Emil Gflrleanu

ct0c! CI 0 c! c l^0c! r{,r{_1i... 11.q&*

,r. .t.
ai"
:i

-g
:xFr*-.
*rL
&. ..,
tl "
**,
,A
16t
., *
i
{a
\,
,
:l
1.:
rl :
t
.!
... f;
!,
ll
c!"- lt)
tt&,--
tr- - ,

)'

,
t
.a

I
Editura Vdr -*
*,
s
!
 Emil Girleanu

ct0c! ct0c! ct0c!

Ilustraliile: Liviu Stinili

Editura lcfiro-efl
 E
2

$i pdsdrile se-nleleg tntre ele. Dumneavoastrd poate nu md veli crede.

Atdta pagubd! Dar eu Stiu multe asupra lucrului dstuia de la gaila mea, de la
gaila mea care, fiindcd am invdlat-o sd vorbeascd omeneqte, mi-a descoperit
cdteva taine ale graiului pdsdresc. D-ta, spre pildd, auzi ciripind o
rdndunicd, crezi cd i-a venit, aqa, un gust, sdfacd gdldgie, in vreme ce ddnsa
dd povele puiSorilor ei: "Nu ieSili la marginea cuibului ! " ; "Nu strigali cdnd
nu sunt eu cuvoi!"; "TSt! pisica!" O vrabie ciripeqte pe gard. Dlale pulin ili
pasd. $i ei, biata! i-a sdrit inima din loc: "Uliul!" in noplile cu lund
asculatali privighetoarea - te incdntd; ajungi sd crezi cd pentru tine tSi varsd
in gdlgdiri ploaia de mdrgdritare. Nici nu bdnuieqti cd-Si pldnge numai
dragostea ei.
ASa, mullumitd gailei mele, am ascultat, ddundzi, o convorbire intre un
mdcdleandru Si-un scatiu. Sdv-o spun:
"Cioc! cioc! cioc!" se aude de departe. Mdc5leandrul zice:
- E cioclnitoarea!
- Ciocdnitoarea - rdspunse scatiul - ce-o fi ciocdnind mereu?
- Cauti veverifa, il desluqeqte mIcdleandrul.
- Veverila? De ce?
- Ur6!i imi sunteli voi, scatii, c[ nu gtili nimic. Nu-i cunoqti povestea?
Si {i-o spun !
(Mdrturisesc cd vreo cdteva ciripiri nu le-am inleles, dar le-am linut
insd minte. Acasd i le-am spus gailei, Si gaila mi le-a tdlmdcit. ASa, vd pot
spune, tntocmai, dupd zis ele mdcdleandrului, p ovestea ciocdnitoarei) :
 t r.'i
3''1:

... - Demult, m-ascul1i, scatiule? incepe mEcrleandrul, demult tare, la-nceput, pe cand
oamenii erau pulini de tot, qi poamele 9i mai pufine, veveri]a a dat, intr-o bun6 zi peste un pom
ciudat, cu roada rofundd, tare, dar cu miezul dulce qi gustos. D6duse, frate, peste alun.
iaml intreagd coaja copacilor, sd se hriniascd, ce i-a venit in gand? Se strangd alune. $i qi-adr$r-ht
scorbura de cu toamn6.
!
I
I
t'
ll
ri
T
t
B

,,/ ,tf
i., --rn./
,&."4'/=''/ ,.-
;-4-':"
 e

(f;v p
H \.-
ie tr
'1(t"\
\l
'rl
\l

';_
 .ds. i',gt[ ,-] ffil !

T
t

iE
it
t;

&
t

\--e
,/ 13

zgfirie la un picior intr-o coajd. cautd - coaia de alund! De unde? cd ea nici riu se
rnerindele stranse. 't
 6

d
I

t
,-t.i
t l,
t JJ
'I

j 'r.
' \" r!

.t
!t i
,i.t
\. 'Ll
,/'
. - "-'i
.tl

\1

Cerceteazd: un sfert de aiune m0ncate ! S-a mdhnit veverila, clar s-a qi mdniat. S-a pus la pdndi,
sd prindd pe ho!. S-a ghemuit in fundul scorburii, una cu copacul, qi-a aqteptat. Ce era? Ciocinitoarea,
cum o vezi: sai ici, vdr6{e colea, dE de scorburi, in scorburd de alune, qi, cum e iscusitd, ainleles ea c6-
n alune trebuie sd fie ceva. Plisc are, slavd Domnului! Cra!! iaci qi miezul. Bun! Cra!-cra!-cra1, s-a pus
pe mAncat. Din ziua aceea venea in frecare amiazd si-qi ia prAnzul. In dimineafa cdnd o p6ndea
veverila, a sosit tot aga zglobie, dar de-abia intrd in scorburd, cd veverila se repezi. Ciocdnitoarea voi
s-o zbugheasc d afard,,dar veverila o prinsese de coadi ! Dd-i in sus, d6-i in jos, lasd coada ca qopArla,
in iaba veverilei, qi pe ici !i-i drumul.(poster)
fl
$,
h.,

!
I
rl

ffis
,'?
,
i
I it:
l tj
',r
.:
(:I
tt* o t *^IfliI LI

$',ff",
i,

Ixlait?tztu, cAnd i-a vcnit iilirn.i la 1oc. si s-a vizut f7u'ii coadi, s-a intors 1a veveritd sd se roage
:: clansa. N-a mai intrat in scorbuiS si sraeriiS, a bltr-ii,;r.i ciocul: Cir,rc i ciccl ciocl Dar vevcri{a igi
ll'ttitase culcugul ! De atunci inercii c joi:iinestc ia flel:are ccpzic" <lar nicr e i cli rle rlspr-rns...
- 7li. de atunci - inil'chi sr:iitiul - n-:ir.t ciocdnitoarca coadi,l...
-Vczi binc". l:srl L irc-u...

,{,
 I
,{;

,.)

- Se cunoagte ci egti pasdre neispr6vitd. S-o fi hrdnind ea cu mustul copacilor, dar ce Ei-o fi
zis: "Daci mi-i dat s5 ciocdnesc mereu, cei pulin s6 tlag din asta un folos, s[ m6 hrSnesc!"
- A9a-i ! incheie scatiul.
Acestea le-am auzit mai tlitundzi povestite de cdtre un mdcdleandru unui scatiu. Un lucru
insa: dacd veniti careva pe la mine, sd nu spuneli cumva gailei mele cele ce v-am desluSit. Md
't
asarze$te cu ocarile. Vd rog.'
;{
 Ff\ -:.Y

lll'
'l
t',"

"Vt
T
lsBN (1 0) 973-7779-47 -9
lsBN (1 3) 978-97 3-7779-47 -2