ANEXA VII

DESPRE ROATA DIN MUZICA BISERICEASCĂ (TpoX6<:;)

Chiar dacă intervalul de octavă
(diapason) are consonanţa
"desăvârşită şi cea mai plăcută urechilor,"I44 în muzica bisericească a
fost considerată mai adecvată consonanţa pentacordului (b.ta TItVt"E),
consonanţă care, chiar dacă nu are perfecţiunea intervalului de octavă
şi nu este la fel de plăcută, este luminoasă şi impunătoare, "mai puţin
delectabilă, dar deosebit de sobră si înduioşătoare "145.

Sistemul muzical care este alcătuit din patru sunete, a fost numit pe
de o parte Pentacord de către antici, iar de către compozitorii bisericeşti,
tetrafonie sau Roată. Roata se scrie şi se paralaghiseşte astăzi după
cum urmează (urcare şi coborâre treptată în succesiune pentacordică):

....-n-
-
0'0 ~..,. ,.... CL.
-~\
'T
.,..... fA. t'lt. r--

J\, .-v
"f
CIL
, ~ r- C&.. ~\ \ AC.f... ~\
~

.... ~~~~~~~
\' c.... C '" ~1a ~ \ r- OL. ,~ M. \. ~!.
~ ~ ~ ~ ",_~.u~
\c& e't( /fÂ..\. ~ \ r~ l\.., __ o..'~~
Hurmuz Hartofilax, EUJaYroyYt, Biblioteca Naţională a Atenei, Ms. 18 din 1829.

Imnografii descriau Roata astfel: se urcă, intonând denumirile

awavt~, vEaxt~, vava, arta şi se coboară intonând denumirile aavE~,
vEXEavE~, aVEavE~, vEartc. Sistemul Roţii se găseşte consemnat în foarte
multe manuscrise în sistima veche (anastasimatarii, papadichii) şi era

14 Hrisant, eE:Wprrr:lKOV Mi:ya., Ms. 18 din biblioteca Dimitsanas, § 58.

145 Ibidem.
384 Anexa VII

predat începătorilor deoarece a) prin această metodă învăţau cum se

execută urcarea şi coborârea sunetelor cu denumirile lor polisilabice, b)
în concordanţă cu acest sistem s-au alcătuit cele mai multe compoziţii
ale muzicii bisericeşti şi c) pe baza acestui sistem s-au definit cele opt
glasuri ale Bisericii şi relaţiile care s-au dezvoltat între glasurile autentice
şi cele plagale l46 •
Roata reprezintă, aşadar, o metodă prin care se intonau în sens
ascendent şi descendent intervalele unui pentacord în genul diatonic
cu cele opt sunete polisilabice menţionate mai SUS I47 • Acest sistem
reprezintă, de asemenea, metoda de construcţie a celor opt glasuri
ale muzicii bisericeşti cu o structură pe baza căreia se formează în
sens ascendent întotdeauna glasurile autentice, iar în sens descendent
întotdeauna cele plagale.
{ ' (
.) ~ 1f~ 4 "1
~
.l.. rţ ~
_c
~ -Î'6L v>1
,,-,

=;' (-r
$ r ~'
~
J '? ';.

{
'1 ~ '" ........ ,
"

~
/, ~:'\
~1f"7
t Al
.;s,
Hrisant, Miya BEWp1JTIKe'lV, Ms. 18, Biblioteca Dimitsana.

146
"
"Roata despre care s-a vorbit se găseşte consemnată în multe din
Anastasimatarele vechi, pentru că aceasta se preda, mai înainte de toate, elevilor
începători. Tot cu ajutorul Roţii, elevii învăţau urcarea şi coborârea treptelor; pe
baza ei s-au alcătuit cele mai multe compoziţii ale muzicii bisericeşti şi în funcţie
de aceasta s-au elaborat cele opt glasuri bisericeşti:' (Hrisant, op. cit., §67, nota a).
147 Ibidem.
Anexa VII 385

L
~

{, l
.i~ IZ
j\
r"
_n
111] ya r--=-;;-
..

-"..
e...--. ~W
7
88 " "
e--;,
L
'"
<>
1-
L
~
"'.
"'.
l. 9
q XE 7UX ~
IZ
dt 117]

i\
Hrisant, Miya eewprfTl1(()V, Trieste, 1832.

Roata se poate construi pornind de la un cerc oarecare în interiorul

căruia se intersectează patru linii diametrice. La o extremă a unei linii
scriem Glasul I apoi, la linia următoare, scriem Glasul al II-lea, la linia
a treia scriem Glasul al III-lea şi la linia a patra scriem Glasul al IV-lea.
Pentru a identifica glasurile plagale, ne orientăm spre extremele opuse
celor iniţiale şi scriem la linia întâi Plagalul Glasului al IV-lea, la linia a
doua scriem Plagalul Glasului 1, la linia a treia scriem Plagalul Glasului
al II-lea şi la linia a patra scriem Plagalul Glasului al III-lea sau Varis.
t
1

..
~
386 Anexa VII

Dacă luăm ca punct de plecare (baza construcţiei glasurilor) semnul

B unde se intersectează liniile diametrale, atunci se crează bazele celor
opt glasuri, astfel:
a) de la semnul B urcăm un ton (mare) intonândAnanes şi astfel
găsim baza Glasului 1.
b) de la semnul B urcăm două tonuri (mare şi mijlociu) intonând
Neanes şi astfel găsim baza Glasului al II-lea.
c) de la semnul B urcăm trei tonuri (mare, mijlociu şi mic sau
urcăm un ton mic de la Neanes) intonând Nana şi astfel găsim
baza Glasului al III-lea.
d) de la semnul B urcăm patru tonuri (mare, mijlociu, mic, şi din
nou mare sau urcăm un ton mare de la Nana) intonând Aghia
şi
astfel găsim baza Glasului al IV-lea.
Dacă vrem să urcăm în continuare, se reia acelaşi procedeu.
Datorită faptului că ehurile autentice îşi formează baza prin urcare
pornind de fiecare dată de la baza construcţiei glasurilor, s-a impus
la un moment dat să se scrie mărturia fiecărui glas cu pornirea din
baza de construire a acestor ehuri autentice împreună cu semnele ce
arată urcarea corespunzătoare a fiecărui glas, cu pornire din baza de
construcţie (de un interval, două, trei sau patru).
Dacă dorim să coborâm de la baza Glasului al IV-lea, atunci trecem
în partea diametral opusă (după cum arată şi schema Roţii). Astfel:
a) coborând un ton (mare) cu apihima Aanes găsim baza
Plagalului Glasului al III-lea sau Varis.
b) coborând un ton mic mai jos de baza Plagalului Glasului al
III-lea sau Varis prin intonarea apihimei Neheanes, găsim
J,aza Plagalului Glasului al II -lea.
c) coborând un ton mijlociu mai jos de baza Plagalului Glasului al
Il-lea prin intonarea apihimei Aneanes, găsim baza Plagalului
Glasului 1.
d) coborând un ton mare mai jos de baza Plagalului Glasului
Anexa VII 387

I prin intonarea apihimei Neaghie, găsim baza Plagalului

Glasului al IV-lea.
Dacă dorim să coborâm în continuare, se reia acelaşi procedeu. Un
ton mai jos de baza Plagalului Glasului al IV-lea găsim baza Plagalului
Glasului al III-lea sau Varis ş.a.m.d.

După vechile scrieri:

-~

Hrisant, Meya BewprrnKDv, (Biblioteca Dimitsana, Ms. 18, din 1816)

~.-~~_ . "'"
<iL- ~ o.. '-.L. ' ~~ I..I..~ ~ \..a.. \. ~
- ~C&..

'-.~ .....=-" 'L--~ .::::-. ~

"- ~ ~ \l s...- ~ ~ ~t.\ <:II..

-- --=--~ -;...::....\~~
I...a.\. __ U\., f\... e.. ~ ca. (!il.... f\ ~
..:::.-.~~~ -~-~
<2.._ n. ~ ~\.~ ~ ... q. <.a. ... \ ~ o... 'I..~

~~~~'--.'-.:::-.

Hurmuz.(lartofilax, EUJaYwyry, Biblioteca Naţională a Atenei, Ms. 1916 din 1829

Dacă pe parcursul liniei melodice urmează o coborâre (de exemplu

mai jos de Glasul 1), trecem în punctul diametral opus glasului la care
ne găsim şi executăm denumirea plagalului corespondent (în acest caz,
Plagalul Glasului al IV-lea).
,
388 Anexa VII

~ <... t.. eL.

"" o.. (...t..~

~~~, .... ~~~'" ~

r\ t. ca... __ "',,' ~ t.. ~
~
ta.. ~ t. \ CL.

~~ ~ ~~~~~~...::-
~ \a. ,,~ ~ '- r- , c. eL t.L u ..
- ""'"
t. ca. <&.. eL.

~ ~'"' '-.
~
c.t. "f.."..' ca. u..,,~
~ -.:: ",,';"" --. -~ -t ~ ~ '---
....."
~~ ~
o.. I.I..t
~-~
-- o.. " ' ' - \ \.L t. o.. \t

t..

~
CA..

----~
v..t.
~ ~"ţ \,a.'"'f..-..t o.. \..Lt.\

o..
. ..::; ~
c.a..~t, \.t..c.
CI....

~ ..........
OL \\
" - ': '-. ~

~
,
t.c,

CL
Ca-

- - -....
<.a.. l
\"""

C,
~

Q...
<IL <3D..... "-(IL toL t

c..a..t..
~~~
OL- '-'- \. ţ
ţ u.,t..

Hurmuz Hartofilax:, El<1aywy~, Biblioteca Naţională a Atenei, Ms. 1916 din 1829.

Au existat şi alte metode folositoare destinate începătorilor, precum

cele de mai jos:
Anexa VII 389

-,..
't.....

....c"
~

.:?'r'1. 'V-
~ ~
...,.. ,.,......".. ~.
---:, ..
----.. -~-

p; cq
.... -,-
..
,
, ~
~

·~"r r~l
'"

--
~,
~~ 'l'TFl ~ ~~

-.
~ "'rl"';'
~

,.,..
_......-....~.--.,--

....
"'..
•
dJ"
.
.~

~
-,. -.,....
--.. -r.:"
y-'
~
~.
-.
" ~"
--;,......, -::=-...... --
...-rI(".,~~
--... ,::
<"J :1
--.. ~~
-. ~
<.;'
~
'" ----- . ... --
"'- ~ -. ,-

~
~.

"'1
.~
"'l -
--::- ~ ~..,..~
'.
........ ~.
,
o',
y ~
.,,,..~

oi ~
r

-.... -.
'N
wtr'1 ~
-.. -,..."'- ""
.,.
-m;' o-rr.,
">-'1
"'r~
t
.f -.c
-.... -. -
-,;;.
r
i.
~
~ ~

.-,.. 'itI
"1l'"'~
':.
.........
'P"'f"C1
y
.. ,.,.
~' ~
--.
~
,..,.... ~
--... ........... --::~
,
.,
.':0
,
. ..... r .:...;,. --
-7-.
~

~,
'".., "'"
~~ ?-
~
.t

".... ~
,

.
..._~
~"{ ~ rn";' o.n't ~ "'rrt.!.

.,
- - -.
..- .
..... .., ~.
-,..
.,.
,.......
~'

.. -- ......""' • "lT., .
O'ff'!] ..v ~t.;
"li
-..
~,
--..-.~~

~
-a",
ti'"' "J .. .,
.~

....
T
-
...-.,,",
., O
·."h -
~

~ ....."*'c.
~ ......... -!-.-""7
, -. .,
o...\Jio.c.

---. " ....

c.,dta.
'"
--
--'
_
.. - .,\ b ...
- ~--
~

-
.............. ~~~,-,........
-

~.'- ~ - ...... ;:r;:1

390 Anexa VII

Odată cu elaborarea Noii Metode pe care o folosim astăzi, s-a

recurs la reprezentarea verticală a scării diapason (a octavei) şi la
suprapunerea denumirilor actuale ale treptelor (Ni, Pa, Vu etc., n.td.)
peste bazele glasurilor. Din această pricină, nu se mai observă cu claritate
aceste relaţii dintre glasurile autentice şi cele plagale în construcţia şi
succesiunea lor.
Din cauza stabilirii unor înălţimi sonore standard148, pentacordul
diatonic (ce are structura: ton mare, ton mijlociu, ton mic şi apoi ton
mare) poate să se construiască având ca bază fie Ni, fie Di. Astfel,
s-au creat bazele glasurilor, iar acele glasuri ce îşi aveau baza în afara
registrului de mijloc au fost transpuse cu precădere în baza structurii
peracordice, fapt ce a avut ca rezultat păstrarea nealterată a tetracordului
de bază al ehului autentic sau plagal (vezi mai multe la pp. 85-91).

Roata glasurilor diatonice Roata glasurilor cromatice

l.'',\-<î-

, 148 De exemplu, frecvenţa notei La s-a stabilit la 440 Hz, n.td.