VSILlE RLECSi9NRI

OJ7EE COMPLETE
P/9RTE/9 /9NTEI/9

TEATRU
VOLUMUL 1

CANONETE COMICE, SCENETE

IOPERETE
(al Operelor complele Voi. 111)

EDIIA II, NEVARIETUR

EDITURA LIBRRIEI SOCECU & COMP., BUOURESOI

1903

www.dacoromanica.ro

AtcHerul graflc I. V.SOCCCC1, flucurese

67416. L

www.dacoromanica.ro

CUPRINDEREA

ril ]E A_ riC" 1=1, TJ

VOLUMUL I
CANTOINETE COMICE
Pn gins

Soldan Vitizul
Mama Anghelusa, cloctorbe
Herscu Boccegiul

3
7
13

CleveticY, ultra-demagogul

20
27
33

Sandu Napoill, illtra-retrogradul

Surugiul

Ion Pipusaria

41

Cucina Chtrita In voTagid

Barba Llutarul

49

Paraponisitul

Kera Nasiasia WI mania pensiilor

HaTmanl

Gurl-Cascl, om politic

57
63
71
79

87

SCENETE
Stan Covrigarul
Vivandiera, scera militarl.

111

Picall i Tindall, dialog politic in versurI

La Turnu-Mlgurele, sceni In versuil

121
131

97

OPERETE
Scars MaceY

153
189

Crall nod

liar0 rdpsul

227

www.dacoromanica.ro

IV

VOLUMUL AL II
VODEVILURI
P. gina

Ramasagul

271

Para din cask

297

Vilma teransca, tablou national

Chirita in lasY ski 2 fete s'o nenca, 3 acte
Chirita In provincie, 2 acte
-.),DY morIT viT, 2 acte
2.inel-Cine1
Rusaliile

334-

359
431
507

Agachi Flutur, 3 acte

6o3
635
675

Arvinte si Pepe lea

ivlillo director sa mania posturilor

757
783

Paracliserul sil Florin g Florica, opeteta

Drumul de fer

823
86 i

VOLUMUL AL III
COMEDII

Iorgu de la Sadagura sil Nepotu 'T salba draculuT, comedic

In 3 acte
CreditoriY . .

913
. . . . . .

lasiT In carnaval, tabloa In 3 acte

Kir ZulTaridi
Concina, proverb . .

971

999

1051
. . . . . . .

Ginerele lui Hagt-Petcu, comedie In 2 acte

Nobila cersitdre
BoTerT i ClocoT, comedie In 5 acte

1099
1119
1187
1217

VOLUMUL AL IV
DRAME
Cetatea NemtuluT, drama istorica. In 3 acte
Lipitorile satelor In 5 acte
Sgarcitul risipitor, In 4 acte

www.dacoromanica.ro

1353
1403
1487

PREFAcA
0 istorie mult interesant a. pentru aceT ce iubesc a studia fasele
prin care trec institutiile nationale, ar fi istoria literary. si anecdotica a teatrului nostru. Cine lug ar fi In starc st o scrie mai bine
decal un om care, ca artistul nostru MateY Mil lo, esindu-se pe
scena de la Inceput, a asistat ca luptator neobosit la t6te dificultatile nascerel si existente aceleY institutiunT. Dar' Mil lo vs intreprinde oare asemenea opera ? Este probabil a nu ; cad find, cum
se slice, unghie si came cu teatrul, ar fi obligat O. vorb6sca necontenit de densul, In tripla sa calitate de director, actor si autor
dramatic. Simtul set de modestie, precum si cultul sea fanatic pentru antica divinitate romana, lenea, cult practicat maT cu osebire de
artistiT ceY marT, 11 vor impedeca negresit a resfoi albumul nurneroaselor see suvenire si a extrage din ele materia unei istoril a
scenet.

Aceste le slicem cu scop de a zaddri amorul propria g verva

luT Millo, si cu speranta a vechiul nostru amic ne va da o plcuta

desmintire.
Millo ar spune publiculuT, cu talentul sett sciut, cum a fost

atras din primal junie ata arta frum6s1 la a careT culme el a

ajuns, calcand In pici6re prejudiciile de familie si de positie sociall;
cum sub Indemnul aceleT puternici vocatiT, el a organisat un teatru

de societate chYar pe la anul t835, si a creat rolurile Poetulul romantic i a Postelnicului Sandu Curd, clout piese compose de el
InsusI, si care at avut mare succes.
Cum pe acelasT timp, rectorul AcademieY Mihailene, Gheorghe

Asaki, land directia teatrului roman si formand o trupa cu elevY

din slisul institut, se opinti, cu maT mult zel deck noroc, a desfasura pe scent drame istorice, si a st Inalta ex-abrupt(' In regiunile
operei italiene prin representarea Normei ! cercarT indrasnete in ade-

www.dacoromanica.ro

VI

PREFAQA.

v6r, dar' nepotrivite nicY cu gustul publiculuT, nid cu miitocele junilor diletantY cariT n'aveail idee de musict.
Cum In aniY urmttort succedar t. directiile lift C. Carageali, venit In IasT de la Bucuresd, si a until profesor de himie i fisicd,
T. Stamati, sub cariT ad Inceput maY multi tinerY, implegatT de cartcelarie, a Inbrtgisa cariera seduatoare de actorT, desi erail condemnaff, sermanil, A juca piese reit traduse din repertoare francese
si germane, sed drame originate pline de anahronisme cornice, precum : alergirl de cal pe canalurile Venetiel,
t6le Inaintea descoperiril' prafuld de puscl.

si Inpuc6turl de pis-

Cum pe la 1840, Guvernul voind st dea probe de Incurageare

teatruld national, numi un comitet compus de C. Negruti, M. Cogilniceanu si V. Alecsandri, s'apoT, cu un sans facon dernn de acea
epoM, Mal directia pc spinarea lor fart a sd preocupa dad le cuvinea set ba ; cum eT se vedur t. obligatT a deveni autorl Mr . vole,
precum deveniser t. directorY fart vole, si se pusert pe lucru, traducend, localisand, compunend un sir de piese ce furit bine primite.
Multe din acele piese s'ad perdut, precurn : Orbul fericit de algalniceanu, Bochet, tag i Mil de Negruzzi, Spatarul Halmatuki, co.
medic In versurl, Farmasenul de la Hirl66, Cinevnicul i Modista
de Alecsandri, toate scrise Inteun stil sunplu si conform mat cu

gradul de educatie literal% a publiculta, ct i cu talentele Incepttoare a noilor amatorY de scent..

Cum, dupt catYva anT, Millo luand In mint frnele directiel, a
Indreptat teatrul pe calea progresuluY, prin Ingrijirea puneriT In scend,
prin InpIrtirea nemeritt. a rolurilor, prin perfectIonarea joculuT actorilor, caror le-a servit de model, si prin buna compunere a repertoriuld dramatic. In acea epohi teatrul din IasY a fost la apogeil,
ccT Millo a creat tipurile originate a Babel Hang, a luY Nicorescu, a luY Tuzu Calicul, a Kiritel, a hit Hergcu bokcegiul, a lul
Kir Gaitanis, a Mame Angheluga, a luT Kir Zuliaridis, a Muzel de

la Burdujerif, etc. tipuri variate ce vor rtmanea mutt tirnp ne;terse

din analele sceneY nstre nationale.

Cum el, In fine, asetlandu-se sprit in BucurescY a marcat cu sigilul marele sea talent pe Barbu lutarul, pe Molse din Lipitorile
satelor, pe Parapenisitul, pe Kera Nastasia, pe Parakliserul, pe
HaTmana, etc. si a sciut S mentie teatrul nostru in caracterul sea
roman.

Dar', o maT repettm, pentru ca st fact o asemene interesantl

naratie, pentru ca s6 arate luptele cu censura i dificultAtile de tot
sciful ce a Intimpinat In lunga sa cariera dramatict, Millo ar fi nevoit a SI pune pe scena' fart contenire. Acest rnotiv, ne e tema cti

www.dacoromanica.ro

VII

PREFAA

'I va opri de a lua condeful spre a Inavuti bibliotecele nastre cu

istoria teatruluT national.

In lipsa aceluT tesaur din care am putea undi multe elemente

pentru scrierea acesteT preface, nu putem face maY bine decat se
publiclim aid cateva din epistolele adresate unur amic in diferite
epoce. In ele se gasesc multe notite curiase despre starea societatiY
de la 1840 !need, despre mersul progresiv al teatruluT i despre

motivele ce ne-ad indemnat a compune Repertoriul de piese cu-

prinse In acesta editie.

Declaram a nu fala de autor dramatic ne-a consiliat a da publicitate acestor opere usare, dar' pentru ca le consideram ca elemente ce ar putea servi, cat de pugin, la scrierea uneY istoriT a
sceneY romane. Fad. Cerul ea In curend se se nasc a. spiritul predestinat a produce acea Insemnata lucrare.

Tad', z8...
Indite amice.
Crescuct amendoT in Franga din copilaria n6stra, ne-am despartit de un an, lung cat un secol ; tu aT maT remas
la Paris, o I ferieitule Intre fericitY 1 ear' ed m'am tutors In Iasi,
aducend cu mine un mare bagagYu de ilusil si de ideT moderne.

Adorator fervent al TreimeT sfinte i mintuitoare ce represinta iibertatea, egalitatea i fraternitatea, am reintrat In ar ca un fanatic,
naiv i convins ca". void gasi pretutindene aceste sacre principurT In
aplicare... !MA am gasit :
Libertatea Pintuit cu insaa mama Domnitorultif sub impulsia
oculta a consululuT rusesc ; libertatea preseY docartita de foarfeca
censureY, foarfece. Incredmtata unuT impiegat de la Postelnicie, care
din causa tristeT sale mesera a agTuns a semena la fa cu h'dele
Parce din Mitologie. Singura libertate respectata i chTar Incuragrata este libertatea de a se face prea plecatul, prea supusul, prea
umilitul rob al GuvernuluT dis parintese.
Am gasit egalitatea turtita, sermana I subt un namol de prejudete absurde si de privileglurT monstruoase, un namol mat de mare,
atit de gred, eat ar trebui un cutremur social pentru ca s 'I restoarne i se 'I risipeasca. El este campus de maT multe paturY ce
apasti una pe alta ca stratificarile unlit munte. Dedesubt, la baza,
st5. Intins pe brenci poporul I
peste densul impiegatif subalternT
ai Guvernulta i aY proprietarilor de mosiT ; ear' peste acestia dife.

www.dacoromanica.ro

VIII

PliEFAgA

ritele clase de boerT, midi, mijlocir si marl', purtand In spinare pe

unul din eT care, cu mila lul Dumnedeil, adia cu protectia Rosier, cu tnila Sultanulur, si cu mila Vizirulur, miluit cu pecheurl,
a devenit Voevod.
Nimic mat trist deat aspectul poporulur strivit I Nimic maT vi-

clean pi maT brutal deat tipul subalternilor pus! In contact cu el;

nimic ma! urnilit deat fisionomia boerilor micT ; nimic maY grotesque deck Ingimfarea boerilor maxi! TotT se cred nobili, de si
puginT, prea puginY alt oare care traditir de familie, sterse de mntura timpultit si comprometate prin multe fapte lipsite de nobletn.
Unit' se ffilesc a se cobor din DomniY veclif a! Moldover, and,
cercetand bine In trecut, no s'ar eSi alt Domn In speta neamuluT
lor cleat poate pe Crublir Vocla. din poveste; altiY merg mar departe, merg pun' In Constautinopoli ca s8 'sr ghseasa rudirT problematice cu nu stin care ImperatT BizantinT ; altiT ear ma! nesntiost, nemultftindu-se cu titlurile locale, se pretind
(poporul
slice Inslt cn se poreciesc) Conct i Baron!.
Precum vedY, amice, societatea noastrn presintn o varietate foarte
curioasn de Spurr bune de studieat. In ea domneste vanitatea care
esclude egalitatea, Insi acel defect ridicol este mult mar aparent
In generatia noun deck in 136tranY. ParintiT nostri pnstreaa. Ana
obicelurile simple din vechime, credintele str6mopeser, i o patriarhalli indulgensn atea mar mlciT lor ; cuconail InsI, crescusT sub .
varga dascalilor grecT, sunt de o fudulie de parvenitY Bin. margin!.

CeT din starea fintt considereaa de docol pe toff ceT ce se Irisir

dupn densit Cei din starea a doua numesc doctor pe aceT din starea.
a treTa ; acestia la rendul lor crocoesc pe nenorocitiT de mar grips,
Ii poporul, ma! cu minte, IT egaleaa pe tot! cu aceeasT porecll.
Cat pentru noT, tineril IntorsT din strlinktate, societatea %pang.
a inventat o categorie deosebia : no! suntem pantalonati (sans culottes), bonjurisll i duelgit No! nu s6rutnru mna tuturor afinnitilor ce se clic pe grecepte simandiko1, fiind a avern obrnznicieaa,

de a o considera ca o labn. NoY pregtom revolutir In tar pentru

CC

purtum plete lung! i cravate de carbonarT, moclit privit n. cu ochi

re de consulul rusesc, i prin urmare condemnatn de Vodn. Nor,.

In Isn. de sevas, abordlm pe evgheniff nu cu formula smeritn de
sgrut talpele, ci cu un simplu bonjour. NoT tin maT ayem lege, suntern ereticT, provoam boeriT la duel, manam oamenT, critiam abusurile, disprehuim dragniasa chivernisaln, ceram a forma o opinie
publia si visum car versll pe peretT
Prin urmare suntem bunT delnfundat pe la monnstirt sad de trimis peste Dunke ; lns Sind cb.
suntern feclorT de boTerT i clt inspirlin oare care temere, in cali-

www.dacoromanica.ro

IX

PREFA g A

tatea noastre de capete stricate, nu se leala nime de noT. Guvcrnui

se face a Inchide ochiT asupra FarNielegilor noastre, dar' el tot
odat6 ne inchide i bragele sale.
Sunt cticOnag prefecti, vornicT de aproclT, membri de Divarme,.
cuconasT 111sit prostutT de carte si de minte. Sunt i coloneff cu epoleturY late at nulitatea bor, Insfi el nu stiii nicY mecar a'e scoate
sabia din teacI ; ear ace ce ail pugIne cunostintT rnilitare, bunevoinit
5i curagTe personal, dacit soarta nu 'T-a coborlt din pulpa luY Jupiter, eY reman relegatT In rangurile de gibs ... Etta egalitatea subregimul Reglementule organic: at pentru fraternitate am gilsit-o.
caracterisatg. In cloud legende cunoscute:

cFrate, frate, dar' bracla 'T pe bent

rCine 'T-a scos oche( ? frate-seil.

De-aceea sunt scosT asa de-

adanc 1

Ce she, amice, de elementul In care suntem chematT a trei ndf,.

elevil academiilor din Frantta si Germania ? noT deprinsT a resufla
sere hrfmitor si desteptAtor a civilisatie moderne ? noT care avem
aspirhrT cfitrl orizonurT necunoscute sub Cerul tera ? .. Mare camp
de lupte se lntinde dinaintea noastrA I dar' lupta nu ne sparie, Oct
ne sustine i ne animeaii speranta isbandeT ... Vale!

lasl, 184

. .

lubite amice.Respunsul tee e vesel, pentru cit e scris depart&

de atmosfera neguroas a unuT ores semi-oriental ca Iaul. Tit 'Mr
she cit scrisoarea mea te-a flee se asistf la o panoraml originall
ca i aceea care represinta China cu mandarinif sl, r m Indeme
a studia tirurile ce me incunglura, spre a le pune pe sceng. SustiT
cu tot dreptul, de si pe un ton glumet, cl un autor dramatic atg:tsi elementele necesare pentru un bogat repertoriii, i ImT impuY
misia aceluY autor. Fie I .. Eli Insuml m'am gandtt adeseorl la co.
asernine grea Intreprindere, i fiind cit aria la noT nu posedem nicT

libertatea tribune, nie arma clilnice a jurnalismulta, am proTectat.

se 'MT fac din teatru un organ spre WcTuirea neravurilor rele si a.
ridicolelor societatiT noastre. eimbitie frumoasd i atregetoare ! .. Insl
am remas spfiriet si descurageat cand am constatat numeroasele obstacole ce asT avea de invins.
Suscepubilitatea GuvernuluY si a societetft este cu atilt maT oarba,.

c.S. ea n'a fost anclt atinsa de nime panit acum. Un autor dramatic
s'ar espune la multe neagTunsue din partea puternicilor slue
dark
aceastl consideratie nu m'ar impedeca de a're ascuti condeTul.

www.dacoromanica.ro

PREPAQA.

Dificultttile ce se tidied. In ochil met cu forme urIese de fantastne, aft sorgintea br chTar in sinul institutuluY teatral ; cad tret
lucrurT sunt de creat, pentru a s dobesndi un resultat satisflator
s limba, 2 gTocul actorilor si 30 educatia publiculuT.
Limba Intrebuintatd On' scum de traducdtoriT dramelor francese
germane este o macaronadt ridicoll si indigesta care displace
i nimiceste interesul pieselor, fie cat de bine gTucate. Toate
personagele vorbesc acelasT jargon bursuflat marchezul ca cTobotarul,

aucluluT

princesa ca spall.torita, cardinalul ca vezeteul, linpdratul ca bucttarul, etc. i, gratie ignorantei traducttorilor, totT rostesc frase talcuite

cuvent de cut/eat pe acele din limbi strame: astfel auclf pe o tsn&it cochett parisiant glicend el a primit un put de Old (elle a
reps un poulet), sail pe un student esclamand: Ce cheseal.. ceea
ce 'mT cant( nu e decat o rata (quelle blague! ..ce que tu me chantes lii n'est qu'un canard). Publicul r&nane cu gura cascatt d'inaintea

tutor asemine enormittp si pare a'sY pregiti buzele pentru suerare;

se aratt indulgent, prea indulgent, si crottoriT de frase
absurde se simt astfel IncurageatT a persista in sktturT literare.
GTocul actorilor este In gradul cel maY Inapoit, Incat orY ce
plead bunt sail rea, sptrituala sad proastd, are aceeasT soartd : ea 'I
mdceldritt ftrt mild I , Comeditle cele maT tine sunt schimbate In
bufoneriT ordinare, i dramele in bufoneril lugubre ; Inteun cuvnt
teatrul nostru nu e deck o Opusdrie pretentioast. i In adevr nicY
cit poate sIt fie altfel, cand amatoriT ce se urct pe scent lipsesc de
.ctrY ce cunostmta despre arta dramatticli, de orT ce educatie pregttitoare pentru cariera de artist. Cum s intre In rolul de rege, de
duct, sad de simplu gentilom un &let scriitor de la Eforie, care n'a
citit nici o Istorie, nu a luat lectil de declamare (neecsistand In
lasT conservatorld), si nu 'sT bate c tpul s studieze caracterul personagelor ce este Instrcinat sd represinte? Cum s6 insusascd nobleta
ereditart i manierele distinse de ducesi o Matt copill din mabala,
care n'a v6clut nicT odatt un salon aristocrat ?.. Lipsa de modelurT
IT obligt a crea rolurile dupd. o Inchipuire totdeauna gresita, si cat
pentru declamarea acelor roturT, et se multamesc a le recita cu o
rdpegTune monotont, fIrd pause, fdrd. Intonari variate, WI natural
mai cu samit. Uni/ Inst care se cred artistT cad In ecsces contrar,

Insi el

sbucTumandu-se ca nebuniY, miscand bragele ca telegraturY aeriane,

intorcend ochif furisT ca motaniT lnamoratT, i rAcnind cu asa furie,
ca publicul se Intreabt : Ce 'T-a apucat ?
Castel lute( pe scent si se gIsesc In faga publiculuT, ArmaniT,

stad Minn:it:4T de ulmire, atit rolurile, balguesc in kc sd dee re-

plica, tin bragele moarte, picToarele tapene si, vdsleadu'l, crede ci-

www.dacoromanica.ro

PREFAA

IX

neva a asisth la un spectacol de automatT a chror masinhriT ar fi

ruginite. Tinera amorezT declareazh simtirile lor pe acelasT ton ca
st and ar cere un pahar de aph, i totY In genere se abat din calea
adeveruluY. Singurele rolurT necaricaturizate de clensiT sunt acele de
oamenY de rend : lacheT, argatf, precupetT, boYerenasT prose( de la
glupinese, mahalagite, etc., ear' frazele ce le pronunth cu mult

natural, sunt de pildh : Val! mancate-ar nioliiie, cheraplesule I .. si

to vd and
videa ceafa... (rase de Inalth literaturl din
TatarasT.

CostTumele ca si decorurile presinth ades anacronismurl neertate.

Scene de codru se petrec in piete de orase ; scene de salon In
grldinT, etc. si in ele se agith automaticeste marchiziT In costTurn
de paTatT, dame dm secolul XVI Imbricate duph moda de asthdY,
care se serut in gurN, si adeseorY vorbesc cu dosul Inters la public,

sah fug In culise dna V-ah ultat rolul.

Publicul asisth cu nephsare la toate aceste netotiT, acY nu are
idee de condithle untif bun teatru, si, ce e trist I el pare maT mult
dispus a gusta farse grosolane si drame apelpisite, cleat piese de
Inalth comedic. Pentru el un individ ce se strImbh ca o momith,
sah strenuth lung, des si tare, e un actor de talent, de si nu '1
numeste actor ci karagiffoz; aseminea el dtt diploml de artist, Ins&
artist cu ducl-se pe pustii, aceluT ce subt pretest de a fi dramatic,

IsT sburleste perul vilvoTii, scrisneste din clincf, geme, OA rage, se

bate de peretT, se trinteste la phmnt si se sbucluml ca un epileptic..
Eath, atnice, elementele nesuficiente de care poate sI dispue un
autor pentru interpretarea operelor sale ... Precum vedT, trebfieste
tot creat: 1 o limbh conform cu caracterul fie-caruT personagiil,
precum si cu nalionalitatea si cu timpul in care trheste; 2 o scoalh
de declamare pentru a s6 forma actorT inteligenff si corectl in gTocul lor pe scenh. Cat pentru public, nu m6 indoesc ch sT-ar perfectiona gustul si gTudecata Indath ce s'ar ghsi d'inaintea unuT spectacol compus de adev&atT artistY.

Un teatru perfect nu se improvisazh de adY pe manT; trebue

timp si sacrificiurT, si In lipsa acestor douh conditlY un autor va fi
tinut a compune piese usoare i potrivite cu puterde diletantilor ti
a merge Inainte treptat punend un freil imagmatiel sale, flicend act
de abnegate, condamnanduse la o lucrare restrInsh si ridicandu-sr
inspirlrile la talia interpretatorilor. 0 asemene lntreprindere cere
multh bunhvointh, mult tact, multh rhbdare din partea aceluY ce
s'ar Incerca se creeze un repertoriil national. Perindu-se de mania
traduatorilor de drame cu mare spectacol si cu situatiT exagerate,
el va alege din repertoarele streine piese plIcute, lesne de giucat,

www.dacoromanica.ro

XII

PREFAA.

si le va localisa cu inaestrie in privirea gustulul public, saa mal

bine, va cornpune bucati originale In care va introduce moravurile
si tipurile locale.
Elementele nu'T vor lipsi pentru a aglunge la scop, cad societatea noastra e Impestritata cu felurite tipud cornice, si defectele eT,
t viciurile el chiar, forrneaza un grup destul de marisor ; ast-fel sunt
dascalil greet, loghiotatii carT naucesc pe bietil scolarT romanT pentru
ca A le bage tn cap gramatica eIin i IT supun la tot soiul de
pedepse corporale si nirnicesc In el siintul demnitatil.
Astfel Celebtil de la Fanar care, (Armand traditiile stramosilor

lor, considereaza Moldova ca o capra buna de muls, si yin aid sa

caute destre spre a prmde rad&ina In tura. Ambitia lor e st devie ;
nnegas postelnikos.

Ast-fel ciocolul de starea Intel, ornat cu decorata rusesti, turcestI si nemtesa, pe care le-a cistigat pentru serviciud acute

strainilor In paguba OriY. El nu viseazt decat interventil striine

resturnaff de DomnT ; prin urmare trimite necontenit lathe la Petersburg si la Inalta Poarta.
CiocoTul de starea a doua, care aspir cii i noapte a A acata
dc Protipenda. Unul din eY poreclit vrul obstesc pentru ca se
pretinde v6r al eptelea cu totiT Vornicif i Logote0 marl, 'sl-a
risipit averea numaT ca A fie invites la bal la curte i la adunarile
aristocrate a contese S.
Clocolul de starea a trefa, lipitoare ce suge Angele stapanuluT
care '1 creste la stn.
Impiegap Guvernuld, autorisaff a'sl face averY prin orY ce chip,
In timp de trel anY cat Ant rinduiff in slujbe. Ingenioasele lor
iscodid spre a despoea pe tienorocitil ImpricinatT silnt de natura a
presara domeniul comedid cu mil' de incidentud cornice.
Jidovif camatad care ail misia de a calici pe boerT, de a corumpe teranif si de a scamota Intreaga taa romana; cuconasi't
mandri dar' fricosT, obraznicl, cheltuitorY, care devin prada zarafilor;

damele care nu mat pot suferi Moldova decfind all faun un yea&
In Intro ; mamele care yin la carnaval ca si veneze ginerl In capitall ; parintiT care considereaza fetele ca niste petre in cast;
ruginele ce se tern de opinia publica ca de Tazina apocaliptica , neghlobil, siretiT, talharrl de pe toate treptele sociale ; prejudegele
absurde, pretentille ridicole, In fine caracterul nedeterminat a und
societatY semi-orientale In care Incep a pa trunde ideile si moravarile

qccidentale. Eata o comoara adev6rata pentru un suitor dramatic I

www.dacoromanica.ro

XIII

PREFAA.

and, cum si eine Insi va avea parte de densa ? Cine se va

folosi de ea ca sd 'al facd un bagagid literar ?

That is the question.

Iasi, 1844.

Amiee. Bucurd-te sad te mdhneste ; feliciteazd-mi sad mg

tangueste ... Am Intrat In luptd I
De-acum fie ce-a fi I . . In calitate de strdnepot al lta Tralan,
strig ca Cesar pe marginea RubiconuluT : Alea jaeta est, carx a md
preocupa nici de cum dacd modestia ... Inst esti convins ca si mine
cd. noT, Romnil, nu ne Inchindm el ; no! ne credern cu aptitudine
la toate si ne acorddm toate Insusirile rani si frumoase. StIntem
Invdtatl ca Humbold, diplomatY ca Tayllerand, orator! ca Ciceron,
viteji ca Mihai si Stefan, niimal modest! nu stintein.
DecT, folosindu-md de acest mare privilegid, yin acum a 'tY spune -

el am cercat sd atac cloud ridicole proaspete ale societlta noastre,

ridicole care nefiind combatute la vreme, ar ecsercita o influentd.
fatald. Unul consistd Irani despretuirea a tot ce este national, si
celalalt Intru persecutarea opinieY publice.
De vr'o cd;Tva anT boYeriT si cucoanele Incep a simti dorinta de
a trece peste hotar, sail dupd cum se clice, a merge tn minim El

se due de se dilecteazd In plIcerile VieniT si chYar ale ParisuluY,

admirand minunile civilisatie si lnavutind ast-fel fondul lor de
ide si de cunostintY.
Aceast tendintd de a videa lumea, o gdsesc foarte nimeritd, cdc!

Imi pare de naturd a ne depArta de trAndAvia onentall si a ne

pune in contact cu vieata activ d. si inteligentd a popoarelor occidentale ; Insd I o mare parte din ace! care ad avut ocasie de a face
o comparare Intre progresul Germanic! g al FrangieY, si Intre starea
de inapolere a MoldoveY, In loc sd pule umdrul ca A urneasa tara
din hAugas, gdsesc maY comod a critica orbeste si a dispretui pros-

teste pamntul lor striimosesc cu tot ce are bun sad rdti. *i fiind
I asemine manie ridicold e considerard de bon ton i e practicatd
de cel marl, ea aill multi aderenti In cc! neumblat! prin tdr! strdine,
si un num& considerabil de momitl In public.
Ce poate sd. resulte din aceasta hull nedreaptd g ecsageratd ?
stingerea simtiril de patriotism I indiferentd fatall pentru soarta viitorulul nostru I

www.dacoromanica.ro

XIV

PREFAQI

Am cornpus dar o pies In treY acte i cuconul lorgu de la Sada-

gura, care s'a represintat cu un foarte mare succes, $i am avut

nepretuita multemire de a me convinge a am reusit a atinge telul
med. Astdslt glasul clevetirff a mutit ; nime nu maT Indrdzneste st
riI, cad elegantiT cuconaa se
Infig5 ascutitul lnveninat In slnul
tern de a fi aratatT cu degitul si poreclitt: lorgu de la Sadagura;

ear' cuconitele de a fi puse In rend cu Gatita Rozmarinovid.

Se slice ca Maria Sa ar fi nemultemit de oare care sfichiurT
adresate Ispravnicilor si gludecatorilor ce hotuesc poporul si cumpnesc dreptatea subt printeasca sa obliduire ; se slice ear' et
mare a fost cutezarea mea de a pune pe scend un Grec, kir
Agamemnon Clifulatoglu, i cit acest inceput de campanie In contra
puternicilor Oiler ear putea sfersi pentru mine prin un neagiuns
neasteptat
dar' de la slis si pand la fapt este mult, i amiciT meY
bonjurist1, pantalonarl, duelgiT compun o cohorta Indrazneata de care
politia gaseste prudent a sa feri.
A doua piesa a mea : laiI In carnaval, a iritat si maT mutt pe
unele Malta ipokimene; cad ea loveste In aceT ce ad mare interes

a nu sa forma la noT o opiate publicd, menita de a condemna

faptele lor. PersonagTul luT Taki Lunitescu 'T-a superat in acelasT

mod, cum poate supera o oglindd pe un om urit la faca i defectuos
la trup. Ear' maY cu sama scena p5puselor din actul III a produs
scandal, prin urmatoarele pasagTurT

Intr'a pdpuselor teard

La multT cinstea 'I chiar de ceard.
Cat rusfetul se ivesce
Pe loc cinstea se topesce.
UniT, vrednicT patriotT
Dar' maT vrednicY patri.hotT,

Latra, arid farms

Pan' ce-apucl vre Ufl os.
in cea teard de pdpusT
TalhariT poarta manug
Si se jura pe dreptate
Cd. le 's minele curate.
In timp ce se recitad aceste versurY, un mare personagid, indignat
esit din logie, si A ga sub-indignat la reodul sH, a manifestat intentia de a ordona fnchiderea cortineY i suspendarea representatieT ;
a

www.dacoromanica.ro

XV

PREFAQI

inse ... tot un ling I .. el, om prudent si nu prea tare de Inger,

ig demoli pornirea si se retrase rusinos ca atrarTul Sibiutli, In
presenta sgomotula public. Cohorta bonjuritilor se ridicase pe
picToare, decise si amenintetoare, cernd coniinuarea pieseY, si spec-

tacolul se termine In aplausele logielor si ale parteruluY ... Opinia

publicti se afirma cu triumf In cTuda simandikoilor ruginiti care
pintail manusT.

Se dice 0 est e. date a a doua di s'ar fi tinut sfat tainic la Curte

spre a se lua mesurY In contra tendinta revolutionare a tinerimff O.
spre a se Infrena pe autorul pieseT. Se pomeni ear' de monestire,
se propuse inchiderea teatrula national, se dete ordine aspre censure; dar' In fine muntele nescu ca totdeauna un ridiculus mus.

Palerma, Ghenar, 1847.

Amice ItY scriil aceste rendur1 de subt Soarele splendid al Sicilia. Aici ne aflem treT compatriotT : doamna N... care Intruneste
cele ma! frumoase calitetT ale striletuluT 1 ale spintuluT ; amicul
nostru Neculae BMcescu, care a venit se gesasce alinare boaleT de

pept in atmosfera calde a PalermiT, si al, adus pe aceste termua

inflorite de niste impregTurerY ce IT-coT povesti Inter) di . .. Dum-

nedee stie and ...

Petrecem lustre! Intr'o freteasa intirnitate si vorbim mult de tare.

Dorul a ne urmereste pretutindene g ne-o arate prin velul depertitriT maT frumoasi si atriigetoare. Villa Delfina unde locueste doamna

N., situate afare din orris, posede o terase large pe care se apleace
crengile Incercate de fructe de aur a do! portocalY mandarin!. Privirea se intinde pe gredinT pline de florT g de arbor! ecsoticT ce
re'spendesc par fumuri imbetetoare ; ear' maT departe, pe muntele Pe-

legrin in al Cara lied se g:Isgte pestera sfinteT RozaliY. In dreapta

ochiY se primble pe albAstrimea mAriT siciliane, brezduite de lArcI
usoare.

Pe acea terase asezate pe coloane de marmure ne adepostim de

ferbintala SoareluT si gustem dulceata senior poetice ale PalermiT,
ascultend in depertare anticele pescarilor si admit-end mereata apu-

nere a SoareluT In sinul merit'. Fie care din noT aduce partea sa
de inteliginte spre a Inlesni trecerea dilelor ; ear' maY cu seeing.
doarnoa N... prin varietatea cunostintelor sale si prin observarile
sale fine g spirituale, ne face a nu simli nicT de cum sborul dm67416. I.

www.dacoromanica.ro

II

XVI

P REPAQ X

puluY. and Balcescu ne ceteste un pasagirt din Istoria Rornnilor sub

MihaT Viteazul, la care el lucreaz a. con amore de maT multT anY ;

and eli recitez vre-o poesie nouh, si amica noastra ne Incurageaza

cu o zimbire gratioasa, saa ne corige cu acel tact fin si delicat care
distinge naturele alese.
Acum o s6pt6m5.na doamna N... era trista si sufelincla. Am
cercat s6 'T alung tristeta si am compus In graba un vodevil intitulat
Peatri din cask cu scop de a combate tendinta neomeneasca a unor
parintl de a considera pe fete ca niste sarcinY grele In famille, ca
Petra In casi bune numaT a fi ecsilate la monastirt Tot cu aceasta
ocasie am atins In treacat o chestie foarte importantit, acea a desDoamna N. si Balcescu nil rls de bung vole
robiril Tiganilor
ai m'ail Indemnat s6 trimet vodevilul trupeY din Iasi. Eata dar ca
'1 adresez tie, amice, i te Insircinez s daY manuscriptul cuY se cuvine ; nu uTta Insll ca s ml Instiintezt daca publicul va suera sail
va aplauda in sara de representatie.
Adio, te las In zapacla si alerg la Soare I

Mar-tie, .1818, Iasi.

Amice.

tiT ce vra sti did: a Mum pe un volcan, de g nu

cred sI te fi urcat vre odata pe Vesuviti spre a ecsecuta pasurT choreografice

Mitt

dar ca acum In fag o parte din societatea ele-

ganta gToaca pe un volcan, i eata cum :

Am compus pentru beneficiul saracilor un tabloti national Intitulat : Nunta terineasci, care va fi represintat pe tcatru de citre
amatorY, membri at InalteT noblete si aT onorabiluhiT public. In aceasta

piesa figureaza carul Druscelor ce aduce la nunta pe mireasit cli amicele ei; i cine credT tu ca ail primit a s6 Imbraca In haine t&InescT? .. Cele maT frumoase si aristocrate dame de la noT I ..
Nimic maT pitoresc i maT Incntator deck sosirea pe scena a
caruluY, IngTugat cu doT boT si plin ca un paner cu florY, de cucoane
In camesT de burungTuc brodat cu fir si In catrinte de matasa...
SI le veclY astfel, grationse i fermecatoare sub costumul national, aT
(thee negresit ca si mine: .Do'mY, Doamne I o mosie Inflorita ca raTul,

est pe mosie un sat mare, g In sat o mie de Oriincute ca acele

(care Impodobesc carul Druscelor b
SA le veciT apor prinse In hora si miscindu-se In rond cu aces

www.dacoromanica.ro

XVII

PREFAA

voluptoasa leganare a dantuld romanesc, care este representat prin

basrelievurile antic; a! crede a te-aT intors cu douli mil de an! In
urma, si nu te-aY Indura sli maY esI din aces ghirlanda de gratil si
de tinerete, douli miY de an! In sir.
In Nunta OrAneasca am intercalat un dascal gre; pe Kir Gal-)
tanis, tipul acelor profesorY de OM, tiptis care, adusY in tad de/
DommY FanariotY, se cercati prin toate mijloacele i chiar prin fa-

langa sli Introduca limba elina In local celel romine. Millo e admirabil sub masca groteasca i caracteristicli a Grecule.
Dar' mli veY Intreba poate unde 'T volcanul .. Unde ?
Intre
culise I ..

in timp ce pe scena se fac repetitiT generale, pline de glume

veselie, intre culise se cloceste o revolutie I .. Diverse grupe de
tinerT se exalta la cetirea jurnalelor francese care descriu revolutia

din Paris, si ochiT lor se aprind, si manele kr se string energic,

CI

soaptele lor misterioase urzesc planurf de rascoall In contra Gu-

vernuluY. Spectacol unic I Zimbirile, complimentele adresate damelor,

cochetariile acestora, intr'un cuvint acel prestigiti fermectuor ce rlisplindeste o adunare eleganta de tinere dame si junl adoratorT, ascunde an complot menit a isbucni In curend
Succesul Nuntei a
fost complet
Fie ca si miscarea ce se pregtiteste s aibti acela
succes I

Iasi, 185...
Dupa o pribegire de doY anY prin staturile Europel
Amice.
(terrain de pasport), In urma rliscoale noastre din 28 Martie 1848,
am reintrat ear' In capitala Moldova 1 .. Gratie acelta Deli binevoitor care privigheaza asupra soarteY Roma:lila; avern acum pe
tronul 1661 un Domn patriot, generos, liberal, cu suflet bland si
frumos ca i fat; Prinul Grigorie Ghica I El a deschis frontierele
terff pentru ca s recliteme pe juniT emigray, i tot odatli le-a deschis bratele sale parintestt Moldova rlisufilt maY usor i e Insufletita
de mar/ speraft pentru presentul i viitorul eY. Teatrul national prospereaza sub directia luT Millo, intrand pe o cale adevlirat romaneassa.
'I-am Incredirttat mat multe piese In care artistul nostru favorit

a creat tipurY neetate si care ati obtinut mare succes: precum Kirite In lag, Kirita in provincie, Herpu Boccegiul, Mama Anghelua, Doi mort1 vii, etc. Este o adey6rata pcere de a lucra acum

www.dacoromanica.ro

XVIII

PREFAQA

pentru teatru, cad trupa se Imbunathteste pe fie-care sli, gustul publiculd se formeazn, si Inteun cuvant arta dramaticli romanl tinde
la o perfectionare nethg?iduita.
Teatrul n'a flcut decat se scadi de atuncT, din causa unor speNOTA.
culatorl cadl art Introdus pe sceni dramele cele maT non:MSG din repertoare staine,
traduse In limbs cea mal necorecat si jucate In chipul cel mat grotesc.

Iasi, 1858.

Amice.Ne Minn In ajunul unor mari evenimente si In lupta

crancena pentru realisarea until mare vis : Unirea MoldoveY cu Va.-

labia I .. Austria si Turcia combat prin toate chipurile aceastl sublima' tendinfa nationala ; Irisli nu vor isbuti a Impedeca regenerarea
until popor Intreg.

Toff amicil nostri lucreazh cu entusiasm sub impulsul acesteY

marl ideT a UniriY, uniY prin o propaganda verbalI necurmatif, altif
prin organul sliarelor locale si striline, alit! prin diverse influente
asupra spiritelor. Cat pentru mine am cercat sh fac din scene romana un aucsiliar puternic pentru succesul lupteT noastre. Prin drama
isteria : Cetatea Neamtulul am avut multemire a redestepta In public amintirea gloriel strhbune, si prin piesa Cinel-Cinel a pleda
causa Unira.

Succesul ce ah dobandit aceste done opere dramalice In acest

moment de InflItcOrare generall a spiritelor si de ecsaltare a sufletelor, probeazh cit Romani! trec prin o fasO politicl din cele ma
interesante, si cO tat convingerile unora, cat g presimtirile altora,
sant conduse de o putere ocult h. caul acelas fel, adicA : Afirmarea
RomanismuluT In faga lumit

Curagfh si bunk sperare I .. In curand vom juca bora Unirli la

lumina Soarelul,

i vom da mariK cu manl

CeY cu inimIt romfinI.

www.dacoromanica.ro

X IX

PR EFAQA

MI,resci,

'66.. .

La deplrtarea in care te gisesci de rasa pub ia, nu

cred se aT idee de avntul nostru pe calea reformelor sociale. S,ectacolul ce Infagiseaza Romania In epoba de facd este uni in an dele
progresuluT omeniriT I De la cel maY mare pdMI Ii cel m I mic visam, dorim, inventlm, propunem, adoptdm si aplic.m refoime I ..
Amice.

reforme in toate : In limba. in legY, in administralie, in rnoraNurT,

etc. IntelegT dar' cd in acest ni. re numer
In idel, In simtirnente
de reformatorT se gasesc multe personage de comedic care meritii

de a fi puse p- scend

cram:

Am scris o comedic, sell cum clic francesil, une bluetit, in care

'm'f-a placut sd aria un subprefect ignorant, dar' reforrnator, precum si un pedint dm Arcleal, asem ne ignorant st asemme reformator. Piesa a fost representati. in 1.3acurese sub titlul de Rusaliile
dat loc la criticl mspre din partea unor
In satul lui Cremino, si
liberall, cara Y.-au insusit monopolul patriodsmuluT ... El all mers
parrs a acusa pe autor dl. ar fi retrograd, si contrar retorrnelor de
la care atarnd prosperitatea Rom nief, precum : Inpropriethirea teranilor, organisarea comunelor, etc.

Aceste acusarT m'au fdcut a ride cu atdt maT mull cd la ISA

In Lernautl, am tost unul din acel cariT all subsclis angajimentul
de a da pmnt teranhlor, ca unul ce, fiind proprietar, as earn cu ce
se 'aft indeplinesc ginclul. Acel act ecsista st astXcll, si pe clensul
se pot vedea in litere marl nitmele fostuluY Domnitor A. Cuza, al
luT C. Negri, al lul L. Rosetti, al fratilor Alecsandri, etc ; prin urmare acusarile cad alature cu mine, fird. a me atinge Cat de pligin.
Fiind insa. cd jurnalistica romdna 'ml-a facut onoarea a se ocupa

de mine cu maT multh sed maT pugina buna sett rea vointd, am
gdsit cu cale se respund la crtticele nedrepte, prin urmatoarele r6ndurT trimise jurnalulul frances redactat de D. Marcyllac:
cDomnule redactor,

cAflu, nu MIA rnirare, cT s'a produs in Bucuresd oare care

cvuet cu ocasia representdril piesel mele Rusaliile.
cfn presenta unor schite de actualitate comica, adoratoriT patenetatT aT PatrieT all creclut de blind cuviinta se reinoeascl scena salevatorilor Capitolulul. Scotnd tipete dureroase, all pretins cd piesa
cmea avea telul perfid de a ataca institutiile presente si viitoare,
cprecurn si reformele liberale ce stint menite a regenera Natia ro-

www.dacoromanica.ro

PREFAci

XX
cinana. I

.. A fost o minunata ocasie pentru patriotiT patentatT de a

sil urca pe estrada dup 5. obiceiii, pi de a destapura In ochiT pi In

caudul publiculuT iru1 cunoscut de marT simtimente pi de banali-

ctatT patriotice. i sub pretecstul de a face o critica teatralii, eT aA

cdenaturat chYar i intentiile care all precidat la compunerea pieseT.
cDe i nu Intra In obiceurile mele de a re'spunde la asemine
charatagurT care, slava DomnuluY, nu pot nicT rani nicT ucide pe

cnitne, doresc Insa acum sd fac o declarare In favoarea adev6ruluT

cadev6.at : Atat In piesa Rusalii, cat 0 In drama intitulata SgarciOut risipitor, am cercat s6 bicTuesc ridicolele, ear' nu principiile ;
cam cercat a stigmatisa nu pe oameniT ce aii convingerT, dar' pe
gparlataniT cariT fac din cele maT sacre principurT o materie de
speculatie.

cRespect Capitolul, dar' nu m6 pot opri de a ride de unele

cgasce care, de pi nu '1-ad salvat nicT odata, se cred obligate de a

etipa cu pliscul deschis apropo de nimica, apropo de o umbra pt
echTar de o pueratura adresata lor
cPrimitT, d-le redactor, etc )

Mircesci, :86 . .

Amice. Fiecare generatie produce naturT diferite i tipurT caracteristice de un mare interes pentru studiul social pi istoric al
fiechrei epocT. Acele figurT set-lipase seri cornice, marete sed ordinare, nobile sell tmpite, frumoase sail hlde, blnde sah fioroase, etc.
poart sigiliul secoluluT lor pi compun tabloul original al societatilor
ce se succed pi se prefac cu timpul.
Dad. vijeliile necurmate la care aii fost espuse terile noastre In
curs de maT multT seculT, nu ar fi nimicit desvoltarea literatureT pi
a frumoaselor arte in Romania Intreaga ; daca, pe linga cronicaril
ce s'aa ocupat cu descrierea faptelor istorice $i cu biografia Domnilor, am poseda pi altY autorY cariT s ne fi Mat portretele strabunilor i schite amhunte despre obiceTurlle trecutuluT, noT astadT ne-am
putea face o idee esacta de societatea romna, cu fisionornia sa originala, cu spiritul eT, cu tendintele sle In epocele de nial inainte ;
pi astfel am fi Inlesniti In lucrarile literare, romune i drame istorice
ce am voi s Intreprindem; insa asemene pretioase notite ne lipsesc I

Ce importan0 nemarginita ar avea In ochil nostrt o descriere a

www.dacoromanica.ro

PREFAQA.

XXI

timpuluT trecut, o descriere care ne-ar aritta, ca intr'un album fotografic, tipurile si caracterele energice ale vitejilor nostri strAmog !
Cate drame si tragedif sublime am scoate din istoria teril noastre,
rind am avea fidele cunoscinte de natura personagelor destin te a fi
puse pe scemi, dacd am sci s le represintam In cadrul lor adevdrat I
Tot Romanul care se mndresce cu tiecutul glorios al Patrie
see, simte dorinta de a'sT Inchipui ce soYil de oamenT ad fost aceY
eroY cariT ne-ail lIsat a$a de falnicd mostenire ? Cum erail portul,
vorba, simjirile, moravurile, chipul lor otelit In focul resboaelor, $i
inima lor mdritd prin sublima Tubire de Patrie ? Cum era poporul
care tritea in fettle cu coasa, cu toporul, cu codrul si cu calul sell;
acel nobil popor totdeauna gala a combate pentru apdrarea vetreT
pdrintescT ? Ce fisionornie avead locuilora oraselor, breslasiT, functionariT, negustoriY de pe atuncT i ce aspect avead insasT orasele
noastre, asticIT lnecate de Eyre? Cum vieuTail DomniT iii curtile
lor, 5i cum era traTul boerilor addpostitT in codri sell pe vrfurT de
inuntT ? ete. etc.
Zadarnice Intrebde 1 Tipurile cele maT interesante s'ad stins fird.
a Pisa aid o urind vederatd I . . si nurnaT un geniit profund ar putea
sd le intrevadd prin vdlul IntunericuluT ce le ascunde, si sd le scoatd.
ear' la lumind. Dar' unde este acel genin ? Ne-ar trebui un WalterScott si un Shakespeare... dar nu ne fie cu superare, suntem obligatT a mdrturisi cd nu 'Y avem.
S'a observat cu mulid justetli cd societatea romand este una din
cele maY setoase de schimbarT fie bune, fie rele. Reformele care se
introduc In alte pIrtT ale lumil cu greutate si cumpinire, gasesc calea
deschisd In teara noastrd $i nhxdlesc fdra' nicT o Inpedecare. Legile
se relnnoesc pe tot anul, d'atinele vechi sunt pdrdsite cu o nepasare
IntristAtoare ; ear' In locul lor prind rAddcind obiceTurile strdine ca
In pdmntul lor si dad o fisionomie stranie Mit orit$enilor cat $1
-ora$elor.

Cine ar recunoasce astddT societatea romanA de acum treT-clecl

de anti Cine maY intlnesce tipurile acele originale de boTerT cu
frica luT Dumneclett, de cucoane gospodine, de slugl credincToase $i
inbdtranite In casele stdpanilor, de lautarT nelipsitT la serbdtorT, de
meseria$T $i negustorT romans( cit calfele lor, ce forrnail un son' de

tiers Etat prin ora$e ?.. etc. Unde $i unde se maT zdresce caw una
din acele timbre rhacite In lumea noud.
In presenta unei asemene prefacerY ce se realiseazd atat de grabnic, am socotit cd nu ar fi poate o lucrare gre$itli de a compune
pentru curiositatea urma$ilor nostri o galerie de tipurT contimpurane ;

ear' spre a da acestor figurT o espresie mat vie, am adoptat pentru

www.dacoromanica.ro

XXII

PREFAQA

ele forma dramatich,

Canticele cornice.

i le-am presentat publiculuT sub rubrica de

Este just lush. ca se declar cA am fost Indemnat la aceasa lucrare si de talentul recunoscut a luT Mi llo. El a sciut se creeze

intr'un mod artistic cel maT mnalt tipurile ; Paraponisitului, a ChiriteT

In voiagtii, a Kera-NastasieT, a luT Hercu bokcegiul, a luT Barbu
Lutarul, a luT Hairnana, a lui Uri-easel, a hu Stan covrigarul,
etc. tipurT ce dispar pe toatl diva, dar' care vor r&nnea intregT In

men mil contimpuranilor lui Millo.

Mircesei, Mart e 187 /.

Domnului Mihail Cogiulniceanu.

CIA a1 putea mai nimerit se declic comediea Boleri si Ciocol
decht unuT om ca tine care aT luptat bhrbittesce, aT phtimit fhrh a
te descuragea, aT lost persecutat, Inchis la monitstire i chTar esp-ttrieat in epoba de absolutism ce 'mT-a servit de studiu pentru scrierea pieseT mele ?

Primesce dar', CogIlnicene, dedicarea eY cu acea cordiall amicie

ce ne lgt Inpreuni din copillria noastrit i ne-a pus alitturea unul

cu altul pe chrnpul luptelor trecute.
Aceastl comedie, tabloil a uneT phrtT din societatea de acum
treiclecT de anT, va sup&a poate unele susceptibilitV ecsagerate. Vin

dar a declara aicl cl, stain de orT ce gind de personalitate posturait

sal ecsistenth, dominat de simtirea celuY maY adnc respect pentru
mernoria plrintilor nostri, n'am avut alt scop In compunerea pieeT
mele, decht acela de a arAta defectele regimulul sub care ail tett
el, pentru ca generalia actuall sit Inv*, a pretui era de libertate si
progres in care trhesce.
Dupit aceastl declarare lealh, mu remne se adaug numaT, ci
opera mea dramatica cuprinde doue categortY de oamenT: BoTeriI
onorabilI, adicl Rornanit co outlet nobil, i acei coruptT, adieh Monti.
Aleagl fiecare cetitor categoria ce 'T convine si critice In consecintd 1

www.dacoromanica.ro

XXIII

PREFA

Mircesci 137 1.

'MT-al manifestat dorinta de a ceti nlmolul de manuAmice.

scripte care compun Repertoriul meg dramatic. Mg Induplec a'tl indeplini dorinta : insg te jglesc I Ce pgiate aT comis pentra ca insusT, de bung vote, sg te supuT la o asemene osftncll ? .
OrY cum sg fie, eatt manuscriptele ; citesce-le, rupe-le, aruncl-le
In foc sel mi le trimite Inapol... Cum veY voi ... Ert te autoris sl

fact cu ele off ce vet ggsi de cuviintg. Simtirea de paternitate Ii

terarg nu e desvoltatg in mine Ong la gradul de a mg orbi asupra
meritelor acestor producerY dramatice ; prin urmare nimicirea lor nt
m'ar face sg mg Inbrac in negru.

Am fost obligat sg 'mY ingsor sborul imaginatieT si a condebluT

In nivelul puteriY actorilor si a culture publiculuT. Ear' (het am
reusit a crea unele tipurY caracteristice si a desemna unele schite
din vieata noastrg socLtlt, acele figurl si tablourY vor interesa poate
In vigor pe oameml ce vor avea curiositate de a studica i cunonsce
trecutul.

Mie nu 'mY rgmne deck sg multemesc contimpuranilor meY de

buna primire ce art flcut st:ccesiv operelor mele dramatice ; ear' tie,
amice, ItT volli fi recunoscgtor de francheta cu care te veY rosti In
privinta lor.

Nota-bene. EaM rerspunsul amicului ma, sub

forma de tabula :
LIMB A SI GURA.

Nu IT e mill, soro crudg, s mg tiT la Inchisoare

cCa pe-un reit nelegYuit ?
c Ah I dl'mT voYe sg resuflu, s maY Yes pugin la Soare;

cad m'am vestedit cumplit b

Astfel limba cgtrg gurg

A vorbit cu glas pgtruns ;

Earl gura stringend dintil ca pentru o musaturg

Ba nu, dragl I 'T.a respuns.
cegIT acolo In odilmg, bine estT cum te glsescY,

www.dacoromanica.ro

XXVI

PREFAQA

ci foarte pugin ImI pas"A

c De-a te sci a eol frumonsii,
cSit dl '11 efudit te sbircescll
tate orY maY Inainte
c Tot cu astfel de cuvinte
M'aT Omit, m'aT scos din minte,
ducat eil drumul Veto dat ;
Earet tu, frli crutare,
c Fedi nicT pic de mustrare,
cTe-aT legat de mic i mare
'n belele m'aY bagat.
cl'u aY spus odinioare
iCit acstit rnandrli trh,
cE o Oil de p:tpusT,
ti clt hotil cu mnuT

d'ot se jure pe dreptate

ICA le 's mftnele curate!

cTu pe mulct din patriocf
c Pored it-aY patri-hotil

iTu pe Grecil plecintarT

cChlar de rnOsa for menitI
cA fi vel-postelnie marl
cingreptT, buTurdisitT,

c'f-aT luat In treY parale

c*i cu sfichTurile tale
cI-aY redus a fi ce-ati fost
cNu vett-post, ci capT de post.
cTu pe IudiT vensletorT

cCe 's unelte de miseriT

cAY probat cit 's lipitorl
(Care sug sangele teril
cEar pe cltiva politicT
I

c'bitY nitwit Gure-cascate !

cPe-oratorT cu vorbe late,

Napoill l Clevetict
cPe multY din pensionarY
cAT pretins ca 's colivarl
cPentru care 'T dulce man'a
cColiVfoara de pomang.

.A1 ris rot fIcut de ris

.Pe Kirita din Paris,
c*i pe-aceT ce 'n lumY strKine

www.dacoromanica.ro

XXV

PREF'AQI

cDupa ce-aU mncat papara,

cSe mAndresc far' de rusine

rat nu'sT pot suferi tam

cTe-ai atins chiar de prefectil

(Sustinend a 'n meserie

c Nu rimeaza cu perfecp
cCum rimeaza 'n poesie.

ci n'aT respect macar

clficT pe-aceT nenorocirt

cCe treesc ca cToara 'n par

(Tristi i paraponisitt.
iDe m'oTu potrivi eli tie,
cSe te scot din amutie,
e're cunosc, tu estI In stare
cSe te legT ear de orT care,
iDe senatorT, de magnaci
cl3a i chTar de deputart I
c AT A strigT in gura mare
Fr nict o remuscare
cCe pe-un deal cu nume sfent
60 moare de soarecT plinii
iSe 'ntoarce mered in vent
Dar nu macine feintt.
(AT se spuT multe si multe,
g CucT mai sunt multe de spus
ci lumea o se te-asculte
cATurind ochil pe sus.
cllecT de-acuma cu pl.icere
Port se rich' In vole bune
(De-acea vorbe care suna :
iPaserea pe limbd't pere 12

N.

Vorba

'Y

Post-scriptum
vechie si 'nteleapt3 I

inse tu, amicul ince,

Pune bide 'n mana dreapte
i 'n ceT relY
bate menet I

N.

www.dacoromanica.ro

NOTFI EbITORCILU1

Itepertorul dramatic a luY Alecsrmdri fiind scris lifir'un sir de

maT mult de 30 dc anY, el represinta pe Mug:1 tipurile variate, pe
lfingii diversele fase prin care a trecut societatea romana, i jargonurile limbistice ce s'ail strecurat prin gral'ul public de la 1840 si
panii astaclY. Mulct din terminft rostiV de personagele pieselor acestuT repertorYu sunt acum disparuy i nelnteleg ; prin urmare s'a

gasit de cuviinta a sa adaogi la finele acestor 4 volume un soTt1

de glosar esplicator a cuvintelor care sunt necunoscute generalieY de

asta4Y si a celor statue.

www.dacoromanica.ro

CANTONETE COM10E

67416

www.dacoromanica.ro

OLDAN VITEAZUL

SOLDAN VITEAZUL
OANTICEL 00M10

Cfintat de b-nul Milo, pe teatrul din 14 1850.

(Teatrul represinti

piati).

old an, (e de gardi Ifingi o gheriti. El cauti 'nprejur, Iasi puFa,

vine in fata publicului i anti.) :

Ed shit Soldan Viteazul

Din-colo, de la Breazul,$)
Soldat de oaste noud
VoThic !rad at nod.
Intr'o bi, din pkate
Mi-ad pus un sac pe spate
.5i colful ist' pe cap
In care nid nu 'ncap ;

m'ad trdntit la num&

C'o prised grea pe um&
Si

Cu trupul In mindir,")
Cu clilft ie la chiunr ;

S'apoT mi-ad clis : Sdlclane I

Stllt smirna, toparlane,***)
CllcT de-acurn etY soldat

Soldat I .. 1.4;14( pkat ?

4) Sat de ingi Ia0, in partea Copoului.
*8) In loc de mundir
tunici.
*049 Smirna, cuvnt rusese, cc insamni: drept.

www.dacoromanica.ro

sOLDAN VITEAZUL

Of I Doaninel boeti d.voastrg ... se nu ye fie vorba

cu superare . adicg d I .. de unde eram orn de
omenie ca totl Vrimentenii . cu sucman, cu opincT,
cu itarT, cu pene de pgun la palgrie, m'o luat bunteal& din sat, si m'o sucit i m'o schimosit i m'o
tuns chilug, de-ar ride chiar babele acum de mine I
(arkandu-sT capul tuns). Da I poftitT de videtT ... cap de ro
man 'I aista ? par'ca m'o smuls Rusaliile i m'o
.

adica cum s'ar

pgscut bobociT I .. (oftind) Ba nu, cleil .

prinde, saga de o parte ... drept se ye spun ...

Fruncld verde, verde, verde,
De m'atT crede, crede, crede,
Mi '1 destul

peq, destul,
i's sKtu1

Prea sItui
De casarmd ca de-o cwh,
i de mustru, si de pusch.
CdcT m'T dor de *One
i de earba din campie I
Valeil I Valed I inimToard,

Ca murguta sbeard, sbearb. I

chine
. dup ce m'o strins vertos in
m'o ingustat de-un pahnac . apoT m'o scos la
mustru .
ai cat ti'i cliulica DomnuluT de mare, me
tin la soare, ca pe un cocostarc . ean asa I .. nuAsa cleti I

maT intr'un picior

Ci Cg Se me indoa . gi't cid ...

(se pune intr'un picior)

vete a face mars . . . una ... a .

si'T da cat IT Te glasul

o tine una si bung, chiar

ca un palamar cu isonu la biserica

a ... dog (schimbi pkiorul).

una

a.

S'apoi ean se mi te 'npinge

pecatul se te clatinT . valeuI, marnulica mea I it(

toarna niste propele la fide)" de'ti stramuta caprioriT
Ba nu, le, adica cum s'ar prinde .
saga

www.dacoromanica.ro

OLDAN VITEAZUL

de-o parte ... nu'ml era mlY bine mie la teard ? la

locu,oru meg ? unde traiam in ticna de adi pang thane

0 m6 dragostiam cu Mariuca ... Nu cunoatqf pe

Mgriuca? tata lur mo, Trohin Teara-Lunga ?

Md-

riuca cea cu ochiT ceadirf ? (ruinindu-se) mi., ibovnica

nnie .. Cc puiti de fata 1 s'o sorbi cu lingura.
I

Cand la boeresc et, varr,

Me munciam mereil,

veniam ostenit seara

La bordeiul met,
Meriuca cea cu minte,
lbovnica mea,
tmT siria top Inainte
Ca o turturea.

Hopa, tupa, tupa, lupa

Amendom centam

Hops, tupa, tupa, lupa,

Ride= i giucam.
D'apol ear la serbetoare,
La P4tT, la FloriT,
La clace, la Odetoarc,
La cules de viT,
Cnd de-odate 'ncepea hora,
Se ne fi vedut
Cum seriam de odate fora
Chiar de la 'nceput.
Hopa, tupa, tupa, ;. c. I.

Dar apol vorba ceea : ci cI nu'Y in toate dilele

Patele .. inteo di, chiar din mijlocu horel, m'o
umfiat pe sus, ca s me dea la milita
ci ca. se
me face viteaz ca Stefan Voda
bietu Stefan
I

Vocla.... unde'T se me vade fa.cend mu,tru i s se

bucure 1 . , Puca la u .
nAr I .. te pqca ai face esercitiC)
puca la stra jg 1 .. la pi .. cior 1 .. puca la u
mr 1 .. mar,
rantaplan, plan, plan, (face mara Atita
'nil' place i mie
darabana 1 .. Cnd incepe-a bate
.

www.dacoromanica.ro

Ii1OLDAN VITEAZUL

cand incepe mojica a 6110.1 .. stii ? . . me furnica

pin inima, mi s'aprind ochiT ca doi jaraticT, si'mT
trece de dor de-a casa .
atunci, le, ca m'asT bate,
dar, m'asT bate pan' la moarte, pentru ca se aper
teara ast buna care me hraneste . atuncT, cleil
cum s'ar prinde . . saga de- o-parte . uit i pe Mariuca si m simt cu adeverat
si

sint oldan Viteazul

Dm-colo, de la Breazul,
De si de oaste noua,
VoYnic Insa cat noa.
Atuncc cu mindrie
Md ved la soldatie
Cu coTful ista 'n cap,
Cli

De si nu'l pre Incap.

VoTos me pun la num&
Cu pusca mea pe urn&,
i'mY place 1st mindir

i plumbil din chi lad

Atunci, roman cu falii,
AsT da In foc nvala,
!3
ap6r teara mea
De-orT ce nevoTe grea I
Se inchini la public osti.lesce).
(Cortina cade).

www.dacoromanica.ro

MAMA ANGHELUA, DOFTOROAE

PIATIA MIGHELMSA, 110FTORO4 E

OANTICEL Como

Cntat de b-nul rUin pe teatrul din laV 1850.

Anghelua,

(vine alergind pe sceni cu un snop de buruene in mini).

EatA, eat g. si mAtusa I

EA stnt mama Anghelusa

Care stiO discanticl miT,
'orT ce soiii de doftortt
Pentru farmed de Tubire
i drAciT chiar peste fire
NicT cel mare cornorat
Nu'T ca mine de 'nv6tat I

Asa, 461, boeri d-yoastr. . . Nu cl rn6 laud, dar

puteti intreba si pe cuconu. . . cum Doamne earth"nA if clic? .. unu cam ceacar, cu barba 'n furculitT
si c'o alunia cat nuca pe yerfu nasuluT. . . De mult
ce tot trecuse asth earnA pe la ferestrele cuconiteT.
eaca pozna, cA't Warn numele 1 .. cuconita. . . una
yam limonie la fat i cu ochiT in doT perL.. EI 1 . .

Ii apucase pe bietul cucon4e1 o tus de

cele cu

ca s nu clic vorbA proasth.. . 0 numaT el am putut all thnAduiii de dinsa, bat'o

pardalnica 1.. cl se incuibase, m6 rog, in el, ca in
urechile lungl.

. .

www.dacoromanica.ro

MAMA ANGHELIIA, DOFTOROAE

casa ei . .
titi ce i-am dat se bee ? .. ceaii de cucutg
fert la un loc cu tin snop de pipgrusi rosi si dres
cu putintica terbenting . . ca vr'o doug litre si maT
.

bine. De atuncT se-1 ausli ce glas are ... cum canta din

ohtoic, glasul al optulea ... ti'i mai mare drag se'l

asculti... par' ca'T o roatg de car neunsg. and vrea
se dice, te mirT ce... IT face gatul schiiirti... si DOmne I

mare frumos ii maT sede... n'ar fi de diochi mititelu I

Cindura ca pomeniia de diochi, trebuie se ve spun,

boeri d.voastra, ca me pricep

dihai de cat Baba.Cloanta. ..

si

la discantice mai

iiii sd fac i cu ulcica,

De i se sburlWe chica,
and audT draciT gmtind
i pin oala bojtAind.
Atund ves1T cum vine, sboar5

Prin v6zduh ca o cucoarK

VoTnicel de dor nebun
Pe-o priiiinK de alun.

I 1 Doamne I multi cuconasi zgresc eii aici, carora

le-asi face de dragoste cu ulcica . .. dac' asi sti cg
nu le-ar fi cu banat. Ean spuneti drept, sarutav'asT
ochisoriT, se ve fac acu se nebuniti dupg mine, cat
sint de betrang si de hardughitg ? .. Doamne I ce
m'ati mai pupa . . . ce m'ati mai dismerda . .. ce m'atT
mai numi anger cu per galben, si eti m'asT fasoli
chiar ca o madama .. . (ficAnd ca o tinari cocheti). Da sesli

binisor, mosiu. .. da da 'ini pace, mosiu _Val de

minel ce vrea se slice una ca asta ? . . mon die,
mon die!.. je vu pri... pardon ...
El, da I nu ye spgrieti . .. c'asa glumesc eil. Da de
cumva aveti ceva ahturi la suflet ... si v'o picat tronc
la inim veo cuconita frumusica . .. fie si cu bat-bat ...

www.dacoromanica.ro

MAMA ANGFIELINA, DOPTOROAE

tot una'f. . . se ye 'nv eu me?teug bun. Prindeti

un liliac in noaptea ajunulta Bobotezel iii ingropati
intr'un furnicar. Peste tril dile nu remane din el de
cat dol ciolana,e subtirele : un earligel s'o lopgtic.
De'i atinge cuconita cu earligelul ? . . te-o veclut
Dumnedeii 1 al prins paseruica 'n lat. . . Der lovi
lArbatu cu lopgtica ? . . l'o luatil dracif I . . Se
duce de-a tumba peste nod mgrI i noe te'rl .

curath socoteala .

El 1

dar pun' la liliac

venitI

la mama Anghelup.
tifi s6 sting in apN. r6ce
Urbura roY vr'o cincY-spre-Oce
Pentru-aceT putin iste

Ce le die crs diocheti.

WI a face case bune ;
i le stric, led, de minune,
Mal dihai i maT dibacT
De cat eel ce stric baraci.)

Ar putea se ye spun multe case stricate de mine ...

dar Inn se nu se supere cineva i oare cine . . .
MaY sti5 leacurT multe Ina

Pentru cei ce zac de britna

i, coteY lingusitorT,

ed pe brncT de multe ori.

Mal stid ear o doftorie

Ca s6 scapT cu chbacte
De aceT ce port minciuni
Ca o math( de nebunY.

Pentru cel care st culcat pe brand i necinstqte

omenirea, puind'o in rendu dobitoacelor, dupa' cum
0) Din ordinul Guvernului, pompierii ai darmat mare numer de baraci vechi
4i coperite cu Ondira ; o mesur foarte nimeriti pcntru ferirea oraplui de foe.

www.dacoromanica.ro

10

MAMA ANGHELIIA, DOFTOROAE

spunea reposatu dascalu Pralea

Dumnecleii se'l
vindeci,
si se le po-

cel maT bun leac ca

s'aduci vr'o patru surugiT de la posta
odihniasca I

. .

roncesti ca se ureze ca in agiunu sfantuluT Vasile, cu

harapnicile pe spinarea lui. Peste un ceas, un ceas

si jumatate, se fil sigur ca se scoala din brand in
picioare si remane vindecat pentru vecil vecilor, amin.

Ear pentru cel

cariT

arunc venin cu limba peste

uniT si altii, claca vrel se nu maT cleveteasca cat or

trai ? . . s Tel o suta si maT bine de ace englizesti
si se le infigi in vrfu limbil lor. Pe urma se le
scoff cate unu, unu, si in locu lor se presorT stecla
pisata si amestecata cu praf de peatra iaduluT. De-or
maT spune minciuni vr'o data . . . vina mea se fie I
CredetT, credetY pe mKtusa,

a slut tnama Anghelusa

Cunoscutl-aid 'n Es
i nu fac la nime gres.
Pentru farmed Is vestitg,
i de multT chiar ispititS ;
Drept dovadS, v tatatT .
Teara 'T grea de fermecatT

.
I

Acu farmecile ca farmecile . dar cat pentru ale

. apoT nu s'a dat pe fata pamantuluT o
jupineasa maT iscusita de cat Anghelusa ... nu ca me
laud, dar .
gospodarieT

ti s6 fac de toate bune,

VutcT, dulceturT de minune,
t beltele de gutYi
Care scot dintiT ceT
CozonacY de modl nouS
FArit unt i fIrS ou5,

i 'nv6rtite ce, m6 giur,

Pot sluji de coafitir.

www.dacoromanica.ro

MAMA ANOTIELUA, DOFTOROAE

Cine-a vrea se me fee jupineasa 'n casi, 'I scutit de

marsan de mode .. . S'apoT iT mai aduc i alt folos .
Daci are copil, se'i dee pe mina mituseT .
Ti'i
hracsesc de spasmurT si le discint de diochiii ca
mai bine ... ci eti am umblat pe uncle Ipt-o inWcat

dracu copiii, si am deprins de toate...

tig s6 fac descintecY grele
Pentru orr ce boale rele :
Precum boala de turbat,
De bar& t de furat.
Sad de a erpilor mware,
Sad de-acea r boali care
Schimbd sufletu 'n romnT
If preface Yn plgAnY I

Dar maY ales, boerT d-voastri, ce stiti bine ?

'T

se lecuesc de frigurT, de durerT de cap, de durerT de

misele si de urit. De pilda, l'o apucat pe cineva

pune'T frumusel trupu in

frigurile, fie luT acolo ?

ap cu ghiati si'T di se minnce vr'o doT harbuji

necoptl. Pe de-asupra dg'T se bee lapte crud si botezat cu api pe ploae
peste un ceas '1 gata I ..
Pentru dureri de cap.. cunosc doi leacurT tir
.

gres ... le-am invetat de la reposatu clofroru.IlaTmuc,

care s'o dus de mult pe ceea lume ca se'si vade

bolnaviT. Eft .. claca 'I durerea din receali, lii noui?
pune vr'o clece ferarT s6 bate cu ciocanele cat 'I'
diulica de mare; si 'n vreme ce 't1-or bocini la ureche,

secy plecat cu capu pe-o tipsie plini de mangal

aprins. Ear claci durerea veche i inridecinat? . .
n'aT de cat se te tundi chilug, i peru ce remane pe

cap sel smulgT cu cimbistra fir cite fir... Cu chipu

aista scotf toati reutatea din cap si remai plesuv
dar teafer. Pentru durerT de misele, cel mai bun
.

www.dacoromanica.ro

12

MAMA ANCRIELDA, DOFTOROAE

se nu te daT pe mama doftorilor de dinti;

sat dacd nu te vindeci cu atAta, se lei simburT de

lucru 'I

persica si sCi stricT cu mseoa cea re. Ear daca nicT

chipu aista nulf folose ;ite ? . . se clateti gura de trii
orT pe 41 cu vitriol clocotit . . . (vorb,-sce ca ntintil) la tot

unu dat, cte un felepn mare .

(.11 0. fireso

retet.

in sfIrit pentru boala uritulul, care

maT a dracului din lume? .

ascultap' .

'T

ca in

boala cea

. .

DragY boerY i cucon4e,

HolteY, fete, veduvite,

De vroicY numaY deck

Se ve treace de urit ?
LlsatY Tine cas, masi,
i cu inima voYoasa
Alergart, ve sfltuesc,
La teatrul romKnesc.

Ce ve spun ed.. . de s'a mai tine uritu de d-voastrA ?

se nu'mT clicetT Anghelup..
Credect, credeV pe metusa
CAcY slut mama Anghelusa
Cunoscutg-aid 'n Es

i nu daii la nime gres.

En slot gata st ferice
Dea sluji pe totT aice.
Child l vrea se ye slujesc...
(bLend In palme)

Pan, pan, pan

(Se tnchin

si eu sosesc.

i pleaca. alergand).

(Cort na cade)

www.dacoromanica.ro

HERCU BOCCEGIUL

HERSC.4 BOCCL.GBIL
CANTIOEL COMIC)

Cantat de b-nul Milo, pe teatrul din laV 1851.

(Teatrul represtnea o stradl din Ise.

La ridicarea cortind se aude
In culise hamiit de cinI).

Hercu, (strigi spit-kat): Avel ! Jibi, fibz, chefel, (intrind).

Tibi, tibi chetel, che te lovesc cu cotu. Tibi chine

pintenog... arihntindel tatndra I
(vine In fata scend, strigknd:) Marfg I marfg I

rnoruntusuri I.

andrele ... vacs pentru cibuteIe

fruncle
pentru obrijele.. marfg ., marla I (eitri public) Slug
d-vostrg, boeri i chicoane I nu poftitT ceva moruntusuri de Lipschi si de Paris ?.. am de toate, clic cleti!..
de care poftitr de acele nu ghesiti... Vreti se videti,
me rog?
(pun bocceoa gios s'o
EU nu silesc pe nime
desleagi) Dacl nu cumperati nimichi, nu me super.. .
che etI sint Herscu Boccegiu, cunoscut pin toate
casele. boeresti, clic cleil I Am marfg de mofluz efting
Inchi se videti
poftim me rog...
si fgrg tocmealg
forficele

(scoate marfa cte una

i o arati publiculta fn vrcme ce canta strofele urml.

toare :)

www.dacoromanica.ro

14

HEECU BOCCEGIUL

Marfg, marfg de Paris ,

Astg-dY chiar o am deschis,
S'o dad efting, die deg,
Ca se schep de ea si. ell I
FoarfecT marT de tuns un chichi.o)

CeY ce prind prea mult arichi")

Brice lungY de dat perdaf

Celor cu pricie de jaf.

Pentru ap moq3noi nu trebue judecAtorie .. . trebue

bArbierie ca sei usture On' pi chele.***)

Poftim ace de arpit
Si cleig tare de lipit
Inimile ce.aA slAbit,
Cugete ce-ati putredit.

Poftim api de livant

Pentru cavaler galant ;
Chind pe nas o tragY, o 'nghiff,

Faci pe loc hafip, hafiil I

(strnuti).

(cltri public) Cum ai spus, ra rog? semi fie de ghici ...

foarte multumesc d-tale ... nu primesc.

Poftim praf de dincf pre bun
Pentru-aceia care spun

MinciunT lune de septe colT ..

Se le cadg dinliT totT.
Poftim ros-rosTor. ... II vend
Pentru-aceY miseT de rend
Care, orY si ce pIftesc,

Pe obraz nu se rosesc!

8) Un pic

88) Aripi.

"*) Pete.

www.dacoromanica.ro

15

HERCU BOCCEOIUL

Cumperati, me rog, ca se le trimitetl lor present

de Pasti, in loc de vova.*) roat... Nei scump
che
am adus multh de asta.

Mal poftim i cherci de gioc

Mesluite pe noroc,

Se te fad mult maT dihaT

MaT dihaY de cat un craih.
MaT poftim i alte chertt
Uncle dache mult triv4Y
Te facY foarte procopsit
Procopsit salt pricopsit.

Vide

d-vostra

cherti si cherti

asa'1? ins

aste se vend atat de mult... che s'o dat venclarea

lor tn otcup
chind aste-l-alte le cumpera de geaba
numal soarecii... Adichi... clic lea! .. invetatl trebue
se fie soarecil' din teara Moldovil
Cum al. clis me Tog? chit tine ? Nu'I scump
asa
se trgesc I cine 'ntreabg, clece lel', cine cumperg, cind
lei. Vogs ? .. chit dracu pe tatg lu'i ?
adichi si mi
marfg de Paris si de Lipschi, net marth de
erfi
Ast marth din boccea, am adus'o
Podlelvoel...
eu singhir din Momorniti, i chiti am patit pan'aice
Dumneclea fereasche I .. Se videtT, me rog. M'am
I

pornit de pe graniti ca un boer mare... cu cherita

cu doi voisti***), i cu un cal care Ikea chit opt.
Dar chind am pornit, m'o apucat pe drum de-odatt

un viforoig cheptusit cu omat si pe fac a. si pe dos.

Chind me batea peste obraz, chind me batea peste
ceafg ; dar eLi strigam vTo, Nilo, la calul cel de pe
cheruta... i chind strigam via... calul facea ho...
Ou.

'14) Podul Iloaiei. .***) Oiqtea.

www.dacoromanica.ro

16

HERVIII BOOCEGIUL

si sta pe loc . , . EU vTo, el ho l eti vio, el ho L..

ghiral Ran I ! .. asa superare mare .. . de chind o
trecut jidovii Mare rosie, inchi n'am pAtit, clic (ilea 1
PerciuniT mi se ilcuse meciuchi, si barba epusT . . .

inchit m'o prins un gutunar piste nas, de cele ettresli ... Ba inchi ce se veclT ? .. che sueram pe nas

ca un tilharoiti ... chind me resuflam, fceam 1 fhiti...

S'asa, me rog, ca se nu maT lungesc vorbe degeaba.. .
am agiuns in codru Hertil I .. aveeT 1 stip' d-vostra
ce'T codru Hertil ? aveT I mamunTeti I
I.
(Ark jidoveasea).

Codru Hertil (ter) cel de moarte,

La jidanl 1 &man forte.

El vet I main got I
Dad. WY cam rufos.
VoYnicos... da fricos,

Die deil, mod de tot I

} biz.
if

If.
Matna', Meal (ter) mare flichi
Tine cale la potichi I
EY veY I main got I

Dad estY cu zuluf

.i pe cap plin de puf,

pic itet, morT de tot I } W s

Acolo o perit jupAnu Itichi Zarafu care era tare voini-

cos si chind se mniea ... de frichi fugea pi deal ca pi

vale ; si jupAnu Solomonichi harabagiul care purta

www.dacoromanica.ro

HERVII BOCCEGIIIL

17

tot deauna la drum un hatlagan*) mare pentru volintiroT, i chind se intilnea cu dinsiT ... le da degrabg hartaganu, ca s6 nu se faca primejdie. i chip'
atI maT perit 1 sa fie la dinsiT acolo unde
papuciT 1 .. aveT 1
codru Herta!

awl

lasat

Dumnecled fereasche, chit am ma phtit

Ed md mir de frichi cum de n'ain murit ?
I

ET vet', mamu nIed 1

EY veY, tatu Flied 1

M'ad prins telheroiY 1 Wad prins, I-am vNut ;

Ba 'nchi mi se pare, che m'ad i bltut.

EY veY, mamu Mett 1

EY vet', tatu Med 1

MY-ail fticut morichi, chiar printre perciunY.

Aa talharY inchi n'am vdclut nebuni 1

EY veY, mamu nYeil 1

EY vef, tatu nYed 1

Da s6 videti, m6 rog, cum s'o intimplat cu bathe.

Nu eram departe de DorohoT
tirg jidovesc ca si
tirgu ET. MaT avem un deal s'o vale s'o limbi de
padure. EU rnergeam fri griji : pentru che nu's fricos.
Chind de-odata zaresc inainte do matahale groase pi
spetoase i barboase i mustetoase, care baga frichi
la oase. Chind le-am zarit, am murit
dar fiind che
nu's fricos... mi-am scos degraba i cum i chitie de

pe cap si le-am pus una'n dreapta, una'n stinghi .

ca s6 vadtelheroil che suntem maT mulct
Stai Iuda 1 racneste de-odata un matahal. EU
clic vei 1 calul face ho 1 i ne oprim trustop. Dache
ne-am oprit, telheroiT o 'nceput a veni spre cherga cu ghind reit Eti, cu cap, strig la dinsiT:
Nti venip, nu ... VoT sinteff doT, noT sintern triT 1
*) Eartagan.

67416

www.dacoromanica.ro

18

HER5CU BOCCEOIUL

Da ce sintetT voi, thrtane ?

Nol sintem camera' bunT cu frichi ... a luT DunineileU, sfinti OHO' de la manastire, clic dee ; cDacche nu me crecli pe mine care's harabagiil? intreaba
ci pe jupAnu Leiba din fundu cherutii.).

Aid m'am gre0t cu vorba putintel

m'ail inteles che eram boccegiti

volintiroiT

. mamu nice 1 chind

chind o ins'ae aruncat pe mine ca doi zavocli .
.

ceput a'mi scutura de omet chelea dracului*) cu ciomegile

veT, veT, veil par'ca batea in papoT, clic del.

Urzichi 1**) i me luptam ca

Eu strigam ghevalt
pentru che nu's fricos
un voinicos
dar ce folos 1
chind facearn cu ghicischi flischl .
ei cu ciomagul
trosc i pliosc
Chind ell eram dedesupt, chind eT
deasupra, chind el deasupra, chind eti dedesupt
AT vei 1 tatu niee I telheroii me facea chiseliti daca

nu me scapa de pe dinsii nite crestini botezati. (orteaza.).

Bine-o clis cine-o clis, che, jidanu nevoq se 'neaca

pe uscatl A doa cli chind facea cucou chichirighi

m'am pornit de la Dorohoi, inse pecatu me alunga,

chit pe cole, chit pe dincole ca pe un ghischi
si
chite am mai patit 1 ... ET vei ! codru Hertii 1 .. MaT
bine de chit se fad neghistorie cu dinsu, mai bine
se secli linghi balabust. (dulos) Balabusta
i el
.
inchi am o balabusta
i ce balabusth frumusichi,
1

cu. fata de ghermesit de Lipschi ... fain, fain . Chind

o vecli, te apuca un fior din talpe i gioci ca un curcan betran. Eii mor de pe dinsa de dragoste, i top'

jidaniT mor de pe ciuda mea. Ha, ha, ha ... par'che

sint un grofjidovesc, a,a 's fudul cu balabustu nTeIiI

'apoi poate che n'am dreptate ?

Materia halaturilor jidovescI se numesce pelea draculul.

") tJrzic, vestit agent al policiel din Ia1.

www.dacoromanica.ro

19

HERCU B000EGIUL

(Arie jidoveascl).

Balabusth. mititichi
Dragh nYeti,
Tare'Y tare frumusichi I

pic i der.
Chind o v&I eG pe dugheanh,
VaT, vaY, vaT!

Mg 'mhninchi pe sprinceanii,
HaY, haT, hat I

Handiridi, ridi, ridi, ridi, ridi, rid i

Handiridi, ridi Ruhala

Handiridi,
ridi, ridi, ridi
Handiridi, _ridi, Zugzala.
Mhitichi balabusiii
Dragh Merl

Poarth rochil farrfusth

pic si deil.
Ea pe cap e rash, ras5.
VaY, vaY, vat I

Eh9a iachi 'T maY frumoash

HaT, hat, ban

Handiridi, ridi, etc. etc.
Balabusta cea frurnoash
Draga nieti
Chite-odath 'Y mnioash

pic i cled.
Dar chind ved chef asa Ritchi
Vat, vaY, vat I

Ca o broasch me fac lifchi

HaT, hat, hat
Handiridi, ridi, etc. etc.
(Herscu gioaci tntr'un picior, tatend in palme, in vreme ce cnt Handiridi.
De o data se aude un ltrat de cane tn culise. Herscu se opresce sprieat si

aleargi de Ic cotul de gios). f ib chine ... Arihniindd tatnelr

MI-a sarit inima din loc (stupesce in sin). Am socotit che

www.dacoromanica.ro

20

HERSSU HOMMEL:IL

m'ati inncat .

. .

(cu minie)

Am se te lovesc cu botu

peste cot ... las I las I volintiroiti butuf*).

(Cita public) Portip oil nu poftitT ? . . . vretl s5.'mT faceff

ceva a4veri, che n'am vreme de prgpdit. D-vostra'

tiT numaT se ridetT de mine i nu'mT cumpairatl nimichi

ET I atat pagubi pe teara nostr... (strtnge bocceoa)

vroitT
se' mT facetT seftenlichi
Poftim de mergefi pi la dughenT marl ca se plAtitf indoit (pune bocceoa pe umerl). Boerl

Pentru che sint jidan boccegiU, de aceea nu

ll-vostr, mai am inchi o marfl (rusinandu-se) dar nu

ti dache se cade se

. . .

MaY am inchi i manusY

i le-asY da far' nicY un gru,Y
Dac&asY sti, boerY, che vreti
Mle 'n palme se'mY bg.tetYI

Am de toate cum vedetY;

Marfa inert nu are pret
'o dab eftinN, 1ic clef,

Ca sk scap de ea si eh.

(Se pornesce strigand : marfd mdrunfi)curt. canil latrl to culise

H erscu se apEr cu cotul pe dinapol).
(Cortina code).

*) Betiv.

www.dacoromanica.ro

CLEVETICI, ULTRA-DEMAGOGUL

CLEVETICI
1.71,21=2. ek-ID

l'/ X A OGFC.77_,

OANTICEL COMIO

Cantat de b-nul Luchian, pe teatrul din lafi 1862.

(Teatrul represents un salon)

Clevetici
(Cu frac negru, jiletca Robespier, cravati de matas:i aIb

furculip, intri pe up din fund).

Sangtate

1 cu barba 'n

frtietate, Domnilor cet-Ateni 1

. ,

Am

aflat a sunteti adunati in colegirt eleptoral pentru

alegerea unur deputat, si eata'-rnes, alerg ca
espun profesiunea mea de credint5.
Ed slut celebrul CleveticY
Cunoscut nu de mult pe-aicY,
Liberal ultra, jurnalist
i constituoonahst.
Unit' 'le die ct 's demagog,

Alta cA slut numar un gog

Dar eii n'asud, eil suf& tot
CAcY grit un mare patriot I

www.dacoromanica.ro

s0

22

CLEVETICI

Ce vroiesc ed, Domnilor ? .

0 sciti din coloanele cliarului metl : Gogoa,sel pain"otica.

Vread mai ant& consacrarea aptului de la 5 0

24 Ghenar, ca unul ce este fgcut de mine i numai

de mine ...
Dar, Domnilor, ed singur am fost atat de putinte
ca s6 aprind soarele acelei clue memorabile 1 .. $i cu
toate aceste priviti: nu's nici macar un Ministru 1
Al doilea.
Vred respeptul Conventiunei cu conditiune de a fi schimbatg in totul, ca una ce a fost
elaboratg de strgini, fgrg concursul patriotic al Romanilor .

Al treilea.
Vred sufragiul universal pentru ca
toad teara s se prefac6 intr'o urng eleptoralg. Vreil
mai mult, Domnilor; vred ca tot locuitorul s6 fie representant al Natiunei.
Ce spectacol mgret 1 ..
Patru milioane de deputati la un loc cerend cuventul 1
Shit novator, am ideY marl
Idel revolutionarY.
Vreh s6 rIstorn, s schimb, s6 dreg ..
Dar ce c4tig?.. cu ce m'aleg ?

Una /mY clic vrednic Roman,

Alta pretind a 's sarlatan I

Dar eh n'asud, eil suf.& tot
Ca.c1 sint un mare patriot I

Un lucru prea simplu

S6 nu mai atarne servitorii de stapani, copil de pgrinti, soldatii de sefl ,
Vreil ca toti bunii Romani, s6 se poatg aduna cu
Ce vred eti, Domnilor ?
Vred libertatea absolutg 1 .

miile and if void chieina cii, fgrg a da de scire Guyernului. Vreil egalitatea perfectg I .. s nu mai fie sgraci

www.dacoromanica.ro

23

CLEVETICI

bogati, mid si marl, slabT i grasT, prosti si cu

Vrea se imitez in eara mea
cap, oamenf si vite
toate fazele revolutiuneT francese, cad numaY prin
tulburare o natiune se civiliseaza . dar eine m'asculta ? Gasesc o oarba opusaciune din partea unor
strigoL unor retogracli rugini0 ca Sandu Napoila.
Muniil ceY marT cu ale lor stfincl
Vreii se'Y rstorn prin vAT adncY,

Se nivelez tot pre pem6nt

Dar cine'mY crede de cuvnt ?

UniT imb clic cA Ant tribun,
AlpT pretind cli sint nebun ;
Dar ebb n'asud, elI miler tot,
CdcY sint un mare patriot !

Ce vrea eu, Domnilor 1 Vrea se fill cauia, se fill

spada de Damocles a conservatorilor i idolul populut suveran
De aceea vreil se impart mosiile proprietarilor . .
Dar me yeti intreba daca eu insumi sint proprietar ?
Ba nu, inse aceasta nu invalideaza convictiunile mele
sociajiste. EU, Domnilor, sint un cetacean insetat de
gIori si de amoarea popularitad, i prin urmare, orY
cat de grele se fie impregiurarile politice ale Ord,

cii am curagiul a striga in gura mare: arme, arme,

arme ta'ci me cred bray ca Stefan cel mare si ca
Mihai

iteazul.
Vreil pre RomnT se'T fac pe loc
Romani antict, vitejY de foc,
Ca se Pnem resbel cu RusY
Englezt Chinezt, Turd, NerntY si Prust

(Se au4e afari 65tae de tobli. Clevetiel se sparie strigand):

se fie ?(el aleargl la fereastrl

ca's

i se intoarna adZiogAnd) :

www.dacoromanica.ro

Aoleo I ce
Am creclut

24

CLEVETICI

Unif 1mY clic ca's hartagos

AltiT pretind cit's cam fricos

Dar ea n'asud, eli sufar tot

Cad sint un mare patriot
I

Ce vreil cii, Domnilor ? Vreri libertatea cea mai

nemarginit a prese, pentru ca se pot batgiocori cnd

imi place si pe cine 'rni place. Vreil s restorn tot

ce esistg, pentru ca se'mi fac un pedestal din ruinele presentului si se me urc pe acel pedestal, ca
5g

proclam republica democratica si social I. Trecutul

al moderatilor, viitorul

e al strigoilor, presentul e
e al meg I

Trecut, present, nu ma sfiesc

Sal critic rad, sel osindesc,

Clef ea, eli, eli i numai en,
Slut bun Roman si scia ce vreii.
UniY m'admir, altiI ma 'nchld
UniY ma plang, alCil ma rid .

Dar eti n'asud, ea sufar tot

Cad shit un mare patriot I

CercatI, Domnilor, se me trimeteti la Camera, cu

mandatul de representant al NatluneT, i atund yeti'
videa cle poate Clevetici . inchipuiti-ve ca sint in

(se pune pe scaun)

Camera ... eata-me 's la locul mea
Cer cuventul, D-le Presedinte . . cer cuventul ... nu
mi'l dal' ? prea bine ! (se scoali qi vine In fate, publicului). Am
cerut cuventul pentru ca se combat opiniunea emisa
.

de D-nul Ministru de finante in cestiunea budgetulta.

De si onorabilul preopinent a cerut cestiunea prealabila, voiti intreba ce este budgetul, D-lor ? Budgetul,
D-lor, este pulsul unul Stat . . trebue in consecinta
se'l pipaim cu luarea aminte a until medic ... Lasnd

dar de o parte pe D-1 Ministru de finante care a

www.dacoromanica.ro

25

CLEVETICf

sulevat aceastg cestiune urgentg, me volt' adresa catra

D-nul Ministru de justitie, pentru ca se 'I intreb :
cum de a cutezat a cglca sacrul princip al inamovibili-

teT consacrat de Convetiune, departand de la giudecatoria, nu sciu canal' district pe onorabilul cetatean

Carcioc, ce a dat atatea probe de integritatea cea

mai purg 0 de patriotismul cel mai pur ? ImT va respunde negre0t D-nul Ministru de resbel ca formarea
unel noug baterif este necesara ? inse, Domnilor, strgrno0T nostri Romani, cornpanionil de arme al strg-

mouluT nostru Traian, n'aveaii trebuintg de atatea

tunurl pentru ca se invinge pe inimicT, i cand e
cestiunea de bani, se cuvine se firn economi, cad
acest budget este produs de obolul sgracului, acelul
sgrman asuprit i nenorocit, pe care cad toate sarcinele 1

.. aceluT ilot cu geme de secolf, tgrg ca D-nul

Ministru de interne se se fi ingrijit pang acum de a

propune Camera un prolept de lege pentru u0irarea

claseT de gibs .., A 1 D-le Ministru de interne 1 dacg

aT avea alte gandurT, de cat acel de a prinde o rgdecing eterng pe scaunul prqedintei, aT gandi cg
dinaintea D-tale dog drumurT sint deschise, acela urmat de Bimbaa. Sava, i acela urmat de Cavur 1
In darn D-nul Ministru al afacerilor straine me intre.

runipe sub pretest ca n'a0 fi in cestiune .

D-lui

nu scie usul parlamentar, dar et

sint trimis aicT
de Natiune ca representantul intereselor el. Acest
mandat sacru 11 voiti indeplini ca cetgtean liber i
liberal, aperand cu energie i cu logicg (hue) libertatea,
egalitatea, dreptatea, fraternitatea, inviolabilitatea, inamovibilitatea, autonomiea, Conventiunea, drepturile
nationale, garda nationala, partidul national i celel-alte . . . (resuflitulu-se) cad eti ... si de ce nu ? am tow e

calitatile de a fi Ministru 1 .. 0 mgrturisesc cu toata

www.dacoromanica.ro

26

CLEVETICI

modestia, D-lor, pentru a am fost, sint i voiti fi

cetAtean roman i nu am obiceiti de a aprinde luminri, din contra di le sting ... (glasul i se stinge ;
a vorbi prin gesturY).

FratY cduzasT, In'atY audit?

Sint elocdent apelpisit.

Vorbesc, vorbesc, vorbesc, vorbesc
Pan' ce pe totT 'T obosesc.
UniT 'mY clic ritor hazlid,
AltiT 'Mt clic palavragid I

Dar ed n'asud, eti sufdr tot

CdcT sint tin mare patriot I
(Iesii tnaiestos).

(Cortina carte).

www.dacoromanica.ro

el urmeaag

SANDU NAPOILA

SANDU NAPOILA
TJ r_.-rytA.-remerztoci-mxA.r) rJr_.
OANTIOEL Combo

Cintat de b-nul Luchian, pe teatrul din laV 1862.

(Teatrul tepresinti un salon)

Napoil,

(afall).

Ce face ?.. Se platesc eu capitatie?.. Ei.1, boer ye-

lit? .. Ed, Sandu Napoil?.. atunci s'agiungi tu, guleratule.

(Intra furios pc arena si se adreseara publicului)

Da bine, boerf D-voastrA, wide mergem ?.. ba nu,

adicg ye intreb, unde mergem?..
De cand legea asta noul
Ce Conventie IT zic,

Au rupt reglementu 'n do5,

Am agiuns chiar de nimic I
i de unde maT ',mime
Eram UK( boerT velitT,

Ne-aii luat pe dinainte

N4te pu,5ch1 apelpisitT I

www.dacoromanica.ro

28

SANDII NAPOILA

Si ce pwchi I Ci ca's patrioti, liberali, progres4ti,

mai 0ie I . ca de
o data ail resgrit in teara posderie, i tot unu i unu!..
oameni marl, invetati de ti i toaca 'n ceriti, colto,i i cu barba in furculite
ET pun teara la cale
in clioa de asta-cli, ei sint i numai el adeve'rati romni
nationali, demagogi... dracu

cu iubire de Patrie, caci ati luat patriotismul in otcup ! ..

si

daca nu vrei se' lei campii pe urma lor, te fac

Mai dating-ill me 'nthalbie de cani prin foile lor

neste unul cei clic Clevetici, i me 'ntreab ni-tam
ni-sam de sint ca dinsul, demagog ? Da, mai gogule !
'I-am respuns i eti, catai'ti de drum pand ce nu scot
.

luleaoa de la ciubuc I. . ET bine, boeri D-voastrg, unde

mergem ?

ba nu, v6 intreb, unde mergem ?

Pan' acuma 'n leara-aceasta
NoT ne-am burzuluit creasta;
Nol am fost simandicosi
Marl si ighemonicosi;
Dar scum flIrS sfieall
Ne fac puschiT de clarvala,
i ne chem pe noY, pe noY,
VinograsIT I ruginli strigol!

Aucli, ine rog?.. Dupa ce te disbracg de caftanul

boeriei; dupg cell Teti sufletele de tigani de le dati
drumul sub cuvent de liberta ; dup re'li ridica feciorit boere,ti, sub alt cuvnt ca, dupa Conventia cea
afurisita, nu mai sint pri . pri
privilegiuri; dupg

cell' Teti copii la oaste cu sortii ca pe pro,ti; dupa

ce, vorba ceea, IT fac drum pe de'ntregu, apoi te

mai i poreclesc retrograd ! vinograd I. . tureatca I ..

strigoi I.. strigol ?.. [lei bine, boerl D-voastra, uncle
mergern ? n'ati mai rnias in teard nici sevas, nici

www.dacoromanica.ro

29

SANDU NAPOILA

hristoitie... Unde mergem ? ba nu, adicg ye 'ntreb,

unde mergem ?

pic ca'T timpul libertateY,

Al fratieT il dreptateT;
Ca de-acuma pe phuInt
TotT de o potriva sint.
Si cu astfel de minciun:i
HotiT ceT de'mpusca 'n luna

De caftan ne-ai clesbi*at

i mantaoa 'n loc smail dat 1
Aucli ? . egalita I .. s MI de o potrivg cu Chiosa
vezeteul i cu Mgnciuricg bucgtariul ? . . ama rinduealg I ..
Dacg pe cnd cu unirea, titi ... maT an tgrt . si
.

et am purtat bairacul, i al am giucat hora unirel

in colt la Petrea bacalul, i eil am rggu0t strigind :
se trgeascg libertaoa i egalitaoa
dar intelegeam
I

egalitaoa cu boeriT eel marT ; s

su*) cu vornicul Elgrzobeanu
pendescu ; s

flu ena mu the ena

cu logofgtul Proti-

l cu &MOT la taifasurT pe divan, cu

ciubuce, cu cafele, cu tot ighemoniconul boeresc ; dar,

nu egalita cu Barabu1 i cu badea Trohin vgcariul I ..

ET bine, boerl D-voastrg, unde mergem ? .

adicg ye 'ntreb, unde mergem ?
N'audT aitit de cat forme,
Uniforme si Reforme.
Toff croesc, fac i prefac

Ca et ne vie de liac.
left o lege, asta-dT alta,
i dud cart, lucrul stit balta 1
Cica-aista e progres I ..
Na'pl frlint a ti l'ant dres 1

*) Adic ; unul gi unuh de.o-potriv5.

www.dacoromanica.ro

ba nu,

30

SANDU NAPOILA

Poftim 1

.. mai ddunddl" s'o rIdecat bdtaea ... lege

noud in teard veche 1 .. Stiff ce-am 0.00 Avusesem

poftd sal mdnnc un ostropet de iepure, si poftisem

la masd pe verul Bate
stiti Bufte care o fost basciohodariti la D-1 Ionitd Sturza Vodd
CAnd se ne
dee bucate, giupAnu bucdtar ne spenclurd lingurile Ia
breA si se duce la primblare
EI apor, se nu'l bati? ..
Ean nu, a nul voe, cdef vine comisarul i te pune
.

la straf... D'apof alta 1 me duc la mosia mea, la

plinoasa, si poroncesc tdranilor semi facd o clack
de veo cind clue.. StitI ce mi-au respuns mojiciT ?
mi-ati respuns a le grdesc vorbe de clacd . Er I
apol, se nu'Y intincil la scard? Ean nu, a vine subprefectul i plAtesce straf, Sandule faul meil 1.. Da
bine, boed D-voastrd, unde mergem ?
Asta hicd.

nat

nimid. I

Dar tot cheful mi se stric:t

and m6 Wc1 supus la bir,
Atins toemaY la chimir.
SeiplItescIpentru7sosele,
Pentru vin, rachiti, pavele,

Pe mosie, si pe cap! ..
Astea 'n mintea mea nu 'neap I

Bre! .. brel .. Adicd multe-am veclut in vieata mea 1 ..

c'am vedut Ieniceri si resmerip ; am veclut ciuma,
holera si lAcustele, dar Inca asa bazaconie n'am chitit

eair agiunge se ved

Aucli? reforme ? imbundtdtiri ?

Se me sileascd a pldti 5 la sutd din venitul TelinoaseT,

proprieta cu hrisov domnesc, de la reposatul intru

fericire Cehan Racovita Voevod I.. i dupa toate pecatele se me trAnteasca i pe mine in capitatie, etI
Sandu Napoild, boer cu caftan din vremea fericitulta
www.dacoromanica.ro

SANDU NAPOILA

31

intru pomenire Ioni Sturza Voevod I .. Eu s6 plgtesc

un galben impergtesc pentru cg am cap, si verul Bos-

tgnescu tij, pentru a nu are cap nicr de o litcae I ..

Ei bine! boeri D-voastrg, unde mergem ? ba nu,
adicg ve 'ntreb

unde mergem ?
*'apoY alta i maY mare
Care, cleil, ntt'Y de credare I
Hojma uniT scriti, racnesc
S6 nu fie boeresc I

plmentul sY se 'mparte I
Tot mojicul s'aYb parte l
NumaY noT s

fim abraaY

Liude pintre calarag I

D-voastrg rideff I haide, haide I .. ve pare gluing ?

(cu manic) Dar nu'T de glumit, boert D-voastrg, cgci vor

se ne Tee si pelea de pe not I .. i noT se ne lgsgm

asa ghio,ighloare, se ne despoae ? . . se nu ne diafendefsim7*) aud ? dar n'avem gur s tipgm ? nsavein obsteasca obicinuita adunare, unde putem merge ?
ca se ne suirn colo pe tribu ... nal, ca se facem
not engomit**) patrioticesti ?
Treaba se ingroasg, boerT D-voastrg I .. ascultati-me

pe mine, cg e5 stiti ce 041

Trebue se ne deschidem ochiT ca se alegem depotap tot de-at nostri
cole
getbeg-et .
vinogradt care s se lupte
vertos pentru aperarea boeriel si a proprietgteT ... Si
dacg vre;T un om cu falca sgngtoasg, ye poftoresc pe
supusa sluga D-voastrg:
Vel cluceriul Napoilli
Ce vti plange-acum de tuna,
Boerit ai chftlnit

i la minte 'nceleni(.
) SE nu aparam,

**) DiscursurL

www.dacoromanica.ro

SANDU NAPOILA.

32

Cu progresul nu shit rudh,

Pe Conventie mPT ciudd,

i de-a0 arde chiar in iad,

Voitt fi hojma . vinograd I
(Se inchinil

i les'a strigand) CcT

altmintrele unde rnergem?

ba nu, adicg ye intreb, unde mergem ?

(Cortina cade)

www.dacoromanica.ro

SURUGIUL

SMKtIG1tIL
CANTICEL COMIC

Cfintat de b-nul X. pe teatrul din laV.

(I'etrtil represinti o posta. din Moldova. Tn fund bordeele surugiilor; in stanga

grajdiul; cAte-va carute i hamuri pe ling& parell; in mijloc o finnni. La riditarea cortinel se aude In apropiere chick i pocnete, pe urma glasul suruglului
strIgand, dupa grajdiii);

Ha hol tbrrr. Eata-ne la posta, ard'o focu si pe cel

care-o tine ! .. Hi... la imas copiL.. acolo v6 asteapt
(pocnesce cu harapnicul)
hambaru cu orcl ... hi, gloaba
Surugiul, (Sutra' pe scena imbrAcat cu poturi de aba, ilk de postav cui pltirie cu cordele El se

sut cu gfiitanurT, chingl de curea bituta cu Onto

Opresce langi culis i ctce :

Aud, cucoane?

daca'i lunga posta de 'nainte?

Ba nu ... ean cat cole, o palma de loc, o fuga de

cal

N'aT apucat a porni bine si aT si ajuns

inteamurgu.
(Vine in fala publiculni, catfind in fundul p5liriel).

in parte)

Ean se videm ce

bacsis mi-o aruricat boeriu ?.. 0 jumatate de carboanta?

Crisu el I .. A fi vre un ispravnic de ceT
E grabit s'ajung
noT, carora le clic perfecti
67416

www.dacoromanica.ro

34

SU RUGIUL

la tact de-aceea las bacipri bune. Tot ispravnici

noT s6 dee Dumnezeil, ccT clacI 's dap' afaral din
slujb5.,

carboanta scade cat un fifirig. NoT, surugii,

judecam omu dup baci

cu chiteala.

i nu &Am grq nici o datA

Cand ved o drosa noun, nouti

S'un ten& lucind In ea,
0 'mind la fugn
se fugT, Dulu0
Carboanta vine pe urrna mea.
Ear de'T trNsura cam herbuitn,

Daca'T drurneol ros pe la cot

Si cu sprinceana posomoritn,
Man pe tInjalit numaT de-un zlot.

De"( vr'o caretn tnchisn bine

Cu o duducl. s'un cuconas,
DImol la hopurT, ca 'n urma vine
Dragoste dulce s'un galbenas.

Ear dacn este vr'un rndvan mare,

Cu o pireche cam dos la dos,
Le trag o stanta de struncinare
Cie me asteaptn. un Unlit ros.
OrY cum se fie, cand merg tn cale
Cu de-al de-aT nostri, nu me desc,
Cid vorha ceea : tot cale-vale
Ese bacsisul maT omenese.

Ear din pecate de'mT vine rendul

Se duc vr'o caprn s'ati vr'un jidan,
La prnvitlisurT IT culc de mend ul,

Cud plItesc numaT un gologan.

Cu toate-aceste pulin linT pasn I

Fie vent, ploae i calea grea,

Fie soseoa dreasN, nedreasn,

and ent calare, lumea'T a mea I

www.dacoromanica.ro

SURUGIUL

35

011 aprinde hilco1). Het, Doanme ! .. de 20 de ani de and

sint in poste, ce de mai flpturT de oameni am mat
vlutl.. cT Domnt cu alaiti am purtat, cand se

suia pe scaun, si dupa septe anT halt . maziliti ! .

tot eil T-am dus, insd frd alaiti .. Cati ministri mndri
la inceput, si mai pe urma cu nasu caclut
catt deI

putati cu Unirea, cT ciocoT veclif de-a Regulamen.

tuluT, i catt ciocoT noT de-a Conventiet, si Rust si
Nemti si Turd, de toatd sementa . cdcf biat t Moldova noastrd o fost drunm cel mare a strdinilor .
Ean o teard de jac, satn Int Cremine, fdr cant si
fard jitart I .. Nal ea' s'a stins luleoa . (scapiri).
.

Iwl aduc aminte, cnd cu Nemtii ... am plecat

odatd, c'un biet cdprar, Tearna, pe vicol . Sontisoru

era numal in mundirasu luT cel alb si tremura, sermanu, ca de ndbdcldici. I se I.:Muse nasu piperus si
obrazu patlagea venal.
Frigu't1 e, Domnule ? .. il tot intrebam pe drum.
No; cald, cald, sapermenhl ImI respundea el.
Dacd l'am audit tot clicend cd'i e cald, 'mi-am cd.

tat de drum pa'nd la posta ... and acolo ce se \red ?

cdpraru meti era bocnd

I . .

11 inghetase caldu Jut cel

nemtesc.

D'apoi mat acu vr'o opt ant, aduceam un grecusor

in cdruta de post . rupt, sermanu, i perpelit de
ti se fdcea mild ... Ci cd venia la noT se se imbogdtascd si s'ajunge postelnic mare. Sosind la jumdtate
de postd, el me 'ntreabd in limba Int :
Mo, suruzi I gasimo teva de muncato la postia ?
Gdsi, jupane, cum nu ?
Ma te gasimo ?
A poi diiI . . brencla, mdmaliga, ceapd ...

Te ? mamalinga I ah 1 ah 1 vah 1 panaghiea mu I ..

si o lesinat parpalecu, batd'I concina 1.. Tocmai atunci

www.dacoromanica.ro

36

SURUG FUL

soseste din norocire un alt grec cu o brisca herbuith,

vre un posesoras, saI vre un simzar
dracu'l stie.
Cum il Need cu fes, incep a striga :
Kir Trufanda, vino de'ti invie neamu.
Ma te a patito siinpatriot a mea ?
Da still eti, pecatele mele ? .. 0 lesinat pentru
Ca i-am spus c'a se ma'nance mamaliga la posta.
l'ai utiso 1
EU? fereasca sfantu
Nesclzi, dimiata
Cand te.a intrebat de muncare, trebuia se respuncli la dimialul : maslinia, liMamalinga ?

moni, ma nu marnalinga

Ha, ha, ha, ha, n'oiti uita'o cat oiU trai. Numai cat
pornenise samsaru de masline, si cel lesinat se puse

a suge cu buzele ca un malac... ean asa, (imiteazi sugerea malacului) i pe loc o inviet.
D'apoi alta data c'un jidan
Ce-am mai ris !
Ajungend la Strunga in deal, if clic in gluma:
Parernise, jupane, c'o se intilnim telhari,
El veil bade surugiii, ce se facem, rn rog ? ..
tiT una, jupane ? .. acoperite cu cerga ca se
nu te vade.
Jidanu met', de cuvent, se tupila in fundu carutei,
ear e n'am ce face ? imi schimb glasu i incep a
striga : SCE, ma! Ce ai in caruta asta ?
Ce se am capitane ? ean niste stecle stricate.
.

Stecle sa fie oare ?

Daca nu me crecli, capitane, cearca de vecli.
Atunci apuc o prajina si jachi peste cerga. Jidanu
face zinichi, zinichi, zinichi, adica suna de stecla ca
s insele telharii ; eli ear trosc 1 el ear zinichi, zinichi ;
s'asa tot cu trosc si cu zinichi ne-am coborit dealu
Strungai. De-atunci o esit canticu ista 'n teara (,nta
o ark jidoveascil.

www.dacoromanica.ro

SURUGIUI.

37

Trosc, pliosc, trosc i jachl i lichT,

EY, veY, veY I zinichT, zinicht
Eati LeTba eel avan
Care poarta hartagan.
Eatif Lena cel din cusca
Care poarta la drum pusca
i cand vede un Roman
Armele'sT ascunde 'n fin
sub cerga scarmanata
Suna.a stecla farimati.
Trosc, pliosc, trosc si jachl si lichT
ET, vet, vet 1 zinichT, zinicht !

Acu strXinu, ca strinu, dar curn slut LIMY ciocoe0,

cu mate pestrite, secale-ar se'menti! Cr mare urgie maT
sint pe lurnea asta 1 lle-alungu te'rei fac parjol cu 134-

taea... Oaf voinicie boereascg se stalceascA un biet

om de surugiii ostenit ca val" de el, nemancat, xiedorinit, ploat, ars de soare, degerat de frig, pentru
c is caiT cgduti i nu pot merge in fuga mare.
imi aduc aminte, acu cinci anT, mutise biata mainuca, Dumnedeil s'o odihneasc5.1 .. (tergendui ochil cu
cameqii). Mi se ud ochir cand rue gandesc Ia ea,
draguta.

mnica

(Arie: Carula povel).

S6rmana mama parc'o vad anci

Pe patul morfeT, inOrtL zacend
cu durere vie, adanca,
Ah I siint din ochi-mi lacrimY ciirend.
BIam batranii I ea pentru mine
Avea un suflet mult Yubitor ;

pioa i noaptea mit cata bine

i Ira fticea traTul veselitor.
insii-amar mie 1 moartea cumplita

A deschis Yute al eY morm8nt

de-atund vieata'mY e tot cerniti

Cam r6nas singur pe-acest pament.

www.dacoromanica.ro

38

SURUGIIIL

Stam langg hiata mani i o jgleam din fundu inimet, cad era acum pe aproape de ingropat, ca.nd ii
aduce dracu pe un ciocoiu de cei afurisitf. Top' flacgii eraii porniti la drum, nurnai eti, din pecate, me
aflam la pf:Wd. Cucona,u era grgbit parcg'l alungaii
TatariT din urmg ; el vine la bordeiu meti i me
smunce,te rara indurare de langg sgcriu maicg-mea...
in zgclar me rugam se me 'nggcluie ca se duc pe
mama la groapa... ticalosu! in loc se aibg milg., el
pune pe arngutu lur de'na da vr'o cateva bice si'i
poroncete se me croeascg tot drumu cu un harapnic
de pe capra'. Dac'am vedut s'am vedut, mi-am fgcut
cruce i am dis in gandu meg : Ajutg'int, Doamne,
se desbgr lumea de o jiving veninoas11.. i cu capu
gol, pe arita soarelul, am plecat.
Se fgcea nu departe de potg o vale 1ung i rgpide de nu putea nici caru deert se coboare fa'rg
pedicg. Drumu cotigea pe latigg o prapastie adancg,
pling de bolovani ... Mi,c4 bgete I .. se mi te duct
de-a ruptu capulut .. Unde-am rgpedit cait la vale,
unde-am carnit oistea spre mal, i 'ntro clipala, cat,
trAsurg, surugig, arnaut i ciocoiu, eram cu totii stalcit1 i uci,T in fundu prgpastiel... Arnautu f-o rupt
I

gatu, ciocotu

&ant nasu de-o remas cam

i chior.

De atunci nu l'am mai zarit prin pot.e... El o prins

fricg si merge la drum numat cu harabagit...
. da ce stet e de me amgresc cu gandurt
scutura *tele) PeT nluc
pocite.
i cruce-ajutd! .. se
trgeascg surugiu... Nu'i alt Roman mai voinic deceit
el in teara.
Surugiii vrednic I eri tot calare
pioa i noaptea am traTul meil,
Alung necazul din fuga mare

Lind m6 ajunge necazul gra.

www.dacoromanica.ro

39

SITHUGIUL

Surugid ager, alerg Omentul

Din puha lung N. merett pocnind,

D'imol sari lute, lute ca ventul

Eii merg calare tot chiuind.
(Chiute surugielte i pocnete din harapnic).

Daca de pilda vine o cupea cu o porumbita alba

si frumoasa, care 'rni dice subtirel : (Se me dud bine
flkgii

Lasa, cuconita, n'aT grija ca esti cu mine !

'ml apuc haturile in mana stnga, si m'arunc pe

sgoas dintr'o saritura .
Gata 'I? gata 1
Miscati bgetI I . hi, hi . se me duceci ca ventu si
ca gindu, (pocnesce). Hi, breazule, nu te lenevi, ca te
si

stricnesc CU sfichln de foc, (bate cu harapnicul tnainte ca i cind

ar vroi s loveasci hicasul). Virtos, murgule, (se adreseazi la I5.turas)

nu te lasa pe tinjala ct mI esti' sub mana (pocnesce de lituri in dreaptaL Hi acum pe ses cu totii, intr'o intinsoare,
se sathe rotile (ehme). Hi-i-i-i zmeisoriI tatil. . parc'a

zaresc pe Mariuca la coltu luncil. . . Mariuco fa, se

me asteptI cu alivend pe cind m'oT intoarce, a tf-oiii
aduce un tulpan not"). HaTde-asa, copiI, tot asa la copce,

cu totii, de o potriva, frumos a ne priveste duduca

cea din trasura. . . numaI de ne-ar deochia . Eaca
dealu inainte . se ye yed acu, drag)l mei*. s'o luam
.

la fuga din valcica, ca se suim culmea intr'un sbor.

Odat cu totii pe opinteaI.

(chluie ei pocnesce) Hi-i-i-i,

thtuca, nu me lAsaff.. . intinde surule.. . odata breazule, hi, hi. .. (se sbuciuma Ca cum ar sili cail la deal). Mancav'ar

cioarele l hi, perire-ar albinele care or stringe ceara

de fcut luminare celul ce ve are I .. Ha, ho, ha, ho I . .

tbrrr ... am suit dealu . se ne mai odihnim la umbra

si se ye ma! frec pe ochi.

www.dacoromanica.ro

40

SURUGIUL

Surughi vesel, In camp la soare

Eg ate fete Ie Intalnesc

Preschimb cii ele glume usoare

chYar din fugl le ametesc.
Ear cand un dusman calea'mY atine
IT dismYerd faga cu sficIftu de foc,

i and in tearI anul noh vine

La fratif nostri, urez noroc.

(Pocnesce ca in ajunul santului Vasile). HAT, hal la multi anT

cu fericire, se trgiti totT in unire .
Hai, Han se' ye
fie casa casI si masa masA I hat', hal' I Noroc bun si
vese1i
i 'rni faceti parte si mie .
hal, hai
.

(Cortina cade).

www.dacoromanica.ro

ION PAPUARIUL

ION VilINSIIRICIL
CANTIOEL come
Cfintat de 11-nul Luchian, pe teatrul din 14i.

(reatnil represint5 un salon)

Se Rude afari strigand eLa pdpu,s1, (a pdpu,s-r,, apol o gilceva

intre Ion Papusariul

un comhar de politic).

Stati, niil
Comisarul.
Da ce este?
Ion.
COMisarul.
Nu 'r voe se' umblati cu pgpusele

si cu Iroclii.

Ion.
Dec!. . altg basaconie acul
Comisarul. Hal la Politie.
Nu pune mna, guleratule.
Ion.
Comisarul.
Haide t clic si nu lungi vorba.
Ion. Atunci s'agiungi tu
Comisarul. Pe dInsul, serjent1.
Ion.
Nu da, mAT, nu da, cg te
Comisarul. Pe dinsul.

(DvpS un rnic sgomot in care s'aude ca4end si sdrobindu-se cwca cu papusi,

Ion luta lute, scirmanat, frl. cciuI. t cu cosciugul in mina).

www.dacoromanica.ro

42

ION pArqrAiwur,

Ion. Dos la fagg . Aid 'rrif e scgparea . . .

Mg! guleratu draculull .. rni 'o sgaltiit 1 .. De ablea
am putut scIpa cosciugu cu pApu0 din ghiarele lui
Cat pentru cgciul o cgclut in luptg ... fie, tot era

s'o (Jail eti de pomang de sufletu bunicAT . . povestea tiganululf . . . Audi ap ? treceam pe langa
teatru ist mare cu teatru inei cel mic . . cg0egi
nu's ? . . and iml ese inainte un epistat i numal de
cat se me 'nchide la politie, clicend cg nu nial este
voe de a gluca pApuele, dupg obiceiu vechiti. Mare
pozng i minune I . Oare de ce s'o mniet pgpuele
cele marl pe cele mid', de le prigonesc? . . poate
cg vreti s aibg singure dreptu de a face se ride
lumea . . Ean, mar gii?
.

Lumea 'T plina de pitpus1

De tot soiul, mari

mict

Cu svrtuce, cu manusT,
Cii-anteria i cu

i 'ntre ele cat traesc

Se alung, se prigonesc,
Se inset, se pisuauesc
i chiar se batjocoresc,
Ca 's papusT, papusT lumestY

Tot s staT s6 le privestT.

Una'T proasta si fudula,

Alta face cat o nula,

Alta are dMtY de lup,

Alta 'T chiar trintor de stup;

Alta 'T mare patriot
Cu limbo., hat, cat un cot,
Alta 1 vita de ciocoiti,
Alta 'T coad de strigoiti,
Ca. 's papusT, papusT lumestT

Tot s6 star s6 le privestT.

Pgpug, dar, ca Vasilachi tiganu, ca jupanu Lelba

www.dacoromanica.ro

43

ION PAPUARML

din targul CuculuT, si ca toate cele-l-alte dihanif din

cosciugu ista, cu deosebire nut-nal c unele te fac se
rif, pi ca cele-l-alte te fac sf i plane cate o data.
cosciug) Serrnane papusele, frumusele, curb:tele 1..

(privind la

voT ai inveselit pe mosiT i stramosii nostri, ca pe

niste camera cu bunatatea 'n suflet i cu risu in fla;

dar acum lumea s'o posoruorit, pare a 'Y tot ninge

si '1 ploua . . in cat chlar veselia din caslegi este
oprita I
care de unde se ne vie atata spasenie ? .
Om fi avnd poate multe pecate de rescumperat
MaT stii? .. ET bine, dar pana vom agiunge a ne
sfinti ca dracu cand inbetra.neste, ce fac eti, Ion Ta.

tarasanu, cu betele papusi? . . doar se pun s6 le trage

clopotele ca la cele multe obiceiuri stremosestf.
Parapanghelos, de-acuml
Am avut odinioari
Dulce si frumoasi teara.
Acum teara 'T jidovita
i amar precupetita.
Parapanghelos

Am avut, hat, in vechitnc

0 viteazb. boerime.

Acum ridem noT de noY

Poreclindune ciocoY.
Parapanghelos I

WzneniT de maY 'nainte

Cereaii fapte, nu cuvinte.

Acum credern in palavre
ne certam ca prin havre.
Parapanghelos !

ET trataii in veselie
In belsug, in ornenie.
Ce-o r&nas ? politichie

un dram de nebunie.
Parapanghelos I

www.dacoromanica.ro

44

lox PAN:is/U/11m
(Scoate pipusele pe rand si le privesce ru induTosare).

Sermane pgpusele I

S6 ye mai privesc o data

pang a nu ye perde . . Eaca Vasilachi Tiganu, careo furat curcanu, Dabulichi ,sufmanda, mere de-acum
de te 'ngroapg in cosciug, ca nu 'ti mai este invoit
a te primbla noaptea pe ulitf cu lautarT si a intra
prin casele oamenilor se le arati ce
fudulia tiganeasca. Ai lost si tu cand aT fost, pe cand te hraniai
cu balamis baimus de la cumatra, si aveal 12 perine
.

marl' umplute cu frunclarT, 12 midi umplute cu urzici

si o dugheana in virfu Trisfetitelor. Dar acuma
at 'naltat neamu ca cioara 'n par; te-ai fgcut Roman
de cel noi . . . proprietar 1 . . Catg, doar if fura closca
de pe oug, si if spenclura pe tatg-tOti, cetatene, c'apol
vai de penele tale I
Pe and tu eraY tigau
Tot prindeaT cate-un curcan.
Acum estl cetAtenos
Mal baros si mar chiros.

landa, landa, mSI balane,

AT agTuns Roman, igane ;
Cati se te la0 de lene
Ca se nu fa smuls de pene.

Hai Tute la cu;-,ciug (aruncI

papusa si scoate

alta). Eaca ei

jupAnu Leiba din targu Cuctilui cu balabusta ; e frate

cu Herscu boccegiu cd din codru HetliI. El vinde

rachiti amestecat cu vitriol si cu ciornofaiti, si daca
se 'nbogateste, imprumutg bani cu dobanda . . . eftin,
eftin, numai o sutg la unu. Rush' si NemOil l'o alun-

gat de ra din terile lor si noi l'am primit de bun.

Tot noi mai cu cap ! Eatal inbracat in pelea draculul, cad acIT e sambatg . . ghit ,s-abc4; toate dughewww.dacoromanica.ro

45

ION PAPTVatttn,

nile 's inchise, orcIsu e pustii fiind

jupAnu Leiba

o esit la primblare cu balabusta pe la gredini pob lichi, ca se asculte maziehi. El vei ! clic cleii I
Balabust i, stii una, me rog?
Vugs ?

Chind a fi tot tirgu Esl a nostru, are se chinte

muzichi jidovesc la gredina poblichi.

--

Si ce a s chinti me rog, Leibusor?

A se chinti : BahLbusti mititichi, dragu meg,

cum chintg jupAnu Herscu boccegiu.

La baltg Iudg, cg vine dracu se te umfle . .

(A,unca pe jidov in cosciug i sconte un drac) Eatgl .
are
.
tot-deacoarne ca cine va i ca oare-cine, dar nu
una negru la fata, nu, el se schimbg ades ca se in .
sele mai lesne, ucign crucea I
.

and e un domnisor
Ce vinde la dreptate;
Cnd un privighttor
Care mereil tot bate;
Cam] e Un am5tar
Care te calicesee;
Cand un prost gav_tar
Cc toate le buleste.

Cant/ un Iingwitor
Ce te adimeneste;

Cind on mostenitor
Ce moartea IC( dore,te;
Cand Lida vencletor
Ce frai1 'sr prigoneste;
Cand chlar un peotor
Ce te L.Nsitorete.

La 'fad spurcatule . . . (aruna pe dracul i scoate soared cu o

Inata). Eaca mAta si cu soarecii, in pilda celor mici

www.dacoromanica.ro

46

ION P.A.PUARIUL

care 'si fac mendrile in ear.i, cand nu .1 strunestc

nime. Vorba ceea : lipseste map., soarecii isT fac de
cap; lipsesc canii de pazg, te primbli prin sat fgrg
bgt, ca in satu luT Cremine. ijoack parecil tn pairra).
Uncle '1 meta s

ne vade

Se ne vade, se nu creade.
Blz-z.z z.

Meta 'Y duse de acase

oarecii se gYoc pe mase.
Blz-z-z.z.

ne vade
Cum am luat casa 'n prade.
Uncle 'T mAca s

Biz-z-z-z.

Meta

'V

duse din cemare

MoT sintem stepen't In teare.

Blz-z-z-z.

La cosciug, lacomilor, ca. vine rnala (scoate un lup i o oale).

Eaca lupu i oaTea . Val I sgraca oaTe 1 bung 'T vie,
'T moartg, cg 'T lnoasg, laptoas si de vremeacasg. Ce Ocat numaT cg o mgnancg lupu 1
Heil de n'ar fi lupT coltosT pe lume, bine.ar maT
hglgdui turmele 1 D'apoT ce s6 fad ? asa '1 posnasa
astg de lume; unde oaiea, lupu nu lipseste ; unde
slab, e si tare ; unde '1 roman, e si lipitoare

bung

ye I grace oak blnde,

Cum s'atin lupil la pandit

Btr, oite, bir,

Se te 'male,

se te-apuce,

Se te rupe, s te 'mbuce.
Bir, oitd, btr.
Bucelae, vaY de tine I

Tragl pe lume-ades rusine.

Bir, oitt, bir.
Chiar de scapY se nu Et smulsi.

Tot WI tuns

i eff mulsti

/Mr, oite, bk.

La stang cd vine lupu .

. .

(Scoate un Turn

www.dacoromanica.ro

un Cazac).

47

ION PA,PU5A AWL

Eaca Turcu i Cazacu, Pilaf Aga 0 cu Moscov Gbiaur,

dumani de moarte carii luasera deprindere aT giuca

calu pe pamentu nostru, de ate off nu s'ajungeati

cu targu. Not Ttarasenii care, cum o dat Dumnegleti,

avem i noi o Ora de politic/fie 0 de plapomalie, 'l-

am grucat pe degite i 'I am pus in cuFa papuelor ;

insa cand vin Ru0i in teara, facem pe Cazac de tale
capu Turcului, 0 din protiva, cnd yin Turcii, Pilaf
Aga descapatineaza pe Moscov Ghiaur .
Ce A
faci ? Trebuie sd urn' cu lupii si s6 strigi la covrie
cu Covri
otii daca vrei s6 incapi in lume. Hai si
voi la cwiug c ne-am saturat de papuerii.
Aste 's, boeri D-voastra, pApusele cele vechi care
le-am apucat de la parinti; dar aLl mai e0t i altele,
de and cu mncarea cea de Constitutie . . . ce-a mai fi
i aceea .

Noi Tatarafenii le clicem Lefegii ?

O-

a in timpurile de mult, pe eand aveam resboaie cu

vecinii no0ri, era in teara o ceata de ostag viteji,
nu eroi, care mancati carne de tatar. Nu 'I vorba
de din0i. Lefegii din clioa de asta.cli se hranesc din
leafa, se indoapa din bugedultriT, de aceea ii numim
lefegii. Eaca de pilda : (scoate pe rend mai multe pput si le arati)
Un silvicultor de codru lefegiii.
Un conductor de drumu mare lefegiti.
osele sint, nu sint, dar conductori posderie.
Un profesor de Mimica... . si nimica lefegiti.
Un inspector de profesori lefegif.
Un inspector de inspectori lefegiii.
Un perceptor . . . priceput lefegiii.
Un controlor de perceptori
Un controlor de controlori
Alt controlor de nu titi ce lefegiti.
Un gradinar de pepinerie . . . Stiti ca o s sr inmultasca de-acurn pepenii in teara.

www.dacoromanica.ro

lox P.LpusArum,

48

Un custode de inuzeurf, pinacotece, gliptotcce,

bibliotece si alte tece, care nicr nati fost nicl s'ati
pomenit! i cenalti, si cenalp", si cei-lalti ca nisipu
mrii, si mai ales ca frunda din codru.
(Se aude afar& glasul comisariulul strigand

Unde s'o ascuns pdpusriul?

Na I mai Tata' si altu

Me cautl ca se me 'nchide.

a m'am tinut

de obiceturile stremosesci,

Nu me lAsaV, oamera bunt, c doar n'am fIcut vre

un reit

juand pgpusele in cAslegi.

Cusca de hhrtie ce nol o purthm
Sttigand la phpuse cu glas sunator,
Este chTar teatrul miculd popor
gi cha noastre glume noY 11 destitam.
N'avem prtmadone, nu avem tenorT,

Nu juchm la drame i opere marl.

Avem phpuele In loc de actorT
ii 'n loc de orchestru, doT bTetY lhutarT.

Lhsati-ne 'n pace s ne veselim

Duph obiceTul cel InUtrinit,
Ca s nu ajungem noi, RomnI, s6 fim
Un neam trist, cu urh, i posomorlt,
(Comisariul sgalcie usa din fund si dice):

sAici trebue se fie hotul.a

ca m'ajunge pecatul . .

Na 1

(alearga in dreapta si Sn stanga, spiriat)

orutul

Unde se m'ascuni ?

Cole! ba cole! baratAnd locul

su-

I3.a colea in bisuniea asta (se baga sub scena) In cos

Uug i tu, Ioane; Parapanghelosl

(Dispase. Cortina ead,}.

www.dacoromanica.ro

CUCOANA CHIRITA IN VOIAGIO

CNICO AN 4 C.111}UT4 IN VOIAglkl

CANTICEL COMIC

Cfintat de b-nul Milo, pe teatrul din BucurescT.

(Teatrul represinti un salon).

Chirita (in costurn ridicol de voiagiu, intri sburdalnic. Ea poart a. malacof esagerat, toca de c..tifea neagra cu find, pene i cordele stacosii, etc.)

(Ea Cana pe aria: Royal tambour).

Eatl-mes I an} sosit

Dintr'o chlnorie
in care-am Otimit

0 sa de sotif s'o mie.

Dar, defi, nu rn6 chew,

Nu'roT pasit de nimic6 ;
EU slut sdragon i m numesc

Chirita cea voTnia

Ce voTagYu minunat I

Ce frumos rn'am prirnblat I

in urml-mY am Msat
Un nume Ptudat.

Plecaiciune, boeri, (se inchina). De mult nu ne-am vNut.

SanNtog 1 .. Dar cucoanele? i copiii? bine? na bucur.
Aud ? i mie precum videti Im merge de minune...
67,456

www.dacoromanica.ro

50

CHIRITA IN VOIAGIt

sArut ochisorii. (se intoarce in loc de 'qi alat talia). Am fost la

Paris de MI-am asezat plodu la scoalA ca s' invete

politica, pentru cA 'n clioa de astAcIT, la noT, un om

ce nu stie politica, nu pldteste nici chiar cat jiltul cel

stricat care s'o vendut cu doba la Bucuresci pentru

cu
plat de imposit... el e un mobil de prisos
prilejul acesta m'am folosit si eu ca s v&I lumea cea
mare, cA metT crede ? M6 muceclisem la teara, la
BirzoenT ... De la o vreme mu venise stenahorie pi
ipohondrie ; asa dar
intr'o dinu't1 uTta vorba
mineatA, pe la toacA, dupA ce m'am cotorosit de Ari-

stita si de Calipsita, mi-am luat catrafusele si am

spAlat putina I Sotul meg, paharnicu Birzoiu, cam

carnia din nas, dar l'am sArutat intre sprincene, dupA

obiceig, pi l'am lAsat cu buza umflatA.... Uffl M'am
dus la Galati cu trsura mea cea galb6nA, si cum am
ajuns, Mei una nici dog ... tup in vapor, GulitA cup
dupA mine, Ioana Oganca cup dup GuIi, i vorba
ceea cu cAtel, cu ... am plecat I
Doamne I boerT d-voastrA, minunat lucru 'I vapo.
Amy d-ta? Merge
rul 1 .. SA veclf si s nu crecIT
focu pe apl ca in vremea halimaleT. D'apoT salonuri,
I I

d'apoi zaffeturi, d'apoT cApitanul I . . batal norocu c

mare nostirhior mai era, puchiu I (in tainA). SA ye spun
una ? Socul meil nu 'T pe aice ? MI-a fAcut curte, ber-

bantu, tot drumul si, le, intre noi sa rmasie .

dacA nu mi-ar fi fost de ighemonicon, mai ea ...
maT cA .

Un glas de la galerie,

Aferim, Cucoang Chi-

ritg.
Chirita (adresAndu-se aid capelmaYstru). D'apoT cum socoti,

domnule? Chirita nu se dg cu una cu dog. (eltri public).

in sfirit... nu'tI una vorba ... am ajuns la Beligrad...
Cnd la Beligrad intreb pe cgpitanu : Monsiu cApitan,

www.dacoromanica.ro

VIIIRITA iN VOTAGIU

je vu pri, atce '1 Viena?

51

El Ifni respunde zimbind :

Ba nu, Madam, aice 'T Beligradul.

Illersimoqer...

nu potT crede ce bine 'ml pare ca m'am invrednicit

se lied Beligradu cu ochif, ca mare mult am audit
pe bgrbatu meii pomenind de el.
Dupg Beligrad
am sosit la Rusava ... and acolo, varnesiT de la hotar
incep a cotrobai prin ladde mele ca in vretnea volintirilor, si dail peste o cutie cu tiri svntati ce'i luasem
la drum.

Fla taifell Ce 'T asta ? .. striga cgprariu.

Ce se fie, domnule ? Ea tiri ... Ed postesc Mercurea si Vinerea si metahirisesc saraturi de cnd patimesc de rast.
Vas rast? Asta 'r pudoare mare la d-ta ; trebue
platestf vama. Si indatg, s'o adunat vr'o treT soacate
ca se hotarasca, daca se cuvinea se 'mT Yee vamg ca
pentru pestT, ori ca pentru mirodenii. in sfirsit am
dat ce lea5 placut si mT-am cgtat de drum.
De-acolo am urmat
Prin eara cea nemteascl,
pi 'n Pesta am mancat
Mncat papriML ungureasc?i.

ApoY In drum de fer

Suindu-m6 In grabN,
Am volagiat cu'n cavaler,

Un baron prea de treabl ...

Ce volagiS minunat I
Ce fruums m'am primblat I
in urm/-mY am lasat
Un nume Iludat.

Fosta'ti cu drumu de fer, boerT d-voastra ? Ei, apoi

ce maT cliceti ? Se jurT ca Neamtu '1 cu dracu ...
Sfinte Panteleimoane I .. te dud ca ventu si ca gAndu,

www.dacoromanica.ro

52

CIIIRITA iN VOIAGII

ca in pove,ti ; cat al plecat aT si ajuns, ba ancg baronu care calgtoria cu mine, m'o incredintat auf _are,

ea in Englitera drumu de fer merge asa de lute cg

soseste pang a nu pleca. Batg'l ventu de Baron! Mare

ghidu, era si nostim 1 (in taluA). i el s'o cercat s me
curteneascg o bucatd de drum, dar geaba .
n'o catartosit se me scoate din minte .. Cum ? . Nu cre
deti ?
1 Dar se n'am parte de Birzolu dacg ye
ascund ceva . Ba ancg se vedeti: trecend odatg pe
sub o hrubg lungg. care 'I ic tunel, i gasindu-ne

prin intuneric, soacgta de baron ,i-o intins botu ca

se me salute ... Vail ma.tical'ar moliile 1 .. and 'i-am
tras un pumn, o fgcut hic si o cgclut de-a rostogolu
in cel a-alt colt a vagonului.

Glasul de la galerie.
Chirita

Aferim Birzoaie 1

Oita capelmaistru). Asa sa stii, domnule. caul

public). Baronu, rusinat sC vede de acest tropos, s'o co-

bat it la cea antel st4e si a disparut .

inpreunX

cu sAcusorul me5 de voiagm ... halt! mi'l sterse pot-

logaru drept suvenir

bungtate de sgcusor cusut
de copile, cu un turc cglare de-o parte 1 cu un andenken din dos .. Cum ye pare asa bazaconie ? te
mai iricrecli in baroni de drumu mare ? .. Dar asta
nu'i nimica, pe langg ce mi s'a intemplat in urmg.
Plodu cel de Gulitg se cobora la toate statiile ... Copil nu 'r, me rog ?
trimiteani cu Ioana tiganca
pentru ca se nu se prapgdeasa ; and aproape de
.

Viena Wept se se intoara in vagon ... nu vine.

Conductoru inchide oblonul, clopotu de la statie sung

de trir on, masina suerg, trenu se pune in micare,

Gulitg nu'i I ,. Sfinte Panteleimoane 1

era se tur-

bez ... Scot capu pe fereastrg i incep a striga : t Gulitg 1 banal cloarg 1 dimonel tut
Monsiu conductor star, opreste, tine call 1 , 141 nime n'auslea. Dail
www.dacoromanica.ro

CHIRITA N VOIACIlt

53

se deschid oblonu, mi pot; daii se sar pe fereastra,

nu incap. Atuncl par'ca mi s'o luat viderile si de-odata
am cadut 1at pe perine, am lesinat
Cand ne-am
trezit, eram sositi la Viena. Alerg la Politic, racnesc,
imi smulg peru, me" bocesc pana ce d-nu Politmaistru
me incredintaza, c va face toate chipurile ca s 'mi gasasca odoru, i ca mi l'o aduce chiar cu telegrafu.
ET I ... inchipuiti ve', boeri, ca Para a mai da leturghie
la Sfntu Mina, Gulitil si Ioana sosesc buni teferi in
desara la otel. Ahi Duinnedeule, cand '1"-am v41ut,
era s nebunesc de bucurie, si in prima furie am tras
trii palme tigancei, precum si lui jupinu Gulitg 't am
facut o morisc in chica, ca s le pun minte ... Halal
de terile care ail drumuri de fer I .. ele, dupa cum dicea
baronu, aU aripi de sboara lute pe calea progresivulut,
dar cat pentru cele-l-alte, cum e tara noastra, de pild,i,
sint ciunte si oloage, s'ermanele I
Glasul de la galerie. Aferim Chirita I
Chirita (caul capelmaistru). 13,1 nu, der', adica nu a;ia ?
in Viena m'am primblat
La Hiting si pe Grabe
Cun tn6r delicat
Ce 'T clic Her Graf von Kleine-Sclevabe.
ti'apoT In spre Paris
Am plecat cu gr6bire,
Cad Parisu 'T un paradis
Plin de adimenire.
Ce vol'agYu minimat !

Ce frumos m'am pritnblat!

in urrnz-mT am l.,sat
Un nume Mudat.

In stirsit am sosit la Paris, in patria luT Monsin

Sorld ! . ti, Monsiu curia' care o fost dascalu hiT
Gulit ... In Paris ! minunea minunelor targu Vavi.

lonului din chicle noastre I Am ajuns noaptea i am

www.dacoromanica.ro

54

CHIRITA IN vOTAGIT)

tras la un otel din ulita: Geofroi Marie, adica : Mi'i

frig Marghioala ... A doua cli l'am infundat pe Gulitd intr'un pansion, si am rernas libera, de capu meth
Ha ... a ... alal de cine '1 tener si are bani multi!
pamentu fAgacluintei cel din scriptura; numai

Acolo

un lucru e cam suparator : toate.se vend cu portia,

si porpile's mid de tc t, ca de pomana. De pilda ceri
un biftec ? iT aduc o farima de friptura mare cat un
irmilic, ba anca si aceea cruda
cica l'englizasca
Ceti raci ? tT aduc vr'o doi racusori in septe lunt,
chirciti, oftigosi, ca val' de ell .. Cat despre bucale
de cele sanatoase ca la noi, precuin : miNaca, capanta,
ciulama, baclava, cheschet
nici nu se pomcneste
insa nu face nimica
Parisu nu are seaman pe faca
pamentului, si pot clice ca nici chiar Bucuresciul nu'l
intrece . adica se fim drepti
nu'l intrece. Ce an
gasesti in el? galeril de museurl vrei ? ai ; munamenturi vrei ? ai; teatruri vrel ? ai ; pasagiuri romane ca
la Bucuresci vrei ? aT. Cite la lipa Ea nu le-am vi.

sitat nici pe unele, nici pe altele, pentru di am avut

de umblat pe la magasii de marsande de moda.
Am fost la Madam Desal si la madam Fovel, de
mi-am comendat tualete pe datorie
Le-oiti pthti
si e cand or plati i cele-l-alte cucoane care le-o remas datoare . (ton taina). Si stip una? sint cam rnulte...
aa de multe, in cat croitoresele o hotarit se nu mai
face' credit compatrioatelor. Cam rusine, dar ce'tni
pasa ? Eri tualetele le-am pus la mena si am si fantacstt cu dinsele la balurl, la Mabil
Ah I fratiorilor, ce juvaer de gradinal Mabilu I ce adunare elegant intalnesti in ea I
Nu era seara, se nu me duc
ba anca am jucat si cancanu.
acolo la petrecere
.

Glasul de la galerie.
Chirqa.

Mersi .

Aferim Chirita.
Acolo am fcut cuno,tinta cu
!

www.dacoromanica.ro

CHIRITA i

VOtAGIU

55

o multime de contese 0 de printese : contesa Frizet,

princesa Rigo1bo, marhezul Brididi, rnaralu Sicar,
duca Sicocandar, ba ancA am intalnit i o clae de
boerT i cucoane de la noT, precum de pilda : Aud ?
s6 nu le numesc? fie ! .. Dar din toti cine era maT
cu haz, era d-nu Agachi Flutur, un berbant n doT
pen', care a lost ii volintir la Ipsilant. Cu dinsu faceam supe la cafeneaoa englizasca, pe bulivar. Ce risete, ce chicote Flutur mi-a compus i un cantle ...
Se vi'l spun ? bucuros, dar s remae intre noT, ye rog,
ca se flU afle duninealuT. Eatal
ascultatf
I

(Chirita Cana unnitoarele cupleturi gi joaci un pas de cancan la sfirittil fiecirui cuplet).
(Arie de Offenbach).

Vivat mfindrh Chiritoae I

Vivat spanchYea de Blrzoae I

One, oae, oae, oae, oae, oae, oae.

tri amorurY sh trheascI
Lumea 'ntreagh sh parleasch,
Easel, easch, easch, easch, easch, easch, easch.

Tra, la, la, la, la, la, la, la,

SaT Chirito 'n joc.

Tra, la, la, lay la, la, la, la,

Sal mereil cu foc.
Chiritoaea 'Y sprincenath

St ca un balon umflath,
Lath, lath, lath, lath, lath, lath, lath.
Eleganta i frunwash,
Armazoanch, amoroash,

Roash, roash, mash., mash, roash, roash.

Tr a, la, la, la, etc.

Chiritoaea 'I din naturh

Gingasa peste mhsurh,

Surh, surh, surl, surit, surh, surh, surh.

www.dacoromanica.ro

56

CHIRITA iN VOIAGIC

Ea cu ochTul te atrage
i pe sfard-apot te trage.
Rage, rage, rage, rage, rage, rage, rage.

Tra, la, la, la, etc.

Chiritoaea cea usoard

Are-o inimd. fecToard
CToard, cloard, cioard, cYoard, cYoard, doard.

Ea te leaga 0 te 'ncurcd
De nici dracul te discurcd,
Cura, cured, curcd, cured, curcd, cured, cured.
Tra, la, la, la, etc.

Glasul de la galerie (entusiasrnat) Aferim I Aferinl I

Aferim 1 Chir4oaea mea 1
Chirita (spiriat). Val de mine I .. ca'f dumnealia 1 (fuget.
(Cortina oade).

www.dacoromanica.ro

BARBU LAUTARIUL

!Sting LAITARICIL
CANTEC COMM

Cantat dt b-nul Milo, pt teatrul din Bucuresci.

(Teatrul represinta un salon. La ridicama corttnel tut taraf de Iiutari In epe

a suna un cantic vechlii din dosul usil din fund. Itarbu lautarul este imbracat cu
lic cu fund verde.)
anteriii si gubea ve.Ifie; el poarti pe cap o jumatate d

Un glas.

(chntre culise)

Lipsitl de-aicl, balaurilor !

Barbu. Ean lasg, jupne vataje 1 A,a se trge;itY,

cg boeriu ne-o chiemat sei cantgm de clioa lun
Lin glas. Minciuni I boieriulE nu'i plac tirliiturile tiggne,ti I HE, cgrati-ve 1
(Lautarii se opresc).

Barbu (d.hiond ula eusfisia) Deel.. Dacg eti sint Barbu

lautariu cunoscut in toatri teara Moldovii . cum o

O. me dal afarg ?. . MaT stE se grgesc dog vorbe cu

Aice 'T adunare

mare! i adunare 1E1 Barbu, starostele de Igutari, nu
se poate 1 (se trichina publicului) A,a
boeri d-voastrg, cri
nu ye las inima se me dati pe scgri, pe mine Barbu
boeriu 1 Until si's1 scoate Blast Eaca 1

www.dacoromanica.ro

58

BARBU LAUTARIUL

cel betrn, care am eantat la nuinile

rintilor d-voastrai ?

(Intorcndu-se spre

la mesele pl-

us5.) Ell apol ce mail

dirdie,te guleratu cel de ciocoiii? (chianti dot scripcarl si tin au.

tar cu nalul). Veniti incoace, mal, cel cu scripcele i cu naiu,

ear cel CU trimb4e1e se mearge la paharnicu Surdulea I .. (tetra autaril)

Doamne sfinte .i pgrinte I .. in
ce vremi am mai' aj ins! .. fnainte me ruga se merg
pe la casele boere;iti, ,i acum mi se mucedesce cobza
sub benis I .. Cine ar dice vedendu-me, Ca ea am fost
lautarul Domnilor I .. Heil , . hell .. (awl)
EU slot Barbu llutarYul,
Starostele si cobzaaul,

Ce-am antat pe la DommY

St la mandre cununil.
Cobza mea o fost vestitd,
Veac Intreg o fost cinstitg.
De boerif de pe-aici
Ba si cigar de veneticY I
Of, of, of! 'mY aduc aminte,
Of, of, of I a maY 'nainte
NicY un clifef nu se fIcea

nr1 astl cobz'a mea.

Dar acum, acorn, vaY mie I

De and lumea '1 cu nemlie

Nu maY am In lume glas
Si pe ulict am retinas !

A,a, a*a., pecatele mele I Vremea vremuesce, betrnil se duc, obice-furile se prefae, oamenii se schimbA,
canticele se schimonosesc i lautaril mor de foame I ..

He'i I .. in vremea boerilor cu i,Iic i cu anteria ca

mine, ce de mai' veselit I ce banchieturil and se
cAftAnia vre un boer, se ducea barbier-baa de 1 rgclea
cu bricile cele de margean in cerdacu cash', i ea me

duceam la el cu tarafu met de '1 cliceam :

mai mare, vere I

.)

www.dacoromanica.ro

cSi la

59

BARBI/ LAUTARIUL

El imi umplea fesu de galbini

dupd cum se obicinufa, pe atunci

e5 5 cintam,

CANTEC VECI1IU

i vivat fericit I
I
Boeriul s'o cAftAnit
Chid, chid, chid si ha, ha, ha,
Chid

Trleasei M5riea sa

Cat IT sede de frumos

Cu salvaif de merinos !
Chid, chid, chid, etc.
Cii-antend de citarea
cu fes de Indernea,
Chid, chid, chid, etc.

Cu sal verde de pambriti

*1

benis portoca lid,

Chid, chid, chid, etc.

Par'cg '7 Pa$a din Rwiuc,
Cand bea cafea si dubue
I

Chit, chid, chid si ha, ha, ha,

Tileasa I146riea sa I

D'apor la nunti .. Mdiculita mea I .. ce de mar

zaifeturi! ..

Tinea nunta cite o septmnd tot in chiote i 'n

chicote ! In curte oamenir frigea5 boi intregi in frigdrr

si

desfundati la poloboace cu yin de Cotnari, in vreme

ce arnalutir tr5gea5 din pistoale ... Ear boerii, sus,

bead vutce cu fesurile i cu papucir cucoanelor.

Dacal era cucoana inbrdcat cu rochie vi,inie, boeriu

bea vi,inap in dragostea el; de era cu rochie ga1ben5,
vutcd pe curs5, limonie ; 'apor din vreme in vreme
';;-1

anifia poalele a nteriului in brI, iT asvirlea papucii,

www.dacoromanica.ro

60

BARBU LAUTARIUL

de remnea nurnai in mestil,

giuca parola sail

Mai pe urma aii giucat mazurca cu RusiT,

valtu cu Nemtii, si acum cadrilu cu Frantuzii 1 ..
cordeoa

Dumnecleil stie ce-or mai giuca mane! .. Cat pentru

mine ... me videa Dumnecleil ! .. boerii se apucati
de umpleati un pahar mare cu yin si cu galbinl si
Ea it dam pe gat in sangmi '1 puneati la gura
tatea miresel si 'I cantam :
(Cintic vechIa insocit de lautui).

Lado, Lado, nu maT pldnge

O. la maTa-ta te-oill duce
Cncl a face plopul perc
rilchita v4inele
i resteul mugurele I etc. etc.

D'apoI Arica alta I

Cand se intimpla de se indt agea vre un cuconas de o cuconi
i vrea A spue
aleanu sufletulul, socotiti ca. '1 scria ravasele frantuzestI ca in clioa de ast4-c1i ? . Asa! I. . Me punea pe
mine de cantarn noptI intregi pe sub ferestrele el,
si in vreme ce cuconasu sta frumos in trasura de-o
parte la coltu zidului, eti rhiulam i oftam in locu
lui pana mi se usca ga.tita .
eOfteaza, Barbule !s.
striga cuconasu i cii trageam niste ahturi de se stIrniati toVf canii mahalaIe .. Ean asa :
.

CANTEC VECHIU

Arde-ar rochiM pe tine

Cum arde intma 'n mine !
S6 te arc16, s6 te frig6,
Dor de mine s6 te-agTune !
Ah 1 ..

Sail istalalt :
Ah I tu dorml, dormireaT moarta

ed fac venin la poarld I

Ah I

www.dacoromanica.ro

BARBU LAUTARIUL

61

Vorbg sg fie I
Boeriu Wag-ea clubuc in vremea
asta i sta cu ochii holbatI la fereastra cuconitel

Rideti, domnia-voastr ? ye pare de ,ant ? . . Poate I

dar cum era pe-atuncea, bine era, ea' lui Barbu 'T
curgea i laptele in pasat i galbini/ in cobzg I . . Acu iii
nu mai plac canticcle vechi, nu maT sint de rnodg,
cg s'o subtiet lurnea! .. Am fost silit la betrnete sC
invgt cantice noug, de cele de la tteatru, de la opera,
ca aista de pildg :
adicg de cele opgrite .
(Arie din Rigoletto: La donna e mobile)

Lado na mobile
C'al' luT Leventi.
Nene A scenti

Edis pin cerid.

Tronc 1 se potrive;te ca nuca 'n pgrete I .. VC intreb, boerl d-voastrg, nu eraii mai frumoase canticele

Inoastre cele cre0inescI ? precum : Dana, Wersu lui

!Bujor, sub poale de codru verde ? . . De ! unde se
mai pomene0e de-al-de-astea prin orw I .. Nurvai
pe la tearg dacg se maT tree I
Acolo numai o
rOmas s ne c4tiggm hrana, noT lgutariT .
pe la
horele romanilor, unde facern s sale opinca 'n sus I ..
Eacg de pildg sC cficem ca s'o intins o horg, cat

casa asta de mare. Flgcail' stag in0ratl de giur

in-

pregiur stringendu-se cu fetele de mani, i noT lgutaril prinl in mijlocu horel, le cantgm, ean aa.
(Toll lautariI pornesc cu pas lute de fncunglur'a salonul, sunind o bora%
13arbu unnirindu'l cu cobza, ctntd:j

Leleo rosie la obraz,

LAPe,

leli0 fit

Floricicd din plrlaz,

Leliio, lelico fa 1
Ce folos ed es1T frumoash,
Lelico, lelito fa 1

www.dacoromanica.ro

62

BARBI:7 LAUTAITUUL

i la cap cepetinoase,
Le lito, lelito fa!
EstY drage indblor,
Le lito, lelito fa
Ca buhna gainilor,
Lento, lento fa!
Stringent, leleo buzele,
Lelito, lelito fa I
C!t le plcg rnustele,
Lebto, Ie1io fa!
StrInge't1, leleo, buzele,
I

Lelito, lelito fa I

Ca se ved fasolele,
Lehto, lelito fa I

Stat.'', mai, c'am obositl . Sermane biete Barbule I

ai agiuns cal de post4 impregiuru horii, de uncle inainte le sliceaT boerilor vere . . . fiel .. In calte rne
mngiiti, a m'o invrednicit Dumneqeil se inveselesc

cu cobza mea o lume intreagl I

(ciutand la cAzi cu jale)

Dragg cobzisoarll . bune c)ile am petrecut amendoi

Multa vreme 'mT-aT tinut isonu numai inteo strunI I ..
(ofteaz1) De-acurn ne-o venit

i no rendu de ducl cu

cele multe obiceiuri vechi de ale terii I

..

werendwo ochin

Hai, dragulita mea, se multAmim cui se cuvine, c

ne-am petrecut veacul in aceasta teara buna si manoas care o desrobit tiganil I
DragY boeft de lumea noug. I

pioa bung ve die vog.

hg m duc, me prepedesc
Ca un antic betrinesc I
Ah I ganditY c'am fost o date.

Glasul lumeI desfatata,

i 'nchinatY cate-un pahar
LuY Wet Barbu Mutat. I
tHarbu cu taraful plead. sunind un cAntic vechlil)
(Cortina cacle).

www.dacoromanica.ro

PARAPONISITUL

TARAVONISITtIL
CANTICEL comic

Cintat de ti-nul Milo, pe teatrul dirt Bucurescl.

Paraponisitul

lintr. pe scera foarte posomortr, se plimbl oftnd,

se opresce tn faa publiculul, clatini din cap si apot 4ice:)

Cu dreptu'i ? . . frumosu'i? . . Toat lumea in slujK

afar1 de cat mine .. Apoi s nu fiti paraponisit? . .
ba s6 fiii . i sint . .
Sint paraponisit

CAcY m v6d prisit

Nemetahirisit
Si neschivernisit

De reasI ft procopsit,

De n'ag fi prabtisit,
Nimic n'ap fi gIsit
De pretinderisit ;
Dar sint gramatisit,
sintagmatisit,

Patriot, iscusit
Si chYar buTurdisit

DecY find plritsit,

Adiaforisit,
Fiind chYar blendisit,
Slut paraponisit I

www.dacoromanica.ro

64

PARAPONISITUL

poate ca n'am dreptate I Adicg, me rog, de

ce se se hraneaseg o multime de trintori, pe 15110
albine, din mierea budgetulul si ea' se fac zimbre deoparte ? .. Ati doar nu's si ea pamentean simpatriot ?
N'ain mai slujit e erii? Mi 'I plin sinu de ates(scoate un teanc de hartil.) Eaca tescherele
Eaca .
taturi
si din vremea Turcilor si din vreinea Rusilor si din
vremea NemOlor ... Tot cu pajure Imperatesti
ro4im de aseultgi : (deschide o hrtic i citesce). Pol oca
.

icri tescuite, 30 dramuri sachiz ...) Nu'I asta (deschide

ala horde). (Mai Antei nu lipsesc a cerceta despre intregimea fericireiv. Nici asta . . . Mi-am uitat ochelaril
si nu ved bine . . . dar telos pandon, eaca dovecli
gospod despre destoinicia mea. Am avut a face

cu imperati, eLI Nae Postuleanu, care daca n'am

decoratii, este a nu mi-au dat, i cu toate aceste
nu pot ggsi o slujbulita cat de mica in patriea mea I
Cu dreptu ? frumosu '1? Am alergat, m'arn rugat .

as 1 Vorba ceea : geaba vii, geaba de tuci, nu mai

rupi niste papuci . .. Pe la toate Ministeriele mi s'a
respuns, c indat1 ce va fi un loc vacant .
Ce,
.

ca pe toata clioa
se deschid locuri noug, Incat s'ar putea crede c
Doamne earta-me I loc vacant ?

teara romaneasca e locuita numai de amploiati.

Avem prefecct
i sub-prefectY

i arhitectl
Foarte perfeccf.
Avem notary
i arhivarY
i chTar primarY.
BunT arturarY,

i casierl
i inginerl
i grefierY

www.dacoromanica.ro

PARAPONISITUL

65

$i consilierY
i presidentY,
Vit-presidentY,
51 permanenct,
Totl ecselentT.
Avem bujorY
De perceptorY,
i preceptorT
i controlorY,

Judea tort,
SilvicultorY,

Espeditori,
i conductorT.
i inspectorT,
Sub-inspectorT.

i inspectorY

De inspectort
Intr'un cuvent
RominiT sInt
Tocl candidatT

De amplolatt

(o ruin d). Totl,

totl afara de minel.. Cu dreptu'i?

.. Bine, daca asi fi fost vre odar oposant,

inteleg se fill catatricsit, cu toate cA nici atunci nu
s'ar cuveni... dar Insfirsit se clicem.... ins5 martur mi'T sfntu mucenic Evdochim, a de si m'am
abonarisit la masa paraponisitilor, nu vra se ilicA c
m'am lepAdat de hristoitie, c m'am zavergisit, Ca
m'am iAcut, ena mu che ena su cu corifentii tarafufrumosu'T ?

IA cad nu'T fac haz.

(Aria finali din Chicifa fn provincie)

Unul tot vice cii'T tabachere

PlinA, ticsitl de un tabac,
Ce multor nasurT de 'nalte sfere
Poate s6 vie cur6nd de hac.
67416

www.dacoromanica.ro

66

PARAPONISITUL

Altul, In mAnA cii-o pant( seac,t

Strigi 001 singur bray pe plment

$i c e gata resbel se face

Cu lumea 'ntreagA, cu moll' de vent.

Altul pretinde c. 'n RomAnie

Soarele-Unirer el l'a aprins
$i cat Tabate se nu mar fie,
Sufl
i 'ndata soarele 'Y stins.
Altul se plange cA teara pere,
CA. tot progresul a stat pe toe

De and el nu mar e la putere

Ca se'l conduce.

Intr'un noroc.

Altir In visurY de Inillare

Se plang de-oparte cu ah i vah I
CA mereti sufer de-o boall mare ...

CAcr tronul Ora le stl 'n

stomeh.

Ea unu, slava Domnului I sint ferit de asemine oaf.

dar nu pot se nu patimesc, cnd me ved lepadat
ca un vatrar in lunile de vara... Cu dreptul? frumosul ?..
De unde am fost ce-am fost, se ajung a fi ce sint ..
asta cand ? Cnd top' Romnii sint de o potri0
dinaintea budgetului, cand toti au dreptul prin ur-

mare a se 'ndulci de el ... Ah I ah 1 nu mi-ar fi ciudff

in calte daca n'a0' fi om pacinic ai cu sevas catra
mai marii mei, dar a01, staii de-o parte i nu me
amestec nici o data in filonichiile de la masa paraponisitilor... Eaca de pilda a sea3A :
Unit dintr'Insir cereati reforrne
Reforrne 'a toate ca din topor ;

In procedurl, in legi, In forme,

ChYar In sistemul reformator,

www.dacoromanica.ro

PARAPONISITUL

67

Altil cu faca posomorltd

Oft And mult jalnic, le rdspunded

Cd 'n lcara noastrd nepreetitd

Ori-ce reformd, e formd rea.

picnd c

'n lume toate se schimbd,

UniT cu hapca ceread schimbIrT
In institutiT, In scolT, In linibd ,
In starea writ . si 'n alte stdrY.

Alta atunce cu 'nfiorare

SchimbAndu'sT faga, strigad mered,
Cd &n schimbare tot In schimbare
Binele-adese se schimbd 'n

Unit' contealta porniti de moarte

Vrend s se-ardte bunT patriolY,
Cu vorbe groase se luptad foarte
$Est

dad porecle de patri-hotT.

Dar uniT si-alta se acordard

Inteo unire i Inteun rost
Cu toate-ar merge bine In teard

ET dac'ar prinde ate un post.

Postu sAracu I ..

el te ingraA, el te slnesce, el e

finta celor maT multI din cretinii notri, i eil I nu

tiil dacA in dioa de ast-di eT se tin de postu mare
0 de postu San-Petrului, dar titi cg se tin grapA
de postu san Budgetulut Dovada a fie-care ce-

t4tean are hambitionul se se jertfeasa pe altarul patrieT, Pacendu-se roatA la carul Statuluf, precum se
slice

Un car cu mil' de mii de rotf, cum se nu

meare bine 0 rApide ? Tocmai de aceea i etI unul

a vrea s6 tri6 fac math, ca'ci me simt cu schite sna'toase, mai cu seamA de cind am luat lectiT de
www.dacoromanica.ro

68

PARAPONISITUL

limba cea noug, de la vestitul dascal Kir Trifonius

Petringelus. Mi se impu... tase cg n'as eunoaste

slovele latinqtr i troposul obidnuit

prin cancelerii (scoate 0 hirtie). V6 rog s judecati dacg m'a pro-

copsit indestul Kir Trifonius Petringelus.

(Citesc)

Petifiune sag petifione, sag peticiune, dupg placerea MinistruluT.

Esselentg

Asa precum Pronia providentiale a aprins o noug

constelatiune pe celul Romgniei ce'T clic Conventiune

sati Conventione, sail Convenciune... tot dupg piacerea Esselentiei voastre ... la care cu deplin respept
am avut proeres ai aduce a mea profundg consideratiune, tione sail ciune, precum uzul obicinuit cere ; nu

mai nitel asa precum eti am fost etern devotat Guvernulta ocarmuirel, precum Esselentia voastrg poate
lua o pliroforitiune din atestatiunile algturate pe lngg
aceastg suplicantg peticiune, conform uzulta aceluT
constitutionale din maT sus deja clisa respeptiv Conventione ; asa precum eargg am fost unul din cori-

fentii liberalismosuluT i m'am indulcit in profundul

ba, de serbarea regimentusufletului de serbucg
luT constltutionale, dati'mT vole sg Teti permisiune a-

ml recomanda meritele pe altarul patrieT spre a fi

integrat in vre un cerbiciti public, unde cu ceilalli ai
meT simpatrioti, s am i eti slava glorioasg a rn6
ingiuga la carul Statulta cu depling amoare patrioticeascg. i Tubire de patrie, cu care rog pe Esselentia

voastrg a recepe asigurgciunea incredintgrei a profundeT

www.dacoromanica.ro

PARA P ONISITUL

69

consideratiuni cu care am onoare a me confesa al

Esselentiel voastre cel mai apt intru actiunea la care
vett' ordona ca se fiti ordonat.
Umilit si respectiv cerb. eNae Postuleanu,.
Post amplolat al ocirmuirilor trecute.

ce 1iceT .. spuneti drept, cA nu me super

ET ?
de laude... CunoastetY multe condee carele se poate
isvodi asa de tunturliti ? .. ET I .. rni'ti crede ? N'am
catartosit insA a isbuti ca se me renduTascA secretar
I

la vre un Minister ... Cu dreptu'i ? frumosu'T ?

se nu fiti paraponisit ? ba se fiti . . i sint I
Sint paraponisit

acT m vd parhsit,
Nemetaherisit,
Si neschivirnisit.

De n'asT fi procopsit,
De n'asT fi prahtisit,
Nimic n'asT fi g6sit
De pretintlerisit ;

Dar slut gramatisit,

Sint sintagmatisit.
Patriot, iscusit.
i chiar bolurdisit,
Dec.( fiind Orgsit,
Adiaforisit,

Mind clifar blendisit,

Sint paraponisit.
(Se duce InAhnit i oft.ind,.
(Cortirus cadej.

www.dacoromanica.ro

Apoi

KERA NASTASIA

KERA N1ST4514
EAU

MANIA. PENSIILOR
CANTICEL COMIC

Cntat de b-nuf PIllo, pt teatrul din BucurescT

(Teatru represinti un salon)

Kera Nastasia, (1nta, clutind pe cine-va in sala teatrulut Ea

poarti fes alb, testemel cu fiong, paftlle, si tine In brace o

Aice-T? Uncle Doainne eart t-in, s fie ? .. il cat ca

earba de leac ... Ha I eata'l colo in fund .. oe inchina
la o persoani din fundul sileT). Cu plecdciune, cucoane .
coane . . . m eart c ti-am urtat numele .

cam uitat5 de cand rasmerita Volintirilor. .

. .

cu-

sint
m'ail

splrieat niste EnicerY de-al luT Kinciuc-Ahmed, tnnca'i-ar pirdalnicu 1 .

i Inca tocmai atund cumnatu
med paharnicu Bursuflescu era Gostinar si cicluse in
Ef I stiY, beicache, cu cc l'arn doftorit eil ?
cu rinza de dropie ars5. i pisata in zam5 de cucut . . .

dropicA

www.dacoromanica.ro

72

!CERA NASTASIA

Aud ? . .. (sco*d 0 hirtie1:1 ki:aduc o terfeloaga de jalba

pentru pensie, ca toata lumea, pentru a se vecli d-ta ;

protopopul Ion m'a sfatuit parinteste, ca semi cer

dreptul de la stapanire, fiind ca mai an tert, pe la
Boboteaza, m6 dusesein in mahala se ved pe cucoana
Despea care era lehusa, si se'T haracsesc plodul...

Cand s intru pe poarta, sar de odata niste cant la

mine . . . apuca'T-ar jigaraea i . . s me mannce 1 ..
Tip, cad, lesin, si cand me trezesc, me trezesc cu
friguri. . . Aud ? .. asa se vede . . Apoi a ! . ..
vorba ceea : Acli tare, mane mare, poimne pe spi.

nare, adica alivanta, dupa cum spunea un sofologhiotatos cunoscut, reposatu Duna. ... si tocmai pentru

aceea am venit se te rog, beicache, ca seti fad o

pomana si cu mine 0 me pill' in pensie, ca pe cei
multi . .. ca helbet 1 .. . poate se aT si d-ta veodata
nevole se te descante bunica de diochiii, sail seti
cat in carti de vr'o slujbulita, ca mai an tert, cand
te dedesera afara pentru niste ban! ce lipsiaii.
Ca toatg lumea si eh vrdese
Din pensioarg sg mg hanesc,
Cgd nu e 'n lume maY dulce hrang
De cat aceea ce'Y din pomank.
Pensia grasg este un dar
Ce'tY cede In gurg ca un zahar ;

Ded ca WV can pensia 'nciatg,

FiY tot-deauna gnat cgscatg.

Aud ? . .. me intrebi, beimu, daca am drepturi la

pensie ? Cum se nu am, dragu bunicai 1 ... Lasa ca's
din oameni, lash' ca's cunoscutd de toy boeril . . . pu-

tett intreba si pe kir Costea . .. dar apoi sint si vawww.dacoromanica.ro

73

KERA NASTASIA

treT I tot unu i unu I . . . Ba

duva de trel barbatT
Inca cumnatu men, paharnicu, pretinde ca m'as fi
marirat chfar si de a cincea oara', daca ar fi fost ertat de dicasterie
Apoi da ! nu clic ba I . a doar
Marea cal mare si Inca
nime nu fuge de bine .
are fund, dar inima omultif I ... TocmaT asta o spuneam deuna-cli cucoaneT Despea care 'f ear le-

husa .

imi trimisese, draguta, doT cozonacT calcll de

rasa, insa n'am avut parte de ef, ca. 'f-a rnncat piIesee TacT cu mama Lurca, ca 'ti-a cump&a mama o furca I . oeaganS .fita). Si asa cum IV
povesteam, beicache: barbatu meti cel d'anteiii era
CTubucci-pasa la Caradgea, si de mult ce a tot suflat in cTubuc a ofticat, sufletu I . . . i s'ail dus clilele
in film, dupl cum clicea barbatu meiI cel de al doilea,
care a fost Cafegi-basa tot la Caradgea. S6rmanu I ..

sica inata

ii _

si el 0-a dat pelea popeT, oparindu'st gtu c'un felegan de cafea clocotita, i s'a dus fert pe ceea
lume, dupa cum clicea brbatu nie cel de al treilea,
care a fost Portar-basa la Sutu. El sedea la perdeoa
domneasca cu i i noapte, si cnd se trezTa. Maria sa,
el striga prin saraiu, cat il tinea gum: Cafegi-basa I
Barbier-basa

Cichirgi-basa !

. .

(oftand).

Acum, dra-

gutu, nu maT (lice nicT care, cad 'i-a astupat gura

pamentu .

Her ! hei ! lume I lurne I 00 verge ochi(

o tabachere, care scirtie). Arnin !

serut ochisoriT I

Arie : (Porn eram en' Porn)

Ahi Ah
Nastasie, ah I

Am avut et treT bArbatr,

Toff In rangurT IntllatT
Ahl Ah I Ail!
i's toff r6posaff I

www.dacoromanica.ro

i scoate

FIERA NASTASIA

74

Ah I Ah I
Nastasie, Ah I
Pentril-ace treY r4osaci
Trebue s6 m6-ajutatT,
Ah I Ah I Ah I
Pensie sd'mY datY

Ah I Ah !
Nastasie, Ah

Pensie bunl snrti dati,

Dad sInteti botezatt

Ah I Ah I Ah I
Pensie s6'mY daft

Insn mei intreba poate, beicache, ce slujbe all fncut terei tustreii mei reposati Ce slujbe ? Se ti le spun
pe degite ca's nenumerate ....Unul a suflat in ciubuc

pentru patrie, de 'i-a e0t ochli din cap; altul a fert

la cafele tot pentru patrie, pang ce s'a facut martirul

zelosului sera, dupa cum dice cumnatul in limba cea

noun, i cel de al treilea a stat cu buzduganu la

perdeoa patriei, Orin ce s'a mazilit Sulu . . . ET

ce'ci spuneatn eiU Degeaba cer pensie? Se me fereascn Dumnedeil de una ca asta
Dreptul meti,
alta nu gonesc . . Asa m'a invetat sotu meii din
urmn: cNastasiical imi dicea el, cand era cu chief,
fere,tete cat ii trA de-la mnca dintr'al teu ...v Dragutu I ce bujor de om era I ... Avea nite musteti de
.

un cot 0 un glas, de resuna mahalaoa, cnd incepea

a dura la olitoicuri ... (_n tainio Pn n. a nu me lua, el
cntat vr'o trei luni de-a rendu pe sub fereastrn, un stih fdcut inaciins pentru nurii mei .. . Ean
ascultn, asa se trne,ti, beicachel
www.dacoromanica.ro

REBA NASTASIA

75

(CANTED VECHlt DE LUME)

Areohrr) UO Ax!
A7VETIVItOrt va eill'a) riy 8).7artv yov tivt.;7v
Pentru
tA daT creclare cS numaT tie md 'nehin
Pin-rw WX )1a1 Tim WP ,uov, va Za8a3 (urO 1-272., Vi7V,
Ah 1 acY v6d, tu nu at milk and vers lacrimY i suspin.

Heetazies you, axl

'11vee ryws mai TOLTO `Ort tvetves q'oveie
AceluT ce te slAvesce st maT mult de at pe Zels,
152e 1-4a1ivog ye nathUsts auginxv,, eis TO iV7t4
Prin urmare mor, st6panl, ca un verde chiparis.

Iti place ?
Asa se canta pe vremea lui Caradgea si a lui Sutu. Prin urmare mi se cuvine se fiti
.

trecuta la izvodu pensiilor impreuna cu nepotu me

Gogu si cu Lurca mama (sarut5m4a cu dragoste). Ah I bei-

cache, am un nepotel numai de clece ani . . . 'f-a inplinit la ispas . i inca tocmaf atuncea se aprinsese
ogeagu de la bucatarie . Doamne sfinte si parinte ..
ce spafma am mai tras I . (41 scuipi in sin) am alergat
numal intr'un suflet, m'am suit pe coperis c'un pahar de apa in inn . si noroc c aU sosit pompierii...
dupa ce se stinsese focu . altmintrelea ardeam tot ...
I

Dar unde remasesem cu vorba? . . ha! .. hal la nepotu

asa diavol nici ca s'a dat pe faca
mei'', la Gogu
pamentului ... El invata acum de sese lunf la scoala pu,

bhca si stie o multime de basaconif, stie Constitui Conventiunea i drepturile cetatenesti si paternitatea . Bata'l norocu, dimon! Gramatica 'Arica
n'a invetat'o i vra se fie gazetar si deputat ; cere
tMnea

cuventul .

cere cuventul I (ride cu spasmuri) Nostimu';', sfinte

Aftanasie ! cand imi dice: bunica I cer cuventul . .

da'mT o bucata de pane cu povidla I . .. Nu fie de
diochig, sufletelu I .
Cumnatu meti paharnicu, if pro-

roceste, ca a se ajunge tribunal, cu limba de un cot,

ce-a mai fi si aceea.
www.dacoromanica.ro

KERA NASTASIA

76

Gogul mamiY cel frumos

N'are seamen pe phment,

Ca un loghiotatos
El mereii cere cuvent,
*i vorbesce,
Dfirdb.esce,

Din gutl hodorogesce

Chyar ca o moarg de vent.
Gogul matneY cel istet
Nostimfor ca un stiglet,

Despre carte e cam prost

Dar scie-a c.jce tie rost :
Libetate,
Galitate,

Ba chiar si paternitate
vrea ca sEl pue 'n post.

(mita miurlaesee3 EI 1 tad cu mama, Lurcb.", ca ti-a cum-

pera mama o furca se torci un fuior pentru patrie

ttn talna.) E zuliarg de
si se intri i tu in pensie
Gogu, ca me'i crede, beicache ?

Nici c'al" vedut asa

pisica cu minte de cand aT facut ochi; numai ca nu

grgeste frantuzeste i limba cea noua din Bucuresti.
Mi-a presentuit'o cucoana Despea de diva mea, i se
vedt cum ... De abia reposase barbatu meti cel de
al treilea, Cafegi-basa,
eaca I vrea se dic Ciubuccibasa
ba nu
Portar-basa, si poruncisem jul Iftimi
vezeteul se'mi pue call ca sg merg la prietena mea
care acum esise din lehusie
Cand se Tes, ce s'aud?
Aud cotcodacind in podu grajdului I Chiern pe Ioana
.

ca se se urce in pod, si ce aflu ?

Aflu cg un cal

e despotcovit I . . . Asa m'am tulburat cat nu pop'

crede . Tocmai atuncea venise Bursuflescu dela tearg

ca se me mangale.
Ah I cumnate, II dic, al' aflat ce am Wit?

www.dacoromanica.ro

KERA NASTASIA

77

Am aflat, imT respunde paharnicu, apoi ce s6

facern, soro . .. a murit, Dumnedeg se'l erte 1
-- Ba nu, if clic, n'a inurit gacg, dal' despotcovit I
Cine'T despotcovit? reposatu ? ...
Bal calu.
Bacalu? Care bacal ?

Calu cel de cgtrg. om.

Ce did soro? ce aT pgtit ? ce ti s'a intemplat ?
Am auclit cotcodgcind in pod.
Cine ? calu 1

Ba, ggina.
Mare minune l

Atund m'a umflat plansu dupg bietu reposatu ,i

am dis cumnatului: p&atele mele, cumngtele 1 .. ear

am remas veduvg 1 .. . Ce'mT remne de fgcut ?
Cere pensie I imf respunde paharnicu.

Dar mi-or dice poate cg am avere .i cg n'a

avea nevoie .

. .

El 1 'apol.' ?

c'41s'int cu averi marl, carii aleargg

dupg pensie cu limba scoasg. in teara noastrg I

Asta'T tear

Astal

'nhelpgat,

a.11.S. minunatK,

Uncle multY cu mid, cu marl',

Vreti a fi pensionart
Cel ce'Y cu avere mare,
AleambiYe nu are
Ce de-a fi functionar
Pentru-a ti pensionar.

Cel ce nu are nimici

Cere-o learn.' cAt de mid
Avend plan de ischluzar
S'ajung6 pencionar.

www.dacoromanica.ro

KERA NASTASIA

78

i cine-aid se nasce
Om sail vita care pasce,
Nu se nasce In zadar
Ci de-a fi pensionar.

On

Cildi e tears milostivil,

budgetul o coIivt
Pentru ceY mulV

... colivad

Vreil sil die... pensionalt.

Aud ? Cum al zis ? Nu mi se cuvine pensie, c n'am

drepturi? N'am drepturl 11 (se manic i Incepe a gesticula). Da
bine, me rog, ce drepturi ail uniT din eel cu pensie,
mai mult de cat Gogu i de cat Lurca ? Care sint
slujbele ce T-ail bagat in budgetu terel ca inteun cacaval ? . Sermanu budget I . . . de-a merge tot ap,
a se ajunge se fie inpartit numal in left .
i ea se
nu am parte de d, pentru ca's o sermana veduvri de
trei barbatI I ... (plinge tare) Dreptu'i asta ? .
Ah 1
vah I .
se remaie Lurca fr ajutoru patriel" I . . .
(ruri,a,a) De.oia sti, c'oit manca-o fripta, oiil se me duc
(scatil rnata care fuge)
cu jalba pana la Sultan Mahmud
Eaca posna . in loc se capet pensic, am scapat i
piscia din [Dana ... falergand'dupa matA) Lurch', Lurca .
yin la mama Lurca, ca din cumpera mama o furca . . .
(Ese alergand eupS mi(i).

(Ccatina cade).

www.dacoromanica.ro

HAIMANA

HA1MANA
oANTIOEL oorolo

Cantat de b-nul Milo, pe teatrul din Bucures ef.

(0 pisti tn Bncuresd. Haim .na In costum de iarni trace tinend o valizA).

Haimana, (citri public) Cine rn'ar videa cutrierand

oraul cu valiza pe spinare, ar cuteza poate a crede

cg sint un vagabond ? Ei bine! acel cutezgtor nu
s'ar insela: sint un soiu de vagabond oficial, un
membru al biurocratici Statului roman, un martir politic de la 1859 incoace, purtat din loc in loc dupg
capriciul ministrilor, aruncat dal post
minge
precum videff i. .
. postit,
vreme.

in post ca o

Sint ImpTegat

in veci mutat
i perrnu! at

i prea mutat !
Flea' r6gaz
Litt e Rom inT,
A ice acIT

'a'turea nninT,
Cerc in zadqr
Pe loc a sta.
*'arn agYuns chLir
De haTmana.

www.dacoromanica.ro

neplgtit la

80

HANIANA

Umblnd cu satra 1arn1 si varI

Cnd icY, and colo, cu vaY s'amar,
Din frit boeriY ce-ati fost In teatii.
Am raitas singur boer
atrar I

Aveti gust se cunoascet1 jalnica mea tragedie ?

(se tachinfi) Me numesc din botez Mihglutg, din neam
Spulberatu si din poreclg Haimana 1 . . M'arn ngscut

in clilele Babel, pe cnd cutremurul eel mare; de aceea poate ant fost menit a duce o vieatd atat de furtunoasg
Se videti acum patru ant m'am inamorat
de o veduvitg desperatg care jurase ca se 's1 infunde
tineretile i frumosetile la Agapia, dar cum me zgri,
pleaciune, ea uitg si pe reposatul i monastirea
ggsi mai comod se me piece la jugul cgsgtoriei.
Prin urrnare, sint insurat, am doi copilasi nostimi
care nu'm'f seameng nici de fricg, dar cariT 41 aduc
de departe cu Neagoe B .sarab. Pe unul l'am botezat :
Caius-Trebonius-Vespasianus-Neron-Caracala,

pentru

ca se probez cg '1 strenepot de-a la Traian, ear pe

cela-l-alt Juarez pentru cg, cine scie ? poate se avem
si republicg in tearg. Sint familist precum videY, insg

poate me'ti intreba unde 'nff e f.tasulin ?

Unde ?
Cu toatg sgrAcia mea, aI da un icosar aceluT care
'mi-ar spune in cotro ragcesce acum biatg Sgfticg
cu puii set' 1 Serrnana 1 De trei ani aleargg dupg
mine fArg a 'niT putea da de urm i asta gratie
principiului de stabilitate, de care se pomenesce aa
de mult in parla . palavramentul din Bucuresci .
Se videti : pgng a nu me musca chiftirita ambitiei de
a servi Statul roman i pofta de a gusta din caKavalul budgetuluT, traiam cum trgiam
greil dar in
oare care huzur ... De cand insg 'mi-am dat glasul
unul deputat pentru ca se me puie in pane, se cal:At
www.dacoromanica.ro

81

IIA1MANA

un loc, trafesc, ce'l drept, mult mai greii dar fhrh

nici pic de huzur.
Paingul are cu/b de mhtasi,
Cartita groaph, ursul blrloc;
Manual 'n aph is/ face cast,
Si shlhmisdra trhesce 'n foe.
EU n'am nicT cash, nu am nicT mash,

Mc/ cat o planth nu am noroc,

St aranga Insa-sT cresce sub leask
EU eidecinh nu prind de loc.

La incepu t am fost renduit sub-prefect la Cahul

sculat deci de la Doroh iti unde 'mf aveam
forul locuintei si am plecat, dicend nevestii se vende
tot in urma mea i se vie duph mine in Basarabia.
Era vara, pe la Iuliil, o var de acele unde gainile
fac oue rescoapte. Duph cinci dile de chin, mort
copt am sosit la Cahul
Ufff I .. 'mi-am luat o cash
in chirie ca unul ce credeam in stabilitate si m'am
pus pe treabh voind a da probe de capacitate, de
onestitate, de activitate si de tote cele-l-alte cuvinte
late care sint la ordinea dilef ; ins nu apucaiil bine
m'arn

s intru in cancelariea sub.prefecturei si me pomeniiii

cu un noil decret, care me renduia judechtor la Turnul-Severinulul

Se'

videti: Camera dase un vot

i noul minister
ghsise urgent de a destitui sail a strhmuta o mare
de neincredere ministeriului vechiti

parte din impiegati spre

inthri partidul in tearh
tertip constitutional. Ce era se fac ? .. De la Cahul
la Turnul-Severinului era departe; eu asemene eram
departe de a cunoasce legile . . . ar fi fost dar logic

ca A refuz, insh trebuia se respund grabnic la inArn plait chiria casei pe

crederea Guvernului
sse luni de si nu locuisem de cat sse dile, am
.

67456

www.dacoromanica.ro

82

HAIMANA

lasat un rgvas Safticar ca se vie dupg mine in teara

munteneasca i am plecat 1 Trebue se ye mgrturesc
ca. eram curios de a gusta plcerile voTagiuluT pe

Dungre, 0 in adever m'ati mncat tintarii de m'a

prapgdit. Am ajuns la Turnu cu obrazul be0cat insg

cu dulcea sperare ca me vciii bucura de favoarele

stabilitgtei . .. Cap de cuc, ell I
piegat roman.

uitasem ca sint im-

SIM trupTegat

in veci mutat
*.i permutat

i prea mutat.
Etc. etc. etc.
Cine md vede cu geamandanul
LuAnd'o hojina tot la piefor,
Privind cu mill, clIce : s&manul I
Eati Evreul r/tAcitor I

La Turnul-SeverinuluT am luat ear o casg cu chirie

si am mobilat'o frumos pentru ca se nu fiti mai pe

glos de cat colegiT mei ; mi-am fgcut provizii de
lemne i de legume, 0 voind ear41 a da probe de
patriotism, de romgnism, de constitutionalism i de
toate cele-l-alte ismurl ce sint la ordinea clileT, am
inceput a merge regulat la Tribunal, a me inbraca in
negru pentru ca se port doliul inpricinatilor, 0 a me
face a pricep incurcaturile procedurel; insg de-abia
incepusem a me deprinde cu atmosfera putin parfumatg a TribunaluluT, de-abia capgtasem convingere
ca fie care lege se poate restalmaci in maT multe
sensurl, cnd eatg un proces politic ! .. Se videti :
Nisce patriotT fall posturT se incercarg a face
sanche ... o revolutie, strigind prin mahalale : gios
sus tia, hia, ila 1 .. un caraghioslic ca toate
revolutiile de la noT . .. Administratiea, voTnica insg

ila, tia, tia. I

www.dacoromanica.ro

HAIMANA

83

cam spgrieatg, ceruse ajutor prin telegraf de la BucurescT ; un regiment de vengtorT plecase din capitala

cu artilerie, dar pang a nu sosi la Turnu, polioiul

de oras hgrtuise revoltanta si nurnaT cu cinci dorobanti IT legase butuc si 'T dase pesches procuroruJul' I

. .

Ed, considerandu'T ca pe nisce suitariT de cafinea,

am fost de pgrere se 'T achitgm, pentru ca se nu le

dgm o importantg de victime politice ; dar Guvernul
gni opinia mea subversivg si me puse deocamdatg
in disponibilitate, reservandu'mT postul de politalli ...
la Bacai I . Haida I se me strgmut acum de la Turnu
tocmaT la Bacgrr, in vreme ce biatg Sgfticg dupg ce

me cgutase pe la Cahul, venea se me ggsascg in

fundul Valahiel ... Ce se fac ? . . plgtesc chiria easel
pe un an, vend lemnele $ i legumele, las ear un revas
nevesteT ca se vie dupg mine la Moldova si plec facendu-ml intrebare dacg nu cumva cuventul stabilitate
insemneazg strgmutare.
Ornu 'n serviciti e juarie
Fruncil pe apl plutind uor,
Un puf In aer, pff , . , o nimicil,
Un nume 'n treacgt prin Monitor.
Tot ce '1 pe lutne trece i pere,
Gloria trece, precum un nor,
Tree oamenY, visite, pldcerT, durere,

Dar ca eU nime nu'T treator I

La Bacgil imT ggsiTil Bacgul, cgcT in timpul alegereT deputatilor, am scgpat ca prin urechile aculul
din ghTarele unor libertasT independentf; insg fiind

a nu isbutisem a face ca s se aleag candidatul

GuvernuluT, am fost strgmutat tocmai la Ismail, si

de la Ismail tocmaT la Pitesci, si de la PitescT tocmaT

la Dorohoiii, si de la Dorohoiti tocmaT la

www.dacoromanica.ro

CglgrasT,

84

HAIMANA

de la Calgrasi tocmai la Mihaileni, si de la Mihaileni la dracu, si de la dracu la tat selL . . Si biata

SAfticI dupg mine, haide ha, haide ha, lr a se insi

vrednici se dee ochl cu mine, de trei ani

Am cutrierat astfel toat Romgnia, de la Carpati
la Durare, in lung si 'n larg, inchiriind mereti la case,
si am trecut ca un fulger prin toate ramurile. Judeditor me vrei? am fost ; sub-prefect me vrei ? am
fost ; poIiaitI me vrei ? am fost ? casier me vrei? am
fost ; Ora si primar, 'Ana si vames, pAnd i impiegat
la regia tutunului, din care s'a ales numaiium si
scrum .

. .

Precum videT, sint un om universal ca toff compatriotii mei, strenepoti de-a lui Traian. tn ce me'ti
pune sint gata se intru, si indt si mai gata se ies; insA
drept se spun, am obosit ca un cal de post ce nu
'sr are tainul la vreme. Lefusoara mea am primit'o
pe la soroace cu scompturi pe la jidani 'mi e sinul
plin de mandate care ail muceclit asteptindu'si rendul
de platl
dar nu clic inca nimic, pentru c sint
chiemat la Bucuresci prin telegratn tocmai de la
Herta, unde iml asteptam nevasta. Am venit aid cu
drumu de fer a lui Strusberg . Slava: Domnului in
sfirsit am scapat de cgrute de posta, de harabagii
nesplati, de diligente herbuite, i daa este se fim
hojma strmutati, noi impiegatir Statului, incai avem
acum mijloace de comunicatie rapide i sigura....
Am pus 15 dile de la Herta la Bucuresci ; am inghietat in vagoane, am murit de foame, m'am troenit, m'am sdruncinat reti .
dar fie .
eat-me in
capitala, unde poate voi capeta un post cu stabilitate si voi canta ca nealtadata :
I

Sint ImpTegat
Stabdizat

www.dacoromanica.ro

85

HA NANA

Ne permutat
Nici striimutat,
Ci cu rggaz
Imre Roman) ;
Aice adY
8'aice manY ;

De-acum oih sci

Pe kc a sta

n'oiA mat fi
De haTmana I

De-acum in duke stabilitate

Am s'o duc vesel, ftrt habar,

Servindu-mi teara pe asedate

Ear nu din fue, ca ckara 'n par.

(Trece un tinplegat al telegrafulul).

One trece ? .. A I

un impiegat al telegrafului

stAT, te rog ... Nu

cumva ai in cutie vr'o depesX de la SAltica, de la sociea mea, pentru mine, d-nul Mihalutl Spulberatu ce
'1 clic i Haimana ? (cauta tn critic) Imi dal' vole ?.. (esarniatra telegrafist) Domnule, domnule

neazi depepele) D-lul CotcArescu, fost casier la Pitesci, fu-

git peste Dungre cu banil Statulul ... nu 's

ed

. nu 's ed...
D-nel Chirita Birzoi ot BirzoenL.. o cunosc, nu 's
eti .. Hal eata o depes cAtil mine ... a fi de la
sufletelul mei, de la SAftica
srmanal Mult imi
D-lui Buzunrescu patriot de meserie

duce dorul I (eitesee depepa) (Fiind destituit din postul ce

ocupi la Herta, e de prisos se mai viI la Bucuresci).

Ce face ?.. destituit I Cine sub-semnat ? Ministru I ..
destituit I (adresAndu-se furios dtri telegrafist) A I me destitui,
d-le Ministru ?
i pentru ce, me rog ?
spune
pentru ce ?
Pentru cl in timp de mai multi ani
m'al obligat se inchiriez 17 case si se le pArAsesc fIrA
a le locui ? . pentru cI m'al silit se fiii un agent orb
.

a politicel d-tale, in loc se me Iasi a fi un simplu im-

www.dacoromanica.ro

86

HATMANA

piegat aplicat la indeplinirea datoriilor sale? .. pentru cg din causa capriciilor d-tale am fost ro cu ro0T,
alb cu albil, verde cu Burtg-verde, galben, fistichiii,
patlageniti, de toate culoarele, ca mahalalele Bucuresci.
lor ? (apuci de brag pe telegrafist) Dar scii d-ta cg am ajuns
a fi nervos de cand me aflu in serviciul StatuluT ?

SciT cg me apucl nbgdgicele cand ved un plic ministerial, clef imi pare cg cuprinde un decret de strgmutare sail de destituire ? SciT cg de la 1859 Ong
astg-cli s'ail strgmutat i dat afarg 33,333 de impiegap ? '1.am numerat in Monitor. ... A I.. ImT daY blende

nitam nisam, fgrg se te fi ingrijit mai ant& a'rni plgti

macar ce 'ml etY dator .. leafa inea, lefu,oara mea
regimul dreptgtei si
de vagabond oficial ? Acesta
I

al stabilitgeT cu care ai promis se ducT teara spre

bine? (ricitcl bragele In sus; telegrafistul scapi si fuge) Sermang tearg I

cu astfel de chibzueli nechibzuite aT ajuns a fi satu 1

lul Creinine, i ParIamentul Palavrament i noT impiegatir nisce haTinanale. MaT bine meseria, plugar,
negustor, de cat impiegat al StatuluT ; maT bine liber

de cat sclav neplgtit, maT bine se cant :

Frundl verde a'o lalea,
Dragd 'rnT e SAftica mea.

De cat se urlu ru0nos:

Sint ImpTegat

in ved mutat

...

(Nu sftrsesce) &In! (III le valiza In spinare)

Aucli ? destituit !

inapoi la Herta ... la Saftica, Spulberatule I

(Cortina cade).

www.dacoromanica.ro

(es. furios).

GURA CASCA, OM POLITIC

Gi'4i(4 C4SC4, Orl FOLITIC.

CANTICEL COMIC

Cntat de b-nul Milo, pe teatrul din Bucuresci.

("Cement repiesina un sahmt.

Gura casca, (intra cu un a. r misteris, caut 5. imprcgTurut luT, merge

de asculta pe la usT, a, oT se opresce i 4Ice talnic publiculul)

S iti una ? reit I orizonul politic s'a posornorit I Acum

o spteman'd aU venitdra la mine verul Ghita Tremurid cu Nenea Scarlat i 'nfi ati spuserg la ureche, cd
trcbile s'ati incurcat;itq astfel in cat el sint hotgriti a
lugi la Mehadia

&taco. Care, vra se dice ear bejAnie I

Eti unul mi.4 tern
F3it tremor si gem
(:Kcl orT ce zitresc
Face de rAcesc,
Fj, oni ce auci

Face de asud,
Cnd privesc pe sus,
V&I norT spre Apus,

alt nor cumplit

CIr Res..rit,

www.dacoromanica.ro

88

GuRA. CASCX

Ear cncl cat pe gTos

\TM toate pe dos
Mergnd tot spre rOO,
De ni6 'nfior, leti ;

Apoi da I cum n'or merge trebile anapoda, dacd

nime n'a voit s m'asculte ? .. Nu le-am spus'o de o
mie i mai bine de ori ? le-am strigat chiar in C t.
inerd :

cDeschideci-ve ochil

fiV cu chibzui da

aveti tact politic ... etc.2 Aa.1 vorba ceea : ventul

bate, canii latra ... Si acurn ai e ca am ajuns de

malul ripei ? at myna). AO' afl tt ce s'a intemplat la Pi

tesci, i la Mizil, i la Cucu i mai cu seama la Podul Iloaei ? Ell apoi da I se indrturisim intre noi, fdra

spirit de partidd, putea se nu se intemple ? Era ve-

derat lucru, consecintd fatala, dar neaprata cum dice

sciti...
Nenea Scarlat ... Ca i cu grAniceriT cei cloi
ce dracu 1 oameni sint ti el.. . Adica greii era se' se
fi luat nisce mesuri economicoase pentru ca se se facd
lucru mu,ama ? sa nu se sparie o lume 'ntreaga ? A

? Nu le-am spus'o la timp ? thr tn'ad

Eeeel pre
.. A5a u cu impositele
ghiojghroare; m'a asigurat verul Iancu Titirfichl ci
se pregatesce un proiect de biruri de pe altd lume,
de pilda:
cuT e

ascultath'ra ?

Bir pe auntie._

115Yrthirit;

Pe cTubuce... fumirit ;
Pe tigire .. perit;

strengirit ;
borc:Inarit;
Bir pe ForigT . . buslm ifl ;
Pe cravate

Bir pe nas

Bir pe fol... gogossrit ;

Bir pe boY... bir boTerit I

Nu '1 destul atata ... Se mai vorbesce de o dare

ce a se se a,ecle pe cuventul de patrie, adicd se se
www.dacoromanica.ro

89

GURA CAscA

plateasca ate o letcae, de cAte oni s'a pronunga acest

cuvent. tnteleg ca cu un asemene imposit ne-am:plati
curnd de toAte milioanele ce datorim, dar atund ail
se" se caliceasca o multime de cetatenr cariT traesc
numal cu p.tria in gura. (oi.and). Care vra s clic ca.licis pe lnga bejanie I
Anca una .
maT rei.1
Orizonul politic e si mai
:

posomorit I. Am vesti sigure de la Braila ... Eaca

un r6vas de la un negustor semana'icos, Burtaverdescu,
l_n
care 'ml scrie ca Turcil
t tain cu spainial Turcii sint
c'am patifo I si asti
peste Dunare I .. ET I Asa
pentru ce ? pentru ca nu m'ail ascultatara ... in zadar am rostit : Nu intindeti sfoara prea tare ... Nu
v6 intindeli mai mult de cat plapoma
Nu inmulOV armata, cad se inmultesc datoriile, si se jignesce
che ta lipa .
integritatea Imperiului Otoman
Asa ! ca i cnd le-as fi grait turcesce; mail luat
Ia trei parale, s'acum na I c ne trezim cu Turcil
.

peste Dunare !
Osmanlil i Bostangil

Ati se cure miY de miY,

Ah I aman, aman I
Se ne pul'e un chYulaf
Sd fac6 teara pilaf,
Ahl aman, aman I
Ear noX s ne dea zor
Ca pe vrernea Turcilor,
Ah I arnan, aman I

S6 ne dua 'n Beligrad,

t de,acolo 'n Tarigrad.
Ah I aman, aman I
Ca s'ajungem cafegiT,
Cfubucca si cichirgir.
Ah I aman, aman I
i de umk-am fost boerY,
Se fim robY la EnicerY.
Ah I aman, ainan I

www.dacoromanica.ro

GURA CASCA

Eu unul mai bine se mor, sail mai bine 0 fug...

ca. a.,a ru0ne de cind sint n'arn patit. Ah I

pentru

care vra s6 slice : robie pc langg bejanie i calicie I .. Scii, d-voastrg, ca indata ce s'a aflat de una
ca aceasta, s'aU intors opt zeci de mil' de corgbii de
la gura Dungrei, care veniati se 'ncarce pane de la
nol I Opt-zeci de mil' Hatt, s'a dus i comergul terei
ah I

D'apoi se videti alta. pnerge de cauti la ttO, apol 4ice *yin-

du-se). Reit de tot I Orizonul politic e posomorit cat

un pa0. rnahmur ... Netutii, Austriacii, sint peste hotar I I Am aflat'o chiar acum de la curierul nemtesc...
Eeeei I Poftim I colac peste pupaz .
Ce mai sliceti?

Nu v'ain pi oorocit'o I Prostul (el de veru Sandu Napoila tot II da : Uncle mergem ?) Eaca unde mergem .
bob nurnerat
rdos lucru I ..
In zadar am ofticat cu vorba, ba Arica am i scris'o
in gazeta ... nu sell"' care : Cerul politic e amenin-

Wtor ..I se privighem cu atentiune IngX altarul pa triei, se avem o;hiideschi0 spre frontiere, se ne ferim

mai cu seama a depgrta de la thrma Statului pe unit

toameni capabili, ca Nenea Scarlat, caci puterile gatrante... Conventiunea
ConstituOunea : the ta
Timpurile sint grele, politica Europe, asa sbasa... Tre-

hue dar ca adeverati patrioti, se chibzuim. se comtbingm, se dregeni, se inchipuim i iarag se combiRnm, s inchipuim
che ta lipa. A,a I Eti am
scris, eti am citit. Mi s'a intemplat i mie ca uneT cucoane Casandra din vechime, care tot proorocia si
nime nu-i bag.t in seama_spusele. Ba ncg ce ? Berbantii m'ag porechtgra fel de fel : unit 'nff-ail slis
Gura-Cascg; aliI Macovei-cap-de-post; altri banul Ocup-

cic, fiind ca 'mi e groaza de ocupatiuni straine .

dar acum a,a 'i ca s'ati inplinit glisele mele ?

Aa e ca ne aflani cu Nemtii la spite, peste hotar ?

Fie I

www.dacoromanica.ro

91

0.1.mA CASCA

(Ark: Ah du lieber Augustiu).

Neatntul are earl

.F.6 vie In teard,
Cvartir s6 ne ceatiL
Pe earn j varrt.

Neamtul in putere
A s6 ne ocupe,
S6 ne cear bere
nicel

zupe.

Neatntul prin saloane

A se: 's1 dee a..2r.

Boeni si cucoane
Art

s6 joice staer.

Ear nol patriotil,

Cu mid si cu marT,
S'-tjungem cu totiT
HusarT i cnprarT.

Poftim 1

ye inchipuiti pe mine Nae Gascnescil

in-

brrat husdresce, cu nadragi strimti i cu chiver ?

Ama I frumos m'a prinde. (ortand) Ah ah I care vra
!

caraghlozlic pe lingg cele-l-alte pecate 1 si

to de aceste, earA,T ye intreb, pentru ce ? NurnaT si
nurnal pentru el nu m'aii ascultatAr I
Eacl de pada% alaltAsearg, nu maT departe, m'am
intalnit cu oare cine intr'o casA, un personagiti prose' clic

fund,

i 'I'

am clis : Nene, scif urn ? R1

Orizonul

politic e posomorit ca un paraponisit fArA slujbl.

(Igniteazi o convorbire iaInic g,sticulAnd ca i cAnd ar vorbi la urech(n altuba, si espriml tn fisionomia lui cAnd o multem re, cand o imporlantl ridiculA)

CUM ?

Nenea Scarlat lint scrie de la Mehadia,

Ru0i sint peste Prut
I

A oleo

www.dacoromanica.ro

cA

Ru-

92

GURA CASCA

Fdrg doar i poate; am doveclI I

(antra o scrisoare)

etT lii eroare.

E cu neputintg
Ba me eartg
RuOI ... ooptesce in taini).
Da bine, cum crecli cg Europa ?
Europa? se vede ca nu citesci cliarele noastre ii
gazetele strAine Cum e starea politicel noastre ? atata
te 'ntreb : Cum stg politica europeang ? Prusia i cu
Austria all terminat resbelul lor ?

Terminat.
Bun I Francia_s'a retras de la Mecsico ?

Retras
Bun I Americanil se ucid ca mus-_ele ?
Adicg
acum ati incetat
a

Me rog, nu me intrerupe. Craiel Camehlineha

perit de gild ?
- Soil eti ?

Ba nu, se'mi respuncli.

Ell fie.
A urn alta. Aia e cd Italia vrea nurnai decit

se" mearga" la Roma ?

Vrea.

A,a e crt Englitera nu are destul bumbac ?

Asa.

14a e mai cu seamg cg pe Nenea Scarlat l'atT

dat afarg din slujbg ?

Da bine, ce are a face ?

Ba nu, spune, adever e ?
ET I

At;a

. . .

aT;a

insd

...

Apoi dar toate aste's aa cum le liseiu, nu

am nevole se inOr mai multe. Cine nu'I orb, vacle 01
priceapg ... Euil unul 'ml-am fgcut datoria de am ara"tat pericolul. 0...nios) picemi lumea Gurg-Cascg, Macovei-cap-de-post, palavragiti
nu'ini pasg I (tnduTosindu-se) ConsciiMa'im e curat si lirupide ca luna si ste-

www.dacoromanica.ro

GURA CASCA

93

lele. Am spus adeverul ... Am avut curagiul chiar

cu pericolul libertgtii ... si chiar poate a vietei mele.
(fsl suffi nasul tare) Dee Dumnedeil ca se Yes minciunos,

insg Ong atunci si nici atund nime nu 'mY a scoate

din minte cg orizonul politic e posomorit I
De aceea me tem
i tremur si gem
Chef orY ce zdresc

Face de recesc,
i orY ce aud
Face de asud.
CAnd privesc pe sus
Ved norl spre Apus,
i alt nor cumplit
CatrA ResArit.

Ear cAnd cat pe jos

Ved toate pe dos
Mergend tot spre reit
De menfior, per! I
(Tli stupesce In sin si Iese foarte posomorit).
(Cortina cacle).

www.dacoromanica.ro

SCENETE

www.dacoromanica.ro

STIIN COVRIGFIRIUL

67416

www.dacoromanica.ro

PERSOANE:
Stan.

Un funcponar.
Un gree.
Un personagia misterios.

0 dami.
Un beer.
Un epistat.

www.dacoromanica.ro

STAN COVRIGARIUL

ST AN COVR1Q4RIVL
CANTICEL COMIC

Cintat de b-nul Milo, pe teatrul din Bucuresci.

IScena se petrece la poarta griclineY Cismegiulta.

Stan vine aducencl pe
cap o tabla rotunda' si incircati cu covrigl, simiti, plicinte, etc , ear in mini

tiind un trepicia pc care asearPi tablaoa)

Stan.

(strigi)

(Placintele ferbintele l gogosele ro-

tundele ! Poftim, poftim la ele I i (aqeacp tablaoa) Se te ved,

mai Stane, del' fi mai cu noroc astgdi la poarta CismegiuluT, ca de cat-va timp in coace itT staa gogoasele in ghit, fetul men l .. AT patit'o si tu Stanicg,
ca cei multi' breslasi romnT care nu 'si maT gasesc

chip de hrana in teara lor... Lume pe dos .. ce

.

se fad? .. In Moldova Ovreii, aice Serbii, Grecii si

Patriotii cei in septe luni ne-aa luat inainte. Eac ea,
de pilda :
Din tqf placintarit,
Din tocr covrigarit

www.dacoromanica.ro

100

COVRIGARIUL

in ora, ca mine cine 'Y maY vestit ?

Dar cu derbederiY
i cu gogoseril
Cara umple lumea. peq I m'am railicit.

ETI fac la plkinte

Grhsule, ferbinte,
ET vend la gogoae patrioticescY,
t lumea nebuntt

Lag hran6 bnuA,

De se 'ndoapl siilnic numal cu povestY.
(Cite-va persoane trec aliturea cu covrigariul 4i tntri in gridini).

Eaca musteriT. . . da: Doamnel (strig5.) c SIMIt I covrigi I pe buze se te frigi I .. incet, incet I nu me
grOmaditi ca, volil da la totT) (cauti inapoI) Hag 1 s'ati

dus fail a'mT face seftea... pustiiii, tufl, nime I

(oftind)

Ean se videtl, ohl sal MI' earn silit se'mT rnAnnc singur

marfa ca se n'o las se muceleascO... Mare minune I

fug totT de mine ca de slujbX WO leafg, si ei tot

singur, cuc... Ba, eaca un diocoes de la Tribunal...
poate a fi flOmnd. (strigi) Domnule... Cuconasule I
(Trece un functionar).

Functionarul.

Ce vrel ?

Functionarul.

(apropiindu-se ripide) Locmale ?

Stan.

Nu'tT cere inima de ceva locmale ?

.

. de

care ?

Stan.

De aste, de ale mele ?

Functionarul.

(cu dIspret) De-ale tale ?

vreme ca 's grabit... Alerg la Tribunal. Gese)

N'ann

Pe nemncate ? .. ApoT halal de bTetiT inStan.

pricinatT I .. Spunea bietu reposatul tata-mei cl in
timpiT de mult boerii, cand se duceati la Visterie,

www.dacoromanica.ro

COVRIGARIUL

101

cal'arl, se opriati la poarta Curtil domnesci de cumperau fie-care cate un covrig, &ate un simit, si trlgeati

pe ghit cite un pahar de yin de Odobesci, ca se fie

mai cu inima la treaba terei, si trebile mergeau bine...
Astal-di ? . . in loc de covrigi, toti umbll dupl. colaci
calcIT.
(Trece un glee).

Eaca un grecusor ... a fi vre un nepot monastiresc ... El trebuTe se prettaasa pllcintele ... N'audi,
celebi ?

Grecul. Oriste ?

Stan. Nu Metaltirisesa un covrig?

Grecul. Ohi ...
Stan Pentru ce, nostirmorule?
Grecul (oftind) Ah 1 fiindo che eil insurni am

azunso covrigo de cand 'nii-a luato rnosiile.

Stan. Care mosiT, cilibidachi?

Grecul. MosiT rnonastiresco a mea.
Stan. A &tale ? Srmanul bietu maslinicl? Cum
'f-aii luat averile de la mosi, steemos1, Earl mill si
pecat 1..

Grecul. Ah! vah 1

Stan.Dar asta nu opresce se cumperi un simit...
Ean privesce cat e de rumen.
Grecul. Rumeno? .. Nu'mY place rumuniT de
cand mi-a dato afard de la monastire si 'in-a luato
panea de la gura.
Stan. Bine faci ... mai bine mananca un covrig.
Grecul. Covrigo? ohi, ma baclavas, pohaci, cataifi, ceva evghenistico aT la dimita?
Stan. Bei ! S'a trecut timpul baclavalelor pentru
voi, kir Panaite 1

www.dacoromanica.ro

102

COVRIGARIUL

Grecul.ce Panaitil.. merzi la diavolo

numesco Aristidis Monastiropulos

Eli me

budalas .

S'a sbor0t tapul ... ha, ha, ha ... Audi

.. cica '1 ail luat mo0ile din verful catargu-

Stan.

poznal

lui ... ha, ha, ha I .. oili ride mult de asta. Bine 'ml
spunea eara tata-meil:
Pe and DomniT grecY
CeT Fan aragil,
MiT de parpalecT
0i de papugiT
AicY alergatt,

Li psit1 de parale,

i se 'nboelTati
inghilnd locmale.

Dar acum

pre ..

ii

s'a infundat i lor; a secat Vita ca.

(Trece un personagiii posomorit, cu pirul sburlit, i cu o gazeti in mini).

Eaca ma! .. dar asta ce se maT fie ? .. mare po-

somorit 'T 1 .. A fi cu stomahu desert, serrnanul !

Gogosele 1 Gogo,ele I

Personagiul.

(striga).

(tresarind) Gogoele I (ckclami) Cine a

pronuntat acilea sacrul nume de gogow ?

Stan. Eii, domnule, e starostele gogoarilor.

Personagiul.

Unde

'tT

e biuroul ?

Stan. Eatal colea, plin de placinte infoiete.

Vorba ceea; foge peste foge i la mijloc tufa.
Personagiul. Ai gogoap patriotica, foaie politica

i democ-soc

Stan.
covrigl

Cu soc? me fereasca sfntul

Personagiul.

pace I

Eu1 vend

Covrigi, covrigi ?
Bestie incaCine se multemesce cu covrigl in era Consti.

www.dacoromanica.ro

103

COVRIGARIUL

.
Dac'oiti ajunge ei la putere, precum sper
si nu am dubiii, chIar si cniT au s6 umble pre strade
cu covrigT in coadd.
Stan. (tn parte) Mi se pare cam trdsnit cu letica,

tutiuneT ?

cd

prea ros ... la fatd

Personagiul. AT audit, nemernicule ?

cnif

or umbla

Stan. Oare asa belsug s fie atunci in teard ?

Personagiul. D'apoT cum 1 (fese mindru).
Stan. 0 fi, domnule... het.. domnule 1.. hAit
l'am sc-ipat i pe dsta
Ean privesce cum d din
.

manT si din cap 1 .

Se vede c pune ;eat-a la cale .

MaT sciT pcatul ? .. Dar ce 'rni maT bat e gandul cu dinsul 1 .. maY bine serra urrnez ell cinticul
inceput.
Sub Moscall apor
Ab eait la noY
Ma de covrigarY
Tuft 'n buzunarY.
Ear scum avem
MA de gogovol
Ce ad tererem
De patriotY marY.
(Trace o dami bitrang dar cocheti).

Stan. Atine te Stane, faul meU, c trece madama Malacofna care face fos-fos si se uitd pe sub
geand

Cuconip, cuconitd !

Dama. Cine m6 clifamd?

Stan. Di 1 .. fa'tT mill si pomand de'ti aruncd

ochil cef frumosT la aste plAcinte care se usuc de

dorul lor.

Dama.

(zimbind) Ce-aT dis ?

www.dacoromanica.ro

104

COVRIGARIUL

Stan.

Am o placint cu sorti in stihur1 scrise

de un cuconas ce te Tubesce ca un nauc.

Dama Spune'T ca nu'mI plac poesiile de placintarie.

(Tese leginindu-se).

Stan. Eaca, ma I s'a subtiet neamul I .. Acum

le trebue stihuri de calindare ... Inainte cu o placinta
ca asta se ametIail toate nevestele. Cum o aducea
pe masa fie-care cucoana gsia in particica el' cate o
hartiuta cu stihuri, de pilda :
Precum pohaglul lntre placinte
Ast-fel lucescr Intre femeY,

Nuril matale m'a scos din minte

Ali I te Tubes; de vreY, nu vrel

Cucoana se rosla pe obrajel si slicea: Ce se potrivesce 1 .. Altul:

EstT evghenista cat Afrodita,
Ear eil din pricina dumitale

Am tatat chiar si alfa vita ;

Ahl te Tubesc, si slat de jalel

Cucoana zimbia si slicea : A fi ca. 1 lumea rea 1

. .

Altul :
Mistuind placinta bine
Gandesce-te si la mine
Care 'IT clic cu lanced glas
Ah 1 te rog na nt'agateas.

Cucoana se facea ca se manic si slicea : Degraba

i cu astfel de flecurele lumea traia voios ;
boeriT si cucoanele se Tubiail si placintele se vindeati,

'tT-a fi ? ..

dar acum le trebue azur, murmur, bonfur 0 amur .

www.dacoromanica.ro

. .

105

COVRIGARIIIL

Ce aud ? o caleascg. ? DI Doamne un musteri5

bag in sin.

SO'?

(Trece un boer ;an;u Cu un arnaut dupi el)

Stan.

Eatgl

cunosc

paharnicul Taur-

tescu din Zlatar. (stria Simit 1 covrigi 1

Boerul.

(astupfindu'O urechile)

Ho 1

ce te

spargi

aa in calea boerilor ?

Stan. La covrigi 1 la covrigi

Boerul. Asa ? . la covrigi ? .. Lasg cg
I

te-oiti

covrigi e, cetgtene.
Stan. GogoO, gogo0 1
Boerul. "P-oi5 argta eu cu cine afi a face, obraznicule 1

(Tese lurks).

Stan.

Cu cine,? Dacg te scietj, mgi vere ; 41

cunosc spita neamului i soiul boerieT, de pe spusa
tatei ... Sub domnia celul de pe urmi grec, tatg-seii

s'a fgcut Vornic de hatgrul und placinte ce a trimis

la masa domneascg, inpreung cu o straching de Taurt.
A doua i boerTul era cgftgnit i rneterhaneaoa turceascg if tirlira sub cerdac, .in vreme ce bgrbier-bao.,
1-A4:lea cu bricele cele de mgrgean. Poporul sta
adunat la poartg i cnta aa :

il

Halal, peq, de cine scie

Se face plIcintArie,
S'o dospeascl, pldmkleaseg,

in cuptor s'o rumeneascit

i s'o duce pe tipsie
Colo, sus, In SpNthrie
Cu Taurt, cu plKcirqele
'Fe flicug vornic, misele I

Halal, mhl, de cine poate

Se se trte pe coate,
Se se frftnge 'n loc din $
Ca se face temenele,

www.dacoromanica.ro

106

COVRIOARIUL

Aducend in SpItilrie
Gogosele pe tipsie.
Cu Taurt, cu pllcintele,
l'e f5cusT vornic, misele!
(Tntr.1 ripide un epistat).

Epistatul.

Ce-aT

fgcut boerulul maT, covri-

garule ?

Stan.

fereascg sfantul I Nu 'I am fgcut

EU?

ninnica.

Epistatul.

Cum nu ?

s'a plans mie ca 1-aT

batjocorit.

Stan. Nu se aflg, domnule epistat.

Epistatul. Ean ascult, mgT bade, poartg-te

bine cu boeriT, c'apoT o inplinesci cu mine I

Stan.

Da mai frumos ce me port, domnule,

unde se pomenesce ? . . Nu poftesci un simit ?

Epistatul. Proaspetu ? (te simitul si'l radon:).

Stan.

A esit din cuptor inadins pentru d-ta.

Se usca, sermanul, asteptandute ca se'mt facT sefte.

Epistatul. Cum ? Ancg n'aT vndut nimica ?

Stan. Nu, nu, pecatele mele. Nu'T a1isver4 nicT

de-o letcae in plata.

Epistatul 0 sciil

toate s'ati scumpit de

nu maT poate omul trgi. (mat snuck un aimit)

Stan. Poftim, poftim, domnule epistat, ca's proaspete i grase.

Epistatul.
i bune.
Stan.
i eftine . Doamne .. Kir Hgpcescule,
I

sciT una ?

Epistatul. Ce ?
Stan. D e-ai vrea d-ta, mi s'ar de,erta ta blaoa

cat aT bate 'n palme.

Epistatul.

Cum asta ?

www.dacoromanica.ro

107

COVR1GARIUL

Stan.

intoarcete in grgcling i respndesce vorbg

si 'n stnga cg Ministrul me are

in dreapta

la

nazar i cg m'a chiemat acli in cabinetul stI, ca semi

poronceascg ceva.
da bine, Stane,
Epistatul. wonco Bucuros

ce poate esi dintr'o minciung asa de gogonatg ?

loar imi cunosc ei oamenil.
Stan. Ii vedea
Spune d-ta numaT atata, ca me face haz Ministru.
hune simituri!
Epistatul. Prea bine, me duc
(mat le do& simituri si lese).

Stan.

De mai sedea hotul la sfat, imT minca

tablaoa intreagg.
La ori care 'npreeurare
Bine 'r sd al' In plstrare
Un simit

Bun, grdsut si aurit.

lif cade vre-o belea mare...
Ce mijloc e de schpare ?
Un sirnit
Bun, grdstq i aura.
AT procesurT cu cutare?
Cum s'ajungT la Inplcare ?
C'un simit
Bun, grNstil i aurit

Traid plitcut, cinstire mare

Are tot acel ce are

Un simit
Bun, grttsu i aurit.
(Trece alergand o fetiloari).

Stan.

((l

stifle calea) Eaca dracu!

in cotro putule?

unde sborI ?

www.dacoromanica.ro

108

COVRIGARIUL

Fetita.

Ean ,edi bini,or, jupa'ne Stane I

Stan. hi' face cu ulcica, se vede .. . cela ... scii tu?..
Fetita mond) 'Mi-a fi fAcend ca doar nu 's de
lepadat.

Stan. Si tare 0'1' drag, fa ?

Fetita. Tare, cd 'I berbant ,i '1 prinde uniforma.
Stan. Aoleo I . e militar ?
.

Fetita.
Stan.

Fetita.

Tobo,ar de la Moldova.
$i cum te-a scos din minte moldoveanul, fa ?

A clis cd m'a lua ,i 'mi aduce in toate

dileIe covrigi caldi.

Stan. Tot covrigeii, sermanill . . tot el fac

,otiile 1 .. Dacd 'T a.a, na fa, vr'o dol covrigi de-al
mei, s6 'I' mAnnci sandtoasd cu mndrul tett
Fetita. D'apoi n'arn cu ce'ti plati, jupane Stane.
Stan. N'ai cu ce ? (cat& lung la feti qi ofteazil Of! off..
Fugi lute c1 te sorb de vie.
Fetita. Ha, ha, ha ? .. mare pozna, mai est I
(fuse).

Stan.

Aista 'I dracu pe uscat.

E-0 om teafdr ,i cu minte
Te portY bine, vindt pricinte,

Si de-o data 't1 lase .. . crac

lin puni, put$or de drac.
Ea 'tY aratIt dintl frurnoY,
OchT aprin0 ca s6 te frigY,
Si at basme, cu gogo0
Hop ! te scoate la covrigY.
in zadar inima-cf ruptd

Se incearci de se luptd ;
Dract4oru1 frumuel
0 aprinde Incetinel,

In cat, scos fiind din minte,

Nu maY poff vinde plicinte,
Cad In focul de ahmor

Ardl, te cod ca In cuptor.

www.dacoromanica.ro

109

COYRIGARIUL

(Toate pers anele scenelor precedinte, afari de fetiqoara, vin din gradini
alergand I incungiurl tablaoa covrigarulut).

Toti.

(fn parte) Ce-am aulitl Ministrul .

. .

Functionarul. StAnicg...
Boerul. Jupane Stane .
Personagiul misterios. Domnule StAnicX
Dama cochetd. StanicuIA .
Toti.

Ti-a mai remas ceva bunAtAti de vendut...

(desarti tablaoa.)
i mie, cl'mi i mie
Stan. incet, incet I Nu me grAmditi ca Void

DA'ml

da la toti

cri parte) Epistatu 'ml-a facut treaba bunA.

(pltesce si d.ice incet) Se 'I vorbesci
de mine, StUnicg .

Functionarul
Stan.

CuT

Functionarul.

Escelentei sale. ese

De'l face s e me rnduiascA
Prefect, te fac om. (les.)

Boerul.

a ncet 10 Stan)

Personagiul misterios.

(asemene) Spune c'i sint

devotat, de partitul SP. (Tese)

Dama cocheta. incet) Nu'r cer alta de cat o

i toil adora. (Tese)
(

pensie .

Stan. Ha, iv, hal .. bine a isbutit minciuna

Lume, lume pospit i &pita- ! .. Isunind 12aniT in palmi)
Ean privesce bnrit de unde eram afif de parale
pe tabl nimic, tufa: . ba au mai remas do
cununi de aluat, doi colaci . ce se fac cu ei ?
.

(Trece fata cu tobosarul).

Ha 1 tocmai I .. am se cunun pe tobosarul cu coVin4 incoace toboprule .

vind
pila cea fertoagl
Ean spuneti mwlui . ve Tubiti ?
i tu, drace
Tobosarul. Hai, hai I
www.dacoromanica.ro

110

COVRIGARITTL

Stan. VretT se ve cununati inpreung I

Fetioara. Vreil, -da.
Se fitY dar ai naibei. \re cunun dupA
Stan.
moda cea nail. (le pune pe cap care un colac) Mergep de ye

inmultiV ca nisipul mArei I

Toboarul i Fetioara.

trlescl, Nunule I

Stan.

Amin

Ha, ha, ha I .. Se

(lase alergand)
(rtdic a". tablaoa de *I-o pune pe cap *i plead.
I

..

cantind):

ToatA grija rca-am luat,

Tablaoa nit-am deertat.

Cu gogo0 g cu mincTunY
Am hranit proft i nebunt
(Cortina cade).

www.dacoromanica.ro

VIVRNDIERR

www.dacoromanica.ro

PERSOANE :

Porumba, vivandierA
Nasoean, re crut

ACTOR t ;

D-na Luthian.
ll-nul Luchian.

Un ofiger
Solda0
Terani

Vrance

www.dacoromanica.ro

X.

-^
-

VIVANDIERA

VIVANIMERA
Si=lsT.A. MII..IT.A.R.A.
1858

(Teatrul represina piaa nuns sat.)

Terani, Terance.
Un b6tran.

Auclit'ati, oameni bunT, vestea cea

mare ?

Teranii.

Care este, mosule ?

Ci ca se trag MoscaliT de pe locuB'etrAnul.

rile aceste si ca ne vine stapanire moldoveneasca I
Alt teran.
Asa estel pamentul nostru are s
fie lipit ear de pamentul MolcloveT a de mult I ..
Apoi a ( asa'T cu dreptu ... Frate cu frate, roman
cu roman!
EU unul cand m6 gandesc la una
BtrAnul.
ca asta, m nabusesc lacrimile de bucurie... Slava

tie, Doamne l a m'ai invrednicit a trai pang acutn

ca s6 pot muri in numele meti de roman, ca in legea

mea I

Teranul.
67416

'apo'f Inca una, fratilor ... 0 venit

www.dacoromanica.ro

114

VIVANDINRA

tire c a se ne soseascg in curand osta.,T moldovenT

pentru paza hotaruluT celui noti.

Teranii.

Muck"! Mare mandrg o fi oastea

romgneascg I
(Se aude in dreapta sunet de dobe si de trimbi0)

Btranul.
i

TgcetT, until
Par'cg s'aud dobe
trimb4e. (privesce in dreapta) Eacatg'i, copii I .. Eacg os-

taii romanT i steagul MoldoveT . . Sri primitn cu

pane i cu sare cu bragele deschise, ca's de sangele
nostru, mai, de limba noastrg, mai I .. de legea noastrg,

mail Ura

Teranii.

Ura

lintel un batalion de soldaci rornitni cu steagul desffisurat. Musica merge

inainte sunfind marsul cel nat. Vivandiera urmeazi dupl muzTcS).

Drum bun, duba bate I

Drum bun, bravT romra,
Cu sacul pe spate
Cu armele 'n maul.
Fie la parada,
Fie la resboiU,
Toff In ir, grhmadl,
Vesel mergem nol I

Ofigerul.

S tati

Front

Arma la picior

repaos I
(Soldatil esecuticomanda, aseada armele In snopurY, i apol se amesteci printre

serani caril le dr& de beut i de mancat cu mare bucurie).

Ofigerul.

CopiT I

odihniti-ve, Ii se fitT gata de

plecare peste o org. (se retrage de-o parte si se pune la vorbi cu

nevestele din sat).

Nasoean.

(scoOndu'sY sacul) Eata-ne buni sositi in

www.dacoromanica.ro

VIVA NDIERA

115

Besarabia Pgrnentul resung vesel sub picioarele noastre,

I

cad el ne cunoasce, fratilor I ..

Btranul.

Bine-ati venit la nuT, fraOlor, cL de

Barnul.

Ve esim inainte cu pane si cu sare

mult ve doriam i ye asteptam.

Nasoean. D'apoi noil .. Bine v'am ggsit 1
Soldatii. Bine v'am ggsit

ca la niste frati buni si Tubiti 1

(Un teran aduce o pane mare i sare pe o tabli).

Nasoean. Multanim dvoastrg, oameni buni

se dee Dumnecleg se ye creasce tot pane de asta in

ogoarele voastre 1

Teranii.
Nasoean.

Amin 1

SoldatiI.

E bung si dulce ca si cea de la Mol-

(le pinea i o Inparte cu solda(R). Na flecgT,

in-

pgrtasift-ve cu pane rorngneascg de peste Prut.

dova 1

Nasoean.

Cred si e daca'T lucratg tot de Ro-

mani!

BkrAnul. -- Da unde rnergetT d-voastrg?

Nasoean. La Ismail, mosule, si pe linia hotarului celui nog, ca se'l pgzirn dupg cum dice canticul
nostru: (awl cu gura
Hay eu Dorunu sfntul,
HaTdeff peste Prut
Se pazirn plinutul
Care l'am avut.

Porumba.
ghitul 1

I1

Serace Nasoene 1 .. tareti scartie

Vino incoace de'V mai drege glasul cu un

pahgrut de rachig. (11 vars& un pairuc din polobocel).

Nasoean. Adg, Porurnbitg dragg, semi clgtesc
gusa, doar Voig putea da in glas, frumoasg vivandiera.

www.dacoromanica.ro

116

VIVANDIERA

Porurnba.

(Dindu'l pihireluL clinta):

De vreY semY dal In glas,

MaY taetY din cel nas
l

(So !data

eranil tid).

Nasoean.

(baud) Ce ricletT voT, mai! Nu stip' ca.*

acela '1 mai cu minte care'T mai nattos ?
(Inca Porumbet) S'apof tu nu stir, Porumbo, ce am eil icT
la chimir ?
Porumba. Ce aT, Nartila?
Nasoean. 0 mama de galbenT MT-am vendut
asta-cIT

doT juncani pana a nu intra la oaste.!:(cii dragosie) $i

del* vrea tu se me' TubestT, pioil face o salba din

precul boilor.

Porumba. GalbenT ? Pune'l se cloceasca doar

or scoate puisor'i.
Nasoean. pece fa 1 . . o stare de om!
Porumba.

Ca si ea am galbeni .

Mr-ati utn-

plut busunarTul boeriT cand am plecat din Iasi si am

cu ce se te cumper pe tine cu nas cu tot l

(rind) L'o pacalit I . ha, ha, hal
Nasoean. Ean lasa gluma, Porumbo, i maT
bine canta-ne ceva, ca se ni se mai dreage inima.
.

Dar, dar, canta-ne ceva, Porumbo I

Bucuros ... Se v8 cant versul vivandierel, canticul mcii. Vrep. ?

Vrem.
Porumba. PunePL-ve 'n front si ascultatT :

Porumba.

CANTICUL VIVANDIEREL

I.
Eu slut vivandier4
Cu suflet voYnicel,

drept cartusierit
Am un poloLocel.

www.dacoromanica.ro

VIVANDIERA

Dar e menit se poarte

Un spirt. un spirt de foc,
Ce 'n dusmanY duce rnoarte,

$i fratilor norocl
Stine dobele, sune.

SoldatiT se s'adune;
Ed gata sint cu voY
De drum si de resboid 1
Ram, pataplam, pataplam, pataplam.
(Face rnar militiresc pe dinaintea soldatilor la linitul fi.-eiml cupletl.

Soldatii.
Sune dobele, sunc.
Soldatif se s'adune;
Eli gata stilt cu voT
De drum si de resbnid 1
Pam, pataplam, pataplam, pataplam.

Ed am legat frdtie
Cu-a patiieT soldaff

i clrar in bittdlie
Urmez pe aT meY frati

Se vers lor pdhlrele

DP 18510 sin, de icY, (arati polobocelull
Se' 'nchine %era mele,
Luptndu-se volnicT

Sune dobele, sune,

SoldatiT se s'adune;
Eu gata sint cu voT
De drum si de resboiti I
Ram, pataplam, pataplam, pataplam.

SoldatiI.
Sune dobele, sane,

Etc. etc. etc.

Earn, pataplam, pataplam, pataplam.

(Olice ul se apropie).

www.dacoromanica.ro

117

118

VIVANDIERA

IlL
(Ztmbind t ciutfind la oficer cu coada ochiu'ul).

Ear clacl oare-cine,

Vr'un tinerel viteaz

S'ar da pe Mite mine

seo fac6 bun obr.-z,
AtuncI cu vole buntt

'i-asl da sufletu 'n dar,

'amorTul Inpreuni
L'am bea intr'un pahar. (arAtind pilifirelul)
Sune dobele, sune
SoldatiT s s'adune ;

Eu gata slnt cu vol

De drum si de resbolii I
Ram, pataplam, pataplam, pataplam.

Toti.
Sune dobele, sune,
Etc. etc. etc.
(La finitul cupletului de pe urmi, ofigerul ridicfi spada in sus: dobele Incep
a bate. Soldatil aleargl XII lee puscele, apt s: aseada In linie).

Nasoean.

(cu entusiasm, tn parte) El apol s nu te

dal in foc pentru dinsa I

(apropiindu-se de Porumba) Porumbo,

lubeste-me cA me (IA de HO, pre legea mea I

Porumba. (riond, Pe alta dat, Nasoene, c'acu
bate doba de pornire. (merge de se pune la little).
Nasoean (citre pubitc) Mi-ti crede orl ba ? Vivandiera m'o pus in polobocell (se duce de'sI la randul p'intre ecuredi.

Ofierul.

Pas grabnic

(comandeazi) La front I

Arma la umer --

Mar la Ismail I

(Soldatil pleaci cantand o stroffi din urmitorul mars):

www.dacoromanica.ro

VIVANDIERA

MARUL OSTA1LOR ROMANI IN BESARABIA.

Drum bun I doba bate,

Drum bun, bravY roman't

Cu sacul pe spate
Cu arrnele 'n manT.
Fie di cu soare,
Sail cer nouros,
Fie ploY, ninsoare,
NoT mergem voTos !

Drum bun I dpba bate I

Drum bun, bravi romn't !
Cu sacul pe spate,
Cu armele 'n mnT
Fie la parada,
Fie la resboiii,
TotT In sir gramada,
Vesel mergem noT I
Drum bun I doba bate I
Drum bun I bravY romfinT I

Cu sacul pe spate
Cu armele 'n manT.
Steagul s lucTasca,
Pentru el traim I
Teara 0 trarasca,
Pentru ea murim !
Drum bun I doba bate I
Drum bun, bravY romint !

Cu sacul pe spate
Cu armele 'n manT.
HaY cu Domnul sfantul,
HaYdetT peste Prut
Se pazim pamentul

Care l'atn avut I

Drum bun I doba 'bate I
Drum bun, bravT romitnY !

Cu sacul pc spate
Cu armele 'n manT.

www.dacoromanica.ro

119

120

VIVANDIERA

Pentru RomAnie

Oil care ostean

De-acum vra s6 fie
Valul luT TraTan I

Drum bun doba bate I

Drum bun, bray! romftn!!
Cu sacul pe spate
Cu armele 'n man!.
Astfel e pe lume
Romlnasul meU I

Falnic de-al sat nume

i bray ca un Zmeti I
(SoldatiT plec in sunetul musical si a vivatelor ;eranilor. Cortina cadd.
NOTA.
Acest mars a fost campus fnadins pentru intratea regimentuluT
roman din Moldova t n Besarabi a dupa tnchelerea tratatuluT de Paris.

www.dacoromanica.ro

PACALA SI TANDALA

F4C4L4 SI T4ill4L-01
DIALOG POLITIC

PAcal.
Ce ai astg-cli, inn Tandalg, de esti asa suprat ?
De corabiT inecate nu cumva poate-aT visat ?
Ce gandire arnarita ast-fel te-a posomorit

Ca pre cat nu erg mandru, acum esti si mai'

urit ?

Tandala loftfuld).

Ah I Pacala prea inbite, spune'rni : este-adev&at

Ca 'n aceastg tearg vechie, ca In Iasul blastemat

S'a ivit o boalg noug ce pe multi a molipsit
Si la care tot Romanul chiar din fire'i e menit ?

Pacal.
Care boalg, mai Tandala ?

Tandal.
Boalg grea si far' de leac
Ce de mult ne ameninVa l

www.dacoromanica.ro

122

PACALA I TANDALA

Pacala.
Dar ce boalg. ?

Tndard.
0 I trist veac I
In ce vrenii a fost s'ajungem 1 in ce rele in ce foc !
!

Aucii, frate, totT Rornanii se fie-unitT la un loc

i Munteanul se'0 pearde numele lor I

Se 'ntruneascg-a lor pgmenturi 1 se se face un popor
Ba chTar natie se fie 1 .. auli, natie ! .. ma, maT,
peg, cg nu credeam RomaniT atata de natgraT 1
PAcal.
Moldovanul

De ce eti ap, de aspru pentru neamul romanesc,

Mai TandaId ? .. al teg suflet ii scieam maT cre,tinesc.
Pre cat ImT aduc aminte, tu odinioarg aT fost
prost.
Atat de blgjin cg. lumea te credea putin cam

Cine 'ti a turburat firea ? Spune mie, dragul meg,

Cine din mid cu bland* tea fgcut

Tandal.

lee-paraled

n'am nevoTe ca se ti'l destgInuesc ;

Dar acela oare cine m'a lacut se 'ncremenesc
Cine, eine

Ca.nd ' mi-a spus chTar la urechTe, cu glas bland i 'nduTopt

a Moldova, sermgnica, spre peire a plecat,

CgcT de a fi se se uneascg. Moldoveni i cu MuntenT,
MunteniT dintr'o sorbire au se 'nghit pe MoldovenT I

PAcalg.
EleT ! frate.

Tandala.
Aa draga I

Ascultg se te-otrescT

www.dacoromanica.ro

123

pAcALA i TANDALA

Se clice de capitala ca se fie 'n Bucuresci,

Cale de trei-cleci de poste departe de Iapl meil,
De-acest targ frumos 0 mare unde traim tu i ed
El 1 Pacal, on ce 'T spune, nici ami vine de creclut
C'ar putea ca se ajunge Iau1 ora de tinut
scaunul Domniei, care precum tu 'ml-al clis,
Se aduce de departe cu vestitul tell Paris.
vechia capitala unde am casuta mea
Care, de s'ar perde Iaul, mult din pretu'i ar scadea.
intelegi acum, mai frate ?
PAcal6.
inteleg c i tu vrei
Se jertfesci o teara 'ntreaga printr'un ticalos bordei 1
1

Tndald.
S'apoi alta, alta pozna I Ci ca'n Statul Romnesc
Se fie la stapanire Domn de neam imperatesc,
Domn strain, numit pe viat, i cu drit de mo0enit !
Aucli, tron cu mo0enire 1 .. apoi nu'i de suferit
Care-atunce, cum s'ar prinde, e ce am hambifion,
1

Semi ridic toata speranta dea me acata pe tron !

Eil ce sint patriot mare, eU get-beget, se nu ain
Prilej de a fi in teara nici macar un Caimacam !
Si, perclend a mele drituri, se ajung chiar a videa
Sub un Print strain, catolic, ca se perde lege I mea I
Nu, Pacala, nici o data I

Pacal.
Ei I Tandala, te rog, tad,
Ca, pre cat etl prost din fire, 0 mai prost vrei s

te faci.
Ce te sbuciumi pentru lege ast-fel de infuriat,
Cand tu legea in picioare'y de-atate ori ai calcat

www.dacoromanica.ro

124

PACALA 1 TANDALA.

TandalA.
Eil, Pacala ?

Pacald.
Tu, Tandall.
TAndala

(ficindall cr tcel.

Me fereasca Dumnedea !

PAcalg.

in zadar, cad pe-a ta urma te pasce pecatul area

b

Adu'tl bine tu aminte de tiganil ce-al avut :

Prin mezat, ca nisce vite, cite sullete-al vendut ?
Despartend fAra 'ndurare mumele de-ai lor copil,
Si ridend de a lor laciimi ca o feara din pustii I
Spune mie, o I crqtine, cati cre,tini al chinuit
Cand erg, chiar diq pezate, in slujba oranduit ?
Cate veduve set-ace, cati ortani tu al pradat,
Si panea de toata dioa chiar din gurd le-ai luat ?

Spune'mi tu, o ! stall) a legel, ce umbli cu crucea 'n sin,

Sint aceste fapte-rele de cre,tin sari de pagan ?

Tndal.
Bine, frate, tu me spaiii
Ce gre;aki-am faptuit
Pentru ca, fiind in slujba, i ea m'am schivernisit ?

Ap 'I

obiceiul

Pacala.
Tad, Tandala, nu carti.
AI pradat serrInna teara, e destul, n'o mai huli
Si de vrel ca se se erte trecutuli mult pecatos,
Hotarasce-te 0 data a fi terei de folos,
www.dacoromanica.ro

125

PACALA SI TANDALA

Ear nu umbla cu minciuna ca un ,erpe cu venin,

picend c s'ar perde legea de-ani avea un Domn stthin,
Cdci Romanu 'n asth lume on ce rele-ar suferi,

to legea care se nasce, in ea scie a muri I

UnguriT ce in Moldova sint ca noT locuitori,

Schimbat-ail a lor credintd sub Rornnii DomnitorY ?

Pentru ce dar pe-al tii frate maT upr se'l socotesci,

Cand el ancd tot pAstreazA bunurile stremoescY ?
Si de ce, supus orbiref until" rrirav interes,
Se nu vrei a intelege lucru lesne de 'nteles :
Cd. 'n Unire stA putereaI CA la oil care nevoi,
De cat a fi unul singur, e maY bine de-a fi dol l
Ca piraele-adunate se prefac in riuri marl,
CA eel slabl, cand se'npreund, cumpdnesc pe ce`i maT
tarT,

Cad', precum clicea odata l'ar sel fif un blet mo,neag :

E mai lesne-a rupe-o vargd de cat un intreg toeag !

Tnda la.
Bine, dar ce are-a face ?

PAcala.
Nu 'ntelegi ? .. ascultd dar :
Pentru ce tel ile noastre ail beut atat amar ?
Pentru ce acum, de veacurY, nicl ca mai hdlAduesc ?
Pentru ce fara sfieald dumanil le ndvalesc,
in cat astA-clY Viet Romanul ce-a ajuns a fi de jac,
Nu mai scie ce mai' este : TAtar, Jidov sail CAzac ?
Si, privind imbelsugarea holdelor din teara lul,
Se intreabd cu durere : a cia pradd-or fi, a cui ?
Scii tu pentru ce, Tandald, Dumnecleil ne-a pArdsit,
De-am remas dintr'un neam mare un neam mic si
umilit ?

www.dacoromanica.ro

126

PICALA

i TANDALA

Tndal.
Pentru ce ?

PAcal.
Pentru ci vrajba intre frati s'a inciabat
Pentru ca Romanul frate de Roman s'a departat I
Pentru ca si mai 'nainte
ggsit pintre Romani'
Oamenr vencletori ca Iuda, inimi rele de pagani
Carii jertfind ca si tine viitorul romnesc,
Si sernenand desbinarea pe pamentul stremosesc,
Au scaclut, ail stins Unirea, puterea neamulur lor,

ail mgrit sumetia clusmanului rgpitor.

Cand e turma rezletita, farg canT, fard pastor,
Lupul ese de la panda s'o zugrumg mar usor !

Tndal.
asa este 1 insg de ce, fetul met,
Pastorul aceler turme se nu fim sail tu, sail eli?
Pentru ce strein s fie ?
PAcal.
Caci pastor in teara mea

Adeverat .

Nici eil nu te-as vrea pe tine, nici tu pe mine m'ar vrea.

Dulce e Domnia, frate, i multi vreil a se 'ndulci,

5'acer multi unul pe altul catita a se nimici
Prin partide, prin coruptir, prin minciunr i prin vencleri,

Care toate sint menite rtiti s'aduce bieter leer I

Nu 'I mar bine dar s6 'nchidem calea tronulur slavit
Celor carii sint in stare chiar i neamul de jertfit ?
Nu 'T mai bine, toti Romanir insuflati de-acelas dor,
Dintre doug mici popoare se ne facem un popor ?

Ear ca Print al Romnier un strain Print se dorim,

cu tronurile-Europer pe al nostru se 'I rudim ?
www.dacoromanica.ro

PACALA

E TANDALA

127

Atund natiile toate ne-or primi la sinul lor

Ca pe-o natie Tubit i de mare viitor ;
$'a stri mo0lor tering tresgri-va in morment,
C'a ajuns a lor vechT nume respectat ear pre pgment ;
Si urma0T notri mandri de pgrintil ce ati avut,

La copiii lor vor spune binele ce le-am facut I

TAndala (Omit).
ET 1

Insa

Pacalg, frgtioare, drept se'tY clic . . bine vorbescl,

.

spune'niL. . capitali tot se fie 'n Bucuresci ?

Pacal.
Bathte norocu 'n atm mi Tandalg, ce-at ptit,
De't1 e drag a.,a mult Ia0.11?.. Nu curnva te-af jidovit?

Dar nu veclf pe toatg clioa valul negru, evreesc,

Cum se 'ntinde de ineacg tot ora0rl cre0inesc ?
In cat oni cine sosesce in lguntrul" inglodat,
Socoate a in Tudeea din pecate a intrat 1

Tndal.
D'apol bine, Bucuresciul adicg este mai bun ?

Pacal.
OrT cine ar socoti-o, et Pas crede de nebun.
Bucuresciul ca i Iapl este ca un vechiti suoman

Care, off 0 cat l'ai coase, nu platesce nic! un ban.

Pentru noua Romanie trebuie ca se dorim
Noug, mandra capitala de care se ne mndrim,
Un ora puternic, mare, pe un riti inbel0igat
Si in centrul Romania cu tgrie aeclat.
Tndala (aprinCendu-se).

Pe Siret ?

www.dacoromanica.ro

128

PACALA. $.1 TINDALA.

Pacal.
Pe Siret, fie.
Tndal (cu ochii

Se '1 numim Traian

(nfliciraci)

Nu departe de Focsani,

Pacal (ztrnbindi-

Prea bine.
Tandal (cu entusiasn).

Se ne facemi top' Tralani I

Pacal.
Se dea Domnul, mAi Tnda1A.
Tandal (svarlind cidula 'n sus.

Ura daa este asa,

Adu mAna, mai' Heald ; mna vreil cu tine.a da.

Se tra"fascI Romnia i Unirea 'ntre RomnT I
Hai se tragern, maT, o boil in ciuda celor pagAnsi :
(Se prind de mini i joc /fora Unice).
HORA UNIREf

Hal s6 dam maim cu mana

CeY cu inima romana,

Si 'nvertim hora fratie

Pe pamentul Romaine( I

Earba r din holde peara I

Pearl dupnania 'n teara,
titre noY s nu mai fie

De cat flat i omenie I

www.dacoromanica.ro

PACALA

I TANDALA

129

MIT Muntene, miff vecine,

Via. s te prinslY cu mine

*i lii vl'ate cu unire,

i la moarte cii 'nfrAirel
Uncle 'T unul, nu 'T putere
La nevoT si la durere,
Unde 's doT, puterea cresce,
i dusrnanul nu sporescel
Amendol sIntem de-o mama,
De-o fgpture i de-o same,
Ca doT bract! %leo tulpine,
Ca doT ochT Intr'o lumine,
AmendoT avem un nume,
ArnendoT o soarte. 'n lurne.
Eil ci's frate, tu 'mT est:1 frate;
lii noT doT un suflet bate.

Vin la Milcov cu grebire

Se '1 seam dinteo sorbire

Ca 0 treace drumul mare
Peste-a noastre vechT hotare.

i s vade sfntul soare,

inter) cii de serbetoare,
Hora noasta cea frIteascli

Pe ampia Romftneasal

674L6

www.dacoromanica.ro

LFI TURNU-MAGURELE

www.dacoromanica.ro

PERSONAGIT

Ade la, tlnera veduvl.

Horcea, sergent de DorobantY.
Doctorul.,

www.dacoromanica.ro

LA TURNU-MAGURELE

LA UNCI-MAGVIKELE
SCENA IN VERSURI

(Representati in ajutorul osta*Ilor raniti)

Teatrul representil o carneti mic i simplu mobilati.Upa tn fund, Oa u tn
sttnga si o fereastrli in dreapta. Tn fata scena, me in dreapta, o masi pi tut
seaun de lemn alb.

SCENA I
Ade la,

(aftraind de scris un revas, TI sub-sernneazi clieand :)

e Arnica ta, Adela ... in Turnu-Mdgurele...

Tref pagine ticsitel Ce am maT scris in ele ?
(Citesce:)

eScumpa niea Natalip 1 ar fi un spectacol curios

spentru tine de a me vedea pe mine, o elegantd decprinsal a trdi in saloane lucsoase, Iocuind acum inteo
oddi0 goa1 i purtand costumul ambulanteT... Cu

ntoatd aceastd schimbare Insd, nu po0 crede, iubita

emea, cat sint de multemit I .. Eti, o tinerd veduvd,
ninconglurata de adoratoriT patentati din BucurescY

www.dacoromanica.ro

134

LA TURNU-MAGURELE

din IasT, si espus a ausli in toate qilele aceleasT

declaratil monotone de amor, me simt astgclf maT
cdemnI de poiitia mea inalta in societatea romang
sub nobila haing de sorg de caritate. In capitalele
enoastre eram asurclita pe falsele suspine ale comedid lumesci ; aice sint uTmita de adev&atele suspine ale suferinteT, si pe cat acolo inima mea era
nesimtitoare pe atat aice ea bate si cresce anirnatg de

tun nobil devotament .. . Am sub veghierea mea un

4<june cgpitan rgnit, foarte interesant ... La asediul
PlevniT, sermanul a primit un glont in bratul drept
si mutt ne e tearra cg va fi nevoe de o amputare...
Fereascg-1 Dumnecleil de o asa nenorocire 1 Sergentul

luT, un viteaz din al 13-lea regiment de DorobantT,

bun, simplu, cam original si cu numele de Horcea,
plange ca un copil cand se gandesce cg o sg remae
capitanul luf ciunt ... Eil insami me infior la aceastg

idee, cad incep a avea pentru scumpul mei ranit

to afectiune de sorg .. . Te vcl insg zimbind si ditinand din cap, dar te poftesc se nu fii nebung si
se nu'tT inchipuescT romanurT . .. etc..., etc.)
Up din fund se deschide ... Adele strInge scrisoare, oplue sub plic si scrie
adres1 pe ea).

se deschide usa . .. sergentul Horcea vine ...

Se pun in plic scrisoarea . .. Acum adresa ... bine!
AI

SCENA II

Adela, Horcea,
limm !

(intra prin fund, se opresce lingi usi, face salutul

militar si tusesce).

Horcea.
Adela, fse scoala li se Intoaice spre Horceal

www.dacoromanica.ro

135

LA TURNU- M A GURBLE

Horcea
Doresc sgngtate.

Adela
Ce face Cgpitanul ?

Horcea
Te 'ntreabg, duducutg, s'ofteazg greii, sermanul,

Adela
Se simte maT re5 astg4T ?

Horcea,

(Lace qi

mu,ci musteata).

Adela,
Respunde

Horcea.

Asa 'mT pare.

Adela.

Cum ?

Horcea.
Apoi, cum s'ar dice, 11 arde-un pojar mare ,
La rang ?

Adela.

Horcea.
SciT

Si sub coasth, colea, la inimioarg

.inima tinjesce cnd n'are sorioarg,

www.dacoromanica.ro

136

LA TURNII-MAGURELE

dar e incep a crede

Si clea . . . se nu te superT

CA mult mai re e bolnav cAnd bietul nu te vede

Adela.
CreclT ?

Horcea.
Cred
ades me 'ntreabg pe mine 'n aiurire
De estT, ca in poveste, o zing de iubire . .
.

Un heruvim, un Anger ... mai scia ea cAte-rni spune ? .

Esti anger, duducutA ?
Adela, (stmbind)

Nu cred.

Horcea.
Mare minune I

ApoT de ce insirg tot ast-fel de cuvinte ?

Adela.
ni... are ferbinteall

pi-T

ametit de minte.

Horcea.
Oare ? . . asa se fie ? .. Ea unul dam cu gindul
CA poate, fiind tinr, i luT i-a venit rndul

Se cacIA 'n slAbiciunea de fire omeneascg,

Se... cum fac totT flAc5.ii din lume . . . se iubeascg.
Adela (ripide).

Pe cine ?

www.dacoromanica.ro

137

LA TURNU-MAGURELE

Horcea lin parte/.

(ore)

Mai, cg iute a intrebat pe cine ?

Pe cine, el o scie . eu scii ca nu pe mine.
Ade la, (cade pe gindurn.
Horcea lin parte, privind-o).

Na ail caclut pe gindurl acum si puiculita .

Cu miere, cum se vede, IT atinseill gurita.

Adela.
Ean spune-mi : fost'aii asta-cli chirurgu

1-lorcea
Au fost.

ambulanp ?

posornorindu.se)

Adela.

AU veclut rana ? . . si are el speranfa,

Ca ea se va inchide prin simpla vindecare
$i n'a fi trebuinta de o cruda operare ?

Horcea.
Chirurgul cam pe &dull esit-ati asta data
Cid 1-ail parut JuT rana mult maT inflacarata.
L'am intrebat ce crede ? . Nu mTau f-spuns nimica,
Dar clatina din capu-I . . . si, zeti, mi-e tare Ilia.
tinduloq indu-se) Sermanul Capitanul, un bujorel in floare
S'ajunga ciunt, dragutul I .. de-a sci, sg sciT ca moare I
.

Adela (tn parte)

Se moarg

o 1 Doamne sfinte

www.dacoromanica.ro

138

LA TURNU-MAGURELE

Horcea.
A I batg T-ar se-T batg
Chirure 1 eT nu sciti alta deck se tale 'ndatg

Si brate i picioare cu arma ascutitg .

Doar bratul nu e creang i omul nu-T rAchitg
EU il cunosc, duducg, pe Cdpitan . maT bine
S'ar impgca cu moartea deck cii-aa ruine.

Adela.
Dar, dac'ar fi nevoe numal deck ... Ce-al face
In locul luT chiar insu0 ?

Horcea.
Ea? eIi, maT bine 'rni place
Se merg pe ceea lume intreg, cu cap, cu toate,
Deck o vTatg, lung s flU un trunchill cu cloate.

Adela.

scid ; ap.-T Romnul, nepgsgtor de vieatg ;

Dar lnga-anagraciune maT este i dulceatg ;

Dar dacg-T crud de-a perde un brat, acea durere

Nu poate sg guseasca pe lumeo mang5.ere?
Rgnitul nostru-I june ; din pragal tineretiT
El poate sa priveascg la bunurile vietn,
PlacerT, considerare, familie, iubire . . .

La toate are dreptul viteazul se aspire.

Horcea.
0 fi, insg stejarul amar se oteresce
Cnd apriga secure de crengi ii despgrtesce,
www.dacoromanica.ro

139

LA TURNU-MAGURELE

Si crede-me, duduca, Romnul e de milg

Cand n'are cu ce stringe la sinu-T o copila.
AtuncT nu-T mai remne deal s se sfireasca,
Sag ... alte cloud brate pe lume se gaseasca . .
Hei 1 and aT vrea, duducg, se-VI faci cu el pomang...

Adela.
Ea ? cam ?

Horcea.

Eti bung, buna de pus, zeii, chiar pe rang.

AT clou brate .. . dg-le in dar luT Capitanul,
Si ast-fel, numai ast-fel, i-aT indulci aleanul .. .
Le dal ? .. Aud ?. . Duduca, ascultg-me pe mine.
In locul dumitale 1e-a,1 da eii ca maT bine.

Adela.
Dar cum vreT cu-a mea mil se-T cad eii la napaste ?

Horcea.
NApaste I Dee-mi Domnul

i mie tot de aste 1

Audi? napaste o floare frurnos imbobocita. . .

Dar unde se maT afla maT vesela ursita ?
Napaste ro privesce Cu admirare) Capitanul i di am fi in
[stare

De brateleamendoug se cerem o scurtare

De-am sci cd ne ateapta o ast-fel de resplata.

Adela.
Dar bine, Horce draga, gandesce nca-o data :
Cuvine-se chiar insg-mT se cerc de a-T propune ? .

www.dacoromanica.ro

140

LA TURNU-MAGUitELE

Horcea.
Ba nu, fereasca sfintul 1 .. Eti, de 'nvoescf, i oil spune
Ca daca-a perde bratul si n'a vrea ca se moat-a,
I-a de brate1e s,i1e in schimb o Zinisoara.

Adela.

Si ar

Horcea.

N'ai grija . halt, cu nepusa masa ;

Ba s'a jiica dragalca, ranit cum e, prin cas.

Ce vrei ? Asa-i Romnul cnd strechid '1 lovesce ;

and inima cla mugur i muguru 'nfloresce.
Adela triOnd)

Glumet esti.

Horcea
Glumet, insa . .. cum gasesci gluma ?

Adela.
Buna.

ean se schimbam vorba.

Dar. .

Horcea.
S'o dam pe-o alta struna ?
(hi partc) Se vede c'am sclintit'o
De 1

mea avocatie.

nu m'a facut mama mehenchiti in limbutie.

Pecat 1

Adela.
Sciti ca 'inpreuna ati fost raniti o data ;
Ear cum, si cand, si unde nu mY-af spus Arica.

www.dacoromanica.ro

LA TURNU-MAGL RELE

141

Horcea.
Eata
Cum s'a 'ntemplat, duducA Trecuse-o septmana

De and eram in harta cu Lifta cea 'Agana,

Alature cu Plevna, in fatal cu o reduta

Ce 'ntocmai ca ariciul, ghem toata prefacuta,
Parea ca e pustie si ne poftea aproape,
In santurile-i dese de vii se ne ingroape.
Nof tot tineam privirea doar om zari dusmanul
Si tot trageam la tunuri doar i-om strica redanul,
Dar dupa parapete ascuns el cu urgie,
Pe cand noi dam in bobot, tragea in carne vie,
Era ear mai cu seama, era 'ntr'o padurice
O baterie care cu noi juca 'n popice.
Si samana cu bombe, scurtandu-ne de clile,
Cum samana Romnii cu grail la San-V asile.
O noapte, Capitanul vr'o clece InT ne cilia ma
Si clece : Mai, de moarte ye este, saii nu teamA ?
Nu, Dornnule 1 rnpundem.
Nu ?
Nicf de
[cum.
Prea bine ;
Eta merg la baterie s'o ia. . . VeniV cu mine ?
Venim 1 cu toV racnit-am si ne-am pornit pe data,
Ne-am furisat prin umbra ca vulpea cea sireata,

Si and se dea foc Turcil la tun, pe ne-asceptate

EY se trezesc cu spaima si cu Romanif 'n spate.

Pe loc si dam navala in el, mancaI-ar corbii !
$i ne'nclestarn la lupta gramada, chiar ca orbif.
Ce groasnica trinteall 1 ce racnete de ura 1
Ce lovituri cu stratul 1 ce muscaturi cu gura !
Pan'ce din Turd, hapsinii, nu ail remas nici unul,
Pan'ce le-am stricat cubuI, pan'ce le-am luat tunul 1
Pe tun pusese mana el insusi Capitanul,
Luptand cum luptA Zmeul cu Badea-Nasdravanul.
Ear cand in faptul clilef ne-am cercetat dobanda,

www.dacoromanica.ro

142

LA TURNU-MAGU1.ICL1:

Cu-o rand fiecare i0 mesura isbanda.

La brat CApitnapl avea o 'mmcatura

*i eli, colea pe frunte, aceasta lovitura.
Dar fie 1 eram mindri ca leul-paraleul
Cand am adus in lagar cel tun . ce'Y dic trofeul
Adela (entusiastl.
AI

bravo, bravo, bravo, Romani de vitejie

(Uimindu-se).

Ah 1 inima mea cresce in vesela mindrie .

$i simt .
i simt . (plane).

Horcea.
Duduca

ce plangi ? .. Da
[nu mai plange

(in parte)

Cand ved plans de femee, un nod colea me strange.

Tot plane ?

(ulmit).
.

Adela.
Nu e nimica, i nu baga de seam.
(dandu-T batista eT)

VoInice, de la mine primesce-asta naframa

5i-mf spune, cine ast-fel te-ail increstat in frunte ?

Horcea.
Un Turc urit i negru, nalt, teapAn cat un munte.
Vroia se-mi taTe capul lovind cu eataganul

Adela.
$i cum scApa0 ?

www.dacoromanica.ro

143

LA TURNU-MAUURELE

Horcea.
Veclut-ai cum crapa'n cinci bostanul
. . Asa i-ati crapat capul

Cand 11 isbesci d'o peatra ?

Cand l'am pocnit cu stratul in tidva pe arapul.

S'ati dus pe ceea lume in raiti se facd jafuri
Prin munti de baclavale si dealuel de pila furl
Dar ce stab' eti la vorb si dIrdiiil ca o baba ?
La doftorul cel mare alerg cat mal in graba
Se vieaice insusT, pe Capitan se'l vada
Caci cel chirurg la vorba nu are de loc nada.

Adela.
Alearga .

la posta sa daT asta scrisoare,

Te rog.

Horcea.
Prea bine, ada ; me duc intr'o 'ntinsoare.
(re opresce in usa din stinga)

Duduca

(area spre uss din fund) El te asteapta .

. ,

o fapta bung
cel de sus pe frunte ti-a pune o cununa.
[acIT

(ese prin stings)

SCENA III,

Adela.
Ce oamenT 1 Ce natura frumoasa si bogata
Ce inima viteaza i simpla si curata

Se bate 'n aste sinuri cand e nevoea 'n teara

0 1 nu, nu Romania nu poate 'n veci se peara
Cat are pentru paza o verde semintie
www.dacoromanica.ro

Fa

...

144

LA TURNU-MAGURELE

Cu suflet asa mare, cu minte-atat de vie

Nu I in zadar pe fat4-1" invidia strAinA

Cercat-a5 s'o mAnjeascA c-otrav i cu tinA.

Infarni clevetitorii, vrAjma0 al Romniiel',

Sint inferatl de-acuma cu ferul infamid,

Cad le-al respuns Romnul c5-a sa dispretuire
Prin fapte glorioase ce merg la nemurire .
Aic-, langa mine un tin& eroil zace
In ghiarele durerel . sermanul I . . dar ce face ?
(deschide putin up din fund)

.. cat e de palid I . Ce tainica tristeta

Pe fruntea mT e'ntinsa I Ce aer de noble,
Doarme I

Ce aer de marire castiga o fiint4.

Cacluta pentru tear in crudd suferin0 I .
Ah ! .. trista lul privire adinc me'ndul'oeaza . . .
Ce-aud ? . . suspina ? poate c4 el acum viseaza
La mine ... me iubesce I .. si eti
oare'n iubire
Putut-ail se se schimbe a mea compAtimire ?
(Cale pe gftn Indy

SCENA IV
Adela, Horcea (until tulburati.

Horcea.
Duduca, duducuta .

Adela.
Ce este ?

Horcea.
Nu e bine,
www.dacoromanica.ro

LA TURNU-MAGURELE

Am intlnit chirurgul

. . .

(oterindu-se)

145

Val 1 simt

fior

[prin vine.

Adela.
Chirurgul ?

Horcea.
Dar, chirurgul, casapul, ciocartasul
MI-ah spus c amputeaza chiar astasli patimasul,

Ca-T teama de cangrena.

Adela (spirieati).
Cangrena 1 vai de mine 1

Cangrena-T moarte 1

Horcea
Eti ? eata-m6

(perdIn).

Moarte 1 . se moara ... Cine? cine ?

. sint gata 1 . . dar el ? .. 01 Doamne
[sfinte 1

Ce fac cii far' de dinsul ?

Ce spun l'al sda parinte ? .

Adela.
Dar ce se facem, frate?

Horcea.
Ascultd . . . Esti crestina .

De nu vrei s'al mustrare c' al fost cumva de villa,

Alearga lnga dinsul si-T spune ce-i sci spune,
Ca se-I indupleci soartei amare-a se supune.
Vorbesce-i romanesce, graesce-1 franluzesce,
67416

www.dacoromanica.ro

10

146

LA TURNIT-MAGURELE

Cum V-a veni mai bine, dar mi-1 adimenesce

Rugandu-1 si dicndu-T al veT iubi maT tare
De-a vrea ca se asculte pe doftorul cel mare.

Adela.
Dar .

Horcea .

. .

Horcea.
Duducuta ... lumina... . floare vie,
Mergi, scapa-1 de la moarte si m6 dail rob . ..

Adela.
ET I

. fie I Iintri in fund).

SCENA V
Horcea (cittind prin ua din fund .

Eat'o I .. puIcup. merge .. . cand pass, cand s'opre[sce

S'apropie de patu-i ... El s'ail trezit, zimbesce,

Ail si uTtat durerea .. . 0! farmec de miller& . .
Femeea-T, ci-ca, floare de leac pentru durere . . .

. ..

Ce spun el' oare (asaiiiii, N'aud . .. de-aproape ii sop[tesce . ..

Ea pare a il roaga ... dar el se 'mpotrivesce . . .
Ea plange l .. Nal chirurgul de-acum poate se vie.
In lacrimT de femee chiar ferul se mladie ...
Viteazul, leul, zmeul e 'nvins de-o papu0ca . . .
El IT sruta maim . .. Ce maul mititica I
$i eaca 1 .. Ce-mi v6d ochii? . . 0 ea... ea il saruta
Ye frunte? .. Halt, acuma logodna-T 0 facut.

www.dacoromanica.ro

147

LA TURNTI-MAGURELE

Dar.. . . eatg si chirurgul I . pe drace I . El sosesce

Ca nourul pe soare cnd cerul strelucesce.
.

SCENA VI
Horcea, Adela anta tulburatA).

Adela.
Ah I Horce, mergT degrabg . . . Te chiamg,

el

[chiamg .

Chirurgul este gata .

. .

te
.

Horcea.
Dar bretul Cgpitanul primesce s6-1. ..

Adela.
Primesce.

Horcea.
1\16 duc ..

ah 1

Eti nu pot sta, mle teaml.

duducutg, mutt el te maT iubesce 1

(ese)

SCENA VH
Adela (Cade Pe scaun).

01 Doamne 1 . . ce durere, ce groazg pentru dinsul

Se simtg ferul rece tgind un os intrInsul 1 .

FiorT imT trec prin creerT . .. mT-e inima de ghTatg ...

A l .. ce s'aude ? . . geme ? .. a4 da chiar a mea viat

Ca sel scutesa, sermanul, de chinurT . ..

ah 1 ear ge[me ? .. lascultil

www.dacoromanica.ro

148

LA TURNU-MAGURKLE

Ba, nu, menpeall spairna ... El rabdA ... nu se teme.

(s'apropie two de tqi) se.-1 .terg
Cum ap voi se intru
[u,or pe frunte
Sudoarea inghetata a suferinteT crunte,
Se-T

in pe brace capul, s'atint a rnea privire

In ochiT luT, Tubitul, cu toatl-a mea Tubire

Dar nu pot ... n'am curajul d'abla staii pe pi[croare.
(vine loviind de se reaz5rni de rnasi)

SCENA VIII
Adela, Doctorul (intra prin stanga).

Adela.
A! Domnul doctor ...
Doctorul (inchinandu-se)

DoamnA, sergentul dinioare

MT-au spus c'aV vrut indat ca se alerg aice.

Adela.
Eti ?

Doctorul.
De-am putut pricepe ce au voit amT dice,
Chirurgul vrea se facA o amputare ?

Adela.
Apa e.

ye rog se trecetl Tute alAture 'n odae.

www.dacoromanica.ro

LA Tinum-biAnuRELE

149

Doctorul.
.
dar maT nainte primitT ast hArtie
antra' tn camera din fund).
Si ast cutioarA

11/16 duc

Adela (deschide scrisoarea).

Maiorul !

Ce imi scrie? tuitesce repedet.

dubitl cumnAticA I (Maria Sa Domnitorul

a acordat C5pitanu1ni i sergentuluT incre-

cdintatT ingrijireT cl-tale, decoratia Steaoa Rozmcnie i medalia : Virtutea mi1itart, pentru
ceroica lor purtare. Ti le trimit d-tale, Iu-

bit cumngtia, pentru ca se aT multemirea

cde a-tT decora insao' protegiatiT, etc.D

A1

6'01 multemire pe diniil.. dar ce-T oare?

tse aude alaturea un glas acnindi

Glasul.
A1

Adela (tipind)
A 1 .. ii taie bratull (case pe scaun). Srmanul 1 cum il
[doare I

SCENA IX
Adela, Horcea (cland busta pe scenal.

Horcea.
Ura .. Nu mi'l maT tale

... Nu este trebuintA.

Adela.
Cum? ce cjicT?

www.dacoromanica.ro

150

LA TURNU-MAGURELE

Horcea.
Eaca doftor cu cap .i cu sciin I
El cat ail veclut rana, aU inceput a ride
S'aii spus cl de la sine curand se va inchide.
Atunci CgpitUnaul, precum o fatl-mare,
ochioriT in dulce Iginare.
Adela (veseli).

Me duc se-i deschid vesel cu Steaua RomeIniei .

(scoate decoratiile).

Tad acordat'o Vudl ca semnul vitejiel.

Horcea.
I1

Ura

Sfinte i PArinte I Ce bine a se-i parA 1

.
1

Adela (presentind'i medalia)

d-tale : Virtutea Mihtard.

Horcea (ametind)
Eii . . , Na 1

. .

Eil, decorat I

se'ntoarce casa .. . m'apucA nebunia .. .

(primesee medalia si o s'arut5.1

drgguta I TrAeascA
[Romnia l

(Amendol se indreapta spre usa din fund).

Mircesit. Noemvrie 1877.

www.dacoromanica.ro

OPERETE

www.dacoromanica.ro

SCFIRFI MATE!

www.dacoromanica.ro

PER-30ANE.

ACTORI.

Anica Florineasca, ttiera vddilvd.

Ghi Va. Violin, vrul eY

Migdian, president la Roman .

Marin gradinarul
Florica, femeea luT

0 slujnici a Anicil

D-la Gabriela.
D-nul Teodorini.
i

P. Neculau.

Milo.
D-na Sterian.
D-la Scvastifa.

Siiteni.

www.dacoromanica.ro

SCARA MATEI

il

il P1 it

ir

I! I

OPERETA IN 1 ACT

Representati pe teatrul national din laVf In beneficiul artiellor

romanI 1850.

Teatrul represinti o grdjn frumoasa cu coped, straturl de ilorT, basinurT

c. I. In mijlocul sceneT, pe al doilea plan, un bosquet de verdeati

deschis In fata bosquetulul. o canape de earba i o ghitara aninati de crengT.
In dreapta i 'n stinga sceneT, pe diitiu1 plan dol pavilionurl cu usT i cu bar
coane de-asupta usilor. Dinaintea pavilionuluT din dreapta, o scarf tnalta indoiti.
La rldicarea cortinel Tncepe faptul 411,1 i se aude efinticul unul cue*.
cu apa

SCENA I.
feu o grebla In mina) His cucurigu draculul,
M
cg'T trezi cuconita . . (vine In faca sceneT) Biala cucoana
Anica I .. De cand 'T-o murit boeriul, nu maT are
.

i adicg mult me mir pentru ce atata sucg era un matuf reposatul . . . se fugi in
iume ... pare cg era un snop de urzicT I Doamne
odihng I .

perare ?

eartg.-me a a reposat . . . dar

apnea de greb'uit)

Hei, hgc I

. .

bine-o fgcut I . . (se

.. Florico I . . Urit

Florico .

www.dacoromanica.ro

SCARA MATEI

156

tba fi far' de barbatel I al' numal o luna de cand

cununat . . . numai o lunicica, si povestea

ne-am

vorbe . par ca-ar fi ploat cu piper intre noT ! .

Tu te afli la tArg cale de-o po,ta de mine, si cii la
eara la F1orine0T, cu grebla 'n mn g. si cu doru 'n
.

suflet.
VaY de tine
MST Marine I

Cine-a dis s mi te 'nsurT!

Chid departe
Tu n'aT parte
De-a FloricM mindre fiorY.
in zadar la-a mea privire
MiY de foci aid lucesc
Eu cu dor si cu Tubire
La Florica 'n vecT gandesc!
CiicY puYcuta mfindrulitS

Poartl 'n fatit doT bujorY

0 garofil pe gurit6.
ii 'n sin fragedT crinisorT.
Dar Marine
VaT de tine
Cine-a dis s mi te 'nsorY ?

s.

C. 1.

(Cucoaul anti ear)

Eaca . . . crestatul I clt nu'i mai tace pliscul . . .

VaT mncate-ar ulii I .. his incolo . la poeata (alearga
In fund ai tea putin in stinga aruncand cu

SCENA II.
IVIagdian 1 Anica aes pe balconul din dreapta. Anica tn
toaleti de noapte i Migdian in costum de ciletor).

Anica.
Aucli cucosu draga Magdiene ? grabesce-te de te du pan' ce nu te vede nime.
Magdian.
Ah, crede-m6 Anica ca nu'T vrerne
nca

. .

www.dacoromanica.ro

SCARA MiTEI

157

Da n'aT audit cucosul?

Anica.
Ba l'am prea audit, arde'l focu!
Mgdian.
dar a fi cntat in somn.
Chi' cum; dute maT bine pgn'ce nu se
Anica.

trezesc oamenil din sat.

Ce necaz I Doamne, Doamne I se
Magdian.
fim silitT a ne tot ascunde de ochiT lumeT.
Rgbdare, Tubite MAgdiene, incg dece
Anica.
ile pgng s'a inplini vremea cernirel mele
s'apoT
vom descoperi taina noastrg la totT.
Mgdian.
pece clue incgl

Anica.
Adu'ti aminte cg tu m'aT rugat sg ne
cunungm numaT deck inteascuns ... de si nu se
inplinise incg anul de la moartea bArbatulta meh'.
Mgdian.. AT dreptate, dragg Anicutg. Fie cum
vreT tu... dar dupg dece dile ?
Anica.
IT avea dreptul de a intra la mine pe
usg dioa mare, ear nu tot pe fereastrg ca acum, si
noaptea.

Mgdian.
CA pet1 drept seci spun, m'am cam
sgturat de scara mAteT si maT ales de alerggrI cAlare,
de la Roman aicT si de aicT la Roman seara si dimineata. De dog septemn1 de cnd ne-am cununat,
sint bgrbatul cel maT struncinat de pe fata pgmentuluT.
(Se aude Marin cntand tn culise.)

Anica.

Audi ? dute degrabg si se vii desearg,

(Migdian trece de pe balcon pe scara m'atel.)

SCENA III.
Cei dinainte, MaHn (ivindu.se dupa coped).

Marin.
Ce'mT veclurg ochii 1 .. cuconita cu
presidentul din Roman ? . . 1\IA ... A ... g I ..
www.dacoromanica.ro

158

SCARA MATEI

Mgdian. Adio, dar, ubit Anicutg.

Anica. Adio, scumpul med.
78

Magdian
Adio %bat !
RemAT fericitti.

Precum doresc eil

Gandesce la mine
CtcY elI HMO tine
Las sufletul met

Ri0
Marin

Anica
Adio %bite I
Pe chY inflorite.
Precum doresc eLI

Mergl, dute cu bine

Cu gandul la mine,
0 sufletul meti I

Cucoant cernitt

A dat de isput.
Ce point. valet I

0 ved, o ved, bine

8'acrede nu'mY vine
Pre sufletul met I

MAgdian
Me dispart de tine cu mthnire-amara
Dar pe-al fericire duke, duke scant.
Me void sui eantsT, draga mea descant.

Anica
Ca i tine-acum simt mfihnire.amart

Dar me mingl'id dulce c'aY sit viT descant,

Marin
Ean privesce poznt, fac amor pe scant.

Anica
Adio, descant

Magdian
Descant

Marin
DesmnIt!

www.dacoromanica.ro

SCARA

MVO

159

(inprennal

Mgdian. Adio Yubia . c. 1.

Anica. Adio lubite c. 1.
Marin. Cucoana cernitl , c. I.
(Magdian Anal' mina Anicil i s coboari. Anica burl in

naafi.

i )nchide

fereastra).

Marin. (th pan.> MAT Marine atinete vrtos ca

treaba pe dragus la calls aese dintre copaci i trece

aice'T

in dreaptal

Mgdian.

(pe ganduri) and rn'ar vedea inprici-

natil caterndu-me cli i noapte pe scara, oare ce ar

socoti in gandul kr despre presidentul din Roman.

Marin.

in pane) Ce bolboroseste din gura ?

MAgdian.
De 15 chle m'am fgcut mai tafnic
de cat comoara sgarcituluT. In taina vin aicT, iii tain5
petrec cu Anica, in taIna me intorc acas la Roman,
ca s nu me vadI nime i slavI Domnulul Fara

acum am isbutit de nu m'a zarit nici un om.

Marin. (to parte pufnind de ris) Ba ca chTar.

Magdian.

(olutind ceasornicul) It vreme de incglicat.

Me duc semi' Yeti bietul cal din marginea satuluT.

(vrea se piece qi d

Marin.

cu ochil de Marin) Na c'am pgtieo I

inchinandu-se) Buna dimineata, cucoane

. numal bine

frumoasa vreme'T adT, senin rcoare

de primblat.

Magdian.

ito parte) Oare zlritu-m'a pe scarl.

Eil unul nu pot pricepe cum

Marin. Aud ?

de pot dormi boeriT pgn'amiadi vara ?.. da e and

aT fi boer, m'asI trezi ca dta in faptul dileT, i asT
deschide frumos ferestrile, i asi esi in balcon, ca se
aud pserile fa.cend ceah, ceah, ceah...
MAgdian. (in parte) M'a zarit hotul
Marin. (tn parte Mg ... g .. I Ca nu pricepe. (tare)
I

www.dacoromanica.ro

160

SOARA MATEY

peg asa cucoane

si alta ; pentru ca se nu fac
huet in casg, 'inl-asT face inadins o scarl ... ea ca
asta care 'int slujeste de curalit copacii
i m'asT
cobori frumusel pe furis din balcon in gr1dinA de.

adreptul.

Mggdian.

(n parte) Bate seoa .

(tare aritfind o pungi)

Jupane Marine, vedT punga asta ?

Ba nu o prea ved bine ai cam deMarin.

parte si me dor ochil .
(puindul punga in mini) Eatl-o chlar sub
MAgdian.
ochi. Acum spune'rni vedut-aT ceva mai adinioare
intr'acoace ? (ama acara)

Marin.

inteacoace ?

cand te scoboraf de

Ba m'a ferit Dumnezet.i. N'ain vedut nimica,

nicl pe d-ta, nicT pe cuconita.
(dindul punga) Foarte bine. Ved cI
Mfigdian.
Na cu ce setT astupT ochiT, si deesti priceput
(vrea s Iasi)
acum inainte
sus ? .

Marin.

(in parte) 0 rnerp I i cele multe inainte

(tare) Cucoane Mggdiene

MAgdian.

oprindu-sei

Marin. De astupat

cucoane I ..
Ce'l.
och1T

'rca-ag

dat

dar de

astupat gura ?

Mgdian.

uTtasem I . poftim
Cu adeverat
pentru guru ... 41 di inci o pungi, In parte) LM'a scurs de
banT hotul.
(in parte) DoA merte I noroc se dee DumMarin.
necla, (tare alergind dupi Migdian) Cucoane
cucoane .
Ai

dar de astupat urechile nu'mi daT ceva ?

(viind superat Unit Marin)

Magdian.
Cat pentru
urechT, se scil c ti le-olii bate la stalp daca te-a
inpinge pecatul s6 audI ceva cu ele ... Auditu-nfal ?
(Tese prin fund in atanga).

Marin.

Bungtatea d tale, cucoane

www.dacoromanica.ro

serut ma-

161

',CARA MATh f

nile ... De acum sint si surd si mut.

(viind in fa;a scene

da bine 'ti-a curs laptele in pgsat, Marine

hal I .. doa pungl de bani de-o data I .. Ean One
parca's do4 prepeliti de toamna.
citu's de grele
s trutand Ie) Cd mare dragalas.2 mai sintetf pe fata panientului I .. Am se cumper o rochie de halastinca
Ma I

seti iee
durez o
pereche de poturY arnaute,tY, se par as Bimb saF orical
da stit ? cole ghiurghiulie
ochii cale de-o pasta'
si mie am semi

... Ei de acum Marinas draga, destula vorba

nii te apucA de lucru, ea' al ii choa cuconite. Se

Sava
si

te ved tatuca ... se mil' dured un snop de florT cat

o dirnerlie, tot cu bujori i cu ciubotica cucului.
in rge de ridli a scara de sub balcon qi o aqoazi in fund) Ea scara asta

mi
adus noroc astacif ... Bine-a clis cine-a
norocu i ca o scara !

s, ca

Cate soim I de moluRe

Am Neclut In viays mea

Tot Orind din sclute 'n schite

Pe a lumeT sc rt gel !
'ajungend /n yell de o daM
Le-am vedut de s is csdend
(and pe schie chtar indlta
SSriaii altele ridend ;

Cad n 'cc cu 'n lume e 'ndo.ta sca

Unul and se suTe, altul se coboail.
.

lbese p in und in dreapta

SCENA Iv.
Anica (pe pragul usel pavilionului

tin dreal ta v rbesce in cantonada

Un reva, pentru mine ? .. De unde ? .. de la Roman? ..

Adu'l in coace ... (vine tn siena, deschi461 d rEva*uI) Cine semi

scrie de la Roman ? Magdian ? .

putut ajunge.
67416

nu cred ca se fi

(citesce)

www.dacoromanica.ro

11

162

SOARA MATE1

Serut albele manusiti a verisoare! Anicai. Cunosci invapgeata dragoste cc 'ti-am pul tat in suflet
tocmai din copilatie . (vorbit Ha, hi, ha, ha! .. ear
de la nebunu ccl de Ghit Faurin
vend ineu ...
Ean se videm ce mai dice ? (..te ce d ta insA Anicuta
mult adon ta, m'ai isgonit cu crudirne din ochil ma.

tale,

si 'mi-ai hotarit se nu me infatisez dinainte,

lor, de cat nurnai clind oiu

fi insurat 1
(vorbit) Ce
era sA fac dac-1 nu mai inceta cu dedaratii de amor

dar cg ne mai putend invinge dorul ce

am de a te videa, iubitg verisoarg, in'arn jertfit pe
altarul but' Is iea clantuesce ; si nu mai tarditi de cat
astadi vuiu sbura la Florinesci unde este angerul
victe! me'e. Nivasta inea, lrat.a sluji de pasaport,
sp; e a trece hotarul mosieI m- tale ... Al rnatale in
veci robit.
Ghia' Fauiin.
Post-scripturn : Nevasta mea este un rod carnpenese, fiind re'sgritg si crescuta tot la teara. Te rug
fubitg Anicuta, se treci cu viderea oare care necio(eitesee, Ea A

plire a apuca'uribor sale> .

Ce superare 1 Tocmai cand vrcu se fiu singurg,
se'mi vie oaspeti . t.'apor inca eine ?
neounu cel
de Ghitd I .. Nici ca poate cine-va se fie un ceas in
lanste

se 13n-tibia superatm.

Pasertle mult Tubite

Cat sintetY de fericue
ln al vosti u duke trait> !
VoT TubilT, TubitT in pace
VoT sbur-qT unde vS place
It prefacetY lumea 'n rdTu,

www.dacoromanica.ro

gCAI1A itATEI

163

II.
De m'a0 face-o phsgricg
N'asY maY plnge singuriet

Cu-a mea jale, cu-al meg dor ;

Dar ca vd, mid pgsgrele

AO schimba slilele mele

in duld chile de amor.

(Se aude in fund In dreapta, glasuri multe de tarani, Anica intra in bosquei).

SCENA V.
Anica, Slujnica (esind din dreapta si maT pe mina Marin cu
si ea.

Slujnica. Cuconi01 o venit s'Atenif cu pocloane

de dioa d-tale si s maga.' se" vie aice.
Anica. Cum ? .. adi e s&btoarea mea ? .. Eil

o ultasem.

Slujnica. Le dal' vole, cuconittt ?

Anica.
pi-le s6 vie.

Sbjuica se duce in fund In culisele din dreapta si se 'ntoarce indata cu

teranii).

Anica. (singural Curios lucru I .. Cnd erarn -ma%

ritatg cu Florinescu, numram dilele pe clegete ...
si acum nici nu sciil cum trec.
(Sitenit vin din fund cu pocloane. Marin ta fruntea Ion attune un buquet
mare),

Sfitenil.
HaYdecf totY cu veselie

Sg tidbit luau multY aril!

Pe stii.pltha de moie
Ce Yubesce pe sgrmanY 1

www.dacoromanica.ro

164

SCARA MATEI

Madn.
Cuconiti sntate
Se tr escT Intru mulct anT !
TotT cu inime curate
GrMinari, pAstorT, ceram
ItT depunem la picToare

Ale noastre mid od

Sateijit

e port pocloane

re.

e i aint mu
e ran I,
Morin le ar t

le incliini Aoitar.

Marin
PuT de ggiO,

Noll de grildm

Top:.
PuT de giin. ,
FlorT de gr, tin

Marin.
Mere si jele,
(hig si inTere.

Toti.
Mere ,1 pere,
mTere.
true

Madn
i freg

ui mure,

De la phdure.

Toti.
fragT si inure,
De la pAdure.

Marin
ti treY meloare,
De Orbtoare.

www.dacoromanica.ro

SCARA MATO

165

TOO.
1 treY meloare,

De srlAtoare.

Anica.
()ament' bunt cu multentitc
I ang11

mine ye privec.

S5netate, fericire

Eit din suflet ve doicsc.

(Dindu le o punga cu ba

Eat'l mergetY In cmpie

S6 jucalT cu veselie.

Satenii
S6 trMasch. 'n veselie !
St trsTasci 'ntru multi ant
SHOnica de rno,ie
Ce ajutA pe s6rmar1
(Se aude in fund in drea )ta, uet de cal de trAsuisi i racnete sulugiesci
S5tenii se trag etint,ind pintre copaci din d sul bosquetultd),

SCENA VI

Anica

Slujnica
Ghit

Marin

SAtenil

(in bosquet
i
i
I n costum elegant de drum)
inprejur in fund)
t al CI bogata dar p a f carcat: bratek, cortel, es. t ii

Florica.

lin culisa din fund in dreapt.t)

Florica

incet,

a mil' prg.vgli.
Ghitb. (asemene) Da n'ai frica, soro,

(in

oblu
cu

ef,ti

mine.

Florica.(intrand lute aparitndu-se cu evantalul) Ba cg chiar

Uf Slavg Domnului c'arn scgpat pe uscat, ca era
.

semi vie zumaricale . . . se lesin.

Ghita. (alergind dupi Florica) Soro draga .

www.dacoromanica.ro

166

SCARA MATEI

Marin.

(sari .d pe F mica) Ce'rm vedura ochit (se apropie)

Florica I

Florica.

fletul inert !

Ce vrei mojicule,
qui 0114a

unde'i verisoara s'o serut

Ghita.

(incet Floric2i)

su-

monsLrica

da

soro se nu me dal

Cauta,

de rusine.

Florica.

de te bagi in

Monsericg

Ea f t 'ncolo pozn asule.

Ifferg amendot catti bo quet .

Marin.

lin

at te Mare minune

Orl isorb, ort

is prost.

Anica.
Ghita.

(es nd din bosquet A.! bine-at venit, vere Ghit.

Serut picioruttle, Tubita verisoara ... Am

luat indrgsnialA sg venirn sal te videm, cu sotia mLa,
cu Calipsica.
(in parte( Cum a dis ?
Sotia lut
1Vlarin.
Pi.

sica ?

Florica. se inch. .t Serut gurit-t, cu on'ta vcri

oarg. .Anicd. to siiut% de multe or 1 Se am p rdon ... De

mult dot earn se te ved, ch audisern ca cstt t re hazr.

lie, si at un bucatar foarte nit
Me rog sun
oar seT poroncesti, se rra f ce un bors cu peris tare
.

Si

ca rn '1

alevcnc

Marin.
Ghita".

cam ...

Florica.

poft.-1 .

poft
Nu te potrivi Anicuti, ca Calipsica
(I

art

Ce

fel

cam ?

'1

Te poftesc mouse

(Anicli) I r uOntel bulgur, veri;oarg,

ci, capol tir
dar se fie cam mare.
cu invertitg la sfirsit

ri

Anica.

Bucuros verisoara

d ca poftescT.

b sce facet sl 6nkei, c r indtta si tiara ii p vi io i 11

Marin.

in parte

Florica !

(se apropie de ea) Flo ... ri

Florica.

Bulgur

heapt

(vor

alivence 1 .. Et, apot

...

QO

. .

Mgri, ce tot mi se verg in ochi te-

www.dacoromanica.ro

167

SCARA MATEI

rInol'u ista ?
t

Da-te intr'o parte toparlane

glindioara din buzu tar i'cl drege spincenele i zulufil).

tofteazI
in parte Toparl

Marin.
Ghita.

aptop.indu-se de AnicA

Anica.

tmi place prea mult

1ubit

ocoate o

ane !

AnicI, am

ur-

mat precum vedi poruncilor rnatale... M'am insurat!

Anica. Si foarte bine at facut, verisorule.
Ghit D. r
curn i place Calipsica ?

. acT are un ca-

racter vesel

cl schis .
Ghit. VeY se did' necioplit ? .. Asa este .
dar apoT ce era se fac ? M'am insurat curn am putut,
.

nurnal ca s cistig dritul de a me apropia de ingerul

Florica. viind intre amCndot Ce vorbiti impreuna ? ..

Rean spuneti'mY si mie c me nebunesc dupa cabazI Muni.

Ghita.

incet

Da mai tineti gura soro, Ca me

dal' de rusine.

Florica. Ce face? . . te dad de rusine ... Me

rog verisoar scApat'am vr'o prostie de cand am vcnit?
Asa'f ca nu ? Apoi ce we tot ciondancste d( geaba

?
Ba cI graesc prea rnult ? 131. ca nu stau
locului. Da Le ! Doamne earra-md! CI dolt- nu's par,

moused(

se sed infiptA . asa . .

Ghita. iinceo Da bout onu nu carta
Florica. Mari, ean da'mr pace cu b )tosul cl t Ile,
.

ca me pricep ed cum se me port pe lunic.

Florica.
Ca s fiT cucoan5 male

i s placY la cavalerT,

E destul s6 fil In stare

De-a

mama

clece averY

www.dacoromanica.ro

168

SCARA MATEI

Pe cordelute
Pe capelute
Pe dantelute
Lucrate-ajut,
Si pe bragele

Si pc inele
Si pe mantele
De satintur,
Si pe mansonurY
Si pe bulionurY

Si pe jambonur
De la Paris,
Pe orT-ce mncare
Cu pret maT mare
Ce ar6tare

If( trece 'n

N IS.

Satenii riomn
S6 fie asa

Ha, ha, ha, ha!

Anica 8 i Ghita
If peg asa

Ill, ha, ha, h

Florica
Ear de vreY se fif plaeut
Si madatn5 de bonton ;
CurtisanY s6 aT o

sull...

E destul Intr'un salon :

Sh. treci m reat
Cu gura creati
IndrAsneati.

Line. fetnei;
Dar tot odatl

www.dacoromanica.ro

169

SOARA MATEY

NevinovatS,
BlnclA pleeata
Lfingi holtel%
ha criticY tare

In gura mare

Pe oft sl care
F1, chel orior !
Se detestable
Abominable
Ensluportable
Parol Wont 1!

Satenii.
Se fie asa
Ha, ha, ha, ha

Ghita i Anica.
IT pelt asa

Ha, ba, ha, h

Sate ul on )1 cite unul, les prIII fulid

Florica. Uf
c'ain ragu;it
mi s'a uscat
gitita. Anicutd draga, nu curnva ai ceva poame prin
grading, sd ni recoresc.
Anica. Ba sint veri.;oarg, de care ti-a placea
vrei sg te duc ?
Florica. Ce se potrivete nu te supera cd le-oiu
gasi e singurg . Am mai scuturat eil copaci in viat
.

n ea.

(vrea s piece).

Ghita.

lin parte r6sirinel) He 1

aclus'o cu mine.

Anica.

.. reil am fgcut c'am

incalte sd mearge grgdinaru cu d-ta

M rine ... du-te cu cucoana Calipsica

Marin.

(In parte) Ear Pisica I

www.dacoromanica.ro

170

SCARA MATO

Florica.
Ci

Marine !

semi' argtf uncle's gutgile,

mi'i poftg.

Marin.

(in parte) Ear poftg!

Florica.
TAI4mane

Marin.

tlle .

. .

Maericg a revuar cu

(srunind pe Aniea)

plecgchme (pleen td teva

sule. Ean vecii'l cg dt
.

4,, !al khrti, Da ving adi

leneFlgis ta,

abfa se urne;te .

ha, ha, ha, ha. (ies- prIn 'no

Eaca vin cucoang Pisicg,

la( de capu

(Tese atergfind dnpN F mica).

SCENA VII.

Ghit i Anica.

Ghi.

(in parte) Ne-au Igsat singuri I

vreme de fgcut un asalt

Acum

iT

inirneY. (se apropie de Anica). StaI

pe gAndurf verioarg ?
Anica
Dar ; te fericeam in gAndul metl ca' al
gasit o sotie atAt de frumu;ica. i de . . vioae.
.

Ghit.
ai

In adevgr Calipsica e destul de plgcutg,

m'a;41. ferici eti insurni, dacg n'a1 avea in sufF.tul

meti o patimg, care se mgresce din dt in i.

prea bine, Tubitg Anicutg. (vrea s t'I

0 sch

Tee mana).

Anica. Vere Ghitg . \red a ear at se incepT

cu declaratiile d-tale, i drept sell' spun ... me inir
peu cum de nu te-af sgturat de ele de atAtla anY, de

cand le tot sput de rost?

Ghit. ( u (oc) Sd me satur de a Tubi
cand
toattli viata me i se razerng nu mai in dragostea ce
'Int at insuflat chiar din copiLrie ?

Anica.
ha, ha.
Ghita.

Cred( cg se poate?
. .
h t,

Auch insuratul cum vorbesze ?

insurat, insurat

Cu adeverat am fgcut

www.dacoromanica.ro

SCARA MITEt

171

nebunia de rn'am insurat

dar pentru cine ? .. din
a evil poronca ? .. din poronca ta Anic, acT alt chip
nu aveam c se me apropiu de tine

Ghit.
Ah I Tubita verisoara'

Pentru un dor ce me oinoarA

Am jerifit tot ce e maY bun

Tinerete 'nbel;mgate
amea dulce liberMte

Anica.
Vere dragi. etY nebun,

Dorul tii e tfflucire ;

Cit. al sullet i suntire

Vere, Jeb, me Indoesc.

De te a.5 crede adY pe tine
Poate-aY ride nulift de mine .

Ghit

in gimunchi

Ahl ine crede, te Yubesc

Anica.

1-1a, ha,

ha ... me duc sc'ti trimit o

e vedi cat 41' sede de bine.

oglind.i, vere Ghit21, ca

(use ricteni

i intra In pavilionul din dreapi a)

culandu se) Se vede c'am luat'o cam raGhita.

pide si ct s'a spriat
Dovada Oaf e fricA de mine! ..
.

dovad ca voiu birui I .. BinL c'am apucat a resbatc pan'

aid prin viclenie

Anica Inc crede insurat
1 isd
se creade .. Cu chipul acesta o fac de nu se sfiesce
mci cum de mine . . . si cu o minciunA de icl, cu o
minefuni de cole, ajung frumos la capetul isbandei
La resboiii toate armele sint bune.

www.dacoromanica.ro

172

SCARA MITE!

Femeea'T ca apa ce curge la soare

5i Ora te 'neacil, te atrage mere'
Ca paserea mica' ce'Y gata s1 sboare

De si ea te cheama" prin cnticul seri.

Dar fie cum este, saii cum se preface ;
Ca pas6rea micI 1tT place s'o vreT.
Ca apa vic1ean6 ascmeneaT plac,
CA de i te 'neae, morT in sinul el%

Pare ca" zaresc slujnica Anicat.

Me duc sen soptesc doa vorbe la ureSe'mi pregatesc mna de ajutor in cetatea

(u.auta in culisele dm dreapta)

scotend o pung.t)

che .
dusmanului.

(Tese alergind in dreapta)

SCF1NA VIII.

Florica i Marin

yin alergand vesel din stAnga),

(ma) pe urmi in balcon).

Marin.

Ha, ha, ha, ha !

el Florico, nu me

Tu e;41 Florica, nevAstuica mea ? .

'n.seli ?

ha, mare pozna

Anica

Ha, ha,

Florica. (mincand mere) Mai ea Marine, n'am cum

mai fi... Ti-am spus c toate cate le-al veclut, se nu
le crecli .. Da bune mere 1
Marin. Care vrea se clicC, boeriu cel cu strae
.

strimte ?

Florica.

ha !

Cine ?

inwa id un alt mer)

Anica.
dind ?

(in part; eOnd iii balccn)

nid amen_mi cu hohot).

Cine ride asa in gra-

verisoara cu Marin ! ..

Ell da ean spune'rni, mai spune Flo-

Marin.
rico ..

cuconasu Ghita ? .. Hs, ha,

Vale) I ca acran I

cuconasu Ghita

Florica.

Se vede c i s'au aprins calcaile de

mult dupa cucorata Anica, si ca se se poate apropia
de DuraneeT, o fost silit se'i toarne;o minduna de cele
gogonate ,
.

www.dacoromanica.ro

173

SCARA MATE!

(in parte) 0 mindundl

Anica.
Marin. --- Ea lei I .. el ce minciund ?
Sa. vech . En dimineatd o venit hi
Florica.

Roman, la same0.1 'n gazda. Eii eram acolo, de fdceam

dulcetr sdnie,oael ; cand ce s6 me trezesc ? ca'mi

propune sei fiti sotie, pe vr'o citeva chle.

Marin.
Ce ? ce ?.. i tu at primit ?
Florica.
Eacal ba noiu pnmi, &and 'mi da rochii de matasa i capele i pantofi
Ba inca i o
de galbeni pe de-asupra.
Anica.
(inparte Aa vere Ghitd I .. bine ca 'ti-am
aflat secretul. tintr in easM

Marin.
eST

(turbura0

nevasta luI?

i.

ean spune'mi: de mult

Florica. Numai de clod ceasuri ... Da pune't1 in

gand Mdrimq dragd, ce bucurie pe capul meg, cand
m'am trezit la Florine0I, aid unde tiam ca te aflai
i tu ca grAdinar.
Marin. .2ka 1 .. de aceea poate cd nici m'at cunoscut, cand aT intrat in gradind.... ba inca mai 0
toparlanit dinaintea oamemlor 0 a boerilor.
Florica. Eaca prostu!.. dinaintea oamenilor ei a
seti sar in ghit ?.. ,'apot ce ar fi clis cuconu Ghitd
cucoana Anica ?

Marin.Mari Ca

bine clici

daca's prost tot

prost, uitasein cd eti cucoand ... Da ean spune'im

Florico hat ... Florica ? .. mai dinioarea era grddina
hei ?
dar acum
plind de oanient 0 nu se putea
par'cd sintem numat not amendot
Florica. Ce vrei semi dal' a intelege, calindrolule?

Marin. N'ai cerca semi sai putintel in ghit ?

Florica. Ba i 'n cap, dacd vrei, Mdrina, draga.

a(e rga la Marin, care o Mika in brace *'o Senna).

www.dacoromanica.ro

174

Marin.

SCARA I4.111-1

Ura I

i la anul cu bine

'ET joe fa-wean:4 cintnd

Marin.
Bine 'Y lane ple1cu10
NaLN, nekulith.

Florica.
Bine 'I langh cel badi0
NeYch, neculith.

Marin.
Cfind ii puTca drgulit
NeTc5, neTculi

Florica
Cand IT puYca drhgu1i0
NeYch, neculick

Marin.
Dft.mT, Florich, o gurich
NeTcd, neTculiiN,

Florica.
llh.mT, Marine-o garolic
NeTch, neTculith.

Marin.
'eg

oT

da o garofill.

NeTch, neiculiyh

Florica.
'eti 'cl-oT da a mea guri0
NeYch, nelculith.

www.dacoromanica.ro

175

SCARA DaTET

Marin.
Florica.
Marin.

(oprindu-se de od.a.i. serios) Ean

stai.

Ce at pAtit ?
(Ittand pe II rka de tn.ln5, o duce de o wutej SillaUra

at venit in trAsurA cu cucona,u Gh4a ?

Florica.

SingurA.

Marin. (turburat) Florico ?

nu 'ti-o cntat mot
panu vr'o neicA, neiculita ?
Florica. (inpingendu'D Eaca prostu I Ce'i trasne;le
prin cap 1.. bleep amendoT a ride si se prind ear la j 10.
lin reunM, Marin.

Bine 't lg putruIlja!

NeTc,, ne1culi0.
Chnd IT pulca dragulitA,
NeYcd,

M'mT, Floricx, o guritA,

Neel, neTculio.
;et 'tT-oi da o garofit6,
NeTO, neIculttl.

Florica.
Bine 'Y Lang

cel MdiO,

NeTc5., neTculiVi.

ClInd IT 'mica drNgu1l0,

Neic3, neicalitb.
DiemT, Marine.o garofip,
Nelcrt, neIculiVt.

'ed Vol da a mea

guritit,

NeTC, neicul115.

(Anica Tese pc pragul pavill nului. Florica o zaresce sl se opresce Indata dc

Ia joc, Mcind In parte , CUCon4a Anica 1
isT ea earill aer de dama.
Marin urmeaza a dln;ui singur).

www.dacoromanica.ro

176

SCARA MITI!

SCENA IX.

Florica, Marin, Anica ci pe urma Ghita.

Florica. Ce te aT apucat mojicule, de :ill' as1
clinamtea mea ?
Marin. (In parte jucand mereilt Cui oare graeste?

Florica.

Ean priveste'l cum topaeste I

neigel d

inait tea Anicali Verisoara draga, nu cumva l'a loN it stru-

chia pe grdinarul d-tale ?

Anica. Marine I .. Marine...

Marin. (oprindu.se) Aud ? ni parte

Vale I cuco

nita I ..

Anica. Dute de vedi daca'i pusa masa in ochnIc

verisoare...
Marin.
Unde ? colea 'n stanga ?
Florica. Da &A, m4cd-te adt, degeratule ! c mi
s'au lungit urechile de foarne.
Mann. Eaca m rnic, cucoanA Pis ca... ii parte
Ear s'a cuconit Florica. intia in pavilionul din stAngal.
Ghita intra

rin fui d .

Anica. (in paite, zarind pe Ghila) Eaca

Fetfrumosu

nostrul.. Cum am sel rid acus

Ghitd.Ale mele complimente, scurnpa verisoara.
Florica. Da vino adi monserica, c n usuc
de urit in lipsa matale.
Anica. Bine dice verisoara
De ce nu sedi
langa
sogia dumitale ... care te mbesce atilt de
.

mint I ..

Ghit.Me ertap, ve rog, daca am lipsit. Am

st se privesc hora din SA. tIn partet M'am pus la cale

cu slujnica.
IMarin lase din pavilion).

www.dacoromanica.ro

177

SCARA MATE!

Marin.
Apica.
Ghit.

bucatele's pe masg.

Cuconitg

(catea Ghita si Fl rica) Poftim.

(apr, pill du-se de Anica i dfindu'l bragul fubitg verisoara, '11-am gresit ca un nebun mai dinioarea .

Dg'mi voe, te rog, se vie mai tArsl u la d-ta, ca se

me tglingcesc.

Anica Nu cere trebuirqa, verisorule.

lapropiindu-se pe (uris de Flocks ti dice inc Florico,
Marin.
t>

am veslut odgile, cole ... (arata in sal-1ga)

Florica. incet lut Mari.) Se vii dupa ce ne vom scula
de la masg ... tare) Da deschide usa bre omule .
se
mai, ca inca asa lighioae n'am veslut. Verisoarg
am pardon ... (trial in pavilion)
me and cu Anica in pavilion Draga verisoard,
Ghita.
daca m'al cunoasce mai de aproape, n'ar avea nici
o indoiald asupra'rni
cr de ...
Anica. Eu se am indoiala
nici de cum, vere
t

Gh4a.

Ghi a.

Ei apoi, fgggduesce'mi ca me't primi mai

tArsliti in pavilionul matale ?

Anica.

Vom videa mai pe urmg.

Florica. lariteindu-oe la usl, cu gura

Ean Ig sati vorba,

cg se receste borsul
(Ghia qi Mica intra tn pavillonul din stanga)

Marin.

(Singur) Ma ... a ...a ...

ca marl- pozne o

fost s mai ved pe lun ea asta h. Florica sede la masg

cu boerii, si eu postesc la usa! .. s'apoi vedi me rog

cum stie se se preface, de me lea de ochi i me su

Macar d, dacg o fost fat
ceste ca pe un fus I
ce se me mai mir. . .. Da ean se videm
in curte
ce mai fac in nuntru ? .. (cauta printre u5.) Mananca Flobea, da bea
rica sangtos
.

67416

www.dacoromanica.ro

12

178

SCARA

TRf

SCENA X.
Marin (1..0), MAgdian (viind din fund, din slangai

In varte, viind in scen6) Aucli, me rog, miNlgdian.

sI mt c adi e sCrbatoarea AnicaT ?
Marin. (Ia u4a) tnghite Agachi ,..gal ... gal ... gal
Mgdian. Ha ? . (zarind pe Marin) Marin! Ce fact
acolo Marine? ..
Marin. D-ta qtY, cucoane Magdiene ? Ea pri-

mine 1

vesc la minunatiT.

MAgdian.

Mann.

Ce privqti ?
Ilita-te de vedf.

Mgclian. --(clutand pdn uqa") Ce comedic 'i asta? Anica

la masa cu un strain I

. .

Cine se fie ?

Ifa ISO

Magdian.
Marine I

Marin.
Cucoane I

Mgclian.
Geliesce

Marin (In parte)

Ba yeti

Mgdian.
Cu tine '1 Anita

Marin.
Cu tine ?

sem eu

www.dacoromanica.ro

SCARA MATEI

179

M6gdian.
Ean cana bine,
Dragit Marine.

Marin.
De geaba, geaba rna vrer s cat
CdcY dimineatii

C'o shculteat
Gura si ochiT 'mT-aT astupat.
tinpreunal.

Magdian

(ta parte)

Vectutunit-aY hotul

iret si smerit

La pine de parale
Cum s'a Indulcit.

Marin

(tn parte)

D lloamne, dh Doamnel
Acus ear, acus
Ii ved c'a se'mY vie
Drhgus la Otis.

Mgdian.
Marine]

Marin.
Cucoane

MAgdian

oritind o Naga)

Privesce.

Marin

Ito parte au bucurie)

Valcu

www.dacoromanica.ro

180

SOARA MATEI

Magdian.
Acum sciT tu cine'T?

Marin Uund punga)

Acum ? .. 11 sciii pen.

Mg-dian.
Spune grhesce;

Spune gabesce.

Marin.
El IT un hitru din ceY crestatI
Ce alung neveste
;tit joach feste
Feste drIcoase, la ceY birbatY.
(lnpreuna.)

Magdian in parte).
Ce aud I de manie,

Mh silnt allay turbat.

lle-abla cu sogie,
S

fill lnshlat I

Marin (It parte).

TreT merle cu asta.
imT vine sh sar,
Sh joc ca nebunif

C'am prins uu tatar.

Marin.

auzind suet de scaune in vavitIonl

Ira

eaca se

scol de la masa ... Fugi cucoane s nu te vada. Cat

pentru mine, pe-aici mi'i drumu ge pr_ ;n fund in reaptal.
Mgdian. fsingur] Audil - . Anca s petreac cu
tin strain, in vreme ce eti imi pisaz trupul calare,
www.dacoromanica.ro

SCARA MATET

181

alergind pe cimpuri! Cine ar fi creclut ca

nici o
luna nu'i mgcar de cand ne am cununat si
i aud
viind .. me duc se nu me vade
dar n'am se'i perd
din ochi... (lese prin fund, tn stanga Auli 1.. un hitru
SCENA XI.

Anica, Ghit6, Florica.

Anica. wild din pavilion) Cu seara bung, veri?oara.
Ve las ... c la tearg, noi ne culcgm de cu vreme ...
Noapte bung.

(include ua pc din afari cu cheia),

Verisoarg, da ce faci?
Ve inchid in cuscg ca pe nisce po ru ni-

Ghitd.
Anica.

(din barn)

bag .. se nu sburay la noapte.

Ghita. Ean las saga, veri,o1rt
Anica. Noapte buna ... Ha, ha, ha ... vere
Ghip, te-al prins singur in capcarird

A I te insori

d-ta cu nevestele grgdinarilor 1 .. Te invoesce de.acurn

cu Marin .
.

Florica.

diuitru Ha, ha, hat cuconasule, cand

te ai videa in oglinda, aT bufni de ris ... tare e.sti mu

Ce face ?
Ba se flU te apropil,
calit 1 Ha, ha, ha

cg te botez cu vin de Cotnari.

Ghita. Asa? .. ean asteaptg
Anica. (in part , uergid spre pavillonul din dreapta) S'a intgrtat verul Ghitg
Cnd ar sci Marin, mare haz
ag mai face ... (intrl fn pavilfonul din dreapta).
Se aude fn pavilionul din stings vuet de alergalturi, de scaune i de pahale
stricate).

Ghita.- De

Florica.

'1

scapa de mine, vina mea se fie.

Ba peu?.. ciese ii balcon Ean ascult, secit

pleaca pe gratiile b alconul ii

binisor cg sar iii grdi
Ghita. (eTind in balcon) Par' cl en' sint nebun se te
.

las.

(vre s'o Tee to brace).

www.dacoromanica.ro

182

SCARA MATEY

(Se Rude Marin cfintand dotna).

Florica.

Amp? .. Vine Madn

tempera, strig foc !

.. de nu te'i as-

(Se face n apte .

SCENA XII.

Florica i Ghit (T. I icon , Marin.

Marin. tn parte Florica 'nfi a dis pe sub aparatoare, ca s Oil la ea dupli ce s'or seula de la masa ...
Eata-me's ... Halal de tine Marine, a rge de bite la up dii
Florico

si olga

Florico?

Florica. ini Glilta) 'Fist

deschide c11 'ti o venit barbiMarin. Florico
tul... Florico ?.. 'ti-o venit sufletul
Ce Doamne
eart .I. me, de nu respunde? Florico? .. Se vede c o
adormit .. El apoi ce fac eu acum ? Ha! .. Mari es
fac
eu ca cuconu Magdian... Am mdea la scara.
I

6, Cr C de Ted

rn i o a

pie delak I

iisitig

Florica. Ce vrea se face?

Ghit6. Sciti ea?
Florica. Valeti! aduce scira I

Asa'i c'ain

patit'o?

Ghita.

Nu te teme, c vom scapa amendoi.

Ghit.

Nu'ti pasa... Dute de te culca

Florica. Cum ?
ca dormi

Florica.
Ghita.

si

fate

Se horAesc ?

Cat septe.

ind din blIcon) M'ain dus.

Florica.
Marin. Biata Florica! .. A fi apucat'o somuul,
I

gandind la mine. Am s'o spariti prin somn ... Hai

Marine, si Doamne-ajuth,

www.dacoromanica.ro

183

SCARA MATET

In vreine ce

It

rin se =Ilk pc o parte a scarel, Ghi(a se cob ara pc

ceea-l-alta pane).

Ghita. -- (in parte) Unul cnd se su're, altul se coboarg.

Par'ca ne jucgm de-a scara meT.

Marin.

suindu se in balcon)

sare jos

Halal de tine M trine

(intra in balcon .

SCENA XIII.
(singur)

Ghitd.
Ufl eatg.rne's pe uscat ..
I

A1

veri-

oarg, 'rrif faggduesci o intalnire, s'apot rne 'nchiclf cu

cheia ?

Poate cd aT voit s me cerd de-oiii putea

invinge toate impotrivirile, ca se ajung pgng. la tine ? ..

Hel dragg Anicutg, cu Ghit Faurin nicI dracu nu

poate se se lupte... Eata'-me's scgpat dintr'o cash. Se
videm acum de.oii pgtrunde in ceeaTalta. (cearca la ual
U,a'f inchisg pe din intru ? Ean sg cerc a'i da de
Anica 'I
scire veripard, ci sint sub ferestrele et
cam romanticg iT plac serenadele... (mer.,e de is cbit.Ara
din busquet) Par'cg zgriarn ali, o ghitarg in bosquet
Earo ... Se te vCd, GhitA
Ah, Ille jur pe-a ta zimbire

Pe-al tal glas ceresc,

Tie 'n veer a mea simtire
Tie s'o jertfesc!

Vin ca dulcea mngtere

Scumpul meg odor,

CS de-o taYnici durert,
Eil suspin si mor!

Nu se zaresce Inca nirnic ? Ba eatg o lumina al

fereastg. Curagiti Fgurine, norocul se arpopie.
Eat5. ceasul de 'nt6.1nire
Ceasul mult dorit !

www.dacoromanica.ro

184

SCARA MATEY

Luna martur de lubire

TaTnic s'a ivit.
Vin' ca d ilcea manggerc
Anger de ainor,
Ct de-o taTmet durere
Eti suspin si mor I

Ea'il Anical.
Pare cg zaresc o umbra pe perdele
Verisoara m'a
Ce aud
o ghitar g. in pavilion ?
audit si vrea se'rni respunde? romanu'i gata!
.

Anica (in pavilion .

Dialce-1 vieteY fericire,

Ging-iod amor,

Trece ca o nalucire
Ca flutur usor.
Tu ce aY sirntire vie
Suflet plin de dor,
Prinde vesel In junie
Flutur 1 din shor.
v 5,1)
Ghit.
Se prind fluturul din sbor ?
its pe mine ... Da oare cum s'ajung pan' la flutut
Ha... cu sc Ira! Se fac si eI ca Morin. merge de ie scara
.

i o acar5. langi 1 II onn din drcapta .

SCENA XIV.
Ghita, Magdian (viind din fu d pr'n intune ec i Tue ,end spre
pay

Mdgdian.

nul din dreapta

Un hitru cu AnicaL. Er nu me pot

linisti, si pace ... 'mi vijie fel de fel de prepusuri prin

cap ... Me duc se me tglmgcesc cu Anica

D t unde
se fie scara ?.. De abia ved prin intuneric ... Al eat'o

www.dacoromanica.ro

185

SCARA MATEf

Bietu Madn, 'nil-a purtat de grijal

Da de n'a fi Marin .. s'a fi domnisorul cela ? I I ..
linga balcon
m'am recit

recit ...lute Ma'gdiene. (alearga de cure pe scars).

(Aligdian se stile repede pe o parte a scAril, in vreme ce Ghica se stile pe

cee6-1-alea parte s' se 'ntAlnesc amendoi tn verf).

MAgdian. } Cine'l acole

.

Ghita.
Ghita.

J,

Eu ?

Cine esti tu ?

Magdian. Cine sint eu?

Eu, da tu ?
eti tot eti. Ce cauti pe scara?
Mgdian. col? passa ? . da tu ce cauti ?

GhFt.i

Ghit. MeV pasa nici itaa.

MAgdian. Ba 'mi pasg.

Ghita. Ba nuTi pasa.
Magdian. Ba 'mi pasg, obraznicule.
Ghita. Ce al dis ? Eean poftim jos se ne tgl-

macim.

Mgdian.

Coboara inainte, cg te urmez.

Ghita. (scoborandu-se itte) Eat ca me cobo:-. Vin ci

te a;-,tcpt.

Magdian.

ptisind peste Milton)

Eaca yin! tine scara

se nu cade.

Ghita.

ltiind de scara 0 tin vino acum sett arAt eu I

Mgdian. (din balcom Dacg o tii, cauta se n'o scapi...
Cu seara buna, ha, ha, ha ... (intra in pavilion).
Ghita, (funos) Cum ... ce fel ? ce vrea se dica ?..

a intrat la verisoara pe fereastrai ... A fi

vr'un telhar, cAcT alt tel s'ar fi coborit, se se talmDomnule 1

cesca'. Un talh,

verisoara'1 in primejdie ! istrig in

sAriti oameni bura

gura mare in fund) Telharii ! tel tarn' !

Te haiii

www.dacoromanica.ro

168

SCARA MATEI

SCENA XV

Ghifd, Satenil

a,ergand din fund, iflend toice alums in

maul coase, Parl).

(vin

14,13rac11. (imprennl)

Ghita.
T61harit tffhariT 1
SAritY

Cu coase cu pana
VecitY 1

Sdtenii.
'1

lhariT t61hara I

bad In
Cu coase CU parii
Venim I

SCENA XVI.

Cei dinainte, Magdian i Anica

Florica (s arala in ha',

dr,ptal, Marin

les in bal.:mud din

nut 'in si:inga tuts-

patru au In minLiuminait aprinsel

Magdian i Anica.
Ce este ? t6lhariT I

SAtenii.
STrim !

Marin i Florica.
Ce este ? tetharif 1

Stenii.
Venim I
(Satenil se apropie cu torcele de Ghip.Tablou.).

www.dacoromanica.ro

187

SCARA MATEY

Ghita.
Ce v6II? Presidentul cu Anica Inpreunl. t

Anica.
Ce ved? Ghit noaptea, suspintind la WWII

Florica.
Ce ved ? nionseric5. !

Marin in parte
Ilm ! moirpan de sum
Umbhi pe la case chiar ca tn strigoiti.

Toti.
un strigoal
Ha, ha, ha, ha!
Ca

Ghit

\re

i A nit.41

lnvins Anico, dar nu 'InT c rusine.

Marin (in parte .

Ilm

neru?in atu .

Anica
Ca in,e1.5.ioriY

(VI Ghita).

86 sell de la mine
des sint Inselacr

Marin.
Ba Hee

cate-odat:i chlar si clselacf.

Totii.
di145
Ha, ha, ha, ha I

www.dacoromanica.ro

188

SCARA MATEY

Ghita (snchinanth,se i. Ankal

Fit1 veserf ferice
De-acum
ImY caut eti

cu minte

De drum.

Stenii i ceia-ralti.
Mere vesel fence
Pe drum
5i prinde la mune
De-acum.
(Satcnii sc d.iu in later) i fac loc

but

GhiVi, car:

spre fund).
(Cortina cade).

www.dacoromanica.ro

lnchjn

i pkac..

CRRIU NOU

www.dacoromanica.ro

PERSOANE.
Mo Corbu, cimpoYer bardn.
Bujor, c6pitan de jandarmY.

Leonaa, ten6r.
Iapravnicul.
Aruca, orfand.
Dochio, tan6r6 t6rancit.

Fete, flicill de munte.

Jandarmi.

www.dacoromanica.ro

CR AIU NO0

NOt1
OPERETA IN I ACT

rreatiul represint4 o priveli;te de mun(I pe care serpueate o carArtIO.

In stings case Dochicei ; In dreapta orinda satuJur Craid nod se ivegte pe cer.
Seara de vari)

SCENA I.

Dochita, fete, flAc6i

(cauti co tacit /a Craid natl.

Cor.
Craid nod I Craili not I Craiii nod I
La noY bine-al venit.
Craid nod I Craid nod I Craii nod I
Fit-mY dorul Inplinit.

Dochita.
Craid nog I yin cu bine
Cu bine te du ;
Dar jalea din mine

Sd nu o lag, nu.

Ci sli'nfl lag o salbli

Cum o doresc ea,
'o n?tframit alba
Pentru dragul med.

www.dacoromanica.ro

192

CRAlt NOt

Cor.
Craiii nod ! Craid nod! Craid non I

Etc. etc. etc.

Dochita.
Dragul med din munte
La oastea plecat
1 de mult pe frunte
Nu m' a s6rutat.

Craid noil land mine

CoborT tu de sus
i 'rn't ada cu tine
Pe dragul med dus.

Cor.
Craiii nod I Craitt noil Craiu nou
La noT bine-aT venit.
Craid null I Craid nal I CraiA non I
Fa-mT dorul Inplinit.
(Se aude In mun)i un cimpoi si pe urnii glasul lul Mos Corbu, cintand doina
Fetele si fIcil inerg spre fund gi cauta pe drum)

SCENA II.
Cel dinatnte, Corbu.
Corbu (In culisr)
Frunza verde stejarel,
Cat IT omul tinerel
Bine '1, inAri deu de el !
Codru 'n cale'T Inverdete
Romincuja mi'l Tubesce
i 'n pept inima'Y tot cresce!
(Corbu se arati pe deal viind incet ; el se opresce putin do anti doina din
clnapoTu

www.dacoromanica.ro

193

CRAIt NOtr

Toti.

(C. bucui-te) Eaca mos Corbu cimpoleru I ..

Eara mos Corbu

Dochita. E. r o se ne face se ridem i sa jucam

Doamne mare poznas IT, cat A' de betran-

Dochita,

*i mare bun suflet de om

it.

Corbu
Oulu dad 'nbetrnesce
Drumu 'n cale'l se lungesce
i pustiu 'I rOpsdesce
Ochil ved, inima cere
Ce folos c nu'i putere
Met irucd Ming6Yere.
Facie

flacall merg inaintea -mbulul il adu in iketia).

Toti. Bine-at venit mos Corbule ... bine at venit.

Corbu. Bine v'am ggsit mandrulitelor. Ean priveste cat 's de . . se le sorbi cu catrinte cu tot . Et,
di ce mai ficep pe aid ?
Ea l ducem doru, mos Corbule,
Dochita.
Corbu.
De ce ati esit cu topi la lung ca bu,

r tich ?

Dochita.

Ne-am inchinat la Craiu noil.

Corbu. Mare pozng si minune! . Ce are romanca a inpir cu crait?. . Cat ii tesa un craisor
inainte, halt, m'am inchinat cu plecgctune. Da ean
spunep, ce ap mar cerut de la ist Craiil nal? salbe
.

de margele? fote si inele? sail numat dragostele, ha ?..

si dragostele tot cu de-al de cel tineri? ha ?..

Dochita --D'apol cum ? cu de-al de eel betrani ?
c eT ',1-a5 trait tralul ...
Corbu. Si 'part papat naglaiul ... ha, ha, hal
bine 4ici Dochito
vorba ceea: pomul daca 'nbetrancste, pune'i pale de '1 parleste
Na I eaca pecatul, ct nn liaiii cii oiLa. adical naravul din fire
.

67416

www.dacoromanica.ro

13

194

CRAlt NOU

Ean ascultatT, fetif mel... alergati degrabA

ve luati tot pe urina inea, ca 'ti gasi un
cucona s'o cuconita, ratacitT i obositT ca vai de ei I ..
se'T aduceti aici.
nicT ca"

in codru

Toff. Da cine's, de unde's ?

Corbu. Nu'i treaba voastra

Hal I lute .

ve ved . .. dos la fagg i tupilu prin nAggru . .

ApucatT pe la isvorul solmilor,
vorba tiganuluT
ca 'tf da de eT, fat-a gre.
Toti. Haideti . . haIdetT.
.

iFetele qi flacail les cu toiU, unit prin stingn, aii pe cam] ea inn telui.
Dochtta i Cnrbu reman singurD.

Fetele i flc'aif

(eind

haldeV, tradeV
li codrul Inver.)it,
Ha:MeV, haideti, haldrcT

in plroul

Corbu.
oare cica

Tu Dochito, ref-nal cd am se 'ti spun 0

Nu') nime ? Asculta : cuno,tii pe domnul

Leona, care o tinut mo,la dt algturea ?

Dochita. II cunosc dar.

Corbu. ET I se vede Ca i s'o aprins cglcaile dupd

i fiind cg Vodg vrea

i Hancu
0 furat f ita, ca mai bine.
Dochita. Falci!
Corbu.IT intalnith chiar acu, retIcitl prin codru,

fata ispravniculuf,
ba.

nemancati i nebeuti de doug clfie. SermaniT set verb,

ti'l mil' mare mila . . Cuconita mai ales ... if prpa

dita moartg, na! Ce se' cliei ?

oamenT ginga0.. .
boeri .
n'ati cum putea rgbda la foaine 0. la ostenealg, ca noT itl de la tearg ... ttt ce, Dochito?
haT se 'I ascundem noi dof
asi's se nu'T gasasca
.

nicl dracu.

www.dacoromanica.ro

MAUI NOt

195

Dochita. Da, II catA?

Corbu Dracu? ba mar rat

Ispravnicu! .. ii
cat ca earba de leac. Asta noapte el o mas pc-,te
deal, cu o ceat de slujitort de cei nof, de jancl ri,
si are de gand se hAttutascrt top' muntli. At intelc;
.

Trebue se ne facein munte si punte

se't venial (IL hac ispravnicului, c Doamne in re
drigu'mi 'f
ca sarea 'n ocht.
Bine, mos Corbule . . . las' pe not,
Dochita.
daca'i asa treaba
Se traesti, fata mea. Te-ast seruta, d r
Corbu.
Ean tact.. par' ca
me tern se nu te apuce friguri
acum Dochito? .

di

yin flAcaii.

SCENA III.

Corbu, Dochita, Leona, Anica, fete, flcal

F acali

.1

I IC

nice eOnata pc un pat de crengt

Fetele
Ce tilnic. ntemplare.

Flcaii
IT vr'o eucoanit mare.

Fetele
VecIT cum a lesinat ?

Flg call
A dat de vr'un pecat.

Toti
Haide(T s'o *Om
De momte s'o scitpAnn.

www.dacoromanica.ro

196

CRAlt NOt

Leona
Anico, Anico I ah vu I 'n simpre

Cad s flettemi genie de cruch mIh, ire

Anico, Anico I fa'o mill. de mine.
It6punde'mY Mimeo cqcr mor !king

0 ! Doamne prea sfinte

lit o

La mea ruglminte

PIT Ii durltor
Din cer ne prive:.,ce
o Doamne I p zesce
Al nostru amor.

Cor.
O Doamne prea sfiiiite
L'a sa rt g. minte

FiT IndurUor.

Din cer iT prives

O Doamne lines e
1111,11.11e lor

Anica

(trezindu-se)

Ah ! Unde m': liii

Leona

atn ceia 1 a.ci)

Ve datT Imr'o parte.

Anica

(cu spaima .

Ce vis plm de groadl I .. Departe, departe

Dusmana m'alungl pun mgna re mine ...

Ahl dragul men unde'l

Leona
Eu sint llngT tine.

www.dacoromanica.ro

197

CRAIU NOU

Anica laruncandu.se cu bucurie i bratel

lui Leon I*

o fericire
Du lee simlire
!

Din ret, cire

Eti me de.,>t pi
Cern'inT z rnbe3ce
1 nima'nif cre ce
:51 Infloresce

\ e el /n pei t.

Anica i Leona.
Ceru'mT zimbesce,
Inima'mY cresce
9i Infloresce

Vesel In p pt.

Anica.
VoT, noacte rele,
Viscole grele

A vieiei inele
Pericf In vent.
Cerul p5zesce
El ocrotesce
Cine Tubesce

Pin' la moment

Anica i Leona.
Cerul p zesee
El ocrotes te
Cine Tubesce

P n' la morment.
aude in muni o ttbnbi militar

TOV.
Ce sunet se nude

Anica i Leona.
01 presnnOrT mult ci tide !
JanclariniT ne alung

...

www.dacoromanica.ro

ORAI1) NOT)

198

Corbu i Dochita.
Jandaril ye. ajung .

Fetele

i flacaii ontorcaniu-se din fund

ceat :i. de soldaci

Spre noY yin Inarmatt

Leona Vitra' Corbul

Pe Doi eY ne cautl 1

Corbu
N'ai grijt cu mine
Hal de te ascunde, de sey cam rusine ;
Dochito, tu drae estY mai priceputd ...
le pe cuconita s'o fri ney6clutT . . .

Cor general.
Anica

i Leona (in faa scenei)

0 I Duamne prea sfinte!

L'a mea rug minte
Fit Indurator i
Din cer ne payesce
0 I Doamne Ozesce
Al nostril anior.

Corbu i Dochita.
0 I Doamne prea sfinte !
L'a lor rugiminte
FiT Induator.
Din cer 11 privesce

0 ! Doamne plze,ce
I ibirile bor.

www.dacoromanica.ro

CRAIU NOt

Fete le i

1 99

flcaii (insirati pe crarea muntelni .

Pe plaYul din munte

OstaslY de frunte
.kicY se cobor ;

Hal totY cu grIbire

Spre buna sosire
fnain tea lor.

Bujor i Jandarrnii (ivinduse pe deal si viind in Inar.).

Pe plaiul din munte
OstasT noT de frunte
Mars grabnic, usor
Mars, vesel cu tottY
Se prindem i hop)*

Si mo.ndrele kr.
(Docbila si Attica intr in casa din stfinga. Coibu si Leona* se furigega sub
munte si les prin stinga. Bujor gi Jandarmil se cobs,- In scena, intovArasiti

de fete si de flaai .

SCENA IV

Bujor, jandarnil, fete, flcal.

Bujor.
Eatames in sfirsit la locul de rubire
in care am simtit a dragoste simtire
Mndrute dulq surorY, de-arnea copibirie !

prietinl vecla, v vdd, cu bucurie ;

Dar unde'Y drag men?
Dachip nand rulia.
FItc1T,

Toff (cblemand prin naunti).

DoChito, fa Docbitl... Doch4o, fa Dochita

www.dacoromanica.ro

200

CRaIt NOU

SCENA V.
Cel dinathle, Dochita tiesind din casa 0

Dochita.

TO.

Dochita

Cine m6 chjam21?
Bujor . . . o venit Bujor. .

fvectend pe Bujor, se arun a veseI1 tn bragele tar)

Bujor I

Bujor.

Dochito !

Dochita
Ahl ce dulce fericire
Dup'o lunga desparpre
Snnt acum in peptul melt !

Bujor (cu dragoste)

D'apor eti I d'apor en

Dochita.
Ean s6 te privesc mar bine
Ce frumos mindiiu 'ff vine !
Par'cl esti' un puld de Zuneu.

Bujor.
Cred st eu; med si eu.
Bujor (r8sucinduli rnusteaa)

De and a n Intrat la oaste,

Mull& fete zac pe coas te,

Zac mered de dorul med

Dochita.
D'apor ed; d'apor eu !

www.dacoromanica.ro

201

CRAIt NOt

Bujor.
De and port mina titbit
Pentru teara mea sldvitd
M'am Nan chTar pulii de Zmeu.

Dochita.
Cred

j &1 ; cred

en

Bujor i Dochita.
Ah I de-acutn In fericire

Dup'o lune. despArtire

Ne-om Tubi, Tubi mered,
Tu i e, tu i ed.

Bujor. (caul ceta.1-210) Hora mat, de burt sosire.

se ducg vestea peste nou marl' ;it tea.

(Jandarmil, fetele i flAclii se prind la horn).

Jandarmii.
De and am Intrat la oaste...
Etc. etc. etc.

Fetele.
Cred

j eli ;

cred si en.

Jandarmii
De and port arma Tub i td, etc.

Fetele.
Cred

i en ; cred

ed.

www.dacoromanica.ro

SO.

URAIU NOU

21)2

SCENA VI
Cei din nainte, Ispravnicul (alergind speriat pe arare
tot ciutand cu spaimi tnapo)).

Ispravnicul.

(strigand pe deal Bujor. .

JandaruiiT

nu me lasati.

Bujor. Ispravnicu 1 .. ce-o patit 1

Ispravnicul (viind lute pe s:ena treniurand),
La arme ! la arme I sariti I ajutor 1

Toti.
('e e,te Ce este !

Ispravnicul
Ah ! treniur
(caul Jandarini

mor !

Pc urmele voastre, viind cole 'n vole,

Din codru de odata 'mt iesi in cale
Doi matahale !

Tatl.
DoI matahale I

Ispravnicul
0 mama 'mi apasi, cctula pe nas
:$i groaznic deodatA 'mY dice tin gla; :
lsoravnic, inolrte i te pasce la soare
Fugl yute acasi de sed( la r6col re,
Vat! cad de piclo are.

TotI.
e

fie oare ?

www.dacoromanica.ro

203

CRALU NOU

Bujor. (11 pane) El trebue se fie ... hotul dupg care

ne-am

luat de dod dile ...

c atr

hndarmi Copil' gatiti-

ve armele si veniti se haituim codrul

Dochito
fir fgra nici o grijg, ca me 'ntorc indatg.
Dochita SOrmanu, bietu cnconu Leon
Bujor. in stan ga ; in in,.; inainte
in
.

Cor general

Bujor i Jandarmh.
Prin codri, pe munte,
de frunt
Mars gralmic usor
Mars vesel cu totir
S6 prin dem i hotir
Si gizdele bor.

Obt,0 n

Ispravnicul
Prin codri, pe munte
TIndirror vor de frunte
Mlro grabnic, us Ir.

V6 ducetr Cu tolit
prindecr i lvtttl

ti'averile lor.

Dochita, flacii i fetele

Prin codri, pe monte
Ost istr de frunte
Se due de la nor,
S6 Note CII h )111 ;
DA

Doamne, cu toot'

Si vie 'napor.
I tn I tem I

sill

pe CI lret. tntrttoul
5i

i tes Cita t.nd p ii stinga. Flacaii

fetele les prin dreapta).

www.dacoromanica.ro

CRAlt NOt

204

SCENA VII.

Ispravnicul, Dochita.
(v in i in scena, diu funl
Kirie eleisan !
Ispravnicu

c'am scdpat . . da fric mT o fost

bre . .. bre, bre !
dacd's eiI cap de prost se remin in urina jandarmilor.

Dochita (vitud din fund) Doamne, mare mndru'i Bujoru mei.i. tral e am uttat pe &Tata cuconitd... . me duc ...
Ispravnicul.

Copilo .

0 romncd 1 Ean set fac dopros

n'audi ? copilo
.

(oprindu-se Ia ula et) Pe mine me chiemi ?

Dochita.
Ispravnicul. (apropiindu-se de Dochita si cautAnd la ea de a.

proape) D'apoi pe cine, pe mine ? Doar nu's

MAT cd frumusica terancuta .
Dochita. Ce poftesti ?

Ispravnicul.

dd .

va

...

in parte

Ce poftesc ? . , hAni . . (in parte April

(tare) Ean spun e-mT, copilo draga, n'ai zqrit cuntpe aici vr'un domnisor i vr'o duduck ? asa
.

stiT ... cam

Dorthita.

(in parte) Degraba 'ti-a fi, Ispravnice

cd doar duducele
si doinnisoriT nu resar ca bozul prin satul nostru.
(tare) Nu, cucoane, nu .

Ispravnicul.

da unde

(cantand de aproape la Dochica) Asa Se

tra-

esti ?

rI4end, Da ce te ulti asa la mine ?..

Dochita.
par' c'aT wea orbul gdinilor ?

Ispravnicul

cea de dinioare

'M -am prdp idit ochelariT in fuga

cd nu tit ce-am pittit, fa ... cum

te chIama ?

Dochita. Dochita.
Ispravnicul. Fa Pachito

veneatn pe potic
singur in urma jandarmilor, si gandeam la nepoata
un bujor de fati,
mea, la Anica . . (plangind) Anica
pe care am crescut'o cu o multime de cheltuTala ca
www.dacoromanica.ro

C RA It NOt

205

s'o dati dupg Coscodan ficiorul lui banu Paraging...

o runosti fa Tarsito ?
Dochita. Dochita . .. nu Tarsita.

Ispravnicul.

'mi-o

furat'o dc la ocht

ii ct nosti fa Locsito ?
un Leona;
Dochita. Dochita, Dochita
Ispravnicul. Acu , nepoata ca nepoata ; dar
altti basaconie I .. in chua cand au spglat putina Anica
cu Leonas, am ggsit lada samisiei deschis ; broasca
stricatg si in nuntru 40,000 ler
lipsg. Se 'ntelege
ca tot Leonas o furat i banit Haznelei, pentru ca

nit puschiu

se aibg ce manca cu Anica... (plingind N clut 'a vre

un Ispravnic mai rnghnit de cat mine, fa Prohirito ?
Dochita. (mnioasal Haide 1.. acu's si Prohirita.
larc, Dochita

Dochita, auditu-m'ai ?

Ispravnicui Dar, dor ... nt'am gresit; asa's de

ametit .. si cum 41 spuneam, dragg Pachito ... am

luat indatg vr'o cativa jandarmi cu mine, 'rni-am

pus pistoalcle si Tartaganul la brig, si m'arn luat cat

De do cHic acunt
cole, cat cole pe urmele fugarilor
de cand Ii urmgresc ca copoil
Dochita. Se vede cii at rrtros bun ?

Ispravnicul. Stramic, Zoito stit ? eu cand me

duc la venat, nici nu mai teu prepelica r cu mine . . S'asa
cum ill spuneam mai dinioare ... cum nne ur am singur
pe poticg . Kirze eleison ! .. 'mi iesg de o data ina(cAutand inprejur) cat tine, Tarsitg...
inte dog matahale cat
ba ceva mai mgrisoare .

Dochita. tnparte ) Audi vorbg !

Ispravnicul.
Una semena a fi teran de la
munte ... cam betran
mi se pare c'avea s'un
cimpoiti ; ear ceea-l-altg rnatahala avea o pglarie largg,

data pe ochi si o manta lunga neagrg ... Cum le-am

veclut, 'rni.o sarit inima din loc s'am incremenit I ..
www.dacoromanica.ro

206

CRAM NOU

t ea cu manta neagr . . o intins mana spie

mine si 'n1T o infundat cactula pe n-ts
eti taceam
atuncT

dis a,a

. .

de-o data un glas ca din cea lurne 'mt-o

chitic

canta

cIsprkvnice I moartel. te

Isee la soave ;

Fue Yute acas 1. de 5ecli la r)coare...,

Scauatind se de pieloate
VaY I

ca d de picToare ;

Ear c d de pi,Yotti e .

Dochita.
duo ...

Eaca pozna, ca se prabusestc

lspravnicul.
me

Nu me lasa, Locsito, ca me chic ..

ltrernurand
(sprijinindul)

Dochita. _

doar csti Ldtbut,

Da tine'ti firea, cucoane, ca

sinul plin de arme

Ispravnicul. Oare ? asa se fie ? Doamne, tare

'mT plact fa Zoito.
Dochita. T'oiu ft placncl cd'i lurnea re.
Ispravnicul. Luioea ca lumea, dar tu m'ai ft,
mccat, de la roate... cu glas slab) Vin' de intra la mim
fatd. 'n casd.

Dochita.
bocrtule...

0 inviet mortu. tare) *tergete pe gura

Ispravnicul.

(tergendu-se cu mamica) Da de ce?

asa vine vorba ? ha, ha, hal.. (series) Dar

saga

... asculta':

Ispravnicul.
Fa DoLhico, pea. alb. ,
Vin cu mine se tY &tit sqlbh.

Dochita.
Ba nu, nu ; ba nu, nu vrcti
Cit ml e drag Bujorul met.

www.dacoromanica.ro

.. Ha ...

se las Int

207

CRA1U NOO

Ispravnicul.
T'oid da sallA de mhrgele,
Si paftale si inele.

Dochita
marfa de la voi
Nu se trece pe la run.
Bahl ;

(Inpreura,

Ispravnicul.
ET !

Nu vreY ?

y poroncesc dar spot'.

Dochita.
Dor

De zor
Nu cunoascem pe la not.

Ispravnicul.
Pentru tine le fac toate
.ti'apoT did di nu se poate

Dochita.
Geaba vil, geaba te duel
NumaT rupi nisce papucY.

Ispravnicul.
nu's gingas la privire?
SaA nu's vrednic de Tubire
Sail

Dochita.
Ba esif mndru, de diocia
ca sai ea 'n or hr.

5i 'Mf e,..rf drag ..

www.dacoromanica.ro

CRArt NOt

208

(Inpreunl)

Ispravnicul.
EY

Nii vrel?

ItT poroncesc dar apot

Dochita.
Dor

De zor

Nu cunoascem pe la not
(in vremea acestui duo, Leona se arati tn fund, invalit cu manta neagra,
cauta cu luate aminte imprejurul M. La sftrsitul scenei, cl se apropie de I,pravnic : ii apnea de rnfin:1 si In vreme ce a est.' se trage inat ol tremurand, ii

cnta urmAtoarelr :

Leona.
,Ispravnice, ino-trtea e pasce la soare,

Vogt' lute acasit de secli la rcoare.

Ispravnicul (s driat
Ear cad de picioare

Leona
Mere la inchisoare.
r eonas inpinge pe :spravnic in orenda si 'I in chide pe din afari .

SCENA VIII.

Leona, Dochita.
Leona. -- Ha, ha, ha 1 bietul Ispravnic !

se'l bag in friguri.

Dochita.. Da ce ?

rd

in padure ?

am

poate tot d-ta l'ai spAriat

www.dacoromanica.ro

209

CRA It NOt

Leona. Tot ... cand m'am departat de aid cu

mos Corbu, in. i dinioare, l'am intalnit pe poticg si

I a, ha, ha ... .. oiti inveta ei.1 se ne alunge cu potera
ca pe nisce hoti.

Dochita. D'apoi nu

din samisie nth d

stil ?

el

dice c'ai furat

mil de lei ?

Leona. hi-i ? 0 nebunit ghtuju

Dochita.
mi s'o parut si mie

ri lipseste

o doaga

Leona.Laal dracului

spune'mi de Anica

uncle' ? ce face ?

Dochita.

(aratA caa. eT)

Aici. Am schimbat'o

strae de-a noastre, si cand at videao .

parc

in
'I o

orumbit

Leona. Dute de graba de-o ada aici.

Dochita. Da bine ... nu tc term de jandarnu

'o v'or gosi ?

Leona. Nu ... me gasam pe stnca 5oltnilor,
cand am zarit jandarnuf pe plaiu haituind poticelc
Am lasat pe mos Corbu ca se 'i in?ele se'rni pear&
urma, si eu am alergat degraba aic se leti pe Anica
se fugim

Dochita. Durnnecl u se v agiutel ..

deschi4en I tiqa

asel) Cuconita, cuconita, vin degraba afara.

SLENA IX.
Leona, Dochita, Anica kItibric ta' ca is munte).

Anica. Ce'i?.. Tu esti Leona, ? Bine c'af vcca tare eram ingrijita

nit

Leona Draga mea Anicuta 1..

(privind'o) Ean se

hainele aiste ... Asa terance mai v n

de-acasi ... se al septe st- te pline.
te prives
67416

in

www.dacoromanica.ro

14

GRAlt Not

210

Anica. De cnd m'am inbrAcat Oranesce, par'cA

i peii ina
nu mai am aa fric de mo;u1 me

asi vrea s6 rtrfan tot aa cat oiI

Anica.

tr5i.

In aceste halne simple, vlata. '1 dulce i placm5,

*i sub ele inimThara, simte lin taYnicu'Y dor.

Cat asT vrea aid, la munte, ca tgranca nesciutii,

Lane tine A gust pace si train duke de amor I

Copil4a de la munte
Poarth doult stele 'n frunle ;
'al eT sullet vesel Im,
E ca cerul bland senin.
Caprioarit sprintenich,
P.IseruTd. frumust0.,

Pasul eT e sburnor,
G11-,u1 eT incantqtor,

IL

Cine-o vede prin pthlure

Cu-ochisorT ca aoui more,

0 privesce-oftnd de dor
ti'o urmeazI 'n al eT sbor;
Dar ea trece pe rotics,
Cantand vesel far& tried,
ni pe munte si pe plaiu

Ea tete-see ca in rain.
Se au e in muni glagurl multe de oameni).

DoChita.

Eaca jandarmii se 'ntorc inapoi...

FugY cucona;ule.

Leona.Ki nici c'oiii s scap dc dinsd... Anico,

mntrI degrabh in casa i te ascunde bine
Ed me
duc ear pe stanca $oimilor
Dochito, se spill' lui
mo Corbu semi dee de scire cand oi5 putea veni
aid la'ra primejdie
Sri cante din cimpoiii et et
te-rt prin stanga
Do. IvIa lt An.ca
m'oi5 lua dtipN glastd lui
intra in casa).

www.dacoromanica.ro

()RAD, Not

211

SCENA X.

Corbu, Bujor, Jandarmi )54 pe urind Ispravnicul.

(Jandauub adue pe rno, Corbu Intre pusci).

Corbu. Da daVnli bun g. pace, oameni buni, Ca

n'am facut nirnic.
Bujor. Mars inainte

si nu cricni
Corbu. D'apoi bine Bujoras dragA, nu me cunosti? .. mos Corbu
Bujor. Cand 11 la slujba, nu cunosc pe nirne.
(Vin in seer a).

Corbu. Apm da, nu's pecate aiste ? nu's belele

pe capu omulm ? Ceam ficut ?

Bujor. Ce ai facut? hot betran I Ne-ar purtat cu

minciuni pe tolte poticile.

Corbu. Eaca yorbd I da nu m'ati luat d-yoastra

din rnijlocul drumulur, ca se ye fiti' calauz prin codri ?
.

Bujor.

Asa...

si

cand nui yroiam se facem

haisa, ne slatueat se !Liam ctala, pentru ea se nu pu-

tem da de urma te'lharhor care a flu at banii samisiel .

Corbu. Haida
eti ?. da ce am eu a inparti
cu telharim ?

Bujor.
Corbu.

Mai stii ce ? poate ca banii cem furati ?

Ean ascultg mai balete ... nu mai' dice
una ca asta, ca pe betranetele mete ! .. cat esti de
jandar, mT stric cimpowl de cap ... audi ? un copil
de err se me batjocoreasca de la ochl I ..
.

Bujor.

(catrit jandarna) Tineti'l bine,

se nu scape

soldanul

Corbu.Sermane carabus, pe ce mani incdpu,l' I ..

am ajuns chiar hude pintre callgrasi.
www.dacoromanica.ro

CEAIlT NOt

212

SCENA XI.
Ce

diii namte, Ispravnicul I

fereastr

eschtdend inct-t un oblon de la

i scotand ea Ail cu f, id.).

Ispravnicul. Par'ca 'ml aud jandarmil.

cu cine te sfgdegi acole ?

Bujor. Cu mos Corbu.
Ispravnicul. Care 'i acel mo; Corbu ?

Dona.

nule Bujor

se" 'I

ve'd

;i eti

Bujor. (aratand pe Corbu) Eat5.'1.

Ispravnicul. Pei drarel .. Aista 'f una din ma-

tahalele t in p(clure.

Corbu.

(In parte)

h)de fereastra lute).

M'o cunoscut ... slut la Prut 1 ..

Bujor. (la 1.5a caramei) Dommile Ispravnic ... Domnule

esi afita de hotAre;re ce se facem cu mo,neagul

Ispravnicul. (la fereastra) Legatu'i ?

Bujor. N'at mci o fricA ..
Ispravnicul. Apoi deschicle'rni u,a, crt nu ;tiu

cine m'o inchis in nuntru ... din gresal...

Bujor. (In p rte,deschidend upit) Asa Ispravnic if bun
de tors la fuioare ca babele,

Ispravnicul. (eOnd) Ha, ha 1 mai badeo, 'mt-ai

aclut la mana acu ? 1 e.oiu inveta cii s'e spun Ispiavnicir prin codri.
Corbu. Eu cucoane ! . ba me' fereasca Dutnnecleu 1 . ci A vorba ceea : nici se za'resc drac, nici
cruce se'mi fac.
Ispravnicul. Bine, bine . ii videa tu pe dracu
acus . . Rspunde : cu te chiama ?
Corbu. Cum me chiama ? . d'apoi cum se me
.

chierne ? pe nume.

Ispravnicul,

Eaca prostu ! Da cum WI nuniele ?

www.dacoromanica.ro

213

CRAIU NOt

Corbu. Vasile Corbu, minca t'a;1 onitil ... in parte

rernanel orb
ce e;ti tu ?
Ispravnicul Vasilc Corbu ?
Corbu. - Ce se fiu ? Om pamentean.
Ispravnicul Tronc ! stia ca nu esti coborit din

s01

lur0.

Corbu. Din luna ? . me fe sea Durnnedeu ! .

Neam de neamu meti .
Ispravnicul. Tad din guru.. . Cu cine erai mai
dinio ire in codru, and m'ai intalnit ?
Cu eine? (in parte) Ce mincim a se 't carCorbu
tae ) Cu un negustor de la G, lati,
DCgC ?
Ispravnicul. Minciuni spul .
ca er ii cu un
.

elhar.

Corbu.

Vrabia malaiu viseaza cim-

(in parte)

A poi

da tii eu ? telhar a fi ?.. Eu nu's Ispravnir s cunosc

Ispravnicul.

Tact" din gura

unde '1-ai ascuns ?

un le 'I-ai mistuit ?

Corbu. Se '1 mistuTesc ? . Ca doar nu l'am mancat. Slava Domnului, neam de neamu meu .

Ispravnicul.

culta, mai badeo

,s iret teran (tare) Ean asnu'rni umbh cu mAt 'n sac, ,i'mi

(in parte)
.

respunde curat cu n te 'ntreb, c' pot iti gase;ti Ba Ott cu mine

Corbu
Lauri ii vrea d.ta, cucoine ; cica vorba
ceea : artagu iT gaseste pirtlgu.
Ispravnicul. rmani Nu '1 vorba de pirtag moProle . spune unde i a cun,, tlh irul, ca de nu ..
te 'ntind jos si te tac chis, lita de bat e.
Corbu. Da de ce se me bati cucoane? .. la virst t
mea . om betthn, n'a fi pecat lt. Dunmedett?
.

Ispravnicul.

te 'nti eb,

Corbu.

Nu lungi vorb

respunde la cc

aclf.
ET I

vorba lung4 sa'racie 'n punga

www.dacoromanica.ro

214

CRAIT) NOT)

b te me ... schineueste-me .. tot am se mor odatA

Nu stifi ninlic . . mai mult vrei ?
.

Ispravnicul. sacra, m anti() Unflatil si'l pullet( jos ..

Bujor. (ince isprIvnicultd De geaba umbli cucoane

se'l sparii cu bataea

mica

o muri

si

n'o Ingsturisi ni-

asa 'I roma.nu.

Ispravnicul
Id everul ? .

Apoi cum se facem ca se aflam

Bujor De cat if da de bItut, mai bine &if de bent.

Ispravnicul. Bine di-I. v rbesc tnc t inprennal

Corbu. (intre jandarmi) S dati seama I it Du nnecg asa batjo,uel n'am pAtit 1: can I sift
c1-1
bateti-me, sdrobiti-me, faceti me fArami ... se ye
ved cat sintetl de voinici... dlr.., din gura me nu'ti
scoate alta de cat lastemurt ; i se stip' de I t Corbrt
dirt

betranul, c blastemul de I t seraci nu c ide pe cooaci.

(Jandarmil II apuc si v eu

Ispravnicul.

pue jos ,

(lu) Bujoi S mi'l fad cue. citra jandarmi

Stati . .. nos Corbu 'I nevinovat.

Corbu. (cu mirare) Oare ?
Ispravnicul. Un om ca dinsul, cu perul alb,
nu poate fi gazda." de telhart
Mos Corbule
Ce-o
fost, s'o trec,it.
in parte) Eaca, eaca, eaca 1
Corbu.
Ispravnicul.
HaT se cinstim c,1 toth impreduceti vin
ung, ca s rrna.nern f r bAnuTa14 .
,

. ,

din carct n

Corbu.

In part )

S'0 S h mbat hoeriul mart

sint minunile tale Do nine !

Tn vr-rn a a as jandannt t lu ci e

gar fe :u vin

Bujor.

i pahare din carcima

Eaca toeagul betranetelor

Corbule, si inghite agachi de-acum.

Ispravnicul.

El bPti si v

in

ma?

veseliti de-acum

www.dacoromanica.ro

GRA

it Not

215

copii, ca eii me duc sa me odihnesc putin

Mo,
Corbule, se te ved ... care pe care ... ceT betranT pe
ceT tinerl, sail ceT tinerT
Corbu .Ba tot ceT betranT ridica nevoia

las' pe mine c'am

sertao de vin.

ti'T

3e'

puT in coN, cum orn de-

Ispravnicul. -- (1ut Bujor) Cata de

Chef bun. (inul fn carcirni

afla

tot ...

tare

SCENA XII.

Corbu, Bujor, Jandarmi, (too im n-eg)u ul inesel .

Bujor. DWI cep baett (alitind garata) Mo Corbule ?

Corbu.

(intincjand paharul In care Bujor varsi vin)

Bujor.

tinchinind).

Corbu, s traescY
Asa precurn doresci I
Mo

Corbu.
VoYnice rnulpulitu

Se bern oi s tritim
t..1 vinu 'I pentru noI

Tott.

(Bch cu toch

Vivat !

Bujor.
1.

SC trieascA vinul
Vinul oi pelinul

Cat IT el de bun
Te face nel un,
mereti te 'mantrt
Cand frurnos el canta.
Gal, gal, gal, gal, gal.
Gal, gal, gal, gal, gal.

www.dacoromanica.ro

Eti

216

CRATtfr NOt

Toti.
se trNeasca vinul
Etc. etc. etc.

Bujor.
Asa c 'T bunisor
De 'tY trece chTar de dor ?

Corbu
Ba Deu bun, bunicel

S6 be mereg din el,

CacY gura 'T chTar un ead

Cat bee, tot dice ad (

(13eu ear).

Bujor.
tl.

inu 'nsufletesce
Pelinu 'ndulcesce
Pe bretul roman

Cat e de betran
Si mera '1 incanta
I

Cand irurnns IT cant;

Gal, gal, gal, gal, gal.

Gal, gal, gal, gal, gal.

Toti.
Vinu 'nsufletesce

Etc. etc.

Toti. Vivat I
Corbu. (yesel) Inca o ducA, Bujora draga
Bujor.
j cele multe inlinte, an pirtel Incepe-a
prinde prepelita de coada.

www.dacoromanica.ro

CRAP, NOt

217

Corbu lbend
Par' cit me simt intinerit.
Inima'nft peu, s'a

Si 'mi vine se ve cant un cantic betranesc

Un antic vitejesc
Pe care eA 11 sci5 clitar de la bunul meu

Care bun, 11 scia de la strebunul sett.

Toti
Cantd, noT te ast pt;on
SI paharect InchiMm.

Corbu.
Pe cand stremosiT ceT betranT
Aveati resboTu cu mulct p. ganY,
EY se duceail cntand ist antic voirucese
1st cantle romlnesc

i peu la glasul lor, phganii treinura !

PagarnT tremura, and eY canta asa

Toti.
Canth, noT te ascultam
Si ca eY vrem se cantam.

Corbu.
I.

Roman verde ca stejarul

Rid de dustnanT si de moarle
Seml triTascA hannasarul,

i prin glontl se me tot poarte.

SaT voTnice, si necheaza
Ager falnic ca un zmneil
C. cT am inim viteaz t

i nklejde 'n Dumnecleti,

www.dacoromanica.ro

218

CRAlti NOt

Toti.
Sal voYnice i necheaet etc. etc.

Toti.

Ura I

Corbu.
t

r.

CAt 'tul a sta mans voTnicA

Pe-a mea arm resboYascd,
IMerlar grija de nimicK
Teara mea cea rom neasca!
Sal voTnice

t.i

necheaei etc, etc.

Toti
Sal voinice

Toti

Ura, Ura

nech ea/. 1, etc. etc.

Corbu.
Cu-al meu sufiet, cu-a mea pal 1
Cu-al meU soYm al bit de spume,
In dusmanY om da nitvalit

De s'a duce veitea 'It lutne t

Sal voTnice i necheazl, etc, etc.

Toti.
Sal volnice i necheaz6, etc. etc.

Toti.
Ura I Ura I (ira I se tracstI mos Corba
Corbu.
(ametit) S traiti si v of feOf meT, precum
duriti, ..
Intru mu1T anT cu bine. S v'agiute Dum.
nedeii, ea s prind41 totT hotil din teara MoldoveT.
www.dacoromanica.ro

CRAIt NOt

219

Bujor. (in parte, De-actun s'o pornit moara. (t..re)

Inca o dusca mos Corbu.
Corbu. Ba nu ... ca din dusca in duscA, tni'l se
nu me fac tut; .. Hei, te pricep eli hatrule, unde
II bite gudul. C Ire cum s'ar prinde, aT vrea d-ta se
me fac uc, s'apoi ar Corbule, car mosule. . . spune

cate vrute, cate nevrute. C mai bi, mai Mete.

nu

't -a: gt sit otnu.

Bujor. Cine ? eli, mos Corbu . . ba peti dacii

am gandir vr'o dath s te fac se carit...
Corbu. Cum ? at obraz se'mi spui rnie Ca n'at
vrea si afli mde am ,-.bcuns pe cela stif cela, care'l
cautatt mit dinioare in codru, ca.nd v'am indreptat
pe calei 'ntoArsa?
ha, ha, ha! .
Bujor. Ha, ha, ha... buna nct-ar jucat'o, mos
.

Corbu.

Corbu. Mai bina I ..cA altmintrelea dati chtoris

de el pe stanga Soinailor.

Bujor. (in parte) Stnca Sottnilor I (tare) Ha, ha,

ha... adica mare hatru mai esti! .. Se jun ca te-o
intarcat Scat aotchi.

Corbu. D'apoi cum socoti tu ? . . doar untt't

Co bu, la rnunte... cand v'a.n vedut ci ye 'ndrep-

tap' spre stnca Soimilor, '1 am dis aceluia... cuconasulut... stai chitic i se nu te clintesti pan' re nu'i
tudi cantand din cimpolti.

dujor.

Ealei!

Corbu. Asa pat

tr ige inima in coace

bujor.

ca nu ;tit unl.? Tare'l

la casuta asta, (arati casa Do hi;ell.

casa Dochitei?

Corbu. Hi, hi. . lute roman mai, mai, mat I..

fostil dra1 fesi eti am fost tener a mie
tele. . . macar si acu mi 's dragf, d'apoi Inca asa!
Mai stai roman, ..
vrea se vie numai de cat cole.
.

www.dacoromanica.ro

CRAlt Not

220

ba nu

cI te-or prinde jandarif ... mai stal, pan'

ce mi'l audi cantand din cimpoiu, ca se'ti dati de
;Aire

.. unde !

cItin,nd

eapul)

Aprins neam

it

neamul

cuconaOlor.

Bujor.

in parte De a cAnta mosneagu din citnc de 'n capcana

Ean se' cerc. . :h..
S'il ce, mo Corbule ? . . pare rui se ca. estl Pepelea
Corbu. Pcpelea cd din poveste ? b i si mal si
d cat el . . Cica cand suna din finer, jucau oile pe
poiu

el

camp.

Nu mat .,sta n'o poo face dumm.ta.

Cine ? eu ? Da en (-and trag din cim-

Buj or.

Corbu.
poiu .

sat- caprioarele tit. se prripadesc.

Bujor.
Corbu

C ,prioarele?

Cele cu dons piclom e

io dreg cimpotuli

pel a.
Buj or.
si

dat a ei

Pepelea !
(,atra ii

in et

d Is int,

ve tineti la pan la.

ean se vedi

bat dece ca Pe

Int, ati cole 'n carcim I

andarmii int a in cat-elm:1

Corbu.
cimpothle

It ,reu andu-se cu irnpoiul i jutAnd

c

Se te

ve I

umflate, disumfrate.
rde lvtritIont
Curbu din cimpont
De sar etele a noT
'n put.
Inainte

Frunde

Cant

Bujor.

iu parte)

Acti

trebue se vie hotu, la gia

ul cimpoiului. Me duc se nu me zAreascA.

Corbu.
impole dr5gutu1 ineTt
Sung, suna, Eta unerett

se dec Ictele 'n vent

St tipe dracu 'n p6tnent.

www.dacoromanica.ro

tr_
At_n c_rc_rn
T
al

221

ORAIU NO ltr

SCENA XIII.

Corbu, Leona tinvelit in manta, sine cu sfial pc I near

On parte '11o; Corbu cnta din cimpolu ?..
Leona

se vede 6 s'au dus Jandarmii

Acu'i vrerne de fngit.

intri la Dochita .

Corbu.

Inivedend pc Leona%)

Top, sop, top Pepeleo, h-t!

Top, asa si ear a I
fop, sop, sop, Pept I r, top
PNre ce-a clice too ri

hod.

(in vremea canticului, jandarimi alii an vedut pe I. onai de la fm eastra

carcimei, les Ince, de se age di In lend, dinainte c el Do chite , cu carabincli.

SCENA XIV.

Corbu, Ispravnicul, Bujor, Jandarmii

arcima, ficendu'si semne si tre

cli dull,

ad

Ispravnicul.

ii

pe s ann 1.0

ties din
1 lui C rhu, c-irc Inpa cc 'st, sftrjt

do
I.

m a si ado rim .

cu 115 eartagan ii niana

0 intrat acole

se nu'l scdpgrn 13ujora=,

Sujor.

c tra jandarmi/

N'111 ,rija, ca de-acu'i in mina rnea

i trageti clelele la ca-

Ga'titi ye artylele

rabine.
Jandaimii trag c(ele'e .

Ispravnicul.

(in pane)

Mi

s'o fAcut mnile

ghTaca.

SCENA XV

Cti dinainte, Leona, Anica, Doch4a

tu trel din (mita)

Leona

Hai degrabA", Anica ... Hai ...

www.dacoromanica.ro

(e liii

Ca

222

ORM tlt NOU

Jandarmii, Bujor i Ispravnicul.

sor

loc,

CA d m foc.

Leona

aparand pe Aide

Ce vret1 vol?

Anica
Vd.T

in parte

de noT1

Jandarmh, Bujor

Ispravnicul

tal pe loc,
( a d rn foc.
(in vuetul horultn, Lorbu Inc p a se trezi, cauta Inprejui si no pric pe rn c
Pe llrmi se desteapta tncet, incet si cu cat se larnuresc zan ,tutle ha(

de odata

desnadejduirea i se arata tn faca

Ispravnicul
Pun V mana je ci ,

aratand pe Leona,
1

Co rbu
Se lege cuconaL,

'1

if (Icy ,01 legi,1

in p rtel.

Jandarmh
Pe dinsul copn !

Leona

cotend d urt pktoale

Stat,V

Jandarmii, Bujor
StaT pc loc,
C)(

dAm foc

www.dacoromanica.ro

223

CRAlt NO .1)

Ispravnicul

(ascundendu-se dupi jandanni)

Sat pe loc.
Nu da foc.

Leona

antindend pibtoalelet.

StatT pe loc,
Ca dati fOC.

Corbu

(alergand hare jandarint i Leonac)

Copt t stacf,

Foe nu daW

SCENA XVI.

Cei dinainte, un jandarrn

Jandarmul.

Ispravnicu

iind cal.trc i aducend un plic)

.

unde'i

domnu

Is-

pravnic ?

Ispravnicul.

d ipa jandartnt .

Ce este ? cine me

ch ama ?

Jandarmul.

sarnis ira-o spus

Un plic da la Ispravnicie
foartc grabnic.
Grabnic? adi'l lacoace.

d-nu

cA'T

Ispravnicul.

(be plicul)

In-

conjurati'l din toate partile pe hotul ista i nu'l iasati se scope. (deschide plicul) Grabnic 1 .. flu cum-va me
da afara din Ispravnicie ? Bate'l cucu de samis ca
subtire mai scrie
Unde nii's ochelarii? .. eaca pozn,
ca 'i-am prapdit in codru cnd fugeam
si acum
tare Cine stie carte din voi ?
n'am cum citi
Corbu. Eu, cucoane .. am fost de mutt dascal
la biserica....
Ispravnicul. Na, de citeste 'lute . u di plicul
. .

(Latri jandarmi, arastand pe Ler na.)

Tineti'l tot la ochT se nu fugt

Pi mai degraba.
www.dacoromanica.ro

CRAlt Not,

224

Corbu.

Eaca ,..c

'it'd... a. .. cattli
Ispravnicul.

. . .

Cacu is ... tfertu,

(slovenind

cfertu

nae

Si cele-I alte

cinstitul

spune 'n linte.

Corbu. (citind) M grabesc a te Intiina ca tel

haru care o furat cei 40,000 lei din lada samieit 1,
s'o gasit, precum i baniT; ins4 cu parere de ru iti

evestesc ca furul, este tocrnaT fiul d-tale cel de suflet

Ispravnicul.
Corbu.

Ce?

EleT!

(voind s le. revasul) Mnciiini

min
ciuni de-a samiului.
Corbu. (tiindrvasul) Mai tif pozna?.. De-or aflao
Ia E0 cucoane, te pop' terge pe gura despre Isprav

Ispravnicul.

nicie.

Ispravnicul.

Vale u !

(ca4end pre en scauni

prh-bw,cesc.

Toti
Ce este ? Ce este ?
Ce groazoica veste I

Anica
Ce al

(alergand langa mosul nij

ce te doare?

Leona

(asemene

L'a lovit dambla I

Ispravnicul

(trez ndu se)

Pet, neruOnato I .. Fevge, satana !

Corbu
Dall-v5 'oleo pane at Sint pop eu.
(AI:01nd scriso rea .

www.dacoromanica.ro

ca ear me

225

CRATt Not
Am capcana 'n manN; de-acum 'T al meu.
ISe apropie de lspravnic i calla tocet).

Ispravnice draga
Nu'T lucru de aga,

Acum ea ma tot.
51 c'o vorba pot
Sect vr epte dracT.

Ispravnicul (rugindu-se)
l'acT, tact, tact, tact, tact !

Corbu.
Bine I acu 'ndate.

Pe holtet i fata
Stt mi'l logodesct.
Ce diet ? nu votesct?
Ascultali

(deschide scrisoarea)

Ispravnicul (spiriat I.
Ca fact?

Tact, tact, tact, tact, tact!

Corbu. Eaca tac

dar f-,1 cum clic
citesc reva,u1... i peri ItY fac ru,5inea.

eti

ca

Ispravnicul.
Corbu.

tr parte) Ghidi, hot betrn.

Hal maf Trite, ca." n'am vrerne

Ispravnicul.

(se apropie de Leona ciutfind cu trick la re'vau1

cu care Corbu II ameninta din unna).

,aga

Leona, toate au fost o

...

Corbu.
Eti te Tubesc

dncet Ispravniculut) Prea bine ... cli dup mine:

.

Ispravnicul.
El te iubesc
Corbu.

67416

dn parte) Ghruju draculuil

our Leonao

Te cinstesc

www.dacoromanica.ro

15

226

CRAIU NO11

Ispravnicul. Te cinstesc...
Corbu. 5i te logodesc cu nepoata mea, Anica.
Ispravnicul. aurios) Si te logodesc cu nepoata
mea Anica. (in parte) ET ! las Pepeleo ca' mi'T cAdea tu

la mami.

Corbu.

(sarind de bucurie)

Ura.

Craig nog Se trAT'isca,

crt 'inT-o filcut pe Ondul meg.

Dochita. $i inie 'inT-o adus pe Bujor.
Anica. 5i mie 'rnT o inplinit dorul.
TOO.
Craig nog se ttlilasca" ! .. Se traiasca Ciaiu
nog

Cor final.
Craiu nod I Craid nou I Craiu nou I
La noY bine-aY venit ;
Craid nod I Craiii nod I Craiii non !
Elul dorul inplinit.
(C ortina cade).

www.dacoromanica.ro

HFIRTM REZEUL

www.dacoromanica.ro

PERSOANELE
Harti Rzsul.
Bursuflescu.
Lunceanuo primar.

Tarsio Garofeasca, v6duv

Masiuca, tnE'r:S. ;:tranci.

Un lachea.

www.dacoromanica.ro

HARTA REZEUL

MARTA REZESQL
OPERETA COMICA INI AO T

(S Lna

petrece la mosia Bursuflem)

Teattul repre4inta o livada cu casa boereasci tn fund printre ci pact.

in stinga actorului, u gard cu o portitfi.
In theapta, o lait'a sub tin copaL)

SC 1.1\ A I.

Bursuflescu. (in halat i Lu fen cusut pe Lap). Pla'cut e

de a fi proprietar pe o moie umperatA elfin, dupd

inpdrteala pAminturilor . nu te mai ingrijesci de

legea rural'a, i daca natura te-a inzdstrat cu darul po
sieT, potl in toatai 1initea sd te hArjonesci cu muzele
Eaca di de pild, Anastasi Bursuflescu, m'am na'scut poet i cred cI m'ati cetit i chTar dmirat adcs
in calenda re . .. Am fd ut multe o le la a nul nod, cItevi cntice de amor, i un ir de satire pipet-ate in
contra Guvernuluf.. . Acum m'am retras Ia mo;da mea,
I

la Bursuflera, ca se respir aerul cAmpiei, se visez, se

md alint
se 'mT caut ,.,not ul . . in t'au:L] Caci sint
inamorat de vecina mea d-na Tarsita Garofeasca, o
i

www.dacoromanica.ro

230

FIARTA REZEUL

veduva nurlie, care a bine-voit a primi, ca se',Y schimbe

numele gradinaresc de Garofeasca, in accl armonios de
Bursufleasca . 0 astept rhiar adY de di mineata se vie,

ca sa ne cununam aid in castelul mea, i am dat de

;tire primarului, donmului Lunceanu, c se';i aduce

registrul i se ne uneasca dupa legea cea noua

Ba Inca 'I am maY poftit ca, o data cu registrul, se
aduce i pe Tarsita de la mo;iea eT .. A.11 ce cli fericit pentru mine ! am se cunoso in fine deliriurile
casatoriel
Trebue ins ci se Yes cu plin inaintea
miresei, se o primesc cu o poesie i imrovisath ad-hor
.

Han se cerc.

be On ba pe scena inspirat vi declam ..)

Asteptand a mea mireasd cu-o nespusd nerdbdare

Stmt cit sangele med ferbe, cd pe frunte rn6 fac ro ..
Inima me bate.. . bate ca. .. docanul... pe-o,
caldare,
Si c 'n ea 6sund, cantd tin ghs dulce de... cuco, I
(Se and - un cfintat d

cucol peste gar,'

Tt )nc .. ear 'mt-a spariet muza, curosul dr icului I ..

In to-ite zil le Imi turbura visurile (1.1 tipetul lui regu
sit, p irc 'l-ar pune ina _fins Iltrta Reze;ul, ye int 1
meu ca se cucurigcasr , tocm's ca d vreu se pun
!

inna pe o ri fibS

catra public

Cica hre ifl ul are la ra-

dicina un vcrtne c ire ii roade, eu am p

pe jupanul Harp

..ratan

fn stinga)

un reze;

eata as.1 luI, cole

nun I gardul ne cksparte .. sinter') \Teen); I (cu am ,r

Cunosc etI mite vecinatati s per toare, Saps, c,t

asta a me, nu se afla al a mai n stifern

(Se ande

in On ii g idnl,ii Ha ca Can MI I).

Ei n auditi'l . Nu pot trai lim;rit dL ret I lui

cand II sar cnii peste gard, de' mi mananca pas'erile ;
.

www.dacoromanica.ro

RART1 R#7,t,sUi.

cand tuojicul 11 intinde rufele cele strenteroase pe

spiny, sub ochii mei ; and IT scapa' vaca in gradina
mea
Ce se mai spun ? '1-am propus semi yen&
rezesiea lui, ca se scap de cl
Uncle I ..
a cerut
cat dracu pe tat-sai . .. a simtit hotul, cg. am nevoc
de el si me tine de nas . [ascultanal nu mai aud nimic
a fi esit de acasA

... se

'ini urmez poesio rde lamd]

Ah I cum s6'1ril potolesc focul? Ahl spune'rnl, ce-o s6 in6 fac

Cand amorul f1rA mil imY tot clice .

Se aude dupi gird glasul lul Hart strigandl: Tio maloc ffurios
Malac !
Ei ? nu mai e de suterit [stria Harta !

Bade Harp I ..

SCENA II

Bursuflescu, Harta (la pomp).

Harta. Ce poltesti, doinnule ?

Bursuflescu. Scit d-ta pentru ce am scos din
pungA 8319 galbem, 27 lei si cate-va p tralc j le.aiii
dat: pe nioica asta ?
Hart6. Pentru ca at gAsit'o eftin do ninule.
a'ta ?
Bursuflescu. Asta '1 una
Hartk Alta? pentru ca at avut pofta sc te fact
propriet r.
Bursuflescu. Al ghicit . insA pricepi CC vro
se c,1 ca proprietor ?
Harta. - Pricep.

One are o moje,

One 'Y bun propr r
Are sup& r1 o mie,
Care '1 urnple de mar
t

www.dacoromanica.ro

332

HARTA. REZAVIL

Ba '1 pre mult soare,

Ba 'T pre t.coare,
Ba sufli crivt, ba vent de foc,
Ba cade ploae,
i curg sivoae,
Care 'tY ineaca larml pe loc.
Ba pretul scarle,
Grindina cade,
Locusta vine, potop grozav !
i peste toate

Alte pecate
MaY at' la urma si un votav.
. . .

. .... .. .

EatA, pert, ce vrea s6 shci.

De a fi proprietar.
Truda multa, treaba mica
i folos cat fiuncla 'n par

Bursuflescu Pre frumos ; insl ai mtat s6 po-

menesci de rul cel mai sup6rAtor.

Harta. Care ?
Bursuflescu, Ve,iratatei until rz4.
Hartd. Cum asta, domnule ?

Bursuflescu. Cum, necum, asculta: Vref se'mY

vingli rze,iea d-tale ?

Harta. Locul mei' de baciting? unde a tralt si

murit p4rintiT mei, Dumnezeil sCI erte!..
Bursuflescu. _ an parte) Ear o s.. inceape cu pomelnicul.

Hart. Casa strerno,easc a. unde in'am nal,cut.

Ce str6moeascA? insuff d-ta ai
Bursuflescu.

clad it'o.

Hart.

A.a este, dar am clgdit'o pe lo

)1 ca.

selor celor vectd... livada rs4dit g. de bfetul bunul

meil Vasite Hartg ...
an parte) Toate aceste's, ca S sue
Bursuflescu.
prep.11... s6 videti.

www.dacoromanica.ro

233

H RTA REZEWL

Harta. Da bine, domnule, ce 'ti a facut rzsiea me, de nu pop' incapea pe dinsa ?
Bursuflescu.
Harta..

Ce 'mi-a facut ?

scif ce'f muza ?

Mursa ?

Bursuflescu. Avut'ai vre o data inspiratiune

in vieata d-tale ?
Hart& Ba m'a ferit sfintul
numai o data
am avut frigurf.
Bursuflescu.

Apor dar nu ne putem intelege.

Vindi re'zesiea?
si

Hartd. Locul meu de bastina, unde au trait

murit? ..

Bursuflescu. 0 vindi ?

ori ba ?

Hartd. Daca 'ti face pofta numai de cat ... fie !

Bursuflescu. Cat cei pe dinsa, pretul cel de
pe urma. ?

Harta. Cu casa, cu livad, cu tot ?

Bursuflescu. Cu tot, afara de cine esti.
Hart. ti pament mult si bun ... numai pe

perje prind sume marl de bani.

Bursuflescu.

Har0.

Stn.]

(nerabdaton Cat ceri' ? spune ach.

cat te-a lasa initra
eti d le ?
.

..

Ean vr'o cinci toil' de lei.

Bursuflescu. Cinci mil ? pentru un petic de
loc ?
AT nebunit ? .. mai daunadi ai cerut numai
trii m'I.

Harta.

Pqa este, dar de atunci legea rurala

s umpit pamenturile.

Bursuflescu.

Harta

Vre trei mil ?

Da ... unde I

Bursuflescu. Vrei p itru ?

HartA Din cinci, nici o litrae mat gios.
Bursuflescu. Gandesce te, bade Harp
.

www.dacoromanica.ro

De

ii 1I.TA REZEUh

2:;4

te'l indAratnici, eu slut in stare se ridic de-alungul

gardulta, un zid nalt cat plopul cela.

Harta.

in gard.

Nu se poate domnule, ca' am portit

Bursuflescu. Dar portita d-tale se deschide

pe proprietatea mea si pot s'o inchid.

Hart FereascI sfautul e un drept de setbire statornicit din betrani, care imi invoeste trecerea
prin livada asta.
Bursuflescu. Serbire prin liva la mea ?
Am
Harta. S6V aralt ispisoaxle din pod
ean asa nn teanc de hrtoige afumate.
Bursuflescu. tntr'un cuvent, primesci ce 'tiam dat.
.

Hartd. Cinci niii ?

Bursuflescu. Ba patru.

Harta

Mimi

d mana

Bursuflescu. Nu? .. Se nu te cdesci bade

Eu
Hartl, atata 't1 lic ... Resgnciesce-te bine .
.

me duc se gl.tesc baniT

Harta. Cind mil' in capet?
Bursuflescu. Nu te scurnoi, ea te' cai ... Scum
pul mai mult plgubes e
Scii vorba . , (1e.e prin fund
.

SCHNA HT

Harta. M'oT cai eti I .. Nu cumva'i bite gamdu

la glidecata
Pofteasc), dica vrea sa guste moara
Jui HartA Rezesul ... de 20 de anY de cand m'ain tot
frecat de p retil grudecitoriilor, doar am deprins eu
se 'ntorc suruburi cArciogairesti, si am agiuns a putea
tmea clant cu ori-care avocat,
www.dacoromanica.ro

HARTA RZUL

235

ESt slut Harta, bas re'zSs

Cunoscut tocmaY prin Es
De cYocoY, de scriitort,
i de mul/T judeca'torT.
AnY Intregi eli m'aut luptat
Paint ce 'mY-am castigat

i procesul cardocos,
i nume de Hart.1 ... gos
Cunosc ort cc carcToguri si orY ce cotcarn
De 'npricingT purtate prin judec ttoriY
Sciii cum s6 cumOr marturY, si semY Osesc doveciT,
Care se par ca's false si trebue sli le crecti.
Am ispisoace moPe, ascunse col 'II pod,
i sciil orT ce pricina s'o 'nod si s'o desnoLl
tntr'un cuvent imY place de CurtY a m6 freca . .
M'am judecat, mS judec si inS void judeca,

Cdci slut Harp:, bas eez,

Cunoscut tocmaT prin E?
De cTocoT, de scriitorl
i de multi' ji dec toil%

AnT intree ed m'am luptat

Nei

ce 'EnT-am castigat

i procesul med spinos

jo
gi nume de Hart5

Umbla Bursuflescu se-mT curnpere rezesia cu o ni-

mica toat... S'o indulcit cu chilipirun, de cnd o

pus mna ,pe mosiea cucoanei SafticaT, stApAna cca
vecinic a Bursuflenilor... Sermana! barbatu seti o calicit cu cheltuelile, vrend se se aleage deputat, si dupA
moartea luT, i s'o scos averea la mezat
inca't biata
cucoana Saftica o remas lipita parnentului ii ede la

preotu din sat ... Cum asT face, cum asT drege, ca

se'T cAstig mgcar o ca'suvti, uncle se'sT odihneasca betrneWe . . De-asi pute se'l smulg de pene pe do-

carlanul ist de proprietar noti

Dumnecleti, mester 'T dracu I

.
.

Cine *stie I

Dar ce s'aude ?

Affaritica I (se ascunde dupl cope).

www.dacoromanica.ro

bun e
. .

Ha I

236

HARTA. Ettztsui,

SCENA IV.
Harta, Ma' riuca (vine din dreapta. purtand pe cap un val de
panel ghiliti),

Mdriuca.
Frundl verde nalbl moale,
Ce ducT mndrulqa 'n poale ?
Porumbele duc i tragT
Pentru ceT care'mT slut dragi.

Hartd.

an parte)

peste de dimineatg.

Ean audf cioca.rliea cum

ciri-

M6riuca.
Frunei verde de cicoare,
Ce calcT mndra sub picToare,
Cale urzieT i spinT ghimpc0
Pentru ceT ce's uricTo,Y.

Harta

Mriuca

Harp

arkindu-so

Mgriucg.

Eaca 1.. aid 'ml-al fost bgdicA ?

Ba afure... Da de unde vil

tu, fa ?..

AT esit de-acas1 cu diva 'n cap.

MAriuca. Vref s lici cu panza 'n cap, pentru
cal albg ca diva ?
Harp. esminad v lul de 1an7a) Ca diva cea posamorita ?

Mriuca. Apol dg ; numai de doug ori pan'acu

Mai asteapta vr'o trif patru dile
am dat'o in undg
vide-o mai albg de cat cinstita fa i dumitale.
Harp. (ridend Te cred ; si nu rUa fi cu greu,
cact cinstita faca mea if albg ca labele tile.
Mriuca. Labe? .. Labe's aceste? .. Mai alalwww.dacoromanica.ro

237

HARTA RtZt4UL

taerT vgtavul mosiei clicea, ea's de cas dulce,

vre se le mgnance.

ca

Harta. AuI mncgul! . Ei I i tu ? .

Mariuca. Eti .. 'T-am tras un cas peste gurg
.

de 'I ar fi pgrut brAnzg sgratg.

Hartg. Bine 'I-al facut, Mgriucg

L'a 6

urn-

plut zerul ?

Mgriuca.
Harta..
Maritica.

Asa 'mi pare, cg se tinea rat de nas.

Vatajii's cam Tuti...
AtAta grija se am eti pe faga. pg-

Si nu s'o mAniet ?

mentului . . Cucoana Saltica, nnasa mea, 'mi-o clis

in mai multe renduri : fa, MAriucg, se te feresti de
!

rninciunile figailor ca dracu de temie ! . . De atunci

cAnd se leagg vre un htru de mine, am leac de alungat
dracu.

Hart. Care leac ?

Mariuca. t aghesmuesc cu astg

labg, cum

o numesti d-ta.
Hartd. Da pe mine, Mgriucg, m'ai aghesmui ?

M6riuca.

Pe d-ta nu bdicg, cg maT crescut

in cash' si 'mi-al purtat de grijg ca un frate mai mare.

D-ta esti om de omenie si tiU cg dacg ti s'ar
aprinde cAlcgile, al alerga la popa, ca se'l rogi se ne
cunune.

HartA. Eaca mg ? . Vrei se te facT rezesita ?

Mariuca. Bi de ce nu ? . mai ggsesti multe
fete ca mine, harnice si voinice ? (aritandu'*i bracele goale
Ean priveste brace bune de lucru (aritAndu'*1 picioarele)
.

Ean priveste picioare, care nu mai ostenesc mci o datg

Hartd. (plecndu-se) Ce 'T drept I . i 's mid, fa,
.

1e-a0 cuprinde 'n palmg. antinde maim).

Mariuca.
HartA.

Mariuca.

Nu pune mAna, cg dau.

(voind si apuce piciorul) De'i da tu, dau si
Na I (trage un pumn Harti .

www.dacoromanica.ro

2i

RARTA REZESUL

Harp.

Ir (lend, da un pumn Mirincaij Na

Mgriuca.

,crmnd jos pa', za de pe cal I

ie I

Eaca... 'mT.aT

Destula treabg I ..
i de abia o spallasem... (Aura panza de jos)

resturnat vain de panzg. 'n-terng

iincepe a p&mge

$agg'T asta ?

jutan
Lasa, fa Mariucd,
Harp.
cg n'arn fgcut inadins.
Ma'riuca. Atat t ar fi trebuit, s'o
dins ... Poftirn ! acurn trebue se me
semi perd gliulica cu spalatu.
isvor. .

nu te mghni,

faci ;i intr'aintorc Tar la

Aste's glume

vatgjesti.

Harta.

Ailariuca

pnzg !

Dg'mi bung pace ... Bungtate de

M5riuca.

'lege pun dreapta plAugand).

Harp.

SCENA V.
Biata fata !
Ean auch-o cum se bo-

Taci, fa, ca sparii tamazlicu satuld. (MIriuca

.
acu ride .. . asa's fetele . .
Cand senin, cnd ploate.
(Se aude un glas de surugiu i pocnete de him Oare ce se fie ?
Cine vine? (cauti in dreapta) 0 trAsurg CU postalioni... Se
coboarg o cucoang si un domnisor. Eaca I. . Primarul
nostru, d-1 Lunceanu, nepotu cucoaner SAfticgf
Vin
Acasg, Harp, si la pan& din dosu
amendoi incoacT
aardulur, feta meil (iese pe portical.
ceste I

(striga)

incepe a ride cu hohot) Na I

SCENA VI.

Tarsita, Lunceanu
Lunceanu.

Doamna mea, eat-ve sosith cu bine

in parcul d-lui Bursuflescu, care in curend are se fie

al d-voastrg. iofteazh).

www.dacoromanica.ro

HARIA Rtth,UL

239

Tarsita. St de asta oftezt d-le Lunceanu ?

Lunceanu. Oftez, pentru ca v'am adus cluar
en insuml in aceasta capcana casgtoreascg I
Tarsita. Ce vrei se chef?
Lunceanu. Nu ve pare cludat ?

Tarsita. CTudat ? pentru ce ?

Lunceanu. Ah .. atT ii ultat ?
Tarsita. Ce ?
Lunceanu. Nu v aducett aminte ? .. (ofte zi).
Tarsita. Ce ?
Lunceanu. Ca acurn tnt lunT, pe cand tnoita

BursuflenT era inca a matuseT mele, v'am fgcut o de.

claratie de arnor chTar aici
pe WO. asta ?
Tarsita. Se poate
nu'mi aduc aminte.
Lunceanu. Nu ?.. Nici cat erg de uTtnita cand?..
e flatezi, dornnul mat I insa altar aa
Tarsita.
se fie, inteIegT, c fiind in ajunul casatorieT mele, nu
se cuvine s rn it pornenim de cele trecute.
Lunceanu. Inteleg, i oftez cu atat mai adanc,
ca tocruaT e sint condamnat a ve cununa.
Tarsita. D-ta ? .. Cum ?
Lunceanu. Sint primar I .. i in virtutea leget
celeT noug de niariti ...
Tarsita. Priroar I (e. disprett Si aT putut se te in
josescl a prirni ? ..

Lunceanu.

Me ertatt, doamna mea

Clue

servg teara luT, fie postul cat de mic, nu se injosesce,

ci se inaltg.
Tarsita. A fi... Dar nu ved pe d-1 Bursuflescu...
Me duc se't dati de scite, cg. at
Lunceanu.
sosit.. , In tain6) j peg Tarsitg, ai uTtat tot ?

Tarsita. Ear?

Lunceanu.Nu'tf aduct aminte de nimic, nimic?..

Tarita.

cu

. i

d.

liii, cig'n,i bung pace.

i

www.dacoromanica.ro

240

HARTA. RtawL

Lunceanu.

(elind prin tw)

teIniT fernnecAtoare

0 ! femef, femel Vr-

SCENA VII.

Tarsita

(recitativ)

eatd-nWs in fine pe pragul termite,

Unde m'asteapt'averea si At gerul lubirel
Nastasi Bursuflescu srpus se 'nchind mie
i cere s rn6 scape de trista v&invie I
Ah I

De-acum in avere,
In dnlce pl6cere
Am s vietuesc,
De astacil aice,
StSpa.na ferice
Eli am A domnesc.

CdcletY voY negre tattle de doliii si de jale.

PeritY vet Onduri triste din vesela mea cale !
Nastasi Bursuflescu pe frunte-amante sale

Va pune o cunund de flog de portocale.

Ah I inima'mY sala

i mintea'mY s'ecsalth
Cuprinse de-amor,
Md simt sprmtioarli
Ca on i ce sboard,

Ca flutur usor.
CdcY ed In avere
i 'n dulce plAcere
ScM c'am s tidesc.
De-acum ed aice
Stdpa.nd ferice
Am se 'mpdrhtesc

www.dacoromanica.ro

241

HA RTA RAKE VL

SCENA VIII.

Tarsita, Bursuflescu
Bursuflescu.

in toa'eta e,agerata],

vine alergand si se opresce la mijlocul scenel)

do mna meat Ce fericire !

Ah I

Lunceanu

Dati'mi voTe.(declam5)

)up'o lunga ao.eptare cluar de ast6cIf ditninea0,

cTe v6d clinA prea frumoasi, c'a./ Intrat icT

Harta.
Tarsita.

La coteata 1

ld pa gard striga .

. .

La coteatd
Ecursuflescu. Nu bagati de seamd . - Harti
ezesul iT adund rudele
Dati'mi vote. (decia.A)
I

skim 'tn'i se 'nfliicAreaza, cnd privesc a oastrA ta0,

a Universul In mirare v proclam

Hart. .dupa gard striga; j Hale, rata !

Tasita. Ratd
Bursuflescu. Ucign crucea de reze1 ... Nu
I

ye potriviti, doamna mea

Tarita. Da bine, ce insemn aza ?
Bursuflescu. Harp se ceartd cu reoiul cel
oestrit . D le Primar, aT adus registrul de casa
I

torie?

Lunceanu. Ba nu, doninule.

Bursuflescu. Bine-voesce, te rog, a'l aduce in

itd,

a se indeplinim formalitatile...

Lunceanu. Prea bine, me dile i me intorc in

dc td CU el.
67416

(iese p in dreapta).

www.dacoromanica.ro

16

HARTA REZESUL

242

SCENA IX.

Tarita, Bursuflescu, Hari& (dupe gard .

Bursuflescu. (roan, ulnau In fine ... suntem singurL Singuri I Nu ne vede deck s,ninid cerfului
care ne zimbesce . din 'naltul cerTului . . unde ca
,

nisce ochT deschisT .

de o fericire . de
me uimesce.

stelele eel-1'111m' .

uftnire .

. me cuprind

cart.

Ii se leaga limbo.)

Tarsita. Lin4tesce-te amice, si

flu felice

. din

toat felicitatea cea mai fericitd, caci si suffetul meu...

plan Th regiunile cerTula . . care ne privesce .
(se perde)
din 'naltul cerTulul . unde stelele cerfului
Bursuflescu. (C. foo Destul . . . destul ingere !
.

Nu me face se mor. Iscapti din picloare Hal Se ne punem

. in parte De cnd sint,
pe Jai
n'am pit ceea ce

pdtesc acum

mi s'ad tdiat pidoarele.

se pun amend I

pe lai;a de sub copac qi cattle lung unul la altull

Bursuflescu. Ah I nu cobori ochil, dini I .. Lasa-me se me oglindesc in el . se me scald in vdpaia lor voluptoasa.
Tarsita.

icochetand) Mi'y fried

tun asa de aprinse

nisce cautd-

ai

Bursuflescu. Amorul dd foe. Amorul . Ah I

Cuin verdeata moverprives e cum natural calm-I!
des e pe . verdele cAmpii ale nature! . .. Nu simti,
el par'cd ne cade pe frunte o man
Tarita. (treserindi Val' de mine! .
dut pe gat ? pleacS)

. .
.

ce

'mi-a ca-

Bursuflescu. admirand gaud Taisitel) 0 0111ida! (lea omida)

Fericita dihanie I aT atins gitul de ivorid al diner !

Tarsita.

Iscrpinendu se) Valed !

. Ca

!lam a.

www.dacoromanica.ro

red

n-ie ma-

243

nARTA RAztsm,

Bursuflescu. (urmand cu sentio era) Aucli freametul frun4elor, armomile nature, care serbeazA. amort 1 nostru ?

Harta.

dupa gard amula on cane, canele latra i o rnata rolor

laesce).

Tarsita. castuondu-) urechile) Ce'i asta ? Ce't asta ?

Bursuflescu. Nu ye spArietT . Dulaul lul Harta
.

. .

IT in discutie politicA cu motanul!

'rkz I C-)

Bursuflescu.
Ah I ginga0. Muza!

Pot1,1 raIul pe buza.

Tarsita

(coclietand

De'l port, II port, Lho

tientrii atnantul naeu

Hart& (dupa gardi

Fosea and c lost,
acu' tuLt u prust.

Bursuflescu.
Ahl frageda Muza,

Usk pe.a ta huza

Se'l culeg

Tarita.
B., ha

Hart

Idupa gard)

Tronc, Marico, la I
ampreut

Bursuflescu i Tarsita f ur.oi)

Nu mg este de trait
at-ast-fel de vectra rnojid.
Har51 de nesuferit,
Trehue-alungat dpaict.

www.dacoromanica.ro

244

HARTA RE71UL

Hart (dupe gard).

Fruncia" verde cardama,
Fa, Marico leleo, fa
Fosta'T, fost pe cfind aT fost
S'aT r6 1 I tin lucru prost

Bursuflescu

tare)

Bade lfaqa I

Harta (dui:a pomp)

Ce po tesci?

Bursuflescu
Fac't'f( gura. insfir.; t

Strigi ca surcliT.

Hartd (dupe pc)]

Elca nA I

Bursuflescu
pe noT ne aT astir lit

Hart (dupe portite

Mare ponzA I

Bursuflescu
AT tIcut ?

Hart& (dupi glid

A m tNcut.

Bursuflescu
ne nu, bade, chiar acorn o

't

\sa, prea bine.

anescl tu ri cit mine.

(citri Tarieo)
Scumpul meh odor.
Est! chTar un bujor.

www.dacoromanica.ro

HARTA RtZgSUL

243

Hart (dupi gard

Fost'a and a fost
S'acu'Y lucru prost.

Bursuflescu
Ah I plactift floare

1.asl-m6 cti-amoare

S'o respir

Tarsita
Ba, ba

Harta (dupa

gat d)

Tronc, Marico, fa
preun)

Bursuflescu i Tarsita
Nu maY este de trait
CU-ast-fel de vecinT mojicY,

Harp:4 de nesuferit,
Trebue-al'ing t de-aici.

Hart&

lama gard)

e a fost verde s'a uscat;

Florile s'ati scuturat.
FoseaT bade, cand aT fast

S'aT remas un lucru post.

Tarsita. Ei I apot nu ma, este de suferit

Bursuflescu. Nu ... umflarar Rusaliile !
Tarsita. De ce nu te desberi de dinsul ?
Bursuflescu Am cercat se'i cumpr reze;iia, dar

hotul cere scump

cat nu face.
Tarsita. Scump, nescump, iti declar, d-le Bursufiescu, ca nu nA mgrit, dacA nu'i depdrta pe Harta
din vecingtatc.
.

www.dacoromanica.ro

246

H ARA A litztLTI,

Bursuflescu. I cu rugaminte) Tarsito !

Tarsita. (maieitoasi) Am spus! liese furioasi prin fundi.
Bursuflescu. uriMand'o pini'n fund) Tarsito I .. reviind

S'a dus furioasa ... Are dreptate clina ! fartand casa lui
Haifa) Hotul dracului I .. o face inadins , .. De oiii sci
chiar di m'oi calici, trebue s inntut numal decilt

cu el ...

st riga I

Harta, inn Hiq

SCENA X.

Bursuflescu i Hart

Hart. Aud domnule.

asculta : 'Ini-ai
Bursuflescu. Vina 'nco ice
cerut cinc mil de lei pe peticul ter' de r7.4-ie
fie !.. it, dati cinci mii, numai s te dud dra-ulut
,

pon lflc.

Harta

Cinci inn ? .. opl nut vret sa qlci d-le ?

Bursuflescu.

Cum opt mii; dar n'ai spus tu

mai dinio ire cA vret cinci ?.. Cinci! of al tali:A

Harta.

Degeaba trni dal tifla, domnule, di mai

gics (

)pt nil, nici o par t frantA.

Bursuflescu. in parte, Ce 1aT clonlgi ! (tare) Mai

Hartu

fit om de omenie.

Harta. Chiar de m'at sAruta, domnule, nu pot...

mo; oari mea de b tin, cu perjerie
Bursuflescu. Nu In ei ?

Hartd. Nu.

Bursuflescu. Ghidi hot ;iiret! .. Ai inteles cA

am nevoie se' tn6 desbar de vecinaatea ta
Hart. (ficnd ci se mnje S te disbari? dar ce sint
eu, boald?

Bursuflescu.

Vatanig.turl I.

www.dacoromanica.ro

HARTA. RtztvL

Harta.

24 7

llaca'i asa treaba, nu vend .. sluga d-tale.

(vre se Yeas)

Bursuflescu. E, lasg Harp, c'am glumit ... Nu

(in parte Se videtT, ca o se' fiti silit a'i face

te supera
si cuite acurn.

Harta. (n p.ale) Vine dragu; la tams.

Bursuflescu. Septe mii ai dis?
Hart. Ba ... opt si cinci sute.
Bursuflescu. Hai 1 .. ti'l dati . ada mAna 'n-

coaci... Noroc sa dee Dumnedeil . . dar sg peri indatg

de langg gradina mea
Audi ? lin parte M'am calicit I

Harp. lin pau,, Pecat, cg nu l'am opintit mai sus

cu targu.

SCENA XI.

Bursuflescu, Harta, Lunceanu.

Lunceanu. D-le Bursuflescu
eata registrul
and ii pofti
Bursuflescu. Mai pe urrng, mai pe uring. d-le
Primar. Acuin a bine de te 'ntoarce Ia cancelarie ca
se-mt redigi un act de vnd ire a rezesiei lui Harp.
in pre de 8500 lei, si cu condilje se 'rni-o dea in
data in stripAnire.

Lunceanu.

noroc.

Prea bine, domnule

se 'ti fie cu

liesa).

Bursuflescu.

Foarte'tI multumesc

...

scump

noroc 1

Hartd (ftt parte) Puteam se'l SUL pang la clece mil.

Bursuflescu. (In parte) Merg se duc veste bun4.

ca s'o imp c. Si de acum dina 'I a mea I ..

Am sapat de Hart1 I
TarsicAT,

www.dacoromanica.ro

HA RTA rtt.z4m,

948

Bursuflescu.
Bade Ha41, st T pe loc,
Ea m6 'ntorc aici cu bash,

Harta.
s6 'tT fie cu noroc,
S6 traescl Intru mulct ant
HaT 1

Bursuflescu.
InsI. scump m'e tine
ritlul de proprietar,

Noroc

Hart-a
Scump. bind Yea seama hinc
C'aT ajuns a fi perjar.
Lpseuna

Bursuflescu (in parte)

Ghidi hot siret,
Bun de clomlgit 1
126z4lea lu'i
1( 65, m'am calicit.
lese priu fusid)

Hart&

n parte

Am cap de c ic
Bine 'I-am such :
Bi

ca pe un n'tuc

dh

l'am invertit.

(Se aude In dreapta glasul Mari ical).

Hart.
cu pAnza

Eaca Mgriuca I . Se intoarce dela isvoare

Veselg pgsnliicA ! . Am s'o pun in curg;
.

www.dacoromanica.ro

249

HARTA REZE$.UL

dar pan'atunci hal se scutur de colb ispisoacele rezesiei.

kse pe partite. djcancl') 8 soo leT un petec t

urnesce de ris).

SCENA XII.
MAriuca tntta cu valul de pa )ea pe cap .

MAriuca.EatA-mes ear eu

'mf-am spglat din

noti valul de pa'nzd si acum s'o intind la soare

cole pe earbg verde. intin le panza ca nand).
Writ.

'T rom ncu

Tcq fi ciiIor drigutl,

Ea se scoaM dimineala
5i 'n isvor Ist scal.M faca,
ApuY pune

cosite

Dod florT de garofite

i la sinul busuToc,
S6 dea inimilor loc.
Earna toarce la fuToare,
Tese firu 'n tesetoare,
Apa v. ra 'n foc de soare

Bate Or= la isvoare,

5i cu dinsa fata 'sT cossi

OlmesuTc de inireas
Ca s'o poarte cu noroc,
it dea nirmbor foc.

SCENA XIII.
MAriuca, Bursuflescu vine alergand, se inpedica .

Bursuflescu. Ce as'a ?
MAriuca. Nu calca panza . nu
Bursuflescu. -- Da ce asta ?
t

cgIca.

www.dacoromanica.ro

HARTA IttztUL

250

Nu alca,

Mariuca.
sprdat'o.

domnule

. ca

acu am

Da cine 'cl-a dat voe seti ntini

Bursuflescu.

pa'nza aid?

Mriuca.

Eaca vorM!.. Aid am uscat tot-dea-

una ... si an, si an tert.

Bursufiescu. Ce an

eu

ert? .. Nu scn tu c acurn

sint stpAn aici?

Mariuca.--

'apoT ?

Bursufiescu. Apof cum indrgznesci pe Omentul mei? ..

Mriuca Eaca at vorbit de te-ai pripit
Doar dam seti mdnanc p mentul ...
Bursuflescu. Aud ? Inca te si obrAznicesci ?
.

Na pAnzg, dacA '1 asa (calcA pe

pAnzi).

Mriuca. Nu callca, nu aka.

Bursuflescu. (tropAind pa pAnza). Na, na, nal
Mariuca Ean vecli'l, batel crucea nebun!

Vai

mancate-ar doarele... (trage de cap6tul panzeT).

Bursuflescu. (cActandl Valeu I m'am stilcit!

Mfiriuca. ocean plinencl) Amp, s fl face el ris

de lucrul meti I .. linfawrA ru pinza pe Bursuflescu, care cearca (n

zadar a se scula) Ean se te satur e5 de gioc pe panzele

laelor..

Bursuflescu,Secli fa!

Mdriuca. Ba nu, man4ositule ... am sl te intAs

ca pe ploclf.

Bursuflescu.

Fa nebuno, me inadusT

Mdriuca. (plAngend tare) Inldusite-ar Elite, hihmule I

SCENA XIV.

Bursuflescu, Mriuca, Harp.

Harta. - Da ce este aid' ?.. Ce plngi, Mariucg ?
www.dacoromanica.ro

251

HARTA REZEWL

Mariuca.

Cum n'ol pange, baclica, daca vine

hasaochiul ista, de'mT tavaleste panza cu picToarde

lut
gioaca pe dinsa ca un curcan suerat.
Bursuflescu. (sculandu-s,) ET! lasa fa, ca te-oiu
drege

e.

Mariuca.

fadunandu-4 valub Ba '1 drege tu pe eine

mal dres, stropsitule . Eaca, ear trebue sa clatesc
valu la fOntana.
Hart& Lasl dracului, Mariuca

ie

Bursuflescu. Pe mine?

Hartd. Ba valu... N'aT noroc adi draga.

Mriuca.Aa se

vede, badica

Inca plina de sturluTbatT

fse duce de se ptine

Daca'T luC laita i a,eada

panza ii vall.

Bursuflescu. Ce fan' asta, bade Haqa?

Harta. 0 bT ,ta orfana crescuta de mine.

Bursuflescu. Re cresctr

'T-al dat

AudT, sC

me infese la virsta mea.

Hart. Nu te maT potrivi, domnule
1 anii

Adus'ai

Bursuflescu. PI etul rc

. .

Cum nu!

Eata

500 lel in capet.

Hart. 5oo i opt mii ?

Bursuflescu. Care 8000? Unde a fost vorba de

S000? (senate un cuOtal Orineoc din bumnar).

Hartd. Ha, ha, ha ...Glumq mai e,ti, domnule!

Bursuflescu. (jucandu-se c utita0 Asa 's et.i, bade
U

Harta.

Hart. Eaca cosorul

meti

Unde 'I-ai gasit

doninule?

Bursuflescu. Ce ?
Harta. Coorul anti, ista (aratl cutita(ul).
Bursuflescu. If al d tale? e,tf sigur?
Harta. Cum nu? . Tot sttul ii tie.
,

www.dacoromanica.ro

252

HARTA REZtIFUL

Bursuflescu. Uncle '1-am gasit ?

(schimbandull tonub

Al hotule 1 sari noaptea peste gardul vieT ca se'mi

furl poama?
Mriuc. --an 1;1140 Ce dice?

Harta. Eti ?

Bursuflescu. Tu, tu... Cine altult

Hart. Da se' n'am parte...

Bursuflescu.Ta

ii

furg, nu

rninciunosule

Chl'ar acum

mi s'a jfluit, el in toate noptile

Tu esti'
scie cine, poamg cu cofele

a venit vierul

furul ,

Harta. Pusche pe limbgitt, domnule.

Bursuflescu. Tu... Cgci vierul itt.a

ggsit cu-

titacul la picl'orul unlit butuc.

fn parte) Val de mine ce pozng am
Mriuca
fgcut 1

Harta. Domnule
Bursuflescu.

Taci din gurg, potlogarrule .

Te.oih inveta eti s te anini de proprietatea altuia, am

se te duc in Criminal.
Harta. Ispariet) Pe mine in Cri

Mariuca. feu znirare in parte) minal ?

Harta. Se mi fad' un pecat ca aista,

cocoane,

ca, peu, nu's vinovat.

Bursuflescu. (aratAnd cutit u1) Eat dovada care te

osAn 'esce.

Harta. --(plecand capull Am patit'o1

Bursuflescu. in parte) L'am umplut de spariet

m nunat

Hart6.$i bine, cucoane, nu'i chip de tocmala ?

Bursuflescu. Ba este unul, dadi n'ai fi inde-

retnic.

Hart6. Care ?
Bursuflescu.jinT diT rezeiea cu 500 de
www.dacoromanica.ro

lel"?

253

DARTA RERESUL

numal ada cutitaul

Harp. Ti-o dati,
Ba nu, mai badeo; se facemii barintinde mana .

Bursuflescu.

tiile mai int& ... (in parte)

Hartg.

il

tin la mama.

(in p nu) CI00011.11 dracului !

Mariuca. i pai-to Cum sa'l scap pe bietul badica?

SCENA XV.

M ariuca, Bursuflescu, Har, Lunceanu.

Lunceanu. Eaca actul de venclare, doinnule
Bursuflescu

...

e gata.

Bursuflescu. Trebue schimbat, draga Luncene.

Lunceanu. -- Ear I
Bursuflescu. Badea Hartz, care 'i cretin cu frica

liii Dumnecleu, a avut mustrare oe cuget i 'mi-a asat rezelea lui cu soo de lei
pe cat face ... Nu
'T aa jupane Harta?
Harp. obobit) 0 fi. (in parte Me lea i in triT pa
rale, ciocotul.

Bursuflescu.

Mergi, primaraulc, de prefa actul,

te rog.

Lunceanu. Bucuros.
Bursuflescu
Sau mal bine, haT cu mine ca se

ti'l dictez eI insu'rni inteuti stil mai poetic. Se nc

videm sanetoo, cumetre Halla

(In parte)

'L-am pus

in cola pe reze (lese prin fund 1) preuna gu I urn. anu

SCENA XVI.

Hart&

Hart.

Mriuca.

'MT-o intors urubu

ba Inca bine. N'ani

ce slice.

www.dacoromanica.ro

254

RARTA RE71:.?"(.1f,

MAriuca.

tn parte)

BIetu

bAdica" !

cat e

de

mahnit I

Hart.

Da cine dracu s'o dus in viea Iu cu co-

soru meti ?

Mariuca. (apropit mitt- e) Ed, bAd.ca

Hartd. Tu ?
Mariuca Eu I . de.oiti eti, cg. me'l da pe eel
afar a, 'ti-oiu spune tot ... De tate orl' treceam pe linga
viea boereasa, poama ltni fcca cu ochiul ; s'asa nu

mai tarcliii de cat ast noapte m'o impins pacatu de-arn

sarit gardu, si cum taTam struguri cu cosorul d-tak,

m'o spriet un cane s am sca'pat cosortd in vie. Aist ii
tot a leverul. Dar de oiii mai sari eti garduri de ach
inainte, se reman fat. mare. Eu 'V-arn facut !;,otiea,
Na, bate-me ... bate-ine ...
baclica' ; cii sint gresi'a
Nu me bat!?
Hart6. Drace 'npelitat I.. Nu te-am 13,tut can 1
erar mica. :;;i tocmai acum oiu s te bat ?
Mariuca, lumit Alei ! badicA .. esti bun ca si-

nul mama

M6riuca.
Matte drag5, 11T s7nt greitit ;

Cu a mea tapta te-am Intristat ;

Tu cu blandea nerrOrginit:t
!riff zimbescl duke si m'aT ertat I

Harta.
Dar, MAriud, tu e.ti gre,ita,
'u a ta faptS m'aT intristat,
toss, copilS, ?MI et1 Tubith
Si clitir din suflet. (6, te.ain

ertat.

www.dacoromanica.ro

255

HARTA RAZESUL

anpreuni)

llidii

Mriuca.

drag.1, etc.

Hartd.
Dar, Mitruic:1, etc.

MAriuca.

Ivergendu'si "chit)

Eaca ear

'rut

vine se

plang.

Earta.

Nu te mahni, copila hat, r doar nu 'Inr at

vrut reul cnd ai luat tat strugur dc poama. Slava

Domnului I in teara noastra cel ce are, da cu Wi ltemire
elui ce n'are I Trebue se fie cineva un frige-linte ca
d-nu Bursuflescu, pentru ca se face' gura pentru tin
qrug-ur.

Mariuca. 0 ! Doanme, cand i s'ar paragini viea.

Hart. L'a;i" face eti se'i duce doru, dacA n'ar

avea cosoru tneti la mna.

Mriuca. Numaf atata trebue ?

ca ti'l scot eti de la dinsu.

La,a pe mine

Hart. Cuin ?
Mariuca. A' vide ...Eaca vine cucoana cea ve-

duva, care sedea cu septernncle la cucoana Saftica,

pn'a nu scapeta biata betrina. Me rog, adevn-it
c, badica, cal se marital cu Bursuflescu ?
Harta. Asa se vorbef,te.

Mariuca.

Dacd'i asa, fugi degrabl si me 1,,sa

s ngura cu ea.

Harta, Da ce al de gind se fad?

Wariuca. S te scap de nevoe
Fugi lute.
(Hai ta le e pc porti;A, inpins de spate de Mariucai.

www.dacoromanica.ro

BABIA EtyLtn,

256

SCENA XVII.

M5riuca

Tarsita.

Tarsita.

(vesel

Mariuca.
Tarsita.
Mriuca.
Tarsita. -Mriuca.
Tarsita.

Ce copila'i asta ?
Nu me cunosti, cu onila ?
Nu, nici de cum.
Eu sint Mariuca.

) Bursuflescu 'mi-a adus veste, c5. a

isprAvit targul cu Hai si ca de adi inainte v'surik

mele poetice nu vor mai fi inganate de imorlaitul mot
nilor si de urletul dulailor. ... Cat me tubes e Nastasaki .

Mariuca.

uconita.

oprindu-st. Serut mana

Care Mariuca ?
Stu M, riuca, fiica cucoanei afti

Eu me gasam colo sus in copacul ista, de culegea

ii ere, acu doua lunT, thud d ta sedeaT pe 1 iita cu d nu
Alecu
nepotu ninasei.

Tarsita.
Mdriuca.

(ingdit) Ce dial

Ba Inca 'ml aduc a Mk,

ca am scapat un mei- din sin, de-a c idut buf in spinarea cuconasului .
Cuconasul era plecat si 'ti vorbea
la urechTe

Tarsita.
Mriuca.

(ticlend Incet

;AU cucon4a.
Nu'i i aduc aminte

D cum, Doamne cart .-me? Cuconasul 41" dicea, ca te iubes e t (iuiana) c Ah I

te inbesc. . angera;ule
fie'0 mila ... me rog matak
si ii seruta mnile cu foc
si (1-ta le lasai se le
n

serute
Stii cuconitd.
Tarsita. (Sn parte) Ne-a ved.ut dracoaica. uare) Bine,
bine ... tacT si sC nu pomenesci nirnenui de ce al vedut.
Mariuca. Nic &us Bursuflescu ?

Tarsita.

Ltd meg mai puOn ... Dar poate ci al

ceva de ccrut de la mine, draga Mgriuca ?

vrei ceva ? (o dismeardi).

www.dacoromanica.ro

Spune

HARTA ritzttyuL

257

Te-a0 ruga, dacg

Mriuca. Am, cuconitg
nu 'tl-ar fi cu superare, se'rrif scop de la boeriu un
cutit-I, care mi l'o luat zAloagg.

Tarsita. Un cutitas ?

... un cosor de vie ... insg veclf

MAriuca.
se'l lei cu mqtesug ... se nu priceape

d-ta

Tarsita.
Mdriuca.

izimbincn Da pentru ce ?

Ca de 'I if cere, n'a vre se ti 'I dee

Eaca vine d nu Bursuflescu ... eU merg se me ascund
dupa portita ... se te ved cuconitg, daca e;-;ti meterg.
(iese si se pune dupi portica).

Tarsita. (in parte) Curioasl. fatal

SCENA XVIII.

Tarsita, Bursuflescu, Mriuca (dupa

wo).

Bursuflescu. Ah scumpa mea Muzg, te caut

I

peste tot locul ... am crezut cg te-a rapit Apolon.

Tarsita. Ah I scii prea bine, tiranule, ca alt

Apolon nu exist pentru mine, decat Nastasaki Bursuflescu.

Bursuflescu. (sarutandu-1 mana) Este o fte

Tarsita. Valet/
frant degitele

ce aT

in minA ?

Bursuflescu.

(aratand ct;itasui) Nimic

un cutita

prost, insa de mare valo ire.

Tarsita. Ean se'l ved.

Bursuflescu.

(brigand cutitasul in buzunar) Nu merit se

atinge o mang de crin ca a d-tale.

Tarsita. (fn parte) Nu vre se'l dee.

Bursuflescu. Tarsi0

Tarsita

/Mini vole sell

Tarsita
67416

Iti dart vok, Nastasaki.

www.dacoromanica.ro

17

clic

258

HARTA RtZE-;UL

Bursuflescu. Tarsitg, halde s6 ne punem pe

laita cea de sub copac.

Tarsita. (coborind ochil) Pentru ce

Bursuflescu. Pentru ca se' incepem acel duo

amoros, care a fost intrerupt mai dinioare prin miorlaitul motanului lul Harta. Am multe de spus, cAcT
inima mea deborda.
Tarsita. Hai daca vrei . .. Nu am nimic de refusat fidancatuld meti.. . Da-mi bragul.

Ab!..
Bursuflescu. (dandu'I bragul si tndreptAndu-se spre
Tarsita. (oprinclu-se lng lait0 Val" de mine!
Bursuflescu. (splriet) Ce este ?
Tarsita. Mi s'a unflat piclorul in botinA
nU
pot calca ... (se vaet) m6 curma gaitanul.
Bursuflescu. Scoate botina . . . (Plecandu-se) Da'ml
i

vole seti ajut.

Tarsita.

nati

Nu pune rnna . ca nu sintem cunuLasa c 'nfi-o scot ell. (se Intoarce cu spatele la Bur-

suflescu, se pleacas si se face a desnoadi siretul de la botini).

Bursuflescu. (In estas) Ce talie de silfidA .. par'

ca'i o floare indoita de suflul aurora. (se uimesce:) 0
I

na

zar .

Tarsita.

ah !

ca
Na

de ... (i se leagi limba).

c'am inodat iretu1. (se vaeta) Ah 1

. reit m6 doare 1 .. iira vine s6 1ein.

Bursuflescu. Tale siretul . taie'l.

Tarsita. N'am foarfeci.
Bursuflescu. (dindu'l cutitasul) Eaca un cutita.
Tarsita. Ahl Ii multOmesc insA de.oici scoate
.

botina, am s6 rrna'n nurnai in coltun

Bursuflescu. Alerg lute s6'ti aduc papucif de sus.

Tarsita. AleargA, scumpul meil, aleargA.

Bursuflescu. M'am dus. (iese lute prin fund).
Mriuca. (aritandu-se la portiti, in parte) Me,tera'f cuco-

nija 1

Ita,e) Cuconita .

www.dacoromanica.ro

HARTA. RtZEFIL

Tarsita.

Mdriuca.

259

A I tu e;t1, Mgriucg, ?

Ada degraba cutita;u, pang nu vine

boerTul.

Tarsita. Na, ;i fugT.

Mriuca. Se'fi spun drept, cuconitg

megerg

cti I

(esind pe portit5) Baclicg, bgdicg .

Harta. (dupi portica) Ce'T fa ?

Mdriuca.

"'arta.

Eaca cosoru.
.AleT ! (se aude un serutat i Miriuca ri4end).
(aducend o pireche de papuci) Eaca,

Bursuflescu.
papucil

eaca

. am alergat de m'am umplut de suflet. caw.

Tarsita.

Mere, scumpul meL. . acum nu ni

mai doare ... am disnodat ,iretul.

Bursuflescu. A 1 bravo 1
da unde'T cutita;u1.
Tarsita. Care cutita.;? Sciti eti ... '1-al luat cu d-ta.
But suflescu.

pgdit? nu se poate

Ei.I ?
,

(41 pipie buzunarul)

sel

fi

prg-

uncle sO fie ?

SCENA XIX.

Tarsita, Bursuflescu, Harta, Mriuca.

Hart. (in parte, artand cutitasul)
venit apg

la

moarg.

Bursuliescu.

Eaca i Hartg, Tubitul me vecin

... s6 Tel bani cu dimerlia

al venit la bani, hotule

aa'l?
Hart.
dracului ?

Apol dg, dornnule

. cine fuge de ochlu

Bursuflescu.

mai mult
500 de lei

Hart.

ET! na, ca s nu te fac s6 a,teptl

mie 'nil place sg plgtesc pe in. Eaca
(scoate punga).

500 lei arvung ? dar ceia-balfi cnd mi'l

numerl ?

www.dacoromanica.ro

280

HARTA litZ4UL

Bursuflescu.

Harta.

(gond) Care cera-l-alti, ghidusule?

Gel slece mu, pretul rezeOei, dupl toc-

meala.

Bursuflescu. Ce tocrneara . N'a fost vorba

de 500 de lei ?
Harta. Vrei se risli, domnule ? fie 1 hai sa." ridem. tmariucav Ride, fa.
(Hall 1 Mariuca rid cu hotupt).

Bursuflescu.

(fngrijat cautS prin buzunar) Mat Harp, se

Bursuflescu.

Scii ? dovada ? (in parte) Unde dracu

vede c at uitat cosorul 1

Hartd. Ce cosor, domnule ?
l'am pus ?

Harta. Dovada ? Intelegi tu ceva, Mariuca ?

Ba cat baciul , o fi vr'o cimilitura.
Mariuca
Bursuflescu. Cosorul, mal, care l'al" prgpadit

in viea me.

Hart& Ea ?
Bursuflescu.

(aritAnd cutitwil) Eaca cosorul metI, d-le.

La tine'i? Curn de se gasesce la

tine, hotule ?.. Mi rat furat din buzunar?
Hartd. ET 1 .. am II-101es ca d-tale nu'ti e de
cumperat rze,ia ... Bine ; hat fa, MAriucA.
M6riuca. Hai badi (vrea se I as1),
Tarsita. Stati 1 ce este ? nu ye inteleg.
Harta. Ce s fie ! . . d 1 Bursuflescu vroe,te numai de cat se me alunge de pe locul meiI, i acum
nu vre semi plateasca pretul tocmelel, adica iosoo
lei

asta'T tot.

Bursuflescu.

crurios)

pece sute cinci mill Cir-

jaliule 1

Harca.

Ba slece mit cinci sute.

www.dacoromanica.ro

261

HARTA RtZE.5.UL

Q1LIPTI3etrz,

Bursuflescu i Tarsita.
Pece mil, eine( sute cle lel 1
pece mit 1 .. Ce-am aup?
pece mil 1 .. Pentr'un petic vrel
pece miT ? .. Hart's! nebunit.

Harta i Mdriuca.
pece mil, cincI sute de lel,
E un pret foarte potrivit.
pece mill spune : vreY, nu vreT ?
Lucrul bun nu e scump pltitit.

Bursuflescu.
Mn Hanti, vecine, s stnn la tocmal6.

Hart.
Tocmala't acuta ; nu 'Y loc de 'nvoea15..

Bursuflescu.
Vrel data mit ? Spune.

Hart.
Ba nu.

Bursuflescu.
VreY trel mil'?

Harta.
Nu.

Bursuflescu.
Tre

eine( ?

www.dacoromanica.ro

262

H A RTA RRZP."TiL

Hartg.
Bet,.

Bursuflescu.
Al naibiT sd fil

Tarsita.
MaT da, Nastasaki.

Bursuflescu
Pe vrute, neyrute

Ill dull cinci mit

HartA.
BaYu I

pece miY chid sute !

(Tmpreuna).

Bursuflescu i Tarsita.
pece miT, cincY sute de lei I etc.

HartA i Mariucg.
I,)ece mIT, eine( sute de leY, etc..

Tarsita.
Vecine, crestine, fiY om eit.omenie.

Peste cincY miY, esa adaog o mie.

Harta.
Pres putio, cucoanK.

Tarsita.
Opt miT nu voescI.

Hartd.
Nu.

www.dacoromanica.ro

HARTA RtzPVI.

262

Tarsita.
Opt si cincl?

Hart.
BaTu.

Tarsita.
Prea mult te scumpescr.

1N riUca.
Mat dd, cuconiVt.

Tarsita.
ET I

.. slece mit...

St dait pe nevrute

Harta.
BaTu ...

clece miT cincY sute.

(InpreunS).

Bursuflescu i Tarsita.
Vece mil, cincY sute de leY I etc.

Hartd i M6riuca.
pece mit, cincY sute de leT, etc.

Tarsita. Drept se'V spun, jupiine Harp, esti' lacorn ca un jidan.

Mriuca. Nu se scumpeste, cuconip, cX livada
d-ta.
plinA de copaci marl' cat m6ru1 cel cu 1ai . .
(arata copacul din mijlocul s end).
(in parte) Audi'

serpoaica I (ha
Tarsita.
DacA are copaci roditorT, nu'i tocrnai scump.

Bursutlescu.

Bursuflescu)

tinuigatr) Nu'i scump dece miTcincT

sute ?

www.dacoromanica.ro

264

Tarsita.

ITARTA REZESUL

(privind cu dragoste la Bursuflescu) Ce este o sunA

de banr maT mare sail mai mica, pe langl fericirea

de a temnea smgurT, noT, doT i. .. fara marturi
Bursuflescu. (incAntat) Ah 1 ai dreptate, suflete.
(Jur 11..-0) Fie! .. iT dati cat cerl, numai te cari indata
din casa asta.
Harta. Doar nu dail TatariT.
Bursuflescu. Ba &O.

Hart,

Bine, ins 5.

semi adaugi pe de-asupra,

viea cea paraginita cu casele din ea, ca se am unde

me muta.

Bursuflescu.

Ce-ai dis ?

(Tarsiteit

Ce-a dis

Patru pogoane... cu poant gras, i bina cu patru

odai, uncle am putea se sedem chiar noi , . si cu poama
bosuioacL1 . . . audi pretentie . . cu poa . . . mA . .
na . se leagi lbuba).
coar
Tarsita. Bade Hartg . m'ana inselat ... esti'
I

mai lacom si de cat un jidan.

Mariuca.
Tarsita.
Mariuca.

Merele?

Tarsita.

(curmindu'i verba)

IT plac merele, cuconitg.

Se vedi d ta ... Se &este in vie un

mer cu la4a de desubt, ca aista

stiT cl-ta

Bine, bine,

(lu) Burstdiescu)

Druga

Bursuflescu. (trezindu-se) Aud ?

Tarsita. Me Tubesci ?
Bursuflescu. MC maT intrebi ?
Tarsita. Vrei semi daT o probl de dragoste ?
Bursuflescu. Nu una o rnie
Tarsita. Mersi da si viea, ca se sOpam de
I

Hartd.

Bursuflescu. D'apol
Tarsita. (stlitneendu-1 de mara) Nu tel. ci. (coboari ochil .
Bursuflescu. Ah ! .. dari tot . , (t.re) Ha.0 ...
.

www.dacoromanica.ro

265

HARTA REZESUL

Harta. Aud, domnule.

Bursuflescu. Adg mina 'ncoace .. . bate cole

se. fie viea a ta.

Hart& Cu casele ?
Bursuflescu. Cu.
Harta. Noroc se dee Dumnecleil 1 INtariucat) Biata
cucoang Saftica 1 .. a avea unde se0 petreace btro

Mdriuca. Bdicd
lira vine se te serut.
Hartg. Lasg cal 'ti-a veni rndu si tie.
Mariuca. Oare ?
SCENA XX.
Cei dintunte, Lunceanu, (tin lacheu cu o tabla pe care %Int
pahare de sampanie).

Lunceanu. Domnule Bursuflescu . eatg actul

de vendare .
Hart.Nu'r bun acela cuconasule, trebue schimbat.
Lunceanu. Ear 1 .. de ach dimineatg nu fac alta
de cat ...
Bursuflescu. ioftand). Trebue schimbat, Luncene...

frate, si
. . pece mil cinci sute de le,
viea cu poamg coarng
asta . cu poarng coarng.
MAriuca
ApoT dal, domnule, stif vorba : Lenesul maY mult aleargg si scumpul mai mult pggubeste.
M'atn spetit 1

Lunceanu.

(voind se Teasa) Care vra se clicg, se me

duc

Bursuflescu.

Ba nu ; IT face actul de venglare,

dupg ce ii indeplini formalitatile cgsatorier mele cu

doainna Tarsita Garofeasca.
Hart. Si ale mele, domnule Primar.

Mriuca.

Hart.
67416

Cu cine, bgclicg r
Cu Mgriuca.

www.dacoromanica.ro

ir

266

IIARTA RtZt..5.UL

Mariuca.

astept ....

Il .. bddied ... acu te se'rut ... Nu mai

(sare In bragele MT Fiar0).

Bursuflescu. .cu sentiment) Tarsita ... (Intinde bragele).

Tarsita. (asemenel Nastasaki ... (se repede sE se arunce in
i

bravele lut Eursufiescu, dar se opresce cohotind ocMi) Ba nu

cununie.

... dupd

antri lacheul cu tablaoal.

Bursuflescu. Ce vrei, Neculae ?

Lunceanu. Eti 'i-am poruncit din partea d-voastrd, ca s aduc6 o garafa de sampanie, pentru ca se
bern aldarnasul

Bursuflescu.

bein aldamasul I

Bine ai facut, Luncene ... Hai se

(Too lea eke un pahar, cticend: se bern aldamasul).

Cor final (crocnete de pahare)

AldarnW aldarna,
ObiceTu clrgala$,

Pentrii-acel ptuba$

S,i acel ctiga.

Aldama, te Tubim
i te bern cu !milt foe.
S6 trAim, s docnim
La rnultT anT, cu noroc.
(Cortina cade).

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro