fl'

irl
it
i,l
I

rI
ii
.;

:i
ti" \\
NS N
\
t .l
0

\\n N
o
\-i
--c.
sl p.

o t!:
!ls
t

s\
i *--
^\s
v) v)
\s I
ui o
s. \
C\
!-
.i \\
.aJ
cgE
G\
s-c \ lt <6
c\ F
r\\ $) .\
c-. I

l-
b
s
\ 0Jd
s
.s s
oO
+ \4 s tl (!o
+O
a0 !:
oA
ll
(_
g o
\\
-s
s
-tu1
\l nd
5N
\
AJ I\s \.1
sl
(al ohi
sl
i1 \I
5,
il
s \ s
b
\\ $l
s
.\
q )=
lrd

s. i u=
I
\\
^ss ac
\s I Lo
da
N
'Er
N

c\ $"
\
lr

o
cd
\
b
I cqi
's: ..t

l
?J
 Subcadrul A incepe cu un cuvint d.e sincr,onizare de 10 biti avinci
forma 1111010000^urmat d.e doi bi-ti de-serviciu. cei doi bili de ser-
viciu servesc s*mnaliz]*rilor intre terminaiele muitipilxuiui secun-
dar, creindu-se o capa,citate de 2X 10 000 biti/s.
- Subcadrele B, C_qi D.' incep cu 4 biti de semnalizare de dopare
intrelesuli ciciic de ia afluentii a, b, c qi d. Fiecar" are ast-
"tirlrri

Sili rr.3 de Dopa..e

semnaitzcre c/e
dopore

Fig. 3.19. Detaliu din semnalul de rinie la murtiplexur crigital

secundar cu
copare pozitivd. rnstantaneu cu impursurl a" oopor'" il;ril?";iruen{ii
b qi d.
fel-_3 bili de se,mnalizare, d,e ex. acLa. I,ntervenlia de
dopare sesem_
nalizeazd. prin cuvintul de cod 111, iar lipsa i;H;";;;& prin co_
cui 000. Acest cod de semnaiizare'"t" t"d,r'J;"ti
;l ;;Aite
.eclie automatd a erorilor cle semnarizare de aop"r'e-. tn lunctie o co-
ae
cuvintul de cod transmis, urmeazd in su,bcadrui b tli;*pd;";:
rar de_d.opare ua, ""
cei patru afluenli ..;;tl;"smite in
subcadrul D patru ly:.p.ert_ru
bili de ,d.opare.'
Q 9i-tu.a!ie caracteristicd este ardtatr in fig. 3.19 in care figu-
:eazd.bilii de_dopare pentrr_r afluenlii primari b gi d.
Prin bilii de dopare, viteza medie a afruentiloi primarr in linie
rsie :ndritd qi u.niformizatd. procedeul crescris se i"*"r.t" ,d.opare
rozitivi (positive siuffing). La receptie,
-de terminalur ;;l;fii"" a fost
arunlat prin codul de semrnalizate 3 biti ae sosireu Linui bit de
iopar_e.gl, ne baza acestui anun!, il indepdiieazb, r|,in fluxui de biti
Cemulti:plexa{i transmisi mai departe tra ,iistemul primar.
Palametrii principali ai m*itiprexuiui secundar cu dopa::e pozi-
.,;
- ' a ^i-+.
Jfll!.

Viieza nominalS de linie primard Jp.:2 048 kbls

Viteza nominald de linie secundard f"":A448 kb/s
ldumdrul de bili din cadruj secundar S:g+g
NumSrui de bili de informatie S;:g24
n.)
ln

Eficienla organizdrii cadrului ,secundar h: | -o,rttt

Yiteza secunrdar5 redusd Ia afluenlii primari

fi,:hfu:r,our2 kbls
Af/uenlt
rllUX primari
I

Fig. 3.20. schema-bloc digital secundar ror-

;i%lltfii,":";ltt#",1r?1ui.
Valoarea medie ,a frecvenlei de dopare
T, : fi,-f o, : z,o52z-2,048 : 4,2 k:Hz
Valoarea maximd a frecven{ei de doparle este

f,t^*: f r' ;;" 10 kHz

's
iar frecvenla de dopare rn-inimd este zero (nu se emit bili de clo-
pare).
Modui de funclionare descris se realizeazd cu ajutorul schemei-
bloc din fig. 3.20 a multiplexului secundar.
Elementele sp,ecifice muitiplexului secundar Sint memoriile elas-
tice ME. La emisie, informalia provenitE de la afluenli este inscris5.
94
 V

in memorie cu tactul extras din sernnalul afluent. Citirea dinavind me-

;oil elastic5 se face cu tactui multiplexutui, cele 4 merncrii
i;;;1 de citire intrelesut ci'cli'c aqa cum este indicat in fig. 3.20.1a
citire D. P"entru a se putea_transmite cuvin-
!"""t"t ""r de tact debilii
iele de sincronizare, de serviciu 9i de semnalizare de dopare'
tactul de citire are'o'pauzd la fiecare subcadru' aqa cum se arati
in fig.3.18, b. 1.
L"a receplie se regenereazd tractul J" aI multiplexului qi cu aju-
toruL unor memorii elastice similare se fa'ce demuitipiexarea
qi anu-
me: inscrierea se face sub comanda semnaletror D', sincron cu re-
ceplia iar l'a citire se indep5rteazd bitii de dopare'
In tactul de citire "put .o-ponente de jitter (varialie de faz6)
sistema'tic datoritb rnodului de funclionare descris ';i anume:
pri-
a) Jitterul de sernnalizare care refie,ctS Lpotrivirea afluen.^liior
mari i,n cadrul multiplexului secundar (fig' 3'18) cu discontinrritd-
tile ardtate in transmiterea informaliei;
"t"Uj-liit*rri a" Aopure, care apare in urma intervenliei de Copare;
cj .litt"tuf de timp de agteptare care se datorerqte - faptului cd
'intervenlie
intnJ momentele optime de Ei cele posilbile existd un
decalaj de tirnP.
di;;"il:ie de;Jijitt:r-a) si c) se,.inisturd lii?i:" :^iT:ll"i-
'"sfi
lil;;;;l f (FLij rt re ceplia *Y1.1ip1,"-""111 .p"1T?:;".
este ridicatd, fiind di'ctati de
d,":
oui".L frecvenla acestoi componente-
i.L""""tu cadrelor. Co-pott""ta de jitter de dopare se poate in15-
cornpo-
iura de asemenea prin circuitul PLL dacS frecvenla-acestei
i
:

nente este destul de ridi'cat5. Aceasta este cazul 1a dopare pozitivi' il

frecvenla Jrr'eurt'tlttlj1t'1
l-"ttg"de lrecv:nla
rnedie ,d.e dopare este 4,2 kT{z'
-t
{
I

iiil
J :nl'
I !!

jll'

vr
+il
,,$
.' $

'{. i}

lr
li
I

.,1

v ",il

II
I
I
J
{
t