ARHIVA 4*

ORGANUL SOCIETATII 5TIINTIFICE SI LITERARE

DIN IfitI
9
Anul XVII. .Aprilie 1906 No. 4.

Inoeputul teatrulul in Moldova

(Urmare).

epertorul pleselor teatrale al Conservato-

rului filarmonic-dramatic, au fost in numar
de 22 bucati, din care cele mai multe erati
comedit, vr-o citeva drame, o idild, §i o
farsa, dupa cum se vede aceasta intro lists ce se
afla in posesiunea mea, scrisi in limba tranceza sit
romina, chiar cu mina lui Gh. Asaki; si pe care cre-
dem nimerit a o reproduce aicl. Iatao :
REPERT DIRE 1)
Des pieces du ci-devaiit Conservatoire phil-harmonique.
1) Dragoche, drame avec chants Dragon yodel, drama in 2 acte
en 2 actes. cu ciutice.
2) LaPerouse,drame avec chants Laperus, drama cu cintice.
3) La Veuve rusee, vodev. 2 Veiduva vicleana, vodevil 2 acte.
aces.
4) Le Deserteur, vodev. 1 acte. Desertorul, vodevil 1 act.
5) Le Pedagogue, vodev. 2 actes. Pedagogul, c 2 acte.
6) La contrebande, vodev. 2 Contrabandul c 2 c
actes.
7) L' Alchintiste, vodev. 2 actes. Aurariul, c 2 acte
8) Homiopathie, vodev. 1 acte. Ontiopatia c 1 c
9) Le Premier Alai, Idyle avec Armindinea, idil cu cintice.
chants.
1) Aceasta lista iml este data de dl. N. A. Bogdan, care a gasito
intre mal multe dirt' vechi de ale hit G. Asachi, ce lean cumparat de la
antievarl.
146 Teodor T. Burada

10) La jeune mariee mechante, Mireasa minioasei, comedie 1

comedie 1 acte. act.
11) Le voisinage dangereux, co- Vecincitatea primejdioasei , co-
medie 1 acte. medie 1 act.
12) Le duc Ramoneur. farce 1 Duca-hornarul, farsa.
Bete.
13) L'intermezzo. Boerinul intet'ia oars in Capi-
laid, comedic 3 acte.
14) Le Pedant, comedic 5 actes. Pedantul, comedic 5 acle.
15) Le Valet de deux maitres, Camarierul de dol stapini.
3 actes
16) Le fill perdu, drame 1 acte. Fiul perdut, drama 1 act.
17) Eduard en Ecosse, drame Eduard in Scotia, drama 3 acte.
3 actes.
18) Pierre Rareche, drame 2 Petru Raref, drama 2 acte.
actes.
19) Aizire, ragedie 5 actes. Alzira, tragedie 5 acle.
20) Pauvrete et fierce, comedie Scirucie qi fudulie, comedie 4
4 actes. acte.
21) Le Pensionat des Demoi- Pensionatul de fete, vodev. 2
selles, vodev. 2 actes. acte.
22) La Pe de Pharaon, vodev. _Mica lui Faraon, vodev. 1 act.
1 acte.
In aceasta lista a pieselor ce s-au jucat de elevii Conser-
vatorulif, la No. 12, se vede treeuta plesa Le Duc Ramoneur
Duca Hornarul. Gasind un manuscript necomplect care confine
traducerea acestel plese, sub titlul Hornarul Ducal), observam
ca plesa a fost : teacuitci in limba romineascei la 25 Martie 1819,
14, fan a se arata de cine, !i din care autor. Persoanele Diesel
§i actoril ce au interpretat-o sint insemnati astfeliti :
Duca Oresca D. Gusti
Doncaza secretarul lul . Dimitriu
Guzman { slugele luT Neenlau
Milesca Lazarescu
Barogo Hornariu Chita: Calirnan
Mapar, diftor de dinti D. Stall
Lopet croitor . Canta
Donines, o alts batting, Sluga Alhas
Tot in privirea mersulul acestel scolT, ,gasim o dare de
sama facuta in limba franceza de un calator strain, ce avusese
prilejul a fl fafa la mal multe reprezentatiuni teatrale date de
elevii Conservatorului ; acea dare de sama o gasim in Alauta
Romineascet (supliment la Albina Romineased) No. 88 din 7
Noembrie 1837, precedata de urmatoarele aprecierl a la! Gh. Asaki:
1) Se aflA la librhria Moldova", R. Saraga, 100.
 Inceputul teatrului in Moldova 147

«tin calator ce nu au ingaduit sa1 numim, care tacere cu

atit mal mutt ne pare raa a o pazi, ca. rangul ce ocupariseste
in ramul frumoaselor meste.sugurl este de acel felia, de a putea
interneia a sale socotinte, aft binevoit a ne impartasi copie de
pe o scrisoare ce au adresuit cart un al sea prietin de la Paris,
precum zice, drept seine a multatniril pentru placerea ce a simtit
la cercetarile dramatice a elevilor Conservatorului flat monic din
EsT. Primiud aceasta binevoitoare politicise drept un act de in-
gaduintS, sa cuvine Conservatorul a sa socoli pre norocit ca aft
tras asupra sa o luare-aminte a calatorulul, caruia multiimim,
died ;a lumina a sa scrisoare,.
hid acum acea scrisoare, in traduce! ea romineasca a lul
Gh. Asaki :
cTi s-a-parea, Tubitul med Leon, cumca a-si fi intirziet in
aceasta curioasa politie, un limp mai indelungat decit ant fost
propus. Nu eerca alte cuvinte, decit acela, ca am asteptat seri-
sorl de la fratele met, macar ca si dupa a for prim.re am mat
prelungit aid a mea petrecere, si Tata mai intat cuvintul. Ma
simteam insufletit de a savirsi a mea compunere intitulata :
.Amorezatul obosit de amor, cind de odata o noua idee m-a in-
sufletit : cunoscut itl este cumca nu ma pot indupleca de a trac-
tarisi mai cu seams un slujet scos din obicelurile cele vechi,
care ne sint asa de putin cunoscute, decit pe acela cari ni in-
fatosaza deprinderile epohei de tata, intre care, dupa o buna
alegere, sa vor afla indestule de a infatosa pe stena oarecare
critics de acel fella care ill place si pre care ma indemnl a-
semene a iubi, dorind ca si d-ta de a ma lupta cu toate aba-
terile mintil omenesti. care intirzie inaintirea civilizatiel.
cAsa dar veT sti cumca char aice am aflat siujetu firesc a unei
noua plese ; putine vol zice despre a et compunere, a caria
toate parti Inca nu s -au hotarit in rnintea mea, cu toate aceste
vel sti incalle a el nume, carele este : Parterul Frantiei in a-
cele infiai loje din E0.
eDumneta al auzit arnica. in EsT, as fost en teatru Frantez,
pe carele, in curs de eine( anT, au jucat o trupa Franteza. Ili
veT aduce aminte despre toate cele ce ni s-a fost istorisit de
starea tivilizatiel si a naravurilor Capitaliei Moldovei; Inca acele
care nu stir, be voia spune acuma, cacl lucrul, precum veT ju
deca, nu-i fart interes.
cDupa ce s au dus de aid trupa Franteza, citiva din boeril
arnatori, au inchipuit planul de a inforrna un teatru Moldovenesc;
asa este, scumpule prieten, nn teatru Moldovenesc, §i orIcit de
curios lucre t-ar parea aceste, auzind in mijlocut Academies
D-tale, vol rnarturisi ca si mie nu mi-al panel mai putin vredni6
de mirare, mie, carele neincetat petrecind Evropa in pasta, vad
lucrurl indestul de cunioase sl scria despre ele, incit avind a
pleca din Est in ajunul a unel din acele reprezentatil, am. pre-
148 Teodor T. Burada

lungit pe a doua zi a mea calatorie, si apol Tar am Intirziet-o

cu o saptamina, cind avea a se mat da o alts reprezentatie.
Doua tinere si citl-va din amatori si sholeri, alcatuesc aceasta
sotietate Dramatica, pe care am auzit cintind si am vazut jucind
cu o mirare care nu ';.1-e pot rosti. Daca una din acele femel,
ar botari prin o statornica invatatura de citiva anl, a se inde-
letnici cu muzica, apol te incredintez, ca ar putea figurarisi in
Frantia si mal in urma chiar la Paris.
«Cu un an mal inainte nime din aceasta trupa nu cunosted
macar o nota de muzica, aslazt ea cinta cele mal grele aril,
ma! totdeauna in masura si citeva versuri cu ecspresie. Toata
trupa urmeaza dup. un melod italian care face cinste profeso-
rulul Conservatorulul, d. Paulo Cervati, tenor foarte insemnat,
ce inses1 reprezenteaza Cu o expresie alit de nemerila pe cit
cir.tarea-1 este plina de gratie si armonie, 'Melt tinerii Moldoveni
indeobste reprezenteaza cu o potrivii e si Cu o sigurAnta cm care,
precum slit, nu este data la multi oamenl a se infatosa inaintea
publiculul pe stena. Marturisesc ea foarte ma mir despre aceasta,
mal ales aducindu -mi aminte despre desele cercari ce se far la
not, Inca multe orl lara nimereala, de a cistiga aplaozul parte-
ruin' celuI cam pre mull pretenduilor, pentru a nostri tinet1
actor! si actrite, care ne placea la repeLitie si nu ne indestula
In sara reprezentatiiior. Insa d-ta at ma! afia Inca si alte multe
insusimi la acest popor, daca al putea a-1 cerceta si a-1 observa,
dupa chipul d-tale, carele mi se pare a fi acel singur nemerit.
«Cif asl fi dorit, scumpul meil Leon, a te vede impartasind
cu mine simtirea plina de entuziasm ce m-au cuprins la una din
reprezentatiile, unde satenil In a for port national aducea ina-
intea ochilor mei icoana acelor vechi Roman! pastor! ; aceasta
era o credincloasa pruba a costumulul celu! antic.
«Mi se parea acest mare popor inturuat intre not, incepind
o cariera notia si potrivit cu inriurirea timpuluT de astazi me-
nind a Jul a .doua marire, numai grin folosuil catra omenire si
prin cistigarea. actelul fella de slava deosebita, care ,insemneaza
adevarata intemeere a CivilizatieT, si a careia scopos este numai
iudeplinirea mestesugurilor, a stiintelor si a tuturor virtutilor
ce le insotesc.
«Cu toate aceste oare aT crede ca acela care intro adevar
era pentru mine ne asteptat, ba Inca un lucre de mirare, este
chiar pentru unit din paminteni, dar aceasta numal intre oare-
care persoane, un obiect de critica nepotrivita, !ncit auzind pe
acele ce o cuvicta, nu am putut a nu crede dintal cumea tin-
tirea el, ar fi de o cabala, insa am intales, ca aceasta era o
critica despretnitoare de glocul aetorilor si actritelor, chiar nu-
maT pentru asernenea cuyint cu care in ale noastre adunarl
despre toate se face critica, si se vorbeste, slit pentru ce si
cum ! chiar aceasta deprindere, necurmat lucre vrednic de ris,
 Inceputul teatrulul in Moldova 149

vel sa o infa to§ez in a mea noun piesa pre care o volt tri-
mete-o la comitet, daca vel socoti-o vrednicii.
cAdio, scumpul met prietin, nu vel intirzia a primi a mea
intala scrisoare de la Constantinopolev.
XVII

Pe linga aceste, in muzica elevil iaceail asemene progrese

marl; el executara in ziva de 20 Dec. 1837, in casa hatmanulul
Teodor Bak, un imn intitulat Luceafar lin, aflat in bro§ura :
Privigherea ostagului Moldovan de Gh. Asaki, cu prilejul ser-
beirii date pre lnaltatului Domn Mihail G. Sturm V. V. de
corposul oflterilor. Muzica la versurile acestul imn s-a facut de
Elena Asaki 1).
Modul cum s-a petrecut aceasta serbare, ne-o descrie Al-
bina romineasca din 1837, pag. 401. lata-o :
(Lunt in 20 a curgatoareI (Decemvrie), s-at facut in casele
Exs. S. D. Gheneral inspector Logof. T. Bak o serbare stralu-
cita pe care corposul D.D. Ofiteri at dat in cinstea Prea Ina'.
tatuluI Domn. 0 mare luminatie cu trumoase transparente vestea
de departe locul serbaril. Vestibulul easel (antreul) cu ale el
arcade si cu indoita scars era impodobite cu trofee militare,
alcatuite cu gust din felurite arme a miliLiel. Draperiile marelul
salon era de coloruri nationale, in mijlocul carora era a§ezat
portretul prea I. Domn intre doua figuri emblematice.
(Prea I. Domn si M. Sa Doamna sail priimit in vestibul
de D. General-Inspectorul incungiurat de stralucitul set eta-major,
Si la intrarea sa in sail elevil Conservatorulul filarmonic 1 -ail
urat cu un imn intitulat : Privigherea ostaqului moldovan, casele
it impart4im In alaturatul suplement. I. S. at binevoit a rosti
a sa multamire pentru aceasta serbare si pentru cuprinderea
si armonia Irnnului national, care simtire s-a impartasit de nu-
meroasa sotietate. Stralucirea si bunul gust a toaletet damelor
si uniformele ceie brilante a d-lor ofiterl, faces o trurnoasa pri-
vire in aceasta adunare toarte insufletita §i a aria desfatarI cu
glocurI sat prelungit pan la 2 dupa mezul noptil cind atunci s-a
dat o mare cina in a caria curs §i in mijlocul sunetulul muzicil
si a detunarilor, s-au inchinat toasturl in sanatatea Pre I. Down,
a M. S. Doaonnet, intru fericirea MoldoviI, a Militia', a §efulul
el si a d for ofiterly.
1) Aeest imn s-a tiphrit in litografia Albinel in anul 1837, impreung
§i cu notele de muzica. El e aranjat pentru o singura voce eu acompaniment
de piano. S-a executat din noil de elevil claselor de canto §i solfegid din
Consarvatoral de maid, si declamatiune din Ia0 in /-itti Concert popular
ce am dat in II Dec. ISS7, in Eala societiitii Amicif artelor.
150 Teodor T. Burada

Elevil clasei de muzicA ail mat cintat dupa acela in sala

Teatrulul de Varie lAtt, aria Se it fato barbaro, de Elena Asaki,
cu prilejul benefietulut lui Paul Cervati, protesor de muzica vo-
cald. la Conservatorul filarmonie-dramatic ').
Dupti un studio de un an si fret luni, si dupa o sinnta
vrednica de toga lauda din partea elevilor, s-a putut reprezenta
in 20 Fevr. 1838, pentru prima data in limba romina opera
Norma 2).
Inainte de a se reprezenta aceasta opera, Directiunea Con -
servatoruluf face cunoseut publiculut, ca opera Norma se va da
de elevl in benefictul profesorulut for Paul Cervati. hid ce ne
spune Albina romineasca din 1838 pag. 59, despre aceasta :
cElevii Conservatorulul filarmonie vor ave cinste a da Du-
minica in 20 Fevr. 1838, intaia reprezentatie de Norma, in be-
nefietul d-lui Cervati. D-tor abonatit, can ar dori a tine a for
loje, vor face cunoseut aceasta la casa Teatrulul pans la 17
Fevr. amenzi).
Elevit earl au mat parte la aceasta reprezentatie au fost :
dnele Lang in rolul Normet, Elisabsta Fabian in rolul Adalgisel,
Hoeie in rolul Clotildet, d-nit Dimitrie Gherghel in a tut Flavius,
Constantin Gheras in a lui Orovezo si Paul Cervati in a tut
Potion.
Despre succesul si impresia ce a Lent asupra publiculut,
aceasta prima incercare Erica data in limba* rominri, de devil
Conservatorulul filarmonic-dramatic, gasim in Albina romineasca,
din 1838. pag. 65, o dare de samd tradusa si in limba fran-
cezd. Iatd-o :
eAcest singdr mime Norma, arata greutatea intreprinderet,
si data nepartinitorul public prin vie inbratosare si aplaos, a
aratat a sa vie indestulare, apol aceasta, este acea mai bung
dovada de talantul musical a Moldovenilor, de sirguinta profe-
sorulul, clnul Cervati, si a elevilor set, precum si de statornicia
Directiel de a inainti un asezamint alit de folositorD.
Pe lingd aceasta mat adaogim si o dare de seamy facutd
de Camil Barozzi, membru in comitetul teatral, intr-un articol
tradus si in limba framer& si inserat in foaia timpulut de a-
tun& Iata-1 :
1) EleviT Mihail Cerkez §i Dimitrie \Gherghel din acel Conservator
mi-au dat aceste relatiunl.
2) Tradusa de Gh. Asaki tipArita, in laV la 1838, in Institutul Albine!.
 Inceputul teatrului in Moldova 151

cAcea mai sigura si mai pretuita dovada a marirei suite-

inlui si al adevaratului patriotism, este placarea de a lauda, si
din eurfitiea sa mira de talentul si de siguranta eatra inaintire.
Astdzi ma, lac organul compatriotilor celor buns, spre a imp!,
tasi urmatoarele, despre elevii Conservatorulul filarmonie, cariI
au dat noul dovezi de eercarile for cele dramatiee, reprezentind
in lirnba patriei opera Norma.
gintru adevar cu de o potriva mirare, si multAmire am
vazut pe d-na Lang, care abia air inceput dramatica. infatosind
asa de bine haraelerul particular a roles sale eel grele, patrun-
zindu-se de Fatima Normei, de a el suferiri, de duiosia parin-
teased, de a el nehotarire, de urgia, si de a ci deznadajduir",
precum si de mustrarile care o indemna a dezvali cumplitul el
secret inaintea judecatorului cugetulul el. Cuprin4 de aeest far-
mer, nu 1-am tinut in sans oareeare neindepliniri de vers, din
care o parte se cuvinea a sa imputa raguselei gitulul eT, Tar
alts la mareata rrelodioasa muzica foarte gre, re avea sa cinte.
Dl. Cervati in rolul sed de Potion ad incintat prin aplieatia me-
toduluf seu, si prin duke si armonioasa plecare a glasulul, pre-
eum si prin infoeata insufletire ce o dezvaleste cu atita nemu-
rire in rolul set. Asemene dreptate se cuvine a se da tinerimei
care informa horurile cu atita rinduiala, exactilate si armonie.
«Potrivirea costumurilor, frumuseta decoratiilor, aiegerea
amatorilor, care au binevroit a indeplini orhestra, si multimea
privitorilor, au dat acestel reprezenkatil un haracter, care, cu
oarecare modificatil, parca s-ad fost transportat la loeurile unde
aceasta mareata opera s-a fost minunat de o deptina nimerire.
«Adresind aceste laude tinerilor elevi a Conservatorulul,
sa nu mi se impute cumca as fi hotarit, ca el le-ad agonisit ca
actor', fiescare judecator competent si ne partinitor, ne zmintit
va fi adunat de a sale luart aminti, cutuca, nimerirea teatrala
este rolul unel indelungate ostenele si practisirl de multi ant a
untl adinci cunostintl de jocul patimilor, ca ea se cistiga prin
o necurmata opintire a talentului, de a potrivi bine rosturile
oriel limb' strAine cu acelel nationale, de o deprinsa deiicateta
de a potrivi treptaluil ea sunetului in cuvinte si a imparti cu
armonie masura si prosodia frazurilor. Asemene insusiri, Con-
servatorul numal cit ad inceput a le cistiga, si cu Coate aceste,
socotindu-se din adevarata sa pozitie, ca are drepturi a sa bu-
cura de ingaduinta si multamirea publics, care prin aceasta va
insufleti inceputul unel asemene lacute intreprinderl.
aDe dorit este, ca sa poata urma Conservatorul indeletni-
eirilor sale cu statornicie, pentru a sa si a tariff 'cinste, si a se
incredinta ea talentul carele poate ajunge la bine, nu este de-
parte de la mai bine, la care ad ajuns mesterif in dramatica '),.

1) Albina Romineaseg, 1838, pag. 65.

152 Teodor T. Burada

Opera Norma s-a jucat si a doua oars, tot cu acelas suc-

ces, lar publicul, care a asistat si atunci in numar mare, a ras-
plait pe elevi prin aplaose frenetice.
In acelas an in ziva de 23 Aprilie elevii Conservatorulul de
la clasa de muzica vocala, imbracatl in halne nationale, au cin-
tat in geadina lul Gh. Asaki si in onoarea onomasticel sale un
cor pastoral : Intre voile inflorite ", muzica de Elena Asaki 1).
Reprezentatiunele teatrale ce dadeati elevil Conservatoru
luT, asa de bine primite de public, si progresul Wit ce -au fa-
cut aceasta scoala, dind rezultate alit de inbucuratoare, nu
lipseau insa a trezi in o parte a societatii inalte, acea instrai-
nata sail straina de tarn, piste sentiments de temere asupra e-
fectulul pe care o asernene izbinda trebuea sa o aiba asupra
spiritulul si sentimentulul national.
Prin diferite manoperi si intrigi se incepu a se insinua in
spiritul parintilor cell aveail copiil for in Conservator, ca acel
scolari, nu invata carte, ri au de gind sa se faca actor)", cela
ce in timpurile acele era un ce degradator, avind publicul pe
atunci eel mal mare dispret pentru eel ce inabratosa0 cariera
teatrala.
In urma acestcra, elevil incepura a se retrage, guvernul a
nu mai da subventia anuala de 200 galbenl (pe care la inceput
I-o daduse spre sustinere) si Directia Conservalorulut vazind Ca
cheltuelile sint cu mull mal marl decit venitul, rezultind un de-
ficit de 15,114 lel, 14 parale,dupa cunt se va vede aceasta din
o socoteala facuta asupra venitulul Conservatorulut de la infiin-
tarea lul, ce o dam acis-a vazut nevoita in asemene grele ini-
prejurarl a suspenda cursurile si reprezentatiile sale.
Iata acea socoteala :
Venitul Conservatorului de la inflintarea sa
Lel Parale
9.074 . 20 Adunatl prin D. Spatar Alexandri, de la abonati
si de la 2 reprezerttatil.
8.250 . . In 230 galbeni, incasatI prin D. Stolnic Tanen Draghiel
1.725 . . De la reprezentatia din 8 Apr.
980 . . c c c s 30 c

1) Iasi*. riiposata Elena Asaki me -a cumunicat aceasta.

 Inceputul teatrulul In Moldova 153

Lei Parale
1.782 . 20 De la reprezentatia din 17 Octomvrie
7.000 . De la Eforie
.

280 . De la D. Logofgt Catargiu in 8 galbeni

1.075 . . De Ia reprezentatia din 24 Octomvrie
Z52 . 20 De la reprezentatia din 25 a
665 . . a « 25 Noemvrie
a a
189 . 30 De la Hatmaneasa Elisa Palade in 5 galbenl §i jum.
40 . Pe patru scaune de la D. Mesonabl
.
40 . c. « c « « a Alecu Palade

1.047 . 30 De la reprezentatia do la 2 Decemvrie

897 . . « « « c 4 14 4
230 Tot de la aceasta reprezentatie in deozebi
915 De la reprezentatia din 4 Ianuarie
767 . 20 « « « a 11 a
805 c c a « 18 «
420 12 galbeni de la Spatar Alexandri pentru D.
Sardar Drgghici.
420 . . De Ia Hatmanul Teodor Bal§
420 . De la D. Caminar Costache Negruzzi
1.033 . 10 De la reprezentatia a IIa a Normel
1.750 De la P. I. Doran in 50 galbenl
420 . . In 12 galbeni de la D. Spatar Joan Casu
525 In 15 galbenl de la D. Consulul Rusiei
420 . . In 12 galbenl de la Spatarul Alexandri
190 In 5 galbeni si 6 sorocovetl de la Dna Profira
Lgteseu.
41.914 30
Cheltueli . . 57,029 lei 04 parale
Venit . . . 41.914 c 36 4

15.114 lei 14 parale')

Datorie . .
Pentru reprezentarea operei Norma s-a cheltuit 3.789 lei
§i 15 parale 2).
(Urmeaza). reodor Z. Burada

1) Veil: Acta Teatralui national. 1837 No. 315 rop. Aflat 9n arhiva
statului din BucureVI.
2) VezT : Istoria scoalelor de V. A. Urechia, Blicuresti. 1892. t. II. p. 145.
 Asupra noel dh gres ti,arpatiPi Jill jildelill Siluaya oat')
de la 13orea la liangu.

nainte de a expune rezullatul cercetarilor

noastre, cred folositor a lace o scut to pri-
vire istoriea.
, .4, Cele mai vechl indicatiunl astipra vristei
gresiurelor carpatice din judetul Neamt le
gasitn in lucrarea tut Herbich Niue Beobaclitungen
in der Ostsiebenbargischen Karpathen. Verhandlungen
der K.K.G.R. p. 284" din anut 1873. El scrie, ea mun-
tele Ciablaii si ramifleatiunea Rapciuni sint formate
dintr-un gres carpatic cretaceu, care se gase§te foarte dezvoltat
pe frontiera transiJ vano-moldava.
Mai tirziii, in lucrarea sa Das Szeklerland" 1878, Herbich
ni spune, ca a urmarit acest gres carpatic cretaceu de la Al-
masmezti pana la poalele muntelui Ciahl u. Dupa el acest massiv
este constituit la baza dintr-un gres cretaceu inferior, pe care
se razetna calearuri cu Caroline sit conglomerate calcare, ca si
la Hegyes aproape de passul Bistririoara Tuighes.
In 1876 K. M. Paul publica carta geologica a Bucovinei §i
pe frontiera Moldovel indica gresul cretaceu de la Arsita Biti-
sesculut pan la Valea-Saca aproape de Malin!.
Cobalcescu in 1882 si 83 (Ueber einige Tertiarebildungen
1) Lucrarea aceasta a fast comunicata In ziva de 22 Septembrio la
enngresul Asociatiunel romine pentru inaintarea si rIspindirea stiintelor 1003.
 Asupra zOnei de gres carpatic 155

n der Moldau Veal. K. G. R. p. 149-157 si in Memoriile scoa-

lei military Iasi) studiind gresul carpatie din aceasta reginne si
conducindu-se de caracterele petrografice si de constanta 'tor pe
marl intindell ajunge, sa deosebeasea patru nivele eogene:
4° Gresul de Magura,
Oligocene 3° Formatiunea menililica,
I 2° Marne le inframenilitice de Hoja,
Eocen 1° Formatiunea numulilica.
Cele Ire! etaje oligocene shit perfect caracterizate si de-
sciise in districtul Neamt ; tar formatiunea numulitica cu 0 specie
mare de Numulites e semnalata in cutena TazIati judetul then.
In acelas limp in cursul sea de la Universitatea de Iasi
Cobalcescu einisese afirniatiunea asupra vristel secundare a unor
paturl din gresul carpatic, caci d. 1. Nadejde in cartea sa Ele-
mente de geologie penti u cursul superior 1893" utilizind acel
curs inedit lice la pag. l28 Terenul Jurassic se intilneste
la Piatra-Teiului sub forma de stinca e;ita prin o crapatura a
gresiulul carpatie vechiti (cretaceu)"; apoi mai departe pagina
135 : dupa Cobalcescu gresul de Godula in Moldova se arata in
muntil Bistritei, unde formeaza culmea Sihlei, a Sirghiel si Mt.
Haleuca apoi trece in Bucovina".
In 1889 d. Em. Teodorescu publiea in revista Contempo-
ranul" o dare de seama despre o excursiune facuta in j.
Neamt de Cobalcescu cu studentil universitatit de Iasi, in vara
1888, unde deosebeste 5 nivele inferioare celor 4 slabilite in
1883; dar tot tara a se baza pe argumente paleontologice, ci nu-
ma! dupa caracterele petrografice si anume
1) Neoconianul. Gresiurile si schisturile cu impresiunt ver-
miculare din valea Bicazulul plecind de la frontiera si pan la
sud-vestul muntelul Sima le raporteaza la schisturile Rosfeldice,
echivalente eu schisturile superioare de Tetschen. Acest nivel ar
forma o dunga la marginea orientala a masivulul cristallin panh
la hotarul Bucovinei, pentru a aparea mai spre nord la Pojorita
si Cimpul-Lung in Bucovina.
2) Baremianul. Conglomeratul de la Ciahlaa si calcarul
de sub el le raporteaza la acest nivel dupa indicatiunile Jul
Herbich.
156 Romulus Sevastos

3) Gaultul. Gresul grossiar din valea Bicazului, care se in-

tinde de la Mt. Sima pana in Stinca Vulturulul e raportat la
Godulasandstein si Jeamnasandstein. Aceste patiarl prezinta
fire marl si uceorT tree intr-un conglomerat.
4) Cretaceul superior. Gresul de Tarcati exploa tat deja de
multi ant it paralizeaza cu cretaceul superior sal) Plaenerul su-
perior, analog gresulul cu Exogyra Columba din Bucovina.
5) Eocenul. Un gres cenusia inchis cu infiltratiunI de calcita
sub forma de dungl albe, care contrasts pe fondul gresulul e
echivalent cu gresul de Strzolka.
La acea epoca Se credea il3CA in constanta caracterelor
petrografice pe marl intinderl, dar si in privinta gresiurilor car-
patice nivelele nu pol fi stabilite decit prin fossile si invatatul
geolog K. M. Paul 1), care s-a ocupat asa de mull cu aceste de-
pozite, se exprima astrel din acest pullet de vedere: de altfel
argilele rosii ca si bieroglyphele si bancurile cu fucoide, gresiu-
rile grosiare si fine apartinind caracterului petrografic general
al se afla In toate nivelele de Flysch de la cele
Flysch-ulul,
mal vechi pana la cele mal noun si au in sine putina valoare
pentru paralelizarile si identificarile stratigrafice, cind ele nu
contin bancurl, ce prezinta fossile.
In realitate in afara de cele. 4 nivele tertiare, care slot
bine descrise si constante in aceasta regiune, dupa descriptiile
date, nu se vor putea cunoaste nivelele cretacee. Probabil, ca
Cobalcescu n-a avut incredere In aceste diagnose, fiindca n-a pu-
blicat nimic relativ la ele.
In 1890 d. M. Draghiceanu publics harta geologic& a Ro-
miniel, unde figureaza tree bande pentru Flysch corespunzatoare
cu Cretaceul inferior, Cretaceul superior si Eogen, semnalind un
:

calcar numulitie la Cracaul-Negru, Agapia si inspre sud de Mini.

Pe harta biuroulul geologic insa tot Flyschul din aceasta
regiune e considerat ca Eocen.
In 1890 d. V. Uhlig 2) a gasit forme asemanatoare en
Aptychus bidayi in valea Bicazului aproape de frontiers, in cal-
carurl marnoase de culoare deschisa, ce alterna cu gresiuri calcare
1) Bernerkungen zur neueren literatur fiber die Westgalizisehen Kar-
pathcn J. K. G. R. 1888 p. 718.
2) Bemerkungen I. K. G. A. 1894, p. 209.
 Asupra zonei de gres carpatic 157

cu hieroglyphe, pe care le-a raportat la Neocomian. Aceste depozite

formeaza o zona, ce nigrgineste la rasait cristallinul lntinzin-
duse spre sud pang in Transilvania, unde laa o mare dezvol-
tare in supratata, far in spre nord pang in valea riulul Gemene.
Mai tirzia in 1897 d. profesor Uhlig chiar figureaza o zone
neocomiand in o mica schita de calla.
Cn aceasta se terming prima faza a studiului zone! de gres
carpatic din regiunea considerate, in care autorii din cauza upset
do fossile eraa siliti sa recurga numal la caracterele petrogra-
fice pentru a stabili intrinitva vrista paturilo si aceasta prin
paralelizare sau asemanare cu allele mat bine cunoscute.
In anul 1899 prin studiile d -Iul Sava Athanasiu 2) intram
in o Ilona faza. Pentru prima oars stabilirea vristel terenurilor
e bazata pe date paleontologice. D-sa gasi linga Malin! la Sasca
intiun gres quarzos cu ciment calcar o fauna destul de bogata,
ce 1-a permis a fixa vrista acestor depozite in mod neindoelnic.
Fossilele rsite aci sint urmatoarele : Numulites perforate obesa
Leyin, N. Lucasana Defr., N. curvispira Meneg., Trochocyathus
cf. aequicostatus Mayer., Terebratula Hilarionis Menegh., T.
Phrykia d' Arch., T. Escheri May., T. Fumanensis Menegh.,
Anomia tenuistriata Desh., Pecten plehejus,Lam., P. mullistriatus
Desk., P. reconditus Solander, Pecten Moldavicus n. f. P. cf.
corneus Sow., P. cf. subimbricatus Manst., P. cf. Halaensis
Frauscher, Gryphea Brogniarli Bronn. G. cf. Mayeri Frauscher
G. nf. Ostrea cf. flabellula Lam., Oxyrhina Ag. Gesiurile si
tnanele de Ia Sasca gontinind aceste fossile, shit raportate la
Eocenul media.
Pe linga aceste mai semnaleaza Ia Stinisoarea 8) urine sau
unpresiuni (spuren) de Amoniti, ce par a fi Acanthoceras Mendell
si pe care bazindu-se raporteaza depozitele de la Stinisoara la
Crelaceul superior.
Din tot ceia ce precede rezulta, ca la marginea orientala
a zonei de gres carpatic d. Athanasiu stabilise in mod cert
1) Ueber die Beziehungen der Sudlichen Klippenzone zu den Ostkar-
palhen. S. K. Akad. Wien 1897.
2) Ueber eine Eovaufauna aus der nordmoldavisehe Flyschzone. Verh.
K. K. G. A. 1899 No. 9.
3) Gelogisehe Becbechtungen in der Nordinoldavisehen Ost karpathen.
V. K. K. G. A. 1899 No. 5.
158 Romulus Sevastos

existenta Eocenului mediii, cit despre rest (partea centrals st

oceidentala a bandei de flysch) nu erau date paleontologice, care
sa ne permits a afirma in mod neindoelnic vrista depozitelor,
caci Rita ce zice D. Athanasiu la p. 43 in Morphologische Schize
der Nord Moldauische Karp. 1899: Zwischen den Krystalli-
nischen Schiefern and dem Innenrande des Wahrscheinlich
untercretacischen Flysches".
In 1902, la primul congres stiintific din Rominia avut o.
cazinnea, sa comunic o nota : asupra vristel gresiului carpatic
din Rominia, judetul IVeamt ,si Suceava" prin care am stabilit
existenta mai multor nivele bazate pe fossile.
1) Neocomianul a) Pe teritorul comunei Sabassa, putin mai
in amont satul Farea*a in mint sting al Bistritei am gasit
gresiuri carbunoase cu fragmente de foi, ce le-am asemanat cu
cele de la Pojorita, echivalente cu calcarul de Tetschen =Neo-
cotnianul medira.
b) Deasupra urmeaza argile cu Hoplites neecomiensis
d'Orb. §i schisturl marnoase cu fragmente de Ancyloceras
si de Hamites, pe care le-am raportat la schisturile supe-
rioare de Tetschen, echivalente cu schisturile de Ropianka=
Neocomianul superior. Am numit aceste depozite schisturile
marnoase cu hieroglyphe de la Sabasma. Ambele nivele
precedente formeaza Haulerivianul.
Gasesc ocaziunea potrivita a mentiona, ca prin descope-
rirea acestor fossile rw-a fost posibil a confirma in mod evi-
dent parerea eminentulul nostru profesor Gr. Cobalces:u, care
prin sagacitatea spiritului sea a afirmat in 1888, inainte de pro-
fesorul Uhlig, vrista neocomiana a acestor depozite si extensiu-
nea for paua la Pojorita.
2) Albianul. Am raportat la Gault gresiul rnasiv sur des -
chis de hi Poiana Telulu(, bazinduma pe prezeota unel fossile
Beletnnites minimus List., ce am gasit-o intr-un nodul de carbonat
de calciil si fer continute intr-un strat at acestul gres, la gura
Larguluf, putin mai in amont de biserica. Acest gres este deci
echivalent cu gresul de Godula (Gault) si cu eel de la Muntele
Tomnatic din Bucovina. L-am numil gresul de la Polana Teiuhe.
3) Cretaceul superior, cu probabilitate Cenomonian. Un gres
 Asupra zonei de gres carpatic 159

cu Turrilites din grupul heteroceras, ce se afla pe valea until

afluent pe slinga Bistritel, Farcasa, (care formeaza limita intre
districtul Suceava si Neamt) a fost raportat de catre mine la
Cenomonian din cauza pozitiuneT sale stratigrefice, act acopere
gresul masiv precedent. Acestut nivel 1-am dat numirea de gres
cu Turrilites de la Farcact.
4) Gresiurile cu vine de calcita superioare acestufa le-am
considerat cu probabilitate de vrista eocena.
Deja aceste 5 nivele pot servi ca jaloane sigure perdru not
certetari.
Cercetarile ce constituesc oblectul studiului de Tata leam
facut in 1903. Cu aceasta ocaziune mi-a susses, daca se mai
poate numi astfel faptul, ca iutr -un parent's pe jos de sute de
kilometri si cercelind flecae Watra, sa gases(' o bucata din vulva
superioard a unut Hypfturit intr-un gres grosiar cu elemente din
schisturi cristaline. Hyppuritul pare a fi un Vaccinites. Gresul,
in care am gasit fossila, se poate vedea in doua cariere de
linga soseaua !aqua, ce urea de la Esle spre Stinisoara. Intata
cariera se afla mutt mai sus de nivelul stiselet si ptetrele sint
date jos pe un jgbiab de leant. Aci gresul se prezinta masiv in
bancurl groase de mat bine de un metru si cu firul marunt, Tar
intre ele se afla sulAirt paturt de schisturi si alte bancurl de
un gres grossiar cu firele de h 2 - 4 m.m. In gres am gasit pe
id colea fragmente de lignita, ce se afla si in straturile cu firul
mic. Straturile sint ridicate aproape vertical inclinindu-se spre
vest si cu direetia N. 30° V.
A doua cariera o intilnim ceva mai sus urmind soseaua,
anume chip km. 34 uncle e dezvalit un larg cre(. In acel gres
cu ocaziunea construiret soselet s-a gasit un bloc mare de lig-
nitft, care a fost intrebuintat de catre lucratort.
Prezenta Hyppuritulni si a blocurilor de lignita ne aduce
aminte depozitele de Gossau de la Neu-Welt aproape dd Wiener-
Neustadt, Gossau, Saint-Wolfgang, mat cu sarna ca acest depo.
zit s-a semnalat in mai multe localitatl din Ungaria, peninsula
Balcanica si Serbia. Regiunea din UIlla find mai apropiata de
not, cred ca nu e fart interes a atninti citeva cuvinte. Dupa
160 Romulus Sevastos

studiile d-lui Jujuvic 1) sa. gasesc paturl cu Hytfiurz:ti din gupa

Spherulites, Radiolites impreuna cu Gasteropode Acteonella si
Aerinea, ce alterna cu lignite, care air o fauna lacustra. Aceste
depozite fac parte din Senonian.
Prezenta valve! de Byppurit in gresiurile massive de la
Stinisoara ne poate indreptati de ocamdata a afirma, cA aceste
gresiuri ar apartine Senonianului, dar putem spune cu siguranta
Ca avein de a face cu Cretaceul superior.
Stabilirea acestei vriste concords cu parefea d-lui S. Atha-
nasiu 2), care raporteaza deasemene la cretaceul superior con-
glomeratele, gresiurile si marnele din virful Stinisoara. La a-
celas congres din 1903 in ziva de 24 Septembrie d. Sava Atha-
nasiu in comunicarea sa despre muntele Stinisoara $) spune cA
a gasit un fragment de Pachydiscus in gresiurele si schisturile
marnoase tot pe clina de rasarit aproape de virful Stinisoarel,
ce i-a permis deasemenea, sA raporteze aceste depozite la Senonian
si deel sa confirme pftrerea emisa de mine in ziva de 22 Septembrie
1903. Gresul massiv de la Stinisoara, in care am gasit Hyppurites,
e superior conglomeratelor, care cu siguranta incep cretaceul su-
perior si dee! trebuesc raportate la Cenomanian; lar argilele
cafenii, ce urmeazA deasupra gresiului massiv, reprezinta un
nivel si ma! superior din CretaceA.
Vom expune acurn in irasaturi generale alcAtuirea geolo-
gica a regiunel din valea Bistritei de la Borca, pe !a Polana
Tendril pans la poalele Ciahlaului.
La Borca e limits intre schisturile cristaline si zona de
gres carpatic. Marginea occidentals a acestor din urmA depozite
constitue un siuclinal format din schisturl marnoase cu hiero-
glyphe de Sabassa Hauteriviane (Neocomian). Flancul occidental
al sinclinalului se vede in termul drept at Bistritei mai sus de
gura pariulur Stejarul (fig. 1), unde schisturile se aratit pe muche
si par perpendiculare pe albie, insA ele slut tAete oblic. In
malul sting se arata fu marginea soselel aceleasl sisturi, plecate

1) Compte rendu A. Sc. P. CXVI.

21 Geol. Beob. Nordmoldavische Ostkarpaten p. 4 §i 5.
3) Asupra stratigrafiel muntelu! Stini§oara din Nordul Moldove!. Bu-
letinul societateT de Stiinte din Bucurgt1 1905. Autorul eiteaza. aei, concur.
nieare mea de fats, dgi a apArut In 1905, prin urmare inaintea mea.
 Asupra zone! de gres carpatic 161

cdtre thalweg, cu pdturile dezgolite pe o mare suprafata. Aci e

tocmol locul unde am gdsit fossilele ma! sus citate. Aceste de-
pozite formeaza flancul oriental al sinclinalulul. Directiunea pa-
turilor face uu unghiu mare cu meridianul cad avem N 40 V.
Spre nord peste schisturile cu hieroglyphe se arata gre..
siurile massive de Poiana Telulul (Albian), ce formeaza intAlul
anticlinal at zone! de gres carpatic. Putem vedea anticlinalul pe
valea piruului Farcasa, in coasta sudica a muntelui Curmaturi
si Surducu- Russulul. Bancurile sint plecate spre Vest si is! pas-
treazd aceastd inclinatiune pe o distantd de mai bine de 2 km.
avind caractere cu desavirsire asemAndtoare gresulul de la Polana
TeTului. El prezinta aspectul ruiniform, se crepa dupd doua di-
rectiuni deosebite de suprafata de stratificare incit du nastere

S Fig. 1.

Is paralelipipede asemanindu-se in mic cu peisagele din Alpil

Saxon!. Urmind valea in sus vom gasi titina anticlinalului cu
directia N 30° Vest si apol bancurile se pleacd spre rasdrit in
fate Mt. Soldanu, tot cu acelasT directiune.
Gresul fin la fir de care ne ocupdm, se acopere de un
altul grossiar cu firul papa la 2 sail 3 mm. trecind in un con-
glomerat cdtre partea inferioara. In gresiul grossiar cautind cu
insistenta mi-a succes a gasi un Turrilites deja amintit. Alte
doua exemplare, care se gasise, nu le-am putut scoate din stifled
fiindca erad prea sus. Acesta este gresul pe care l-am raportat la
Cenomanian. Avem de remarcat, ca trecerea de la gresul albian
de Poiana Teiului care acesta de Farcasa se face in mod nesimtit.
Tot in asemene conditiunT se prezinta gresul din Bucovina
de la Mt. Tomnatic, de acela K. M. Paul paralizeazd acest gres
cu Gaultul si o parte din Cretaceul superior.
Mal in amont de deschiderea Poiana Luncel se arta Klippen,
1) Bul. S. G. Fr. p. 473.
2
162 Romulus E'evastos

care am descris-o in 1901. Fiindea o nona cot sa in aceasta re-

giune mi-a permis a complecla primele mele ubservatiuni ga-
sese ilia a reveni asupra el. (Fig. 2).
Partea dreapta a yael prezinta rnalul dezgolit liana la u
inaltime de vre.o 10 metri, constitait din bancuri de gres gros-
siar de Farcasa, ce sa inclina in spre rasarit. Iii bancurile de
sus elementele sint mai fine si cu (It ne seobotim mai jos

.Y '; = , Al

/ 16! frA.e.

Fig. 2.

firele devin mal marl. La stinga aceste bancuri se termini brusc

Wale vertical de o falie. Imediat in aceasta directie ne apare
un bane de gres vertical, cu aceleasl elemenle ca si prEceden-
tele, avind insa firele mutt mai marl. Alai departe nu putem re-
cunoaste straturile, ele sint sfarimate in blocurl marl aruncate
in dezordine absoluta. Alai spre vest bancurile se inclina in a-
ceasta directiune.
La poalele malulul abrupt se afla un bloc mare de calcar
compact, in care am gasit Requienia griphoides Math. Bra-
chiopoele si Polypieri. (Riquienia griphoides se afla in Bare-
mianul din Asia minora la Heraclea).
La est de blocul calcar, care e Klippa, se vede o invali-
 Asupra zonel de gres carpatic 163

toare de- gres grossiar indoita ti intoarsa intr-un mod foarte in-
teresant. Stratul de gres se mai razinaa sus putin pe Klippa,
apol se incovoale formind un unghiu ascutit, crapindu-se in di-
ferite directil pentru a se cufunda in cele din urma in jos lipit
de Klippa.--Cred ca nu se poate dori o demonstratiune mal
buna pentru patrunderea fortata de jos in sus a bloculul de calcar.
Mal mull, linia de falie, care tale paturele de gres ceno-
monian de Farcasa, se desineaza in mod limpede si hotarit pana
la marginea drumultn, aratind cele doua buze destul de inde-
partale. Cea din dreapta alcatuita din bancurile inclinate spre
rasarit, Tar cea stinga din bancul vertical.
Intre muchile paturilor de gres si bancul vertical exista
o lama de calcar brun inchis cu acelas aspect ca si at Klippel,
unde am gasit de asemene Requienia gryphoides Math. Bra.
chiopode pi Polypieri.
Natural, este un fragment dintr-un depozit subjacent, care
din cauza miscarilor orogenice, ce au indoit gresul, s-a sfarimat
In bucatl ; Iar aceste sfarimaturi au fost luate inainte si impinse
in sus in despicatura totodata cu bancul vertical de gres grossiar.
Observatiunea mea impreuna c u interpretarea, ca Klippa
proviue din adincime prin miscari tectonice, ati fost publicate in
1901. Domnul M. Lugeon profesor de geologie la Lausanne si
autorul vastel sintese tectonice a Alpilor (care a atras atentiu-
nea tuturor geologilor) In lucrarea sa recenta Les nappes de
recouvrement de la Tatra et l'origine des Klippes des Carpathes
1903z. la pagina 42 ni spune : «Si le mouvement d'elevation est
tel qu'il se trahisse en surface, alors que le mouvement tan-
tgentiel qui fait. avancer la nappe est loin d'avoir pris fin, ce
frontal se disloque, s'e'grene, coupe par des cussures nom-
tbreuses. Ce sont des fragments de plis qui ici cherchent a
crever la surface, qui plus loin restent en profondeur, et se dis-
«tribuent en masses isolees en plein Flysch et qui se repartissent
4 en Klippes dans ce Flysth).
De asemenea D. J. Bergeron') ajunge la aceIasi concluzie
Ka si D. Lugeon, incit imi confirma pe deplin ideta, care am

1) Observations relatives a la structure de la haute vallee de la Ja-

lomitza (Rournauie) B. S. G. F. 4. 1V 1904 pag. 66.
164 Romulus Sevastos

emis-o in potriva unel autorizate si foarte raspindite teoril a-

supra originel Klippelor.
Chiar d. V. Uhlig 1) prin unnatoarele cuvinte : Es wird
ferner auf die Moglichkeit halgewiesen, das durch techtonische
Ursachen Kligeniihnliche Bildungen entstehen konnen.... con-
firma justeta interpretarel mele.
La vre-o 20 metri spre rasarit paturele de gres cenomonian
prezinta despicaturl verlicale foarte apropiate, deci o Ilona falie.
De indata gasim argilele sure marnoase, ce apartin la Neoco-
mian §i supoarta gresul albian de Polana Telulul. Aci falia a
permis ridicarea in sus a partei orientate.
Urmind in amont valea se strimteazd din not), intram in
Chef. De ambele laturl gresul prezinla groasele sale paturi a-
proape orizontale ; far mal sus la Polana Stincei, erosiunea fiind
mai lesnicioasa in argilele cafenil ee zac pe depozitele prece-
dente valea se large§te din not1 §i numeroase izvoare afloreaza
pe coastele despadurite. Aceste argile trebue raportate la un
nivel mai recent al Cretaceulul superior.
Intorcindu-ne in valea Bistritel si luind cursul sett in aval,
mal jos de Vadul raft, vom vedea gresul massiv plecat spre
Vest in malul sting al Bistritel ; avem deci flancul occidental al
anticlinalului. Iar la G-alu acelas gres massiv se pleaca spre est
dezgolindu-ne flancul oriental al acestul
In dreptul Zahornei, inainte de pod apar schist urile argi-
loase alterne cu bancuri de gres plecale catre N., ceea ce pro-
beaza ea anticlinalul sufere o inflexitme in secs vertical scobo-
rindo-se in jos spre a se Odin din no0 in Mt. Nima-§u ; fiindca
aceste argile sint superioare albianulul, dupa cum vom vedea
mal jos.
De aci catre Polana Telulul malul drept al riului ni scoate
la iveald numeroase incretituri ale unui gres iu bancuri subtiri
de culoare cenusie si care par infiltrate de vine de calcita.
La Polana Telulul (11g. 3) vedem gresul massiv (1) la Gura
Largulul in bancuri groase plecate catre thalweg in coasta mul-

1) fiber die Klippen, der Karpatlien. Compte rendu de la IX session

Congres ged. intern. Wien 1901, p. 427-151 in Geologisches Centralblatt
VI p. 88.
 Asupra zones de gres carpatic 165

telul Niasu. Aci mat spre rasarit de bisericA am gasit in 1900

Belemnites minimus Lister la puctul insemnat prin 2 clocane
incrucisate. Examinind deaproape inclinatiunea vom vedea, ca
ele sint plecate spre N.V. Data trecem valea prin sat intilni
Klippa numita Platra Telulul de ling biserica si urmind in jos
soseaua, pe dreapta la poalele muntelui Rosseni vedem larAs1
gresul massiv cu aceTW inelinare; apol gresul se acopere de
argile cafenif, ce a rare straturl de gres (2). Putin mal spre Sud de
Polana Telulul avem un psi- faille. Stratificarea argilelor cafenii

S Fig. 3.

se schimba brusc si pe o lungime de 1 m. 50 paturile devin

aproape verticale, mArginite de ambele laturl cu straturf de
gres. Ma! spre Sud stratificarea argilelor 41 rein aproape acelasi
inclinatiune, ce o avea inainte de accidentul tectonic amintit.
Spre Nord la Gura Largulul gresul massiv se terminA brusc
Mat de o falie, care despica depozitele dup& tints crapaturl
pe o distant& de ma! bine de 100 m.; in unite locuri straturile
sint aproape verticale, Tar in allele lau inclinatiunl deosebite
intre liniile de fracturA. Depozitele ce intra in falie diferA de
argilele cafenil, ce le-am insemnut cu No. 2, cad ele at, In ge-
neral o culoare surd deschisa si pe alocurT prezintaeflorescente
saline. Ele trebue raportate la tertiar.
Argilele, ce apar inainte de podul de la Zahorna, slat pre-
lungirea acelora, ce esiat la iveala in Bitca Rosseni (No. 2),
astfel acum se intelege, ca creasta anticlinalului face o ondula-
tiune in jos la Zahorna.
Faptul ca regiunea aceasta este foarte sfArtmata ;unit
166 Romulus Sevastos

cu aparitia Klippel Pfatra Telulul ne indreptAteste a afirma,

cd Bistrita in aceasta parte trebue, sa fi urmat o falie, cad in
locurile sfarimate prin crapaturi tectonice erosinnile se efec-
tueaza cu mai mare inlesnire; si dacd saparea vdei nu s-a fAcut
dupd faliile vizibile unde era mal lesne decit in gresul massiv,
aceasta dovedeste, ca dupg traseul actual gresul a trebuit, sa fie
crApat si deranjat foarte mull, pentru ca roaderea si stabilirea
cursulul, sa se faca mai usor aci.
UrniArind argilele din bitca Rosseni spre sud, adicd spre
gura Bistricioarel vom constata, ca ele sint acoperite de gre-
siuri mai compacte, in bancuri subtirl si infiltrate de lame de
calcitg, pAstrind aceiasi inclinatiune, ca si depozitele de sub ele.
Aceste gresiuri leam raportat cu probabilitate la Eocen.
Vol semnala prezenta unor argile vinete in ripa unui pirau
de pe stinga Bistricioarel avind gura sa in dreptul satulul cu
acelas nume. Aceste, argile sint foar:e mei, incit se imbibii lesne
de apele sAlbatice si de izvoarele, ce afloreaza deasupra lor,
dind nastere la darmaturi, care se acumuleazd in partea pro -
funda a ripel producind mocirle, peste care nu putem trece
en piciorul.
Aspectul for nu pare de loc secundar.
Scoborind de la Bistricioara spre Rapclunl la indicatorul
kilometric 107 al soselei, pe coasta dreaptA a vAel Bistritei re-
apare gresul massiv micaceu in bancuri groase, cu geode in ele,
plecindu-se spre Sud. El se aseaniana pe de o parte cu cel de
la Polana Telulul, iar pe de alta cu eel de Farcasa, formind
trecerea intre aceste doud gresiuri in ce priveste caracterele
petrografice ; insd reprezinta tot Albianul. Probabil, ca acesta
e gresul, ce 1-a observat Herbich si I-a atribuit Cretaceu-
lul inferior. Existenta acestril gres albian aci nu o putem
explica decit prin o falie in dreptul gurel Bistricioarel, care a
permis buzel sudice, sa se ridice in sus. Proba, ca astfel s-air
petrecut lucrurile, avem faptul, ca si aci gresul massiv albian
se acopere de catre argile cafenil ca si in bitca Rosseni. Aceasta
o putem vedea fAcind ascensiunea Ceahldului.
Romulus Sevastos
 cRoxxlVaii MIN 51Aka1 )

e cap, vara poarta Kecila. Aceasta e cd-

ciulita rosie din postav de Tina, asemenea
fesulul. Tama se poarld cacrula. Pe lingd a-
ceasta, sd pomenesc Inca si ca, in Valaco-
nie, fie -care Romin poartdbriceag, pe care
li-1 fac tiganit covaci din tdblite tart (le corn de both
Tinerit si oamenit cart vor sa fie elegantl (maret,zic
et) poartd la picloare foarte muite siretm (=gel, zic
T

et) de plele neagra. Aldturi de acestea toate, merge

aproape obligat mica lulea romineascd, cu teava scurta,
pe care nice °data nu o lasd din gurd, ci vectnic pu-
fae din ea, ba 'Inca eel mat rdu si eel mai tare tutun, si scuipa.
Tutunul e pentru Rominit nostri din acest tinut una din cele
mai mart multumiri. De cind, din pricina monopolulut, s-a scum-
pit tutunul, et suferd foarte mull. In luleaua for pun cite putin
tutun si foarte economisitor it fumeaza, tar cind 1-ati isprtivit si
n'afi cu ce sd-st cumpere altul, atuncl se insald pe sine prin a-
cela ca in luleaud, care are inauntru zgura, pun cite putin car-
bune aprins care arde zgura, si ast fel trag fumul din acesta.
Tar cind si zgura a ars de tot, atuncl scot teava dela lulea, o
pirpalesc la jar si trag (fumeaza) teava si zgura din ea, pina
ce si cu aceasta ajung la sfirsit. Principalul e ca ei trebue sa
miroasa ceva in gull sau pe lingd nas, sau eel putin sa simta un
miros care searnand cu tutunul.
Imbracamintea femeilor (toale muieresti, zic ei) se compune,
din : opinct, ca la barbat,t; obele, ca la barbatl; WM/a, ca la bar-
batl ; ,soaresI, care la femel slot pina la genunchi, si se Imbracd
mat intil soaresil si apol coltunit ; cdmasa, dar numal la femet
se numeste ast-fel, cad la barbatt, cum am spus, ea se numeste
si camasa si ctiltun ; mInisi ge pinza (= minict de pinzA), vesmint
din pinzd de cinepa, cu mined pind la pumni sat pind la coate,.
intreg cu cusatdrl: si pe mined si pe guler si de jur imprejur

1). VezT No. precedent al Arhivei.

F

MRR Yfl."4

Philip de Champangne
Gravura, dupa G. Edelink, (ill pinacoteca dig .liaa
de Constantin D. Stahl (1876).
169 Rominii din Sirbia

si pe piept; Keba (=--gheba), haina din postav de linfi ca catnap

dar fara mined, si sa poarta numal Tama ; opreg (plural opre-
pile), sort pestrit de pinza, subtire de lina. Romincele poarta
cite doua sorturl : until din-ainte si altul dinapol. [Mete sorturi
sint asa de frumos,impestritate, sati pain insasi tasatura pinzel
sag prin cusatin (brodei ie), Welt sint in adevar frumoase. Impes-
tritaturile de pe sorturile si camasile rominesti ar putea fi su-
biecte de anumita cercetare si studiare, care, nadajduesc, ar fi
interesant in multe privintl ; si anume cu privire la provenienta
acestor desemnurl cars, pe cit am bagat de sung, nu sint pre-
tutindeni la RominT la fel, Inc! ca coloare Ind ca combinatie de
culori, nici ca forma, nici ca marline, nici in cea ce priveste
gustul cu care sint lucrate. Aina (=haina) e ca si la bar bat!.
Vesmintul femeesc r,junge aproape pins la genunchT ; asa ca
picioarele, ping sub genunchi, vara, cind Romincele umblu des-
culte, sint cu totul goale.
Pe cap, femeile si fetele poarta plieceri. Apol peste acele
plieceri poarta sipte, un fel tie cirpa. Acestea le poarta noml
femeile maritate. Al si propoda, o cirpa asemenea peschirului,
cu care sa invalesc logodnicele. De acum citl-va anl, de cind,
din motive igienice, au fost oprite de a se mai purta, nu se
mai poarta plieceri.

Obicaurile la inmorminlare ale Rominilor din Valaconie.

Cind bolnavul boleste multa vreme si sa cazneste, adica nu poate
nici sa se zdraveneasca nici sa moara, se crede ca e pacatos si ca nu
poate muri pins nu i se Tarta. Aceasta lertare se face ast-fel. Bolna-
vul se lungeste pe pamint, isT face truce si it saruta. CO din casa
unul cite unul, afara de copiT, merg la el si dinsul zice fie-ca-
rift cIartama, ; iar lul fie-care-1 zice: Tertat fit, si de mine si
de Dumnezeil. Cind fie-care a facut asa pentru sine, el se in-
toarce catra tot'. in grup si zice : clertati), Tar el ii raspund lui:
clertat sa fil si de noT si pe Dumnezeii,, chip care, el zice : si
vol sa fit! lertati." Se crede ea dupa aceasta bolnavul sag va
muri sail se va inzdraveni. Daca bolnavul nu moare &Tar indata
dupa aceasta, se credo ca ii e barem mai usor, Tar data
moare, ca pacatele -I shit Tertate si ca ii e mai usor, pe cea -
1 -alts lume. Daca bolnavul se munceste si dupa lertare, atunci
femeile Intl tin cenac sag pahar ca apa, pe care o descinta si
apol o dag bolnavulul sa bea, cu nadejdea ca sag va muri sag
va inzdraveni repede.
Rominii cu deosebire pazesc ca nimenl sa nu moara fara
luminare ; cad tine moare fart luminare, e pe cea 1 -alts lume
despartit de oamenil col 1 -alts ; el se poate auzi cu eel 1 -alts,
dar nu se poate vedea. NumaT la sarbatorile cele marl se poate
si vedea si intilui cu eel 1-altl; altfel e in totdeauna despartit de
el. De aceea ori-tine din casa muca sa vie mai inliT, indata ce
170 rnr. Tih. R. Giorgevici

vede ca bolnavul are sa-si dea sufletul, aprinde o luminare de

ceara si i-o pune in mina dreapta ca sa o tie ping cell' da su-
fletul 1). Dupa ce omul a, raposat, aceasta luminare arde inca
1-2 ceasurl si apoi o sting. Cind se chiar vede ca bolnavul va
muri, tine -va din casa it scalda in apa caldicica sad nee cum
va vai bolnavul. Scaldarea aceasta nu se face in casa nici in
albie, ci la cimp, pe fin sag pe Jarbg. Bolnavul se dezbraca ping
la pele, apol se asaza pe fin sag larba, apol se arunca apa pe
el si se spela, si apol se imbraca in haine noul sail de sarba-
toare pentru ca sa astepte moartea asttel. Mica insa moare, nu
it mai scalda. Dar intre acestea se pazeste ca bolnavul sa nu
moara in timpul scaldarel asa gol, cad asa gol va fi si in lu-
mea cea lalta ; de acea scaldarea se face toarte repede. Insa
data s'ar intimpla ca sa moara gol, it imbraca, totusi in haine
noui sag de satbatoare, desi nici aceasta nu e de ajuns. Pen tru
ca, cu toate acestea, sa nu sa duca gol pe lumea cea l'altg, fi-
indca a murit gol, e obiceiul ca, dupd inmormintarea unul asa
bolnav, sa se prcgateasca haine noul si sa se daruiasca vre-
unel rude a hi sag altcineva, cu precizarea ca sint pentru su-
fletul mortului. Atunci deabia capata mortul vestmint pentru lu-
mea cea 1-altg. Inca : i se puce bolnavului un ban in sin, pentru
ca sa, moara cu el.
Daca bolnavul sughite cind [rage sa inoara, se crede ca it
pomenesc mortil. Orl-ce stirbitura de pe trupul mottului se a-
fuma cu tgmie.
Cind ridica pe mort din locul in care a murit, atuncl in a-
eel lot se sparg oua trintindu-le de pamint.
Indata ce bolnavul moare, toata apa care se gaseste in
casa se arunca, fiindca nu e bung, e tie mort, si se aduce alta.
Tot asa, toti vecinil isT arunca apa din casa lor, data vr-un rig
nu -1 desparte de casa mortulul. Daca bolnavul moare Martea,
Vinerea sag Simbata, se crede ca el se poate preface in strigol.
Ca aceasta 0, nu se intimple, pun in jurul Jul putina cinepa si
o aprind ca sa arda. Asa se face acasa de trel or! sag odata,
lar la groapa de doud orf.
Dupa ce bolnavul moare, totusi bArbatil casii nu tioarta
cape (caelulg etc.) pe cap 40 de zile. In acesta vreme el nici nu
se tund nici nu se rad.
Vestmintul, pe care 1-a avut bolnavul inainte de a fi imbracat
pentru moarte, se pune sub streasing, si aid se tine o saptamina
tiindca se crede ea in timp de sapte zile in fie-care noapte vine
mortul acasa si se imbraca cu aces vesmint. Dupa ce trece sapte
zile, acest vesmint se spela, se usued si se darueste saracilor.
1). Acest obieeia pare cludat si Bulgarilor. 0 traditie bulgareasea,
dela Orehovo, rizind de RominT spune ca atit de mull e obisnuit Rominul
cu pestele, in tit si la ceasul mortil i se (la sä tie in mina dreapta peste,
rar In stinga luminarea." Vezi despre aceasta Ilie Beirbulescu : Fonetica Al-
fabetului Cirilic p. 19.
 Rominil din Sirbia 171

Mortul se asazd In casa si anume pe pdmint, dupd ce mai

intaT se asterne sub dinsul un tol, lar unit il pun si perna sub
cap. Trupul de la brill in sus si obrazul i se acopere cu o pinzd.
Milnele i se fac cruel) pe Wept si picloarele i se alipesc intre
sine. La oamenil batrinl picioarele alipite se leaga. Inainte de
ingropare pun pe mort in cosclug, si, (Ian e vreme frumoasd,
in coscIug it scot dinaintea easel sub vre-un porn sail in umbra.
Cind se aude ell a murit cine-va, se adund la casa lid ru-
dele mal apropiate si mal de departe si vecinil. Pe cel care nu
ar fi venit it poftesc. Cind se vine la mort se aduce: florl, la.
rninarele, prescurd, poame si alte darurl. Fie-care aduce din casa
sa atitea lumindrele citi morn ai sal are si una pentru
mortul la a cdruI casa merge. Cine nu poate merge la casa mor-
tulul, merge deadreptul la groapd, si aid if aduce totul, ca si
cum i s'ar fi adus acasd. In fiecare rasa unde e mort, se afla
cite o femee care slujeste si gAteste mincare. Cind vine cine-va
el iI di{ luminarile si darurile, si ii spune care luminare e pentru
mortul de acolo si care pentru eel Patti morti al sal. Femela
primeste totul, si, cea ce e destinat pentru mort, si luminarile
le pune in costing, pe cruce sad la groapd, lar cele-l-alte darurl
se pun in cosciug Huge mort si se ingroapd ce ele. Insa ceea
ce nu-1 destinat pentru mort, ci pentru rudele aducdtorului, nu
se duce la groapd ci se lasa la casa mortuluT, apol darurile se
impart copiilor lar lumindrelile se dad oamenilor si femeilor
care yin la cina de dup. inmormintare.
Bine se pdzeste c.a peste more sa nu treaca pisica, gala
sad vre un alt animal. Dadi totusl. s-ar intimpla asta, atunci se
face ca acel animal care ar truce peste mort sd se intoarca
inclarat peste el. Se crede cd prin trecerea animalulul peste mort
se pingaresre mincarea care se minincd pentru sufletul mortulul
la cina de dupd inmormintare. Daca cineva stranutd cind e mor-
tul in casa, trebue ca el insusi salt rupd putin caasa sa. Cind
e mortul in casa, cineva din al. easel Ta putina sare si porumb
si fl bags prin minen si le scoate pe la piept,aceasta de trel
or!. Apo' sarea se dd vitelor, Tar porumbul se opreste pentru
saminta. In ziva chid se va ingropa mortul, se chiama oamenil
din vecinatate sad Inca si de mai departe : unil 'ca sä faca cos-
dug iar altil ca sd sape groapa. La aceasta fie-care vine bucu-
ros, ori-ce alt lucru ar avea, cad e pomand a se duce la o ast-
fel de chemare ; si fie-care se duce de hicreazd ford plata pen-
tru mort.
Cosclugul se face din ori ce scinduri, lar cruces din leirm
de stejar sad gorun. Acei earl vor sapa groapa, la locul unde
va fi groapa, mal intal fac cruce cu tirnacoput, varsa pe lot pu-
tin yin, si nuinal dupd aceasta incep a sapa. Pentru lungimea
grope! lad masura mortulu!, lar adincimea e de un metru si
ceva ma! mare. In casa se face o luminare de ceard lungit cit
mortul, apol se tae in bucat.1 marunte si la toate patru colturile
172 Dr. Tih. R. Giorgevici

cosclugulul se lipeste cite o bucata si se aprinde. Din cele-l-alte

bucati se face cruce, care se pune mortului in sin si se lass a-
colo pins ce mortul e pornit la groa06. Aci se scoate crucea
si familia mortului o saruta pe rind, Tar apoi i se pune mor-
tului in mina dreapth si cu ea it ingroapa.
Dupa mort jelesc femel si se vaita improvizind bocete in
tocmal ca si la Sirbi.
Cind scot pe mort din casa, toti ai casil apnea de cosciug
si zic : «Nol vrem sa to smulgem pe tine, iar nu to pe nol 1,0
Jr. till. R. Giorgevici.

S&\.x.e o e,k3`

Vet' vreaa, poeti, cu iniml frcimintate.

Dorifi, urge' §i ridefi, plingeft. Firea
sa 'fi oglindeasca 'n voi nemerrginirea
alcettuirei sale variate.
sufletele fie-vd 'ncercate
de patimi cit de mite. Fericirea,
durerea fi minia 3si iubirea
sa clocoleasca 'n voi amestecate.
Precum de fulgere se 'ncarcil norul
aqa set vi se 'ncarce'n suflet dorul
de a viz' 'mita grin cunoftinti cuvintul,
ca 'n armonil sea intrupati prisosul,
slavind un singur paradis : Avintul
fi-avind un singur Dumnezeii: Frumosul.
M. Codreai
 Priveli ti qi datini populare in Moldova
(Urmare)

Stratiot catrit Imparatul raspunde :

Vol merge inalte Imparate Si eu ti -am fagaduit
Si vol face aceste toate Caci §i mal multe vor face
Cite to mi-al poroncit Numai ca sa fiin in pace.
Stratiot esa inchinindu-sa. Ostasil einta : Trit cral de la rasarit 1)..." piing
la sfir§it. Pe urma vine Stratiot, aducind veste, zicind :
Prea puternice imparate Acel 14 mil de pruner
Am facut cum mi-ai toate Pe toll Tam facut mucenicl.
Ostasif ciuta :
Sflntilor mucenicl

1) Versurile acestut cintec asemene nu sin( sense in manuscript. Not

le dam aid asa dupa cum mi lea spus Gh. Popovict si al(1 irodarl. Iata-le :
Trel Unit de la rasarit, DarurT seumpe aducind.
Spre stea ail calatorit, Si catrrt Bristos eintind :
Si -aid mers dup. cum citim, Culea-te-mparat ccrese,
Pfina-n ora. la Vifleim, In slilas dobitocesc !
Aco lo cum ail ajuns Te culca pe fin uscat,
Steaoa-u nom li s -au aseuns. De ingeri incnnjurat,
In Viflei ni s-a naseut Crail to vor Janda,
Domnul eel fara denceput. Si marine itl vor da ;
Crait de la rasarit, Mit ire intro eel de sus,
L-nehinare-i-au venit, Si pace pitinli la apus.
Nota autorulul.
2) Troparul acestel rugiiciuut nu e semis in manuscript. Not dam aid
rugAciunea in intregimea et. latit-o: Sfin(ilur mucenici cari bine va-(1 ne-
voit §i vii-(1incununat, ruga(i-vil DoirmuluT sit se miluiascii, sufletele noastre".
Nota autorulul
174 Teodor T. Burada
La sfiesitul einteeuluT yin Crail, si unul dintrin01, Lice :
0 puternice-mparat, Atum rata imparate,
Foarte mutt singe-al varsat, Ca ti -am spus no tie toate.
De copit ne,vinovati, Ca Hristos s-a naseut,
Nu stim si ce cauti, Gel de molt proorocit.
Cu cetatea Vifleim, Asa dar merge mat curind,
Nol lot sfint o numim, Oaste nimica luind,
Pentru c-acolo s-a naseut, Si te srnereste foarte,
Cucon Mar de curind, tael D-zea she toate.
Pe care not 1-am aflat, Si ruergi de te nehina,
In iesle de bol culcat, Si din inima suspina,
De ingeri ineunjurat, Si te roaga de iertare,
Si nut luT ne-am inehinat. Pentru gresala cea mare,
0! ce minune cereasca, Care-al facut-o de curind,
Unde-a fost ca sa se nasca, Pruneii eel multi ucigind.
Un flu fara de tats, Asa dar El stie toate,
Imparat in lumea toata, Te va osindi de moarte,
Si s-a nascut pentru not, Data nu te vet ruga,
Sa ne scape din nevol. Greselile atl erta.
Imparatul indatl rAspunde eated CeaT, zieind:
0 tu crat far-de rusine, Ca sa ma smerese astfel,
Cum de vorbesti tu cu mine, Pentru-n copil mititel,
Cu asa-ndrazneala mare, Si sa Ina rog de ertare,
Nu stir tu tine slut oare. Ca la D-zeu eel mare.
Eu sint hod imparat, Doara nu sint nebun ca. voi,
Decit totl is mai inalt, Ca sa talc dealurl si va!,
Decit tots eu sint maT tare, Si SA gasesc un copil,
Aid pre pamint supt soare ; Si luI ca sa ma inehin ;
De nimene eu n-am frica, Mai bine vol poronci,
Toata lumea sa se string, Lul Stratiut a se grabi,
Nu m-ar pute birui, Ca, cm oaste inarmata,
La tots m-as improtivi. Sa mearga -n Vifleim indata,
Si acum tu itni zici mie, Si sa tae pe-acel prune,
Cu-asa mare sumetie, Care si Hristos ii zic.
Alt eraT indatl ziee:
Nu te supara-mparate, Si din ceriul eel inalt,
Ci, fir plin de bunatate, Veste-ntre °amen' a dat,
Cad strigarea malcilor, Ca -n locul tau s-a rinduit,
Si tipetul pruneilor, Fiul sat1 eel mutt iubit,
Dumnezet 1-a auzit, Si spre dovada sa crezi,
Si foarte tare s-a mahnit, Vom arata si dovezi.
Imparatul zice indata:
Si ce dovezi aveti voi, SA ina-nehin pan la pamint,
Aratati-le la not, Acelui mare imparat,
Ca sa le vad mat curind, Care-I pre mutt laudat.
 Privelisti si datini populare in Moldova 175

Cra Tul: Imparatul:

Vom arata. Prin ce?
Imparatul: Cralul:
Arata, Prin cintare.
Cra Tut : Imparatul:
Vom arata. Sa cinte.
Ostava calm:
Isaia dantuesle....1)
Uu ostas iuchinindu-se sutra ImpArat:
Pre inaltate imparate Voeste a infra,
Un om negru de tot foarte La-mparatia La.
Imparatul zice:
Sa vie.
Ostasul aduce pe harap. Harapul face un complement turcesc, si se pune
intr-un genunchit si incepe a zice urmatoarele:
Pre-naltate imparate, Tot umblind dupa vinat,
Eti ma rog data se poate, Odata i s-a intimplat,
Ca sa fit cu luareminte, Pe la not a inoptat,
La ale mele cuvinte, Si au trimes un ostas,
Care-am sa-V marturisesc, Sal saute lul salas.
Paeatul cel parintesc. Ostasul cum 'au venit,
Tatal meil a lost om tare, Tocmai la noT a nimerit,
Si strasnic cu virtute mare, Si au spus sa ne gatim,
Vietuind viata vie, Pe-rnparatul sal prirnim.
Din a sa copilarie. Tatal meu cu bucurie,
El a fost un Indian, Au dat la bucatarie,
De pe kermul African. 0 poronca-nfricosata,
El a lost negutitor, Cum n-a mat dat attn. data.
Si de rob! cumparator. Si au spus sa se grabeasca,
El vindea si cumpara, Bucatele sa gateasca,
Dupa cum i se-ntimpla. Ca, cind va veni-mparatul,
Insa tatal mea acasa, Impreuna cu Senatul,
Avea o roaba frumoasa, Sa le pue sa minince,
Care-atita o iubi, Ca-ndata-o vrea sa se culce.
Pentru dinsa se jertfl. bra. roaba cea-nteleapta,
Asa-al nostru imparat, Cum au auzit, indata
1) Troparul acesta nu e scris in manuscript, noT it dam aid in in-
tregimea IuT. lata-1: lsaia dantueste, fecloara au avut in pintece, si au
lased fia pre Emanoil, pre Dumnezeil si omul, rasaritul e numele tut, pre
carele shisindu-1, pre fecloara o fericim".
Nota autorulul.
176 Teodor T. Burada
s-aa gatit foarte frurnos,
Si s-au dat intr-un dos.
Asa mutt n-a zabovit,
Si-mparatul a venit,
Cu a lul svita numeroasa,
Cu o trasura frumoasa.
Din trasura jos s-a dat,
Si in casa all intrat.
Tatal mea I-au-ntinipinat,
Supus lui s-au aratat ;
In genunchi all picot,
Parnintul au sdrutat,
Apoi indata s-au sculat,
De treaba s-a apucal.
Au cbemat pre zisa roaba,
Si iau poroncit ca-ngraba,
Sa s-apuce sa gateasca,
Masa cea irnparateasca.
Roaba-ndata s-a pornit,
Si masa ail-mpodobit,
Atita de minunat,
Ca-mparatul s-a mirat,
Si cind toate s-au gatit,
Tatal meu foarte smerit,
La-mparatul all venit,
Si la masa 1 -au poftit.
Imparatul cu-a sa svita,
S-au pus la masa gatita.
Atuncla roaba intriud,
Bucalele aducind,
Si cu-n mare respect,
$i -au pus minile la Wept.
Insa-al nostru imparat,
Mal nimica n-au mincat,
Ci la roaba all privit,
Si-ail 'limas de tot uimit.
Twat mra cum au vazut
Indata s-au priceput,
Si -au facut semn ca sa lasa,
Roaba lien cea mutt aleasa.
Asa roaba au esil,
Niel' tin minut n au zabovit,
5i-n locul e' au venit, .
Alte roabe de -au stujit.
Asa dar dac-ail mincat,
Si cu LOU s-ail saturat,
De la masa s-ail sculat,
Si prig ()dal au intrat.
Impara tut chiama-ngraba,
Pe tatal men ai-I intreaba,
Cine-a lost acea figura
Ce, nevazuta se facura,
Cind la mass el sedean,
Si veselt la dinsa priveaa.
Tatal meu cu-n glas blind,
lail dat raspuns zicind,
Acea este-o roaba-aleasa,
Care-mi tine a me casa.
Cad rnurind sotia me,
In locul el au ramas e,
Si find ca e cuminte,
§i-ntaleapta la cuvinte,
Am socotit s-o ieu mie,
Sotie cu cununie.
Imparatul tulburat,
Atunci s a aratat,
Si oftind odata tare,
S-ail sculat drept in picioare.
Si-ail zis catra taint men.
Ea-n asculta dragul melt,
Roam asta s-u vinzl mie,
Tf-ol da multa bogatie.
TI ui da barn, tiol da mosie,
TI-ot da mare b@erie.
TI-oi da on si ce vet cere,
Din bogatiile mete.
lar de to -al improtivi,
Foarte mull to vet gresi,
Caci roaba tot vol lua,
Si nimica nu-ti vol da,
Si to vol face pe tine,
Cel mai sarac om din lurne.
Tata1 meu s-all scirbit foarte,
Auzind aceste toate,
Au inceput a suspina,
Pre imparat a-1 ruga,
Ca sa se milostiveasca,
Si roaba sa nu-T iipeasca.
Dar Imparatul nevrind,
Niel rugaciuni ascultind,
Pre roaba all luat,
Si-a doua zi au plecat.
Tatal-meil de jale mare,
S-a-nbolnavit foarte tare.
Si tree zile a zneut,
Si indata-ail si murit.
Unde-am ramas nurnal ea,
Adevarat fa al sea.
 Privelisti si datini populare in Moldova 177

L -am ingropat _cum se zuvine, '51 lrglam asa de bine,

Am tot piths Iciteva zile. Cttim -se mat poate spune.
Pe urmA inam ,apscat, Dup-un an mi sa nascut,
Averea am Nregutal. Un copil foarte Whit.
Am vindut tot ce-am avut, Acute inalte stapine,
Si m-am Med nerazuti Rogute mie-ami spune,
Am venit in Vifleim, Air fost oare cu dreptate,
Si vazindu-ma strain, Pe tatal meth a-I desparte,
Foarte mutt ma suparam, De un lucru pre Tait,
Ca casa me nu stieam. Care mull I-ati costisit,
Asa dar m-am apucat, Cad viata ei-an perdut,
Si-ndata mate insurat, Si-n mormint s-ate pogorit.
Harapul tace, si imparatul zice aceste :
0 nevrednic imparat; Peutru buna to priimire,
Care to to -at bucurat, Tu cu mare obrUznicie,
Doi iubiti al despartit, I-al rapit a lui sotie,
Care unu aU si merit. Si 1-al pricinuit &far moarte,
Tu at facut foarte rafi, Negindind to mai departe.
Negindind la Dutnnezati. De-as! fi fost eU in locul sad.
Nu slit to ca-ti va veni, As fi infipt in peptul tau,
Rasplatire intr-o zi. Un cutit infricosat,
Cate-n loc de multamire, Macar ca esti imparat.
Harapul se scoalit rgpede de jos, 0 Ca turbat se ritpede asupra imparatulul,
apucindu-1 de plept si cu uu glas sumet zice :
Asa, asa, am eti drept, Acest cutit infricosat,
Sa-ti infig in acest plept, Macar ca esti imparat.
(Urmeazei)
Ceodor t. Durada

3
 Mihnea Voda i Catolicismul

n Arhiva Academiel din Agram, se afla un

hrisov de pergament, cu pecete mare a-
Urania, dela Mihnea Voda, Domnul Wit ro-
mine§it. Acest act, scris slavoneste, e dat
-04 4- de Voevodul nostril, in a doua a sa domnie
si arum in a. 1586, solului Papel eSisto Chinto) tut
1' 1 «Alisantro Comolb,, care avea sa treacA prin tara ro-
mineasca pentru ca sa strabata si sa vada tart §1
Omni, pentru credinta crestineascliz. Hrisovul e, a-
flume, un salt'- conduct, prin care Mihnea recomandA boerilor Wit
sale, ea, pe orl -unde va trece Comoli, «dela nimeni sA nu alba
bintuirep si «cu mare cinste sa fie prima).
Actul acesla e, cel putin din doua puncte de vedere, in-
semnat pentru istoria noastra veche. Si anume, mat intal din el
se vede o Ilona fata a simpatiilor Jul Mihnea Voda pentru cato-
licism. Aceste simpatii, de altfei, i le mat cunontem Inca din faptul
ca el ridica un altar in biserica Sf. Mate! din Murano (Venetia); din
scrisorile Jut cAtre mAtus,:a sa Marioara care se cAlugArise cigar
in aceasta minAstire dela Murano 1), din ajutoarele banest.1 ce
«domino., doamna, altar la a. 1581, dadea Jul Celestino, preotul
catolic din Tirgovi§te 2); din influenta ce Benedetto Guagliani o
avea la curtea Jut Mihnea 3); din faptul ca Mihnea Voda darn;

1) Cf. N. Iorga: Contributir la Istoria Muntenia' p. 65.

2) Termendiiu : A. Bulgariae p. 10.
3) Ibidem p. 13. Cf. N. Iorga : Contributii la Istoria Muntenia p. 12.
 Mihnea Voda si Catolicismul 179

tnosia *olinga din jud. Dimbovita minastirei catolice din Tir-

goviste i) etc.
Iar in al doilea rind, acest document ne mai arata rolul nth
al politicel Jul Mihnea Voda impotriva Turcilor. Caci, de sigur,
acesta e intelesul vorbelor din el, ca: Como li avea sa treaca pe
la nor, <tea- sa strabata si sa vada tftri si domni, pentru ere -
dinta crestineasccio. In adevar, se. stie ea intre a. 1583-1581
Papa puse Ia cale injghebarea unel cruciate noui impotriva Tur-
cilor, cruciata care culmina apol in lupte lui Mihal Viteazul cu
acestia 2). Despre solia lul Comoli in acest sens pe linga Mihal
si altil se stie.` Jar documentul acesta din Agram ne arata. ca
Comoli lucra in acel tel inca, in a. 1586 la Mihnea, si ea acest
domn era si el partas de lucru la o asa cruciata.
Despre acest act nu se stie in istoria noastrA mai nimic.
In treactit, ea am pomenit de el mai intli in cartea mea : Cer-
cetari istorico-filologie", p. 81, Tar mai in urmA, cilind dupa
mine, d. N. Iorga it amintette in ale sale : Studit si Documente
I-11, p. XL. De aceea, si avind in vedere insemnatatea lui is-
torica, socot tolositor a-1 da acum in intregime, dupd copia ce
o am Inca din a. 1899 de cind imi fAceam studiile de slavislica
la Agram 2).
fiz x[pticT]a s[o]ra s'it[a]roirkentomoy N w[Hc]Tommigomoy,
11 CaM0Aph3KM11104101r 'Ito MH(X)Wk KOHiO(A1), C11416 REAHlidr0
1111(Pkii3Og9dr0 fir104/eMit; Komo(A') s[o]?icito Al[H]el[OC]TII0 6[0]21{1fA1
AdpOlialiEttlk w6A4,40yEtpoillH,1 H r[0111[0](AC)TIOE1HOMH (SiC) 116COH
31,11/1H Xrpp(W)Bild)(111(C)K011 H noAoynagito 6A[4]1'01190H3g0AHX6 r[oC110].
(AC)11041H CH011411% RA[d]r111,46 Hp0H3HOMHIGHL, H[hC]THAill CIATHAlk H
CIATAhl4li6 Cp(A)H,Mill r[OCHO](AC)110MH IzIKO HOOCAMIHT111 1190ClcigAls..

1) N. iorga: Studil .21 Doc. I lI, 236.

2) A. D. Xenopol : 1st. Rom III, 23, 31. N. lorga : Pretendentif
tromnesci p. 9.
3) GreutatT tipografice, neingfiduind de a prevedea textul cu Motile
aruncate deasupra rindurilor si nici cu semnul prtn care originalul aratit
prescurtarea cuvintelor, am complectat (dupa paleoslava, care are formele
cristalizate, si deel nu ne pnate expune la falsificart) cuvintele prescurtate
precum si am pus in rind literile suprapuse (aruncate); complectarea pres-
curtarilor, spre a Ii vazuta, am puso in parantezul [ ], Tar literile suprapuse
introduse in rind le-am pus in parantezul (). Am Meut aceasta, ma! ales
4a -literile
aruncate, fiinclea, din studiile mete de piu-acu asupra documen-
.telor rotnino-slave, m-am convins ca, se faktifica si fonetica limbic si orto-
grafia timpului introducind la tiphr acele litere suprapuse in rind, ford a
.arata prin vre-un semis oare-eare cl ele ail fort suprapuse in original.
 atjZ nosaing.rpg

OJPM p[1311d]X Vli TV013+1311 1111,11Hh0110.LEW1113 9WIFIJIYOti .[01130]J

HW01(3Y) ti 93 10HVV3 (31s) I.WAUP1111(3)1HE9H 1W13 098 9L141A0HTW0U39H

HIVOHOYilOU301J1 OHIL1 HUOHW 31d[V]111 9a H3H81(1)d[P]t1 0311MHV139H
(3IS). 911 HVVW V111.1,(3)(3[P]tI OJVH(3)[119[3]t1 13131W8OYI,V3PH )(Hdlg.!,
OH 13 H 9Ut, 3H 011h9J. 13 9H 1111(3)OLICA
OH,L(3)dEP111 HWIIHPI3113/1
1.1.111LLOW93 H 91V0J[0]9 H1111$4qV3011 '91V11HP3HU lif1014.119V113H 00t1
91191111,PM v[You30JJ 0.11M[1111 .1[3.1103]j, Vd,(3)ON H 934V1Y3393
HWOH(1Y)EOUJOJJ 1H{ONIN (Of/ 9H[0]d[O0PLI 8[17]Y 9V[11] 131?,IVH sPIJ9A1
'WOE 1113PV331C 9113V3 PH 19HHH,h013H HIHYOH 111H3 9LIPV1HC 31410141t
POW ,H 393,E 3W.[0]5 H OHRI 9H3tiOH 11111111,H1(3)[9]h
qn,HoVv) NVovu
133111411 9nvq.,1, nYrd IIXP1106P4Ir H93 141.111(3)[9]h4,3411 H =CAOJEV1V9
111H,H,EPd9 II 191113P111hOLIYVII Nth %Will HIV4331111 H1H1(3)[9]h 41/2"
1)+1013013M Olp 1010803110X W0E0'0[011341 SWO2A1 1.1,317111
O
9HOCi
911W dthiliJIIINOLI OWN gwa O&L,HP3HVIJ HVOW011 9HPV3011 H IVIMH61.1
Al II AI (SIV)0MH114,113 H SIVOH,HHOH011 H -HIALL(3)[9]h
vo.1,(3)11[v]t1
QtVOITI g51111-1,111411311 .43A03ll 9W0,1,(3)[11]dX PLIVI1 0.1.3H0 01,141911 Pltil#150

OJP11}13,1V19d 91'1111011Ni H 961113PLI m 114.111%51]H3 H1NV121 (a15) 44.11

38340'n 1110.111 9113 (J)118(1110U MVOJJVill NniginyniXou II mindrui
(a!s) 91V1Ph11+11 9IVOV0130LIV V111.311 ti PVIIP11 11 (V)9Mtitill 9131 N93
9113V1i3VVH 11
.110XdV131WHOU 0131,11P311V5 HVOIVON m Ivrnvtura,(3)1
ii.swo,um,(3)[9]h swosnwnon .h0j31CA (SIV)3111[1]11 rilf/31Xt/V
vIIPU r-,1VMS
OJP/13 mom 07' 111-14e0H0d11 H 0th 1.14Y1111 `11VIVIS (I.S) H .(3)[0],i
`I9LI(VY)[0]1.1 vE 1,113,1112111(3)[1,11A 17411 (W)v1 HW01(3441[01_130],1 -OW93
9IVOXIULL H 9W0X0111h0ll H91 IINWLUVVII II gY,0,J14VHOLI Otiddlu3HVP
IIVOWOH N ,V1,13001111A PJ 111V93 4111VOI(3Y)[01130].1 93 IIWON1W3 119

on(rh)ow liwnHOl[ouJo].] rvivt1 1,vos sIVONHVM vH1(3)6[v]n 0310v

Vio VUVU 0JI,}1311'110 II 91VONM1113H II IIVHOOIIA93 01 9W93 zY)[0L130],3
tlIVI73(3 0141 9VAOH03116X HIVOH(3Y)[01130].1 P11 i0H815 SW3 3HaYN m.urtroX
Iliwnirr NB H651 (.11s) 1111,11H.L3 H IIVIV3g CA P.1.1.,HPU II Ini4J3 -(3)[11]6X
12H3,14P11,1, %143)[9]1.1 VV. 9.1.6V11 H 311W1HhOLI HYPri swodml())[4]h $111M

SW1ITI[P]li Mtn] 111H311114 1:1 98 9WO.1.4 H HH 1111H1(3)[0]11111]1V -3v]J

I9fl(PV)011 1>K1 1133 H.LVH011PY Al 1.7[Y011341 91114,1019 P111.1.311h9.141 .34.1
HHOB(411[01J P11 HON (lS)
911HOY H,LHFdll H 9H 4,1110 HRP11(34)[01.130]J
HIPYVIJ 0113 9VA01103116X HIVPH(311[01.130].1 v t1HPH(3V)[01130ji .W9011'011
33 HIllti,LOWNI3 OM 91 0111(3)111h nt'vt1 8wo,Ln.L(3)[9]h H SWON1W1HOLI

vijupp[n]yn Rwim[v]i P3I/3111XOP 121W11 19H3,IVHd H vY 91INVH

4,506N3 IIVW3g HIVV1(3Y)[01130]J 3111313111V93 1311JAHVOX0611 3d3V,011V.L H
3M11 10308(310[0L130],1 H,LPY3VJ93 H NJ.VJ.Nhou 0J3 M 03111V1 9.1.1HOY
IIIHH airflow 1[111]1,8 [30]J $81(3'0E0113 H 31/13d111V43 PY 9,1,171VII m -rtou3otr
nnoli(aV) riYnd OWOH PV11,1.(1)*P1 P31.531XdP PURI OJI/31341V14 m OIHNH
 Mihnea Voda si Catolicismul 181

RANTORANTE AQ NEWHAM W Hit fAlfilh NA[OR`k]Kh N Ad fIcliHAE(T) Rh

CROdl, ChatHpfHiE H A4 SKAOHHAk ECH r[orioA]k s[or]it W MAW° 3444
H Bk AMA gam HilHX0ANTH, H B6CHOIST2TH REANK010 11[6](C)T6110
1"414) pa(A1) C6 41HCAOhlk AORpft 3aflOR4rAdAh CkMh rEOCHORAC)r-
ROAM EMSNCE 110A064fTh RHTKI Rh Irkkhl atHHHh. HCIIHR7HHKII rEp'r
REANKTH 110erk4'NHKS H 436 liagep'Ta(x) Fekrot C['hl]Hh 4AR0V40(11)
iISSN'A`k'HCK111 H Bh s[o]Nmis. ANR'1118 XilaM1440Mk arkCTO rpaCLOy
r[AiirO]AGHH ESKOINflphl 411rkl(C)Nik4 10HiE. K. AIM a3 444414 [TE]laglat
are AON'H`k Rh ii`kTh t3114 A W tIONCAECTRa X[CHICT0]114 AZISEIS CAMIL4-
H0(41) 1 AS(H). 3. EA AHKPIW(H) AT TOTEMEATWilk K 3n4T0 NUICAO. He, Il4eT4 E.
1w 11411(()Wk ROFROA4 M[H]A0(CT)I10 r,[0]atT10 r[0](0110AH1Ht.

pecetea
atirnata

Intru Hristos Duninezed bine- credinciosul si de Hristos

Tubitorul si singur stapinitor Io Mihnea Voevod, flit al mareluT
si prea bunulul Alexandru Voevod, cu mile lul Dumnezed [si]
cu dumnezeiasca daruire stapinitor si domnitor a toata tam
Ungrovlachiel [si] pe Dunare ; cu a mea bums-vointa, cu inima
eurata si luminata a Domniel mele, bine-voit-am Domnia rnea a
roslavi pe Hristos carele [m -]a proslavit pe tronul stint-rapo-
satilor parinti al Domniel mete si cu slava ma rklicat. Tats at
si-aduce Domnia mea aminte, ca multi Imparati s'ad mutat In
imparatia luT, dar ea putinl all dobindit si imparatia cerului ; si de
aceea si eu m-am nevo!t nu numai aceasta imparatie [paminleasca]
sa cIrmuesc, ci si de cea de pururea sa ma ingrijesc, 5i, ur-
mind scripture! lig Dumnezed, si porunca DomnuluT nostru Isus
Hristos implinind-o, Inca am rivnit Domnia mea, cum proorocul
David graeste : precum cerbul rivneste la izvoare de apa, tot
astfel si sufletul med rivneste calre tine, Doamne, si precum o
radacina aduce rodul cel maT bun. Drept aceea, daruit-am acest
Intru toate cinstit si .frumos si prea pretuit hrisov al Donnie!
mele, carele sta mat presus de toate cinstitele darurl, acestul
boler sot, cu numele Alisantro Comoli, tramis si vela de la
Imparatia si de la prea sfintitul si rdposatul si preacinstitul
ispravnic al lul Isus Hristos Papa Sisto Chinto [sic], archiered
al Rimulul, cirmaitor si pt'stor al sfintei mai! credinte a bi-
sericil unde e inaltat scaunul cel laudat si-ncununat cu coroane
182 Ilie Barbulescu

al Apostolilor Palm si Pavel. i ail venit acest holey si sot

Alisantro Como li dela Imparatia cinstitului si prea marelui pa-
rinlele nostru Archiereji Papa dela Rim penlru ca Fa slrabala
si sa vada tars si Doninit, pentru credinta crestineasca. Jar
Domnia mea dat-am bagare de seams si am cinstit pe acest
boTet si sot Alisantro Como li, si daruitu-l-am Domnia mea pre
el, cu cit. imi fu Domniel mete cu putintapentru placul tra-
reluT Imparat-Arhiereil Papa dela Rim ; si, am scris si facut
Domnia rhea acest hrisov at Domniel mele la mina lui, [ca] pe
unde va merge, in once part( si tali* de ritul si credinta cres-
lineasca, cinste sa alba si pretuirepentru prea cinstitul prin.
tele nostru Papa dela Rim. Ian, drept acela, si vol, milostivilor
bolerT 1), cart sintetT de Domnul Dumnezen daruitl iii tara Dorn-
niels voastre, la care [din vol] va veni si in minile [carula dinj
Domnia voastra va cadea acest hrisov al Domniel mete, Domnia
voastra inca se cade Cu cinste sal date bagare de seamapen-
tru prea cinstitul si marele imparat parintele nostru Arhiereti
Papa dela Rim, si sa alba pace a se purta prin tara Domniel
mele ; asijderea si Domnia voastra sal vada si sal cinsteasca
pre el, pe cit va fi cu putinta Domniel voastre, si pace sa alba
dela Domnia voastra,pentru placul Impitratulul Archiereil Papa
dela Rim ; dela nimenl bintuire sa an alba, dela Biel un ow,
ci sa mearga in linistea sa, si Domnul Dumnezeti sal ocroteasca
de tot rani, si in ceas bun sa mearga, si cu mare cinste sa fie
primit. Drept acela, cu gindul eel bun poruncit-am Domnia mea
ma se cade [a fi], in vac); amin. Ispravnic f.Therghe mare pos-
telnic. Si scris-am eti Neagoe, flit al lug Albul din FundenT, In
de Dumnezeti minunat ocrotitul toe, in cetatea numita Bucuresti,
luna Jul lunie in 20 de zile, dela Adam pana in curgerea de
acum [a anilor] in anul 7094, si dela nasterea Jul Hristos 1586,
[crugul] soaretul 10, at unit 7, endictionul 14, temelia 20, nu-
marul de our 10 si pahta 5.
Jo Mihnea Voevod, cu mila lul Dumnezea Donut.
(pecetei atirnata).
Ilia Barbulescu

1) DupA cele ce urmeaz1 se vede ci prin rocroMPhl intelege chiar

pe boTeril nostri, de mid WT69HCTKli1=paaii. Dar AA 1114ArkTE SEWN 14
r(o)c"(0)MPItl de mat sus se' poate referi si la tiirT si DomnI striiini;
cum se f1,tie, Comoli avu acum insareinarea de a vizita si alte tart nu. nu,
ma! pe a noastril.
 10AN 11ELIADE BADULESCU
[STUDIU]
^A-
Nona. Inceputul acestui studifi s'a publicat intr-o revista
din Bucurestl, numita Analele literare, sliintifice si politice"
1904-1905. Not continuam bucurosi publicarea lucrarii d-lui
Mihail Stancescu, fiind-ca o socotim derraia de toata luarea a-minte.
Pentru intiiasi data se face o cercetate intreaga si docu-
mentata asupra operel generale a lul Heliade. Autorul spune de
la inceput, ea invedereaza numal ideile si faptele Jul Heliade
care all avut un rost in evolutia intelectuala si sociala la nol.
In acelas limp releveaza ea marele merit al acestul What sta
nu in inovatiunl" ci in puterea ce a avut de a implinta ideile
civilizatiunii europene pe stratul vecbia rominesc, cu datiuele,
religia si limba strabunilor nostri. Asa s-ar explica cuvintele
lui Heliade insusi : nimic n-am inventat... et am fost implini-
torul legit, tar nu destructorul". Apol dupa ce descrie starea
noastra Morala si politica din zorile sec. XIX, autorul arata ca
de prin mijiocul sec. XVIII Hominit s-au trezit, s-au inviorat si
au inceput lupta pentru drepturile autochtone ale neamului.
In privinta aceasta, autorul se explica mai bine in capi-
tolul cu care incepem publicarea studiulul D-sale. Desi not inca
nu am fi de aceiasi parere, atragem atentiunea cititorulta, cad
dl. Stancescu este eel dintal care sustine ea pritnii luminatorf
al regeneratiei romine au primit ideile civilizatiet occidentulul
mai intal din contactul cu Ungurit, si apol accidental emigratii
francezi, secretatit beitor fanariotl, Oficeril rust all influentat si
all intarit acele idel si curentul francez.
Dupa acest capitol, mai mutt introductiv, autorul intra in
subiecttil lucraret d-sale si arata, eel dintai si pentru prima oars,
ca C. Golescu a fost purtatorul de lumina la Inceputul sec. XIX
si el a determinat directiva actiunil Jul Heliade. (tAnalelel.
Martie 1904). Si aci not am face poate o rezerva, cad d. Stan-
cescu reduce importanta Jul Lazar la intimplarea ca a fost.
clasealut Jul Heliade.
In capitolele urtnatoare, d. Stancescu vorbeste de grama-
tica lul Heliade de la 1828, si cu acest prilej arata, printr-o
184 Mihail StAnceseu

analiza documentarg, cg rte, s-a zis ca Heliade, de la 1840 sl-ar

fi alcat pro.priile sale principii literare si linguistice. Aeest ca-
pitol este. tot asa. de interesant ca si eel despre alfabet, in care
autoul dbvedeste, prin acelasi metoadg, ca Heliade de la 1828
pina la 1870 a sustinut atelast ortografie fonetica-etimologicA
Inguntrul limbei rominestI.
Dl. Michail Stancescu terming acest din urma capitol ast-
fel : Gramatica de la 1828 a fost punetul de eazim, lar Curie-
rul Ruminesc a fost pirghia prin care Heliade a ridicat bucata
cu bucata coloanele si arcadele templulul artei si at stiintei Ho-
miniel moderne, templu dada pe anticele teuielii ale Rominiel
trecute, fermecate de glasul vitejiel si al credit-IVO.
(Rota Dir.)

,Curierul Rominesc"
Primele lneerearl de ziaristiel la RominI.
In maT multe rindurl Rominil air incercat si el sa infiinteze
o foae periodica, care sg fie organul de rkspindire a ideilor
binefacatoare de stiinta si de morala, ca sd se dezvolte spiritul
si sg se intareasca virtutea civics in poporul necgjit sub o
ferbie secular.
Cea dinli1 incercare pare cg a fgcut-o, pe la 1788, cSocie-
tatea Literarg) din Sibin, care era afidatei logel francmasonice
de acolo Orientul St. Andreifi".
Se stie olul insemnat at diferitelor societatl masonice in
luptele sociale-politice din secolul al XVIII-a, contra despotiz-
mulul politic si religios. Dogma si ritualul acestul fel de socie-
tät), bazate pe misterele antichilgtii, poate sft para popzdatiei
ca un lucru fantastic, da seopul eel inalt ce se urmgrea : ea
uni toate natiunile prin dragostea adevgruluI si deliciile arte-
lor39, ne face sä le respectgm, cad ele au statornicit libertatea
individuals, dragostea de aproapele, toleranta si clementa pen-
tru napastuitl. La asemenea socielgtl erail a/iliale persoanele cele
mal distinse si elver eapete incoronate, care intr-un avint ge-
neros incepura sg dureze un alt etempluz, o altg forma de so-
cietate, pe ban ideilor umanitare ale filosofilor si economistilo
secolulta al XVIII-lea.
1) Ramsay (As. M. de) literator franeez Scrisoare eatre eardinalul
de Fiend. Vezi H. Martin; Voltaire in Revue thinmeratique La liberte
de penser". 1851 No. 43. Torn. VIII.
 loan Heliade Radulescu 185

. Filosofia acestui secol pornea de la Bacon, care preparase

spirilul omuluT a se cerceta pe el insusi, a se emancipa de U-
rania ideilor rutinare, care it injoseau, si a stravede, prin in-
ductie, putinta de a se perfectiona. AcetasT idee dug) maT de
parte de Descartesurmasul luT Ramus, apol de Helvetius,
Locke, Bolingbroke, Franklin, Voltaire, Quesnay, Rousseau, Di-
derot, Coudorcet, Beccaria, s. a., se intareste si revarsa curentul
filozofic umanitarist. Barbatt politic) ca Pombal, Aranda, Tanucci,
Gustav al III lea al Suediel, Frideric at II-lea al Prusiet, Ioset
al II-lea al Austriet, tot) insuflati de ideile umanitaiste, pia-
madite si *istematizate in Franta, se ridicara si lovira in feuda-
lizmul cu privilegiile lul despotice.
S-ar putea zice, ea o furtuna de reforme batea peste toala
Europa, reforme pur sociale izvorite din ideile ugetatorilor se-
coluluT al XVIII-lea. Dar aceste reforme nu tinean seama de in-
teresele opuse ale S;atului si maY ales de intunericul gros al
nestiinter, in care vtetuia popoarele, nict de lipsa institutiilor
pregatitoare necesare pentru o reforma de reorganizare regulata
si durabili. Asemene furtuna a Mut si in Ungaria si in Tran-
silvania. Se stie actiunea entuziasta a lul Martinovics ungurul
si a lui Horia, Closca si Crisan, martijil unel cauze ideate, de
care ei insisi nu si puteaU da seama bine. In revolutiile Jut Horia
si a Jul Martinovics, ca si in revolutia franceza, a fost acelas
dezechilibru intre constiinta de Stat si constiinta de cetatean,
acelas dezechilibru intre starea lucrurilor si starea spirilelor,
care erati pornite calre distrugere ma) mull decit calre organizare.
Abia dupa citiva anT incepu preparvrea spiritelor pentru
u evolutie treptaa, cumptinita, care sa desaviseasca incet-incet
ideile ulopice, dar adinc cugetate. ale filosolilor si economistiloP
secolului at XVIII, a rani frivolitate de train e ca o danteta
pe o frunte ginditoare. Aceasta preparase se daloreste, in mat e
parte, logilo masonice, care dezvollindu-se in Franta sub «writ.
maestri) Ducele D'Antin (1738) si Comtele de Clermont (1743),
sad risipit in toata Europa. Ele au dus petutindent i) ideile

1) Logele masonice, deli risipite. formeaei una si aceTast loje, care

se intinde din ..Centrul pAmIntulul pins la eer,.peste intreaga rata a sferel
(L'ordre des Francs - Masons trahi. Amsterdam 1745, pg. 92).
186 Mihail St&ncescu

umanitare de infratire, de iubire si de dreptate, le -au dus pans

Si in Rusia, unde Pavel fiul Caterinei II-a era un afiliar, pina
si in Austria, unde losef al II-lea recunostea printr-o circulars
binefacerile obstesti ale masoneriei, care fusese persecutata de
Colinici (1740). Ba chiar in Muntenia am avut logea «deschisa)
de (venerabihth Cerra'), conventionalul mod pe esafod la 1793,
si acestei logT se datoresc ideile de reforrne economice -finan-
ciare ale lit Vo': C. Mavrocordat, care, ce e drept, le-a vas-
talmacit in practicii contrariu de «catechism).
Una din aceste societati masonice, a lost si logea «St.
Andreiap de care vorbiti mai sus. Ea a fost deschisa la 1776 de
Simion Frederic Baussnern, si avea de afiliati Sasi, Nemti,
Greci, Romini : bunaoara Aurel Muller, Carol de Bruckenlhal,
Rail, Sulzer, Hochmeister, G. Banffy, Al. Moruzi, Marcu, Belenys,
Ion Molnar, s. a.2). Din aceasta loja se forma «Societatea Lite-
raa}, ale caret principit eraa analoage cu cele din codul ma-
sonic. De la logea lui Cara, der mai ales de la aceasIA «So-
cietate Liteara), Nom da peste cite-o societate secreta in Coate
fazle si preschimbaile culturale si politice intimplate la Romini
'Mina dupa 1866.
«Societatea Liteara* din Sibiu, se ocupa de diferitele mij-
loace de a se ridica nivelul cultural al poporulul, fara deose-
hire de confesiune si de nationalitate, cad «totl oamEnil sint
fratt si egallD (catech. mas.). Asa, buntioara, s-a ocupat .de in-
fiintaea de institutii culturale, ca muzeul si societatea istorica
a Ardealulul, care, ceva naafi tirzia, a indemnat la lucru pe
primii istorici Rornini diu sec. XVIII. Aceasta Societate a dis-
cutat =i despre rolul folositor al unei gazete in propagarea prin-
cipiilor eT. Ion Molnar, probabil, pusese chestia ca sn se scoata
un ziar si pentru Romini, precum era Siebenbfirger Zeilung

1) E. Desormes et A. Basile: Dietionnaire d'Occultisme, Angers

1897, pg. 172.
2) Ilariu Chendi: Inceputurile ziaristice1 noastre. OrA§tia 1900; de
uncle am luat 'unite note despre rolul acestei societati masonice, precum
si despre primele incercarl de ziaristica" la Romini1 din Transilvania. Vezi
si Bogdan-Duica: ziarul Liga Romina" pe 1897.
Despre pornirea sp-e ()cultism a lul Josef II si relatiile lui cu Mar-
linovicz, vezi Sayons: Histoire des Hongrois. ed. 1876. Paris. II. pag.
296 si urm.
 Ioan Heliade Radulescu 187

pentru Nemti si Sas11). La 26 Iu lie 1789 sotul" G. Banffy, Gu.

vernal °rut TransilvanieT, cere Cutlet Imperiale concesia pentru
scoaterea unuT ziar romin si scutirea Jul de taxele postale. Dupa
adresa Guvernatorutul, Societatea trimite programul ziarului ce
voia sa scoata.
Din acest program, se vede ca scopul Ziarulul romin pen-
tru agricultoriasa s-ar fi intitulat acel ziarera ea, prin mij-
locirea preoUlor si dascalilor, aproape singuril stiutori de carte,
poporul «sfi inv.* a da ascultare celor bune, a despretui
cele joasnice, si Coate acestea prin pilde bune si pilde rele» 9.
Pe lingd aceasta, ziarul maT trebuia sit se ocupe de intim-
plarile zilel si de invataturi pentru agricullori ; Tar din venitul
net era sa. Sc rasplateasca agricultorit cel mai onesti si ma!
muncitori.
Imparatul aproba in principifi initiativa «Societatil Lite-
rare», dar nu incuviinta scutirea de taxe. Societatea atuncl n'a
mai scos ziarul, fiindca n ar fi putut duce toate cheltuelile. Im-
paratul nu incuviinta pe deplin cererea Societatil, numal ca sa-I
faca neajunsurT. In spiritul lul Josef al II-le t se Meuse o schim-
bare. Din cauza copartasirel lul in societatile secrete, Papa it
ameninta ; Tar evenementele din Franta proclamarea republi-
eel si cele ce se plamadia in conjuratia luT MartinovicT it
faceafi sa se ingrijasca de existenta imperialismulul in statele
sale. Astfel el cauza sa se lepede de «fratia» masonica, care il
stinjinea prerogativele seculare ale tronulul inviolabil. Ceva mal
tirzifi, cam pe timpul rezbelulul din Olanda, se lepada cu totul
de aceasta chalk,» si e intoarse cu dustnanie contra societA-
tilor francmasonice. Atuncl, fata de goana si de perseculia'Curtil
din Viena, aceste societati, logt, se «sparsera» si se fractio-
nara in societal,' secrete de fiecare natiune in parte. Acestea in-
cepura o hipta pe fata, fie-care in numele natitmeT respective,
Tar nu, ca mal inainte, in numele fratiettiteT universale.
Dupa spargerea loge! «St. Andreirp (1790), Rominil din
partea for se unira intre el si, prin glasul lul Molnar, cerura de
la Guvernatorul Transilvaniel (1 Dec. 1793) permisiunea sA scoata

1) tinguril aveau Magyar Muzeune si Orpheu" (Sayons. op. cit. 11. 21-8).
2) Chendi I. Op. cit. pag. 7.
188 Mihail Stanceseu

un ziar rominesc. Guvernalorulcare era tot fratele Baoffy

respinge aceasta cerere. Molnar, ce parka ea lucra in numele
sau propriii, se adreseaza direct 13 lmparat (9 April 1794), le-
ginduse sa dea 1000 florin! ca ajutor la acoperirea rheltuelelor
de rezbel cu Francezif. Cancelaria Imperials inapoiaza cererea
cu apostila : «nu este obicelul a se trimite M. S. petitiunl de
ale singuraticilor indivizT:'1) dee! cade si a doua incercare de
a se publica un ziar rominesc.
Influenta ungara. In viata inteieetuall a Rominilor.
Refuzul lul Banfly si-al Curti' Imperiale dadea de gindit
Rotninilor. El trebuiaU de aci inainte, sa se impotriveasca, sa
luple contra Nemtilor si mai ales contra Ungurilor, care luasera
pasul inainte cu mutt mai mutt decit, celelalte neamuri de sub
Coroana Austriei. La Ungurl constiinta nationals era depth' in-
tarita prin cultura serioasa a poporulul. Cel dintaitl si mai de
temut inamic al Rominilor ereti. deci Unguril, mai cu seamy
nobilii, care conduceat destinele Ungariel. Acestia se pusesera
In fruntea miscarel culturale si nici un sacrificiti nu economiseati
intru inaltarea Maghiarizmulul.
4Norocit se socoteste acela pe care it fac primejdiile treaz)2)
si Rominil, au vazut faptele Ungurilor si s-au inviorat, st.au
inzecit puterile sere binele intregului nearn rominesc. El ail luat
pilda de la Ungurl, si precum la acestia cultivarea limbel na-
tionale era principiul pivotal in lupta for de independenta3), tot
asa si RominiI luara acelas principhi de lupta. Aceleasi mijloace
Intrebuintate de Unguri, au fost insusite de Rotnini, si aceleasi
faze prin care au trecut Unguril, le observant si la Romini.
Deosebirea estedin nenorocire, ca Mei imprejurarile, dar
Did virtutea trebuitoarecats s-o marturisim--nu aft ajutat pe
Romini la o munea continua, constants si cu spot., dupa cum
vedem in istoria politica si literary a Ungurilor de la a doua
jumatate a sec. XVIII,. (Ana astAzi.
1) I. Chendi: Op. pit. pag. 22.
2) N. Costin Predoslovie. (Cogalniceanu 1. pag. 33),
3) Prin Reforms" s-a inplintat ideile liberare si principTul dreptu-
rilor flatmate. Repel, sa nu se uite influenta curtezianuluT Cseri, care a in-
trodus in Ungaria noua filosofie. Dect nu 1rebue sa ne mire ca Inocentiu
Klein invocase dreptul natural. Acest prelat romin greco-catolic moare
n 1751.
 loan Heliade Radulescu 189

Pans pe la 1711, roadele civilizatieT occidentulul nu se Cu.

noscura in Ungaria. Spiritul de creatiune al Renasterel nu putu
sä patrund5, pentru ca umanistir, de Ia Matehl Corvin, afara de
un V. Balass'a (1551-1594), cultivait numal limbo latioA si era
o prapaslie intre er si popor. Cam Ia fel cu ce era la nor, din
cauza limbel slave, limba culture!, care era un privilegiu numal
pentru carturari si izvoditorl In Ungaria ins& s-a gash filosoful
cartesian I. Cseri, care in Enciclopedia lui scriset ungures1e, din
z665, zisese cA «nenorocit e poporul la care stiintele se fac
intr-o limb strilinav1). Aces'te cuvinte au kik -spiise in pustiu,
si cu toata activitatea lui Molear abia in sec. XVIII se incepe
renasterea adevarata, prin scoala franceza. Caput acestel scot(
era BessenyeT (1772). El; impreuna cu sotir lui, a implintat In
Ungaria civilizatia Occidental& punind pe Unguri in raport cu
productiunile scriilorilor francezi. Multamita mai intaT de toate
influenter scriitorilor francezi, limba si literatura ungara s'au
cultivat si au inaintat.
Bessenyei a luat cuvintele lui Cseri drept o diviza de
lupta. Nu se poate lumina popnrul zicea elsi nu se poate
dobir.di nici un progres, decit cuulivind limba nationals. Gru-
parea lui a inceput sa traduca, sa adapteze scrierile literatorilor
si cugetatprilor francezi, Tar abia mai timid sa produca scrier!
originate. Prin aceasta cautaii sa invedereze ca limba uogara e
capabila sa exprime toate ideile si cugetariie literary si filoso-
fice. Miscarea literary condusy de gruparea lui Bessenybi pur-
cedea de la ideea politica a autonomiel natiunei maghiare.
Bessenyei si cu multi din Societatea Literara" art facut parte
din conjuratia lul Martinovics, care a rust condamaat In moarte
in 1795.
yihail Stancescu

1) C. Hovdth., A. Hardos, A. Endvodi: 1114. de la lilt. hongroise.

Adaptee en fr. par Kont. Paris. 1900 pag. 128.
 DARE DE SEAMA
Fonetica Umbel routine, asezata pe baze fizinlogice,
do Gab. Gr. Baleanu.
E prea cunoscuta babilonia ce domneste in ortografia to-
mina. Pupa numeroasele framintarl si deosebitele propunerl de
a se scrie blimologiceste, altfel zis pans mat daunazi academi-
ceste, flindca academia romina mai ales preconiza norma scrie-
rel cuvintelor dupa derivatia tor, s-a generalizat tot mai mutt
norma de a se scrie foneticeste, adeca a se scrie cuvintele asa
cum se rostesc. Academia insasl, infrinsa de curentul general,
§i ca sa nu ramie singura numal a-sl scrie ortografia el, s-a le-
padat de ortografia etimologica si a lansat o broJura de regule
cum trebue sa se scrie foneticeste.
Un moment s-a parut ea chestia ortografiel romine este
dezlegata : toata lumea va scrie romineste intr-un singur chip.
Dar momentul fu de scurta durata ; cad] intre ortografia fone-
tied academics si cea obisnuita mat mutt in publicistica se pasta
conflict ; citeva semne intr ate in uz si respinse de academie
aratara in toata golicinnea conventionalismul uouel ortografil
academics si de aid indreptatirea fiecarul dea Eerie inca tot
cum it tale capul.
In scriere, casi in once alts manifestare omeneasca, daca
e vorba sa se primeasca pe toata linia o norma, eland nu prin
arbitrar, nu prin .Magister dixit, se ajunge la rezultat ; ci prin
ratiune stiintifica. Academia insa n-a dat nisi -o ratinne pentru
ortografia sa fonetica ; ci s-a bizuit tot unmet pe autoritatea el,
socotind sa alba trecere macar de data asta, dupa ce de atite
orl facuse fiasco.. Dar lumea este incapatinata ; si fiecare so
simte pornit sa se conduca dupa capul In!, dacd nu-I dal mo-
tive destule, ca sa se conduca dupa al tau.
Spre a se ajunge la unitate in chestiunea ortografica trebue
neaparat sa se arate ratiunea stiintifica pentru care anumite
semne, supuse capriclulul si dee! desbaterel, trebuesc sa sr... in-
trebuinteze intr-un anumit senz si numal acela. 0 incercare se-
lioasa in aceasta directiune mi se pare ca este lucrarea d -lui
Gab. Gr. Baleanu despre Fonetica limbei romine, apdruta in
Iasi. In acest inteles, desi chestinnea este fitologica si deci destul
de specials, socotesc interesant sa atrag atentiunea cunoscato-
rilor si publiculul in general asupra eT, mai ales ca dintre spe-
cialist! nu vac' pe nimeni gralindu-se a o face.

Sint desk]] de cunoscute lucrarile in aceasta privire ale

raposatulul Al. Lambrior si ale valorosului nosh u linguist B.
P. Hasdeu. Ambil arunca lutninl viT asupra foneticeb Umbel no-
 Dare de seamti 191

mine, conslatind si ilustrind fenomenele el, alit de interesante

si de \midi, si punindu-le in report alit cu limba lalina, cit st
cu alte limb!, in special cu vechea slavona. Insa nici-unul n-a
surprins principiile si legile fundamentale, dupa call este facuta
limba romina, lasind in acest punct nu nuniai un mare semn
de indoTala si nedumerire, ci si ajungind in multe privirl la con-
cluziunT cu totul gresite.
Lucrarea d-lul Baleanu da cbestiutiel rolutiunea stiintificl
stabilind principil si legl pipait de sigure : avem baza trebui-
toare pent] u studlul fonetice! romine. Natural ca in puncte de
amanunt, vor fi multe' poate, can vor trebui mai bine precizate
sail dezvoltate, cum este d. ex. in privirea producerel africa-
telor ce si ge , care lass patina nedumerire s. a. Natural ca in
o lucrare, dupa mine cu totul origivala, care deschide noun 0-
lizonturi in stiinta limbel romine, vor fi multe earl vor destepta
contrazicerl iuibulente sail stringer! din umerl, cum sift d. ex.
delivarea cuvintulul buze din lat. loquebundia, adeca labia(labe
ramiind cu alt inteles), tabefa din lat. stabula (adeca castra),
oras din lat. urbeaciuni, etc.
In asemenea contrazicerl si nedumeriri, chlar data ar
avea temel real, ar fi nimicut pe linga meritul necontestat, ce
trebue sa se dea lucrari d -lu! Baleanu, acela de a fi stabilit
legile si principiile fonetice romine pe piste haze adevarat shin-
tifice, ilustrindu-le cu nenumarate exemple si aratind ca bate
fenomenele fonetice ale limbel romine se potrivesc de minune
Cu aeele principii si leg!.
Partea eulminanta in lucrarea d-luf Baleanu este aceea,
undo se arata fonetica speciala romina in opozitie cu cea la-
tina. Deosebirea este cu privire mal ales la directinnea in care
se face miscarea licidelor (I, r, n, s) pe cerul gurel pe cind in
latina licidele ail o miscare cu deosebire °rata (in spre dint)),
in roniineste acea miscare este cu deosebire nasala (de la dints
in spre fundul cerulul gurel). De aid! decurg (cafe fenomenele
fonetice, pe cars limba romina le are deosebite de limba latina
precum ti de alto limb!, dovedindu-se lucrul pe tale fiziologica.
Dupa-ce atinge o sumedenie de alte fenomene fonetice re-
feritoare maT ales la prosodia romina, parte earn nebagata in
sauna ping astazi, dupa ce arata orig:na articolelor romine, d.
Baleanu termina hicrarea sa prin cileva tindiearl ortografice),
de can va trebui sa se Una sama. Nu este de loc, zice d-sa,
nieT iu interesul cultural, fuel in eel national, ca scrierea orto-
grafica sa fie lasata in capricTul cutarul gramatic mal valoros,
Mare,' coteril sail scoff literare, cutaror amagiri in materie de
stiinta. Trebue unificare si unificare, care sa nu permits nisi o
exceptie. Trebue respeetul ortograliel sa se impuna odata serios
de lie niinistru pins la col ma! mie copist. Insa o ortografie nu
se poate impune decit prin puterea morals, aceea ca ea sa fie
consfintita de ratitmea pliintel..
192 Dare de same,

In defiiiitiv lucrarea &hit Baleanu este cea- mai serioast

incercare pentru o serioasil indrumare are o ortografie tonelica
unitarli ; ceea ce m-a determinat intr-o privire, c.1 slabele mete
cunostinte Mologice, sa atrag atentiunea publiculuT asupra el.
Intr-alta privire am fost determinat la aceasta si dintr-o pornire
personald, cunoscind de aproape pe d. Baleanu, ca unul ce mi-a
Lost profesor de limba rominn la liceul din Botosaai.
Nu-I rdil in alaturare cu o lucrare oare-care a se cunoaste
putin si omul, care a intocmit o ; did omul este principalul
izvor de unde se alimenteaza lucrarea. Aral intregl, poate o de-
cenie, dupa-ce ispravisem liceul, nu-I mai vnzusem pe d. Baleanu.
In mintea mea imaginea sa statea insa alattiri de acea a &tor
Marcian, profesor -de limba latinn, duiorul unel sintaxe ornate
latine, Tocarschi, profesor de limba francezn, neintrecut tradu-
cator, astnzi ambit rnposati, Vellea, astazi profesor de geografie
la liceul internat, etc. Si adese ma intrebain cum soarta a re-
zervat liceulul din BolosanT profesori cati puteati figura cu toata
cinstea la Universit ate !
Dar papa aid contrastul nu 'era pentru mine Area izbitor ;
adica chiar tin invatntor de tarn n-ar putea rivaliza cu 110 pro-
fesor de Universitate ? Contrastul apart' insd pentru mine zdro-
bitor, cind imi fu dat sn-1 intilnesc la Iasi pe d. Baleanu, trnind
mizerabil din lectiuni particulare, dinsul care era o fala a li-
ceutut din Botosani, rare era profesor cu titlu defttitiv si care
ar fi putut fi, si chiar si astnzi, cunt e batrin, dupa lucrarea de
care vorbese, ar tare Inca frumoasa figura ea profesor uni-
versitar.
Nu scrutez mai departe lucrul. N-am aruncat de cit o
°chive fugitiva asupra lucrarei si omulni. Desi intr-un veac de
luminn, soarta se desfasoarn nu mai putin vitrega pentru unit
si prea alintatoare pentru altir. Dar darn soarta-1 vitrega intro
a necaji pe un om cu greutntile vietii, e neasernAnat de scan-
daloasd cind impinge vitiigia pins la a Uncle de vitt sn -i treaca
in riudul mortilor si sn nu I dea ocazie macar de-a vedea ca
munca ce-o produce totusi se vede si se recunoaste.
Ca sn lovesc aceasta tendinta scandaloasa a sorter d -luT
Baleanu, care personal poate semi de exemplu de neingenun-
chere in fata greutntilor vietel, eu, nefilotog, am luat condelul
ca sa scrim despre un filolog. Carl darn n-ar rnmine din lucra-
rea d-lui Baleanu decit numai tema pe care si o pune si pe
care emaa s o rezolve, aceea de-a da o baza stiintifica foneticel
romine, si inca meritul sau ar fi colosal.
Dr. P. ZOSIN