i~;/i:li&ilEtllilJîiiifiili~~~La~~~
.:~itl,/,it!!ăţ}H'.tg~:!~i1Aî8!.1:!U: şt1g~~ţ~yţe,:,:pr~a'ţ1~p.~llllfb11,Ji~?~tllţ\~:~iotrf•Ilicit
-Oe~~k~H\~}".g~pr.md~.~: ll}aţ~ ~~ar, <ţe· _h.1cră1;1 ~es.ţin3:ţe: 9rcfl,~~pr~i,;jnt:1:.~g .:
alcat~ire·varrnt~ clm punct,: a~-.vedere. al formei ş1,al problematicii ·abor-
-date,•''de ·tipul uverturii~~ suitei ·'fantezieit baladei' şi, P,oemului simfonic,
-unele neprografuă,tţ<fo-~-~:âlt~l5':2·p~Owâm~ti~~;:~;];;;1~:=~~=:~:~7''"''· . 4.
Din perioaaa· aehutilluf:date~ă-u;~rt~~rc(.Jn a~ ,niinor (1865) şi
Uvertiira. în fa 1najor (1866); primele lucrări execut~te în public, reţinând
.atenţia publicului şi a criticii de spe_cfalitate'; 'A urrµat, apoi Uvertura
JJ111,rt1.tna după piesa, lui Ostr<>Vski c·are, în ciuda Ull()f imperfecţiuni, ocupă
un loc de mare iinporfanţ.ă îri creaţia de debut a-c·o:mpozitoruiui. în aceeaşi
perioadă a fost scris şi poemul simfonic Fatum,. (1868), a cărui partitură
a fost distrusă de. compozitor dar refăcută. ulte~·ior dup~_ ştime, o lucrare
în care, pentru prim3:· ·d~tă~_)iIJ)1re_ ~-- ţq!1~epţia;·1yf Qeâţ!rgvski ideea de
jat1mi (destin), rămânând apoi permanentă în creaţia sa, găsindu-şi o
întruchipare· muzicală în Shnfon'ia a TV-a, a V-a şi în 'alte compoziţii.
Doi ani mai tâirziu, Ceaikovski a compus la sugestia lui Mili Balakirev,
uvertura-fantezie Romeo şi. Julieta, (1870) după piesa lui Shakespeare,
una dintre cele mai realizate lucrări programatice ale compozitorului,
alături de fantezia-simfonitrt Furt1.rna op. 18 (1873) după; Shakespeare
şi fantezia simfonică Francesca da Rimhii op. 32 (187J.) după cântul al
cincilea clin Jnfernul de Dante, considerate a fi perfecte„ di11 punc,tul de
vedere al concordanţei muzicii cu programul literar.
între anii 1878 şi 1880, Ceaikovski creeazft cele patm suite pentru
orchestrtt : SuUa întâi, opus 43 (1878), alcătuită clin Introducere şi Ji'it,gă,
-.,;.,,,!Jş}Mtffl,il;t,}lHf rt}J(~~·/nt,f{Htf~fP-':tf~El¼~,:,9,I1,}1g,it,. \t.,lf,.r<zvlp",;~;r,~1tit:\(i.i~(r::s'.;dQ1'JHi:9P11:w.,
· · -D3 (1883} alcatmta, dm : · l ats·, l' ,z.snnle copilitTu:i ş1 1)MM ·saWatw (cu 1hd1.:
caţia „în stilul lui Da,rgomîjski"); Su·ita a treia, op. 55 (1884) alcătuit{\.
din E'legia, Y al sul melancolic şi 1lem a cu varfoffoni; S1tita a JJatra, op. 61
(188î), Jlozartfona (clupă. cum a intitulat-o eom11ozitoml), o prelucrare a,
trei pie:--e pentru pian şi a unui cor <le l\fozart (G,iga, Jf enuet, Cor şi varia-
Jhrni ),. remarcabile în planul constrncţiei, al tratării orchestrale măiestrite
~i al patetismului expresiei.
.Alătmi de acestea, Capricitd Ualian, op. 45 (1880) şi Serenadlt pentru
orchestra de coarde, op. 48 (1880) s-au in1pus de la început prin claritatea
copstrucţiei, a expresiei J)lastice şi fruniuseţea melodică, devenind unele
dintre cele mai îndrăgite creaţii ale lui Ceaikovski.
Printre creaţiile orchestrale ale lui Ceaikovski, din această perioadă,
un loc aparte îl ocupă uvertura Anul 1812, opus 49 (1880), în care abundă
citatele melodice (ruse, bisericeşti, franceze ( ]forseilleza ), o lucrare
devenită foarte })01rnlară prin forţa sa „răsunătoare şi zgomotoasă", după
cum o caracteriza însuşi autorul ei. 305.
în ultima perioad~:'\i a actiYităţti sale creat.oare, Ceaikovski a mai
realizat încă· două lucrări orchestrale programatice: uvertura-fantezie
Hamlet, opus 67 (1888) după Shakespeare şi balada simfonică Voievod1tl
op. 78 (1891) după poezia lui Mickie,vicz-Puşkin, aceasta din urmă fiind
distrusă de compozitor şi refăcută după moartea sa, după ştimele păstrate
de la prima audiţie.
ao 5 A. Alşyaug, op. cit., pag. 418.
.266
. .. ',
Ţi1mfttâftl'·~r~s€c6ihlur~"f~J".PX-IJ}~~~~~~~ă?clJ~;v;9ţta~e ,·'~l~~d~n?.~-:.s~
într,..un JH'C>ţes dinan:iic, cu o vad1ta. şi: ms1s~tă ţeT dmţă de__ ,1~?1rn_
1 ~1
r&~itt!M'i!ifţ~!ţ)\}.~2!:ă'~~~!~ ~~e,; <l.?~~~.f-e+.~~~ţ~ata a 'l}~.~lfi'.
' Sch.'imbările_produse în m~nţalitatea .rusă; ac_1;1,v1tatea. ,,G1:~~u.lm
ce for, cinci",; fy ,§°'cj~t~ţiL111?-,W,iţalf r~se, ·,a: ,,a:~~~f}W~~;qr. Hl~ZlCR:J,: v06, ,a
celor două: Co:t\ş:e.rv,atoare. dm Peter~bu,.rg ş1,)rfoscnya, au fost hotarntoarn
Î!.l:~~lâi1~;~~::~î,\jJa~i;J-l~cJ.~f~1Hi~:.~JI.: :ţ211W:!Q,;~f1_ţe:resvl '.pentru .a:~st ~~~-~n!lo-
Tin'if lll~teu;·sp_r<tel în<lrepttmuu.:·s~ ţpţ,1111a1'1l reprezcntanţc1 ,tl muzicu pisc
din această 1)erioadă. ·· · · . ..
La acca:,ta a contribuit în mod considcra1?il şi, ?;I:!gl!?~aJJt.~!e~-11:1;zw~ 1
lui l\l. I. Glinka, manifest.atrli în Romanţe, în Trio patehq_~w '{1~2 ,), 111 C!m-
'"1etul ele coa.rile î.n fa minor(1830),.în Sq_:r;tei'uf penţru- pwn ş,i_ orchestrn /~
coarele (1834) şi în S<{nata pentru violă şi pţan (18_53),: o,.s.ene d~ luci;:an
constituite ca începuturi, capete de drum ş1 desclrnler1 'ntuale ~pre m~-
pliniri viitoare prin ex1)lorarea filoanelor î1~noitoa~·e ale 1:,omantismulm,
·
armonizate cu tendinţ,ele ci,;;teiice promova.te m muzica rusa.. . .. .
Şi aic~, în ~m:nea câI:tului vocal ~i instru~n~nt~l. - s~hs~l~
ansamblul desohşh - se.cautau fon~1e Şl _modaliţ~ţl U?i de sie,
._
~ll
~ oxpn
s~u
mtr
.i1.l(~rHuict•e:.;,;,i2i:E():-thr~tb.1'.i,t1jw,ţ~.ă;cdef;:l}lilr};f}~[:,<l~~)~trtttlJt~t~l.i·. :,.~l::<;:p:r~1.~;)t1ift~.:I)U;li)Jl1~,,I~-h
<lin fo11dtiÎ Ri etosul naţional rus. Aceste teridi11ţ:c ·s;::au rnanifestat eu l)Teca-
dere la :M. Balakirev, A. Borodin, M. Musorgski, Rimski-Korsakov, P: ~:
Ceaikovski şi alţii, ale cftror creaţ,ii s-au înscris în !~nd11;l vd~. aur al 11;11;Z!C::
naţionale ruse -şi uuiYersale, purtfmd pecete~ ongn~aht;aţ.11, dura.h1hţaţn
i:-i pereniiăţii. In creaţ:ia lor apa.r romanţe ş1 corun, piese pentru 1nan:
~onate ~i suite pentru pian, trio-uri, cYartete, :vint~_te ~i ~:xtete, gen)u:
-spec:ifice romantismului cameral . eur?pean, ev1denţund nn· ~lul . supen01
al măiestriei lor componistice, maturitatea, forţa ş1 gradul malt de dez-
voltare la care a ajuns muzica rusă, din acest _sfârşit de secol. .
*
J:'e acest tărâm, Mili Al~xeevici BALAKIRBV desfă~?a1·~ o ~ogat:'."t
:acti\·ilate de continuator al traditiilor lui Glinka şi Darg01mJsk1, de mdr:1--
mător şi mentor al celorlalţi m~mbri ai „Grupului c~lor c_mci" •. C~eaţ:_a,
sa de romanţe, apărută mai. ales între 1858-1860, se 11:scrie pe hrna S!,:-
lului tradiţional, fiind sub puternica influenţă a lui Glmka ş1 DargomiJ-
ski. urmftrind realizarea unei a1nhianţ.e senthnentale. în romanţel~ sa~e
predomină caracterul poetic şi stilul pasional. Nota J,Ceasta poaţ~ fiv ses:-
zată într-o suită de admirabile romanţe, ca Ia-ma-n braţe, ~anita-~na,
Cântec de leagăn, Dn-nuî noapte, ŢT,z'.no la mine şi Cântecul peşt1,şorului ele
&-0 6 Asociaţii muzicale de umatori.
267