H.

Sanielevici
..,....

Noi stu ii critice

SOCCC 64 C°,
www.dacoromanica.ro
Tate txemplartle vor mitt -stmatura utorul

www.dacoromanica.ro 13.1Le.
Pattimortiu
NOI STUDII CRITICE

www.dacoromanica.ro
 Vil

nolintineanu§i Grigore Alexandres2u, chinuiti de

melancolica preshntire cA egalitatea vine dar
nu pentru cnei"...; dupä clasicismul pastelunlor
produs de -o burghezte rural triamfAtbare, ro-
mar tismul nemultumirilor boerimii §i ale micii
4urghezii ; etc.
OricAt de intristItoare ar fi seceta literarl de
azi,sA nu despernri, fiind bine dovedit cA 'n
nhurA nimic nu se pierde...
1-1. Santelevici

Sept. 1920

www.dacoromanica.ro
 Cele mai multe din articolele cuprinse in acest
volum au fost scrise in a doua jumgtate a anului
1919, pentru zif-re §i reviste sgptgrnánale, dupg
ce nevoile vietii mg. siliserg si-entrerup cercen-
rile paleontologice cari, din Septembrie 1918, mä
absarbeau cornplect §i pe cari le Zroi publica in
curand In reviste specia'e.
Destinate fiind publicului mare, articolele tre-
buiau sg. fie scurte, upare §i variate. Pentru stu-
dii lungi, cu multe amgnunte, n'aveam nici ráb-
dare, legitirn cgsgttrit cbm sánt, de multi ani,
cu biologia omulu. i §i a mamiferelor, iar de criticá-,
despgrtit, ti 'n vremelnice leggturi de concubinaj;
sigpánit apoi cu totul, de legile mgrete §i ori-
zonturile sublime la cari ml condusese in anul
acela studiul lene§ilor fosili in leggturg cu dino-
saurienefe din epoca secuhdarg.
Totu§i, reunite in volum, vederile ce pgreau
luate la intamplare de un fotograf amator, se
chsvgluie ca schite ,5i stadii pentru diferitele
planuri ale cAtor va compozitii unitare : psihologia
de rasa §i de clasa ; clasificarea §i legea de pro-

www.dacoromanica.ro
VI

ducere a scolilor literare, in legaturg cu conceptia

materialistA a Istoriei ; critica-societatii burgheze
(care, Insotitg de corectivele timpului, cum rt. .
vine actlk din Apus,ramane totusi pentru Ro-
mania un ideal de atins), a realismului §i romantis,
ca ale ei produse de desagregare, i, in
schimb, slávirea clasicismului si a seritimentelor
general omenesti, cgrora echilibrul social rezultat
. - catastrofa razboiului mondial trebuie s. le
nsufle o nouA viatg.
Cand In Romania se va naste din nou ô rnis-
care literarg, ideile pe scurt enuntate in acest
volum vor servi, sper, de indernn la numeroaie
rodnice cercetAri. Asa de pildg, clasificared
legea de prodtmrt a scolilor literare, concis ex-
puse In studiul Clasicumul ae fier, vor putea
fi aplicate si vor putea servi de cadru unei is-
torii. a literaturii romane, paralelizatA cu marile
literaturi apusene : se va stabili atunci un clasi-
cism epic medieval, in vremile eroice ale boe-
rimii romane, inainte i dupg descglicare ; un
romantism liric medieval, In timpurile de umilire
si trandavie ale aceleiasi clase sociale ; se va
constata lipsa unui clasicism aristocratic produs
al monarhiei absolute ; se va trece, alp-0i dea-
dreptul la realismul epocei dela 1848, coresputt-
zátor realismului enciclopedistilor, dupg cum
romantismului mic bJrghez al unui Rousseau,
Abé Prevost i Bernardin r,de S3int-Pierre,
corespuncle rornintismul unora din operelé lui
www.dacoromanica.ro
 .
7eitg[leigslrf
.

Dinteo scrisoare care

Romain Rolland

Tragedia eternd a vielli omene01.

...Este in viata noastrd omeneasca o

tragedie eterna, inevitabila, fundamentala,
GU i0i.U1 neatdrnata de nenorocirile prin
care soarta poate lovi pe unul sau pe altui
dintre noi.
Framântata dintr'o Ana de lut, apare,.
venind din neant, o fiintd, care se simte
superioard universului fiindca !are o con-
stiinta care-1 pricepe si care, mândra de
aceasta superioritate, indrazneste O. voiasca
a impune materiel legile spiritului sau. Dar
g Sanielevici. Nos studa CrIttce. 1

www.dacoromanica.ro
2 H. SANIELEVICI

vai ! uria prin inteligenta, omul este, dupa

puterea lui, un atom !...
Mai Intai, vremea pe care o petrecem pe
acest pamant e scurta; trebue sa murim!...
.Ganduri cari au cuprins tot universul,
Incap bine In patru scanduri...» :«Ca o
randunica sperioasa care din Intunericul
rece al noptii iptra In sala noastra lumi-
nata ca ziva, se bucura cateva cupe de
caldura i lumina, se isbe§te- aiurita de un
perete §i de altul §i dispare, din nou in
bezna rece la celalalt capat -al salii, astfel
e fiecare dintre noi In scurta lui vieata»,
zice un print, la banchet, intr'o epopee nor-
din... Un filosof grec a sustinut ca n'avem
cuvaat sa ne temem de moarte, fiindca nu
ne Intalram niciodata ctt dansa: cat stntem
noi,- dansa nu e; cand dansa este, nu mai,
sintenz noi. Ce sofism !... De fapt vieata
noastra Intreaga se scurge sub stapanirea
mortii... (La douazeci §i apte de ani, In
urma urvor mari suparari, bagai de seama
In oglinda primii mei peri albi, §i la ochi,
primele cute ; trasnit de acest gand: a i
trecut tineretea mea, pentru totdeauna",
avui o criza de desperare nebuna... De

www.dacoromanica.ro
 D NTR'0 SCRISOARE CATRE ROMAIN ROLLAND 3

atunci moartea a reprezentai In fiecare clipa

-fundul sceni pe care se joaca cele mai
niici IntAmplari ale vietii mele...)
lata-1 pe Jean Christophe : nici nu s'a.-
format IncA bine "sufletul lui de copil,
se si simte sfasiat de ghiarele mortii !... Se
stinge un damarad de scoala, i Christophe
Intelege foarte bine spaimele tainei gro-
zave... Cine poate Inchipui pe Jean
Christophe fara bunicul lui ?L. Fära unchiul
lui, Gottfriad ?!... Fara duioasa luí mama ?!...
Fara prietenul lui, Olivier ?!... Feird Graz-
zia?!... Mor unul dupa altul, si de fiecare
-ciatA sufletul lui Christophe se goleVe, e
In agonie. .
Dar putem noi macar sa ne potrivim
scurta noastra existenta dupd firea noastra
a fiecaruia, ca sa no. bucuram de dAnsa
at mai bine ?... Departe de asta !...
.,. CA scopurile pe care ni le propunem
sunt de obicei prea mari pentru puterile
noastre, mArturisind astfel vecinicul con-
trast dintre a voi si a putea ;
ca idealul este aJesea prin Insu-sf firea
lui nerealizabil (dragoste ideala !...);
ca se schimbä uneori cu Imprejurarile
www.dacoromanica.ro
4 EL SANIELEVIOI

(Olivier, ajuns bogat, se dezice de ult.

idealism pe care-I credem esenta caracte-
rului sau; pentru a rade parca de dansul,
Si a-1 pedepsi caci tocmai unui avant
idealist al Colette' Isi datora el bogatia
soarta II reIntoarce la saracie si la idea-
lism) ;
ca omul, urmarind, aproape intotdeauna,
mai multe idealuri, e silit, pentru a realiza
pe unul, sa jertfeascg pe toaie celelalte ;
ca idealul chiar Implinit nu ne aduce feri-
cirea, ci-i Indata inlocuit de altul (Faust !)
toate aceste Infrangeri datorite unor cauze
logice si fatale, stilt adanc tragice.
Dar natura se arata cu noi si mai cruda.
Pentru a lua in ras Infumurarea spiritului
nostru de a voi sa stapaneasca realitatea,
ea face ca visurile nDasire cele mai fru-
moase sa se sfarme de mici pricini intam-
platoare (ca un spadasin care cu o singura
lovitura ne arunca sabia din mana) si pre-
face viata noastra latreaga *triteo tesatura
de hazarduri :
... Fiindca jean Christophe, Inainte de
a pleca pe cateva saptamani, sovaeste-
o clipa, din sfiiciune, sa-si marturiseasca.
www.dacoromanica.ro
 DINTR'0 SCRISOARE CATRE !Li:MAIN ROLLAND 5

dragostea, tinerei vacluve, -aceasta se

stinge de inima rea, and ar fi putut trai
lericiti amândoi !...
...Daca Jean Christophe si-ar fi lasat
la hotel adresa, pentru ca scrisoarea ma-
relui compbzitor sa-1 poata ajunge, viata
lui ar fi luat probabil cu totul alt drum...
... Fiindca framplarea l-a amestecat lute°
gaiceava In care un om a fost omoial,
Christophe se vede silit sa fuga In Franta
Si sa rAm'ae pana la moarte in tara straina
(In Germania evolutia lui n'ar mai fi fost
a ceiasi)...
Numai Intamplarea II face sa cunoasca,
...
si In acelasi timp sa piarda pentru tot-
deauna pe Antoaneta. Autorul ne pove-
stesie Intr'un intreg volum viata acestei
tinere fete, fiindca lumea sublima Inchisa
In sufletul ei, era menita de natura insa-si
sa se Impreune Inteun acord atât de ar-
monios cu acea alta lume care era Chri-
stophe, Infat chiar dupa moartea ei, An-
toaneta continua sa fíe tovarasa de viata a
marelui compozitor... Intâmplarea apropie
o clip& si desparte numaideat cele doua
lumi... I imp de alte cateva cupe, In gara.

www.dacoromanica.ro
6 II. SANTELEVICI

in care trenurile lor se Incruciseaza, tmerif

sint gata sa-si vc rbeascd... Se privesc lung.-
Daca Christophe n'ar fi ezitat... Dar ezita-
si cele doua lumi ramdn despartite pentru
vecie...
... Prins din Intamplare In mijiocul mul-
timii rasvratite, Cristophe omoara fära voie
un jandarm, pierde pe cel mai bun prietin
al sat', si, nevoit sa fuga in Elvetia, lipseste
din Paris zeCe ani...
... 0 curata Intdmplare i'l duce Ili orasul
elvetian unde-si aminteste ca are un vechiu
prieten : intre sotia acestuia si Jean Chri-
stophe se joacd sguduitoarea drama pe
care Romain Roland o nareazd In volumul
Tufisul arzdtor...
... $i tot Intâmplarea il face sa regaseasea
pe Grazzia, In munti, profilata pe cer
la cotitura unei cardri... Grazzia, aceasta
neuitata figura de femeie, cum nu cunosc
alta mai frumoasa in nici o literatura, suflet
nobil de rasa veche- intr'un trup sanatos
si robust, crescut liber I'm mijlocul naturii
pe pamantul plin de soare al clasicismului,
femee de un farmec dulce si pdtrunzator,.
careia niel o conventie sociala nu i a tur-
www.dacoromanica.ro
 DINT1'0 SCRISOARE CATRE ROMAIN ROLLAND 7

burat simtirea vecinic femenina... Copila

inca, suflet modest si candid; dar a.clanc-
timp de multi ani 1-a iubit pe Christophe
fara ca el s'o stie... O lume de sentimente
sublime fu perduta pentru dansul. Mai tarziu
el o iubeste cu patima, dar d'Usa era -ma-
ritata si cu totul credincioasa nedemnului
ei barbat; o resignare visatoare si dulce
melancolich cicatrizase rana mult timp san-
gerInda a sufletului ei ales. Dupa multi
ani, In spre coborasul vietii, se intalnesc
iarasi. E vaduva. Se iubesc: dragoste de
toamna, grava si aciânca... Dar toanele unui
copil ii despart din nou... Isi scriu la ras-
timpuri... Musa se omoara Ingrijindu-si
copilul... Inteo zi Christophe primeste o
scrisoare: Grazzia a murit L.. Este in aceste
cuvinte, cari m'ait facut sa piar-1g, un ranjet
al naturii... Ca si cum ne-ar spune cineva :
luna s'a desprins de pamAnt, a plecat...
Grazzia a murit !... Dupa o viata nenoro-
cita, absurda... Dar atunci, cu ce scop a
creat- o natura atat de perfecta frumoasa,
voinica, blánda, credincioasa, .desteapta,
aleasa, nobila, bogata demna ca popoare

www.dacoromanica.ro
8 H. SANIELEVIGI

Intregi a se jertfeasca pentru dânsa ca

pentru antica Elena ? !...
... Si iatä a Jean Christophe trebue sa
moara §i- ansul.,. E batrAn, bolnav, §i nu
§tie sA se 'ngrijeasca... Un gAnditor german
a spus despre oameni, ca unii sint condusi
de instinctul de conservare, altii de instinctul
de a se devota (Selbsthingebungsineb).
Oamenii de geniu fac parte mai Intotdeauna
dintre ace§tia din urma. Jean Christophe
n'a trait pentru sine; peptru idealul sau
muzical mal Intai, §i apoi pentru semenii
sai. AjungAnd la povestirea mortii sale, am
lost cuprins de o Mare durere, cum am
simtit-o Cu multi ani In urtna, cetind po-
vestirea agoniei lui Goethe, la sfArsitul bio-
grafiei. scrisaln forma de roman, de catre
renumitul critic englez Lews... Am trecut
In revistä, In mintea mea, copilaria, adoles -
centa, maturitatea, declinul lui Christophe,
suferintele, sperantele, luptele, bucuriile lui...
S'a bucurat putin de viata... Vazându-se
aproape de sfarit, omul baga de 'seama
cu surprindere ca abia incepe sd cunoasca
lumea... Se pita Inapoi §i existenta luí li
apare ca un vis scurt ¡titre douA bezne
www.dacoromanica.ro
 DINTR'0 SCRISOARE CATRE ROMAIN ROLLAND 9

infinit de lungi.... Si aceasta existenta 44

de scurta am trait-o la intamplare... AO
putut fi neasemanat mai frumoasa, da0
am fi avut in anume momente mai multa
experienta, mai putine ezitari , daca oare-
cari mici fapte Intâmplatoare nu s'ar ,fr
.produs Si imense pared de rau, dupa
ceiace ar fi putut sa fie, otravesc sfarsitul
mai tuturor oamenilor, de obicei cu mutt
mai putin desinteresati deck Jean Old-
stophe

Problema fericirii.
Dar tot Romain Rolland ne face sa pi ri-
cepem ca viata este In sine un lucru atat
de minunat si atat de extraordinar, In cat
felul cum o traim vine numai in randul al
dollea.
lata-1, de pilda, pe profesorul acela de
liceu, care, la catul al patrulea al unei
case de foburg din Paris, dike cu nevasta-
sa, fara copii, o viata.stinsa si trista, lip-
sita de ideal, lipsita de orizont. La un
moment dat, hi sufletul ales al femeii .su-
locate de lipsa de aer a existentii sale,

www.dacoromanica.ro
10 H. SANIELEVICI

apare impulsiunea neasteptata de a-si pa-

rasi barbatul impulsiune brusc reprimata
la o privire si un cuvant al lui Christophe.
Trec douazeci de ani. Profesorul a e0t la
pensie si traieste cu sotia lui intr'un mic
orasel de provincie. Christophe se duce
sa-1 vada, si atunci amandoi isi aduc a-
minte, cu melancolice pared de rau si c'o
adanca Induiosare, de vremea frumoasci pe
care au pettecut-o la Paris in casa aceia
unde locuia si Christophe!... 'Dar n'avem
noi toti nostalgia, chiar si a suferinfelor
tineretii noastre ?...
lata-I, dé- asemenea, pe unchiaI Gott-
fried. Sfrijit, bolnavicios, sters, umil, isi
castiga painea cit sudoarea fruntii purtand
in spinare dealungul satelor o boccea cu
maruntisuri. A ramas holtei si n'are nict
casa. Si totu§i e linistit si impacat in su-
fletul lui; e multurnit. El este acela care
Itivata pe copilul Christophe sa priceapä,
sa admire, sa adore frumusetile naturii
mister sublim, priveliste plina de armonit
dumnezeesti... Fericiti cei simpli la suflet,
caci vor intra in imparatia cerurilor...
Mai caracteristic Inca tmi paru episodur
www.dacoromanica.ro
 DLNITR'0 SCRISOARE CATRE ROMAIN ROLLAND II

pe care, de sigur, nu fard intentie I! na-

reazd Rolland al acelei fete de la tara
care dupd ce a fost dorita si pizmuita de-
toti pentru frumusetea ei infloritoare, ajun-
ge sa-si piardd vederea si se hotaraste-
sa-si lee singura viata. O scapa unchiul
Gottfried, dovedindu- i cd are Inn des-
tule motive pentru a trai : o Invatd sa se
bucure -de cantecul pdsdrilor si de tariitul
greerilor, de murmurui apei si de fosne-
tul frunzelor, de caldura soarelui si de ra-
coarea diminetii, de adierea zefirului, de
parfumul florilor, de savoarea fructelor, de
glasul prietenilor si de dragostea familiei.
Si o Impaca cu viata. Acest episod este
unul din cele mai miscatoare din toata o-
pera lui Rolland, este unuf din aCelea care-ti
vin Indata In minte cand te gandesti la
romanul Jean Christophe...
Scara placerilor omenesti e mare si va-
riata, si coeficientii lor subiectivimai intai
cdntitatea de energie de care dispune
temul nervos, apoi diferitele asociatii de
idei pe cari le evoca aceiasi perceptiune
la MO deosebiti, sant de o Insemnatate
atat de hotaritoare, In cat fericirea noastrd.

www.dacoromanica.ro
12 H. SA.NIELEVIGI

devine aproape neatarnata de Imprejura-

rile din afara , si, In once caz, de aproape
aceiasi cantitate de multumire se Impar-
taseste fiecare om. S'ar parea chiar ca na-
Judie simple, cu nervii neatinsi si cu on-
zontul marginit, poi fi mai de graba feri-
cite, fiindca pentru dansele toate Intam-
plarile vietii au acea Insemnatate absoluta
pe care o gasim In epopee, pe cand la in-
telectuali, mai ales _la cei cari au crescut
si traesc In Imprejurarile nesanatoase ale
oraselor mari, puterea de a se bucura si
sentimentele Sint slabite, simtul relativi-
MO e exagerat, si fiindca idealurile sint
mai Matte isbirea de cruda realitate e
mai dureroasa. lata de ce ne spune Goe-
the : In der G enuegsamkeit liegt das
Glueck" .
Dar si firile superioare Isi au multumi-
rile lor.
Natura sanatoasa si puternica, Jean Cris-
tophe se lupta greu, chiar din copilarie, fara
ra se descaraja, in contia tuturor necazu-
rilor: In contra saraciei, In contra prostiei
oamentlor si mai ales in contra 'nedreptatii
Jon Rectitudinea sa ideala, care nu-i decat

www.dacoromanica.ro
 DINTR'0 SCRISOARE CATRE ROMAIN ROLLAND 13

o forma a geniului sau (spiritul care se si-

leste ta imaule materiei Iegile sale : linia
dreapta e produsul creerului nostru, in
realitate nu exista) n'a voit sa Inteleaga
nici odata ca drumul gloriei duce prinieo
mlastina, si ca pentru a putea sa iesi din-
trInsa, trebue sa Inhami la carul tau in-
teresele materiale ale oamenilor §i pati-
mile lor elementare. Hazardul le Inhama
la carul lui Christophealfel ar fi ramas
frant In drum. Christophe are o inima adanc
iubitoare: soarta n'o cruta de cele mai
groaznice lovituri. Si totusi, fire sanatoasa,
trupeste si suffeteste, de un optimism ro-
bust, el Isi gaseste multumirea ca Faust
la sfarsitul peregrinarilor sale In insäsi
lupta pentru un ideal Malt. Spiritul sat'
sfarseste prin a triumfa, dar corpul se ma-
cina, slabeste la apropierea batranetii, si
In curand se stingeTara murm,ure In con-
tra destinului.,. Numai noi cetitotii, Wand
bilantul vietii lui Christophe, gasim ca ma-
teria se rasbuna crud in contra spirituluii
care pretinde sa-i impuie legue sale, In
vesnicul rasboi al Spiritului In contra ma-
teriei...
www.dacoromanica.ro
34 H. SABIELEVICI

In delicioasa fabula, Vulturul si porum-

belul", Goethe trateaza si el problema fe-
Ticirii.
Un vultur tAnar se. 'nalta spre prada, cAnd
-sageata vAnatorului Ii rani aripa dreapta.
Se pravaleste Intr'o dumbrava, si dupa trei
zile de chinuri grale, II vindeca balsamul,
pretutindenea prezent, al naturli a tot le-
cuitoare. Se Waste afara din stufis, in-
linde aripile, dar ,abia se poate Malta dela
pamAnt, du-pa un VInat nademn da dAnsul ;
si, adInc Intristat, se odihneste pe stAnca
joasa, aproape de pArAu. Se uita In sus
catre stejar, In sus spre cer, si o lacrima
umple ochiul lui mandru.
Tocmal atunci, fosnind printre ramuri,
ro pereche de porumbei se coboara pe ni-.
sipul auriu ; privesc cochet In jurul lor cu
ochii lor rosii si zaresc pe ce! aclAnc In-
tristat. Porumbelul se avAnta spre tufisul
apropiat, si privind pe vultur prietenos si
proteguitor, ii.spune: fii vesel, priLtene!
_Nu ai totul ca sa fii fericit ? Rarnura verde
nu te apara de vapaia zilei? Catre lumina
amurgului nu poti Malta pieptul irizat, pe
vnus:hiul moale de lAngi pArAu? Te plimbi

www.dacoromanica.ro
 DiNTR'0 SCRISOARE CATRE ROMAIN ROLL&ND 15

prin rolla proaspata a florilor, din belsu-

gul stufisurilor iti culegi maneare alma,
si-ti stamperi setea upara In isvorul ar-
gintiu. 01 prieteue !... Adevarata ferieire e
etrnpatarea si cumpatarea gaseste pre-
tulindenea ce-i trebueste I
O, Inteleapt-o V- raspunde vulturul
si adane serios, se eufunda mai adanc
In sine /nsusi, o, Intelepeiune ! Vorbesti
ea un porumbel !"...

Despre mil.
... Flaubert, care se pretindea realist,
flitridc'a aratat cat de nesanatos si ¡moral
e romantismul In viata,fAcand lui Mau-
passant educatia Merara, li dadea urma-.
torul sfat pentru a scrie bine : .priveste
obiectul atata timp, pana vei ajunge sa-1
vezi asa cum nimeni altul nu-1 vede.» De
atunci destui scriitori au uzat si abUzat
de formula lui Fl4ubert, care are macar
acest cusur ca nu se 'mpaca cu .realismul».
In adevar, daca esti bine 'ncredintat ca
lucrurite reale, chiar urate si vulgare, ne
eaptiva mai multprin faptul cä fac parte
www.dacoromanica.ro
 16 H. SA NIE LEV/CI

din kri4a noastra a fiecaruia de cat once

frumuseti inchipuite, de ce ar fi atunci mat
putin atragator sa le vezi Cu ochli liberi,
ca 'toatd lumea, de cat sa le prive§ti prin
ochelari portocalii, verzi sau liliachii? ....
Cela-ce cu atat mai de grabd avem dreptut
sä 'ntrebam, cu eta scriiton ca Homer,
Goethe ori La Fontaine cari pedeoparte
,
sant recunoscuti ca genii rare de omenirea
'ntreaga, liar pedealtaparte, nici n'aveau
pretentia de a fi reali§ti, vad totu§i lumea
cu ozhii luturor §i sdnt ant de naturali In
felul lor- de a povesti §i descrie, hint ti
se pare c'auzi vorbind pe primul venit-
... Mai multe sant pricinile simplicitatii
clasice.
Cea dintai este superioritatea inteligtntii_
Cand, te uiti, spre pilda, la 9 loeomotiva,
te impresioneaza la prima vedere multimea_
pieselor comPlicate; la o cercetare mai de
aproape, ele se dovedesc a fi amanunte,
inchipuite. de oameni priceputi, dar nu in
afara de rand ; i tocmai principitil esential,
pe care l-a nascocit un geniu, acela e simplu
atat de simplu, That parcia te miri ca
nu l-ai gasit tu .Insu-ti. Pqa-i In toate. In
www.dacoromanica.ro
 DINTR'0 SCRISOARE CATRE ROMAIN ROLLAND 17

literatura ca i In arta, in stiinta ca

lucrurile practice, omul superior staruie
asupra esentialului si cauta simplificarea.
0 alta pricina trebuie cautata In sana-
tatea sistemalui nervos. Acesta c'n mod
normal inzestrat c'o putere de inhibitie
care, crescand dela periferie spre cebtru,
are menirea de a opri in drum sensatiile
slabe sau fan insemnatate, cand atentia
npastra nu gaseste de cuviinta sa le in-
tareasca itttocmai dupa cum erarhia ad-
ministrativa nu 'ngadue sa,_ ajunga la mi-
nistru de cat afaceri generale si importante.
Daca toate sensatiunile, al caror numar in
fiecare dlipa e imens, ar bate la poarta
constiintei, gandirea, adica elabogarea sen-
satiunilor, ar fi cu neputinta. Cand nervul
slabeste, creerul e coplesit de sensatii ; a-
tunci scriitorul ne 'nsira foarte multe i ne
spune foarte putin&Elaborarea insuficienta
poate da nastere acelei incoherente care
caracterizeaza .simbolismul» i .decaden-
ismul»antipodul simplicitatii clasice. Nu-i
mai pulin adevarat ca excesiva preclOini-
nare a ratiunii se traduce in literatura prin

www.dacoromanica.ro
H, Santelevfoi.Noui studdi critics.
18 Ii SANIELEVICI

acel stil incolor si abstract pe care-I gasim

la Corneille si la Racine.
0 a treia pricina, e de asernenea In ra-
port cu sandtatea trupului si a sufletului.
Pentru omul sanatos manifestdrileobicinuite
ale vietii, dupa cum II intereseazd in reali-
tate, tot asa-1 intereseaza si 'n literatura,
chiar cand sant povestite cu cuvintele tu-
turor. Cand, dift contra, puterea de viata
slabeste, atunci si scriitorul si cetitorii nu
se mai Inalzesc decal pentru sensatii si
tntampldri rare, des crise Intr'un stil cciatat.
Un apetit robuSt nu simte nevoie de bu-
cate savant preparate. §i ca sa-ne oprim
la aceastft comparatie bucatile de bou
fripte, pfesdrate cu Mind si intovAraOte
de \Tin bun din Omer, sant poetice, pe
and un banchet de prajituri si lichioruri
rare (de care ne amintesc adesea operele
decadente) n'ar fi de .loc poetic, fiindcd
strica stomacul. si desgustft de mancare...
In sfarsit, o ultima cauza complecteaza
pe Intaia. Cand ceia-ce ne InfAtiseazd
artistul, ne apare foarte Insemnat, atat prin
Inditimea -punctului dc vedere, cat si prin
puterea sentimentului, artificiile de forma
www.dacoromanica.ro
 DINTR'0 SCRISOARE CATRE ROMAIN ROLLAND 19

sant de prisos : o femele tandrä i fru-

moasa nu recap la sulimanuri, nici nu
se 'mbracd pestrit; sau ca sa ne
toarcem la bucdtdrie nurnai la mancari
vechi pune birtasul piper mult. In litera-
tura clasicd Insd, ni se povestesc tot lucruri
foarte Insemnate, atat prin Inaltimea pers-
pectivei cat si prin normalitatea i gene-
ralitatea sentimentelor: viata armonioasa
din Hermahn §i Dorothea, spre pilda, ne
intereseazd mai mult de cat nebunia din
L'Evangaiste, din Sapho ori din La Bête
inunaine pentru simplul cuvant ca putini
dintre noi sant nebuni. Una din urmdrile
culturii §uftete.Fti este tocmai inclinarea
catre plACerile sanatoase, vecinice, ale
vietii omenesti: mai ales femeia parvenitai
rafinata dar incultd, va jerifi (spre pildd)
instinctul maternitAtii, luxului i desérta-
.ciunilor societdtii...
In anume epoci toate aceste pricini s'au
Intalnit pentru a Produce perfecta simpli-
citate clasicd. S'a Intamplat de mai multe
ori in Istorfe, ca o aristocratie sd se 'cal-
live timp de secole fait a pdrasi. cu totul
giata rurala adicta pastrand sgfletuI
www.dacoromanica.ro
20 E. SANIELEVICI

nistit, creerul odihnit si corpul *lit in

aer liber. Ce-i drept, GoetHe, Schiller, Les-
sing, Corneille, Racine, Molière, si altii,
s'au nascut burgheji sau pe jqmatate bur-
kheji, (numai unul din parinti fiind nobil);
dar pedeoparte conclitiunile de existenta
ale burgheziei culte de atunci nu se prea
deosebeau de cele ale nobletei (In Ger-
mania secolului al optsprezecelea, de pildA,
clasa functionar,lor si a juristilor cultivau
literele de veacuri); lar pe de alta parte,
psihologia unui scriitor ne explica mai
putin pe aceia a clasei sale (cAci el poate
fi o ex:eptie) cAi pe aceia a clasei care-I
citeste, care I-a ales si-1 IncurajeazA.
Stilul afectat al atator scritori din Mete
koastre a apArut dln pricini tocmai con-
haré. Scriitorul de ctirAnd esit din popor,
sanAtos dar neintelectualizat inca, e prolix,
fiindca elaborarea e slaba ; cel de cultura
mai veche, dar enervat, are un stil cdutat
si lipsit de plasticitate. Dar st:lul cel mai
stricat 11 vom gasi fireste la plebeul care
s'a enervat prin viata morbida de oras
mate, tnnainte de a fi avut timp sa-st
creeze, tntr'o serioasei rafinare a inteligentii

www.dacoromanica.ro
 DINTWO SCRISOARE CATRE ROMAIN ROLLAND 2!

fcare consta In puterea judecatii, nu In

mobilitatea ideilor si'n darul de a repro-
duce) si'nteo adevarata cultura a senti-
mentelor (care-i altceva decdt desvoltarea
sensibilitatii), o contra-pondere puternica
la bolnavicioasa hypertrofie a sensatiei, care
se traduce In domeniul spiritului prin in-
coherent6, In domeniul sentimentului, prin
insanitate morala, si 'n domeniul vointei,
prin abulie sau impulziuhe neinfrftnata ;
si care, In general, descompune persona-
litatea, pompeaza viata din am si-o
lucrurilor... insufla

In redac¡ia untu ziar vorbiam odata de

Romain Rolland ; spuneam, ca dupa ce
sfdrsisem romanul Jean Christophe, In-
cercasem sa citesc niste nuvele de marele
Maupassant si nu-mi fusese cu pntinta :
problemele, starile de suflet, artifichle de
stil, total imi parea strain... Un nuvelist
cunoscut observa ca romanul lui Romain
Rolland e inteadevar interesant, dr n'are
stralueire!.. ¡mi sugera atunci aceste cateva
reflexiuni despre stil.
Un scriit6r ca Romain Rolland, care pri-
ves,tea lumea de -la o atat de mare In-
www.dacoromanica.ro
22 H. SANIELEVICI

naltime, care-i Insufletit de o atat de larga

simpatie pentru tot ce-1 omenesc, care Int-
pArtaseste cu atgta sinceritate bucuriile si
suferintele eroilor sai, care stie sa faca sa
pluteased deasupra IntAmplArilor un imn
de bucurie, §i 'n acelasi timp, suflul mortii,
un astfel de scilitor se poate lipsi de
strAlucirea falsa si exagerata a poleielii.

Romain Rolland despre evrei.

Nu-mi aduc aminte sd fi gdsit la vre-un

alt scriitor o atftt de adanca, dei poate
putin-cam unilateralg Intelegere a sufle-
tului evreiesc.
Trebue sA facem Insa deosebire Intre.
constatarea unor tigsaturi psihice, si inter-
pretarea lor..Aceasta din urma e cu totul
relativa. O pornire sufleteasca simpaticd,
utila societfttli, din anume punct de vedere,
in anume Imprejurgri, "la anumite feluri de
personalitgti, poate fi pdgubitoare ori an-
tipatica In conditiuni contrare. Se vad zilnic
oameni Inzestrati cu o multime de mici ca-
litAti aparente, cari isvorgsc toate din grave
defecte as2unse , si alti oameni, la cari ca-

www.dacoromanica.ro
 DINTR'0 SCRISOARE CITRE ROMAIN ROLLAND 23

litati marete i adftnci se manifesta In afara

prrn insuportabile mici defecte.
... Nu doar ca Romain Rolland ar fi ostil
evreilor. Sill* -de a fi nepartinitor, care
Insufl*ste Inteun grad neobisnuit intreaga
lui opera, se- arata si in chestiunea evreiasca.
Dar o usoara rancuna In contra burgheziei
evreiesti, par'ca se simte In «Jean Chri-
stophe».
In prefata nu stiu caruia din cele zece
voluffie, autorul discuta cu sine 11134, se
dojeneste de a fi intrepriiis o opera atat
de periculoasa intereselor sale pamantesti.
Te-ai Incumetat chiar sa critici pe evrei.
Nimic nu-i mai primejdios decat a jigni pe
acest popor" (citez din Cemorie). Dar tot
el raspunde, ca popoarele care joaca un
rol Insemnat In viata omenirii, trebue sa su-
porte o critica In raport Cu trisemnatatea lor.
In gura lui Olivier, reprezentantul intelec-
tualitatii francez4. celei mai distinse, Romain
Wolland pune aceste cuvinte: Evreii fran-
cezi afirma ca iubesc Franta cu pasiune.
Nu ne Indoim nici un moment, dat fiind
ca Franta de' azi este In mare parte opera
evreilor : si-au faurit-o çlupa placul lor

www.dacoromanica.ro
24 H. SANIELETIOI

Ne pare bine ca-si iubesc -tara, dar ten-

dinta lor de a ocupa In totdeauna si pretu-
tindeni primul plan, ni se pare putin cam
indiscreta. LoctArie de a doua mana le-ar
sta cu mult mai bine. Nu cerem sh treaca
pe al treilea plan,dar pe al doilea".
lmi rezapitulez In minte Intreaga. actiune
desfasurata In cele 10 volume ale roma-
nului -4 Jean Christophe, pe care cu pa-
siune absorbanta 1-am cetit de doua ori
care m'a impresionat i Inraurit ca nici o
alta scriere a literaturii universale
gasesc In acest roman ha personagii
eVreesti (nu cred sa fi uitat pe vreunul).
In orasul de pe Rin, In care sa nascut
uncle-si petrece copilaria, adolescenta
prima tinerete, Jean Christophe este introdus
In casa unui foarte bogat bancher evreu,
care a muncit si munceste cu ardoare, nu
doara ca juiseaza de banii lui, ci Impins
numai de pasiunea de a lupta si Invinge."
Aerul domol, obosit, blazat al bancherului
ascunde o vointa implacabila.
Ar fi interesant de adunat mici fapte cari
sa ilustreze adevarul incontestabil ca In
activitatea febrila a evreului pasiun.ea de

www.dacoromanica.ro
 DINTR'0 SCRISOARE CATRE ROMAIN ROLLAND 26

a-si exercita vointa joaca un rol aproape

tot atat de mare ca i dorinta de castig
si parvenire.
Bancherul, simtind In Christophe o per-
sonalitate puternica, declara sententios fa-
miliei sale : ge un om tare, deci trebue-sa-1
ajutam., rationament pe tare autorul 11
gaseste paradoxal, Intrucat pare mai logic
sa ajuti pe cel slab...
Fala bancherului, malta, cam rigida In
liniile corptilui, putin mioapa, cu ochii cam
spalaciti si cu buza rasfranta, avand in
total o ward aparenta de moliciune lim-
fatica, ascunde de asemenea o minte
taioasa si o vointa. vecinic Incordata. Sub
masca indiferentii ea diseaca sufletul ge-
nialului muzician, li simte puterea de crea-
tiune 0 de caracter, dargneazei sall cap-
tiveze si reuseste pana la un punct. Dar
Christophe baga repede de seama ca critica
ascutita si independenta taioasa a tinerei
fete se desarmeaza complect, in fata unui
ofiter de vene noblete si de vadita nulitate,
si satunci farmecul se rupe, Christophe 1si
-reja neatarnarea, iar tanara fata, lovita In

www.dacoromanica.ro
26 H. SANIELEVICI

spiritul ei de stapanire, nu-i mai da nici

o atentie...
Este sufletul etern al femeii, robit apa-
-rgnteior, dar si vanitatea libertului...
Fiul bancherului, un tanar foarte rafinat
si foarte instruit, se preface ca ignoreaza
cu desavarsire, si milioanele batranului si
interesele de clasa, afiseaza decadentism,
paradoxe si revolta soziala, se amuza sa
calce in picioare, prejudecatile castei, Isi
bate joc In mod mefistofelic de sine, de fa-
milie, de prieteni, de societate, de teorii
si principii, de arta si _stiinta, -r Orla ii va
veni timpul, reflecteaza autorul, sa se 'n-
toarca la milioanele, ambitiunile si munca
tenace a ,parintelui...
In butadele tanarului milionar se traduce,
cred, si imaginatia nelinistita a rasei, dar
-si revolta inconstienta In contra nemartu-
risitei inferioritati social e..

ChristOhe, silit a pleca din Gertania

si a se aseza la Paris, gaseste in primele
zile o veche cunostinta : ,un ziarist e' vreu,
foarte lansat, care la 'nceput se arata egoist

www.dacoromanica.ro
 DINTR'0 RCRISOARE CATRE ROMAIN ROLLAND 27

*f viclean, dar care mai tarziu se dovede§te

mult mai bun deck sé arata.
§I aceasta observatie a Iui Romain
lipsita de justeta. Evreul, cu perspi-
Rollanu-i

cacitatea nemiloasa a eXperientii sale imeifs

de lungi §i nesfarOt de dureroase, are o..
concep tie lucid realista despre oameni § i
societate, i trage In Mod logic din aceasta
conceptie cuvenitele norme battale. Instinc-
tele Insa, II sunt mai putirt brutale decal
principiile. Popoarele tinere, din contra, (in
deosebi cele nord-europene) proclama cu
o ant-Ica convtngere normele cele mai idea-
liste, le calca In- picioare la prima ispita,
dar lipsite fiind de luciditatea simt-ului au-
tocritic, continua a le proclama mai departe,
Cu _o ipocrizie pe jumatate inconVienta
Ipocrizia este vitiul raselor tinere, lar ci-
nismul, cusurul raselor bah-kw...
Ziaristul 11 recomanda pe Christophe unui
alt evreu, mare editor muzical. Aclanc cu-
noscator al artei, editorul Intelege geniala
originalitate a tanarului muzi-cianjli totu0
Ii propune, cu raceala i condescendenta,

www.dacoromanica.ro
- 28 H. SANIELEVICI

lucrari de aranjare", umilitoare. Christophe

refuza cu indignare.
In momeirtul actla nu exista nici un ong In
Franta, ne spune autorul, care sa poata
Intelege mai bine talentul lui Christophe.
Interesele de editor Ii párunciau sa-1 ja In
exploatare; dar mândria si independenta
-tanarului II supara, si prefera sa-si calce
interesele deck ambitia : Christophe e con-
cediat cu raceala si indiferenta. Marelui
editor toti muzicianii i se supuneau ; de
aceia nesupunerea lui Christophe li era in-
suportatrila.
larasi pasiunea de a-si exercita si afirma
vointa, care trece chiar si Inaintea inte-
-reselor...

Antoaneta, sora lui Oliver, un personaj

principal al romanului care se istoveste
muncind pentru a intretine pe fratele ei la
universitate, da lectii Inteo familie de evhi
bogati. StapAna casei arata inieres tinerii
fete, /ntelege nobletea sacrificiului ei, do-
Tete s'o proteaga ; nu din sentimentalism,
ne explica autorul, ci fiindca evreul, In
deosebire de burghezul francez çare traeste

www.dacoromanica.ro
 DINTR'0 SORISOARE CATRE ROMAIN ROLLAND 29.

discret, pentru sine si pentru ai sal, e

expansiv,' traeste intens, are un prisos de
energie de cheltuit, se intereseazA in mod
viu de tot ce se petrece In jurul ski, viata
omeneascd sub toate formele 11 pasioneaza.
Apoi, vanitatea de a face bine, multumirea
de a proteja, de a hotAr? de soarta cuiva,
de a-si afirma personalitatea...
li gAseste tinerei 'fete no partida buna" :
un om de v,re-o patruzeci de ani, evreu --
bogat, asezat, instruit si de bun caracter ;
si Antoaneta 1-ar lua cu placere daca n'ar
trebui prin aceasta sa paraseasca Parisul,
despArtindu-se de fratele ei. Froasata de
independenta Antoanetei, de necumintenia
hotarkii ei. bogata proteictoare se desin-
tereseaza de dAnsa pentru a-si Indrepta
interesul asupra unor noi protejate.
Inca trei evrei mai apar In romanul lui
Romain Rolland,trti personagii Inrudite
sufleteste Intre dAnsele.
Un anticar batrAn si urk, negustor de
lucruri de arta, care munceste mult si cAsliga.
mult, Ma a putea juisa de averea lui. In.
cautarea unui mobil de viata, si-a ales unul

www.dacoromanica.ro
30 H. SANIELEVICI

original : Imprumuta fall dobanda §i ajuta

cu bani pe toti tinerii de talent din boema
artistica i literara. $i o face c'un aer trist §i
binevoitor, recunoscator par'ca acelora care-i
dau prilej sa Iqele pentru o clipa vidul
Inspaittantator al sufletului sau. D-tra,
cre0inii, zice el inteun loc, santeti fericiti,
D-voastra puteti crede" (nu in Dumnezeu,
ci In difeiitele idealuri ale vietii). $i cata
ardoare pune batranul In activitatea lui
filantropica...
Intgceini casa cu Jean Christophe lo-
cuete In- etajul Intai o pereche batrana,
foarte bogata, fan copii. Femeia desvolta
o prodigioasa activitate filan' tropica, de care
barbatul 10 bate joc, fiindca. Inlelege foarte
bine 0 i- o spune mereu ca clansa cauta
In filantropie prilej de actiune mobil de
viata, mijloc de a umplea vidul Ingrozitor
al existentei. E filantroapa fan a crede In
iilantropie.
lar sotul ei e un savant at reputatie mon-
diala, de o harnicie i tenacitate fara sea-
Man, 0 totu0 profund sceptic fata de
lezultatele tiintei. Lucreaza febril, fara a
trede, din nevoia de aii exercita mintea
www.dacoromanica.ro
 DINTR'0 SCRISOARE CATRE ROMAIN ROLLAND 31

.ascutita si vointa puterhica, din nevoia de

a avea un mobil in viata.
Romain Rolland .Farjazei dar nu in-
venta. Mintea batrana a evreului priveste
adesea to fundul existentei umane ca Intr'un
abis de desertaciune. Tragedia care se pe
trece In sufletul acestor trei sceptici, amin-
teste atat de bine cuvintele Inteleptului So-
lomon : vanitas vanitatam, omnia vanitas L..
Evreul are ascutimea de minte si expe-
Tienta bogata a omului batran, si vointa
,otelita a orbului ratur ; li lipsesc Insa jres-
cheta de simtire si iluziile sentimentale ale
tineretii.
Se 'ntelege, vorbim de evreul tip, care
-formeaza o infima minoritate si se gaseste
mai ales In occident. Viata populara de
meserias si chiar de taran, influenta fizica
a climatelor reci si cea m9rala a societatilor
iinere, au atenuat mult caracterele pe cari
evreul le datoreste batrânetii rasei sale!...
Ddr Romain Rolland a ales Inteadins
tipuri extreme, fiindca ele luniineaza mai
bine adancurile sufletesti ale unei rase
dupd cum cazurile patologice ilustreaza
admirabil legile fiziologiei.
www.dacoromanica.ro
32 H. SANIBLEVICI

Nevoia cerebralá de ideal si pasitmea

exercitiulai vointei,iata cele doua qualites
mattresses ale evreului ; spre deosebire de
pppoarele tinere, in deosebi nordice, la earl
ratiunea si vointa nu sunt In deobste cleat
mylogce pentru dobandirea pleicerilor ma-
teriafe i a celor sentimentale. 1)
0 Rdspunsul lui Romain Rolland, adresat persoanel
care i-a transmis In Elketia scrisoarea mea :
Domnule,
Scrisoarea Sanielevici este ant de fru-
moasa, ant de adanc inteligenta, ant de mi§a-
toare, cl nu vreau s intarzii o singurA zi, de a
và multumi c mi-ati trimis-o. Am sA-i scriu, sper
ca scrisoarea mea it va ajunge. Spuneti-i §i dv.,
ca. nu numai autorul din mine ci i omul e mi§cat
de tot ce-mi scrie despre jean Chris tophe §i, in
legaturl cu Jean Christophe, despre viata in ge-
neral. Este in aceasta scrisoare un accent per-
sonal §i vibrant («fremrssant») pe care nu voi
putea sa-1 uit.
Primiti va rog, domnule, expresiunea senti men-
telor mele foarte distinse.
Raman Rolland
Mel Byron, Villeneuve (Vaud) i
(Scrisoarea d-voastrA mi-a venit azi dimineatg din
Geneva, unde fusese trimeasa din gresalA,

www.dacoromanica.ro
e.
.s :
a.
a/
e Istai
11 .111
s t. MI: OP

Literatura Delicventilor
_ O problem/ literarK

Sa ne 'nchipuim ca toti delicventii si

criminalii din Europa, In nun-1AI- de cel pu-
tin un milion de in;i, ar fi trimisi Inteo
instila mare din Oceania, unde ca o apli-
care a.teoriei a nu criminalul e vinovat
de fapta sa, ci societatea rau alcatuita
ar fi lasati .liberi câstige pAinea zil-
nica lucrand painântul. Munca manuala n'ar
fi pentru ansii decAt o ocupatiune provi-
zorie, pentru vremea mai scurta sau mai
lunga a anilor de pedeapsa. Oameni In
mare parte rafinati i instruiti, ei ar simti
nevoia de teatru, de concerte, de sculpturi
H. Sanieleviel Noi studat critice. 3
www.dacoromanica.ro
34 H SANIELEVICI

§i tablouri, etc, Odata teatrul construit cu

propriile lor mijloace, ar rasari dintre dan§ii
dramaturgi de talent, caci talentul e de-
parte de a fi incompatibil cu chemarea de
infractor al legilor sociale. Piesele cestor
delicventi, in vilegiatura de pedeapsa, ar
fi de toate §colile: clasice, romantice, rea-
liste, dupa temperamentul §i origina
scriitorului, O trasatura comuna le-ar uni
?ma pe toate, tradand mediul cu totul spe-
cial In care au rasarit: crima, spargerea,
excrocheria, prostitutia, «pescAria», etc. ar
fi privite ca lucrurile cele mai fire0i din
lume, manifestari etern omene§ti, demne
de dalta, penelul i penita cea mai ale.asa.
Dramele raliste ar studia cu simpatie §i
interes sensatiile criminalului InainEe §i
dupa crima, ori mijloacele pe cari prosti-
tuata le -Intrebuinteaza pentru a captiva
-simturile unui batran bogati; ar critica Ina
Cu amaraciune brútalitatea politiei §i lipsa
de higiena §i confort a Inchisorilor pre-
ventive. Dramele romantiee. ar zugravi In
culori aprinse pasiunea generoasa a unei
nobile cocote care arunca Jgra ovaire dis-
pretul ei In fata milionarului ce-o Intretine,

www.dacoromanica.ro
 LITERATURA DELICVENTILOR 35.

jertfe0e tot.ce a agonisit, unui tanar spar-

gator, sublim prin Indrazneala lui nepasa-
toare i nu se da inapoi In fata crimei
cand e vorba sä smulga pe amantul ei de-
Mima unei rivale perfide 1). lar tragediile-
clasice ne-ar Infana, de pilda, ursita 1-ea,
ananghia celor vechi, cazand ca un tras-
net din cer senin, sub forma unei impo-
tente premature,,In viata mulumita, lini§-
tita, surazatoare a unui opeOe» elegant.
In insula s'ar afla §i o infima minori-
tate de oameni nepatati, imigrati acolo al
prilejuri cinstite. Intelectaalii rasariti din
tnijlocul Ibr vor fi mult sugestionati de ,

gusturile majoritatii, §i de alifel, dupa le-

gea de fier a conceptiel materialiste a Is-
toriei, vor fi siliti sa se- puna, conVient
sau inconVient, in serviciul ei.
Criticii literari vor urmari cu abilitate,
qi sa multumeasea pe deplin multimea a-
m.orala, sa nu jigueasca prea mult mi-
noritatea cinstita.
Unul, cinic ampbil, va starui necontenit
1) Vezi l la ,nol Pailma Rofie, cu subiect analog,
ciuperca veninoasA rAsArita in entusíasmul critrcei si
aplausele publicului select pe bAligarul neutralltatii.

www.dacoromanica.ro
36 H. SANIELEVICI

asupra «artei pentru arta», neatarnata

de morala conventionala si schimbatoare.
Altai, fariseu Cu alure sacerdotale, va
plange de mila celor vinovati si va do-
vedi cu mii de sofismer i
ca atitudinea dra,
maturgului, departe de a favoriza amora-
litatea, largeste din contra cercui simpatiei
umanercontribuind implicit la descresterea
faptelor antisociale.
Altul, ignorand sistematic «problemele
straine artei», se va margini la analize cu-
rat estetice: «Intrucat legea actiunii conti-
nue si a cresterii conllictului dramatic».....
etc., etc.
Se va psi Insa si un nebun mai tot-
deauna se gaseste si un nebun care, In-,
triun moment de bolnava impulsivitate, va
svarli publicului adevarul periculos si nud:
cd dramele delicventilor, de ar fi romanticer
clasice, realiste; cu psihologie adanca ori
cu psihologie superficiala ; cu tehnica asa,
ori cu tehnicd altminteri PUT si duhoa-
rea pe care o exald este absdlut incom-
patibila cu placerea artistica. Persecutat,
fireSte, de stalpil societatii delicvente, se
va Intarata si mai mult, si conspirand cu,
www.dacoromanica.ro
 LITERATURA DEGICVENTILOR 37

doi, trei descreerati, va lipi filie°

_alti
noapte pe frontonul teatrului o uriasa pla-
carda cu inscriptia cabinet secret, lar de-
desubt va afama un felinar rosu.
.Dovedit si judecat, va fi, pedepsit d,
magistratura delicventa la deoprtare In
Europa, In mijlocul oamenilor de treabA...

S'au petrecut inainte de rasboiul rnon-

dial in literatura europeana fenomene cari
nu erau lipsite de analogie cu cele mai
sus descrise.
Scriitori de romane, fara a sti cine-i
cumpara, au fost adusi pe nesimtite de
preferintele uriasulti numar de cficote din
Paris -- preferinte Inregistrate Cu preciziune
de numarul tirajului sa alunece spre con-
ceptia despfe viata sui generis a acestei
clase sociale». Ori anumite teatre au fost
Impinsc pe pante asemanatoare, de usu-
rinta cu care speculantii, defraudatorii, de-
lapidatorii de bani publici, arunca banii
pentru spectacole corespunzatoare gustu-
lui lor.
si- conruptia a fost atAt de generala In-

www.dacoromanica.ro
-38 K. SANIELEvi

ca't nu s'a gasit nici macar un nebun care

sá atArlie în fata teatrului felinarul ro§u.
Not& In foiletonul Adeudrului se vorb *te de mi-
zeria in care a trait Corneille si se observa: eclupa
d. H. Sanielevici, clasicuL Corneille Men parte dintr'a
patura activa si multumita).
Activa i multumita era clasa peniru core seria Cor-
neille. Cum de a putut Corneille corespunde gustulut
unei atari clase, este o problema complexa : saracia
lui Corneille erd relativa si nu l-a chinuit de cat Infra
mica parte a vietil sale; pozitia lui sociala erá sit-Mu-
cha I i-a dat multumiri -adanci ; Corneille era sincer
religios; etc.E si chestie de temperament.
Cand vrei sa explici pe un scriitor, intrebarea
ritoare trebue sa fie: penlru core clas6 a scris, nu dm
ce clasJ a Petit varíe icun, a Iráil. Un scrillor poate
sa alba toate bunurile vietii si totusi si fie ipohondric
de temperdment; si atunci sl fie selectat de o clasa
soLiala nenorocita. Maiorescu are dreptate and afirma
cA pesimismul lui Eminescu era In mare parte innascut.

www.dacoromanica.ro
 Literatura viitorului
Rasboiul acesta mondial va aduce dupa
(Mitsui prefaceri uriase, dupa cum uriase
au fost i varsarea de sange si risipa de
avere la toate popoarele civilizate. In
parte, scjtimbarile au si Inceput a se a-
rata, caci In domeniul economic si'n do-
meniul relatiunilor dintre state santem in
plina revolutiune. Nu Incape indoiala ca
si In campul literar, ceiace va veni dupa
razboi, va diferi de ceiace a fost inainte,
mdcar atAta cat se deosebeste Voltaire
Marivaux, de Chateaubriand si Victor
Hugo. Dar curentul ¡iterar care a urmat
revolutiunii franceze si razboaielor moo-
www.dacoromanica.ro
40 H. ,SANIELEVICI

leoniene n'a fost nicaieri liptsit de Incepu-

turi premergatoare , In Noua Heloiza" dela
1761, In Oberon dela 1780, se vadesc 11m-
pede toate caracterele romantismului de
mai tArziu.
E firesc sa nei 'ntrebani incotro va e-
olua literatura universala, si daca cuin-va,
la vre-unul din scriitorii pe cari i-am a-
pucat In viata, am putea psi semne pre-
mergatoare noii evolutiuni. Si prin mintea
noastra se perinda atAtia fruntasi ai li-
terilor, si dintre cei cari au ajuns la re-
nume In timpt; 1 din urma, si dintre cei
cari ne-au IncAntat si tnrAurit in prima
tinerete
Edmond Rostand este, In ceiace pri-
veste spiritul si forma, un virtuoz genial,
daca niste Insusiri cari se *manjfesta
Intr'un cadru atAt de ingust pot fi numite
geniale. Negresit ca 'n Cyrano, In Chan-
teclair, In L'Aiglon, simtim ca o suflare de
cel mai curat eroism, dar dupa-razboi lupta-
torii ei Insisi se vor Intoarce dela roman-
tismul artificial si conventional al favo-
ritului aristocratiei, ca dela o hrana putin
substantiala.
www.dacoromanica.ro
 LITERATURA. VI\ITORULUI 4r

Lui Anatole France i se recunoaste

idra sovdire o minte geniald. El observa
si criticd alcatuirile omenesti dela o foarte
mare Indltime. Din nefericire : mult prea
mare !.. Cad acolo de unde priveste sí
judecd spiritualul scriitor societatile umane,
ele apar ca niste mosoroaie de furnici a
caror iramântare ne amuza si despre cari
gdsim cd-i cu desavarsire indiferent daca
se pastreaza mai departe ori sAnt fara
mild nimicite. E adevarat ca scepticismul
lui Anatole France lucreazd ca un acid
caustic asupra atator prejudecdti nesdna-
toase; dar urmdrind sd omoare prin sub-
slante otravitoare microbii Incuibati In te-
suturi, medicul trebue sa bage bine de
seama sa nu distruga tesuturile Inse-si
,ori chiar organismul nostru Intreg. Scopul
suprem al ori carei activitati omenesti rd-
mane fericirea omeneasca, si deci nu-i
poate fi Ingaduit unui scriitor sd vada In
om un simplu mamifer, ori, si mai rau,
o Ingramadire de alorni...
Dramaturgul Bernstein a avut In anii
din urma succese insemnate; dar con-
sceptia lui despre viata e mediocra si ati-

www.dacoromanica.ro
42 H. SANIELEVICI

tudinea lui morald, foarte indoielnicd. La

Inceputul acestui secol, presiunea maselor
populare a InlAturat ultimele zagazuri si
a sporit In mod extraordinar numdrul celor
dbritori a intra in rdndurile clasei con-
duatoare. S'a produs atunci o deslantuire
de vointl otelite, de ldcomii sdlbatice, de
patimi neinfranate, ca odinioard In anti-
chitate, cAnd Inmultirea libertilor preves-
tea desfiintarea scIaviei. Bernstein a de-
venit ideologul acestui urâcios bAlciu. Cu
acel cinism brutal care isvordste la evreu
din dispretul nobil pentru ipocrizia rase-
lor tinere, el ne Infatiseaza (In aplau-
sele libertilor...) .pe noul libert, serios,
energic si bine inzestrat, silit de .aspra
neavere» sft arunce scrupuleIe peste bord,
sa comita chiar acte infamante, numai si
numai ca sd se ridice la situatiunea In care
sa-si poata desfAsura talentele .spre bi-
nele societdtii !...». In viata de toate zilele,
conditiunile biologice, asi zice chiar : me-
canice, ale luptei pentru existe*, ne
opresc de a scruta constiintele si ne im-
ptln o larga toleranta catre toti; dar daca
aceastd Ingaduire trebueste codificata st
www.dacoromanica.ro
 LI1 ERATURA VI1TORULUI 4

trambitata de pe scena, iata ce ni se pare

mai mult de Cat Indoielnic. Ca ipocrizia,
din punct de vedere estetic, e josnica, mt
poate fi negat. Dar' In viata publica ea
ramane totui preferabila cinismului... Si
apoi, la Bernstein, Insa-O conceptia dyspre
viata e Ingusta, schematica, cum se §i po-
trive0.e pentru un reprezentant literar al
arivistilor desperati...
Ma 'ntorc cu mintea mal Inapoi, la «te--
zele. lui Ibsen, Hauplmann, Sudermann,_
la naturalismul marginit, vulgar ori ne-
vrozat al lui Zola, Daudet, Maupassant,
Goncourt, d'Annunzio, Dostoiewsky, Gorki,
etc., etc. Mai toti s'au ridicat- din micai
burghezie, (Ibsen a fost practicant de fats
macie, Zola, vanzator de librarie, Haupt,
mann e fiul unui carciumar de tara §i aL
une servitoare, Daudet, orfan sarac din
prima copilarie, Gorki, vagabond, etc.),
top' au vorbit, cel putin la Inceputult
carierei lor artistice In numele intelez-
tualilor saraci cari Incapeau gred, ori nu
Incapeau de loc la marele banchet al
vietii. Chinuiti de o foame sanatoasa (pe
care Zola a trebuit s'o Insele un an Intreg:
www.dacoromanica.ro
44 H. SANIELEVICI

numai Cu paine §1 Cu undelemn) §i ama-

rati de priveliVea be4ugului in care se
rasfata clasa stapanitoare, ei au descris
omenirea In culorile cele mai negre: unii,
putrezi de toate bolle supra-alimentarii,
ceilalti, indobitociti §i istoviti de inanitie".
Cu si5rijinul acestora din urma, al celor
multi, cu cari se aliasera In mod tacit,
-ajunsera in curand §i ei comeseni la bo-
galul ()spat al privilegiatilor; §i atunci se
Intampla acest lucru ciudat: bolle pe cari
ea exagerare le descrisesera la vechii con-
-vivi, deprh* de milk ca be4ugul, isbuc-
nira cu adevarat 'la ei In§4i, ca urmare
a unei nea§teptate schimbari In echilibrul
organic... Çaci ca sa parasim asema-
narea Cu ospatul ceiace biciuisera ca
Inver§unare In scrierile lor, .motivul prin-
cipal al pesimismului lor intunecat, era
libertatea §i neInfranarea sexuala. Ori,
ursul de la Médan" el insuli, §eful
puritan al naturalismului, a cazut prada,
dupa ce trecuse de patruzeci de ani, unei
pasiuni mistuitoare nelegitime. (Zola a
marturisit sotiei pasiunea lui arzatoare pen-
-tru 'croitoreasa care venea sa lucreze in
www.dacoromanica.ro
 LITERATURA. VIITORU LUI 45-,

casa, declarându-i ca nu va mai putea serie

niciodata ; inspdimantata de aceasta pers-
pectivA, d-na Zola a IngOduit concubinajul,
spre binele imensului public cetitor din
lumea tntreaga. Din acest concubinaj s'au
ndstut doi copii, singurii urmasi ai marelui
romancier... Cine stie daca burghejli conrupti
ai .imperiului al doilea», Intrebati cu ingà-
duitoare blândete, n'ar fi Iniocat si ei cir-
cumstante atenuante tot atat de valabile....)
Pe Maupassant, alt critic al societatii
burgheze, dragostea prea staruitoare a
atator femei isterice din lumea mare l-a
dus lucrul e notoriu la nebunie si la
moarte. i, daca -nu ma 'nsel, Daudet' st
fratii Goncourt au avut sd sufere si ei de'
pe u;ma entuziasmului sexului slab pen-
tru talentele literare... De concubinaje!e si
scandalurile conjugale ale .sfántului» Gorki
s'au ocupat pe vremuri agentiile telegrafice
mondiale.
N'am sa uit niciodato contrastul dintre-
doua portrete ale lui Gerhart Hauptman, din
cloud epoci diferite ale vietii sale. Primul, dirt,-
tinerete : ras, trdsdturile uscate si Mime,.
palarie mare sacerdotalay redingota neagg,
www.dacoromanica.ro
46 R. SANIELEVICI

Inchisa la gat clasica infAtipre a unui

pastor protestant. Pe atunci scrisese Te-
seitoriia, dramA ultra revolutionara, §i dra-
mele sombru naturaliste, Cdruta.FulHenschel
si Inamte de reisäritul soarelui. Al doilea,
din epoca romantismului sail burghez de
pe timpul cand scria, peritru damele din
lumea mare- plictisite de prozaismul lumii
Teale, Hannele si Clopotul scufundat: mai
plin la fatk putin burtos, costum ultra
elegant, vesta fantaisie, !ant gras de aur,
o havana groasa tinuta cu -neglijenta fuse
degete... Dedesuptul portretului se putea
cal cA Hauptmann a fost de curAnd oas-
petele cancearului von (Allow... Schimbarea
de front e mai accentuatA la Hauptmann,
fiindca din pleiada de naturali§ti ai secolului '
al nouasprezecelea, el este cel mai tAnAr;
.cle altfel Hauptmann §i Sudermann au i
Tams singurii In viata, ceilalti au murit la
_sfAr§itul secalulul trecut.
Solidarizarea i perfecta asimilare cu clasa
pe care au combatut- o Cu Inverpnare, nu
,caracterizeaza iumai pe scrutorii naturaliO,
.ci mai ales pa tura de intelectuali sAraci pe
cari el, au reprezentat-o.

www.dacoromanica.ro
 LITERATURA VIITORULUI 47

Nu este In intentiunea mea sa neg marele

talept al acestor scriifori, nici macar sa pun
-la Indoiala bunele lor sentimente; cu ataf
mai putin sa contest legitimitatea*miscdrii
democratice care i-a ridicat. .Tot ce a fost,
a meritat sd existe, fiindca a fost de folos
si 'a putut fi altfel", spune filosoful Hegel.
Voiu cauta sa dovedesc numai cu alt
prilej cd operele naturalistilor stau In cel
mai desdvArsit contrast cu deviza obiecti-
vitate si realism", inscrisd pe baniera lor
de luptA, cd de fapt ele se caracterizeaza
prin acea falsificare a adevdrului particu-
lard pamfletului politic si cd, dupd rasboiul
mondial, romantismul si naturalismul socie-
tatii burgheze sInt menite sd-si dea oh-
stescul sfArsit.

www.dacoromanica.ro
 blioteca socie/,
-44414. e
P.RATEptNITAs
-

C u
Rabindranath Tagore
Un cugetfitor indian

Trecând prin fata unei librarii, am zarit

in vitrina o carte care purta titlul: Rabin-
dranath Tagore, Nationalismus ; iar de-
desupt, In limba germana : valoarea carpi
sta In bogatia de cugetari adânci si fecunde,
in inaltimea punctului de vedere din care
totul e privit, In neasamanata putere poe-
tica, si vioic,iune, i laritate plastica, si
spiendoare, a expunerii. Este nu numai ce/
mai mare poet In viata, ci unul din spi-
ritele cele mai adânci si mai universale ale
timpului nostru, unul din oamenii cei mai
FI. Sanielevici. Noi atudii entice. 4
www.dacoromanica.ro
50 H. SANIELEVICI

nobili si mai curati cari au trait vreodata ;

ai.:1, din Inaltimea lui si din apropierea de
divinitate, ca o privire patrunzatoare, ne-
turburata de niel o pasiune de partid, se
uita In jos la framantarea confuza a tim-
pului nostru si o cantareste cu cantarul
idealului-moral. Astfel ruerita a:0sta carte
cea mai serioasa atentie a tuturor oanre-
nilor seriosi".
AllZiSEM vag despre poetul Tagore, stiam
c'a obtinut premiul Nobel. Am luat cartea
si a:n cetit-o de doua ori. Mi-a deschis
orizonttri noi, mi-a sdruncinat prejudecati
de care nu-mi dadeam seama, m'a pus pe
ganduri...
Fara sa vreau, ma duceam adesea cu
mintea, in cursul cetirii, la colegul meu in-
dian din lagarul de prizonie:i de langa Fili-
popol : bine legat, Ingrijit imbracat, c'un tur-
ban complicat deasupra fetei pline, de o sa-
natoasa culoare ara mie inchisa, buzele ras-
frinte sub o mica mustata ne3,0, ochii
marl, umb:iti de gene lungi. nuile carnoase
si ro tunde la un nas cu profful fin ; se tinea
drept, privia orriui In Ltd si ra;pundLa
amabil dar ferm si concis ; nici un muschiu

www.dacoromanica.ro
 RABINDRANATII TAGORE 5t

al fetei nu se mica; aveai impresia ca

viata lui sufleteasca e asezata pe temelie
de granit... Vorbia perfect englezeste, dar
c'un ofiter englez, aviator, functionar su-
perior In lndiicu care ma Imprietenisem
fiind:a se ocupa si el cu antropologia-
se 'ntelegea pe limba luiuna din limbile
indiei.
*
* *

Ceia-ce te isbeste In primul rand In car-

tea lui Tagort este stilul care-i pur si
simplu desavarsit. Puritatea lui clasica
póate servi de model. Ori.:e Insusiri i-ai
cere, pot spune de mai inainte ca le are:
.conciziune, simplicitate, eleganta, finete,
plasticitate, dal-Hate ideala...
In clasele rafinata ale Europei sunt bar-
bati, si mai ales femei, cari se mica cu
eleganta; nu ajung !ma la mersul armcr-
nios, usor, lunecos, al und nobil arab,
care-ti da iluzia ca pluteste... Ei bine,
tot asa se'nfatiseaza scrisul poetului In-
dian, chiar si fata de virtuozitatea ului
Anatole France: la acesta din urma tot
se mai simt Inca Incheteturile frazei, pe
www.dacoromanica.ro
Z2 H. SANIELEVICI

and la cel dintai o unda muzicald pare

a se mlAdia la infinit. in 150 de pagirli, a
singura idee fundamentala serpuieste ca urt
arabesc In ondulatiuni nestarsit de variater
and aspecte vecinic noi si Intotdeauna a -
tragatoaré...
Cu trufia aceia care 1-a umflat paild a
pocnit ca broscoiul din fabula, prusianismul
antisemit compara odinioara stilul evreilor
cu o serie de scantei electrice, iar stiluE
german, cu lumina difuza a zilei : astfel
se'nversuneaza sovinismul sa prefaca In
calitati tocmai cusururile bine cunoscute...
Dam' de a mânui idei cu uprinta sf,
finete, evitánd desisurile spinoase ale ab-
stractiunii si aducand mereu firul diS-
eutiunii, prin neasteptate analogii si is-
bitoare lasemänari plastice, la lumina in-
tuitiunii
..
general omenesti, II an neconte-
stat nteledualii evrei de talent._ (Heine
i
Börne, Brandes, etc.); 11 au Inn ca un,
caracter de vrasta, nu de rasa... 11 gasim
la francezi, 11 admiram In dialogurile luf
Pldton, iar In Orient parabola a format
intotdeauna fagasul ogicarel cugetari.

www.dacoromanica.ro
 RABINDRAN4TH TAGORE P'
In a:easta privinta maestria cugetato-
rului indian e neIntrecuta.
Jata de pilda - o caracterizare a politicii
imperialiste
In occident, prin mecanismul national
al comertului si al politicii, omenirea este
frumos presata-In baloturi cari au utilita-
tea lor si insemnata lor valoare comer-
dala; ele sAnt lncercuite Cu cercuri de
lier, prevázute cu etichete si clasate cu o
grija si exactitate stiintifica. Durnnezeu de
aceia 1-a creat pe om ca sa fie uman; pro-
dusul acesta modern Irisa, este cu atála
extraordinara regularitate croit si lustruit,
are atat de mult caracterul marfii de fa-
brica, hick creatorului li va fi greu sa-1
recunoasca drept o fiinta spirituala, drept
fiinta pe care a creat-o dupa chipul sau
idumnezeescil.
Despre administratia impersonala a An-
gliei In India :
,..Aceasta flint& abstracta, natiunea, gu-
verneaza India. Se anunta la noi prin re-
clame un fel de conserve, preparate si
Impachetate fara a fi atinse cu mana; acea-
sta descriere se potriveste chipului In care

www.dacoromanica.ro
Z4 H. SA NIELEVICI

este guvernata India : nici aici nu se simte

aproape de loc mana omeneascd. Guyer-
natorii nu au nevoie sd cunoasca limba
noastra ; n'au nevoie s'd vie personal in
atingere Cu noi, de cat doar in calitate de
functionari; dintr'o aroganta departare ei
pot favoriza sau InAbusi aspiratiile noa-
stre; pot sd ne dun pe un anume drum
politic si iar sd ne traga Inapoi pe sarma
znasindriei lor birocratice..
Dar noi, cei guvernati, nu santem sim-
ple abstractiuni. Santern indivizi cu sim-
tiri vii. Ceia ce vine la noi sub forma
unei po!itici fArA viatA, poate sd ne TO-
trunda pana la maduvd, poate sa slabea-
sca pentru vecie poporul nostril i sa-1
fa :A neputincios, fârä ca de partea ceia-
laltd sa se simtd vre-o emotie omeneascd,
sau, In once caz, fard ca sd se simta
asa fel incat sd aibd vre-o inraurire. Ac-
tiuni ant de cuprinzAtoare si sumare, de
o rOspundere atat de grozava, omul nu
le va fdptui niciodatd c'un atare grad de
nepasare sistematica, acolo unde rdmane-
om individual. Astfel de actiuni devin po-
sibile numai acolo unde omul. este un pa-
www.dacoromanica.ro
 RABINDRANATI1 TAGORE 55

lyp de abstractiuni, care intinde departe

In toate partile, si chiar si'n viitorul de-
partat, bratele lui- serpuitoare, Cu nenu-
maratele lor ventuze. Sub o astfel de gu-
vernare a natiunii, guvernantii sant ur-
mariti de neincredere si aceasta neincre-
dere umple o masa uriasa de creer si de
muschi organizati. Se dau pedepse cari
last urme sangerande in nenumarate inimi
oinenesti ; dar aceste pedepse sant dic-
tate de o putere curat abstracta, in care
s'a contopit personalitatea omeneasca a
intregii populatii dintr'o tara departata"...
(Autorul recunoaste totusi ca guvernul
englez este Inca dintre cele mai bun).
....Guvernele noastre trecute erau lip-
site de multe avant* ale guvernarii de
azi. Dar fiindca nu erau guvernari ale na-
tiunii, esatura lor era atftt de rar tesuta
Inca lasa des-tul spa tiu'pentru ca propria
noastra viata sa poaia strecura irele ei
si sa-si tese pe ascuns modelele sale. Fara
indoiala, aveam de suferit atunci lucruri
care ne erau cumplit de neplacute.
Dar noi §tim ca daca mergem desculti
pe drumuri asternute cu prund, picioarele
www.dacoromanica.ro
56 H. SAHIELEVICI

noastre se adapteaza ca 'ncetul capriciilor

solului neprimitor, pe cel nd cea maLmicã
pietricicel ne chinuieple ci nu lie d'ci pace,
Indatei ce pätrande la tnceiltäminlea noastrei
carmuirea prin natiune este o astfel de
gheatd: lipita strâns de picior, ne reguleaza
pa§ii dupa un sistem hotarai §i nu lasa
picioarelor noastre aproape nici o libertate
de a se acomoda intransa. Cand prirr
mare ne aratati statisticile voastre §i com-
parati numdrul de pietricele de cari se isbeau
mai tnainte picioarele noastre, Cu numarul
cel mic sub sistemul de azi, nu atingeti de
loe miezul chestiunii. Nu-i vorba de nu-
mdful piedicilor exterioare, qi de neputinta
individului de a le inlatura. Marginirea li-
bertatii este un nu insuportabil, nu atat
prin marimea lui, cast prin felul lui. Si nu
putem sa nu tredem contrazicerea, ca pe
cand spiritul ozciaentului p4es1e inainte
sub baniera libertatii, natiunea occidentului
faurqte lanturile de fier ale organizarii,
cele mai dure §i mai de nelnfrant cari au
fost vreodata faurite in istoria omenirii"...
Fiecare indiìd In tara fara natiune este
complect In puterea unei natiuni intregi, a
www.dacoromanica.ro
 RABINDR iNATH TAG ORE 47

drei niciodatabbositd privegherefiindcA4

-priVegherea unei masini e lipsitd de po,
sibilitatea indulgentii si a deosebirii untane
La cea mai mica apasare pe buton, monstrul
devine numai ochi i nimenea din multimea
nesfarsita a celor stdpaniti de dansul, no_
poate scapa uracios sgaitei lui priviri de
spion. i 'ndatd ce se rdsuceste numai pu-
tintel surubul, toatd numeroasa populatie,
barbati, femei, copii, simt cum ghiara lui
ii cuprinde mai strans si le rapeste rdsu-
Harca, si nici o scapare nu-i Cu putintd,
niel In tara proprie i nici chiar Tuteo tara
straind. oarecare.
Unica dorintd a fiecarei natiuni este sa
se folose.asca de släbiciunile restului lumii,
Intocmai dupd- cum unele specii de insecte
lasa victimelor, In a cdror carne fdra aparare
Tsi cresc progenitura, numai exact atata
Niata cat le trebueste ca sd rainând hrd-
mitoare i sd poata ti mancate..."
Autorul e departe Tusä de a fi dusmanuf
.Angliei sau al culturii occidentaie. Rasad,
tul are nevoie de Apus; aceste doud culturi
se complecteazd. Spiritul Apusului a adus
In India germeni vii cari ramall nemuritori.
www.dacoromanica.ro
 H. SANItLEVICE

Si cand vom ajunge In-India sa primim ltD

viata noastra ceiace este durabil In cultura
apusana, attInci vom fi odata In stare sa
realizam o Imc acare intre aceste doua lumi
mari. Atunci starea apasatoare i jignitoare-
a stapanirii unilateraie va lua sfarsit."
* *

Tagore au este dusmanul culturii engleze-

si al celei europene In generil. Din contra_
Legaturile persITnale pe cari le-a Intretinut
-cu Invatatii i scriiforii Mani Britanii, «i-au
starnit admiratie pentru adancimea lor de
cugetare si puterea lor de exprimare, dar si
pentrix umanitatea lor cavalereasca.. Anglia
a produs suflete marl, mari faptaitori i cu-
getatori, o literatura mare. E iglejii iubesc
dreptatea si libertatea i urasc minciuna.
SAnt curati In simtire, deschi.si la fire, cre-
dinciosi In prietenie... Am simtit marimea
acestui popor, cum simtim soarele ; cat
priveste nationea Insa (la Tagore cuvantul
acesta are Intotdeauna Intelesul Imperialist).
ea ni se 'nfatiseaza ca o ceata deasa,
nàbusitoare, care ascunde pana si
Bucuros recunoaste genialul poet si cu-
www.dacoromanica.ro
 R&BINDRANATH TAhORE 59

getator indian ca regimul englez a starpit

tirania, nedreptatea si extorcarea guver-
nelor personale da mai inainte; c'a Invatat
pe indieni sa se supuie legilor si sa In-
teleagA ca dreptatea e aceiasi pentru totiA
oamenii, fati deosebire de casta si culoate;
c'a stabilit ordinea In aceasta tara atAt de
Intinsa, locuita de popoare de rasa si obi-
ceiuri deosebite, facandu-la sa vie In atin-
gere unele Cu altele si sa se uneasca pentru
scopu,ri mai Inalte.
«Dar de fapt, spiritul Apusului, nu na-
tiunea Apusului a desteptat in deosebitele
rase ale lndiei dorinta de Infratire. Ori de
cftte ori un popor asiatic a Invatat dela eu-
ropeni vre-o Intelepciune mai Malta, acléasta
s'a Intamplat 'in contra vointei natiunii eu-
ropene. Numai fiin&A Japonia a putut s ci-
se opuie stapanirii natiunii occidentale, de
aceia si-a putut Insusi pe depl n bunurile
culturii vestice..
«Noi iniienii suferim de conffictul dintre
spiritul Apusului si natiunea Apusului. Bine-
facerile culturii apusene, natiunea ni le dra-
muieste cu dea mai mare sgarenie. Edu-
catia ce se da poporului nostru este atftt
www.dacoromanica.ro
 O H. SANIELEVICI

de satacacioasa, In cat ar trebui sa revolte-

sentimentul de bunacuviintá al oritarui eu-
ropean... Natiunea se multume0e sa neiro-
nizeze c'am ramas Inapoi i sa-vi tmpace
,on§tiinta raspandind neguitore§te cmica
'ntelepciune ca Orientul ramane Orient §i
-Occidentul Occident §i ea ele nu se vor putea
contqpi niciodata. Daca ar`fi sa credem ce
-je itnputa batjocoritor apusanul nostru in-
vatator, Ca dupa aproape dona sute de ani
de tutela, India nu numai c'a ramas in-
apabila de a se guverna singura, dar n'a
putut arata nici In domeniul spiritual vre-o
deosebita-originalitate trebue sa atribuim
aeeasta culturii apusene i incapacitatii
noastre ?Elamite, de a o primi, sau sgár-
eeniei calculate a natiunii, care a luat asupra-
si datoria europenilor de a civiliza Rasa-
situl ? Ca poporul japonez are daruri cari
noua ne lipsesc, recunoaVem bucuros ; ca
z,piritul nostru ar fi Insa prin natura lui ne-
productiv in- comparatie cu al lor, lata ce
nu putem recunoa0e nici macar .acelora
pe cari e primejdios pentru noi SA-i con-
Irazicem.»
«De fapt nationalismul apusan are spi-
www.dacoromanica.ro
 RABINDRANATH TAGORE

ritul fiarei ; el nu Ingdcluie cu nici un chip

ca domeniul sdu de vaneitoare sii fie pre-
feicut In pilmant de cultura. El se aseazd
ca un zagaz ca sa opreasca intrarea libera a
culturii apusene In tara fara natiune. Fiindca
aceasta cultura este o cultura a puterii, ea
se fereste de a-si deschide isvoareie, celor
pe cari i-a ales pentru exploatare..>
«Am fost adesea Intrebat daca stapa-
nirea engleza a desvoltat industria In India
rebue sa amintesc din contra c'a Ulna-
busit-o chiar dela 'nceput i ca de atuncih
nu ni s'a dat niciun fel de ajutor real, nici
un fel de incurajare ca sa ne .mentinem
fata de uriasele organizatiuni comercialé-
ale lumii moderne. Natunile au hotarit
ca trebue sa ramanem un popor exclusiv
agricol...» (Aceleasi intentiuni le are Ger-
mania fata de Romania. : sa ne tie In loe,
pe cat posibil, ca sa primim fabricatele ei
sd-i dam cerealele noastre).
* *

La atari constatari menite sa Insangere

inima nobilului poet, addugati adanci jigniri
personale. Usor îmipot Inchipui ce-a trebnit
www.dacoromanica.ro
'62 II. SANIELEVICI

.sa simta, in decursul vietii, acest gAnditor,

genial in deplinul Inteles al cuvantului,
tare si-a asimilat cultura europeana In asa
fel, ca daca nu si-ar fi pus numele pe carte,
nici prin gand nu ti-ar fi trecut ca-i iniian;
care neftind inferior nici unui englez din
cei cari traiesc astazi, s'a simt t de sigur
superior oricaruia din adminktratorii bri-
Ianici ai In liel, si totusi de niciunul n'a
fost privit ca egal... Orgoliul de rasa, daca
nu si mandria de rasa, se tumefiaza to,cmai
la acei inivizi pe cari natura i-a daruit
cu mái putine insusiri reale. Un tnglez
mijlociu *nu va admite niciodata ca un
,oriental de culoare aramie inchisa poate
fi egal cu dânsui...
(Am vazut odata la cinematograf o ad-
mirabila d:ama engleza: un lord se 'nsoara
c'o princesa Indiana si-o aduce la Lond:a ;
disonarVle continue, in famil:e si in so-
-cietate, pricinuite de dcosebirea de suflet;
patima indianei, arsita care usuca, e invm A,
In sufle,ul lordului, de dragostea reinviata
,a unei tinefe miss, !Ana de farmecul dulce
si linipt al soarelui de nurd, care imblanzit
4.1e o wan ceata alburie, trimite zâmbirì
www.dacoromanica.ro
 RA BINDRANATA TAGORE 63

delicate ierbei fragede vi pline de seva...)

Tragedia asimilatului: se Inbiba inon-
vtient 'Ana vi de prejudecatile noii chlturi
vi 'ajunge sa se vada une-ori pe sine Insusi
prin prisma lor...
Cine vtie daca vre:un cretin cu fruntea
de doua degete, desonorftnd cultura en-
gleza, nu-i va fi dat a Intelege lui Rabin-
dranath Tagore ca prin ;Uinta vi talent
poetul indian s'a ridicat 'Ana la dOnsul,
stapOnitor din navtere..., de nu 1-a co-
plevir cumva Cu politeta aceia pe care in-
constieLt o arati unui mosatir din tir uturi
d.tpartate (And te up la cineva printeun
ochian intors, II cauti In departare pe cel
ce-i ala:urea de tine !...) ... Sant (Anse
Inva u.te cari I-Arlen adânc, Intepahsi de
ac c .re exaspertaza mai rhult decAt un.
pumn...
*
* *

Va 'ntreb, ex'stO In toata istoria ome-

nirii, chiar In timpurile ei cele mai intune-
coase, ceva atat de monstruos ca fiara
acea3ta a natiunii, care-vi Infige ghiarele
adanc In carnea goala a lumii vi care n'are
www.dacoromanica.ro
64 H. SANIELE VICI

alta grija deck aceia de a nu slabi prada

nici o clip. ?... Vol, popoare ale Apusului,
care ati clocit acest monstru, va puteti in-
chipui nemangaiata desnadejde a acelora
cari au cazut jertfa stafiei abstracte a omului
organizator ? Puteti sa va puneti In locul
popoarelor eari par osandite la pierderea
vecinica a umanitatii lor, cari nu sunt numal
jignite necontenit In umanitatea lor, ci trebue
sa cante osanale perfeztiunii unui aparat
mecanic care joaca pentru dansele rolut
providentei ?...
Ada ce sfat ne dati : .uniti-va si voi
intr'o natiune si opuneti-va Incalcarli na-
tiunii."
Tagore nu crede aceasta cu putinta. Alte
popoare, zice el, nevoite a se rasboi cu
natura si Cu vecinii, si-au organizat puteriie
pentru aparare si apoi pentru atac ; istoria
Indiei, care a cunoscut numai greutati in-
terne, e3te istoria une-i continue adaptari
si tinpacari sociale... Dispretuite si intate
sant la noi povestirile despre inflorirea si
decaderea regatelOr, despre luptele de pre--
dominare politica ; au ramas numai po-
vestirile vietii soc!ale si ale realizarii unor
www.dacoromanica.ro
 RABINDRANATH TVCr1111 65

idealuri religioase. De cel putin cinci mii

de ani, India se silea sa traiasca In pdce,
WA politicaA fail nationalism. Singura ei
ambitie era sa recunoasca lumea ca Insu-
Iletita si si traiasca fiecare clipa In ado-
rarea umild si In constiinta multumita a
lnrudirii vecinice si personale cu dânsa.
Asupra acestei parti retrase a omenirii, care
avea inocenta copiltilui si intelepciunea ba-
tranetii, -a navalit natiunea Apusului
La toate luptele si intrigile si Inselaciunile
Istoriei ei anterioare, India ramasese ne-
pasatoare. Caci vetrele, câmpiile, templete,
scolile ei, In cari Invatatorii si scolarii traiau
Impreuna In simplicitate si pietate si munca
linistita, satele ei, cu pacinica lor admi-
nistratie autonoma si cu legile lor simple
toate acestea tineau In adevar sle India.
Nu Insa si tronurile ei,. cari treceau ca norii
pe cer, aducAnd uneori pustiiri ce nu lasau
urme."
Si -nici drept nu-i pare lui Tagore sfatul
ca Indienii sd devie o natiune. Sa com-
batem raul prin rau ?".,. Wasi crede bu-
curos daca mi-ati spune : fiti mai buni,
mai drepti, mai sinceri In raporturile voastre
Ii anielevici 1Voi studei critic& 5
www.dacoromanica.ro
66' 11. SANIELEVICI

cu omul, InfrAnati-va lacomia, insanatoviti-

va viata prin mai mare simplicitate vi aratati
mai mult ca credeti in insavirile divine ale
omului."... Dar va este Tnaduit sa afirmati
ca nu sufletul ci mavina ar fi pentru noi
hicrul cel mai de pret vi ca mantuiii.ea,omului
atarna de talentul lui de a se acomoda In
mod desavarvit ritmulai angrenajului mort ?
Ca maVina contra mavinii, natiunea contra
natiunii, tiebue sa lupte ,Inteo nesfarvita
luptd de táuri ?"... Ziceti ca aceste mavini,
temandu-se una de alta, se vor uni Inteo
alianta. Dar in aceasta alianta a cazanelor
de aburi, uncle ramâne sufletul, cu con-
vtiinta vi dumnezeirea lui? i ce sa se fad
azea parte a lumii pe care n'o pazevte frica?
Unicasiguranta, pentra tarile fara natiune,
in contra neinfrânarii natiunii, rezulta din
gelozia reciproca a puterilor. Dar daca se
vor uni toate pentru a-vi multumi vi mai
bine laco_mia,ce nad4le de mantuire ra-
mane acelora cari au trait vi au. suferit, au
iubit vi au adorat, vi-au trecut zilele In
Ondiri adLici vi 'n muriza pacinica vi a
caror singura crimä era ca nu. s'au or-
ganizat ?

www.dacoromanica.ro
 RABINDRANATH TAGORE 67

Dar," iiceti d-tra, nu face nimic: ceiace

-nuere putere de rezistenta, frebuie sa piara,
astazIlegea naturii; n'au decat sa moara."
* *

La aceasta incheiere dezesperanta trebue

sa fi ajuns, dealungul anilor, genialul Ta-
gore, §i ca dansul, alti intelEctuali indieni,
ramasi Inapoi fata de apuseni din punctul
de vedere al civilizatiei, dar Intru nimic
inferiori lor din punctul de vedere al cul-
turii
... and isbucni rasboiul mondial !... Ma
transpun in sufletul lui Tagore, ca sa In-
teleg simtirile lui... Ce imensa qurare, dupa
generatii de grea apasare sufleteasca, de
a vedea ca balaurul imperialist, care pa-
raliza neamurile otratrin.clu-le cu balele lui
veninoase, se svarcoleste otravit de pro-
priul lui Ca In cearta pentru prada,
cuceritorii îi fac unul altuia infinit mai mult
flu decat au putut vre-odata pricinui vic-
timelor lor...
Rasboiul de sigur l-a luminat definitiv
pe -poet asupra cusururilor societatii bur-

www.dacoromanica.ro
68 H. SAIVELEVICI

gheze, pe care o suppne unei critici pe cat

de nemiloase pe atat de adanci.
Dar nu pronunta nicairi cuvantul de bur-
ghez." Nu sant economist," marturiseste
cl undeva.
Omul simplu si natural al Europei me-
dieval; cu toate violentele lui patimi
lacomii, a Inzercat sd gdseasca o Impdcare
In lupta dintre corp si spirit. In toata vremea
furtunoasa a tineretii lui viguroase, paterile-
lumesti si cele spirituale au lucrat In acelasi
timp asup,ra omului european i 1-au format
ca pe o complectd personalitate morala.
Toatd mdrimea ei ameneasca-Europa o da-
torete acelui timp de disciplina, discipli-
nei Inca nedegenerat.
«A venit apoi epoca intelectului, a stiin-
lei impersonale... Civilizatia face progrese
uriase. Puterea fizica i spirituala a omului
lasa mult In urma puterea lui morala. Astfel.
.ajunge omul ca o caricaturd de girafa, cu
capul la o posta de trup. Acest cap lacom,
cu dantura lui cumplita, a mancat frunzisul
de pe várfurile tuturor arborilor, Oar hrana
ajunge prea tarziu In organele digestive,
asa In cat inima suferd de 1ipsa de sange.

www.dacoromanica.ro
 RA BINDRANATII TAGORE 69

Apusul pare- a nu fi constient de aceasta

dizarmonie in natura lui. Se bucura de gra-
madirea bogatiilor, de intinderea retelei de
cal ferate si vede Inainte-i posibilitati ne-
sfarsite. Nu se teme de prapastia- care pe
fiecare zi se casca mai mare, Intre maga-
ziile de provizii cari se umplu si omenirea
care flamanzeste. Nu sFtie ca addnc, sub
nesfeirFitele peituri de bogeffir.Fi mulfumire,
se pregeitesc cutremdre cari sd restabileascd
echilibrul in lumea morald ; fi ca intr'o zi
preipastia cdscatei a vidalui moral va Inghifi
toatd greimddita bogdfie a acestor lucruri
nei scale- din puib ere."
Tagore e un om de genia. Cartea lui nu
poate fi rezumata. Ori de cate ori ai reciti-o,
nu gasesti nimic de prisos, niel un cuvant
care ar putea lipsi ; si lucrurile pe carr el
le spune Intr'un fel, In zadar te-ai incerca
sa le exprimi mai bine Intealtfel. Uneori
am sentimentul ca prin puterea lui de C14-
gete6, prin virtuozitatea cu care manuieste
cele mai adanci si mai -generate idei ab-
stracte,,. acest indian e superior ori ca-
rui europe,an... El nu-i economist : nu pare
sä cunoasca analiza. facuta societAtii bur-

www.dacoromanica.ro
7J R. BANIELEVICI

gheze de teoreticianii socialismului apul-

san; nu pomeneste nicAiri de acele con-
traziceri, inerente societatii capitaliste, cad
au dus-o In mod fatal la ruin*, si
prin dezastru, la un nou echilibru. i to-
tusi Tagore patrunde ethic mecanismul a-
cestei societAti, numai prin puterea lui de
observatie si de cugetare... El Intelege
tr'odata, prin intuitie geniala, ceiace altii
au aflat dudpa decenii de analiza metodica_
Tagore 1ml apare cate odata ca un preot
indian, versa:. In stiintele oculte, care cu
privire tnagnetica patrunde tainele sufleta-
lui si ale corpultii omenesc, desvaluind vii-
tomi i ghicind trecutul...

* *
Natianea este organizarea unei intregi:
populatiuni in vederea unui stop mecanic...
Concurentafdintre indivizi i concurenta din-
tre natiuni, penttu putere i bogatie, rupe
legaturile naturale ale societatii omenesti in
favoarea unei organizad curat mecanice,.
care ne urmArind decat -succesul material,
face pe Öm capabil de al-ice crima. Omult
devine o masina ; el Invarte..ste marea roata
www.dacoromanica.ro
 RABINDRANATH TAGORE 71

a politicei fara cea ,mai ward simtire de

mild oil de. raspundere morala. Isloria a
ajuns Int'un stadiu cand omul moral, omui
intreé, este din ce In ce mai mult inlocuit
de omul politic si de omul de afaceri, de
Omul scopului marginit.
Omul Intreg nu e puternic cr desavar-
sit. Daca vreti sai-1 prefaceti Inteo simpla
fortd, trebuie sa-i amputati cat mai mult
sufletul. Cat timp santem oameni intregi,
nu putem sa ne gatuim unul pe_:altul; in-
stinctele noastre sociale, traditiunile idea-
lurilor noastre morale ne Impiedecä de la
aceasta. Daca vrei sa Ma aduci sd Injun-
ghii fiinti omenesti, trebue sd distragi In-
tregimea umanitdtii mele, prin ceva care
omoara vointa, paralizeaza gandirea, meca-
nizeaza miscarile. ScoateTi pe om din me-
diul lui natural hogata lui viatd so-
ciali, cu datoriile ei catre semeni, cu tot
belsugul ei de iubire si frum' usete, si per-
sonalitatea lui se dizolva, si-1 puteti baga
bucata cu bucatd In apgrenajul acelei enor-
me masinf menite sa produca bogatii pe
o scara uriasa. Prefaceti cpacul trite un bu-

www.dacoromanica.ro
72 H. SANIELE VIOI

tuc qi are sei va dea foc, dar nu flori

_trade
,Dar toata progenitura egoismului : ura
lacomia, frica si ipocrizia, banuiala i ti-
ranía nu au viata durabila. Monstrii ace-
stia ajung la dimensiuni uriase, dar le lip-
seste proportia. i corpul acdstei nafiuni,
care nu-i alcatuit din carne si sange, ci
din otel i aburi i edificii publice, devine
un monstru tot mai fantastic, pan ce a-
¡tinge sa nu-si mai poata tine la un koc in-
tregul lui coprins Incepe sa scrasnea-
sca i sa piraie, sa scuipe, gafaind, foc
gazuri otravite, si In bubuitul tunurilor
auzim rAsuflarea de agonie. In rifzboiul a-
cesta a Inceput lupia ca moartea a natiunii.
Intreg mecanismul e a Innebunit deodata
si a Inceput un dans de furii, sfaramand
aruncand In praf propriile ei membre.
Este actul aL cincilea al tragediei falsei a-
parente.
pComorile ingramadite In Europa s'au
prefacut In fum i omenirea a fost rupta
In bucati pe campurilF de lupta. Va tntre-
bati cu uimire: ce--a facut Europa ca sa
merite aceasta? Raspunsul este Apusul

www.dacoromanica.ro
 likBINDBANA,TH TAGOAE 73

qi-a impietrit sistematic natura lui morald,

a tneibufit pe omul personal in folosul o-
mului profesional.
Toti cei c-ari mai pastreazd credinta In
omenire, nu pot de cat sä spere cu ar-
doare, ca tiranía natiunii nu-si va redo-
bandi neatinsa Infatisarea-i de mai inainte :
dintii si ghiarele ei, uriasele ei brate de
fier si uriasul ei gol dinatintru, unde to-
tul e stomac si nimie hu-i inima. Trebue
sd spere cd din ceata abstractiunilor care-1
invaluiau, omul va rena$te Ja libertatea
personalitei fil.
Razboiul ingrozi1or a ridicat valul, si
Apusul std fata cu creatiunea cdreia si-a
jertfit sufletul. Acuma trebue sa stie ce fel
de creatiune este aceasta.
Ei n'a bdnuit niciodatd ca In natura
la morald se petrecea un pro-ces de in-
ceata si nesimtitd uscare si descompunere,
care se manifesta, cand prin InvAtAturi scep-
tice, cand (t mai adesea, si In aparenta
i'n mod mai inocent, dar de aceia cu-atat
mai pericttlos, prin inconstienta despre
difortprile si rusinea pe cari le-a prici-
nuit unei mari parti din omenire.

www.dacoromanica.ro
74 H. SANTELEVICI

*i atunci din proprii lui copii se vor

ridica unii sd recunoasca ca sftnt copii lui
Dumnezeu, nu sclavii -ullei masinerii care
preface sufletele In marfa si 'mparte viata
in compartimente, si care cu ghiarele ei
de fier smulge inima lumii si nu stie ce-a
fäcut.
... i noi cei lipsiti de natiune, a cdror
frunfe e plecata pand 'n pulbere, sd ne
spunem cd aceastd pulbere e mai sfAnta
decat ardmizile din care puterea Isi clä-
deste mftadrul ei castel. Caci pulberea a-
ceasta e plind de viata, frumusete si no-
blete. Sd multumim domnului cd soarta noa-
stra a fost sa veghiam In tdcere, In noap-
tea tristetii si a dasnadejdii, sd purtam
batjocura celor trufasi si povara celui pu-
ternic, si cd in mijlocul tuturor suferinte-
lor, dei gsufletul nostru tremura de Indo-
eli si de teamd, am rezistat credintei oar-
be In puteree mantuitoare a masinii si
am tinut la ciedinta noastra In Dumnezeu
si'n sufletul omenesc. i Inca tot mal hrd-
nim speranta cä atunciá cand puterea se-
va coborA rusinata de pe tromtl ei pentru
a face loc iubirii, si va veni dimineata cAnd
www.dacoromanica.ro
 RABIND_RANATIT TAGORE 75

urmele de sange ale natiunii vor fi spalate,

vom fi chemgi sa aducem vasul nostru
siant cu apa sfintita, ca sa purificam iar-
Istoria umana 0 sa binecuvantarn ca le-
cunditate pulberea strivita a veacurilor".
*
* *

M'arn silit sa rezum numai primul capitol,.

(Nationalismul apusan), de 57 pagini, din
cartea lui Tagore. i totu0 n'am prea reqit_
Mintea batrana de ar fi batranete de clasa,
ca la aristocrati, ori de raga, ca la orientali-
ura§te umpiutura. Ascutimea de cugetare 0
de exprimare a poetului indian Ili da impre-
siunea unei concentrad supra-europene.....
Cartea mai are Inca cloud capitole ; Na-
tionalismul In Japoma, In care arata cum
trebue sali asimileze orientalii cultura eu-
ropeana, §i Naponalismul In India, In care
se ridica in contra ace1o6r compatrioti çad
-combat crvilizatia apusanci la numele tre-
cututui.
CAci Tagore nuri lin reactionar. Oamenit
de geniu sunt arare-ori reactionari. -- El nu
combate capitalismul in felul in care-I com-
bat la noi elementele parazitare : vre-un pro-
www.dacoromanica.ro
76 H. SA NIELE VICI

iesora§ care a patruns la universitate si la

Academie prin usa din dos, Inarmat c'o
brosurica despre te miri ce si mai nimic ;
-vre-un functiònar care s'a Imbogatit din
Invarteli ; vre-un mosier care traeste din
arenda si 'se da ea bel-esprit.
Acestia, In organizarea capitalista urasc
munca Incordata, asprimea legilor si ega-
litatea In lupta vietii. Tagore gaseste ac-
cente elocvente cand vorbeste de stiinta
omului de a subjuga puterile elementare
ale naturii conducandu-le prin canale in-
guste In asa fel ca sa-i multumeasca tre-
buintele ; de libertatea dobandita de omul
modern, In lumea fizica, prin stapanirea
spatiului si a timpului. lar cat despre cusu-
-ruffle capitalismului : In4busirea personali-
-tatii, prefacerea omului In masina, atrofiarea
sentimettelor mai inalte, el spell ca raz-
boiul mondial va Insem\na pentru ele In-
- ceputul sfarsitului.
Si nici In fata imperiàlismului englez nu
-se pune din' punctul de vedere al natio-
nalqtilor itidieni ; din contra _Lie imputa ca
locmai ei sant cei mai reactiotari In atitu-
,dinea lor sociala ; ca vor aa cladeasca mi-

www.dacoromanica.ro
 RABINDRXNATH TAGORE 7T

nunca politicd a libertatii, pe nisipul sbu-

rAtor al sclaviei sociale; ca InguStimea lor
de suflet care aproba jugul castelor, se
va manifesta In politica prin tiranie si ne-
dreptate ; cd niciodatd castele, cdrora le:
repugna si-si amestece sangele, nu vor
ajunge sa-1 verse pentru o cauza comuna.
Tagore nu-i dusmanul Angliei. La 1st:ilia
Indid au luat o parte creatoare Dravidienh
si Arienii,. Elenii si Perii, Mahomedanii
Apusului i cei ai Asid i cenfrale. Acuma a.
verfit randul Englezilor. N'avem nid dreptul,
nici puterea sd-i inipiedecdm sa clAdeasca
ei la soarta Indiei Spiritul Apusului-
a adus la noi i germeni vii, neperitori.
and vom ajunge sd ne ásimildm ceiace
este durabil In cultura occidentald. vom fi
odatd in stare sl realizAm o impacare Intre
aceste cloud lumi."
tred c'am sa mai revin all/ data asupra
ideii fundamentale a genialului poet si cu-
getatorindian: ca 'n epoca sociald care va
firma celei capitaliste-burgheze, Europa I/al
avea mull de invAtat, din punctul de ve-
dere etic, dela -batrana cultura a Indiei,

www.dacoromanica.ro
-76 H. SANIELEVICI

trezita de spiritul Apusului din somnu-i

mil enar.
Cand tim cát datoreVe religia cretina
Invataturii sublime a lui Budha ne-am
putea oare indoi de adevarul credintei lui
Tagore ?...
Dar chiar din punctul de vedere inte-
lectual: este oare de presupus ca dela un
popor care .a dat un creer genial ca al
lui Tag-ore, omenirea nu mai are nitnic de
asteptat ?!...
In viitorul cel mai apropiat torta culturii
mondiale va trece In mana Americei; mai
tarziu, In a Japoniei ; pe urna va veni
poate râniul ludid_ Ca §i In viata indivi-
&fui : dupa risipa de energie a zilei, odihna
-reparatoare a noptii...

www.dacoromanica.ro
 4
111

.1
IWIWIWIW
a
WE.

Oamenii din ziva de azi

Cu opt luni inainte de isbutnirea rgzboiului
mondial, am publicat M Noua R,-vistrì Rana la,
su6 titlul a esti, o lungg serie de rt flectiuni pe-
sumiste asopra morwurilor vre mi. Ma all an la
GOtttrigen pent u crrcetiri ice, din Septe n-
brie 1911, adicg de vre-o dui am §i jumAtate. Pe
.atunci in tara la not admiratia pentru Germania,
intretinuta de ard, ajuusese la culme : ger-
manut era pi otut pul burntAti, al cut Att niei su-
flet .§ti, al cmst-_-i neprilignite, al desmteresArti
idea iste, etp Aceste i alte calitgti
aproape la rangul di- supra-0m. De aceia artico-
lele mele au produs o adr vgratd stupoare : am
Jost invinutt de ipuhon ire patologica. Nu am
crezut nici atuncia §1 nu cred nici acuena a cele

www.dacoromanica.ro
8) II, SANIELEVICI

liralate de mine caracterizau anume societatel

germana. Acelt asi cusurun se regasean, mai ate-
nuate pro!), bil, (Germania, ne avaiid colorni, lup-
tase mai greu, se 'mbogatise d-odata, suferia de.
feodalism, etc.) la Culi e popoarele civilizate. Con-
curenta dintre natiuqi, pentru debuseuri cerner-
ciare, s.oncurenta dintre ind vizi penti u bogatie si.
putere, exacerbate fiind prin, democratizare, (adica
crin primeoirea burgheziei cu elemente pupu.
lare, mai flamande,. si 'n ac.elasi timp prin inmul -
Iirea numarului ccncurentilor) produsesera un f el
de impietrire a steflitulue g a constahfet, o nesim-
tin de masina incordata in vederea unui scop li-
mitat. Pentru un tare proces psihologic-social
cuvintele de conruptiune si imoralitate bpar ne-
potrivite, fiindca ele dtsteaptä idtia rafinarii si
slabirti sufletului, pe care, din contra, iL im-
pietrise cultul fortei si realis-nul. glacial al con-
ceptiunii tiinlice despre lupta vietii.
Fragmentui pe cart-1 redau aici va arata ce-
titorului, cat de mult seamand, in esentl, critica
mea cu aceia lui Rabindranath -Tagore, care.
avea stila ochi masina imperialista engleza. Ase -
manaréa e fireasca, dat fiind ca acelasi obiect ti e-
bue sti se reflecteze la fel in doua oginLi deo -
sebite. Cartea lui Tagore e scri,a-dopa razboi,
deci eu vre-o sase ai i mai tftrzni. Dezastrul in:-
grozitor ne apare acum ca o sanctiune natural_
la goma salbatecd dupa castig i dupa placeri
materialt, care cuprinstse omenirea civilizata

www.dacoromanica.ro
 OnIENII DIN EICTA DE AM 81

cele cloud. decenii premergatoare. In acest sells

se poate afirma ca el desminte incheierea cea
mai desnadajduitoare ,a reflectiunilor mele : ct
imoralhatea ramane nepedepsita, ba Inca fericeste
§i innalqi pe om. Pedeapsa a venit, insii nu anume
pentru unii, ci pentru toti, dupa cum de altfel si
vina devenise generala. In Germania (§i desigur
ca §i aiurea) pasiunea pentru confort ajunsese
inteadevilr feroce; privatiunile razboiului au adus
desmencirea...
Dupa cum spune Tagore, 'Cu o geniall cont
paratie : golul moral, ajuns tot mai mare sub pa-
turile de bogatie gramadite, trebuia sa dea na§-
tere la cutremure... si sNrIcia alAru ca o sanc-
tiune naturala perftru lacomia, fara frau §1 fara
scrupul, de placeri curat materiale.
Pentru ca cetitorul WfiteleagA deceptia adanc
dureroas1, simtirile cu adevarat tragice cari
mi-au rascolit sufletul in timpul §ederii mele in
Germania, trebue sa tind seamae-ca-mi petre.cu-
sem viata mai mult intre carti deck intre oa-
meni ; ca veniam dintr'o tara in care lupta pen-
tru existenta era slaba sell care omul pastra Inca
mutt din slabiciunea simpatin a copilariei (vezi
Caragiale, Momente); crt ascendentii mei trniserd
In imprejurgri si mai patriarhale .. De aici, spai-
ma mea in fata burghezului german, in a anti
mw2inarie sufleteasca) militare§te strunita, fiecare
miscare era calculata in ye drrea intertsului per-
sonal, pe and simtirile spontane, idealul estetic
H. Sonielevici Kai dual' cratee. 6
www.dacoromanica.ro
82 H. SANIALEVICII

:i etic dtspre propria persoanl, in afac4 de or ice

sanctiune naturalA, socialA sau penal, muriierg."
innnbu§ite...

CAnd te gAnde§ti la un roman sau la

...
o piesa- de teatru, ¡fi Inchipui Indata doua
feluri de personagii: unii. muncitori, sobri,
capabili, demni, morali, altitti§ti pAna la
sacrificiu ; ceilalti, lene§i, vitio§i, incapabili,
lingu§itori, imorali, egoi0,§i ap rnai de-
parte. Cei dintAi infra fire0e In conflict ctt
cei din urma, §i s'fAr§esb prin a-i Invinge,
dupa felurite peripetii §i momentane in'
frAngeri, cari inalta §i mai mult victoria
finala. $i cum de nu i-ar Invinge demni-
tatca, moralitatea §i altruismul sunt des-
avantagii mari In -lupta pentru existenta,
dar munca, sobrietátea §i capacitatea le
compenseaza; iar pentru cel rai, lenevia, in-
capacitafea §i mai ales vitiul, sAnt mijloace
sigure de- pierzanie... and cei buni sunt
din mica burghezi.1, iar cei raj din aristo-
cratie ori din burghezia mare, privel4tea,
fire§fe, devine §i mai frumoasa... In des-
crierea frumusetii morale, care a fost §i va
fi totdeauna sufletul artei, autorul. gasqte

www.dacoromanica.ro
 OAKENII DIN ZITJA DE AZI 81

accente sublirne,.... incalzit cum este de

aprobarea publicului, care-i fericit de a putea
admira virtutea, odal ce se dovedeste
cA-i atat de profitabila !
Cu totul alta priveliste ne ofera socie-
latea din zilele noastre cel putin aici,
Gerbiania. Omul nu-i Inger si nu-i demon,
ci este un realist. El a recunoscut condi-
jiunile cud biologice in care se da lupta
pentru ex- istenta In societatea omeneasca.

Mai inainte de toate aceste condifiuni

apar limped e in lupta dintre popoare. Ce
mijloace sunt dispretaite ca nedemne de
tonducAtorti neamurilor ?... Oameni cazuti
prada celor mai abjecte viii sunt Indemnati
la, crima cea mai odioasa: trAdarea patriei...
O singura vina nu se jarta unui popor :
.aceia de a fi invins. S'a vazut doara In
rftsboiul balcanic: cat timp Bulgaria a fost
Invingatoare, intreaga opinie publica eu-
ropeana atribula aceasta vidorie calitatilor
morale ale poporului bulgar §i putreziciulii
societatii turcesti, »pe care religia o va im-
piedeca Intotdeauna de- a se moderniza
regenera", disparitia turcilor din Europa era

www.dacoromanica.ro
 H. SANIELEVICI

In interesul civilizatiei si al .progresulut

moral. al omenirii" ; regale Ferdinand era
un geniu diplomatic, iar Daneff un mic
Bismarck. CAnd insa Bulgaria a fosf
de Sarbi si de Oreci, i Turcia a inceput
a se folosi de aceasta Infrângere, aceiasi
opinie publica europeana gasia ca menta-
litatea balcanicA a Bulgariei trebuia
arunce In aventuri nenorocite; ca Daneff
este un prost IngAmfat, iar regale Ferdi-
nand un intrigant ordinar ; atrocitati fAra
numär au inceput a fi puse In sarcina Bul-
garilor, cu mult mai salbatici decAt Turcii";
'n curand traditia pe care o reprezinta
administratia turca" devenia superioara"-
anarhiei si salbaticiei balcanice" ; ph&
Grecii, a caror lasitate ajunsese prover-
biala, erau acurha un popor de bravi, si
asa mai departe. E absolut sigur, ca clacl
Bulgarii ar fi zdrobit pe aliati, cruzimile
lor ar fi fost trecute sub tacere... i aceste
schimbarkle atitudine nu sunt datorite numai
sugestiunii faptelor sociale, pe cari teoriite
sociale nu fac totdeafina decât sa le oglin-
deasca, ci in buna parte si interesului
celorlalte popoare de a se pune bine ca

www.dacoromanica.ro
 OAALENII DIN ZIIJA DE AZI 83.

Invingatorpl... Soarta marelui Bismarck, fal-

sificatorul celebrei telegrame,- n'ar fi fost
-mult deosebita de aceia a D-rului Darieff,
-daca Germania ar fi esit Infrânta din ras-
boiul dela 1870.
In politica interna, acelas criteriu: suc-
cesul. Când citesc In ziarele noastre ro-
mânesti, ca cutarui partid politic i se atribue
bate infamiile, Imi zic: hu stiu daca totul
e adevarat, dar un lucru e sigur : acest
partid e slab ; are multi dusmani, care for-
rneaza mediul de resonantd al acuzarllor
repetate, si mt destui partizani, cari sa
poata impiedeca, intr'un chip oarecare, re-
petarea invinuirilor ce sfarsesc prin a con-
vinge pe cei nepartinitori... Si de altfel,
ce este politica ? Fiecaree om politic are
In vedere, In primul loc, interesele si am-
bitiunile sale egoiste ; pentru a le multumi
pe acestea, el trebue sa serveasca partidul;
care, la randul lui, serveste interesele de
clasa pentru a putea multumi interesele
sale proprii, si, pâna la un punct, kite-
resele generate, pentru a putea multumi pe
cele de clasa. Mai de obicei dar exceptii
sunt multe oamenii politici ai unui partid
www.dacoromanica.ro
136 H. SANIELEVICH

fac parte din clasa pe care partidul o re-

prezinta, asa ca politica li serveste de douA
ori : ca indivizi si ca membri ai clasei...
Scrupule morale in politica ?.... Zarn-betul
cititorului ma scuteste de a starui I In-
demanatici sunt aceia cari reusesc sa pla-
neze In esfere superioare., acolo unde con-
ditiunile biologice ale politicii alung cel
putin destilate de partea lor cea mai certala
cu morala... Fiecare partid politic ar putea
sA se defineasca pe sine Insusi cu vorbele
lui Mefistofel: «sunt o parte din puterea
aceia care voeste totdeauna rani si creiaza
totdeagna binele.; fiindca de obicei el reu-
seste sa satisfaca numai acele interese de
clasa cari corespund, Intru catva cel putin,.
interesului general ; si, In cazul cel mai
rau, e silit sa faca In schimb concesii binelui
obstesc... ¡mi vine In minte o tntrebare :
oare cetrteanul, care, abstragAnd d'è inte-
resele lui individuale si de cele de clasa,
ar voi sa faca o politica absolut desinte-
resata, ar trebui sa rarnlie credincios In
toata viata lui aceluias partid ?... Evident
a nu s-- dei o morala conventionala inspi-
.rata de interese crede ca da ;, caci impre-
www.dacoromanica.ro
 OAMENII DIN ZIIIA DE A ZI 87

jurarile In viata unei natiuni- se schimba

necontenit: cand interesele unei clase, cand
interesele altei clase, ajung sa coincida cu
interesul general. Dar e un lucru extrem
de rar ca cineva sa faca politica desinte-
resata : In -cazul cel mai bun e inconstunt
Tnraurit de interesele lui de clasa.
Oare Intre indivizi lupta se da In alte
conditiuni decát 'futre clase ori Intre po-
poare? Unii, carl nu cunosc decat tara ro-
maneasca ori:ca nici n'au fost prin straina-
tate, ori ca au fost numai pentru petrecere-
sunt stapaniti de o iiuziune : ei atribue toate
relele si nedreptatile pe cari le vad la nOi,
starii noastre de fnapoiere." E un miraj 1_
In apus toate acele bunuri sociale pe cari
le designilm Cu numéle de progres, nu sunt
datorite altruismului, ct unui egoism mai
lummat. Având multe trebuinti, omul mun-
ceste mult; legile sunt aspre si nu p-ot fi
calcate usor; intrebuintarea banului public
sta sub un control mai riguros ; opinia pu-
blica se manifestd cu energie, iar Masele
-populare au In conducerea treburilor pu-
blice un cuvant hotarltor. Omul insà, nu-i
www.dacoromanica.ro
88 H. SANIELEVICI

mal bun poate Intru atata doara, Ca nu

face raul deck din interes .Fi In once
caz nu-i mai moral. Dar e mai ipocrit. El
Isi da seama de indoita fui personalitate:
ca individ, are interesul sa triftze cat de
mult In paguba celorlaIti; ca membru al
societatii, interesul lui este ca once irisaj
sa fie strict interzis... De aici, pe de o parte
legi aspre, si pe de alta parte, sfortarea
fiecaruia de a eluda aceste_legi, and in-
teresul lui o cere. Si cine se indoieste ea
once lege se poate eluda ? 0 multime de
fapte imorale-, cari dau un ataut In lupta
vietii, mid nu cad sub prevederile codului
penal
Cutare tank student, orfan, fara mijloace
si fan caracter, dar inteligent si ambitios,
este amantul unei fete battlne de 50 de
ani, in complecta descompunere, Cu dinti
falsi si Cu vitii adevarate; codu1 penal nu
numai ca nu-I supara, dar II apara chiar:
in Germania nu ai dreptul sa rostesti cuan-
tul imoral", de car atunci and 1-ai prins
pe om asupra faptului, aidel platesti o
amenda mare pentru calomnie ; afara- do
asta, lupta grea pentru existenta si o a-
www.dacoromanica.ro
 OAMENII DIN ZIUA DE AZI 69

nume traditie, care-1 are obArsia tocrnai

in aceasta dispozitie a codului penal, lin-
piedia pe oameni de a se ocupa de viata
intima a semenilor lor ; conversatia decurge
in fraze conventionale, pe cari le-a inva-
1-at fiecare Inca inainte de a fi ajuns sa
poarte pantaloni lungi... ; sufletul este o ce-
tate Inconjurata de ziduri groase, dinauntrul
caréia nimic nu patrunde In afara...
Inteun roman de Dickens tânarul acesta
ar fi un degenerat sau o bruta, si am a-
vea rnultumirea de a vedea ca la urma, le-
nevia, patimile, rautatea si sirefenia lui proa-
sta Il duc de rApa. In realitate Insa ¡uncle
e foarte subtiat si foarte sanatos : face gim-
nastica, sporturi, excursii ; pzeste higiena
cu sfintenie ; nu fumeaza si nu bea alcool;
vine regulat la cursuri; isi claseaza noti-
-tele dupd cel mal practic sistem ; citeste
si lucreaza Cu staruintà si arata pentru spe-
cialitatea lui un entusiasm care n'are alt
cusur de cAt cä e prea dulceag; in sfAr -
sit e foarte politicos, corect si tolerant.
Are un singur pacat: umbla cam gheb9s,
si se tot lipeste c'un umar de gard, iar pe
celAlalt 11 lasa In jos, parc'ar Vrea sa o-
www.dacoromanica.ro
90 H. SANIELEVICI

cupe cat mai putin spatiu... Socoteala pe

care trebuie sa vi-o fi facut el, e urmAtoa-
rea: colegul meu X, fiindca tata-sAu a
parvenit prin speculatie de terenuri, ori prin
cine stie ce alt mijloc, ptimeste 300 de
marci lunar, face parte din cel mai feudal
corp studentesc si deci e primit cu cinste
In toate casete SI are o cariera asigurata,
macar.cA nu-i o' luminda bisericii" ; pe chid
pe mine, societatea tinde sa ma sdrobeasca,
sa mA arunce In straturile ei infenoare ; a
mA lasa dar Inraurit de o morala coven-
tionala, ar fi sa aprob eu Insu-mi striga-
toarea nedreptate ce mi se face; ei bine,
.nu: societatea si-a facut socoteala fara
mine... si colegul meu X nu va trece In
cupeul ,Bremensiei" peste cofpul meu"...
Vreti sa cunoasteli viitorul acestui ta-
nar ? Vi-1 pot arata... Silitor, umil. copiind
pana si felul de a tusi al maestrului (flu-
turele nu mimeazA mai exact coaja copa-
cului care-I adaposteste...,) el a devenit
scolarul, servul, lucrul unui mare sef de
soala (meirimile din ziva de azi !...). Si In
deosebi se bucura de Increderea sotiei mae-
strului, ,care-i cu douazeci de ani mai fa-
www.dacoromanica.ro
 OAMENII DIN ZITJA DE AZ' 9t

TIM-a de cat sotul ei §i care-i faarte schim-

bAcioasd in in2linatiuni.., dar.., apa trece,
pietreie rdman... De ce s'a insurat mae-
strul aproape de 40 de ani? Fiindcd pand
la vrasta asta nu prea ajunge cineva pro-
fesor, §i pe un docent nu pune nimeni pret
iar de sardcie s'a ferit ca de ciumd... In-
teo zi maestrul primWe o scrisoare, pria
care un MLA!. doctor" de aiurea ii cere
pdrerea asupra unor ¡dei nu prea noi dar
de d oarecare InsemnAtite. Maestrul Ids-
pundel acela scrie din nou §i corespon-
denta se prelunge0e. 0 fi comis profe-
sorul vre-o indiscretie, ori sotia lui, ori
poate amandoi ? Nu se §tie; destul ca dupd
un timp fluturele", s'a apucat de aceiasi
temd... $i in Curand au aparut doud lu-
crAri, cari se deosebeau caiva in forma,
dar se asemanau giozav In fond. Eu am
stiut de amandoud", zice bdtranul, cu o sen-
tirnentald mandrie, dar am tacut chitic...
-fiincicd altfel nici n'ar fi fost cu putintd
amandoud"...
Se va fi mirat doctorul' de coinci--
dentd"? Se.va fi bucurat ca pentru ideile
lui noi" a gdsit sprijin la un coleg ? Ori
www.dacoromanica.ro
92" H. SANIELE1IC-1

poate... nu s'a bucurat? Dar 'lid nu s'a

suparat prea tare, fiind destul de modern
ca sa stie cd -sunt lucruri din cari nu pierzi
nimic Impartindu-le cu altii; sa stie mai
ales, cä e foarte imprudent si foarte ne-
practic -sa jignesti pe un consilier intim",..
Cu lucrarea asta, realistul nostru s'a a-
òilitat (cuvantul vine de la abil).
lata-1 docent. Poarta palarie neagrd moale,
cu bordd foarte mare, guler i cravata de
pastor, umbld Incet i vorbeste Incet, luand
In toate chestiunile un punct de vecTere ba--
-trânesc... i privind evlavios si strain de
'ume prin ochelarii cu iar pe as-
-cuns se amuza_superb !... CUM §i cu cine?
_Nu pot spune... si cine s'ar apuca sa spuie,
inteo lume de oameni asa de cuminti si
..asa de civiliiati?
Din cftnd In and, disLipolui publica lu-
Maestrul II lauda la cursuri... Un
pro?esor cu renume, care scoate un fel de
enciclopedie, avAnd nevoie si de o lucrare
4e specialitatea asta, s'a adresat maestru-
lui, care si-a recomandat discipolul... si dis-
4cipolul a compilat constiincios... In ziva de
azi, stlinta are In genere putin fond, dar
www.dacoromanica.ro
 OAMENII DIN ZILTA DE AZI

e invaluita Inteo tentura monstruoasa de-

termeni tecnici, i chiar cercetArile in sine,.
sunt pe atdt de speciale pe cAt de inutile...
Cine sd te 'nteleaga, cine sA k controleZe?
Nici macar colegii, cu care de altfel estf
complice, n'ar putea s'o facd de cat -refa-
cand lucrarea ta... La congres, discipolut
straluceste... E .amabil, e naiv-sentimen-
tal, e adorahil de modest...
Comunicarile pe cari le face du sunt ex-
traordinare... Stiinta trebue sa Inainteze",
cum 'stie fite-cine, Incet dar sigur".
cipolul lucrean conViincios, Cu obiecti-
vitate... Dar vreti sastiti ce luctean mae-
strut ? Sd- vd spun. Sa ne 'nchipuim cä o-
menirea n'a vAzut niciodata cop.aci, si
s'a descoperit deodata un copac, cine stie
unde... Stilt* vrea sa explice ! Dar fire
ste, nu se poate hazarda in teorii, On..1 nu.
cunoaste exact Insusi lenomenul.. Mae-
strul isi iea rolul de a-I descrie : ii numAra.
frunzele, cräcile, florile, mdsoara exact Mal-
limea i lOmea trunchiului, grosimea cojii,
etc. Ma rog, sunt fapte; i un fapt are
o valoare Pentru aceste ope-
ratii maestrul :ntrebuinteazA o scara, care

www.dacoromanica.ro
94 H. SANIKLEVICI

-cu timpul se strica; pe urma intrebuinteazd

alta, §i poate §i o a treia... Discipolul, in-
zestrat cu un ascutit spirit de, observatie,
isbit de felul In care se comporta aceste
scdri in rapo-rt cu lemnul din care sunt lu-
crate §i dupa o serie de experiente con-
duse strict metodic, compune o monogra-
fie : Ceva, gsupra lemnului din
care trebue sä fie construitet scara nece-
sard pentru urcarea in pom in vederea nu-
martini frunzelor...".
tiu: va veni odata omul, in stare sa ex-
plice copacul. Se va vedea atunci ca nu-
anararea exacta a frunzelor a fost o mun-
--FA Cu desavar§itt nefolo3itoare. Dar cre-
deti ca acela se va repezi 3d dea cate un
picior maestrului §i discipoliilui, rasturnAn-
du-i cu scard cu tot' §i arAtandu-i lurnii ca
pe ni te trantori cari manAnca pAine de
geaba? VäîneIati. Omul care nu tine scara
nici unui maestru, ci gAndeVe §i cerceteaza
cu patimd, Impins de sinceya dorinta de a
§ti ; omul care nu trage deadreptul la slujbA,
ci face In studiile sale ocoluri mari, fe-
,cande, ce sunt ?ma o adevArata nenoro-
4cire pentru interesele sale pAmanie§ti ; 9-

www.dacoromanica.ro
 OAMElkII DIN ZIIIA DE AZI 95

mul acela a avut mii de scrupule cari i-au

fost tot atatea ghiulele legate de picioare...
Si iata-1: e aproape de tinta, dar parul a
caruntit, fruntea e plesuvita si obrazul ves-
ted, ,nici sanatatea nu mai e Intreaga, nici
sufletul nu mai e Intreg... S'a cumintit. In
lucrarea lui va afirma cd fard mdsurato-
rile exacte ale maestrilor si discipolilor n'ar
fi reusit niciodatd sa explice copacul, ori,
In cazul cel mai rdu, nu va pomeni nimic
de aceste masurdtori, ca si cum nimeni nu
si-ar fi pierdut vremea sa le faca... Si va
fi fericit de protectia parinteascd a mae-
strului, a acestui maesiru care nu repre-
zinta de cat ultima etapa a tanarului cu
umarul lasat ta jos... Soarta lui e in mana
'or ! Superioritatea lui, ei o înteleg si n'o
as'cund, dar cand-se uita. la dansut, privi,-
rea lor la Intelesuri adanci... Ironie? Com-
patimire? Neliniste? Multumirea da a nu
se fi lasat Inselati de morala conventio-
nald?... Din toate cate ceva. Si zambetul
lor pare a spune: iatd morala, jata idea-
lism' L., Cine-i dispus sd apace pe acest
drum ...
Maestrul (taran din creerul muntilor,

www.dacoromanica.ro
96 11. SANIELE'7I0I

vre-un neam de braconier, mic de statura

si lat In spete.., picioarele lungi si subtiri,
capul Intre umeri, ochii In fundul capului,
falca de jos brutal iesita Inainfe, nasui
mare, adancit la rddacind. i iidicat In vá..nt... ;
a ajuns sd se impund prin munca lui, putin
rodnica, dar mai ales priii Indrazneald
prin lipsd'' de scrupule) II crede naiv, si
fiindca Intrevede un fotos In caol când
1-ar- putea prinde In hora... discipolilor
Isi la sarcina de a-1 lumina; prin indica-
tiuni abia Maulle, ii arata cum a parve-
nit el, cum au parvenit altii... .0mul e o.
gorila... trebue sa te faci temut.. in ac-
tiune sa fii fan scrupule...» Idealistul
rade vag... Dac'ar sti batrânul, ca-i poate
al zecelea care se 'ncearcd sd-I dea la
brazdd.cu aceiasi privire, cu acelasi zam-
bet i aproape cu aceleasi cuvinte... O nu!...
Nu din naivitate are el scrupule I... A son-
dat adanc sufletul omenesc, cnnoaste viata,
stie cd omul e un biet animal, si ca ceiace
pare a-1 deosebi de animal, e numai joc
conventiune... Mândria, respectul de sine,
scrupulele morale, el le are In sAnge...,
Ceilalti oameni Isi cala In picioare, pe as-

www.dacoromanica.ro
 OAMENII DIN ZIUA DE AZI 97

cuns, demnitatea si constiinta, ca sa poata

umbla In aparenta. cu capul sus; el se
pleacei In aparenta, fiindca n'a gasit alt
chip de a-si Ostra sufIetul curat si de
a-si urma calea fara abatere... «Fiecarui
om», se spune In deobste, «norocul ti bate,
odata in viata, la usa : trebue. sa stii sa-i
deschizi...» «Norocul» ? E un eufemism I...
De fapt, diavolul vine sa propue pactul
lui, cel scrls cu sInge... Lui, «norocul» i-a
batut la usa de nenumarate ori... Dar une-
ori a fost ignorat, alteori alungat cu pi-.
cioare...
Daca Inainte de a lua vre-o hotarAre,
nu prea cinstita, aveti nevoe de o Indrep-
tatire pentru a va linisti constiinta, a-
dresati-va acestui idealist : el va gasi des-
tule argffinente ca sa Incuviinteze fapta
pe care el niciodata n'ar fi in stare s'o In-
deplineasca :
...Morala a trecut sillansa prin cele trei
faze stabilite de Augusie Compte: teolo-
gica, metafizica, pozitivista.
Cand vezi ce a ajuns azi omul lipsit
de religiune ; cum la apropiereg mortii de-
vine din ce In ce mai rau, Intelegi urja-
H. Sanielevici Not ¡duda entice. 7
www.dacoromanica.ro
93 H. SANTELEVICI

sele foloase pe cari lea adus credinta

Intr'o vreme când omul era si mai bestial
Inca de cftt In vremea noastra... Ca el a
gasit adesea mijlocul de a acomoda reli-
giunea, bestialitatii sale e adevarat I Dar
totusi, tot folosul trebue sa fi fost mai
mare ; cad dupa vorba lui Hegel, Insasi
existenta unei institutiuni este o dovada
despre serviciile pe cari le aduce...
,In locul moralei teologice, Kant nas-
coci unperativul categoric, care-i face
cinste, si lui, si marei epoci In care a trait...
Dar chiar presupunând ca o atare voCe la-
untrica exista la toti, --- Inteleg ca intelec-
tualii au 'putut s'o auda in linistea aristo-
cratica a Germaniei din secolul al optspre-
zecelea ; dar 'in iarmarocul vtelii moderne,
cine are reigai s'o asculte? L.
Azi, moraba teologica si cea metafizica
au fost cu drept cuvânt Inlaturate, si III
locul lor a venit morala pozitivista (utili-
tarista), care n'are alta sanctiune de cA i
interesul individual. Este moral, ceiace fo-
loseste societatii ; lucrand spre binele so
cietatii, lucrezi indirect in interesul tau per
sonal". Aceasta moraba are deci la teme
www.dacoromanica.ro
 0AliENII DIN ZHU. DE AZI 99

'lie postulatul ca exista o desdvarsita ar-

rnonie hare interesele individului si inte-
resele societdtii, dar In realitate aceasta
armonie nu exista si deci morala e dd.-
-MA pe nisip...
lata ce spune teoria!
,,lar practica ?
Practica Ili arata pe omul care a ajuns
prin mijloace oricat de urate, bucurandu-se
de toate bunurile materiale si morale...
Viata fizicd, dupd regulele higienii celei
mai rafinate; putinta de a-si creste bine
copii, trupeste si sufleteste; neatarnare, se-
ninatate, lipsd de griji; gustarea frumo-
sului sub toate formele; si pe deasupra :
respectul si simpatia oamenilor. i nu ma
gandesc numai la respectul furnizorilor,
subalternilor, hotelierilor, etc., desi sufletul
nostru se sustra. ge greu chiar acestor ef-
_ tine si interesate -omagii ; ci la stima tu-
turor. Caci omul n'are nici timpulAici mij-
locul si niel interesul de a-ti aprecia calitd-
tile reale ; el te mdsoard dupd succesul
pe care l-ai avut, dupd puierea de care dis-
pui, dupd binele pe care poti sd i-1 faci. In
viata mea mi s'a recunoscut adesea insu-.

www.dacoromanica.ro
101 H. gANIELEVICI

sirile intelectuale, din cari oamenii ¡mi fa-

ceau un merit ; nimenea, Insd, chiar dintre
cei cinstiti, n'a aratat interes pentru cu-
dtenia vietii mele, respect pentru toate is-
pitele Invinse, admiratie pentru stoicismul
cu care am preferat saracia si umilinta,
succesuIui obtinut prin mijloace josnice.
Eu Insu-mi, In urmdrirea scopurilor mele,
mi-am putut oare pldti luxul de a scruta
wiata oamenilor de cari am avut nevoe?
), Daca asi fi mers cu scrupulele ¡And
acolodar o atare ipoteza nici nu poate
fi examinatd !... *i atunci, consideratia pe
care nota cei cinstiti, suntem nevoiti s'o
aratam celorlalti, nu apare ca un tribut pe
care lasitatea noastrd I] datoreste celor ce
au avut curajul de a se ridica.... dincola
de bine si rau ?!..." Onestitatea contra-
zice In mod asa de isbitor conditiunile cu-
rat biologice ale luptei pentru existentd,
In cat ajunge mai curand sau mai tarziu
sd se nege ea Insasi !...
Omul ajuns, e senin, jovial, multumit
de sine si asta-1 face simpatic semeni-
lor lui, pentru simplul motiv cd atari dis-

www.dacoromanica.ro
 OAMENII DIN ZIOA DE AZI 104

pozitiuni se comunica...; pe când virtutea

.. se stie de când lumea !, e Innacrita...1)
Cunoscandu-si pacatele, cel ajuns e mo-
dest, tolerant, corect in lucrurile mici ; având
putere sociala, e In stare sa faca multora
bine si-I face adesea din dorinta ironica
de a sterge limita dintre bine si rau... Daca
are vreun talent, II va desvolta si va
ajunge poate ca Victor Hugo, cftntaretul
vietii familiare", dupa ce o viata Intl.eaga,
el si nevasta-sa, si-au tolerat reciproc pa-
,catele... Daca face politica si reprezinta in-
teresele multimii o !... atunci poate sa tie
si un bordel, ca tot va avea statui dupa
moarte ! i cu drept cuvant, fiindca
binele pe care l-a facut, Intrece Cu mult
pacatele sale Oare faptul de a fi luat
In casatorie metresa unui om puternic In-
tunea gloria lui Napoleon ?!... $1 care din
aristocrata francezi, conrupti prin civili-

1) Fiindca-i amar d n cale aara sa vezi

Co domnesc In lame tele, cdror nu te poli opune-
Cd opundndu-le la ele, tu vial a-fi risrpe01..
SA re6uno.51i
Ce stearpd si ce asprd Leh? este
Cola ce p. crate sd conuie unei mime oneste ..

www.dacoromanica.ro
1(2 H. SANIELEVIOI

zatiea, ai secolului al optsprezecelea, va

fi avut pe con§tiinta pacate mai grele decat
Rousseau ?" 1)
*
* *

Astfel vorbi idealistul. §i cine_ ar putea

sa nu-i dea dreptate ?... E un adevar, ca
toti oamenii, fara deosebire, se Jasa orbiti
de succes. Victoria se atribue calitatilor,
iar infrangereatdefectelor. Faptul ca geniile
au avut mai Intotdeauna o viata nenoro-
cita, nu se pune oare pe seama desechi-
librarii lor, a lipsei lor de simt practic, etc.?!
Cand in realitate, pricina trebub cautata
In imprejurarea ca pentra orangul dresat

1) $1 la noi, anumite anecdote cari Lircula pang astazi,

dovedesc a Emineseu n'a ponegrit:
Urdciundo fdrd suflet, Idrd cugel,
Cu prtutrea 'mpdrofatd, fi la j'atol anillo' ft bugel.
Negro, cocofat ft boom, un lzuor de firellicurl,
La louardfrl sal spune veninonsele-i nimtcuri..,
$i totui, gloria açestui om de stat a rAmas neatinsa ...
«Gloria ?!» ar zice genialul nostru poet :-
Azi cdnd palrmilor prootli marilotii lo!, sunt robt
Gloria-i hichipuireo ce o mie de neghiabi
Idolului lor Thchinds numind mnre pe un prItc
Ce-o beficd e de spumd fnlr'un seco! de nimio..

www.dacoromanica.ro
 OAMENII DIN ZIITA DE AZI 103

numit om, stiinta si artele sunt numai un

joc, o conventiune ; ca sa ajungi la ceva,
trebue si incepi ptin a te pune In serviciul
patimilor lui elementare, trebue sa intri In
tesitura de complicitati, din care e formata
societatea Un foarte caracteristic fapt
divers a facut zilele acestea ocolul Intregii
prese europene. Un savant francez nu-
mete imi scapa care prin. lungi si pa-
sionate cercetari, Incepute In adolescenta,
a creat pe de-a Itregul industria frigului,
a murit In varsti de 85 de ad. In vremea
din urma se faceau mereu pentru dansul
colecte de bani--pe cand industria pe care
a creat-o, produce anual valori de sapte
mi/larde!...
Dar avem la noi cazul lui Eminescuunul
din marile genii ale omenirii, sihgurul om
de geniu (cred...). pe care l-a avut pana azi
poporul roman. Maturitatea genialului poec
si ganditor coincide cu'epoca tinei fabuloase
risipe a banului public. 0 lume s'a Imbo-
gatit In paguba statului L.. 0 risipa relativ
inocenta si care se iacea necontenit, era
de a se trimite oameni nechetnati, in misiuni
prin strainatate Lua omul cinci mii de
www.dacoromanica.ro
104 H SANLELEVICI

lei, facea o plimbare peste granita, sr, la

Intoarcere, ori compila el Insu-si de undeva,
ori tocmea pe un proletar, cu doua, trei
sute de lei, sa-i compileze raportul... Apoi,
erau pe atunci, cum sunt si azi, nu numai
in Romania, ci In toata lumea,--profesori
universitari, cari n'aveau nici a zecea parte
din inteligenta si cultura lui Eminescu; cari
Incepeau prin a-si face cursul compiland
In mod stangaciu cateva tratate, cum fac
si acum atdtia ki atatia docent' In Ger-
mania.
Ei bine, pe vremea aceia, ce facea Emi-
nescu ? Era ziarist cu 500 de lei pe luna,
§i a ajuns lute° vreme sa-si cumpere palton
vechi, la urma chiar sa ceara sa fie ajutat
de unul si de altul... Ca profesor universitar
Eminescu n'ar fi fost In stare sa munceasca
regulat ?!... Dar ca ziarist nu muncea ? Si
apoi, In cazul cel mai tau, de doua trei
ori pe an, Ca anumiti profesori pa cari ¡-am
apucat..., tot ar fi venit Ca nu stia sa
umble- cu banii ? Dar cine stia pe atunci
sa umble at banii? Sa fi fost Inteun con-
siliu de administratie, cu o mie de lei pe
luna ar fi esit la capat ! La nevoie s'ar
www.dacoromanica.ro
 OAMENII DIN ZILTA DE A ZI 103

putut acopen i deficitul anual printr'o mi-

siune la un congres de higiena Ma
intreb ce reflectii trebue sa fi fault, asupra
superioritatii morale si intelectuale, cutare
om cu greutate, care de pe urma unei di-
rectii oarecare ajunsese sa cumpere
and -a iscalit pe lista de subScriptie care
circula pentru nenorocttul poet ?!...
Virtutea e o nerozie, genial o nefericire !
* *
cred cä revolta care cloco-
teste in satire ca un torent de lava, isvo-
raste, nu atat din nemultumirile personale
ale lui Eminescu, cat din jignirea sentimen-
telor morale ale genialului poet si ganditor :
geniul este numai creer si are deci o sete
adanca de logica i dreptate... Este spiritul
care se &varcoleste neputincios... care spu-
mega de furie ca nu poate subjuga materia...
par vai !... Daca omul a ajuns sa robeasca
natura in afara de dansul, reusi-A a el oare
s'o robeasca si in sine insusi ? Ferice
de cel ce are atata credinta, In cat sa ras-
punda afirmativ !...
*

www.dacoromanica.ro
106 R. SANIELEVICI

S'ar parea cft rationamentul meu cuprinde

o contrazicere :. am spus ca omul e imoral,
fiindcA a recunoscut conditiunile curat bio-
logice ale luptei pentru existentA , dar oare
daca omenirea ar V, In majoritate, cAlauzita
de principii iTiorale, lupta nu S'ar da in.
alte conditiuni ?
Din nefericire, o moralitate generala si
uniforma nu-i cu putinta. indivizii se deo-
sibesc atAt de mutt intre ei... Nu trebue
sa uitAm cA chiar In sAnul omenirii civi-
lizate sunf rase deosebite, cari au trait zed
si sute. de mii de ani In conditiuni cosmice
deosebite, au dobAndit organizatiuni psiho-
fizice deosebite, prin urmare alte trebuintt
trupesti si pufletesti. Mai sunt apoi dife-
rente de civilizatie, cari au partite lor bune
*i pattile lor rele: in nordul Europei, me-
tale.le au apArut acum trei -mii de ani, in
sudul Europei acum vre-o cinci mii, in vestul
Asiei acum vre-o 22 de mii... E destul sA
arunci o- privire asupra tabtoului sinopti6
In culori din Preistoria lui Sophus Mailer,
ca sa Tecunosti ce enorme diferente de ci-
vilizatie, adicA de timp, au caracterizat odi-
nioarA In continentul nostru regiuni aproape
www.dacoromanica.ro
 OAMENII DIN MA DE AZI 1( 7"

vecine. *i In sfarsit diferente de clase, pa-

strate dealungul veacurilor...
Toate isbucnesc In sAnul aceluiasi poporz_
Vezi pe omul acela cu figura ovala, cu
nasul aquilin, fin ea o sabie si Intro linie-
cu fruntea, cu ochii mari, In forma de mig-
dala, cu fruntea rerfect boltita si neteda ?
Stramosii sai au locuit, poate, acum sase mii,
de ani tntr'un palat si adreflectat asupra.
zadarniciei Intregii noastre existente ; In
care limp, cestalalt\, cu nasuHatit si narile-
In fata, cu ochii In fundul capului, cu po-
metele duse si cu fruntea mâncatsa de pare
traia In padure, adica nu el, ci stramosii
lui hranindu-se Cu fructe salbatece si cu
putin vanat...
Pentru unul, functiunile fizice sunt Insotite
de placer' aclftnci si puterruce , Inteun pahar
de bere gaseste ate un neamt Intreaga
ratiune de a fi a universului ; un astfel de om
traeste pentru sine, aproape numai pentru.
sine: sozietatea, naturaun decor... Inte-
ligenta, vointa, simtirea lui ? Trei brate-
de polyp, care se indreaptd asupra reali-
MN, ca o mie de ventuze; la fiecare clip;
la fiecare gest, la fiecare pas, etgrna in-
www.dacoromanica.ro
,71C.E. H. SANIELEVICI

ztrebare : EU,ce PROFIT am de afcea ?!...

Vreti sa .Ftili dacd are conAintii acel glas
imperativ care ne opreste set facem, chiar
fapta despre care nu va afla nimeni nici
odatd? Explicati-i mai Midi ce-i aceia..,
Pentru altul, gandirea e totul... Ar vrea
-sa subjuge legilor mintei sale... natura si
societatea. In creerul sau, el hraneste o ima-
gine ideala a propriei lui personalitati, ima-
gine pe care cu p.retul oricaror fertfe, se
va feri s'o turbure vr(odata.... Daca tre-
mutt in fata mortii, e numai la gdndul ca
,universul intreg va continua sd existe mai
departe', fara a se mai reflecta In minun ata
oglinda ainteligentei sale... Problemele uni-
versului si ale societAtii If fac sa uite prea
.adesea problemele propriei lui vieti
Si va fi destul ca dintre oameni o mi-
moritate sa nu se prea incurce cu scupule
morale (morala e asa de elastica 1
Uneori trebue jude-cat mobilul, care ra-
xnâne ascuns. Alte ori ramâne ascunsd si
lapta... ori da loc la interpretad...) pentru
sca, in virtutea legii probabilitatilor, tocmai
din aceasta minoritate sa se recruteze, in
tcea mai mare parte, patura stapanitoare.
www.dacoromanica.ro
 OAMENII DIN ZIUA DE AZI Ige

Cellalti vor trebui sa se inchine triumfa-

torilor. CAci; cum am zis, nu ai timpul
nici putinta de a scurta viata oamenilor de
cari ai nevoie. Cunosti destul din trecutut
unuia si altuia, .ca sa Intelegi In ce con-
ditiuni se da lupta pentru existenta, dar
nu cunosti atAt ca sa poti da fiecaruia stima
ce i se cuvine. Mai lesne ar putea cineva
cântari once franc care-i trece prin manar
despre cantitatea de argint pe care trebue
s'o cuprindA...
$i atunci, cei buni se vor lua dupa
rAi. Ba uneori vor fi nevoiti s'o faca.
poate oare inchipui cititorul urmatoarea
stare de lucruri : ... din oamenii cari s'au
ridicat, mai toti au lepadat balast moral ;
ceiace odinioara au facut din interes,
fac azi din obicei ; in mijlocul lor un om
cinstit ar fi incomod : el vede faptele lor
cu ochi raj le judeca, ba, doamne ferester
ar putea sa le $i atunci, unui
om inteligent, dar cu scrupule morale, unul
altul Ii da a intelege : daca vrei sa te-
primim in mijlocul nostru, trebuie sA te spurci-
mai intAi, ca sa incetezi dea fi primejdios....
SA fie asta numai o inchipuire ?...

www.dacoromanica.ro
-1.0 H. SANIBLEVICt

ca, sa ne Intelegem. Cutare tripazei In

vial, se Imbogateste, devine puternic. Cat
timp frauda nu se poate dovedi, fiecare din
-noi 11 cruta: ne poate face bine, ne poate
face rau... Dar in momentul In care frauda
va fi dovedita In mod public, vom fi cu
totii fericiti sa-I doboram, ne-a Itwlat la
joc 1 0 atare priveliste ti se ofera ne-
contenit, mai ales In pile apusene. Se face
unul vinovat de anume lucruri; toatd lumea
.§tie, dar tolereazd : se sopteste malitios la
ureche, ba se fac si glume daca fapta fine
.dedomeniul cronicii scandaloase... Dar iata
ca printeo Intamplare, afacerea devine pu-
blica; atunci toata lumea sare sd doboare
pe vinovat...

www.dacoromanica.ro
Pesimi3mul see. al XIX.lea
optimismul sec. al XX-lea
Cu prilejul aparitiunii romanului Colas Brevnon

Oamenii din generatia mea vor povesti

copiilor lor c'au apucat in tinerete lumea
ciudata a secolului al nouasprezecelea...
Cat de departe ne-apare acum epoca trista
asupra careia razboiul mondial a lasat o
cortina de fier... In ultimele-decenii ale a-
celui secol s'a vorbit mereu de sfarsit de
veac", pentru lamurirea a tot felul de
semne de decadere i batranete... Melan-
colia secolului care moare..." Putini dintre
noi au-luat in s2rios o atare explicare: intre
fazele evolutiunii sociale, si diviziunile ar-
www.dacoromanica.ro
112 H. SANIELEVICI

tificiale ale timpului, legatura nu poate fi

mai strAnsa de cât Intre numele, noi a-
tribuite, astrilor, si Inn-sidle reale ale cor-
purilor ceresti, Si totusi, numai cu pai-
sprezece ani s'a departat schimbarea de e-
poca, de raspantia
Dar melancolia n'a caracterizat nurpai
sfinlitul secolului trecut.
Tristetea profunda, incurabila, mortala,
care isbucneste la René 0 la Werther o-
data cu aparitiunea noului veac ; le my
du siècle sub povara caruia geme Rolla si,
dupa dansul, toti scriitorii i intelectualii
epocii burgheze, a fost teoretizat de Scho-
penhauer, nu mai tarziu deck la 1818, in
doctrina filosofica a pesimismului.
Fara triste, bolnave sufleteste
nu erau bate clasele sociale, nu era ln-
treaga otnenire civilizata. In jaza ei de as-
cedenta, burghezia a prosperat i 'nflority
bucurAndu-se de viata, Ma a da litera-
turii vre-o deosebita atentie. Industriasul
activ si triumfator din prima jumAtate a
secolului al nouasprezecelea abia daca ga-
sea timpul sa-si destinda nervii la o co-
medie de Scribe. Taranimea ducea eterna
www.dacoromanica.ro
 PESIMISMUL SEC. XIX F,4I OPTIMISMUL SEC. XX 113

existeyta a omului care, multumit ì tacut,

munceste pentru sine si ai sai, Cu acea dra-
góste elementara de viata care tine piept
oricarei lov4turi a soartei. Dar glasul ei In
literatura n'a rasunat ; cel mull, al burghe-
zimii rurale, pe la 1848, un singur mo-
ment In' cursul veacului intreg. In schimb
se auzeau cu atat mai tare suspinele, ge-
metele, strigatele de revolta ale ciernen-
telor inactive si nernultumite: ale arista-
cratiei 1nlaturate dela treburile publice
pradate de bogatiile mostenite ; ale inte-
lectualilor de extractie populara, cu pofte
Mari si mijloace putine. Pe la mijlocul vea-
cului a intervenit o epoca de l'aliste. (poi
tristetea a ajuns generala... Burghezia se
1mbogatise prea tare si cazand In tranda-
vie, se plictisea ; lucratorii sufereau din pri-
cina crizelor de supraproductie periodice
intelectualii se uzau In lupta pentru par-
venire...
Astazi, ckid ne uitam inapoi, ne apare
limpede, ca de la sfarsitul evului medfu
nici un secol n'a revarsat in literatuta a-
nta nemultumire ca secòlul al nouaspre-
zecelqa... Era si fires.:. In veacurile ante-
Sanieleviet. studii critice. 8
www.dacoromanica.ro
 H. S AITIE LE VIO I

rioare societatea, statornic a.Fezatj, statuse

despartid, prin bariere ce nu se puteau
trece, In clase cu traditii vechi cu fagas
1
adanc... La 'orice conditiuni sociale, daca
dureaza si se statornicesc, omul reuseste
sa se Adapteze, crendu-si o viad relativ
multumità. Marea revolutiune însä, Indtu-
rand barierele, desldntuie o neInfranatd
lupta pentrtt existenta, Cu atat mai ener-
vad, cu cat ea te poateduce deopotrivd,
la bogatie si mdrire, ca si la sdrdcfe si
umilintd, fArd ca nimic sd te opreasca de
la cele dintai, sau sd te apere de cele din
urma.
Lupta pentru existeng concurenta, prin-
cipiul fundamental al organizarii capita-
liste, ¡ata ce-a enerva t lumea ordsenea-
scd a secolului trecut, otelind pe cei tari
si bine Inarmati, dar deprimand si des-
curajand pe cei mai multi.
Si multe humori rele trebue sd fi isvo-
rlt din acest principiu al concurentii, daca
ele s'au colectat In abcesul monstruos al
rdzboiului mondial...
Forma cea mai hidoasd o luase lupta
pentru parvenire In anii din urma ai vea-
www.dacoromanica.ro
 PESIMISMUL SEC. XIX §I OPTIMISMOL SEC. XX. 115

cului trecut. In dramele lui Bernstein, de-

crima chiar, ca mijloace de reusita
si Inaltaie, de 1:Iunere In valoare a talen-
telor Inascute, ne sunt Infatisate ca fapte
aproape normale, atata timp cftt scapa vi-
gilentii legilor sociale.
* *

Dar iat4 ca principiul concurentii, stra-

mutat de popoare pe pietele mondiale, des-
lantuie monstruosul razboi. Douasprezece
milioane de oameni pier in vAltoare, va-
lori de mult peste o mie de miliarde se
distrug. i iata ca dupà sase ani de in-
fernal macel un nou echilibru se stabileste
In societatile civilizate: "intocmat asa com-
binatcuni chmuce instabIle se precipitii prin
descompunere in compusi mai
mat stabdi...
Economistii i sociologii vor analiza a-
manuntit noile raporturi. Dar ele se arata
limpede si privitorului celui mai superficial.
Inainte de razboi un lucrator :tipograf
castiga la noi 120 de lei pe lunA, iar leafa
unui general nu trecea de o mie de lei.
Raportul era prin urmare ca !titre 1 si 8. As-

www.dacoromanica.ro
116 H. SA N IELEAr ICI

tazi acelas lucrator tipograf poate castiga

ca -4 ore suplimentare pe saptamana,
adaugate la celelalte 48 pana la 1500
de lei pe luna iar leafa cea mai mare ce
se propune pentru slujbasii statului este
de 3500 de lei. Prin urmare raportul a ajuns
aproape ca intre 1 §i 2 !...
(Adaugati faptul ca date fiind nevoia de
brate i marimea salariilor, sotia lucrato-
rului poate castiga si ea, fie si c'o munca
ward, si intermitenth).
Ca sa traiasca cineva, din bani gata si
fait nici un rise, ca ttn lucrator tipograf
platit Cu 1500 de lei, trebae sä alba a-
proape jumdtate de milion...
Deosebirea dintre rasplata muncii ma-
nuale si aceia a muncii intelectuale a scd-
zut atat de mult, In cat In apusul civili-
zat parintii Mau In rezervd fata de carie-
rele intelectuale. (Cutare intelectual, dom-
nule tipograf Popescu, de 30 ani isi fra.-
manta mintea tot timpul cat tine ochii des-
chisi ; daca ar putea preface In muncd fi-
zica energia cheltuita In Incordarea mintii,
a simtirii si a vointii In apriga lupta a
unei vieti intregi, ar cladi Q piramida ;
www.dacoromanica.ro
 PESIMISMUL SEC. \IX. OPTIMISMUL SEC. XX 117

d-ta, care castigi ca ni tot tata Cdt si clan-

sul, Incepând dela 18, nu dela 25 de ani,
si fara sa te fi framantat, i färä sa fi chel-
tuft, iti faci orele la atelier, fara risc, fara
grija, Wä raspundere, vorbind Cu vecinul
sau gandindu-te la aliceval...). In ce grad
s'a ridicat demnitatea muncii manual e
cum s'au remediat urmarile bolii, ale ac-
cidentelor, ale batranetii, etc., stie astazi
fiecare,
Pedealtaparte, distanta dintre muncito-
rul intelectual i rentierul bogât sau chiar
indusiriasul mijlociu s'a micsorat si mai
mutt date fiind scumpirea muncii si stras-
nicele impozite pe avere, pe venit, pe mos-
teniri, etc.
O schimbare nisei care multume$te pe
toll cei ce muncesc, dela lucriltorul umil
pa'nei la .industriasul de frunte, este fnlcitu-
rarea concurentiiprincipiul fundamental
al secolului al nouersprezecelea. Prin starea
de subproductiune a lumilliecare om si fie-
care lucru a crescut in valoare. A pierit
armata de rezerva a proletariatului manual
si intelectual, au disparut crizele industriale
si probdbil si cele financiare. Traim ma-

www.dacoromanica.ro
118 E. SANIELEVICI

terialmente mai prost co inainte ; avem insA

mai multa liniste, siguranta si demnitate.
Grozava nesiguranta a zilei de máine, care
a chinuit si enervat atAta fume in secolul
trecut, este astazi de domeniul Istoriei. S'a
marit solidaritatea celor ce muncesc, s'a
marit si puterea lor politica.
Si- pe cand toti cei ce produc, renasc prin
sentimentul sigurantei, scaderea belsugului
celor ce nu muncesc, ii vindeca de plicti-
seala si desgustul care hrania Inainte lite-
ratura decadenta.
Asupra unui secol gArbov, chinuit de po-
dagra si de nervi, morocanos, cicaIitor si
rat!, rasboiul a lasat o cortina de fier , se-
colul nostru tânar, lipsit de iluzii desarte,
dar sanatós, senin si plin de viata, apare
In lume cu aceasta deviza: viata este un
bun ant de mare, Mehl felul cum o traesti
vine numai in rOndul al doilea".
La leagänul secolului al nouasprezecelea
au plAns Rolla si Werther, insuflAndu-i o
tristete fara. leac.
La leaganul secolului nostru tOde si se
veseleste Colas Breagnon /....
Niciodata n'a aparut in literatura uni-
www.dacoromanica.ro
 PESIMISMUL SEC. XIX St OPTIIIISMUL SEC. XX 119

versala o opera atAt de optimista; se vede

c'a sunat peutru omenire ceasul desrobirii..
Cetiti, cetiti pe Colas Breugnon !...
Nola. La obiectia ce mi-a facut un cetitor al Cu-
rentului Nou, cd romanul lui Romain Rolland a fost scris
Inainte de rdzholu si cd bonomia lui Breugnon care
trdeste acum cdteva secole, nu poate Indreptati tn op-
timism in zilele noastre, rdspund
Pe Romain Rollani 11 consider ca produsul ridicArti
economice a clase; muncitoare si al pAtrunderi1 culturii
In aceastd clasA, sufleteste sdatoasa. Dupd rdzbol si-
tuatiunea clase; muncitoare s'a imbunAtAtit si mai mult,
lar clasele celelalte s'au InsdnAtosit si ele, astfel ca
Romain Rolland, care inainte reprezenta numai 4 nota
a concerfului literar, e menit sd ajungd expresia cu-
rentului predominant Nu trebue sa uitdm cd chiar si
Inainte de rdzboi, clasa mumitodre reusise, prin aju;
torul sol daritAtii de LIAO, etc, si neutralizeze urmd-
r le ctle n ai suparAtoare ala liberei concurente. In
aLest sets ultimele decenii ale sec al XIX-lea formeaza
tranzitia cAtre secolul al XX-lea.
Romain Rolland si-a ales 1ntrddins, In (Colas Breug-
; on», epoca minontAth lui Ludovic al XIII-lea, tiindLA
pe atuncia hurghezlo se atla in acelasi stare politica,
sociald si sufleteasca, etc ea si muncitorimea dindinte
si dupd cataclism: eine aufstrebende Klassev: o clasa
In ascendentA.

www.dacoromanica.ro
 Cfasicismul de her
In once societate paturile active si mul-
tumite produc In arta si literatura un cu-
fent clasic, cele inactive, un curent roman-
lic,7 iar cele active dar nemultumite, un
cu rent realist. -

Fiecare forma de organizare sociala trece

printr'o prima faza, de echilibru, cand
.clasa conducatoare Indeplineste un rol util
si cAnd toate celelalte paturi se simt si
ele mai mult sau mai putin Impacate: e
laza curentului clasic. Dar dupa cum In
corpul animal Insesi functiunil-,! vietii au
ca urmare depunerea acelei funingine care
pr,in Ingramadirea ei aduce moartea, tot

www.dacoromanica.ro
122 H. SANIELEVICI

astfel In corpul social, Insusi mecanismul

fundamental al fiecarei forme de organi-
zare sociala produce prin Indelungata lui
funttionare germenii distrugerii sale vii-
toare. Inct pe atunci o a doua faza : de
decadere si desechilibru. Clasa conduca-
toare pierde rolul ei util si dedandu-se
trandaviei, se plictiseste , plictiseala si satul
strica sufletul, II descompun, dand nastere
desgustului pentru formele eterne.ale vietii
omenesti si aspiratiunii catre rafinamente
rare, nascocite de imaginatia atatata ; intr'un
cuvant : rotnantisrnalui. (Primal simplom:
stricarea sllinku prin pierderea simplici-
ilitii.). Pe de alta pa rte,. clasa condu-
catoare devenind o piedica pentru progres,
face sa sufere célelalte categorii sociale,
dintre cari unele, active si Increzatoare
in viitor, lupta In opere realisle In contra
defectelor societatii , a lte le Irisa, Impiedicate
de a-si desfasura energiile si facultatile,
slabesc sufleteste si-si cauta refugiul In
lumea Inchipuirii, producand un romanlisnr
al desperäni, (in Intelesul etimologic : de

www.dacoromanica.ro
 CLASI6ISMUL DE FIER 123.

pierdere a speran(ei), alaturi de romantis-

mul trtmdeiviei si al decaderii.
* *
In antichitate, clasicismul este arta si
literatura paturii stapanitoare, ardta timp
cAt razboiul, afacerile publi ce, privigherea
ogorului, o mentin sanAtoasa la trup
la suflet.
Cu timpul Insa, ca o urmare a multelor
razboaie sprijinite de o iscuslta diplomatie,
latifundiile se 'ngramadesc la senatorii
lacomi de pamânt, pe cand clasa mijlocie
se proIetarizeaza. Cu ajutorul multiinii
proletare, Cezarii desfiinteaza republica.
Tiranul rapeste clasei conducatoare rolul
ei politic, mercenarii fi rapesc rolul ei
militar, iar vatavii-sclavi ai turmelor de
sclavi ti rapesc rolul ei eccmomic: con-
ducerea productiei agricole. Trâncicivia da
nastere decadentri" literaturii romane,
care edecadenta» de fapt nu-i decAt a
forma a romanttsmului. Alaturi de acest
romantism al trândäviei, a ami prima
manifestare o gasim la Ovidiu, suferinta
reala a celorlalte paturi pregateste terenul_

www.dacoromanica.ro
 H. SANIELE VICI

unui alt romantism, al despereirii: cresti-

nismului. Sufar intelectualii de lipsa de
libertate si de Drivelistea Ingrozitoarei
conruptii, sufere sclavul care a 'ncetat de
a forma familia" stapAnului, sufar taate
categoriile sociale de teroarea i spionajul
tiraniei.
Descompanerea fara leic a societatil
alitice, imbolnavirea sufleteasca a luturor
claselor sociale, pregateste un admirabil
-teren crestinismului, care pornit din sAnul
unui popor mare la suflet, dar mic in
-putere si mereu strivit de vecini uriasi,
subjuga spiritele intinsului imperiu. (Natiu-
mle ca si clasele Isi pot pierde sperantal).
*

1) La greci ai la celelalte popoare vechi, evolutia a

lost aceiaa, prabuairea s'a Intamplat din aceleaai pricini.
Cat timp Iasi cuceritorul a fost tot un stat capitalist,
dar mai Mid& in evolufle, problema sclaviei s'a tot
amanat. In imensul imperiu roman, abcesul a luat pro-
portii monstruoase: uriaae turme de sclavi geta la
revolta ; aurul pompat din toate provinciile i risipit
h orient in schimbul marfurilor de lux, etc. Lum6a
somana era de mult cuapta pentru feudahsm,
pentru economia naturala, and barbarii germani au
_adus aceasta forma de organizare sociala.

www.dacoromanica.ro
 CLASICISMUL DE FIER 195

Clasele stapánitoare, sdnätoase . i reiz-

boinice, ale popoarelor tinere ce apar pe
ruinele lumii vechi, aduc un nou si maret
clasicism (Mbelungenlied, Gudrun, Chan-
son de Roland, etc), In mod surprinzator
asemanator poemelor omerice.
«Epopea rasboinica («Les ehansons de
geste») ne spune Doumic, (Hist. de la
litt, fr. p. 10), se spripna pe o poezie
nationala anterioara care s'a pierdut sail
n'a ajuns la desvoltarea ei. Sefii franci
au avut totdeauna pe langa dlisii cantareti
cari preamareau faptele lor. Aceste com-
pozitii, In mod firesc scurte, erau cantater
fie la ospete, fie in fruntea armatelor in-
nainte de lupta. Avem dovezt ca a existat
o poezie eroica chiar sub dictarea faptelor
Deja desvoltata sub Merovingieni, ea se
inspira mai ales dela domnia si dinastia_
lui Carol cel Mare. Aceasta inflorire spon-
tana a poeziei epice a durat pana III
secolul al zecelea». Feudalul era apara--
torul taranilor. In castelul lui Isi puneau
la adApost viata si averea cand navalea
dusmanul In tara.
Dar in secolul al zecelea !migratiunile-
www.dacoromanica.ro
126 H. SANIELEVICI

Inceteaza, popoarele se statornicesc. Feu-

dalul, care se obicinuise a dormi Inarmat
§i cu calul alaturi, se deda triindeiviei. In
castelul singuratec, .femeia lui, care alta
data fusese fericita de fiecare zi de liniste,
se plictiseste fratii mai mici, «cadetii»,
lipsIti de singura cariera nobila : razboiul,
canta trubaduri rataciiori «de inima
-albastra» trandavelor castelane, ori, In
lipsa de talent poetic, prada pe negustori,
la driimul mare. Uneori, cAnd se satura
de vánatoare, feudalii se bat titre ei,
fara mare primejdie pentru dansii, dar
spre marea nenorocire a taranilor. Prin
vamile si pradaciunile lor (vezi Michael
Kohlhaas de Kleist), stingheresc comertul
devin o grava piedica pentru progres:
Se haste. atunci, In aceasta a doua faza
evului mediu,faza ¿le decädere qi des-
echiltbru un curent romantic al treln-
deiviei: trubadurii ; si un alt curent roman-
dic: al desperäni, la intelectualii din sanpl
biserlcii, cari sufar de inactivitate si:ita
si de privelistea grelclor nedreptati sociale.
Primul curent e flusturatec i sensual
(vezi Lansork, Hist. de la litt. fr.) ; al doilea,
www.dacoromanica.ro
 CLASICISMUL DE FIER 127

spiritualist (sincer sau... profesional). Heine,

vorbind de catedralele gotice, descrie
si caracterizeazá acest al doilea curent;
Taine extinde caracterizarea lui Heine si
la primal curent: al trtibadurilor, care
prezinta cu totul alte caractere. De aici
bate greselile lui. (Vezi Cerceldrite mele
critice # lilosofice). .

,
Interesant este ca romantismul care cuce-
reste societatea feudala In desompunere,
porneste, ca si In anti.litate, dela un popor
vechiu In cultura, dar Slab si strivit de
vecini puternici (popor fara speranta !)
dela Celli.
Dupa cum boala aduce maartea, tot
astiel desechilibrul social da nastere cata-
strofei. Prabusirea imperiutui roman avu-
sese ca pricini, proletarizarea oameniloi
liberi, slabirea spirilului militar, angajarea
mercenarilor germani, etc. In evul media
catastrofa o formeazei cruciadele. Biseria,
devenita atotputernica prin depozitarea ci-
vilizatiunii antice, prin refugiarea In sánul
ei a firilor celor mai alese si prin zagazul
pe care-i fidica In fata atotputerniciei feu-
dale ; Impinsa fiind de nevoile comerciale
www.dacoromanica.ro
128 H. SANIELEVICI

ale cetatilor italiene,-de setea de aventure

a nobletei sdrace §1 de cumplita nemultu-
mire a iobagilor, aruncd aupra orientului
(astfel un abces se deschide dupd ce a co-
lectat spre eliminare humorile rele) li pe
cAlugarii exalta% §i pe nobilii fdra treabd,
pe tdranii nemultumiti. Pradd cruciatii
pe pagAni §1 pe crestini, mor cu zecile *-
sutele de mii, §i dau feudalisnzultd lovitura-
dc moarte. Comertul ia avAnt, bUrghezia
se Imbogge§te, pe cAnd feudalii se Inda-
toreazd §i sArdcesc. Realismul evului mediu :
povestirile satirice burgheze (ca de Oda
Romanul vulpiO, in cari harnica negdsto-
rime i§i bate joc de nobili §i de clerici, ca-
racterizeazd secolul al 13-lea.
*
* *

Dupei cruciade, ridicarea puterii regale -

'encepe. Burghezia, doritoare de ordine i cen-
tralizare, li dA un sprijin hotdrAtor. Duvnan
al spiritului feudal, regele Incurajeazd re-
suscitarea culturii antice. Noua forma so-
dalei se trztemeiazd pe echilibrul din/re bur--
ghezze $i nobletei. Comertul burgheziei e-
Incurajat. Feudalii, 1nfrAnti, devin harnice.

www.dacoromanica.ro
 CLASICISMUL DE FLEE 129

instrumente In mana regelui. Taranul scapa

de pradaciuni.Clasicismul, care, inaugu-
ral de Pleiada" (burghezi alaturi de nobili),
la 1549, atinge culmea ibn secolul al sapte-
sprezecelea, este produsul acestei faze de
echilibru a monarhiei absolute, cand toate
clasele se simt mai mult sau mai putiu
impacate. Inca In secolul al cincisprezecelea,
intelectualul burghez WilIon, un. premer-
gator, deci un declasat, dt.te o nefericita
viata de boem. Dar deja Clement Marot,
la inceputul secolului al saisprezecelea, se
vede protejat de Francjsc I. Dupa Marot.
apare .Pleiada». Feudalismului care In-
cearca sa reastige puterea, burghezia Ti
aplica lovituri viguroase prin opere rea-
liste (Rabelais, Satira Menipee).
Dar abia ultimele rezistente ale clasei
feudale (fronda") sunt Tnvinse, In timp
Le monarhul ajunge sa proclame ca statul
este el, si deja decaderea monarhiei abso-
lute incepe. Primejdia dinauntru fiind In-
Murata, furia petrecerilor se deslantuie.
Nobletea adunata la curte risipeste cu fre-
nezie banul public. Ne mai avand nevoie
H. Sanielevici. Not studtt crttice. 9

www.dacoromanica.ro
130 If. SANIELEVICI

de sprijinul burgheziei, regele a devenit

prizonierul curtezanilor, cu cari II unesc
légatur.i de sange. Burghezia, atat de in-
fluenta sub regele-soare, se retrage dela
curte- §i Incepe lupta pentru «drepturile
omului.» Taranul, Incaput pe mana aren-
da§ilor lacomi, ajunge, vorba lui La Bruyère,
«o dihanie neagra In doua picioare.» Ro-
mande «pastore0», «Manon Lescaut», etc.,
-oglindesc romantismul traddviei ; «Noua
Heloizap, «Paul i Virginia» romantismul
despereirii. Ca §i In imperiul rbman, §i ca
§i In evul mediu, ele se amesteca adesea
fara a se confunda : trubadurii nuli bro-
dasera ei odinioara frivolitatil& lor pe ca-
navaua misticelor legende ale Celtilor ?
Trandavul plictisit se desfateaza cd reve-
riile omului desperat : uneori patricianul a
cochetat ca creOinismUl, feudalul ca misti-
cismul, aristocratul cu Rousseau, etc. In
ace1a0 timp enciclopedi§tii lupta febril prin
opere- distructive realiste, (alaturi de ei
trebue sa punem pe Bayle, Lessage, 'Beau-
marchais, etc., dupa premergatori ca La
Bruyère §i Saint-Simon).
* * *

www.dacoromanica.ro
 CLASICISMUL DE FIER 131

Crizele financiare aduc catastrofa dela

1789.¡Romanticu1 Chateaubriand striga des-
perarea nobletei saracite i masacrate. Cla-
sicismul lui Napoleon si al burgheziei trium-
fatoare e palid.
In prima jumatate a secolului trecut, echi-
librul nu se poate restabtli. Nobleta, mica
burghetie, proletariatul, sunt nemultumite.
Se amesteca romantismul trandaviei cu ce!
al nemultumirii. Abia dupa. 1848, inVeriul
al dotlea stabileste noul echilibru, bine-
fdditor pentru bate clasele sociale. Sub
Napoleon III, pria la dezastrul dela 1870,
claslcismul burghez formeazd In ltteraturd
curentul predominant. (Emite Augier, Dumas
fits, romanele burgheze" ate scriitoarei
Georges Sand,. etc.). Mai ptternic se ridica
clasicismul burghez In aceiasi vreme In Ger-
mania, cu Gustav Freitag, leremia Gott-
helf, Gottfried Keller, Konrad Mayer, etc.
(In deosebi «scoala elvetiana»).
La 1871 apare Les Rougons-Macquart"
de Zola. Libera concdrentti, mecanismul
fundamental al societatii burgheze, aduce
crizele de supraproductie, cari pricinuesc
mari suferinti clasei lucratoare. Natura-
www.dacoromanica.ro
132 H. SANIELEVICI

lismul" sau realismul", este arma de 1upt6

a micei burghezii sprijinite de proletariat.
Concentrarea capitalurilor, formarea so-
cietatilor pe actiuni, etc., rapesc burgheziet
rolul ei social, de conducatoare a productiei
industriale. Bogatasii, si mai ales femeile
lor, incurajeaza un romantism al trandaviet,
(simbolism, decadentism, etc.). Pe la 1900
democratizarea societatii, (In Franta, par-
ticiparea la guvern a- partidelor 'radical-
socialiste !), satisface revendiearile -mica
burghezii, care-se duce sa alimenteze, sa
potentieze chiar, conruptia si romantismul
trandav al burgheziei In decadere. (Vezt
tipica evolutie a lui Gherhart Hauptmann).
In acelas timp, extinderea debuseurilor
comerciale, formarea trusturilor, produc un
scurt timp de relativa liniste sociala. Dar
concurenta, stramutata In domeniul colonial,
aduce catastrofa rasboiului mondial.
*
* *
Catastrofa mai groaznica clec:al prabu-
$irea imperiului roman si nävalifile barbare;
mai groaznica de cat cruciadele, mai g-oaz-

www.dacoromanica.ro
 CLAICISMUL DE FIER 133

nica decat revolutiunea franceza si ras-

boaiele napoleoniene.
Un nou echilibru este pe cale de a se
stabili. Superioritatea burgheziei o forma
c a pi talul ; razboiul 1-a distrus In mare parte.
Inferiaritatea proletariatului stetea in ar-
mata de rezerva ; razboiul a nimicit- o com-
plect. 1) In tarile invinse, prestigiul bur-
gheziei a xlisparut ; dar si In Odie Invin-
gatoare muncitorimea Isi impune vointa. In
curand clasa lucratoare se va simti prea
puternica_ si pre.a sigura de sine ca sa-si
xnai amareascPviata cu critici si satire. Si
apoi, ce tablouri mai intunecoase ar pu-
tea zugravi un scriitor naturalist", de cat
cele pe cari toata lumea le-a vazut ? !...
Nemultumirea, cata va fi. se va traduce
repede In actiune, iar pe literatura li arta
1) Semnul care ne aratri a actim dupll rSzboiul mon -
dial am intrat Intr'o noua forma de organizare someta,
este faptul ea burghezia a incetat de a fi o piediCa
pentru produce: nu vom avea niel crize de suprapro-
ductle, nici rasboalt penlru debuseuri: controlul statului
(si al LigirNatiunilor), va lui Cu 'nCetul locul liberei
Loncurenle, care_41and nastere razboiulut mOndsal si
apoi deficitului de productie, si-a sapat singura groapat
provocand mterventionismul de stat. La fel s'au petrecut
lucrurile in bale tonudo de organizare social.

www.dacoromanica.ro
134 H. SANTELEVICI

o carder' si seninci bucurie de viatei va punc

stöpasnire.
Cat priveste burghezia, sa ne asjep-
tam oare la un romantism de nemultumire
si trandavie In genul Chateaubriand, Al-
fred de Musset?... Aceasta-mi pate ex-
clus. Dupa atata s.ange varsat, clasele Inca
bogate se vor sfii sa afiseze un roman-
tism trandav. Burghezia Isi va Incorda pu-
tenle sa apere pas cu pas terenul ce i-a
mai ramas si sa se adapteze schimbarilor
ce se vor urma cu repeziciune. Nu va a-
vea timp nici de trAndavie, niel de nemul,
tumiri platonice.
Noul echilibru Va produe un nou cla-
sicism, care o presimt va intrece In
stralucire si lärgime, §i Iltada, i Nibe-
lungenlied, §i pe Goethe, de clasicismul
burghez nu mai vorbesc.
Premergatorul acestui clasicism imi pare
a fi Romain Rolland. Opera lui nu cuprinde
nimic din conventionalismul clasicismului
aristocratic sau burghez. Genialului ro-
mancier, nimic omenesc nu-i este strain.
Critica lui apare blanda, obiectiva, Inteje-
_gatoare, viata o Imbratiseaza In Intregimea
www.dacoromanica.ro
 CLASICISMUL DE FIER. 135

ei, idealismul la care c'o 'nand putermca

ne Malta, Il simtim sdnAtos si temeinic.
Ridicat din sanul miscdrii socialiste, auto-
rul lui Jean Christophe a cucerit Intreaga
lume civilizatd si totusi respectul religios
pentru natura, pentru arta, pentru fortele
mari ale sufletului omenesc, acel suflu
bland-puritanic al ()Pad sale, n'au fost Inca
pricepute, cred, In toatd adancimea si In-
semndtatea lor...
Istoricil literari germani numesc : «epoca
de aur., clasicismul aristocratic (Goethe
Schiller); si «epoca de argint., clasicismul
burghez de dup.d 1848. Si mai potrivit Inca
pentru arta si literatura noii clase care se
ridica triumfatoare, imi pare denumirea
< clasicism de fier...

www.dacoromanica.ro
 r,4 .0.:
.01
:
0. it
.44. a*. %oak.

l41
Is

9.110*. 044°
410 1
0.
i : 0-: ,4
al s 04? B.

bslioteca
ey
PRATERNITA8
-4064-
CAHlut, /or
ge iterare
Ce este stiinta ?
S'ar parea ca raspunsult poate da ()ri-
me; de fapt insa, chiar f multi oatneni
de stiinta nu sunt bine lamuriti asupra cu-
prinsului acestei notiuni cum m'am in-
credintat din convorbirile pe cari le-am a-
vut cu biologi si psihologi In tara si'n strai-
nktate.
fuinta urmareste coordonarea unei ca-
tegorii de fenomene prin legi din ce In ce
mai generale. Fazele pe cari le parcurge
sunt urmatoarele:
Descrierea fenomenelor.
Gasirea de asemanari si deosebiri.
www.dacoromanica.ro
I 38 H. SANIELEVICI

Clasificarea fenomenelor, dupd anume

puncte- de vedere, recunoscute ca fiind de
o hotaratoare Insemnatate.
Stabilirea unor definitiuni exacte,' hi-
launtrul sistemului de clasificare.
Pand aci ne giant Inca In anticamera
stiintei, la operatiunile preliminare. Ade-
varafa stiintd Incepe Cu:
Stabilirea de raporturi cauzale si coor-
donarea lor In legi din ce In ce mai ge-
nerale.
Din cele 7 stiinti, coreSpunzatoare celor
sapte marl catigorii In cari au fost impar-
tite fenomenele naturii, primele patru : ma-
temateca (stiintã cu totul speciala), astro-
nomia, fizica si chimia au intrat de' mult In
faza- a cincea , celelalte trei Ina, biologia,
psihologia si sociologia, au ramas In urma.
Biologia face primii pasi timizi In cam-
pul inductiunilor. Putfni cetitori ma vor
crede, cand yoi afirma ca In gdsirea de
raporturicauzale, In explican i si ipoteze,
cei mai mari biologi de astazi arata o stall-
gacie copilareasca, lipsiti hind de spiritut
intuitiv, de ascutime dialectica, de bate in-
susirile superioare ale mintii omenesti. Prl-
www.dacoromanica.ro
 §COLI §I GENURI LITERARE 139-

cina trebue cautata In faptul ca sus ard-

tatele patru operatiuni preliminare cer In-
susiri de altd natura decat stabilirea de-
legi: Insusiri Intruckva opuse: un pur
Ange englez nu-i bun de plug si nici un
percheron, de curse.
Prin traditie, biologia continua sa selec-
tioneze minti lipsile de putere speculativa
si deci pornite O. creada cd operatiunile
preliminare formeazd stiinta Insdli. Un geo--,
log cunoscut, Pompecky, Imi sputea odi-
nioara ca paleontologia nu urmareste sd
stabileasca legi, ci se multumeste sa con-
state mersul naturii L., Ju'decati analoage
am- auzit de la multi oamenizde stiinta. Cei
putini Insa, cei mai mari,/ cari incearca
gasirea de legi, arata o slabiciune de minte-
ingrozitoare.
Cat priveste psihologia si sociologia, ele
n'au sfarsit Inca nici Cu clasificatia.
Ian, de pilda, istoria literaturii, o ra-
mura a sociologiei. 0 oarecare clasificare,
In scoli si genuri, exista, dar cat dt ne-
sigurd!... Zola si altii considerA pe Bal-
zac si pe Stendhal.ça naturalisti, Brandes
Ii numeste romantici, punand In sehimb pe
www.dacoromanica.ro
141) H. SANIELEVICI

Byron si pe Shelley intre naturalisti", ne

spune d. Gherea. Vrand sa limpezeasca
lucrurile, d. Gherea adopta
cum am aratat alta data, maresc confuzia.
Shakespeare este dupa d-sa naturalist, lar
cuvântul naturalist II intrebuinteaza aiurea
In Intelesul de clasic. Naturalismul" este
pentru d. Gherea zugravirea adevdratd a
realitatii", pe and pentru Victor Hugo,
seful scolii romantice franceze, roman-
tismul este introducerea adeveirului In li-
teraturd". In articolul romantism din err:
cicIopedia Larousse, Schiller si Goethe sunt
dati ca romantici.--- Si asa mai departe.
De asemenea In ce priveste
¡iteran i francezi vorbesc de epopea
(!) medievala, Infernul" lui Dante
e considerat ca epopee, etc.
Asa stand lucrurile, se va Intelege In-
semnatatea legii
de producere a $colilor ¡iterare, stabilite
de mine in articolul Clasicismul de fier.
O clasificare perfecta a unei categorii
de fenomene nu se poate face .decat in
stransä legaturil cu legea producerii lor.
Din acest punct de vedere, impartirea, de
www.dacoromanica.ro
 §COLI fiI GENURI LITERARE 14t

pilda, a angiospermelor in monocotyledoane-

si dicotyledoane s'a facut pe temelie em-
pirica, fiindca nu cunoastem nici impor-
tanta numarului cotyledoanel6r, nici daca
dicotyledoanele s'au, desvoltat din mono--
cotyledoane, (unii sustin contrarul) si mai
ales nu stim caror deosebiri fundamen-
tale In conditiunile externe, de sol, climar
etc. corespunde aceasta impartire.
Cand vorbesc de inSemnatatea genera-
lizarii mele, nu vreau sft spun ca aceasta
bgeneralizare e indiscutabila. Vreau numai
sa atrag atentia specialistilor asupra fap -
tului, ca daca s'ar dovedi adevarata, un
cadru stiintific ar fi pentru intásia oara creat
pentru istoria literaturilor, care ar trebui
refacuta si narata din acest nou punct de
vedere.
In fiecare stiinta nu avem numai o sin-
gura clasificare, ci mai multe, dintre cari
insa una e fundamentala. Asa de pilda,
putem imparti plantele, in ierburi, liane, ar-
busti, arbori, eto., clasificare ce se incruci-
sean cu cea fundamentala, fiindca exista
cryptogame - buruieni si cryptogame ar-

www.dacoromanica.ro
142 H. SkNIELEVIC1

erescente, gymnosperme-arbusti-pitici si
gymnosperme arbori uriasi.
*
Tot asa avem si In literatura, Impartirea
in genuri literare alaturi de aceia In scoli.
Consider "insii prima ca funaamentald. In
general s'a dat pana acum prea multa im-
portanta genurilor, fiincica corespund unor
.caractere formate, vizibile.
_ Intre ambele clasifican exista raporturi.
Clasicismul prefera genul epic si pe cel
dramatic (Re cel dintai, In vrasta tineretii
poporului, pe al doilea, In vrasta maturi-
tatii); romantismul prefera genul liric, iar
realistml, genul didactic, (roman, satira,
pamflet, etc.).
Exceptiile sunt foarte numeroase, nu Insa
.atat de numeroase ca sa rastoarne regula.
Cunoastem doara poeme lince In forma
epica (Infernulj, In forma de roman (Hein-
rich von Ofterdingen de Novahs), In forma
de drame (Tieck). In linii,generale Ina va
fi destul sa ne aducem aminte de epopeele
si dramele clasice ale lui Omer, Aeschyl,
Sofocle, Euripide, Virgil, Nibelungenlied,

www.dacoromanica.ro
 §COLI 1 GE/V:1BI LITERARE 143

Corneille, Racine, Molière, Goethe, Schiller,

Lessing; Emil Augier, Dumas fils ; de li-
rismul romantic din Ovidiu, Musset, Heine,
Byron, Leopardi, Lenau, Puschkin, Emi-
nescu ; de realismul didactic din medie-
valele fabliaux", Romanul vulpei", Ra-
belais, Satira menipee", enciclopedisti, si
din majoritatea operelor realiste si natu-
raliste moderne, ca sa ne !ncredintam
ca afinitAtile dintre genuri si scoli literáre
n'ar putea fi trecute cu vederea.
Explicarea acestor afinitati ?
E simpla.
ClasiCismul este scoala literara a Um-,
purilor de armonie si solidaritate sociala.
Or, epopea si drama sunt genurile so-
eietcitii: se descrie societatea, si se canta,
se declama, se reprezinta In fata societatii-
la ospete, Ja teatru, pe câmpul de lupta.
Romantismul apare In epocele de .ne-
mulo.imire si desagregare. Anume clase se
izoleaza de societate, o dispretuiesc, trei-
iesc Induntru", lipsa de activitate ener-
veaza, mareste sensibilitatea.
lar realismul oglindeste dispozitiunea
combativa a claselor nemultumlte, dar ac-

www.dacoromanica.ro
144 H. S A NIELEVI( 'I

tive, sanatoase, Increzatoare In viitor, carf

urmaresc transformarea societatii si sunt,.
Inainte de once, preocupate sa-i cuitoasca
bine metehnele, sa le studieze Cu rabdarea
si raceala patologului.
*

Cum am spus, exceptiile sunt foarte nu-

meroase.
,Existd epopei realiste, persiflante cele
eroi-comice ; si epopei lince cari nu sunt
epopei. Exista drame realiste si drame ro-
mantice, dar atunci clasele se razboiesc In
leatru, ori drama e de fapt un poem.
Exista romane romantice, cari in fond sunt
poezie, si romane clasice, cari de fapt sunt
epopei.
Un exemplu interesant, din literatura
romaneasca, despre afinitatile dintre genuri,
siscoli, este urmatorul: clasicul Alecsandri,
vrand sa cante natura In ale sale Pasteluri,
(adica sa faca lirism) Intrebuinteala factura
epica (Concertul In luna!). Ca sa iis

fan sa simtim amorul, gelozia si celielalte

framantari sufletesti, clasicul Cosbuc n'e-

www.dacoromanica.ro
 GENURI LITERARE 145

arata manifestarile, lor exterioare, cu tofu!

indirecte.
VatAta tort mi-am 1ncAlcit
$i 'n graba mare am spart Ln geam
Stiu eu ce mi-a venit 1
Am cap, dar parcA nu-1 mai am
Ce-aveam sa-i spun? Nimic n'aveam,
Dar era 'n zor., sl eu voiam
SA 'ntreb cum a dormit

O. nu mi-e cA mi-am sangerat

La prag piciorul într un cui,
Dar mi-e cA e pacat 1
Om bun ca dAnsul nimeni nu-i
$i pentr'o vorba rea ce-i spui
El toatA ziulica
MungetLt s upArat.
Temperamentul clasic, omul trait in
conditiuni normale, sanatoase, chiar cand
e poet, adica scrie In genul liric, are aten-
tia Indreptata In afara, e obiectiv.

mod. el
H Sanielevi RNITA8
No studti cri14,44.. 10
CAffut tie
www.dacoromanica.ro
 18 \
Pastelurilè
lui Vasile Alecsandri
N'am fost la Versailles, al carui pare
trebue sa fi servit probabil de model celui,
vazut de mine in jurul palatului episcopilor
regenti din Warzburg-: grädini In terase
legate It-are dansele prin erpuitoare §i largi
scari de piatra; un labirint de alei,pe cari
te InUmpina la fiecare colt grupe de figuri
sculptate In piatra, reprezentand scene gra,
tioase, zambitoare, uneori umoristice ; ar-
buO i arbori chiar, siliti de §tiinta omului
sa se mladie in forme §i pozitiuni artifi-

www.dacoromanica.ro
 148 II. SANIELEVICI

ciale, sa cladeasca bolti Inflorite, spaliere

parfumate, chioscuri Intregi, acoperite de
plante agatatoare pline de flori si de boabe
rosii ca sangele ; In deosebi nu pot uita
alea tainica ce serpuieste dealungul Im-
prejmuirii, pitita intre solul mai Malt al
unei peluze si zidul Parcului cetatuii,t---zid
imbracat de o mare de vita salbateca ce
se revarsa dincolo In rIpa prapastiotasa,
plina de stufisurile dese crescute pe coasta
si de arborii Inalti si stufosi din fund... In
departare se vede orasul pitoresc, dominat
de catedrale_mistice si InconjuTat de dealurt
stancoase plantate cu vii in teraseorasul
In care odinioara harnici negustori si me-
seriasi Intretineau cu umilele for straduinti
de toate zilele,viata zambitoare si cristalina
a curtezanilor ce se plimbau pe aceasta
alee tupilata, soptind cuvinte dulci femeilor
frumoase ce raspundeau cu zambete si co-
cliete miscari de evantaliu...
Nobilii acestia din vremea rococo-ului,
cu pornirile Imblanzite prin generatiuni de
viata placuta si usoara, se bucurau de bu-
-nude pamantesti ca un gastronom cate gusta
cate putin din felurite mancari u,soare i

www.dacoromanica.ro
 PASTELURILE Lur VASILE ALECSANDRI 149

savant preparate... (Gratia fapturii, mem-

brele subtiri §1 miscarile sprintene, ca-
prioara le-a capatat In padurile de brad
dé pe Inal[imite stancoase, unde drumul e
deschis si piciorul nu se tnfunda ca In patria
bivolului greoi si puterniC: In padurile de
.es, mlastinoase i Incalcite...)
Si ca toate celelalte porniri, Imbranzita si
rafinata era si dragostea de natura. Adeva-
rata natura, necuprinsa si nesfarsita, uriasa
§i salbateca, In care omul se pierde ca o pi-_
catura inteun ocean, nu se potrivea gustului
aristocratic. 0 privire deasupra zidului aco-
perit de o mare de vita salbateca, In rapa
prapastioasa dela poalele cetatuii episco-
pilor de Warzburg, lac:0ra de sigur neplacut
pe curtezanul spilcuit ce se plimba cu pasul
masurat pe aleele teraselor Inflorite ; dar
Il facea sa guste apoi cu mai mutt deliciu
simetria zambitoare a boltilor, spalierelor
§i chioscurilor, ondularea aleelor Inveselite
de grupete gratioase de figuri scitlptate In
piatra, amintind pe micii vagabonzi din ta-
blourile lui MIlrillo. Aristocratului rafinat
ii placea natura micfurata §i stapanitä de
orgoliul micului rege al creatiunii, natura
www.dacoromanica.ro
150 H. SANIELEVICI

aranjata dupa legile estetice ale sensibi-

litatii lui subtiate.
Se obicinueste tnsa pe nedrept a se vorbi
cu desconsiderare de artiftialitatea renu-
mitelor gradini frantuzesti : oglindind un
suflet limpede, senin, ele te farmeca si te
seduc prin linistea lor zambitoare, prin ra-
finamentul lor superficial si naiv... Super-
ficial, . naiv si delicat este si sufletul unei
tinere fecioare pline de iluzii trandafirii
te atrage el mai putin decat sufletul adanc
si complex al unei femei care cunoaste
viata ?...
*
* *
Se pare ca in fiinta noastra dragostea
de natura lsi trage seVa dintr'un strat mai
adanc decat cel uman ; dar fiecare din noi
tmprumuta pei'sagiului propriul sau suflet:
aspectele naturii sunt atat de felurite, ca-si
gaseste fiecare pe cel potrivit temperamen-
tului sau. Toamnele lui Verona ne apar
puternice, calde, elegante si linistite ; pei-
Sagiile lui Vermont, dulcifisenzuale si fa-
miliare ; niste mesteacani curatiti de craci,
la radacina carora lastarii sbucnesc cu pu-

www.dacoromanica.ro
 PASTELURILE LUI VASILE ALECSANDRI 131

tere elementark mi-au ramas îii minte din

tablourile pline de vigoare, preciziune si
eleganta ale lui §tefan Popes* vederile
de pe Arges ale fratelui meu exprima, sub
o coaja uneori neatragatoare, o iubire grava,
respectuoasa, clAnca i neconditionata, a
naturii neprefacute....
Natura cantata de veselul" Alecsandri
este intotdeauna voioasa, cum vecinic tanar'
si ferice" a fost acest rege al poeziei."
Dragostea pe care marele nostril poet o
arata bunei sale prietene din copilarie,
are nimic din frenezia adanca, pasionata,
turbure a amantului, a intelectualului
care cauta uitarea frarn4ntarilor istovitoare
ale vietii de ora; eAseileazei tntre flir-
tut de/leal al eurtezanului si devotamentul
serios, bleind si statornic al sotului cre-
dincios. Un pas spre dreapta i cadem in
pretiositatea cpastoritelor» dinaintea marii
revolutiuni franceze; un pas spre stanga,
ajungem la adoratiunea mareata, ciernen-
tara §i barbara a unui Sadoveanu si a unui
Hogas, pentru eternul izvor al durerilor si
bucuriilor noastre...
Pretioasa", si cat de dragalasa totusi,

www.dacoromanica.ro
1 52 H. SANIELEVICI

e Rodica, pe ¡le carel surioare le-am ad-

rnirat pe gobelinurile .saloanelor palatului
episcopal: doar ca In locul cofitei pe umar
purtau amfore pe cap... Marturisesc ca-mi
place acest pastel, al carui ritm aminteste
un menuet... tusa nu-1 pot citi tare fara sa
dau glasurui o upara nuanta de parodie :
RODICA
Turtand cofifa Cu apri rece
Pe ai sai umeri albi, rotunjori,
Juna Rodia voioasa trece
Pe Miga junii samanatori.
Ei cu grabire fi sar tu cale
Zicand : .Rodica, (loare de crin,
In plin sa-fi mearga vi erile tale,
Precum tu, Olga, ne e0 cu plin!
.S'ajungi mireasa, s'ajungi craiasa!
Catea sa--fi (le numai ca flori,
Si casa casa, *i masa masa
i sanul Jeagan de pruncupri !
Cit,grau de aur ei o presoara,
Apoi cofita Intreag'o beau.
Copita rade *i'n cale-i sboara,
Scuturand grácil din parid sau.
Mai putin .pretioasa. si 'n adevar fer-
mecatoare e:

www.dacoromanica.ro
 PAsTELIIRII,11 LUI TASILE ALEVSANDRI 153

SANIA
21 Cu soare, ger Cu stele. Hai, iubild, la plimbare.
Cali musea tor zabate, surugiut e cAlare ;
Sdniula, cult) do lama, e cam stramtd pentru dol.
Tu zAmbesti?... ZAmbirea-ti zice ca e buna pentru no¡.

(Imi Tnchipui o adoratie respectuoasa pen-

/au o femee de care piedici sociale te des-
part... Fiorul nea§teptatei intimitati...).
Cali scuturd prin aer sunAtoarele lor salbe

(adinirabil vers onomatopeic, plin 'de

miNare!...)
Rdpind sania ward care lasA urme albe.
Surugiul chiuieste; call sboard ca doi smei
Prin o putb4re de raze, prin un nour de sci
(desavArOta plasticitate !...)
Urmeaza un tablou de genre:
Pe campia inAlbitd, netedA, strdlucitoare
Se vdd insule de codri, s'aud cdini 1i vandtoare
lar la tunca pudruitd cu mArunt
Salt'o veveritd micd pe o creangd de stejar.
Sfar§itul respira o gratie cu adevarat
femenina:
Acum trecem prat potene, acum trecem prin zAvoale
Crengile-aninate in cale ning stelute i se'ndoale.
Jat-o-gingasd mtdditd cu sirag de mArtisorl.
/ u o rupl?... Ea te stropeste Cu fulgl albi, racoritori.

www.dacoromanica.ro
154 H. SANIELEVICI

lARNA
Din vAzduh cumplita iarni cerne norli de zApadA,
Lungi troiene cAlAtoare, adunate'n cer grAmada ;
Fulgil sbor, plutesc in aer, ca un roi de Maur' atbi
IRAspandind fiori de ghiatA pe ai Wit umeri (1,11b1.
(asemAnarea c'o femee: contrastul dintre
fulgii red i 0 umerii rotunzi i calzi...)
Ziva ninge, noaptea ninge, dimineata ninge larA1
Cu o zale arg'ntie se 'mbraca mAndra tarA 1
Soarele rotund i paid se strAvede orintre nori
Ca un vis de tinerete prmtre anti trecAtori.
(dulcea melancolie a omului care a iubit
0 a fost iubit in fata vremii care curge...)
Un tablou de genre :
Tot e alb pe cAmp, pe dealuri, imprejur, in ckpArtare
Ca fantasme albc plop' in$irati se pie rd ia zare,
Si pe 'ntinderea pustie, Mil urme, fall drum
Se v5d satele pierdute sub LlAbuoi albt de f im.
fiar ninsoarea inceteazA, norii fug, doritul sore
StrAluce$te 0 desmeard5 ocifanul de ninsoare.
lat'o sante usoarl care trece peste vAl.
In vdzduh voles rdsund chnchele de zurgdIdt.

(halucinant vers onomatopeic...)

Cu totul artificidle cum am zis : un
pas la dreapta sunt Linda Raia,.
Pe coastele Calabriei, Mandarinul, Paste!
chmez, Bache! (oimul tau, MIN.?, dragit,
www.dacoromanica.ro
 PASTELURILE LUI "%TAME ALESCANDRI 155

poart'o zale ninsorie"), cari due la Imnu-

rile peigdne ale d-lui Duiliu Zamfirescu..
Paganism antic respira poezia Flori de-
nufeir :
(Copile, a zanelor surori, se scalda prin
trestia de balta, se joaca vesel in dulcea
racoreala i-§i umplu cu flori de nufar ca-
map dela san").
0 ,raza aurie prin stithui des patrunde
5i gingas lumineaza in cuibul ce le-ascunde
Comori de tinerete, comort de feriLiri,
Incantatodre forme de albe. naluciri.
Priviti cetatea verde se misca, se deschide.
0 mandra copdita apare, iese, rade
Si luneca... deodata, ro-tunzi si albiori
Apar Id foe de soare dolstuferi plutitori.
De asemenea, In Lunca dm Mirce.Fti, pe
care Siretul o Incinge cu al sau brat des-
mierdator" :
Umbra ta racortttare, adorminda pirfumata,
Sta aproane de lumina, prin poiene tuplata.
Ca o nimfa panditoare de sub arbori inlloriti
Ea la sanul ei atrsage calatorii fer citi.
In schimb, de o gravitate epic& In uni-
formitatea virila a versului ne apare :

www.dacoromanica.ro
1543 R. SANIELEVICI

PLUGUR1LE
Noroc bun... Pe campul neted ¡es Rominii cu a lor
_- [pluguri l .
Bol plAvani in cite sase trag, se opintesc In juguri.
Bretul gol apasa'n coarne, fcrul tale brazde lungi
Ce selnsiri 'n bitituri ce lucioase negre dungi
(multe sunete aspre, virile, potrivite cu
subiectul)
Treptat campuf se umbreste de a brazdelor desime
El tisuni'n mare zgomot de voioasa argitime,
lar pe lanul ce In soere se svinteazi fumegind, 1
Cocostircii cu largi pasuri calci rar si meditand.
(vers onomatopeic)
Acum soarele-i l'amiazi ; la pamint omul se 'ntinde ;
Cird de fete si neveste de la sat aduc merinde
Piugul zace'n Ian pe coaste, iar un mándru flAclias
Mini boil la izvoare gi li paste IA imas.
Stinti munci dela tall, isvor sacru de rodire,
Tu le,gi omit cu pimintul in o dulce Infrittre L.
Dar tumba amurgeste si plugarii cltra sat,
HAulind pe line juguri se Intorc d!le arat.
*i
SIMINATORII
Siminitorii harnid cu sacul sub-suoeri
Pisesc In tungul brazdei pe fragedul pamint ;
Pe culme, pe vitccle se suie si coboara
Svirl:nd in a lar cele siminfa dui:4 Ont.
.cx mie" I zice unul menind cu veselie.
Noroc si roadi bunlu adaugi un alt.
Ca vrabia de tuamnA rotund splcul si fie I
,,Ca treslia /naltA si he peill nalt I

www.dacoromanica.ro
 PASTELUBILE LUI VARIA ALECSANDBI 137

Din zori I pana noapte tot grata sa rasara,

in el sa se ascunda porumbii osteniti,
Si cand flacal si tete vor secera la vara,
ln valuri mari de aur sa inoate ratacitir
Samanatorii vestli spre fund inainteaza,
Deacurmezisul brazdei boroenele pornesc,
Si grapele spinoase de-aproape le in meaz1,
Ingrodpa incet samanta $i Lampul netezesc.
OscilAnd filtre gravitatea epica si gratia
aristocratica, ne fartrieca Sfdr#tul ernii,
Dimmeata, Seceripl, Cosita! i mai ales
Oaspetil primelverii, care In ideara transpa-
renta a ver3tilui aminteste pe La Fontaine :-

OASPETII PRINAVERII
In fund pe cer albastro, in zarea departata,
La rasara sub soare, u negru punct s'arata I
E cocostarcul tainic in ludie calaior,
Al primaverii aulce iubit prevestilor.
Er vine, se inaltg, in cer un i sboarg,
$i repede ca gandul la cuibu-i se coboara;
lar copilasii %esdi, Cu pieptul desgolit
Alearga, sar in si-i zic

Singurele versuri cu adeVárat lince sunt.

urmatoarele din Concertul tu luned :
Da; taccre... Sus pe un frasin freamat in vatduh s'ande!
Toti raman in asteptare. Cantare* 'ncet prelude.
Vantul tace, flunza deasa sta fa aer neclintita
Sub o panza de lucilina lunca pare adormita.

www.dacoromanica.ro
 358 H. SANIELEVICI

In a noptii liniStire o dtv nfi meloelie

Ca suflarca unui geniu printre crengi alin adie
Si tot creste mai sonorii, mi placutg, mai frumoasA,
PAW Le umple 'ntreaga lunca de o vibrare armonioas6.
In Pastelurile sale Alecsandri ni se arata,
and ca artistul secolului al optsprezecelea,
care se joaca cu natura si se alinta ¡ratios,
-and ca boerul roman, care-i bun si vechi
prietin al naturii, dar cu o nuanta de su-
perioritate si proteguire. Imaginiie nu sunt
de loc cdutate si totusi neasemanata este
valoarea lor artisticd !... Transparenta limbii
ajunge ideald: realitatea, cu miscarile, cu
formele, cu sunetele ei, isbucneste prin
forma, prin ritmul, prin sunetul versului
ca printr'un val subtire 'care muleazd
si lasd sa se strdvadd formele corpului.
1A:it:data nu voiu yita impresiunea adanca
pe care mi-au facut-o Sämänd tout, Oaspetii
prineiverii §i celelalte, pe bancile scolii pri-
mare !... Cat va trai poporul roman, toate
generatiile de copii vor Invata sa. 'nteleaga
farmecul naturii dupd Pasteturi cea mai
bund si mai caracteristicd opera a singu-
rului clasic al intregii literaturi din regat
careia Cosbuc nu-i apartine).
* * *

www.dacoromanica.ro
 PASTELURILR LUI VASILE ALECSANDRI 1E9

'Ospetele regale -pe cari ni le descriu

poemele omerice, constau din bucati de
carne de bou, presarate cu Mina i fripte
pe jai, Achile-i imputa lui Agamemnon,
In vestita lor cearta, ca-si alege bucatile
cele mai bune. Descrierea banchetelor din
lijada si Odyseea iti produce o impresiune
estetica, fiindca bucatile de bou stau In
desavarsita armonie cu caracterul eroic al
acelorllri primordiale... Ti se pare ca mai
gustoasa mancare nicj ca se afld pe lume;
caci autorul Iti da si intuitia apetitului
gargantuesc al comesenilor....
Astazi se mai dau Inca astfel de mese,
la hramuri i la praznice de calici... Civi-
lizatia, usurand munca, micsoreaza vora-
citatea, dar rafineazd gustuh lirana omului
civilizat e mai concentran, mai fina, mai
curan, se mistue mai lesne, se asimileaza
mai bine si cuprinde mai putine substante
de eliminare. Ea-si indeplintste scopul In
mod superior. (Inferioritatea necontestata,
din punctul de vedre sociologic, a popoa-
relor sud-europene !enea, impulsivitatea,
sexualismul exagerat, etc. sta In lega-
tura Cu alimentatta precumpanitor vegetala

www.dacoromanica.ro
169 H SANIELHVICI

si cruda, excesiv incarcata cu substante

de dejet).
Tot asa s'a atenuat cu timpul i instinc-
tul sexual, pana a deveni monogam, rea-
lizand astfel mai bine scopul pentru care
e creat: perpetuarea spetei.
Si inteligenta a pierdut din forta ei bruta :
de a acumula imagini simple (memoria),.
capatand In schimb insusirea superioara.
de kfuziona iñiaginile, de, a abstrage, in-
susire care mareste putinta spiritului de
a intelege si prevedea.
Simtirea a pierdut din intensitatea ei
superficiala si a castigat in adancime st
statornicie.
Vointa a devenit mai putin isbucnitoare.
dar mai tenue, mai staruitoare, mai si-
gura de telurile ei.
Cu conditiunea Insa ca rafinarea sa
rdmaie pe drumul normal si sanatos. Cand
munca inceteaza, cand organismul slabeste
sau se detracheaza, lichioruril e otravitoare,
branzeturile intepatoare si rau mirositoare,
vitiile i fantaziile bolnave sunt chemate
sa destepte pentru o clipa simturile ador-
mite si sufletul amortit; rafinarea, departe

www.dacoromanica.ro
 PASTELURILE MIT VA:ALE ALECSANDRI 161

de a creste vitalitatea noastr5, o duce

.din contra de rApa.
* *
lata ce par a scapa din udere sans-
culotii nemultumiti de alur.ele de salon
ale Rodicei. Aflam In Alecsandri, i flirtul
gratios, si simtirf mai robuste, nu Ansa
pasiunea turbure, nici rafinamentul blazat
si bolnav. Rafinamentul lui e totdeauna
sanatos, senin, naiv chiar. AceIasi suflet
1-am simtit circulAnd si In parcul palatului
din Wilrzburg. (Ca sa 'ntrebuintez
paratia gastronomiai de mai sus, voiti
spune an Paste/un gasim i visine eoapte,
si dulceata de visine, i chiar sirop de visine
(siropul, ce-i drept, e prea dulce), nu gasim
insa visinata alcoolizanta. Gasim adica na-
tura In diferiie grade de concentrare este-
tica sdndloascl).
Mai mult deck atk: un anume fel de
rafinare poarta deadreptul semnul sana-
tat41. Trebue sa fii copil, adica sa ai extra-
ordinara nevoie de combustibil a organis-
mului turbulent si In crestere, ca sa te
delectezi cu sirop...
H Sanieleviel.Mi Maid crittce. 11
www.dacoromanica.ro
i6 fi, SA/TIELEVICI

Concertul In luncä ne apare ca o In-

treaga tufa de smeura prefacuta Intr'un
paharel de sirop. Aroma e delicioasa. Sans-.
culotii prefera sa manance smenra in pa-
dure. Buna-i si smeura, dar e astringenta,
si a adus Alteori moartea. Rafinatilor de
azi le place lichiorul de smeura, complicat
cii alte aromate. Nu beau alcool din prin-
cipiu. Am cetit un singur roman de D'An-
nunzio si mi-a inspirat un desgust pe vecie.
S'ar parea ca de dulceata prea mare a
siropului se desg-usia cineva de graba. Ei
bine, mi-i asa. Am cetit de multeori Con-
certul In Itincii si totusi ma farmeca si
ma'mbata Inca parfumu-i suav.
*
In poiana tainuita oasPetii lunch se aduna
la, lunii sa asculte privighetoal ea,
révenitä in primavara din neagra straina-
tate. Lucioli s-lnteietoare raspan.desc 'o
vapaie albastrie. Via frclpori i roman. ite,
ce s'atin cojos la dfumuri, clopotei si
zdrele lmbatate de parfutnuri, busruioeut
itibitor de sanuri albe,

www.dacoromanica.ro
 PASTELURILE LIU VAS= ALECsLNDRI 161

Vine cimbrul dela campuri cu &flea dela vie

Nu01.1,1 din balta vine intristat, fart sotie
..$i cdt el apare gathen, oachesele viorele
Se retrog de II departe, razand !reset Mire ele.

In salonul naturii :
In poiana mai vin Inca elegante floricele
'Linden conaurit Doamnet s'n ',Dahill de rondunele.
Altele purtánd In frunte, insiraie pe o raza
Picaturi de roul vie care'n umbra seantelaza.

\fin *i pasarle:
Miede an suerrYtoore (admirabila onoma(opeel) cucul
fplin de Ingamfare,
Gaita ce imiteaza once sunete !izare
Slidell, presuri. macatendri (le auzi si le vezi zbu.
[rand!) ce prin tuse se alunga,
$1 duroase turturete cu aor lung, cu jole rung&
Dar Mere! Sus pe-un frosin freamdt in vazduh
[s'aude I lauzim si noij
Toti !Imam lu asteptare. CantAreata.'ncet prelude
(o auzim...)

Vantul tace, frunza deasi sta in aer neclintita...

Sub o panzd de lumina lunca pare adormita.
In a noptiNinistire o divina melodic
Ca suflarea unut geniu printre crengi alin adie
(amandoua versurile canta...)
Si tot creste mai sonora, mai placata, mai frumoasa
Pan'ce umple 'ntreaga laud de-o vibrare armonioasa.

www.dacoromanica.ro
164 H. SANIELEVICI

Ganditoare si tOcutd luna 'n cale-i se °preste

Sufletul cu voluptate la extaz adanc pluteste.
I se pare ca aude prin a raiului cantare
Pe ale lngerilor harpe lunecand miirgaritare.
E privighetoarea dulce cave spune In uimire
Tainele inimei sale, visul ei de fericire..
Lurnea 'ntreagO sta patrunsa de-al ei can:« fOrl
[nume

Par'ca de teama ca ne-a turburat prea

mult, vecinic seninul goet Incheie cu acest
vers duios-sagalnic :
Macul singar, ros la fata, doarme dus pe ceca lomel
Concertul in luna, na'nfatiseaza natura
concentrata si aranjata, dar aranjamentul
e atat de natural... Cetifi raspicat aceasta
poezie unei tarance destepte si va yeti In-
credinta cat de bine pricepe si gusta poe-
ticele aiuziuni §i asernanari despre pasari
si flori... Nici o nota falsa, cautata... Copacii
mi sunt violefi si nici luna portocalie...
De felul de a simti natura, -exprimat in
poezia popitlara, Alecsandri se apropie mai
mult decat Sadoveanti. Poezia poporului
roman ,nu are rasuflarea hin& a epo-peii,
ci rasuflarea scurta a unui lirism de obiceiu
nu prea adanc (diminutive multe !...) Sado-
veanu si Hogas par a apartine prin sange

www.dacoromanica.ro
 PATELL RILE LUI VAILE ALECSANDRI 165

si temperament altor rase mai masive,

ei. exprima mai de graba sufletul burghe-
ziei rurale deck pe al poporului.
* *

Aceia-cari se plâng de superficialitatea si

artificialitatea lui Atecsandri, comit gresala
initiata, ireparabila si fundamentala, ca ame-
stecacriteriile celor trei scoli literare. In felul
acesta s'a imputat Nclpastei, drama roman-
tica, nerealitatea tipului Ancei; si din aceiasi
pricina a putut sa scrie d. Gherea despre
getztala poema a lui Eminescu, Strigoii,
urmatoarele cuvinte nemuntoare : ,;Dreico-
veniile acestea feiceau, cas nd eram mici,
sa ni se sburleascei ptirul 'in cap. Dar acuma
am crescut, si craft* ta draci a pierit
°data ca Intipdrirea poeticci de odinioariz".
Acuma am iestt din copiletrte si price-
pem cä tnfricosatut este in viata de toate zi-
lele... Toatci creatia ,miroase a mormOnt (te
cred !...), nu e viatei (fiinda e moarte !...),
etc...". Atk de realist e Gherea, Inck ar
vrea ca pAna i strigoii sa fie vii si sa nu
miroase a mortnttnt
realistul si clasicul se tin de iealitate
www.dacoromanica.ro
100 11; SANIELEVIC/

ciar pe când cel dintaiu culege i notele

indiferente si pe cele uräte, clasicul,
tumit de viata inclinat a o vedea in cu-
lori frumoase, alege mai mult notele este-
tice. Uneori, inteo pornire mai robustä, mai
barbateasca, Imbratiseaza si poetizeaza
printr'o mare putere de viata si acele-
trasaturi cari sunt indiferente din punclul de
vedere estetic ; alteori insä, Dile° dispo-
zitiune mai molesita, alege nttmai pe cele
plaCute, drägalase, poetice... Astfel un copil,
cánd s'a ostenit si e flamänd, manand cu
pofta päine goala, macar ca painea n'are
cine stie ce gust- deosebit ; lar când e
trändav si prea sätul, se lacomeste numai
de fructe, prajituri si inghetatä.
In marea majoritate a Pastelurilor ni
se ofera, ca la un prânz, un hors-d'oeuvre,
vreo doua feluri mai hranitoare, de rezi-
stenta, si, la urma... un dezert !... Asa'n
lama, In Gerul, In Viscolut, In La gura
sobei, In Sfd rsitul iernei, in Oaspetii Prinyd-
verii, In Dimite*, In Secerisul, In Cosital.
Uneori nota dulceaga dela urma, contra-
stánd prea mult cu restul, ar putea
cu fotos. Asa in Sfdrsitul terne!, in Di-
www.dacoromanica.ro
 PAS1EL1HILli 1.I:I VASILE ALECSANDRI 167

mine*, In Seceri,sul §i'n Cositul. Altegri

ni se dait numai cuvinte dragalase pentry
o melodie usoara : nu vIel oare,
nu vrei cu mine sa vii, sa culegem la ra-
coare viorele albastrii ? Eu ti-°j da de orice.
Mare tìiii de garutari si mii, iar tu, dulce
zâmbitoare, te-i face ca te mânii"; ori...
piscoturi Umplute cu \rant": Pastel chinez,
Mcindarinul.
Lipsita de once pretiozitate e Tuneful :
Pe lanul lung si verde cu grAul rasarit,
o umbra calatoare se'ntinde /net si trece.
E umbra unor nouri albii, uorì, marunti, ce
itmeca sub soare, cladind un lant de murtli.
Ei vin in miezul zi/ei cu'n surd si tainic
sunet, si, ca semnal de viata, aprind in
cer un tunet. Vazduhul bubuest-e ! pa-
mântul desmortit, cu mii i mii de glasuri
semnalului raspunde, si de asprimea iernei
simtindu-se ferit, de- o noua 'ntinerire ferice
se patrunde".
La ilsOrit urare 1 tirare la apusl
Un card de vulturi ageri, rotindu-se pe sus,
Se'ualtA ca s'asculte mult vesela fanfail
Ce bucium5 prin nourl frumoasa primAvarA.

Alecsandri a avut multe coarde la in-

www.dacoromanica.ro
168 H. SANIELEVICI

strumentul sau muzical si a lasat moste-

nire cate-una fiecaruia din scriitorii nostri
de mai tarziu coarda pe care a cantat
Rochca,lui Delavrancea ; aceia pe care
.a ampus Tunetul, lui losif; Plugarile
lui Sadoveanu; Co sb tic;
Linda Raja lui Duiliu Zainfirescu ; Pa-
stelut chinez parnasienilor nostri. Si asa
mal departe.
Criticii literari cari se delecteaza cu Sa-
doveanu si gasesc in schimb ca Afecsandri
s'a Invechit, nu sunt destul de rafinati ca
sa poata sitnti toata finetea simplicitatii lui
Alecsandri. Ei pretera mamaliga, ceitti mai
iin plamcakes. Sunt deprinsi sa manance
mult si nesubstantial.
Alecsandri Ilu poate fi trecut in randul,
al patrulea sau al cinciiea, alaturi
Sadoveanu printre scriitorii romani de
pana acum. Cel papi cu pastelutile sale,
rainane in Tandul tntâi. Viitoriinca va
judeca.

-
I IV

www.dacoromanica.ro
:$01:Ili
a
o
e
gib
e
...

.0 :
,...,

44
As s
CI QM CA

d
#
pr._.c
I"

-
..
:
.. ., 1,
`....:

..s 74
,b.
S.: a .4

Controversii in parabole
D. G. Topârceanu, in revista Insemneíri
Literare, face apel in contra judecatii mele
despre Alecsandri.
Nu, once s'ar spune, Alecsandri nu mai
pool(' satisface exigentele cititorului mo-
dern.,. Nu, adevarata noastra poesie
incepe dela Eminescu. I pc caul
Eminescu castiga tot mai multi cetitori,
intinerind mereu, Alecsandri a imbatranit,
s'a invechit, a qit din preferintele ge-
neratiilor mai nbua. ,Asteizi nu ,stiu daca
,se gasesc cinci oanzeni care sci-1 ceteascei
pcntru proptia lor pldcere estelicei, nu din
curiozitate. i asta e semnificativ in pri-
www.dacoromanica.ro
JD 11. SANIELEVICI

vinta valorii operei poetice pe cäre a lasat-o

In urma lui... Nu, destul, a fost rège 'al
poesiei" cat timp a trait. Acum nu putem
decat, Cu o bunavointa respectuoasa si
nostalgica", sa ne Inchinam Inaintea me-
moriei id si a parintilor nostri, pe care
poetul, poeta] lor, i-a ajutat sa iubeascar
sa viseze si sa nadajduiasca, cum zice
atat de dui,os d. Ibr'äileanu."
In primavara anului 1916* se stabilise oi
Intelegere Intre d-nii Patrascanu, Ibraileanu
si subsemnatul, ca sa elaboram Tezaurut
literäturii romane", In mai mUlte volurne,
A.tezaur" care sa fie In acelas timp o auto-
logie, si o istorie a literaturii. Pentru primThl
voltirn, de poezie, reCitIsem pe Ale20. ndri
si, yorbiam cu entusiasm, cl-lui Patrascanu
deppre Pasteluri". li vad si acum privirea
nedumirita,
. ,
banuitoare adica : sa nu fie
cumva dorinta de a arunca paradoxe... ori
vre7o ambalare" de impulsiv ?..." Eu insa
eram, foarte mirat de nedumerirea,lui...
Chestie de gust literar... Si fiindca d. To-
pArceanu gaseste .ingenioase si elegante
comparatiile cu cari caraeterizez eu : dra-
go*a de natura a aristocratului rafinat, sa_
www.dacoromanica.ro
 CONTROVERSA IN PARABOLE 171

Inc.erc a lumina putin problema prin simple

asernanari. mai mult sau mai putin ne-
tnérite.
Steteam °data de vorba, la Vifirzburg, Cu
un,neamt subtire : despre soiuril6 de bere.
.Berea neagra», observa el,<dulce-arna-
.1 .
rule si Cu grea aroma, eu n'o beau ca pia-
cera ; berea alba are un gust mai cure.»
Strugurii
. .
negri .anarias» exceleaza prin
gustul lor oarecurn parfumat; en unul, insa,
nu-i manane cu placere; prefer (nu digh,pa-
lriotism), strugurii .cari amintesc, macar;
soinl vechi romOnesc, dinaintea filoxe-
rei cu pielita subtire si WA nici o aroma
cle.osebita.
Acum douazeci de ani trageam pe dracu
de coacid la Berlin si .mancam cu 75 de-
pfennigi la un birt popular-. Un priet.en din
tara, chiabur, venit pentru afaceri, ma invita
sa Wm masajmpreuna la un restaurant
de ,MOna intai. M'am gandit indata la Kam,-
pinsky : un student polonez, pe carel or-
nostearm de aproape, mOnca trei zile ceai
cu pOine si cu branza, pentru ca a patra
zi .sa se fuduleasca la Kempinsky. Prie-
tenul meu zAmbi : «Kemp' insky e pentrti
www.dacoromanica.ro
172 M. SANIELEVICI

parveniti.. Si ma duse la un restaurant Cu

zparenta destul de modesta, In strada a Fran-
ceza», vechi Insa de peste o suta de ani,
Th cari preturile erau mai mari decat la
Kempinsky sFunde ti se serveau, nu man-
caruri din materii prime Indoelnice, dar sa-
vant preparate Cu sosuri complicate si pi-
cante, ci bucate simple, din impecabile nia-
terii prime, cat mai putin %prefacute.. Amicul
meu a cenit pastravi, iar eu, mai modest,
salau rasol, constatai calitatea supe-
rioafa cu putin unt. Ce mancare fada, nu-i
,asa ? Na se rehoseazti nici Cu piper, nici
Cu otet, nici ca mutar, nici Cu hrean, nici
ca ardei... cu nimic. Daca adaugi vreun
condiment, ai stricat tot gustul : .fad., dar
atat de fin §i alai de curat... Si, curioasa
coincidenta, care-i departe de a fi Intam-
platoare medicina ne Invata ca pestele alb
este un alimeQt ideal : concentrat, foarte
usor de mistuit i cu totul lipsit de acidele
carnii... Dupa peste, ne-a adus'pui grasi,
fripti cu mestesug, §i Intovarasiti de beti-
soare de cartofi prajite In unt (pommes-
pailles). Niel mancarea aceasta nu cere con-
dimente. Si la urma, fructe delicioase de
www.dacoromanica.ro
 CONTROVER'4 tg PARADOLE 173-4

California, In deosebi mere imaWate, de

culoare trandafirie, nici acrisc,re, nici prea
dulci, de un gust usor, fin, neacid si nea-
stringent. (Cunoasteti gustul special- al me-
relor dé California).
Masa sobra, simpla i find.
Putina lume Isi da seama o stiu Insa
btologii ca gusturile picante si parfumu-
rile se datoresc unor oträvuri. Uleiurile vo-
latile Cari datt florilor mirosul, sunt sub-
stante de excrefie ale plantelor (Auswurf-
stoffe") cu exact aceiasi compozifie ca_su-
doarea si urina omului.
Despre aceasta chestiune asi putea po-
vesti lucruri de o extrema importantä,
legatura cu psihologia de rasa si cu psi-
hologia individualä ; ele n'ar fi Insa la locul
lor Intr'un articol de polemica usoara.
Alta data am mâncat la un restaurantfau47--
luxe, pentrtt balcanici, In Charlottenburg.
Discutii aprinse, sgomotoase, dela distanta,
peste capetele oamenilor: Nemfi rataciti pe
acolo, pleaca bombanind. Pe liste, toate
fefurile poarta nume exotice, eiudate. Pun
degetul la Intâmplare Irish Stew, apoi.
Spanischer Scheiterhaufen (rug spaniol)._
www.dacoromanica.ro
174 H. SANIELEVICI

Rugul, traca inearga, era.budinca de gris

cu stafide. Irish Stew Insavai si marl-
era o simpld tocana din resfuri de rasol
--dill ajun, strasnic piparata, se vede dupa
moda irlandeza, dar si ca sa na se simta
gustul rAnced.,
0 ultima comparatie. In cartierele popu-
ldre din Germania se vând prin bacanii niste
sticlute c'un mutar foarte intepAtor. Pe
eticheta scrie: 10 Pfenig. GIN den Siieisen
einenval rehmen Geschmack" (da mânCa-
rilor un gust distins"). Am cercat distinc-
liunea asta si va pot spune ca 'nteapa au
la limba.
Mustarul mi-aduce aminte de o scriitoare
franceza care-i place cumplit d-lui Topar-
ceanu. 0 considera ca un model de rafi-
nament aristocrratic. Aceiasi scriitoare Ithi
insufla mie o violenta antipatie. Tot ce pu-
blica, aduce nu stiu cum a roquefort ajuns
intr'un stadiu Inaintát... CAnd II zaresc nu-
mele pe vre-o coperta, scap, revista din
rnäna, par'ca m'ar fi Intepai un tântar
Nu ma pot dumiri cum nu simte d. To
pArceanu, sr cum nu simt altii, c'un nas_
desiul de lung si destul de subtire, mirosul

www.dacoromanica.ro
 CONTROVERSI 1 PARABOLT:lis

de vulgaritate pe cape-1 exald intepatoarea

.clistinctiune de 15 bani a acestei scriitoare
franceze...
ca dupd cum ti se cere rafinament
ca sa gusti anume simplicitate (ca sa te
delectezi cu pastravi, trebue sa ai o foame
sandloasa, care nu cere stimulente, i, afara
Azle asta, gustul sa nu-ti fie tocit de acrituri
pipdraturi. Cum am spus si In articold
pre'cedent: rafinare saneitoasti..), tot asa
îi trebueste oarecare....simplicitate ca sa
guiti anume rafinamente.... .
fiindcd-1 cunosc de atâtia ani pe d.
Toparc. eanu, si-1 stiu Mat inteligenl,
(am cetit daundzi rapsodiile d-sale de
lo pinna,§i am admirat virtuozitatea
si amestecul picant al unui pic de
sentiment Inteo compozitie spirituald), 1mi
lau libertatea sd devin o leaca personal
sd Ind dedau la urmatoarea ghicitoare
-filologico-antropologico-psihologicd.:
Numele, excesiv muntenesc, de Topt.r-
ceanu (dacd se poate, a-si ruga pe tipograf
sa pule pe i doi cirzonflecsi unul peste
altul), desteapta In mintea mea o figura
uscatd, oache0, colturoasd, de om care

www.dacoromanica.ro
176 H. SANIKLEVICI

se da In vânt dupa acrituri si piparaturi si

care a cresmt pe solul pietros-nisipos -al
Munteniei, si nici de cum pe 'solul cielos.
al Moldovei sentimentafe, care mananca
4.

toate bucatele, nu cu bulion si cu ardei

pisat (vopsea, paprica), ci cu unt si cu.
smantana...
Ma tern ca d. TopArceanu gaseste bizare
divagatiile mete. It sfatuesc sa sparga osul
si sa scoata din el maduva filozofica.....
Mentin dar, ca alaturi de Eminescu, saur
daca. vreti, dupa Eminescu, s f alaturt de
Cosbuc, Alecsandri este cel mai mare poet
al larii.
$i cred ca si cititorii vor respinge apelui
d-lui Topârceanu.

PP

www.dacoromanica.ro
 ..

. MIMI 1 ., r
.

Evolutia literarà
a lui Vasile Alecsandri
Marturisesc Cu rusine ca. abia acum am
citit piesele lui Alécsandri: «Fântâna Blan-
duziet» si 00vidiu». Vina este a critici-
lor : au pus In circulatie o teorie alp, pe
care am luat-o si eu de buna, dupa efigie,
fara sa ma fi Wanda sa tncerc duritatea
aliajului. Aceasta teorie de plumb, iat-o :
atmosfera entusiasta dela 1848, creata de
lupta pentru redesteptarea nationala si pen-
tru prefacerea Intocmirii sociale, a dat na-
stere unei iniscari literare.puternice si rod-
ni ce. lndata ce, Insa, vechea intocmire s'a
naruit, burghezia n'a mai avut cleat un
H. Sanielevi ci. Noi studii critics. 1241
www.dacoromanica.ro
178 H. SANIELEVICI

singur gAnd: Imbogdtirea cu once mijloace.

«Ce avea dar de cautat copilul acesta frumos,
ideolog, In proza de multe ori foarte putin
curata a vietii noud, practice ?» «Negotul,
Imbogatirea sunt fatale literaturii. Cine a
auzit vreodata de epopeia cotului de ma-
surat, de poema tejghelii, a contuarului?...»
«CAte putin, cAntaretii au Inceput sA bage
de seamd cd nu-i ascultd nimeni si au in-
ceput sd amuteascd. Singur Alecsandri a
urmat a crea cAnd nu-I mai ascultau, dar
a sfArsit prin a-si strdmuta muza la Romani,
spre a cAnta pe Horatiu si pe Ovidiu. Intr'un
mod indirect, constient ori inconstient, A-
lecsandri a recunoscut ca epoca aceasta
nu-i pentru poezia lui, nici poezia pentru
epoca.» (Gherea, Studii critice).
JudecAnd dupa aceste aprecien, mi-am
Inchipuit «FAntAna Blanduziei» si «Oviciiu»
ca niste «masinarii» greoaie si erudite, ela-
borate cu caznd In epoca. de decadenta a
bardului dela Mircesti.
M'am Inselat.
Dar nu asta e interesant, ci faptul ca
rie IntAmpina aici una din cele mai inalte

www.dacoromanica.ro
 EVOLUTCA LITERAlti A LUI VASILE ALECSANDRI 17g

§i mai generale probleme din Cate cunosc

critica si istoria literara.
*
* *
Sa presupunem ca In vremea cand a scris
Alecsandri- Ovidiu" si Fantana Blandu-
ziei", Tnteadevar nu-1 mai asculta nimeni.
Oare luapd subiecte antice, spera sa fie
mai de graba ascultat?
Dar in realitate pies ele acestea s'au jucat
de nenumarate ori la Teatrul National"
cu succes desavarsit ; gloria lui Alecsandri
a mers crescand, $i, dupti reizboiul nostrtz
pentru neatárnare, a atins punctul culmi-
nant 1).
Cand umbla cineva noaptea pe camp
si-1 prinde frica, zareste o stele care-1
chiama ca manai iar cand ajunge aproape,
/) In studiul sau critic asupra operei de artá ("K?) a lui
Vas le Mortun, tefan Hudici, pe care o MAO. bátán-
rlu-si joc de piesele lul Alecsandri,.Gherea ne spune el
insusi: anima In urna s'a fdcut mare ¡arma cu dota
drame ale bardului de la Mircesti: Horatiu si OvIdiu..-
.,,Geta e o fatä respectabill st teatrdl isbucnefte in a-
etc.». Cum se potrivesc ateste constatári cu
plause...
afirmarea cl AlecsAndri a urmat a crea cánd nu-I mai
ascultab dar si-a stramutat muza la Romani spre a
cánla pe Horat u si pe Ovid.u, etc. ?:?...

www.dacoromanica.ro
1 80 H. SA.NIELEVICI

baga de searna ca-i un cal care cia din coada.

Pasiunea politica, Intocmai ca si oricare
alta turburare sufleteasca, are- efecte ana-
loage. Dorinta de a preface pe artist in
cetatean, de a-I convinge ca atmosfera de
lupta pentru idealuri sociale e cea mai
prielnica artei, te face sa vezi ce nu este...
Sa luptam din rasputeri pentru egalitatea
sociala, dar sa nu taram ca deasila arta
si stiinta tri vartejul acestei lupte... Inainte
de otice, ele au nevoie de liniste. Cei mai
marl arti.Fti ai omenirii au exprimat, ce-t
drept, o add' nod . i larga iubire de oameni,
nu Thsa un crez politic special.
Nu este adevdrat ca negotul, Imbogel-
firea, ar fi fatale literaturit. Sa deschidem
de graba cartea Istoriei si vom afla ca lite-
ratura produsa de burghezia germana dupa
triumful acestei clase, este cu mult superi-
oara literaturii de lupta sociala" dela 1848.
Cei doi, trei trambitasi de talent (Freilig-
rat !) dela 1848 nu suporta In nici un chip
comparatia ca Gustav Freytag, ca Gott-
fried Keller, cu Konrad Meyer, si ca cei-
/alti povestitori pe cari Istoria literara ti
considera ca Wand parte din epoca de

www.dacoromanica.ro
 EVOLUTIA LITRARI A LUI VASILE ALECSANDRI 18i

argint" a literaturii germane. Tot asa ni-

rneni nu va cuteza sa pule alaturi dramele
tendentioas2 ale lui Diderot, cu literatura
clasica burgheza din Franta, Cu Emile
Augier, cu Dumas fils, cu romanele bur-
gheze de Georges Sand, etc.
Nu vreau sa spun ca epocele de fra-
mântare nu-si au sau ca nu trebue sa-si
aiba trâmbitasii lor de talent ; n. ne
ferim Insa de a falsifica proportiile, sa re-
cunoastem In mod obiectiv ca acesti cOn-
tareti razboinici sunt inferiori scriitorilor
produsi de aceiasi clasa sociala In pr.ma
faza a stapanirii ei, dupa ajungerea la
putere. Gustav Freytag, In romanul sau
Dare si avere" (Soll und Haben") ne-a
dat o foarte buna epopee, a cotului de
masurat", o poema a tejghelii, a con-
tuarului".
*
* *
La noi luc:urile s'au petrecut aidoma
ca In alte tari; caci once s'ar zice, Istoria
1§I are legile ei, cari lucreaza pretutindenea
la. fel.
In epoca de framântare dela 1848, mai

www.dacoromanica.ro
182 H. SANIELEITICI

toti scriitorii români au fost de fapt oameni

politici, cari Inirebuintau si literatura ca
un instrument de lupta, ca o arma puter-
nica de desteptare, o arma politica si mo-
raid totdeodata".
In articolul Clasicismul de Her" am ara-
tat ca In epocele de desechilibru, de des-
agregare sociala, se creaza In literaturä
ddua curente: un curent romantic, (deoparte
romantismuI trändaviei" clasei stapâni-
toare, de altà parte, romantismul dispe-
rarii" elementelor nernultumite, dar fara
speranta In viitor) si un curent realist,
al paturii care se pregateste sa Inlocuiasca
clasa stapAnitoare In deadere. Satirele
si fabulele lui Gr. Alexandrescu, comediile
satirice ale lui Alecsandri, Boliac care
cânta .iobagul si ale lui lanturi de ararna",
caracterizeaza curentul realist ; Bolintiheanu
e mai de graba romantic.
Dupa. darâmarea Vechii forme de orga-
nizare sociala si stabilirea noului echilibru,
clasa care In epoca ei de lupta sociala a
creat un curent literar realist, produce
acum un curent clasic de seninei .si lini-
Vita" multutnue de viatei. E firesc ca acest
www.dacoromanica.ro
 EVOLITTIA LITERA Ri A. LIII VASILE ALECSANDRI 183.

curent sa fie format de alti" scriitori, cu

alt temperament". Romanticul, Inclinând
din fire catre o tristete nelinistita, este de
fapt antipodul scriitorului clasic. Dar si
realistul, cu temperamentul lui combativ,
se atata pornit sa-si Indrepte atentia mai
de graba asupra formelor actuale §i treca-
toare ale vietii omene§ti, decát asupra
celor statornice i ve§nice. Uneori realistul,
om politic, om de actiune, ne apare ca
zrneul care cat sun vántul, se Inalta falnic
§i poate fi confundat c'un aeroplan, dar
indata ce váritul Inceteaza, cade lat la -
mánt ca o simpla bucata de hártie ce este;
numai avionul, care se mica prin impuls
intern, continua sa pluteasca In aer... Tram-
bita care Infierbantandu-ne I 1upä, ne
desfata auzul In timpul razboiului, ne Mid
aproape cu sunelele ei stridente, dupace
pacea .a fost de mult incheiata ; mai ales
ca e si cumplit de monotona. O atdrni
atunci In muzeul Istoriei, acoperind-o ca
decoratii §i cu coroane de lauri.
* *
S'a IntAmplat ca Alecsandri, pe care l-a
www.dacoromanica.ro
184 H. SANIELEVICI

Innaltat vijelig dela 1848, sa diga si motor

propriu, intern, prin ajutorul caruia sa se
innalte si mai sus dupa Incetarea furtunii :
sa se Innalte din domeniul criticii relelor
sociale trecatoare, In domeniul manifestä-
rilor statornice si eterne ale vielii ome-
nesti. Atunci a scris operele lui cele mai
bune: Pastelurile" In primul rând, pe cari
eu ma Incapatânez a le crede nepieritoare,
si apoi Ovidiu", FAntána Blanduziei" si
altele, hotarIt mai bune decAt cele din
epoca lui de framOntare. .

Cu deosebire interesant Imi apare faptul

cS bardul dela Mircesti si-a publicat Paste-
lurile" In acelas timp si 'n aceias revista
In care au aparut si poeziile lui Eminescu
cel dintaiu reprezentând clasa triumfa-
toare In epoca de echilibru social, cel din
urma, clasa inlaturata, dar In acelasi timp
si clasele a caror nemultumire prevestea
epoca de desagregare.
Dece si-a stramutat Alecsandri muza

www.dacoromanica.ro
 EVOLVTIA LITERAILI A LITI VASILE ALECSANDRI 185

ga Romani spre a anta pe Horatiu si pe

Ovidiu", vom ve-dea In alt articol 1).
Fiindca acel articol nu 1-am mai scris, volu aminti
-cauzeile, pe scurt:
o) In antichitate haina, mai simpla, ascundea mai putin
corpului ; tot astfel i societatea, mai putin corn-
-plea masca mai greu fondul etern al vietli i sufletului
-onienesc.
b) Nici cand o clasA stapanitoare n'a fost mai senina
-§imai echilibratA ca In antichitatea greco-romanA : viata
rural, exercitiile bAile zilnice, etc. Inteacolo-si
'intoarce instinctiv privirea once clasA stApanitoare, in
faza ei (1,./ echilibru (Cornei(le, Racine, Goeth?, Heb-
bel, etc.).
e) Mandrial nationale a Romanlei de curand unite
neatArnate, nun/ele roman trebuia sa-i destepte un de-
cosubit interes.

www.dacoromanica.ro
 -6

r'R

.
- OP
w. LI-3_41 kowwwwút
..,
A
1W15111W1 ...

Política §i Literatura
- 0 problemfi liferarg

Recitesc un studiu, publicat acum 25 de

ani de C. Dobrogeanu-Gherea. Despre vre-
mea 'fa care au scrls Eminescu, Cosbuc,
Caragiale, Delavrancea, Duiliu Zamfirescu,
Vlahuta si atâtia altii, si In care chiar A-
lecsandri a dat la lumina cele mai bune
opere ale sale, criticul De afirma c'ar fi
fost o epoca de secetd Iderard : .scriitori
.de valoare avem putini, i acei putini Scriu
.asa de rar, si aceste scrieri sunt primiCe
.cle public cu atdta Indiferenta ! Si astfel
.amándoi factorii unei miscari literare siA
www.dacoromanica.ro
188 H. SANIELEVICI

s«stiintifice ne lipsesc de o potriva : literatii

«si productiunile literare de o parte, si un
-(public catre care s'ar adresa aceste pro-
,ductiuni, pe de alta parte.»
Aceasta epoca de seceta literara,
o pune In contrast «cu acea epoca istorica
_numitá epoca dela 1848.» «Ca sa vedem
«ce puternic curent literar s'a creat In epoca
«dela 1848, n'avem deck sA pomenim pe
«aceia cari au scris atunci, pe poetii epocii:
«He/jade Ref dulescu e poet, Gr. Alexan-
«drescu poet, Alecsandri poet, Boliac poet,
Rosetti, Negri, toti capii miscarti revo-
qlutionare denwtato-burgheze nationale
--,(sunt poeti. Aceia cari nu faceatt versuri,
«Ion Ghica, Kogálniceanu, Balcescu si altii,
«creaza proza româná. E un elatr, e un en-
.tusiasm, e o sperantei in viitor, chiar In acele
«creatiuni care deplângeau prezentul.»
InlaturAnd pe Ghica, pe Balcescu si pe
Kogálniceanu cari n'au ce cauta In litera-
tura propriu zisa ; Inlaturand pe Heliade
Radulescu,-pe Boliac, pe Rosetti si pe Negri,
cari nu conteaza (nu-mi plac vorba unui
.erou al lui Caragiale «des mauvei4es
,plaisanteries...»); Inlaturând pe Alecsandri
www.dacoromanica.ro
 POLITICA I LITERATURA 18gi.

care a scris opere1e sale bune tocmai In

epoca «de ImbegAtire a burgheziei»ra-
mane Grigore Alexandrescu sd tie piept
lui Eminescu, fui Cosbuc, lui Caragiale, lui
Delavrancea, lui Duiliu Zamfirescu, lui VIA-
huta, etc. !
MA Intreb nedumerit : ce plAcere vor h
simtind unii oameni sd umble pe mAini, cAnd
e asa de comod sft umbli pe picioare ?!..._
*
* *
Ori poate nu 1-am Inteles eu pe Gherea?"
Poate cA se gAndeste mai mult la publicul
cetitor ?
Ba nu '. «o miscare Merara ori stiintificA-
«cuprinde de o potriva pe amAndoi factorii,
« ori --In termeni economici cuprinde de o--
«potrivA si pe producAtorii literari si pe con--
«sumatori. O societate produce si scriitori sf
« cetitori,care influenteazd unii asupra altera
«si ImpreunA formeazA aceiace numim o
«miscare literara ori miscare stiintifica..
Dar poate ca un grAunte de adevar tot
este In teoria criticului nostru : In epoca_
dela -1848 publicul cetitor va fi fost mai
numeres? «Indiferenta publicului ? Dar de-
www.dacoromanica.ro
-193 §ANLELEVICI

-«ce publicul e azi asa de indiferent pentru

«productiunile artistice, cand cu treizeci ori
«patruzeci de ani Inainte arata un interes
«aa de mare pentru Alecsandri si altii?
«Si, In definitiv, cu explicatiile date insem-
«neaza a te invarti Inteun cerc vitios: pu-
.blicul nu cítete pentru di nu se produce
«.si nu se produce pentru cd nu se citeste.»
Ori, noi am vazut ca In «epoca de Im-
bogatire a burgheziei» produs mai mult
.si mar bine cleat In epoca «ideologilor bur-
gheziei dela 1848.. Si atunci: ori s'a si cetit
mai mult, si In acest caz teoria criticului
s'a prabusit In Intregime, neläsand In urma
ei decat un mare zero cascat ori s'a cetit
mai parta, §i in acest caz trebue sa re-
cunoastem ca. numarul cetitorilor nu are
nici o Inrauriré asupra belsugului sau se-
cetei literare i pierde prin aceasta once
insemnatate.
Adevarat este si una si alta.
* *
Nusi drul cetitorilor nu-i hotarltor ; caci
tcriticul ne spune el Insusi:
«Cercul la care se adresa literatura aceia

www.dacoromanica.ro
 POLITICA qr LITERATI:IRA 191

.(dela 1848) era foarte restrans i aceasta

«scade, bine Inteles, din Insemndtatea mis-
.cdrii ¡iterare si intelectuale de atunci; dar
«Insemndtatea numericA a publicului cetitor
fiind un factor important trite° miscare
«literard, nu e Insd un factor unic si ex-
«clusiv. Erau asa de putini cetatenii liberi
.ai Athenei, si Athena a fost doar patria
«celei mai mari infloriri si miscari artistice
«pe care a vdzut-o vreodatd omenirea !>>
Dar se citea oare in tara romaneasca
la 1848 mai mult decAt la 1880-1SW?
E absurd s'o admiti !
-Poate -ca era entasiasmul mai mare?
Parca aici ar vrea sA ne aduca reputatul
critic :
Ca sa vedem mai dar, sl ludm un
exemplu extrem. Säpresupunem cd doi-trei
poeti de geniu au scris 'lute° tara oare-
care câteva poeme geniale, dar cari n'au
.fost pricepute absoIut de nimeni, ca
.cum ar fi fost scrise intr'o limbd necu-
nOscutd. \Tom putea noi oare vorbi des-
,pre o migare ltterard a acelei Orr sub
,,cuvânt cd acele poeme au fost geniale ?
,,Pe dealtdparte, sa presupunem câteva

www.dacoromanica.ro
192 H. SANIELEVICI

poeme mediocre scrise de poeti cu putirr

talent, Insd cari sei fi sta.' rnit entusiasmut
unuÌ popor &dreg ; in cazul acesta de-
sigur vom vorbi despre migarea literard
a acelei teiri a acelei epoci.
La acea,st& rdspundem ca niciodati de
când existd omenirea n'au apdrut poeti
de geniu In-epoci de indiferentd gene/ala.
Adesea Insd, poeme mediocre au stârnit
entusiasmui unui popor Intreg: dar entusi-
asmul acesta nu neindreptate.ste sä vorbinr
de a migare literard, de .belsug literar».
Mai Intai e insufletirea, daca nu a
natiunii Intregi, apoi a elementelor celor
mai culte i simtitoare, e un entusiasm,
e o ridicare a diapazonului emotional a
unei insemnate pArti din natiune, care
devine un teren foarte favorabil pentru
,,crearea artistica. 0 masd de oameni sunt
Insufl(titi de acelas ideal, au aceiasi mare
dorintA, fortele lor sufletesti lucreazd In
,,aceiasi directie i deaceia e o cerinta
psihicd de a comunica unul cu altul, de
a-srspune dorintele, de a-si manifesta
emotiu.niler speran-tele".

www.dacoromanica.ro
 POLITICA I LITERATURA 193

.Entusiasmul» acesta, .ridicarea aceasta

a diapazonului emotional», devine un teren
foarte favorabil pamfletului, tstoriei, filoso-
fiel sociologiei tendentwase, etc., Intr'un -
cuvant, literatura didactice. Nu Irisa lite -
raturii propriu zise, .cuvantului sfant
inspirat al poeziei».
g Literatura In acest caz are de multe-
ori o importa* utilitard,politicd».gPen-
tru fruntasii miscarii dela 1848 literatura
nu era nici o gluma, nici o petrecere :
era un-instrument de luptd, era o arma
,,puternica de desteptare, o arma politica
si morala totdeodata».
Alci zace epurele: ginter arma silent
mdsae» !
* *.
Ceiace s'a Intamplat la noi In epoca
dela 1848, nu este sdeclt repetarea celor
Intftmplate In Franta la sfarsitul secolului
al nouasprezecelea, In Germania la 18a8
a celor Intamplate, In general, In toate
epocile- de lupta pentru 'daramarea unei
alcatuiri vechi sociale. Voltaire a fost un'
genial pamfletar, Helvetius, _D'Alembert,
H, Sanielevici.Noe duda critico. 13
www.dacoromanica.ro
194 H. SANIELEVICI

filosofi tendentiosi, Rousseau, un sociolog

ultra-tendentios ; si asa mai departe. lar
ca literatura propriti zisa: nenorocitele drame
tendentiOase ale lui Diderot, nenorocita
epopee a lui Voltaire, Henrrada.
Dintr'un pian cu nouazeci de clape, lite-
ratura propriu zi'sa ajunge o trambita gro-
solana, rasunatoare si stridenta.
sa transpunem problema in muzica.
Se stie ca Beethowen a creat capo-
doperile sale, In atmosfera de Intelegere
a unui numar relativ restrans de iubitori
de muzica. La batranete umbla cu ghetele
rupte ; era bolnav si n'avea cu ce sa se
caute ; In desnadejdea lui s'a adresat unei
societati filarmonice din Londra si primind
dela dansa don mil de marci, a plâns
de bucurie.
Un critic muzical din vremea aceia ar
fi putut scrie : In te . secetei muzicald
traim ! i In schimb, In timpul rAzboiului
de liberare al Germaniel, ce miqcare mu-
zicala ! Adevarat ca nu s'au creat atunci
.clecAt vre-o doua marsuri si un mare nu-
mar de semnale de trompeta. Dar ele
.au sterrnit entusiasmul unui popor intreg ;
www.dacoromanica.ro
 POLITICA §I LITERATURA 193

,,tn cazul acesta vom vorbi despre miga-

rea muzicald a acelei epoci . Era un en-
tusiasm, o ridicare a drapazonului emo-
,,tional... 0 masa de oameni Insufletiti de
4e14 ideal... Nevoia de a comunica unul
,,cu altul.... De a suna cu trâmbi ta nu nu-
mai atacul, dar si masa pe loc re-
paos, etc. Muzica In acest caz are de
,,multeori o mare importanta utilitara, mi-
,,litara. Nu era nici o gluntà, nici o pe-
trecere, era o arma puternica de destep-
tare (adevarat !)
Semnalele erau simple, -- cateva note
,,aranjate Itl felurite chipuri dar respi-
-rau un elan, un entusiasm, o bucurie_ de
viata si o spefanta. In viitor, extraordi-
flare ! . lar trAmbitasii ce piepturi, ce
plamâni, cum suflau! 0 mintme !.
*
* *
Atmosfera de lupta pen,tru idealuri so-
ciale nu produce decAt trâmbitasi: trAm-
bita§i in literatura, trâmbitasi In istorie,
trâmbitasi in sociologie, trâmbitasi In cri-
tica hterara.
Cunosc si eu vreo doi .critici, cari c'un
www.dacoromanica.ro
196 H. SANIZLEVICI

plaman tare au suflat, In felurite variante,

acelas cantecel sarac si i-a ascultat p lume
cu entusiasm...
Marele Goethe a spus:
Ein Talent bildet sich in der Stifle, eini
Karakter im Strudel der Wee.. (Un ta-
lent se formeaza in tacere, -un caracter,
In vartejul lumii).
Dupa conceptia lui Gherea, ce stralu-
cita miscare literara ar trebui sa avem
acuma, In anul 1920! Ideologii de la 48
au vazut unirea principatelor; noi am va-
zut Romania mare atat de mare cum
nimeni n'ar fi Indrasnit s'o viseze vreo-..
data. Ei au lucrat la o anemica moderni-
zare a societatii romariesti: noi asistani
la complecta ei europenizare.
i totusi literatura româneasca se aflA
la, cel mai jos nivel....
Pricina? Lipseste linistea, recu!egerea.

R2
www.dacoromanica.ro
 .

. .

Alexandru Vláhutà
In vara anului 1916, facand o excursie
la mânastirea Agapia, nfatn dus sa vad
pe o prietena care stetea In gazda la d-na
Strajascu, sora lui Vlalnita. Era de fatia
§i un- frate al lui Vlahuta, calugar. Ase-
manarea cu poetul te isbia dela prima
privire : -aceiasi ochi negri ca pacura si
parc'ca fiorosi, fata cumpla de expresiva,
narile vibrante... O harbä neagra, rasucita,
salbateca, si un fel-de contorsiune a corpu-
lui uscat si vânjos, mi-au adus aminte de
calugarul Meddardus din Elixirul diávolulut
www.dacoromanica.ro
198 H. SANIELEVICI

de Hoffmann. i Inteadevar, Infatisand cis

o diabolica-bonomie, ridicolul ascutit, stri-
dent, al unei maid din high-life, cu tocuri
Louis XV, cu jupoane si ciorapi de matase,
tradati Intrgo eleganta si brusca miscare pe
care calugarul Vlahuta o executa cu j'n-
demanare de actor rIe-a facut sa radern.
cu lacrimi... Fusese functionar In diferite
administratii publice, dar de pretutinderrea.
II gonise zicea el propria lui rasvra-
tire In contra furturilor .si a nedreptatilor,
probabil si temperamentul lui nelnfranat.
Scandal ici, ancheta dincolo, dustnanii far&
sfarsit la firma se'ncredintase ca nu-i
pentru lume si nici lumea pentru el... Ma
intrebam In mine daca nu cumva si dela
manastire il va scoate Infocata lui ura
contra strambatatii, pe care gura sarcastic
crispata o urmareaca si cu'n biciu de foc...1}
Observam pe d-na Strajascu pc. cand
fratele ei dedea frau liber vervei 1ui bat-

1) Dupl ce articolul acesta a apArut in Mar, un prie-

ten, care-1 cunostea mai de aproape pe cAlugArul via-
hutg, m'a lAmurit ca fratele poetulut vedea paiul dint
ochiul aittlia, nu 1 isa bArna din ochiul sAu propriu..
Imputarea aceasia a cam meritat-o i autorul lut Dan,..

www.dacoromanica.ro
 ALEXANDRU VIAHUTI 199

jocoritoare In contra pacatelor vietii mo-

nastice... 0 lumina In privire trada ca pri-
cepe amara revolta, dar fata blanda si
vorba dulce cautau sa atenueze isbucni-
rite fratelui, pand la neinsemnatatea unor
simple glume excentrice... Diplomatia in-
gacluitoare a moldoveanului...
D-na Strajascu seamand si dansa cu
poetul, poate si mai bine decat cdlugarul,
numai cd reprezinta o atenuare si o afi-
nare, iar nu o exagerare si o deslantuire
a personalitatii distinsului nostru scriitor...
Mica de staturd, cu aceiasi atitudine de
retragere In sine, are trasaturi fine, armo-
nioase, ochi a toate Intelegatori silivorbeste
foarte frumos. Vorba simpla, fireasca si
totusi stransa si aleasa, mi-a parut Insu-
sirea caracteristica a neamului Vlahuta.
Omul din popor se exprima plastic, dar
prolix ; parvenitul e pretentios .si cdutat,
intelectualul aseazd cam arbitrar cuvinttle
Menite sa imbrace cugetarea lui muta ;
numai vlastarul de neam, care timp de
generatii a trait In societate si pentru so-
cietate, ajunge sa-si afineze limba fara a
pierde simplicitatea si naturaleta.

www.dacoromanica.ro
200 R. SANIELEVICI

Vlahuta se deosebeste tozmai prin aceasta

de alti scriitori ai nostri ; stilul lui e cu
ingrijire cizelat si totusi nu se afla In opera
lui o singura-Intorsatura de fraza pe, care
sa n'o regasesti In vorbirea de toate zilete.
De altfel, pe _când Eminescu, Caragiale
si chia,r Delavrancea si Duiliu Zamfirescu,
privesc societatea romaneasca de sus §i
din afarcl, fie din Inaltimea unei concep-
tiuni filosofice, fie din departarea Izolarii
de boem, Vlahuta o vede din nduntru, i
privirea lui, oprita de zidurile edificiului so-
cial,nu vede nimic altceva. lata de ce sufe-
rintele isvorate din nedreptatile sociale, si'n
deosebi umilintele intelectualului sarac si
cinstit 11 .izbesc greu fi adanc ca nisie
taisuri de topor,... Rezulta de aici, uneori,
o ranchiuna meschina da om slab si mar-
ginit, o clevetire Inacrita de cucoana sea-
patata, care pe cinicul, brutalul si generosul
Caragiale it enerva si-1 revolla... Vlahuta
se izola de societate fiindc'o respecta prea
mult. Caragiale traia In mijlocul ei si o des-
pretuia. Un singur scriitor exista in litera-
tura româneasca a celor din'urma decenii,

www.dacoromanica.ro
 ALEXANDRII VLXHUTI 201

care, Cu mai putin talent, hraneste pentru so-

cietate acelasi respect : BrAtescu-Voinesti.
*
* *
Faptul ca parintele, sora si fratele lui
Vlahuta s'au Tetras in tacerea vietii mo-
nacale, arunca multa lumina asupra firii
melancolicului nostru poet, mai ales daza
1-ai vAzut strecurandu-se dealungul vitrine-
liar pe calea Victoriei, cu capul Inlre umeri
si aruncand In 'Mull priviri speriate, de om
urmarit.
Tristetea lui Intunecata isvoraste din
trei pricini.
Intai rasa (grec!). Ding acelasi aluat-
plarnadit e Don Quixotta ccle la triste fi-
gure», sombru, mistic, amoros si singu-
ratec, calugarul dela muntele Athos, grecul
fanatic din insule si orientalul care se as-
cunde dupa un zid Malt si'ntoarce casa
cu spatele la strada.
Al doilea, origina aristocratica: VlA-
buta avea firea unui- hoer scapatat. Mi-a
spus odata ca bunicul lui fusese ispravnic
de Piatra. Tinuta poetului erd caracteristica.
Omul care vine de jos, tine capul sus si

www.dacoromanica.ro
202 H. SANIELEVICI

zambeste triumfator, parc'ar zice : bine e §i

aici, dar In vArful dealului? Cel care vine
de sus, din contra, se uita In jos, umilit si'n-
fricosat par'ca de ceface 1-ar putea astepta
fi mai jos de un le se af11..
*i al treilea saracia pe care a Indu-
rat-o In tinerete. «PAna la treizeci de ani
am ,trait de azi pe mAine», mi-a povestit
el Insusi odinioara (de vreo trei, patru, ori
am avut prilejur sä stau de vorba Cu dan-
sul). Istorisea cum locuia In aceiasi camera
cu Delávrancea, cum trubadurul n'avea
adesea cu ce sa plateasça spalatoreasa
si-i tinea atunci discursuri Inflacarate...
Nu m'asi mira ca Radu Munteanu din
«Durerile lumii» sa fie Insusi poetul :
«El, era iubit de camarazii lui, si multi
«prieteni din scoala. I-au ajutat cu ce au
«putut. Dar s'au gasit si de aceia, cari
«sa-si bata joc de saracia lui, sa-si vAre
«degetele, razand, prin sparturile hainei
«lui vechi, cu manecile scurte, care abia-i
«mai Incapea si prin care viforul uera a
«batjocura si a desnadajduire pe vreme de
«iarna. i toate umilintele, pe cari el le
«primia cu'n.zAmbet silit si dureros, izbiau

www.dacoromanica.ro
 ALEXANDRII VLIATI 2o3I

«greu si adanc, ca niste taisuri de topor,

«in aceasta natura blajina, de-o mândrie
«stapânita si IngAduitoare, care-si Inchidea
«,clurerile si le strivea in ascuns c'o .putere.;
«neobicinuità la vrasta aceia».
De aceste umilinti, sensibilitatea si mân-
dria lui de boer sufereau inzecit. Mari
rasvratiti au fost doara adesea odrasle ale-
clasei de sus, ratacite In clasele apasate....
*
* *
.
Vlahuja deveni astfel tipicul reprezen-
tant al intelectualilor mici-burgheji cari, sub,
un fals steag socialist, au luptat In ultimel
decenii ale secolului al nouasprezecelea,
ca. sa-si faca loe la banchetul 'neproduc-
tivei burghezii românesti...
Din toti scriitorii de seama ai tarii, singur
Vlahuta a intretinut legaturi strAnse cii
intelectualii clubulm Sotir. In Dan vorbeste-
cu evlavie de Lassalle si de miscarea social-
democratica germana. Daca a .atacat pe:
Anton Bacalbása In Via fa, asta a fost mal
mult cearta nitre prieteni. Cesar Vraja in
Psihologie de clasa a demascat idealism,u1,..
taranismul si democrati'smul din Dan, ca,
www.dacoromanica.ro
.2O4 H. SA NIELE NLICI

simplä invidie si nemultumire de clasa a

micului burghez. De fapt, autorul4uì Dan
a priceput pe «socialivtii» dela Sotir, mai
bine decat s'au priceput ei inii. In opera
lui Vlahuta tendintele lor de clasa
_aratau goale, nedeghizate In doctrina mar-
xista. Când fotft. socialiti, pe la 1900,
.dupace intrasera In partidul liberal, vi-au
intors fata catre sate, a publicat i Vlahuta
im volum.de nuvele taranevti. Când s'a In-
cheiat apoi alianta cuInvatatorii vi cu preotii,
pedeoparte, vi cu ardelenii pedealta parte,
Ja Vlahuta a apelat Haret ca sa In--
dntemeieze Seimändtorul.... Când revista
aceasta aluneca spre juninlism, Vlahuta
-trece la «Viata RomAneasca» poporanista,
ca liberal de extrema stânga i taranist.
la 1907 publica cunoscuta poezip «Min-
duna sta cu regele la masa», In care ia
apararea taranimii...
Parlamentul de acum al taranivtilor,
nationalivtilor d-lui lorga si al ardeleni-
lor are In Vlahuta pe tiprcul lui repre-
2entant literar. Pentru ufi astfel de parla-
..ment a scris vi luptat poelul In toatA viata
lui, a luptat Insa ca pentfu un ideal aproape

www.dacoromanica.ro
 ALEXANDRU ITLIHUTA. 2050

nerealizabil... Ceiace In operele sale de

ACLIM un sfert de vegc apare ca un vis:
nebulos, se'nfati§eaza azi ca cea maili-
reasca realitate... l\fici când n'ar fi fost mai
la Iocul lor funeralii nationale, ca mani-
festare de aclanca recunoginta a micii bur-
ghezii rurale, ajunse In acest moment lai
carma Statului... 1)

11 Articolul acesta a apgrufln ziva inmormAntArli luli

ylAhuta $i'n ajunul deschiderii primului parlament ale
Co votul universal.
www.dacoromanica.ro
 Doi Pictori
Au expus Impreuna.
Pe tutul din ei 11 cunqteam de multi ani.
11 admirasem odinioara In tablouri mistice,
cu triste §i tainice culori, t cercetandu-i
fizionomia : nasul convergftnd cu bArbia, ca
la Dante, prognatism african, buze groase,
par cret hotarisem despre ansul : «tip
mediteranian, cu incliarile mistice ale Spa-
niolilor, truscilor, «Semitilor» i altor To-
poare....
Dupa un numar de ani, i-am vizitat din
nou expozitia. Misticism am gasit mai putin,
In schimb. o multime de tiganci cu ochi
provocatori §i miFari feline, smeade la
www.dacoromanica.ro
208 H. SANIELEVICI

chip si pestrite la, Imbracaminte ; ici cola

cate un peisaj, dulce ca un cataif si sedu-
cator ca o curtezana... Publicul selectionase
din sufletul artistului o Insusire Infratita ctt
misticismul : sensualitatea. Si ma Intrebam,
zambind dulce propriilor mele teorii : ce
tainica v6ce a s'angelui m'anase pe artist
catre Innobilatele odrasle ale rasei afri-
cane ?... Desigur acelas glas ascuns, care
chemase staruitor spre tari Mai calde, ima-
ginatia unor scriitori brefoni ca Lesage,.
Chateaubriand, Renan si Pierre Lotti... 1)
Rataceam cu mintea la obsesiunile religioase
ale lui Renan, Chateaubriand, Si ale con-
ceta teanului acestuia, Lamenais ; la Tiganif
lui Puschin ; la exotismul nebun al ficei lui
Th. Gautier,- a acelui Gautier, care prin fi-
gura, ternperament si fel de_ a safe, se
trada a fi originar din Pyrinei ; si la multe
allele._
Si acuma, intrand In expozitia celor doir
am regasit aceleasi tiganci si aceleasi dulct
tablouri ; doara ratiile ceva mai vested
e) Bretonii sunt mai mult Iban i decAt Celti, Lesage,
In Gil Bias, a descris Spania, Chateaubriand, In Let.
Dernier des Abencerages, pe Mauri, etc:

www.dacoromanica.ro
 DOI PICTORI 209

si dulceata putin mai zaharisita... Inteun

colt, un tablou mistic, id genul primelor
lucran: pe acesta-I pictase artistul pentru
sine...
Eram cu un prieten, versat in estetica
literara, dar analfabet in .ale picturii cum
suntem mai toti. El ocoli sala, cercetand
panzele pe rand, si se opri incantat in fata
unui tablou de marime mijlocie, cu subiect
mondam : In mijlocul until salon elegant,
Ö cucoana tanara, In toaleta vaporoasa,
sedea inteo atitudine serpuitoare si tinea
In maini o carte deschisa, la lumina unei
lampi, fixate pe un suport inalt. Fatacateva
pete nu spunea nimiC; liniile rochiei spu-
neau mai mult ; dar atractia cea _mare era
lampa, care lucrata pomtiltst, In pete scan-
teetoare, ilumina salonul, tabIoul, ha chiar
toata expozitia...
Splendid", exclama amicul meu.
Si Indreptandu-se catre artist:
Totdeauna am admirat panzele d-tale,
dar acuma vad MO un progres."
Cititorule, esti desigur un om inteligent;
si cu toate acestea, adu-ti aminte de ce

H. Sanielevici. Noe studii trittce. 14

www.dacoromanica.ro
210 H. SANIELEVICI

gafe trispAimAntatoare te-ai facut vinovat

in momente de qurintA...
SA-ti povestesc eu de ale mele, n'ai
mai isprdvi... Inchipue§te-ti O unei inte-
ligente, frumoase i elegante doamrre din
lumea cea mai buna", care se lauda ea
InvAtat cu u§urintA cAteva limbi strAine,
¡-am explicat cft asta atArnA de nervozi-
tate, de finetea urechii ; §i peste un moment,
In desfd§urarea teoriei, i-am adus ca pilda
pe copiii Negrilor !... Unei alte doamne, care
era destul de tAndrA, dar mai ales finca
sa fie, i care, in mijlocul unui cerc literar,
nega cu modestie ve i eitAti literare, i-am spus,
dar faceam, cred, confuzte L.. ca arliz
copildrie imi amintesc de poezii publicate
de dAnsa In orapl meu natal._ ($i eu
aveam treizeci §i patru de ani!... Dar n'id
n'am sa uit privirea care m'a strApuns a
un stilet...) Ei bine, dupA figura pe care
a fA2ut-o pictorul, primind complimentul
s'a IngAlbenit §i s'a strâmbat ca un om
cate sufere de gastritA din nteles Indata
cA §i prietenul meu calcase Intr'o groapA...
i'n adevar, In aceia§i searA, pe cAnd

www.dacoromanica.ro
 DOI PIC TORI 21L

sedeam de vorba la cafenea, pictorul Imi

spunea intre altele :
«De când am simtit ancep a slabi
balamalele, m'am tot &Wit sa-mi asigur
familia... Si acum, de curand, mi-am facut
o casa ; banfi, parte i-am avut, parte i-am
imprumutat fdra polità, dela un admirator
si prieten al meu, bancher, si nimic nu te
apasa mai mult decat'o datorie WA po-
lita... De vAndut, stii,' ca de obiceiu vand
bine ; dar nu \rand lucrdrile cele bune, cu
preturi mari, ci mai ales cele slabe, pe
care le pot da si mai eftin. De aceia, and
nu pot crea, fabric... Mi-a dat Dumnezeu
si o nenorocita qurintà a pensulei, cd pot
pieta din cap, iar publicul tocmai Inteacolo
te mana... Ai vazut aprecierea amicului
d-tale, intelectualul rafinat 1... Ce sa mai
asteptam dela altii !... Tabloul cu lampa
este dintre cele mai proaste pAnze ale Mele ;
1-am fabricat Intr'un ceas ; *i dupabe 1-am
ispravit, mi-a fost ruOne, 4i i-am spus
nevesti-,mi : «p'asta riu-1 expun !. Dar ne-
vasta-mea, femee practica, a staruit : «3a
vezi ca tocmai Asta are sa se vânda....
Si s'a vândut. A venit un negustor, alt-
www.dacoromanica.ro
212 H. SANIELEVICI

mintrelea om de treabd, Insufletit de cele

mai bune sentimente pentru tot ce e cul-
turd, si dupace si-a rotit privirile prin ex-
pozitie, s'a dus drept la lampa, atras de
stralucirea ei, ca navigatorul de lumina
farului. Se potrivea la gust cu amicul meu,
intelectualul rafinat... (In afard de specia-
litatea noastrd a fiecaruia, suntem doara
cu totii aceiasi plebe !... Asta ar trebui
sa ne faca mai indulgenti fata de cei ce
nu ne Inteleg pe noi...). Tabloul era In-
semnat In catalog cu 300 lei ; 300 a dat,,
fara sd se tocmeascd. Insd alaturi de cu-
coana eleganta cu lampa scanteetoare, era
un mic tablou, un sfert din mdrimea celui
dintAiu, care Infatisa cloud tiganci ; nu
obisnuitele tiganci, interesante si pitoresti,
ale artistului, ci de cele domesticite si pro-
zaice, care spoesc casele ori viand cpahare,
.cesti». Prin himic nu atrageau la prima ve-
dere ; dar privite mai de aproape, al-Mau
adevär, ; adevar plastic, In atitudinea for,
adevdr rliichologic, In expresia fetii !
Negustorul tinea sd aiba co tiganca» a pic-
torului, dupd cum avea si «Un car cu boj;
al lui Grigorescu : e o placere sa vezi cu

www.dacoromanica.ro
 _DOI PICT ORI 213

ce multumire de sine recunoaste musafirul

tau «mana maistruluip... Aici avea docul
-tiganci, cu numai doua sute de lei ; dar
cum tabloul era mic, i s'a parut prea muit
200 si a staruit sa-1 la cu 100, ca un f_el
de rabat la tabloul cel mare. Pictorul a
primit, socotind In mintea lui: 300 pentru
cele doua tiganci si 10) pe.ntru cucoana
cu lampa...
*
* *
Pe al doilea- pictor, mult mai tallar, Il
cunosteam din c)pilarie, dar nu-1 vazusem
'cle doisprezece ani, de cand plecase sa se
.aseze definitiv In strainatate. Ii doream
cat mai Mult talent, si intrand In sala de
expozitie, eram gata sa-i admir lucrarile
din toata inima. Am ramas Insa Incremenit
atat de mare era contrastul dintre ceiace
Imi Inchipuisem eu si ceiace gasiam. Ma
andeam cu mirare la oarecare laude re-
coltate de dansul cu aceste panze atat de
sterse, in care reveneau mereu, un verde
Jara stralucire si un cafeniu roscat. i
iiindca tablourile dulci ale primului pictor,
in legatura cu.tipul lui Oriental, Imi suge-
www.dacoromanica.ro
2I4 H. SANIELEVICI

rasera asemanarea Cu niste çataifuri, cu-

lorile favorite ale cestuilalt, In asociatie
Cu tipul lui germanic fata roz-alba, par
blond, ochi albastri ! ma facura sa ma
gandesc la... un rostbeef l'anglais cu le-
gume pe jumatate fierte.
In provintie Insa duci lipsa de distractie,
si mai ales ai rareori prilejul de a vedea
pictura ; eram dar foarte bucuros de aceasta
expozitie si o vizitam aproape zilnic.
atunci mi s'a Infamplat un lucru destul dd
curios : la fiecare revenire a mea Tali pla-
ceau tot mai mult .legumele» celui de al
doilea pictor si tot mai putin .,(çataifurile»
celui dintai !... Fireste, mi-am dat perfect
seama de prizinele i desfasurarea acestui
proces sufletesc.
CAnd ne uitam la un tablou Intaia oara,
ne izbeste aproape numai coaja lui ; adica
armonia de linii si culori, indiferent de ce
reprezinta. 11 luam ca o mobila;
acest caz, se Intelege, ne atrage stiltzarea
realitatii In linii elegante si Idcuirea ei,
in culori stralucitoare, placute ochiului.
La a doua sou a treia cercetare Insa,
coaja dispare si nu ne mai 'preocupa decat

www.dacoromanica.ro
 PIÒTORI 215

rniezul, adica realitatea infatisata. Si atunci

once . falsificare indiscreta a naturii ne
jigneste chiar In senlimentele noastre fata
de aceasta natufa. Ce vreti, sintem retro-
grazi !. Ne-am obisnuit de atatea sute si
mii de veacuri sa iubirn natura, asa, Una.,
rea, cum a facut-o Dumnezeu, IncAt
suntem de loc recunoscatori artistului, câncl
cauta ne arate, ca el ar fi facut-o mai
frumoasa.
Ori, din acest punct de vedere, germa-
nicul meu amic era vadit superior cama-
radului sau: panzele sale reproduceau rea-
litatea cu aproape desavarsita obiectivitate.
lata, de pilda, .un peisaj (pictorul cel
tánar e aproape numai peisagist) : un.
câmp cu iarba prafuila i arsa de soare.
S'ar putea zugravi, ce-i drept, iarba cu-
rata, deasa i stralucitoare a unui parc;
dar parcurile milionarilor nu sOnt accesi-
bile oricui, deci nu ne pot fi ,dragi ; aiara
de asta, parcul e %cut de mftna omului,
aduce aminte de om, si de te plimbi in-
tri.insul, dai de oameni cu pretentii (i noua
poate de aceia ni-e draga natura fiindca
ne desrobeste de semenii nostri...) Un clrum

www.dacoromanica.ro
216 H. SANIELEVICI

vine din dreapta tabloului, serpueste (In

mod firesc, nu In linie eleganta) In mij-
locul lui, si se pierde in departare, spre
stánga. (Na pare facut de mAna omului ; s'a
batatorit de sine prin trecerea carutelor. Imi
place mai mult decAt soseaua dreaptd i
larga, fiindca-mi sugereaza ratacirea libera
prin locuri mai retrase). Din departare In
clepartare, strAjuind drumul, cAte ,.o tufa
cleasa de vlastare de salcie se middle ti-
nereste la adierea vAntului ; pe lAnga ere
carutele au ocolit largind mult fagasal. Pe
planul Intdi, la marginea drumului si aco-
perind aproape jiimatate din marimea pan-
zii, doua Well mari si stufoase, pe care
pelele alburli ale frunzelor intoarse ni le
arata Infiorate de mangAietoarea suflare
a vAntului ce pare a Insufleti toata Cam-
pia. In fund, la, mare departare, o dunga
de padure, invaluita In lumina albastra a
ilealului. Cerul e innorat ; aerul straveziu
si fArA stralucire limpezeste liniile si a-
tenuiaza culorile.
Tabloul acesta, care a intrat In stapA-
nirea mea si care ta prima vedere pare
anost prin coaja lui de verde mat, rue-

www.dacoromanica.ro
 DOS PICTORI 217

niu i albastru cenusiu, m'a consolat toata

vara de nadusala metereologica, dhr §i
Tnorala, a urbei mele... Artistuf a redat
cu atata mestesug aerul sr departarea,
Incat, plimbandu-mi ochii de-alungul dru-
Inului, ma cred In vreun colt uitat de tara
sti tespir atmbsfera curata, libera de mi-
crobi §i de framantari de§arte, a campiei...
Natura, a§a cum ne-am obi5nuit s'o ve-
dem, ne place neasemanat mai mult decat
once Infrumusetare .a ei; caci §i portretul
unei fiinti iubite ne e cu Mat mai scump
cu cat e mai putin magulit...
-- Dar", ne va opune-cititorul, obiec-
tivitatea desavarsita e fotografie !..."
Desavar§ita nu e. Pictorul a ales pei-
sajul, l'a simplificat poate, a armonizat to-
nurile, a subliniat unele lucruri care-i erau
mai dragi, ba a stilizat chiar cate ceva,
-mangaind pe ascuas o linie sau un ton
Ifiteup cuvant a gasit mijlocul sa ne co-
nunice §i simprea lui, printre rdnduri, dar
n'a siluit natura, n'a arifficializat-o, n'a
cazut In declamatje, prin cautare de efecte...
Ma rog, lucrurile se petrec Intocmai ca
.4i in arta culinara. Carnea nu se mananca.

www.dacoromanica.ro
218 H. SANIELEVICI

cruda (dei Nemtii o mananca si asa, subi

nuniele de biftec ez la tallare 9; dar daca
fara a ma departa prea mult de natura
uta multumesc s'o frig sau s'o prajesc putin,
ca s'o fac usoara de mistuit, o manânca
fiecare cu placere : cui nu-i place un biftec
sau un rostbeef a l'anglaig?...
Daca, din contra, m'apuc s'o gafen cu
cine stie ce sos complicat si picant, diver-
gentele incep : mie nu-mi plaq sosurile in
general, d-tale nu-ti place piperul, altuia
acreafa, si asa mai departe. i la urma
urmei, e stiut: cine e sanatos si are o foame
robusta, nu simfe nevoia sosurilor picante,
ci prefera in alimentatie materii prime de
buna calitate ; lar pe de alta parte, cine
are stomac sanatos si obisnueste prea mi*
sosurile picante, si-1 strica...
.:. Imi aduc aminte de oarecare obiceiuri
ciudate pe care germanicul meu amic le
avea din copilarie, si pe care acuma le
gasesc semnificative. li placea la nebunie
vagabondarea ;copil de 10 ani,pleca singur
pe jos la tara, la distanta de .douazeci si
cinci de kilometri de oras, si se Intorcea
seara tArziu, dupa ce se hranise In ziva

www.dacoromanica.ro
 DOI PICTORI 21 D.

aceia nuniai Cu pane si Cu masline, cum-

pdrate de pe la carciumi. Par'ca vad spaima
parintilor si dispretul fratilor cu veleitdti'
de rafinament fata .de inclinarile acestea_
piimejdioase si vulgare. Dat la §coala de-
comert, careia-i pdrea destinat prin instinc--
tele sale comune", n'a putut ispravi decat
douid clase.
Ani de zile a umblat fdra capdtAi, maz-
galind chipuri pe hartie; se inprietenise ci-t
niste lucratori nemti din mi§carea socialista,
si facea cu ei escursiuni , odata a umblat
pe ¡os tot judetul Neamt, vizitand manas-
tirile dearandul. .

In sfarsit, la seaptesprezece ani, acest

fruct sec", cum Ii zicea familia, §i-a gdsit-
vocalia la §coala de belearte...
Un astfel de temperament viguros si pri-
mitiv, Insufletit de o sincerasì robusta dra-
goste pentru natura, nu va simti niciodatd,
nevoia de a o lustrui de a o gati cut
tine §tre ce sosuri picante...
SA nu ne departdm de natura, iatA filo-
zofia. SA nu alegem excèpfiunea, care se
pretend la efecte, In locul reguIei comune,
care, tocmai pentruca e comuna, e mail

www.dacoromanica.ro
220 H. SA.NIELEVICI

importantä pentru noi ; iar In .tratarea su-

biectului sa fim obiedtivi, adica sa ne sub-
ordonam noi realitatii, In toe, de a o sub-
ordona pe dansa subiectivitatii noastre.
Dei in alt gen de-At peisajul, tabloul
cu lampa, de care .am vorbit mai sus, ne_
.arata fodrte bitie cum nu irtbue sa lucreze
un pictor.
La prima vedere, rochia cucoanei, mo-
bilele scumpe, strdlucirea lampii, toate te
ateag. Dar in curand Incep sa te plicti-
seasca, sa te -alesine la inima., ca multele
cuvinte magulitoare care nu surit pornite
decAt din dorinta .de a ascuade lipsa de
adevarata dragoste.
' Rochia cucoanei e eleganta, ce-i drept,
dar ca mdine se schimba moda ! Mobilele
sunt scumpe dar reci ; e un salon de
azelea In care nu se aud deat fraze con-
ventionale. Ni.71 un colt care prin familia-
ritatea lui sa te indemne la convorbire
intima ori la dulce visare... In mijloal
odaii, cucoana vade dreapta pe un .s.caun
i-e frica sä nu-si strice toaleta si
citeste o carte la lumina lAmpii. Ma'ntreb,
ce carte o fi aceia care se poate citi lute°

www.dacoromanica.ro
 DOI PICTORI 221,

pozitie atAt de incomoda... i lampa,

cine naiba a urcat-o pe un ap de inalt
suport, in mijlocul casei ? !...
Ceva ne-ar fi interesat In acest tablou :
figura doamnei ; din nefericire aceasta fi-
aura nu exista ! In schimb, totul e stilizat-
In linii conventionale §i lacuit in culori
stralucitoare...
«Cand am intrat Intaia oara In expo-
zitia celor doi pictori, - imi spunea daunazi
prietenul meu, intelectualul rafinat
pânzele unuia mi-au" pdrut figuri priete-
noase, surAzande, pe când-.-panzele celui-
lalt erau Invaluite par'ca Inteo rece nepd-
sare. M'am convins Insa, pe urma ca operele-
de arta, Intocmai ca j oamenii, ascund
mai adesea sub o excesiva amabilitate uni
suflet rece, §i din contra, sub o- aparenta
linistitä§i rezervata, un suflet cald §i sta-
tornic».
Nu Incape iadoiala, tablourile care ne-
parusera reci, nu erau decât demne --
demne ca §i viata -artistului; ap cum o-
cuno§tcam. Retras de opt ani la tara, uncle
ducea o viata putin deosebitd de aceia a
sateanului, el I§i mdrginise trebuintele cor-
www.dacoromanica.ro
:222 H. SANIELEVICI

pului ca sa-si mântue sufletul de prosti-

-tuare, isi desbrAcase traiul de once po-
doabe desarte, ca sa ramAie liber st sa
poata trichina fiecare ceas al zilei idealu-
sau artistic...
*
* *

-Fireste, contrastul dintré cele doua fe-

luri de arta arta pentru sinzturi §i arta
pentru suflet nu se gaseste numai In
pictura.
Pe cine nu l-à incântat la aparitia ei o-
pereta Dragoste de 7iigan? E in adevar
-Jrumoasa, dar dupa ce ai ascultat-o de
douazeci de ori, ai. parca parerea de rau
ca nu-i, decat atilt §i te gandesti la Pro-
verbul francez «la plus belle fille»...
Ai vrea sa variezi modulatiunile ca sa
aeimprosPatezi placerea estetica, intensd
In primul moment dar In fond sdracd...
Si din contra, ce nesfArsite si vecinic
-schimbaloare orizonturi, de aspiratii su-
-Mime si, tragice simtiri, ne desvAluesc li-
niile simple' si aspre ale muzicii wagne-
Ilene !... Ce fond imens de visare mistin
i antic pasionata, In Sonate el la lune
www.dacoromanica.ro
 DO/ PICTO RI 223

de Beethowen !... In aceste opere de ge-

niu simtr parca toata framantarea vietii
cmenesti, toatä lupta omului cu destinul...
In inuzica, intre un vals si o opera, este a-
celas centrast ca In amor, Intre patima
-sensuala, pe care in zadar te Incerci s'o
Improspatezi variind- senzatia, si dragos-
-tea sufleteasca, vesnic noua, vesnic alta...
lar dacA trecem la literatura e destul
sa amintim de Théophile Gautier si de
Tolstoi...
Revenind la comparatia s:oasa din do-
meniul simtului gustativ, vom caracteriza
cele doua feluri de arta care ne-au pre-'
ocupat In acesf.fugitiv articol: arta care
excita §i arid care hrätze.Fte.

S'S5

www.dacoromanica.ro
 /nOrl 111fisy7 41

O
IRY

,Schite §i Amintiri"')
de D. P6tril§canu

D. Pdtrascanu es. te un discipolsingurul

discipol al hi Caragiale. Ca. si marele
nostru scriitor satiric, In veci nemuritor4 d-sa
pune In lumind contrastul dintre formele
occidentale ale civilizatiei noastre si fondui
cel vechiu oriental : forme, cari aduse fard
fondul pe ca-Fe-1 reprezentau aiurea, au ni-
micit aproape fondul 9e1 vechiu, ce avea
partile lui bune i In once caz era un tot
armonic... 'Lisa Caragiale e o fire-abstracta,
cerebrala, care exagereazd §i condenséazd
1) Din motive technicb (numArul de oagini peste carr
nu trebue sd treacd un volum acuma dupd rdzboi), acest
articol a fost Idsat afard in ed. II-a a volumului Cer-
cetdri crttrce t frksarce.
H. Sanielevici. Noi 8tudii critme. 15

www.dacoromanica.ro
226 H. SANIELEVICI

realitatea, dandu-i valoare de simbol; dupa

cum Balzac In Gobseck ,n'a zugrdvit un
avar, ci a expus filosofia avaritiei, tot asa
maestrul Caragiale, In 0 zi la Sinaia, a
vrut sd ne schiteze In trasaturi largi, sche-
matice, Barbaria rafinatei." Ratrascanu e
un sentimental; el nu se pune din punctul
de vedere al unei innalte filosofii sociale,
ci din acela al bunului simt canun ; el nu
condenseazd si mai ales nu exagereaza rea-
litateá, ci o reda cu fidelitatea cea mai de-
savarsita ; el nu simbolizeaza vitii ci des-
crie oameni; si nu-i biciueste cu cruzime,
ci-i ¡ea In ras cu blandete ; eroll lui nu
stint ra, ci numai naivi $1 KIteiciti. De aceia,
in loctil spiritului scanteetor Cu care. ne
Incanta Caragiale, Patrascanu are humor :
citindu-I nu te poti opri de a nu rade din
toata inima de apropoUrile lui gill:mete, dar
glumele acestea, scoase dela.locul lor, din
mijlocul situatiei pe care o caracterizeaza,
isi pierd tot efectuI, ceiace fireste nu
scade nimic din valoarea lor.
Am citit lute° seara interesantul volum
de Schite .Fi amintiri al -d-lui Patrdscanu
si am ras din toata inima de trisaturile

www.dacoromanica.ro
 SCHITE §I AMINTIRI 227

ridicole culese din viata noasfra familiara,

politica, scolara, sociald si subliniate
discret printr'un fel de bonomie naivd pe
care o afecteaza autorul... Mi-ar fi gred
sa mai uit pe cucoana care ese cu domnul
la plimbare ; pe Constantinescu Nicnlai,
care se da ca o veche cunostinta a po-
vestitorului si se stistrage cu atdta inda-
ratnicie, fara sa-si dee seama, Incercarilor
-modeste, umilite, desnadajduite ale acestuia,
de a-i afla numere (tot ocupatia asta am
.a.vut-o In totdeauna"); pe zanaticul profesor
Caranfil, care trezeste din somn In puterea
noptii pe amicul sau Vasiliu, ca sa afle
numele invingatorului lui Napoleon ; ori in-
terogatoriile inchizitoriale la cari sunt supusi
solicitatorii de audiente in 13gstilla ministe-
rului de razboi ; sau pe Vasile Onofrei, care,
in baza .elor doua palme tnâncate la alegeri,
cere sa fie numit controlor la fabrica lui
,Grivel, macar ca nu §tre carte:
Bine cuco,ne; cat am unAblat si am aler,
gat eu pentru d-tr... ca zicea Pdlosanu... ma.,
nu fii prost si vina Cu noi... uite cuconul Vast-
lica ¡ti da si-ti face... si eu nu m'am dus...
ta ma stii mata acu... pentru partidul. matale
www.dacoromanica.ro
228 H. SANIELE VIM

am luptat In totdeauna... si nu nuffiai eu... dar

si Gheorghe Cuciti... si cela cum il cheamA...
stA. in colt, 1Ang4 Vasile Butnaru .., A... N...
cum dracu ii ziLe?
Lasa.-I...

ori pe acel alegator, care cu o perfecta

cunostinta de lurde, expune deputatului un
plan pentru numirea licei sale la telegraf :
.Ia pe Mortun si pe Stere shu ca esti
prieten cu ei si pe cine vei m ii crede de
cuviintA, si ducett-vA cu totii la Ionel BrAtianu
acas1 ; Ionel Bratianu sa. cheme fata. cu d-tra.
pe Dtrectorul postelor, ca el sa dte ordiri
sefului oficiului si... sigur c'o primeste".
i analiza metodica a autorului :
SA ne oprim putin, vA rog, la aceastA re-
tetA. Ia p! Mortun si pe Sto-e', asta-i tot
ask de usor pentru cransul ca si cum ar zice :
Ia-ti pAlAria si bastonul..." Dar poate sa-r spun
ca nu-i cunosc, ori ca sunt sfadit tu unul
dinteansii... nu..." §tre cA sunt pritten eu ei"..
Pentruca lucrul sa fie sigur, sa. mai iau De
cine voiu crede de cuviino", alt. gerta per-
soanelor si numarul lor fitndu-mi 1 Asatl la
discrette. Eu cred sa mai lau pe Costmescu,
pe Anton Carp st pe Haret. SI ne strange mi
pe urmA intr's sedintA prelmun.irA si s 4 por-
nim apoi cu ton, In frunte cu... generalul
www.dacoromanica.ro
 SCHITE I AMINTIRI 229

Averescu.. unde? La Ionel Bratianu... fireye.

Vocla nu se- ocupa cu astfel de lucruri. Am
putea sa ne fiitalnim cu vre-o ocazie... Nu!...
.Sa ne ducem acasa.". Aci Iona Bratianu ar
putea sa ne spue ca va vorbi cu Directorul
po5te1or... nu se- poate... chpine /old
de noi» Nici nu mai incape vorba ca. domnt-
para Elena Ioneszu ya fi numita la telegraf.
011 pe celalalt alegator, care solicita pentru
baiatul lui un loc In magistratura, dar in
acel timp cere deputatului sa faca pe
petitorul, incredintat ca procedeaza foarte
diplomatic:
SA faci mata propunerea... sa vie... ca din
partea matale... §tii... altfel Vine ..
ori pe institutorul care pe baza ca a fost
copist la tribunal 5 ani, institutor 16 ani
10 ani profesor de gimnastica §i instructor
militar la liceu, cere recompensa national?".
tram cal ce sa sar clepe scaun. Dar
rn'arn retinape
Voitt recompensa mt;onala ? am in-
trebat, pentru a ma convinge a am auzit
bine.
Da... se dd...
De dat se dä... dar cui s'ai d it?
Lui Cogalniceanu.

www.dacoromanica.ro
239 H. SANIELEVICI

ori In sfAqit pe ace! Oran bAtran, care con-

trasieaza In mod atAt de desAvarit cu toti
ceilalti clienti ai reprezentantutui natiunii:
SA triiti M1ria Voastra
Ja las' bre omule, zic eu, ce umbli cu
fleacurt ? Maria sa nu-i dent
paru bine ca n'a mat fost cineva sa-1
anda. Moreagul se uita farä sa spue vre-un
cuvant.
Ce-i niorle ? la §ezi rnlo §i spune-mi
cum e prima?
I-am aratit un scaun si se neze.
Fenil-o siantull.., nu-i pentru mine-
moreagul se apat a cu mana, ca §i cum
intl'adevar i-a§i fi spus s se a§eze pe tronut
lui Voda.
Bine, mople, 2i. eu, stai In picioare daca
nu vrel si te pui jo's. Ce te aduce la mine?
Cucoane, incepu el, nu mai este chip de
trait... muncitn pana dam in bot st... tot de-
geaba-i. Nu ne alegem cu [mica. Primaru' ne-
fura... perceptoru' ne lura... jand.irmii ne" tura.
Darile is multe... Pamant n'avem... Pentrtz.
noi ori it anul bun ori nu-i bun... tot aceta-i..
Mai ganditi-va §i la noi, cucoane, ca-i pacat
de D-zeu.
Maple, ne gandirn...
tiu ci vä ganditi... si.du ci supteti
sama dintre d-tra care va uit4i si la not.

www.dacoromanica.ro
 SCHITE §I AMINTIRI 231

I..A, mosule, fii linistit, guvernul are

grijA de d-voastr...
SI te-auda D-zeu, cucoane !
*i de ce-ai venit la mine?
Apoi... ca sl stiti si d-trI cum titirn noi.
Asta stiu de mult", gandesc eu. nAltceva
n'ai sl-mi spui ?"
Apoi... altceva, cucoane, ce sA vA mai
spun, nu-i deajuns ?
*i mosneagul esi mult5mit, luAndu-si rAmas
bun dela mine tot ca si cum ar fi fost VodA
inaintea lui.
*
* *
S'a discutat mereu la noi; in ultimele
decenii, raportul dintre civilizalia straina
si fondul cultural vechiu romanesccu mari
exageratii inteun sens si intealtul.
De cate ori se descriu In literatura noastra
oameni cari n'au alta lege decat aceia pe
care le-o dicteaza paftele lor, unii comen-
tatori spun: «este barbaria orientala», «am
ramas' du mult innapoi», «abia am esit de
sub stapanirea turceasca», etc. Profunda
erezie. Sant multe zecimi de ma de ani
de cand omul si-a Inlantuit instinctele ani-
malice, marginindu-le In cadrul unor norme
morale , si de vre-o zece mii de' ani, nid-o
www.dacoromanica.ro
232 H. SANIELEVICI

schimbare esentiala nu s'a petrecut In

sufletul maselor europene. Exageratiunile
Istoriei ne Intuneca mintea. Cuceririlef mi-
gratiunile, schimbaril& de limba si religie,
sunt Incretiturile pe care le starneste vântul
pe suprafata unui lac. IntAmplator stim
num4ru1 Vizigotilor cari au cucerit Spania :
8000! Sunt dovezi ca de I-5 30300 de
ani, rasa care locuesie Insulele britanice
a ramas aceiasi 1). Si aproape tot atat de'
statornic ramâne sufletul marii multimi.
Evo/uta morald este a.Fa de inceatei,tnceit
Istona nu-i 'in stare s'o tnregistreze.
Taranul romftn, care-ti vorbeste astazi
cu atAta cpviinta, stapânit cum este, In
toate manifestarile lui, de norme morale,
vorbea acum doua mii de ani limba daca,
dar In fizionomia lui, ca si In felul lid de
a gandi si sirrrti, era putin deosebit de
ceiace este astazi.. Si de ne-am putea In-
toarce cu alte mii de ani In urma, 1-am
gaSi acelas ! Nu român, nu dac, nu agatirs,
ci omul bes-ului, aurignacianut
Fireste, a avea norme morale nu in-

I) Althur Keith, Ancient types of man, pag. 17.

www.dacoromanica.ro
 SCHITE SI AMINTIRI 233

seamna a le urma In totdeauna. In fiecare

om se da necontenit lupta intre interesele
lui egoiste pe deoparte, §i traditiunile so-
ciale de alta, iar aceste interese gasesc
multe sofisme pentru Inselarea constiintei.
Dar moralitatea mijlocie, cum atn spus,
progreseaza neinchipuit de Incet.
Cutare cucoana din Bucuresti, care n'are
alt scop In viata decat sa se plimbe gatita
si vopsita pe calea Victoriei, nu-i deci o
iiinta barbara ; Iparbarul e un om intreg
si un om nu mai putin moral decat cel ci-
vilizat. Este o fiinta bolnava sufleteste:
Este o fillita care a lepadat normela tra-
ditionale, pentru alte norme, neexistente,
inchipuite, culese din carti proaste, din
ziare de moda, etc. Sant poate norme a-
duse de tineri dela demimondenele pari-
ziene, adica déla fiinti cu desavauire...
anormale.
Si aid_ ajungem la exageratia contrara,
a - acelora care pun toate ticalosiile sociale
la seama civilizatiei : straine", Imbatra-
nite", etc. Imbatranita, mai mult sau mai
putin, dupa cum e de mai mult ori de mai
putin timp ajunsa la putere este mica_
www.dacoromanica.ro
234 H. SANTELEVICI

patura stapanitoare, la toate popoarele si

In toate timpurile. Ea este aceia carelf
Infraneaza mai putin instinctele. Pe deo-
parte, din pricina luptei Intre membrii ei,
pentru avere si putere, pe de alta parte,.
chiar din pricina acestei puteri si averi,
sentimentele sociale slabesc si sufletul se
turbura, se Imbolnaveste.
SA ne Inchipuim ca un roman func-
tionar, negustor, profesor, ar avea de
vecin pe un francez din burghezia mica
sau mijlocie, cum sant atatia la noi. Oare_
ar avea dela dansul rele lucruri de In-
vatat ? Dar cine e mai econom decat fran-
cezul din -clasa mijlocie ? Cine-si Imparte-
venitul cu mai multa-chibzuiala, prevazand.
boala, batranete, moar te, maritisul fetelor,_
Invatatura baetilor, si cate toate ? Cine-i
mai duios fata de copiii lui, cine-i creste
mai Ingrijit, cu preomparea de ,fiecare:
clipA de trupul si sufletul lor ? Cine tine
mai putin la petreceri si mai mult la si-
guranta si linistea vietii ? Estetismul fe-
meii franceze, departe de a pagtibi celor-
bite sentimente, le Infrumuseteaza.
De amoralitatea unbr anumite paturi

www.dacoromanica.ro
 SCHITE §I AIIINTIRI 235)

romanesti nu sAnt dar vinovati nici turciir

nici francezii, unii si altii nefiind nici maf
mult, niel mai putin morali deal este o-
menirea In general de cand o cunoastem,
In mandestdrile ei sufletesti ; dacd admi-
nistratia turceasca ce dicta la noi era
imorala, si daca anumite paturi din Franta_
de azi sunt imorale, boerii români din
toate timpui ile u erau mai buni ; desigur
nu ezitau niel sd siluiasca femeile si fetele
laranilor, nici sd hrapeascd pamanturile rid-
ze$ilor, nici sa vâncla tara la straini, pentrit
toloase individuale ori de clas.11). Pricina
ticAlosiilor descrise de scriitorii.nostri, tre-
bue cautatd In imprejurdrile noastre poli-
tiee adevdr repetat de atAtea ori si totusi
iardsi si iardsi trecut cu vederea Impre-
jurdri de tranzitie, and lipseste si controluta
de sus si cel de jos, si and am lepddat
normele de viatd traditionale pentru a le
Inlocui cu allele, cari nu exista nicderi decn-
in Inchipuirea noastra.
.*
* *

1) Pe de altA parte iniT, tot aristocratiile au produ

0 ciractere idedle, hranite de mandrie, de estetism, de--
idela abstracta a onoarei...

www.dacoromanica.ro
235 E. SANIELEVICI

Cucoana care ese cu sotul la plimbal.e,

din prima schitd a volumului d-lui Patras-
,canu, mi-a sugerat o comparatie Cu aceias
paturd sociald din Germania. Neintoaica
-riu-si insultä bdrbatul si nici nu se cearta.
Cu servitoarea ; nu cauta mdnusile sub pat ;
nu iea trandafiri din gradina altuia ; nu
risipeste banii pe nimicuri. Muncd, ordine,
ecoAomie, sftnt virtuti banale In Germania.
Copiii sAnt cu Ingrijire crescuti. PAnd adi
Insd, n'am esit Inca din sfera egoismului lu-
-minat. i exact aceleasi virtuti le poti gdsi
la noi In familia unui rdzes care trdeste
-In vechile obiceiuri patriarhale virtuti
cunosctrte -si pretuite de cAnd lutnea. Intre
viata privatd a unui profesor german din
.zifele noastre, si aceia a unui boier de tard
de acum cAteva sute de ani, asa cum ne-o
-descriu unii din szriitorii nostri, nu vdd
nici o deosebire de fond, ci numai deose-
biri foarie superficiale. Pentru a dezaproba
viata privata de pura aparenta pe care o
-duc unele pAturi ale socientii romAnesti,
,e deci indiferent daca te pui din punctul de
vedere al apusanului de azi ori din acela
,a1 TomAnului de altadatd In amAndoud

www.dacoromanica.ro
 SCHITE SI AMINTIRI 9;T

cazurile desaprobi boala si doresti sand-

tatea, starea normala.
Daca insa esim din viata privata .si din
sfera egoismului larg, si presupunem ca
se InfAtiseaza un prilej de imbogatire ori
de parvenire prin mijloace josnice, imorale,
pe cari legea nu le prevede sau la cari
legea se ' poate eluda atunci afirm cu.
hotardre cd In Germania sau In România,
de azi sau de altadata, vei gasi t6t atatia
oameni gata sft recurga la aceste mijloace..
Deosebirea esentiala e urindtoarea : in
tarile mai inaintate legile sânt mai aspre-
si nu se pot tnfreinge. Cel care ar cerca
sa le Infrangd, ar gasi o piedicd de ne-
invins In egoismul tare si luminat artu-
furor celorlalti. §i preopunAnd ca cei din
patura conducdtoare s'ar Intelege tacit sd-si
toiereze ilegalitati ramâne controlul ener-
gic al maselor organizate, aparute in viata
publicd odata cu slabirea controlului de
sus, atat de energic odinioara...
Control de sus noi n'am avut, din ne-
fericire, niciodata ; suntem Inn In astep-
tarea controlului de jos.
*
* *

www.dacoromanica.ro
 38 E. SANIELEVICI

Cine a putut ceti Amintirile din copi-

larie", ale1 lui Constantin Casian fara
tade cu lacrimi? cine, din cei cari au
dost Prin liceu acum dottazeci de ani, n'ar
avea, de povestit intamplari tot atat de
daca ar fi inzestrati, ca d. Patras-
,canu, cu darul de a le colora printr'un
deosebit sentiment al humorului ? Par'ca-1
vad pe profesorul de muzica, gimnastica,
scrima si dans, un polonez de vre-o 50
de ani, ratacit cine stie cum prin orasul
meu natal, care semna cu titlul de conte,
§i care din viata lui mondena de altadáta
.se alesese doar cu stiinta grtelor cavale-
resti ; Malt, cu trasaturi regulate, cu tenul
de om subtire, dar cu parul si mustä-
ile (le v-opsea, i vopseaua
pe semne nu se fierfectionase Inca pe
atunci), si cu un palton ciudat, impodobit
la spate de o- catararnä lata si de o gluga
cu canaf ! Ci ca explica dar cine a in-
teles vreodata ceva din borboroseala lui
de gama diatonica i cheie la portativ ?
Cine .gacit (gatit) tezei , ceialalti duce
acasei Cetiam Inteo zi ,Regina
cu imaginatia fermecata de tablouri

www.dacoromanica.ro
 SCHITE SI AMINTIRI 239,

rsi patimi orientale, cand simtii ceva la

picioare; ma uit: trei camarazi sezknd sub
banca pe podea In atitudini contemplative,
jucau carti pe bani ; unul din ei, Bobinca
cel cu fruntea mare, ganditoare, tinea car-
lile intr'o mana, iar cu cealalta ducea tigara
la gura, punea cartea si risipea fumul ca
sa nu iasa deasupra bancii... Tocmai atunci,
spre sfarsitul orei, prolesorul facu apelul,
si Bobinca, In distractia lui, raspunse de
sub banca, pe un ton care suna cavemos
si para a veni de departe... Si pe cand
radearn ca hohot de domnul conte care venea
ca uliul, si de camarazii In. ei cari apareau
brusc la locurile_ lor ca niste scafandrieri
-din adáncul apei, maestrul zari scoartele
rosii ale romanului meu, si apostrofandulna
pe un ton teribil : Curg ? Eu ji explica si
mata ti ceti romante?", Il svarli ca pu-
lere In sus, de se raspandira foile in toate
pftrti!e,...
Uneori, In ora de geografie mai ales, usa
se deschidea cu zgomot, si cate un colee
intra, aproape pe sus, el/bid aerul unui
om care se 'ncearca sa sboare pro ectat
din sata de o putere nevazuta... Era maes-

www.dacoromanica.ro
240 H. SANIEtETICI

trul de desen, care, In catitate de subdi-

rector, Ii culegea de prin pod, unde se
retrageau sa fumeze, si-i trimetea In clan_
Cu piciorul...
...Si o mai fi traind profesorul de stiinti
naturale, care Intocmai ca dascalul lui Ca-
sian, tragea cu coada ochiului la rânduril&
din carie si 'ntreba cu convingere : Ce
se 'ntelmplci din edad in edad?"... Barem
la dánsul mai mult lipseam decât veniam
numai ce auzial cuvântul de ordine : ster-
gom en ?" ... (chipurile pe greceste...)
Dar profe§orul de franceza, caruia-t
mersese faima in toata Moldova ;
,,!a-(i clic-clac 1) a mata/e, dut la
tata matale, spun la tata matale, de ma-
tale fun2) !"
Azi, profesora secundar, un om cu a-
lure simple, aproape camarad cu elevii,
explica lectia pe un ton de convorbire f a-
miliara, Itaviorând-o adesea cu felu.rite
glume... Unde-i maretia, unde-i pitorescul
de a(tadata ? !... De câteork generatille a-

') Cdlabaltc.
2) SE-ti dea Un.

www.dacoromanica.ro
 SCHITE §1 AILINTIKI 241

celea, pi altele de mai. Inainte, ajung sd

povesteasca fiecare deSpre dascalii pe care
i-a avut, nu se pot mira In deajuns : de
unde strOnsese statul atOtia oameni... in-
teresanti ? *i oare se mai gdsiau de
aceptia si 'n alte bresle ?... Ei, avea
coalla de pe vremuri un mare bine : nu
nivela 1 Fiecare ramOnea nestingherit In
inclinatiile lui... Bunaoara eu citeam tot
anul alte carp cleat cele de pcoala... Au-
ziam sunand, esia un profesor, altul intra,
--habar n'aveam L. De asemenea pi Bo-
binca. : a ajuns mai tarziu un vestit jucd-
tor de carti la Ba:uresti, de au vorbft la
un moment dat 0 gazetele de dânsul...
Profesorul de azi e intelectualmente bine
pregAtit, dar din alte pun:te de vedere
rnai lasa Inca de dorit...
*
* *
D. Pdtrascanu are humor, are sentiment,
are stil placut, are daruflosemnat de a-pi
reaminfl In mod dLsavOrpit, nu numai In-
tampldrile, ci si se ,timentele cari 1-au sbu-
ciumat In fa:a acelor IntOmplari... Cu toate
acegtea, parca nu ti vint\ sa-1 pul alaturi
H. Santelevic1.Noi studii critic& 16

www.dacoromanica.ro
242 fr. SANIRLE VIC1I

dé nuvelistii si rotnancierii nostri, ca SI

zic asa, profesionisti... Fara sa vrei, Ii dai
un loc aparte In literatura de astazi... Pri-
cina este ca-i lipseste una din Insusirile
scriitorului demeserie : fantazia I D. Pa-
1r4canu nu-i In stare sa invente. Cred ca
pu ma Inset, afirmand ca tot ce poveiteste
sunt lticruri vazute si IntAmplate, pe cari,
aproape nu le schimba, ci numai le co-
loreaza cu temperamental d-sale.
Imi pare Insa, ca pentru subiectele pe
cari si le alege, chiar cusurul acesta devine
calitate: Cand e vorba de a se satirlza lip-
wile sQcietatii romanesti, doresc sa le vad
asa cum sunt in realitate, si ideia ca am
Inaintea mea cazuri aproape individuale,
desi
,, tipice, imi mareste interesul.
De asemenea in episodul din tineretea
lui ConstantinCasian." Multe povestiri de
dragoste am. cetit, de scriitori de ai nostri
mai reputati decal. cl. Patraicanu, 0 buna
parte din ele le-am uitat cu desavarsire;
dragostea Liu' Casian pentru d-ra Albertini
nu o voi uita cred niciodata. *i asta din
prigina pa e povestita cu simpticitate, farä
nici o stilizare Intr'un sens sau In aftul.,

www.dacoromanica.ro
 scHnE I AMINTIRI 241

Intr'un ames-tec de trasaturi 'de naivitate

comica, de brulalitate naiva si de pasiutie
Pentru a face sa traiasca intens
oameni si Intamplari Inchipuite, trebue talent
extraordinar. Realitatea Insa,traeste de sine.
E destul sa fii om.simtitor, cu suflet bogat,
sa-ti reamintesti amanuntit, atat eveni-
mentele, cat si simtirile cari te-au zbuciumal
in $i mai trebue, firesfe, ca aceste
evenimenté sa fie tipice.
Ori .cat de tipica este dragosfea lui
Cassian In naivitatea ei elemental* e
caracteristica pentru vrasta adolescentii,
cand nicio umbra de scepticism nu tale avan-
turile sufletului spre ideal. *i mai ales e ca-
racteristica pentru atmosfera de atunci
Atmosfera de romantism exaltati care In
fata ei junimista a produs Pie Eminescu,_
iar In faza socialista a inspirat pe Vlahuta
in «Dan» si pe atatia alti scrlitori de talent.
Am regretat In totdeauna, dupa cum regreta
multi din, cei cari au trait cu sufletul In cu-
rentul acela, i cu trecerea 'anilor vor
regreta din ce In ce mai mult, ca atmOs--
,fera. careia li datorini pe Emitiescu,singurd
scriitor de geniu al literaturii romanesti de

www.dacoromanica.ro
244 B. SANIELXVICI

pana acum (§i prevad ea nit va fi egalat

de nici unul din scriitorii veacului In care:
traim), nu este fixata prin Intregi serii de
episoade, narate de cei care 6 au cunoscut
§i Inteles. Fie-mi Ingaduita banuiala ca fa-
nimea descrisa de inteligentul dar pozitivut
Gheprghe Panu,e un fluture caruia li lipsesc-
aripile... N'am recunoscut In Amuittri pa-
mAntul din care au putut rasan i capodoperile
lui Eminescu...
*
* *
Felul In care e povestit6 dragostea lui
Constantin Cassian, e original.
Faptele si vorbele eroului, ca ale oricaruk
adolescent amorezat, sunt comice ;-Insa eroul
e, fireste, foarte gray, tragic chtar. 1 Cu
cat e mai tragic, cu atät manifes.tarile lui
sunt mai ridicole: ironia naturii... Povesti-
torul, ca ()al matur, Isi da seama de ridi-
colul lor, si totu§i le nareaza serios ; se-
riozitate, care pe deoparte e in acord ca
starea sufleteasca a eroului, iar pe de alta
parte accentuiaza discret, prin contrast, nota
umoristica a Intregii azttu.ii. Dar In acelasi
tjmp povestitorul e ad...nc emotionat; re-

www.dacoromanica.ro
 SCHITE §I AMINTIRI 245

greta tineretea si iluziile el l... lar situatiile

timoristice, departe de a distruge emotia
cetitorului, o hrAnesc, fiindca pricepen; cu
totii, ca aceste situatii nu sunt decAt ma-
-nifestari exterioare ale celei mai nobile si
mai serioaserput6ri sufletesti: nazuinta spre
ideal L.. Urmatoarea convorbire, de pilda :
Azi dimineata am inalnit pe D-soara.
Albei tini...
Uncle? InirtIzarn nerabdator.
Esea delA Babeta.
Era singura?
Da. Avea un pachet alb, pe cnre-1 linea
in deget.
Aici, cadearn in reverie, caci ce se putea
mac tramos decal va packet ta &gelid'
laizei?
Pe la cate ceasuri ?
Pe la zece si jumatztte...
La zece si jumatate ?.,. Unde eram la
zece si jumatate ?... Al mi-aduc aminte. Ce
()acad...
Si localizand evenimentul in timp, mi se
pnrea ca am suterit o mare nenorocire.
Cum era imbracata ?
Cu rochia al ba cu care era Duminica
trecutl. NiciociatA n'am vazut-o mai frumoasa..-
Mä plimbain enervat pi in casa...
Ce pacat 1... Ce- pacat !
www.dacoromanica.ro
246 H. SANIELEVICI

me face sa zambim, dar In acelasi timp ne

emotioneag, caci e asa de caracteristica
pentru acel fetisism al ihamoratilor, care
delai fiinta lubitd se extinde asupra tuturor
obiectelor ce vin In atingere cu dânsa
Ca .'n muzica lui Wagner, disonantele
contribue la armonie...
lar nota care m'a captivat cu deosebire
lapovestirea lui Cassian, este cd nu amorul,
fericit sau nefericit, esté propriu zis subiectul
ei, ci nostalgia dupei trecut, dupd iluziunile
tineretii, dupa timpul când credeai In amor,
In glorie, In marile absoluturi ale vietii !...
Pana astazi, cand aud Mira o Norma sau
Stephanie Gavotte, Cavatina din Lucia de
rnmtrmoor sau Dichter und Bauer, Fru-
moasa Dunäre Albastra ori valsul à Toi,
vine ca o adiere din acel vara de altadatg,
sufletul mi-1 simt mi.scat de fdrmecul pri-
mei mele tinereti!
Nostalgia aceasta coloreazd melancolic
toate impresiunile estetice din viatd...
Era atunci asa cum ii acumsa. De aceia pAn1
azi, la prima runsoare care se a§terne, o me-
lancolie duioasa ma cuprinde, un scutimtnt
vag §i nedez1u§lt, ca un rasunet deOrtat, imi

www.dacoromanica.ro
 SCHITE §I AMINTIRI 247

umple suileuil dupti, ceva pe care simt eft

1-am pierdut penu u t, tdeauna...
... Si culmineaza In exclamatia atAt de
caracteristica : .Ah ! ande mai sunt fru-
moasele mere rnsomnii de atunci !»
Ce frumoasa pra pentru fiecare din noi,
vremea and eram tined si nenorociti !
Imi povestea un prieten :
Am iubit platonic In totdeauna : sufar
din nastere de imperativ categoric-0 am
fost iubit de lemei inteligente si frumoase ,
dar nu voiu uita niciodata patima cea mare
dela 19 ani I...
Avea ten urat, si ma vei crede oare?
era Incrucisata 0 vad vioaie; inteli-
genta si nu lipsita de gratia tineretiidar,
cine mai stie I Judecata mea de atunci !....
La inceput ne 'ntalneam ca prieteni si
o masuram cu o privire lucida si rece... Ma
aflam insa In preziva acelui momenf mare,
and puterile adunale In sufletul adolescen-
tului se pregatesc pentru primul lor avânt...
farm se apropia de sfarsitul ei. Mi-aduc
foarte bine aminte, ca 'n fundul constiintei
mele, o voce pe care n'o bagam In seama,
itni soptea staruitor : pant ca-i uratti...
www.dacoromanica.ro
248 H. SANIELEVICI

I-ai inchina o pasiune byronianal... Mistuiti

de aceia*i flacara, v'ati ridica deasupra orne-
nirii comuner. Dupa teoria lui ,Stendhal :
pune o ramura uscata- .*i neagra in apa
sarata ; la un moment dat sarea se va pre-
cipita *i va acopen i lemnul cu mii de dia-
rnante"simteam cum imaginatia mea lucra
surd, sa *teargä asprimile de pe fata dom-
niparei *i sazi redea cu generozitate pa-
ralelismul vederii..... i and veni prima-
vara fui perdutI In fermentatia pe care o
provoaca luna lui April In sufletele tinere
sarea se precipitase, *1 'n obrazul alb ca
zapada, Cupidon ¡mi suradea atat de gale*
prin cei doi ochi Incrucipti !... Au trrmat
nopti de zbucium grozav, alternate cu zile
de teribila luciditate, and o chinuiam cu
ironii *i sarcasme... Ah, noaptea de 9 Mai I...
Domnipara era cocheta : se uita c'un
ochiu ta mine Isi cu celalalt la un amic al
meu. Ne despartisem pe la miezul not:ilk
Inlet) relatiune incordata *i neclard... Pe
drum *i acasa mii de gAnduri ii hotarAri
contrazicatoare se ciocneau furioase In
minfea mea. In zadar cercai sa dorm ; trebui
sa ma 'mbrac, *i dupa ce-mi descarcai sbu-
www.dacoromanica.ro
 SCHITS §I AMINTIRI

chum)l inteo lunga scrisoare, pornii spre

locuinta ei. Eralrei dupa miezul rroptii, dud
am ajuns in mahalafia departata; cainii de
pe maidanuri, -urrnarindu-md cu latraturi
fUrioase, imi apareau ca un singur cerber
cu multe capete, pus sa apere pe noua Pro-
serpina de staruintele mele indiscrete...
Fereastra era deschisa ; aruncai scrisoarea
cu bagare de seama si o luai incet spre
casa, pe Cand o liniste provizorie se aseza
in sufletul meu... Trecand prin calea .,Gri-
vitei, intrai Inteo tavernei intelegi poezia
acestui cuvant ?... o stunda taverna
rnohorAta, In care patrunde ziva prin feresti
murdare, si unde pe langa mese lungi gateau
posomoiAti copii saraci si sceptici ai plebei
proletare...". Sprijinit cu cotul pe masa si
sorbind dintr'o cafea, privii multa vreme
prim fumui gros fetele suspette ale flasne-
tarilor p1eto0 cari jucau carp c'un aer des-
nadajduit, si imaginatia mea, fermecata de
icoane nelamurite, ¡mi sopti Cu o nespusa
-voluptate : Ce frumoasa si tragic de inte-
resanta e viata !...".

www.dacoromanica.ro
-250 H. S A NIELEVICI

Iluziuni!e tineretii !...

Cea dintaiu si mai Insemnata, e ca viata
iti pare vecinica... Teoreticeste stii bine ca
n'ai sa traesti decat vre-o 70 de ani, dar in
aritmetica speciala a vrastei, acest numAr
egal cu infinitul... Ei, tinere !... Asteapta
-sa masori viata, uitandu-te In urma : Iti Va
parea o clipa, numai o clipa !...
A doua iluzie, strans legata de Intaia, e
ca identifici fericirea cu ajungerea la anu-
mite tinte : de acolo Inaince, drumul e
drept i neted, ca tras pe hartie"... Te'nseli :
asa pare de departe... Privesti viata prin
prizma dramelor sentimentale, In care eroii,
dupace Inving nenumarate piedici, îi cad
in brate unul altuia, In aplausele publicului
pentru a fi q acum Incolo fericiti";
Fericiti ? !... Ar trebui scrisa o continuare
pentru fiecare din aceste drame... Cate
probleme, cate scopuri, cate lupte, cate In-
frangeri, cate deceptiuni !... Un singur des-
msidamant definitiv : cele patru scanduri !
Fericit ? !... Cum ai putea f fericit, cand
pana si conceptia ta despre fericire se
schimba de mai multe ori !... *i daca cumva
esti din acei extrem derari privilegiati ai
www.dacoromanica.ro
 SCHITE §I AMINVIRI 25t

soartei, carora nu le lipseste nici unul din

bunurile obicinuite a!e vietii si cari pentru
a Invinge zadarnicia existentii, si-au umplut-
sufletul cu'd ideal pe care dupa grele si in-
delungate lupte sunt aproape de a-1 realiza
nenorocitule, e zadarnic! Nu vezi cuta
aceia de sub ochi cum te stramba din
oglinda si-ti vorbeste de moarte ? !,...
Tragedia fundamentala a existentii orne--
nesti sta In tnsasi marginirea si scurtimea
ei, nu In loviturile pe care ti le da soarta.
Te sbuOurni mulTi ani ca ia-ti alcatuesti
Intr'un anumit fel eternitatea" aceasta pe
care-o ai de trait ; sibta, cat te-ai sterge la_
ochi, eternitatea a trecut. Te 'ntrebi atu-nci :
pentruce atata sbuciums? !... Adica daca
viata ta n'ar fi trecut tocmai ap, ci ceva
mai altfel, nu era sa fie tot aceia ?...
...D. Patrascanu a ajuns la vrasta aid
se pricepe marele adevar ; iata dece pove-
stirea d-sale e patrunsa de atata melan-
colie...,Amintirile din copilarie", care ne
fac isa rAdern cu lagrimi, cl.sa le Incheie cu
aceste netnchipuit de triste cuvinte :
De atunci au trecut ani multi. Unde mai
sunt colegii nostri ? S'a dus cbpilaril..-
www.dacoromanica.ro
25 I. SKN1ELEVICI

S'a dus tineretea! In zarea surd a trecu-

tului, se afundd tot mai mutt, i deá-
lurile verzi i ppdgoriile vesele i codrii
umbiosi, mide odatd am fost atdt de
,,fericit !
lar in episodul din tinerete", povestind
o noapte de insomnie, sfarse0e Cu aceasta
reflectie profund adevAratd:
zAbovind asupra fiecdrui crdmpei de
viata, simteam vag, ceiace am Inteles mai
tdrziu : cd trectitul este suzgura realitate".
mai reald Inca e moarteal... CAci
Poti zidi o lume 'ntreagd, poti s'o sfardmi ;
[once ai spune,
Peste toate o lopald de tdrând se depune
Mana care a dorit sceptrul universului,
[gdnduri
Ce-au cuprins tot universul, Incap bine 'n
[patru scanCluri.

www.dacoromanica.ro
 . To

Gherea §i §colile literare,

Descoperirea geniald a lui Karl Marx,
ca lupta de clase urzeste Intreaga tesatur&
a Istoriel, nu se adevereste nicaeri mai:
bine ca In istoria literaturii ; cdci ideologia
literara nu numai ca este strans legata de-
ideologia rolitica, -dar exprima adesea mai
bine decat dAnsa interesele, aspiratamile
.si Intreg few/ de a ft al unei clase sociale_
Modul acesta de a privi literatura,. ne-
lamureste originea scolilor literare :. ele se
Intemeiaza 'in genere pe multele puncte de
asemanare pe care le prezinta un numar

www.dacoromanica.ro
254 H SANIELEVICI

oárecare de s:riitori, cand trite° anumita

epoca se adreseaza aceleiasi clase.
Inrudirea dintre_ scriitotii de aceiasi
scoala a fost mai adesea Intaiu de ei Insisi
proclamata ; numai c'au Inlocuit crezul
politic-social eu unul literar. Cu alte cu-
vinte, o prima clasificare a scriitorilor,
aceea In scoli, cum ar fi de pilda §coala
Jakiftilor, Pleiada, scoala sirnbolistd,
-allele a fost facuta chid, de scriitorii
respectivi. i tot de scriitori a fost schi-
atä a doua clasificare, mai generalä,
aceea a scolilor In categorii : clasice, ro-
scantici, re-aliste, Intrucat, de pilda, afi-
nitatea dintre romanticii francep, germani
engleji Cu intrebuintarea chiar a ter-
rnenului comun de romantism, a fost In
primul rand de ei 140 recunoscuta. Aceasta
-a doua clasificare, se Intemeiaza §i dansa,
-pe de-oparte pe faptul ca aceleasi clase,
loarte putine la numar, se regasesc In
istoria tuturor popoarelor de cultura, iar
fazele sociale, create prin raporturile dintre
clase, se repeta si ele Cu oarecare
ceeace face ca lantul de scoliThau
curente -culturale sa se desfasoare cam in

www.dacoromanica.ro
 GREREA íI COLILE LlTERARE 255

z ceea§i ordine la popoarele cele mai deo-

sebite ; iar pe de altA parte, pe faptul ca
chiar in istoria literard a aceluiasi popor,
starea sufleteascd a claselor, atitudinea lor
in fata vieth atitudine, isvorlid din I'm-
prejurdri economice-sociale, pe care clasa
o impune scriitorilor ce formeazd impreund
o scoald -- nu este, In trasAturi generale,
sau cel putin n'a fost pánd acum, decat
de trei feluri : clasicd, adica multumitd in
fata societdlii ; rotriantica, adicd nemultu-
mitA Inlata societdtii, si cu idealul In trecut,
sau In afar& de socittate, sau chiar in afard
de viata reald _, si realistä, adicA nemultu,
mita In fata societdtii, dar cu idealul in
viitor.
Impdstirea aceasta presupune subimpar-
liri ca In once clasificatie.
Asa de pildd scoala romanticd francezd
dela 1830 se deosebeste simtitor de neo-
romantismul francez din zilele noastre ;
acel egoism feroce si acel sexualism brutal,
pe care le gdsim la simbolistii si decadentii -
de azi, au fost mai putin accentuate la
romantizii de odinioard ; 'c. hiar la Alfrel de
Musset, cel atAt de enervat si bolnav

www.dacoromanica.ro
256 H. SA NIELE VIM

sufleteste, egoismul e Imblanzit printeo

nota de generoasa umanitate, sexualistnul,
prin:eo nota de intelectualism ; cad prin
descompunerea unei vechi aristocratit, nu
se creiaza exact aceeasi atmosfer literam
ca prin destrabalarea unei plutocratii, in
parte de recenta origine plebeiana. i deo-
sebirea aceasta se regaseste in istoria tu-
turor literaturilor : este deosebirea dintre
Alfred de Mussei si Verlaine; dintre lord
Byron si Oscar Wilde ; dintre Manzoni si
d'Annunzio; chntre Novalis si Paul Heyse;
dintre Eminescu si decadentii nostri.
Tot asa clasicismul Pleladez din rt taste-
rea franceza este altul decat clasicismui
lui Corneille si Racine; al lui Martin Opitz,
altur decAt al lui Goethe ; al lui Conachi,
altal decat al lui Alecsandri.
*
* *
Nu e rar sa auzi oameni culti si inte-
ligenti spunând ca tmpartirea in clasici,
romantici, realisti, e arbitrara ; ca arta este
un fenomen prea cómplex pentru a putea
fi pus :n formule ; ca fiecare opera de arta
trebue considerata in sine, si nu privitA

www.dacoromanica.ro
 GHEREA §I COLILE LITERARE 257

prin prizma unei teorii ; ca numai medio-

critatile se drupeaza In scoli, pe cand ta-
lentele puternice se feresc de once Ingra-
dire ; si asa mai departe.
Aceste pareri mi-au parut totdeauna
curioase, si deci interesante In felul lor...
Cum adica, toate fenomenele sociale
pana si ntimarul scrisorilor aruncate fara
adresa In cutia postei sant supuse la
anume legi; numai opera de arta, In care
se oglindeste Intreaga viata a societatii,
sa fie.in afara de orice clasificare, In afara
de once cauzalitate si prevedere ?!...
Si asta pe motiv ca multe opere de arta
nu intra In cadrul formulei...
Cate creatiuni nu sant si romantice si
clasice ori romantice pentru unii -si cla-
sice pentru altii !", spun scépticii...
Desigur, astfel de creatiuni éxista. Dar
pe acelasi motiv asi putea nega clasificatia
zoologica, o clasificatie In adevar clasica !....
Parafrazand obiectiunile acestor sceptici
ireductibili fata de clasificarile literare, a-§i
spune :
ntmpartirea vertebratelor in mamifere,

H. Sanielevici. Not studit critica. 17

www.dacoromanica.ro
238 H. SANIELEVICI

pasad, reptile, batraciane si pesti, este ar-

bitrara, caci :
«Vitelul de =re», «vaca de mare»,
.calul de mare», «Cande de mare», «leul
de mare», balèna, delfinul si altele, s'ara
mamifere si pesti In acelasi fililí)
liliacul è mamifer si sboara ca pasarea,
precum sboara si unii pesti ;
ornithorhynchul paradoxus (cu drept cu-
vânt poreclit astfel) e mamifer, si aduce
cu rata, are cioc de pasere, membrane
inotatoare, cloaca, si pune otta pe cre le
cloceste intr'un buzunar al pielii ;
pinguinul e pasere, si are, In loc de
aripi, inotatoare de peste ;
lar Pterodactylus crassirostris din epoca
tertiara era si reptila si pasere...
«Animalul este o creatiune prea com-
plexA pentru a fi pus in formula ; fiecare
fiinta vietuitoare trebue considerata In sine
§i nu privita prin prizma unei teorii»
caci :
SAnt niste maimute'care au corp de pi-
sica, ochi de pisica, micari de pisica, si
miauna si prc intocmai ca pisica ; iar an-
tilopa din sudul Africei, numita Gnu, are

www.dacoromanica.ro
 GIIEREA §I §COLILE LITERARE 259

capul de bou, iar corpul, coada i coama

cle ;

am vazut papagali de care ai jura ca

sunt bufnite, i paianjeni care sar Intocmai
ca lacustele...
.Numai animalele obicinuite sunt
bune cie clasificat ; cele prea mari, cum
este elefantul ori balena, stint In felul lor
prea originate, pentru a fi asamanate
cu altele ! 1...»
Si In adevar ant pentru ateul incult,
cat si pentru credinciosul care considera
speciile ca niste creatiuni divine, pe care
Adam, dupa spusele Bibliei, le-a gasit In
Paradis si s'a apucatpdata sa le numeasca,
fiintele hibride mai sus enumerate trebue
sa fie o pricina de mare nedumerire : unul
vede Intr'Insele desfiintarea pur i simplu
a ctasificarii zoologice ; celalalt e snit sa
le considere, ori cat i-ar repugna aceasta,
-ca un joc frivol al providentei...
Pentru naturalist Insa, care In speciile
animale nu vede forme nestramutate, ci
etape str.abatute de fiinta vietuitoare in
desvoltar6a ei dela protozoal., la om, ani-
malele acelea hibride nu numai ca nu des-

www.dacoromanica.ro
260 H. SANIELEVICI

fiinteaza clasificarea zoologicd, fiind niste

exceptiuni care Intaresc regula, dar punt
si mai bine In lumina acea lege generala
a adaptarii .1a mediu, care face ca la Inctu-
cisarea a clouà serii de Inrauriri cosmice
sa corespunda un animal cu caractere a-
mestecate. Pentru naturalist, si cetAceele,
si liliacul, se coboard din mamifere si sant
mamifere, mdcar ca cele dintdi seamAna
cu pestii, iar cel din urmd cu pdsArile
caci pentru naturalist, caracterele unui a-
nimal hu sunt toate de aceiasi Insemnatate,
ci un ele sant primitive .Fi esentiale, iar ce-
le lalte, secundare qi derivate.
*
* *
Aceasta ierarhie a caracterelor este pen-
tru once clasiiicare de o hotAratoare In-
semnatate ; caci numai atunci sant Indrep-
tatit sa alcatuesc o grupa deosebitA din
toate individualitAtile care au In comun un
anume caracter, cand am siguranta cd acest
caracter este esential, si mai insemnat de
cat toate celelalte ; altf el, clasificarea e
facuta pe o temelie gresita. Daca de pildrt.
asi Impdrti vertebratele in sbutatoare, a-

www.dacoromanica.ro
 OHEREA ka COLILE LITERARE 261

lergatoare si inotAtoare, adica In aeriane,

terestre si aquatice, liliacul ar fi alAturea
de stiglet, lar Mena si pinguinul alaturea
de morun. Si multe greseli de acesilea au
facut naturalistii pe vremea cAnd stdruiau
mai ales sa descrie cu amAnuntime fiecare
animal si fiecare planta, fara a fi gasa legi
care s'A stabileascd o legAtura, o unitate
i o ierarhie Intre diferitele caractere in-
irate... Pe atunci clasificarile aveau tot-
cleauna o aparenta de arbitrar, caci cu
drept cuvânt te puteai Intreba intrucat cu-
tare caracter ,e mai insemnat si merita mai
mult a fi luat ca baza de clasificare decat
cutare altul ?
Dupa ce s'au descoperit insa legile care
prezida la formarea speciilor una din alta,
si la desvoltarea fiintii vietuitoare dela
protoazar la om ; dupa ce s'a stabilit le-
rarhia lumii animale Insasi, cu speciile fo-
sile ca inele de legAtura Intre marile ra-
mificari zoologice, 7- ierarhia caracterelor
a aparut ,foarte limpede, si o clasificare
naturald, adica isvorAta din chiar firea lu-
crurilor, s'a impus de sine. Atunci natu-
ralistul n'a mai putut sta la Indoiala, cAnd.
www.dacoromanica.ro
262 H. SANIELEVICI

a fost vorba sa clasifice balena ca sl

reluam exemplul de mai sus. Balena e
mamifer si nu peste, caci :
Istoria desvoltarii fiintei vietuitoare
dela protozoar la om ne arata ca Insusirea
de a naste pui vii n'a aparut flici la pesti,.
nici la batraciane, niel la reptile, nici la
pasari ci tocmai la omamifere» (de aid
si numele), ultima si cea mai superioara
fan a_ desvoltarii animale. Prin urmare-
balena si celelalte animate asemanatoare
cetaceele i pinipedele nu pot fi decat
niste mamifete regresate prin adaptarea la
viata aquatica : caracterul de a naste pui
vii este' mai Insemnat si mai hotarator decat
forma de peste : ierarhia lumil animale 112-
ne indica ierarhia caracterelor la fre-
care animal in parte.
Pestele este un animal adaptat prirk
toate Insusirile sale la viata de apa. Dar
Intre aceste insusiri, aceia de a respira prin
branchii Insusire pe care n'o au ceta-
.ceele este mai caracteristica decal Inno-
tatoarele, coada i ferma gene-rala de peste
In aceiasi masura in care respiratia este
mai Insemnata decal miscarea. Cunoscanol
www.dacoromanica.ro
 GHEREA FI ;-,,COLILE LITERARE 263

pria urmare legea generala a formarii spe-

ciilor prin adaptare la. mediu, cunoscánd
legatura dintre caracterele diferitelor ani-
male i Imprejurarile de viata care le ser-
vesc de generatrice, u§or pot stabili acea
ierarhie a caracterelor de care am nevoe
pentru o clasificare cu adevarat naturala.
*
* * .
Prima §i cea mai Insemnata conditiune
a unei adevarate clasificari In once domeniil
al tiintii esle deci ca cercetarile In acel
domeniu sa fi gasit legile generale\dupd
care fenomenele se produc, legi cari sta-
bilesc o legatura, o unitate §i o ierarhie
Intre deosebitele caractere ale fiecarui fe-
nomen; cad pána n'am stabilit ierarhia ca-
racterelor,- deosebind pe cele primitive
esentiale de cele secundare §i derivate, ni
putem avea o clasificare sigurA-multimea
cazurilor indoelnice .Ft a exceptiunilor apa-
rente ne desorienteazd cu deseivilr.Fire.
Impline§te istoria literaturii aceasta con-
ditiune ? 1)
3) Este interesant a stiintele naturale au purtat odi-
nio.irI, fa faze descrierii si a... belettistit.ei, numele de
istorle natural&
www.dacoromanica.ro
264 H. SANIELEVICI

Rdspunsul pe care trebue sa-1 ddm, este

mai degrabd negativ.
Critica si istoria literard n'au esit Ina
din faza In care se aflau stiintele naturale
innainte de Darwin si de precursorii lui, n'au
esit adicd din faza descrierii exterioare.
In istoria si critica literard domneste,
Inca nestirbitd, metoda pe care psihologui
Binet a si numit-o, cu o neintentionata iro-
nie, literata. Imi amintesc de urmatoarea
experienta psihologicd, facutd de dânsul cu
un numar oarecare de elevi... Le-a dal sd
descrie o tigard. Unii, spirite stiintifice",
au descris-o exact si in modul cel mai
obiectiv. Altii 'au bdtut câMpii, pierzändu-se
in impresiuni" pline de comparatii exa-
gerate §i apropien i Mil rost... Pe acestia
experimentatorul i-a consacrat Cu gravitate
de spirite literare"viitori literati si critici.
E adevdrat cd unii critici s'au grabit sä pro-
testezt, dar desigur fard motiv...
Prin urmare nu ne putern astepta la o
clasificare sigurei a fenomenelor literare.
Cum am spus la inceputul acestui studiu,
impdrtirea In clasici, romantici si realisti,
se datoreste chiar scriitorilor. La inceputul
www.dacoromanica.ro
 rGPIEREA. qI FCOLILE LITERARE 265

veacului al 19-lea s'a IntAmplat In litera-

tura cunoscuta revolutiune a scriitorilor care
§i-au zis romantici", In contra regulelor
stabilite dupa modelele literare ale anticitatii
,,clasice"; In Germania, Friedrich Schlegel,
:In prefata romanului sau Lucinde, In Franta,
Victof Hugo, In prefata dramei sale Crom-
well, au cautkat sa lamureasca noua conceptie
.artistica In opunere cu`aceia a premerga-
torilor lor. lar In a doua jumatate a se-
colului al 19-lea, «realistii» au facut o re-
volutiune asemanatoare In contra roman-
ticilor. Critica .§tiintifica., adica psiholo-
gica i sociologicg, --Iritemeiata de roman-
ticul St. Beuve §i ridicata la mari inaltimi
de Taine, Brandes, Faguet, Brunetière, Mon-
tégut, Lews, Hettner §i altii, In zilele natu-
raiismului, a generalizat denumirile celot
trei §coli care s'au luptat intre ele dea-
lungul veacului trecut, Intinzand, de pildg,
denumirea de romantism asupra lui Sha-
kespeare, Dante, Lope de Vega, asupra
trubadurilor, asupra «simbolistilor», «par-
.nasieniloro §i «decadentilor» de astazi, etc.
Insg, cum spune Gherea In articolul sat'
,despre romantism # clasicism, echiar Intre
www.dacoromanica.ro
265 H. SANIELEVICI

scriitorii de frunte ai strainatatii nu-i trite-

legere In privinta clasificarii literare ; pe
cand, de pilda, Zola (si altii) considera pe
Balzac si pe Stendhal ca naturalisti,Brandes
Ii numeste romantici, purfand In schimb pe
Byron si pe Shelley intre naturalisti.»
articolul romantim din Enciclopedia La-
roussea card parte literara este asa de
bine redactata, Schiller si Goethe sunt
dati ca romantici!...
Care sa fie pricina acestei neintelegeri ?
Pricina nu poate fi alta decat aceia
nu s'au stabilit Inca cu destula preciziune
caracterele fiecarei scoff, si mai ales nu s'à
stabilit Inca ieradna acestor caractere, deo-
sebind pe cele primitive si esentiale, 'de
cele secundare si derivate.
Daca, de pildft, cerem famuriri asupra
romantismului chiar dela scriitorii cari au
intemeiat aceasta scoala In Germania .ori
In Franta, raspunsurile sunt departe de a
fi multumitoate. Friedrich Schlegel ne va
vorbi despre revolta inconstientului In contra
constientului, sau reactiunea imaginatiei si a
sentimentului In contra despotismului unui
rationalism Ingust ; iar Victor Hugo, ne-
www.dacoromanica.ro
 GHEREA 1 §COLILE LlTERARE 26T

potul tamplarului, care numai gAnditor nu

este, dar care cu entusiasmul mai mult fizic
al plebeianului, cu acel patos al sangeluf
bogat, Imprumuta o putere aproape magica
unor simple vorbe rasunatoare Victor-
Hugo ne serveste urmatorul galimatias fi-
losofic: Poezia are trei vraste : timpurile
primitive sunt lince, cele antice sunt epice,
*I
iar cele moderne, ale crestinismulA sunt
dramatice. Oda cânta eternitatea, epopea
Canta istoria, iar drama cânta viata - "
Dupa Hugo, poezia cretina a lavatat dela
religiune ca omul se compune din .douft
parti, din corp si suflet, dintr'o fiinta ant-
malica si una spirituaIa, si de aceia da,
loc In aceiasi opera comicului si sablimului,
care lnnainte se excludeau. Romantismul
este, dupa dtinsul, Introducerea adevärlihii
In literatura.., a grotescului alaturi de su-
blim, a poporului alaturi de regi si de ari-
stocratie...
Ar fi naiv sa cautam a arata cAt de putin
ne poate folosi teoria lui Hugo la recu-
noa.sterea sCriitorilor romantici, si cat de
putin se potriveste ea cu teoria romantis-
mului german, pe care mai de graba o con-
www.dacoromanica.ro
 68 H. SANIELEVICI

-trazice ; destul de interesant Insa, pentru

ea sa-1 relevam, este acest fenomen: ade-
-'varul" luat ca, deviza de romantici i E
cazul de a Intreba : care adevar" ? Ce!
,clin Mizerabilit, din Regele se amuzd, ori
din Contele de Monte-Cristo? Din toate
-colile literare, romantismul se poate cel
mai putin fall cu adevarul"i care este
,deopotriva idealul clasicului Goethe ca si
.al naturalistului Zola...
*
* *
Genialul filosof si estetician Hegel, ne
vorbeste si el despre romantism si In
.genere despre scolile literare :
Literatura are trei faze: simbolica, cla-
sica si romantica. In prima faza imagi-
natia se sifeste sa se ridice de-asupra na-
turii panä la spiritual, dar n'ajunge decat
.., la personificari grosolane ale formelor fi-
zice sau la abstractiuni morale. In arta
clasica spiritul este fondul reprezentarii;
,,natura da numai forma exterioara. Natura
,,e idealizata si ridicata pana la spirit, pana
..a deveni o imagihe a spiritului. Dar spi-
ritul nu poate gasi realitatea care sa-i
www.dacoromanica.ro
 GHEREA. I COLILE LITERARE 26g$

corespundd decat 'In lumea sa'proprie, In.

Iumea interioard a constiintii ; acolo se'-
bucura el de natura sa infinita si de li-
bertatea sa. Aceastä desvoltare a spiri-
tullir! care se ridica astfel pana la el Insusi,..
pcare gftseste In el, ceiace gdsea Innainte-
In lumea sensibila, care, l'ntr'un cuvant,
se simte si se stie In armonie intima cik
el Insusi, este principiul fundamental al,
artei romantice. Spiritul se ridia deasupra.
materiel. In frumusetea romaptica, sufletul,
,,dei se manifesta in lumea externa, se-
arala. detasat de aceastd lume. Corpul nt.D
va exprima decat spiritul. In arta plastica
patimile tui Crist vor fi subiectul principal'?
al artei romantice...
Cu alte cuvinte, in faza simboliea a attei,
natura predomina asupra spiritului; In faza
clasica, natura este In armonie cu spiritul
iar In faza romantica, spiritul predomina.
-asupra naturii.
Oricine va recunoastetn aceasta expunere-
teoria lui Gherea din articolul sau Cla-
sicism si romantistn : Clasicism, armonie
dintre corp si suflet ; romantism predo-
minàrea sufletului asupra corpului. Gherear

www.dacoromanica.ro
:,-ao H. -SANIELEVICI

Insa n'a Imprumutat teoria din Hegel, ci,

.cum ne spune, din Heine. Dar teoria aceasta,
care pe vremea romantismului era in lite-
ratura si filosofia germana un toe comun",
-trecând in opera unui critic dela sfarsitul
-veacului al nouasprezecelea, a suferit o grea
operatiune, mult asemanatoare acelei clasice
,experiente pe care O fac fiziologii cu un
soarece, taindu-i coada si grefindu-i-o
in pielea capului.: Gherea a taiat faza sim-
bolica a literaturii, din copilaria omenirii,
-faza de care nu mai vorbeste critica de astazi
-si a inlocuito cu faza realista sau natu-
ralista, de care Insa pomeneste numai
-In treacat, fagaduind sa revie asupra-i
mai tarziu.
Avem credinta ca daca filosoful Hegel
ar fi apucat realismul, si-ar fi prefácut el
Insusi teoria in acelasi fel. De unde o stim
noi aceasta ? 0 stim fiindca numarul trei
joaca un rol capital In toate sistemele me-
tafizice ca In genere In stiintele oculte ;
dar in metafizica hegeliana, cu vestita-i ne-
,gare a neglni: tea, antiteza si sinteza,
trei este mai ales un numar sacru... Asa
VIA, Hegel n'ar fi admis cu nici un pret

www.dacoromanica.ro
 GHEREA. I COLILE LITERARE 271

realismul pe langd celelalte ale sale trei

laze literare ; de altfel ce haz ar fi avut
o teorie metafizicd Intemeiatd pe numAru/
patru?... Ba stim si mai mult : stim cum
ar fi definit Hegel realismul si iata de
uncle o stim. 0 axioma fundamentald a
logicei sund cum urmeazd: c0 notiune s
este Impreunatd, sau nu este ImpreunatA cu
notiunea po a treia posibilitate nu exista.
(Tertium non datur). Sau : judentile contra-
dictorii nu pot fi amandoud false. (Prin-
. cipium exclusi tertii). (Logica lui Ma-
iorescu). Adica un lucru trebue sd fie, de
Oda, ori alb ori nealb ; literatura trebue
sd exprime : ori armorne Intre spirit si na-
tura, ori desarmonie tntre spirit si naturd
tertium non datur. Dar clasicismul este
armonie, iar romantismul desgrmonie ; cum
retIseste Hegel sa mai introduca si o a
treia scoald : simbolismul ? Reuseste prin
aceia cd daca armonia Intre spirit si na-
-turd nu spoate sd fie decAt de un singur
fel, desarmonia Irisa poate fi de doud fe-.
luri: predominarea naturii asupra spiritului,
si predominarea spiritului asupra naturii.
In total nu avem deci decdt trei posibilitati;

www.dacoromanica.ro
272; H. SASiD/LEVICI

0' daca clasicismul este armonia din tre

spirit §i natura, iar romantismul : predo-
minarea spiritului asupra naturii. nu ra-
mane realismului in teoria hegeliana decAt:
predominarea naturii asupra spiritului, adica
tocmai formula fazei «simbolice» a litera-,
turii. Cum am spus : tai §oarecelui coada
§1 i-o lipe§ti la cap...
Din aceasta operatiune, pe care Hegel
ar fi facut-o el .Insu0, teoria n'ar fi esit
nici mai buna nici mai rea de cum a fost;
Bided intrucdt este adevarat T i dinteurk
anumit punct de vedere, §i pentru anumite
opere literare este adevarat -- ca clasicis-
mul exprima armonia dintte spirit §i natura,
iar romantismul predominarea spiritului a-
supra maturii, In -aceia masura este a-
devarat ca realismul, sau §i mai bine,
«naturalismul», exprima predominarea na-
turii asupra spiritului. GAnditi-va ntimai
la Zola, §eful acestei coli : nu pare creata
anume pentru dânsul formula lui Hegel :
«Imaginttia se silqte sä se ridice deasu-
pra naturii Oa la spiritual, dar n'ajunge.
dealt la personifican t grosolane ale for-
melor fizice?"...

www.dacoromanica.ro
 GHEREA §I §COLILE LITERARE 271

Asa ar fi definit Hegel realismul modern.

Dar Gherea cum II defineste?... El nu-I
defineste de loc, ci-1 pomeneste nurhai, cela
ce-i In adevar de regretat. Daca filosoful
Hegel ar putea ceti articolul lui Gherea
discipolul discipolulai ski Marx ar zice
desigur : Bine, cu clasicismul si romantis-
mul ti-a fost usor ; te-ai luat dupa mine ;
dar cum introduci realism! In teoria mea.
asta asi fi fost curios s'o vad...,Si In adevar,
nu Inteleg de ce n'a vorbit Gherea despre
realism,. Clnd a scris cileva pagini despre
clasicism, si alte caleva pagini desp're
romantism,-ce era de mai scria Inca vreo
clleva si-despre realism ? Cetitorul, auzind
mereu de echilibru si desechilibrq trebue
sa fi ramas cu o vie curiozitate nesatisfa.-
cuta : «dar realismul ce este, echilibru sau
.desechilibru ?» Noi, stiind ca In si§temui
lui Hegel, adoptat de Gherea, nu este loe
decât pentru o singurei definitie a realis-
mului, aceia pe care am dat-o mai sus
am fi fost curiosi sa vedem daca pe
aceasta ne-o da Gherea...
Dar Gherea nu vorbeste despre realism.

H. Sitnielevicl. Eoi studet CriiiCe. 15

www.dacoromanica.ro
274 H. SANIELE VICI

Faptul este cu atAt mai curios, cu eat In

introducere, Insusi d-sa ne spune :
Adevarul este cit am vrut si voesc sg.' scriu
mai ales de.pre realism si naturalism in litera-
tura Moderna, dar incepand sg scrm, am vgzut
ca nu e cu putinta a vorbi despre litentura
mOderng, fara. F A amintesc despre sistemele li-
,,terare si artistice, ce au fost mai inainte. Feno-
menele literare st artiitice, ca si fenomenele in
general,-sant strans legate, isvoresc untie din
altele. In lantul nesarsit tie fenomene, in T.yul
fat A margini de cauze si efecte, nu poti Igmuri
,,un fenomen, Parit i-.it attngi intregul an ; nu poi
atinge un Lipt, fara sit vorbesu de tuate faottle
premergItoare st, care-1 conditioneaza. 5.1. toc-
,,mai din aceasta pricing, voind sit vorbesc in
»sPecial despre scoAlA natura ista. ,i realista. mo-
,,derna, nu put sit nu pomenesc, rancar De szurt,
si de sco ile ltterare s at tistice de mai inamte.
In P tátea rdnduri, cdte citez aici, ar fi
putut Gherea, cdt decal, sa ne lamureasca
asupra reallsmului, ca sk nu ramânem cu-
riosi ; dar d-sa, nu nitmai ca nu ne spune
nimic despre realism In acest articol, dar
nici In articolele urmAtoare ale aceluias
volum, nici In volumul urmator, si nij mai
tdrziu nu-si tine fdgaduiala datd.

www.dacoromanica.ro
 GFIEREA I COLILE LITERARE 275

CAt despre teoria clasicismului §i a ro-

mantismului, Impruniutata din Heine, adica
indirect din Hegel Gherea ne-o prezinta
ca o teorie salvatoare :
Clasicism, romantism, realism, idealism, natu-
,ralism, ducumente omenesti, etc., etc., iat5. cu-
vinte care se arunca cu duiumul In once foi-
leton literal-. Dar vesnica repetare a acestor
cuvinte nu dovedeste de fel ca ele sant price-
pute lamurit, ba din potriva, nu numai in pu-
blic, (Jar &tar intre cei ce se indeletnicesc cu
literatura, dumneste cea mai mare neinteleg-ere
in privinta. acestor numerosi termeni literari.
,Spre pildl, in foita literara a unui ziAr din Ca-
pitala, fiind voi ba &sore Don Carlos al lui
S,hiller, se spunea ca Schiller este din scoala
romantio germana; in alt ziar am citit acelasi
Iucru despre Goethe !
Ei bine, soarta I§i are ironiile ei. Ace§ti
foiletoni§ti, a caror ne§tiinta l-a hotarât pe
Gherea sa-i scrie studiul, au szos pa-
rerea lor, ca Goethe Schiller sant ro-
i

mantici, din EnciclopeeliaLarousse (articolul

rotnantism), adica din acel isvor ap de
banal; a-a de accesibil fiecaruia :--- de care
se folosqte once gazetar când vrea sa
serie despre lucruri 4nalte. Dar In acelqi
www.dacoromanica.ro
276 H. SANIELEVICI

drticol, din aceiasi Enciclopedie, cu zeze

randuri mai jos, ziari§tii puteau gasi i a:ea
mftntuitoare teorie a lui Hegel, cu care
Gherea crede sa ne lumineze °data pentru.
lotdeauna !... De acolo am citat-o i noi!...1)
*
* *
Gherea n'a scris anume despre realism._
Dar rasfoind cele trei volume. ale sa!e-
gasesc cateva digresii §i aluziuni, din care.
se poate foarte bine vedea ce crede d- sa
despre realism :
NatuKalismul era si e si acum asezat pe niste-
baze foarte puternice, de neclintit. Critica Jae-
rarl a dovedit cu atgla claritate si cu o bogAtte
atat de mare de argumente cg naturalismul e
un copil legitim al epocii noastre, cg e strftns
legat de intreaga desvoltare socialg contempo-
rang, cg. spiritul "omenesc, ajuns la maturitate in
stimtg; nu mai poate sg se multumeascg nici in
artä cu idealtsmurile, simbolismurile si fantaziile
romantice alnuri cu enorma desvoltare a
stitntelor exacte, formula naturalistg. in arta se
imputtea. Omentrea civtlizatg, care a biruit for-
tele oarbe ale naturii st a pus in seiviciul o-
1) CAt de putin mantuitoare este aceastd teor 'e, am,
aratat in volumul Stud/ii entice.

www.dacoromanica.ro
 GYM REA. §I . COLILE LITERA.RE 277

mului aburi §i electricitate, necesar trebuia

,,ajungA la o literatura care tinde sI pAtrunda
sufletul omului, viata social a oamenilor, prin
,zugnviren avveiratd a acest6i vteft fi a aceslui
.vsuflet. IatA in cateva cuvinte acele puternice
temelti teoretice, pe care critica literarI le a§-
9,ternea natura1ismului"1)
Deocamdata ne multumim cu atat.
Cum vedem, Gherea n'a gasit pentru
-scoala realista acea definitie, de care am
spus ca e singura cu putinta In sistemul
d-sale. Jignirea pe care o aduce astfel Lo-
.01cei este chiar de neiertat.
In adevar, sa ne inchipuim ca cineva ar
/mparti mamiferele In trei categorii: A, B,
-si C, si ne-ar spune apoi urmatoarele:
Mamiferele de categoria A se hranesc cu
.arlimale, In cutare i cutare fel, si din
pricina unor anumite Imprejurari; cele de
-categoria B se hranesc cu plante, In cutare
si cutare fel, si din pricina altor Impre-
jurari ; In Ecurt, unele sant carnivore §i
celelalte erbivore,iar despre categoria C
voi vorbi ca alt prilej". Cetitorul ar ra:".
manea fireste curios sa stie ce fel de ma-
1) 0 proytema ljterarä, In vol, III, p. 231.

www.dacoromanica.ro
278 H. SANIELEVICI

mifere mai pot fi si acelea de categoria

vrand sa fie istet, at rationa asa Toal e
corpurile din natura se impart In animale,
vegetale i minerale ; cu minerale nu se
hraneste nici un mamifer ; prin urmare, pe
!Ana mamiferele carnivore si cele erbi-
yore, ce mamifere sa mai fie ? Omnivore !'
Ei bine, nu. Originalul clasificatOr, vorbind
cu alt prilej despre categoria C, ne-ar
spune ca : Ceia ce caracterjnaza mamife-
rele de categoria C, este cd au coada Incarli-
gata". Cetitorul ar ramftnea uimit : dar
bine; ce are a _face felul In care se hra-
neste animalut cu felul In care tine coada?!...
Tcrcmat de aceia Intrebam i nbi:
ce are a face armonia sau desarmonia
dintre corp i suflet, cu zugravirea ade-
varata sau neadevarata a vietii?! Oare un
om echilibrat nu poate zugravi viata asa
cum este ? Si pe de alta parte : oare Intre
realitii sau naturalistii moderni, nu se ga-
sesc i desechilibrati ?
Dar sa parasim terenul bunului
ne adresam tìintii speciale. Clasi-
ficarea, diviziunea, defingiunea, s'ant
operatiuni intelectuale care tin de dome-
www.dacoromanica.ro
 GIIEREA I c;;COLILE LITERARE 279

niul Logicei si formeaza capitole Insem-

nate In aceasta stiinta. Innainte de a
discuta o clasificare In fondul ei real,
trebue sa vedem daca este facuta conform
regulelor pur formale ale Logicei. Ori, una
din aceste regule ne Invata ca Intr'o cla-
sificare (respectiv: diviziune) nu se admite
pe acelasi plan de coordinare deck um
singur punct de vedere.\
Asa de pilda :
din punctul de vedere hl fQrmei capului,
oamenii se Impart In dolicocefali, mesati-
cefali si brachicefali.
in punctul de vedere al raportului
dintre actiune si subiect, verbele se Impart
In active, pasive si reflexive.
Din punctul de vedere al scheletului,
animalele se Impart In vertebrate si ne-
v ertebrate.
Uneori se admit doua sau mai multe
puncte de vedereTdar numai In aparenta.
ASa In Impartirea tuturor corpurilor din
natura In minerale, plante si animale, avert'
doua puncte de vedere: viafa si simtirea.
De fapt Insa aceasta divi 'Line se prezinta
corect asa: corpurile se im art In organice
www.dacoromanica.ro
28) H. ELINIELEVIGI

si anorganice (din punctul de vedere al

vietii), iar cele organice se impart In plante
si animale (din punctul de vedere al shn-
tirii). Nu-mai pentru usurinta de memori-
zare cele cloud planuri de coordinare s'au
contopif Intr'unul singur 1). Dar chiar asa
luata diviziunea, membrele ei trebuesc de-
finite astfel, Meat fiecare sa excluda pe
toate celelalte; caci Insusi Aristotel, pa-
rintele Logicei, a spus a Inteo diviziune
rnembrele coordinate trebue sa formeze
un sir complect de notiuni contrarii. Despre
plante, de pilda, n'ar fi destul sa spunem
ca trdesc, ci ar trebui adaugat: fi nu simt.
Cu anumite Indreptari, clasificatia lui
Oherea ar putea intra in categoria celor
cu doua puncte de vedere. Am putea-o
formula asa: Literatura se Imparte In rea-
lista si idealistd; cea realista zugraveste
viata asa cum este, iar cea idealista zu-
graveste o viata inchipuita sau Infrumu-
setata; si la rAndul ei, literatura idealista
se Imparte si ea In doua: In Clasica §i

1) In aceastA categorie intrA si clasificatia anirnaletor

de Linnd (Log. lui Maiorescu).

www.dacoromanica.ro
 GHEREA §I §COLILE LITERARE 2St

romanticd; una ne prezinta o viata Inchi-

puita §i sanatoasa, cealalta o viata_ dea-
semenea Inchipulta dar bolnava. La Intre-
barea : de ce clasicii ,nu ne-au dat o zu-
gravire adevarata a vietii" (ca doara nu
erau desechilibrati ca romanticii), Gherea
ar putea raspunde : IFiindca spiritul o-
menes:. nu ajunsese Inca la maturitaté In
stiinta».
Numai ap conceputa, clasificatia lui
Gherea poate ave? un Inte/es; caci daca
o consideram Intemeiata pe un singur punct
de vedere a§a cum a Intemeiat-o Hegel,
pe raportul dintre spirit §i natura,faptul
de a Inlocui singura definitie a realismului,
posibila in acest sistem, cu o aIta dell-
nitie, Intemeiata pe un punct de vedere
cu totul deosebit, constitue o gre§eala de
judecata, nici cat negru sub unghie mai
mica decat aceia de a Imparti mamiferele
In carnivore, erbivore, §i mamifere cu
coada Incarligata. Gherea a Imprumutar
in doua izvoare deosebite doua puncte
e vedere cu desavar§ire straine unul de
altul §i nu s'a gandit sa le contopeasca
dupa regulele Logicei: un punct de vedere
www.dacoromanica.ro
282 H. SANIELEVICI

este acela al lui Hegel §i al romanticilor

germani, care cautau pe vremea aceia sa-si
formuleze conceptia lor literara i artistica
In desavarOta opunere cu aceia a clasicis-
mului, care i-a precedat; iar celalalt punct
de vedere e§te al naturali§tilor franceji,
care au cautat i ei, In timpul nostru, t ali
formuleze doctrina in opunere desavársita
cu aceia a romantismuluippe care-I coin-
bateau. Gre§eala lui Gherea a fost de a
cauta sa defineasca doua membre ale di-
viziunii, fail a pomeni de al treilea; caci,
de oareN a defini un membru al diviziunii
inseamna a arata diferenfele specifice prin
care acest membru se distinge de fiecare
din celelalte, indata ce lasi la o parte
pe unul din membre, definitia cade de sine,
ca fiind insuficienta. Cánd ne vorbeste,
de pilda, despre romantism, intelegem
foarte bine cà romantismul, exprimánd o.
stare de suflet nesanatoasa, este altceva
decAt clasicismul, §i avand o conceptie ne-
fireasca despre viatA, este altceva cleat-
realismul. Cánd ne vorbeVe Insa despre
clásicism, nu intelegem de loc prin ce cla-
sicismul se deosebe§te de realism.... De
www.dacoromanica.ro
 GHEREA I COLILE LITERARE 23

ce scriitorii greci, care erau .asa de maL.

terialisti. si .dadeau lucrurilor o Thfati-
sare asa de materialista., nu ne-au dat
o .kadevarata zugravire a vietii» ? Poate
din pricina ca pe de o parte erau pfea
fericiti, si deci porniti a vedea din viata
mai mult laturea frumoasa, iar pe de alta
parte naivi, fiindca spiritul omenosc nu
ajunsese inca la maturitate in stiinta"?
Dar asta trebuia sa ne-o spue Gherea!
*i nu ne-o spune nici cu un singar cuvânt!
Ba ne spune chiar contrariul:
It..Nu trebue sa se creada ca in Grecia antio
era o fericire ideal, absoluta... Rasboaele pri,
cinuiau multime de nefericiri. Afara de aceasta
,
pe vremea lui Pericles, adica pe timpul celei ma-
mari infloriri a artei antice, in Atena erau clase
si lupta de clase ;' erau cetateni bogati si cetatent
sPraci, §i lupta dintre acestia a fost intaia pri-
cina a aderii democratiei antice in Grecia. Multe
nenorociri a pricinuit si aceasta luptA. In sfarsit
Grecii erau oameni, si oameni ajunsi la un inalt.
grad de desvoltiire intelectuall si sentimental;
vi iubeau, urau, invidiau, se luptau, isi. rasbunat,
plangeau. Aceasta parte intunecoasa a vietii
Greciei a gAsit §i ea interpreti gtniall, cum de.
Oda au tot Eschyle, Sophocle si Euripid e'
www.dacoromanica.ro
.28 4 H. SANIELEVIOI

Adica, dupd Homer, cei mai mari scriitori

ai Greciei antice.
Numai c suferintele omenesti sunt Infatisate
osa cum trtbue si pot fi asemenea suferinti la
,oameni cu nervii sMatosi. SAnatatea si puterea
,fizicA respirA din toate productiile
,artistice grecestia.
Cu alte cuvinte, prima deosebire pe
care- am vrut s'o gdsim intre clasicism
-realism, aceia ca Grecii din vechime, fiind
sanOosi si fericiti, erau porniti sd vadd
inai mull patea frumoasa a vietii Cade.
Rámane cealaltd, ca numai In zilele
noastre spiritul omenesc a ajuns la ma-
turitate In stiintd" ; cd dacd Grecii ne-au
4at si ei o ozugrAvire adevarata a vietii»,
totusi spiritul lor nu era Inraurit de stiintele
sociaie si de psihologia fiziobogicä, aparute
lin vremea noastrd, ochiul lor nu era exer-
chat de metoda riguroasa a cercetdrilor
exacte..."
...Dar nu, nu rdmane nici asta, fiindcd
r.Gherea este contra realismului naturalist";
id nu cere scriitorului decat gsa creeze
operele sale din elementele reale ale vieta
inconjuratoare».

www.dacoromanica.ro
 GHEREA I §COLILE LITERARE 2S :74

A doua parte caracteristica a lui Turgheniew-

este realismul, dar realismul inttles in sensul
odevarat al cuvantului. Realismul in literaturk,
daca vom lua cuvantul ad /Wean:, e o descnere
a lucrurilor, asa cum sunt in realitate. Din aceasti
explicatie a realismului ese insa intrebarea : Ce,
si cum trebue descris ?. Un romancier din
scoala lui Zola e in stare sa ne descrie in zeci
de pagini o sobl care scoate fum... Turghenim -
avea gustul estetic prea desvoltat pentru a cadea
in asemenea caricaturistn. SJbiectele sale sunt_
tot atat de adevarat; tot atat de reale, dar in
acelas timp ele contin ideaturi marete, idealun
omenesti, care turbura pe concetatenii sal. In
om el vede mai intaiu si inainte de tuate omut,
iar nu bestia, si nu se incliletnice5te decat Cu
desfasurarea bunelor i relelor omenesti, asa
cum sunt, intelegand ca a zugrávt par/wile
relattuntle doblocep este treab faufit, care
se numege farologre, iar nu a arid Dra-
gostea in romanele lui Turgheniew este un
suntimant maret, ideal si nobil.,. etc.
Asa dar, cu toate silintele noastre,
putem descopert la Gherea. vre-o deose-
bire lntre clasicism si realism.
InsA clasificatia sa trezeste in mintea
noastra i alte InJoeli. Ne Intrebam,
ne-am Intrebat de la Inceput : realismul

www.dacoromanica.ro
286 H. SANIELEVICI

ce exprima el? Armonie, sau desarmonie

intre corp $i suflet? Despre aceasta Gherea
nu ne spune nimic. SA examinAm cele trei
vdspunsuri care sunt Cu putinta :
Realistii sunt oameni echilibrati, ca si
clasicii lui Gherea.
Greu de admis. Ca sa nu ludm decAt un
exemplu Zola, seful realistilor franceji, a
lost tu mult mai putin sanAtos, trupeste si
sufleteste, decal Victor Hugo, seful recu-
moscut al scolii romantice franceze; de alt-
-fel Gherea a aratat In studiile sale, cu o
-mare bogatie de amanunte, ce InrAurire su-
-fleteascA nenorocita are organizarea sociald
de astdzi asupra oamenilor In genere, si
asupra intelectualilor In depsebi.
Realistii sunt oameni desechilibrati,
ca si romanticii lui Gherea.
Atunci de ce nu creazA si ei opere ro-
rnantice ? Unii cam scriu astfel de opere...
Despre toti Insd nu putem admite cd sunt
desechilibrati, In once caz nu deSpre un
Dickens sau George Eliot...
Unii dintre realisti sunt echilibrati,
altii dese,:hilibrati.
_Oar atunci, fiindcA echilibrul sau dese-

www.dacoromanica.ro
 GHEREA I FOLIVE LITERARE 287

chilibrul Intre corp §i suflet constitue un

punct de vedere a§a de Insemnat, a§a de
hotdrItor, Incat i-a servit lui Gherea ca baza
de clasificare,§i l- a facut sft Impartd idea-
lismul In clasicism- §i romantism, este
evident ca trebue sä Impdrtim §i realismut
In doud grupe: In realism echilibrat §i rea-
lism desechilibrat adicd In total sd avem
patru §coli... Dar aceasta nu se obi§nuqte...
In mai mare nedumerire ie pune urind--
torul pasaj din articolul Criticii nostri si
Näpasta:»
«,In altd lucrare dramaticd, personagale pot si
,,fie numai simbole : ele nu se repreziind pe sine
ci simbolizeaza niste idei ori suntiminte
abstracte. In alta lucrare dramaticd, personag ile
Sunt personificarea luturor virtutilur §i viculor
,,posibile, care tiLi odati nu pot sl se intalneascil
in acelasi om,-fiind:.a nu pot 4a. existe oimeni
,niciabsolut virtuo§i, nici absolut vitio§i. To -ite
ac, ste lucrari, in toati varietatea lor, vor fi In
domeniul rtei idealiste, simbolice. (Prin arta
2/echuirshl Gherea intelege azi klä rornardati).
,Din potrid, in lucorile dramatice naturahste,
personagiile s reprezinti pe etc; ìni ca oa-
mein vii. Cutare ori cutare oersonagiu din dra-
mele lui Shakespeare nu persontfi.:ii cutare ori
'4,cutare simtimant. Romeo nu persomfica iubirea.

www.dacoromanica.ro
288 H. SANTELEVICI

Othelo gelozia, Hamlet mechtarea §i nehotararea,

Ei sunt oamtni vii... Aceasta tdenttlate Mire
personagit st Mire cetace trebue sr! reprezente
este, dupd cum am spits tntrun alt arttcol,
semnty de cdpetence al nataraltsmulte.
Adica aici Gherea pune naturalismul exact
In aceia0 opunere Cu romantismul, In care
a pus odinioard clasicismul. Mai mult cleat
atat. Formula: .Identitatea tntre personagii
si fntre ceiace trebue set reprezinte», Gherea
ne-a dat-o, ce-i drept In alt articol, i anume
In articolul Romantism qi clasicism, dar nu
Cu privire la naturalism, cum spune, ci Cu
privire la clasicism. Nu mai Incape dar nici-a
Indoiald, cd pe-ntru ansul, clasicism i na-
turalism sunt doud cuvinte sinonime, ceiace
nu se poate interpreta decdt asa : Toate
Insusirile minunate ale acelei scoli literare,
care In anticItateoursta nume!e de clasicism,
iar In zilele noastre, prin nu tiu ce ca-:
priciu al scriitorilor, au cdpatat numele de
naturalism, au fost produse : in antrctiate,
de viata Indestulata prin munca sclavilor
§i de gimnasfica organizata pentru apd-
rarea cetkii ; iar In timpurile noastre, and
scriitorii n'au nici sclavi, nici nu fac gim-
www.dacoromanica.ro
 GHEREA §I §COLILE LITERARE 289

nasticd, si cAnd, fiind ruinati trupeste si

sufleteste din pricina organizdrii burgheze,
ei sufdr de .boala veaculuip, &lied de pe--
simism sau edeceptionism» In timpurile
noastre, zic, acele minunate Insusiri au fost
produse de «spiritul omenesc ajuns la ma-
turitate In stiintd.. Doud cauze cu totul dife-
rite producAnd acelasi efect se Intamplft.
Dar Gherea considera pe Shakespeare
ca naturalist. Noi, ce-i drept, 11 stiam ro-
mantic, revendicat cu mare entusiasm de
toti romanticii germani si franceji, dela cel
dintdi pAnd la cel din urma ; tnsd dacd vrea
Gherea, fie si naturalist, sau cu alt termen:
clásic. Dar se naste Intrebarea: cum a ajuns
Shakespeare la Insusirile sale clasico-na-
turaliste ? lata ce nu putem pricepe. Sclavi
n'a avut, gimnastica n'a fdcut, bogat n'a
fost, si spiritul omenesc nu ajunsese Inca
la maturitate In stiintd ?!.!
Aicea ne-am Infundat de-abinelea.
*
* -*
Ce-ati zice de un chirurg care n'ar sti
sd amble cu instrumentele de operatie ?...
Este cazul luì Gherea. El a avut pre-
H Sanielevici..-- Noi studsi critic.% 19
www.dacoromanica.ro
290 ff. SANIELE VIOL

tentiunea de a imprima criticii noastre lite-

rare o directie stiintifica ; si cu toate acestea,
el insusi nu utilizeazd metodele de &-
dire si investigare ale stiintii. In locul unor
descrieri «stiintifice., adica obiective, cu-
prinzAnd notele esenti ale si caracteristice,
ne dd descrieri «literare., adica subiective,
si lipsite de once preciziune; In locul de-
finitiunilor, ne da descried ; cdnd face cla-
sificari si diviziuni, nu urmeaza regulele
logice ale clasificarii si diviziunii ; cdnd sta-
bileste Intre fenomene legdturi cauzale, le
stabileste gresit fiindcd nu cunoaste dife-
ritele metode ale inductiunii.

U0

www.dacoromanica.ro
 lar In 0 MM. A
.5

C. Dobrogeanu-Gherea
Va veni o vreme cand In Istorie fiecare
amanunt va fi dovedit ca expresia unei
legi...
De ce noua, In tara romaneasca, socia-
lismul ne-a venit din intunecoasa Rusie si
nu din Germania ori din Austria, unde
miscarea muncitoreasca, atat de Inaintata,
Imbracase formele ei clasice ? Fiindch Ro-
manieí Semi-feudale li trebuia un socia-.
lism sui-genertg, astfel cum 11 &yea si
feuda la Rusie.
Capitalismul, In prima lui faza de des-
voltare, pricinuieste suferintele cele mai
grele, si lucratorilor, si midi biirghezii, si

www.dacoromanica.ro
292 H. SiiisTIELE7ICI

nobletii. Parca vad pe micul patron tipo-

graf, mizerul qburghez. (?), viefuind lad-
lalta, in acelasi iad de murdarie, cu cei trei
patru lucratori, din plus valoarea muncii
carora nu gase§te chip sd se Ingra§e §t
alAturea de care cere la clubul socialist
desfiintarea societdtii ccapitaliste»... Ca §k
nobleta, mica burghezie oscileaza Intre
nostalgia dupa patriarhalele relatiuni me-
dievale, §i afisaréa celor mai extreme doc-
trine. Lucratorii ei In§i§i, dei nu privesc
spre trecut, dar atribue capitalismului ti-
calosii cari sdnt mai de grabd resturi feu-
dale §i pe cari capitalismul desvoltat le
cur* fard mila.
Prima noastra mi§care socialista, dupa
chipul §i asemanarea societatii In care se
nascuse, §i-a avut §i ea oligarhia ei.
Imi aduc aminte de unul din acele mici
fapte cari fac Istoria.
Timp de cel putin zece ani Dobrogeanu-
Gherea ne-a adunat mereu, In rastimpuri,
pe noi, intelectualii sociali§ti, ca ga chib-
zuim lntemeierea unei reviste. Unii ne cu-
ceriseram un loc de frunte In presa, alp
In mi§carea culturala a tarii ; §i totu§i se

www.dacoromanica.ro
 C. DOBROGEANU GFIEREA. 293

lpdrea cd la revista proectatd nu eram

meniti sd jucam decat rolul secundar de...
teolaboratori. Rolul principal, de protectori
decorativi si platonici, era rezervat unor
persoane simandicoase absente... Gherea
-chibzuia mult si arnana mereu, c'un zam-
bet tainic, de initiat : «cand s'or intoarce
SIdtinenii din Paris»...
Discipolii plecau spinarea, convinsi...
Cu multi ani mai tarziu am cunoscut In
-tren pe un d. -doctor purtand acest !Wine,
om de treabd, jovial, serndnand la tem-
perament cu Vasile Mortun... L-am intre-
bat dacd n'ar.e cum-va si un frate si mi-a
Tasp-uns cd da : e judecator.
0 divinitate invizibild, care, ascunsa de
(nod de fum de tamaie, a plutit ani de 'zile
deasupra partidului, a fóst si d. dr. loan
Cantacuzino, dupd cat am auzit, un pro-
fesor constiincios, care a dat stiintei si
contributiunile la cari 11 obliga meseria...
Dupd desfiintarea primului nostru partid
socialist, norii se despicard si d. dr. co-
boil ca fetis pe coperta VIetii RomeineA
unde ratline neclintit zece ani de zile.
La intrebdrile mete indiscrete, d-na Izabela
www.dacoromanica.ro
294 H. SANIELEVICI

Sadoveanu mi-a raspuns odata, plina de-

manie : Cantacuzmo e un geniu. Staruind
sa aflu dovezile acestei genialitati, d-sa,
stransa cu usa, a desvaluit - In colectia
de zece ani a revistei se afla un foarte
drägut articol, de o pagina, despre d-rul
Radovici...
Amicul loan Teodorescu mi-a explicat
odata rolul insemnat, jucat In socialism,
si apoi In poporanism, -cíe d. dr. Cantacu-
zino : .intelectualii nostri ;bit obicinuiti
sa se bage clienti la cate-un boer. Multi-
se vor baga la acest boer, care-i si orn
de treaba, cult, etc.»

Gogoasa primei noastre miscari socia

liste se usca la 1900, se deschise si dada
drumul poporanismului, acelui fluture de-
noapte, pclros i greoiu, care dupa ce sbura,
cand In jurul felinarului purtat de liberalul
Torquemada, cand In jurul celui tinut de
conservatorul Ignatiu de Loyola, Isi párli
aripile la globul electric al ocupatiunii,
germane si acum face ochi dulci tara
de origina...
Meritul ceI mare, de om politic, in fatcr
www.dacoromanica.ro
 C. DOBROGEANII-GHEREAN 295

lstortei, al lui Dobrogeanu-Gherea este

ca n'a devenit niciodatd poporanist. Ca
om s'a adaptat complect ruediului oligar-
fiindc'a iubit viata cu. pasiune si a
--vrut 's'o soarbd prin toti poni. S'a ferit sa)
se manifeste cand era periculos de a se ma-
nifesta (ani Indelungati !...) pe. adversarii
i-a crutat cat i-a fost cu putinta Teoreti-
ce?te Insa, n'a facut niciodata concesii, n'a
renegat si n'a abjurat, cu toate fagadue.-
lile de portofolii
Cunoscand oportunIsmul lui Girerea
viata practica, unii au cdutat sd-i scruteze.
constiinta, sa gdseascd si statorniciei
in credinte, mobile egoiste : ca nu voia
sa se arunce In valtoarea luptelor de co-
terie ; ca se tema dè atacuri privitoare
la originea sa evreiascd ; ca esenta anti-
semita a poporanismului trebuia sA-1
neasca... Noi credem mai de graba ca.
ornul acesta avea In sufletul sdu cloud
personalitati : una superficial a, InchinatA
vietii trecatoare a manii de lut ; alta, a-
danca, inchinata viitorimii...
In polemicile lui se silea sä toceascd
varful sagetii pe care o indrepta asupra
www.dacoromanica.ro
296 H. SANIELEVICI

persoanei ; dar nkiodata n'a faIsificat cu

stiintd -adevdrul, Jiu si-a prostituat mintea,
n'a siluit logica, pentru a-si servi intere-
sele sale personale. In critica literard i-se
poate aduce mai degrabd imputarea con-
trara : ca sugestionat de credintele sale
politice, a facut Istorie tendentioasd. Dar
in acest domentu, Basa de instructie me-
todica si de cultura Fenerald 1-a dat prada,
fara stirea lui, nobilei sale pasiuni poli-
tice. In definitiv, cu toate ereziile emise
In studiile sale entice, cu toata proIixitatea
populard a scrisului ski, Gherea a fost un
intelectual; §i ca atare logica si adevdrui
exercitau asupra mintii sale fascinatiunea
aceia care impune tacere instinctelor in-
f erioare ale omului... In Neolobagia lui,
jumatate din valum cuprinde o analiza
nemiloasd a poporanismului, pe care-I bi-
ciuieste pAnd la _sftnge, c'un acerb umor
popular...

Decenii intregi faima lui Gherea s'a in-

temeiat pe studiile sale de critica literara.
Acuma jurnalistii, mai bine orientatC II
numesc ilustrul teoretician socialista.

www.dacoromanica.ro
 C. DOBROGEANITGHEREA. 29T

Critica lui Gherea sufera de mari lip-

suri. Partea teoretica trebue s'o spun
poate fi considerata ca nula. Stilul e
une-ori atAt de incorect, IncAt in forma
lui curat exterioara, fail a se atinge
felul personal de exprimare, va tTébui
Tefacut ; altfel Studiile critIce risca sa nu
mai fie citite. Sensibilitatea artistica chiar,
lasa mutt de dorit. Prea adesea-ori criticul a
confundat un licuriciu c'o stea... Dar o-
.clata ce ajungea, fie prin el lnsusi, fie prin
tolaborarea difuza a publicului cetitor, sa
prinda trasaturile mari ale unei Insemnale
personalitati artistice, Gherea le trecea
prin prizma temperametitului sau epic
popular §i proecta In gall o simplificata
dar mare* imagine, care domina atmos-
fera ¡iterará si exercita, inteo tara In de-
finitiv incultd, b durabila si binefacatoare
Inraurire... Poate a imaginile acestea Vor
placea si, viitorimii...
Crscriere Irma care va ramâne cu sigu-
Tanta In literatura noastra economica si
sociologica, este Neoiobeigia. Ideia fun-
damentala nu-i originala. *i chiar In des-
voltarea ei, Gherea .s'a folosit mult de
www.dacoromanica.ro
298 H. SANIELEVICI

ce-au scris aItii. Dar a strans la un loe

tot materialul, l-a supus unei critici. lu-
minate i 1-a expus metodic, sprijinindu-se
pe bogatele sale cunostinti teoretice
practice. Gherea a fost inainte de toate
socialist. In, critica literara chiar, a urmarit
In primul rand propagarea ideilor socia-
liste. Era acolo pe un teren strain. In
Neoiobiígia sta pe teren propriu. Cetise
literatura economica sociologica socia-
i
lista, citea ziarele i revistele socialdemo-
cratiei germate ; si apoi, aici erau dd
manuit realitati palpabile, pentru cari acest
fiu de nregustor de tara avea InJinatiuni
din nascare. danditi-va la sfizionomia
Infatisarea lui... In arta, unde trebue
finete, Gheiea a adus numai vigoare. In
economía politica era acasa la dansul. In
cei din urma douazeci de ani si-a petre-
cut cea mai mare parte din timp cetind
ziare i convorbind, in restaurantul tinut de
dansul, cu oameni din bate clasele sociale,
-despre feluritele ramuri de activitate ale tarii.
Era In curent cu toate. Si de ace:a viito-
rimea, de cate-ori va voi sa cunoasca sacie-
tatea semi-feudala romaneasca dinaintea
www.dacoromanica.ro
 C. DOBROGRANII-GHEREA. 299.P'3

razboiului mondial, riu va putea trece peste

Neolobägia lui Gherea.
Prin origine, prin temp erpment, prin in-
clinatiuni, prin stil, prin credin. te, Gherea
a fost al poporului; de aceia poporul,
prin funeralii cum nu le-a avut nimeni In
aceasta tara, a aratat cum Intelege sa-i
pastrezè amintir ea.

Intre intelectualii crescuti la scoala so-

pialista, Gherea are, multi discipoli. Unii II
desonoreaza, fiindc'au copiat partile lui
rele, exagerAndu-le. Oportunismul pe care
maistrul 1-a practicat numai In viata sa
privata, ei 1-au extins i asupra vietii lor
publice. Ipocrizia ireata care la ansul, ca
la toti rusii, era pe jumatate inconstienta
Intovarasita de bunatate i bonomie, la ei
a luat cu totul alta culoare, devenind un
vitiu stricator de suflet. Au copiat proli-
xitatea _stilului, facandu-1 pe deasupra
gaunos, patosul de rau gust, etc. i din ad-
miratia fara rezerva pentru ilustrul critic_
teoretician" si-au faurIt un fel de blazon
ca anumite femei de lume, din deyotiunea
lor

www.dacoromanica.ro
303 H. SAME LEVICI

Exista oarecare probabilitate, cd de ade-

-vdratul sdu discipol viitorimea md va recu-
noaste pe mine, care 1-am atacat doudzeci
,-cle ani. Idealismul, de care a dat dovadd
In scrierile sale si'n manifestdrile sale pu-
blite, eu 1-am practical si'n conduita mea
privatti. Pentru aceasta, date fiind tara si
epoca, a trebuit sa-mi jertfesc viata, sa'n-
dur sardcia lude si suferintele legate de
dansa. i numai dupd ce mi-a albit parul
-si am siintit puterile scazand, m'am hotarat
la mici concesii, In vederea unui scop a
arui indltime nu-i Inca de nimeni bAnuitd.
i cand 1-am cunoscut pe Gherea de
aproape si m'am Incredintat cd de idealis-
mul pe care 1-a propagat prin scrisul lui,
el insusi s'a desrobit pe deplin In viata
lui privata, deceptia a fost tragica si ea
a prefacut dragostea idolatra, In ura si dis-
pret pe nedrept, o recunosc : viata-i ti-
ca/oasa si omul, o mand de lut.
Din KTierile lui Gherea am Invatat Intai
a privi literatura si Istoria prin prizma eon-
feptiei materialiste, dar arma aceasta am
Intors-o In contra Jul chiar, dovedind ne-
indemanarea aplicatiilor facute- de dansul

www.dacoromanica.ro
 C. DOBROGEANU-GHEREA. 30 h

§i complectându-le cu factori pe cari abia

i-a bdnuit. lar In ceiace a avut mai bun-
'in scrisul lui : respecful adevarului si al
binelui obstec, l-am urmat si-1 urtnez,
si poate nu-i o IntAmplare cd sunt azi
singurul care propag vederile pe care si
dansul.le-a expus In cea 'ain urind a sa
lucrare.
Karl Marx, vorbind de pozitiunéa sa
fata de Hegel, spune undeva ca adevaratul
discipol nu-i cel ce copiaza pe maistru,
ci cel care-I combate si-1 distruge. Mi-am
Implinit aceasta menire cu prisosinta.

www.dacoromanica.ro
 CUPRINSUL

Mute° SCrinare cAtre Romain Rolland 1

Literatura delicventilor 33
Literatura viitorului 3)
Rabinclranath Tagore 49
Oamenii din mira de azi 79
Pesimisimul sec. al XIX-lea l optim.smul-sec, al
XX-lea. . . 111
Clasicismul de fier . .
*culi gemir' literare . . .... .
Pastelur le lui Vasile AlLcsandri .
e
e .
e
121
137
147
Controvers1 in parabole 16Q
Evolutia literarl a lut Vasile Alecsandri 177
Politica i iiterdfura . . 187
Alexandru Vlahuta . . . . - 197
Dol pictOri 27
*Schite si alnintiri» de D. D. Patr4canu . . 225
Gherea l culiIe Itti.rare
C. Dobrogeanu-Gherea . . . . ...... '253
291

www.dacoromanica.ro