istoricr mecr

&
i {o'vg

tr
wk-
',*l
{#
+

L _";
f,r
h\
,lE*
#s

I &,1":, ."
*.

#"
"&!!sr
iiffix
."i1'r9&
,r:itg.lr:i

*{il.t
I

I :i**.
;16
-1 L:
r'
..

,,tt:.',:
'
',i
".rt

.i,:
.:',..'...

.:i{.ti{}S
.'\-:1 .
4:& fi .n

ffi
ffi"
ko.;d ig6t*l:

ws.
ffi-
tr- #w

r tlit"
 Te-ai intrebat vreodata cum se scrie istoria?
Cine sunt cei care o cerceteazd, pentru
a afla cum s-au petrecut faptele in trecut?
CAnd au inventat oamenii scrierea?
Vei gisi rispunsurile in aceastd carte.
Cite;te textele, prive;te i ma g i n i le, joacS-te.
Vei afla astfel lucruri noi, ca sa fii
pregitit pentru viitor!

K*tS
w^
.,-t

- .- L

.i* i\€

'. ;l t \

. ., .'.1:.
. 1'. :ti

&;aa

w
'I '- {: iirl -
. -k.+*P-i" -nz
\!F ':.
-\ ll

-- tl.r
\*-J
I. Pe firul
aa
irto rIEI ur
;"

*'
(

ta
rt
H .I
a '*x
lumea noastri de astazi. Sa porniml

fc inceput...
Planeta Pdm6nt (Terra), pe care trdim, are o vArstd impresionantS: s-a format cu peste
4 miliarde de ani in urm5. Acum circa 1 miliard de ani, uscatul a devenit stabil gi au apdrut
continentele, inconjurate de mari intinderi de apa. A;a cum aratd astazi, continentele s-au
format prin desprinderea, din primul continent, a unor suprafele imense de uscat.

Formarea continentelor
Laurasia giGondwana Lumea de azi

ro-\"'.'

{
 ' !:--?-s-ti*tl"!*g:::i

Lumecr dinozcrurilor $ti<ri c&...?

Viala a evoluat pe Pim6nt timp de sute de milioane
de ani, de la forme simple, precum bacteriile, la fiinle !*

N deosebit de complexe, unele dintre ele de dimensiuni

uriage, a$a cum au fost dinozaurii. Eiau trditin perioadele
numite de cercetdtori Paleozoic si Mezozoic.
L

@ Oamenii nu au trditin vremea dinozau-

I rilor. Eiau apdrut mult maitdrziu, in urmd
cu aproximativ 2 milioane de ani. Atuncia
Po.ti ved ea u rme a le vi elu itoa rel or
inceput istoria omenirii. lstoria omenirii se
din vremea dinozaurilor chiar intr-o
imparte in epoci istorice: Preistoria, Epoca
sta[ie de metrou? Peronulstaliei de
AnticS, Epoca MedievalS (Evul Mediu),
metrou Politehnica, din BucureSti, este
Epoca ModernS, Epoca ContemporanS.
acoperit cu placi de marmura aduse
din Mun,tii Apuseni, pe care se pot
observa fosile ale acestora. Prive$e in
imaginea de mai sus cAteva dintre ele!

Velociraptor Spinosaurus

Pa rasa u rol op h us Brach iosa u rus

-'iceratops

Jeseneazi gitu un dinozaur!

l
 Istoria omenirii incepe cu prima si cea mai indelungat[ dintre
epocile istorice: Preistoria. Aceasta a inceput odati cu aparilia
primelor fiinle umane qi s-a incheiat atunci cind oamenii au
9reistoria fi descoperit tainele scrisului si au intemeiat primele t5.ri (state),
in urma cu aproximativ 5000 de ani.

Epoccr Ptetrei
Prima perioadd a Preistorieieste numitd Epoca Pietrei, deoarece materialul prin-
cipal utilizat de oameni pentru fiurirea uneltelor gi a armelor a fost piatra. in aceastd
epocd, oamenii au inv5lat si trdiasci in grupuri, sa oblind gi sd utilizeze focul, sd
v6neze, sd pescuiascS, sd culeagi roadele naturii. Perelii pe;terilorin care ace;tia se
adiposteau erau decoralicu picturicare se pistreazd giastizi.

Epocc Metalelor
Descoperind tehnica extragerii gi prelucrdrii cuprului, a aurului, a argintului, a fierului,
oamenii au reu;it sd se dezvolte:au apdrut noi megteguguri gi meserii, comunitdlile umane au
devenit mai.numeroase, negustorii au inceput si faci schimb de produse.

Obtinerecr rofit Cu timpul, oamenii au inceput si

creascd animale domestice, s5 cultive Unele dintre cele mai
plante,si modeleze lutul pentru a ob- frumoase vase si statuete
preistorice din ceramica au
line vase ;i statuete din ceramicS.
fost descoperite in Romdnia?
Au descoperit roata gi au inventat
primele mijloace de transport. Au in-
temeiat sate ;i au ridicat sanctuare
(ldcaguri inchinate zeilo0.

6
 l. Fe firul irtoriei

Epoca (sau Antichitatea) a durat, in istorie,

Antici
peste 3000 de ani. in aceastd perioadi, oamenii au inventat
scrierea, au inceput sd cerceteze tainelele naturii ;i ale
e poca Antic| universului, au intemeiat state intinse si puternice, precum
Regatul Egiptean, lmperiul Macedonean, lmperiul Roman.

-t-

.U rrr:'ri ' in urmd cu aproape 2500 de ani, in Grecia anticS, la Atena,

;;
oamenii au intemeiat o formd de conducere nemaiintdlnitS
;e
p6nd atunci in istorie: democrafia. Atenienii au hotir6t ca
ffi
-i :i;:;-'r::i
toli cetileniiorasului si aibi drepturi egale;i si poatd par-
ffi: ticipa la conducerea acestuia. Este adevirat insd c5, in acele
?' ; timpuri,doarbdrbaliierauconsideralicet5leni.inzilelenoas-
tre, democralia este intilnitd in numeroase state ale lumii,
fu
at6t bdrbalii, cAt gi femeile avind aceleagi drepturi.
s€
ln Grecia antica, au fost
org a nizate p ri m el e specta-
cole de teatru? Actorii erou
door barbali 5i purtau ma5ti.
O piesa de teatru putea
dura gi 8 ore, iar spectatorii
veneau de la sute de kilome-
tri distan,ta, calatorind zile
intregi, ca sa poata asista
Teatrul antit de la Epidaur (Grecia) la spectacol.

ln Antichitate, pe teritoriul RomAniei de astdzi trdiau geto-dacii.

, timpul, din convieluirea acestora cu romaniis-a format poporul

:o-roman. Diferite popoare migratoare, printre care s-au numS-

: slavii, s-au perindat, la sfArgitul Antichitalii gi inceputul Evului
:di.u, tn spaliul rom6nesc. in aceastd perioadd s-a desfagurat pro-
.ul formirii poporului romAn. Ceramica geto-dacica

-lI
t

'n#z; '
dt"t * i
ffiifrrii*ttE :- .",. i

ffiqTtran+n'.*E
 .!
*:: ;=
o- ge
..a n. :
Rdzboaiele frecvente din
Epoca Medievald Evul Mediu i-au determinat
F:q
" :, .fl oe oameni sd construiascd cetiti si
w
castele fortificate, cu turnuri
t E;
..,. : -r.i.
ziduriI puternice
gi ztLlut
>t PuLctr ilLtr uE dPd- , .,4\
de apd- i
rare. Cavalerii luptdtori \ \-&* ,.
purtau armurd sau -*y1"""\ ,
-rr '"* Gl
'!'rri:-.i:liid!liiisi!t
cdma;5 de zale ' ' 116 :.
' :r Cavalerin armura, echtpo:

,\ din
sicoif ,,€{d 1 . Coif cu vizieri. 2. S d:
pa
iin ,,
metal. 3. Armuri. 4. Scara
5. Protec!ie metalica pent'-
pentr.
.,
. .ih

Cu peste 1000 de ani in urmd, societatea medievald

europeani era formatd din nobilime, reprezentanlii Bise-
ricii (clerul) gi laranime. Biserica avea un rol important,
at6t pe plan religios c6t 5i cultural. Economia medievald
se baza mai ales pe agriculturS. Oameniii;i produceau in
gospoddrie cele necesare traiului. in jurul anului 1000, au
inceput sd se dezvolte oragele, aicdror locuitorise ocupau
indeosebi cu me;te;ugurile si comer!ul. Ruinele Cur,tii Domnegi ;i Turnul Chindiei dit --'
-

fupii jucandu-se (manuscris medieval) F!ug cu cormana

fsforia medi*vai*
*i{ |

.i .'. t, t. r'
. -.., \"1.,.;i{- *_,-1,-:
, l, {
. a! all'- ' ' t.l
*"'-: --- : -
D sjt- t .,

I
@
Epoca Moderni a fost perioada revolutiilor ;i a invenliilor
:-poca Modernd care au schimbat modul de via!5 al oamenilor. Aceasta a durat
r€r
aproximativ 300 de ani. in acest timp, s-au format statele mo-
derne, au fost scrise legi care sunt respectate gi astdzi, au apdrut
noi mijloace de transport ;i de comunicatie.
D

icta Trenul a fost inventat in Anglia, in urmd cu aproape 200 de ani. La inceput, trenurile au fost
puse in mi;care cu ajutorul motoarelor cu aburi.Tot in Anglia, la Londra, in anul i863, a fost pus
in circulalie primul tren subteran (metrou). Apoi, automobilul gi, in cele din urm5, avionul, au
transformat pe deplin modul de a cdlitori. in aceeagi epoci, invenliile legate de electric

F
cviste Fotografiile fac parte din viala noas-
tra zilnicS. in Epoca Modernd, acestea
erau foarte rare, iar fotografii, foarte
pu!ini. Printre primii fotografi din lume
s-a numdrat Carol Popp de Szathmdry,
participant la Rdzboiul pentru indepen-
,ru}ffi denla Romdniei. Ela fost primulfoto-jur-
nalist din istorie.

l,la Plevna,

/ffi
Principele Romaniei, Carol
in timpul Razboiului pentru indepen-
) Aporat de fotagrafiot denla Romaniei (1 877 -l 878), foto-
din anul 1875 graiie de Caro! Popp de Szathmory
=:=#

Isforia rnodenn$

!, :
t&-

1ffi
: 4&{H,&Si
t.'-:,'--'
,rWB- Ff -
&
ll , pe
r,'.S$I!, ti. 'ry
,ffi.iry,rf' *;{_*i*.W
ffi

9
- Epoca Contemporani este perioada istoricd in care
FI trdim astdzi. Aceasta a inceput ?n anul 1918. in aceastd

fii €poca
epoci s-a incheiat formarea statului rom6n, a5a cum
este giin zilele noastre. Dupa al Doilea Rizboi Mondial, ..
*ff ane state din Europa, dornice sd apere pacea pe continent,

& au hotdrAt sd formeze Uniunea Europeani, din care face

sTJ . ,& parte gi Rom6nia.

"t. in Epoca Contemporani, oamenii nu s-au multumit ) L-:
doar sd exploreze P5m6ntul, ci s-au indreptat spre spa-
!iul cosmic, pentru a-l studia gia-i afla secretele.
ta incep6nd din 1990, spa!iul virtual al relelei internet
ii ajuta pe oameni sd se cunoasci ;i si comunice, indi-
H \1'r'= ferent de locul unde se afl5.

rl
!-.. -4

ln fiecare an, data de 9 mai este sarbdtorita ca ziuaEuropei. Ea aminteste

de ziua de 9 mai 1950, cAnd a inceput constituirea viitoarei Uniuni Europene.
Drapelul Uniunii Europene este de culoare albastra si prezintl un cerc {a
alcdtuit din 12 stele aurii, care simbolizeazit unitatea q
;i colaborarea dintre statele membre. {
*
Moneda unicd europeand se nume;te euro.
Monedele si bancnotele euro au fost puse in circu-
lalie in anul 2002. in prezent, statele membre ale
Uniunii Europene a cdror moneda oficiali este euro DrapelullJniunii
Euro : n o ned e ;i ban cnote formeazS ,,Zona euro".

inscrie pe axa cronologici de maijos patru momente din viala ta, pe care le consideri importan
pentru tine.

ffi
tfl
AshH

#s Pf". r-
\"-- , t*; d;,g, *' i

^
to
 l. Pe firu! istoriei

llnpul istoric
*.',:';'J:,%1J::l',J:#J3:il"r;iU',"j',j:HH1:T['ffiJf:T"#3_lra
-rpuri in naturi sau cele petrecute pe perioade mai lungi. Ei aveau
nevoie sa IIilIIIT
: : cum sd i;iorganizeze activitatea zilnicd oricdnd sd efectueze muncile agrico- IIIIIII
TIIITII
= A apdrut astfel calendarul. Fiecare popor avea modul sau de a masura durata XIIIIII
^rpului. De exemplu, grecii antici numarau anii de Ia primele Jocuri Olimpice I.II
,'u\776 i.Hr.), iar romanii, de la intemeierea cetalii Roma (anul 753 i.Hr.).
rrnrpul istoric se imparte in ere (erainainte de Hristos i.Hr. si era dupa Hristos
- - -
- -r.),epoci gi unitali detimp: rnileniu! (1000deani),secolul sauveacul ('l00deani),
ieceniul (10 ani), anul. Evenimentele si procesele istorice istorice sunt ordonate cu aju-
' "l I cronologiei, de la cel mai ?ndepdrtat in timp gi pdna la cel mai apropiat de prezent.

r Elemente de cronologie
Cifrele romane sunt utilizate pentru a nota mileniile, secolele (sau veacurile) gi, dupd caz,
deceniile. Romanii utilizau un sistem de numdrare simplu, bazat pe litere din alfabet: I = 1;
G, V= 5; X = 10; L= 50; C = 100; D = 500; M = 1000.
F,,'
F,: Exemplu: cifrele de la 1 la 30:
ll,. !=1 Vll =7 Xlll = 13 XIX = 19
L:: XXV = 25
ll=2 Vlll = B XIV = 14 XX=20 XXVI = 26
Ill=3 lX =9 XV = 15 XXI = 21 XXVII = 27
lY =4 X=10 XVI = 16 XXll = 22 XXVlll= 28
B V=5 Xl = 11 XVll = '17 XXlll = 23 XXIX = 29
Vl =6 Xll = 12 XVlll = 1B XXIV = 24 XXX = 30
:a'a
Tabelul de maijos ili aratd cum poli afla in ce secol se incadreazd un anumit an.
Exemplu: Anul 1595 face parte din secolul alXVl-lea pentru c5:

' j ,=:cle (i0+5) + 95 de ani (din secolulin curs) + 16 secole (secolul al XVI-Iea)

: r ^tre imaginile de pe axa timpului, de maijos, ilustreaza cate una dintre cele cinci epoci
-' . rumele epocii respective in caseta de deasupra imaginii corespunzdtoare.

i;
*-F
:f*.
" ,::..4
fl)\ffi\
\*J \-/
 U c;lliir e ;'"J i p*Ji'J J-:'/9iij;\ i! e ir\i!*,Jigj

rY-t
7?E;:81*.:I:
;."LfI-Li.F-'i -r*
3:ft,$&frr:fi fr$F
'v-'rerlE*'%
TI

at
t ,;rea
-

Pe teritoriul Romaniei de
Din secolul al llJea, o parte
azi, oameniitraiau in mici Sub conducerea regelui
a Daciei a^devenit provincie
comunitati de vanatori, cule- Bu rebirta, g eto- d oci i a u
intemeiat un stat puternic romana. ln Dacia romana au
gatori;i pexari. Ei utilizau
fost intemeiate a;ezari civile
unelte qi arme obtinute din si intins, avand capitala la

piatra cioplita, os lemn. 5a rn izeget u sa (Regi a). ;i militare dupa modelroman.

!
12

L
 a

rm

I
i

I
-:'!*f,
..it
0 Cri
/

..")ar ./,.i.i"
q
1f
';-
*.ike"
1
rc \--
s
/,*
l ,i 'r t,-h,'
"s
M'
1300-1600

tr :, ','zdlu,locuitorii

j .
.'
-
lomAne ou luptat,
: n d u rer ea v oiev ozil or,
t
:' 't) o-ti apara teritoriul,
Ce vioto si credinto.
Ma rea U ni re a rep rezentat i n de pl i n i rea
\ub conducerea lui Alexandru loan visului de veacuri al romanilor: acelo
Cuza, Moldova si'[ara RomAneasca de a trailn cadrul RomAnieiintregite.
s-au unit. A inceput astfel istoria
statuluiromAn modern.

13
 G Savanliidin imaginea A au gSsitin pam6nt schele-
tul unui dinozaur. Pentru a-l expune la muzeu, eitrebu-
ie sd afle cdrui animal preistoric i-a aparlinut' Privegte IRICTB[IllPS
imaginea B pentru a afla cum ardtau ;icum sunt numili
unii dintre dinozauri. Poli recunoagte dinozaurul cdruia STTGOSAURUS
i se potrivegte scheletul din imaginea A? Scrie numele
dinozaurului respectiv pe eticheta din imaginea A' Dacd
doregti, poli colora dinozaurii!

t
{H
o
-
,EE IYNAil}IOSAUN

Monumentul preistoric de la Stonehenge (Anglia) este una dintre cele maifaimoase constru
pietrei din intreaga lume. El a fost ridicat din blocuri de piatra inalte de circa 6 me
!ii din Epoca
monume
;i are o vechime de peste 5000 de ani. Prive;te imaginea A, in care este redat acest

l
Gdse;te apoi, in imaginea B, trei diferenle fala de imaginea A. Scrie diferenlele constatate.

tril 1.

E'
2.

=
: 3.
E:
=.
:,.:
t:' Un desenator distrat a lncurcat ordinea corectd a personajelor desenate de el,
potrivit epoci
pe car
t=- istorice. plaseaz; in dreptul fiecarui personaj o cifrd, de la 1 la 5, in ordinea epocii istorice
r:. reprezinta fiecare. Cifra 1 va reprezenta personajul din epoca cea maiindepdrtatd de zilele noas'
:E iar cifra 5, pe cel din epoca in care ne aflSm azi. 'Am
rezolvat corect:
,= -..ti ,&'i
t- -.; @&
^E#iaft

:
€!''-;
,q Exerciliul 1 [
Y=
,i*S.qi':
Exerciliul 2 n

:::tii,t(fri?:

=
'E
= Am oblinut medalia:
i=
:=;: # ,{r:.
t'1 iyi poti verifica

oo oo
, ::E:
.,iIE lr3 rospunsurile
: - .-- .-.
-.. : 1.d
":-- -;_U*6
:' : li'
"a e{ lo pogino 32!
r r::-,i;i
_
I li'lt; 1q
]
"1.-t,
 _l Labirintul L__
Omul preistoric din imagine ar dori s5 ajungd in lumea noastrd.
IUHUS
Gdsegte drurnul corect prin labirint, pentru a-l ajuta,;ifii gata sd ilint6mpini!

ffi
"t#
'q{
#h l-
I
L
s
{lSAURI'I +:
r"...
lrtstruc- ;: .!:a ai& '
itri
5 rne:
'u 1-ren

I.
,,-.,]
tt:
1. -:r

'1'

l
l'hrr

15
 Colectia
mea de dinozauri
Une;te punctele fiecdruia dintre deseneie de maijos, pentru
a obline imaginea unui dinozaur. Coioreazd apoi desenele dupa cum doregtil

26

rD 24

zt/a\
t23
L
t22
lJa
o I 2t

. vv
28U\a

29

c
a
30

I
,=

=
=
=

=
.24 5
l= a 6o
= ,ut\ az I '6-
a.-<-)
r= 27 t,
a
L,, 15 ,'o

*, a-- ?u-, . 11

u 14

,r{r?
("o 1z

(2
=
t, , U
.I
:=
.==
,fi
t_:
-]=
 , ( Locuri istorice \
Rominia are nenumdrate locuri
si monumente ce amintesc despre istoria !5rii ;i a locuitorilor ei.
:= spatiul de maijos, deseneazd un monument istoric din Rom6nia cunoscut
de tine.

l;l
I %
f %
I %
T r
ffi

f %
f %
f %
f %
f %
,

) t wl.i 41@, ,.5fo,=

,,,,?,,,

-.].w,r,-,.ilrrrr{'
%
IE
.tft
*:. :l se- l' r . r
.i,,'f$fif
%
= i I l;i;i
%
-
G'ffi F
tt
 JJ, D tll-r-r: 3Ji
:,;
p i rj:irJ:J
& ) ) JIJJ i:J

arlrsurrtl lal,lrlrli tr lrgr'l,urE liLI'B Il IIEID(rI'III

Teritoriul pe care s-a desfS;urat viala oamenilor de-a lun-

gul timpului reprezintd spaliul istoric. Acesta poate include
o localitate, o !ard, un continent sau intreaga planetd Pamdnt.
Hirlile istorice ne ajutd sd inlelegem schimbirile petrecute
pe parcursul istoriei, in diferite locuri ale lumii, in funclie de
formarea sau de disparilia unor state, de rdzboaiele purtate
la un moment dat sau de alte evenimente.

NA

L
in zilele noastre, cartografii, speciali;tii in c

conceperea hdrlilor, realizeaza o mare varietate C

de h5r!i: ale diferitelor teritorii, ale subsolului,

ale oceanelor, ale statelor sau ale unor eveni-
mente din trecut sau de azi. Tehnologia com-
::'
puterelor ii ajuta pe cartografi sd oblina hdrli
foarte amdnuntite si precise. in principal, existi
:
: trei tipuri de hdrli: fizice, politice 5i specializate
='l
!,,1
(intre care se numdrd gi cele istorice). B U LG

Harta fizico prezinto formele de relief,

localitatile si apele.

:ir Ho|n

:j lasi o
o REGATUL
UNCARIEI
su.eava
MoLDovA
PlatE-NemI
:! o ar 'lsr ''
o Cluj-Napoca
1,
-: sl.ra o]:lrgu
'--Mure! o Ba(Au OLrdrd -.sh ,nd !

:i Jo

o Timisoara
l; ''''' '.l l' "\
Mieicurea Guc cruj
Ba'iu tt*"] I

:l ' Sibiu oBragov

I nrsoar: ^o"',1)''"o*^ Chilia
Briil I
=,:i T6rgu Jluo Ploietti BizEu
8r;ila i
Pitestio Ergo'$te
:i.l 8rt!tr.c
: r..i I
-l I TARA
ccjow nomiinrrscA I
:11 I
:l vdr: ,urn,
G'u'9'u silsil' -"1:::'
I
suro';'nre rMpERruL oroMAN ., .,,
:r ,, I
!

a.,
Harta politica arata numele;i granilele Horta istorica se refera la situalia existento pe un
(sa u fro nti erel e) statel o r. {eritariu, intr-un onumit moment din trecut.
18
 in urmi cu peste 5000 de ani,
locuitorii din OrientulAntic (din
actualele state Turcia, lrak, China)
au inceput sd reprezinte, pe pietre,
pe tablile din lut sau din metal,
spaliul in care trSiau. Apoi,
-nf
, trcma anticd, geografi precum
lr = :naximandru ;i Ptolemeu
Itr :' .nele harli propriu-zise.

rciti gi a inlelege o harti istoricS, este necesar si urmirim legenda acesteia.

qil
cuprinde indicalii privind: &=J
ndorile utilizate pe hartS;
a diferitelor simboluri (de exemplu, pentru locurile unde s-au purtat batelii Hi1
ese afli orage).

Legenda
intinderea imperiului condus
de Alexandru cel Mare

N"u--]
bJ
Atena,5parta
, I
Babilon
\SIA
tox X f, a;tarii

'-'
_-l
\;)ai
Gauea
-^4 ,. Issos
t: s POTAMIA
/"tt
^'' I
PI]R.SIA
ARAI]iA
*-\..'^
' - ntichitate, conducatorul grec Alexondru rcl Mare o intemeiat un imperiu imens,
. ;ntindea
din Europa pana in Asia. Legenda harlii ili ofera indicii pentru intelegerea ei!

19
 Tipuri de hirfi istorice

l. Planiglob din anul 1746 2. Harta I ocola. 1ra;ul Val en cien nes

(franlo) in secolu! a! XVll-lea

ITUANIA
Dr\t dD I
urio^u,

. o]rrr 'o'.tr
:EIMA! A

NPtSiraAaEHi ( tcrrr':
'
u'"'"'i' u'1"""" ur-Lrcia
LrirIr,"r"t
,,,,,.,:i-' AUSTRIA UNGARIA lcr1AN A
FNANTA F VFTIA
1!!VErra' ';.!ar, irn ri:,
aioATA..,!.. li a,.
"'"
'il' rrnar' o"'t^t o

ITALIA l
,,. IiA'EDON]A
PtrOiA6ALll rtr. r.
GntclA

=
3. Europa de azi, harta politica 4. Reconstituirea unei batalii (model)
=
=

Harlile istorice sunt, de obicei, specializate, pentru ci prezintd anumite aspecte:cele poii-
i
=
tice aratd teritoriile diferitelor !5ri, cele locale descriu schimbSrile produse pe un spaliu mai
restrans (un sat, un orag), cele militare ne ajut; sa inlelegem cum s-a desfSgurat o b;t;lie sau
=

un rdzboi etc.

. ,,F .
: E__'

intre anii 1694;il699, un mare S;* ''

invdtat roman, stolnicul Constantin '"' '
Cantacuzino, a realizat prima harti ;;i ,, , , t

a Jarii Rom6negti. Aceasta cuprinde . i i

informa!ii prelioase despre terito- " "'
riul!arii, relieful ei, bog6!iile solului
;i ale subsolului.
20
 in trecut, oamenii reugeau cu greu sd se orienteze pe
teritorii intinse sau in Iar-
--il gul marii' De aceea, ei au inventat diferite metode
Ia observarea pozi!iei Soarelui
5i instrumente care s6 ii ajute:
;i a stelelor, la stabiiirea punctelor cardinale si la
cunoaSterea Iimitelor geografice. in zilele noastre,
aparatele care incluJ1"1.,""
: Iogia GPS (Sistemul de Pozilionare Globald) permit
oiientarea rapida si ur;oard.

: trecuf Astdzi
-^t:
-._-utd
Astrolab Telefon mobilcu GpS
r,
*,
s',
i:

*r-=
3t

T %
&
!&:?

Cartograful este un om de stiintd

care cunoa;te foarte bine istoria gi geografia.
EI cerceteaza harfile vechi si evenimentele istorice
pentru a reatiza hdrti necesur" .rnof;;;i'" *df
trecutuluigiaprezentului.Harlilerealizate _H.=
in cursul istoriei reprezint5 surse istorice
-:#'
cartografice deosebit de preiioas"- 4

Daca vrei sa afli mai multe despre harfi, polivizita

Na,tional of Harliror;i Carlii vechi din Bucuresti.
"iuzeul
. ei gasi informalii interesante despre
muzeu la adresa
d e i nte rn et : www. m uze u I h arti I o r.
ro
2t
lllllf,

% O prlr.;,e
cu atenlie harta Europei, de maijos. Scrie apoi, pe spaliile libere de pe foaia din dreatr
ffi numele de state care completeazi enunlurile.

il4 r'lara cu care Rom6nia

FP se invecineazd la sud se
)r* nume;te

F y' de Danemarci

2
La vest

se afld Marea
CFT
y' Numele ldrii aflate la
o
est de Germania este
-

'I{!
u
IA lmagineazd-!ica egti un sa-
fl vant din Evul Mediu, care reali-

r:I zeazd o hartd a ldrilor Rom6ne.

Scrie in casetele libere de Pe
REGATUL
uNGARTET E&
harta alSturati cu numele fie- o.^?""*%ffi
HI
fr cdreia dintre cele trei tdri.

p erivegte planul ora;ului.

Targoviite
Gdsegte gi incercuie;te
urmdtoarele elemente: Craiova

monumentul istoric;
;coala;
grddina zoologicd.

o
Exerciliul 1

Exerciliul 2
54
a Exercitiul 3
':

Am oblinut medalia:
iyi po;i verifict
raspunsurile
la pogina 32!
lreapta

rc 1r^\
o

ania
-9eoorF \+ o t,
Fq
(,
{!
o
dse

'ra rca,
f :rlE
< s€
Fi
it
rt m
ii iC
.H
arA
*
T
at
s0t
I T
CI
G OT
0n
CT e
ry
Ct rA
ela Fq
v 8q
at
e o Fr r C}
'+ m CI ,o-9t
ueO

o
G CI
GI
i:,o
< ft€ e
F
o
(l
E/
.t/
\)/
t\
o

C{
I
FFr\t a IF -.
r+ t F
a
ri
.$
{)
p
!{G
,ibl

a lc;
.-g1 ro,
a.-
a
eGl

lI-
,E!IE Eq*i E E3 E f ,',#ffiI
L- R96
N'aU; S;
wl
urt o)
c= a|U ^d C lr.,i= ._ # E y C

-A=lE
ngg=
-.--
=*"::
E--o\Ji =
o.r d
o-
.o :r
a
No 8_
I.EfrE =6#d,E,fE" 8 !
EH:EoE=
E

I
ro(Jcc!
l*ir=
A 6.s.qt5.i
=udpE.='F 5 E-
o
=
ffi._i
: =;:3
cr tS! ro 2 A P qr ,r5- rb:= c= = U
9.,1 a
=
effiT
6orod.: r.P8-gE
-y)'-7tu20)(J-:Yn-.-
gt g$
@
a

: F .i.= - r i € : eE
I E s F g,
P-.- il E
b b U g ! ie .C E
= ,o E
tlm r.E - S E E A: X s s E E d se
r*
r "IM'
i * e E r # ;.E * E #:= E + s $ S ##e
23
 rri
ryf Arborele
F$ gelealogic - harta
rS rarniliei ynele a #*****-
h tstoria fiecirei familii .-- -""
este impor"",r,
.;;rl;;;;;,,,o*irl,
impreteste cu istoria
& ..^i"l
&

,:1:" ta *d
*r"#_ H * p
tesc membrii ei,
dar gi a fdrii. oru"i"r"
tlnl gic inctude membrii.famitiei
rudenie dintre acestia. ;; ,;;';rdturite
de #T
Dupa ,"j"irl'oe
G maijos,
realizeazjgituarboref"gun"utogLlr.r,,,u,ar,u, ffi#
ffi-ryf.6
-

'r{
u ,l {6}
r€7

II
/iE1

l-

ft

I
I
I

NA
I

Arborele genealogic
al familiei
Data
 Localitatea mea
lmagineazd-ticd trebuie sd desenezi harta localitafiitale, pentru
ca turigtii
care o viziteaza sd se poatd orienta u;or. Realizeazd
harta in chenarulde mailost

Numele localitalii

;:-

re

..,..1

2s
 JJl, ;\ v 3rr J IJJ:J

&6-

Pentru a cunoaste istoria, putem folosi, in zilele noastre, nenu-

mlrate surse: unelte, podoabe, arme, opere de artl sau literare,
ruine ale unor constructii din vremurile trecute, scrisori, diferite
documente. in fiecare zi, oamenii de gtiinli descoperi gi cerceteazi
.7-
noi surse istorice. cele nescrise sunt studiate de paieontologi,
arheologi, antropologi. sursele scrise sunt cercetate de istorici
.i :. gi de specialigtii in numismatici, in heraldic[ sau de cei ce pot
@ €l descifra scrierile vechi: epigrafigti (cunosc[tori ai inscripliilor) qi
paleografi (specialiEti care inleleg documentele vechi).

Cu peste 3000 de ani in urm5, oamenii au descoperit c5, utiliz6nd anumite semne
scrise, pot transmite informalii diverse. Printre primele forme de scriere s-au numarat
hieroglifele egiptene gi cuneiformele din Mesopotamia (azi,lrak). Ceva mai tarziu,
fenicienii, locuitorii antici ai actualului stat Liban, au inventat o formd de scriere mai
simpld. Astfel a apdrut alfabetul. Acesta a fost apoi preluat transformat de greci qi de
:
;i
romani, ajungAnd astfel p6ni la noi"
i

i;-lJrur\J

'1 $ \
rr
" *l Y YI- 7A
U rr
Vt'JXYZ
IdA'
:
: *:; -' :i Li::.. :',1 - li ;:;'. *,' -- : I "
Atf,betUlt,tin
.i:
.
!:
""1"-:--^,'
kriere aneiforrna Alfabetulfe'nitian
rl'r'('r'r' \onan) ' i:
' ":^'^ h;n'nnti{iri
.; )C{ie{eLult(tlutlttu kltuu(Lut
StfiefehiefOgiifim
.:

.:l

"s\ r" 7
t"-
i

t A B A E,r lJ

L:' I La grecii antici, Atpho

l{ o{
D€Llo Zeto

ffi I
I
i
primele doua litere
erau alfa (A) tibeta tln
I Krc Ah Mp
l(oppo Lamhda

N rI s-
(B)? Prin alaturarea
acestora a luat naStere
Nu
H
xi *x Pi
P
Rho
lJ\
Siqmo

cuvAntul alfabet. T
Tou
Yu 0r
Upslton Phi
x
chi l
\J/
t: Ot*
 lll. Aventurq scrierii istoriei

Pavestea scrierii
pe teritcriul Ronnfiniei
in :rs*mwe* s&e&we#hB***
Potrivit descoperirilor arheologice, se pare ci scrisul a fost
-:rlizat de strdmogii no;tri cu cAteva miide aniin urmi.Tdblilele
r€, : n \ut gisite Ia Tirrtiria (jud. AIba) au pe suprafa\a lor sernne
ite ^terpretate ca o formd foarte veche de scriere.
Tabti;e descoperite taTairtariia fiu'i.. ntA
zd
ari

ici in E**f.e,&$*ry&e...
ot
Dacii au utilizat scrierea cu alfabet grecesc, apoi pe cea cu
si
. 'a bet latin. Din perioada anticd s-au pdstrat o serie de inscriplii
;'ece;ti ;i latine.
lnxrip{ie latina descoperita la Densu;
(jud. Hunedoara)

tn EvuE kEedBm...
Documentele medievale de pe teritoriul Rom6niei au fost
.:.ise indeosebi in a;a-numitele,,limbi de cultur5", dupd obiceiul
, 'emii: latinS, greacS, slavonS. Chiar 5i pentru cele scrise in limba
-:rndnd, timp indelungat, a fost folosit alfabetul slavon (chirilic)'
Scrisoarea luiNeogu din CAmpulung
catre judele Bra;ovului, Hans Benkner,
_:---_----*=:>*il)*==0+< "..--_ este cel maivechi document scris
in limba romona, pastrat pona azi.
Ea dateaza din anul 1 521.
in timpeex8E* med€H&E€*o*
in anul 1860, in vremea domniei lui Alexandru loan Cuza,
;-a hotir6t trecerea de la scrierea cu alfabet chirilic la cea cu
. 'abet latin, considerat mult mai potrivit pentru limba romSni.
-.tdzi utilizdm acest alfabet.

Daca ili plac documentele ;i carlile vechi, pofi face o vizila la Biblioteca Nationald
a RomAniei din Bucuregti. Vei avea multe de aflat!
Poligasi informalii despre bibliotecd la adresa de internet: http://www.bibnat.ro
Iq
-r<
Illlfri

EO
0 Oin alfabetul grecesc, redat in imaginea de maijos, lipsesc trei litere. Completeazd-l!
Poli reveni Ia pagina 26, pentru a gdsi literele ciutate.
,EI
= Dupd ce ai completat alfabetul, scrie in
h MHW
}HdI ffi caseta de mai jos prenumele tdu, folosind
literele grecegti. lndiciu: trebuie sd observi
prima literd din numele semnuluidin alfabet.
Ac
\l.phq

ttn os Ir Ah
,L"Y
lM:,1
F j
Y De exemplu: litera A din cuvAntul alpha.
Nv
Theto

F{ !-
xi
loto

Oc IIn Pp F_t
Omicron
lLr\ :
sigmo Pi
Lombdq

Rho i
Irr,

I
I

*
{F{ Yu @ept
#x Yry kt;
6
#& Upsiton Phi Psi I
lor"go I

O in documentul de mai jos s-a strecurat o gregealS. Cite;te-l cu atenlie, descoperi greseall
,H
=
apoi subliniaz-o pe text.
#
I

tJ
ia1
,

Despre romani I

D
i

Locuitorii i5i zic, in limba lor, romdni ;i numesc patria lor lara

r" Romdneasca, iar limba lor, limba romAneasca. $i, de fapt, daca mai
sunt din cei care s-ar indoi ca naliunea romdna moderna se trage
din romanii care s-au stabilit aici, sa observe cu atenlie limba lor 5i
Hf, vor recunoaSte ca limba engleza nu este altceva decdt, pur qisimplu,
o forma a limbii latine.
* (dupd Anton Maria del Chiaro, '1718)

(O in Antichitate, scribii erau persoane foarte importante in cadrul fiecdrei comu-

nitali. Sarcina lor era si scrie documente gi sd aiba grijd de ele. lmagineazd-li ci stai
de vorbd cu un scrib. Ce intrebdri ai dori si ii adresezi?
Scrie pe foaia de maijos cel pulin trei intrebdri.

ffi

t/
Am oblinut medaiia:
ll
ll i.ti po.tiverifico
\!,i

,ffiffi
raspunsurile
jW,@ lo pogina j2!
-*Ei
,tffiffi: 1s=''
 cuvintelor ascunse I
J-inciutarer\ .,
Prive;te cu atentie literele. Ajuta-i pe copii sa gdseasca cele
gase cuvinte ascunse, apoi scrie-le pe spaliile libere de pe foaia maijos.

N H
I AIL}F
*
......
A{B'EITi
- -'i?TaE-l
i-..-.
ii
....*t .

E o I RrAiO
,,.,L,-.**--l
jItaLPl
,.,."
1i -.
X D I- H!Cil -**---l--.
Z o q F: "s; B rirlnnieI
D
F C

U g
oivir-
L *J-L"._
LiNiE
H[iH
cirjriHi
x OIFiR M'PTciit
A M
C E sl
* --l
I
cirlc ;lril}l
IIR;D xlnlrlLf
ffi N
EJ **4-*&- .i***:

@ PlElolsf
!

B Nl EILJa **t-*+**+**{
a t KI
-*$ *-+
plelr slalPiDl
R F JI IISiT
-.+*,-*
oTRl-il}*t
t

ffi
EE
F.effi,

r'
iW
r'
ii
:r
I ."r'

.l: 1

./_
 IO

,r{
= Rebusul neu -(D-
F Pe spaliul de maijos, realizeazd un rebus care
,{ sd includd 8 noliuni despre care ai citit in aceastd carte"
Poli cere apoi prietenilor sau colegilor tai sd il rezolvel

-
aH
o

,E!
=
u
D
l-t
]{
fr

I
-
ri
lt Pentru a incheia cdlatoria pe cdrarile istoriei,
a-' ajuta-l pe micul cavaler medieval sd ajungd la castel!
I

-l l

,L.,7

I
-**..:.*-*.**.-
 Rezolv&ri: NE JuctrM, ifnffiTnrirl
Capitolull Capitolullll
Pagina 28

O Brachiosaurus O - Bulgaria, Nordului, O - titerete B, K,T

Polonia
- lipsesc st6lpii
din stanga;
O - cuvanrur,,engreza
- in ordinea acelor de
primulst6lp ceasornic, pe harta: O Autoevaluare
din rAndul2 Transilvania, Moldova,
(stanga); fara Rom6neasci
ultima piatra
s-
.ttil.r,.t:r':,Pegirn6i}gr:rlt: r'l

din dreapta.
Cuvintele ascunse:
y' Document
@- O" la st6nga
y' Carte
la dreapta:
3,2,5, 1 , 4 y' Istorie
y' Arheologie
r/ Alfabet
lTimp

I.Pefirulistoriei ...,..4
Nejucdm,inv5!5m! .........14
ll. Drumelie pe harta istorici . 1g ...
Ne jucim, invS!5m! ......... 22
Ill.Aventurascrieriiistoriei ..... 26
Ne jucdm, inv5!5m! .. . .. ... . 2g
Rezolvdri:NEJUCAM,iNVAyAUt ....32
r,r-r!++:*SffiHfrf*ln::" + i+-ffi++=

'7rA0

I
{

9!!.!

MAREA UNIRE jr

A ROMANILOR , irii lifuilfu ilLrirnrl