Buburuza si prietenele ei

POEZII

Buburuza
Pe un fir de margaret Buburuza cea cochet Se sucete, se nclin Ca o mic balerin. - Ia te uite ce-ndrzneal, M-ai clcat pe o petal! Ce-ar fi vntul s te-apuce i n trestii s te-arunce? - Nu fi trist, margaret, C-am fcut o piruiet. Azi m-am nnoit, vezi bine: Fust roie cu buline!

Buburuza i Ghiocelul
Dimineaa, n grdin, A ieit un ghiocel, Raze blnde de lumin Soarele-ndrepta spre el. O rocat buburuz, L-a privit, l-a tot privit i, c-un zmbet cald pe buze, Lng el a adormit. Cnd s plece mai departe, Buburuza, ce-a vzut? Punctele, vai, de pe spate, Cte unul au czut! Nu v fie de mirare, C, avnd doar un picior, Ghiocelu-n grab mare, I-a srit n ajutor. Zna Primverii vine, Bucuroas, lng ei, V-ajutai? E foarte bine! Bravo! Bravo, dragii mei.

Gz mic
Gz mic, buburuz, Tare eti cuteztoare! Te avni n zbor spre soare Fr nici-o cluz, Gz mic, buburuz!

Buburuza si furnica
n grdin, de pe-ogor, A venit o buburuz, Seodihnete pe o frunz, Rtcit pe rzor. Furnicua o zrete,

i spre ea merge uor, chioptnd de un picior. Buburuza o privete: Mi furnic, vecinic, Ce-ai pit la picioru? Te-ai luptat cu-n crbu? El e mare i tu mic. Zice mica vietate, Greutate am crat, Pe picior mi-a-lunecat, i-am rmas fr bucate. Acum greu nu pot s duc, Adun hran mai puin, De pe cmp i din grdin, Ca la iarn s mnnc.

Dansul buburuzelor
Eu sunt o buburuz mic, mic... i sar mereu, nu-mi este fric! Pe flori, pe iarb, pe pmnt, Oriunde zbor, acas sunt! -Haidei, surate, sosii aici! -Venim, venim, de ce ne chemi? C-i soare-afar i e bine? C vnt nu e i zumzie albine? C peste tot sunt numai flori i au miros mbietor? A, tiu ! Ne chemi ca s dansm i-n a naturii vraj s intrm! Albinia In grdina de flori plin Vesel zboar o albin, Zumzie din floare n floare Ispitit de culoare. Florile rd n lumin, Cnt ntreaga grdin, Ea culege miglos Polenul cel preios.

Albinua
Albinua Zum-Zum-Zum Pleac la plimbare-acum Treaba ea i-a terminat i-o vacana i-a luat. Vrea s zboare, drept spre mare

S stea ntins la soare Bagajul l-a aranjat De nimic nu a uitat. Grebla, sita, lopica Gletua mititica, plria, ochelarii Cei rotunzi fcui din floare Papucii si un colac, puse bine in rucsac Albinua Zum-Zum-Zum, Ii doresc drum bun, drum bun!

Povestea unei buburuze

Era o diminea frumoas, cu aer mbttor, plin de parfumul florilor de primvar si rcorit cu rou pur. Din puful unei ppdii apru somnoroas o mic buburuz. Se frec uor la ochiori i i zise:,, Ce diminea frumoas! Abia atept s cobor din floare ca sa m joc cu gndcelul Buzu i cu bondrelul Dodo. -Bibi!... o striga mama ei,ce bine ca te-ai trezit!Iesi afara sa te mangaie razele soarelui si sa te speli in roua diminetii. Poti sa te duci sa te joci, dar sa nu te indepartezi. Mica buburuza cobori de pe papadie, nu inainte de a fagadui ca nu se va duce departe. Dupa tulpina unei lalele il gasi pe Buzu, un gandacel tare nazdravan, care toata ziulica, cat era de mare, umbla de colo pana colo cautand sa intre in fel de fel de incurcaturi. -Buna Buzu! Spuse Bibi vesela. -Buna Bibi!Vrei sa mergem sa ne jucam pe malul raului?o intreba gandacelul. Bibi statu putin pe ganduri si-i spuse: -Nu cred ca pot. Stii, nu am voie sa ma indepartez de casa, zise Bibi uitandu-se temator in spate. -Dar nu va vedea nimeni ca ai plecat, pe cuvant de gandacel daca se intampla ceva, spuse Buzu, uitandu-se la buburuza cu nazdravanie in privire. Tocmai cand vorbeau ei, pe acolo trecu si bondarelul Dodo. -Buna! spuse el. -Buna!Noi mergem la rau sa vedem frunzele cum plutesc pe apa, zise Buzu. Nu vrei sa ni te alaturi? -Eu nu merg, pentru ca mama a spus sa stau prin apropierea casei sa ma joc,spuse bondarelul, vazandu-si mai departe de drum. Gandacelul o convinse pe Bibi sa mearga cu el la rau. Nu dupa mult timp, incepu un vant naprasnic, de apleca tulpinile florilor de mac din apropierea raului.Apa incepu sa se agite si sa arunce stropii reci care incotro.Gandacelul si buburuza se adapostira sub o frunza. -Trebuia sa o ascult pe mamica, spuse buburuza. Cum o sa ajung acum acasa? Bibi incepu sa planga si sa o strige pe mama ei. Vantul incepu sa sufle puternic, pana cand desprinse frunza de pe pamant. -Ajutorrrrrrrr! Strigara amandoi speriati, stand agatati de marginile frunzei. In timpul acesta, mama buburuza o cauta disperata pe Bibi. Afla de la Bondarel ca a plecat la rau cu gandacelul si merse in cautarea lor. Vantul duse frunza departe, si mai departe, cu prietenii nostri agatati de ea, ca intr-un final sa o aseze pe valurile involburate ale raului.Printre suvoaiele de apa, gandacelul si buburuza strigau dup ajutor.

In cele din urma fusera trasi la mal de mama-buburuza, care apuca marginea frunzei si ii scoase afara pe nazdravanii nostri. Ajunsa acasa, Bibi se arunca in bratele protectoare ale mamei si-i spuse: -Nu am sa-ti mai ies din cuvant niciodata mama! Iarta-ma! Incepu a plange in hohote. -Fata mamei, toate mamele isi invata copiii numai de bine si ii ajuta atunci cand au nevoie.Ai gresit si ti se putea intampla ceva rau, dar cred ca ti-a prins bine aceast lecie, eu te invat de bine pentru ca te iubesc, spuse mama-buburuza si o mangaie usor pe capsor. Vantul se potolise si soarele iesi din nori, razand cu bucurie peste prietenii notri, care au ieit s se joace, dar nu departe de cas , ascultnd de sfatul mamei.