Grupa riurilor nordice.

A fluenfii Tisei superioare

(ViEeu, Lzao Sdpinfb)

Tisa ..superioar5.. dreneaz5 tofi_ afluenfl__care i;i culeg izvoarele de pe

versanfii-. vestici ai
_carpalilor i,eduro-;1-' (u.R.s.s' 1 ;i Munlilor uur?-
"i
din. nordul
l:I,.t, .Munfilor Rodnei.;i Lipugului, precum gi nl*"roor"i"
qi estice care sosesc din eruptiv'l Oag_Gutii_Jibteg. Toate
L1::]i
Ilurlle 1:td1:"
graviteazi. spre depresiunea tectonic5 a Maramuregului, considerati
t
carc adevdratd piali de adunare a apelor.
Tisa se formeizl, din unirea a d.oi af-luenli Tisa Neagrb pi risa Albi
care dreneazd o zond. cu umiditate deosebit- de abunderiii di, a;rp;tii
-Pidurogi. Primul reugegte sb stribati miezutr masivului svi-
doI"I:!-"^tlggora, impingindu-gi izvoarele pini spre "ti.lori""i
versantul estic al Syido-
vetului (l B8_3 altitudinb). D"pi ce pirdsJgte valea adi"cE, tr"r1.rr"r.u1i din
amonte.de Belin, -r, se unegte cu Tisa Albe, care-gi
culege apele de p" rr"rr"rr-
tul vestic al cernagorei-(vf. Hoverla-'20s8 ;) gi a?-pJv"rsantul nord"ic
a1 JVlunfilor 1\{aramuregului.
La iegirea din, munfi, riul primegte din sttnga pe viseu. De aici risa
" pe o distanld de 62 km granila naturaf5 intie
+9T,:"ia
u.I< " s. s. Pe acest sec^to^r plimegte_de pe teritoriul fara noastrl gi
-tirii noast re pe rza;i Sapiri-
fa,iar di-nspre u.R.S.S.-riuriie Kosbvska, Sered'n*" giC**;"L. cardcteristi-
ca. cursului
.s.uperior este datr de cregterea rapidl a debitelor medii a
alruen lror sar care au o scurgere deosebit de bogati. Astfel, daci debitele
r1tr.ar5a.pe. teritoriul fdrii noastre depdiesc cu foarte pufin debi-
lt:_"t,,1.u
rele vrteurur, la letlrea sa ajunge la 150 m3/s, volumul apelor sale etalind.
aproape debitul Oltului sau
Fenomenul,. dupd cercetdrile .al-I\{uregului la'vdrsare (tafelul 39).
cele mai recente, .e botor"ste influentei
puternlce a chmei oceanice cauzatra de intilnirea in aceasta rigiune a cloir5
traiectorii ciclonale (cele din mai-iuiie clinspre Depresiunea panonic6
din august-septembrie dinspre-traiectoria barticai, pi*"u* gi datori-
:ita ",:]:
lngustanr treptate-spre est, a golfului risei superioare care determini
Ln mare mdsurS. reactivarea maselor de aer gi formarea din ele a unor pre-
cipjtafii. abundente. Este aproape surprinzetrnoe extinderea mare terito*
rial6 a izohietelor rle 12c,0-tsc0 mm ;i a irot""toi- a" goo-1000 mrn
Ia altitudini de 400-IC00 m (v. fig. gs;. pe teritoriul tdrii noastre aceasti
abundenfi.a.apei se intilnegte ilr i-ncinia bazinelor uui"nJilor din dreapta
a Ruscovei (Repedea, Frumugeana gi Bistra). '
repreeintd tipul de regim carpatic,
^_11p11Yt"!a.regimului.hidrologic.Tisa
avlnd volumul maxim al scurgerii in runa aprilie gi minime in iimpul iirnii"

226
 :t - &.
.X
==Sitr * +P
"s n* E x.b
rj
i si*:'t\$rs:F" P=
.o
.! i s St i S * $ s $S$"ss s $SSS
* rr fr
*9'
= - - 6 N *r oj e= gge s g s s g e r$' \r
E,

J\,%1
,rt r\
iF\:--'-r.l
'\-(.
/
/t \r\\H:
t.
\r*
/--....u \(,_
I
l
I4

---1^
a
-- +l
6
: -'t+^ /---1,
l-A
N
j--^+: /--{ (Y
.-:-qLia

F
-------t1""\:
\l)^-r \VY
- : -_u4
_ l'Lx H
I

-:tii
a,.: \ja
---:l^ I

q
: _ : --_J-
) q

{,
k
'#tn^.
''v7 '.'r) f^6!l-sJ
i e
',N?{ co* S o
qJ

{
! tl'F o
q
$ss t
&-N c,

"{$-i >a la d
e?
r/st.''i,ci= {F I
g .----\** d
. g
--Ld

, -*l-x
;:
=i
i ^-7*X .u:7r,/! -r,
r0

bll
- :-^ \^*
--
*a
- ::Ld
:i
t-{ !$s -ll dt

*- -:-!@
S-
i\=
: a- ii r"o{
$$
-il
o
!

, i==. 'si*
:
ll lat

lrf" oll 00

22X
 fABELUL 39
Bllantul hldrologlc gl debttelc moilll alo Tlscl Superloarc pe
os grailtd ou U.R,S.S. reetorul

Rlul Punctul
rn*r I [T l,*i" x
(mm)
v lz
(mm) | (mm)
Tisa Amonte Vigeu
Vigeu Confl. Tisa'
I 210 r 080 34,5 r 375 900 476
Tisa P. h. Sighetu Marmailei I 606 997 30,7 I I15 602 513
Tisa 3 37'1, 970 77,2 1 224
Amonte Iza 3 400
721 503
Iza Confl. Tisa 968 78,0 | 224 721 503
Tisa 13031 658 16,3 935
Amonte Sdplnta 4e461
393 542
S6pinla Confl. Tisa^ 850 1 16,0 1 255 l6J 516
Tisa Grani!d-ieglre
l4e I 797 3,83 1 320 810
6s4sl 510
846 r50,0 256 l 745 5lt
Afluenlii risei superioare strdbat in cursur
repti regiuni aie lirii tror una dintre cele mai pito-
- D;pi;ilea l4aramrii"9"ii,il'vaeul rza, -riuri 9i
ixl?l';1*,",i',?":!l"xt;,31'6:l.ai,*d;1'#;'$#d:f
qi nor<iul Rodnei iI gn"$i"; i;-' ritt"gi1r". vJ;",lr,rt, Iru',
#:ffil?Slll
nord.-eitic6
"tiou
:-",:Fi]li:.lra"i,::t',-"n'l':'i:::*i1?:,*i::s,,tl:li":r_,;*",y";ifii
particutaritblile 'fizico_s"";.r"fi;;i'lit"rG""l-i;J^:"-
,ri
l;f $' f ;fi i ;;:t,"i:;:T j,", #'#t fi iia'lj"="r:'Ti,;'rl:'r"""#f
-
;ri^ii r" p,i:
$l
{;:8ffi ";i ",
sistemul viseu-!l;l^909
f-l ; !.:80cukm).
in condifii fizito-geografice asemi.nitoare_ c-ursul riului se formeaza
aie Tisei superioare. Bazinul
sdu hidrografic est-e.s"t5ejirit i;;;;i;ra
Rodnei, cu altit rrri"i pi;-i;; gbi m g.^Mgrriii rvr"r#or"eurui 5i Muntii
piJtioJTodnei). Intre
dou[ masi'e se _(vf.
Bis.trita, un adevirar-intinde 1"- i"
"""t il "i-;;i;iroirt""tooic viseucele _
Forf J"- r"rl"i i3{" :: :"s"gii"re iapid spre obirsiile
u.urur, spre pasur prislop
orn cauza cdderilol,lari
(r 4r4 m alt.). pirG;ia;ift:,foarte viguros
1i9_so nqr<m) pi"e i;-B;f,"frorr*r, pe
sdu superior se mai numepte. sectorul
in Depresiunea lffaramureg gi igi 9i.niij," r"i v1;"1tr."ii" irr.a pitrunde
".,si
1a. poalele I\{unfilor uarairrliei. "i"l"gtp o vare rargd, cu rngustdturi locare
ii""1 r" sectorul-sgu montan, superior,
fi'il^'4"fill""ih'J,t#i11":'"?.T*:11Ft"1peiir,i.t."'oi_vii*i-r,i
f*-ioa"lri^ irtr**" colector .oU-o,'fitrl" spre dreapta, cursul siu trans-
Regiunile de mu:rte ocupi
-11i"-iJl.i^jo,zo:i^0..uiliffl"
ez"1 ai2^ryyinur hidrografic aI vigeutui. rn
aria lor reteaua riurilor
reliefului edte ridicate. (293-g60 *lt*;, panta medie
altitudiniie curmilor ti'1'"rd"i;;iioi]'"ii"g" iar er^ergia reri"futui, dictatr dea
peste I 000 m in munii._Diterentra-inle sooj+0O m in d.epresiune gi
cristaline, roci eruotir-!, t"*i"^i"eii;j dur-itatea ,o"irorti' munli (gisturi
tare paleogen-neos'ene ugor erodabit"j a c_glor oi, a"pr..iine lroci sedimen_
repartifia teritoriard a scurgerii ;; ;gri",i"qi" r" f';;;i" erozionare si in
g"*6.-i"'b;+;.;];"M"i#i,
care se insird in
lorglt. intsoiui,-"1i"r""- riului scade fav"r"r,varori
Ruscova,
de 2_
9:lt:_, if albia
ra depresiuni
est_e-c'hptrEia p.,1.'liJiieori, galeli
se observd o'mobilidate-accentuati
de 2_ t0 cm diametru.
a albiei.
328
 Rlul are un sistem. de afluenli cu scurgere bogatl, dinspre Mun]ii Rodnei,
care lgi, au originea tn relieful glaciar cuaternar. Acegtia prin debitul total
de cc-a 5 m8/s (in medie) ii imprimi regimului Vigeului supirior caracteristi-
cile-tipului de regim hidrologic nival-moderat, cu topiri de zlpadi tlrzii.
La izvoarele unora dintre ei pot fi lntllnite gi o serie de iezere cu dimen-
siuni Fici, lacgri glaciare, identificate de r. Pigotl ca fiind. de baraj more-
naic (v. fig.96).
Seria plraielor din nordul Muntilor Rodnei incepe cu Valea Fintlnelelor
(S-7 t.s-.t<m'i L.:7_km). Piriul are pante foarte repezi (90 m/km) gi un
debit ridicat in-timpul scurgerii reduse. Pe el funcfionlazS.'gi o microhidro-
central[ cu indicatori tehnici foarte buni. Ca o curiozitate amintim izbucul
cu debite bogate, sub grohotigul calcaros al Pietrei Re1e, de pe valea podul
rzvoru-lui, lactrile glaciare mbrunte din circul glaciar gi cascada piatra
Re^a. I,a _confluenfa cu Cimpoiegul apare gi un izvor mineral feruginos.
In- aval, fq Borga se varsl piriul Negoiescu (S: 13 kmz i L:6-km),
cu cinci ochiuri de qpi, lacuri glaciare (v. fig. 96), apoi Valea Repedea
(S
ca: =
a? !m';
-L: 10 km) care dreneaz6.' o arie 1arg5. de circuri glaiiare,
lacul Repedea (pe rzvorul Repede) gi grupa lacurilor Buhiescu (Buhlescul
Mare are adincimea cea mai mare dintre lacurile glaciare din Mirnlii Rod-
g9i 5,2_m, dupl I. Pigotn). Seria piraielor continulapoi cu Valea pietroasa
(9= 1? km?-; L.7^7-km),la izvoarelec[reia se afli Tiul Pietrosului gi la
altitudinea de I 786 m statia meteorologici fezerul Rod.nei. $irul acestor
{genli s_e inc_heig c3 lremegu, Piriul Hotarului, Valea lui Dragog (S
32 kmg; L : ll krrr) gi Izvorul Negru sau Min[gtirii (S : tG kmi i'L :-
: 7 km). separe, c[ eroziunea apelor ln aceast[ arie vestici era mult mai
puternic_I decit_ in estul masivului ceea ce a dus la disparilia mai timpurie
a lacurilor de baraj morenaic.
Dintre caracteristicele generale ale riurilor de pe versantul nordic al
Munlilor Rodnei se pot menliona: ctrderile foarte -mari ale cursurilor (in
medie 10.0-J59 m/km), cele 3-4.praguri glaciare cu inrllimi de 40-50'm
cu repezlturr gr cascade, depozitele mor-enaice laterale gi frontale gi lacurile
glapiare care se afl5.la altitudini d.e I 800 9i t g50 m.

Fig. 96. Releaua durilor gi r6splndirea principalelor lacuri din Muntii Rodnei (dup[ I. Pigota).

229
 u"3r13t1,:J,l.i;? -?i."ryntit, afluenfii din
-stinga ai vieeurui din sectorut
(Drigoioasa, iSocieod, Sit,'lviiiza, pl6iufi) gi au
debite ,"irrr"_rr"#.tci
Refeaua fluviatili c-olectatd. din dreapta
incepe cu vi

fi
1s
: qa t*;i i i"',l,trl'lrut*l{*l;U;it;*,i.,tii'[i"d*iX,:
'T'W5f
i
- ?q kni. diti-oi"tr.ur,""rseazd ro"" Liii"Si* JJt ;tl:
"fiff ;xti,:1k?jiiii";.;;;;;,;
i:{q1.$g::i.$:':-i:'r,ffi
suqrafafl sub fbrr '"""fi
,"o'ffi ';,'*::i:Fi*:;r#$"t#i:?*i''"xf'hFf:?il,''-":
utruTSiirtdlt;;-,1iff'o f,,x,12 km) ii aduce vieeului ta vhrsare 27ofn
Riul, in zona de ir.:-glr", a_strdpuns prin
eroziunea sa r(
ffi'i"".tt""ffi ,1tt#
Pietro'sul M;";;
n''ri*#;n*e*l;g**rs#tt,{ft*t*ll**',:1t:-:;
u
::i'& i i,?i';," 1',1,:J,, ;. ii ;-"".'"".il",,t,f " u ".a e ii ;'ffi; ;
r
l:p"i,, i; "
t";,' ilaj,,u ei B o ti z u,, u,-JJ',*i ilit r$#[i#:3"f4t::'l
ct in a' vestice'".*" spre_ vaser,
x"ir"idJ ;i ;;; ffi i ;# ;fir-"";r", ;f,:
il,,"*::1"!:*,:i"{*i1"1*'f.,[*[xlH+ii{11;f;:{:'toJ,Jxil{{
',1';;t;;-,
i": $"_,fi
acest sector, din *i-- v.r*' ii3srir", (s : 24 km2;

*l"T;Tl tnl"ft"xr"iff ;:1,fi,1,;;1"Jffi:*

inca, dar resursele lui
Rusco'a (s : 4s5 km2 ; L:"ff gg t *) ca
cu vaserul, dar debitele .i -dimensiuni morfometrice este
ffi:g?:i':eT -"aii-'i"ffi; mari (u,3 ms/s ra
o scurgere mai abund""ii'i"^u""ista
Munlitor lraramur!9;ljtt:u parie a

fu'ft Lttl:#*itpA;':'ili$s:"l1i'iF:nli?1#Tj:';sl:i;
-"i1 ot"Tttfllt"ltun33"# 1::
Vaseruiui' i{';;;1t"'
"" i"
)t'e{'
"'t"
s""'g"i";"*-"i'u"g"te."-"-nJ"#l;tll,?"iif,i,'#tiJ,Br,f "J"r
gi colecteazd apele ,i"t n"p"Ju, '* ^' i3'liTl:
.u"*li:?T;:j3r'f;:'#J?,:'il1,,,X"*I:"oy.i asigurat condilii ravorabile
u.
au avut urmdri dezastruoase in aceste ',U,1X1i,
Ruscova, prezint' ei -"""aipri- l*l;:f,le":d::-il l'"d,
f!ilx,'.1. "" r^""riuir-'?ii,ill:ffil'r"fi.rr::

ffi "J6t3;\,3l:?3Y"i7uul,t^T',*i':,Hlqlt*,"xlrff i'"-,",':'fi r

[: r#-ir i"trr l,4*lif#*#:*:it t* rr"s ;tHHtL$E
230
- : sectorul ln aval de Ruscova,.li'eu1^colecteaz[ rncl doi mici afluenli din dreapta,
-":, 9i au Frumueeana (Crasna) (S iAk-)';i"^B;;;;;-fS;tB;"_;;
I :9 km), ambii cu scurgere y^r;
-
52
bogaiii. -L:
Apele freatice in bazinul \riseului, sint cantonate,
tabile, mai ales in.depozite flirviatile (runci, i;!;;;, tn cantitSfi
de
exproa-
Ape minerale feruginoise, sulfuroase se cunosc in valea dejecfie).
"orr,rri
Fintineleror, in
valea cercinelului, valea Tiglei (peste 20j, r" vip"", li^vur.*
vinului ete.

. .Sistem'l (S:.l.B0S kmz; L: B.q.kml.

tul pietrosului Rodnei, de la altitudlneaTzaizvor'gte de pe vf,s?Il-
vestic al-lZq
"ir"linl 200
i-aserutr a" m.
rn cursul superior .rza si-a format o vare rerativ largi sedimente oli-
;-::-:e gocene 9i
27of6 -eocene, slab rejistente la eroziune ; i" com. strimtura
valea se.^ingusteazi.riul s-ipin^d in roci """i"Je defileul de la
-"ii"rirt"nte
surduc (Strimtura) lung_de l,B km. in "o""n"
aval de acest aetiteu ir;;il;;;;
in Depresiunea de ia fri'd, care se aesct ;fre tr"pdt
Dupi cum reiese din cercetbrile act'are, cuisul r;!-r:; W"-;ighetu Marmafiei.
adaptat treptat
la tectonica Depresiunii Maramor"gutrri lai"i-i"oi ?r" o czdere din
"i
direcfia cursului-Viqeutrui spre cel alizei. n*tst,F il;U"t, cursur Viqeu-
lui se af15 cu 50-100 mmai sus in sectoru.l de depresiune, fali de cursutr
rzei. Aceastd diferen_fi-de altitudine care existr i"tie clre
aou6 riuri permi-
te construirea unei.hidrocentrale, prin transborJarea-;p"io, vigeului spre
rza printr-un tunel
spinu-valea Satului. .cale..?r_ p-oi"" trece peste culmeivigeulJi p"
rnilial dupd cum a constatat si v. il1ihiilescu"iii. *
in bazinul rzei a existat o'vasti. cimpie a."rori"ii"- p*iJ*or.t"r6, moderat5
in depozitele slab rezistente ii i;"1 ;;rt nisipuri, argile,
"r" -"Jli"ranurui
gresii). Ulterior ele au fost acoperite
-""iria;il;i,
de o manta groasb de materiale vul-
canice, care au barat spre .od d"pr".i""."
lui falii NV*SF. L. poalele tinb"rurui r'anf muntos, pe linia fariilor, sistemurui de
lat artera princinali a rzei care primes'te toate pii"i"i" s_a insta_
-- -= este Din dreapia afluenlii tips"s" upt-ou;"'"" totul, mai ales-o"tane din stinga.
. -l r lo 1'"y," exceplia
in-r-"u
amonte de defi-
r ,:.- & "y. .unor rirme de artere mai vechi i" instalat pi-
raiele \/alea Satului, V?l"^q l\funtelui, Valea Casetoi, "";"
gi suprafele bazinetesub_3O kmz), precu* t"" il"gi^i';iil'id d;
:--a a care se varsd in rza cr 7 km in' ahonte de 9l R;;;is :;i;*,;-iirr,L :22km\
-:-. confluLla cu a"pa
^
-
ciu- drenat o bund parte din vestur n"pr"ri""ii-ni"l""iir"Jrr"i" ".'i
-:rr.1
_ _:- tii.
rn cursul superior primegte din stinga o-"serie de airuentri, de dimen-
- -- -t^
siuni mici, care vin.din regiuni ;"-;;"'i s.ai-""tur",I"l' nr""sa, Boicu
i _
(S:100kmz; L: tB km)istatina, ie".ayf t _ 15 km),
Botiza, cu izvoareie in eruptivul Gutiiul;i- (!:56'i[J;
-uga

- - a i1^
sl6tioara-(s 31 km2; r- :)? rS:
km). i;va{ p}imert"
ids'f,ir, t.:lb ili,
___-uL, -
afluent-al siu, ilIara (s:406 u*i; L .- 40km), carep"-""r mar rmportant
patrunde adinc in zona prin izvoarele sale
-
,-
.:
-iur
-^ debitul rzei la vdrsare. in fine, ""n"""i"aii"rti"ga
^vurcanic6,_contribuinci' jumitate la
"pr;"ff^;" este piriul
$ugiului (S : 55 kmz; L: t0 km). "rti*"i
- i.'!ht
cursul inferior a\ in regiune deiuroas5, trece prin depozite de vrrst6
a.^
--.e- tortoniani stribbtute ,rzei,
pe alocu"ri de masive de sare care au dat nagtere
-ii
numeroase izvoare sbrate, cloruro-sodice. Acestea la
, :.:i1a slatina, Botiza, srrtioara, dar mai ai". i" i"-r"ur""r" i"-"airl s"i""]
afluentuiui ei cogeul, care corect..^ti-iioo^re1e ""rr"i i;l;;i"r""r Marei gi al
sirate de la. oena $ugatag

23L
 gi fmprejurimi" zona sallfer[ se continul gi ln Dealurile vigeului plnl
la {"
Cogtiui (bazinul Rona).
Tl bazinul rzei, in afara utilizirii apei de ctrtre centrele ocna sugatag
qi" sighetg Marmafiei, nu s-au fdcut amenajlri hidrotehnice aebsJtite]
Localitl]ile, tn general, slnt alimentate din priluri gi captd.ri locale de ap6
a ciror calitate este foarte buni mai ales in iunci, exieptind. binelnleles
aria salifer5.
ln afara rlurilor se gisesc clteva. lacuri mici, instalate in mlagtini oligo-
trofe gi_tinoave.in cratere (8. Pop), care au o rbspindire destui de ma-re.
rntre altele amintim Tbul Mare din Gutii gi laeurile de ocne de sare
pr6buqite de la Ocna $ugatag gi Cogtiui.
t:t atal de.rza pini la vlrsarea sdpinfei, in Tisa se varsi trei piraie
mai cu,noscute, sosite_ din zona piemontini a eruptivului: Valea'repii
(9 2? kmz;,.L: 7 k.-), cu conlluenla 1a Sighetui Marmafiei, S6r[s5ul
gi Bicul
=. cu dimensiuni asemdnbtoare.'

. Sipin[a. De.'i riul are dimensiuni mici (S : 135 kma; Z : 20 km) se

lppgng totugi printr-un curs important in partea nordic[ a masivului
Gutliului. Aceasta se_ datoregte debitelor sale felativ mari (Qo : 3,8 mt/s),
elimei cu umiditate bogat[, precipita]iilor de peste 1300 ilm qi scurgirii
medii de 880 mm.
Riul igi are originea in partea nord.icS a grupului vulcanic (andezitic)
al- Rotunzilor (I 241 m), colectindu-gi o serie de afluenfi mici cu bazine
puternic impidurite (600/o), tn condiliile unui relief puternic frag-
mentat. -Piriul cu un curs vijelios de la izvoare, are pantele longitudinale
ln jur de 80-90 m/km gi un profil longitudinal in ichilibru rdlativ, cu
pante in jur de 20 m/km 7n zona de vdrsaie. in aceste condifiuni riul trans-
port5, in zona de izvoare, bolovani pin6- la 30-50 crn'diametru, care
?i"lg la 10-15 cm la iegirea din mun1i. lnainte de virsarea sa ln'Tisa,
prytq1a formeaztr un g.gn.de dejeclie destul de. extins, incadrjt in piemon-
tul pliocenic care strijuiegte spre nord masivul eruptiv. in ambnte de
comu-na sipinfa, riul se despletegte in doul brafe, cel d.in stinga fiind folosit
ca aducliune pentru moara comunal5..
ln total are trei_ aflqenli mai importanli gi anume: din dreapta pri-
gette_pe Run_cul (S:36 krrrz:. L: 11 km), iar din stinga pe Siplnfa,
(S : 50 kmz; L: 13 km), care inconjoari versantul vestic-al ionului virl-
canic Rotunzii, intorcindu-se spre S6pinfi?-izvor abia la poalele acestuia.
Astfel, se explicd. marele cot ficut de 6a. 'tn amonte de v[^rsare, in incinta
comunei Sipinfa, se varsi in riu ultimul slu afluent, Belmezeul sau ]Iotaru,
care lnsE. are dirnensiuni mult mai mici gi paraziteaz6., in buni parte,
conul de dejeclie al Sipinfei.
Pln[ la iegirea de pe teritoriul ]5rii noastre, Tisa mai primegte trei mici
aflqenli : Sarogul (S_: 12 km?; L - 7km), Baia (S : 2dkm2 i L :6 km)
qi $ugatagul (S : 24 kmz; L :9 km).
P-" pu versantul vestic a1 Munlilor Oagului se formeazl o serie de plraie
mici, care se varstr in Tisa in afara teritoriului i6rii noastre prin intermediul
Batarului. Dintre acegtia menlionim Batarciul (S : 95 kmz; L: 12 km)
cu afluentul siu Tarna Mare (S : 42 kmz i L : 15 km) gi lIodogul, un alt
afluent al Batarului care igi are originea in piemontul Turfului-; fiind. un

2"32
anI mic. plrtu de ctmpie..(s : sl kmr Z
pa1!e a- ap*elor freatice apropiate'de ; - 14 km),'."f"f"i.
aeesta d.reneazd o bunb
suprafafi
Fs Turul (S:1,008kmr; I, ': AO im; i" -"J*ialrX
ca aparline eursu-
rte. lui nijlociu al Tisei, ca de artfer !i So*"9ut,
lp6 insb pe teritoriul !6rii noastre
el intrd in grupa riurilor ootai"e,'aieoioi;;;^"""gii-""rti"i
{es canic Oag-Gutii. grupului vur_
"i
Bazinul suoerior al Turului se adapteaz5. bine depresiunii
intervulcanice
go- pdcare o.pirlsegte l" ;; de primirea afluentutui s5u de
re. 1,9T_11"i:
dln. dreapta seamd
- Lechincioara sau Lechinfa. Trecind prin lnchidere
tre foarta
a depresiunii, formatr din aglomerate vurcanice'gi d'epozite-p;;;;;;; de
iese in^cimpia Tis-ei, unde panill" iiri"i J;e-;;;;,
tegte, in amonte de cdrine$ti,.in dour b;"t" pr;;ii;"
i"rirrrr,rr rui se despre_
rie
pu dare ceea ce denoti o instabiiitate mare a'a16iei aflatd I'imai multe se&n-
nl matare' Aspectul de subsiden!d.7a contactul cu cimpia fn pline fazi de col-
lfiiei ."
gi mai.clarle interflu"iul Egf,;t{Jr-o", urrd" p" rirrjale"oviqtle ""ia""frl"rj
rdspindite
apar gi mlaqtini eutrofe. Car-acterul i";"d"bil-Jl"E"ii"""tih"a jiii
le chiar pini la v5.rsare, din care """r,
inferior al Tlrdui este indiguit
d (se ferisc de inundaJil i/a5o-n"ylill""ore "rrro1
pt""ea roito"rari itportante d.e regu_
.l larizare de albie" a" h"r"""te feresc rle excesul de umiditate
2t
ni l2?00lrq p" malul.iucririre
drept 9i g g7l ha pe cel stlnc.
I'urul rzvordste de la o altitudine circa gSdm. panta cursului de apb
in sectorul montan.atirrge- 20 mlii,d6scbzind r,
fundul depresiunii 9i sud I rr/til-in'r""toiui'a" ""roil-J"';-g;&-i;-
E
Afluenfii sri din sectorul superior care igi trag"l;;;;.
muntoasd. eruntivi, traverseali. apoi piemontu"rile iarg tot de pe rama
L
originea
e
I aduni in incinia 'J",;il;'" ^i;r;rrt dezvoli"i; $i;;
"t;o$ipi""-""1;;"
de adunare a apelor. Astfer, in prima_roni de convergen! adevdrate piete
d attatb, ra nord
de Remetea oagului, Turul'ptid"$t";in dreapta
I
al siu Lechiiocioar-a (s^7-.289
p"-"?i.-"i mare afluent
-
Rea (S : 132 kmz.; L-: 26 km) Vatea Alb; \m;tt +_ig-i_*i, sii valea
:
i.y la stinga (v. fiq .g5)., p" ei 6j ;;, , L :19 km),
is-a ".r*'"ir,r"n1ii
rau afruent
I
(9 ?5 \i, ; t: 6 r.dj, ;"r""uii6r"i - slatina sau
d;;;1. v"r""* ,"pr"ririjiortrt Strimba
curs inferior
al =
Talnei superioare.
urmdtorul afluent-ar.Tururui, al doilea.ca mirime, este Ta,na (s :
: 186 kmz; L: 3s km) care sir[baie regiun"a ,"a-""rti"a a Depresiunii
o.agulu-i curgind paraler'cu_-Turul, alpe ce a cures
o serie de afluenti
din stinsa de pd rama sudicn a depiesionl,-aiosp;""#;;i'c;tiLd;i:
Talna esie de fapt"un*"9t""t* pi"*lrt"o, cu un cir.rs
desfS$urarea inilialr a piemontuiui ioi""i. regind
transversal fali de
capdti un caracter.de in cimpie qi cursul ralnei
.divagge_puternicd,l;;i;e "-aiiio""1a in aval de
primir^ea Piriului_ tr{u'terui"(Talia li"re ii t"r"" Iti"ai."
rn clmple lurul primegte do_i afluenli cu dimensiuni maf mari: din dreapta
sosegte rurful (S:14 kmz; L:2ziii1,
: d;
L 37 km) cir Egherul.' (S : g5J-z, L :22'i;i, qi;-;!r_;;; ffi;; iS:18il"*1
d.reneazi
apele_zonei. mligtindase dindpre Talna
ti rig sof.
R.P. ungaria, Turur corecteazb inca un nii-c pifio,-",i'irrroaiete
""r"
i"''ii"e pe teritoriul
trd 9i anume : Eherul Mare cu afluentur,a"-$r"ir in lara noas_
fat[ de circa 200 km2. rZ't":t"ti""u{;;6;;-
""
Prin pozifia sa cu o expozilie directi.spre_vest
Iarg deschis tot tn a""""9i diieclie, rii"'"i T;;;i 9i cu gorfur depresionar
iiuSiir" formarea
"a
233
 TA3ELUL 40
Elementele morfometrlce alc rlurllor dln grupa
nordletr

Distan!a Altit. Bazin

Funct izvor punct arn am. am.
(km) skm2 ^-med Hmed
- av. av.
-
Vigeul Izvot 0 r 693
P. h. Poiana Borgei
P. h. Borqa tr{oisei
14,0
19,0
683 m tilz 360
P. h. Vigeul de Sus
615 261 | 225 320
39 479 408 I 108 293
Confl. Vaser 40 478 409 r t07 293
831 1 096 319
Vaserul lzvot 0 l 560
P.h. FSini 16,5
P. h. Vigeul d.e Sus
837 I3s | 242 382
4 1,0
Confl. Vigeu 42"5
478 421 I l0B 293
4to 422,0 I 085 344
Vigeul P" h. Ireordina 57,4 418 964 | 026 306
Vlgeul Confi. Ruscova DI 412 978 306
I 413 321
Ruscova F. h. Poienile rle Sub
IVIunte 25 508 289 100
P. h. Ruscova 38.0 409 434,0
354
Confl. Vigeu 059 354
39,0 412 +JJ 059
Vigeul P. h. Bistra 354
Confl" cu Tisa
IL 360 l 586 008 315
80 338 I 606 oo7 314
Iza Izvor 0 1 200
P. h. S6cel 13
P. h. Birsana
563 t3 985 230
56 312 635 683
P. h. Oncegti r67
64,5 284 695 662
Confl. cu Mara r66
71,5 720 652 163_
I 126 682 156
Izvor 0 1 050
P.h. Mara 91 na.) 154 880 172
P. h. Vad 39 tal 405
Coufl" Iza v35 t42
40,0 280 406 735 t42
Iza P. h. Vad
Confl" Tisa
/o,J I 130 681 156
83,0 264 r 303 658 t32
$Splnta Izvor
P. h. Slpinfa
0 I 100
13,2 JbJ t25 831
Confl. fisa 28A
20,0 2$ 135 797 267
TuruI Tzvot 0 950
P. h. Negregti 14.0 231 44 A'O
Coufl. Piriul Riu 22"0 t44 v6
!41
380 415
Confl. Talna 4l r33 428 3e! rq1
6lB 391 137
P. h. Turulung 46,5 126,3
Frontiera R.P.U. 368 I28
66,0 I 14,0 I 008,0 30s 95

234
 nJ j :, ?::' p-i t" f i gi i
d e scu rgere. Fo rm afi uni le pi em o n*
" o * ;; ;'[T3liile'!i3: T
a, ""trifff:,?""*l:,
.

r. i o
Ji*:: ffi J:TliT, ",Ti,x,
ii * tenrai alili menta*
r
_ am"
::: liT:JJli'jli;un :,"'o."i* *ut'"i";;"*:"1
+t ; d;;t"'.;;
I

';;er1,ry;{r"Ji?'i,,*lif,:X':ilttjil:%'j#,t#Xil*#'#::l
360
i,1?'"1;"::?l*$;r,.il*:'""LTi"tTtl?:"e'""i;rH"##mft
i)"i'":,'"'*u:;ff lTi"#";:: jitl?il{f*kir'aJ,?fH"hHff
3?0
:93
:93
r;
"1:""T;
3i9 . . ln bazinul Tisei superioare au funcli,
t';'t'o*"i,1"" 1iidi,'oupa cum urmea* ll,1a'rtL,i"t+lr":'r-ff
(\-i;eu, Cisla, Vaser, Ruscovaj,-i0';-i, ;?rff i"f,'rtt
-:J
at4
t3,"*:ig;ql'-,rt*'ruitrX;'ii;;+ttr:r?i;^:i*',#i
n
di
; ;; ; i v ; dT#i:,i:'*:-"1".'"1t"Yr1 Tli' il;ffi ru f ll * i:li
r 86 z
lung de pe Tur din
; ;
i
t0Og.
._
Studii
F.supra scurgerii, determindri
de norme
IB posturi, eare sint pr"r"rriut" in tabel ale scurgerii medii s_au
lt
{gcuJ
fluviatile 1fig. OSy.'
4l gi pe harta refelei

CARACTENISTICI HII}ROLO GICE

t -:,ltJ:' d3 ff ,p u n ord i cd, se ror-

*.o# "fi r:'"0#,uJ',X'-i i #:1ie.
R iu ru e.

ro*-i,,T:iti"1t.'":],,--#'t"TdffiTi',"#-11'"#ii:1;"oi':";:ili'ih,lt
u;:*4#",f w;irsi.,"$*k#rii:?l'ff:$ffi
{[tr
n.!:-"Ju":iLti;,1:l#Tlt"dtfl,l,l,lji"lnit"riiie med.ii pe bazine hidrogra*

aHr*h:'?'T[*,*f;#'J**TT?ffi "?""r""i*'*ld":i#f,
rr,{"r*i"ifr #i1"""1f id6ffi ,,""-iL;*\*fr iiH;Jft';"1'T,T
";'#Jl,tfi a'i f*
"i*pi ",'
o,. u* i'o
li H ", lil.,4t_ tj;'*," *:,f;airt "
- "i

i,li{.,-:f
Izei.gi
'*:il}tl'i'
#f"'.d;:i#Uf,i#:,-{:tf**di*:'i',,,',"'i#
a{luenfilor-lor. Regimui ;";;;:
*,t-i''g,*j*d::ff iili;#;*";;*"{ii+i;;i;l"J,r.':#l{fi
i?Hf J""-::i"i:?1'ii"#"':#:*"i'fi xi,T:';fi
":ro:?':xi$;id;:'i
935
 ,g!: Fig. 97. Ifldrograte carec-
Qn teristice pentru recimul
6n VI\EU
- Paiana Earia
ttn -1262n ll"'11:. .d.in grupa noidicI
/i4
tl
;0n= Z,t|n% {r. uJvarr),
{tp arpaltr orlental
t9ffi
n

tL=6at* ; Qn=tQSnj/s
ttp carpatic vestb

\UF*Ne1resf
t.,a* 822 n ; Qn = g.75g rg,
frp earpatic wsttt

:TABEI]UI{ 4I
Bilanful hiilrologte gt debitele medii ale rlurllor
din grupa nordlcd (1080-f064
Riul Post 5 b"" E med. Qo xo
hidrometric (km') (m)
uo
(mYs) (mm) (mm)
Viqeu Poiana Borqa 199 262 3,25 246 836 410
Clqla Baia Borqa 73 260
204 1,55 087 670 417 217
Vigeu Borga Moisei 261 225 5,78 t42 695 447
Vigeu Vigeul de Sus 408 229
108 7,25 050
Vaser -ralnr I
I r35 3,20 150
cD5
748
495
402
r78
Vaser Viqeul cle Sus 421 220
I 085 7,68 026 575
Vigeu Leordina I 964 026 16,2 005 529
451
476
r70
Ruscova Poienile de sutrl r65
Munte I 289 r00 6,50 r60 710 450
Ruseova Ruscova 434 205
059 10,2 205 738
Vigeu Bistra I
r 586
467 225
008 29,4 066 591
lza Sdcel 53 Yd) 0,98
475 193
Iza 160 582 478 163
Oncegti 695 662 7,02
Mara Mara 853 318 535 90
154 880 4,15 350
Mara Vad 849 501 272
405 735 8,82 205
Iza 688 517 216
Vad I r30 681 I5,9 985 443 542 164
Sbptnla Sdplnta 125 831 3,58 400 905 495 290
Tur Negregti 622 1,03
Tur 245 721 524 210
Turulung tzd 368 8,80 960 383 577 It4
 car6c" o-
IEtt!
regiErul
[ordlcd e!{
tiH 8 8 5 8I I5 B n E
Qcooo(oc0
,o" rt -n o0)6I$
Lr !r u?" + cao
fO-O!OAO)@ c000@@
ad!o'dc.trt
(rJC\c.lClNOi o'
NH
of Fi cd

'{aco<q.+co.'tYn
H ddcl'-:c$N'-r;ii*'
{fl).q.{$++3cac6

3S;'3fr'*K'Fg'fi'
ri
x
X
3.Eqs.8Eg8q{F\
roro.o<o'ddododofcr.
fi

sq
@ H C_Ora)CIlOOalo<DO)
9rocrrr:ts\+-a;r
F
SI X drtrtdrt.o'6;;.;
h
G
o X aRREERs$3R
drt-f'-r,'d.s';6.;[.li
^9
I

{
I'
G
I
X
H a
-r'
8.
Yi
3.
{
ild E
-r'
q
-n K g cis
c.i ci
3,
*', d
{ O
H
H
H 83.i3sRs:8s
t Fl Fl F.: i.i d co' ,o' ra' ; +
c
F
!
tt
H
ts q3.E-E-agKeJN
at d Fi oo' .d qt rt
,o:'. "0. T
-
E t{ ctH$rr\Ela$3dE
t 90:oioldoto'"t;'*'F
H
a

c
\r\oi\(oRct;5
pl o.' rt ud
rt vt ,o' o" J A ;. ll

o ti
Lt. 3 6,.+Octotooor\ Q
q- E
I
a
H *lolodSoo'F:t;;;i ; a
H 9O@$ao
9r\o E
a0 E H
H dhiotoiodoi*";";; a
2r7 o
t29 o
r78
220
e
c
cn
H
8-3-EgExs
.r.'
vt cd <o' to' @" ; o. + ;'
a
U

170
- I

t65 -o H 8.B.h.ETER3SE Q

I c'j-f'r'-.lrrt+t-;;
r05 e
g 6
rat
b3 'tt
3 rEE
)q

lG' k
:E$s.'s o
90
o
gt Erl
cl
.l
9q g g g g E g $ F fi E
o
p I

3l
FI cl
9l
tr liI
* g9gsEI gse E
E
()
 Diferenfele d" t-",qri-"^ oglindesc bine qi. fn eoeficienlii mocluiui de scrif-
::T#rT*iltr!iiltffi
luni intirzieref.a!d ff1Ttlxlrruff
peste o de cele-ale rzei
,"x;*#i:ii;:H:*t,j
parte din carza altitudinii nt"i m.ti u ;i anurne in runa apr'ie, in bun[
bazinurui de recepfie- volumur maxirn
al scurgerii in sistemul ." ir, *"i, i"rti"i-ar rzei in aprilie.
Dacd regimul de iarni a li;""
vigeurui 9i"tl"rva
ariuenlitor;;i'-";
rea de iarnd abia rs-rs%), i"st"irtit"t"u'i"rr.,iiln;;;;i;"1"e" stabil (scurge_
gere de iarni de zz-zAo7l','.""u.t"-iiai"i"a"-"" I;", ouce ra o scur-
rati marile contraste i" 'tlgi*ui-aii"til"ror tipuriil;ii f;rutui ta BS,g%.
de regim in cazur riurlor
nordice!Dar diferen-te ma-ti s" obseiva
Din cauza topirilor tirzii, q.i;_iilrrrrpu"'r"urg"rri de'ard."
-ui "r"r i"^uuipii n[a""i''J", qi Ia artitudinile
mari ale Mungilor Mara.mureg"r"i,*p"ti""$-
corespunde cu sfirgitul topiriror, 'continuind;_l;,iil i""iu irr""putul verii
pr""r"*a
din ploi. In bazinere rzei, Sapinlli-9i^iururui.insa fil; unor ape mari
in aprilie, deci plo'e abundint6-ai" 1""i" sint capib'e topir""^)ip"rii se termind
viituri izorate, rireori ruprnpo=", Ji" ;r" pieraeritoila sh. formeze numai
transpirafiei ridicate. prin urmaie, dace scuigerea inlittralii qi evapo*
a",rnra p" Vigeul superlor
atinge valori ae pesle^3^9%,
iar^ pe Tur abia 17,B%'."'
i" eiiiliJurui?i;;l;r;;i,ri iotr"
20 ei zso/n,
scurgerea de toamni"este, in generar,-neinsemnati
fiind insd mai
decit scurgerea de iarnh. in lipurui carpatic transir'dnean. mare
"ur'"r
seurserei si derritcre ;";i-;:-D"tit'"r"
in timpul verii, datoritd proilor i"t""r" gi-;i;;;;
a"
il?rr,""ra, indeosebi,
i"ria'a*uTa,
tipurilor vestice debitere ir.a in cazul
ni" liit"r;Lr-i3-r-"u ,i primdvard de
",""i-"-
origine mixti (topirea- zdpezii + pi"il domini. a;t;;l;;";ii de la r.i\r.H.
(v' tabeiui J;"eiu",s* *,ig,,,eii
ff ;'::i'# J:'"#:?Ji';1i':;*mg-' 43)-

TABELUI. 43
maxlmi pe rlurile illn bazlnul grupet norrriee
il'J;l-!:Jiri:irgerea
Debite maxime cu asigurare de
s%ls%lto% Scutgerea maximE
specificd (l o/o)

Vigeul Vigeul de Sus

Vigeul Bistra 20a I 000 l/s kmr
Iza 480 650 ,,
Vad
?ur 430 580 ,,
Turulung
160 420 ,,

rnundafiile din timpur viiturilor afecteazi ma.i ales

nare ;i cele de subsidenfd. regiunile depresio_
_Lucrdri importante pentru corectiri de arbii
gi indiguiri s-au fi.cut in avai d"-R;;;1""
fiind indiguit' cu toate acestea sectoarele pe Tur, sectorul inferior al riurui
rnijlocii ;i inferioare ale Firiului
Rdu, Lechincioara qi ra.lna-pr;ri;;;-;;r"ratiri
intense de arbii, care devin
suspendate, foarte mobile
ri pt*irft ;;Ii;;i.d"';;;#"1,"."pe
vor fi construitJ, # lr;8; feie existente, p6ste Vieeu si rza
ltlerioare 33 krn diguri

238
 . curn reiese din tabelul 43 sc
^Dupd
i:*$;:",',f iil'"r**:;Jr;'::::,5#,it'Hl?:f :"ili;:1,"5""Xf, S:T:

itiaiiTiilq?fl "'sili?ffi*r,11{i!'!r;r;,'::1taj[tpnr;z!
;i+ilq;*"',"'":!:,r*##'rl"x''H'';:.,#ry#'*1lLtxlf'j:?fi -ti

t'fi Ll,,il"f l,:i{H#*i'?,..'.iiif lri;*::iri?:*'"li;"?"trTll

:{fr'"'}},}ft ";!ril:"1:l-li*it'i:: r*{i[,,*xl*

in [,:iir''..ri:;-;rfij;jffi Lt1iffi l;i;,ffi
Depresiunea M
'''tlmr*f
"'"' if if T;# #ltt fi],* rl"it i{
trfiTi':#'.1 f
:lare Itriifl '# *' #, F

:ebi, #,T"';#$i:*#*l*t1?f4+,L3iti:":i"*';.1*rxTf'.;:
(Egherul' n""t*, g"t"ii'"rr"a
: ezul permanent ut t",Jii11il;.""u ;;;;G ;";;:
ide
t#liilif]]iij1{f ,l:ir-$##ii,t":"fi1i:r#,'*tifr:*:
?:l:""?,,1"',f
i' r",i'"f r;mi'[l alimentbri ." up.a.i" i,,"et.
ff.iffil|tTil";ntru
ai""p.i"'".il#i3,:til,;:,-'::"ftfi "ilia
bogate, acumulate in piemonturile ii:T.5irdr:::r';*",l"xij:
TaLei, Albei, Tururui.
f; j:r".T:?.T"ju::,"'*ii;'ni;;;i;ii"!;fi :lrlg,i'H,,ifjlii:l"lil,:l
iil:n,":r:""*;gutT,tru*1fu ;:iariltml?:-,,:l:,r,::ril
G""riiar,r" i,;li"'s"l 3:",:liK-XTtr""$;lllt;lf j;,,"*1""H:,,,:',:;;ltr,i;T
Temperatrrra anci. irr strinsi corelatie
l=l
cu.temperatura aerului, tempera-
ir:X,"J+#:;il':{fqy::,:':;;r:':t?#ilrttll#*1,*"t,:lxi""tfi.
riuri qi lacuri sint cele *"i i""i lu"
unde in zona alpini "itituainile mari are M
iunie-septemr,,i!,i;1"#x*tnl";n:"_"f ;t&+*;""#i?i#,:ft i
i:fi :,,"fff 'J.'*"lifrur*!i*!till*Tl*u*itr$,':;?"1;'tr'fr#:
pe.raturile maxirne aling S0,4"C
Sipinfa, 27,5"C f"-f",
ne

i:t:fi*l#:.H;iii$*3Tgl;f i,5li1,il:'t:"1{,#
Fenomcnele de ing.hef .-Prezenfa
acesto.r fenomene este puternic
latd de pantele pi vitelele --i'ur*'ri*uor, influen-
eu exceplia Tururui inferior"

439
 ;s
.=16^
Fss
+oE +
qqts"fi.EasBBEP
ccoooc::-'r_ir,D.dd t
Eir
.F.F
ag
o
0i
Q'N

txr
\o
vpii E

:&; n H" $ -,8. g. 3 R. ,"5. fl" 3 I" S S 3. $ 3 S

S'E

E
N E,EE
=
x x|4
IE,SEEEEEE;E
= = F

I Fi x|.i X|4 Fi X'X"*d

E
.I
I0
'F:-
s-a SSSf.SS*"3i.3.B.BSiBBE
o

-:-
'xr

4
I
0
v9
a ..i g,$$ :;H
B'gBEE,g,gE
H n 'rr H Fi il FiriliFiFiFi
F

E
qtr
l{"
SS : -*. S -*- R- g"
g" s33I E, g. B
,3 ill
g

F
p
$. ,H tE
dF
o
tU

sF
'HgeirferF "i:F
a+9
a{u g$gFf93 nEB* gFFFgE
cd
il.9
E -, txxEiF 4 , - g
<s
{{N
g 3,B,E' E H Ev 3 .9.* $ E
rarsrrF&il,FsgxAgfrF . g. H !

n40
s@
? e.a

xco tnterval nediu cu fensmene plsibile de inghet

:TX
"fr -='i:;::i,f;':;;i:;:{tr"i;:i!'r
[Fig.98, Diagrarna fenomenelor de lnghe! pentru
tiurile grupei nordlce (I' Ujv6rt)'
irt

Este suficient s[ amintim, c5 din cauza caldurii degajate in urma frecxrii

i"t"tio^t" a mole"ul"ior de ap[, a alimentarii 1or abunilente cu- ape freatice
mari, durata medie po6ului
ii . "]""t"fui d.istrugdior al u^p"iot cu viteze a-
A;;h;;fi;; til;;% nitt" este de numai 5 zile, la Borea Moisei de
zile, pe Mara
i8 ;il",'i" iroian'a Borqa de 12 zi1e, pe ].za la Sdcel d.e 22 de. viteza apei este
i; i;d a* i+ a" zile, Jrescind brusc ierza inferioar[, unde
mai redusl, plnl la 40 de zile (v. fig. 9B)'
podul de ghea16 nu afe aceeagi d.uratS in fiecare an. ln timpul iernilor
*"i-f1i"a", iind'maiele de aer' continentale care invadeazl depresiunea
este infim
nu au o duratl -"i", ii*pul de existenla al gheJii compacte
t" *i1, a-;;;ii"d in1;" i 9i'12 zile,_i'' schimb in timpul iernilo.r geroase.el
.iifiJt" oo*at a"-iOt ,ii"_p" Iz7'l^a Vad qi intre 60 9i.8_q 9*
in mai
zile pe-.restul
ilfluenla
riurilor. Cu aceste i"ui;, cdiar gi zona cu cea intensd
o**"i"e, pe T'r f" C"i"i""g pohul de gheali persisti timp de 75 de zile
(re53 54).
-
Durata fenomenelor de inghe! este mai mare declt a-potlului cle gheafd-
Ele apar in primele decade a"ie lunii noiembrie atingindfr-ecvenfa T"Ilqe
f"t1" i .i z0 ^decembtie. ln iernile mai pulin aspre aparilia 1or poate intirzra
oinl la'miilocul lunii ianuarie. Disparilia lor cuprinde o-qeno.ada ctesrtlr
leDruarle'
-iunii la .inceputul. ]un1l
he lare[ : cea mai timpurie a fost inregistratl
ins6
i;;;;-*;i ttui; io ritti-r d.ecadl a martie. De obicei. (datele
dispare pe la incep_utullunii martie, in.regignile joase gl intlr-
! -"aiiigfr""!a
;i;;i"'t i;'14-i6 m'artie la attitudini mai mari (v' fig' 98)'
Dintre fenomenele de inghe! se pot amint! ghe-afa -1a m?1' niboiul-- ca
t""*"" foarte frecvent gi s"Ltg"i"a sloiuriloi de gheali pe Tisa, Vigeu"
Tza Si pe unii afluenli mai mari ai 1or.
alu-
seurqerea sotirli. observalii de duratd mai lunga aslPTl scurgerii de
"iti"i#iii-
tr;;p"*i" i"" numai la cinci
""
posturi hidrometrice.
 TAsELUL 45
Sourgcrea gi debltelc rolldc mciltt (1952-1967) rlurlle dln grupa nordtci (282)

Nr.
crt. Rlul I postul 1.9+sq lf-"ulPn.a /med
I l(m"/s)l(kg/s)l(s/mu) (t/ha/an)

I Vigeu 6,04
10,8 || 3,7r
I Borga Moisei l,0e 1,30
2 Ruscovg I Rusiova 2,69
3 Vigeu I Bistra 30.8 ls,44 lZgS 1,90
4 16,6 | 7,44 | tsz 2,07
o Tur I Turulung 8,14 | 1,25 0,67

Dup4 cum ne indici lns[ datele de observafii, scurgerea de aluviuni

este redusb compar.ativ cu.a-lte rcgiuni din Mai alis in regiunile de
tnunte, cu roci rezistente (gisturi cristaline iar[.
gi eruptir'), turbidiiatea este
chiar redus5, avlnd valori de 100-300 gl*t,-iar scirrgerea solidi rpu"iii"l
r-dmine in general sub 2 tlhalan. valorlle cele mai Jcdzute de trinsnort
de aluviuni
- in cazul
nice din -regiunile
Turului tra Turulung, se datoregte sedinrentdrii puter-
de divagare a1e riului, scdderii brugtea pantelor^riului
in zona de contact a reliefului precum gi faptului cE riurile i$i au izvoarele
ln zona eruptivi.
pentru incinta fundulli Depresiunii Maramuregului nu dispunem de obser_
vatii- directe. Datele hidrometrice de pe vigeu gi rta ne indica ins6 o cres-
tere bruscd a transportului de aluviuni dinspre aceste regiuni. Duph toafe
semnele existente, turbiditatea_piraielor ln incinta sedimintarului^neogen-
paleogen trebuie si atingi valori in jur de 500-2 000 g/ma. I
- In ceea ce privegte repartiliapri-mdvari
scurgerii solide in timpul anului, se constatd d
d.ominare.a ei in- perioada
primiverii in Cimpia de Vest{e (bazinul in mun}i gf iarna gi la inceputul
Turului).
t
f,
Partieularitdlile.hidroehimiee. Varietatea litologic6 gi spilarea rocilor
q
prin circuitul apei se reflectb in chimismul apelor.
Astfel in eruptiv, unde scurgerea medie este in jur de 800-900 mm/an,
rocile de. b-az[ (predominant andezite gi piroclastite) nu conlin canti-
tdti mari- de siruri ugor solubile. ca reziltat, ln aceste - regiuni,'minerali-
zarea apej_ din riuriSi izvoare este in medie de B0 mg/I, iar in privinfa compo-
zitiei.ionilor degi domini carbonatii, un rol aproape egal il au qi sulfatrii
datoriti abundenlei piritelor. caractere asem-bnitoarele au gi'apele din
zona gisturilor cristaline, mai ales la altitudini mari, ins5 in acest-caz-domin[
numai carbonafii.
Paleogenul, reprezentat prin gresii di, de asemenea, o mineralizare slab6
qijlocie, cu dominarea ionilor de carbonafi. Neogenul insd (tortonian
ii p-liocen)
gi comporti urmele unei zone diapirice vaJte, parlial'acoperiti
cu depozite vtlcanice, care se manifesti, pas cu pas, prin-fenomene ioarte
pulin obigquite: izvoare minerale cloruio-sodici cu concentralii foarte
variate ti afectate de mofete chiar gi in eruptiv sau la marginea ldi lnixad,
Maria, Brebu etc.). zona diapir[ este prezent6.in bazinul Marei inferioare,
a
-rzei
(a{luen}ii din stinga in aval de viile Boicu gi Slitioara) gi in bazinul
afluentului siu din dreapta
- Rona.Rona
sdrate 9e ]a Ocna $ugatag, Cogtiui,
Rezervele de'sare, lacurile gi izvoarele
gi Dragomiregti rcprezinti bogdlii
uaturale foarte valoroase, dar care imprim[ apei piraielor lbcale un carac-

242
 t:: clcrurat' chiar giTza, in aval de confluenfa.cu
qo\
a:*icr clorurate. unele d.ate caracteristice cu privireMara, intrE in categoria
-

r" iip"irr" de minerari_

ale apelor ia debite mici sint cuprinse i" t"l-i"r"+''a'
. /med, "":e
(tlhalan)
:-!3ELU! 46
1,30 Datc hidroehimlce prlvitoarc la riurile grupel nordiea
2,69 ; ape mici)
1,90
2,07 Anioni
r(ttu Data Rez.
0,67
fix Duri-
Post probei tate
mc/l Na+ * I(+ Stlc
rilpinf a
Sspinfa 1. I. 1961 48 8,0 t,2l 13,26 19 7,1 27,5 t,1
1:l 23. Vr"
Negregti 1960 36 6,0 2,4 t4,4 25,6 6,4 25,0 t,4
f-^
27. VII"
Sdcel l96l 7,41 162 36,0 4,9 14,6 16,8 10,6 133,0
]lara 2. xI. 6,2
Yad l96l 6,41 e58 36,0 4"9 184,0 93,6 251,9 54,9
Iza 2. XI. 6,2
Vacl I 961 6,41705 47,0 12,8 138,0 94,6 t91,9 t22,0
Vigeu 27. Ix' 9,5
:e obser- floisei 1961 8,21 180,0 40,0 4,9 2r,0
Ruscova 14, VII. 7,r 128 6,7
" o creg- Ruscov*
: i toate 1961 8,0; 174,0 42,0 3,6 6,4 o,t 129 6.7
:iogen_

c - lstatd In condilii. naturale, majoritatea riurilor.din grupa nordici au para-

metri hidrochimici foarte favorabili pentru diferite'ie ititirari.
:.putul cd apele_ riurilor, in general, nu sint poluate, dac[ nu luim iu"ai6"a*
sectoarele inferioare ale Marei, cogeului gl ir"i, -""ie in considerare
pil*"r" unele canti-
:ocilor tdli de ape sirate rezultate de la Ocna $ugatag.
 CAPITOLUL XVII
Grupa rlu riior vestrce
-!-)
(5o-neg, Crasna. ttarcau, /\
Urigu rr, iMures)

".$ltn"l";',1#:*ji"-fi ltoir,6?,#:Hi,*1:
h,iff fi ii!i,'r?,:"#lLl,f
i1:* "::i ii,fi*rt,,iir ti: " lm:'-,".TSA i;",,"ITtHi ;:J,T,,.",fr #i
il#ii ta i1,,i,1';i. ci|ul,Hil; -i ru;nia' #7 : t';illi ir r, zi,,*;,-'i ;i$' i
J

!i{STEI{UL SOtg{n$L'LUI fS
== t6AI7 lrmr; L = j}45 krn}

""
:1!l:ff*f"?:,?5'"1ff ,::t?f; '"Tf* in p arte a nordic d a b azinului'r'ra ns'-
1ui, fibic;uiui, Rc

p:q*i#*'*rrj+**[t*roti*:5ir+,i,51tffi
IETJ'itlfiff *';x',$*'",'"1'#ili*ii*?*ik':tf
ea este mult mai
i,i3i'!1":'?:;';
|}H"i:;S ,1,:l; ""1.a""ih.
n"i.ta i"tqr :*1H:"T:'""J#
:ff15i*#.;1;,?*,:X1t$"#'T'??!;ii:il::$5'l.';l"i:i":":"#
c, s e ri e ; ; ; ;; ; il"'j:::L" :j,
care contribuie la trecerea ,rrro,
asemenea, cazuti ,
:i*"tl'ij
""r,iii
: :,
",";: il; lil.ftr"j8#;, "1tii #r
*"";,#si:,*_*#3j'T*i1?:_"fri*?*F":11":f3*:hiijnrr"T!;*'*ff

ff i'ffi i*ib;t'ffi u;!!:it{[iiil'*r,+il'l1;:

consi.deratd de

uli
1a izvorut Snr*;,rfuiCula.

q izvo arel e in
extrenri ta te a'e,
ir"fJi Jt"ii,|, ?t"t l;i "t
-
,,-..:;^:
deobireieai;il;3fi
" ,"iJit&ii=li.Jf,1liffi #*.ii:i{Sillf,i
:
ffi b *';? ?, u1m"i ";;'nl ;";;7 l,l1 " " pi,i,,i.* i i u, :; ::l:1$ XIT ?t?:
t c

244
 IF
I'h
I

ldi
s
,:$f $F
* $ n,fs N

;iis$F$ $s}$$$$$F$ 't:

a
==p=I!**
A.ss$sssS$$ !
:::::lor din ::: *EKfiREEdFJgS
: r Riurile :s
:i:l 'n
-- ".'_oneaz6.
- -i _
N-*-
;:: afluent -;=:{. \,1
sxt*r.'
Pi:s &
. Cri$ul
:
; SS$$-fS
-- r{\ i$ | .r .E

;s$ s$ $".R =, $F* k

-niFj<i6dN sl F,""E
ll s5'S
,cl$:; $
:lreE
' 'r *'n
I
I
\3
IT
lr
d
)
('
)
(
)
(

, <1$gFi)-6
<6
k
bo

.=dui :i
-
--_

::
a^.i
4qt \,tss
gsRs 0
are ,6
...s's) qlhT^i

I -*+sS,gs-$ k
it
q n
-:ilor sBsF$i $t
-- -tUl
dNcdoisi=$lgi
- --i-
 Dup[ eonfluenta.celor doud ape, pe sectorul siu
este strijuit la nord de masivele n,ia""iii superior, somegul Mare
Birgiului' ln masivel" iitr"qli""?"f"'sud-est de Munlii
"""ntr"t"
oligocen-acvitaniene 9i rocile fieaottrina rocile cristaline, sedimentare
eiuptiie. rrofilul longitudinal al cursului princi-
pal, pe acest sector, se apropie de faza echilibr"ului-i"futirr" pantele ating
5-900 m/km, albia riurui fii;d i";;ti din
pin5 la bolovani de 30-50 cm diametru. "ro,ri,r'i-il'oi*.n.iuni mari,
?e ,""torri s.n!-singeorz B6i
se formeazi o serie_de repeziguri -s;;" se datoresc
iuiriii,, valea riului a
rocilor eruptive. rezistenti ra'eroziune. Astfel, ir,-r""Iorur.
bolitelor, in amont_e a" n"a"r -v".h", aparifiei amfi_
l3'3-4G,0 m/km. (r^B), iar.in ..paria-iiiiii"^"trrrg* valori de
6,1 gi 7,5 m/km etc. in u"or d* ""a"r;rct"'afi
;-";;;'li sing"orr-B5i intre
lonliu"nl.u sa cu Irva, pantere scad aiuneind
Ia valori de circa r,.-5 m/km, i"; i;li*ita norcrici
lntre 0,1 ei 1,5 m/kmi.tl , ci.pi"i"i?i"Jtffi;i"'i
p.t"a rr^gr3"if_; I.?. ungurd., nu se
obser'd. schimbrri "i+ rl"-i"a r.tia 6'o,z-*7f- exceplia porfii
de la Utmeni- Tibou, "s"niiule, "arf
g".d:':" 11"4 ; AH piria i;' r,z mlkm.
"u
.der,r'ngimea ".r"1!" ain
tot-ali a_relelei fluviat'ii" ba1inur stmegurui a fost evaluati
r' Buta ta g2s7 rni laupa r'aiili"-i,ioo000), ;;;tl"
densitifi medii de 0,60 km/imr. unei
fa-este "or"rprnde
Mare (0,60), mai micd in bazinur,Somet_ului-ui mur" in iazinur somegului
Mi;i0i0i9I'""u mai ridicat5
in _regiunea bogat umeziti. a bari,ruiui'r,ap"i"fii
primul aftuent at Somequt;i M";;,. ttidsi.'
: 19 qQ vine din- stinga,'de rot, o'trtolpiriul,nrariii'l3:46
o;"1. Ei'ioiir""ra
kmz i L:
rimita
rnasivul Rodnei si MunJiit-Birgiuiui. Restur afru;rfil";;;;iri dintre
sint: Valea uare, Cirtri'Uu,not'ptui" dinspre Birgaie
: 410 i L :41,7 km).
lS : zS r.-ril-: d im) 9i Ilva (S :
Dimensiunile afluenlilor care vin din dre-apta,
cresc progresiv
dinspre Munlii Rodnei,
in rungur somegului Mare, d;;t'J;"{rr"^"ura:
(s:20 km2; L kr'),. rzvoiur e5iror, pe cire se afld renumitacobdqelul
staliune
15 : ffi k;t; f | ru U11,, e"f"j"f (S : 139 g*z .
climatericd Valea Vinutui
L :20 km) : cormai"=.9
pi Sithuta (S.:_417 kmh;.L
(s'= roc r<# i7_=
*i.c" ii'i*i,'illt'l :
ts 203 km2)
fl .*"*plil'sliari"i"-"+
teazd' a|Tue'fii din geaua largd_dintre'Jibreg pi-;;;;";;ii;lstici
restul piraielor isi iu-9!ir;ii^= nivelur ,o'"ii
";i::l
ai Rodnei,
le
de la altitudinite de. r 500-1 900 m, il t""e;ir_;;ilJ[ri Munfii Rodnei,
"tpin"'Jin gi vdi glaciare,
cu cdderi accentuate culoarur Somegrlrri u"i". R;;", de exemplu,
are o csdere totard de -spre-
t 652 m pe o distanld'de k;if;"ai" sqs;)ilfi]i;
pretindu-se foarte bine la Uarotetrrri"e
"*"""ja.ri-
ln jurul riblesului s -a organizat o adevb.rati relea :adiard compusi din
afluenlii saldufei: Mdgu^ra,ii"a, gi"rrigiu, precum gi ai
cu ldieciul sau Runcul1,s : 52 kmz ; i.": ig'k;i- somegului Mare,
: !!.km, i L : sl_ J.*), precum ei *e". 2;;rl'rlo Jiblegul (s :
: 354 kmz ; L : 42 km)'.j,iryL f"_n13, Somequt";;i;e ;i va]la satului (s :
Mare prime# i;;;;i !if"-
enli mai mici din dreapta, din Dealurii; ai;;;i;i,
L :26 km) ei piriuf Leieqtilor (S : 2S v;i"5'i;rl 1s : l5z kmz ;
Unl;'riurloi
!:-S trr1l,"care reprezint5
*;,*"i."t"".eristicile
regimurui diarotfric ar iio"eoaip,u ^tr;;;il-
Din stinga, tn aval.de rlva, in zona d.e contact a podigurui
cu munlii Birgdului gi cdlimani iti adun6 rransilvaniei
colector sub-
montan, cel mai mare afruent af someg"l;i- "p"rl, "" ",strit'
rvi;;; "j""r?r"t
it: t 834 kms;
846
 egul Mare L - 70,l.km). cursul.sxu se ad.apteazd. bine r-a ulucul depresionar al gieului
;: de Munfii su d, spre depresiu.nea- R e ghinul ui, ;;;i-i;i;j"i. "liJ"rj
s=dimentare :1f
vere ",1"t.'1g
n
de apd' in;nremare parte. ii nrovin din dreapta, din direclia Iu""titor
:Jui princi- Cdlimani spre care t$i _trimite _izvoarele s"d'"L;r
::.tele ating cu Budugelqt 1S:_S-O- n-:.i \: tZ km), 6 : z+i- r.,;i;^f':
.runt mari, (S
3TI nistrifa ardelean5
km2; L:65,4,krn) pi aftu^enfii di" sti"ga-"ii f!""r"1, Repedea,
=3S pietroasa, C3gma
*georz Bdi =.09? 49 km, ; L: 1.8 k_*j;i-btrinaa. di;e;.";il;:
Bistri!1 .primeqte incl -(S. -afluenli
il"gii,
di;r;;" ;igae, cum sint:
Birgdul (S : ISe kmz ; L.doi : Zt kmigi.montani,
lVluncelul 1S :-5S fcm, : L : l0 km).
lalori de gieg!,.pfm^epte un
_afluent de seamd.'qi ai:t rtirsil.nipe" ;;.fiht"F (3'3
z-Bdi intre : 459 kmz; L: 37.kF) care deqi are dime.nsiuni m-ari,
: ajungind lill"]:ei" al cimpiei riansilvani"i, are d"bii-;;a;;-ii "g1i"ai;e-[idif"f
il."a cu caracter
:;nsilvaniei semlpermanent chiar pinb' la gura de v5.rsare. Cursul inf6rior gi""f,ti-1"""i
de S-ardfet)_9i in continuare g'i cursul Somegurui Mare pina ra "f dej .;;d";_
;;ia porlii teazr bine la tectonica.diapirului marginar'd nazinulu-i-iir"rit#"i"i,
i1Tr, ce se reflect[ in compoziliaihimicd a aipelor lor, in
]"it
: evaluati o are NaCl. ""i"LJo"a"r;d;.;;'I
::nde unei in aval de sieu- some;ur l\{are prjmegte inci un afluent dinspre clmpia
Transih'aniei,_'maie ca dimensiune^ inse cu un debit ;ad;r;;"
-:"T:tot$ Melegul (s :
ridicatE 305 kmz" L:30_km) fgr.mat din trei pit"i";;;i;;;lneote:
-cuJeudiul Apatiur
gi.Plega^. Melegul insb la vbrsare are scurgere permanenti"
ht; z: somegu' Mic se folpgqza.gi.er din doui piraie de"munte:
so-"g"i cra
ita dintre (S : 526 kmz ; L :.69,5 kp)'ti_So_m"U"i n""-" : 33iffi; : 45,6km),
r:e Birgaie 6
care se unesc la poalele estice ale Muntilor Gilbu, la comuna ; L
Iiva (5: A'ind in'edere-dimensiunile -"i *"1iuG a;-;F;"i 6"ji, so*"q"i n""61
se con-
sideri ca izvor al Somegului Mic. """rta
some;rl cald' izvor_e9t9 de sub virful piatra Arsi (l 550 m), din
central al Bihariei-vrideasa, dintr-o regiune calcaioasl masivul
cu fenomene carstice deosebit de dezvo-ltate. --'----- It#i"ri"-:iii.!iiii

chiar de la obirsie,-riu1 dispare printr-un ponor cu pegtertr

apoi in peste-ra ae i151qe""ri; a; ;i;i patrui,a" i' C"i"t'"" ca s[ reapard
o traverseaz', tot printr-o pegter6-tun"i
ie"J"#;";;:
ee primeste p: -1zso - r";;ir";i. rn aval dupl
_ptt"l Ars, primut sau ,tLe't^,ii,ili?rrs"''i"Jit
p.erteri (Tun_elul Mic),.se indreaptd spre defileui s;;;r";"i t"iiriti,
gi,, Bazarul Somegului", cu pereli card, denumit
de peste 100 m. ""t""rogi- "-ti"prt;il;Af";";te a;;i;;i
iegirea din chei,^ somegur cald primegte din stinga incd
^.nup? mici, dar bogali in
afluenli o serie de
ape: Alunur, hr"."oi ui" ri p"iiSrrr (s : 16 kmr;
ousd din
:
L 6 km), sosifi toi din pratoui fr i,;a; ;;iti, so*"9ur cald
ui este mdrginit. pe acest se6tor, de ""t""ior.podigut -;;;t"r,.rre^F"als"r"i presdrat de
Mare,
doline qi vdi ..ii (drenate numai 'p" ;;1"""l"'"ios-"r Ht v"t".
,'ul (S: aflu-e-ntul c_rigului pietros. gi probabil de valea c;Lld"t"afluent Galbena
ui (S: lui Mare). Dupd M. Breahu, acesta ar Ariesu-
doi aflu- oo adevirat t"ritorii"r"JiJ;;;t"i;
157 km2; carstic. ".t1
reprezintd Dupi observatiile lui somegul cald
I Transil- padi,s, a!"ii"""- scurgerea superior nu poate avea
pierderi subterane spre-tracob{74),
este bogat5, mai bogati decft cea zonaTi,. e ------- pe
medie I acest sector
ilvaniei spre aval, in direcJia estici, se deschide u:r aspect neobignuit pentru
tor sub- regiunile de munte : iarga suprafati de netezire a masivului
83-l kme; nivel de denundalie format pe gi'sturi cristalinel;;;; Gil'ului cu
somegul card

241
 tr_a modelat o,va,le larga cu
regiunilor energie mici de relief si
8
de deaturi. f;.";; i;il.i.udrnale ,
a riului..r";:_il
u.,p"* propriu
ij 4\g), transpo_rtd
nr;i'r"iii""fr:ji.fi:^'jului-reratrv redusi (intie S

*g',i{i{H:i$i:If
curn sint:
Bitri
,ffi i*il:',''*}?,:lH**:T*ffi ',}:T;#
,T*iri*'i;=#i*ru+*t**ilffi r;uW
*1'[t:d*.:;"*?rl,f :dill?1';i1li$x*:Ti#iri*"l{rlfr "il
ff ri*"Lf ?iirii3;l;i"il:fl'"}j"# jqi?l,1ti'o#'":r"':t:l;:i!.";:{,
n"iir"i,ii.'i"t'::_y"virsauii-""i3"il'ul"iUilll j*;{*,,,i:l'gi{li,S;
irl:d'l**"i:l't;ffi ,::*1ir#i$:tiiitT31+if
peste 450 m. ---r-E'qL! ru avar oe defileu vor lp:;'l"lfi
utiriza o
;;d
Somegul Cald in incinta "ea"iJ a]"
defileur"r^#T,lg,ur: cid.ere
g qeste 300
.de m

ff m'?",;ffi :"?:l#;+"-lrylr#*,?f ''ixif xx,",r",",1',,i,ii?i:

::'i:!*r"tr'm';l*n:rr*"4:nrl$;tilr*#iu'-#"'
j,:* ilii:-"e!" puternjc avtnd
:_-1,".p.u"t-.montan a rlevirat. pr"a ? i'Jfi
il:ilF(T 1"rffi doi arluenri;:-.;;"1:ff'-Tfff
ffl,:"rtoqruyt n""" -"i
*;ii,#t?'.r'ffi q-iHl,i:ffi ffrtqrifr
'*,11ili1,#i
*$*r'r"';;r;"ittr.;;h;:?#ffir.;li"*:f*f!Ti3i?'*i";;:',rtr
rhiU"*l*:t: tG"-t1u,sq. so*"-ior ^i"""
lttftf
adfii Gitdu. Acumuldrir" ;;;;ff;;
ilinji,t".Frare ",1"
construit
""
o,"eotoi-pr,,ffi :i,""jttJ8rfl ft fift #='#l#it"i:"ffi-:t"Ll1"r:l:i
. SomeSul Rece drt

tlr;'sl'#T;-i?j*l#j"'"*x;:i{:i1i{:iii":ir}',r'rl"n..:l,ll;
l'"jril:+13J;;;f
uupd :'i,rttff;{;H#fi
iegirea din zona gtanitului, ':if:{iiix;':x1 j,"f,g;,4wl=fi
pe parcurs, trei rni Ia *a"aia",;;ffi";i
yarse in riu ftiie"'"*, trumitreasa_ei ririeurKt-rli:"lfl
ll ""/*:t1l;"9
r=;i*l'e",'x"11',Ji:?i1trff fi?ffi;f H:Ht1i*f l=i;#'#
tn _aval de Rdcdtdu
care duce o parte din se.derivl din Somegul Rece un cana
gura ultimurui debiili"iruiiii"ri," o,i*ir""-a;:;L1i"?Sirt#i;
siu
"rio."i^iio*'tr#ptu, nip""- ilu;;- (s : !! fto.2.
248 -*1_
 t propriu l: 11 km). Lacul cu un volum mic,asigurioregularizarediurnd pentru
r (intre B hidrocentrala Somegul Rece * cu o putere instalatl de 1 200 kW.
t se men- Somegwl Mic, imediat dupi formarea sa in mica depresiune tectono-ero-
i frumoase zivi de la Somegul Rece, traverseazi o barl de roci intruzive care servesc
i: granite. ca fundament oentru baraiul d.e 1a Giliu.
e: dreapta Primul afluerit al siu, Cipu;ul',colecteazl apele de pe versantul nord.ic
:rntul siu a1 Munlilor Gil[u1ui, avind caracterul tipic asimetric a1 cursurilor submon-
:-i Belisul
-in tane (S : 145 kmz; L: 29 km). De aici gi plni la C1uj, Somegul Mic pri-
3 km megte afluenli numai din dreapta qi anume : Lona sau Fenetul (S : 105 kmz ;
r--: fi inun- L : 22 km) cu izvoarele pe flancul estic a1 Munlilor Gi15u1ui, care traver-
[:: de acu- seazd gi regiunea deluroasi monoclinali submontanl. pinb. la versare gi
in defi- pe Valea Girbdului (S : 28 kmz ; L : B km) cu izvoarele sub Mdgura S61i-
:.fa!5 de iei. In oragul Cluj se varse in Somegul Mic, din'dreapta, Becagul (S : 44km2
'in valea I : B km), iar din stinga, Nad5gul (S : 331 km'; Z : 33,6 km)
a:ele cap- un curs de apl care se adapteazd subsecvent la tectonica marginall. a
r,.le hidrb- Muntilor Giliu din care catz| afluenlii din dreapta sint scurli sau lipsesc
t".dere de aproape cu totul. Afluenlii din stinga ai Nadigului, cum sint: Ndd5gelu1
(S : 102 km'?; L : 16 km), Somtelecul, Valea Popegtilor etc., p5.trund
adinc prin izvoarele lor ln Podigul Somegan.
=300m In aval de Cluj, Somegul Mic curge prin zona d.iapirici periferic[ aBazi-
::e rezis-
:- impor- nului Transilvaniei formlnd limita intre Cimpia Transilvaniei (din dreapta)
r:. bari 9i Podigul Somegan (d.in stinga). Primele tzvaare intilnite de riu sint cele
care alimenteazh, b5;tle sdrate de la Somegeni. Mulli dintre afluenlii primili
d-in dreapta sint alimentali gi de izvoare sirate, ceea ce se reflectl gi in to-
avind
::e mai picul lor ; piriul Murdlori (S : 14 kmz), Zdpodia (S : 43 kmz ; L : 10 km),
::- -r54-
1 ^f* }Iaraloiu sau Boju (S - 55 kmz; L: 13 km).
I kmz; Tectonica complicatl de cute marginale ;i de domuri se oglindegte in
"
:: Agir- caracterul intortocheat a1 restului afluenli1or care vin dinspre Cimpia
;.:llmu- Transilvaniei, cum sint Gidilinul (S : 298 krrrz1' L: 28 km) cu numeroase
I :Upra- vetre de lacuri desecate, cu lacurile sirate de ocni pribugiti (Cojocna),
:utere precum gi Fizegul cu lacurile pe cursul principal ;i afluenfi.
Fize;ul (S : 564 kmz; L : 42,9 km) este ca mirime d.e bazin ce1 mai
:truit mare afluent a1 Somegului Mic, insi d.ebitele sale mici denoti o scurgere
-ra Cluj foarte redus5. La aceasta contribuie desigur in primul rind. clima de sii-
'-area vostep[ din Cimpia Transilvaniei, cu precipitalii in jur d.e 600 mm gi evapo-
transpiralie ln jur de 550 mm. f,acurile din 1ungu1 Fizegului, Cltina (S :
:64,65 b,a; W:0,964 mil. mBi h:3,0 m), Popii I gi Popii II (S:
ll6u- :47,23 ha; W:0,604 mi1. m3; k:2,8 m), Geaca (S :38,2 ha; W :
UI :0,541 mil. me; h:2,5 m), Sucutard., faga Mare (S : BB,2 h.a; W :
espect : 1,427 mil. ms ; h :3,4 m), Jaga Mic[ (S :20,78 ha; W :0,244 mil,-
;-uIui n3; h :2,4 m), gi doui lacuri pe afiuenli : Sintejude pe Valea Coastei
km. (S:71,05 ha; W:0,993 mil. m3; h:1,5 m) gi I,acul $tiucii (S :
?ta, : 68,7 laa; W : 1,88 mi1 mB ; h : 3,60 m) d.e pe valea Bonlului, au url
.l.ici efect important de regularizare asupra regimului hidrologic, transformlnd
:de cursul principal, pinl in aval d.e T^g , tntr-o salbi de lacuri agezate in
'r-r I
; trepte. In afari de aceste lacuri de vale, la Sic se menline inci gi lacurile
ocnelor de sare provenit in parte in urma pribugirii primelor exploatlri.
.{C, Ultimul afluent dinspre Cimpia Transilvaniei este Valea Bandului (Ungu-
:la rag), care se varsi iu Somegul Mic aproape de Dej (S : 138 kmz; I -
t-tr; :25 km).
24s
 Afluenlii care vin din direclia pocrigului (Dealurile clujutui)
coboari perpendicular spre cursul Some$utui -somegan
nri". .{cestJq;rror, consec-
vente in maioritate
- au sisteme dendritice frd;;a;;oltate -p" -a6;_
zitele sarmatiene si tortoniene m""o"fi".f", cu intercalalii de tufuri dacitice,
l3 baza cdrora pot ii intitnite ;";;;;r" izvoare A;;;iil"i" buni 9i destur
de.boga.te (vuftureni, po.tst etc.). acestor rn"""{incepe cu Varea
$iiul
Chintenilor care se varsi in Someeut'Mi;f
!!fjS : i6'l*,;i-:- raterard
Pe ea se afli un mic rac cu originl de subsideril[gi rz r._1"
Lacul chinteni. in avar s"ii" afluenliloi ';;;ti;;;"
""*i"mozare :

(S : 33 km'; L :^!_? k^-), Fe-iuideniut (s : 5t -!L;, valea :

cardd
Prodaie, Borsa (S : 27 km2;'L: 86 km),_Luira (S _ f8tlmr;
L t3 k*),
Lujerdiu (S':'77 ky, L :^ Z :lS f._j,
i }3 .k*), Uero .(S : 75 p*j-; 'L :16 ilj,
9tPilyt (s :.26 \^' ; L: B km) 9i firaiele -i.i airr-".ruJa" cn"rt" : Buneg-
tiul, Nima, chiezdul.gi v-a-re1 oc"ei 1p" se aflb ocna Dejului, cu vechi
exploatdri- ;i lacuri saline). cursriiile""r*
inferioaie .te* a"estor piraie in
aval de Gherla sint deranjaie de tectonica ai"piii"a, i", irui"u-lij"ia"r"i
pi valea Lunei s-au instalat in rungur unor ["1" ii""li""ru.

" somegul, prin

traverseazi
unirea somegurui Mare cu somegur Mic rn amonte de Dei,
spre NV podigul'Somegan, i"tre aeui"ir" crujur"i ri ne"rurile
Ciceului, pririind simetrii o -r"ri"'aJ ;li;;"!ft;';;#- p6rli.
linspre Dealurile clujului gi Dejurui primegte pe primul siu afluent mic
^ care se .,"rse in "Some$ tocmai i" D;j
iS : 49 kmz i L :
C"9itT1_1p"lca),
: Ir.km),.ce loacd un ror important in canalizara otisol,ri. Acest oiri"
contribuit in mare masuri ra inundarea Dejului i; Vrvi- t^9'0:i;';;i "
,o,.'9iT-_1:"astb parte, se varsd in Someg Olpretul (S : tSg il*t; ]
Z
44 !r) a cdrei vale a fost martora evenimentelor riscoalei paranegti
= "ta_ po,lif na, l4sz. girul afruenlilor contin"a
a9 ,raiur'i;-t;;i
virfului cilacea (s27 in), prin ridrile vadu, si-i;;is l-tss
: ZI km), Iapa. Cormenig, T,e2na, Cristollel gi'Briglez (S: pop;'L:
",' ""iu"i"i
ltO kmr;
l:^lB^,\l)..Aftuenlii din ireapta, ,ii";t;-b;alurile Ciceutui,
""tu'rri,,
slnt tl et de dimensiuni asemind.toare, selatruc (s :^153 km2. r
Poiana 108 kmz; L.:..18 km), urmind - i9 ttm\
ff#;;
-
culmea Prisnelului, cuprinsi de cotut sorneguiui
r.a Turbula se varsi in sornet_unul
"pfi i"ti" CiJ;i ti;;. -*'"
"ff"""pi;"i;i"i
(S: _dintre.afluenfii importanli ai acestui
:::1"1, !!na;ut, Bl0 km,;'L:65,1 km), care'sor"9^i" a" f" rr"rr".,ioi
Mezegului, din apropierea Bazinurui Fiuedinului. bnul dintre
::.tr:.al afluen-
-&rmagurur
- I]oroqru.- prin eroziune._regresiva ameninla cu captarea
cursului
'11 crigului Repede gi nu-este imposibil afest fapt d"orr"c" el dr6neazi
(reJa o parte dtn apele subterane ale depresiunii.
Drept indiciu in acest sens
ne^servegte compozilia chimici a apei puternic sulfatitl din zona de izvoare
a-Atmagulur, fenomen propriu apelor subterane din Bazinul Huedin. prin
afluenlii sii din dreapta,-
$!-".r_"t dreneaz! partea vestici a rodigului
Someg_an (B_ozolnic,. Sincraiu_I, Almagului, Doiu, Ugr"1i", nr"gu- (S:
: QB 1im2- i L : 12 km) etc. Sistemof r-"'adaptat bi"?i; _
a;pr".ifirr."'t""_
tonico-erozivi a Almagului.- Agrij, care_ a'cLpdtat un asirect simetric,
dendritic. _As"1ij-ut curge paralel cu- Almaputr gi fqi colecteazi apele de la
poal.ele culmii Mezegulu.i.
$qnt-i afluenli se rita io ton de adipostire cli-
a Mezegului,. distingindu-se
Sg.1i"? piin precipitalii 9i scurgere redus6.
vaue ror, reratlv largr, au cidere micd. (in jur de l-5 mikm) in sectoarele
250
 mijlocii gi inferioare. Patutr aluvionar larg din luncile lor cantoneazd mari
cantitlli-de ape freatice, din care rnotiv alimentarea subteran[ a lor este
riCicatd, atinglnd 35-40% din scurgerea totali. Albiile lor inguste dar,
adinci ne indici o eroziune liniari destul de accentuatd.
Somegul in sectorul Porlii de 1a Jibou igi miregte incl odati panta-longi-
fr:dina16 (valori de peste 1,3 m/km),avindputere mare de.eroziune in sec-
torul dintre prelungirea Mezegului gi Masivul Preluca. Aici primegte din
stinga inci un piriiag Apu Sbrati (S : 65 kmz; L: 13 km), iar dinspre
Dealurile Zaldil,ti inc6- o serie de cursuri mici (Indu, Urdii, Horoat, Uileac)
;i SSlajul (S : 465 kmz; L: 39 km), cu scurgere mai bogat6, adaptate
ia marele sinclinal, in care curge in aval gi Somegul pin[ 1a confluenta celui
mai mare afluent al siu - I,bpugul.
Ldpu;ul' (S: 1820 km2; L:114,6 km) este colectoml aproape, unic
a1 versanlilor sudici ai Munlilor vulcanici Gutii-Jibleg gi ai Munlilor I,ipo:
'sedimentar
;ului, alc5.tuiii mai ales din eocen, oligocen, acvitanian. Cursul
lui este un adevirat colector submontan, cu o puternici asimetrie din dreap-
ta, mai ales daci izvorul sistemului s-ar considera ce1 al Suciului.
:: Dej, Ca obirgie a Ldpugului se consideri piriiagul care sosegte de sub vlrful
'*Jurile Viratecului (1356 h). i" Depresiunea naiuluiui in care pltrunde cu pante
longitudinale mari (10-15 m/km), se liniptegte parlial 9i primegte doi
afluenti m,ci dar care au valoare economici insemnati: Strimbu Biiuli
din dreaptla (S:31 kmz; L:8 km) Botizul din stinga (S:30 kma;
L:'!.2 km). Debitele lor precum gi ".i ale LSpugului (numit local Valea
Luncii) sint suficiente pentru acoperirea necesitililor de apb pentru
extracliile gi prelucririle miniere sulfo-auro-argintifere. Folosinlele
industriale igi lasi insi amprenta in calitatea apelor Lipugului, care sint
poluate pini in aval de Tg. Lipug. Apele reziduale miniere gi de flotalie
pe lingl cantit6]ile insemnate de suspensii conlin resturi de plumb,
Zinc, fenoli, sulfa,ti ;i cianuri, dar afluenlii s6i cu scurgere bogatl produc
dilufii. Dintre acegtia se ingiri in stinga Roia (S : 45 km2 ; L : 16 km),
federa 9i Suciul (S : 247 kmz; L : 35 km) care dreneazi versantul vestic
al Jiblegului prin intermediul piraielor Jibleg-Brad. Restul afluenlilor din
stinga vin dinspre Cu.lmea Breaza (975 m) ca: Rohia (S : 71 kmz; L :
: 16 km) gi Valea Mare (5 : 24 km?; L : B km) gi dinspre podipul calca-
ros al Boiului: Gidelul (S: 17 kmz; L:7 km), Boiu (S :24kmzi L:
: B km) gi Prislopul (S : 16 kmz ; L :5 km).
Dupd cum se poate otrserva din cele expuse, afluentii din stinga ai Lipu-
gului, mai ales in aval de Suciu, nu aduc debite insemnate" Cei din dreapta
igi au in schimb bazinele hidrografice desfSgurate spre r,'est-sud-vest, colectoa-
rele lor sint mari ;i variate gi in majoritate au cideri mari, deci oferi con-
dilii optime pentru folosinle hidroenergetice. Cele trei compartimente de
depresiuni, Lbpug, Copalnic gi Baia Mare sint umplute cu d,epozite piemon-
tane pliocen-cuatetnare, care contin rez.erve importante de ape freatice.
Afluenlii din dreapta le traverseazl, avind alimentare subterani bogatl
din ele, mai ales ln porliunile lor inferioare, formind in fundul depresiunilor
chiar cimpuri de divagare gi cursuri cu mobilitate ridicati. Diferite faze in
formarea piemonturilor, dupS cum aratd. Gr. Posea, au dus la modificiri
cursuri. mai ales in cazul Suciului,
d.e cursuri,
de Suciului. Ldpugului, si Dobricului
Ldpusului, Libotinului gi
Acestia din urmi igi
(198). Acegtia isi au originea Satrei (l 0a1
orieinea sub eruptivul $atrei 041 m)
care este un adevdrat nod hidrografic cu piemonturi centrifuge larg dezvol-

25L
 tate. Nu au dimensiunimari.(Libotinul S:6g knf L: 16 km
cul S : 87 kmz i L ; gi Dobri_
- 16 km), dar au o scurgere subteranl bogatf.
1v{-deitg. Lipuq-, riul igcepe sL ocoleascb masivul cristalin al preru-
-Jq(vf.
cdi Florii s1t n'4 iormind ui sector_a" r""g a" ao k-l;;;;;"
pinr la 3-4 m/km, cucataraclgiimea_ndt"1""at"g"iA
"rr"i ;il care scapi abia
dupi conflgenla- cu Cavnicul (S : 262 kmz; i I li+,S-L*-), care_i aduce
un debit de 3,8 ma/s.
. caanicul'_ igi_culege izvoarele tle sub poaiele estice are Gutiiului (1445m)
$i trasu1.Neteda, fiind cole-ctorul priniipar ur-o"presirriii cop"tnic. DupE
obssrvaJiite lui Gr. posea {r9B), pt^oritui io"git"ai"!1-;r c;";iil;i;"ri;
inci.echilibrat, prezentind o ierie de ruptiri d"
vechi de eroziune (QQ0- m, 7.00 m, 500^m). cei doi;r;;ti"
unele niveruri
afluenli ai sdi, Bloaia
(S - 95 kmz; L:.,?
;i Beri'fa (S : S2 km;-, Z^:^il r._j-fti ,"irip:
l-t siructuraid
teaz6' vdile in platforma sedimentari miocen-orrgocena.
cavnicul la obirgie primegte alirnentare subterani bogatd, mai ales
-'.
djn- izvoare, iar apele sale sint folosite din plin p""il;";Ioatirile miniere
qi de^flotafie care le.impurifici puternic. i;_;";l h;C;;;i{ r,6pu9u1 rimine
un riu.poluat pinE la vdrsare, ^elementele
aomirruotede^impuriricare fiind
aceleagi ca gi in cazul cursului superior.
jn. ay1l 49 th"l, cursul Lapugu]ui se indreapti tot mai rnutt spre vest,
primind inci doub cursuri mali neinsemnate clii dreapta
originarl din Piemontul Negrei S 10-1 ,"^r; i':l3' 1-necugui s"" Cil
'g Cr.i"*y,
-
dupl care primegte pe cel riai mare afluent : 'S6sarul. l-;
-

S d.sarul. (S" : km2;, I. : 29 km) este afluentul cu cea mai intensd utili-
z.are din bazinul -317
Sonrer.uiui. Acest piriu cu un debit mediu de 5,8 ma/s.
care igi are originea pe versantur ves'tic al_ Gutiiului, p;""ipit+rl'ii ,i.lr_
gere foarte boeatd, traverseazi o serie de centre i"i"iii" "" ia''de'preru-
crdri de minerei: (Baia s.p^rie, lrrtE_rii"J-p;1".;il;;J puternic. Apete
lulu
afluentului sbu Firira (s
- 169 k*t;-2:
prinderile miniere de la'Fernezit
zo t-t, iirrt-iorosite la intre*
si este exploal"t';i-ai" p"""t de vedere
hidroenergetic. in acest scop aluai nagtere il""r a" i"u*uiu"" de la
tori, construit intreanii,lg6l gi 1963, iu otr volum de I7600000 Strim-
mB
o suqrafa!5.-de_110 ha. coronarnentur barajului ute o lurrgi*" d;1-6til "oa.i;i
o in6$ime de 52 m, iar u.H.E. strimtori are o puterel?.t"ute
-
kw. ln aval, apele_-lacului sint folosit" de
gi a" catt"iridio""rirut. Baia Mare
4 00'0
p=-te:up gi pentru alimentare cu ap5 potabilb. gi industriali a regiunii
Baia Mare. cu ro1 de t_ampon, in aial de barajul de Ia Strifrtori s-a mai
;irri;;;
infiinlat micu! lac Berdu, iu un volum brut de l4g 000 mi si co un bara.i
de 14'5 m i";,]!i*e. De fapt d.in acest lac pornegte conducta'a"
1gy
u.u E. ri :i spre Baia Mare. inainte de intr'area i"1"""1i""";;;'*;i "J".ii"#
slstem, au mai fost create unele lacuri mici de acumulare, cuin sint Moeosa
Mici qi Mogoqa Mare pentru B,aia Sprie (Lacut Bodi) ;;;; il;;;i;A;"r:
trlntate. Un alt 7ac localizat lingi Baia Mare qi anume Lacul Albastru, a
fost transformat in gtrand.
- ln fine, ultimul afluentdin dreapta al T,dpugului, Bdila, igi culege apele
de sub virful Pietroasa (1201 m) ; -traversin'd fro*our" 'd"pr"siun""strricu_
rali cu acelagi .nume (s : 77 umz ; L : 24 km), bazinul ,io ." desfdsoari
aproape exclusiv in zona eruptivd insd apele saie sint cond.use i" t""a
direct spre Someg, in aval -de confluedpa cu LSpugul. " i,"ii"
252
 .r Dobri* TABEI,T]], 47
Elementele morfometrlco ale riurilor dln bazlnul
.1 Prelu- Someg
. ::: pante
s:.1d" abia Distan!a Attit. Bazin
Rhr Punct
:-: aduce
TZVOt punct
Skm2
am
Ilmed am'lq-"6am'
aY.
I
i-145 m)
':. Dupi Somegul Mare Izvot 0 r 558
: ru este Ph. Rodna 24,6 506 288 rGz 428
:jr-eluri Confl. Aniep 28,8 305 I 102 4t4
: Bloaia Arde$ lzvot
^q9 -444
]lt6 4t3
-.: Anieg Ph. Anieq
0 2 162
.sculp- Anieg
I8 512 132,3 no 439
Confl. Sometul Mare 20,1 452 139 180
-:.i ales Cormaia LZyof
Singeorz Bhi
0 1 800
418
. iniere 20,0 455 100 041 406
Confl, Somegul Mare 21,9 450
- :amine Somegul Mare Confl" Ilva
103 040 395
::e fiind 44,4 +ti 624 062 386
Ilva 1 030 977 346
Izvor 0 I 769
il l: yeSt, Ph. Poiana fivei 32,2 474 869
Confl. cu Somequl 296
. =u Cia Mate 4t,7 4i5 410 I
:aica), Somequl Mare Ph. Nepos t82 286
- 53,8 359,0 I 148 935 339
Confl" Retrra 59,9 338 1 IB2 918 333
:.. utili- Rebra fzvot
r 385 906 Tt3
-- : m3/s, t) I 984,0
Ph. Rebrigoara 42,8 340 202,0
-: scur- Confl. Somegui Mare 43,2 338,0
975 263
203,0 974 263
:,relu- Somequl Mare Confl. Sdldula 7r,3 295,0 l 502 884
l,- -\pele
S5liuta Tzyor
Ph. Salva
U 958
I ItS m312

-';dere 40,1 315 515,0 817 298

Confl. Somegul Mare 41,1 295 4t7
::rim- Somequl Mare Ph. Nimigea de Jos 74,6 286 I 982 875
817 298
r' :)a st Confl" gieu qn9 267 2 2t7
305
t: in gi
.+000 $ieul Izvot 0 982,0
405'.
837
732 -w
298

: I'fare
Confl. Budacu 31,8 320 116":; 573 103
-4n
. -JCIC 647 tee
Confl. Bistrita 34,6 316 426
L:

r. -::une
!-^:

: araJ Bistrila
Ristri{a
Izvot 0 I 562
m9 T6.
647
rg
137

Ph. Bistrifa
:. -
=stUi Birgdului 24"6 ol I 207 I 058
Ph. Bistrifa 342
)- . soga 54,0 351 614 827 225
Confl. gieu 65,4 316
t:,i.es- $)ieu1 Ph. Sdrdlel
662 795 2t7
34,8 312 I 088 726 186
Confl, Dipga 49,2 279"Q r 153 745 180
".633
161.2 r68
Dipqa Izvot 0 428
Confl. Simnie 27"0 i 301 255 448 132
l-; : ar5. fn 11 o,i. ir" i FT 416 432 141
Ph, Chiraleg 35,5 289 44t,0
::rte Conil. $ieu 37 279 459
425
424
r39
138
$ieul Ph. $intereag 63,1 268 I 809,0 607 , 158
Confl. Somegut Mare 70,1 267 I 834 600
'
156

?ss
 EONTINUAREA TABELULUI

DistanJa "A.ltit.
Rlu Punct izvor punct |--_;!--

(km) Skm'z1n1' Hmea lm'f Hlns6 9n1.

.o. f

I av.l av.
516i7 t%

Somegul Mare Coafl. cu Meleq 95 254 4 065 734 228

4 370- I Ll -r62
Ph, Beclean 95,6 252"5 4 371
Iliqua Izvot 710 9q0
0 870
Ph. Cristeqtii-Ciceului 44,8 240 352 528 251
Confl. Somequl l\Iare 46,5 235 354
Somegul Mare Con{I, Iligua 526 250
103,4 235"0 4 4A9 704 221
Confl. SomeEul Mie 4 763 -?e4 -ns'
1 19,6 236 5 034 680 ,99
Somegul Cald fzvor 8ffitr -649 r8r
Somegul Cald
0 I 385
Confl. Belig 3r,2 oee 211 1 213 20a
3eli9 Tzvot 3N ftle 2T0_
Pir. Beliq (Bdlcegti)
0 | 265
2t,4 940 I ts 1 241
Confl. Somequl Caid 255
21,9 939 115 1 211
Somegul Cald Ph. Belig 255
.t l,D 930 310
Somegul Cald Ph. Somegul Cald 1 225
Confl. Somegul Rece
63. I
66,5
424 491 I ll6 257
428 526 l 096 255
Somegul Rece Izyot 0 r 639
s60- Ir,' tsb-
Confl. RicbtEu 30,0 650,0 t53 l 339 235
Ph. Somegul Rece -2s0- t ezo
38 oD9 294,0 | 224
(Italieni) 246
"36
Ph, Somegul Rece 42,8 429,9 337,0 20a 27A
Cor{I. Somegul Cald 45,6 428 331
Some;ul Mie Confl" Cdpuqul 199 269
70,2 393 863 l16 256
t 008 I l3l -fus*
eonfl. Luna (Feneg) 368 030 I 116 234
Ph. Cluj
175 I ll5 999
84,0 348 t92 971 911
Confl. Nad6p 89,7 331 2tl 936 223
NaclSguI fzvor
I 571 907 t8s
0 668.0
Ph. Mera 2t,3 375,8
Confl. Somegul Mic
965 srz 138
oJ.b 331.0 360 508
Somegul Mic Ph. Apahida 149
107,7 298,5 I 834
Coafl, Borga 803 t72
t23 275 | 97 1 7t8 168
Borga T'24s /Jl r64
lzvot 0 487
Ph. Borga 28,6 3A2 t86
Confl. Somegul Mie ,eo 142
44.0 275 9A' 376
$omegul Mie Conftr. P. I,unei r29,6
I JJ
266 2 538 698 158
o 1,ra tldJ
Confl. Fizeg lcE
148,5 250 2 929 662 r54
Fizegul fzvor
3 543 br/ t53
0 400
Ph. Fizequl Gherlei 3l,B 273 439
Confi. Somegul Mic 405 157
42,9 261 564 atjt 144
Soaegul Mie eoafl. Somegul Mare t96,2 236 I 804 597 r44

a5{
 CONTINUAREA TABELULUI

Distaala Altit. Bazin

Hmed3In' Rlu Punct izvor pu11ct
av. (km) (m) Hmed am'
av.
7
228 Somegul Ph. Dej 120,2 224 8 845 645 I89
Ph. Ciocmani 194,0 190,0 I 965
262 619 t85
900 Confl. Almag 201,8 l87 l0 169 613 t85
Almagul Izvot 0
r0 079 5e. 185
251 640,0
Ph. Hitla 42,3 243
250
221 Confl. Someg 65,4 187,0
552
810,5
420 IA
Somegul Confl. Agrig 380 160
223 206,6 184,0 r0 988 597
qt, l83
Agrigul fzvot 583 181
189 0 600
Ph. ProddnesU 43,3
Somegul rn. JtDou 209
198
182 t1
374
452
385 tlz
200 582 181
Ph. Ulmeni 239,3 t70 tt 752
2t9 Confl. SdlaJ 580 178
247,1 159 u 843 579 t7v
2; S6laJut Izttot
12 308 s6t 177
2s5 0 360
Ph. Sdlsig 37,8 160 457
Confl. 23r ?B
Someg 39,6 159 465
257 SElajul 230 77
Confl. I.6pug 270,5 145 12 694
JJJ OJJ 171
jcy - 553
I,ipuqul fzvor 0 I 200
1.74
Ph. Rogoz 30,4 339,0 290
-JD Confl. Suciu 668 zf,s
32,7 338 257 658
:36 240
:.16
Ph. Rbzoare
-544 681 -%t
42 316 622
Confl. Cavnie 218
76,5 t97,0 976
n0 589 228
:'i9 t 238' Tz8 215
Jb
CEvnlcul Izvot 0 I t45
Ph. Copalnlc 29,5 235,5 248
:38 Confl. L5pug 566 178
34,8 t97 262
;J Ldpugul Ph. Remetea ocD 177
-10
Chioarului 78,3 190 124
--J Ph. I,6pugel 571 215
106,6
:3 LApugul Confl. Sisar 106,8
roJ,o
155,0
1 487
I 487
517 t99
:55 516 199
t 804 53t ?b6*
Confl. Someg 114,6 I45,0 I 820
:ia Somegul Ph. Satu Mare 329,9
542 198
I 18,0 15 155 540 ,71
Frontiera R.P.U. 345 tt2 r5 2r7
::2 Ilomorodul Izvot 0
536 170
280
-:.3 Frontiera R.P.U. 58,8 1t2 501 128 l5
-;{ Crasna lzvor 0 565
Ph. gimleul
Silvaniei 42,4 201 391
::.; Ph. Srrpurul rle Jos 372 99
83,7 145 92r 310
i.3 Ph. Moftimul Mic 97
- 121,8 I 13,5 I 616 268 8l
Frontiera R.P.U. 140.4 ll0 l 926 251 7l
-:: ldpug-ului,.Somerut intrd,in Cimpia
^,,J:l:t_g_"^p1iTil."". c:n ge dejeclie-fo-rmat. de el iniuei.d.e Vest, unde
.: :::9.:_,'i,r^:T,_-11:J"i
cursuri N;;";";;;l;
mici din aval de seini contut6ore a"rt"t ;; ;i;;t ictura
I44
siunea conului, care are.cdderi atit spre norj, ;;;;-il"ri""r gi exten-
ir+l
si spre sud, spre bazinere crasna-^Eriul a;;,iriil rururui,
"llierurui, cit
Racta,

985
 j:,I::uJuns, ..Bgh"i1r^Y?:u-,ri garur pot ri
ff-:Ut"?,"il
r"r.'rii"air:"u:'ffi
considerate ca
T:rrt""l;u':,T"::ri?11;;,xt""f"TJ:i;tr;**nir"n*-
^",rrrrli-
E?lj;tj"hl"tar
abaterea sf r" sud- a soil"i,ir"it dupi primirea
""re r"[";r,r"
s"pr',i;Ai;":?1:!l-"i?,,i:rJi'""?"1:;l',X1$'gik:iia.f
cursur'e Ho-rnoroader"t, r" roati"'iursol fagatuij:
nici in direclia ror, in lva"r JJi+!", actuar n" ioailrTi,(faza
pJr*,ii;^;T'll,lrsiEfi:fffi:
rii"a
iii+%:"r5":ET:F:',!l1,::?Tltr#"xf;*;3:'*:1t","1n",i;:r;;;:'T;
riciale spre sud. Som.eeul
trecut' inainte de,indiguir";avea ui' curs-foarti #;ii:t,l'jTfil"xl,t
;;;i"i ti"ii"r; ;;"; ;;"".ere care au avut
-ix1 j,t p" ;". Jti; J"". .e p reve d e ons
i?^iti::tinif; ,{L: ffi*"; ngestionare - c

""-
r"i"i*qi'ffitri1" din cimpie."l'*"*, a someg"t"i ipi"]:;,-;#;
4a lnundarea cimpiei din jurul satului
rd gi piraiele care iparliy a"" Mare au co'tribuit in mare
lia Fdgetului' ln-scoip"i a"
.iJ"i"r rr"*"r"rirrJ,'oii"oirate mdsu_
din direc_
lor subterane foarte-aptopiJiu^Ju"*prur"1a
"pet"t" ""..t*L"-rii"EiiirJif a" drenare a aDe*
cotector ar Homoroaa"Lt i"i"-pii*la. l;#';;"t; in tg96 canaiul
" i' solu9,
"p"i"
*"rr
rn mod normar inse apele 10r ,i"i'""r"dt"t"E'u;;;".i:temul ra satu Mare.
a;i{"'Jrrti131 propriu
F:rH:1X1y:""i',",i1 '1'""tspre R'P. ij;"a".,""ilJr',nud. prin canarurar
: 605 kmz; L:ttf?;i ungar5, ,t"a"-r"iln" io Somep
(s :
. Un fost afluent al Somegului care i
riul R. p. u"g"ie este cras""1i:fi:i'o]?t#,";'=
are obirEia ta caodtut. *.a1".-"i"otit.*l+"pili;r"i ili'ffrl.n""liiri3;
,"onta"tut
Munlii I\{ezeqului'qi gr"pi9"r"i, a-"'ii,f ipri"i dintie
cercetdrile lui R. Ficherix'gi -r{ul Mdgurii (997 m). Duptr
ri. s"i,ii prin ,sa_ua
.s osteana, attatdintre c6re
#,:r rXXi, f ;fll "S:f.? j :; ffji""iu " t "b ","i ;;ili g" ool, s e scurse a
Pantere mari are riurui
"1
10-50 cm/km in sectorulinsdu zona de izvoare (10-80 m/km)
de*""impie, unde i* scad pini Ia
contribuie in mod esenliatli-fl;;; Moftinur Mic
tele apropiindu-se a" ,G.-c"t."i *r"9tio'oi;";;"f" """i"a" ale Ecedei, pan_
la mlca subdepresiune a osten"i "a" "rt'"p;;;driliiriri" incepind de
mare in jurur-mdeutii i"re p" pa.rggls ,r"rroit sd faci o bucli
"tiri"ri""
purul de Jos' intie g"r!"tii"^ $iiri"riri ";tu b;;'*fer,
issT;): pini la su_
"
ietrit*._"i1g".in formaliuni rerativ noi, cu
structur,' piemontan' ae vitsta
rt;*"_-"-'^:lllern3rh. valea sa adrncd pini
aproape de cimnie creard.condiEi'r"i,o'r"n'e
lor freatice. r,a fesirea ,, pentru ai*":,rr adinc al ipe_
ir-ffii"
a participat la coimat"r,".. ,g.*i'-d; ;jt::.1:,S;E;"-""" !e dejecfie, cire
cd riul Crasna a alimentat s"ubsidenla a. Ecedei. Este
din abunJenll mia$^tinif" !""ali, iar de remarcat
apelor mari unele cantit-a!.i
a;"pe ;;;gtr.qnpi;ii" in timpul
)sr spre depresiunea rerurui. b;;;-;;tsub1iniazi"2. eliili Mihdieni chfar
a c ontinuat pini la s"?"rd"t acest proces
.g::::1,:l
cursului i'feiior al Cras-nei.
;iJf ,,.1{, ;.;;#i;#","
I;:gA
In anui ,nr'r^9.:':I"fp1y,
apele Crasnei au inund"t a"p[.iio#i"roror,
a, ind i guirea
.plio_r.uperea digurilor,
tive fiind nevoiti si circule i;il;; localnicii dir
telor intre cere doud rirt;;-;;^T;* tar"i. ln prezent ,"nt"ifrt""li"ilii:
pti" cana'ir a" r. eiis (v. fig. r03).
25s
 De altfel, Crasna deqi are un bazin mare de receplie afe un d.ebit mediu
::ate ca relativ redus din canta scurgerii scizute (?o : 4,5 m3/s ; Y :70 mmlan),
Somegu- iar debitele minime sint insuficiente pentru necesitdli1e de alimentare a
Ieriu au irigafiitor. Tocmai din acest motiv Plntru viitor sint previzute acu-
::1mlrea mriati itbazin cu un volum de 30000000 mB, prin care suprafala iri-
egului, gabili poate cregte cu circa 700 ha (de 1a 7001a I 400 ha). Tot-odati pentru
::gului)" ipdriri contra inundatiilor in bazin vor fi asanate circa 4 000 ha.
. puter- ^ 'organizeazl
Afluenlii Crasnei se dendritic, dar cu o asimetrie destul de
-i pler- accentuaii spre dreapta,- mai ales in aval de confluenla cu Zalaul (S :
$), iar :274 km';L :37 km), care-gi lntinde sistemul de afluenli tot spre ver-
super- santul vestic a1 lvlezesului.
secolul Afluenlii din stinga-sint mai dezvoltali in_ depresiunea Crasnei, in g.olful
I: avut Silvaniei: Valea Banului (S : 57 k(rlz; L: 14 km), Marin,,Mortlu!-a {S :
- 54 kmz ; L :13 km), urmali de o serie de piraie mici dilsp',g Colinele
cons- {
, cale ii Toelaciului cum sint: Plasei, Bicu, Cumpenei, Vida, M615dia, Carastelec,
Soilroqia, Zdnicel gi $oldubila. Din dreaptl pinl1a virsarea Zalhttlui se evi-
-B6u1ui,
adsu- denliizd piraiele Pria, Ponila-(S:50 km2 i L:12 km), Sere-
direc- deairca, Cltrici, Colifca. Zaldul (S : 27'4 kmz; L: 37 km) 9i aflue-nlii
a ape* d.in aval, din dreapta, au dimensiirni relativ mari: Corundul t"1 {?i? ({ :
C;.na1ul :243kmz; L:^29 km;, Cerna (S:115 kmz; L 19 F*), Beii P=
\Iare. :26 kmz; L:12 km)'9i Maria (Chiriga) (S:170 = kmz; L:31^km).
:iu al In fine, cuvinte deipre Mla;tina Ebedei, respectiv, in prezent, C.tyPig.
.i:ratul "it"nr
Eced,ei, Depresiunea Crasnei inferioare este o zoni redus[, d_e.subsiden]5
is: 1oca16, cu o'suprafafd. d.e 432kmz, in care inci de la.sfirgitul u!t]19i gl.""i."-
tiuni a inceprit formarea unei mlagtini eutrofe extinse_ (cca_. 290 Eql). I"
:erito- 'partea sudici a zonei supraumezite se poate ved.ea urmele colmatirii fluvia-
=J igi tile a Crasnei, conul siu de dejeclie; in partea nordicl o extensiune mare
:::rtre a avut inci in secolul trecut 1acu1, icoperit tot mai mult cu o piturl d'e turbi
DupI in partea inferioar[ gi cu plaur in partea superioari (191).
=
cele Mlastina Ecedei a fost asanatb intre anii 1895-1898, fiind. ab[tute din
:rgea vechea lor albie Crasna, Homorodul 9i B51canu1 (B61caia). Apele mlagtinii
au fost scufse spre Somegul inferior, care.-a fost indiguit pe sti-nga pentru
ila a nu inunda foJta mlagtini prin intermediul relelei secundare.-d" p" coluf
\Iic siu de dejeciie. Pentiu dr&area apelor interne a1e mlagtinii s-au tiiat
?an- 4 canale piincipate gi o relea de canale secundare_de drenaj acirorlungime,
ide in total, L aju?rs la'260 km. Gralie acestor amel'ioriri mlagtina Ecedei s-a
:ucl6 transformat intr-o cimpie roditoare, punindu-se la dispozifia..agriculturii
!a Su- 34 000 ha. Din acestea cca 9 200 ha se afi6 pe teritoriul lirii noastre 9i
,cu restul pe teritoriul R.P. Ungare'(191).
:rna Canalul principal al sistemului este cel a1 Crasnei inferioare, care a fost
ape- condus in iisa du ciliva kilometri in aval de vSrsarea Somegului. Paralel
:are cu Canalul Ctasna, spre NV, au fost tiiate canalul Central sau rrr.- 2 9i Cana-
-!4 L
lul Estic sau nr. 3. ln e1e au fost conectate Homorodul 9i Balcaia. In pre-
r'pul zent lucrlrile d.e desecare continui cu un nou canal de dimensiuni mari:
:':i21 Canalul Livada-Frontieri-Berveni, cu ro1 de colectare care deservegte
tg ggo la. gt va lega, paralel cu linia granifei,_cele trei canale in direclie
transversal5. cu o .ip"6it"t" de transpolt d6 17,1 m3/s pe B tronsoane de
colectare a apelor dii sistemele de desecare. Prin sisteme de indiguiri, p4:
*.rs- staliile d.e pdmpare de la Moftinul Mic ai Berveni rezervele- {e ape inutile
lebi- din'sistem'sintindepartate cu Precedefe spre Crasna, curs biue intrefinut.
lrB).
261
 Astfel, se ajunge la scopur final de asigurare-a unui regim
pentru culturile acestor teritorii foarte rod.itoare. hidrologic optim
ln bazlnul someS-Crasna au funcJionat intotal d.e posturi hidrometrice,
din care in prezen-f au- rimas 51 (i9 ,i;ti;-r%s79ai-f-a pi 12 anexe, cu
observatii d-e nivel). valorile scurgerii s-au putut determina la 27
de posturi" Acestei pot fi "-tli""ri; t"tA;;;. +e,;ir[" gg.
"ilt;it"
CARACTERISTICI HII}ROLO GICE

-hidrologie^. ln bazinul somegului bilan}ul hidrorogic prezinti

Bilan{ul
contraste cestul de insemnate. zonele cu circuitui'cel mai i"?"".'"i-"rra
sint localiz?I".p" versanfii carpatici expugi .p;; V-Sn;-rai"a-
r,ipugului^(Beila, shsar, cavnic etc.), unde p^recipitaliile.sint r" ;;ri;;i
peste 00o mmian, iar la altitudini ioi"i, sriu a[cO;: 'r" ;t";J;;;;
reliefal"1al sdsarului, in jurul Bb.ii Mari, s" ttrmeura o ,"*g"r" "ri; ;Jilhi
med.ie anuali
de 400-500 t,-.li se evap^ord. in medie i* j"ia" AO"O"*?1"".
pulin mai *?{i (Hy"q I,a altitudini
pe Firiza i" E"i*ri" *"'ai"pi""ait"!iti",
pe bazin se ridich deja ia I 3go rirm, d.in care ; ;"*g" guJ
=i?7^*)
transpjralia scade ta valori mm, gi evapo-
sub 500.mm. Grad.i"-1ii-.?"r!erii ajuJg ai.f ia
100-ll0 mm la 100 m altitudine.
- ln bazinul Somegului Mare "it;;it"i apei se modereazl. Valoriie frecvente
de 1 300-1 400 mm precipitalii din bizinet"-i;;;;:Sdpinla ta
sub I 000 m, in bazinut soinegutui Mare por 11 rd.entrlrcate numai altitudini
alp.ine.ale Munlilor Rodnei gi mai puJin sigur i" N""ill-cati*"r.i.
in zonele
altitudini insi evapo-trarrspira;iu^"it" re-dusd, La aceste
tnotiv scurgerea me$ie ajunge ri valori de pesie suu'soO mnrTan, d.in care
i ooo mmian. -rvlenliond"m,
ci la aceeaqi altitudine icdderea vaiorilor^ d; p;";ipi;ti' ai"rpi"'rvr""1ii
Cdlimani este un fenomen constant pi d.esrgur, cu aceasta,
lil:Ul1-:,_:pre
legea devrne vaiabild gi pentru scurgerea med.ie. "
In bazinul some;ului Mic se manifest[ clar, aproape in tot timpul
efectul de descendenld a maselor de aer proveiite -din circulalia anurui
vest_sud.-
Prin urmare^ggcuitgr jpei se incefineazi gi;?i t"rt, p*.ipii"1irr"
'esticd'
scad la vaiori de 1000-1 100 mm chiar.gi ru uriit"ai"l Je peste
t 300 m
Ei cu aceasta vaiorile.scurgerii medii rimin sub 700 irip"_ir""rpir"-
lia este in schimb mai ridiiati in 1\itunfii Gildului d.;[;" "r*. o"rianpii ex'pugi
sprj b_azinul crigurilor (socotitd la aceeagi altitudinej,".]"rrrrro ln Jur cle
400-500 mm. Gradiengii tuturot bilafi1"r"i;riarrr"j*ui"i
mici. "ompoienlilor
sc'rgerii.me.dii se_observd, mai ales, in regiuniie.de podig unde
,-tf,11:i:.1
ln brlanlul hidiorogic^dcmili,net precipitaiiile. (ssd-6s0 mnrj gi !r"po-
transpiralia .(5c^0-5_50 mm/an). scittget^ea medid in cimpra Transilvaniei
91t^e
i1^1^ur de 30-20 mm,'iai in Deirurile Nisdu<iu1ri-;*,ridic6 pi"a
ru
150-200 mm. Valori mai reduse se observi in vestul Piemontului l;arciu-
lui-$imleuiui gi salajului, und.e in condiliile aitituJinitor-mai *r"i;;;;t"
vertiginos evapo-transpirafia.
Merit6 si subliniem inci. o lege interesantd a bilanlului
gi.ea. este legatd. de ,hidrologic care
_coliigulalia retiefului, respectiv u'rupottului iui cu cir-
93t1!ja_atmolferici. Viile din nordul Podigului Transilr,a'niei care au direc-
lie N-s sau s-N sint predispuse la o oareiare proteclie
"ti*rii"a, "a"" ".
258
:dc optim TABEI,UI. 48
silanlulhldro|oglcq|ilelr|telemeill|a|eriurllori|inbazlnu|somequ|ul(1s50_1s67)
: -:r.etrice,
::.exe, CU Post hidrometric
Qolx.
(nm) (mm)
uo
Rlul (m8/S)
|
'--a la 27
rl. I
I r27 5,00 I 003 546 457 172
Rodna Veche 288
Somegul Mare
Anieg 132 I 200 3,04 I 160 726 444 230
Arieg t22
3,02 935 430 5UJ
Ilva Poiana Ilvei 22r 869
:rezint\ 50r t27
Somegul Mare Nepos I 148 93s 16,0 940 439
'* . al apei Rebrigoara 202 975 3,94 I 080 bdb 494 r73
l- iazinul Rebra
614 827 885 37r 514 108
: --dente, Sistrita Bistri!a t(
t,27 663 91 552
;- .o1fului Dipga Chiraleg 44r 425
7J6 233 525 69
: anuall $ieu $intereag
I 809 607 13,4
r :itudini Rusu de Jos 279 416 0,78 655 88 567 2A
Meieg
: -:aliilor 4 371 710 44,0 833 317 516 88
Somegul Mare Beclean
:- evapo- 352 528 3,28 820 294 526 85
Iligua Cristegtii Ciceului
; a.ici la ll5 | 240 2,32 I 075 635 440 197
3eli9 Belig
:::a\-ente Belig 310 1 225 6,22 I 065 632 433 198
Somequl Cald
i:::udini I 116 986 497 489 r58
Somegul Caltl 491
Somegul Cald
''- zonele 105 t 279 t,77 945 532 413 170
RdcbtEu Rdcitdu
i .ceste 294 | 224 4,54 963 488 475 155
L- Care Somequl Rece Somegul Rece (uz)
528 113
:::n5,m, Sonegul Mic Cluj I 193 97r r3,4 882 354
105 560 23
i^unlii Naddq Mera 265 512 0,88 665
;:aasta, 285 533 88
Somegul Mic Apahida I 834 803 r6,6 818
460 0,56 650 95 btD 25
Borga Borqa 186
- -r'lrri 405 l, l0 649 79 570 2$
440
::.---:-..1
uu- Fizeg Fizegul Gherlei
245 532 78
;-:aliile Someg DeJ I 845 645 68,6
- ir-U m 420 1,60 645 9l 554 3l
Almag Hicla 552
76r 2rg 54J @
i:utl Someg Ulmeni ll 752 580 80,3
552 45
.: de Snlaj S6lsig 458 23r 2,27 708 156
r-: sint 742 3,11 I 010 508 502 r42
Suciu Suciu de Jos 193

:rde 747 622 l0,l 948 424 524 u{

Llput R6zoare
:', i!o- 248 566 3,87 I 015 490 525 158
" :.-1el Cavnic Copalnic

] -t la LEpug Remetea Chioaru-

| 24r 57L 18,0 968 452 516 131
c:iu- lui
255
--5te Firiza Ferneziu 131 tJt 3,74 1 389 903 486

78r 237 544 74

Someg Satu Mate l5 155 540 1,4
'laie 310 2,87 670 98 572 29
Crasna Supurul cle Jos 92r
87 553 2l
Ll.:{- Crasna Moftinul Mic | 647 268 4,56 640
ce

2Sg
 determina sciderea cantitililor de precipitalii gi scurgere in v5i gi mai
4Sl_ry versanlii_expugi spre. est (de-ex. vaite Aimag, Agrij, Borga,'I.wi,
Giddlin, Fizeg, Mele;, Dipgei etc.).
-.Regimwl hid.rologic aI ri.uri.l,or reflect[ gi e1 1egi1e de continentalism a
climei dinspre cag spre Birgaie-C61imani-Harghita. Contrastul este chiar
izbitor, dacl analirl,m po_nderea scurgerii medif a iernii. in partea nordica
9i nord-vestici a Transilvaniei incdlzirile frecvente, inver&uni1e termice
de iarni, ocluziunile de mase de aer de origine subiropicali din ianuarie
gi feb_ruarie, modereazi in mod esenlial climi, ducind chiar la ivirile ,,"or,-
clavelor" in vegetafie, cum sint pddirrile de castani de la Baia Mare. insta-
bilitatea. ierni, topirea repetati a piturii de z6padd" la nivelul poaisutui
sdlajului 9i chiar s-pre sud-e-st, spre.valea Dipgei, duce la formar& tifwtui
p.ericarp.atic.aestic de reglp hidrologic, in cazil cdruia scurgerea medie din
timpul iernii depS;egte ?07." (t. tabelul 4g). r.a est de arii acestui tip de
regim, in munli, apare.tip.wl, carpatic aestic du viituri iarna din topirea ziipe-
zii, cu ape mari de primivarE. frecvente dar de scurtb durati, riehemenie,
insolite deseori de _p1oi, cu viituri izolate vara. Aceste tipuri de regim apai
in mod clasic in oog-Gutii-Jibleg-Munlii Ldpu;ului, intre alt"ituainite
{".890^ 1300 m,_gi in_bazinele Tur,-Crasna, Lbpug,-S61aj, la nivele joase.
Privit in ansamblu, chiar ;i regimul din bazinul-Somesului Mare d"enotl
o serie de caracteristice inruditJ cu tipul carpatic vesti6, dar trebuie si-l
considerSm totu.gi ca o arie de tranzit spre tipul carpatic transilaan propriu-
zis,-care se distinge prin scurgere_de iarni mult mii redusi gi cu Scur^gere
medie de vari mai ridicati, ce depSgegte 20o/o. in acest sens meriti si
subliniem c5 din cauza rezervelor de zdpad| mai reduse din Munlii Giliu-
1ui (arie-de_descenden!6 a maselor de aer oceanice) gi a ploilor de var6 con-
vective in bazinul Someg_ului Rece (de altfel gi a lerii)- ponderea scurgerii
de vari cre;te la valori de peste 25o/" 9i se aseam5ni'cimva cu variinta
tipului de regim carpatic oriental moldav.
r.n fiqe-, in Podigul somegan gi in cimpia Tra'silvaniei domind tipul de
regim hidrologic per'icarpatic transilaan cu ape mari de primlvard, ci frec-
venll aproape anua15. (85-90%) 9i cu viituri de vard.
Sourgerea gi debitele maxirne. in bazintT Somegului mai ales in timpul
prim[verii gi verii, in caztl tipului de regim vestic (carpatic gi pericir-
patic) .se pare ci debitele record se formeaz[ din topirea zhpezilor isociate
cu ploi. Este greu si stabiiim limita intre viiturile provenite numai din ploi
gi cele alimentate din zdpezi gi din ploi, avind in vedere ci topirea zilpeiilor
Munlii Rodnei gi Cdlimani dtreazl. gi in mai gi uneori chiar gi in iunie.
-in mult, existd
Mai situaliile de regeneraie temporir| a zdpezri 1a altitudini
mari, cind in zonele inferioare ploui din abundenli gi se formeazd viituri
pur pluviale. in orice caz, viitttrlle cele mai nimi6itoarc, catastrofale, din
IBBB, 1932, 1970 s-au format in lunile de primivar6",7a inceputul verii pe
Someg, iar pe riurile de podi;
- iarna (de ex. Crasna 1a l0 febr. 1966 :
- 314 m3/s) sau la inceputul verii (mai-iulie).
Viitura care a dat nagtere la debite maxime cu o frecvenli de cca 1,0-
0,5o/o produs intre 12-15 mai 1970 se poate considera clasic[ din punct G
de vedere hidrologic. S-a format in perioada de descendenfS, a activitdlii
solare dupi maxima multisecular[ inregistrati in anul 1957, chiar dup5.
culminarea primului ciclu de l l ani, tot in fazi de descendenld ; se observd <[
!|}

260
: ;i mai
I,una,
e: H o F.

sma aF r5
11
ao
A
F
f UA 5 + >J- +
F F( Fijijri PF
(JAqU g/) tu>
:: chiar
- ordici
:ermice
:.lUafie
.-d

k
03. I;.$sl ; 3.9. I. :fr. E. i. ; F;333$=-.;:. 3.S B.F

r:,,CO1L- $fi t$Fs:. H. fi$ $ $F $ lOcOcO:.+

RgRFR x00 odFid
\+ o) 6t F\ e.IF\[O
D.i oo' oi Fi
Insta-
:,I9u1ui
::pulwi -;
)
Us q$=+Q 3. $$
@.\ r6.co-co-o-ro^ g F\ H
\ q$
N NCO
$
N. @.ro-\yta-O-F\ro$O
I $;$$$9T;$$
c1 qtt)"@-co-oH6lNoco
(OtfcO$
-ic.l' .t' oi
YS$S
l:ie din
::ipde
k
H xe RR&8R $ 53 s drt +
O)

9 9\NRR$T,R88 co6tcts *'qi d ui

cOO.+@

NF\
H RgNgoq \-q Qo N oro r
:. zdpe-
X ",.v.4"r..i
@@cococo
ctO
N otFl
cr
d
JoO
drj ro.
E ro8.3.8$r53=88
ro qEBE
+ + n.-dsioioio oi goiNoo'
=ente,
apar
:dinile N
H
X
3.b.
to rt
q$.N.q8 5
rtriro +!.'
rN R
kt ,;o. ;
roN q -ic{'-n=iei$drjrjrj
-r s
q qRsbsssERN 1r)(oCt vH*(o
a rt co' .i: cct
joaSe.
:tnotd X s.\
rf
.<f
s"?.8.3.6. $ EK 5
v *, F ca ca 38 q E 3.EE33s8eFs
j 8R$3
tr
ca
=j.' _nc.i c.j + $ co ;.o
c.t cd ce c.t'c.j ai oi c.r'si cr'-.'
:-= sd-l V d

:priu- I
H
H* *H33R 5 s5. $. 39. $. 3- n 3$n R.s3 $I.3" 3-s."$ S
-gere I' H
::a si
lil5u-
H
H
;5 $BgS3 H. $fi. .s. ."s.R F. $ qqqq8.a.Rs38
O ol to,o O -r--i=t'or'ci
3fl5$
c.j$.+'d q\
I

i con- -
:--gerii
::anta
D

I
H
3:
P.^
SSPHg
.oQQc.N
g 3H @q ooto(o<oqidj.6rj!:
5;$
o b
i
E5.SE3b6s33 riridri @o)mm
H yv.
oo
Fl r\n-\@
ototoirioc'
N
d
616l D\ cicC N
rjo' o. -.ci. ;i
@. qs.{Rqqq33s $R83
H N.:oooooco'sloo.
't) Ficdoio;
Cde =
f;'II}S='"' ;' 3i Si I
c
:rec- d
R

N a.

pul H Rs Rssss s es F' d':i I' e' p-:-1,i.:.C-;.isr. ;.;_.; I

H
,
c tso)(oF$ r @co
g=:N= J@ aoI
- -dl-
|\O OC\l@OO)CO co ro o-@F.o
:ate H

:loi N
H 3ioi N 11) 00 @'q
R:39KP Nd :=9s
! ,E.
@

6
q8. si :=:ri *s ri
il.3.s
<o<o @coo)+i R
@ro
h|\
roV
coa
t$ ro lf:
(o'+cO@cOOF\F\N
oo-c.i d oi -i =f'.-'6r'di
iNd-J
o:$*<o
c.t'oi cr'd
m,:ini
r:uri aq
ss
5.8.q{s. q Nri s
lororo<>@ ro Es 3R 3 N a
!.' ${,. S + ?..;Hp$SFSS $H$$
1 din o
'fl q
Epe t8E8
dol

ffi-
a
gf;* c!=
()xEFa'=
.,-* - x
o
t-

Fs ;+
.;-j: s,^,;'FsF'ig
k
S* *F+'*H
X d 4d
FF; "E E.E
s9
a
H Bi Hi
H< Zr'^AA^ 60-d fd 6il
?E'ifl FE
F,g 3 ;'Er$,eHf'EFEHSHr
S3iiAi53,tp5#uf;# a
Fl FFcoE U
IY,yrV^9Ei'q fgo
j
I
H.cq.: H d-o!:iJ
3E{3E&#5iX3ES rHs Fs g g,
E d 5
ti l!
.1.
;uFsgsj $;e; $E$ g# Q

261
 Flg. 100. Clteva hidrogtafo
caracteristice in bazinele
Someg gi Crasna (I. Ujv6ri).

4
z
I
0

4 S0l'lE\AL RECE-t/zjnd
Hn= /220n; Qn=|SJn3/s
(/t/unfui Apusen)
z
I I96J
0
ru
tAPllg-R1zoarc
I ltn .622 n , pp - 7,94 nr/s
/,p catpalic vestic
6.
. 1963

z-
0-

ALMAg-Hida
//n=420n; Qn=Q7i8n3/s
ltp pe rrcarpatic t rarail van
4
4
J
0

4
z
I
0

deci o lntirziere de I3 ani falr.de_maxima absolutd gi doi ani fati de maxima

briickneriani a ciclurilor,"cincl existi numeroasedetulbur[ri
atmosfericd oe intregul glob. t'Transirvani" in circula]ia
9i in c"rj^ii <iii.rt"ri s_a resim_
fit o puter"i.a sup'uu?'"'i'; ; i;;;jft,,i';;;;1f;;1;Jipitaliire depi_
pind in {iecare luni.-din acest an valorile r""dii;;i;i;;i"t-"i
ares in aria

262
Ebografo influenfei oeeanice maxime amintite din nord-estul Transilvaniei. Astfel,
5ezinele
Ejv6ri).
precipitaliile medii din perioada ianuarie-aprilie 1970 au depdsit cu 93%
la Bistrila, cu 58o/o la Dej, ctt 42o/o la Sighetul Marmafiei mediite multianul
ale,^iar pitura de zbpadi formati 13 I mai in munti, la altitudini de peste
1000 m, s-a topit tot in perioada 5-13 mai. Ploile abundente de laince-
putul lunii au culminat in zilele de 12 gi 13 mai, cind in decurs de doud
{]9.s-a inregistrat ploi de B0- lB0 mm in bazinul Somegului Mare gi in jurul
Cilimanilor. Acest aflux a avut. un coeficient de scurgere de O50-0,80
pe spalii foarte mari (cca.50000 kmz) care au cuprins Carpalii orientali,
dealurile Ciceului, Ndsiudului, Ristritei, partea estici a Cimpiei Transil-
vane. Prin urmare s-au format viituri cu frecvent1" rard" (in jur de 0,5-
2,0o/),petoate_piraielezo-neigiacesteas-ausuprapusintimp $e Somegul Mare
ln aval de confluenla cu $ieul. viitura rezaltatl. (v. fig. t0tl a avut o durat[
de 76 ore la Beclean cu perioadd de ascenden!5 de 27 orc. Debitul maxim
la^B^ecle-an.est9 apry91at la 2010 m3/s (1o/o :1760 m'/s), cel de !a Dej de
'3
2 300 m8/s \l% ? 200,rr'/s)_, iar cel de la Satu Mare la 342 ms/s (t o/o :
:3070 m'/s). Volumul
= total a7 viiturii a fost de cca. 569 mi1. int'la Dei
gi aproape un miliard mB la Satu Mare, unde gi durata ei a fost mai mare
(250 ore).
Nivelurile din timpul viiturii nu sint stabilite pretutindeni cu exactitate.
La.Beclean se apreciazd"la.577. cm (nivel ,,0" i 160 cm), la Dej B0B cm
(,,0" : 240 cm), la Ulmeni prin extindere in luncd. a scizut ta 6S6 cm
(,,0" : 230 cm) ca si salte apoi, dupd primirea Ldpugului, la 820 cm la
Ciocirliu.(,,9" - 250 cm) pi la 816 cm la Satu Mare (,,0" : 240 cm). Vite-
zele med-ii de deplasare a undei de viitur[ au fost: de B lrr^ls (T ore) intre
Rodna Veche gi Beclean, de 2,6 m/s (3 ore) intre Beclean-Dei,'de 2,05 m/s
(9 ore) intre cluj-salatiu pe somegul Mic, de 2,00 m/s (17 or-e; intre nej ii

ro

a
qla

n{}ia
:rg9m-
,:ePi- Fig. 101. Unde de viitur6 gi propagarea ei ln
![' arla lungul Somegului, ln mai 1970.

263
 O@id:
$$$@d
sd)
59s
'4 3.! xxx!ri UQo k 9cod
6b5
.dq
+v: n E'EEEE
EgEgH d
EEE
a? co co co
HEE
H
co s 3*3
^t- F\ N C.a
%

<t lo d c.r' or :i <o

@rc{o
El r Ca rO :ag c.r

H l-
el o
.t k
-
qc)-c!c!(o |\
ct ro F\
5t
=l
G
I
Ol
cic.roilA= $' r^-
oo" .n
c! -i
>l
'I o o)

!sd @
t\ N

o
H
ql 6t
ct c\ .6)
x1, H
q

a o
q k
N
q
frH
(o ot
N
@ It: ot !f ro
ro
q

koq
ro ra ra
4 c\ 6t ct ct
e
q c.l cl c{ ro

U)
q.o-(e
N
RgESdEsE"R
rr
:
dg
tr;
<r-
Xi
6n
s=dgsfrHfr*
AOtoro

3939erooo
ao(o;.:6H:gF$
q{ cl ao

L
o x-
z-::.
tr-a
@
$BgE,gH
o
!
c a d$atd
8;lfrFE'figE
k
H
F#fi.'HH{i
zEi"fiA5d5#
.th
9)
a:l
-9
ha
!
../.
ss
9o

a)
t_i - ifF* 9f;9.dGG
H6
lk
FU
Eli3tr
Am6i6 xF.n.+E
:xiiro
6,nii;58
264
 :a Ulmeni gi l,9a(9 ore) intre Rizoare $i Llpuqel pe Lipug. Unda de viiturl
a parcurs distanta Dej-Satu Mare-in decdrs de 23'de ore.
rn partea vestici a bazin:uhti Somegului, in special in Munlii Giliului,
eonform legilor dinamice ale maselor'de aer s-i.u manifestat'fenomenele
catabatice (obignuite in cazul cir_culaliilor intense de aer din NV),
a dus la formarea unor cantitdli de piecipitalii mai reduse aici (50120 """"mm
"*
zil,e.l.e de gi 12 mai). viitura formate pe somegul Mic pi'uttuenli-s-a
:a 1n ll.
dovedrt ca obisnuitd cu exceplia Fizegului unde debitele maxime au avut
o valoare ridicat5, cu o frecv'eirtra tntr6 l-2o/". p; iir;; viitura s-a accen-
I tuat gi. din catza ruperii digurilor heleqteielo-r
consider5.m ci particularitdlile acestei viituri pot servi ca bazi pentru o
revizuire a normelor d_e calcui.de poduri, diguri', baraje etc. pent'ru bazi-
nui Somegului Mare, I,5pug gi Somegul infirior.
Valorile scurgerii_gi _debitelor maxime din bazinele Someg-Crasna sint
cuprinse in tabelui 51.(rnstitutul
}neteorologie 9i Hidrologi";. oirr ."".-
ta reiese ce p9 bazinele mai mici {e (900-500 krir) valorile scu"rgerii maxime
cu asigurare.de 1_o/o ajung la 1000-1500 l/s/kin2 mai ales i-n nord-estul
'I'ransrlvaniei, unde s-au observat gi viiturile catastrofale tratate. ln
bazinul
po^gpgului ltic scurgerea mnximb are valori rnult mai red.use, in jur a" soo
1 000 1/s/km2, pe categoria bazinald. menfionati -
Scurger.ea maxim6 elementard._(l-_10 kmz), ogrindegte gi ea dinamica
extensiunii teritoriale a fenomenuldi. D .'pi observ"afiile'existente pe micile
piraie montane din Mulii
_Gil5-u]ui ea ajunge la cda l0 m'/s/kmi
'iti
p" .rr"r-
santi orientali spre.es! li^Ls^ m'/s/km2 i-n vest. La cluj, ti-ptt urrei
ploi intense din24 iulie..1959 (!a .?9
'dinmm/80 min) pe piriul Jiganilor (t,6t m;
a fost observatS. o viituri ploi cu un^ debit mix"im .p"iiii" J6
lnt/s/km', fraloare care ar putea-fi generarizatd. pentru bordu?a vestici
Ideluroasi a Podigului rransilvaniei, ci valoare cu'asigurare de lo/o.

. Scurgerea gi.debitele minime ale riurilor din bazinul Somegului se observi

ta,rna in cazul tipului de regim carpatic transilvdnean gi vara in cazul tipu-
rllor transilvinean gi vestic (exceptind regiunile munliior
"perrcarpatice
mai inalli).
scurgerea minimd ziTnicl cu asig_urarea-de g5o/o variaz6. in marea majori-
tatT a riurilor de podig in jur.de.0,05-0,r0 crescind apo.i cu graaie"pi
mai mari pe versanlii vestici ai munlilor gi\lsluril
gradienti mai mlici pe iei estici
pin5..la valori de l-2 ta altituainimari (peste l g00:-l soo-*y.
I\fedia lunari cu aceeagi.tlslkmz
asigurare este mult mai ridicatd, atingind valoii
de.5;p l/s/km'z (v. tabelul 5V1. in anii cei mai seceto;l, cum au Tost: ianu-
a arie-februarie 1954, decembrie 1g5B sau toamna anuiui lg61 (precipitafii1e
: au lipsit in septembrie-octombrie-noiembrie, fiind reduse in iutie-iggdst),
9i
multe dintre riurile din Podigul Transilvaniei au secat, respectiv au ing-hetrJi
q11e.lu bazinelor riurilor semipermandnte atinge "40ii-
42tJ kmz. "frTd, "suprafala
Astfel, fenomenul a fost inregistrat la posturile hidrlmetrice
*1*"t. {id.a .(1L^VT:TI. I96I), Fizep-Fize9ul Gheriei (4-7.VIrr. 1961),
Dipga la chiraleg (6-8. vrr. 1962), dar numdrul riurilor din aceastb cate-
gorie este mult mai. mare (de_.exemplu, S6lajul gi afluenlii sbi din stinga,
3.fl^ue.nlii mai mari ai.c_r-asnei din drebpta ,cazaldal, Maja,'afluenlii cursufti
D
q
inferio:^ai.Somegului Mic, ca valea ealdi,
.Gid6rin, Banddul etc. (v. fig.
101). Riurile intermitente au bazine mai mici, pin5 1a 30-50 km2..

265
 fABEI.UL 5I
Ilsbitels gl sourgerea maxlmi pe
rlurlle dln bazlnul Someg-Crasna (2g2)

Debite maxime de
Rlul asigurare (ms/s)
Scurgerea
maximE
(l/s/kmr) asig.
lo/o
Somegul Mare Rodna Veche 340 245
Somequl l\Iare Nepos 810 625
21C r60 I 180
Somegul Mare Becleaa 540 440 705
Bistrifa Bistri!a
l 760 t 4l0 1 250 I 040 402
fligua 5.20 365 300 240
Cri-stegtii Cicelui 845
Somegul Mic 290 215 180 r40
Cluj 825
Fizegul 580 425 360 280
Fizegul Gherlei 50
470
Someg 40 JJ 30 tt4
D"j
Someg Ulmeni
2 200 I 760 l 570 I 300 248
Sdlaj Sdlsig
2 660 2 100 l 850 I 520 226
Ldpug r65 135 t20 100
Rdzoare 360
Suciu 580 445 390 320
Suciu de -Tos 220
I tJ
Cavnic Copalnic 21A
160 I40 120 I 140
Firiza Ferneziu
IIU 150 r30 846
190 r45
Someg Satu Mare 3 070
130 t00 I 450
Crasna gimleul Silv, 2 410 2 130 I 750 202
Crasna 240 170 140 Il0
Moftinul Mic 615
450 330 290 210 259

Temperatura apei. ln bazinur sornegurui

apei din riuri esie-cu circa media anuara a temperaturii
,idi-";aa#;a
a aerurui, ceea
'-a"c;"i
;i:i':i.x!ilH*"'ii+fi f 'J"1'tJtu',".'"T:i"1.xi"',x'#,f*
,l""?f :'"xT"?
;:il,:?","itTil,:;"::,1i:"j,',''iilt;ie##iii:ir'"Firu;n;l;;;
Temperaturamaxim' zirnicd. observatd se ridici, in cazur prraieror
pini la 32-94.C.(Bor;a,-Fir"q,"bl"ri".9qp"f"i",, -'Ai#a', mici,
ca un fenomen interesani .* p.i"tul'minti influenfa Lnpug etc.).
radialiei directe asu-
pra incdtzirii apei riur'or d; p" .;;;;i;i"'t"-a?r",iliit"
und.e din cauz'a pantelor nrr"lilor Gildu,
mici a ;i ;it";i;;
permii
"air"i
vate sint ttliiii::l#Ji"f,i:";':X,,ittii#
n
neste. ialorite "",u ",* A;;i;i;
mutt"11""nu
;;'#;rill in cazul Some_
gului cald Ia Beliq "";;i".
1art. bdr';i;;;p"tatura maxi*i
timp ce pe riur invecinat,l" rrlii"ai"i murt mai mici (48"ir'ge 28,6.c, in
Rece, dai
fenomen a ""fost"J"
.di";;);-;ffi;;i ridici abia pinb ,1 ;l,t&j"ff:l;
observa-t ti" to"ut"i"i ;i" iilpr;ii;"Jr"'i""i
i-a adus qi denumir", au So*";;i'a;ki. vechi, fapt ce

Fenomenele de inghe-!.
de inghef oslinrtesc"ac:i"i*lrin
caracteristicile ror de durati, fenomenele
termindrii tipurilor de regim:i""qi;;i:;r" au Jost observate ei in cazur de-
tuate in partea vesticd u" buri"Jui, -i"t ae inJtzl;;-t".;; sint mai accen_
fenomenere_
stabile in Muntii Gilnurui, ;;;-;;;;; t.oo-",rJ;;;i"ghef ;int cere mai
de dealuri desi*ur ri f,eng;s;"r"-a"
i"st.r
;;i;r. rn regiunile
"rt" -'ii-L;i perioadi
3p..u, lntg-o mai
ca duratd., ere flind'totodat' *"rfi"i"irsi^uite
rn zonele mai inalte ai" d;i;;r";;;fi (v. fig.redusd.
r02).
.p"io? rt"uti.e cu temperatur' pozitivi
".ura caie
9,66
 d;e
ERa'
-:r;-
'=otr
nt -
t'a : ,e.s:- 333g.3E. 'l '|sggg33' '33 ' '
I

asig.
;e
ro 09 -t\

a I----
E qa
b e E r.E:3 E g.t 3
a(t)OOOOFdi-F' ii- 3 3-g 3.E3:3 35-3 3: 3 3-

ro

\n
cBq -X . EEEEEEEEEE{-EEEEEEEEEEEit,E
O F.i

x
6
I 6d
XXX ii fi |,i x X X x *E X x d 5 d,.
oi
X' xdx d tE
X
I

^l
a l,"
cr?l i 3t l ?.3.q*1333 5 3-: i3 5 5 S:3S.ql.q 33
*l
o *++<<++.+S**t:l' <'f
o
ro6
<<co*ttr{s'+<!
3333333333 383E333333338 -::a
3t
o il Fj il Fi; Fi Fi Fi >i Fi Fj ;jH Fi
hrii !
HH FiFiFiFiFiFiFiilFi>i
HHH
Fi
''' ii
F.i 'H
HH

cta X
c
E'ra a
pa:i- O)

,?ot
e q
ss8B3rFgIe5fr 6
;' ;' : :' ;' .' ;' 6' 5' . 6' i' I'
53EEA8.R.fi.ef, sR.E 8.E
o' o',i' J,o o' o o' o d o' ot d e d

.).
tl- a
:1,
ji =
N

{ 3E$ f, i -E is
c
a
,c! !gsangrr;H;'F HF*,s#;$$$E;A F

,o
o

N'
brg
/a
HH
2E H *E Hgc
iac d(0
Kc qq
atQ
H
<1 o FrFagc*99$999 $s#$sHr$5 $fi s3 ()!H ()
 lnterual nedru cu fenomene posible de inghe$
ffi
-::=3 /nterval medtu CU fen7mene de inghel
rig lnterva/ nedtu Cu pld de gheata

{iS, tO1. Diagrame caracteristice ale fenomenelor d.e inghef d.in bazinele Somegului gi Crasnei
(I. Ujvari).

alimenteazi"iarna riurile precum;idin cauza frecdriiinterioare a apei (vite-

za rnari !), fenomenele de inghe! devin, de asemenea, mai putin stabile.
Podul de gheald ca atare este mai frecvent pe sectoarele fluviatile
cu cdderi mai mici gi cu debite mai reduse. Astfel, I. Buta sesizeazS.
situaJia' din bazinul Somegului l\{are, cind pe Sieu la Sdrdlel frecvenla
apariliei podului de ghealI este mai mare declt pe Somegul Mare la
Rodna Veche (69,3%, fald de 42,2a/;, degi apa $ieului conline unele
cantitdli de cloruri de sodiu. Frecvenla cea mai mare a podului d.e

268
ghea!i,- peslq.90o/o-, se observi in canil riurilor de podig (Iligua, Nadig,
T.6pu;ul la L6pugel),
_iar peste B0o/o pe Sa1va, Bistrila Birgdului, $ieul infe-
rior, Borga, Fizeg, Almag, Ldpug) ; cea mai redus6. este frecvenia an'ta7l
in cazal sectoarelor Somegului cu debite mari gi cu climd mai blind5 -iarna
(!o:;-S"1u lVIare, 23o/o,. Crasna-Moftinul Mic, 46o/o, Dipqa 1a Chiraleg,
91,?%.etc.). lurata -maxim5. I p,odulgi de gheall atinge 118 zile pe Belig
la BeliF, ll3 zile pe Somegul Ca1d, 117 zile la Cluj, ll3-zile pe Nadag, 116
zlle pe Bor;a, 110 zile gi Almag gi abia 28 zile pe Somegul Mare la Satu Mare,
60 zile 1a Rodna Veche, 66 zile pe Dipga la Chiraleg, 6l zile pe Cavnic, 68
zile pe Crasna etc.

_ seurgerea qoliq4. Acest fenomen a fost studiat ln bazinul somegului

19
-U neposturi
1967,
hidrometrice. Valorile medii calculate pe perioada 1958-
dau o imagine destul de clari in privinla turuiaitalii apei gi scur-
gerii solide specifice.
- Turbiditatda medie variazd" intre 60 glms (Firiza-Ferneziu) gi 1750 g/l
(Almag 1a Hida)..Turbiditatea medie cea mai redusi (sub 100 Simr) a fost
observati in regiunile bine impidurite gi cu roci de baz6. dure, cum sint
versantul sudic al Rodnei, al fiblegului gi a1 Gutiiului, in bazinu,T superior
al somegului Rece; ea cregte 1a valori de peste 1000 g/m' pe riurile Jutoh-
tone ale _Podi;ului Somegan unde o largl rdspindire le au argilele torto-
niene, slab rezistente. Cimpia Transilvaniei este caracterizata de izolinii
de__5Q0
S,lm3, tar .bazinul Crasnei de 300-600 g/m'.
Valorile normale ale eroziunii specifice parc6. urmd.resc pe cele a1e turbidi-
&lii. ln munlii din bazinul sbmqului apare pretutindeni izolinia de
0,5tlhalan, crescindpindla l,0tlhalan in Cimpia Transilvaniei gi bazinui
crasrrei-r{oryorgd gi pin[ 7a 2,5 llhalan in Podigul some;an. valori ;i mai
mari (pin[ la 5 tlhalan) vpar izolat in regiunile miniere cu flotalii de ci
cu introducerea sterilului in Cavnic, Llpu;ul superior etc. valori relativ
ridicate lhalaQ se observi gi in aria rispindirii argilelor virgate de
-(l-2 Munlilor
pe platforma Giliu (Somegul Cald).
Datele caracteristice a1e scurgerii solide sint expuse in tabelul 53.
ln urma proceselor de eroziune din bazin, sistemul Someg
-Crasna-Homo-
rod. transportS.-anual o cantitate totall de 4 300 000 t de aluviuni spre Tisa,
ceea ce reprezintl un strat erodat de 0, 183 mm de so1 compact cu o greu-
t-ate specificl de 1,5. Ea are tendin!6 de scddere, avind in vedere reimpi-
duririle, lucrbrile ameliorative contraero zionale, imbund.ti.firea sistemeior
agrotehnice de prelucrare a solului.
Repartilia scurgerii solide in timpul anului corespunde in linii mari cu
cea a scurgerii lichide (v. tabelul 52), adicd marea majoritate a aluviunilor
in suspensie se transporti primivara Si iarna, respectiv vara.
\
Partieularitnfle hidrochimie ale apelor. Aceste particularitili au fost
examinate_ in timp.ul apelor mici, cind domind scur-gerea subterin[ gi tot-
odatd apele cu mineralizare mai ridicatd. in acestl condilii se coirstati
contrastul puternic ce existd. lntre calitatea apelor din munli cu roci cris-
taline-, metamorfice, puternic levigate gi alJ sedimentarului din jur. ln
munli putem vorbi chiar de o uniformitate in care, caracteristi ca de bazd
^dominarea apelor carbonatate din grupa calciului, cu mineralizare
este
sub 300 mg/l 9i duritate sub 8 gr. g.

369
 TABELUL 53
Seurgerea 9i debitele solfde medlt (ISEA*ISG?) pe
rlurlle
din bazinul Somep gi Crasna (282)

Valori medii 1954-1962

o!
(-?/r)
R Pl,
(ts/s) (g/m') | (t/halan)
3l |

t I r-
Somequl Mare Rodna Veche 5,12
Somegul Mare
t,12 219 t,225
Nepos 16,09 4,86 aio
Bistrila 1,338
Bistrita 7,62 2,50 328
Dipga 1,283
Chiraleg I,31 0,85
Somegul Mare 650 0,610
Beclean 45,44 20,81
fUgua 458 1,490
Cristegtii Cieeului 3,36 1,50 445
Somegul Calcl 1,340
Belig 6,47 1,50
Somegul Rece 230 1,52
Somegul Rece 4,27 0,38 89
Somegul Mic 0.041
Cluj 13,23 3,61 0,921
Someg D"j 69,56 52,45 754 1,871
Almag Hida 1,60 2,61 1 631 1,492
Someg Ulmenl 82,61 71,7 4 86B 1,926
Ldpug Rdzoare t0,42 3,86 371 1,630
Cavnic Copalnic 3,85 3,53 914 4,490
I"5pug Remetea Chioarului 18,38 {
4,24 231 1,077
Firiza Ferneziu fr
Someg
J,JD 0, l3 38 0,273
Satu Mare I 16,18 135,64 I 165 2,825 i
Crasna Supurul de Jos 2,70 0,85 315 0.290
Crasna Moftinul Mie ^t
4"0 2,00 500 0.380
1!

I
Sedimentarul in schimb ii imprimi apelor caractere chimice foarte
Baza geochimici, cu sedimente marii l""ig.t" pi;;-"li i:"r" variate.
orizonturi de Eips in depozitele eocen-oligoiene'ai"-"oia-"estur suifatici, cu
podi;ului
Somegan, briul diapiric'care a"G-ira ivirea izvoarelor sdrate
jocna-cluj-Dej-Beclean-S[rrlel sint factorii,prirrcip"ii"i intre Co-
toriale, dar existS. gi.un.factor ggn-era!1^cir.;it;f;i;'il"i"r., t"-J_
""ifuiair
din cimpia
Transilvaniei. precipitalifle med"ii de s30-6-0d;d-;";:,ralia
700. mm. (potenfial5.) asigur5. o- salinizare continentali
de 6s0_ fr
sulfatici-calcicd*
carbonatici mai ates pe iersanlii de dealuri Jp;e ioa. A. vancea
n
observd foarte judicioi,. ci inshgi sed.imentele "+;;i
sa?malidne conlin irr"a .ot]
formi de cristare in tffiui pr;;ip#;i.^a:i#irir'"ure alimenteaza ;
{u!1r"t
de.fapt procesul de salinjzare a apelbr diir riuri,l;;il. - -" "lr
rn urma acestor condilii riurile arohtone. din cuprinsul podigurilor, su_
ferl modificdri de tip _d-e'minerahzare r"t i"ii"."fJlr-.iJ"r"to,
lor autohtoni (Some$ul)Iare, sieul, some;ul Mic 'ai"-iip irco,giinafluenti_
tip cl).
Riurile autohtone din ciT_pia'Transilr-ani;f ;r];rt- Lo{iri"ari in faze
de
r:gjm (H9o' spre son. qi cl) etc. unele exemple a" up"ii hidrochimice
sint cuprinse in tabelul 54.
$nete ryi1qr1le din bazinul Somesului se formeazd in condifii variate"
La nord de'Masivul carimanilor se observi ; arii *ot"tici, care
"-;rA
afecteazi. atit.apelg zonei^cu roci cristaline, cit-gi;;"-;ljg"cen-aqvitani- !i
an5. cu depozite fliqoide..in_grjmu_1-.caz .pere bicarboiatat" (Aoi";i,
carbonatate-cloruraie de la Valea vinului"p",,odi""-a" l" $."rrp, j

.'i minerali-
zare medie in jur de 4*s g/1 pi conlinut de cog inhe i-tt'slr."o r"t i" a-

970
 TABELUL 54
rlate hidroehlmlee privltoare la rlurile ilin bazinul someg gl crasna (la ape mtal)

Rez.
Cationi (mg/l) Anioni
Data Duri-
Rlul Post pH fix Na* tate
I probei mg/l Ca Mg Son cr (gr.g.)
ItLha,'an) +K fr.o,
o Somegul Mare 29. rx. B,O 40,0 8,51 10,93 | 43,3s 7,80 125,0 7,56
1961
mi Rodna Veche
3:i3 Somegul Mic 7. X. 7,4 106 .)9r| 2,43 r6,04 27,3
: js3 9,92 70,8 3,64
Cluj 1961
I it0 Fizeg r l.vIII. 7,6 870 242,11 42,56 76,6 350,0 r8,5
4'*0 Fizegul Gh. l96l
i+0 Someg 12. rX. 7,6 514 53,0 r0,4 58,82 205,7 t84,2 9,8
aa Dej 1961
14t Almag 21. rx. 8,8 1 tt4 tt2 69,76138s.6 t4,9 291,6 16,0
'tt l:l Hida 1961
T $il Cavnic 14. IX 8,4 410 82 r4,59 43,48 1228,7 11,3 128,1 14,8
I. t!2 Copalnic r961
*'t{i
t f;3r
t !s0 ceaste zone se ivesc^ apele complexe bicarbonatate, cloruro-sodice,
calcice,
r, m.agneziene de la S_ingeorz.-Bii,I,unca, poiana Ilvei gi Fiulr".
Cele de la
Fl1"s::= Jul"",
,ri de \/inului se imbuteliazi. comporiliJ insr
tara bloxld "r"*andtoare,
carbon, le au izvoarele de la Tirligua, birrsa, cdrbunari.
Dupd o intrerupere teltoriard spre nord.-vest, aiia mot"iilit"up"re in grupa
vulcanicd nordici gi in jurul ei. Ape carbo-gazoar", ft*rio-bicarbonatate-
sod-rce, calcice, magneziene se gisesc la Stoiceni (imbuteliere), Dinegti,
:iate. Baia Sprie, Chiuzbaia, Apa Sdr*ati etc.
a. cu se.formeazd prin d.izolvarea sdrii de citre apele
rreatlce rn brrul T:r"rale
_-^l_qt^r^"1,.pj1:1" drapiric, prin ivirea unor resurse de ape fosile in ztna
Co- cimpiei_ Transilvaniei gi $rin d.izolvarea gipsuritoi- in-partea vestici a
td- Dealurilor Clujului.
S6.J- . Di1t1e- a-pele cloruratg
Gdd.dlin,
{g.rnle -amintim pe cele din jurul cojocnei,'S"r"r^*,
Ocna.P":a.yf6g, *Sinmirghil",
corpa-
il:ic5- 4_e.a,. S",rdio,'F"i*", fig",
Yl"iF, Nimigea,_B5ile Slatinifa,. $ieu,"Mighe_rug, _S;;";;d";hEi,' Sili;i;
Pintic,*Tiure, Flbjeni etc..Apele'.sdrate d."e la "Som4;i; Biila, ili;i;
sul- Bttza, tseudiu etc. sint compleie, bicarbonatate, sod.ice,'suu"t"t", unele din
ele fiind iodurate-brornurate. In fine din categori" uplioi-.ulfaiate calcice
f-ag pgrte izvoarele de la Leghia,.iar,cele.de tJ_rriaair"rt"io"r"),
Pric[jan provin din levigarea piritelor din c6rbuni. \ --
su- dup6 A.
-+:
uF-
cl).
de SISTEMUL CRI$URrtoR

-rigurile gi riurile aferente sistemului lor dreneazi versanlii din nord., vest
,care gi sud ai Munlilor Apuseni, gi o parte din cimpia de vest (a Tisei) totalizind
o
suprafali de 25 537 km2, din care 14 BB0 km2 pe teritoriui
larii noastre. com-
l=on-".ft^principali
ai sistemului traverseazd granila jdrii spre R. p. unga-
ra, unde se inmdnuncfelzl in._cuprinsul zonei de'subsidenli cunoscritd
r3- I sub denumirea de cimpia crigurilor.^ De la nord la sud, r""it" sisteme sint:
a

27t
 -!S=ss t*S
uJl
>l
-l
ql Ei R
ul
al
;t
>l
= =$F' =-.$.F $$"{$i+$$*s$$$s
<l
8l
at
*t
Fi S$s$$$$B$iBBRs
=l ;Ns-trjdNqioj==NIiS
UI
tl
.sFs$sstss:uts
ir fi il lt ll it ti it lt l| il ll lt ll
3l
o-l ssg=s=eg-5sgs !

i
>l

0
N

't

k
o
,/s
;\" !

QFE
s$s$p$
\+ftTS q

$.SAB$B
HNRRES b0
 ferul sau-Eriul (S : | 437 kmz; L : 107 km), Barcdul sau Bereteul (Bir-
cnul) (S : 1977 kmz; L: 118 km), Criqul Repede (S : 2 425 km2 i L :
11S_3ry), 9riill N9gqu.(S .:
- 3957 4476km2; L : l44km) 9i Cripul Alb (S
km2 L: 238 km). -
- Din cauza lungimii sale maxime ca izvor este socotit
- \ Crigul Alb, care
t $ gonflueazl pe teritoriul R. P.. Ungar-e cu -Crigul .N"gIo, formind Crigul
:s
S{ Dublu. Acesta colecteazd o serie de piraie de cimpie din lara noastr5, 'de
<i pe interfluviul Crigul Negru Crigul $epede, cum sint: Culigerul, Barmo-
t
-<
!$
>s dul .9i Ghepegul. Mai in aval - in.Crigul Dublu se varsi gi Crigul Repede
s^s
-<s
! dup5. ce acesta a primit pe Barcdu cu leru.
rnitial 7n zona cimpiei piemontane gi de subsiden![ rlurile din sistemul
Crigurilor au inundat teritorii vaste, din care catzl" incepind cu anul 1618
s-au efectuat o serie de lucrlri de ameliorare pentru combaterea inundatii-
1^or gi drenarea artificiali a cimpurilor agricole, cu exces de umiditale.
rntre anii 1759 gi lB29 s-a ficut o ridicare topografici minulioasi a zonei
de cimpie, urm-atl ulterior de indiguirea cursuriJor inferioafe ale Criguri-
19t li Barciului. De asemenea, au fost tiiate o serie de meandre (de exem-
plu 4l de coturi pe Crigul Negru prin care s-a oblinut o scurtare de' 12,5 km)
gi indepirtate obstacolele din albii (baraje de mori etc.). Mai tirziu,
plni la inceputul secolului nostru, au fost proiectate, gi parfial construite,
o serie de canale colectoare, prin -care se adun5. apele scurse din regiunile
a piemontane gi deversate ln cursurile principale, ferind astfel de inundare
d clmpia ingriditi de diguri. Ulterior ,,apele interioare" au fost drenate prin
sisteme de canale de drenaj gi prin pomparea apelor acumulate primdiara
ao ln cimpie spre cursurile principale. In prezent sint ferite in total- de inun-
N
dalii - circa 201 100 ha (10), din care o suprafald de 28 200 ha este drenatl
t
artificial. Credem ci nu este necesar s6 subliniem, cd aceste lucriri trans-
o
.n formi in mare misur[ func]ia de colectare a apelor de citre bazinele de
ql receplie, cumpenele de api superficiale (naturale) pierzindu-gi ln mare m6sur6
rolul. Prin urmare considerbm ci fenomenele hidrologice trebuiesc tratate
!
ln zonele de clmpie sub aspectul peisajului profund modificat de om.
Barcdul sau Beretdwl gi Ierul (Eriul) dreneazl partea sud-vesticiiaDe-
o presiunii $imleului. ln cursul sdu superior BarcS.ul piezinti o asimetrie avind.
6
afluenfii indeosebi pe stinga de pe clina nordicl a Plopigului gi piemon-
tului siu. Pe teritoriul -R, P. Ungare, in apropiere de grani!6, primegte gi
apele Depresiunii lerului.
H
o
Barcdul igi are obirgia in platoul calcaros de virsti triasic5, de sub
Ponor (977 m), din apropierea satului Tusa, din care colecteazi apele unor
izvoare carstice cu debite nu prea abundente. De aici pdtrunde in piemontul
()k de acumulare levantind al Plopigului pe care il traverseazS. printr-o vale
mai ingust[ pini la Sig gi Subcetate. Prin piemontul cuaternar de eroziu-
t1 |
ne, in aval de Valciu, intr6 in Depresiunea de eroziune a Nugfaldului,
+o
() unde se observi o tendinli permanenti de abatere sptedreaptaacursu-
co
lui Barcdului. lnainte de- a pbtrunde in Depresiune^a Nu;falau panta
longitudinald. a cursului este de 17 mlkm (in medie), dar in depresiune ea
scade la 2-3 m1km, ceea ce determini aluvioniri puternice gi o mobili-
tate mare a albiei.
Depresiunea este inchis6 ln partea sa inferioarS de defileul de la Marca
fn. care riu-l gi-a adincit valea epigenetic intr-un pinten cristalin al Plopigu-
lui. De aici, Barciul face un cot brusc spre nord conform direcliei de cidere

tlg
 Fig. 104. Schi{a hiclro-
graficd a regiunii Padiq-
Cetilile Poiorului (e).

0 | 2 J 4kn

I
I
a piemontului; pantele sale longitudinale scad mai departe pinl la
l-2mlkm, iar de la_Balc se, indreapti spre Cimpia de Veit. ln-cimpia
propriu-zis6 pdtrunde in dreptul localitilii silard, de unde pant^ele
longitudinale scad sub 0,4 mlkm.
Afluenlii din sectoru.l rupcnor 11- din Depresiunea Nugfaliu se inqir[
pe partea stinga a riutrui. Ei nu au dimensiuni mari, in schimb pantele'lor
longitudinale sint accentuate. Dintre cei mai importanli amintirir: Toplifa,
Valea l\Iare cu Valea Ia_zului (S-: 112 kmz i. L-: 22 'km), Drighiu lS':
:.45kmz; L:l4km), Groapl !i V.Cerbsei. in aval de defileul dEla Mlrca,
p-rimegte^ pe S645bagiul, apoi pe cel mai mare afluent al s6u,
Sistra (s : 225 ^B^o_rumlaca
kmz; L: 53 km) sosit de sub virful Vbratecului (756 m),
\Ialea Albd, Tria, Ghepqlul (S 1Bl km, ; L :25 km), Atmaqu (S : 1

d
:- 59 kmz i L : 13 km), Valea Vileilor
= (S : 52 krrrz ; L:'IG km) $i Cor*o d
(S:.131 ^k.' l-:30 km). In amonte'de granilS in Barclu se"mai varsi
un mic piriiag- de cimpie, Parhida (S : 20 t m, i Z : 8 km), transformat
in canal de drenai. !I
..AflLr,enfii.de pe- partea dreapt5, pe sectorutr piemontan inferior, degi sint d
mult mai mici, meritd_totu"si s6-i arnintim: Ipui (Depr. Nuqfal5u), Cimbru
(S::_4.kry,; L: 11 km),. Curdtura, Dijiiul,'Hu-sasiu (S: iZa kmr; {
+ :: ?l_kq) se varsd in Barcdu la Marghita, Egerui (S : 49 km, j
ii

L -care. sau Valea Rece (S : gZ o;m2; t JZS krir),

L2 km), Fincica d
$ouchere-
il
274
hidro-
Padig- cul, Valea Sinului sau.slnicolau (S 773km2i L:16 km) gi canalul de
rs). desecare Vaida-Rotiori (S
care in sectorul inferior
'de: 40 F*r; Z : 16 km), cu fuirclie de d.ese-
clmpie.
Asimetria sistemului, mai ales in sectorul superior, este explicattr de A.
!.avy (ZQO)_prin^-c9nd1liile gene_rale de genezd-a relelei fluviaiile din golful
$imleului. La sfirgitul pliocenului marei majoritafe a depresiunii era" dre-
nati de Crasna ai cirei afluenli au format piemonturile vaste dinspre plopig
spre centrul golfului-; in.partea sa_vestici acest proces era deshvirgit d6
Bjsjra gi de restul afluenlilor actuali inferiori ai Barcdului. La inceputul
pleistocenului insd Barciul vechi a traversat cumptna apelor din apropierea
defileului de la Marca ale crasnei, de pe clina nordicd a irlopigului.^coirform
pantelor- gen.-erale-.Barciul ca un curs subsecvent, impinj gi ae aluviunile
depuse- de afl_uentii lui din stinga, s-a deplasat treptat^ spre dreapta, spre
nord, formind depresiunea erozionali de 1a Nugfatiu. Valabilitatea aceitei
ipoteze este_susFinuti de dezvoltarea teraselor fiuviatile din stinga, p6r6site
de Barciu. Dup[ toate semnele existente procesul continuS gi izi.^
Pe lingi.zonele inundabile din Depresiunea Nugfaliu gi Balc, Barcbul
3 pui probleme deosebite gi in sectorul de cimpie, in aval de Silard, unde
inunda frecvent teritorii intinse indeosebi in cimpia de divagaru S"rre-
tului, care era o zon6. inmldgtinitd. - tn scop-ul arielioririi ac"estei" regiuni
ln lB34 a fost construit aici un canal lung de iirca 2g km, care a ocolit sirre-
tul curifindu-se albiile gi ficindu-se indiguiri locale. A urmat apoi pre-
lungirea gi indiguirea completi- a canalului-pinb. la Srlard (1867) gi
tarea unor sisteme de canale de desecare. cu toate acestea in anii cu "*i"o-
aDe
de.ojebit.{e:nari (IBBB) dupi ruperea digurilor a fost inundati inci o ropt^u-
fati de 22000 ha. Au urmat suprainilldri de diguri, dintre care ultimele
s-au executat intre 1945 gi 1960 dindu-se sigurairld deplinl regiunii. Tot
ln ultimul limp s-au construit numeroase canale de desicare, clre au asi*
gurat posibilitatea de utilizare a terenurilor cu exces de umiditate.
la
Sistemul de desecare 4_u p" qralul drept al Barciului a red.at agriculturii
4200
z-vv 100 ha prin
'rq pln^ canalele vaida-Roqiori
Ldudrcrc
l,rru c_analele Vaida-Rosiori si
varua-r\utrurr gf rrodogul
Hodosul l\ou.
)r,Ilouo;tur Nou. pe melrrl -qffnq
Pe malulitrng
Nou- re malul ri"i
stlng cinf
smf
desecate
{gse_cqle 7300
7 300 ha.
ha, arterele principale'
orincioale' de colectare a anelnr
apelor crrnprflniole
superf"iciale
Iiind nant^q gi crigul M-ic, un piriu, care se varsd. in Ba?cd.u pe ^teritoriul
lor
t ungariei. Sistemele de desecare care se leagi de acestea au o iensitate de
L 0,a5 km/!gl. .Alte sisteme de desecare funcfioneazd,ln jurur Borgurui

(canalele Kutag), in jurul Hodogului (Hodo9-Tdririseu) si cele-de la praliida-
Niuved, fiind ast{el
astfel asigurat[
asigurati d.renarea apblor sup"rfiiiale
superficiale spre colectoare-
$in, le mari.
ur), In fine leru, ,ultim:ul siu afluent din dreapta, dreneaz|. depresiunea
nlms din direcliaCareiului spre S-E. Depresiune in pliira subsi-
cu ac_elagi
denti si azi, sit-uat[ pe fundamentul uiui graben crisialin de proftunzime, are
pa"!g foarte mici 9i este presirat[ de numiroase ape stagnant-e, in majoritate
localizate intr-o zoni formati din nisipuri mobile sau c6nsolidate. in trecut,
regiunea cursrllui inferior a rerului a fost inundati pe suprafele intinse
pini in aval dg Diosig, unde s-a resimfit gi remuul Barciului in i:are rerul
se varsl pe teritoriul R. P. Ungare la 9 km'de la grani]6.
reru are un bazin hidrograficrelativmare-(s : l4sr kmz;L:107 km).
rzvoarele sale p-dtruqd spre- interiorul Depresiunii $imleului, pini la s6rmi-
gagu Nou. Nu departe de obirgie primegte printr-rin caual ca-re viue dinspre

n70
 Acig ape din Crasna, insS acest sector este tndigtit in scopul
derii apelor Crasnei in timpul apelor mari in'Iei.--- --""- evitdrii pbtrun-
rn partea sa superioari inainte de pitrunderea in Depresir.nea ferulul,
riul are pante suficient de mari. pentru a-qi.ttqrp"i1, .pir" pr"piif
1,2 m/km)._Asemenea caracterisiici re au'tl ib,i_
Jf ains^pre'pi"iio"rrt,
gurn $n!: Chechelul (S :203 U^,, "h";;iii
! ror i"i"iio"ra
ryj,
(""ii"f (S': 1:69 l;;;
4.: 3o km), -sd.virzeiu_l etc. in partea =dO.t
alimentare subteranl bogat6. Afluenlii jil AI"-"il .ri-p""t"
. "l"9ti uftu""ii ""
mai red.use,
.i
dar dimensiuni relativ rriari, cum sirit_sintmi"l;-"1;i(s'- 123 kms; :
: S3 kg). Zimo_iagul.Jerul Rece,' Ritul (S: 106 tm; ;';: 16 k;J; fi*""
r
(S : 141 kmz; L: 23 km) etc.
suprafala tota16 inuidabila gi cu exces de umiditate din lunca
" Pi"
lui care este de 43000 ha, in rg60'au rorf riu_
"o*prJ-a"r"""t"
ten:ul rcrtlui infrricr) prin irdiguirca sertcr.ului 2000 h; Gil_
crearea canalului de centurS. a Moril0r gi prin unele mic,
niciig. grririra, pr-
canare
care. Pentru atenuarea viiturilor in prez-enf se afld in construcli; de dese-
lacurilor de acumulare de la Andrid^gi de la Galol--i'"t cu suprafele b;r;i;il
cite 1000 ha. prin aplicarea p_lanului complex d.e amenajare de
" vor fi redate
agriculturii inci s0 0c0 ra. pentru asigur.rea Jr"""iriili ;" ;;;;;G;;
un canal colector de 60 km.
__.si'stemwl' .c1igy.l Rep^ede. dreneazi versanlii nordici ai masivelor Gilru_
Vl5deasa gi Pddurea Craiului.
Bazinul sdu este asimetric, afluenJii din dreapta dinspre Mezeg plopig
lie:ind aproape cu totul sau au dimensrum gi
reduse.
lupa cum este cunoscut, cursul cri;ului Repede s-a format in urma unor
captiri re-g-resive, prin care riul a traversat c,umpbna morfotogi"a ;t"t;;
masivele Plopis-I\releg gi vlideasa, pitrunzind. i": n"pr*iunea
Huedinu-
pi i^iodt"te. c;;;;i ili superior trece prin mai muite chei
|y: iiuq-ui.are
tr depreslunr tectono-erozive, iar in aval-printr-oo
formi spre Cimpja de Vest intr-un goli lai!.- care se trans-
"irlo",
crisul Reoede izvor6;;te_de la altitidinea de 710 m in apropiere de roca-
litatei rzvorul Cri;ului, di"t;-o;;;i'd"ruroase de pe marginea nordici a
Dqpresiunii Huedinului.
rn zana de izvoare are-pante relativ.mari (in jur de 15 m/km), insi intre
rrue-din gi Morlaca, undi traverseaz5 ii*toi"r" cristalin din
fundament, pantele riului scad pini ra"pigi,""ii"
ilis u""rt sector pri-
megte.afluenfi numai din stinga-, unii sosind ryytr".--il"
dil$;" iarginea
depresiunii (gipotut, Domoqul)j .uai"-a-a
care pitrunde cu izvoarele dale pinb
Cafui"
^ri"fla flancuilS
:-iSi il_r: ; :ffi il; :

dreneazE. prin intermediul aflu&1i1or sal ,,,";"iii"i"""otai"1t-l,iunfilor ciiari"li I

n"pr"siunii
nului. sistemul siu are o asimdtrie put"*ide-rpr; .ti"g", spre masivul Huedi_ I
.tl

$atra.
pdrhseg.te
-Depresiunea Huedinului in aval de Bologa,
".j:i;:1.,3:tede
unde prlmeqte pe primur_sdu a{ruent, {1n3pre masivur eruptiv uedeala,
Secuieul (sebi5elui sau rlentul) (s : 227'kmil-L r-+i^krn), izvorit
la altitudinea de r 5-s.0 m, chiJr de"t n .,rittut Vridesei. Dupeprimireacdra- de
tei qi secuieului debitut trgului n.p"a"-"i"i;-;;lt *;tures pe sectorul
:lq"-.ui p"lfu li"i"i-"i"." ta 6*7 m/km.
defileului eruptiv
-la caracterul {:,ra ,Poient,
neechilibrat al profilurui'longitudi""l
iepirea riului tn cimpie. Astier, d"pt p;iil-;"tpa;;;il;" in aval nini
";";irrrra b"prtrr,,i"tl
27s
Fetrun- ciucea-Negreni, ln care se observ[ aluvion[rr puternice,
mare a albiei' Rlul are caracter montan accentuat, eu mobilitate
Itrului, transportafi atinglnd 80-40 cm. Depresiune" ,"pi*i"t6 dimensiunile-bolovanilor
Cf,5- micd piafi de adunare- a aperor, totodat6 gi o
nt, "na.
Driganul, sosit de sut poutete' vraa"i"i, f!.1ffi;fl;#i;rur mai important
tsm8; mici venifi. dinspre 5e"ui d" l; Ogie;;a : poicul i;;tr";ilji-irr*ri;nii"irl i?i
auo Drdganul (S : 256 kmz; L: a0 -k;) -i;;;#""il"i"
-1500
si Semenrr.
miuse, m de sub piatra noiodeiului 1ro6a attitudinea de
L- 26 mlkm pinb ta vdrsare. D;;tl; alga.sta- -i.;:"i"J; iad"r" in jur de
.fnrzec mai addugdrn gi faptut ci i9i
gol*sg apete de pe versantul vestic ,l vr;;dfi"-;;;;iliiie unei
deosebit de boeite (scurgerea umiditdti
nu- f":."-., -"ai" i"-iui;; ibb:ir00
J a supra [oten]i alu lui hid ro"rrerg"ii".' - " ffi;i:#
t J,',),
(sis- :-.,tqr-*in
Lrr;ul xepede pdrdsegte Depresiunea cirrcea-\egreni ra Bucea,
pr;n riul pbtrund-e in 'defit*ui ioi-Ii-i;i;" masirrui pir'rririir,ir din dreapta si
und.e
cese- culmea scoruge!-Dealul lllare aitt itiog", constituite'
rmediat ln aval de.-defileu, de altfer destur- de rarg, crigur
ai" iij"rifili"lil:
ge de Repede pri-
gegte. p9 cel de-ar doilea afluent important, vatea iidwiil
L:44 km), care izvorbpte a"."r-#ri"t Foi""iifi"d6;;"q.ri_;di# ts : izs-uil;i,
obirgie riuf intri in micd..depr".l"""^-a" la- stina [.il;
curate au asigurat posibilitatea creerii unei cresciioriivale, unde apele sale
de
care au fost lnfiintlte citeva mici ochiuri d; a"'pastrbvi, p""i*
riul i;i formeaz| in m.asivur 6;;;'il"'o: p" riu. De aici
iiolitic un' d"fil";l;"g, pitoresc, cu
"t"pii"-
:id::i_mari care lin pinh i" "'''oii".ae primul .a"-"ir"""i mai important
9e p-" partea stingi - -varea Legului unde este in a" reatijure un
lac de acumulare-de 27,2, *it "uir-
TEtrOr
aceeagiparte, valea.sa este strdjuiti _pi'r""1ru arimentare" o;;d;i.'il;;i ;:l
d" r"i*"1-i""ii" pbdurii
Ct3tl1i, iar.pe partea dreaptd'a" ji.t"ri cri"tiii"", - "u'=i"iiou.e ale
-t'enomenele carstice din pddurei craiului sint foarte variate.
"qei ^;ir-*rirrt ln valea
Legului se qdsesc deja,o serie de p"9g"ii
99 ir;il;i, peqterea cu
fne ?i Firez. Alte plqteri apar to'.rli", caog 9i un'izluc in Dealul corni-
Ior. Este cunoscut.-d"
"""*itt"u, t""oi-irrrot'dera Rimefigi r"gt"ra
lui, in care apare un art.izbuc'p1;;;ii'(&p.,di ffit,i'i,i de
Bulzu-
B0 l/s)
alimentat dinipre ponorul Gauri nraculul,- Ji";;b"l-";i'"aros. 5,r,
radului sint de dimensi,rni reause,--cel 'mai Afluentii
din atinge abia 82 kmz gi B km t""gi;".
harl fttil;;;*"i-;?;
@ ln depregiunea Bratca, crigul nepede- primegte de pe partea stingl pe
*Brdtcula
ia (s:45 j
\^r;-!-:.iz t-;i
:.9.km) pi valea rzbondiqului in car6'se;]r; v.r"', lfi!'iiirr"i1's
il;;i
89 kmr I L-
r"'i"to.i"o
a"-l;;;; -i;;;ffii
g-ului cu un mic ochi de ap6 caract"aiti" a""rtoiJip al rzbondi-
depresiunii, crisul -"ir*"Tis-"""")
ta,- dinspre pialra *p:di.primepte-
' un
-'- 9i din dreap-
Crb.iutui. ' ".i"
In avit de suncuiui, ci!;4 Repede pitrunde rn defileur carstic, epige-
netic de la vad, unde-in al'bia riuiui o serie de izr*r" carstice, iar
din Pegtera vaduluise ivegte un adeve'rat "1i*t piiiu,-cu
dc 212lls, care-formoazi pitoieasca cascadb a" iu Vua"iciisoI"i. "" d"uit mediu de
rn aval de Defileuf vadurui din albia ciigrlriri n";ll" porn"gte spre
stinga o. derivalie lungl de g km d"."rrregte hidroc"'oti"tu de la Agtileu
cu o'putere instalati de 2000 kw. ""r"AmplasJme"t"tl"""i-.i rriaro"*ii"G
se afl[ in fundul v5ii transversale reo.ia^-a" .p"-lilrrir",iriegterii
lui (chignifa). Releaua hidrografict A;;a ahmentat pegtera se extind.e Agtileu-
spre

277