Această .

reiwţie- osţiUf~· explicabila;<dealtfeL~ ai fost- d~termi:r;iati

de:n_<:mta.t,ea, şi veridicitatea,. situaţiilor drainaţtc,e desprinse diplumea; con.,.
temporană, a, 11.libr oameni simpli (soldaţi, inuncitori, contrabandişti, torea-
dori şt copii. de, pe stradă, ce pentru pr_irn:a;-'datăi a par pe scenă) şi nu din
lumea zeilor, regilor sau a nobililor, cum se obişnuia până iwum.- ·
Fahq.laţia lui Merimee 62 , o puternică dramă pasională desprinsă.
din viaţa unor oameni simpli, clin sudul însorit al Spaniei secolului al XIX-
lea, j-a: oferit; compozitoruluL posibHitatea,, creăriL uneia -dintre cele .mai
originale lucrări destinate teatrului liric, o - operă inedită prin realismul
situaţiilor şi simbolica acţiunilor eroilor, de o puternică vibraţie şi emoţie,.
semnificativă prin realizarea muzicală - concordantă .cu idealul. estetic-
formulat de Societatea Naţională. de Muzică,. Pentru că,,_ deşi cu acţinnea
în afara spiritualităţii franceze, ,,deşi inspira,t,ă din altă zonă etnică,, opera.
Carmen este purtătoarea unei facturi stilistice franceze prin întrea,ga, m:lr-
turie a melodismului exteriorizat în dominantele sensibilită,ţii galie:e •; 63 •
în felul acesta, Carmen. este o autentică operă naţională franceză, nu nu-
mai prin apa,rtenenţa compozitorului la o anumită sensibilitate poetico-
rnelodică, de o anumită factură stilistică,, ci şi prin valoarea muzicali'.'i.-
„prin structura internă a acelui echilibru galic între ficţiunea poetică şi
luciditatea spectacolului" 64 , prin clasicizarea melodiei romantice de ex-
presie lirică :ţranceză, prin modernitatea sa determinantă în purificarea
atmosferei îmbâcsite a Operei Comice.
Aparent tradiţionalistă în ansamblul său arhitectural, prin cuprin-
derea în cele patru acte a unor numere închise, opera Carinen oferă a,scul-
t,ă,ţ.0IulJ1,ţr__:~{,:z,eţ.e,1w1~tţbt{;m~;l11t:,,13;i:1ţppi=1e,•.·.·dhţt~~e- '~<;:Bl€.\.·/t114li,Î;,•,.ţnţ1ttt~Ha11t:6 . }1:,1:{1,t: •.11'1
planul dramatmgiei muzicale (prin integrarea acţiunilor eroilor princf-
pali în mediul social, colectiv căruia îi aparţin, prin contuFarea muzicală,
a psihologiei şi a sensuluj acţiunilor lor), cftt mai ales în noutatea limba-
jului muzical, de o autentică vibraţie şi funcţionalitate, de o expresie
captivantă în duioşia ei.
Unitatea dramatmgiei muzicale este asigurată şi de conce.pţia vocal- ce culminează cu aclamarea toreadorilor,
simfonică, oratorială a operei,. în alcătuirea ei melodică, într-o continufli
devenire, bogată în valenţe expresive şi înzestrată cu o puternică forţă. d"e
caracterizare. · ·
Culoarea şi specificul spaniol al 1ntona,ţiilor şi ritmurilor muzicale
·,sporesc valoarea partiturii,_ în originalitate~ ei 65 • Acestea sunt folosite

62
Carmen, tânăra şi frumoasa ţigancă, muncitoare la o fabrică de· tutun. din Se-
villa, este arestată de către Don Jose - la ordinul ofiţerului Zuniga - , vinovată de a fi
rănit cu cuţitul o altă lucrătoare. Cuprins de o pasiune puternică, convins că şi Carmen l-a
îndrăgit, Don Jose o eliberează, tnlesnindu-1 fuga. Se vor reîntâlni in circluma lui Lillas
Pastia, unde împrejurările il determină pe Don Jose să intre alături de Carmen în rândul .,..
contrabandiştilor. Dar Carmen iubeşte. Pentru ea_ ,,L'amour est un oiseau rebelle", ast-
fel că toreadorul Escamillo este noua ei pasiune şi in zadar Don Jose o imploră să-l în-
. _bească din nou, ea îl refuză cu dispreţ, căutându-şi toreadorul aclamat de mulţime, care ur-
mează să iasă învingător din arenă. Dezamăgit şi_ orbit de gelozie, Don Jose, cu un c~~ţit,
? loveşte pe Carmen, prăbuşindu-se apoi peste trupul ei neînsufleţit.
63
Constantinescu Grigore, Diversitatea stilistică a melodiei în opera romantică, Editura
Muzicală, Bucureşti, 1980, pag. 182.
64 Ibid. .
65
· · Deşi uu a fost niciodată in Spania, Bizet, pe baza cunoasterii unor documente si a
.unor colecţii (c.ea a lui Yradier), reuşeşte să-şi însuşească stilul muzicii spaniole şi să reali-
zeze un autentic cadru spanioJ, integrându-se perefect in specificitatea spaniolă.

46 4-7