TULBURARI SPECIFICE DE

INVATARE

CONSILIUL PROFESORAL
21.Dec.2017
Prof. Psiholog Viviana Petcu
 CINE SUNT ELEVII CU CES ?
Tulburari medicale care determina CES:
A) Tulburari somatice – dizabilitati - auz, vedere, musculare, infectii TBC,
HIV, cancere,leucemii
B) Tulburari psihice-intarziere mentala(retard), dizabilitati intelectuale,
tulburari specifice de invatare, ADHD, TSA.
Intarziere mentala:
Usoara –QI-60-65 – curriculum adaptat pana in cls aIVa apoi Inv.special
Moderata – QI -60 - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - --- --------
Profunda – QI mai mic de 59 - nu pot fi integrati in scoala de masa
Copiii cu QI – 70-89 – Dizabilitate intelectuala( nu au intarziere mentala)
-Au dificultati in ciclul gimnazial
-Ei pot invata mecanic (nivel operatii concrete, nu pot face deductii)
-Pot fi orientati catre SAM
-Ei pot asocia tulburari de atentie si de comportament care se perpetueaza
datorita QI
 TULBURARI SPECIFICE DE INVATARE
(dificultati de achizitionare a scrisului/cititului/socotitului)
• Tulburările specifice de învăţare reprezintă un grup de deficienţe
caracterizate prin dezvoltarea inadecvată a capacităţii de însuşire a
anumitor abilităţi academice.
• Tulburările specifice de învățare se împart în trei categorii:
dislexia, disgrafia şi discalculia.
• Dislexia este tulburarea în care copilul prezintă dificultăţi mari de
achiziţie a abilităţilor de citire.
• Disgrafia este inabilitatea de a scrie fără erori ortografice, mult mai
multe decât media celor pe care le face un copil în clasele primare.
Greşelile implică dublarea consoanelor, ordinea incorectă a literelor
în cuvânt, despărţirea cuvântului acolo unde nu e cazul. Scrisul de
mână este deseori neinteligibil, iar şirul ideilor aşternute pe hârtie
este incoerent. Distorgrafia poate fi inclusă sub umbrela mai largă a
disgrafiei.
 TULBURARI SPECIFICE DE INVATARE
(dificultati de achizitionare a scrisului/cititului/socotitului)

Discalculia este dificultatea de a învăţa sau a înţelege aritmetica. Copiii afectaţi

au probleme în a înţelege cantităţile numerice, procedurile sau conceptele
matematice.
Între 5 şi 20% din totalul populaţiei la nivel global se confruntă cu tulburări
specifice de învăţare, aşa că preocuparea pentru diagnosticarea şi ameliorarea
lor este una în continuă creştere.
Sclipitori şi creativi, copiii cu tulburări de învăţare par a nu da nimic de bănuit în
primii ani de viaţă. Atenţia scăzută, slaba capacitate de concentrare şi de a urmă
instrucţiuni sau lipsa de răbdare sunt scuzate sub pretextul lenei, vârstei sau al
răsfăţului.
 Se impune o evaluare dacă observaţi la copil următoarele
caracteristici :
• Atenţie deficitară (îi vine greu să asculte şi nu reuşeşte să îşi aducă aminte
sau să reproducă cele auzite);
• • Impulsivitate, reacţii neadecvate raportate la context;
• • Vorbire întârziată sau imatură (îi vine greu să pronunţe sunete, stâlceşte
cuvintele);
• • Performanţă care variază de la o zi la altă (învaţă un lucru pe care se pare
că îl reţine, iar a două zi nu mai ştie nimic din chestiunea învăţată);
• • Capacitate de procesare secvenţială inferioară vârstei cronologice. Aici se
cuvine să detaliez explicaţiile: creierul unui copil ar trebui să proceseze
atâtea unităţi cât arată vârsta lui (adică, într-un anume moment dat creierul
său se va putea concentra doar asupra unui singur lucru, reţinându-l şi
manipuându-l pe termen scurt şi mediu).
Copiii cu dificultăţi de învăţare au de fapt o imaturitate neurologică – ei pot procesa
doar două-trei unităţi odată, iar ceea ce trece dincolo de asta îi depăşeşte. Dacă
creierul lor fucţionează asemnea creierului unui copil de doi-trei ani, este ridicol să
ai pretenţia ca ei să facă faţă unui program (de învăţare şi de concentrare, de
informaţii şi de stat liniştit în bancă) conceput pentru copii de şapte-opt ani. Bob
Doman, autor și psiholog, spunea: „Cum poţi face un grup de copii de doi-trei ani să
stea linişti câte 50 de minute într-o bancă?” „Nu ai cum, decât dacă îi droghezi”.
• • Dificultăţi în a urma instrucţiuni;
• • Adaptarea dificilă la contexte noi;
• • Probleme de coordonare motorie, probleme de coordonare ochi-mână, încurcă
frecvent stânga cu dreapta şi nu poate să citească ceasul;
• • Inabilitatea de a discrimina între litere, sunete sau numere (citeşte lent şi
oboseşte repede, inversează literele atunci când scrie, le amestecă în interiorul
cuvântului, scrie cu greşeli, omisiuni, repetiţii, face cu greu transcrieri);
• • Este dezorganizat, îşi face lecţiile cu pauze dese.
 Ce se întâmplă după evaluarea copilului afectat?

• În momentul în care copilul a fost evaluat că

fiind afectat de una din tulburările specifice de
învăţare, el are legal dreptul la o metodologie
de predare adaptată şi un instrumentar
adecvat, care să compenseze şi să atenueze
simptomele. Dacă intervenţia este tardivă,
copilul poate dezvolta şi tulburări emoţionale:
are impresia că nu este inteligent, că nu poate,
că e defect şi în consecinţă, stima de sine şi
încrederea în forţele proprii sunt minime.
 ABORDARI ALE TULBURARILOR DE
INVATARE
• Un copil diagnosticat cu dislexie, discalculie sau
disgrafie poate urma două alternative
terapeutice: cea orientată spre simptome şi cea
care vizează reorganizarea cerebrală.
• 1. Prima abordare porneşte de la premisa că
dislexia (şi celelate deficienţe de învăţare) nu pot
fi tratate, dar efectele ei pot fi
atenuate/compensate. „Nu ai dislexie,esti
dislexic, pentru că aşa te-ai născut şi aşa vei fi
toată viaţa”, este motto-ul după care se ghidează
această perspectivă.
 ABORDARI ALE TULBURARILOR DE
INVATARE
• . A două abordare vizează plasticitatea creierului şi puterea
lui de a se regenera şi reorganiza. Dislexia, disgrafia şi
discalculia sunt doar simptome ale unui creier insuficient
organizat. Creierul uman, totuşi, este extrem de plastic şi
printr-un program de exerciţii individualizat, intens şi
constant, el se poate reorganiza, harta lui poate fi retrasată,
iar tulburarea de învăţare eliminată complet.
• Copilului i se face o evaluare globală, vizuală, auditivă,
motrică şi cognitivă, şi în funcţie de particularităţile
fiecăruia i se crează un program de intervenţie personalizat,
care să reorganizeze creierul , în aşa fel încât funcţiile
părţilor afectate să poată fi preluate de porţiunile
sănătoase.
TULBURARI SPECIFICE DE INVATARE
• Copiii cu tulburari specifice de invatare au QI
peste 89- nu au dizabilitate intelectuala si
raman in invatamantul de masa ca elevi cu
CES, ei pot citi cu dificultate, uneori nu pot
scrie dupa dictare, nu pot socoti.(Tabel
Pitagoreic)
 Tulburarile de Spectru Autist (autism)
• Tulburarile de spectru autist (autism) reprezinta un grup de
tulburări de dezvoltare a copilului caracterizate printr-o deteriorare
calitativă, severă şi pervazivă in urmatoarele arii de dezvoltare:
• interacţiune socială reciprocă,
• comunicare,
• comportament.
• TSA este o tulburare de neurodezvoltare extrem de heterogena
• In grupa TSA sunt incluse urmatoarele categorii diagnostic:
• Autismul infantil,
• Autismul atipic,
• Tulburarea Asperger.
• Desi exista numeroase studii nu s-a identificat inca cu exactitate
cauzele TSA. Totusi studiile arata ca TSA este o tulburare complexa
genetica.
 Simptome specifice deficitului de
comunicare in TSA
•lipsa sau întârziere totală în dezvoltarea limbajului expresiv, neacompaniat de mijloace
alternative de comunicare, poate fi neaşteptat de liniştit şi tăcut;
•nu răspunde atunci când este strigat pe nume, poate lăsa impresia că nu aude sau că
nu se aşteaptă ca cineva să-i vorbească;
•atunci cand limbajul este dezvoltat prezinta o deteriorare semnificativă a capacităţii de a
iniţia sau a susţine conversaţii, nu este interesat să comunice cu alte personae;
•răspunde inadecvat la întrebări, nu înţelege umorul, ironia sau sensul implicit al
cuvintelor;
•limbajul este stereotip şi repetitiv sau limbaj vag:
•solilocvie (vorbeste de unul singur sau cu personaje imaginare),
•emite sunete sau exprimări fără sens pentru anturaj,
•ecolalia imediată şi întârziată (repeta cuvintele interlocutorului sau fragmente din
desenele animate preferate),
•vorbeste despre el la persoana a III (“da-i apa”),
•limbaj pedant cu o melodicitate particulara (“canta” cuvintele);
•are probleme în a imita sau în a comunica nonverbal (prin gesturi sau mimică), nu indică
ceea ce doreşte, nu face gestul pentru „pa-pa”.
Simptome specifice comportamentului
TSA
•Atasament neobisnuit pentru obiecte;
•Rezistenta la schimbare (merge pe aceleasi drumuri, se imbraca cu
acelesi haine, mananca acelasi tip de alimente);
•Poate sa-i displaca sa fie imbratisat;
•Poate prezenta miscari repetitive (merge pe varfuri, se invarte in jurul
propriului ax, flutira mainile);
•Uneori prezinta sensibilitate extrema la stimuli auditivi;
•Persevereaza in aceeasi activitate fara scop perioade lungi de timp;
•Preocupati de parti ale obiectelor (rotile masinutei), studiaza
obiectele;
•Prefera sa se joace cu obiecte si nu cu jucarii;
•Exploreaza mediul inadecvat (miros, atins, lins).
•Simptomele diferă ca și număr și intensitate atât de la copil la copil
cât și la același copil în timp.
ADHD – Deficit de atentie cu hiperactivitate si
Impulsivitate (nerabdare)

• ADHD:
• NU este despre vointa
• Nu este despre parinti agresivi
• Nu este despre zahar
• Nu este despre TV, tableta
• Ci este despre chimia creierului – afectarea
neurotransmitatorilor noradrenalina si
dopamina
 ADHD
• Tulburare cronica (copilul este etichetat lenes, ramane in urma
frecvent, este cu capul in nori, uita, se catara, prost management al
timpului, vorbeste neintrebat, este tot timpul in miscare, etc)
• Atentia voluntara – deficit chimic – nu are stabilitate, concentarare,
volum scazut
• Atentia involuntara – nivel crescut,inalt
• Hiperactivitatea se diminueaza cu varsta, de obicei in gimnaziu.
• Impulsivitatea ,nerabdarea- influentata de TV, calculator(frecventa
cu care se schimba stimulul corespunde incapacitatii de stabilitate a
atentiei voluntare)
• Cum masor stabilitatea atentiei? Ramane in sarcina de a calcula 7
exercitii?
• Are mobilitate atentia? Trece dupa ex.2 la 3 si asa mai departe?