Editura Hdf

Emil Gflrleanu

IU CURTEA TIEA
Ilustraliile: Adriana Lucaciu

Editura lelno-frfi
 2
I

:-\
\r-
.

\ ."\
\t",
'.t
\.L
-
(*
\-*
I
,l

@,

,,(s

Curlea mea e 1a !ard, pe ma1ul unei ape. De jur imprejurul cur{ii se incinge un gard de citin5,
iar pe cdtina in care vrdbiile stau irlpinate ca albinele in roi, se !ese, de cu primdvari p6n[-n
toamnS, tulpina de rochila-rindunicii. Pe margini, din loc in loc, ca la o azvdrliturd de piatrd unul
de a1tu1, se inal1[ plopi bdtrAni, fuse uriage, pe care se deapdnd vdntul; pe vdrfurile lor lin
acoperdmdntul - cerul. Tufe de pomugoard qi de agriqe dau, induntrul curlii, adipost pisdrilor me1e.
Cdci am pdsdri muite gi felurite. De ici, din pofiila incununatS cu ieder6, hai sE le privirn. Ai
auzit cucurigul? Rdsare soarele. Cucoqul acela negru e ceasorr-ricul cu(ii me1e. IatS-l pe cu1me,
lanloq, cu pintenii arcuili, cu platoEa penelor olelii, gata ca de lupt6. Parcd vrea s6-qi arate bdrb6{ia
-
cirdului celui de claponi din fa{a 1ui - gdini care nu se oud a1e cdror pene lungi gi moi ii prefac
intr-un fel de sdlcii plAngdtoare printre plsdri.
 3

ii

!
6' I
1& _€
":) :1

jl
:

.:
d
.:a ..
-:.

a
...-.'-..g.

A, uite-o; hamica ogrdzii! Repede-repede, sffirAindu-i picioruqele in ghetele galbene pe

nisip, de iute ce a1earg6, cu bonefica albi tivite cu arnici, de gospodinS, pe cap, cu cerceluqii de
mdrgean 1a ureche, strdnsd in fusta ei cu pic6!ele, bibilica - picherea - aleargd dintr-un coll intr-altul,
sd pund toate la locul 1or. Numai sd-i auzi gurila cAnd vreo leneqd se intoarce mai mult cu
dedeochiul somnului !
 4
I
,I -t
\

Albe, linse, sau zburlite ca de vdnt, legdnAndu-se, sds6ind, indemn0nd la tdcere - le vezi? cirdul de
gAgte se ingir6, una dupi alta, ca gi cAnd cea din capdt ar fi inghilit un mosor de sfoard al cirei capit
l-ar fi hipEit,, pe rAnd, toate celelalte.
 }t lt,,

,0
.*$
*
&.t )

*lrt t,

s.
(
.ql
J
I-.
#
''t,
I &
I '7 ;l
r,

Dincolo, 10ngd teuca de ap5, sunt rafele; parcS-s totdeauna vdduve, aga-s de ursuz6.'Miqcdnd
mereu din ciotul cozii, la dreapta gi la st6nga, ca qi cdnd dinsa le-ar indemna qi indrepta trupul
incotro s-apuce, qtiu numai sd-qi desfacI lop6!elele pliscului, sd se lincereasc6-n ap6.
- Dar bate soarele tare. Pune-1i mdna la ochi, sd pofi privi mai bine.
 ril;i;&L _

";::."^'
l--*,,

tr:*rf$i.ir;.' .

ar,
tt. .l'

"{=

Colo, sub lufiqul acela de agrige, sunt cloqtele. infoiate, gata sd sari in capul oricui s-ar
apropia, ele scumd mereu, ca $i cdnd ar cduta o comoare. iqi hrinesc puigorii. Gdgdlicii - boluri de
aur, cu doue picdturi de rubin drept ochi. Uite-i cum se framantE, cum se strang roi $i se desfac pe
urme, cum se ciupesc de la un viemigor. Unul a sarit pe spatele mamei qi, cu picioruqele lui subliri
gi fragede ca paiul, i se cocoa!6 dupi gAt. De acolo urrrrire$te cu ochiqorii lui vioi ce fac ceilalti:
prinde clipa, sare gi apucd viermiqorul. Apoi, fugind sub aripa caldd gi ocrotitoare a cloqtei,
ospiteazd. Cei1al1i rdmAn iocului prostili, sdrdcu[ii, pAnd ce zdresc o altd pradi.
 7

-Si
Dar cd priveasci iscoditoare. Doi cocogi tineri s-au apucat la luptd.
Penele zboard ca luate de vdnt. Stai pulin gi-o sd vezi! Grdmiticul curlii mele e doar curcanuMat6-1:
i-a qi zdrit. Uite-l cum se repede, cum se pune mijlocitor intre ei, cum ii despafte; pe cel mai vajnic il
ciupegte qi-l urm[reqte pAnd in celilalt col1 al cu4ii. lar dacd a f6cut pace, e qi dreptul lui: se
inroteqte, igi atdmi qiragurile de hurmuz gi mdrgele la gdt, ca un drept judecdtor ce este, primeqte
inchindciunile tuturor.
Numai fantele, craiul curlii mele - privegte-l, nici nu vrea si se uite la el. Tot necazul lui e cd
grimdticul igi poate inroti 1a fel coada.
 \ .t
, -rt',
$'r

,*
\ir {

, a]\..
.*r,.#i
",. Yi '-,'
,,'-!

q Auzi un ldtrat? E gardul dacS n-are

vreo gaur6 prin car . Cdnd gdsegte o deschizdturS,
te opreqte gi latrd -
Aha! Vezi? S-au oprit toate pisdrile, cu capul intors spre cer. Gdgdlicii de aur au ndvdlit sub
aripile cloqtilor, sd se ascundr. O sdgeati strlbate prin aer. E un vultan. N-avea nici o grijdl
Gr[mdticul l-a zdrit cel dintdi. $i-a strdns mugurul nasului, qi-a scos guqa in afard qi-l urudregte cu
ochii, sd sar6. Gluguind, parcd-i zice: "Poftim dacd-li dd mdna!" Dar rultanul e prioeffrt; gtie cu
cine are de-a face. Un ocol,9i se qterge prin zare, sI caute aiurea o praddmai pulinpizit5:
$i-n urma lui pdsdrile igi vddte hrana. gdgdlicii rdsar iardgi la lumini. Si ti"i$t.u $i pacea se
t hsdpeste cirrtea mea.
Hai, de ne-om duce gi noi!
 :rn
,\.
.
I

in povestirea "in curtea mea" autorul surprinde cu mufta pricepere

mi$carea gAgtelor, a clogtelor din ogradi, Puigorii sunt prezentafi ca nigte
copii. Sunt gata de nizb6tii, privesc cu uimire negtiind ce li se int6mpli, iar
uneori sunt temerari.
Cu un deosebit spirit de observalie sunt prezentate r6nd pe r6nd qi
celelate vieluitoare din curte gi anume: bibilica, cocoqul, ralele, curcanul qi
duldul. Emil Girleanu prezinti pisirile obignuite ca pe nigte pdsiri ale
paradisului.
!sBN 973-7779-34-7