CIORAN

Silogismele
\,, \., . ..
amaraclunll
Traducere din francezd de
NrcoLAE nAnNa

HUMANITAS
BUCURE$TI
 CUPRINS

AtrofiacuvAntului.... 5
PungagulPripastiei ......20
Timp 9i anemie 35
Occident .....'45
Circul singurdtilii 55
Religie 73
Vitalitatea dragostei 84
Despre muzici 91'
VArtejul istoriei 95
Laizvoarelevidului ......105
 ATRoFrAcwANruru

Formali la gcoala veleitariloq, idolatri ai frag-

mentului 9i ai stigmatului, aparfinem unui timp
clinic in care numai cazurile conteazd. Ne intd-
reseazd mai ales ceea ce scriitorul nu a exprirnat,
c€ea ce ar fi pufut spune, dar n-a spus, ne atrage
doar fala sa nevdzuti. Daci scriitbrul a ldsaio
operd, dacd s-a infiligat pe de-a-ntregul, atunci, cu
siguranld, il vom ldsa sd cadd in uitare.
Magie a artistului nerealizat..., d invinsului
care gi-a risipit dezamdgirile, care nu a gtiut sd le
facd sd rodeasc5.
{<

AtAtea pagiri, atAtea cdrfi care ne-au migcat

cAndva 9i pe care le recitim numai pentru a sfudia
megtegugul potrivirii adverbelor sau al alegerii
adjectivelor! !)

L
{.

Prostia cuprinde o dozd.de seriozitate care, con-

dusi mai bine, ar putea inmulfi numdrul capo- s
doperelor.
r&
bO

De nu ne-am indoi de noi ingine, scepticismul (,)

ne-ar fi literd moartd, ingrijorare convenfionali,
doctrind filozoficd.
 !F

Nu mai vrem sX indurdm povara ,,adevdru-

rilor", nici sd ne ldsdm pncdlifi de ele sau si le
devenim complici. Visez la o lume ir care oame-
nii ar fi gata sd moard pentru o virguli.
:1.

CAt de mult imi plac acele minli socotite de

mAna a doua Soubert, mai ales) care, din discrefe,
au refuzat sd-sj asume propriul gerriu 9i, temAndu-se
cd-l au,gi-au dus viala in umbra geniului altora.

Dacd Molidre s-ar fi aplecat asupra propriilor

adAncuri, Pascal, comparat cu el, ne-ar pdrea un
jurnalist.
*

Certitudinile exclud stilul: grija pentru expri-

mare e apanajul celor ce nu pot adormi intr-o
credinld. Lipsifi de un temei solid, ei se agali de
cuvinte, simulacre de realitate, pe cAnd ceilalf,
siguri pe convingerile loq, nu pun pre! pe infdfgare
gi se rdsfald in tihna improvizafiei.

{r

Ferifi-vi de cei ce itrtorc spatele dragostei, ambi-

I
,tiei, societefi. Pentru acete rmunfdri, * v or rdzbuna.
:F
U

Istoria ideilor e istoria urii insingurafilor.

 :l€

Plutarh, azi, ar scie Vielile paralele ale ratalilor.

Romantismul englez a fost un amestec fericit

de laudanum, exil qi fhzie; cel german
alcool, provincie 9i suicid. - de
:r

Anumite personaje ar fi trebuit sd trdiascd in

orage ale Germaniei epocii romantice. CAt de acasd
ar fi fost un G6rard zron Nerval la Ttibingen sau
la Heidelberg!
:f

Rdbdarea germanilor e fdrd margini, pAnd 9i in

privinfa nebuniei, pe care Nietzsche a indurat-o
unsprezece ani, iar H<llderlin patruzeci.

*<

Lutheq,prefigurare a omului modem, airtrunit

q
toate formele de dezechilibru: in el convietuiau
un Pascal gi un Hitler. \
* ct

,,...numai adevdrul este pldcutt'. De aici

provin lacunele Franfei, respingerea- Nedeslu-
bO
9itului gi Negurosului, antipoeziagi antimetafizica
ei. Mai mult chiar decAt Descartes, Boileau avea (']
sd coplegeascd un intreg popor, cenzurAndu-i
geniul.
 {.

Infernul
- precis ca un
Purgatoriul
proces-verbal;
orice aluziela cele ceregti;
Paradisul -fals,ca
etalare de pldsmuiri serbede...
Trilogia lui- Dante constituie cea mai strdlucitd
reabilitare a Diavolului pe care va fi intreprins-o
vreodatd un cregtin.
*

Shakespeare: loc al intAlnirii unui trandafir cu

o secure...
*

Sd-f.ntezi viala inseamnd sd ajungi la poezie

fdrd, sprijinul talentului.
-

Numai minfile superficiale abordeazdideea cu

delicatele.
*

Menlionare a necazrrilor administrative (.the

law's deIay, the insolence of office") printre moti-
vele care justific5 sinuciderea mi se pare lucrul cel
mai adAnc din spusele lui Hamlet.
*

L Modalitdfile-i de exprimare fiind tocite, arta se

U orienteazd spre nonsens, spre un univers inchis
gi incomunicabil. Orice freamdt inteligibil in
picturd, muzicd. sau poezie -
ne pare, pe drept
-
cuvant, desuet gi vulgar. Publiculvadispdrrea cur6nd
gi,la scurtd vreme dupd el, arta.
O civilizafie care a inceput prin zidirea de cate-
drale se va sfArgi prin ermetismul schizofreniei.
,1.

La mii de leghe depdrtare de poezie, suntem

legali de ea prin nevoia ndprasnicd de a urla:
ultimul stadiu al lirismului.
{<

Sd fii unRaskolrrik
scuzd.
:F

Aforismule cultivatnumai de cei care au cunos-

cut frica tn mijlocul cuvintelor, frica de a se ndrui
impreund cu toate cuaintele.
{<

Unde nu ne-am putea intoarce la acele wemuri

in care fiinlele nu eiau siluite de vocabule,la laco-
nismul interjecfiei, la nduceala paradisiacd, la
vesela stupoare de dinaintea graiului!

E ugor sd fii profund: ajunge sd te lagi coplegit

de propriile-fi tare. bo
* o
(')
Orice cuvAnt md doare. $i totugi, cAt mi-ar
pldcea sd aud flori sporovdind despre moarte!
 :F

Adevdrate modele de stil injurdtura telegrama

gi epitaful.
rF

Romanticii au fost ultimii mari cunoscdtori in

domeniul sinuciderii. De la ei incoace , arta le-a
fost sabotatd... Ca si fie din nou ce a fost, ar trebui
un nou ,,mal du siEcle".

:li

Privarea literaturii de fardurile care-i acoperd

adeviratul chip e la fel de peri ca depose-
darea filozofieide i pisiresc. Si se reducd
oare_ crealia spirifuald la transfigurarea de flea-
curi? Sd nu existe substanld decAt in afara articu-
ldrii, in rictus 9i catalepsie?

!S

O carte care, dupi ce va fi nimicit toful, nu se

nimicegte gi ea ne va fi scos din sdrite degeaba.

Iatd-ne, monade dislocate, la capdtul tristelilor

prudente gi al anomaliilor previzibile: tot mai
multe semne vestesc hegemonia delirului.
L
:F

rl

,,Sursele" unui scriitor sunt de cdutat ire teme-

t0 iurile sale de ruginare: dacd nu le descoperd in sine
sau refuze sd ia notd de ele, e menit plagiafului
sau criticii.
*

Occidentalul frdmAntat te duce cu g6ndul la un

erou dostoievskian care ar avea cont la bancd.

Un bun dramaturg trebuie sd aibd simful asa-

sinatului: de la elisabetani trcoace, cine mai gtie
sd-9i omoare personajele?

,r

AtAt de bine s-a obignuit celula nervoasd cu

orice, trcAt nu mai putem ndddjdui cd se va ivi
vreodatd o sminteald care, pdtrunzAnd ir creiere,
sd le facd sd pocneascX.

De la Benjamin Constant fircoace, nimeni n-a

mai gdsit tonul dezamdgirii.
{< o
L

Cel care, dupd ce-si va fi firsugit principiile

mizantropiei, va dori sd meargd mai departe va
trebui sd invele de la Swift:vaaflacum dispreful
fa!d, de om poate fi adus la intensitatea nevralgiei.
ba
:r
(/)
Prin Baudelaire, fiziologia a pdtruns fir poe-
zie, iar prin Nietzsche in filozofie. Prin ei,
- II
 deregldrile organice s-au transfigurat ir cAnt 9i in
concept. Chinuili de boald, le-a fost scris sd-i
lnnobileze acesteia destinul.

rf

Thind-cuvdntpe care-l folosim ca sd-iirrgeHm

pe ceilalfi, ca sd-i facem sd creadd cd suntem mai
profiinzi decAt ei.
:F

Faptul cd Nietzsche, Proust 9i Rimbaud supra-

viefuiesc fluctuafiei modelor se explicd prin gra-
tuitatea cruzimii loa prin chirurgia lor demonicd,
prin generozitatea otrdvii. Ferocitatea face opera
sd diinuie, ferind-o de imbdtrAnire. Afirmafie
fdri temei? Ganditi-vd la prestigiul Evangheliei,
carte agresivd, una dintre cele mai veninoase din
c6te-au fost.
*

Publicut se dd in v6nt dupd autorii ztsj ,,umari',

gtie cd n-are de ce sd se teamd de ei; rdmagi, ca 9i
el, la jumdtate de drum, ii vor propune o trvoiald
cu Imposibilul, o viziune coerentd a Haosului.

L Dezmilul verbal al pornografilor vine adesea

U
dintr-un exces de pudoare, din ruginea de a-,si
etala ,,sufletul" si,mai ales, de a-l numi: e, itr orice
l2 limbd, cuvAntul cel mai indecent.