele WI, nurnite car)", rodd lemnele in tOte direc-
bium perti . .
nax) iurnIe, prefacendu le in faina, numita Mind de
cart. Aceste larve, batendd cu capuld in lemnd, product
und sgomotd ea alt orologiulul de pusunard, care se aude
chiar In easele Omenilord, §i sperie cu acOsta pe acel su-
perstiVo§l, carl credd ca este orologiuld mortilort.
www.dacoromanica.ro
 tLASA INSECTELORt1 137

/drop/hi (Hydrophilus piceus) este unt gandact mare

cu capult mica §1 de culOre negra ; trae§te in apl stata-
tire §i'§1 depune Oue le sele in ni§te gogo§1 earl plutesct pe
apa. Ditiscu7ii (Dydscus latissimus) este unt gandact
lätärett, de culOre negra cu marginile galbene ;, trae§te
asemenea prin apele statat6re din chmele temperate.
Girinula gonita (Girinus natator) este unt felt de gan-
dact mict aquatict, care se vede §1. pe la nol inotandu
§i invertindu-se cu o 'mare iutela pe suprafata apelort
statät6re.
2° Familie. Eteromerele. AcOsta familie coprinde
coleoptere cu cate 5 articulatiunt la pici6rele dinaintet
§1 cate 4 ie. cele dale dinderatt. Speciele principali sunt ;
Gdndaculii de fdincl set morariulif Crenebrio molitor) de
culOre negra §i cu piciOre ro§iatice ; larvele lul suntt
ni§te vermi ce se gasescti prin faina, §i pe cad paseraril
't cresct inteadinst, penipi nutrirea paserilort canta-
tOre. Ehl are unt instinct curiost de a se tavalLin pul-
bere, cand la gone§te inamicult cu scopt ca se nu 'It
gasesca. Gdndeiceif (Litta vesicatoria) de culOre verde
metalica, cu corpult lungarett ; se gase§te mai cu se-
ma in climele calde unde traesct pe frasini §ipe lined;
el se intrebuinteza in medicina ca visicatori, pentru -ca
at proprietatea de a scOte Wei pe pelea omului, unde
se punt.
3° Familie. Ietramerele, set coleopterele cu catepatru
inchieturl la fie-care piciort.Acesta familie coprinde
ca specil principali: Geirgariia de grdti set Cureuliula
(Curculio s. Calandra granaria) este unit insectt mict
cu antene in forma dc mgciuca, intre carl au unt botil
lungt. Gargarita '§i depune Ouéle in grane, unde esind
larvele, nimicesct adesea magazii Intregi; ele fuse, se
pott sterpi prin venturare, care trebue se se faca mai a-
desea-ori granelort. De acesta specia apartint §i insec-
tele, cad '§I depunt Ouele loft in florile pomilort §i
alunilort, unde e§indt larvele, fac ca fructele sa fie vex.-
men6se.
Copricornalil, este unt gandact lungärett cu antene
Mee lungl : trägte de ordinart pe arbod, sub a carom.
www.dacoromanica.ro
138 ZOOLOGIA

scOrta, '§I depung (Sue le, elt are unt &port puternict.
Ca specia mal insemnatA, a acestuia este Oerambicula e-
roll (Cerambix heros, croitoralt), ale drill antene suntt
de Mlle orl mal lungi de catt corpult set ; acesta tile-
§te mal multt pe §tejart
Tat de acestä famile apartine §i Bostrychus typogra-
phus, stenographus §i. autographus, earl sunt ni§te insecte
mid de cul6re négrä, ale cttrort larve traesct pe sub
scOrta lemnelort uscate de bradt, unde fac diverse fi-
gurl §iniaturl, dupe earl li s'at §i data aceste numiri.
4° Familie. Trimerele. Familia acesta coprinde
insecte cu cate trel inchieturl la fie-care piciort. Ast-
felt suntt Cocinelele (Cocinela septempunctata, fig. 80
A §i 81) nisce insecte midi emisfe-
rice cu aripe ro§ii §i cu cate 7
puncte negre. Cand le atinge ci-
ne-va secretzl unt licuidt gal-
Fig. SO. Cocinela, §i 81 burn §i odorante; ele sun tt carni-
(vaca lul D-cleu). yore §i se nutresct cu paduchl
de frump, de aceia suntt folositOre pentru arboril true-
Weil.
2-le Ordine. Ortopterele, (cu aripele drepte.) In-
sectele earl compunt acestt ordine at gura formata ca
-§i aceia a coleopterelort §i se nutresct mal t6te cu ma-
terie vegetale. Aripele lort superi6re suntu tat in forma
elytrelort, inse in loct de a fi scort6se set cornOse, ele
suntil mal adesea mol §i membranOse. Aripele inferi-
öre suntt in stare de repaust §1 indoite in forma unor
aperatOre (eventalit). Aceste insecte trect numal prin-
tr'o semi-metamorfosä, care consist& in crescerea ari-
pelort, pre earl nu le at in stare de larva. Mal multe
din ele product unt sgomott particulart, care provine
din frecarea cu rapiditate, intro ele, a unort partl ale
corpului lort.
Acestt ordine se sub divide in dOue familil Ortoptere
aleretóre ii, ort. seiltatóre. Genurile §i spociile principall
suntt :
Locustele (Locusta, fig. 82) cu piciorele de dinderätt
fOrte lungl, de aceia cand umbla fact salturi-fOrte marl
www.dacoromanica.ro
 CLASA INRECTELOR 139

acestea suntt singurele insecte, earl at aparatult au-

itivü a§eqatt la genuchile picibrelort anteriOre. Spe-
ciile acestul gent, suntt Locusta verde (L. veridisima)
traiesce prin Orbä. Locustele celletóre (Acridium migra-

/-

. .....--
...4..}: y
..-<,,,

'''''''''r 4MEIEEE:---=. ,,X..V...

-,..

F
..: ,' .ie- -1 it _

att- :**

Fig. 82. Locusta:(Locusta viridissima)

torium) earl vint in sbort cate o data, pre la nol prin
oriente, in cete forte marl, in can intuneca lumina s6-
relul, pre unde trecg. Ele sunta fOrte mancacciOse, §i
nimicesct tat% vegetatiunea, pre unde stationO4a. U-
nele popOre asiatice le mananca fripte. Ele se immul-
tesct f6rte multt prin thine ce le depunt de cu tOmna
in gaurile, ce le fact in pamantt, de unde prima-vera
est puil fart, aripe, cand se pot starpi prin ardere cu
foal de paie.
Greierff (Grylus) suntt de douO felurl: greierele de
casd (Gr. domesticus)
§i greierele de cdnipit
(gr. compestris, fig.
It 83); cel d'anthit tra-
iesct prin case, pre
langa sobe §1 vetre,
§i cel din urma, la
campt prin gaurl, ce
§i le fact singuri In
pamentu . Amandoul
w-4 product unu sgomot
Fig. 83. Greierile de campu (Grylus camp) de cri-cri. care pro-
vine din frecarea aripelort ou b uturil, cad el ca ori-
www.dacoromanica.ro
140 20OLOG1A

care altt insectt, nn pott avea altu organt vocalh.

Calugerita (Mantis religiosa), s6mëna cu locusta i se
numesee ast-fel, pentru ca, cand Vrea sa'gl prinda pra-,
da, tine capul i piciOrele anteriOre in sus gi impreunate,
prectim fac persdnele clericalI (din biserica apusana,
cand'gI fact rugaciunea. Naluca (Phasma gigas) In-
semnata prin lungimea deosebita a corpului sat). tire-
chaniia (Forficula auricularis) este unt insectt lung-
retd cu douë ace scurte la partea posteriOra a corpulul,
ea petrece maI multt In obscuritate i mal adesea prin
foile de porumbt. Despre acestil insectt s'a creptt din
timpurile cele ma vechl ca intra in urechia omulull gi
acolo face pul,c ca ce nu este adevëratt. -- Coropipila
s. coropeinita (Grylotalpa vulgaris este unt insectt in-
semnatt prin piciOrele see anteri6re, cari suntt lata-
rete gi armate cu ding ascutitl, cu _earl sapa pamentult-
gi tae radacinele plantelort erb6se causandt mare va-
tamare semënaturilort.
-le Ordine. Emimpterele (semi-aripatele). Aceste in-
secte at gura contormata inteunt felt de sugatOre re-
tractile, compusa din patru fire aspre gi
ascutite. Aripele lort suntt in numbrt
de patru, dintre cari cele superiOre sunt.
elytre semi-membran6se, shl aripe sim-
ple asemenea celort inferi6re. Emimpte-
rele nu trect de catt printr'o semi-meta-
morfosa, care consista In desvoltarea suc-
cesiva a corpuluI lort.
Speciile ma principale ale acestul or-
dine sunt : cicala sat greierile de Minna
Fig. 84 Cicala [CI-
Cada, orni] ( C'Icada orni, fig. 84) este un insectt ne-
gru cu aripe galbene ; traiesce prin cli-
mele calde pre o specie de frasint nutrindu-se cu su-
mil lul, pe care 'lt sugt gaurindu'i sc6rta cu ciocult
lora. Prin impusaturile lort, acestil arbore produce
mana usitata in medicina. Masculil product tint sgo-
moth monotont V ascutitt cu ajutorult a doue mem-
brane elastice ce le at sub burta lort. Cocinela (Coe'
cus cacti) este o insectä mica gi rogie, care traiesce pre
www.dacoromanica.ro
 Cuss 1NSECTEL ORt 141

o specie de Cactu (Cactus coccinelifer) din Mexict ; din

aceste insecte se prepara o colOre ro§ia frurnOsa numita
Carminii (cochinda, scarlatu).
4-le Ordine. Nevropterele (cu aripe reticulate). Ne-
vropterele at gura armata cu mandibule §i cu falci. A-
ripele lort, in numera de patru, suntt reticulate sail
venöse §i aprope equali, Unele dintre aceste insecte,
trect printr'o metamorfosa complecta, altele numal
printr'o semi-metamorfosa.Genurile principali suntt :
Libellula (Libelula, calula dracului, dernoisele, fig.
55) cu corpula fOrte alongitt, cu aripe lungi V. late ; pe-
trece sburandt pre suprafata apelor, iar larvele sOle
cresct in apa. Speciele see suntt ; L. mare (Eschina
grandis). L. turtitd (L. depressa) §i L. albastrd (Agrion
virgo). Efemerele (Efemera vulgata) aü antene cu
cate 2 articUlatiuni §i abdominele terminatt in eate 2
pana la trei fire lungi. Aceste insecte, trdesct in stare
de larve mai multi anT in apa sal in nornolO, de unde,
dupa ce se transformain insecte complectu aripate, est
in cete numerOse, insa dupa cate-va ore mort, de aceia

F,
Fig. 85 Libelula (nlulu draculuI domoiselo).
se numesct efemere. Leulit fu, uicilord (Myrmeleon for-
micarius) este unt insectt mica, ale cärui larve fact in
pamentult nisiposti, nisce gull in forma de palnia, §i
prindt furnicele ce cada la densele. Termitele (Termes
fatalis, furnice albe) sOrnOna cu furnicele ordinarie, all
insa aripe albe ; uncle 'V fact locuinte artificiali de pa-
mentd, pena la 12 piciOre de indltime, §i mai multe la
unt loct, ast-felt ca presinta aspectulti unui satu de sal-
www.dacoromanica.ro
142 ZOOLOGIA

batici ; iar altele traesct in lemnele caselort, ale cork-

bielort, etc., pre earl le rodt pre din intru, causandt
adesea chiart pericule.
4-le Online Ime-
nopterele (cu aripe
venöse). Insectele,
,
earl compunt acest
-ta
ordine all gura ar-
mat& cu mandibule
§i fAlci alongite. A-
i ripele lor in numör
de patru suntt \TA.,
n6se, §i cele infe-
ri6re cu multt mai
Fig. 86. Albina (Apis melifica)
scurte de catt cele
superi6re. Femelele at la extremitatea abdominelul un
act canalisatt, prin care varsa und liquidt acru §i. ye-
ninost in impunsAtura ce fact in corpult ,altort ani-
male. Imenopterele treat prin metamorfosA complectl.
G-enurile §i speciele principale suntt :
Albinele (Apis mellifica, fig. 86) traesct in societalf
fOrte numerOse (penA la 20.000 indivicll) 0 '0 fact lo-
cuinte cu o arta admirabill (faguri). Fie care societate
coprinde ate trel felurl de indivicll, edict o singura fe-
meth, numitA regind, care dirige t6te lucrArile (matca)
Maseulii, in numërt de 300 pana la 1000, nu lucrOa
nimict. Neutrele suntt cele mai numerOse, (20 pana la
30 mil) §i singurele albino lucratOre, earl fabrica céra
din polenult filorilort §1 mierea din sucult celt dulce,
numitt nectard alt plantelort. Faguril suntt nisce ce-
lule sOt asute exagonall, construite cu cOrA. §i in care
ele '0 punt Ouële §i mierea necesara pentru nutrirea
larvelort. Albinele traesct in climele calde §i temperate
prin scorburile arborilort §i prin stupurl (uleie), unde
se introduct de catre Orhenil, call se ocupa cu. cultura
loll). Una stupt bine populatt produce pe fie.care verA
peste o oca cOrA §i 14 oca miere*). Bombaridli {Ilombus
terrestris) este marl mare de catt o albinA, are corpult
*) bespre moravurile albinelorii suntfi malts de did, ddiril aci ne lipseace spail
www.dacoromanica.ro
 CLASA INSECTELORV 143

grost, përost §i negru cu done vörgl galbene ; traie§te

in pamOntt in cete de 100 pana la 200 indivicll §i aduna
unt felt de miere suptire.

Fig. 87. Vespariulu §i Vespa.

Vespele (Vespa vulgaris, fig. 87) at unt corpt lun-
garett §i galbent cu vërgi negre, asemënanduse multi
cu albina in privinta formal §i a traiulul söd. Locuintele
lort ad ace1ea§1 forme ca §i ale albinelort, §i le fact sOt
pe arbori, orl sub acoperi§ele caselort, set pe pametitt,
dintr'o materia, subtire §i uscatiOsa, asemene hartiel.
pe care o prepara, din rocleturl de lemne uscate.
Intepetura sOil mu§catura acestort
insecte §i mal alest a unei specil mal
mail, numita gargauni, ese fOrte ye-
ninOsa. Vespa de stejarii (Einips ca.-
lids, fig. 88) este ung insectt mica
Fig. 88. Vespa de stejaru
de coldre Ocher §i acoperitt -cu unt
[Cinips calicis] felt de pasla alba ; ea inVpa foile u-
www.dacoromanica.ro
144 2Cor.00iit

nort plate (sfejari) spre_a §1 depune Ou Ole séle, unde_

se product nisce unfläturf, (fig. 89) call dat nascere la.
(,ognile de risticii, din cerise fabrica negréla de sexist
(cernéla). Furnicele
(Formica rufa) traesct
, tat in societat1 mail 0
'0 fact cuiburI in forma
de mo§orOie cu o arta
deosebita, In cat apa
plOel nu pOte potrunde
In ele. Ele suntt ase-
mene de trei felurl: Inas-
Fig 89 Gogo§1 de tufit Bed de risticu- cule, ,.er; ele
§i neutre,
Aceste insecte at nisce obiceiurl Mate curiOser despre
earl s'at scrist multe fabule: a§ea de es. ca ele pOrta
-resbele,1 invingetorele piindt-sclavl, punt sentinele pe
la locuintele lor, etc.
6-le Ordine. Lepidopterele (Fluturil). Lepidopterele,

.....e.o.,
i.
,,r,,, ,......%3

f. l':- .:,

--,,.

Fig. 90 Fluturele de diva tVaness lel

www.dacoromanica.ro
 MASA uiswTELORD 145

cunoscute in genere sub numele de ufluturi, suntl nisce

insecte cu maXile transformate inteunil fell de trambita
sugatOre 0 ale carorl aripe, in numörl de patru, suntl
acoperite cu nisce solzi fOrte finl, in .forml de pulbere,
§i ornate cu colorl variate. Metamorphosa lor este com-
plecta 0 larvele lor e§indl din oil se numeseil omide,
avêndu o gull. inarmatl cu mandibule 0 maxile- puter-
-nice ; in urmä trecil in stare de nympha sOu de crissa-
ha Acestu ordine, se divide in trel familif distincte,
adica : flutull diurni, §i nopturni.
1° Familie. Fluturl diurni. fluting, al corpulu
subtire, §i, candu se afla in repaust '0 tint aripele verti-
calicesce ; antenelelort suntt umflate la vOrfa. El sb6r1
cu o mare vioiciune in timpull qilel, candu luce§te s6-
rele ; nymphele lord nu se inchidl in gog6§e.
Genurile §i speciile prinoipalI ale acestel familiT sunth :
Fluturile de Oua (Vanessa Io, fig. 90) cu aripele dente-
late sOil asemene horbotel. Larvele lui, cu pete negre,
§i puncte ro§il, träieset pe plante unabrelOse.Iluturif
de v6rzd (Pontia brassica) cu aripe albe §i cu colturI negre,
ale cAreI larve causoza mare stricaciune verzei.Parna-
said (Parnasius Apollo, fig. 91) cu aripe ronde 0 fail solzi.
2° Familie.Fluturt Crepuseulari.Ace§tl fluturl in re-
pausu, nu tint
aripele vertica-
lice§te, 0 ante-
nele loril suntil
fusi form e. El nu
all colorl ca cel
diurni, §i sbdra
numal sOra, du-
pe apusult s6-
relul. Specia
Fig. 91 Parnasulu, (Parnassius Apollo) mal principala
este, capulii de mórte (Sphynz a, tropos) de colOre galbena
inchisa cu vörgl negre 0 cu scheletull craniului desem-
Data pe spate. Omidele lul sunth marl, de col6re verde
galbuia.; trae§te pe vrejil chrtofflorl 0 pe alte plante
solanee.
10
www.dacoromanica.ro
146 ZOOLOGIA

3° Familie..Fluturi nopturni. Ace§tI fluturl at ante-

nele in forma de Tene 0 In timpil de repaost '§I tint
aripele lasate in jost. EI sbOra. numal nOptea iar cliva
stall ascun§i ; larvele lort, ma nainte de a se preface
in nimfe, se inchidd intr'o gone, pe care o fact din-
tr'o materie mOle metasOsa secretata de MO glandule,
ale damn canaluri escretatOre se terrnind in apropiere
de gull. AcOsta familie coprinde eel mal multi §i ceI
mal vatematori fluturf. Spetele principall suntfi: Born-
bicil sOu fluturif de metase (Bombix rnori, fig. 92), origi-
natl. din China, de colOre alba, muceda ; din gogo01e lor
se estrage. matasea. Torcatorula (gastropacha neus
tria) este unt fluturelt de colOre cenu§ie, a carul feme-
la 'V depune Ouele imprejurult ramurilort tinere, §i de
acolo est ni§te omide per&
se §i vergate in lungult cor-
pulul lora. Acestea suntt
cele maI vatematOre pentru
poml, §1 a1l arbor); ele se
Fig. 92. Fluture de mätase
pott nimici numal prin cu-
(bombix mori). legere i ardere cu fool
Pciunulti de nópte (Saturnia pyri, fig. 93) este unt fiutu-
re mare cu aripe ornate cu ni§te ochi asemenea acelora
din c6da paunulul. Omidele lul suntt fOrte marl, de co-
ldre verde-galbue, cu ni§te negi, din call est ni§te fire
ghimpOse ; ele traesct pe pen i pe all pang. Moliele

Fig. 93. Ptunulii de nOpte (Saturniapyri),

(Tinea) suntt ni§te fluturl mid, ale caror larve traesc
www.dacoromanica.ro
 CLASA INSECTELORO 147

vnele in pOme, altele in grane, altele in vestminte, in

blani, etc., carora le faca mare gtricacjune. Omidele de
blani -sal de postavurf se pot nimici prin scuturatura
desa a materielort, 'in earl se incuiteM. .71EsuratoriI
,(geometrm) sunta ni§te fluturl nopturni de colOre mu-
ceda, ale carora larve, vatematore pomilora, avend pi-
cibre numal la extremitatile corpulul, cand umbla sd
indoescil in susa apropiindull c6da de capa par-ca ara
mësura.
Sectiunea II. Insecte diptere (cu doub aripe).
7-lea Ordine. Dipterele. Aceste insecte aü douë aripi
membran6se, sub earl se afla d6u6 apendice filiforme,
call inil locult altora dOlu aripl. Gura lora este trans-
fermata intr'o trambitzl, Cu carp suga alimentele liquide ;
ele treca prin metamorfosa complecta. Larvele lora sunt
vermi-forme §i se nutresca cu materil animale putrede.
Genurile principal): suntt : Mamie (Musca, fig. 94) cu
specible : Musca de casd, earl '§f depune
(Sale in gunoit, in materil riimale etc.,
417
de unde esa ni§te larve albe vermi-forme
§i f6rte mancaciOse, call se transforma
"Fig. 94' Mthica (Musca). In insecta complectt numal in cate-va
chile; din acOstä., causa mu§tele se imultesca fOrte rep"bde.
Taunul (Tabanus bovinus), este mai mare de cata
musca de casa. §i intOpä animalele ;N,
atatt de rba in cata le sangerda. ;
A

pelea ; larvele lul traesca in pa-

mental, Strechia (Estrea bovis) I

este nOgra §i mai mica ; larvele

el cresct in pelea boilort §1 se I

numesca coji, de unde e§indt, in-

tra in pament i acolo se trans-
formä in insecta complectt. De
aceia in timpult verel, vitele pa- \
scandu §i augindt sbarnäitul lor,
fuga cu c6da ridicata. Tantarit Fig.95. Tantarul[Culex pipiers]
(Culex pipiers, fig. 95) cu corpult lungarerett §i cu picibre
lungl , traesca pe la nol §i in climele calde, §i '§I de-
www.dacoromanica.ro
148 ZOOLOGIA

pund (Sue le prin apele statute ; el suntt superatorl atatil

Omenilora catt §i vitelora, prin intepetura lora, care este
veninosa..Musca de calli (ces. equi) ale caret lavre tra-
iesca in intestinele cailord, de unde e§inda §i chclenda in
gunoit sOa pe pamentd, dupe cate-va clile se transforma
in insecte complecte.MuVele vitelorli sOil musca golum-
bace (Simulia golumbacensis) de coh5re 'Agra pestr4ue,,
lungareta §i mal mica de catti musca de casa ; ele si
depund ouele pe plante §i pe pietre din ape limped!.
Ele se imultesca fOrte repede pe marginele Dunarel
despre Banata §1 Serbia, de unde, prin cursula ventu-
lul, trect §i in partile apusene ale Transilvaniel §i Ro-
maniei. Aceste mu§te suntt fOrte vatematOre pentru
vitele cornute, carora le suga sangele, mai alesa in luna
lui Maid.
Seciiunea Apterele (insecte fait, aripe).
9-lea Ordine. Apterele. Apterele sunta insecte fär
aripi, carT trdesca, in genere, ca parasite pe corpuld al-
tort animale ; se apropie de diptere prin conformatiu-
nea gurel, care consista inteuna feld de sugatOre ; une-
le trect prin metamorfosd complecta, iar altele numal
prin semi-metamorfosa. Genurile §i speciele principall
sunta ; PureeiT (Pulex irritans, fig. 96) cu pici6rele din-
derail forte lune, de aceia cand umblä fact salturI marl,
el '§I depuna ouele in pulbe-
: re, §i suntt supu§1 la meta-
itto0 morfosa complecta. Purecii
penetranti (Pulex penetrans)
suntil mai periculo§l de WO
-\"

purecil, fiind-ca petrundd pe

sub unghiele pici6relort time-
Fig 96 Purice [Pulex] nilord unde '§I depund ouele,
§i deca nu se taie indestuld la timpt, atuncl vermil carl
se nasca acolo necesiteza taierea membruluI atacatt.
Ace§ti. purecl se gäsesa prin America meridionala §i
prin India Occidentath. Paduchii (Peduculus) fara me-
tamorfosa §i cu gura ca und rita care WO, und suge-
tort ; ei suntt de trei felurl Pdduchii de capti (p. ca-
www.dacoromanica.ro
 CLASA INSECTELORIY 149

'pits) earl '§1 depun ouele pe pert (lindinele , p. alb

set de vestminte (p. vestment), §i pd-
duchl rotund)" (p. pubis) earl intra in
pele.Pddrechig peiserilorzi (Ricipa) cu j On,
mandibule §i maxile ; traesca pe cor-
pula paserilord. Pciduclai de lemnii ..,ivaLzaa
(Acanthia lectularia, plorite, stelnite, T
fig. 97) cu corpula turtitt, de col@e N

ruginie, §i cu antene filiforme; all o- eFig. 97 136.ducthl.

enlaenctiu(lAarciaan hia
d6re neplacuta, trdiesct in case prin lectuiaria
paturl §i alte obiecte de lemnt ; el sunta fOrte superd.-
torI pentru 6meni, fiind-ca le suge sangele and dormt;
se pat starpi cu petrolet §i cu esenta de terpentina.

CAPJTOLUIX VI
Urmare la Omuta ftnekiselorg.
Clasa myriapodeloaarachnideloru i crustaceelorii.A 11-a grupa.
tie iinelóse Vermll ; Clasa anelideloru,elmintiloru,rotatóreloru
Caracterele loru piincipah. Genurile i speciele loru cele mal Inborn-
nate prin moravurile, formele i intrebuintArile loru
Clasa 11.Myriapodele (cu multe piciore).
103. Caracterele Myriapodelorft. Miriapodele se dis-
tingd prin forma corpulul, care este fOrte alongitt §i
divisatt inteunt numert mare de anele purtanda fie-
care , la unele, ate una i 14 altele cafe doue perechl
de picidre. Capula lora , care se ell singura deosebita
de cea-l-alta parte a corpulul WO, dOue antene mici.
Gura lora este armata cu mandibule set cu laid i o-
chit lora sunta in genere cornpu§1. Aceste animale
traesca in locurl IntunecOse §i umede , de exemplu: pe
sub pietre, fruncle, scOrte i alte corpurl de pe pament
§i respird prin trachee. Acestä clasa constitue doue gru-
pe : Scolopendrele i JuliI.
Scolopendrele suntt miriapode carnivore a caror mu§
cdtura este veninOsä , insä la, nol nepericuldsa i xnal
alest pentru 6meni ; ele se nutresct cu vernal §i cu in-
secte mid §i traesca prin locurI intunec6se §i umede, pe
www.dacoromanica.ro
150 ZOOLOGIA

sub pietre §i prin crgpaturele zidurilort ; lungimea lora

variaza de la 6 pang la 30 centimetre. Speciele cele mal
marl §i mal periculose, trgesct prin America §i Asia.
Juli trgesct pe murl §i prin mu§chil arborilort ; et
tü corpult cilindrict §i lungt, §i umblg pe 24 piciOre.
El se nutresct cu fructe, redecinl §i frump tinere.
Clasa M. Arachnidele (plangent).
104. Caracterele Arachnidelorg. Arachnidele suntt
animale articulate , MIA aripe §i MIA antene , §i ale cg--
rort piciOre suntt in num6ril de opta (octopoda). Cor-
pule lora este acoperitt cu pele m6le , per6s1 sOt ne-
tedg §i se compune din doue partl dinstincte : din cepha-
lo-thorace, adicg capult cu peptult reunite, §i abdomine-
(burta) , care este globulOsa §i mOle , set ca presinta o
suit de anele, precum se pdte vede la Scorpid (fig. 100).
Respiratiunea lora, se face, la unele prin trachee, iar
altele prin nisce sad mid plumOnarl.Ochil arachni-
la,
delort variazg in numOrt de la dour pang la opt, i sunt
tot-d'a-una netecll, simplil §i situatl pe cape..
Arachnidele, dupe organismult respiratort, se dividt
in arachnide cu respiratiune plu?nonar i arachnide cza
respiratiune tracheiand. Speciele principall ale celora
d'antOit suntt ; Paiangenii ordinari sézi torceitori, (Aranea.
fig. 98 §i 99), carl at la partea posteriOrg a corpuluI
unt aparatt toratort cu 4 sOt 6
glurl, prin cart scat ni§te fire sup-

#
Fig. 98. Fig. 99. Epiera Ciadema.
I'Aiangenit ordinarl F3611 toratorT (Aranea).
irI §11 din earl test o panzg, ce le serve, ca sl '§1 princt.
prods r care consista In .mu§te i alte insecte mid cg-
www.dacoromanica.ro
 ANELOSELE 151

rora le sugil sangele. .Migala (Mygale avicularia) este

unt pgiangena de marimea unel vrabie. Acesta '§i: face
cuibula in pgmenta acoperindu-la cu una capaca , pe
care 'la tine stransa cu piciOrele anteriOre, canclU vrea
cine-va se'la deschiza ; trae§te prin America meridio-
pall §i se nutre§te cu paskl, mid , pe earl le ornOrg cu
mu§catura sa. 0 specie de migala se af18 prin centrula
Franciei §1 prin Savoia.Tarantula (Lycosa tarantula)
este unt päiangent mare ; traie§te in Italia, in apropiere
de ora§ula Tarantu. Despre acesta pgiangent se credea
alta data , ca mu9canda pe unt oma , acela omit cade
inteo bag numita tarentismii, §i de care nu pOte sa
scape de cata numal executanda una joca fOrte obosi-
tora ca sg ostenesca §i sa transpire multa. Acesta joct
s'a numita jocula tarantula Acesta Una a fosta o er6re
fiincla-cg mu§catura tarantulel nu este veninOsa. San.-
pia (Scorpio europaeus, fig. 100) are una corpti lunga §i
armatt la capa cu ni§te cle§te (mandibule), iar cOda sa
se termina inteunt carliga care '1 ser0.na armä de a-
tact §1 apkare. In Wile caldurOse mu§cgtwa el este
veninosg.

Fig. 100. Scorpia [Scorpio ouropams].

Arachnidele cu respiratiune tracheénd coprinda aseme-
nea, mal multe specil, dintre earl mal principall sunta :
Ceipupa (Ixodes), care traie§te pe arborl i pe tufe, de uncle
cgclanda pe animale cornute (boy, vaci etc.) se infiga in
pelea lora, §i sugandu-le sangele, ajungt pan% la mail-
mea unul grgunte de fasole. Acaril (Acarus) de maxi-
me microscopica, traiesca ca parasitil pe plante §i pe a-
nimale. 0 specia de acep Acari (A scabiei) intra in pelea
omulul, §i prin mancarimea sa causeza bOla mtmita reie.
www.dacoromanica.ro
162 ZOOLOGIA

Claw iTT1 (Jrustaceele (animale cojOse set cu crusta).

105. Cara cterele Crustaceelon1.Crustaceele set ani-
malele coj6se, at pele tare §1 sträbetuta de o materia
varOsa. Corpult lora se compune dintr'o seril de anele,
la unele libere iar la altele concrescute, §i se divide in
trel pa.41; capzi, torace i abdomine; la unele capult §i
toracele suntt concrescute astt-felt cä formeza o sia-
gur bucatä, care se nume§te cephalo-torace. Capult lor
porta doue perechl de antene filiforme, gura §i ochil.
Ochil, la unele crustacee suntt fic§f §i sesill, la altele pe-
dunculatl §i mobil, precum se pott vedea la rad, etc.
Peptult pOrta organele mi§carel, carl, la unele suntt
in numert de ilece (decapoda), la altele patru-sprelece
(tetra-decapoda). Pici6rele anteri6re, la unele suntt fOrte
apropiate de gull §i mai desvoltate, avendu forma u-
nort fOrfece, carl le servesct ca ni§te falcl ajutät6re.
Crustaceele, fiindt mai tOte animale aquatice, respira
prin branchie, earl suntt meclate sub inveli§ult cephalo--,
toracelul. La unele insa, suntt_ exteriOre §i situate la
basa labelort §i sub abdomine. Cordult lora are o sin-
gur cavitate, §i se afla, situatt pe linia mediana dor-

Fig. 101.Rusk de riu, (Astacus fluviatilis).

-sale. Mal toate crustaceele suntu carnivore nutrindu-se
mal ales cu mortaciuni, Ele at gura armata cu falcl
laterall §itscutite ; unele fuse, suntu parasite, §i au gura
conformatA In sugAtOre.
Speciile principal! ale crustaceelort Suntu : Buff de
rift (Astacus fluviatilis, fig. 101) de cul6re verde inchise,
carl dupe ce se ferbu, ro§esct ; el treiescu prin tuff,
www.dacoromanica.ro
 ANELOSEU 153

uncle qiva stag Hew* pe sub petre i printre rgdëcini iar

n6ptea esu spre a'§1 cauta nutrimentuld. Gantarii (Ga-
marus), racil de mare, (fig..102) suntd mal mid de catt
racil de rid, insä at o came fOrte gust6sa. Stacojiulii
(A. marinus) este und ract de mare, care ajunge pang. la
lungimea de peste 3 decimetre i de grosimea manel ;
se gase§te prin t6te =rile Europel. Crabulii (Cancer
pagurus, fig. 103) este rotundb, §i ajunge la o marime
deosebita; eld traie§te in mare. Gecarcinit suntil ni§te
_

-0444:1%

Pig. 102. Gamaril (Gamarus, rad de mare, árevettes).

crabT, carY traesct in giuruld insulelort Anti le; ace§tia in
timpuld verel, esd pe uscatil in cete marl, ca salt dermal
ouë1e. Limululü (Limulus molucanus) cu corpuld rotunda
§i turtitt, din care se intinde o c6da subtire §i ascutita
la varfil, care 1 serva ca o armg ; traie§te in ins. Mo-
lusce ; carnea lul se mananca. Onisculei (Oniscus mura-
rius) este o specie de crustaced, care petrece o viata
nopturna prin locuri umede : pe sub lemne, petrel in
crapaturele zidurilort etc. Acesta nu se mananca de
Omen). -- De acesta clasa tint §i Daphnia Pulex cu cor-
pulA intr'o conchilia transparinte, capuld distincta cu
und singurd ochit §i cu branchiele la pici6re (branchio-
www.dacoromanica.ro
154, ZOOLOGIA

pode). Aceste animale suntt numal de unt milimetru.

in lungirne ; prima-vera §i vera suntt roi, iar j cele
alte ano-timpuri albe vercluI; ele e gasesct in numert
mare in apele statatOre unde InOta, cu rapiditate.

-40.5"rrwr_

nr,

,0

-
Fig 103. Crabulu (Caancer pagurus).
A II- a grupd dednelOse. -Permit
Clasa V. Anelidele (vermil anelo§I).
106. Caracterple anelidelord. Anelidele set vermil
at corpult in genere m6le, cylindrict §i divisatt inteunt
numert mare de anele. Capult, la unele este deosebitt
de restult corpulul, kr la altele este confundatt cu elt.
Aceste animale n'at membre articulate 0 la unele cor-
pult este proveclutt, pe partile laterall, cu ni§te fire set
peel subtiri, cart le servä in loct de piciore. -Gura lort
este armata cu cloud set treI maxile, tar la altele este,
conformata pentru sugere. Respiratiunea lort este braii-
chialä, 0 la f6rte puOne tracheena, Sangele bolt este co-
loratt, la unele ro§it iar la altele galbuit set verde. Ele
n'at unt cordt proprit §i sangele lort circulaprinteunt
syatemt variabile de vase arteriall 0 vine, fiindt im-
pinst de ni§te vase contratile.
www.dacoromanica.ro
 AIELOSELE 155.

Genurile principall ale anelidel ort suntt ; Serpola (ser-

pola v.ermicularis), traie§te in mare intr'o casuta tubu-
lOsa, pe care o face dinteo materia varOsa, ce o secre,
'Giza singura §i in care intr i ese voluntart ; branchiele
el smith in forma de pene §i arclate la capt. Neridele-
(Nereis pelasgica) at la capt mai multe tentacule §i de a
lungult corpulul un numërt mare depicidre filiforme; trä-
iecü prin fundult marilorBaltica §iNordica. Arenicolele
sOa anelidele de nisipt (arenicola piscatorum) traiesct
prin nisipurile de pe marginea marilord in ni§te tuburl,
pe cari §i le fact din nisipt (arena), de unde le scott pes-
carii ca s le puna in unghite spre a prinde pesce; bran-
chiele lort suntt in forma unort mottle, a§e0ate de-a lun-
gult §i de ambele partf ale corpulul. Afroditil (fig. 1044
sunta asemenea nereidelort §i traiesct liberl In mare.
_

Fig. 104. Afroditil (Afrodita).

Rhode (Lumbricus terrestris), traiesct, pe la nol in

pamentil umedt §i grast, de unde est numal -nöptea
dupe plol. Corpult lora, taindu-se in douö, da nascere-
la alte rime noul.Lipitorile (hirudo medicinalis) traiesc
in locurl bAltOse ; at unt corpt hingarett §i mOle, san-
gele ro§iu §i la gull trel falcl, armate cu dintl ascutitl,.
www.dacoromanica.ro
156 MOLOGIA

cu call se infigt in pelea animaleIort spre a le suge san-

gele. Ele se aplicl, in Ore-carl casurf de bOla, la Oment
spre a le suge sazigele ceM ref) .
Clasa IV. ElmintiT (vermil intestinan
107. Caracterele elmintilord. Eiraintil sea vermif
intestinah, at corpult, in genere, lungaretti set globu-
lost, pele gola, muscularl 0 retractile. Aceste anima-le
trillesca in intestinele 0 in alto pärtf ale corpului omului
§i animal elora. Speciele principale ale elmintilort, suntil:-,
Limbricil (Ascaris lumbricoides) se asemanl cu rima §i.
trg,iescil in intestinele omului 0 altort animale fara sä
le causeze verf-o superare simtitä, insä la copil, ffinda
In numeth mare, le causezä durerf intestinall 0 slabi-
ciune corpului. El se distruga lesne cu medicamente
simple sea ca dispart cu etatea. Panglica (Tcenia so-
hum are corpula turtita, asernanandu-se cu o panglica ;
ea este compus a. dinteunt numeril mare de ,articulatiunt
distincte. Capula set are 4 gurl sugttOre ; traie§te in in-
testinele omuluf §i ajunge la o lungime de 6 pan,1 la 8
metre ; ea se departecla cu anevointa, 0. causez . slabi-
ciune mare corpulul in care se ell. Filariele (Filaria
medinensis) au unt corpil lunglre0 §i subtire ; se g5,-
sesdi la arabf 0 alV Orneni de prin climele calde, pe sub
pele §i maf alesa la piciOre Uncle le causeza o mancarime
durerdsl. Ghelbéza (distoma hepaticum) este unt
verme acurta §i Immo care cre§te in ficatult anima-
lelort rumegetOre §i mai ales la of ; cancla aceste ani-
male pasca, prin locurf baltOse, atuncl, ace§ti vermi se
desvoltA. repede 0 le consuml ficatult causandu-le mOr-
te. Vermil beOcoe (Cystica) at corpula in forma linei
be§ice, in care träiescil mai multf vermi midi, ala Ca-
cora capt este Iibera 0 Incongiurata cu pert midi §i
ascutitf §i cu gurf sugatOre. 0 specie de ace§t.f vernal
numita Carey (Ccenurus cerebralis) se product in cree-
ril ouilora 0 le causecla bOla numitä Caviare. 0 alta
specie, mumitä C. Cceluloste, traie§te in mu§chif porci-
lord (linti, trichine) de unde trecenda in corpuld omu-
lut 0 altora animals carnivore, se prefact in panglice.
www.dacoromanica.ro
 INELOSELE 157

Clasa VII. Rotittórele (Rotatoria).

108. Caracterele rotatórelorg,RotatOrele sunta ani-
male microscopice, ala carora corpt presinta o disposi-
tiune anelOsa, §i alt carora canala digestiva se intinde
de la o extremitate la cea altä a corpulul, iar la mijloca
presinta o imflatura stomacale. Iniprejurula gurel at,
-ni§te perl mobilI cu ala carort ajutora se mi§ca impre-
jurula lora insa§Ica o rag, in giurult osiel sale. Ele tra-
iesca prin ape statatdre (lacurl , balm In acésta clasaw
se afla ca specil : Botaciul (Rotifer vulgaris) insemnata
prin proprietatea curiOsa ce are , a fiinda seceta sea
uscaciune, se usuca de tau incetandu din viOta, insa in-
data ce se uda, se unifla V reinviuéza. -- Brachionula
(Brachionus urceolarius) ala carul corpil este acoperita
c'un inveli§d scortosa, asemeneainveliplul crustacelor.

CAPITOLTJL VII
Tipulti al treilect.Molascele.Caracterele generall ale molusceloru --
Sistemulu nervosu si respiratiunea molusceloru.Divisiunea mblus,
celoru in clase.Tipuld aid patrulea Zoofttele tau radiatele. Di-
visiunea loru in clase Speciile cele mat utile §i mal remarcabile
prin maravuyile §1 4ormele loru.
Tipul al III-lea. 110LIISCELE.
1.0.9. Caracterele generalT ale moluscelord. Molus-
tele, cart se mat numesca V. animale conchilóse, (scoici)
n'ati scheletil interioril. Corpula lora este Indle §i aco-
perita cu pele elastica V. contractile, pe a care1 fata in-
thrill. se Afla lipitl mu§chil, call serva la mi§careg lora.
Acesta pele la unele, se prelunge§te §i formeza o indo-
hurl membrandsa , care le acopera corpula in totala
sea numal in parte, 0 acésta pele indoita se nume§te
manta. La unele molusce, pe acCsta manta, se formeza
o scoica (concha) van:54 care protege animalula , §i a-,
cestea se numesca molusce Ole (nudae).
Moluscele n'ail membre articulate. Unele , precurn
sunta melciI, ail la partea inferiOra a corpulul unt disca
carnosa, care le serva spre a se tori pe plmenta §i pens
tru a se urea pe arbort §i pe alte obiecte. Altele I pre-
cum sunt Sepia §i Calmaruli c, aa la capt ni§te tenta-
www.dacoromanica.ro
 153 ZOOLOGJA

cule (fire) carn6se, call le serva, de- o-data, ca organe de

prindere V de locomotiune. "La unele, mantaua se pre,-
lnngWe lateralmente in forma de notatOrie, precum se
p6te vedea la hyale.
8istemu1t lora nervos se compune din mal multe
mase nerv6se (ganglionarie) respandite in diferitele partI
ale corpulul fara de nid o simetrie, 0 reunite prin nisee
filamente nervOse. Organele simturilora , la molusce,
.suntil in genere patina desvoltate afara de simtula tac-
tulul, care este fOrte delicatt, din dausa finetei pelel, in
-care re§éde. Ochil lora, la unele sunta sessill, la alte sunt
purtatl de ate un peduncula tub ilost petractila. Mai
multe molusce aa in jurula gurei nisce fire nervOse des-
pre call se crede c sunta organele gustului.
Moluscele respira, ca i petii, prin branchie ; unele
Inst., earl traescil pe uscata, precum sunta melcii, Umaci
etc. respira prin ni§te sad plumOnari.
Circulatiunea sangelui la molusee se face inteuna
mod asemen6 circulatiunel crustaceelort, adica ele ti
unil coral c'o singura cavitate, care prime§te sangele arte-
-halt §i'la transmite In tote partile corpulul. Gura lora,
In genere, n'are dinti, i alimentele trect d'a dreptula
in stomact, unde se macina prin ojutorult unora ghimpl
sad tablil calcar6se, earl se afla pe paretil lul. Cele mai
multe traieset in mare, libere sail alipite de corpurl sub
marine, altele traies0 in lewd i altele pe uscata.
\ / Divisinnea moluseelord in clase.
Typula moluscelorii, dupe carac-
terele lora, se divide in 7 clase.
Clasa 1. Cephalopedele cu pici6-
rele la capt) se caracteriséza,prin
nisce tentacule, in num6ra de 8
i
sett 10, ce ati imprejurula capulul,
V earl le serva ca organe de tactil,

i de prindere §i de mivare fata lord

1

(7 k intern aeste garnisita cu mai multe

, ventuse, cu earl se lipsesca de alte
corpuri in apa. Aceste molusce
Fig 105 Sepia (Sep)a ofici ) traescil in mare, se nutrescil de
www.dacoromanica.ro
 MOLUSCELE 159

ordinart, cu crustacee, cu molusce mai mid §i cu pescl

mid Unee suntt gMe altele pOrta, o conchilia (scoica)
univala. (dintr'o singura bucata) §i intOrsa asupra el insä§1.
Genurile principall suntt : Sepia (Sepia officinalis, fig.
105) are corpul in forma de sang. , din care 'I ese ca-
puhl incongiuratt cu 8 tentacule §i ddua brate (picidre)
lungl cu ventuse numai la extremit41. Fundula sacului
se afla, bagatt intr'o scoica. ovala. Calmarula- (Logilo
`viggaris) semana cu sepia i are o scoica in forma de
lantetä. Amenddue at,
in fundult sacului o ma-
teria négra care serva
in pictura (sepia tusch),
iar pe spate, sub pele,
at ate untl ost, care
serva in farmacia pen-
tru facerea pulberel de
dinp. Caracatip (oc-
Opus vulgaris,-fig. 106,
are optt tentacule prin-
OtOre (cu ventuse), cu
fig. 106 Caracatita (Octopus vulgaris). cari imbraV§Oza, chiar
pe Omenii ce intra in mare ca sa le prinqa; ea n'are osU
In spate. Cu caracatitile se face unit comercit fOrte in-

Fig. 107. Nautili'', (Nautilus Pompilius).

www.dacoromanica.ro
160 ZOOLOGIA

semnatt , pentru ca ele se mananca in clilele de posta,

Spirulele (Spirulae) sunta nisce animale molusce ase-
mellé sepiel, alti carora corpt 'la infa§ura partiala o
e-rz.

Fig. 108. Argonautulu (Argonauta argo)

scoica (conchilia), ac6sta scoica este univala, parte drepta
§i parte intOrsa in forma de meld), cu inchicletOre simpla
§i patrunsa de unil siphont (deschiptura in forma de,
tuba intorst). *) .Nautilulil (Nautilus pompilius, fig. 107.
') De clan cepbalopedeloru mai apartinu 0 alte genuri de conchilii,
call pent+ acum nu s'au gAsitu de câtu In stare de fosill, adia petri-
ficate in straturile pámOntului. Ast-fel suntu : Ortocerit if, sau un fel
de nautili dreptl earl se gases= in terenurile numite de transit'une.
Beleennita, cunoScuti de vulgu sub, numele de petre de trdsnetti\, 4i
cad suntu Oltoceratiti invelitl intr'o tech prelungit6 in con. ete.i se,
www.dacoromanica.ro
 MOLUSCELE 161

se as6m6ng. cu caracatita, Insä are o scold, compusl din

mai multe casute dintre cari, una mai spati6s1 este lo-
cuir4a lul. Argonautulii (Argonauta argo, fig. 108) are
8 tentacule, dintre cari dOuö sunta largite la extremi-
tall in forma unort talere. Corpult sn se an libera
Inteug, scoica incolacita ca a unul melca.
Clasa 11. Pteropedele (cu piciore aripate). Aceste a-
nimale aa corpult invelita intr'unt sact carnosa ca §i
cefalopedele, insa capula lora n'are tentacule. Organele
lora de miFare sunta formate din d6u6 notatOre a§e-
qate de fie-care parte a gurei. Unele- dintre aceste ani-
male at scoica, iar altele sunta gOle.

--7---
---'.--0-1-7-

..,Afp
i
.
--t---7=-*-312-L--7------
,
. ........
-rey;

.2 .
','01:04
i"
,......; '

4 otIVIA
At

121&69% L"11'./t-
- ------7.-
----.
.....,.........---
-.---.-.-'=-----,----'t;TVZ,Z:'

ipili tItakoetti.----,..
ote A.,

\ --'4' It,
.,:-.,.-4. -f,,,,...;

---'=----"-
4"------ ...,____ ----------_,:
Fig. 109. Mel& (Helix pomatia).
"Z.=
----`' -'----"-
....__.zi

zebx-v4rNt -40-A.
3.
irft"ttg'`*- %

'-'111-"--=----------;_"1",::
i-"I

--,'---

Clasa M. Gasteropedele (cu pici6rele la burtä.Gas-

terOpedele, fig. 109) se distinga printeuna disci) car-
non a§eclatil sub burn, §i cu all cärul ajutort se Wand.
Capult lora pOrta una saa dOuè perechi de tentacule re-
trattile, dintre earl cele d6u6 superi6re Oita., la unele
in vêrfula lora, ochii animalulul. Unele dinteensele aunt
gole, iar cele mai multe all o scoica univalä intOrsä in spi-
ralä, in care animalula pOte s52§lintroduca ton corpula.
Aceste clase co_prinda unt num6ra mare de genurl §i.
specil, dintre earl cele mai principale suntti : Melculic
asescu numal prin terenurile secundare Arnon44 (cOrnele lul Amon)
suntu conchilil inv0rtite intr'unu singuru planu: se gasescu tau In tere-
nurile secundare. Bckculitii sunt amonitl dreptl din acela§iteren(v geol.).
11
www.dacoromanica.ro
162 ZOOLOGIA.

(heliX porn atia, fig. 109) are ua scoica spirala &buil §i

vërgata ; traiesce pe uscattl in locurile umede de prin
paduri, vii, gradini, etc., pe unde se nutresce cu suculfi
plantelort; cand umbla, '§i pOrta scoica (casa) pe spinare,.
iar Om as upa gura scoicel cu o materie yarded, §i ast-
felt remane 'Dents, Limaciula (Limax agrestis
fig. 110) c orpult lunga §i fara scoica, insä cu U. manta
ce ; face la milodulg spinärel o indoitura vertOsa in for-

;4-4-

-0."' r- _
"<..
Fig. 110. 1 imaciulu (Limas agrobtis).
ma until scutt : elü traesce prin gradinl §i prin padurI.
Limneuli (Limnma stagnalls, fig. 111) are o scoica sub-
tire §i terminata inteua spirala as-
cutita; traesce prin lacurile din ell-
mele temperate. Discosula (Planor-
s,6
bis Corn eus) are scoica turtita §i inco-
lacita ca un instrumentt de musida :
se gasesce prig lacurile §i baltile din
climele temperate. Cipreea (Ciprme
scoica porcelant, -fig. 112) este in-
semn ata prin frumusetea scoidel sale
punctata §i lucid ca porcelanult. --
Cipreea monad, de colOre galbena,
se gasesce prin Africa (pe la Zanzi-
bar) §i serva unort popOre africane
in loct de banI marunti (kaurl).
Fig. 111. Limneulu (Lim- Clasa IV. Acefalele (molusce fard
na3a stagnalis)
capt). Aceste animale se numesct
acef ale, fiind-ca s6mëna a fi fara capt; gura §i corpult
lora suntil acoperite cu o manta membranösa, care for-
meza dOuë lame estinse §i separate Una de alta, séu
www.dacoromanica.ro
 NOLUSCELE 163

concrescute inteunt fela de sact deschisa in dreptula

gurei §i anu sulul. Branchiele lor sunta in forma de fol
dispuse de fie-care parte a corpului sub-indoiturile plan-

Fig. 112. Oipreea (Cypra3a, scoica porcelanu)

tale. Mal tOte acefalele sunta cu scoica. bivala (cornpusa
din d6u6 bucati) §i prea putine sunta gOle. Acesta clasä
coprinde un numera mare de genuri §i sped], intro call
mai principall, sunta ttridiele (ostrcea, fig. 113) cu
scoice foiOse §i scort6se ; traesca in marl §i se irnultesc

Fig. 113. Stridiele (Ostrcea)

f6rte repede ; ele sunta gust6se la mancare. Beoica
märgäritarei (avicula margaritifera) traesce in marile din
climele calde §i produce margaritarult, care este o con-
cretiune vär6sa §i morb6sa, ce se forméza pe mantaua
acestut animal& Acésta specie produce margaritarula
cela mal pretiost, limpede §i rotunda. Unio margariti
fera, o alta specie de margaritifera , produce margarita-
www.dacoromanica.ro
164 2 0 01, OGIA

rult (sidefult), din care se fact nasturf, plasele de bri-

cege, etc. Peptenele (Pecten jacebeus, fig. 114) sColca
sea se aseména cu unt peptene ; ee intrebuintOza la o-
biecte de luxt, iar carnea hit este putint gustOsa. Cio-
canulfi (Naleus vulgaris) este
unt moluscd cu conchilia In
forma und ciocant. Gauri-
torah% sëfl Bortitorulii navelorit
(Teredo navalis) este unit mo-
lusct lungarelt ca o rimd, alt
ardi corpt se afll invelitt in-
tr'unt tubti värost. Acestü
moluscd este 15rte vagina-
tort navilort, fiind-cd le ing5,-
P 114. Peptenele (Pacten jacob.) uresce §i intra apa in ele. In
mai multe rendurt existenta Olandet a fosta amenintata
de aceste anirnale, cart incuibandu-sa in lemnele zaga-
zulut ce o apërä. spre a nu fi inundatg, de mare, le rodt
§i le prefact in putrigaiurt. Foladele- (Phalas) suntt
nisce molusce, cart de mid '§I fact gaud in lemne §i in
petrile d,e mare, uncle crescendi) nu mat pot e§i.
Clasa V. tranchiopedele (cu branchiele-picicire).
Branchiopodele suntt molusce acefale, cart se distinga
de acefalele proprit vise, prin MO bracie lungt §i car-
nOse ce at de ambele partf ale mantalei lort ; conchi-
ha lort este tot-d'a-una bivalva. Clasa acOsta coprinde
numal trel genurt: lingula, terebratul §i orbicula.
Clasa V./. Tunicatele. Tunicatele act o manta fOrte
mare, care form'Oza, o cavitate respiratOre ce cpntine
§i branchiele. `Me trdiesct in mare, §i unele sunt ovi-
pare, iar altele se reproduct prin mugurl. G-enurile prin-
cipall suntt : Biphorele, Pyrosomele i Ascidiele.
Clasa VII. Briozogrole (animate molusce muschiOse).
Briozoerele se distingt de cele-alte molusce prin mantaua.
lort, mai putint desvoltata §i prin branchiele lor Ole,
cart formOza imprejurult gurel o corOna de tentacule gar-
nisite pre de laturi cu nisce peri§iort vibratili. Extremi-
tatea inferiOrä a mantalet lor 'Arta unt tubt calcarosti
in care animalult se pOte retrage complectu. Aceste ani-
www.dacoromanica.ro
 ZQ OFITELE 165

male n'at cordt nici vase sangifere, §i organele lora cir-

,culatOre plutesca in liquidult nutritort ; cele mat multe
traiesct in mare, §i cate-va specil in ape dulci. Speciele
principall de ape dulci suntt : Plumatela §i .Aleyortela, iar
de ape maritime : Betepora, Tubulipora, etc.
Tipulii 117-lea ZOOFITELE,
112. Caracterile generall ale zoolltelord. Zoofitele
(de la Cioov, animalt, yozbv, planta, adica animale-plante),
suntt animale cu organisatiune fOrte variabile, simpla
§i analOga cu a vegetalelort. Corpult lort are o forma.
globulOsa §i la unele stelOsa, de aceia se mai numesct
§1 radiate. Pelea lora este cojOsa §i acoperita cu ghimpf

Fig. 115. Ariciulu de raare (Echinus osculentus).

sOt mOle §i OM Sistemulti lora nervosa, la cart exista
distinctt de cele-l'alte parti ale corpulul, se presinta
sub forma unui anelt ganglionart, din care est nisce fire
nervOse dirigiate in forma de rale catre periferia cor-
pulul. Organele circulatiunel §-I ale respiratiunel e afla,
humal in stare rudimentara. Organele simturilort, afara
de tactt, lipseset t6te. Canalult digestivt singurt este
mai bine desvoltatt, §i acesta, la unle, se compune nu,
mal dintr'un sact cu unt singurt orificit garnisitt cu
www.dacoromanica.ro
166 ZOOLOGIA

tentacule. Cele maI multe dintre aceste animale se re-

product prin muguri, §i. acestt modt de reproducere se
numesce gemiparitate. Ele traiesct in mare, undo libere
iar altele fixate la parnentt §i reunite ast-felt ca forméza
nisce arborl ramificatT, ceia-ce a facutt ca sa fie consi-
derate multt timpt ca plante maritime.
113. Divisiunea Zoofitelord. Zoofitele se dividt in
dOu6 grupe : radiate §i sponjióse. Grupa radiatelort co-
prinde trel clase :
Clasa 1. Eehinodermele (cu pele spinOs6). Echino-
dermele sun t animale cu pele dura, calca,r6sa §i acoperita
cu ghimpl. Corpulu lor este globulos set steliform, avend
_

241
Fig. 116 Sténa de maro (As or'as robot's).
pe suprafata.lul unt numert mare de aperture dispuse si-
metricu, prin can est nisce tentacule se& sugatOre moi
§i retractill. Gura, la cele mai multe, este incongiuratä cu
bucni calcarOse, can tint loculu dintiloru i alt falcilort.
Speciele principall suntt : Arieiul de ,mare (Echinus
esculentus, fig. 115) de forma globulosa §i de marimea
unel portocale ; sa gasesce in manic) europene ; carnea
luf se mananca.Stéua de mare (Asterias rubeus, fig,
116) are corptlu turtitt §i ramificatu in cinci raqe.
Steaua 2erpuitóre (ofiura lacertosa) cu radele lungi §1 In-
www.dacoromanica.ro
 ZOOFITELE 167

covoiate canisce §erpi. noloturia (Holoturia oceanica,

fig. 117) cu corpult lungarett §i cilindricd, cu pici6re re-
tractile i cu capult incongiuratt cu mai multe rap.
Clasa 11. Acatefele (fara inveli§iu gcortost). Aceste
animale at corpult gelatinost §i transparinte de forma
unui disct (talert) convexu la partea superiOra §i con-,
cavt la cea inferiOra. Din circonferinta acestul disct est
mai multe tentacule can le servescu ca organe de mi§-
care §i de prindere ; canalult lorti digestiyu are numal
unt orificit situatil in centrult fetei inferiOre a discului.

Fig. 117. Holoturia (Holoturia oceanica)

Genurile principall suntt : Medusa Medusa aurita, fig.
118); se gase§te prin =rile Europene. Fisalia (Phisa:
lia caravela) cu corpult in forma de be§ica, din care
esri mal multe tentacule, can intepa ea urzicele, de a-
ceia se mai nume§te §i urzica, de mare.
Clasa 111. Polipii set Coralienele. Aceste animaIe all
corpult mOle, gelatinost, de forma cilindrica §i la unele
conica. Gura loru este incongiurata cu mai multe ten-
tacule §i canalult 113111 digestivt are unt singurt orifirit;
ei se potu intOrce ca unu degett de manu§a. Polipii se
reproduct prin due, prin mugurI §i prin divisiunea cor-
www.dacoromanica.ro
168 ZOOLOGIA

pulul lora in mai multe bucati. Cel mai multi at facul-

tateaa ca sa. se grupeze in societätl, traindt in nisce Ose
sat concretiunl vär6se sat spongiOse situate pe unt sin-
guru suportt de aceia§1 materia secretata, de el, avendt.

df&-S5M=17.7
Fig 118. Medusa. (Módusa aurita).
forma, arborescenta. Acestt suporta se numqtepolipierii.
El stat fixati pe fundult i pe marginea marilort. Ge-
nurile principall sunta :
Coraliul (Coralium, margeanult, hg. 119) are aspectul
until arbore fara frunze cu trunchit i ramure grose 0
petr6se pa earl se afla, nisce mugurl, in earl locue§te po-
lipult; elt träqte mai alest in marea mediterana lipitt
de stand; din polipierult lui petrost i ro0u se fact obi-
ecte de ornament% precum ; bracielete, diademe, cercel
etc..Naclreporele, Tubiporele, .Mileporele suntt polipl cu
polipierl, earl inmultindu-se in mare, dupe ce mort .ani-
malele din el form6z nisce stanci pericul6se navigatiu-
net Penatulele sat penele de mare, (fig. 120) suntt li-
bere i inota prin mi§carea combinata a tutort polipi-
lort lort. Una din partile lort este fait polipl, cilindrica
www.dacoromanica.ro
 ZOOFITELE 169

sét de forma trunchiuluiunei pene, iar cea altd parte are

pe ambele sale lature ni§te barbete sprijinite cu spinl
set cu nisce ace calcarOse. Intro
aceste barbete se afla polipil.
Hidra (Hidra Viridis. fig. 12 Vare
corpult transparinte i in forma
de sact, iar imprejurult gureI are
mai multe tentacule (bracie) care 1-

taindu-se cresct indata la locu ;

46111

Fig.119. Coraliul (coralium; mArg6nul). Fig. 120.Penatula saü p.de mare

asemene, deca se tae corpult hidrel in mal multe bucall
din fie-care bucata creste altd animalt. Ea trae§te prin
ape statatOre §i abia se vede cu ochil liberi.
Grupa IL Spongierele. Acesta grupa coprinde dOuë
clase ; Infusoriele i Spongierele propria Ose.
Clasa IV. Infusoriele. Infusoriele suntt ni§te ani-
male microscopice §i de forme fOrte variate. Traesct in
ape statatOre unde se afla materil organice, animale set.
vegetale. Corpult lort are mai multe cavitati (gauri) mid
call se considera ca ni§te stomace ale lort. Ele se repro-
duct prin divisiunea corpulul lort in mal multe bucatt,
dandt nascere, fie-care parte, la unt animalt not, aceste
animale suntt ver, ro§iI etc., §i de aceia apele in carl tra-
escd, in numërt fOrte mare, se vëd colorate. Specifie prin-
cipall sunt : Volvo* (volvox) de forma rotunda; traesct in
www.dacoromanica.ro
170 ZOOLOGIA

ape stätAtOre, unde se veda rostogolindu-se in t6te direc-

tiunile, cu o mare repecliciune. Vibrionil (Vibrio) sunta
lungareti §i se gdsescu mai cu semg. in ()tett. Vorticelele
(Vorticella, fig. 121) sémend cu nisce clopotei; traescil pe
plante aquatice, Monadele(Monas termo) sUntu cele mai
mid animale, cart d'abia se potu vede cu microscopul
Acestea se aflg cu mfile inteug picgturg de ap5..
Clasa V. Spongierele (proprin Oise). Spongierele sunt
fiintele cele mai inferiOre
din regnul animalt §i con-
stituesct o linie de trecere
de la animale la vegetale,
Ele se reproducil din Oue
A.

/
Fig. 121 Hidra (Hidra viridis). Fig. 122. Vorticelele (Vorticella).
§i din pärti. In primele Tile dupe nascere, semeng fOrte
multi cu unele infusorii, avendt una corpt ovoida, ge-
latinosA §i acoperitu cu firicele vibratoril, cu alü carer a-
jutoril se pot mi§ca in apd, Ina, dupe 5 sal 6 qile se fixezg,
la una corpt submaring §i incetezd de a se mai mi§ca.
De aci inainte corpult loth d oban de§te o tesatura corn6s1
strAbatutd de o materie gelatinOs. Tesatura corn6s1 §i
spongi6sa, dupe ce se curdtä de materia gelatinOsä, con-
stitue buretele sOil spongia care se usitg, la §tersil, spaiata,
etc. TOte spongierele traesca In mare, §i mai alesti In
marea Mediterand ; ex. spongiu set buretele de itersii.
Fine.
www.dacoromanica.ro
 ELEMENTE DE ISTOR IA NATURALA

TABELt DE MATERIA
Introducere
Materia.Corpu.--Corpurl simple si compuse. Atomi de Peginq
la pant la
si molecule. Putert moleculare. Corpurl organisate §i
neorganisate Definitiuuea i scopulu istoriel naturale
Divisiunea istoriel naturale sen a corpurilorfi naturel in
trel regnuri.IItilitatea istoriel naturale. Caractere dis-
tinctive Intre corpurile brute sell ne-organisate i corpu-
rile organisate sOu vivente. Caractere distinctive intro
animale i vegetale . i 5 11

Z001.0G-IA.
CU
NOTIUNI DE ANATOMIE I FISIOLOGIA ANIMALA

NotiunT preliminare
Definitia Zoologiel. Divisiunea ei. A natomia.Fisio-
logia.Pitrtile constitutive ale unul animalu.Testiturl.
Organe. Aparate. Sisteme. Pune iunl . , . . . .
- 12 11

PARTEA I
NOTIUNI DE ANATOMIE
CAPITOLULt I
FunetiunT de relatiune
Definitiune.Sistemulu ososu. Osele si forma loru.
Apofixe.Scheletulu omulul Capulu, trui hiulu stmem-
brele séu exeremitatile. Muschil, structura §i insertiu-
nea loru, Tendone . . , . . . 14 22
www.dacoromanica.ro
172 ZOOLOGIA

CAPITOL-ULU II
Sistemuld nervosd
Pagina
Sistemulu nervosu. Sistemulii cerebto-spinalu. Core- de la pang la
brulii. Cerebelu1u..116duva spinArel. Nervil. Functiu-
nea nervilorit motor i sensitivl. Influenta axulul ce.
rebro-spinalu. Invelisulu oxterioru séu pelea animale-
loru. Despre simturl §i organele loru . 23 33

CAPITOLULt III
Functiunl de nutritiune
Definitiune.Digestiunea i organele séle.Aparatulu
di gestivu. Structura tubulul digestivu. Anexele tubu-
lul digestivu.Absorbithmea Circulatiunea sfingelul.
Aparatulli circulátoru §i organele circulatiunel.Mocanis-
mulu circulatiunel sangelul. Respiratiunea si aparatulu
respirAtorii. Asfixia.05.1dura animaPA.Secretiune §i
43salatiune. A similatiune 33-42
CAPITOLULt IV
FunctinnI de reproductinne (generatinne)
Fisiparitate.Gemiparitate. Reproductiune sexipar&
séu igen5..Despre QU 42 43

PAitTEA II
PRINCIPII DE CLASIFICATIM

CAPITOLULff 1
Delinitiunea I1 necesitatea clasificatiund
Definitiune.Individu. Genu.Specie §i varietAl.
Divisiunea regnulul animald in tipurl §i cies& Tipuld I.
Tertebratcle. Caractere generalf. Olasa I. littami ferele
I-a grupd. Monedelfele.I-lu Ordine. Bimanele.Rasele
umane. Rasa all:d séu caucasicg. Rasa galbina seu
Mongolia. rasa néga sdu african6.. Rasa ro§ie seu
american6,.-2-lea Ordine. Patrumanele.Mpaunil, Mai-
mutele urlaldre. 3-lea Ordine. F6rele. 1° Familie.Di-
gitigradele; Genulu pisiciloru Genulu aniloru.Genulu
Hieneloru. Genulu mu§teloru sdu animalele dihorOse.
Viverele.--2° Fam. Plantigradele ; Genurile principall:
Ur§iI cu speciele lor.Viezurele. lianaciosulu. 4-lea
Ordine.Amfibiele.-5-lea Ordine. Shuratórele.g-lea Or-
www.dacoromanica.ro
 TABELV DE MATERIA 174

-
dine. Insectivorke 7-lea Ordine, Roclaterele. 1° Fam. Pagina
de la Sul la
RoOterele claviculate, cu genurile Castorulu.-Serocil.
-Marmota.- 2° Fam. Rocletere fara, clavicule Iepuril.-
8-lea Ordine. Nedintatele. Caractere comune.-Dasipulu
seu animalulu incinsil-Pangolinulu seu animalulu sol-
zosu.--Mirmecofagglu seu ursulu furniceloru 44 - 67
9-lea Ordine Rumegatere.-Caracterele rumegetorelord
Mecanismulu rumegaVunei.
'Divisiunea rumegatereloru. -A. Divisiune - Rumege-
tore cu Genul boilor.-Bould ordinar.-Bourulu.
Bizonulu.-Bos indicus.-Bivolulu.- Yaculu séu boulu
cu Oda de calu.-Bes moscatus.-Caprele. Antilopele.
-
-Genulu bethecilor. Cerbulu comunu.-Damulu - Ta-
randulu sea Renulu -Alcoa séu Elanulu.-Capricornulu.
- B. Divisiune Rumegetore fara. come. - Genulu Ca-
mila.-Genuld Lama. (Auchenia lania).,-Genulu Moschi-
ferele 67 77
10-lea Ordine, Pachidermele, (Pachidermata).-Caracte-
rele Pachidermelord.- Divisiunea pachidermeloru.- Ele-
fantulu de India.-Elefantulu do Africa.-Ipopotamulu.-
Porculu.-Mistretulu. - Rinocerul.-Tapirulu.- Calulu.-
Asinulu.-Catarulu. - Zebra. -11-lea Ordine.- Cetaceele
sOu Caracterel e cetaceeloru.- Divisiunea ceta cee-
loru. - Cacelotuld. Delfinulu.-Narvalulu.- Lamantinulu.
-11 grupd Mamiferele
: didelfe - 12-lea Ordine, Pungo-
sole.- Caracterale pungOseleru. Sarigulu.-Tilacinulu seu
Lupulu cu punga.-Cangurulu.- 13-lea Ordine. Monotre-
mele.-Ornitorinculu 77 8&

CAPITOLULT7 II
Clasa II. Pashile (Ayes)
Caracterele generali ale pasbriloru. 1-1u Ordine : Ra-
piterele.-Caracterile generall -Vulturuht.- Gipaetus, -
Acera. - Falconil. - 2-lea Ordine: Pas6rile.-Caracterele
pasarilorw - Lupulu Vrabieloru.- Tangaras. -Princletorea
de mu§te.-Privigheterea.- Sturzil.- GrangureIe.-Furni-
carulu.- Codobatura.-Pituliciulu.- CiocârlanuRi - Vra.-
-
bi ele.- Clews. Rondunelele. Caprimulguld.
dine : Agataterele.
-
3-lea Or-
Caracterele agataterelord. - Ghio
neele.-Cucull-Ramfasttild.-Papagalil. - 4-lea Ordine:
Galinaceele.- Caracterele galinaceeloru. Pau-
nulu. - Curcanulu.-Bibilica. - Coco§ulu §i gaina.- dainele
skbatice.- Potarnichiele. - 5-lea Ordine : Alergeterela -
Baltesele.-Vanelulu crestatu. - Cocorulu. -Erodiulu.
Barza.-Phenicopterulu.-Becatil sem Sitaril. -Kiviulu. -
www.dacoromanica.ro
174 ZOOLOUTA.

Ibis.- 6-lea Ordine 1not6tOrele sett Pahnipedele -Carac- de Pagina

la Oa I
terele palmipedeloru -Lebäda - Gldsca centgie -Rata -
- -
Pelicanull - PaOrea tropia. Procelaria Rondundua
de ap9..-Pagirea fregateloru -Pinguinulu. , . . . . 87 -1 2
CAPITOLULt III
Clasa 111. Reptilele (Reptilia)
Caracterele general! ale reptieloru.-Divisiunea reptile-
ru in ordint - 1-1u Ordine. Testosele.-Caracterele tes-
ozeloru. 2-lea Ordine. *iopar1e1e.1-Caracterele sioparle-
u.-Crocodilulu.- Cameleonulu.- Iguana. - ScincoiOil.
Geck.6 -3-lea Ordine *erpiI.-Caracterele §erpiloru. -
otalulu. - Boa -Coluber.
Clasa IV -Bró§tele (Betraelaia). - Uaracterele brOste-
iu.-1-1u Ordine, Bercele.-2-lea Ordine, Codatele.- 3-lea
dine, Pereni-branchiele.-4-lea Ordine, Serpenti-formale. 112 122

CAPITOLULt IV
Clasa V. Petitii (Pisces)
Caracterele generall ale pestilorii.- I-a Grupd, Pestil
Osq0 -1-1t Ordine. AcanthopteriI :-Bibanulu -2-lea Or-
dine. Malacopteril abdominal!: - Crapulu. - 3-lea Ordine;
Malacopteril abdominall.- 4-lea Ordine Malacopteril apodi.
- Tiparulu. 5-lea Ordine Lophobranchit - 6-lea Ordine.
Plectognatil.- Grupd.- Pesti1 car tilaginos1. 1-1 Or-
dine. Sturionil. - 2-lea Ordine, Selacienit - 3-lea Ordine.
Ciclostomil , . 122 - 129
CAPITOLULT.1 V
Timpula II-lea. Anelósele
Caracterele general! ale animal el oru tinelose.-Divisiu-
nea finelOseloru in grupe §i clase -I-a Grupd Articula,
tele.- Clasa I, Insectele. Caracterele general! ale insec-
telord.-Metamorfosele insectelord. - Sectiunea I, Tetra-
podele, =1-1* Ordine, Goleoptereje -:Nasisornulii. -Hydro-
Vea..0r4ine, Ortopierele.-Locus-
tele.- Greerii.-34ea Ogine, Emimpterele.-t 4-1ea Ordine,
NeVropterele.-LibillulK.L 5-lea Ordine, Imeihopterele, Al-
binele 6-lowOrdine, Lepidopteriil e. -Seefiunea
II-a. Insectele diptere Ordine, pipterele. - Sectiu-
nea 111. Apterele.-.8,1ea Grdine. Apterele., 129 -149
CAPITOLULTY VI
Urmare Za tipula Anelóseloril
Clasa II. -Miriapodele - Caracterele miriapodeloru. -
Scolopendrele. - Julit-Olasa 111. - Arachnidele cu res-
www.dacoromanica.ro
 TABELII DR MATERIA 175

piratiune trancheéna,..- Clasa IV. Crustaceele,- Caracte- Tag na

-de la pank la
Tel e crustaceeloru.
II Grupd de dneldse. Vermil.-Clasa V, Anelidele - Ca-
Tacterele anelidoloru.- Clasa VI, ElmintiL - Caracterele
vArnintiloru. - Clasa VII, RotätOrele.-Caracterele rotätfi-
reloru 1,
199 -157

CAPITOL= VII
_ Tipula ala ILI lea. Molugele
Caracterele generall ale molu§teloru -Divisiunea mo-
iteloru in clase - Clasa I, Cefalopodelle. Clam II,
teropodele. Clasa III, asteropodele. -Clasa IV, Ace-
f, lele. Clasa V, Branchi odele. - Clasa VI, Tunicatele,
-Clasa VII, Br'ozoerele.
Tiola Oa IV-lea, Zoo tete.- Caracterele generall ale
Zoofitelotu.-DiVisiunea Z ofiteloru.-Clasa I, Echinoder-
mele.-Clasa II, Acalefel - Clasa III, Polipif soil Cora-
lienele. -Grupa II, Spon 'erele. Clasa IV Infusori le. -
Clasa V, Spongierele . . . . ,. 157 -170

www.dacoromanica.ro
 M1

CARTI SCOLASTICE DIN EDITURA LIBRARIEI SOCECIJ & C-1.4

, (Autorisade pentru tote scolds public.) din Ronal/As)
A F-1N F., Nona metoda practica pentru LEGENDE si [IL ANC ET, Vemente do .

a invqa limba trancesa, partea I-a. 1 60 geomedrie. Traductiune de I. M. RN

idem partea II-a edit. noua 2 renu si Elie Angelescu . 4 --
Noua metoda practica. pentru aluvlla
,,,....

.MANIAC, Grainatica romena Etimologia be,k '

limba germana partea I-a 1 Sintaxa I
idem partea II-a si a 111 a 2 Composition! si still
%
I :4!
ANGELESCU ELIE. Curs de Aritmetica MAIM! I C si I BADILESCU, Nubia a-
rationata, edanina III
A RNOLD G., Prima conversatame In lira-
3 6.170/01,109..,Prima
Iecedar romanesc
MICIIAILESCU ST C, Lectiunr de Alit-
metica. pentru-clasa I si II-a prirnara. 56
30
;
bile germans, francest si romana. dripS 1 25
011endorf 1 25 pentru clasa III si a IV.
-- :RI
ATLAS de Istoria Natural& text, peste
250 fig. colorate In 2 table, edit. II-a 3 50
AURELIANP.S., Catechismul economiel
oliticl 1-
MUMUIANU, Geografia judetuluf Cloy
NA NIAN B, Elemente de Cos/Pop-Mil 1 50
a Elemente de Ist. natural& 'Zoologia 2
a Botanica 1 50
.

.
Manual de Agriculture. 50 1 Mineralogia cu notionT de geologic 1 60
BADILESCU, Gramatica leant partea 1 2 Elemenke de Phisica. experimentale 3 50
II 2 Introducere In sciintele natural/ 1 50
idem 0 60
. Partea sintact ic5. 2 .03
Chimia peutru cursul inferior.
1 4
BONNEFONT. Atlante mare geografic. 10 t- Chimia nentru cursul superior
CARTE DE CITIRE pentru clasele pri- OLLENDORF DR. G., Gram, cons. fran-
cost, (caret, Si praetira. 5
in 3 partr: partea I, pentru el. II-a 45
III
mare

Cheia exerritilor din Gram. 1 50

IT, . III-a 65
IV-a 1 50 PISONE D., Dictionar romano-latin-ger '
.

" 6
CATULESCU VEN., Catechismul religi- man si Trances
line! crescine erfodoxe, pentru clasele PONTBRIANT R., Alfabet Trances In pa
I IL si a ITI-a gimnasiala I 25 ralel car limba romana ' I .

is-feria Sacra a testamentulul vechiu Curs de Gramatica francesa. Etimolo-

si nob 1 logic& si Sintaxa Insotite de exercita
si tome, editia IV-a 2
CERNATESCU P I, Compendia de Isto-
na generals pentru /twat seconder 7 FUTZ W, Geografia even/ vechia me- -7
CARTA geogr. aRomanier cuDobrogea I dal si modern : partea I, evul vechiu 4
partea II, evul medal 3
CHARTED". geografice ate Planiglobulul 3 50
Europe!. Asiel, Africer, Arnericer si 0- partea III-a
denier literate dupt A. Peterman, fie- ROQUES ANT, Lecons et medlles'cle :".
2 litterature franeaise 1 volum 5
care rate RUDINESCIT AL 'Alfabet Romano-fran-
CIRCA IRIMJA, Gramatica limber roma.-
need I E o ogle 2 ces sea Manual complet de citirea lim-
COLLOCOTIDE IOAN, Chrostomatia e- .ber francese 1 50
. Jena pentru arse claselor gimnasiall. 4 L- Dialogr romano-germanT 1 50
CONSTANTINESCIT 'ARAD Dr, Abece- SANDER S., Caligrafia romana mice. 15
35 mara do
dar rsmanese 20
G7
Cunfesinnea orthodoxl n hkerie,of ra- . rims na.
+once si apostoliee a rlsaritulul, edi- . Desemn tinier\ partea I 75
tia a ITI-a
SAICARU BAS. (1, Elemente de geogra-
. II 1 55
CORDESCIT D. R. Abecedar fonetic 30
ElI D T. P. Desemn pentru scelele pri- lie antic& ..,

mare de fete. 2 Elemente de istoria geografie plats

EFSTATIU G. C., Aritmetiers teoretica si - nerfats depa Matte Brut 77.

rrecticl, pentru clasele primare I 4-- SOCECa ALEX. Gram germanS. . I 50

Curs de geometric elementera 1 STEFANESCU BASILIE., Caligrafia en-
Ditdogr rnmano-francesl 1 70 glesa si latina 50 -4,
FLORENT1U M. C., Notion! de Istoria SPINAZOLLA 0., Flora a literature
Romanilor 70 italiane. 3
Elemente de Aritmetica teoretica si STRAJAN, Manual de tilistica. 2 .-
practica pentru tote clasele primare 70 STRAJAN M., Gramat. rom. I Fonetica
FLORIAN A., Istoria sacra a vechiutur
si meta testament
Miculd catechism, datoriile mule
10
10
.
si Etimologia
- idem
idern,
2 50
II Sintaxa. 2 50
Stilistica 4 %-
SVARLESCU G., Curs' elementar de Is-
crestin moral si social 1 50
FROLLO G. L Lectiunl elementare de tone Univ. rnod. . .

gramatica italianS 3 TABLE [Dom)] pentru studiul gorier

GORJAN, Elemente de Geogr. ed. XXX 45 naturale tete 3 domen. pe panza cu
Geografia Rornaniel VII 30 colon": 10 0,
idern pentru fie-care judet In parte 40 Aceleasl pe carton in 12 table. 10
IARCU D., Comptabilitate agricola I [Sese-decl] perstru stud. istoriei sacre,
IONESCU ION, Phisict populara pentru test,v. si n. pe carton de aternat, 25
clasele primare cu ilustratinnl inter- XENOPOLU A. 0., 1st Romanilor. 60 I

In texts ZAMFIROLU G. A. Desernn tinier I. --

___,.. ,
1 1
_
idem idern III. 1
........--
Tipografia Moder:ma, Gr. Luis. Strada Acadecuer No. 94.
,

www.dacoromanica.ro